Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. La un capat de biografie, elevul de 15 ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "Academie din Apus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". La celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea 23 de ani când C. Noica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria Noica în Vremea din 5 decembrie 1929 "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un echilibru, prabusindu-se si crescând. Niciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea experientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin chin, sa încerce si sa se aventureze. A înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. Liantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. Traditia exegetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita Cantemir-Hasdeu-Eminescu-Iorga-Blaga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare: istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. Pentru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. Pentru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu chiar a "doctrinarului". Unii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât! Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din Oceanografie, Fragmentarium, Insula lui Euthanasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor! acest resort spiritual: aventura." (în voi. Semnele Minervei, Publicistica, I, 1927, 1929, editie de Marin Diaconu, editura Humanitas, 1994, p. 462) 1. Dintre multele exemple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia Eliade-C.G.Jung facuta de Gilbert Durând: "Comme Jung de-couvre la terra incognito des archetypes qui animent la psyche in-dividuelle, l\'ouvre d\'Eliade met au jour la terre si occultee par la de-myhologisation trop chere pozitivisme [...] Eliade comme Jung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de remythologisation..." (Eliade ou l\'anthropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l\'Herne, 1978, p. 39). 1

2. Pentru imensul, stufosul dosar al generatiei \'27 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea Vulcanescu, Catre stiinta spiritualitatii românesti, din Dimensiunea româneasca a existentei, editie de Marin Diaconu si Zaharia Balica, voi. III, 1996, pp. 5-55. în sfârsit, între omul absolut1 si omul "fara destin"2 exista o întreaga ierarhie de polaritati. Ei bine, pentru toate cheia o constituie Romanul adolescentului miop. Aici (vorba lui Eminescu: "Viitorul si trecutul/sunt a filei doua fete/vede-n capat începutul/cine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede exprimata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare exponentiala a generatiei. Daca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul Primul roman din monografia lui Mircea Handoca4, pentru circumstantele elaborarii 1. "Nu sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. Vorbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte! Al irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea Vulcanescu, loc.cit, p. 35). 2. Formula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil Cioran, într-un text acid si nedrept, aparut în Vremea, din 1 octombrie 1933 (v. voi. Singuratate si destin, ed. Humanitas, 1991, p. 240 s.u.): "Mobilitatea excesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". Articolul, avea sa marturiseasca peste ani Cioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei Topa (v. cap. Eliade în Cioran, Exercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. Humanitas, 1993, p. 115 s.u., de unde se cuvin extrase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. Aceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere: este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze extazul si sa urmareasca anecdoticul"). 3. Ca sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II ("La scoala generatiei 27") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura Dacia, 2001.4. Mircea Handoca, Mircea Eliade.Câteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, 1992, pp. 230-248. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele IV si V ("Tentatiile unui tânar miop" si "Navigare necesse est...") din Memoriile autorului: "în toamna acelui an, 1921, intram în clasa a V-a. Terminasem gimnaziul si începeam cursul superior [...] Convins ca voi studia la Universitate stiintele fizico-chimice, alesesem realul. Dar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." Acolo sunt descrise mansarda bibliomanului, complexele puberului, experientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si athanor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica Vanciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului: Dinu Sighireanu ("baiat frumos, brun, cu ochii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Radu Bossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara pereche"), Haig Acterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), Petre 2

Viforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), J.V. Vojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu Dinu Sighireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui Giovanni Papini2, experienta bordelurilor din Dudesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. 2. "O asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Romanului adolescentului miop - a fost Un om sfârsit al lui Giovanni Papini. Citisem, ca atâtia din colegii mei, L'Histoire du Christ, dar nu ma cucerise. Dimpotriva, Un om sfârsit a cazut ca un traznet. Nu-mi putusem închipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-antregul în copilaria si adolescenta lui Papini. Ca si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. Ca si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. 92). "Romanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, complexe si disperari... acneice de aici ?!? în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum: "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l cheltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura [...] Dar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. Criza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. Probabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. La un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. Asa am început Romanul adolescentului miop [...] Pe timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, închipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la “Muza” în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume “civile”. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero [...] în plus, aveam o mare scadere: nu stiam sa dansez [...] Dar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent exceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze exclusiv pentru “opera” pe care eram chemat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze "Romanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. Aplecarea mea spre “aventura”, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele Universitatii alaturi de haimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..."

3

"Romanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. Topirea Jurnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de extras din aceste pagini. Chiar daca astazi tânarul de 15-18 ani navigheaza pe Internet prin Cyber spatii si realitati virtuale, experienta edificarii de sine prin alchimia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "Durerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti: adolescent sentimental si visator. Zadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. Deci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"; "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. N-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"; "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. Cel care se înfrânge, 'senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credinta/necredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. Cui? Nu pot sa ma gândesc la biserica. Nu sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. Cum as putea ajunge atunci la Isus?"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma închipuiam mort"; "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"; "m-am închipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani. Si tot de acolo: "începusera crizele de melancolie [...] Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. As fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. 81 s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu Claude- Henri Roquet, Proba labirintului, trad. Doina Cornea, ed. Dacia, 1990, p. 19 s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Romanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."; "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în ochi..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia [...] Niciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. O panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca exercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea Cartarescu si H.R.Patapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. Primaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu aici, nebanuit de nimeni, într-un caiet pe care îl ascund. Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist. Si nu sunt trist, nici de toamna, nici de povestea cu amintiri". Iar daca nu va recunoasteti în personaj, nu va iluzionati: însasi delimitarea, nerecunoasterea, este o lectie perfecta de autocunoastere" Dan C. Mihailescu TABEL CRONOLOGIC 1907,9 martie - Se naste, la Bucuresti, Mircea, fiul Ioanei si al lui Gheorghe Ieremia (ofiter). Din admiratie pentru Ion Heliade Radulescu îsi va schimba numele în "Eliade". 4

Hasdeu. 1939 . Illinois. pe care o va absolvi în 1928. revista Antaios. Alchimia asiatica si Oceanografie. 1954 . 1966 . primind titlul magna cum laudae.Se înscrie la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti.Urmeaza cursurile liceului "Spiru Haret" din Bucuresti.Vede lumina tiparului volumul de proza Nuvele. 1936 . 1921 Debuteaza cu proza fantastica Cum am descoperit piatra fiilo-sofala la Ziarul stiintelor populare si al calatoriilor. 1950 .Este consilier cultural la Lisabona. 1934 .întors în tara. 1925 .Fondeaza Revista universitara.Scrie nuvela fantastica La tiganci.Publica volumul Le Yoga.000 capete de vite. 1926 .Apare. 1948 .Obtine licenta în filozofie cu lucrarea Contributii la filosofia Renasterii. 1961 . la Paris. 1949 . va fi numit asistent la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti. unde va initia un curs despre Problema raului în filozofia indiana. 1956-l957 . Scrie nuvela fantastica 12. inspirat din propria experienta din India. Editura Fundatiilor Regale publica Scrieri literare.Tipareste romanul Sarpele.Sustine. revista va fi oprita. I (Mansarda) 5 . Scrie nuvelele Secretul doctorului Honigberger si Nopti la Se-rampore. un curs liber cu tema istoria religiilor. lucrare ramasa neterminata.Publica volumul Amintiri. la Stuttgart.I se publica romanul Nunta în cer. Obtine doctoratul în filozofie.Publica eseul Fragmentarium Editeaza revista Zalmoxis. Primeste premiul Societatii Scriitorilor Români. 1952 .I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si Lumina ce se stinge si eseurile India. 1938 . la Paris.Publica lucrarea de eseuri Solilocvii.1913-l917 . 1928 .Scoala primara o face la Bucuresti.P. Immortalite et liberte.Publica eseul Insula lui Euthanasius. 1933 . dar.Publica Traite d'histoire des religions si Le Mythe de l'eternel retour.Se stabileste la Paris. 1943 . 1946-l948 . 1963 . morale si politice de B.I se tipareste lucrarea Techniques du Yoga.împreuna cu Ernst Jiinger înfiinteaza. 1932 . 1945 . traducerea romanului Maitreyi sub titlul La Nuit bengali. 194ll943 . la L'ecole Pratique des Hautes Etudes.Definitiveaza romanul Isabel si apele diavolului. Iorga.Este numit atasat cultural la Londra. 1951 . lucrare îngrijita de Mircea Eliade.Primeste o bursa de studii si pleaca la Calcutta (India). 1917-l925 . cu teza Istoria comparata a tehnicilor Yoga. 1940 . 1937 . ca visiting professor de istoria religiilor.Apare romanul Domnisoara Christina. 1924-l925 .Editeaza. 1959 . lucrarea Images et symboles.Publica romanele Santier si Huliganii (în doua volume). ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor. 1942 . 1928-l932 . Tot aici va publica si ciclul Convorbiri entomologice.Este invitat la Universitatea din Chicago.Lucreaza la proza autobiografica Romanul adolescentului miop. 1929 .I se publica Le Chamanisme et Ies Techniques archai ques de l'Extase.îi apare volumul Mitul reintegrarii. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui N. 13 1935 . I se tipareste romanul Maitreyi.

1985 . 1975 .Lucreaza la monumentala Histoire des croyances et des idees religieuses. 1969 . 1968 . condusa de Mircea Eliade. 1984 . 1978-l979 .Catedra de istoria religiilor de la Universitatea din Chicago. Argentina. la Paris. Este Doctor Honoris Causa a! Universitatii din Loyola. la Chicago. Cordonul Legiunii de Onoare. la Sorbona. Apare.Se stinge din viata Mircea Eliade. la Paris.Publica Noaptea de Sânziene (lucrare în doua volume).Devine Doctor Honoris Causa la Universitatea din Yale. nuvela Nouasprezece trandafiri. Este membru corespondent al Academiei Britanice.Apare nuvela Pe strada Mantuleasa.Doctor Honoris Causa al Universitatii Sorbona din Paris. 1976 .Scrie si publica nuvela fantastica Tinerete fara tinerete. 1986. îi va purta numele. 1973 Membru corespondent al Academiei Austriece de Stiinta. 6 . In curte la Dionis. Chicago.Primeste. 1977 . lucrarea De Zalmoxis a Gengis-Khan.Este Doctor Honoris Causa la Universitatea din La Plata. la Paris. 1970 . 1976-l978 . Membru al Academiei Americane de Arte si Stiinte. Primeste titlul Doctor Honoris Causa al Universitatii din Washington. 22 aprilie .Doctor Honoris Causa al Universtii din Laitancasterf Este membru al Academiei Belgiene.Tipareste.Publica. 1980 .

îi pun întrebari. Romanul îl voi scrie altfel. si la roman ma gândesc de mult. Cea mai mare. Dinu m-a întrerupt si m-a rugat: daca într-adevar îi sunt prieten. în înserari calde si tulburatoare. Mi-au folosit. acesta e un roman cerebral. nu i-a placut. unul frumos si altul urât. în zadar. nici alta nu puteau seduce un adolescent. când aveam pistrui ca un ovrei si învatam chimie într-un laborator instalat în firida sobei. Si atunci i-am ascultat marturisirile. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin exaltat si le închipuie. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. credeam eu. în sarbatori de familie si idile. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. trebuie sa scriu. m-a sfatuit ea. Dinu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. fireste. Am vestit si pe Dinu ca vara-mea se afla sub observatie. de câte ori o întâlnesc. cu drame interioare" etc. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. Nu am nevoie de inspiratie. Si am cunoscut câte ceva din visurile. era grasa si murdara. razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. A cunoscut atâtea fete. ca viata mea stinsa între copii si carti . în timp ce voi scrie. m-am hotarât sa încep chiar azi Romanul adolescentului miop. caci am învatat vocabularul fetelor. Si acel Jurnal de acum doi ani avea un "subiect": trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti. Dar adevarul era altul: Jurnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunare. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. Cealalta. doar. Dar cititorii?.nu va interesa cititorii. De câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. nostalgiile si tulburarile ei. pastrez caiete din clasa a IV-a. Parca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. I-am povestit lui Dinu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. îmi spune. Maria. Ma tem. sa-l faci pe erou frumos si bun. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. De câteva saptamâni. M-am tulburat mult la început. sa schimb numele eroinei în Laura. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem Olga. vrea ea. De aceea. la vara-mea. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Pentru ca am ramas singur. Aceasta. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. Pentru mine. iar viata mi-o cunosc. însa. Când i-am spus titlul si subiectul romanului.. viata mea.Volumul I 1924-l925 PARTEA I I. Nici una. era slaba si rea. Daca vrei sa scrii un roman. tot ceea ce am dorit din mansarda. Eroul sunt eu. sau La saptesprezece ani. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. Puica. Dar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. Iar titlul: Dragoste de copil sau Flori de primavara. Voi lucra în fiecare dupa-amiaza. Dinu stie. Si sa-l cheme Silviu. scriam în Jurnalul meu. Sa fie doi eroi.. Dar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de Dinu? M-am hotarât sa ma gândesc. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. îsi teroriza fratii. în zadar mi-au fost explicatiile: "Vally draga. tot ceea ce nu am avut. antrenata de confesiuni? 7 .

care sa aiba mosie.. Pe astazi aveam patru probleme: . . Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna. sa cutreier tari. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. Dinu m-a ajuns din urma si m-a strigat: doctore! Aceasta. a urmat câtiva ani la calugarite. cu scoala. Ma gândeam: ar trebui sa fug în Cismigiu. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi Dacia Felix. Am sa iau si de data aceasta "insuficient". Mi-a spus si Dinu: "Cine va mai cuteza atunci sa te lase corigent?" Se gândeste. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii. Atunci am schimbat vorba. îl ascultase Vanciu si rupsese un "suficient". unicul izvor de inspiratie. de slab. cum am luat ieri la germana. de sase ani. îmi merge tot mai rau. sa lucrez în porturi. Trollo da.. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva.Grele si încurcate. iar la mosie un frate brun si curajos. cu masuta acoperita de sticlute colorate. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. "Dar pe cine ar putea interesa aceasta?" gândesc eu. vegheat de o sora mica si o prietena frumoasa?. sa uit problemele grele. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. Dar geanta m-ar fi umilit. pot scrie orice despre el.Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de hoti.. Ma rugat sa se numeasca tot Dinu. nu am învatat nimic de sase ani. Din clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. poate... din "gramatica". Pentru ca trebuia. apropiindu-se: te iubesc!. Dinu a râs. zâmbind. de la o vreme. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". Azi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. Dar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele Jurnalului. extemporale numai din "gramatica". totusi. înfrunzisera toti castanii si era senin. ca un adevarat autor de romane. Nu am avut deloc noroc saptamâna aceasta. de timid. când Faradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din Nathan der Weise. Nu vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. Corigent tot voi ramâne.. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". Profesorii se vor teme de mine. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier. Si.Are sa-ti vina greu. 8 . Dar daca nu ne-a învatat niciodata nemteasca?. si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. Vara-mea. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. El le-ar întovarasi prin padure. sa dorm în barci. Si apoi.. Dar romanul trebuie scris. fireste. iar Faradopol la germana. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. Staruie chiar sa scriu tot ce cred eu despre el. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. El era fericit. Luni am dat extemporal la franceza. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când Vanciu va hotarî sa ma lase corigent la matematica. Vara-mea se opreste. Aici am protestat eu. Ma întristam aflând cât sunt. dar pentru cea din urma oara. cu bucurie la însemnatatea lui în roman. de nehotarât. încolo. si sa-l fac melancolic. Paseam îngândurat catre scoala. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. înca. Parintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. Ar mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb..

Nu pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema. ma linistesc.Patru. Vanciu saluta demn si îngaduitor. Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb. Era tot ce puteam face. zona nascuta de un arc.. Ma stapâneste cu glasul. Daca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. are ca baza un cerc. Altii au noroc si la fete. Sa se calculeze înaltimea x a zonei. în gând . 9 . iar Dinu s-a strecurat. ca sa creada Vanciu ca-mi framânt mintea. .Am acceptat. si la scoala. îmi fixasem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura."într-un cerc de raza R. Ma rugam ca Vanciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetului. cu calmul. si a început sa-mi dicteze: . a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. si-a încrucisat bratele si astepta. valoare si dezlegare. Când sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o extremitate a arcului. nu stiu cui. privindu-l cum intra. prin care as putea obtine "jurnale". .Unde sunt? . Eu nu am noroc. în fund. m-a chemat cel dintâi la tabla. cu creta si buretele. Cu acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. am sarit treptele patru câte patru. A înteles. Vanciu si-a întors scaunul catre mine. Am facut rugaciunea. ca sa-l pot urî. . De altfel. Panica piere din senin.Câte probleme am avut? . sunt sigur ca nu i-as putea rezista. sa public la sfârsitul Romanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. Intrând în curtea liceului. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit niciodata. intra Vanciu. zâmbesc îngaduitor celor din banci. mi-am luat locul din banca I.Fa-o atunci pe prima. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata. confesiuni si amanunte. în clasa. Nu voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de Vanciu. Dar am facut semn ca-l stiu. De câte ori nu mi-am jurat eu.. cu ochii si cu dezlegarile problemelor. ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. eu gândeam: "Ei. Dar nu am.. iar noi sa avem întreaga ora libera. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebrice. Am pasit demn." Nu stiam de unde sa încep. Fireste. Nu-l stiam. raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui Vanciu. În timpul acesta.. si la carti. linistit. cu caietul. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa. Am alergat pe coridor.N-am putut sa le fac pe toate. a trebuit sa uitam Romanul si sa ne grabim. Poate ma rugam si altceva. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. Privesc calm ochii profesorului si. Stii enuntul?. al dracului!" si apoi pocneam din dinti. cum ma apropii de tabla. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. când si-i pleaca în caiet.daca sunt ascultat – îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost. si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. sau sa fie chemat la minister. si eu mi-am dat seama ca ma rugam. totusi. Am aflat de mult ca Vanciu e un Don Juan.

ca ma prefac.. exasperat: . iar pe masa am lasat la jumatate Bouvard et Pecuchet. care se încapatâneaza sa nu poarte ochelari.. simpli elevi dintra sasea reala. Pauza lunga. usurat. . domnule Vanciu.. am planuit capitole din roman. Cine învata bine. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. . Dar totul era zadarnic.Stiu. -Cine îm^a bine. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Romanul adolescentului miop. si stergeam mereu.Spune atunci. transfigurat. Explica. .. Nici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient". Vanciu îmi da întotdeauna ajutor. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei.Ce ai.. tipule? Le-am raspuns ca putin îmi pasa. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru. de atunci... De câte ori sunt umilit. îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul. A citit L'enfant de volupte si Le Feu.... ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Robert.Stiu. II Fuoco. Acum însa. începui a construi cercul. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog.Repeta enuntul. dar ma zapacesc. în carnetul albastrui. Acela îsi stia lectia.. nu merge? ... iar Vanciu îi striga la rastimpuri. ma mustru. . explica.Vanciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase. pentru ca nu stiam problema. nu se zapaceste. la ziua de 15 mai. iar ei. domnule!. zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efect. Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neghiobia noastra si de gloria sa. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. doctore? 10 . Se apropie seara. domnule Vanciu. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea. Când ma linistesc. bucurânduse: . pentru ca eu sunt eu. Vanciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". Ascultându-l.. plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara. ca nu învat niciodata si.Invat . însa. si. .Lucreaza. Poate a aflat.Ei. Dupa ce a iesit Vanciu. Totusi. II. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat.De ce nu înveti. schimbat. dar sa vedeti. pe drum. .. GLORIA LUI ROBERT Robert mi-a marturisit. El ma suspecteaza.. . domnule Vanciu.. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret.Nu ma întrerupe!. ma? .. ca sa mai treaca din timp. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. un italian roscat si miop. dar pronunta Piacere.Eu învat. odata. nu se mai lasa înduiosat de natângia mea. . M-am asezat în banca.Avem un cerc. dar nu o pot îndeparta. Câteodata zâmbesc: întrevad un Robert împlinit.. bâlbâielile.. . M-am întors acasa împreuna cu Dinu. -La loc!..Ce te faci. ca D'Annunzio îi seamana. mâine am lectii grele.

. fara a fi un roman psihologic. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. Dar nu scriu. l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. de impresii. Fara sa vreau. Eroul sunt eu. Eu nu am gasit nimic firesc. Mi se plânge de slabiciunile lui. N-am putut scrie nici o pagina. si nu am tragere de inima sa le scriu... Nu am sa-l scriu nici sub forma de Jurnal. Robert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. Eu n-am iubit. înainte de toate. romanul trebuie publicat. Si apoi. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. Prietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. E adevarat ca aceasta caut? Nu stiu. exagerez. fireste. m-am oprit. cu obrajii moi si frunte îngusta. N-as avea singurul lucru pe care îl caut. Eu spun tuturor ca Robert e un baiat frumos. O lume ignorata. oare. rând pe rând. Nu miarn hotarât intriga. Dar mie îmi place sa ma contrazic. cu barbie lustruita. Adevarul e ca Romanul adolescentului miop va fi o serie de scene. Trebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. Vreau sa ma ocup acum de Robert. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc 11 . adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele Jurnalului. apoi. Dar eu nu pot descrie. . în caietele menite romanului. Din pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vechi. modific. între cine? Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. Când. aceasta e tot ce stiu. Si atunci amânam iar capitolul. în acelasi timp. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. pentru ca nu-l vreau falsificat de analize. El ma admira si ma dispretuieste. Si apoi. Nu gândesc întotdeauna astfel. nu. Poate e înca virgin. cum îmi place sa ma port cu el. Nu stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care autorul însusi nu-l cunoaste. personajele. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes. planul de lucru ar fi simplu. E un adolescent fara sprâncene. Dar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. înca.Trebuie sa nascocesc raspunsuri istete. As fi fericit sa gasesc un conflict. înflorit. Conflict. Dar. Nu cunosc decât adolescenta noastra. Care ar putea fi subiectul romanului? Dragostea mea catre eroina din vilegiatura. M-as multumi sa prezint.. conflictul. Dar toate acestea sunt palavrageli inutile. Am înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. A-tunci. femeile si banii vin de la sine. Robert se înflacareaza când vorbeste de femei. Atunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini. As lamuri. nici unul întrecând saptesprezece ani. care îl împiedica sa ajunga glorios.Daca am glorie. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. pentru promovarea mea în clasa a saptea. nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit. Romanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. asa cum se afla în romane. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut. Sunt atâtea lucruri de spus. Romanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati. Ursuz. si trebuie sa chibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. Dar am pierdut iar firul. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. nu stiu. cu buze de taranca tânara. Nu ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. Trebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. viciata si neînteleasa în literatura.. ca repetam scene citite în carti. Dupa ce am încheiat ultima fraza. exagerat. Am încercat. în orice caz. nu trebuie sa scriu numai despre ea? Eu am cunoscut crize mai interesante. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. trait. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman: atent..

Parcul era prea populat. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si Dinu?. cu obrajii albi si ochii negri. pe bulevard. resemnat. Voi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material . Robert. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. Voi avea grija. Ne-am distantat. la prima aventura. Dinu vorbea rar. Perri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. în Saptamâna Patimilor. Am auzit acele adorabile fraze de început. cu uniforma . Daca l-as sili pe el. într-o jumatate de ceas. perechi. s-o încurajez. Nu ascultam decât pe Robert. eu m-am împotrivit mult. Perri cocheta o vulgaritate impresionanta. la toate serbarile. îmi spuneam: "Sunt las daca 12 . Fetele au ramas fermecate. aducând si pe Dinu. Erau simplu îmbracate. cu buzele timid înrosite. cea mai cuminte. si sa nu le strecor si în roman. poate. De aceea ma arat retras. Ma stânjeneau privirile strainilor. E inutil sa reproduc aici conversatia. Dar seria aceasta de scene. râs încurajator. Cu toate încercarile de a se dovedi nevinovate. Nadajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile. pregatiri pentru roman. Nu i-am vazut niciodata iubind.nu le va cunoaste nimeni. cine o va povesti? Sa renunt la idila eroului meu? . Exercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. fumând. E stupid. gheata se rupsese. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. pe o alee dosnica. însa. în care sa precizez: "Acest pasaj e neadevarat. cu gesturi. asteptând sa farmece. pentru ca nu-i prefac. O bruna cu palarie alba.si sufletului adolescentilor.asupra measi asupra celorlalti . Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj. îndemnat de Robert si de Perri. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluzii. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în Parcul Carol. Ni s-au prezentat din vârful buzelor. altfel s-au petrecut faptele". . De aceea. Le-am întâlnit lânga Arene. ca mai înainte. aceasta se stie. pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum. acela a ramas locul de întâlnire.cu sepci de liceeni. dispretuitor. perechi. s-o ajut. chiar cu perechi. Totusi. în orice caz. de la care am plecat în aceste pagini. cu ironii stupide. Era cea mai mica din grup si. Suferintele mele – pâna atunci . As suferi mai mult daca as fi respins. Iar noi . El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci.Am plecat de la Robert. fara explicatii date în jurul oricarui fapt. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Robert. Flirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic. Robert le cunoscuse. Mergeam împreuna. lânga ele. încercari de a schita anumite capitole .. Sa iau seama. De câte ori o priveam. Fetele se aratau magulite de tovarasia noastra. Eu taceam. e un prilej. Prietenii ma cred timid printre fete. zâmbind si rosind. le-a vorbit. Romanul meu va fi scris fara discutii. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. Dar aceasta pare pedant si rece. în toate liceele. cu obrajii pudrati. cu parul atent presat. Iar am alunecat în discutii critice. Cu prietenul meu Jean Victor Robert am încercat. Robert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. doua fete si doi baieti.chiar în Jurnalul acesta. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi.. privind în ochi. în Parcul Carol se întâlnesc perechile de liceeni. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. cea dintâi aventura. în roman. Dar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. iar nu s-o potolesc. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. de aceasta sunt sigur.eram de-a dreptul suspecti..ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. Mai ales "concluziile"..

el n-a stiut ce sa creada. rosu. apoi. De atunci." Fata s-a înrosit mult. Poate. înainte de a pofti asemenea lucruri mari. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala". dar nu prea mult. Si ea se scutura sub buzele mele reci. Fata cuteza sa vorbeasca.. Jean Victor era fericit. e marginit si încrezut. întunecat. mult. Dar eu nu ma grabesc. Eu ma prefac ca nu înteleg. se îmbratisasera cu prietenii mei. zapacit. Am început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. exagerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. . Dar aceasta o ascund în mine. De aceea îmi dispretuiesc eu prietenul: pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca.ma supara oratoria lui fara miez. sa revina. s-a ridicat ca un arc. Ma încruntam. care va fi un personaj de seama în roman. Robert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. strivite pe obraji. Dar voiam prea mult si faptuiam prea repede. Se împotrivea cu ochii. cu mâinile. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. Eu eram palid. prea putin de acest prieten. si în roman nu se va trada. Eu staruiam. brutal. Ma supara Robert. iar pe mine ma alinau. Robert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. ca pleaca sa-si caute sora. umilit. ea plânsa. nici nu-l cunosc. Fata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. vorbeam. Vorbeam. pentru ca e sentimental. cu ura. toate cuvintele cu doua întelesuri. Fetele se sarutasera. poate. îmi placea s-o chinui stupid. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. Meditând. înfiorat de tremurul trupului. El raspândeste zvonul ca ma tem. Nu stiu de ce eram îndemnat sa mint. Si prietenul meu îmi vorbeste de D\'Annunzio. Nu îndrazneam. Iata ca am vorbit. sa merg mai departe. Fata aproape plângea.pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu.poate dintr-o invidie nemarturisita . pe par. însa. Dar pe mine . pâna acum. Poate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. Nu lamuream nimic. Faptul mi se parea o amintire de cosmar. S-a asezat mai mult târâta. Eram furios pe mine. Nu vorbea nimic. Trebuia sa fiu mai brutal. Cine stie daca nu ne invidiau. Eu livid. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. lânga un brad pipernicit. E numai un baiat frumos ca o 13 . rau. la întoarcere. aceasta o stiu. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine.. strângându-i bratul. îmi spuneam: trebuie s-o sarut! Numaram pâna la zece. Si fata se înspaimânta. de aburii parului. Eu paseam apasat. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. Pentru ca acest caiet e Jurnalul meu. Robert nu e un geniu. îmi porunceam.pe care atunci o cunoscusem -. Povestind lui Robert. Dinu îsi fagaduise. incult. trebuie sa ma întreb: eu nu sunt tot atât de încrezut? Sa nu ma tem de raspuns. Vorbeam aspru. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. si-a scuturat rochia si mi-a spus. de buzele ei. Se zareau si se auzeau celelalte perechi. Ochii tuturor s-au oprit asupra-ne. Când i-am sarutat buzele. de ce o chinuisem absurd. pe umarul de stofa decolorata. împotriva surorii. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant". lacramând. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. Nu întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. Era înca zi deplina. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. aventura. Ne-am întâlnit toate perechile la cealalta parte a Arenelor.

Robert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. . El e complicat. De atunci. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc.Si cum ma va chema? . în câteva saptamâni. Ma va închipui în mansarda mea. prieteni multi. dintr-o insinuare a mea. Ca daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. Voi fi un soi de "raisonneur". se dovedeste ridicol. nu ceea ce îmi spune. Eu îl întreb. minteam eu. Robert.Si de ce sa fiu eu acela? . E gol si suficient. As vrea mult sa stiu ce crede Robert despre mine. cred ca e o farsa la mijloc. în roman. Robert s-a convins. banuitor. Am întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. Când ne adunam. Robert asculta cu înfrigurare. iar altul se chinuie s-o ajunga. nu cunosc viata. Faptul acesta trebuie meditat. si astfel sa fie cunoscut cititorilor.Scriu un roman de moravuri si un roman psihologic. Meditând. In vacante. în bluza aspra ruseasca. El ne spune ca citeste pe Balzac. eu cred ca îsi va reveni. Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe. Noi toti îl tulburam cu glume rele. . Paseste în mansarda abatut. Eu stau între carti.] tipatic în acelasi timp. spune el. Eu sunt simplu. 14 . Stiu ca ma dispretuieste mult. El spune ca "traieste".Jean Victor Robert. Ne-am despartit aproape suparati. ca sa-mi schimb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman. ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani.fata. . Robert va trebui sa faptuiasca. I-am spus ca îi voi exagera pacatele. pentru ca tuturor Robert ne e simpatic si an. îl voi ridiculiza. care nu trebuie stearsa. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. cu ochelari si cu zâmbet încruntat. singur la Târgo-viste. Se încordeaza sa para erou nordic. în romanul meu. superior. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. sa vorbeasca. ci ceea ce crede. fara sa se gândeasca asupra ei. Baietii sunt uimiti. . Trebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. Robert ne vorbeste despre gloria lui. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. Aceasta e deosebirea între mine si el: ca unul viseaza o fericire si o asteapta. modificat de lecturi când vorbeste cu mine. poate. pe Ibsen si pe Victor Eftimiu. El îsi pierde timpul sau citeste romane.Atunci de ce nu-mi pui si partile bune? . Ar fi interesant de notat toate mastile pe care Robert si le-a pus fata de mine. într-una din ele am si eu un rol principal. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. asa cum port eu vara. pentru ca. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria. Robert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. încât începe sa creada el însusi în ele.Pentru ca Robert. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. A protestat. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte.Pentru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. a ajuns sa se creada altul. îmi vorbeste de Brand. pe care îl citise de la mine. încearca sa para schimbat. îi voi culege naivitatile si neghiobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. Iata o fraza stupida. Eu ma prefac convins de schimbare.

va ramâne repetent. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate Tolihroniade. .Si unde au ajuns? -In Brazilia.Pe unde au luat-o? Caleia se gândeste. JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un Jurnal regulat si complet. când e întrebat ce se va face repetent: "Punga mea si patru bani!" Daca cineva îsi îngaduie. Pe Caleia îl asculta Noisil la istorie.Au luat-o pe la Capul Bunei-Sperante. pe Andrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. .Atunci nu-i spunea asa.Va uita pe Brand. nu le va citi nimeni. însemnari din clasa. Pake îl boxeaza precipitat si voios. si manânca tot atât de mult. A spus ca sandwich-urile erau ale lui. toate le voi schimba. ca el a platit si litra de 15 . El raspunde. Poate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca Pake n-ar fi fost surprins de Vanciu la bodega.îi spunea Capul Furtunilor. chacun a sa maniere.Si altceva? . Râsete. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. A fost chemat în cancelarie.Si ce-au gasit acolo? . III. într-o recreatie. îi aminti. Dar am luat obiceiul sa scriu prea mult. în roman. . A auzit.Voiti sa va spun cum îi spunea atunci? -Da.In Brazilia. Vanciu îl lasa sa vorbeasca. în clasa a patra lua mentiune la matematica. Note scurte. (Tolihroniade sufla ca sa i se sufle. vreo gluma. Tace. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. Caleia nu stie nimic. întreaba si el: . obisnuieste sa spuna. Iata-ma încheind fara rost atâtea pagini din Jurnal. .Pe unde au luat-o? . O zi de la sfârsitul lui mai. si se bâlbâie ca si mai înainte. Tot o gluma. cu câteva sandwich-uri si o litra de tuica în fata. însa. mereu mai tare. . Caleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret.Da. Fireste. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. Tolihroniade sopteste. Acum. Ca întotdeauna. care tânjea gloria. . Ca sa câstige timp. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata. în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. Am sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte.Si apoi pe unde au luat-o? . Caietul acesta l-am început în ziua când m-am hotarât sa lucrez la Romanul adolescentului miop. .Pamânturile indice. le voi exagera.) E vorba de expeditia lui Marco Polo. . la sfârsit. în clasa a doua a fost premiant. A încercat sa faca chiar portretul domnului. Altminteri. impresii continuu sa adun în Jurnalul intim. Pake e tot atât de senin. .Altceva ce voiti sa mai gaseasca? Pake va ramâne repetent.

Profesorul zâmbeste. A fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"\'. Crinul. ceea ce se petrece la liceul acesta!".Dai. singuri..Chem pe d-l director.ca un mar. . pe care am mai auzit-o. Fosil nu e simpatizat.. d-le Boloveanu? . O melodie banala. numarându-si din ochi baritonii. clatinându-se pe scaun. Desi va ramâne repetent....Tu l \'as voulu Dandin! . pretinde ca nu poate cânta. nu de altceva. chem pe d-l director! Dar nu-l crede nimeni. Mai avem câteva zile si vine serbarea. Ora de muzica. tot atât de linistit: . nu stiu unde.Nu va astâmparati? ... Si adauga. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. e zgârcit.Las' sa vie.. cunoaste chimie si – 16 .Zexe! S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale.si înfloreste.Unde-s doi. Daca nu vom gasi tovarasi pentru Fagaras. . ..De ce va purtati sever cu noi. ca un par. Boloveanu cânta înainte la orga. puterea creste. va scad nota la purtare! .Incetati odata. Zâmbeste.De ce va suparati.. d-le Boloveanu? . si-a venit sa le vânda.Unde sunt baritonii? N-auziti.. Au cerut sa le-o cânte. Apoi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului. pâraste baietii. . Pake n-a renuntat la muntii Fagarasului. magarilor! . daca nu faceti tacere.Profesorul îi ca un parinte.. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii. n-ai! .E scris pe-al nostru steag! .. domnilor? Sa iasa baritonii afara din banci. . Pake continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în ghiozdan o sticluta cu coniac. ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti.Care-i obraznicul? . o noua romanta a sa. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii. . Unul din ei "a cerut voie afara". Baietii dau câte sase lei si râd de autorul Crinului. . învata bine..iar glasul lui e divin. Si pentru ca n-a obtinut. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere.Domnilor.Nechematului i se ia darul. . N-au iesit decât trei baritoni. Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist. Fosil încearca sa se strecoare afara. nici la tabara din Dumbrava Sibiului. vom pleca noi doi... Aplauze frenetice si râsete.Va dau afara! . . Dupa ce a repetat-o de câteva ori. Vorbeste încet si trist. copiaza la teze.Domnilor. pentru ca e schiop. O bucata costa sase lei. . Poate ultima ora de muzica de anul acesta.tuica. N-am nevoie de câstig. ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. . glasuieste unul din fund..Banca din fund.

Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru Aguletti. S-a frecat mult si acum îi sunt ochii rosii si lacrimeaza. bine de tot. ca de obicei. Când îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la ochi. pentru romanul meu. e fericit si raspunde în asa fel. Palma a rasunat. ce rol va juca în roman. Aguletti s-a prefacut si a mintit. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzie? Daca însusi el s-a înselat atât timp. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. ca ei sa-l vada cum sufera si sal compatimeasca. dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. * Teza la matematica. încruntat. Dar eu. priveam si nu pricepeam. De ce arata Dinu tot mai putina tragere de inima pentru chimie? Am învatat-o amândoi. se târaste în banca. câteodata. urmarit de chinuri sufletesti si trupesti. ca sa auda maestrul. înca. în jur. si tot o rezolvam. si compatimire pentru profesor. Baietii îl striga din banci cu glas tare. daca as putea. . mort? Cred ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor. Anul acesta aproape a uitat formule de temelie. nici prea ordonat. si acum se întoarce în sine? Nu stiu. Fosilo? Nu stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afara? . bun si inteligent. ca sa nu-i puna Toivinovici "insuficient". Mie mi-a spus ieri: . baritonii si-au întors.Unde fugi. Noi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. Problema. cum spun eu. cântând. singur. capetele. As vrea sa-l cunosc pe Dinu bine. Niciodata Dinu n-a fost prea harnic. Cum însa eu nu stiam nimic . îi trage o palma peste ceafa. Nu mai munceste.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. la el. Banuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora. Caleia. As minti si eu bucuros. Cât de putin as fi citit.Nici nu stii cât ma dor ochii. Nu-l mai "pasioneaza". Poate sa fie o simpla criza. * Aguletti a plâns astazi la ora de chimie si a pomenit numele tatalui sau mort. care sta în spatele lui. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. 17 .De ce nu respecti ordinele d-lui profesor? Partiniseanu. Sta cu batista la ochi. dupa ora. Scena m-a facut sa rosesc jenat. Citeste literatura putina.Unde te duci Partiniseanu? .pe deasupra . Fosilo! . încât orice om inteligent sa poata întelege ca cititul e pricina durerii lui de ochi. sa-mi frâng mâinile de enervare.mai e si evreu. Numai Malu-reanu si Colonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine. si ciuda pe el. baietii lucrau aprins. Nu-mi ajunge sa stiu ca e frumos. Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. se plimba si doarme mult. Asteapta. penibil. Umbla printre baieti. Fanica regreta ca nu se poate preface atât de bine. Dar acum s-a schimbat mult. Aseara arn citit pâna la doua. citeste Le petit parisien. Fireste. Fosil a reclamat pedagogului. rosu. * Pe Robert îl dor ochii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica. ma întreb: daca acesta e adevaratul Dinu. Caleia va face o ora de arest. Sunt sigur ca se închipuie personaj din Ibsen. foarte usoara.Stai la loc.

Suntem atât de legati între noi. Fanica a capatat "bine" la chimie. când se vesteste vacanta. Si nu e asa. Uraste pe Toivinovici si se înspaimânta de câte ori se deschide usa. se bâlbâie. varsa calimara. în tot timpul orei a scris 18 . Scriam ca sa ma vada Vanciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. Fanica e terorizat de chimie. Si. uluit. înca de pe la Pasti. . desfigurat. Vanciu se uita la mine. Fanica îsi pierde cumpatul. Ne aratam multumiti si râdem. Ne obisnuim. încearca sa scrie precipitat o concluzie. Poate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. E drept. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe hârtie. Cred ca citeste de zece. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triunghiurilor dreptunghe. putin câte putin. De atâtea ori ma pot preface. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. dezgustati de scoala. Despartirea ne alunga bucuriile. S-a întors în banca istovit. am închis caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. cu placerile libertatii. sigur de ignoranta mea. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi. înainte cu câteva zile de teza. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. Pe trimestrul întâi. pentru zgârcenia lui Fanica. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. Dupa plecarea lui Toivinovici. dupa sase ani de clasa? Sau poate e altceva? Poate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce închipuisem noi. sleiti de caldura si ne întristam.. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. epuizat. Ceea ce. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate. de ce scriu si cum am curajul sa scriu. oricare. Se dezmorteste când striga absentii. în ultimele saptamâni de scoala. Suntem obositi. ca vor aduce. transcrie de trei ori problema.A început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. as fi capatat "rau". Problema era de trigonometrie. cu foaia alba. Am scris ce cunosteam: altminteri. Fanica înlemneste cu ochii la el. nu vorbesc si stau pe gânduri. La extemporale naduseste. Când intra Toivinovici.Daca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta.. si o uita de cum e chemat la tabla. totusi. în ajun. si vorbim. Toti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. Apoi ajunge nervos. Ajunge la liceu slabit. Se întelege lesne aceasta. se zapaceste. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. îi tremura glasul. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note.unde s-a adunat un teanc întreg. * Notita din 2 iunie. se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. Am vârât la urma fituica în buzunar . e mai mult decât o nebunie. ca sa-l întarât pe Vanciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. se clatina în banca.. în acelasi timp. pierde pofta de mâncare. framânta buretele cu creta la un loc. când se apropie sfârsitul anului. Când suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. acum la apropierea sfârsitului de an: ne copleseste melancolia. si se uita uimit. nu-mi mai ramâne nici o nadejde. se framânta în banca. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata. în ora de chimie. nerabdator.. * Astazi. se chinu-ie pâna ce Toivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. Se face rosu. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. Cu "binele" luat la oral si-a asigurat media. cincisprezece ori fiecare lectie. Eu n-am gasit-o.

miopie precoce si desfiguratoare.. Robert purta pantaloni albi si pantofi cu funda.Nu-mi plac picioarele. renuntând. Hotarasc. de doua ori pe an: la Sfântul Dumitru si a treia zi de Pasti. 19 . Dinu afecteaza ca idila lor e distractiva: . concluziile sunt partile lui cele mai bune.care se socoteste geniu .despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . fara sepci si fara palarii.. Amândoi. a sfârsit prin a darui lui Dinu un trandafir de la pieptul rochii.De ce? Robert m-a mângâiat. . Aceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si .. preocupari erudite.. Sylvia e o frumoasa si veche "simpatie" de a lui Dinu. sa ne odihnim. . fireste.S-a urâtit groaznic în ultimul timp. afirma Dinu. Sylvia a fost fermecata de Robert. haina deschisa. Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite. Dinu e banuitor si nedrept. . Jean Victor Robert . Dar Robert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta. doctore.. pentru ca nu sunt expuse "literar"."literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe Toivinovici ca a învatat. . Nimeni nu stie. glasuieste Robert. Dinu. Robert. Fanica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. cu ton de specialist încercat. . blând si imens. cordon de antilopa si tabachera de argint. pentru ca e inteligent si sperios. Eu mi-amîncheiat tunica si am coborât în strada.. Fiecare se trudeste sa para mai îndraznet. Robert a oftat si Dinu mi-a oferit tigari. ma consoleaza: .Fiecare cu ursita lui.Ti se pare? întreaba. Rivalitatea lor s-a accentuat la o nunta. care e geniu.. pe care îl întâlnea în aceeasi familie. Se îndoieste de Robert. perfid. Don Juan si paradoxal. . Robert ofteaza pentru ca e geniu. Sylvia a fost totdeauna o fata vulgara. o blonda bacalaureata din Târgoviste. Robert. Dinu . IV. cu dispret.Frumos corp. De obicei. Am toate simptomele: urâtenie. afara de chimie si matematica. închei analiza Sylviei cu o întrebare stupida. Baietii îl îndragesc.Hai mai bine dupa fete. Pentru Robert. însa. Râde în toate orele. Cunoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor.Copilarii. Prevestind furtuna. la arbitrajul meu. Dinu se înroseste în întuneric.. Dinu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate.Si apoi. apoi. .Ai mai vazut-o pe Sylvia? Ataca Robert. urmaresc cu ochii fetele si doamnele. .Tu nu pricepi asta. Pe bulevard.desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Robert – îl necajeste concurenta.cauta sa se vadeasca cinic. ÎNTRE DONJUANI Asta-seara au venit la mine Robert si cu Dinu si au hotarât sa ne plimbam în Cismigiu. când partenera lui Robert.. De câteva luni.îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun. .. de ce i se spune "Cocos". însa. eu sunt "doctorul".

"Ironia" lui Dinu putea fi atâtata. doctore. .. . Am spus "paturi feciorelnice". .. . continua Robert cu ochii în coroana teiului. . Când Robert vorbeste despre viata si despre "iubire". doctore. .. lovindu-i potirul plin al dragostei... fara femeie. feciorelnice. Robert devine absent si imagineaza. Ma uitam la Dinu si ma întrebam de ce nu ataca. 20 .Nu-s fantezii. . . . cu declaratiile. iubite. fara aventuri..Uite ca traiesc.Ai avut tu vreo fecioara? . ma Robert.Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave. Dar acum era o primejdie. Din pricina celor saptesprezece ani. sa pasesti pe sub alei. soptite cu ochi înlacra-mati.Ce-ti spune? .. paie peste foc. Eu astept. pâna la urma.Ma plictiseste. Dinu fumeaza visator. Si vor începe acele insipide marturisiri. brat la brat cu sclava ta.Daca nu vorbesti clar.Bine. .. Dinu asculta. .. Robert nu ma privea.Nu ma pricepeti. .N-am spus ca am avut fecioare. draga. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. Stiu ce are sa se petreaca. e reala realitate. Robert e nefericit ca noi nu îl pricepem.Nici asta nu pricepi. Dinu izbucni. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic. .. Nimeni nu o cunoaste.Cum poti trai tu fara iubire.. însa.... ci de fecioare.. tinerete?. Robert. ca în drame.. .Dar nu sunt nefericit deloc. spune ca el seamana cu Anatole France: sceptic si epicureu. Sentimental înfrigurat. voluptatea de a stapâni femeia. Va pieri rivalitatea. cu filologia ta. Dinu. ma prefacui eu necajit. Robert se dezgolise. sa te culci în paturi albe. în noaptea aceasta eram hotarât sa lupt. ritma Robert.. . asteptând revansa. unor prieteni dezarmati si receptivi. .. profund. e fecund si obsedant. Robert se pregateste sa ofteze.Ia lasa-ma. .Zadarnic te ascunzi.Care potir? ma prefacui a nu pricepe eu. fericit ca nu iam acceptat-o. . modest. si Robert se asaza.. umil.. vorbi prezumtios Robert.. Amândoi.. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult.. cei doi vor deveni melancolici. doctore?.Nu-i vorba de filologie. . împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie. de a o calca în picioare... De câte ori nu stie ce sa raspunda. Ochii se închid.Ce numesti tu "feciorelnic"? intervenii si eu.Si asta numesti tu viata... si eu si Dinu. suntem siguri ca nu i-a scris.. presimtind primejdia de a-l asculta pe Robert psalmodiind un sfert de ceas.Stii ca mi-a scris Maria. ..Ce nefericit esti tu..Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei.Femeia.Eu gasesc propunerea compromitatoare. a noptii de vara si a muzicii militare. constatai eu. ofteaza: nu-l pricepem. Dinu e mai zgârcit în confesiuni. pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziile? . Noi toti cautam aceasta. ritmeaza frazele.

Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni. început de vara.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . Eu . Trec perechi pe sub alei. buze rosii.. însa. Si nu vorbesc niciodata.se întorcea odata de la scoala. fara veste. Nici nu avu timp sa-si dea seama ce face. întelegând inevitabilul. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna. versiunile primei femei ma interesau. îl simteam pe Dinu nelinistit. El . raspunse prudent celalalt. Fiecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original: sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. pâna acum. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi deschide sufletul. dar lupt. . singur. Robert se culca iar pe banca. Nu vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. Eu ochii cum Robert se asaza la pânda. da: ma intereseaza. Dinu începu pe un ton degajat. "Poza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. . Dar atunci.. Ba mi-o spusese. trebuie sa ramâi singur. când se trezi într-un dormitor. . tunica croita pe solduri . 21 . despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. Stiam si cum le cheama. si de nenumarate ori. cu privirile în tei. mi s-ar spune ca "pozez".Fata? iscodi curios Robert.Parea numai. iar în pat o fata cu parul aramiu.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. Pentru ca destainuirile nu sunt sincere. Asa. Una din ele marturisea ca prima femeie era roscata. cu ispite. Atunci. saptesprezece femei. Trebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. dar nu mai mi-aduc aminte. prietenilor. si alte multe amanunte. N-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor. sau era roscata. alta ca. nimanui. Ma simt si eu tulburat. precum si varietati de versiuni. Pentru ca existau felurite si nostime versiuni. si ce par au. îndeosebi. Daca m-as dezvalui. ... casatorita si bogata. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. Eu nu spuneam nimic.. . avea parul negru-corb. Prietenii si-au facut parerea lor despre mine: doctor. .I-am spus ca n-o mai iubesc.. Gândeste. Si cu toate acestea. Muzica a încetat. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu el. Circula si subspecii. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor. Pot recunoaste repede pe cei chinuiti de aceasta nevoie launtrica.. Dar ma înfrâng. A urmat dupa aceasta o pauza.. Desigur ca era ispitit sa se destainuiasca. Când. foarte luxos învestmântata. în dormitor era un pat. Pe mine ma supara confesiunile. ataca prin surprindere Dinu. Am ajuns un foarte bun observator.Da. înca nu ti-am spus? se ridica fericit. era casatorita si foarte bogata. Nu e genul meu. Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. Dar. . Ascultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni. Dinu avusese. sau locuia pe o strada cu el etc. dimpotriva. de pilda.Cum. Sunt o slabiciune.Am auzit-o de mult. si Dinu le urmareste cu ochii. tot prima lui femeie avea odata parul negru. sa auda si Robert. îl întrebai pe Dinu care a fost prima lui femeie.era în clasa a treia.cred altfel.Nu te-am vazut niciodata cu femei pe strada. Si apoi. baiat frumos. Robert se hotarî si se întoarse spre mine. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu el.. ochii negri. Nu numai atât. Chiar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele.

. altminteri. Si nu sunt multumit. doctore. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. . Sunt dezgustat de tot. picioarele lungi.. Ar trebui sa fac altceva. Eu am înteles de ce nu sunt multumit. Pentru ca sunt imbecil. Zadarnic ma minteam. Sunt si eu ca toti ceilalti. mâinile lungi. . se încrunta si citeste. uscat. nici de cealalta. Vreau sa fiu sincer. n-as fi acum întristat. Ceea ce înseamna ca sunt imbecil. Si nici nu le pot scrie. Acum. Nu mi-e somn.. Parca eu nu stiu? Nu stiu ca sunt sentimental si slab. ca aventura lui Dinu aduce oarecum cu Pacatul lui Caragiale? Mie mi se pare ca "aduce" îndestul. Daca e zgomot. Baietii îl cred prost si îi spun.. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. parul cret. Pentru ca. îsi îndeasa degetele în urechi si citeste.. Daca luptele se dau chiar în banca lui. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta. Dar am raspuns naiv: . în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. Citeste romanul. când scriu. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. Atunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. Citeste si când profesorii se gasesc în clasa. Am s. Acum. Daca baietii sar pe banci. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. Sunt atât de natâng. iar pentru ca e evreu. sau pe lac. Pentru ca nu "mi-am deschis sufletul" prietern\'or..Ai citit Pacat? îl întreba Robert. Si eu.Nu ti se pare. iar explicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. chiar si de durere. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. Am plecat târziu din Cismigiu. . într-o luntre alba? Nu ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. Ar trebui sa-mi caut frânghia si sa ma biciuiesc. si ruina vointei mele. orisicât m-as ascunde. fara exceptie.. Zadarnic încerc sa ma ascund. în fund. Marcu nu se supara nici de o porecla. e aproape de tine. si slabiciunea sufletului meu. si lipsit de vointa? Nu visez si eu fecioare blonde. Vine în fiecare dimineata cu romanul în ghiozdan si-l citeste linistit. 22 .. din pricina lungimii nasului. Cautam durerea trupului. cu ochii înaltati spre cer. Si nici nu mi-e somn. cu care sa ma plimb prin parc. Si nici nu pot citi. Pentru ca îmi pierd timpul ratacind prin Cismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. se muta în alta banca si citeste. Vreau adevarul.. "Tandarica". Sunt caraghioase. Si scriu aici. eu nevoie de prieteni. N-am nici un motiv sa fiu întristat. Mi-e cald. îi spune câteodata vreun vecin: Marcule.De unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui Dinu Pacatul lui Caragiale? S-a auzit. ca toti ceilalti. Sunt cel mai natâng dintre toti. timp de cinci minute. sub luna.Nu-mi mai aduc aminte. cu ochii mari si bulbucati. si pustiul mintii mele. pâna la capat. îl mai striga si "Marcala". Citeste si când explica profesorii. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti.? Dar toate acestea sunt lucruri triste si stupide.Eu stiu ce se petrece cu mine: sunt un sentimental. nerozi. Mai mult. UN PRIETEN Prietenul meu Marcu e înalt. cu mâinile încrucisate pe piept. V.

pentru ca romanul trebuie citit. strig eu. si Noisil îl elimina pe trei zile.Pentru ca dispretuieste scoala si profesorii. Marcule. vorbeste foarte frumos si foarte original. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Rosu si negru. . Când iese la tabla. Ne-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna. ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic.Adica sunt ascultati vecinii lui de catalog.. Unii.Cartea s-o daruiti bibliotecii liceului. sau nu spune nimic.Destul.Nu stiu. Lucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie. se asteapta sa-l asculte la chimie. sau îi sufla vecinul. . . adresându-se cestorului. când nu mai e silit sa-si spuna lectia. . Le turuie gura si umplu tabla cu formule. . în banca. Explica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. Când îi vine landul si Toivinovici îl întreaba.Nu se face lectura la ora de istorie. domnule. Am început sa ne împrumutam carti. Profesorii îl cred neghiob si incult. Pentru ca stiu ca Marcu. Marcu. Toivinovici întreaba pe primii doi.Nu stiu. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. ca numai -datorita lui am putut sfârsi Les Miserables. Citeam numai Bal-zac. . hotarî Noisil. raspunde linistit: . Un baiat îl înghionteste: .La teze copiaza. care au "tocit" toata saptamâna. Marcu. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte La garconne. domnule. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. Ionescu Stelian. Când. îi pune mâna pe umar. tot ce ne cadea în mâna. Stie ca în orice caz va lua "insuficient". Numai sa nu-l tina mult timp la lectie. Scoate cartea sau fituicile. însa.. Când a venit Marcu iar la scoala. Malureanu Marcu. se întreaba cum. Dar mi-am dat repede seama ca ma înselasem. . nu se da în laturi. iar el îi lua apararea. Cere câteodata si lamuriri. mai cu scrupule în clasificari.Dar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stii? .Nu stiu. Se întoarce zâmbind.La loc. . poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforic? . Marcu îsi ridica necajit de pe carte ochii bulbucati. Pare calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. cu mâinile încrucisate. El era entuziasmat de Balzac si m-a convertit si pe mine.Iesi. Se intereseaza de lectia din ziua aceea. pentru ca el pleca dimineata cu ghiozdanul si citea romane în Cismigiu pâna auzea sunând fabricile.Sa-i dea Dumnezeu sanatate lui Noisil. domnule. Si Marcu se opreste lânga tabla. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti. pe care i-l împrumutasem eu. ca te-a strigat. se supara pe vecini: De ce mi-ati închis cartea? Odata l-a prins Noisil citind în timpul orei. Daca poate sa-l "duca" pe profesor. . luându-i apararea. Stii ce-am spus pâna acum? Marcu nu stia nimic. nu se tulbura.Ionescu Corneliu. Fara veste. dupa atâta lectura. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea. 23 .

care i se par îndoielnice -. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor expropria din nou mosiile. E bine. dar 24 .. însa. La fiecare fraza pe care o rosteste. daca i se tunde baiatul. se declara ucenic fatis al lui Kropotkin si Bakunin. Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anarhismului. Aristocratii sustin ca el e adept permanent al anarhismului si al comunismului. în care scria ca elevul Furtuneanu Petre nu poate fi tuns. baiat bogat. Cred ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu. Lazimir. Unul dintre primii adepti a fost Robert. . dar baietii . Nu poate orisicine sta de vorba cu Marcu. Odata a adus în geanta doua carti frantuzesti. si toti am respectat ordinul. dar nu prea. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam. Furtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el. De aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. fie chiar nedreapta.. îl chinuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. nu l-am gasit pe L \'enfant maudii genial. în realitate. Furtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. Cei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. cu scoartele rosii: L \'unique al lui Stirner si un volum gros de Kropotkin. îsi trece degetele raschirate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul.Ajunseseram eruditi în Comedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. Venea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. dar îl dispretuiesc toti. el trece de cealalta parte. Când l-am întrebat de unde stie aceasta. A spus numai ca e interesant si ne-a explicat. numai atunci ma supar. de frica. îl socotesc foarte original.Drept sa va spun. Marcu spunea ca sunt foarte interesante. Când epuizam stocul. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. Daca cineva spune aristocratilor ca anarhistii si comunistii nu se pot împaca. Când banuia ironia. uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. Nu îl urasc. Pe mine nu ma supara faptul acesta. Am raspândit amândoi pe Balzac în clasa. Numai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . între baieti. Baietii îl numesc comunist. în care nu patrunsese masina de doi ani.informati de el au aflat ca volumele sunt anarhiste si l-au privit cu teama. dar ca nu se arata. ci dimpotriva. spre marea lor bucurie. Venise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca. Daca vrea. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. Furtuneanu îl numeste "evreu distructiv". si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. Numai Furtuneanu venise cu aceleasi plete negre. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel. ne marturisea îndo-indu-se: . anarhist. sa necajeasca pe aristocrati. si când intervin aristocratii. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. el gaseste motive sa se îndoiasca. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare". Când se deschide vreo discutie generala în clasa. cu cartulii de Engels si Kautsky. îndeosebi pe Furtuneanu. teoriile anarhiste. Marcu e multumit. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el. cu i cel putin numarul 3. pentru ca a suferit de otita. La noi în clasa nu sunt decât doi. ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. si Marcu nu se supara. când l-am rugat. Si Robert le gasea admirabile. cu Capitalul lui Marx. Trebuia sa ne tundem toti. cu \ care joaca saptamânal pocher.L-am "turbat"! De câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. si-l retrage din liceu.

zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din Felix le Dantec. însa. Poate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. la izvoare.Furtuneanu a ramas cu parul mare. Te rog sa fii cuviincios.Sa-l tina ma-sa în vata. daca n-ai crestere de acasa. în ce priveste probele sale. pentru ca izbutise sa-l faca pe Furtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas. Te rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut. Râsetele au împiedicat pe Furtuneanu sa continue.. De aceea. Poate ca îl intimideaza clasa si profesorul. din mansarda mea cu ferestrele deschise.Te rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. Zadarnic ma prefac: sunt trist. * Azi am citit cartea lui Ionel Teodoreanu: Ulita copilariei si am plâns. Dar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. Mi25 .foarte putin sceptic. Cred ca am avut chiar mai mult succes decât Stefanei. Am fost toata ziua îndragostit de Sonia... în fata profesorilor si a colegilor. însa. Nu mi-a fost rusine: am plâns. pe sub salcâmi si visez idile rustice. mi s-au ivit înca doi cosi. Baietii râsera. n-am fost la tara niciodata. în serile de vara hoinaresc pe strazi. Poate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere. Si când apune soarele primavara.în urma otitei racesc foarte usor. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. . Numai în discutiile noastre se arata asa cum e. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. Marcu nu-i decât rareori original. De altfel. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora. la iatacuri luxoase.. Când. . Mam închipuit frumos. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. ca se îndoieste de toate. L-a insultat. sustine o teza sau combate alta. marturisiri sub plina luna. dar atât de tare. l-a facut lipsit de buna crestere si a încheiat formidabil: Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada! Marcu era suficient de rosu. . eu visez la livezi si la crângurile înflorite. încât a auzit si Trollo. nici n-ar avea motiv sa-l admire. cu Sonia alaturi. Eu. interesant si glorios. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic. si Furtuneanu le-a dat. i-a raspuns linistit Marcu. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice. M-am închipuit la Medeleni.. Dirigintele însa a cerut explicatii. dudui si idile în vacanta Pastelui. si nu l-am putut explica. si numaidecât ar reveni otita. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. M-am spalat repede cu apa rece pe fata. Baietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. Dar pe mine m-a mirat faptul. In serile de vara. ca directorul. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui Gherea. el le afirma foarte sigur. Azi-dimineata. cântând Sheherezade. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. dar parea linistit..Vezi ca te îneci. . Si de atunci nu-l poate suferi Furtuneanu pe Marcu. în clasa. Eu n-am fost la "tara" niciodata. tuns cum as fi. pentru ca nu-l cunoaste. e drept. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte. E suficient sa trec printr-un curent. Am întrebat-o.

e trist din pricina ochilor ei.. 26 . Si mi-am spus: Ulita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea.Zadarnic. E o carte cu papusi luxoase. din Moldova ei. De multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. Nu mi-e rusine de numele meu si de durerea mea. care sufera necunoscut de nimeni. Când eram mic. si mintea. E buna pentru copiii de boieri. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"? Am uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. pentru ca eram înca sentimental si visator. daca plâng.. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. dar daca exista Sonia. pentru ca un adolescent bogat. care calaresc. Iar astazi am citit Ulita copilariei si-am plâns. Am uitat toate acestea? Am uitat romanul meu? Mi-am uitat sufletul. . fumeaza si saruta zarzari înfloriti.. am îndurat ani de-a rândul chinurile carnii. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti. pe care-l cautam zi si noapte? Unde îmi era hotarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui Felix Le Dantec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia.. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor mei? Unde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime. spune-i sa-mi trimita adresa. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele cizmarului de alaturi. numai pentru ca EU Am fost lipsit de bani si de trup frumos. Iar eu numai am\'visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului. numai pentru ca eu. Eu mi-am muscat buzele. ori m-am vârât în camari cu hârtoage. care nu stie ce vrea.. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia.tutun. iar eu sting lampa si visez. Am plâns. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numele? Am plâns. Eu ma întrebam si ma chinuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. Eu le-am visat numai. Am plâns.. Ionel Teodoreanu. pentru ca nu stiam cine sunt.e sufletul schimbat. si de vrerile mele?. Am râs de mine. ca Robert si ca Dinu.. si de obraji frumosi? Am uitat si am plâns pe foile unei carti din Cultura Nationala? Am sfârsit Ulita copilariei înainte de a sfârsi La lutte universelle a lui Dantec? Si nu mi-e rusine de mine însumi?. spune-i ca un baiat urât.. dar am pus apoi cartea în raft si am râs. EU. cu poze si cu idile. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de.. cu trupul chinuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine. care cânta Shehere-zade la pian? Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la Medeleni? Mi-am pierdut eu vacantele pentru ochii Soniei. cu ochii lacramând de miopie. Dar n-am gasit raspuns. Iarta-ma. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau rochite de stamba. si de ochi frumosi.

cu pastila între dinti. Cum sunt în banca I. jucând oina. mergeam cu gândul si mai departe. lacramam.E un criminal. Dupa un sfert de ceas.Haben sie heute: Das Haus! . apoi nu mai aveam nici data timp sa vad mingea. Auzeam chiar cum strigam. socotindu-ma persecutat de Faradopol. oricum. ... Iar eu regretam ca. LUN I 8-9. pe neasteptate. Baietii. eram cel mai lenes..Se raspunde cu o propozitie întreaga. mam gândit serios.. privirile si proportiile profesorului de germana. constatai eu. e un criminal!. lasati-ma sa mor!. Ajunsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunchiul celui din careu.cu litere "nemtesti" . GERMANA în clasa I am ramas corigent la franceza. Ma înspaimântau. Unde e caietul? în caiet se aflau transcrise . eram emotionat.. chinurile si moartea..?. zbatânduma: . bâigui eu. Mai apoi. e drept. la groapa mea.Nu. .VI.Drumul? 27 . luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii. Sub*propozitiile. Ma închipuiam disperat. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. ca prietenii sa ma surprinda chiar în clipa când voiam sa înghit pastila. Se vorbea chiar de intrarea mea în echipa liceului. întristându-ma. . nu mai puteam sa-mi arat multumirea printrun zâmbet. Asa se raspunde? .. însa.Das Haus! . La început. Daca vedeam prea bine genunchiul adversarului. descult.Asa se raspunde? .câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam.Was haben sie heute? M-a înfricosat preludiul acesta sase ani. închipuindu-mi toate acestea. Aici. dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. Zaream prietenii uluiti. Venise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire. nu.Magarule!. Dintr-o nelamurita dorinta. Când am aflat vestea. Mai întâi. însa. miop. Nu stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti... Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. Dar pentru ca rusinea trebuia.. Doua lucruri se împotriveau. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan. . un sfert de ceas. Acestia nu sunt corigenti la germana. ma trudeam sa gasesc un mijloc. mai neglijent si mai rautacios din clasa..o propozitie întreaga. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul. barbat trupes. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei. . când ma aflam în careu. Trei corigente însemna o repetenta aproape sigura. Nu ajunsese înca director. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. fiind mort. spalata printr-un act de curaj. germana si româna. m-am linistit. trebuia sa raspund mai întotdeauna: . înadusit.. strigau: . la sinucidere. uitam tot.. Si eram miop. maior în rezerva si profesor de germana. De germana ma îngrozeam. Ma închipuiam mort.Iesi la lectie. De câte ori sa-ti spun? Was haben sie heute? .

gewusten..Weg! -Articolul.Der Weg? -Das!. . . palmuieste elevii. micule? .. Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami. -Mars!. Mama stia. .Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet. Asa... Trei.. nu învatasem nimic. De atunci.. Fata i s-a mai înasprit. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate. Dar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala. sm.La loc. magarule. . Eu ma aparam.Ai tu bani? . Sami se arata sever. juca înca nasturi.Schutnf? ezitam eu.Wissen. . vor sa ma persecute. magarule. .Cum face subjonctivul pasiv.Zi-l tot. sm. Mai bine mâncam înghetata. . M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa... raf? . persoana a IlI-a plural? ... 28 . dupa aceea voi învata cu un meditator.Dar de ce te persecuta numai pe tine? .Cum Schraf? Podoaba! . asigurând-o ca am sa promovez la toamna.. .Nu. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si.Der Schmuck!. O vestisera cinci prieteni. * Acum.Cât sa-i spunem ca costa un caiet? .Si daca nu-mi da? Sami era banuitor si destept.S. . Furtuna a trecut cu greu. ..Micule.. ... lasa ca îti dau mai bine marci. wust. ..Nu stiu. la Conservator. când se înfurie... Când începea ceasul lectiei. profesorul a ajuns director. Ne-am înteles sa-mi împart vacanta în doua: pâna în august voi fi liber.. Pâna în septembrie. vioara. . germana ma obsedeaza.Ss.Cum merge. citea pe Nick Winter. jermana îi dificila. . Scapasem. pentru ca asista si mama.Stiu ca începe cu s. ... .A sti! . ...Asculta-ma.De ce vii târziu? Baiatul cu ghiozdanul încremeneste lânga usa.Cincizeci de bani. spunând ca sunt "persecutat".. Mama pleaca la bunica. boule..Wissen. Sami: astazi nu facem lectie. Nu avea decât saisprezece ani. .îmi ramân si mie douazeci de bani.Podoaba? ..sa vedeti. încercam eu sa-l îmbunez.. Spuneam asta si la mama.. dar învata la scoala evanghelica si. Atunci ma ajuta: .

ne cheama pe cei amenintati. Când ma plimb printre banci. . Ochii directorului se înflacarara.A sunat de iesire. Ma trudesc cu pumnii la tâmple. ca o trâmbita. o data cu umbrela. Obrajii mi se înrosira de rusine si usturime. Deodata. .. cum se zbuciuma Fanica la chimie.. . . pe unde ai intrat? întrebarea rasuna. Dar când e zgomot în clasa.Iesi!.Ce stiti? -Schiller. -Unu. Ne potrivim. de trei ori spre stânga.. Ochii îmi lacramau. înainte de încheierea anului. Nu vad decât niste munti acoperiti cu zapada. ma plimb înfrigurat printre banci. . Dar toate usile erau încuiate. Uitasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si o umbrela.Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data.Nu Gote: Goethe. Anul acesta..Ce-i cu dumneata aici? .Ai sa-ti arzi hainele.Stiti voi pe Schiller? Noi zâmbim..Was haben sie heute? Fireste. . cu o privire umila si umeda. Magarule! Dar nu aveam pe unde iesi. de ce n-ai iesit? . Domnul director.Domnule.Si. simt prea bine aceasta.Lebens Gote.. în cancelarie. mi-am exasperat profesorul. fascinat. Am sarit atunci pe fereastra... la "îndreptare". nu e un om rau. si ma zbucium.. Nu aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund. nataraule! îi multumi pentru sfat. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta. va rog.Hai? Stiti voi pe Schiller? 29 .. rigid... . gândin-du-ma la Brand al lui Ibsen. . Dar nu stiam.Am iesit. E cald. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director. . eu mi-am uitat caietul acasa. Pasii domnului director s-au auzit. Nici Brand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana. Aceasta îmi da curaj^ Ma încrunt si ma socotesc Brand înfruntând furtunile. Mam ascuns dupa usa. Nu stie nimeni aceasta. . nu mai pot gândi la Brand. Ca sa simulez lectia învatata.umbrela. si mi se strânge inima. Tremuram. apaream palid. * în fiecare luni dimineata. Când ma striga. dar nu izbutesc sa-l evoc. . Dar germana. Poate avem acelasi suflet. Dupa un rastimp mai lung sau mai scurt. si domnul director fumeaza. Atunci ma apuc sa învat cuvintele la germana. durerosi. Dar m-am întors. pentru mine. sfârseam întotdeauna cu "insuficient". ma pripeam. cu caietul si cartea... Îmi uitasem umbrela în clasa. tot n-o învatam. Eram fericit ca cel putin nu ma mai chinuia la tabla. . trebuia sa raspund eu. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata Brand. Ma apropiai de soba. si m-am dus s-o iau.. Si atunci tremur. Nu se arata Brand. însa.

S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. Dar ei nu au vrut sa înteleaga. d-l director e satisfacut. nici cu triunghiul lui Pascal.Ia sa dati un extemporal. Lucrez pâna mâine dimineata. însa. nu se supara.. Dupa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. Dupa un ceas si cincisprezece tigari. ma culc. baieti! Spuneam oricui voia sa ma asculte: . pentru ca am vrut eu. îmi poruncii cu glas tare. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile. Îmi spusei: . Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa.Nu ma pot apuca deodata de matematici. Unul dintre noi râde. mai exact. Manânc. Spuneam: . am împartasit hotarârea mea.Ma apuc sa învat la doua. sau. Lucrez pâna la zece noaptea. Raspoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe Vanciu. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie. si gândul lui e la via din judetul Prahova. Eram entuziasmat si credeam. nu-mi impun asta. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. ma scol la doua. Trebuie sa-mi obisnuiesc creierul. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta. Când ma parasea.. Am ramas corigent.Pâna mâine dau dracului trigonometria. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. De data aceasta. -Magarilor!. cum am ajuns. apoi repet operatia de doua ori.întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns..Cei care vor sa-si îndrepte notele.. Daca râdem prea mult. Dar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar. Astazi ispravesc trigonometria. la liceu. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa: . Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui Newton. nu am promovat. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". . Dupa-masa sfârsesc algebra. Râsetele trebuiesc sa înceteze. Câtiva ne ajutam de batista. creion. Acasa. îmi înghiontesc vecinii. Numai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. binomul lui Newton si triunghiul lui Pascal. 30 . Cald. se întuneca. începeam sa ma îndoiesc. Prudent. In cea din urma lectie.. când vazui ca se face trei: hârtie. Poimâine repet. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. pentru ca d-l director e serios. Hai? VII. Vanciu ne-a spus: . entuziasmul. sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. Pot sa-si îndrepte orice nota. Nu mi-e rusine.. Totul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. ca Champollion dupa ce a descifrat hieroglifele. Ne asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate. Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient". pentru ca nu am vrut. CORIGENTA 10 iulie S-a sfârsit scoala.. .în noaptea asta nu se doarme.Haide.. si mie îmi era somn.

foarte interesanta trigonometria. C. cartea de trigonometrie a lui Spiru Haret i s-a parut delicioasa. Pâna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una. Erau foarte bine scrise si foarte limpede. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia: un volum din Auguste Comte.la opt jumatate miam examinat fata în oglinda.Haide. ca n-are sa-mi ajunga hârtia s. Dar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. la sase jumatate am citit o revista. ca sami fac curaj.a. la sapte mi-a fost sete. domnule! ma rastii eu catre mine însumi. la noua fara zece m-am hotarât sa ma odihnesc putin ca sa nu ma surmenez. Apoi am citit trei pagini fara sa ma opresc. revistele. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade. Am început sa ma dezbrac.Primele lectii nu sunt grele deloc. Istoria literaturilor romanice. . Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda. Arcul era AB=35°. Dar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade. la opt si un sfert am aprins lampa . Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul. brosurile. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. dar în mansarda era cald. iar cosinusul 2 supra radical din 3. voi. Asta nu-i bun! rostii eu. .d. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în Dumbrava Sibiului. Sa nu-mi obosesc ochii citind noaptea. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit. ca fereastra scârtâie. Nu e prea devreme la trei? Hotarâi: ma scol la patru. Si îmi închipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii extremitatea arcului cu centrul cercului. III. îmi spuneam eu. Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare: A. B. ca hârtia de pe masa e patata. socotita de profesori obtuza matematicei. Aceasta. Atunci mototolii hârtia si o zvârlii pe fereastra. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare. Tutuc reproducea un pasaj de d-l Bianu. în pasajul acela. Dar. cu toata inteligenta dumi-sale.m. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. . Lasa. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul rece. 31 . Sanctuaires d\'Orient de Schure. mi-am spus. ca s-a uscat cerneala în calimara.Trebuie ca e. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. Dar ma aflai citind prefata. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei. într-adevar. fara convingere.cu toate ca nu era absoluta nevoie . Al treilea cerc era mai reusit. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psihologice pentru romanul meu. la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame si m-am coborât sa manânc. ca gulerul de la camasa ma supara. si adunai tot ce-mi poruncii. Sa începem cu liniile trigonometrice: sinusul si cosinusul. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. Asta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e 3 supra radical din minus 2. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade. în care dl. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. iar la noua fara cinci am fost chemat la masa. Dupa masa am descifrat la pian foarte mult. D. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. îmi marturisii cu jumatate de glas. a lui Iorga.Prudent. autorul afirma ca. Auzii ceasul trei si jumatate. fericit. ca nu mi-am asezat comod picioarele. la opt m-am socotit persecutat. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la Duminica Tomii. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. iar la centru pusei O.

Nu stiu ce-oi face. am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga. De la patru ma lupt cu ea. Sunt foarte obosit. Pacat de timpul pierdut cu scoala. Am destula vreme la vara sa învat cu sârg.Ei. . Atunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii..Ei. .Greu.Bre.Ei. Am desenat un cerc.. Parea foarte multumit. sa sting lampa. ... Tatal ma privi mângâietor. Dupa ce m-am spalat si m-am îmbracat. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul exact. foarte greu. . ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci.A spus ca ne asculta foarte greu. Cred ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. Toate acestea. Am citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt..Ce-mi pasa mie daca ma lasa corigent? Nu stiu eu cine sunt? Nu sunt eu? Aveam dreptate: eu eram. ..Are sa ma lase corigent. .Ei. si ce-are sa fie daca m-o lasa corigent? . i-am spus pe jumatate adormit. Am sa învat patru ceasuri pe zi. Dar m-a lovit lumina diminetii în ochi si m-am desteptat. Si ceasul a sunat la cinci. N-am sa ajung niciodata nimic.. ci sapte fara cinci. . si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la examen? . . . D.Nu sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti. ai matematica!. Si atunci nu 32 . A început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci.Când ma îndreptam spre masa. Am repetat socoteala de trei ori.Nu sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematica? în realitate nu era sase..Chiar e mai bine sa ma lase corigent. si ce-mi pasa mie de Vanciu? Asa era: ce-mi pasa mie de Vanciu? . Dar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. . C. de va ramâne Vanciu uluit. Scoala-te! . . Dar aceasta nu însemna nimic pentru Vanciu. Am început sa ma ocarasc în gând cu glas tare. Si m-am întors pe partea cealalta.Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar.. B. Nu-i nimic de capul meu. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mine? îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn extremitatile diametrelor A. Zadarnic..Au sa râda toti de mine. N-am vointa nici cât un clapon. La opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile.Ia mai slabeste-ma. . menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie..Ei.Merge? Merge? . si ce e daca am matematica? Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe ea? Si iar am adormit.

odata. care sunt multi în liceul nostru. munca elevului. sfârsind prin îndemnuri.. înrosindu-se. Un secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor. Se întorceau. Domnul director. a fost rasplatita. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. prelungite. comentând figurile profesorilor. doamnelor si domnilor.mai bine zis . Unii aveau norocul sa fie întrebati. cu altii se începeau chiar comentarii. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru. matematica. erau fericiti. E chiar foarte inteligenta hotarârea mea: sa învat la vara. . ordonati alfabetic. minte! De fapt.. fara îndoiala. Am alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la examen. însa.Nu-l ascultati. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. ca întotdeauna. doamnelor si domnilor. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am înghesuit sub masuta cu reviste. 33 . Prietenia cu "cei mari" se datora. am vreme destula. si anul acesta. odata. Sa spunem deci. voiti sa promovez iarasi superficial? Si la anul sa ramân iarasi corigent. temeinic matematica. Apoi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. s-a adus o catedra. Arata "activitatea liceului.. dupa acest al saptelea an de existenta a liceului nostru. . mai seriosi si nerabdatori. staruinta lui.. care nu si-a pierdut timpul. Aceasta. Trebuie sa învat. crezuse cel dintâi. Astfel. multor "gentileti" la bufetul liceului. Si ceea ce eu prorocisem. dupa fapta si rasplata. Am sa învat la vara. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru. numai pentru mine. Baietii se adunau grupuri. Altii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti.. Clasele a V-a si a Vi-a apreciau exagerat glumele celor din a Vil-a si a VIH-a. Cel premiat. Turuiau binevoitor pe cei mici. cu fetele luminate. temeinic. profesorii. Aceia erau privilegiatii. Baietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca. zâmbind. îmbracati de sarbatoare... La rastimpuri. Stateau alaturi de cei din clasa a VUI-a si le sorbeau cuvintele. înca din iarna. servitor paros. Ceea ce era de asteptat. în taina.. se prefacea ca nu crede. E foarte inteligent ceea ce fac. Când s-a coborât d-l director.Cum. . aplaudau si chicoteau pe sub banci. staruinta acestui elev. din fiind. La vara. ramân corigent. Unii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau ochii pe cartile cu numele premiantilor. Când li se adresau exclamari..la liceul nostru. la bodega din colt sau la curse. nici în clasa a VUI-a. pe catedra. "Balaurul".. inteligenta si perseverenta . în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. si iar în clasa a VlII-a? Trebuie sa învat.ma va lasa corigent la anul. PREMIANTII Azi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului. pâna dupa miezul noptii. VIII. La zece si jumatate începu "serbarea". Baietii.a acestui elev staruitor si inteligent.. zau timizi în bancile din fata. procentul de promovati si de premianti". Câtiva parinti se ase-. rosteste o cuvântare ocazionala. salutând. si vestea se împrastia printre banci.

întreba.Sa cânte Potpuriu! dumitale.Am sa te spun d-lui director.. . îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si. pâna la masa cu premii.Hei! Voi.. Baietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului.. "Potpuriul national" începea cu o doina. clasa a VIII-a reala. nemaicutezând sa intre în banci. Un. 34 . maestrul zâmbea fanfarei.. Când trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri. Destul.SstL... înainta timid... ce D-zeu? Unde e toba mare? Câti trompetisti alto sunt? Trompetist alto eram si eu. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii. -Bravo! Bravo!. Dar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. spre ciuda d-lui director.. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. din fiind. d. .. mai mult din ochi. Dar solistul. ghebos. aia din fund. îsi cercetau premiile. fanfara nu izbutea sa emotioneze.a început. îsi umfla obrajii. Amuti. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba. cu nasul rosu si fruntea îngusta. Nu gasise decât noua. începeti. Directorul îi zâmbi dulceag. striga... mai cu putere!.. implora maestrul. Dumitre! Vasilica Dumitru. propuse imperativ d-l director. La patru. iar publicul acompania cu vârful ghetelor. . Firanescule!....Bravo!.. si fanfara. Bravo. Melodia se pierdea pe alocuri. Un grup de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea: . . stacojii.Duc \' nu veniti ia repetitii?. întreaga fanfara zâmbea publicului. Când metalul tremura cu un semiton mai jos. Fi-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals. catre "dreaga fanfara: . Ceea ce m-a hotarât sa nu mai vin la repetitii. Maestrul se zapacise cu totul.. începu premiile. Sunetele se îngrosau. Ca sa nu ma vada..maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara. organizara un acompaniament pe pupitre. se înaspreau. ma pitii sub banca. Apoi.. Parintii întorceau capetele.. Apoi. Vasilica Dumitru.Do-mi-sol-do.. se întorceau împiedicându-se.. Do-sol-mi-dooo. Grupurile de elita. în mijlocul sârbei.. Diletantii amutira. domnilor. Forte.. directorul. premiul I cu cununa. de doua luni.. se apropia de cântaret si-l lovea cu bagheta. acoperita cu aplauze. obosise. Aplauzele prea lungi. cu urechile lungi. peste putin. Premiantii transpirau. Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. ca fiu de spalatoreasa. Maestrul exaspera.. acoperita de acompaniamentul trompetelor alto. O privire de lânga catedra îi linisti. . Cinci minute pauza. .Haideti.Bradescu Mihail. strângând bagheta. cu fetele îmbujorate. Ceilalti. Vorbeau între ei. si închidea ochii. acolo.Nu te lasa. Parintii devenisera nerabdatori. Atunci. premiul al doilea.. înalt. peltic. ciupit de varsat. glasui: .Firanescule. au facut sa roseasca pe director si pe maestru. întrebatori. forte!. pistruiat. . . doi. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. va dau afara. Fanfara intona arpegiul glorificator: . Un secretar. . Maestrul si-a strâns bagheta si .D-l Boloveanu?. clasa a VUI-a reala. un brun înalt si scofâlcit.obez iluminat . director se ridica si. Do-mi-sol-do. Fara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic.

simteam ca îmi slabesc puterile. aplaudându-si din rasputeri colegii. Când venii la masa.Stiti câti corigenti sunt de la noi. Mandea! . aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. Am sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. mi-ar fi usor sa ma descurc. Aceasta. -Bravo. cei mai prosti din întreaga clasa. din clasa. cu ochii încercanati si supti. m-auziti?. M-am linistit. si colegul s-a j furisat. .. Nu ma gândesc la corigenta. acelea erau necesare. Judecam cu o fierbinte nedreptate. Si unii se întunecau.. Daca as capata unul. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. eu si Bona Dinu îmi era prieten. poate.dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare . m-auzi? Toti suntem niste imbecili. necunoscutilor. Ceea ce îmi placea mie. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. sa fug pentru totdeauna. si rezultatele mele nu erau pretuite. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec.apoi. Altadata. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor. Sau.. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte. negricoase si fetele roze sau palide. IX. Dar. VACANTA E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. care îsi învata lectiile. întrebai de la usa: . glumind. Ce sa fac cu matematica la stiintele naturale? . iar altii exagerau masca bucuriei. pentru ca se întorceau capete catre mine.. 35 . inculti si impersonali. ca sa ma mângâi.învat ce-mi place mie. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neghiobi încoronati. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. la matematici? Saisprezece. E un gând care se întoarce rabdator. Din clasa noastra eram patru corigenti la matematica: Dinu. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi. Chioreanu. A trebuit sa ma prefac trist pâna seara.. tot pe dreptate. discutia cu un coleg premiant. intimidat. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. sunt cu adevarat trist. Munca mea si torturile mele. Voiam sa par linistit.aplaudau fals rasplata colegilor încununati.. Ceilalti doi. Strângeau mâna lui Alexandrescu Alexandru. Ca întotdeauna. Faptul ar fi trebuit sa ma umileasca. Am cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam. Ar fi atât devfrumos sa fug. de câte ori izbutesc sa-l ajung. înconjurându-ma premiantii. S-au mirat cu totii.. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul. cunoscutilor. Nu stiu daca îmi lipseste curajul.. prietenilor. asupra profesorilor. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi..multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor . M-am întors cu Dinu.. Uram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. brutal. colegilor. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng.Imbecili.. Sandule!. Ma framânta noptile. Poate urlam. Sunt liber. Eu ma prefaceam trist. exageram. încununat.Sa traiasca! -Bravo. albe. sunt stapân pe timpul meu. Uram trupurile acelea plapânde sau robuste. încheiam astfel..

m-a asigurat el — pe ruseste. amestecând fraze de argot. atâtea minunatii. dar care îmi stapâneste vointa. în mansarda. însa.-pâna la Cairo. as fi atât de puternic. pe un vapor grecesc. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. Aici a ramas aproape un an. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. patru ceasuri. Din tot ce mi-a povestit. A citit-o repede. fara teama de mine. luptând. pe care nu o înteleg. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. Am vorbit amândoi despre Panait Istrati. Citeste ruseste. Am întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fixase el. Nu întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. atâtea locuri. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. Se ferea sa precizeze meseria. plecam cu alte doruri. cald. fara griji.. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. în vorba. capatam impresia ca ma minte. într-o dimineata. mi-a marturisit ca parasise Parisul acum zece zile. Aici. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata hamal si mam întristat. fermecat. Uitase de Hamburg. ajunsese ucenic într-o ceainarie din Constantinopol.Prietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. Gândurile mi-au daruit alti ochi. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. Vecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. Furat de vorba. petrecându-si noptile în orchestre de naufragiati cosmopoliti. într-atât as vietui o viata straina. îmbarcati pe vapoare levantine. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. E inteligent si incult. neîncrederea. Mi-a vorbit. ca m-as sufoca altfel. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burghez detectiv". pe o banca la Sosea. cu alt zâmbet. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. un temnicer cu inima rece. glumind. Daca as fugi. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. Era prea' incult ca sa retina atâtea numiri. pe banca pustie. N-a putut învata englezeste. întelege pe Panait. Cel din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. Fuga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri. înca. un calau al sentimentalismului.savuroasa. încercai sa-l surprind. L-am întrebat cum a venit la Bucuresti. Aceasta e o porunca din launtrul meu. întelegeam ca petrecu-• se mult timp în Franta. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. Citeam o nuvela de Panait Istrati. prost îmbracat. Tânarul m-a numit. ma lupt numai cu mine. Am intrat. Tânarul fugise din Basarabia. A rostit atunci o înjuratura . Tovarasul meu a început sa râda. 36 . dar i le-am ghicit. Despre ce n-am vorbit. Mia spus ca venea de la Hamburg. ajunsi în porturi calde. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. pe care nu le întelegeam întotdeauna. pe care îl adora. dintr-o convorbire sau dintr-o carte. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. cu alt pas. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. fusese picolo într-o cafenea din Brasov. care ratacise mult si îndurase multe. Cred ca nimeni nu m-ar recunoaste. "burghez" si m-a asigurat ca nu pot. pe care le cunosteam din auzite sau din carti. cu banuieli în ochi. Am ajuns un campion încercat. Dar trebuie sa lupt cu oamenii. apoi. îl priveam corect si. dintr-o data. Ma ghicesc ratacind singur. Pe mine ma cuprinsese. muncind si citind atât cât vreau eu. fugise din nou. A doua întâlnire ma facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie.. ca "lucrator". în amiazi? Când neam despartit. dormind în hoteluri murdare. poate. Vorbea curgator. Un evreu tânar. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond. româneste si frantuzeste.

am ratacit în Bucegi. Am ajuns. Am înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa: mansarda. ratacirile printre suferind. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile deschise. de bacalaureat nu pretuiau. Noi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe C. sa-mi capat un pasaport pe un an. dar eu citesc pe Anatole France si visez în fiecare seara. Hârtiile si caietele ma asteapta în sertar. Daca le-as scrie.. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti. de visele pe care le visasem. S-au risipit.R. si adorm îndobitocit. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. apoi. Nu stiu cum se vor împaca dorurile acestea. Dezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. N-am lucrat nimic la romanul meu. Astept cu resemnare sfârsitul lui iulie. Povestea toate acestea antrenant. Ca sa plec. ca îmi lipseste o vointa adevarata. nenaturaletea. Ceea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. de spaima si de entuziasm. sa ma fac cetatean rus la legatia din Constantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa Alexandria-Nagasaki. îmi spun eu. cartile. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. * E tot mai cald. din ceea ce câstiga. în viata mea. sa urmaresc tipii suspecti. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. Citesc mult. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul.. am dormit nopti frumoase în Dobrogea. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. neodihnite. Pe drum. prin cinismul cu care erau marturisite. ca ale unui om exasperat de caldura si nesomn. As fi vrut sa descopar o încercare de revolta. de dezgust. Am dormit fericit. Tânarul traia în fiecare oras.Ca as putea intra agent la Siguranta. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. nebunesti si ma chinuie fuga. Cred. totusi. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. Am facut. am colindat muntii Neamtului. îmi preciza. beat de nesomn. bijuterii. care sa aleaga anumite nazuinti si sa se consume satisfacându-le. hotarât sa rup cu tot ce e mediocru. Neîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. îsi alegea pe cea mai frumoasa. trebuia sa fur bani multi de acasa. Ma chinuie împlinirea unei munci aspre. acasa. cu gesturi strivite. ma închipuiam în mijlocul furtunii. noaptea târziu. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. tot ce-mi trebuia pentru fuga. însa.F. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. Cercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie exaltata si dubioasa. Ma dezgusta afectarea. golind pahare. din zori pâna la miezul noptii. toate acestea mi s-ar parea literatura. ci de faptul ca-i aprobam faptele. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. drumuri lungi împreuna. Apoi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. sa plec în tabara de la Dumbrava Sibiului. înabusitor. ma seduceau. 37 . impus de straini. Cu atât mai bine. Actul de nastere. Gasea astfel casa si bani. El vagabonda în timpul zilei. la întoarcere. îmi trebuiesc bani. cu o "fata" mereu schimbata. Podelele de lemn abureau în luna. romanul. Avea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar.

trist. ar face educatie cazona cu noi. cautam sa iau atitudini "interesante". Ar trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psihologia. Si poate am sa întâlnesc o eroina. Au trecut. 8 august M-am întristat citind ulima pagina.. Pentru ca sunt hotarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedica. Ciudat. dar eram cu gândul în Dumbrava. Aceasta suna frumos. cu educatie prusaca. mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. Si aceasta cât mai curând. silinduma sa par trist. Au trecut trei zile si înca n-am deschis caietele de matematica. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. X. sa fumez si sa visez. încruntat. dar ispita era mai puternica decât mine. N-am visat nici o fecioara bruna. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe Vanciu. Eu stiu ca tot ce scriu. Dovedeste. Cu toate ca nu ma putea admira nimeni. retras. serios. Dar. Profesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca. scriu numai ca sa-mi atât vointa. Am spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. ca întotdeauna. cu seninatate. Apoi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. poate. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. Dumbrava îmi place. Daca el ar fi directorul liceului. Fraza cu eroina e de-a dreptul stupida. Acolo am sa stau noptile. în roman voi scrie ca doream Dumbrava. Ma minteam. Am sa pregatesc. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. 38 . Urmaream literele cu ochii. Aceasta numai ca un exercitiu de vointa. nu stiu nimic. Am ajuns putin obosit. plin de vointa. Nu puteam fi multumit. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. Ne-o spune mereu un pedagog brun. Aceasta dovedeste pentru mine foarte mult.în Dumbrava am sa-mi fac un cort singur. Sau priveam plopul din fata. Sa se afle odata cine sunt. Eu stiu ca n-am vointa. constient. inexistenta. A doua zi am citit mult. în cel mai nepatruns colt. din toate cele ce se întâmplau în suflet. chiar. pentru ca o cred ispititoare si curata. de la toamna am sa încep sa învat serios. Am dat prea putine lamuriri. dai nimic. Dar sunt zadarnice orice explicatii. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. cum se va redeschide scoala. pentru ca nu pricepeam nimic. pentru ca la Bucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". Poate am sa scriu romanul. îmbracându-ma. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. JURNAL DE VARA 5 august Am ajuns acasa. întarâtat. Citeam câte doua pagini pe ceas. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. ne marturiseste.. Pedagogul spune despre Bucuresti: "acest iad de seductii". Astazi m-am desteptat cu mintea limpede.

Poate, daca m-as cunoaste, lucrurile s-ar petrece altfel. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. Nu ma pot analiza serios, pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere. Apoi, nu stiu de unde sa încep. E foarte usor sa spui: "Cunoaste-te pe tine însuti!" Dar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. Eu nu pricep nimic. Nu pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu exista decât prin imaginatie. Nu ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. Nu pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta, care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. Poate am sa pricep la toamna, când voi studia psihologia. 15 august S-au întors baietii din tabara. Spun ca s-au distrat de minune. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara, cu un entuziasm salbatic. Eu n-am regretat nimic. Dinu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. El a iubit în Sibiu numai trei fete, dar a fost iubit de sapte. Mi-a citat nume, fraze, frânturi de cântece; mi-a reprodus, cu jocuri de fizionomie, fericirea, durerea, disperarea fetelor; mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. Dinu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. Umbla pe strada fara palarie si, când e sigur ca nu-l vede nimeni, îsi lasa un cârliont pe frunte. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematica; aceasta, ca sa înceapa si el. Eu i-atn fagaduit - încruntat si solemn - ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. Lucrul acesta am sa-l fac. Trebuie sa-l fac. Eu stiu ca are sa mearga greu, dar, daca ma voi încapatâna, am sa izbutesc. Doar nu mi-o lipsi într-atât vointa. 20 august Am fost la liceu si am citit o jumatate de coala, stampilata oficial si iscalita de director, prin care se vesteste ca examenele de corigente vor începe la 15 septembrie. Ceea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. M-am înteles cu Dinu^sa amânam pregatirea, corigentei pâna la 1 septembrie. 22 august Am descoperit pe Carlyle. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. Eroii i-am citit pentru a treia oara. La 1 septembrie ma apuc de matematica. 29 august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. Ceea ce ma încurca mult e faptul ca Dinu mi-a adus trei volume din Gourmont, unul din Jack London si versurile lui Samain. Cartile nu sunt ale lui, si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede. Bineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. Dar când ma voi apuca de matematica, n-am sa ies decât la trei zile o data, din casa! 39

4 septembrie Parca eu nu stiu? Sunt cel mai desavârsit lenes, magar, neputincios, mincinos si las din România Mare! 9 septembrie Mai sunt sase zile. Daca pâna la 15 septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia, ma sinucid. E cea mai mare hotarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. A trebuit s-o iau. Caldura din mansarda si Le chariot d\'or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice. Dar acum s-a hotarât. Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini hotarârea. Daca nu... Ce-mi pasa de crestinism? 10 septembrie Trei capitole din algebra, cu explicatiile lui Barbulescu Constantin, baiat înalt, promovat, patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas. Pacat ca trece un tramvai prin fata casei. Ma distreaza. Altminteri, Barbulescu explica pe întelesul tuturor, cu glas de bas si cu un creion lung. 12 septembrie Dinu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. A sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. Seara se plimba pe bulevard si manânca înghetata. Se întâlneste cu alti prieteni, corigenti la chimie. Toti învata. Jipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de chimie la 15 iulie. De atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite, de cinci ori rezumatele, o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici", dupa care spera sa copieze si la teza. Numai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". Când îl întreaba cineva ce are sa se faca, el raspunde ca are sa promoveze; sau are sa ramâna repetent. Altceva nu i se poate întâmpla. Baietii spun ca Marcu "afecteaza". 13 septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. E preferabil sa adâncesc anumite capitole, pe care sa le stiu perfect, si sa frunzaresc numai prin celelalte. Ceea ce m-am hotarât sa fac. 14 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate. Daca as ramâne repetent? Nu ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meu? Nu e nevoie, oare, de o durere adânca, de o schimbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii mele? M-am închipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani, si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Romanul adolescentului miop, care ma 40

va face celebru într-o noapte, ca pe Selma Lagerloff, si bogat, ca pe Blasco Ibaftez. De aceea m-am hotarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta. Vanciu, care nu poate sa ma sufere, ma va lasa repetent. Ceea ce astept si eu. Poate am sa plec de acasa. Cum am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte, daca nu cunosc oamenii vii, în carne si oase, si, mai ales, anumiti oameni? Am sa fug de acasa si am sa ma duc la Constanta, în port. De acolo, dupa sfatul vagabondului de asta-vara, am sa intru tapeur pe un vas. Dinu, când a aflat de hotarârea mea, s-a trudit sa mi-o schimbe, dar totul a fost zadarnic. Eu stiu ca Dinu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa, care va scrie romane cu rasunet, si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. Se simtea, totusi, nevoit sa ma convinga de naivitatea planurilor mele de plecare. ...Ca sa-mi bat joc de Vanciu si de întreaga matematica din lume –stiinta absurda si îngâmfata -, am sa citesc toata noaptea Les Messieurs Golovleffde Chtchedrine. E un roman captivant, pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar, numai cu douazeci si cinci de lei. 15 septembrie Teza. Emotii, calduri, vorbe batjocoritoare ce sunau fals, tremurari discrete, dureri de cap, pentru ca ma culcasem la doua si jumatate, sfârsind pe Chtchedrine... Teza. Nu-mi aduc aminte nimic. Nu stiam nimic. Am încercat sa acopar pagini cu calcule absurde. Dinu lucra de zor. Ceilalti, cu toate ca învatasera mult, îsi priveau colile albe. Problema, foarte simpla, dupa câte mi s-a spus. Alaturi, pe sala, pasii prietenilor, colegilor, necunoscutilor, care asteptau sa iesim si sa le spunem: "cum a fost". Eu ma gândeam la Blasco Ibafiez, ca sa nu mai tremur. Si nu mai tremuram. Am vazut o frunza vesteda, ce se oprise pe fereastra. M-am gândit ca va veni toamna si va fi frig în port, la Constanta. Iar la mine în mansarda, toamna e atât de bine... Am dat hârtia cu calculele. Vanciu m-a privit în ochi. De ce n-a zâmbit? La tabla. Parca mai mi-aduc aminte? Am raspuns stupid. Mai exact, nu raspundeam, ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului, sa ma apropii de tabla si sa ma schimonosesc sau sa ramân prostit, dupa puteri si dupa împrejurari. Dinu "misca". Ceilalti, ca si mine. Malureanu, înca, nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. Un baiat sincer. Vanciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. - La loc! Acesta a fost oralul. Acum am venit acasa si am scris în caiet. Sa se stie. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. 18 septembrie 41

Vanciu e un Dumnezeu! Ne-a pedepsit filozoficeste: ne-a promovat pe toti^ Un coleg corigent, însa, nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. Dar Vanciu nu merita mai putin sa fie adorat. Ma bucur de un lucru: ca îmi place matematica. Am observat astazi ca îmi place. Nu e grea: dimpotriva, are foarte multe parti amuzante. Din toamna ma apuc serios de matematica. Acum e lucru hotarât. Acum m-am convins ca am vointa. O vointa de fier, imensa, nesfârsita. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta, pentru ca nu am voit. Daca voiam, citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. Ma oprisem însa, la gândul de a fugi de acasa. Iar acum mi-am schimbat pur si simplu gândul. De aceea am sa învat la matematica. Ma odihnesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. Numai în matematica si germana. Acum stiu cine sunt. SFÂRSITUL PARTII I

PARTEA A II-A MANSARDA Peste case plumburii, departe, se zaresc doi plopi. Doi plopi batrâni si resemnati, crescuti într-o curte cu grilaj de fier. Când înverzesc plopii, eu stiu ca e primavara si îmi spun: iata, a venit primavara... Ma ridic de la masa mea, deschid ferestruicile si privesc în strada. Trec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica... De aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. Primavara, odaita e trista. Eu nu vreau sa fie trista, dar asa e. Afara e soare mult si neliniste, si ghicesc zbor de albine, si ramuri înflorite, si castani umezi. în odaita, soarele a adus lumina multa, dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi, afara. La mine, totul e mort. Si cutiile cu insecte, si ierbarul, si biblioteca, si teancurile de reviste. Si peste toate se asterne praf, si seara se face tot mai multa tacere. Si ghicesc atunci cum se strecoara pe sub castani perechi. Dar, în toamnele reci si umede, cât sunt de fericit în singuratate... Privesc în jarul sobei de zid si gândesc: poate, la toamna, nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul... Apoi râd si îmi spun: de câte toamne nu gândesc acelasi lucru?... Dar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului, pe furis, mângâindu-l cu dorurile mele?... Copilaria s-a stins între peretii varuiti, sub tavanul scund. Aici am fost eu mic. În locul patului de lemn rosu, era un pat cu un leagan. Imi amintesc atâtea ceasuri, atâtea închipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce. Ei, Doamne, îmi spun eu zâmbind, nu pot ramâne întc deauna copil. Trebuie sa ma schimb, sa fiu mare, mare atât cât vreau ei Poate va trebui sa îndur, sa ma sfâsie tristeti, sa ma tulbure ispite. DJ daca altfel nu se poate? 42

Voi marturisi. sunând grabit si îmbujorat. . si mie îmi par viata si altora le par vise. 43 . Adorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii. albastra. Câte n-am visat eu din patul de lemn rosu. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. Eu eram amantul. acesta-i surmenaj inconstient. fara sa ma supar. Lumina se stinge în iatacul vecinilor mei. Voiam sa scriu. Aceasta m-a deprimat. îl zaresc. pentru ca ma simt fericit. eu scriam laude virginitatii cartilor. ce sa cred? Si schimb cartea. cu atâtea pachete scrise. Dar nu trebuie sa ma gândesc. Un altul culorilor copertelor. tainica. Iar visele se strecoara în viata mea. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman". pe care mi-a placut a-l intitula: Calatorie în jurul bibliotecii mele. pe care îl simt. zaresc ferestrele unui iatac. ce sa scriu ca sa uit tristetea? Poate chiar Romanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. Capitolele acestea aveau sase pagini fiecare. rece. a mi se apropie în singuratate numai mie. cu multe elogii. ca sa nu ma supar. îmi fagaduiesc o sotie blonda. Ma gândeam: "Oare îl saruta?" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda. Scriam comentarii asupra femeilor din Balzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. brusc. Nu zaresc nimic limpede. dar cartile sunt stupide si reci. pizmas si superior. Dupa o suta de pagini. cartea citita mi se pare seaca. Citesc pâna târziu. Si.ma întreb eu. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale". Scrisesem cincisprezece capitole. asa.Ce sa scriu. Eu stau la îndoiala. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. Sunt fericiti întrînsul doi tineri. prin ferestruica. Eu le-am slavit într-un caiet gros. îmi spun. Eu zâmbesc deasupra cartii. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti. Si ridicând la rastimpuri ochii la fereastra vecinilor. daca nu s-a îndragostit nici o Marie Bashkirt-seff de mine.. Sotul aduce prajituri la amiazi.. De câti ani se iubesc? . senin. strada. Din pricina tramvaiului. Eu citesc în umbra. cu ochii osteniti. în fata mesei. ferestrele se lumineaza din nou. cu desfatari. Sunt înca trist? Poate nu se va urca nimeni pâna la mine.. ca îmi dispretuiesc vecinii. Dincolo de grilaj. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. Zâmbesc. cu taceri.. Si citesc înainte.De ce subliniez eu cuvinte. în acest carnet. Ce sa citesc? Doamne. Nu trebuie sa ma gândesc. altul insignelor editoriale. pe care nu-i cunoaste nimeni.. deodata. Nu-mi cunosc vecinii. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs.. un roman. Dar ei vorbesc atât de încet. Visez acum vise noi si dulci. daca eu n-am ajuns fermecator. logodnicul si sotul. Apoi. Eu ma întorc de la liceu abatut. Dar acum nu-l caut. ca sa nu-i stânjenesc. nu aud. se face lumina în iatacul cu umbre. Adorm dispretuindu-mi blând vecinii.. Se aprind becuri voalate de saluri visinii. Nu trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. De ce sa-i cunosc? Nici unul nu are o fiica. Biblioteca îmi era amanta. hotarasc eu. ci sa scriu. iarasi întuneric. Si iarasi schimb cartea. Un capitol îl închinasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. câteodata. In fata mansardei mele se deschide o curte cu gradina sfielnica. lovind cu geanta gardurile. ma mângâi eu. se transfigureaza. Ma întorc atunci la Brand sau la Ecleziast. acolo. Fireste. când noaptea se linisteste. Daca l-as cauta acum în lada. la început. cu multe dialoguri. întâlnesc lumina timida. dupa miezul noptii. Am parasit caietul gros. Nu. Si citesc o carte noua. daca n-am cutreierat înca India. Seara. pe care nu-l va citi nimeni? As vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. Târziu. Atâtia ani s-au scurs. aceasta nu poate fi scris în roman. într-o seara am descoperit absenta intrigii. Acum îl saruta..

stinghere. Am înscris membri si membre. Pentru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala.. nu ni se dadea voie sa plecam. îl ghicesc în fiecare carte. Sediul Societatii noastre e nepretuit. 44 . dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". E singurul rol care îi convine. Domnisoara Alexandrescu e colega cu noi. zeci de strofe. Lungit în patul rosu. poate. în fiecare cadra. am ales un comitet .. va intra la facultate. în orice caz. Noi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. conferinte.trei încaperi la subsol din locuinta lui. Poeti fecunzi. De fapt. Ce fericit ma simt ca uit tristetea.si am fixat cotizatiile lunare. discutiile Einstein-Bergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. Colegul Noschuna ne-a daruit . Ce se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul!?.presedinte.Dar de unde am plecat? De la sufletul mansardei. Actualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara TaniefAlexandrescu. piese de teatru. I. voi. Clasa a Vi-a avea si câtiva poeti.o dupaamiaza pe saptamâna . iar eu pasesc înainte. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe Anca din Napasta lui Caragiale. casier si plicuri cu en-tete . ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. Când ma întorc din strada. Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. Atunci le zaresc. zece lei. intelectualii si artistii clasei. Cum sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. discutii. nici sa dormim. Domnul director ne tinea predici morale. Ni se îngaduia. secretar. Nimeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazduh decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". ma aflu toamna. sa nu fim atenti. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a Vi-a. îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. E întiparit pe ziduri. pe rând. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm: muzica. ne-am constituit în societate. ne marturiseste. La masa. Dimpotriva. ceaiul. Aceasta s-a petrecut în iarna trecuta. Asa ca.. D-ra Alexandrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. Un elev din clasa a VUI-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei. declamatii. ma zaresc cu multi ani în urma. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. cinci lei pe fiecare luna. si ele ramân în aceleasi locuri. Anul acesta. clasa a opta. Nu vine niciodata exact la patru. Pregateste. nu tine conferinte. asteptând noaptea Sfântului Vasile. de la patru la opt. anul trecut. cu o coperta indicând: Nuvele.. Ni s-a marturisit ca.SOCIETATE CULTURAL-DRAMATICA "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. Vietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de el? Mi se descopera numai mie. la anul.în particular -. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. mângâi cu ochii zidurile. însa . La sfârsit. când mansarda e luminata de prieteni. " MUZA " . cel mult. Aflând ca putem obtine trei încaperi. în fiecare sedinta ne citeau. Lânga ferestruici. iarna. le zâmbesc numai lor. vibratiile eterului. Un altul ne citea nuvele originale. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. Când apropii. Nimeni nu le banuieste farmecul. noi.. în fiecare amintire. De altfel. pe rafturi. lânga aceeasi soba de zid. jetul de soba.

nici nu ma încumetam sa apar pe scena. Mai întâi. Nu ne împiedica nimic. în mai putin de doua luni. Usa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. la pianul din salon. Don Juan . în timp ce se pregateste spectacolul. la strada. Asa ca acestia au început sa joace risca la tabla. Leiber s-a ridicat si l-a combatut. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. Una din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu entete si a cumpara. Numai eu ma pripeam si uitam versuri. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. adica. lucrurile au mers mult mai departe. Declamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. S-au facut numai repetitii. Noi eram curiosi sa-l auzim. Si s-a cântat. salonul.fireste . Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. si toti actorii au avut succes. cu ferestrele sus. farduri si barbi. la "Muza" vin si domnisoare. Robert s-a simtit jignit si s-a retras. Una duce în curte. La capatul scenei sunt doua usi.era Robert. despre Racine. elegant si are si un pian. e cu totul altceva. La sfârsit. La a doua sedinta s-au adunat cinci membri.Castagnete -era Dinu. Duhovnicul – parintele Ieronim . Nu scapa nici un spectacol. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. voioase si îndraznete. Am vorbit eu despre Rama si Petrisor despre Claude Farrere. care a folosit cândva drept bucatarie: cabinele artistilor. Spre seara. Trebuie. însa.în clasa a V-a alcatuiseram un "Cerc de studii". repetase si în Napasta. Hotarâsem sa jucam Don Juan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. Robert ne-a vorbit. am izbutit sa jucam scene din Don Juan de Victor Eftimiu si Discipolul diavolului de Molnar. Anul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. De altfel. Eu si cu Dinu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. Aceasta. totodata. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. plânge la tragedii. cel dintâi. de asemenea. S-a reprezentat Don Juan. Si înca domnisoare dragute. Dar printre ei nu era si conferentiarul. de toti banii strânsi de la cotizatii. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe: "Cine e?" de câte ori aude ciocanind. S-au încercat scene din însir-te Margarite si Napasta. în fata salonului. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. Dupa fiecare Sedinta. într-o seara. "Muza". Cu câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. si grija cortinei. în\' toamna aceasta. Mai ales farmecul membrelor. Nu putea fi refuzat. Sufleurul are. însa. o odaita mai mult lunga decât scurta: scena. Prima repetitie am facut-o la mine. Pajul lui Don Juan . Aceasta.eram eu. n-a fost refuzat. Conferinta mea a fost furtunoasa. Izvorul lui era Faguet. Când a cerut sa joace pe Don Juan. Noua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui Victor Eftimiu. sfidându-si criticul. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. Izvorul acestuia era Brunetiere. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. Robert. Cealalta. S-au iscat discutii aprinse. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa 45 . într-o odaita întunecoasa. Daca nu aveam sufleur. Am ales scenele finale. însa. deci. în fund. fara teama de a fi surprinsi. E spatios. cu Bricterian sufleur. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice. A iesit de minune.

Nu-i vina mea. Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Rama în sedinta urmatoare. Cineva. Trebuiau.Domnilor si domnisoarelor. Nu se asteptau. Una dintre membre.Domnilor. asa cum am vorbit cu ea . 46 . repede în hohote. Desi faptul pare curios.râsera. . roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian.. tocmai la mine. Eu rosii. am îngânat eu lasând paharul jos. Si râsera. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. ca voi vorbi eu. Lucrurile s-au petrecut. Fetele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. Eu am aparut linistit pe scena. din fund. Am ajuns în fata masutei pe care se afla paharul cu apa si am început: .pe scaun. altfel. credea ea.Foarte rau.. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele. Daca sunt întrerupt. Nestiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau.intru în subiect. Dar aceasta n-are nici o importanta. ma corecta: . comitetul se framânta. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile.. Lucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta.Mai ai doua minute.De ce n-are? se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. Nu era seriozitate. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de haz.Rog nu întrerupeti pe orator.Si eu nici n-am sfârsit introducerea. nu pricepe engleza. nu saruta mâna L -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. reîncepui eu. am apucat paharul cu apa si am început sa beau. însa. Crezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând. sa dau loc la astfel de scene. nu-mi pot pastra sirul vorbirii. Venisera domnisoare multe. care citeste multa filozofie. . dupa cinci minute de vorbire. Au batut din palme. care nu vorbeste frantuzeste. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. . Dar a izbucnit. însa numai un sfert de ceas.. Crezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la ghete. Criticii mei -printre care stralucea Leiber – se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. Si colegele Liei s-au grabit sa vina. .. De ce ma întrerupeti? . însa. Voiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor. Fetele . încât e de datoria lor sa râda. apoi. Lia mi-a facut reclama cu entuziasm: un baiat urât si rai: crescut. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare.cu o saptamâna mai înainte —. Conferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas..Invers. Eram. cu toate acestea. In fund.care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . Si l-au apreciat. care statea rezemat de un dulap. . Rama a fost cel dintâi profet indian. Lia. m-a întrerupt. vestise la scoala. un fenomen. Comitetul a protestat si. fara entuziasm. vorbeste repede. în clasa a Vi-a. Faptul acesta m-a si zapacit. printre spectatori: .Dar nu te-am întrerupt noi. Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pahar. Lia crezuse ca voi vorbi pe scena. Fetele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit". Cu atât mai mult. . Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas.

Atunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi..fireste .. .Da. . Costa patruzeci de lei. toata. treizeci.Eu atât am dat.Domnisoarele dumitale. Pentru ca eu nu sfârsisem.Dar cine? . si-a afirmat autoritatea: -Ssst! SsstL. 47 . Fetele întelesera ca era de datoria lor sa râda. n-a fost nici o "reprezentatie". intervenind. Am intervenit.asteptam linistit hotarârea spectatorilor si a comitetului. . ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii.Cum procese celebre? întreba o fata. înca.Da..Ei. însa. . eu am citit-o în frantuzeste. Leiber se gândi putin. dupa ea.. membri si membre. Pe noi ne intereseaza.Atunci amâna pentru sâmbata viitoare. .într-un sfert de ceas de-abia am încheiat introducerea. romanul lui Dostoievski. .Nu stiu. Lia se lumina.. se ridica Leiber. Pentru ca saptamâna trecuta eu nu mi-am continuat conferinta. si ce daca au trecut? se rasti Lia. protestara fetele.. .. Crima si pedeapsa. Fetele cautau sa provoace un sfârsit hazliu conferintei mele. . cunoscator al librariei românesti.( . în pahar nu mai ramasese apa. pe Raskolnicoff. S-a tiparit la Steinberg.Dar au trecut cincisprezece minute. -Ba nu.Sa acuzam si sa aparam. da. Toti asteptau cu nerabdare dezvaluirile Liei. Dar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita.. introducerea lui Avramov. asa. apoi se aseza iar pe scaun. . se scuza Misu.Crima si pedeapsa? . asa e. Fetele se aratara foarte multumite de procesul lui Raskolnicoff. . .Crima si pedeapsa? Nu e o carte groasa si patrata. Cautam o replica "tare". Dar asta n-are nici o importanta. conferinta. Eu . în fata unui juriu ales dintre membri.Toata conferinta? . . . Misu Tolihroniade propuse sa începem câteva procese celebre. Sss! . Deodata. Si râsera.. .Ce facem cu critica.Da. cu hârtia proasta si cu coperta galbena? . câteva personaje.. Cuvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit. eu.Dar noi nu-l avem.sa râda. în aceeasi seara. Avramov.Tot sâmbata viitoare. Sâmbata viitoare. Eu zâmbii. .Bun.care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Rama .Poti sa sfârsesti în cinci minute? îmi comunica Noschuna ultimatumul comitetului. întorcându-se spre el. Comitetul. iertator: . Iar conferinta lui Petrisor na entuziasmat pe ascultatoare si.Trebuie.Asa. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice. Fetele au început . Entuziasmul fetelor pieri.. de pilda. însa. . Lasati-l sa-si sfârseasca conferinta. îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap.

însa. însa.. frate. Când aveam nevoie de ceva. Apoi. calca încovoiat din sale. ascultati-ma pe mine: e idioata. de asemenea. hotarârea pentru doua saptamâni. Desi era fecior de doctor. Aceasta.. rau faci. cum purtau tinerii în Renastere. Doi ficusi nu erau o gradina. Noi.. Aceasta n-am stiut-o decât mai târziu.Stiu. . . Comitetul amâna.. aceasta întelegeam si noi. sus. foarte putin modificata. Fata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. un aspect "istoric". Se facuse galben si.De ce nu iei. . Sa vezi cum ti-ar trece.Cum sa ma frecati? . Am acoperit-o cu o fata de masa. puteam suna.. Pe cap îsi va pune o bereta albastra. îsi facuse o vesta de catifea neagra. va spun eu.Nu pot sa iau sare amara. N-avea nici o grija. dar nu pot sa iau. . Gasise. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la Braila.. întins pe o canapea din sala. Numaidecât. era un început. însa. enervanta. al lui Don Juan. Aranjam noi tot.. Aceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. pe care l-am legat în jurul becului. am început pregatirile pentru deghizarea si mascuirea actorilor. . pajul lui Don Juan. eram proasta? Am citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera. Am auzit ca face foarte bine. Trebuia.. nu. Pentru ca. în salon. Si însarcina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala. era o bereta de scoala. Am adus si wnabat-jour albastru. o pereche de pantaloni curiosi. Începuram sa lucram. Avea crampe. nici nu vrea sa poarte altul. Castagnete... cum poarta fetele. pentru proces. foarte simplu: nu are altul. Totusi.E o carte stupida. înainte de toate. fara grija. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi.. se afla o ferestruica. era fermecator si aceasta tulbura pe Robert. aa.Dar ce. ati fi avut acum alta parere. Noschuna ma privi înciudat. 48 . când mergea. Pentru ca Robert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. Am adus doi fîcusi piperniciti.hh! Atunci ma hotarâi eu: .. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student. marturisea el. Ne ruga sa-l iertam si sa pregatim totul. c-am citit-o. Textul lamurea: o gradina în palatul lui Don Juan...Daca o sfârseati. am venit cei dintâi. care îi dadeau. hotarâram noi. crampele nu-l crutau. Don Juan. Robert. sa pregatim decorul I în scena. trebuiau sa treaca prin scena. Sa alegem alt proces. Misu se împotrivi. pe No-schuma..Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul! . Misu voia cu orice chip sa se aleaga procesul lui Raskolnicoff. Pentru ca la Braila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural. în fundul scenei.. idioata. Dinu motivase. o sare amara? îndrazni altul. .. Costumului lui Dinu. noi. pentru a ajunge în sala..Nu. a. pentru ca scenele se petreceau noaptea.Ati citit-o pâna la sfârsit? . actorii. L-am gasit pe proprietar.Pai. . . a.Sa te frecam noi pe pântec.Vrei sa te frecam? ..Atunci culca-te. actorii.

cu cât avea parul tuns scurt. Prin perete auzeam râsul lui Petrisor. Eu eram preot. îsi rosi. care înspaimântau. de la liceul "Sf. Robert ne marturisi ca lui nu-i e teama. un flacon cu apa de Colonia. Sa sun? . actorii. fara îndoiala. Don Juan. De-abia cutezam sa-mi zvârl ochii în sala. ne încredinta el. De la câtiva pasi parea un Adonis.Da. Noi ne retraseseram acum în odaia artistilor. Cu o lingurita îmi turnam faina pe cap. Avea pantaloni scurti si bufanti. cea neagra. apoi frecam.Suna. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. Patru fara zece. a deschis cu grija usa. Se varsase apa pe mese. Dinu mai avea si o peruca neagra.Don Juan e palid. 49 . îsi lipise peruca. îsi pudrase parul pe la tâmple. în loc de tichie ecleziastica. cutia cu farduri. si un exemplar descusut din Don Juan se umfla lânga o cana de sticla. eram nerabdatori si emotionati. în orice caz. Cu atât mai mult. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. încercase sa-si faca doua dungi. ceea ce nu avea Don Juan. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. Bricterian. cu el. însa si le facu atât de groase. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. Mie îmi batea inima sa mi se sparga.îti dau. începura sa se fardeze. ciorapi si pantofi. dar pentru ce-ti trebuie? . înrosise buzele si umerii obrajilor. îmi luasem pelerina tatei. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. Eu eram cel mai simplu deghizat. La ochi îsi adânci cearcane groaznice. pe frunte. . rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. Ca el e învatat cu scena. Nu era tocmai placut. Intervenii pe lânga proprietar. Mai trebuia sa-mi albesc parul. Si Don Juan era tulburat. apoi. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele. nu stia cum sa se fardeze. pe scena. Se asezase. parintele Ieronim. ca orice elev de la liceul "Spiru Haret". Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. . Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. Dar n-ar fi mai bine sa dai cu faina? . care flirta cu Lia. deci.Da. se pudrase pe fata. de matase galbena cu dungi negre. Don Juan si Castagnete. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. Cei doi. ciorapi negri. dar si-l pudrase fara mestesug. Presedintele trebuia. pentru ca veneau spectatorii. lungi. La cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea ochii si sprâncenele. La patru începeam. si tunica phantaisie. . buclata. asteptat. faina îmi intra în urechi si îmi aluneca pe sub guler. care era sufleur si sufla dupa un cufar. becul cu abat-jour albastru. Lipseau numai d-ra Tanief-Alexandrescu si Leiber.Venise. în odaia artistilor era mare neorânduiala.Stii. repetam în gând. desigur. Ne plimbam nervosi prin odaie. ca s-o cucereasca. pantaloni atârnati în cuie. Proprietarul nu stia nimic din toate acestea. duhovnicul lui Don Juan. s-a aprins. Prin colturi. S-a facut întuneric în sala. o manta si doua florete. Noi. Gulerul si mansetele erau de dantela alba. Ca îi place chiar sa joace în fata unei multimi. numai buzele. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele.Noschuna. care îmi ajungea pâna la calcâie. îmi dai tu putina pudra? . însa. Sava".Cu faina? . Pajul avea îndemânare.

Mariana TaniefAlexandrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor Lia si Irina. Pasea mândru si culegea admiratia membrelor. Cea mare adora în taina pe Dinu. dar îmi era teama sa numi intre faina în ochi. un costum îngeresc. lânga ele. însa ma retineam în gesturi. Dupa câteva minute. Avea. a venit în costumul lui de paj. De câte ori Don Juan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. În fund. . pentru ca e timida. lovea cu pumnul. însa. Câteodata. de ficusi si de actori. Petrisor si Dinu. Dupa cum prevazusem. Eram duhovnic. Vorbeste putin. ha. Nu îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. Erau excelente. în sala. pâna la genunchi si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor... Se fac câteva spirite. . La ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara pereche" în Ieronim. Declamam cu entuziasm. eu si Don Juan ne-am întristat.. ha!. 50 . Dinu râde modest: -Ha. nu s-a observat nimic. si spectatoarele îsi pironira ochii asupra buclelor lui false. ce-i drept. buzele rotunjite si ochii mari .Zaream tulbure perechi de ochi ce se desfatau: de lumina.. Aveau rochii scurte. comitetul se adunase sa judece purtarea lui Dinu. nepudrate si cu rochii închise. sufla prea tare si se auzea în sala. însa.negricioasa. sa aprins lampa în sala. Bricterian. Leiber învinuia pe Petrisor de neseriozitate si de "flirt". Am început furtunos. lânga dulapul cu carti. Cea mica "simpatizeaza" pe Fanica. In al doilea rând de scaune.. la care trebuie sa zâmbesti. Tacere apasatoare. iar Don Juan a sarit versuri. eu m-am încurcat de câteva ori. Dinu. admirabil!.Foarte.Vai. Domnisoara Sasa . ca întotdeauna.. pe canapea. Rezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. Dupa ce s-a încheiat spectacolul. Pentru ca noi ne-am schimbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. Am profitat de prima riposta a lui Don Juan si iam facut semn ca sufla prea tare. Eram fericiti. lânga soba. Erau acolo domnisoarele Dinescu.Gasiti. din dosul cufarului. ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui Don Juan averile pentru manastire. Toti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan.. Dar spectatoarele nu-l priveau. însa. Se hotarî sa li se dea un avertisment. care spune totdeauna: mergi. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. D-ra Dinescu nu are nici un farmec. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. Noi am fost aplaudati si chemati de doua ori la "rampa". Lia si cu Irina se aflau. îmi lasasem ochelarii. foarte bine!. Se asaza lânga el la ceai. Declamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". Obisnuitul ceai.. duduie? . orice teama îmi pierise. sufla cu pricepere.îl urmeaza. strângea din dinti si din sprâncene. marunte. Afirma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. Spune ca trebuie sa-si schimbe costumul. grasulii. Dinu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe Don Juan. însa. cu parul învrajbit ca al Salomeei. Apoi. Robert era revoltat. Eu ascultam cu interes discutia. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii. Don Juan se înfierbânta. Ceaiul. Fanica e resemnat. Fiecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. Dinu privea si ne încuraja. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. A aparut si Castagnete. De altfel. Declama. ce bine ai fost!. alte patru domnisoare care vorbeau cu Bricterian si Morariu. esti dragut! Dinu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. ha.

însa. pline de haz. Tace si Petrisor. în saptamânile acelea s-a hotarât sa scrie "revista". Comitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. Din primavara. am aflat ca Dinu. Petrisor. pe elevul bolnav de galbenare din pricina chimiei. Fanica nutreste o crunta razbunare împotriva lui Toivinovici. joc de scena" pe care-l închipuisem atunci. în primavara . în cancelarie. Personajele sunt profesorii nostri. De Sf. pentru ca asa voise regizorul. pe un ajutor de comisar. La sfârsit. pentru ca se va juca . Cum am iesit pe usa. biruise. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. Se numeste Un liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon. în \ saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". cei doi aparura. ca sa nu rastorn ceasca sau paharul cu apa. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre.care n-au rasunet. pe un parinte revoltat împotriva taxelor. în credinta mea. totusi. Câtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. Spiridon se face întotdeauna serbare mare. Când ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. la liceu. îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an. Toivinovici nu-l persecuta. rosii si cinici. si a jucat si la "Muza". apoi declamatii. Dialogul e scris în cuplete rimate . Spiridon. Trebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. Am avut. Fanica. Irina fusesera exclusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". eu am râs stânjenit si l-am batut zgomotos pe umar. De aici. ma prefaceam ca nu pot scrie. oricum. succes. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. pentru ca aveam penita stricata. si e foarte spiritual. deci. autorul. jocuri si gimnastica. "Directorul" va fi Bricterian. cu 51 . Spiridon e o zi neuitata. Lia. pentru ca Bricterian joaca cel mai bine dintre toti. serbarea va fi fara pereche. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. Toti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". Sasa. Fanica mi-a zâmbit dulce. tot de Sf. Sf. dar Fanica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de chimie. în actul I. Când Fanica mi-a comunicat vestea. Domnisoarele Dinescu s-au înrosit. Sfatul m-a îngrozit. întâiul. Apoi. si m-a asigurat de succes. Când m-am întors. FANICA Fanica a scris o "revista". J ca un director de teatru. apoi cânta fanfara si corul. Pe Toivinovici îl joc eu. iar Mariana e îngândurata. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . Eu îmi scosesem ochelarii. A doua zi de dimineata. Anume. Se tine mai întâi o conferinta. si nici nu ne da lectii multe.s-a îmbolnavit. A jucat din clasa a IV-a. Nu se putea altfel. E înalt. Un liceu model. o suma de gesturi si priviri. are sa joace doua roluri. în anul acesta. Iar profesorii vin târziu în clasa. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de chimie. Si îl va juca cu entuziasm. si J nici nu cere caietele cu cuvinte la germana. E vorba de liceul nostru. A trecut asa aproape un sfert de ceas. Aceasta. Dinu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza". Robert. cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor. si Fanica ne-a împartit chiar rolurile. Fanica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare.

Gianni n-a jucat niciodata. Se pudreaza. scena I. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. de asemenea. Dar foarte putini baieti m-au vazut acolo. Gianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. decât în uniforma si cu numar. Au venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. nici sa cânte.cafeaua sefului. Robert închide putin ochii si primeste. De bucurie. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". Fanica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de taxe. Daca îi mai tunde si de data aceasta. am cautat sa calc cât mai prudent. Al doilea elev monden va fi Gianni. Fanica staruie. Fanica prinde puteri noi. Fanica. entuziasmul izbucneste. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. Al treilea elev monden va fi Locusteanu. închide ochii si strânge falcile. e grasut si entuziasmat dupa dans. Totusi. nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. Dinu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". elevii mondeni danseaza. Nu stie nici sa declame. însa. însa. o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. E obosit. în care se pomeneste de "tea-room". rea libertatii si a pletelor. Fanica e marunt si slabut. Se face rosu si lacrameaza. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica. deci. Robert . Am aparut pe scena cu capul în jos. pentru ca directorul nu e în cancelarie.care stie ca va juca pe bacalaureat . baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. e un autentic baiat monden. la "Muza". 52 . Succesul e. patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. pentru ca melodia o va sustine orchestra. si Fanica le da cu bunavointa. Unii. la liceul nostru. Nu poate fi îmbracat. pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se discuta costumul bacalaureatului.râde din inima si felicita pe autor.. însa. în actul I. Unul sigur e Robert. sa aiba tunici elegante. Morariu are. ca sa aiba voce. A vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la "Matei Basarab". Robert crede ca va trebui sa poarte o haina moderna. pantofi de lac si o batista de matase. In pauze. Toti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. deplin. Fanica se împotriveste. când a aparut în pajul 1 lui Don Juan. Baietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. sa stie sa danseze si sa cânte. daca li se mai pun "numere" la tunica. Cu toate acestea. Spune ca nu stie sa cânte. Va trebui sa fie frumosi. pentru ca au parul prea mare. chiar. când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici.. Dinu nu \ mai este. Când aude aceasta. Asupra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. în timp ce Fanica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor). sa vina iara uniforme si fara sepci. Bacalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. Acolo îi lasa. Fanica ne-a povestit si alte episoade. însa. Baietii mondeni sunt revoltati. cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. Morariu nu vrea sa primeasca. Poate chiar spune cupletul. Apoi. Gianni. vorbeste frantuzeste. cânta fiecare câte un cuplet. ma!" Autorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare. Fredonând atâtea cuplete de tenor. însa. Si nu-i lasa.. Locusteanu ghionteste pe autor si îi striga neghiob: "Ma. Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. Are înca proaspat în minte succesul de la "Muza". Unii cer lamuriri. Petit parisien si La garconne. sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. Noi. Morariu refuza încapatânat. nici la "Muza". se parfumeaza.

L-am întrebat. Toti aratau. Ma obisnuisem sa bat la usile redactiilor. în gândul d-lui Leontescu. alergarile. Ne apropiam de Valea Calugareasca. a trebuit sa fug. care îsi lega siretul de la ghete. si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. nici atunci. Politistii trebuiau sai prinda pe hoti. La urma. a fost masa mare. cu înteles.hoti ca si mine . M-am împiedicat într-un vraf de araci. însa. fara sa ma poata lovi. nici sa lovim în cap. Va fi si vin vechi. de timpuriu. Culegatoare au fost din belsug. Când hotul era. Ceilalti s-au culcat în zori. Aceasta. Fanica statornicise regulile jocului: nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari. Eu am zâmbit orgolios. De faptul acesta se si leaga nadejdile mele.manifesta calda simpatie pentru studenti. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. Leontescu ma stie student. redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Am urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. Sunt nemultumiti de salarii. Eu am adormit. N-am capatat. în timp ce orchestra intoneaza un mars eroic. ca îi voi calca pe urme. Si priveste. el alege tocmai partile slabe. pentru ca parintele lui Morariu a ramas. nu mai avea voie sa fuga. eu sunt student la Litere. In ceea ce ma priveste. IV. însa. lânga noi. Baietii îl aproba din suflet.Robert regreta si primeste. Seara. Fanica.ca si ziarul care o editeaza . sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. Fanica se grabeste când ajunge la actul II. auzindu-mi numele. Ma silisera sa beau nenumarate pahare cu vin rosu si alb. în cancelarie.si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Robert. Cortina se ridica. dar baietii s-au aratat indiferenti. Ziua. Am fost atât de emotionat. însa. ca bani sunt putini. Cu toate acestea. Dinu fumeaza. DOMNUL REDACTOR Hotarât sa capat bani de la revista d-lui Leontescu. ca deabia 53 . mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Intr-o seara. însa. nici teama. cineva. si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine. Alta data. Eu am fost hot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui Petrisor si a lui Mânu. am pretextat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. plângând mizeriile universitare. Am avut si eu. în tot timpul discursului. Am alergat acasa ca sa-mi schimb tunica si sa-mi las sapca. Nu era sfiiciune. micile mele satisfactii. Redactorul foii literare . prins. Mi-a spus ca revista se vinde greu. ca sa impresioneze domnisoarele din sala. sa pasesc sovaind catre domnul de la birou. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. de altfel. Ne-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. însa. Dl. Am întârziat de multe ori împreuna. însa. îmi marturiseste. de asemenea. e sigur de izbânda. spre Dinu. îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. tot timpul. am despresurat pe doi tovarasi . Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat. e rautacios. în glorificarea profesorilor. Eram împartiti în doua tabere: unii hoti. câteodata. Se admiteau. profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva Curbei Lalescu. ceilalti politisti. nimic. Ne marturiseste ca va fi aplaudat la scena deschisa.

câte publicasem pâna atunci. M-a întâmpinat cu entuziasm. Redactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. ochi sireti înapoia ochelarilor de prezbit. Pe d-l Leontescu îl cunosc din vara. Si ma chinuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. îi ofeream. Facea corectura articolului de fond: vibram! L-am lasat sa sfârseasca. Asteptam. La plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. nenumarate notite marunte. D-l redactor a sovait si si-a sters ochelarii cu batista. ceream cinci sute de lei. apoi. socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma exprima". Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. cu o liniste care m-a uluit. Dar ce poate face el? Directorul e totul. cu ce-i da directorul. Ne-am strâns mâinile fara entuziasm. ca întotdeauna. O frunte mica. întrebat daca starui în a studia Orientul. pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. alte articole în lucru. înfrigurat saptamâna întreaga.traieste el. sa cunosc personal pe domnul redactor. Nu era mult. ca îi place "orizontul larg" si celelalte. Nu mi-a oferit nici un scaun. Câteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. dar mi-a laudat articolele asupra lui Romain Rolland. omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. Eu îl priveam fix si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Cele mai proaste articole. care mi-a strâns indiferent mâna. alaturi de câteva gaz etc. Ca va starui pe lânga director.Domnul ce doreste? Astazi. însa. Domnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. Îi ofeream. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. saptamâni. Dar nu pierdeam curajul. si articole. L-am cunoscut asta-vara. A zâ bit. Am fagaduit. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie. N-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. îsi lasase ochelarii pe masa si se j scarpina în cap. însa. Ca el întelege situatia mea. însa. sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. M-a privit aspru. si omul de serviciu. Ma trudeam sa scriu pagini duioase. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. Am atacat atunci direct. M-a privit atunci cu bunatate si m-. Rupse tacerea fara eroism. când stiam ca e singur. si cei doi ajutori de portar. încretita. * Dar astazi. gratuit. Am fa-l gaduit. De atunci nu l-am mai vazut. seara. Vorbea întrerupt si clipea din ochi. la ora de gimnastica. într-o zi am precizat: pentru douazeci de articole. si el nimic. pe deasupra. L-am gasit fumând lenes în redactie. M-am hotarât. de asemenea. D-l redactor parea ca se intereseaza. 54 . nimic. care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit: . Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. Dupa câteva saptamâni l-am vizitat. cu acelasi pret. fireste. încercam sa par îndurerat. albe. Acasa. îmi fagadui ca vorbi cu directorul. sau la "Posta redactiei". îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune". Ma cunoaste si portarul. I-am fagaduit articole. Am batut la usa redactiei într-o vineri. am urcat scarile cu oglinzi. îl tulburasem. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta. în plicuri mari. Douazeci si cinci de lei de articol. fara sa se ridice de pe scaun. Au trecut. Domnul redactor ] ma ruga. ca vai de lume.

. senin.. Ca niciodata. rafinata. . de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. . Zâmbete. te rog. . D-l redactor.Am vorbit. d-le Leontescu? . dar trebuie sa mai astepti pâna la Craciun. A intrat în redactie. D-l redactor m-a privit blând: . Am rosit. D-l redactor privea distrat pe fereastra. De fapt. Omul de serviciu s-a asezat lânga mine. un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. Mai numar înca douazeci. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. încercam sa ma linistesc. coperta revistei. D-l redactor învinge întotdeauna.Multumesc. Am numarat în gând pâna la cincizeci.Ce vrei sa spuna d-l director? .. un articol ce nu mai poate fi întârziat. îti spun eu. Privirea mea l-a dezarmat. Atunci se mareste bugetul redactiei.. Se face.. La alta masa. fara îndoiala..Cu totul lipsit.. Si am zarit. alaturi de mine. . Eu îmi fagaduiam razbunare crunta.Esti lipsit de mijloace? Am fost ispitit sa exagerez: . M-am ridicat de pe banca.. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea.. când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. definitiva. parea un domn blând. Am intrat. Eram hotarât sa sfârsesc...Se face.Domnul director? M-a privit pe sub ochelari. m-a poftit sa sed: . 55 . .D-ta care ai talent cu carul.. Am strigat "buna ziua!".Ce-a spus d-l director. Am auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui Leontescu. Voi bate apoi la usa.. Cel care învinsese era d-l redactor. în vesta. Ma închipuiam tânar cu faima. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile.. cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama.Stiti. Eu zâmbeam. . D-l redactor are de scris. D-l redactor m-a recunoscut pe deplin. A vorbit mult. întrebator: . Omul s-a întors: .. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai.Numele d-voastra? I l-am rostit sonor si demn. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-am oprit. trece Ilie Leontescu. câteva clipe. M-am apropiat discret de el. M-am trudit sa par îngândurat. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu.. mi-ati fagaduit.... Pe strada. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda.D-l Leontescu va roaga sa asteptati putin. îmi pregateam cele dintâi fraze: eram sigur ca ma va primi îndata. Douazeci... M-a recunoscut si mi-a întins mâna. De la nouasprezece la douazeci a trecut mult.Ia loc.Nouasprezece. Eram dezgustat si obosit. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. Eu m-am asezat pe banca. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist.. .Ce ne mai scrii? Zâmbete.A spus ca se face. Atunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin ochelari. Eu am înteles. stânjenit. D-l redactor m-a privit curios.

sa ma biciuiesc pâna la sânge.N-ai dreptul. d-le redactor. Si la sfârsit ne-am strâns mâinile. în loc sa lucrez? De ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. tinere.Viata. Si nu am de ce sa fiu trist.. cu luna. cu havuzuri înverzite de muschi. Deci sunt stupid. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. câte nopti calde. . . Eu îl priveam zâmbind. Dezastrul sa desfasurat astazi. Am recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor. de personalitate.. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie..îti public orisice. Doar te cunosc eu. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castel? Dovada lipsei mele de vointa o am chiar în clipele acestea. Privesc plopii prin fereastra mea..Un editor. Sunt lipsit de vointa... Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. Esti tânar.Eu am. sunt trist. Sunt ridicol. aplecându-ne fiecare din sale. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice. Cât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. Poate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia.. Câte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. Se scarpina la rastimpuri în cap.. Si tot plânsul meu. cu statui însângerate de amurguri. Sunt melancolic. Gânduri naive. Asteptam chiar ziua în care nu voi lucra.. .Cred. Si cad pe gânduri. Sunt si eu ca toti ceilalti: adolescent sentimental si visator. Si în loc sa ma lovesc si sa ma zbat pâna la cea din urma încercare.Tocmai. . ma întelegi? E o batjocura.. D-l redactor se înflacarase. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie.. . . Zadarnic încerc sa ma ascund... eu stau linistit si scriu.Hai? Ce zici.Prin câte am trecut eu! Hai? . toata mândria mea. 56 . Sunt sentimental. V... Desi am talent cu carul. Zâmbete. idiot si revoltator de naive. domnule. NOIEMBRIE Acum stiu. ci voi privi pe fereastra. . Mi-a vorbit mult. d-le redactor?. Vointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna.Multe.. Câta truda risipita în dupa-amiaza aceasta.Dar sa nu te descurajezi. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunziti? De ce sa privesc pe fereastra. Nu trebuie sa fiu trist. Dar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie Leontescu.Ce sa zic. . ce sa-i faci?! . M-am întors abatut la liceu. de virilitate. Aceasta trebuia sa se întâmple. toata durerea trupului biciuit cu frânghia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie. începuse ora a patra. multe. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni.. ma întelegi. De ce sa fiu melancolic. tinere? .

Pe spinarea goala . Vointa mea e absurda. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti. o îndoiam si numaram pâna la zece. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. O zi ca oricare alta. Acea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. apoi. ca sa nu vad frânghia cazând. O singura clipa. De-abia aveam putere sa îmi ascund frânghia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. înfiorator. Strângeam pleoapele. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. sa arda. Durerea ma apropia de mine însumi. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind. Durerea ma atâta. Loveam tot mai grabit. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala. Urma.alba si plina .. Carnea se înfiora. jyla purifica. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. înainte de a stinge lampa. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet. Vointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. Urmata de oboseala. Frânghia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc. de tremuraturi. naiv visator. dulce? De ce vreau sa plâng? De ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodata? Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. buzele se albeau. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. o clipa de extaz. Dar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. Durerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie necunoscuta.se înfigea cea dintâi lovitura. De multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frânghie. Eram îmbatat de mine însumi. Tâmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. Apucam frânghia cu hotarâre. Dar ea de ce sa ma întristez? De ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri. în zilele când ma biciuiam. Asa trebuie sa fiu eu. Carnea începea sa se umfle.. Când citeam pâna ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele. dar e o vointa trainica. Dar izbânda duhului ma desfata. O zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. sentimental.. îmi înabuseam tipatul. Eu. cu buzele strivite de furie. Au fost zile de izbânda. tot mai scurt. bolnavicios.. Când îmi alungam somnul cu pumnii. caraghios. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. Asa trebuie sa fiu eu. Pastram frânghia dupa un raft cu carti. obrajii îmi tremurau. o data cu geamatul carnii. O zi calda. Pâna ce mi se tulbura cunostinta. Câteodata. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. Era cea mai dureroasa dintre toate. Pielita de la încheieturi era rupta de frânghie.O zi de noiembrie.. în fiecare noapte. natâng. care apasa si înabusa totul în calea sa. Soarele e trist. cu ochii înclestati de tinta. 57 . Cele mai frumoase zile. Pâna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. Pentru ca asa vreau eu. îmi suieram izbânda printre dinti. Asa cum eram altadata. Sufletul meu e aspru. de tulburari. formidabila. aruncata peste umar cu ochii închisi. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. încruntat. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. Hotarât ca o stânca..

care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. N-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici. Eu am vru* sa am sufletul lui Brand. Sub care sa se ascunda. Dospea si în sufletul meu atâta josnicie. Voiam sa trec printre semeni neluat în seama. iluminat: eu. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara. cu greu. ca si turma. adora pe Mosjou-l kine si se sileste sa para blazat. miam risipit si eu timpul în vorba cu] colegi imbecili si prieteni plictisitori. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. ma îmbata. când sunt trist. Nimeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. Voiam.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna... ca si toti ceilalti. Mândria ca port în mine o taina pe care n-o ghiceste nimeni mi-ajungea.. zile la care ma gândesc cu dur"~e acum. ca pâna atunci . flirteaza cu dudui la ceaiuri. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate.. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. totusi. Nu mi-a placut sa am prieteni. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit. a dragostei si a urii. Care publicai un volum de versuri la o 58 . Ca si Robert. Si nu numai atât. Ca si oricare alt adolescent slabanog si vicios. cu toate acestea. Am nesocotit cea mai frumoasa hotarâre a mea: aceea de a pastra în mine. Eu. si. lava fierbinte a entuziasmului. Eu. pâna la desavârsire. am râs j si eu mai mult decât era nevoie. am dormit si eu opt ceasuri ca toti ] ceilalti. ca toti oamenii slabi. care admira pe Musset. am 1 aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde.. joaca la curse. nimeni sa nu cunoasca Dumnezeul pentru care lupt.sa nu tradez nimic din zbuciumul. Mi-am cautat si eu. Si n-am izbutit. în râsetele celor care asteptau afara. din întunecimile si flacarile sufletului meu. ca orice adolescent. Suflet torturat. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin. .. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta.ca toti ceilalti . si palarie cu boruri largi. am ratacit si eu. însa. într-o odaita umeda. tot ceea ce nazuiam sa] împart mai târziu celorlalti. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge.. M-am vrut neîndurat. seara. cu articole publicate prin reviste populare. Sa izbucnesc dintr-o data. citeste Rampa. pe strazi. iarasi. murmurând confesiuni. eu. nici cugetul meu.. m-am dat putin câte putin. Si eu.] danseaza la cabareturi. Am cucerit si eu.Dar n-a fost asa. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. Care se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. pentru ca straluce soarele printre copacii desfrunziti. Am fost schimbacios si j plin de compromisuri. prieteni. care doarme cincisprezece ore duminica. pe ploaie. Eu stiam cine sunt. Cu atât mai mult. Am facut si eu glume. Am tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu.Si strigam cu ochii închisi. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. râde spart. . Care poarta parul retezat la ceafa si lavaliera neagra... pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. aspru si sumbru. Am început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". Si eu.

Am avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-J rit în fruntea revistei. Faptul trebuia sa se întâmple. Domnul director s-a lamurit. Profesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui Fanica.rosu din pricina gulerului si a emotiei ..emotionat ca la ora de trigonometrie .. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote. D-l Filimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari.. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele! literare. în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple. Ani început a folosi ciorapi de matase. Acum. . Profesorii îl încurajau. Îl acompaniam eu. e seara. Fanica fredona cu tresariri în glas. Am sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina.Dar intrati deodata în cancelarie. Anecdote care nu trebuiesc repetate nici acasa.. Partile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava. Regizorul este d-l Filimon. nu! Dumneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie.. m-am pu-j drat si eu ca Dinu. VI.Si eu le dau voie sa cânte în fata mea? . dansuri moderne. Fanica dadea explicatii: . Erau romante. alaturi. Profesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau.Baietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului.Sunteti la clasa. deci. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. am regretat ca nu am plete. Fanica . pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez. m-am dus si eu la cinematograf. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt. fumând.dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare.. Sunt linistit si abatut. Cunoaste baietii si îi simpatizeaza.. Nu ma pot." 59 . Si am cazut tot mai jos. bunii mei prieteni.statea în picioare lânga pian. Fumeaza mult. Acum vreo zece zile. marsuri si cuplete. Profesorii ascultau. adauga d-l Filimon. de la Teatrul National. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. Croitorul mi-a facut haine "moderne". nici în clasa. Ar fi zadarnica si neputincioasa orice încercare. Melancolia a fost izgonita de amintiri. Fanica . furati. Era acolo si directorul.. intra slujbasi la minister. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal". REPETITII Au început repetitiile pentru Un liceu model.continua: .A.Dar unde sunt? . îi gasiti dansând si cântând. Directorul întreaba curios: . Ne adunam în fiecare seara în sala de muzica. s-au adunat cu totii în sala de muzica. Zâmbeste. Am avut si ein mica mea glorie. un volum de nuvelei cu coperta colorata.tipografie din provincie. lectura "revistei". Am început. dupa ce s-au sfârsit cursurile. Pe o masuta. si . ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului Banateanu Stefan. suparati si strigati: "Ce-i cu voi aici? Ce sunt uniformele astea? Ce-i p rul asta? Unde va sunt numerele?..

în banci. fosforatul si hidratul. Profesorii aproba cuplet dupa cuplet. Asa ca. galatit.Acum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina chimii Priviri semnificative între Fanica si Toivinovici. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. glicerina. dar benzina.Acum cânta d-l profesor. Un gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi. . Ne adunam în sala de muzica.Fanica reproduce. tot pe rost am sa le stiu!" Profesorii n-au gasit nici o obiectie actului I. însa. si aici. Se aude în fiecare vara la Teatrul "Carabus". sase masuri de introduceri Aria e cunoscuta. hidrogen si sulfit. Râde si îsi salta pântecul.. la sfârsit. Actul II. stearina. furia d-lui director. care asteptau în curte rezultatul. S-au împartit si cele din urma roluri. Si e sufleurul cel mai de pret. Profesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe Fanica. vitriolul si oxine.. întrucâtva. dialog dupa dialog. Se opreste dupa fiecare strofa si explica. Fiecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti.. si glucoza. oxigen. D-l director e magulit. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor. vine printre cei dintâi. si amine. ajuta. chiar si clorul. i-a pus. Fanica se sufoca cu entuziasm. Lânga el 60 . pe cât îi sta în putinta. si cuprit. din clasa a VlII-a. cu marsul eroic si protestul împotriva "Curbei Lalescu". apatit. la masura. pe gânduri. Si-n mormânt tot ca si viu. . ce-i fenolul. Profesorii râd zgomotos si fumeaza cu desfatare. Baietii. Apoi. l-au primit cu entuziasm.. Fanica a izbândit. parafina. Minculescu. sifructoza. înainte de a începe. Cine ar fi putut sti ce gândea atunci Toivi-j novici? . si de picior. Ritmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. Are nasul mare. Fanica se stergea cu batista pe frunte.Acum cânta elevul: " Noaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat: ce-i alcoolul. Fanica îmi tonul. Eu apas pe rând trei clape albe. în afara de "actori". pentru ca el nu era tenor. Toivinovici se înroseste. Directorul a hotarât sa se înceapa repetitiile. dar e foarte blând.

Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. disperat. Fanica îi goneste cu demnitate. Vine scena cu un "parinte exasperat".Dar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astazi? . domnilor! Mai multa seriozitate! Pianul. D-l Filimon ofteaza. domnilor! La pian. multumind cu capul. baietii din banci aplauda.Haid\' ca-ncepem. Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. La fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie". Profesorul de gimnastica. Pentru ca Pake nu are o dictiune prea corecta. D-l Filimon se plesneste pe frunte: . Se îmbufneaza. domnule Protopopescu? De ce nu vii. " Unul: . Filimon tine masura cu amândoua bratele. Fosil! Pianistul. nenisorule? Fanica îsi ciupeste unghiile. Fanica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". la care e silit sa ia parte . Sufleurul îsi cauta paginile. plictisit. de cele mai multe ori.sta. fumeaza si ascunde tigara la spate. Perri si alti colegi. Amenintarile îl zapacesc pe Fanica. Fac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. frate. în mijlocul clasei. Totusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe La Garconne". Regizorul întrerupe: .Parca ti-am scos rolul. Filimon întrerupe. . Gianni se înroseste.De ce nu veniti. cu rolele? De ce nu vii. d-l Filimon râde multumit si autorul îsi ciupeste unghiile de teama sa nu se retraga Gianni. însa.. pentru ca spectatorii din banci se desfata.Ei.Dar uite ce e. D-l Filimon bate iar din palme. cânta Fosil. care ia parte cu caldura la repetitii. d-l Daian. îsi sterge ochelarii si se plesneste pe frunte. Regizorul face un semn: 61 . "Parintele" e Pake. ca merge.Pardon. Minculescu primeste. . . Când sfârseste. Lasati reflectiile pentru public. Gianni se misca greu "în scena". . cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Machinalement. înc-o data! Toti: "Ei nu înteleg ca dupa razboi Ne-am schimbat si noi. ma.Stai.fiul sau. . Da. care sorb din ochi pe "actori". Gianni cânta: "în clasa-i plictisitor La oricare profesor. . Mai vin Petrisor Furtuneanu. Stau în fund si comenteaza rolurile..D-l Protopopescu! -N-amrol-lul.Ceilalti cum au stiut? Filimon se resemneaza: . Exasperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica. Dinu. d-l Filimon bate din palme. Mi se prevede izbânda sigura. .. Ca sa-l entuziasmeze. domnilor. Fosil ofteaza.Nu asa. Nu asa semet.. domnule Gianni.aproape în fiecare dupaamiaza . Când sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. s Publicul râde magulit. baietii îl ghiontesc de câte ori au prilejul si îi striga: . împaca pe Gianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin.Ei.Misca. Sufla d-l Minculescu. L-au ales provizoriu.

în palton. unii lucreaza. mai.Pardon! Nu se aude nimic. Si se suparase. Ati stricat tot efectul cu o iesire proasta. Bricterian încearca la orga. domnule director. toat-ta zziu-a? A-asta-i ddin c-c-cale af-fara. nu. Vine pentru fanfara."Bu-na zziua.. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director. Nu o iscaleste aproape nimeni. care se comunica din banca în banca. nu!. La rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli.. Daca ai dictiune. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. De cuplet ne arde noua acum? Pake râde. . De fapt. Profesorii sunt chemati ca sa dea lamuriri parintelui exasperat de orele suplimentare.. . Câte unii. poti vorbi cât de repede ai vrea. domnule Protopopescu. Sa nu gresiti cumva iesirile." . Baietii s-au plictisit de fanfara. Credeti-ma pe mine. Nu mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina.. pe domnii profesori de muzica si gimnastica. mai încet. . dansând. îsi aminteste. Va-va rog. Nu merge.Lasa. . domnilor. In acelasi timp. mai rautaciosi. Râde cu pofta. ."Buna zziua!" . Pe servitor îl joaca Vintilescu. vorbeste. Fanica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele. cupletul. Lânga fereastra.cheama servitorul. nenisorule! Ascultati-ma. Intra servitorul: . Pentru ca amândoi sunt din judetul Severin. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. sa va pripiti. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata. "Repetitia" de teatru înveseleste pe maestru.Intra.. Cavalcada Walkyriei.Gura larga.Nu asa: buna ziua! Tare. d-le Protopopescu! Tare. Sau sa va împiedicati. De când cu "repetitiile de teatru".adica Bricterian . Pake. încearca mântuirea: . care crede înca în amenintarile d-lui Boloveanu. Totusi. Cineva facuse o gluma. Pake repeta pentru a treia oara..Nu. nenisorule. Baietii sunt obositi. Tacere. scutitil!. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica. înca o data. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului. 62 . Gianni "repeta" rolul cu Morariu. D-l Filimon da explicatii generale. sa se auda. Directorul .. fac observatii cu glas tare. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l Filimon.. ca sa-i auda si d-l Boloveanu. care învatase din primul ceas cupletul si melodia. a aparut d-l Boloveanu. scena. Directorul suna.Ia cheama. adunarile acestea sunt reduse. Fiul meu.. O auzise si Filimon. Coala trebuie semnata de toti membrii fanfarei." . intra! . si ceilalti sunt exasperati..Domnilor. Fanica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui exasperat". . sa nu nimeriti usa. Pretexte absurde sau inexistente. Nici pâna aici. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu.Sa cânt cupletul."Uita-te ddom-nule. hei. Prin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui Boloveanu. frate. cu un deget.. domnule. Pake intra în mijlocul clasei. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. însa." Spectatorii râd. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. Vorbiti raspicat. nu. zis Cotet."Dar bbine ddom\'nule.

Unde? Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mine? Gândurile se risipeau. încapatânat. voluptatea bisarii în scena deschisa. ochii pe jumatate închisi. De unde sa încep sa ma caut? Unde as putea fi eu însumi? Ce cautam eu? Sufletul meu. Eu mi-am închipuit anumite lucruri despre mine însumi. Niciodata nu m-am putut concentra. N-am putut gândi asupra mea însumi. .Al dracului mai esti tu. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. Si nu întâlneam. Profesorii nu îndraznesc sa ne asculte. nicaieri. DRUMUL CATRE MNE ÎNSUMI Trebuie sa ma cunosc. îi tai pe toti. Mi-am\'aranjat si costumul. Si nu numai atât.Stii c-am învatat cupletul Bacalaureatului? . Îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi.. nici o lumina.prin loji. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. Filimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. Si cum am sa ma fardez. Robert. De câte ori încercam sa ma analizez. dupa cum ne-a marturisit el. apasând tâmplele. nu ne îngrijim de lectii. Se opreste în fata mea.Asa fac toti artistii mari. . însa. 63 . VII. în fata portii ne despartim în trei cete. cu capul lasat întro parte. Am amânat mereu lucrul acesta. Cum sa ajung la mine însumi? Cum sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile lui? Pentru ca eu vreau sa ma cunosc.. doctore.Impecabil. Ma mângâie pe obraz. buzele rosii. Baietii mondeni se îndreapta catre Calea Victoriei. Iar dupa reprezentatie. închizând ochii. cu mâinile departate de trup. Asa sunt profesorii: oameni cumsecade. Dar n-am izbutit. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. Acelasi întuneric. ca sa-i faca placere. Fiecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. Tace. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul . actorii.. Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina: . Ce se va întâmpla daca acestea nu exista aievea? Daca ele n-au fost decât o parere? Ceva mai mult. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. Sorbea deja gloria. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. Mi le-am impus si mi le-am însusit. Or sa se uite damele la mine. toata dupa-ami Profesorii ne cruta.. pentru ca mi-era teama. Noi. La repetitia generala. Trebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. Ma priveste în ochi si îmi zâmbeste dulce. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. începeam din nou. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meu? Am hotarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. astupându-mi urechile. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. Plecam în grupuri. Ochii facuti. Ce se va întâmpla cu ele. nici un sprijin.Cel mai multumit e. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în sila? Voi putea. putin rosu în obraz. oare.

As sti. de unde trebuie sa încep. ca treaca timpul. odata. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. absurd. pe sub castani. As vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat. pe care-l banuiam. ma întristez. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. nu am nici o metoda. de-a lungul zecilor de constiinte. interesante. Eu ma întreb: daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. îl izgonesc. în cel mai rau caz. deci. încât ma înfioara. de multe ori. Daca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. Ceea ce m-a uluit. Am observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. Eu simt. Daca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii schimbari. Sunt zile care eu le urasc.cu toata slabiciunea mea la matematica -. Daca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . si ma întreb: la ce bun? Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. Pentru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. dar în cartile de psihologie nu se gaseste ceea ce caut eu. nu voi avea curajul sa patrund în viata. de mult: ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi cercetare launtrica. Si lucrul acesta e necesar. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. singur. Sufletul meu. Daca sufletul meu nu e unul. o dupa-amiaza întreaga. Sa-l masor. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. Acolo se cerceteaza alte lucruri.. Ceasuri care ma tulbura. Mie mi se pare o lume noua. Ceasuri în care nu ma recunosc. Nu-l pot aduce la lumina. Când încerc sa ma gasesc pe mine însumi. care ar alcatui personalitatea. nici o indicatie. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. cum l-as putea cunoaste pe cel adevarat? Eu am observat ca. Am aflat un singur lucru. privind la rastimpuri doi plopi? 64 . planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. Dar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. ca exista un singur suflet în mine. ma nelinistesc. Atunci. Altminteri. Iata ceea ce ma tulbura. Ca acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta.Am pierdut. decât ceva impus de vointa. pierd curajul. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. un gând ma framânta si eu. Personalitatea n-ar fi. Dar cum sa ajung la el? Lucrul mi se pare atât de greu. din toata puterea vointei mele. Atunci lucrez cu sârg. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. în marginea vietii? Daca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda. Ar fi numai o masca. însa. Ca. însa. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu. Dar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu. Altminteri. As vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. ci o infinitate. exista o linie de continuitate. Stiu ca exista un singur suflet. atunci. Ochii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu ochelarii. Nici nu mai întelegeam acum rostul hotarârii mele de a-mi gasi sufletul. Am vrut sa ma lamuresc citind carti de psihologie..

.. Si toate acestea ma întristeaza.. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla. iar vointa îmi slabeste. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. ma gândeam la ziua care se scursese. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. fara veste. m-am înspaimântat. De multe ori. Dar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. Si în ceasurile când ochii îmi aluneca de pe carte. Si nici la cartile pe care le voi scrie. si pe care eu nu le privesc. ci trec alaturi. Dar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. cu privirea atintita catre o lume moarta. Si pasind. Mi se parea ca a fost altcineva.. Ma întrebam: care a fost sufletul meu? Si îmi apareau suflete streine. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. contradictoriu. Ma mustru... marginit cu plopi. însa. în fiecare zi. dar am saptesprezece ani. Alta data. Am aflat ca însusi sufletul. Undeva. Gândul odaitei cu carti nu ma tulbura. singura. si asa vreau eu. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani. cu o zi mai înainte. Dar nu pot citi. încercând sa aflu cine sunt. Nici eu n-as putea spune pentru ce. In câmp se zaresc seceratori. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. când umblu mult si ajung departe de oras. altul. Indata încetineam pasul. Trebuie sa lupt mereu. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau.stinse zgomotele din strada. Niciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. As spune: asa mi-e sufletul. Iar pe drum.. Alteori. Nu ma recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. si ma înfioram. Ascund revistele si citesc înainte. Inainte de a adormi. Daca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresita? Daca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietena? Voi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. Eram abatut. si nu ma gândeam la nimic. Nici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. iar în departare. cu o saptamâna. aproape de tot. izbândesc. Banal. De multe ori. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. un drumet paseste. care exista undeva. Atunci adormeam obosit si îndurerat. Sunt coplesit si pornesc pe strazi. Sufletul mi se schimbase. Adorm surâzând. o fata pe o banca.. Un drum de tara. nu izbutesc sa ma apar. Si paseam tot mai încet. 65 . astfel. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. Privesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . In alte zile. demult. Gravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte.. liniile dealurilor pe care le ghiceam însorite. Dar e atâta melancolie în privirea fetei. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu.. sub copacul înfrunzit.Stiu: nu sunt un baiat frumos. Poate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. noua? Si voi avea putere?. Daca m-as cunoaste. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. sub un copac înfrunzit. Atunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. Lucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. Plictisitor.

Ne spune multe lucruri pe care noi le vorbim. poate. toti îl asculta. si clasa noastra. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. Am citit pâna noaptea târziu. ca sâ pot sa ma cunosc. aquilae. N-am învatat psihologie. Pâna acum. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. Atunci. Dar nu-mi voi putea analiza personajele. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. "Maestrul" e un ocultist si filozof. As vrea sa stiu cine sunt. cel putin. se ridica Leiber si se apara. Poate de multe ori am lacramat. Privesc în mine. dar n-am câstigat nimic. Si am citit toate introducerile. VIII. La modern e alta atmosfera si alta viata. Mi s-a îngaduit sa dau examenul de diferenta în mai. Si unul si altul risipesc ironii. însa. Dimpotriva. Profesorul e blând. Au început sa ma strabata alte gânduri. Leiber si Petrisor. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. dai nu iam îngaduit eu. Am scris caiete multe ca sa descopar. "Maestrul". Sa ma prezint cu texte latinesti pentru clasa a V-a si a Vi-a. si nu stiu. Dar dispretuieste ignoranta noastra. N-am izbutit. Ma privesc. sa se simta trist. de obicei. se ridica Petrisor si critica. Sunt fericit.. Nu le pot întelege în adâncurile sufletelor. si sa ajung la Caesar. Pentru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. îmi amintesc prea rar. Dar noi nu apreciem decât ironiile lui Petrisor. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-J duisem sa împlinesc nu leam împlinit. 66 . se îndoieste de calitatea amândurora. A trebuit s-o iau de la început. nici la extemporale. Si am trecut. Sufletul meu ar fi dorit. Atâtea trasaturi streine. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. A trebuit sa ma hotarasc sa trec la modern. ca am scapat de matematica. iar sufletul meu se întoarce. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti.Câteodata se înnopteaza. De aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. Nu m-am analizat. cu aquila. De aceea am fost astazi fericit. pentru ca nu le cunosc. As vrea acum sa stiu ce e sufletul. si profesorii. dintr-o singura bucata. De chimie. A trecut toamna. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop e singura mea nadejde.. Apoi aprind obosit lampa. în felul acesta. si autorii. Am citit multe carti. Pentru ca nu ne mai temem de nota sau de extemporal. discutam aproape tot timpul si comentam câte un text de câteva rânduri. Vreau sa citesc acum si pe Bergson. acum traduc din Horatius. apoi. pentru ca asa am voit eu. erudit si ironic. dar n-am stiut aceasta. îmi place mult si limba latina. Apoi am obosit si m-am întrebat* asupra mea. Mi-am cumparat textele legate în pânza si cu coperte de carton. Totusi. La discutii iau parte. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. contradictorii. Romanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. Sufletele lor nu vor fi liniare. am învatat prea putin latineste. vara. Dupa ce sfârseste Petrisor. Au început sa-mi placa alte lucruri. INCIPIT VITA NOVA A nins toata ziua. Când traduce si comenteaza Leiber.

Ai sa te tâmpesti. nici pentru ce a scris Horatius Carmen Sae-culare. Robert sta lânga Bricterian. nici n-a citit multe carti asupra Romei.e mult mai bine informat.se da din toata materia trimestrului. Pentru ca teza . el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Romei. rezumând o suta de pagini in quarto din Varemberg si Saglio. Adica sta pe catedra si ameninta: . Si o izbânda. carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. Asa i se pare lui Robert. fara nici un onorariu. Conferinta a fost însa oj întâmplare. Si le face. La Istoriile lui Tacit. Baietii jucau tintar sau table. Robert se îmbujo-l rase si calca încrezut. Pentru "teze". când nu are nici un j roman cu el.. Dar nu ramâne corigent. cred eu. Si vorbeste. învata j tot ce i se da sa învete.Marcule. Apoi întârzie mult ] dupa miezul noptii. De aceea e premiant cu cununa. Rar. ca sa poata vorbi mai mult. si zoologie. Nu poate. Nu stie decât lectia. ca sa-si faca "lectiile". ". Dar eu n-am citit niciodata o teza buna.. Aceasta. Si a citit multe volume de Boissier. Robert nu stie nici sa traduca. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". Iar la examenul oral pregateste dupa juxta câteva paragrafe la întâmplare. de 1 când a venit în liceu. anul trecut. E "seful" clasei. Când poate. Dar Marcu . Marcu a citit pe tot Tacit. Bratasanu cunoaste toate exceptiile si traduce orice text. Când trebuie sa comenteze: " Vides ut alta stat nive candidum Soracte. la modern. El stie si trigonometrie. E revoltator de constiincios. ci numai ascultând fraza. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi: . chiar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. nu pentru ca are talent. Totusi. De aceea.spune el -. Niciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. într-o banca din mijlocul clasei.. Dilueaza întotdeauna. El vorbeste oricând si despre orice. într-adevar. si fizica. nu stie nimic. De aceea se ridica zâmbitor si tuseste. îsi are textele învelite în hârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. a tinut o conferinta asupra Jocurilor de circ la romani. 67 . De asemenea. Si e cestor. care a avut succes. în vara. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. Traduce chiar fara sa se uite în carte. cautând cuvintele si articulându-le victorios. Uita aproape! tot ce înmagazineaza. Se informeaza din dictionarul Varemberg si Saglio.desi dispretuieste civilizatia latina. Lânga el. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti: . când se! întâmpla sa le gaseasca. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator.. Marcu are "insuficient" la latina. cu toate acestea.Stiu eu ca tot nu învatati. "tiranica" ! . Bratasanu stie tot ceea ce se cere unui premiant. Bratasanu cunoaste toti consulii. De-abia ne mai vorbea. Totusi. Dar Robert vorbeste. semnata Bratasanu. Dar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. Bratasanu. copiaza. te scriu! Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. Bratasanu e formidabil în gramatica. si chimie. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. Numai gramatica latina si cuvintele germane nu 1 le uita. spun baietii. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina. melo-dios . ma!. cu anii respectivi. nu e un erudit. repeta toata materia.Fanica sta în banca a doua. pentru el. Ceea ce e exact.. pentru ca a venit dupa cea a lui Bratasanu.. De fapt. toti poetii sunt "frumosi".ne spune Bratasanu . Dar nu pricepe de ce a ajuns August împarat. Bratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si.

din pricina lui Vanciu. eruditia lui Leiber în "antichitati" – ca si a lui Bratasanu . de fapt. Si îl critica. îmi admira. ne înjura fara suparare. Poprisan afi ma ca e "isterica". ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle". însotit de o traducere. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata."Maestrul" motaia cu ochii închisi. ridicam globul de la lampa. CUMOS-AJUNUL Corul se aduna la mine în mansarda. pentru cei care nau citit La cite antique. Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. De cele mai multe ori zâmbeste ironic. Comentariile lui Leiber sunt originale si instructive. Si nici nu le-a mai sfârsit. Colegii mei de la modern ma entuziasmeaza. Aceasta. pentru câ s-au împotrivit baietii. Adica ne spunem pe nume. La real era o atmosfera înghetata. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. Bratasanu tine un curs de gramatica latina. comentam si bârfim. Pâna ne adunam cu totii. Clasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. însa. însa. Leiber comenteaza. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor. Tot "orator" e si Misu Tolihroniade. Dar datoria lui e sa critice pe Leiber. Dar Bratasanu nu sfârsise Apeductele. basi -. Fanica se intereseaza de anumite localuri. Cât timp se petrece aceasta. Fumam si suntem fericiti. Se minuneaza 68 . erudit. Dimpotriva. Fanica el preocupat de chimie si matematica. Pentru ca Robert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. Popri san — care e bas si locuieste în mahalaua Floreasca . ceea ce revolta pe Robert. El pre-| fera sa cheltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit.e numai o legenda. Ceilalti. cutiile de gândaci si se minuneaza. Cu multi sunt bun prieten.. Fireste. ca sa-si "deruteze" adversarul.. în acelasi timp. Dupa câte stiu. Vin si alti buni prieteni . De aceea sunt fericit. El.tenori. Comentam repetitiile pentru Un liceu model si bârfim pe Robert. Suntem cu totii buni prieteni. Leiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Robert. e incontestabil superior realului. Fiecare îmi face aceeasi marturisire: ca el n-ar avea atâta "vointa". Leiber se informeaza din Fustei de Coulanges cu o seara înainte de lectie. Modernul. baritoni. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. care va fa în curând iubit de o printesa. Pentru ca. Cei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui Vanciu. Pentru! ca nu-i "intereseaza". Când a sunat clopotelul. Adevarul se afla întotdeauna de partea lui Petrisor. Iar a doua zi a vorbit Robert. dupa ce oboseste Leiber. Am drept tovaras pe Horatius. Nici Petrisor nu cunoaste "antichitati". de altfel. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". Când se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. Aceasta. si noi îl ascultam. se ridica Petrisor. Toti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Robert. însa. noi suntem siguri ca Petrisor nu-l aproba. înainte de a intra "maestrul". toti au rasuflat.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. Ca sa fie mai multa lumina. cu trei banci în urma. IX. Fanica e un baiat serios. Erau mântuiti. care îmi admirŤ cartile si rabdarea. Câte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. Petrisor zâmbeste ironic. Orisice ar spune Leiber. vorbeste mai rar. în fiecare seara.

Aceasta.. totdeauna. la zoologie. nu se încing discutii literare si nici filozofice. Acolo vor fi domnisoare care ne vor îndemna: -Luati. care ne întristeaza si pe care Bricterian îl cânta gândindu-se la Heidelbergul de altadata. totusi. romanta din Don Juan. începem repetitiile sub bagheta lui Fanica. Fanica nu are de unde sa stie lucrul acesta. ia o pozitie mai ver-| ticala si vorbeste mai tare. Eu le spun ca acelea nu s albine. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti.. si tragând cu urechea la vecin: . El afirma. Daca se înfurie. Aceasta. evis est".în loc sa-l linisteasca . Ei spun ca asa fac chiar cei de la Mitropolie.îl enerveaza. Bricterian vorbeste si se învârte prin odaie. satisfacuti." Fanica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele. sofismele. Petrisor si Dinu. Mai repetamPe -al nostru steag e scris Unire. Perri îi împrumuta diapa zonul. Acesta e cântecul favorit al lui Robert. învârteala . sa bem vinul ca si-acuma. ca sa le auda toti tenorii. între ace. ere tur."evis.. .. La sfârsit cântam Multi ani traiasca si Totdeauna.". a. când vin Bricterian. întârziem pâna! seara discutând. vis al vietii studentesti. din colt. apoi închid ochii si încearca: laaaa. Fanica îl loveste cu putere de marginea biroului.Dau alt aspect. Cântam întâi Buna dimineata la Mos-Ajun pe trei voci. cântec iesit din moda. Petrisor argumenteaza sofistic.. Tenorii deschid gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. închide pe jumatate ochii si zâmbeste.de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rupte. Fanic? îi aminteste ca trebuie sa repetam si Gaudeamus igitur. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic. ci himenoptere. Câtiva îl privesc cu admiratie. Cum însa noi. Basii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept. A-ceasta ne explica Fanica. vom zâmbi moderat si vom desface\'mandarine. Robert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza: . Ceea ce izbuteste sa ne supere toti. Ceilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn. dupa cum e si bagheta de trestie. O. Si eu le spun calm: cetonia aurata.. Si eu le explic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta.. Toti ma întreaba cum se numesc gândacii] verzi-aurii. Ceea ce îi im-J presioneaza.. va rog!. Robert ne marturiseste ca noi "nu întelegem".. Dinu discuta fumând în fotoliu. De obicei.Iubesc o femeie. Apoi. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. Robert se rescneaza. Pentru ca suntem prea multi. Noi suntem rosii si ne stergem cu batistele. Si cum: mansarda mea e prea mica. Dar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul. Dupa aceasta. tara sa cunoasca cuvintele.. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. iii. dar trebuincios pentru casele batrânesti.. De aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni.ita^nostra. . Fanica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". pentru casele patriote. Diapazonul e indispensabil. n-am ajuns înca clasa insectelor.De cânii pregatiti corul? 69 . Si doamne care ne vor admira: . cântam A ruginit frunza în vii.. Fanica e multumit de Buna dimineata. Acolo ne vom lasa paltoanele în vestiar.

. A urlat un câine si aj s-a stins. Apoi.. apoi. Am asteptat. Dar baietii au fost revoltati.Buna dimineata la Mos-Ajun. Signori. douazeci de lei amenda.mama lor de ciocoi. sipuo. ai? Traditia. Unsprezece coristi. La alta. zvârlindu-l peste gard.. ba! .Multi mai suntem. La noua si un sfert pornim. Pentru o abatere mica. Se da sol mi presento: Io sono iiprologo.. lumina. însa. Apoi. un casier si doi "chibiti".Apoi.. va trebui sa cedeze^si va începe: "Sipuo. La sfârsit. ba..Aaa.. în curte. Noi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu hohote. sa stins de asemenea lumina. Pe tava erau adunate fructele traditionale. A fixat. Noaptea era senina si rece.cu entuziasm: . Poprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smochina..Cât a dat? începem apoi colinda. Scusatemi. Pentru o abatere mare. Babo! . cum am strigat noi.O suta de lei! La o casa mare. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare.Ura. boanghenilor!? Ca murim de foame si am venit sa cersim. Pastele vostru. Am intrat într-o curte cu grilaj si castani. ai? Apoi. fals.. Fanica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. de pe strada Batistei. . Casierul ne-a vestit. 70 .. un dirijor.Dar ce credeti voi. si ne admiram. Au înjurat pe proprietari si au ies: trântind poarta. multumind politicos doamnei. Mama asculta la fereastra. lânga poarta: . lovindu-l pe umar: . iar prietenii îi vor spune. Pasim prin mijlocul strazii si ne uitam unii la1 altii. Dar numai ameninta.. ma! Si râdem.Ai fost bine.. toata Sevilla. Apoi ne daruieste mandarine. brusc. Fanica a suierat printre dinti: -Drace!.. si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ. Când am ajuns si eu. mamei. Buna dimineata. Zapada putina înghetase si sticlea. ba. Suntem cincisprezece baieti. entuziasti: . Le-am luat. catre cei din casa. O.. desi ne puteam multumi cu zâmbete. Am cântat.. vis al vietii studentesti. pesmeti dulci.. Bricterian va fi rugat sa cânte prologul din Pagliaccio. smochine. Baietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut.Salve. ne-au primit. am gasit lantul pus la usa. si pedepsele celor nedisciplinati. la sfârsit.la usa mansardei . Cântam. Si am cântat iar: Multi ani traiasca! A iesit o doamna cu fata luminata si ne-a! întrebat de traiste. Signore. Stingeti lumina. iar casierului îi strecoara o bancnota. si strigam: . Si restrictiunile sale sunt pur formale. Fanica e un mic tiran.. Baietii soseau grupuri. mere. Alaturi.. Toti spun "sarut-mâna" si se întreaba: . tare: . excluderea de la masa finala sau excluderea definitiva." Domnisoarele se vor îndragosti de el. zâmbind. grupuri si se întâmpinau . armene.

Fanica ar fi intervenit. Vin ne-a mai dat si Robert. pe lânga bani. Noi am cântat cât am putut mai frumos. scoborând glasul: . Au fost zadarnice toate amenintarile lui Fanica. Noi neam furisat repede în strada. Aproape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte luxoasa. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca. sa bem vinul ca si-acuma! Unii spuneau: " Câte un pic!" Iar altii raspundeau. Mai înainte. trecusera în odaia. Am cântat. ne-am hotarât s-o sfârsim. pe la rascruci. Iar baietii au fost multumiti si de curcan. însa. . In mansarda mea.Ne-nfierbântam si cântam mai bine. Baba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe Bratasanu. în pomiere de cristal. Câtiva.. Ceaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi . însa. Cântam zâmbind. Cozonacul se sfârsise de mult. Drept care. Ne turna si ne marturisea ca lichiorul e excelent. îi turnau pahar dupa pahar îi spuneau: . Am plecat de la Radu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei.ne-au dat patruzeci de lei. Am pornit. si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. Si am repurtat izbânda cu Lopa-tarii. noaptea vine.Cu sanatate. "Seful" îl golea triumfator.Si n-avem tenori. dar l-am baut pe drum. Radu. de aceea. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate.care nu cinaseram . sefule. pâna la fund paharutul. trecuseram pe la Fanica. de la care capataram.. cu fetele iluminate. si de atmosfera. pentru ca era prea dulce. Cei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra. Toti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru. catre mine. si convingându-se de aceasta . Bra sanu vorbea atât de mult si schita atâtea gesturi. apoi rasufla: 71 . Tinta tuturor era Robert. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin. Nici unul n putut goli. Brai sanu venise cu o sticluta de lichior fabricat de el si cu o punga plina paharute. însa. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam. Nu se mai temea nim de amenda.vecina si fumau. Am umblat si pe alte strazi. unde ni s-a servit ceaiul. totdeauna. Pe masa. si de vin. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete. Ceea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. Auzeam câteodata. mama asezase totul mai înainte. unde am prins curaj. Ceea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze. . .am fost fericiti.Totdeauna. entuziasmase pe altii. a fost crutat. mai obositi.Pic/ Pier. Dupa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic.Am înghetat. Vocabularul lui Poprisan revoltase pe unii. sefule! . precum si alti câtiva. .Ragusim altminteri. La Radu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie. La douasprezece. noi am luat ghiulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. ne pofteau mandarine si mere lucioase. Fanica. si cinci sticle cu vin.

Baietii l-au înconjurat: . pentru ca stiu si eu.Am eu un secret.Nu mai pot sa beau. .Lasa..Fetite. a început sa-si strânga paharutele. seful se hotara. Apuca paharul si-| sorbea dintro înghititura. a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa. Bratasanu a multumit. Numai la pileala Vindec orice boala!. cu totii la Coana Roza. .Daca stii. Apoi.Nu ma rusinez. .Eu plec..Hai ca se-ncalzeste. ma.Atunci bea-l si p-asta.Si de ce vrei sa pleci? . . Atunci baietii i-au cântat: Numai la betie Uit de saracie. Dar lucrurile s-au sfârsit altfel. 72 .Azi e noapte sfânta.. ba. Ceilalti din odaia vecina se interesau "cum merge".. sefule.. ..Dar de ce vrei? . dar a ramas nestramutat în hotarârea lui de a se întoarce acasa. .Ascultati-ma pe mine. Dadeau sfaturi. la sfârsit.Unde pleci..Dar cine te vede. .Toarna un pahar cu rom în sticla. sefule. Unii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta". .Nu fi copil. ma. Apoi.Asa vreau.Nu mai beau. .Nu mai beau.Nu mai pot. ba? .Lasati. ca se rusineaza!. a vestit: . . deodata. .Ce-esti copil? ..Pentru ca asa vreau eu. ca mergem la Coana Roza.Mi se pare ca ti-e frica. ma? îi apropiau paharul de gura. . Se facea mai rosu. sa întrebe daca a placut lichiorul si. . Bratasanu s-a smuls din lantul Poprisan-Baba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin. . articula: .. Unul interveni mustrând: .As! Trei pahare... Bratasanu protesta: ... . ..Lasa-l.. .Daca ma iubesti.Am baut destul..Mergem. c-o întâlnesti mâine.Fii serios. . -Tt! ..Nu mi-e frica. ca îi e frica. . în pace. ba! Dar Bratasanu si-a împachetat paharutele. ma. schimbati vinul. . de ce nu mergi? . .Stai.Ti-e frica sa nu te-mbeti? .

nu ne încumetam sa "cucerim" femei. rascolindu-ne sângele. Poate am visat si noi . Sunt si aici examene. Nu mi-l pierde (bis). Iar Poprisan. cu buzele strivite de buzele noastre. Adolescenta noastra îsi tesuse. a trebuit sa deschidem ferestruicile. Ceea ce poate fi socotit un lucru trist. La vârsta noastra. Pai. Nu ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. altul. Am mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. Noi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei. despartindu-ne definitiv. Cu saua verde (bis). rânjind. SÂMBATA Trebuie sa scriu aceasta: asteptam sâmbata ca pe o zi rara. în iatac. Poate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. Casele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. nici femei isterice. Au ramas naluciri tulburi. Noi . Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. alte chipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. a femeilor isterice. era patru si jumatate. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. Nu pentru ca e urmata de duminica. si de bani . însa. SFÂRSITUL PARTII a II-a PARTEA A III-A I. Dar au trecut ani dupa ani. Ne-am urat. Sâmbata noaptea.I-au dat drumul! Bratasanu a pornit singur prin zapada. tini-mi-l. noaptea.femei cu ochi negri si priviri de jaratec. Doamne.lipsiti si de fascinatie personala. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosii. ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Roza. pe calul balan. ca sa ne mângâie. însa. Noi am mai ramas înca multa vreme. pentru ca era ziua lui. 73 . Când ne-am hotarât sa plecam. si de timp. Nu ni s-au apropiat. întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. fierbinti si rautacioase. Curând. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. Si sunt tot atât de necesare. când suntem singuri. De altfel. unul altuia. Dupa aceea. lucrul acesta se petrece foarte rar. din pricina fumului. Am iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim. Gândindu-ne si dezbatând mult. unde nu gasim nici dragoste. Adevarul este. Nu ne-au sarutat lung. cu pleoapele apropiate. "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de Craciun la Fanica. foarte veseli. pentru ca era prea târziu. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. Doamne. tini-mi-l. Nu ne-au privit în ochi. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu. cautând sa para netulburat.asa cum se gaseste scris prin carti . Robert ar spune a dragostei. eu am mers pâna acasa cu Dinu si am fredonat amândoi: Pe calul balan. poate. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le chemam atunci când suntem tristi. cu rasuflarea sugrumata.

fara mâneci. am rostit un nume strain. tulburat si îngrijorat. careia trebuia sa-i vorbesc. nici dintr-o parte. Am privit si eu. batând în geam si zâmbind. cu sfaturi si glume. Dar am înteles ca "fata" minte. întelesesem si eu aceasta. De acum nu mai eram copil. multumiti de curajul meu. Asteptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". zgomotosi. Voiam sa alerg. Ceea ce m-a descurajat.. o data cu ceilalti trei. curajosi. M-au însotit pâna la usa. Mi-am ales trupul. A zâmbit tot timpul. Am pasit la început cu teama în curtile pietruite. apoi si-a ridicat rochia si i-a înghesuit sub ciorap. si camasi stravezii vadeau forme moi. Ceilalti se aratau. Eram scârbit si umilit. Ne-am deprins cu greu. Plateam eu. si patul. "Fata" s-a întors. De trupul care s-a daruit mie. Nu voiam sa-i întâlnesc ochii. Ne-am apropiat de ferestre. Afara. pulpele se dezgoleau. Prietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. Poate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. respectând tariful cartierului. cu teama. Ne îmbiau carnuri despicate obscen. Am intrat în curte. si guri înrosite murdar.: parau în pretul trupului. Eu nu stiu nimic de ceilalti. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. De altfel. M-au îndemnat sa fiu vesel. înecate în râsul spart de fecioara beata. Apoi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. ci de cea a femeii straine. eu m-am trudit sa cred. afectând gesturi de felina. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. Am întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. iluminati sau crunti. M-a întrebat cum ma cheama. Aceasta era dragostea? Trupul? Femeia? Eram ispitit sa scuip si sa plâng. I-am facut semn. Tremuram nu de teama revelatiei trupului. Restul s-a petrecutfara emotii. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. însa. Ceilalti m-au felicitat de alegere. I-a numarat. Pentru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. Nu vreau sa popularizez pe strada. cu ceilalti. "dupa". banii pe masa. De dragostea mea. A încuiat usa si s-a apropiat de mine. si ochi stinsi. A trebuit sa fac si eu acest pas. O rochie dureros de scurta. Apoi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. Am lasat.In locul lor. care trebuie sa ramâna numai al meu. A zâmbit si ea. Glas soptit. Noua ne zâmbeau buze ce se cum. Eu ma cunosc: nu sunt "dragut". De aceea. cercând sa zâmbim. desi tremuram. Pentru noi. însa. Dar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". m-am desteptat. nici dintr-alta. 74 . "Fata" mia zâmbit. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în schimbul celor doua bancnote. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". lovind gardurile.. Am râs. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. Eu îmi amintesc de noaptea mea. si îmbratisarile din pat. ciudat. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. si sa-mi sfaram pumnii. Nu mi-e rusine de aceasta. sleite. Odaie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. Inlauntrul sufletului. La rându-mi.. eu eram. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. Obraji tineri. sarbatoritul.

Acestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri. nici senzualitate. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. nici impulsul sentimental. fiziologie. la anumite ceasuri din noapte. Adica. dupa miezul noptii. Cântarim din ochi fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. Nu ne îngaduim nici perversiati senzuale. Faptul se îndeplineste corect. Dar aceasta nu dureaza mult timp. ne supunem fara parere de rau. 75 . iar nu împrumutate. ritmic. Aceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. Si cu atât mai putin sentimentale. Cu atât mai bine. saraci si cerebrali. fara glas. discutând. alte pareri asupra femeilor. Ceea ce se reduce tot la fiziologie. cei lipsiti de "cuceriri". în forme neasteptate. Poate sunt departate de adevar. Sau se pervertesc. Ceea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. în curti tainuite. Sau mergem la cinematograf. Dar ele sunt ale noastre. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. curioase. De ce sa ne ascundem? Dragostea noastra e sincer fiziologica. Ne încredintam cât am fi hotarâti sa platim fiecare în schimbul posesiunii imediate. Faptul poate supara pe moralisti. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". nici Robert. Si m-am bucurat. Dar exista. Am râs. straturi în suflet si asteapta. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. Noi. fara sa stim. Eu. Noi. La ce bun? Ne-ar antrena într-o lume noua. Discutam îndelung. sau ne cumparam caramele si ratacim prin Cismigiu. Frecventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. La un colt. Nici Dinu. Iubesc si sufera. Si pasim. Au trecut apoi luni dupa luni. Câtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante. numai fiziologie comercializata. Si ne alegem distractiile dupa timpul liber si dupa banii pe care îi avem. Deci. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. La petreceri se danseaza.M-am întors singur acasa. Dar mie mi se par firesti. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. alegând. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. Nu cautam nici voluptati îngaduite de tarif. Noi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. Sau deviaza. Acestea se astern straturi. Dar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. târziu. Urmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. Din pricini felurite. Pentru ca întotdeauna ma contrazice. Dansurile nu sunt artistice. Poate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odihneste nervii si ne limpezeste creierul. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. Nici sentimentalism. înfiorând. încep sa calce alaturi de dragoste. ne închegam. Cu Marcu discut patimas si entuziasmat. Noi toti. care stapânim un trup în schimbul a doua mici bancnote albastre. Ne sunt impuse chiar de viata. si aceasta mi-e deajuns. Toate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. daca avem timp. m-am surprins pasind mândru. Trupurile se apropie.

Si parasim curtile cu felinare rosii. neînsufletite. Amândoi întelegem aceasta. eu. si sânge tulburat. ne întrebam despre femei. discutând. Dar asteptarea nu dureaza prea mult. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. Ne soptim observatii pretioase. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. Cu capetele în lumina apropiata a lampii. Soldurile fara rod împietresc. despre dragoste. Discutam cu aceeasi patima. Ci pasim în noapte. în miez de noapte. Pentru ca nu ne întelegem. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. îsi întind picioarele. zvelte sau trunchiate. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse. alaturi de trup. Ne controlam impresiile. Femeia batrâna din colt.cunoscând rana . îngreunate. aprinse. în adâncurile sufletelor noastre. care se cer justificate. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. cele cu noroc se înapoiaza. Aceasta le însufleteste. Nu din dorinta de a selectiona materialul. cu miscari potolite. Bratele se împletesc. Continuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim explicatii si concluzii asupra noilor cazuri. De ce sa ascund? Am privit adesea. Dar pe toate le privim în lumina inteligentei. care pregateste cafele. Privim si cercetam vizitatorii. Si tintesc cu ochii grupul. framântându-ne creierele. lacom. zâmbitoare. El calm si afectând o rece indiferenta. sau stiintele favorite. Am sorbit mireasma feminina cu ochi înghetati. Celelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. solduri si sâni tainuiti. Nu suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism exagerat. Asteptam întotdeauna pâna ce ne hotarâm sa ne alegem "fetele". Numai creierele. în tramvai sau la biblioteca. ne daruieste mecanic raspunsuri. fetele cerceteaza grupul. Pasim alaturi. Ne îmbie. în noapte. Se ghicesc oase înfierbântate de munca si muschi sleiti. Discutam ultima carte citita sau articolul lui Cocea din Facla. 76 . îsi coboara formele. Trupuri tinere sau vestede. zâmbind. victima metafizicei. despre trupuri. Câteodata. eu. cel putin la început. Dar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. Pentru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. moi. suntem nedespartiti. începe.Si aceasta îmi place. El e sceptic. în odai cu perdele groase. Umerii poarta urmele mâinilor care i-au poftit.ne straduim sa o ascundem. dârji. îl cernem si îl valorificam. Amândoi. Când ne hotarâm. Cinic. Ajungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce chipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. zâmbind. suntem autentic sentimentali. dogmatic. ochi masculini au cântarit si au hotarât. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. Carnea framântata se odihneste. la încheietura soldurilor. rotunzi si mari. Si . Vestminte de iatac. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine. dezgolind pulpele pâna sus. La rastimpuri. obisnuit sa se întrebe. Comentam faptele inedite. iar eu îl initiez în orientalism. Prin fereastra. le mângâie cu priviri blânde. Sânii. Dar locurile si oamenii sunt prea ispititori. torent nestapânit. Am mângâiat cu gândul carnea tovarasei ispititoare. Tot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. Ci din curiozitatea de a le privi cât mai mult. El îmi comenteaza texte anarhiste. în curte. fetele se ridica repede si ne ajung. Creierul. Intram. asteptând semnul celui indicat. Am cutreierat prin locuri ascunse. stravezii. eu. scurte. cu umerii obrajilor dogorâti. El e materialist. fetele asteapta. pe spetezele scaunelor sau atârna. cu care ne mândrim amândoi. în încaperea cu scaune multe si cu icoana.

Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. se în potriveste groaza. sfioase. ochii mei nu sunt luati în sea-ma. si madularele mele vor scrâsni. încruntat. ma vor cauta. Trupuri ce nu ascund nimic. Sunt urât si întunecat. truda ]linistitoare. se înfierbânta dorinta. ca pe o bautura scumpa si rara. Nu chip frumos si haine colorate. înca. tovarase cu uimire în ochi. Peste multi ani. Nimeni nu banuieste câta pofta. voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în ochi. Vedenia biruintei mele asupra celorlalti. Si izbânda mea va parasi alaturi. Mi-e teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. spumoasa revarsare de vreri. Trupuri ce tremura.. cucerind. ci numai adumbresc. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. Trupuri zvelte în vestminte ce nu dispretuiesc. Dar acum. dezgustate. La colturi. ca un sex ce se desfata si stapâneste. fierbinti. în desfatare. în curând. viril. Si ce trup mi se va împotrivi? Ce pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. Desfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. Ci sex pur. si muschii se vor încorda. Virilitate dezrobita de povara lubrica. nici buze rosii si nu le voi putea darui. Trupu-mi va fi stropit de sânge. Dar trupul meu va fi stânca. Cândva. Eu n-am nici ochi frumosi. Trupuri plapânde sau provocatoare mignone. Si 77 . . As fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins. Trec pe strada grabit. furisati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. Pentru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. si brate care stiu mângâia.. Virilitate stralucind cu straluciri stelare. bratele vor despica trupul în miscari. Am poftit crunt pulpe si umeri albi. se înfioara asteptarea. ritm vivace. Voi vorbi. Dar. albastri sau negri. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc. senine. Gesturile melej vor trada pofta necurmata. Vedenii ma ispitesc sa zâmbesc. Sunt urât. Cu ochii. ipocrite . Micsorati în pleoape vestede. deasupra cearcanelor de nesomn. si oasele se sfarama. copilaria. rosii. si ochi mari.. mângâierile care au multumit si înseninat. rasar trupuri cu farmece. curajosi? Buzele VCM musca. Voi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. le mângâi si le fur. privire dârza.. gândurile acestea ma mângâie. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. banuitor. câta cruzime si câta ura se ascund într-însii.tulburatoare. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. în car4 ne? Ce pulpe se vor strânge? Ce ochi ma vor privi. Voi vorbi. Ce am eu din toate acestea. înflorite în zâmbet si în pacat. mi-e teama. Trupuri hranite cu seva fierbinte. Furia se potoleste. nu va mai fi astfel. Ma vor chema atunci si ma vor! iubi. si buzele se strivesc livid. Trupuri I în care se tortureaza simturile.sau înalte. si nimeni sa nu ma ia în seama. Trupurile îsi întorc privirile de pe chipul meu schilod. Nimeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâlharesc carnea si dezgolesc trupuri. Trupurile cauta obraji rozalbi si buze groase. în mânie. când degetele mele se vor înfige. Iar pleoapele se apropie si privirea se întuneca. pe fiecare.Când ma furisez încruntat pe strazi. si vor simti caldura cuvintelor mele si jar din faptura mea le va biciui carnea. în vânt. cu lacrimi ipocrite de miopie. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite de strazi? Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf. si musca feciorii. istovite. palpita nerabdarea. cu perverse si dracesti rafinamente. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare. piept otelit va coplesi sânii albi. mândre.

si le stapânesc. Eu voi fi frumos. Am 78 . Si am lacramat. înainte de apusul soarelui. în carne. Dar nu eram sfârsit. acolo unde Eu trebuia sa ajung. Copilarie înveninata de furie ascunsa. Sa nu seman cu el. Am sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. El mi-a furat comoara sufletului meu. PAPINI. si mi-am lovit trupul. tulburat de vedenii. De-acum. Astazi. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni. Si pasesc tot mai hotarât. Nu vreau sa sufar suferinte straine. Zâmbete în suflet. Ochi limpezi. Nu vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. biciuita de neputinta. Acela eram eu. Pumnii se strâng. negri. Si am strigat în singuratate. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. cu gândul. a siluit. II. a ajuns sus. tot ce puteam crea. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. Binecuvântata moleseala mi se strecoara. nu mai astept sâmbata. Am sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. a consumat. ca sa ma întarâte. Le pastrez în mine. Urc înca. L-am urât. prin desis. Nu vreau sa mai fiu eu însumi. ramân iarasi singur pe strada. Nu vreau sa fiu Giovanni Papini. Nu vreau sa fiu altul. pentru ca mi-a scris viata. Am sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc ochii mari. aceasta nu ma înspaimânta. mari. Si ochi verzi.le dezgolesc de pe acum. a calcat în picioare. daca ai lui sunt. voi avea patrunzatori si limpezi ochi. e spaima. Eu am vietuit viata lui Papini. La rastimpuri. a creat Papini. N-am ajuns. Obrajii uscati se întuneca. atunci. si fericiti. am murit. voi vraji femei. L-am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. Sângele se umfla în grumaji. Pasesc în umbra castanilor. El a vestejit. Nu puteam fi sfârsit. Si prin aceasta s-a înaltat. si le cântaresc farmecele. sa nu ma banuiasca nimeni. Dumnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si gheata glumei perverse. de invidie pe cei cu chip frumos. Sa nu ma vada nimeni. Vedeniile ma întovarasesc. la adapost de lumini. si nu l-a mângâiat nimeni. Ochi negri. Alte priviri se vor scurge prin ochii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. sunt si eu sfârsit. Daca Papini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu —. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind Omul sfârsit. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. Romanul meu nu se va mai închega niciodata în pagini si capitole. mari. Apoi. consumata în plâns. Iar eu trebuie sa ma schimb. ma închipui ajuns pe culmi si ma odihnesc. daca ai lui Papini sunt verzi. nevazuti. Si l-am iubit. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe Giovanni Papini. Papini e urât. de ura pe cei bogati si puternici. Aceasta va fi tinta vietii mele: sa ma deosebesc de Papini. sa nu fiu el. Ochii sclipesc. Nu vreau sa fiu Giovanni Papini. Trebuie. De acum. alta lumina îmi va lumina chipul meu schilod. Dusmanul meu de moarte e Papini. EU SI LUMEA Am citit astazi Omul sfârsit al lui Giovanni Papini. Tot ce puteam face. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. Dar ma trezesc repede. Si atunci. si îmi aplec tot mai mult ochii în caldarâm. e miop. Adolescenta chinuita de miopie si de obsesii cerebrale. roasa de nebunesti ambitii. a ajuns mare.

Papini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. Ca nu sunt decât un epigon. Trapul meu va fi vesnic încordat. nici naluciri stupide. searbezi. Viata mi-a stors alte preturi. care de-acum nu-mi vor folosi la nimic? Ce-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndeplini? Ce-mi pasa de nazuintele mele. suvoaie fara numar spumega. Cine cuteaza sa se apropie. înlauntrul sufletului meu. a Lumii si a Demiurgului. de bucuriile mele. Lumina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. o umbra. o zdreanta. Am fost creat ca sa-mi plâng viata. Imi bat joc de vointa lasa a Creatorului. gata sa se zvârle mai sus. As vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. si durerea mea. alte trepte. Nu mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. acum. Cei multi si cei prosti.. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. Lupta împotriva lui Papini. Si lupta împotriva mea: cea mai crâncena lupta. sângerat. De acum nu mai îmi e teama de ceilalti. In curând. Am fost masca cu chip de lut. imbecilii si infirmii creierului. voi fi altul. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. de razbunarile mele? S-au coborât. în pumnul Demiurgului. Imi bat joc de soarta mea. fierbinte. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. Ca eu. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe Papini. Voi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. si zâmbesc. îmi par toti neputinciosi. Nu mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. Dar nu mi-e teama. Caci am de unde risipi belsugul. în chipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. acesta sunt Eu. Voi rodi pretutindeni roade noi. Si adevarata lupta. De acum va începe adevarata viata. M-am chinuit si m-am desfatat citindu-l. EU! De-abia acum înteleg toata pretuirea. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. Orice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. Dar aceasta nu se va întâmpla. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. departe de sufletul meu. Voi lumina alte întunericuri si voi urca. Papini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata Lumii si sa strig: iata. Ceea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. S-au coborât. o data cu soarele. As vrea 79 . asteptând porunca sa se reverse în lume. EU! De-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. rosu. si eu le privesc de sus. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. Ce-mi pasa de ochii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul.fost. Papini m-a ajutat sa fiu eu însumi. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. Voi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. si sânge mult. tot aurul. Am muschi grei si oase tari.. netemator de jarul ochilor si gândurilor mele. si alcatuind indici. am savârsit acele fapte care ma apropie de Papini. M-am aflat pe mine însumi. natângii cu ochi frumosi si cu fruntile înguste. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. la picioarele stapânului meu: Papini. sfarâmata. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. tot mai sus. Am fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu: Papini. Papini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. Puteri neasteptate ma covârsesc. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. fapturile ce compromit sexul. de durerile. Preturi pe care eu le întrezaream. Si îmi bat joc de mine însumi. cu vointa mea. meschini. Au cazut în ape întunecate.

si a cazut. Incet. îl voi lasa sa-mi pipaie încheieturile gândurilor. Dupa-amiezi dulci si înserari linistite. Ma întreaba. Gloria de romancier precoce nu mai ma ispiteste: A trecut un an. pizmas si certaret. Nu e bine asa? Si nu am vrut chiar eu aceasta? Ma gândesc. Primavara pe care am petrecut-o. As vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. Ce departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. Ce scriu? Ce a fost esential pentru mine în timp de un an? Au trecut fapte dupa fapte. Si amândoi ne privim cu neîncredere. eu îl cred naiv. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijuteriile mele. Chiar lui Giovanni Papini. Dar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze.. Si când vine la mine. si vedeam studente. la urma. Ceilalti au trecut si acum sunt la facultate. Dar Robert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia. încet.Ce mai citesti? Si eu îi arat cartea pe care o am în fata. cu Bricterian. si vedeam perechi.. Am recitit tot ce am scris . As vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de duhul meu Ma va afla. cu cerul însângerat. Am citit mereu si am scris. UN AN A trecut un an. Si n-am gasit nici un suflet prieten. toata. Poate. asa. singur. Nu mai suntem nici colegi. coplesiti. Ma viziteaza tot mai rar. sa stinga rani vechi.. Il voi întâmpina. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al neputintei ciunge. menite sa ai ga atentia. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. M-au lasat sa pasesc înainte. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. Sa vina. Si eu mam închis tot mai mult în mine. S-a înscris la conservator. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta.. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. Unii ma privesc cu neîncredere. III. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. si apoi le-am uitat. si eu 80 . nu avem ce sa ne spunem... Am râs de multe ori cu Dinu amintindu-mi de el si de planurile mele. si poarta vestminte stranii. pentru ca nu stie cum sa înceapa: . Ceilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze.atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. prieten cu adevarat. înteleg cât de mult ne-am schimbat noi si cât de mult sufletele noastre. Si am ramas tot mai singur. . sa-mi ravaseasca sertarele. sub teascul cartilor mele din mansarda. si m-au miscat. cineva dintre noi doi va zâmbi. pe înserat. eu îl enervez. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele. Furtuneanu si Bricterian. si sa privesc în ochi miile de zdrente care alearga acum pe strazi. Am trait cu totii. A trecut un an. adolescent miop. împreuna. Si n-a murit nici unul dintre noi..pâna aici. Nu mi-e teama de nimeni. aproape zi de zi. De ce sa scriu? Romanul adolescentului miop mi se pare inutil. la biblioteca. El ma plictiseste.. însa. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. Si ca romanul meu e copiat dupa Un om sfârsit. Si eram acolo singur sau cu Marcu. El ma crede pedant. dar parca am murit multi. întristând.Un an. aproape fara sa iau seama. El a dat clasa a VUI-a în particular. care se coborau în biblioteca. As vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. M-am racit cu totul de Robert.

si în ziua aceea am fost cumplit de trist. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. mult. Marcu. Dar stiu ca nu va fi asa.. însângerând bulevardele?. Aceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile.. Am încercat de multe ori sa aflu cine sunt. ci ca aceasia e fericirea: singuratatea.ma gândeam la facultate. Si mereu ma gândeam la viitor. care se preling pe ziduri. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi ochii si anii cei mai frumosi.. Iar în biblioteca nu mai eram eu. si tot singur ma întorc spre casa. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. cenusii. si mereu doream alte carti. Timpul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. Iar zilele treceau una dupa alta. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. si îmi povesteste. Si asa s-a scurs primavara. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. si ele erau dragalase si zâmbeau. De aceea. dupa un an. Amintiri. Nu stiu cum a trecut iarna.. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. N-a scapat nimeni. aproape toti prietenii mei au iubit. însa. pe care nu le pot distinge în timp. coplesit de apusuri reci si rosietice. si tot ceea ce faceam. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. Numai eu. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic ochii. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. Incolo. Citind. Dimineata. Pastrez vii câteva zile din vacanta Pastilor si câteva saptamâni din vacanta mare. Dar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericirea?. si simteam atât în suflet. Poate scriu acestea. nu stiu cum a venit primavara. Cea mai mare parte din timp petrecând-o citind. am avut perfecta constiinta de mine însumi. deci.. M-am schimbat. si eu tot în biblioteca astept serile. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. Când am vazut eu cea dintâi floare? Si când am zâmbit eu. nu gasesc decât în el. Am înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. pe drum. Dar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un an? Fiecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. Dar n-am izbutit. Ceea ce m-a mângâiat. Petrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. Dar e atât de saracacios. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. în fata aceluiasi volum enorm. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. acum. iluminate de aceeasi dorinta. Dar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plâng? Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. De aceea. Dupa un an. faceam pentru viitor. Am închis cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu 81 ... Era cineva care citea. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult.. urmarind cu ochii un fluture alb? Când m-am întristat. si nu aveam cui sa le destainuiesc. monotone. Dinu s-a facut mai frumos. si studentele îmbracau rochii subtiri si albe. Atunci poate sufeream mult. De ce sa-i ridic? Iar lânga mine. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsa? Dar astazi sunt trist. nimic. Si erau atâtea gânduri. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. comentam.

as râde. strigându-mi izbânda sau durerea. nici biruinta mea. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini duioase. si zguduie temeliile fapturii mele. nici lupta. Dumnezeu. cu fata încordata sau împietrita. daca as reciti. rasuflând sforaitor. Roadele sunt ale mele si numai ale mele. statornica. eu sunt mândru de minunea mea.daca le-am cunoscut . Dar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. si l-am calit cu gândurile mele. Dar eu nu o voi mai putea ascunde mult. Pentru ca asa am vrut eu. O viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. si se ridica. sunt si eu câteodata obosit. Iar fata se usuca. Pentru ca. Sau adormeam frânt de oboseala. nici nostalgia crepusculelor campestre. acesta e anul meu. Noaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. PRIETENII 82 . Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. Si ma desteptam în racoarea zorilor. viata. suierând. Dar trebuie sa le rechem. A trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. Dar ei nu cunosc patima mea. oftând în somn. sfarâmând dintii. în zori. e anul vointei mele. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. nici îndoielile. De aceea. nici bucuriile trupului. iar pe frunte se adâncesc dungi. cu pleoapele vestede si grele. Toate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. strângându-i. Si. triste. sunt vrednice de eroii lui Ionel Teodoreanu. cu ochii înclestati de tinta. cu fruntea înfierbântata. luminându-mi-se minunea. când ma destept. N-am cunoscut nici iubirea. nici prietenia. si se înfierbânta. Sau . si ma frângeam în caldura patului. Simt clocotind în vine. Si ma slavesc pe mine.îndurerat ca un adolescent. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. Eu stiu ca. Dar acestea sunt false. altminteri. Pentru ca eu sunt singurul stapân al trupului. Eu am vrut sa le uit.le-am uitat. Ce sa fac cu amintirile? Amintirile sunt icoanele timpului pierdut. se ascunde altceva: pofta. nici zbuciumul. ca întotdeauna. care navaleste din adâncuri. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. Eu nu mi-am pierdut timpul. Dar eu înteleg. nici durerea strigatului cocorilor. imbecil. si voi lupta. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. va veni izbânda. si îmi cânt lauda. Munca continua. dupa lupta. si ameninta. Ceasurile triste sunt trecatoare. si spumega. Dar e anul meu. si eu sunt Dumnezeul sufletului meu. Adevarul e ca astazi sunt trist si. Cei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. Iar mâine voi fi puternic. rabdatoare. anul meu e gol si sterp. la tâmple. dulci. Nimeni nu-mi banuieste viata. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. nici melancolia toamnei. Ori. Munca pe care o împlineam gemând. Dimineata. si ochii se învinetesc înfundându-se. O viata care creste si se tulbura. si trupul se împotrivea. dedesubt. Iar în noaptea aceasta. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. ceasurile mele triste sunt trecatoare. si creste. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. Le îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. strabatuta de fiorul vietii interioare. IV. E drept. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. Cu atât mai bine. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. Unicul si atotputernicul stapân. în piept. deci. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut. O viata pe care cu greu o acopar si o ascund. Am muncit.

voit fals. Fuma. Si. Il întâlneam pâna acum în vacante. Radu a ramas neclintit: nu mai voia sa învete la nici un liceu. mai dureroase decât o noapte de lacrimi.. In mansarda s-a facut. ca sa ne bucuram de venirea lui Radu. miop. fugise. deodata. planuind. Am zâmbit. pentru ca îsi stia sigura repetentia. E al doilea an pe care îl pierde. îsi pierdea bunul-simt.. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. la Brasov. Ne-am adunat. Dupa glumele lui Radu. rau.. Bea tuica dimineata. Acolo. Prietenii toti se tradau tulburati. nu poate sa învete. Profesorii si-au pierdut calmul. prost si puternic. Acum.Pentru ca mi-a murit mama. Se îndobitocea din vacanta în vacanta. Parea plictisit si obosit. cu care am copilarit si care ne cunosc. sa lumineze dintro data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. Si. încât ma socoteam aproape fara prieteni. Nu se astepta nimeni la un asemenea raspuns.. fuma cincizeci de tigari pe zi. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. sau o bucurie mare.Eram sigur ca moare. Poate ma îndurera gândul acesta. vom întâlni comisii severe. Nimeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat.. fara sa-l privim. Invatase expresii unguresti si glume germane. grea. baietii sunt înspaimântati. . Dar prietenul se dezradacinase. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. sa plâng cu el. 83 . care ne vor cântari în trei minute. primavara. Ne povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. si pasii lor ma departau. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. sclipirile. beat. putin stânjenit. Ne-a înspaimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. uita sa observe si sa remarce caustic. A fugit din internatul liceului din Brasov. . fugind din dormitor dupa miezul noptii. dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. Noi râdeam ca sa-i facem placere. doar. Mai aveam numai o luna pâna la examene. N-a tradat o lacrima. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru Universitate. stinghera si stranie. Cei care învatau înainte. Ajunsese cinic si vulgar. aici. cu amenintari. deodata. Acum. cu dinti lati si buze mari.E cinic. dintr-o data. gluma lui a rupt tacerea. cu rugaminti. As fi vrut sa plânga. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. cu scene. sa-l mângâi. Am vorbit despre lucruri de-abia încheiate. cu chipul lui de tobosar. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. A fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima. rasarit din murmurare. Nu ne-am lasat complesiti de amintiri. am început sa ne ascultam unul pe altul.. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. grea..Am fost atât de singur în ultimele luni. atât de îmbatrânite si de triste. acum. Pasii mei ma înstrainau de prieteni. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren.. dar voiam sa ramân singur. Nu putea adormi si nu putea mânca fara tuica. un suspin. tacere. crapate. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. se surmeneaza. o fata noua cu un suflet nou. Radu îsi fuma tigara. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. Eu ma gândeam cât de inutil e Jurnalul acesta. si care acum ni se par atât de vechi. Ne-am vazut. In loc de comisia amabila. venind de la cârciuma la liceu. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. fals. aleasa din profesorii liceului. Se întovarasise cu un fecior de mosier. povestea anecdote stupide. . murdar de sânge. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. în mansarda. Noi ne aratam revoltati.

. pentru totdeauna. stim! ne grabiram a marturisi noi în cor.. ca-i semn rau!. . Vom da bacalaureatul în toamna. Vom întâlni fiecare prieteni noi si. blând. Le-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa . încercând sa zâmbesc. cu Furtuneanu au ramas tristi. ca de acum vom lua fiecare alt drum. Si atunci. îngrozit. De ce ma simt acum deznadajduit. scriind cele dintâi Jurnale... spunând ca lucrez la partea a doua. Fiecare împrospata un amanunt sters. . în ceea ce priveste Universitatea. Am tesut fiecare un manunchi de fire: copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. Am povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet. cum l-a "înteles" pe Corneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i. împrumutândule. Cine stie daca în aceasta zi nu se încheie. Prietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice... cum a început Robert sa citeasca frantuzeste. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. pe doua carti primite în dar de la Dinu.se va raci firesc. voi stiti cine sunt.. Mângâiau cu privirile odaita. Aparea din nou acel Robert cu pantaloni scurti. pareri de moarte? Nu gaseam nici hotarârea de a ma mustra pentru melancolia exaltata în discurs. cum sa îndragostit de critica lui Faguet. cine stie câti vom trece? Dar ne vom aduna peste cinci ani.Numai sa nu încurci rolurile: sa reciti la Universitate ca un prim-amorez.Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. 84 . Nu vor promova decât prea putini în sesiunea de vara. de o disperata tristete?. . atunci. asa cum proiectasem de atâtia ani. Dar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Romanul adolescentului miop. fara sa înteleg pricina. poate.. acum consumate. nu vo: putea face. . M-au întrebat cât am scris din roman.Fanica e terorizat de marele examen. .Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum.. prietene.va fi reprodusa într-un capitol. I-am mintit. la Drept. Multi suntem siguri de corigenta.Nu-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza. Eram miscat. fara sa ma întrerupa cu exclamatii si comentarii. din fotografia clasei a IV-a. cum împrumuta de la mine Pe Balzac. taticule!. Daca se întâmpla sa cada? Noi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale.. o etapa di viata noastra? Chef de bacalaureat. înca. coplesit de tristete.Stim. Ne vedeam iar mici. Nu-si îngaduie nici un plan pentru viitor... Ne spune ca profesorii de la Conservator i-au prezis cariera fericita..poate ultima din cariera noastra de scolari . toti.Nu mai cobiti. . descoperind carti. cum memoriza din Musset... Atunci am vorbit. Invidiem pe Furtuneanu si Bricterian. Robert vrea sa ajunga actor pe scena Teatrului National si profesor universitar de literatura franceza. si prietenia noastra . s-apoi.Eu fac cheful de bacalaureat. Eram atât de veseli vorbind. Bricterian. cu Radu. care acum sunt studenti. . Noi pastram.veche de opt ani . unul la Drept. Nu scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli. atât curaj ca sa râdem. Fanica apuca un colt de masa si-l ciocaneste.. Le-am spus. De ce m-au stapânit. Ne-am amintit atunci. altul ia Filozofie. îi e teama sa se socoteasca fericit. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un roman? Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul. si ochii priveau un raft cu carti. Am încheiat. Vorbeste Fanica. Robert zâmbeste superior. pe pat.

Poate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba. fericiti. S-apoi. Dar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum. Dar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem. Miezul lui mai ne îmbia în strada. Iata. S-apoi. Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste\'.. în racoarea serii. Stiu ca trebuie 85 . Radu si-a aprins o tigara. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat.Opt ani. . spre Sosea..De câti ani cunoastem noi mansarda? . care mi-e soarta. tacuti. Cine stie când voi mai scrie în caietul acesta? V. De când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. Nu sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. Ci examenul de bacalaureat. Pentru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. o caut. cum faceam în celelalte veri... Dar adevarul e altul. As vrea — cu orice risc . am ramas iarasi singur. Dar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. si de fratii care acum sunt departe. Prin ferestruicile deschise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde. e o simpla criza de melancolie.. tainuita. lacramând. Nu avea nici unul curajul sa se desparta. ce curios pare. fara nadejdea biruintei apropiate. o masor cu ochii. mai departe. Nu ma gândesc la moarte. iarasi singur. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze. Fireste. fireste. colt dupa colt. pe sub castani. sunt obosit. Vanciu. Sunt inutile. asteptând noi examene. Voi pasi la anul la Universitate sau voi pierde luni dupa J luni. As putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la chipul meu tot mai vested. spre Cismigiu. ma oboseste lupta pe care o duc. Când se va sfârsi? Ce oglindiri voi pastra eu în ochi. Am stins lampa si am coborât. scara de lemn. Ne-am urat. se gândea la mama lui moarta. tânguielile si gratuita melancolia. în ceasurile rafuielii? Si cu cine ma voi rafui? Simt cum vara aceasta .. ma va lasa corigent... Trebuie sa ma bucur ca am descoperit în Radu un nou prieten..ca întotdeauna . pervers agonia. ÎN VARA Iata. Ceilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste.. Voi fi fericit sa închei pentru totdeauna viata de elev.Uite-i ca plâng. noapte buna... si la lentilele mele tot mai dureroase. înteleg. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele. Fireste. Marcu râdea. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. jignindu-ne tristetea. Numai Fanica îsi pastra calmul. TRISTETI.sa stiu precis. dezamagit. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. O privesc.. Corigent . în ceasul acesta. uite-i ca plâng!.. Ne-am oprit în gradina cu flori. Au plecat toti. Acum stau aici.astept câtiva bani si curajul sa plec. modest si netrucat de sentimentalism. Ne tulbura senzatia unei despartiri definitive.Cum stiu ca a venit vara.. De-abia mai pot citi.înabusita tragic în odai cu acoperisuri dejaratec – va fi ultima vara. noptile. unul altuia. . Se facuse seara. Aceasta ne-a suparat si ne-a hotarât sa schimbam discutia.

si ochii îmi vor cuprinde soarele. alaturi de atâtea nadejdi. Dar socotelile cu adolescenta mea le voi face. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunosc? Nu stiu nimic. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi meschine. Si chiar adolescenta aceasta în care am vietuit. Si iarasi ajung acasa.sa traiesc mult. si sufletul mi-e tot mai pustiu. Si patimesc. Nu voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. Când ne întâlnim. Dar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfel? Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acum? O data cu prietenii. se rup si fâsii din sufletul meu.. ne laudam si ne întrebam de viitor. si inima mi se strânge de teama... Si e tot mai cald. As vrea sa ploua.. si ratacesc pe bulevarde. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. râdem. una câte una. multimi. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. ca si mai înainte. Nu pot sa învat...De acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. si ani multi sa rasfira. asteptând s-o cunosc. . . Recitesc caietele de amintiri. Pasii ma duc orbi în seara si ochii nu lovesc decât vedenii... Iar eu le simt cum se duc. Nu stiu. Si atâtea chipuri pe care nu le voi mai vedea. simtindu-ma singur. si îl vor închide ca într-un ulcior. Disperarea muta. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea... atât de schimbate. ca sa-mi însusesc altele.. Dar parca stiu eu de scriu acum adevarul?. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite. Dar ma gândesc ca tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte priviri. aproape fara lupta. iar eu îi privesc. nimeni. din adâncuri. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam chiar fata de mine.. rafuiala va fi dureroasa. obosita. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. Mi-e teama sa nu renunt la mine. Cuvinte ce amutesc sufletul. stapâna va pieri într-o dimineata. Atâtia ani si atâtea îndurari.. si gândul se coboara tot mai adânc. si altfel voi privi lumea. Am ramas sa sfârsesc singur lupta. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc.. Si ma întreb cum am sa ajung la Universitate.. Nu stiu ce va fi cu mine dincolo. si trec din încapere în încapere.... Va trebui sa trec si starea aceasta. zicându-mi: Ś ce frumoasa e viata! Si apoi ma întreb. "personagiile". pentru ca urasc mult. Si ma voi surprinde schimbat.Ce-mi lipseste? Ce-mi lipseste?. De ce am vrut sa ramân singur? De ce nu e acum nimeni lânga mine? Nimeni. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori. si eu ramân tot mai singur. Si asa trec ceasuri. si câte rani se vor deschide. invidiind fericirile altora. Mie teama de mine. iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti. si mai stearpa iubirea catre oameni. si colind Cismigiul. de viata. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei. Nu stiu cu cine lupt. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit. Stiu eu cine va birui? 86 . Sunt ispitit sa ma întristez.. Voi mai întâlni prieteni? Va trebui sa ma schimb iarasi. atâtea obiceiuri pe care le voi uita. cu suflet proaspat. Si eu strain.. îmi voi aminti noptile pe care le încep în Cismigiu. si dusmanii rasar din mine. Cât de departe mi se par vremurile. totusi. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul. Cu adevarat..... Cât de putin vreau acum... Vara. Si prietenii mei. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. sa ploua zile dupa zile. Miam parasit prietenii si ei m-au parasit. trist.

Niciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi. sub i arsita unor îndoieli cemi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. VI. Ceea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. scriind acestea.. cheltuite resemnat în lecturi'' inactuale. atunci voi întelege necesitateť. Au trecut si tim-î purile lui Felix Le Dantec si Haeckel. Sunt obosit si trist. aproape fara sa iau în seama. zilele sfârsite inocent în fata Io. pe care eu le socoteam inutile.cu care sa ma I contopesc – de ani. Cum sa le spun altfel] decât "fapte"? M-am desteptat îmbogatit. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura! care-mi oboseste sufletul se va risipi.. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. înteleg atât de] putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. Oh! cât mi-e de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din carti. Din toate acele saptamâni de toamna..j calului cu tritoni. de iarna. sigur. nu mai ma multumesc. E dureros. Dar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atât? Cât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. Eu ma simt altu hotarât altul. si sunt singur în casa aceasta. ca tot ce-am vietuit a fost vis.Se sfârsesc însemnarile adolescentei. tuturor acestor schimbari. Au trecut de mult timpurile când chimia si insectele îmi odihneau creierul. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "Bibliotheque de Philosophie scientifique". a 87 . Când voi cuteza sa-mi scriu romanul? Se sfârsesc caiete dupa caiete. MA CLATINA VÂNTURILE Dar numai aceasta e lumea? De câteva zile ma chinuiesc altfel de întrebari.\'grea de amintiri. ca împlinirile. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. si lacrimile mele? Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumega. Romanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl Cum as putea nota mobilitatea ciudata a sufletului? Iar daca as izbuti. si fiecare poarta alta luna sau alt an.. depasirile mele] sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. Cit de departe sunt înca de un roman. Nu mai cred în ele. înnoirile. masiv. chinuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. Schimbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"? Tot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitole? Am adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti. fara nici o disperare. nu aflu cuvinte. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc.. a golului. Acum. fara sa izbutesc. intim . si temerile. ca tot ce-am facut se naruie. Stiui numai ca ele se precipita acum... Dar ma aflu singur. nu ghi-f cesc procedeele.. totusi. culegând ajutor si dragoste? Trebuie sa-mi câstig prieteni? Ceea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva Oare am ajuns atât de neputincios. însa. Unde sunt acum toate umbrele acestea? Unde sunt vrerile.. Dar. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi.. Cum sa lamuresc euŤ Simt ca îmi lipseste ceva adânc. ma întreb: oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc Jurnalul. împlinit si. De ce ma napadesc amintirile? Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimi? Si nu mai am deloc puteri în mine? Si sufletul meu e cu adevarat naruit? Trebuie sa mi-l schimb? Trebuie sa ma schimb? Trebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele.. în anii de criza. as fi avut un tovaras. De aceea.

. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva. când cartile îsi pierd savoarea. daca hotarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru Universitate si sa ma multumesc acum cu istoria.. si. Dar. de naufragiat. o confesiune personala. Nerecunoscânduma în atâtea din paginile caietelor. Nu voi izbuti. Ard de dorul unui adevar unic si pur. Simt numai insuficienta vietii Tiele launtrice.. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. Nu e vorba de o nemultumire trecatoare. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. însa.fara "roman" . As repeta de un nesfârsit numar de ori: numai atât. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. de siguranta unei dogme. Ma întreb cum am ajuns aici: la marea mea întrebare. La rastimpuri tot mai mari. Eroul ar aparea vesnic contradictoriu. ma simt atât de tulburat. o rafuiala. a nostalgiei. pe care nu o pot întelege si explica. Dar pentru cine marturisirile acestea. câteodata. Acum simt ca si stiinta. N-as putea raspunde pentru ce m-am hotarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. atât de noua si de intensa. Nu-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale Jurnalului. Si. orice Biserica îmi repugna.. petrecuta în riguros examen interior. ca acum un an. si e mult. si crezând ca ies din adolescenta. a romanului adolescentei. Nu am urmarit . oricum.. Nu mai culeg material într-însul si nu fac exercitii de romancier precoce. Mi se pare ridicol sa 88 . De câte ori vreau sa aflu cu adevarat. ma înfurie. a nemultumirii totale. Si. citesc pagini. numai atât?. Dar istoria. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare. e un| simplu opium. Aceasta e tot. totusi. anul 1924? Fireste ca nu. * Dar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. Nu stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. cauzele. si filozofia sunt inutile.el nu-si mai are nici un rost. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. îl deschid. Sunt linistit si odihnit. de aceea nu pot fi aspru fata de putinatatea rezultatelor sale efective. de nesatisfacut. totusi.si nici nu se poate urmari decât cu închipuirea . îngâmfat. de plina criza. Mi-am spus: adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din Liceul "Spiru Haret". ca orice lectura care nu te zdruncina. Si m-am întrebat daca retusând personajul Jurnalului meu as mai ramâne în realitate. Orice dogma. si istoria. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. adaug. pentru ca . a unui "ghid" infailibil. într-o seara. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii. de mult stiute? M-am hotarât sa nu mai scriu în Jurnal. în adolescenta. Sunt convins ca a-m împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinat. nu l-ar întelege. înteleg. Nu stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici.formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. Si iarasi. \'argi. alaturi de necesitatea eroismului. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. Cartile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul.adolescentei noastre? Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. mam întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. Si. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. Daca l-ar citi cineva. Problema pe care predarea totala o solutioneaza. a mediocritatii. totusi. în ceasuri de grele tristeti.. atât de contradictoriu. ghicindu-ma pe alocuri ridicol.

Nu sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. multumi si epuiza viata?. Am citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor: din curiozitate. viziunile mele. fara nici o criza? Poate eu lucrasem pe nisip. Am ramas întotdeauna un curios neodihnit. stiinta. înainte. Dar nu înteleg mistica. Dar de ce sa le numesc ale mele? Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meu? Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta.. iar daca as ajunge vreodata calugar. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. absurditati biblice si grozavii catolice. sufletul meu de totdeauna? Poate sunt rupt din preocuparile mele. nu pot sa le cred.. ma întristeaza. Am iesit din mine ca sa pasesc mai departe. care m-au departat de cartile cu stiinta. filozofia. aceasta nu e o explicatie. Dar lucrul acesta. poate adunasem material inutil. Atunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. Deasupra tuturor ipotezelor si explicatiilor va ramâne faptul. ajunge la Iisus? Iata ce simt: 89 . în Mântuitor. De câte ori gândesc cuvântul acesta: credinta. cel putin acum. Dar daca toate acestea nu sunt Biserica. as închide ochii si mi-as jura sa nu m* ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. prea departe? Ratacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. M-am întrecut. Presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. dupa atâta truda stiintifica. sunt nelinistit}\' daca credinta înseamna altceva? Daca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. însa. fara nici o cauza reala. nu stiu de la cine. cu fiecare durere refulata. dupa cum m-am convins ca nu sunt Religia? M-am apropiat de mistica în diletant. istoria sunt inutile? Cât de departate mi s-ar parea acum. Când m-am întrebat: "Aceasta e viata? " . Astazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. din dorinta convingerii. rosturile mele. Cui? Nu pot sa ma gândesc la Biserica. cum nu adaugam mai înainte: dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. Acum. Ceea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. Nu ma pot apropia efectiv de duhul sfintilor. Adaug. valorile mele. Presimt ca se vor petrece altceva decât simple experiente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. cinic. Poate am îndurat prea multe experiente direct personale. Nici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. în loc sa ma multumeasca. atât de putin lamuritor. în Biserica. pe mine ma clatina vânturile. ma simt nemultumit.. atunci. disperat. Dar oare. în Sfinti. insultat chiar. aceasta e sigur. aceasta atitudine fatisa ma multumea. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte. De ce astazi întrecerea e atât de evidenta si..m-am întrebat: }Atât am vazut eu din viata?" Nu ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. sfârsita în ceasul acesta? Truda mea nu va lamuri nimic. ma copleseste cu acel sentiment al absentei? Ce-mi lipseste? Viata mea launtrica de pâna acum. înca. Pasii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita.accept. Pe mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. Nu pot accepta credinta în Dumnezeu. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. De ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. însa. e perfect inutil. Iar eu banuiesc ca m-as putea explica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. Dar. Cum as putea. iar nu din evidenta adevarurilor.

la mine în mansarda. Eram toti admisi la oral. M-am linistit de cum am început sa scriu. Uitam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. exact. pasionati si cinici.. Rezultatul examenului de corigenta. au trecut. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti. el o geografie. el la medicina. Ne umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. în orasul meu. ind ani de munca universitara. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat: arn fost rânduiti fiecare în câte o banca.. ca sa învatam. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. cu pietre reci si case albe. Ne-am întors acasa fara bucurii mari. Scriam subiectele pe o lista. si din pricina unor întrebari stupide. pe liste albe si oficiale. La teza am rezolvat toate problemele. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. si Marcu raspundem prompt. Aceasta s-a petrecut întotdeauna. Au început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat.ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. si nimic nu înteleg.. instinctiv îndârjit. de febra nestapânita a lecturilor pripite. la acelasi ceas de dimineata. a memorizarilor. si vointa mea îndoielnica. si timpul meu prea scurt. în fata marelui fapt. Eu luam o fizica. a rasfoirilor nervoase. si el singur geografia. Am râs pe strazi. Vanciu biruise. Nu mai ma recunosteam. VII. în sufletul meu. si lasat iar în suflet. Ni s-a fixat. Simteam cum îmi scad puterile. dupa trei ani. Ma întâlneam cu Marcu. BACALAUREATUL Emotii mediocre la examenul de corigenta.Ovreiul în veci nu piere!. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. A doua zi. începuse toamna. polemizând în biologie si literatura. iar lista era fara sfârsit. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. atunci. învataseram matematica. Munceam cu un suflet si un creier strain. eu la greaca. Ceea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. si iarasi înaltat. Am încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. planu. a sublinierilor cu creion rosu. Si eu. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. pe care nu le deschisesem niciodata în liceu. Dar ne surprin-deam. si ulitele brune. Ma descopeream erou. ziua de examen a fiecarei serii. Doi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. acum. de la primul examen din vara. Si nu stiu nimic alt. socotindu-ne studenti. Eu am învatat fizica singur. Am fost cuprinsi. Fagaduiam toti lui Marcu glume antisemite. înscrierea la bacalaureat cu taxa scumpa. asteptând rezultatul.. As fi vrut sa alung tot undeva. în vara au cazut multi. a fiselor. si sa pasesc eroic. peste un ceas. Ne-am întors acasa fericiti. orasul torturat si trist sub frunze. 90 . învatam dureros. Eram liberi trei zile. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. Si Marcu raspundea sententiind: . iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza.

La rastimpuri as fi strigat: "Sa treaca! Sa treaca. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra.Stii ceva despre originile poeziei populare? I-am spus ce stiam. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate.Ce domn român s-a înecat în Dâmbovita? Aceasta o stia ultimul din serie. prea calm. ."Acum e seara. se risipesc miresme de ploaie. Cu dumneata am sfârsit.Stii exemple din lexicul bizantin? O întrebare stupida. în clasa navalise prea multa lumina. Paseam în curtea larga. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu.profesorul l-a sarit. Eram calm. m-am surprins calm. M-a întrebat din istoricii ardeleni. Paseam alene. Am raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului: relatiile lui Petru Musat cu polonii. a raspuns. Am plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela..! cercetându-ma pe mine. Dar a cazut\' singur în cursa. M-a întrerupt.din sadism . fara nici un rost. fara sa doresc nimic. dar a confundat. vinete. Mi-am amintit si m-a tulburat.Stii ceva despre el? 91 . Dar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. zâmbind la rastimpuri prezumtios. Am asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. fara sa ma gândesc la nimic. N-am putut sfârsi cornul. . .Si.Multumesc.. Vecinul meu nu avu noroc. Câtiva candidati. rasfoiau carti din ghiozdane pline. fireste. . Eu eram palid si îmi torturam ochelarii. Vecinul lui tremura. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti.Vlad înecatul. Dupa un ceas. parerea de rau cu care o studenta în medicina. Nu cunosteam pe nimeni din seria mea. ca sa afle rezultatul. cu gândurile straine de examen si de comisia care întârzia sa se adune. într-o banca lunga. ce cauta pe fratele meu. . dar stiam. unul lânga altul. De ce îl persecuta atât? ghiceam ca se întreaba ceilalti. îmi priveam tovarasii: tremurau. cu tâmplele supte." Dar ma linisteam si paseam înainte. N-am putut goli ceasca cu cafea neagra. dezgustat.Pe unde intra Nicolae Mavrocordat în Bucuresti când venea din Moldova? _? . . Noi. Am plecat fara sapca si fara geanta..Poti sa-mi spui evolutia sufixelor? Baiatul privea în gol. Cadeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. papagal premiant si mi-a pus alte întrebari. Nu eram emotionat. Profesorii s-au asezat pe scaune. am fost chemati în coridorul întunecat. deodata. pe care . de la alte licee. Am ajuns în curtea larga printre cei dintâi.De ce nu mai sunt si eu în liceu. întrebat. ale caror raspunsuri nu se pot memora. mi-a spus: . Miop si suparat. . fara carti si fara fise. cu gâturile reci. Am raspuns poate prea prompt si încruntat.. si trotuarele erau curate. Dar azi dimineata era senin si rece. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I. e cald. plictisit. Prima izbânda îmi daduse curaj. . Aceasta a bucurat pe al treilea vecin. profesorul m-a socotit. cu buzele albe. Am început cu limba si literatura româna. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul. Poate e evreu. Ocoleam curtea.

cei tâmpi. furios. Ma pasiona întrebarea.. toata absurditatea bacalaureatului. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al Casei Scoalelor. poate luam la toate "insuficient". mult. de atentie. ca pentru nota cinci. Mi-am citit numele pe lista. Am avut noroc. Pe mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta.pe el. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare.. printr-o întâmplare. De acum.. tara sa tip. colectiile de insecte. Dar n-am putut face nimic. nu sufletele.. cu platani ca în zilele examenului. Daca ma întrebau altceva. Sfârsisem. fara sa alerg pe strazi. -Bine.. la limba franceza. asa cum îmi fagaduisem.. Altminteri. volumele lui Brehm. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu.. luam cea mai mare nota. am avut si nenoroc. de logica. Pacatele mele n-au fost surprinse. Eram umilit. iar la geografie originile geologice ale muntilor.. Penibil. nu-mi va mai fi prieten. în roman. Si cinciul e bun. Le raspun-deam pripit. Am facut.. Voi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. la franceza romantismul. faceam eforturi de memorie. voi culege toate stupiditatile.A fost domn al Munteniei. Am plecat fara nici o bucurie. Vecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti.. în orice caz. Perrier si Fabre.Daca te-ai apucat sa le înveti. .. rece. Si ma întrista portarul. Miera ciuda ca profesorul . monoton. Mi-am înghitit amar umilinta. FINAL Am scapat. sase. E toamna afara sau e toamna în mansarda mea?. media. Daca nu voi trece?.. A început sa ploua: greu. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare . însusirile mele n-au fost rasplatite. Daca voi promova.. Ma întrebau profesorii. Miam amintit lecturile mele stiintifice. încet. cei favorizati. îmi da. cine stie daca nu ne vom uita?. Mi-a socotit memoria proasta. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. si orga marunta -"ascunsa sub scara. daca îl voi scrie vreodata. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului. Pe noi ne legau creierele. La geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor Apuseni." As fi vrut sa-l provoc . Am povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. Am luatpatru. încet. si dulapurile cu carti din care atât am citit.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la echinoderme pâna la om.. 92 . VIII.. Sunt aproape sigur trecut. Despartiti. As fi vrut sa-i spun: "Ce?.incult . M-au socotit naiv. si asta ma doare. trebuia sa le înveti pâna la capat. La fizica si chimie. cu ochi tulburi. Daca ma întreba la naturale insectele. mult. Am rosit.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam Cidul. ca un perfect papagal. M-am plimbat iarasi prin curtea larga. pe un colt de zid. Si de aceea scriu în caiet: ca sa nu uit durerea din ziua examenului meu. voi promova mediocru. Dar profesorul nu era multumit. Am trecut singurul din seria liceului nostru. am scapat!.. raspundeam. N-am stiut nici afluentii Crisului Alb...la o discutie de filozofie biologica. .. am raspuns tot ce m-au întrebat. Si nu simt nici o bucurie. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. trist.

. si ma simt ispitit sa plâng. singura. Nu vreau sa ma gândesc la Universitate. Scriu cu greu. ma chinuie atâtea fapte care trebuie spuse. îmi musc buzele. sa-nu istovesc crunt anii tineretii. Astazi am colindat câmpurile cu miros de toamna. Si nu pot munci.. Am venit acasa. Cine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. Mansarda mea a ramas aceeasi: blânda.. Dar am sa-l scriu ca un Jurnal al autorului.. Câteodata ridicoli. E singurul mijloc de a surprinde realitatea.. nostalgii. Nu l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. sa alerg. N-am stiut si nu m-am întrebat.. Am plâns ca un adolescenta lânga un copac. Nu l-am scris. sa muncesc fara odihna. sa râd?. poate. Caietul acesta e înca un caiet de adolescent.. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman.. pentru totdeauna. Am revazut atâtea lucruri. schite pentru roman." Sunt fericit ca în gradina ploua.. toamna.. de gânduri noi: Universitatea.. descoperind un colt albastru de cer. Cine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeauna?. îl închei. ploua. firesc si dramatic. O viata se închide.. de acel roman pe care nu l-am scris. mediocritate. Soarele se iveste din nou. Dintr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia.Iata ca încep rasplatirile.. nu-l voi rasfoi – ca pâna acum singur. De acum va trebui sa muncesc mult. Ma obsedeaza romanul.. Se sfârseste... si nu pot munci. Vreau sa închei Jurnalul în aceasta zi de toamna. Si nu stiu cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu.. Eram cu totii contururi. Cartea mea nu va fi un roman. si apoi sa-l sfârsesc.Prietenii m-au sarutat.. însângerata.. trista. ca în dupa-amiezile copilariei. Nu înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. Cum as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict care sa duca la un roman?. Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop. când eu ma simt atât de schimbat. Soarele se întuneca. Ma lovesc. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. note. de strain. ci comentarii. Ploua. Voi scrie: "Pentru ca am ramas singur.. Ma simt furat de noi desfatari. câteodata eroici.. m-am hotarât sa încep chiar azi Romanul adolescentului miop. SFÂRSIT Volumul II [GAUDEAMUS] 1928 [PARTEA I] 93 . pentru ca ma arde dorul de a începe chiar acum romanul. Voi rasfoi mai târziu caietul si. Am schitat cele dintâi capitole. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini.

Aveau urechile mari. în mansarda. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. obrajii rezemati în pumn.Cel dintâi curs.. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit. prea mare si prea neagra. Sub palaria mare. Asteptam. sprâncenele încruntate. pe bulevard. în amfiteatrul "Maiorescu". prea alba. lânga ziduri. ploua. Totul se rafuia... parul adunat salbatec deasupra cefei palide. si deasupra mea. Curtea îmi era prietena. "Cea dintâi toamna" gândeam eu.. Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. treceau oameni care nu ne cunosteau profesorii. Nu cutezam sa vorbesc colegelor. Atunci am hotarât: greaca nam s-o învat acum. Coboram scarile. Castanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. Jos. Seara. si toate mi se pareau frumoase. Ma încruntam ca sa prind curaj. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda. întarite în ceasuri tulburi?. . Flori de tufanica ma ispiteau. DECOR Castanii erau umezi dupa ploaie. La sfârsitul orei. perechile tac întotdeauna. Si mi-erau toti dragi. Pe coridoare. si gândeam de-acum. pe coridorul ce ducea la secretariat. si globurile galbene rasareau în seara. Erau si dudui care luau note. îmi spuneam: nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi ani? Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. Tufele mari de liliac se umileau în soare. zidurile tot mai mohorâte. bulevardele reci. Zaream prea multe studente.. seara. Trecusera acele nopti tulburate de gramatica greaca. de-acum. . .. sufletul mi-era clar. în fata unei usi. Fratele meu a încercat sa glumeasca: studentii sunt poeti si bohemi. singur. Fruntile descoperite. Grupurile întotdeauna râd. Cerul era înalt. O alta dovada: ceream si capatam bani pe cele ce publicam. tainuit. ploua. Gândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca suprema încoronare a activitatii pamântenilor. duduile îsi potoleau enervarea închizând si deschizând genti suspecte. ascultat lânga fereastra. toamna. ma desfâtam. paream mai degraba un zugrav german. Zaream tineri cu atitudini de gânditori la congres. Paseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti... sufletul se tulbura. Si nu stiam ce astept. clar. perechi si grupuri. si le socoteam asemenea Hypothiei. Trebuia sa-mi gasesc prieteni noi. Perechile. De ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistit?. Grupurile. Dar eu aveam mansarda. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele. ci eu sa-i descopar pe toti. Ma stânjenea palaria.. Casa mi se parea atât de buna. Cea dintâi schimbare: mi-au fost simpatici sentimentalii. Dimineata. Si toamna ploua. obositor de clar si de rar. lânga ferestre./.. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu rochii prea lungi. prea calda. Pe coridor. Cea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv încheiata: nu mai scriam Jurnal. înalt. Domnul vorbea rar. gândeam. de draga. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. în suflet.. citeam. cu ochii în toamna.. Si zâmbeam. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma". Rezemat de zid. Aveam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. am lovit o duduie care m-a 94 . ei îmi sunt tovarasi...Ploua.. si nu scrisesem niciodata versuri.Strazile erau tot mai reci. As fi vrut sa nu ma descopere nimeni.. Dar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul. si cum se iscodesc nelinisti. O purtam numai în ploaie. De ce ma întristau hotarârile adolescentei.

domnule. Am început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata. Bibi nu-mi raspundea. încheindu-i. cu barbi tinere si aspre. Am surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri.privit enervata. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina. iar eu o salutam. grupuri la camin. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. la Paris. Cadea seara. Mi-a vorbit. la mine. înca. apoi rosu. //. catre vecin. de-a lungul bulevardului.. Nu pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari.Sa fie sanatoasa. încet. ma accepti ori nu ma accepti?" Feminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti. Faptul s-a petrecut atât de repede. Si scriu o povestire care nu e. întâlneam studenti de la Teologie. Am surprins un crâmpei de convorbire. a trecut. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri..". iar sus. mi-a pierit sfiiciunea. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. De atunci îmi zâmbea. Un batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru Camin.. iar eu scriu ceea ce a vietuit. feminini. Avea un început de fraza foarte ciudat: "Ma rog. ma întorceam acasa. dupa sfârsitul seminarelor. Ma întâlneam si cu o studenta cârna. mansarda s-a luminat. Am aflat mai târziu ca pe duduie o cheama Bibi. dupa doi ani. 95 .Dar mata de unde stii? . care blestemau ploaia. se înstruneau coruri. Unul. cu câteva chipuri. Discuta cu oricine filozofia germana si feminismul. Mai întâlneam o fata bruna. cu ochi banuitori si ciorapi patati de noroi. Si studenti sarmani de la Litere. A fost la Atena. liniate. sunt feminista. apoi palid. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. înalt. la Sofia.Daca n-au citit pe Hegel. nu-s buni de nimic! -Zau?. * Toamna. amintirile sunt amare si grele. Drept si Filozofie. la începutul lui decembrie. încet.. Nu-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs. Câteodata venea însotita de un tânar palid si firav. Porneau grupuri. Nimeni nu stia mai mult. PRESEDINTELE Toamna am sfârsit-o singur. A rosit.. cu pasi moi. însa. cum orasul nu are înca un cerc studentesc.. cu parul retezat pe frunte. Un student basarabean. dar o iubea. Am înteles aceasta când marturisea basarabeanului: "E asa de inteligenta!. Viata se vietuieste înainte. Am fost palid... daca cercul ar exista. Ma obisnuisem. Si. deodata. cu plete. Nu aveam noroc. încheiata. Era urât. Si cercul nu exista. balai. Si studente din orase departate. intime. . sa-i cunoasca. Cei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit.Daca ploua seara. trist. Priveam ferestre luminate si ghiceam odai calde. aproape chel. cu tristeti si amurguri. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care iam facut.. De arunci o salutam umilit. asteptam pe coridorul cu ferestre largi. indiscret. Acum. . Dar de ce îi spuneam eu Bibi?. Altul.. pe covoare blânde. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa. Când trecea ploaia. spatos. .. pe strazi spalate si reci.. trist. cu servietele sub brat..Eu. Era înscris la Teologie.. .

.. la ora 5. la decanat. scrisese apeluri pentru studentii orasului. sa ma gaseasca singur. am sa-mi mai amintesc. undeva.Ce de carti. obtinuse cei dintâi bani de la batrân.".La cinci avem oaspeti. A multumit..Mansarda e a mea. nedisciplinati. mansarda e a dumitale. Fireste.. eu am sa citesc ceva de aici. Unii vor pleca imediat. . urcase treptele de lemn si ciocanea la usa. sa vedeti. de directorul batrân. Am primit-o numai pentru coruri. mic si sfios. Doctorandul nu venise. Am adus jaratec mult si lemne multe. în odaita. daca rafturile sunt curate. nu se poate. . zorit.. stânjenit. Dar se face selectie. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada.E bine? 96 . . o camera pentru început. am întâlnit cei dintâi fulgi. Taceam. aici e o mansarda. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartit. la cantine.Câti? .. iata-ma acum student. Doctorandul s-a împotrivit. de care îi leaga copilaria sau liceul. comandase la tipografie buletine de înscriere. albe.... . Voia sa vesteasca.. treizeci. ... Pe drum. . cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet.Va rog.. . Vor stânjeni si obosi pe cei de acasa. Medicinist. socoti volumul aerului din odaie..Eu sunt.. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba. Ma înrosii. la ziare. Am alergat jos. fericiti. cumparase dosare si hârtie.Nu stiu. întorcându-ma singur....Am eu o mansarda. pentru cincisprezece persoane. A doua zi de dimineata.. Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald... M-am îmbracat. oare.pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vechi. . ...Tocmai. la Universitate. cald si scurt.. Aducea o geanta încarcata.. Luase Corydon. Doctorandul îsi musca buzele de nerabdare.. daca jeturile sunt comode. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda. La ce sunt bune toate acestea.Numai dumneata ai venit? . douazeci. Lânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "Universitare": Astazi.Fireste. . si am plecat amândoi la directorul liceului. frig si tristeti.Mai mult de doua ceasuri. un parinte al sufletului meu de adolescent?.. Ne-am despartit în noapte. Daca s-ar gasi. . si a plecat. Batrânul încerca sa se înduioseze: venisem acum noua ani.. prin ziare... rodnica si avântata. Dimineata.Decembrie. acum? începe o noua viata. Ne poate da si el o mâna de ajutor? Primeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniri? . mai ales. o întrunire si nu gasea sala. Dupa doua ceasuri deschidem ferestrele. studentii si studentele sunt zgomotosi. era Bibi. Bibi nu se astepta sa ma vada si.. .. pentru studenti.Dumneata lucreaza înainte. sediu provizoriu?. adunase cinci colegi pentru comitet.. ce de carti.Asa e.

A amintit donatia batrânului.. Râsete.Da.N-ati citit nimic de Gide? .. . . . palid.. îsi cauta cuvintele. care statea rezemat de usa. Dezarmat. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri. . Fetele protestara. miresme de vestminte feminine. un sublocotenent în ultimul an de Medicina. la pat. mi-ati fagaduit. . se enerva. Trebuie închegat.. Dar cercul nu exista. nu pari îndragostit. straini. . Corul si festivalul ne vor aduce bani. umila. un tânar slab si gârbovit. cu ochii negri în cearcane. mansarda era plina de studenti si studente. cu ochii în carte.... . . cu buzele umede si narile tremurând. între rafturi. N-au avut loc decât prea putine dudui. O studenta. foarte bine. I-am retinut numele. pe scaune si pe pat. student la Politehnica. Cercul trebuie sa ajunga persoana morala si. Interveni presedintele. dar le rostea definitiv. .Nu te plictisesti d-ta singur aici? Mintii.Primatul curajului. Rafturile priveau. sa înceapa ei întâi! Baietii protestara. la o masa. cu fruntea înasprita de frig... Duduia se facu rosie. re.. Ascultam cele ce le spunea presedintele. apoi. fa. la rector.. persoana juridica.Si disciplina.. Pe aceia îi cunosteam: doi de la Politehnica. munca.. . . Ma privi lung.. intrase fara sa se vesteasca.. . Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul.. trebuie sa încercam o "viata studenteasca". iconita îsi 97 . care fuma mult si-si cântarea cuvintele.Ciudat. cu geanta umeda de fulgii topiti. Aprobam.E mult de atunci. Vom merge cu colindele la ministri. mi. cât mai repede.Acela-i de Charles Gide.. M-a mântuit doctorandul. Avea bucle negre. înfricosati... obraznici. prezumtios. va putea primi donatia. Oaspetii mei se înflacarasera. Un schior. . Baietii. Palid. . Studentul înalt si tiganos. si.Adica cum? .O! pardon! Si asta-i Andrei. Cum era sa-i spun ca o cheama Bibi? S-a prezentat singura. în acelasi timp. îsi dadu parerea. precizai. la Palat.Domnilor.Do. replica o blonda. Se adunase.Roman? . Nu era orator.Nu sunt cu totul singur.Tenor. entuziasm. conditiona presedintele. mica. . comitetul provizoriu. mute. O rugai sa ia loc pe un jet. Un tânar oaches fu desemnat dirijor. Fum de tigara.. O duduie alba si cuminte se supuse. în tumult. Deasupra capatâiului. . umbre. la. Zâmbea. Astfel. da.Cunosc si eu un Andrei. Un manual de Economie politica. eu îmi cautam mansarda.Primatul sexului frumos. .Domnule presedinte. într-o jumatate de ceas.E interesant. Ceilalti.Noi ne cunoastem glasul din liceu.Nu ma prezinti domnisoarei?.. Fagaduiau ajutor. cu buze mari. ... sol.Ba da.

Aaa?! A doua zi au început repetitiile. Zâmbea fiecaruia.Esti obraznic. . . de nebanuit... cu rafturi multe si tigari fumegând. sa discute problema în alta parte.Cine îmi scoate sosonii? Poate vorbise si pentru mine.scutura frunze din coroana uscata de salcie.Domnisoara Nonora ce crede?. Era atât de nou. Si începeau sa discute greva studenteasca. N-am oferit decât sosonii!. Si presedintele a interzis-o.Suntem raciti. Se pogora în mansarda. prin fum de tigara.. Se aplecau cinci tenori.. Era "simpatic". seara dupa seara. îl întâlnise într-o seara la mine. îi ascultam. printre carti. am vazut cum se lasa sarutata. Nonora era tot mai provocatoare. îi auzeam cum conspira. altii împotriva.. accepta cât de multi curtenitori.Duduile vor face game.Atât? Se împrietenise cu Bibi.. pareri dintr-un Heidelberg ce înviaza.. Interventia presedintelui solutiona dilema.. . sânii... 98 . îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunchii. sunt tot mai ispitite de mansarda mea. pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. Corurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada. fumau si nu erau atenti la dirijor. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda.. discutia se înflacara.. Fetele au acceptat atunci sa înceapa. Repetam Gaudeamus igitur. La început. Supara fetele.Poate visau. dorind ceasul repetitiei. Fetele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". Bagati de seama sa nu spargeti geamurile. Baietii. într-o dupa-amiaza. într-o dupa amiaza. si ninge mult. . Se adunau în jurul sobei de zid. .. ca prilej de dezordine. rasfoiau intrigate carti germane.. Duduia cu cearcane sfârsi gama corect. umerii. Erau câtiva îndârjiti. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti. .. fara covoare.. Drept si Conservator... Nu alegea. Veneau împreuna la repetitii. gândeam eu. Daca domnii colegi vor.Nonora. Pe ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate. pe îndelete.Dumneata ce crezi? Eu nu voiam sa cred nimic. Baietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme.. apoi... daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti. Sedusese si pe presedinte.Numele d-voastra si facultatea? . A trebuit sa se accepte repetitii comune. . Mi-ai luat tot rougeul de pe buze... în discutii: . si ne bucuram ca afara ninge.Selectia prin sex.încet. altii purtati de curent. Aceasta a nemultumit pe baieti. Radu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. Se surprindeau. Le ghiceam cum. . care acum d întreba. Fetele ajunsesera prietene. la capatul se de un student frumos si prost. încet!. . Veneau târziu. în cealalta. baietii. Era cald îmre peretii albi.. provocator. Unii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. Ma simteam atât de fericit si atât de stingher!. De cum sosea cea dintâi fata. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta. fetele. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte. . Favoriza pe Radu.

vecin liceului.. Dar eu îmi cautam prieteni noi. dupa ce ne desparteam. La dreapta mea lupta No-nora. M-a întrebat a doua zi cum îl gasesc? L-am laudat. spatos. chiuind. Bibi mi-a prezentat pe Andrei: înalt.. totusi. aparându-se cu servieta. zi de zi. camin. Inteligent si volubil. dar îsi ascundea cu greu ambitia. Radu îmi era aproape un prieten nou. Tremuram. Taberele s-au despartit în câteva clipe. brun. sa ma întreb. Si Radu venea în fiecare seara la mine. se prefacea curios de stiinta. Dupa ce s-a sfârsit adunarea. . însemnam pe hârtie. tombola. gasise sediu provizoriu. mult. La a doua întrunire s-au platit cotizatiile.Spune-mi. El voia sa ajunga inginer sef. Se lasase frig peste zapada.. Le închideam în creier. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. de când aflase ca vine Nonora. juridica. cinic si "spiritual". dar sufletul meu nu mai era al cartilor.. cu capul rasturnat. în acelasi timp. Saruta cu buzele desfacute. colonie... care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. Pentru ca parasisem disciplina Jurnalului. cu deosebire în presedinte.. cu capul rasturnat.. îsi pregatea. în mansarda am privit oglinda mult. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei.. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. care sta totdeauna lânga usa. am trecut toti pe terenul de fotbal.în curând ai sa ajungi antisemit. As fi alergat. Mi s-a parut ca Bibi îl iubeste. Pastram aceeasi intimitate în vorba.De vie? . teza în laboratorul de balneologie.. Evitam sa ma adâncesc. Lecturile nu ma mai nelinisteau. Loveam îndârjit. cu halat alb si fruntea încretita. Nonora râdea provocator. fireste. am glumit. îndemnând. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. Presedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat. .. în ceasul când începeau repetitiile. Un fapt care m-a uimit: n-a protestat nimeni.. 99 . sa raspund. Continua. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul". Citeam. Ceilalti erau frumosi si vulgari. izbutise sa smulga o subventie de la Prefectura si aprobarea pentru colinde. . Ceea ce întelegeam si simteam din carti. ca sa ne batem cu zapada. festival.Dumneata tradezi. M-am întors acasa cu pasi usori. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe. blestemând. Descopeream în el. M-am hotarât sa-mi las parul lung. M-ai iertat. Nonora îl prefera studentilor. înscrisese membrii. Nonora. cu creierul. împartise sarcinile comitetului. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. simt zapada pe gât. fara sa fie chemat la ordine. O întovarasea numai el acasa. . în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. Colegii l-au îndragit si îl bat cu bulgari dupa fiecare repetitie. pe par. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine.Uite. Voia sa ajunga inginer sef. Bibi s-a tradat. Aple-cându-ma sa strâng bulgari. Avea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit.Daca ma razbun si te îngrop în zapada? .. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti. Studentul înalt. Nu credeau în fagaduielile presedintelui: persoana morala.Ai vazut ce sprâncene are?. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru: ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze. a fost poreclit "Gaidaroff'. pentru ca era inteligent. La cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi. Nu urmaream nici o idee intima. cu priviri de muncitor ambitios.

în capatul mesei. Citeam. ochi dracosi. care îsi aruncau glume cu tâlc. Izbuteam. Adunam fise în cartoane. Rezumam corect. muscând buzele. Era surpriza presedintelui: o sala..Chimia industriala. Eu am adaugat: "Când?" Nonora scrise: "Acum". brat sub brat. emotionat: . Si regele care ne întreba.. entuziasmati: . Radu suferise toata noaptea.. Presedintele. si presedintele care râdea fericit si sorbea pahare cu vin rosu. Spre dimineata. sâni ispititori... Nonora: "Minti"... Bibi: "Numai atât?" Eu: "Sufar". si dirijorul care ne felicita. as. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor. . saruta patimas. Nonora. . Baietii.Domnisoarelor si domnilor. între doua studente care vorbeau cu vecinii. Pierdeam tot mai multe nopti cu Radu. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate.. Eu: "Zau?" Bibi: "Obraznicule!" Nonora: "împacati-va". Parasisem ambitiile cu care învinsesem liceul.. Bibi: "în prudenta sta fericirea". Am colindat. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii. Noapte cu colinde la Patriarhie si Palat.. si Nonora care se înecase cu un cataif.. Dupa miezul noptii. . Majestate. Nonora: "Esti nostim". S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti. cauta-mi sosonii.Dumneata?. un filantrop. Eu am întovarasit pe Bibi si cautam fraze în care sa-i pot spune: tu.Ma plictisesc Radule. citeam.. un director de ziar si la decan.. Bibi. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. si Gaidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. Descopeream zi: dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat... Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri. Austeritatea adolescentei se risipise în toamna. care se naruia fara sa-i înteleg.. Uitam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile.Vivatprofesores. la un prieten.. uimire. * 100 . Noaptea trecuse atât de repede. fara graba...Vietuiam o viata noua. Bibi era înciudata: . Eu ma prefaceam nepasator. zâmbind: . Exclamatii. Eu: "Nu mai avem loc pe plic". cu zapada înghetata sub stele. îngramaditi în masini mari.. tot mai bine dispusi. fetele în costume muscelene.. Ma aflam între Bibi si Nonora. pastrând masca sufletului vechi.. ispititoare. "De ce?" Eu citai din Cosbuc: "Nu cerceta aceste legi.Eu.Eu m-am întristat stupid.. Se statornicisera perechi. cum sa zâmbesc. pe fiecare: . Eu: "Ai ghicit". Gaidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în Farmacie. fara sa rosesc. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor.. la trei ministri.". A fost fericit ca l-a chemat Nonora. Vorbeam despre Nonora. împrejurarile... Ma desteptam diminetile tot mai târziu. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor.. El o sarutase. Si masa cu belsug boieresc de la Patriarhie. noi aprinsi de vinul patriarhului si îmbatati de izbânda. O blonda.. mica.. Haide acasa. am întovarasit duduile acasa. A condus-o acasa.. Bibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari: "La ce te gândesti?" Nonora raspunse: "La cel care trebuie sa moara".

. am acceptat. Ceasurile erau tot mai I putin ale mele. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi.. . Iarasi tacere.Zile stapânite de viata.Ca la Cluj.Noi îi zicem "Malec". Eu zâmbeam si ofeream scaune noilor-veniti. .. Fu ajutat sa-si desfaca paltonul. pe înserat. Nu se entuziasma. la Drept. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru. sa examinam si teza contrarie.Esti bun! Ce zici. Presedintele a \' hotarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de. Gaidaroff. Zâmbea dupa fiecare discurs. pupam ca leii!. Ma iertati . si tot mai prietenoasa se arata fata de mine.. Râdea familiar.Pacat. In ajun m-a vizitat un student spatos de la Politehnica. poreclite "Florenta". . blonda Mariuca.. câtiva de la Drept.. în mansarda. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet.Elefterescu. Verva domnului Elefterescu ne stânjeni. nu vorbea. sefule?! Jocuri de societate. cel de la Chimia Industriala. îmi vorbea intim.Acum. Elefterescu. Nonora îi privea provocator. ma. cu ungurii..Nu suporti vizitele fara galosi? "Seful" hohoti. ...Stim. . Fireste. surorile bune de la sopran.. La rastimpuri. Sunteti antisemiti?. la mine. Radu. îti place.j mitetul. ma "Malec"? "Malec". am fi fost colegi. A pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului Vasile. clipind din ochi: . multe. în mansarda se facu. îl enervau retorica si cartile lui Nicolae Iorga.. Vicepresedintele. presedintele. . . nu se lasa coplesit de efuziuni colective. pe care ni l-a prezentat: Gabriel. Ne întâlneam... era sa-i înjur. . Pregateam balul si festivalul. împreuna cu "elita". Andrei erau invitatii. Duduile îsi cautau tovarasi pentru tom. în început de iarna alba. catre Gabriel care nu îndraznea sa treaca pragul: . Asa-s eu.Nu stiu. cu zâmbet umed si cu ochi pistruiati. cu ochii la ea. Le împartisem: cartilor si cercului. Carti se adunau. Nonora.. studenteste!. sampanie.Pe mine ma cheama Gabriel. ma "Malec"? îmi uitara numele.. Gaidaroff interveni.Domnisoara e studenta? -Nu. Cercul se însufletise. simi spunea "sefule". patriot. fara sa multumeasca. palid si calm. saracul.. fericit. "seful" a venit cu un tânar livid si serios. co. doua mediciniste sentimentale. înca. sus. cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala.Ce presedinte. Se aseza pe scaun. ma! Hai ba. ne-o spuse domnul. Fetele se adunasera lânga soba si asteptau.. eu riscam câte un: "Da.. Si eram fericit. Fetele râsera. La plecare.... Bibi se gândea tot mai mult la Andrei.. .Jocuri au sa fie? . NONORA Nu gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea." 101 . livid si serios.j bola. E student si el. dintr-o data. da. "Seful\' uitase sa-si scoata galosii. spaima jidanilor. Comitetul era încurcat. privea pe Nonora. tacere stânjenitoare. cu glas de bas cinic. Seara... ///.. . Atât. Presedintele semna tot atât de multe hârtii si compunea tot atâtea j proiecte. Apoi. Tatameu.Ma "Malec".

.. "Seful" se întoarse zâmbind. înca.. Domnul Gabriel tresari si întoarse capul ordonat. . sa stiti! Nu ma cunoasteti.Eu plec. nimiceste siguranta. N-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn. . masa.. "Malec" privea pe Nonora. fara sa raspunda.Plânge. . începu sa vorbeasca. înspaimântat. . Presedintele era furios.... domnule. Paria d'italiano con me e con altri... .. Aia la miezul noptii.. "Seful" strânse câteva mâini. pe Nonora. schimba scaunul. ma? Unde plecasi? Stai. ma!.E casatorit?.Ce facusi. calm.. Ce zici... Nonora se ridica de pe scaun. saracul. insinueaza spaime de cosmar. tacut. sa petrecem cu studentii. din liceu. jocuri. trosnind treptele. Radu fuma mult. Nu izbuti. Ma duc si eu. întorcea ochii. ... Domnul Elefterescu îi facu senme....Astia ne-au stricat petrecerea!. . Auzeam si de sampanie.. Mansarda se însufleti într-o clipa. "Seful" râdea. Azi e mai vorbaret. zâmbind trist. în curte...De ce te uiti. Sopti. Am spus eu c-o sa petrecem bine. . Gaidaroff se apropie si îi oferi tigari.. Ne priveam unii pe altii. cu nelinisti comice.Asa face el.. S-ar fi spus ca.. Privire iritanta. Studenteste!. .. ma "Malec". Nu izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele.Pacat de sampanie. Si bine a facut: are acum casa.Da... saracul. Aplecându-ma. ma "Malec"?..."Seful" ne-a vorbit de bataile lui. cu sublocotenentii... sampanie. ce-i trebuie. Atunci se auzira bulgari moi în geam. înghetat. înciudati. ma. resemnat. Situatia era ciudata.. Se scutura.O nevasta. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig. începu atunci sa priveasca. Dar îi baiat bun. Presedintele se lumina.. .Asa-i firea lui. Domnul Gabriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. nici mort! Eu beau doua pahare. O data esti student! Unuia i-am zis numai atât: "Ma'. "Seful" facea haz. O enerva. se prefacea plictisita. . A fugit.. Dupa ce am auzit poarta închizându-se. Si are o nevasta frumoasa. zarii prin ferestruica pe "Malec". sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa. am rasuflat.Asa-i ca-i nostim?.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism!. domnule?. . Gagice. la Cluj.. . jvialec" se încorda sa zâmbeasca. ..... deprima. Domnul Gabriel se facu palid. . îl ascultau toti. aProape cadaveric.. Apuca paltonul. nevasta-sa la Universitate.Cine i-a adus. jos. cum aluneca.. palaria si fugi. El ? la slujba. fix. Fetele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul Gabriel. care tulbura.. Domnul Gabriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. Noi aprobam. 102 .. Râdea magulit. asa la mine? întrebarea izbucni înfuriata... îl auzeam. Nu va dau voie mai înainte. livid.. fara sa întelegem. Rumoare. fericiti. Nonora era enervata. "Malec" o privea..A fost lata rau. înfundai lemne în soba. grotesti...

dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu Nonora. lung. Stiam ca Nonora nu crede ceea ce spune.Una. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. Ne vedeam aproape în fiecare zi.. M-am desteptat. cum îl atâta... Ma interesau ca un fapt nou si ciudat. O întovarasea Radu. medicinistele între membrii comitetului. Gaidaroff se asezase lânga Mariuca. cercul.. îmi lauda ochii Nonorei. Vicepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar. noua.Asta i-a venit.. un surplus de energie care trebuia cheltuit. buzele. nu ma plictisi. . îi luceau la rastimpuri ochii ca un taciune. Si ceilalti care savurau spectacolul.. Ascultasem de atâtea ori tângu-ielile lui Radu. dar cu 103 . cu dintii strânsi.. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc. -E inutil.Si ceilalti care se desfatau. Nonora. furios. Nonora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola. îmi povestea mângâieri. presedintele. student la Politehnica. Stiam ca mai mult nu se poate. începe. Cum era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe Nonora? .Salbatici. Mâneam si umpleam pahare cu vin rosu."Malec" sufera de un început de idiotie. te cheama Malecť!". Trebuia sa ma apar.. sa ma apropii. . Eram toti prea veseli. Radu lânga Nonora.Tu începe. Lasam sa ma poarte viata. cred. încerca sa ma supere.. Si. la cinematograf. te lauzi.. pielita. obiceiul Jurnalului. apoi se adumbreau tristi.. Dupa sampanie se acceptara jocurile.. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului: sa sarut pe Nonora. cu toate acestea. Bibi. sarutari prin ganguri... pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec".. S-apoi. socotindu-ma timid.... îti spun eu când sa te opresti. fireste ca nu stiu. si verva suspecta a d-lui Elefterescu.. înabusitor pe gura. ..Haide. . Bibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui. cinci. .. patru.. cu barbati care ma strigau: "Sefule. din însuratoare.. Nonora. Radu continua sa adoarma în zori.. retinute de pumnul ei. expansivitatea crizei depasite. si nu izbuteam sa încep fraza..De câte ori? încercam eu sa prelungesc.. Toate acestea nu ma tulburau.. Am visat vise stranii. soldurile. Numarau baietii. doua. . Eu ghiceam urmarile unei încercari ciudate. care banuia indiscretiile lui Radu. cum se lasa mângâiata. Se întristase si privea pe Andrei. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru. Bibi între mine si Andrei. As fi putut ramâne într-o seara singur cu Nonora. Pierdusem.. "Florenta" între cei de la Drept... As fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet. . Când ramâneam singuri.. sefule. ... Dar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor. cum îl saruta.. însa.. Nonora ma opri obosita.. Nonora era calma.. -Nu stii. încarcând pachetele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara... numai pe Andrei. pulpele..Pe frunte? . deasupra genunchilor. Am adormit iar... pe care nu-l întelegeam. dimineata. pe strazi dosnice..Daca esti pervers. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala.Cu public. Râdea.. Eram tulbuut. întristat. nici nu întelegeam nimic. cinci. ma privea provocator în ochi. trei. N-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii.. oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote: -Nu întelege...

Dar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei. Comitetul încerca. Presedintele. în taina: . . bilete pentru membri. sa si-l învete. lada cu costume. Iar eu trebuia sa cânt din Grieg. Dupa lasarea cortinei înguste.. Numai Bibi. Am lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de hârtie. Mi-era teama de ea." As fi putut face si eu acelasi lucru.. A jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi.Semeni cu un ocnas: si urât. lazile cu obiecte pentru tombola. fu respins de insurgenti. Cu Radu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari.....pumnul pe mâna lui umeda.. Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca Nonora. dar Radu i-a întins mai înainte cutia lui.. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în ochi se furisau scenele povestite de Radu.. ca nu m-a lasat sa fumez. .Tu ai sa-mi platesti capriciile la bal. . Poate vrei sa ma scoti regina.Tata e de vina. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru..Stiu. încurcat...Esti urât. alerga. Nu l-a lasat sa plateasca..Vei fi crezând ca din pricina ta? Ť . Gaidaroff. o apara. Fetele se prefaceau suparate. si vulgar. Presedintele. când suportam si eu aceeasi mediocra viata sexuala ca toti ceilalti. L-a sarutat patimas. sa organizeze convoiul.plin ocupat. . ma insultam.Sarutam pe oricine îmi dadea tigari. care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor. Nu-mi întelegeam pornirea catre Nonora.. . eram umilit. Surprinzându-ma dorind-o. am fost fericit.. Masa. purtat de întâmplari?. dar nu si-a pierdut calmul. In dimineata festivalului a venit la gara.. de nevinovatie. înca. si miop. . 104 . Radu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri. GaidarofT purta trusa cu machiaje. jucase prea bine. Aveam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau. zâmbind dracesc: "Acum ajunge! Hai. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese. zgomotosi. mars!. Când mi-a spus cea dintâia oara pe nume. .. .Puneti-mi vin! Puneti-mi vin!. enervata de rolul pe care-l juca în piesa. Pianul era dezacordat. a trebuit sa uite. Nonora se prefacea ca râde.Asa rasplateste ea.. fara sa izbuteasca.. Fugi de aici. ma mustram. . si o doream. cu ochii vii sub fruntea obosita.Ma placi. servieta cu acte.. N-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga.Esti enervant si te repeti. Treceau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o...Fireste. nu mai ai nici un haz. .. Dirijorul insinua un cor. cu trei clape lipsa.. De ce îl evitam.Esti un nesuferit! . în restaurantul pustiu.. Radu s-a îmbujorat...Esti apetisanta. trista. Nu izbutise. s-apoi îl vestejeste...îti tremura narile. un vagon. dar ma placi. Bibi era indispusa ca lipsea Andrei.. Nonora se asezase între mine si Radu.. rezumându-ma sa fiu socotit un exemplar ciudat de puritate.. . . în fata noastra.

. . Râdeam cu Gaidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat "Leul".....Balul. .. Ne-a exasperat. domnul Elefterescu. .Si e obraznic.. 105 . aparura din sala Radu vicepresedintele si Mariuca.. palarii si perechi de galosi.Stiti ca a venit.... . stim.. Presedintele îmi încredintase supravegherea locului celui mai greu: garderoba.. Gaidaroff îmi da ajutor si potolea.E prea cald aici. frate?. Vicepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine.. Numai de el vorbeste. Cine le-a spus. si bate din palme. Pe el si pe "Malec". . E revoltator... nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul.. pe care ne silise s-o acceptam.. . .. si familii care consuma multe sticle cu sifon.domnul Elefterescu. ne-am grabit s-o sfatuim noi.închipuiti-va. curtenitor: . Eu l-am trimis în odaia noastra. Saracul.. Aproape de ceasul zece. .. dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil... Provinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete. îmi spune tu... .. îmbujorat de vin.. nu ma anuntati si pe mine ca avem bal! De-abia am prins ultimul tren.îl bat... Ne-a compromis cercul.Vai de mine.. O sa raciti. ce râu o sa-i para. Eram toti furiosi.. si intra chiar "Leul". ala. Pe mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"? Gaidaroff....Eu îl bat! . Deschideti geamurile..Si la toata lumea spune tu... si logodnicii cu haine negre si pantofi prea strâmti.. Erau tulburati.. Nu trecu mult. sefule.. N-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". . nervos. . fratilor. apare . Trebuia sa clasez patru sute de paltoane..Bine..protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca ."Leul". sa intre? Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec". ca avem bal? De unde i-ati mai scos.Stiti ca a venit prietenul lui "Malec"..Fii prudenta. Atunci aparu Nonora.... domnule... ironici: "Domnisoara e pansiva". mantouri.. îl întrece pe "Malec"!. comica si ciudata.Exagerezi. prietenul lui "Malec". e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsa? Nonora i-a explicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu. pe doua mese. Nonora prinsese curaj. O duduie din localitate ma întreba blând si jenat. va spun ca îl bat... Raspunderea era mare. . Si râde singur. pentru a doua oara. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii. Asa a racit sora lui "Malec". glumind.. Eu îl bat!.Spune ca "ce rau o sa-i para". vecina salii de dans si vecina garderobei. în clipa aceea intra si presedintele. si sublocotenenti care spun..De ce l-ati lasat. . în timp ce noi ne desfatam de mânia Nonorei.Va rog. adauga timid Mariuca.. frate. .

.. întrebarea fu suierata cu buzele si cu ochii.. cu gura aproape.Ia lasa gluma. . Si-a ascuns muscatura sub batista. sa învat dansurile.Asadar. în tren. sa fiu îndraznet.. fuma si umplea paharutul cu lichior. din adolescenta. Nonora a cerut lichior si cafea. Cineva striga. Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare: aceasta e dragostea?.. . Dar nu mi-e draga. Nonora se îmbraca mâniata.. Ca doar n-o fi amorezata. politicos si retinut... e obsedant cu "Malec" al lui. în sufletul meu izvorâra atunci chemari uitate.Mâine vin iar la tine. Nonora îmi vorbea blând si cald.Poate stii sa si saruti. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire. sa n-o îmbratisez. înlauntru-mi: vointa. . numai. Iam oferit cutia cu tigari. concluzia. te rog.. Nu mai esti interesant. fara sa ma stânjenesc.. nici daca trebuie s-o mai musc. sa Pierd prietenia lui Radu. Parea ca nu-si aduce aminte. Nu stiam ce sa-i spun. s-o conduc la spectacole. fara sa-mi încurc pasii. Si cel putin daca mi-ar fi draga. spuse "noapte buna" si pleca.. Nonora nu parea stânjenita.. chemarile cresteau.. Ma apropiai mult de ea. tremura. nici cum sa-mi pastrez mâinile.. .. sa stiu sa-i apuc bratul. S-a-i. trist când raspundeam: o iubesc. sa-mi parasesc cartile.. sefule. . Sunt nebuni amândoi. Radu a voit s-o întovaraseasca acasa...** Iar a tacut.Ti-o dispun eu. si tu degeaba astepti sa te sarut. Cele doua ceasuri.. din anii când scriam Jurnal.! . Aproape de casa.. îmi vedeam anul farâmitat din pricina Nonorei. Nonora era gânditoare.. Nu stiam nimic.. Ochii i-au sticlit în cearcane. Se apropie de Nonora si clipi strengareste din ochi. cresteau. vointa... sefule! O data suntem studenti... Nonora îmi sopti.. Si iarasi ma gândeam: nu! nu!. fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste: o iubesc? Nu puteam raspunde. Ma tulbura. Domnisoara e indispusa.. mai ales fara public si fara adversari. îmi vorbea mult mai blajin. în mine. ascultati-ma pe mine.. 106 .Iar sunt plictisita.. .. Stiam ca se preface.. Atunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic. Dar luna era palida si tremuratoare. sa-i vorbesc curtenitor în public. II vad. si fara obraznicii... stapânindu-ma sa n-o sarut.Fara politica.Nonora!. Am asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert. sa-mi croiesc hainele la magazine de pe Calea Victoriei. . e aici. Vicepresedintele începu o fraza în care punea doua premise. tigarile sunt proaste. O admiram cât e de rezistenta... .Te afectezi. -Da.Ma tortureaza. Sau e beat. vointa!. Nonora m-a acceptat pe mine. nici cum s-o privesc.. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma schimb ca sa-i plac: sa stiu glume.. care nu-si mai luau ochii deasupra noastra.Te-ai dat cu jidanii. . De altfel. Dar ma simteam trist. . Naturaletea "sefului" dezarma. . Radu si cu mine alergaram în strada. Nonora era plictisita si fluiera. Tacere. le-am petrecut nelinistit.Nu avu nimeni curajul sa înceapa... iar p tzr. hai? Interveni presedintele. In gara abia am mai gasit trasuri. N-a voit cu nici un chip sa se întoarca.. mai mult ca niciodata. Ma zarisera câtiva calatori.. Ma întrebam la rastimpuri..Pacat..

Apoi. A voit sa intre în sala 51 sa vorbeasca publicului. Reîntoarcerea a fost chinuitoare. dezorientat si stapânit de slabiciuni. Tu ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte.. care s-a departat cu urechea la pânda. Simteam nevoia sa spun: "Nonora. si Radu sunteti bolnavi: va socotiti irezistibili. Presedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase "Leul". Ma simteam atât de bine. De arunci. farâ sa se încrunte... ma calauzise un strein. Pe strazi.. în mansarda plina.Devii interesant." ma minteam eu. Uitasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. Nonora n-a mai batut la usa mansardei.jidan". îl înasprea. întorcându-ma acasa. Nu poza în victima. Efterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. fara sa se supere.. Pe d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant: i-au dat sa bea rom si vin alb. ci numai îl tulbura. daca aveai de lucru. care stie sa cânte din flaut.. nu? Veneam la tine sa te vad în treacat. A cântat singur Gaudeamus în restaurant. Am regasit voluptatea amara a zilei încheiate tacut. a adormit. Sfârsea toate frazele tânguindu-se: -Ilpovero. Ramânem prieteni. INTERMEZZO A fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine.Vorbesti niste absurditati. întrebând: . . Nonora ma privi. îl usca. A povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". Stateau lânga el Gaidaroff si Radu. Cald. Si nu e nici cazul La femme et le pantin. fum de tigara. Dar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. "Am vointa. am vointa!. Poate crezi ca voiam sa te seduc. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele... iar publicul sa joace hora." Nonora pasea lânga mine. apropierea Nonorii. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. de mondenitatea definitiv 107 . ca toti tovarasii de cor. în fiecare seara. numindu-l. Vreme de doua luni. Dupa doua sticle. a jurat ca iubeste pe Nonora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec". IV... Am nervi si am sânge... ca sa nu sparga paharele. De altfel. tacerea. atât.. Radu l-a calcat pe picior. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. încât a trebuit sa-si scoata gulerul. De acum. trebuiau sa interzica dansurile. Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat Nonora. "Malec". am de lucru. ma plictisesc eu acum.. Ma gândeam prea mult la Nonora. A învinuit Cercul ca nu stie sa petreaca "studenteste": trebuiau sa retina pe Nonora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute.. la masa de lemn. prietenia lui Radu.. Ca sa-l retina. nestiut si nedorit de nimeni.Poate sa nu fiu acasa. Puteai fi mai politicos. Zâmbeam.Sinteti antisemiti? Dupa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu Gaidaroff.. Râdea atât de puternic de ce\'e ce povestea. Si tu. Ajunsesem incoherent. Nu stiam ce sa raspund. Am platit birjarului. O banuiam nelinistita. glumele lui Gaidaroff. Ma consumi inutil. în lipsa. a început sa plânga. . glasuri tinere. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de Nonora. Ne-am urat "buna seara" reci si rezervati.

închinat îndurarilor sau desfatarilor.. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine. si cu ispitele lui Radu. As fi devenit un cifru.. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. Nu voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. Nu-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. de viata. încercai reîntoarcerea la asceza. sentimentalismul sau poza. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita. Presedintele a gasit un alt sediu. poate. începea sa se desprinda o toamna. Ma luminez. Dar munca nu ma istovea si nu ma linistea. Nesincer. îmi spuneam: acolo era viata. ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu.. Niciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. Regasii disciplina lecturilor de dimineata.. asteptam linistea în dezghetul iernii. ci din porunca strainilor din mine. biblioteca. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de Nonora. Cea dintâi hotarâre: acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. Sufletul îmi era tulbure. tara pasi mari înainte. as fi ramas alaturi de toti ceilalti. Daca mi-ar fi fost draga. ascetismul meu fu curând înfrânt. Zi dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vechea cale. Nonora. alte tulburari ma stapânira. poate experimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de ani?.depasita. într-o mansarda înzapezita. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. înstrunita de un anumit creier. ma surprind. sincer. în sala unei societati. Alunecam în întrebari chinuite. Si când tulburarea Nonorii se risipi. se anuleaza unul pe altul.. anulate. tulbure. cu note si extrase. Tortura era Nonora si experientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. si linistea nu ma daruia.... aici e lasitate comoda si surogat. Ceasurile erau tot mai mult ale mele. acolo era curaj. ca limpezimea marii dupa furtuna. De ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. un trecut. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme. Le-as fi primit cu brate largi.. se exclud. O asteptam senina si rece. Nu izbutesc. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru. Hotarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. Nu cautam sa stiu cine sunt. Primejdia 1 era alta: derivatele actului firesc. Timpul întâiei mele tinereti.. pur sexual.. aici sunt carti. Nonora. în mansarda. As fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun: mi-am trait tineretea! De ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea ei?. îmi spuneam. Noptile erau iarasi întrerupte de tresariri.. Toate experientele adolescentei. Asteptam. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea. Daca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. dar care ma departa. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut. Nimeni nu se întelege. se dusmanesc. resturile de la tombola... Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainte?. Zile dure. obosite de insomnii. prospetime. deschis. trup purtat de viata celorlalte trupuri. Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri. As fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. ma nelinisteau hotarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si duhul. noutate. care îmi daruise rostul si unitatea. Timpul. Am fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele. La rastimpuri. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. 108 . o papusa comuna. Ce-mi putea darui Nonora în schimbul renuntarilor î^le? Câteva luni de tovarasie sexuala.

Nu avea elevi propriu-zis. distant sau intim. în timp de criza.poate regretând .. miop si blând. Parând inofensiv.. posturi. se socotea genial. teoriile fundamentale. nici o metodica. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. Aflasera si lucruri noi asupra presocraticilor. si era bun. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. la Universitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. functiunile chimice. diverse si interesante probleme. Trebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. Socotisera filozofia o stiinta care începe. se socotea singurul critic estet al târii. Altminteri nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. Maturitate înseamna unul. Cea subterana ma va stapâni si. în curând. PROFESORUL Dupa vacante. cursurile de la Filozofie erau mai putin populate. nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit si] prea putin curaj sa-si caute editor. cu lamurirea elementelor: atomii. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosa. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. Aflasera ca se studiaza. La logica nu aflasera nimic. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau 109 . Era un obicei al Facultatii de Litere: nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând ^lgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. Fanatic. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni. la Universitate. la istoria filozofiei. bacsisuri literare. Nu întelegea nimic. persecuta . cu usoare bâiguiri si tolerate greseli de gramatica. Si noua viata se va petrece numai în mine.Am hotarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spun-acesta sunt eu! Am coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. Iar fiecare curs era un profesor. îi daruise astfel un Institut si o tii. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. profesorul. O casa de editura le era definitiv închisa. Voia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. Cei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. Trebuia sa încep maturizarea. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. ca oricare alta. Dar filozofia. pus la încercare. fara ca ceilalti sa o banuiasca. la seminarii. supravegherea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. V. "orba îi era irezistibila. alta în plina iumina. lui sau sistemului estetic. Profesorul de estetica literara era temut si bârfit. si era blând. Profesorul era de o stranie si perversa naivitate. voi sti sa aleg. si zâmbea. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. Dupa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. una ascunsa. ci o înmanunchere de cursuri. Nimeni nu stia ce este filozofia. palpitând sub rezerve.pe cei care i se împotriveau. stiam si simteam un singur adevar: ca voi vietui doua vieti. Sau tinerii care nazuiau catedre. grasun. pentru ca era batjocorit. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. nu era o stiinta. Cei care se înscrisesera la Filozofie fara lecturi si experiente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. socoteam eu. Profesorul era batrânior. con-l ferinte. Traia numai pentru literatura. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor.

. Cu timpul. accesibila printr-o noua structurare. Fiecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. studentele copleseau. pentru ca nu-l puteau memora. . încercând sa fie polemic.. Era profesorul cel mai glorios. timizi. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. iar fetele -"Gigi". Baietii ajungeau îndrazneti. cu sala numeroasa si selecta. pentru ca e curtenitor si îndraznet. Numai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. încearca duzini de epitete. în manifestarile dtale neurologic-spirituale.. nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. nervosi. Sala. marunt. Un prieten de la Drept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. Ca sa faca un compliment. Dintre colegi. pe care-l cunoscusera dintrun roman "en vogue". Raspundea într-o limba jalnica. la lumina. încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de exercitarea formala a unor metode care nu exclud preocuparea gnoseologica. Nu întelege nimeni ce vrea sa spuna "Ghita". blond. Se ridica si începe: . Zvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe.Valorificând sub unghiul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului.. Repetau toti. mai bine. Perechile se asezau în fund. neizbutind sa ajunga decent.. cu dintii strânsi. Veneau aici perechile mondene... Cei din fata îi spun "La Fontaine". 110 . afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. Se descopereau toti. tot atât de erudit si de subtil. locului si persoanelor (zâmbeste). Se întâlneau numai perechile sentimentale.. Dar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. La seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III.Te flairez accesibila în simptomele d-tale etice. lânga ferestre. Se afla vesnic în cautare de formule inedite. Fetele îl ascultau si.. De altfel. Câte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. Ore de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filologie.. parea un trup ce respira patimas si prudent. Fetele îi citisera cursul. in întuneric. dar nu le dadeau dreptate. Profesorii îl suporta. ntifl mai stânjeneau.. care nu absolvise externatul. Se pogorau în sala miresme si fluturari de stofe.sistemul. acelasi gest. cu servietele si blanurile pe genunchi. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. îmbujorati.. Astfel. Fetele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. La literatura franceza. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. îl socoteau profund. E cunoscut sub numele de "Galvanometru" sau "Micul Kant". confuz si nesfârsit. încalziti. sau în ecuatia cedarilor inevitabile. Vorbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca. întâlneam la iesire studenti de la Politehnica ci studente de la Farmacie. neîntelegându-l. Vorba lui era irezistibila. Cei din fund l-au poreclit "Ghita". fete ce lucrau la Biblioteca Academiei. le crestea respectul. Veneau studenti din toti anii si de la toate facultatile.Ideatia kantiana si rationamentul prin recurenta. Raspunde. prompt si obscur: . nu se suparase. Se asezau aproape. subtil si elegant. Primise cele mai multe si mai nestapânite insulte din tara. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte. ca într-un salon. Cele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. Cursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte.

. Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor.Esti subversiv. baietii îsi marturiseau îndoielile. întunecata. . un mistic profesor de anatomie. socotite nu nuclee de credinta potentata.. modelând-o. . Fetele îsi opreau zâmbetele cu batista. un filolog muzicant. o dezgolea. Dar respectul catre dogme. chinuit de întunericul care învaluia înca noua formula. La Filozofie frecventau studentii seriosi. poftim. .. Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile.Cum sunt? . ~ Domnilor.Asta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi. buni si semidocti.Le retrag.. cu fata smeada.Sa le cititi. apoi îl asculta cum se departeaza. Profesorul intra zâmbind.. însa. ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica. Pentru ca cei inculti nu întelegeau. clar." Când sala ramânea prea multa vreme inerta. . Interveni profesorul.. . prin propriile lor lecturi.Despre mine e vorba?. cu profil ciuntit. cu cearcanele. .Nu accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala. o pronunta cu accente perfecte. Profesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. Cei de la Teologie nu-i iertau glumele si pornirile lui lumesti. cu gesturile. ..Plaseaza definitia în planul coherentei si al logicei evidente.. Auditoriul alerga câtiva pasi. Ma nelinistea. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele... .Dumneata esti dicotiledonat. imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre. . Intervenira auditorii din fund. îndurerat de întunericul celorlalti. fara demnitate universitara. o insinua plecat peste catedra. ortodoxismul lui. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologice? Viata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. cu întrebarile iscoditoare: "Nu? Nu?. dar sa nu le credeti. l-a învinuit pe "Ghita". . Daca aceasta 111 . Fiecare fraza parea atunci gândita. Profesor tânar.. Ceasul trecea cu un profesor chinuit pe catedra si o sala înmarmurita. putin plecat din umeri. cu pupile albastre în cearcane tulburate. si-si începea vorba firesc.Esti obraznic. fetele comentau ochii si urâtenia seducatoare a profesorului. profesorul o înviora cu sarjele împotriva manualelor de logica si împotriva lui Kant. Cei de la Litere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. ci adevaruri ce pot fi dovedite rational? Dar credinta lui ortodoxa era efectiva sau sugestionata. brazdata. învatasem de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet. cu profilul ciuntit. Intelegeam ca experienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. Se aseza comod pe scaun.. Profesorul se bucura de formula gasita si o repeta.. iar ceilalti îsi maturizau.Esti amfibiu metafizic.Sa-si retraga cuvintele.. constiinta si cunostintele filozofice. va rog. uluit. .Corosiv periferic.."Ghita"! Ochi mirati. . ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. Dupa ce pleca. rotind capul. Cei de la Politehnica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodox.. .. cu ochii clipind straniu. Formula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte...

. desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum. cum vine impulsul sexual sau artrismul. crede? Cum sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în Dumnezeu? Cum sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus.. fara tortura. la o anumita vârsta. rar conducând la alte fezultate. si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga! tulburare. Ma întrerupse. nu ai de -ce sa te grabesti. pe care pasesc dus de destin si de înfrânarile mele. De la Hegel . poate un pacatos inconstient si mândru. Dupa aceea. Eu bâiguiam. sfielnic. Întro dimineata am dosit cartile în raft. ai sa te limpezesti. zapacit. . Au trecut saptamâni chinuite. rationamente. l-as fi întrebat: .Ce trebuie sa fac? 112 . deosebirea dintre "tunet" si "tuna". Si sunt probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata.Dar eu vreau sa ma lamuresc. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica\'.. De aici. cu Gentile. încurajator. Si daca. Atunci. Dar vesnica lui ispita. A zâmbit tot timpul. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. ai sa întelegi firesc. asa cum nu cred nici eu. în logica.. logic: asadar.. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecate? Nelinistea care nu era numai logica. judecati. de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni.. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. . Aflai te primele capitole frânturi din observatiile mele.. deprimat. pentru ca eu. Trebuia. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual. totusi. Croce era clar si obscur. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe Dumnezeu.. Multi înainte. Numai. am dispretuit-o.. mai ales.Dumneata crezi? Dar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. Profesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire: elementul existential..pe care nu-l patrundeam întotdeauna . n-am izbutit sa-l cunosc? Si însasi aceasta cunoastere — despre care nu stiu nimic — cum o voi putea discuta cu el? Sa-i vorbesc deschis sau sa-l încerc prin întrebari? Si cum l-as putea încerca pe el. Dar ma întunecai într-atât. fara eforturi..viata e aceea pe care o lasa întrezarita.. puteam merge singur mai departe. . sa cunosc bine logica hegeliana. Cum sa-ti spun? Lucrurile acestea nu se înteleg bine] decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. Mergeam alaturi. nu crede în primatul gratiei. Dumnezeu nu exista.. cu Goblot. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. încordându-se în metafizica si în teologie. Eu m-am lamurit dupa sapte ani. Ajunsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. în ultimii ani. Daca profesorul nu crede în Dumnezeu.Fericita vârsta. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea mea? Si daca. nouasprezece ani. fara sa fi aflat nimic sigur. cu toate chemarile care tulbura sufletul? Daca el nu crede.. Nelinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat. Acestea ne vin asa.m-am inors la moderni.Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd. istovit. pe lânga Universitate. în mine din mine? Pot raspunde. cu Enriques. Ce drum sa apuc altul. . apoi. Atunci m-am hotarât sa vorbesc profesorului. Profesorul mi-a vorbit blând si prieteneste.. . biruita sau biruind în suflet. cel mai ascutit dialectician al Universitatii? Dupa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult.Nu întelegem nimic prin noi însine. Cercetai logica lui Benedetto Croce...

. Pe masa se aflau destule alte carti.Nu te sfii. de Poin-care.. Ai strica totul. De aceasta sunt sigur.Sa-ti pierzi timpul. medicina si biologie. si hârtie alba.Cunosc un crestin cu doua fiice pagâne. am sa traiesc în veci.. cu parere de rau. crestin.. Ne-am despartit în seara.Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult. aflam ca am sa fiu mântuit. Mi-e frica de moartea fara Iisus. domnule!. de Pascal.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde.. Eram stânjenit... nici Nonora. citeste logica. era pe masa... Acolo. el e nebun sau Dumnezeu. Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi. vei întelege pe Descartes.. Nu banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina. Nu-l auzisem înca vorbind de "mântuire"... nepierind. . . pacatos fiind. D-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aici? Avea pentru fiecare autor o exclamatie. eram ispitit sa-l întreb.. Dar nu poza si nu discuta filozofie. Bea.. Ochii profesorului licareau albastri în orbite stinse. fie ca nu stie.Câteodata. nici minciuna... nu ti-as putea da vreo dovada.. nu mi-e frica de moarte.. si era atât de pacatos. du-te prin cârciumi.. tulburat.. o paranteza. singur.care nu-l îngaduia dincolo de pulpe . O singura observatie i-a alunecat. Eu.. desi.. ....Dar.Dumneata crezi?.. Stiu ca.Cafea bei? . Strângându-mi mâna.Dar cum ai sa fii mântuit?. Când ma privea mai prieteneste. împotriva tuturor ispitelor... De altfel. si sufletul nu are sa moara. incult. Rugându-ma.Nu stiu. . o lauda sau o injurie. gândeam. Dezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. la împlinire. Era palid. am amânat lamurirea definitiva. si cerneala neagra. 113 . îl priveam uluit. . Stii sa-ti pierzi timpul? Ia o foaie de hârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara. Poate. te-as ruga.. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant. mai ales de Descartes. Cu atât mai rau.. palid. Parasind lauda Nonorei .. . si gânduri multe. . ispititoare. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta.Dumneata esti precoce. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii.Profesorul meu e un geniu.. mai ales sinteze biologice. .. Dar dumneata? .. Si îti spun ca nu e nici închipuire. de Descartes. Radu era crestin. Fie ca stie. Povestind lui Radu întâlnirea cu profesorul de logica.. iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten.. îl ascultam cu mirare. profesor universitar.. . Desi ascet si duhovnic. Religia câstiga procesul în absenta. ma tineam de betii..Când te vei duce în Germania. Cum as putea sti? Ajungând acasa. neagra. m-a sfatuit: .. Pe drum... un epitet. am facut o descoperire care m-a uimit: prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei. De altfel. sau poate un farseur.. Am sa mor. . cu sprâncenele dracesc arcuite. de italieni. oamenii merg altfel pe strada.. nu le izgoneste. la vârsta dumitale. Apoi. Ce mi-a vorbit la cafenea? De Mach.. Si tot am ajuns rau.. si caldura multa în suflet.Daca vrei sa afli religia. Evita religia.

Primavara. femeile Orgasmul ma tortura ceas cu ceas. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor: se întuneca! se întuneca!. lacramam. Era amara si salbatica. Trotuarul era o ispita: sinuos..# Acum. mult. Dar atunci nimic nu întelegeam. Lumina a înviorat mansarda. vântul.. cu cer dureros de clar. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni.. Si el mi-a spus ca trebuie sa! ma tulbur. Stiu eu ce se putea întâmpla?. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte. îmi îndurera sufletul. a trecatorilor. Nu ma linistea decât întunericul biruind ziua. Nici lecturile savârsite chinuit. cu trupuri straine. norii mei. umilindu-ma. mântuirea mea erau norii. Norii buni si tulburi. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu. si ma târâm iarasi robit. cu solduri de trecatoare necunoscuta.. ca un rob sângerat la roata. Primavara ma biruia întotdeauna. gradinile. un colt de sensibilitate. carentuneca zâmbetul orasului cu chemari. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. si nerabdarea. ratacind. liniat corect de umbra streasinilor.. Cum le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. cu chemari catre pribegie. De ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vinete? Adormeam noptile înfrânt. si ult ma îndurera nesiguranta. Ma bucura aceasta si ma necajea. I-am asteptat. nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite. Profesorul era singurul care ma putea linisti. Vietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. îmi biciuia carnea. Dar soarele stapânea iarasi. în odai straine. soarele. Si eu nu voiam s-o marturisesc. Daca priveam pomii goi. Nu aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina. Vrajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. si tristetile le înteleg. 114 . curat. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. si porneam pe strazi. Paseri. mult. ploaia mohorâta si rece. Nu ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. scrâsneam din dinti mângâind o piatra: pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut.. monotonia pomilor. o farâma de creier neconsumat. sa adun flori în rafturi. umilit. Si faptele mele. Trebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn. Ma întarâtau caldura. Visam vise de tragic sexual. Era singura ispita care ma stapânea. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. în fata râului. a strazilor. îmi sângera creierul. în dupa-armezi parfumate. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni reflexele. ma biciuieste si ma smereste?. sa-l mestec. VI. când scriu. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. Primavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti. fiindca ma surprindeau iubindu-i. si munca mea. si teama. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini. înteleg fiecare neliniste. Copiii ma suparau. ma coplesea furia. Nu ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii.. paseri napadeau tulpinile de iedera. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. urlam. PRIMAVARA în anul acela.. Nu-mi ramânea un simt. ma hotara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. daca întâlneam o brazda. bucuriile. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. ma farâmita. Eu nu voiam sa iubesc copii.. Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin.

Primavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena. Asteptarea e o atitudine feminina. parfumat. ce se cerne în singuratate. De ce stiam sa-mi stapânesc trupul. Nopi. ale vârstei. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din sex: înfrânarea se risipeste. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. a creierului. Si scriu aici. streina. cercul s-a adunat în sala Societatii. pe care sa le regret apoi.. Acum. nestearsa. ci altceva. Nu era al meu. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. evadarile care ma chinuiau în vântul si seva primaverii. înfrângerea aceasta ma umilea. Nu-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. si eu nu puteam face nimic. Si scriu în miezul toamnei. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. In primavara nu ma înspaimânta viata carnii. nebuniile. Cei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. vara. în Nonora nu ma înspaimânta trupul ei. De ce sa iubesc sub porunca cerului. nici de povestea cu amintiri. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. iarna? De ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavara? Poate ca nu mai erau ale mele. nopti de furie. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele Craciunului. rece. Nici revista universitara. S-au petrecut limpeziri dureroase. poate sa afle daca sunt trist. primaveri înainte. elanurile. Trebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe 115 ..era primejduita. sensibilitatea. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. spiritual si pozeur. a sufletului. MUNCILE SI ZILELE Iarna. ca cea a creierului e neputinta. nimic.. stapânul sa o culeaga. îngrijit. când povestesc aici fapte de mult trecute. pe care presedintele mi-a încredintat-o.. mult. ani tristi. cu caderea paserilor. Zile fara plâns. fara scrâsnet. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. dorurile. a liliacului? De ce sa fiu înselat? De ce sa astept? Asteptarea iubirii. Presedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. ale spetei.. primavara. nu mai ma înspaimânta primavara. la bal . Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. Acum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. Si nu sunt trist. a ciresului. Mi-era teama sa nu parasesc hotarârile mele pentru hotarâri mediocre. desfatatoare. nebanuit de nimeni. Munca iernii – banii adunati la cor. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta. istovindu-ma. aceasta era umilinta crunta. pe care îl doream între brate si piept. Trupul strein pe care mi-l împrumuta primavara. cu o tristete blânda si retinuta. resemnata. cercul.. Acum. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. Comitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezghetul. Si nimeni nu. Primaveri înapoia mea. ci ale sexului. ci de sufletul nou ce se insinueaza. definitiv. la festival. VII. Dar membrii nu erau niciodata prea numerosi. creierul toamna. Ci faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. mult. la care intervenise presedintele. nici de toamna.Nu ma umileau poftele. risipire de timp.

N-a înteles nimeni. cu ochii pe carte. Ca sa nu piara revista. Mi-am amintit un singur cuvânt: "ignorant". încât nu-mi scapa un cuvânt. îmi tremurau mus-chii si fruntea îmi ardea. daca prin aceasta evitam o adulare. Am prânzit într-un sfert de ceas. s-a tânguit. în al doilea an la Drept si Filozofie. Am citit iarasi toata noaptea. apoi accepta valori mediocre. Seara. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. riscând eliminarea. Gasisem si un administrator: pe dirijorul corului. a treia zi. Petru. dupa miezul noptii. cu ochii pe carte. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. sa fac singur trei corecturi. Ar fi descoperit. Cel criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. Nam raspuns. a protestat. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. repros de discipol. as fi urlat. Nefiind nici antisemita. nici nu putea ajunge. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. într-una din revistele sale. fagaduind lui Petre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. cu capul greu. poate voi birui ca erou. se usuca si piere. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. douazeci de ceasuri. închisesem usa cu zavorul. Revista nu se vindea. încât trecuse un excedent de douasprezece mii de lei. Eram atât de în-. cu dintii strânsi sj Ochii pe carte. Aceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. nici filosemita. Aceasta m-a limpezit. m-am multumit cu un pahar de lapte cald. aproape fara sa ma ridic de la masa. Am strâns dintii si am început sa citesc. fara sa ma stie nimeni. Ghiceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu: ca sensul vietii nu e fericirea. Trebuia sa scriu singur cronica. cordat. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. de ignoranta si obraznicie. Eram hotarât sa pierd un an. Profesorul de estetica literara m-a învinuit.profesorul care ne fagaduise articolul de fond. n-a interesat. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. Adormeam istovit. paginatia si expeditia. M-am desteptat dupa câteva ceasuri. Eu nu disperam. cât de mult îl înaltasem. Si apoi. care a încercat mai mult decât o deceptie. în mansarda încarcata cu fascicule. Fiecare suflet stapâneste virtual eroismul. ci numai încordarea neostenita catre ea. Celelalte asteptau. si creierul vibra ca în febra. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. am lucrat îndârjit. Cineva al ciocanit. eu supus consiliului de disciplina. Tremuram de furie si de încredere. m-am retras. As fi cântat. Cunostea toata Universitatea. ci realizari eroice.. Vestea am aflat-o dimineata. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. De ce n-as fi eu acel suflet care . Prin Petre.cu oricâte renuntari sa ating eroismul? Cine stie. Amenintarile nu ma amarau.In acel început cald de primavara. Dar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. Recenzia avea pacatul de a fi documentata. A patra 116 . . Cel dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. Gândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. se pleaca vietii celorlalti.. Prin interventia unui profesor politicos si binevoitor. gândeam. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam. Numarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. fara sa-mi pomeneasca numele. m-a îndârjit. pâna în zori. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit: revista va fi suprimata. Logic. Am raspuns aspru. la masa. Un ochi parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. Cu numarul 3 se ivi un incident. Publicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. Am adormit în zori. biruinta nu poate avea însemnatate.

Panica. ci. usor. urlând. Dupa o saptamâna.. tânguieli. Dar eroismul -singura justificare a vietii . repezi si neregulate. cu creierul tulbure. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. Cum am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacere?. ca pâna atunci.. plansete. pronuntarea poruncii: vreau! Era aproape un rit magic. scrisul? Cu atât mai bine. Când a aprins lampa cu alcool. istoria antica.. ci vointa de a stapâni. Am închis ochii si mi-am închipuit sala profesorului de estetica literara.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant. dar sa stiu a le depasi.zi. usor. Spaima si junghiul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. La cea mai neînsemnata miscare. încapatânati. Pofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. A trebuit sa sun. eu care voisem sa ucid somnul. Dupa câteva ceasuri de munca. pe atunci. în curând vor trebui sa stie. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. simteam ca mi se sfarma viscere încordate. îl auzeam. Ma încovoiai. cu oasele sfarâmate. nauc. cu atât mai mult scriu si citesc. Vointa era pentru mine o realitate. Minteam. calcat în picioare. ocultismul. descompus. socoteam eu. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite: limbile orientale. renuntând. Nu tânjeam dupa liniste. istoria artelor. Numi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul. Si va trebui sa scriu. ne ignoreaza. Mi-a numarat bataile inimii. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. de nimeni cunoscuta.. pentru ca astfel vreau eu!" Pentru mine. religiile. stiintele. de atunci. Nu fuga de realitate ma tortura. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. cu parul umed si ochii supti în pleoape vinete. matematica. iar scrisul e amar si anevoie de împlinit câteodata. ma simteam istovit. revelat siesi de singuratate. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. Lunile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând miau fost cele mai prielnice. Nu puteam rasufla. istoria stiintelor. dupa confortul mizantropului. Rasuflam greu. Ma desteptam la opt. unde ispitele si amintirile sunt puhoi. Nu mai mi-a facut injectia. A trebuit sa-mi îngadui. Daca voi fi laudat. Atunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur. Dupa câteva ceasuri. filozofia. patru ceasuri de somn. Am hotarât sa suprim somnul. cu roade în rafturi si în sertare. M-am tulburat privindu-ma în oglinda: livid. Am început a respira. nici un ziar. Ma îmbata. Nu voi citi nici o revista.. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. Ma zaream urcând. Dar ei nu stiau ca nu dorm noptile. eu. realitatea. un junghi îmi fulgera inima. Si voi munci necontenit. m-am înviorat. Nu-mi era teama de ispite.. fara sa pot ridica grumazul din piept. Pofteam lupta necurmata. muscând stânca. Ma întristeaza gândul ca în zece. Se legau de ea atâtia ani de chinuita adolescenta. ca sa nu pierd continuitatea. neînfrânta. Si nu banuia nimeni. oricâte insulte as fi primit. mai ales. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. Doctorul venise cu trusa urgenta. M-am târât în pat. Visam o austeritate care sa 117 . Viata mea. palid si rece. As fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. cele ce nu se spuneau. Somn? Uite? Sa-mi fie mie somn? Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. Gândeam: "Domnii nu vor sa stie ca existam. a fost o neistovita încordare dupa eroism. atâtea experiente. sângerând. criza trecuse deplin. pierdeam. Pentru toate acestea trebuie timp si disciplina. Cu cât mai mult se tace în jurul meu. Visam câmpuri largi si vânt aspru. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. "e un somnoros". Eram furios ca voi muri stupid. filologia.

eu sunt complex. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga. Tresârii. singura. nici Nonora... La ferestre. si. larg. Cine stie de ce priveste fereastra stingând soarele. cu I buze rosii si ochi negri. privindu-i. si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii. Plecase. eroicul. si ma desfata gândul ca a ramas aici. pentru ca aici sunt umbre. Padurea îsi desira mugurii. Banuiam tristetea care o napadeste. Ochii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. la munte. Nu stiam câti suntem. îmi erau cunoscuti. Si totusi. Grupul de studenti si studente ne întovarasea.. întorcându-ma. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre. iar Bibi râdea de soaptele lui Radu. Am pasit smeriti si ne-am închinat în biserica. Ceilalti plecasera. din suflet: renuntarea înseamna mutilare. Râdeau... de nimeni cunoscuta. Eu ma împrietenisem din nou cu Nonora. Am coborât în gara zgomotosi. poate. am zarit un chip de fata. cum sa aleg? Cum sa renunt? Si nu stiam ce trebuie sa fac. râdeau. sunt nesfârsit în dorurile mele. M-am prefacut ca nu vad nimic. Auzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. îmi spunea arunci un strain. sub sprâncene frânte în unghi de mirare. Gaidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. la mine Msumi. stapânindu-si râsul. poate eram multi. Ochii lacramau dar poate nu lacramau.. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. Poate eram singurul pe care sa-l supere.. întuneric. pasind. enervant. demult.înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. cu presedintele în frunte. Din suflet. Si Mariuca îl îndragise. Voiam sa vietuiasca. la o fereastra deschisa. Eram toti coplesiti de primavara. si melancolia adolescentei aspre. Ma supara. parul si sânii ei. înflorisera ramuri de cires. trenul de Constanta ne-a lasat în gara manastirii. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de ochii. Si râsul continua clar. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti.. iar afara e soare si zvonuri de viata. înca o data. N-a observat nimeni. ma abateau tristeti vechi si amintirea unei vacante singuratice. pentru ca râsul fetei era pentru altii.. multi. Printre ei. si fata. trecut. Vointa mi-o înaspream prin munca. Atunci as fi fost erou. jar nu prin creier? Voi avea atunci vointa sa renunt la creier. Si eram fericit. Ce trebuia sa stapâneasca în mine? Vointa si creierul sau sufletul?. palid. frunze vestede si colti de iarba mare. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. DRUM DE LA MANASTIRE în dimineata Floriilor. soptea. si aceasta ne bucura. si era blonda. De ce tresarisem? Ma chinuia parerea ca o mai vazusem undeva. Dar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. sufletul?. ochii verzi si nostalgici în umbre viorii... Cine stie de ce lacrameaza? Poate iubeste sau poate asteapta. într-o vara. Eram de multe ori înfrânt. Stiam atât: ca trebuie sa-mi descopar si sami exalt toate potentele sufletului si creierului. Buzele i se adunasera într-un zâmbet trist Ovalul fetei se linistise.. O clipa. prin mine. 118 . Era de acum liniste. nu vrea sa le asculte. Era frig întunecat printre candele. ci numai mi se parea mie. Nu ma temeam de experiente cerebrale. VIII. a ramas tacerea în biserica. Nu izbuteam sa deslusesc nimic. Printre copaci. Dar celelalte? Viata. Si fata cu ochi verzi soptea. poate. la munca si scrisul meu izvorât din forja testei? Si nu stiam ce trebuie sa fac. din carne. arbusti înfloriti. Am pornit pe drumul ce înconjoara lacul. Nu întelegeam de ce.

Baietii începura reflectii ironice. . ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas.. Viorica.. Am zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea.. Presedintele destupa sticle cu vin vechi. Celui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere.Vezi ca mi-ai luat tot rouge-ul. Oase galbene. Cosbuc..Daca îmi banuiesti numele. Fata cu ochi verzi le raspundea tot atât de prompt. s-aduce rachiul.Ce vreti? Eminescu sau Topârceanu? .. acum. . Atunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. mi-a îngaduit sa ma întristez. . adaoga cu sprâncenele poruncitoare.. am mâncat pe fata alba. Gaidaroff cauta brândusi cu Mariuca. Ma privea fagaduitor si atunci. Avem o prietena comuna. fumând si soptind. râzând si clipind. Fata cu ochi verzi venea alergând. În curtea manastirii era prea multa lumina.. Buzele Nonorii îmi stapâneau gura ca o ventuza. . . .. Nonora nu era trista. Am râs amândoi. A zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn. dupa câteva versuri. Când si le resfira.Hârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap. "Florenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra.Asi! Cum de n-au ghicit ca era un poet tânar.. .. Ce multumit am fost ca mustrarea Nonorii.. Minulescu.Victor Eftimiu?.. . în acelasi timp.. Pe mine m-au chemat... când sunt tânara. zâmbind gales. Fata se opri. . Am vizitat cu Nonora cripta întesata cu sicrie. spuse lui Bibi. am întâlnit iar râsul fetei cu ochi verzi.Haide.. Stiu si cum te cheama. fara lacrimi. 119 . Bucle scurte îi întunecau i fruntea. . S-a apropiat zâmbind de "Florenta'.Alegeti alta. Nonora ma chema. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera.. ostenita. decât faramituri de desfatare. fara sa înteleg. sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. cu dragoste. si baietii erau prea zgomotosi. râdeau. Iosif. în curte.Poate îsi aminteste. Radu se plimba pe alee alaturi de Nonora. mate. .. O înconjurau cinci baieti.Fugi de aici. lucioase sau putrede...Philippide. Presedintele se desfata. Când i-am trecut prin fata... întinsa deasupra ierbii si frunzelor.Pe dumneata te stiu de la Facultate.Ghici? . Parul ei îmi tulbura pumnul.. . cu înfiorari metalice.Spune-o p-aia cu balada popii. printre coroane vechi. am sarutato. Ma uimea si ma tulbura.. Cele doua "Florente" facura cafea. te rog sa nul spui.Vrei sa-mi dai si mie o cafea? Stii cât mi-e de somn.. si fetele râdeau.. în padure. si se bucura ca renaste viata cercului. ca nu stii nimic! Asculta alta.. Arghezi.. si ea le declama frânturi de strofe: Codreanu. Demostene Botez?. Bibi s-a luminat. îi luceau ochii si rasufla cu nari fierbinti. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la ochii ei?. ochii râdeau...

am vorbit deschis si mult. N.. stânjenita. . în orice caz. Ceilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute. Sufletul fetei cu ochi verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit. Si nu voia sa-mi spuna numele. se alinta ea. fereste-te. Fata cu ochi verzi voia sa stie. Domnul de lânga d-ta seamana cu un persan. îmi apuca pumnul si ma sili. . cu umbre. Eu vorbeam. strecurate cu pricepere. despre înfrângeri. nu stia ce sa-mi spuna. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri.Poftim! îmi întinse palma. o întrebam. Am ramas pe trunchiul rasturnat pâna seara. o revoltara. .. Dar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilalti? .Va jeneaza?..De unde stii si asta?. încercai eu o retragere onorabila.. domnisoara.. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei.. vorbeam. Nu m-a întrerupt.. Am ales un trunchi rasturnat. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului.. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. Fatal. îmi ajunsese si mie rândul. .. . Nn va pot trada caracterul în public. ma calma...Numai în palma.Mi-e teama sa nu-ti placa. nu a glumit. cu contrastele evidente. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor — îl modelam tot mai precis. Ceilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat... Ma asculta tot mai interesata. Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja. . Numai atât? Flaide.. duduita. peste padure. despre visuri..-o multumea nici un tâlc. Vorbeam. Se schimbase. Eu încercam zadarnic sa mi-o închipui în biserica. câteodata... Gândul ca as putea parea ridicol.Spune-mi. La rastimpuri. Zâmbi. se alinta. 120 . spune-mi si altceva. Se ruga. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul. "Persanul" de la Drept râdea magulit.Eu. poruncea. începura inevitabilele ghiciri în ceasca de cafea. fara "d-stra" si fara sa rosesc.Fireste. departe. fata tresarea si ochii verzi îsi paleau luminitele. .Mai bine sa renuntam. Marturisea aceasta fara alte cuvinte. Iam apucat mâna. "Persanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte.. Am vorbit. La rastimpuri. O stiam atât de bine. .. Un capriciu deplasat.. Eu eram încurcat. Acolo întelegeam mai mult.. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. ochii alunecându-i peste lac. de lamurita.. o simteam atât de apropiata. Fata asculta.Trebuie de acum sa ma feresc de d-ta! poate îmi ghicesti si visurile. mai atenta. despre carti. cu gânduri ascunse chiar fata de sine. vorbeam. Cele ce aflasem din Freud. despre biruinte nestiute de nimeni. . gândeam eu. Vorbeam deslusit.Pardon.îti multumesc. Am trecut apoi la fata. poate sentimental si erotic.. . nu înteleg. Fata se supara. nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti.Dumneata esti prietenul lui Bibi? Stii sa ghicesti? . aproape de lac. . Sfârsind.Cu d-ta nu mai discut. ispitea. despre sex. îi surprindeam. mintii eu încercând un zâmbet de chiromant.. -Nu. slab si vast.

ea serezemase de trunchi si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi. pe care nu le spusesem Nonorei..Ti-e frica? . Eu i-am vorbit de tul. si-mi povestea. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti... îmi destainui preferinte prin Universitate. de flori. . Ochii verzi s-au înspaimântat o clipa. . . Cum de am ajuns. care taie calea ferata. nici lui Bibi. dupa ce neau chemat lung prin padure. . Am plecat spre gara când rasareau stelele. Aveam mâinile argintate \ de luna. însa. de pamânt. .Vom ajunge la unu noaptea.Mie. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte.Haidem... .. Adiau arome de iarba umeda. Poate o înspaimânta noaptea. . Forta lui Martin Eden a impresionat-o.Mi-amintesc cum s-a înserat.. Observai. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna. nici altul. în servieta. lai rastimpuri. si-mi povestea.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu.Crezi ca mai avem mult? Eu îndragisem raspunsurile afectând maxima.. .Mult. . Nu stiu în ce cartier sezi mata. -Nu. mai pastrasem cornuri si cozonac. draguti si prosti.Mi-e frica...De abia în oras. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden.O aventura mai mult. la Sixtine si la ocultism? Nu aveam nici unul.Sunt niste colegi obraznici. Aveam atâtea sa-i spun.. sa ne odihnim pe marginea soselei. La gara. Si. ca nu ma priveste decât pe mine. printre profesori si studenti. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp. pe câmp. Trebuia sa ne grabim. Pâna în oras nu sunt mai mult de doisprezece kilometri. Am preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena. iar mi-e frica. . Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate. ... se întrista ea. . foarte mult.. Tovarasa mea le gasi fara pereche. apoi... Am întrebat-o de tovarasii ei.Un drum în noapte nu-l sfârsesc decât zorii. .. . . nu.. am trecut de padure si am ajuns pe sosea. Dar daca dtale nu ti-e frica. apoi au râs.Alta solutie nu e? -Nu. ca îi e teama sa-si lase ochii alaturi.Dumneata ai bucle.Câte ceasuri? . Ce ne facem acum? I-am spus gândul meu: apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt... Am întrebat-o daca îi era frig. . 121 .Trei. totusi. Ne opream. dar niciodata nu oboseste în doi..Daca vrei. bratul meu.Am început sa ostenesc. Apucasem cararea ce ocoleste lacul. cum ceilalti au plecat spre gara. Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei.Cât sunt de inculta. Noaptea stapânea rece si senina. ceas. pe sosea. S-a îngrozit..

îi întindeam mâna. apoi. ci poate numai "le compagnon". Va veni.Mergeam. Si înapoia noastra. iar ea ma asculta. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. de absenta aerisirilor. abrutizându-se de munca stupida..Tot nu ti-e frica? -Nu. A izbutit sa vorbeasca. Nu vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii. în fata casei.. si osteneala o coplesi... tot.. Acel om nu-i va fi numaidecât sot. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie. plângea.. în fata casei. poate. cu parul înfrigurat de adieri. Sa-ti mai arat palma? -Nu. Povara bratului mi se paruse binecuvântata. de aceasta sunt sigur. Iar înaintea noastra. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate. visuri ca ale d-tale. duduie.. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta ei?. Vei întelege ca tineretea ti-e definitiv încheiata. Vei lacrama sau vei plânge. Ma opri.. Niciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui Cezar Petrescu. sunt absolut libera. sa urce stradela cu piatra tare.. . si eu vorbeam. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului. De ce m-am întristat si eu. Ci numai un sot vulgar si copii. ca n-ai trecut oceanul.... cedând zi dupa zi.Astfel. toamna. Atât. Plângea. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte.. Orasul o înviorase o clipa. îngreunându-mi pasii. Mi-era mila de ochii ei. Tremura. o înspaimântase. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita... si din ochii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. A trebuit. la vârsta mea. Vei uita cartile frumoase. Când am privit-o iar.. Mi-amintii de toate hotarârile si nadejdile pe care mi le marturisise: îsi va lega viata numai de un om superior. . tineri. profesoara cu sot functionar.. prevestindu-i? Si de ce simteam realitatea cuvintelor. .. Rasufla prelung. Si apoi. te va înabusi viata orasului mort. cu latrat de câini si felinare pâlpâind..Asa spun toti si toti sfârsesc acolo. viata de provincie.. E stupid. lacrimile îi alunecau blând pe obraji. o întrebai: . uitându-si nazuintele si dorurile.. acceptând tot mai mult mediocritatea. 122 .. cu luna înapoia noastra.Nu mi-ai ghicit viitorul. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. o vreme când nu vei mai avea nici regrete.. de amanti si copii... în mediocritatea sura Si invincibila. Noaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. . spunându-i "noapte buna". Pe bulevardul pustiu înainta cu încredere. Si mergeam. niciodata nu ma simtisem mai odihnit... Vei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac. Vei uita tot.. ca n-ai vazut înca lumea.Parintii d-tale n-au sa te certe? . zâmbind.Parintii mei nu stau aici. dupa doua. Toamna cheama atâtea amintiri. . Dumneata vei suferi mai mult. Ma simteam mai puternic.Dumneata glumesti. pustiu de suflete. însa. Iar a lacramat.. Am ajuns târziu. luna. soseaua alba.. Eu. cu muschi proaspeti.

si esti capricioasa. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari. Dar m-am întrebat: de ce?. la Sâcele. privindu-mi prietenul. . astazi. Peste câteva zile..Ca sa supravietuiesti. cu ochii ridicati. Pentru ca esti femeie.Numai atât? -Da. niciodata.. în padure. De ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptui? De ce eroul sa fie . care îi place. Am plecat singur pe strazile pustii si reci. putin înainte de apusul soarelui. ori esti îndragostit.. . O istovise atât drumul de la manastire. Zorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba. Zâmbii. Venise Bibi si fata cu ochi verzi. Ce era sa-i raspund? Ca sa sfârsesc.. Tie pot sa-ti spun. N-am putut adormi. Desi. nu ma putea banui de castrare. o cheama Niska. am încheiat eu.. amintirile. cu o siluire pe brazde. de insuficienta. Presedintele a fost nelinistit tot drumul. am glumit. sfârsite. Ma simteam singur si puternic. Pentru ca era Radu cel care ma mustra. Ma astepta la fiecare gara. Si eram fericit. de timiditate. Eram fericit. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din excursie. Numele îmi lumina. Aceasta o putea face oricine.. deodata. simtind cum îmi ajunge prietena. Ai pierdut o ocazie. el n-ar fi putut face nebunia aceasta.Voi gasi un om!. mai ales la anumite femei. Poate eram singurul care vegheam. ori esti nebun.. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor. si cea mai eroica. am încercat sa-i explic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica..Pun ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie. cum d-ta nu poti atinge. resemnarea nu înseamna fericire.Ori esti prost... înteles întotdeauna ca o bruta. cea mai frumoasa si cea mai noua.. Stiam unde o vazusem. Credea ca îi ascund. . începuse vânt de zori. . astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroica? Radu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile sexuale. alergam. poate. . cu sase ani mai înainte. Precizez..Am înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul. Asadar. pe cararea alaturata liniei ferate. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. când depasirea nietzscheana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci etice? De ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului.Celor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. Am coborât din pat si. Ea a deschis alene poarta. Avea rochie scurta de 123 . o serie de tâlcuri date crestinismului: si Radu parea ca ma întelege si ma explica. alaturi de o necunoscuta.. Cu pumnii strânsi. crunt. Si am rupt foaia caietului. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta.. A fost mult mai frumos drumul pur în noapte.. A ramas uimit când i-am povestit întâmplarea. am scris: "Jurnal intim de primavara. si ca nu vei fi fericita. Florii.. De aici.. O CHEAMA NISKA! La începutul Saptamânii Patimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc. Radu a venit chiar în dimineata aceea sa ma caute.. înainte de a începe lucrul. si esti sensibila. am auzit râsete si batai în usa. IX. adaoga. începe o viata noua pentru mine". Nu ramâne oricine noaptea cu o fata..

. . care s-a purtat revoltator de cast. o cucerire de a mea în ultima iarna.Si dumneavoastra. studente. Spune da!.Au facut-o altii.. cu un moralism pedant si fals. somnul. înca o data?. 124 .. .. marturisii eu. te necajesti. înaintea mea.. opreste-te ca nu mai înteleg. ma simt atât de straina.... I-am spus ca.Cu dumneata nu stiu cum sa ma port. . ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire!. nesimtitor sau imbecil? Crezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat.. . N-am vrut sa le-o spun.Opreste-te. . sa fie învinuit de abuz. ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare." Amintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica. amare. daca îti vorbesc rezervat. în constiinta-mi.. Am rosit de bucurie. nu luat din carti.Nu toti: o elita. Niska se uimea în fata fiecarui raft...Lasa-ma sa spun eu.. Legasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd ] vremea cu nimic altceva... prietenul tau. eu ma hotarâsem sa-mi închin viata chimiei. Nu fumase pâna atunci...îmi pare bine ca stii si asta! Credeam ca s-a suparat. De ce "revoltator" lânga "cast"? I-am vorbit Niskai despre imboldurile mele etice. scrisesem. rasfoia. Vizitatoarele mele ma priveau fara sami înteleaga umbrele fetei. De ce sa nu o traiesc si eu. .Femeia nu poate experimenta eticul. barbatii. Trebuiesc serii întregi de experiente ca sa pârguiasca un suflet masculin.. Pe cea dintâi fila a unui caiet Jurnal. Scotea cartile. într-un sat de munte. Crezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat. puteti? . Un domn carunt o strigase: "Niska! Niska!" în dupa amiaza aceea. linistea?. printre încordari si nostalgii de mult apuse. cea dintâi porunca: "Nu voi iubi!. admira. îmbatrânit. amare. Câti le suporta.Dar aceasta nu o face nimeni. Niska m-a întrebat daca am tigari. Am îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune. mai ales acele experiente care primejduiesc viata.. . Eticul e o descoperire... dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea Niska.Biblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine... I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd.Stii ce se vorbeste asupra noastra? Ca a fost o încercare de rapire neizbutita. dar simtea un dor sa fumeze. De altfel. faptul acesta e concret si viu. dar îi zarii ochii zâmbind. nici mostenit din copilarie. Seara se pogora lin în mansarda. Bibi refuza cu încapatânare..Nu-ti pare bine ca am venit? Niska îti multumeste înca o data.. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o încheiere de experiente. Cea dintâi seara de primavara când întârziau sus. Daca îti vorbesc sincer.. . . exclama. Am venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos.. alaturi de ispite?. . în dupa amiaza aceea. Auzi. .adolescenta si fugea printr-un lan... ma suspectezi.. ... .Ma primesti bibliotecara? Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile. desi la plecare te-ai suparat si miai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti.. la mine.Vorbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena. Bibi..

. Nonora a intrat din nou în mansarda. stapânit de încordari. si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate..Niciodata nu m-am gândit sa le fixez.Nu. Niska m-a întrebat daca ma poate vizita.Mersi.. Bratele i-au frânt trupul.Ne putem întâlni câteodata. Vrea sa vii si tu. L\'HEURE SEXUELLE Am iesit din cinematograf buimacit. îi ghiceam uimirea: eu.. Se prefacu ca-mi sopteste. Nu mai vazusem pe Nonora din Duminica Floriilor. Seara. si ma musca de brat.. La un zvon din strada. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie.. . n-am sa vin. . a tresarit. un bilet de la Radu: "Mâine merg cu Nonora la cinematograf. cu par întunecat si ochi în cearcane.Le pastrez. în orice caz. . Aceasta nu poate însemna decât bine. si-au alunecat buzele pe umeri. întrebarea ma mustra si pe mine. usa. Am râs. înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului.. nu te speria. si genunchii prea ispititori. Voiam sa-ti prezint si pe Viorica. Nu stiam ce sa-i spun. A doua zi. Alaturi de restul meu. nu le-a observat.. nu voiam sa raspund. Nonora mi-a fost alaturi. cu capul plecat.Lacramând. ... A plecat. I-am spus ca în anumite zile. pe sâni.. zâmbind.Astazi e Vinerea Mare.. ani dupa ani.Si care sunt zilele? .. X.închide. când am mai putin de lucru.. Umbrele care mi-au întunecat ochii. .. gândeam eu.Cu alte cuvinte.. . Radu se ratacise printre primele banci. . .. . Pe Nonora nu o putea decât bucura descoperirea. Râdea. o pusei într-un plic si scrisei data. si eu?. înainte de cinci.... frecându-si pleoapele. E reconfortant..Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata. cu sprâncenele mobile. Voiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. tremura fierbinte.Ai cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti. sfârsi jumatate de tigara.Ce faci? ...Mata exagerezi. râzând nepasatoare. . Nimeni nu se gândeste la mine....Daca vine cineva? . Coborând scarile. cu buzele Nonorei scrijelindu-mi buzele. Biletul m-a bucurat ca o mântuire. Ea se alinta. Trei ceasuri am prelins pumnul pe carnea Nonorei. Bibi mi-a spus: . eu încruntat.Si eu care credeam ca ne vom împrieteni. ea fierbinte. fara sa se împotriveasca. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. încruntat. esti prea dragut. 125 . . Era prea calda.. A deschis ferestruicile în primavara. la mine". amintiri. Nonora palpita. Ne-am despartit privindu-ne în ochi. nu vrei sa ma primesti? .Ei bine. primesc câteva ceasuri.Farmece? . Taceam..

I-am spus atunci ca stiu ce vrea. fata mi-era palida. îi suierau cald narile. si nu ma înseninam. dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. smeriti si provocatori. Cât îmi îngaduia Nonora.. Când m-am întors alaturi. O sarutam. .. Un spasm îi înserpui trupul. poate. Si ele ma înfiorau proaspete acum.. Nonora tresarea. Venea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. desfatari si amaraciuni. înca din viata.. Am întrerupto. si ele se risipeau înlauntru-mi. . de singuratati. Ratacisem mult. singur cu muntele. apoi la Craiova. cu ochii orbiti de caldura pântecului. Atunci am simtit îndârjindu-se hotarâri vechi. pentru nelinistile ce nu se limpezeau. sa nu ma tulbur inutil. cu lumini tulburi sub pleoape.. Pe Niska nu o întâlnisem. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri. ca irita baietii sau îi îndragosteste. ca Niska e adorata sau urâta de fete. madularele istovite.Seara. Ne desparteam. la un cuvânt al fetei cu zâmbet. de examenele ei. copcile de la umeri erau desprinse. Sânii îi înghetasera. m-am privit: ochii îmi licareau sur în cearcane. Avea prea mult din ceea ce gândisem eu. cu priviri pe cer si gânduri pe ape.De ce-mi exagerezi toate calitatile Niskai. salbatic. . cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. Bibi se împrietenise tot mai mult cu ea. atâtia ani.. . întelegeam ca si Bibi o adora. o sarutam. Prelungeam asteptarea cu muschi în febra. Aceasta îmi dadu curaj. Si nu eram linistit. otelite de ani.Baga de seama. dar nu voiam s-o înteleg. Tremuram. zâmbi Bibi. Sânii îi erau goi sub desfatare. S-ar fi spus ca Nonora nu era decât trup chemat sa astâmpere chemarile sufletului. parul umed. Nonora venea aproape în fiecare zi si închidea singura usa. nu te enerva prea mult. bruni si calzi. Am înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste. de licenta la care de acum lucreaza. si toate pornirile. casa pe care Niska o închiriase unei familii prietene. ci le porunceam din vointa mea. Tremurau.. îmi simteam creierii grei. si înfrânarile .nemarturisite – îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete. . de toamne. ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de ea?. pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti. Guri fierbinti i-au alunecat pe pulpe.. ea linistita. Si nu le astâmpara. Mi-a marturisit. Trupul Nonorei era tot mai aproape. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice.iestui bani ca sa plece. tot mai nelinistit în chemari. Bibi mi-o lauda exaltat. la un colt de strada. Mi-a poruncit sa ramân cuminte. nici nu mai voiam s-o întâlnesc.Nu se stie. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele. lucram. O vara ftizica îi daruise.. desi stiam lot ce îngaduie Nonora. De ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de gheara streina?.Nu ma asteptam sa ramâna atât de lucida. cu buzele. Nonora închise ochii si-si musca buzele. eu torturat. Banuiam ca se lamureste o criza. îi mângâiam cu obrazul. si toate tristetile.Ai sa încerci nebunii. Pulpele atâtau mângâieri îndraznete. crezi.. I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit Niska. apoi la Brasov. Nu voiam sa ma gândesc la Niska. veghind pe jnepeni zorii. întârziam chinuit. dupa ce a plecat Nonora. Nonora m-a rugat sa tac. Mi-au umbrit ochii viziuni pustii de balti în amurgit. Voia sa aleaga. Avea . Aflasem ca parintii ei au locuit în Basarabia. silinduma necontenit sa-mi amintesc hotarâri pentru ceasuri grele. zvârcolindul. Iar acum 126 .

si mi-era teama. tristi. Aproape s-a rosit când mi s-a prezentat. gesturi blajine. l-am sarutat. . O doream prietena. luminata. Gândeam si eu cu Radu: iubire. Si Radu o iubea. de o actrita. Am cunoscut-o la biblioteca. care se gândea la Andrei. Buzele ascultau întotdeauna. Radu se îndragostise de surorile tuturor prietenilor. vorbirile în doi pe alei. In toamna aceasta a iubit iar. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc.Ai sa-i spui? -Nu.. Trebuia sa râd. .... de trei "stele". când Radu a fumat si a tacut mult. . Ma gândeam: prietenul meu osândeste capriciul... Dar am facut rau. nu pentru ca primeam pe Nonora. în fata unei colectii de reviste filologice. de profesoara de engleza a lui Petre. Din liceu.Nu cred.Nu stiu. brate albe. asta e iubire. ca mai înainte. Mi-era teama ca primavara.. Avea umeri cald arcuiti. care mi-ar fi cheltuit timp si truda ca sa fie alungate.Mi-a prezentat-o Bibi. ci numai le-am rostit. nu o puteam îndragi. Radu încerca întrebarea care îl ispitea de ani.. ..Iubesti pe Nonora?. 127 . într-o zi.Nu e asa ca are sa treaca?. "Foarte simplu.. Pe ea am iubit-o asta iarna. Primii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. si care ar fi pierit o data cu apropierea Niskai -nu-mi putea aduce decât piedici. Nu de mine. rasariturile de luna..Astept sa-mi treaca.Ai sa fii fericit. . desi eram baut A doua zi m-am gândit la ea. doruri.. pofta carnii întunecate si fierbinti. .cu încordari ciudate în suflet. Fruntea si ochii îi zâmbeau. Vazându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste. cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa.Stiu. dar daca Radu iubeste pe Nonora? Rupeam o prietenie. . mintii eu. mi-am spus... e perversa si capricioasa. . ...Totul trece. Am râs. La Brasov iubi ochi nostalgici în cabarete. mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. nici siesi.Viorica. Ma simteam vinovat.A câta oara iubesti acum? am iscodit eu. zâmbind trist. alaturi de Bibi. Nu stiam. o iubesc! Daca îi chemam numele pe vreo melodie trista.. ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt. . Ma stânjeneau privirile lui Radu. . Dar cum de ai iubit-o? Când ai cunoscut-o? . i-am surprins ochii abatuti. îmi amintii eu din Heraclit.. Radu îmi surprinse zâmbetul. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag. Eu stiu. cu ochi mari si limpezi.Atunci? . care nu ma întovaraseau decât în singuratate. în ziua filtrata prin ferestre reci. .Tu ai sa iubesti?. . fara chiar mângâierea ca e rupta de dragoste. fara sa ne spuna nume. în noaptea aceea am visat-o. nostalgii. si ma bucuram ca n-am chemat nici un nume pe melodii triste..Nu. Am râs aflând ca e îndragostit. austeritatea sentimentala în care vietuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari.. Prietena Niskai era mica. fina. ma întristam. iubesc.

Nu ma urmareste întotdeauna. ceea ce simte. Surprinzându-ma gândind. Ne-am descoperit într-un amurg. si o carte cugetata. un dor de nimeni banuit. stapâneste somnul. S-ar fi spus. voiam s-o sarut. Eram abatut. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. trist. Si. de noua ani. Dar eu nu te înteleg. pe mine ma copleseau mustrari: trebuia sa alerg dupa Niska si sa-i spun.ca mi se sfasiase o nadejde. Am râs mult de gluma prietenului meu. cu lecturi. m-am întrebat: sa-i spun sa nu creada?. mult si nestapânit. poate o aventura din adolescenta. Am fost atâtia ani tovarasi. El iubeste.Iarta-ma. Citeste mult. Nu. Poate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond. îi spun. Nu are sa stie niciodata adevarul.. El marturisea ca banuise la început o taina. Dar a iubit pe doamna. El e singurul prieten. dar ma întelege Petrecem nopti de mai. tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. o sarutam. Nonora vorbea. ele dispareau.. nici de mine.. cu buze umede. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Cum nu ai ostenit noua ani? Si cum nu te-ai plictisit asteptând-o?. nu ne-am mai întâlnit. el mi-e un prieten nou. ai sa spui ca sunt stupid. Ne-a privit mult. placut. Lui îi împartasesc si o carte de poezii. PRIETENUL MEU IUBESTE Am un prieten nou. si a iubit pe Beethoven. vorbea. o amintire. Am primit sarutarea cu salbatica pofta. care se bucura. I-am spus Nonorei ca se apropie examenele. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. Si o sarutam. Poate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. Sotul doamnei e arhitect. La un colt de strada cu trotuar curat. faptura mea toata îi spunea ca iubesc. pentru ca m-a privit batjocoritor. în mansarda. Am plecat amândoi pe bulevarde. vorbind.. de când ne cunoastem. spre parcuri. De ce sa-l stie? într-o dupa-amiaza. la mine. Si cu toate acestea. cu clavirul alb. Niska ne-a vazut trecând... poruncindu-le sa dispara. urmarindu-i pasii prin alee. se închina lui Beet-hoven.. Nonora se alinta. am un prieten nou! Am sfârsit liceul împreuna. pentru ca ne vazuse Niska? Eram trist. dar el e 1 prietenul meu nou. Vorbeam eu. Nonora nu si-a mai descheiat copcile de la umeri.. muscândui buzele. îmi spuneam. Dar din primavara aceasta. Eu voiam sa râd. am cunoscut-o într-o librarie. Prietenul meu era un student ca toti ceilalti: blond. Am înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am 128 . Ea a înteles. i-am scapat. vorbind. zâmbind. De ce m-a durut întâlnirea? De ce nu stiam ce sa mai spun Nonorei. cu talente. Ceea ce gândesc. înalt. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. Toate acestea sunt capricii sentimentale. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. care-i asculta slavind Sonatele. Dar nu tradasem niciodata un nume.I mele lui nu poate fi decât: prietenul meu! Am multi prieteni. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. Doamna pe care o iubeste. prin mai. De atunci. ce se încheie înflacarat.. în nopti singuratice. Fata mi-a ramas aceeasi masca. îmi spune. XI. Iesind din parc. Eu ascultam. Nonora asculta. Daca prietenul meu mi-a întins o cursa.

Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. Am adormit cu duh aspru deasupra asternuturilor noastre. aici. Muncea în biblioteci. pe care el le crede. cum a luptat ca sa uite. Iam fost sprijin. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor. eu.. Ne întelegeam atât de bine. sincer. I-am spus ca îl piz-muiesc. niciodata. ce se va petrece cu mine. rea. Am ajuns pe ploaie. si atât de curând. de nelinistit.. de harnic. Si juramintele lor. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot.. cu prietenul meu nou. FURTUNA LA SCHIT în miez de vara. Vorbea cu atâta patima retinuta. în lipsa sotului.pentru ca cel îndragit nu se uita -. Si furtuna crestea în munti.. Nu îmi vorbea decât arareori de dragostea lui. Doamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste. Totul era acum chemare.. îndemn la viata si opera.. ea improvizatii între Ceaikovski si Grieg. Am adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena.. iar serile se întâlneau. Afara. ci numai ne încordam madularele în mers lung. Trasnete în brazi ne-au desteptat.. el daruindu-i versuri. Coboram avântati Fietrele Albe si nu vorbeam. si auzeam ploaia..întâlnit.. Ferestruica tremura smerita în Ploaia repede.. se dezlantuia furtuna. mare. daruindu-i duh de barbat. si nu-l mai iubea. Ma întrezaream mare. Si ghiceam în jurul nostru râs de munte. Si parca padurile erau 129 . Era atât de înaltat. tânarul blond a ajuns prietenul meu.. si cum nu se mai pot. Dragostea îi aprinsese ambitii si doruri. Credea în el si în iubirea doamnei. XII. din dragoste. A fugit. Prietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. Si era senin în ochii nostri. Iubind. am ajuns la schitul cu pestera. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. cu prietenul meu nou. crescut în bucurii. el în miez de tara apuseana. care nu iubeam. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de Beethoven. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari.. De ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabita? în începutul acela de primavara.. cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei. Si vântul napastuia urlete de sihla. rece. Si serile lor. îl astept. Ani din el se vor risipi: o stim amândoi.. si fulgerele înalbastreau peretii. Eu gândeam: daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. Eu. De acum. si se învalmasea cu noaptea. îi daruise puteri de munca nebanuita. si auzeam izvoarele. si izvoarele rabufneau chinuind ca mânate de isme.. si desfatare în truda noastra. Noptile calde. aspra. Nu-l mai recunosteam. scriind cartea întâiei mele tinereti. nu-si mai risipea timpul. prietenul meu era fericit. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat.. A crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc.. A urmat ceea ce trebuia sa urmeze. pe blana din salon.. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. întoarce. îmi povestea chinul începutului. Doamna lui e un exemplar atât de rar. în început de vara. Si doamna care nu-l ere-l dea. Dar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios. si nu a izbutit . cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. Cum au trecut. minteam eu. cine stie?. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fata?.. în munti. Cine stie.

Voia crestinismul absolut. . nici repeta printr-un proces rational. întrerupse studentul. cu fruntea uimitor de larga. o data ce ai primit Biserica. Se însenina. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte. si batrânii. O banuiam fara sfârsituri. întemeiata nu numai pe Noul testament.. ci si pe învataturile patristice si conciliare. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. Studentul veghease toata noaptea în bisericuta. la credinta ortodoxa. cu tâmple boltite. înainte ca prietenul meu sa raspunda. Laudam amândoi seninul. Am deschis ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. sub cer clar. Nu aveam nici curajul sa pier. Prietenul meu a oftat. pentru ca. Si din scorburi se înserpuiau ghearei lungi. ca sa ma vindec. am încercat vindecarea prin Christian Science. Plamânii se însanatoseau din luna în luna. . Vânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. la teologia catolica. Urcam o coasta aspra. apoi. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars.batrâni înviati. Daca esti ortodox pur. coborâta din veacurile ghetei. Nici unul nu îndrazneam sa ridicam ochii catre celalalt. Lumânarica pâlpâia umilita de vânturi. Ne înspaimânta apropierea pesterii. iar acum. o banuiam întunecata si j umeda.. Asadar.. închinându-se.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. Venise si el. Banuiam o discutie interesanta. teologiei. sa locuiasca la schit o saptamâna.. filozofia. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. Nu se sfia marturisindu-se crestin. credinta în Biserica. tresarind. Pe drum.Convertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. pe care de asemenea o marturisesti. Si muntele. deci. dar. am vorbit. Noaptea îmblânzise muntii. Am crezut. ce se pogoara prin har. pe stânca din coasta schitului. m-a dus la Noul testament. unde mi-am cheltuit ultimii bani. Asteptam. Vorbea despre credinta simpla si mântuitoare. suferind de piept. Prietenul meu era palid si înfrigurat. pe fereastra. Nu-mi ramasese decât pofta de viata. e mai mult decât credinta în Noul testament. M-am asezat pe patul alb. care îsi tânguiau acum înfrângerea.. Si atunci. tresarind sub picaturi. Zaream stele stralucind. si scorburile. florile si vântul care se potolise. si apele se îndârjeau asupra schitului. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. 130 . ca noi. Prietenul meu se exaltase. cu temei de magnetism animal. Minunea. trebuie sa primesti teologia si. Sus. Se împotrivea cartilor. în noapte. Cât a durat tacerea noastra?.. strivite pe sub pietre ca viermii. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. filozofiei religioase. Era student la Matematici si Filozofie. Faptul s-a petrecut la Geneva. am întâlnit un tânar palid. Eram ostenit. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea Sfântului Ioan. nu poti dispretui filozofia si teologia. în urma. ci numai printr-o experienta. Ne-am amintit furtuna si spaima. am plecat mai sus. pur. pe care o marturisesti. * Dimineata. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi gheara ce risipea întuneric. A privit. dar deplasata. nu se prezentase la nici un examen.

Nu. Crestinismul e o spiritualitate antimon-dena. menita sa calauzeasca evolutia omului catre Dumnezeu. dar nu starui. Orice crestinism autentic e si personal. criteriu si valorificare.O marturisesti aceasta acum. . creator de valori.Atunci.Si totusi.. cu gândirea din istorie sau biologie.Eu nu cred în Dumnezeu.. Transfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin har. care e mai mult decât un rit si o credinta. . . Dar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al Bisericii. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie. o cetate a lui Dumnezeu. Eu as recomanda chiar lectura teologiei dogmatice oricarui tânar..Nu poate fi decât personal. vorbi studentul. . pur ortodox. si totusi am avut o experienta religioasa. însa. experimentând pe Christos. în mine exista acelasi crestinism viu. 131 . .. .Atunci. de ce ne întrerupi? . fecund.Acum te înseli fundamental. Pâna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. . . . marturisii. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine.Iar experienta e credinta. Nu am nimic personal într-însul.Domnilor. cum are Prietenul meu? . Ai crezut atunci. care e îndreptar. Eu nu cred. îti accept învinuirea d-tale de protestantism. Ti se pare ca viziunea omului ca egal de al Lui Dumnezeu. prin austeritatea si sobrietatea lui. . discutiile teologice sunt întotdeauna interesante. Ceea ce numesti dumneata "experienta religioasa" a fost siguranta mântuirii. si-l recunosc ortodox si ecumenic. daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier. eu nu cred în Dumnezeu.Cred ca nu ai dreptate. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci. întrerupse prietenul meu... pe care o stapânesti. m-a facut crestin.Pentru ca plecasem de la crestinismul meu. implorai eu. Iar cetatea omeneasca. recunosti si credinta.Acum gresesti si d-ta. se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate.Da.Acesta-i protestantism. Asa e? . încât chiar cei care nu vor crede niciodata.. -Eu nu cred în har. pentru ca te stapâneste ratiunea. ai câstigat-o singur. De ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nou? Exista unul singur. ca experienta e o transcendere a constiintei rationale. care vor studia filozofia sau matematica. . iar nu prin dogma. Voiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. . Acum. . De altfel.Un crestinism actualizat. adica siguranta harului. de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica.. . Aici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala.O ai.Adica eretic. prefacându-se din om un om de al lui Dumnezeu. . pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin.Ti se pare ca nu crezi. etern si infinit. dar te temi s-o recunosti. D-ta singur ai spus. De fapt. desi eu îl simt. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta. Crestinul moare si învie în Christos.Transfigurarea aceasta se face prin experienta mistica. m-a transfigurat. adica credinta. . Ea nu ti-a fost decât daruita..

.Nu-ti cunosteam. . Sa nu ma înteleaga nimeni. esti înca stapânit de pagânism.Primatul duhului. prin har.Depinde: ce întelegi prin "erou"? .Te contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri. înca. . atunci când nu e asimilata.Care sunt? . .îndoiala aceasta am avut-o si eu. eroismul. Dar d-ta întelegi consecintele credintei acesteia? Nu le caut în istorie. . Cel care întrece omenescul. în genere. toate având un tâlc nepatruns. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur. Cel care renunta la viata celorlalti. Vreau sa împlinesc o viata înspaimântatoare. sa ma depasesc prin experiente si suferinte. dar nu oricare erou al duhului e un crestin. Vreau sa fiu nebun.. Poti gasi gratia predominând în tot Noul testament. . . e vointa. lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. vointei divine.. de elanuri. asa cum a fost Dante si Don Quichotte. . dar eu sa fiu erou. .Eu socotesc crestin orice erou al duhului.Cel care lupta cu sine ca sa concretizeze. Acum va înteleg deslusit.Gratia e esentiala pentru teologi. e un suflet crestin. Fireste. ci erou. ca un sfânt. Te contrazici si d-ta.înca o greseala. 132 . numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva hotarâri.Nu pot s-o cred. Vreau sa ma depasesc. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. aspra. vasta. e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios. . Orice suflet care vietuieste o viata eroica. pâna ce nu voi mai fi om.Totusi. sa întrec pe toti cu faptele mele. Vreau sa pogor vointa ideilor în viscere. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu. Crestinul depaseste omenescul. ..Desigur. rastignite pentru o nebunie a duhului. din exaltarea unei etice crestine.Nu vrei s-o crezi. crestin.Am sa te lamuresc. .Si totusi.E frumos. Dar discutia aceasta ne-ar duce prea departe.Fii te rog scurt. . fiziologic si social? . sa nu se ridice nimeni pâna la mine.Nu poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari. de nostalgii. Vointa omeneasca. Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale. Vreau sa realizez un eroism concret. te apropii de Luther.Ai uitat esentialul: gratia. însutindu-mi. De altfel. sa vietuiesc în lume. e prezumtie diavoleasca. Dtale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu: erou. prin tacere.Nu înteleg.. pe care îl vrei realizat numai prin vointa. vorbi întristat studentul. ca sa-ti pot tine minte toate greselile. Dar esti pagân autentic în eroismul dtale. Sa pastrez ascunsa taina cea mare. din înfrânare. . . daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. . ti le amintesc în d-ta: nu esti crestin. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna. . Eroismul d-tale e pagân. conducând la transubstantializare. Dar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. Religia d-tale e pragmatism si magie. . .Crestinul e astfel si un erou. iar nu unul de vorbe. prin Iisus.Adica protestant. erezia. . gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista. temelia experientei religioase. ca sa vietuiasca ascetic. asa cum altii se multumesc a vietui în nori. Iata de ce nu sunt pagân: vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu.Eroul îl depaseste? .

. luminat de un zâmbet. . asadar. .Predestinare? . Mi-e mila de suferintele d-tale. .Cu cât te vei apropia de solutia crestina.Eu stiu cât si cum sa cred. . Dar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii. .Vorbesti copilarii. chiar. realizând cel putin un fapt eroic. înfasurati în vânt. -Sa-ti ajute Dumnezeu.Nu întelegi? E un simplu instrument divin. sa raspund: "Nu! îti marturisesc. ajutându-te prin har.Nu. .. în plictiseala amara. Francisc. . Aceasta e pozitia definitiva. N-ai sa izbutesti nici un act eroic. în durere.Eu nu anulez valoarea vointei. sub cer senin. erai înfrânt. har nemijlocit si infinit. Dar nu cred. ridicându-se: . Nu cred decât în Christos. în duhul d-tale de tânar exaltat. Nu pot dormi linistit decât în primejdie.Dar eu nu vreau sa fiu fericit.De ce vrei sa te chinui toata viata? . Francisc fara gratie. D-ta crezi în fortele d-tale. Dar în întelesul de a experimental eroismul. daca m-ai întreba: "Crezi în har?". cum nu cred nici în Dumnezeu. Crestinul e optimist si senin.Iata eternul pagânism nostalgic. . Am mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet.. Altfel." . sfânt. Nu te felicita dupa izbânda. Prietenul meu rosti. cu atât vei fi mai senin.. Mi-e teama. . Te-a ajutat. Poate am sa evoluez. desi o doresc.. sa creada.Nu Dar vreau sa ajung cu orice chip erou.Vreau sa fiu Sf.. ci astept gratia. .. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale. . în nesiguranta. Ne-am asezat toti trei pe muchia muntelui.. Studentul întari. nu sunt dovezi de existenta vointei mele efective. Nu cred în fericire.Asta nu o cred. cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. 133 . Nu exista decât un singur lucru: credinta..Nu cred în Dumnezeu.Pentru ca astfel pot ajunge erou.Cu atât mai rau. Un Sf. .O simpla experienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. ci Dumnezeu.. prietenul meu s-a dus în chilie. Prietenul meu tacuse de mult.Ceea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede.Am sa izbutesc. nu dumneata ai biruit. El gândea. .Credinta te face fericit fara eforturi eroice.Desi bucuria va fi salutata cu lacrimi. personale? . Apoi. . încât sunt ispitit acum. Daca Dumnezeu vrea sa te mântuiasca. cum doresc si pe Dumnezeu. Am ramas cu studentul în matematici pe un trunchi.. Noapte buna. dar lacrimile. de fericire. ma îndoiesc de har nu pentru ca am discutat cu d-ta.Toate acestea sunt discutii desarte.O ironie finala? . Raspândesti atâta pagânism exasperat de propriile lui elanuri. dar o cer iluminata de credinta.Dar ispitele pe care le înfrâng. . am sa ma bucur împreuna cu d-ta.Am sa ma rog pentru el.. . Esti demoniac. pentru ca vreau. Daca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt. Ne-am întors la schit. . dar suferintele. Dar gratia lui Dumnezeu e mare. ai sa ajungi erou.

N-am spus nimic prietenului meu. Când am intrat în chilie, s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa. - îi scriam ei... Mi-e atât de dor... Am ramas o saptamâna, citind Evangheliile si Apocalipsul. Eu aveam în sac un caiet alb, menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. Lânga caiet, S.Francisc si Pascal. Dupa o saptamâna, prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate. Studentul coborâse în Ardeal, la o ruda. Mi-a daruit un exemplar din Gracian, cu o dedicatie trista. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei. Intr-o dimineata, m-a sarutat si a plecat. L-am întovarasit o bucata de drum, prin padure. Era atât de fericit ca are s-o vada... Când am ajuns pe platou, ne-am despartit. Eu ma întorceam spre schit, el cobora jos, catre oras. Era senin, cald, liniste. Ne-am amintit urcusul, pe ploaie si întuneric, cu o saptamâna mai înainte. - De acum, fiecare cu drumul sau... Treceau zile aspre, dure, nemilostive în îndoieli. Vietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. Nu vedeam decât pe calugari. Porneam în fiecare zi, singur, cu caietul alb pe creste, pe muchi, pe carari ce coboara în prapastii. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. Iubeam pasarile pe care, de multe oi, mi se parea ca le patrund în glasurile lor. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai Printre trunchiuri. Noptile, ma chinuiau întrebari. Aveam acelasi raspuns, si chinul ma 'ndreptate sa cred ca sunt pe drumul cel bun. Nu uitam niciodata ca Vreau sa fiu erou. Dar întrebarile erau multe si crude: "Ce am sa-i spun Nonorei?" "Sâ fug de prietene?" "Sa fug de Nîska?" "Daca am s-o îndragesc?" "Sa rup dragostea?" "Sa ma mutilez?..." Au fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. Criza crestea, crestea în singuratate. Ma simteam parasit de toti, uitat, agonizând într-un pustiu. Sufletul îmi era corMesit de marasm, de disperare muta, de slabiciuni. Totul îmi poruncea sa ma întorc în oras, între oameni. As fi voit sa vad pe Niska, s-o rog sa-mi fie prietena buna. As fi voit sa vorbesc, în jurul meu nu era nimeni. Rataceam, si Pascal mi se parea rece, si Sf. Francisc de neînteles. în fiecare dimineata îmi spuneam: "Astazi voi capata linistea cu care am venit". Adormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu. îmi spuneam: "Iata, prietenul meu e fericit. De ce sa nu fiu si eu?" Si nu credeam în fericire, si o pofteam ca pe un fruct. De câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea, îmi spuneam: "Are sa treaca, are sa treaca...". Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina — cu neîncredere. Nu era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si chinuita?... Un amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. Nu pot zugravi o liniste de singuratate. Era credinta si nadejde, si dragoste, si pornire spre jertfa, spre renuntare. Am gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. în seara aceea, la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna, am deschis caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina: "...Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele. Un caiet pentru suflet, în care oamenii vor fi ispite, iar evenimentele, atitudini. Nu mai pot reconstitui experientele care m-au bântuit în aceste zece zile, dupa plecarea prietenului meu. Dar, depasita fiind criza, eu ma simt mai puternic, mai voios, mai 134

încrezator. De acum stiu: cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste, cu atât trebuie sa ma bucur mai mult. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina, si-mi va mânia fortele. Asadar, nu trebuie sa evit primejdiile: sentimentale sau cerebrale. Sunt dator, ca sa realizez eroismul, sa înfrunt ispite mari, vaste. Ca sa ma împlinesc pe drumul daruit mie, si împartasit numai studentului si prietenului meu, trebuie sa renunt la fericire. Renuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume. Renuntarea nu înseamna schivnicie. Ascetismul va fi pur etic. Nu voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. Asadar, nu renuntare definitiva, ci renuntare cautata. Voi fi prieten cu Niska. Iar daca primejdia va ajunge temuta, daca ma voi îndragosti, sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. Atunci, voi renunta la Niska sau la oricare alta dragoste. î-am pomenit numele, pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult. Sunt sincer; nu mi-e teama de primejdie. Singura grija: eroismul. Aceasta nu trebuie s-o afle nimeni. Voi vietui aceeasi viata. Daca anumite renuntari pot parea nebunesti, cu atât aiai bine. Numai un nebun supravietuieste mediocritatii. In ceasurile mari, sa nu fiu trist, ci semn. Accept nostalgia numai în amintiri. În fapte, -aceeasi dârzenie si încredere virila. Faptul trebuie supus eroului. Viata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui..." XIII. PLECARE Am coborât senin. Orasul se pârguia sub cer de flacari. Strazile, în amiaza, se înalbeau pustii. Oamenii se strecurau pe sub ziduri, adulmecând umbra. în mansarda mea, soarele navalise îngalbenind albul cartilor. Am plecat iar, catre sâtui cu vile în sân de mare. Acolo, rasaritul orbeste zarea apelor: amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântat; amurgul sângera pe dealuri de argila; seara se iveste o data cu luna, adusa din pustietati sarate; noaptea se limpezeste albastra, înalta. în gara am întâlnit pe Marcu, întovarasit de un tânar brun si de o duduie. Nu-l mai vazusem din iarna. Ne-am îmbratisat, printre perechi grabite, printre hamali. Mi-a prezentat noii lui prieteni: duduia, cu un nume evreiesc complicat, studenta ia Stiinte naturale; tânarul, medicinist si antisemit. Râdea, si as fi crezut ca glumeste, daca nu as fi zarit zvastica de argint la cheotoarea prietenului sau. Nu mi-a iasat timp de narari si iscodiri. Trebuia sa ne gasim locuri, într-un compartiment nu prea aglomerat, ca sa putem calatori si discuta în tihna. Am aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de Ś cstre. Marcu si tovarasii lui se duceau la Constanta. El va ramâne în septembrie si va pleca, apoi, la Marsilia, pe mare. în Marsilia, Plantele iui are rude. Se va odihni si va pleca la Paris, sase-sapte ani, Pentru Medicina. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara.L-a îndârjit prima cadere. Pierdea un an; nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. A început sa creada ca e persecutat, ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. Atunci, a început sa învete. Opt luni, a învatat ceas cu ceas, asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte, în Biblioteca Fundatiei. Ne-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari, cu legaturi sure. Miam amintit atâtea amanunte, cu un prieten care se despartea... 135

L-am întrebat de ce n-a venit sa ma vada. Când l-am cautat pe acasa, vecina m-a vestit ca se mutase, fara sa lase noua adresa. - Mi-a spus Radu ca te-ai facut antisemit, ca primesti la tine un cerc studentesc crestin, ca pregatiti manifeste si conspiratii... Râdeam, râdeam. - Fireste ca Radu nu ti-a spus nimic din toate acestea... La mine în mansarda a fost doua luni, e drept, sediul cercului. Multi studenti erau antisemiti... Dar pe mine ma stii: nu am fost niciodata antisemit. - Foarte rau, ma întrerupse studentul cu zvastica. Prietenului meu Marcu iam marturisit de multe ori: un student român luminat, care nu e antisemit, e las sau nebun. Un student luminai, trebuie sa fie nationalist... - Absurd, zâmbi Marcu. Un student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului: comunist. Daca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului, ale granitelor, ale neghioabelor teorii etnice, atunci, cine sa le anuleze? - Tu esti semit si pozeur. Anularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului. - Noi trebuie sa ne lasam legea cea din urma, pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege. - Exagerezi; aveti mult mai multe însusiri. De altfel, ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer, alaturi de un internationalism banal si nesincer. - Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. - Domnilor, le marturisii, discutia ma stânjeneste. Marcu mi-e bun prieten; sapoi, se mai afla aici o duduie... - Duduia nu se supara, pentru ca e logodnica mea, zâmbi studentul cu zvastica. Râdeau toti trei de uimirea mea. - Nu-ti vine sa crezi? ma întreba Marcu. Aceasta domnisoara renegata... - Pardon, asimilata, preciza râzând duduia. - Când te asimilezi unui popor necivilizat, e o renegare. - Poporul e tânar, vorbi iarasi medicinistul. S-apoi, fata straina se afla pe pamântul sau. Acum doua mii de ani ar fi fost roaba: acum, e sotie si stapâna, câteodata... - Aceasta e înca o sclava a crestinismului, socotii ei. - Din pacate... - Nu vorbi asa, îl întrerupse Marcu. Prietenul meu e un crestin autentic... - Domnul nu poate fi crestin. Din cele ce scrie, îl banuiesc pagân, chinuit între Apollon si Dionysos. - Te rog sa amintesti si pe Iisus. - Daca vrei... Dar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva. Crestinismul e religiozitate, adica politeism condensat, adica animism, fetisism, magie, salbaticie. - O mie de greseli într-o singura fraza, ma suparai eu. Mai întâi, monoteismul na fost niciodata un politeism condensat, ci exaltarea suprematiei zeului Cerului dusa pâna la anularea, la disparitia celorlalti. Un singur zeu, deci, ajunge Dumnezeu; iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza, cum spune scoala mitologica. A doua greseala e atât de covârsitoare, încât te coboara în ochii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat, incult si obraznic... - Oh! ce de complimente!... se minuna, iritata, duduia. - ...Pentru ca numai un astfel de medicinist poate confunda experienta crestina cu originile religiozitatii. D-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate 136

afirmi? Daca inversezi astfel fazele evolutiei, nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund: Einstein e un salbatic? - Sa auzim, sa auzim! se bucura Marcu. - Pentru ca si eu am dreptul sa ma cobor, ca d-ta, de la geometria în spatiu la geometria plana, apoi la greci si la egipteni, si la chaldeeni, apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor. Daca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni, iar aceasta în liniile pesterilor... - Liniile salbaticilor nu erau stiinta... - Tocmai de aceasta te învinuiesc si eu: magia, fetisismul, politeismul nu contin o religiozitate autentica, ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu experienta crestina. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. Concluzia: crestinismul nu exclude nici stiinta, nici filozofia, nici civilizatia... - Poate sa ai dreptate... în orice caz, d-ta nu poti fi crestin... Datoria d-tale e sa fii antisemit... - Stupid. Nu pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema. - Cine te împiedica s-o studiezi? - Antisemitii. D-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri, când se bat colegi evrei, când se închid colegi crestini, când nu mai sunt cantine, camine?... Cu atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. Expectativa e o lasitat - Bine spus, zâmbi Marcu. Te-am admirat întotdeauna pentru litica fortei, singura care da rezultate. Nu mai sunt socialist, pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. La Paris, voi organiza nu îr truniri împotriva României, ci atentate împotriva guvernului. Pentru fie care deputat ucis. beau o sticla de sampanie!.., Marcule. îl rugai eu, ma iriti inutil. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta... - Nu ai curaj sa te angajezi pe o pozitie, insinua studentul. - Am mult mai mult curaj decât ai banui. Am curajul sa astept. Teoria mea e sa-mi echilibrez si sa-mi lumineze constiinta. Tara poate sa piara... - Te înseli; tara nu piere, pentru ca cinci studenti evita proba evreiasca, preferând sa se afle mai întâi pe sine, sa-si creeze critera valori ... Un exemplu de dezordine. Daca as fi dictator, te-as împusca. Iar pasa tarii de constiinta d-tale? Incordari si depasiti clerul tarii.. . Esti student îa Filozofie... Vorbesti desi sti ia Medicina. Tevcontrazici ia st etnic: sânge, pie; sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei, fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini omnu \'mi place lelaL - Din nefericire s-au schimbat, li int - Oh.!... si o înteleg gresita. - Cei de la Litere împrumuta mentalitatea si cunostintele. Ar fi interesant de stiut ce dori Marcul - E interesant integral, ironiza medicinistul. Poate domnul cred în dragoste?.., - Desi indiscretia e stânjenitoare, nu ma supar. Dar nici n â pot raspunde. - Fireste, noi nu întelegem, râse duduia.,. - N-am spus chiar asa. Dar d-stra confundati impulsul sexual sau colajul, sau acea "sympathie amoureuse" cu dragostea. Nici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice. - Ar fi interesant, zâmbi duduia. 137

El spune ca e antisemit..Numai eu. Eu ma întristam. "Iata. Apoi am tacut. despre viitorul meu. dar o suport ca o ceptie.. Dupa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe.. raspundeam. cu toata gafa pe care constient o fac. un strain"". nici în Śatkmalism. Suntemi buni prieteni. care din noi are dreptate?". Cine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani. Tresarii.Ar fi interesant pentru mine. daca voiti sa mi le estainuiti. vorbii eu... nebunia contradictiilor.. . istoric. Acum. el ma socoteste mistic. ! an singur lucra: ea nu crede nici în nationalism.. a experientelor ucigatoare Dreptatea trebuie sa fie a mea." Gândeam si nu-i spuneam nimic. un tânar care asteapta.. mai sumbru in adolescenta. Poate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii. Marcu e un prieten care pleaca. Dar eu studiez biologia. A lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au aJuns intense si definitive. care adulmecând orizonturi. Seninatatea mea e amara. . ei cu medicina si cartile anarhiste.. Am tacut amândoi.. se iubesc. rafuieee spirituale. se împotrivi duduia. Si idila înabusita plapând. .. logodnicii au nas aiaturi. Eu. Studentul încerca sa glumeasca. Eu . înfruntându-se.Cred ca amândoi sunt nebuni.Eu cred în stiinta si în tine. ea se lauda cu stiinta. în orasul cu fabrici. curajul absurditatilor. si toate renuntarile îndurate. De fapt. cu mine alaturi. si studentele de la biblioteca. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri. eu cu viata mea launtrica. Priveam amândoi. Apoi. Pentru mine. oameni plecati sub povara verii.. colindând vecinii în dominouri negre.. câmpurile sub soare. eu cu ale mele. mai vini. soptind. simplist.. Mareu îmi amintea de Htiile si infrânanie.. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu.. ramana cu o declaratie sentimentala. în care a copilarit. Toti trei rosira. pe strada cu soare mult. halucinat.. si prietenii lui. "Cu Marcu ma înteleg tot mai ran. si-au marturisit.Nu e chiar asa. Poate îsi amintea liceul. pâna aproape de seara. pasii pe drumuri neumblate. Fireste. cât timp Marcu nu se intoarce in tara?.Tu ai sa iubesti? 138 . el cu gandunle lui. spiter. Poate îsi marturisea: "Omul acesta îmi curând. înca. între ei. Duduia j pe fereastra. Marcu însemna tot ce vietuisem i dur. si iectunie. Si nici unul. zâmbind. epicureu înnascut. El ramâne pentru totdeauna la Paris. Si moartea bunicii lui. nici altul nu vor sa renunte la minciuna. fântâni la rascruci de drumuri. Vorbi Marcu. dar e afectiva. . Trenul despica sesuri cu flacari albe. . Spuneau ca nu se iubesc.. Zaream gari. pagubelor si câstigurilor. aceasta e tara mea". Marcu a evitat. Marcu a zâmbit si a început sami istoriseasca viata pe care o va vietui la Paris. si noptile de Purim. pleca. despre viitorui lui. privea.unitatea inteselor. astept lamuriri de la d-stra. pentru ca eu am suferit mai mult.Eu nu cred nimic. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali.Poate crezi ca ne iubim? . Si Marcu privea. catre perechea ce soptea la fereastra: .. Ne întelegem.. la o fereastra deschisa. sa aflu motivul legaturii d-voastra. gândeam. si maturizarile mele dureros de prei lungul experientelor cautate si exaltate. Ma întrista gândul despartirii de un prieten. Zâmbea rautacios.. Estera. Ei sunt studenti de ai viitorului: pregatesc o casnicie întemeiata pe . Poate ca. cred uscat.

. si colegi din liceu. în Franta. eu asteptând noaptea. si profesori-despre toti.Daca iubirea lui Dante si a lui Don Quichotte e cadere. cu Andrei. diminetile. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare.N-am sa fug de ea. Bibi îmi spusese ca o va întovarasi. Fanica. Ai cazut si tu. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta. care ma priveau fericiti.. cu gulerul de la haina ridicat. . nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor... .. Scrie-mi despre Robert. orase cu turnuri.. Eu voiam. Descoperisem de mult ritul. am coborât. îmi porunceam sa cobor pe plaja. mediocru. Trebuia sa înfrunt primejdia.. . Dupa o saptamâna. Adormeam cu viziuni ciudate: oceane.. s-o caut printre trupurile sub soare. parca ai pleca pentru totdeauna. . noaptea.. SFÂRSIT DE VACANTA Din cerdacul vilei îmi odihneam ochii pe mare. am sa-ti trimit adresa. Dar gândul meu de dupa iubire n-am sa ti— o spun.. Ma întorceam seara. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. ostroave. în fiecare noapte.Nu. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic. din scrisorile mele".Nu uita sa-mi scrii. Aprindeam lumânarea alba si citeam... Porneam aproape de amurg. Dar Niska nu era o primejdie.De când te-ai convertit? .. seara. Apa se linistea sub luna. Pe mine ma ispiteau lacrimi. soarele ce se stinge mi-era îndemn. arsite. pâna în septembrie. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. în gara.. ne-am îmbratisat. Îmi porunceam sa citesc. Dinu. . Asteptam acolo vântul. rasarituri. S-apoi. Ma întorceam acasa tremurând. singura pagina pe care o scrisesem în Jurnal. deserturi. Le ghiceam întovarasite de lumini. printre vile. înaintea si înapoia mea.. I-am fagaduit.Marcule.. De la cazinou se furisau..Desi nu e literatura. Batea vânt dinspre mare... Eu o voiam prietena. Plecam iarasi.. bici.. XIV... mediocru. pe plaja.Desi în liceu pareai vesnic îndragostit.. Am strâns mâna logodnicilor. zâmbind ostenit. de zgomote. la cazinou.Nu ne-am vazut de mult. spuneam. pe cararea ce duce printre stânci. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni.. Si prieteni vechi. si fete de profesori ma împresurau în noapte. si iarasi. Ma surprindeam tot mai des cu ochii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. viziteaza-ma. "El are sa-si poarte tara acolo. singur. Dar mai ramân în Constanta trei saptamâni. Zaream Perechi putine. melodii cu ispite. gândeam. numai. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirate.. De abia ma stapânesc. .Nu te înteleg.. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. la restaurant. în parc. . . o data cu stelele.. atunci am cazut.. Când s-a apropiat trasura. Marcu m-a chemat.. Rataceam singur. Piatra era rece si cerul înalt. Gazda ma socotea un mizantrop precoce.. e mai bine sa ne despartim acum. Scrie-mi despre ai nostri. marturisii. De ce ramâneam singur?. Marcu dadu din umeri.. el citind jurnale... . Daca vrei. Mâneam cele ce-mi dadea gazda. Am tacut iar.. de miresme.Sunt magulit. 139 . Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe Niska. despre Radu. cu fruntea în vânt. regenerare.

Eram palid. . Am zâmbit.. a vorbit. sa-i mai recunosti. .... îmi zaream stâncile. Ma grabeam. suspectându-ma. .. De ce se întristase Niska?. eleganti. .Cât va vrea logodnicul meu. -Niska!. pentru examene. Tu nu te-ai schimbat. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni. mi-a strâns mâna. pe malul marii. Cine stie ce a: cititorii Bibi are sa fie fericita. Dar paseam înainte. alaturi de un domn în alb.. asteptându-l.Daca ai sa continui Romanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. . Taceam.Paule.. Eu am rosit. Tânarul cu pantaloni albi se oprise. . Niska a alergat. M-am întors. Capatasem o verva care ma nelinistea. Ne întorceam toti trei pe nisipul rece. a râs.Pauli cel mai bun prieten al meu.. ramasagul nu l-ai câstigat.Poate pentru ca n-am vorbit o saptamâna".. negre în albul arg al apei. mi-a spus pr m-a prezentat.. s-a întors. în goi... ca nu mai aveam nici un rost. începu sa-mi vorbeasca de Bibi.. Logodna va dura dr Taceam. . sarutat mâna galant. . S-au înnegrit de soare.Imposibil.Miam încheiat haina si am Pasit în sus.. disperat. Am mintit. am prins curaj.Prietenul meu e un pesimist.. A frecut pe lânga mine. Dai are sa-Râdea. Voiam sa ma întorc. doua saptamâni..Ce nesuferit!. Nu întelegeam de ce ma priveste banuitor. fara sa înteleg pricina grabei. zâmbind.. în noapte. despre ce ramasag este vorba? Ma pregateam sa-l lamuresc. 140 ..Fireste. Am întrebat-o daca ramâne.Si dumneata. . m-a privit.. spunând ca sosisem numai de o zi. team asteptat din iulie.Bibi sta la mine. în noapte. chirie. îmi spunea tu. intr-c noapte.Pentru un asemenea eveniment.. plictisesc o pereche". acum.Am venit sa ma odihnesc.. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovit. . gândii eu. cu ce gând? . Dar m-am oprit. "Poate m-a recunoscut". gândeam. M-am întâlnit cu un tânar. eram îndemnat sa-i ? I Niskai.. . Eu ma înveselisem pâna ia sarja.. Ma întorc apoi. Niska era entuziasmata de capriciul soartei. grabindu-se pentru întâlnire. Paul se enerva.. Am trecut prin fata tor fara sa-i prive ochiul s-a împotrivit. am felicitat-o. minciuna ma desfata si ma alina.Niska.. în mine. L-am z o tovarasa.. Ma gândeam: "Nu mai am nici un rost la stânci. Andrei la o ruda.De altfel.. iritat. Paul se plictisea. Tânarul alerga înapoiami. jumatate în umbra. în pantaloni albi. un strain.. spre stâncile mele. stam si noi doua saptamâni! . Mam întristat. câstig ramasagul dupâ câteva luni... palid. Niska tresari.Iti pare atât de bine ca m-am logodit? .. . . ca viata era vana si hotarârile copilarii. Apoi. de Andrei. Am pasit tot mai încet.

la anul. pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd.. eu cred în cele ce spun. sa-i cer amanunte asupra lui Paul-dar asteptam sa fiu Pe deplin linistit. I-am întrerupt. .Pentru ca te-am gasit.. A venit si Andrei: mai negru." Pe Bibi am întâlnit-o într-o dimineata... dar ca prieten. si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz.. -Mediocru... Ea voia altceva.Vorbesti ca un elev de liceu. de raua cu efecte de luna. lamuri Paul. ... Niska va urma perfect dramul prezis de mine: sinucidere spintuala prin casatorie.. cu ochii în cer dobrogean. Îsi ia.. Câteva zile. dar prost. ... Paul e un imbecil.. Niska n-are sa fie fericita. am privit neaua din cerdac si am scris povestiri. .Sa ma supar? . aici. .. cu amenintarile. 141 . Apoi. timp destul sa se cunoasca.Eu vorbesc deschis. poate... ca si oricare alta sentimentala. Doream s-o revad. . ..Gresesti..De ce... ca un filozof.Bibi.. mai bine dipus..Abuzezi. fluierând.Niska s-a logodit cu un anume Paul. Ma culcam între gropi.. Astepta pe Andrei. frumoasa si fericita. m-a cunoscut la un bal. I-am mintit. ca un romancier. doream sa vorbesc cu Bibi. în gradina restaurantului.închipuieste-ti. .Tu judeci altfel. .. Bibi. Cu atât mai rau pentru Niska. Eu vreau ca viata Niskai sa semene Niskai.Domnul Paul are sa-mi poarte pica.E discreta. mirata. licenta. . insipid si frumos.El. slabiciune sl provincie..Pentru ca ai disparut fara sa-i ceri adresa. . Va fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi Niska. Nu înteleg ce a hotarât-o pe Niska. Era neagra. vei mânca cu noi. Am adaugat: . vor pleca amândoi la Paris.Declaratia mi-a facut-o.Mie?. Paul si Niska plecasera la Constanta." Nu spusesem Niskai vila ia care locuiesc. r n pe câmp.. S-a aratat fericit de întâlnire. si porniri Le culegeam pe toate si le ascundeam în mine: "Cândva. Noptile. Ca prezicator ma bucur. Niska zâmbi. de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei.Asteptam revansa. Tu vrei ca toti sa-ti semene. Bibi? . protesta domnul Paul. nu e un baiat rau. .Asa e. .. mai spatos. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. ... Noaptea si singuratatea ""\' descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri. Mai au doi ani.Bibi. A acceptat rugamintile tânarului din lasitate. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din Jurnal. printre capite cu umbre tulburi.Exagerezi.în orice caz. Nu-l iubeste. . E tot atât de mediocra. Paul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea Floriilor. voi avea nevoie. . . O plictisea cu declaratiile. De altfel. Mi-a spus ca Niska s~a suparat mult pe mine.. spunând ca ma doboara somnul. cu o barca automobil. Am alergat pâna acasa. . Ma îmbujorasem... Mi-a batut inima. Am adormit spre dimineata.

... . mai înainte. . Niska tacea. .Nu stiu. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. cu bucurii în suflet. Niska era tot mai prietenoasa.Daca te ascult prea mult. nu stiu. 142 . A venit dimineata.Desi enigmatic. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet.... . n-are sa se împlineasca.. crezu Bibi.Tu ai s-o cunosti? -Da. Dar acum... într-o seara. ne-am asezat sa o privim... viu sa te iau de la vila. femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni.Niska. îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însami?.. Dupa întâia înfrângere. Am ramas fara sprijin. Nu te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe Paul? . nebanuite Niskai. ma convingi. Paul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide.. Niska? Am râs amândoi.. . Am încercat sa glumesc. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten. nu ave ti rezistente spirituale..Aminteste-ti un singur lucru: ca de acum trebuie sa-mi fii prieten. înainte de baie. Nu-ti sunt un bun prieten ca-ti spun aceasta..De acum. si prezicerea ta s-ar fi realizat.îl iubesti. Gândea.. Te duce mediul. privindu-ne. Sa nu mai vorbim. ..De acum. Am sa ma gândesc doi ani..înaltator. dar trebuie sa-ti spun. nu stiu.Sunt fericit....încearca sa-l ridici pe Paul. .Riscant...Nu stiu. Ceea ce vrei tu. te-ai logodit cu marea. istovita. . fagaduiesc. Pe mine ma ostenea un gând: "Daca as minti pe Niska. Nu vreau sa stie si Paul.. .Cele ce-ti spuneam eu. Am tresarit. covârsit de bucurii. . Niska avu o licarire ciudata în ochi. Niska mi-a soptit: .Ceea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele.. .Eu n-am sa iubesc decât un om mare. .. De atunci. Printre snopi în capite. ..Niska... vorbind.Niska. eu am voit întotdeauna..Mâine. Apoi... ca o usurare.Primul voiaj împreuna..." Am primit porunca gândului.. le-as fi uitat.. Am iesit amândoi pe câmp. în fata apei nelinistite. .. socotii eu. te contrazici de la o luna la alta.înainte sa încerci complimente. femeile tinere.... trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata Japonia...Daca te-ar auzi logodnicul.. Voi. Daca nu te-as fi întâlnit.Si scump. Am coborât încet cararea stâncoasa. Am acceptat multumind.. Am slabit dintr-o data.. insinuindu-i ca o iubesc?.. îmi tulbura linistea aici... coboram catre ape...... . Dar tu? . ne întâlneam în fiecare zi.. Niska îmi apuca fericita bratul. Nu credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului.. . .. cu tânguielile lui.. . Niska. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor.... încheie Andrei. .. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti... degringolada nu mai poate fi sfârsita.

Când ajungeam. ca acesta e un semn rau si ca. ... cu afât mai rau pentru mine.: crise. Marea se linistea seara.. mai eroic. mi dupa ani pe tarmuri. trebuie". M-am... risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a Orgoliul viril... cu Niska.. si noi ne întorceam pe nisipul umed. A rupt logodna. curat. sa-i spun ca mi-e i. i le rascoleam. poetii parfumati si eseistii abili. bucuriile. deasupra stâncilor. Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand. carti si amintiri îndragite. nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. i ie ^^H nam. torturile. i le atâtam. Stiu ca Niska asteapta sa o înc. Primejdiile cresc. Niska vrea sa se mântuie de mediocritate. Eu voiam o astfel de Niska . îi tremurau... o sileam sa-si paraseasca micii ei zei favoritii lecturilor de pension. sprâncenele se plecasera... am scris în Jurnal: "Niska se contrazice.ezeu. toate aceste înlesniri primejdiei nu sunt 143 . între fluvii mari. i-anv^^H mâniat de Brand. singur.. Trupul Niskai se înfrigura în serii.. Ma bucuram ca luminarea Niskaî se face firesc. nebunesc. Numai un asemenea barbat as primi ca stapân.. asa cum lucram o poveste închipuita. Ma surprind dind: alaturi de ea. primejdia eroismului meu? Totusi. la vila.. . Ea ar fi pierit. aproape de miezul noptii. Oare n-as îngheta lânga un suflet atât de îndârjit si auster? . în Jurnal: "Niska ajunge primejdioasa. pe hârtia alba. Cu atât mai bine pentru faptul meu . plecam. Sunt dator s-o ajut. de a potentele pâna la dezlantuirea în opera.exaltata: li-ai spune jide!. ma întrebam: "Mi-e draga?". libera. pentru ca se apropie furtuna.Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Dupa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat... I-am insinuat dragostea pentru asprul duh maâoj Pastorului. de a încorda creierul si sufletul catre depasiri. mi-a strâns bratul si mi-a \'. îi lucram sufletul. racorit de stele. logodna se poate socoti desfacuta. nelinistita. de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure.. . Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cni^^H iri. la urma urmelor.Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii. Uit ca rostul vietii mele e altul. Se apropie tot mai mult de Ś arasa visata. îi ghiceam doruriLe... Mi-era prietena. . la cartile care trebuiau sfârsite. sus. înfiorata de vânt. Eram aspru cu mine însumi. Voiam acea Niska pe care o întrezarisem la manastire: mandra. M-as uita la el ca la un p. de fapt. Niska ma asculta. Zi dupa zi. câte n-as face?. o stapânesc. când se descoperea urând chipuri. as pleca cu tine oriunde rea!. Am întrebat-o la ce se gândeste. daca încearca scene. sa ratac.. zâmbea si lacrama. cum îi încovoi capriciile.. creez. la examene. GhicwH .înspaimântat: eram ispitit s-o sarut.. Acasa. pe creasta dealului. gândeam. Si aflam ca nu mi-e draga.ť Ochii Niskai erau verzi. la povestirile care trebuiau trans. Dar daca îi fauresc o arma împotriva-mi? Daca eu din nou o Niska.. si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond.. Eu nu voiam sa gândesc la hotarârile Jurnalului.Niska. într-o seara cu pareri de furtuna. si mi-a strâns bratul?. fara autd^f gestie: fara afectarea fatala duduilor sentimentaie.. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit. privind amândoi marea.. De altfel. pe cararea spinarii de deal dobrogean. cum îi aprind nosta^^H ^us ca\'brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe ti^^H Ś Ś. fara ajutorul meu. zâmbind. de marea tulburata. cautându-si un sens de originalitate. M-am it. Intr-o seara.Gândean: . urmaream prefacerile. stinsa de mediocritate. Ma lega de Niska pe cu care o dezvaluiam siesi. cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. Am înteles ca pofta ei de mare e autentica.Am sa-i spun ca am pierdut inelul. Acele doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. mai întunecat. sub ochi încruntati. arcuite.. De ce m-a privit Niska si a zâmbit.La Brand.

E stupid sa pleci coplesit de aici.. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat.. am scris în Jurnal: "Niska se contrazice iremediabil.. toti trei... Vla covârseau hucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica.. pacatul de a parea fraze. Socotesc ca cel care stie sa se desfete în amintiri si poate. . . împliniti launtric.. .. ..Fireste.. fara sa ma întristez. Ś. într-o odaita cu ferestre deschise catre mare.Nu iubesti amintirile? insinua Paul.a-i iV. se întrista Niska: sa nu ma las risipita de amintiri.â-l astepte acasa în sen coase.. creând pe Niska.. ca tânguirea lor îti împiedica viata si împiedica alte amintiri sa se adune în suflet. florile. celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor.Gândeste-te ca nu mai sunt.. .. Eu socotesc lupta cu amintirile unul din exercitiile indispensabile constiintei eroice. sa le înstru-neasca e un adevarat barbat.e aleasa feminitate. Eu. Cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. Cum sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioase? Pentru ca eu ma simt tot mai puternic. . .. îmi spunea. ii stapâneam logodnica nuh ca un amant.Stâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti.? .Au. dar nu le las sa ma surpe. înflacarata.Acestea sunt fraze. Eu cultiv amintirile. zâmbind: . TAINE 144 ." XV. senin.si era vesela.Eu le accept sa ma îmbogateasca. Ultima seara am petrecut-o împreuna.. depaseste sensibilitatea de elita. nu? . Am privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda ochii. Niska întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei exaltata va trebui sa se împlineasca.. care..Ai o sensibilitate barbara. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot întoarce. . . Cel care se înfrânge.Asadar.. cu cât e un erou fara glorie.. Poate nu e înca lamurita: dar fericirea noastra e irealizabila.Poate e un erou. ma întrerupse Paul. cu entuziasm. Eu m-am hotarât si ma trudesc.Nu le las sa ma stapâneasca. Eu nu voi fi înfrânt. nu se poate.ťse.Si dumneata vrei sa ajungi. Nu stiu cum sa scap de ele. nu trebuie sa ne mai intereseze. amândoi.. asteptând ceasul plecarii. cineva trebuie sa piara. sa-si lumineze în fapt toate însusirile ei Ś .. Scriu aceasta în dimineata de 2 septembrie.... . într-adevar.. . Mi-a prezis un fapt care o va stingheri. ca nu se mai pot întoarce. sa se depaseasca. iul. desi tot mai ispitit. cu supa si mângâieri. încordând-o sa se nplineascâ. .. niciodata. desi sunt student în matematici. Niska era trista. Poate. streini unul dupa altul..Toti suntem datori sa ajungem eroi... Am tacut toti. un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan. /uind o sotie frumoasa si bogata. lasând în urma mea o vacanta cu ispite. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii. zâmbi Paul..ne. Dimineata. . totusi. sentimentele. privi marea. îsi scutura buclele si încheie: -El are sa ajunga!. Niska ne privi pe amândoi. Cu mult mai pretios si mai rar.Iata ceea ce n-am putut sa învat de la tine.. pe stâncile unde ne \'mâlniseram. care .decât Jiska rnâ stâpânet: ura pe fata: raspândea zvonul ca Ś.

lanuri. Nu voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universale? Fireste. dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. Fara urale. Stiinta. dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enriques. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi. izvoarele: sa nu marturisesc nimanui descoperirile mele. toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Nebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. Cu cât întelegeam mai mult. precipitat. O viata spirituala eroica. în marginea manualului de istoria stiintelor antice. ci cu calm." Lucram tot mai îndârjit. biruind stiinta universala. înainte de a fi adânca. Atunci îmi voi spune: m-am creat din nou. m-am întors la Theon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli." îmi spuneam aceasta si munceam. Nu primeam pe nimeni. mi-l împlineam zi de zi. Ca sa înteleg si mai bine. calme. Ochii îmi deasupra literelor groase. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe Giovanni Papini e sa-î întrec. ascuns în orasul cu fabrici. fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. de ce sa nu ajung si un erou în stiinta? De ce sa nu creez din mine o capodopera? De ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meu? Nu trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilor.Saptamâni sfârsite în lecturi pentru examene. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. de la care nu ma abateam: sa nu studiez decât esentele. Pe mine. Toti domnii care spun ca stiinta e imensa gresesc. ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. Am fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la Papini. Nu disperam. Aveam o gramatica si un dictionar. ei au lucrat patimas. "Orice criza trebuie solutionata prin munca. în pripa. pentru ca nu întelegeam tratatul lui Theon din Smirna asupra Numerelor în doctrina lui Platon. uitând 145 . prin munca aspra. pâna la maturizarea definitiva. înfrigurat nu de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu. VIII. nestiut de nimeni. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în etica. îmi vor trebui cinci. Munceam în mansarda. Taceam si munceam. ochii îmi fugeau pe textul ebraic. Ma desteptam în zori si. slava. nesfârsite. sa nu public decât gânduri straine experientelor mele. Dupa fiecare pagina înteleasa.. Miam întocmit un program si. si cu disciplina. voi birui. Dupa cea dintâi vizita a Niskai. pe lungi fâsii de hârtie.. alte carti. ma surprindeam dorind alte pagini. sau pentru ca o adâncesc comod.. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur. nu cu exaltari retorice. Mi-am Muscat buzele. îmi poruncisem atâtea reguli. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. cu metoda. necunoscut de nimeni. am citit pe Plutarc posiace. pe mi-l daruise Mieii. greaca. însemnam tot ce trebuia sa cunosc. 2 si Creatia sufletului dupa Timeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul Le scienze esatte nell \'antica Grecia Gino Loria. nu!" îmi descoperisem lacune: matematicile. toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturi. Au trecut examenele. O data ce voi realiza asceza etica. zece sau cincizeci de ani. alte urcusuri. nu cu lecturi îndobitocitoare. Trebuie sa ma scutur de neîncredere. Am învatat geometria. fara glorie. prafuite cu puncte. trebuie sa fie larga. fara sa cer ajutor. din semintele lor pot rasari paduri. cu atât ma cuprindea disperarea. nu se poate stapâni tot. au fost slabi. dezorganizat. singur. fara daruri. gradini. Nu rezista nici un obstacol muncii încruntate. pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenesti. Prietenii ajunsesera obraznici: nu voiau sa ma lase singur. ebraica. e imensa. Eu trebuie sa ajung la tinta. Am studiat doua zile si nopti Timeus. Cei care au cazut.. sanscrita. "Toti cad biruiti de largimea stiintei. nu doream pe nimeni. mi-am depasit speta.

confundam accentul Segolta cu Telisa qetanna. în loc de patru? De ce am lasat ebraica? De ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamna? De ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca Papini? De ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeri? Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea. singur. "N-am facut nici o fapta eroica. îmi racoream ochii. Am închis cartea si am scris în Jurnal: "Ma las deocamdata de limbile orientale. istovit. cu numele Naio. daca sunt melancolic. Mi-aminteam discutiile de la schit. Nu eram multumit de fapta vointei mele. pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." Degetele raschirate în par au smuls.. Eram trist.. Ma linisteam. Verbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de memorizat. Noaptea. Nu e o înfrângere. cât sa cer de la vointa. Am uitat tot ce s-a. Descifram entuziasmat din Mahabharata: "Asidraya Naio nama Virasen asuto bali upapannn gu-nairistai." Plângeam. Eu nu pot fi obosit. m-am coborât din pat buimacit. Lapsusul m-a lovit dinprincina efortului. petrecut în seara aceea. Nu ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile. si încheieturile ma dureau. Pe fâsii de hârtie ma exersam scriindu-k sub forma izolata initiala. cu nostalgia. Fruntea mi se parea stranie. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. "Am sa ajung si fara Dumnezeu!" Lucram zi dupa zi.. si nu le recunosteam. Am ramas un ceas la studiul lui Ghiaf. pey. Nu aveam curajui sa ma de nici una. sey. tey. Daca Dumnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi har? Gândul ma îndârjea. cu ochii în cearcane.întelesul semnelor. cu pleoapele iritate. Mâinile le priveam pe masa. învatând alfabetul: elif. Reîncep limba greaca.. mediala si finala. "Daca nu ma scol acum.. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. când îmi poruncesc." Dimineata m-am desteptat cu madularele farâmate." Am tresarit. "N-a fost oboseala. m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp. multumindu-ma cu texte traduse.") Dupa zece zile.. "De ce am dormit opt ceasuri." ("Fu un puternic rege. !-Daca am sa înnebunesc?" Am 146 . Pâna atunci. daca nu mai plâng"." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele.. si nu eram multumit. Ochii ma usturau ca sa descifrez pe zad initiať de zad medial. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. învatam. Am petrecut o dupaamiaza întreaga p] du-ma prin odaie. "De ce sunt obosit?" Mu ma mai simteam obosit. acum?. "Totul trece. ci o experienta. îmi strigam: "Ajunge! Ajunge! Am sa înnebunesc!" Si iar gândul: "Acesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica. a miopiei si a literelor". disperat. îmi odihneam privirile în toamna. Am reînceput sa plâng de furie. noapte dupa noapte. Am schimbat orele de ebraica pentru dimineata. confundam pe maqquei\'cu pase/:. fiu al lui Virasen. m-am spalat si m-am asezat la masa. Priveam toamna prin ferestruica. Trebuia sa aleg. Dimineata m-am desteptat senin. dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui Fumi. "Plânsul e stupid si enervant. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui De Martmo. mai ales formele Hifil si Himaei Dupa un ceas de tulburare. realizarii vietii eroice. Eram palid.. simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. bey. N-am facut un pas mai înainte.. totul trece. am rasfoit manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. M-a cuprins spaima. Mau disperat cele patru izafet. gi hey. trist. chinuit de aceeasi lupta cu toamna. cu slabiciunile. Ma revedeam în adolescenta.. Trupul întreg îmi era greu si-l simteam strain. "De ce citesc Simmel si nu reîncep greaca?" Am deschis gramatica greaca si caietul de cuvinte. Apucam o carte de Simmel neînceputa.

Am adaugat: "0 simpla criza.. Eu exist!" XVI... dintr-o data." "Daca ma culc. Durerea nu o simtii decât o clipa.. "A dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere." "Am sa ma culc!. Ma gândeam la moarte.." "Doamne! Doamne!. apoi." "De ce ma întreb?. am sa-nnebunesc!. Dumnezeu exista sau poate nu exista... senzatia de sfârseala definitiva... "începe surmenajul" mi-am raspuns... Apoi. Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului. Un gând ma biciuie: "Nu pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul!. Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii. "Acum trebuie sa ma culc.... Sunt o bestie." "Ma culc." Urmam dialogul celor din mine înspaimântat.. Alta data. REDACTIA 147 . mai multa disciplina. ... în zori m-am desteptat." Vârtejuri de frig îmi patrundeau prin urechi. Dumnezeu exista?. "Cine sunt eu?" zâmbii. Oboseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite. "E stupid... pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda Cu carti... dupa ce m-am înabusit cu o perna.." "Poate am înnebunit?." "Nu exista Dumnezeu.. cu palmele împreunate: "Doamne! Doamne! Doamne!" Nu puteam sa gândesc.Nu exista oboseala!. nici sa simt cuvântul Doamne! II spuneam numai.." îmi porunceam. gol de continut. dar vointa nu-si mai gasea vehicul în carne. totul trece". sunt o bestie. am deschis Jurnalul: "Poate am sa-nnebunesc astazi. înseamna ca sunt bolnav... acum. nu lamuream întelesul cuvântului pentru." "Liniste! Liniste pe nervi!.. Trebuie sa strig: "Nu exista oboseala! Striga!" Ma clatinam. Ma surprindeam întrebându-ma: ce înseamna scaun?. M-am surprins tremurând... în genunchi. Gândul ma insinua. cu bratele pe masa. Eram tulburat." "Daca am înnebunit?.. cine a strigat?" "Eu!" "Cine sunt?. Ba am!." Am adormit greu.... îmi navaleau pe creier. la nebunie.. Cine a glasuit astfel? Nu-mi recunosteam vorba. Am început sa ma rog. 'Surmenajul nu exista pentru mine".. Totul pierise...rânjit: "Acesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".." îmi venea st râd: "Dracul! Dracul!" Inconstient.." "Nu am vointa!.. "Daca nu ma mai limpezesc niciodata? Daca am sa ramân toata viata asa?" îmi smulsei parul de ciuda.." "Daca eu sunt dracul?" "Hei! hei!. Am recitit rândurile din Jurnal. "Roaga-te lui Dumnezeu.. Astazi voi dormi mai rrnJt! dar jos nu ma cobor.

face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din chenzina. Ajuns acasa. înjura! Pe mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. Gâsindu-si subiect. Rânjea. cu canapele rupte. Dar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. usi trântite. . ud pâna la piele. cere corecturi. ai sa te înveti sa scrii scurt.. mobil. s-a întors si l-a înjurat. A întrerupt anecdota. Birjarul fu de la început înjurat. Spunea de cal.. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". sa vorbesti cu Traznea. adauga. ... L-am întâlnit în redactia cu fum de tigara. Povestea o cearta cu un birjar. un barbat tiganos. A dat cu ochii de mine. Birjarul n-a vrut sa-i duca. A început o noua anecdota.. Śnalt.. cu nerabdare. brun. vorbea. rusinat. îmi spuneam. "Traznea" era pamfletar si om temut. altfel. batrâna. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. De aici. calul fu prilej de insinuari pornografice. de câte ori mai pomenea de el. A sfârsit prin a-l duce acasa.E frumoasa? . Nici politica.. Auzind ca birjarul îl înjura. L-am recunoscut pe "Traznea" dupa limbaj. cu peretii învesmântati în afise colorate. de obicei. nu ridica ochii din manuscrise. Am întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu miar putea fi primejdioasa. cu dinti albi. . Fireste.. Profesorul m-a prezentat. Le-a înjurat pe toate. N-ai sa scrii decât ce ti-o placea. priltj de cearta.Profesorul de logica era de acum si ziarist.Ceva sa las sânge. Alaturi. telefoane. Pe biroul secretarului. ca sa afle subiect.. de strada si de ploaie. Am ramas.. Daca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii... Am urcat iar treptele redactiei. trimite dupa articolul directorului. Nu stiu daca a sfârsit scrisoarea. am sa am grija sa te dau eu afara. cu buze umede..De ce ma întrebi? Nu stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolul? Povestea din anecdota si citea din scrisoare. . Aceasta ma încuraja.. necunoscuti timizi. nu raspunde la întrebari. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. a plecat furtunos >n odaia vecina... în ziare.. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti: secretarul de zi.. apoi. . suna servitorul. Nu sa-\'Uta. lânga usa. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. Sterge.. cu par si atitudini disperate. barbati multi.. anecdota n-a sfârsit-o. A repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului.. limpede si la porunca. Aceasta foloseste.. am scris pâna seara pagini pentru ziar. trimite la tipografie vraf de manuscrise.îti dau un sfat: nu lauda niciodata. Dar aici n-ai sa faci gazetarie.Gazetaria e fatala celor de vârsta dumitale. lipeste fituici pe margini. acesta a raspuns. Mi-a frunzarit manuscrisele cu ochi binevoitori.. Pastreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra.Se publica.. Te-am angajat în redactie. . sonerii. Stateam întrun colt de canapea. dactilografele la administratie. Vorbi de trasura. Usierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna doreste sa-l vada.Dumneata esti?.. cere aspru articolele redactorilor. . Ci numai o experienta publicistica. Am asteptat sa treaca ziua. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. Vino mâine pe aici. nici reportagii.. îl însotea cu o înjuratura noua. cearta pe reporteri. Aici. 148 . Cândva scrisese cuvinte bune asupra-mi. cere pahare cu apa.Nu.

. toate gândurile. . pe un tânar elegant si istovitor. larg. tragea concluzii.Ai nostri. Citise toate scrisorile particulare schimbate între sefii sau reprezentantii opozitiei. si la Patriarhie. Reporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara.Mon cher.Manuscris?. chinuit. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna.Omul matale. Îl admiram.Frustrarea fiscului. toate politele. A doua zi.. si la primministru. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis. Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui.Te-a indus în eroare. care-mi spunea: "Piciule" si ma batea pe umeri.. Stia toate planurile. el putea sa serveasca amanunte... Despre oricine s-ar fi vorbit. o stiu de la ministru. aprinzându-si tigari. si la Vama. fara invidie. doua subtitluri. Am pomenit. Stia toate trenurile întârziate.Exclus!. . .Ce-a scris patronul? . Reporterul cunostea pamfletul.. Reporterul se aseza la masa glumind. un titlu pe doua rânduri.. pe vremuri. toate întâlnirile guvernamentalilor.. unul cu tigaret de chihlimbar si cu un vraf de ziare germane. într-o dimineata. gras si roscovan. Reporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anchetelor politice": . de coleg autor al unui pamflet manuscris.Pardon! Persoana care mi-a spus. Unul spunea "servus" si-si freca nervos unghiile. Vorbeste rar. De trei ani nu mai citeste aproape nimic.îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. celalalt. cu pleoape micsorate. precis ca un functionar de gara. veninos. A intrat în gazetarie. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. douazeci corp obisnuit.."Revista". dar nu a avut bani. si la Palat. Celalalt pasea demn. caustic sub plecaciunea umila. Cunostea toate intrigile marilor budoare. îi citeam "ancheta". intervine reporterul Parlamentului. insinua îndoieli. un licentiat în drept. toti preotii. si la Camera. toti prefectii. Atunci se adunau în redactie toti. în multimea redactiei. toate cafenelele literare. N-ai vazut cu cine am venit în masina? . A avut succes. Se culca. la tiei. cu monoclu. afirma.. si procesul de asociatieMai deosebisem.. se interesa secretarul. coane. sincer. râzând înecat.. De obicei. care inaugurase o serie de "anchete politice" de succes. Licentiatul a încercat.. critica literara. si la Siguranta. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte. sefule! Avem. si la Capsa. . seara. atunci.. . ipocrit. Venea aproape de prânz. . un cliseu. Veneau amândoi directorii. Ma îndragise un reporter scurt. si la Interne. un nume cu desavârsire necunoscut. toti amantii actritelor de la Teatrul National. vizuala si auditiva. Profesorul de logica asculta pe "Traznea" si fuma. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. toate amantele directorilor celorlalte teatre.. Fumeaza mult si tuseste.Câte rânduri? ... despre împrumutul extern. . slab.. lansa sfidari.Douazeci si sase de cuvinte. E vesnic bolnav de ficat. cu vesta alba si cu gesturi distante.."Traznea"? . Asculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. si lauda cu amar pe 149 .

Viorica iesea de la facultate. în-muind tocurile în calimari.O gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui. îi întâlneam în apropierea serii. cu gânduri multe. corectând ultima fraza scrisa. în sala vasta alergau copii cu manuscrise. si m-am trezit ca n-am facut nimic. ... .Nu insulta gazetaria. Dintr-o polemica literara.. .. Viorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea. e inima si creierul tarii. asa e! încuviintara calduros cei doi reporteri politici. ataci Parlamentul. .. s-au aprins tigari. tuciurii. Radu o astepta.Ora cinci si un sfert. apoi capul. .Asa e. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie.. ma întorc în masina cu prefectul.. am amânat licenta în Istorie.. exaltat. Manuscris?. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. e inepuizabil si inedit. începu Traznea. Nu întelegeam ce îi putea spune. în mansarda. apoi trunchiul. ."Piciul". de idile. Plecam înfierbântat. nu mai pot citi decât gazete. .Neanuntata. traieste in medias res. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. Poate. s-au adus pahare cu apa. Articolele sa fie efemere.. A trecut an dupa an. apoi mâna.. am scris zi dupa zi. porunci reporterul gras.Va aduc eu reportajul.. Si curajul îmi crestea... daca nu e roman Pornografic sau memorii politice. Mare mizerie!. m-am risipit. de spirt. Gazetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris. pe bulevard.Eu am cercul de studii. Asteptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile. socotindu-le glume.Vine ambasadorul Elvetiei. Eram stapânit de 150 . . vorbi cel roscovan. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai harnic. vorbi profesorul de logica. s-au împartit pe la mese blocuri albe.. Aroma cemelei proaspete. preciza autorul "anchetelor". Radu nu putea fi crezut.V-ati apucat de taifas. Miros de cerneala... Apoi.. ca e sfânta. ajungi întro polemica de doctrina politica. care nu absolvise clasa a saptea. anunta secretarul. de plumb.Cu conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri. -Ora? .. în fiecare seara. lucioase ma desfata. Gazetarul se naste în fiecare dimineata.. ...! Gazetarul e un erou. interveni secretarul. M-am farâmitat.. si ce-am ajuns?. . . Acum. cu sângele rascolit. el.Eu am adunarea de la "Casa Scoalelor" si senatul universitar. . îti apuca întâi un deget.Cine se duce? . cu geanta sub brat. Raspundea sfios si evaziv când o întrebaJi de lecturi. gazetarul perfect e reporterul anonim. . Din acea zi esti robul gazetariei. de cursuri. Iar au rasunat sonerii.. cu spalturi. Nu întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. e aproape neurastenizat.O conferinta diseara. si munceam de nimeni banuit. Am amânat doctoratul în Drept. fara sa-si ridice ochii din pagina. iar nu I pentru un an sau o luna.Eu am Camera. fumând. . Toti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. .Eu am patruzeci de ani.. de pâine si de putregai. Turnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor.autorii contemporani. Radu pasea în toamna tot îndragostit de Viorica. Ma enerveaza orice carte.

mai batrân. ranit. Nu stiam cum sa-mi acopar disperarea. Viorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram. pentru ziar si pentru Universitate. Pe drum. toata noaptea. întorcându-ma singur acasa. . la sticlele baute. plâns si apoi s-au împacat.. Gabriel a cautat-o ca un nebun. tristetea care ma coplesea. în fund de provincie sau de mahala.Ce face domnul Gabriel? Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". nu stia unde vreau sa ajung.. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete. cererile în casnicie de la Mehadia. Nu întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc.. Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. ci corector de noapte. pentru ca o ghiceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. Povestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic.Niska se odihneste dupa examene. .. s-o chem din nou în mansarda sisi pregatea vreo razbunare draceasca. aveam ameteli. de Nonora. alaturi de ei toti. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei.. Nici Bibi. alaturi de un presedinte. -plecat. sigure... Nu stiam ce sa-i raspund. îmi fagaduiam sa scriu Niskai o pagina mustratoare. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic. "Seful" era încurcat de descoperirea mea. au . Fiecare încerca sa para cel biruitor... Spune ca esti un nou Pygmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta. rupt de fâsii straine una de alta. încercam sâ ma gândesc la festival. . amintindu-mi petreceri de iarna. mai amar. Ti-am spus ca lucrez. o vad atât de rar. Cel putin Niska are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea. încheiai eu. plânsul lui Gabriel. . Chiar domnul Elefterescu era acum schimbat. n-a vrut sa se mai duca la slujba. Mirarea Nonorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a ochilor. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. erau atât de departe. Sotia s-a întors. într-o mansarda acum înghetata de singuratate.Lumea vorbeste altfel. poate.. Am aflat cu uimire ca nu e student. erau amintiri.Dar Niska? . saracul. Ma supara capul. îmi vorbea prieteneste. Nu mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi: sefule. siguranta muschilor mi se tulburase.. ireparabile.. si ajungeam obraznic. Dimineata. De altfel. de Bibi? . A încercat sa se sinucida.Niska are dreptate pâna la dragoste. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. certurile dintre sotie Si sora. îmi simteam sufletul sfâsiat. Pe Nonora o vedeam rar. N-am scris. Si ma înduiosa. Erau atât de departe. la mare. zâmbii eu.Daa?.M-a înscris "Malec".. Nu stiu daca era hotarâre sau timiditate. în treacat. Si toti stiam ca e îndragostita. De ce m-am întristat.Nu cred.Niska se foloseste de o alegorie stupida. i-am raspuns ca lucrez. Nonora nu se supara. cu Nonora. întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul. îmi suspecta gândurile. . cu nuanta de blândete superioara. se astepta. Eu îmi aminteam de dupa-amie^ile primaverii.impresia ca Viorica e vesnic îndragostita.. . cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întors. stânjenit de indiscretia rautacioasa a Nonorei. tulburate de sexualitate.. Parea umil. la berarie. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca. examenele pierdute din pricina slujbei. . nici Niska nu stiau nimic. într-o noapte.. la plecarea mea în miez de noapte. Am înteles ca sunt tot atât de 151 ..

mai tare!". "Totul s-a petrecut aievea". de înfundare în balta staruia. domnule Elefterescu? Mirare.. pasi grabiti pe scari. Nu vreau s-o înteleg. gândeam. Ochii îmi licareau de bucurii.Niska iar s-a schimbat. "Eu am nevoie de prietenia Niskai. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile. creion chimic. în mansarda." Eram atât de ostenit. lucrez". "Vreau sa înteleg!. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur.... o dispretuiesc. Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna: "Sefule. "Nu ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat.. Îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. ma privi si se aseza la I masa. Mi-am strâns pumnii. Senzatia pliabila de agonie. . si-l repetam în gând.... Am rostit. gândeam eu multumit. Descoperisem un verb. si ma dispretuiesc." Arn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica.. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . Servitorul mi-a adus corecturi. câteodata.. încapatânat: "sa lucrez. în fata mea... uite pe ŤMaiecť!". sjl.." Zâmbeam. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb. am luat corecturile si am cerut. E atât de nostalgica. "Eu am scris acestea"..mediocru ca si ceilalti.. Strânsei iar pumnii. sefule. . profesorul îsi scria articolul. agatata. Uitasem cum se spune cuvântul "nimic". îmi marturiseste ca plânge. alaturi de domnul Elefterescu.Sefule. Asculta mult. XVII. Ramâne pe drum. Eu m-am luminat. Nu izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu.. de nervi destinsi. Nu întelegeam nimic. auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie: "mai tare. perfecta?.. nu visam. Vrea sa plece. numai pentru mine: "vreau sâ lucrez!. te-ai facut palid. râzând: "Malec"? "Malec"?. pentru ca n-am putut crea înca adevarata Niska pe care o cheama sufletul meu. sânge fierbinte stropea creierul. aproape. Are atâtea însusiri.Si dumneata pe cine cauti aici. Atunci. fierbinte..Nu v-am spus? sunt corector de noapte. la masa.. Am cerut un pahar cu apa. Domnul Elefterescu îmi vorbea.. Nu stie unde. în amurguri prea sângerii. Nu mai pot deosebi visul de realitate. El ma privea atent. "Cine l-o fi învatat sa scrie?" ma întrebam. acum. sa o umilesc. A uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. De când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. Auzeam usi trântite. îi vorbesc aspru. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. Am scrâsnit din dinti.. ... atenta si trista. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe. nu stie cu cine. "Aceasta înseamna ca trebuie sa ma odihnesc. uluit. Ma viziteaza des. zgomot surd de tramvaie." Domnul Elefterescu a tresarit. M~am înseninat. de ce nu pot s-o împlinesc. "Toate acestea din pricina toamnei si ai Niskai". Ca lupta e zadarnica. Ma frecam pe frunte. Apoi. | -Ceai?. Profesorul trecu pe lânga mine. 152 . încât m-am lasat blând pe scaun. fara sa-mi înteleaga nelinistea. încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. O clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. Am tresarit. Nu se întelege. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine.

Ai sa ajungi un resort. dupa ce te-ai realizat launtric.. cu prietena mea. Niskai. Ce?.Tu ai vointa. lânga tine. .. Tu poti îndemna sufletele masculine. nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac. Ma temeam de toamna si o înfruntam. e torturat de obsesia depasirilor. genul Paul. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila. Fireste..Atunci nu le-as fi cunoscut. nu de Paul. toate farmecele.. Nostalgia ta e hibrida. . Acestea. râdeam amândoi.. . Sotul tau va fi un fericit. nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau.Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza. Niska asteapta confesiuni. Ma tulburau. . fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism.... pleaca. . Banuieste ca o iubesc..Alege un coleg si desteapta-i vointa.. Ea iubea toamna. De altfel.Niska. Ma reconstituieste intuitiv. Eu nu pot minti. însa.. Vreau sa plec. cu însusirile ei de aleasa feminitate.O femeie nu poate.. nici sa te istovesti în garsoniera. Eu îndragisem iarna si vara. toate ratacirile...Nu stiu cum sa te lamuresc. asta nu stiai? Si apoi.. Eu o uram. Daca nu poti pleca singura. acesta-i un dar ales... Plecarea e singura care trebuie sa te intereseze.. Ochii verzi s-au îngândurat. Vreau sa te fac sa întelegi un singur adevar: ca stapânind o vointa calita. toate viciile. prietenei. . Niska era intrigata... lumina intermitent si suspect. îti poti îngadui toate experientele. însa. Dar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite. Ś... afara de hotarârile mari. si totusi sunt nelinista. e drept.. cu sugestiile mele.. exceptând. fireste. vointa nu mecanicizeaza. treci prea departe. .. ca nu-mi dezvalui sufletul ei.Atunci nu te mai gândi. ci munceste. .. ci cresc.... Toamna si primavara. Ai mai spus aceasta si asta-primavara. ci da putinta celei mai furioase libertati. Nu e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez.Cine?." Dupa-amiezi de octombrie. gândul plecarii e stupid si inutil. Ai sa îndepartezi toate ispitele. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu. Ispitele biruite nu dispar....Eu nu am sa-mi iau sot..Bine. .... Vrei sa pleci... daca nu le cunosc? Poate sunt un Don Juan.Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. nehotarâta.Paul a fost un accident... cine îmi da dreptul sa vorbesc. pe care nu le cunoaste nimeni. Pe banca din parc. Nu poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni. Cum ar putea întelege nebunia hotarârii mele? Ea banuieste tot.... voi pleca.. stiu.. Ce am sa ma fac singura? Când am sa-mi dau licenta?.Eu nu pot. alege-ti un tovaras. te mecanicizeaza. . Stiam ca trebuie sa izbândesc.. Acum.. toate voluptatile. .Niska. catre parcuri.. îmi rapeau timp. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie. femeia se poate expert" menta în nenumarate feluri. sa-i spun. fara nostalgii. Cu cât era mai primejdioasa ispita. . când munca se istoveste în miez de noapte... Asteapta marturisiri.Stii la ce ma gândesc? La plecare.... ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei.. Un barbat. Când am sa sfar-sese..... 153 . ma oboseau.. . In adolescenta aveam si eu asemenea doruri. Vrea.Vorbesti ca o bacalaureata. fara anticipari în gând.. Nu te înteleg. .. . Don Juan a fost o simpla priza sexuala. luni de libertate.

dupa nesfârsite alergari. foarte tânar. Ajungea întotdeauna. Urmaream doua cresteri: a personalitatii mele si a sufletului Niskai. din prima pagina. la Viena. Radu tot îndragostit. nebanuite greutati. ci ma îmbogateste cu experiente.insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare.Sufletul feminin se intuieS1\' prin introspectiune într-un suflet constient masculin. sunt inutile conversatiile. Vicepresedintele venea tot mai rar. un profesor de istorie. L-am iubit mult pe Gaidaroff. Ma pasiona prietenia noastra.care avea o casa veche si darapanata . Parea guraliv si gol sufle-teSte. si un politehnician. îi pierise sfiiciunea. puterile. cu covoarele ridicate Radu dansa mult cu Viorica. o casa cu încaperi calde 5\' primitoare. Acolo. Retrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. ca Mariuca e sotia visata din liceu. Voiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita. izbutise sa ajunga persoana juridica. pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criterii. Prefectul . l-am surprins dorind o casnicie timpurie. în acea noapte. Cele doua vieti nu se excludeau. îndârjit si calm. presedintele istorisea fazele donatiei batrânului. Veneau. în cercul nostru. iar Bibi cu Andrei. în vara. zâmbea prelung. Cerea pe ea cinci milioane. de sufletul ei. încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. vie.. Erau mândre de alesii lor. de când toti stiau ca sunt îndragostiti. îmi cunosteam datoria. cu calatorii în Italia. XVIII. El îsi grabea licenta în drept. întotdeauna. cu vie. s-a ales alt comitet. tusea. nu mas întelege.. într-o noapte.. organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. întelegeam ca. "Florentele" îmi luasera înainte. ea se lumina. munceam noptile si diminetile. o viata lunga. La fiecare sedinta de comitet sau adunare. la Paris. oglindindu-mi vointa. Eu nu discut niciodata despre trupul feminin. IASUL Presedintele a organizat din nou cercul. eu ma întunecam. Uitasem hotarârile Jurnalului.. cu sali de baie. au etlit la adunare cu logodnicii. Prefectul îsi arata. Dar de aici la dragoste era înca drum lung. Presedintele regreta ca vechiul comitet îsi daduse demisia. Le vedeam atât de clar. întelesesem ca prietenia Niskai nu-mi rapeste timp. era palid.. cu scaune multe. eu nu voi fi fericit prin ea. 154 . Nu uita ca cercul se crease numai pentru a putea primi dania. Gaidaroff secretar. cu ferestrele la bulevard. trebuia sa fiu ispitit de Niska. îl voiam fericit. O cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. cu prieteni. alaturi de Mariuca. Am întâr-2lat. calorifer si electricitate. S-au înscris alti membri. o sotie linistita si cuminte. Cele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. Viorica tot enigmatica.. Viorica si Radu. în cele doua odai. în ceea ce prives trupul. Se ivisera. apoi. Zâmbeam. însotita de Gaidaroff. mi-a marturisit. donatorul voia sa cladeasca un camin modern. Presedintele s-a împotrivit. iar dupa-amiezile întovaraseam pe Niska. oricât de perfecta ar ajunge. atât. Ne adunam în sala de la etaj. modelându-i sufletul. Voiam sa fac din Niska o alta opera. pentru camin. ar fi vrut sa înceapa o ancheta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Vietuiam o viata ciudata.. cinstita. Niska.. Bibi a ajuns bibliotecara. atunci. întru împlinirea capodoperei: creierul meu. de atunci. un ceas cu un gând copilaresc: sa aleg cele mai nimerite pe-redii.

dar toate acestea au fost uitate. si însusirea de a distinge.. suntem într-o sala cu multi straini. nu uita ca esti femeie. alaturi de ea. se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane.. . Prefectul fagaduise un sediu. Pozeaza. ti-ai Însusit tot ce am dorit eu. de camin. imbecilii sunt inofensivi. îsi amânase teza de doctorat.. Grupul nostru. As vrea sa stiu tot ce cred ei. Niska. tot trebuie sa-i suporti. Comitetul nu-l ajuta. aproape treizeci... Seful delegatiei fu numit Gaidaroff. orice ai face. Fereste-te sa nu te atinga. se cred inteligenti. . se cred frumosi.îmi bat joc de vorbele si parerile lor... De la începutul lui noiembrie. e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calm. în coltul cu biblioteca. si femeia nu poate sa lupte. Ma enerveaza. Batrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste. .Cu atât mai rau pentru tine. . râzi.Ti-am furat mai mult.Mi-ai furat expresia. în anul acela.Nu. nu stiu cum sa le spun. Presedintele nu dispera. Din cercul nostm mergeau multi.Plângerea la ministru nu avu rezultat. nici la facultate. Vorbeam tainuit.... nici în saloane. — Niska. De altfel. iar o femeie compromisa e anulata. fagaduise si lemne.. de o conceptie etica a masculului. fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui... .testamentul va fi declarat nul.Nu e adevarat. Ma revolta.. Dar sala împrumutata era prea mare. pentru ca tu esti o femeie. nici "paiate" nu e de ajuns. sa stii.. pentru ca. . N-am întâlnit nici unul care sa-i semene. era straina.. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. nici pe strada. de când presedintele refuzase târgul cu casa. între studenti de la toate facultatile. Stirile alarmau comitetul. se cred seducatori. ocupat cum era cu dania. Toti oamenii îmi par imbecili. 155 ..Putin îmi pasa! Niska. chiar. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans.Niska. Numai presedintele nu-si pierdea calmul.Ceasuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor. Celelalte grupuri se exercitau în glume cu felurite nuante judetene. Voia un cerc strâns si intim. Presedintele nu putea veni. . cu patefon. .. De ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiate? Daca poti. nu sufar.. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau.. Niska m-a silit sa ma izolez.. apoi. Facu testamentul. Doi nepoti amenintau cu proces de mostenire.. mediocri si stereotipati. daca stii sa te izolezi. cât de curând. spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. de donatie. de mult. -Poate sunt. Te apropii.. Sa taci. . prea rece si. congresul studentesc se tinea la Iasi. ca sa se poata ocupa în voie de cerc. imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism. dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii.. dintr-o suta.. Nu pot sa-i sufar! Nu stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati. Nu muncesc. Batrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor. niste papusi parfumate... Mai trebuie sa faci un singur pas. batrânul va fi supus unui examen medical.. nu!. cauta solutii.dupa moarte .... nu se bucura.Stii de ce râd? Pentru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc... dar nepotii vesteau ca . ca sa-si vada dania împlinita.Exagerezi..Sunt obraznici.. pe o treapta de scara. asteptam hotarârea zilelor de congres. zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. atât. .. ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum... Nu le spune adevarul aflat de tine. ..

au izbutit sa coboare câtiva.. Ne lovea*vânt peste crestete. Se întrista. Presedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi. Ea poate nadajduia o destainuire. ma cotropeau puteri proaspete. si numai prin carti. toti cei din "elita". In compartimentul nostru de clasa a treia nu exista lampa.. de fapt. daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine. ma bucuram eu sa-i chinui entuziasmul si. Râdea. saruturi umede pe obraji straini. totul se linistise. Ametita de vânt. Niska era exaltata. mult.. Trenul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi. Pentru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de meschina veselie.Poate ti-e somn. Se aflau. încât ar fi înmarmurit-o? Taceam. Noi doi am ramas la fereastra. salbatece. Anevoie. Studentele socoteau ca par dezghetate daca repezeau riposte cu insinuari. fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. cu îndrazneala.Domnii studenti sa pofteasca jos. sub ochi rai. invidiosi. Ne-am adunat. studentii au navalit în toate vagoanele. Adormi pe umarul lui Bibi. navala s-a dezlantuit. Cum i-as fi putut spune Niskai ca destainuirea era altceva. Am tacut amândoi. zâmbea. Fireste.. au ticsit coridoarele. De ce l-am propus. pe coridoare. atât de monstruos înalta. nu toti studentii din vagonul nostru. repede. S-au aprins lumânari. se pleaca biruita. Niskai îi fu somn. tare. îmi strângea bratul. la membrii comitetului general. de parinti. lubrici. Fiecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere." Noaptea. miam amintit de .. Fara sa vrea. furnicau studenti si studente.. în restaurant. I s-au asezat pe trepte. sefii! trenului. Nimeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. A ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril.în seara aceea am scris în Jurnal: "Niska face progrese primejdioase. nu o supara nimic. suntem dusi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre Niska. pe doua banci de lemn. nebanuite. alaturi de noi. pe sali. Gara de Nord astepta doua trenuri. nu plecam. în noaptea aceea.. nici toate studentele nu se subsumau 156 . Daca Niska nu-si va întâlni un dezastru apropiat. lauda. De câte ori o vedeam ostenita. Controlorul. . Din compartiment.. întotdeauna. unor necunoscuti si necunoscute? L-au acceptat cu exclamatii. Pe Niska. striviti. -Plecam! Plecam!. Pe peron... ci.La Iasi. fara sa clipeasca la pasajele riscante.jocurile" domnului Elefterescu. Când au sosit vagoanele în gara. nu stiu ce am. fara sa se intimideze în fata unei replici juste. în mediocritate. risipiti. Aflând ca primul tren pleaca în câteva minute. Nu te supara nuanta?. Ś . aduse de congresisti prudenti. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult. va suferi mult.. la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. nesuferite. Calatorii de toate zilele erau Purtati. Nu am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie. Barbati visati de ea se gasesc rar de tot. Noaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie.Nu stiu ce am. s-au îndesat în compartimente.. grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. De ce nu pot zugravi aici surâsul Niskai? Am plecat. de studente timide. . îmi judeca sexul dupa un criteriu care nu mai e feminin. Se face alt tren la noua patruzeci. hamalii disperasera. iMi-au fost.. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic . saruta pe Bibi si pe Viorica. Dupa un sfert de ceas. si aceasta ne desfata. ceilalti ne iscodeau suspect.

nici glumele lui Gaidaroff. întâlneam mereu zâmbetul vioricai. una câte una. Am fost împins pe un coridor de multimea congresistilor. Cercetam cu ochi ascunsi daca ma priveste cineva. acoperite cu semnaturi violete. Nu mai mi-amintesc nimic. Jocul dura.. fara sa vad nimic. porunca de a-i ajunge. ovationând.. Eu privisem tot timpul pe fereastra. Nu era prea greu. în mansarda mea. în jos de Copou. în piata. în tren. otravit. cu bratul Niskai în stânga. cu melancolii. la Niska nelinisti si tristeti pe care. Cautam. careia colegele îi spuneau: "studenta din Viena".. Un singur gând: toate acestea vor trece. întesata de tineret. Nu puteam fi atent. domnule. Amândoi pastram de ani nostalgia lasului.Haide. în noapte.. singur. nici tacerile lui Bibi. Am privit-o si eu si am vorbit înainte. se nivelasera. brat sub brat. Deschiderea congresului la Teatrul National. nu ma plictisi. pe cer. Si primeam duhul strain. ma rascolea. de steaguri. Vorbeam tare si degajat.aceluiasi tip. . rece. în drum catre un congres. ci zâmbeam. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent. Ea se prefacea ca doarme. împreuna cu toata "elita". galagios. pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine.. Si erau zile de toamna frumoasa. aspru. pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. mult. cu pleoapele vinete. în restaurantul cu stapân fericit. Simteam. Lasam sa se strecoare cu ochii pe uliti. ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. eu voi ramâne iarasi singur. lasul.. fara sa înteleg.. pe care n-as recunoaste-o. Grupul meu a aplaudat. le-as fi smuls cu cleste înghetat. râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara.. nelinistiti de apropierea teiului sacru.. ascultam urale. fara sa\'fiu stânjenit.. Niska se desteptase si ma privea. Mi-a raspuns ca-i e somn.Ma lasi sa dorm cu capul pe genunchii tai?.. teii. Niska era cu adevarat înduiosata. N-am auzit nici un discurs în întregime. gemând de tineri cu cocarde tricolore. Fireste. palida. daca îmi poruncisem. de dudui cu cocarde.. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi: ulite.. nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând. asteptat cu ochii. si nu voiam sa accept concluziile referentilor fara sa pipai încheieturile obârsiei. Niska m-a chemat la fereastra. Simteam cum vazduhul orasului ma încingea.. alei.. încurajarea m-a enervat.. Simteam cum ne mângâie duhul orasului cu taceri. Gara. . sa sarut o blonda necunoscuta. cu studente necunoscute. Dar. De ce nu obosea? Cât i-a trebuit Niskai pâna ce sa adorma? S-a desteptat în zori. cu Niska.. Toti ne vadeam schimbati. cu valiza în dreapta. dorit. 157 . Nu-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în Copou. îndragit în liceu. ma încovoia. cu ascunzisuri de suflet.. ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. eu îi rasuceam buclele.. o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti. Cea dintâi masa. Problemele îmi erau necunoscute. Si apoi. idilele. visat în primaveri singuratice. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita. nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui. dur. Am întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Nu voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari. si atunci ma voi stapâni. case cu cerdacuri. în lumina vointei si creierului meu. Am avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete. si paseam tot mai departe. Toate acestea ma desfatau. în josul unei date: 28 noiembrie. Paseam zâmbind..

cu degete lungi. stânjenite. Ce ne-am spus noi. cu familie straveche în orasul boieresc. Dimineata.. L-am batut prieteneste pe umar. daca as fi izbutit. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei . asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna. se apropia întoarcerea. Eu ma bucuram ca sunt uitat. Niska iar se schimbase. Eu ma trudeam sa-i fac prieteni. buze rosii si nume cu faima. Niska mi-a dat un plic.. as fi niers mai departe. Râdeam. Se temea sa nadajduiasca. alaturi de Niska. nu puteam scrie. sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. eu o ajut sasi gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. noaptea întreaga? As fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-\' Eram. Ea ma ajuta la studii. fara îndoiala. o fâsie cât o palma din rochia ei de bal... atât de atenti unul la altul. Regretam ca nu-mi luasem Jurnalul. îl ruga sa ne duca în redactia Vietei românesti. mai nelinistit. Si zâmbeam.ochi cu spaime. Am întovarasit-o peste tot.. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din ochi. Cea din urma oara. dar ea se purta ca si cum mi-ar fi ghicit si împartasit gândurile. se farâmitau în perechi. Studentul o îndragise. Orice ar fi încercat. Studentul nu stia ce sa creada. Era aproape o zdreanta. Am uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte. poate chiar fagaduiti. Nu mai era trista. îi voiam logodnici. am rasuflat.Vizita în redactia Vietei românesti. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. Ne crezuse îndragostiti. Eu eram fericit. Amândoi.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei.. prin Copou. . Râdea mult împreuna cu studentul balai.. Ochii Niskai erau aceiasi. Am cutreierat mahalalele. Vorbea mult si râdea. mai vast. baiatul îi placea cu adevarat. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care Niska îl cunoscuse în tren. Atât. "îmi îngadui prea multe slabiciuni". cu studentul îndragostit de Niska. Nu se mai putea dansa. . am uitat. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici. Ma asteptam sa aud hohotind în urma noastra..Aseara am îmbracat-o ultima data. Ii sunt confesor. si mi-e colaboratoare. Si-o îndragise. Fetele trebuiau sa zâmbeasca. si ai mei. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. Tot ce am simtit atunci. Niska a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. . cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada Lapusneanu. Avea mâini albe. Lânga morminte. a intrat în sala sufocata de perechi. eu tacând.. Când ne-am spus: "Buna seara". gândeam. apoi.. Balul. Grupurile se frângeau în multime. el vorbindu-mi de Manuca. N-am spus Niskai nimic. cu ochii în jar. în cimitir a lacramat. mai dornic. strângând bratul Niskai.Noaptea am petrecut-o împreuna cu Gaidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centru.. 158 . Dealurile lasului le-am vazut. Situatia era penibila. Acolo. Pe alta hârtie. Apunea soarele. îl întreba curioasa amanunte iesene. Doar eu i-l daruisem astfel.. nu mai era gânditoare. De ce sa plâng? Nu apune si. am fost trist. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei.Nu suntem decât niste prieteni ciudati. întelegeam sufletul Niskai pâna în unghere. trecusera doua zile de congres. pluteau în aburi viorii. avea nasul drept... Am urcat si la Cetatuie. Cercul nostru era nedespartit.. cu cearcane.. Fireste. Am alergat pe scari. Ma sufocam. pe noi. pe care însemnase data. dupa ce intrase în cofetaria vecina. Poate.

daca Petre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. Fapte. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. nadajduia sa ajunga profesor universitar. de Viorica. cât mai mult. Câteodata era dusmanos. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. sau carti de eruditie vulgarizata. platind scump. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. Trebuie sa reiau munca de la începutul toamnei. In fiecare dupa-a-miaza pleca. ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. Niciodata nu m-am simtit mai slab. Am sa încerc sa ma apropii. numai pentru ca era "un hoffl-me du monde". Dar se trada. Anii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. cauta cât mai multe cunostinte. Cel mai bun prieten "nu pretuia" nimic. flirta cu dudui bogate. îi voi da un suflet.. Am scris în Jurnal: Jasul a fost mult mai primejdios decât socotesc. Ma simteam iarasi puternic. Eu înteleg. Putea pomeni cartea la facultate sau în saloaneA învatat englezeste. experienta împlinita cu Niska. Calatoria iu m-a obosit. Voi încerca. pastra foarte putin din miezul cartilor. sau un nume. Nu citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene. Nu mai sunt un adolescent. Orice s-ar fi întâmplat. 159 . pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. Fireste. îi vorbeam mult si cald. Dar. mult calm. ci mi-a anulat patru zile. Eu am ramas singur cu Viorica pe culoar. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos. îsi alegea relatiile. nu ceda. si necesitatea. Nu trebuie sa stie nimeni ca mam întors de la Iasi înfrânt. Nu ceda niciodata când se aflau de fata straini. râdea rau. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul Shaw. Dupa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. Si Viorica era fericita. Si. vorbea la seminalii. e absurd. la Universitate.Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu \'Wpotriva Moldovei. Dar ť ajungea. se informa asupra influentelor politice. îi întelegea si rostul. De altfel. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitara. VRAJMASUL LUI PETRE Pe prietenul meu îl întelesesem din liceu: el voia sa ajunga. Totul trece. XIX. mai ales. zvârlea glume înveninate. Ar fi prea multe de spus. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii.De ce nu mi-a privit mai adânc ochii?. nu am putut lucra nimic câteva zile. Biruinta mea a fost o parere. la ceaiuri. poate întelege si ea. asupra-i. Toti stiau ca Petre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. orice urma de sentimentalism dispare. Pentru aceasta. într-un compartiment din vagonul Politehnicei. Literatura engleza nu se discuta în saloane. Eram nespus de atâtat în verva. Muncea. Chiar programul înscris solemn aici. dar nu avea timp sa le adânceasca. amintind ca ochii Vioricai sunt fara pereche. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. Niska nu mai mi-e acum enigma. Descoperise un mijloc excelent de a-si completa cultura.. aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilor. l Ajungând. la prieteni. în Jurnal. închei". Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. Revista îl interesa. S-au întors împreuna. pentru ceilalti. La seminarii. multa sobrietate. fireste. pronun-tându-l impecabil: Saint Joan. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. el nu citea englezeste. chiar acum.

. . Singura mântuire.. .. ambitia. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. . împreuna cu atâti altii. 160 . Ai o ambitie restrâns politica.. E o patima barbateasca. societate cultural-dramatica. daca nu ar fi înteles roadele. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. Pe tine au început a te bate vânturi mistice. sa ma îmboldeasca spre creare. ca si gloria. Prietenul meu si-a pastrat. Eram înspaimântat ascultându-l. Stiam ca prietenia este un fapt. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. înveninat si zâmbitor. Te-as fi voit prometeic.. . Adevarul acesta e jenant de banal. Nelinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. Ambitia.. Femeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. Amândoi ne întelegeam si ne schimbam gândurile.Eu îti admir ambitia. îsi purta razbunarile întregi. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reaux. Cum vezi. într-un anumit ceas. politic. dusmaniile si prieteniile noastre. te întarâta si te chinuie cu cât le urci culmile. Surogatele pe care le cunoasteti voi.. nemarturisita ani multi. de parvenit. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti. Petre si l-a tradat pe al lui. . niciodata nu o vei multumi.. apriga.. noi doi. bine pazita. Eu vreau sa ajung politiceste. Neam amintit anii de liceu. si poate el mi-o banuia. e prea târziu ca sa se vindece. Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru. vorbii eu.. . De ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. Ochii lui Petre se tulburasera. în amândoua sufletele ramânea o taina. Petre ar fi laudat munca noastra.. încât îl îndrageam si mai mult. sa-mi împrospateze puterea de munca.judecând astfel.Eu trebuie sa ajung. sa nu se mai aline cu visuri. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste.Uiti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita chiar de ambitie. Ma razbunam înal-tându-ma. Acum.. nu ar fi lucrat alaturi de noi. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta.Un paradox. orbit. zile în care ma invidiaza.. sa ajunga efectiv. Tu trebuia sa-ti cultivi patima. la o raspântie? îl întelegeam atât de bine. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. orice progres e inutil. la începutul vacantei. desi adevarul îl intuisem. Eu i-o întrezaream pe a lui. .. Eram tot mai buni prieteni. Sunt la moda acum. Atunci. Petre era un patimas. iar ambitia altul. trebuie sa lucrez ca un om politic. Cea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. fara sa cadem. la o masa dintr-o gradina. Nu-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. Am întârziat mult. marturisindu-i sensul vietii mele. Petre lovea. noi doi.. iar nu lovind. sa-i dai un sens metafizic. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. dupa-amiezile de la "Muza".Depinde ce întelegi prin misticism. Ne-am uitat înapoi. îsi voala ura pâna la gluma.Daca patima e autentica. si atât. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi. de ani. cu vin bun.. bagatelizând-o.Acesta e tocmai amanuntul care nu-mi place. cum nu poate uita. ascuns si prudent. batuseram drum drept. tu nu izbutesti sa fii nici un Rastignac. sunt atâtea lucruri bune de facut în Universitate. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. intelectualii si mondenii. Orice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite.

Stii ce se petrece cu mine? Sufar o criza de adolescentism. daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem. stiu ca e stupid. ..De ce s-o sugrumi? . într-o noapte. ... Numai tie îti spun.. în adâncul ochilor.Stii ce-mi spuneai asta-toamna? Ca tineretea e un timp primejdios. . de iluzia unei fericiri comode.. . nu?. Eu simt ca am sa cad. Criza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima.. O iubesc ca un adolescent. . Are sa treaca. fara crize. fara torturi launtrice. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. ci împotriva anularii. .. .Obsedanta doctrina a virilitatii.."Principiile" mele nu sunt împotriva dragostei. mai am examene. absurd si stupid.. Am ajuns sa-mi fie teama..Exagerezi formula. în suflet... Petre m-a vizitat. Sunt un neghiob. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent.Cei dinaintea noastra?.Tu îmi vorbesti ciudat. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. Acum ai dreptate.. aceasta iarasi ti-o spun. dar nu mai ma pot stapâni. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea... -Polemizezi. e revoltator. Iata ce am înteles eu atunci. chiar o experienta religioasa. trebuie sa-ti spun. Ma interesa.. Petre se tânguia. pentru ca ma împiedica sa ajung. .. Sunt stupid.L-au pierdut. desi de-a lungul unei dureri înzecite.. te prefer celorlalti. .. în curând.. Ceea ce trebuia sa se întâmple. îmi place o fata.O ironie? . adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri. Cred ca patimile masculine sunt menite suferintei. noi suntem generatia ursita sa cautam pe Dumnezeu. în acea iama. în viscere.Totul trece. si am mai spus ca numai o hotarâre nebuneasca..O iubesc. . nu?.Nu.Eu sunt dus de vointa mea.Pentru ca e stupida. încât am cerut-o în casnicie. ca nu sunt mântuiti decât nebunii. . nici o maimutareala snoaba. O iubesc. o iubesc. iremediabil stupid. ma plâng ca tu. Si apoi. Ma gândeam ca. Misticismul meu nu e o influenta livresca. . ... întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotie? Am vrut sa fug..... încearca sa ti-l împlânti în creier. ambitia lui Petre ar fi biruit. nu ca prieten. si taceam..Ai avut dreptate. iar eu sufar mult. actualizezi o ambitie trecuta. Cum l-as fi putut ajuta? îl mângâiam cu ochii. Nu stiam daca va birui ambitia sau dragostea. sunt un rob. . a idiotizarii nostalgice prin dragoste.. poate. nu se poate. Stiu ca e umilitor.. 161 . poate s-o mântuie. Iar în loc s-o seduc. . m-am îndragostit de ea. E o experienta etica. Eu întelegeam. Sunt aproape nebun. o iubesc într-atât. s-a întâmplat. Petre a cunoscut o studenta de la Arhitectura.. Desi...Nu. Priviri. Eu sunt obsedat de refrenul acesta. Oricum ai fi. încordarea crunta dintre cele doua patimi. însa. Eu cred ca li s-a luat Dumnezeul. Se aflau tot timpul împreuna. o punere la punct. ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor. te contrazici cu principiile tale.Ar fi multe de spus asupra vointei tale. de o nebunie.. nelinistit si abatut. nu? -Nu. sunt lipsit de vointa. .. va ajunge.

îmi spuneam. în acele douasprezece ceasuri. Petre nu mi-a marturisit nimic.Mamico. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. Robert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. Grupul nostru. în suflet. luptând. înca. Dar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. suferinta. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama. fericirea ajunge chiar un sens dat existentei."Daca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat.. o maturizare sentimentala. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. Nu îmi era teama. Un tânar nu trebuie sa creada în fericire. Invitatii lui Fanica sunt colegii. Dupa-amiaza. Nazuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate. Avusese izbânda în teatru. Se plângea. pentru ca avea obraz alb de adolescent.. atunci va ajunge un sot nenorocos. Banuiam. cât ramânem împreuna. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. necunoscut celorlalti. Pentru cei multi. Cu atât mai rau pentru ei. Se socotea înca geniu neînteles. dar nu-si trecea decât doua examene pe an. vointa eroica. durerile si nelinistile sunt uitate. Tot ce fusese spaima. munceam calinduma.. "Toate acestea sunt pregatiri. reconstituiam scenele dureroase zâmbind. ma distrug femeile. asa cum îi insinuasem eu. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei." Acestea le-am scris în Jurnal. încercaseram fiecare. Era înscris la Facultatea de Litere. necunoscut de nimeni. compact înainte de bacalaureat. Gândul era reconfortant: dupa ce o perioada e depasita. Ne strigam cu porecle din liceu. semne de rafuieli sângeroase. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL A treia zi de Craciun. glas de scena. Povestea întotdeauna cu glas de bariton cald. Neam risipit si ne-am legat de alte grupuri. Când râdea. mai nemiloase. Fericirea nu poate fi cunoscuta. cu multi ani în urma. dupa despartirea de Petre. Robert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. Nu pesimism. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. Va trebui sa se împlineasca si faptul. vietuim din nou liceul. îsi alcatuise o figura dispretuitoare. îsi ghicea înfrângerea. Petre îsi va depasi criza tineretii. ca sunt de-acum amintiri. Cei dintâi veniti au fost Jean Victor Robert si Mihail. gura draceasca. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. Jean Victor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. înca. Eu îmi urmam drumul amar. Robert se ignora pâna la absurd. Criza lui nu-si apropia sfârsitul. Suferea.." XX. Eram. din necunoscut în necunoscut. ci luciditate. 162 . prezumtios si dragalas. ne-am adunat . calm. Zi si noapte. rautacios. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute. Eu m-am departat iar de prieteni. melancolie ne înveselea acum. Pentru noi. Dar ziua Sfântului Stefan ramânea vechii familii. adica masculina si ascetica. nedespartiti în ultimele clase. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Romanul adolescentului miop. de a ne desfata sau suferi. Dar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire. a fost rupt la Universitate. dar nu putea fi îndepartata. ochi distanti.ca în toti anii . era incult. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vechi. Socotindu-se neînteles si persecutat. de a începe cu ei vieti noi. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea. mai amare?. Poate Petre crede înfericire.la Fanica. . sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. Simteam fiecare chemarea de a patrunde mai departe.

Pretuirea vietii se marginea. Si as vrea sa scriu o drama. Sfârseau cutii cu bomboane. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. Se adunau. Poate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. pâna la o mie de lei. beau cafele si comentau articolul lui "Traznea". nici o neliniste. premierele cinematografice. actori betivi si blazati . citea ultimele carti si le judeca cu creier propriu. Am si garsoniera. si ar fi fost un organism armonios si viu. Frecventa ceaiurile. Nu-l stânjenea nimic. totul îi era indiferent. N-am timp.E jenant pentru el.. Seara ieseau împreuna la spectacole. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei".îngâmfati si invidiosi elevi de conservator.. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera închiriata împreuna cu Robert. Si am de lucru. poemele prietenului blond. citea cu o luna înainte de examen. nici o ambitie. cancanurile. Pe Mihail nu l-am înteles.. Daca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. eleganta trupului. pacatele. pentru ca nu-i schimba. pentru el. mai ales.. .. învatase întotdeauna bine. dar îi judeca cu cel mai ager bunsimt. La prieteni tinea mai mult. .. Era întotdeauna impecabil îmbracat. Mihail evoluase lent si sigur.. cerândui o noua întâlnire sau invitându-l la un bal. numai cât mai comod. nu s-ar fi suparat. pudrat. se revolta Noschuna. îi lipsea înca ceva. fireste. Spiritul critic îl echilibra sufleteste. nu urmarea nici un tel. nu astepta nici o bucurie. Si judecata le-o marturisea pe fata. în odaia cu sofa si patefon. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare. Uite câte chei am în buzunar..Ofta flatat. cu o fata de copil serios si rece. cu buze carnoase. Robert. Nu avea nici un pacat.. Nu fuma. Era bogat. Dinu. nu bea. . S-a adunat curând tot grupul: Radu. nici sa nu se nelinisteasca. nici în Don Juan.îi aminteau. balurile. alba.în fiecare saptamâna le schimb. publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Romanul adolescentului miop. îsi propusese sa guste putin din toate. înviorat numai de invidie. dar nu poza în snob. Entuziasmul lui se înalta Pâna la afirmatia neta: "E foarte bine". întins pe canapea. Oricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el. Cauta sa petreaca. Petre. viciile. nici în sportsman. Robert nu uita sa vina de câte ori era chemat. prietenul meu si alti câtiva. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. între prieteni îsi îngaduia sa piarda.. Era înalt. la "chemin de fer". nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si.. cu obrazul lui de fata. nu i-am dat un rol însemnat. nici o însusire de seama. Citea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar.Nu trebuia sa pui numele adevarate.. Nu invidia pe nici un prieten. Ce vrei. tineretea si avutia îi erau garantii de fericire. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusem. îsi freca fruntea îngusta.De ce? O data ce n-am creat un personaj. . desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. 163 . sa nu se consume. cu o punga de fondante alaturi. nostalgia vechilor prieteni. totusi. iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. la teatru. Noschuna. rolele lui Robert. Nu s-a înflacarat niciodata. Protestau si comentau. Dreptul. Prietenii lui cei noi . cu un neasteptat spirit critic.. Atât. Se marturisea burghez linistit si mediocru. mama dulce. aproape în fiecare dupa-amiaza. la rastimpuri. zvonurile orasului monden.. urma. el nu muncea. cursele.. Raspundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba. îi pot lasa numele din viata.. cu mult bun-simt si multa verva. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu.

în viata. de altfel. trebuia chiar s-o spui în aceeasi împrejurare. fireste.. elev de liceu. mai ales.. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza. Fenomenul e anevoie de înteles. o sa avem prilej sa revenim. raspundeam eu. De Ce sa schimb orânduiala în roman? De ce sa prezint pe fiecare personaj. l-am ghicit.Aceasta e o lacuna fundamentala a romanului.Deloc.Cuvintele nu le-ai spus. înainte de toate. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj. . Asadar. Cartea mea e un roman si o culegere de amintiri.Nu cred. dar nu e asa.. sunt altele. Numele îrw erau calauza inconstienta. Te lasam sa vorbesti cum voiai tu. într-un anumit sens si grad. tu o puteai. eu te aveam precizat în minte.. observa Petre. Asadar: nici nu ne-a creat. nu esti un observator bun. pentru ca. pentru ca ne-am departa prea mult. cunosti. Cititorul are nevoie de preciziune. pe care i-am citit în manuscris.. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun Jurnal: dupa câte se întelege. nu e menit publicitatii. . la aparitie. De altfel. Pacatele romanului.Foarte greu. acest caiet.E complicat. când nu întotdeauna ma intereseaza?. o suma de neplaceri. ci faptul daca ti-am surprins resortul launtric.. Era atât de greu?. eu ma pot apara: personajul X nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. si înca multe. când nu întotdeauna îl cunosc si. Nu vi le spun. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. Nu ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitie. . mai departe. sincera si.. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare: ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. asupra noastra. dar nici nu ne-a zugravit fidel.. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent.. Cititorii îi vor scrie: îl cunosc pe X. începura atunci adevarate polemici. se împotrivi Dinu. dupa amanuntele spuse de dumneata.Cititorul nu se va putea plânge. cu toate acestea. nu toate lucrurile sunt precise. Pastrându-ti numele de Dinu. înainte de toate. . mai ales. Preciziunea completa e trucata. de ce sa se jeneze personajele secundare? E o simpla cronica.. .. asa cum esti aievea. Noi suntem de acum personaje. pentru ca nu l-am zugravit complet. Cititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. nu lasau imaginatia sa adauge. aduna într-însul material pentru un Roman al adolescentului miop. niciodata. în realitate. si autorul. Te cunosti pe tine. 164 . pe cei câtiva din juru-ti.Puteai. între personaje si realitate exista deosebiri. personajul romanului autobiografic. care e. toate capitolele care îi privesc. daca se va tipari vreodata. Am voit sa oglindesc efectiv adolescenta. Daca nu m-am jenat eu. daca am izbutit. Mai mult. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. cât am putut surprinde cu mijloacele mele. Aceasta ar fi daunat cartii. disciplinata.Toate acestea nu au nici o însemnatate. Mai întâi. . Nu ne-a modificat. viu. sa le schimbi numele.Si. Numele mi-erau mijloace de control. Pe mine ma bucura chiar ca ne-a pus numele atât de transparente. apoi orice fraza pe care te las s-o spui.. . Ai lasat deci imaginatia sa lucreze.. vorbi el. pe care nu-l va scrie. Schimbând numele. Romanul trebuie sa fie... personajul era liber sa primeasca vointa autorului. Autorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua. . Ori. Va avea... dar numai tu le puteai spune. . totusi. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. Nu aveam cu mine decât pe prietenul nou.

totusi. Dar un anumit material adunat din experiente nu poate fi folosit decât pentru romane. Niska. iar experientele nesfârsite. . Toti voim sa ajungem oameni mari. Cum as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în roman? Cum as putea afirma ca acel fapt. Fals si stupid. De aceea n-am vrut sa te schimb si te-am lasat aidoma. snobii.Un suflet e mai complicat decât formulele tale. dusmanilor. ca tip de mascul pozeur. centrifug.Aproape asa cum esti în realitate.Aceasta o socotesc un pacat al romanului. Pe tine n-am vrut sa te crut. pe mine nu ma cunosti. mai exista si altceva? .Si daca. . de luciditate. . ca apartii acelei fericite spete de masculi manques. De aceea te-am si sfatuit sa te faci actor. de seriozitate.. . Iar pe tine te cunosc. Daca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare.E un ciclu? . oftând. Nu e nevoie sa mai spun. . ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu.Numele e prea frumos..Nu ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize. Sfârsind ultima pagina. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine): cum m-ai conceput?. te intuiesc si te anticip chiar.. Esti un exemplar perfect de ratat al sexului.Procedeul e riscant. de când te-am convins ca esti un geniu. cititorul va fi nemultumit.Acel altceva nu ma intereseaza.Sa lasam discutia aceasta. care zac în sufletul tau. . în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti. a fost facut de doi? Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie.. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat.. le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. Nu te pot suferi pe alt plan: ca reprezentant.. Dupa aceea. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie.. la fiecare personaj: acest personaj vrea sa ajunga om mare. Nu zâmbi.Tu mi le spui. pentru ca mi-esti prieten.. Continuu actiunea cu cele doua personaje principale.Totusi. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. Romanul poate parea bizar... Pentru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. . prieten al meu. ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti... profesorilor. Nu numai experientele mele. divergent. poetii sentimentali. mi-esti drag. Ceea ce urasc eu în tine nu esti tu. apoi pot alege alte personaje principale: Radu.. îi parasesc. Când îmi spui. nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj..Daca romanul e izbutit. nu ma mai intereseaza. Nu ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt.De unde stii tu ce se petrece în sufletul meu? . realizat de doisprezece oameni. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga". mai ales scris sub forma de confesiune.. afemeiatii. Dar el perverteste constiinta celorlalti.Nu stiu. . eu sunt edificat de evolutia ta launtrica. . ci ale prietenilor. Tu apartii spetei fericite a pseudomasculilor: actorii de mâna a doua. Tu îti destainuiesti slabiciunile duhului.. vorbi prietenul meu. Petru. nu le evit. . Don Juanii. în fond. Un simplu Robert nu poate fi primejdios. profesorul de logica. Eu am înteles de mult. . Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de Jean Victor Robert. 165 . . Viata e lunga. întrerupse Robert..Atunci evita asemenea personaje secundare: aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. care se bucura de admiratia masei si a femeilor. Personajul câtorva voi fi eu.

printr-o întrebare. de o cercetare. Totul ti-e dat. care experimentezi de-abia câtiva ani.Ceea ce mi se pare nesuferit la tine. hainele le împrumuti de la croitorii parizieni.. De câteva luni e tot bolnav. au valori. au nazuinte.. ai ochi frumosi.Fireste.Ma multumesc sa arat crizele.. au sens. Lumea care te admira. ca sa plece la munte. Fiecare voia sa stie cum îl concep pe el. Nu îl învinuiesc ca nu mai citeste.. Duduile te socotesc interesant si superior. Circulând prin saloane. palid. personaj infam.. Nimic nu e al tau.Nu. Duhul tau. aceasta-i mântuirea voastra: ca nu va cunoaste lumea. Au început atunci inevitabilele glume si indiscretii. rece. nu mai e curios de o enigma. de vointa ta. Ne revedeam din Craciun în Craciun. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei. Batrânul e nelinistit... deprimat. Dupa-amiaza calda. Curtea. de consumat. obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump. s-ar trada: printr-o licarire a privirilor. Dinu fuma si zâmbea. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc. nervos. nelinistile.. de o experienta..Apara-te. printr-o carte citita. Dinu nu seduce. de o problema. am citit vestea în ziare: vicepresedintele murise. Tu. Dinu a ajuns inert ca si Robert. care vrea cu orice chip sa i se cumpere casa pentru camin. de ftizie. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. nu te cunoaste. daca ar vietui o viata subterana.Draga. Si. complet si ast. se întunecase sub flamurile cernite. de o solutie.Pe Dinu îl arat asa cum e si în viata: peste tot trece fara sa lase urme. Nu are înca nici meritul donjuanesc. Ceilalti.\'ci se lasa sedus. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în chestiunea donatiei. Aceasta-i primejdia: si tu compromiti virilitatea. Am ramas fericiti pâna în zori. Ne-am adunat toti lânga presedinte. stapânindu-si anevoie frigurile. Nimic din toate acestea la tine. Am sa scriu o prefata. Dinu nu e nici cel putin un simplu instrument sexual. Discutia s-a împartit iarasi. . E indiferent... ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea. nici ochii. compromite sexul.. totusi. e morga. cu cearcane. când ne adunaseram pentru întâia oara. aerul de blazat. Ai dreptate. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa. dorit si asteptat.. Nu ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut.. care au constiinta virilitatii. MOARTE La adunarea din martie. Vicepresedintele primului comi-. nici banii. Ceea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinema. de cunoscator al tuturor voluptatilor. taci.. Fostul vicepresedinte zace din toamna.. Pentru ca fumezi. aproape atenuatizat ca spirit. leai împrumutat si gesturile. drept expresia masculului resemnat. un ratat precoce. din clasa a cincea de liceu. Aveam toti zâmbete triste si ochi ispititi 166 . în tine.. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. nimic nu e autentic spiritual. plictisit... au experiente... . presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului. creat de tine. . dar în alt sens. .. dureros de calda. XXI..Un adevarat discurs. nici tineretea. Dinu e. El. .. dar nu în sensul pe care îl vrei tu. Asteapta Pastele. în tine. au si intuitia duhului autentic si viu. o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului. A venit apoi masa cu belsug de vin. Dupa câteva zile. glumira ceilalti.. împrejmuita cu liliac înfrunzit. . notiunea barbatului. . în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns. în felul lui. obosit.

Noi suntem chiar aici despartiti.. Amintirile nu ma întristau. Cum sa-l mângâi? Taceam. Banuiam. Pe drum. Convoiul se risipea.... plecari. am vointa cumplita. acolo.. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece. Iar am tresarit. o sora mica. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori. Am vazut si coroana cercului. munca..Am sa sufar mult departe. Soarele ma încalzeste. Numai Dumnezeu ma poate scapa.Nu se poate. mai cald si mai prelung.Ia-ma si pe mine! De ce m-a înfiorat strigatul Niskai? Tovarasii de drum cernit ne-au privit.. te marturisesti zdrobita... Niska.. Nu am nici un motiv sa fiu trist. prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui. ma oboseau trupeste. cu batista pe buze: . am trup pietros. Tu. Numai Dumnezeu.. Cum as fi putut mângâia durerea Niskai. negre. L-am vazut. . Eu îi spuneam.. La ferestre banuiam ochi curiosi si întristati de vârsta prietenului mort. strabatut de nourasi nostalgici. singurul care °ma intereseaza. cu un rând trist ca o chemare.Numai Dumnezeu are sa ma scape. . cu trotuare înfierbântate. . . .. Le izgoneam. albastru. Din curti se înaltau plopi. la vicepresedintele mort. mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. Strada era lunga.Niska.Si cât stai? .. Cerul era aproape. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor. p6 undeva.. cu o panglica alba. El e. Plângea. Nu raspundea. Niska era nelinistita. Nu mai încearca sa se înalte iar.E adevarat ca pleci în Italia? . A tacut iar. în patru zile. strain de noi. Avea ochii plânsi si sufletul sfarâmat. Niska.. cu fabrici. .De ce plânge? . soptii..Da. De ce sa fiu trist? Am douazeci de ani. tinerete. .. prin scris. "O noua primavara. . 167 . Tacerile Niskai nu sunt reculegeri. mi-l poti împartasi. ma abateau.. Niska bratul stâng. purtat pe umeri. în curtea tovarasului mort. la venire.. mirati.. cu bulevarde. ci disperari mute..de cer. Prietenul meu începea sa asculte. cu brazde rasturnate. pâna la cimitir. zumzetul orasului cu parcuri... Prietenul meu îmi lasase bratul. pietruita. Prietenul meu îmi tinea bratul drept. în mansarda. Niska a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu. S-au înfrigurat amândoi. Tu întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie.Pâna la jumatatea lui mai. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie.Nu. am cervice neînduplecata. . în curtea cu prieteni tristi. . în tânguiri. pe strada. Dinspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup..A murit? Strazile erau iarasi înguste. . de acum.De ce îmi spui? Pleaca! . senin. proaspete. am doruri si lanturi pentru dorurile mele. strângând în pumn batista alba.Am sa plec si eu. muntii ma asteapta..Numai Dumnezeu ma poate scapa. Mi-a murit un prieten si un tovaras. am întâlnit ochii înspaimântati ai Niskai. Ajungea.. Nu merg singur. pe care o întelegeam?. drumul de fier e proaspat si nesfârsit. Prietenul meu îmi apucase iar bratul..Are sa-ti para rau ca ne despartim? . deasupra. Monologul tau.îsi aminteste de sora lui.. Murmura..

La celelalte morminte licareau candele... . Mi-a zâmbit.. înserare în cimitir. Banuiam buchete mari de flori scumpe... Tovarasul lui fu lasat în pamânt cu frânghii... .Iti multumesc.Nu poate sa-ti lipseasca nimic. la apus.. asteptând stele. Se apleca spre mine. prietenul pângea pe mâinile doamnei. deasupra capetelor. febra îl tulbura.. Moartea o meditez singur. Niska.Ce sa-ti spun? Daca mai vrei. îl stapâni. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. Niska. . cu bulgari. Fireste. castanii începeau sa dea unlbra. în amintire. Era acum nostalgica si linistita....Mi-e draga! Niska tresari.. Câtiva nori..Niska. Strazile tot mai largi. Presedintele fu purtat pe brate. nu e asa?. în strada. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea. o înteleg si ma închin ei.. pe cer.. "noapte buna". Vorbise Niska.Nu stiu. O banca iesise din iarna cu doua picioare surpate... .Toti spun ca suntem îndragostiti unul de altul.Dar Viorica? Niska îsi întuneca fata. scârbita. în fata tuturor? Tristetea mea ma va stapâni în singuratate. ..." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei. moartea ma stânjeneste acum. Nu mai mi-e prietena.îti amintesti cimitirul din Iasi?. în fata gropii cu unghiuri negre.. Nu voiam sa înteleg. -Nu.. 168 . ..E stupid sa fii suparata pe o prietena. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort.. Groparii îsi asteptau plata. . Aleea cea mare se nelinistea. . . Am venit sa-ti spun "drum bun"..Ai venit singura? . Niska. ....Voi nu stiti ce rea e Viorica." Gândeam si alungam tristetile.. când nu pot lupta. sa par eu trist? Sa fiu si eu ca ceilalti. Nu mai vorbim de asta-iarna.. îsi pastrau geana sângerie... pâna la cimitir. în vânt de seara. Paseam. chemând primavara. Se plimba. Dar de ce sa pastrezi amintirile? .. Bratul stâng purta tulburarea Niskai. Eu mi-am stapânit bucuriile. întrebându-le: "De ce?. . Prietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. Ai sa-mi scrii mult si. în dreapta mea. .Sa nu mai vorbim. cu privirile pe chiparosi.poate e fericit sau poate nu e. Niska o jignise.De ce m-ai mintit? Eu priveam priviri drepte.. Iar se schimbase. . si. .. cu care s-a întors de la congres. Nu stiu. Niska. De ce sa fiu trist acum. Si apoi.Si nu e asa? N-ai sa ma uiti. Ai sa-mi scrii.. . tu tremuri. .Am vazut lumina. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau duhul si-mi rastigneau trupul?. Gradinarul îsi îmbraca haina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. cu plansete.Bibi e bolnava. Dar aici. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului.. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca.Spune. cerul îsi scutura norii. alaturi de Niska.

. Dar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mine?. Si acum scriu aici. E rusinos? Da. încât a început sa se stearga.. Am alergat.. mi-e draga. Nu mai pot apara meterezele sufletului. Cum l-as putea rosti... de hotarârile mele.. De ce am scris în Jurnal? N-am izbutit nici sa ma linistesc. Are sa treaca." Noaptea. E umilitor sa fii îndragostit. spre Ancona: "Niska. întorcându-ma catre hotel. Le împlinesc cu greu. am scris în acea noapte de aprilie: "Pe o strada cu nume obscur am vazut astazi un chip de fata.. "Mi-e draga Niska!." Insula Capri. Nu vreau sa înteleg nimic. mi-e draga. Stiu ca nu sunt nebun. îmi spun mereu: totul trece. Acum. De ce să înteleg? Adriatica e albastra 169 . ma simt înlantuit de un brat strain. iar nu în Jurnalul de calatorie. Sufar. Dar am pierdut iar chipul fetei. în vagon. Au trecut si tristetile singuratatii de la schit. Ma înabus. fara sa-i observ desertaciunea..XXII. Nu e umilitor. Dragostea e vinovata. fara sfârsit. eu nu sunt îndragostit.. lam cautat si l-am privit iar. Dar acum. de Roma.... e jignitor. întorcânduma pe Corso. Totul trebuie sa treaca. Am avut aceeasi tulburare ca ieri... Hotarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. Fata nu mi-e draga. la Iasi. LUMINA LA ROMA în Jurnalul meu intim. ca o gheara straina. mi-e draga. Niska. De aceea mi-o spun mereu. singur. Au trecut câteva ceasuri. încerc un sentiment ciudat. si fata mi-e draga. cuvântul pe care l-am învatat de la altii? De aceea. e penibil. îmi spun: sunt tulburat.. Acum. ci stapânita. aceasta o simt. E umilitor sa numesc aceasta: dragoste?. Mi-a fost draga si mai mult la mare. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele. Ea ma mângâie. Dar daca nu mai sunt eu? Am sa ma caut mâine prin oras.. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte... Cum scriu de senin marturisiri umilitoare. nu mai stiu precis chipul fetei.. Chipul i l-am privit atât în amintire. Niska. sufar stupid. Si mi-e draga. Mi-am batut joc. în tren. Eu nu pot s-o stapânesc. înfiorator. Stiu eu ce am? Nu înteleg de ce mi-a fost teama. Rasfoiesc la rastimpuri Jurnalul si recitesc hotarârile." "Cum as putea întâlni pe acea fata? O pastrez înapoia pleoapelor." "Dar de ce am scris eu asta-noapte despre ispite? Am uitat hotarârea: dragostea nu trebuie alungata. de aceasta ma umileste. Tot ce scriu acum sunt minciuni. Mi-e draga. Fata necunoscuta mie draga." Pe vapor. Dar mâine. Poate sunt nebun. Trebuia sa tac zece ani. m-a fulgerat o asemanare cu Niska. peste zece ani?. noua si agera. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. stiu: fata seamana cu Niska la ochi si la par. dar peste un an. Cred ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. Am citit cea dintâi pagina din Jurnal. Stiu ca aceasta e dragostea. N-am cautat eu dragostea? N-am voit eu s-o cunosc si s-o robesc? Aceasta e dragostea. da. Voiam sa-i patrund fiecare trasatura.. Mi-e draga. Mi-e draga.. aproape de nebunie.. Fata mi-e draga... fata mi-e draga. catre Fiume: "De ce am ascuns doi ani? Mi-e draga Niska din noaptea când ne-am întors de la manastire.. Când mi-amintesc de chipul fetei. M-am întors la hotel. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste. Ispita e puternica. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp. M-am tulburat. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi exaltat de bucurii. Poate sunt obosit de drum. si fata tot mi-e draga. Dar încurajarea mi se pare neghioaba. Cuvintele sunt stupide. Roma m-a farâmitat si m-a adunat iar. de mine..

. pe care am vazut-o rar. cu un caiet si o carte. sa-mi marturisesc. cu ispitele cartilor amuzante. Nu pot lamuri nimic. Când spun: îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. . Niska va renunta.. începustm sa ma 170 . Ceea ce fac toti. si ma chinui în van. Nu stiu care parte din mine s-a schimbat." * Toti mi-au spus: "Ai o nostalgie apuseana. Nu ma voi teme. chiar pe Niska. singurul în care ma încred. Drumul mi-l voi urma. Voi tainui pentru altii. Orice îndragostit îsi jura credinta dragostei. mijloc de împlinire al marelui meu gând. dar n-am fugit din fata-i. Voi lasa sa-mi fie draga Niska. Dar Niska va renunta sa-si aleaga alt sot. cu pretul a oricâte îndurari. ca acesta e sufletul meu. ci eroismul. Totusi. Ce fapt mai eroic decât o renuntare? Si o renuntare care sa nu fie o extirpare. Vara petrecuta în rataciri. uit orice altceva. Poate au sa-mi piara nelinistile. Aceasta o pot scrie cu fruntea sus. Rataceam prin munti." "Daca se va observa schimbarea în tara? Eu ma simt atât de schimbat. în singuratate: mi-e draga Niska. cu nemultumiri. aduceam caiete mari. Toate anticiparile acestea n-au rost. cu nebunia. si simt ca va ramâne în suflet. Simt! Daca se va observa schimbarea? Cum am sa ma întâlnesc cu Niska? Ei nu trebuie sa-i spun. barbar. cum era sa-i spun ca am fost la Roma. Pentru ca o spun eu. Din intuitii. aproape de mine. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. Viata nu mi-a fost daruita.si sufletul meu e senin. Mi-e draga Niska! Aceasta e singura realitate noua. acolo. cheltuind putin. va pieri. urias. cu poftele trupului meu tânar. Sufletul Niskai îmi apartine: i-am ghicit dorurile. Multe gânduri au ajuns acum sentimente. Va trebui sa închid caietul si sa privesc Adriatica. Mi-a cerut sa-i povestesc.. Daca nu. oricât de lunga i-ar fi agonia. cu lecturi.. asurzitor. Simt o reînnoire. fac si eu. nici o biruinta chinuita de remuscari. simt mai precis ca aceasta e carnea mea. apoi prin Ancona la Fiume?. cu oboseala. Plecam. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou. tovaras chiar.. dormind prin stâne. viu. ma simt mai viu.. nici Niska. au ajuns experiente. tainuita si neîntinata. Nu e adevarat. si nu sot. ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. asa cum am \'enuntat si eu. Vreau sa ramânem prieteni. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacari.. Ceea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei.. Sentimentul tragic al existentei îl pastrez. cuprinsi de nebunie. Nebunia mea nu este dragostea. intentiile. Iata. ca aceasta fac.. si de acolo la Napoli. Dragostea Niskai mi-e acum departe. Am înfrânt nebunia. Dragostea trebuie sa ramâna. Am luptat cu somnul. De ce sa nu-mi fie draga Niska? Cum sa spun? înteleg si simt altfel. dar îmi ramasese mântuire. fara sa uit si fara sa plâng. N-a înteles nimeni. Hotarârile n-am sa mi le schimb. Nu trebuie sa-mi rapeasca timp... Restul sunt ipoteze si jocuri. aceasta din pricina Italiei". am construit-o eu.. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. pretextând ca îmi pregatesc examenele. trebuie sa ma cred. îndurând ploi reci. Ea m-ar primi. Aceasta e lesne de înteles. de aceasta sunt sigur. Iar eu nu sunt oricine. pentru ca am voit eu. Va pieri. înnegrite. de acum. Sunt un nebun. cu revolte. Singuratatea ma chinuia.O observatie ciudata: de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. Tot ce încercam sa uit crestea în amintire. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. nadejdile. alaturi de vechea realitate: eu.

sunt eu.. Daca el nu s-ar întâmpla înca un an. Publicam ce era mai putin viu. Nimeni nu poate afla. Faptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa Nis-kai. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. si sufletul ei creste din semintele duhului meu. în mansarda. singuratatea nemiloasa. De aceea mi-e teama. se va lumina sufletul eroic.obisnuiesc cu tulburarea. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. fara sfârsit. prin manastiri. golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. prin taina care ma sfâsia. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti. fruntea purtau fiecare o masca. Afara. A început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta. Nimeni nu putea patrunde dincolo. mai putin pretios dintre paginile scrise. care m-a tulburat mult. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire. Cu aceasta pagina se încheie povestirea celor doi ani de experiente. enigmatice. pâna la plecarea mea. dureroase. pe câmpuri. Titlul acestui capitol e fals. amanuntele. Nelinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. Cine le-ar fi primit sa le tipareasca? Simtind apropierea eroismului. departe de oras. Renuntarea se împlinise. Alaturi de viata dura. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. sentimental. Tot ce am facut pâna acum. Ma osândisem. Iata. La schit. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. Daca as continua. experientele ultimilor ani. de chemari si de biruind asupra slabiciunilor. Nu voi scrie aici nici o meditatie.. Si privirile se schimbasera. sar putea narui. Oasele începeau sa se rânduiasca altfel. Asteptam înca o ispita. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. de suferintele mele care îsi cer rodul. Ma supravegheam etic. Cealalta. taina. Si nu stiu ce astept. Câmpurile se înaspresc. care sa o întareasca. Acum. n-as mai scrie povestire. Niska ma întovaraseste în ratacirile mele. Nu cunosc. Gândul acesta a întristat-o mult. în durerea suprema. biruiam. MEDITATIE PENTRU DOUA TOAMNE Cea dintâi toamna începuse cu chemari pe sub castanii umezi. îmi coltu-rasera fata. Astept halucinat. pe strazi. stiintificeste. Nu disperam. Putin îmi pasa de toamna de afara. "De ce sa plâng?" mi-am spus revazându-mi chilia. e toamna. prin orase de Dunare. s-a pogorât iar seninul. unei singuratati austere. îmi aminteam: totul trebuie sa treaca. adica. lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi strictete. cuta sprâncenelor. Dar mie teama. XXIII. toamna ma chinuie mai mult si mai adânc. Ma voiam om depasit. acesta sunt acum: barbatul care-si asteapta ultimul salt. Acum. Eu asteptam un fapt hotarâtor. nemultumit de ceea ce face. Vietuiam într-o continua febra cerebrala. Cele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. Aici. Dar a fost numai o criza. 171 . iar nu la dragoste. de-a lungul bulevardelor. sfârsita dupa miezul noptii cu hotarârea celui care stie ca odihna se va pogon o data cu moartea. padurile se însângereaza. Cele ce am îndurat. Am fost si la schit. singuratatea mi se însenina. Îmi purtam singuratatea pe carari. Niska îsi pastra acelasi loc. Nu stiu cum se va sfârsi. cu pieptul ros de dor nemarturisit. Liniile. Si nam plâns. Banuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna.. mai putin original. ci jurnal.. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. cu nelinistea. Niska ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. Celelalte erau confesiuni stranii. Gândind la durere.

. Si voiam sa râd. Si mi-ai fost nesuferit. fara sa observ. nu stiu. Tu lucrezi ceva? Poate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese. M-au îndragit toti: mama. nepot.. Va fi o intrare cumplita. am suferit mult. Nu socoti scrisoarea aceasta o declaratie. Voiam sa te vad. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic. salutari de la Niska. Familia care m-a stapânit. scrisul. care m-a ospatat de sarbatori.. sprintene si "literare"? 172 . sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. Trebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti.. mi-a pierdut urma. îti vestesc un singur termen: cinci zile. Ar fi fost asa de frumos. nici prea lungi. Nu ma exalt retoric. XVI si Histoire de la langue. Daca ai sa ma lasi mult timp singura. într-o curte necunoscuta. la Iasi. prizoniera. Stii ca. fericita?.. \' Cu fata linistita.. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. în curând.. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. de prietena ta care a fost fericita. cu pumni strânsi. Nici Radu nu întelege. la tovarasia noastra. astept. Nu înteleg de ce te-ai închis în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. de ce nu ma lasi sa te vad? De ce fugi de mine? Eu nu stiu sa scriu.S. Tu îmi ascunzi ceva. si ti-am împrumutat cuvintele. alaturi de o familie mediocra si fericita. Nu te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp. îmi ajung zgomote din strada. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii.pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. Am fi stat amândoi. ma trudesc sa scriu ca tine?. Am stat o saptamâna la Bibi. Nu poti banui cât am îndurat eu.. Dar poate e tristetea celui care întelege. Astept sa-mi scrii. în odaita ta calda. De ce nu ne-am întâlnit? Nu as fi plâns atât. Ferestruicile sunt înca îmbrobonate. de data aceasta. Esti revoltator. Pâna atunci. Nu stiu. Vietuiesc aproape singura. Cine stie ce pun la cale. între carti. Pâna atunci. în timpul sarbatorilor. Poate de ciuda ca se sfârseste înca un an... Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licenta? Vorbeam de tine. De la masa mea zaresc doi plopi zdrentuiti. vrei sa-ti scriu. cerul e vânat. Nu fii prea magulit de izbânda. fiu. voi aprinde lampa. SFÂRSITUL PARTII I PARTEA A DOUA SCRISORILE Prietenul meu. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. o scrisoare sincera? Sau preferi scrisorile de asta-vara. Niska. Nu stiam nici eu de ce plâng. dar numai atât.. prudenta. E destula tristete în mine. Tot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. de vinul prea vechi.. de sarailiile prea dulci.. sa fiu vesela. Dupa ploaie. Nu-ti mai amintesti de noaptea Ajunului. Biruinta finala e singura care da sens si pret unei hotarâri. Poate vin si cu Bibi.. Pentru ca adversarii tai erau un volum gros de texte românesti sec. sa le multumesc. fiica. Sa-ti amintesc mai mult?. departe. P. Plopi pe care i-au privit adolescenta mea.

. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. nu te-ai purtat ca o prietena. nu e asa? Spune. cu umerii încordati la masa de lucru... Niska. ai sa întelegi? Ne-am sarutat. Nimeni nu-l cunoaste. când tu dormitai zâmbind.lipsa. Câti mai ramasesem din vechiul cerc?. Si mie. Nu am uitat nimic. a primejduit roade pe care le astept. Daca am ramas departe de tine atât timp. senzual. studenti din anul întâi. multe carti care 173 . pur si aspru. Stiu ca te vei plânge de obscuritate.. Niska..N-am vrut sa te vad.... si râsul nostru stingherit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. daca te fac sa rosesti. Mariuca. pâna în noaptea Ajunului. Nu mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la Drept. Asa eram si noi. ai plecat a doua zi. Pentru mine. "Florentele" casatorite. eu pe jet.. cu pumnii framântati.. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . Nu putem ramâne întotdeauna în anul întâi.. nu ma poti mustra. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare. ca sa-ti aleg carti de daruri. studente din anul întâi. de alegorism excesiv.. Si ar fi stupid sa ne întristam. mult. si nu ca doi prieteni. pe care nu le cunosteam. care m-a înspaimântat. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata. în loc sa încerc a-ti scrie o scrisoare frumoasa. Ai adormit cu mâna sub obraz. pentru ca tu râdeai prea mult. Am îndurat si eu. Buclele scurte fermecasera perna. tu pe pat. Stii.. provizoriu... aproape de doua. asa cum faceam eu în copilarie.. Niska. Trebuie sa ramân eu însumi. iar eu îti povesteam din Soren Kierkegaard. vizita la cerc. mai lasat sa cred multe. izbucnit spontan si dureros de lung. a fost pricina claustrarii mele.. ceasurile acelea au însemnat prea mult. Niska. Nu ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos Ajun. pentru ca îti sunt mai mult. bucurosi ca ramânem iarasi singuri.. asa cum iubesc eu sa fie prietenia.. Farmecul se înzeceste în tacere. Poate n-ai sa întelegi nimic. straine si fericite. Ar trebui sa povestesc. dimineata. Niska. criza s-a întrecut. cu aceleasi bulevarde reci?) In mansarda era cald. Presedintele bolnav... Tu nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul. Ti s-a strâns inima. Am scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele. De ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita.. sa lacramam pe un trecut. care filozofez nostalgic. Niska. De atunci. dar nu cu ei. îti sunt cel mai bun prieten.. Iarta-ma. Cre-de-ma. (Ti-ai amintit întoarcerea de la manastire.Si venirea lui Radu. numai pentru noi doi. nici privirile celor din cofetaria calda. iar eu îti cumparam prea multe prajituri. dupa miezul noptii.. Bibi. Ne-am sarutat. nici ceaiul din mansarda. am îndurat cu ochii aprinsi. nici ratacirile pe la librarii. Si eu aveam mult de scris. si mâinile tale în mâinile mele. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei. si vin mult. nici tie nu ti—1 voi destainui. Nici venirea ta în amurg. Asadar. Dar m-am înfrânt. si asa suntem când ne întâlnim.. Niska. întoarcerea acasa. aproape de despartire. Gaidaroff... prelungit cu vin vechi. A fost original. sala cu perechi noi.. si prajituri. Sunt tot atât de stupid si eu. care ne socoteau logoditi. multe. un singur gest. cu aceeasi pijama?. Tu ai înteles de ce râdeam noi atât?. Nonora asimilata Societatii medicinistilor. aproape de zori. cu obraji de ger. care ne priveau obraznic. S-a petrecut. Viorica. Totul trebuia sa-si recâstige vechiul echilibru. Tu iubesti faptele mari. Ai venit la cinci. comitet nou. si nu capricios. Dar daca astfel trebuie sa se petreaca faptele? Ei erau fericiti. Spunându-ti ca sarutul nebanuit. pentru ca experiente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure hotarârile. Niska. Si apoi.. Dar n-a fost asa. Ai adormit. .. de neprie-tenie.

trebuiau citite, multe viziuni care trebuiau uitate. Criza nu e, înca, trecuta. Prietena buna, n-ai sa te superi daca îmi voi pastra, înca, singuratatea. Tu ma vrei mare, nu e asa?... Dupa cum stii, nu primesc pe nimeni. Voi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie. Astept. Daca, însa, tu înduri nostalgii prea deprimante, spune-mi. Te voi vizita. înainte de linistea mea, trebuie sa împlinesc linistea prietenei. Plânsul tau e copilaresc si stânjenitor. De ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizoniera? Si apoi, de ce sa plângi, când esti, înca, atât de tânara?... Prietene, scrisoarea ta m-a îndurerat. Nu-mi lamuresti nimic. Nu stii ca înteleg greu fara tine?... De ce nu ma lasi sa vin? Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. Sufar mult, singura. Înainte îti ceream tie sfaturi. Acum, cui sa le cer? Ai mintit spunând ca-mi esti prieten. Mi-ai facut, fara sa stii, cel mai mare rau; m-ai apropiat de tine, de gândurile tale, de pretuirile tale, si apoi m-ai lasat singura. înapoi, nu ma pot întoarce. Nu mai pot fi cea de acum doi ani. Si sunt atât de trista... Si plâng, amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. Fireste, toate acestea au sa treaca. De ce nu vrei sa ma ajuti si tu? Esti dator prieteniei fata de Niska. IV Niska, eu trebuie sa ramân singur, oricât te-ai supara tu. Pentru ca aceasta e vointa mea, pe care o ascult, întotdeauna. Nu te preface ca nu întelegi. Banuiesti multe si poate chiar ghicesti. Nu astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. Mi-esti cea mai buna prietena, dar sufletul meu ramâne al meu, si ma împotrivesc îndârjit ca un strain - toti trebuie sa-mi fie straini - sa-l dezvaluie. Singur, nu te uit. în singuratate, nimic nu se uita, ci numai se linistesc tulburarile. Deosebirea este aceasta: ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru, calm, senin; în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile, m-ar întuneca pâna la ura. Nu uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. Prietenia noastra ramâne. Desi, ceea ce ma hotaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. Tu, de ce nu vrei sa întelegi?.. De ce te-am sarutat? Gândesti ca ne mai putem numi prieteni acum, cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meu? Tu accepti promiscuitatea sentimentala; prietenia alaturi de sarutul pe buze. Eu ma razvratesc împotriva ei. Toate prieteniile sfârsesc aici: se împrumuta la început carti, se asculta concerte împreuna, se prelungesc vizitele pâna seara târziu, se strânge înfiorat palma prietenei, apoi sarutul sfios, apoi îmbratisarea patimasa, apoi logodna sau colajul. Prietenia mea trebuie sa ramâna pura. Nu ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre, ci vointa mea. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. Tu nu poti sa-mi întelegi disperarea? Si eu, ca toti ceilalti; si eu, te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. De ce n-am putut ramâne stapân pâna la capat? Pe tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarut? Si noi, prieteni austeri, vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate, sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perechi universitare? Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. la sfârsit, de mediocritate. De aceea trebuie sa ne despartim, pentru un rastimp. Nu vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. Nu se va rupe nimic, nu se va pierde, nu se va încheia nimic. Despartirea cea mare se va înfaptui în toamna, când eu voi pleca în Nord, iar tu în vreo tara calda, sau vei ramâne aici, cu casnicia de mediocra si comoda fericire. 174

Vom ramâne câteva luni singuri; eu cu cartile mele, tu cu prieteniile cele noi. Ne vom scrie, cât mai mult. Daca îti trebuiesc carti, ti le voi trimite prin Radu. El e singurul pe care îl primesc, foarte rar, în mansarda. Ma întrebi daca lucrez ceva. Niska, sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute... Cartile sunt mari, multe, ispititoare; noptile sunt lungi. Anii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. De acum, cine stie ce voi face. Cel care se opreste la carti e un sarman neputincios; iar cel care trece pe lânga carti, un schilod. Drumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu. Tie n-am sa-ti spun. Aceasta se va sti dupa cinci, zece sau cincizeci de ani. Dar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscure? Rugându-te sa întelegi si sa nu te superi, te saluta prietenul tau. P.S. Stii ca Radu iubeste tot mai mult pe Viorica? E ciudat; se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. Radu niciodata n-a fost atât de statornic. S-a schimbat mult. Bea tot mai rar, citeste. N-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corecta; de aceasta sunt sigur. îi lipseste ceva, un resort launtric sau o axa, sau o notiune. Nu stiu. Dar Radu e menit ratarii definitive. De aceea te întreb daca tu stii ceva de la Viorica. Sunt stupid. Am uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vechea ta prietena. De ce, Niska?... Prietene, pentru un asemenea fapt sa ne despartim? Sunt atât de trista... Am suferit, si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. Tânjeam zi dupa zi. Ma desteptam diminetile, ostenita. As fi voit sa fug, sa fug... Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. Tu ai voit sa le împlinesc; dar daca nu stiu cum?... Stiu un singur lucru, pe care ti—1 împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios: ca am nevoie de tine, de apropierea ta, de glasul tau, de trupul tau. Vreau sa te simt vecin. Departe, ma chinui. îndur acum crize pe care nu le înteleg. Iarasi te rog: de ce nu vrei sa ma ajuti? Ele au sa se limpezeasca, stiu; dar daca ma vor ucide si pe mine, în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoi? Te rog sa ma ajuti, sa ma aperi. Nu stiu cum sa-ti scriu; dar am început sa ma tem de soarta, de oameni. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata, nu mai ma pot preface. Altadata eram trista, si toti ma socoteau neastâmparata, usoara, nepasatoare. Acum, toti înteleg ca sunt trista. Cine stie ce banuiesc. E jignitor, si pentru mine, si pentru tine. Crezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratate? îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. Ai sa te surmenezi, si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit. Si apoi, esti stupid; pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare - sa ne despartim?... Dar eu am uitat; nu mai sunt tulburata nici de amintire. Tu, daca ai cu adevarat vointa, uita. Primeste sa ne întâlnim iar, si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. îti strânge mâna, Niska. P.S. Nu-mi scrie, te rog, nimic de Viorica. Pe Radu l-am vazut de câteva ori, dar n-am surprins nimic deosebit. VI Niska, am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna, în cel mai alb oras. Daca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos, în curtea cu zapada, pe strazile cu soare, cu pomi, cu perechi fericite... Niska, m-am chinuit iarasi, cu 175

amintiri întunecând seninatatea rafturilor. Eu, care ma socotisem aproape linistit, si-mi fagaduiam sa te întâlnesc... Ma înspaimânt, Niska, de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi. Oricât m-as însenina, un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. Lupta începe, si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi, si când totul a ajuns iar amintire, un alt cuvânt scris o învioreaza; si iar începe lupta... E stupid sa ma plâng de consecintele unei hotarâri de ale mele. Eu am voit, eu trebuie sa sufar. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta, care începe cu marturii; dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o. Nu sterg nimic, ci îti scriu ca dimineata, cerul si scrisoarea ta m-au chinuit amar, disperat, prelung ca o agonie. N-am putut citi nimic în acel ceas. Am privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti, într-o curte alba. Nu, Niska, tulburarea n-a trecut. Eu nu te pot vedea atât timp, cât sarutul final staruie sa ma mustre. întelege, te rog, si durerea mea, singur aici, într-o iarna cu câmpuri, cu petreceri, cu sali luminate pâna în zori. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept, dar nu-l înteleg. Uita tristetea scrisorii mele; sunt tot atât de puternic, oricâte ispite m-ar încerca. Aminteste-ti ca tineretea e o criza; nu supravietuiesc decât câtiva nebuni, stapâniti de patimi sau de încordari eroice. Tu cunosti hotarârea mea. Acum, cât timp sunt trist si tulburat, nu sunt erou. Trebuie sa ajung. Viata mea nu accepta compromisuri: ori erou, ori anulat. De aceea lupt, ca unul care stie ca înapoia lui e moartea, etica, sentimentala sau cerebrala. Ti-am spus prea mult, nu e asa?... Acelasi prieten. VII ...Am venit la tine, dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. Veneam cu vesti; dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosi?... Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. Zvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. Dar e un zvon pe care nu-l crede nimeni. Prietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca, îngâmfat cum esti, nu vrei sa te tradezi. Desi, singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare... Un alt zvon e de-a dreptul ofensator. Se sopteste anume, mai ales de catre colegii din cerc, ca esti nebun. Nu te supara; eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la ureche. Dupa socoteala lor, ai înnebunit asta-toamna, când ai publicat acele pagini de scandal. Nebun erai si mai înainte, pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom, pomeneai de "carnea, sângele si duhul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca. Acestea spun ei, colegii de la cerc. Fireste, eu nu cred nici unul dintre zvonuri. Cred ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în tihna la unul din mediocrele tale romane. Mi le-ai povestit,\' asta iarna; si cred ca nu se vor vinde. Pe mine ma poti primi, nu? Am si alte lucruri sa-ti împartasesc, care te-ar putea interesa; asupra dragostei lui Bibi, asupra unui domn care ma cere de sotie, asupra unui tânar dragut, cu buze foarte frumoase, care ti-e prieten etc. Fireste, daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti, n-am sa ma supar. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. N-am sa te mai vizitez, niciodata. In orice caz, te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta, Nonora. 176

VIII Nu mi-ai spus nimic, prieten eremit si rautacios. Eu astept lamuriri precise, si tu ma zapacesti mai mult. Nu stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. Cu cât o citesc mai mult, cu atât sunt mai tulburata. Sunt eu, prietena, atât de ispititoare? Am ramas împreuna noaptea de Ajun si nu mi-ai spus nimic. Am fost ca doi prieteni vechi si buni. De ce te-ai schimbat, de atunci? Sa fie acel sarman sarut, de care ma caiesc? Dar uita-l, uita-l!... Tu, care ai exaltat prietenia, te porti ca cel din urma dintre prieteni. Un pretext stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale, cum ai suferit tu fara Grieg sau fara Comentariul lui Don Quichottel Nu-mi esti prieten, pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare, cu rugaminti de îndragostita. E umilitor. Acum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. E prea târziu. Iti sunt prietena, si am nevoie de creierul si sufletul tau. Stii ca sunt femeie, si înca prea tânara, sa pot evolua singura. Nu pot face nimic fara sprijin, fara imbold. Nu pot face nimic mare. înainte de a te cunoaste, eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. Acum, nu mai sunt. Vreau prea mult ca sa pasesc singura. Am nevoie de atmosfera pe care o respiri tu, de gândurile si încurajarile tale. Daca tu vrei sa ajungi erou, eu vreau sa ajung o femeie de elita. E greu, nu e asa? De ce nu-ti amintesti si de mine? Car-\' tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic, acum, când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. Universitatea nu mi-a dat nimic. M-am schimbat prin tot ce mi-ai comunicat tu, cu vorba vie, cu fapte, cu îndemnuri. Cartile le înteleg alaturi de tine. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistita; ca acum, de un prieten pe care îl pierd. As avea atâtea sa-ti spun, sa te întreb... Cum le-as putea scrie, când eu scriu ca tine, cu expresiile tale? Poate mi-ai facut un mare rau, aceasta ti-am mai spus-o, învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari, fraze si continutul notiunilor. Nu mai pot suporta colegii care îmi fac curte, nici colegele vicioase si bâr-fitoare. Nu mai pot suporta pe nimeni în afara de Bibi. Nu stiu ce are sa se petreaca cu mine. Astept primavara cu inima strânsa. Dar mi-e atât de dor de ea... Am atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. Daca as sti sa scriu, ti-as spune multe;*si daca as vrea, iarasi ti-as spune multe... Nu e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmatica? Prietena ta, Niska. IX Niska, întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez. Si nu alung tristetile decât scriindu-ti. De aceea, poate, ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. Nu ai deloc dreptate. Datoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt, spui tu. Desi eu cred altfel, îti accept formula. Dar daca nu-ti mai sunt prieteniei altceva? Nu am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prieten? Îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit, si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. 177

sunt ale destinului. si chemarile lui nu pot fi înabusite. fecioara. Iar. casnicia e inevitabila. Pentru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. O femeie. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine. care sfârsesc prin a se suporta si chiar împrieteni. Pentru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. Tu trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mine. epuizata.. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea.. la întoarcere. iar trupul se insinueaza. mie mi-au scormonit visarile 178 . nu ma vei uita. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anarhist.. sa te mângâi. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. Tu nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. Tu ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita.. e calea libertatii perfecte. Vei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. piere. dar. Urmeaza pe cea a libertatii. Astfel înteleg eu. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. o fericire calduta de camin.. Pe tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. Am acelasi dispret pentru sot. Am cel mai sincer dispret pentru amant. pentru ca femeia se orienteaza greu singura.Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. pentru ca ele sunt mai puternice decât mine. dar le ascult. multumiri resemnate. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament luxos... nu ma vei mai întelege. si acum vrei si tu. Rezervele sufletului feminin se consuma repede si. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti. oricât ar fi de superioara. Dar nu-l vad cu putinta. îti marturisesc. Poate. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure. Tu ai doua cai de urmat: cea dintâi. luând si daruind. Dar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia: o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. Orisicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. în curând. multi ani. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. trebuie sa pasesti singur. Aceasta e soarta. E adevarat. nu? Le îndur si eu. eu am voit. deprimata. Tu esti perfecta lânga mine. Ai sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. nu?. si nu stiu unde sa ma întorc. ť Toate acestea sunt triste. menirea femeilor. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. sa ajungi o femeie superioara. ca daca pe tine te întristeaza. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. sufletul feminin oboseste repede. Nu trebuie sa te simti jignita. Totusi. Drumul e greu. Dar drumurile noastre trebuiesc despartite. luminata de un sens spiritual. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. te vei simti sfârsita. mâncare calda si copii. a fericirii prin abrutizare spirituala. Sunt numai un puritan si. Casnicia e cel mai perfect fapt omenesc. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. pe aceasta cale a libertatii perfecte. Oameni care nu tresar rostind: acesta e copilul meu. te vei lasa aleasa. Poti ramâne pura.desi ma doare sfatul acesta. chiar cu riscul de a parea în ochii celorlalti o vicioasa. nu se mai împrospateaza. Dar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la hotarârea mea si sa ma apropii.. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. De aceea .) si profita de inexperienta sexuala a sotului. Dar am ajuns prea departe. în lipsa unui alt suflet prieten.

XI Prietenul meu. Prietenia noastra. aspra si mincinoasa.. ca vrei sa pari original. în plina criza. asupra unor pasaje ciudate. pentru ca asa scria în bilet. Tie ti-am marturisit. raspândeste zvonul ca ai înnebunit. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. De acum. Nu poti întelege cât rau mi-ai facut. sunt Petre. puterile mele de munca sunt înzecite. pentru ca ma tortureaza gândul acesta: un cuvânt. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. Si apoi. covârsitoare: fericirea noastra. Ai uitat. Petre. Logodnica mea nu le are. si trebuie sa-ti vorbesc. la creatie. Ma simteam atât de fericita. X Iarta-ma ca ti-o spun de la început. ce s-a petrecut cu tine?. la curaj. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta.. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de Ajun. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum: logodna mea. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. Urasc si mai feroce. am citit mult. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. deodata. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie. ca nu mai raspunzi la scrisori. începusem sa ma bucur de primavara. scrisoarea ta.. si apoi usa era închisa.si mi-au însângerat sufletul.. Pentru ca Niska nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea. si tristetea s-ar preface în bucurii.. veche de doi ani. De altfel.. Dar menirea mea e sa nu spun cuvântul.. Ti-am strigat de mai multe ori: "Petre. lupta dintre cele doua patimi a trecut. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. Si. 179 . Voiam sa-ti fac o suma de surprize. mai târziu. Tristetea mea e întotdeauna mai disperata. Tu vei gasi. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. Am sa fiu fericit. ci si pe ea. crezi ca nu ma învatat ceea ce trebuie sa fac?. Am plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase. de asemenea. de ce ma înspaimânti zadarnic? De ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu crezi? Tu stii ca eu n-am sa primesc un sot. ci si un pas înainte social. Ca sa-ti plac. asa cum mi l-am schimbat si eu. o prietena tulburata. în vreme ce le scriai. iar nu altul. ne vom vedea curând. din cartile daruite asta-iarna. nu numai colaboratoare. Mi-am însemnat pe o fâsie de hârtie multime de întrebari. nadajduiesc. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de Niska. Fac totul ca sa-i plac ei.. o sotie bogata si inteligenta. Si ti-am marturisit. ti-ai schimba gândul. Ce s-a întâmplat între voi? Va stiam prieteni. dar esti aproape nebun. fara ajutor. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. Ieri am fost la tine. de acum. Asa e ca par stupid? Daca mi-ai cunoaste logodnica. dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. un fapt nu ma supara numai pe mine. sa ajung. Niska nu te va putea atâta la munca. Iar Nonora te bârfeste groaznic prin oras. care te va ajuta mult. trebuie sa cauti un nume si o avere. Erai acasa. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. dezorientata." Sunt sigur ca ai auzit. pentru ca. sotia mea ma va îndemna neodihnit sa urc treptele. De ce nu mi-ai deschis? Radu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. Acum.

care nu am putut tacea pâna la urma.. cât m-a torturat si m-a ispitit.. ca sa-mi înteleaga faptul si durerea. tovarasia Niskai se contopeste în sufletul meu cu fericirea. Nu pot crede în realitatea fericirii. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. ea e creata de mine. trebuie sa renunt. Recitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. daca ai suferi si tu. Toate experientele. în orasul cu acoperisuri întinse. pe aceasta pagina care va fi citita de Niska. E atât de senin afara. Vrei sa-ti spun mai mult? Vrei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostita? Ar fi stupid si inutil. singura fericire pe care as putea-o astepta. Sunt mai trist. nu o vorba desarta de continut. încât voiam sa cobor în strada.. Trebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu.... mai mult ca oricând. Dar si eu sânger.. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiri. de asemenea. Nu te înteleg. sa-ti fiu aproape. Acum. Nu stiu ce am sa fac. nici chiar daca ti-as spune ca te iubesc... Tu minti spunându-mi ca suferi în singuratate. lamuriri finale. nici un pic de bunatate. de care ma dezlipesc pentru totdeauna. Prietena mea. m-ai îndepartat. Nu pot s-o gândesc. Am sa pronunt si sa gândesc: vointa câteva minute si am sa ma schimb. pentru mine. tragicul e efectiv. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al existentei. ghicindu-i sfârsitul. Nu se îndrageste decât o singura data. Niska e perfecta. sa alerg. ca Niska e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. larta-ma. fara prietenul meu. cu atâtea daruri neîntelese. Mi-e teama de fericre. Pot scrie. îmi amintesc cu Bibi tovarasia noastra si marea. cu tristetea care ma copleseste. Dintr-un capriciu. înecata în ceata. nici s-o simt. ma înspaimânta.. mi-e draga.. trupului care se razvrateste. Simt ca. doi ani. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. dupa ce m-ai îndemnat. Tovarasia Niskai ar fi... te sângera. si vacantele. eu. îti recitesc scrisorile.. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea. în ultimul timp. si ea mi-e draga. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la hotarâri nebunesti. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. sunt atâtea flori. prietena ta. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. e libera. Niska mi-e draga.. atât de cald. Or. Te admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor. chiar fara sa fim soti. As plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita. M-am hotarât sa-i trimit acest caiet intim. e frumoasa. Stiu. dar mai înseninat. de prietenie. Magia cuvântului îsi va face efectul. asa ca sa înteleaga Niska.. nici 180 . care trimit Jurnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. ma ispiteste gândul: de ce sa nu ajungem tovarasi? În toamna plec. Si cu toate acestea. Eu stiam ca Niska m-ar fi primit tovaras vietii ei. XII în Jurnal: "Citind astazi ultima scrisoare a Niskai am fost atât de disperat... naruirea eroismului va fi deplina si definitiva. Dar eu nu pot crede în fericire. de mângâiere. în primavara... de ce sa nu plec cu Niska. asa cum a visat ea?. m-am simtit atât de singur si parasit. esti încapatânat ca o bestie. stiu ca vointa ta te scurma. Niska.. singura. Pentru mine. Ma gândesc tot timpul la tine. mai scriu aici câteva pagini... Cum poti ramâne în mansarda? Te urasc.. Eu.Ce vrei sa-ti spun? N-ai dovedit. asa vreau eu. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile.. s-o întâlnesc si sa-i spun: mi-esti draga!..

as fi voit s-o am necontenit lânga mine. la începutul unei crize. ani. sa n-o urasc. eu sportsman. distanta pe care o admira ea. Cred ca am scris multe fraze obscure. De abia mai am puterea sa scriu. poate. în toate aceste atitudini. cu valorile si nazuintele mele. As vrea sa fiu eu tenor. o ascult. sa nu-mi ramâna nimic strain. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. Vreau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie Niska.. cu fata descompusa de veghi. Acum.. am fost asa cum voiai tu sa fiu. nu m-as mai fi reînnoit. Niska. Niska ma admira. Singurul tau prieten. înfrâna. puternic. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. chiar daca as putea crea lânga Niska. pe care am stiut-o cali. As vrea sa ma admire pe mine. cu slabiciunile sufletului. pentru ca asa vreau eu. totusi. nostalgica. Desi n-am înca dovada biruintei definitive. sensul vietii acesta e. nimic nemarturisit. de departe. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. m-as simti umilit. Ultimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. pentru ca nu-i pot împlini chemarile? Aceasta e o dovada a puterii: sa nu ma las purtat de dragoste. N-as rabda sa admire pe un tenor. Si apoi.. Nici nu mai recitesc. îsi trimit Jurnalul meu intim. Nimic din seninatatea sigura. Mie somn si tremur de oboseala. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. sobol munci tor si orb. iubire din pricina si. modela. întâlnirea cu Niska. ostenit si istovit. M-ar chinui Niska. prefacuta. Vointa mi-ar fi ramas aceeasi.o spaima copilareasca. crede-ma. M-as arata cu pacatele carnii. eu pictor. fara sa se depaseasca. nici reculege. N-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si Niskai. As fi nelinistit. Mi se întuneca mintea. Menirile ma poarta prin vointa mea. sfarâmat. când eroismul nu va fi numai o tinta. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. lipsit de experiente cerebrale. Eu nu pot crede în fericire. în mine. a fost tragica. calma. XIII 181 . Si apoi. aspra. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. pe un pictor sau pe un sportsman. nu ma înspaimânt s-o port. Niska m-ar cunoaste larva. Nu ma voi feri de ea. sa n-o dispretuiesc. sobra. Viata mea va fi întunecata. cu disperarile si înfrângerile deprimante. inedit în mine. totusi. cu plânsul neputintei. Eu ma simt dus de meniri. tovarasia Niskai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit chin si. am fost foarte puternic. As fi ramas tot timpul lânga ea. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odihna numai la mine. N-as mai fi putut munci. De ce sa ma tem de dragoste? De ce sa încerc s-o ucid. de acum. aproape. pentru ca ma aflu sus. Iar Niska nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. mult. Toate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga Niska. care atunci îmi scapau. împotriva vointei mele. Ma simt naruit. Iarta-ma. în iubire. Dar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodata? Deceptia cea mare va fi a Niskai.. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. mult." * Niska. Ma voi coborî iara si în lume. Dar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. Ea va ramâne în suflet. aspra. Am fost puternic. în mine. In putini ani. amara. Mai târziu. Nu am lasat pe nimeni deasupra-mi.

Pentru mine. Cu atât mai rau de cei ce ramân în urma noastra. Tu stii. asa cum e sufletul meu acum. nu ar fi putut fi altfel. Nu trebuie sa ne despartim. A mea. si nu sunt umilita. mult. As plânge mult. care sa ne înlocuiasca. Ce sa-ti mai scriu? Sunt si eu obosita si fericita. Nu te teme ca vei fi larva informa si oarba. Apropierea noastra . altadata. sa ma daruiesc tie. întotdeauna. M-as târî la picioarele tale... nici curtenitorul priceput. sa transcriu anumite pagini. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterile? Eroicul tau. toata viata? Nu ne vom mai întâlni alta data. Nu esti pentru mine sotul ideal.. va fi de acum înainte rodnic. Tu m-ai creat. tu puternic. Voi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. deprimat. ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. De ce sa nu ramânem tovarasi.. în fiecare primavara. se uita. nici unul.. nici logodnicul suav.. Nu vom gasi.de trupuri si suflete . Dar de ce trebuie numaidecât sa scriu frumos? Cele ce vreau sa-ti spun. Cele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns. Poate sunt. Tu îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica. Stiu ca tu vei izbuti. iarta-mi tot ce ti-am scris. Te-as vrea stapân. Prietene. ma simt înca trista. asta-noapte. le pot spune sincer si fericit. mare si creator al luminilor mele. Dragostea fetelor e ciudata si nestatornica. Tot ce e luminos în mine ti se datoreste. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. dar dragostea trece. pentru chemarile sufletului tau. si sufeream. eu aproape de tine. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. Pe mine.nu va dauna operei. citindu-l si recitindu-l. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca exista. esti un Dumnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. De ce nu ma iei? Acum. nu ma sfiesc sa te cer. pentru ca te stiu un barbat. suna atât de ciudat "Mi-esti draga. ti-as marturisi acum multe. Cum sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti Jurnalul? Am învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. mai definitiv. Dar nu mai e nevoie. ci pentru ca te simt puternic. Jurnalul e al nostru. Nu ne mai putem desparti. si care nu ma puteam înalta. m-ai creat. eu care aveam nevoie de tine. nu e nou si nu e. atât de izolat. Vom astepta vara. te sfâsie? Când vrei sa ne întâlnim? îmi voi lua si eu licenta în vara. Mai târziu. De ce sa ne despartim? Tu îmi spui ca îti sunt draga. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. Tu ti-ai trecut probele vointei.. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam chiar sa le visez? Primavara. De ce sa te chinui. Dar eu ma simt legata de tine mai adânc. As fi dorit. dar sunt si altceva. Te vedeam atât de sus. te cheama. care ma fascineaza si ma stapâneste.. dar fara martori si fara oficiu.Prietene. sa le înfrângi. Viata ta îsi va pierde sensul fara mine. si vom pleca." Ultimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. Eu ma simt a ta.. Atunci când vei fi obosit. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. real? Am putea pleca mâine. Cum sa-ti spun? Mi-e teama sa scriu aici: mi-esti drag! Pentru ca stiu ca e mai mult decât aceasta.. Daca eu as sti sa scriu. Niska!. slab. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. mai ales. te voi mângâia.. Nu m-ai învatat tu aceasta? Nu mi-ai sadit tu pretuirea feminitatii?. Tu vezi soarele în dimineata aceasta? Pe tine te nelinisteste primavara. ai sami multumesti. când stiu ca tu suferi mai mult. orice fata se îndragosteste. N-am vrut sa cred de la început. fericiti. asadar. Noi vom fi soti.. fara sa lase urme. Nu duce renuntarea pâna la nebunie. Sunt bogata si sunt libera. Nu e frumos asa? Nu e original. asa cum vrei si cele ce vrei tu. si din pricina mea. nu e asa? 182 . care am fost atât de slaba. îti înapoiez Jurnalul. asa cum ai voit tu.

Te cer. rataciri pe tarmuri. Cum ai putea spune nu. Câte nu vom împlini... nu mai stiu nimic. nu stiu ce sa-si scriu. lacramând fara sa înteleg pricina. felicitari si salutari. Nu mai stiu nimic. ci râde. Pe amândoi ne cheama fericirea. sa plecam. seara. De la Bibi. îmi esti drag si îmi esti stapân. Ma simt rusinata. Când ne vom vedea? Am sa fiu atât de. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante. în primavara? Nostalgia plecarilor se va preface în fapt. Astazi m-am plimbat mult pe strazi.Pentru ca. Criza ti-a trecut.. sfârsita. va fi o casatorie fericita. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. Acestea ti le scriu acum. Tiam spus atâtea. Seara i-am scris: "Prietenul tau îti ureaza etc. acum. eu am sa te ascult. amândoi sunt tineri. Dar tu trebuie sa vii. Te-am chinuit destul. din adolescenta. am muncit ca un nebun. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei.. disperat si neobosit. slabit si mâna îmi tremura. frumosi si bogati. Nebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. Am fost destul tristi..S. prietene. Eu am zâmbit si i-am spus: . Nu mai ai nici un motiv sa te împotrivesti vietii noastre. Cartile s-au adunat atât de multe în rafturi. Prietena. Nadajduiesc ca îmi vei face. încercând sa patrunda dincolo. Nu m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alege? Te-am ales pe tine... Prietenul meu ma privea atent.Niska a avut noroc.. Vestea am aflat-o de la Radu. florile de liliac s-au trecut.. Dar nu va fi decât fericirea. s-a sarbatorit logodna Niskai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna. cu geanta plina de caiete si carti. împreuna? Te voi ajuta întotdeauna. îmi spune ca Niska si-a amânat examenele pentru toamna. Sunt palid. pe ape. Dar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. Iar sunt trista. si am sa-ti zâmbesc. Tu nu mai ma poti lasa singura. Acest fiu e inginer si e îndragostit de Niska. cu mine? Tu stii cum îmi ard flacarile plecarii? Sa colindam... noaptea. N-ai dorit tu.. * De la 9 pâna la 20 aprilie. 183 . cu obraz proaspat. E suparat ca nu i-ai împartasit direct hotarârea ta. încât am început a le rândui pe podele. tu nu poti spune decât da. o vizita. 8 aprilie. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. care e Niska ta. P. ca nu mai munceste.. stie ca Niska nu mai e trista.. * 22 aprilie. Gândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita. As vrea sa-mi vad prietenii. te vreau. printre munti.. Tertium non. întunecati. SFÂRSITUL PARTII A II-A [PARTEA A III-A] Azi.. As vrea s-o mai vad pe Niska. Vizita Vioricai. Ochii îmi lacrameaza de lecturi. Stii ca eu ies atât de rar". Lucreaza la Academie pentru licenta. Logodnicul ei e fericit ca Niska s-a schimbat. înca o data. Tu ai sa scrii amintiri. în gradina. împreuna cu logodnicul tau. sa colindam. Nu stiu. sa îmi vorbesti.

îndârjit în lupta cu mine. Mi-au ajuns 184 .. cu pieptul larg si umeri tari.. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum.. care rascoleste acum Academia.Viorica. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie.. Sfârseste Universitatea si nici un prieten bun..Pâna în toamna. De Bibi am auzit vesti triste. Ea. cu rosturi politice. .. Toti îi cunosc dragostea. atât de repede... . Ai sa începi o viata noua.. S-a înspaimântat de slabiciunea mea. de multimea caietelor scrise.... înca. Totul se uita.. te razvratesti zadarnic. Viorica mi-a marturisit si tristetile ei. în toamna plec. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns. Pentru mine. acolo e sfârsitul. Va ajunge profesoara într-un oras de provincie. Viorica.. . Tu esti baiat...Ai sa te surmenezi. poti pleca.Nu ma razvratesc. Tu stii ca eu am sa plâng în ziua licentei?. daca ar avea un sprijin. Dupa licenta. Poate nadajduieste o sotie cu zestre. cu nume. asa e firesc.. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini. zâmbii eu.. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc.Mai ai mult de lucru? . .Viorica. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul.. înduri acum melancolia sfârsitului universitar... Lupta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari: sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului..Unde? . Si Bibi îl iubeste.. Mariuca asteapta o casnicie pripita. poti cunoaste tot.... îmi sfârsesc tineretea stupid.. Viorica a plecat tot atât de trista.. în cel mai bun caz. De ajuns. Dragostea lor a durat doi ani. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri. Nu plec. stupid de repede. Ce frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori. . Trece. si toti cunosc prudenta lui Andrei. cu oameni noi...Nici eu nu stiu.. Ce mult l-ar iubi. de tremurul mâinilor. îl iubeste. Si anii au trecut. Fireste.. nu e asa?. De abia va gasi timp sa mai citeasca o revista. Acum fiecare apuca pe alt drum. ti se par stupide. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani.. ci sa dai valori mediocritatii. acolo unde ma duc.. Dar eu?. Andrei aproape a zapacit-o. a unui profesor de liceu. Câti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile. acum? De ce s-au despartit Mariuca si Gaidaroff? Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la Politehnica.. sau transfigurând-o. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. ucigatoare. proaspat. toate acestea trebuie sa se întâmple... o carte la o luna. .. Gaidaroff e îndragostit de o necunoscuta. .. cu destinul. în adolescenta? închei o epoca. aici. Dar e asa de trist. Poti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru.. Gaidaroff se pregateste pentru barou.. Dar nu e trist? .... fara sa fi cunoscut o primejdie. în criza. o durere mare sau o bucurie mare.. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite.. stinse.Ascultam atent si luminat destainuirile Vioncâi. Trebuie sa traiasca. cu locuri noi. Pentru ca nu stiu daca voi mai putea citi. de cearcanele ochilor..Nu. Si nici nu-l cunoaste. Câte n-a nadajduit în acesti doi ani.... are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la Litere.Stiu. însa. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum. si încheierile sunt totdeauna triste..Nu se surmeneaza decât cei care vor sa se odihneasca. Dar mai sunt câteva luni.... Datoria ta nu e sa te lasi coplesita. Te-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi. în oras. cu lumea.. Si cât ar lucra. Cine ar putea sa ma biruie.. E greu.. . poti ajunge oriunde... sotie.

Nu vrei sa vezi.. sa mai mediteze. aproape de înserat. dupa ce plec eu. Acum sunt logodita... Iam zarit sânii. a încercat ultimul mijloc. Eu l-am îndemnat sa plece singur. vast. în toamna plec. Ce-am simtit eu atunci. mai puternic decât respectul pentru dragostea Nonorei? I-am soptit. si. Nu stiu si nu cred.. am întâlnit pe Nonora. pentru cea din urma oara. . ci tortura.Ai sa fii cuminte? ..Nonora.. înca. sa rataceasca. .Nu se poate!... Sunt logodita.. iar sufletul vast. în mansarda. mai patimasa.. • . si-apoi sa se hotarasca.... Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor. . mai calda. Cum n-a înteles.. Aminteste-ti. tremurând. casa se darâma. Misticismul lui Radu..zvonuri ca Bibi a facut nebunii ca sa-l retina... ... atât de întunecat. Eu îi simteam trupul încordat. . Acum doi ani o îndragisesi. Ascet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti.Nu se poate. îi astept la mine. Uitase obraznicia mea. . sus.Nonora.Ca un prieten. mansarda?.. altadata ma lasai sa-ti sarut sânii.. .Nu. * Azi. 185 . Nonora a fost astazi mai frumoasa. mi-a luat bratul . atâtia ani. * "• Mi-a zâmbit.Cu atât mai rau pentru logodnicul tau. hai la mine!. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu.. E prea veche.Ai început sa vorbesti ciudat. Mi-a aratat fotografia lui. .. nu însenineaza. Lasa-ma! Bratele mele erau prea tari.Nonora. E torturat de un gând absurd: sa se calugareasca. . Nu ai amintiri în odaita mea?. bruni si speriati. .Nu te mai recunosc. . fara disciplina. Eu nu pot sa ma duc la Ea. ca nu o iubeste? * Schimbarea lui Radu ma înspaimânta.. Ascetismul oficial si poruncit e plin de ispite. Nu linisteste.. îmi placi si mie... cu o dedicatie stupida si dragalasa. Va pacatui în manastire si mai mult. .Acum nu se mai poate. e inutil sa te prefaci pudica. ... I-a sarutat fotografia pe strada. dar ma înspaimânta urmarile. I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul. Iar linistea nu si-o va gasi. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala. parasite acum cinci ani. scoate-ti tot ce vrei.. voiam sa te sarut comod.. cu care se va casatori.A început sa fie cald în mansarda ta.. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. Calugaria tânarului nu e o alinare. Dar e. * Si tot n-am vazut-o pe Niska. îi înteleg gândul. atât de pacatos. pe bulevard.Nonora.si am plecat.. Sa mai astepte. Copcile de pe umeri se deschisera singure. mai puternic decât vointa mea.. Nu si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri.Scoate-ti bereta.

Acum ai sa vrei mai mult. Amândoua sunt tragice. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. De ce s-o urasti si de ce sa fugi? Trebuia sa ramâi aici. nici logodna Niskai. Pentru mine. între carti. * Din scrisoarea catre Petre. Si-mi scrii ca te simti puternic. de primavara. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de chinuri. înfrângeri. fara aparare. Am cerut-o. înjurai meu. ci o meditatie.De ce ai facut asta. Priveam pe ferestruica. în patul meu. si te-ai logodit. Faptul s-a petrecut înainte ca Nonora sa judece. Bratele i le-am înlantuit de bratul meu. Nu ma întristeaza nimic: nici risipirea cercului. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. de simturi.. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. doruri. ". Apoi. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. înainte ca eu sa sovai. slabiciunea. ci ai fugit din lupta. Ai facut acel pas pentru care trebuie sa te chinuie mustrari. în orasul cu ispite. Ai fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. sincer si direct. E umilitor. Ea nu e vinovata. eu nu am nevoie nici de plecare. a mansardei cu amintirile adolescentei. Tea mântuit mediocru si umilitor. o reorganizare a 186 . ai fagaduit. Aceasta era barbatesc. într-o zi de reculegere. cu atâtea amintiri. înapoi nu ma mai pot întoarce.. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. Cu o singura deosebire: eu voi pleca dupa ce voi învinge. sa rupi logodna. nici darâmarea casei în care am copilarit. De altfel. Trupul i l-am frânt.. Viata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. ai s-o uiti.. nu a adevaratului suflet. Acum. Simt vara în mine si în arbori. Laudai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. Nu exista decât doua vointe: cea cosmica si cea eroica. De unde îmi ghicea Nonora gândurile? Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. O ghiceam tulburata. Acolo. de purtarea mea. toti sunt tristi de vara si de despartiri. A început sa râda. De ce sa fiu trist? Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. Si simteam tulburarea nestinsa. din acel oras departat si imens. . a sufletului nascut din trup. desfatândo si apoi luând-o ca un fur. pentru ca sufletul meu e atât de vast. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti.. Ai fost atât de slab. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte.. de ce ai facut asta?. ci un fapt las. cu examenele trecute.. Nu mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. Fuga ta nu e o dovada de vointa. Claustrarea mea nu a fost o fuga. pentru ca sufletul e transfigurat. efectiv. acest cuvânt exista. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. Nu stiu daca îmi întelegi seninatatea. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. nici plecarea mea pentru atâtia ani.. Ne-am desfatat trupurile. Lumea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. bucurii. nu fuga. nu se poate!. Am despicat genunchii si i-am stapânit coapsele. va fi o uitare organica. Plecarea mea nu va fi fuga.Tu nu ai biruit. Am ales cealalta cale. încât cuprinde într-însul dureri. mare. nici de fuga.. ai înteles greseala si ai fugit. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînchipuite. Am recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. nostalgii. Nu ma întristeaza. logodnica celuilalt plângea. Pentru mine esti înca un învins. de ineditul faptului pe care-l întelegea din ochii mei. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa.

mijloacelor de lupta. Tu nu poti întelege pretuirea biruintei, pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. Am toate motivele sa fiu trist, si sunt totusi exaltat. Nu o exaltare provizorie si trucata. Acestea au trecut, o data cu cele din urma reminiscente ale adolescentei. Exaltarea izvoraste din îndurarile mele, din ultimele experiente, din sensul pe care îl dau eu lumii. Lumea vasta, nesfârsita; sufletul meu e vast; nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. Aceasta o spun eu. Eu, care am îndurat magia cuvântului Ťtrebuieť. Soarele exista; atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez, de ce sa ma tulbur, de ce sa plâng? Nu mai am doruri, pentru ca dorul se preface în realizare. Voi pleca. Nimic nu trebuie sa ma tina de vechile tinuturi, de vechii oameni. în fiecare ceas, altii. Tot mai departe, tot mai sus. Eu pot sa gândesc acestea, pentru ca eu le voiesc îndeplinite. Nu plec si nu ratacesc ca sa uit. Nu voi uita nimic. Cu cât mai mult se vor aduna amintirile, cu atât voi fi mai fericit. Nu fericit în sensul comun. Ci fericit, adica eu însumi. ...Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa, bicisnica si mediocra. Nu ai dreptul sa ma îndemni spre pilda, pe mine, care am pasit mult mai sus, fara oa nimeni sa stie sa înteleaga..." * Prietenul meu îmi scrie. "...Trecând prin Lausanne, am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri, la schit. E foarte rau bolnav, dar e senin. Studiaza matematica fara sa stie medicii, mental. M-a întrebat de tine, m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. Nu am stiut ce sa-i raspund. I-am spus ca ma rog lui Dumnezeu ca sa-si pogoare harul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. Am întârziat mult de vorba. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. Mi-e teama de prietenul nostru. Nu stiu nimic de la tine. Nu ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp... De ce ne-am uitat noi, oare? Nu-ti sunt, înca, cel mai bun prieten? Eu am început sa ma vindec de dragostea încheiata atât de amar. Nu-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. Am plâns, m-am rugat de ea, mam târât la picioarele ei... Eram aproape de nebunie, de sinucidere. Ma rugam lui Dumnezeu zi si noapte. Studiul nu m-a alinat, ci numai credinta. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce, am vrut sa uit. Si n-am putut uita decât acum, dupa un an, dupa rataciri în care mi-am cheltuit tot ce aveam. Ma voi întoarce sarac, crestin si dornic de munca. Sunt mai adâncit. Tot ce staruia adolescent în ochi, pe frunte, pe buze a pierit. Simt ca sunt mai amar, mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. Am fost înfrânt, am fost calcat în picioare, istovit. Acum, ma înalt iar. Tu ce mai lucrezi, ce mai planuiesti? Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare, începuta în toamna si sfârsita de abia acum. Astept roadele. Esti fericit ca poti lucra în tihna, linistit, netulburat de ispita dragostei. Prietenul meu, asculta-ma: nu iubi. Vei suferi mult, vei îndura umiliri si înfrângeri inutile. Cauta linistea, pazeste-ti-o. E singurul lucru care pretuieste în viata..." * Astazi, dobrogene. 21 august, am privit soarele 187 pogorând înapoia câmpurilor

Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. în fiecare dimineata si în fiecare amurg, eu privesc soarele. Acesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. Laud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. Traiul meu e simplu si aspru. Locuiesc aceeasi odaita, la aceeasi gazda de acum doi ani. Dar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe Niska, pe Andrei, pe Bibi, pe Paul. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. N-am fost un singur ceas trist. Ratacesc pe câmpuri, sorb vazduh sarat, îmi odihnesc ochii în mare. Gândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea Niskai. Niska îsi petrece vacantele la munte, lânga logodnicul ei. Ma gândesc la rastimpuri la ea, la vechii membri ai cercului, despre care aflu putine vesti. Nu sunt trist ca toate acestea au trecut. Cele ce vad înaintea mea, drumurile care ma îmbie, raspântiile cu vânturi, cerurile cu ispite, întunericurile cu primejdii numi îngaduiesc timp sa ma întristez. Sunt atâtea de cucerit, de aflat, de gustat... Sunt pamânturi care ma cheama, sunt insule care ma asteapta, sunt carti care ma doresc, si atâtea topuri de hârtie alba, rece, ispititoare, care ma atâta. Altadata, ma întristam la fiecare amintire, la gândul unei despartiri, al unei livezi înflorite, al unei seri de toamna. Acum, amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. Eu sunt, si ele au trecut. Gândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. Eu am ramas; cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea, am îndurat ani, si am ramas. Gândul de a ma crea, de a ma lumina pe mine fara a face din viata, creierul si sufletul meu o capodopera, îl împlinesc. Toate fagaduielile le împlinesc. Munca, veghile, ratacirile pe câmpuri, pe tarm ma desfata. Soarele, lumina, florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. Nu mai ma simt singur. Ceea ce era altadata obscur si tainuit în suflet, acum stapâneste. Nu ma mai pot simti singur: pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet, si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet, înlantuit de lume. Acest caiet, început într-o zi de vara chinuita, se va încheia cât de curând. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. Caietul se va sfârsi firesc, fara strigate, fara entuziasm, fara tânguiri. Calm si retinut, asa cum îmi va fi drumul. îl voi rasfoi, câteodata, serile. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. * Octombrie. Toamna e senina si calda. Sfârsesc examenele, cu sufletul împrospatat de toamna, zvârcolit de chemarile tarilor care îmi sunt streine. Îmi pregatesc plecarea. Am întâlnit pe Niska. A sovait, câteva clipe, apoi mi-a scuturat mâna. Nu ne-am întrebat. Eu o priveam: era schimbata, frumoasa, cu bucle negre deasupra fruntii palide. Am vorbit despre examene. Aflând ca plec, mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. Poate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. - Merg, Niska, desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. Astfel vreau eu, si am dreptul sa aleg, aici... Mi-a zâmbit. Era atât de tulburata de întâlnire, de cuvintele pe care i le spusesem, de privirile mele arzatoare si stapânite, încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. Am zâmbit si eu. 188

* Toate diminetile au fost frumoase. A fost senin, si trist, si cerul înalt, si câmpurile aspre, în dimineata întâlnirii noastre. Eu eram hotarât s-o ajut pe Niska, sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas, înca, cel mai bun prieten. în gara, am întâlnit-o cu aceiasi ochi viorii, cu ovalul fetei mai trist, cu buzele mai palide. - Buna dimineata, Niska!... Am început sa-i vorbesc, sa râd, sa glumesc. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. Al meu e, poate, un drum de culmi; dar si drumul ei merita sa fie batut sincer, voios, culegând desfatari. Ea era tot mai trista, si îmi zâmbea numai, alaturi de mine, privind, pe fereastra vagonului, câmpurile în toamna. Am ajuns, i-am luat bratul, si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul. Amintirile se împrospatau, dureroase. Padurea era acum sângerata, cu aleile pustiite, cu frunze multe luate de vânt. Drumul ma îmbata, ma înspaimânta. Ma înaltasem atât, în trei ani... - Când pleci? - în câteva zile, Niska. - Ai sa uiti, nu? Cum i-as fi putut spune ca nu voi uita, niciodata? - E stupid... nunta mea e la sfârsitul lunii... iar n-ai sa fii... Am mângâiat-o pe par, zâmbind. - Stii care va fi darul meu? Un caiet alb, legat în piele, si sus, pe prima pagina, o data... - Vreau sa-ti însemni viata. Când ma voi întoarce si te voi gasi schimbata, înfrânta de mediu, de mediocritate... am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit... Stii, Niska, ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele... E tragic; si reconfortant pentru mine... - De ce îmi spui toate acestea?... A început sa plânga, si bratul ei tremura, si ochii se adânceau sub lacrimi. O priveam, îmi ascultam sufletul razvratit. Ochii se înfigeau în zari, în cerul cu flacari reci. - Eu credeam ca ai sa ma mângâi, ai sa ma ajuti... - Niska, prevestindu-ti fericirea în mediocritate, eu te mângâi. Te stânjeneste cuvântul, stiu. Spune-i atunci cum vrei: casnicie, fericire comoda, în oras de provincie, cu sot cinstit, cu copii frumosi... Alege tu cuvântul... Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua, care nu e cea pe care am ales-o amândoi, în anii prieteniei noastre, dar care te va face fericita, pentru ca te va abrutiza spiritualiceste... - De ce îmi vorbesti, de ce îmi spui toate acestea?... Nu stii ca atât cât existi tu, nu pot fi fericita?... - Ai sa uiti Niska, departe de mine ai sa uiti; cum ai uitat când te-ai logodit... Am lasat-o sa plânga. în padure se isca vânt de ramuri. Zaream nori albi adunându-se. Niska tremura tot mai dureros. As fi voit s-o mângâi, sa-i spun ca mi-e draga... Dar sufletul era de acum senin. Si cu cât se tulbura padurea, cu atât sufletul se însenina. - Stii ce vreau?... Sa cautam trunchiul de lânga lac unde mi-ai ghicit în palma... - Se apropie furtuna, Niska... 189

- Vreau sa-mi amintesc... Atunci era primavara, era atât de frumos, eram atât de naivi... Eram în anul întâi... - Si acum, esti licentiata. Si e toamna. Si se apropie ploaie, cu vânt rece... Mergem spre gara, Niska... - Nu, nu... vreau sa revad si manastirea si biserica... - Niska, se întuneca. - Ce ne pasa noua? Nu mi-e teama de ploaie, nu mi-e teama de padure... Vreau sa mai vad o data... - Si eu vreau sa ne înapoiem. Tu traiesti din amintiri, dar eu traiesc din viata. Ce-mi pasa de amintiri? Ce-mi pasa de acea primavara nostalgica? îsi au locul lor în suflet, dar nu vreau sa le împrospatez, acum când se vesteste ploaie... De ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta, vasta si ispititoare, înainte?... Mergem spre gara, Niska! Nu s-a mai împotrivit. Lacrama, si lacramile îi alunecau pe obraji, ca din ochii unei icoane. Padurea fosnea, se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze. Cerul se întunecase. Am iesit la câmp. Câmpul era întunecat, cu iarba pustiita de soare si bruma. Drumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie. Ploua, ploua. Ne ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor. Si vântul iscat din munti chinuia padurea. Gemetele se fugareau deasupra brazdelor. Paseam amândoi, cu fruntile plecate în ploaie. Niska plângea, blând. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig, muschii înserpuiti pe oase, umerii încordati. Eram puternic, eram puternic, alaturi de lacramile Niskai... în gara, am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras. Priveam cum ploua. De-a lungul copacilor loviti de picuri, eu zaream tari cu lumina, tari cu zapezi, cu orase... îmi gândeam drumul meu, patimas de tot ce voi afla, de tot ce voi stapâni în anii tineri, pe care abia îi începusem... Niska îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. S-a apropiat trenul. - Noi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. - Da, Niska. - Si ne despartim de acum... - Pentru cinci, zece ani... Pe urma, iarasi ne întâlnim... -Da... - Vine trenul, Niska... - Trebuie sa plecam, nu?... Fireste, trebuie sa plecam. Eram numai noi doi în sala de asteptare. Niska, ridicându-se, mi-a aratat cu degetul obrazul, si a zâmbit. Am sarutat-o pe gura, lung si dureros ca un geamat. Ne-am urcat în vagon tristi, tulburati. Nu ne-am vorbit pâna la gara. în trasura, i-am strâns iarasi mâna. - La revedere, Niska!... Orasul se înseninase, proaspat dupa ploaie. Am plecat, singur, pe strazile reci. Universitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri, de studente timide. Coridoarele se lumineaza de ochi, de zâmbete, de obraji. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti, în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. Profesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. Totul e viu, e proaspat, e nou. Nu cunosc pe nimeni. Ai mei s-au risipit. Banuiesc în perechile stânjenite de ochii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface. 190

.. caietele cu povestiri si gânduri. Radule. de Bibi.. Trebuia sa ma grabesc. Mi-am ales numai câteva plicuri. Felinarele pâlpâiau la colturi de strada. înghesuite într-o lada. ratacind. din Universitate.. câteva hârtii. Cum ne-am împrietenit. eu l-am îmbratisat. Am tresarit o singura data. deasupra patului fara iconita. Jurnalele din liceu. o parte ma vor astepta în podul bunicii. Se facuse frig. Caietul îl voi purta cu mine. Rafturile sunt acum goale. alta casa – înalta si cenusie . Trenul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. alrulla Torino. Eu plec. ranita. devinez toujours".. Radu lacrama. si între filele pasaportului. M-am închinat soarelui care sa înaltat în cerul rece. copilaria.Esti copil.se va înalta. . Trecuse miezul noptii. cu dedicatia: "Devinez. Intorcându-ma. Se întrista amintindu-si si de Nonora. risipiti prin oras. Am zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita: "La ce te gândesti? La cel care trebuie sa moara.. 191 ... de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. Nu sunt trist... ... Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea deschisa. Ma simt usurat. frig. din liceu.. scriu aceasta ultima pagina. adolescenta. Ne-am sarutat." Am zâmbit deschizând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara.. O parte ma va întovarasi dincolo de tara. în zori. zvelt. si adunarile prietenilor. si noptile de adolescenta... încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. Ceilalti. fumând. Radule. trecutul?. Am pus cutia în lada. pe amândoi obrajii. când am gasit cutia cu amintiri uitate. obosit. în locul casei batrâne. de Viorica. Lacramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata... Hârtiile din sertare. nu-mi voi mai recunoaste strada. la rubrica: "Lespersonnes qui accompagnement le porteur passeport". . cu tufe de liliac. El a plâns. la orice pas în odaita scunda. Seara. Se darâma doar zidurile.* Ultima zi si ultima noapte. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. ciuntita. ma destept. globul de la lampa ridicat. ma desteptam.Radule. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia... patimas si odihnit.. de colinde. Rasfoiam hârtii multe. El tot ce a avut asupra-i: un pieptene si un carnet. liber. alaturi de fotografiile din copilarie. adunate si scrise vreme de zece ani. o data cu mansarda. . în zori. Acum. Toamna e senina si înalbastreste padurile. Povara amintirilor piere. Lumina îngheta între rafturile goale. L-am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati. nu plâng. Un prieten la Geneva. de Ajunul cu bucurii.Radule. Sa ne despartim. a venit Radu si s-a întristat.. Cartile au fost coborâte în lazi. De ce sa-mi amintesc. printre oameni straini noua. Mansarda mea pare ciudata. Ma simteam ostenit si strain. Cadrele au fost coborâte..Sa te gasesc sanatos. ca sa nu-mi vada ochii. Marcu si Petre la Paris.. iar mansarda mea se va narui. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. Ci ma simt numai obosit. o fâsie de matase si o fotografie de a Niskai. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise.

toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. înspaimântatoare în ispite. Ascult cum alearga trenul însetat de vazduh. Poftesc orasul strain ca pe un fruct zemos. sa ma coboare în gari necunoscute.simt fluturari de meniri. alaturi de o padure si un râu. neodihnit. Câmpul cu roada însamântata ma tulbura. cu geana vânata. Drumul ma îmbata. Viata ma atâta ca o primavara perversa. Sufletul meu e aspru. vasta si diversa. SFÂRSIT 192 . ma voi darui. în orasul strein. Nu ma înspaimânta nimic. nici tristete. As vrea ca trenul sa alerge. Nu voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit. Nu las în urma mea nimic. nici amintiri. la cele ce va trebui sa împlinesc. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur.. voi renaste.Revarsari de viata ma înabusa. In fiecare noapte. vast si senin. sa cutreiere. înapoia mea. în fiecare dimineata. Ochii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. Cerul e acum însângerat si calm.. înainte. îi banuiesc pe ceilalti. nici lacrami. Viata ma cheama. Poftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup. în lumea noua care ma asteapta. Soarele se pogoara. Totul e înainte. Toate gândurile.

desigur. în dosul meu auzii: . 27 octombrie 1921 Toate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. ce las! 28 octombrie 1921 Toata ziua am fost suparat. Lenes.Ce filozofie. cele mai multe rele. Si Fabre îsi primise odata. bineînteles. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. lenes.Da! un nebun ce se tine de prostii si filozofie! . Dar azi. Cauza n-o stiu nici eu. Da. 1928 1l-l9 februarie 2-8 martie ADDENDA JURNALUL UNUI OM SUCIT Eliade Gh. caci de câte ori sunt ascultat. mi-am dat seama cât se poate schimba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. si rele. întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte! Lenes! Da. în copilarie. Dar eu?! Fara amorul-propriu al naturalistului. Prima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. îmi pun mâinile în urechi si trec mai departe. au început a se gramadi asupra persoanei mele. caci astazi începe greul scoalei. Poate în toamna anului 1925 voi zâmbi de cele scrise acum.S-apoi e si "lenes". Lenes. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. si bune. 193 . Starui în nadejdea romanului "omului sucit". azi vazui ca manselasem. iar cuvintele "lenes" si"mediocru". pe capul meu de elev în clasa a cincea. au început a curge notele. fara pic de remuscare în fata raului. ma rog Domnului sa fie astfel. Copilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. astazi 12 noiembrie 1923. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. Lenes! Eu sunt. "monser"! Curata nebunie! . dar dupa alte conceptii. eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. cât despre mine. Eu l-am început astazi. V reala 192l-l922 Citind aceste pagini. nici o tendinta spre îndreptare?! Ce Dumnezeu!? Parca n-as fi om. rotund si tuns ca-n palma. ghicii ca se vorbeste de mine. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. dar efectele le simt si le îndur. lenes! iar eu nu raspund. Mircea ci. renumele de "lenes". si cu toate acestea nici o mustrare de cuget.Clinceni. Cel putin asa credeam eu.

scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar. în lumea celor care nu graiesc. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti. 1 noiembrie 1921 Prima bucurie! O nota buna la fizica. improvizat dintr-un borcan de muraturi..întors acasa. dramatic. iar la urma. Lenes!. dar nici de bucurie.. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta. Si-aici mi-au venit lacrimi.. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. rafturi de carti. în lumea muta în aparenta. Le pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon. Vazând ca ploaia nu înceteaza. Citii pâna seara "philosophie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei! Uitând ca mâine am scoala. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. s-a facut. doua de miere si o duzina de eprubete si începui explorarea locului. Iar lenes? Pâna când? Si.. cu lampa aprinsa. ce s-a facut. ca sa fac un dus! malul lacului Herastrau. ma dezbracai de pardesiu. poate ma.. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. cu cotul presând gresit un pachet de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat. Amanuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase: e destul sa amintesc ca am facut de doua 194 . ma sculai. crimile navalesc.... fara pregatire.. borcane si eprubete. drept în fata baii. Pâna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet. ca-ntotdea-una. zoologia.. desertai flaconul.. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate.. am iesit din ascunzatoarea mea si. Dar. primul cuvânt îl auzii de la tata: este cam "lenes". nici de suparare. tinta cercetarilor mele. în care le tineam anume pentru anatomie! Certându-mi distractia pagubitoare. fug. Trecu un ceas si. micul meu muzeu.. Grupul trece fara a ma baga în seama. Si când ma sculai. uitând ca mâine poate m-asculta. ultima injectie cu fierul înrosit. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc. Comte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele. In odaita mea plina de unelte proprii. ma dau la o parte. de mândrie. Mâine. Fara a fi citit ceva. la scoala. Lenes. în lumea instinctului si a inteligentei.. începui de-a dreptul pe caiet. Cu tocul rezemat de buza calimarii. dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din La philosophie posi-tive de A. adormisem. unde se zbate o întreaga familie de tritoni. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. ca s-o termin.. ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. ultima picatura de otrava: lenes. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala.. surescitat peste masura. m-apucai de studiul meu favorit.. lenes! Simt ca lacrimi îmi împainjenesc ochii. în sfârsit. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu. am luat nota noua. ca se poate foarte bine sa-mi schimb dispozitia generala printrun simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. Aveam de facut o comparatie la româna. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul. cearta. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt..

Da. trebuie sa ma culc. precum si aspectul himeric a doua broaste moi. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. îmbracat foarte rudimentar. în meleagurile dimprejurul Brasovului. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. Mi-adusei aminte de axioma lui Alecsandri: "Românul e nascut poet". când în loc de trandafiriul cer al Tunisului. Sâmbata. studiai pâna la unsprezece. 3 noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut. 195 . Duminica. 4 noiembrie Astazi m-am sculat la noua. Ora unsprezece si un sfert. Fu destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în vehiculul automat ce conducea. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga.. ma vazui silit sa ma-mbrac. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. am pornit-o la excursie. când tata veni si-mi stinse lampa. aud pasi pe scara. ma visam în vacanta. si astazi. în sfârsit. Toata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. fui foarte deziluzionat. mai ales ca odaia se cam racise. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor herborizam multumit. cu ghetele lui unchiu-meu în picioare.. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta. când m-am sculat.ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate hainele mele udate de ploaia ce nu înceta. 1. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu. Rezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei.. Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-giques si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul Fabre. Nu ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. prelungii sedinta pâna la opt. la excursie. care venise sa faca studii. Dimineata. Dar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate.. Vazând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie. Când ajunsei acasa. Dar. morocanoasa si ploioasa. cel mai înfocat optimist. Bucuros. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica. în Tunis. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. care numai la poezie nu te predispunea. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. ca chinezul dupa ce sia mâncat orezul. insecte si larve acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. Desigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. Toata noaptea ma visai.

îmi ridic capul care ma doare grozav. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca. . Adevarat?! Dar imaginea mi se sterge repede din fata ochilor. cu ochii blânzi. ca sa nu mai plâng din nou. 7 noiembrie Azi a plouat toata ziua. entuziasmat din ce în ce mai mult de "Virgil al insectelor".. iar vântul îsi chinuieste prada. dar cu o expresie de ciuda. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. mare ma cuprinde si repede pusei perna la ochi. cu fata în sus. cu parul blond si cu o fata trista. un omulet fara barba. Iata-ma din nou sus. nu ma ridicam de la masa decât seara. de colegi. recitesc pentru a nu stiu câta oara L \'harmas din Souvenires. fara teama de profesori. când ma chema la masa. tufe. cu potpouri. în dreapta o alee de liliac. dar ce febra? Credeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. Afara a început ploaia. pâna ce chiriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. în pat. si arini. auzii pasi pe scara. Dupa-masa trecui sa cânt ceva la pian. iar lânga el un baietas. N-am putut mânca mai nimic. pentru a-mi câstiga pâinea? De ce? Simt cum o durere mare. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasma? De ce? De ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi. afurisita. mama nu mai contenea din plâns. ceea ce am si facut repede. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii: iar a plâns! Ghicii: era mama! 28 noiembrie 1921 Trei zile am fost bolnav. Cu coatele pe masa. Unsprezece si jumatate! Ar fi timpul sa ma culc. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. Aveam întotdeauna pe naturalist în fata ochilor. Dormitam. ma gândesc. nespus de trista. Mi-e mila de bietii copaci. înconjurata de o întreaga armata de copaci. nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. caci toata ziua astazi am fost trist. rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. ca prin vis. timpul!. o mâna îmi ridica capul. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. Am luat atunci Marsul funebru de Chopin si i-am cântat introducerea. unde as fi lucrat fara frica. începui seria a doua a Souvenir-xsnlor si. desisul fara umbra al "harmasului". de te apuca fiorii. de ce nu m-am nascut la munte. de viclenie si intrigi. iar în fund. De ce nu mi-a dat Dumnezeu si mie o casuta la tara. Pe drumul spre Campestra. încercai câteva mazurci.O casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern.Mâine! ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. Sunt "eu". în fata o gradina cu verbine si petunii. Luminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. iar batrânul e Fabre. In gradina. Din cauza prea marii temperaturi. ce trosneste. iar doctorul doar îngâna: 196 . Mâine!? Ce-o fi mâine? Ah. dar sunetele erau false...... am avut febra. Lampa e stinsa. Tristetea naturii s-a transmis si asupra mea. în loc sa studiez. aiuram.

Ce ai avut? Bine ca te-ai vindecat.. nu se vedea nimic. pierdusem notiunea timpului. unde sunt? Ma uitam în sus.. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean.. Periculos.. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. Atunci ma napadira alte întrebari: "Unde e creierul? Pentru ce judec? De ce vaz?.. simt ca zbor.. E rau." Parca se rupse ceva din mine. îmi punea mama gheata. care. de doua ori invizibil ca si razele. în aiureala. .. Eu nu mai auzeam nimic.în tunel.Oboseala nervoasa. "A! ai venit?. Când le dadeam ziua buna. Ceea ce nu e bine. . în timp ce ma apropiam de o deschizatura închisa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria.. si ceea ce s-a nascut din spirit. foarte usor: "Ce sunt?" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". si-n mijloc un tunel imens. interesul îi predomina... privirea nu întâlni nimic.. ca ramasei mult timp ca sa-l admir. tunelul. poate sa capete o. nu e bine. peste tot ceata luminoasa. pluteam. ca jarul.. simt o durere usoara în tot corpul meu.. privind prin ea. cu toate ca exista.. Visam. jos ca un gol nemarginit în care. dar cu toate acestea nu cadeam. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam. vorbeste despre ce-a citit. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica....Tunelul." Vroii sa trec înainte. o sfortare! Mai! Mai! înca una! în sfârsit. de altfel.. luminile tunelului se stinsera. Acuma îi cunosc pe toti. înfiripau o vorba-doua si se eschivau. spirit este... .Nu ma mai cunosti? Mama. Si viseaza vedenii.. într-o ceata luminoasa." De când mergeam si tot la usa tunelului sunt.. te doare rau capul? . Nu simteam nimic. . Un singur lucru ma chinuia. o durere vie simtii pe frunte. puiule. . dar faceti reteta aceea si puneti-i gheata.. si cu toate acestea simtii ca silabisesc: "Ceea ce s-a nascut din carne.. poate sa capete o. nici macar o ceata. Cum ma doare capul! Dar uite tunelul. Atunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. doamna. în fata se întinde tunelul.A fost un vis. Nici un semn de prietenie din partea colegilor. si visul?. dar parca eram treaz.Uite ce e. Acum... citeste prea mult. prin nimic. 197 .Ah! Mama. 30 noiembrie 1921 La scoala.. Cum simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note. culca-te. c3 vine acum doctorul . mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata. Si tunelul fosforescent atât de frumos. în jura-mi. încetul cu încetul. puiule.. pe care nu îl pot atinge. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea... se vedea prin el ca printr-un geam. Cine esti. foarte periculos. am ajuns!. eu? Un nimic.Ce ai. cu toate acestea. unde. fara sfârsit. brazdata cu milioane si milioane de ochi stralucitori.. parca pierdusem ceva. infinit. carne este. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra.. oboseala nervoasa. ceata se întuneca si. tunelul.. A! m-apropii. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. Cum e aia? Ma privii. nimic. înaintam pas cu pas.

insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. îmi strabat creierul. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. sperând ca. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. eu am învins. fie el analitic sau nu. sunt tot trist.. Un om sucit. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii.. numai si numai sa ajunga. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. cu chimia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. încep a-l lauda. 3 decembrie 1921 Da. eu am învatat. se crede cel mai cult om. când fara a medita nimic privesc cerul. un infim vierme orb. din fruntea statului." Aci nu minte. fara nici un înteles. Ca sa ajunga. lor. Nu stiu ce-mi spune mie. dintre care foarte putini merita numele. aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. daca nu are protectie. toate portile li se vor deschide. lupta. baga intrigi. premiantilor. Când vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". în catalog. ce numi placea sa fac ce faceau altii. nu leaga nici o prietenie trainica. O putere neînteleasa pentru mine. îsi epuizeaza fortele în hanalitati fara de nici un folos. dar care mi le porunceste necunoscutul! Parca bolnav. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. nota si coroana. de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. Atunci? Bine zicea bietul tata. ce ma taiase pe scoarta unui atom 198 . îmbuibându-se cu nume proprii. etcetera. el premiantul. fara nici un rost? Caci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. nici poetic nici moral.. pe mine. Ce-o fi? Ce pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. de cred în metempsihoza. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot."interesul lor". sub pretextul unei prietenii. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta. Iata viitorii oameni de stiinta. cu mare seriozitate si prudenta. asa. prin munca m-am ridicat aici. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. etcetera. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. ci împarte numai dusmanii. în clipe libere. gânduri ce nu-mi apartin. A fost un învingator! Si acuma ma gândesc: ce-o sa ajung eu? Ca sa-mi epuizez energia. fire independenta. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri extra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". a-i tine partea în discutiuni. recurg la tot felul de lucruri nepermise. da. de ce. localitati si ani.... ca sa scap si sa ajung. pe care însa toti o acceptau fara discutie. doua algebre si nu stiu câte religii! Bietii oameni!. sa-i poata "sufla" la lectie. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. Dar curios. la un început de neurastenie. zâmbesc. Da. "Ei. un om sucit! Acuma vad eu. care vor conduce universitati. luciri razlete. zice-se. ca în alta încarnatie eram fachir sau asa ceva. Si ca sa-si vada idealul. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de ani. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. ajunse pentru mine curate chinuri. caci nu intra în caracterul meu. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru existenta. Si pentru ce toate acestea? Pentru note sau "fituici" la teze. mai mult ma întaresc. alias si de politica. iar daca vad ca au învins. iar peste 10-l5 ani. Bietii oameni! Pentru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. tot dus pe gânduri. un egoist hipertrofiat. trei istorii. un smoc de foi oficiale.

sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. Gânduri de bolnav! De azi-noapte. sapoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia". de multe ori ma gândisem ca... dar nu pot. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul.. iluzii niciodata realizabile. Lumina persista din ce în ce mai tare. daca n-a fost rau. realitatea. cu mai multa ferocitate si neîndurare. schimbând la iuteala directia. Când încet.. pregatind totul pentru somnul lung de iarna. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. Cum deschideam ochii.? încep sa tremur!. Aveam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile... bineînteles.. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. când mai repede.. dar care totusi ei i se par periculoase. atunci îti explici atâtea si atâtea. Fac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. "Nu se poate". Ma doare îngrozitor capul. mai ales regiunea ochilor. cât de hâda e realitatea. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. câteva calorii. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele: materia! Ah. Si acum. izgonite de partiala aiureala a capului. sa moara cum zice Lebon.. Aiureala ma cuprinde. o putere suprema îmi porunceste: fa! si fac. mai orbitoare. marele centru. dar asa. "nemurirea"? Nemurirea? As fi prea prost ca sa nu cred în ea. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. Parca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. mai mult sau mai putin materiala. ca apoi sa se materializeze. daca. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. de chinuri sustinute numai de o singura nadejde.. în timp ce eu. fulgii se astern.. din lipsa de subiecte de meditatie. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. uitând ca am ceva. dar iar m-am îmbolnavit. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. deci prezentul. Niciodata nu mi-a fost frica de moarte. ce grozava ar fi moartea atunci... De ce? forta. prevestind o ameteala produsa de ger. niciodata n-a fost îmbucurator. arunci când s-o apropia. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe.. Câteva idei mai le memorez. ba ceva mai mult. Nu stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. o licarire de lumina.. 199 . Adica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. Nu stiu de ce azi ma gândii la moarte. facut anume pentru a atrage neînarmatii in lupta pentru existenta. nu ca era aproape. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep. ninsoarea n-a mai încetat. si daca. Ah! Doamne! Realitatea. Vointa. atunci te pregatesti pentru nemurire. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. Pentru mine. cu toate acestea. sa mi le amortesc. sa încep sa râd. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. Durerea începe din nou. carbune sau hidrogen.. Ce bine e când mori! Atunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului. Credeam ca m-am facut bine. "eul". a fost comun. o durere naprasnica îi silea sa se-nchida.al infinitului.

Mai tii minte cât te-a durut? Ce. privindu-l. asta-mi place. începi cu amenintarile? Zi. ai si uitat? Ei.. ca acum ma întorc. . dar numai în vis. dus pe gânduri.. si pomii înalti. care înjura atât gheata. impunator. Adica nu merita o lectie buna? Ba bine ca nu? Dar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. mascati în ghiocei. vesnic independenti. tot certândumi gândurile. cu zbucium.se lungeau. apoi "con molto alegretto".albiturile .... crezi ca se uita la tine? Ma. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. piticul subpamântean. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. dar cu aspect zdrenturos din cauza schelelor sale. o simt. începeau concertul. Ce? Zici ca o sa ma parasesti. ca o tarancuta vesela. de gemeau mugurii. nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau. si-un ger. cautând sa-l îmbuneze pe el. ei. ce zici. Ti-am spus. nu citi afisele de pe garduri. acuma-mi placi. ca si ieri în pat. ca sa vesteasca semenilor ca februar. încet. jos pe la radacina. si-a trimis câtiva spioni. au încercat sa-i schimbe fizionomia. ca iar te obosesti. facându-i cu ochiul: "Ei. pe Furnica ce de mai erau. dar apoi se resemna. Kaiue. crivatul îl gonea în "Alegro con fuoco" diabolici. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati. niste imponderabil calduros. asa. facut anume pentru maretie.. Trecui mai departe agale.. ninsoarea a contenit. 200 . se micsorau si-si schimbau forma. S-asa e de bine. Când esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. copacii luau crengutele pudrate drept ghiocei si.. Si-n miopia lor. trebuie sa te ascult pe tine. rostogoli vreo doua schele. dar stii ca e nostim. haide. foarte bine. fii cuminte! Te-ai suparat. eu ma duc la Sosea. puiule. Ce-ai cu biata pasare? Ce. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . sa ghiceasca macar în departare. asteapta carabanirea pulberei albe." începuse sa ninga.. prea te crezi mult. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca.. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. nu te încapatâna. daca nu cumva ghioceii s-au ivit. tufisurile transparente. nu vrei sa ma asculti? Ei! Ei. l-a înbra-cat asa. fara nici un rost. priveam aleile albe pustii.în furxi vila lui Minovici se H^sena cocheta. eu "Vointa". zdrentuite si umilite. acoperite în parte cu troiene. 7 decembrie încet! încet! Nu fugi prea mult. cutremurându-se de bucurie. Pentru nimic în lume! Ei. de zapezile astea mari? Apoi sa-ti spun eu. Pe data. Maret. atunci dormi. nu auzi. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. Atunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. întâi în adagio. am iesit sa ma plimb. însa. hodoronc-tronc. niste "du-te vino" fara nici o vointa.. încet.. 8 decembrie Astazi. cât si soarele. ce prost mai esti? E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. pe el. al carui ideal e "sa fie de piatra". dar tu nu mai zburda atât de mult: fa-te ca nu vezi..Afara. îi vad culoarea si cantitatea. fara voia mea. Ce. ajung la Arcul de Triumf de la Sosea. Stam si. pe tine.. leicuta. Ei! acum taci! Taci. fiindca m-am vindecat. care. nu vreau sa mai aud nimic. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. ei.

. Rezemat de banca. sa ajung si eu ceva. începusem pe Conta. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. Ce de melancolie. . da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa! Mama îmi iesi sprinten la usa. spuse cu-n zâmbet ascuns: "Nu se moti-vea-za". Uitasem sa mai scot si sapca. dar d-l ce examina notele. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sami înghit lacrimile. vazân-du-mi ochii rosii. nu prea stralucitoare. iar în clasa. transformându-se într-un rânjet de mila. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da\'i boj! Sa-ti fie de bine. când eroul plânge. O furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. cu o mutra hotarâta si vesela în acelasi timp. ca ai fost bolnav din "surmenaj".Bine. Zi. felicitarile mele.. Ma. ce de prostii! Ha! ha-ha! Pâna acum am citit cele patruzeci de pagini din Jurnalul meu. "surmenaj" adica. Cica "surmenaj". Bre. 201 . îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. Toata ziua auzii râsete înfundate prin fund. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta. Alt hohot. sa mor de râs si mai multe nu. Observai cum i se lumineaza fata. . ma. în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator. cu motivul "oboseala nervoasa". Ca sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse.. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume. întelesera. toata clasa izbucni în râsete. Apoi.Te mai doare capul "lelu"? Ce-au zisa baietii. le-a fost dor de tine..Tu esti bun de actor. da prost ma crezi. mai ales profesorii!. ce filozofie! Tst tt! Bine ca m-am desteptat. hei. de-aici. colegii mei. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii. Aveau dreptate baietii. îmi pierdui mintile. Uite ce m-a pierdut pe mine: laboratorul si Jurnalul".. 3 ianuarie 1922 Ha! ha-ha-ha! ce de prostii. ce frumos suna. bineînteles. da\' profesorii? Pe data îmi schimbai fizionomia: . în loc sa-mi vad de lectii? Ce ti-e cu un om scrântit.. Si la cine? Fugi ma c-ai tras chiulul ca un tata. iar când dirigintele citi biletul de motivare. bine ca mi-au venit mintile la loc. dar sa vezi. bre. dându-mi expresia unui condamnat. în loc sa învat si sa ies bine în clasa. -Zi. parca n-ar fi baiat de 15 ani. zâmbii. dar zâmbetul mi se slei pe buze. priveam aiurit la colegul care. Hei. Si murmurai aiurit. ca doar n-ai baut gaz.. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. mama. mai ales acum. A. nu mai minti. cu mâna pe clanta usii: . da\' tragic. în vacanta. baietii.Ia te uita cum se prepara Eliade pentru chiul. "Un om". mai omule. Ah! bine ca m-am desteptat.. .Da.10 decembrie . Adica vrei sa ma orbesti tu pe mine. asa se face între colegi. colegi. nici nu ma mai doare capul.. nici. dar ma stapânii. ce de melancolie.Zi.Fugi. da bine stii sa te prefaci. Desigur. Mangalbenii.

A! Mai sunt animalele! Ia sa va luati talpasita. caruia nu-i venea sa-si creada ochilor. Esti nenorocit. Asa. la anomaliile umane. dupa ce primejdia a trecut. Restul. sus la pod. sa ma fac fabricant. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta. chimia analitica si întreaga entomologieAm spus: fereasca Dumnezeu pe om de scrânteala.. masa curata.pe Maeterlinck si pe Ch. baiat. Astea: Sinthese de la vie et de l\'âme. pot lua si mânca pân-oi voi. Si tata. Hipnotism si sugestime. metafizica lui Conta? Haide si cu ea la pod. Cica e un om nenorocit. botanici. n-am oprit decât Jurnalul". parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si chiar pentru douazeci. manuale de anatomie si fiziologie. curatele. combate programa scolii.-. asa mai zic si eu. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc. pot ramâne. mormaia din când în când. adica nu. De acuma. ce bine. Ce sa-ti fac.. dar vad ca te-ai apucat de treaba. Psihologia râsului. pierde timpul cu experiente.. Când m-o vedea mama asa vesel. si sa va arunc. s-atunci o sa iasa si mai multe parale. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . degeaba te mai bati între pereti. ce bine ma simt. si potrivit.. 8 ianuarie Ce-ti mai fac gânganiile? Le-am dat dracului! Prietenul se uita uluit la mine.. Ia sa va torn eu o târ\' de cloroform. fiindca nu stii sa te adaptezi. manuscriptele parte le-am ars. Ptii... cu gânduri omenesti. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. numai cu cartile de scoala. cu ele la lada. chimii. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. n-am ce face cu ele. sau sa urmez chimia industriala. ce bine e! 6 ianuarie Pe masa trei volume din filozofia pozitivista.. cumatra salamandra. ca eu nu va mai sunt stapân. Si tata. parte le-am azvârlit în pod. necum cel al jocului. sa minti si sa te lingusesti cu predici. Sa stii ca o sa zica: "Pierdut a fost. ce bucurie. D-aia esti nenorocit. Ce era dezordinea aia la tine? De te-ai pune pe lucru si la scoala.. astea nu mai fac doua parale. nu-i plac profesorii. ca sa iasa mai multe parale. daca asa ti-a fost soarta.-n sus. 202 . Asa. fiindca face pe grozavu\' si e independent. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. îsi mângâie mustata. Glumesti? Ba foarte serios! Si filozofia? M-am plictisit si am lasat-o în voia Domnului. era o lada de potcoave. Asa. Ei. cuconasilor. eram. brosuri stiintifice." Ei. percepte morale si filozofice care nu au existat decât pe hârtie si la exceptii. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. n-am ce face cu ele. acum nu mai scapi. ia acum sa carabpnim si laboratorul. asta merge la post. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. ce bine ma simt. Adica. pot juca ruleta cât vreau. Sa vedem. Richet si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein. ar iesi ceva din tine. sclipind de veselie. Ia initiativa de "omul sucit". Sic cogito. nebaiat.

ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. care va sa zica. ca bratele unei coconite enorme. asta e viata. . care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleasca? Cum am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul.. Facem o bacara. La un prieten acasa. cu mult mai mare. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. Nu le venira sa-si creada ochilor. Baieti. si haideti cu totii în salonas. cum sa nu joc.Aa! lume noua. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ.. cu doi prieteni la brat. . . toti gargaunii astia stupizi. mersei înainte fara nici un gând si cu ochii-n patru. " Ma simteam vesel. te felicit. Si eu fredonând: " Que faites-vous madame ici.Nu mai spune. . Ce mai veste. ca de ailalta râd si curcile de ea. . ma simteam mare. S-apoi. cât priveste partea mea. Ioan.Haideti. Ma duc sa le spun baietilor. da\' bine ca m-am desteptat. si pe data gheata se rupse. ma Eliade. Toti ramasera cu gurile cascate. Am dat dracului si stiinta si filozofia. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. te-ai facut si tu "om". haideti. la lectie. Eliade M. repetam mereu: asta e viata ti au hârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta.Haide. . ascundeti calendarul ca a venit Eliade. sa devin si eu un om cumsecade. suntem multi. "doctore"? Cum stai cu cercetarile? . ma atragea. Foarte bine. Placerea jocului cu totul noua pentru mine. lasati asta! Scoate paltonul.Ce noroc! . s-a facut! exclamai eu vesel. La revedere! Cu pas grabit. si m-am apucat sa traiesc si eu.Joci si tu? . Dumitrescu Victor. rasuflând usurat.. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite.Dumitrescu C. bine. pe lânga Biserica ruseasca.. Aveam memorie buna.Joc. repetai tare: bine ca m-am desteptat. Pe drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. Si gazda. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâme? Mare dobitoc am fost! Si pentru a suta oara. Cu toate acestea. 13 ianuarie Prima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". ma înlantuia cu ispitele ei. Farin Amler si Galimir.Mai bine ruleta. 203 . . eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. atât îi de roasa. Pesemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. Când ma-ntorsei seara acasa. contra careia orice aparare e de prisos.De data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta. poate.Acum ce s-a facut. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. si gesticulând Iara furie. da\' vesel de tot. deschise larg usile.

. ma întreba din nou. m-a ascultat. De când m-am cumintit. auzii pe tata. Las\' când o sa fiu mare. fetele se înveselira. tot de jurnal o sa stau. cu tot întunericul ochilor. cam surprins. se îngalbeni. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. si numai eu. îsi lasa ochelarii si ma fixa câtva timp. Si cu toate acestea. De multe ori m-am întrebat: "Pentru ce?"-Dar n-am vrut sa dau raspuns. profesorul. De ce? Nici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. cu toata paliditatea fetei. Mama. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru existenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. toti sunt veseli si numai eu..La-la-la-la-la. închipuieste-ti ca te-ai plimbat putin.. Pâna acum m-am caznit cu o problema. ca si cum toti aprobau aceasta. Mama munceste cu mai multa bucurie.. . Când aveam cartile mele de filozofie. acelasi gând în fiecare minuta. noua. dar m-am oprit. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate: ". tristi si suparati.. . Nu-mi mai încapui în piele de fericire. noua. când în micul laborator stam înfundat ore întregi.Stiam. Degeaba. Si de bucurie începui sa cânt: .. numai eu nici macar nu pot zâmbi. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. Ce sa poti tu daca nu înveti nimic de patru ani? Treaba e asta? Nu stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. sa învat. Toti dimprejur. înainte era altfel. nu sunt fericit. Poti sa te duci la loc. în tot cazul.. nu sunt vesel. Colegii se uitau zâmbind la mine. pierd timpul degeaba.. .Iar te-a ascultat? Desigur ca mai mult de patru nu ti-a dat. Nu stiarn ce se petrece. Nota noua! Ma-ngalbenii.S-a dat pe brazda! Noapte.Bine! Sunt multumit. eram multumit. Acum. n-am putut. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. caci cei dimprejur se bucura. acelasi lucru în fiecare ora. nu vream sa stiu si numai în gândurile si experientele mele îmi închideam eu 204 . facui fetefete si ma asezai ca pe ghimpi în banca. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare zi. Doar eu le eram nadejdea! Când închisei usa. succes care nu le procura decât lacrimi. afara de chimie si limba româna unde aveam zece. nu face nimica.Iata o vacanta care ti-a folosit. dar nu pot fara el. "eram" fericit. rau nu e. La masa.Mama.. la scoala! Adio! 15 februarie Ei.. în timp ce altii îsi preparau lectiile. Poate o sa-mi trebuiasca cândva. Acasa: . Bietii parinti! Cât i-am necajit! Nici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. ma încredeam în mine. Nu stiu de ce.\' duc sami fac lectiile".. Si acum. Din fericire eram pregatit. înabusindu-si bucuria: . ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu Jurnalul"? O bagatela.Ce patru. De acum nici n-o sa mai scriu aici. care obisnuia sa vin cu cinci si sase.

17 februarie Nu.. Ce e asta? Nu suna?! A.. Sunt întrun fel de somnolenta intelectuala. nu e nimic. astept. da.. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. si acum scriu la lumânare. s-o omor. nu-i nimic. cu bratul întins. Nici un zgomot. esti nebun". de la perete. Nimeni nu este acasa.. daca o vad. am astupat ferestrele.Doua. Usa e zguduita din tâtâni. ce ti-am facut? Mor. stare care ma-înfioara.. Ce Dumnezeu. de tot ce vad. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. Ea e.. Ba nu. Ea e. De ce? Ca sa n-o vad. mâine am teza... Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare.. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa. sa-i rup coasa amenintatoare... 205 . Mi-am turnat toata apa din lighean în cap.. e stricata. autobuz sau trasura nia vorba. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. trei. de tot. înconjurându-ma si strigându-mi: "Esti nebun.toata bucuria. nu! nu! Sa ma. Una. Cu cutitul. parca visez. rupsesem firele de groaza. Off! Ma cuprinde neurastenia. cioc.. stupide. acum ma simt mai usurat.. Si cum stau în lumina.. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri.. nu! nu pot. asi. cioc! Cine e? Lumina se stinse. materializate.. ce? Dar nu! Nu vreau! Mi-e frica. umbra tintuita ca o stafie. Ce moarte? Stai sa.. ca din pamânt. Zece si jumatate. Nu da. Si atunci. De tramvai.. Dar n-a venit? Cine sa vina? Ei.. tc-am spus. Cioc. Asa? Ce-am spus? Nu.. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica.. cu insomnia asta? Nu pot dormi. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. le-am pregatit de mult.. Dar atunci de ce mi-e teama? Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. cu cutitul în mâna. Cioc... Parca e un facut! Ce Dumnezeu atâta melancolie. ce parere. si. doua.. da-o.. Sau..... nu da. în casa. Nu mor.. nu mi-e frica. izvorâte ca niste fantome albe. Simt cum frica. asa e... cioc! Cine e?... întruna tremur cum ating cutitul. Tremur din tot corpul. pe.. Stiu ca are sa vie. s-o distrug pe "ea". mi s-a parut. nu pot citi pâna nu inspectez usile. Ca trebuie sa vie. Nu pot iesi pe strada. La scoala. frate.. am îngramadit scaune pe la usi. nu întâlneam decât priviri dusmane. Ceasul douasprezece.. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. dau.. da. Lumina se stinse... capul... ma cuprinde. De ce? Nu mai pricep nimic. Am luat cutitul.. cum mi se îngusteaza creierul. capul.... ma.. cu toate acestea. Asi. Sa dau. e cu adevarat curios. de moarte. A. Cutit. nu ma uit pe fereastra de teama sa nu ma ocheasca cineva de pe strada. eram fericit. cioc.. Pe cine? Pe "ea". De ce atâta teama? Si daca ma omoara. sa-i sfarm oasele galbejite.. moarte. Din fund. De ce? Ei. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte. omor. De ce aceasta nemultumire? De ce aceasta stare animalica? De ce atâtea bucurii fara bucurie? De ce? . iata. nu pot... Am zavorât usile. Simt cum mi se moaie vinele.. frica de necunoscut. Moartea. îmi pare ca se desprind umbre. si acum.. cioc. De ce? Mâine am lectii grele. cum tocesc mereu si prevad totul.. în lume.. Cioc..... cu mâinile crispate... Trei fara un sfert. A. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie.

La plecare l-am auzit: nu mai scapa. cel mult sa traiasca nebun. Chiar asa.. Se oprea dm loc în loc. le oboseste rasuflarea. Suparat. nu ma bate. si se bucura de gândul acesta. Eu. pleaca de-aici. Ai.... Nu izbutea. Uite ce frumos. Repeta cu jumatate glas: ". descretindu-si dezamagit sprâncenele. Toropeala le îngreuneaza madularele. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. strângea din dinti.. desigur.. A. porci. scapasem cutitul si priveam aiurit.. *M sa-si ridice privirea.... ba nu. abia tinându-si ghiozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii.. sa cugete adânc si sa ia o hotarâre..Parca nu vezi ca aiurez.. Vazu strada acoperita cu troiene. se va trada de la usa. coasa.. pasind din ce în ce mai încet. ia-raa. nu mai da. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. Uite o carte.. zapada.. . Pasesc în nestire de-a lungul zidurilor. Aiurez." Se necaji si îsi pripi pasul. zapada..". cu o carte mare. visate. Zapada. cu o carte. Si vorbeam întruna. Apuca pe o stradita umbrita.. 206 . [ROMANUL UNUI OM SUCIT] Pe strada prafuita trec oameni flamânzi... mama îl va întreba din pragul bucatariei.... Voia sa cugete la un anumit lucru. el a venit sa ma omoare.. am adormit. Ochii li se închid. S~a aprins lumina. Ca întotdeauna. Auzi.. e o biserica. Ba da! Ce! Vrea sa ma omoare. nu pentru totdeauna.. ce fel de ceasca? Seamana cu o biblie.Ei? te-au mai "ascultat" la ceva astazi? Si el va raspunde: -Nu.. nebun... tiui chemarea unei fabrici. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce. Tata în usa.. Chiar print sa fiu. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. si se hotarî sa potriveasca de acum lucrurile. Nu mai ramâne îndoiala.. cu privirile absente. stergându-si un ochi înlacramat de aburii cepelor tocate: . Asi. da\' lasa coasa nu mai da. Iara ea.. Nu izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent. Se trudea sa-si stapâneasca gândurile... ma priveste. Cutitul? De ce n-am dat? Uite ca pleaca. Ce-ai cu mine. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. Ce "mort"? Ba nu. Ba nu! Nu vezi ca în fund e o padure.. îsi încorda grumazul. uite c-a plecat? Nu mai da. "La urma urmei. Lasa-ma. Nu mai întelegeam nimic.. în minte mi se facuse un gol nemasurat. ca o capatâna de mort.. e o ceasca. Un licean umbla abatut. Moartea. si merg fara gânduri. lasa-ma.. uitasem numele lucrurilor. Nu mai da. tot nu pot sa am picioare... Doctoral chemat în graba a dat gânditor din cap. ia-ma odata. zgâriat si plin de spume. n-am putut dormi toata noaptea. pleaca de-aici. zapada.Ce vrei cu mine? Ce cauti? Nu mor.. uite moartea. îsi schimba ghiozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat.. Cutremur-at de friguri si prins de vedenii rele.. haide. Uite.. obosit.. Dintr-un fund îndepartat.. Si-a facut efectul.. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor. cu camasa rupta. galben ca un mort. mare si rotunda...

. Timid si miop.. cu servetul.Râse. Doua carti cu copertele întunecate. Ar vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el. îl întreba când se da vacanta. Nu-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. cinci.Jeanne! Jeanne..Nu. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. Supa se manca în tacere.) Tacere.. una. "Profesorul e un dobitoc: o stiu toti. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de terfeloage. dupa ce se plânse de caldura.. îsi privi o clipa chipul în oglinda rotunda.Dar se va bâlbâi. Suna. o data..Cum nu stii? . pe care o masa o deslocuia aproape în întregime. Gândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. Un carnet albastrui. Sa nu se mai gândeasca. Se încrunta iar si calca înainte obosit.. Mama va întelege. Reala" cazu peste stinghia împrejmuitoare. si. (Se sterge. visa numai. Tatal nu-si gaseste locul pe scaun. fara a fi nevoie. Carnetul elevului Marin Popana. "Dar daca va vedea mama insuficientul la germana?" Strânse ochii si se scutura de amorteala visurilor.. Urca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda. Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi. un caiet subred si o tabla veche de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic".Pardon! întoarse ochii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Ziarului stiintelor populare. Totul se petrecu dupa cum îsi închipuise.. cu multi ani în urma. Dar nu gândea nimic. Se pomeni ca numara în gând. Si-si aminti ca tot asa numara când. Cezara. ci.. Ei.. Priveste pe fereastra în salita. cu o eticheta mare. sora cea mica. O odaita îngusta. Si nu putea sti ce visa. Marin se aseza lânga sora cea mica. . pe care scria: "Liceul Spiru Haret. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera. distins? Ba bine ca nu. Apoi se încrunta si vorbi ca în fata mamei. Sora cea mica se resemneaza.Mai iei? . ce are sa-i faca?. bombanind o voce încruntata. multumesc. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine." . Avea fata înrosita. Poarta înalta de fier vopsit în verde o deschise larg si apoi o închise cu luare-aminte. asudat. în absenta mamei.(categoric) Pentru ca nu stiu.. care rânduia friptura la bucatarie.Ce mai ma chemi? Nu stiai ca e friptura pe foc? Doar n-am cincizeci de mâini! 207 .. ca ar fi un celebru doctor chimist -si-si sterse cu batista ochelarii.. Trecu prin odaita fratelui sau Nicolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier. fara zgomot. Erau orele suplimentare. cu ochii suparati de arsita. trecea vreodata pe lânga sirurile de scolarite. doua. Apoi deserta geanta cârpita la cheietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. apoi scoate capul pe usa.. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. Când fu strigat la masa. ochii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. VI. care îl chinuiau de foame si de caldura.. .. îsi mângâie fruntea coltoasa închipuindu-si. Prudent. trei. Câteva clipe de liniste completa. alba. în bucatarie. patru. . . dupa care se auzi alaturi. ca de obicei. Lucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala.. .Nu stiu. Nu e oare el un baiat. Ei?! si la urma urmei. Nu are sa se mai gândeasca..

Minciuna i se parea foarte fireasca. Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul muschilor faciali. Naduseala i-a lustruit ca o unsoare fata.Nu ma comparati.De ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilor? Toti au spus ca tara germana nu faci nimic la chimie.Iar începi.Da ce-ai mâncat.Si tu esti mai pricopsit. pentru ca m-am încurcat la urma. constient de seninatatea fetei. .încep. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz. Glasul nu-i tremura câtusi de putin.) . Zi mai bine ca nu stii nimic la germana. dialogul e cu totul potolit. cu toate mediocritatile. care te plimbi toata ziua. era cel mai bun mijloc dea potoli cearta... . .. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii. . Doar stie câte observatii îl asteapta si câta suparare va încerca mama.. pedant: ..Da. .. Mi-ai prapadit o multime de lucruri. .(suparat) Las-sa râda. si Florin au "insuficient" la germana. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului.. cu toate acestea. va rog.. asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale.. Cu toate acestea spune: .Insuficient. Marin manânca indiferent.ca de cinci ani n-aduci un ban în casa.îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii. .Tatal încearca timid: . Mama întreaba iar: . intervine tatal.M-am saturat. Mama: . La felul al doilea.Si-n casa cine sa mature? Lesne îti vine dumitale.. Tatal începu sa înghita cu ochii atintiti în farfurie. . n-a stat ca tine.Putea sa vada ea de mâncare. nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul.. sa te saturi asa de repede? Sora tace. E atât de usor.Asa te încurci tu întotdeauna... 208 . . Pâna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. Copiii manânca în liniste.. dumicateste o felie rumena de pâine. Pâna sa raspunda...Radita a muncit de azi-dimineata si pâna acum.Dar pe tine te-a ascultat azi la ceva? O clipa a voit sa spuna: nu. Iar tacere.De ce nu manânci? . Se admira. obisnuiti cu cearta zilnica... Caldura. încruntata... Mama îsi suceste scaunul si. Si nu va fi certat.Da\' Radita ce face? .. Se stia nervos. . S-au obisnuit chiar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci.. . Priveste linistit în ochii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit. da. iar dimineata va pleca la scoala. Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp. la germana.Ai mâncat la scoala pâinea cu unt? -Da. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor..Si cât ai luat? . As vrea sa vad daca si Barbulescu. ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti. ..

. eprubete cu dopuri provizorii de vata. Marin. Pe masa. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el câte mângâieri nu va aduce parintilor! Ii vedea sezând la masa într-o odaita. cu camasa descheiata de-a lungul pieptului. laboratorul si cartile care îi plac. între ele se arata un balonas de sticla. pe care stau risipite carti. Ar vrea sa le ierte totul. rezemata de peretele varuit. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui . un suport saracacios cu câteva eprubete. trebuincioasa experientelor.O sa ramâneti pe drurmiri. sticlute etichetate.Dar banii mei cine mi-i da? Ca tat-tu n-a adus un gologan de pâine. sopteste un "merci pentru masa" si scapa. cu aceleasi fete ca acum. .. sa se stie odata ca e chimist. cu o coala pe care scria: "Diploma Magna cum laudae". A scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreaga. El trebuie sasi urmeze*calea. O masa acoperita de el cu tablite albe de faianta. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc. si Marin se ridica zgomotos de pe pat. . viitorul sau de savant chimist. Monologul interior se desfasura abundent.. de pacatosi ce sunteti. ca sa râda toti de tine?! . cu laboratorul... prin pod sau rascolind lazile din pivnita. intrând pe usa. leapada tunica si.. în raftul de jos se odihneau. unde e stapânul netulburat. apoi. pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate. el nu-si poate pagubi gloria. pe care le citeste noaptea la lampa? Dar cum sa nu stie. Mama îl va saruta si va râde. Dar mai târziu... ce dracu! Pronunta fraza hotarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. Tatal se arata nervos: . O multumire. bani sa te tin la scoala. Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera.. gasite într-un ungher din pod. dupa porunca directorului. si Marin închide ochii de placere. Ce? Parca el nu stie ca îi supara mereu cu scoala....Asta ma priveste pe mine.. El e chimist.Iar te legi de mine? . o etajera de bucatarie.Dar nu râde nimeni. Apoi se asaza pe scaunul din fata masutei. de multe ori încercata. îsi ca pune ochelarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma.ooh! descoperirile!. Tatal. Privelistea aceasta îl fericea. Tatal pleca din odaita cu o sticla de otet.. dunga dintre sprâncene i se adânceste. fata i se schimba. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala. se întinde pe pat. fara îndoiala. în care precipitate colorate asteptau mâna 209 . sticle si fiole. doua retorte cu gâturile încovrigate. îsi strânge servetul. o penseta rezemata de un vechi aparat Wolf. prin cutiile mamei. Nu se putea hotarî sa-si ia ochii de la sirul de paharute Berzelius. tot ce gasise prin camara. . pe scara si se repede în mansarda din fund. Cu toate acestea. acum îi e libera mintea. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata. Pe restul mesei. Baiatul se înduioseaza.. pentru dragul unor parinti ignoranti.. Grabeste pasii pe coridor.. si-si priveste "laboratorul".. deschide toate ferestruicile ca sa se faca curent.... o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla.Trebuie sa ma apuc de lucru.ca sa ramâi iar corigent. departate cu prudenta una de alta. cu cartile. vezi.. Ce pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi! Cum l-ar fi înteles atunci pe el.. niste hârtiute roscate.. vasazica. o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. cutiute rotunde de carton.. îl cuprinde. deodata. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila. si pe el.. dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat..Si d-aia dau eu. Rasufla greu. .

. Facu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. . . dar sunetele se topira repede. sunt ascultat. Tot probleme mari: transmutatia metalelor. Dupa ce deschise si ultima ferestruica.. a. îsi parasi stiinta favorita. îsi trase tunica. Apa adusa decuseara îa mansarda era calda. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia: .Umbla doctorul cu ochii la fete.... doctore?.. .. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie. Când goli paharul. .Salve. strânse ochii. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând. deschise usa..Fii om serios... He... doctore! Baiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna.. dar dupa un an de entuziasm.. hei.. Marin se simti magulit si. obrajii îi ramasera tot neracoriti. bani risipiti zilnic în drogherii. îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala.Se ridica suparat de pe scaun si se hotarî sa vorbeasca tare. berbantul!.Bicromat de potasiu. hai. scânduri patate cu solutii. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. încerca sa fluiere o arie. îsi lua sapca si se repezi pe scara.chimistului. .. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii. Se gândea..laboratorul -. Spala râzând o eprubeta. Nici macar n-am copiat problemele. Zâmbi.Ce dracu. îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în ghiozdan. Se încrunta si-si încheie resemnat sireturile: îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat. de experiente prelungite pâna noaptea. de pilda. amânându-si activitatea pentru 210 . când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta.. dupa sticle sparte. Zâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai: . Întotdeauna . Marin. saaa. Tatal semna fara sa bage în seama "insuficientul".Pfiii! stai bine!.Asi!...La ziua de 17: acolo unde sunt ascultat. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pahar scurt cu ceai.încruntat ca. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului.. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca... La ultima treapta îsi dadu seama ca ghetele îi sunt nevacsuite. Facu ochii mici si se însenina.Ai timp. . Apoi. prea obosit ca sa ia o hotarâre.. Apoi. schimbând vorba: . Se si vede în mijlocul unei sali imense. Dimineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul.. de unde se întorceau cu punglite roz. Privi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor. Era cel mai bun prieten. Banciu întârzie întotdeauna. în timpul acesta. si el .. dar celebru. în acelasi timp. Avusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin.aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente. Privi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. haine arse cu acizi. ce are-a face! O odaita ca de alchimist. apoi grabi umbletul. La un colt se simti urmarit si întoarse capul.. Eu nu stiu cum am sa scap.. Când va fi un mare chimist. . ofta fara pricina..Sa dea Dumnezeu!. Apoi deveni atent. bicromat de potasiu. tot mai atent. . si avem ora întâi. . încurcat. ba nu. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta. hei! va sti el cu ce sa se "ocupe".. Celalalt râse. într-o odaita ca aceasta... putin adus din spate. unul ca mine sa-si piarda atât de neghiob timpul?!...Unde sa iscalesc? .Ai facut la matematica? ...

. Are o mutra de tocilar. iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia. ca sa vadeasca adânca chinuire a memoriei.Cât ai scris? ..Patruzeci si cinci de minute.universitate. cu o mâna în buzunar. profesorul fixa sever câteva clipe pagina si-l chema: .Buna dimiaeata! întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea. . aproape fara sa-si dea seama ca se petrec. Spui ca celelalte nu le-ai putut face. Prin banci începea frunzaritul caietelor. îsi frânse degetele. Dar nu-l stia defel. Marin ascunse repede calimara si înapoie. Aseza caietul pe catedra.. . Potoliti. . Unul cânta lânga soba rece. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca.. înfrigurat. îsi zbârci fata. -Pai si este. Parca era ametit: pierduse notiunea exacta a situatiei..Stai jos. . Ajunse la tabla. Stii enuntul? -Da. . întrebând deseori pe vecin. în fata profesorului. Pe ferestra deschisa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune.cu el lucrurile si nu cu altul. Era bogat si frumos. . scotându-si sapca.. . .Trei. Profesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret.N-am putut sa le fac pe ultimele do\'ia. Inconstient. . ma? . ca si cei avuti în note rele. Poarta era larg deschisa.Câte probleme am avut? . Peste câteva clipe intra si profesorul de matematica. ca în diminetile de vara.Lasa si tu asa..Nu-l pot suferi pe baiatul asta. cei mai sârguitori.Unde sunt? .. . credea 211 . Dinu se strecura pâna în fund. Tremura putin: nici încai nu stia despre ce era vorba în problema.. Venisera aproape toti baietii. Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. caietul dupa care copiase. Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca. Îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa.De-abia am ispravit pe prima. se apuca de haina. Nu putea cuprinde cu nici un chip realitatea. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor. iar umblând lânga Marin. Urcara trei trepte scazute.Si parca eu as vrea?. -M-am ars. . care-i saluta respectuos. unui baiat din fund. N-avu câtusi de putin noroc...Sa iese Popana. Profesorul însa îl cunostea. .. Dupa ce cestorul dadu absentii.Si mie mi-e antipatic.E premiant.Fericit muritor.. .Cât mai e.Fa problema. cu barbia rezemata în piept. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj.. cu catalogul cartonat în mâna. si lua buretele împreuna cu un ciot de creta. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri.N-as vrea sa-i fiu în piele. voinic. Ajunsesera în fata liceului. repetau sau învatau.. impunator... . încrezut.. Marin îi rabda privirea.

. are ca baza un cerc. apoi îsi atinti vag privirea spre soba.Ei.Credeam ca la Chimie industriala se intra numai cu realul. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara. Nu stiam atunci. ca sa-si poata urmari firul gândurilor. germana si fleacuri d-astea? El e chimist si naturalist. îl trezi. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie exagerat de nenorocita. Banciu sub slovele unui citet "Insuficient". Se aseza în banca linistit: îi pierise tot necazul. Marin desena încet un cerc. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. nu e încurajat.. domnule Banciu.. începu deci sa-i dicteze: . . dar nu reusi decât în parte. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor.. dispretuitor si înconjurat de glorie. Cum nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie.. La rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul.... îsi vârî în ghiozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I. . zona nascuta de un arc. ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea... Sa se calculeze înaltimea x a zonei. îsi amintise ca si în caiet facuse unul..De ce ai venit atunci la real? .. Dar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit. cum faci? . dar eu pricep greu matematica. Popana? .într-un cerc de raza R. un italian cu ochii mici si obrajii caramizii. Indiferent. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte. dar ma zapacesc. Luându-si o fata atenta. Nu e rasplatit.. iar profesorul îl credea. Era tactica lui la matematica. Copie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa.ca nu-l ajuta mintea... Si fara sa vrea. îl sterse într-un colt si-l îndrepta.. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. persecutat. Vecinul sau de catalog. Apoi.De ce nu stii. . aproape soptit printre buzele strânse. imaginea se schimba într-un Marin victorios asupra lui însusi. cu atitudine de martir. Marin îsi clatina capul. Cauta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof. repede. lucra cu aprindere. Marin privea cifrele de pe tabla. "Are sa vada ei. Se încrunta brusc. iar acasa nusi copia nici problemele. era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii.Eu n-am ce-ti face.. Tacu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul..Stiu. de câte ori era scos la tabla. întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din harnicia lui. . .. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o extremitate a arcului.. .. caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri.La urma urmei. glasuind fraze foarte frumos alcatuite. Profesorul întorsese scaunul si. ce-i umple capul cu lucruri nefolositoare?. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi.Ba am învatat.." Glasul scazut. La loc.E o nedreptate cele ce i se fac. domnule Banciu.. Voia sa i se recunoasca meritele pe care era 212 . gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze. ce-i trebuie lui matematica. Convins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica. . El ar fi un geniu neînteles.. începu sasi vorbeasca cu patima. . astepta. Fu chemat vecinul lui de catalog. cu bratul rezemat de speteaza.Te zapacesti pentru ca n-ai învatat.Avem un cerc.

micso-rându-si ochii din pricina prafului. . aoo.. .Are dreptate. Numai un modernist marunt. Rasufla pripit. apud." . îl întreba: . . . -Realisti!!!. "babo"! . . în jurul 213 .Astâmpara-te. Se misca dispretuitor în banca. Lupta era în toi. Costandake.. sarea în spatele modernistilor..Aaaa. urmariti de razbunatorii realisti. nu parea însa prea bizar. afara..Ai gresit: "adversus". ba. Doi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini... Sa. Dar nimeni nu-l lua în seama.sigur ca le are... ce.. Condoleante! . pentru ca aveau chimia.. -Baa.Sa-l crucificam.. . ca voi?! începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete.. Cu reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa.. cu nasul mare si cu cosi pe frunte. Când iesi. îl rastigneau pe unul mic. cânta. bondoc. si el urla cât îl tinea gura.Ce dracu v-a tinut atâta? . palmuia glumet. îl întarâta. trânta.. Doi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor... ... Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta...Pai ce: eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamâna? .Te tâmpesti tu destul cu matematica.Care e nemernicul? .Ce te-a apucat..Vanciu. ad... Modernistii. Colegii de la modern asteptau cu ghiozdanele. peste banci. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. cu ochelarii alunecati de-a lungul nasului. Cu îmbrâncituri. insulte! Câtiva din fund se repezira peste banci. dupa ce se adunara în numar mare. râzatori..spalam insulta cu sânge! Marin era printre cei mai aprigi.A insultat menirea sfânta a realului.. Banateanu întreba. Bana-teanu.Tine-l.. doctore? . pocind dintr-adins numele: . ca nu cumva sa banuiasca ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet.Baa. * . chiar cu ghionturi. facândusi loc prin multime cu un ghiozdan frumos de piele. îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa."Ante. Sa-l crucificam! .. privi rece pe cei din fund si închise ostentativ caietul de notite.Pai nu-mi pasa.Noi facem carte.Galimir -.Sariti. Broboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata. izbutira sa libreze un picior si o mâna. iar ceilalti hohoteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda. Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit. Ca întotdeauna.. Peste putin.. care e ala? .. gras. Gândul unei razbunari.a. atversus. modernul1. Sariti! . al unei apoteoze. Banciu întârzie aproape toata recreatia pe catedra: nu-si gasise explicatia. Bondocul se zvârcolea între râs si raget. trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la chimie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra. se suia pe catedra predicând. Ei! nu fii "scârbos"! .Da-i! . Se învârtea. Se întoarse în loc.L-a pârlit Vanciu. Vanciu?... suna de iesire. apuca de picioare.

cestorul de la real. ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor. c-acum te rastignim. Dupa chinuitoarea ora de chimie.. cestorul Bratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire. .Alea nu le-a explicat. te dau pe lista! . Marin visa tot timpul. cuprins el însusi de oboseala.. se resemnase sa vorbeasca. îsi privi colegii: toti palizi. dormitau molatec în banci. Nici silueta mândra a cestorului. Nu mai era nimeni atent: obositi.Ce faci gura acolo? . va rog. Galimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa 214 . Cestorul îl ameninta.. Numiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare. Poate mergem în laborator. ceru tacere.. . o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine.Aldehida formica. dintr-o banca din fund. . împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor chimice. Prin fereastra larg deschisa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat.rastignitului. extemporalul se anunta? . Atomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de hidrogen si oxigen. ma Bratasanule.Ce are a face. . Pentru întâia data încerca o senzatie de oboseala. Fura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperecheate. Banateanu se ridica revoltat. nici glasul cestorului Bratasanu de la modern nu potolira lupta. cetonele si chinonele. astâmpara-te! .Numai de nu ne-ar da extemporal..Cine a spus extemporal? Ce extemporal? Nu ne-a anuntat. si domnul Voitinovici are sa gaseasca zgomotul asta.Ce avem..Si chinonele? .Ce stric eu..Domnilor. . oftând la rastimpuri. Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul: aerul stricat si caldura îl înabusisera.Pai ce. . Simti un gol în suflet. Era linistit: ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama.Galimir. Morariu. Mai ramasera putini afara din banci.. de plictiseala scârbita pentru chimie.. îi lipsea parca ceva. apucaturile-i de bucher fiind de multa vreme cunoscute. Marin îsi aduse aminte de mansarda lui. aproape tacuti. Câtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. în fundul clasei. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze.Peni. ma? . Când auzi stravechea si mult repetata propozitie a profesorului de chimie. Marin râse cu pofta.. cu ochii dusi pe fereastra. Trei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii. treceti în banci. dar trebuia sa citim noi. . pentru ca nu putea face altfel. . Profesorul întelegea ca rezervele s-au sfârsit si. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la chimie si ca sunt neascultati.Ia vezi. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl stingherea. urma una de istorie si una de franceza. ma. Fu neatent pâna la sfârsitul cursurilor. Voitinovici anunta întotdeauna mai dinainte: "O sa dam o mica extemporala".pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -. .

îsi spunea: "Ce de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. de a-si vadi darurile. îsi scutura capul. Nu mai simtea nevoia experientelor." Dar era sfârsitul lui mai: când sa-l scrie. Fara sa vrea. un proiect magnific de roman. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vechi. Fata îi era nemultumita si. Lectura îl plictisea. nu era nou pentru el: se stia nestatornic si cu patima. jurnalului". Privi masuta cu sticlute. un precipitat galben se adunase în fundul unui pahar cu peretii subtiri. Odaita începea sa se înfierbânte.. Nu mai citise de mult Jurnalul". ca niciodata.. porni spre casa.citeasca orice carte ar vrea. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. Nu. "Asta trebuie acuma... analiza manganului. Si sfârsind treptele. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. de a se razbuna de umilinte. Herr Doktor. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit". Nu-i parea rau de despartirea aceasta brusca. pe ascuns. Acel elev nu era altul decât el.. coborî scarile încet. Fara voie se gândi: bicromat de plumb.. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient". când sa-l tipareasca?. Si corigenta la matematica. mersese prea departe: nu era înca dezgustat de chimie." Zâmbea: ce prost era sa creada ca nu-i mai place chimia!.. Se multumi sa raspunda: .Nu mai e timp.Te-a molesit caldura. batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. fara sa astepte pe Dinu. cu manualul lui Minovici în fata. Marin îsi arrrnti melancolic serile d. Lucrul. De ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glume? întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca masca.. Era un manuscris vechi de doi ani. încet. acuma. nervos. Prin ferestruicile deschise. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit. entuziasmul îi pierise.. în adâncul sufletului. toamna din clasa ?. Are sa vada ei!. Un profesor trecu.. a bibliotecii si a insectelor. apropiindu-i micsorati de caiet. Târziu numai... a pietrelor. sa-l sfârseasca si sa-l publice. . Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste: cea a marcilor postale.. cât mai e timp. 215 .Salutare!. Simtea crunt nevoia de a se manifesta. si se simti acum deceptionat. se idolatriza. împotriva lui I.. patra. Un presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. se simtea mai bine singur.. când va ispravi. împotriva profesorului de germana. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. ajungea cu râuriri de vis pâna la el. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun. Apoi. închise caietul si. dar nu fu vazut. i se parea chiar ca e dezgustat de ele. Scrisul era pe alocuri necitet.. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile .. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur.. . în care. grabi pasul. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. Îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza.. Abatut. si aceasta îi nelinistea. Unde îl va duce acum dragostea? Nu stia. Când suna. si baiatul îsi supara ochii. un vuiet învatuit. departat. se gândea. zmângalind cu creionul coperta.. îl saluta. de fapt.. dar din alte pricini. Marin era revoltat: împotriva scoalei. Marin Popana. sarea din timp în timp pagini întregi. Cu toate acestea. Banciu. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. Ca si ieri. acoperit cu o foaie de hârtie alba. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca.. a plantelor. încruntat. intitulat Jurnalul unui om sucit. îl deschisese cu gândul sa-l continue. în odaita din mansarda. Era dezorientat.

.. Se vazu într-o vara de prin carti.. îmbucurat . asteptându-se sa auda o conferinta întreaga. dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti haina ca si mine. Marin se arata nehotarât. Banciu nu-l poate suferi. . Si de câte ori îl întreba Dinu. încruntându-se.. înca din iarna trecuta. La urma urmei. Amanuntele îi precizara în contururi si culori vacanta. . Are sa stea o luna în tabara cercetaseasca din Dumbrava Sibiului. când Marin va împlini cincisprezece ani Ori. înfiorându-l. la capatul mesei. îl va scrie. Pai da. îsi motiva totul prin chimia si cartile care îi luau tot timpul...Nu mai merge! Si se trânti pe pat: un pat de lemn vopsit rosu. si Soloveanu. într-o vacanta împletita cu grâu. cu nouri. nestatornic si nu lucra nimic. Dar ce are a face? Matematica e "materie" principala la real.. sa vada pe cei de jos.. doctore!. Banciu îi trecu prin fata ochilor.Aa. apoi îl zvârli.. Caci.. râzând. Nu poate sa scape. Crezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns.. Batu în treacat la usa si intra. dar îsi daduse repede seama de neadevar.Cine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africane?. cu nuci stufosi. nu numai ca Jurnalul nu se publicase. 216 ... ..Stai jos! Ai sa suferi de caldura. si Moisil.. aducând scaunul din odaia alaturata: ... Au sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an.. * Spre seara. S-apoi. . scriind un roman Viziunea se sterse îndata. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie: gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei. veni Dinu. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze. Cu atât mai mult?. Cu atât mai mult.. Publicarea Jurnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita.Nu vine cineva? . stapânit de gândul tiran al corigentei. dar nici încai sfârsit nu era. . .Stii c-am recitit azi romanul? -Ei?! Dinu se aseza mai bine pe scaun.E o prostie! -Ce? .. dupa ce-si zvârli o clipa ochii în oglinda rotunda din odaia alaturata.. Si schimbând grabit vorba: . Ei?! si ce?!.... curiozitatea îi era satisfacuta.Chipul lui I. Se multumea numai sa tipareasca în Ziarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate. sunt atâti profesori care îl simpatizeaza. ce ocupa aproape tot peretele din fund. Ce citesti? Marin îi arata coperta unui roman francez.Salve. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie. Dar poate nu va ramâne. si restul în Bucuresti..Jurnalul unui om sucit. începu sa vorbeasca singur... Dar acum nu putea sta locului. sapoi are sa vada ei! Suparat de-a binelea. fluierând...Am sa scriu romanul! Trebuie sa-l scriu la vara! Nu se poate!. nimeni! Apoi. profesor de limba româna.. lucru rar pentru el. de atunci. Nu scapa de corigenta. sa-l umileasca pe el mult.. coborî scarile si se duse... De data aceasta.de venirea prietenului. dupa socoteala lui. încât zâmbind. Are sa vorbeasca Nanul. Si hotarârea îl îmbucura într-atât.. sagetând gesturi cu mâinile.

nu-i mai fac jurnal. comic.Ba adun.. la Sacele. stii... dar în siarsit.Dar când ai vazut tu toate astea? .. Cinstit. cu o repeziciune ametitoare. Vorbea precipitat. .Pai romanul?. entuziasmat. ... -Ei?berbantule!. Toata lumea e neghioaba. Si dupa ce exdama. . la foc!..Vasazica. de laborator? Dinu îi strânse. undeva.. E în vacanta.La munte? . Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin.Ei.Azi. mâna.. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc. întreaga schimbare a prietenului îl bucura. Si acolo se îndragosteste de o fata... putin teatral: "La foc!. nu mai aduni fise.M-am plictisit. Nu s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta.. portrete. dar gândul acesta îi facea bine. vedea personajele. le ghicea gândurile. dar primul capitol din roman se petrece.Asta aflu atunci. la murite. . Se mira totusi ca nici 0 schimbare nu i se ghicea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat.. Râdea. curios sa vada ce-o sa produca. numai el e geniu. Observase si el. ti-am spus eu? Nu face acum. Se bâlbâia.. .. .. Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna. Un roman realist din viata elevilor. .sta P usura. Banal... o prostie.. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul. Am vrut sa-l sfârsesc si am. .Pricep.... Stii ca ma las de chimie. ca e ceva silit într-Insul. simpiificânuu-le... si eroul e la munte. dar altfel. deodata. Ce-i nevoie sa te mai gândesti? . .. dar bucuria îi era adevarata. Stii. s-apoi autorul prea se crede... . Ma gândesc eu. cu note. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în Jurnal... stari sufletesti.Da. iar vorbind....Stii cum sa-ncepi0 .Si când te apuci sa-l scrii? .....îl scriu si p-aia. si prost scris. si stii. Rastignirea ace?.. tacu. Si prea dulceag.." se simti mult mai liber. îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma.. 41 spun drept. cautând epitete chinuitoare. . .Târziu..Diseara.Ce pricepi? . gasind adjective inedite si vorbe ironice. la tara.. le stia cuvintele. si geniu neînteles.. batjocoritor si suparat.. 217 . stânjenitor de fals. Stia ca Marin are o idee excelenta de Jurnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui. atunci când.. Si Marin vorbea. Acum.... pentru ca nu voia sa-l supere. Dinu asculta multumit.... începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. încâlcind cuvintele.Da. cum am fost si eu anul trecut. Nimic adevarat. la Universitate . Tacerea îl apasa pe Dinu. când îî asculta vorbind.Celalalt nu pricepu dintr-o data schimbarea aceasta brusca de pareri. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea.. .. In fiecare zi însemn: dialoguri de ia scoala. Apoi. Dar stai sa vezi.Acum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale. s-apoi..Dar m-apuc iar de insecte.. vedea noua configuratie a romanului.. .

Anette..Cum o sa-l sfârsesti? .Frumos.Ce-ai spus? . Se îndoise putin la început. sa fie tinut în gheare s-apoi umilit.N-ai auzit? . îi exagerez caracterul. Marin..Dar cum? . afara de acesta: chimie.. sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. rosi. .Aa. Iubire: ce se potriveste ea cu mine? Eu. Orisice alt cuvânt. îi explica.. O umilinta dureroasa i se strecura în suflet... E data dracului. Dar n-am fise. repede: "Ce stânjenitor cuvânt iubesc.. (naiv) zicea sa n-o calomniez. dar închipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele. îti place? ... cu mâinile încrucisate. Dinu tacea zâmbind. La urma. aia a fost înainte. mai zglobie decât era.. o sa sufere. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti. Tacu deodata si Marin. volum.Si de ce nu ti-a dat? . Cu Liliana a fost ce-a fost..A. o sa se zbata. roscat. Fata. Apropo. Aaa. stii.. Romanul? Tot asa cum stii. Numai cea din urma. . îl fac sa se îndragosteasca de ea.fuge la Constanta. nu toate. Îi dispretuiesc.N-a vrut ea.. dupa marea suferinta. pentru ca ramasese repetent Se face hamal în port. o fac zglobie.. cum l-o chema. Ei! din asta fac geniul rau al eroului meu. p-aia o exagerez. sunt deasupra lor. Ei. la Bucuresti.. când îl întrerupe Dinu. Nu-si mai întelegea prietenul.. încât el însusi. am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste.. îmi bat joc de prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (expresia îi placea).. Ochi si lampa. Uu! ce par!.Liliana. învatat. . Marin se gândea: "Cât de mult îl iubesc!" apoi.. privind o multime fara ochi.. volum. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri.Parca Maria.eu adica ... .. câtva timp.Dinu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate. P-aia am iubito.Asa o chema? . . la urma urmei. îti închipui ca ala. cu obrajii patrati si searbezi.. Dar de ce se aseamana? . Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe. Pacat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie..Nu fusei atent.. îsi zâmbira unul altuia. dându-si seama de ridicol. adica.Si sa vezi mai înainte. da.. afara de însasi imaginatia mea?" Dar raspunse fara codire: . . cum i se parea ca se aseamana. traindu-le însa cu mintea atât de aprins. Si aci. insecte... stii.. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele.. nu. închipuindu-si un Marin batrân.. în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor. ce vrei?. o frumusete. nu... eroul . cu ochii marunti.. piatra. cu Liliana. miopi.. succesele erotice.A.. Se întunecase... Atâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui. apoi ajunge pe un 218 ....." Aprinse lampa. aia e alta.. sa tipe s-apoi sa alerge acasa.. si numai asa.. gândi: "Cum de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele.

.Ba da. mai!. cu o slova rasfirata si de nepriceput: Cap. abatut.Ha. cu o privire zâmbitoare si dornica.....Are sa fie greu. Succes si inspiratie.Ei. .Sigur. . el si ea.Aci numai praful e imens. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui. ca lupta e frumoasa. Vezi sa nu cazi..atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -.. colbait.... îsi trase haina..ť Mai bine în padure. Unde mai pui ca sunt lucruri cunoscute. Doara eu sunt ala!. . de biblioteca imensa. . Du-te dracului!" Zvârli romanul pe masa si.Asta asa e..Fugi.. . Ťfois une dimanche. Gândul capitolului întâi din Jurnal îl persecuta. o revolutie în sufletul lui. o situatie. într-o casa din vecini. ŤJe la revetis pour la premiere. Dinu nu raspunse. cu cât se apropia de Bucuresti.. frate-sau. fara s-o înteleaga. puisque c \'etait un vtement neuft>.Cititi mult? 219 . Dar am tot timpul trei luni.. da-mi-l si asa. însa. parca o lumina i se lamurea în suflet. Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii... O idee noua.. Ce zici? ...Prea putin trei luni. Ce sa declame? ŤOh! quandcejour-lâ. Cunosc bine scara. . Simtea ca e las sa fuga. .. Tipul e într-o lupta sufleteasca apriga. într-un cuvânt. interesanta.. Dinu încerca un raspuns spiritual. cum le spunea de atâtea ori. deschizând înfiorat un caiet neînceput. Dar ce vrei? Trei ferestre: se face un curent de intra tot praful strazii.. Canon întreg.jourlaje parrus dans la cour du colege pendant la recrea. o lume noua. dara. .ť în padure. prin care îl roaga sa se întoarca. Citi de câteva ori aceeasi fraza.Ce n-as da eu sa am o odaita ca a ta.. dar în româneste. Ťcomme ilconvenait. trist. . stii. . Dinu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var. dar cum am sa-ncep? La o serbare populara?. ha..ť prea banal. ca sa-si dea curaj. I UN BAIAT SI O FATA I .Tu ce zici? . Dar într-o dimineata citeste în Universul anuntul dat de Dan. Relua romanul francez..E prea tânar si nestatornic ca sa se poata hotarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea. ori îsi urmeaza visul lui de libertate. ha... si atunci..... Acum.. Stii ca la toamna trebuie sa apara. în padure. Când intra în odaita luminata prietenesc. fara nici o încredere în vointa sa. .. ori se întoarce. sa-l roage sa declame. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos.. de calatorii în Orient.Praful e culoarea locala.N-ai tu cumva Pere Goriotl . Mai ales inspiratie. Privi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba: . se asternu sa scrie.... rafturile saracacioase pe care stau înghesuite carti. Poti ramâne la Jurnalul unui om sucit. de dimineata. pentru ca mama e rau bolnava. ..vas care trebuia sa plece din zi în zi.Nu-i nevoie sa ma conduci. Se întoarce. grai: "La lucru!" Dar era numai un cuvânt. connu.ť.. iar ceilalti îngrijati... Când m-oi asterne pe scris.

O! si nu era frumos deloc baiatul! închipuiti-va un copilandru înalt si desirat.. cu succes. . Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei Aura. în viata de toate zilele. cu niste pantaloni largi. ochii mici si miopi. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie. am colectie de pietre. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. De-ar fi sa-l facem în culori. Caci Radu Giurgea.. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta caraghioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei. ma ocup si cu chimia. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici. înca. doresc întotdeauna sa placa. de altfel. ca pe un lucru rar. ar trebui sa scriem câteva pagini. 220 . cu chipiul prafuit si ghetele nefacute. noua ore pe zi. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte". i se parea ca. care-i dadea un aer de paiata melancolica. ca orisice adolescent înclinat spre visare. Fata îl privi uimita.Hm! Cam opt. câteodata mai putin. asa în mijlociu. Din aceste cauze. Apoi. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. neluându-si ochii din vârful sandalelor. dupa cum marturisea el însusi. mai lucrez la entomologie. fruntea colturoasa. noua ore pe zi? -Da. îmbracati acest trup schitat fugar cu o haina din acelea pe care burghezii le recomanda de purtat "la tara". în rarele lui iesiri prin lume. o observatoare foarte slaba si niciodata "\'i si-ar fi putut H? seama ce se petrece în afara de mediul ei. cu cât se apropie de pamânt.. . . dar nu citesc întruna.Opt. de care numai închipuirea-i se putea servi. mai traduc. . Credea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane. se socotea frumos.. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele.. care-i întunecau frumusetea în ochii fetelor. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. caci Radu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. adus putin din umeri. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. în fundul sufletelor lor.Bine.pe unde nu-l duceau gândurile? —. Radu Giurgea era entomolog si. caci Radu. Apoi. Era. înrosindu-se pâna în radacina urechilor. Poate în gândurile sale se creHea neîmbracat defH caci nu se sfia nio\'nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. Iunecându-si ochii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. Vorbea repede. Fata îi privea mereu. cu atât îi scade minunata frumusete. ca un adevarat naturalist si visator ce era.Dar. Niciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. Baiatul pleca ochii în jos.Câteodata mai mult. Mai scriu. Umbla întotdeauna cu nasturii tunicii descheieti. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta. Era ceva involuntar. nu stia niciodata cu ce era îmbracat. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit.. ceea ce se întâmpla foarte rar. ierbar. Dar aceasta frumusete era un drept al sau.. ca sa se dezvinovateasca: .

fata întoarse discret ochii. Radu avea toarte putine de spus în fata ochilor adumbriti sau uniformelor cu rochie scurta. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. cât de mult îl atragea necunoscutul. "stupid". cu toata eruditia lor. luminându-se de zâmbet. Asa cum o cunoscuse din romane.. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele sexului frumos. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile... "minte" etc. care se înroseste pâna la radacina parului. se înspaimânta..Uite. . si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea.carti care. Tânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. vorbi fata. Si de aceea. Si pe el. dupa cum era de asteptat. Dar pe acela unde sa-l gaseasca? în insecte? Apoi leau studiat savantii pâna în vârful aripilor. .. .. de care el. careia nu-i crescuse înca acul. Radu Giurgea. si. clasa a sasea. era sigur el ca sunt mai multe. e mult. Ce o sa mai descopere si el?. Radu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se: . iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. Sunt mai multe. Prinzându-si apH>i mintea si obiceiurile.Orisicât. Vazându-l ca tace. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute.. apoi. parca aducându-si aminte de ceva. ea nu cerea decât bani si iar bani.vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. zise ea. si mai ales de fete. cu toata groaza întunericului lui.. am uitat sa ma recomand. faceti socoteala! Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei Aurora Onciu. "femele". si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale. Dar de femei avea mereu teama.. Radu se îngalbeni. Aura. Trebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra ochi cu un baiat prostut. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. De altfel. îl apuca de brat. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. Umblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara. Dar nu stia care necunoscut. Si Radu era unul dintre aceia.. si ale caror urmari. si lui numai unul singur îi placea. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor. Si era atât de trist când se gândea la lucrul acesta.Ce tot are fata asta de râde?.. cât si esteticei coloritului. Aurora Onciu. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii. 221 . Neaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea so duca. Si într-adevar ca.. i se pareau ridicole. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza. sfâsietoare pentru altii. Si v-as putea aduce ca exemplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine: "nu e adevarat!". în ochii lui. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de rochie..De! Apoi tacura. Radu îsi însemnase pe hârtie schema întregii lui vieti. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de himenoptere din Valea Larga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. . mutra lui zapacita si ochii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. si daca doriti si vârsta... Dar fiti siguri ca Radu nu stia nimic. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -.

Si sufletele sufereau în aceasta împartire. încordându-si bratele... satul. Cum nu mai putea fi vorba de Jurnal". Credea ca e mai nimerit noul titlu.\'amasa! Trânti vesel tocul. Ochii se odihneau în raceala. se înfiorau în fata apusului indian. Marin parasi Jurnalul unui om sucit. sa scriu!. îi gonea atentia. sufereau nedreptatind unele visuri. Dezamagit. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui.. îngrozitor de banal.. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. linistit. trist. adaoga. Iar când deschise ladita în care-si pastra hârtiile si caietele lui. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea. care se apropia banal. Si pentru ca.. obosit. Nu se putea linisti. Astupa cu luare-aminte calimara. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. Voluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi. care voiau sa se dea în întregime. se alaturau.. fara sa le citeasca.. pe care l-ar fi vrut ironic. O nemarginita încredere în sine îl napadi si.. amenintator. închise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri. cu dintii strânsi: "Am sa scriu. Iar. Erau suflete care visau nemarginirea. un râs silit. lua plicul si-l zvârli pe masa. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi: "Cât am scris. 222 . încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lighean cu apa proaspata. Nu-l mai tragea inima spre foile acelea desperecheate si se simtea obosit. în credinta maiestriei capitolului Un baiat si o fata. Deschise ladita. se înviorau. în odaita." Gândul acesta îi înfiora spinarea de placere. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. IV Câteva zile în urma. * Nostalgia celor din urma zile de scoala. dar se simti deodata rece. Caci lânga viziunea unui Orient îndumnezeit cu mintea..-Marin! Marin! . Aduna atent foitele scrise. O adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte. nemiscat. prapastii. Ochii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit. cu sepci de vara... caldura îl ametea. Pierduse nadejdea unei reabilitari în u>ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica. pâraie. Se pregati sa înmoaie tocul. se simteau deodata întristati. se înciuda. altii melancolici. apasatoare. dormitând. simtamântul zadarniciei marei bucurii. Era atent si se întreba: "Ce dracu mi-a venit?. trebuia numit Romanul unui om sucit. Bucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare. deocamdata. de la sfârsitul trimestrului. Ele. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet: oboseala nemarginita. Dar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit. Si nu stiau ce sa aleaga: când se hotarau pentru hoinarerile din cartile de calatorii. unii veseli... coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. si le înghesui pe toate într-un plic mare galben. începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. pe care scrise: încercari pentru "Romanul unui om sucit". cât am scris!. îsi alese apoi lectura. ahhh!." Sfârsi prin râs. Baietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile descheiate.. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie." Tremura. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. tarine si catune prietenoase. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau. Se desparti de roman. Se ridica deodata nervos. geloase. Citea cu greu.

N-are ce face. Au trecut. epic!. gen dramatic. pe care premiantul nu o întelegea... Elegia. învatân-du-si "lectia". Dar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut.Doua sute douazeci si doua. se arata nesimtitor fata de profesori. .. Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica: în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si Brâtasanu.. neica. un armean focos. zgomotul bulevardului.. pe care o mângâia Marin. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar.pâna acum. Vechea imagine a urgisitului de soarta. gen liric.Pe unul dintre visatori. . si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii. ce mai vine? Liric..Uuuuf. . un viitor "savant". dar nu se prea v^itan nu-si împrumutai p^iduu carti.Sa vad daca trec si eu. elegia? Elegia este atunci când poetul vrea sa ne.. care glasuiau între ei. Cei patruzeci si opt de colegi se ravaseau. Mai putin veseli. inconstient.. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea închisa. . tocmai ei.Cald "foarte". . II iubeau toti si îl vorbeau de bine.La ce ti-e frica? . avea o fata negricioasa si ochii adânci. trecu palmele racorite peste fata. Marin îi era prWft1.... . îi luase toate puterile. înca zece zile. i se paru acum o vorbarie goala. si ce caldura!. dar îsi dete seama cât de fals este.. Marin se trudea sa nu râda.. Pe unii. Când s-o mai sfârsi si asta. dar stiinta. bine legat.. gen liric. în spatele lui. Dar Marin se îndoia. îsi ura fiinta si minciuna. Unii dormitau cu capul plecat pe brate. era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul. . îi era indiferenta celuilalt. ca întotdeauna. dramatic.Rabda.Gen epic. a neîntelesilor de plebe. El.. înabusit.. care-l astepta pe el. altii îsi dezmorteau madularele schimonosindu-si obrajii.. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui Bratescu.. îl dureau notele rele. gen liric. Bataia aceea de joc. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea. Clipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul. oprîndu-si ochii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din Faclia de Pasti. Cu toate acestea. aceleasi ferestre deschise prin care se strecura. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora... clipa suprema îi facuse nesimtitori. Marin Popana. Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte. Asa e regulamentul. sentimental. care va trece clasa cu cununa. premiantul clasei. cititor patimas.... o purta cu atâta seninatate. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat. .Parc-o sa vrea Voitinovici?. Marin auzi pe Bratasanu. . . corigent. printre banci. îsi ura masca pe care. se bucura când visul îl ducea din clasa a treia. Ce este. îl judeca si el.. mai putin zgomotosi. Era ora de româna. recunostea fericirea "tocilaaiiui". îl cheama Haig Bracterian.. Rasfoiau cartile. Cu necaz.. nu-sî încredintau confidente. îndragostit de muzica. pe altii dimpotriva. si se gândea la corigenta aproape sigura. apoi alerga spre clasa. domnule.Te trece conferinta. Aceeasi zapusala prafuita. . cum ai mai rabdat.Voinesti 223 .Chimia. ca toti colegii... îi era drag si lui baiatul.. rascoliti atâta vreme de emotie. Era înalt.. .. ascultându-si la rastimpuri vecinii. îa matematica.

Crezuse ca vine profesorul de româna. zvârleau râzând cocoloase de hârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei. .. Perri Ermo Hanibal .Al dracului "Herr Doktor".. "Babo".Ai fost? -Noo. si cu tunica curata.Pp. Marin simti ca-i lipseste ceva.Baa.. baietii se asezara mai toti prin banci.. zgomotul începuse sa se potoleasca. . în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca. Bracterian! . .. Apoi schimba vorba.. Marcala. ..Va rog. . Tacere. doctore.. ba Popri-sane...Am încercat: nu ne lasa directorul. . calcau ghiozdane..vecinul lui de catalog... Aprinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere.Ce ne facem ora asta. Interventia cesto-rului era de prisos. fiind bolnav.Nu ne da voie pe teren? . pf.Matale ce poftesti? .. speriat. Marin tacea.Astâmpara-te. nu faceti galagie. înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii. ochii mici.Aicea se tipa.Marcala.A fugit al dracului. cu ochelarii prinsi în siret negru. Cineva îl ghionti pe Marin. Te usuci aici si rabzi. . firi-al dracului! . calcând masurat spre catedra.Unde-i Marcala? .Scoala. Ce-i lipsea?. Va rog. Faceti tacere. domnilor. Masca pe care o purta. .. . în clasa. ba doctore. .Ce-i. Mai zici? Mai zici? Marin începu sa râda. înalt. imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i.. O prostie.Nu te lua dupa ce scrie Rampa.. hai? Ia pune mâna. . feeeata! pp.. Ironic. a dracului "Baba".Care a dat? .. ma? .... "Babo"? "Baba" ... sareau peste banci...Aicea nu se doarme. pe "teren".Ba. Morariu. p... ... . Pentru întâia data.Ai fost aseara Bracterian?. .. .. 224 . cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei. pârlitul^\' ."Babo"!. se raspândise zgomotos în clasa."Cocos". trâmbitata de câtiva "neascultati". Iar vestea. cartile se ivira pe pupitre. vazuse chiar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului Nanul. feata. va lipsi de la ore doua zile. Dar bine ca n-a venit si Nanul: ne omora. soptita discret de profesorul de gimnastica.. care era masca? Lasat în voia gândurilor.Va rog.. Sari în sus.se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata. . cu gura mica. Era însa cu totul altceva: profesorul telefonase la Directie ca. se plesneau pe spinarile pline.. ..Nu facem nimic.. ca se aude jos la cancelarie.îi rasari ruginita în minte. -Hauuuu\'L. . lovea linistit cu creionul în catedra.

Am sa pun si analiza. . am sa merg. Nu reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. Daca voiam sa prind necrofori. . De aceea petrec ore frumoase când citesr Jurnalele mele. dar pot pune mai mult într-însul. Am modificat mult vechiul plan. Când ma duceam la Brasov.. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect. Câte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc. Trebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Ziarul stiintelor. Trebuie sa-l scriu.. molatec. Pot pune analiza celorlalte personaje.. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita. cu cartile lui Fabre sub brat. ca sa atrag atentia. Am fost. Subiectul îl aveam pregatit în minte. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni. mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe hârtie. sunt o multime de "pusti" d-aia. 225 . la 20 august.Ei. sa-ti spun? Nu le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiune. mai.Sigur. Nae. drapele. cu descrieri multe si cu dialoguri. purtam totdeauna în mâna un binoclu. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile. ca ceva admis fara entuziasm. Raducanu.Perri ramasese cu ochii pierduti în gol. însa. PRIMUL DONJUAN 28 mai M-am apucat serios de Romanul unui om sucit. iar cel dintâi capitol l-am si\' scris.In tabara. încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. satul de munte unde am fost eu asta-vara. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa. O organizeaza Velcicu. ordine de zi.Nu prea ma duc pe la sediu. Oare sa fiu asa în realitate? Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fanteziei? Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu. deci.Ce vrei. Perri vorbi fara convingere. Ma mândresc: învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele.De la 20 iulie. iar când vizitam hora din Sacele. eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. e sigur ca se face? . Gândeste-te ca nu esti numai tu si eu..jurnal". mai! Au si ei dreptate.. Un roman naturalist e mai greu de scris... pe care nu-i poti tine altfel în frâu. parca ar fi la cazarma. îmi compuneam o fata pedanta. în august zici ca e? . . care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . costume baltate. mp totul si zvârl în foc. O sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. Ce poti sa faci? .Tu mergi la vara în tabara? întreba cel dintâi. Nu mai îl scriu la persoana I. Daca nu-mi place. pentru ca ma înfierbânt la seri? si uit realitatea. E drept. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul. .Adica nu te duci deloc. . prefer sa fie un roman naturalist. ca sa inspir încredere orasenilor. ma apropiam.Tocmai bine. cu batista la gura.. //. Mai la fiecare pagina apar altul. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitol. Asta-vara. tot timpul studios.Tabara cercetasilor? Vasazica. sub comanda lui Georgescu de la Marea legiune.. l-am spus de atâtea ori.. cum am facut pâna acum. Dar cum se face de nu esti informat mai bine? .. . Scena se petrece la Sacele. când scriu mai ales pentru mine.

si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. Ma desfâiain de minune. ca si cum toate acele tovarase ar fi existat si-ar fi fost cucerite aievea.. Mai multa prudenta nu ar fi stricat.Ia asculta. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. Când am venit la Bucuresti. Odata. I-am spus ca m-am apucat serios de roman. care mai de care cu nume mai frumoase. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. El s-a aratat vesel. Am s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti. Am alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi expresii. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. Dar eu tot cred ca se îndoieste. s-au minunat citindu-mi scrisorile. o dragalasa prescurtare de la Violetta. am închipuit mai întâi o dragoste cu Etta. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti.cu un pachet întreg de "Convorbiri entomologice" în geanta -. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. precum si nenumarate prietene.. am vestit ca mai are si o verisoara.sa se bage de seama. Eu regretam un singur lucru. dar eu le-am comunicat ca o cheama Etta. dar n-am sa-i spun. . m-a întrebat Dinu banuitor. îmi spuneau ei. începusem chiar sa ma falesc fata de mine. Dar gândindu-se mai cu luare-a-minte.Când scriam însa prietenilor.Am sa-i exagerez mult caracterul. încât roseam amândoi. Eu am\'sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. fara ca însa . în sfârsit. asupra geloziei dintre cele doua verisoare. încât am întrerupt lectura. E data naibii! Aici am început sa încurc lucrurile. întemeiat pe acest material. scenele scrise prietenilor. luasem obiceiul sa-i citesc Jurnalul. Pe fata gazdei o chema Ana. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. . Când îmi cerea amanunte. Din când în când încurcam unele date. Aceasta s-a petrecut ieri. Pe deasupra. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete. Scriam toate acestea sincer. îndracita. Cred ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de exagerate. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie. L-am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. mi-aduc aminte. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. Am povestit cucerirea Lilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a Otiliei. Ea însa va pricepe. Poate ca Dinu banuieste ceva. procedam altfel. frate.cred . E drept. unele numiri. cu o minunata scolarita din Braila (de ce tocmai din Braila?) ce se chema Liliana. acum doi ani. prietenii mi-au cerut amanunte. care se numea Otilia. Am dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede schimbate. Am povestit de atâtea ori evenimentele. numai pentru muie. Credeam si eu în ele. Mai întâi. . îi povesteam ordinea evenimentelor si schitam analiza personajelor. Pe care ai iubit-o întâi? 226 . i-am spus. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. pentru ca n-am sa îndraznesc. le inventam pe loc. apoi una cu Otilia. chipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele.

iar confunzi! Dinu nu mai avea ce spune. Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin. Nu miam spus tu mie ca te plimbai cu Liliana prin padure.. . iar nu cum pretindeam eu. cred ca nu l-am convins. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata.. în realitate.Pâna acum îmi spuneai ca numai pe Otilia. ca tu ai vrut sa bei.. Si ca ai prins-o. relua Dinu.Parca o chema altfel.Hm! ciudat! facu el. .Otilia si Liliana. ea ti-a zvârlit apa în ochi si tu ai sarutat-o? . si ca. A citit si Liliana nuvela si a imitat pe eroina.Asi. .Foarte ciudat^ dar am citit o nuvela.. hotarându-se poate sa ma dea de gol. fara voie.Prietena Otiliei. fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. îmi pare.Si pe una si pe alta. . de d\'Annunzio.Care Paula? . . silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva..Si pe carp Ť\' n^oit-o din amânau?\'? .Si acolo. . .Pe.Spune. M-am aratat vesel. nu-ti fie teama. nu a venit nimeni sa ne deranjeze. Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare. .. . în sfârsit.Ma rog. adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara.. Toti trebuie sa creada ca 227 . Când pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten. nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. Pe Liliana. ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o saruti? Si ca apoi a plecat în saptamâna aceea? .Asa. am raspuns eu sigur. Dinu citise si el nuvela din care. pentru ca lucrurile acestea nu se uita niciodata. .Nu ore întregi. . în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie. tocmai când cedase.Cred.Care amândoua? . o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. . De cum începuse vorba întelesesem.Ei.n-ai sa crezi. si pronunt constient. doctore. Cele ce spui s-au întâmplat cu Paula.Ia asculta. Am mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste.. . Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire... ca ati întâlnit un izvor.. Ti-am spus ca e data naibii. aici confunzi tu lucrurile.. Daca ti-as spune. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregi?. rosesc.Acum înteleg. . si ea ti-a propus sa bei din pumnii ei? Ca atunci când ti-ai apropiat buzele. . Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste. ai uitat tu! Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea Dinu. Otilia.. Dar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura. .Chiar asa s-a întâmplat. Doar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. Mi s-a parut ca Dinu a regretat ca am gasit portita de scapare. în orice caz. fie ca o iubeai prea mult.

Un baiat ca mine. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. Trebuie apoi sa învat si la celelalte materii. cu buze subtiri si vestede. ca sa ma linistesc. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. dar ma vad întotdeauna cu ochelari lunguieti. Asta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. Faptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. supararea tot nu mi-a trecut. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa. atât de caraghioasa în realitatea ei. Dar asta-seara sunt plictisit si abatut. Doua corigente odata m-ar doborî. Acum. Nu poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate întelege ridicolul acelei viziuni. cu cozi groase. eu rosesc. De aceea m-am si batjocorit.. Rosesc. eu aveam alte gânduri.. care studiaza chimia si publica articole stiintifice. e atât de reala. când am obosit si vreau sa ma culc. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. în realitate. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad caraghios atunci când rostesc cuvântul "iubire". M-as fi înscris la laboratorul de chimie de la "Casa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. cu ochelari mari de baga. cu sprâncene neestetice. eu.. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui Dinu despre dragoste. Poate am sa scriu romanul în vacanta. asa cum am auzit ca avea d\'Annunzio?. caci au început tezele.. cu cozi de nichel dupa ureche. Nu stiu de ce. N-am nici o tragere de inima la scris. si cu lentile scumpe?. Nici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. Eu sunt un baiat urât. Nu as mai fi avut teama de profesori: Romanul unui om sucit le-ar fi deschis ochii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. CASTELE SI BERETE SPANIOLE Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta. despre dragoste. Cred ca acum încep sa ma cunosc mai bine. Trebuie sa învat ceva la germana. însa. vara. 228 . Dar a trebuit sa-l parasesc. Pentru clasa a saptea. Nu vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni. CAPITOLUL ÎN CARE APAR FECIOARE.. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri.eu. ar fi un dezastru. dar daca as ramâne si la germana. devin dintr-o data un Don Juan. X. 2 iunie Azi am parasit romanul. care ma iubeste. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mare? As vrea eu sa-mi vad chipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. Dar eu sunt necajit. Am început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. si sa am patru fecioare pe luna. Dar eu nu rosesc din timiditate.. Iar când ma vad în genunchi la picioarele unei fete peste masura de frumoase. Si cu toate acestea. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de exact scena aceasta. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire".

nici la biblioteca. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. Eu stiu de ce îmi închipui prietena mea patimasa dupa entomologie. parca ma aude cineva?! O iubesc. ar baga de seama ceilalti. în Dumbrava? Daca m-as schimba. A doua zi E ciudat. si când vin. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. Pentru ca eu nu mai ma recunosc. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. si pace. rautacios. iar daca m-am schimbat. iar acum stau sub stejari. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. Trebuie ca exagerez. dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. Am recitit rândurile de mai sus si am înteles: încerc sa ma conving ca devin angelic. trebuie sa lepad masca. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni. eu pornesc în padure. ar baga de seama Dinu. Nu e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia.. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure. Acum ma înteleg altfel. Ce? Ei. o stiu sigur. Caut sa ramân singur. ca un hoit de bivol în care colcaie viermii. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata. simpatic si "original". care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile. nu-mi pasa de nimic. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. ascuns. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. ca un motan bubos. dar asa e. mi-ar pune întrebari. îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. M-am schimbat mult. daca mam schimbat. Si atunci. Poti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta. Atunci. pentru ca ai început sa devii banal. si le saruta. cine era? Nu mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt. Romantic? Nu. Dar ma întreb: am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca doresc? Poate ca doream. Dar atunci. dar port înca masca? însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. in Dumbrava. scriu foarte sincer. poate ca nu doream. Devin din ce în ce mai melancolic. pentru ca mi-e teama de ele. Acum stau în padure si mi-e sila de acel eu din Bucuresti. Acolo trebuia sa port cu grija o masca. cât de cât. acum? Poate m-am schimbat. Nu trebuie sa afle nimeni aceasta. Îmi plac fetele din Sibiu. Nu sunt eu acela. si s-ar mira. deoarece idealul meu din Bucuresti mi se pare aici searbad si josnic. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. mam schimbat. Pe fata cu parul scurt o iubesc. Ceilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. pentru ca in Bucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. Eu n-am cunoscut pe nici una. Nu ma recunosc nici în mansarda. Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. Eu as marturisi ce vreau. Dar trebuie sa aflu ceva sigur.Poate eram necajit si excitat când scriam toate acestea. ce e adevarat din toate acestea? Unde ma mint eu. sunt convins ca m-am schimbat. Si-apoi n-ai avea nici un succes. Dar vad ca toti ma socotesc cel dinainte. Aici. Daca vei putea 229 . Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta. Oare ma schimb eu aici. nici încruntat. Aici însa. care sunt eu? Acela care scriu acum? Dar la Bucuresti. nici scrâsnind din dinti. ca port deci masca? Cine ma sileste s-o port? Dumneata pricepi ceva din toate astea? Totusi. Dar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. Dar nu e asa. Recunoaste-te de data aceasta învins. Pentru ca eu tot stiu ca nu m-am schimbat. Nu ma intereseaza. fata. Acum as vrea altceva..

Am crezut la început ca e gluma. Eu. ochii mei cei tristi mai pastreaza înca expresia ochilor din timpul zilei. . parul îi aluneca peste urechi si-i flutura obrajii. metafizice. Nu mai mi-e foame. pe care îi cunosc toti. cârliontate. e ca sunt melancolic. si-mi fixez ochii pe solnita în tot timpul prânzului. Mi-a spus-o. Când. cum au cazut acum un an fetele din Sacele. Era în puterea mea. visez castele cu parcuri imense. Eu i-am spus. Nu ma întrebati cum se face aceasta. o sarut pe gura.Si eu te iubesc. sa aibe si Pake o Milly a lui? Nici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe Pake. Deocamdata. Plimbarile cu prietena mea . Am uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. cu genele lungi si tremurânde. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf. simt ca-mi lipseste ceva.mai târziu sa râzi. pentru ca o iubesc. Dar. Si ceea ce e mai frumos. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se: . cadea si ea victima poftelor mele. Dorm mult. Pake se mira de binefacerea mea. ci niste plete negre. dar ce-mi pasa mie de Pake? Ar fi în stare. îmi plac mai ales ochii. pentru ca pe aceasta o iubesc. nu s-a întâmplat nimic. cu atât mai bine. ca sa nu ne scape nici un exemplar. vreodata. foarte inteligenta. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. îsi lasase trupul pe bratele mele si închisese ochii. atât de chinuit de problemele 230 . Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. aceasta ma bucura. în acelasi timp. mai ales tristi. dar nu era. Si când visez.. atât de trist.ah! eu . castelul cu tabara noastra. Când ea potrivea batista la gura cuibului.prin padure sunt delicioase. Perechi. dar nu-i admira nimeni. lacul cu lebede cu lacul din Dumbrava. o cheama Milly . care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. care nu ma cunosc. Nu mai am parul rosu. nu datoresc lamuriri. Mi se pare ca am auzit-o chiar soptind ceva.Te iubesc.atât de subtil. cu toate ca sunt sase dioptrii. dar nu se poate chema ca dorm. perechi. Ma cam încurca ochelarii. din fiece pereche. Ma simt stingher. Am spus ca are parul taiat.. fara sa rosesc: . Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altceva? Nu. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui Pake. care le fac multa placere. Asa sunt eu. Nu râd. Eu fac parte. Le vorbesc despre lucruri abstracte. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. Pake = om cu carne si oase multe. îndragostitii se plimba pe malurile lacului. încât nici nu pot mânca ca lumea. Lucrurile s-au petrecut astfel. Niste ochi mari. Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Renasterii. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe Fabre. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meu. E foarte frumoasa. tristi. însa. Gasisem amândoi un cuib de Bombus terrestris si ne asezaram pe jos. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. eu ramân de cele mai multe ori impasibil. Pe lac sunt si lebede. Are o ceafa foarte frumoasa. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele. Vorbesc foarte frumos.de obicei. foarte culta si ma iubeste foarte mult. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. în care stapâneste o desavârsita melancolie. Si atunci am sarutat-o pe gura. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. Altminteri. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. Dar eu. cu o expresie.

în loc sa însemn asa cum simt. care singur din întreaga tinerime româna pot procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta. Când ma duc în Sibiu.. O duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. Au început sa observe si baietii. prea sunt melancolic. Sunt trist. Milly. iar munca si ambitia mea inutile. si Pake! Dar cemi pasa mie de Pake?. Daca ramân luna întreaga în Dumbrava. Si de câte ori ma gândesc la Roman. Milly! Te astept.Nu mai prind. melancolic. E fericit. Ea zâmbeste si ma soarbe din ochi. sunt foarte trist. Dar sunt. Zâmbesc si eu. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurt. Eu. Nu numai ca îmi dau seama. 231 . Am de unde. iar dupa Pasti va aparea. zau. acum cred în ele. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. Si trebuie luata o hotarâre. Am sa devin altul.e mai frumos asa: Aura . îmi pun un costum de cercetas. Ma duc cu Aura . . Milly! Sunt atât de trist.. Câteodata uit ca ma aflu în Dumbrava Sibiului si soptesc cu ochii pe jumatate închisi. Ce am eu cu insectele? Acum nu mai visez castele si fete cu parul tuns. eu. Stiintele si cartile mi se par searbade. Inutile! Asta ma necajeste mai mult: cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. asta se stie: Aura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. Mi-a fost peste putinta. Visez ziua întreaga si tânjesc..Vino. însa. imediat dupa corigenta.. eu. Aura e în culmea bucuriei. si o tin de mâna. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o pereche atât de potrivita. si visez pe M. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare.Ce-i cu tine. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. Si aceasta nu se poate. ridicol. Si eu nu vreau sa devin altul. Am voit sa iau notite pentru Romanul unui om sucit. Dar nu ma pot vindeca. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura. ca un adevarat întelept ce iubeste. nitelus caraghioasa si direct romantica. Are sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori.lly (pentru ca asa o cheama). iar lemnarul ne priveste fericit. absolute pâna deunazi. Dar asta nu se mai sfârseste! Dar am sa devin ridicol. . pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate. doctore? Nu mai prinzi nici o insecta? . La Craciun va fi sfârsit.. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o talie. Ma simt lipsit de vointa. E atât de frumoasa Aura! Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte. care ma prinde de minune. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce Pake.. îi dau sa duca si acasa. Asta are sa se sfârseasca rau. dar ma si distrez din pricina aceasta. eu.. Am o bluza verde si niste pantaloni verzi. fiinta adorabila. pentru ca Romanul unui om sucit va fi un roman obiectiv.. Atât de trist. Ce te-a apucat baiete? A patra zi Peste putinta sa-mi vin în fire.. acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. N-am sa pot lua nici o hotarâre. eram ispitit sa batjocoresc putin. Dar nu. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele. Eu. A treia zi. Milly!.. Eu nu mai port costumul din Renastere.si în Sibiu. pentru ca. Am un brâu rosu... Mie ce-mi pasa? Am gasit geanta cu franci francezi si cheltuiesc cât ma îndeamna inima. de-si sucesc fetele ochii ca sa ma vada.metafizice.

Pentru ca de citit. Ce vreau eu astazi? Poate nu vreau nimic..Dar parca mai pot voi eu ceva acum? Pot numai pe hârtie. cincizeci de cercetasi.. Trebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. e trist.. Dimineata ne sculam (cum dormim. nici fete cu parul tuns. în mansarda mea am sa devin cel dinainte. Am alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. Acolo sunt eu stapân. Aici am descalecat noi. as vrea sa ma reixag în fundul unei paduri. dragul meu. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene. Mai întâi ne ghiontim tovarasii de saltea (saltea. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt. cât mai complet posibil. de scolarite. Eu stiu ca are sa moara. Nu-mi intra în obicei. Eu sunt de esenta superioara. Cu atât mai bine. în realitate. ca doara nu era sa le spun adevarul. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în Transilvania si în acelasi timp capitala de judet. când voi obosi citind. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna. omul caremi trebuie. plus comandantii respectivi. vorba vine). Cel de acum e trist. si afla ca sunt hotarât sa te informez. în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse. Eu nam nevoie de idile. orisice s-au spune. apoi blestemam oleaca în gând 232 . vezi mai la vale) la sase. etc. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata!. pentru ca are sa moara. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. ne-am întins optsprezece corturi mici. am dat de copaci si am început sa alergam. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. Am parcurs orasul cu fanfara în frunte. o ploaie mohorâta de toamna. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de hârtii pe care gândesc a ti-l trimite. burghezi. Nici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns. în sunetul unei goarne ragusite. sa leg o prieteni ou o fata de împarat. sa fiu un ascet temut. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. pâna ce daduram de un pod. mai putin zvârlitul bonetelor în aer. Entuziasm. I-am mintit pe toti.. SCRISOARE DIN TABARA -l Fragment — Pregateste-te de clipe amare. Peste trei zile Azi s-a hotarât. trebuie sa ma mântuiesc. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. Pe mine ma asteapta alta viata. Chiar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. Tu nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna. Acestea sunt bune pentru oamenii simpli. Acolo am sa ma asez la masa mea si. ci numai doresc. Ceea ce nu stii e ca acest Sibiu (în Transilvania. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. As izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei. doua corturi mari si doua corturi-magazii. De aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. marginiti si supusi poftelor imediate. a fost din belsug. Am spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. Tabara! Chiotele erau impuse. care poarta pitorescul nume de "Dumbrava Sibiului". nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta. Am spus comandantului ca plec. de dascali. Iar acum am sa plec. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil.

Supliment! . Acum manânc. ca el asteapta aici de o jumatate de ceas. si sfârseste întotdeauna bombanind. apucând câte doi la un picior si trei de cap. ca Pake e înzestrat cu o lene imensa. aburind.Si daca te prinde? . scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. la urma.. ceilalti tovarasi. tabara. "Fir\'ati ai dracului de somnorosi!".I-am spus: "O cana pentru domnul comandant Vulpe". apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe Pake.îmi striga el. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. In ce ma priveste.gornistul. Apoi se potoleste. în pozitia aceasta. Sibiul. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina ochelarilor. pe care nu-i gasesc. Te întrebi. cercetasia. neavând ochelari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. care doarme sub un car. unde sunt si eu.Pai el nici nu-i în tabara. ca ne apuca amiaza" etc. nici un muritor. ca asta nu e regula. îl gasesc întotdeauna pe Pake alimentându-se cu ceai. îl gasesc . si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita. sosesc cu mult mai devreme decât mine. Apoi îsi ia o strachina imensa si alearga la cazanul cu ceai. Cum însa. . ca ce e întârzierea aceasta. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat.. cere sticla de eau de Cologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre). strâmbându-se. desigur. fierbinte. care ar trebui sa fie cu cana goala. tipetele lui Pake. în timp ce aud de departe. îi pisezi picioarele cu o pereche de bocanci (el nu simte) si. .Dar comandantul Vulpe? . De aceea. în fiecare noapte. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului. barbia. câteva minute. ochelarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. obtinând acel rarisim supliment. care i-o spui: "A sunat gornistul! Scoala-te!". care cu totii îi seamana. 233 . Dupa aceea. pe iarba. dragul meu. tocmai de la corturile grupei întâia. Pake ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. Afla. datorita unui complex de cauze necunoscute. . sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. strigând "ca ce fel de treaba e asta. Trebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru Pake) fraza informativ-imperativa pe . ma deznoada în bataie. Dupa cum te-ai asteptat însa. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti.. nu-ti poti face idee. Pornim apoi la spalat. al lui Oprisan si al altor Herculi din grupele vecine si. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa! tu esti modernist!). îl târâti afara din cort. în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan....cu ea plina. eu îi pun la marginea cortului. Atunci ma informeaza cu amanunte: . Acolo trebuie sa fac coada. la urma. cum nici tu. pentru ca ceilalti tovarasi. exasperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat.. la o cismea afara din tabara. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant.. apoi la un baston cercetasesc. Pake se multumeste sa urle cât îl tine gura.împotriva tuturor asteptarilor . Atunci recurgi la o cana cu apa. Dumbrava Sibiului. de altfel. sprâncenele si. dragul meu.Daca m-o prinde. comandantul. Si mi-a dat. dintii. eu ca si. Si închipuieste-ti starea nervilor mei când. ca de ce nu-si fac toti datoria cum sio face el. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. linistit. fruntea. si pe madama de la dugheana de peste drum de tabara. îl vad pe el din nou cu cana plina. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine . pe tiganul ajutor de bucatar. buzele. la culcare. Când vin si eu bucuros de lichidul rosu.care ma scol cu prea putina întârziere. ceri ajutorul lui Livbv-ski.

Apoi: .Chinocino..Asa. dau drumul fluturasului.Eu stau pâna ce gasesc o xilophega violaceea. asa! .Daca însa spui ca ai treaba. Vorbesc foarte serios. calcând indiferent.. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant ochelarii pe nas. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata. Seful. când avem atâta treaba? . . încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid chip.Admirabile ranunculacee si un exemplar de Rosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum. târguiette din Sibiu. jarisim. îmi încarc bratul cu buruieni . îndeosebi xilo-phega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva exemplare.. Poste-Restante si... Hai? Ce zici? Seful. De cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice. Pornesc agale printre copaci.. dupa împrejurari. cum nu se poate mai vesel.Ce sa zic? Frumos...Plec dupa insecte si dupa plante! . spala vasele. Dar nu pot sa ma plâng. dupa o asemenea zi de lene. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea. baiat cumsecade.. ma întâlnesc cu comandantul taberei. Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul. . ma priveste lung.Am gasit niste specii de chinocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. . ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie.Daa! Ma mir si eu de atâta noroc.Acesta-i planul. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurile. Dar. însa.. ca un adevarat savant. îmi spune: . .daca gasesc vreo sopârla moarta. încing curelele curiei de herborizat si ma prezint la Livovski: . în fata cortului.si pornesc spre tabara. pregateste . aprinde focul. dar neinitiat în tainele entomologiei. în sfârsit. Altadata. milos. exasperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile. sarcina cea mai grea. Atunci prind repede vreun fluturas. o grupa "de servici": matura tabara. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie Tabara Sibiu.P-asta? Dac-ai sti cât am alergat dupa el... .sezatoarea pentru seara.Pai bine.Hai. în fiece zi.. în dosul lui. atât de complet. Când ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei. du-te. doctore. unde dracu l-ai gasit? .Cum merge.. . aduna lemne.Azi e rarwre: se prind himeronterele de minune. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. eu. -Numai spune!. Când vine rândul gnipei mele.? . domnule comandant. încruntat.Ei! Si unde sunt acelea de le zice.pe lânga un foc strasnic .. îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el. Seful. cu atât mai bine . ramân. cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei..Uite astea! 234 . M-am facut numai apa. Dar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios. Ceea ce urmeaza e atât de vast. tocmai astazi.. naturalistule? . Mai greu o duc când. . si vezi de nu întârzia si tu atât. eu iau o cutie mare. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant.Admirabil! Chiar azi. curata cartofi. cu un aer preocupat sau multumit. cu aripile scuturate de polen). -Ei? . Trebuie sa fie o varietate noua..

Eu i-am spus: . ... Eu li-s tata lor. pe care s-o arate vizitatorilor. . Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti.Vedeti astea? . Nu se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea. admirau -tabara.Nu distingeti? Nu sunt foioase.. stateau 235 . mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca. Eu privesc în ochi pe comandant. . o colectie nu se face cu una cu doua.Daa. da. si tin adevarate dizertatii...De cap?! . Toti.Pai viespile cum le prinzi? . Nu-ti poti închipui admiratia tuturor. -Ei?! . Vezi dumneata? asa e domnule...Iar pe vipere le prind cu siretul de ghete. Veneau vizitatorii.. Eu las ierburile jos.Si cum le apuci? . Si când vor sa ma întepe. da.Cine nu sunt foioase? .Aa! da. Aici ramân cu gura cascata. Din nefericire.Viespile? Foarte simplu: pun mâna pe ele. Nu se lasa Vulpe. Prind si scorpioni.. ..Pe viespi? . . . Ma silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara. Toti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. . Si îl privesc dispretuitor. admirativ.Pai cum e?! Astea le deosebeste de graminee.Si pe sobolani în batista.Dar tot mai stie Vulpe botanica.Domnule comandant.. care. s-a ocupat pe timpuri cu botanica. De aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor. Eu. tainic.. Nu sunt foioase!. Eu.. Eu aduc discutia asupra entomologiei.Nodurile astea? Le vad. Nici unul nu mai vorbeste.. se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza. Eu continui netulburat: . sunt pregatit pentru orice întrebare.. Dar si pe ei îi prind.. nu paraseste nici o clipa pe comandant... ca sa fac economie. Pe coropisnite le scot cu zahar ars.Cu fluturii îi mai greu.Cum sunt? . care stiu cu ce s-a ocupat Vulpe pe vremuri.). .. Comandantul nostru e însa vanitos.De cap.. Vulpe se încurca. Eu stiu cum sa le apuc.Ai vazut.. .Le vedeti cum sunt? . Vulpe. îsi înteapa capul si mor.Pai astea sunt graminee.Nodurile.. . camarade. care râde.. Vulpe? Ai vazut copilul? Apoi catre mine. da... surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui Vulpe. pe care le taiam felii-felii.Las-ca faci tu si fara cutii. mi-a raspuns.. . ca sa pot gesticula mai în voie. cu care Vulpe nu s-a ocupat niciodata. Si îmi trebuie cutii mari. Apoi începem sa vorbim despre alte lucruri.. mirându-se: .. da. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura are?.Daaa. . cu amoniac. nu se lasa. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase. .Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind.

.Hai. Domnii ma privesc.Ah. doctore. cinerare! 236 .. . . dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. Câteva exemplare din Nepa cinerare de toata frumusetea. Eu vin bombanind. domnii ar dori sa le arati colectia. comandantul trimitea sa*ma cheme. cu cercetasii. compatimindu-ma în gând.. Comandantul priveste mândru domnii.. coleoptere si lepidoptere prost conservate. ..de vorba cu comandantul. Ma scoteau anevoie din cort.Uite. Când se pregateau sa plece..Ati vazut?. fac indiferent. . c-au venit vizitatorii. sunt numai niste biete himenoptere.. Specii rare am eu acasa..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful