Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. La un capat de biografie, elevul de 15 ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "Academie din Apus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". La celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea 23 de ani când C. Noica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria Noica în Vremea din 5 decembrie 1929 "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un echilibru, prabusindu-se si crescând. Niciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea experientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin chin, sa încerce si sa se aventureze. A înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. Liantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. Traditia exegetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita Cantemir-Hasdeu-Eminescu-Iorga-Blaga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare: istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. Pentru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. Pentru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu chiar a "doctrinarului". Unii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât! Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din Oceanografie, Fragmentarium, Insula lui Euthanasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor! acest resort spiritual: aventura." (în voi. Semnele Minervei, Publicistica, I, 1927, 1929, editie de Marin Diaconu, editura Humanitas, 1994, p. 462) 1. Dintre multele exemple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia Eliade-C.G.Jung facuta de Gilbert Durând: "Comme Jung de-couvre la terra incognito des archetypes qui animent la psyche in-dividuelle, l\'ouvre d\'Eliade met au jour la terre si occultee par la de-myhologisation trop chere pozitivisme [...] Eliade comme Jung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de remythologisation..." (Eliade ou l\'anthropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l\'Herne, 1978, p. 39). 1

2. Pentru imensul, stufosul dosar al generatiei \'27 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea Vulcanescu, Catre stiinta spiritualitatii românesti, din Dimensiunea româneasca a existentei, editie de Marin Diaconu si Zaharia Balica, voi. III, 1996, pp. 5-55. în sfârsit, între omul absolut1 si omul "fara destin"2 exista o întreaga ierarhie de polaritati. Ei bine, pentru toate cheia o constituie Romanul adolescentului miop. Aici (vorba lui Eminescu: "Viitorul si trecutul/sunt a filei doua fete/vede-n capat începutul/cine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede exprimata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare exponentiala a generatiei. Daca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul Primul roman din monografia lui Mircea Handoca4, pentru circumstantele elaborarii 1. "Nu sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. Vorbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte! Al irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea Vulcanescu, loc.cit, p. 35). 2. Formula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil Cioran, într-un text acid si nedrept, aparut în Vremea, din 1 octombrie 1933 (v. voi. Singuratate si destin, ed. Humanitas, 1991, p. 240 s.u.): "Mobilitatea excesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". Articolul, avea sa marturiseasca peste ani Cioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei Topa (v. cap. Eliade în Cioran, Exercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. Humanitas, 1993, p. 115 s.u., de unde se cuvin extrase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. Aceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere: este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze extazul si sa urmareasca anecdoticul"). 3. Ca sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II ("La scoala generatiei 27") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura Dacia, 2001.4. Mircea Handoca, Mircea Eliade.Câteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, 1992, pp. 230-248. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele IV si V ("Tentatiile unui tânar miop" si "Navigare necesse est...") din Memoriile autorului: "în toamna acelui an, 1921, intram în clasa a V-a. Terminasem gimnaziul si începeam cursul superior [...] Convins ca voi studia la Universitate stiintele fizico-chimice, alesesem realul. Dar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." Acolo sunt descrise mansarda bibliomanului, complexele puberului, experientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si athanor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica Vanciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului: Dinu Sighireanu ("baiat frumos, brun, cu ochii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Radu Bossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara pereche"), Haig Acterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), Petre 2

Viforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), J.V. Vojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu Dinu Sighireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui Giovanni Papini2, experienta bordelurilor din Dudesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. 2. "O asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Romanului adolescentului miop - a fost Un om sfârsit al lui Giovanni Papini. Citisem, ca atâtia din colegii mei, L'Histoire du Christ, dar nu ma cucerise. Dimpotriva, Un om sfârsit a cazut ca un traznet. Nu-mi putusem închipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-antregul în copilaria si adolescenta lui Papini. Ca si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. Ca si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. 92). "Romanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, complexe si disperari... acneice de aici ?!? în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum: "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l cheltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura [...] Dar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. Criza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. Probabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. La un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. Asa am început Romanul adolescentului miop [...] Pe timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, închipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la “Muza” în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume “civile”. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero [...] în plus, aveam o mare scadere: nu stiam sa dansez [...] Dar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent exceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze exclusiv pentru “opera” pe care eram chemat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze "Romanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. Aplecarea mea spre “aventura”, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele Universitatii alaturi de haimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..."

3

"Romanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. Topirea Jurnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de extras din aceste pagini. Chiar daca astazi tânarul de 15-18 ani navigheaza pe Internet prin Cyber spatii si realitati virtuale, experienta edificarii de sine prin alchimia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "Durerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti: adolescent sentimental si visator. Zadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. Deci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"; "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. N-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"; "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. Cel care se înfrânge, 'senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credinta/necredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. Cui? Nu pot sa ma gândesc la biserica. Nu sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. Cum as putea ajunge atunci la Isus?"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma închipuiam mort"; "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"; "m-am închipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani. Si tot de acolo: "începusera crizele de melancolie [...] Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. As fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. 81 s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu Claude- Henri Roquet, Proba labirintului, trad. Doina Cornea, ed. Dacia, 1990, p. 19 s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Romanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."; "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în ochi..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia [...] Niciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. O panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca exercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea Cartarescu si H.R.Patapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. Primaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu aici, nebanuit de nimeni, într-un caiet pe care îl ascund. Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist. Si nu sunt trist, nici de toamna, nici de povestea cu amintiri". Iar daca nu va recunoasteti în personaj, nu va iluzionati: însasi delimitarea, nerecunoasterea, este o lectie perfecta de autocunoastere" Dan C. Mihailescu TABEL CRONOLOGIC 1907,9 martie - Se naste, la Bucuresti, Mircea, fiul Ioanei si al lui Gheorghe Ieremia (ofiter). Din admiratie pentru Ion Heliade Radulescu îsi va schimba numele în "Eliade". 4

1926 .I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si Lumina ce se stinge si eseurile India.Vede lumina tiparului volumul de proza Nuvele. la Paris.Publica volumul Le Yoga. 1928-l932 .Publica eseul Fragmentarium Editeaza revista Zalmoxis.Se stabileste la Paris. unde va initia un curs despre Problema raului în filozofia indiana.Publica volumul Amintiri. lucrare îngrijita de Mircea Eliade. morale si politice de B. Alchimia asiatica si Oceanografie. 1924-l925 .Scrie nuvela fantastica La tiganci. 1945 . 1925 . 1921 Debuteaza cu proza fantastica Cum am descoperit piatra fiilo-sofala la Ziarul stiintelor populare si al calatoriilor. revista Antaios. lucrarea Images et symboles.Publica lucrarea de eseuri Solilocvii. primind titlul magna cum laudae. pe care o va absolvi în 1928. 1961 . Editura Fundatiilor Regale publica Scrieri literare. Primeste premiul Societatii Scriitorilor Români. inspirat din propria experienta din India. 1942 . la Paris. 1933 . Tot aici va publica si ciclul Convorbiri entomologice.1913-l917 .Publica Traite d'histoire des religions si Le Mythe de l'eternel retour. 1946-l948 . 1951 .Sustine. 1929 . 1948 . ca visiting professor de istoria religiilor. 194ll943 . 1943 .întors în tara. Iorga. 1932 . Scrie nuvela fantastica 12. va fi numit asistent la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti.Apare romanul Domnisoara Christina.Apare. 1950 .Publica eseul Insula lui Euthanasius. 1940 .Primeste o bursa de studii si pleaca la Calcutta (India). lucrare ramasa neterminata.Definitiveaza romanul Isabel si apele diavolului. 1939 . la L'ecole Pratique des Hautes Etudes. Scrie nuvelele Secretul doctorului Honigberger si Nopti la Se-rampore.Urmeaza cursurile liceului "Spiru Haret" din Bucuresti. I se tipareste romanul Maitreyi.Editeaza. 1928 .împreuna cu Ernst Jiinger înfiinteaza.Publica romanele Santier si Huliganii (în doua volume). 1952 . 1949 . un curs liber cu tema istoria religiilor.I se publica romanul Nunta în cer. 1917-l925 .Obtine licenta în filozofie cu lucrarea Contributii la filosofia Renasterii. 13 1935 .Tipareste romanul Sarpele.Scoala primara o face la Bucuresti.P. 1966 . cu teza Istoria comparata a tehnicilor Yoga. 1934 .Este invitat la Universitatea din Chicago.Este consilier cultural la Lisabona.Este numit atasat cultural la Londra. 1936 . ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor.Se înscrie la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti. Obtine doctoratul în filozofie. Immortalite et liberte. 1959 . I (Mansarda) 5 .000 capete de vite.Hasdeu. dar.Lucreaza la proza autobiografica Romanul adolescentului miop. 1956-l957 .îi apare volumul Mitul reintegrarii.I se publica Le Chamanisme et Ies Techniques archai ques de l'Extase. 1938 . traducerea romanului Maitreyi sub titlul La Nuit bengali. 1963 . la Stuttgart. Illinois. 1954 . 1937 .Fondeaza Revista universitara.I se tipareste lucrarea Techniques du Yoga. revista va fi oprita. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui N.

Primeste titlul Doctor Honoris Causa al Universitatii din Washington. 22 aprilie . 1985 . 1973 Membru corespondent al Academiei Austriece de Stiinta.Tipareste. Cordonul Legiunii de Onoare.Lucreaza la monumentala Histoire des croyances et des idees religieuses. la Paris. 1970 . 1980 . 1975 . 6 . la Chicago.Doctor Honoris Causa al Universitatii Sorbona din Paris.Primeste. 1968 . la Paris. îi va purta numele.Catedra de istoria religiilor de la Universitatea din Chicago. 1976-l978 .Publica Noaptea de Sânziene (lucrare în doua volume). Chicago.Publica.Scrie si publica nuvela fantastica Tinerete fara tinerete. 1986. In curte la Dionis. la Paris. 1969 . 1976 . Este Doctor Honoris Causa a! Universitatii din Loyola. Membru al Academiei Americane de Arte si Stiinte.Doctor Honoris Causa al Universtii din Laitancasterf Este membru al Academiei Belgiene. la Sorbona. 1977 .Apare nuvela Pe strada Mantuleasa. nuvela Nouasprezece trandafiri.Este Doctor Honoris Causa la Universitatea din La Plata.Se stinge din viata Mircea Eliade. 1978-l979 . Apare. 1984 . Este membru corespondent al Academiei Britanice. lucrarea De Zalmoxis a Gengis-Khan.Devine Doctor Honoris Causa la Universitatea din Yale. Argentina. condusa de Mircea Eliade.

Dinu stie. Puica. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin exaltat si le închipuie. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem Olga. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. Când i-am spus titlul si subiectul romanului. acesta e un roman cerebral. Cea mai mare. I-am povestit lui Dinu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. nu i-a placut. în zadar mi-au fost explicatiile: "Vally draga. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. Cealalta. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. însa. Romanul îl voi scrie altfel. Si atunci i-am ascultat marturisirile. razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. unul frumos si altul urât. caci am învatat vocabularul fetelor. îi pun întrebari. Dar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de Dinu? M-am hotarât sa ma gândesc. vrea ea. Dinu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. De câteva saptamâni. Pentru mine. de câte ori o întâlnesc.nu va interesa cititorii. tot ceea ce nu am avut. m-am hotarât sa încep chiar azi Romanul adolescentului miop. îsi teroriza fratii. M-am tulburat mult la început. în zadar. trebuie sa scriu. Daca vrei sa scrii un roman. Dar adevarul era altul: Jurnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunare.. nici alta nu puteau seduce un adolescent. era grasa si murdara. De aceea. sa schimb numele eroinei în Laura. Si am cunoscut câte ceva din visurile. în sarbatori de familie si idile. fireste. ca viata mea stinsa între copii si carti . Dar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. A cunoscut atâtea fete. Nu am nevoie de inspiratie. Sa fie doi eroi. viata mea. la vara-mea. Aceasta. antrenata de confesiuni? 7 . tot ceea ce am dorit din mansarda. Iar titlul: Dragoste de copil sau Flori de primavara. De câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. Dar cititorii?.Volumul I 1924-l925 PARTEA I I. Si acel Jurnal de acum doi ani avea un "subiect": trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti. Dinu m-a întrerupt si m-a rugat: daca într-adevar îi sunt prieten.. doar. scriam în Jurnalul meu. m-a sfatuit ea. era slaba si rea. sa-l faci pe erou frumos si bun. în timp ce voi scrie. credeam eu. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Pentru ca am ramas singur. îmi spune. Ma tem. Am vestit si pe Dinu ca vara-mea se afla sub observatie. cu drame interioare" etc. pastrez caiete din clasa a IV-a. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. Maria. nostalgiile si tulburarile ei. si la roman ma gândesc de mult. când aveam pistrui ca un ovrei si învatam chimie într-un laborator instalat în firida sobei. Voi lucra în fiecare dupa-amiaza. Si sa-l cheme Silviu. în înserari calde si tulburatoare. Parca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. Eroul sunt eu. sau La saptesprezece ani. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. iar viata mi-o cunosc. Mi-au folosit. Nici una.

extemporale numai din "gramatica". cu scoala. Paseam îngândurat catre scoala. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. Dar romanul trebuie scris. cu masuta acoperita de sticlute colorate. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de hoti.. sa lucrez în porturi. "Dar pe cine ar putea interesa aceasta?" gândesc eu. si sa-l fac melancolic. nu am învatat nimic de sase ani. iar la mosie un frate brun si curajos. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. Azi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. El le-ar întovarasi prin padure. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. Dinu m-a ajuns din urma si m-a strigat: doctore! Aceasta. Nu am avut deloc noroc saptamâna aceasta.. cu bucurie la însemnatatea lui în roman. Din clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. când Faradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din Nathan der Weise. Am sa iau si de data aceasta "insuficient". Ma rugat sa se numeasca tot Dinu. a urmat câtiva ani la calugarite. Dinu a râs. înfrunzisera toti castanii si era senin. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii. Si apoi. vegheat de o sora mica si o prietena frumoasa?. Profesorii se vor teme de mine. sa cutreier tari. de la o vreme. Dar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele Jurnalului. apropiindu-se: te iubesc!. din "gramatica". afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". de timid. Aici am protestat eu. încolo. Ar mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb. Trollo da. de nehotarât.Grele si încurcate. Parintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. de slab. si se apropie sfârsitul ultimului trimestru.. . iar Faradopol la germana. îmi merge tot mai rau. îl ascultase Vanciu si rupsese un "suficient". ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când Vanciu va hotarî sa ma lase corigent la matematica. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. Staruie chiar sa scriu tot ce cred eu despre el. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. sa uit problemele grele. totusi. Si. Pe astazi aveam patru probleme: .. Ma întristam aflând cât sunt. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna.. dar pentru cea din urma oara. pot scrie orice despre el. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. El era fericit. Luni am dat extemporal la franceza. Corigent tot voi ramâne. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. Dar geanta m-ar fi umilit. Mi-a spus si Dinu: "Cine va mai cuteza atunci sa te lase corigent?" Se gândeste.. poate. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. Dar daca nu ne-a învatat niciodata nemteasca?. Pentru ca trebuia. Ma gândeam: ar trebui sa fug în Cismigiu. Atunci am schimbat vorba.Are sa-ti vina greu. zâmbind.Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. unicul izvor de inspiratie. de sase ani. 8 . cum am luat ieri la germana. ca un adevarat autor de romane. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". Vara-mea. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi Dacia Felix. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier. fireste. Vara-mea se opreste.. Nu vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti.. care sa aiba mosie. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. sa dorm în barci. înca.

ca sa creada Vanciu ca-mi framânt mintea. Eu nu am noroc. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o extremitate a arcului.daca sunt ascultat – îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. Poate ma rugam si altceva. mi-am luat locul din banca I. În timpul acesta. în gând . cu calmul. sau sa fie chemat la minister. Am aflat de mult ca Vanciu e un Don Juan.Patru. Sa se calculeze înaltimea x a zonei. m-a chemat cel dintâi la tabla. totusi. Nu pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema.Unde sunt? . ca sa-l pot urî. eu gândeam: "Ei."într-un cerc de raza R. Vanciu saluta demn si îngaduitor. raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui Vanciu. cu creta si buretele. sa public la sfârsitul Romanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. Am pasit demn. si la scoala. Dar nu am. Am facut rugaciunea. Când sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele.. Fireste.Fa-o atunci pe prima. îmi fixasem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura. am sarit treptele patru câte patru. a trebuit sa uitam Romanul si sa ne grabim. are ca baza un cerc. în clasa. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. iar Dinu s-a strecurat. Era tot ce puteam face. prin care as putea obtine "jurnale". ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. Daca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb.Câte probleme am avut? . . al dracului!" si apoi pocneam din dinti. ma linistesc. cu caietul." Nu stiam de unde sa încep. când si-i pleaca în caiet. cum ma apropii de tabla. Nu voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de Vanciu. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost. nu stiu cui. Intrând în curtea liceului. si eu mi-am dat seama ca ma rugam. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. Ma rugam ca Vanciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetului.Am acceptat. Cu acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. A înteles. si la carti. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebrice. . linistit.. si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla.. iar noi sa avem întreaga ora libera. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei.. în fund. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa. si a început sa-mi dicteze: . Stii enuntul?. De câte ori nu mi-am jurat eu. valoare si dezlegare. cu ochii si cu dezlegarile problemelor. Privesc calm ochii profesorului si. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. zona nascuta de un arc. confesiuni si amanunte. Ma stapâneste cu glasul. Panica piere din senin. Am alergat pe coridor. 9 . . Dar am facut semn ca-l stiu. Vanciu si-a întors scaunul catre mine. Altii au noroc si la fete. De altfel. zâmbesc îngaduitor celor din banci. si-a încrucisat bratele si astepta. Nu-l stiam.N-am putut sa le fac pe toate. sunt sigur ca nu i-as putea rezista. intra Vanciu. privindu-l cum intra. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit niciodata. sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata.

II... .. Vanciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". Explica. Dupa ce a iesit Vanciu. de atunci. . care se încapatâneaza sa nu poarte ochelari. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca.. ca D'Annunzio îi seamana. Acum însa. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. Dar totul era zadarnic. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. Poate a aflat.Ei. plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara. ma mustru. nu merge? . ca sa mai treaca din timp. si. ca nu învat niciodata si. explica.. nu se mai lasa înduiosat de natângia mea..Repeta enuntul. exasperat: ... la ziua de 15 mai.. nu se zapaceste. Când ma linistesc. dar ma zapacesc.. si stergeam mereu. -Cine îm^a bine. tipule? Le-am raspuns ca putin îmi pasa. zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efect.Vanciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog. El ma suspecteaza. -La loc!.. Vanciu îmi da întotdeauna ajutor. .Lucreaza. De câte ori sunt umilit. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru. Pauza lunga.. Totusi. . . Acela îsi stia lectia. am planuit capitole din roman.. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol.. bâlbâielile. Nici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient". A citit L'enfant de volupte si Le Feu.Ce te faci. . Ascultându-l. odata. transfigurat. dar sa vedeti.De ce nu înveti. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. doctore? 10 ... pentru ca eu sunt eu.. Cine învata bine. un italian roscat si miop.Stiu. dar nu o pot îndeparta.Eu învat. M-am întors acasa împreuna cu Dinu.Invat . Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neghiobia noastra si de gloria sa. iar pe masa am lasat la jumatate Bouvard et Pecuchet. bucurânduse: . simpli elevi dintra sasea reala. domnule Vanciu. iar Vanciu îi striga la rastimpuri.Stiu. Câteodata zâmbesc: întrevad un Robert împlinit.. Se apropie seara.Ce ai. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Romanul adolescentului miop. domnule Vanciu. ma? . mâine am lectii grele. iar ei. M-am asezat în banca. însa. în carnetul albastrui..Spune atunci. . ca ma prefac.Avem un cerc. II Fuoco. pentru ca nu stiam problema. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea. . domnule Vanciu.. usurat. domnule!. dar pronunta Piacere.. GLORIA LUI ROBERT Robert mi-a marturisit. . schimbat. îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Robert. începui a construi cercul.Nu ma întrerupe!. pe drum.

Din pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vechi.. Poate e înca virgin.. Am înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. Vreau sa ma ocup acum de Robert. în caietele menite romanului. în orice caz..Daca am glorie. Sunt atâtea lucruri de spus. nici unul întrecând saptesprezece ani. Nu stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care autorul însusi nu-l cunoaste. modific. Dar am pierdut iar firul. conflictul. exagerat. asa cum se afla în romane. Conflict. Nu ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. Si apoi. M-as multumi sa prezint. A-tunci. si nu am tragere de inima sa le scriu. pentru ca nu-l vreau falsificat de analize. si trebuie sa chibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. Care ar putea fi subiectul romanului? Dragostea mea catre eroina din vilegiatura. Eu nu am gasit nimic firesc.. pentru promovarea mea în clasa a saptea. As lamuri. fireste. cu barbie lustruita. . cu buze de taranca tânara. El ma admira si ma dispretuieste. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc 11 . care îl împiedica sa ajunga glorios. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele Jurnalului. Trebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. Nu am sa-l scriu nici sub forma de Jurnal. Dar nu scriu. nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit. Nu miarn hotarât intriga.Trebuie sa nascocesc raspunsuri istete. Am încercat. ca repetam scene citite în carti. fara a fi un roman psihologic. Dar eu nu pot descrie. Si atunci amânam iar capitolul. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. trait. Si apoi.. Romanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati. Ursuz. Dar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. N-as avea singurul lucru pe care îl caut. în acelasi timp. Robert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. Mi se plânge de slabiciunile lui. apoi. Fara sa vreau. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. nu trebuie sa scriu numai despre ea? Eu am cunoscut crize mai interesante. cum îmi place sa ma port cu el. E adevarat ca aceasta caut? Nu stiu. Dar mie îmi place sa ma contrazic. Eroul sunt eu. Dar. E un adolescent fara sprâncene. O lume ignorata. nu stiu. Eu n-am iubit. înca. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. As fi fericit sa gasesc un conflict. nu. Romanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman: atent. Adevarul e ca Romanul adolescentului miop va fi o serie de scene. romanul trebuie publicat. femeile si banii vin de la sine. Nu gândesc întotdeauna astfel. m-am oprit. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. cu obrajii moi si frunte îngusta. trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. rând pe rând. între cine? Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. Atunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini. oare.. Robert se înflacareaza când vorbeste de femei. personajele. viciata si neînteleasa în literatura. Trebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. înainte de toate. exagerez. Dar toate acestea sunt palavrageli inutile. planul de lucru ar fi simplu. Nu cunosc decât adolescenta noastra. înflorit. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes. Dupa ce am încheiat ultima fraza. Eu spun tuturor ca Robert e un baiat frumos. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. Când. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. de impresii. Prietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. N-am putut scrie nici o pagina. aceasta e tot ce stiu. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut.

cea dintâi aventura. s-o încurajez. Robert. în Parcul Carol se întâlnesc perechile de liceeni. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. Nu i-am vazut niciodata iubind. într-o jumatate de ceas.asupra measi asupra celorlalti . si sa nu le strecor si în roman. e un prilej. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. Totusi. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. lânga ele. zâmbind si rosind. doua fete si doi baieti. Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Robert. Mai ales "concluziile". O bruna cu palarie alba. De aceea. De aceea ma arat retras. cu gesturi. resemnat. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. la prima aventura. Eu taceam. De câte ori o priveam. Daca l-as sili pe el. privind în ochi. de aceasta sunt sigur. Suferintele mele – pâna atunci . cea mai cuminte. cu uniforma . Dar aceasta pare pedant si rece. As suferi mai mult daca as fi respins. s-o ajut.. Flirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic. în toate liceele. Nadajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile. Romanul meu va fi scris fara discutii.chiar în Jurnalul acesta. pe bulevard. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în Parcul Carol. pregatiri pentru roman.si sufletului adolescentilor. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. gheata se rupsese. .cu sepci de liceeni. Am auzit acele adorabile fraze de început. Iar noi . fara explicatii date în jurul oricarui fapt. cu obrajii albi si ochii negri. Era cea mai mica din grup si. Sa iau seama. cu obrajii pudrati. le-a vorbit. Robert le cunoscuse. pe o alee dosnica. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. aceasta se stie. eu m-am împotrivit mult. Dar seria aceasta de scene. altfel s-au petrecut faptele". chiar cu perechi. Fetele se aratau magulite de tovarasia noastra. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluzii.. Voi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material . E stupid.nu le va cunoaste nimeni. acela a ramas locul de întâlnire. cu buzele timid înrosite. încercari de a schita anumite capitole . Cu toate încercarile de a se dovedi nevinovate. cine o va povesti? Sa renunt la idila eroului meu? . Erau simplu îmbracate. în care sa precizez: "Acest pasaj e neadevarat. de la care am plecat în aceste pagini. în Saptamâna Patimilor. îndemnat de Robert si de Perri. Dinu vorbea rar.. Iar am alunecat în discutii critice. fumând. Ma stânjeneau privirile strainilor. aducând si pe Dinu. în orice caz. pentru ca nu-i prefac. E inutil sa reproduc aici conversatia. Fetele au ramas fermecate. Ni s-au prezentat din vârful buzelor. Ne-am distantat. la toate serbarile. Robert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza. în roman. cu parul atent presat. Le-am întâlnit lânga Arene. Perri cocheta o vulgaritate impresionanta. Exercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. Cu prietenul meu Jean Victor Robert am încercat.. poate.eram de-a dreptul suspecti. râs încurajator.Am plecat de la Robert. perechi. asteptând sa farmece. Mergeam împreuna. însa. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si Dinu?. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. Dar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. iar nu s-o potolesc. Prietenii ma cred timid printre fete. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. cu ironii stupide. Parcul era prea populat. Voi avea grija. Perri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. perechi. îmi spuneam: "Sunt las daca 12 . ca mai înainte. dispretuitor. pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum. Nu ascultam decât pe Robert.

împotriva surorii. Ochii tuturor s-au oprit asupra-ne. Povestind lui Robert. Faptul mi se parea o amintire de cosmar. De aceea îmi dispretuiesc eu prietenul: pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. dar nu prea mult. Pentru ca acest caiet e Jurnalul meu. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. Vorbeam. Cine stie daca nu ne invidiau. lacramând. Poate. însa. trebuie sa ma întreb: eu nu sunt tot atât de încrezut? Sa nu ma tem de raspuns. Iata ca am vorbit. Si prietenul meu îmi vorbeste de D\'Annunzio. ea plânsa. înainte de a pofti asemenea lucruri mari. Când i-am sarutat buzele. Robert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. Meditând. . Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. iar pe mine ma alinau. zapacit. nici nu-l cunosc. strivite pe obraji. Eu livid. el n-a stiut ce sa creada. Fata cuteza sa vorbeasca. Nu îndrazneam. vorbeam. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala".pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu. cu mâinile. brutal. Jean Victor era fericit. Nu vorbea nimic. incult. întunecat. Fetele se sarutasera. Nu lamuream nimic. rosu. apoi. Si fata se înspaimânta. lânga un brad pipernicit. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. înfiorat de tremurul trupului. S-a asezat mai mult târâta. strângându-i bratul. pe umarul de stofa decolorata. îmi porunceam. Vorbeam aspru.ma supara oratoria lui fara miez. sa revina. Eu paseam apasat. Ma supara Robert. Eu staruiam. aceasta o stiu. Dar eu nu ma grabesc. s-a ridicat ca un arc. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. Nu întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. pe par. de buzele ei." Fata s-a înrosit mult. si în roman nu se va trada. Se împotrivea cu ochii. Dar aceasta o ascund în mine. Fata aproape plângea. mult. exagerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. Eu ma prefac ca nu înteleg. Dar voiam prea mult si faptuiam prea repede. Eu eram palid. prea putin de acest prieten. rau. De atunci. Dinu îsi fagaduise. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. Robert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. îmi spuneam: trebuie s-o sarut! Numaram pâna la zece.poate dintr-o invidie nemarturisita . toate cuvintele cu doua întelesuri. umilit. pâna acum. la întoarcere. poate. Ne-am întâlnit toate perechile la cealalta parte a Arenelor. Ma încruntam. Eram furios pe mine.pe care atunci o cunoscusem -. se îmbratisasera cu prietenii mei. îmi placea s-o chinui stupid. Era înca zi deplina. si-a scuturat rochia si mi-a spus. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. ca pleaca sa-si caute sora. Poate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. E numai un baiat frumos ca o 13 . cu ura. Dar pe mine ... II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. sa merg mai departe. Se zareau si se auzeau celelalte perechi. pentru ca e sentimental. Nu stiu de ce eram îndemnat sa mint. e marginit si încrezut. de aburii parului. Si ea se scutura sub buzele mele reci. Trebuia sa fiu mai brutal. aventura. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant". Robert nu e un geniu. care va fi un personaj de seama în roman. de ce o chinuisem absurd. Fata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. El raspândeste zvonul ca ma tem. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. Am început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. trebuie sa muncesc mult si sa sufar.

pe care îl citise de la mine. ca sa-mi schimb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman. poate. E gol si suficient. îl voi ridiculiza. pe Ibsen si pe Victor Eftimiu. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. Eu ma prefac convins de schimbare. modificat de lecturi când vorbeste cu mine. Robert asculta cu înfrigurare. Iata o fraza stupida. încât începe sa creada el însusi în ele. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. . superior. Ne-am despartit aproape suparati. Trebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. nu cunosc viata. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. a ajuns sa se creada altul. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. cred ca e o farsa la mijloc. nu ceea ce îmi spune. Ca daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. Eu sunt simplu. I-am spus ca îi voi exagera pacatele. asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. spune el. El spune ca "traieste". în câteva saptamâni. cu ochelari si cu zâmbet încruntat. singur la Târgo-viste. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria. .Jean Victor Robert. dintr-o insinuare a mea. Robert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. Am întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. Eu îl întreb. Baietii sunt uimiti. Eu stau între carti. Robert va trebui sa faptuiasca. în bluza aspra ruseasca. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. sa vorbeasca. El e complicat. Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe. De atunci. Robert ne vorbeste despre gloria lui. îmi vorbeste de Brand. Robert s-a convins. Când ne adunam. Voi fi un soi de "raisonneur". ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. . pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. .Si de ce sa fiu eu acela? . prieteni multi. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. Ma va închipui în mansarda mea. banuitor. pentru ca tuturor Robert ne e simpatic si an. Aceasta e deosebirea între mine si el: ca unul viseaza o fericire si o asteapta. încearca sa para schimbat. ci ceea ce crede. fara sa se gândeasca asupra ei. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. într-una din ele am si eu un rol principal. In vacante. iar altul se chinuie s-o ajunga. îi voi culege naivitatile si neghiobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. pentru ca. se dovedeste ridicol. El ne spune ca citeste pe Balzac. care nu trebuie stearsa.Si cum ma va chema? . în romanul meu. 14 . asa cum port eu vara. A protestat. Robert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. As vrea mult sa stiu ce crede Robert despre mine. Se încordeaza sa para erou nordic.Atunci de ce nu-mi pui si partile bune? . în roman. minteam eu.fata. El îsi pierde timpul sau citeste romane. Robert. Stiu ca ma dispretuieste mult.Scriu un roman de moravuri si un roman psihologic. Faptul acesta trebuie meditat.Pentru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. eu cred ca îsi va reveni. Ar fi interesant de notat toate mastile pe care Robert si le-a pus fata de mine. Noi toti îl tulburam cu glume rele.Pentru ca Robert. Paseste în mansarda abatut. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. Meditând.] tipatic în acelasi timp.

toate le voi schimba. Tot o gluma. când e întrebat ce se va face repetent: "Punga mea si patru bani!" Daca cineva îsi îngaduie. în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. A spus ca sandwich-urile erau ale lui. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman. si manânca tot atât de mult. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate Tolihroniade.Pe unde au luat-o? . JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un Jurnal regulat si complet. . (Tolihroniade sufla ca sa i se sufle. ca el a platit si litra de 15 . Caleia nu stie nimic.Voiti sa va spun cum îi spunea atunci? -Da. . nu le va citi nimeni. le voi exagera.Au luat-o pe la Capul Bunei-Sperante. îi aminti. Fireste. O zi de la sfârsitul lui mai. si se bâlbâie ca si mai înainte. obisnuieste sa spuna. Ca întotdeauna. în clasa a doua a fost premiant. Caietul acesta l-am început în ziua când m-am hotarât sa lucrez la Romanul adolescentului miop. Pake e tot atât de senin. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata.Si apoi pe unde au luat-o? . Note scurte. mereu mai tare. El raspunde. însa. Tace. .îi spunea Capul Furtunilor. în clasa a patra lua mentiune la matematica. Pake îl boxeaza precipitat si voios. Am sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte. va ramâne repetent. . impresii continuu sa adun în Jurnalul intim. Caleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret. cu câteva sandwich-uri si o litra de tuica în fata. într-o recreatie. însemnari din clasa. întreaba si el: . Poate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca Pake n-ar fi fost surprins de Vanciu la bodega. Ca sa câstige timp. Tolihroniade sopteste. . la sfârsit.Altceva ce voiti sa mai gaseasca? Pake va ramâne repetent. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine.Si altceva? . vreo gluma. A auzit. Si iata ca si acest caiet se sfârseste.) E vorba de expeditia lui Marco Polo. III. A fost chemat în cancelarie.Pamânturile indice.Si ce-au gasit acolo? . în roman. .Da. A încercat sa faca chiar portretul domnului.Pe unde au luat-o? Caleia se gândeste. Pe Caleia îl asculta Noisil la istorie.Atunci nu-i spunea asa.Va uita pe Brand. care tânjea gloria. Dar am luat obiceiul sa scriu prea mult.In Brazilia. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. . Vanciu îl lasa sa vorbeasca. Iata-ma încheind fara rost atâtea pagini din Jurnal. . chacun a sa maniere. Acum.Si unde au ajuns? -In Brazilia. Altminteri. pe Andrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. Râsete. .

tuica. nici la tabara din Dumbrava Sibiului. e zgârcit. Vorbeste încet si trist. Poate ultima ora de muzica de anul acesta.. . O melodie banala. Si adauga. A fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"\'. Boloveanu cânta înainte la orga. tot atât de linistit: ... va scad nota la purtare! .Unde sunt baritonii? N-auziti.Profesorul îi ca un parinte.ca un mar. n-ai! . Baietii dau câte sase lei si râd de autorul Crinului.Chem pe d-l director. Desi va ramâne repetent. cunoaste chimie si – 16 . copiaza la teze. vom pleca noi doi. . Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale.. si-a venit sa le vânda. învata bine.. pretinde ca nu poate cânta. . N-au iesit decât trei baritoni. nu de altceva. ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti. Fosil încearca sa se strecoare afara..Nu va astâmparati? .Domnilor. puterea creste. ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. . clatinându-se pe scaun. ..iar glasul lui e divin. .Va dau afara! . o noua romanta a sa. singuri.Domnilor.. .. numarându-si din ochi baritonii. Si pentru ca n-a obtinut.Banca din fund.E scris pe-al nostru steag! ..Care-i obraznicul? .De ce va suparati. Pake continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în ghiozdan o sticluta cu coniac. ceea ce se petrece la liceul acesta!". magarilor! . Zâmbeste. d-le Boloveanu? . Unul din ei "a cerut voie afara". Daca nu vom gasi tovarasi pentru Fagaras. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat.. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii. . Au cerut sa le-o cânte.. ca un par..De ce va purtati sever cu noi. Profesorul zâmbeste. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere.. glasuieste unul din fund. domnilor? Sa iasa baritonii afara din banci. Aplauze frenetice si râsete.Tu l \'as voulu Dandin! .Dai. N-am nevoie de câstig. Crinul. pentru ca e schiop.Nechematului i se ia darul. Fosil nu e simpatizat. d-le Boloveanu? . dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii. nu stiu unde.Incetati odata. chem pe d-l director! Dar nu-l crede nimeni. Mai avem câteva zile si vine serbarea.si înfloreste.Unde-s doi.. daca nu faceti tacere. Dupa ce a repetat-o de câteva ori..Las' sa vie. Ora de muzica.Zexe! S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. .. Pake n-a renuntat la muntii Fagarasului. O bucata costa sase lei. Apoi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului. . pâraste baietii. pe care am mai auzit-o. .

e fericit si raspunde în asa fel. Sunt sigur ca se închipuie personaj din Ibsen. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. Anul acesta aproape a uitat formule de temelie. Caleia va face o ora de arest. cum spun eu. se plimba si doarme mult.mai e si evreu. Fireste. bine de tot. Nu-mi ajunge sa stiu ca e frumos. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzie? Daca însusi el s-a înselat atât timp. Caleia. Aguletti s-a prefacut si a mintit. începea sa-mi para rau de nestiinta mea.De ce nu respecti ordinele d-lui profesor? Partiniseanu. Cât de putin as fi citit. sa-mi frâng mâinile de enervare.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. baietii lucrau aprins.pe deasupra . dupa ora. la el. Cum însa eu nu stiam nimic . foarte usoara. Fosil a reclamat pedagogului. ca de obicei. 17 . mort? Cred ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor.Unde fugi. Noi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. Mie mi-a spus ieri: . si compatimire pentru profesor.Unde te duci Partiniseanu? . ca ei sa-l vada cum sufera si sal compatimeasca. încruntat. ca sa auda maestrul. Nu mai munceste. Sta cu batista la ochi.Stai la loc. * Teza la matematica. . Umbla printre baieti. Banuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora. capetele. în jur. baritonii si-au întors. Citeste literatura putina. Niciodata Dinu n-a fost prea harnic. Când îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la ochi. câteodata. înca. Numai Malu-reanu si Colonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine. Fanica regreta ca nu se poate preface atât de bine. încât orice om inteligent sa poata întelege ca cititul e pricina durerii lui de ochi. rosu. Poate sa fie o simpla criza. Problema. daca as putea. De ce arata Dinu tot mai putina tragere de inima pentru chimie? Am învatat-o amândoi. Fosilo? Nu stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afara? . urmarit de chinuri sufletesti si trupesti. bun si inteligent. penibil. se târaste în banca. priveam si nu pricepeam. S-a frecat mult si acum îi sunt ochii rosii si lacrimeaza. îi trage o palma peste ceafa. Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei.Nici nu stii cât ma dor ochii. Aseara arn citit pâna la doua. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru Aguletti. pentru romanul meu. singur. ca sa nu-i puna Toivinovici "insuficient". cântând. Dar acum s-a schimbat mult. As minti si eu bucuros. citeste Le petit parisien. Fosilo! . Scena m-a facut sa rosesc jenat. nici prea ordonat. ma întreb: daca acesta e adevaratul Dinu. si ciuda pe el. care sta în spatele lui. Dar eu. dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. si tot o rezolvam. Nu-l mai "pasioneaza". Palma a rasunat. Asteapta. As vrea sa-l cunosc pe Dinu bine. Baietii îl striga din banci cu glas tare. ce rol va juca în roman. si acum se întoarce în sine? Nu stiu. * Pe Robert îl dor ochii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica. * Aguletti a plâns astazi la ora de chimie si a pomenit numele tatalui sau mort.

nu-mi mai ramâne nici o nadejde. când se vesteste vacanta. am închis caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. sigur de ignoranta mea. Se face rosu. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. ca sa-l întarât pe Vanciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. în ora de chimie. desfigurat. în tot timpul orei a scris 18 . în ajun. Când suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. Cred ca citeste de zece. înca de pe la Pasti.unde s-a adunat un teanc întreg.. si vorbim. si se uita uimit. Când intra Toivinovici. E drept. în acelasi timp. Se dezmorteste când striga absentii. cu placerile libertatii. epuizat. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. înainte cu câteva zile de teza. Vanciu se uita la mine. Poate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. pentru zgârcenia lui Fanica. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triunghiurilor dreptunghe. De atâtea ori ma pot preface. Fanica e terorizat de chimie. Si nu e asa. framânta buretele cu creta la un loc. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. * Notita din 2 iunie. Fanica înlemneste cu ochii la el. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. dupa sase ani de clasa? Sau poate e altceva? Poate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce închipuisem noi. se framânta în banca.. Suntem atât de legati între noi. cincisprezece ori fiecare lectie. îi tremura glasul.Daca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. Suntem obositi. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi. sleiti de caldura si ne întristam. încearca sa scrie precipitat o concluzie. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. putin câte putin. Eu n-am gasit-o. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. Ajunge la liceu slabit. nerabdator.. Toti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. * Astazi. oricare. nu vorbesc si stau pe gânduri. La extemporale naduseste. Problema era de trigonometrie. cu foaia alba. totusi. Si. în ultimele saptamâni de scoala. Apoi ajunge nervos. se clatina în banca. de ce scriu si cum am curajul sa scriu. Dupa plecarea lui Toivinovici. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata. Cu "binele" luat la oral si-a asigurat media. Ne obisnuim. Uraste pe Toivinovici si se înspaimânta de câte ori se deschide usa. Scriam ca sa ma vada Vanciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. Fanica a capatat "bine" la chimie. se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. Despartirea ne alunga bucuriile.A început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. Fanica îsi pierde cumpatul. e mai mult decât o nebunie. Am vârât la urma fituica în buzunar . si o uita de cum e chemat la tabla. uluit. Ceea ce. Pe trimestrul întâi. S-a întors în banca istovit. când se apropie sfârsitul anului. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe hârtie. Se întelege lesne aceasta. varsa calimara. se bâlbâie. . transcrie de trei ori problema. Ne aratam multumiti si râdem. ca vor aduce. dezgustati de scoala. se zapaceste. Am scris ce cunosteam: altminteri. as fi capatat "rau". se chinu-ie pâna ce Toivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. pierde pofta de mâncare. acum la apropierea sfârsitului de an: ne copleseste melancolia..

renuntând. însa. Don Juan si paradoxal. de ce i se spune "Cocos". Jean Victor Robert . doctore.. însa. ma consoleaza: . cordon de antilopa si tabachera de argint. Eu mi-amîncheiat tunica si am coborât în strada. blând si imens.. Dinu e banuitor si nedrept.De ce? Robert m-a mângâiat. Amândoi. cu ton de specialist încercat. Se îndoieste de Robert. Robert ofteaza pentru ca e geniu. Sylvia a fost fermecata de Robert. apoi. Pe bulevard.. Râde în toate orele. urmaresc cu ochii fetele si doamnele. ÎNTRE DONJUANI Asta-seara au venit la mine Robert si cu Dinu si au hotarât sa ne plimbam în Cismigiu. . Aceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si . .cauta sa se vadeasca cinic. închei analiza Sylviei cu o întrebare stupida. glasuieste Robert.Ai mai vazut-o pe Sylvia? Ataca Robert. .Frumos corp. Pentru Robert.îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun. . concluziile sunt partile lui cele mai bune. Robert purta pantaloni albi si pantofi cu funda. perfid. Fiecare se trudeste sa para mai îndraznet. . Robert.Tu nu pricepi asta. Dinu se înroseste în întuneric. De câteva luni. Baietii îl îndragesc.Si apoi. Robert. pentru ca nu sunt expuse "literar". Dinu. eu sunt "doctorul". Fanica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. afirma Dinu.Ti se pare? întreaba.. sa ne odihnim.care se socoteste geniu . Am toate simptomele: urâtenie.. De obicei.. preocupari erudite.. 19 . de doua ori pe an: la Sfântul Dumitru si a treia zi de Pasti. pe care îl întâlnea în aceeasi familie.Nu-mi plac picioarele. Sylvia e o frumoasa si veche "simpatie" de a lui Dinu. . fara sepci si fara palarii. când partenera lui Robert. Dinu afecteaza ca idila lor e distractiva: . Dar Robert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta.Hai mai bine dupa fete. afara de chimie si matematica.desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Robert – îl necajeste concurenta. la arbitrajul meu. a sfârsit prin a darui lui Dinu un trandafir de la pieptul rochii. Hotarasc. . . Robert a oftat si Dinu mi-a oferit tigari... Prevestind furtuna. Cunoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor. Rivalitatea lor s-a accentuat la o nunta. Dinu . cu dispret. fireste.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite.. miopie precoce si desfiguratoare. Sylvia a fost totdeauna o fata vulgara. o blonda bacalaureata din Târgoviste. care e geniu. Dinu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate.Fiecare cu ursita lui. pentru ca e inteligent si sperios. haina deschisa.S-a urâtit groaznic în ultimul timp.Copilarii."literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe Toivinovici ca a învatat. IV. . Nimeni nu stie.

iubite. "Ironia" lui Dinu putea fi atâtata.Care potir? ma prefacui a nu pricepe eu. ma Robert. ci de fecioare..Zadarnic te ascunzi. . vorbi prezumtios Robert.Nu ma pricepeti.Eu gasesc propunerea compromitatoare. fara femeie. brat la brat cu sclava ta. .. cu declaratiile. .Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave.. si eu si Dinu.Ce numesti tu "feciorelnic"? intervenii si eu. . în noaptea aceasta eram hotarât sa lupt. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. de a o calca în picioare.. .. Robert se dezgolise.. .. Ma uitam la Dinu si ma întrebam de ce nu ataca.Ma plictiseste.. a noptii de vara si a muzicii militare. Nimeni nu o cunoaste.. Va pieri rivalitatea. sa te culci în paturi albe. Din pricina celor saptesprezece ani.. ritmeaza frazele. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie. presimtind primejdia de a-l asculta pe Robert psalmodiind un sfert de ceas. . pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziile? . . asteptând revansa. fara aventuri. tinerete?. profund. soptite cu ochi înlacra-mati... . Dinu fumeaza visator.. doctore. draga. Sentimental înfrigurat.Dar nu sunt nefericit deloc. Robert e nefericit ca noi nu îl pricepem.Daca nu vorbesti clar. Dinu asculta. Când Robert vorbeste despre viata si despre "iubire". constatai eu. . .. Eu astept. umil. ca în drame. însa. suntem siguri ca nu i-a scris. cei doi vor deveni melancolici. continua Robert cu ochii în coroana teiului. Dinu izbucni.Cum poti trai tu fara iubire. Stiu ce are sa se petreaca. ma prefacui eu necajit. fericit ca nu iam acceptat-o.. Amândoi. doctore?.Ce nefericit esti tu. sa pasesti pe sub alei. si Robert se asaza.. doctore.Nu-s fantezii.Ia lasa-ma... Am spus "paturi feciorelnice". . ... Noi toti cautam aceasta..Si asta numesti tu viata.N-am spus ca am avut fecioare. lovindu-i potirul plin al dragostei. Robert se pregateste sa ofteze. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult. Dinu. . .. Dinu e mai zgârcit în confesiuni.Nici asta nu pricepi. modest. . De câte ori nu stie ce sa raspunda. e fecund si obsedant. Ochii se închid. cu filologia ta. paie peste foc. Si vor începe acele insipide marturisiri. feciorelnice.Ce-ti spune? . . Robert devine absent si imagineaza. ofteaza: nu-l pricepem.. Robert.Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei..Bine. e reala realitate.. voluptatea de a stapâni femeia. spune ca el seamana cu Anatole France: sceptic si epicureu. ritma Robert. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic.Femeia. Robert nu ma privea. . .Stii ca mi-a scris Maria.Uite ca traiesc.. .Ai avut tu vreo fecioara? .Nu-i vorba de filologie. 20 ... unor prieteni dezarmati si receptivi.. Dar acum era o primejdie.. pâna la urma.

dar lupt.. de pilda. îl simteam pe Dinu nelinistit. "Poza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. casatorita si bogata. Si apoi. îndeosebi. 21 . Eu ochii cum Robert se asaza la pânda. . vaduva si locuia pe aceeasi strada cu el. baiat frumos. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. fara veste. singur.. avea parul negru-corb. înca nu ti-am spus? se ridica fericit. Muzica a încetat. Dinu începu pe un ton degajat. Sunt o slabiciune. Fiecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original: sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. versiunile primei femei ma interesau. Chiar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele.se întorcea odata de la scoala.. ataca prin surprindere Dinu. . da: ma intereseaza. Si cu toate acestea. Nu vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. însa. Una din ele marturisea ca prima femeie era roscata. Eu . Nu e genul meu. . . când se trezi într-un dormitor. dimpotriva. Ma simt si eu tulburat. Trec perechi pe sub alei. Ascultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni. Asa. iar în pat o fata cu parul aramiu. prietenilor. foarte luxos învestmântata. Am ajuns un foarte bun observator. N-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor.. Pot recunoaste repede pe cei chinuiti de aceasta nevoie launtrica.I-am spus ca n-o mai iubesc. Dar atunci.. saptesprezece femei. Nici nu avu timp sa-si dea seama ce face. . si ce par au. tunica croita pe solduri . Atunci.. raspunse prudent celalalt. Nu numai atât. Pentru ca existau felurite si nostime versiuni. sau locuia pe o strada cu el etc. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi deschide sufletul. Circula si subspecii. Stiam si cum le cheama. Când. El . Pe mine ma supara confesiunile. tot prima lui femeie avea odata parul negru. Dar.era în clasa a treia. ochii negri.Fata? iscodi curios Robert. Dinu avusese. cu ispite. . alta ca. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna.Parea numai. Prietenii si-au facut parerea lor despre mine: doctor. . trebuie sa ramâi singur. început de vara. sau era roscata. Si nu vorbesc niciodata. Gândeste. Daca m-as dezvalui.Nu te-am vazut niciodata cu femei pe strada. era casatorita si foarte bogata. Trebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. Dar ma înfrâng. dar nu mai mi-aduc aminte. Eu nu spuneam nimic. pâna acum. întelegând inevitabilul. precum si varietati de versiuni. buze rosii.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . îl întrebai pe Dinu care a fost prima lui femeie. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu el. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni. Robert se hotarî si se întoarse spre mine.. si alte multe amanunte. nimanui. Desigur ca era ispitit sa se destainuiasca. si Dinu le urmareste cu ochii. în dormitor era un pat. Robert se culca iar pe banca. mi s-ar spune ca "pozez". cu privirile în tei. si de nenumarate ori.Cum..Da.cred altfel.. Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. sa auda si Robert. Pentru ca destainuirile nu sunt sincere.Am auzit-o de mult. A urmat dupa aceasta o pauza. Ba mi-o spusese.

Citeste si când explica profesorii. Marcu nu se supara nici de o porecla. Parca eu nu stiu? Nu stiu ca sunt sentimental si slab. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. Si nici nu le pot scrie. eu nevoie de prieteni. Sunt si eu ca toti ceilalti. "Tandarica". si lipsit de vointa? Nu visez si eu fecioare blonde. Pentru ca nu "mi-am deschis sufletul" prietern\'or. mâinile lungi. N-am nici un motiv sa fiu întristat. Daca luptele se dau chiar în banca lui. Sunt caraghioase. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. Am s. îi spune câteodata vreun vecin: Marcule. . Zadarnic ma minteam. timp de cinci minute. Citeste romanul. Daca baietii sar pe banci. Eu am înteles de ce nu sunt multumit.. uscat. Am plecat târziu din Cismigiu. si pustiul mintii mele. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. Cautam durerea trupului. în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. Zadarnic încerc sa ma ascund. cu care sa ma plimb prin parc. îl mai striga si "Marcala".Nu ti se pare.. într-o luntre alba? Nu ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. Si nici nu mi-e somn. îsi îndeasa degetele în urechi si citeste. Sunt dezgustat de tot. . Sunt cel mai natâng dintre toti. cu ochii mari si bulbucati. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta. nerozi.Ai citit Pacat? îl întreba Robert. Acum.Eu stiu ce se petrece cu mine: sunt un sentimental. Daca e zgomot. se încrunta si citeste. 22 . cu ochii înaltati spre cer. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. chiar si de durere. sub luna. Ceea ce înseamna ca sunt imbecil. Sunt atât de natâng. Pentru ca sunt imbecil.. iar explicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. nici de cealalta. . cu mâinile încrucisate pe piept... Si nu sunt multumit.? Dar toate acestea sunt lucruri triste si stupide. Nu mi-e somn.De unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui Dinu Pacatul lui Caragiale? S-a auzit. Si scriu aici. Baietii îl cred prost si îi spun. Dar am raspuns naiv: . Pentru ca. Si eu. e aproape de tine. se muta în alta banca si citeste. Mai mult.. când scriu. pâna la capat. în fund. parul cret. orisicât m-as ascunde. Atunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. Si nici nu pot citi. si ruina vointei mele. Mi-e cald. iar pentru ca e evreu. n-as fi acum întristat. altminteri.. sau pe lac. Ar trebui sa-mi caut frânghia si sa ma biciuiesc.. picioarele lungi. Vine în fiecare dimineata cu romanul în ghiozdan si-l citeste linistit. V. ca aventura lui Dinu aduce oarecum cu Pacatul lui Caragiale? Mie mi se pare ca "aduce" îndestul. Citeste si când profesorii se gasesc în clasa. din pricina lungimii nasului. ca toti ceilalti. Pentru ca îmi pierd timpul ratacind prin Cismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. Vreau adevarul. Vreau sa fiu sincer. si slabiciunea sufletului meu.. doctore. fara exceptie.Nu-mi mai aduc aminte. Acum. UN PRIETEN Prietenul meu Marcu e înalt. Ar trebui sa fac altceva.

ca numai -datorita lui am putut sfârsi Les Miserables. sau îi sufla vecinul. cu mâinile încrucisate. Pentru ca stiu ca Marcu. iar el îi lua apararea. Stie ca în orice caz va lua "insuficient".. . raspunde linistit: . luându-i apararea. Unii. Lucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost. . Când îi vine landul si Toivinovici îl întreaba. Am început sa ne împrumutam carti. care au "tocit" toata saptamâna. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie.Destul. se asteapta sa-l asculte la chimie. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti. pe care i-l împrumutasem eu. Explica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. sau nu spune nimic. Malureanu Marcu.Dar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stii? . Se intereseaza de lectia din ziua aceea. Numai sa nu-l tina mult timp la lectie. strig eu. Fara veste. 23 .Nu stiu. se întreaba cum. Marcu îsi ridica necajit de pe carte ochii bulbucati.Cartea s-o daruiti bibliotecii liceului. când nu mai e silit sa-si spuna lectia. Citeam numai Bal-zac. . mai cu scrupule în clasificari.Iesi.Nu stiu. nu se da în laturi. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea. pentru ca romanul trebuie citit. Când iese la tabla. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Rosu si negru. Le turuie gura si umplu tabla cu formule. însa. Când. în banca. domnule. Marcule. domnule. se supara pe vecini: De ce mi-ati închis cartea? Odata l-a prins Noisil citind în timpul orei.Ionescu Corneliu. Când a venit Marcu iar la scoala.La loc. vorbeste foarte frumos si foarte original. Si Marcu se opreste lânga tabla. Pare calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. Marcu. domnule. Se întoarce zâmbind. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforic? . ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. . Profesorii îl cred neghiob si incult. El era entuziasmat de Balzac si m-a convertit si pe mine. Toivinovici întreaba pe primii doi. Un baiat îl înghionteste: .Nu stiu. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. Daca poate sa-l "duca" pe profesor. si Noisil îl elimina pe trei zile.Sa-i dea Dumnezeu sanatate lui Noisil. .Adica sunt ascultati vecinii lui de catalog. . . nu se tulbura. Ne-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna. îi pune mâna pe umar. Stii ce-am spus pâna acum? Marcu nu stia nimic.. Cere câteodata si lamuriri. adresându-se cestorului.Pentru ca dispretuieste scoala si profesorii. dupa atâta lectura. Marcu. . hotarî Noisil.La teze copiaza. tot ce ne cadea în mâna. pentru ca el pleca dimineata cu ghiozdanul si citea romane în Cismigiu pâna auzea sunând fabricile. Dar mi-am dat repede seama ca ma înselasem. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte La garconne.Nu se face lectura la ora de istorie. ca te-a strigat. . Scoate cartea sau fituicile. Ionescu Stelian.

Când l-am întrebat de unde stie aceasta. dar baietii . pentru ca a suferit de otita. si Marcu nu se supara. el gaseste motive sa se îndoiasca..care i se par îndoielnice -. ne marturisea îndo-indu-se: . Când se deschide vreo discutie generala în clasa. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. numai atunci ma supar. Furtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el. fie chiar nedreapta. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". Furtuneanu îl numeste "evreu distructiv". Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare". spre marea lor bucurie. îndeosebi pe Furtuneanu. Si Robert le gasea admirabile. Pe mine nu ma supara faptul acesta. Când banuia ironia. . ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. între baieti. Baietii îl numesc comunist. Numai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. anarhist.. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. Cei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. Nu poate orisicine sta de vorba cu Marcu. Nu îl urasc. cu cartulii de Engels si Kautsky. Aristocratii sustin ca el e adept permanent al anarhismului si al comunismului. Cred ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu. Lazimir. ci dimpotriva. îl socotesc foarte original. dar nu prea. îl chinuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. Odata a adus în geanta doua carti frantuzesti.Drept sa va spun. în realitate. Când epuizam stocul. Daca vrea. Marcu spunea ca sunt foarte interesante. Numai Furtuneanu venise cu aceleasi plete negre. în care nu patrunsese masina de doi ani. de frica. el trece de cealalta parte. Unul dintre primii adepti a fost Robert. Venise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca. baiat bogat. cu scoartele rosii: L \'unique al lui Stirner si un volum gros de Kropotkin. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. La fiecare fraza pe care o rosteste. si-l retrage din liceu. Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anarhismului. Venea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. Marcu e multumit. cu \ care joaca saptamânal pocher. dar ca nu se arata. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el.Ajunseseram eruditi în Comedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. cu Capitalul lui Marx. dar 24 . în care scria ca elevul Furtuneanu Petre nu poate fi tuns. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel. dar îl dispretuiesc toti. teoriile anarhiste. nu l-am gasit pe L \'enfant maudii genial. îsi trece degetele raschirate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul. Furtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. E bine. când l-am rugat. si când intervin aristocratii. sa necajeasca pe aristocrati. Am raspândit amândoi pe Balzac în clasa. se declara ucenic fatis al lui Kropotkin si Bakunin. Trebuia sa ne tundem toti.L-am "turbat"! De câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. Daca cineva spune aristocratilor ca anarhistii si comunistii nu se pot împaca. însa. A spus numai ca e interesant si ne-a explicat. De aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. cu i cel putin numarul 3.informati de el au aflat ca volumele sunt anarhiste si l-au privit cu teama. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor expropria din nou mosiile. daca i se tunde baiatul. si toti am respectat ordinul. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. La noi în clasa nu sunt decât doi. porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam.

In serile de vara. Dar pe mine m-a mirat faptul. . dar parea linistit. Dirigintele însa a cerut explicatii. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte. Te rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut. sustine o teza sau combate alta. Numai în discutiile noastre se arata asa cum e.Vezi ca te îneci. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora. Zadarnic ma prefac: sunt trist. însa. ca se îndoieste de toate. Baietii râsera. pentru ca nu-l cunoaste. Baietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. Te rog sa fii cuviincios.. nici n-ar avea motiv sa-l admire. Am întrebat-o. tuns cum as fi. daca n-ai crestere de acasa. Azi-dimineata. în clasa. n-am fost la tara niciodata. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. Poate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere. Nu mi-a fost rusine: am plâns. mi s-au ivit înca doi cosi. E suficient sa trec printr-un curent. . ca directorul. pe sub salcâmi si visez idile rustice..Furtuneanu a ramas cu parul mare. însa. marturisiri sub plina luna. De aceea. Am fost toata ziua îndragostit de Sonia. cu Sonia alaturi.foarte putin sceptic. M-am spalat repede cu apa rece pe fata. Poate ca îl intimideaza clasa si profesorul. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. . zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din Felix le Dantec. Eu n-am fost la "tara" niciodata. M-am închipuit la Medeleni. Dar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. Cred ca am avut chiar mai mult succes decât Stefanei. si Furtuneanu le-a dat. Mi25 . în ce priveste probele sale. interesant si glorios. * Azi am citit cartea lui Ionel Teodoreanu: Ulita copilariei si am plâns. si numaidecât ar reveni otita. Si de atunci nu-l poate suferi Furtuneanu pe Marcu. Râsetele au împiedicat pe Furtuneanu sa continue.Sa-l tina ma-sa în vata. De altfel. în fata profesorilor si a colegilor. Poate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. . Când. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice.. Marcu nu-i decât rareori original. el le afirma foarte sigur. cântând Sheherezade. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic. Si când apune soarele primavara. dar atât de tare. pentru ca izbutise sa-l faca pe Furtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui Gherea. la iatacuri luxoase. Eu... e drept. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. dudui si idile în vacanta Pastelui.în urma otitei racesc foarte usor. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. din mansarda mea cu ferestrele deschise. în serile de vara hoinaresc pe strazi. l-a facut lipsit de buna crestere si a încheiat formidabil: Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada! Marcu era suficient de rosu.. Mam închipuit frumos. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia.Te rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. si nu l-am putut explica. i-a raspuns linistit Marcu. încât a auzit si Trollo. la izvoare. L-a insultat. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata.

Am plâns. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"? Am uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. Ionel Teodoreanu. Am plâns.. dar am pus apoi cartea în raft si am râs. Iar astazi am citit Ulita copilariei si-am plâns. din Moldova ei. pe care-l cautam zi si noapte? Unde îmi era hotarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt. pentru ca nu stiam cine sunt. . Iar eu numai am\'visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau rochite de stamba. Am uitat toate acestea? Am uitat romanul meu? Mi-am uitat sufletul. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. si mintea. si de ochi frumosi. numai pentru ca eu. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia.Zadarnic.. Eu ma întrebam si ma chinuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. cu trupul chinuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului. Am râs de mine.. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele cizmarului de alaturi. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui Felix Le Dantec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia. care cânta Shehere-zade la pian? Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la Medeleni? Mi-am pierdut eu vacantele pentru ochii Soniei. pentru ca un adolescent bogat. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea. Iarta-ma. ori m-am vârât în camari cu hârtoage.. si de vrerile mele?. Eu mi-am muscat buzele. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine.. care calaresc.. EU. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti. spune-i sa-mi trimita adresa. care nu stie ce vrea.e sufletul schimbat. Nu mi-e rusine de numele meu si de durerea mea. Si mi-am spus: Ulita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger. spune-i ca un baiat urât. E buna pentru copiii de boieri. care sufera necunoscut de nimeni. am îndurat ani de-a rândul chinurile carnii. e trist din pricina ochilor ei. dar daca exista Sonia. E o carte cu papusi luxoase.. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor mei? Unde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime.. Eu le-am visat numai. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. Dar n-am gasit raspuns. 26 . Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti. ca Robert si ca Dinu.tutun. cu poze si cu idile. iar eu sting lampa si visez. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. si de obraji frumosi? Am uitat si am plâns pe foile unei carti din Cultura Nationala? Am sfârsit Ulita copilariei înainte de a sfârsi La lutte universelle a lui Dantec? Si nu mi-e rusine de mine însumi?. Când eram mic. pentru ca eram înca sentimental si visator. De multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. numai pentru ca EU Am fost lipsit de bani si de trup frumos. daca plâng.. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numele? Am plâns. fumeaza si saruta zarzari înfloriti. cu ochii lacramând de miopie.

însa.. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul. fiind mort. cu pastila între dinti. Dupa un sfert de ceas. . oricum.Magarule!. . înadusit.. închipuindu-mi toate acestea. . însa. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei.Das Haus! . Sub*propozitiile.. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. Aici. ma trudeam sa gasesc un mijloc. e drept. socotindu-ma persecutat de Faradopol. lasati-ma sa mor!. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii.Asa se raspunde? . mam gândit serios. Venise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire. chinurile si moartea..Haben sie heute: Das Haus! .Se raspunde cu o propozitie întreaga.Iesi la lectie.VI.Drumul? 27 .E un criminal. Nu ajunsese înca director. m-am linistit. Se vorbea chiar de intrarea mea în echipa liceului.. spalata printr-un act de curaj. eram cel mai lenes. Zaream prietenii uluiti. Auzeam chiar cum strigam. . Ma închipuiam disperat. Dar pentru ca rusinea trebuia. Ma închipuiam mort. Nu stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti. zbatânduma: . barbat trupes. pe neasteptate. Dintr-o nelamurita dorinta.. Cum sunt în banca I. e un criminal!. când ma aflam în careu. mergeam cu gândul si mai departe. descult. Când am aflat vestea.. GERMANA în clasa I am ramas corigent la franceza. constatai eu.. Acestia nu sunt corigenti la germana. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan.. Unde e caietul? în caiet se aflau transcrise . .câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam..o propozitie întreaga. Si eram miop. eram emotionat.. De germana ma îngrozeam. strigau: . dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. Mai apoi. De câte ori sa-ti spun? Was haben sie heute? . Daca vedeam prea bine genunchiul adversarului. un sfert de ceas. apoi nu mai aveam nici data timp sa vad mingea. privirile si proportiile profesorului de germana. lacramam. La început. ca prietenii sa ma surprinda chiar în clipa când voiam sa înghit pastila. germana si româna. Doua lucruri se împotriveau.Nu. bâigui eu. mai neglijent si mai rautacios din clasa.. Ma înspaimântau. miop. nu mai puteam sa-mi arat multumirea printrun zâmbet. Mai întâi. trebuia sa raspund mai întotdeauna: . Iar eu regretam ca. Ajunsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunchiul celui din careu. LUN I 8-9. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. la groapa mea. uitam tot. întristându-ma. Baietii. Asa se raspunde? . Trei corigente însemna o repetenta aproape sigura. jucând oina. la sinucidere.cu litere "nemtesti" . maior în rezerva si profesor de germana.?.Was haben sie heute? M-a înfricosat preludiul acesta sase ani.. Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. nu.

palmuieste elevii.Stiu ca începe cu s... . vor sa ma persecute. . 28 .Weg! -Articolul. când se înfurie.. De atunci.. .... asigurând-o ca am sa promovez la toamna. Sami: astazi nu facem lectie..De ce vii târziu? Baiatul cu ghiozdanul încremeneste lânga usa. O vestisera cinci prieteni. . Nu avea decât saisprezece ani..Podoaba? . sm.. germana ma obsedeaza. dar învata la scoala evanghelica si. . magarule.. * Acum.Ai tu bani? .Dar de ce te persecuta numai pe tine? . sm. . încercam eu sa-l îmbunez.. Spuneam asta si la mama. Sami se arata sever. Scapasem.Cum Schraf? Podoaba! . magarule. boule. micule? .. Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami. nu învatasem nimic. .Wissen.Ss. Trei. dupa aceea voi învata cu un meditator. -Mars!. . Pâna în septembrie. Ne-am înteles sa-mi împart vacanta în doua: pâna în august voi fi liber. .. .Nu stiu. . raf? . .Si daca nu-mi da? Sami era banuitor si destept. .Micule. Dar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala.. .. profesorul a ajuns director. . Eu ma aparam. la Conservator.Cum face subjonctivul pasiv.Asculta-ma. .. . îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate.sa vedeti.Nu. M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa. vioara.Der Schmuck!. persoana a IlI-a plural? . Fata i s-a mai înasprit. Mai bine mâncam înghetata.Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet..Cum merge. Mama pleaca la bunica.Cât sa-i spunem ca costa un caiet? . .îmi ramân si mie douazeci de bani. wust... Furtuna a trecut cu greu. gewusten. pentru ca asista si mama...A sti! .S.Cincizeci de bani... jermana îi dificila...Zi-l tot.La loc.Der Weg? -Das!.Schutnf? ezitam eu. spunând ca sunt "persecutat". Atunci ma ajuta: . Când începea ceasul lectiei. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si. Mama stia. juca înca nasturi..Wissen. Asa. citea pe Nick Winter. lasa ca îti dau mai bine marci..

gândin-du-ma la Brand al lui Ibsen. Ochii îmi lacramau. ma pripeam. va rog. Când ma plimb printre banci. cu caietul si cartea. Nu vad decât niste munti acoperiti cu zapada. . . Nici Brand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana.Domnule.Nu Gote: Goethe. . Dupa un rastimp mai lung sau mai scurt.Stiti voi pe Schiller? Noi zâmbim. pe unde ai intrat? întrebarea rasuna. Dar nu stiam. durerosi.. Nu se arata Brand. rigid. Domnul director. si m-am dus s-o iau. cu o privire umila si umeda. Dar germana.Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data. Ne potrivim. . fascinat. Magarule! Dar nu aveam pe unde iesi. Deodata. Ma trudesc cu pumnii la tâmple. nu mai pot gândi la Brand.. cum se zbuciuma Fanica la chimie.. înainte de încheierea anului... Dar când e zgomot în clasa. nataraule! îi multumi pentru sfat. . Si atunci tremur.. ca o trâmbita. Atunci ma apuc sa învat cuvintele la germana.. la "îndreptare".. . simt prea bine aceasta. trebuia sa raspund eu. . Ca sa simulez lectia învatata. Nu stie nimeni aceasta. o data cu umbrela. Eram fericit ca cel putin nu ma mai chinuia la tabla.Si.Iesi!. Când ma striga. E cald. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director. Am sarit atunci pe fereastra. eu mi-am uitat caietul acasa.. . ma plimb înfrigurat printre banci.Hai? Stiti voi pe Schiller? 29 .Lebens Gote. tot n-o învatam. Dar m-am întors. de trei ori spre stânga. Îmi uitasem umbrela în clasa.. Tremuram. Dar toate usile erau încuiate. în cancelarie. -Unu. . îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta. Anul acesta. . mi-am exasperat profesorul. * în fiecare luni dimineata.Am iesit. Aceasta îmi da curaj^ Ma încrunt si ma socotesc Brand înfruntând furtunile. si domnul director fumeaza. si ma zbucium...umbrela. apaream palid. Ochii directorului se înflacarara. pentru mine. însa. nu e un om rau.. Poate avem acelasi suflet. Ma apropiai de soba. sfârseam întotdeauna cu "insuficient". dar eu trec prin clipe grele când nu se arata Brand. dar nu izbutesc sa-l evoc.. Obrajii mi se înrosira de rusine si usturime. Pasii domnului director s-au auzit.Was haben sie heute? Fireste. Uitasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si o umbrela..Ce stiti? -Schiller. si mi se strânge inima. Mam ascuns dupa usa.A sunat de iesire. de ce n-ai iesit? .Ce-i cu dumneata aici? . .Ai sa-ti arzi hainele. ne cheama pe cei amenintati. Nu aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund. .

Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa. Manânc. .. Trebuie sa-mi obisnuiesc creierul.Haide. ma culc. entuziasmul. Dupa un ceas si cincisprezece tigari.. nici cu triunghiul lui Pascal. Lucrez pâna la zece noaptea. Dupa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. pentru ca am vrut eu. însa. CORIGENTA 10 iulie S-a sfârsit scoala. Nu mi-e rusine. se întuneca. sau. creion.. . mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile. Vanciu ne-a spus: . pentru ca nu am vrut. ca Champollion dupa ce a descifrat hieroglifele. Dar ei nu au vrut sa înteleaga. Câtiva ne ajutam de batista. când vazui ca se face trei: hârtie. Eram entuziasmat si credeam. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". Poimâine repet. S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda.Pâna mâine dau dracului trigonometria. Hai? VII. cum am ajuns.Ia sa dati un extemporal. Îmi spusei: . 30 . sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. Astazi ispravesc trigonometria. Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui Newton. Când ma parasea. Cald. Totul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. Pot sa-si îndrepte orice nota. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. Râsetele trebuiesc sa înceteze. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa: . si mie îmi era somn. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie.Cei care vor sa-si îndrepte notele. Daca râdem prea mult..Ma apuc sa învat la doua..Nu ma pot apuca deodata de matematici. In cea din urma lectie. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. Am ramas corigent. Raspoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe Vanciu. ma scol la doua. Numai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. am împartasit hotarârea mea. -Magarilor!. îmi înghiontesc vecinii. la liceu. Unul dintre noi râde.. Prudent. pentru ca d-l director e serios.. si gândul lui e la via din judetul Prahova. apoi repet operatia de doua ori. De data aceasta. binomul lui Newton si triunghiul lui Pascal.. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta. îmi poruncii cu glas tare. mai exact. Lucrez pâna mâine dimineata. Dar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar.în noaptea asta nu se doarme. Spuneam: . Dupa-masa sfârsesc algebra. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. nu se supara. începeam sa ma îndoiesc. baieti! Spuneam oricui voia sa ma asculte: . Acasa. d-l director e satisfacut. Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient". nu-mi impun asta.întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns. nu am promovat. Ne asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate.

luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. . Dar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade. D. ca nu mi-am asezat comod picioarele.la opt jumatate miam examinat fata în oglinda. Sanctuaires d\'Orient de Schure. ca n-are sa-mi ajunga hârtia s. ca hârtia de pe masa e patata. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda. într-adevar. Dupa masa am descifrat la pian foarte mult. cartea de trigonometrie a lui Spiru Haret i s-a parut delicioasa. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la Duminica Tomii. Sa nu-mi obosesc ochii citind noaptea. Asta nu-i bun! rostii eu. Tutuc reproducea un pasaj de d-l Bianu. C. Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare: A. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul rece. iar la noua fara cinci am fost chemat la masa. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. foarte interesanta trigonometria. . Si îmi închipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii extremitatea arcului cu centrul cercului. B. voi. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul.m. Al treilea cerc era mai reusit. la opt m-am socotit persecutat. Atunci mototolii hârtia si o zvârlii pe fereastra. dar în mansarda era cald. ca s-a uscat cerneala în calimara. Nu e prea devreme la trei? Hotarâi: ma scol la patru. socotita de profesori obtuza matematicei. a lui Iorga. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în Dumbrava Sibiului. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. Arcul era AB=35°. în pasajul acela. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia: un volum din Auguste Comte. iar cosinusul 2 supra radical din 3. Dar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. mi-am spus. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul. Am început sa ma dezbrac. iar la centru pusei O. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade. si adunai tot ce-mi poruncii. Dar. la noua fara zece m-am hotarât sa ma odihnesc putin ca sa nu ma surmenez. Aceasta. revistele. fara convingere. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei.cu toate ca nu era absoluta nevoie . descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psihologice pentru romanul meu. îmi spuneam eu. la sase jumatate am citit o revista.Trebuie ca e. cu toata inteligenta dumi-sale. Istoria literaturilor romanice. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. III. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. ca gulerul de la camasa ma supara. ca fereastra scârtâie. 31 . bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. Sa începem cu liniile trigonometrice: sinusul si cosinusul. Apoi am citit trei pagini fara sa ma opresc. ca sami fac curaj. brosurile. Auzii ceasul trei si jumatate. îmi marturisii cu jumatate de glas. Asta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e 3 supra radical din minus 2.Haide. în care dl.Prudent.d. la sapte mi-a fost sete. Pâna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una.Primele lectii nu sunt grele deloc. la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame si m-am coborât sa manânc. . Erau foarte bine scrise si foarte limpede. domnule! ma rastii eu catre mine însumi. fericit. la opt si un sfert am aprins lampa . Lasa. Dar ma aflai citind prefata. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare. autorul afirma ca.a.

.Ei. . ci sapte fara cinci.. Am repetat socoteala de trei ori. Dar m-a lovit lumina diminetii în ochi si m-am desteptat. Si atunci nu 32 . De la patru ma lupt cu ea. N-am vointa nici cât un clapon.Are sa ma lase corigent. . si ce-are sa fie daca m-o lasa corigent? .Ei. Dar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. . .. .Chiar e mai bine sa ma lase corigent.Nu sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti.Ce-mi pasa mie daca ma lasa corigent? Nu stiu eu cine sunt? Nu sunt eu? Aveam dreptate: eu eram. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci.Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar.Au sa râda toti de mine. Am sa învat patru ceasuri pe zi. A început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. D. Am început sa ma ocarasc în gând cu glas tare.Ei. .. Pacat de timpul pierdut cu scoala. de va ramâne Vanciu uluit. Atunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii.A spus ca ne asculta foarte greu. . am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga. Scoala-te! . La opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile. Am desenat un cerc. Dupa ce m-am spalat si m-am îmbracat.. B. menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie. .. foarte greu. Tatal ma privi mângâietor. Nu stiu ce-oi face. Am citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. Si m-am întors pe partea cealalta.Merge? Merge? . .Ei.Când ma îndreptam spre masa. Nu-i nimic de capul meu..Greu. sa sting lampa. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la examen? . Am destula vreme la vara sa învat cu sârg.. si ce e daca am matematica? Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe ea? Si iar am adormit. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul exact. i-am spus pe jumatate adormit. Toate acestea. . Sunt foarte obosit. N-am sa ajung niciodata nimic. Cred ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. Parea foarte multumit. si ce-mi pasa mie de Vanciu? Asa era: ce-mi pasa mie de Vanciu? . ai matematica!.Ia mai slabeste-ma. . Zadarnic. C.Nu sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematica? în realitate nu era sase. Dar aceasta nu însemna nimic pentru Vanciu..Ei. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mine? îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn extremitatile diametrelor A. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci.. Si ceasul a sunat la cinci.Bre. ..

la liceul nostru. procentul de promovati si de premianti". Am sa învat la vara. din fiind. înca din iarna. Când s-a coborât d-l director. Am alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la examen.. Trebuie sa învat. Un secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor. salutând. si vestea se împrastia printre banci. Astfel. pe catedra... odata. Se întorceau. staruinta acestui elev. multor "gentileti" la bufetul liceului. ramân corigent. care nu si-a pierdut timpul. Când li se adresau exclamari. Stateau alaturi de cei din clasa a VUI-a si le sorbeau cuvintele. . crezuse cel dintâi. si iar în clasa a VlII-a? Trebuie sa învat. voiti sa promovez iarasi superficial? Si la anul sa ramân iarasi corigent. în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. .. Unii aveau norocul sa fie întrebati. La rastimpuri. în taina. zau timizi în bancile din fata. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. E chiar foarte inteligenta hotarârea mea: sa învat la vara. staruinta lui. inteligenta si perseverenta . Unii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau ochii pe cartile cu numele premiantilor. zâmbind. La vara. pâna dupa miezul noptii.ma va lasa corigent la anul. cu altii se începeau chiar comentarii. cu fetele luminate. temeinic matematica.. rosteste o cuvântare ocazionala. dupa acest al saptelea an de existenta a liceului nostru. la bodega din colt sau la curse.Nu-l ascultati. înrosindu-se. matematica. . Prietenia cu "cei mari" se datora. Cel premiat. se prefacea ca nu crede. sfârsind prin îndemnuri. Altii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti. Baietii se adunau grupuri. temeinic. profesorii. s-a adus o catedra. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am înghesuit sub masuta cu reviste. Turuiau binevoitor pe cei mici. care sunt multi în liceul nostru.. Baietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca. aplaudau si chicoteau pe sub banci. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru. Domnul director.. Baietii. Ceea ce era de asteptat. 33 . Arata "activitatea liceului. Clasele a V-a si a Vi-a apreciau exagerat glumele celor din a Vil-a si a VIH-a. Aceasta. nici în clasa a VUI-a. Si ceea ce eu prorocisem. a fost rasplatita.mai bine zis . profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru. minte! De fapt. erau fericiti. am vreme destula. E foarte inteligent ceea ce fac.. mai seriosi si nerabdatori. si anul acesta. doamnelor si domnilor. Sa spunem deci.. ordonati alfabetic. munca elevului. "Balaurul". numai pentru mine. doamnelor si domnilor. prelungite. Aceia erau privilegiatii. comentând figurile profesorilor.a acestui elev staruitor si inteligent. servitor paros. ca întotdeauna. PREMIANTII Azi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului.. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. odata.. La zece si jumatate începu "serbarea".Cum. îmbracati de sarbatoare. Câtiva parinti se ase-. dupa fapta si rasplata. fara îndoiala. Apoi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. însa. VIII.

au facut sa roseasca pe director si pe maestru.Nu te lasa. ghebos. Apoi.Sa cânte Potpuriu! dumitale. Fara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic. mai mult din ochi. Do-mi-sol-do. Atunci. Bravo.. Fanfara intona arpegiul glorificator: . Cinci minute pauza. cu fetele îmbujorate.. peste putin.. . întrebatori.. cu urechile lungi. propuse imperativ d-l director. catre "dreaga fanfara: . se apropia de cântaret si-l lovea cu bagheta. O privire de lânga catedra îi linisti. clasa a VUI-a reala. acoperita cu aplauze. Firanescule!. .. organizara un acompaniament pe pupitre. Un. Parintii întorceau capetele. Amuti. strângând bagheta. Când trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri.Hei! Voi. va dau afara. înainta timid.. iar publicul acompania cu vârful ghetelor.Bradescu Mihail. implora maestrul. Dar solistul. începu premiile. Vorbeau între ei. stacojii. Baietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului... forte!. Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. directorul. se întorceau împiedicându-se. Maestrul se zapacise cu totul.. Premiantii transpirau. pistruiat.. din fiind. . Forte. premiul I cu cununa. . un brun înalt si scofâlcit. Do-sol-mi-dooo. întreba. Grupurile de elita. si fanfara.obez iluminat .Do-mi-sol-do. Ca sa nu ma vada. ciupit de varsat. Vasilica Dumitru. Parintii devenisera nerabdatori.Bravo!. peltic.a început. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si. . Nu gasise decât noua. acolo. 34 . si închidea ochii. Ceea ce m-a hotarât sa nu mai vin la repetitii. îsi cercetau premiile. îsi umfla obrajii. maestrul zâmbea fanfarei. Aplauzele prea lungi. Ceilalti. Directorul îi zâmbi dulceag. Un grup de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea: .. Dar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. în mijlocul sârbei. Melodia se pierdea pe alocuri... spre ciuda d-lui director.maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara... director se ridica si. .SstL. . Destul. fanfara nu izbutea sa emotioneze. obosise.. nemaicutezând sa intre în banci. pâna la masa cu premii. Dumitre! Vasilica Dumitru.. -Bravo! Bravo!. Diletantii amutira.. mai cu putere!. ca fiu de spalatoreasa. de doua luni. se înaspreau. Sunetele se îngrosau.Firanescule. La patru. aia din fund.Am sa te spun d-lui director.. striga. ma pitii sub banca. domnilor. Fi-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals. Maestrul exaspera.. acoperita de acompaniamentul trompetelor alto. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele.Duc \' nu veniti ia repetitii?. d. Maestrul si-a strâns bagheta si .. glasui: .. "Potpuriul national" începea cu o doina. premiul al doilea. înalt.. clasa a VIII-a reala. Un secretar. Când metalul tremura cu un semiton mai jos. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. doi. .. cu nasul rosu si fruntea îngusta.. ce D-zeu? Unde e toba mare? Câti trompetisti alto sunt? Trompetist alto eram si eu..D-l Boloveanu?. începeti.. Apoi.Haideti. întreaga fanfara zâmbea publicului. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba.. . "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii.

dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. . M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. sunt stapân pe timpul meu. m-auzi? Toti suntem niste imbecili. acelea erau necesare. Mandea! . tot pe dreptate. ca sa ma mângâi.aplaudau fals rasplata colegilor încununati. necunoscutilor. la matematici? Saisprezece.Imbecili.. M-am întors cu Dinu. Faptul ar fi trebuit sa ma umileasca. Voiam sa par linistit. Am cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana.Sa traiasca! -Bravo. discutia cu un coleg premiant. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi.. Când venii la masa. înconjurându-ma premiantii. Aceasta. Ceilalti doi. Ar fi atât devfrumos sa fug. sunt cu adevarat trist.învat ce-mi place mie. aplaudându-si din rasputeri colegii... Dar. exageram. Strângeau mâna lui Alexandrescu Alexandru.apoi. care îsi învata lectiile. VACANTA E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. Altadata. încheiam astfel. cu ochii încercanati si supti. A trebuit sa ma prefac trist pâna seara. Sandule!. eu si Bona Dinu îmi era prieten. Si unii se întunecau. mi-ar fi usor sa ma descurc.. Ma framânta noptile. Ca întotdeauna. cunoscutilor.dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare .. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte. E un gând care se întoarce rabdator.. Ce sa fac cu matematica la stiintele naturale? . prietenilor. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. de câte ori izbutesc sa-l ajung. albe. întrebai de la usa: . 35 . m-auziti?. Sau.. Eu ma prefaceam trist. din clasa. Judecam cu o fierbinte nedreptate. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. Sunt liber. Uram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. sa fug pentru totdeauna.. Poate urlam. Am sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. si rezultatele mele nu erau pretuite. pentru ca se întorceau capete catre mine. glumind. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. Uram trupurile acelea plapânde sau robuste.multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor . -Bravo. Munca mea si torturile mele. Din clasa noastra eram patru corigenti la matematica: Dinu. iar altii exagerau masca bucuriei. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul.. S-au mirat cu totii. negricoase si fetele roze sau palide. poate. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi. Ceea ce îmi placea mie.Stiti câti corigenti sunt de la noi. simteam ca îmi slabesc puterile. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor. Chioreanu. si colegul s-a j furisat. cei mai prosti din întreaga clasa. IX. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. Nu ma gândesc la corigenta. colegilor. Daca as capata unul. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neghiobi încoronati. M-am linistit. intimidat.. inculti si impersonali. încununat. brutal.. asupra profesorilor. Nu stiu daca îmi lipseste curajul.

E inteligent si incult.. Furat de vorba. Citeam o nuvela de Panait Istrati. Dar trebuie sa lupt cu oamenii. N-a putut învata englezeste. Am întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fixase el. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. într-atât as vietui o viata straina. întelege pe Panait. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. patru ceasuri. cu alt zâmbet.. Aici a ramas aproape un an. ca m-as sufoca altfel. Uitase de Hamburg. neîncrederea. capatam impresia ca ma minte. as fi atât de puternic.savuroasa. A doua întâlnire ma facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. Mia spus ca venea de la Hamburg. îl priveam corect si. ca "lucrator". pe care îl adora. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. pe o banca la Sosea. întelegeam ca petrecu-• se mult timp în Franta. atâtea minunatii. dar i le-am ghicit. pe un vapor grecesc. amestecând fraze de argot. glumind. poate. fara griji. atâtea locuri. luptând. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond. româneste si frantuzeste. un calau al sentimentalismului. Se ferea sa precizeze meseria. Despre ce n-am vorbit. Pe mine ma cuprinsese. dar care îmi stapâneste vointa. petrecându-si noptile în orchestre de naufragiati cosmopoliti. Un evreu tânar. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. Tânarul fugise din Basarabia. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burghez detectiv". Vorbea curgator.-pâna la Cairo. Ma ghicesc ratacind singur. Aici. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. cald. fermecat. în mansarda. pe care nu le întelegeam întotdeauna. A citit-o repede. Gândurile mi-au daruit alti ochi. un temnicer cu inima rece. Am vorbit amândoi despre Panait Istrati. fugise din nou. prost îmbracat. cu banuieli în ochi. îmbarcati pe vapoare levantine. 36 . fara teama de mine. în amiazi? Când neam despartit. în vorba. pe banca pustie. "burghez" si m-a asigurat ca nu pot. Am ajuns un campion încercat. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata hamal si mam întristat. fusese picolo într-o cafenea din Brasov. Nu întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. plecam cu alte doruri. pe care nu o înteleg. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. Fuga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri. Daca as fugi. Cred ca nimeni nu m-ar recunoaste.Prietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. pe care le cunosteam din auzite sau din carti. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. Era prea' incult ca sa retina atâtea numiri. Aceasta e o porunca din launtrul meu. dormind în hoteluri murdare. apoi. ajunsese ucenic într-o ceainarie din Constantinopol. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. A rostit atunci o înjuratura . într-o dimineata. Am intrat. mi-a marturisit ca parasise Parisul acum zece zile. care ratacise mult si îndurase multe. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. muncind si citind atât cât vreau eu. Tovarasul meu a început sa râda. Citeste ruseste. dintr-o data. Tânarul m-a numit. Mi-a vorbit. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. m-a asigurat el — pe ruseste. dintr-o convorbire sau dintr-o carte. încercai sa-l surprind. Cel din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. Vecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. ma lupt numai cu mine. cu alt pas. Din tot ce mi-a povestit. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. însa. ajunsi în porturi calde. înca. L-am întrebat cum a venit la Bucuresti.

noaptea târziu. As fi vrut sa descopar o încercare de revolta. sa-mi capat un pasaport pe un an.. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. Avea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. ratacirile printre suferind. Neîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. nebunesti si ma chinuie fuga. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. Cercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie exaltata si dubioasa. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. Gasea astfel casa si bani. Cu atât mai bine. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. Daca le-as scrie. dar eu citesc pe Anatole France si visez în fiecare seara. Astept cu resemnare sfârsitul lui iulie. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. cu gesturi strivite. prin cinismul cu care erau marturisite. de spaima si de entuziasm. El vagabonda în timpul zilei. beat de nesomn. Tânarul traia în fiecare oras. Cred. cu o "fata" mereu schimbata. Ceea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. Actul de nastere. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. am colindat muntii Neamtului. Ca sa plec. de dezgust. tot ce-mi trebuia pentru fuga. care sa aleaga anumite nazuinti si sa se consume satisfacându-le. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. sa urmaresc tipii suspecti. ma seduceau. Pe drum. drumuri lungi împreuna.. Am ajuns. Am înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa: mansarda. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. am dormit nopti frumoase în Dobrogea. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. Podelele de lemn abureau în luna. N-am lucrat nimic la romanul meu. Hârtiile si caietele ma asteapta în sertar.Ca as putea intra agent la Siguranta. apoi. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile deschise. îmi spun eu. la întoarcere. totusi. de visele pe care le visasem. trebuia sa fur bani multi de acasa. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. Apoi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. îmi preciza. toate acestea mi s-ar parea literatura. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. Citesc mult. sa plec în tabara de la Dumbrava Sibiului. golind pahare. impus de straini. S-au risipit. nenaturaletea. înabusitor. Am dormit fericit. sa ma fac cetatean rus la legatia din Constantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa Alexandria-Nagasaki. ci de faptul ca-i aprobam faptele. si adorm îndobitocit. acasa. din ceea ce câstiga. * E tot mai cald. îmi trebuiesc bani. Nu stiu cum se vor împaca dorurile acestea. îsi alegea pe cea mai frumoasa. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. 37 . ca ale unui om exasperat de caldura si nesomn. Ma chinuie împlinirea unei munci aspre. neodihnite.R. însa. Am facut. ca îmi lipseste o vointa adevarata. Noi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe C. am ratacit în Bucegi. Dezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. ma închipuiam în mijlocul furtunii. Povestea toate acestea antrenant. bijuterii. în viata mea. de bacalaureat nu pretuiau.F. Ma dezgusta afectarea. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti. din zori pâna la miezul noptii. cartile. romanul. hotarât sa rup cu tot ce e mediocru.

Apoi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. Aceasta suna frumos. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. 38 . cum se va redeschide scoala. mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. îmbracându-ma. dar ispita era mai puternica decât mine. Citeam câte doua pagini pe ceas. Ma minteam. Fraza cu eroina e de-a dreptul stupida. Dovedeste. Am sa pregatesc. Am spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. Si aceasta cât mai curând. serios. pentru ca la Bucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". Sunt o forta peste care nu se va putea trece. chiar. Urmaream literele cu ochii. Cu toate ca nu ma putea admira nimeni. 8 august M-am întristat citind ulima pagina. Si poate am sa întâlnesc o eroina. Pedagogul spune despre Bucuresti: "acest iad de seductii". Nu puteam fi multumit. Poate am sa scriu romanul. silinduma sa par trist. Dumbrava îmi place. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. Daca el ar fi directorul liceului. plin de vointa. ca întotdeauna. de la toamna am sa încep sa învat serios. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. Am ajuns putin obosit. inexistenta. scriu numai ca sa-mi atât vointa. Eu stiu ca tot ce scriu. cu educatie prusaca. Au trecut. constient. ne marturiseste. ar face educatie cazona cu noi. dar eram cu gândul în Dumbrava. Ne-o spune mereu un pedagog brun. pentru ca o cred ispititoare si curata. Pentru ca sunt hotarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedica. Ciudat. JURNAL DE VARA 5 august Am ajuns acasa. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. cautam sa iau atitudini "interesante". Aceasta numai ca un exercitiu de vointa. Sa se afle odata cine sunt. pentru ca nu pricepeam nimic. retras. din toate cele ce se întâmplau în suflet. Astazi m-am desteptat cu mintea limpede. cu seninatate. poate.. trist. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. Sau priveam plopul din fata. sa fumez si sa visez. Ar trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psihologia. dai nimic. încruntat. Dar. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe Vanciu. A doua zi am citit mult. Acolo am sa stau noptile. N-am visat nici o fecioara bruna. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. Dar sunt zadarnice orice explicatii. în cel mai nepatruns colt. Aceasta dovedeste pentru mine foarte mult. întarâtat. nu stiu nimic.în Dumbrava am sa-mi fac un cort singur. în roman voi scrie ca doream Dumbrava. Au trecut trei zile si înca n-am deschis caietele de matematica. Am dat prea putine lamuriri. Profesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca.. Eu stiu ca n-am vointa. X.

Poate, daca m-as cunoaste, lucrurile s-ar petrece altfel. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. Nu ma pot analiza serios, pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere. Apoi, nu stiu de unde sa încep. E foarte usor sa spui: "Cunoaste-te pe tine însuti!" Dar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. Eu nu pricep nimic. Nu pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu exista decât prin imaginatie. Nu ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. Nu pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta, care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. Poate am sa pricep la toamna, când voi studia psihologia. 15 august S-au întors baietii din tabara. Spun ca s-au distrat de minune. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara, cu un entuziasm salbatic. Eu n-am regretat nimic. Dinu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. El a iubit în Sibiu numai trei fete, dar a fost iubit de sapte. Mi-a citat nume, fraze, frânturi de cântece; mi-a reprodus, cu jocuri de fizionomie, fericirea, durerea, disperarea fetelor; mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. Dinu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. Umbla pe strada fara palarie si, când e sigur ca nu-l vede nimeni, îsi lasa un cârliont pe frunte. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematica; aceasta, ca sa înceapa si el. Eu i-atn fagaduit - încruntat si solemn - ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. Lucrul acesta am sa-l fac. Trebuie sa-l fac. Eu stiu ca are sa mearga greu, dar, daca ma voi încapatâna, am sa izbutesc. Doar nu mi-o lipsi într-atât vointa. 20 august Am fost la liceu si am citit o jumatate de coala, stampilata oficial si iscalita de director, prin care se vesteste ca examenele de corigente vor începe la 15 septembrie. Ceea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. M-am înteles cu Dinu^sa amânam pregatirea, corigentei pâna la 1 septembrie. 22 august Am descoperit pe Carlyle. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. Eroii i-am citit pentru a treia oara. La 1 septembrie ma apuc de matematica. 29 august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. Ceea ce ma încurca mult e faptul ca Dinu mi-a adus trei volume din Gourmont, unul din Jack London si versurile lui Samain. Cartile nu sunt ale lui, si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede. Bineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. Dar când ma voi apuca de matematica, n-am sa ies decât la trei zile o data, din casa! 39

4 septembrie Parca eu nu stiu? Sunt cel mai desavârsit lenes, magar, neputincios, mincinos si las din România Mare! 9 septembrie Mai sunt sase zile. Daca pâna la 15 septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia, ma sinucid. E cea mai mare hotarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. A trebuit s-o iau. Caldura din mansarda si Le chariot d\'or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice. Dar acum s-a hotarât. Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini hotarârea. Daca nu... Ce-mi pasa de crestinism? 10 septembrie Trei capitole din algebra, cu explicatiile lui Barbulescu Constantin, baiat înalt, promovat, patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas. Pacat ca trece un tramvai prin fata casei. Ma distreaza. Altminteri, Barbulescu explica pe întelesul tuturor, cu glas de bas si cu un creion lung. 12 septembrie Dinu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. A sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. Seara se plimba pe bulevard si manânca înghetata. Se întâlneste cu alti prieteni, corigenti la chimie. Toti învata. Jipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de chimie la 15 iulie. De atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite, de cinci ori rezumatele, o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici", dupa care spera sa copieze si la teza. Numai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". Când îl întreaba cineva ce are sa se faca, el raspunde ca are sa promoveze; sau are sa ramâna repetent. Altceva nu i se poate întâmpla. Baietii spun ca Marcu "afecteaza". 13 septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. E preferabil sa adâncesc anumite capitole, pe care sa le stiu perfect, si sa frunzaresc numai prin celelalte. Ceea ce m-am hotarât sa fac. 14 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate. Daca as ramâne repetent? Nu ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meu? Nu e nevoie, oare, de o durere adânca, de o schimbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii mele? M-am închipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani, si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Romanul adolescentului miop, care ma 40

va face celebru într-o noapte, ca pe Selma Lagerloff, si bogat, ca pe Blasco Ibaftez. De aceea m-am hotarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta. Vanciu, care nu poate sa ma sufere, ma va lasa repetent. Ceea ce astept si eu. Poate am sa plec de acasa. Cum am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte, daca nu cunosc oamenii vii, în carne si oase, si, mai ales, anumiti oameni? Am sa fug de acasa si am sa ma duc la Constanta, în port. De acolo, dupa sfatul vagabondului de asta-vara, am sa intru tapeur pe un vas. Dinu, când a aflat de hotarârea mea, s-a trudit sa mi-o schimbe, dar totul a fost zadarnic. Eu stiu ca Dinu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa, care va scrie romane cu rasunet, si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. Se simtea, totusi, nevoit sa ma convinga de naivitatea planurilor mele de plecare. ...Ca sa-mi bat joc de Vanciu si de întreaga matematica din lume –stiinta absurda si îngâmfata -, am sa citesc toata noaptea Les Messieurs Golovleffde Chtchedrine. E un roman captivant, pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar, numai cu douazeci si cinci de lei. 15 septembrie Teza. Emotii, calduri, vorbe batjocoritoare ce sunau fals, tremurari discrete, dureri de cap, pentru ca ma culcasem la doua si jumatate, sfârsind pe Chtchedrine... Teza. Nu-mi aduc aminte nimic. Nu stiam nimic. Am încercat sa acopar pagini cu calcule absurde. Dinu lucra de zor. Ceilalti, cu toate ca învatasera mult, îsi priveau colile albe. Problema, foarte simpla, dupa câte mi s-a spus. Alaturi, pe sala, pasii prietenilor, colegilor, necunoscutilor, care asteptau sa iesim si sa le spunem: "cum a fost". Eu ma gândeam la Blasco Ibafiez, ca sa nu mai tremur. Si nu mai tremuram. Am vazut o frunza vesteda, ce se oprise pe fereastra. M-am gândit ca va veni toamna si va fi frig în port, la Constanta. Iar la mine în mansarda, toamna e atât de bine... Am dat hârtia cu calculele. Vanciu m-a privit în ochi. De ce n-a zâmbit? La tabla. Parca mai mi-aduc aminte? Am raspuns stupid. Mai exact, nu raspundeam, ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului, sa ma apropii de tabla si sa ma schimonosesc sau sa ramân prostit, dupa puteri si dupa împrejurari. Dinu "misca". Ceilalti, ca si mine. Malureanu, înca, nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. Un baiat sincer. Vanciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. - La loc! Acesta a fost oralul. Acum am venit acasa si am scris în caiet. Sa se stie. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. 18 septembrie 41

Vanciu e un Dumnezeu! Ne-a pedepsit filozoficeste: ne-a promovat pe toti^ Un coleg corigent, însa, nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. Dar Vanciu nu merita mai putin sa fie adorat. Ma bucur de un lucru: ca îmi place matematica. Am observat astazi ca îmi place. Nu e grea: dimpotriva, are foarte multe parti amuzante. Din toamna ma apuc serios de matematica. Acum e lucru hotarât. Acum m-am convins ca am vointa. O vointa de fier, imensa, nesfârsita. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta, pentru ca nu am voit. Daca voiam, citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. Ma oprisem însa, la gândul de a fugi de acasa. Iar acum mi-am schimbat pur si simplu gândul. De aceea am sa învat la matematica. Ma odihnesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. Numai în matematica si germana. Acum stiu cine sunt. SFÂRSITUL PARTII I

PARTEA A II-A MANSARDA Peste case plumburii, departe, se zaresc doi plopi. Doi plopi batrâni si resemnati, crescuti într-o curte cu grilaj de fier. Când înverzesc plopii, eu stiu ca e primavara si îmi spun: iata, a venit primavara... Ma ridic de la masa mea, deschid ferestruicile si privesc în strada. Trec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica... De aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. Primavara, odaita e trista. Eu nu vreau sa fie trista, dar asa e. Afara e soare mult si neliniste, si ghicesc zbor de albine, si ramuri înflorite, si castani umezi. în odaita, soarele a adus lumina multa, dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi, afara. La mine, totul e mort. Si cutiile cu insecte, si ierbarul, si biblioteca, si teancurile de reviste. Si peste toate se asterne praf, si seara se face tot mai multa tacere. Si ghicesc atunci cum se strecoara pe sub castani perechi. Dar, în toamnele reci si umede, cât sunt de fericit în singuratate... Privesc în jarul sobei de zid si gândesc: poate, la toamna, nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul... Apoi râd si îmi spun: de câte toamne nu gândesc acelasi lucru?... Dar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului, pe furis, mângâindu-l cu dorurile mele?... Copilaria s-a stins între peretii varuiti, sub tavanul scund. Aici am fost eu mic. În locul patului de lemn rosu, era un pat cu un leagan. Imi amintesc atâtea ceasuri, atâtea închipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce. Ei, Doamne, îmi spun eu zâmbind, nu pot ramâne întc deauna copil. Trebuie sa ma schimb, sa fiu mare, mare atât cât vreau ei Poate va trebui sa îndur, sa ma sfâsie tristeti, sa ma tulbure ispite. DJ daca altfel nu se poate? 42

Eu ma întorc de la liceu abatut. pe care nu-l va citi nimeni? As vrea sa cuprind acum sufletul mansardei.. Si citesc o carte noua. un roman. aceasta nu poate fi scris în roman.. cu multe dialoguri. Ma întorc atunci la Brand sau la Ecleziast. dupa miezul noptii.. Voi marturisi.. Voiam sa scriu. Eu le-am slavit într-un caiet gros. tainica. Si. fara sa ma supar. acesta-i surmenaj inconstient. Am parasit caietul gros. prin ferestruica.. zaresc ferestrele unui iatac.ma întreb eu. când noaptea se linisteste. Târziu. Eu zâmbesc deasupra cartii. cu desfatari. ca îmi dispretuiesc vecinii. Nu zaresc nimic limpede. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. pe care îl simt. Atâtia ani s-au scurs. ce sa scriu ca sa uit tristetea? Poate chiar Romanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. pe care mi-a placut a-l intitula: Calatorie în jurul bibliotecii mele. într-o seara am descoperit absenta intrigii. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman". câteodata. îmi spun. în fata mesei. ce sa cred? Si schimb cartea. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale". Dupa o suta de pagini. brusc. iarasi întuneric. Si ridicând la rastimpuri ochii la fereastra vecinilor. Visez acum vise noi si dulci. Eu citesc în umbra. Si citesc înainte. Sunt înca trist? Poate nu se va urca nimeni pâna la mine. ci sa scriu. Adorm dispretuindu-mi blând vecinii. De câti ani se iubesc? . pizmas si superior. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. ca sa nu-i stânjenesc. Fireste. deodata. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti. In fata mansardei mele se deschide o curte cu gradina sfielnica. Aceasta m-a deprimat. Acum îl saruta. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. cu multe elogii. Iar visele se strecoara în viata mea. . hotarasc eu. întâlnesc lumina timida. acolo. daca nu s-a îndragostit nici o Marie Bashkirt-seff de mine. sunând grabit si îmbujorat. pentru ca ma simt fericit. Sunt fericiti întrînsul doi tineri. Capitolele acestea aveau sase pagini fiecare. Seara. Din pricina tramvaiului.. 43 . Se aprind becuri voalate de saluri visinii. De ce sa-i cunosc? Nici unul nu are o fiica. rece. Biblioteca îmi era amanta. Dar ei vorbesc atât de încet. cu ochii osteniti. Lumina se stinge în iatacul vecinilor mei. Dar acum nu-l caut. Un capitol îl închinasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. Câte n-am visat eu din patul de lemn rosu. nu aud. Eu stau la îndoiala. daca eu n-am ajuns fermecator. Scriam comentarii asupra femeilor din Balzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. îl zaresc. ca sa nu ma supar. ferestrele se lumineaza din nou. asa. Ce sa citesc? Doamne. si mie îmi par viata si altora le par vise. Ma gândeam: "Oare îl saruta?" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda. logodnicul si sotul. se face lumina în iatacul cu umbre. senin. îmi fagaduiesc o sotie blonda. altul insignelor editoriale. strada. Scrisesem cincisprezece capitole. Eu eram amantul. Nu trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. daca n-am cutreierat înca India. dar cartile sunt stupide si reci.Ce sa scriu. se transfigureaza. Citesc pâna târziu... la început. Dincolo de grilaj. cu taceri. eu scriam laude virginitatii cartilor. Sotul aduce prajituri la amiazi. Daca l-as cauta acum în lada.De ce subliniez eu cuvinte. cartea citita mi se pare seaca. pe care nu-i cunoaste nimeni. Apoi. lovind cu geanta gardurile. Adorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii. Nu-mi cunosc vecinii. ma mângâi eu. cu atâtea pachete scrise. Dar nu trebuie sa ma gândesc. Nu trebuie sa ma gândesc. Un altul culorilor copertelor. Zâmbesc. Si iarasi schimb cartea. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. în acest carnet. albastra. Nu. a mi se apropie în singuratate numai mie.

zece lei. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. jetul de soba.. Actualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara TaniefAlexandrescu. însa . Poeti fecunzi. lânga aceeasi soba de zid. nu ni se dadea voie sa plecam. în orice caz. Sediul Societatii noastre e nepretuit. Când apropii. Aflând ca putem obtine trei încaperi. anul trecut.o dupaamiaza pe saptamâna . Ni se îngaduia. Ce fericit ma simt ca uit tristetea. Am înscris membri si membre. iar eu pasesc înainte. ne-am constituit în societate. cu o coperta indicând: Nuvele. va intra la facultate. ma zaresc cu multi ani în urma. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. Aceasta s-a petrecut în iarna trecuta. secretar. poate. Anul acesta. La masa. Pentru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala. în fiecare cadra. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe Anca din Napasta lui Caragiale. Nu vine niciodata exact la patru. Nimeni nu le banuieste farmecul. în fiecare amintire. La sfârsit. si ele ramân în aceleasi locuri. discutiile Einstein-Bergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. casier si plicuri cu en-tete . Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. le zâmbesc numai lor. asteptând noaptea Sfântului Vasile.si am fixat cotizatiile lunare. E întiparit pe ziduri. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. cel mult. Colegul Noschuna ne-a daruit . pe rând. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. I. Ni s-a marturisit ca. Un elev din clasa a VUI-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei. Noi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. De fapt. în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a Vi-a. Lânga ferestruici. iarna. piese de teatru. clasa a opta. nici sa dormim. vibratiile eterului. îl ghicesc în fiecare carte. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de el? Mi se descopera numai mie. sa nu fim atenti..SOCIETATE CULTURAL-DRAMATICA "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. Atunci le zaresc.presedinte. Lungit în patul rosu. ma aflu toamna. Dimpotriva. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm: muzica. De altfel.în particular -. declamatii.. noi. Vietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. Clasa a Vi-a avea si câtiva poeti. Domnisoara Alexandrescu e colega cu noi. Pregateste. Cum sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. la anul. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". "Muza" ne-a câstigat pe deplin. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. intelectualii si artistii clasei. Domnul director ne tinea predici morale. când mansarda e luminata de prieteni. Asa ca. stinghere. ceaiul. " MUZA " . discutii. zeci de strofe. Nimeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazduh decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton.trei încaperi la subsol din locuinta lui. pe rafturi. Când ma întorc din strada. 44 .. conferinte. cinci lei pe fiecare luna. D-ra Alexandrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. mângâi cu ochii zidurile..Dar de unde am plecat? De la sufletul mansardei. nu tine conferinte. Un altul ne citea nuvele originale. în fiecare sedinta ne citeau. voi. ne marturiseste. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. E singurul rol care îi convine. de la patru la opt. Ce se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul!?. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". am ales un comitet .

însa. Una din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu entete si a cumpara. Mai ales farmecul membrelor.fireste . sfidându-si criticul. S-au iscat discutii aprinse. care a folosit cândva drept bucatarie: cabinele artistilor. Mai întâi. Nu ne împiedica nimic.în clasa a V-a alcatuiseram un "Cerc de studii". cel dintâi. Nu putea fi refuzat. Noua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui Victor Eftimiu. e cu totul altceva. si grija cortinei. si toti actorii au avut succes. lucrurile au mers mult mai departe. nici nu ma încumetam sa apar pe scena. Izvorul lui era Faguet. S-au încercat scene din însir-te Margarite si Napasta. în fata salonului. n-a fost refuzat. Când a cerut sa joace pe Don Juan. o odaita mai mult lunga decât scurta: scena. "Muza". în fund. Declamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. totodata. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. Anul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. Cealalta. la strada. La capatul scenei sunt doua usi. Don Juan . Spre seara. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. cu ferestrele sus. Daca nu aveam sufleur. Robert. E spatios. elegant si are si un pian. Cu câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. însa.Castagnete -era Dinu. Prima repetitie am facut-o la mine.era Robert. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. Robert ne-a vorbit. despre Racine. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. la "Muza" vin si domnisoare. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. Trebuie. însa. S-au facut numai repetitii. Aceasta. Conferinta mea a fost furtunoasa. de asemenea. adica. Leiber s-a ridicat si l-a combatut. Sufleurul are. cu Bricterian sufleur. A iesit de minune. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa 45 . farduri si barbi. într-o odaita întunecoasa. S-a reprezentat Don Juan. Asa ca acestia au început sa joace risca la tabla. în mai putin de doua luni. în\' toamna aceasta.eram eu. fara teama de a fi surprinsi. repetase si în Napasta. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. în timp ce se pregateste spectacolul. De altfel. Nu scapa nici un spectacol. Am ales scenele finale. Dupa fiecare Sedinta. Si s-a cântat. Pajul lui Don Juan . de toti banii strânsi de la cotizatii. la pianul din salon. într-o seara. deci. Hotarâsem sa jucam Don Juan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. Si înca domnisoare dragute. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. salonul. Duhovnicul – parintele Ieronim . Dar printre ei nu era si conferentiarul. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice. Am vorbit eu despre Rama si Petrisor despre Claude Farrere. Noi eram curiosi sa-l auzim. Eu si cu Dinu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. Usa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. am izbutit sa jucam scene din Don Juan de Victor Eftimiu si Discipolul diavolului de Molnar. plânge la tragedii. Numai eu ma pripeam si uitam versuri. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe: "Cine e?" de câte ori aude ciocanind. Aceasta. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. La sfârsit. Izvorul acestuia era Brunetiere. La a doua sedinta s-au adunat cinci membri. Una duce în curte. voioase si îndraznete. Robert s-a simtit jignit si s-a retras.

care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . Lia. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile. apoi.. Lia crezuse ca voi vorbi pe scena. un fenomen. Fetele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit". Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele.. Una dintre membre. Eu rosii. Criticii mei -printre care stralucea Leiber – se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. Si colegele Liei s-au grabit sa vina. Comitetul a protestat si.intru în subiect. asa cum am vorbit cu ea . Venisera domnisoare multe. Faptul acesta m-a si zapacit. In fund. reîncepui eu. .râsera. nu pricepe engleza. Lucrurile s-au petrecut. Fetele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. Desi faptul pare curios. Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas. tocmai la mine. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare. m-a întrerupt.Mai ai doua minute. Fetele . Cineva. dupa cinci minute de vorbire. ca voi vorbi eu. Cu atât mai mult. care citeste multa filozofie.Si eu nici n-am sfârsit introducerea. Au batut din palme. Nu era seriozitate. Voiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor..De ce n-are? se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. Eram. Dar aceasta n-are nici o importanta. am îngânat eu lasând paharul jos. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de haz. care nu vorbeste frantuzeste. încât e de datoria lor sa râda.Foarte rau.cu o saptamâna mai înainte —.Domnilor si domnisoarelor.. credea ea.Nu-i vina mea. De ce ma întrerupeti? . Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pahar. Crezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la ghete. Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Rama în sedinta urmatoare. ma corecta: . însa numai un sfert de ceas. Eu am aparut linistit pe scena. în clasa a Vi-a.. printre spectatori: . însa. însa. . 46 . Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian. Am ajuns în fata masutei pe care se afla paharul cu apa si am început: . din fund. . . nu-mi pot pastra sirul vorbirii. comitetul se framânta.Domnilor. Trebuiau. . Lia mi-a facut reclama cu entuziasm: un baiat urât si rai: crescut.Rog nu întrerupeti pe orator.. fara entuziasm.Invers. nu saruta mâna L -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. Daca sunt întrerupt. Nu se asteptau. Nestiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau. Dar a izbucnit. altfel. vestise la scoala. Rama a fost cel dintâi profet indian. repede în hohote. Si l-au apreciat.pe scaun. vorbeste repede. cu toate acestea. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. Si râsera. sa dau loc la astfel de scene. Lucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta.Dar nu te-am întrerupt noi. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid. Conferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. Crezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând. am apucat paharul cu apa si am început sa beau. . care statea rezemat de un dulap.

Sa acuzam si sa aparam. .sa râda. . .Da. însa.. îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap. se scuza Misu. Toti asteptau cu nerabdare dezvaluirile Liei. si-a afirmat autoritatea: -Ssst! SsstL.Da.. Lia se lumina. Dar asta n-are nici o importanta. . Cautam o replica "tare".Domnisoarele dumitale. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice. Comitetul..Ce facem cu critica. însa.Trebuie.. introducerea lui Avramov. Iar conferinta lui Petrisor na entuziasmat pe ascultatoare si.Atunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi.Da. în fata unui juriu ales dintre membri. asa. romanul lui Dostoievski. si ce daca au trecut? se rasti Lia.fireste . . treizeci.Eu atât am dat.Dar noi nu-l avem. asa e. înca.Atunci amâna pentru sâmbata viitoare.Dar cine? . se ridica Leiber. -Ba nu.într-un sfert de ceas de-abia am încheiat introducerea. 47 . conferinta. Eu zâmbii. .Poti sa sfârsesti în cinci minute? îmi comunica Noschuna ultimatumul comitetului. Sss! .care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Rama . . cu hârtia proasta si cu coperta galbena? . eu. .Nu stiu. dupa ea. S-a tiparit la Steinberg. eu am citit-o în frantuzeste.Crima si pedeapsa? .. protestara fetele. . Eu . Misu Tolihroniade propuse sa începem câteva procese celebre. ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. întorcându-se spre el.Tot sâmbata viitoare.Dar au trecut cincisprezece minute. Sâmbata viitoare.asteptam linistit hotarârea spectatorilor si a comitetului. Fetele cautau sa provoace un sfârsit hazliu conferintei mele. Pe noi ne intereseaza. pe Raskolnicoff.. Cuvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit. de pilda. Si râsera.. Entuziasmul fetelor pieri. Avramov..( .. câteva personaje. cunoscator al librariei românesti. . Leiber se gândi putin. Lasati-l sa-si sfârseasca conferinta. în aceeasi seara.Bun. Am intervenit. . .Toata conferinta? . intervenind.. Pentru ca saptamâna trecuta eu nu mi-am continuat conferinta.Crima si pedeapsa? Nu e o carte groasa si patrata. iertator: .Cum procese celebre? întreba o fata. da.Asa. în pahar nu mai ramasese apa. Deodata. . Fetele au început ..Ei. toata. Pentru ca eu nu sfârsisem. n-a fost nici o "reprezentatie". membri si membre. apoi se aseza iar pe scaun. Dar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita. Costa patruzeci de lei. . Fetele se aratara foarte multumite de procesul lui Raskolnicoff. . Fetele întelesera ca era de datoria lor sa râda. . Crima si pedeapsa.

nici nu vrea sa poarte altul. al lui Don Juan. a.. Dinu motivase. va spun eu. Pentru ca Robert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. cum poarta fetele. idioata.. Noi.Vrei sa te frecam? . am venit cei dintâi.Daca o sfârseati. însa.Nu pot sa iau sare amara. Numaidecât. dar nu pot sa iau. Am adus doi fîcusi piperniciti. am început pregatirile pentru deghizarea si mascuirea actorilor. în fundul scenei.Dar ce. Apoi. sa pregatim decorul I în scena. actorii. trebuiau sa treaca prin scena. ..De ce nu iei. era fermecator si aceasta tulbura pe Robert. aa. Am auzit ca face foarte bine. un aspect "istoric".. cum purtau tinerii în Renastere.. o sare amara? îndrazni altul. Pentru ca..Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul! . crampele nu-l crutau. înainte de toate. Misu voia cu orice chip sa se aleaga procesul lui Raskolnicoff. Misu se împotrivi.. Fata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. însa. o pereche de pantaloni curiosi. pajul lui Don Juan... Aceasta n-am stiut-o decât mai târziu..Cum sa ma frecati? .Atunci culca-te. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la Braila. însa. Textul lamurea: o gradina în palatul lui Don Juan. aceasta întelegeam si noi. . pe care l-am legat în jurul becului. hotarârea pentru doua saptamâni. era un început. rau faci. foarte simplu: nu are altul. îsi facuse o vesta de catifea neagra. întins pe o canapea din sala. Aranjam noi tot. care îi dadeau. 48 . nu. pentru ca scenele se petreceau noaptea. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi.. Pentru ca la Braila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural. . Noschuna ma privi înciudat. era o bereta de scoala. se afla o ferestruica. calca încovoiat din sale. Si însarcina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student. hotarâram noi. sus. Don Juan. Am acoperit-o cu o fata de masa. a. Sa vezi cum ti-ar trece. Aceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. Costumului lui Dinu. Aceasta.Stiu. Totusi. puteam suna. Sa alegem alt proces. c-am citit-o. Ne ruga sa-l iertam si sa pregatim totul. . Desi era fecior de doctor. ati fi avut acum alta parere. Când aveam nevoie de ceva.. .. ascultati-ma pe mine: e idioata. enervanta..Ati citit-o pâna la sfârsit? .hh! Atunci ma hotarâi eu: . . frate.. când mergea.Nu. Doi ficusi nu erau o gradina. . Gasise.E o carte stupida. Castagnete. în salon. Robert. marturisea el.Sa te frecam noi pe pântec. Începuram sa lucram. de asemenea. pentru a ajunge în sala. Pe cap îsi va pune o bereta albastra. L-am gasit pe proprietar. noi. foarte putin modificata. eram proasta? Am citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera.Pai. fara grija.. actorii. N-avea nici o grija. Trebuia. Avea crampe. pe No-schuma... pentru proces. Am adus si wnabat-jour albastru. . Comitetul amâna. Se facuse galben si..

asteptat. Se varsase apa pe mese. Mie îmi batea inima sa mi se sparga. Mai trebuia sa-mi albesc parul. Si Don Juan era tulburat. de matase galbena cu dungi negre. S-a facut întuneric în sala. însa. Pajul avea îndemânare. a deschis cu grija usa. De-abia cutezam sa-mi zvârl ochii în sala. Intervenii pe lânga proprietar. deci. ceea ce nu avea Don Juan. Ca îi place chiar sa joace în fata unei multimi. în loc de tichie ecleziastica. pe frunte. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. actorii. eram nerabdatori si emotionati. Gulerul si mansetele erau de dantela alba. Ca el e învatat cu scena. Noi ne retraseseram acum în odaia artistilor. îsi lipise peruca. pe scena. . El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele. Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. buclata. Don Juan si Castagnete. dar si-l pudrase fara mestesug. Patru fara zece. ciorapi si pantofi. în orice caz. începura sa se fardeze. de la liceul "Sf. ca s-o cucereasca. înrosise buzele si umerii obrajilor. becul cu abat-jour albastru. lungi. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal. însa si le facu atât de groase. o manta si doua florete. 49 . care era sufleur si sufla dupa un cufar. care îmi ajungea pâna la calcâie. . Cei doi. si un exemplar descusut din Don Juan se umfla lânga o cana de sticla. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor. Don Juan.Venise. Eu eram preot. ciorapi negri. Robert ne marturisi ca lui nu-i e teama. apoi frecam. La cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea ochii si sprâncenele. îmi luasem pelerina tatei. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. care flirta cu Lia. Presedintele trebuia. cutia cu farduri. Dar n-ar fi mai bine sa dai cu faina? . Dinu mai avea si o peruca neagra. faina îmi intra în urechi si îmi aluneca pe sub guler. îsi rosi.Stii. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. desigur. Lipseau numai d-ra Tanief-Alexandrescu si Leiber. Nu era tocmai placut. Sava". Cu atât mai mult.Don Juan e palid. cea neagra. Se asezase. cu el. s-a aprins. Ne plimbam nervosi prin odaie. Cu o lingurita îmi turnam faina pe cap.Noschuna. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra.Suna. care înspaimântau. numai buzele. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. încercase sa-si faca doua dungi. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. cu cât avea parul tuns scurt. Bricterian. Proprietarul nu stia nimic din toate acestea. ca orice elev de la liceul "Spiru Haret". si tunica phantaisie. în odaia artistilor era mare neorânduiala. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb.îti dau. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. repetam în gând. Eu eram cel mai simplu deghizat. apoi. Prin perete auzeam râsul lui Petrisor. Noi. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. pantaloni atârnati în cuie. se pudrase pe fata. un flacon cu apa de Colonia. Avea pantaloni scurti si bufanti. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap.Da. nu stia cum sa se fardeze. ne încredinta el.Da. Sa sun? . Prin colturi. pentru ca veneau spectatorii. îmi dai tu putina pudra? . fara îndoiala. parintele Ieronim. . La patru începeam.Cu faina? . De la câtiva pasi parea un Adonis. îsi pudrase parul pe la tâmple. La ochi îsi adânci cearcane groaznice. duhovnicul lui Don Juan. dar pentru ce-ti trebuie? .

pentru ca e timida. de ficusi si de actori. iar Don Juan a sarit versuri. sa aprins lampa în sala. Bricterian. Toti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. D-ra Dinescu nu are nici un farmec. Spune ca trebuie sa-si schimbe costumul. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. comitetul se adunase sa judece purtarea lui Dinu. care spune totdeauna: mergi. lânga soba. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. ca întotdeauna. ha!. Dupa câteva minute.negricioasa. sufla prea tare si se auzea în sala. lovea cu pumnul.. Ceaiul. Dinu râde modest: -Ha. Lia si cu Irina se aflau. însa.. însa. Declamam cu entuziasm. duduie? . ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui Don Juan averile pentru manastire. în sala. Eram fericiti. Se hotarî sa li se dea un avertisment. dar îmi era teama sa numi intre faina în ochi. Mariana TaniefAlexandrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor Lia si Irina. Robert era revoltat. Tacere apasatoare. Dupa ce s-a încheiat spectacolul. nepudrate si cu rochii închise. eu si Don Juan ne-am întristat. marunte. Avea. Erau excelente. grasulii. Erau acolo domnisoarele Dinescu. ha. îmi lasasem ochelarii. In al doilea rând de scaune.Zaream tulbure perechi de ochi ce se desfatau: de lumina.îl urmeaza. strângea din dinti si din sprâncene. si spectatoarele îsi pironira ochii asupra buclelor lui false. Dinu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii.. Eram duhovnic. lânga dulapul cu carti. Leiber învinuia pe Petrisor de neseriozitate si de "flirt". la care trebuie sa zâmbesti. În fund. admirabil!.. ha. esti dragut! Dinu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. a venit în costumul lui de paj. Pentru ca noi ne-am schimbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. . Dupa cum prevazusem. Pasea mândru si culegea admiratia membrelor. Fiecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. De câte ori Don Juan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri.. sufla cu pricepere. un costum îngeresc. Dinu. eu m-am încurcat de câteva ori. pe canapea. alte patru domnisoare care vorbeau cu Bricterian si Morariu. Cea mica "simpatizeaza" pe Fanica. Câteodata. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe Don Juan. Fanica e resemnat. ce bine ai fost!. Noi am fost aplaudati si chemati de doua ori la "rampa". Am profitat de prima riposta a lui Don Juan si iam facut semn ca sufla prea tare.Foarte. Dar spectatoarele nu-l priveau. Afirma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate.. Nu îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. Rezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. Don Juan se înfierbânta. A aparut si Castagnete. Am început furtunos. orice teama îmi pierise. Cea mare adora în taina pe Dinu. Obisnuitul ceai. însa ma retineam în gesturi. din dosul cufarului.Gasiti. 50 . De altfel. . foarte bine!. însa. Aveau rochii scurte. cu parul învrajbit ca al Salomeei. buzele rotunjite si ochii mari . însa. Domnisoara Sasa . Se fac câteva spirite. Eu ascultam cu interes discutia. lânga ele... nu s-a observat nimic. Se asaza lânga el la ceai. pâna la genunchi si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. ce-i drept. Declamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". Declama. Apoi. Vorbeste putin. Petrisor si Dinu. La ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara pereche" în Ieronim. Dinu privea si ne încuraja.Vai.

iar Mariana e îngândurata. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. cei doi aparura. Aceasta. apoi cânta fanfara si corul. Toivinovici nu-l persecuta. în primavara . "Directorul" va fi Bricterian. E înalt. biruise. pe un ajutor de comisar. J ca un director de teatru. Când Fanica mi-a comunicat vestea. De aici. Am avut. Tace si Petrisor. cu 51 . Câtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. are sa joace doua roluri. Robert. pe un parinte revoltat împotriva taxelor.care n-au rasunet. pentru ca aveam penita stricata. Toti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". Se numeste Un liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon.s-a îmbolnavit. la liceu. am aflat ca Dinu. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de chimie. rosii si cinici. si m-a asigurat de succes. pentru ca asa voise regizorul. si J nici nu cere caietele cu cuvinte la germana. jocuri si gimnastica. dar Fanica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de chimie. Fanica nutreste o crunta razbunare împotriva lui Toivinovici. Irina fusesera exclusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". si Fanica ne-a împartit chiar rolurile. Se tine mai întâi o conferinta. Pe Toivinovici îl joc eu. deci. ma prefaceam ca nu pot scrie. Spiridon e o zi neuitata. La sfârsit. Dinu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza". pe elevul bolnav de galbenare din pricina chimiei. Eu îmi scosesem ochelarii. Când m-am întors. întâiul. Cum am iesit pe usa. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un. Lia. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. si e foarte spiritual. în anul acesta. în credinta mea. si a jucat si la "Muza". pentru ca Bricterian joaca cel mai bine dintre toti. Iar profesorii vin târziu în clasa. succes. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. serbarea va fi fara pereche. Fanica mi-a zâmbit dulce. Fanica. apoi declamatii. A doua zi de dimineata. De Sf. A jucat din clasa a IV-a. si nici nu ne da lectii multe. oricum. Din primavara. Comitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. E vorba de liceul nostru. totusi. Domnisoarele Dinescu s-au înrosit. cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor. în cancelarie. eu am râs stânjenit si l-am batut zgomotos pe umar. ca sa nu rastorn ceasca sau paharul cu apa. în actul I. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. Sasa. Dialogul e scris în cuplete rimate . tot de Sf.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . Fanica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. pline de haz. Un liceu model. pentru ca se va juca . Spiridon se face întotdeauna serbare mare. FANICA Fanica a scris o "revista". Personajele sunt profesorii nostri. Sf. Când ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. Petrisor. joc de scena" pe care-l închipuisem atunci. Apoi. Sfatul m-a îngrozit. A trecut asa aproape un sfert de ceas. Spiridon. Anume. Nu se putea altfel. însa. în saptamânile acelea s-a hotarât sa scrie "revista". Trebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. o suma de gesturi si priviri. Si îl va juca cu entuziasm. autorul. în \ saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an.

sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. Locusteanu ghionteste pe autor si îi striga neghiob: "Ma. nici la "Muza". Robert . Al doilea elev monden va fi Gianni. nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. ca sa aiba voce. Fredonând atâtea cuplete de tenor. rea libertatii si a pletelor. pentru ca au parul prea mare. însa. elevii mondeni danseaza. e grasut si entuziasmat dupa dans. o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. Petit parisien si La garconne. decât în uniforma si cu numar. la liceul nostru. Gianni n-a jucat niciodata. In pauze. Cu toate acestea. Poate chiar spune cupletul. Acolo îi lasa. pentru ca melodia o va sustine orchestra. închide ochii si strânge falcile. Dinu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Succesul e. rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. pentru ca directorul nu e în cancelarie. Fanica se împotriveste. Se face rosu si lacrameaza. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". Bacalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. Al treilea elev monden va fi Locusteanu. Robert închide putin ochii si primeste. Morariu refuza încapatânat. 52 . deplin. însa. în timp ce Fanica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor). sa aiba tunici elegante. Fanica. cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. Nu stie nici sa declame. patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. si Fanica le da cu bunavointa. de asemenea. Are înca proaspat în minte succesul de la "Muza". Morariu are. în care se pomeneste de "tea-room".. Daca îi mai tunde si de data aceasta. Unii. Gianni. e un autentic baiat monden. De bucurie. Unii cer lamuriri. Va trebui sa fie frumosi. am cautat sa calc cât mai prudent. Fanica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de taxe. în actul I.râde din inima si felicita pe autor. la "Muza". deci. Noi. pantofi de lac si o batista de matase. îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica. când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici. Unul sigur e Robert. sa vina iara uniforme si fara sepci. E obosit. Fanica e marunt si slabut. sa stie sa danseze si sa cânte. chiar. entuziasmul izbucneste. Se discuta costumul bacalaureatului.care stie ca va juca pe bacalaureat . însa. Când aude aceasta. cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. Baietii mondeni sunt revoltati. Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. se parfumeaza.cafeaua sefului. pentru ca cupletul este tot pentru tenor. vorbeste frantuzeste. ma!" Autorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare. cânta fiecare câte un cuplet. Fanica prinde puteri noi. baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. Fanica staruie. când a aparut în pajul 1 lui Don Juan. Se pudreaza. Gianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. scena I. Robert crede ca va trebui sa poarte o haina moderna. nici sa cânte. A vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la "Matei Basarab". daca li se mai pun "numere" la tunica. Fanica ne-a povestit si alte episoade. însa. Dinu nu \ mai este. Am aparut pe scena cu capul în jos. Totusi. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. Apoi. Au venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Nu poate fi îmbracat. Toti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Si nu-i lasa. Dar foarte putini baieti m-au vazut acolo. Spune ca nu stie sa cânte. însa. Baietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste.. Asupra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii.. Morariu nu vrea sa primeasca.

Ma silisera sa beau nenumarate pahare cu vin rosu si alb. Culegatoare au fost din belsug. M-am împiedicat într-un vraf de araci. Eu am fost hot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui Petrisor si a lui Mânu. mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. îmi marturiseste. cineva. Fanica statornicise regulile jocului: nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari. Cortina se ridica. plângând mizeriile universitare.si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Robert. La urma. e rautacios.manifesta calda simpatie pentru studenti. Seara. în tot timpul discursului. Si priveste. L-am întrebat. alergarile. însa. Va fi si vin vechi. profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva Curbei Lalescu. Mi-a spus ca revista se vinde greu. nu mai avea voie sa fuga. N-am capatat.ca si ziarul care o editeaza . ca sa impresioneze domnisoarele din sala. Ziua. Cu toate acestea. Eu am adormit. am pretextat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. DOMNUL REDACTOR Hotarât sa capat bani de la revista d-lui Leontescu. Fanica. în cancelarie. In ceea ce ma priveste. am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Am alergat acasa ca sa-mi schimb tunica si sa-mi las sapca. însa. însa. dar baietii s-au aratat indiferenti. Aceasta. ceilalti politisti. Fanica se grabeste când ajunge la actul II. Ma obisnuisem sa bat la usile redactiilor. ca îi voi calca pe urme. IV. îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. Politistii trebuiau sai prinda pe hoti. a fost masa mare. Ne-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. care îsi lega siretul de la ghete. ca deabia 53 . Am fost atât de emotionat. lânga noi. pentru ca parintele lui Morariu a ramas. Am avut si eu. nici teama. însa. însa. micile mele satisfactii. nici sa lovim în cap.Robert regreta si primeste. el alege tocmai partile slabe. Eu am zâmbit orgolios. de timpuriu. câteodata. Când hotul era. Ceilalti s-au culcat în zori. Am întârziat de multe ori împreuna. Redactorul foii literare . a trebuit sa fug. si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine. nici atunci. de asemenea. în glorificarea profesorilor. Leontescu ma stie student. Se admiteau. e sigur de izbânda. Dinu fumeaza. însa. Intr-o seara. sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat. încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. sa pasesc sovaind catre domnul de la birou. tot timpul. Am urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. în timp ce orchestra intoneaza un mars eroic. eu sunt student la Litere. am despresurat pe doi tovarasi . Ne marturiseste ca va fi aplaudat la scena deschisa. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. prins. cu înteles. Nu era sfiiciune. spre Dinu. Sunt nemultumiti de salarii. Alta data. Dl. fara sa ma poata lovi. de altfel. redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei.hoti ca si mine . Eram împartiti în doua tabere: unii hoti. Toti aratau. ca bani sunt putini. dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. Ne apropiam de Valea Calugareasca. nimic. Baietii îl aproba din suflet. auzindu-mi numele. De faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. în gândul d-lui Leontescu.

sa cunosc personal pe domnul redactor. însa. ca vai de lume.traieste el. întrebat daca starui în a studia Orientul. am urcat scarile cu oglinzi. dar mi-a laudat articolele asupra lui Romain Rolland. ceream cinci sute de lei.Domnul ce doreste? Astazi. I-am fagaduit articole. pe deasupra. alte articole în lucru. Dar ce poate face el? Directorul e totul. Ma cunoaste si portarul. socoteam eu. nimic. însa. sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. saptamâni. si el nimic. Facea corectura articolului de fond: vibram! L-am lasat sa sfârseasca. Am fa-l gaduit. pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. Ca va starui pe lânga director. nenumarate notite marunte. Îi ofeream. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. Au trecut. M-a privit atunci cu bunatate si m-. Nu era mult. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. câte publicasem pâna atunci. cu acelasi pret. încercam sa par îndurerat. Acasa. Redactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. într-o zi am precizat: pentru douazeci de articole. încretita. în plicuri mari. Vorbea întrerupt si clipea din ochi. L-am gasit fumând lenes în redactie. care mi-a strâns indiferent mâna. Asteptam. Pe d-l Leontescu îl cunosc din vara. Am batut la usa redactiei într-o vineri. îmi fagadui ca vorbi cu directorul. ochi sireti înapoia ochelarilor de prezbit. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Douazeci si cinci de lei de articol. la ora de gimnastica. Eu îl priveam fix si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. sau la "Posta redactiei". alaturi de câteva gaz etc. 54 . ca întotdeauna. M-am hotarât. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta. * Dar astazi. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune". Ca el întelege situatia mea. si articole. ca îi place "orizontul larg" si celelalte. Dupa câteva saptamâni l-am vizitat. A zâ bit. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma exprima". Domnul redactor ] ma ruga. M-a întâmpinat cu entuziasm. când stiam ca e singur. O frunte mica. si omul de serviciu. de asemenea. Am atacat atunci direct. Dar nu pierdeam curajul. Am fagaduit. N-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. gratuit. La plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. L-am cunoscut asta-vara. D-l redactor a sovait si si-a sters ochelarii cu batista. Ne-am strâns mâinile fara entuziasm. fireste. cu o liniste care m-a uluit. Câteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. apoi. Nu mi-a oferit nici un scaun. seara. care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit: . Si ma chinuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. îi ofeream. albe. De atunci nu l-am mai vazut. Rupse tacerea fara eroism. Ma trudeam sa scriu pagini duioase. înfrigurat saptamâna întreaga. Domnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. M-a privit aspru. si cei doi ajutori de portar. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie. fara sa se ridice de pe scaun. îsi lasase ochelarii pe masa si se j scarpina în cap. îl tulburasem. omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. D-l redactor parea ca se intereseaza. cu ce-i da directorul. însa. Cele mai proaste articole.

d-le Leontescu? . Zâmbete. Am rosit.D-l Leontescu va roaga sa asteptati putin. .Ce vrei sa spuna d-l director? . în vesta.. m-a poftit sa sed: . Eu m-am asezat pe banca. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. D-l redactor m-a privit blând: . . îmi pregateam cele dintâi fraze: eram sigur ca ma va primi îndata. . de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul... . M-a recunoscut si mi-a întins mâna. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda. Eu zâmbeam. D-l redactor m-a recunoscut pe deplin.. D-l redactor. mi-ati fagaduit.Ia loc. Am numarat în gând pâna la cincizeci. Se face. A intrat în redactie.. D-l redactor m-a privit curios..Cu totul lipsit.D-ta care ai talent cu carul.Ce ne mai scrii? Zâmbete. . Eram dezgustat si obosit. . M-am ridicat de pe banca.. stânjenit. . coperta revistei. Omul s-a întors: ... fara îndoiala. Douazeci. 55 . M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama.. senin. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea.A spus ca se face. alaturi de mine... D-l redactor are de scris.Am vorbit.Domnul director? M-a privit pe sub ochelari. De la nouasprezece la douazeci a trecut mult. Eram hotarât sa sfârsesc. D-l redactor învinge întotdeauna.Stiti.Nouasprezece. un articol ce nu mai poate fi întârziat. D-l redactor privea distrat pe fereastra. Voi bate apoi la usa. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. De fapt. rafinata. încercam sa ma linistesc. Cel care învinsese era d-l redactor.Ce-a spus d-l director.. Privirea mea l-a dezarmat. Mai numar înca douazeci. A vorbit mult. parea un domn blând. M-am trudit sa par îngândurat.. Ca niciodata. La alta masa. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. Eu am înteles. . te rog.Multumesc.Numele d-voastra? I l-am rostit sonor si demn. Atunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin ochelari. Am intrat. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile. definitiva..Se face. câteva clipe.. Si am zarit. când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. M-am apropiat discret de el... Ma închipuiam tânar cu faima. M-am oprit.Esti lipsit de mijloace? Am fost ispitit sa exagerez: ... trece Ilie Leontescu. Omul de serviciu s-a asezat lânga mine. Am strigat "buna ziua!". îti spun eu. Atunci se mareste bugetul redactiei. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. Am auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui Leontescu. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta. dar trebuie sa mai astepti pâna la Craciun. întrebator: . un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. Pe strada.. îti spun eu ca se face.

. începuse ora a patra. Si cad pe gânduri.. Dezastrul sa desfasurat astazi. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunziti? De ce sa privesc pe fereastra. Sunt ridicol. cu luna. Esti tânar.Un editor..Hai? Ce zici. tinere. cu havuzuri înverzite de muschi. idiot si revoltator de naive. Vointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. Aceasta trebuia sa se întâmple. tinere? .. Privesc plopii prin fereastra mea. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie. sa ma biciuiesc pâna la sânge. .. . Gânduri naive. Zâmbete. De ce sa fiu melancolic. în loc sa lucrez? De ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii.Eu am.. Câta truda risipita în dupa-amiaza aceasta. d-le redactor?. 56 . câte nopti calde. . ci voi privi pe fereastra. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. . Sunt sentimental.Prin câte am trecut eu! Hai? .Cred.. ..Tocmai. toata durerea trupului biciuit cu frânghia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie..îti public orisice. Se scarpina la rastimpuri în cap. D-l redactor se înflacarase.Multe. . Sunt melancolic. toata mândria mea. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice. . Zadarnic încerc sa ma ascund. aplecându-ne fiecare din sale. Sunt si eu ca toti ceilalti: adolescent sentimental si visator. Mi-a vorbit mult. eu stau linistit si scriu.N-ai dreptul.. Si nu am de ce sa fiu trist.. Asteptam chiar ziua în care nu voi lucra. Dar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie Leontescu.Viata. sunt trist. cu statui însângerate de amurguri. . Si la sfârsit ne-am strâns mâinile.. de personalitate.Ce sa zic. Si în loc sa ma lovesc si sa ma zbat pâna la cea din urma încercare. V... Doar te cunosc eu. d-le redactor. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castel? Dovada lipsei mele de vointa o am chiar în clipele acestea...Dar sa nu te descurajezi. Eu îl priveam zâmbind. de virilitate. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. Poate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia. multe. Si tot plânsul meu. ma întelegi? E o batjocura. Am recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor. Câte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. Deci sunt stupid. M-am întors abatut la liceu. domnule. Sunt lipsit de vointa. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni. Desi am talent cu carul. Nu trebuie sa fiu trist.. Cât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. NOIEMBRIE Acum stiu. ma întelegi. ce sa-i faci?! .

O singura clipa. Urmata de oboseala. Loveam tot mai grabit. caraghios... De-abia aveam putere sa îmi ascund frânghia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. Era cea mai dureroasa dintre toate. bolnavicios. Durerea ma apropia de mine însumi. ca sa nu vad frânghia cazând. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. Sufletul meu e aspru. Frânghia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc. Eu. natâng. Apucam frânghia cu hotarâre.. Hotarât ca o stânca. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. îmi suieram izbânda printre dinti..se înfigea cea dintâi lovitura. Pâna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. singurul stapân al sufletului si al trupului meu.alba si plina . Durerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie necunoscuta. Soarele e trist. o clipa de extaz. De multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frânghie. Pe spinarea goala . Dar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. Au fost zile de izbânda. naiv visator. Strângeam pleoapele. Asa cum eram altadata. apoi.O zi de noiembrie. obrajii îmi tremurau. Eram îmbatat de mine însumi. Vointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. Carnea începea sa se umfle. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. în zilele când ma biciuiam. Când citeam pâna ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri. de tremuraturi. Pentru ca asa vreau eu. în fiecare noapte. Pielita de la încheieturi era rupta de frânghie. O zi calda. dar e o vointa trainica. aruncata peste umar cu ochii închisi. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. Câteodata. Asa trebuie sa fiu eu. Durerea ma atâta.. Dar ea de ce sa ma întristez? De ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. Vointa mea e absurda. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. Asa trebuie sa fiu eu. formidabila. buzele se albeau. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind. Acea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. tot mai scurt. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet. sa arda. îmi înabuseam tipatul. Dar izbânda duhului ma desfata. Când îmi alungam somnul cu pumnii. Pâna ce mi se tulbura cunostinta. cu buzele strivite de furie. 57 . Tâmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. o îndoiam si numaram pâna la zece. înfiorator. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti. Carnea se înfiora. o data cu geamatul carnii. sentimental. încruntat. cu ochii înclestati de tinta. Urma. jyla purifica. înainte de a stinge lampa. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. care apasa si înabusa totul în calea sa. de tulburari. dulce? De ce vreau sa plâng? De ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodata? Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea.. Cele mai frumoase zile. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. O zi ca oricare alta. Pastram frânghia dupa un raft cu carti. O zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul.

ca orice adolescent. ca si toti ceilalti. Eu stiam cine sunt.. însa. am râs j si eu mai mult decât era nevoie. am dormit si eu opt ceasuri ca toti ] ceilalti. Mi-am cautat si eu. Care publicai un volum de versuri la o 58 .Si strigam cu ochii închisi.. ca pâna atunci . Si n-am izbutit. Am cucerit si eu. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. Nimeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. Si eu. Ca si oricare alt adolescent slabanog si vicios. tot ceea ce nazuiam sa] împart mai târziu celorlalti. lava fierbinte a entuziasmului. în râsetele celor care asteptau afara.ca toti ceilalti . nimeni sa nu cunoasca Dumnezeul pentru care lupt. Eu. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin. am ratacit si eu.. M-am vrut neîndurat. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. pâna la desavârsire.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. a dragostei si a urii. râde spart. care admira pe Musset. cu toate acestea..Dar n-a fost asa. murmurând confesiuni. citeste Rampa. ma îmbata. am 1 aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde. joaca la curse. Am nesocotit cea mai frumoasa hotarâre a mea: aceea de a pastra în mine. . zile la care ma gândesc cu dur"~e acum. Am fost schimbacios si j plin de compromisuri. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. miam risipit si eu timpul în vorba cu] colegi imbecili si prieteni plictisitori. si palarie cu boruri largi.. Am facut si eu glume. seara. pentru ca straluce soarele printre copacii desfrunziti. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. Nu mi-a placut sa am prieteni. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. . Am tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu. adora pe Mosjou-l kine si se sileste sa para blazat. Ca si Robert. ca si turma.. Voiam sa trec printre semeni neluat în seama. Care poarta parul retezat la ceafa si lavaliera neagra. Voiam. flirteaza cu dudui la ceaiuri. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. într-o odaita umeda. Dospea si în sufletul meu atâta josnicie. care doarme cincisprezece ore duminica. m-am dat putin câte putin. Sa izbucnesc dintr-o data. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. Care se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna. din întunecimile si flacarile sufletului meu. prieteni. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada.. Mândria ca port în mine o taina pe care n-o ghiceste nimeni mi-ajungea. Si nu numai atât.] danseaza la cabareturi. aspru si sumbru. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. Eu am vru* sa am sufletul lui Brand. Si eu. Suflet torturat. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate.. N-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici. Sub care sa se ascunda. cu greu. cu articole publicate prin reviste populare.sa nu tradez nimic din zbuciumul. totusi. eu. pe strazi. iluminat: eu. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. Am început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". nici cugetul meu.. ca toti oamenii slabi. iarasi. si. pe ploaie. Cu atât mai mult. Eu. care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. când sunt trist..

Baietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. marsuri si cuplete. alaturi. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele! literare. Profesorii îl încurajau. lectura "revistei"... Ne adunam în fiecare seara în sala de muzica. Zâmbeste.dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. Fanica fredona cu tresariri în glas. e seara. adauga d-l Filimon. Fanica . ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului Banateanu Stefan. Fumeaza mult. am regretat ca nu am plete. Îl acompaniam eu. în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple. si .emotionat ca la ora de trigonometrie .Dar unde sunt? . Faptul trebuia sa se întâmple. VI.. dupa ce s-au sfârsit cursurile. Si am cazut tot mai jos. Melancolia a fost izgonita de amintiri. Domnul director s-a lamurit. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. Partile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava.A.. Fanica dadea explicatii: . îi gasiti dansând si cântând. Sunt linistit si abatut.tipografie din provincie. fumând. Ani început a folosi ciorapi de matase. Acum. Anecdote care nu trebuiesc repetate nici acasa.Dar intrati deodata în cancelarie. Croitorul mi-a facut haine "moderne".statea în picioare lânga pian. fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului. D-l Filimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari. m-am dus si eu la cinematograf. Am sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. Am avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-J rit în fruntea revistei. Regizorul este d-l Filimon. nu! Dumneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. Fanica . Cunoaste baietii si îi simpatizeaza. pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez. Directorul întreaba curios: . Am avut si ein mica mea glorie.. suparati si strigati: "Ce-i cu voi aici? Ce sunt uniformele astea? Ce-i p rul asta? Unde va sunt numerele?.continua: .Sunteti la clasa. Ar fi zadarnica si neputincioasa orice încercare.. Pe o masuta. m-am pu-j drat si eu ca Dinu. s-au adunat cu totii în sala de muzica. ." 59 .. bunii mei prieteni. furati. un volum de nuvelei cu coperta colorata. Nu ma pot. Profesorii ascultau. Am început. Era acolo si directorul. de la Teatrul National. dansuri moderne.rosu din pricina gulerului si a emotiei . mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt.. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. REPETITII Au început repetitiile pentru Un liceu model. Profesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui Fanica. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote. deci..Si eu le dau voie sa cânte în fata mea? . si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare. Profesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal". Erau romante. nici în clasa. Acum vreo zece zile. intra slujbasi la minister.

ajuta. chiar si clorul. S-au împartit si cele din urma roluri. Si-n mormânt tot ca si viu. întrucâtva. pe cât îi sta în putinta. l-au primit cu entuziasm. Fanica a izbândit. dar benzina. Un gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi. Cine ar fi putut sti ce gândea atunci Toivi-j novici? . se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor.. Fanica se stergea cu batista pe frunte. Asa ca. . care asteptau în curte rezultatul. în banci. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. Baietii. Eu apas pe rând trei clape albe. vitriolul si oxine. galatit. Fanica se sufoca cu entuziasm. Ritmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. si amine. Si e sufleurul cel mai de pret. Are nasul mare. Fanica îmi tonul. glicerina. ce-i fenolul. Se aude în fiecare vara la Teatrul "Carabus". si cuprit. pe gânduri. Profesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe Fanica. furia d-lui director.Acum cânta d-l profesor. dar e foarte blând. Profesorii râd zgomotos si fumeaza cu desfatare. Râde si îsi salta pântecul. Apoi. cu marsul eroic si protestul împotriva "Curbei Lalescu". Profesorii aproba cuplet dupa cuplet. stearina. parafina.Acum cânta elevul: " Noaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat: ce-i alcoolul. i-a pus. Lânga el 60 . Se opreste dupa fiecare strofa si explica. la sfârsit. Minculescu. din clasa a VlII-a. vine printre cei dintâi. Toivinovici se înroseste.. sase masuri de introduceri Aria e cunoscuta. pentru ca el nu era tenor. sifructoza. oxigen.Acum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina chimii Priviri semnificative între Fanica si Toivinovici. apatit. însa. Fiecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. la masura.Fanica reproduce. si glucoza. tot pe rost am sa le stiu!" Profesorii n-au gasit nici o obiectie actului I. fosforatul si hidratul.. Ne adunam în sala de muzica. si aici. Directorul a hotarât sa se înceapa repetitiile. si de picior. D-l director e magulit. în afara de "actori". hidrogen si sulfit. .. Actul II. dialog dupa dialog. înainte de a începe.

Lasati reflectiile pentru public.sta.D-l Protopopescu! -N-amrol-lul. Gianni se înroseste. domnule Gianni. Ca sa-l entuziasmeze. .Haid\' ca-ncepem. . Regizorul face un semn: 61 . pentru ca spectatorii din banci se desfata.Ei. la care e silit sa ia parte . ca merge. Minculescu primeste. de cele mai multe ori. L-au ales provizoriu.. d-l Daian. Fac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. însa. Dinu. multumind cu capul. . Filimon tine masura cu amândoua bratele. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. în mijlocul clasei.. D-l Filimon se plesneste pe frunte: .Dar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astazi? . Profesorul de gimnastica. . fumeaza si ascunde tigara la spate.fiul sau. Gianni se misca greu "în scena". domnilor! Mai multa seriozitate! Pianul.Ceilalti cum au stiut? Filimon se resemneaza: . . d-l Filimon bate din palme. Filimon întrerupe. La fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior. baietii îl ghiontesc de câte ori au prilejul si îi striga: . Vine scena cu un "parinte exasperat". Sufleurul îsi cauta paginile. înc-o data! Toti: "Ei nu înteleg ca dupa razboi Ne-am schimbat si noi. care ia parte cu caldura la repetitii. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. Totusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe La Garconne". îsi sterge ochelarii si se plesneste pe frunte. Stau în fund si comenteaza rolurile. Fosil ofteaza.Parca ti-am scos rolul..Stai. D-l Filimon bate iar din palme..Dar uite ce e.Misca. baietii din banci aplauda. Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie". Mai vin Petrisor Furtuneanu. Nu asa semet. Amenintarile îl zapacesc pe Fanica.De ce nu veniti. cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Machinalement. Fanica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". Fosil! Pianistul. nenisorule? Fanica îsi ciupeste unghiile. D-l Filimon ofteaza. "Parintele" e Pake. domnilor. Perri si alti colegi. Când sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. Când sfârseste. Regizorul întrerupe: . Exasperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica. Sufla d-l Minculescu. d-l Filimon râde multumit si autorul îsi ciupeste unghiile de teama sa nu se retraga Gianni. cânta Fosil. disperat. .Ei. . domnule Protopopescu? De ce nu vii. Se îmbufneaza. " Unul: . împaca pe Gianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin. s Publicul râde magulit.Pardon. Gianni cânta: "în clasa-i plictisitor La oricare profesor. care sorb din ochi pe "actori". domnilor! La pian.Nu asa. ma.aproape în fiecare dupaamiaza . frate. cu rolele? De ce nu vii. Mi se prevede izbânda sigura. plictisit. Fanica îi goneste cu demnitate. Da. Pentru ca Pake nu are o dictiune prea corecta.

Daca ai dictiune. hei. De cuplet ne arde noua acum? Pake râde. sa nu nimeriti usa.. cu un deget.. toat-ta zziu-a? A-asta-i ddin c-c-cale af-fara. Credeti-ma pe mine. d-le Protopopescu! Tare. Si se suparase. In acelasi timp..Gura larga. . domnule Protopopescu. Tacere. scena. sa va pripiti. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l Filimon. care învatase din primul ceas cupletul si melodia... c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. Prin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui Boloveanu.Intra. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata. mai încet. a aparut d-l Boloveanu. Lânga fereastra. D-l Filimon da explicatii generale.adica Bricterian .. Pake. Va-va rog.Domnilor. ca sa-i auda si d-l Boloveanu. îsi aminteste. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu. La rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli. nenisorule! Ascultati-ma. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica. nu. Intra servitorul: . mai. Sau sa va împiedicati. nenisorule. însa. Directorul . Pe servitor îl joaca Vintilescu. încearca mântuirea: . nu!. Profesorii sunt chemati ca sa dea lamuriri parintelui exasperat de orele suplimentare. Ati stricat tot efectul cu o iesire proasta."Bu-na zziua. nu. Baietii sunt obositi. frate. Vorbiti raspicat. Nici pâna aici. Fanica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui exasperat". Fiul meu. Râde cu pofta. sa se auda. scutitil!. mai rautaciosi. domnilor. Nu mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina.Lasa. care se comunica din banca în banca. Nu merge. De când cu "repetitiile de teatru".. Pake intra în mijlocul clasei. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea.. dansând. pe domnii profesori de muzica si gimnastica. Nu o iscaleste aproape nimeni. adunarile acestea sunt reduse. în palton.. Fanica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele.Nu. . Totusi.Pardon! Nu se aude nimic. unii lucreaza. O auzise si Filimon. ..Nu asa: buna ziua! Tare. poti vorbi cât de repede ai vrea. Bricterian încearca la orga. Gianni "repeta" rolul cu Morariu. intra! . Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului. Pake repeta pentru a treia oara. Directorul suna.cheama servitorul. De fapt. Baietii s-au plictisit de fanfara. Pretexte absurde sau inexistente. Câte unii. Pentru ca amândoi sunt din judetul Severin. fac observatii cu glas tare." Spectatorii râd. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara."Buna zziua!" ." ."Uita-te ddom-nule.. Cavalcada Walkyriei." . si ceilalti sunt exasperati.Sa cânt cupletul. Cineva facuse o gluma. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. ."Dar bbine ddom\'nule. cupletul. Sa nu gresiti cumva iesirile.Ia cheama. 62 . zis Cotet. . care crede înca în amenintarile d-lui Boloveanu. vorbeste. Coala trebuie semnata de toti membrii fanfarei. Vine pentru fanfara. înca o data. domnule. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director. . domnule director. "Repetitia" de teatru înveseleste pe maestru.

Mi le-am impus si mi le-am însusit. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. Ce se va întâmpla cu ele. Baietii mondeni se îndreapta catre Calea Victoriei.Stii c-am învatat cupletul Bacalaureatului? . Eu mi-am închipuit anumite lucruri despre mine însumi. îi tai pe toti. VII.. încapatânat. Fiecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. dupa cum ne-a marturisit el. Filimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. Asa sunt profesorii: oameni cumsecade. închizând ochii.. Profesorii nu îndraznesc sa ne asculte. actorii. buzele rosii. Niciodata nu m-am putut concentra. începeam din nou. Cum sa ajung la mine însumi? Cum sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile lui? Pentru ca eu vreau sa ma cunosc. cu mâinile departate de trup. Sorbea deja gloria. pentru ca mi-era teama. De unde sa încep sa ma caut? Unde as putea fi eu însumi? Ce cautam eu? Sufletul meu. Ma priveste în ochi si îmi zâmbeste dulce. Ma mângâie pe obraz. putin rosu în obraz. Robert. cu capul lasat întro parte. Am amânat mereu lucrul acesta. Iar dupa reprezentatie. La repetitia generala.. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. apasând tâmplele. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. doctore. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meu? Am hotarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. DRUMUL CATRE MNE ÎNSUMI Trebuie sa ma cunosc. Îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi.Cel mai multumit e.Al dracului mai esti tu. oare. Or sa se uite damele la mine. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. nici un sprijin. toata dupa-ami Profesorii ne cruta. Trebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. Ce se va întâmpla daca acestea nu exista aievea? Daca ele n-au fost decât o parere? Ceva mai mult. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în sila? Voi putea. Mi-am\'aranjat si costumul. . Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina: .Impecabil. nu ne îngrijim de lectii. nici o lumina. Se opreste în fata mea. ca sa-i faca placere. Unde? Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mine? Gândurile se risipeau. Si nu numai atât. Noi. voluptatea bisarii în scena deschisa. Si nu întâlneam. Dar n-am izbutit. nicaieri. ochii pe jumatate închisi.Asa fac toti artistii mari. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. 63 . îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. astupându-mi urechile. . Plecam în grupuri. în fata portii ne despartim în trei cete. Tace. De câte ori încercam sa ma analizez. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. însa. N-am putut gândi asupra mea însumi. Acelasi întuneric. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul .prin loji.. Si cum am sa ma fardez. Ochii facuti.

Sunt zile care eu le urasc. ma nelinistesc. încât ma înfioara. nu voi avea curajul sa patrund în viata. deci. din toata puterea vointei mele. singur. Când încerc sa ma gasesc pe mine însumi. odata. Si lucrul acesta e necesar. Daca sufletul meu nu e unul. nici o indicatie. dar în cartile de psihologie nu se gaseste ceea ce caut eu. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. Atunci. de unde trebuie sa încep. Daca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . interesante. si ma întreb: la ce bun? Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. Am observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine.Am pierdut. pe care-l banuiam. cum l-as putea cunoaste pe cel adevarat? Eu am observat ca. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. Altminteri. Stiu ca exista un singur suflet. decât ceva impus de vointa. Atunci lucrez cu sârg. Am aflat un singur lucru. ma întristez. de multe ori. în cel mai rau caz. ca exista un singur suflet în mine. Ca. îl izgonesc. de mult: ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. Dar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. Ca acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. un gând ma framânta si eu.. As vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. Mie mi se pare o lume noua. nu am nici o metoda. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. absurd. As vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat. As sti. în marginea vietii? Daca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda. Am vrut sa ma lamuresc citind carti de psihologie. Dar cum sa ajung la el? Lucrul mi se pare atât de greu. Dar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu. Sa-l masor. Pentru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. Iata ceea ce ma tulbura. Ceea ce m-a uluit. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. Nu-l pot aduce la lumina. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. Personalitatea n-ar fi. ca treaca timpul. o dupa-amiaza întreaga. Acolo se cerceteaza alte lucruri. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi cercetare launtrica. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu. însa. Ar fi numai o masca.cu toata slabiciunea mea la matematica -. Ceasuri care ma tulbura. Ceasuri în care nu ma recunosc. Eu ma întreb: daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. Ochii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu ochelarii. Nici nu mai întelegeam acum rostul hotarârii mele de a-mi gasi sufletul. ci o infinitate. de-a lungul zecilor de constiinte. Eu simt. privind la rastimpuri doi plopi? 64 . Altminteri. atunci. exista o linie de continuitate. pierd curajul. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute.. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. Sufletul meu. care ar alcatui personalitatea. însa. pe sub castani. Daca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. Daca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii schimbari.

contradictoriu. marginit cu plopi. Undeva. Sunt coplesit si pornesc pe strazi. Daca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresita? Daca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietena? Voi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata.. singura. m-am înspaimântat. cu o saptamâna. Alteori. Dar e atâta melancolie în privirea fetei. Nici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. ci trec alaturi.stinse zgomotele din strada. si ma înfioram.. 65 . care exista undeva. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. Privesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . Gândul odaitei cu carti nu ma tulbura. însa. Mi se parea ca a fost altcineva. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. Si nici la cartile pe care le voi scrie. liniile dealurilor pe care le ghiceam însorite. si pe care eu nu le privesc. Adorm surâzând. In alte zile. Dar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. când umblu mult si ajung departe de oras.Stiu: nu sunt un baiat frumos. nu izbutesc sa ma apar. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. Ascund revistele si citesc înainte. Ma mustru. Poate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. Iar pe drum.. si asa vreau eu.. Indata încetineam pasul. Sufletul mi se schimbase. Si paseam tot mai încet. Si în ceasurile când ochii îmi aluneca de pe carte.. o fata pe o banca. In câmp se zaresc seceratori. De multe ori. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau. altul. Am aflat ca însusi sufletul. De multe ori. noua? Si voi avea putere?. Nu ma recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. Inainte de a adormi.. în fiecare zi. Dar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul.. Atunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. sub copacul înfrunzit. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. Trebuie sa lupt mereu.. un drumet paseste. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. As spune: asa mi-e sufletul. si nu ma gândeam la nimic. Lucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. Dar nu pot citi. aproape de tot. Nici eu n-as putea spune pentru ce. încercând sa aflu cine sunt. sub un copac înfrunzit. izbândesc. Atunci adormeam obosit si îndurerat. demult. astfel. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. Plictisitor. dar am saptesprezece ani. Gravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. ma gândeam la ziua care se scursese. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. iar vointa îmi slabeste. Daca m-as cunoaste. Eram abatut. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani... iar în departare. Banal. cu o zi mai înainte. Un drum de tara. fara veste. Si pasind. Niciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. Si toate acestea ma întristeaza. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. Alta data. cu privirea atintita catre o lume moarta. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. Ma întrebam: care a fost sufletul meu? Si îmi apareau suflete streine.

dintr-o singura bucata. Apoi am obosit si m-am întrebat* asupra mea. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. am învatat prea putin latineste. Ma privesc. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop e singura mea nadejde. Totusi. si autorii.. Sufletele lor nu vor fi liniare. Pentru ca nu ne mai temem de nota sau de extemporal. Privesc în mine. Nu le pot întelege în adâncurile sufletelor. Apoi aprind obosit lampa. poate. Leiber si Petrisor. Au început sa ma strabata alte gânduri. de obicei. Si am trecut. Sa ma prezint cu texte latinesti pentru clasa a V-a si a Vi-a. Dupa ce sfârseste Petrisor. N-am izbutit. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc.Câteodata se înnopteaza. Pâna acum. nici la extemporale. contradictorii. dar n-am câstigat nimic. Ne spune multe lucruri pe care noi le vorbim. si profesorii. Am scris caiete multe ca sa descopar. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. erudit si ironic. ca sâ pot sa ma cunosc. Profesorul e blând. Sunt fericit. De chimie. îmi place mult si limba latina. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. 66 . A trebuit s-o iau de la început. toti îl asculta. De aceea am fost astazi fericit. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-J duisem sa împlinesc nu leam împlinit. Mi-am cumparat textele legate în pânza si cu coperte de carton. As vrea sa stiu cine sunt.. Atunci. si nu stiu. VIII. sa se simta trist. Sufletul meu ar fi dorit. Atâtea trasaturi streine. pentru ca nu le cunosc. De aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. Si unul si altul risipesc ironii. dar n-am stiut aceasta. discutam aproape tot timpul si comentam câte un text de câteva rânduri. se ridica Leiber si se apara. Romanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. As vrea acum sa stiu ce e sufletul. Mi s-a îngaduit sa dau examenul de diferenta în mai. Am citit multe carti. apoi. însa. Si am citit toate introducerile. aquilae. Dimpotriva. Poate de multe ori am lacramat. Vreau sa citesc acum si pe Bergson. A trebuit sa ma hotarasc sa trec la modern. iar sufletul meu se întoarce. vara. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. Pentru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. si clasa noastra. acum traduc din Horatius. se ridica Petrisor si critica. si sa ajung la Caesar. pentru ca asa am voit eu. "Maestrul". îmi amintesc prea rar. N-am învatat psihologie. La modern e alta atmosfera si alta viata. Dar noi nu apreciem decât ironiile lui Petrisor. La discutii iau parte. se îndoieste de calitatea amândurora. cu aquila. INCIPIT VITA NOVA A nins toata ziua. A trecut toamna. ca am scapat de matematica. Când traduce si comenteaza Leiber. cel putin. în felul acesta. Nu m-am analizat. Au început sa-mi placa alte lucruri. "Maestrul" e un ocultist si filozof. Dar dispretuieste ignoranta noastra. Am citit pâna noaptea târziu. dai nu iam îngaduit eu. Dar nu-mi voi putea analiza personajele.

pentru ca a venit dupa cea a lui Bratasanu. Bratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si. cu anii respectivi. Si le face. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. Bratasanu cunoaste toate exceptiile si traduce orice text. chiar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta.Marcule. îsi are textele învelite în hârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. Dar eu n-am citit niciodata o teza buna. Dar nu pricepe de ce a ajuns August împarat. Se informeaza din dictionarul Varemberg si Saglio. De asemenea. Adica sta pe catedra si ameninta: . Totusi. Dar Robert vorbeste. De aceea e premiant cu cununa. nu pentru ca are talent. Dar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Romei. Nu stie decât lectia. Dilueaza întotdeauna. pentru el.desi dispretuieste civilizatia latina. De aceea. anul trecut. cu toate acestea.se da din toata materia trimestrului. "tiranica" ! . cred eu. El stie si trigonometrie. Apoi întârzie mult ] dupa miezul noptii. El vorbeste oricând si despre orice. Robert nu stie nici sa traduca. Bratasanu e formidabil în gramatica. Robert sta lânga Bricterian. Nu poate. Si a citit multe volume de Boissier. 67 . De aceea se ridica zâmbitor si tuseste.e mult mai bine informat. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti: . E revoltator de constiincios. fara nici un onorariu. semnata Bratasanu. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. Baietii jucau tintar sau table. care a avut succes. La Istoriile lui Tacit.. ma!. melo-dios . repeta toata materia.Stiu eu ca tot nu învatati. toti poetii sunt "frumosi". rezumând o suta de pagini in quarto din Varemberg si Saglio. când nu are nici un j roman cu el. Ceea ce e exact. Marcu a citit pe tot Tacit. si chimie. Bratasanu cunoaste toti consulii. Dar Marcu . de 1 când a venit în liceu. Bratasanu stie tot ceea ce se cere unui premiant.. Traduce chiar fara sa se uite în carte.. nici n-a citit multe carti asupra Romei. ca sa-si faca "lectiile". si fizica. Asa i se pare lui Robert. a tinut o conferinta asupra Jocurilor de circ la romani.. nu stie nimic. Uita aproape! tot ce înmagazineaza. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina. nici pentru ce a scris Horatius Carmen Sae-culare. Rar. De-abia ne mai vorbea. Conferinta a fost însa oj întâmplare.Ai sa te tâmpesti. ". Niciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. la modern. într-adevar. Si vorbeste. spun baietii. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi: . carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. ci numai ascultând fraza. Lânga el. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine".. Robert se îmbujo-l rase si calca încrezut. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni.Fanica sta în banca a doua. Când poate. învata j tot ce i se da sa învete. Si o izbânda. Totusi. Numai gramatica latina si cuvintele germane nu 1 le uita. Si e cestor. Pentru "teze". Pentru ca teza . De fapt. E "seful" clasei. Bratasanu. Aceasta. cautând cuvintele si articulându-le victorios. când se! întâmpla sa le gaseasca. Iar la examenul oral pregateste dupa juxta câteva paragrafe la întâmplare.spune el -. Când trebuie sa comenteze: " Vides ut alta stat nive candidum Soracte.. ca sa poata vorbi mai mult. Dar nu ramâne corigent. în vara. te scriu! Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. si zoologie. într-o banca din mijlocul clasei.ne spune Bratasanu . nu e un erudit. Marcu are "insuficient" la latina. copiaza.

Bratasanu tine un curs de gramatica latina. Si nici nu le-a mai sfârsit. CUMOS-AJUNUL Corul se aduna la mine în mansarda. cutiile de gândaci si se minuneaza. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. Fireste. Fiecare îmi face aceeasi marturisire: ca el n-ar avea atâta "vointa". Ceilalti. Orisice ar spune Leiber. Se minuneaza 68 . Tot "orator" e si Misu Tolihroniade. Clasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere.. cu trei banci în urma. De aceea sunt fericit. Iar a doua zi a vorbit Robert. noi suntem siguri ca Petrisor nu-l aproba. e incontestabil superior realului. de altfel. baritoni. Comentariile lui Leiber sunt originale si instructive. care îmi admirŤ cartile si rabdarea. din pricina lui Vanciu. Si îl critica. eruditia lui Leiber în "antichitati" – ca si a lui Bratasanu . Când a sunat clopotelul. Pentru! ca nu-i "intereseaza". Adica ne spunem pe nume. Am drept tovaras pe Horatius. însa. ca sa-si "deruteze" adversarul.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. De cele mai multe ori zâmbeste ironic.. Pentru ca. Dimpotriva. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle". Leiber comenteaza. toti au rasuflat. Cei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui Vanciu. Nici Petrisor nu cunoaste "antichitati". Câte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. se ridica Petrisor. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor. Erau mântuiti. IX. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. în fiecare seara. Fanica el preocupat de chimie si matematica. Dar Bratasanu nu sfârsise Apeductele. dupa ce oboseste Leiber. si noi îl ascultam. Leiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Robert. Fanica e un baiat serios. însotit de o traducere. pentru cei care nau citit La cite antique. Petrisor zâmbeste ironic. Cât timp se petrece aceasta. Popri san — care e bas si locuieste în mahalaua Floreasca . pentru câ s-au împotrivit baietii. însa. El. Suntem cu totii buni prieteni. Colegii mei de la modern ma entuziasmeaza. comentam si bârfim. Comentam repetitiile pentru Un liceu model si bârfim pe Robert. ne înjura fara suparare. La real era o atmosfera înghetata. Modernul. Vin si alti buni prieteni . înainte de a intra "maestrul". basi -. erudit.tenori. ceea ce revolta pe Robert. Aceasta. Poprisan afi ma ca e "isterica". ridicam globul de la lampa. Dar datoria lui e sa critice pe Leiber. El pre-| fera sa cheltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. Toti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Robert. Fanica se intereseaza de anumite localuri. Fumam si suntem fericiti. însa. Aceasta."Maestrul" motaia cu ochii închisi. Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. Dupa câte stiu. vorbeste mai rar. în acelasi timp.e numai o legenda. Pâna ne adunam cu totii. care va fa în curând iubit de o printesa. Ca sa fie mai multa lumina. Când se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. Leiber se informeaza din Fustei de Coulanges cu o seara înainte de lectie. Pentru ca Robert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". Adevarul se afla întotdeauna de partea lui Petrisor. de fapt. Cu multi sunt bun prieten. îmi admira.

ci himenoptere. De aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni. Cum însa noi. Pentru ca suntem prea multi. Fanica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". începem repetitiile sub bagheta lui Fanica. evis est". Ei spun ca asa fac chiar cei de la Mitropolie. care ne întristeaza si pe care Bricterian îl cânta gândindu-se la Heidelbergul de altadata. Aceasta. Fanic? îi aminteste ca trebuie sa repetam si Gaudeamus igitur. ere tur.. Toti ma întreaba cum se numesc gândacii] verzi-aurii. Noi suntem rosii si ne stergem cu batistele. Aceasta. pentru casele patriote. între ace. Cântam întâi Buna dimineata la Mos-Ajun pe trei voci. Bricterian vorbeste si se învârte prin odaie. Basii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept. El afirma.. O. n-am ajuns înca clasa insectelor. Acesta e cântecul favorit al lui Robert. când vin Bricterian. Perri îi împrumuta diapa zonul. romanta din Don Juan. Si doamne care ne vor admira: . .Iubesc o femeie. la zoologie. Dinu discuta fumând în fotoliu. apoi închid ochii si încearca: laaaa. Ceilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn. Diapazonul e indispensabil.. a. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti. Daca se înfurie. Acolo vor fi domnisoare care ne vor îndemna: -Luati. cântec iesit din moda. totusi.ita^nostra. sa bem vinul ca si-acuma. dupa cum e si bagheta de trestie. întârziem pâna! seara discutând.Dau alt aspect. cântam A ruginit frunza în vii.. Ceea ce izbuteste sa ne supere toti.. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. Apoi. Robert se rescneaza. totdeauna. Petrisor si Dinu. Tenorii deschid gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. va rog!.. Eu le spun ca acelea nu s albine.De cânii pregatiti corul? 69 . Petrisor argumenteaza sofistic. Acolo ne vom lasa paltoanele în vestiar. satisfacuti. si tragând cu urechea la vecin: . Fanica nu are de unde sa stie lucrul acesta.îl enerveaza. închide pe jumatate ochii si zâmbeste.. .în loc sa-l linisteasca . Dar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. Si eu le explic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. Mai repetamPe -al nostru steag e scris Unire. Si eu le spun calm: cetonia aurata. Dupa aceasta.. A-ceasta ne explica Fanica. vis al vietii studentesti. Ceea ce îi im-J presioneaza. De obicei.. din colt. iii.. sofismele. Câtiva îl privesc cu admiratie. învârteala . Si cum: mansarda mea e prea mica. ca sa le auda toti tenorii. nu se încing discutii literare si nici filozofice. La sfârsit cântam Multi ani traiasca si Totdeauna. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic. Robert ne marturiseste ca noi "nu întelegem". Fanica e multumit de Buna dimineata. ia o pozitie mai ver-| ticala si vorbeste mai tare."evis. Fanica îl loveste cu putere de marginea biroului. vom zâmbi moderat si vom desface\'mandarine. tara sa cunoasca cuvintele." Fanica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele.. Robert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza: ."..de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rupte. dar trebuincios pentru casele batrânesti.

boanghenilor!? Ca murim de foame si am venit sa cersim. Scusatemi. Pentru o abatere mica.. A urlat un câine si aj s-a stins.. Apoi. Suntem cincisprezece baieti.cu entuziasm: . Am asteptat. O. tare: . cum am strigat noi. multumind politicos doamnei.. Pe tava erau adunate fructele traditionale. sipuo. si strigam: . si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ. si pedepsele celor nedisciplinati. Dar baietii au fost revoltati. douazeci de lei amenda. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smochina. Signore. Mama asculta la fereastra. desi ne puteam multumi cu zâmbete.. Baietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut. catre cei din casa..O suta de lei! La o casa mare.. Apoi ne daruieste mandarine. Dar numai ameninta.. La sfârsit. ai? Apoi. Casierul ne-a vestit. un dirijor. ai? Traditia. fals. sa stins de asemenea lumina. Noaptea era senina si rece. lovindu-l pe umar: . Babo! . apoi. si ne admiram.. ma! Si râdem. Si am cântat iar: Multi ani traiasca! A iesit o doamna cu fata luminata si ne-a! întrebat de traiste.Multi mai suntem. ne-au primit. Alaturi. Fanica e un mic tiran. Le-am luat. mamei. mere. . Unsprezece coristi. brusc. Toti spun "sarut-mâna" si se întreaba: . Zapada putina înghetase si sticlea. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare. în curte... toata Sevilla. pesmeti dulci.mama lor de ciocoi. Apoi. Stingeti lumina. zâmbind.. A fixat.Apoi. Se da sol mi presento: Io sono iiprologo... ba! . ba. de pe strada Batistei. va trebui sa cedeze^si va începe: "Sipuo.Cât a dat? începem apoi colinda.Buna dimineata la Mos-Ajun. Baietii soseau grupuri. lumina. Am intrat într-o curte cu grilaj si castani.Salve. entuziasti: .. Fanica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. iar prietenii îi vor spune... ba. La noua si un sfert pornim. 70 . zvârlindu-l peste gard.Ai fost bine. Noi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu hohote. am gasit lantul pus la usa.." Domnisoarele se vor îndragosti de el.Dar ce credeti voi. Bricterian va fi rugat sa cânte prologul din Pagliaccio.. Fanica a suierat printre dinti: -Drace!. armene. Signori. un casier si doi "chibiti".Aaa. iar casierului îi strecoara o bancnota. smochine. vis al vietii studentesti. la sfârsit. Si restrictiunile sale sunt pur formale. Când am ajuns si eu. Pentru o abatere mare.Ura. însa. excluderea de la masa finala sau excluderea definitiva. Pastele vostru.la usa mansardei . La alta. lânga poarta: . Poprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. Pasim prin mijlocul strazii si ne uitam unii la1 altii. Cântam. grupuri si se întâmpinau . Au înjurat pe proprietari si au ies: trântind poarta. Am cântat. Buna dimineata.

si de atmosfera.Totdeauna. Brai sanu venise cu o sticluta de lichior fabricat de el si cu o punga plina paharute. trecuseram pe la Fanica. noi am luat ghiulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. în pomiere de cristal. catre mine. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. Am pornit. Vin ne-a mai dat si Robert. Radu. însa. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin.Si n-avem tenori. însa. . mai obositi. pentru ca era prea dulce. In mansarda mea. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca. Nu se mai temea nim de amenda. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam.am fost fericiti. noaptea vine. scoborând glasul: .Am înghetat.Ne-nfierbântam si cântam mai bine. ne pofteau mandarine si mere lucioase. si de vin. Cântam zâmbind. Noi neam furisat repede în strada. entuziasmase pe altii.. a fost crutat. si convingându-se de aceasta . Auzeam câteodata. La douasprezece. . mama asezase totul mai înainte. pe la rascruci. Ceea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. îi turnau pahar dupa pahar îi spuneau: . Nici unul n putut goli. Dupa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic. Tinta tuturor era Robert. Iar baietii au fost multumiti si de curcan. unde ni s-a servit ceaiul. Si am repurtat izbânda cu Lopa-tarii. Am cântat. cu fetele iluminate. Vocabularul lui Poprisan revoltase pe unii. Drept care. dar l-am baut pe drum. sefule. Cozonacul se sfârsise de mult. sa bem vinul ca si-acuma! Unii spuneau: " Câte un pic!" Iar altii raspundeau. Au fost zadarnice toate amenintarile lui Fanica.Ragusim altminteri. Noi am cântat cât am putut mai frumos. trecusera în odaia. Pe masa.ne-au dat patruzeci de lei. Baba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe Bratasanu. Cei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete. de aceea. Ceaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi . unde am prins curaj. apoi rasufla: 71 . precum si alti câtiva. de la care capataram. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate. Toti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru.Pic/ Pier. Fanica. pe lânga bani. .Fanica ar fi intervenit. Câtiva. "Seful" îl golea triumfator. Bra sanu vorbea atât de mult si schita atâtea gesturi. totdeauna. Ceea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze. Aproape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte luxoasa. La Radu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie. si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. ne-am hotarât s-o sfârsim.vecina si fumau. Am umblat si pe alte strazi. Am plecat de la Radu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei. pâna la fund paharutul.Cu sanatate.. sefule! . Ne turna si ne marturisea ca lichiorul e excelent. . însa. Mai înainte. si cinci sticle cu vin.care nu cinaseram .

Si de ce vrei sa pleci? . . .Nu mai beau. . . . Atunci baietii i-au cântat: Numai la betie Uit de saracie.Ascultati-ma pe mine.. Unii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta". sa întrebe daca a placut lichiorul si. . cu totii la Coana Roza. . .Asa vreau.Nu fi copil.Nu mai beau... schimbati vinul. Numai la pileala Vindec orice boala!. Apoi.. în pace..Ce-esti copil? .Stai. . .Mergem. . ba. Se facea mai rosu.Nu mai pot sa beau. pentru ca stiu si eu.Atunci bea-l si p-asta. ca se rusineaza!. Apuca paharul si-| sorbea dintro înghititura.Fetite.Unde pleci.Nu mai pot. a început sa-si strânga paharutele. 72 . seful se hotara. .As! Trei pahare..Daca stii. ma. Dadeau sfaturi. a vestit: . la sfârsit. Unul interveni mustrând: .Am eu un secret.Daca ma iubesti. .Lasa-l.. ba? . a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa. sefule.Toarna un pahar cu rom în sticla...Nu mi-e frica. .. ca mergem la Coana Roza..Fii serios..Am baut destul. Baietii l-au înconjurat: . -Tt! ..Lasa. .Dar cine te vede.. Apoi.. ma.Nu ma rusinez.Mi se pare ca ti-e frica. ba! Dar Bratasanu si-a împachetat paharutele. dar a ramas nestramutat în hotarârea lui de a se întoarce acasa. . deodata. articula: . c-o întâlnesti mâine.. Bratasanu s-a smuls din lantul Poprisan-Baba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin. . sefule. de ce nu mergi? . . Ceilalti din odaia vecina se interesau "cum merge". .Pentru ca asa vreau eu. ca îi e frica.Eu plec.Dar de ce vrei? . . ma.Lasati.Hai ca se-ncalzeste. Bratasanu a multumit. Dar lucrurile s-au sfârsit altfel. Bratasanu protesta: . ma? îi apropiau paharul de gura.Ti-e frica sa nu te-mbeti? . ..Azi e noapte sfânta.

pe calul balan. Nu ne-au sarutat lung. Doamne. a femeilor isterice. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. Ne-am urat. Ceea ce poate fi socotit un lucru trist. Am mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. Nu pentru ca e urmata de duminica. La vârsta noastra. Dar au trecut ani dupa ani. însa. unde nu gasim nici dragoste. Iar Poprisan. si de timp. Pai. Poate am visat si noi . Adolescenta noastra îsi tesuse. poate. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le chemam atunci când suntem tristi. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu. noaptea. despartindu-ne definitiv. a trebuit sa deschidem ferestruicile. însa. SFÂRSITUL PARTII a II-a PARTEA A III-A I. tini-mi-l. Cu saua verde (bis). pentru ca era ziua lui. alte chipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. Robert ar spune a dragostei. Noi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei. cautând sa para netulburat. Casele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. Nu ne-au privit în ochi. tini-mi-l. Sâmbata noaptea. rânjind. în iatac. ca sa ne mângâie.asa cum se gaseste scris prin carti . De altfel. 73 . unul altuia. Dupa aceea. Sunt si aici examene. din pricina fumului. pentru ca era prea târziu. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. SÂMBATA Trebuie sa scriu aceasta: asteptam sâmbata ca pe o zi rara. nici femei isterice. Curând. foarte veseli.lipsiti si de fascinatie personala. fierbinti si rautacioase. Gândindu-ne si dezbatând mult. când suntem singuri. Si sunt tot atât de necesare. Când ne-am hotarât sa plecam. Nu ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. cu buzele strivite de buzele noastre. Poate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. Am iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim. Doamne. Noi am mai ramas înca multa vreme.I-au dat drumul! Bratasanu a pornit singur prin zapada. Nu ni s-au apropiat. Adevarul este. ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Roza. lucrul acesta se petrece foarte rar. Au ramas naluciri tulburi. cu pleoapele apropiate. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale.femei cu ochi negri si priviri de jaratec. eu am mers pâna acasa cu Dinu si am fredonat amândoi: Pe calul balan. altul. si de bani . Noi . cu rasuflarea sugrumata. rascolindu-ne sângele. Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. era patru si jumatate. Nu mi-l pierde (bis). "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de Craciun la Fanica.nu ne încumetam sa "cucerim" femei. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosii.

: parau în pretul trupului. Restul s-a petrecutfara emotii. Ceilalti m-au felicitat de alegere. cu teama. nici dintr-o parte. Apoi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. Poate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. 74 . Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în schimbul celor doua bancnote. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. lovind gardurile. am rostit un nume strain. m-am desteptat. I-a numarat. afectând gesturi de felina. cu sfaturi si glume. nici dintr-alta. o data cu ceilalti trei. înecate în râsul spart de fecioara beata. Asteptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". De dragostea mea. apoi si-a ridicat rochia si i-a înghesuit sub ciorap. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. eu m-am trudit sa cred. Ne îmbiau carnuri despicate obscen. Am privit si eu. Glas soptit. Eram scârbit si umilit. ciudat. La rându-mi. pulpele se dezgoleau. A zâmbit tot timpul. Am pasit la început cu teama în curtile pietruite. si îmbratisarile din pat. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. Afara. Ceilalti se aratau. ci de cea a femeii straine. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. De trupul care s-a daruit mie. Am întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. si patul. Nu mi-e rusine de aceasta. Am intrat în curte. "Fata" s-a întors. O rochie dureros de scurta. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. care trebuie sa ramâna numai al meu.. tulburat si îngrijorat. si sa-mi sfaram pumnii. Aceasta era dragostea? Trupul? Femeia? Eram ispitit sa scuip si sa plâng. M-au îndemnat sa fiu vesel. Dar am înteles ca "fata" minte. Eu nu stiu nimic de ceilalti. A zâmbit si ea. zgomotosi. Prietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. Nu voiam sa-i întâlnesc ochii. Dar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". Apoi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. însa. Ne-am apropiat de ferestre. cu ceilalti. eu eram. A trebuit sa fac si eu acest pas. fara mâneci. batând în geam si zâmbind. careia trebuia sa-i vorbesc. iluminati sau crunti. A încuiat usa si s-a apropiat de mine. Am râs.. respectând tariful cartierului. Am lasat. Inlauntrul sufletului. Ceea ce m-a descurajat. Nu vreau sa popularizez pe strada.In locul lor. De acum nu mai eram copil. întelesesem si eu aceasta. si camasi stravezii vadeau forme moi. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. M-a întrebat cum ma cheama. De aceea. Voiam sa alerg. De altfel.. "dupa". cercând sa zâmbim. Pentru noi. banii pe masa. Eu îmi amintesc de noaptea mea. însa. si guri înrosite murdar. Eu ma cunosc: nu sunt "dragut". Odaie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. Tremuram nu de teama revelatiei trupului. Plateam eu. sleite. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. multumiti de curajul meu. I-am facut semn. desi tremuram. "Fata" mia zâmbit. Pentru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. Obraji tineri. Mi-am ales trupul. curajosi. Ne-am deprins cu greu. M-au însotit pâna la usa. sarbatoritul. si ochi stinsi. Noua ne zâmbeau buze ce se cum.

saraci si cerebrali. Noi. Nu ne îngaduim nici perversiati senzuale. care stapânim un trup în schimbul a doua mici bancnote albastre. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. Eu. Si cu atât mai putin sentimentale. Noi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. straturi în suflet si asteapta. Dar ele sunt ale noastre. daca avem timp. De ce sa ne ascundem? Dragostea noastra e sincer fiziologica. Ne sunt impuse chiar de viata. Am râs. La ce bun? Ne-ar antrena într-o lume noua. ne supunem fara parere de rau. Sau mergem la cinematograf. Noi toti. fiziologie. târziu. Acestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri. 75 . discutând. iar nu împrumutate. Nici sentimentalism. Discutam îndelung. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. alte pareri asupra femeilor. Dar mie mi se par firesti. Cântarim din ochi fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. Dar aceasta nu dureaza mult timp. curioase. Acestea se astern straturi. Poate sunt departate de adevar. Adica. Ceea ce se reduce tot la fiziologie. Faptul se îndeplineste corect. înfiorând. Dar exista. în curti tainuite. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". Toate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. în forme neasteptate. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. La un colt. ritmic. Din pricini felurite. Cu Marcu discut patimas si entuziasmat. la anumite ceasuri din noapte. Ceea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. alegând. ne închegam. Si m-am bucurat. m-am surprins pasind mândru. Au trecut apoi luni dupa luni. Trupurile se apropie. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. Faptul poate supara pe moralisti. Iubesc si sufera. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. Ne încredintam cât am fi hotarâti sa platim fiecare în schimbul posesiunii imediate. La petreceri se danseaza. Câtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante. Frecventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odihneste nervii si ne limpezeste creierul. nici Robert. fara glas. Si pasim. Cu atât mai bine. Pentru ca întotdeauna ma contrazice. Urmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. nici senzualitate. Sau se pervertesc. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. încep sa calce alaturi de dragoste. sau ne cumparam caramele si ratacim prin Cismigiu. nici impulsul sentimental. fara sa stim. cei lipsiti de "cuceriri". Aceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. Deci. Nici Dinu. Nu cautam nici voluptati îngaduite de tarif. numai fiziologie comercializata. Dansurile nu sunt artistice. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. Sau deviaza.M-am întors singur acasa. Dar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. Poate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. Si ne alegem distractiile dupa timpul liber si dupa banii pe care îi avem. si aceasta mi-e deajuns. Noi. dupa miezul noptii.

Numai creierele. cel putin la început. Continuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim explicatii si concluzii asupra noilor cazuri. Ci pasim în noapte. si sânge tulburat. cu care ne mândrim amândoi. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. Asteptam întotdeauna pâna ce ne hotarâm sa ne alegem "fetele". dezgolind pulpele pâna sus. Ajungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce chipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. fetele asteapta. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine. suntem nedespartiti. Si parasim curtile cu felinare rosii. ne întrebam despre femei. suntem autentic sentimentali. Trupuri tinere sau vestede. le mângâie cu priviri blânde. Carnea framântata se odihneste. zvelte sau trunchiate. zâmbind. El e sceptic. îl cernem si îl valorificam. De ce sa ascund? Am privit adesea. Creierul. moi.Si aceasta îmi place. cu umerii obrajilor dogorâti. sau stiintele favorite. Umerii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. ochi masculini au cântarit si au hotarât. Comentam faptele inedite. discutând. fetele cerceteaza grupul. Aceasta le însufleteste. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. aprinse. despre dragoste.cunoscând rana . 76 . eu. eu. dârji. El e materialist. alaturi de trup. framântându-ne creierele. Amândoi. El calm si afectând o rece indiferenta. Pentru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. iar eu îl initiez în orientalism. îsi întind picioarele. Dar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. Femeia batrâna din colt. despre trupuri. care pregateste cafele. eu. Pasim alaturi. care se cer justificate. Discutam cu aceeasi patima. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. stravezii. Tot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. torent nestapânit. în adâncurile sufletelor noastre. în noapte. în miez de noapte. Si tintesc cu ochii grupul. scurte. Bratele se împletesc. Privim si cercetam vizitatorii. în tramvai sau la biblioteca. Ne controlam impresiile. Dar pe toate le privim în lumina inteligentei. Am mângâiat cu gândul carnea tovarasei ispititoare. Sânii. Pentru ca nu ne întelegem. ne daruieste mecanic raspunsuri. Câteodata. îsi coboara formele. Soldurile fara rod împietresc. la încheietura soldurilor. fetele se ridica repede si ne ajung. Si . Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. asteptând semnul celui indicat. Vestminte de iatac. Ne îmbie. Prin fereastra. Celelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. pe spetezele scaunelor sau atârna. Se ghicesc oase înfierbântate de munca si muschi sleiti. victima metafizicei. Cinic. în curte. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse. în odai cu perdele groase. lacom. Am sorbit mireasma feminina cu ochi înghetati. La rastimpuri. Cu capetele în lumina apropiata a lampii. dogmatic. El îmi comenteaza texte anarhiste. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. cu miscari potolite. Amândoi întelegem aceasta. zâmbind. Dar locurile si oamenii sunt prea ispititori. Ci din curiozitatea de a le privi cât mai mult. Dar asteptarea nu dureaza prea mult. rotunzi si mari. Nu suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism exagerat. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. Ne soptim observatii pretioase. Am cutreierat prin locuri ascunse. neînsufletite. Discutam ultima carte citita sau articolul lui Cocea din Facla. obisnuit sa se întrebe. zâmbitoare. îngreunate. solduri si sâni tainuiti. Intram. cele cu noroc se înapoiaza. Nu din dorinta de a selectiona materialul.ne straduim sa o ascundem. în încaperea cu scaune multe si cu icoana. Când ne hotarâm. începe.

sau înalte. Voi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. istovite.. si nimeni sa nu ma ia în seama. Mi-e teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. si madularele mele vor scrâsni. truda ]linistitoare. dezgustate. Si ce trup mi se va împotrivi? Ce pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. pe fiecare. curajosi? Buzele VCM musca. rasar trupuri cu farmece. Am poftit crunt pulpe si umeri albi. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. cu perverse si dracesti rafinamente. Nu chip frumos si haine colorate. Nimeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâlharesc carnea si dezgolesc trupuri. se înfioara asteptarea. Trupurile îsi întorc privirile de pe chipul meu schilod. spumoasa revarsare de vreri. Trupuri ce tremura. ritm vivace. se în potriveste groaza. mândre. Si izbânda mea va parasi alaturi. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. Iar pleoapele se apropie si privirea se întuneca. sfioase. bratele vor despica trupul în miscari. voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în ochi. ci numai adumbresc. si brate care stiu mângâia. Dar trupul meu va fi stânca. Virilitate dezrobita de povara lubrica. si musca feciorii. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge.. ca un sex ce se desfata si stapâneste. Trupuri hranite cu seva fierbinte. Micsorati în pleoape vestede. Trupu-mi va fi stropit de sânge. în vânt. se înfierbânta dorinta. rosii. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. deasupra cearcanelor de nesomn. când degetele mele se vor înfige.Când ma furisez încruntat pe strazi. nu va mai fi astfel. Eu n-am nici ochi frumosi. si buzele se strivesc livid. Trec pe strada grabit. în mânie. ma vor cauta. furisati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. ca pe o bautura scumpa si rara. Vedenia biruintei mele asupra celorlalti. le mângâi si le fur. . Si 77 . Voi vorbi. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc. câta cruzime si câta ura se ascund într-însii. Gesturile melej vor trada pofta necurmata. Nimeni nu banuieste câta pofta. ipocrite . Virilitate stralucind cu straluciri stelare. As fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins. Trupurile cauta obraji rozalbi si buze groase. palpita nerabdarea. albastri sau negri. Cu ochii. gândurile acestea ma mângâie. privire dârza. Dar acum. Pentru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul. senine. nici buze rosii si nu le voi putea darui. tovarase cu uimire în ochi. viril. Dar. si muschii se vor încorda. Sunt urât. si ochi mari. Trupuri zvelte în vestminte ce nu dispretuiesc. în desfatare. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare. mângâierile care au multumit si înseninat. Vedenii ma ispitesc sa zâmbesc. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite de strazi? Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf. înflorite în zâmbet si în pacat. banuitor. Trupuri I în care se tortureaza simturile. fierbinti. Sunt urât si întunecat. copilaria. La colturi. Ma vor chema atunci si ma vor! iubi. Ce am eu din toate acestea. Furia se potoleste. mi-e teama. înca.. Cândva. ochii mei nu sunt luati în sea-ma. cu lacrimi ipocrite de miopie. Trupuri ce nu ascund nimic. în curând. Desfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. în car4 ne? Ce pulpe se vor strânge? Ce ochi ma vor privi. piept otelit va coplesi sânii albi. si oasele se sfarama. Voi vorbi. Ci sex pur. Trupuri plapânde sau provocatoare mignone. si vor simti caldura cuvintelor mele si jar din faptura mea le va biciui carnea.tulburatoare. cucerind.. încruntat. Peste multi ani.

Nu vreau sa fiu Giovanni Papini. Adolescenta chinuita de miopie si de obsesii cerebrale. acolo unde Eu trebuia sa ajung. Vedeniile ma întovarasesc. Eu voi fi frumos. la adapost de lumini. Aceasta va fi tinta vietii mele: sa ma deosebesc de Papini. Am sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc ochii mari. Papini e urât. nevazuti. Astazi. Am 78 . Si atunci. Romanul meu nu se va mai închega niciodata în pagini si capitole. Si ochi verzi. roasa de nebunesti ambitii. Ochi negri. si fericiti. e miop. nu mai astept sâmbata. De acum. Nu vreau sa sufar suferinte straine. atunci. pentru ca mi-a scris viata. a creat Papini. prin desis. PAPINI. La rastimpuri. mari. EU SI LUMEA Am citit astazi Omul sfârsit al lui Giovanni Papini. ramân iarasi singur pe strada. Dar nu eram sfârsit. ma închipui ajuns pe culmi si ma odihnesc. si le cântaresc farmecele. a consumat. Ochii sclipesc. ca sa ma întarâte. L-am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. II. a ajuns sus. de invidie pe cei cu chip frumos. înainte de apusul soarelui. Daca Papini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu —. daca ai lui sunt. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. Dusmanul meu de moarte e Papini. sa nu ma banuiasca nimeni. Le pastrez în mine. în carne. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni. Copilarie înveninata de furie ascunsa. Tot ce puteam face. De-acum. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. am murit. Ochi limpezi. Nu puteam fi sfârsit. Trebuie. alta lumina îmi va lumina chipul meu schilod. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe Giovanni Papini. a calcat în picioare. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind Omul sfârsit. a siluit. consumata în plâns. El mi-a furat comoara sufletului meu. Iar eu trebuie sa ma schimb. Am sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. si mi-am lovit trupul. Dar ma trezesc repede. Si am strigat în singuratate. El a vestejit. negri. voi avea patrunzatori si limpezi ochi. si le stapânesc. a ajuns mare. Si l-am iubit. Apoi. Nu vreau sa mai fiu eu însumi. Am sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. si nu l-a mângâiat nimeni. L-am urât. Obrajii uscati se întuneca. sunt si eu sfârsit. si îmi aplec tot mai mult ochii în caldarâm. Urc înca. tulburat de vedenii. daca ai lui Papini sunt verzi. Alte priviri se vor scurge prin ochii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. mari. e spaima. Nu vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. sa nu fiu el. Sângele se umfla în grumaji. Acela eram eu. cu gândul. Sa nu ma vada nimeni. Si pasesc tot mai hotarât. Pumnii se strâng. Sa nu seman cu el. Binecuvântata moleseala mi se strecoara. Nu vreau sa fiu Giovanni Papini. Eu am vietuit viata lui Papini. Nu vreau sa fiu altul.le dezgolesc de pe acum. Zâmbete în suflet. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. Si am lacramat. biciuita de neputinta. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. de ura pe cei bogati si puternici. Pasesc în umbra castanilor. tot ce puteam crea. N-am ajuns. Si prin aceasta s-a înaltat. Dumnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si gheata glumei perverse. aceasta nu ma înspaimânta. voi vraji femei.

si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. EU! De-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. S-au coborât. înlauntrul sufletului meu. am savârsit acele fapte care ma apropie de Papini. Am fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu: Papini. Orice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. nici naluciri stupide. tot aurul. Imi bat joc de vointa lasa a Creatorului. Si lupta împotriva mea: cea mai crâncena lupta. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. imbecilii si infirmii creierului. Si adevarata lupta. Papini m-a ajutat sa fiu eu însumi. alte trepte. Ceea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. tot mai sus. Papini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata Lumii si sa strig: iata. în chipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. searbezi. M-am aflat pe mine însumi. si eu le privesc de sus. departe de sufletul meu. Caci am de unde risipi belsugul. si alcatuind indici. As vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. Papini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. Voi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. Viata mi-a stors alte preturi. Lumina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. rosu. Nu mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. gata sa se zvârle mai sus. sfarâmata. Am fost creat ca sa-mi plâng viata. acesta sunt Eu. în pumnul Demiurgului. sângerat. voi fi altul. Voi rodi pretutindeni roade noi. M-am chinuit si m-am desfatat citindu-l. la picioarele stapânului meu: Papini. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. Preturi pe care eu le întrezaream.. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. si durerea mea. In curând. Imi bat joc de soarta mea.. Si îmi bat joc de mine însumi. fierbinte. De acum nu mai îmi e teama de ceilalti. Trapul meu va fi vesnic încordat. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe Papini. de bucuriile mele. o umbra. As vrea 79 . o data cu soarele. Cine cuteaza sa se apropie. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. fapturile ce compromit sexul. Nu mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. care de-acum nu-mi vor folosi la nimic? Ce-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndeplini? Ce-mi pasa de nazuintele mele. De acum va începe adevarata viata. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. Cei multi si cei prosti. acum. Puteri neasteptate ma covârsesc. a Lumii si a Demiurgului. suvoaie fara numar spumega. Dar aceasta nu se va întâmpla. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. EU! De-abia acum înteleg toata pretuirea. natângii cu ochi frumosi si cu fruntile înguste. Au cazut în ape întunecate. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. de razbunarile mele? S-au coborât. asteptând porunca sa se reverse în lume. îmi par toti neputinciosi. Voi lumina alte întunericuri si voi urca. Lupta împotriva lui Papini. Am muschi grei si oase tari. o zdreanta. Ce-mi pasa de ochii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. de durerile. cu vointa mea. meschini. netemator de jarul ochilor si gândurilor mele. Ca eu. Papini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. si zâmbesc. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. Ca nu sunt decât un epigon. Dar nu mi-e teama.fost. si sânge mult. Voi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. Am fost masca cu chip de lut.

toata. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. Gloria de romancier precoce nu mai ma ispiteste: A trecut un an. si apoi le-am uitat. si poarta vestminte stranii. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. Si n-am gasit nici un suflet prieten.. Incet.. Si ca romanul meu e copiat dupa Un om sfârsit. nu avem ce sa ne spunem. aproape zi de zi. Si am ramas tot mai singur. Si eram acolo singur sau cu Marcu. Ma întreaba. la biblioteca. M-au lasat sa pasesc înainte. asa.. pe înserat. pizmas si certaret. însa. As vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. si m-au miscat. UN AN A trecut un an. Dar Robert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. menite sa ai ga atentia. si vedeam studente. sa-mi ravaseasca sertarele. Dupa-amiezi dulci si înserari linistite. cineva dintre noi doi va zâmbi. Si n-a murit nici unul dintre noi. S-a înscris la conservator. Am râs de multe ori cu Dinu amintindu-mi de el si de planurile mele. prieten cu adevarat. cu cerul însângerat. Unii ma privesc cu neîncredere. Il voi întâmpina. împreuna. singur.atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. îl voi lasa sa-mi pipaie încheieturile gândurilor. sa stinga rani vechi. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. adolescent miop. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele. Ce scriu? Ce a fost esential pentru mine în timp de un an? Au trecut fapte dupa fapte. si vedeam perechi. Chiar lui Giovanni Papini. si a cazut. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. coplesiti. As vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii.. si sa privesc în ochi miile de zdrente care alearga acum pe strazi. Primavara pe care am petrecut-o. aproape fara sa iau seama. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijuteriile mele. întristând. Ceilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. eu îl enervez. As vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de duhul meu Ma va afla. cu Bricterian. Sa vina. înteleg cât de mult ne-am schimbat noi si cât de mult sufletele noastre. Am recitit tot ce am scris . Ceilalti au trecut si acum sunt la facultate. Nu e bine asa? Si nu am vrut chiar eu aceasta? Ma gândesc. si eu 80 . Si eu mam închis tot mai mult în mine. III. Ce departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. sub teascul cartilor mele din mansarda. Nu mai suntem nici colegi..pâna aici.. El ma plictiseste. . Am citit mereu si am scris. Poate.Ce mai citesti? Si eu îi arat cartea pe care o am în fata.. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta.Un an. De ce sa scriu? Romanul adolescentului miop mi se pare inutil. Am trait cu totii. Furtuneanu si Bricterian. încet. M-am racit cu totul de Robert. eu îl cred naiv. la urma. Si când vine la mine. Dar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze. El ma crede pedant. El a dat clasa a VUI-a în particular. Ma viziteaza tot mai rar. dar parca am murit multi. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al neputintei ciunge. care se coborau în biblioteca. Nu mi-e teama de nimeni. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. pentru ca nu stie cum sa înceapa: . Si amândoi ne privim cu neîncredere.. A trecut un an. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia.

cenusii. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student.. însângerând bulevardele?. Am închis cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu 81 . în fata aceluiasi volum enorm. acum. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. Citind.. Si asa s-a scurs primavara. si eu tot în biblioteca astept serile. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. Ceea ce m-a mângâiat. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. Atunci poate sufeream mult. monotone. M-am schimbat. însa. mult. Dupa un an. Marcu. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. si îmi povesteste. nimic. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. ci ca aceasia e fericirea: singuratatea. si simteam atât în suflet. Amintiri. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi ochii si anii cei mai frumosi.. Dimineata. aproape toti prietenii mei au iubit. Dar n-am izbutit. Dar stiu ca nu va fi asa. N-a scapat nimeni. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. Iar zilele treceau una dupa alta. si tot ceea ce faceam. si tot singur ma întorc spre casa. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic ochii. Iar în biblioteca nu mai eram eu. care se preling pe ziduri. nu gasesc decât în el. Cea mai mare parte din timp petrecând-o citind.. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. am avut perfecta constiinta de mine însumi. Dinu s-a facut mai frumos. urmarind cu ochii un fluture alb? Când m-am întristat. Si mereu ma gândeam la viitor. Incolo. comentam. Poate scriu acestea.. deci. Timpul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. pe drum. si mereu doream alte carti. si studentele îmbracau rochii subtiri si albe. Am înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. Dar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericirea?. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. De ce sa-i ridic? Iar lânga mine. coplesit de apusuri reci si rosietice. De aceea. pe care nu le pot distinge în timp. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa. Nu stiu cum a trecut iarna.. dupa un an.ma gândeam la facultate. Aceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. Si erau atâtea gânduri. si nu aveam cui sa le destainuiesc. nu stiu cum a venit primavara. Dar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un an? Fiecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. faceam pentru viitor. iluminate de aceeasi dorinta. Când am vazut eu cea dintâi floare? Si când am zâmbit eu. Era cineva care citea. Numai eu. Dar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plâng? Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. Am încercat de multe ori sa aflu cine sunt... Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. Pastrez vii câteva zile din vacanta Pastilor si câteva saptamâni din vacanta mare. Petrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. Dar e atât de saracacios. si ele erau dragalase si zâmbeau. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsa? Dar astazi sunt trist. De aceea.

De aceea. ca întotdeauna. nici zbuciumul. sfarâmând dintii. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. si l-am calit cu gândurile mele. care navaleste din adâncuri. A trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. Sau adormeam frânt de oboseala. altminteri. strigându-mi izbânda sau durerea. si trupul se împotrivea. e anul vointei mele. daca as reciti. si îmi cânt lauda. PRIETENII 82 . Dar e anul meu. Ori. Le îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. cu pleoapele vestede si grele. Dar trebuie sa le rechem. Iar mâine voi fi puternic.le-am uitat. Dar ei nu cunosc patima mea. si voi lupta. triste. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. Munca pe care o împlineam gemând. si ameninta. nici prietenia. dedesubt. rasuflând sforaitor. Am muncit. si zguduie temeliile fapturii mele. Si ma desteptam în racoarea zorilor. Pentru ca. Iar fata se usuca. nici melancolia toamnei. Si. cu fata încordata sau împietrita. imbecil. Simt clocotind în vine. eu sunt mândru de minunea mea. Unicul si atotputernicul stapân. Pentru ca eu sunt singurul stapân al trupului. si ma frângeam în caldura patului. Dar eu nu o voi mai putea ascunde mult. O viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte.daca le-am cunoscut . rabdatoare. Pentru ca asa am vrut eu. Dar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. strabatuta de fiorul vietii interioare. sunt si eu câteodata obosit. si spumega. când ma destept. ceasurile mele triste sunt trecatoare. deci. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. as râde. O viata pe care cu greu o acopar si o ascund. Eu am vrut sa le uit. Ce sa fac cu amintirile? Amintirile sunt icoanele timpului pierdut. sunt vrednice de eroii lui Ionel Teodoreanu. Cei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. în piept. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. luminându-mi-se minunea. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. Eu stiu ca. Sau . E drept. Dar eu înteleg. statornica. IV. dupa lupta. viata. si se ridica. nici nostalgia crepusculelor campestre. si creste. si ochii se învinetesc înfundându-se. strângându-i. cu ochii înclestati de tinta. Iar în noaptea aceasta. Cu atât mai bine. Toate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. Ceasurile triste sunt trecatoare. suierând. Roadele sunt ale mele si numai ale mele. Eu nu mi-am pierdut timpul. si se înfierbânta. nici durerea strigatului cocorilor. la tâmple. va veni izbânda.îndurerat ca un adolescent. Dar acestea sunt false. Nimeni nu-mi banuieste viata. N-am cunoscut nici iubirea. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. Dimineata. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini duioase. nici biruinta mea. cu fruntea înfierbântata. dulci. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. oftând în somn. nici bucuriile trupului. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. Dumnezeu. Adevarul e ca astazi sunt trist si. Noaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. nici lupta. Si ma slavesc pe mine. si eu sunt Dumnezeul sufletului meu. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. nici îndoielile. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. Munca continua. O viata care creste si se tulbura. în zori. acesta e anul meu. anul meu e gol si sterp. iar pe frunte se adâncesc dungi. se ascunde altceva: pofta.

. Am vorbit despre lucruri de-abia încheiate. miop. cu care am copilarit si care ne cunosc.E cinic. In mansarda s-a facut. N-a tradat o lacrima. Noi ne aratam revoltati. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. Se îndobitocea din vacanta în vacanta.. aleasa din profesorii liceului.. Dupa glumele lui Radu. încât ma socoteam aproape fara prieteni. putin stânjenit. venind de la cârciuma la liceu. Pasii mei ma înstrainau de prieteni. grea. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. grea. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. Si.. Eu ma gândeam cât de inutil e Jurnalul acesta. care ne vor cântari în trei minute. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. Ajunsese cinic si vulgar. Bea tuica dimineata. rau. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. A fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima. Cei care învatau înainte.Eram sigur ca moare. cu chipul lui de tobosar. planuind. Radu îsi fuma tigara. ca sa ne bucuram de venirea lui Radu.Am fost atât de singur în ultimele luni. voit fals. murdar de sânge. Am zâmbit. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. primavara. am început sa ne ascultam unul pe altul. deodata. fals. un suspin. beat. doar. vom întâlni comisii severe. rasarit din murmurare. As fi vrut sa plânga. . Acolo. povestea anecdote stupide. sa-l mângâi. cu rugaminti. Se întovarasise cu un fecior de mosier. fara sa-l privim. în mansarda. Si. . la Brasov. E al doilea an pe care îl pierde. Prietenii toti se tradau tulburati. Ne-am adunat. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. nu poate sa învete. sau o bucurie mare. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru Universitate. fuma cincizeci de tigari pe zi. o fata noua cu un suflet nou. Acum. . Profesorii si-au pierdut calmul. si care acum ni se par atât de vechi.. Invatase expresii unguresti si glume germane. In loc de comisia amabila. sa lumineze dintro data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. aici. dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. 83 . Il întâlneam pâna acum în vacante. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. A fugit din internatul liceului din Brasov. sclipirile. atât de îmbatrânite si de triste. deodata. cu dinti lati si buze mari. Mai aveam numai o luna pâna la examene. fugind din dormitor dupa miezul noptii. sa plâng cu el. baietii sunt înspaimântati.Pentru ca mi-a murit mama. pentru ca îsi stia sigura repetentia. Dar prietenul se dezradacinase. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. tacere. Noi râdeam ca sa-i facem placere. dintr-o data. crapate. mai dureroase decât o noapte de lacrimi.. cu scene. fugise. Nu ne-am lasat complesiti de amintiri. Fuma.. Ne-a înspaimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. Ne povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. dar voiam sa ramân singur. uita sa observe si sa remarce caustic. gluma lui a rupt tacerea. Radu a ramas neclintit: nu mai voia sa învete la nici un liceu. Nu putea adormi si nu putea mânca fara tuica. Nimeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat. stinghera si stranie. si pasii lor ma departau. Poate ma îndurera gândul acesta. Ne-am vazut. îsi pierdea bunul-simt. se surmeneaza. acum. Nu se astepta nimeni la un asemenea raspuns. Acum. cu amenintari. prost si puternic. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. Parea plictisit si obosit..

Le-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa .. Robert zâmbeste superior.se va raci firesc.. cum sa îndragostit de critica lui Faguet... fara sa înteleg pricina. cine stie câti vom trece? Dar ne vom aduna peste cinci ani. si ochii priveau un raft cu carti. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. scriind cele dintâi Jurnale. la Drept. De ce ma simt acum deznadajduit. coplesit de tristete. Nu-si îngaduie nici un plan pentru viitor. Eram atât de veseli vorbind. Fiecare împrospata un amanunt sters.. Le-am spus. Multi suntem siguri de corigenta. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un roman? Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul.va fi reprodusa într-un capitol. atât curaj ca sa râdem. Am încheiat. Vom da bacalaureatul în toamna.. Ne spune ca profesorii de la Conservator i-au prezis cariera fericita. Ne vedeam iar mici.Nu-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza.Stim. blând. pe doua carti primite în dar de la Dinu.. Dar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Romanul adolescentului miop. cum împrumuta de la mine Pe Balzac. . cum l-a "înteles" pe Corneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i. cum memoriza din Musset.. care acum sunt studenti.. . spunând ca lucrez la partea a doua. cu Furtuneanu au ramas tristi. de o disperata tristete?. Nu vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.veche de opt ani . altul ia Filozofie.Numai sa nu încurci rolurile: sa reciti la Universitate ca un prim-amorez. M-au întrebat cât am scris din roman. .. Vom întâlni fiecare prieteni noi si. s-apoi. îngrozit..Eu fac cheful de bacalaureat. Noi pastram.. . Cine stie daca în aceasta zi nu se încheie. în ceea ce priveste Universitatea.. taticule!. De ce m-au stapânit. unul la Drept. pe pat. toti. stim! ne grabiram a marturisi noi în cor. din fotografia clasei a IV-a. Invidiem pe Furtuneanu si Bricterian. Fanica apuca un colt de masa si-l ciocaneste. cu Radu. nu vo: putea face. ca de acum vom lua fiecare alt drum. si prietenia noastra ..Nu mai cobiti. Mângâiau cu privirile odaita. Eram miscat. încercând sa zâmbesc. pentru totdeauna. I-am mintit. atunci. descoperind carti. împrumutândule.Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna.Fanica e terorizat de marele examen.poate ultima din cariera noastra de scolari . Am povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet. Daca se întâmpla sa cada? Noi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale. fara sa ma întrerupa cu exclamatii si comentarii. 84 . ca-i semn rau!. pareri de moarte? Nu gaseam nici hotarârea de a ma mustra pentru melancolia exaltata în discurs. Robert vrea sa ajunga actor pe scena Teatrului National si profesor universitar de literatura franceza. Bricterian. înca. Vorbeste Fanica. Atunci am vorbit.. o etapa di viata noastra? Chef de bacalaureat. Prietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice. Nu scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli. prietene. îi e teama sa se socoteasca fericit. Aparea din nou acel Robert cu pantaloni scurti. cum a început Robert sa citeasca frantuzeste. poate. . voi stiti cine sunt. Si atunci..Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum. Ne-am amintit atunci. Am tesut fiecare un manunchi de fire: copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. acum consumate. . asa cum proiectasem de atâtia ani. .

..astept câtiva bani si curajul sa plec. Fireste. spre Sosea. tacuti. iarasi singur. dezamagit. înteleg. Marcu râdea. se gândea la mama lui moarta. . jignindu-ne tristetea.Opt ani. O privesc. si la lentilele mele tot mai dureroase. în racoarea serii. Trebuie sa ma bucur ca am descoperit în Radu un nou prieten.. scara de lemn. Nu sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. Acum stau aici.. tânguielile si gratuita melancolia. sunt obosit. Sunt inutile.. Ne-am urat. si de fratii care acum sunt departe. lacramând.. modest si netrucat de sentimentalism.. noapte buna. Dar adevarul e altul. am ramas iarasi singur. uite-i ca plâng!. care mi-e soarta. mai departe. As putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la chipul meu tot mai vested. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. asteptând noi examene. Nu ma gândesc la moarte. Am stins lampa si am coborât. S-apoi. Voi fi fericit sa închei pentru totdeauna viata de elev. pervers agonia. ce curios pare. Ceilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste. ma oboseste lupta pe care o duc. tainuita. Miezul lui mai ne îmbia în strada. Ci examenul de bacalaureat.. fireste. o masor cu ochii. fericiti. Dar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei. Ne-am oprit în gradina cu flori. Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste\'. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele. colt dupa colt. Iata. Au plecat toti. Dar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum. Ne tulbura senzatia unei despartiri definitive. fara nadejdea biruintei apropiate. cum faceam în celelalte veri. Prin ferestruicile deschise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde.. Fireste. Numai Fanica îsi pastra calmul. Vanciu. Aceasta ne-a suparat si ne-a hotarât sa schimbam discutia. Corigent . e o simpla criza de melancolie. Voi pasi la anul la Universitate sau voi pierde luni dupa J luni. TRISTETI. . Stiu ca trebuie 85 . E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. Cine stie când voi mai scrie în caietul acesta? V. Poate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba. Se facuse seara. în ceasurile rafuielii? Si cu cine ma voi rafui? Simt cum vara aceasta ..Cum stiu ca a venit vara. Pentru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze. Nu avea nici unul curajul sa se desparta... Dar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. pe sub castani..înabusita tragic în odai cu acoperisuri dejaratec – va fi ultima vara. unul altuia. în ceasul acesta. ÎN VARA Iata. De-abia mai pot citi.De câti ani cunoastem noi mansarda? .sa stiu precis. Când se va sfârsi? Ce oglindiri voi pastra eu în ochi.Uite-i ca plâng. ma va lasa corigent.. Radu si-a aprins o tigara. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat. spre Cismigiu. noptile. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem. o caut.ca întotdeauna . De când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. As vrea — cu orice risc . S-apoi..

obosita. ne laudam si ne întrebam de viitor. Nu stiu cu cine lupt. Si chiar adolescenta aceasta în care am vietuit. multimi... din adâncuri.. totusi.De acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. Si ma voi surprinde schimbat.sa traiesc mult. Si prietenii mei. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori.. zicându-mi: Ś ce frumoasa e viata! Si apoi ma întreb. . si mai stearpa iubirea catre oameni. Voi mai întâlni prieteni? Va trebui sa ma schimb iarasi. invidiind fericirile altora. Nu pot sa învat. Stiu eu cine va birui? 86 . Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul.. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite. si ani multi sa rasfira. Si atâtea chipuri pe care nu le voi mai vedea.. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. Dar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfel? Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acum? O data cu prietenii. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. Sunt ispitit sa ma întristez. . Iar eu le simt cum se duc.. stapâna va pieri într-o dimineata. Si eu strain. "personagiile". ca sa-mi însusesc altele. iar eu îi privesc. Cât de putin vreau acum.. si colind Cismigiul... si ratacesc pe bulevarde. atâtea obiceiuri pe care le voi uita. aproape fara lupta. Si ma întreb cum am sa ajung la Universitate. si eu ramân tot mai singur. Miam parasit prietenii si ei m-au parasit. cu suflet proaspat. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunosc? Nu stiu nimic.. Mi-e teama sa nu renunt la mine. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam chiar fata de mine... Cât de departe mi se par vremurile. si dusmanii rasar din mine. Cuvinte ce amutesc sufletul.Ce-mi lipseste? Ce-mi lipseste?. Va trebui sa trec si starea aceasta.. si câte rani se vor deschide. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit. Recitesc caietele de amintiri. Mie teama de mine. simtindu-ma singur. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. asteptând s-o cunosc. Si asa trec ceasuri. Si e tot mai cald.. Dar parca stiu eu de scriu acum adevarul?. si îl vor închide ca într-un ulcior. si gândul se coboara tot mai adânc.. se rup si fâsii din sufletul meu. trist. pentru ca urasc mult. Disperarea muta. sa ploua zile dupa zile.. Cu adevarat. iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti. rafuiala va fi dureroasa.. As vrea sa ploua. Si iarasi ajung acasa. ca si mai înainte. Nu stiu ce va fi cu mine dincolo. Când ne întâlnim. si trec din încapere în încapere. Nu stiu.. Vara. atât de schimbate. Dar socotelile cu adolescenta mea le voi face. Atâtia ani si atâtea îndurari. îmi voi aminti noptile pe care le încep în Cismigiu... Dar ma gândesc ca tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte priviri. nimeni.. Nu voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. de viata. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc. alaturi de atâtea nadejdi. De ce am vrut sa ramân singur? De ce nu e acum nimeni lânga mine? Nimeni... Am ramas sa sfârsesc singur lupta. Si patimesc. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei. si sufletul mi-e tot mai pustiu.. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. râdem. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi meschine. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma. si inima mi se strânge de teama. si ochii îmi vor cuprinde soarele. Pasii ma duc orbi în seara si ochii nu lovesc decât vedenii. una câte una.. si altfel voi privi lumea.

.cu care sa ma I contopesc – de ani. Oh! cât mi-e de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din carti. fara nici o disperare. Schimbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. Unde sunt acum toate umbrele acestea? Unde sunt vrerile. MA CLATINA VÂNTURILE Dar numai aceasta e lumea? De câteva zile ma chinuiesc altfel de întrebari. Din toate acele saptamâni de toamna. Niciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi. aproape fara sa iau în seama. a 87 . oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"? Tot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitole? Am adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti. a golului.. fara sa izbutesc. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura! care-mi oboseste sufletul se va risipi. Au trecut de mult timpurile când chimia si insectele îmi odihneau creierul. De aceea.. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi. scriind acestea. nu aflu cuvinte. Acum. sigur. înnoirile. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. Cit de departe sunt înca de un roman.\'grea de amintiri.j calului cu tritoni. Nu mai cred în ele. de iarna. Eu ma simt altu hotarât altul. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "Bibliotheque de Philosophie scientifique".. Romanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl Cum as putea nota mobilitatea ciudata a sufletului? Iar daca as izbuti. cheltuite resemnat în lecturi'' inactuale. în anii de criza. si lacrimile mele? Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumega.. as fi avut un tovaras. intim ..Se sfârsesc însemnarile adolescentei. Dar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. depasirile mele] sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. înteleg atât de] putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. Au trecut si tim-î purile lui Felix Le Dantec si Haeckel. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc Jurnalul. tuturor acestor schimbari. E dureros. pe care eu le socoteam inutile. si sunt singur în casa aceasta. Cum sa le spun altfel] decât "fapte"? M-am desteptat îmbogatit. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atât? Cât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng... Cum sa lamuresc euŤ Simt ca îmi lipseste ceva adânc.. atunci voi întelege necesitateť. ca tot ce-am vietuit a fost vis. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. nu ghi-f cesc procedeele. culegând ajutor si dragoste? Trebuie sa-mi câstig prieteni? Ceea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva Oare am ajuns atât de neputincios. si temerile. Sunt obosit si trist. masiv. Când voi cuteza sa-mi scriu romanul? Se sfârsesc caiete dupa caiete. nu mai ma multumesc. chinuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. totusi.. însa. De ce ma napadesc amintirile? Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimi? Si nu mai am deloc puteri în mine? Si sufletul meu e cu adevarat naruit? Trebuie sa mi-l schimb? Trebuie sa ma schimb? Trebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele. ma întreb: oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu. VI.. sub i arsita unor îndoieli cemi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. ca tot ce-am facut se naruie. Ceea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. si fiecare poarta alta luna sau alt an. zilele sfârsite inocent în fata Io. Dar. împlinit si. Dar ma aflu singur. ca împlinirile. Stiui numai ca ele se precipita acum.

ma simt atât de tulburat. Nerecunoscânduma în atâtea din paginile caietelor. Ard de dorul unui adevar unic si pur. Acum simt ca si stiinta. mam întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. de siguranta unei dogme. * Dar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. N-as putea raspunde pentru ce m-am hotarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. si crezând ca ies din adolescenta. a romanului adolescentei.. Problema pe care predarea totala o solutioneaza. Cartile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii. orice Biserica îmi repugna. Nu-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale Jurnalului. Dar istoria.si nici nu se poate urmari decât cu închipuirea . renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. La rastimpuri tot mai mari. \'argi. si filozofia sunt inutile. însa. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva. Nu am urmarit . oricum. ghicindu-ma pe alocuri ridicol. Sunt linistit si odihnit. numai atât?. ca acum un an. As repeta de un nesfârsit numar de ori: numai atât. în adolescenta. ca orice lectura care nu te zdruncina. daca hotarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. a nostalgiei. atât de contradictoriu. Nu voi izbuti. anul 1924? Fireste ca nu. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. de naufragiat. Aceasta e tot. e un| simplu opium. si. Si. o confesiune personala. nu l-ar întelege. a mediocritatii. si istoria. totusi. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. de mult stiute? M-am hotarât sa nu mai scriu în Jurnal. câteodata. Eroul ar aparea vesnic contradictoriu. pentru ca .. petrecuta în riguros examen interior. totusi. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. si e mult.. Dar pentru cine marturisirile acestea. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare.el nu-si mai are nici un rost.adolescentei noastre? Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru Universitate si sa ma multumesc acum cu istoria. atât de noua si de intensa. Dar. a unui "ghid" infailibil. Nu e vorba de o nemultumire trecatoare. Si iarasi. Si.. Orice dogma. când cartile îsi pierd savoarea.fara "roman" . totusi. pe care nu o pot întelege si explica. alaturi de necesitatea eroismului. Nu stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. într-o seara. Si. Si m-am întrebat daca retusând personajul Jurnalului meu as mai ramâne în realitate. Simt numai insuficienta vietii Tiele launtrice. Mi se pare ridicol sa 88 . Mi-am spus: adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din Liceul "Spiru Haret". cauzele..formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. de plina criza. de nesatisfacut. a nemultumirii totale. adaug. îngâmfat. o rafuiala. îl deschid. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. Sunt convins ca a-m împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinat. De câte ori vreau sa aflu cu adevarat. Nu mai culeg material într-însul si nu fac exercitii de romancier precoce. de aceea nu pot fi aspru fata de putinatatea rezultatelor sale efective.. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. ma înfurie. Nu stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. Ma întreb cum am ajuns aici: la marea mea întrebare. citesc pagini. Daca l-ar citi cineva. înteleg. în ceasuri de grele tristeti.

fara nici o criza? Poate eu lucrasem pe nisip. multumi si epuiza viata?. filozofia. De ce astazi întrecerea e atât de evidenta si. Adaug.accept. Nu sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. Dar nu înteleg mistica. din dorinta convingerii. atât de putin lamuritor. însa. care m-au departat de cartile cu stiinta. stiinta. Dar lucrul acesta. Iar eu banuiesc ca m-as putea explica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. Pe mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte. Atunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. Pasii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. Dar de ce sa le numesc ale mele? Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meu? Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. viziunile mele. iar daca as ajunge vreodata calugar.. Dar daca toate acestea nu sunt Biserica. Am ramas întotdeauna un curios neodihnit. în Biserica. iar nu din evidenta adevarurilor. cinic. Poate am îndurat prea multe experiente direct personale. absurditati biblice si grozavii catolice. sunt nelinistit}\' daca credinta înseamna altceva? Daca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. ajunge la Iisus? Iata ce simt: 89 .. Nu pot accepta credinta în Dumnezeu. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. cu fiecare durere refulata. Dar. Dar oare. ma simt nemultumit. De ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. Ceea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. înca. atunci. pe mine ma clatina vânturile.. înainte.m-am întrebat: }Atât am vazut eu din viata?" Nu ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. rosturile mele. în Mântuitor. Deasupra tuturor ipotezelor si explicatiilor va ramâne faptul. De câte ori gândesc cuvântul acesta: credinta. cum nu adaugam mai înainte: dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. Acum. Presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. în loc sa ma multumeasca. valorile mele. fara nici o cauza reala. ma copleseste cu acel sentiment al absentei? Ce-mi lipseste? Viata mea launtrica de pâna acum. M-am întrecut. cel putin acum.. Astazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. dupa cum m-am convins ca nu sunt Religia? M-am apropiat de mistica în diletant. disperat. însa. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. istoria sunt inutile? Cât de departate mi s-ar parea acum. Nu ma pot apropia efectiv de duhul sfintilor. as închide ochii si mi-as jura sa nu m* ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. prea departe? Ratacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. Presimt ca se vor petrece altceva decât simple experiente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. Cui? Nu pot sa ma gândesc la Biserica. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. e perfect inutil. în Sfinti. ma întristeaza. Nici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. aceasta atitudine fatisa ma multumea. insultat chiar. Am citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor: din curiozitate. sufletul meu de totdeauna? Poate sunt rupt din preocuparile mele. poate adunasem material inutil. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. Am iesit din mine ca sa pasesc mai departe. Când m-am întrebat: "Aceasta e viata? " . as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. sfârsita în ceasul acesta? Truda mea nu va lamuri nimic. nu pot sa le cred. aceasta nu e o explicatie. nu stiu de la cine. aceasta e sigur. dupa atâta truda stiintifica. Cum as putea.

. Eram toti admisi la oral. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat: arn fost rânduiti fiecare în câte o banca. Dar ne surprin-deam. Au început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. Ni s-a fixat. Si eu.ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. 90 . As fi vrut sa alung tot undeva. Uitam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii.Ovreiul în veci nu piere!. în vara au cazut multi. ind ani de munca universitara. învatam dureros. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. polemizând în biologie si literatura.. si el singur geografia. Ma întâlneam cu Marcu. înscrierea la bacalaureat cu taxa scumpa. si Marcu raspundem prompt. Ne-am întors acasa fara bucurii mari. VII. la acelasi ceas de dimineata. si vointa mea îndoielnica. Am fost cuprinsi. el o geografie. Simteam cum îmi scad puterile. peste un ceas. La teza am rezolvat toate problemele. pe liste albe si oficiale. începuse toamna. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. Si Marcu raspundea sententiind: . Ne umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. A doua zi. în orasul meu. Vanciu biruise. el la medicina. Nu mai ma recunosteam. si timpul meu prea scurt. de febra nestapânita a lecturilor pripite. socotindu-ne studenti. de la primul examen din vara. si din pricina unor întrebari stupide. în sufletul meu. eu la greaca. acum. în fata marelui fapt. si ulitele brune. M-am linistit de cum am început sa scriu. a memorizarilor. si nimic nu înteleg. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. Aceasta s-a petrecut întotdeauna. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. planu.. Eu am învatat fizica singur. Rezultatul examenului de corigenta. ziua de examen a fiecarei serii. Am încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. orasul torturat si trist sub frunze. la mine în mansarda. atunci. Si nu stiu nimic alt. BACALAUREATUL Emotii mediocre la examenul de corigenta. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. Ceea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. Ne-am întors acasa fericiti. Scriam subiectele pe o lista. exact. iar lista era fara sfârsit. Ma descopeream erou. Doi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. pasionati si cinici. Fagaduiam toti lui Marcu glume antisemite. dupa trei ani. a rasfoirilor nervoase. si lasat iar în suflet. Munceam cu un suflet si un creier strain. instinctiv îndârjit. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. învataseram matematica. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. Am râs pe strazi. a sublinierilor cu creion rosu. Eu luam o fizica. a fiselor. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti. Eram liberi trei zile. si sa pasesc eroic. au trecut. asteptând rezultatul. si iarasi înaltat. ca sa învatam. pe care nu le deschisesem niciodata în liceu.. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. cu pietre reci si case albe. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei.

. vinete.. . . m-am surprins calm. Eram calm. Am plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. . profesorul m-a socotit. Dar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni.Stii ceva despre el? 91 . Am plecat fara sapca si fara geanta. fara carti si fara fise. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. Am raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului: relatiile lui Petru Musat cu polonii. pe care . De ce îl persecuta atât? ghiceam ca se întreaba ceilalti. Am început cu limba si literatura româna. prea calm. cu gâturile reci. Dar a cazut\' singur în cursa.Stii exemple din lexicul bizantin? O întrebare stupida. Nu eram emotionat. întrebat.. cu tâmplele supte. Am asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. fireste. Aceasta a bucurat pe al treilea vecin. plictisit. deodata."Acum e seara. fara nici un rost.! cercetându-ma pe mine. dar stiam. N-am putut goli ceasca cu cafea neagra. Nu cunosteam pe nimeni din seria mea. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra. rasfoiau carti din ghiozdane pline. Câtiva candidati.Pe unde intra Nicolae Mavrocordat în Bucuresti când venea din Moldova? _? . Noi. e cald. a raspuns. Ocoleam curtea. Paseam în curtea larga. si trotuarele erau curate. Poate e evreu. dezgustat. am fost chemati în coridorul întunecat.Multumesc. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu.Poti sa-mi spui evolutia sufixelor? Baiatul privea în gol. dar a confundat.De ce nu mai sunt si eu în liceu. Vecinul lui tremura. Miop si suparat. ca sa afle rezultatul. Prima izbânda îmi daduse curaj. ce cauta pe fratele meu. M-a întrerupt. M-a întrebat din istoricii ardeleni. fara sa ma gândesc la nimic. Am raspuns poate prea prompt si încruntat. . Profesorii s-au asezat pe scaune. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. de la alte licee. în clasa navalise prea multa lumina. Mi-am amintit si m-a tulburat.. Dar azi dimineata era senin si rece.Si. unul lânga altul.Ce domn român s-a înecat în Dâmbovita? Aceasta o stia ultimul din serie. zâmbind la rastimpuri prezumtios. fara sa doresc nimic. ale caror raspunsuri nu se pot memora.profesorul l-a sarit. Eu eram palid si îmi torturam ochelarii. Cadeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau.Vlad înecatul. N-am putut sfârsi cornul. Paseam alene. . cu gândurile straine de examen si de comisia care întârzia sa se adune. Am ajuns în curtea larga printre cei dintâi. într-o banca lunga. cu buzele albe. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I. îmi priveam tovarasii: tremurau. ." Dar ma linisteam si paseam înainte. Vecinul meu nu avu noroc. papagal premiant si mi-a pus alte întrebari.din sadism . .Stii ceva despre originile poeziei populare? I-am spus ce stiam. se risipesc miresme de ploaie. La rastimpuri as fi strigat: "Sa treaca! Sa treaca. mi-a spus: . Dupa un ceas. . îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul. Cu dumneata am sfârsit. parerea de rau cu care o studenta în medicina.

. în roman. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. pe un colt de zid. ca un perfect papagal... asa cum îmi fagaduisem. rece. Pe noi ne legau creierele. de atentie.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la echinoderme pâna la om. cei tâmpi. Am luatpatru. am avut si nenoroc. Vecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti. nu-mi va mai fi prieten. Penibil. Pacatele mele n-au fost surprinse. Si nu simt nici o bucurie. voi culege toate stupiditatile. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. N-am stiut nici afluentii Crisului Alb. volumele lui Brehm.. Daca nu voi trece?.. ca pentru nota cinci. poate luam la toate "insuficient". la franceza romantismul.. îmi da. mult. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului. si orga marunta -"ascunsa sub scara. Si de aceea scriu în caiet: ca sa nu uit durerea din ziua examenului meu. trist.. 92 . iar la geografie originile geologice ale muntilor. media. si dulapurile cu carti din care atât am citit. si asta ma doare. .incult . Si cinciul e bun. la limba franceza.. de logica.. Si ma întrista portarul. monoton.. toata absurditatea bacalaureatului. luam cea mai mare nota. Perrier si Fabre. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. E toamna afara sau e toamna în mansarda mea?. Am facut. Daca ma întreba la naturale insectele. VIII. A început sa ploua: greu.. daca îl voi scrie vreodata. Ma pasiona întrebarea. tara sa tip. Am povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale.. Mi-am citit numele pe lista. Daca voi promova. încet. am scapat!.Daca te-ai apucat sa le înveti. printr-o întâmplare. Am rosit. M-am plimbat iarasi prin curtea larga. De acum. Miam amintit lecturile mele stiintifice...la o discutie de filozofie biologica. Voi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. Ma întrebau profesorii. Sfârsisem. nu sufletele. Am plecat fara nici o bucurie. -Bine. cei favorizati. trebuia sa le înveti pâna la capat. M-au socotit naiv." As fi vrut sa-l provoc . Le raspun-deam pripit. furios. cu ochi tulburi. La geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor Apuseni. Pe mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta.. voi promova mediocru. colectiile de insecte. raspundeam. Daca ma întrebau altceva. Eram umilit. sase. încet. Am avut noroc.. Mi-a socotit memoria proasta. Am trecut singurul din seria liceului nostru. La fizica si chimie. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al Casei Scoalelor. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare. FINAL Am scapat. mult. faceam eforturi de memorie. Sunt aproape sigur trecut.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam Cidul. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare .pe el. Miera ciuda ca profesorul .A fost domn al Munteniei. As fi vrut sa-i spun: "Ce?.... Despartiti.. Mi-am înghitit amar umilinta. am raspuns tot ce m-au întrebat. cu platani ca în zilele examenului. fara sa alerg pe strazi. cine stie daca nu ne vom uita?. Altminteri. Dar profesorul nu era multumit. însusirile mele n-au fost rasplatite. în orice caz. Dar n-am putut face nimic.

. îmi musc buzele. Nu l-am scris. de acel roman pe care nu l-am scris. Ma lovesc. Am plâns ca un adolescenta lânga un copac. schite pentru roman.. sa muncesc fara odihna. toamna. Si nu stiu cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. ma chinuie atâtea fapte care trebuie spuse. de strain. câteodata eroici. Am revazut atâtea lucruri. Eram cu totii contururi. note. sa alerg. poate. descoperind un colt albastru de cer. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. m-am hotarât sa încep chiar azi Romanul adolescentului miop... Cum as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict care sa duca la un roman?. Cine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeauna?. însângerata. Se sfârseste. Scriu cu greu. Cartea mea nu va fi un roman. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. Voi rasfoi mai târziu caietul si.Iata ca încep rasplatirile. Dintr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia. Cine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. ca în dupa-amiezile copilariei. SFÂRSIT Volumul II [GAUDEAMUS] 1928 [PARTEA I] 93 . Ma obsedeaza romanul.... singura... Dar am sa-l scriu ca un Jurnal al autorului. ploua. Am venit acasa. Nu l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. O viata se închide. N-am stiut si nu m-am întrebat. firesc si dramatic.. Caietul acesta e înca un caiet de adolescent.. Vreau sa închei Jurnalul în aceasta zi de toamna.. când eu ma simt atât de schimbat. nu-l voi rasfoi – ca pâna acum singur. Mansarda mea a ramas aceeasi: blânda." Sunt fericit ca în gradina ploua. Soarele se iveste din nou. E singurul mijloc de a surprinde realitatea.. sa râd?. Astazi am colindat câmpurile cu miros de toamna. si apoi sa-l sfârsesc. sa-nu istovesc crunt anii tineretii.. pentru totdeauna. Am schitat cele dintâi capitole. pentru ca ma arde dorul de a începe chiar acum romanul. de gânduri noi: Universitatea. si ma simt ispitit sa plâng. Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop. si nu pot munci. ci comentarii.. Soarele se întuneca.Prietenii m-au sarutat. Ploua. De acum va trebui sa muncesc mult. Ma simt furat de noi desfatari... Nu vreau sa ma gândesc la Universitate. îl închei.. trista. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman. . mediocritate.. Si nu pot munci. Nu înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. Câteodata ridicoli. Voi scrie: "Pentru ca am ramas singur.. nostalgii.

în amfiteatrul "Maiorescu". toamna. perechile tac întotdeauna. Zaream prea multe studente.. am lovit o duduie care m-a 94 . Aveau urechile mari.. Si toamna ploua. O purtam numai în ploaie. Zaream tineri cu atitudini de gânditori la congres. Dar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul. cu ochii în toamna. tainuit. lânga ferestre. Castanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. înalt. Totul se rafuia.. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit. ploua. îmi spuneam: nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi ani? Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma". Atunci am hotarât: greaca nam s-o învat acum. Grupurile întotdeauna râd. zidurile tot mai mohorâte. Rezemat de zid. Jos. Gândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca suprema încoronare a activitatii pamântenilor. De ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistit?.Cel dintâi curs. Si mi-erau toti dragi. Trecusera acele nopti tulburate de gramatica greaca. pe bulevard.. pe coridorul ce ducea la secretariat. si globurile galbene rasareau în seara. ploua. Trebuia sa-mi gasesc prieteni noi. în fata unei usi. La sfârsitul orei. "Cea dintâi toamna" gândeam eu. si gândeam de-acum. treceau oameni care nu ne cunosteau profesorii. ma desfâtam. Si zâmbeam... Ma stânjenea palaria. Pe coridoare. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda. Perechile. parul adunat salbatec deasupra cefei palide. perechi si grupuri. O alta dovada: ceream si capatam bani pe cele ce publicam. Curtea îmi era prietena. Fruntile descoperite. Ma încruntam ca sa prind curaj.. si deasupra mea.. .. Dar eu aveam mansarda. Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. seara. As fi vrut sa nu ma descopere nimeni. Sub palaria mare. Pe coridor. . lânga ziduri. Nu cutezam sa vorbesc colegelor. Coboram scarile. sprâncenele încruntate. obrajii rezemati în pumn. Cerul era înalt. Dimineata. Fratele meu a încercat sa glumeasca: studentii sunt poeti si bohemi. gândeam. de-acum. DECOR Castanii erau umezi dupa ploaie. bulevardele reci. Erau si dudui care luau note. obositor de clar si de rar. singur. întarite în ceasuri tulburi?. Casa mi se parea atât de buna.Strazile erau tot mai reci. ascultat lânga fereastra. sufletul mi-era clar... Si nu stiam ce astept. Asteptam. în mansarda. . prea alba. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. citeam. duduile îsi potoleau enervarea închizând si deschizând genti suspecte. Grupurile. ei îmi sunt tovarasi. prea mare si prea neagra. si cum se iscodesc nelinisti. clar. Tufele mari de liliac se umileau în soare. Cea dintâi schimbare: mi-au fost simpatici sentimentalii. Aveam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. De ce ma întristau hotarârile adolescentei. sufletul se tulbura. si toate mi se pareau frumoase.Ploua. în suflet.. Paseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. de draga. Flori de tufanica ma ispiteau. Seara. ci eu sa-i descopar pe toti. Cea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv încheiata: nu mai scriam Jurnal.. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. prea calda.. paream mai degraba un zugrav german. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu rochii prea lungi.. si nu scrisesem niciodata versuri./. si le socoteam asemenea Hypothiei. Domnul vorbea rar. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele..

Daca n-au citit pe Hegel.. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care iam facut. cu câteva chipuri. asteptam pe coridorul cu ferestre largi. Un batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru Camin. încet. Era înscris la Teologie. care blestemau ploaia. Cadea seara.. încheindu-i. Viata se vietuieste înainte. Mai întâlneam o fata bruna. la Paris. domnule. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. de-a lungul bulevardului.. cum orasul nu are înca un cerc studentesc. catre vecin. De arunci o salutam umilit. Dar de ce îi spuneam eu Bibi?. daca cercul ar exista. sunt feminista. feminini. Acum.". iar eu o salutam.Dar mata de unde stii? . ma accepti ori nu ma accepti?" Feminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti. dupa doi ani. nu-s buni de nimic! -Zau?. la Sofia. sa-i cunoasca. apoi rosu. Si studente din orase departate. Am fost palid. Nu pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri. Avea un început de fraza foarte ciudat: "Ma rog.Sa fie sanatoasa. întâlneam studenti de la Teologie. Câteodata venea însotita de un tânar palid si firav.. .Eu. indiscret. Am surprins un crâmpei de convorbire.. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. iar sus. Am început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata.. pe covoare blânde. //. . Altul. mansarda s-a luminat. iar eu scriu ceea ce a vietuit. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina. cu tristeti si amurguri. cu servietele sub brat. liniate. balai. a trecut. Nimeni nu stia mai mult. aproape chel. Si studenti sarmani de la Litere. Ma întâlneam si cu o studenta cârna. cu parul retezat pe frunte. dar o iubea. A fost la Atena. cu ochi banuitori si ciorapi patati de noroi. A rosit. cu barbi tinere si aspre. Ma obisnuisem. Când trecea ploaia. Nu-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs. cu plete. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist. amintirile sunt amare si grele. . Discuta cu oricine filozofia germana si feminismul. Mi-a vorbit.. Faptul s-a petrecut atât de repede. înca. trist. la mine. . deodata. Bibi nu-mi raspundea. Era urât. se înstruneau coruri.privit enervata. Porneau grupuri. PRESEDINTELE Toamna am sfârsit-o singur. Drept si Filozofie. dupa sfârsitul seminarelor. Si scriu o povestire care nu e. cu pasi moi. la începutul lui decembrie. Am aflat mai târziu ca pe duduie o cheama Bibi.. trist.Daca ploua seara. 95 . Cei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit.. ma întorceam acasa. * Toamna. Am înteles aceasta când marturisea basarabeanului: "E asa de inteligenta!. încet. Nu aveam noroc. Si cercul nu exista. apoi palid.. Si. încheiata. mi-a pierit sfiiciunea.. De atunci îmi zâmbea. grupuri la camin. însa. spatos. Unul.. Am surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri. intime.. înalt. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa. Un student basarabean.. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. pe strazi spalate si reci. Priveam ferestre luminate si ghiceam odai calde.

. iata-ma acum student.pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vechi.. stânjenit. . la Universitate.. pentru studenti. si a plecat. si am plecat amândoi la directorul liceului. douazeci.E bine? 96 . am întâlnit cei dintâi fulgi. fericiti.. în odaita. . Unii vor pleca imediat. albe.Dumneata lucreaza înainte. . .. pentru cincisprezece persoane.Asa e. . Dar se face selectie.Decembrie. Voia sa vesteasca. Batrânul încerca sa se înduioseze: venisem acum noua ani. Fireste.. Ma înrosii. Luase Corydon.. . mansarda e a dumitale. la ora 5.. ce de carti. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada. treizeci. Am alergat jos. mai ales.... Lânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "Universitare": Astazi... oare. sediu provizoriu?.Eu sunt. Taceam. prin ziare. cumparase dosare si hârtie. la ziare. cald si scurt.Tocmai. obtinuse cei dintâi bani de la batrân.. mic si sfios. Pe drum. nedisciplinati. socoti volumul aerului din odaie.Nu stiu. comandase la tipografie buletine de înscriere. Doctorandul îsi musca buzele de nerabdare. sa vedeti. . Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartit. Vor stânjeni si obosi pe cei de acasa. o întrunire si nu gasea sala. . sa ma gaseasca singur. . adunase cinci colegi pentru comitet.... era Bibi.Fireste. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa. ... la cantine.. Medicinist.Câti? .Va rog.Ce de carti. Dimineata. La ce sunt bune toate acestea. Ne-am despartit în noapte. daca rafturile sunt curate. A doua zi de dimineata. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet.Am eu o mansarda. acum? începe o noua viata.. . o camera pentru început. Aducea o geanta încarcata.".Numai dumneata ai venit? . nu se poate. . M-am îmbracat.. .. rodnica si avântata. eu am sa citesc ceva de aici.. de care îi leaga copilaria sau liceul. daca jeturile sunt comode.. întorcându-ma singur.... Am primit-o numai pentru coruri. la decanat.Mansarda e a mea. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba. undeva. zorit. aici e o mansarda. am sa-mi mai amintesc. un parinte al sufletului meu de adolescent?. Daca s-ar gasi. Doctorandul s-a împotrivit.La cinci avem oaspeti.Mai mult de doua ceasuri. Doctorandul nu venise. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda.. de directorul batrân. Bibi nu se astepta sa ma vada si. Ne poate da si el o mâna de ajutor? Primeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniri? . Dupa doua ceasuri deschidem ferestrele. Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald.. Am adus jaratec mult si lemne multe.. scrisese apeluri pentru studentii orasului. frig si tristeti. A multumit. studentii si studentele sunt zgomotosi..

Ciudat. Astfel. la Palat. se enerva. re. Ceilalti. Ma privi lung.. N-au avut loc decât prea putine dudui.. în tumult. si. sol.. care fuma mult si-si cântarea cuvintele.Primatul sexului frumos. . la rector.E mult de atunci. Deasupra capatâiului. iconita îsi 97 .. Ascultam cele ce le spunea presedintele. eu îmi cautam mansarda. Cercul trebuie sa ajunga persoana morala si. la pat.. apoi.. mansarda era plina de studenti si studente. Dar cercul nu exista. M-a mântuit doctorandul. Un schior. între rafturi. mica. straini. un sublocotenent în ultimul an de Medicina.Nu sunt cu totul singur... palid. cu geanta umeda de fulgii topiti.Adica cum? . Avea bucle negre. în acelasi timp. A amintit donatia batrânului. sa înceapa ei întâi! Baietii protestara. va putea primi donatia.. Rafturile priveau. cu fruntea înasprita de frig.Nu ma prezinti domnisoarei?. . . obraznici.Cunosc si eu un Andrei. I-am retinut numele. Un manual de Economie politica. . Un tânar oaches fu desemnat dirijor. mute. Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul. Vom merge cu colindele la ministri..Roman? .. la. umila. comitetul provizoriu. persoana juridica. Corul si festivalul ne vor aduce bani. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri.Tenor. conditiona presedintele. care statea rezemat de usa. . O duduie alba si cuminte se supuse.. trebuie sa încercam o "viata studenteasca". Aprobam.Da.Primatul curajului.. .Acela-i de Charles Gide. . un tânar slab si gârbovit. nu pari îndragostit. mi. într-o jumatate de ceas. Nu era orator.Nu te plictisesti d-ta singur aici? Mintii. cu buze mari. cât mai repede.Si disciplina. Cum era sa-i spun ca o cheama Bibi? S-a prezentat singura. Trebuie închegat. dar le rostea definitiv.. . la o masa.E interesant. da... . înfricosati. . miresme de vestminte feminine. Duduia se facu rosie.Domnule presedinte.Ba da. Fum de tigara. fa. foarte bine. student la Politehnica. . Râsete. îsi cauta cuvintele.Domnilor. cu buzele umede si narile tremurând.. Interveni presedintele. Pe aceia îi cunosteam: doi de la Politehnica.O! pardon! Si asta-i Andrei. prezumtios. pe scaune si pe pat. precizai. O rugai sa ia loc pe un jet. cu ochii în carte. Dezarmat.. . Se adunase. Oaspetii mei se înflacarasera. Baietii..Do. . .. cu ochii negri în cearcane. . Fagaduiau ajutor.. umbre.. . Palid. intrase fara sa se vesteasca. .. O studenta. entuziasm. . munca. replica o blonda. mi-ati fagaduit.Noi ne cunoastem glasul din liceu. Studentul înalt si tiganos. îsi dadu parerea. Fetele protestara. Zâmbea.N-ati citit nimic de Gide? .

Nu alegea. care acum d întreba. Fetele ajunsesera prietene. provocator. dorind ceasul repetitiei. Se adunau în jurul sobei de zid. Veneau târziu. fetele. .Selectia prin sex. .. Si începeau sa discute greva studenteasca. Le ghiceam cum. Pe ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate. . într-o dupa-amiaza.. pe îndelete. îi auzeam cum conspira. Baietii. Se aplecau cinci tenori. .. . A trebuit sa se accepte repetitii comune. umerii.. îi ascultam. 98 . în cealalta. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda. altii împotriva.. Duduia cu cearcane sfârsi gama corect. Si presedintele a interzis-o.. gândeam eu.. fara covoare. prin fum de tigara. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. sânii. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti... altii purtati de curent.. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta. am vazut cum se lasa sarutata. baietii. Nonora era tot mai provocatoare. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte. printre carti. . Baietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme.. Erau câtiva îndârjiti. Era "simpatic". Radu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. Fetele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". Fetele au acceptat atunci sa înceapa. Daca domnii colegi vor..Dumneata ce crezi? Eu nu voiam sa cred nimic. Supara fetele. Ma simteam atât de fericit si atât de stingher!. pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa.Domnisoara Nonora ce crede?. seara dupa seara. cu rafturi multe si tigari fumegând.. Favoriza pe Radu. .scutura frunze din coroana uscata de salcie. Bagati de seama sa nu spargeti geamurile.Poate visau. accepta cât de multi curtenitori. Era atât de nou.. . încet!.Numele d-voastra si facultatea? . Se pogora în mansarda..Atât? Se împrietenise cu Bibi. sa discute problema în alta parte. îl întâlnise într-o seara la mine. Sedusese si pe presedinte.Suntem raciti..încet... la capatul se de un student frumos si prost. rasfoiau intrigate carti germane. Aceasta a nemultumit pe baieti... fumau si nu erau atenti la dirijor. Mi-ai luat tot rougeul de pe buze..Cine îmi scoate sosonii? Poate vorbise si pentru mine.Duduile vor face game. discutia se înflacara. Era cald îmre peretii albi. Se surprindeau.. . N-am oferit decât sosonii!. ca prilej de dezordine. De cum sosea cea dintâi fata.Esti obraznic. Interventia presedintelui solutiona dilema. de nebanuit. .. apoi. Zâmbea fiecaruia. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunchii. si ne bucuram ca afara ninge.Aaa?! A doua zi au început repetitiile. sunt tot mai ispitite de mansarda mea. pareri dintr-un Heidelberg ce înviaza. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti. La început. Drept si Conservator.. în discutii: . Corurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada. Repetam Gaudeamus igitur. si ninge mult. într-o dupa amiaza. Unii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup. Veneau împreuna la repetitii.Nonora.

. cinic si "spiritual".. . cu halat alb si fruntea încretita.De vie? . atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti. blestemând. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe. cu priviri de muncitor ambitios. aparându-se cu servieta. cu creierul. pentru ca era inteligent. însemnam pe hârtie. de când aflase ca vine Nonora. . Dar eu îmi cautam prieteni noi. M-ai iertat. dupa ce ne desparteam. cu deosebire în presedinte.Spune-mi. M-a întrebat a doua zi cum îl gasesc? L-am laudat.. Citeam. Nonora îl prefera studentilor. a fost poreclit "Gaidaroff'. Si Radu venea în fiecare seara la mine. festival.în curând ai sa ajungi antisemit. brun.. ca sa ne batem cu zapada. Taberele s-au despartit în câteva clipe. Aple-cându-ma sa strâng bulgari.. O întovarasea numai el acasa. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. îndemnând. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. Inteligent si volubil. Ceilalti erau frumosi si vulgari. M-am întors acasa cu pasi usori. Lecturile nu ma mai nelinisteau. Studentul înalt. pe par. totusi. La cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti. se prefacea curios de stiinta.. Nu urmaream nici o idee intima. Le închideam în creier. izbutise sa smulga o subventie de la Prefectura si aprobarea pentru colinde. împartise sarcinile comitetului.. Dupa ce s-a sfârsit adunarea. Presedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat.. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. tombola. teza în laboratorul de balneologie.Daca ma razbun si te îngrop în zapada? . Nonora râdea provocator. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. 99 . colonie. mult. Radu îmi era aproape un prieten nou. Nu credeau în fagaduielile presedintelui: persoana morala. înscrisese membrii. Ceea ce întelegeam si simteam din carti. Bibi mi-a prezentat pe Andrei: înalt. îsi pregatea.. La a doua întrunire s-au platit cotizatiile... sa raspund. vecin liceului. camin. Voia sa ajunga inginer sef. am glumit. Evitam sa ma adâncesc. chiuind. Tremuram. în ceasul când începeau repetitiile. El voia sa ajunga inginer sef. Pastram aceeasi intimitate în vorba. Continua. în mansarda am privit oglinda mult. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru: ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze. Un fapt care m-a uimit: n-a protestat nimeni. dar îsi ascundea cu greu ambitia. . juridica. Colegii l-au îndragit si îl bat cu bulgari dupa fiecare repetitie.Dumneata tradezi. cu capul rasturnat. am trecut toti pe terenul de fotbal. Avea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit. As fi alergat. Mi s-a parut ca Bibi îl iubeste. .. gasise sediu provizoriu. zi de zi. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. Nonora. Pentru ca parasisem disciplina Jurnalului. La dreapta mea lupta No-nora. spatos. M-am hotarât sa-mi las parul lung. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul".. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei. fara sa fie chemat la ordine. sa ma întreb. simt zapada pe gât. fireste. Descopeream în el. Loveam îndârjit. Bibi s-a tradat.Ai vazut ce sprâncene are?. Saruta cu buzele desfacute. cu capul rasturnat. care sta totdeauna lânga usa.Uite. Se lasase frig peste zapada. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi. în acelasi timp.

fetele în costume muscelene. Ma aflam între Bibi si Nonora. Haide acasa. "De ce?" Eu citai din Cosbuc: "Nu cerceta aceste legi. pe fiecare: .. . Eu: "Zau?" Bibi: "Obraznicule!" Nonora: "împacati-va".. Eu ma prefaceam nepasator. si Nonora care se înecase cu un cataif.. Presedintele. Dupa miezul noptii. Izbuteam. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii. Pierdeam tot mai multe nopti cu Radu. Bibi. Citeam.. Bibi era înciudata: .. Si masa cu belsug boieresc de la Patriarhie. Parasisem ambitiile cu care învinsesem liceul.Vivatprofesores. * 100 . Si regele care ne întreba.....Eu.Domnisoarelor si domnilor. Vorbeam despre Nonora. Ma desteptam diminetile tot mai târziu. Bibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari: "La ce te gândesti?" Nonora raspunse: "La cel care trebuie sa moara". fara sa rosesc.. si presedintele care râdea fericit si sorbea pahare cu vin rosu. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. Uitam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. un director de ziar si la decan. zâmbind: . Eu: "Ai ghicit". care se naruia fara sa-i înteleg.. O blonda. fara graba. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor. Rezumam corect. Descopeream zi: dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat.. Nonora: "Esti nostim"... S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti. Majestate. tot mai bine dispusi. în capatul mesei. brat sub brat. cu zapada înghetata sub stele. sâni ispititori. Se statornicisera perechi. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor. as..Eu m-am întristat stupid.. entuziasmati: . pastrând masca sufletului vechi. îngramaditi în masini mari...".Ma plictisesc Radule. Eu: "Nu mai avem loc pe plic". si Gaidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. un filantrop.. A condus-o acasa.Dumneata?... . A fost fericit ca l-a chemat Nonora.. Radu suferise toata noaptea. uimire. între doua studente care vorbeau cu vecinii.Vietuiam o viata noua. care îsi aruncau glume cu tâlc. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor. la trei ministri.. El o sarutase. emotionat: . Bibi: "în prudenta sta fericirea". Exclamatii. noi aprinsi de vinul patriarhului si îmbatati de izbânda. saruta patimas. Noapte cu colinde la Patriarhie si Palat.. la un prieten. am întovarasit duduile acasa. împrejurarile. cum sa zâmbesc. . citeam.Chimia industriala. cauta-mi sosonii. Eu am întovarasit pe Bibi si cautam fraze în care sa-i pot spune: tu. mica. Spre dimineata. Era surpriza presedintelui: o sala.. Bibi: "Numai atât?" Eu: "Sufar". muscând buzele. Noaptea trecuse atât de repede.. Nonora: "Minti". Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri. Adunam fise în cartoane. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate.. si dirijorul care ne felicita. Austeritatea adolescentei se risipise în toamna. Gaidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în Farmacie. Am colindat.. ochi dracosi.. Eu am adaugat: "Când?" Nonora scrise: "Acum". Nonora. ispititoare. Baietii..

pe care ni l-a prezentat: Gabriel. presedintele.Ma "Malec". Iarasi tacere. Atât. în mansarda se facu.Acum.Esti bun! Ce zici. Fetele se adunasera lânga soba si asteptau.Pe mine ma cheama Gabriel.. Fireste. Ma iertati . Fetele râsera. ///. . îmi vorbea intim. câtiva de la Drept. ma "Malec"? îmi uitara numele. Eu zâmbeam si ofeream scaune noilor-veniti.j bola. . Nonora îi privea provocator. am acceptat. Nu se entuziasma.Ca la Cluj. Andrei erau invitatii. Pregateam balul si festivalul. Ne întâlneam. Duduile îsi cautau tovarasi pentru tom. cel de la Chimia Industriala. NONORA Nu gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea. ma! Hai ba. Gaidaroff interveni.. eu riscam câte un: "Da. . în început de iarna alba. clipind din ochi: . Asa-s eu. co. saracul. blonda Mariuca. Le împartisem: cartilor si cercului. în mansarda.. cu zâmbet umed si cu ochi pistruiati.Domnisoara e studenta? -Nu. . Apoi. Verva domnului Elefterescu ne stânjeni.. E student si el. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet. . pe înserat..Nu suporti vizitele fara galosi? "Seful" hohoti. spaima jidanilor.Nu stiu. La rastimpuri. Fu ajutat sa-si desfaca paltonul.. studenteste!. . Carti se adunau. Si eram fericit... cu glas de bas cinic.. Sunteti antisemiti?. livid si serios. Gaidaroff. La plecare. sa examinam si teza contrarie.Elefterescu. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. Cercul se însufletise. multe.. palid si calm. Tatameu. nu vorbea. A pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului Vasile. Presedintele semna tot atât de multe hârtii si compunea tot atâtea j proiecte. Vicepresedintele. Elefterescu. la Drept.Pacat. Bibi se gândea tot mai mult la Andrei. Ceasurile erau tot mai I putin ale mele. sefule?! Jocuri de societate. fericit. fara sa multumeasca. poreclite "Florenta". . catre Gabriel care nu îndraznea sa treaca pragul: . înca. Radu. doua mediciniste sentimentale. da. ma." 101 . nu se lasa coplesit de efuziuni colective. pupam ca leii!. Râdea familiar... sus. era sa-i înjur.. . .. la mine.. Comitetul era încurcat.. cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala.j mitetul. împreuna cu "elita". . Presedintele a \' hotarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de.Zile stapânite de viata. Zâmbea dupa fiecare discurs.Ce presedinte. îl enervau retorica si cartile lui Nicolae Iorga. ne-o spuse domnul. privea pe Nonora. "seful" a venit cu un tânar livid si serios. Seara. ma "Malec"? "Malec".Stim.Jocuri au sa fie? ..Noi îi zicem "Malec"... sampanie. îti place. simi spunea "sefule"... cu ungurii. surorile bune de la sopran. Se aseza pe scaun... dintr-o data. tacere stânjenitoare. "Seful\' uitase sa-si scoata galosii. si tot mai prietenoasa se arata fata de mine. patriot. am fi fost colegi.. Nonora. cu ochii la ea. In ajun m-a vizitat un student spatos de la Politehnica. .

E casatorit?.. domnule.. începu atunci sa priveasca. fara sa întelegem. am rasuflat. începu sa vorbeasca. zarii prin ferestruica pe "Malec".. livid. resemnat. pe Nonora.. înspaimântat. Domnul Gabriel tresari si întoarse capul ordonat. deprima. Am spus eu c-o sa petrecem bine. grotesti.De ce te uiti. ma!. Presedintele se lumina. "Seful" strânse câteva mâini.. "Seful" facea haz... tacut. insinueaza spaime de cosmar.. "Seful" râdea. . cu sublocotenentii. Domnul Gabriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. Atunci se auzira bulgari moi în geam..Ce facusi. înca. Auzeam si de sampanie. înciudati. Gaidaroff se apropie si îi oferi tigari. fix."Seful" ne-a vorbit de bataile lui. Aia la miezul noptii. fericiti. Râdea magulit. sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa. zâmbind trist. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig..Plânge.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism!. ma "Malec". . Nonora se ridica de pe scaun.. Situatia era ciudata. nimiceste siguranta...Astia ne-au stricat petrecerea!. domnule?.... Ma duc si eu..O nevasta. înfundai lemne în soba. "Malec" o privea. îl auzeam. Mansarda se însufleti într-o clipa. care tulbura.. Privire iritanta. . Aplecându-ma... în curte.. El ? la slujba.Asa-i ca-i nostim?. saracul. Nu izbuti.Eu plec. ma "Malec"?. A fugit..Cine i-a adus. sa petrecem cu studentii. din liceu. S-ar fi spus ca... Ce zici... Nu izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele. ...Asa face el. sa stiti! Nu ma cunoasteti. cum aluneca. Ne priveam unii pe altii.Da. la Cluj.. Dupa ce am auzit poarta închizându-se. 102 . Nonora era enervata.. saracul. schimba scaunul. Paria d'italiano con me e con altri. Sopti.Pacat de sampanie. masa.. îl ascultau toti. . asa la mine? întrebarea izbucni înfuriata.. . Apuca paltonul. ma. .. . Domnul Gabriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. nici mort! Eu beau doua pahare. . Si are o nevasta frumoasa. Gagice. .. ce-i trebuie.. . Si bine a facut: are acum casa... Domnul Gabriel se facu palid.. O enerva. Rumoare.. Fetele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul Gabriel. întorcea ochii. N-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn.A fost lata rau.. înghetat.Asa-i firea lui.. Studenteste!. jvialec" se încorda sa zâmbeasca. trosnind treptele. Domnul Elefterescu îi facu senme. O data esti student! Unuia i-am zis numai atât: "Ma'. nevasta-sa la Universitate.. Se scutura.. jos. calm. Presedintele era furios. ma? Unde plecasi? Stai. "Malec" privea pe Nonora. Azi e mai vorbaret. jocuri... Dar îi baiat bun. . sampanie. palaria si fugi. fara sa raspunda. Radu fuma mult. "Seful" se întoarse zâmbind. Nu va dau voie mai înainte. . aProape cadaveric.. . cu nelinisti comice. Noi aprobam.. se prefacea plictisita.... .

furios. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec". îmi lauda ochii Nonorei.. Eram tulbuut.Cu public. Bibi între mine si Andrei. nu ma plictisi. Cum era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe Nonora? . cu dintii strânsi. "Florenta" între cei de la Drept. M-am desteptat. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului: sa sarut pe Nonora. Lasam sa ma poarte viata. Eu ghiceam urmarile unei încercari ciudate. Bibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui.Una... dar cu 103 . Ma interesau ca un fapt nou si ciudat. Eram toti prea veseli. sarutari prin ganguri. .. încarcând pachetele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara.. -Nu stii. Bibi. cinci. Râdea. . expansivitatea crizei depasite."Malec" sufera de un început de idiotie. . oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote: -Nu întelege. As fi putut ramâne într-o seara singur cu Nonora.. numai pe Andrei.. Dar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor.. . îi luceau la rastimpuri ochii ca un taciune. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc. îmi povestea mângâieri... dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu Nonora. te lauzi.. Dupa sampanie se acceptara jocurile. sefule. As fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet.. care banuia indiscretiile lui Radu. pulpele.. însa. Nonora. Nonora era calma. Stiam ca mai mult nu se poate. O întovarasea Radu. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala... Toate acestea nu ma tulburau. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. noua. retinute de pumnul ei.. pe strazi dosnice.. trei. Pierdusem. Nonora ma opri obosita.De câte ori? încercam eu sa prelungesc.. Nonora.Haide.Si ceilalti care se desfatau. Când ramâneam singuri....Tu începe.. Stiam ca Nonora nu crede ceea ce spune. cu barbati care ma strigau: "Sefule.. un surplus de energie care trebuia cheltuit. obiceiul Jurnalului... Trebuia sa ma apar.. Vicepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar. pe care nu-l întelegeam. Mâneam si umpleam pahare cu vin rosu.. nici nu întelegeam nimic.. . . Numarau baietii. .. întristat. N-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii. fireste ca nu stiu. cercul. ma privea provocator în ochi. începe. Am visat vise stranii. te cheama Malecť!". ..... Radu continua sa adoarma în zori. dimineata. cinci. din însuratoare...Daca esti pervers.. încerca sa ma supere. Si. si nu izbuteam sa încep fraza. buzele. medicinistele între membrii comitetului.Salbatici. Ne vedeam aproape în fiecare zi... socotindu-ma timid. apoi se adumbreau tristi. înabusitor pe gura... sa ma apropii. Nonora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola. Am adormit iar.... lung. îti spun eu când sa te opresti. cum îl saruta. pielita.. presedintele. Si ceilalti care savurau spectacolul. Ascultasem de atâtea ori tângu-ielile lui Radu. la cinematograf.. -E inutil. S-apoi. Radu lânga Nonora. Gaidaroff se asezase lânga Mariuca. deasupra genunchilor. si verva suspecta a d-lui Elefterescu..Pe frunte? .. cred. doua. cum se lasa mângâiata. Se întristase si privea pe Andrei. soldurile. student la Politehnica. patru.Asta i-a venit. cu toate acestea. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru. cum îl atâta.

Stiu. înca. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în ochi se furisau scenele povestite de Radu.Esti un nesuferit! ... Când mi-a spus cea dintâia oara pe nume. dar ma placi.Puneti-mi vin! Puneti-mi vin!. servieta cu acte.. L-a sarutat patimas.. zgomotosi. rezumându-ma sa fiu socotit un exemplar ciudat de puritate. s-apoi îl vestejeste. . încurcat.Tata e de vina. ca nu m-a lasat sa fumez. Numai Bibi.. . într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru.. Am lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de hârtie.. când suportam si eu aceeasi mediocra viata sexuala ca toti ceilalti. Presedintele. Radu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri. purtat de întâmplari?. Dupa lasarea cortinei înguste. care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor.îti tremura narile. Comitetul încerca..Semeni cu un ocnas: si urât. Nu-mi întelegeam pornirea catre Nonora. trista. lada cu costume. Iar eu trebuia sa cânt din Grieg. . de nevinovatie. Pianul era dezacordat... în restaurantul pustiu.. ..Esti enervant si te repeti.Ma placi. ma insultam. fara sa izbuteasca. zâmbind dracesc: "Acum ajunge! Hai. bilete pentru membri...plin ocupat.Sarutam pe oricine îmi dadea tigari.. . A jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi. sa organizeze convoiul. Fetele se prefaceau suparate. cu trei clape lipsa.. în taina: . .. .. Radu s-a îmbujorat.. . Treceau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o. eram umilit. si vulgar.pumnul pe mâna lui umeda. Mi-era teama de ea. si o doream. fu respins de insurgenti. . .Vei fi crezând ca din pricina ta? Ť .. în fata noastra.. Dar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei. enervata de rolul pe care-l juca în piesa.Asa rasplateste ea.Esti urât. nu mai ai nici un haz..Fireste. Cu Radu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari.. De ce îl evitam. Fugi de aici." As fi putut face si eu acelasi lucru. a trebuit sa uite. mars!. Nu l-a lasat sa plateasca. Nonora se prefacea ca râde. ma mustram. Dirijorul insinua un cor.. In dimineata festivalului a venit la gara.. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese.. 104 . Gaidaroff. . si miop. alerga. Poate vrei sa ma scoti regina. Aveam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau. Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca Nonora.Esti apetisanta.. Nu izbutise... Nonora se asezase între mine si Radu. .. Presedintele. dar Radu i-a întins mai înainte cutia lui. sa si-l învete. jucase prea bine. cu ochii vii sub fruntea obosita. Masa.Tu ai sa-mi platesti capriciile la bal. GaidarofT purta trusa cu machiaje. Surprinzându-ma dorind-o.. dar nu si-a pierdut calmul. Bibi era indispusa ca lipsea Andrei. o apara. lazile cu obiecte pentru tombola.. N-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga. un vagon. am fost fericit.

mantouri. .Va rog.Exagerezi. Pe el si pe "Malec".E prea cald aici.. sa intre? Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec". pentru a doua oara.. în clipa aceea intra si presedintele.. aparura din sala Radu vicepresedintele si Mariuca. Provinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete.. E revoltator. adauga timid Mariuca. Nonora prinsese curaj. frate?.Stiti ca a venit prietenul lui "Malec". Pe mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"? Gaidaroff. ... Eram toti furiosi.. nervos. sefule."Leul".. O duduie din localitate ma întreba blând si jenat. Eu îl bat!.. palarii si perechi de galosi.. prietenul lui "Malec".Vai de mine.Spune ca "ce rau o sa-i para". si sublocotenenti care spun.. O sa raciti. ca avem bal? De unde i-ati mai scos. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsa? Nonora i-a explicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu. Nu trecu mult.. Presedintele îmi încredintase supravegherea locului celui mai greu: garderoba.. ..Balul. domnule.Eu îl bat! .. si intra chiar "Leul". Gaidaroff îmi da ajutor si potolea. pe doua mese.. Aproape de ceasul zece. N-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". . Saracul. si familii care consuma multe sticle cu sifon. 105 ..Si e obraznic. comica si ciudata. Asa a racit sora lui "Malec". Raspunderea era mare. . . domnul Elefterescu.domnul Elefterescu.. Vicepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine.protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca . Râdeam cu Gaidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat "Leul".închipuiti-va. îl întrece pe "Malec"!.. Atunci aparu Nonora. curtenitor: . glumind.. Numai de el vorbeste.... . Deschideti geamurile.. ... ironici: "Domnisoara e pansiva".Stiti ca a venit.. fratilor.. .. Si râde singur. ala. ... îmbujorat de vin.Si la toata lumea spune tu.îl bat.. frate.. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii.Fii prudenta.. stim. Trebuia sa clasez patru sute de paltoane.Bine. si logodnicii cu haine negre si pantofi prea strâmti... .. Ne-a compromis cercul.. Erau tulburati... apare . pe care ne silise s-o acceptam. si bate din palme. nu ma anuntati si pe mine ca avem bal! De-abia am prins ultimul tren.. dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil. ne-am grabit s-o sfatuim noi. va spun ca îl bat. . vecina salii de dans si vecina garderobei. nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul....... .. Cine le-a spus.. Ne-a exasperat. .. Eu l-am trimis în odaia noastra. îmi spune tu...De ce l-ati lasat. ce râu o sa-i para... în timp ce noi ne desfatam de mânia Nonorei.

Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare: aceasta e dragostea?... nici cum s-o privesc. sa-i vorbesc curtenitor în public. te rog. Domnisoara e indispusa.Iar sunt plictisita. .Poate stii sa si saruti. Parea ca nu-si aduce aminte. . concluzia. chemarile cresteau.Fara politica. Nu stiam ce sa-i spun.. numai. si tu degeaba astepti sa te sarut. . Ma apropiai mult de ea. politicos si retinut. Si cel putin daca mi-ar fi draga. Nonora îmi vorbea blând si cald. sa-mi parasesc cartile. Nu mai esti interesant.. Si-a ascuns muscatura sub batista. Am asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert. mai mult ca niciodata. Dar ma simteam trist.Asadar..Nonora!... în sufletul meu izvorâra atunci chemari uitate. îmi vorbea mult mai blajin. Nonora era plictisita si fluiera.. care nu-si mai luau ochii deasupra noastra.. sefule.. Ma tulbura. fara sa-mi încurc pasii..Te-ai dat cu jidanii.Nu avu nimeni curajul sa înceapa. sa-mi croiesc hainele la magazine de pe Calea Victoriei.Ti-o dispun eu. Radu si cu mine alergaram în strada. II vad.Pacat. vointa!. Aproape de casa.. Sau e beat. tigarile sunt proaste. sa n-o îmbratisez. Stiam ca se preface. nici cum sa-mi pastrez mâinile. sefule! O data suntem studenti. . -Da. Radu a voit s-o întovaraseasca acasa.. Ochii i-au sticlit în cearcane.. Dar luna era palida si tremuratoare.. sa Pierd prietenia lui Radu.. S-a-i. Se apropie de Nonora si clipi strengareste din ochi. Ma zarisera câtiva calatori. In gara abia am mai gasit trasuri.. sa învat dansurile. cu gura aproape. Cineva striga. hai? Interveni presedintele. De altfel.. N-a voit cu nici un chip sa se întoarca.Te afectezi. . Tacere. vointa. fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste: o iubesc? Nu puteam raspunde. Atunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic. Iam oferit cutia cu tigari. le-am petrecut nelinistit. fuma si umplea paharutul cu lichior. Si iarasi ma gândeam: nu! nu!. Nu stiam nimic. Cele doua ceasuri..... spuse "noapte buna" si pleca. Dar nu mi-e draga.... .Ia lasa gluma. .. O admiram cât e de rezistenta. iar p tzr.** Iar a tacut.. sa fiu îndraznet. fara sa ma stânjenesc. 106 .. e aici.! . e obsedant cu "Malec" al lui. tremura. . Nonora îmi sopti. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma schimb ca sa-i plac: sa stiu glume. Ca doar n-o fi amorezata. îmi vedeam anul farâmitat din pricina Nonorei. cresteau. din anii când scriam Jurnal.. Ma întrebam la rastimpuri.. Nonora a cerut lichior si cafea. s-o conduc la spectacole. înlauntru-mi: vointa. Nonora se îmbraca mâniata..Mâine vin iar la tine. . Sunt nebuni amândoi....Ma tortureaza. . nici daca trebuie s-o mai musc. ascultati-ma pe mine.. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire. si fara obraznicii. Nonora m-a acceptat pe mine. mai ales fara public si fara adversari.. întrebarea fu suierata cu buzele si cu ochii.. în tren. stapânindu-ma sa n-o sarut. Nonora era gânditoare.. Naturaletea "sefului" dezarma. .. trist când raspundeam: o iubesc.. Vicepresedintele începu o fraza în care punea doua premise.. sa stiu sa-i apuc bratul. Nonora nu parea stânjenita. din adolescenta.. în mine...

Uitasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. Apoi." ma minteam eu. Stateau lânga el Gaidaroff si Radu. în lipsa. Vreme de doua luni. am de lucru. care stie sa cânte din flaut. iar publicul sa joace hora. Sfârsea toate frazele tânguindu-se: -Ilpovero. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de Nonora. . ma calauzise un strein. Reîntoarcerea a fost chinuitoare... Ne-am urat "buna seara" reci si rezervati. Dupa doua sticle. INTERMEZZO A fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine. Puteai fi mai politicos. Si nu e nici cazul La femme et le pantin. "Am vointa. fum de tigara... Nonora n-a mai batut la usa mansardei.. A cântat singur Gaudeamus în restaurant. De arunci. O banuiam nelinistita.. A povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". Nonora ma privi. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele. farâ sa se încrunte. apropierea Nonorii.. Ca sa-l retina. Ma simteam atât de bine. încât a trebuit sa-si scoata gulerul.jidan". fara sa se supere.. "Malec". IV. Efterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. întorcându-ma acasa. Tu ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. Pe strazi. Zâmbeam. ci numai îl tulbura. A învinuit Cercul ca nu stie sa petreaca "studenteste": trebuiau sa retina pe Nonora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute." Nonora pasea lânga mine. de mondenitatea definitiv 107 . Dar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. si Radu sunteti bolnavi: va socotiti irezistibili. Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat Nonora. Poate crezi ca voiam sa te seduc. Nu poza în victima. trebuiau sa interzica dansurile.Vorbesti niste absurditati. Pe d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant: i-au dat sa bea rom si vin alb. Cald. îl înasprea. îl usca. Ramânem prieteni. a început sa plânga.. în fiecare seara.Poate sa nu fiu acasa. Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. Ma gândeam prea mult la Nonora. atât. Nu stiam ce sa raspund. De acum. Radu l-a calcat pe picior. ca sa nu sparga paharele. glasuri tinere. am vointa!. dezorientat si stapânit de slabiciuni. întrebând: ...Sinteti antisemiti? Dupa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu Gaidaroff. Am regasit voluptatea amara a zilei încheiate tacut. A voit sa intre în sala 51 sa vorbeasca publicului. Ajunsesem incoherent. ma plictisesc eu acum.. daca aveai de lucru. Râdea atât de puternic de ce\'e ce povestea. Am platit birjarului. . a jurat ca iubeste pe Nonora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec". glumele lui Gaidaroff.. Simteam nevoia sa spun: "Nonora. nu? Veneam la tine sa te vad în treacat.. Si tu. Ma consumi inutil. Presedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase "Leul". Am nervi si am sânge. la masa de lemn.. tacerea. în mansarda plina. numindu-l. prietenia lui Radu.. ca toti tovarasii de cor. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. De altfel. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. nestiut si nedorit de nimeni.. a adormit. care s-a departat cu urechea la pânda.Devii interesant.

aici sunt carti. îmi spuneam: acolo era viata. Ce-mi putea darui Nonora în schimbul renuntarilor î^le? Câteva luni de tovarasie sexuala.. ci din porunca strainilor din mine. noutate. Si când tulburarea Nonorii se risipi. Nu cautam sa stiu cine sunt. tulbure. Noptile erau iarasi întrerupte de tresariri. Niciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. un trecut.. Nonora. Sufletul îmi era tulbure.depasita. tara pasi mari înainte. biblioteca. Nimeni nu se întelege. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine. care îmi daruise rostul si unitatea.. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. si cu ispitele lui Radu. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. si linistea nu ma daruia. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si duhul. obosite de insomnii. încercai reîntoarcerea la asceza. Nonora. începea sa se desprinda o toamna. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainte?. asteptam linistea în dezghetul iernii. Toate experientele adolescentei. ca limpezimea marii dupa furtuna. prospetime. pur sexual. Zi dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vechea cale. o papusa comuna. Presedintele a gasit un alt sediu. acolo era curaj. ascetismul meu fu curând înfrânt. Nu-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. Cea dintâi hotarâre: acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. poate. sentimentalismul sau poza. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea.. O asteptam senina si rece. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. Tortura era Nonora si experientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru. Timpul. în sala unei societati. se anuleaza unul pe altul. Regasii disciplina lecturilor de dimineata. îmi spuneam. închinat îndurarilor sau desfatarilor. în mansarda. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut. poate experimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de ani?. de viata. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. Dar munca nu ma istovea si nu ma linistea. înstrunita de un anumit creier. De ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. într-o mansarda înzapezita. 108 . se dusmanesc. aici e lasitate comoda si surogat. se exclud. cu note si extrase. Timpul întâiei mele tinereti.. dar care ma departa. Daca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. La rastimpuri. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri. Nesincer. Am fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele. Alunecam în întrebari chinuite. As fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. Nu voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. anulate.... Ceasurile erau tot mai mult ale mele. resturile de la tombola. Daca mi-ar fi fost draga. ma nelinisteau hotarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. sincer. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme. Hotarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. alte tulburari ma stapânira. ma surprind. trup purtat de viata celorlalte trupuri. Le-as fi primit cu brate largi.. Asteptam. Nu izbutesc. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de Nonora.. As fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun: mi-am trait tineretea! De ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea ei?. As fi devenit un cifru. Zile dure... Primejdia 1 era alta: derivatele actului firesc.. as fi ramas alaturi de toti ceilalti. ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu. Ma luminez. deschis..

îi daruise astfel un Institut si o tii. pus la încercare. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosa.pe cei care i se împotriveau. Aflasera ca se studiaza. la Universitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. Trebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. una ascunsa. ca oricare alta.. Aflasera si lucruri noi asupra presocraticilor. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. Dar filozofia. PROFESORUL Dupa vacante. Cei care se înscrisesera la Filozofie fara lecturi si experiente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. alta în plina iumina. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau 109 . stiam si simteam un singur adevar: ca voi vietui doua vieti. si era bun. V. în curând. cursurile de la Filozofie erau mai putin populate. si era blând. Voia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. Profesorul era de o stranie si perversa naivitate. Iar fiecare curs era un profesor. Trebuia sa încep maturizarea. Nu întelegea nimic. Dupa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. Cea subterana ma va stapâni si. con-l ferinte. supravegherea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. la Universitate. Nimeni nu stia ce este filozofia. bacsisuri literare. Parând inofensiv. Fanatic. miop si blând. persecuta . preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. cu lamurirea elementelor: atomii. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. se socotea singurul critic estet al târii. se socotea genial. Altminteri nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. si zâmbea. pentru ca era batjocorit. socoteam eu. La logica nu aflasera nimic. Profesorul de estetica literara era temut si bârfit. la istoria filozofiei. "orba îi era irezistibila. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. Cei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. teoriile fundamentale. palpitând sub rezerve. grasun. voi sti sa aleg. Profesorul era batrânior. în timp de criza. Traia numai pentru literatura. nu era o stiinta.. functiunile chimice.Am hotarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spun-acesta sunt eu! Am coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. fara ca ceilalti sa o banuiasca. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. Socotisera filozofia o stiinta care începe. Era un obicei al Facultatii de Litere: nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând ^lgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. Maturitate înseamna unul. cu usoare bâiguiri si tolerate greseli de gramatica. la seminarii. ci o înmanunchere de cursuri. nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit si] prea putin curaj sa-si caute editor. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. O casa de editura le era definitiv închisa. nici o metodica.poate regretând . diverse si interesante probleme. profesorul. Si noua viata se va petrece numai în mine. Sau tinerii care nazuiau catedre. lui sau sistemului estetic. distant sau intim. Nu avea elevi propriu-zis. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. posturi. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni.

.. mai bine. încercând sa fie polemic. Veneau aici perechile mondene. Se asezau aproape. nu se suparase. in întuneric. în manifestarile dtale neurologic-spirituale. marunt. Cursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte. timizi. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. pentru ca e curtenitor si îndraznet. Nu întelege nimeni ce vrea sa spuna "Ghita". Raspunde. încalziti. Dar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte.Ideatia kantiana si rationamentul prin recurenta. Cu timpul. Fetele îi citisera cursul. Vorbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca. care nu absolvise externatul. ca într-un salon. dar nu le dadeau dreptate. Se afla vesnic în cautare de formule inedite. tot atât de erudit si de subtil. la lumina... Se ridica si începe: . iar fetele -"Gigi".. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. neîntelegându-l. Se întâlneau numai perechile sentimentale. E cunoscut sub numele de "Galvanometru" sau "Micul Kant". Perechile se asezau în fund. pentru ca nu-l puteau memora. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste.sistemul. La literatura franceza. Se pogorau în sala miresme si fluturari de stofe. Zvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. studentele copleseau.. ntifl mai stânjeneau.. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. Veneau studenti din toti anii si de la toate facultatile. Cei din fund l-au poreclit "Ghita". Profesorii îl suporta. locului si persoanelor (zâmbeste). nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. subtil si elegant. Câte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. Raspundea într-o limba jalnica. La seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III. confuz si nesfârsit. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala. Vorba lui era irezistibila. fete ce lucrau la Biblioteca Academiei. Baietii ajungeau îndrazneti. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. Repetau toti. pe care-l cunoscusera dintrun roman "en vogue". 110 . cu dintii strânsi. Fiecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. Primise cele mai multe si mai nestapânite insulte din tara. Era profesorul cel mai glorios. Se descopereau toti. Cei din fata îi spun "La Fontaine". acelasi gest. Fetele îl ascultau si. Un prieten de la Drept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. blond. Sala. lânga ferestre... le crestea respectul.. Numai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. . neizbutind sa ajunga decent. cu servietele si blanurile pe genunchi. accesibila printr-o noua structurare. prompt si obscur: . Ca sa faca un compliment.Te flairez accesibila în simptomele d-tale etice. sau în ecuatia cedarilor inevitabile. îl socoteau profund. Ore de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filologie.. încearca duzini de epitete. De altfel. încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de exercitarea formala a unor metode care nu exclud preocuparea gnoseologica. parea un trup ce respira patimas si prudent. Fetele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. Cele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. nervosi. îmbujorati. întâlneam la iesire studenti de la Politehnica ci studente de la Farmacie. Astfel. Dintre colegi.Valorificând sub unghiul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului. cu sala numeroasa si selecta..

Esti obraznic. . . buni si semidocti. Intervenira auditorii din fund. va rog. . ~ Domnilor. ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica.Dumneata esti dicotiledonat.. profesorul o înviora cu sarjele împotriva manualelor de logica si împotriva lui Kant. ." Când sala ramânea prea multa vreme inerta. si-si începea vorba firesc. imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre. Cei de la Teologie nu-i iertau glumele si pornirile lui lumesti. Dar respectul catre dogme. Cei de la Politehnica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodox. Interveni profesorul.. cu profilul ciuntit.. chinuit de întunericul care învaluia înca noua formula. fetele comentau ochii si urâtenia seducatoare a profesorului. Fiecare fraza parea atunci gândita. rotind capul.Nu accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala. Auditoriul alerga câtiva pasi. . Formula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. . Fetele îsi opreau zâmbetele cu batista. cu ochii clipind straniu.Esti subversiv. . uluit.Cum sunt? . sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele. Profesorul se bucura de formula gasita si o repeta. o insinua plecat peste catedra.. constiinta si cunostintele filozofice. baietii îsi marturiseau îndoielile.Sa-si retraga cuvintele. întunecata. apoi îl asculta cum se departeaza. .. Daca aceasta 111 . cu pupile albastre în cearcane tulburate. Profesorul intra zâmbind.Corosiv periferic. iar ceilalti îsi maturizau. un mistic profesor de anatomie. ortodoxismul lui.. . .. Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor. cu profil ciuntit. brazdata. cu gesturile.. Se aseza comod pe scaun. clar...Asta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi.. Profesor tânar. îndurerat de întunericul celorlalti. cu cearcanele. Profesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. cu fata smeada. Pentru ca cei inculti nu întelegeau. cu întrebarile iscoditoare: "Nu? Nu?. putin plecat din umeri.Despre mine e vorba?. o dezgolea..Le retrag. prin propriile lor lecturi. modelând-o. însa.. un filolog muzicant.Sa le cititi... . Intelegeam ca experienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. socotite nu nuclee de credinta potentata.. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologice? Viata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca.Esti amfibiu metafizic. fara demnitate universitara. dar sa nu le credeti.. învatasem de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet. l-a învinuit pe "Ghita". Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. La Filozofie frecventau studentii seriosi. o pronunta cu accente perfecte. . Ceasul trecea cu un profesor chinuit pe catedra si o sala înmarmurita. ci adevaruri ce pot fi dovedite rational? Dar credinta lui ortodoxa era efectiva sau sugestionata. Dupa ce pleca.Plaseaza definitia în planul coherentei si al logicei evidente.. poftim. Ma nelinistea."Ghita"! Ochi mirati. ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. . Cei de la Litere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica..

sa înteleg pâna la sfârsit problema logica\'. Mergeam alaturi. Întro dimineata am dosit cartile în raft. deosebirea dintre "tunet" si "tuna". Dumnezeu nu exista.. nouasprezece ani.. . pentru ca eu. Acestea ne vin asa. cu Goblot. în logica. sfielnic. Cercetai logica lui Benedetto Croce.. sa cunosc bine logica hegeliana. Si daca..pe care nu-l patrundeam întotdeauna . cu Gentile. De aici... . biruita sau biruind în suflet. si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga! tulburare. Numai.viata e aceea pe care o lasa întrezarita.. încordându-se în metafizica si în teologie. Dar vesnica lui ispita. cu Enriques.m-am inors la moderni. Au trecut saptamâni chinuite. A zâmbit tot timpul. Nelinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat. judecati. crede? Cum sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în Dumnezeu? Cum sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. puteam merge singur mai departe. Eu m-am lamurit dupa sapte ani.Fericita vârsta. Daca profesorul nu crede în Dumnezeu. poate un pacatos inconstient si mândru. zapacit. apoi... Atunci m-am hotarât sa vorbesc profesorului. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea mea? Si daca. cel mai ascutit dialectician al Universitatii? Dupa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. în ultimii ani. rar conducând la alte fezultate. cu toate chemarile care tulbura sufletul? Daca el nu crede. . l-as fi întrebat: . desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum. cum vine impulsul sexual sau artrismul.. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. fara sa fi aflat nimic sigur.. nu crede în primatul gratiei. pe care pasesc dus de destin si de înfrânarile mele. Ajunsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. în mine din mine? Pot raspunde. Ce drum sa apuc altul. Dupa aceea. asa cum nu cred nici eu. de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. Profesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire: elementul existential. Dar ma întunecai într-atât. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecate? Nelinistea care nu era numai logica. fara eforturi.Ce trebuie sa fac? 112 .. Eu bâiguiam. încurajator. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. totusi. Multi înainte. Si sunt probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata. fara tortura. n-am izbutit sa-l cunosc? Si însasi aceasta cunoastere — despre care nu stiu nimic — cum o voi putea discuta cu el? Sa-i vorbesc deschis sau sa-l încerc prin întrebari? Si cum l-as putea încerca pe el.. Atunci. ai sa te limpezesti. nu ai de -ce sa te grabesti. . rationamente. deprimat... logic: asadar. pe lânga Universitate. De la Hegel . Ma întrerupse. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe Dumnezeu. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. Profesorul mi-a vorbit blând si prieteneste..Dar eu vreau sa ma lamuresc. istovit.Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd. Croce era clar si obscur. la o anumita vârsta. ai sa întelegi firesc. Cum sa-ti spun? Lucrurile acestea nu se înteleg bine] decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. Aflai te primele capitole frânturi din observatiile mele. am dispretuit-o.Nu întelegem nimic prin noi însine. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual..Dumneata crezi? Dar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. Trebuia. mai ales. .

era pe masa. Fie ca stie. îl priveam uluit. Dar nu poza si nu discuta filozofie.. De altfel. Eram stânjenit. eram ispitit sa-l întreb. Poate.Profesorul meu e un geniu.. mai ales sinteze biologice. medicina si biologie. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant. Si îti spun ca nu e nici închipuire.. ... profesor universitar. am facut o descoperire care m-a uimit: prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei. singur. Am sa mor. el e nebun sau Dumnezeu.. vei întelege pe Descartes. fie ca nu stie. . O singura observatie i-a alunecat.Cafea bei? . m-a sfatuit: . incult. Ochii profesorului licareau albastri în orbite stinse.. Ne-am despartit în seara. .... citeste logica. si gânduri multe.. si caldura multa în suflet.. Apoi. . te-as ruga. sau poate un farseur. Povestind lui Radu întâlnirea cu profesorul de logica. .Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult.. desi. D-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aici? Avea pentru fiecare autor o exclamatie. aflam ca am sa fiu mântuit... Desi ascet si duhovnic. Rugându-ma. Era palid.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde... gândeam.. Radu era crestin. palid. . tulburat. Stiu ca.Când te vei duce în Germania...Cunosc un crestin cu doua fiice pagâne. Cum as putea sti? Ajungând acasa. nepierind. De aceasta sunt sigur. . la împlinire... Când ma privea mai prieteneste. am sa traiesc în veci. nu mi-e frica de moarte. Parasind lauda Nonorei . Dezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura.. si era atât de pacatos. Pe masa se aflau destule alte carti. Ai strica totul. Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi. si hârtie alba.. Evita religia. du-te prin cârciumi... neagra. Ce mi-a vorbit la cafenea? De Mach. Nu-l auzisem înca vorbind de "mântuire"... lucrurile acestea sa nu le afle prietenii...Dar cum ai sa fii mântuit?. . îl ascultam cu mirare. ma tineam de betii... Strângându-mi mâna.Nu stiu. 113 . Acolo. Pe drum..Dar. nu le izgoneste. Stii sa-ti pierzi timpul? Ia o foaie de hârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara. nici minciuna. un epitet. . de Poin-care. ispititoare. mai ales de Descartes. Eu. Mi-e frica de moartea fara Iisus. de Pascal.Dumneata crezi?.. si sufletul nu are sa moara. De altfel..care nu-l îngaduia dincolo de pulpe . domnule!. am amânat lamurirea definitiva. o lauda sau o injurie. la vârsta dumitale. de Descartes. oamenii merg altfel pe strada. cu parere de rau.. împotriva tuturor ispitelor.. Cu atât mai rau. de italieni.. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta. crestin. nici Nonora.Sa-ti pierzi timpul. Bea.Câteodata.. iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten. Nu banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina.. Si tot am ajuns rau. Dar dumneata? .Daca vrei sa afli religia. si cerneala neagra. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii.. ...Nu te sfii. Religia câstiga procesul în absenta. pacatos fiind. cu sprâncenele dracesc arcuite... nu ti-as putea da vreo dovada. o paranteza.Dumneata esti precoce.

Visam vise de tragic sexual.. ca un rob sângerat la roata. Profesorul era singurul care ma putea linisti. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. Copiii ma suparau. Era singura ispita care ma stapânea. Dar soarele stapânea iarasi. îmi biciuia carnea. Ma întarâtau caldura. Nu-mi ramânea un simt. Primavara ma biruia întotdeauna. lacramam. Norii buni si tulburi. VI. Ma bucura aceasta si ma necajea. Nu ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii. a trecatorilor. ma biciuieste si ma smereste?. I-am asteptat. Paseri. Nu ma linistea decât întunericul biruind ziua. femeile Orgasmul ma tortura ceas cu ceas. si ult ma îndurera nesiguranta. în dupa-armezi parfumate. cu solduri de trecatoare necunoscuta. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele.. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin. si nerabdarea. Era amara si salbatica. un colt de sensibilitate.# Acum. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu. si tristetile le înteleg. scrâsneam din dinti mângâind o piatra: pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut. Primavara. si munca mea. Si faptele mele. Si el mi-a spus ca trebuie sa! ma tulbur. ploaia mohorâta si rece. curat. daca întâlneam o brazda. umilindu-ma. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. Daca priveam pomii goi. Nu ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. înteleg fiecare neliniste. îmi îndurera sufletul. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. Vrajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. Si eu nu voiam s-o marturisesc. Nu aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina. umilit. carentuneca zâmbetul orasului cu chemari. nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite. mântuirea mea erau norii. Vietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. monotonia pomilor. fiindca ma surprindeau iubindu-i.. cu cer dureros de clar. Eu nu voiam sa iubesc copii. gradinile. Primavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti.. sa-l mestec. ma hotara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. cu chemari catre pribegie. Stiu eu ce se putea întâmpla?. 114 . bucuriile. urlam. Cum le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura.. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini. îmi sângera creierul. o farâma de creier neconsumat. în odai straine. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor: se întuneca! se întuneca!. norii mei. ratacind. ma farâmita. Trebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn. PRIMAVARA în anul acela. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. De ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vinete? Adormeam noptile înfrânt.. paseri napadeau tulpinile de iedera. sa adun flori în rafturi. si teama. ma coplesea furia. în fata râului. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. mult. mult. vântul. Trotuarul era o ispita: sinuos. Lumina a înviorat mansarda. soarele. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. si porneam pe strazi. si ma târâm iarasi robit.. a strazilor. Nici lecturile savârsite chinuit. Dar atunci nimic nu întelegeam. liniat corect de umbra streasinilor. cu trupuri straine. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni reflexele.. când scriu..

desfatatoare. rece. Primavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena. mult. Comitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. nu mai ma înspaimânta primavara.. Nici revista universitara. la bal . resemnata. spiritual si pozeur. stapânul sa o culeaga.. Si nimeni nu. iarna? De ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavara? Poate ca nu mai erau ale mele. nestearsa. vara. a ciresului. înfrângerea aceasta ma umilea. Presedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. mult. nopti de furie. când povestesc aici fapte de mult trecute. a liliacului? De ce sa fiu înselat? De ce sa astept? Asteptarea iubirii. cercul s-a adunat în sala Societatii. pe care presedintele mi-a încredintat-o. la festival. cercul. sensibilitatea. creierul toamna. Dar membrii nu erau niciodata prea numerosi. evadarile care ma chinuiau în vântul si seva primaverii. De ce sa iubesc sub porunca cerului. Trebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe 115 . Si scriu aici. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezghetul. Cei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. ale spetei. poate sa afle daca sunt trist. cu caderea paserilor. definitiv. MUNCILE SI ZILELE Iarna. istovindu-ma. ci ale sexului. Acum. Nopi. risipire de timp. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. S-au petrecut limpeziri dureroase. primavara. Trupul strein pe care mi-l împrumuta primavara. Munca iernii – banii adunati la cor. ci de sufletul nou ce se insinueaza. a sufletului. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. ale vârstei. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. a creierului. Nu era al meu. Mi-era teama sa nu parasesc hotarârile mele pentru hotarâri mediocre.. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. îngrijit. ci altceva. parfumat. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor. streina. Ci faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. nici de povestea cu amintiri. si eu nu puteam face nimic. aceasta era umilinta crunta. Acum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. nebanuit de nimeni. cu o tristete blânda si retinuta. în Nonora nu ma înspaimânta trupul ei. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. dorurile. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele.. Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. Si nu sunt trist. Acum. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta. nimic. primaveri înainte. elanurile. VII. Primaveri înapoia mea. Si scriu în miezul toamnei. pe care sa le regret apoi. nici de toamna. De ce stiam sa-mi stapânesc trupul. fara scrâsnet. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. In primavara nu ma înspaimânta viata carnii. nebuniile.. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din sex: înfrânarea se risipeste. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele Craciunului.era primejduita.. ca cea a creierului e neputinta. la care intervenise presedintele. Zile fara plâns. pe care îl doream între brate si piept. ce se cerne în singuratate. Asteptarea e o atitudine feminina.Nu ma umileau poftele. Nu-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. ani tristi. lamuriri care au înabusit razvratiri surde.

Seara. Nefiind nici antisemita. n-a interesat. am lucrat îndârjit. se pleaca vietii celorlalti. pâna în zori. Cineva al ciocanit. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. Ar fi descoperit. Am adormit în zori. Cu numarul 3 se ivi un incident. Logic. Nam raspuns. Cunostea toata Universitatea. N-a înteles nimeni. cu dintii strânsi sj Ochii pe carte. se usuca si piere. în mansarda încarcata cu fascicule. la masa. apoi accepta valori mediocre. Eram atât de în-. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit: revista va fi suprimata. A patra 116 . Publicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. a treia zi. as fi urlat. dupa miezul noptii. fara sa ma stie nimeni. si creierul vibra ca în febra. Cel dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. Dar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. De ce n-as fi eu acel suflet care . ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. As fi cântat. Mi-am amintit un singur cuvânt: "ignorant". Eram hotarât sa pierd un an. care a încercat mai mult decât o deceptie. Eu nu disperam. aproape fara sa ma ridic de la masa. închisesem usa cu zavorul. Am citit iarasi toata noaptea. încât nu-mi scapa un cuvânt.. Aceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. fara sa-mi pomeneasca numele. cu ochii pe carte. Vestea am aflat-o dimineata. biruinta nu poate avea însemnatate. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. douazeci de ceasuri. nici nu putea ajunge. Petru. eu supus consiliului de disciplina. Prin interventia unui profesor politicos si binevoitor. Cel criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. daca prin aceasta evitam o adulare. s-a tânguit. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. m-am retras. Am raspuns aspru. cu capul greu. M-am desteptat dupa câteva ceasuri. Ghiceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu: ca sensul vietii nu e fericirea. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. într-una din revistele sale. cât de mult îl înaltasem. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. Gasisem si un administrator: pe dirijorul corului. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. m-a îndârjit. Profesorul de estetica literara m-a învinuit. Am strâns dintii si am început sa citesc. Si apoi. încât trecuse un excedent de douasprezece mii de lei. Adormeam istovit. Revista nu se vindea. Recenzia avea pacatul de a fi documentata.In acel început cald de primavara. Un ochi parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. Amenintarile nu ma amarau. Ca sa nu piara revista. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. repros de discipol.. gândeam. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam. paginatia si expeditia. riscând eliminarea. îmi tremurau mus-chii si fruntea îmi ardea. a protestat. Celelalte asteptau. cu ochii pe carte. în al doilea an la Drept si Filozofie. Trebuia sa scriu singur cronica. Am prânzit într-un sfert de ceas. ci numai încordarea neostenita catre ea.profesorul care ne fagaduise articolul de fond. sa fac singur trei corecturi. de ignoranta si obraznicie. Tremuram de furie si de încredere. Aceasta m-a limpezit. ci realizari eroice. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. . fagaduind lui Petre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. poate voi birui ca erou. Fiecare suflet stapâneste virtual eroismul. cordat. Prin Petre. m-am multumit cu un pahar de lapte cald. Gândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. Numarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar.cu oricâte renuntari sa ating eroismul? Cine stie. nici filosemita.

renuntând. Ma zaream urcând. ne ignoreaza. filologia. Dupa câteva ceasuri. Eram furios ca voi muri stupid. Si voi munci necontenit. La cea mai neînsemnata miscare. pentru ca astfel vreau eu!" Pentru mine. a fost o neistovita încordare dupa eroism. dar sa stiu a le depasi. tânguieli. Am hotarât sa suprim somnul. matematica. Ma întristeaza gândul ca în zece. "e un somnoros". A trebuit sa-mi îngadui. nici un ziar. Si nu banuia nimeni. eu. istoria artelor. M-am tulburat privindu-ma în oglinda: livid. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. ci vointa de a stapâni. Pofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. palid si rece. Dar ei nu stiau ca nu dorm noptile. Pentru toate acestea trebuie timp si disciplina. Viata mea. mai ales. ca pâna atunci. Ma încovoiai. Nu-mi era teama de ispite. oricâte insulte as fi primit. cu creierul tulbure. Nu puteam rasufla. Atunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur. Daca voi fi laudat. atâtea experiente. Lunile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând miau fost cele mai prielnice. m-am înviorat. Cum am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacere?. Pofteam lupta necurmata.zi. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. Visam o austeritate care sa 117 .. încapatânati. pronuntarea poruncii: vreau! Era aproape un rit magic. Si va trebui sa scriu. Când a aprins lampa cu alcool. în curând vor trebui sa stie. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. nauc. patru ceasuri de somn. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. Cu cât mai mult se tace în jurul meu.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. dupa confortul mizantropului.. Nu voi citi nici o revista. revelat siesi de singuratate.. realitatea. Dupa câteva ceasuri de munca. Am închis ochii si mi-am închipuit sala profesorului de estetica literara. criza trecuse deplin. ocultismul. unde ispitele si amintirile sunt puhoi. urlând.. Visam câmpuri largi si vânt aspru. calcat în picioare. Nu fuga de realitate ma tortura. plansete. Mi-a numarat bataile inimii. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. eu care voisem sa ucid somnul. usor. Panica. Dupa o saptamâna. Numi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul. de atunci. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. Rasuflam greu. ci. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite: limbile orientale. cele ce nu se spuneau. repezi si neregulate. iar scrisul e amar si anevoie de împlinit câteodata. A trebuit sa sun. Se legau de ea atâtia ani de chinuita adolescenta. scrisul? Cu atât mai bine. cu atât mai mult scriu si citesc. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. Somn? Uite? Sa-mi fie mie somn? Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. istoria antica. sângerând. ca sa nu pierd continuitatea. Am început a respira. religiile. fara sa pot ridica grumazul din piept. muscând stânca. îl auzeam. M-am târât în pat. socoteam eu. Dar eroismul -singura justificare a vietii . Doctorul venise cu trusa urgenta. un junghi îmi fulgera inima. cu oasele sfarâmate.. stiintele. cu parul umed si ochii supti în pleoape vinete. descompus. neînfrânta. Ma îmbata. Nu mai mi-a facut injectia. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate.. Spaima si junghiul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. cu roade în rafturi si în sertare. Vointa era pentru mine o realitate. Gândeam: "Domnii nu vor sa stie ca existam. de nimeni cunoscuta. ma simteam istovit. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant. istoria stiintelor. As fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. Ma desteptam la opt. pierdeam. Nu tânjeam dupa liniste. pe atunci. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. Minteam. usor. filozofia. simteam ca mi se sfarma viscere încordate.

la munte. frunze vestede si colti de iarba mare. Am pornit pe drumul ce înconjoara lacul. din carne. înflorisera ramuri de cires. 118 . Nu ma temeam de experiente cerebrale. soptea. N-a observat nimeni. Era de acum liniste. Nu stiam câti suntem.. Plecase. demult. într-o vara.. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre. stapânindu-si râsul. ma abateau tristeti vechi si amintirea unei vacante singuratice. singura. Am pasit smeriti si ne-am închinat în biserica. parul si sânii ei. Ma supara.. am zarit un chip de fata. Eram de multe ori înfrânt. Atunci as fi fost erou. sufletul?. Si eram fericit. ci numai mi se parea mie. cu presedintele în frunte. O clipa. Si fata cu ochi verzi soptea... în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. enervant. Ce trebuia sa stapâneasca în mine? Vointa si creierul sau sufletul?. îmi spunea arunci un strain. privindu-i. si.. eroicul.. Poate eram singurul pe care sa-l supere. si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii. ochii verzi si nostalgici în umbre viorii.înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. a ramas tacerea în biserica. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti. Tresârii. din suflet: renuntarea înseamna mutilare. si aceasta ne bucura. prin mine. jar nu prin creier? Voi avea atunci vointa sa renunt la creier. de nimeni cunoscuta. Ceilalti plecasera. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. Banuiam tristetea care o napadeste. si melancolia adolescentei aspre. si fata. nici Nonora. palid. pasind. Era frig întunecat printre candele.. poate. pentru ca râsul fetei era pentru altii. Eram toti coplesiti de primavara. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga. Ochii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. iar Bibi râdea de soaptele lui Radu. Printre copaci. De ce tresarisem? Ma chinuia parerea ca o mai vazusem undeva. si era blonda.. pentru ca aici sunt umbre. Dar celelalte? Viata. sunt nesfârsit în dorurile mele. cum sa aleg? Cum sa renunt? Si nu stiam ce trebuie sa fac. Stiam atât: ca trebuie sa-mi descopar si sami exalt toate potentele sufletului si creierului. înca o data. multi. iar afara e soare si zvonuri de viata. întuneric. Si totusi. Gaidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. Grupul de studenti si studente ne întovarasea. Buzele i se adunasera într-un zâmbet trist Ovalul fetei se linistise. trenul de Constanta ne-a lasat în gara manastirii. Voiam sa vietuiasca. poate. M-am prefacut ca nu vad nimic. râdeau. Ochii lacramau dar poate nu lacramau. îmi erau cunoscuti. Auzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. Cine stie de ce priveste fereastra stingând soarele. întorcându-ma. VIII. DRUM DE LA MANASTIRE în dimineata Floriilor. Nu izbuteam sa deslusesc nimic. nu vrea sa le asculte. sub sprâncene frânte în unghi de mirare. Nu întelegeam de ce. la o fereastra deschisa. larg. Dar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. Printre ei.. Padurea îsi desira mugurii. Din suflet.. trecut. poate eram multi. arbusti înfloriti. Si râsul continua clar. Si Mariuca îl îndragise. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de ochii. la munca si scrisul meu izvorât din forja testei? Si nu stiam ce trebuie sa fac. La ferestre. cu I buze rosii si ochi negri. Cine stie de ce lacrameaza? Poate iubeste sau poate asteapta. Vointa mi-o înaspream prin munca. eu sunt complex. Am coborât în gara zgomotosi. la mine Msumi. Eu ma împrietenisem din nou cu Nonora. Râdeau.. si ma desfata gândul ca a ramas aici.

. Ma privea fagaduitor si atunci. Arghezi.. printre coroane vechi. Când i-am trecut prin fata.. . si ea le declama frânturi de strofe: Codreanu. în curte.. s-aduce rachiul. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera. Oase galbene. Parul ei îmi tulbura pumnul. si fetele râdeau... Nonora nu era trista. când sunt tânara. si baietii erau prea zgomotosi.Hârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap.. ca nu stii nimic! Asculta alta. mi-a îngaduit sa ma întristez. decât faramituri de desfatare. Demostene Botez?. S-a apropiat zâmbind de "Florenta'.. spuse lui Bibi. Fata cu ochi verzi le raspundea tot atât de prompt.Alegeti alta. sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. Avem o prietena comuna. Baietii începura reflectii ironice. în acelasi timp.. . "Florenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. ochii râdeau.Poate îsi aminteste.. Cosbuc. te rog sa nul spui.. Minulescu. . . ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas. 119 . .Pe dumneata te stiu de la Facultate.. Gaidaroff cauta brândusi cu Mariuca. Presedintele se desfata. Presedintele destupa sticle cu vin vechi. A zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn... Ma uimea si ma tulbura. Fata cu ochi verzi venea alergând. O înconjurau cinci baieti. Când si le resfira.Philippide. zâmbind gales. întinsa deasupra ierbii si frunzelor.Ghici? . cu dragoste. Buzele Nonorii îmi stapâneau gura ca o ventuza.. îi luceau ochii si rasufla cu nari fierbinti. Bucle scurte îi întunecau i fruntea. În curtea manastirii era prea multa lumina. Atunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. cu înfiorari metalice.. adaoga cu sprâncenele poruncitoare..Daca îmi banuiesti numele. Am zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea.. am întâlnit iar râsul fetei cu ochi verzi. fumând si soptind.. fara lacrimi. . Cele doua "Florente" facura cafea.. Ce multumit am fost ca mustrarea Nonorii. râzând si clipind..Vrei sa-mi dai si mie o cafea? Stii cât mi-e de somn. . . Fata se opri.Victor Eftimiu?. dupa câteva versuri. Am râs amândoi.. Iosif..Fugi de aici.Haide. am mâncat pe fata alba.. lucioase sau putrede. Radu se plimba pe alee alaturi de Nonora.. fara sa înteleg. .. Viorica. Pe mine m-au chemat. mate.. acum. . Am vizitat cu Nonora cripta întesata cu sicrie. Nonora ma chema.. în padure.Ce vreti? Eminescu sau Topârceanu? . Celui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere. .Vezi ca mi-ai luat tot rouge-ul. ostenita. Bibi s-a luminat... râdeau.Asi! Cum de n-au ghicit ca era un poet tânar. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la ochii ei?. Stiu si cum te cheama. am sarutato.Spune-o p-aia cu balada popii. si se bucura ca renaste viata cercului..

Dumneata esti prietenul lui Bibi? Stii sa ghicesti? . vorbeam.îti multumesc. poruncea. Am vorbit. Sfârsind. Si nu voia sa-mi spuna numele. . pentru ca sfârsisem toate liniile palmei. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului. fereste-te.Spune-mi. nu stia ce sa-mi spuna.. vorbeam. despre sex. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul.. Un capriciu deplasat. . Am ales un trunchi rasturnat. Marturisea aceasta fara alte cuvinte. fata tresarea si ochii verzi îsi paleau luminitele. ma calma. Nn va pot trada caracterul în public. ochii alunecându-i peste lac. slab si vast. Am ramas pe trunchiul rasturnat pâna seara. duduita. Fata cu ochi verzi voia sa stie.. se alinta... La rastimpuri.Fireste. aproape de lac. Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja... de lamurita. peste padure.Cu d-ta nu mai discut. .Pardon. despre carti. domnisoara. Cele ce aflasem din Freud. o întrebam. Eu vorbeam. Eu încercam zadarnic sa mi-o închipui în biserica.Numai în palma. Se schimbase.Eu. strecurate cu pricepere.Poftim! îmi întinse palma. . La rastimpuri. Gândul ca as putea parea ridicol. Numai atât? Flaide. N.. cu gânduri ascunse chiar fata de sine. gândeam eu.. nu a glumit.. Vorbeam deslusit. încercai eu o retragere onorabila.. 120 . Iam apucat mâna. îmi ajunsese si mie rândul.. . am vorbit deschis si mult.-o multumea nici un tâlc.. nu înteleg. . "Persanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte. nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti. . Eu eram încurcat. "Persanul" de la Drept râdea magulit. Sufletul fetei cu ochi verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit.. Vorbeam.Trebuie de acum sa ma feresc de d-ta! poate îmi ghicesti si visurile. Ma asculta tot mai interesata. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor — îl modelam tot mai precis. se alinta ea.. . mai atenta. stânjenita. Fata se supara. . Acolo întelegeam mai mult.. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. mintii eu încercând un zâmbet de chiromant.. Zâmbi. Am trecut apoi la fata. cu umbre.. poate sentimental si erotic. Nu m-a întrerupt. o revoltara.. Ceilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat. Fatal. . despre înfrângeri. Dar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilalti? . începura inevitabilele ghiciri în ceasca de cafea. ispitea.De unde stii si asta?..Va jeneaza?.Mai bine sa renuntam. departe. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri. Fata asculta.. îmi apuca pumnul si ma sili. îi surprindeam. -Nu. spune-mi si altceva. Domnul de lânga d-ta seamana cu un persan.. O stiam atât de bine. fara "d-stra" si fara sa rosesc. în orice caz. cu contrastele evidente. câteodata.. despre visuri. o simteam atât de apropiata. Se ruga.. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. Ceilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute. despre biruinte nestiute de nimeni. .Mi-e teama sa nu-ti placa.

. lai rastimpuri.Mi-e frica... . de flori. Pâna în oras nu sunt mai mult de doisprezece kilometri. foarte mult. . am trecut de padure si am ajuns pe sosea.O aventura mai mult. totusi. . Nu stiu în ce cartier sezi mata. ea serezemase de trunchi si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi. Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei. se întrista ea. bratul meu. Forta lui Martin Eden a impresionat-o.. ..Dumneata ai bucle. Am întrebat-o daca îi era frig.. draguti si prosti. pe câmp. însa. .Cât sunt de inculta.Sunt niste colegi obraznici. Ne opream.Câte ceasuri? . în servieta. Am plecat spre gara când rasareau stelele. Aveam mâinile argintate \ de luna. nici lui Bibi. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. 121 . . . ca nu ma priveste decât pe mine. ... dupa ce neau chemat lung prin padure. la Sixtine si la ocultism? Nu aveam nici unul. . Observai. îmi destainui preferinte prin Universitate. -Nu.De abia în oras. de pamânt. Noaptea stapânea rece si senina. cum ceilalti au plecat spre gara. Adiau arome de iarba umeda. printre profesori si studenti. Am preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena.Crezi ca mai avem mult? Eu îndragisem raspunsurile afectând maxima.Trei. .. Ce ne facem acum? I-am spus gândul meu: apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt..Mi-amintesc cum s-a înserat..Am început sa ostenesc. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate. .Un drum în noapte nu-l sfârsesc decât zorii. pe care nu le spusesem Nonorei. dar niciodata nu oboseste în doi. Si.. Aveam atâtea sa-i spun. iar mi-e frica.. nici altul. nu..Alta solutie nu e? -Nu.. Eu i-am vorbit de tul. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti.. pe sosea. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp... ca îi e teama sa-si lase ochii alaturi.Daca vrei. mai pastrasem cornuri si cozonac. Ochii verzi s-au înspaimântat o clipa. Poate o înspaimânta noaptea.Mie. . . si-mi povestea.Ti-e frica? . Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna. . .Mult. apoi.Vom ajunge la unu noaptea. Am întrebat-o de tovarasii ei. Dar daca dtale nu ti-e frica. si-mi povestea. S-a îngrozit. Trebuia sa ne grabim.Haidem... . Cum de am ajuns. Tovarasa mea le gasi fara pereche. ceas. sa ne odihnim pe marginea soselei. care taie calea ferata.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. apoi au râs.. La gara.. Apucasem cararea ce ocoleste lacul.

.. Vei uita cartile frumoase. va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului. A izbutit sa vorbeasca. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie.Nu mi-ai ghicit viitorul.Mergeam. Povara bratului mi se paruse binecuvântata. Vei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac. tineri. si eu vorbeam. De ce m-am întristat si eu. Vei întelege ca tineretea ti-e definitiv încheiata. ca n-ai vazut înca lumea. E stupid. pustiu de suflete. o întrebai: . Si apoi. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. sunt absolut libera. abrutizându-se de munca stupida. acceptând tot mai mult mediocritatea. Pe bulevardul pustiu înainta cu încredere. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. . Mi-amintii de toate hotarârile si nadejdile pe care mi le marturisise: îsi va lega viata numai de un om superior. Sa-ti mai arat palma? -Nu. în fata casei. dupa doua.. ci poate numai "le compagnon".. si osteneala o coplesi. de absenta aerisirilor. . Atât. în fata casei.. sa urce stradela cu piatra tare. spunându-i "noapte buna". .. în mediocritatea sura Si invincibila. Când am privit-o iar. o înspaimântase.. de amanti si copii. Ci numai un sot vulgar si copii. visuri ca ale d-tale. A trebuit. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte. Nu vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate. apoi. Mi-era mila de ochii ei. ca n-ai trecut oceanul. Rasufla prelung. la vârsta mea.. Toamna cheama atâtea amintiri. Vei lacrama sau vei plânge.Astfel. Orasul o înviorase o clipa... . soseaua alba. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare.Parintii mei nu stau aici. Ma simteam mai puternic.Dumneata glumesti. niciodata nu ma simtisem mai odihnit. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita. cu luna înapoia noastra.. cu parul înfrigurat de adieri. viata de provincie..... uitându-si nazuintele si dorurile.Parintii d-tale n-au sa te certe? . Niciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui Cezar Petrescu. o vreme când nu vei mai avea nici regrete. Iar înaintea noastra.... îi întindeam mâna. te va înabusi viata orasului mort. duduie. Va veni.. Dumneata vei suferi mai mult. poate.. Si mergeam. Eu. luna.. si din ochii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. Iar a lacramat. tot. toamna. prevestindu-i? Si de ce simteam realitatea cuvintelor. Am ajuns târziu.. zâmbind. Ma opri. cu muschi proaspeti.. 122 . de aceasta sunt sigur. plângea. însa.. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta ei?. cu latrat de câini si felinare pâlpâind. .Asa spun toti si toti sfârsesc acolo. profesoara cu sot functionar. îngreunându-mi pasii.. Si înapoia noastra. Noaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri. Plângea. iar ea ma asculta.. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. Tremura. cedând zi dupa zi..Tot nu ti-e frica? -Nu. Acel om nu-i va fi numaidecât sot.. Vei uita tot.. lacrimile îi alunecau blând pe obraji..

. el n-ar fi putut face nebunia aceasta... niciodata. pe cararea alaturata liniei ferate. alaturi de o necunoscuta. Avea rochie scurta de 123 .. si cea mai eroica.. De aici. Si am rupt foaia caietului. .. privindu-mi prietenul. cum d-ta nu poti atinge. Numele îmi lumina. si ca nu vei fi fericita. alergam.Ori esti prost. Ma astepta la fiecare gara. deodata. Pentru ca era Radu cel care ma mustra. A ramas uimit când i-am povestit întâmplarea. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor. în padure. am auzit râsete si batai în usa. si esti sensibila. o serie de tâlcuri date crestinismului: si Radu parea ca ma întelege si ma explica. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din excursie.Ca sa supravietuiesti. . adaoga. . înteles întotdeauna ca o bruta. Am plecat singur pe strazile pustii si reci. crunt. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroica? Radu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile sexuale. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. simtind cum îmi ajunge prietena. am scris: "Jurnal intim de primavara. Aceasta o putea face oricine. . astazi..Pun ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie. poate. Ma simteam singur si puternic. Zorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba. Poate eram singurul care vegheam. mai ales la anumite femei. putin înainte de apusul soarelui.. O CHEAMA NISKA! La începutul Saptamânii Patimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc. am încheiat eu.. Credea ca îi ascund. Zâmbii. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari. Peste câteva zile. Asadar. IX.. o cheama Niska. înainte de a începe lucrul. sfârsite. nu ma putea banui de castrare. am glumit. când depasirea nietzscheana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci etice? De ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului. la Sâcele. cu ochii ridicati. Precizez. am încercat sa-i explic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica. ori esti nebun. Stiam unde o vazusem. resemnarea nu înseamna fericire.. Ea a deschis alene poarta. Si eram fericit. Dar m-am întrebat: de ce?.. începuse vânt de zori. Pentru ca esti femeie. A fost mult mai frumos drumul pur în noapte. începe o viata noua pentru mine".. care îi place.Celor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. Am coborât din pat si. O istovise atât drumul de la manastire...Numai atât? -Da. Desi.. Eram fericit.. amintirile. Ce era sa-i raspund? Ca sa sfârsesc. . Ai pierdut o ocazie. ori esti îndragostit. cea mai frumoasa si cea mai noua. Nu ramâne oricine noaptea cu o fata.Am înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul.. Presedintele a fost nelinistit tot drumul. de timiditate. Venise Bibi si fata cu ochi verzi. cu o siluire pe brazde. Radu a venit chiar în dimineata aceea sa ma caute. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta. de insuficienta.Voi gasi un om!. cu sase ani mai înainte. N-am putut adormi. Florii. Cu pumnii strânsi.. Tie pot sa-ti spun. De ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptui? De ce eroul sa fie . si esti capricioasa.

I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd.Si dumneavoastra.. în dupa amiaza aceea. Daca îti vorbesc sincer.adolescenta si fugea printr-un lan... Un domn carunt o strigase: "Niska! Niska!" în dupa amiaza aceea.. ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire!..Au facut-o altii.Opreste-te. . care s-a purtat revoltator de cast. desi la plecare te-ai suparat si miai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti. într-un sat de munte. Pe cea dintâi fila a unui caiet Jurnal. exclama. opreste-te ca nu mai înteleg. Nu fumase pâna atunci.. marturisii eu.Lasa-ma sa spun eu. barbatii. dar simtea un dor sa fumeze. Bibi. amare. somnul. cu un moralism pedant si fals. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea Niska.. De ce sa nu o traiesc si eu. studente.Dar aceasta nu o face nimeni... scrisesem.Nu-ti pare bine ca am venit? Niska îti multumeste înca o data. Seara se pogora lin în mansarda. nesimtitor sau imbecil? Crezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat... sa fie învinuit de abuz. la mine. . 124 .. Bibi refuza cu încapatânare. înaintea mea.... Niska m-a întrebat daca am tigari." Amintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica.îmi pare bine ca stii si asta! Credeam ca s-a suparat. o cucerire de a mea în ultima iarna. Câti le suporta. I-am spus ca.... .Vorbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena. . admira. printre încordari si nostalgii de mult apuse. mai ales acele experiente care primejduiesc viata. înca o data?.. nu luat din carti.. Cea dintâi seara de primavara când întârziau sus... De ce "revoltator" lânga "cast"? I-am vorbit Niskai despre imboldurile mele etice.. . te necajesti..Femeia nu poate experimenta eticul. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o încheiere de experiente..Ma primesti bibliotecara? Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile. De altfel. cea dintâi porunca: "Nu voi iubi!. Eticul e o descoperire.Cu dumneata nu stiu cum sa ma port.. Legasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd ] vremea cu nimic altceva. . Crezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat. . amare.. Am îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune.Stii ce se vorbeste asupra noastra? Ca a fost o încercare de rapire neizbutita.. puteti? . Scotea cartile. ma suspectezi. Spune da!. Auzi.Biblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. Trebuiesc serii întregi de experiente ca sa pârguiasca un suflet masculin. Niska se uimea în fata fiecarui raft.. . Am venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos. nici mostenit din copilarie. ma simt atât de straina.. ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare. faptul acesta e concret si viu. . linistea?. daca îti vorbesc rezervat. .. N-am vrut sa le-o spun.. Am rosit de bucurie. dar îi zarii ochii zâmbind. prietenul tau... . alaturi de ispite?. rasfoia. în constiinta-mi. îmbatrânit. . Vizitatoarele mele ma priveau fara sami înteleaga umbrele fetei.Nu toti: o elita. . eu ma hotarâsem sa-mi închin viata chimiei.

Se prefacu ca-mi sopteste.. A plecat.Si care sunt zilele? .Ce faci? . n-am sa vin. a tresarit. înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului.. Nonora a intrat din nou în mansarda.. gândeam eu. Seara.. cu buzele Nonorei scrijelindu-mi buzele. A doua zi. . pe sâni.Farmece? . Coborând scarile. Voiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios...Daca vine cineva? . sfârsi jumatate de tigara. Ea se alinta. înainte de cinci. Niska m-a întrebat daca ma poate vizita.Mersi. cu par întunecat si ochi în cearcane. tremura fierbinte. .Ai cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti. Nu mai vazusem pe Nonora din Duminica Floriilor.. râzând nepasatoare. Bibi mi-a spus: . Trei ceasuri am prelins pumnul pe carnea Nonorei. si ma musca de brat. eu încruntat..închide. si genunchii prea ispititori.. frecându-si pleoapele. Bratele i-au frânt trupul.Si eu care credeam ca ne vom împrieteni.Astazi e Vinerea Mare. Alaturi de restul meu. .. Râdea.. . L\'HEURE SEXUELLE Am iesit din cinematograf buimacit. Nu stiam ce sa-i spun. zâmbind. Ne-am despartit privindu-ne în ochi... Pe Nonora nu o putea decât bucura descoperirea. încruntat. cu capul plecat. E reconfortant. La un zvon din strada.Lacramând. .. ani dupa ani. Biletul m-a bucurat ca o mântuire...Nu. 125 . nu le-a observat... îi ghiceam uimirea: eu.Niciodata nu m-am gândit sa le fixez. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie.Ei bine. amintiri. Era prea calda. stapânit de încordari. în orice caz.. Vrea sa vii si tu. nu voiam sa raspund... si-au alunecat buzele pe umeri. o pusei într-un plic si scrisei data.Le pastrez.. Nimeni nu se gândeste la mine. . Radu se ratacise printre primele banci. Am râs. . Nonora palpita. ea fierbinte. când am mai putin de lucru. Nonora mi-a fost alaturi. primesc câteva ceasuri. Voiam sa-ti prezint si pe Viorica. A deschis ferestruicile în primavara... Umbrele care mi-au întunecat ochii. usa.Mata exagerezi. nu vrei sa ma primesti? . întrebarea ma mustra si pe mine.Ne putem întâlni câteodata.. si eu?. esti prea dragut.Cu alte cuvinte.. cu sprâncenele mobile. I-am spus ca în anumite zile. Taceam. la mine".. un bilet de la Radu: "Mâine merg cu Nonora la cinematograf. . X. si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. nu te speria.. fara sa se împotriveasca. .Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. . . Aceasta nu poate însemna decât bine.

. eu torturat. Am întrerupto..nemarturisite – îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete. Atunci am simtit îndârjindu-se hotarâri vechi.Nu ma asteptam sa ramâna atât de lucida. singur cu muntele. Si nu eram linistit. ca irita baietii sau îi îndragosteste. Ratacisem mult. Pulpele atâtau mângâieri îndraznete. întelegeam ca si Bibi o adora. si toate tristetile. Sânii îi erau goi sub desfatare. Am înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste. Banuiam ca se lamureste o criza. lucram. ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de ea?. desfatari si amaraciuni. Guri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. Pe Niska nu o întâlnisem. madularele istovite.Baga de seama. S-ar fi spus ca Nonora nu era decât trup chemat sa astâmpere chemarile sufletului. crezi. Bibi mi-o lauda exaltat. sa nu ma tulbur inutil..Nu se stie. otelite de ani. O sarutam. Nu voiam sa ma gândesc la Niska..Seara. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. Trupul Nonorei era tot mai aproape. zvârcolindul. nu te enerva prea mult. . pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti. de singuratati. Mi-au umbrit ochii viziuni pustii de balti în amurgit. Nonora venea aproape în fiecare zi si închidea singura usa. atâtia ani.. poate.. Bibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Si ele ma înfiorau proaspete acum. salbatic. Avea prea mult din ceea ce gândisem eu. . Mi-a poruncit sa ramân cuminte. Tremuram. Nonora închise ochii si-si musca buzele. . de toamne. fata mi-era palida. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit Niska. de licenta la care de acum lucreaza. nici nu mai voiam s-o întâlnesc. îi suierau cald narile. si înfrânarile . I-am spus atunci ca stiu ce vrea. Nonora tresarea. o sarutam. întârziam chinuit. Aflasem ca parintii ei au locuit în Basarabia. O vara ftizica îi daruise. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri. apoi la Brasov. cu priviri pe cer si gânduri pe ape. îi mângâiam cu obrazul. dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. Nonora m-a rugat sa tac. si nu ma înseninam. zâmbi Bibi. si toate pornirile. ea linistita. dar nu voiam s-o înteleg. cu ochii orbiti de caldura pântecului. dupa ce a plecat Nonora.De ce-mi exagerezi toate calitatile Niskai. parul umed. la un colt de strada. De ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de gheara streina?.. bruni si calzi. silinduma necontenit sa-mi amintesc hotarâri pentru ceasuri grele. îmi simteam creierii grei. si ele se risipeau înlauntru-mi. Si nu le astâmpara. înca din viata. Sânii îi înghetasera. I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca.. Tremurau. de examenele ei. Un spasm îi înserpui trupul. desi stiam lot ce îngaduie Nonora. pentru nelinistile ce nu se limpezeau. Venea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. apoi la Craiova. ca Niska e adorata sau urâta de fete. . cu buzele. Iar acum 126 . casa pe care Niska o închiriase unei familii prietene. smeriti si provocatori. Prelungeam asteptarea cu muschi în febra. copcile de la umeri erau desprinse. Când m-am întors alaturi. tot mai nelinistit în chemari. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele. m-am privit: ochii îmi licareau sur în cearcane. Aceasta îmi dadu curaj. Avea . Cât îmi îngaduia Nonora. Mi-a marturisit.iestui bani ca sa plece. Voia sa aleaga. cu lumini tulburi sub pleoape.Ai sa încerci nebunii.. la un cuvânt al fetei cu zâmbet. Ne desparteam. cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. ci le porunceam din vointa mea... veghind pe jnepeni zorii.

.A câta oara iubesti acum? am iscodit eu. Trebuia sa râd. în fata unei colectii de reviste filologice. desi eram baut A doua zi m-am gândit la ea. dar daca Radu iubeste pe Nonora? Rupeam o prietenie. ci numai le-am rostit. care mi-ar fi cheltuit timp si truda ca sa fie alungate. O doream prietena. . Aproape s-a rosit când mi s-a prezentat. de o actrita. Am cunoscut-o la biblioteca. cu ochi mari si limpezi. Din liceu. . Avea umeri cald arcuiti. zâmbind trist.. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag. Primii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. care nu ma întovaraseau decât în singuratate. Si Radu o iubea.Tu ai sa iubesti?. si mi-era teama. Am râs. asta e iubire.Mi-a prezentat-o Bibi. mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. . cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. Nu stiam. pofta carnii întunecate si fierbinti. Ma simteam vinovat. luminata. Ma stânjeneau privirile lui Radu. Prietena Niskai era mica.Nu cred. .. e perversa si capricioasa. doruri.. alaturi de Bibi. de profesoara de engleza a lui Petre.. rasariturile de luna... mintii eu. austeritatea sentimentala în care vietuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari.. Dar am facut rau. fara sa ne spuna nume.Astept sa-mi treaca. în noaptea aceea am visat-o. . care se gândea la Andrei. l-am sarutat. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. o iubesc! Daca îi chemam numele pe vreo melodie trista.cu încordari ciudate în suflet. tristi. de trei "stele". în ziua filtrata prin ferestre reci. Radu se îndragostise de surorile tuturor prietenilor. nici siesi. . Ma gândeam: prietenul meu osândeste capriciul. Dar cum de ai iubit-o? Când ai cunoscut-o? .Totul trece.Atunci? . si care ar fi pierit o data cu apropierea Niskai -nu-mi putea aduce decât piedici. . . . într-o zi. când Radu a fumat si a tacut mult. gesturi blajine.Iubesti pe Nonora?. Gândeam si eu cu Radu: iubire. Radu îmi surprinse zâmbetul.. fara chiar mângâierea ca e rupta de dragoste. iubesc. nostalgii. . . Fruntea si ochii îi zâmbeau.. Buzele ascultau întotdeauna.Ai sa fii fericit.. Vazându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste.. Nu de mine. mi-am spus. nu o puteam îndragi..Ai sa-i spui? -Nu. fina. îmi amintii eu din Heraclit. . i-am surprins ochii abatuti. Am râs aflând ca e îndragostit. brate albe.. .Nu e asa ca are sa treaca?.. Pe ea am iubit-o asta iarna. nu pentru ca primeam pe Nonora. Mi-era teama ca primavara. In toamna aceasta a iubit iar. si ma bucuram ca n-am chemat nici un nume pe melodii triste. ma întristam. La Brasov iubi ochi nostalgici în cabarete.... vorbirile în doi pe alei. 127 . Eu stiu. ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt. Radu încerca întrebarea care îl ispitea de ani.Stiu.Viorica...Nu.Nu stiu. "Foarte simplu. ca mai înainte.

de când ne cunoastem. Am râs mult de gluma prietenului meu. Eram abatut. El marturisea ca banuise la început o taina. zâmbind. De atunci. Eu voiam sa râd. vorbind. XI. De ce m-a durut întâlnirea? De ce nu stiam ce sa mai spun Nonorei. Ea a înteles. placut. Daca prietenul meu mi-a întins o cursa.. pe mine ma copleseau mustrari: trebuia sa alerg dupa Niska si sa-i spun. în nopti singuratice.. Nonora nu si-a mai descheiat copcile de la umeri. El e singurul prieten. Cum nu ai ostenit noua ani? Si cum nu te-ai plictisit asteptând-o?. Ceea ce gândesc. îi spun. cu buze umede.I mele lui nu poate fi decât: prietenul meu! Am multi prieteni. Sotul doamnei e arhitect. vorbind.. Prietenul meu era un student ca toti ceilalti: blond. am cunoscut-o într-o librarie.. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. prin mai. Am primit sarutarea cu salbatica pofta. pentru ca ne vazuse Niska? Eram trist. Poate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond. nici de mine. dar el e 1 prietenul meu nou. mult si nestapânit. Si.. faptura mea toata îi spunea ca iubesc. ce se încheie înflacarat. De ce sa-l stie? într-o dupa-amiaza. ceea ce simte. Nu are sa stie niciodata adevarul.. ai sa spui ca sunt stupid. La un colt de strada cu trotuar curat. Fata mi-a ramas aceeasi masca. înalt.ca mi se sfasiase o nadejde. Nonora se alinta. Surprinzându-ma gândind. PRIETENUL MEU IUBESTE Am un prieten nou. am un prieten nou! Am sfârsit liceul împreuna. care-i asculta slavind Sonatele. o sarutam. nu ne-am mai întâlnit. I-am spus Nonorei ca se apropie examenele. care se bucura. Toate acestea sunt capricii sentimentale. si a iubit pe Beethoven.. se închina lui Beet-hoven. Poate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. îmi spune. Nu ma urmareste întotdeauna. Dar din primavara aceasta. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. Iesind din parc. Niska ne-a vazut trecând. voiam s-o sarut.. îmi spuneam. cu clavirul alb. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. trist. urmarindu-i pasii prin alee. Nu. Nonora vorbea. la mine. m-am întrebat: sa-i spun sa nu creada?. ele dispareau. stapâneste somnul. cu lecturi. Eu ascultam. Dar eu nu te înteleg. poruncindu-le sa dispara. Citeste mult.. tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. Dar nu tradasem niciodata un nume. dar ma întelege Petrecem nopti de mai. pentru ca m-a privit batjocoritor. Dar a iubit pe doamna. poate o aventura din adolescenta. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. un dor de nimeni banuit. si o carte cugetata. S-ar fi spus. Nonora asculta. de noua ani. cu talente. Ne-a privit mult. muscândui buzele. el mi-e un prieten nou. Doamna pe care o iubeste. Am înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am 128 . Am plecat amândoi pe bulevarde. Lui îi împartasesc si o carte de poezii. Si cu toate acestea. în mansarda. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. o amintire. Am fost atâtia ani tovarasi. Si o sarutam. vorbea.Iarta-ma. El iubeste. spre parcuri. Ne-am descoperit într-un amurg. Vorbeam eu. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. i-am scapat.

A urmat ceea ce trebuia sa urmeze. rece. Totul era acum chemare. se dezlantuia furtuna. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor. I-am spus ca îl piz-muiesc. Si parca padurile erau 129 .pentru ca cel îndragit nu se uita -. întoarce. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. cum a luptat ca sa uite. Cine stie. sincer. crescut în bucurii.. Iubind. si auzeam izvoarele. Noptile calde. Vorbea cu atâta patima retinuta. Am ajuns pe ploaie. scriind cartea întâiei mele tinereti. Ferestruica tremura smerita în Ploaia repede. si fulgerele înalbastreau peretii... si izvoarele rabufneau chinuind ca mânate de isme. Trasnete în brazi ne-au desteptat. cine stie?. Prietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. si nu-l mai iubea. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. tânarul blond a ajuns prietenul meu. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de Beethoven. Si furtuna crestea în munti. îi daruise puteri de munca nebanuita. rea. Doamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste. mare. Si vântul napastuia urlete de sihla.. Dragostea îi aprinsese ambitii si doruri. am ajuns la schitul cu pestera.... Ma întrezaream mare. si desfatare în truda noastra. el daruindu-i versuri. Dar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios. cu prietenul meu nou. Nu îmi vorbea decât arareori de dragostea lui.. ea improvizatii între Ceaikovski si Grieg. în început de vara. Ani din el se vor risipi: o stim amândoi.. Nu-l mai recunosteam. Si juramintele lor.. si atât de curând. Era atât de înaltat. Si serile lor. minteam eu.. pe care el le crede. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. îmi povestea chinul începutului. ce se va petrece cu mine.. XII. îl astept. ci numai ne încordam madularele în mers lung. si auzeam ploaia. Muncea în biblioteci. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fata?.. Eu gândeam: daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. îndemn la viata si opera. A fugit... De acum. de nelinistit.. Am adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena.întâlnit. Am adormit cu duh aspru deasupra asternuturilor noastre. de harnic. el în miez de tara apuseana. nu-si mai risipea timpul. daruindu-i duh de barbat. niciodata. cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei. Afara.. Doamna lui e un exemplar atât de rar. De ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabita? în începutul acela de primavara. Eu. Si doamna care nu-l ere-l dea. si cum nu se mai pot. A crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. FURTUNA LA SCHIT în miez de vara. pe blana din salon. în munti. eu. Cum au trecut. cu prietenul meu nou. din dragoste. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii.. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. aspra. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat. Coboram avântati Fietrele Albe si nu vorbeam. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. prietenul meu era fericit. si se învalmasea cu noaptea. aici.. iar serile se întâlneau. Credea în el si în iubirea doamnei. în lipsa sotului. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. Ne întelegeam atât de bine.. Iam fost sprijin. Si era senin în ochii nostri. Si ghiceam în jurul nostru râs de munte. care nu iubeam. si nu a izbutit .

ca sa ma vindec. am vorbit. pentru ca. Prietenul meu se exaltase. * Dimineata. Laudam amândoi seninul. Am crezut. Cât a durat tacerea noastra?. Si din scorburi se înserpuiau ghearei lungi. în urma. Ne-am amintit furtuna si spaima. si batrânii. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi gheara ce risipea întuneric. Si muntele. am încercat vindecarea prin Christian Science. . pe fereastra. Noaptea îmblânzise muntii. M-am asezat pe patul alb. Zaream stele stralucind. filozofiei religioase... Prietenul meu a oftat. nu se prezentase la nici un examen. pe stânca din coasta schitului. Vorbea despre credinta simpla si mântuitoare. Lumânarica pâlpâia umilita de vânturi.. Asadar. Voia crestinismul absolut. si scorburile. suferind de piept. Banuiam o discutie interesanta. pe care de asemenea o marturisesti. strivite pe sub pietre ca viermii. nici repeta printr-un proces rational. am plecat mai sus. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. Era student la Matematici si Filozofie. sa locuiasca la schit o saptamâna. 130 . Daca esti ortodox pur. ci numai printr-o experienta. O banuiam fara sfârsituri. si apele se îndârjeau asupra schitului. tresarind. Se însenina. Venise si el. Nici unul nu îndrazneam sa ridicam ochii catre celalalt. dar deplasata. florile si vântul care se potolise.. tresarind sub picaturi. nu poti dispretui filozofia si teologia. pur. înainte ca prietenul meu sa raspunda. Plamânii se însanatoseau din luna în luna. o banuiam întunecata si j umeda.batrâni înviati. la credinta ortodoxa.Convertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. cu tâmple boltite. e mai mult decât credinta în Noul testament. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea Sfântului Ioan. trebuie sa primesti teologia si. Eram ostenit. Se împotrivea cartilor. Pe drum. întrerupse studentul.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. întemeiata nu numai pe Noul testament. Studentul veghease toata noaptea în bisericuta. Faptul s-a petrecut la Geneva. Nu aveam nici curajul sa pier. Asteptam. Sus. teologiei. credinta în Biserica. ce se pogoara prin har. pe care o marturisesti. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. apoi. Nu se sfia marturisindu-se crestin. cu temei de magnetism animal. care îsi tânguiau acum înfrângerea. o data ce ai primit Biserica. deci. Urcam o coasta aspra. Prietenul meu era palid si înfrigurat. am întâlnit un tânar palid. cu fruntea uimitor de larga. dar. filozofia. Nu-mi ramasese decât pofta de viata. la teologia catolica. Si atunci. m-a dus la Noul testament.. sub cer clar. Vânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. unde mi-am cheltuit ultimii bani. . ci si pe învataturile patristice si conciliare. coborâta din veacurile ghetei. Am deschis ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. A privit.. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. iar acum. în noapte. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte. Minunea. închinându-se. Ne înspaimânta apropierea pesterii. ca noi.

discutiile teologice sunt întotdeauna interesante.. daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier.Iar experienta e credinta. dar te temi s-o recunosti. . Transfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin har. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta. experimentând pe Christos. Dar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al Bisericii. menita sa calauzeasca evolutia omului catre Dumnezeu..Un crestinism actualizat. pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin. pe care o stapânesti. Ceea ce numesti dumneata "experienta religioasa" a fost siguranta mântuirii. Acum. . ... Iar cetatea omeneasca. De ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nou? Exista unul singur. adica credinta. încât chiar cei care nu vor crede niciodata. care e mai mult decât un rit si o credinta. iar nu prin dogma. D-ta singur ai spus. .Ti se pare ca nu crezi. . recunosti si credinta. prefacându-se din om un om de al lui Dumnezeu. .Atunci. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie. de ce ne întrerupi? .Si totusi. .Pentru ca plecasem de la crestinismul meu.O ai.Eu nu cred în Dumnezeu. . pentru ca te stapâneste ratiunea. criteriu si valorificare.Atunci.Acum te înseli fundamental. în mine exista acelasi crestinism viu. cu gândirea din istorie sau biologie. m-a facut crestin. eu nu cred în Dumnezeu. . o cetate a lui Dumnezeu. Voiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica. îti accept învinuirea d-tale de protestantism. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci. . Crestinul moare si învie în Christos. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. desi eu îl simt. Pâna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. . Eu as recomanda chiar lectura teologiei dogmatice oricarui tânar. vorbi studentul.. ai câstigat-o singur.Adica eretic. prin austeritatea si sobrietatea lui. etern si infinit. Ai crezut atunci. care e îndreptar. .Da. adica siguranta harului. De altfel. Asa e? . . Orice crestinism autentic e si personal... fecund.Nu. Nu am nimic personal într-însul. marturisii.O marturisesti aceasta acum.Nu poate fi decât personal.Acesta-i protestantism. care vor studia filozofia sau matematica.Cred ca nu ai dreptate. si totusi am avut o experienta religioasa. ca experienta e o transcendere a constiintei rationale. . Aici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala. se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate.Domnilor. Eu nu cred.. -Eu nu cred în har. m-a transfigurat. însa.Acum gresesti si d-ta. Ti se pare ca viziunea omului ca egal de al Lui Dumnezeu. De fapt.Transfigurarea aceasta se face prin experienta mistica. dar nu starui. pur ortodox. întrerupse prietenul meu. cum are Prietenul meu? . creator de valori. Ea nu ti-a fost decât daruita. . implorai eu. Crestinismul e o spiritualitate antimon-dena. si-l recunosc ortodox si ecumenic. 131 . ..

îndoiala aceasta am avut-o si eu. asa cum altii se multumesc a vietui în nori. . lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva hotarâri. . . Religia d-tale e pragmatism si magie.Nu pot s-o cred. Vreau sa împlinesc o viata înspaimântatoare.Adica protestant. vointei divine.. din exaltarea unei etice crestine. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur.Te contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri. pe care îl vrei realizat numai prin vointa. Dtale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu: erou. prin har.Totusi.Ai uitat esentialul: gratia.E frumos. ci erou. ca sa-ti pot tine minte toate greselile. sa vietuiesc în lume. ti le amintesc în d-ta: nu esti crestin. .Eroul îl depaseste? . . Dar d-ta întelegi consecintele credintei acesteia? Nu le caut în istorie. rastignite pentru o nebunie a duhului. sa ma depasesc prin experiente si suferinte. fiziologic si social? .Primatul duhului. vasta.Crestinul e astfel si un erou. ca sa vietuiasca ascetic. Sa nu ma înteleaga nimeni.Nu vrei s-o crezi. toate având un tâlc nepatruns.. Sa pastrez ascunsa taina cea mare. te apropii de Luther.Cel care lupta cu sine ca sa concretizeze. e un suflet crestin.Desigur. e prezumtie diavoleasca. de nostalgii. în genere. Te contrazici si d-ta. Poti gasi gratia predominând în tot Noul testament.Nu poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari. iar nu unul de vorbe. Eroismul d-tale e pagân. ca un sfânt. Iata de ce nu sunt pagân: vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu. Vreau sa realizez un eroism concret. vorbi întristat studentul. esti înca stapânit de pagânism. Fireste.Care sunt? . Vreau sa fiu nebun. .Nu-ti cunosteam. însutindu-mi.înca o greseala. înca. . . Dar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. Vreau sa ma depasesc. Vreau sa pogor vointa ideilor în viscere. conducând la transubstantializare. .Am sa te lamuresc. Acum va înteleg deslusit. pâna ce nu voi mai fi om. De altfel. .Gratia e esentiala pentru teologi. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. Orice suflet care vietuieste o viata eroica. sa nu se ridice nimeni pâna la mine. atunci când nu e asimilata. . . eroismul. Vointa omeneasca. dar eu sa fiu erou. prin tacere. . de elanuri. Cel care întrece omenescul. erezia. dar nu oricare erou al duhului e un crestin. . cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. . Dar esti pagân autentic în eroismul dtale. Dar discutia aceasta ne-ar duce prea departe. din înfrânare. Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu.. e vointa. temelia experientei religioase. aspra. . 132 . asa cum a fost Dante si Don Quichotte.Nu înteleg. sa întrec pe toti cu faptele mele.Fii te rog scurt.Si totusi..Eu socotesc crestin orice erou al duhului.. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista. . crestin. prin Iisus. Crestinul depaseste omenescul. e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios. . . Cel care renunta la viata celorlalti.Depinde: ce întelegi prin "erou"? .

cu atât vei fi mai senin.De ce vrei sa te chinui toata viata? . Esti demoniac. . Raspândesti atâta pagânism exasperat de propriile lui elanuri.Vorbesti copilarii. Nu te felicita dupa izbânda.Iata eternul pagânism nostalgic... ma îndoiesc de har nu pentru ca am discutat cu d-ta. Prietenul meu tacuse de mult. în durere.Credinta te face fericit fara eforturi eroice..Desi bucuria va fi salutata cu lacrimi. . . D-ta crezi în fortele d-tale. Crestinul e optimist si senin. ajutându-te prin har.Cu atât mai rau.Vreau sa fiu Sf.. ci Dumnezeu. Apoi. Mi-e teama. Te-a ajutat. Nu cred decât în Christos. Francisc fara gratie. cum doresc si pe Dumnezeu. El gândea. ai sa ajungi erou. de fericire. cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. . Altfel. Nu pot dormi linistit decât în primejdie.Dar eu nu vreau sa fiu fericit. ci astept gratia.Pentru ca astfel pot ajunge erou. daca m-ai întreba: "Crezi în har?". ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale.. . Noapte buna. -Sa-ti ajute Dumnezeu. .. nu sunt dovezi de existenta vointei mele efective.Eu stiu cât si cum sa cred. Daca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt.. ridicându-se: . am sa ma bucur împreuna cu d-ta.Cu cât te vei apropia de solutia crestina.. personale? . cum nu cred nici în Dumnezeu. .Nu cred în Dumnezeu. Ne-am asezat toti trei pe muchia muntelui. sa raspund: "Nu! îti marturisesc. asadar. înfasurati în vânt. Poate am sa evoluez. .Asta nu o cred. sfânt. sa creada. Am ramas cu studentul în matematici pe un trunchi. har nemijlocit si infinit. .Am sa izbutesc. 133 . în plictiseala amara. . desi o doresc. Dar gratia lui Dumnezeu e mare.Nu. . .O ironie finala? .O simpla experienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. Nu exista decât un singur lucru: credinta. . în duhul d-tale de tânar exaltat. .. sub cer senin. chiar. . Dar în întelesul de a experimental eroismul.Toate acestea sunt discutii desarte. Mi-e mila de suferintele d-tale.Predestinare? . Dar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii.Nu Dar vreau sa ajung cu orice chip erou. Daca Dumnezeu vrea sa te mântuiasca. N-ai sa izbutesti nici un act eroic. pentru ca vreau. Studentul întari. în nesiguranta. .. Un Sf.Eu nu anulez valoarea vointei. . . Aceasta e pozitia definitiva. dar lacrimile.Ceea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede. dar suferintele. Dar nu cred." . nu dumneata ai biruit. Nu cred în fericire. Prietenul meu rosti. Francisc. prietenul meu s-a dus în chilie. erai înfrânt.. realizând cel putin un fapt eroic. Am mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. Ne-am întors la schit. luminat de un zâmbet.Nu întelegi? E un simplu instrument divin. dar o cer iluminata de credinta. încât sunt ispitit acum.Am sa ma rog pentru el.Dar ispitele pe care le înfrâng.

N-am spus nimic prietenului meu. Când am intrat în chilie, s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa. - îi scriam ei... Mi-e atât de dor... Am ramas o saptamâna, citind Evangheliile si Apocalipsul. Eu aveam în sac un caiet alb, menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. Lânga caiet, S.Francisc si Pascal. Dupa o saptamâna, prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate. Studentul coborâse în Ardeal, la o ruda. Mi-a daruit un exemplar din Gracian, cu o dedicatie trista. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei. Intr-o dimineata, m-a sarutat si a plecat. L-am întovarasit o bucata de drum, prin padure. Era atât de fericit ca are s-o vada... Când am ajuns pe platou, ne-am despartit. Eu ma întorceam spre schit, el cobora jos, catre oras. Era senin, cald, liniste. Ne-am amintit urcusul, pe ploaie si întuneric, cu o saptamâna mai înainte. - De acum, fiecare cu drumul sau... Treceau zile aspre, dure, nemilostive în îndoieli. Vietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. Nu vedeam decât pe calugari. Porneam în fiecare zi, singur, cu caietul alb pe creste, pe muchi, pe carari ce coboara în prapastii. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. Iubeam pasarile pe care, de multe oi, mi se parea ca le patrund în glasurile lor. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai Printre trunchiuri. Noptile, ma chinuiau întrebari. Aveam acelasi raspuns, si chinul ma 'ndreptate sa cred ca sunt pe drumul cel bun. Nu uitam niciodata ca Vreau sa fiu erou. Dar întrebarile erau multe si crude: "Ce am sa-i spun Nonorei?" "Sâ fug de prietene?" "Sa fug de Nîska?" "Daca am s-o îndragesc?" "Sa rup dragostea?" "Sa ma mutilez?..." Au fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. Criza crestea, crestea în singuratate. Ma simteam parasit de toti, uitat, agonizând într-un pustiu. Sufletul îmi era corMesit de marasm, de disperare muta, de slabiciuni. Totul îmi poruncea sa ma întorc în oras, între oameni. As fi voit sa vad pe Niska, s-o rog sa-mi fie prietena buna. As fi voit sa vorbesc, în jurul meu nu era nimeni. Rataceam, si Pascal mi se parea rece, si Sf. Francisc de neînteles. în fiecare dimineata îmi spuneam: "Astazi voi capata linistea cu care am venit". Adormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu. îmi spuneam: "Iata, prietenul meu e fericit. De ce sa nu fiu si eu?" Si nu credeam în fericire, si o pofteam ca pe un fruct. De câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea, îmi spuneam: "Are sa treaca, are sa treaca...". Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina — cu neîncredere. Nu era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si chinuita?... Un amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. Nu pot zugravi o liniste de singuratate. Era credinta si nadejde, si dragoste, si pornire spre jertfa, spre renuntare. Am gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. în seara aceea, la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna, am deschis caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina: "...Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele. Un caiet pentru suflet, în care oamenii vor fi ispite, iar evenimentele, atitudini. Nu mai pot reconstitui experientele care m-au bântuit în aceste zece zile, dupa plecarea prietenului meu. Dar, depasita fiind criza, eu ma simt mai puternic, mai voios, mai 134

încrezator. De acum stiu: cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste, cu atât trebuie sa ma bucur mai mult. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina, si-mi va mânia fortele. Asadar, nu trebuie sa evit primejdiile: sentimentale sau cerebrale. Sunt dator, ca sa realizez eroismul, sa înfrunt ispite mari, vaste. Ca sa ma împlinesc pe drumul daruit mie, si împartasit numai studentului si prietenului meu, trebuie sa renunt la fericire. Renuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume. Renuntarea nu înseamna schivnicie. Ascetismul va fi pur etic. Nu voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. Asadar, nu renuntare definitiva, ci renuntare cautata. Voi fi prieten cu Niska. Iar daca primejdia va ajunge temuta, daca ma voi îndragosti, sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. Atunci, voi renunta la Niska sau la oricare alta dragoste. î-am pomenit numele, pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult. Sunt sincer; nu mi-e teama de primejdie. Singura grija: eroismul. Aceasta nu trebuie s-o afle nimeni. Voi vietui aceeasi viata. Daca anumite renuntari pot parea nebunesti, cu atât aiai bine. Numai un nebun supravietuieste mediocritatii. In ceasurile mari, sa nu fiu trist, ci semn. Accept nostalgia numai în amintiri. În fapte, -aceeasi dârzenie si încredere virila. Faptul trebuie supus eroului. Viata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui..." XIII. PLECARE Am coborât senin. Orasul se pârguia sub cer de flacari. Strazile, în amiaza, se înalbeau pustii. Oamenii se strecurau pe sub ziduri, adulmecând umbra. în mansarda mea, soarele navalise îngalbenind albul cartilor. Am plecat iar, catre sâtui cu vile în sân de mare. Acolo, rasaritul orbeste zarea apelor: amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântat; amurgul sângera pe dealuri de argila; seara se iveste o data cu luna, adusa din pustietati sarate; noaptea se limpezeste albastra, înalta. în gara am întâlnit pe Marcu, întovarasit de un tânar brun si de o duduie. Nu-l mai vazusem din iarna. Ne-am îmbratisat, printre perechi grabite, printre hamali. Mi-a prezentat noii lui prieteni: duduia, cu un nume evreiesc complicat, studenta ia Stiinte naturale; tânarul, medicinist si antisemit. Râdea, si as fi crezut ca glumeste, daca nu as fi zarit zvastica de argint la cheotoarea prietenului sau. Nu mi-a iasat timp de narari si iscodiri. Trebuia sa ne gasim locuri, într-un compartiment nu prea aglomerat, ca sa putem calatori si discuta în tihna. Am aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de Ś cstre. Marcu si tovarasii lui se duceau la Constanta. El va ramâne în septembrie si va pleca, apoi, la Marsilia, pe mare. în Marsilia, Plantele iui are rude. Se va odihni si va pleca la Paris, sase-sapte ani, Pentru Medicina. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara.L-a îndârjit prima cadere. Pierdea un an; nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. A început sa creada ca e persecutat, ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. Atunci, a început sa învete. Opt luni, a învatat ceas cu ceas, asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte, în Biblioteca Fundatiei. Ne-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari, cu legaturi sure. Miam amintit atâtea amanunte, cu un prieten care se despartea... 135

L-am întrebat de ce n-a venit sa ma vada. Când l-am cautat pe acasa, vecina m-a vestit ca se mutase, fara sa lase noua adresa. - Mi-a spus Radu ca te-ai facut antisemit, ca primesti la tine un cerc studentesc crestin, ca pregatiti manifeste si conspiratii... Râdeam, râdeam. - Fireste ca Radu nu ti-a spus nimic din toate acestea... La mine în mansarda a fost doua luni, e drept, sediul cercului. Multi studenti erau antisemiti... Dar pe mine ma stii: nu am fost niciodata antisemit. - Foarte rau, ma întrerupse studentul cu zvastica. Prietenului meu Marcu iam marturisit de multe ori: un student român luminat, care nu e antisemit, e las sau nebun. Un student luminai, trebuie sa fie nationalist... - Absurd, zâmbi Marcu. Un student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului: comunist. Daca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului, ale granitelor, ale neghioabelor teorii etnice, atunci, cine sa le anuleze? - Tu esti semit si pozeur. Anularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului. - Noi trebuie sa ne lasam legea cea din urma, pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege. - Exagerezi; aveti mult mai multe însusiri. De altfel, ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer, alaturi de un internationalism banal si nesincer. - Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. - Domnilor, le marturisii, discutia ma stânjeneste. Marcu mi-e bun prieten; sapoi, se mai afla aici o duduie... - Duduia nu se supara, pentru ca e logodnica mea, zâmbi studentul cu zvastica. Râdeau toti trei de uimirea mea. - Nu-ti vine sa crezi? ma întreba Marcu. Aceasta domnisoara renegata... - Pardon, asimilata, preciza râzând duduia. - Când te asimilezi unui popor necivilizat, e o renegare. - Poporul e tânar, vorbi iarasi medicinistul. S-apoi, fata straina se afla pe pamântul sau. Acum doua mii de ani ar fi fost roaba: acum, e sotie si stapâna, câteodata... - Aceasta e înca o sclava a crestinismului, socotii ei. - Din pacate... - Nu vorbi asa, îl întrerupse Marcu. Prietenul meu e un crestin autentic... - Domnul nu poate fi crestin. Din cele ce scrie, îl banuiesc pagân, chinuit între Apollon si Dionysos. - Te rog sa amintesti si pe Iisus. - Daca vrei... Dar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva. Crestinismul e religiozitate, adica politeism condensat, adica animism, fetisism, magie, salbaticie. - O mie de greseli într-o singura fraza, ma suparai eu. Mai întâi, monoteismul na fost niciodata un politeism condensat, ci exaltarea suprematiei zeului Cerului dusa pâna la anularea, la disparitia celorlalti. Un singur zeu, deci, ajunge Dumnezeu; iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza, cum spune scoala mitologica. A doua greseala e atât de covârsitoare, încât te coboara în ochii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat, incult si obraznic... - Oh! ce de complimente!... se minuna, iritata, duduia. - ...Pentru ca numai un astfel de medicinist poate confunda experienta crestina cu originile religiozitatii. D-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate 136

afirmi? Daca inversezi astfel fazele evolutiei, nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund: Einstein e un salbatic? - Sa auzim, sa auzim! se bucura Marcu. - Pentru ca si eu am dreptul sa ma cobor, ca d-ta, de la geometria în spatiu la geometria plana, apoi la greci si la egipteni, si la chaldeeni, apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor. Daca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni, iar aceasta în liniile pesterilor... - Liniile salbaticilor nu erau stiinta... - Tocmai de aceasta te învinuiesc si eu: magia, fetisismul, politeismul nu contin o religiozitate autentica, ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu experienta crestina. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. Concluzia: crestinismul nu exclude nici stiinta, nici filozofia, nici civilizatia... - Poate sa ai dreptate... în orice caz, d-ta nu poti fi crestin... Datoria d-tale e sa fii antisemit... - Stupid. Nu pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema. - Cine te împiedica s-o studiezi? - Antisemitii. D-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri, când se bat colegi evrei, când se închid colegi crestini, când nu mai sunt cantine, camine?... Cu atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. Expectativa e o lasitat - Bine spus, zâmbi Marcu. Te-am admirat întotdeauna pentru litica fortei, singura care da rezultate. Nu mai sunt socialist, pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. La Paris, voi organiza nu îr truniri împotriva României, ci atentate împotriva guvernului. Pentru fie care deputat ucis. beau o sticla de sampanie!.., Marcule. îl rugai eu, ma iriti inutil. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta... - Nu ai curaj sa te angajezi pe o pozitie, insinua studentul. - Am mult mai mult curaj decât ai banui. Am curajul sa astept. Teoria mea e sa-mi echilibrez si sa-mi lumineze constiinta. Tara poate sa piara... - Te înseli; tara nu piere, pentru ca cinci studenti evita proba evreiasca, preferând sa se afle mai întâi pe sine, sa-si creeze critera valori ... Un exemplu de dezordine. Daca as fi dictator, te-as împusca. Iar pasa tarii de constiinta d-tale? Incordari si depasiti clerul tarii.. . Esti student îa Filozofie... Vorbesti desi sti ia Medicina. Tevcontrazici ia st etnic: sânge, pie; sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei, fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini omnu \'mi place lelaL - Din nefericire s-au schimbat, li int - Oh.!... si o înteleg gresita. - Cei de la Litere împrumuta mentalitatea si cunostintele. Ar fi interesant de stiut ce dori Marcul - E interesant integral, ironiza medicinistul. Poate domnul cred în dragoste?.., - Desi indiscretia e stânjenitoare, nu ma supar. Dar nici n â pot raspunde. - Fireste, noi nu întelegem, râse duduia.,. - N-am spus chiar asa. Dar d-stra confundati impulsul sexual sau colajul, sau acea "sympathie amoureuse" cu dragostea. Nici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice. - Ar fi interesant, zâmbi duduia. 137

dar e afectiva... "Iata. curajul absurditatilor. Fireste. înfruntându-se. Dar eu studiez biologia. nebunia contradictiilor. Eu .unitatea inteselor. eu cu viata mea launtrica. despre viitorul meu. Vorbi Marcu. Si idila înabusita plapând. Seninatatea mea e amara. Pentru mine. vorbii eu. un strain"".. Marcu a zâmbit si a început sami istoriseasca viata pe care o va vietui la Paris. ! an singur lucra: ea nu crede nici în nationalism. la o fereastra deschisa. Poate îsi amintea liceul. un tânar care asteapta. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri. Acum. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali. despre viitorui lui.. cu toata gafa pe care constient o fac. mai sumbru in adolescenta.. raspundeam. Marcu însemna tot ce vietuisem i dur. Ma întrista gândul despartirii de un prieten. Marcu e un prieten care pleaca.Ar fi interesant pentru mine.. El spune ca e antisemit. . cu mine alaturi. nici altul nu vor sa renunte la minciuna. se împotrivi duduia.. Trenul despica sesuri cu flacari albe. si toate renuntarile îndurate. fântâni la rascruci de drumuri.. cred uscat... câmpurile sub soare. privea. soptind. Ne întelegem. Si nici unul. "Cu Marcu ma înteleg tot mai ran. Poate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii.. între ei. oameni plecati sub povara verii. logodnicii au nas aiaturi. Zâmbea rautacios. pâna aproape de seara..Eu nu cred nimic. zâmbind. el ma socoteste mistic. halucinat. catre perechea ce soptea la fereastra: .. ea se lauda cu stiinta. nici în Śatkmalism. dar o suport ca o ceptie. si studentele de la biblioteca. înca. . mai vini. spiter. El ramâne pentru totdeauna la Paris. Eu. Apoi am tacut. Ei sunt studenti de ai viitorului: pregatesc o casnicie întemeiata pe . Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu.Nu e chiar asa. care din noi are dreptate?"..Cred ca amândoi sunt nebuni.. Tresarii. Poate ca. . ei cu medicina si cartile anarhiste. pleca. Si Marcu privea. si-au marturisit. De fapt. sa aflu motivul legaturii d-voastra. ramana cu o declaratie sentimentala. Poate îsi marturisea: "Omul acesta îmi curând. colindând vecinii în dominouri negre.. pe strada cu soare mult. Studentul încerca sa glumeasca.. Apoi. Marcu a evitat. rafuieee spirituale..Numai eu. Zaream gari. se iubesc. istoric. Spuneau ca nu se iubesc. Cine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani. a experientelor ucigatoare Dreptatea trebuie sa fie a mea. pentru ca eu am suferit mai mult. si noptile de Purim. Priveam amândoi. si iectunie. pagubelor si câstigurilor." Gândeam si nu-i spuneam nimic. aceasta e tara mea". Suntemi buni prieteni. Si moartea bunicii lui.. Mareu îmi amintea de Htiile si infrânanie. Duduia j pe fereastra.. simplist. în care a copilarit. . Am tacut amândoi. Eu ma întristam. daca voiti sa mi le estainuiti. Estera.Poate crezi ca ne iubim? .. care adulmecând orizonturi. în orasul cu fabrici. gândeam. eu cu ale mele. si maturizarile mele dureros de prei lungul experientelor cautate si exaltate. el cu gandunle lui. epicureu înnascut. Toti trei rosira.Eu cred în stiinta si în tine. .Tu ai sa iubesti? 138 . si prietenii lui. pasii pe drumuri neumblate. Dupa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe. astept lamuriri de la d-stra. cât timp Marcu nu se intoarce in tara?. A lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au aJuns intense si definitive.

. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. Zaream Perechi putine. zâmbind ostenit. Porneam aproape de amurg. soarele ce se stinge mi-era îndemn.. Eu voiam. am sa-ti trimit adresa.. din scrisorile mele".Desi în liceu pareai vesnic îndragostit. care ma priveau fericiti. mediocru. Apa se linistea sub luna. si iarasi. nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. numai. diminetile.De când te-ai convertit? . Scrie-mi despre ai nostri.Desi nu e literatura. de miresme. Dar gândul meu de dupa iubire n-am sa ti— o spun. îmi porunceam sa cobor pe plaja. regenerare. ne-am îmbratisat. Trebuia sa înfrunt primejdia. XIV. pe cararea ce duce printre stânci. Mâneam cele ce-mi dadea gazda. SFÂRSIT DE VACANTA Din cerdacul vilei îmi odihneam ochii pe mare. singura pagina pe care o scrisesem în Jurnal...... Plecam iarasi. .. Fanica. în fiecare noapte. de zgomote. Asteptam acolo vântul. la cazinou. Si prieteni vechi.. noaptea. Rataceam singur.Nu ne-am vazut de mult. .. Am strâns mâna logodnicilor. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirate. marturisii. la restaurant. atunci am cazut.Nu. parca ai pleca pentru totdeauna. De abia ma stapânesc.. Eu o voiam prietena. Daca vrei. S-apoi. spuneam.. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta..Sunt magulit. orase cu turnuri. viziteaza-ma. De la cazinou se furisau. singur. I-am fagaduit.Marcule. Aprindeam lumânarea alba si citeam. în Franta. si fete de profesori ma împresurau în noapte. gândeam. deserturi.... Dar Niska nu era o primejdie. pe plaja.. mediocru. Ma întorceam seara. Gazda ma socotea un mizantrop precoce. . Adormeam cu viziuni ciudate: oceane. e mai bine sa ne despartim acum. De ce ramâneam singur?. Pe mine ma ispiteau lacrimi. si profesori-despre toti. Când s-a apropiat trasura. cu fruntea în vânt. înaintea si înapoia mea. Piatra era rece si cerul înalt. Batea vânt dinspre mare. el citind jurnale.. . despre Radu. arsite. rasarituri. Ma întorceam acasa tremurând.. seara. s-o caut printre trupurile sub soare. Bibi îmi spusese ca o va întovarasi.. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. bici. ostroave. Scrie-mi despre Robert.. Marcu m-a chemat.N-am sa fug de ea.. Am tacut iar. . Dinu.. Dupa o saptamâna. Descoperisem de mult ritul. cu Andrei.Nu te înteleg. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune.. cu gulerul de la haina ridicat. o data cu stelele. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni.Nu uita sa-mi scrii. Ai cazut si tu. 139 . si colegi din liceu. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe Niska. melodii cu ispite. Dar mai ramân în Constanta trei saptamâni.Daca iubirea lui Dante si a lui Don Quichotte e cadere. Marcu dadu din umeri. pâna în septembrie.. ... în parc. Le ghiceam întovarasite de lumini.. eu asteptând noaptea.. . îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare.. în gara. "El are sa-si poarte tara acolo. ... . Ma surprindeam tot mai des cu ochii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic... am coborât. Îmi porunceam sa citesc. printre vile.

.Daca ai sa continui Romanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. palid.. .. s-a întors. .De altfel.. ca nu mai aveam nici un rost. Am pasit tot mai încet. spunând ca sosisem numai de o zi. Dar paseam înainte. Niska a alergat. am prins curaj.. acum. Logodna va dura dr Taceam. Ma întorc apoi.. ca viata era vana si hotarârile copilarii.. pentru examene. Am trecut prin fata tor fara sa-i prive ochiul s-a împotrivit. spre stâncile mele. am felicitat-o.Paule. M-am întors. .. gândeam. Am zâmbit. iritat.. Niska era entuziasmata de capriciul soartei. -Niska!. zâmbind. A frecut pe lânga mine. Niska tresari.. în mine. Paul se plictisea.. . mi-a strâns mâna. sarutat mâna galant. jumatate în umbra. în pantaloni albi. câstig ramasagul dupâ câteva luni. Capatasem o verva care ma nelinistea. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovit. .. un strain.. team asteptat din iulie.. De ce se întristase Niska?.Cât va vrea logodnicul meu. Ma grabeam. Eu am rosit. a vorbit.Pauli cel mai bun prieten al meu..Am venit sa ma odihnesc. . Mam întristat.. S-au înnegrit de soare. Am întrebat-o daca ramâne. . . . Paul se enerva. gândii eu. minciuna ma desfata si ma alina. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni.Iti pare atât de bine ca m-am logodit? . doua saptamâni. Taceam. îmi spunea tu.Bibi sta la mine.Ce nesuferit!. Voiam sa ma întorc. Tânarul cu pantaloni albi se oprise.Imposibil.. mi-a spus pr m-a prezentat.. începu sa-mi vorbeasca de Bibi. .Si dumneata.. ... Eram palid.Prietenul meu e un pesimist... asteptându-l. Eu ma înveselisem pâna ia sarja. a râs. grabindu-se pentru întâlnire.. stam si noi doua saptamâni! . Tu nu te-ai schimbat. . disperat. negre în albul arg al apei. alaturi de un domn în alb. plictisesc o pereche". în noapte. Ne întorceam toti trei pe nisipul rece. . L-am z o tovarasa. m-a privit.Pentru un asemenea eveniment. Dar m-am oprit.. eram îndemnat sa-i ? I Niskai.. Apoi. Andrei la o ruda.Niska. Nu întelegeam de ce ma priveste banuitor. suspectându-ma... Am mintit. eleganti. ramasagul nu l-ai câstigat. de Andrei.Poate pentru ca n-am vorbit o saptamâna". Tânarul alerga înapoiami. sa-i mai recunosti. Dai are sa-Râdea. în noapte.. M-am întâlnit cu un tânar. Cine stie ce a: cititorii Bibi are sa fie fericita. intr-c noapte. pe malul marii. 140 . Ma gândeam: "Nu mai am nici un rost la stânci.Fireste.Miam încheiat haina si am Pasit în sus. în goi.. fara sa înteleg pricina grabei.. "Poate m-a recunoscut". chirie. îmi zaream stâncile. despre ce ramasag este vorba? Ma pregateam sa-l lamuresc. cu ce gând? .

. Bibi? .Bibi.. nu e un baiat rau. licenta.E discreta.Gresesti. Va fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi Niska... .. Îsi ia.. printre capite cu umbre tulburi. Mi-a spus ca Niska s~a suparat mult pe mine." Nu spusesem Niskai vila ia care locuiesc. Paul e un imbecil. E tot atât de mediocra. slabiciune sl provincie. mirata. S-a aratat fericit de întâlnire. . vor pleca amândoi la Paris. frumoasa si fericita. aici. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din Jurnal. -Mediocru. Ma îmbujorasem.. Bibi.. A venit si Andrei: mai negru. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. Ca prezicator ma bucur. . eu cred în cele ce spun. Ea voia altceva. vei mânca cu noi.Tu judeci altfel. .. timp destul sa se cunoasca. O plictisea cu declaratiile. Doream s-o revad... si porniri Le culegeam pe toate si le ascundeam în mine: "Cândva. .Pentru ca te-am gasit. mai spatos..Bibi. pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd.Mie?. Eu vreau ca viata Niskai sa semene Niskai. Noaptea si singuratatea ""\' descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri.Vorbesti ca un elev de liceu. dar ca prieten.. . si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz. . poate. insipid si frumos. fluierând. A acceptat rugamintile tânarului din lasitate. Niska va urma perfect dramul prezis de mine: sinucidere spintuala prin casatorie. Am alergat pâna acasa.Declaratia mi-a facut-o.. la anul.Sa ma supar? .De ce. Tu vrei ca toti sa-ti semene. Era neagra... . .Domnul Paul are sa-mi poarte pica. voi avea nevoie. . Astepta pe Andrei.. Mai au doi ani. ca un filozof. Câteva zile. în gradina restaurantului..Niska s-a logodit cu un anume Paul. Am adaugat: . cu ochii în cer dobrogean. De altfel. am privit neaua din cerdac si am scris povestiri. m-a cunoscut la un bal. lamuri Paul. Paul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea Floriilor. 141 .. . dar prost.Asteptam revansa..închipuieste-ti. Noptile. mai bine dipus.Asa e.. . . Apoi.Exagerezi. Cu atât mai rau pentru Niska. cu o barca automobil. protesta domnul Paul. Paul si Niska plecasera la Constanta. Niska zâmbi. cu amenintarile.El. spunând ca ma doboara somnul. ." Pe Bibi am întâlnit-o într-o dimineata.. ca un romancier. .. Nu-l iubeste.. ca si oricare alta sentimentala. .în orice caz.Abuzezi..Eu vorbesc deschis. Nu înteleg ce a hotarât-o pe Niska. I-am întrerupt. Ma culcam între gropi.Pentru ca ai disparut fara sa-i ceri adresa.... sa-i cer amanunte asupra lui Paul-dar asteptam sa fiu Pe deplin linistit. Mi-a batut inima. doream sa vorbesc cu Bibi.. de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei. Niska n-are sa fie fericita. r n pe câmp.. I-am mintit. Am adormit spre dimineata. . de raua cu efecte de luna.... .

Riscant. 142 .. . .înainte sa încerci complimente.De acum... Niska tacea. . ma convingi... ca o usurare. Am sa ma gândesc doi ani.. Nu te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe Paul? . . Sa nu mai vorbim. nu stiu. Paul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet. în fata apei nelinistite.Cele ce-ti spuneam eu. fagaduiesc. . Nu-ti sunt un bun prieten ca-ti spun aceasta.. femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni. degringolada nu mai poate fi sfârsita.. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea... Nu vreau sa stie si Paul. cu tânguielile lui. îmi tulbura linistea aici. Niska. .... Niska avu o licarire ciudata în ochi.. înainte de baie. Am tresarit. .Daca te-ar auzi logodnicul. covârsit de bucurii. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor.. femeile tinere.. dar trebuie sa-ti spun. Te duce mediul.Aminteste-ti un singur lucru: ca de acum trebuie sa-mi fii prieten. . . Ceea ce vrei tu.încearca sa-l ridici pe Paul..Niska. trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata Japonia. Am încercat sa glumesc." Am primit porunca gândului. ... Voi. .... . .. nu ave ti rezistente spirituale.Nu stiu.. si prezicerea ta s-ar fi realizat. nebanuite Niskai. .Primul voiaj împreuna.. n-are sa se împlineasca. Dupa întâia înfrângere..Daca te ascult prea mult. Am coborât încet cararea stâncoasa.. Nu credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului.. insinuindu-i ca o iubesc?.îl iubesti.. Dar tu? . Am acceptat multumind.Desi enigmatic.. Gândea. cu bucurii în suflet. Dar acum.. Niska mi-a soptit: .. Am iesit amândoi pe câmp. mai înainte. coboram catre ape. Apoi.. le-as fi uitat. încheie Andrei.. privindu-ne. Niska? Am râs amândoi..Niska.. ne-am asezat sa o privim...... A venit dimineata. Pe mine ma ostenea un gând: "Daca as minti pe Niska...înaltator.De acum. Printre snopi în capite. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti.. te-ai logodit cu marea.Nu stiu... eu am voit întotdeauna.. .. viu sa te iau de la vila... socotii eu. ..Sunt fericit.Ceea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele. vorbind. Am ramas fara sprijin.. Am slabit dintr-o data. într-o seara. îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însami?.. .. . ...... Niska îmi apuca fericita bratul.. ne întâlneam în fiecare zi.. Niska era tot mai prietenoasa. Daca nu te-as fi întâlnit.Niska.Tu ai s-o cunosti? -Da. nu stiu.Si scump..Mâine.. te contrazici de la o luna la alta. .Eu n-am sa iubesc decât un om mare. De atunci. istovita. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten. crezu Bibi.

gândeam. daca încearca scene. o stapânesc. zâmbea si lacrama.Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii.. sa ratac. singur.. ma întrebam: "Mi-e draga?".. sus. De ce m-a privit Niska si a zâmbit... mi dupa ani pe tarmuri. M-am. pe hârtia alba.. nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. Mi-era prietena. Acele doua saptamâni am fost tot timpul împreuna.. risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a Orgoliul viril. . toate aceste înlesniri primejdiei nu sunt 143 . Dar daca îi fauresc o arma împotriva-mi? Daca eu din nou o Niska. Numai un asemenea barbat as primi ca stapân. curat. îi tremurau. Ea ar fi pierit. nebunesc. la vila... Stiu ca Niska asteapta sa o înc. la urma urmelor. câte n-as face?. A rupt logodna. de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure.. Ma bucuram ca luminarea Niskaî se face firesc. între fluvii mari. stinsa de mediocritate. plecam. de a potentele pâna la dezlantuirea în opera.. i-anv^^H mâniat de Brand. îi ghiceam doruriLe. de marea tulburata.ť Ochii Niskai erau verzi.Am sa-i spun ca am pierdut inelul. urmaream prefacerile.. la povestirile care trebuiau trans. i le rascoleam.Niska. fara ajutorul meu. Cu atât mai bine pentru faptul meu .La Brand. . mai întunecat. într-o seara cu pareri de furtuna.. Intr-o seara.: crise. o sileam sa-si paraseasca micii ei zei favoritii lecturilor de pension. si mi-a strâns bratul?. fara autd^f gestie: fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. înfiorata de vânt. primejdia eroismului meu? Totusi. cu Niska. Voiam acea Niska pe care o întrezarisem la manastire: mandra... logodna se poate socoti desfacuta. Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit. libera.. ca acesta e un semn rau si ca. Eram aspru cu mine însumi. aproape de miezul noptii. sub ochi încruntati. carti si amintiri îndragite..ezeu. Eu voiam o astfel de Niska .. de a încorda creierul si sufletul catre depasiri. creez.. Si aflam ca nu mi-e draga.. . în Jurnal: "Niska ajunge primejdioasa. M-as uita la el ca la un p. cu afât mai rau pentru mine. Primejdiile cresc.. i le atâtam. Când ajungeam. Am înteles ca pofta ei de mare e autentica. îi lucram sufletul.. pe creasta dealului. când se descoperea urând chipuri. mai eroic. Marea se linistea seara.. la examene. Niska ma asculta. Zi dupa zi.. pe cararea spinarii de deal dobrogean. as pleca cu tine oriunde rea!. Niska vrea sa se mântuie de mediocritate. racorit de stele. arcuite. pentru ca se apropie furtuna. Sunt dator s-o ajut. cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. cum îi aprind nosta^^H ^us ca\'brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe ti^^H Ś Ś. nelinistita. M-am it.Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. zâmbind. deasupra stâncilor. Dupa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat. Oare n-as îngheta lânga un suflet atât de îndârjit si auster? . asa cum lucram o poveste închipuita. Eu nu voiam sa gândesc la hotarârile Jurnalului. poetii parfumati si eseistii abili. Trupul Niskai se înfrigura în serii. Se apropie tot mai mult de Ś arasa visata. sa-i spun ca mi-e i. I-am insinuat dragostea pentru asprul duh maâoj Pastorului. i ie ^^H nam.. sprâncenele se plecasera. bucuriile.înspaimântat: eram ispitit s-o sarut. Acasa.. la cartile care trebuiau sfârsite. mi-a strâns bratul si mi-a \'. de fapt. Ma surprind dind: alaturi de ea. cautându-si un sens de originalitate.. privind amândoi marea. De altfel. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cni^^H iri. cum îi încovoi capriciile.. trebuie". si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond.Gândean: . .. Ma lega de Niska pe cu care o dezvaluiam siesi. si noi ne întorceam pe nisipul umed.exaltata: li-ai spune jide!. Am întrebat-o la ce se gândeste. Uit ca rostul vietii mele e altul. am scris în Jurnal: "Niska se contrazice. torturile. GhicwH .

. care .. E stupid sa pleci coplesit de aici. Niska ne privi pe amândoi. Niska era trista..decât Jiska rnâ stâpânet: ura pe fata: raspândea zvonul ca Ś.? . nu trebuie sa ne mai intereseze.. dar nu le las sa ma surpe.. celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan.. se întrista Niska: sa nu ma las risipita de amintiri.Si dumneata vrei sa ajungi.Fireste. cu cât e un erou fara glorie. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot întoarce. sa-si lumineze în fapt toate însusirile ei Ś . TAINE 144 . care.. îsi scutura buclele si încheie: -El are sa ajunga!. totusi..Stâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. . zâmbind: .. ca nu se mai pot întoarce. Ultima seara am petrecut-o împreuna. am scris în Jurnal: "Niska se contrazice iremediabil.. fara sa ma întristez.â-l astepte acasa în sen coase. senin. Poate nu e înca lamurita: dar fericirea noastra e irealizabila.. într-adevar. înflacarata.. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.si era vesela. Nu stiu cum sa scap de ele.. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat.. zâmbi Paul. nu? . sa le înstru-neasca e un adevarat barbat. . Am tacut toti. Mi-a prezis un fapt care o va stingheri. Cel care se înfrânge. Socotesc ca cel care stie sa se desfete în amintiri si poate.. pacatul de a parea fraze. desi tot mai ispitit.Toti suntem datori sa ajungem eroi. Cu mult mai pretios si mai rar. ii stapâneam logodnica nuh ca un amant.a-i iV." XV. ca tânguirea lor îti împiedica viata si împiedica alte amintiri sa se adune în suflet. . florile. Poate. sentimentele.. Eu cultiv amintirile. Cum sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioase? Pentru ca eu ma simt tot mai puternic. . Eu m-am hotarât si ma trudesc.. . asteptând ceasul plecarii. într-o odaita cu ferestre deschise catre mare. ma întrerupse Paul. îmi spunea. . încordând-o sa se nplineascâ. Eu socotesc lupta cu amintirile unul din exercitiile indispensabile constiintei eroice.. privi marea.e aleasa feminitate. desi sunt student în matematici. depaseste sensibilitatea de elita. pe stâncile unde ne \'mâlniseram. ..ťse..Acestea sunt fraze.Eu le accept sa ma îmbogateasca..Gândeste-te ca nu mai sunt.. creând pe Niska.Asadar. cu supa si mângâieri. amândoi...Nu le las sa ma stapâneasca. Dimineata.. împliniti launtric.Au... . cineva trebuie sa piara.. nu se poate. iul. Cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. /uind o sotie frumoasa si bogata. Scriu aceasta în dimineata de 2 septembrie... .ne. Eu..Iata ceea ce n-am putut sa învat de la tine.Nu iubesti amintirile? insinua Paul. niciodata. Eu nu voi fi înfrânt. sa se depaseasca. Vla covârseau hucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica.Poate e un erou. . lasând în urma mea o vacanta cu ispite. toti trei. .. streini unul dupa altul.Ai o sensibilitate barbara.. Niska întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei exaltata va trebui sa se împlineasca. cu entuziasm. Am privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda ochii. Ś. .

îmi vor trebui cinci. "Orice criza trebuie solutionata prin munca. dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enriques. biruind stiinta universala. de la care nu ma abateam: sa nu studiez decât esentele. Nu rezista nici un obstacol muncii încruntate. Nebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. Aveam o gramatica si un dictionar. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur. lanuri. Trebuie sa ma scutur de neîncredere. nesfârsite. pâna la maturizarea definitiva. O data ce voi realiza asceza etica. Cei care au cazut. sau pentru ca o adâncesc comod. alte urcusuri. ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. Pe mine. calme. sa nu public decât gânduri straine experientelor mele. Eu trebuie sa ajung la tinta. înainte de a fi adânca. nu cu lecturi îndobitocitoare.Saptamâni sfârsite în lecturi pentru examene. Cu cât întelegeam mai mult. singur. dezorganizat. nu doream pe nimeni. Prietenii ajunsesera obraznici: nu voiau sa ma lase singur. Ma desteptam în zori si. trebuie sa fie larga.. pe mi-l daruise Mieii. Atunci îmi voi spune: m-am creat din nou. uitând 145 . îmi poruncisem atâtea reguli. Nu disperam. nu se poate stapâni tot. nu cu exaltari retorice. ochii îmi fugeau pe textul ebraic. cu atât ma cuprindea disperarea. O viata spirituala eroica. în pripa. ascuns în orasul cu fabrici. înfrigurat nu de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu. Dupa fiecare pagina înteleasa. Ca sa înteleg si mai bine.. prin munca aspra. prafuite cu puncte." Lucram tot mai îndârjit. au fost slabi. "Toti cad biruiti de largimea stiintei. însemnam tot ce trebuia sa cunosc. în marginea manualului de istoria stiintelor antice. ma surprindeam dorind alte pagini. greaca. dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universale? Fireste. toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturi. Miam întocmit un program si. Ochii îmi deasupra literelor groase. e imensa. gradini. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe Giovanni Papini e sa-î întrec. am citit pe Plutarc posiace. Au trecut examenele. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. mi-am depasit speta. 2 si Creatia sufletului dupa Timeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul Le scienze esatte nell \'antica Grecia Gino Loria. pentru ca nu întelegeam tratatul lui Theon din Smirna asupra Numerelor în doctrina lui Platon. Stiinta. sanscrita. Toti domnii care spun ca stiinta e imensa gresesc. alte carti. Munceam în mansarda. Taceam si munceam. fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. izvoarele: sa nu marturisesc nimanui descoperirile mele. Nu voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. fara glorie. fara sa cer ajutor. slava. de ce sa nu ajung si un erou în stiinta? De ce sa nu creez din mine o capodopera? De ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meu? Nu trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilor. voi birui. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în etica. Am fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la Papini. nestiut de nimeni. Am studiat doua zile si nopti Timeus. toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi.." îmi spuneam aceasta si munceam. zece sau cincizeci de ani. Mi-am Muscat buzele. Fara urale. mi-l împlineam zi de zi. Dupa cea dintâi vizita a Niskai. ebraica. ci cu calm.. fara daruri. Am învatat geometria. Nu primeam pe nimeni. din semintele lor pot rasari paduri. pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenesti. ei au lucrat patimas. si cu disciplina. VIII. nu!" îmi descoperisem lacune: matematicile. pe lungi fâsii de hârtie. m-am întors la Theon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli. cu metoda. precipitat. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. necunoscut de nimeni.

"N-am facut nici o fapta eroica.. trist.. îmi racoream ochii." Dimineata m-am desteptat cu madularele farâmate. confundam pe maqquei\'cu pase/:. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte.. Verbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de memorizat. Lapsusul m-a lovit dinprincina efortului. bey. Nu eram multumit de fapta vointei mele. Am reînceput sa plâng de furie. Eu nu pot fi obosit. învatând alfabetul: elif. !-Daca am sa înnebunesc?" Am 146 . Mau disperat cele patru izafet. multumindu-ma cu texte traduse. Eram palid. cu slabiciunile.. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui De Martmo. Pâna atunci. Ma revedeam în adolescenta. Fruntea mi se parea stranie. Ochii ma usturau ca sa descifrez pe zad initiať de zad medial. noapte dupa noapte." Am tresarit. Pe fâsii de hârtie ma exersam scriindu-k sub forma izolata initiala. învatam. Priveam toamna prin ferestruica. "Plânsul e stupid si enervant. Noaptea. "Daca nu ma scol acum. Nu aveam curajui sa ma de nici una. simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. mai ales formele Hifil si Himaei Dupa un ceas de tulburare. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. cu pleoapele iritate. dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui Fumi. cu numele Naio." ("Fu un puternic rege. am rasfoit manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. sey. Eram trist. Am uitat tot ce s-a. acum?. pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate. cu nostalgia. m-am coborât din pat buimacit. singur. M-a cuprins spaima. Daca Dumnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi har? Gândul ma îndârjea." Plângeam. Ma linisteam. pey. daca sunt melancolic. "De ce citesc Simmel si nu reîncep greaca?" Am deschis gramatica greaca si caietul de cuvinte. Nu e o înfrângere. cât sa cer de la vointa. Am închis cartea si am scris în Jurnal: "Ma las deocamdata de limbile orientale.. îmi opream lacrimile. cu ochii în cearcane. gi hey. în loc de patru? De ce am lasat ebraica? De ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamna? De ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca Papini? De ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeri? Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea. si nu eram multumit. Nu ma duce la o solutie". mediala si finala. îmi odihneam privirile în toamna. totul trece. confundam accentul Segolta cu Telisa qetanna. chinuit de aceeasi lupta cu toamna. "N-a fost oboseala. îmi strigam: "Ajunge! Ajunge! Am sa înnebunesc!" Si iar gândul: "Acesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica. "Totul trece. tey. Trebuia sa aleg. "De ce am dormit opt ceasuri.") Dupa zece zile. daca nu mai plâng". Am petrecut o dupaamiaza întreaga p] du-ma prin odaie.. Mâinile le priveam pe masa. si încheieturile ma dureau. fiu al lui Virasen. realizarii vietii eroice. si nu le recunosteam." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele. disperat. Trupul întreg îmi era greu si-l simteam strain. a miopiei si a literelor". Am schimbat orele de ebraica pentru dimineata. când îmi poruncesc.. Reîncep limba greaca. petrecut în seara aceea. "De ce sunt obosit?" Mu ma mai simteam obosit. N-am facut un pas mai înainte.. istovit. Dimineata m-am desteptat senin. "Am sa ajung si fara Dumnezeu!" Lucram zi dupa zi. m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp. Am ramas un ceas la studiul lui Ghiaf. m-am spalat si m-am asezat la masa. compus din doua semne complicate si dureros de memorizat.întelesul semnelor. Mi-aminteam discutiile de la schit." Degetele raschirate în par au smuls. Apucam o carte de Simmel neînceputa. Descifram entuziasmat din Mahabharata: "Asidraya Naio nama Virasen asuto bali upapannn gu-nairistai. ci o experienta.. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala..

.." "De ce ma întreb?. "Cine sunt eu?" zâmbii. Am început sa ma rog... nici sa simt cuvântul Doamne! II spuneam numai.." "Daca eu sunt dracul?" "Hei! hei!. Totul pierise. Ma surprindeam întrebându-ma: ce înseamna scaun?. nu lamuream întelesul cuvântului pentru. Am adaugat: "0 simpla criza." îmi porunceam.. totul trece".." "Nu am vointa!... "E stupid.. Trebuie sa strig: "Nu exista oboseala! Striga!" Ma clatinam." "Am sa ma culc!.." îmi venea st râd: "Dracul! Dracul!" Inconstient.." "Nu exista Dumnezeu.... REDACTIA 147 . senzatia de sfârseala definitiva. Eu exist!" XVI.. în zori m-am desteptat.. Durerea nu o simtii decât o clipa. dar vointa nu-si mai gasea vehicul în carne." Vârtejuri de frig îmi patrundeau prin urechi. Ma gândeam la moarte.. îmi navaleau pe creier.. Cine a glasuit astfel? Nu-mi recunosteam vorba." "Daca am înnebunit?. .. dupa ce m-am înabusit cu o perna.rânjit: "Acesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri"... "Roaga-te lui Dumnezeu. în genunchi.. cu bratele pe masa. "A dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere. cine a strigat?" "Eu!" "Cine sunt?. înseamna ca sunt bolnav. "începe surmenajul" mi-am raspuns.." "Daca ma culc. Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii. Un gând ma biciuie: "Nu pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul!." "Liniste! Liniste pe nervi!.. Ba am!. pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda Cu carti. Dumnezeu exista?. apoi.. am deschis Jurnalul: "Poate am sa-nnebunesc astazi.. Astazi voi dormi mai rrnJt! dar jos nu ma cobor..... am sa-nnebunesc!. mai multa disciplina. acum.. "Acum trebuie sa ma culc. la nebunie.. Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului.." Am adormit greu.. "Daca nu ma mai limpezesc niciodata? Daca am sa ramân toata viata asa?" îmi smulsei parul de ciuda." Urmam dialogul celor din mine înspaimântat. gol de continut. Eram tulburat. 'Surmenajul nu exista pentru mine".. M-am surprins tremurând.. sunt o bestie. Alta data. Apoi.. Am recitit rândurile din Jurnal. Gândul ma insinua.. Dumnezeu exista sau poate nu exista." "Doamne! Doamne!.. Sunt o bestie..Nu exista oboseala!." "Poate am înnebunit?.. cu palmele împreunate: "Doamne! Doamne! Doamne!" Nu puteam sa gândesc." "Ma culc. dintr-o data. Oboseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite.

Auzind ca birjarul îl înjura. ca sa afle subiect.. lipeste fituici pe margini. Am urcat iar treptele redactiei..Se publica. Dar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc..Gazetaria e fatala celor de vârsta dumitale. sonerii.. îmi spuneam.. în ziare. acesta a raspuns.. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti: secretarul de zi. batrâna. cu dinti albi.. Birjarul n-a vrut sa-i duca. Ci numai o experienta publicistica. Pastreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. Sterge. Mi-a frunzarit manuscrisele cu ochi binevoitori. de câte ori mai pomenea de el... anecdota n-a sfârsit-o. am sa am grija sa te dau eu afara. 148 . lânga usa. de strada si de ploaie. suna servitorul. cere aspru articolele redactorilor. .. mobil. am scris pâna seara pagini pentru ziar. L-am recunoscut pe "Traznea" dupa limbaj. Nu stiu daca a sfârsit scrisoarea. a plecat furtunos >n odaia vecina. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". Stateam întrun colt de canapea. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. A întrerupt anecdota. Ajuns acasa. Birjarul fu de la început înjurat. cu par si atitudini disperate.E frumoasa? .Ceva sa las sânge. dactilografele la administratie. Alaturi.. barbati multi. cu buze umede. Dar aici n-ai sa faci gazetarie. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. cu canapele rupte.Profesorul de logica era de acum si ziarist. nici reportagii. cu peretii învesmântati în afise colorate. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. s-a întors si l-a înjurat. Cândva scrisese cuvinte bune asupra-mi. . sa vorbesti cu Traznea. Am asteptat sa treaca ziua. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din chenzina. nu raspunde la întrebari.îti dau un sfat: nu lauda niciodata. adauga. usi trântite. Am întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu miar putea fi primejdioasa. Aceasta ma încuraja. Usierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna doreste sa-l vada. Nici politica.. A repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului.Dumneata esti?. telefoane. N-ai sa scrii decât ce ti-o placea. vorbea. îl însotea cu o înjuratura noua.. . Nu sa-\'Uta.Nu.De ce ma întrebi? Nu stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolul? Povestea din anecdota si citea din scrisoare. A sfârsit prin a-l duce acasa. necunoscuti timizi. rusinat.. priltj de cearta.. cearta pe reporteri. ... trimite dupa articolul directorului. Spunea de cal.. Aici... Fireste. . "Traznea" era pamfletar si om temut. altfel. Rânjea.. Gâsindu-si subiect. A început o noua anecdota. limpede si la porunca. cere pahare cu apa. un barbat tiganos. Vino mâine pe aici. cere corecturi.. trimite la tipografie vraf de manuscrise. Pe biroul secretarului.. Am ramas. Śnalt. De aici. L-am întâlnit în redactia cu fum de tigara.. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. cu nerabdare. A dat cu ochii de mine. înjura! Pe mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. Le-a înjurat pe toate. Vorbi de trasura.. brun. ud pâna la piele. .. Povestea o cearta cu un birjar. Profesorul m-a prezentat. apoi. ai sa te înveti sa scrii scurt. Daca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. Aceasta foloseste. nu ridica ochii din manuscrise. . calul fu prilej de insinuari pornografice. Te-am angajat în redactie. de obicei.

. Stia toate trenurile întârziate.. Asculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. un licentiat în drept. gras si roscovan. atunci. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte.Pardon! Persoana care mi-a spus. . veninos.Omul matale.. toate întâlnirile guvernamentalilor.Ai nostri. se interesa secretarul. A doua zi. râzând înecat. si la Palat. despre împrumutul extern.Douazeci si sase de cuvinte. Veneau amândoi directorii.Manuscris?. E vesnic bolnav de ficat. Unul spunea "servus" si-si freca nervos unghiile.. Îl admiram. si la Siguranta. Despre oricine s-ar fi vorbit. Citise toate scrisorile particulare schimbate între sefii sau reprezentantii opozitiei. în multimea redactiei. la tiei.Mon cher. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna. pe un tânar elegant si istovitor. si la Capsa. N-ai vazut cu cine am venit în masina? . Profesorul de logica asculta pe "Traznea" si fuma.. vizuala si auditiva. cu pleoape micsorate. intervine reporterul Parlamentului. larg. A intrat în gazetarie. unul cu tigaret de chihlimbar si cu un vraf de ziare germane. Reporterul se aseza la masa glumind.. tragea concluzii. toti preotii. Reporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. toti prefectii. Reporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anchetelor politice": . Fumeaza mult si tuseste.. toate amantele directorilor celorlalte teatre. Am pomenit. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. într-o dimineata. celalalt. coane.. . toti amantii actritelor de la Teatrul National. critica literara. .. Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui. insinua îndoieli.îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. un nume cu desavârsire necunoscut. seara. . aprinzându-si tigari. îi citeam "ancheta". . îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis. si lauda cu amar pe 149 ... o stiu de la ministru. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. precis ca un functionar de gara.. fara invidie. afirma. chinuit. si la Patriarhie. Cunostea toate intrigile marilor budoare.Câte rânduri? . ipocrit. Licentiatul a încercat."Traznea"? . Ma îndragise un reporter scurt. cu vesta alba si cu gesturi distante.. de coleg autor al unui pamflet manuscris. si la Vama. toate cafenelele literare. Venea aproape de prânz. si la Interne. un titlu pe doua rânduri. doua subtitluri.Ce-a scris patronul? . si procesul de asociatieMai deosebisem. toate politele. .. slab. Atunci se adunau în redactie toti. Se culca. sefule! Avem. caustic sub plecaciunea umila.. sincer."Revista". . cu monoclu... care inaugurase o serie de "anchete politice" de succes.Frustrarea fiscului. care-mi spunea: "Piciule" si ma batea pe umeri. lansa sfidari. dar nu a avut bani. Vorbeste rar. un cliseu. si la primministru.. De obicei. A avut succes. douazeci corp obisnuit. Stia toate planurile. Reporterul cunostea pamfletul.Exclus!.Te-a indus în eroare. si la Camera. De trei ani nu mai citeste aproape nimic.. pe vremuri. el putea sa serveasca amanunte. toate gândurile. Celalalt pasea demn.

. Ma enerveaza orice carte."Piciul".V-ati apucat de taifas. ma întorc în masina cu prefectul.O gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui. corectând ultima fraza scrisa. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. . Gazetarul se naste în fiecare dimineata. iar nu I pentru un an sau o luna. daca nu e roman Pornografic sau memorii politice.. Eram stapânit de 150 . ataci Parlamentul. e aproape neurastenizat. s-au adus pahare cu apa. de idile.. în sala vasta alergau copii cu manuscrise. .. Aroma cemelei proaspete. Manuscris?. . fumând. în fiecare seara. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie. Dintr-o polemica literara. Din acea zi esti robul gazetariei. lucioase ma desfata. Am amânat doctoratul în Drept. s-au aprins tigari. traieste in medias res.Eu am Camera. Turnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor. Radu nu putea fi crezut.. Nu întelegeam ce îi putea spune... si ce-am ajuns?. ... e inepuizabil si inedit. gazetarul perfect e reporterul anonim. . fara sa-si ridice ochii din pagina. Apoi. am scris zi dupa zi. Poate. de cursuri. Radu o astepta.. Acum.. de plumb.. Viorica iesea de la facultate.Cu conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri. M-am farâmitat. anunta secretarul. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. tuciurii. asa e! încuviintara calduros cei doi reporteri politici. începu Traznea. .. Nu întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. el. în-muind tocurile în calimari. . cu geanta sub brat. cu spalturi. Articolele sa fie efemere. apoi capul. îi întâlneam în apropierea serii.autorii contemporani. e inima si creierul tarii. si munceam de nimeni banuit..O conferinta diseara.Cine se duce? . Toti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. care nu absolvise clasa a saptea.. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai harnic. de pâine si de putregai.Ora cinci si un sfert. ca e sfânta. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile.Eu am adunarea de la "Casa Scoalelor" si senatul universitar. Si curajul îmi crestea. în mansarda.. vorbi cel roscovan. . A trecut an dupa an. s-au împartit pe la mese blocuri albe. Mare mizerie!. -Ora? . . cu sângele rascolit. . .. de spirt. socotindu-le glume. apoi trunchiul. . Viorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea.Asa e.. vorbi profesorul de logica. si m-am trezit ca n-am facut nimic. Plecam înfierbântat. m-am risipit. nu mai pot citi decât gazete.Va aduc eu reportajul.! Gazetarul e un erou.Vine ambasadorul Elvetiei. porunci reporterul gras.. cu gânduri multe.Eu am patruzeci de ani. .Nu insulta gazetaria.. Asteptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa. Raspundea sfios si evaziv când o întrebaJi de lecturi. . Miros de cerneala.. apoi mâna. ajungi întro polemica de doctrina politica. Iar au rasunat sonerii.. am amânat licenta în Istorie. .. Radu pasea în toamna tot îndragostit de Viorica. exaltat. preciza autorul "anchetelor". pe bulevard. îti apuca întâi un deget.Neanuntata.Eu am cercul de studii.. interveni secretarul. Gazetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris.

cu Nonora. întorcându-ma singur acasa.Dar Niska? . într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. rupt de fâsii straine una de alta. stânjenit de indiscretia rautacioasa a Nonorei. au . -plecat. . s-o chem din nou în mansarda sisi pregatea vreo razbunare draceasca. Nu întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc. alaturi de ei toti. N-am scris. .M-a înscris "Malec".. saracul. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei. Nu mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi: sefule. Erau atât de departe. . într-o mansarda acum înghetata de singuratate. ci corector de noapte. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. cu nuanta de blândete superioara. plâns si apoi s-au împacat. cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întors. zâmbii eu.. îmi suspecta gândurile. la plecarea mea în miez de noapte. de Bibi? . Spune ca esti un nou Pygmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta. . o vad atât de rar. încheiai eu. si ajungeam obraznic. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca. Sotia s-a întors.Niska are dreptate pâna la dragoste.Niska se foloseste de o alegorie stupida.. Nu stiam ce sa-i raspund. îmi vorbea prieteneste. mai batrân. certurile dintre sotie Si sora. De altfel. Pe drum. Cel putin Niska are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea. pentru ziar si pentru Universitate. nu stia unde vreau sa ajung. tristetea care ma coplesea. A încercat sa se sinucida. Am aflat cu uimire ca nu e student. Eu îmi aminteam de dupa-amie^ile primaverii. examenele pierdute din pricina slujbei. Si ma înduiosa. Nu stiu daca era hotarâre sau timiditate. "Seful" era încurcat de descoperirea mea.Ce face domnul Gabriel? Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". într-o noapte. la mare.. ranit. alaturi de un presedinte. la sticlele baute. Nonora nu se supara. Povestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic.Lumea vorbeste altfel. amintindu-mi petreceri de iarna. Chiar domnul Elefterescu era acum schimbat. de Nonora. Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. se astepta. la berarie. erau amintiri. nici Niska nu stiau nimic. Gabriel a cautat-o ca un nebun. Fiecare încerca sa para cel biruitor. Dimineata.Daa?. sigure. întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul. plânsul lui Gabriel. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic. De ce m-am întristat. siguranta muschilor mi se tulburase. Nici Bibi... . poate. pentru ca o ghiceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. încercam sâ ma gândesc la festival.. Parea umil. Viorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram... îmi fagaduiam sa scriu Niskai o pagina mustratoare. ireparabile..impresia ca Viorica e vesnic îndragostita. Mirarea Nonorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a ochilor..Niska se odihneste dupa examene.. i-am raspuns ca lucrez. tulburate de sexualitate. Nu stiam cum sa-mi acopar disperarea. . Si toti stiam ca e îndragostita. . în fund de provincie sau de mahala. Ti-am spus ca lucrez. erau atât de departe.. aveam ameteli. mai amar.Nu cred.. cererile în casnicie de la Mehadia. Pe Nonora o vedeam rar. Am înteles ca sunt tot atât de 151 . îmi simteam sufletul sfâsiat.. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete.. toata noaptea. n-a vrut sa se mai duca la slujba. Ma supara capul. în treacat..

sânge fierbinte stropea creierul. Nu izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu. Nu se întelege. alaturi de domnul Elefterescu. Am scrâsnit din dinti. Mi-am strâns pumnii. încât m-am lasat blând pe scaun.. "Totul s-a petrecut aievea". El ma privea atent... Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile. în mansarda. Asculta mult.. râzând: "Malec"? "Malec"?.mediocru ca si ceilalti.Niska iar s-a schimbat. Nu mai pot deosebi visul de realitate. "Toate acestea din pricina toamnei si ai Niskai".. sa o umilesc.. mai tare!"... aproape. Atunci. te-ai facut palid.. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . de nervi destinsi. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. de înfundare în balta staruia. în fata mea. si ma dispretuiesc. lucrez". perfecta?. îmi marturiseste ca plânge. atenta si trista. Ma frecam pe frunte. | -Ceai?. gândeam. numai pentru mine: "vreau sâ lucrez!. Ca lupta e zadarnica. Apoi. încapatânat: "sa lucrez. si-l repetam în gând.. nu stie cu cine. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe. "Eu am scris acestea"." Domnul Elefterescu a tresarit. uite pe ŤMaiecť!". M~am înseninat. profesorul îsi scria articolul. agatata..... ma privi si se aseza la I masa. Ramâne pe drum. Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna: "Sefule. Are atâtea însusiri. gândeam eu multumit. Vrea sa plece. "Nu ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. . nu visam. zgomot surd de tramvaie. Am rostit. o dispretuiesc. Nu întelegeam nimic.. E atât de nostalgica. Strânsei iar pumnii. uluit. domnule Elefterescu? Mirare. Nu vreau s-o înteleg.. Nu stie unde." Zâmbeam. creion chimic. . încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb.Nu v-am spus? sunt corector de noapte. Am cerut un pahar cu apa. De când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici... A uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. . pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur.. îi vorbesc aspru. "Cine l-o fi învatat sa scrie?" ma întrebam. O clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. în amurguri prea sângerii.. Senzatia pliabila de agonie. "Vreau sa înteleg!. "Aceasta înseamna ca trebuie sa ma odihnesc.. Profesorul trecu pe lânga mine. Descoperisem un verb. Ochii îmi licareau de bucurii. de ce nu pot s-o împlinesc. Îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. Domnul Elefterescu îmi vorbea. Auzeam usi trântite.Si dumneata pe cine cauti aici. pentru ca n-am putut crea înca adevarata Niska pe care o cheama sufletul meu. câteodata. fierbinte. am luat corecturile si am cerut. Uitasem cum se spune cuvântul "nimic"." Eram atât de ostenit.. sefule. sjl. auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie: "mai tare." Arn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. acum. XVII.Sefule. pasi grabiti pe scari. Servitorul mi-a adus corecturi. la masa. Am tresarit. 152 . fara sa-mi înteleaga nelinistea. Ma viziteaza des. Eu m-am luminat. "Eu am nevoie de prietenia Niskai..

Eu o uram. Ś.. Eu nu pot minti. e torturat de obsesia depasirilor.. si totusi sunt nelinista.. fara nostalgii. . nu de Paul. Stiam ca trebuie sa izbândesc... Asteapta marturisiri. lânga tine.. Don Juan a fost o simpla priza sexuala. cu prietena mea. Ochii verzi s-au îngândurat. Dar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite. Cum ar putea întelege nebunia hotarârii mele? Ea banuieste tot. Ea iubea toamna. exceptând. voi pleca.. alege-ti un tovaras. nehotarâta.. pe care nu le cunoaste nimeni. . De altfel. Ma temeam de toamna si o înfruntam... Când am sa sfar-sese. .. fireste.Vorbesti ca o bacalaureata.. treci prea departe. Plecarea e singura care trebuie sa te intereseze. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila..Nu stiu cum sa te lamuresc.. asta nu stiai? Si apoi.. Vrea. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism. Nu te înteleg.. Un barbat. lumina intermitent si suspect.. nici sa te istovesti în garsoniera. .. stiu.Stii la ce ma gândesc? La plecare. Tu poti îndemna sufletele masculine.. . Cu cât era mai primejdioasa ispita.. Vrei sa pleci.Cine?. Ai sa îndepartezi toate ispitele. Ma tulburau. toate farmecele.. toate viciile. pleaca. genul Paul. Banuieste ca o iubesc. Sotul tau va fi un fericit. însa.. Eu îndragisem iarna si vara.. e drept. râdeam amândoi.. toate voluptatile. Toamna si primavara.Niska.. Ma reconstituieste intuitiv.. Nu e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez. luni de libertate. cine îmi da dreptul sa vorbesc. Ai mai spus aceasta si asta-primavara... daca nu le cunosc? Poate sunt un Don Juan. Pe banca din parc. fara anticipari în gând.... Daca nu poti pleca singura. ci cresc.. .. . sa-i spun..Tu ai vointa. nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac. Niska era intrigata. Ispitele biruite nu dispar.. dupa ce te-ai realizat launtric. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie.. Niska asteapta confesiuni. . Acum.. Nostalgia ta e hibrida. Niskai.. .. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei. . când munca se istoveste în miez de noapte.O femeie nu poate. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. îti poti îngadui toate experientele...Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza. ci munceste. Ce am sa ma fac singura? Când am sa-mi dau licenta?.Bine.Atunci nu te mai gândi... cu însusirile ei de aleasa feminitate. .. acesta-i un dar ales.... . Nu poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni. ma oboseau.. Fireste....Eu nu am sa-mi iau sot. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri. catre parcuri. îmi rapeau timp. cu sugestiile mele... Vreau sa plec.. .Alege un coleg si desteapta-i vointa. .... Ce?. ci da putinta celei mai furioase libertati. Ai sa ajungi un resort. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu.Paul a fost un accident.. prietenei. . Vreau sa te fac sa întelegi un singur adevar: ca stapânind o vointa calita.. nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau.Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. femeia se poate expert" menta în nenumarate feluri.." Dupa-amiezi de octombrie. gândul plecarii e stupid si inutil.Eu nu pot.. vointa nu mecanicizeaza. Acestea.Niska. 153 . te mecanicizeaza. toate ratacirile. însa.Atunci nu le-as fi cunoscut. afara de hotarârile mari.

atât. în ceea ce prives trupul. zâmbea prelung.insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare. Retrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. Presedintele regreta ca vechiul comitet îsi daduse demisia. si un politehnician. El îsi grabea licenta în drept. eu nu voi fi fericit prin ea.. Niska. puterile. iar dupa-amiezile întovaraseam pe Niska. Vicepresedintele venea tot mai rar. un profesor de istorie. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. apoi. Radu tot îndragostit. la Viena. ea se lumina. Ma pasiona prietenia noastra. Vietuiam o viata ciudata. Ajungea întotdeauna. o sotie linistita si cuminte. pentru camin. îl voiam fericit. Ne adunam în sala de la etaj. cu covoarele ridicate Radu dansa mult cu Viorica.. S-au înscris alti membri. Bibi a ajuns bibliotecara. Cele doua vieti nu se excludeau. Voiam sa fac din Niska o alta opera. de când toti stiau ca sunt îndragostiti. întotdeauna. întru împlinirea capodoperei: creierul meu. Se ivisera. L-am iubit mult pe Gaidaroff. modelându-i sufletul. o casa cu încaperi calde 5\' primitoare. l-am surprins dorind o casnicie timpurie. o viata lunga.. ca Mariuca e sotia visata din liceu. mi-a marturisit. Viorica tot enigmatica. calorifer si electricitate. de atunci. Cerea pe ea cinci milioane. cu calatorii în Italia. Am întâr-2lat. întelesesem ca prietenia Niskai nu-mi rapeste timp. alaturi de Mariuca. Acolo. "Florentele" îmi luasera înainte. Viorica si Radu. au etlit la adunare cu logodnicii. Le vedeam atât de clar. în cele doua odai.. 154 . munceam noptile si diminetile. îndârjit si calm. nebanuite greutati. foarte tânar. Eu nu discut niciodata despre trupul feminin. în vara.. La fiecare sedinta de comitet sau adunare. eu ma întunecam. îi pierise sfiiciunea. Voiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita. un ceas cu un gând copilaresc: sa aleg cele mai nimerite pe-redii. îmi cunosteam datoria. oricât de perfecta ar ajunge.. cu prieteni. cu scaune multe. tusea. Nu uita ca cercul se crease numai pentru a putea primi dania. ci ma îmbogateste cu experiente. Parea guraliv si gol sufle-teSte. XVIII. cinstita. cu ferestrele la bulevard. ar fi vrut sa înceapa o ancheta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc.. de sufletul ei. cu sali de baie. presedintele istorisea fazele donatiei batrânului. în acea noapte. Cele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie.care avea o casa veche si darapanata . organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. s-a ales alt comitet. pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criterii. O cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita. în cercul nostru. era palid. Presedintele s-a împotrivit. încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. donatorul voia sa cladeasca un camin modern. într-o noapte.. IASUL Presedintele a organizat din nou cercul. Veneau. vie. atunci. Prefectul . nu mas întelege. dupa nesfârsite alergari. Uitasem hotarârile Jurnalului.Sufletul feminin se intuieS1\' prin introspectiune într-un suflet constient masculin. Zâmbeam. cu vie. însotita de Gaidaroff. Gaidaroff secretar. izbutise sa ajunga persoana juridica. Dar de aici la dragoste era înca drum lung. Urmaream doua cresteri: a personalitatii mele si a sufletului Niskai. Prefectul îsi arata. Erau mândre de alesii lor. din prima pagina. sunt inutile conversatiile. întelegeam ca. trebuia sa fiu ispitit de Niska. iar Bibi cu Andrei. la Paris. oglindindu-mi vointa.

nu sufar. ti-ai Însusit tot ce am dorit eu. ocupat cum era cu dania... se cred seducatori. Sa taci.. nu uita ca esti femeie. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans. 155 . Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. . As vrea sa stiu tot ce cred ei. fagaduise si lemne... suntem într-o sala cu multi straini. Nu pot sa-i sufar! Nu stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati. apoi. era straina.dupa moarte .. Grupul nostru.. pentru ca tu esti o femeie.. pe o treapta de scara. -Poate sunt... în coltul cu biblioteca. Comitetul nu-l ajuta. ca sa se poata ocupa în voie de cerc. Prefectul fagaduise un sediu. Presedintele nu dispera. Pozeaza.. zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. se cred frumosi. . nici pe strada... dar nepotii vesteau ca .. Numai presedintele nu-si pierdea calmul. .Plângerea la ministru nu avu rezultat. ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. Batrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste. atât. daca stii sa te izolezi. .. Din cercul nostm mergeau multi. iar o femeie compromisa e anulata. cu patefon.. dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. .testamentul va fi declarat nul. sa stii.. De la începutul lui noiembrie.Mi-ai furat expresia. si femeia nu poate sa lupte. nu!. . Presedintele nu putea veni.Niska.. niste papusi parfumate..Stii de ce râd? Pentru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Doi nepoti amenintau cu proces de mostenire. prea rece si.. râzi. Seful delegatiei fu numit Gaidaroff. Dar sala împrumutata era prea mare.. imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism. Mai trebuie sa faci un singur pas. de o conceptie etica a masculului...Nu. între studenti de la toate facultatile. Voia un cerc strâns si intim. în anul acela. nu stiu cum sa le spun. Celelalte grupuri se exercitau în glume cu felurite nuante judetene. mediocri si stereotipati.. orice ai face.. de camin. imbecilii sunt inofensivi. spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. tot trebuie sa-i suporti.. . nu se bucura. cât de curând..Ceasuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor. congresul studentesc se tinea la Iasi. Vorbeam tainuit. Niska m-a silit sa ma izolez.Sunt obraznici. N-am întâlnit nici unul care sa-i semene. ca sa-si vada dania împlinita. se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. si însusirea de a distinge. Nu muncesc. Ma revolta. . dintr-o suta. e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calm. Fereste-te sa nu te atinga.. alaturi de ea. De altfel.Exagerezi. nici la facultate. îsi amânase teza de doctorat.Ti-am furat mai mult... asteptam hotarârea zilelor de congres. Nu le spune adevarul aflat de tine. .Putin îmi pasa! Niska.. cauta solutii.Cu atât mai rau pentru tine. de mult.. Ma enerveaza... aproape treizeci. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. chiar. Toti oamenii îmi par imbecili.îmi bat joc de vorbele si parerile lor. se cred inteligenti. batrânul va fi supus unui examen medical. — Niska.... pentru ca. dar toate acestea au fost uitate. . De ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiate? Daca poti. Stirile alarmau comitetul. Batrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor. Niska... nici în saloane. Facu testamentul. Te apropii. .Nu e adevarat. de când presedintele refuzase târgul cu casa. fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. nici "paiate" nu e de ajuns. de donatie.

jocurile" domnului Elefterescu. risipiti. I s-au asezat pe trepte. cu îndrazneala. A ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. Ś . Râdea. Presedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi. Cum i-as fi putut spune Niskai ca destainuirea era altceva. Calatorii de toate zilele erau Purtati. Adormi pe umarul lui Bibi. Ne lovea*vânt peste crestete. în noaptea aceea. In compartimentul nostru de clasa a treia nu exista lampa. Pe Niska. nebanuite. toti cei din "elita". Nu te supara nuanta?. Fara sa vrea. De ce l-am propus. de studente timide...Poate ti-e somn. în restaurant. lauda.. încât ar fi înmarmurit-o? Taceam. pe coridoare. ceilalti ne iscodeau suspect. de fapt. fara sa se intimideze în fata unei replici juste. daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine... întotdeauna. de parinti. aduse de congresisti prudenti. Aflând ca primul tren pleaca în câteva minute. Ea poate nadajduia o destainuire. Controlorul. va suferi mult. si numai prin carti. salbatece.. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic ." Noaptea. nu plecam. se pleaca biruita. alaturi de noi. Din compartiment. ci. ma cotropeau puteri proaspete.în seara aceea am scris în Jurnal: "Niska face progrese primejdioase. la membrii comitetului general. iMi-au fost. suntem dusi. Studentele socoteau ca par dezghetate daca repezeau riposte cu insinuari. De ce nu pot zugravi aici surâsul Niskai? Am plecat. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre Niska. Se întrista. tare. Daca Niska nu-si va întâlni un dezastru apropiat. Pentru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de meschina veselie. si aceasta ne desfata. repede. Se aflau. au izbutit sa coboare câtiva. nu toti studentii din vagonul nostru. studentii au navalit în toate vagoanele.. îmi judeca sexul dupa un criteriu care nu mai e feminin. Se face alt tren la noua patruzeci. Gara de Nord astepta doua trenuri. Pe peron. Nimeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. nu stiu ce am. Fiecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere.. Ne-am adunat.La Iasi. atât de monstruos înalta. fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt.. Niska era exaltata. Ametita de vânt.. Trenul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi. Fireste. sub ochi rai. . sefii! trenului. grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. hamalii disperasera. zâmbea.. nesuferite. Nu am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie. Noi doi am ramas la fereastra. striviti. unor necunoscuti si necunoscute? L-au acceptat cu exclamatii. nici toate studentele nu se subsumau 156 . Am tacut amândoi. Dupa un sfert de ceas. miam amintit de . S-au aprins lumânari. Barbati visati de ea se gasesc rar de tot. pe doua banci de lemn.Domnii studenti sa pofteasca jos. furnicau studenti si studente. mult. au ticsit coridoarele. lubrici.. în mediocritate. pe sali. saruturi umede pe obraji straini. nu o supara nimic. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult.. invidiosi. Niskai îi fu somn. saruta pe Bibi si pe Viorica. navala s-a dezlantuit. Anevoie. . la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. Când au sosit vagoanele în gara. Noaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. îmi strângea bratul. s-au îndesat în compartimente. totul se linistise. fara sa clipeasca la pasajele riscante.Nu stiu ce am. ma bucuram eu sa-i chinui entuziasmul si. De câte ori o vedeam ostenita. -Plecam! Plecam!.

Simteam cum vazduhul orasului ma încingea. . cu ascunzisuri de suflet. de steaguri. nu ma plictisi.. Grupul meu a aplaudat. Deschiderea congresului la Teatrul National. singur. Toate acestea ma desfatau. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi: ulite. în jos de Copou. fara sa înteleg. daca îmi poruncisem. Am avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete. Si erau zile de toamna frumoasa. în lumina vointei si creierului meu. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita. gemând de tineri cu cocarde tricolore. 157 . . Am fost împins pe un coridor de multimea congresistilor. în piata. alei. în tren. încurajarea m-a enervat. aspru.Haide.. Niska se desteptase si ma privea.. ci zâmbeam. mult. la Niska nelinisti si tristeti pe care. Dar. le-as fi smuls cu cleste înghetat. Paseam zâmbind... si nu voiam sa accept concluziile referentilor fara sa pipai încheieturile obârsiei. în restaurantul cu stapân fericit. dorit.. Nu mai mi-amintesc nimic. cu melancolii. fara sa vad nimic. brat sub brat. cu bratul Niskai în stânga. în noapte. ovationând.. ma încovoia. în drum catre un congres. în josul unei date: 28 noiembrie. ma rascolea.. Simteam cum ne mângâie duhul orasului cu taceri. Mi-a raspuns ca-i e somn. pe care n-as recunoaste-o. rece. Si primeam duhul strain.... Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent. Am întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine.Ma lasi sa dorm cu capul pe genunchii tai?. Nu voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari. otravit. Problemele îmi erau necunoscute. o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti. împreuna cu toata "elita".. nici tacerile lui Bibi. si atunci ma voi stapâni. case cu cerdacuri. cu pleoapele vinete. nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. asteptat cu ochii. de dudui cu cocarde. Eu privisem tot timpul pe fereastra. Simteam.. De ce nu obosea? Cât i-a trebuit Niskai pâna ce sa adorma? S-a desteptat în zori. lasul. una câte una. Niska era cu adevarat înduiosata. N-am auzit nici un discurs în întregime. Si apoi. Cercetam cu ochi ascunsi daca ma priveste cineva. pe cer. în mansarda mea. Un singur gând: toate acestea vor trece. Am privit-o si eu si am vorbit înainte.. Nu puteam fi atent. cu studente necunoscute. Jocul dura. ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. Ea se prefacea ca doarme. îndragit în liceu.. Lasam sa se strecoare cu ochii pe uliti. eu îi rasuceam buclele. palida. Toti ne vadeam schimbati. nici glumele lui Gaidaroff. Nu-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în Copou. Niska m-a chemat la fereastra. fara sa\'fiu stânjenit.aceluiasi tip. Amândoi pastram de ani nostalgia lasului. cu Niska.. teii. pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. întesata de tineret. nelinistiti de apropierea teiului sacru. careia colegele îi spuneau: "studenta din Viena". si paseam tot mai departe. nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând. Cea dintâi masa. eu voi ramâne iarasi singur. Fireste. idilele. ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. sa sarut o blonda necunoscuta.. acoperite cu semnaturi violete. Cautam. întâlneam mereu zâmbetul vioricai. Gara. galagios. visat în primaveri singuratice. cu valiza în dreapta. râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara. Vorbeam tare si degajat.. dur. porunca de a-i ajunge.. se nivelasera. domnule. ascultam urale. Nu era prea greu..

. Studentul o îndragise. o fâsie cât o palma din rochia ei de bal. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. prin Copou. .. Eu eram fericit. îl întreba curioasa amanunte iesene. N-am spus Niskai nimic. cu ochii în jar.Nu suntem decât niste prieteni ciudati. nu mai era gânditoare. atât de atenti unul la altul. el vorbindu-mi de Manuca. "îmi îngadui prea multe slabiciuni". Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei .. dar ea se purta ca si cum mi-ar fi ghicit si împartasit gândurile. Ochii Niskai erau aceiasi.Noaptea am petrecut-o împreuna cu Gaidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centru. Am întovarasit-o peste tot. Ma asteptam sa aud hohotind în urma noastra. am fost trist. si ai mei. pe noi. asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.. Cea din urma oara. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada Lapusneanu. 158 . Ii sunt confesor. Pe alta hârtie. întelegeam sufletul Niskai pâna în unghere. îi voiam logodnici. am rasuflat...Vizita în redactia Vietei românesti.. în cimitir a lacramat. Eu ma trudeam sa-i fac prieteni. trecusera doua zile de congres. Doar eu i-l daruisem astfel. Când ne-am spus: "Buna seara". Niska mi-a dat un plic. Niska iar se schimbase. gândeam.. . Niska a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. noaptea întreaga? As fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-\' Eram. fara îndoiala. si mi-e colaboratoare. Tot ce am simtit atunci. dupa ce intrase în cofetaria vecina. Am alergat pe scari. strângând bratul Niskai. Ea ma ajuta la studii. stânjenite. Si-o îndragise. ..Aseara am îmbracat-o ultima data. Cercul nostru era nedespartit. Fetele trebuiau sa zâmbeasca.. avea nasul drept. Balul. Eu ma bucuram ca sunt uitat. mai vast. eu tacând. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici.. cu familie straveche în orasul boieresc.. Orice ar fi încercat.ochi cu spaime. Se temea sa nadajduiasca. Râdeam. Studentul nu stia ce sa creada. mai dornic. pluteau în aburi viorii. L-am batut prieteneste pe umar. Nu mai era trista. Amândoi. Ce ne-am spus noi. Atât. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. Ma sufocam. Am urcat si la Cetatuie. Nu se mai putea dansa. Poate.. cu degete lungi. Am cutreierat mahalalele. se apropia întoarcerea. daca as fi izbutit. poate chiar fagaduiti. am uitat. Lânga morminte. cu cearcane. Apunea soarele. Fireste. Acolo. Avea mâini albe. îl ruga sa ne duca în redactia Vietei românesti. pe care însemnase data. Era aproape o zdreanta. buze rosii si nume cu faima... sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. alaturi de Niska. baiatul îi placea cu adevarat. a intrat în sala sufocata de perechi. nu puteam scrie. Situatia era penibila. as fi niers mai departe. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din ochi.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei. Râdea mult împreuna cu studentul balai. Ne crezuse îndragostiti. mai nelinistit. Si zâmbeam. se farâmitau în perechi. Vorbea mult si râdea. De ce sa plâng? Nu apune si. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care Niska îl cunoscuse în tren. Am uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte. Dealurile lasului le-am vazut.. Regretam ca nu-mi luasem Jurnalul. Dimineata. eu o ajut sasi gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. apoi. Grupurile se frângeau în multime. cu studentul îndragostit de Niska. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei.

Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. 159 . Calatoria iu m-a obosit. ci mi-a anulat patru zile.De ce nu mi-a privit mai adânc ochii?. orice urma de sentimentalism dispare.. Nu mai sunt un adolescent. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. Dupa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. el nu citea englezeste. numai pentru ca era "un hoffl-me du monde". în Jurnal. VRAJMASUL LUI PETRE Pe prietenul meu îl întelesesem din liceu: el voia sa ajunga. Am scris în Jurnal: Jasul a fost mult mai primejdios decât socotesc. asupra-i. Dar ť ajungea. îi voi da un suflet. nadajduia sa ajunga profesor universitar. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. Niska nu mai mi-e acum enigma. de Viorica. Toti stiau ca Petre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. e absurd. Muncea. Si. experienta împlinita cu Niska. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. Eram nespus de atâtat în verva. închei". De altfel. Eu am ramas singur cu Viorica pe culoar. sau un nume. Literatura engleza nu se discuta în saloane. pentru ceilalti. Trebuie sa reiau munca de la începutul toamnei. poate întelege si ea. multa sobrietate. Cel mai bun prieten "nu pretuia" nimic. îi întelegea si rostul. mult calm. la prieteni. îi vorbeam mult si cald. Chiar programul înscris solemn aici. Eu înteleg. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. nu ceda. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. Nu citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene.Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu \'Wpotriva Moldovei. Descoperise un mijloc excelent de a-si completa cultura. In fiecare dupa-a-miaza pleca. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. Ma simteam iarasi puternic. XIX. vorbea la seminalii. Fireste. Câteodata era dusmanos. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. Revista îl interesa. platind scump. la Universitate. pronun-tându-l impecabil: Saint Joan. râdea rau. flirta cu dudui bogate. se informa asupra influentelor politice. sau carti de eruditie vulgarizata. îsi alegea relatiile. si necesitatea. daca Petre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. Voi încerca. Biruinta mea a fost o parere. S-au întors împreuna. într-un compartiment din vagonul Politehnicei. Ar fi prea multe de spus. ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. la ceaiuri. mai ales. Am sa încerc sa ma apropii. l Ajungând. Anii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. cauta cât mai multe cunostinte. dar nu avea timp sa le adânceasca. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. chiar acum. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitara. amintind ca ochii Vioricai sunt fara pereche. fireste.. pastra foarte putin din miezul cartilor. Dar. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. La seminarii. Pentru aceasta. cât mai mult. Orice s-ar fi întâmplat. Totul trece. Nu trebuie sa stie nimeni ca mam întors de la Iasi înfrânt. Si Viorica era fericita. Fapte. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul Shaw. Dar se trada. nu am putut lucra nimic câteva zile. zvârlea glume înveninate. aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilor. Putea pomeni cartea la facultate sau în saloaneA învatat englezeste. Nu ceda niciodata când se aflau de fata straini. Niciodata nu m-am simtit mai slab.

dusmaniile si prieteniile noastre. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti. Petre era un patimas. ambitia. . Ma razbunam înal-tându-ma.. Petre ar fi laudat munca noastra. Cum vezi. intelectualii si mondenii. Petre lovea. cum nu poate uita. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi. ca si gloria. daca nu ar fi înteles roadele. noi doi. iar nu lovind. iar ambitia altul.. Ne-am uitat înapoi. de parvenit. bine pazita.. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. Nu-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. într-un anumit ceas.Depinde ce întelegi prin misticism.. .. e prea târziu ca sa se vindece. Te-as fi voit prometeic. Cea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda.Daca patima e autentica. Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru. Singura mântuire. desi adevarul îl intuisem. Eram înspaimântat ascultându-l. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. nemarturisita ani multi. Atunci. la o masa dintr-o gradina. Petre si l-a tradat pe al lui. E o patima barbateasca. sa-i dai un sens metafizic. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. De ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. Ochii lui Petre se tulburasera. societate cultural-dramatica. Adevarul acesta e jenant de banal. dupa-amiezile de la "Muza". îsi purta razbunarile întregi. . trebuie sa lucrez ca un om politic. de ani.Un paradox. înveninat si zâmbitor. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reaux. nu ar fi lucrat alaturi de noi. Am întârziat mult.. Nelinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. îsi voala ura pâna la gluma.judecând astfel. .. Eu i-o întrezaream pe a lui. Surogatele pe care le cunoasteti voi.Uiti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita chiar de ambitie. Pe tine au început a te bate vânturi mistice. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. Neam amintit anii de liceu. sa nu se mai aline cu visuri. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. . politic. .. sa-mi împrospateze puterea de munca. vorbii eu. Acum. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. sunt atâtea lucruri bune de facut în Universitate. Ambitia. noi doi. tu nu izbutesti sa fii nici un Rastignac. în amândoua sufletele ramânea o taina.. cu vin bun. Femeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. Eu vreau sa ajung politiceste. Orice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. si poate el mi-o banuia. Amândoi ne întelegeam si ne schimbam gândurile. . dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste.Acesta e tocmai amanuntul care nu-mi place. fara sa cadem. Tu trebuia sa-ti cultivi patima.. bagatelizând-o. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. marturisindu-i sensul vietii mele. batuseram drum drept. împreuna cu atâti altii. ascuns si prudent. Ai o ambitie restrâns politica.. sa ma îmboldeasca spre creare.. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. sa ajunga efectiv. zile în care ma invidiaza. Stiam ca prietenia este un fapt. încât îl îndrageam si mai mult. Sunt la moda acum. te întarâta si te chinuie cu cât le urci culmile.Eu îti admir ambitia. apriga.Eu trebuie sa ajung. la o raspântie? îl întelegeam atât de bine.. orbit. Prietenul meu si-a pastrat... la începutul vacantei. Eram tot mai buni prieteni.. niciodata nu o vei multumi. orice progres e inutil. 160 . Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. si atât.

Cum l-as fi putut ajuta? îl mângâiam cu ochii.Stii ce se petrece cu mine? Sufar o criza de adolescentism. poate s-o mântuie.. în acea iama. o punere la punct. .. sunt lipsit de vointa. va ajunge.Obsedanta doctrina a virilitatii. .Ai avut dreptate.Eu sunt dus de vointa mea. .. Sunt aproape nebun. fara torturi launtrice. nici o maimutareala snoaba. Stiu ca e umilitor.. E o experienta etica. si am mai spus ca numai o hotarâre nebuneasca. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent. -Polemizezi.. absurd si stupid.L-au pierdut. iremediabil stupid. Oricum ai fi. te prefer celorlalti. încearca sa ti-l împlânti în creier. Are sa treaca.. O iubesc ca un adolescent. . 161 . încordarea crunta dintre cele doua patimi... de o nebunie. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. aceasta iarasi ti-o spun. si taceam.. încât am cerut-o în casnicie. îmi place o fata. mai am examene. nu? -Nu. . desi de-a lungul unei dureri înzecite.De ce s-o sugrumi? . nu?. ci împotriva anularii.."Principiile" mele nu sunt împotriva dragostei. m-am îndragostit de ea. Eu întelegeam. însa. ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor. Si apoi. . Sunt stupid. Criza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima. Eu sunt obsedat de refrenul acesta. Acum ai dreptate... . Petre se tânguia. de iluzia unei fericiri comode. în viscere. ..Ar fi multe de spus asupra vointei tale. Sunt un neghiob. chiar o experienta religioasa.. ma plâng ca tu. o iubesc într-atât. fara crize. ...Exagerezi formula... în curând. .Tu îmi vorbesti ciudat. Priviri.Totul trece. stiu ca e stupid. a idiotizarii nostalgice prin dragoste. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea.. Misticismul meu nu e o influenta livresca.. pentru ca ma împiedica sa ajung.. poate. Iata ce am înteles eu atunci. . Se aflau tot timpul împreuna..O ironie? . nelinistit si abatut. O iubesc. noi suntem generatia ursita sa cautam pe Dumnezeu. Petre m-a vizitat. dar nu mai ma pot stapâni. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. s-a întâmplat.Pentru ca e stupida... . o iubesc.Cei dinaintea noastra?. Petre a cunoscut o studenta de la Arhitectura. întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotie? Am vrut sa fug. actualizezi o ambitie trecuta.Nu. nu se poate.. Eu cred ca li s-a luat Dumnezeul. nu ca prieten. în adâncul ochilor. te contrazici cu principiile tale.. în suflet. ...O iubesc. Ma interesa. iar eu sufar mult. e revoltator.Stii ce-mi spuneai asta-toamna? Ca tineretea e un timp primejdios. într-o noapte.. Nu stiam daca va birui ambitia sau dragostea.. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri. trebuie sa-ti spun.Nu. ambitia lui Petre ar fi biruit. nu?. Cred ca patimile masculine sunt menite suferintei. . Ceea ce trebuia sa se întâmple.. ca nu sunt mântuiti decât nebunii. Eu simt ca am sa cad. Desi. Numai tie îti spun. .. sunt un rob. Iar în loc s-o seduc. Ma gândeam ca.... daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem. Am ajuns sa-mi fie teama. .

" XX. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute.Mamico. prezumtios si dragalas. cât ramânem împreuna. Poate Petre crede înfericire. Va trebui sa se împlineasca si faptul. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei. Se plângea. 162 . vointa eroica. Gândul era reconfortant: dupa ce o perioada e depasita.. Era înscris la Facultatea de Litere. luptând. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vechi. Dupa-amiaza. îsi alcatuise o figura dispretuitoare. mai amare?. reconstituiam scenele dureroase zâmbind. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. "Toate acestea sunt pregatiri. îsi ghicea înfrângerea. necunoscut celorlalti. Nazuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate. vietuim din nou liceul. Socotindu-se neînteles si persecutat. Eu îmi urmam drumul amar. Dar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire. Avusese izbânda în teatru. adica masculina si ascetica. ma distrug femeile. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. Cei dintâi veniti au fost Jean Victor Robert si Mihail. munceam calinduma.la Fanica. pentru ca avea obraz alb de adolescent. Dar ziua Sfântului Stefan ramânea vechii familii."Daca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. gura draceasca. cu multi ani în urma. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea. ne-am adunat ." Acestea le-am scris în Jurnal. Grupul nostru. dar nu putea fi îndepartata. calm. Pentru noi. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Romanul adolescentului miop. Petre îsi va depasi criza tineretii. ci luciditate.. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. înca.ca în toti anii . . Simteam fiecare chemarea de a patrunde mai departe. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. Petre nu mi-a marturisit nimic. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. o maturizare sentimentala. Povestea întotdeauna cu glas de bariton cald. asa cum îi insinuasem eu. în suflet. Nu pesimism. Eram. Tot ce fusese spaima. dupa despartirea de Petre. Invitatii lui Fanica sunt colegii. Zi si noapte. de a începe cu ei vieti noi. Când râdea. Cu atât mai rau pentru ei. Suferea. îmi spuneam. compact înainte de bacalaureat. Fericirea nu poate fi cunoscuta. Eu m-am departat iar de prieteni. atunci va ajunge un sot nenorocos. Ne strigam cu porecle din liceu. din necunoscut în necunoscut.. semne de rafuieli sângeroase. a fost rupt la Universitate. dar nu-si trecea decât doua examene pe an. necunoscut de nimeni. înca. rautacios. Robert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. melancolie ne înveselea acum. era incult. Banuiam. ochi distanti. Jean Victor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. ca sunt de-acum amintiri. Dar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. în acele douasprezece ceasuri. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama. glas de scena. încercaseram fiecare. nedespartiti în ultimele clase. Se socotea înca geniu neînteles. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL A treia zi de Craciun. mai nemiloase. Un tânar nu trebuie sa creada în fericire. durerile si nelinistile sunt uitate.. Robert se ignora pâna la absurd. fericirea ajunge chiar un sens dat existentei. Pentru cei multi. de a ne desfata sau suferi. Robert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. Nu îmi era teama. Neam risipit si ne-am legat de alte grupuri. Criza lui nu-si apropia sfârsitul. suferinta.

Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusem.Nu trebuia sa pui numele adevarate. totul îi era indiferent. fireste. Era întotdeauna impecabil îmbracat. Petre.De ce? O data ce n-am creat un personaj. cu un neasteptat spirit critic. si ar fi fost un organism armonios si viu.în fiecare saptamâna le schimb.. Oricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el. cu obrazul lui de fata. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. cerândui o noua întâlnire sau invitându-l la un bal.. rolele lui Robert. Seara ieseau împreuna la spectacole. Si judecata le-o marturisea pe fata. N-am timp. Prietenii lui cei noi .. îsi propusese sa guste putin din toate. Protestau si comentau. prietenul meu si alti câtiva.. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". nici o însusire de seama. La prieteni tinea mai mult. citea cu o luna înainte de examen. Entuziasmul lui se înalta Pâna la afirmatia neta: "E foarte bine".. beau cafele si comentau articolul lui "Traznea". Am si garsoniera. .. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare. mai ales. premierele cinematografice. învatase întotdeauna bine. Mihail evoluase lent si sigur. nostalgia vechilor prieteni. la teatru. citea ultimele carti si le judeca cu creier propriu. la rastimpuri. Noschuna.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator. viciile. urma.. nu i-am dat un rol însemnat. nici sa nu se nelinisteasca. publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Romanul adolescentului miop. pacatele. nici o ambitie.. 163 . Pe Mihail nu l-am înteles. zvonurile orasului monden. îi pot lasa numele din viata. cancanurile.îi aminteau. Cauta sa petreaca. Nu invidia pe nici un prieten. Se marturisea burghez linistit si mediocru. îi lipsea înca ceva. cu o punga de fondante alaturi. Era înalt. nu bea. S-a adunat curând tot grupul: Radu. . Era bogat.. mama dulce. Si as vrea sa scriu o drama. nu urmarea nici un tel. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. numai cât mai comod. cu buze carnoase. Uite câte chei am în buzunar. Poate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. . pâna la o mie de lei. nu astepta nici o bucurie. eleganta trupului. Ce vrei. se revolta Noschuna. nu s-ar fi suparat. îsi freca fruntea îngusta. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu.E jenant pentru el. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera închiriata împreuna cu Robert. Nu fuma. Robert nu uita sa vina de câte ori era chemat.. Citea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. nici în sportsman. el nu muncea. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. la "chemin de fer". Nu s-a înflacarat niciodata. în odaia cu sofa si patefon. Pretuirea vietii se marginea.. între prieteni îsi îngaduia sa piarda.. totusi. cu o fata de copil serios si rece. Sfârseau cutii cu bomboane.Ofta flatat. nici în Don Juan. iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. nici o neliniste. . Atât. Daca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. Nu-l stânjenea nimic. Si am de lucru. Dreptul. dar îi judeca cu cel mai ager bunsimt. Raspundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba. sa nu se consume. pudrat. actori betivi si blazati . alba. Frecventa ceaiurile. aproape în fiecare dupa-amiaza. Robert. cu mult bun-simt si multa verva. întins pe canapea. pentru el. dar nu poza în snob.. Se adunau. balurile. pentru ca nu-i schimba. tineretea si avutia îi erau garantii de fericire. Nu avea nici un pacat. cursele. poemele prietenului blond. încretita de sprâncenele ridicate interogativ... Dinu. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si.. Spiritul critic îl echilibra sufleteste. înviorat numai de invidie.

pentru ca nu l-am zugravit complet.. cât am putut surprinde cu mijloacele mele. Pacatele romanului. sa le schimbi numele. Nu aveam cu mine decât pe prietenul nou. Asadar. Romanul trebuie sa fie. Cititorii îi vor scrie: îl cunosc pe X. Mai mult. nu lasau imaginatia sa adauge. mai departe. de altfel. pe cei câtiva din juru-ti.. o sa avem prilej sa revenim.Toate acestea nu au nici o însemnatate. care e. Schimbând numele. o suma de neplaceri. Cartea mea e un roman si o culegere de amintiri. . dar nici nu ne-a zugravit fidel. si înca multe. viu. asa cum esti aievea...E complicat. începura atunci adevarate polemici. Nu ne-a modificat. pentru ca. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun Jurnal: dupa câte se întelege.. . 164 . elev de liceu. cunosti. mai ales. Nu ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitie. la aparitie.. de ce sa se jeneze personajele secundare? E o simpla cronica. Am voit sa oglindesc efectiv adolescenta. . în realitate. observa Petre. Ai lasat deci imaginatia sa lucreze. se împotrivi Dinu. nu toate lucrurile sunt precise.. Numele mi-erau mijloace de control. Numele îrw erau calauza inconstienta. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. si autorul. daca am izbutit. când nu întotdeauna îl cunosc si. Cititorul are nevoie de preciziune. ci faptul daca ti-am surprins resortul launtric. sunt altele. personajul romanului autobiografic. dupa amanuntele spuse de dumneata. pe care i-am citit în manuscris. înainte de toate. Autorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua. disciplinata. De altfel.Cuvintele nu le-ai spus. între personaje si realitate exista deosebiri. Aceasta ar fi daunat cartii. nu e menit publicitatii. când nu întotdeauna ma intereseaza?. nu esti un observator bun.Aceasta e o lacuna fundamentala a romanului. l-am ghicit. totusi.. Asadar: nici nu ne-a creat. personajul era liber sa primeasca vointa autorului. Pastrându-ti numele de Dinu. Era atât de greu?. . fireste. mai ales.Foarte greu. Va avea.Deloc... apoi orice fraza pe care te las s-o spui. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza. .. Noi suntem de acum personaje. în viata. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. daca se va tipari vreodata. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. sincera si. pentru ca ne-am departa prea mult. Nu vi le spun.. pe care nu-l va scrie. dar nu e asa. toate capitolele care îi privesc. asupra noastra. acest caiet.. într-un anumit sens si grad.. Te cunosti pe tine. vorbi el.. . cu toate acestea. .Nu cred.. trebuia chiar s-o spui în aceeasi împrejurare. Preciziunea completa e trucata. niciodata. eu ma pot apara: personajul X nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. aduna într-însul material pentru un Roman al adolescentului miop. Te lasam sa vorbesti cum voiai tu. Ori.Si. Mai întâi. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. Cititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. raspundeam eu. . De Ce sa schimb orânduiala în roman? De ce sa prezint pe fiecare personaj. dar numai tu le puteai spune. Fenomenul e anevoie de înteles.Puteai. . Pe mine ma bucura chiar ca ne-a pus numele atât de transparente. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. tu o puteai. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare: ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei.Cititorul nu se va putea plânge. Daca nu m-am jenat eu. înainte de toate. eu te aveam precizat în minte..

nu ma mai intereseaza. a fost facut de doi? Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie...Totusi.Procedeul e riscant. Ceea ce urasc eu în tine nu esti tu.. în fond. Un simplu Robert nu poate fi primejdios. Tu apartii spetei fericite a pseudomasculilor: actorii de mâna a doua. ci ale prietenilor. mi-esti drag. . Esti un exemplar perfect de ratat al sexului. mai exista si altceva? . . vorbi prietenul meu. oftând. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an. Toti voim sa ajungem oameni mari. .E un ciclu? . Personajul câtorva voi fi eu. Romanul poate parea bizar. Daca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. 165 . îi lasa sa creada ca acesta e masculul. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de Jean Victor Robert. Sfârsind ultima pagina. . nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj. ca tip de mascul pozeur... îi parasesc. . ca apartii acelei fericite spete de masculi manques. Nu te pot suferi pe alt plan: ca reprezentant. care zac în sufletul tau... Dupa aceea.Nu stiu. ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica. Dar el perverteste constiinta celorlalti. Pentru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. centrifug. Nu ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt. Nu numai experientele mele. ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu. snobii. de luciditate.Numele e prea frumos. ...Aceasta o socotesc un pacat al romanului. Nu zâmbi. pentru ca mi-esti prieten.Nu ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize.Aproape asa cum esti în realitate. Niska. . profesorilor. Viata e lunga. Pe tine n-am vrut sa te crut. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat. apoi pot alege alte personaje principale: Radu..Acel altceva nu ma intereseaza. la fiecare personaj: acest personaj vrea sa ajunga om mare. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine): cum m-ai conceput?.De unde stii tu ce se petrece în sufletul meu? . poetii sentimentali. .Tu mi le spui. te intuiesc si te anticip chiar.Un suflet e mai complicat decât formulele tale. dusmanilor. Dar un anumit material adunat din experiente nu poate fi folosit decât pentru romane.. De aceea te-am si sfatuit sa te faci actor. Când îmi spui. . mai ales scris sub forma de confesiune. . Iar pe tine te cunosc. Eu am înteles de mult.Atunci evita asemenea personaje secundare: aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. Fals si stupid. . prieten al meu. divergent. Petru.. Continuu actiunea cu cele doua personaje principale. pe mine nu ma cunosti. totusi. profesorul de logica.Sa lasam discutia aceasta.. afemeiatii. De aceea n-am vrut sa te schimb si te-am lasat aidoma. . iar experientele nesfârsite. de când te-am convins ca esti un geniu. nu le evit. le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. realizat de doisprezece oameni. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie.. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti.Si daca. Cum as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în roman? Cum as putea afirma ca acel fapt. care se bucura de admiratia masei si a femeilor.Daca romanul e izbutit. Tu îti destainuiesti slabiciunile duhului. cititorul va fi nemultumit.. întrerupse Robert. Don Juanii.. de seriozitate. Nu e nevoie sa mai spun. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri.. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga".

de vointa ta. au sens. ai ochi frumosi..\'ci se lasa sedus.. stapânindu-si anevoie frigurile.Un adevarat discurs. s-ar trada: printr-o licarire a privirilor. Lumea care te admira. nu mai e curios de o enigma. Vicepresedintele primului comi-.. dar nu în sensul pe care îl vrei tu. . de o problema. de cunoscator al tuturor voluptatilor. au valori... totusi. de ftizie. . de o cercetare. un ratat precoce. în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns.. personaj infam. care vrea cu orice chip sa i se cumpere casa pentru camin. în tine. nici tineretea. taci. Ceilalti. care experimentezi de-abia câtiva ani. Asteapta Pastele. MOARTE La adunarea din martie. Tu.. Nimic din toate acestea la tine. dar în alt sens. e morga. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în chestiunea donatiei. rece...Fireste. Aveam toti zâmbete triste si ochi ispititi 166 . Ceea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinema. Nimic nu e al tau.Draga.. din clasa a cincea de liceu. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine.. . împrejmuita cu liliac înfrunzit. Dupa câteva zile. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei. complet si ast. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului.Ceea ce mi se pare nesuferit la tine. El. daca ar vietui o viata subterana. Am sa scriu o prefata.. aerul de blazat. au experiente. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea. de o solutie. Discutia s-a împartit iarasi. au si intuitia duhului autentic si viu.. Dinu nu seduce. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc. Dinu nu e nici cel putin un simplu instrument sexual. Curtea. hainele le împrumuti de la croitorii parizieni. ca sa plece la munte. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa. dureros de calda. A venit apoi masa cu belsug de vin. Am ramas fericiti pâna în zori.. nici banii. de o experienta. nimic nu e autentic spiritual. Ai dreptate. deprimat. obosit. compromite sexul. . nervos. Duduile te socotesc interesant si superior. când ne adunaseram pentru întâia oara. XXI. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump. Si. aceasta-i mântuirea voastra: ca nu va cunoaste lumea. o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului. aproape atenuatizat ca spirit. Batrânul e nelinistit.Apara-te. . obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. Ne-am adunat toti lânga presedinte.Nu. Nu îl învinuiesc ca nu mai citeste. Totul ti-e dat. printr-o carte citita. nu te cunoaste.. Nu ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut. dorit si asteptat. glumira ceilalti. notiunea barbatului.. Duhul tau. am citit vestea în ziare: vicepresedintele murise.. Fostul vicepresedinte zace din toamna.. . Dinu a ajuns inert ca si Robert. Au început atunci inevitabilele glume si indiscretii.. Circulând prin saloane.. în felul lui. Ne revedeam din Craciun în Craciun. se întunecase sub flamurile cernite.. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale.. cu cearcane.. Fiecare voia sa stie cum îl concep pe el. Aceasta-i primejdia: si tu compromiti virilitatea. E indiferent. palid. care au constiinta virilitatii.. au nazuinte. printr-o întrebare.Ma multumesc sa arat crizele. Dinu fuma si zâmbea. Dupa-amiaza calda. De câteva luni e tot bolnav. . drept expresia masculului resemnat. creat de tine. Nu are înca nici meritul donjuanesc.. Dinu e. nici ochii. leai împrumutat si gesturile. Pentru ca fumezi. în tine. plictisit. de consumat.Pe Dinu îl arat asa cum e si în viata: peste tot trece fara sa lase urme. nelinistile.

prin scris. zumzetul orasului cu parcuri.. negre. 167 . El e.. Niska era nelinistita.Are sa-ti para rau ca ne despartim? . . Tacerile Niskai nu sunt reculegeri. .Numai Dumnezeu ma poate scapa. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece. acolo... Amintirile nu ma întristau. în mansarda. .. în patru zile. deasupra. Tu întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie. Noi suntem chiar aici despartiti.. . Le izgoneam. în curtea cu prieteni tristi. am cervice neînduplecata. A tacut iar. . mai cald si mai prelung. . de acum. strain de noi. pietruita. Nu merg singur. prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui. Prietenul meu îmi tinea bratul drept. am doruri si lanturi pentru dorurile mele. cu bulevarde. Eu îi spuneam. tinerete. Mi-a murit un prieten si un tovaras. o sora mica.. Niska. "O noua primavara. pe care o întelegeam?. cu fabrici. Strada era lunga.. ma oboseau trupeste. Am vazut si coroana cercului. Ajungea.Am sa sufar mult departe. . Dinspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup. muntii ma asteapta.. Prietenul meu îmi lasase bratul. Cerul era aproape. Cum as fi putut mângâia durerea Niskai. albastru. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie.Ia-ma si pe mine! De ce m-a înfiorat strigatul Niskai? Tovarasii de drum cernit ne-au privit. Monologul tau. proaspete.Da. Niska. Banuiam. soptii.Niska. strângând în pumn batista alba... Murmura..Si cât stai? . mirati. am trup pietros. pe strada.. Nu raspundea. La ferestre banuiam ochi curiosi si întristati de vârsta prietenului mort. am întâlnit ochii înspaimântati ai Niskai.. drumul de fier e proaspat si nesfârsit.Numai Dumnezeu are sa ma scape.. L-am vazut. la vicepresedintele mort. te marturisesti zdrobita.. Din curti se înaltau plopi. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori.. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor.. cu un rând trist ca o chemare. Plângea.Am sa plec si eu. cu batista pe buze: . Soarele ma încalzeste... cu o panglica alba. Tu... Prietenul meu îmi apucase iar bratul. cu trotuare înfierbântate. am vointa cumplita.De ce îmi spui? Pleaca! . în curtea tovarasului mort. . Nu am nici un motiv sa fiu trist. singurul care °ma intereseaza. . plecari. cu brazde rasturnate. ci disperari mute. S-au înfrigurat amândoi.îsi aminteste de sora lui. Cum sa-l mângâi? Taceam.De ce plânge? . mi-l poti împartasi. De ce sa fiu trist? Am douazeci de ani.Nu se poate.de cer. Prietenul meu începea sa asculte. Numai Dumnezeu ma poate scapa.. pâna la cimitir. Convoiul se risipea. purtat pe umeri. Niska a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu. Numai Dumnezeu..E adevarat ca pleci în Italia? . la venire. . senin. Pe drum. Niska bratul stâng... strabatut de nourasi nostalgici.A murit? Strazile erau iarasi înguste. munca.. în tânguiri..Pâna la jumatatea lui mai.. ma abateau.. p6 undeva. Iar am tresarit.Nu. mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. . Nu mai încearca sa se înalte iar. Avea ochii plânsi si sufletul sfarâmat.

Niska. .. Niska. "noapte buna". si. alaturi de Niska. Se plimba.Sa nu mai vorbim. Niska o jignise. castanii începeau sa dea unlbra... pe cer. 168 .. îl stapâni. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna.poate e fericit sau poate nu e. Iar se schimbase. o înteleg si ma închin ei. .. O banca iesise din iarna cu doua picioare surpate.E stupid sa fii suparata pe o prietena..Voi nu stiti ce rea e Viorica.. Nu stiu. Câtiva nori. la apus. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea.. Vorbise Niska. în fata gropii cu unghiuri negre.Iti multumesc. Nu mai vorbim de asta-iarna. în dreapta mea... Eu mi-am stapânit bucuriile. Niska. Mi-a zâmbit.. . . Ai sa-mi scrii mult si. .. pâna la cimitir.. în strada.. . Aleea cea mare se nelinistea. Dar aici. înserare în cimitir. La celelalte morminte licareau candele.Nu poate sa-ti lipseasca nimic. îsi pastrau geana sângerie. Tovarasul lui fu lasat în pamânt cu frânghii. Am venit sa-ti spun "drum bun"..Ai venit singura? . în amintire. . cu care s-a întors de la congres. sa par eu trist? Sa fiu si eu ca ceilalti. . . Prietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau duhul si-mi rastigneau trupul?. . Bratul stâng purta tulburarea Niskai.Toti spun ca suntem îndragostiti unul de altul.. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului. . cu privirile pe chiparosi.Bibi e bolnava. cu bulgari... Dar de ce sa pastrezi amintirile? . Nu voiam sa înteleg... Se apleca spre mine. -Nu. febra îl tulbura.. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. scârbita. Niska. ." Gândeam si alungam tristetile.. Strazile tot mai largi.Spune. De ce sa fiu trist acum. moartea ma stânjeneste acum. . .. când nu pot lupta.. întrebându-le: "De ce?. cu plansete. Era acum nostalgica si linistita. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca.Ce sa-ti spun? Daca mai vrei. Ai sa-mi scrii. prietenul pângea pe mâinile doamnei. nu e asa?. în fata tuturor? Tristetea mea ma va stapâni în singuratate. Gradinarul îsi îmbraca haina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata... Moartea o meditez singur. Groparii îsi asteptau plata.Nu stiu. Banuiam buchete mari de flori scumpe. . tu tremuri. Fireste.. Niska. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort.. Nu mai mi-e prietena..Mi-e draga! Niska tresari. asteptând stele. deasupra capetelor. Si apoi. chemând primavara.. Presedintele fu purtat pe brate. cerul îsi scutura norii.." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei.Dar Viorica? Niska îsi întuneca fata. în vânt de seara......Si nu e asa? N-ai sa ma uiti.Am vazut lumina. ..De ce m-ai mintit? Eu priveam priviri drepte.îti amintesti cimitirul din Iasi?. Paseam.

. De aceea mi-o spun mereu. mi-e draga. Fata necunoscuta mie draga. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte. întorcânduma pe Corso. Acum. noua si agera. Cred ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. Mi-a fost draga si mai mult la mare. peste zece ani?.. Rasfoiesc la rastimpuri Jurnalul si recitesc hotarârile. catre Fiume: "De ce am ascuns doi ani? Mi-e draga Niska din noaptea când ne-am întors de la manastire. Are sa treaca... Dar daca nu mai sunt eu? Am sa ma caut mâine prin oras. în tren. Niska. Si mi-e draga. stiu: fata seamana cu Niska la ochi si la par. mi-e draga. lam cautat si l-am privit iar. Voiam sa-i patrund fiecare trasatura.... si fata mi-e draga. Ea ma mângâie. Fata mi-e draga. E umilitor sa numesc aceasta: dragoste?. Poate sunt nebun. Le împlinesc cu greu. Dar încurajarea mi se pare neghioaba. Dragostea e vinovata.. Când mi-amintesc de chipul fetei. Cum scriu de senin marturisiri umilitoare. aproape de nebunie. Dar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mine?. singur. de Roma." Pe vapor. fara sa-i observ desertaciunea. Hotarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele.. Totul trebuie sa treaca. Mi-e draga. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste. ca o gheara straina.. Mi-e draga. Am avut aceeasi tulburare ca ieri. ci stapânita.. îmi spun mereu: totul trece.. în vagon.. Nu mai pot apara meterezele sufletului.. M-am întors la hotel. si fata tot mi-e draga. Au trecut si tristetile singuratatii de la schit.. Stiu eu ce am? Nu înteleg de ce mi-a fost teama. la Iasi. nu mai stiu precis chipul fetei. Sufar. încât a început sa se stearga.. Am alergat..." Insula Capri.. Am citit cea dintâi pagina din Jurnal.. Tot ce scriu acum sunt minciuni. Fata nu mi-e draga.. LUMINA LA ROMA în Jurnalul meu intim. e penibil." "Cum as putea întâlni pe acea fata? O pastrez înapoia pleoapelor. Mi-e draga. înfiorator. E umilitor sa fii îndragostit.. Acum. de aceasta ma umileste. Dar mâine. Cuvintele sunt stupide. N-am cautat eu dragostea? N-am voit eu s-o cunosc si s-o robesc? Aceasta e dragostea. ma simt înlantuit de un brat strain. Roma m-a farâmitat si m-a adunat iar. Trebuia sa tac zece ani. mi-e draga. îmi spun: sunt tulburat. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi exaltat de bucurii. de mine. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. Ispita e puternica. Mi-am batut joc. Dar am pierdut iar chipul fetei. fara sfârsit." "Dar de ce am scris eu asta-noapte despre ispite? Am uitat hotarârea: dragostea nu trebuie alungata." Noaptea. eu nu sunt îndragostit. aceasta o simt. de hotarârile mele.. da. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp.. spre Ancona: "Niska. Dar acum.. De ce să înteleg? Adriatica e albastra 169 . am scris în acea noapte de aprilie: "Pe o strada cu nume obscur am vazut astazi un chip de fata. Poate sunt obosit de drum. "Mi-e draga Niska!. Ma înabus. Cum l-as putea rosti. Stiu ca aceasta e dragostea. m-a fulgerat o asemanare cu Niska. fata mi-e draga. Si acum scriu aici. E rusinos? Da. M-am tulburat.. Chipul i l-am privit atât în amintire. De ce am scris în Jurnal? N-am izbutit nici sa ma linistesc. întorcându-ma catre hotel. iar nu în Jurnalul de calatorie. Niska. sufar stupid. e jignitor. Nu vreau sa înteleg nimic. Eu nu pot s-o stapânesc. cuvântul pe care l-am învatat de la altii? De aceea. încerc un sentiment ciudat.XXII. dar peste un an. Nu e umilitor. Stiu ca nu sunt nebun. Au trecut câteva ceasuri.

Rataceam prin munti. Voi tainui pentru altii. Nu ma voi teme. Voi lasa sa-mi fie draga Niska. ca aceasta fac. sa-mi marturisesc. Multe gânduri au ajuns acum sentimente. Dragostea Niskai mi-e acum departe. Mi-a cerut sa-i povestesc. Nu e adevarat. Viata nu mi-a fost daruita. chiar pe Niska. si ma chinui în van. . Va trebui sa închid caietul si sa privesc Adriatica. cu un caiet si o carte. si simt ca va ramâne în suflet. Din intuitii. Totusi. si de acolo la Napoli.. aproape de mine. cu nemultumiri. Dar Niska va renunta sa-si aleaga alt sot. în singuratate: mi-e draga Niska. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. Nebunia mea nu este dragostea. ca acesta e sufletul meu. mijloc de împlinire al marelui meu gând. cheltuind putin. barbar. de acum. acolo. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. Ea m-ar primi. cu pretul a oricâte îndurari. fara sa uit si fara sa plâng. simt mai precis ca aceasta e carnea mea.. ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. uit orice altceva. Aceasta e lesne de înteles.. înnegrite. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacari. cu revolte. tovaras chiar.si sufletul meu e senin. am construit-o eu... trebuie sa ma cred. pretextând ca îmi pregatesc examenele. Vara petrecuta în rataciri... viu. Aceasta o pot scrie cu fruntea sus.O observatie ciudata: de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa.. Tot ce încercam sa uit crestea în amintire. Sentimentul tragic al existentei îl pastrez. Sufletul Niskai îmi apartine: i-am ghicit dorurile. Hotarârile n-am sa mi le schimb. si nu sot. aceasta din pricina Italiei". cum era sa-i spun ca am fost la Roma. de aceasta sunt sigur. pentru ca am voit eu. Restul sunt ipoteze si jocuri. Drumul mi-l voi urma. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. ci eroismul. Plecam. cu lecturi. Iata. dar îmi ramasese mântuire. nadejdile. nici Niska. dormind prin stâne. urias. Orice îndragostit îsi jura credinta dragostei. Când spun: îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. cuprinsi de nebunie. ma simt mai viu. începustm sa ma 170 . Daca nu. cu nebunia. nici o biruinta chinuita de remuscari. Va pieri.. cu ispitele cartilor amuzante. Poate au sa-mi piara nelinistile. Niska va renunta. N-a înteles nimeni." * Toti mi-au spus: "Ai o nostalgie apuseana... aduceam caiete mari. Ceea ce fac toti. tainuita si neîntinata. Am înfrânt nebunia. Sunt un nebun. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou. au ajuns experiente. Mi-e draga Niska! Aceasta e singura realitate noua. pe care am vazut-o rar. Nu stiu care parte din mine s-a schimbat. va pieri. cu poftele trupului meu tânar. cu oboseala. oricât de lunga i-ar fi agonia. singurul în care ma încred. alaturi de vechea realitate: eu." "Daca se va observa schimbarea în tara? Eu ma simt atât de schimbat. Dragostea trebuie sa ramâna. apoi prin Ancona la Fiume?. asa cum am \'enuntat si eu. Nu trebuie sa-mi rapeasca timp. De ce sa nu-mi fie draga Niska? Cum sa spun? înteleg si simt altfel. Pentru ca o spun eu. îndurând ploi reci. intentiile. Vreau sa ramânem prieteni. Am luptat cu somnul. Toate anticiparile acestea n-au rost. Simt o reînnoire. Iar eu nu sunt oricine.. asurzitor. fac si eu. Simt! Daca se va observa schimbarea? Cum am sa ma întâlnesc cu Niska? Ei nu trebuie sa-i spun. Ce fapt mai eroic decât o renuntare? Si o renuntare care sa nu fie o extirpare. dar n-am fugit din fata-i. Nu pot lamuri nimic. Ceea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei. Singuratatea ma chinuia.

cu nelinistea. sunt eu. cuta sprâncenelor. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. Nu voi scrie aici nici o meditatie. prin taina care ma sfâsia. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. Afara. cu pieptul ros de dor nemarturisit.. Faptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa Nis-kai. sentimental. "De ce sa plâng?" mi-am spus revazându-mi chilia. Niska ma întovaraseste în ratacirile mele. dureroase. în mansarda. sfârsita dupa miezul noptii cu hotarârea celui care stie ca odihna se va pogon o data cu moartea. ci jurnal. si sufletul ei creste din semintele duhului meu. sar putea narui.. lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi strictete. Astept halucinat. mai putin original. Daca el nu s-ar întâmpla înca un an. De aceea mi-e teama. Acum. Gândind la durere. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire. Oasele începeau sa se rânduiasca altfel. Nu stiu cum se va sfârsi. golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. de suferintele mele care îsi cer rodul. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti. Si nu stiu ce astept. Aici. Nelinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. Publicam ce era mai putin viu. Eu asteptam un fapt hotarâtor. MEDITATIE PENTRU DOUA TOAMNE Cea dintâi toamna începuse cu chemari pe sub castanii umezi. Si nam plâns. Cele ce am îndurat. Nu cunosc. care m-a tulburat mult. acesta sunt acum: barbatul care-si asteapta ultimul salt. Nimeni nu putea patrunde dincolo. Ma supravegheam etic. Asteptam înca o ispita. pe câmpuri. 171 .. Celelalte erau confesiuni stranii. Dar a fost numai o criza. Ma osândisem.. Acum. prin manastiri. departe de oras. Si privirile se schimbasera. Îmi purtam singuratatea pe carari. singuratatea nemiloasa. în durerea suprema. singuratatea mi se însenina. Alaturi de viata dura. s-a pogorât iar seninul. biruiam. Am fost si la schit. îmi coltu-rasera fata. experientele ultimilor ani. Liniile. fara sfârsit. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. Renuntarea se împlinise. Putin îmi pasa de toamna de afara. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. Cu aceasta pagina se încheie povestirea celor doi ani de experiente. Daca as continua. Cele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. Tot ce am facut pâna acum. Câmpurile se înaspresc. pe strazi. de chemari si de biruind asupra slabiciunilor. Banuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna. Niska ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. se va lumina sufletul eroic. Nimeni nu poate afla. toamna ma chinuie mai mult si mai adânc. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. Gândul acesta a întristat-o mult. de-a lungul bulevardelor. fruntea purtau fiecare o masca. enigmatice. Cine le-ar fi primit sa le tipareasca? Simtind apropierea eroismului. Ma voiam om depasit. Dar mie teama. Niska îsi pastra acelasi loc. A început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta. stiintificeste. e toamna. iar nu la dragoste. padurile se însângereaza. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. mai putin pretios dintre paginile scrise. XXIII. taina. prin orase de Dunare. n-as mai scrie povestire. La schit.obisnuiesc cu tulburarea. Nu disperam. Cealalta. adica. unei singuratati austere. Iata. îmi aminteam: totul trebuie sa treaca. Titlul acestui capitol e fals. amanuntele. Vietuiam într-o continua febra cerebrala. nemultumit de ceea ce face. pâna la plecarea mea. care sa o întareasca.

Dar poate e tristetea celui care întelege. prizoniera.. de prietena ta care a fost fericita. Am stat o saptamâna la Bibi. de data aceasta. SFÂRSITUL PARTII I PARTEA A DOUA SCRISORILE Prietenul meu. la Iasi. îti vestesc un singur termen: cinci zile. sprintene si "literare"? 172 . Nici Radu nu întelege. fara sa observ. Cine stie ce pun la cale.. vrei sa-ti scriu. si ti-am împrumutat cuvintele.. în timpul sarbatorilor. fericita?. Am fi stat amândoi. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. departe.. la tovarasia noastra. Nu înteleg de ce te-ai închis în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. Stii ca. Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licenta? Vorbeam de tine. Nu ma exalt retoric.. Nu stiu. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. Nu fii prea magulit de izbânda. Biruinta finala e singura care da sens si pret unei hotarâri. în odaita ta calda. Esti revoltator.. Nu-ti mai amintesti de noaptea Ajunului.. în curând. ma trudesc sa scriu ca tine?.. o scrisoare sincera? Sau preferi scrisorile de asta-vara.. P. care m-a ospatat de sarbatori. Nu poti banui cât am îndurat eu. de vinul prea vechi. Familia care m-a stapânit. XVI si Histoire de la langue. Sa-ti amintesc mai mult?. cerul e vânat. nici prea lungi. între carti. Plopi pe care i-au privit adolescenta mea. voi aprinde lampa. Nu socoti scrisoarea aceasta o declaratie. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic. Si mi-ai fost nesuferit. Voiam sa te vad.S. E destula tristete în mine. sa fiu vesela. Tu îmi ascunzi ceva. Pâna atunci. prudenta. Ar fi fost asa de frumos. Poate de ciuda ca se sfârseste înca un an. \' Cu fata linistita. Pâna atunci. Nu te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp. am suferit mult. M-au îndragit toti: mama. fiu. îmi ajung zgomote din strada. Va fi o intrare cumplita. fiica. Astept sa-mi scrii. cu pumni strânsi. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii.pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea... mi-a pierdut urma. salutari de la Niska. nepot. Dupa ploaie. de ce nu ma lasi sa te vad? De ce fugi de mine? Eu nu stiu sa scriu. într-o curte necunoscuta. dar numai atât. Ferestruicile sunt înca îmbrobonate. Si voiam sa râd. nu stiu. Tot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. Vietuiesc aproape singura. Daca ai sa ma lasi mult timp singura. De la masa mea zaresc doi plopi zdrentuiti. Tu lucrezi ceva? Poate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. Nu stiam nici eu de ce plâng. de sarailiile prea dulci. Niska. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. Trebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti. astept. Pentru ca adversarii tai erau un volum gros de texte românesti sec... De ce nu ne-am întâlnit? Nu as fi plâns atât. scrisul. Poate vin si cu Bibi. sa le multumesc. alaturi de o familie mediocra si fericita..

provizoriu. cu umerii încordati la masa de lucru. mai lasat sa cred multe. De atunci. îti sunt cel mai bun prieten. izbucnit spontan si dureros de lung. Nimeni nu-l cunoaste. Niska. si asa suntem când ne întâlnim. mult. si mâinile tale în mâinile mele. ca sa-ti aleg carti de daruri. Am scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele. ... Totul trebuia sa-si recâstige vechiul echilibru. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata. iar eu îti povesteam din Soren Kierkegaard. Nu mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la Drept. "Florentele" casatorite. când tu dormitai zâmbind. Spunându-ti ca sarutul nebanuit.. iar eu îti cumparam prea multe prajituri. pentru ca tu râdeai prea mult. Si mie. Tu nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul.lipsa.. a fost pricina claustrarii mele. Niska. eu pe jet. care ne socoteau logoditi. pentru ca experiente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure hotarârile.. Stiu ca te vei plânge de obscuritate. de alegorism excesiv. studenti din anul întâi. un singur gest. ai sa întelegi? Ne-am sarutat. Ai adormit. nu te-ai purtat ca o prietena. ceasurile acelea au însemnat prea mult. Ne-am sarutat. Ti s-a strâns inima.. în loc sa încerc a-ti scrie o scrisoare frumoasa. comitet nou. daca te fac sa rosesti. Sunt tot atât de stupid si eu. Câti mai ramasesem din vechiul cerc?.. Dar n-a fost asa.Si venirea lui Radu. Trebuie sa ramân eu însumi. cu aceeasi pijama?. dimineata. multe carti care 173 . Si ar fi stupid sa ne întristam. pe care nu le cunosteam. Niska.. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei. tu pe pat... (Ti-ai amintit întoarcerea de la manastire. Gaidaroff. Bibi. multe. care filozofez nostalgic.. pentru ca îti sunt mai mult. criza s-a întrecut.. aproape de doua.. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. numai pentru noi doi. Poate n-ai sa întelegi nimic. Nonora asimilata Societatii medicinistilor. Ar trebui sa povestesc. Nu putem ramâne întotdeauna în anul întâi. Ai venit la cinci.. ai plecat a doua zi. si râsul nostru stingherit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. si vin mult. asa cum faceam eu în copilarie. Daca am ramas departe de tine atât timp. nici ratacirile pe la librarii.. nu e asa? Spune. S-a petrecut.. Niska. Niska.N-am vrut sa te vad. si nu capricios. dupa miezul noptii. Si eu aveam mult de scris. aproape de despartire. Stii. Nu ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos Ajun. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita.. care m-a înspaimântat. vizita la cerc.. Nu am uitat nimic. Presedintele bolnav.. nu ma poti mustra. întoarcerea acasa. am îndurat cu ochii aprinsi. nici ceaiul din mansarda. Viorica. Farmecul se înzeceste în tacere. Asa eram si noi. Niska. a primejduit roade pe care le astept. Niska. dar nu cu ei. asa cum iubesc eu sa fie prietenia. Si apoi. cu aceleasi bulevarde reci?) In mansarda era cald. si prajituri. nici tie nu ti—1 voi destainui. straine si fericite. care ne priveau obraznic. Tu iubesti faptele mari. De ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna.. nici privirile celor din cofetaria calda. aproape de zori. Niska. Cre-de-ma. pur si aspru.. prelungit cu vin vechi. Iarta-ma. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . bucurosi ca ramânem iarasi singuri. Nici venirea ta în amurg. Dar daca astfel trebuie sa se petreaca faptele? Ei erau fericiti. senzual.. Pentru mine.. studente din anul întâi.. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare.. cu obraji de ger. Asadar. Buclele scurte fermecasera perna. Dar m-am înfrânt.. Mariuca. sa lacramam pe un trecut. Tu ai înteles de ce râdeam noi atât?. Am îndurat si eu.. si nu ca doi prieteni. sala cu perechi noi... Ai adormit cu mâna sub obraz. A fost original. de neprie-tenie.. pâna în noaptea Ajunului. cu pumnii framântati.

trebuiau citite, multe viziuni care trebuiau uitate. Criza nu e, înca, trecuta. Prietena buna, n-ai sa te superi daca îmi voi pastra, înca, singuratatea. Tu ma vrei mare, nu e asa?... Dupa cum stii, nu primesc pe nimeni. Voi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie. Astept. Daca, însa, tu înduri nostalgii prea deprimante, spune-mi. Te voi vizita. înainte de linistea mea, trebuie sa împlinesc linistea prietenei. Plânsul tau e copilaresc si stânjenitor. De ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizoniera? Si apoi, de ce sa plângi, când esti, înca, atât de tânara?... Prietene, scrisoarea ta m-a îndurerat. Nu-mi lamuresti nimic. Nu stii ca înteleg greu fara tine?... De ce nu ma lasi sa vin? Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. Sufar mult, singura. Înainte îti ceream tie sfaturi. Acum, cui sa le cer? Ai mintit spunând ca-mi esti prieten. Mi-ai facut, fara sa stii, cel mai mare rau; m-ai apropiat de tine, de gândurile tale, de pretuirile tale, si apoi m-ai lasat singura. înapoi, nu ma pot întoarce. Nu mai pot fi cea de acum doi ani. Si sunt atât de trista... Si plâng, amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. Fireste, toate acestea au sa treaca. De ce nu vrei sa ma ajuti si tu? Esti dator prieteniei fata de Niska. IV Niska, eu trebuie sa ramân singur, oricât te-ai supara tu. Pentru ca aceasta e vointa mea, pe care o ascult, întotdeauna. Nu te preface ca nu întelegi. Banuiesti multe si poate chiar ghicesti. Nu astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. Mi-esti cea mai buna prietena, dar sufletul meu ramâne al meu, si ma împotrivesc îndârjit ca un strain - toti trebuie sa-mi fie straini - sa-l dezvaluie. Singur, nu te uit. în singuratate, nimic nu se uita, ci numai se linistesc tulburarile. Deosebirea este aceasta: ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru, calm, senin; în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile, m-ar întuneca pâna la ura. Nu uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. Prietenia noastra ramâne. Desi, ceea ce ma hotaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. Tu, de ce nu vrei sa întelegi?.. De ce te-am sarutat? Gândesti ca ne mai putem numi prieteni acum, cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meu? Tu accepti promiscuitatea sentimentala; prietenia alaturi de sarutul pe buze. Eu ma razvratesc împotriva ei. Toate prieteniile sfârsesc aici: se împrumuta la început carti, se asculta concerte împreuna, se prelungesc vizitele pâna seara târziu, se strânge înfiorat palma prietenei, apoi sarutul sfios, apoi îmbratisarea patimasa, apoi logodna sau colajul. Prietenia mea trebuie sa ramâna pura. Nu ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre, ci vointa mea. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. Tu nu poti sa-mi întelegi disperarea? Si eu, ca toti ceilalti; si eu, te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. De ce n-am putut ramâne stapân pâna la capat? Pe tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarut? Si noi, prieteni austeri, vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate, sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perechi universitare? Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. la sfârsit, de mediocritate. De aceea trebuie sa ne despartim, pentru un rastimp. Nu vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. Nu se va rupe nimic, nu se va pierde, nu se va încheia nimic. Despartirea cea mare se va înfaptui în toamna, când eu voi pleca în Nord, iar tu în vreo tara calda, sau vei ramâne aici, cu casnicia de mediocra si comoda fericire. 174

Vom ramâne câteva luni singuri; eu cu cartile mele, tu cu prieteniile cele noi. Ne vom scrie, cât mai mult. Daca îti trebuiesc carti, ti le voi trimite prin Radu. El e singurul pe care îl primesc, foarte rar, în mansarda. Ma întrebi daca lucrez ceva. Niska, sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute... Cartile sunt mari, multe, ispititoare; noptile sunt lungi. Anii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. De acum, cine stie ce voi face. Cel care se opreste la carti e un sarman neputincios; iar cel care trece pe lânga carti, un schilod. Drumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu. Tie n-am sa-ti spun. Aceasta se va sti dupa cinci, zece sau cincizeci de ani. Dar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscure? Rugându-te sa întelegi si sa nu te superi, te saluta prietenul tau. P.S. Stii ca Radu iubeste tot mai mult pe Viorica? E ciudat; se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. Radu niciodata n-a fost atât de statornic. S-a schimbat mult. Bea tot mai rar, citeste. N-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corecta; de aceasta sunt sigur. îi lipseste ceva, un resort launtric sau o axa, sau o notiune. Nu stiu. Dar Radu e menit ratarii definitive. De aceea te întreb daca tu stii ceva de la Viorica. Sunt stupid. Am uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vechea ta prietena. De ce, Niska?... Prietene, pentru un asemenea fapt sa ne despartim? Sunt atât de trista... Am suferit, si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. Tânjeam zi dupa zi. Ma desteptam diminetile, ostenita. As fi voit sa fug, sa fug... Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. Tu ai voit sa le împlinesc; dar daca nu stiu cum?... Stiu un singur lucru, pe care ti—1 împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios: ca am nevoie de tine, de apropierea ta, de glasul tau, de trupul tau. Vreau sa te simt vecin. Departe, ma chinui. îndur acum crize pe care nu le înteleg. Iarasi te rog: de ce nu vrei sa ma ajuti? Ele au sa se limpezeasca, stiu; dar daca ma vor ucide si pe mine, în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoi? Te rog sa ma ajuti, sa ma aperi. Nu stiu cum sa-ti scriu; dar am început sa ma tem de soarta, de oameni. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata, nu mai ma pot preface. Altadata eram trista, si toti ma socoteau neastâmparata, usoara, nepasatoare. Acum, toti înteleg ca sunt trista. Cine stie ce banuiesc. E jignitor, si pentru mine, si pentru tine. Crezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratate? îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. Ai sa te surmenezi, si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit. Si apoi, esti stupid; pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare - sa ne despartim?... Dar eu am uitat; nu mai sunt tulburata nici de amintire. Tu, daca ai cu adevarat vointa, uita. Primeste sa ne întâlnim iar, si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. îti strânge mâna, Niska. P.S. Nu-mi scrie, te rog, nimic de Viorica. Pe Radu l-am vazut de câteva ori, dar n-am surprins nimic deosebit. VI Niska, am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna, în cel mai alb oras. Daca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos, în curtea cu zapada, pe strazile cu soare, cu pomi, cu perechi fericite... Niska, m-am chinuit iarasi, cu 175

amintiri întunecând seninatatea rafturilor. Eu, care ma socotisem aproape linistit, si-mi fagaduiam sa te întâlnesc... Ma înspaimânt, Niska, de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi. Oricât m-as însenina, un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. Lupta începe, si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi, si când totul a ajuns iar amintire, un alt cuvânt scris o învioreaza; si iar începe lupta... E stupid sa ma plâng de consecintele unei hotarâri de ale mele. Eu am voit, eu trebuie sa sufar. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta, care începe cu marturii; dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o. Nu sterg nimic, ci îti scriu ca dimineata, cerul si scrisoarea ta m-au chinuit amar, disperat, prelung ca o agonie. N-am putut citi nimic în acel ceas. Am privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti, într-o curte alba. Nu, Niska, tulburarea n-a trecut. Eu nu te pot vedea atât timp, cât sarutul final staruie sa ma mustre. întelege, te rog, si durerea mea, singur aici, într-o iarna cu câmpuri, cu petreceri, cu sali luminate pâna în zori. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept, dar nu-l înteleg. Uita tristetea scrisorii mele; sunt tot atât de puternic, oricâte ispite m-ar încerca. Aminteste-ti ca tineretea e o criza; nu supravietuiesc decât câtiva nebuni, stapâniti de patimi sau de încordari eroice. Tu cunosti hotarârea mea. Acum, cât timp sunt trist si tulburat, nu sunt erou. Trebuie sa ajung. Viata mea nu accepta compromisuri: ori erou, ori anulat. De aceea lupt, ca unul care stie ca înapoia lui e moartea, etica, sentimentala sau cerebrala. Ti-am spus prea mult, nu e asa?... Acelasi prieten. VII ...Am venit la tine, dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. Veneam cu vesti; dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosi?... Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. Zvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. Dar e un zvon pe care nu-l crede nimeni. Prietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca, îngâmfat cum esti, nu vrei sa te tradezi. Desi, singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare... Un alt zvon e de-a dreptul ofensator. Se sopteste anume, mai ales de catre colegii din cerc, ca esti nebun. Nu te supara; eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la ureche. Dupa socoteala lor, ai înnebunit asta-toamna, când ai publicat acele pagini de scandal. Nebun erai si mai înainte, pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom, pomeneai de "carnea, sângele si duhul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca. Acestea spun ei, colegii de la cerc. Fireste, eu nu cred nici unul dintre zvonuri. Cred ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în tihna la unul din mediocrele tale romane. Mi le-ai povestit,\' asta iarna; si cred ca nu se vor vinde. Pe mine ma poti primi, nu? Am si alte lucruri sa-ti împartasesc, care te-ar putea interesa; asupra dragostei lui Bibi, asupra unui domn care ma cere de sotie, asupra unui tânar dragut, cu buze foarte frumoase, care ti-e prieten etc. Fireste, daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti, n-am sa ma supar. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. N-am sa te mai vizitez, niciodata. In orice caz, te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta, Nonora. 176

VIII Nu mi-ai spus nimic, prieten eremit si rautacios. Eu astept lamuriri precise, si tu ma zapacesti mai mult. Nu stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. Cu cât o citesc mai mult, cu atât sunt mai tulburata. Sunt eu, prietena, atât de ispititoare? Am ramas împreuna noaptea de Ajun si nu mi-ai spus nimic. Am fost ca doi prieteni vechi si buni. De ce te-ai schimbat, de atunci? Sa fie acel sarman sarut, de care ma caiesc? Dar uita-l, uita-l!... Tu, care ai exaltat prietenia, te porti ca cel din urma dintre prieteni. Un pretext stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale, cum ai suferit tu fara Grieg sau fara Comentariul lui Don Quichottel Nu-mi esti prieten, pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare, cu rugaminti de îndragostita. E umilitor. Acum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. E prea târziu. Iti sunt prietena, si am nevoie de creierul si sufletul tau. Stii ca sunt femeie, si înca prea tânara, sa pot evolua singura. Nu pot face nimic fara sprijin, fara imbold. Nu pot face nimic mare. înainte de a te cunoaste, eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. Acum, nu mai sunt. Vreau prea mult ca sa pasesc singura. Am nevoie de atmosfera pe care o respiri tu, de gândurile si încurajarile tale. Daca tu vrei sa ajungi erou, eu vreau sa ajung o femeie de elita. E greu, nu e asa? De ce nu-ti amintesti si de mine? Car-\' tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic, acum, când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. Universitatea nu mi-a dat nimic. M-am schimbat prin tot ce mi-ai comunicat tu, cu vorba vie, cu fapte, cu îndemnuri. Cartile le înteleg alaturi de tine. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistita; ca acum, de un prieten pe care îl pierd. As avea atâtea sa-ti spun, sa te întreb... Cum le-as putea scrie, când eu scriu ca tine, cu expresiile tale? Poate mi-ai facut un mare rau, aceasta ti-am mai spus-o, învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari, fraze si continutul notiunilor. Nu mai pot suporta colegii care îmi fac curte, nici colegele vicioase si bâr-fitoare. Nu mai pot suporta pe nimeni în afara de Bibi. Nu stiu ce are sa se petreaca cu mine. Astept primavara cu inima strânsa. Dar mi-e atât de dor de ea... Am atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. Daca as sti sa scriu, ti-as spune multe;*si daca as vrea, iarasi ti-as spune multe... Nu e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmatica? Prietena ta, Niska. IX Niska, întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez. Si nu alung tristetile decât scriindu-ti. De aceea, poate, ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. Nu ai deloc dreptate. Datoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt, spui tu. Desi eu cred altfel, îti accept formula. Dar daca nu-ti mai sunt prieteniei altceva? Nu am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prieten? Îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit, si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. 177

Pentru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. sunt ale destinului. epuizata. Orisicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. Tu ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita.. Aceasta e soarta. sa ajungi o femeie superioara. Casnicia e cel mai perfect fapt omenesc. E adevarat. Astfel înteleg eu. Oameni care nu tresar rostind: acesta e copilul meu. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. trebuie sa pasesti singur. Rezervele sufletului feminin se consuma repede si. Tu ai doua cai de urmat: cea dintâi. si chemarile lui nu pot fi înabusite. Poti ramâne pura. Dar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la hotarârea mea si sa ma apropii. sufletul feminin oboseste repede.) si profita de inexperienta sexuala a sotului. luând si daruind. fecioara.. pentru ca ele sunt mai puternice decât mine. nu se mai împrospateaza. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. Ai sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. e calea libertatii perfecte. luminata de un sens spiritual. si acum vrei si tu. Tu nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. pe aceasta cale a libertatii perfecte. ca daca pe tine te întristeaza. Dar drumurile noastre trebuiesc despartite. Nu trebuie sa te simti jignita. Am acelasi dispret pentru sot. pentru ca femeia se orienteaza greu singura.. Poate. nu?. si nu stiu unde sa ma întorc. Tu esti perfecta lânga mine. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. mie mi-au scormonit visarile 178 . mâncare calda si copii. O femeie.. multi ani. sa te mângâi. nu? Le îndur si eu. De aceea .desi ma doare sfatul acesta. Iar. Sunt numai un puritan si. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut.. Vei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. îti marturisesc. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure. Totusi. piere. la întoarcere. în curând. în lipsa unui alt suflet prieten. Drumul e greu. te vei lasa aleasa. dar le ascult. o fericire calduta de camin. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anarhist. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. nu ma vei mai întelege. a fericirii prin abrutizare spirituala. multumiri resemnate. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. Pe tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. deprimata... Dar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia: o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament luxos. chiar cu riscul de a parea în ochii celorlalti o vicioasa. dar. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. Pentru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. te vei simti sfârsita. care sfârsesc prin a se suporta si chiar împrieteni. nu ma vei uita.Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv. eu am voit. menirea femeilor. Dar nu-l vad cu putinta. casnicia e inevitabila. Am cel mai sincer dispret pentru amant. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. Urmeaza pe cea a libertatii. ť Toate acestea sunt triste. Tu trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mine. iar trupul se insinueaza. oricât ar fi de superioara. Dar am ajuns prea departe. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine.. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti.

Tu vei gasi. la curaj. dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. raspândeste zvonul ca ai înnebunit. si trebuie sa-ti vorbesc. iar nu altul. ne vom vedea curând.." Sunt sigur ca ai auzit.si mi-au însângerat sufletul.. sotia mea ma va îndemna neodihnit sa urc treptele. ce s-a petrecut cu tine?. în plina criza.. începusem sa ma bucur de primavara. sunt Petre. pentru ca asa scria în bilet. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. dar esti aproape nebun. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. fara ajutor. lupta dintre cele doua patimi a trecut. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. la creatie. nu numai colaboratoare. Si apoi. din cartile daruite asta-iarna. De ce nu mi-ai deschis? Radu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. Erai acasa. si tristetea s-ar preface în bucurii. veche de doi ani. ca nu mai raspunzi la scrisori. ti-ai schimba gândul. scrisoarea ta. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. si apoi usa era închisa. X Iarta-ma ca ti-o spun de la început. Prietenia noastra. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. asupra unor pasaje ciudate. un fapt nu ma supara numai pe mine.. Fac totul ca sa-i plac ei. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. Logodnica mea nu le are. Asa e ca par stupid? Daca mi-ai cunoaste logodnica. Tie ti-am marturisit. Urasc si mai feroce. XI Prietenul meu. am citit mult. ca vrei sa pari original. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. 179 . ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de Ajun. asa cum mi l-am schimbat si eu. sa ajung. o sotie bogata si inteligenta. Tristetea mea e întotdeauna mai disperata. Si. crezi ca nu ma învatat ceea ce trebuie sa fac?. Nu poti întelege cât rau mi-ai facut. pentru ca ma tortureaza gândul acesta: un cuvânt. de acum. Niska nu te va putea atâta la munca. de ce ma înspaimânti zadarnic? De ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu crezi? Tu stii ca eu n-am sa primesc un sot. Si ti-am marturisit. Ca sa-ti plac. dezorientata. De altfel. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. Am plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase. ci si un pas înainte social. Mi-am însemnat pe o fâsie de hârtie multime de întrebari. Petre.. Am sa fiu fericit. Iar Nonora te bârfeste groaznic prin oras. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de Niska. deodata. Pentru ca Niska nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea. puterile mele de munca sunt înzecite. covârsitoare: fericirea noastra. Dar menirea mea e sa nu spun cuvântul.. Ce s-a întâmplat între voi? Va stiam prieteni. Acum. Ma simteam atât de fericita. mai târziu. Ti-am strigat de mai multe ori: "Petre. De acum. Ieri am fost la tine. pentru ca. de asemenea. trebuie sa cauti un nume si o avere. Ai uitat.. în vreme ce le scriai. nadajduiesc. aspra si mincinoasa. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum: logodna mea. ci si pe ea. Voiam sa-ti fac o suma de surprize. o prietena tulburata. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. care te va ajuta mult..

fara prietenul meu. Or. Toate experientele. de prietenie. m-am simtit atât de singur si parasit. Pot scrie. trupului care se razvrateste. Dintr-un capriciu.. te sângera... larta-ma. tovarasia Niskai se contopeste în sufletul meu cu fericirea. cu tristetea care ma copleseste. îti recitesc scrisorile. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. pentru mine. chiar fara sa fim soti. Nu stiu ce am sa fac. mai scriu aici câteva pagini. daca ai suferi si tu. ma ispiteste gândul: de ce sa nu ajungem tovarasi? În toamna plec. m-ai îndepartat. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al existentei. ma înspaimânta. în primavara. de asemenea... Dar si eu sânger. mai mult ca oricând.. lamuriri finale. dar mai înseninat.. asa vreau eu. prietena ta. eu. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. Acum. Stiu. Simt ca. în ultimul timp. de care ma dezlipesc pentru totdeauna.. sa alerg. Tovarasia Niskai ar fi. Nu te înteleg. si vacantele. Nu pot crede în realitatea fericirii.. ea e creata de mine. Niska mi-e draga. tragicul e efectiv. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. care trimit Jurnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. în orasul cu acoperisuri întinse. Trebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu. Eu. Niska. e libera. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiri. nici chiar daca ti-as spune ca te iubesc.. singura... Recitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. Mi-e teama de fericre. asa cum a visat ea?. M-am hotarât sa-i trimit acest caiet intim.. mi-e draga. ghicindu-i sfârsitul. înecata în ceata. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. si ea mi-e draga. esti încapatânat ca o bestie. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti... stiu ca vointa ta te scurma. Eu stiam ca Niska m-ar fi primit tovaras vietii ei. cu atâtea daruri neîntelese. sunt atâtea flori. E atât de senin afara. nici un pic de bunatate.. nu o vorba desarta de continut. singura fericire pe care as putea-o astepta. Te admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor.. Vrei sa-ti spun mai mult? Vrei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostita? Ar fi stupid si inutil. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva. atât de cald.. ca sa-mi înteleaga faptul si durerea.. dupa ce m-ai îndemnat. e frumoasa. Am sa pronunt si sa gândesc: vointa câteva minute si am sa ma schimb. Ma gândesc tot timpul la tine. Sunt mai trist. Niska e perfecta. asa ca sa înteleaga Niska. îmi amintesc cu Bibi tovarasia noastra si marea. Pentru mine. Nu pot s-o gândesc. Cum poti ramâne în mansarda? Te urasc.. de mângâiere. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la hotarâri nebunesti. XII în Jurnal: "Citind astazi ultima scrisoare a Niskai am fost atât de disperat... pe aceasta pagina care va fi citita de Niska. Nu se îndrageste decât o singura data. trebuie sa renunt.. Magia cuvântului îsi va face efectul. doi ani.. care nu am putut tacea pâna la urma. Si cu toate acestea.. As plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita. Dar eu nu pot crede în fericire. Prietena mea. Tu minti spunându-mi ca suferi în singuratate. nici s-o simt. nici 180 . dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea. s-o întâlnesc si sa-i spun: mi-esti draga!. cât m-a torturat si m-a ispitit.. ca Niska e singura femeie pe care as dori-o tovarasa.Ce vrei sa-ti spun? N-ai dovedit. de ce sa nu plec cu Niska. încât voiam sa cobor în strada. sa-ti fiu aproape.

chiar daca as putea crea lânga Niska. sobol munci tor si orb. De abia mai am puterea sa scriu. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odihna numai la mine. m-as simti umilit. Acum. In putini ani. cu plânsul neputintei. Nici nu mai recitesc. împotriva vointei mele. Ma voi coborî iara si în lume. Mi se întuneca mintea. puternic. As vrea sa ma admire pe mine. eu sportsman. fara sa se depaseasca. Nu ma voi feri de ea. Mai târziu.. de departe. cu valorile si nazuintele mele. Ea va ramâne în suflet. aproape. nici reculege. As fi nelinistit. nu ma înspaimânt s-o port. Niska m-ar cunoaste larva. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. ani. Dar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodata? Deceptia cea mare va fi a Niskai. sensul vietii acesta e. am fost foarte puternic. sa n-o dispretuiesc. M-as arata cu pacatele carnii. iubire din pricina si.. modela. Iarta-ma. Si apoi. eu pictor. cu fata descompusa de veghi. sobra. aspra. când eroismul nu va fi numai o tinta. la începutul unei crize. Ma simt naruit. N-as rabda sa admire pe un tenor. cu disperarile si înfrângerile deprimante. sa n-o urasc. distanta pe care o admira ea. XIII 181 . în mine. care atunci îmi scapau. M-ar chinui Niska. amara. Si apoi. în iubire. crede-ma. nimic nemarturisit. îsi trimit Jurnalul meu intim. Eu nu pot crede în fericire. sa nu-mi ramâna nimic strain. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. aspra. Cred ca am scris multe fraze obscure. mult. în toate aceste atitudini. o ascult. Desi n-am înca dovada biruintei definitive. întâlnirea cu Niska. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. tovarasia Niskai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit chin si. Mie somn si tremur de oboseala. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. lipsit de experiente cerebrale. de acum. Niska ma admira. pentru ca nu-i pot împlini chemarile? Aceasta e o dovada a puterii: sa nu ma las purtat de dragoste. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. Nu am lasat pe nimeni deasupra-mi." * Niska. pe care am stiut-o cali. a fost tragica.o spaima copilareasca. Menirile ma poarta prin vointa mea. ostenit si istovit. nostalgica. N-as mai fi putut munci. Nimic din seninatatea sigura. poate. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. Iar Niska nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica.. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. Ultimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. prefacuta. nu m-as mai fi reînnoit. inedit în mine. totusi. pentru ca asa vreau eu. pentru ca ma aflu sus. Singurul tau prieten. am fost asa cum voiai tu sa fiu. calma. înfrâna. As fi ramas tot timpul lânga ea. în mine. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. totusi. mult. Niska. Viata mea va fi întunecata. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. As vrea sa fiu eu tenor. Eu ma simt dus de meniri. Am fost puternic. Vreau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie Niska. Dar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. cu slabiciunile sufletului. N-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si Niskai. Vointa mi-ar fi ramas aceeasi. pe un pictor sau pe un sportsman.. sfarâmat. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. Toate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga Niska. De ce sa ma tem de dragoste? De ce sa încerc s-o ucid.

mai definitiv. dar dragostea trece. eu aproape de tine. Dar nu mai e nevoie.de trupuri si suflete . te sfâsie? Când vrei sa ne întâlnim? îmi voi lua si eu licenta în vara. ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. mai ales. Prietene. De ce sa nu ramânem tovarasi. Jurnalul e al nostru. Vom astepta vara. Stiu ca tu vei izbuti. Nu e frumos asa? Nu e original. Tu m-ai creat. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterile? Eroicul tau. asa cum vrei si cele ce vrei tu. dar fara martori si fara oficiu. orice fata se îndragosteste. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. sa ma daruiesc tie. si nu sunt umilita. si care nu ma puteam înalta. Atunci când vei fi obosit. eu care aveam nevoie de tine. care ma fascineaza si ma stapâneste. Nu ne mai putem desparti.. Mai târziu.nu va dauna operei. ci pentru ca te simt puternic. m-ai creat. atât de izolat. suna atât de ciudat "Mi-esti draga. Noi vom fi soti. si vom pleca. N-am vrut sa cred de la început. si din pricina mea. Dar de ce trebuie numaidecât sa scriu frumos? Cele ce vreau sa-ti spun. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. altadata.. real? Am putea pleca mâine. Sunt bogata si sunt libera. Nu trebuie sa ne despartim. îti înapoiez Jurnalul. deprimat. Cu atât mai rau de cei ce ramân în urma noastra.Prietene. dar sunt si altceva. tu puternic.. întotdeauna. nu ma sfiesc sa te cer. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca exista. De ce sa te chinui. Eu ma simt a ta. Nu duce renuntarea pâna la nebunie. Te-as vrea stapân. Ce sa-ti mai scriu? Sunt si eu obosita si fericita. Tot ce e luminos în mine ti se datoreste. pentru chemarile sufletului tau. asa cum ai voit tu. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. fericiti. asadar. Tu ti-ai trecut probele vointei. Nu esti pentru mine sotul ideal. Tu îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica.. Tu stii. Cum sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti Jurnalul? Am învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. Tu vezi soarele în dimineata aceasta? Pe tine te nelinisteste primavara. care am fost atât de slaba. asta-noapte.. ti-as marturisi acum multe. nici curtenitorul priceput. fara sa lase urme. Cele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam chiar sa le visez? Primavara.... As plânge mult. si sufeream. se uita. Nu m-ai învatat tu aceasta? Nu mi-ai sadit tu pretuirea feminitatii?. Apropierea noastra . A mea. Nu te teme ca vei fi larva informa si oarba. pentru ca te stiu un barbat. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. mare si creator al luminilor mele. Dragostea fetelor e ciudata si nestatornica. va fi de acum înainte rodnic.. sa transcriu anumite pagini. care sa ne înlocuiasca. sa le înfrângi. ai sami multumesti. M-as târî la picioarele tale. nu ar fi putut fi altfel. Daca eu as sti sa scriu. Te vedeam atât de sus. Viata ta îsi va pierde sensul fara mine. Pentru mine. De ce nu ma iei? Acum. Poate sunt. nici logodnicul suav. Niska!. Nu vom gasi. toata viata? Nu ne vom mai întâlni alta data. Voi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. te cheama. asa cum e sufletul meu acum... As fi dorit. esti un Dumnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. te voi mângâia. Pe mine. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. slab. nici unul." Ultimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. nu e nou si nu e. iarta-mi tot ce ti-am scris. le pot spune sincer si fericit. nu e asa? 182 . citindu-l si recitindu-l. ma simt înca trista. Dar eu ma simt legata de tine mai adânc. Cum sa-ti spun? Mi-e teama sa scriu aici: mi-esti drag! Pentru ca stiu ca e mai mult decât aceasta. în fiecare primavara. mult.. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. De ce sa ne despartim? Tu îmi spui ca îti sunt draga. când stiu ca tu suferi mai mult.

. Nu m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alege? Te-am ales pe tine. eu am sa te ascult. Seara i-am scris: "Prietenul tau îti ureaza etc. încercând sa patrunda dincolo. P.. Ochii îmi lacrameaza de lecturi. felicitari si salutari. As vrea sa-mi vad prietenii. împreuna cu logodnicul tau. Cartile s-au adunat atât de multe în rafturi. Ma simt rusinata. Eu am zâmbit si i-am spus: . Vizita Vioricai. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei.. te vreau. Câte nu vom împlini. întunecati. Pe amândoi ne cheama fericirea. prietene. amândoi sunt tineri.. Dar nu va fi decât fericirea. Iar sunt trista. slabit si mâna îmi tremura. Astazi m-am plimbat mult pe strazi. Tu ai sa scrii amintiri. 183 . frumosi si bogati. Te cer. Gândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita. s-a sarbatorit logodna Niskai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna.. împreuna? Te voi ajuta întotdeauna. tu nu poti spune decât da. sa îmi vorbesti.. Tertium non. Te-am chinuit destul. în primavara? Nostalgia plecarilor se va preface în fapt.S. Cum ai putea spune nu. Acestea ti le scriu acum. sfârsita. încât am început a le rândui pe podele. cu obraz proaspat. Acest fiu e inginer si e îndragostit de Niska. ci râde. Nadajduiesc ca îmi vei face. N-ai dorit tu.. Nu mai ai nici un motiv sa te împotrivesti vietii noastre. lacramând fara sa înteleg pricina.. Dar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. Când ne vom vedea? Am sa fiu atât de. florile de liliac s-au trecut. îmi spune ca Niska si-a amânat examenele pentru toamna. Lucreaza la Academie pentru licenta. Stii ca eu ies atât de rar". 8 aprilie. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. din adolescenta. sa colindam. cu geanta plina de caiete si carti. * De la 9 pâna la 20 aprilie. Prietenul meu ma privea atent. De la Bibi. si am sa-ti zâmbesc. pe ape. acum. * 22 aprilie... As vrea s-o mai vad pe Niska. va fi o casatorie fericita. Tiam spus atâtea. Vestea am aflat-o de la Radu. noaptea. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. printre munti.. sa plecam. Dar tu trebuie sa vii. Prietena. Am fost destul tristi. Sunt palid.Niska a avut noroc. seara. ca nu mai munceste.Pentru ca. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante.. în gradina. Nu mai stiu nimic. Nebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. cu mine? Tu stii cum îmi ard flacarile plecarii? Sa colindam. stie ca Niska nu mai e trista. îmi esti drag si îmi esti stapân. Nu stiu. o vizita.. SFÂRSITUL PARTII A II-A [PARTEA A III-A] Azi. nu mai stiu nimic.. care e Niska ta. disperat si neobosit. E suparat ca nu i-ai împartasit direct hotarârea ta. rataciri pe tarmuri. am muncit ca un nebun.. Tu nu mai ma poti lasa singura. Criza ti-a trecut. înca o data. Logodnicul ei e fericit ca Niska s-a schimbat.. nu stiu ce sa-si scriu.

Viorica a plecat tot atât de trista. Ai sa începi o viata noua.Unde? . cu destinul. Dupa licenta. în oras. Câti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile. S-a înspaimântat de slabiciunea mea. Dar mai sunt câteva luni. Tu stii ca eu am sa plâng în ziua licentei?. Poate nadajduieste o sotie cu zestre. Si Bibi îl iubeste. Totul se uita...Stiu... înduri acum melancolia sfârsitului universitar.. aici.. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani. Si anii au trecut. cu lumea... Viorica mi-a marturisit si tristetile ei... poti pleca. toate acestea trebuie sa se întâmple.. acolo unde ma duc. de cearcanele ochilor. ... . Toti îi cunosc dragostea. cu rosturi politice. fara sa fi cunoscut o primejdie.Nu ma razvratesc. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. De abia va gasi timp sa mai citeasca o revista. în adolescenta? închei o epoca. Poti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru.. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul.... Dragostea lor a durat doi ani.... acum? De ce s-au despartit Mariuca si Gaidaroff? Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la Politehnica. Mariuca asteapta o casnicie pripita... Ce mult l-ar iubi. stinse.Nu. o durere mare sau o bucurie mare.Nu se surmeneaza decât cei care vor sa se odihneasca.. .... atât de repede.. te razvratesti zadarnic... stupid de repede. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc. a unui profesor de liceu. are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la Litere. ti se par stupide. Trece.Viorica. ucigatoare.. în criza.. cu pieptul larg si umeri tari.Mai ai mult de lucru? .. îndârjit în lupta cu mine. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns. . Te-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi. Datoria ta nu e sa te lasi coplesita.. Andrei aproape a zapacit-o. care rascoleste acum Academia. în toamna plec. îmi sfârsesc tineretea stupid. Tu esti baiat..... Dar nu e trist? . ...Ascultam atent si luminat destainuirile Vioncâi. Ce frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori. poti ajunge oriunde. Cine ar putea sa ma biruie.. Fireste... Gaidaroff se pregateste pentru barou.. cu locuri noi. Dar eu?. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri. Lupta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari: sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului.. în cel mai bun caz. zâmbii eu.. De Bibi am auzit vesti triste.. o carte la o luna. însa. proaspat..Viorica. . ci sa dai valori mediocritatii. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum.. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini. Va ajunge profesoara într-un oras de provincie. Trebuie sa traiasca. Viorica.. . . îl iubeste. sau transfigurând-o. Pentru ca nu stiu daca voi mai putea citi. Dar e asa de trist. înca. Mi-au ajuns 184 . Gaidaroff e îndragostit de o necunoscuta. E greu. daca ar avea un sprijin. Nu plec. poti cunoaste tot. cu nume. Acum fiecare apuca pe alt drum.Ai sa te surmenezi.Nici eu nu stiu... Si nici nu-l cunoaste. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum. sotie. De ajuns. Câte n-a nadajduit în acesti doi ani... si toti cunosc prudenta lui Andrei.Pâna în toamna.. Si cât ar lucra. Pentru mine. de tremurul mâinilor. Ea.. nu e asa?. de multimea caietelor scrise. cu oameni noi. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie... si încheierile sunt totdeauna triste. Sfârseste Universitatea si nici un prieten bun. asa e firesc.. acolo e sfârsitul..

. Eu l-am îndemnat sa plece singur. mansarda?.zvonuri ca Bibi a facut nebunii ca sa-l retina. . Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor.. • . Nu si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri. . aproape de înserat.Nu te mai recunosc. îi înteleg gândul. înca. si.. vast. si-apoi sa se hotarasca. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala. îi astept la mine..... I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul. Va pacatui în manastire si mai mult. . altadata ma lasai sa-ti sarut sânii. Calugaria tânarului nu e o alinare. dupa ce plec eu.. * Si tot n-am vazut-o pe Niska. pe bulevard. sa rataceasca. Nu vrei sa vezi. Ascetismul oficial si poruncit e plin de ispite.. Dar e. * Azi. ca nu o iubeste? * Schimbarea lui Radu ma înspaimânta. Misticismul lui Radu. .Scoate-ti bereta... Sa mai astepte. pentru cea din urma oara. Eu nu pot sa ma duc la Ea. iar sufletul vast.. a încercat ultimul mijloc. Iar linistea nu si-o va gasi. atât de întunecat. în toamna plec.. cu o dedicatie stupida si dragalasa. E prea veche. .. atât de pacatos. fara disciplina. Nu ai amintiri în odaita mea?. ci tortura.. Ascet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti.Nonora. voiam sa te sarut comod. îmi placi si mie... Nu linisteste.. .Nu se poate. bruni si speriati... Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu.Cu atât mai rau pentru logodnicul tau. 185 .Acum nu se mai poate. mai patimasa.Nonora.Ca un prieten. .. Cum n-a înteles. am întâlnit pe Nonora. sus. Iam zarit sânii. mai calda. Mi-a aratat fotografia lui. .Ai început sa vorbesti ciudat.. cu care se va casatori. Nu stiu si nu cred. hai la mine!.Nu. scoate-ti tot ce vrei. e inutil sa te prefaci pudica.Nu se poate!. E torturat de un gând absurd: sa se calugareasca. mai puternic decât vointa mea. I-a sarutat fotografia pe strada. atâtia ani.. Lasa-ma! Bratele mele erau prea tari.. sa mai mediteze.Nonora. . parasite acum cinci ani. Aminteste-ti.. nu însenineaza. * "• Mi-a zâmbit. dar ma înspaimânta urmarile. Ce-am simtit eu atunci.. tremurând... Acum sunt logodita. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. Nonora a fost astazi mai frumoasa. Acum doi ani o îndragisesi.si am plecat. Eu îi simteam trupul încordat. mi-a luat bratul .Nonora. . Copcile de pe umeri se deschisera singure.. Sunt logodita. casa se darâma. în mansarda.Ai sa fii cuminte? .A început sa fie cald în mansarda ta..... Uitase obraznicia mea.. .. . mai puternic decât respectul pentru dragostea Nonorei? I-am soptit.

De ce ai facut asta. De ce s-o urasti si de ce sa fugi? Trebuia sa ramâi aici. între carti. si te-ai logodit. Aceasta era barbatesc. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de chinuri. de purtarea mea. Fuga ta nu e o dovada de vointa. nu fuga. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînchipuite. de ce ai facut asta?. înfrângeri. * Din scrisoarea catre Petre. Tea mântuit mediocru si umilitor. De ce sa fiu trist? Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. nu se poate!. Am despicat genunchii si i-am stapânit coapsele. Bratele i le-am înlantuit de bratul meu. a mansardei cu amintirile adolescentei. înjurai meu. pentru ca sufletul meu e atât de vast. Pentru mine. O ghiceam tulburata. ai fagaduit. efectiv. Si-mi scrii ca te simti puternic. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti.. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. Nu ma întristeaza. ci ai fugit din lupta. în orasul cu ispite.. pentru ca sufletul e transfigurat. de ineditul faptului pe care-l întelegea din ochii mei. . încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. mare.. ai s-o uiti. ai înteles greseala si ai fugit. înapoi nu ma mai pot întoarce. nici darâmarea casei în care am copilarit. eu nu am nevoie nici de plecare. Faptul s-a petrecut înainte ca Nonora sa judece. de simturi. nostalgii. bucurii. Viata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. Laudai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale.. Ai fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. de primavara.. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. Claustrarea mea nu a fost o fuga. nici plecarea mea pentru atâtia ani. a sufletului nascut din trup. va fi o uitare organica.. slabiciunea. din acel oras departat si imens. logodnica celuilalt plângea. înainte ca eu sa sovai. ci un fapt las. toti sunt tristi de vara si de despartiri. Lumea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. Nu ma întristeaza nimic: nici risipirea cercului. Am ales cealalta cale. Acum. în patul meu. nici de fuga.. Simt vara în mine si în arbori. ". doruri. Cu o singura deosebire: eu voi pleca dupa ce voi învinge. Ai fost atât de slab. fara aparare. Acolo. Nu stiu daca îmi întelegi seninatatea. Am cerut-o. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. Am recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. Nu mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. nu a adevaratului suflet. sa rupi logodna. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. A început sa râda. De unde îmi ghicea Nonora gândurile? Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. cu examenele trecute. nici logodna Niskai. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. Plecarea mea nu va fi fuga.Tu nu ai biruit. De altfel.. Nu exista decât doua vointe: cea cosmica si cea eroica. Pentru mine esti înca un învins. într-o zi de reculegere. încât cuprinde într-însul dureri. Ne-am desfatat trupurile. Trupul i l-am frânt. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. E umilitor. ci o meditatie. Ai facut acel pas pentru care trebuie sa te chinuie mustrari. desfatândo si apoi luând-o ca un fur. cu atâtea amintiri. Ea nu e vinovata. acest cuvânt exista.Acum ai sa vrei mai mult. o reorganizare a 186 . Apoi. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. sincer si direct.. Priveam pe ferestruica. Si simteam tulburarea nestinsa. Amândoua sunt tragice.

mijloacelor de lupta. Tu nu poti întelege pretuirea biruintei, pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. Am toate motivele sa fiu trist, si sunt totusi exaltat. Nu o exaltare provizorie si trucata. Acestea au trecut, o data cu cele din urma reminiscente ale adolescentei. Exaltarea izvoraste din îndurarile mele, din ultimele experiente, din sensul pe care îl dau eu lumii. Lumea vasta, nesfârsita; sufletul meu e vast; nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. Aceasta o spun eu. Eu, care am îndurat magia cuvântului Ťtrebuieť. Soarele exista; atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez, de ce sa ma tulbur, de ce sa plâng? Nu mai am doruri, pentru ca dorul se preface în realizare. Voi pleca. Nimic nu trebuie sa ma tina de vechile tinuturi, de vechii oameni. în fiecare ceas, altii. Tot mai departe, tot mai sus. Eu pot sa gândesc acestea, pentru ca eu le voiesc îndeplinite. Nu plec si nu ratacesc ca sa uit. Nu voi uita nimic. Cu cât mai mult se vor aduna amintirile, cu atât voi fi mai fericit. Nu fericit în sensul comun. Ci fericit, adica eu însumi. ...Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa, bicisnica si mediocra. Nu ai dreptul sa ma îndemni spre pilda, pe mine, care am pasit mult mai sus, fara oa nimeni sa stie sa înteleaga..." * Prietenul meu îmi scrie. "...Trecând prin Lausanne, am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri, la schit. E foarte rau bolnav, dar e senin. Studiaza matematica fara sa stie medicii, mental. M-a întrebat de tine, m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. Nu am stiut ce sa-i raspund. I-am spus ca ma rog lui Dumnezeu ca sa-si pogoare harul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. Am întârziat mult de vorba. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. Mi-e teama de prietenul nostru. Nu stiu nimic de la tine. Nu ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp... De ce ne-am uitat noi, oare? Nu-ti sunt, înca, cel mai bun prieten? Eu am început sa ma vindec de dragostea încheiata atât de amar. Nu-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. Am plâns, m-am rugat de ea, mam târât la picioarele ei... Eram aproape de nebunie, de sinucidere. Ma rugam lui Dumnezeu zi si noapte. Studiul nu m-a alinat, ci numai credinta. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce, am vrut sa uit. Si n-am putut uita decât acum, dupa un an, dupa rataciri în care mi-am cheltuit tot ce aveam. Ma voi întoarce sarac, crestin si dornic de munca. Sunt mai adâncit. Tot ce staruia adolescent în ochi, pe frunte, pe buze a pierit. Simt ca sunt mai amar, mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. Am fost înfrânt, am fost calcat în picioare, istovit. Acum, ma înalt iar. Tu ce mai lucrezi, ce mai planuiesti? Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare, începuta în toamna si sfârsita de abia acum. Astept roadele. Esti fericit ca poti lucra în tihna, linistit, netulburat de ispita dragostei. Prietenul meu, asculta-ma: nu iubi. Vei suferi mult, vei îndura umiliri si înfrângeri inutile. Cauta linistea, pazeste-ti-o. E singurul lucru care pretuieste în viata..." * Astazi, dobrogene. 21 august, am privit soarele 187 pogorând înapoia câmpurilor

Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. în fiecare dimineata si în fiecare amurg, eu privesc soarele. Acesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. Laud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. Traiul meu e simplu si aspru. Locuiesc aceeasi odaita, la aceeasi gazda de acum doi ani. Dar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe Niska, pe Andrei, pe Bibi, pe Paul. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. N-am fost un singur ceas trist. Ratacesc pe câmpuri, sorb vazduh sarat, îmi odihnesc ochii în mare. Gândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea Niskai. Niska îsi petrece vacantele la munte, lânga logodnicul ei. Ma gândesc la rastimpuri la ea, la vechii membri ai cercului, despre care aflu putine vesti. Nu sunt trist ca toate acestea au trecut. Cele ce vad înaintea mea, drumurile care ma îmbie, raspântiile cu vânturi, cerurile cu ispite, întunericurile cu primejdii numi îngaduiesc timp sa ma întristez. Sunt atâtea de cucerit, de aflat, de gustat... Sunt pamânturi care ma cheama, sunt insule care ma asteapta, sunt carti care ma doresc, si atâtea topuri de hârtie alba, rece, ispititoare, care ma atâta. Altadata, ma întristam la fiecare amintire, la gândul unei despartiri, al unei livezi înflorite, al unei seri de toamna. Acum, amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. Eu sunt, si ele au trecut. Gândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. Eu am ramas; cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea, am îndurat ani, si am ramas. Gândul de a ma crea, de a ma lumina pe mine fara a face din viata, creierul si sufletul meu o capodopera, îl împlinesc. Toate fagaduielile le împlinesc. Munca, veghile, ratacirile pe câmpuri, pe tarm ma desfata. Soarele, lumina, florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. Nu mai ma simt singur. Ceea ce era altadata obscur si tainuit în suflet, acum stapâneste. Nu ma mai pot simti singur: pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet, si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet, înlantuit de lume. Acest caiet, început într-o zi de vara chinuita, se va încheia cât de curând. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. Caietul se va sfârsi firesc, fara strigate, fara entuziasm, fara tânguiri. Calm si retinut, asa cum îmi va fi drumul. îl voi rasfoi, câteodata, serile. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. * Octombrie. Toamna e senina si calda. Sfârsesc examenele, cu sufletul împrospatat de toamna, zvârcolit de chemarile tarilor care îmi sunt streine. Îmi pregatesc plecarea. Am întâlnit pe Niska. A sovait, câteva clipe, apoi mi-a scuturat mâna. Nu ne-am întrebat. Eu o priveam: era schimbata, frumoasa, cu bucle negre deasupra fruntii palide. Am vorbit despre examene. Aflând ca plec, mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. Poate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. - Merg, Niska, desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. Astfel vreau eu, si am dreptul sa aleg, aici... Mi-a zâmbit. Era atât de tulburata de întâlnire, de cuvintele pe care i le spusesem, de privirile mele arzatoare si stapânite, încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. Am zâmbit si eu. 188

* Toate diminetile au fost frumoase. A fost senin, si trist, si cerul înalt, si câmpurile aspre, în dimineata întâlnirii noastre. Eu eram hotarât s-o ajut pe Niska, sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas, înca, cel mai bun prieten. în gara, am întâlnit-o cu aceiasi ochi viorii, cu ovalul fetei mai trist, cu buzele mai palide. - Buna dimineata, Niska!... Am început sa-i vorbesc, sa râd, sa glumesc. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. Al meu e, poate, un drum de culmi; dar si drumul ei merita sa fie batut sincer, voios, culegând desfatari. Ea era tot mai trista, si îmi zâmbea numai, alaturi de mine, privind, pe fereastra vagonului, câmpurile în toamna. Am ajuns, i-am luat bratul, si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul. Amintirile se împrospatau, dureroase. Padurea era acum sângerata, cu aleile pustiite, cu frunze multe luate de vânt. Drumul ma îmbata, ma înspaimânta. Ma înaltasem atât, în trei ani... - Când pleci? - în câteva zile, Niska. - Ai sa uiti, nu? Cum i-as fi putut spune ca nu voi uita, niciodata? - E stupid... nunta mea e la sfârsitul lunii... iar n-ai sa fii... Am mângâiat-o pe par, zâmbind. - Stii care va fi darul meu? Un caiet alb, legat în piele, si sus, pe prima pagina, o data... - Vreau sa-ti însemni viata. Când ma voi întoarce si te voi gasi schimbata, înfrânta de mediu, de mediocritate... am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit... Stii, Niska, ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele... E tragic; si reconfortant pentru mine... - De ce îmi spui toate acestea?... A început sa plânga, si bratul ei tremura, si ochii se adânceau sub lacrimi. O priveam, îmi ascultam sufletul razvratit. Ochii se înfigeau în zari, în cerul cu flacari reci. - Eu credeam ca ai sa ma mângâi, ai sa ma ajuti... - Niska, prevestindu-ti fericirea în mediocritate, eu te mângâi. Te stânjeneste cuvântul, stiu. Spune-i atunci cum vrei: casnicie, fericire comoda, în oras de provincie, cu sot cinstit, cu copii frumosi... Alege tu cuvântul... Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua, care nu e cea pe care am ales-o amândoi, în anii prieteniei noastre, dar care te va face fericita, pentru ca te va abrutiza spiritualiceste... - De ce îmi vorbesti, de ce îmi spui toate acestea?... Nu stii ca atât cât existi tu, nu pot fi fericita?... - Ai sa uiti Niska, departe de mine ai sa uiti; cum ai uitat când te-ai logodit... Am lasat-o sa plânga. în padure se isca vânt de ramuri. Zaream nori albi adunându-se. Niska tremura tot mai dureros. As fi voit s-o mângâi, sa-i spun ca mi-e draga... Dar sufletul era de acum senin. Si cu cât se tulbura padurea, cu atât sufletul se însenina. - Stii ce vreau?... Sa cautam trunchiul de lânga lac unde mi-ai ghicit în palma... - Se apropie furtuna, Niska... 189

- Vreau sa-mi amintesc... Atunci era primavara, era atât de frumos, eram atât de naivi... Eram în anul întâi... - Si acum, esti licentiata. Si e toamna. Si se apropie ploaie, cu vânt rece... Mergem spre gara, Niska... - Nu, nu... vreau sa revad si manastirea si biserica... - Niska, se întuneca. - Ce ne pasa noua? Nu mi-e teama de ploaie, nu mi-e teama de padure... Vreau sa mai vad o data... - Si eu vreau sa ne înapoiem. Tu traiesti din amintiri, dar eu traiesc din viata. Ce-mi pasa de amintiri? Ce-mi pasa de acea primavara nostalgica? îsi au locul lor în suflet, dar nu vreau sa le împrospatez, acum când se vesteste ploaie... De ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta, vasta si ispititoare, înainte?... Mergem spre gara, Niska! Nu s-a mai împotrivit. Lacrama, si lacramile îi alunecau pe obraji, ca din ochii unei icoane. Padurea fosnea, se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze. Cerul se întunecase. Am iesit la câmp. Câmpul era întunecat, cu iarba pustiita de soare si bruma. Drumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie. Ploua, ploua. Ne ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor. Si vântul iscat din munti chinuia padurea. Gemetele se fugareau deasupra brazdelor. Paseam amândoi, cu fruntile plecate în ploaie. Niska plângea, blând. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig, muschii înserpuiti pe oase, umerii încordati. Eram puternic, eram puternic, alaturi de lacramile Niskai... în gara, am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras. Priveam cum ploua. De-a lungul copacilor loviti de picuri, eu zaream tari cu lumina, tari cu zapezi, cu orase... îmi gândeam drumul meu, patimas de tot ce voi afla, de tot ce voi stapâni în anii tineri, pe care abia îi începusem... Niska îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. S-a apropiat trenul. - Noi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. - Da, Niska. - Si ne despartim de acum... - Pentru cinci, zece ani... Pe urma, iarasi ne întâlnim... -Da... - Vine trenul, Niska... - Trebuie sa plecam, nu?... Fireste, trebuie sa plecam. Eram numai noi doi în sala de asteptare. Niska, ridicându-se, mi-a aratat cu degetul obrazul, si a zâmbit. Am sarutat-o pe gura, lung si dureros ca un geamat. Ne-am urcat în vagon tristi, tulburati. Nu ne-am vorbit pâna la gara. în trasura, i-am strâns iarasi mâna. - La revedere, Niska!... Orasul se înseninase, proaspat dupa ploaie. Am plecat, singur, pe strazile reci. Universitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri, de studente timide. Coridoarele se lumineaza de ochi, de zâmbete, de obraji. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti, în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. Profesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. Totul e viu, e proaspat, e nou. Nu cunosc pe nimeni. Ai mei s-au risipit. Banuiesc în perechile stânjenite de ochii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface. 190

El tot ce a avut asupra-i: un pieptene si un carnet. Trecuse miezul noptii. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise. si între filele pasaportului. Radule.. Felinarele pâlpâiau la colturi de strada. Eu plec... de Bibi.. Toamna e senina si înalbastreste padurile. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. liber. Lacramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. din Universitate. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. Mansarda mea pare ciudata. ......Esti copil. L-am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati. Caietul îl voi purta cu mine. ma destept. Cadrele au fost coborâte. a venit Radu si s-a întristat.Radule.. patimas si odihnit. Ci ma simt numai obosit. cu tufe de liliac. Povara amintirilor piere.. ratacind. Radule. în zori. si adunarile prietenilor. . nu-mi voi mai recunoaste strada.. Am zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita: "La ce te gândesti? La cel care trebuie sa moara.Sa te gasesc sanatos. de Viorica. Rasfoiam hârtii multe. Hârtiile din sertare. câteva hârtii. Am tresarit o singura data. Se întrista amintindu-si si de Nonora. cu dedicatia: "Devinez. Trenul meu despica dealuri si câmpuri brazdate.. trecutul?. ca sa nu-mi vada ochii. alrulla Torino. Ma simt usurat. fumând. o data cu mansarda. iar mansarda mea se va narui. scriu aceasta ultima pagina. Se facuse frig. Am pus cutia în lada. la orice pas în odaita scunda. adunate si scrise vreme de zece ani.... Rafturile sunt acum goale. copilaria. adolescenta. pe amândoi obrajii...* Ultima zi si ultima noapte. . Mi-am ales numai câteva plicuri. si noptile de adolescenta. obosit. o parte ma vor astepta în podul bunicii. ma desteptam. Intorcându-ma. de colinde. frig.." Am zâmbit deschizând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. ciuntita. din liceu.Radule. Radu lacrama. Trebuia sa ma grabesc. Cartile au fost coborâte în lazi. M-am închinat soarelui care sa înaltat în cerul rece. nu plâng. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. Un prieten la Geneva. deasupra patului fara iconita. înghesuite într-o lada. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. caietele cu povestiri si gânduri. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea deschisa. ranita.. o fâsie de matase si o fotografie de a Niskai. Lumina îngheta între rafturile goale. alaturi de fotografiile din copilarie. Nu sunt trist. eu l-am îmbratisat. alta casa – înalta si cenusie . Ma simteam ostenit si strain. De ce sa-mi amintesc. . Acum. zvelt. devinez toujours". Jurnalele din liceu. O parte ma va întovarasi dincolo de tara. risipiti prin oras. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. Ceilalti. Cum ne-am împrietenit. Se darâma doar zidurile. la rubrica: "Lespersonnes qui accompagnement le porteur passeport". în locul casei batrâne. de Ajunul cu bucurii... 191 . când am gasit cutia cu amintiri uitate. Ne-am sarutat. printre oameni straini noua. globul de la lampa ridicat. în zori.se va înalta. Marcu si Petre la Paris. Sa ne despartim.. El a plâns.. Seara.

neodihnit. înapoia mea. cu geana vânata. SFÂRSIT 192 ..Revarsari de viata ma înabusa. vasta si diversa.simt fluturari de meniri. în fiecare dimineata. în orasul strein. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. în lumea noua care ma asteapta. înainte. ma voi darui. înspaimântatoare în ispite. nici tristete. As vrea ca trenul sa alerge. îi banuiesc pe ceilalti. Nu voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit. In fiecare noapte. la cele ce va trebui sa împlinesc. voi renaste.. Viata ma atâta ca o primavara perversa. Toate gândurile. vast si senin. Ascult cum alearga trenul însetat de vazduh. Ochii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. Cerul e acum însângerat si calm. Soarele se pogoara. alaturi de o padure si un râu. Poftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup. Poftesc orasul strain ca pe un fruct zemos. sa cutreiere. Totul e înainte. Nu ma înspaimânta nimic. nici lacrami. nici amintiri. Viata ma cheama. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur. Câmpul cu roada însamântata ma tulbura. sa ma coboare în gari necunoscute. Drumul ma îmbata. Nu las în urma mea nimic. Sufletul meu e aspru.

Da. dar dupa alte conceptii. caci de câte ori sunt ascultat. ghicii ca se vorbeste de mine. Poate în toamna anului 1925 voi zâmbi de cele scrise acum. azi vazui ca manselasem. în copilarie. Eu l-am început astazi.S-apoi e si "lenes". Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. Dar eu?! Fara amorul-propriu al naturalistului. pe capul meu de elev în clasa a cincea. desigur. au început a curge notele. dar efectele le simt si le îndur. Cauza n-o stiu nici eu. rotund si tuns ca-n palma. Copilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. Lenes. lenes! iar eu nu raspund. Prima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte! Lenes! Da. Cel putin asa credeam eu. îmi pun mâinile în urechi si trec mai departe. nici o tendinta spre îndreptare?! Ce Dumnezeu!? Parca n-as fi om. au început a se gramadi asupra persoanei mele. iar cuvintele "lenes" si"mediocru". astazi 12 noiembrie 1923. 1928 1l-l9 februarie 2-8 martie ADDENDA JURNALUL UNUI OM SUCIT Eliade Gh. V reala 192l-l922 Citind aceste pagini. în dosul meu auzii: . când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. bineînteles. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. renumele de "lenes". cele mai multe rele. caci astazi începe greul scoalei. 193 . ma rog Domnului sa fie astfel.Ce filozofie. Starui în nadejdea romanului "omului sucit". eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. Si Fabre îsi primise odata. Lenes. mi-am dat seama cât se poate schimba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. ce las! 28 octombrie 1921 Toata ziua am fost suparat. "monser"! Curata nebunie! . si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. 27 octombrie 1921 Toate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. lenes. Dar azi. Mircea ci. Lenes! Eu sunt. si bune. fara pic de remuscare în fata raului.Da! un nebun ce se tine de prostii si filozofie! . cât despre mine.Clinceni. si rele.

ca sa fac un dus! malul lacului Herastrau. iar la urma. Citii pâna seara "philosophie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. ma sculai. în lumea instinctului si a inteligentei. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu.. adormisem. ma dezbracai de pardesiu. Amanuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase: e destul sa amintesc ca am facut de doua 194 .. desertai flaconul. borcane si eprubete.. ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. micul meu muzeu. Trecu un ceas si. surescitat peste masura. zoologia. de mândrie. Comte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele.. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. Iar lenes? Pâna când? Si... lenes! Simt ca lacrimi îmi împainjenesc ochii. Vazând ca ploaia nu înceteaza. ca-ntotdea-una.. 1 noiembrie 1921 Prima bucurie! O nota buna la fizica. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. la scoala. dramatic. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din La philosophie posi-tive de A. Pâna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet.. Lenes!. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei! Uitând ca mâine am scoala. am luat nota noua. ca s-o termin. în sfârsit. In odaita mea plina de unelte proprii. Fara a fi citit ceva. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta. improvizat dintr-un borcan de muraturi. fara pregatire. rafturi de carti. nici de suparare. uitând ca mâine poate m-asculta. ultima injectie cu fierul înrosit.. Mâine.. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. m-apucai de studiul meu favorit. în lumea muta în aparenta. Cu tocul rezemat de buza calimarii. primul cuvânt îl auzii de la tata: este cam "lenes". Si când ma sculai. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. ce s-a facut. în care le tineam anume pentru anatomie! Certându-mi distractia pagubitoare. crimile navalesc. Lenes. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar. s-a facut. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta. doua de miere si o duzina de eprubete si începui explorarea locului. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul.. ma dau la o parte.. unde se zbate o întreaga familie de tritoni. în lumea celor care nu graiesc. ultima picatura de otrava: lenes.... cu lampa aprinsa.. tinta cercetarilor mele. Aveam de facut o comparatie la româna.. drept în fata baii.. fug. poate ma. Grupul trece fara a ma baga în seama. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti. am iesit din ascunzatoarea mea si.întors acasa. ca se poate foarte bine sa-mi schimb dispozitia generala printrun simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. Si-aici mi-au venit lacrimi. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate. cu cotul presând gresit un pachet de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat. cearta. începui de-a dreptul pe caiet. dar nici de bucurie. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc. Dar. Le pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon.

contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. cel mai înfocat optimist.. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta. când m-am sculat. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult.. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. Desigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. prelungii sedinta pâna la opt. 4 noiembrie Astazi m-am sculat la noua. Da. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii. ca chinezul dupa ce sia mâncat orezul. Bucuros. care numai la poezie nu te predispunea. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga. insecte si larve acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu. Nu ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. cu ghetele lui unchiu-meu în picioare. Dar. Dar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate. în Tunis. Duminica. Toata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. când în loc de trandafiriul cer al Tunisului. si astazi. când tata veni si-mi stinse lampa. Ora unsprezece si un sfert. aud pasi pe scara. în sfârsit. mai ales ca odaia se cam racise. ma visam în vacanta. 1. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica. Mi-adusei aminte de axioma lui Alecsandri: "Românul e nascut poet". Când ajunsei acasa.. studiai pâna la unsprezece. Fu destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în vehiculul automat ce conducea. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor herborizam multumit. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. îmbracat foarte rudimentar.. precum si aspectul himeric a doua broaste moi. 3 noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut. Toata noaptea ma visai. Rezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei. 195 . Sâmbata. morocanoasa si ploioasa. fui foarte deziluzionat. la excursie. care venise sa faca studii. Dimineata. Vazând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. trebuie sa ma culc. Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-giques si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul Fabre.ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate hainele mele udate de ploaia ce nu înceta. am pornit-o la excursie. ma vazui silit sa ma-mbrac. în meleagurile dimprejurul Brasovului. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie.

în loc sa studiez. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasma? De ce? De ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi. Unsprezece si jumatate! Ar fi timpul sa ma culc. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. Tristetea naturii s-a transmis si asupra mea.Mâine! ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. de te apuca fiorii. o mâna îmi ridica capul. cu parul blond si cu o fata trista.. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii: iar a plâns! Ghicii: era mama! 28 noiembrie 1921 Trei zile am fost bolnav. nu ma ridicam de la masa decât seara. începui seria a doua a Souvenir-xsnlor si. de ce nu m-am nascut la munte. Am luat atunci Marsul funebru de Chopin si i-am cântat introducerea. ce trosneste. Afara a început ploaia.. încercai câteva mazurci. aiuram. îmi ridic capul care ma doare grozav. Aveam întotdeauna pe naturalist în fata ochilor. timpul!. In gradina. iar lânga el un baietas. Dupa-masa trecui sa cânt ceva la pian. Luminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. ca prin vis.O casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. . recitesc pentru a nu stiu câta oara L \'harmas din Souvenires. Adevarat?! Dar imaginea mi se sterge repede din fata ochilor. pâna ce chiriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. cu fata în sus. iar vântul îsi chinuieste prada. cu potpouri.. Cu coatele pe masa. afurisita. mama nu mai contenea din plâns. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. de viclenie si intrigi. nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. un omulet fara barba. tufe. N-am putut mânca mai nimic. nespus de trista. ceea ce am si facut repede. pentru a-mi câstiga pâinea? De ce? Simt cum o durere mare. entuziasmat din ce în ce mai mult de "Virgil al insectelor". la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca. de colegi. mare ma cuprinde si repede pusei perna la ochi. desisul fara umbra al "harmasului". 7 noiembrie Azi a plouat toata ziua. iar batrânul e Fabre. Pe drumul spre Campestra. ma gândesc. în fata o gradina cu verbine si petunii. cu ochii blânzi.. dar cu o expresie de ciuda.. în dreapta o alee de liliac. rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. caci toata ziua astazi am fost trist. Mi-e mila de bietii copaci.. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. iar în fund. iar doctorul doar îngâna: 196 . Din cauza prea marii temperaturi. în pat. înconjurata de o întreaga armata de copaci. Iata-ma din nou sus. De ce nu mi-a dat Dumnezeu si mie o casuta la tara. Dormitam. dar sunetele erau false. ca sa nu mai plâng din nou. unde as fi lucrat fara frica. Sunt "eu". si arini. dar ce febra? Credeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. am avut febra. fara teama de profesori. auzii pasi pe scara. Lampa e stinsa. Mâine!? Ce-o fi mâine? Ah. când ma chema la masa.

citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra. . . si-n mijloc un tunel imens. "A! ai venit?. peste tot ceata luminoasa. Când le dadeam ziua buna.. simt o durere usoara în tot corpul meu. în aiureala." Parca se rupse ceva din mine." Vroii sa trec înainte. si cu toate acestea simtii ca silabisesc: "Ceea ce s-a nascut din carne.. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad. Atunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. privirea nu întâlni nimic. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. Ceea ce nu e bine. si visul?. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii... într-o ceata luminoasa. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica.. pierdusem notiunea timpului. poate sa capete o." De când mergeam si tot la usa tunelului sunt. unde. unde sunt? Ma uitam în sus.. cu toate ca exista. c3 vine acum doctorul . tunelul. 30 noiembrie 1921 La scoala. în jura-mi. dar parca eram treaz. ca jarul. prin nimic.Ah! Mama... privind prin ea. înaintam pas cu pas. foarte periculos. Ce ai avut? Bine ca te-ai vindecat. ceata se întuneca si. ca ramasei mult timp ca sa-l admir. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam. Visam. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata..Tunelul... vorbeste despre ce-a citit. puiule. Cum e aia? Ma privii. spirit este. Acuma îi cunosc pe toti... care.. în timp ce ma apropiam de o deschizatura închisa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria. Un singur lucru ma chinuia. . nu se vedea nimic. o durere vie simtii pe frunte.... tunelul. simt ca zbor.. infinit.Oboseala nervoasa. citeste prea mult. pluteam... E rau. A! m-apropii. foarte usor: "Ce sunt?" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". carne este.în tunel... nici macar o ceata. dar cu toate acestea nu cadeam. Atunci ma napadira alte întrebari: "Unde e creierul? Pentru ce judec? De ce vaz?.. de altfel. o sfortare! Mai! Mai! înca una! în sfârsit. Si viseaza vedenii.Uite ce e. de doua ori invizibil ca si razele. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. Cum simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note. Cine esti.. fara sfârsit.Nu ma mai cunosti? Mama. te doare rau capul? .. încetul cu încetul. Si tunelul fosforescent atât de frumos. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea. pe care nu îl pot atinge. am ajuns!. dar faceti reteta aceea si puneti-i gheata. nimic.. oboseala nervoasa. Nici un semn de prietenie din partea colegilor. Eu nu mai auzeam nimic. si ceea ce s-a nascut din spirit.A fost un vis. . interesul îi predomina. . înfiripau o vorba-doua si se eschivau.. parca pierdusem ceva. Cum ma doare capul! Dar uite tunelul. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. doamna. puiule. jos ca un gol nemarginit în care. luminile tunelului se stinsera. cu toate acestea.Ce ai. se vedea prin el ca printr-un geam. îmi punea mama gheata. eu? Un nimic.. Nu simteam nimic. 197 . Periculos.. în fata se întinde tunelul... culca-te.. brazdata cu milioane si milioane de ochi stralucitori. nu e bine.. Acum. poate sa capete o.

3 decembrie 1921 Da. fara nici un înteles. sa-i poata "sufla" la lectie. dintre care foarte putini merita numele. trei istorii. iar daca vad ca au învins. nota si coroana."interesul lor". recurg la tot felul de lucruri nepermise. ce ma taiase pe scoarta unui atom 198 . un egoist hipertrofiat. zice-se. când fara a medita nimic privesc cerul.. din fruntea statului. caci nu intra în caracterul meu. A fost un învingator! Si acuma ma gândesc: ce-o sa ajung eu? Ca sa-mi epuizez energia. ce numi placea sa fac ce faceau altii. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. în clipe libere. Ca sa ajunga. eu am învins. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. Un om sucit. el premiantul. cu mare seriozitate si prudenta. asa. fara nici un rost? Caci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. ci împarte numai dusmanii. nici poetic nici moral.. ca în alta încarnatie eram fachir sau asa ceva. premiantilor. de ce. "Ei. zâmbesc.. Atunci? Bine zicea bietul tata. lupta. aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. nu leaga nici o prietenie trainica. a-i tine partea în discutiuni. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. fie el analitic sau nu. în catalog. îmi strabat creierul. cu chimia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. Când vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". sperând ca. etcetera. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru existenta. Nu stiu ce-mi spune mie. luciri razlete. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. numai si numai sa ajunga. îsi epuizeaza fortele în hanalitati fara de nici un folos. ca sa scap si sa ajung. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri extra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii. baga intrigi. alias si de politica." Aci nu minte. Dar curios. localitati si ani. un infim vierme orb. O putere neînteleasa pentru mine. eu am învatat. gânduri ce nu-mi apartin. care vor conduce universitati. sunt tot trist. un om sucit! Acuma vad eu. da. etcetera. daca nu are protectie. tot dus pe gânduri. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot. de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. sub pretextul unei prietenii.. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. la un început de neurastenie. dar care mi le porunceste necunoscutul! Parca bolnav. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. doua algebre si nu stiu câte religii! Bietii oameni!. de cred în metempsihoza. fire independenta. Da. se crede cel mai cult om. Ce-o fi? Ce pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. toate portile li se vor deschide. mai mult ma întaresc.. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. Iata viitorii oameni de stiinta. pe mine. ajunse pentru mine curate chinuri. iar peste 10-l5 ani. un smoc de foi oficiale. pe care însa toti o acceptau fara discutie. Si ca sa-si vada idealul. lor. încep a-l lauda. Bietii oameni! Pentru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. prin munca m-am ridicat aici. îmbuibându-se cu nume proprii. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. Si pentru ce toate acestea? Pentru note sau "fituici" la teze. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de ani..

De ce? forta. Parca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. nu ca era aproape. daca n-a fost rau. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. din lipsa de subiecte de meditatie. atunci îti explici atâtea si atâtea. realitatea.al infinitului. Câteva idei mai le memorez.. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. cu mai multa ferocitate si neîndurare. Adica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep. Niciodata nu mi-a fost frica de moarte. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. sa moara cum zice Lebon. dar care totusi ei i se par periculoase.. Nu stiu de ce azi ma gândii la moarte. atunci te pregatesti pentru nemurire. iluzii niciodata realizabile. ba ceva mai mult. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. Lumina persista din ce în ce mai tare.. sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. deci prezentul. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. "nemurirea"? Nemurirea? As fi prea prost ca sa nu cred în ea. Vointa. fulgii se astern. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. arunci când s-o apropia. marele centru. mai orbitoare. bineînteles. o licarire de lumina. Credeam ca m-am facut bine. Aveam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile. Nu stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui. mai ales regiunea ochilor. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. sa mi le amortesc. Gânduri de bolnav! De azi-noapte. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. Ah! Doamne! Realitatea. carbune sau hidrogen.. o durere naprasnica îi silea sa se-nchida..? încep sa tremur!. de chinuri sustinute numai de o singura nadejde. Fac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. daca. uitând ca am ceva. cât de hâda e realitatea. Pentru mine. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul. ca apoi sa se materializeze. dar nu pot. ce grozava ar fi moartea atunci. a fost comun. când mai repede. o putere suprema îmi porunceste: fa! si fac. cu toate acestea. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. Durerea începe din nou. dar asa. "Nu se poate". Si acum. Aiureala ma cuprinde. sa încep sa râd. niciodata n-a fost îmbucurator. schimbând la iuteala directia. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele: materia! Ah... în timp ce eu. si daca.... facut anume pentru a atrage neînarmatii in lupta pentru existenta. dar iar m-am îmbolnavit. pregatind totul pentru somnul lung de iarna. Ce bine e când mori! Atunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului.. 199 . mai mult sau mai putin materiala. Când încet. ninsoarea n-a mai încetat. prevestind o ameteala produsa de ger. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine..... Ma doare îngrozitor capul.. de multe ori ma gândisem ca. izgonite de partiala aiureala a capului. câteva calorii. Cum deschideam ochii. sapoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia". "eul".

îi vad culoarea si cantitatea. nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau. întâi în adagio. dar stii ca e nostim. ei. haide. Pe data.. facut anume pentru maretie. dar apoi se resemna.. pe el. o simt. asa. vesnic independenti. cutremurându-se de bucurie. Maret. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . facându-i cu ochiul: "Ei. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. încet. asteapta carabanirea pulberei albe. Ce-ai cu biata pasare? Ce. daca nu cumva ghioceii s-au ivit. nu auzi. rostogoli vreo doua schele. impunator. de gemeau mugurii.. Ce. ajung la Arcul de Triumf de la Sosea. niste imponderabil calduros. fii cuminte! Te-ai suparat. ai si uitat? Ei. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos.. Ti-am spus. ca si ieri în pat. ce prost mai esti? E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici.. care înjura atât gheata.. 8 decembrie Astazi. Trecui mai departe agale. mascati în ghiocei. ca iar te obosesti.. asta-mi place. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. am iesit sa ma plimb. si-un ger. nu te încapatâna. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. privindu-l. al carui ideal e "sa fie de piatra". tufisurile transparente. niste "du-te vino" fara nici o vointa. Si-n miopia lor. Pentru nimic în lume! Ei. l-a înbra-cat asa. Ce? Zici ca o sa ma parasesti.. cu zbucium... pe tine. leicuta. crezi ca se uita la tine? Ma. Ei! acum taci! Taci. Atunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. însa. pe Furnica ce de mai erau. încet.. cât si soarele. fara nici un rost. jos pe la radacina. cautând sa-l îmbuneze pe el. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati.Afara. si pomii înalti.. începeau concertul.se lungeau. se micsorau si-si schimbau forma. eu ma duc la Sosea. apoi "con molto alegretto". Stam si. ninsoarea a contenit. dar cu aspect zdrenturos din cauza schelelor sale. care.." începuse sa ninga. au încercat sa-i schimbe fizionomia. Adica nu merita o lectie buna? Ba bine ca nu? Dar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. piticul subpamântean. S-asa e de bine. Când esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. hodoronc-tronc. trebuie sa te ascult pe tine. acoperite în parte cu troiene. dar numai în vis. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. 200 . Kaiue. fiindca m-am vindecat. 7 decembrie încet! încet! Nu fugi prea mult. foarte bine. ca sa vesteasca semenilor ca februar. sa ghiceasca macar în departare. ca o tarancuta vesela.albiturile . nu vrei sa ma asculti? Ei! Ei. nu citi afisele de pe garduri. fara voia mea. dus pe gânduri.în furxi vila lui Minovici se H^sena cocheta. puiule. ca acum ma întorc. zdrentuite si umilite. . tot certândumi gândurile. prea te crezi mult. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. crivatul îl gonea în "Alegro con fuoco" diabolici. si-a trimis câtiva spioni. nu vreau sa mai aud nimic. Mai tii minte cât te-a durut? Ce. de zapezile astea mari? Apoi sa-ti spun eu. copacii luau crengutele pudrate drept ghiocei si. ei. atunci dormi. începi cu amenintarile? Zi. eu "Vointa". dar tu nu mai zburda atât de mult: fa-te ca nu vezi. priveam aleile albe pustii. ce zici. acuma-mi placi..

Desigur. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta.. nu prea stralucitoare. în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator.. nu mai minti. dar sa vezi. Observai cum i se lumineaza fata. iar în clasa. mai ales profesorii!. Ca sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse. -Zi. bine ca mi-au venit mintile la loc. 3 ianuarie 1922 Ha! ha-ha-ha! ce de prostii. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da\'i boj! Sa-ti fie de bine. parca n-ar fi baiat de 15 ani. Mangalbenii. Ce de melancolie. . când eroul plânge. ce frumos suna. dându-mi expresia unui condamnat. ce de prostii! Ha! ha-ha! Pâna acum am citit cele patruzeci de pagini din Jurnalul meu. Ma. le-a fost dor de tine.Te mai doare capul "lelu"? Ce-au zisa baietii. de-aici. Adica vrei sa ma orbesti tu pe mine. în loc sa învat si sa ies bine în clasa. Bre. sa mor de râs si mai multe nu. întelesera. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. Si murmurai aiurit. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sami înghit lacrimile. ma. Uitasem sa mai scot si sapca. .10 decembrie . Rezemat de banca. ce de melancolie.. Apoi. nici. da bine stii sa te prefaci. ce filozofie! Tst tt! Bine ca m-am desteptat. bre. da prost ma crezi. ca ai fost bolnav din "surmenaj".Zi. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. asa se face între colegi. "Un om". . în loc sa-mi vad de lectii? Ce ti-e cu un om scrântit. da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa! Mama îmi iesi sprinten la usa. Aveau dreptate baietii. mama. mai omule.. 201 . priveam aiurit la colegul care. sa ajung si eu ceva.Fugi. Cica "surmenaj". Zi. Toata ziua auzii râsete înfundate prin fund. îmi pierdui mintile.. toata clasa izbucni în râsete. A.Tu esti bun de actor.Da. cu mâna pe clanta usii: . da\' profesorii? Pe data îmi schimbai fizionomia: . colegii mei.. colegi. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii. . da\' tragic. dar d-l ce examina notele. începusem pe Conta. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. Ah! bine ca m-am desteptat. vazân-du-mi ochii rosii. iar când dirigintele citi biletul de motivare. Si la cine? Fugi ma c-ai tras chiulul ca un tata. O furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. dar ma stapânii. zâmbii.Bine. cu o mutra hotarâta si vesela în acelasi timp. transformându-se într-un rânjet de mila. bineînteles. dar zâmbetul mi se slei pe buze. în vacanta.. ca doar n-ai baut gaz. hei. mai ales acum. cu motivul "oboseala nervoasa".. "surmenaj" adica. baietii. nici nu ma mai doare capul. spuse cu-n zâmbet ascuns: "Nu se moti-vea-za". Alt hohot. Hei. felicitarile mele.Ia te uita cum se prepara Eliade pentru chiul. Uite ce m-a pierdut pe mine: laboratorul si Jurnalul".

s-atunci o sa iasa si mai multe parale. ce bine ma simt. n-am oprit decât Jurnalul". Sa vedem. masa curata. Cica e un om nenorocit. D-aia esti nenorocit. cumatra salamandra." Ei. ce bine e! 6 ianuarie Pe masa trei volume din filozofia pozitivista. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si chiar pentru douazeci. Asa. cuconasilor. chimia analitica si întreaga entomologieAm spus: fereasca Dumnezeu pe om de scrânteala.. ce bine ma simt. metafizica lui Conta? Haide si cu ea la pod. Când m-o vedea mama asa vesel. dupa ce primejdia a trecut. degeaba te mai bati între pereti.. era o lada de potcoave. Glumesti? Ba foarte serios! Si filozofia? M-am plictisit si am lasat-o în voia Domnului. baiat. dar vad ca te-ai apucat de treaba. manuale de anatomie si fiziologie.-n sus. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. sclipind de veselie. nebaiat. Ei. caruia nu-i venea sa-si creada ochilor. De acuma. si potrivit. sa ma fac fabricant. Psihologia râsului. Sa stii ca o sa zica: "Pierdut a fost. si sa va arunc. Ptii. ca eu nu va mai sunt stapân. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic. Ce era dezordinea aia la tine? De te-ai pune pe lucru si la scoala. Richet si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein. 202 . 8 ianuarie Ce-ti mai fac gânganiile? Le-am dat dracului! Prietenul se uita uluit la mine. Hipnotism si sugestime. n-am ce face cu ele. Asa. fiindca nu stii sa te adaptezi. pot lua si mânca pân-oi voi. manuscriptele parte le-am ars.. Asa. Adica. botanici. sus la pod. adica nu. Astea: Sinthese de la vie et de l\'âme. ca sa iasa mai multe parale. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. pierde timpul cu experiente.. ce bucurie. cu ele la lada.. chimii. la anomaliile umane. cu gânduri omenesti. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. curatele. sau sa urmez chimia industriala... îsi mângâie mustata. asta merge la post. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. brosuri stiintifice. Ia initiativa de "omul sucit".. nu-i plac profesorii. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc. ar iesi ceva din tine.-. Ce sa-ti fac. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . n-am ce face cu ele. sa minti si sa te lingusesti cu predici.. ia acum sa carabpnim si laboratorul. pot ramâne. daca asa ti-a fost soarta. Restul. combate programa scolii.pe Maeterlinck si pe Ch. mormaia din când în când. A! Mai sunt animalele! Ia sa va luati talpasita. astea nu mai fac doua parale. acum nu mai scapi. necum cel al jocului. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta. eram. numai cu cartile de scoala. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. parte le-am azvârlit în pod. asa mai zic si eu. ce bine. fiindca face pe grozavu\' si e independent. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. Si tata. pot juca ruleta cât vreau. Si tata. percepte morale si filozofice care nu au existat decât pe hârtie si la exceptii. Sic cogito. Esti nenorocit. Ia sa va torn eu o târ\' de cloroform.

lasati asta! Scoate paltonul.. Am dat dracului si stiinta si filozofia. Ce mai veste. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. si gesticulând Iara furie.. da\' bine ca m-am desteptat. Când ma-ntorsei seara acasa. Foarte bine. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleasca? Cum am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. suntem multi. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. S-apoi. La un prieten acasa.. cu doi prieteni la brat. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. care va sa zica. Baieti. . bine. 203 . Facem o bacara. 13 ianuarie Prima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". Farin Amler si Galimir. la lectie. Pe drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. Si eu fredonând: " Que faites-vous madame ici. . poate.Acum ce s-a facut. te felicit. cu mult mai mare. Cu toate acestea. atât îi de roasa. Pesemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau. Ma duc sa le spun baietilor. asta e viata.Joc.Joci si tu? . cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite. sa devin si eu un om cumsecade. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. mersei înainte fara nici un gând si cu ochii-n patru. ma Eliade. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâme? Mare dobitoc am fost! Si pentru a suta oara. si haideti cu totii în salonas. Eliade M. cât priveste partea mea.De data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta. .Ce noroc! . deschise larg usile. "doctore"? Cum stai cu cercetarile? . si pe data gheata se rupse.Dumitrescu C. Nu le venira sa-si creada ochilor.Mai bine ruleta. ascundeti calendarul ca a venit Eliade. cum sa nu joc. rasuflând usurat. Dumitrescu Victor.. pe lânga Biserica ruseasca. Toti ramasera cu gurile cascate. . ca bratele unei coconite enorme.Aa! lume noua. repetai tare: bine ca m-am desteptat. . sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. toti gargaunii astia stupizi. La revedere! Cu pas grabit. ma atragea. .Nu mai spune. Ioan.Haide. repetam mereu: asta e viata ti au hârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta. contra careia orice aparare e de prisos. Placerea jocului cu totul noua pentru mine. ma simteam mare. ca de ailalta râd si curcile de ea. si m-am apucat sa traiesc si eu. eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. " Ma simteam vesel. s-a facut! exclamai eu vesel. te-ai facut si tu "om". ma înlantuia cu ispitele ei. da\' vesel de tot. Aveam memorie buna. Si gazda.Haideti. . haideti.

muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. Mama munceste cu mai multa bucurie.Iar te-a ascultat? Desigur ca mai mult de patru nu ti-a dat. auzii pe tata. dar nu pot fara el.\' duc sami fac lectiile". si numai eu.S-a dat pe brazda! Noapte. Las\' când o sa fiu mare. Ce sa poti tu daca nu înveti nimic de patru ani? Treaba e asta? Nu stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. caci cei dimprejur se bucura. Mama. De când m-am cumintit. care obisnuia sa vin cu cinci si sase. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. De ce? Nici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul.. toti sunt veseli si numai eu. ma întreba din nou. închipuieste-ti ca te-ai plimbat putin..Mama. nu sunt fericit.. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru existenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. Si de bucurie începui sa cânt: . fetele se înveselira. Nu stiarn ce se petrece. numai eu nici macar nu pot zâmbi. Si acum. tristi si suparati. nu sunt vesel. se îngalbeni.. De multe ori m-am întrebat: "Pentru ce?"-Dar n-am vrut sa dau raspuns. tot de jurnal o sa stau. nu vream sa stiu si numai în gândurile si experientele mele îmi închideam eu 204 . La masa.Ce patru. noua. Degeaba.Bine! Sunt multumit. . sa învat. îsi lasa ochelarii si ma fixa câtva timp. "eram" fericit. Acasa: . afara de chimie si limba româna unde aveam zece. Poti sa te duci la loc. eram multumit. Nota noua! Ma-ngalbenii. înainte era altfel. Bietii parinti! Cât i-am necajit! Nici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. De acum nici n-o sa mai scriu aici.La-la-la-la-la.Stiam. când în micul laborator stam înfundat ore întregi. Acum. . noua. . în timp ce altii îsi preparau lectiile. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu. cam surprins. pierd timpul degeaba. Când aveam cartile mele de filozofie. Din fericire eram pregatit. Poate o sa-mi trebuiasca cândva.. succes care nu le procura decât lacrimi. Nu-mi mai încapui în piele de fericire. în tot cazul.. ca si cum toti aprobau aceasta. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna... cu toata paliditatea fetei. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate: ". dar m-am oprit. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare zi.. Si cu toate acestea..Iata o vacanta care ti-a folosit. acelasi lucru în fiecare ora. m-a ascultat. Colegii se uitau zâmbind la mine. acelasi gând în fiecare minuta. Pâna acum m-am caznit cu o problema. ma încredeam în mine. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu Jurnalul"? O bagatela. . Nu stiu de ce. cu tot întunericul ochilor. n-am putut. profesorul. rau nu e. Toti dimprejur. nu face nimica. la scoala! Adio! 15 februarie Ei. facui fetefete si ma asezai ca pe ghimpi în banca. înabusindu-si bucuria: . Doar eu le eram nadejdea! Când închisei usa.

trei. Mi-am turnat toata apa din lighean în cap.. Si cum stau în lumina. autobuz sau trasura nia vorba.. cioc! Cine e? Lumina se stinse. cioc. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. Din fund.. nu pot citi pâna nu inspectez usile. Cioc. de moarte. în lume. acum ma simt mai usurat.. cu cutitul în mâna... Ea e. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. înconjurându-ma si strigându-mi: "Esti nebun.. Stiu ca are sa vie.. nu! nu pot. Ce Dumnezeu... astept. e stricata. ce ti-am facut? Mor.. Zece si jumatate. ma cuprinde.. capul.. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica. Nici un zgomot.. Cu cutitul. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare. Am luat cutitul.. capul. Tremur din tot corpul... de tot ce vad. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca. ce? Dar nu! Nu vreau! Mi-e frica.. Ce e asta? Nu suna?! A. De ce? Ei.. cu toate acestea. stare care ma-înfioara. nu e nimic. Lumina se stinse... frate. de tot.. cioc. Dar atunci de ce mi-e teama? Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. 17 februarie Nu. materializate. stupide.. Ba nu. si acum.. sa-i sfarm oasele galbejite. nu întâlneam decât priviri dusmane. Trei fara un sfert. eram fericit. Am zavorât usile. dau. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri. nu! nu! Sa ma. Ca trebuie sa vie. daca o vad. Pe cine? Pe "ea". cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa.. Asa? Ce-am spus? Nu. De ce aceasta nemultumire? De ce aceasta stare animalica? De ce atâtea bucurii fara bucurie? De ce? . ce parere. Cutit. Ce moarte? Stai sa. iata.. Nu da.. esti nebun". Nu pot iesi pe strada.. Una. am îngramadit scaune pe la usi.... am astupat ferestrele. întruna tremur cum ating cutitul.. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte. da. Parca e un facut! Ce Dumnezeu atâta melancolie. Ceasul douasprezece... Nu mor. Cioc.. Off! Ma cuprinde neurastenia. si acum scriu la lumânare. nu pot. ma.. e cu adevarat curios.. în casa..... s-o distrug pe "ea"... rupsesem firele de groaza. Usa e zguduita din tâtâni. Nimeni nu este acasa. De ce? Ca sa n-o vad. De tramvai. A. Simt cum frica. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. umbra tintuita ca o stafie. sa-i rup coasa amenintatoare. de la perete.. Sunt întrun fel de somnolenta intelectuala.. asa e. îmi pare ca se desprind umbre.toata bucuria. Dar n-a venit? Cine sa vina? Ei. izvorâte ca niste fantome albe. parca visez. Asi.. De ce? Mâine am lectii grele. Sa dau. Ea e. La scoala. Sau.. cioc! Cine e?. De ce atâta teama? Si daca ma omoara.. si. pe.. cum mi se îngusteaza creierul.. nu mi-e frica. Cioc. omor. moarte. da-o. cioc.. doua. mi s-a parut. Si atunci.Doua.. le-am pregatit de mult. s-o omor... cu bratul întins. da. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum.. mâine am teza. A. tc-am spus. cu mâinile crispate. ca din pamânt. cum tocesc mereu si prevad totul. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. nu ma uit pe fereastra de teama sa nu ma ocheasca cineva de pe strada.. Simt cum mi se moaie vinele... asi.. De ce? Nu mai pricep nimic. nu da. frica de necunoscut..... nu-i nimic. cu insomnia asta? Nu pot dormi. Moartea. 205 .

n-am putut dormi toata noaptea.. strângea din dinti.. tot nu pot sa am picioare.. cu privirile absente. cu o carte mare. ba nu. Auzi. Asi. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. Aiurez.. scapasem cutitul si priveam aiurit. *M sa-si ridice privirea. le oboseste rasuflarea.... Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. coasa... Eu. da\' lasa coasa nu mai da.. obosit. Uite ce frumos. Se oprea dm loc în loc. Uite o carte. Nu mai da. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor.. Nu mai ramâne îndoiala. mama îl va întreba din pragul bucatariei. ce fel de ceasca? Seamana cu o biblie.. si merg fara gânduri. Ochii li se închid.. Suparat. Doctoral chemat în graba a dat gânditor din cap. Pasesc în nestire de-a lungul zidurilor. visate.. se va trada de la usa. Dintr-un fund îndepartat. Ce-ai cu mine. haide. Nu izbutea... el a venit sa ma omoare.. zapada.. nu mai da. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada.. Uite. galben ca un mort.. descretindu-si dezamagit sprâncenele.. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce.. îsi schimba ghiozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat. stergându-si un ochi înlacramat de aburii cepelor tocate: . ia-ma odata.... si se hotarî sa potriveasca de acum lucrurile.. Si-a facut efectul.. Lasa-ma.. Repeta cu jumatate glas: ". Ba da! Ce! Vrea sa ma omoare.Parca nu vezi ca aiurez. Toropeala le îngreuneaza madularele... [ROMANUL UNUI OM SUCIT] Pe strada prafuita trec oameni flamânzi. Un licean umbla abatut. nu ma bate..Ce vrei cu mine? Ce cauti? Nu mor. uite c-a plecat? Nu mai da. Cutitul? De ce n-am dat? Uite ca pleaca. Si vorbeam întruna. am adormit.. . Iara ea.". pasind din ce în ce mai încet." Se necaji si îsi pripi pasul.. abia tinându-si ghiozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii. uite moartea.. Ba nu! Nu vezi ca în fund e o padure. ia-raa.. desigur. Vazu strada acoperita cu troiene. pleaca de-aici.. Ce "mort"? Ba nu. Tata în usa. Chiar print sa fiu. Zapada. în minte mi se facuse un gol nemasurat. zapada.. ca o capatâna de mort.. La plecare l-am auzit: nu mai scapa. mare si rotunda. "La urma urmei.. pleaca de-aici. nebun... lasa-ma... A. ma priveste. Apuca pe o stradita umbrita. cu o carte. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. si se bucura de gândul acesta. Chiar asa. S~a aprins lumina.. sa cugete adânc si sa ia o hotarâre..Ei? te-au mai "ascultat" la ceva astazi? Si el va raspunde: -Nu. îsi încorda grumazul. zapada. uitasem numele lucrurilor. zgâriat si plin de spume. 206 .. Nu izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent. Moartea. e o biserica. Ai. Nu mai întelegeam nimic... nu pentru totdeauna. Cutremur-at de friguri si prins de vedenii rele. e o ceasca. tiui chemarea unei fabrici. Voia sa cugete la un anumit lucru. Ca întotdeauna. porci. cu camasa rupta.. cel mult sa traiasca nebun.

Cezara. ce are sa-i faca?. o data. .Nu. Un carnet albastrui. ca de obicei. Ei?! si la urma urmei. care îl chinuiau de foame si de caldura. Ei.. .Mai iei? .. multumesc. Se pomeni ca numara în gând. Apoi se încrunta si vorbi ca în fata mamei. cu multi ani în urma. Când fu strigat la masa. Avea fata înrosita. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine. cu servetul. trei. O odaita îngusta.) Tacere. .Râse. Suna. pe care o masa o deslocuia aproape în întregime. Sa nu se mai gândeasca. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de terfeloage.." . Erau orele suplimentare.Dar se va bâlbâi.Jeanne! Jeanne. Dar nu gândea nimic. Si nu putea sti ce visa. ci. Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi. Nu are sa se mai gândeasca. îl întreba când se da vacanta. Doua carti cu copertele întunecate.. fara a fi nevoie.. apoi scoate capul pe usa. Mama va întelege. VI. distins? Ba bine ca nu. (Se sterge. trecea vreodata pe lânga sirurile de scolarite. Timid si miop. Carnetul elevului Marin Popana. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera. . Trecu prin odaita fratelui sau Nicolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier.Nu stiu. fara zgomot. Apoi deserta geanta cârpita la cheietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. Se încrunta iar si calca înainte obosit. dupa care se auzi alaturi. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. Nu-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. alba. . Si-si aminti ca tot asa numara când. pe care scria: "Liceul Spiru Haret. cinci..Cum nu stii? . care rânduia friptura la bucatarie. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. si. îsi privi o clipa chipul în oglinda rotunda. Totul se petrecu dupa cum îsi închipuise. Sora cea mica se resemneaza. asudat. Poarta înalta de fier vopsit în verde o deschise larg si apoi o închise cu luare-aminte.Ce mai ma chemi? Nu stiai ca e friptura pe foc? Doar n-am cincizeci de mâini! 207 . Câteva clipe de liniste completa. un caiet subred si o tabla veche de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic". Ar vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el. cu o eticheta mare. ochii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. în bucatarie. bombanind o voce încruntata. Tatal nu-si gaseste locul pe scaun... Priveste pe fereastra în salita.. Nu e oare el un baiat. în absenta mamei. sora cea mica.. Urca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda. Marin se aseza lânga sora cea mica.. îsi mângâie fruntea coltoasa închipuindu-si. una. Reala" cazu peste stinghia împrejmuitoare.. cu ochii suparati de arsita. doua. Prudent. Supa se manca în tacere. ca ar fi un celebru doctor chimist -si-si sterse cu batista ochelarii... Lucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala. . Gândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. patru. "Profesorul e un dobitoc: o stiu toti. visa numai. dupa ce se plânse de caldura.... "Dar daca va vedea mama insuficientul la germana?" Strânse ochii si se scutura de amorteala visurilor..(categoric) Pentru ca nu stiu.Pardon! întoarse ochii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Ziarului stiintelor populare.

pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme.Insuficient.. cu toate acestea. care te plimbi toata ziua..Radita a muncit de azi-dimineata si pâna acum.Ai mâncat la scoala pâinea cu unt? -Da..Si tu esti mai pricopsit. . Si nu va fi certat. Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul.) .Si-n casa cine sa mature? Lesne îti vine dumitale. Marin manânca indiferent. .. Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul muschilor faciali.. încruntata.. . 208 .Tatal încearca timid: . . . nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul. Mama îsi suceste scaunul si. si Florin au "insuficient" la germana. Mama: . As vrea sa vad daca si Barbulescu..încep. obisnuiti cu cearta zilnica.. Doar stie câte observatii îl asteapta si câta suparare va încerca mama. intervine tatal. sa te saturi asa de repede? Sora tace. S-au obisnuit chiar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci. Naduseala i-a lustruit ca o unsoare fata.. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp.. iar dimineata va pleca la scoala... Cu toate acestea spune: .Asa te încurci tu întotdeauna.Iar începi.... . Glasul nu-i tremura câtusi de putin. . constient de seninatatea fetei. Pâna sa raspunda...Nu ma comparati. asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale. Iar tacere.De ce nu manânci? .îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii.De ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilor? Toti au spus ca tara germana nu faci nimic la chimie. . va rog.M-am saturat. Caldura. da.Da\' Radita ce face? .Da ce-ai mâncat.. n-a stat ca tine. Priveste linistit în ochii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit.. Pâna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul.. cu toate mediocritatile. la germana. Mi-ai prapadit o multime de lucruri. Minciuna i se parea foarte fireasca. pentru ca m-am încurcat la urma. era cel mai bun mijloc dea potoli cearta.(suparat) Las-sa râda. ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti. Zi mai bine ca nu stii nimic la germana.Si cât ai luat? .Dar pe tine te-a ascultat azi la ceva? O clipa a voit sa spuna: nu. . Se admira. Tatal începu sa înghita cu ochii atintiti în farfurie. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii. La felul al doilea. Copiii manânca în liniste.. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor. ...Da. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz..ca de cinci ani n-aduci un ban în casa. dialogul e cu totul potolit. E atât de usor. pedant: . .Putea sa vada ea de mâncare. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului. dumicateste o felie rumena de pâine. Se stia nervos. . Mama întreaba iar: .

. sa se stie odata ca e chimist. Apoi se asaza pe scaunul din fata masutei. pentru dragul unor parinti ignoranti. Dar mai târziu. dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat. Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera. acum îi e libera mintea.. ce dracu! Pronunta fraza hotarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc.. cu laboratorul. Tatal pleca din odaita cu o sticla de otet.. Pe restul mesei. leapada tunica si. Mama îl va saruta si va râde. Ar vrea sa le ierte totul. niste hârtiute roscate. cu o coala pe care scria: "Diploma Magna cum laudae". în care precipitate colorate asteptau mâna 209 . sticle si fiole. rezemata de peretele varuit. o penseta rezemata de un vechi aparat Wolf. doua retorte cu gâturile încovrigate... Privelistea aceasta îl fericea. în raftul de jos se odihneau. Pe masa. gasite într-un ungher din pod.O sa ramâneti pe drurmiri.. deodata... nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala. o etajera de bucatarie. unde e stapânul netulburat. apoi. sopteste un "merci pentru masa" si scapa. A scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreaga. îsi strânge servetul. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el câte mângâieri nu va aduce parintilor! Ii vedea sezând la masa într-o odaita. o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. vasazica.. pe care stau risipite carti. Tatal. Ce? Parca el nu stie ca îi supara mereu cu scoala. vezi. . îl cuprinde. si Marin se ridica zgomotos de pe pat.. Nu se putea hotarî sa-si ia ochii de la sirul de paharute Berzelius... de multe ori încercata. Ce pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi! Cum l-ar fi înteles atunci pe el.. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata.. cu aceleasi fete ca acum. Rasufla greu. cu cartile.ooh! descoperirile!. prin cutiile mamei.. si Marin închide ochii de placere.ca sa ramâi iar corigent. departate cu prudenta una de alta. eprubete cu dopuri provizorii de vata. ca sa râda toti de tine?! .Trebuie sa ma apuc de lucru.... pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate. Baiatul se înduioseaza. cu camasa descheiata de-a lungul pieptului. el nu-si poate pagubi gloria. Monologul interior se desfasura abundent. si-si priveste "laboratorul". dunga dintre sprâncene i se adânceste. viitorul sau de savant chimist.. El trebuie sasi urmeze*calea.Dar banii mei cine mi-i da? Ca tat-tu n-a adus un gologan de pâine. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla. . . Marin. deschide toate ferestruicile ca sa se faca curent. între ele se arata un balonas de sticla.. pe scara si se repede în mansarda din fund.. bani sa te tin la scoala..Asta ma priveste pe mine.Dar nu râde nimeni. cutiute rotunde de carton. sticlute etichetate. dupa porunca directorului. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui .Si d-aia dau eu. un suport saracacios cu câteva eprubete. Cu toate acestea. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila. O masa acoperita de el cu tablite albe de faianta. El e chimist. prin pod sau rascolind lazile din pivnita. fara îndoiala. trebuincioasa experientelor. O multumire.. laboratorul si cartile care îi plac.. pe care le citeste noaptea la lampa? Dar cum sa nu stie. fata i se schimba. se întinde pe pat. Tatal se arata nervos: ..Iar te legi de mine? . tot ce gasise prin camara. îsi ca pune ochelarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma. de pacatosi ce sunteti. intrând pe usa. . si pe el. Grabeste pasii pe coridor..

Fii om serios.. Zâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai: . Facu ochii mici si se însenina..încruntat ca. îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în ghiozdan.laboratorul -..chimistului. Când goli paharul... de pilda. La ultima treapta îsi dadu seama ca ghetele îi sunt nevacsuite.. de unde se întorceau cu punglite roz. Avusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii.... Marin. Apoi deveni atent. doctore! Baiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. ba nu.Ai facut la matematica? . îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala. . ofta fara pricina. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta. dar sunetele se topira repede... Dimineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca.. La un colt se simti urmarit si întoarse capul. . Era cel mai bun prieten. bicromat de potasiu. Privi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor. Zâmbi. îsi trase tunica. dupa sticle sparte. Spala râzând o eprubeta.. Se si vede în mijlocul unei sali imense. Eu nu stiu cum am sa scap.. saaa. Dupa ce deschise si ultima ferestruica. Întotdeauna ..Bicromat de potasiu. deschise usa..Asi!. . sunt ascultat.. prea obosit ca sa ia o hotarâre. dar celebru. He..Sa dea Dumnezeu!. schimbând vorba: .Se ridica suparat de pe scaun si se hotarî sa vorbeasca tare. tot mai atent.. de experiente prelungite pâna noaptea. dar dupa un an de entuziasm. Banciu întârzie întotdeauna. obrajii îi ramasera tot neracoriti. . amânându-si activitatea pentru 210 . în acelasi timp. apoi grabi umbletul... Când va fi un mare chimist.Umbla doctorul cu ochii la fete.La ziua de 17: acolo unde sunt ascultat. hai. hei. Tatal semna fara sa bage în seama "insuficientul". . Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând. strânse ochii. încerca sa fluiere o arie. si avem ora întâi.Unde sa iscalesc? .Ce dracu. îsi lua sapca si se repezi pe scara. unul ca mine sa-si piarda atât de neghiob timpul?!. Facu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp... putin adus din spate.Pfiii! stai bine!.. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta. bani risipiti zilnic în drogherii.. Tot probleme mari: transmutatia metalelor. Apa adusa decuseara îa mansarda era calda. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului. a. Apoi.. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pahar scurt cu ceai. hei! va sti el cu ce sa se "ocupe"..aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente.. Celalalt râse. încurcat. haine arse cu acizi... într-o odaita ca aceasta. Se încrunta si-si încheie resemnat sireturile: îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat... . si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie.. Nici macar n-am copiat problemele. doctore?.. berbantul!. Privi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. .. .Salve. ce are-a face! O odaita ca de alchimist. . Marin se simti magulit si..Ai timp. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia: . Apoi. scânduri patate cu solutii. în timpul acesta. Se gândea. îsi parasi stiinta favorita. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. si el .

.Câte probleme am avut? .cu el lucrurile si nu cu altul. iar umblând lânga Marin.. ca si cei avuti în note rele. cu o mâna în buzunar. Tremura putin: nici încai nu stia despre ce era vorba în problema. ca sa vadeasca adânca chinuire a memoriei. unui baiat din fund. caietul dupa care copiase. Era bogat si frumos. scotându-si sapca. .Lasa si tu asa. Spui ca celelalte nu le-ai putut face. repetau sau învatau. .. întrebând deseori pe vecin. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. Ajunsesera în fata liceului.Si parca eu as vrea?. Stii enuntul? -Da. Dinu se strecura pâna în fund.Cât ai scris? . ... care-i saluta respectuos. . Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca. Profesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret. Inconstient.. .universitate.. Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. ... Nu putea cuprinde cu nici un chip realitatea. ca în diminetile de vara. încrezut. credea 211 . Dar nu-l stia defel.Si mie mi-e antipatic. . îsi zbârci fata. Aseza caietul pe catedra. ma? . . N-avu câtusi de putin noroc. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor.Cât mai e.E premiant.. . si lua buretele împreuna cu un ciot de creta.Patruzeci si cinci de minute.Buna dimiaeata! întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea. Unul cânta lânga soba rece.Trei. Pe ferestra deschisa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune. Venisera aproape toti baietii. Prin banci începea frunzaritul caietelor. -M-am ars. Ajunse la tabla. Marin îi rabda privirea.. îsi frânse degetele. cei mai sârguitori. impunator... aproape fara sa-si dea seama ca se petrec.Unde sunt? . iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia. Dupa ce cestorul dadu absentii.De-abia am ispravit pe prima. -Pai si este. Urcara trei trepte scazute. voinic. profesorul fixa sever câteva clipe pagina si-l chema: . Îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj... cu barbia rezemata în piept. înfrigurat. se apuca de haina.N-am putut sa le fac pe ultimele do\'ia. Potoliti.. cu catalogul cartonat în mâna. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca.N-as vrea sa-i fiu în piele.Fa problema.. .Stai jos. .. . Peste câteva clipe intra si profesorul de matematica.Sa iese Popana. Profesorul însa îl cunostea. . Are o mutra de tocilar. în fata profesorului. Poarta era larg deschisa. Marin ascunse repede calimara si înapoie..Nu-l pot suferi pe baiatul asta.Fericit muritor. Parca era ametit: pierduse notiunea exacta a situatiei.

iar profesorul îl credea.ca nu-l ajuta mintea.într-un cerc de raza R. îsi amintise ca si în caiet facuse unul.. Marin privea cifrele de pe tabla.La urma urmei. cum faci? . . Si fara sa vrea. astepta. are ca baza un cerc. începu sasi vorbeasca cu patima. Marin desena încet un cerc. ce-i umple capul cu lucruri nefolositoare?.Ei. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. Se încrunta brusc. apoi îsi atinti vag privirea spre soba... Banciu sub slovele unui citet "Insuficient". Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie exagerat de nenorocita.De ce nu stii.Eu n-am ce-ti face. îl sterse într-un colt si-l îndrepta. dispretuitor si înconjurat de glorie... .. La rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul.. domnule Banciu. cu atitudine de martir. zona nascuta de un arc. lucra cu aprindere. persecutat. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor. îsi vârî în ghiozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I. Fu chemat vecinul lui de catalog.E o nedreptate cele ce i se fac. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o extremitate a arcului. dar eu pricep greu matematica. începu deci sa-i dicteze: . Indiferent.. un italian cu ochii mici si obrajii caramizii. Cauta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof. îl trezi. iar acasa nusi copia nici problemele... Convins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica. întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor. Marin îsi clatina capul.Te zapacesti pentru ca n-ai învatat.... "Are sa vada ei. . .Stiu. La loc. caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri. cu bratul rezemat de speteaza. Profesorul întorsese scaunul si. germana si fleacuri d-astea? El e chimist si naturalist. Sa se calculeze înaltimea x a zonei. era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii.. dar ma zapacesc.. ca sa-si poata urmari firul gândurilor.. Cum nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie.Ba am învatat. repede.. Voia sa i se recunoasca meritele pe care era 212 . ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea. Se aseza în banca linistit: îi pierise tot necazul. Nu stiam atunci. de câte ori era scos la tabla.. Popana? .. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara. El ar fi un geniu neînteles. nu e încurajat. . a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. Tacu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul. Nu e rasplatit. domnule Banciu. Dar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din harnicia lui.. Era tactica lui la matematica. . glasuind fraze foarte frumos alcatuite. Vecinul sau de catalog... Apoi. . imaginea se schimba într-un Marin victorios asupra lui însusi. . Copie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa.Avem un cerc.. aproape soptit printre buzele strânse. dar nu reusi decât în parte.Credeam ca la Chimie industriala se intra numai cu realul. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze. Luându-si o fata atenta.." Glasul scazut. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi.De ce ai venit atunci la real? . ce-i trebuie lui matematica.

pocind dintr-adins numele: .Sariti.. Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit. ba."Ante. palmuia glumet.Pai ce: eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamâna? .. Ei! nu fii "scârbos"! .. Peste putin. cu nasul mare si cu cosi pe frunte. Doi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini.. Se învârtea. sarea în spatele modernistilor. chiar cu ghionturi. * . ca nu cumva sa banuiasca ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet.. dupa ce se adunara în numar mare. cu ochelarii alunecati de-a lungul nasului.spalam insulta cu sânge! Marin era printre cei mai aprigi.Ce te-a apucat.Aaaa.. Vanciu?. .Ce dracu v-a tinut atâta? . Doi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor. Sa-l crucificam! . Dar nimeni nu-l lua în seama. Se întoarse în loc.a. trânta... Rasufla pripit.Care e nemernicul? .. urmariti de razbunatorii realisti. Condoleante! .A insultat menirea sfânta a realului.. doctore? ... modernul1. facândusi loc prin multime cu un ghiozdan frumos de piele. Când iesi.. Colegii de la modern asteptau cu ghiozdanele.. Sariti! . Bondocul se zvârcolea între râs si raget. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape.. ce.Galimir -. -Realisti!!!. peste banci. Gândul unei razbunari. atversus..Sa-l crucificam.Astâmpara-te. se suia pe catedra predicând. ad.Pai nu-mi pasa. Ca întotdeauna.. Banateanu întreba. Banciu întârzie aproape toata recreatia pe catedra: nu-si gasise explicatia. ca voi?! începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete.. cânta. insulte! Câtiva din fund se repezira peste banci. apud.Te tâmpesti tu destul cu matematica. bondoc.. Modernistii. privi rece pe cei din fund si închise ostentativ caietul de notite. -Baa. suna de iesire." . Se misca dispretuitor în banca. Bana-teanu.. micso-rându-si ochii din pricina prafului. . apuca de picioare.. în jurul 213 . Lupta era în toi. .Da-i! . îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa. . afara.. aoo... izbutira sa libreze un picior si o mâna. îl rastigneau pe unul mic..sigur ca le are. . trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la chimie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra.Tine-l. Numai un modernist marunt. nu parea însa prea bizar. Broboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata.. care e ala? .. gras. . "babo"! . si el urla cât îl tinea gura.L-a pârlit Vanciu.Are dreptate. Cu reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa. al unei apoteoze. Costandake. iar ceilalti hohoteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda. Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta. Sa. îl întarâta. pentru ca aveau chimia. îl întreba: .Noi facem carte.Baa...Ai gresit: "adversus".Vanciu. Cu îmbrâncituri.. .. râzatori..

Ce are a face. ma Bratasanule. ma? . Marin îsi aduse aminte de mansarda lui.. c-acum te rastignim.. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor chimice. . Profesorul întelegea ca rezervele s-au sfârsit si. Prin fereastra larg deschisa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat. Banateanu se ridica revoltat. apucaturile-i de bucher fiind de multa vreme cunoscute. Fura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperecheate. de plictiseala scârbita pentru chimie. .. Cestorul îl ameninta.Galimir..Ce faci gura acolo? . Mai ramasera putini afara din banci. în fundul clasei. Nu mai era nimeni atent: obositi. îi lipsea parca ceva. . . cu ochii dusi pe fereastra. dormitau molatec în banci. . Numiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare.. . dintr-o banca din fund.Ce avem. Galimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor. ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor.Ia vezi.Peni. te dau pe lista! .Pai ce. astâmpara-te! . Atomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de hidrogen si oxigen. pentru ca nu putea face altfel..Domnilor. Câtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. oftând la rastimpuri. o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine. cetonele si chinonele. ma. Pentru întâia data încerca o senzatie de oboseala. Fu neatent pâna la sfârsitul cursurilor. se resemnase sa vorbeasca.Ce stric eu. Voitinovici anunta întotdeauna mai dinainte: "O sa dam o mica extemporala". extemporalul se anunta? . Nici silueta mândra a cestorului. treceti în banci. .. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii.. nici glasul cestorului Bratasanu de la modern nu potolira lupta. va rog. Morariu..Cine a spus extemporal? Ce extemporal? Nu ne-a anuntat.Aldehida formica. Trei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte. cestorul Bratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire.Si chinonele? . si domnul Voitinovici are sa gaseasca zgomotul asta.Alea nu le-a explicat. cestorul de la real. aproape tacuti. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze. urma una de istorie si una de franceza. îsi privi colegii: toti palizi. . ceru tacere. Marin râse cu pofta. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la chimie si ca sunt neascultati. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa 214 .rastignitului. Dupa chinuitoarea ora de chimie. Când auzi stravechea si mult repetata propozitie a profesorului de chimie. Poate mergem în laborator. Era linistit: ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama. dar trebuia sa citim noi. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl stingherea. Marin visa tot timpul. Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul: aerul stricat si caldura îl înabusisera. ..Numai de nu ne-ar da extemporal.pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -. Simti un gol în suflet. cuprins el însusi de oboseala.

. pe ascuns. ca niciodata. Si corigenta la matematica. i se parea chiar ca e dezgustat de ele.... Scrisul era pe alocuri necitet. Nu mai simtea nevoia experientelor. si se simti acum deceptionat. îl saluta. Se multumi sa raspunda: .Nu mai e timp. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca. Banciu. toamna din clasa ?. ajungea cu râuriri de vis pâna la el.. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb. nu era nou pentru el: se stia nestatornic si cu patima... Odaita începea sa se înfierbânte. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient".." Zâmbea: ce prost era sa creada ca nu-i mai place chimia!. Un presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. cât mai e timp." Dar era sfârsitul lui mai: când sa-l scrie.Te-a molesit caldura.. sa-l sfârseasca si sa-l publice. se idolatriza. a pietrelor. Fara voie se gândi: bicromat de plumb. îsi scutura capul. si aceasta îi nelinistea.Salutare!.. a bibliotecii si a insectelor. Herr Doktor. 215 . zmângalind cu creionul coperta. Îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. Marin era revoltat: împotriva scoalei. entuziasmul îi pierise. sarea din timp în timp pagini întregi. Si sfârsind treptele. Abatut.. Are sa vada ei!. batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. porni spre casa. Simtea crunt nevoia de a se manifesta. Când suna.. împotriva profesorului de germana. în care. patra.citeasca orice carte ar vrea. Târziu numai.. Privi masuta cu sticlute. când va ispravi. si baiatul îsi supara ochii. Lucrul. apropiindu-i micsorati de caiet. împotriva lui I. Fata îi era nemultumita si.. în odaita din mansarda. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun. Apoi.. analiza manganului. De ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glume? întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca masca. în adâncul sufletului. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. fara sa astepte pe Dinu. când sa-l tipareasca?.. jurnalului". departat. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste: cea a marcilor postale. Marin Popana. se simtea mai bine singur.. închise caietul si. acoperit cu o foaie de hârtie alba. Un profesor trecu. intitulat Jurnalul unui om sucit. . dar n-ar fi dorit sa se întâmple. "Asta trebuie acuma. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . Era dezorientat. Nu-i parea rau de despartirea aceasta brusca. nervos.. Unde îl va duce acum dragostea? Nu stia.. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. un vuiet învatuit. Fara sa vrea. un precipitat galben se adunase în fundul unui pahar cu peretii subtiri. dar din alte pricini. un proiect magnific de roman. grabi pasul. a plantelor. Cu toate acestea. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. mersese prea departe: nu era înca dezgustat de chimie. de fapt. Nu. încruntat.. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vechi. Era un manuscris vechi de doi ani. de a se razbuna de umilinte. Nu mai citise de mult Jurnalul". Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. îl deschisese cu gândul sa-l continue. se gândea. Lectura îl plictisea. Prin ferestruicile deschise. îsi spunea: "Ce de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. încet. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit. Ca si ieri. .. coborî scarile încet. de a-si vadi darurile. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit". dar nu fu vazut. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. Acel elev nu era altul decât el.. Marin îsi arrrnti melancolic serile d. cu manualul lui Minovici în fata. acuma.

înfiorându-l. dupa socoteala lui.. 216 .. Au sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. fluierând.. Cu atât mai mult. Se multumea numai sa tipareasca în Ziarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate. îsi motiva totul prin chimia si cartile care îi luau tot timpul. încruntându-se. nestatornic si nu lucra nimic. curiozitatea îi era satisfacuta. Nu scapa de corigenta.Nu mai merge! Si se trânti pe pat: un pat de lemn vopsit rosu... încât zâmbind. veni Dinu. . apoi îl zvârli.. sa-l umileasca pe el mult. lucru rar pentru el. Si de câte ori îl întreba Dinu. Marin se arata nehotarât. într-o vacanta împletita cu grâu. dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti haina ca si mine. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie: gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei... Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze. si Moisil.Stii c-am recitit azi romanul? -Ei?! Dinu se aseza mai bine pe scaun. Publicarea Jurnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. de atunci. ..Salve. Are sa vorbeasca Nanul. si Soloveanu. Pai da. Crezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. sapoi are sa vada ei! Suparat de-a binelea. La urma urmei..Am sa scriu romanul! Trebuie sa-l scriu la vara! Nu se poate!. când Marin va împlini cincisprezece ani Ori. îl va scrie.. ce ocupa aproape tot peretele din fund. Nu poate sa scape. ..Jurnalul unui om sucit. coborî scarile si se duse. sa vada pe cei de jos. Dar ce are a face? Matematica e "materie" principala la real.... sunt atâti profesori care îl simpatizeaza.. aducând scaunul din odaia alaturata: .. Se vazu într-o vara de prin carti. începu sa vorbeasca singur. dar nici încai sfârsit nu era. Caci.... Amanuntele îi precizara în contururi si culori vacanta.. profesor de limba româna. cu nuci stufosi.. * Spre seara.... Cu atât mai mult?...Cine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africane?. asteptându-se sa auda o conferinta întreaga. sagetând gesturi cu mâinile.. . Ce citesti? Marin îi arata coperta unui roman francez. Batu în treacat la usa si intra. nu numai ca Jurnalul nu se publicase. Dar acum nu putea sta locului.. . cu nouri.. dupa ce-si zvârli o clipa ochii în oglinda rotunda din odaia alaturata. Si schimbând grabit vorba: . Si hotarârea îl îmbucura într-atât. Ei?! si ce?!. si restul în Bucuresti. la capatul mesei.. râzând. S-apoi. Are sa stea o luna în tabara cercetaseasca din Dumbrava Sibiului. Dar poate nu va ramâne. .Aa. De data aceasta. dar îsi daduse repede seama de neadevar. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale. înca din iarna trecuta.Nu vine cineva? . stapânit de gândul tiran al corigentei. scriind un roman Viziunea se sterse îndata. Banciu nu-l poate suferi. doctore!.E o prostie! -Ce? . Banciu îi trecu prin fata ochilor.de venirea prietenului. nimeni! Apoi. îmbucurat ...Chipul lui I.Stai jos! Ai sa suferi de caldura. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie..

dar nu îndraznise sa-si spuna gândul. iar vorbind. dar bucuria îi era adevarata. 41 spun drept. .Pai romanul?. Stii.Ce pricepi? ... ... încâlcind cuvintele. când îî asculta vorbind.Stii cum sa-ncepi0 ... le stia cuvintele. si prost scris. batjocoritor si suparat.Ba adun. simpiificânuu-le. si eroul e la munte. mâna. vedea noua configuratie a romanului..îl scriu si p-aia. pentru ca nu voia sa-l supere. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin.. Un roman realist din viata elevilor. cu o repeziciune ametitoare. . nu-i mai fac jurnal. Toata lumea e neghioaba. numai el e geniu... .. de laborator? Dinu îi strânse. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în Jurnal... îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. dar gândul acesta îi facea bine. la murite. tacu. Râdea. întreaga schimbare a prietenului îl bucura.. deodata.. Am vrut sa-l sfârsesc si am. Observase si el. o prostie. dar primul capitol din roman se petrece. putin teatral: "La foc!. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea.Ei... Dinu asculta multumit... Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna. dar altfel. Si acolo se îndragosteste de o fata...Azi.M-am plictisit.Vasazica. . curios sa vada ce-o sa produca.. comic.La munte? . începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. In fiecare zi însemn: dialoguri de ia scoala.. . nu mai aduni fise..Si când te apuci sa-l scrii? .. Si Marin vorbea.sta P usura. Nimic adevarat. 217 .. Ce-i nevoie sa te mai gândesti? . la foc!. cautând epitete chinuitoare. Cinstit.. entuziasmat.. Dar stai sa vezi. Ma gândesc eu... Rastignirea ace?. atunci când.Târziu. la Sacele.Da. ... gasind adjective inedite si vorbe ironice...Dar m-apuc iar de insecte.. si stii.... ti-am spus eu? Nu face acum... Si dupa ce exdama.. . portrete. Tacerea îl apasa pe Dinu. . Stii ca ma las de chimie. stari sufletesti. le ghicea gândurile.. .Celalalt nu pricepu dintr-o data schimbarea aceasta brusca de pareri. Se mira totusi ca nici 0 schimbare nu i se ghicea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat.Diseara....Pricep. E în vacanta. undeva. Vorbea precipitat." se simti mult mai liber.. vedea personajele... . -Ei?berbantule!.. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc.Asta aflu atunci. ca e ceva silit într-Insul. la Universitate . . Apoi. . stânjenitor de fals. cu note. si geniu neînteles. Stia ca Marin are o idee excelenta de Jurnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui. Si prea dulceag. Se bâlbâia. la tara. cum am fost si eu anul trecut. s-apoi. Acum..Da. s-apoi autorul prea se crede. Banal.. Nu s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta.Dar când ai vazut tu toate astea? . ..Acum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale.... stii. dar în siarsit.

o sa se zbata.Parca Maria.fuge la Constanta.. Dinu tacea zâmbind." Aprinse lampa. gândi: "Cum de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele..A. sunt deasupra lor. E data dracului.. îi exagerez caracterul.. Dar de ce se aseamana? . stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti... nu toate.. îti place? . îl fac sa se îndragosteasca de ea. la Bucuresti. repede: "Ce stânjenitor cuvânt iubesc. adica. afara de acesta: chimie.. p-aia o exagerez. aia a fost înainte. miopi. . Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri.. Nu-si mai întelegea prietenul. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele.. rosi. Dar n-am fise. Romanul? Tot asa cum stii.. ... . Pacat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie. volum... Îi dispretuiesc.. nu.. îmi bat joc de prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (expresia îi placea). în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor. Tacu deodata si Marin. piatra. Ei. afara de însasi imaginatia mea?" Dar raspunse fara codire: . Orisice alt cuvânt.. sa tipe s-apoi sa alerge acasa. Se îndoise putin la început.Cum o sa-l sfârsesti? .. încât el însusi. când îl întrerupe Dinu. Marin.Aa. cu Liliana.. îi explica. (naiv) zicea sa n-o calomniez. Apropo. P-aia am iubito. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti.N-a vrut ea... aia e alta... .. privind o multime fara ochi. insecte. câtva timp. . stii. roscat. Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe. Anette. învatat.. si numai asa.. apoi ajunge pe un 218 .. volum.. dându-si seama de ridicol. ce vrei?... o sa sufere. nu. sa fie tinut în gheare s-apoi umilit.. o frumusete.Nu fusei atent.Ce-ai spus? . Ei! din asta fac geniul rau al eroului meu. Iubire: ce se potriveste ea cu mine? Eu.Si sa vezi mai înainte. Si aci.. cu ochii marunti.Liliana. Aaa. cu obrajii patrati si searbezi. Ochi si lampa. Marin se gândea: "Cât de mult îl iubesc!" apoi. Uu! ce par!. Numai cea din urma. traindu-le însa cu mintea atât de aprins. îsi zâmbira unul altuia.N-ai auzit? . sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. dupa marea suferinta...Dinu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate.Si de ce nu ti-a dat? . Fata.Dar cum? . cu mâinile încrucisate. pentru ca ramasese repetent Se face hamal în port. mai zglobie decât era.. cum i se parea ca se aseamana. cum l-o chema. închipuindu-si un Marin batrân. succesele erotice. O umilinta dureroasa i se strecura în suflet. am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. dar închipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele...eu adica . da.A. îti închipui ca ala. eroul .Frumos.. la urma urmei. Atâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui.. ....Asa o chema? . o fac zglobie. La urma. stii.. Se întunecase... Cu Liliana a fost ce-a fost.

Dinu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var. mai!.. connu.Are sa fie greu. ... Când m-oi asterne pe scris. Du-te dracului!" Zvârli romanul pe masa si. o situatie. prin care îl roaga sa se întoarca. parca o lumina i se lamurea în suflet.vas care trebuia sa plece din zi în zi. dar în româneste. ha. Stii ca la toamna trebuie sa apara. .Aci numai praful e imens. . cum le spunea de atâtea ori. . cu cât se apropia de Bucuresti. o revolutie în sufletul lui..Nu-i nevoie sa ma conduci. de dimineata. . si atunci. însa. . . Vezi sa nu cazi. Se întoarce.jourlaje parrus dans la cour du colege pendant la recrea.. el si ea.. Relua romanul francez. îsi trase haina... fara s-o înteleaga. Cunosc bine scara. frate-sau... ca lupta e frumoasa..ť în padure. trist... Canon întreg. Mai ales inspiratie. dar cum am sa-ncep? La o serbare populara?.N-ai tu cumva Pere Goriotl . da-mi-l si asa. Gândul capitolului întâi din Jurnal îl persecuta. Succes si inspiratie. Dar ce vrei? Trei ferestre: se face un curent de intra tot praful strazii. . stii..Sigur... într-o casa din vecini. într-un cuvânt.. interesanta.Ha. deschizând înfiorat un caiet neînceput... Ce zici? . colbait.. Privi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba: . ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui. fara nici o încredere în vointa sa. Tipul e într-o lupta sufleteasca apriga.. ori se întoarce.. ŤJe la revetis pour la premiere... iar ceilalti îngrijati.Ei.. O idee noua..ť prea banal.. de biblioteca imensa. Acum.Asta asa e.. Poti ramâne la Jurnalul unui om sucit. Dar am tot timpul trei luni. în padure. cu o slova rasfirata si de nepriceput: Cap. .ť Mai bine în padure. se asternu sa scrie. Când intra în odaita luminata prietenesc. de calatorii în Orient.Ce n-as da eu sa am o odaita ca a ta...Ba da.. rafturile saracacioase pe care stau înghesuite carti. abatut.ť. ori îsi urmeaza visul lui de libertate.. Doara eu sunt ala!. Unde mai pui ca sunt lucruri cunoscute...Tu ce zici? .E prea tânar si nestatornic ca sa se poata hotarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea.atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -. Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii... Dar într-o dimineata citeste în Universul anuntul dat de Dan. o lume noua.. I UN BAIAT SI O FATA I . pentru ca mama e rau bolnava. puisque c \'etait un vtement neuft>. Dinu nu raspunse.Prea putin trei luni. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos. cu o privire zâmbitoare si dornica. Simtea ca e las sa fuga. dara.Fugi.Praful e culoarea locala.. . Dinu încerca un raspuns spiritual. Citi de câteva ori aceeasi fraza.. .Cititi mult? 219 . Ťfois une dimanche. .. ha. grai: "La lucru!" Dar era numai un cuvânt. Ce sa declame? ŤOh! quandcejour-lâ. ca sa-si dea curaj.. Ťcomme ilconvenait. sa-l roage sa declame..

de altfel. în fundul sufletelor lor. în viata de toate zilele. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta caraghioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei. . dar nu citesc întruna. Mai scriu. cu succes. cu atât îi scade minunata frumusete. în rarele lui iesiri prin lume. de care numai închipuirea-i se putea servi. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie.. îmbracati acest trup schitat fugar cu o haina din acelea pe care burghezii le recomanda de purtat "la tara". Apoi. înca. Caci Radu Giurgea. Din aceste cauze. fruntea colturoasa. înrosindu-se pâna în radacina urechilor.Bine. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. cu chipiul prafuit si ghetele nefacute. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. Vorbea repede. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei Aura. Fata îi privea mereu. am colectie de pietre.. Fata îl privi uimita. Baiatul pleca ochii în jos. mai traduc. se socotea frumos. dupa cum marturisea el însusi. cu cât se apropie de pamânt. nu stia niciodata cu ce era îmbracat. Dar aceasta frumusete era un drept al sau. noua ore pe zi. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte". caci Radu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. ca un adevarat naturalist si visator ce era. Niciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi.. 220 . care-i întunecau frumusetea în ochii fetelor. . care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele. câteodata mai putin. care-i dadea un aer de paiata melancolica.. i se parea ca. cu niste pantaloni largi.pe unde nu-l duceau gândurile? —. Radu Giurgea era entomolog si. caci Radu.. Era ceva involuntar. . Umbla întotdeauna cu nasturii tunicii descheieti. ca orisice adolescent înclinat spre visare. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. noua ore pe zi? -Da. .. ochii mici si miopi. ca pe un lucru rar. Credea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane. o observatoare foarte slaba si niciodata "\'i si-ar fi putut H? seama ce se petrece în afara de mediul ei.Opt. asa în mijlociu.Hm! Cam opt. ceea ce se întâmpla foarte rar. O! si nu era frumos deloc baiatul! închipuiti-va un copilandru înalt si desirat.. ma ocup si cu chimia. Poate în gândurile sale se creHea neîmbracat defH caci nu se sfia nio\'nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. De-ar fi sa-l facem în culori. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. Iunecându-si ochii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. neluându-si ochii din vârful sandalelor. doresc întotdeauna sa placa. ierbar. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit.Câteodata mai mult. Apoi. ar trebui sa scriem câteva pagini. mai lucrez la entomologie. adus putin din umeri. ca sa se dezvinovateasca: .Dar. Era.

E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile. Aura. apoi.Ce tot are fata asta de râde?. Si pe el. De altfel. fata întoarse discret ochii.. "stupid". Radu Giurgea. Radu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se: . vorbi fata. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de himenoptere din Valea Larga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. . zise ea. si mai ales de fete. e mult. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii.Uite. Dar de femei avea mereu teama. si daca doriti si vârsta.. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza. "minte" etc. . Ce o sa mai descopere si el?. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele sexului frumos. si ale caror urmari. Vazându-l ca tace.. careia nu-i crescuse înca acul.. cât de mult îl atragea necunoscutul. Si într-adevar ca. Dar pe acela unde sa-l gaseasca? în insecte? Apoi leau studiat savantii pâna în vârful aripilor. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor. se înspaimânta.. Dar fiti siguri ca Radu nu stia nimic. sfâsietoare pentru altii. Trebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra ochi cu un baiat prostut. faceti socoteala! Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei Aurora Onciu.. în ochii lui. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. Si Radu era unul dintre aceia. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -. Aurora Onciu.carti care.. 221 . Si de aceea. Prinzându-si apH>i mintea si obiceiurile. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale. Asa cum o cunoscuse din romane. era sigur el ca sunt mai multe. cu toata eruditia lor.. Dar nu stia care necunoscut. Radu îsi însemnase pe hârtie schema întregii lui vieti. îl apuca de brat.. cu toata groaza întunericului lui. si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. Tânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. i se pareau ridicole.. care se înroseste pâna la radacina parului. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de rochie. Si era atât de trist când se gândea la lucrul acesta. luminându-se de zâmbet. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. .Orisicât.De! Apoi tacura.. si lui numai unul singur îi placea.. Neaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea so duca. ea nu cerea decât bani si iar bani. si. am uitat sa ma recomand. Radu se îngalbeni. clasa a sasea. Umblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara.. cât si esteticei coloritului.. de care el.vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. Radu avea toarte putine de spus în fata ochilor adumbriti sau uniformelor cu rochie scurta. mutra lui zapacita si ochii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. . Sunt mai multe. dupa cum era de asteptat. "femele". parca aducându-si aminte de ceva.. Si v-as putea aduce ca exemplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine: "nu e adevarat!".

222 . Ochii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit." Sfârsi prin râs. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet: oboseala nemarginita. IV Câteva zile în urma...." Gândul acesta îi înfiora spinarea de placere. începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. îsi alese apoi lectura. se înfiorau în fata apusului indian. ahhh!. prapastii. pe care l-ar fi vrut ironic. O nemarginita încredere în sine îl napadi si. Astupa cu luare-aminte calimara. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea. lua plicul si-l zvârli pe masa. de la sfârsitul trimestrului. îi gonea atentia. fara sa le citeasca. se înviorau. se simteau deodata întristati.-Marin! Marin! . pâraie.. Citea cu greu. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi: "Cât am scris. Era atent si se întreba: "Ce dracu mi-a venit?... Pierduse nadejdea unei reabilitari în u>ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica. Iar. trebuia numit Romanul unui om sucit. apasatoare. Si sufletele sufereau în aceasta împartire. caldura îl ametea. Deschise ladita. adaoga... pe care scrise: încercari pentru "Romanul unui om sucit". care voiau sa se dea în întregime. Ochii se odihneau în raceala. Bucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare. amenintator. sufereau nedreptatind unele visuri. Ele. deocamdata. Caci lânga viziunea unui Orient îndumnezeit cu mintea. Marin parasi Jurnalul unui om sucit. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. dormitând. care se apropia banal. nemiscat. dar se simti deodata rece.\'amasa! Trânti vesel tocul. sa scriu!. Baietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile descheiate.. Dezamagit. Credea ca e mai nimerit noul titlu. cu dintii strânsi: "Am sa scriu. încordându-si bratele. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie.. altii melancolici. obosit. Nu-l mai tragea inima spre foile acelea desperecheate si se simtea obosit. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte. si le înghesui pe toate într-un plic mare galben.. simtamântul zadarniciei marei bucurii. închise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri. în odaita. Se ridica deodata nervos. Si pentru ca. Erau suflete care visau nemarginirea. cu sepci de vara. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lighean cu apa proaspata. unii veseli.. Cum nu mai putea fi vorba de Jurnal".. cât am scris!. Aduna atent foitele scrise.. geloase. Si nu stiau ce sa aleaga: când se hotarau pentru hoinarerile din cartile de calatorii." Tremura. * Nostalgia celor din urma zile de scoala. un râs silit. trist. Dar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau. linistit. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. Voluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi. Iar când deschise ladita în care-si pastra hârtiile si caietele lui. Nu se putea linisti. satul. se alaturau. tarine si catune prietenoase. Se desparti de roman. în credinta maiestriei capitolului Un baiat si o fata. O adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata. Se pregati sa înmoaie tocul. se înciuda. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. îngrozitor de banal.

Asa e regulamentul. a neîntelesilor de plebe..Rabda. învatân-du-si "lectia".. printre banci.La ce ti-e frica? . Marin auzi pe Bratasanu. neica. Când s-o mai sfârsi si asta. Pe unii. pe care o mângâia Marin. clipa suprema îi facuse nesimtitori. domnule. ascultându-si la rastimpuri vecinii. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. gen dramatic. Mai putin veseli. altii îsi dezmorteau madularele schimonosindu-si obrajii. care va trece clasa cu cununa. El. nu-sî încredintau confidente. . Aceeasi zapusala prafuita. înca zece zile. sentimental. . Cu toate acestea. Unii dormitau cu capul plecat pe brate. aceleasi ferestre deschise prin care se strecura. si ce caldura!. corigent. rascoliti atâta vreme de emotie. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui Bratescu.. Era ora de româna. avea o fata negricioasa si ochii adânci. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea închisa.Gen epic. apoi alerga spre clasa. Marin Popana. îa matematica... îsi ura masca pe care. Dar Marin se îndoia. se arata nesimtitor fata de profesori. dar nu se prea v^itan nu-si împrumutai p^iduu carti. Marin îi era prWft1. îndragostit de muzica...Pe unul dintre visatori. un armean focos.Sa vad daca trec si eu. Au trecut. elegia? Elegia este atunci când poetul vrea sa ne.. gen liric. bine legat. recunostea fericirea "tocilaaiiui". Bataia aceea de joc.. care glasuiau între ei.. pe care premiantul nu o întelegea. dar îsi dete seama cât de fals este. Rasfoiau cartile. Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica: în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si Brâtasanu. i se paru acum o vorbarie goala. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat.... mai putin zgomotosi.. . .. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea. dar stiinta..Uuuuf.N-are ce face. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise... Era înalt. care-l astepta pe el. se bucura când visul îl ducea din clasa a treia. . pe altii dimpotriva.Cald "foarte". îi era indiferenta celuilalt. . oprîndu-si ochii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din Faclia de Pasti.. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea. . un viitor "savant". Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte.pâna acum. tocmai ei.. Vechea imagine a urgisitului de soarta. ce mai vine? Liric. Cu necaz. înabusit. epic!. îl dureau notele rele.. premiantul clasei. în spatele lui. ... gen liric. Clipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul. cititor patimas. ca toti colegii..Doua sute douazeci si doua. îl judeca si el. inconstient. . îsi ura fiinta si minciuna. îl cheama Haig Bracterian.Te trece conferinta. trecu palmele racorite peste fata. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii..Chimia. cum ai mai rabdat. gen liric.. . Elegia. . îi luase toate puterile. ca întotdeauna. Cei patruzeci si opt de colegi se ravaseau.Parc-o sa vrea Voitinovici?. si se gândea la corigenta aproape sigura. .. zgomotul bulevardului. Dar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut. dramatic.. II iubeau toti si îl vorbeau de bine. îi era drag si lui baiatul.. Ce este. era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul.. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora. o purta cu atâta seninatate.Voinesti 223 .. Marin se trudea sa nu râda.

. Marcala. ba doctore. Pentru întâia data. lovea linistit cu creionul în catedra. . Marin tacea. cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei.. .. Ce-i lipsea?.Baa.Ai fost aseara Bracterian?. pf.. cartile se ivira pe pupitre. vazuse chiar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului Nanul.... . firi-al dracului! . . Crezuse ca vine profesorul de româna.. . trâmbitata de câtiva "neascultati".Nu ne da voie pe teren? .. fiind bolnav. care era masca? Lasat în voia gândurilor.... Morariu.Care a dat? .... Masca pe care o purta.. se raspândise zgomotos în clasa. .Ai fost? -Noo. înalt.. feeeata! pp. în clasa. .Ce-i. Aprinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere.. feata. p. O prostie. ma? . imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i..Nu te lua dupa ce scrie Rampa.. Apoi schimba vorba. ochii mici. cu gura mica. hai? Ia pune mâna.Va rog. doctore. zvârleau râzând cocoloase de hârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei.. pârlitul^\' ."Babo"!. Dar bine ca n-a venit si Nanul: ne omora.Aicea nu se doarme. pe "teren"..Va rog. Ironic. domnilor. ."Cocos".Nu facem nimic. .Pp. Cineva îl ghionti pe Marin.Astâmpara-te. Marin simti ca-i lipseste ceva. Te usuci aici si rabzi.. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca. 224 .Scoala. "Babo".Am încercat: nu ne lasa directorul.. Tacere.îi rasari ruginita în minte. Iar vestea. Era însa cu totul altceva: profesorul telefonase la Directie ca. ...A fugit al dracului. .se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata. zgomotul începuse sa se potoleasca. -Hauuuu\'L. nu faceti galagie. Va rog. cu ochelarii prinsi în siret negru. . a dracului "Baba". Faceti tacere. Interventia cesto-rului era de prisos.vecinul lui de catalog. soptita discret de profesorul de gimnastica. calcând masurat spre catedra. se plesneau pe spinarile pline. înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii. .. sareau peste banci. "Babo"? "Baba" . baietii se asezara mai toti prin banci...Aicea se tipa.Al dracului "Herr Doktor". . si cu tunica curata. ba Popri-sane. .Ce ne facem ora asta.. Bracterian! .. speriat.......Ba.Unde-i Marcala? . Perri Ermo Hanibal . ca se aude jos la cancelarie.Marcala.. calcau ghiozdane. Sari în sus. Mai zici? Mai zici? Marin începu sa râda. va lipsi de la ore doua zile. .Matale ce poftesti? . .

Perri vorbi fara convingere. ordine de zi. Oare sa fiu asa în realitate? Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fanteziei? Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu. tot timpul studios. pentru ca ma înfierbânt la seri? si uit realitatea.Tabara cercetasilor? Vasazica. încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. drapele. costume baltate.. Câte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc. . Am modificat mult vechiul plan. De aceea petrec ore frumoase când citesr Jurnalele mele. cum am facut pâna acum. e sigur ca se face? . cu batista la gura. iar când vizitam hora din Sacele. O organizeaza Velcicu. Ce poti sa faci? . Daca voiam sa prind necrofori... Trebuie sa-l scriu. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitol. Pot pune analiza celorlalte personaje. când scriu mai ales pentru mine. . Am fost.Tu mergi la vara în tabara? întreba cel dintâi. Raducanu. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita.Perri ramasese cu ochii pierduti în gol. mai! Au si ei dreptate. Un roman naturalist e mai greu de scris. mai.. însa. sa-ti spun? Nu le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiune.Nu prea ma duc pe la sediu.Ce vrei. Trebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Ziarul stiintelor. Subiectul îl aveam pregatit în minte.Ei. Am sa pun si analiza. care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . Asta-vara.. l-am spus de atâtea ori. eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. //. Mai la fiecare pagina apar altul. . mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe hârtie. molatec. Când ma duceam la Brasov. sub comanda lui Georgescu de la Marea legiune. pe care nu-i poti tine altfel în frâu. . îmi compuneam o fata pedanta. ca sa inspir încredere orasenilor. Nu mai îl scriu la persoana I. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni. dar pot pune mai mult într-însul. parca ar fi la cazarma. mp totul si zvârl în foc.In tabara. deci.. Dar cum se face de nu esti informat mai bine? . Gândeste-te ca nu esti numai tu si eu. prefer sa fie un roman naturalist.. în august zici ca e? . cu descrieri multe si cu dialoguri. ma apropiam. cu cartile lui Fabre sub brat. E drept.jurnal".Adica nu te duci deloc. iar cel dintâi capitol l-am si\' scris. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa. Daca nu-mi place. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect. sunt o multime de "pusti" d-aia. . satul de munte unde am fost eu asta-vara. . ca ceva admis fara entuziasm. am sa merg. PRIMUL DONJUAN 28 mai M-am apucat serios de Romanul unui om sucit.. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile. Scena se petrece la Sacele..Tocmai bine. ca sa atrag atentia.. Ma mândresc: învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele.. 225 . Nu reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. Nae. O sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. purtam totdeauna în mâna un binoclu.Sigur. la 20 august.De la 20 iulie. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul.

Ea însa va pricepe. E data naibii! Aici am început sa încurc lucrurile. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. am vestit ca mai are si o verisoara.cu un pachet întreg de "Convorbiri entomologice" în geanta -. Când îmi cerea amanunte. L-am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. scenele scrise prietenilor. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. încât roseam amândoi. în sfârsit. apoi una cu Otilia. precum si nenumarate prietene. ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. dar eu le-am comunicat ca o cheama Etta. mi-aduc aminte. Când am venit la Bucuresti.cred . Ma desfâiain de minune. Am dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede schimbate. Poate ca Dinu banuieste ceva. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita.Când scriam însa prietenilor. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. acum doi ani. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat.Am sa-i exagerez mult caracterul. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de exagerate. asupra geloziei dintre cele doua verisoare. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. Am povestit cucerirea Lilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a Otiliei. întemeiat pe acest material. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete. Pe care ai iubit-o întâi? 226 . îndracita. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi expresii. Mai întâi. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie. I-am spus ca m-am apucat serios de roman. îmi spuneau ei. Eu regretam un singur lucru. . Eu am\'sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. El s-a aratat vesel.. luasem obiceiul sa-i citesc Jurnalul. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti. Cred ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc. numai pentru muie. Am alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. . care mai de care cu nume mai frumoase. Pe fata gazdei o chema Ana. prietenii mi-au cerut amanunte. Am s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti. Odata. pentru ca n-am sa îndraznesc. procedam altfel. Din când în când încurcam unele date. dar n-am sa-i spun. s-au minunat citindu-mi scrisorile. Dar gândindu-se mai cu luare-a-minte.sa se bage de seama. Am povestit de atâtea ori evenimentele. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. care se numea Otilia. E drept. ca si cum toate acele tovarase ar fi existat si-ar fi fost cucerite aievea. am închipuit mai întâi o dragoste cu Etta. îi povesteam ordinea evenimentelor si schitam analiza personajelor. Aceasta s-a petrecut ieri. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. m-a întrebat Dinu banuitor. începusem chiar sa ma falesc fata de mine. o dragalasa prescurtare de la Violetta. chipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele. Credeam si eu în ele. frate. Pe deasupra. Scriam toate acestea sincer. încât am întrerupt lectura. . Dar eu tot cred ca se îndoieste. Mai multa prudenta nu ar fi stricat. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. unele numiri. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. i-am spus. le inventam pe loc. fara ca însa . cu o minunata scolarita din Braila (de ce tocmai din Braila?) ce se chema Liliana.Ia asculta..

o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. . . . fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. Dar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura. Pe Liliana.. . .. . hotarându-se poate sa ma dea de gol. Ti-am spus ca e data naibii. pentru ca lucrurile acestea nu se uita niciodata. Am mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste. De cum începuse vorba întelesesem.. Daca ti-as spune. ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o saruti? Si ca apoi a plecat în saptamâna aceea? . Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregi?..Si pe una si pe alta. Nu miam spus tu mie ca te plimbai cu Liliana prin padure. Doar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. îmi pare. în sfârsit.Si acolo. .. relua Dinu. Când pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten.. si ea ti-a propus sa bei din pumnii ei? Ca atunci când ti-ai apropiat buzele. nu a venit nimeni sa ne deranjeze.Prietena Otiliei. rosesc.Care Paula? . doctore. fie ca o iubeai prea mult. în realitate. .Ia asculta. ea ti-a zvârlit apa în ochi si tu ai sarutat-o? .Pâna acum îmi spuneai ca numai pe Otilia. am raspuns eu sigur. nu-ti fie teama. Si ca ai prins-o. de d\'Annunzio. Mi s-a parut ca Dinu a regretat ca am gasit portita de scapare. M-am aratat vesel.Si pe carp Ť\' n^oit-o din amânau?\'? . Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata. . si ca. si pronunt constient. Toti trebuie sa creada ca 227 . aici confunzi tu lucrurile. ai uitat tu! Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea Dinu.Foarte ciudat^ dar am citit o nuvela. .Ei. . .Cred. Otilia.. Dinu citise si el nuvela din care. cred ca nu l-am convins.Asi.. . silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva. în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie..n-ai sa crezi.Acum înteleg. tocmai când cedase. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste... iar nu cum pretindeam eu.Nu ore întregi. Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire.Otilia si Liliana.Chiar asa s-a întâmplat.Parca o chema altfel. Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin.Ma rog.Pe. ca tu ai vrut sa bei. A citit si Liliana nuvela si a imitat pe eroina. . . ca ati întâlnit un izvor. nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic.Care amândoua? .. . adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara. fara voie. Cele ce spui s-au întâmplat cu Paula.Asa. în orice caz..Hm! ciudat! facu el.Spune. iar confunzi! Dinu nu mai avea ce spune.

Nu as mai fi avut teama de profesori: Romanul unui om sucit le-ar fi deschis ochii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. Poate am sa scriu romanul în vacanta. Nu poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate întelege ridicolul acelei viziuni. Doua corigente odata m-ar doborî. cu cozi groase. dar ma vad întotdeauna cu ochelari lunguieti. Faptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau.. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. Dar a trebuit sa-l parasesc. caci au început tezele. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mare? As vrea eu sa-mi vad chipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. în realitate. Trebuie apoi sa învat si la celelalte materii. CAPITOLUL ÎN CARE APAR FECIOARE.. sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. CASTELE SI BERETE SPANIOLE Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta.eu. asa cum am auzit ca avea d\'Annunzio?. e atât de reala. atât de caraghioasa în realitatea ei. X. cu sprâncene neestetice. devin dintr-o data un Don Juan. eu rosesc. Eu sunt un baiat urât. despre dragoste. Nu vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad caraghios atunci când rostesc cuvântul "iubire".. cu buze subtiri si vestede. Am început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. eu aveam alte gânduri. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui Dinu despre dragoste. cu cozi de nichel dupa ureche. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. Nu stiu de ce. Dar eu sunt necajit. Si cu toate acestea. Iar când ma vad în genunchi la picioarele unei fete peste masura de frumoase. Acum. M-as fi înscris la laboratorul de chimie de la "Casa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. Cred ca acum încep sa ma cunosc mai bine. De aceea m-am si batjocorit. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. Dar asta-seara sunt plictisit si abatut. Dar eu nu rosesc din timiditate. supararea tot nu mi-a trecut. care ma iubeste. eu. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de exact scena aceasta. care studiaza chimia si publica articole stiintifice. si sa am patru fecioare pe luna. N-am nici o tragere de inima la scris. ca sa ma linistesc. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa. vara. Asta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. si cu lentile scumpe?. cu ochelari mari de baga. ar fi un dezastru. Rosesc. Pentru clasa a saptea.. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". dar daca as ramâne si la germana. Nici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. însa. Trebuie sa învat ceva la germana. 228 .. când am obosit si vreau sa ma culc. Un baiat ca mine.. 2 iunie Azi am parasit romanul. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica.

fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. si le saruta. trebuie sa lepad masca. nici scrâsnind din dinti. sunt convins ca m-am schimbat. si când vin. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni. ca un hoit de bivol în care colcaie viermii. Nu sunt eu acela. Acolo trebuia sa port cu grija o masca. care sunt eu? Acela care scriu acum? Dar la Bucuresti. nu-mi pasa de nimic. Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. fata. Dar vad ca toti ma socotesc cel dinainte. Romantic? Nu. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure. rautacios.. Dar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. mam schimbat. parca ma aude cineva?! O iubesc. Nu ma recunosc nici în mansarda. Trebuie ca exagerez. Pentru ca eu tot stiu ca nu m-am schimbat. Am recitit rândurile de mai sus si am înteles: încerc sa ma conving ca devin angelic. cine era? Nu mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. ar baga de seama ceilalti. M-am schimbat mult. Si-apoi n-ai avea nici un succes. Dar trebuie sa aflu ceva sigur. Acum ma înteleg altfel. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. si pace. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. Ceilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. în Dumbrava? Daca m-as schimba. acum? Poate m-am schimbat. eu pornesc în padure. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. nici la biblioteca. Dar ma întreb: am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca doresc? Poate ca doream. dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. Eu n-am cunoscut pe nici una. Acum as vrea altceva. Eu as marturisi ce vreau. Dar nu e asa. ca port deci masca? Cine ma sileste s-o port? Dumneata pricepi ceva din toate astea? Totusi. ca un motan bubos. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. deoarece idealul meu din Bucuresti mi se pare aici searbad si josnic. Aici însa. Acum stau în padure si mi-e sila de acel eu din Bucuresti. Dar atunci. dar asa e. Daca vei putea 229 . Ce? Ei. Pe fata cu parul scurt o iubesc. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. Recunoaste-te de data aceasta învins. dar port înca masca? însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. Nu ma intereseaza. pentru ca ai început sa devii banal. ascuns. o stiu sigur. Eu stiu de ce îmi închipui prietena mea patimasa dupa entomologie. Nu trebuie sa afle nimeni aceasta. Caut sa ramân singur. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile. poate ca nu doream.Poate eram necajit si excitat când scriam toate acestea. Poti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta. îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. cât de cât. mi-ar pune întrebari. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. Si atunci. ce e adevarat din toate acestea? Unde ma mint eu. Atunci. Aici. nici încruntat. scriu foarte sincer. Îmi plac fetele din Sibiu. Pentru ca eu nu mai ma recunosc. pentru ca in Bucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. Oare ma schimb eu aici. simpatic si "original". A doua zi E ciudat. in Dumbrava. ar baga de seama Dinu. Nu e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt. pentru ca mi-e teama de ele.. si s-ar mira. iar acum stau sub stejari. daca mam schimbat. iar daca m-am schimbat. Devin din ce în ce mai melancolic. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata.

cum au cazut acum un an fetele din Sacele. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. e ca sunt melancolic. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. Gasisem amândoi un cuib de Bombus terrestris si ne asezaram pe jos. perechi. cu o expresie.Si eu te iubesc. Altminteri. lacul cu lebede cu lacul din Dumbrava. dar nu-i admira nimeni. Niste ochi mari. Si când visez. care nu ma cunosc. Eu fac parte. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui Pake. îmi plac mai ales ochii. o cheama Milly . Am crezut la început ca e gluma. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele. Asa sunt eu. ochii mei cei tristi mai pastreaza înca expresia ochilor din timpul zilei. Nu râd. Dar. Le vorbesc despre lucruri abstracte. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altceva? Nu. pentru ca pe aceasta o iubesc. Eu. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. Plimbarile cu prietena mea .de obicei.. cu toate ca sunt sase dioptrii. Când ea potrivea batista la gura cuibului. ci niste plete negre. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. metafizice. pe care îi cunosc toti. eu ramân de cele mai multe ori impasibil. sa aibe si Pake o Milly a lui? Nici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe Pake. cadea si ea victima poftelor mele. cârliontate. Pe lac sunt si lebede. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. Ma cam încurca ochelarii. din fiece pereche. fara sa rosesc: .mai târziu sa râzi. Pake se mira de binefacerea mea. tristi. nu s-a întâmplat nimic. Eu i-am spus. castelul cu tabara noastra. foarte culta si ma iubeste foarte mult. încât nici nu pot mânca ca lumea. vreodata. ca sa nu ne scape nici un exemplar. îndragostitii se plimba pe malurile lacului.Te iubesc. Nu ma întrebati cum se face aceasta. Dorm mult. Când.prin padure sunt delicioase. . o sarut pe gura. Nu mai am parul rosu. simt ca-mi lipseste ceva. si-mi fixez ochii pe solnita în tot timpul prânzului. Lucrurile s-au petrecut astfel. Era în puterea mea. foarte inteligenta. Deocamdata. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf.. cu genele lungi si tremurânde. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. Mi-a spus-o. în acelasi timp. mai ales tristi. dar nu se poate chema ca dorm. Vorbesc foarte frumos. visez castele cu parcuri imense. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se: . Am spus ca are parul taiat.ah! eu . însa. Si ceea ce e mai frumos. cu atât mai bine. atât de trist. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. pentru ca o iubesc. Am uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. în care stapâneste o desavârsita melancolie. dar ce-mi pasa mie de Pake? Ar fi în stare. Dar eu. Perechi. Ma simt stingher. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe Fabre. E foarte frumoasa. Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Renasterii. Si atunci am sarutat-o pe gura.atât de subtil. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta. dar nu era. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. Mi se pare ca am auzit-o chiar soptind ceva. Pake = om cu carne si oase multe. Are o ceafa foarte frumoasa. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. aceasta ma bucura. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meu. care le fac multa placere. atât de chinuit de problemele 230 . îsi lasase trupul pe bratele mele si închisese ochii. nu datoresc lamuriri. Nu mai mi-e foame. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. parul îi aluneca peste urechi si-i flutura obrajii.

care ma prinde de minune. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele. Am o bluza verde si niste pantaloni verzi. în loc sa însemn asa cum simt. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare. Si de câte ori ma gândesc la Roman. Daca ramân luna întreaga în Dumbrava. acum cred în ele. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o talie. doctore? Nu mai prinzi nici o insecta? .. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. eu. însa. Când ma duc în Sibiu. eram ispitit sa batjocoresc putin. eu. Si trebuie luata o hotarâre. Inutile! Asta ma necajeste mai mult: cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. iar dupa Pasti va aparea. Am sa devin altul.Ce-i cu tine. Dar sunt.Nu mai prind. Aura e în culmea bucuriei. acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. Are sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori. La Craciun va fi sfârsit. E fericit. prea sunt melancolic.. Ea zâmbeste si ma soarbe din ochi. Sunt trist. de-si sucesc fetele ochii ca sa ma vada. Au început sa observe si baietii.. Am de unde. Eu nu mai port costumul din Renastere. îmi pun un costum de cercetas. pentru ca. Milly. E atât de frumoasa Aura! Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte. Dar nu.Vino.. Si eu nu vreau sa devin altul.. care singur din întreaga tinerime româna pot procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta.si în Sibiu. A treia zi. Dar nu ma pot vindeca.metafizice.. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurt. Mi-a fost peste putinta. Câteodata uit ca ma aflu în Dumbrava Sibiului si soptesc cu ochii pe jumatate închisi. N-am sa pot lua nici o hotarâre. Milly! Sunt atât de trist.lly (pentru ca asa o cheama).e mai frumos asa: Aura . ca un adevarat întelept ce iubeste. si Pake! Dar cemi pasa mie de Pake?.. iar munca si ambitia mea inutile. Ce am eu cu insectele? Acum nu mai visez castele si fete cu parul tuns. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce Pake. îi dau sa duca si acasa. Mie ce-mi pasa? Am gasit geanta cu franci francezi si cheltuiesc cât ma îndeamna inima. fiinta adorabila. eu. sunt foarte trist. melancolic. nitelus caraghioasa si direct romantica. absolute pâna deunazi. Atât de trist. Asta are sa se sfârseasca rau. . Am un brâu rosu.. imediat dupa corigenta.. Eu. pentru ca Romanul unui om sucit va fi un roman obiectiv. si visez pe M. Ma duc cu Aura . pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o pereche atât de potrivita. Nu numai ca îmi dau seama. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. Si aceasta nu se poate. 231 . ridicol. Ma simt lipsit de vointa. O duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. Milly! Te astept. Stiintele si cartile mi se par searbade.. Am voit sa iau notite pentru Romanul unui om sucit. iar lemnarul ne priveste fericit. dar ma si distrez din pricina aceasta.. . zau. Dar asta nu se mai sfârseste! Dar am sa devin ridicol. asta se stie: Aura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. Ce te-a apucat baiete? A patra zi Peste putinta sa-mi vin în fire. Milly!. Visez ziua întreaga si tânjesc. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate. si o tin de mâna.. Zâmbesc si eu. Eu.

SCRISOARE DIN TABARA -l Fragment — Pregateste-te de clipe amare. Nu-mi intra în obicei. sa fiu un ascet temut. as vrea sa ma reixag în fundul unei paduri. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de hârtii pe care gândesc a ti-l trimite. în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. Pentru ca de citit. orisice s-au spune. Am spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. Acolo am sa ma asez la masa mea si. pâna ce daduram de un pod. Tu nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna. Am spus comandantului ca plec. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. nici fete cu parul tuns. Peste trei zile Azi s-a hotarât. Chiar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin. vorba vine). vezi mai la vale) la sase. Am parcurs orasul cu fanfara în frunte. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata!. pentru ca are sa moara. de scolarite. în sunetul unei goarne ragusite. apoi blestemam oleaca în gând 232 . am dat de copaci si am început sa alergam.. burghezi. Aici am descalecat noi. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. în mansarda mea am sa devin cel dinainte. Entuziasm. cât mai complet posibil. Cu atât mai bine. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt. Acestea sunt bune pentru oamenii simpli. când voi obosi citind. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta. Iar acum am sa plec. Pe mine ma asteapta alta viata. Cel de acum e trist. trebuie sa ma mântuiesc. cincizeci de cercetasi. De aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. plus comandantii respectivi.. etc. Ceea ce nu stii e ca acest Sibiu (în Transilvania. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns. o ploaie mohorâta de toamna. Eu sunt de esenta superioara. Am alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. mai putin zvârlitul bonetelor în aer. Acolo sunt eu stapân. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. Eu stiu ca are sa moara. de dascali. e trist. Eu nam nevoie de idile. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. a fost din belsug.. ca doara nu era sa le spun adevarul. Nici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc. I-am mintit pe toti. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. Mai întâi ne ghiontim tovarasii de saltea (saltea. doua corturi mari si doua corturi-magazii. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în Transilvania si în acelasi timp capitala de judet. ne-am întins optsprezece corturi mici. Tabara! Chiotele erau impuse. sa leg o prieteni ou o fata de împarat. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. As izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei.. Ce vreau eu astazi? Poate nu vreau nimic. omul caremi trebuie. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. marginiti si supusi poftelor imediate. si afla ca sunt hotarât sa te informez. în realitate. dragul meu.Dar parca mai pot voi eu ceva acum? Pot numai pe hârtie. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse. care poarta pitorescul nume de "Dumbrava Sibiului". Dimineata ne sculam (cum dormim. Trebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. ci numai doresc.

dragul meu. dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe Pake. ma deznoada în bataie. pe care nu-i gasesc. care i-o spui: "A sunat gornistul! Scoala-te!". Acolo trebuie sa fac coada. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa! tu esti modernist!). la urma. dintii. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. "Fir\'ati ai dracului de somnorosi!". nu-ti poti face idee. fruntea. îl gasesc întotdeauna pe Pake alimentându-se cu ceai. ca Pake e înzestrat cu o lene imensa.. Trebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru Pake) fraza informativ-imperativa pe . pricepi acum cum eu -sarmanul de mine . exasperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. eu îi pun la marginea cortului. De aceea. Te întrebi. buzele. barbia. de altfel. ca ne apuca amiaza" etc. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului.împotriva tuturor asteptarilor . în pozitia aceasta. Atunci ma informeaza cu amanunte: . Apoi se potoleste. comandantul. la o cismea afara din tabara. apucând câte doi la un picior si trei de cap. tabara. unde sunt si eu. ca de ce nu-si fac toti datoria cum sio face el. sprâncenele si. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. dragul meu. strigând "ca ce fel de treaba e asta. Dupa cum te-ai asteptat însa.. si pe madama de la dugheana de peste drum de tabara. care cu totii îi seamana.care ma scol cu prea putina întârziere. 233 . pe iarba. al lui Oprisan si al altor Herculi din grupele vecine si. aburind. cere sticla de eau de Cologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre). la urma. Pornim apoi la spalat. In ce ma priveste.I-am spus: "O cana pentru domnul comandant Vulpe". si sfârseste întotdeauna bombanind. îl vad pe el din nou cu cana plina. scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. . ceri ajutorul lui Livbv-ski. sosesc cu mult mai devreme decât mine. ca asta nu e regula. la culcare. Cum însa.. care doarme sub un car. tipetele lui Pake. si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita.Dar comandantul Vulpe? . nici un muritor. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat. apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). Dupa aceea. eu ca si. câteva minute. Afla. datorita unui complex de cauze necunoscute. apoi la un baston cercetasesc. îl târâti afara din cort. ca el asteapta aici de o jumatate de ceas. îi pisezi picioarele cu o pereche de bocanci (el nu simte) si. Când vin si eu bucuros de lichidul rosu. Apoi îsi ia o strachina imensa si alearga la cazanul cu ceai. . tocmai de la corturile grupei întâia. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. ca ce e întârzierea aceasta. linistit. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare..Supliment! .. în fiecare noapte. ochelarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. desigur. strâmbându-se. în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan.. Si închipuieste-ti starea nervilor mei când. fierbinte. neavând ochelari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. . ceilalti tovarasi. cum nici tu.Pai el nici nu-i în tabara. Pake se multumeste sa urle cât îl tine gura. îl gasesc .Si daca te prinde? . care ar trebui sa fie cu cana goala. Sibiul. Pake ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. Dumbrava Sibiului. obtinând acel rarisim supliment. în timp ce aud de departe. pentru ca ceilalti tovarasi.Daca m-o prinde. cercetasia. pe tiganul ajutor de bucatar. Atunci recurgi la o cana cu apa.îmi striga el.. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina ochelarilor. Acum manânc.. Si mi-a dat.cu ea plina.gornistul.

. Trebuie sa fie o varietate noua. Altadata. . dau drumul fluturasului. doctore. ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie. asa! . si vezi de nu întârzia si tu atât. dar neinitiat în tainele entomologiei. Seful.Ce sa zic? Frumos. jarisim.. Apoi: . îndeosebi xilo-phega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva exemplare..si pornesc spre tabara. baiat cumsecade. domnule comandant.Daca însa spui ca ai treaba. Dar nu pot sa ma plâng. în fata cortului. în fiece zi.Chinocino. eu iau o cutie mare. du-te.Ei! Si unde sunt acelea de le zice. cu aripile scuturate de polen). cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant ochelarii pe nas. în sfârsit. atât de complet.. Pornesc agale printre copaci.. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurile.. încing curelele curiei de herborizat si ma prezint la Livovski: . -Ei? . Poste-Restante si. exasperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile. Când ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei.? . dupa o asemenea zi de lene. îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el. spala vasele. ma întâlnesc cu comandantul taberei.Admirabile ranunculacee si un exemplar de Rosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum. Hai? Ce zici? Seful.Plec dupa insecte si dupa plante! . Vorbesc foarte serios.Hai.Azi e rarwre: se prind himeronterele de minune. dupa împrejurari.daca gasesc vreo sopârla moarta..P-asta? Dac-ai sti cât am alergat dupa el. îmi încarc bratul cu buruieni .. curata cartofi.Eu stau pâna ce gasesc o xilophega violaceea. tocmai astazi. M-am facut numai apa. ma priveste lung.Pai bine. milos. însa. cum nu se poate mai vesel.. Atunci prind repede vreun fluturas. Dar.. pregateste . ..Uite astea! 234 . Mai greu o duc când. Seful.. încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid chip. târguiette din Sibiu. Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul... duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie Tabara Sibiu.pe lânga un foc strasnic . ramân. De cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice. sarcina cea mai grea. Dar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios. cu un aer preocupat sau multumit. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant.Admirabil! Chiar azi. o grupa "de servici": matura tabara. aduna lemne.Acesta-i planul. .. Ceea ce urmeaza e atât de vast.Am gasit niste specii de chinocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. în dosul lui..Daa! Ma mir si eu de atâta noroc. ca un adevarat savant. aprinde focul. naturalistule? . ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea.Cum merge.Asa. calcând indiferent.. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. încruntat. cu atât mai bine . eu. . unde dracu l-ai gasit? .sezatoarea pentru seara. ... când avem atâta treaba? . îmi spune: . -Numai spune!. . Când vine rândul gnipei mele.

Vulpe se încurca. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor.Cum sunt? . camarade..Daa. si tin adevarate dizertatii. sunt pregatit pentru orice întrebare. Nu sunt foioase!. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase. Si îl privesc dispretuitor. Eu aduc discutia asupra entomologiei. Eu las ierburile jos.De cap?! . s-a ocupat pe timpuri cu botanica.Iar pe vipere le prind cu siretul de ghete. Aici ramân cu gura cascata. .. Din nefericire. De aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. Toti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. cu care Vulpe nu s-a ocupat niciodata. surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui Vulpe. îsi înteapa capul si mor.Cine nu sunt foioase? . Eu continui netulburat: . Dar si pe ei îi prind.. ca sa fac economie.Domnule comandant.. Eu privesc în ochi pe comandant. .Ai vazut. da.. nu se lasa. se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza. . pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura are?. tainic.Le vedeti cum sunt? .Dar tot mai stie Vulpe botanica. Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti. Comandantul nostru e însa vanitos.. da. .. Eu. . Nu se lasa Vulpe.. mi-a raspuns.Si cum le apuci? ..Pai viespile cum le prinzi? . cu amoniac. . ... Vulpe? Ai vazut copilul? Apoi catre mine. pe care le taiam felii-felii. ca sa pot gesticula mai în voie.Vedeti astea? . nu paraseste nici o clipa pe comandant..Nodurile astea? Le vad. admirau -tabara. care.Nodurile.. Vezi dumneata? asa e domnule. o colectie nu se face cu una cu doua..De cap.. Toti.... Prind si scorpioni. . admirativ. Vulpe.. . stateau 235 .. Nici unul nu mai vorbeste. ... Apoi începem sa vorbim despre alte lucruri.Pai astea sunt graminee. mirându-se: ..). . Eu. da.Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind. Eu stiu cum sa le apuc.. Si când vor sa ma întepe. pe care s-o arate vizitatorilor. Nu-ti poti închipui admiratia tuturor.. mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca.Pe viespi? .Aa! da. -Ei?! .Si pe sobolani în batista. . . Ma silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara. Eu li-s tata lor. Nu se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea. Pe coropisnite le scot cu zahar ars.Daaa.Pai cum e?! Astea le deosebeste de graminee...Viespile? Foarte simplu: pun mâna pe ele. Si îmi trebuie cutii mari. Eu i-am spus: .Nu distingeti? Nu sunt foioase.Cu fluturii îi mai greu.. da.Las-ca faci tu si fara cutii. Veneau vizitatorii. care râde. care stiu cu ce s-a ocupat Vulpe pe vremuri.

. compatimindu-ma în gând. Ma scoteau anevoie din cort. . Comandantul priveste mândru domnii..Ati vazut?... .. doctore. c-au venit vizitatorii. fac indiferent..Uite. cu cercetasii. Domnii ma privesc. . Eu vin bombanind. cinerare! 236 .. Când se pregateau sa plece.Ah. sunt numai niste biete himenoptere. Câteva exemplare din Nepa cinerare de toata frumusetea. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. . coleoptere si lepidoptere prost conservate. comandantul trimitea sa*ma cheme.. Specii rare am eu acasa.de vorba cu comandantul.Hai. domnii ar dori sa le arati colectia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful