Tao Sau Arta De A Iubi

Introducere. Prefaa. CAPITOLUL I. Despre Taoismul erotic. TAO i arta de a iu!i. A "nele#e calea artei de a iu!i. Tao rau "neles. Ade$%rata $oluptate a actului se&ual. Cum se "n$a% Tao. De'$oltarea sen'oriala. A "n$%a sa comunici. Tao nu se adresea'% numai !%r!ailor. Despre importanta unui !un partener. CAPITOLUL II. Despre istoricul taoismului erotic Dinastia (an. De la dinastia So)*ei la dinastia +in# Superstiii i $ampirism C,te$a noiuni care pot conduce la confu'ii. -,rsta an#oasei i a frustr%rii. CAPITOLUL III. S%rutul erotic i Tao. A$anta.ele s%rutului erotic. Stimularea erotica a femeii. Cum se s%ruta mai !ine. CAPITOLUL I-. Despre penetraie. O mie de lo$ituri amoroase. Puterea masculina poate fi considera!il crescuta. +odurile de penetrare. Profun'imea penetraiilor. -ariantele maestrului Soen. CAPITOLUL -. Despre po'iiile erotice ale actului se&ual Po'iiile erotice. /iec%ruia0 po'iia care "i con$ine Trecerea de la o po'iie la alta Po'iia superioara a femeii. A$anta.ele reciproce ale po'iiei superioare a femeii -ariante pornind de la po'iia superioara a femeii P%trunderea pe la spate Nimic nu "nlocuie te e&perienta personala CAPITOLUL -I. Despre e.aculare 1 te2nici de control.

CUPRINS:

Controlul e.acul%rii. +etoda de !loca.. +etoda moderna de !loca.. Te2nica compresiunii lui +asters i 3o2nson. Te2nica c2ine'a a compresiunii. Sfaturi pentru !%r!aii care dep% esc o anumit% $,rst%. /rec$enta e.acul%rii. -ariaia conform indi$i'ilor. 4.acularea prea rara. Despre e.acularea precoce. CAPITOLUL -II. Despre m%rimea i forma penisului 1 4&erciii pentru cre tere Atitudinea actuala +etoda lui 5on (ien CAPITOLUL -III. Despre respiraie i influenta sa asupra $ieii se&uale. I#iena se&uala Conclu'ii. Respiraia Tai)6i)6iuan i Calea artei de a iu!i 4&erciii respiratorii Ameliorarea or#anelor Tai)6i)6iuan. Tai)6i)6iuan ca te2nica de ap%rare. CAPITOLUL I7. Despre impotenta. -ictorie "mpotri$a impotentei. Teama ne"ntemeiat%0 nere'ona!ila de impotenta. Cum sa "n$in#i impotenta. Penetraia neri#ida. 8araniile oferite de metoda penetraiei neri#ide. CAPITOLUL 7. Despre lon#e$itate i actul se&ual. Lon#e$itatea i actul se&ual 9Calea artei de a iu!i: Raporturile se&uale i lon#e$itatea. Cultul modern al tinereii. 4.acularea la $,rsta matura. Controlul e.acul%rii i lon#e$itatea. Confluente 1 $,rste. Pre.udec%ile sociale. Le#%tura dintre o femeie t,n%r% i un !%r!at mai "n $,rst%. Atracia se e&ercita "ntotdeauna "ntr)un sin#ur sens. A$anta.ele uniunii dintre o femeie "n $,rst% i un !%r!at mai t,n%r. O alimentaie s%n%toas%. Conclu'ii 1 Tao i !%r!atul e&perimentat.

INTRODUC4R4. Tao sau arta de a iu!i. Dup% ce am citit cu oc2iul specialistului dar i cu oc2iul omului0 9sunt om i nimic din ce "mi este omenesc nu "mi este

necunoscut sau ru inos 1 e&cept,nd !ine"neles faptele ci$ice: m)am "ntre!at: C,nd occidentalii $or "nele#e pr%pastia enorma care este intre actul se&ual i contactul #enital;< Cel ce $a citi cartea i $a reu i s%) i scoat% din cap tendina de a considera raportul se&ual drept o performanta sporti$a "n care punctele de reper sunt: durata0 po'iiile0 num%rul partenerilor sau partenerelor= daca $a reu i sa "nelea#% ca preludiul nu este direct proporional dar mai ales str,ns le#at de cantitatea de alcool in#erata0 acela sau aceia care $or reu i sa spun%: Oamenii fac dra#oste0 iar animalele se "nmulesc. >n urma cu c,te$a luni0 "ntr)un inter$iu dat 'iarului #%l%ean studenesc ORI4NT?RI0 am susinut 9 i !ine"neles ca $oi susine "n continuare: pre'enta @i manifestarea instinctului de reproducere. Ca am pus de#etul pe rana0 a fost reacia pu!licului. Pe de alta parte0 tinerii care 9sa fiu iertat daca #re esc: mai mult au intuit dec,t au "neles corect ce am spus= iar pe de alta parte0 o minoritate adulta sau c2iar coapta !ine0 care au "neles cu un stil folosit tot mai des i "n $iaa 'ilnica sau politica "n a "nele#e ceea ce "i con$ine sau "i $ine !ine. -ai< Puritanismul fariseic al p%rinilor de fete pentru care inte#ritatea 2imenului "n noaptea nuntii repre'int% e&clusi$ #arania cinstei i casta a cur%eniei morale0 aceasta "ncep,nd cu anul de #ratie dup% Cristos @AAB. Cele sau cei care citesc aceste r,nduri cunosc metodele peda#o#ice de reali'are a acestui de'iderat0 care pe mine0 personal0 ma face sa #,ndesc la o e&presie a lui nenea Iancu: +on c2er0 daca asta nu)l t,mpit0 "nseamn% ca ma crede pe mine< De la acest inter$iu mi s)au tras multe ponoase0 c%rora le)am acordat importanta cu$enita "n orele mele de somn profund. Ceea ce tre!uie preci'at i considerat necesar pentru cititorul acestei c%ri0 sunt c,te$a elemente !anale 9pentru tarile "n care Uni$ersit%ile de +edicina au catedra de se&olo#ie iar e&amenul nu face parte din cele mai u oare: dar necesare ade$%ruri tiinifice. De la na tere suntem pro#ramai #enetic cu doua instincte fara de care e&istenta 1 nu numai a noastr% 1 dar a oric%rei $ieuitoare0 fie ea $ierme0 fluture0 peste0 crocodil0 porum!el0 #irafa0 etc ar fi imposi!ila= instinctul de conser$are i cel de perpetuare a speciei sau de reproducere. Instinctul de conser$are se manifesta prin foame0 sete0 furie0 atac0 frica i fu#a= iar cel de reproducere prin atracia fata de se&ul opus Primul se manifesta de la na tere pina la moarte0 al doilea0 desi pre'ent0 se manifesta de la pu!ertate pina la climateriu0 deoarece manifestarea sa necesita o serie de relee ci!ernetice intre creier i #landele se&uale care0 pe m%sura trecerii timpului0 se u'ea'%0 "m!%tr,nesc. Daca am "neles ce "nseamn% instinctul de procreere0 reali'area se poate face numai prin contact #enital i suntem perfect "ncadra!ili la scara 'oolo#ica a animalelor ne$erte!rate sau $erte!rate necu$,nt%toare sau il reali'am prin act se&ual ca sa putem c%p%ta denumirea0 m%car din acest

punct de $edere0 de oameni0 sau altfel spus animalele se "mperec2ea'% i oamenii face dra#oste. Acest lucru tre!uie "neles din pa#inile ce urmea'% acestor r,nduri. 4ste de necre'ut cum "n urma cu @CBB de ani0 "ntr)o 4uropa li!era0 deri$ata "n state i st%tulee0 "n care instinctul de conser$are 9foamea0 setea0 furia0 atacul0 frica i fu#a: erau considerate puncte de referina despre capacit%ile intelectuale ale indi$idului0 iar cel de reproducere nu dep% ea ca manifestare umana pe cel al animalelor0 este de neconceput0 spun0 ca "n C2ina sa e&iste o carte tip%rit% 9in condiiile de atunci: intitulata TAO 9Arta de a iu!i: care repre'int% dup% mine0 ca specialist0 un tratat de se&olo#ie. Nimic nu este uitat "n aceasta carte0 dar mai presus de toate este tratarea e$oluiei umane printr)un instinct. Citirea acestei c%ri tre!uie f%cut% "n ritmul unui trata0 pe "ndelete c2iar. Daca cititorul $a #%si amu'ante unele pasa.e0 nu pot dec,t s%)l spun: >napoi0 "n copac. Iar pentru cei mai "n $,rst%0 odat% cu ultima fila0 cred ca am putea murmura: De ce n)am anii tinereii i mintea mea de acum; +edic primar0 Dr. Iusc2ie$ici Dumitru. PR4/AD?. Sunt putini speciali ti occidentali care au #,ndit sa se aplece asupra se&olo#iei tradiionale c2ine'e ti i totu i acesta este un su!iect capti$ant0 interes,nd prin fora lucrurilor orice fiin% omeneasca adulta0 iar cultura c2ine'a0 care com!ina cu #eniu)l nee#alat raiunea cu romantismul0 are multe de spus "n acest domeniu. /ace e&cepie incompara!ilul Ro!ert $on 8uliE0 unul dintre cei mai mari speciali ti0 citat de mai multe ori "n cursul acestei lucr%ri. L)am "nt,lnit personal prima data "n @AFG0 "n timpul r%'!oiului= pleca "n Tc2on# 6in# cu pro!leme de afaceri0 ca repre'entant al Tarilor de 3os. A a$ut "ns%rcinarea de a tine discursul tradiional cu oca'ia c%s%toriei sale cu domni oara C2onci See)Son#0 cele!rata cu oca'ia festi$alului de cooperare tiinific%. +ai t,r'iu0 c,nd eram certat cu Taoismul i c%ut%rile lui intru lon#e$itate i nemurire0 am purtat o lun#a corespondenta care mi)a permis0 cred0 s%)l con$in# ca nu era nimic per$ers sau patolo#ic "n te2nicile se&uale descrise i prescrise de adepii Taoismului. Aceasta opinie se "nt,lnea cu propria sa opinie n%scut% din cunoa terea intima a literaturii c2ine'e0 ca $iaa se&uala "n C2ina0 de)a lun#ul $eacurilor0 a fost deose!it de s%n%toas%0 de!arasata de a!eraiile sadismului i ale masoc2ismului0 de o !o#%ie uimitoare "n in$enti$itatea amoroasa i d%ruirea reciproca. >mi amintesc cu placere cum mi)am cump%rat primul meu e&emplar din cea mai mare cule#ere de se&olo#ie c2ine'a. C2ron#)mei)6in# compilat cu -e)ta)2aei0 dintr)o li!r%rie din Leon)li tEan# PeEin "n @AHG. De atunci am aprofundat din nou aceste teme0 caci eli&irul interior al alc2imiei c2ine'e ti nu poate fi dislocat de te2nicile se&uale care "nlocuiau tot ce este rau i "ncercau sa prelun#easc% $iaa.

Ii apoi0 "n @AJG0 o noua stea a str%lucit pe firmament0 "n persoana prietenului nostru Tc2an#)Tc2an#)Lao 93oan C2an#: a c%rui carte asupra se&olo#iei c2ine'e ti o recomand cititorului profan. Cu un deose!it talent i erudiie a #%sit cu$inte potri$ite pentru a e&plica !%r!ailor i femeilor din lumea moderna o parte din "nelepciunea culturii c2ine'e i de a arata felul "n care aceasta se reflecta "n pro!leme suflete ti0 "n dra#oste0 "n se&ualitate. Desi tratea'% "n principal partea te2nica0 aceasta se "nscrie "ntr)un domeniu mai $ast0 oric,t de uimitoare ar fi pentru un occidental con$in#erea profunda a c2ine'ului ca nu e&ista nici o linie de demarcaie intre amorul sacru i cel profan. Aceasta este o carte care tre!uie scrisa. 3osep2 Need2an. Capitolul I. TAO i ARTA D4 A IUKI. Pentru a #u$erna oameni i a ser$i cerul0 nimic nu)l mai preios dec,t moderaia. Caci doar acela care practica moderaia $a o!ine Tao. Cel care $a o!ine Tao $a do!,ndi du!la re'er$a de $irtute. Cel care $a o!ine o du!la re'er$a de $irtute $a triumfa "n toate cele. Cel care $a triumfa "n toate cele0 nu $a cunoa te limite "n puterea sa. Lao Tsen)Tao)6in# 9Traducere din c2ine'a0 Paris: De doua mii de ani i mai !ine0 medicii taoi ti c2ine'i scriau c%ri sincere i e&plicite despre dra#oste i se&ualitate. Considerau raporturile se&uale necesare pentru s%n%tatea mentala i fi'ica a !%r!atului i a femeii i pentru !unastrarea lor. Posed,nd aceasta filosofie0 ei insistau asupra importantei tiinei i "ndem,n%rii "n dra#oste. Totul era astfel "nceput pentru a prelun#i !ra$ura0 succesele se&uale ale !%r!atului. Literatura i arta " i d%deau concursul0 ilustr,nd aceste te2nici. Un so capa!il de raporturi se&uale frec$ente i prelun#ite era mult mai iu!it dec,t unul t,n%r i frumos. Pentru medicii taoi ti0 a face dra#oste tine de ordinea naturala0 fireasca a lucrurilor. Contactele se&uale nu erau doar pl%cute i delecta!ile0 ci erau considerate ca fiind i'$or de s%n%tate i lon#e$itate. Pentru a conser$a eficacitatea amoroasa a prietenilor au fost definite i o serie de metode. S)a apelat la icono#rafia erotica at,t pentru a)l educa pe !%r!ai i pe femei0 c,t i pentru a le desc2ide apetitul. >n opera lor0 P2Llis i 4!er2ard 6ren2ausen citea'% un poem scris de Tc2an# (en# c%tre anul @BB dup% Cristos0 care e&plica unei tinere sotii cum sa utili'e'e manualul de erotica pentru ca noaptea nuntii sa r%m,n% memora!ila: Sa "nc2idem usa cea du!la0 sa "mpin#em '%$orul aurit0 Sa aprindem lampa0 ca sa umplem camera de str%lucire. +ai departe0 autorul descrie modul "n care se recur#e la arta erotica "n C2ina Antica. Tre!uie sa ne "ntoarcem c%tre literatura0 pentru a a$ea o idee despre felul "n care se foloseau al!umele cu desene= "ntr)unul din cele mai !une romane erotice ale Dinastiei +in#0 #%sim astfel de scrieri ale a$enturilor amoroase ale unui t,n%r in$itat i talentat 5eian#)C2an#. Acesta ia de ne$asta o t,n%r% frumoasa i cu !una educaie Meon)(sian# 9Parfum de 3ad 1

+,n#,ierea 3adului:. 4a nu accepta .ocurile amoroase dec,t pe "ntuneric i se opune oric%rei ino$aii care iese din rutina. +ai mult dec,t at,t0 t,n%rul so o!ser$a ca +ireasma de 3ad nu a.un#e niciodat% la or#asm "n timpul "m!r%i %rii con.u#ale. Pentru a remedia aceasta situaie0 soul decide sa cumpere un al!um cu ima#ini0 cu care spera s%) i educe sotia i s%)l sc2im!e atitudinea. A a cum era de a teptat0 +ireasma de 3ad refu'a la "nceput nu doar sa se lase influenat%0 dar m%car sa arunce o pri$ire la ilustraii. Termin,nd totu i prin a accepta sa le pri$easc%0 #2idata de soul sau0 at,t de puternica a fost impresia produsa de ta!louri asupra ei0 incit ea a de$enit apoi0 "ncetul cu "ncetul0 sotia p%tima %0 sen'uala i recepti$a0 dup% cum o arata numele sau. Atitudinea pe care o "nt,lnim0 "n mod o!i nuit0 "n Occident c,nd este $or!a despre icono#rafie sau de asa)pretinsa icono#rafie estetica nu e&ista "n C2ina Antica. Ro!ert $on 8uliE0 distins diplomat orietalist0 autor al -ieii se&uale a C2inei Antice studia'% i aceasta diferen% "n conceperea dra#ostei i a se&ualit%ii. Acesta scrie: Datorita0 pro!a!il0 acestei atitudini mentale0 c2ine'ii considerau actul se&ual ca o parte a ordinii Naturii= el nu era asociat niciodat% cu un p%cat sau culpa!ilitate morala0 astfel incit prin a!senta aproape totala a represiunii i reinerii0 $iaa se&uala a c2ine'ilor antici era o $ia% s%n%toas%0 lipsita de anomalii patolo#ice i de a!eraii care se "nt,lnesc at,t de des "n celelalte culturi $ec2i. -on 8luiE nu a fost doar interesat i mirat de modul "n care era pri$ita s "neleas% se&ualitatea "n C2ina "n acea epoca0 ci i $ec2iul concept al tiinei amoroase i)a reinut atenia. Aceasta raiune pe care noi o numim Tao al tiinei de a iu!i nu a fost pre'entata "ntr)un mod detaliat i precis cititorului occidental. La prima $edere0 Tao 1 Calea artei de a iu!i 1 pare o metoda foarte diferita de aproape toate concepiile occidentale0 "n materie de se&ualitate i te2nica amoroasa. Poate fi respins fara nici o forma de proces de con tiin%0 tot astfel cum occidentul a refu'at mult timp acupunctura acea necunoscuta0 folosita acum ca te2nica anal#estica de "nalt interes. Ast%'i0 dup% at,tea secole0 medicii r%m,n stupefiai "n fata re'ultatelor0 "ncerc,nd sa afle secretele. -on 8uliE spune ca teoriile Caii artei de a iu!i au format de)a lun#ul secolelor principiul fundamental al raporturilor se&uale "n C2ina i este interesant de constatat ca timp de mai mult de GBBB de ani s)a practicat pe lar# coitus re'er$atus fara stric%ciuni $i'i!ile pentru partener i pentru ni$elul de s%n%tate. -on 8uliE caut% sa dea do$ada de o!iecti$itate. 4ra ne$oit sa recunoasc% ca c2ine'ii erau o rasa solida care se perpetua "n ciuda practicilor se&ual aparent re$oluionare0 aspect pe care il considera i ast%'i Calea artei de a iu!i. Dar0 la fiecare noua descoperire a se&olo#ilor i sa$anilor occidentali0 perceptele lor de$in din ce "n ce mai accepta!ile. Principiile eseniale ale lui Tao 1 Controlul e.acul%rii0 importanta or#asmului feminin0 "nele#erea faptului ca or#asmul masculin i e.acularea nu sunt unul i acela i lucru0 se "nscriu acum "n re$endic%rile mi c%rii Taoiste0 precum i "n lucr%rile tiinifice ale lui 6insen. Pe m%sur% ce aceste teorii " i

#%sesc audienta asupra cititorilor occidentali0 concepia asupra dra#ostei i a se&ualit%ii0 implantata de at,ta creme "n C2ina " i reia $ec2iul elan. >n timpul "n care -on 8uliE scria cartea0 a fost minat de dorina de a afla cum cercetarea actului $enea sa confirme "n$%%turile c%rii lui Tao0 Calea artei de a iu!i. S%)mi fie permis totu i de a relata descrierea celor cinci semne re$elatoare ale or#asmului feminin0 a a o $om #%si "n Minsin#)Man#. Cele cinci semne caracteristice menionate de -on 8uliE au fost acelea i de doua mii de ani0 deoarece "ntr)un dialo# dintre "mp%ratul Tc2uan#)Di i principala sa perceptoare0 San)nu0 ele se rele$a astfel: >mp%ratul: Dup% ce poate !%r!atul sa recunoasc% daca femeia a a.uns la or#asm; San)nu: 4&ista cinci semne0 cinci dorine i 'ece indicaii. K%r!atul tre!uie sa o!ser$e aceste semne i sa acione'e "n consecin%. Iat% care sunt cele cinci semne: La fata se "nro e te i urec2ile "i sunt calde. Acest semn arata ca spiritul ei este a,at la ideea contactului amoros. K%r!atul poate face actul u or0 ca "n .oaca. -a a.un#e foarte putin "n profun'ime i $a a tepta reaciile ei. Nasul este umed de transpiraie0 iar $,rfurile sinilor $or fi tari. -,rful de 3ad poate fi introdus "n -alea ad,nc% 9$ul$a:0 dar nu prea mult. K%r!atul tre!uie sa a tepte ca dorina femeii sa fie mai ar'%toare0 "nainte de a p%trunde mai ad,nc. Atunci $ocea ei de$ine mai r%#u it%0 ca i cum ar a$ea #,tul uscat0 dorina ei a crescut. /ata tine oc2ii "nc2i i0 lim!a este $i'i!ila0 poate fi au'ita #,f,ind. >n acest moment0 Ti.a de 3ad a !%r!atului se poate mi ca li!er. Comuniunea lor se "ndreapt% spre e&ta'. Perla Rosie 9$ul$a ei: de$ine alunecoasa0 iar focul dorinei ei se apropie de 'enit= la fiecare mi care a !%r!atului atin#e eflu$ii !o#ate. Ti.a de 3ad a !%r!atului atin#e u or -alea Castanei. Apoi poate efectua lo$ituri0 una "n dreapta0 una "n st,n#a0 una lenta0 una rapida0 sau cum i se $a p%rea mai !ine0 li!er. Atunci c,nd picioarele se $or ridica destul de sus pentru a "nl%nui !%r!atul0 $%paia o atin#e la cel mai "nalt #rad. /emeia "i "ncon.oar% talia cu picioarele i cu am!ele m,ini il tine de dup% umeri. Aceste doua semne "i indica !%r!atului ca tre!uie sa lo$easc% mai ad,nc "n -alea Castanei Profunde 9N de#ete:. Aceste lo$ituri il $or face sa simt% "n tot corpul satisfacii totale. Desi o!ser$aiile practicate "n acea $reme sunt e&primate "ntr)un lim!a. "nflorit i poetic mai de#ra!% dec,t clinic0 nu tre!uie pusa la "ndoial% serio'itatea autorilor "n acest domeniu. 4i considerau ca s%n%tatea mintala i fi'ica0 lon#e$itatea0 erau str,ns le#ate de comportamentul se&ual. Dra#ostea i se&ualitatea considerau o ramura importanta a medicinii. Aciunea lor !enefica nu mic orea'% cu nimic placerile care re'ulta de aici. Nu tre!uie deci sa ne miram ca aproape toi marii medici c2ine'i su!scriu la aceasta filosofie. Pe de alta parte0 au e&istat c,i$a taoi ti timp de mii de ani0 incit faptul ca e&ista di$erse metode pentru do!,ndirea lon#e$it%ii nu ne $a surprinde. >n linii #enerale0 se distin# doua scoli: 1 prima pune accentul0

"ndeose!i0 pe eli&irul e&tern0 a doua crede0 mai ale0 "n $irtuile eli&irului intern. Taoi tii eli&irului e&tern erau alc2imi ti care cercetau0 neo!osii0 !%uturile purificatoare0 capa!ile sa le #arante'e eternitatea. Adepii eli&irului intern ar%tau mai mult realism i prudenta. 4i considerau ca te poi "ncrede mai de#ra!% "n ceea ce face parte inte#ranta din indi$id i ca e&ista "ncredere suficienta pentru prelun#irea $ieii. Nu e&ista un e&emplu mai !un "n spri.inul acestei teorii dec,t acela al cele!rului medic Soen)se)mo0 care a tr%it mai mult de un secol0 din HO@ pina "n NOG. Parti'an con$ins al eli&irului intern0 recur#e la medicamente0 dar atunci c,nd toate celelalte tratamente e uaser%. Nu $om e&plica "n detaliu teoria eli&irului e&tern i cercet%rile le#ate de purificarea compu ilor i metalelor de transformarea lor "n pl%cue de aur. Dimpotri$%0 $om e&amina cu atenie teoria eli&irului intern0 din care Calea artei de a iu!i constituie partea esenial% 4li&irul intern "ntreine raporturi str,nse cu psi2icul. De e&emplu0 controlule e.acul%rii se do!,nde te0 "n principal0 pornind de la acti$itatea cere!rala. Un proces identic ne "n$a% sa respiram corect. Dar0 !ine"neles0 nu este $or!a doar de creier. Adeptul eli&irului intern tinde sa reali'e'e0 "n m%sura "n care este posi!il0 perfecta coordonare a spiritului i a trupului. A.un#e aici printr)o disciplina foarte precisa. Al doilea factor important al eli&irului intern consta "n conser$area sau economisirea unui anumit num%r de lucruri0 la care spiritele tiinifice pot 'im!i i pe care u le iau "n serios. Pe m%sur% ce timpul trece0 aceste practici 1 care la prima $edere par stupide 1 ale taoismului0 demonstrea'% ca0 una dup% cealalt%0 sunt !ine intenionate. -om $or!i mai t,r'iu de sperma0 dar transpiraia de ne$oie de a economisi $ine sa soluione'e "ntr)un mod interesant cele spuse mai sus. Ani de)a r,ndul0 fi'iolo#i occidentali au recomandat $irtuile e&erciiului i ale sudorii care re'ulta de aici. Dar cine a citi lucrarea de $ul#aritate scrisa de +osc2ouse0 este poate primul fi'iolo# occidental care a declarat ca indi$idul nu tre!uie s%) i c2eltuiasc% transpiraia. Dup% el0 un indi$id transpira c,nd a dep% it pra#ul o!oselii. Iar un taoist $a ad%u#a ca transpiraia a!undenta este do$ada si#ura ca acea persoana nu a "n$%at sa se destind% suficient. Nu $om '%!o$i asupra acestei teme a eli&irului intern i e&tern0 dar cititorul dornic a "nele#e despre ce este $or!a $a #%si toate informaiile dorite "n $olumul - al lucr%rii lui 3osep2 Need2am: Itiina i ci$ili'aia "n C2ina. A >ND4L484 CAL4A ART4I D4 A IUKI. Nici medicamentele0 nici sarcina0 nici saltul spiritual nu $or putea prelun#i $iaa cui$a daca acesta nu $a "nele#e Calea artei de a iu!i i nu o $a practica. @. Trei principii eseniale ale lui Tao distin# Calea artei de a iu!i de altele referitoare la se&ualitate i este necesar de a le "nele#e !ine "nainte de a le pune "n practica 9se $a #%si o anali'a mai detaliata a acestor noiuni "n pa#inile urm%toare:. Prima idee este ca !%r!atul tre!uie sa "n$ee sa determine inter$alul intre doua e.acul%ri0 care corespund $,rstei i condiiei sale fi'ice. A doua idee implica o punere "n discuie "n mod re$oluionar a conceptelor occidentale "n materie de se&ualitate. C2ine'ii nu considerau ca

e.acularea 1 mai ales atunci c,nd nu este controlata 1 constituie pentru un om e&ta'ul suprem. Odat% ce a "neles acest lucru !%r!atul poate descoperi "n raporturile se&uale alte placeri mai rafinate0 su!tile. >n sc2im!0 "i $a mult mai u or sa controle'e emisiunea spermei. Aceasta a doua noiune decur#e direct din dialo#ul dintre Son)nosi i P2on#)Tso0 citat "n reconsiderarea e.acul%rii. >n ceea ce pri$e te a treia idee capitala0 dintr)o modalitate diferita0 este importanta or#asmului femeii. Aceste trei idei constituiau !a'a $erita!ila a filosofiei amoroase a C2inei Antice 9 i nu numai:. 4le permiteau !%r!atului i femeii sa fac% dra#oste c,t de mult doreau i c,t de des0 dar au dat C2inei Antice o li!ertate se&uala i o naturalee "n practicile amoroase ce au "nflorit "n toate epocile taoismului. Taoi tii considerau ca armonia se&uala permitea participarea fiinei omene ti la ener#ia infinita a naturii0 c%reia "i atri!uiau0 de asemenea0 o coloratura se&uala. Astfel0 p%m,ntul era feminin0 Min)ul iar cerul era masculin0 Man#)ul. Interaciunea acestor doua elemente formea'% "ntre#ul 1 TOTUL. Prin e&tensia i "mperec2erea lor0 !%r!atul i femeia formea'% UNITAT4. G. Rolul femeilor. De la "nceput femeile au .ucat un rol considera!il "n filosofia C2inei Antice. 4le ocupau un rol esenial "n calitate de sf%tuitoare ale "mp%ratului0 care le punea "ntre!%ri "n pri$ina Caii artei de a iu!i. >n aceste dialo#uri se folose te un $oca!ular cu ima#ini fermec%toare. Astfel0 penisul de$ine Ti.a de 3ad 9Mu2en#:0 $ul$a 1 Korta de 3ad 9Mumen:. 4ste interesant de notat "n aceasta pri$in%0 ca "n C2ina Antica termenii se&uali nu erau niciodat% $ul#ari'ai0 cum se "nt,mpl% ast%'i. Datorita atitudinii lor desc2ise i fara comple&e0 c2ine'ii erau incapa!ili de a folosi cu$inte ur,te. C. Importanta actului se&ual. Dialo#ul urm%tor e&tras din Son)nu 6in# arata importanta acordata de $ec2ii taoi ti actului se&ual: >mp%ratul (ouan#)Di: +a simt o!osit i "mi lipse te armonia. Inima mea este trista i plina de apre2ensiune. Ce tre!uie sa fac; Son)(u: Orice sl%!iciune a !%r!atului tre!uie sa fie atri!uita unui mod defectuos de a face dra#oste. /emeia este mai puternica dec,t !%r!atul0 datorita se&ului i constituiei ei0 tot a a cum apa este mai puternica dec,t focul. Cei care se "nele# "n le#%tur% se&uala sunt ni te !uc%tari iscusii0 care stiu sa amestece cele cinci arome 9simuri: "ntr)o m,ncare sa$uroasa. Cei care cunosc arta Minului 9principiul feminin: i a Man#ului 9principiul masculin:0 pot amesteca cele cinci placeri i face astfel sa o!in% o !ucurie celesta. Cei care i#nora aceasta arta0 $or muri "ntr)o moarte prematura0 fara a fi tr%it "ntr)ade$%r $oluptatea dra#ostei. Acesta este lucrul de care maiestatea $oastr% tre!uie sa se p%'easc%. Dialo#ul continua cu un sfetnic masculin (suan)nu: >mp%ratul: Son)nu m)a "n$%at sa reali'e' armonia dintre Min i Man#. -reau sa stiu ce ai tu de spus "n aceasta pri$in%0 astfel incit sa continui ceea ce m)a "n$%at. (suan)nu: Tot ce este $iu "n uni$ers este creat prin armonia dintre Min i Man#. Atunci c,nd Man# este "n armonie cu Min0 toate pro!lemele sale sunt re'ol$ate0 iar c,nd Min deine comanda Man#ului0 toate o!stacolele

care se "nal% "n fata femeii dispar. Un Min i un Man# tre!uie s%) i acorde ne"ncetat o asistenta mutuala. Astfel !%r!atul se $a simi ferm i $i#uros. /emeia $a fi #ata s%)l primeasc% "n sufletul ei. Am,ndoi $or fi astfel "n comuniune i se $or 2r%ni din secreiile lor reciproce. >mp%ratul: Dup% ce poate un !%r!at sa recunoasc% daca focul dorinei este puternic la femeie i ca aceasta $a a.un#e la or#asm; (suan)nu: 4&ista 'ece indicaii= !%r!atul tre!uie sa le o!ser$e i sa tie ce sa fac%. Iat% care sunt cele 'ece semne: @. /emeia "ncon.oar% !%r!atul cu m,inile sale0 "n timp ce partea inferioara a corpului ei se anina. 4a "ncearc% s%)l e&cite0 atin#,ndu)l cu lim!a. Prin aceasta "i arata ca dorina ei este ardenta. G. Corpul ei parfumat este cald0 picioarele "ntinse i respira puternic pe n%ri. Prin aceasta "i arata dorin% ca el sa "nceap% sa mi te mem!rul "n ea. C. 4a " i desface palmele i se .oaca cu Ciocanul de 3ad adormit al !%r!atului. Prin aceasta ea "i arata ca "i este foame de el. F. Oc2ii i sprincenele ei sunt mo!ile. /emeia emite sunete #uturale i il tac2inea'% u or pe !%r!at. H. Cu am!ele m,ini ea " i dep%rtea'% picioarele i desc2ide lar# Poarta de 3ad. Prin aceasta ea "i arata ca placerea ei este deose!it de mare. N. I se "ntre$ede $,rful lim!ii ca "ntr)o somnolenta sau "ntr)o !eie u oar%. Acesta este semnul ca $ul$a c2eama lo$iturile alternati$e 1 superficiale0 profunde0 aduse cu $i#oare i ad,nci. J. Cu picioarele "ncordate pina la $,rfurile de#etelor ea "ncearc% sa retina Ciocanul de 3ad0 dar ea nu tie "n ce fel dore te lo$iturile lui. >n acela i timp murmura cu $oce .oasa. Prin aceasta indica faptul ca +area Minului urca din ad,ncuri. O. Deodata are tot ce " i dore te i lo$iturile lui. >n acela i timp murmura cu $oce .oasa. Prin aceasta indica faptul ca nu $rea ca !%r!atul sa se opreasc%0 deoarece ea mai are inca ne$oie de el. A. Duiosul sentiment de $oluptate su!'ista inca0 +area Minului este pre'enta. /emeia str,n#e puternic !%r!atul. Prin aceasta arata ca inca nu a a.uns inca la or#asm. @B. >ntre#ul corp este fier!inte i umed de transpiraie. +,inile i picioarele se destind0 prin aceasta arata ca este satisf%cut%. A atins culmea placerii. Preci'ia detaliilor nu las% nici o urma de "ndoial% "n pri$ina ateniei cu care medicii taoi ti s)au aplecat asupra aceste pro!leme0 iar unele o!ser$aii las% sa se "nelea#% ca0 "n scopuri tiinifice0 o a treia persoana era "n mod cert pre'enta pentru a nota reaciile femeii0 "n fiecare fa'a a cupl%rii. Tot astfel0 anumite po'iii erotice necesitau a.utorul participanilor i tre!uia i "n acest ca' sa se recur#% la unele o!ser$aii "n timpul edinelor erotice. TAO RAU >ND4L4S. +ulta $reme0 Calea artei de a iu!i a fost imperfect "neleas% "n occident. +ulti autori au conferit interpret%ri #re ite i au adus denumiri care nu corespundeau niciodat% e&act cu realitatea. Sa enumeram denumirile cele mai cunoscute: A. Coitus re'er$atus: 4ste0 cronolo#ic0 prima e&presie in$entata de occidentali cu secole "n urma. Centrata prea str,ns pe un sin#ur aspect0 al

Caii de a iu!i0 ea crea'% confu'ii. Denumirea nu aplica0 printre altele0 sfaturile date de Tao asupra inter$alelor re#ulate care tre!uie sa separe emisiunea spermei0 "n funcie de $,rsta !%r!atului0 de for% i condiia masculina. K. Continenta masculina: Acest termen a ap%rut "n Oreida. 4ste $or!a de raporturi se&uale "n care este a!senta orice emisiune de sperma0 e&cept,nd ca'urile de procreere. C. 6are''a: Se desemnea'% prin acesta o forma e&trem de pasi$a a contactului se&ual0 identificata pe nedrept cu arta de a iu!i "n C2ina Antica0 "ntr)o carte de r%sunet "n anii GB0 C%s%toria perfecta. Autorul sau0 T. (. $an de -elde0 critica aici te2nica $ul#ari'ata la "nceputul secolului de +arie Stopes0 "n cartea sa +arried Lo$e. De fapt0 6are''a nu se aseam%n% nici pe departe cu Calea artei de a iu!i0 f%c,nd e&cepie doar "n pri$ina prescrierilor pentru indi$i'ii sl%!ii i $,rstnici0 atunci c,nd se recomanda sa adopte o metoda mai pasi$a0 care sa le permit% sa tra#a inca profit de unirea intre Min i Man#. Dar Tao nu sf%tuie te0 "n nici un ca'0 pasi$itatea la indi$i'ii mai tineri0 care se !ucura de s%n%tate "nfloritoare i de $i#oare. 6aren''a0 a a cum este descrisa de +arie Stopes consta "n m,n#,ieri urmate de un coit foarte calm i pasi$0 fara emisiune de sperma. D. +istica din Coitus re'er$atus sau a "m!r%i %rii re'er$ate este o e&presie utili'ata de R. (. $on 8uliE "n lucrarea II0 -iaa se&uala "n C2ina Antica. Din nefericire0 -on 8uliE nu a "neles "n "ntre#ime su!iectul. 4. Artele tantrice 9sau tantrismul: sunt i ele0 adesea0 confundate cu Calea artei de a iu!i. Tantrismul a suferit influenta lui Tao0 caci i practica s)a n%scut din el0 dar diferite scoli au luat o orientare diferita. /. ImsaE 9sau IsmaE: este o te2nica despre care tim foarte putin. Din etimolo#ia cu$,ntului0 insa 1 a pastra0 a retine 1 se pare ca principiul este acela de a retine emisia de sperma. Daca il credem pe Slater0 Ali 62an putea sa se controle'e at,t de mult i oric,te raporturi se&uale ar fi a$ut0 nu e.acula dec,t de doua ori pe s%pt%m,n%. Conceptele taoiste par a fi prea ciudate pentru a putea fi "nelese. Noi acceptam ast%'i fara nici o dificultate ideea freudiana0 conform c%reia s%n%tatea mentala este str,ns le#ata de o $ia% se&uala satisf%c%toare i ca orice ne$ro'a este "nsoit% de un conflict se&ual 1 ceea ce cu mii de ani "n urma recuno teau dasc%lii Caii artei de a iu!i. AD4-?RATA -OLUPTAT4 A ACTULUI S47UAL. Ade$%rata $oluptate a actului se&ual este e&ta'ul a doua corpuri i a doua suflete care se unesc i comunica "n aceea i stare poetica. Odat% ce a #%sit partenera ideala0 !%r!atul tre!uie sa "ncerce s%)l fac% cunoscut acest e&ta'0 "ntr)un climat c,t se poate de poetic posi!il. +asters spunea "ntr)un inter$iu ca e$ita cu$,ntul dra#oste pentru ca scrisul acestui cu$,nt este diferit la fiecare indi$id i nu $roia sa intre "n consideraii de ordin semantic. /rec$ent admirator al cercet%rii pe care a "ntreprins)o "mpreun% cu 3o2nson i al lucr%rilor pe care le)au pu!licat laolalt%0 nu il urmea'% totu i la acest punct. Adepii Caii artei de a iu!i stiu ca dra#ostea i se&ualitatea nu pot fi separate. Dra#ostea fara placerea simurilor este frustranta i nes%n%toas% i e lipsita de armonia esenial% dintre Min i Man#0 care confer% $ieii calm i s%n%tate.

Pe de alta parte0 raporturile se&uale "n care dra#ostea este a!senta duc la o simpla funcie !iolo#ica i nu ne apropiem deloc de ea0 de aceasta lini te "mp%rt% it%0 de care toi a$em ne$oie. Raporturile se&uale i or#asmul pot constitui "n ele insele placeri aprecia!ile0 dar nu este $or!a0 "n ceea ce ne pri$e te0 de e&ta'ul la care a.un#e autentica simultaneitate0 a dra#ostei i a !ucuriei fi'ice. Unele femei0 pot a.un#e0 de e&emplu0 la or#asm "ncruci ,nd picioarele i str,n#,nd coapsele. Dar oare au "n acest fel o satisfacie profunda; Acesta este un act care pri$e te doar se&ul0 fara nici un fel de c%ldur%0 de comunicare0 pe scurt0 de armonie Min i Man#. >n acela i fel0 un !%r!at c,nd face dra#oste0 nu tre!uie sa dea impresia ca se mastur!ea'%. Cum poate fi definita ade$%rata dra#oste0 ade$%rata $oluptate amoroasa; Putem sa o "ncerc%m sa o descriem0 spun,nd ca seam%n% cu !ucuria profunda pe care o tr%ie ti atunci c,nd sa$ure'i "ntrea#a "nflorire a naturii "ntr)o $ale de munte0 "n luna mai. Sau c,nd "noi "n mi.locul cascadei Lou)c2an0 cu fata la sciteierea lacului Pou)Lan#. Sau c,nd asculi ciripitul !ot#rosului "n fata splendorii +untelui 9+arelui: Canion0 "n purpuriul unui apus de soare0 are urmea'% dup% ploaie. Ceea ce "ncercam sa spunem tinerilor amani este aceea ca tre!uie sa culti$e i sa perfecione'e o arta de a iu!i0 impre#nata de $oluptate0 din care sa nu lipseasc% poe'ia. Odat% ce am #ustat !ucuriile acestui e&ta'0 ima#inea noastr% despre dra#oste i se& se ameliorea'% considera!il. Se "nele#e ca unui adolescent de @N ani "i $a fi #reu sa controle'e e.acularea. CU+ S4 >N-AD? TAO. Cu$intele tandre i $ocea calda "i $or tre'i. Pe cei romantici0 Iar Mi)2on# $a fi impresionat i toate cele care sunt sen'uale. 95on 1 (ien: 4ste relati$ u or de "n$%at Tao0 Calea artei de a iu!i0 daca se accepta de la !un "nceput ideea ca implica concepte diferite de ideea occidentala. Posedam toi un asentiment de pre.udec%i de care este #reu sa ne de!arasam. Ne tre!uie ar#umente puternice pentru a ie i din o!iceiurile noastre. Dar Tao ne ofer% !une moti$e pentru a ne sc2im!a c,te$a din ideile noastre despre a face dra#oste. De e&emplu0 multe femei refu'a sa se #,ndeasc% "n termeni de arta sau de te2nica atunci c,nd este $or!a de raporturi se&uale. Ii au dreptate. Aceasta ar "nsemna0 practic0 a ne referi la o metoda pe care ar aplica)o din profesionalism sia ceasta idee este o insulta pentru femei. O te2nica lipsita de c%ldur%0 de sentimente sau de emoie0 omoar% raporturile se&uale. Dimpotri$%0 taoi tii c2ine'i recomanda at,t o atitudine plina de tandree i delicatee fata de dra#oste i se&ualitate0 su!liniind cu aceea i insistenta i delicatee importanta artei de a iu!i. Ii considera ca pentru a face !ine lucrurile tre!uie sa tii cum sa acione'i. Daca $rei sa c,ntai la pian0 de e&emplu0 tre!uie sa e&ersai de#etele "n fiecare 'i. Daca $rei sa pictai !ine0 $ei "ncepe prin compo'iie i desen. >n acela i fel0 !%r!aii i femeile tre!uie sa "n$ee sa se iu!easc%0 daca $or sa fie

!uni parteneri. Kal'ac scria cu mai mult de un secol "n urma ca amanta nee&perimentata seam%n% cu o maimu% care "ncearc% sa c,nte la $ioara. Nu a #re it deloc. Un amant ne"ndem,natic poate da unei femei impresia de a se mastur!a doar0 "n $a#inul unei femei. Ceea ce 8ermaine 8reer traduce astfel "n cartea sa /emeia: Atunci c,nd unui !%r!at "i e ru ine sa se mastur!e'e sin#ur i se folose te de o femeie ca de un instrument de satisfacie se&uala0 ceea ce nu este prea diferit de mastur!aie0 cu sin#ura diferen% ca friciunea re'ultata din contactul cu or#anul feminin i ca e.acularea se produce "n $a#in i acesta transfera ru inea asupra femeii. K%r!atul o considera ca pe un recipient "n care a transmis sperma0 un fel de scuip%toare de la care se "ntoarce cu de'#ust. K%r!atul este sf%tuit prin Tao s%) i "m!un%t%easc% tiina lui erotica0 pentru a fi capa!il s%) i satisfac% partenera i de a sa$ura placerea pe care i) o ofer% Satisfacia0 "n sensul taoist al cu$,ntului. Aceasta nu re'ida din placerea imediata0 aceasta are un sens mai profund0 mai metafi'ic i su!"nele#e ca am,ndoi partenerii sa o!in% o s%n%tate reciproca. Atunci c,nd Tao al artei de a iu!i $or!e te de o te2nica nu este $or!a doar de talentele de a efectua penetraii determinante i de a controla e.acularea0 ci de utili'area tuturor simurilor pentru a par$eni la o armonie $erita!ila intre Min i Man#. Actul se&ual nu este ce$a pur i simplu mecanic0 el repre'int% o e&perienta totala. Un pianist $a a.un#e la o di#itaie remarca!ila0 dar nu la ima#inaie0 $a de$eni un artist autentic. Iar dra#ostea se&uala care duce la e&ta' seam%n% mult cu acesta. D4P-OLTAR4A S4NPORIALA. Suntem0 cu toii $ictime0 "ntr)o anumit% m%sur%0 a trecutului nostru puritan i al caracterului pre'ent al pre'entului nostru. Tre!uie sa "n$%%m0 de e&emplu0 sa utili'am simul mirosului0 care constituie0 poate0 dup% simul atin#erii0 simul esenial al dra#ostei. Suntem !om!ardai fara "ncetare de pu!licitatea pentru deodorant destinata tuturor p%rilor0 l%udate "ndelun#= oric,t de des facem du uri i ne frecam cu s%punuri fine0 incit a$em aproape mirosul plasticului ie it din u'ine0 aceasta nu poate "nlocui mirosul natural. Am uitat ca0 prin natura lor0 !%r!aii i femeile sunt atra i instincti$ unii fata de alii prin mirosul natural specific. Suntem adesea mai e&citai de mirosul partenerului dec,t de tot restul. Un anume parfum al pielii0 al parului0 al #urii0 al or#anelor #enitale0 pot fi e&trem de $oluptoase i sa e&cite "n cel mai "nalt #rad pe acela sau pe aceea ale carei #usturi sunt de acord cu #usturile. Ii acest element e&plica0 "n parte0 ceea ce se)nele#e prin alc2imie se&uala. 4&ista0 desi#ur0 unii indi$i'i pe care mirosul puternic i a#resi$ al $a#inului "i de'#usta. Totu i se "nt,mpl% ca0 elimin,nd aceste mirosuri printr) un e&ces de $apori'are i de i#iena0 sa distru#em ec2ili!rul natural al secreiilor i al florei $a#inale0 ceea ce poate pro$oca o infecie. Nu ne opunem i#ienei elementare0 ci dimpotri$%0 $om spune0 pur i simplu0 ca la ma.oritatea oamenilor0 !%r!ai i femei0 o i#iena simpla i o cur%enie meticuloasa sunt suficiente. Simul palpatului are0 de asemenea0 ne$oie sa fie de'$oltat. >n epoca $ictoriana0 oamenii " i p%strau 2ainele pe corp c,nd f%ceau dra#oste. Sin#urul

contact corporal direct era cel al #landelor se&uale. +ulti dorm ast%'i #oi0 dar raporturile se&uale sunt reduse0 adesea0 doar la contactul #enital. >n acest #en de raporturi mecanice i actul se&ual unde inter$ine "ntre#ul corp i toate simurile0 e&ista o pr%pastie. Contactul corpului este esenial pentru !%r!ai0 c,t i pentru femei0 "ntr)un raport erotic "ntr)ade$%r satisf%c%tor. Actul se&ual tre!uie sa fie armonios intre cei doi parteneri0 o cola!orare str,ns%0 "n care m,inile i celelalte parti ale corpului dau i primesc placerea. >n timpul actului se&ual0 nu tre!uie sa $a oprii de a $a m,n#,ia reciproc0 pina $ei o!osi am,ndoi i #ata sa adormii. La femei0 sinii i clitorisul constituie0 "n #eneral0 punctele cele mai sensi!ile. Dar nu le m,n#,iai imediat. O femeie poseda i alte 'one sensi!ile "n 'ona coloanei $erte!rale. de la cap pina la solduri i la coapse. Aceste puncte sunt diferite la fiecare femeie dar cele mai r%sp,ndite sunt urec2ile0 ceafa i mi.locul0 mai ales la spate. Contactul repetat al a!domenului !%r!atului cu a!domenul femeii este una din cele mai mari placeri ale actului se&ual. La !%r!at0 'onele cele mai sensi!ile0 "n afara penisului0 sunt interiorul urec2ii i0 "n anumite ca'uri0 pieptul. La HH Q dintre !%r!ai0 apro&imati$0 $,rful sinilor este sensi!il. Putei m,n#,ia0 de asemenea0 interiorul coapselor. Unul dintre secretele m,n#,ierilor consta "n a r%m,ne "n contact pe toat% lun#imea corpului i "n toate punctele cu putin%. Contactele erotice nu tre!uie sa fie statice0 l%sai m,inile sa e&plore'e corpul partenerei0 "n timp ce corpul dumnea$oastr% raspunde modific%rilor su!tile ale respiraiei i mi c%rilor ei. La "nceputul "nt,lnirilor erotice0 femeia tre!uie sa m,n#,ie tot corpul partenerului0 sa nu r%m,n% doar la m,n#,ierile penisului. Cu e&cepia ca'ului "n care m,n#,ierea lui Man# il e&cita foarte rapid. Pe de alta parte0 contactul se&ual prelun#it nu este suficient pentru a suscita erecia partenerului sau0 ea " i $a concentra atenia aspra penisului. K%r!aii reacionea'%0 "n funcie de $,rst%0 la m,n#,ierea or#anelor #enitale. Penisul unui !%r!at t,n%r0 este0 "n #eneral0 mai sensi!il i mai prompt "n a e.acula. Tre!uie m,n#,iat u or i pe toat% lun#imea. Ap%sai u or partea situata "n apropierea #landului sau e$itai #landul. Penisul unui !%r!at mai putin t,n%r poate fi m,n#,iat cu mai multa $i#oare. La el erecia i e.acularea necesita mai mult timp. Cel mai !un mi.loc de a proceda0 pentru a produce erecia la un !%r!at mai "n $,rst%0 consta "n a)l m,n#,ia penisul cu am,ndou% m,inile. 4le il $or stimula fara #reutate0 caci !%r!atul este0 "n #eneral0 foarte prin presiunea celor doua m,ini reunite i care e$oca intrarea $a#inului. A$ei #ri.a sa nu tra#ei prea mult de prepu0 caci daca partenerul dumnea$oastr% nu este circumscris0 aceasta "i poate pro$oca o iritaie. Insistai mai mult pe #land i pe testicule. /emeia0 inca no$ice i#nora "n mod o!i nuit testiculele i scrotul0 "n timp ce femeia e&perimentata le cunoa te importanta. Unui !%r!at mai "n $,rsta "i place sa le simt% m,n#,ierea. /acei)o u or. Cel mai !un mod de a proceda consta "n a "ncercui scrotul cu mina i a)l m,n#,ia0 "n acela i timp cu r%d%cina penisului. Orice atin#ere n)o facei niciodat% prea tare.

La un !%r!at t,n%r0 acest tip de stimulare poate fi repetat0 poate pro$oca placerea0 fii deci prudenta. -ei a$ea re'ultate mai !une daca m,n#,ierile sunt u oare i tre!uie sa tii ca reaciile difer% "n funcie de indi$i'i. Unii sunt at,t de e&citai de aceste m,n#,ieri incit placerea este instantanee0 "n timp ce la alii ea nu reu e te sa pro$oace o erecie totala. K%r!atul tre!uie sa ai!% #ri.a de nete'imea i de cur%enia m,inilor sale. Puine sunt acele femei c%rora le place sa fie m,n#,iate de ni te m,ini !rutale. Cea mai mare parte ar spune0 ca i +arlene Dietric2: Toi !%r!aii ade$%rai sunt tandri. /ara tandree un !%r!at de$ine neinteresant. Amintii) $% ca m,inile $a e&plorea'% locuri sensi!ile. +ulte femei sunt o!i nuite cu m,n#,ierile pe clitoris i nu pot a.un#e la punctul culminant al e&citaiei i al or#asmului fara a.utorul acti$ i delicat al de#etului. De#etele aspre sau murdare pot fi la ori#inea unei iritaii sau a unei infecii. Unele femei au ne$oie sa le fie m,n#,iai sinii pentru a a.un#e la or#asm. Putei sa "nt,lnii o femeie care detesta orice fel de stimulare. Dumnea$oastr% tre!uie sa tii sa descoperii ce anume "i face placere fiec%reia. Contactul corporal total o $a e&cita "n cel mai "nalt #rad0 dar poate nu $a suporta de#etele dumnea$oastr% pe $ul$a. Acest tip de femeie pare sa fie deose!it de atr%#%toare pentru !%r!aii c%rora nu le place e&citaia manuala. A >N-?DA SA CO+UNICI. Tre!uie sa "n$%%m sa ne m,n#,iem reciproc0 dar i sa comunicam. Nu este $or!a doar de ce spunei i nici de modul $ostru de a spune. 4ste deose!it de ade$%rat0 mai ales "n materie de raporturi se&uale. /reud a ar%tat "n ce m%sur% comportamentul se&ual i raportul se&ual " i au r%d%cinile "n cea mai "ndep%rtat% copil%rie i suntem condiionai de !linda m,n#,iere a mamei i de $ocea ei lini titoare. Industria spectacolului a apreciat "ntotdeauna la .usta ei $aloare o $oce sen'uala. -ocea umana este un instrument pe c,t de misterios0 pe at,t de miraculos. A a tre!uie sa fie $ocea $oastr%. O lini te prelun#ita "n timpul actului amoros poate sa a#ase'e unul din parteneri. -a $edea aici o lipsa de interes sau de placere. -a cerem pur i simplu sa manifestai apro!area i placerea atunci c,nd o simii. Amintii)$% aceste lucruri: O lini te totala poate fi interpretata ca un semn de nepl%cere= 1 e$itai sunetele aspre0 dure0 sau cele care irita. O edin% amoroasa are ne$oie0 pentru !una ei desf% urare i de o armonie mutuala= 1 nu criticai niciodat%0 su! pericolul de consecine de'astruoase0 pentru !una "nele#ere se&uala0 oric,t ar fi de $ina0 partenerul " i $a pierde "ncrederea "n el daca facei $reo remarca "n momentul "n care este cel mai $ulnera!il0 adic% atunci c,nd facei dra#oste= 1 un cu$,nt de lauda pronunat cu o $oce !linda i tandra0 poate face miracole. TAO NU S4 ADR4S4AP? NU+AI K?RKADILOR. Ii femeile0 desi "ntr)o mai mica m%sur%0 tre!uie sa "nelea#% Tao. O femeie care i#nora Tao poate sa se simt% .i#nita daca partenerul ei nu e.aculea'%. 4a $a crede ca nu a r%spuns a tept%rilor sale0 ca nu a tiut sa il satisfac%. 4a tre!uie sa "n$ee ca e.acularea i or#asmul nu sunt unul i acela i lucru. Aceasta este at,t conclu'ia la care a a.uns Tao0 dar i conclu'ia

la care a a.uns 6insler. Or#asmul se poate produce fara emiterea spermei. Unii !%r!ai aduli pot a$ea or#asmul contract,ndu) i mu c2ii #enitali0 atunci c,nd practica modul de contraceptare0 su! numele de coitus re'er$atus. Ace ti !%r!ai resimt un or#asm $erita!il pe care il identifica cu u urin%0 c2iar daca nu au e.aculat. Aceasta pro!lema pare sa fie complicata0 pentru ca unele femei atri!uie o parte din satisfacia lor faptului de a)l simi pe !%r!at e.acul,nd "n $a#inul lor. 4ste o a!eraie minora fata de a$anta.ele pe care le ofer% Tao. Care femeie nu prefera un !%r!at capa!il sa fac% dra#oste toat% noaptea i sa e.acule'e la sf,r itul "ntre$ederi amoroase 1 unui !%r!at capa!il sa fac% dra#oste toat% noaptea0 dar care e.aculea'% de la primul contact i adoarme imediat; Pe de alta parte0 Tao dispune de atracii suplimentare pentru care femeile tolerea'% #reu contracepti$ele oricare ar fi acestea. K%r!atul care st%p,ne te Calea artei de a iu!i sta mai multe s%pt%m,ni fara sa e.acule'e0 iar contracepti$ele " i pierd raiunea de a fi. Se poate spune0 fara a e&a#era0 ca atunci c,nd Tao $a fi difu'at peste tot0 multi !%r!ai 9mai ales femei: $or renuna la contracepti$ele artificiale i d%un%toare. /ara a reali'a toate miracolele pe care comentatorii din sec. -II le atri!uiau0 Tao $a poate da armonia dintre Min i Man#= aceasta $a aduce lini te spiritului i !ucuria de a trai0 $a "ncetini procesul de "m!%tr,nire. D4SPR4 I+PORTANTA UNUI KUN PART4N4R. Asa cum am e&plicat de.a0 o femeie distanta i putin cooperanta $a complica sarcina !%r!atului0 c2iar daca acesta este e&perimentat. Un !%r!at care practica Tao $a a$ea dificult%i cu o partenera in2i!ata i intransi#enta. De aceea0 am!ii parteneri tre!uie sa cunoasc% Tao i s%)l practice. /emeia tre!uie sa "nelea#% cel putin termenii0 precum Penetraie neri#ida0 controlul e.acul%rii. Aproape toate te&tele taoiste insistau asupra importantei unui partener !ine ales "n raporturile se&uale ca i "n dans sau "n sport0 unde nu se pot o!ine re'ultate daca cei doi parteneri nu cola!orea'%. Aceasta nu "nseamn% ca tre!uie sa a.un#ei la o armonie totala de fiecare data c,nd facei dra#oste0 c2iar i cu un partener ideal. Ceea ce contea'% este efectul #lo!al. S%ruturile erotice i sen'uale contri!uie la armonia dintre Min i Man#0 dar nu conduc o!li#atoriu la actul se&ual. Anumite "ntre$ederi erotice tre!uie sa antrene'e o totala armonie intre Min i Man#. Pentru a relua termenii clasici0 armonia se&uala totala "nseamn% ca femeia are o mulime de or#asme: clitoridian0 $a#inal0 mi&t sau multiplu. Daca practicai Tao nu a$ei de)a face cu di$erse descrieri ale tipurilor de or#asm feminin. Atunci c,nd suntei "n m%sur% sa sa$urai cele @BB de lo$ituri amoroase "n fiecare 'i0 de'!aterea " i pierde orice importanta. Pro!lema or#asmului apare su! un aspect foarte diferit c,nd un !%r!at este capa!il sa iu!easc% o femeie de mai multe ori pe 'i i nu o data pe s%pt%m,n%. Kine"neles0 nici nu $or cere at,t de multe pe o 'i. Poate pentru ca nu au "ncercat niciodat%. K%r!atul care $a urma sfaturile date "n aceasta carte asupra controlului e.acul%rii nu $a resimi nici o tensiune ner$oasa ci doar placere. Atunci c,nd partenera sa are o e&perienta intensa0 aceste raporturi se&uale i se $or p%rea rareori o!ositoare sau plicticoase "n pat. Admi,nd ca fiecare coit0 inclu',nd aspectele preliminare0 durea'% de la @B la

GB de minute0 N coituri nu $a $or lua mai mult de G ore. +a.oritatea cuplurilor " i petrec timpul "n fata tele$i'orului sau la cinemato#raf i nu resimt0 cu si#uran% o at,t de mare placere. Nu e&ista nici o re#ula0 putei sa reparti'ai cum dorii raporturile se&uale "n cca. GF de ore0 pe de alta parte0 intensitatea actului se&ual $aria'% de la o data la alta. Nimic nu $a $a o!li#a0 insa0 sa facei dra#oste at,t de des. Capitolul II D4SPR4 ISTORICUL TAOIS+ULUI 4ROTIC DINASTIA (AN. >n perioada corespun'%toare acestei dinastii0 "n C2ina relaiile sociale a$eau anumite caracteristici0 specifice. K%r!aii a$ea pri$ile#ii numeroase at,t pe plan politic0 c,t i pe plan social= deci0 implicit0 pe plan erotic. 4#alitatea intre se&e0 caracteristica epocilor anterioare disp%ruse. Calea artei de a iu!i a primit atunci di$erse nume: Calea Minului 1 Afacerea Min)Man# 1 Te2nica lui Min i Man# 1 Te2nica >nc%perii Secrete. 4ste semnificati$ ca su! aceasta dinastie apare pentru prima data cu$,ntul te2nica. De la concepia filosofica iniial%0 Calea artei de a iu!i se $edea redusa doar la un stil de raporturi se&uale. C2iar e&presia Calea Minului era "ntre!uinata "n alt sens. Au ap%rut "n acea perioada di$erse lucr%ri0 de diferii autori0 dar care purtau0 toate0 acela i titlu: calea Minului. La prima $edere el tratau calea0 "n funcie de femeie. De fapt se adresau !%r!ailor indic,ndu)le cum sa utili'e'e femeia0 adic% esena Min. Optica masculina a pre$alat0 femeile au trecut la starea de su!ordonate sau au fost considerate drept simple creaturi destinate placerii !%r!ailor. Ca tot restul0 raporturile se&uale tre!uiau sa ser$easc% "n !eneficiul !%r!ailor0 flat,ndu)le $anitatea0 rolul femeii m%r#inindu)se doar la a pune "n $aloare superioritatea masculina. >n practica0 situaia era putin mai catastrofala dec,t la prima $edere. -ec2ile principii Tao supra$ieuiau concepiilor societ%ii. Autori i +ae tri continuau sa puna accentul pe satisfacia femeii. Daca ar fi lipsit cooperarea acesteia0 !%r!atul nu ar fi putut e&tra#e $erita!ile placeri din actul se&ual. >n cercet%rile lor despre erotica orientala0 P2Lllis i 4!er2ard 6ron2ausen au f%cut o remarca interesanta asupra acestui su!iect. 4i compara atitudinea c2ine'a i .apone'a cu pri$ire la rolul femeii "n raporturile amoroase: Un alt punct interesant pe care l)am putut o!ser$a "n comparaie cu ilustraiile c2ine'e ti i .apone'e care pun "n e$identa atitudinile se&uale din aceste repre'ent%ri picturale0 este ca "n arta erotica c2ine'a nu arareori !%r!atul apare ru#ind femeia sa r%spund% fa$ora!il dorinei lui. Contrast,nd cu aceasta curtoa'ie0 "n arta .apone'a0 reticentele femeii sau re'istenta sa sunt "n$inse de a#resi$itatea masculina0 care mer#e pina la raporturi se&uale o!inute prin for%0 "n timp ce $iolul era rareori pre'ent "n erotica c2ine'a. Nu este nici o "ndoial% ca pentru taoi tii c2ine'i0 !%r!atul n)ar a$ea nici o !inefacere din raporturile se&uale0 fara armonia dintre el i partenera sa. Nici un manuscris din Calea Minului0 dat,nd din dinastia (an0 n)a supra$ieuit0 dar un +aestru al Caii artei de a iu!i din sec. I-0 Pao)pau)t'e 9pseudonimul alc2imistului 6o (on#:0 scria: Cele mai !une poiuni sau alimente sunt ineficace daca i#norai Calea artei de a iu!i sau nu credei "n ea. (suan)nu i

Son)nu 9cele doua perceptoare ale "mp%ratului (ouan#)i: comparau unirea !%r!atului cu femeia ca cea a unirii focului cu apa. Apa i focul pot s%)l omoare dar "n acela i timp dau $iaa. Totul depinde daca se cunoa te cu ade$%rat Tao. Daca un !%r!at cunoa te Tao0 cu at,t mai numeroase $or fi raporturile lui se&uale0 cu at,t mai !ine se $a simi. Daca i#nora Tao0 o femeie $a fi de a.uns pentru a)l !a#a "n morm,nt. D4 LA DINASTIA SO-)4I LA DINASTIA +IN8. >n timpul perioadei urm%toare0 adic% a treia0 care a "nceput cu dinastia So)$ei 9HOA 1 N@O: i ca continuat pina la sf,r itul dinastiei +in# 9@CNO 1 @NFC:0 armonia i spiritul de cola!orare care marc2ea'% relaiile dintre !%r!ai i femei s)au redus la neant. Stima mutuala caracteristica erei (ouan#)i a l%sat loc unui sentiment $ecin superstiiei0 pe timpul "mp%railor t,r'ii. K%r!aii au fost "n$%ai sa nu cread% "n femei i sa se teama de ele. C2iar i Calea artei de a iu!i a fost contaminata. Tc2on#)2o)t'e0 un +aestru "n Tao al secolului -I0 scria: Daca $rea sa 2r%neasc% esen% sa Man#0 !%r!atul nu tre!uie0 "n nici un ca' sa "n$ee aceasta de la o femeie. Daca din prudenta "i de'$%luie secretul0 aceasta te2nica " i $a pierde utilitatea i se $a "ntoarce "mpotri$a lui "nsu i. 4ste ca i cum a)i l%sa du manul sa $a ia arma mortala pe care o posedai. Un alt pasa. da un e&emplu despre relele care)l $or cople i pe !%r!at "n ca'ul "n care ar c%dea "n m,inile unei femei rele: Nu numai esena masculina Man# a !%r!atului poate fi 2r%nita cu esen% Min feminina a femeii. /emeia poate intra i ea "n posesia esenei masculine0 pentru a) i 2r%ni propriu Min. Re#ina)mam% a -estului era una dintre aceste femei= c,nd a$ea relaii se&uale cu un !%r!at acesta c%dea imediat la pat #ra$ !olna$0 "n timp ce ea " i pastra tinereea i frumuseea fara a recur#e la farduri. Se spune ca se 2r%nea cu lapte i c%)l pl%cea sa c,nte la instrumentul cu H cor'i0 pentru a) i "nsenina inima i spiritul. Se spune ca re#ina )mama nu a$ea so0 dar "i pl%cea sa fac% dra#oste cu tineri. -iaa sa nu ar putea ser$i drept e&emplu= c2iar daca re#ina mama era de ran# no!il0 nu ar fi tre!uit sa procede'e asa. SUP4RSTIDII i -A+PIRIS+. Acesta nu este dec,t un e&emplu din numeroasele superstiii care s)au de'$oltata de)a lun#ul secolelor dup% apariia Caii artei de a iu!i. >n ce ma pri$e te0 n)am ascuns niciodat% partenerei ca practic Calea artei de a iu!i i sunt con$ins0 asemenea $ec2ilor c2ine'i0 ca este necesar ca cei doi parteneri sa "nelea#% corect aceasta arta i natura ei0 pentru a o!ine cele mai !une re'ultate. Re#ina)mam% a!ordea'% toate semnele distincte ale $ampirismului. O femeie "nl%tur,nd totul0 "m!%tr,nind0 a$ida de compania tinerilor0 facultate c$asisuprastructurala de a r%m,ne t,n%r% fara a face apel la artificii0 impasi!ilitatea re#inei)mama "n fata morii i a ra$a#iilor pe care le #enerea'% sunt tot at,tea elemente caracteristice unui mit pre'ent "n toate ci$ili'aiile 1 femeia fatala. Termenul $ampirism este occidental: >n domeniul artistic este reluata de pictorul nor$e#ian 4d$ard +unc20 "n ta!lourile sale precum i "n lito#rafii. Aproape identic0 toate arata o t,n%r% femeie s%rut,nd un adolescent la !a'a

cefei i e$oca fara #re un $ampir aspir,nd s,n#ele $ictimei sale. +unc2 a e$itat toat% $iaa compania femeilor. Pentru el0 "nf%i area amoroasa se "nrudea cu o cuplare cu moartea. /rica sa mor!ida de femei a fost "nt%rit% de decesul prematur "n @OAH a fratelui sau Andreas0 c%s%torit doar de N luni. 4l #,ndea ca0 pro!a!il cumnata sa era o femeie stima!ila0 desi#ur0 dar totodat% cu o $italitate prea ar'%toare pentru fratele sau. Atitudinea c2ine'ilor fata de raporturile se&ual se aseam%n% pe alocuri cu cea a lui +unc2= i ei credeau ca raporturile se&uale pot fi mortale pentru !%r!at. Dar ei au adus o soluie foarte diferita. >n loc de a se apleca asupra lor "n i i i a se l%sa du i de o!sesii mor!ide0 au descoperit Calea artei de a iu!i. Datorita lui Tao0 actul se&ual de$ine nu numai un act inofensi$ pentru !%r!at0 dar constituie o practica !inef%c%toare pentru am!ii parteneri. A a cum omul a "n$%at sa st%p,neasc% flu$iile nedomolite i sa retina totul pentru cel mai mare profet al umanit%ii0 +ae trii tao au "ndi#uit $alurile se&ualit%ii i aceasta tot pentru ce mai mare !ine al umanit%ii. CRT4-A NODIUNI CAR4 POT DUC4 LA CON/UPII. Dup% tao0 raporturile se&uale nu putea dauna femeii dec,t "ntr)un sin#ur ca'0 daca amantul era nee&perimentat i o l%s% "n continuu "ntr)o continua insatisfacie. Acesta este moti$ul pentru care tao al artei de a iu!i f%cea din or#asmul feminin unul din principiile eseniale. Totu i !%r!atul era pus "n #arda contra pericolelor la care era e&pus0 daca femeia il #r%!ea sa e.acule'e. Partea cea mai importanta din aceasta teorie i anume controlul e.acul%rii0 a $ut ca punct de plecare dorina de satisfacie a femeii ca s%n%tatea !%r!atului. >n ceea ce pri$e te ideea cp femeia este cel mai mare du man al !%r!atului0 suntem redu i la superstiii. Poate tre!uie s%)l $edem ori#inea "n primul manual al Caii artei de a iu!i. >n aceasta carte0 Son)nu folose te termenul de du man atunci c,nd insista asupra faptului ca !%r!atul tre!uie s%) i economiseasc% s%m,na0 Man#ul. Atunci c,nd !%r!atul " i "nfrunta du manul el tre!uie sa considere ca ad$ersarul nu $alorea'% mai mult dec,t o sc,ndur% sau o piatra0 pe c,nd el este tot at,t de preios ca aurul sau .adul. De "ndat% ce simte ca pierde controlul s%m,nei 6in#0 tre!uie sa !ata "n retra#ere. A te culca cu o femeie e ca i cum te)ai urca pe un cal "n #alop0 c,nd 2aturile sunt putrede. 4ste tot at,t de periculos ca atunci c,nd mer#i de)a lun#ul unei pr%p%stii cu $,rfuri ascuite. Daca !%r!atul "n$a% s%) i economiseasc% s%m,na 6in#0 nu $a a$ea nimic de suferit din cau'a unei femei. Aceasta este o punere "n #arda metaforica0 pentru un !%r!at t,n%r0 dar tre!uie sa tim ce "nele#ea Son)nu prin cu$,ntul du man. Personal0 cred ca aceste cu$inte au fost luate separat de conte&t i ca sensul lor a fost deformat. Nu era "n inteniile ei de a condamna femeile "n calitate de du man0 ci mai de#ra!% de a "ncura.a !%r!aii s%) i p%stre'e s%m,na. Pentru aceasta ea recur#e la orice fel de metafore i cu$inte 1 calul0 aurul0 .adul 1 pentru comparaii 1 pr%pastia plina de $,rfuri ascuite i cu$,ntul du man 1 tre!uiesc luate "n acest fel. Ca urmare0 anumii anali ti ai lui Tao au utili'at acest pasa. pentru a do$edi afirmaiile lor referitoare la femei i au falsificat sensul. 4ste #reu de conceput0 Son)nu tr%d,ndu) i se&ul.

O alta idee care s)a de'$oltat "n .urul Caii artei de a iu!i este aceea ca !%r!atul tre!uie sa ai!% raporturi se&uale cu un num%r c,t mai mare de femei "ntr)o sin#ura noapte. +ulti autori ai perioadelor t,r'ii insista "n mod deose!it asupra acestui aspect. Poate ca aceasta este o mo tenire a societ%ii poli#ame care pre$ala "n C2ina Antica. >n aceste condiii i0 dat fiind faptul ca adeptul Caii artei de a iu!i este perfect capa!il sa satisfac% un num%r mare de femei "n aceea i noapte0 de ce nu s)ar culca cu tot 2aremul; Niciuna dintre aceste trei perceptoare ale lui (ouan#)i nu l)a sf%tuit niciodat% sa ai!% contacte se&uale cu mai multe femei "ntr)o noapte. Cel putin0 nu "n dialo#urile care ne)au par$enit. Doar consilierul sau masculin0 PonE)Eou e$oca aceasta posi!ilitate. >ncep,nd cu dinastia So)$ei0 situaia femeilor "n C2ina a "nceput a se de#rada. >n timpul dinastiei Ton# 9N@O 1 @BN@:0 de e&emplu0 taoismul ca filosofie i "n consecin% Calea artei de a iu!i0 au fost foarte populare. Totu i0 imediat dup% aceasta perioada0 au "nceput sa !anda.e'e picioarele femeilor 1 un o!icei foarte de'onorant. /emeile s)au $%'ut reduse la stadiul de .uc%rii pe care !%r!aii putea sa le utili'e'e sau sa le distru#%. Calea artei de a iu!i s)a deteriorat0 "n continuare a luat di$erse nume0 care reflectau accentul pus pe un punct sau altul0 din Tao ori#inal: Te2nica "nc%perii de dormit 1 Calea comunic%rii 1 +etoda artei de a iu!i 1 K%t%lia camerei secrete 1 K%t%lia dintre Min i Man#. >ncep,nd de atunci s)a pierdut $ec2ea noiune de armonie i !inefacere mutuala i'$or,t% din filosofia taoista. Dra#ostea a de$enit doar un cimp de lupta. Din aceasta pricina speciali ti occidentali0 ca $an 8uliE au putut sa discearn% un element de $ampirism la Tao. +odul "n care Calea artei de a iu!i a fost pe punctul de a se pierde: Taoismul i Calea artei de a iu!i au pierdut fara "ncetare audienta0 "ncep,nd cu perioada So)$ei 9mai putin poate la "nceputul dinastiei TBn#:. Nu s)a mai pus pro!lema e#alit%ii femeilor0 nici satisfacia lor se&uala. -RRSTA AN8OAS4I i A /RUSTR?RII. Daca $om "ncerca sa definim timpul "n care tr%im0 l)am putea defini -,rsta an#oasei i a frustr%rii acestea doua n%scute din insatisfacia amoroasa i se&uala. Lucr%rile tiinifice ale se&olo#ilor0 precum +asters i 3o2nson0 lucr%rile de $ul#aritate precum cele ale lui 6ate +illet 9Poltica masculului: sau Norman +ailer 9Pri'onier al se&ului: au pus "n e$identa calit%ile fundamentale ale ne$oilor se&uale ale femeilor. Nu este $or!a de un su!iect ta!u. Dup% ce (a$elocE /ilis0 primul0 l%sase sa se "nelea#% la "nceputul secolului ca "n patul con.u#al nu toate lucrurile mer# de minune0 tema insatisfaciei feminine a fost aproape peste tot esenial% pro#resului se&olo#ilor. 6in#sei a adus statistici. Lucr%rile sale au ar%tat ca i acele cupluri !ine armoni'ate tr%iau actul se&ual prea putin. +ai recent0 +asters arata ca frec$enta actelor se&uale la anumite popoare se limita la Piua Domnului. At,t "n acest ca' c,t i "n cel al americanilor0 la care actul se&ual dura doua minute sau mai putin0 ne$oile femeilor nu puteau fi satisf%cute. Cu certitudine se poate pretinde mai mult0 iar Calea artei de a iu!i este "n m%sur% sa furni'e'e r%spunsul. K%r!atul care st%p,ne te din plin aceasta arta poate oric,nd s%) i satisfac% partenera. >n plus0 $a descoperi ca propria

placere a crescut la un #rad inima#ina!il. -a putea $edea i simi or#asmul partenerei sale0 lucru ce constituie0 "n sine0 o placere considera!ila. Ii prin aceasta ei $or !eneficia am,ndoi de armonia Min 1 Man#. Ori0 este pro!a!il ca acelea i persoane $or prefera sa petreac% ore "ntre#i la un cocteil sau un dineu rafinat. Comparai placerea pe care $)o procura fiecare din aceste acti$it%i i $ei $edea ca priorit%ile $a sunt rau alese. Daca putem sa tra#em $reo "n$%%tur% din Tao i sa a$em un c, ti#0 daca n)am acorda o mare parte din atenia noastr% pentru m,ncare i !%utur%0 pentru a ne iu!i mai !ine0 am fi cu si#uran% mai fericii i mai s%n%to i. Capitolul III. D4SPR4 47CITADI4 S%rutul erotic i Tao. 4&ista o le#enda "n pri$ina c2ine'ilor i a s%rutului. +ulti occidentali sunt con$in i ca "ndr%#ostiii c2ine'i nu se s%rut%0 ceea ce este departe de ade$%r. C2ine'ii nu se s%ruta "n strada0 cu un s%rut rapid pe #ura sau pe o!ra'0 cum fac france'ii sau americanii0 dar nu de acest #est de s%rut este $or!a aici. 4&ista un a!is intre un s%rut fratern pe o!ra' i o in$itaie la dra#oste0 "n care #ura0 !u'ele i lim!a "nlocuiesc cu$intele. C2iar -an der -elde0 care s)a ocupat "ntrea#a $ia% de pro!lemele se&uale la occidentali0 nu a sc%pat de aceasta pre.udecata. >n C%s%toria ideala el scrie: C2ine'ii nu se s%ruta "n sensul "n care il "nele#em noi. >n locul contactului reciproc al #urii0 este $or!a de un contact na'al0 "nsoit de o discreta inspiraie. 4ste poate ade$%rat pentru .apone'i dar nu este ca'ul c2ine'ilor. 4ste posi!il ca -an der -elde sa fi fost influenat de o!iceiul pe care c2ine'ii il au de a)l respira pe copiii mici "n pu!lic. 4i simt o mare placere "n aceste condiii0 iar !e!elu ii lor sunt foarte "n#ri.ii i miros foarte pl%cut. C2ine'ii considera ca s%rutul este un dar foarte intim0 care se practica rar "n pu!lic. Pentru Occident0 unde "n 'ilele noastre oamenii se s%ruta fara re'er$e0 c2iar pasional0 c2ine'ii par0 fara "ndoial%0 lipsii de spontaneitate. C2ine'ii luau "n serios s%rutul erotic pe care il comunicau un element indispensa!il "n comunicarea se&uala. 4S4NDA MIN. 5ou)2ien0 acest +aestru al Tao0 de care am mai $or!it0 studia'% "n fiecare detaliu s%rutul sen'ual i pasionat0 intr)n studiu Li!aiile celor trei piscuri. Aceste piscuri produc esene indispensa!ile armoniei dintre Min i Man#0 ca i oric%rei structuri metafi'ice a Taoismului. @. Cel mai "nalt de nume te Piscul Lotusului Ro u. /luidul sau0 I'$orul de 3ad0 , ne te din doua orificii situate su! lim!a femeii. C,nd !%r!atul il m,n#,ie cu lim!a0 lic2idul cur#e din a!undenta. 4ste transparent i !enefic pentru !%r!at. G. Urmea'%0 apoi0 Piscurile #emene. /luidul lor0 Al!a P%pada0 , ne te din sinul femeii. 4ste de culoare al!a i are #ust dulce0 !enefic pentru !%r!at0 este profita!il pentru femeie. >i destinde corpul i sufletul #%se te "n el fericire i $oluptate. /luidele Camerei cu apa "nmiresmat% 9#ura: i ale U ii O!scure 9$ul$a: $or fi mai a!undente. Dintre cele trei li!aii0 aceasta este cea mai !una. Daca femeia nu a a$ut inca un copil i nu are lapte0 efectul $a fi inca mai !enefic. C. Cel mai "nalt se nume te Piscul A#onic

Purpuriu sau 8rota Ti#rului Al!0 sau Usa O!scura 9$ul$a:. /luidul sau0 /loarea de Luna0 este p%strat cu #ri.a "n Palatul Minului 9uterul:. 4ste foarte lu!rifiant. Dar Poarta Palatului Minului este aproape "ntotdeauna "nc2is%. 4a nu se desc2ide dec,t c,nd femeia resimte o placere e&trema0 ce)l aduce ro eaa "n o!ra.i i)l "ndulce te $or!a pina la murmur. Atunci acest fluid se r%sp,nde te li!er. K%r!atul tre!uie s%) i retra#% Piscul de 3ad cu apro&imati$ un de#et 9G.H cm:0 dar sa continue lo$iturile "n timp ce)l s%ruta !u'ele sau "i soar!e sinii. 4ste ceea ce numim Li!aiile celor Trei Piscuri. Cel care cunoa te Tao0 o!ser$a pasiunea0 dar nu se las% purtat de ea. Cuplul pare pierdut "n e&ta'. Dar nu este un e&ta' terestru i ace tia " i tra# din el !inefaceri. S?RUTUL 4ROTIC i CONTACTUL S47UAL. Aproape toate $ec2ile manuale despre Tao0 Calea artei de a iu!i0 su!linia'% importanta s%rutului pasional i sen'ual pe care)l plasea'% imediat dup% actul se&ual propriu)'is. Ca act se&ual0 acest tip de s%rut dispensea'% !%r!ailor i femeilor !inefacerile armoniei Min i Man#. >n arta de a iu!i0 scrie: K%r!atul i femeia tre!uie s%) i ofere aceste s%ruturi intense c,t de des posi!il. /iecare $a sor!i fluidele celuilalt. /luidul de 3ad sau sali$a0 este indispensa!il armoniei Min)Man#. Cunnilin#ul i felaia0 adic% s%rutul practicat pe or#anele #enitale0 constituie unul din modurile cele mai eficace pentru a e&cita un !%r!at sau o femeie. K%r!atul0 totu i0 sa nu se lase furat de placere0 caci risca s%) i piard% controlul e.acul%rii. Pentru a) i s%ruta partenerul0 produc,ndu)l un ma&im de placere0 femeia tre!uie sa "n$ee s%) i destind% #ura. Daca este "ncordat%0 $a fi imposi!il s%) i fereasc% dinii i $a rani penisul "n loc de a)l aspira. Unele femei au o mare placere s%) i simt% clitorisul u or muscat. Dar !%r!ailor nu le place deloc sa simt% dint,i pe penisul lor0 nici m%car "n .oaca. Cunnilin#ul nu repre'int% acest #en de de'a$anta.e i este foarte a#reat de un num%r mare de femei. A-ANTA34L4 S?RUTULUI 4ROTIC. Desi este $or!a despre un lucru relati$ simplu0 este important sa "n$ei sa s%rui corect toate p%rile corpului. Simplu0 pentru ca nu sunt o!stacole de dep% it cum ar fi e.acularea precoce0 impotenta sau a!senta lu!rifierii. Unicul o!stacol este de ordin psi2olo#ic. >n spiritul mai multor oameni0 s%rutul nu este dec,t un contact de ritual i nu se face nici o deose!ire intre un s%rut sau altul. O lume separa totu i s%rutul profund0 inspirat0 sen'ual0 de presiunea apetisanta dintre doua #uri. Primul poate fi resimit cu o for% e&trema i poate pro$oca c2iar or#asmul la unele femei0 celalalt este a!ia simit. Un s%rut pasional este adeseori o re$elaie0 urm,nd o placere mai mare dec,t o pot da raporturile se&uale de rutina. De unde importanta pentru parteneri de a "n$%a s%) i foloseasc% #ura i !u'ele0 lim!a i #ura pentru a o!ine o placere i satisfacie reciproca. (a$eloc /illis scria: Pe !u'e0 la limita pielii i a mem!ranei mucoasei e&ista o 'ona e&trem de recepti$a0 asem%n%toare prin multe aspecte cu orificiul $a#ino)$al$ular i care acti$ea'% mi c%rile lim!ii0 care este0 ea "ns% i0 e&trem de sensi!ila. Altfel spus0 dispunem cu !u'ele i cu lim!a or#anele erotice dotate cu

caracteristicile $ul$ei i ale penisului0 dar care nu sufer% niciunul din 2andicapurile acestora. Acestea sunt0 "n mare m%sur% controlate de mu c2ii $oluntari0 ceea ce "nseamn% ca putem s%ruta oric,t de mult i de des0 c2iar daca suntem aproape de epui'are. Nu ne !ucuram de un asemenea control i "n ceea ce pri$e te or#anele #enitale. C2iar i un !%r!at ce st%p,ne te Calea artei de a iu!i poate a$ea dificult%i "n ceea ce pri$e te erecia0 "ntr)o stare e&trema de o!oseala. Un !%r!at i o femeie "ntimpina acelea i #reut%i daca "ncearc% sa fac% dra#oste c,nd sunt la cap%tul puterilor. Dar doi indi$i'i pot sa se iu!easc% inca0 folosind !u'ele0 lim!a0 c,nd or#anele se&uale nu mai r%spund. STI+ULAR4A 4ROTICA A /4+4II. 4ste0 "n #eneral0 admis ca stimularea erotica a femeii o prepara pentru actul se&ual. >n practica0 nu este "ntotdeauna asa0 iar reaciile $aria'% "n mod considera!il. >n timp ce unele femei nu au aproape nici o sensi!ilitate a sinilor0 altele acionea'% at,t de $iu la e&citarea $,rfurilor lor0 incit aceasta pro$oac% or#asmul. Daca cele mai multe simt o placere e&trema c,nd simt $,rfurile sinilor aspirat de #ura partenerului0 unora nu le plac asemenea m,n#,ieri. K%r!atul tre!uie sa o!ser$e acest lucru0 deoarece acest tip de s%rut este foarte !enefic pentru am!ii parteneri. Se constata foarte repede ca e&ista un raport intre mamelon i $ul$a. La foarte multe femei0 stimularea celor doi lo!i fra#e'i ai sinilor0 prin s%rut0 aspiraie sau m,n#,iere0 pro$oac% o sen'aie de $oluptate la ni$elul $ul$ei care se traduce printr)o lu!rifiere !o#ata a $a#inului. Totu i aceasta relaie pare sa nu e&iste la unele femei= oric,t ar p%rea de ciudat0 dimensiunile i frumuseea sinilor nu au le#%tur% cu #radul de placere pe care il simt atunci c,nd sf,rcurile sunt m,n#,iate sau s%rutate cu lim!a. Dar daca se arata "ndea.uns de r%!d%tor i de a!il0 !%r!atul poate "n c,te$a luni0 plec,nd de la m,n#,ieri i stimul%ri u oare0 re#ulate0 sa tre'easc% i sa acti$e'e aceasta aparenta a!senta de reacie i sensi!ilitate. Cone&iunile ner$oase e&ista i numai o stimulare ineficienta i insuficienta retine femeia "n aceasta stare de apatie. CU+ S4 S?RUTA +AI KIN4. +ai "nt,i0 mu c2ii fetei i ai #urii tre!uie sa fie destin i0 rela&ai. Decontracia #urii i a dinilor este indispensa!ila s%rutului erotic0 caci ea sin#ura permite sta!ilirea unui contact intens i $oluptos cu !u'ele i lim!a partenerei sau partenerului. O #ura str,ns%0 contractata0 " i pierde nu numai o parte din sensi!ilitate0 dar are tendina de a respin#e #ura partenerului0 "n loc de a se mula foarte str,ns pe ea. S%rutul de$ine0 "n acest ca'0 mai putin sen'ual0 datorita contactului limitat pe care il reali'ea'% datorita spaiului $iu pe care)l $a crea. Amintii)$% ca placerea este cu at,t mai profunda0 cu c,t luai mai mult o #ura "n posesie0 c,nd s%rutai pasional. Pe de alta parte nu tre!uie sa se uite ca toate simurile pip%itul0 mirosul0 #ustul i c2iar au'ul: participa la s%rutul erotic. De aceea este necesara o #ri.a deose!ita pentru i#iena #urii i a st%rii de s%n%tate. O respiraie0 nepl%cut%0 de e&emplu0 poate fi adesea insuporta!ila. Toate aceste detalii sunt importante atunci c,nd "ntr)ade$%r se s%ruta mai intens0 fiecare dintre cei doi parteneri tre!uind sa soar!a !u'ele i lim!a

celuilalt. Daca acest sc2im! al sali$ei "i de'#usta0 aceasta "nseamn% ca nu formea'% un cuplu potri$it0 tre!uie sa caute alt partener0 cu care sa "ncerce o placere reciproca. Daca nu e&ista o placere clara0 reciproca0 "n sa$urarea fluidelor celuilalt0 $a fi imposi!il sa se practice "n mod corespun'%tor s%rutul erotic i fara acesta0 Calea artei de a iu!i este lipsita de unul din componentele eseniale. Nu am e$ocat pina la acest punct dinii0 dar i au rolul lor "n s%rutul erotic. Poi musca din c,nd "n c,nd !u'ele sau lim!a partenerului0 dar "ntotdeauna foarte u or0 pentru a nu pro$oca nici o sen'aie dureroasa. Doar un masoc2ist " i poate afla placerea "n durerea celuilalt. A musca mai "n serios0 altfel dec,t "n .oaca0 nu este eficace dec,t pentru urec2i0 #it i umeri. +ulti !%r!ai i femei simt o placere intensa la acele mu c%turi u oare0 mai ales "n timpul actului se&ual. Capitolul I- D4SPR4 P4N4TRADI4 O +I4 D4 LO-ITURIA+OROAS4. Pentru a e&plica stilurile de penetraie i profun'imea ei0 nu e&ista specialist mai mare al Caii artei de a iu!i dec,t acest medicul din sec -II0 Li) ton#)(suan. >n cele @B capitole ale tratatului sau0 care studia'%0 intre altele0 te2nicile de p%trundere. Se ocupa de descrierea introducerii penisului i mi c%rile lui. Ton# define te ase moduri de penetraie: @. Introducei Piscul de 3ad i "mpin#ei "ntr)o mi care de du)te 1 $ino0 de a$ans i recul 9asem%n%toare fier%str%ului: asupra 3adului Preios 9clitorisul:0 ca i cum s)ar desc2ide o stridie0 pentru a)l e&tra#e perla str%lucitoare. Acesta este primul mod. G. Lo$ii 3adul Preios0 astfel incit sa descoperii Cuitul Aurit 9clitorisul:0 ca i cum ati despica o piatra pentru a descoperi +ie'ul de 3ad. Acesta este al doilea mod. C. Lo$ii puternic cu -,rful de 3ad pe mar#inile clitorisului0 ca un pilon de fier co!or,nd "ntr)un !ol de medicina. Acesta este al treilea mod. F. Introducei i scoatei Piscul de 3ad i lo$ii la dreapta i la st,n#a salii de e&amene 9laturile $ul$ei: a a cum fierarul modelea'% fierul cu cele cinci ciocane. Acesta este al patrulea mod. H. 4fectuai mi carea de du)te)$ino a Piscului de 3ad cu "mpin#eri mici i u oare "n interiorul $ul$ei0 ca un fermier care) i pre#%te te cimpul pentru o plantaie t,r'ie. Acesta este al cincilea mod. N. Piscul i Poarta de 3ad se "nt,lnesc0 tumulto i ca doua a$alan e care se amesteca. Acesta este ultimul mod. Taoi tii au 'a!o$it "ndelun# asupra modului de penetrare i a profun'imii acesteia i nu doar pentru placerea resimita. >n fapt0 daca aceste penetraii se fac incorect0 o !una parte din !inefacerile armoniei Min)Man# nu se resimt. Pentru ei0 actul se&ual seam%n% cu operaiile care ser$esc la producerea electricit%ii. >n a!senta frec%rilor corespun'%toare0 sc,nteia nu apare. Speciali tii occidentali nu au "neles #ri.a taoi tilor pentru mi c%rile corecte. >n C%s%toria perfecta0 -an der -elde $ede "n Calea artei de a iu!i o tenica pasi$a0 pe care o compara cu 6are''a descrisa de +aria Stopes. Nimic nu este mai departe de ade$%r. Tao nu preconi'a numai aplicarea ri#uroasa a diferitelor moduri de penetrare0 dar recomanda i un num%r corespun'%tor de p%trunderi0 pentru a reali'a coitul ideal. Literatura $ec2e face adesea alu'ie la cele o mie de lo$ituri amoroase pentru a satisface femeia pe deplin. 4$ident nu tre!uie luat

litera de le#e acest num%r0 cele o mie de lo$ituri necesare pentru a satisface0 e$oc,nd mai de#ra!% eforturi dure dec,t placerea se&uala pentru cei care i#nora Calea artei de a iu!i. Dar pentru cel care st%p,ne te aceasta te2nica nu este nimic forat0 !a dimpotri$%. La #,ndul c%)l poate procura partenerei sale o $oluptate at,t de mare0 !%r!atul resimte o placere deose!ita tiind ca poate pro$oca partenerei sale o placere cople itoare c2iar i cele mai sen'uale femei0 $a creste "ncrederea "n el. Daca e&aminam p%rerile autorilor occidentali "n materie de se&ualitate0 ideea celor o mie de lo$ituri pare0 "ntr) ade$%r0 realitate re$oluionar%. De e&emplu0 Da$id Ru!en0 "n lucrarea sa amplu difu'ata Tot ce ati dorit sa tii "ntotdeauna despre se&0 afirma: K%r!atul tre!uie sa fie capa!il0 "n mod normal0 sa copule'e de la H la @B minute0 inter$al "n care !%r!atul normal $a da intre HB i @BB p%trunderi pel$iene0 iar la pa#ina urm%toare a lucr%rii: Copulaia i alimentaia au multe lucruri comune. Prima "n#2iitur% de m,ncare este "ntotdeauna cea mai !una0 prim farfurie cea mai apetisanta. Al doilea polonic de ca$iar nu mai poate fi sa$uros ca prima "n#2iitur%. Al treilea coit al serii tine mai mult de record dec,t de placerea cuplului. Prima dintre aceste afirmaii este e&acta pentru !%r!aii care i#nora Tao. A doua este mai "ndoielnic%0 "n nici un ca' "n ceea ce pri$e te o femeie cu simurile tre'ite la placerea sen'uala i nici pentru !%r!atul familiari'at cu arta Tao. Daca a st%p,nit aceasta arta i " i iu!e te cu ade$%rat partenera0 $a simi mai multa placere la a treia uniune. A a cum o face dr. Ru!en0 daca tre!uie sa comparam actul se&ual cu 2rana0 $om spune ca primul contact constituie aperiti$ul i oric,t de sa$uros ar fi i de suculent0 nu ser$e te dec,t sa desc2id% pofta de m,ncare "naintea felului "nt,i. Adeptul Tao $a descoperi ca are dorina de a mai lua a patra sau a cincea oara din aceasta 2rana. Pentru a relua propriile cu$inte ale $ec2ilor c2ine'i0 are impresia de a nu fi niciodat% satul i aceasta este mai ade$%rat "n ca'ul unei femei. PUT4R4A +ASCULINA POAT4 /I CONSID4RAKIL CR4SCUTA. Raporturile se&uale prelun#ite nu au un efect unic0 sa amplifice placerea femeii= ele procura !%r!atului o satisfacie e#ala. Kine"neles durata propusa de (a$eloE 4lis "n Studii de psi2olo#ie se&uala 9o ora i un sfert: i num%rul de lo$ituri propus de Calea artei de a iu!i nu sunt dec,t ni te e&emple. Nici o edin% amoroasa nu este fi&ata i mecanica0 incit sa poat% fi m%surat% sau cronometrata. Nu $a sf%tuim sa punei ceasul de tept%tor0 nici sa recur#ei la minutar ori de c,te ori facei dra#oste. Aceste cifre repre'int% ni te indicaii care dau o idee despre capacitatea se&uala la care tre!uie sa a.un#% un !%r!at cu a.utorul Caii artei de a iu!i. O data ce a asimilat aceasta arta0 un !%r!at poate face dra#oste cam o ora i un sfert0 fara efort i sa aduc% @ BBB de lo$ituri amoroase0 daca a #%sit partenera dorita pentru o "m!r%i are de o asemenea intensitate. >ntr)ade$%r0 mai toate femeile sunt pre#%tite pentru raporturi se&uale at,t de ar%toase. Pe de alta parte0 nu toi partenerii sunt atra i unul de celalalt pentru a dori sa fac% dra#oste "ntr)un mod at,t de intens i de prelun#it. C2iar cuplurile foarte !ine "mperec2eate i foarte sen'uale nu $or c%uta sa reali'e'e "n fiecare 'i un raport de acest

ordin. Perfeciunea "n Arta de a iu!i este "n funcie de capacitatea de adaptare a fiec%ruia. Ceea ce este de reinut este ca un !%r!at dispune de resursele dorite pentru a nu) i de'am%#i partenera niciodat%0 nici pe el "nsu i0 odat% ce a de$enit st%p,n pe Calea artei de a iu!i. +ODURIL4 D4 P4N4TRAR4. +odurile de penetrare0 a a cum le descrie Tao0 difer% mult ca stil de te2nica occidentala. Daca circumstanele sunt adec$ate i daca partenerii corespund0 adepii Caii artei de a iu!i pot efectua mi c%ri de penetrare cu o $i#oare s ener#ie uimitoare. C,nd cei doi parteneri simt o atracie reciproca i am,ndoi au o cunoa tere interna a corpurilor lor0 am,ndoi a.un# la un #rad de coordonare0 care poate p%rea uimitor. Un sin#ur act se&ual poate dura foarte mult i poate fi repetat "n mai multe repri'e0 cu acela i elan0 pina la saturaie. Acesta este unul din moti$ele pentru care Tao pune accentul pe modurile de penetrare. Daca penisul intra i iese din $ul$a "n acela i mod0 raporturile se&uale prelun#ite pot de$eni plictisitoare. Dar atunci c,nd !%r!atul a "n$%at s%) i sc2im!e po'iiile i penetraiile0 lun#ile edine erotice $or de$eni cu at,t mai apreciate. Ii se poate spune fara e&a#er%ri0 ca0 pina la un anumit punct0 cu c,t !%r!atul "nt,r'ie mai mult0 cu at,t mai mult $a putea sa fac% dintr)o edin% precisa o amintire dura!ila. Ton#) (suan)T'e descrie cu poe'ie cum ar tre!ui sa fie diferitele moduri de penetrare "ntr)o edin% prelun#ita. Profunde i superficiale0 lente i rapide0 directe i o!lice0 toate acestea nefiind deloc #rele i fiecare posed,nd propriile efecte i caracteristici. O p%trundere lenta ar tre!ui sa semene cu mi carea unui peste care se .oaca cu momeala= o lo$itura rapida0 ca '!orul p%s%rilor0 "mpotri$a $intului. Introduc,nd i e&tr%#,nd0 mi c,nd de .os "n sus0 de la dreapta la st,n#a0 marc,nd pau'e sau "ntr)o succesiune rapida toate aceste mi c%ri tre!uie sa fie "n corespondenta. /iecare dintre ele tre!uie aplicata la momentul oportun i sa nu predomine unul i acela i stil0 pe care)l prefera !%r!atul. Tratatul descrie apoi0 "n detaliu0 noua tipuri de penetr%ri: @. Lo$ii la st,n#a i la dreapta0 ca un r%'!oinic cura.os care "ncearc% sa "mpr% tie r,ndurile du manului. G. +i cai Ti.a de 3ad a a cum se ca!rea'% un cal "n timpul saltului peste o apa. C. Retra#ei)$% i scufundai)$% ca un stol de pesc%ru i care se .oaca printre $aluri. F. Alternai rapid penetraiile profunde cu cele superficiale ca o $ra!ie care ciu#ule te !oa!ele de ore'. H. >nl%nuii "ntr)un mod re#ulat penetraiile profunde i cele mai putin profunde0 precum pietrele mari care se scufunda "n mare. N. Intrai "ncet0 ca un arpe care se strecoar% "n #aura sa pentru a 2i!erna. J. Dai mici lo$ituri rapide ca un o!olan speriat care se retra#e "n #aura sa. O. Ridicai)$% "ncet0 apoi repe'ii) $%0 precum $ulturul care) i prinde prada din '!or. A. Ridicai)$% "ncet0 apoi ciupii cu $,rful ca un $apor mare !ra$,nd !%taia $intului. Toate aceste presiuni0 practicate0 dup% un anumit ritm0 cu o intensitate i profun'ime $aria!ile0 adau#% placerii coloratura i nuane care cresc $oluptatea actului se&ual at,t la !%r!at c,t i la femeie. Aceste $ariante permit0 totodat% !%r!atului s%) i controle'e e.acularea i sa r%m,n% "n erecie at,t timp c,t tre!uie.

PRO/UNPI+4A P4N4TRADIILOR. >n acela i mod "n care descrie di$ersitatea modurilor de penetraie i a tipurilor de lo$ituri amoroase0 Calea artei de a iu!i da0 de asemenea0 sfaturi "n pri$ina ad,ncimii la care sunt efectuate. -om recur#e inca o data la dialo#ul dintre "mp%ratul (ouan#)i i Son)nu0 perceptoarea sa. Aceasta din urma descrie diferite ad,ncimi ale $a#inului0 "n termeni pe c,t de erotici0 pe at,t de pitore ti: (ouna#)i: >n comunitatea !%r!atului cu femeia0 daca !%r!atul nu tie sa re#le'e corect ad,ncimea de p%trundere nu $a putea sa culea#% ma&imum de !inefaceri. -reau s%)mi $or!e ti "n detaliu despre asta. Sonu)nu: Tre!uie ca !%r!atul sa o!ser$e de ce are ne$oie partenera i s%) i crute "n acela i timp s%m,na sa 9Ein#)ul sau sperma:0 pe care nu tre!uie sa o risipeasc% niciodat% "n mod incon tient. >nt,i " i freac% m,inile ca sa le "nc%l'easc% pentru a tine ferm Ti.a de 3ad= apoi utili'ea'% metoda celor A "mpin#eri mai putin profunde i una mai profunda. Cu c,t mai mult $or dura lo$iturile amoroase0 cu at,t placerea partenerei $a fi mai mare. +i c%rile tre!uie sa fie nici prea rapide nici prea lente. K%r!atul tre!uie sa $e#2e'e sa nu "mpin#% fara fr,na pentru ca " i poate rani partenera. Poate "ncerca mai multe presiuni asupra Cor'ii lui Lut20 apoi c,te$a lo$ituri $i#uroase "n dinii Castanei de Apa. C,nd femeia atin#e placerea0 str,n#e incon tient ma&ilarul. 4a transpira i respiraia sa accelerea'%. Oc2ii "i sunt "nc2i i i fata de$ine mo!ila ar'%toare. -ul$a i se desc2ide lar# i secreiile cur# fara nici o constr,n#ere. +aiestatea $oastr% tre!uie sa tie ca sunt O numere care desemnea'% profun'imile $a#inului. Acestea sunt: @. Coarda lui Lut20 profunda de @ de#et 9G.H cm: G. Dinii Castanei de Apa 1 G de#ete 9H cm: C. R,u orul 1 C de#ete 9N.H cm: F. Perla nea#ra 1 F de#ete 9@B cm: H. -alea propriu)'is% 1 H de#ete 9@G.H cm: N. Camera ad,nc% 1 N de#ete 9@H cm: J. Poarta interioara 1 J de#ete 9@J.H cm: O. Polul Nord 1 O de#ete 9GB cm: (ouan#)i: Ce este metoda celor A lo$ituri mai putin ad,nci i una mai ad,nc%; Son)nu: Aceasta $rea sa spun%0 pur i simplu ca se aduc A lo$ituri la suprafaa i una mai ad,nc%. Se $or!e te de lo$ituri superficiale c,nd ad,ncimea se situea'% intre Coarda lui Lut2 i Perla Nea#ra 9de la G.H la @B cm: i de lo$ituri profunde c,nd pornesc de la R,u or la -ale 9J.H 1 @G.H cm:. Daca lo$iturile sunt prea superficiale0 cuplu nu atin#e "ntotdeauna placerea suprema0 iar daca sunt prea ad,nci ele pot rani. Am fost eu "nsumi surprins c,nd am citit pentru prima oara romanul erotic al dinastiei +in#0 3ean)Pou (ouan 9Trupul0 co$or de ru#%ciune:0 cu c,i$a ani "n urma nefiind pe deplin familiari'at cu Calea artei de a iu!i. Una din eroinele romanului spune: Sa nu cre'i aa este u or cu mine. Sun femeia cea mai dificila "n pri$ina or#asmului. C2iar dup% @BBB sau GBBB de lo$ituri nu ma poi face sa ma !ucur. Am de$enit sceptic. Cum poate o femei ca sa ai!% ne$oie de a a ce$a ca sa poat% a.un#e la or#asm i prin ce minune

!%r!atul poate satisface o astfel de ne$oie; C,i$a ani mai t,r'iu0 c,nd am "nceput sa st%p,nesc Calea artei de a iu!i0 aceste "ntre!%ri i)au #%sit r%spunsul. Nu numai ca am "nt,lnit femei asemenea lui (oua)tc2en0 dar cele @BBB de lo$ituri amoroase nu mi)au pus pro!leme. C,nd $or!im de cifre "n materie amoroasa0 se o!iectea'% ca reducem dra#ostea la #imnastica se&uala. Ori0 la ora actuala0 e&erciiul este din ce "n ce mai mult "n fa$oarea oamenilor. Oamenii au "neles ca0 daca nu fac e&erciii re#ulat0 $or "m!%tr,ni de$reme. Au "nceput0 deci0 sa fac% cros0 2altere i tot felul de antrenamente fi'ice destinate sa tina corpul "n forma. 4i stiu c%) i asi#ura astfel o inima solida i o !una circulaie. O cursa de @G ora ec2i$alea'% "n termeni de efort la @BBB de lo$ituri. Atunci de ce ',m!im cu un aer de superioritate la ideea celor @BBB sau HBBB de lo$ituri; Sunt doua tipuri de e&erciii destul de apropiate. Cu aceasta specificaie0 cel de)al doilea este mult mai interesant i misterios i procura infinit mai multe satisfacii. Ii daca a$ei ca partenera o femeie normala i sen'uala0 ea $a prefera mai mult sa $a $ad% f%c,nd aceasta #imnastica0 dec,t sa $a $ad% aler#,nd. -ARIANT4L4 +A4STRULUI SO4N. Sa e&aminam acum o serie de te2nici impre#nate de lini tea pe care o preconi'a un mare +aestru i dintre care unele se $or potri$i mai mult pentru oamenii "n $,rst% i mai putin $i#uro i sau !olna$i. Dar aceasta poate pre'enta o oarecare le#%tur% cu ceea ce a anali'at -an der -elde0 care a conclu'ionat "n mod #re it ca ar fi $or!a de Calea artei de a iu!i i nu doar de c,te$a elemente i'olate. Pro!a!il ca le#a acest aspect de ideea care i)o f%cea despre temperamentul c2ine' 1 rasa prudenta0 pe care spiritul de a$entura nu o caracteri'ea'% "n mod special 1 ci in#enio'itatea i ro!usteea0 doua tr%s%turi din mo tenirea lui pe care le re#%sim "n $ec2ile teorii despre dra#oste. 4ste totu i de notat ca $ariantele +aestrului Soen "n aplicarea principiilor Tao nu au dec,t o asem%nare "ndep%rtat% cu te2nicile pasi$e i ri#ide 9ri#ide "n cuplu 1 tre!uie s%) i ima#ine'e ca e&ista o min#e c,t un ou de #%in% la ni$el !uricului:. K%r!atul $a da lo$ituri foarte u oare0 dar daca se e&cita $a tre!ui sa se retra#%. Pe o durata de FO de ore0 pot practica acest e&erciiu de @B ori. Niciodat% Soen)Sse)+o nu i)a sf%tuit pe !%r!ai sau femei sa renune la relaiile se&uale. Din contra i)a pus "n #arda asupra lipsei !inefacerilor care re'ulta din armonia Min i Man#. >n lucrarea sa #%sim urm%torul dialo#: Un pacient: Considerai ca un !%r!at care nu a tins inca $,rsta de NB de ani i care " i propune sa tr%iasc% fara armonia se&ului opus0 tre!uie sa fac% acest lucru; Soen)Sse)+o: >n nici un ca'. /ara femei0 !%r!atul nu $a a.un#e la !%tr,nee. /ara !%r!at0 femeia nu poate fi fericita. Daca nu are femeie0 !%r!atul nu $a "nceta s%) i caute. Aceasta dorin% ar'%toare "i $a o!osi spiritul. Daca spiritul "i este o!osit nu poate pretinde sa tr%iasc% pina la ad,nci !%tr,nei. Kine"neles0 daca nu are ne$oie0 nici dorina de a a$ea o femeie0 totul este "n re#ula i poate trai timp "ndelun#at. Dar acest #en de persoane este #reu de "nt,lnit. Daca "ncearc% sa suprime ne$oia naturala de a emite pe o perioada mai

lun#a0 !%r!atului "i $a fi foarte #reu s%) i p%stre'e esena 6in#. Dimpotri$%0 o $a pierde foarte u or. -a e.acula "n somn sau $a polua urina. A pierde astfel s%m,na 6in# este de @B ori mai d%un%tor. Capitolul -. D4SPR4 POPIDIIL4 4ROTIC4 AL4 ACTULUI S47UAL Po'iiile erotice De "ndat% ce !%r!atul a "n$%at s%) i prelun#easc% raportul se&ual la o .um%tate de ora sau c2iar mai mult0 $ariaia po'iiilor cap%ta o importanta primordiala. 4ste indispensa!il ca actul amoros sa nu piard% niciunul din farmecele sale0 de$enind automat i repetat i ca partenerii sa nu fie o!osii unul de celalalt. Daca $rei sa o!inei s%n%tate0 lon#e$itate i armonie interioara0 comunicarea dintre Min i Man# tre!uie sa se reali'e'e prin placerea simurilor. Patru po'iii fundamentale i GN de $ariante: -ec2ii c2ine'i erau intim con$in i de aceasta necesitate0 iar "n T2on#) 2ouan)t'e0 +aestrul. Li)ton#)2suan descrie "n afara modurilor i tipurilor de penetrare amoroasa0 #ama di$erselor po'iii. >n cepe prin a defini patru po'iii fundamentale: @. >nl%nuirea str,ns%. G. Cornul licornului. C. Ata amentul intim. F. Pestele "n auriul soarelui. Apoi0 utili',nd termeni descripti$i0 tradiionali0 enumeram cele GN de $ariante ale acestor po'iii: @: -iermele de m%tase care) i face cornul. /emeia prinde cu am,ndou% m,inile #,tul !%r!atului i " i "ncruci ea'% picioarele pe dup% spatele acestuia. G: Dra#onul care se #2emuie. Cu mina st,n#% !%r!atul ridica picioarele femeii0 aducindu)l)le su! sini. Cu mina dreapta introduce Ti.a de 3ad "n Poarta de 3ad. C: Doi pesti al%turi. /ata "n fata i s%rut,nd ad,nc #ura femeii0 !%r!atul ridica picioarele ei cu o mina. F: R,ndunelele "ndr%#ostite 9$arianta a primei po'iii:. K%r!atul0 "ntins peste femei "m!r%i ea'% #,tul "n timp ce ea "i "nl%nuie talia. H: >nl%nuirea 9$arianta a primei po'iii:. /emeia este culcata pe spate cu picioarele destinse. K%r!atul "n#enunc2ea'% i o cuprinde de talie. N: Canarii mandarini 9$arianta a po'iiei F:. /emeia0 culcata pe o parte0 "ndoaie picioarele astfel incit !%r!atul sa o poat% p%trunde pe la spate. J: /luturii "n '!or 9$arianta a po'iiei G:. O: Cuplul canarilor '!ur%tori 9$arianta po'. G:. K%r!atul este culcat pe spate0 femeia este a e'at% deasupra lui cu fata spre picioare. A: Pinul pitic 9$arianta po'. @:. /emeia " i "ncruci ea'% picioarele "n .urul !%r!atului. Am,ndoi se cuprind de talie. @B: Kam!u ii din apropierea altarului 9nu aparine nici uneia dintre cele patru po'iii fundamentale:. K%r!atul i femeia sunt "n picioare0 fata "n fata0 s%rut,ndu)se. @@: Dansul celor doi P2oencsi 9$arianta primei po'iii0 dar care se poate0 rotindu)se sa de$ina $arianta celei dea doua:. @G: Pasarea P2oeni& in,ndu) i puiul. Aceasta femeie con$ine "n mod particular unui cuplu "n care femeia este d%ruit% ci forme #eneroase iar !%r!atul mic. @C: P!orul r,ndunelelor 9$arianta po'. @:. K%r!atul0 "n picioare0 "n fata patului0 ridica picioarele femeii "n timp ce o p%trunde. @F: Cam!rarea cailor s%l!atici 9$arianta po'.@:. Picioarele femeii sunt pe umerii !%r!atului0 care poate0 astfel sa o oata p%trunde profund. @H: Calul de curse lansat "n #alop 9$arianta po'. @:. /emeia este culcata pe spate "n timp ce !%r!atul este

#2emuit. Cu mina st,n#% "i tine #,tul0 cu mina dreapta "i prinde picioarele. @N: Potcoa$a Calului 9$arianta po'. @:. /emeia este culcata pe spate i pune unul din picioare pe um%rul !%r!atului "n timp ce pe celalalt il at,rna li!er. @J: Ti#rul al! care , ne te 9$arianta po'. F:. /emeia este "n #enunc2i cu capul plecat. K%r!atul "n#enunc2ea'% "n spatele ei i o prinde de talie. @O: 8reierele Krun lipit de o crean#a 9$arianta po'. F:. /emeia culcata pe a!domen dep%rtea'% picioarele. 4l o tine de umeri i o p%trunde pe la spate. @A: Capra "n fata unui ar!ore 9$arianta po'. F:. K%r!atul se a ea'% pe un scaun. /emeia se a ea'% pe el "ntorc,ndu)l spatele "n timp ce o tine de talie. GB: P%s%rile s%l!atice 9$arianta po'. @:. G@: Pasarea P2oeni& .uc,ndu)se "n 8rota de Coral 9$arianta po'. @:. /emeia este culcata pe spate0 " i ridica picioarele in,ndu) i t%lpile. GG: Pasarea uria % plan,nd deasupra +arii O!scure 9$arianta po'. @:. K%r!atul susine picioarele femeii pe partea superioara a !raelor0 in,nd)o de umeri. GC: +aimua C,nt%rea% "m!r%i ,nd copacul 9$arianta po'. G:. K%r!atul este a e'at0 femeia il "nc%leca cu fata spre el i il tine cu am,ndou% m,inile. 4l pune o mina su! fese i cu cealalt% se tine de pat. GF: Ioarecele i pisica "n aceea i #aura 9$arianta po'. G:. K%r!atul este "ntins pe spate cu picioarele destinse. /emeia se culca str,ns deasupra lui. 4l "i str%pun#e profund Poarta de 3ad. GH: +aimuele "n ultima luna de prim%$ar% 9$arianta po'. F:. /emeia se spri.in% pe !rae i pe picioare0 se apleac% "n fata. K%r!atul se afla "n picioare "n spatele ei0 in,nd)o de talie. GN: C,inii alun#ind toamna 9nu aparine nici uneia dintre po'iiile fundamentale:. K%r!atul i femeia sunt spate "n spate0 spri.inindu)se pe m,ini i pe picioare i susin,ndu) i fesele. K%r!atul " i las% "n .os capul i a.untindu)se cu mina str%pun#e Poarta de 3ad cu Ti.a de 3ad. /I4C?RUIA0 POPIDIA CAR4)L CON-IN4. Nici o carte nu poate da sfaturi precise pri$ind po'iia ideala care con$ine tuturor cuplurilor. Poate da0 "n cel mai !un ca'0 e&emple adec$ate0 con$in#,ndu)l pe cititori sa caute ei "n i i po'iia care s%)l satisfac%. Pe m%sur% ce adepii lui Tao pro#resea'% i pot a$ea relaii se&uale din ce "n ce mai prelun#ite0 uniunea se&uala s)ar "mpotmoli "n rutina0 "n lipsa unei curio'it%i mereu tre'e. 4ste indispensa!il ca cei doi parteneri sa descopere carei po'iii se adaptea'% mai !ine ne$oilor comune. K%r!atul nu ar putea efectua di$ersele moduri sau tipuri de penetrare0 daca el sau partenera sa ar adopta o po'iie inconforta!ila. 4ste #re it% ideea ca un !%r!at i o femeie $or #%si imediat0 "n pat po'iia ideala. Oric,t ar fi de e&perimentai0 !%r!atul i femeia care fac pentru prima oara dra#oste pot sa nu reu easc% perfect. Le $or tre!ui poate 'eci sau i mai multe "nt,lniri "nainte ca fiecare sa se o!i nuiasc% cu trupul celuilalt0 c2iar i atunci0 continu,nd cu acela i spirit de curio'itate0 ei $or descoperi0 fara "ndoial%0 po'iii din ce "n ce mai !une. Pentru c2ine'i0 aceasta c%utare constanta a perfeciunii0 adau#% interes i $oluptate raporturilor se&uale. Nu este carte care sa defineasc% po'iia ideala pentru un cuplu0 doar pentru sin#urul moti$ ca nu toi suntem cl%dii la fel. Nu $om "nt,lni doua cupluri care sa pre'inte o com!inaie identica de silueta0 de corpolenta0 de talie i #reutate sau ale unor or#ane se&uale care sa ai!% o amplasare

identica0 aceea i lun#ime0 l%r#ime i profun'ime. Cea mai mare parte a manualelor se&uale0 de $ul#aritate0 indica po'iii pe c,t de numeroase pe at,t de fire ti0 omi,nd din nefericire0 sa su!linie'e ca fiecare cuplu tre!uie sa le adapte'e la ne$oile proprii0 d,nd do$ada de suplee i in$enti$itate= sunt rare cuplurile capa!ile sa imite partenerii ideali din manual. L%sai la o parte orice $eleit%i de imitaie i descoperii $oi "n i$% po'iiile care $a con$in "n funcie de e&perientele proprii. O carte poate constitui doar punctul de plecare. Iat% deci cele patru po'iii fundamentale0 precum i o serie de su#estii0 de la care pornind0 fiecare $a #%si r%#a'ul s%) i ima#ine'e $ariantele personale. Cele patru po'iii fundamentale sunt: @. Po'iia superioara a !%r!atului G. Po'iia superioara a femeii C. Po'iia laterala a !%r!atului i a femeii0 fata "n fata. K%r!atul se afla pe partea dreapta0 femeia pe partea st,n#%0 sau in$ers. F. /emeia "ntoarce spatele !%r!atului. >n acest fel se cuplea'% cele mai multe animale. /iinele umane pot adopta u or aceasta po'iie "ntr)un pat0 femeia fiind lun#ita pe partea dreapta i !%r!atul pe cea st,n#% sau in$ers0 !%r!atul "ntins deasupra femeii. Cele patru po'iii se pot $aria la infinit. Una $a fi mai utila c,nd !%r!atul este mai "nalt cu un cap dec,t femeia= cealalt% $a con$eni mai !ine la doi parteneri de aceea i talie. Alte diferene pro$in din faptul ca anumite femei au $a#inul situat mai "n fata dec,t celelalte. Tocmai aceste particularit%i fi'ice multiplica la infinit0 "n sensul propriu al termenului0 num%rul po'iiilor. Astfel0 pornind de la prima po'iie0 adic% po'iia superioara a !%r!atului putem ima#ina urm%toarele posturi: @. K%r!atul se spri.in% pe m,ini. G. Se spri.in% pe coate. C. Cu m,inile i !raele sale ridica partea inferioara a !a'inului partenerei sale. F. O tine de mi.locul !a'inului. H. O tine de talie. N. >i poate "nl%nui pieptul. J. O tine de umeri cu mina st,n#% pe um%rul drept0 mina dreapta pe partea anterioara a um%rului ei stin#. O. Se spri.in% pe coate0 str,n#,nd spetele i umerii partenerei sale0 astfel incit cele doua corpuri sa fie "n contact str,ns pe "ntrea#a lor lun#ime. Aceasta este o $arianta interesanta daca partenerii sunt apro&imati$ de aceea i talie. La fiecare p%trundere0 !%r!atul apuca umerii femeii pentru a) i accentua elanul. -arianta m%re te placerea partenerilor0 d,ndu)le impresia ca "ntre#ul lor corp i nu numai or#anele se&uale participa la "m!r%i are0 se poate c2iar ino$a0 pornind de la aceasta $arianta0 dup% po'iia picioarelor femeii. 4a le poate desc2ide sau "nc2ide0 le poate "ncruci a pe spatele !%r!atului. Ii aici $ariantele sunt nenum%rate0 dup% felul "n care "ncruci ea'% picioarele "n .urul taliei !%r!atului0 deasupra alelor0 etc. Posi!ilit%ile sunt inepui'a!ile. A. K%r!atul " i str,n#e puternic partenera. @B. O tine de cap%tul !raelor pentru a nu se mi ca dec,t rinic2ii la penetraie. @@. 4a poate s%) i str,n#% picioarele i sa le tina drepte. @G. 4a " i desc2ide lar# picioarele. Aceasta po'iie con$ine unei femei cu $a#inul relati$ profund0 a$,nd ca partener un !%r!at cu penis de talie mi.locie. @C. K%r!atul nu pune picioarele femeii pe umerii sai. Aceasta $arianta permite o penetraie foarte profunda i e&cita considera!il anumite femei. Altele nu suporta dec,t un num%r limitat de penetr%ri profunde0 altele nu tolerea'% niciuna datorita $a#inului lor i a

durerii pro$ocate uneori de acest tip de penetraie. Anumii !%r!ai aprecia'% aceasta $arianta0 datorita sen'aiei particulare pe care o resimt atunci c,nd scrotul lor lo$e te dulceaa feselor femeii0 la fiecare "mpin#ere ad,nc%. Toate acestea $a pot da ideea unei infinite di$ersit%i a !%r!atului i a femeii0 dar0 mai ales0 aceste r,nduri tre!uie sa $a "ncura.e'e sa impro$i'ai i sa "ncercai e&periente noi cu partenera dumnea$oastr%. Nimic nu $a "mpiedica sa #%sii o po'iie mai apropiata fata de du!la dumnea$oastr% conformaie fi'ica i "n acela i timp cu #usturile personale i preferinele $oastre. TR4C4R4A D4 LA O POPIDI4 LA ALTA. Inca un cu$,nt despre a#ilitate. Atunci c,nd !%r!atul a "nceput sa st%p,neasc% arta prelun#irii raporturilor se&uale0 tre!uie sa treac% de la una din po'iiile fundamentale la alta0 fara "ntreruperea contactului se&ual. Atunci c,nd a adoptat po'iia superioara0 !%r!atul0 printr)o mi care de pi$otare0 poate sa treac% el i partenera sa "ntr)o po'iie laterala. Ii "n acest ca' a$em o po'iie de !a'a care permite nenum%rate $ariante. Iat% una deose!it de interesanta. K%r!atul tine coapsa dreapta a partenerei mai .os de talie i se ser$e te de acest punct de spri.in0 pentru a imprima mai mult elan penetraiilor sale. >n acela i timp0 aceasta " i pune piciorul drept pe !raul stin# al !%r!atului. Cu putina a!ilitate i ori#inalitate0 aceasta sin#ura $arianta poate fi un punct de plecare la o infinitate de $ariante0 modific,nd0 de e&emplu0 modul de a)l tine pe celalalt0 apropiindu)se sau "ndep%rt,ndu)se0 $ariind desc2iderea picioarelor femeii0 etc. POPIDIA SUP4RIOARA A /4+4II. 4ste suficient sa faci o mi care de pi$otare pentru a trece de la po'iia laterala la aceasta noua po'iie. Aceasta mi care se e&ecuta mai u or pe pat sau pe o saltea pusa pe sol0 dar cu putina a#ilitate un cuplu $a reu i "ntr)un spatiu mai restr,ns. Aceasta este o mane$ra cu care cuplul este interesat sa se familiari'e'e0 caci pre'int% un du!lu interes. Se "nt,mpl% ca femeia timida i nee&perimentata sa e$ite sa ai!% iniiati$a acestei $ariante. Daca partenerul se rosto#ole te a a cum am indicat0 ea se re#%se te "n mod natural "n aceasta po'iie fara ca pudoarea ei sa sufere. De "ndat% ce se afla deasupra lui0 are posi!ilitatea de a decide ce anume "i pro$oac% o mai mare placere. Altminteri0 moti$e de ordin pur fi'ic pot inter$eni "n aceasta po'iie. >n acest ca' femeia are un rol mult mai acti$ i poate sa alea#% modul i un#2iul de penetraie care "i pro$oac% un ma&im de placere. /emei care pina la acea data erau anor#asmice acum de$in or#asmice. A-ANTA34L4 R4CIPROC4 AL4 POPIDI4I SUP4RIOAR4 A /4+4II Aceasta po'iie pre'int% a$anta.e i pentru !%r!ai0 "n special pentru cei $,rstnici i mai putin $i#uro i "n raporturile se&uale cu partenere mai tinere i de!ord,nd de ener#ie. >n toate aceste $ariante sau aproape "n toate0 prin aceasta po'iie0 femeia este cea care furni'ea'% elanul necesar penetr%rii. >n plus0 multi !%r!ai controlea'% mai mult timp e.acularea. Pe de alta parte0 atunci c,nd efectuea'% mane$ra de r%sucire rapida0 !%r!atul nu este o!li#at s%) i retra#% penisul0 pentru sc2im!area po'iiei 1 a$anta.e inestima!ile pentru cei

cu tendina dea) i pierde erecia de "ndat% ce Man# p%r%se te c%ldura $a#inului. -ARIANT4 PORNIND D4 LA POPIDIA SUP4RIOARA A /4+4II. 4ste #eneral admis ca "n aceasta po'iie0 femeia sta deasupra !%r!atului ca i cum s)ar urca pe cal. 4$ident nu este dec,t o $arianta pe care multi o aprecia'%. Se pot ima#ina totu i alte posi!ilit%i0 de e&emplu: femeia sta lun#ita cu tot corpul deasupra !%r!atului0 " i s%rut% dep%rt,ndu) i picioarele sau0 din contra0 apropiindu)le. Ceea ce "i confer% un repaos a#rea!il este faptul ca se spri.in% pe #enunc2i. 4a imprima !a'inului sau o mi care de rotaie0 "n timp ce a!domenul i pieptul sunt str,ns lipite de partenerul sau. Se mai poate mi ca cu mici lo$ituri rapide. +ulte femei au o placere e&trema "n urma acestei mi c%ri0 desi nu este $or!a0 la propriu de penetr%ri reale0 deoarece penisul i $ul$a r%m,n "n contact str,ns i profund. Aceasta $arianta0 femeia "n po'iia superioara0 "ntins% deasupra !%r!atului0 "i permite !%r!atului sa aprecie'e cu m,inile i !raele splendoarea coapselor femeii0 daca sunt "ntr)ade$%r frumoase. Pornind de la o!i nuita po'iie0 calare0 femeia poate sa fac% o r%sucire completa. Resimte intens placerea "n aceasta noua $arianta cu fata "ntoars% spre picioarele !%r!atului. >n aceasta po'iie se pune pro!lema daca desc2iderea $ul$elor femeii este situata prea "n spate sau daca femeia este prea corpolenta sau lipsita de e&perienta. >n acest ca' " i $a manifesta ardoarea i iniiati$% "ntr)o alta po'iie. K%r!atul are posi!ilitatea de a coordona mi c%rile femeii0 atr%#,nd)o i "ndep%rt,nd)o0 pe r,nd0 cu m,inile pe umerii sai0 pentru a)l pro$oca aceste mi c%ri. Poate0 de asemenea0 sa puna m,inile pe mi.locul partenerei sale0 mai aproape sau mai departe de talia sau de coapsele sale0 dup% cum femeia este mai mare sau mai mica i pentru a efectua conforta!il aceste mi c%ri de du)te 1 $ino. P?TRUND4RIL4 P4 LA SPAT4. A patra po'iie0 p%trunderile pe la spate0 poate sa determine0 de asemenea un num%r mare de $ariante. Cel mai o!i nuite sunt: @. K%r!atul i femeia sunt culcai al%turi= G. K%r!atul este culcat deasupra femeii= C. /emeia "n#enunc2ea'% pe pat0 !%r!atul r%m,n,nd "n picioare= F. K%r!atul i femeia sunt a e'ai "mpreun% pe scaun= H. /emei " i ia un punct de spri.in 9o mo!ila0 un copac0 un perete: i !%r!atul o p%trunde din picioare. Cele cinci $ariante pre'int% totu i o dificultate. Daca femeia este o!i nuit% sa ai!% or#asm clitoridian0 ea $a tre!ui sa recur#% la m,n#,ierea clitorisului0 folosind propriile de#ete sau ale partenerului pentru a a.un#e la or#asm. NI+IC NU POAT4 >NLOCUI 47P4RI4NTA P4RSONALA. Reu ita raporturilor se&uale este "n funcie de fiecare cuplu0 luat separat0 de 2ot%r,rile lui de a efectua el "nsu i propriile)l e&periente0 fara falsa ru ine0 ner%m,n,nd !locat la ideile sau su#estiile noi ale partenerului. +onotonia actului se&ual practicat tot timpul "n acela i fel s)ar asem%na cu un re#im 'ilnic !a'at numai pe p,ine i apa. Oricine ar fi o!osit de o practica lipsita de ima#inaie i se poate spune ca po'iiile sunt sarea dra#ostei. Daca n)ar fi o infinitate de $ariante "m!r%i area se&uala nu ar mai tinde spre e&ta'. Capitolul -. D4SPR4 43ACULAR4 T4(NICI D4 CONTROL.

+asculinul aparine Man#ului. Particularitatea lui este de a se e&cita u or dar tot a a !ate "n retra#ere. /emininul aparine Minului. Particularitatea este de a se e&cita #reu0 dar tot at,t de #reu poate fi potolit. >n or#ani'area Taoista a Uni$ersului0 !%r!atul este o for% Man# i poseda toate atri!utele masculinului. Acest principiu este mai $olatil0 mai $olatil i mai acti$ dec,t principiul feminin0 care poseda atri!utele Minului0 ener#ia feminina. /emeia se arata mai lini tit%0 mi c%rile ei sunt mai calme0 dar "n ultimul resort ea este mai ro!usta. Atunci c,nd compara $i#oarea !%r!atului i a femeii0 te&tele $ec2i fac adeseori apel la metafora apei i a focului. /ocul aparine lui Man# i desi se aprinde repede este stins de apa0 care e o for% Min. Pentru filosofia taoista0 toate forele se manifesta "n culori complementare: /oc i Apa0 Cer i P%m,nt0 Soare i Luna0 inspiraie i e&piraie0 fiecare dintre aceste forte concentrare aparin,nd uneia din ener#iile se&uale Min sau Man#. >nelepii Caii artei de a iu!i recur#eau0 de asemenea la acest tip de comunicaii pentru a e&plica se&ualitatea 5an)2uen. Toi recunosc ca fa'ele de e&citare i de or#asm au diferite durate la !%r!at i femeie i ca cea mai mare parte a partenerilor de a'i au #ri.a sa sincroni'e'e aceste fa'e pentru a se !ucura "mpreun%. Pentru foarte multi !%r!ai0 de altfel0 aceasta simultaneitate e&prima unitatea emoional% i do$ede te o dra#oste reciproca. 4ste si#ur ca sa$ure'i mai !ine destinderea ce urmea'% or#asmului daca partenerul a "ncercat punctul ma&im al placerii aproape "n acela i moment. Iat% c,te$a din sfaturile date no$icilor0 e&trase din 5an)2uen: se recomanda !%r!atului de a nu fi niciodat% prea pasionat sau prea e&citat= de!utantul tre!uie sa fac% primele "ncerc%ri cu o femeie care sa nu fie prea seduc%toare0 nici a carei Poarta de 3ad 9$ul$a: sa nu fie prea str,ns%0 cu o femei astfel alc%tuit%0 "n$%,nd mai u or s%) i controle'e e.acularea. Daca ea nu este prea frumoasa i " i $a pastra s,n#ele rece i daca Poarta de 3ad nu $a fi prea strimta $a fi e&citat "n mod moderat= de!utantul tre!uie sa "n$ee sa p%trund% lin0 u or "n $a#in i sa ias% cu o mi care !rusca= tre!uie sa "ncerce metoda0 trei lo$ituri superficiale0 o lo$itura ad,nc% i sa a.un#% la O@ de lo$ituri= daca simte ca de$ine prea e&citat tre!uie sa "ncete'e imediat mi c%rile de penetrare i sa retra#% -,rful de 3ad astfel incit sa nu fie an#a.at "n Poarta de 3ad dec,t cu apro&imati$ un de#et sau putin mai mult 9metoda !loca.ului0 $a a tepta s%) i re#%seasc% mai "nt,i calmul0 apoi $a "ncepe !%t%ile cu aceea i alternare de trei lo$ituri superficiale i una ad,nc%= $a "ncerca apoi cinci !%t%i superficiale i una ad,nc%= $a trece apoi la noua !%t%i superficiale i una profunda= acela care "n$a% s%) i controle'e e.acularea se $a feri de ner%!dare. >nainte de a $a da propriile noastre sfaturi sa aruncam o pri$ire la ceea ce spune 5ou)2uen mai departe. De asta data el e&plica detaliat metoda pe care o preconi'ea'% pentru a permite de!utantului nu numai sa "nelea#% !ine ce tre!uie sa fac%0 ci sa tie de ce procedea'% astfel. @ 4ste ade$%rat ca tre!uie s%)i placa partenera ca sa cuno ti placerea cea mai su!tila. Dar acela care "n$%a s%) i controle'e e.acularea i sa puna

"n practica0 tre!uie sa se fore'e sa fie indiferent pentru a) i pastra calmul i capul limpede. G De!utantul tre!uie sa aduc% cu !l,ndee prima serie de !%t%i0 apoi doua0 trei. Se poate opri pentru un moment pentru aBsi relua calmul. C,te$a momente mai t,r'iu $a fi "n m%sur% sa re"nceap%. C Daca $rea s%) i satisfac% partenera $a tre!ui sa fie duios i tandru astfel incit ea sa atin#% repede or#asmul0 dar daca simte ca nu se mai poate st%p,ni $a tre!ui s%) i retra#% -,rful de 3ad i sa aplice metoda !loca.ului. >n acest fel e&altarea $a sc%dea i $a putea din nou "ncepe penetr%rile aduc,nd lo$iturile "ncet i cu prudenta. F Un !%iat t,n%r0 atunci c,nd " i "ncepe $iaa se&uala tre!uie s%) i #%seasc% o femeie cu calit%ile pe care el le aprecia'% "n mod real. >n fapt0 doar daca nu $a #%si o prostituata ci $a $oi s%) i concentre'e atenia asupra femeii ca persoana0 sa petreac% un timp al%turi de ea i sa ai!% "n $edere placerea ei i a lui0 luate "mpreun%. K%r!aii0 de mici0 "n$a% ca ar tre!ui sa e$ite prostituatele0 dar este un fapt important c,nd ace tia "n$a% sa controle'e e.acularea. Totu i e&ista riscul ca femeia sa ai!% prea mult e&perienta. 4a poate de.a s%) i fi sta!ilit0 "n ceea ce o pri$e te0 o sc2ema erotica "n derularea actului se&ual care sa o satisfac%. De e&emplu0 ea nu $a a.un#e la or#asm daca !%r!atul nu e.aculea'%. +ulte femei au fost condiionate sa cread% ca at,ta timp c,t !%r!atul nu e.aculea'%0 nu este cu ade$%rat e&citat. Se&olo#ii nu stiu daca insistenta femeilor ca !%r!atul sa e.acule'e este de ordin fi'iolo#ic sau psi2olo#ic. O femeie con$insa ca tre!uie sa fac% astfel incit !%r!atul sa e.acule'e " i $a atin#e scopul sau. 4ste pro!a!il ca il $a conduce repede aici prin felaie. Putini !%r!ai0 "ntr)ade$%r0 sunt capa!ili sa re'iste la aceste m,n#,ieri ale lim!ii urmate de dulcele supt al penisului. -ec2ii taoi ti au considerat "ntotdeauna ca felaia repre'int% un element de risc mai ales pentru no$ici. Desi era considerata ca o parte preliminara "n erotism0 ca i cunnilin#ul0 pre'int% "ntotdeauna pericolul de a a.un#e la o e.aculare necontrolata. P2Lllis i 4!er2ard 6ron2ausen au f%cut o descoperire interesanta0 studiind arta erotica c2ine'a. Cunnilin#ul este mult mai des pre'entat0 deoarece0 "n mod tradiional era considerat ca metoda cunoscuta pentru a o!ine de la o femei preioasa esen% a Minului. +4TODA D4 KLOCA3. +etoda cea mai $ec2e i0 pro!a!il0 cea mai !una este cea utili'ata de c2ine'i0 c%reia 5ou)2uen "i descrie0 pitoresc0 di$erse fa'e: lA practica metoda !loc%rii nu "nseamn% sa dore ti a opri /lu$iul 8al!en cu mina. Unui !%r!at ner%!d%tor "i $or tre!uie mai mult de GB 'ile de practica pentru a ti sa fac% acest lucru. Un !%r!at mai putin impetuos $a "n$%a mai u or. >n #eneral0 'ece 'ile "i sunt suficiente. Cel care studia'% cu atenie aceste percepte0 timp de o luna nu) i $a risipi preiosul Te'aur 9sperma sau 6in#:. G) A$anta.ul acestei metode consta "n u urina aplic%rii0 de e&emplu0 "n timp ce se e&ecuta trei lo$ituri superficiale i una profunda0 !%r!atul poate sa "nc2id% oc2ii i #ura i sa respire profund0 fara sa fore'e0 pe nas0 astfel incit sa nu #,f,ie. De la primul semn "n care reali'ea'% ca nu se mai poate controla0 se ridica0 printr)o mi care !rusca i " i retra#e -,rful de 3ad cu un de#et 9G.H cm: sau mai mult i r%m,ne "n aceasta po'iie fara a mi ca. Respira apoi profund

ridic,nd diafra#ma0 "n acela i timp "n care " i contracta p,ntecele ca i cum s) ar retine c%ut,nd un loc "n care sa se u ure'e.= "n timp ce respira astfel " i fi&ea'% #,ndul asupra importantei de a) i pastra 6in#ul 9sperma: i a necesit%ii de a nu)l risipi aiurea. Rapid " i $a re#%si calmul. Dup% aceasta pau'a $a putea sa re"nceap% lo$iturile. C) Un punct important0 pe care nu tre!uie s%)l uite este acela ca tre!uie sa !ata "n retra#ere "n momentul c,nd e&citaia sa creste. Daca se $a retra#e atunci c,nd dorina sa este de.a "nfl%c%rat%0 a,ata puternic i daca "ncearc% sa opreasc% "nainte spermei0 aceasta nu se $a putea retra#e. >n sc2im!0 se $a putea r%sp,ndi "n $e'ica sau "n rinic2i. Daca acest lucru se $a produce $a suferi de multe !oli de $e'ica i de rinic2i. >n consecin%0 metoda !loca.ului este e&celenta0 dar nu tre!uie practicata dec,t atunci c,nd !%r!atul simte ca urca e&citaia. 4ste prefera!il de a !ate "n retra#ere mult mai de$reme dec,t mai t,r'iu. K%r!atul care aplica aceasta metoda $a putea s%) i controle'e e.acularea fara sa simt% ce$a de'a#rea!il0 iar -,rful de 3ad nu $a pierde din fermitatea sa. > i $a economisi ener#ia iar acest lucru "i $a da o lini te deose!ita i nu tre!uie sa emit% "nainte de a e&ecuta HBB de lo$ituri. Com!in,nd metoda de !locare cu respiraia prin diafra#ma0 $a putea continua un num%r aproape indefinit i $a putea sa mulumeasc% fara dificultate @B femei pe noapte. +4TODA +OD4RATA D4 KLOCA3. 4ste de o simplitate a!soluta. Atunci c,nd se e&cita prea tare0 !%r!atul " i retra#e penisul i r%m,ne astfel de la @B la CB de secunde. /%c,nd aceasta el "nl%tura riscurile e.acul%rii i nu pierde dec,t CB Q din erecia sa. -a putea apoi sa reintroduc% mem!rul i sa reia mi carea de p%trundere. Aceasta mane$ra poate fi repetata ori de c,te ori dore te. Pe m%sur% ce se $a familiari'a cu ea $a constata ca retra#erea $a de$eni din ce "n ce mai putin necesara i $a sf,r i prin a recur#e la acest procedeu doar "n foarte rare oca'ii. Secretul succesului metodei de !locare este le#at de cunoa terea momentului precis "n care nu " i $a putea retine e.acularea. Ceea ce +asters i 3o2nson denumesc studiul necesit%ii de a e.acula. Sa spunem mai !ine punctul de nonretur. 4ste indispensa!ila cunoa terea acestui moment pentru a re$eni la st%p,nirea e.acul%rii= cei doi parteneri pot adopta acest ni$el de retra#ere i ca sistem de contracepie. T4(NICA CO+PR4SIUNII LUI +AST4RS i 3O(NSON. Aceasta metoda $a putea fi utili'ata de c%tre amanii e&perimentai0 dornici de a practica controlul e.acul%rii. -or!im despre amani e&perimentai deoarece este $or!a despre o mane$ra destul de comple&a i mai dificila dec,t te2nica de compresiune c2ine'a pe care o preferam. Nu poate fi utili'ata dec,t atunci c,nd femeia adopta po'iia superioara. K%r!atul o a$erti'ea'% c,nd simte ca nu $a putea retine e.acularea. Atunci ea se $a putea ridica rapid pentru a de#a.a penisul0 pentru a str,n#e timp de C)F secunde Coroana 8landului. Aceasta presiune elimina ne$oia de a e.acula. 4recia poate sc%dea cu CB)FB Q. /emeia a teapt% @H)CB secunde "nainte de a reintroduce penisul "n $a#inul sau pentru ca mi c%rile

de penetrare sa poat% re"ncepe. 4ste o m%sur% pe care o poate repeta de mai multe ori "n timpul actului se&ual. 4ste perfecta pentru amanii e&perimentai i constituie e&celente e&erciii pentru a practicate pentru a educa i coordona comuniunea !%r!atului cu femeia0 "n timpul raportului se&ual. Dar no$icele se $a lo$i de piedici importante. +ai "nt,i femeia tre!uie sa tie cum sa procede'e pentru a reintroduce penisul care a pierdut o parte din ri#iditate. Daca este lipsita de preci'ie0 mem!rul !%r!atului $a !ate "n retra#ere i erecia dispare. T4(NICA C(IN4PA A CO+PR4SIUNII. -ec2ii c2ine'i preconi'au i ei o te2nica de compresiune sau0 mai e&act0 de presiune0 de o suta de ori mai simpla dec,t cea a lui +asters i 3o2nson. Utili',nd inde&ul i mi.locul m,inii stin#i el e&ercita o presiune pe un punct situat intre scrot i anus timp de C)F secunde. >n acest timp respira profund. Aceasta metoda pre'int% mai multe a$anta.e. K%r!atul nu este constr,ns s%) i retra#% penisul din fata0 apoi nu e&ista nici un timp mort care sa taie comunicarea dintre cei doi. >n sf,r it0 nu este o!li#at s%) i a$erti'e'e femeia. +ulti !%r!ai $or prefera aceasta metoda0 pentru simplul fapt ca nu tin sa $or!easc% despre pro!lemele lor. S/ATURI P4NTRU K?RKADII C4 D4P?I4SC O ANU+ITA-RRSTA. >n #eneral0 controlul e.acul%rii0 pare mai u or la !%r!aii de o anumit% $,rst% dec,t la cei tineri. Pro!lema unui !%r!at $,rstnic este aceea de a se de!arasa de ideea de a e.acula de fiecare data c,nd face dra#oste. Dup% ani de condiionare0 con tient% sau nu0 aceasta se $a face nu fara #reutate. Dar odat% a.uns aici $a descoperi ca este forte u or sa prelun#easc% actul se&ual inca cca GB min0 ca nu este o pro!lema de antrenament. Dar atenie0 $a fi un efort con tient din partea sa0 pentru a se eli!era de necesitatea de a e.acula. A$anta.ele acestei metode sunt: $a putea sa ai!% raporturi se&uale mai frec$ente i mai prelun#ite= $a a$ea posi!ilitatea sa descopere numeroase surse de placere0 de e&emplu0 o!ser$area reaciilor specifice ale femeii0 care trec neo!ser$ate "n le#%turile erotice prea scurte= $a a$ea oca'ia i placerea sa o!ser$e modific%rile mirosului ei0 a te&turii pielii i0 mai important0 poate $isco'itatea particulara0 #ustul sali$ei i al secreiilor naturale ale $ul$ei. /R4C-4NTA 43ACUL?RII. Pe m%sur% ce !%r!atul "m!%tr,ne te0 raportul dintre num%rul e.acul%rilor i num%rul raporturilor se&uale tre!uie sa se mai diminue'e. Altfel spus0 pentru acela i num%r de coituri num%rul emisiunilor de sperma tre!uie sa fie mai limitat. K%r!atul tre!uie sa conser$e acela i ritm al raporturilor se&uale cotidiene sau s%pt%m,nale0 dup% dorina sa0 dar dup% HB de ani nu $a e.acula dec,t o data sau de doua ori pe s%pt%m,n% 1 aceasta indiferent de frec$enta raporturilor se&uale sau a formei fi'ice. >nelepii Caii artei de a iu!i insistau foarte mult asupra nerisipirii spermale i re#ulari'%rii e.acul%rii 1 doua imperati$e care #arantea'% o $ia% lun#a. >n cartea sa scrisa "n sec. -II0 Principii de lon#e$itate0 Tc2an#)tc2an e&prima mai multe teorii ce indica ritmul care tre!uie respectat "n materie de e.aculare: Prim%$ara0 !%r!atul " i poate permite sa e.acule'e o data la trei 'ile0 $ara i toamna de doua ori pe luna0 iarna tre!uind s%) i p%stre'e s%m,na. Daca !%r!atul poate sa respecte

aceste indicaii el poate s%) i p%stre'e lon#e$itatea. O emisie "n timpul iernii $a fi de doua ori mai d%un%toare dec,t "n timpul prim%$erii. Conser$area s%m,nei 6in# fortifica $i#oarea !%r!atului i il apropie de Cer. Tre!uie sa $e#2e'e ne"ncetat s%) i 2r%neasc% Man#ul cu esen% Min. Desi ast%'i multi se&olo#i continua sa afirme ca !%r!atul este capa!il sa fa!rice continuu sperma0 lucrurile tre!uiesc pri$ite cu ma&imum de !un simt= pentru a lua un simplu e&emplu $om compara e.acularea cu donarea de s,n#e 9aceste doua operaii a$,nd un punct de $edere fi'iolo#ic comun0 re'ultate identice pentru donator:. Pentru a "ncura.a $oluntarii sa done'e s,n#ele lor preios0 autorit%ile medicale declara ca fiin% umana este capa!ila s%) i refac% s,n#ele la infinit. >n practica0 nu)l "mpin# sa done'e mai mult de o data la C)F luni0 c2iar mai rar daca donatorul nu este foarte puternic. >n ciuda acestor precauii0 multi oameni sunt #ata sa le ine daca donea'% s,n#e prea des. +ulti !%r!ai0 inclusi$ autorul0 cunosc simptome asem%n%toare daca e.aculea'% mai des. 4ste unul din moti$ele pentru care multi oameni nu "ndr%'nesc sa ai!% raporturi se&uale prea apropiate= dar daca a "n$%at s%) i controle'e e.acularea un !%r!at o poate disocia de actul se&ual f%c,nd dra#oste de c,te ori dore te. Cu c,t raporturile sunt mai dese0 cu at,t este mai profita!il pentru armonia Min)Man#0 !%r!atul e.acul,nd c,t mai putin. >n Secretele Camerei de dormit0 "mp%ratul (ouan#)i discuta "n aceasta pri$in% cu Son)nu: (ouan#)i: -reau sa stiu care este a$anta.ul de a face dra#oste fara sa e.acule'i dec,t arareori. Son)nu: 1 daca !%r!atul participa o data la actul se&ual fara s%) i piard% s%m,na0 " i $a fortifica "ntre# corpul= de trei ori 1 toate !olile $or disp%rea= de patru ori 1 se $a !ucura de pacea sufletului= de cinci ori 1 inima i circulaia s,n#elui $or fi ameliorate= de ase ori 1 rinic2ii $or de$eni ro!u ti= de apte ori 1 fesele i coapsele $or c, ti#a "n for%= de opt ori )corpul $a de$eni neted i curat. 8%sim "n aceasta descriere e&a#er%rile i poe'ia care caracteri'ea'% te&tele taoiste $ec2i. Autorul apela la acestea0 pentru ca mesa.ul sa fie reinut0 anume !%r!atul tre!uie sa economiseasc% s%m,na0 control,nd e.acularea. -ARIADIA CON/OR+ INDI-IPILOR. Nu e&ista o frec$enta ideala i uni$ersala. 4a $aria'% dup% talie0 fora0 tonus. Tot at,ia factori importani inter$in pentru a determina ritmul fiec%ruia. Se poate totu i recur#e la o metoda foarte simpla pentru a sta!ili frec$enta corecta a e.acul%rilor. Daca un !%r!at de HB de ani se simte o!osit dup% ce a e.aculat o data la trei 'ile0 $a tre!uie sa reduc% aceasta cifra i sa nu e.acule'e dec,t odat% pe s%pt%m,n%. Daca i aceasta noua scadenta il o!ose te i "i tre!uie un timp de recuperare0 dup% e.aculare $a l%sa sa se scur#% un timp i mai mare intre doua emisiuni. -a ti ca a aflat frec$enta corecta a e.acul%rilor0 dup% e&altarea i fericirea pe care o $a resimi "n urma lor. Se $a simi puternic i nu sl%!it. Dar nu uitai0 oricare ar fi frec$enta e.acul%rilor0 un !%r!at tre!uie sa ai!% raporturi se&uale 'ilnice i0 daca este

posi!il0 de doua trei ori "n timpul 'ilei. Dai la o parte po$e tile care spun ca este d%un%tor ca un !%r!at sa ai!% raporturi se&uale prea dese. 43ACULAR4A PR4A RARA. Kine"neles0 un !%r!at poate e&a#era i "n celalalt sens i sa nu e.acule'e deloc. Ii aici este o pro!lema de !un simt0 deoarece c,nd "n$%a s%) i controle'e e.acularea0 !%r!atul simte0 "n #eneral0 o anumit% .ena sau presiune la ni$elul scrotului. Aceasta sen'aie poate fi rosul ima#inaiei i daca e.aculea'% o data la trei ori a$,nd mereu aceasta sen'aie0 este $or!a pro!a!il de acest fapt0 dar0 dimpotri$%0 daca are raporturi se&uale foarte dese0 de doua trei ori pe 'i0 timp de o s%pt%m,n% fara sa e.acule'e0 iar sen'aia de presiune su!'ista0 tre!uie sa se decid%. Totu i0 mai rar0 sentimentul de o!oseala se e.aculea'% unei frec$ente prea rare de e.aculare i nu in$ers. Daca unul din cele doua simptome se manifesta dup% ce persoana nu a e.aculat dup% mai multe s%pt%m,ni0 aceasta $a tre!uie sa fore'e m%rirea frec$entei e.acul%rii. Nu poate fi $or!a de a de$eni scla$ul unei anumite frec$ente determinate i nici de a respecta)o cu a a mare strictee. Acest ritm depinde i de anumii factori e&terni. Daca unui !%r!at i se "nt,mpl% sa preste'e o munca intensa timp de o s%pt%m,n%0 $a simi mai putin ne$oia de a e.acula. Daca0 dimpotri$%0 !%r!atul se afla "n $acanta0 $a dori sa e.acule'e mai des. K%r!atul nu tre!uie sa se nelini teasc% daca simte o presiune la ni$elul testiculelor "n primele stadii ale "n$%%rii controlului. Sunt prea numero i cei care se sperie de aceasta sen'aie i care a!andonea'%. Controlul e.acul%rii este o arta ca oricare alta0 corpul se adaptea'% i aceasta te2nica de$ine un fapt cu totul natural. D4SPR4 43ACULAR4A PR4COC4. Aceasta constituie o e&presie care duce la confu'ie0 dar pe Calea artei de a iu!i se poate remedia u or. +etodele de !locare sau te2nica de compresiune $or permite !%r!atului do!,ndirea st%p,nirii de care are ne$oie. S)a scris mult "n pri$ina e.acul%rii precoce. Toi se&olo#ii s)au aplecat asupra acestei pro!leme i au definit "n mod personal i ori#inal pe cei care e.aculea'% sau nu e.aculea'% prea repede. 6Ln#)sei0 de pilda0 aprecia ca orice !%r!at incapa!il de a l%sa penisul "n $a#inul partenerei sale mai mult de doua minute fara sa ai!% or#asm e.aculea'% prematur. Pentru +asters i 3o2nson e.aculea'% prematur !%r!atul care "n mai mult de HB Q din raporturile se&uale se retra#e "nainte de a) i satisface partenera. Cu alte cu$inte0 daca femeia are de doua ori mai puine or#asme dec,t partenerul sau0 acesta sufer% de e.aculare precoce. Ori acestea sunt cifre pe care $ec2ii c2ine'i nu le)ar fi acceptat. >n oc2ii +aestrului Tao0 !%r!atul care nu poate a tepta ca partenera sa sa a.un#% la satisfacie totala0 la fiecare raport se&ual0 mai are inca multe de "n$%at. 4ste e$ident ca aceasta e&presie $a#a de e.aculare precoce nu tre!uie sa fie utili'ata oricum. Aproape toi !%r!aii au la "nceputul $ieii se&uale e.acul%ri rapide i necontrolate. Sunt e&citai0 nee&perimentai i nimeni nu)l poate #2ida mai ales daca partenera este $ir#ina. Capitolul -II.

D4SPR4 +?RI+4A i /OR+A P4NISULUI 474RCIDII P4NTRU CR4IT4R4A LUI m%rimea i forma penisului e&erciii. Din noaptea timpurilor !%r!atul a fost c2inuit de m%rimea i forma penisului sau i a c%utat aceasta asi#urare ca nu dimensiunea i m%rimea or#anului sau0 ci sensi!ilitatea i a#ilitatea cu care se ser$e te de le sunt importante la o femeie. >n maniera #enerala0 atitudinea c2ine'ilor fata de acest su!iect se "nt,lne te cu conclu'iile actuale ale se&olo#ilor. Cel mai adesea0 te&tele din Calea artei de a iu!i concorda "n a recunoa te ca dimensiunile penisului au putin de)a face c satisfacia se&uala a femeii. Dialo#,nd cu "mp%ratul (ouan#)i0 perceptoarea sa0 Son)nu0 nu) i mena.ea'% eforturile pentru a)l lini ti asupra acestui punct: (ouna#)i: Cum se face ca la ma.oritatea !%r!ailor or#anele lor difer% prin m%rime0 #rosime i forma; Son)nu: K%r!aii0 a a cum se nasc diferii "n ceea ce pri$e te c2ipul0 tot asa0 "n pri$ina penisului e&ista o sumedenie de tipuri i dimensiuni: mare sau mic0 lun# sau "ndesat0 !%r!atul este astfel pre$%'ut de la na tere. Se "nt,mpl% uneori ca !%r!atul sa ai!% un mem!ru cu o lun#ime impresionanta "n timp ce un !%r!at cu o talie impresionanta s%)l ai!% mai scurt. Unele sunt drepte0 altele "ndoite0 altele au aspect amenin%tor0 dar toate aceste caracteristici nu au nici o importanta atunci c,nd penisul se afla "n comunicare cu femeia. Diferena de m%rime i de talie este $i'i!ila din afara. Ade$%rata frumusee i placere a comuniunii se manifesta "n interior. Daca !%r!atul armoni'ea'% aceasta comuniune cu dra#ostea sa i cu respectul pentru femeie i daca pune suflet "n ceea ce face se poate sa apar% o mica diferen% de m%rime i forma. (ouan#)i: Prin ce difer% mem!rele dure de cele moi; Son)nu: Un mem!ru lun# i #ros0 dar moale $alorea'% uneori mai putin dec,t unul scurt i mic dar $i#uros. Un mem!ru ferm i dur0 introdus i scos cu fermitate0 $alorea'% mai mult dec,t un mem!ru sla! i moale introdus cu delicatee. Nimic nu $alorea'% "n fapt precum Calea de mi.loc. Aceasta "nseamn% ca instrumentul nu tre!uie sa fie e&a#erat nici "ntr)un sens nici "n altul. (ouan#)i: Unii medici reu esc0 cu a.utorul a!ilit%ii i al medicamentelor sa fac% mai #roase i mai lun#i instrumentele scurte i mici0 mai ferme pe cele sla!e i moi. Son)nu: Daca !%r!atul i femeia sunt potri$ii0 numai armonia lor poate face mai lun# i mai #ros un instrument mic i scurt i poate da fermitate unui instrument sla! i moale. Instrumentul unui !%r!at care "nele#e cu ade$%rat Tao nu $a sla!i c2iar daca a stat cu o suta de femei.

Cel care a "neles Tao tie s%) i 2r%neasc% Man#ul sau cu Minul partenerei. Iti sa respire corect pentru a) i "nt%ri esena. Itie de unde sa ia apa care "i $a domoli focul. Itie s%) i p%'easc% comoara0 6in#ul i sa stea cu o femei o noaptea "ntrea#% fara sa e.acule'e. Acion,nd astfel0 nu numai ca " i $a remedia deficientele sale dar $a trai mai mult. Dar daca $a recur#e la un remediu fa!ricat din cinci minerale0 $a in#ur#ita decocturile destinate sa m%reasc% focul pasiunii0 nu $a face dec,t sa stin#% i sa epui'e'e mai repede esen% sa Man#. Aceste metode artificiale pot cau'a multe pre.udicii. ATITUDIN4A ACTUALA. Aceste sfaturi sunt asem%n%toare cu cele pe care le)ar da ast%'i un medic pacienilor lui preocupai de astfel de pro!leme. Re$istele de se&ualitate sunt pline de pu!licitate mincinoasa care afirma ca "ntr)o noapte este posi!il sa creasc% dimensiunile unui penis i sa "nmuleasc% faptele nemaipomenite i ardoarea se&uala datorita di$erselor poiuni ma#ice. >n cel mai !un ca' ma.oritatea acestor promisiuni r%m,n fara efect0 dar se "nt,mpl% sa cau'e'e i stric%ciuni. Ade$%rul pur i simplu este acela ca !%r!aii continua sa acorde de sute de ani prea multa importanta m%rimii penisului lor. Orice manual serios de se&olo#ie este constr,ns sa o repete pina la saietate i aparent fara prea mult succes. >n cursul cercet%rilor lor0 +astres i 3o2nson au constata ca "n timpul ereciei un penis moale i lun# se m%re te mai putin "n raport cu un penis moale i scurt. Astfel spus0 un penis m%soar% @G cm "n timpul fa'ei de e&citaie "n timp ce un penis lun# de @G cm nu $a dep% i @F cm "n fa'a de e&citaie.0 ceea ce do$ede te ca talia penisului atunci c,nd facei dus nu are nici o importanta. >ntr)un $a#in se $a arata la "n%lime. Dar aceasta este o noiune #reu acceptata de un !%r!at cu un penis scurt. Tre!uie terse secole de condiionare instalata "n $estiarele scolii pentru ca simpla lo#ica sa nu mai fie acceptata0 dar i tr%it% de !%r!atul cu penisul scurt. +4TODA LUI 5ON)(I4N. >n pri$ina consideraiilor relati$e la m%rimea penisului0 lucrurile nu erau diferite "n C2ina Antica. Unii medici nu au acordat importanta pentru a re'ol$a pro!leme psi2olo#ice ale pacienilor a a cum o fac "n 'ilele noastre medicii din occident. 5on)2ien considera ca dimensiunile penisului .ucau un rol important i ca "mpiedicau pe unele femei sa par$in% la or#asm. A ima#inat deci o metoda pentru a de'$olta ceea ce el estima a fi un falus de dimensiuni mici. Desi iese din c%r%rile !%tute0 medoda preconi'ata de 5on) 2ien0 pentru a da $i#oare penisului nu face rau. 4a consta "n mod esenial "n e&erciii i nu conine nimic artificial. Daca "n timpul uniunii Ti.a de 3ad este destul de lun#a i #roasa pentru a se mula str,ns la se&ul partenerei sale "i $a "n #eneral mai u or a o satisface. Se spune deseori ca cel care $rea sa fac% o trea!a !una tre!uie mai "nt,i s%) i ascut% unealta. Tre!uie tiut ca e&ista mi.locul de a de'$olta un falus mic. >n fiecare diminea%0 la orice moment intre mie'ul nopii i amia'a adic% din momentul "n care scade puterea Min i primea'% cea a Man#ului0 !%r!atul se $a a e'a "ntr)o camera lini tit%0 cu fata la r%s%rit0 pentru a medita.

Tre!uie sa se concentre'e i sa aduc% #,ndurile la t%cere. Stomacul nu $a fi nici prea plin0 nici prea #ol. -a e&pira aerul $iciat care "i "m!,cse te pl%m,nii0 " i ridica pieptul pina a.un#e la a!domen0 umplut cu aer curat0 printr)o inspiraie profunda. -a e&ecuta astfel FA de aspiraii profunde. Apoi " i freac% palmele una de alta pina se $or "nc%l'i. Tine scrotul i penisul cu mina dreapta0 " i masea'% a!domenul cu mina st,n#%0 deasupra om!ilicului0 printr)o mi care de rotaie0 de G@ de ori. Apoi $a masa acela i punct0 "n acela i fel cu mina dreapta0 de data aceasta c%tre dreapta0 de acelea i G@ de ori. >ntin',nd mina dreapta $a prinde penisul de la r%d%cin% i il $a mi ca sucit de la st,n#a spre dreapta0 astfel incit acesta sa atin#% coapsele de mai multe ori. > i $a lipi apoi partenera de el0 introduc,nd Man#ul sau "n "nc%perea Minului 9$ul$a: i " i $a 2r%ni mem!rul cu secreiile femeii0 "i $a a!sor!i respiraia. Dup% aceasta $a freca "n m,inile sale Piscul De 3ad "n acela i fel "n care se nete'e te "ntr)o r%sucire unica un fascicol de fi!re. Daca face aceste e&erciii mai mult timp0 $a remarca la un moment dat ca penisul sau se m%re te i se "n#roa % 95on nu da nici o preci'are "n pri$ina timpului care tre!uie acordat 'ilnic acestui fel de e&erciii i nici "n pri$ina duratei tratamentului:. 4ste pro!a!il ca acestea se opresc de "ndat% ce re'ultatul a fost cel scontat. Aceste eforturi pot p%rea "n 'ilele noastre ni te simple ritualuri. Totu i0 su#estiile lui 5on)2ien nu sunt lipsite de fundament pentru taoi ti. Ace tia considerau ca este posi!il sa e&erse'i pentru a de'$olta orice parte a corpului. Sfaturile lui 5on corespund noiunii taoiste care considera ca toat% ener#ia at,t fi'ica c,t i mentala tre!uie concentrata asupra scopului urm%rit i ca aceste eforturi tre!uie sa urme'e flu&ul natural al ener#iilor Min i Man#. Astfel0 5on insista ca e&erciiile sa "nceap% "n momentul "n care ener#ia Min descre te i creste ener#ia Man#. De asemenea meditaiile tre!uie f%cute cu fata la r%s%rit0 caci de acolo se ridica Soarele 9Principiul Man#:. Toate ener#iile pre'ente "n om coincid "n acest ca' cu flu&ul de ener#ie Man#. Nepracticind)o nu stiu daca aceasta metoda este fructuoasa. Dar nu era lipsit de intuiii ori#inale "n domeniul aparinut0 medicina0 iar teoriile s)au do$edit "n #eneral a fi e&acte. >n acela i timp0 marcarea nu comporta un risc. Autorul !inecunoscut0 Ro!ert C2arton0 consacra un capitol din cartea sa Adi$ice to +an0 dimensiunilor penisului. Descrie ici di$erse metode de de'$oltare a acestui or#an0 pe care le)a e&perimentat el "nsu i. Doua dintre ele0 cel putin0 au un raport anumit cu $ec2ile metode c2ine'e ti0 care constau "n introducerea masa.elor i a e&erciiilor. C2arton se #r%!e te sa adau#e: Pe drept cu$,nt ca nu este posi!il "n stadiul actual al cuno tinelor medicale m%rirea penisului0 cu e&cepia unor ca'uri e&trem de rare. Capitolul -III. D4SPR4 R4SPIRADI4 i IN/LU4NTA SA ASUPRA -I4TIIS47UAL4 I#iena se&uala. >ntr)un mod #eneral0 comuniunile dintre o $,rst% fra#eda i una coapta "i incita pe cei mai "n $,rst% sa nu se lase0 dar prea numero i sunt0 insa0 cei care0 indiferent de $,rsta nu "nele# importanta pe care o pre'int% aspectul

lor i nici importanta i#ienei personale0 de aceea se re#%sesc adeseori sin#uri. >n Auto!io#rafia sa0 Kertrand Russel po$este te ca mirosul ur,t al respiraiei sale a fost pe punctul de a pune cap%t relaiilor cu o t,n%r% femeie atr%#%toare: Sufeream fara sa stiu de a inflamaie al$eolara0 ceea ce f%cea respiraia mea sa fie detesta!ila. 4a nu se putea 2ot%r" s%)mi $or!easc% despre acest lucru i0 mai t,r'iu0 c,nd mi)am descoperit acest rau i m)am dus sa ma trate' mi)a po$estit c,t de tare a fost incomodata de acest fapt. Aceasta e&perinta a lui Russel nu este sin#ura "n #enul ei i "mi aminte te ca tre!ui sa ne supra$e#em pentru ca aceasta poate sa indice mai "nt,i ca suntem !olna$i i apoi "i deran.ea'% pe alii. CONCLUPII. Printre alte consecine0 re$oluia se&uala ar tre!ui sa conduc% la cre terea re#ulata a num%rului de uniuni dintre $,rst% fra#eda i cea matura0 astfel incit acestea sa fie acceptate. Oamenii cred adesea ca persoana de $,rsta adulta este cea care a a$ut ansa de a prinde un sau o partenera de $,rst% mai t,n%ra dar ansa este de am!ele parti. Un !%r!at i o femei tineri i nee&perimentai pot "n$%a multe de la un amant mai "n $,rst% i sa simt% c2iar mai multa placere. De fapt multi "ncep sa tie "ntr)ade$%r ce este $oluptatea a!ia dup% o e&perienta de acest #en. >nt,lnirea dintre doi indi$i'i $ir#ini duce0 "n #eneral0 la un de'astru pe plan se&ual. Daca se pot emite re'er$e asupra acestui tip de uniuni sa spunem ca poate fi periculos pentru un !%r!at care i#nora Calea artei de a iu!i sa "ntreprind% o le#%tur% cu o femeie t,n%r% i deose!it de ardenta. Atraciile i e&i#entele amoroase se pot rele$a ire'isti!il i !%r!atul risca sa " i epui'e'e $i#oarea se&uala. R%spunsul la aceasta pro!lema se afla0 !ine"neles0 "n practica Caii artei de a iu!i. Aceasta con$ine de minune persoanelor care se afla "n aceasta situaie care ar a$ea cele mai mari !inefaceri din reali'area armoniei dintr Min i Man#0 conduc,ndu) i "n acela i timp ener#ia. R4SPIRADIA TAI)6I)6IUAN i CAL4A ART4I D4 A IUKI. -ec2ii +ae tri ai Caii artei de a iu!i $e#2eau "n dra#oste 2rana i e&erciiul0 cei doi st,lpi pe care se spri.in% $iaa unui om. Lon#e$itatea depindea de o soliditate a celor doua componente. Nu e&ista nici o "ndoial% asupra faptului ca practicanii Tao erau de o ro!ustee impeca!ila mer#eau asupra acestor doi st,lpi i asupra e&erciiilor de respiraie. SA R4SPIRA+ KIN4. Respiraia corecta este o tiin% care dep% e te limitele acestei lucr%ri. Dup% +ae trii taoi ti0 respiraia Son)Ei este o ener#ie $itala nu doar mi.locul de a o!ine o&i#enul i de a elimina dio&idul de car!on. Acest proces constituie manifestarea $i'i!ila a procesului respiraiei. Aceasta are o alta funcie in$i'i!ila. 4a permite omului sa soar!a din puterea cosmica a Uni$ersului. C2ia "n lumea occidentala tiinific% de ast%'i0 medici i cercet%tori au constatat "n decursul ultimilor ani ca pl%m,nii nu sunt doar simple or#ane cu simpla sarcina a sc2im!urilor #a'oase destinate sa alimente'e s,n#ele.

474RCIDIIL4 R4SPIRATORII. Unii $or considera ca taoi tii acorda o importanta fara m%sura respiraiei corecte. Acesta este un punct asupra c%ruia nu $om insista niciodat% "ndea.uns. Respiraia este esenial% pentru s%n%tatea noastr% fi'ica i spirituala. De e&emplu0 respiraia diafra#mei .oaca un rol esenial "n aproape toate tipurile de meditaie. >n C2ina de a'i s)au descoperit $ec2ile practici medicale taoiste0 care au dat re'ultate deose!it de aprecia!ile "n !olile #astrice. Respiraia profunda se afla la !a'a unei !une s%n%t%i. 4ste un mod simplu i necostisitor de a te fortifica. Trei puncte eseniale tre!uiesc respectate pentru a respira !ine: @. Stai drept0 cu pieptul total rela&at. G. >n$%ai sa inspirai i sa e&pirai numai cu diafra#ma i pe nas. Nu folosii #ura. C. 4&pirai lent0 "ncet0 aerul din pl%m,ni0 apoi #olii)l complet0 termin,nd printr)o concentraie forat% a diafra#mei. 4&pirai din nou "ncet i respectai ansam!lul procesului. Kine"neles0 nu se pune pro!lema sa respirai tot timpul "n acest mod0 dar ar tre!ui sa practicai acest e&erciiu "n fiacre 'i0 c,te$a minute0 pentru ca respiraia diafra#mica i lenta sa de$ina naturalul refle& atunci c,nd dormii. A+4LIORAR4A OR8AN4LOR. -ec2ii taoi ti considerau ca toate or#anele din corp inclusi$ cele se&uale putea fi .ustificate i ameliorate prin intermediul unor e&erciii corespun'%toare. Au conceput mi c%ri pentru fiecare dintre ele. 4&istau0 de e&emplu0 e&erciii oculare care ameliorau $ederea i multe or#ane. Dup% p%rerea lor0 aceste e&erciii asi#urau nu numai o !una $edere dar aducea remedii i "n ca'ul unei $ederi defectuoase. >ntr)o carte numita Arta de a $edea0 (. (u&leL po$este te cum a e$itat or!irea prin e&erciiu "n timp ce celelalte masuri medicale au e uat. 4l declara ca nic%ieri aceste e&erciii nu se f%ceau mai !ine= ele decur#eau din teoriile taoiste0 de altfel cartea sa are astfel de pasa.e0 destul de numeroase0 ca mod de inspiraie. >n timp ce respirai astfel0 continuai sa diri.ai atenia asupra lucruri pe care $rei s%)l $edei !ine. Orice ameliorare "n calitatea s,n#elui care circula se repercutea'% i asupra $ederii. Remarcai raportul intre aceasta calitate a $ederii0 o mai !una circulaie a s,n#elui i o respiraie corecta. Nu doar oc2iul funcionea'% !ine. Tot or#anismul funcionea'% !ine atunci c,nd respiram corect. (un# a o!ser$at ca doua cate#orii de !olna$i0 ne$roticii i tu!erculo ii0 respira #,f,ind i superficial0 fara ca pl%m,nii sa fie suficient de $entilai. Oric,t pare de necre'ut noi utili'am numai a asea parte din capacitatea noastr% pulmonara. A face dra#oste repre'int% un alt e&erciiu fi'ic destul de important dar insuficienr deoarece nu toi mu c2ii corpului intra "n .oc. Propria $oastr% e&perienta $a $a spune. Daca stai prea mult "n pat $a "ncepe sa $a doar% spatele i sa $a simii sl%!it. O plim!are rapida0 putin mers cu !icicleta sau c,te$a seturi de tenis0 orice alt e&erciiu $a $a reface din nou. +ulti oameni sufer% din cau'a coloanei $erte!rale mai ales pe m%sur% ce "m!%tr,nesc. C2iar i tinerii au spatele rotund "n timp ce !%tr,nii se pl,n# de dureri di$erse puse pe spatele lor. Nu putem face dra#ostea prea multa $reme a$,nd dureri de spate.

TAI)6I)6IUAN. -ec2ii c2ine'i au pus la punct o serie de e&erciii destinate sa $indece aceste simptome. Acestea sunt ceea ce se nume te Tai)6iEuan. Ati ai'it pro!a!il $or!indu)se despre el $or!indu)se ca despre o arta marial%0 ca i .udo)ul0 a carei te2nica se !a'ea'% pe filosofia TAO i care0 "n c2ine'a0 se nume te 3udo)Tao)Tai)6i)6uan= este o te2nica similara care nu apelea'% dec,t la m,ini i la pumni. Daca este practicat dup% toate re#ulile0 Tai)6i) 6uan seam%n% cu un dans plin de #ratie. In$entarea lui este atri!uita le#endarului "mp%rat /iu)2i 9cu mult "nainte de (ouan#)i: i care i)a "n$%at pe oameni sa "m!l,n'easc% i sa domesticeasc% animalele s%l!atice. >i ceru lui Min)6on# sa ima#ine'e un mare dans0 ca poporul lui s%) i c2eltuiasc% ener#ia "ntr)un mod $esel i care)l ap%r%0 totodat%0 contra !olilor. +ai t,r'iu0 "n timpul dinastiei (an0 un medic c2irur#0 cele!ru0 despre care am mai $or!it de.a0 (ouan)To0 a contri!uit la de'$oltarea artei $ieii animale0 arta Tai)6i)6uan. 4ra un o!ser$ator fidel al naturii animale pentru a conser$a o !una s%n%tate i forma. Tai)6i)6iuan este denumit i 6iuan0 datorita "nl%nuirii fara pau'a sau "ntrerupere a fi#urilor. Tre!uie sa se practice cu a!ilitate i rapiditate pentru a da impresia unei roti ce se "n$,rte te. Se mai nume te 6inai cel !l,nd0 caci aceasta arta care con$in#e ad$ersarul nu este !rutala. Tre!uie sa ale#i momentul potri$it i sa adopi po'iia potri$ita pentru a utili'a fora corpului i s%)i faci ad$ersarul s%) i piard% ec2ili!rul. A a cum spune i $ec2iul pro$er! taoist: Kuturu#a mica r%stoarn% carul mare. TAI)6I)6IUAN CA T4(NICA D4APARAR4. Tai)6i)6iuan constituie totodat% mi.loc de ap%rare i e&erciiu s%n%tos. Daca $a interesea'% primul aspect $a sf%tuim sa #%sii un +aestru competent0 dar daca c%utai doar un e&erciiu0 c,te$a e&erciii $a $or permite s%)l e&ecutai 'ilnic fara dificultate. Noi consideram ca este un e&erciiu e&celent deoarece nu are nimic epui'ant i poate fi practicat oriunde0 "n orice moment i aproape de toat% lumea indiferent de $,rst%0 se& i stare fi'ica. 4ste deose!it de eficient pentru a conser$a indi$idul "ntr)o forma totala. >mprumut aceasta e&presie dintr)o carte a lui L. /. +ore2ouse. Aceasta ne satisface pentru ca este perfect adaptata la situaia despre care $or!im dar i pentru ca teoria lui +ore2ouse este $ala!ila e&erciiilor !l,nde0 apropiindu)se de Tai)6i)6iuan care nu are nimic dintr)un e&erciiu $iolent. Secretul e&erciiului este acela de a pune "n funciune0 cu !l,ndee0 toate articulaiile. Com!inat ci o respiraie profunda0 $a poate menine t,n%r. Cea mai mare parte a oamenilor simt #reutatea anilor prin "nepenirea articulaiilor0 care sunt uneori c2iar dureroase. Atunci nu se mai pot ser$i0 "n mod corect0 de or#anele lor0 iar s%n%tatea este deteriorata rapid. Capitolul I7. D4SPR4 I+POT4NTA -ictorie "mpotri$a impotentei. Cea mai mare parte a !%r!ailor sufer% "ntotdeauna0 "ntr)un moment sau altul0 de impotenta temporara. C2iar i a a termenul este0 desi#ur0 prea puternic0 prea dur. Ceea ce $rem sa spunem este ca dorim raporturi se&uale. 4l descoper% ca trupul nu)l asculta. Secretele Camerei de 3ad spun ca i

"mp%ratul (ouan#)i "nsu i0 cuno tea astfel de mane$re dificile. Dialo#,nd cu Son)nu "i spune: +i se "nt,mpl% ca "n momentul actului Min)2en sa nu $rea deloc sa se ridice. +a simt at,t de iancurcat incit sudoarea "mi apare pe frunte. >nfl%c%rat "n ad,ncul inimii mele de o dorin% ar'%toare. as $rea sa ma a.ut cu mina. Ce pot face "n asemenea situaii; S Pro!lema de care sufer% ma.estatea $oastr% este comuna tuturor !%r!ailor. Atunci c,nd dore te sp ai!% raporturi cu o femeie0 !%r!atul tre!uie sa repete tot ceea ce se cu$ine sa fac%. >n primul r,nd tre!uie sa armoni'e'e starea sa de spirit cu cea a femeii i atunci Ti.a de 3ad se $a ridica. Iat% ce tre!uie sa fac%: I Tre!uie s%) i or#ani'e'e cele cinci or#ane. II Tre!uie sa tie sa recunoasc% cele A 'one $oluptoase ale partenerei sale. III Tre!uie sa tie sa aprecie'e cele cinci semne de frumusee ale partenerei sale. I- Tre!uie sa tie sa tre'easc% placerea partenerei sale0 asta pentru a putea primi !inefacerile flu&ului partenerei sale. - Tre!uie s%)l !ea sali$a0 astfel s%m,na sa i a femeii sale $or fi "n armonie. -I Tre!uie sa e$ite cele J pre.udicii. Daca face toate acestea cele cinci $or fi "n armonie0 $a fi s%n%tos i nu $a suferi de nimic. Corpul $a funciona "ntr)un ritm e#al0 Mu) 2en# se $a ridica plin de $i#oare la fiecare p%trundere a partenerei sale0 astfel incit c2iar i du manul il $a admira i)l $a de$eni prieten. T4A+A N4>NT4+4IAT?0 N4R4PONAKILA0 D4 I+POT4NTA. Sonu)nu da do$ada de eforturi0 de mult !un simt practic. C2iar daca se tine cont de pro#resele tiinei actuale0 de medicina0 psi2olo#ii i psi2iatrii de ast%'i n)ar ti sa #2ide'e mai !ine pacienii. Cu$intele lui Son)nu constituie o "ncura.are fara re'er$e. 4a spune0 "n esen%0 aceasta: Destindei)$%0 profitai de clipa0 nu $a preocupai daca $ei a$ea sau nu erecie0 "ncercai0 mai de#ra!%0 sa $a stimulai partenera. Ultima fra'a a dialo#ului este semnificati$a. C2iar i "n C2ina Antica puterea se&uala repre'enta o calitate de in$idiat0 str,ns le#ata de noiunea de $irilitate. >n ca' de nereu it%0 !%r!atul s simea tot at,t de ru inat i umilit ca "n 'ilele noastre. >n ciuda tuturor datelor0 tiin%0 care arata falsul acestei idei0 !%r!aii0 "n ma.oritatea lor0 refu'a sa cread% ca impotenta temporara e un fenomen natural i frec$ent sau c2iar daca cred acest lucru au un sentiment de umilin%. Ori0 acest #en de impotenta trec%toare nu are mai multa importanta dec,t un #uturai. 4ste un lucru de'a#rea!il i a#asant0 dar care nu tre!uie sa ne nelini teasc% i care poate fi u or pre$enit daca tim ce tre!uie f%cut. Daca am tratat impotenta cu tot at,ta naturalee ca i pe un #uturai0 pro!a!il ca ar fi mai putin frec$enta. Deci se poate remedia u or dar0 din p%cate0 este mai u or de spus dec,t de e&ecutat. Dup% se&olo#ii moderni0 frica de impotenta constituie "n ma.oritatea ca'urilor factorul primordial de impotenta reala. +asters i 3o2nson au su!liniat)o net "n lucrarea lor Ne"nele#erile se&uale. Cu fiecare oca'ie re$ine aceea i "ntre!are inedita i ani2ilanta: oare $a a.un#e la erecie; Oare $a fi capa!il de a aciona ca un !%r!at normal; -a fi capa!il de a) i retine erecia destul de mult timp pentru actul "n sine0 intromisiunile sale; La limita0 spunem ca aceasta polari'are este cea care se opune ereciei. /oarte multi !%r!ai dominai de frica "mpiedica

derularea fi'iolo#ica a actului se&ual i " i acoper% fruntea cu sudori reci din cau'a acestui raport. Oricine a a$ut e&perienta acestei frici su!tile nu $a uita !rusca usc%ciune a #urii "nsoit% de o transpiraie rece care inunda tot corpul. 4ste re#reta!il cum unii !%r!ai sunt prada unei frici de$oratoare0 "n loc sa se !ucure de momentele "n care0 dimpotri$%0 ar trai o !ucurie deose!it de profunda. >n materie de impotenta mai este un alt element care pro$oac% !%r!atului teama i frustrare: ideea ca nu poate aduce nici un remediu la starea lui0 impresie care il preocupa pe (ouan#)i i care il tul!ura pe marele 8oet2e. Acesta ne)a descris cum s)a "nt,mplat "ntr)o 'i0 c,nd a "nt,lnit o fata mare "ntr)un 2an de la tara. T,n%ra fata il atr%#ea i interesul pare sa fi fost u or "mp%rt% it. /ara nici o alta pro!lema am,ndoi s)au "nt,lnit0 dar "n momentul crucial0 or#anul se&ual al poetului a refu'at orice erecie0 iar umilina poetului a fost at,t de mare0 incit o transcrie "ntr)un poem care "ncepe astfel: Ku'ele mele m,n#,ie pe aici0 picioarele noastre se "nt,lnesc0 Dar din alta parte , ni co marul0; Cel ce de o!icei era cuceritor a "napoi acum ca un no$ice i iat%)l redus la nimic. Po$este te apoi ca n)a putut fi st%p,n pe situaie0 ca a fost incapa!il de a face cel mai mic #est de a.utor. Ca a resimit o umilin% at,t de puternica0 incit " i continua poemul astfel: +ai ciop,rtit "ntr)o lupta cu spada Dec,t sa ma #,ndesc a ma afla "ntr)o asemenea situaie. 4i !ine0 8oet2e se "n ela. Ar fi putut sa ias% din "ncurc%tur% cu a.utorul de#etelor. Daca ar fi cunoscut Tao0 n)ar fi a$ut nici un sentiment de disperare "n fata aceste a!sente a ereciei. Ii nu numai ca i)ar fi fost ru ine0 dar din aceste circumstane ar fi putut c, ti#a momente foarte pl%cute0 at,t pentru el i partenera sa. CU+ SA >N-IN8I I+POT4NTA. Tao0 Calea artei de a iu!i0 nu are cu$inte cum sa desemne'e noiunea de impotenta. C2ine'ii din timpurile $ec2i nu au f%cut niciodat% din asta o pro!lema. C2iar i "n occident termenul de impotenta este folosit alandala i incon tient cu o moti$aie mai cur,nd peiorati$a0 dec,t tiinific%. Din punct de $edere te2nic0 ea semnifica incapacitatea de a "mplini actul se&ual. +ai implica0 de asemenea0 ideea unui rau care nu poate fi remediat i totu i0 "n a!senta ereciei0 are la ce sa recur#%. Tao are sfaturi precise pentru ai permite sa re'ol$e o astfel de situaie. Poate s%) i urm%reasc% su#estiile. Sa nu uite de erecie i s%) i concentre'e atenia asupra copului0 farmecului i frumuseii partenerei sale0 sa se str%duie0 "n acela i timp0 s%)l procure c,t mai multa placere pe care o poate oferi i fara sa utili'e'e penisul. 4&ista multe modalit%i de a acorda i de a primi placerea. K%r!atul se poate !ucura de corpul partenerei sale cu m,inile0 !u'ele i lim!a. Nu doar frumuseea formelor dar i mirosul pielii confer% o $oluptate care le este proprie. Placerea $a fi st,rnita prin stimularea 'onelor ero#ene ale corpului. 4i "i $a face placere o m,n#,iere prelun#ita pina la cur!ura spatelui0 s%) i simt% $,rful sinilor u or aspirat pina se "nt%resc0 sa #uste $oluptatea de a fi s%rutat% pe se&0 "n timp ce lim!a partenerului se .oaca cu clitorisul sau i

p%trunde mai ad,nc0 pina "n momentul "n care secreiile ei inunda partea de sus a coapselor. Ii0 la r,ndul sau0 $a fi c, ti#at d e&citaia femeii0 care $a a.un#e poate s%)l pro$oace erecia. >n acest ca'0 pro!lema este re'ol$ata0 mem!rul sau $a p%trunde cu u urin% "n $a#in. Daca el nu $a putea sa o p%trund%0 $a recur#e la ceea ce "n Tao0 "n Calea artei de a iu!i0 nume te penetraie neri#ida. P4N4TRADIA N4RI8IDA. Se spune ca0 prin aceasta0 un !%r!at poate s%) i p%trund% partenera fara a fi "n stare de erecie0 cu a.utorul de#etelor. Daca are suficienta e&perienta i este "ndem,natic0 !%r!atul poate introduce "n partenera sa un penis lipsit de ri#iditate0 pro$oc,ndu)l acesteia o mare placere0 pe care o resimte i el. 4fectuat corect0 acest tip de penetraie0 poate constitui pentru femeie o e&perienta noua i e&citanta. Sunt foarte multe anse ca penisul0 "n interiorul $a#inului0 s%) i re#%seasc% fermitatea 9ri#iditatea: daca posesorul urmea'% Calea artei de a iu!i. Kine"neles ca acestea nu pot fi dec,t o parte din indicaii. Nu e&ista re#uli fi&e de respectat. Tre!uie sa se dea do$ada de multa ima#inaie i suplee pentru a #%si cea mai !una re'ol$are pro!lemelor suscepti!ile de a se i$i. /acultatea de adaptare nu e doar o c2estiune de !un simt. 4a constituie unul din principiile eseniale ale lui Tao. O su#estie este inaplica!ila0 "ndep%rtai)o< Da re'ultate !une0 este aplica!ila0 aplicai)o< >n materie de amor i se&ualitate0 re#ula a!soluta este rara. Cu aceste noiuni pre'ente "n spirit0 sa $edem cu se poate practica cu succes aceasta metoda: @. Cele mai !une0 pentru penetraia neri#ida sunt anumite $ariante ale po'iiei laterale0 fata "n fata0 sau po'iia superioara a !%r!atului. G. Partenerii tre!uie sa se m,n#,ie reciproc c,t mai mult posi!il i "n m%sur% care le face placere la am,ndoi. C. Nici o tentati$a de penetraie nu tre!uie sa fie practicata at,ta timp c,t lu!rifierea femeii nu este totala. Daca un preludiu nu este suficient pentru a o face sa ai!% aceste erecii "n cantitate suficienta0 este necesar sa se recur#% la lu!rifiani artificiali. Uleiul $e#etal constituie cel mai !un lu!rifiant i are utili'area cea mai simpla. 4ste f%cut din produse naturale0 ceea ce #arantea'% caracterul inofensi$ i eficacitatea. >ntr)un articol numit -ia% pe re#iunile cutanate ale omului0 Scientific american0 +arL 3. +arples0 medic 'oolo#0 scrie: Ori0 din punct de $edere ecolo#ic0 cel mai interesant0 este ceea ce re'ulta din acti$it%ile meta!olice ale florei re'idente. De c,i$a ani se tie ca ace ti aci'i #ra i nesaturai0 principali componeni ai celor mai multe uleiuri $e#etale sunt un element important al se!umului adunat la suprafaa pielii care "mpiedic% proliferarea di$erselor !acterii i ciuperci cutanate i pato#ene. Odinioar%0 medicii orientali i occidentali se ser$eau de uleiuri $e#etale pentru a "n#ri.i r%nile i imperfeciunile pielii. Dar acest lu!rifiant artificial sau de "nlocuire0 nu tre!uie utili'at dec,t ca ultim recurs= nimic nu $alorea'% mai mult ca secreiile naturale ale femeii. F. Daca femeii "i repu#na sa aplice acest lu!rifiant !%r!atul este cel care il poate folosi. 4ste suficient sa un#% #landul i corpul penisului0 pentru a o!ine un re'ultat identic. H. >ntrea#a arta a acestei te2nici consta "n de&teritatea de#etelor care tre!uie sa fie capa!ile sa

introduc% penisul "n $a#inul partenerei sale. De "ndat% ce a reu it0 !%r!atul formea'% un inel la !a'a falusului pentru a asi#ura ri#iditatea la partea superioara0 cel putin. Aceasta0 pentru a putea "ncepe mi c%rile de penetrare. Aceasta presiune a de#etelor este practic0 a a cum ar face un inel de cauciuc plasat la !a'a penisului. Totu i de#etele pre'int% superioritate oric%rui inel artificial. +ai "nt,i poate fi mai mult sau mai putin accentuat. Apoi0 este posi!ila retra#erea de#etelor de "ndat% ce sunt inutile i "n acela i mod sa se recur#% la ele atunci c,nd se simte ne$oia fara a retra#e penisul0 pentru a repune inelul artificial. De"ndat% ce au "neles acest lucru0 ma.oritatea !%r!ailor sunt capa!ili sa pre$ina lucrurile nepl%cute pentru ei i sa par$in% la erecie. 8ARANDIIL4 O/4RIT4 D4 +4TODA P4N4TRADI4I N4RI8ID4. Te2nica penetraiei neri#ide aduce multe ser$icii !%r!atului e&perimentat0 c,t i no$icelui. 4a limitea'%0 la acesta din urma0 sentimentul de umilin% pe care)l poate a$ea i sa reduc% la !%r!atul cu e&perienta o mare parte din umilinele lui. De "ndat% ce s)a amorsat0 !%r!atul poate pastra "n #eneral erecia0 cu e&cepia ca'urilor "n care sufer% de o pro!lema serioasa. Capitolul -I D4SPR4 LON84-ITAT4 i ACTUL S47UAL Lon#e$itatea i actul se&ual 9calea artei de a iu!i: Pon#)tson spunea: un !%r!at poate o!ine lon#e$itatea economisindu) i s%m,na0 2r%nind spiritul i respect,nd un re#im alimentar s%n%tos. Daca i#nora Calea artei de a iu!i0 re#imul i medicamentele nu $or ser$i la nimic. Nu se a.un#e la o $,rst% "naintat%. Comuniunea dintre !%r!at i femeie tre!uie sa fie precum armonia dintre cer i p%m,nt. Din pricina acestei armonii Min i Man#0 cerul i p%m,ntul0 $or e&ista dintotdeauna. K%r!atul a ne#li.at multa $reme armonia dintre Min i Man# i constata ca s%n%tatea i puterea lui a "nceput sa scad%0 dar daca ar $rea sa "n$ee din nou Calea artei de a iu!i pentru a e$ita acest declin0 ar putea descoperi din nou calea lon#e$it%ii. Lon#e$itatea este o o!sesie la c2ine'i. >n C2ina antica !%r!aii i femeile "n $,rst% erau tratai cu respect i onoruri deose!ite0 daca reu eau sa se menin% s%n%to i= !%tr,neea putea constitui $,rsta cea mai fericita a $ieii. Dup% medicii taoi ti0 persoanele care atin# o $,rst% "naintat% do$edesc prin aceasta ca sunt "n armonie cu forele $itale Min i Man# i foarte aproape de unitate ultima care perpetuea'% toate lucrurile intre cer i p%m,nt. Astfel0 lon#e$itatea nu era doar o pro!lema de durata0 ea constituia pentru toi un principiu0 un e&emplu al modului "n care tre!uia sa tr%ie ti. De unde re'ulta aspectul acordat persoanelor "n $,rst%. RAPORTURIL4 S47UAL4 i LON84-ITAT4A. Pentru c2ine'ii din acea $reme e&ista o str,ns% le#%tur% intre raporturile se&uale corect "nelese i o s%n%tate "nfloritoare. Toate te&tele $ec2i0 fara e&cepie0 $ad "n Calea artei de a iu!i factorul esenial care #arantea'% o $ia% lun#a. Printr)o apropiere care ni se pare foarte putin tiinific%0 c2ine'ii au a.uns la conclu'ii foarte moderne. Unul dintre

dialo#urile dintre (uan2)i i Son)nu se ocupa de efectele medicale ale Caii artei de a iu!i. O!osit de a mai face dra#oste0 "mp%ratul spune: Cred ca $oi intra "ntr)o perioada de a!stinenta pri$ind relaiile se&uale. Ce p%rere ai; +a.estatea $oastr% nu tre!uie sa fac% astfel. Cerul i p%m,ntul c,nd se "nc2id c,nd se desc2id. Minul i Man#ul au acti$it%ile i sc2im!%rile lor. Ii noi0 fiinele omene ti0 nu tre!uie sa mer#em contra naturii. Atunci c,nd Minul i Man#ul nu sunt "n comuniune0 nu mai pot fi complementari i nici armoni'a intre ei. Prin respiraie0 se "nlocuie te aerul $iciat cu cel pur. Daca Ti.a De 3ad este inacti$a se atrofia'%. Tre!uie acti$ata "n mod re#ulat. Daca este cunoscuta metoda acupl%rii0 cunosc,ndu)se controlul i st%p,nirea emisiunii s%m,nei0 se $a reali'a atunci cel mai mare profit. Noi numim aceasta "ntoarcerea s%m,nei. Restaurarea ei este !inef%c%toare "n s%n%tatea !%r!atului. Cu alta oca'ie0 "mp%ratul o "ntrea!% pe Son)nu: >n unirea lui Min i Man# respiraia corecta are o importanta $itala. As $rea s%)mi $or!e ti i despre asta. Daca un cuplu aplica "n mod cert Calea artei de a iu!i0 !%r!atul $a r%m,ne corect i s%n%tos0 iar femeia $a e$ita cele @BB !oli. Am,ndoi $or cunoa te o placere e&trema i " i $or mari0 "n acela i timp0 fora fi'ica. Dar0 "n ca' contrar0 acti$itatea poate sa d%une'e s%n%t%ii. Daca $rea sa primeasc% toate !inefacerile lui Tao0 cuplul tre!uie sa "n$ee sa respire "ndelun# i profund0 pentru a fi destins. 4i tre!uie a se simt% "n si#uran%0 pentru ca inimile lor sa fie senine. Tre!uie0 de asemenea0 s%) i racorde'e dorinele pentru a nu intra "n conflict. Odat% ce au do!,ndit aceste trei puncte eseniale0 Tao $a fi0 "n "ntre#ime0 "n ser$iciul lor. Tre!uie0 de asemenea0 sa ai!% #ri.a de anumite detalii practice0 temperatura 9nici prea cald0 nici prea fri#:0 stomacurile sa nu fie prea pline0 nici prea #oale. -or "ncepe actul se&ual cu m%sur%0 astfel incit penetr%rile sa nu fie prea rapide0 nici prea profunde. -or ti daca Tao a fost aplicat "n mod corect daca femeia a.un#e la or#asm fara ca !%r!atul sa fie epui'at. CULTUL +OD4RN AL TIN4R4DII. Lon#e$itatea nu este doar o!sesia c2ine'ilor. Ast%'i0 daca termenul a de$enit desuet0 dimpotri$%0 ideea supra$ieuie te. Cultul tinereii este la moda "n occident. Ultimii ani au fost martorii unei dorine pasionante din partea celor maturi de a r%m,ne tineri. K%r!ai i femei care cu @B ani "n urma s)ar fi consacrat !ucuro i #r%din%ritului0 tricotatului0 se dedica ast%'i sporturilor tinere ti0 sc2iul0 saltul la tram!ulina0 "notul su!ac$atic0 etc. >m!r%c%mintea0 tenul0 parul0 reflecta ceasta dorina de a se a#ata de !ucuriile i $i#oarea tinereii. Ii "n pri$ina ideilor formulate0 pentru a nu fi la distanta prea mare0 de cei mai tineri0 se simte aceasta sc2im!are i0 de ce nu; Adepii lui Tao reu esc fara nici o dificultate. Cei care studia'%0 "nele# sensul profund al cu$intelor lui To)(an#. 4l afirma ca cele mai !une medicamente i cel mai !un remediu nu pt $eni "n a.utor daca se i#nora tao0 celui care nu crede "n el.

>n pofida lim!a.ului "nflorit0 $ec2ea "nelepciune c2ine'a are un spri.in solid "n tiinele naturale. +ai "nt,i0 or#anele noastre se&uale se aseam%n% tuturor celorlalte0 au ne$oie de o funcionare re#ulata i este necesar sa fie e&ersate daca a$em dorina de a le pastra s%n%tatea i $i#oarea. pe de alta parte0 tiina medicala a ar%tat ca 2ormonii sunt "n str,ns% le#%tur% cu procesul de "m!%tr,nire0 ori sistemul se&ual cuprinde #lande produc%toare de 2ormoni eseniali0 Tacesta fiind numai efectul !inefacerilor lui Tao 9n. r: U. De asemenea0 pe plan psi2olo#ic0 acti$itatea se&uala re"ncarca !ateriile indi$idului. Nimeni nu $rea sa se simt% !%tr,n pentru dra#oste. Cei care continua0 "n pofida $,rstei0 sa tie ca pot iu!i i sunt iu!ii0 au toate ansele sa scape de teri!ilul sentiment de inferioritate i i'olare de care sufer% at,tea persoane "n $,rst%. Unii considera ca pu!isurile se&uale dispar dup% $,rsta matura. Se poate "nt,mpla ca ne$oia de a a$ea contacte se&uale sa scad% la anumite $,rste0 dar este o eroare de a #enerali'a acest lucru. +aster i 3o2nson au descoperit ca e&ista o le#%tur% intre $,rsta la care demarea'% acti$itatea se&uala i cea la care se opre te. Cu c,t "ncepei mai de$reme cu at,t este posi!il de a continua aceste acti$it%i la o $,rst% c,t mai "naintat%. Nu e&ista nici un moti$ ca un !%r!at i o femei sa nu poat% face dra#oste toat% $iaa lor. 43ACULAR4A LA -RRSTA +ATURA. Din,nd cont ca !%r!atul occidental nu "nele#e0 "n #eneral0 ca e.acularea i or#asmul sunt doua lucruri diferite0 el $ede aici semnul destinului sau. >n K%tr,neea0 Simone de Keau$oir aminte te efectul produs pe care aceasta eroare "n #,ndire a a$ut)o asupra lui Paul Reutand. 4a scrie: >n raportul dintre un !%tr,n i corpul sau0 ima#inea sa0 se&ul sau0 posedam un document uimitor. 3urnalul lui Leutand0 "n $,rst% de HH ani0 continua Simone0 descrie o scena "n care acesta "nt,lne te o femeie pe #ustul sau0 ea "ns% i "n $,rst% de HH ani. 4l o nume te +adame i ne spune ca era o femeie pasionala0 minunat f%cut% pentru placere0 r%spun',nd intru totul #ustului sau pentru aceste lucruri. Iapte ani mai t,r'iu aceasta compati!ilitate nu mai e dec,t o amintire. 4l nu mai este "n stare sa fac% dra#oste at,t de des0 iar idila atin#e un stadiu secund. Simurile0 $iciul nu "i mai ata ea'% unul de altul i le#%tura lor este su!ire. 4l n)o mai nume te +adame ci Pantere 1 calificati$ care poate fi apropiat cu cel al partenerelor din C2ina antica0 de c%tre !%r!ai lipsii de eficacitate i de "ncredere "n ei "n i i. Somat de o femeie nesatisf%cut%0 de a) i arata ardoarea0 !%r!atul putea sa c2eme "ntotdeauna "n pasiunea lor un $ec2i pro$er!: femeia de CB de ani este ca un lup0 cea de FB de ani ca un ti#ru. Ii "ntr)un ca' i "n celalalt poreclele reflecta mai de#ra!% epui'area !%r!atului dec,t apetitul se&ual al femeii. Leutanand reacionea'% a a cum f%ceau !%r!aii la acea $reme i a a cum continua sa fac% ast%'i. Reduce raporturile se&uale "n detrimentul !un%st%rii sale personale i nu a partenerei lui.

Doi ani mai t,r'iu0 trecea al treilea stadiu al le#%turii i "ncepea s%) i denumeasc% partenera +olima. Il atr%#ea inca dar se temea ca ni te manifest%ri erotice prea frec$ente ar putea s%)l fie fatale. 3urnalul lua un stil lu#u!ru. Atunci c,nd fac dra#oste0 "n loc de e.aculare iese mai mult apa. Raporturile il o!oseau iar medicul il sf%tuia sa a!andone'e. >ncearc% fara sa se opreasc% deloc i "ncepe sa se mastur!e'e. Cei care cunosc Tao $or "nele#e imediat ca aceasta nu era o soluie pentru un !%r!at. +astur!area constituie o pierdere a esenei masculine necompensata de nici un c, ti# al esenei feminine. Acest0 act c%ruia "i lipse te cu des%$,r ire armonia dintre Min i Man# nu ser$e te la nimic. Ceea ce a putut constata i Leutand. -oia sa fac% dra#oste dar nu $roia sa ri te. Re#reta ca nu mai poate #ust placerea pe care o pro$oac% $ederea corpului #ol al femeii i m,n#,ierea pe care acesta o ofer%. Ii)a petrecut !%tr,neea "ntr)o nesf,r it% tristee. Acest ta!lou este0 din nefericire0 prea familial. Leutand nu reacionea'% mai rau dec,t cea mai mare parte dintre noi. Lucr%rile lui +asters i 3o2nson confirma ceea ce c2ine'ii tiau de secole. Ace ti doi sa$ani afirma ca un !%r!at de o anumit% $,rst% de poate arata un amant pasionant u condiia sa nu e.acule'e. CONTROLUL 43ACUL?RI i LON84-ITAT4A. >n Calea artei de a iu!i e&ista numeroase e&emple care se refera la lon#e$itate. /ara "ndoial%0 un element de e&a#erare fi#urea'% "n unele dintre po$estiri. Desi este !inecunoscut caracterul ro!ust al $ec2ilor c2ine'i i c2iar de ast%'i0 pare e&cesi$ de a $or!i de indi$i'i care au tr%it cel putin @HB de ani. Ceea ce este mai putin e&a#erat0 dimpotri$%0 sunt moti$ele in$ocate pentru a e&plica aceasta lon#e$itate0 caci0 p%str,nd proporiile0 este $or!a0 "n esen%0 de acest lucru. Cum f%ceau0 deci0 ace ti +ae tri taoi ti sa r%m,n% $i#uro i i "nfloritori "n cariera lor de octo#enari. A o $,rst% la care0 de la sine "neles0 oamenii sunt sla!i0 !olna$i i0 uneori "n pat0 Son)nu e&plica lui (ouan)i: Am au'it ca "n timpurile str%$ec2i0 oamenii tr%iau cam GBB de ani. >n fapt0 multi dintre ei au a$ut o $ia% scurta in,nd cont de criteriile epocii lor. Calea artei de a iu!i poate aduce o e&plicaie plau'i!ila. Dup% moartea celui de)al aselea succesor al lui (ouan#)i0 Calea artei de a iu!i a fost aproape uitata. A tre!uit sa se a tepte secolul -I "nainte de C2ristos pentru a asista la rena terea Caii0 datorita lui Lao)tseu. Nu posedam asupra acestui !%r!at remarca!il dec,t informaii foarte fra#mentate. Dup% memoriile istoricului Sen)+asen 1 numele de familie era i Sao 1 "n c2ine'a "nsemn,nd !%tr,n 1 Lao)tseu ar fi tr%it @BB de ani. Sen)+assen declara: A a.uns la o $,rst% at,t de "naintat% deoarece culti$a Tao0 Calea artei de a iu!i. >n istoria c2ine'a se #%sesc risipite de)a lun#ul celor GHBB de ani e&emple de lon#e$itate. Interesul pentru Tao a "nflorit "n timpul dinastiei anterioare (an 9GH i.e.n. 1 GF e.n.:. >n analele oficiale ale dinastiei fi#urea'% lista lucr%rilor cele mai importante0 aflate "n circulaie0 "n acea epoca. Opt dintre ele sunt c%ri despre Calea artei de a iu!i. Istoria oficiala acestei perioade0 (o*)(an)C2on 9Istoria !anilor: cuprinde !io#rafia unui medic c2irur# taoist0 (ua)To0 care a tr%it aproape un secol0 r%m,n,nd t,n%r i

e&ercit,nd meseria de medic pina la moarte. Nu a murit de !%tr,nee0 a fost e&ecutat de Tsou Tsou0 un politician !rutal i furios datorita refu'ului acestuia de a)l r%m,ne medic particular. Daca $iaa sa nu ar fi fost astfel scurtata0 ne putem "ntre!a ce $,rst% ar fi atins (ua To. Dup% spusele !io#rafilor sai0 dinastia (an era plina de oameni superior dotai. Se menionea'%0 dintre ace tia0 "n mod deose!it0 San)C2o)6oan#0 Tan# Mu i Son)nu)C2en#0 totti trei ele$i ai lui Mon#)ta2en# i adepi ai Caii artei de a iu!i. Son# C2o*)6oan# a tr%it pina la $,rsta de @HB ani i istoria relatea'% ca a$ea alura unui !%r!at de CB sau FB de ani. Un e&emplu interesant0 dat,nd din aceea i perioada0 pune "n e$identa personalitatea lui 5on)T'e) Tan0 #inerele casei imperiale. >ntr)o 'i0 c,nd "mp%ratul 52e se plim!a pe malurile flu$iului 5ei a remarcat un 2alou str%lucitor "n .urul lui 5on)T'e)Tan0 "n $,rst% de @CB de ani= "mp%ratul s)a interesat de !%tr,n pe l,n#% intendentul sau Ton#)/an#. Acesta r%spunse: 4sena $itala a acestui om este "n comuniune cu cerul0 deoarece el cunoa te Calea artei de a iu!i. >mp%ratul " i trimite suita pentru a putea discuta cu 5on)T'e)Tan "n particular. Il "ntrea!% despre Calea artei de a iu!i i on raspunde ca este un secret dificil. De aceea eu0 ser$itorul ma.est%ii $oastre n)am $or!it deloc despre asta pina acum. Sunt putini cei care pot practica aceasta arta0 acesta fiind un moti$ pentru care nu am "ndr%'nit sa di$ul# mai de$reme. L)am "n$%at de la +aestrul Lin#)Man#0 atunci c,nd a$eam $,rsta de NB de ani i eram /OART4 KOLNA-. Iat%0 sunt NB de ani de c,nd practic. Toi cei care $or s%) i relun#easca $iaa tre!uie sa caute la i'$orul ei i secretul suprem este acela de a nu fora e.acularea c2iar daca suntem foarte atra i de frumuseea /emeii. Daca te fore'i sa emii apar tot felul de !oli. Dup% 6o)(on#0 alt istoric renumit0 5on)T'e)Tan a murit la aproape GBB de ani. Daca nu a "nceput sa practice dec,t la NH de ani0 poseda fara indoilaa e&perienta "n domeniul e.acul%rii forate. 4ste interesant ca a insistat asupra acestui punct "n e&plicaiile date "mp%ratului. Tre!uie sa s%rim peste @BBB de ani pentru a #%si o relaie apropiata acestui ca' de lon#e$itate. Poate ca moti$ul consta "n faptul ca din ce "n ce mai putini oameni cuno teau Tao "n aceste perioade tardi$e. >n timpul dinastiei +in# 9@CNO 1 @NFC e. n: un !%r!at0 care se numea sin#ur .unele scria "ntr)o reeditare a doua manuale din Calea artei de a iu!i: Su! domnia "mp%ratului C2e)Tson# 9@HGG 1 @HNN: la curtea imperiala din PeEin0 adeptul taoismului0 Tcon)Tc2en)3en se !ucura de fa$oarea imperiala datorata talentului sau de ma#ician. Cuno tea "ntr)ade$%r Tao. Interes,ndu)m% de aceasta arta la un funcionar din Paris0 am reu it s%)mi procur un e&emplar din c%rile secrete ale taoismului i anume 6i)C2en)6in# i (sen)C2en)Men)Mi0 scrise de Lu)Ton)Pin din dinastia (an i (ou)5ien din dinastia 6an. C,nd m) am 2ot%r,t sa trec la partea practica mi s)a p%rut dificil sa urme' indicaiile lor0 dar dup% un anumit timp0 acestea au de$enit o!iceiuri fire ti. >n NB de ani am iu!it peste @BB de femei0 am crescut @J copii i am slu.it su! H "mp%rai. Ast%'i0 desi sunt "nc%rcat de ani nu sunt inca o!osit sa iu!esc i pot satisface mai multe femei "ntr)o noapte. Cerul mi)a d%ruit o $ia% lun#a dar nu pot spune ca Tao0 Calea artei de a iu!i0 a contri!uit prea mult la aceasta.

Pro$er!ul spune: cei care p%strea'% tiina pentru ei0 $or a$ea un sf,r it trist. De altminteri $iaa unui om nu durea'% mai mult de @BB de ani. Daca se "nt,mpl% sa mor "ntr)o 'i0 n)a putea sa suport ideea ca aceste c%ri s)au pierdut. De aceea le)am imprimat pentru ca toi !%r!aii din lume sa poat% !eneficia de sfaturile lor i sa a tepta $,rsta "naintat%. Daca $ot fi persoane care se $or "ndoi de cele spuse "n aceste c%ri0 nu au dec,t sa le lase0 sa treac% pe l,n#% ansa de a atin#e lon#e$itatea. CON/LU4NT4. -RRST? /RA84DA -RRST? COAPTA. >n partea de est a str%'ii se afla un cuplu cert%re i de o frumusee remarca!ila. >n partea de $est0 cuplu de "ndr%#ostii care tr%iesc "ntr)o perfecta armonie= !%r!atul este !%tr,n0 fara nimic care s%)l distin#%. K%r!atul "n $,rst% i0 "n aparenta0 tern tie s%) i satisfac% femeia0 t,n%rul !%r!at0 cu are m,ndru nu tie. Un +aestru anonim al Caii artei de a iu!i a scris a cest dialo# pentru a ilustra cele spuse despre dra#oste i despre $,rsta. >ntr)o societate care practica Tao0 "n care creste lon#e$itatea i "n care senectutea nu este "nsoit% de infirmit%i0 re#ulile o!i nuite nu mai funcionea'%. Oamenii de $,rsta diferita puteau sa se c%s%toreasc% fiind perfect fericii. +ai "nt,i0 $,rsta nu a$ea aceea i semnificaie ca "n 'ilele noastre. La ora actuala0 se considera !%tr,n un !%r!at a.uns la $,rsta de NH de ani0 dar pentru adepii lui Tao aceasta nu era o $,rst% "naintat%. +ai a$ea "n fata lor cel putin CB)FB de ani de tr%it "ntr)o c%snicie "nfloritoare. 4i putea sa iu!easc% fara pro!leme0 !%r!ai i femei indiferent de $,rst%. Ceea ce noi numi ast%'i iu!irile din iarna $ieii sunt mai de#ra!% iu!iri din toamna $ieii pentru frec$enta Caii artei de a iu!i. +a.oritatea te&telor lui Tao recomanda "n mod precis acest fel de comuniune. Daca un !%r!at "n $,rst% de cuplea'% cu o femeie isterica i au un copil0 acesta nu $a a.un#e la o $,rst% "naintat%. Daca un !%r!at de OB de ani se une te cu o fata de @O sau c2iar @N ani $or a$ea copii care0 "n mod o!i nuit0 tr%iesc mult. Ii daca o femeie de HB de ani se cuplea'% cu un !%r!at mai t,n%r se poate "nt,mpla adesea ca ea sa mai poat% a$ea copii. PR43UD4C?DIL4 SOCI4T?DII. >n occident0 re$oluia se&uala din ultimii ani au permis ca aceste iu!iri tomnatice sa se manifeste "ntr)un mod mai desc2is i mai accepta!il dec,t alta data. Totu i societatea p%strea'% "n pri$ina lor acelea i pre.udec%i. Oamenii mai au inca tendina de a flecari i de a $edea "n aceste le#%turi un element de per$ersiune. C2arlie C2aplin i Oana ONeil au format un cuplu cele!ru0 pe seama c%rora multi au ridicat din sprincene0 care au atras multe comentarii ironice i ne"nelese care0 din 'iua "n care s)au luat. 4a a$ea @O ani0 el HF0 era di$orat de C ori0 am,ndoi simindu)se destul de tari pentru a nu suferi din pricina celor mai rele pre.udec%i ale societ%ii. L48?TURA DINTR4 O /4+4I4 +AI TRN?R? i UN K?RKAT +AI IN -RRST?. Cei care cunosc Tao nu se mira de acest #en de reu it%. 4i stiu ca o astfel de le#%tura pre'int% a$anta.e reale. Un !%r!at mai "n $,rst% are ne$oie

de un anumit timp pentru a raspunde la preliminarii erotice. Pentru el0 o femeie t,n%r%0 care produce o lu!rifiere !o#ata0 este o !inecu$,ntare. 4l o poate p%trunde mai u or c2iar daca nu a a.uns la o erecie totala. 4a0 pe de alta parte poate resimi o placere foarte mare datorata acestui tip de penetrare0 mai lent0 mai !l,nd fata de penetraia !rusca i e.acularea rapida a celor mai "n $,rst%. O femeie mai t,n%ra $a fu nu doar mai mult lu!rifianta0 dar $a emite "n orice ca' mai multe secreii. >n ma.oritatea ca'urilor aceasta f,nt,n% este inepui'a!ila at,t timp c,t femeia este foarte stimulata. Am,ndoi $or a$ea a$anta.e= a a cum este0 lent0 !%r!atul "nt,r'ie "m!r%i area0 factor esenial0 care duce femeia la un "nalt #rad de placere0 de care multi tineri sun incapa!ili0 datorita lipsei de e&perienta. Un !%r!at mai $,rstnic i o femeie t,n%r% se pot completa minunat. Pe de alta parte0 femeile tinere au n parfum natural0 tineree i prospeime0 care e&cita mult mai rapid un !%r!at mai "n $,rst%. >n plus0 acesta $a ti sa cree'e un climat de calm i "ncredere pe care putin !%r!ai tineri pot s%)l fac%. >n sf,r it0 lucrul cel mai important0 $a#inul acestei femei este mai "n#ust i retine0 e&cit,nd "n acela i timp pe amantul mai "n $,rst% dar e&perimentat. Daca practica Tao el $a ti sa controle'e e.acularea0 c2iar c,nd este e&citat. /emeia se $a !ucura0 de asemenea0 simind placerea partenerului sau0 e&citaia i !ucuria lui profunda. UNIUN4A INTR4 UN K?RKAT i O /4+4I4 D4 O ANU+ITA-RRSTA. >n acest tip de le#%tura aceste a$anta.e pot sa nu e&iste "ntotdeauna. /emeii "i este #reu0 uneori sa ai!% raporturi se&uale prelun#ite0 se "nt,mpl% ca $a#inul sau sa nu mai furni'e'e lu!rifierea satisf%c%toare i sa nu fie capa!ila dec,t de una sau doua edine erotice "ntr)o seara. Partenerului "i este #reu sa pro$oace aceasta lu!rifiere mai putin a!undenta. Tre!uie sa stimule'e partenera mult mai intens i mai mult $reme fata de o femeie t,n%r%. Un lu!rifiant artificial poate constitui un paleati$0 dar care $a fi mai putin eficient0 ceea ce e&plica de ce0 c2iar i !%r!aii mai "n $,rst%0 foarte $i#uro i0 "ncetea'% "n unele ca'uri de a se mai interesa de partenerele lor de aceea i $,rst% sau cred "n neputina lor reala sau ima#inara. Daca au oca'ia sa ai!% le#%turi amoroase cu o femei mai t,n%r% i atr%#%toare " i $or re$eni foarte repede. ATRACDIA S4 474RCITA >NTOTD4AUNA >NTR)UN SIN8URS4NS. Atracia care reune te un !%r!at mai "n $,rst% i o femeie t,n%r% nu se e&ercita totdeauna numai "ntr)un sin#ur sens. +ulte femei tinere prefera un !%r!at de o anumit% $,rst%. 4le se ciocnesc de o pre.udecata sociala considera!ila. >n acela i timp0 !%r!aii "n $,rst% pot oferi un sentiment de si#urana femeii0 seducia lor0 "n #eneral fata de ceea ce se crede0 nea$,nd nici o le#%tur% cu confortul material. Unii !%r!ai au o e&perienta $asta a tristeilor i !ucuriilor pe care le)au "n$%at de la dra#oste0 de)a lun#ul anilor0 i0 mai ales0 sensul $erita!il al tandreii. +ulte femei sunt atrase de ei0 tocmai din aceasta pricina. Un alt element care pledea'% "n fa$oarea lor este frica de a "m!%tr,ni pe care o au unele femei. Daca o femeie se c%s%tore te cu un !%r!at de aceea i $,rst%0 ea se teme ca el o $a p%r%si "ntr)o 'i0 pentru o

femeie mai t,n%r%. Aceste femei se simt "n si#uran% c%s%torindu)se cu !%r!ai "n $,rst%. /aptul ca0 spre e&emplu0 sotii lor $or a$ea JH de ani c,nd ele $or a$ea HB nu le mai sperie. Toi ace ti factori aduc #aranii $ala!ile "n le#%turile acestea0 c,nd !%r!atul este elementul mai "n $,rst% al cuplului. Nu $a mai dura mult i se $a recunoa te ca acest tip de relaie este "ntemeiat i !ine situat. C,te mame doresc sau c2iar accepta ca fiicele lor sa se c%s%toreasc% cu !%r!ai mai "n $,rst%; C,te femei au un spirit destul de lar# pentru a nu simi un sentiment de ranc2iuna fata de femeia care ar apela la acest #en de c%s%torie; A-ANTA34L4 UNIUNII DINTR4 O /4+4I D4 O ANU+IT? -RRSTAII UN K?RKAT +AI TRN?R. Unul din elementele capa!ile de a suscita o atitudine mai lucida ar fi acela ca societatea sa arate mai putina se$eritate fata de acest tip de uniuni. Kine"neles aceasta le condamna "ntr)un mod crunt. /emeia este cea care suporta toate acu'aiile0 care mer# de la prostie la nimfomanie0 >n timp0 ce0 realitatea nu pre'int% nimic stupid "n astfel de relaii. Dimpotri$%0 se pot #%si numeroase a$anta.e de o parte i de alta. A a cum am remarcat "n capitolul controlului asupra e.acul%rii0 o femeie mai putin t,n%r% poate arata mai mult interes i "nele#ere fata de dificult%ile se&uale ale t,n%rului0 a a cum o partenera de aceea i $,rst% cu el nu ar face)o. Daca !%r!atul este timid i e'itant0 acest element poate s%)l a.ute "n mod considera!il sa se simt% !ine "n $iaa sa se&uala. pe de alta parte0 o femeie mai "n $,rst%0 mai ales daca a a$ut copii are $a#inul mai putin "n#ust0 a$anta. nedesmintit pentru un t,n%r care nu se controlea'% total. Un $a#in lar# con$ine mai putin unui !%r!at mai putin t,n%r0 familiari'at cu Tao0 pentru ca nu pro$oac% o e&citaie suficienta. Un !%r!at t,n%r intra aproape instantaneu "n erecie atunci c,nd este e&citat. Ceea ce poate stimula foarte mult o femeie "n $,rst% e&act cum un $a#in t,n%r e&cita foarte tare un !%r!at mai "n $,rst%. /aptul de a $rea i de a "ncerca sa min#ii Man#ul0 ridicat0 ferm i dur al t,n%rului0 poate e&cita i determina lu!rifierea la o femeie mai "n $,rst%0 pentru a sf,r i cu !ine o edin% erotica ar'%toare. Un !%r!at mai "n $,rst% nu $a tre'i poate o dorin% at,t de mare0 fata de cel t,n%r care se simte atras de o femeie de $,rsta matura din acelea i moti$e "n care tinere fete prefera un !%r!at mai "n $,rst%. Unii !%r!ai aprecia'% foarte mult atenia pe care o poate acorda o astfel de femeie actului erotic datorita pre'entei instinctului matern. Pentru tinerii !%r!ai aceasta com!inaie a atraciei se&uale cu instinctul matern este ire'isti!ila. 4ste totu i tra#ic ca aceste relaii tre!uiesc inute "n secret i pe furi . Daca am putea da do$ada de mai multa "nele#ere0 am $edea ca ar tre!ui "ncura.ate i nu condamnate. Am putea fi pe calea cea !una de a remedia sin#ur%tatea unei femei de o anumit% $,rst% i timiditatea0 i'olarea !%r!ailor mai tineri i ne"ncre'%tori. O ALI+4NTADI4 S?N?TOAS?. Al treilea st,lp al unei !une s%n%t%i consta0 dup% filosofia taoista0 "n 2rana. -ec2ii c2ine'i a$ansea'% "n materie de 2rana acelea i ar#umente ca i dieteticienii occidentali. Soan)Sse)no0 eminent medic taoist din sec -II0 de

care am $or!it adesea0 scria: Un medic !un caut% mai "nt,i cau'a !olii0 apoi dup% ce a descoperit)o "ncearc% $indecarea prin alimentaie. Numai dup% ce acest remediu se do$ede te insuficient se face apel la medicamente. Ceea ce seam%n% mult cu ceea ce Tom Spires0 decan al dieteticienilor americani0 spunea: Daca cuno tinele noastre ar fi suficiente0 toate !olile ar fi epui'ate0 uitate i $indecate printr)o alimentaie con$ena!ila. Omul care practica Tao acorda putina importanta placerii care poate fi procurata prin 2rana. Aceasta pro!lema i)o pune pentru ca alimentaia "i poate asi#ura o forma !una i o stare perfecta de s%n%tate. La fel cum C2ina antica lua "n serios alimentaia aceasta pro!lema ar tre!ui sa ne preocupe i pe noi ast%'i la fel de mult. 4&ista la ora actuala multe c%ri !une despre acest su!iect0 de aceea nu putem i#nora cum sa ne 2r%nim !ine. C2iar fara a ne ad,nci "n lectura unor astfel de c%ri0 este u or de reperat care sunt alimentele care fac !ine pentru or#anism0 o!ser$,nd pur i simplu efectele pe care le au asupra or#anismului0 di#estiei i starea de s%n%tate. Tentaia actuala este de a !ea i a m,nca mult. Supra)alimentarea este cel mai mare rau pe care)l putem aduce corpului nostru. Ne)am simi0 cu si#uran%0 mult mai !ine daca am petrece mai putin timp la masa i mai mult timp f%c,nd dra#oste. CONCLUPII: TAO i K?RKATUL 47P4RI+4NTAT. Acest capitol se adresea'% "n #eneral !%r!ailor care au practicat de.a Calea artei de a iu!i sau celor care au o e&perienta !o#ata. -om arata posi!ilitatea com!in%rii aspectelor teoretice i practice ale Caii artei de a iu!i pentru a o!ine armonia dintre Min i Man#0 "nele#,nd ca de.a st%p,nii te2nicile de !a'a. Nu e.aculai mai mult de o data la trei ori= este un ma&imum ce nu tre!uie dep% it= "n #eneral0 cu c,t $ei a$ea mai multe coituri fara e.acul%ri0 cu at,t $ei putea face dra#oste mai des i $a fi mai u or pentru $oi i partenera $oastr% sa a.un#ei la o armonie totala. V -ei practica penetraiile cel putin timp de N)J minute0 fara a fi prea e&citat0 timp "n care $ei da GBB)CBB lo$ituri0 $ariind modurile0 ritmurile i ad,ncimile. -ei trece de la o po'iie la alta fara sa a.un#ei la un ni$el prea mare de e&citaie i conser$,nd starea de erecie 1 Putei0 "ntr)o edin% lun#a de una sau mai multe ore sa facei dra#oste de C ori c,te N minute sau "n mod continuu timp de un sfert de ora. Suntei capa!il daca dorii0 sa practicai retra#erea ca ni$el de contracepie. Acestea sunt te2nicile eseniale din Tao i ar tre!ui sa fie st%p,nite fara dificultate cu condiia de a a$ea o partenera potri$ita. de "ndat% ce a)au do!,ndit aceste te2nici se $a a.un#e la $erita!ila armonie Min)Man#0 "n felul urm%tor: +,n#,iai partenera cu "ntre# corpul i nu doar cu de#etele i #ura= "m!r%i ,nd)o i m,n#,ind)o concentrai)$% #,ndurile asupra ei.

P%trundei)o "ncet0 atunci c,nd este a!undenta lu!rifierea= daca este #reu sa a.un#% "n aceasta stare0 c2iar dup% lun#i preliminarii0 punei putin ulei pe penis sau pe $ul$a0 dup% cum preferai0 unul i celalalt. /olosii toate te2nicile de penetraie descrise "n celalalt capitol= nu l%sai nici o parte a corpului inacti$a= "n timp ce practicai penetraiile0 s%rutai)o pe #ura i m,n#,iai $,rful sinilor0 'ona din apropierea clitorisului sau alta re#iune0 daca prefera. Partenera tre!uie sa "n$ee s%) i mi te p,ntecul0 soldurile i coapsele pentru ca actul se&ual sa $a pro$oace am,ndurora ma&imum de placere= "n #eneral0 !%r!aii sunt cei care au iniiati$a mi c%rilor0 cu e&cepia ca'ului c,nd femeia se afla "n po'iia superioara= mi c%rile de rotaie sunt importante deoarece contactul cu p,ntecul constituie una dintre cele mai mari placeri ale actului se&ual. >n mod #eneral simii satisfacie am,ndoi dup% GHB penetraii0 apro&imati$0 cu sau fara e.aculare= mai ales0 nu e.aculai. Ceea ce ati citit $)a "n$%at ca se poate a.un#e la or#asm fara emisie= odat% ce ati atins acest punct $ei a$ea impresia unei descoperiri= deplina "nele#ere a pasiunii se&uale. Cu e&cepia ca'ului "n care $a este somn0 $ei constata ca un coit rapid0 dimineaa0 este foarte stimulati$ i re$i#orant= multi !%r!ai se afla "n cea mai !una forma se&uala la tre'ire0 iar unele femei se simt e&celent. Cu trei sau mai multe "m!r%i %ri amoroase pe 'i0 $a apropiai de cele @BBB de lo$ituri amoroase0 ceea ca $a satisface i femeia cea mai $oluptoasa0 ale carei or#asme au fost destul de numeroase pentru ca ea sa se simt% pe deplin satisf%cut%0 prin asta i dumnea$oastr% $ei a$ea un sentiment deplin. Aceasta este perfecta armonie intre Min i Man#0 ceea ce se "nele#e prin Tao 1 Calea artei de a iu!i0 prin or#asm i prin culminaia placerii. Aceste indicaii nu constituie o sc2ema ideala aplica!ila tuturor0 ea arata doar "n linii #enerale "n ce poate consta actul se&ual. Tao este0 "n mod esenial0 adapta!il i nu se las% niciodat% ferecata de pre.udec%i0 o!iceiuri sau re#uli fi'ice. Atunci c,nd $ei st%p,ni "n "ntre#ime controlul e.acul%rii i te2nica penetraiei neri#ide0 $ei pro#resa "ntr)un ritm accelerat. V Datorita coordon%rii do!,ndite0 $ei fi "n m%sur%0 am!ii parteneri0 sa facei dra#oste c,nd dorii i $ei a.un#e la lini tea sufleteasca precum i la ade$%rata comuniune.

S/RRIIT