Beauvoir, Simone de - Al Doilea Sex

Simone de Beauvoir AL DOILEA SEX Vol.1 Lui Jacques Bost Exist un rinci iu !un" creator al ordinii" al luminii si al !r!
atului" si un rinci iu ru" creator al #aosului" al tene!relor si al $emeii. %I&A'O(A &ot ceea ce a $ost scris de ctre !r!ati des re $emei tre!uie considerat sus ect" cci !r!atii s)nt deo otriv arte si *udector. %O+LAI, DE LA BA((-. I,&(OD+.E(E Am e/itat mult tim s scriu o carte des re $emeie. Su!iectul e iritant" mai cu seam entru $emei. Si nu e nici nou. Dis uta $eminismului a $cut s cur0 destul cerneal1 iat2 o" acum" a roa e )nc#eiat3 s nu mai vor!im des re ea. Desi se tot vor!este" )nc. Iar enormele rostii de!itate de2a lun0ul acestui ultim secol nu rea ar s $i lim e/it ro!lema. De alt$el" exist o ro!lem4 .are4 .#iar exist $emei4 Si0ur" teoria eternului $eminin continu s ai! ade ti1 )i au/i susotind3 5Si2n (usia" )n si acolo" ele rm)n tot $emei61 )n vreme ce alti insi" !ine in$ormati 2 c)teodat inclusiv cei din rima cate0orie 2 sus in3 5-emeia se ierde" $emeia e ierdut6. ,u se mai stie rea !ine dac exist )nc $emei" dac vor mai exista" dac tre!uie sau nu s doresti s existe si care e locul e care ar tre!ui ele s )l ocu e. 5+nde s)nt $emeile46 )ntre!a de cur)nd o revist cu a aritie intermitentl. Dar" )n rimul r)nd3 ce este o $emeie4 5&ota mulier in utcro3 un uter" asadar6" s un unii. &otusi" vor!ind des re anumite $emei" cunosctorii decretea/3 5Acestea nu s)nt $emei6" cu toate c si ele au un uter" ca si celelalte. &oat lumea este de acord )n a recunoaste c exist )n s ecia uman $emele1 ele re re/int ast/i" ca si altdat" a roa e *umtate din umanitate1 si totusi" ni se s une c 5$eminitatea e )n ericol61 s)ntem )ndemnate3 5-iti $emei" rm)neti $emei" deveniti $emei6. %rin urmare nu orice $iint uman $emel este" )n c#i necesar" o $emeie1 se im une ca ea s artici e la acea realitate misterioas si amenintat care e $eminitatea. Aceasta e oare secretat de ovare4 sau )n0#etat )n triile unui cer latonician4 E de2a*uns un *u on cu $)s2$)s s re a o $ace s co!oare e m)nt4 .u toate c unele $emei se c/nesc line de /el s21 )ncarne/e" modelul ei n2a $ost niciodat !revetat. Binevoitorii o descriu )n termeni va0i si scli iciosi ce ar )m rumutati din voca!ularul re/ictoarelor. %e vremea S$)ntului &oma" $eminitatea a rea ca o esent de$init cu tot at)ta si0urant ca si virtutea so ori$ic a macului. 7ns conce tualismul a ierdut teren3 stiintele !iolo0ice si sociale nu mai cred )n existenta entittilor imua!il $ixate ce ar de$ini caractere date" recum cel
1
Se numea -ranc#ise" si )ntre tim si2a )ncetat a aritia. 89 al $emeii" al evreului sau al ne0rului1 acestea consider caracterul ca e o reactie secundar la o situatie. Dac a/i nu mai exist $eminitate" e entru c ea nici n2a existat vreodat. S )nsemne asta c termenul 5$emeie6 n2are nici un continut4 E ceea ce a$irm
cu trie arti/anii $iloso$iei luminilor" ai rationalismului" ai nominalismului3 $emeile n2ar $i" rintre alte $iinte umane" dec)t cele ar!itrar desemnate rin cuv)ntul 5$emeie61 )n s ecial americanii s)nt )nclinati s cread c $emeia ca atare nu mai exist1 dac vreo )nt)r/iat se riveste e sine ca $emeie" rietenele o s$tuiesc s mear0 la si#analist entru a sc a de aceast o!sesie. 7n le0tur cu o lucrare" de altminteri extrem de a0asant" intitulat -emeia modern3 un sex ierdut 2 Dorot#: %ar;er a scris3 5,u ot $i im artial cu crtile care discut des re $emeie ca $emeie... %rerea mea este c toti" !r!ati si $emei deo otriv" oricine am $i" tre!uie s $im considerati ca $iinte umane6. Dar nominalismul se dovedeste o doctrin insu$icient1 iar anti$emi2nistii a$l terenul $avora!il entru a arta c $emeile nu s)nt !r!ati. -r doar si oate c $emeia este" ca si !r!atul" o $iint uman3 dar o asemenea a$irmatie este a!stract1 $a t e c orice $iint uman concret este )ntotdeauna situat )n c#i sin0ular. A re$u/a notiunile de etern $eminin" de su$let ne0ru" de caracter evreiesc nu )nseamn a ne0a c exist la ora actual evrei" ne0ri" $emei3 aceast ne0are nu re re/int entru cei interesati o eli!erare" ci o esc#iv inautentic. E clar c nici o $emeie nu oate retinde $r a $i de rea2credint c se situea/ deasu ra sexului ei. O $emeie" scriitoare cunoscut" a re$u/at cu c)tiva ani )n urm u!licarea ortretului ei )ntr2o serie de $oto0ra$ii dedicate s ecial $emeilor scriitoare3 voia s $ie us )n r)nd cu !r!atii1 entru a o!tine" )ns" acest rivile0iu" avea s $ac u/ de in$luenta sotului ei. -emeile care a$irm c s)nt !r!ati nu reclam mai utine atentii si oma0ii masculine. <i2aduc aminte" iarsi" de o t)nr trot;ist3 )n icioare" e o estrad )n *urul creia se des$sura un mitin0 $urtunos" se re0tea s sar la !taie" )n ciuda evidentei sale $ra0ilitti1 o $cea" )ns" din iu!irea entru un militant a crui e0al tinea s $ie. Atitudinea de s$idare )n care se cris ea/ americanele dovedeste c)t s)nt de o!sedate de sentimentul $eminittii lor. Si" )ntr2adevr" e destul s $aci o lim!are si s contem li strada ca s constati c umanitatea se )m arte )n dou cate0orii de indivi/i ale cror #aine" $at" cor " /)m!ete" mers" interese" ocu atii s)nt )n c#i mani$est di$erite3 oate c aceste di$erente s)nt su er$iciale si oate c s)nt destinate s dis ar. .e e si0ur e c" entru moment" ele !ene$icia/ de o i/!itoare evident. Dac $unctia sa de $emel nu e su$icient entru a de$ini $emeia" dac" de asemenea" re$u/m s o ex licm rin 5eternul $eminin6 si 8= dac totusi admitem" $ie si cu titlu rovi/oriu" c exist $emei e lume" va tre!ui s ne unem )ntre!area3 ce este o $emeie4 .#iar enuntarea ro!lemei )mi su0erea/ de )ndat un rim rs uns. E semni$icativ )nsusi $a tul c un ro!lema" +nui !r!at nu iar trece rin ca s scrie o carte des re situatia s ecial a !r!atilor )n contextul umanittii.1 Dac vreau s m de$inesc" s)nt o!li0at mai )nt)i s declar3 5S)nt $emeie61 aceast a$irmatie constituie $undalul e care se vor ridica toate celelalte a$irmatii. +n !r!at nu )nce e niciodat rin a se declara individ de un anume sex3 c e !r!at" asta se )ntele0e de la sine. Doar )ntr2un mod $ormal" )n re0istrele rimriilor si )n actele de identidate" ru!ricile masculin" $eminin a ar ca simetrice. (a ortul dintre cele dou sexe nu e recum al celor dou electricitti" ai celor doi oli3 !r!atul re re/int )n acelasi tim o/itivul si neutrul" asa )ne)t )n $rance/ se s une 5Ies #ommes6 2 5!r!atii6 2 entru a desemna $iintele umane" sensul articular al cuv)ntului 5vir6 asimil)ndu2se sensului 0eneral al cuv)ntului 5#omo6. -emeia a are ca $iind ne0ativul )ntr2o at)t de mare msur )ne)t orice determinare )i e im utat ca limitare" $r reci rocitate. <i s2a rut s)c)itor s aud" c)teodat" )n toiul unor discutii a!stracte" !r!ati s un)ndu2mi3 5')nditi cutare lucru entru c s)nteti $emeie61 dar stiam c sin0ura a rare osi!il era s rs und3 5')ndesc asa entru c e adevrat6" elimin)ndu2mi ast$el su!iectivitatea1 nu era ca/ul s rs und3 5Iar dumneavoastr 0)nditi contrariul entru c s)nteti !r!at61 $iindc e un $a t convenit c a $i !r!at nu )nseamn a $i )ntr2o situatie
sin0ular1 un !r!at e )ndre ttit ca $iind !r!at" $emeia e cea ne)ndre ttit. %ractic" asa cum )n vec#ime exista o vertical a!solut )n ra ort cu care se de$inea linia o!lic" exist un ti uman a!solut care e ti ul masculin. -emeia are ovare" uter1 iat conditiile s eciale ce o $ac ri/onier a su!iectivittii1 se s une cu mult naturalete c ea 0)ndeste cu 0landele. Br!atul uit" cu su er!ie" c si anatomia lui resu une #ormoni" testicule. El )si )nscrie cor ul )ntr2o relatie direct si normal cu lumea e care crede c o erce e )ntr2 o de lin o!iectivitate" consider)nd" )n sc#im!" cor ul $emeii ca )n0reunat de tot ce2i constituie s eci$icitatea3 un o!stacol" o )nc#isoare. 5-emela este $emel )n virtutea unei anume li se a unor calitti6" s unea Aristotel. 5&re!uie s considerm caracterul $emeilor ca su$erind de o im er$ectiune natural.6 Iar S$)ntul &oma" urm)ndu21" decretea/ c $emeia este 5un !r!at ratat6" o $iint 5de oca/ie6. Este ceea ce sim!oli/ea/ e isodul din 'ene/" )n care Eva a are extras" du ex resia lui Bossuet" dintr2un 5os su limentar6 al lui Adam. +manitatea este masculin" iar !r!atul de$ineste $emeia nu )n sine" ci relativ la !r!at1 ea > (a ortul ?inse:" de ild" se mr0ineste s de$ineasc trsturile caracteristice sexuale ale !r!atului american" ceea ce e cu totul altceva. 8@ nu e considerat ca o $iint autonom. 5-emeia" $iinta relativ...6" scrie <ic#elet. Ast$el" domnul BendaA a$irm )n (a ortul lui +riel3 5.or ul !r!atului are un sens rin el )nsusi" a!stractie $c)nd de cor ul $emeii" )n vreme ce acesta din urm are rivat de sens dac nu e evocat !r!atul... Br!atul se 0)ndeste e sine $r $emeie. -emeia nu se 0)ndeste e sine $r !r!at6. Si ea nu e nimic altceva dec)t ceea ce !r!atul decide c este1 ast$el" e numit 5sexul6" )ntele0)ndu2se rin asta c ea )i a are" esentialmente" !r!atului ca o $iint sexuat3 entru el" ea este sex" deci iat ce este ea )n c#i a!solut. -emeia se caracteri/ea/ si se di$erentia/ )n ra ort cu !r!atul" nicidecum !r!atul )n ra ort cu $emeia1 ea e inesentialul $at de esential. El e Su!iectul" el e A!solutul3 ea este .ellalt.1 .ate0oria .eluilalt este )n aceeasi msur ori0inar ca si constiinta )nssi. 7n societtile cele mai rimitive" )n mitolo0iile cele mai vec#i" se re0seste )ntotdeauna o dualitate care este a Aceluiasi si a .eluilalt1 aceast divi/iune n2a $ost la )nce ut lasat su! semnul divi/iunii sexelor" ea nu de inde de nici un dat em iric3 e ceea ce reiese" rintre altele" din lucrrile lui 'ranet des re 0)ndixea c#ine/" din cele ale lui Dume/il des re India si (oma. 7n cu lurile Varuna2<itra" +ranus2Beus" Soare2Lun" Bi2,oa te" nici un element $eminin n2a $ost )n rim instant im licat1 nici )n o o/itia dintre Bine si (u" dintre rinci iile $aste si cele ne$aste" dintre drea ta si st)n0a" dintre Dumne/eu si Luci$er1 alteritatea este o cate0orie $undamental a 0)ndirii umane. ,ici o colectivitate nu se de$ineste vreodat ca $iind +na $r a21 une de )ndat e .ellalt $at )n $at cu ea. A Julien Benda" C1D@E 1F=@G. scriitor $rance/" cola!orator la .a#iers de la Huin/aine ale lui .#. %e0u: Cn. tr.G. 1 Aceast idee a $ost ex rimat )n $orma ei cea mai ex licit de ctre E. Levinas )n eseul su &im ul si .ellalt. El se ex rim ast$el3 ..,u ar exista cumva o situatie )n care alteritatea s $ie urtat de o $iint cu titlu o/itiv" ca esent>4 .are este alteritatea ce nu intr ur si sim lu )n o o/itia a dou s ecii de acelasi 0en4 .ontrariul a!solut contrariu" al crui caracter contrar nu e cu nimic a$ectat rin relatia ce se oate sta!ili )ntre el si corelativul su" caracterul contrar care ermite termenului s riu)n alter a!solut" cred c este $emininul. Sexul nu e o di$erent s eci$ic oarecare... Di$erenta )ntre sexe nu este nici contradictie... CEaG nu este nici dualitatea a doi termeni com lementari" cci doi
termeni com lementari resu un un tot reexistent... Alteritatea )si 0seste )m linirea )n $eminin. &ermen de acelasi ran0" dar de sens o us constiintei.6 %resu un c domnul Levinas nu uit c $emeia este" de asemenea" entru sine" constiint. Dar e sur rin/tor c el ado t deli!erat unctul de vedere al unui !r!at $r a semnala reci rocitatea su!iectului si o!iectului. .)nd scrie c $emeia este mister" el su!)ntele0e c ea este mister entru !r!at. Asa )ne)t aceast descriere ce se doreste o!iectiv este de $a t o a$irmare a rivile0iului masculin. 8E E destul ca trei cltori s $ie reuniti de #a/ard )n acelasi com artiment entru ca restul cltorilor s devin niste 5ceilalti6 va0 ostili. %entru tran" toti cei care nu a artin satului su s)nt niste 5ceilalti6 sus ecti1 entru cel nscut )ntr2o tar" locuitorii altor tri a ar ca 5strini61 evreii s)nt 5ceilalti6 entru antisemiti" ne0rii" entru rasistii americani" indi0enii" entru colonisti" roletarii" entru clasele avute. La s$)rsitul unui studiu a ro$undat asu ra diverselor re re/entri ale societtilor rimitive" Levi2Strauss a utut conc#ide3 5&recerea de la starea de ,atur la starea de .ultur se de$ineste rin a titudinea omului de a 0)ndi relatiile !iolo0ice su! $orma sistemelor de o o/itii3 dualitatea" alternanta" o o/itia si simetria" re/ente $ie )n $orme de$inite" $ie )n $orme im recise" constituie )n mai mic msur $enomene ce tre!uie ex licate dec)t datele $undamentale si imediate ale realittii sociale1.6 Aceste $enomene nu s2ar utea )ntele0e dac realitatea uman ar $i exclusiv un mitseinA !a/at e solidaritate si rietenie. El se clari$ic" dim otriv" dac" urm)ndu21 e Ie0el" desco erim c#iar )n constiint o ostilitate $undamental $at de orice alt constiint1 su!iectul nu se ro une dec)t o un)ndu2se3 el retinde s se a$irme ca $iind esentialul si s21 constituie e cellalt ca inesential" ca o!iect. Doar constiinta cealalt )i o une o retentie reci roc3 )n tim ul cltoriei" localnicul )si d seama scandali/at c )n trile vecine exist localnici care )l rivesc" la r)ndul lor" ca strin1 )ntre sate" clanuri" natiuni" clase exist r/!oaie" otlatc#AA2mi" t)r0uri" tratate" lu te care )i retra0 ideii de .ellalt sensul a!solut si )i de/vluie relativitatea1 de voie" de nevoie" indivi/i si 0ru uri se vd o!li0ate s recunoasc reci rocitatea ra ortului lor. .um se $ace" atunci" c )ntre sexe aceast reci rocitate nu a $ost statuat" c unul dintre termeni s2a a$irmat ca sin0urul esential" ne0)nd orice relativitate )n ra ort cu corelativul su" de$inindu21 e acesta ca alteritate ur4 De ce nu contest $emeile suveranitatea masculin4 ,ici un su!iect nu se statuea/ e sine de la !un )nce ut si )n mod s ontan ca $iind inesentialul1 nu e vor!a de .ellalt care" de$inindu2se ca $iind .ellalt" )l de$ineste e +nul3 el este statuat ca $iind .ellalt de ctre un +nu autostatu)ndu2se ca +nu. Dar entru ca reversul lui .ellalt )n +nul s nu se o ere/e" tre!uie 1 Ve/i .. LEVI2S&(A+SS" CStructurile elementare ale rudenieiG. 7i multumesc lui .. Levi2Strauss entru !unvointa de a2ini o$eri corecturile te/ei sale" e care am utili/at2o" )ntre altele" e lar0 )n %artea a doua. A laolalt2$iintarea C0erm.G 2 traducerea conce tului de <itsein ro us de &#omas ?leinin0er si 'a!riel Liiceanu )n3 <artin Ieide00er" (e ere e drumul 0)ndirii. Editura %olitic. Bucuresti" 1FDD Cn. tr.G. AA .uv)nt en0le/esc )m rumutat din lim!a unor tri!un de indieni din America si desemn)nd o$randa sau distru0erea cu caracter sacru constituite ca o s$idare la adresa celui care aduce o o$rand Csau o distru0ereG ec#ivalente Ca tr.G. 8D ca el s se su un acestui unct de vedere strin. De unde vine" )n ca/ul $emeii" aceast su unere4
Exist alte situatii )n care" un tim mai mult sau mai utin )ndelun0at" o cate0orie a reusit s domine )n c#i a!solut o alta Adeseori" ine0alitatea numeric e aceea care con$er acest rivile0iu3 ma*oritatea im une minorittii le0ea ei sau o ersecut. Dar $emeile nu s)nt recum ne0rii din America sau" recum evreii" o minoritate3 e m)nt exist tot at)tea $emei c)t si !r!ati. Adeseori" iarsi" cele dou 0ru uri a$late $at )n $at au $ost mai )nt)i inde endente3 ele se i0norau altdat sau $iecare admitea autonomia celuilalt1 un eveniment istoric 12a su!ordonat e cel mai sla! celui mai tare3 dias ora evreiasc" introducerea sclaviei )n America" cuceririle coloniale s)nt $a te datate. 7n aceste ca/uri" entru o rimati a existat un )nainte3 ei au )n comun un trecut" o traditie" uneori o reli0ie" o cultur. 7n acest sens a ro ierea sta!ilit de Be!el )ntre $emei si roletariat ar rea s $ie cel mai !ine $ondat3 nici roletarii nu s)nt )n in$erioritate si n2au constituit vreodat o colectivitate se arat. &otusi" )n li sa unui eveniment" o anume evolutie istoric e aceea care ex lic existenta lor ca o clas si care d seama de distri!utia acestor indivi/i )n aceast clas. ,2au existat dintotdeauna roletari3 dar $emei au existat dintot2 deauna1 ele s)nt $emei rin structura lor si#olo0ic1 din cele mai vec#i tim uri" ele au $ost )ntotdeauna su!ordonate !r!atului3 de endenta lor nu e consecinta unui eveniment sau a unei deveniri" ea nu s2a )nt)m lat. 7n arte" datorit $a tului c sca caracterului accidental al $a tului istoric" alteritatea a are )n acest ca/ ca un ce a!solut. O situatie creat de2a lun0ul tim ului se oate modi$ica la un moment dat3 ne0rii din Iaiti" rintre at)tia altii" au doveditJo1 se are" dim otriv" c o conditie natural s$idea/ sc#im!area. 7n realitate" natura nu este nicidecum )n mai mare msur dec)t realitatea istoric un dat imua!il. Dac $emeia se desco er ca inesentialul care niciodat nu se )ntoarce la esential" e entru c ea )nssi nu o erea/ aceast )ntoarcere. %roletarii s un 5noi6. La $el si ne0rii. %ostul)ndu2se ca su!iect" ei )i sc#im! )n 5altii6 e !ur0#e/i" e al!i. -emeile 2 cu exce tia unor con0rese care rm)n mani$estri a!stracte 2 nu s un 5noi61 !r!atii s un 5$emeile6" si ele reiau acest cuv)nt s re a se desemna ele )nsesi1 dar nu se ostulea/ )n mod autentic ca Su!iect. %roletarii au $cut revolutia )n (usia" ne0rii" )n Iaiti" indoc#ine/ii se !at )n Indoc#ina3 actiunea $emeilor n2a $ost niciodat dec)t o a0itatie sim!olic1 ele nu au c)sti0at dec)t ceea ce au consimtit !r!atii s le concead1 ele nu au luat nimic3 au rimit> .ci ele nu au mi*loacele concrete de a se aduna )ntr2o unitate ce s2 ar ro une o un)ndu2se. Ele nu au un trecut" o istorie" o reli0ie care s le $ie ro rie1 si n2 au" re2 1 .$. artea a doua. ca . =. 8F cum roletarii" o solidaritate de munc si interese1 nu exist )ntre ele nici mcar romiscuitatea s atial care $ace din ne0rii americani" din evreii 0#etourilor" din muncitorii de la Saint2Denis sau de la u/inele (enault o comunitate. -emeile triesc dis ersate rintre !r!ati" le0ate rin #a!itat" munc" interese economice" conditie social" de niste !r!ati anume 2 tat sau sot 2 le0ate mult mai str)ns dec)t de celelalte $emei. Bur0#e/e" ele s)nt solidare cu !ur0#e/ii" si nu cu $emeile roletare1 al!e 2 cu !r!atii al!i" si nu cu $emeile de culoare. %roletariatul si2ar utea ro une s masacre/e clasa conductoare1 un evreu sau un ne0ru $anatic ar utea visa s un m)na e secretul !om!ei atomice si s $ac o umanitate )n )ntre0ime evreiasc" )n )ntre0ime nea0r3 nici mcar )n vis $emeia nu2i oate extermina e masculi. Le0tura care o uneste cu o resorii ei nu e com ara!il cu nici o alta. Divi/iunea sexelor este )ntr2adevr un dat !iolo0ic" nu un moment al istoriei umane. O o/itia lor s2a conturat )n interiorul unui mit sein ori0inar" iar $emeia nu a su rimat2o. .u lul este o unitate $undamental ale crei dou *umtti s)nt )nclestate una de alta3 nici un cliva* al societtii datorat sexelor nu e osi!il. Iat ce
caracteri/ea/ )n c#i $undamental $emeia3 ea este .ellalt )n inima unei totalitti ai crei doi termeni s)nt necesari unul celuilalt. ,e2am utea ima0ina c aceast reci rocitate i2ar $i $acilitat eli!erarea1 c)nd Iercule toarce l)n la icioarele Om$alei" dorinta e aceea care )l tine )nlntuit3 de ce n2a i/!utit Om$ala s do!)ndeasc o utere dura!il4 %entru a se r/!una e Iason" <edeea )si ucide ro riii co ii3 aceast le0end atroce su0erea/ c $emeia si2ar $i utut asi0ura un ascendent reduta!il s ecul)nd str)nsa ei le0tura cu co ilul. Aristo$an si2a ima0inat cu #a/" )n L:sistrata" o adunare de $emei )n care acestea ar $i )ncercat s ex loate/e )n comun" )n sco uri sociale" nevoia !r!atilor de ele3 nu2i vor!a" )ns" dec)t de o comedie. Le0enda care sustine c sa!inele le2au o us r itorilor lor o sterilitate o!stinat ovesteste si c" !iciuindu2le cu curele de iele" !r!atii au venit de #ac re/istentei lor )n c#i ma0ic. ,evoia !iolo0ic 2 dorinta sexual si dorinta de urmasi 2 care )l $ace e mascul de endent de $emel nu a eli!erat social $emeia. St )nul si sclavul s)nt si ei uniti rintr2o nevoie economic reci roc" dar care nu eli!erea/ sclavul. .ci" )n ra ortul st )nului cu sclavul" st )nul nu ostulea/ nevoia e care o are de cellalt1 el detine uterea de a2si satis$ace aceast nevoie si nu o )m rtseste1 dim otriv" sclavul" trind )n de endent" s erant sau $ric" interiori/ea/ nevoia e care o are de st )nul su1 ur0enta acestei nevoi" $ie ea c#iar e0al entru am)ndoi" *oac )ntotdeauna )n $avoarea o resorului si )m otriva o rimatului3 asa se ex lic $a tul c eli!erarea clasei muncitoare" de exem lu" a $ost at)t de lent. Or" $emeia a $ost )ntotdeauna" dac nu sclava !r!atului" )n orice ca/ vasala lui1 cele dou sexe nu si2au )m rtit niciodat lumea )n mod KL e0al1 si ast/i" )nc" desi conditia ei e )n lin evolutie" $emeia este 0rav de/avanta*at. A roa e )n nici o tar statutul ei le0al nu e identic cu al !r!atului si adesea el constituie un #andica considera!il. .#iar si c)nd unele dre turi )i s)nt" )n c#i a!stract" recunoscute" o rea )ndelun0 o!isnuint le )m iedic s2si 0seasc ex resia concret )n moravuri. Economic" !r!atii si $emeile re re/int a roa e dou caste1 )n ciuda e0alittii" rimii au situatii mai avanta*oase" salarii mai mari" sanse mai multe de reusit dec)t concurentele lor roas t a rute1 ei ocu )n industrie" olitic etc" un numr> de locuri cu mult mai mare1 si ei s)nt cei care detin osturile cele mai im ortante. %e l)n0 uterile concrete e care le osed" s)nt )ncon*urati de un resti0iu cruia )ntrea0a educatie a co ilului )i mentine traditia3 re/entul )nvluie trecutul" iar )n trecut toat istoria a $ost $cut de !r!ati. 7n momentul )n care $emeile )nce s ia arte la ela!orarea lumii" aceast lume este iarsi una care le a artine !r!atilor3 ei n2au nici o urm de )ndoial asu ra acestei situatii 2 ele cu 0reu o un la )ndoial. %entru $emei" re$u/ul de a $i .ellalt" re$u/ul com licittii cu !r!atul ar resu une renuntarea la toate avanta*ele e care alianta cu o cast su erioar le oate con$eri. Br!atul2su/eran va rote*a material $emeia2 rea2ndatorat" iar el va relua asu ra lui si sarcina de ai *usti$ica existenta3 o dat cu riscul economic" este esc#ivat si riscul meta$i/ic al unei li!ertti ce tre!uie s2si invente/e sco urile $r a*utorul nimnui. 7n $a t" e l)n0 retentia de a se a$irma ca su!iect 2 retentie etic 2" )n orice individ exist tentatia de a $u0i de ro ria2i li!ertate si de a se rei$ica3 cale ne$ast" cci asiv" alienat" ierdut" el este rad a vointelor strine" ru t de transcendenta sa" $rustrat de orice valoare. Dar e o cale usoar3 s)nt ast$el evitate an0oasa si tensiunea existentei autentic asumate. Br!atul care constituie $emeia ca e un .ellalt va $i )nt)m inat" asadar" de ro$undele ei com licitti. Ast$el" $emeia nu se revendic e ea )nssi ca su!iect $iindc nu are mi*loacele concrete" $iindc ea trieste le0tura necesar care o atasea/ !r!atului $r si ostule/e reci rocitatea" si $iindc adeseori se com lace )n rolul ei de .ellalt. De )ndat se iveste" )ns" o )ntre!are3 cum a )nce ut toat aceast istorie4 )ntele0em c dualitatea sexelor s2a tradus" ca orice dualitate" rintr2un con$lict. 7ntele0em c" dac unul
dintre cele dou reusea s2si im un su erioritatea" aceasta tre!uia s se $ixe/e ca a!solut. (m)ne de ex licat $a tul c !r!atul a $ost acela care a c)sti0at din start Se are c $emeile ar $i utut re urta victoria1 sau c s2ar $i utut ca sortii s nu se decid niciodat. De unde vine $a tul c aceast lume a a artinut )ntotdeauna !r!atilor si c a!ia ast/i lucrurile )nce s se sc#im!e4 Aceast sc#im!are este una !un4 Va aduce ea sau nu o )m rtire e0al a lumii )ntre !r!ati si $emei4 K1 Aceste )ntre!ri s)nt de arte de a $i noi1 li s2au si dat de*a o multime de rs unsuri1 )ns c#iar si numai $a tul c $emeia este .ellalt contest toate *usti$icrile e care !r!atii i le2au utut da vreodat3 acestea le erau )n c#i mult rea evident dictate de interesul lor. 5&ot ceea ce a $ost scris de !r!ati des re $emei tre!uie considerat sus ect" cci !r!atii s)nt deo otriv arte si *udector6" a s us" )n secolul al XVII2lea" %oulain de la Barre" $eminist utin cunoscut. %este tot" )n toate e ocile" !r!atii si2au etalat satis$actia e care o )ncearc simtindu2se re0ii creatiei. 5Binecuv)ntat $ie Dumne/eu" St )nul nostru si St )nul tuturor lumilor" entru c nu m2a $cut $emeie6" s un evreii )n ru0ciunile lor de dimineat1 )n vreme ce sotiile lor murmur cu resemnare3 5Binecuv)ntat $ie Dumne/eu entru c m2a creat du vointa Sa6. %rintre !ine$acerile entru care %laton multumea /eilor" rima era aceea c l2au creat li!er si nu sclav" a doua" c este !r!at si nu $emeie. Dar !r!atii nu s2ar $i utut !ucura e de2a2ntre0ul de acest rivile0iu dac nu l2ar $i considerat ca $iind $ondat )n a!solut si )n eternitate3 din )nssi detinerea su rematiei ei au cutat s $ac un dre t. 5.ei care au $cut si com ilat le0ile" $iind !r!ati" si2au $avori/at sexul" iar *urisconsultii au trans$ormat le0ile )n rinci ii6" mai s une %oulain de la Barre. Le0iuitori" reoti" $iloso$i" scriitori" savanti s2au )nversunat s demonstre/e c aceast conditie su!ordonat a $emeii era con$orm vointei cerului si ro$ita!il e m)nt (eli0iile $a!ricate de !r!ati re$lect acesta voint de dominare3 din le0endele Evei" ale %andorei" ei si2au $cut niste arme. Au us $iloso$ia si teolo0ia )n serviciul lor" cum s2a utut vedea din $ra/ele lui Aristotel si ale S$)ntului &oma e care le2am citat )nc din antic#itate" autorii satirici si moralistii si2au $cut o lcere din a desena ta!loul sl!iciunilor $eminine. Se stie ce rec#i/itorii violente s2au ridicat )m otriva lor de2a lun0ul )ntre0ii literaturi $rance/e3 <ont#erlant re)nnoad" cu ceva mai utin verv" traditia lui Jean de <eun0. Aceast ostilitate are uneori $ondat" adesori" 0ratuit1 )ntr2 adevr" ea ascunde o voint de auto*usti$icare mai mult sau mai utin a!il mascat. 5Este mult mai sim lu s acu/i un sex dec)t s21 scu/i e cellalt6" s une <ontai0ne. 7n anumite ca/uri rocedeul e evident. Este" de exem lu" $ra ant c" entru a limita dre turile $emeii" codul roman invoc 5im!ecilitatea" $ra0ilitatea sexului6 )n momentul )n care" rin sl!irea $amiliei" $emeia devine un ericol entru mostenitorii masculini. E $ra ant c" )n secolul al XVI2lea" entru a tine $emeia cstorit su! tutel" se $ace a el la autoritatea S$)ntului Au0ustin" a$irm)ndu2se c 5$emeia este o li0#ioan care nici trie" nici statornicie nu are6" e c)nd celi!atara este recunoscut ca a!il s2si administre/e !unurile. <ontai0ne a )nteles extrem de !ine ar!itrariul si nedre tatea sortii re/ervate $emeii3 5-emeile nu 0resesc deloc c)nd re$u/ re0ulile instaurate )n lume" dat $iind c !r!atii s)nt aceia care le2au $cut" $r ele. E $iresc s existe terti uri si certuri )ntre ele si noi61 dar nu mer0e K8 )n la a se $ace a rtorul lor. A!ia secolul al XVIII2lea va $i cel )n care !r!ati ro$und democrati vor examina ro!lema cu o!iectivitate. Diderot" rintre altii" se dedic demonstrrii $a tului c $emeia este ca si !r!atul o $iint uman. .eva mai t)r/iu" Stuart <ill o a r cu ardoare. Dar acestia s)nt $iloso$i de o exce tional im artialitate" )n secolul al XlX2lea" dis uta $eminismului devine din nou una de arti/anat1 una dintre
consecintele revolutiei industriale este artici area $emeii la munca roductiv3 este momentul )n care revendicrile $eministe ies din domeniul teoretic" 0sindu2si !a/e economice1 adversarii devin cu at)t mai a0resivi1 cu toate c ro rietatea $unciar este )n arte detronat" !ur0#e/ia se a0at de vec#ea moral care vede )n soliditatea $amiliei 0arantul ro riettii rivate3 ea reclam re/enta $emeii )n cmin cu at)t mai )nd)r*it cu c)t emanci area )nce e s devin o verita!il amenintare1 si" c#iar )n interiorul clasei muncitoare" !r!atii au )ncercat s $r)ne/e aceast eli!erare entru c $emeile le a reau dre t concurente rime*dioase" cu at)t mai mult cu c)t erau o!isnuite s munceasc entru salarii mai mici.1 %entru a dovedi in$erioritatea $emeii" anti$eministii au us la lucru nu doar" ca )n atunci" reli0ia" $iloso$ia" teolo0ia" ci si stiinta3 !iolo0ia" si#olo0ia ex erimental etc. .el mult se consimtea s i se acorde celuilalt sex 5e0alitatea )n di$erent6. Aceast $ormul care a $cut e oc e $oarte semni$icativ3 este exact aceea utili/at )n le0ile lui Jim .roM )n le0tur cu ne0rii din America1 or" aceast se0re0atie asa2/is e0alitar nu a servit dec)t la introducerea celor mai dure discriminri. Aceast analo0ie nu are nimic )nt)m ltor3 $ie c e vor!a de o ras" de o cast" de o clas" de un sex reduse la o conditie in$erioar" rocesele de *usti$icare s)nt aceleasi. 5Eternul $eminin6 este omolo0ul 5su$letului ne0ru6 si al 5caracterului evreiesc6. %ro!lema evreiasc este" de alt$el" )n ansam!lu" $oarte di$erit de celelalte dou3 entru antisemit" evreul nu este at)t in$erior c)t dusman si nu i se recunoaste )n aceast lume nici un loc care s $ie al lui1 i se doreste mai de0ra! su rimarea. Dar exist analo0ii ro$unde )ntre situatia $emeilor si cea a ne0rilor3 si unii si altii se emanci ea/ ast/i de acelasi aternalism" iar casta )n nu de mult st )n vrea s le mentin la 5locul lor6" adic )n locul ales de ea1 )n am!ele ca/uri ea se lansea/ )n elo0ii mai mult sau mai utin sincere ale virtutilor 5!unului ne0ru6 inconstient" cu su$let co ilros" voios" ale ne0rului resemnat si ale $emeii 5cu adevrat $emeie6" adic $rivol" ueril" ires onsa!il" $emeia su us !r!atului. 7n am!ele ca/uri ar0umentul e extras din starea de $a t creat de aceast cast. E cunoscut !utada lui Bernard S#aM3 5Americanul al! 2 s une el" e scuit 2 nu )i ermite ne0rului s ocu e alt ran0 dec)t acela de lustra0iu3 si de aici tra0e conclu/ia c ne0rul nu e 1 Ve/i artea a doua a lucrrii. KK !un dec)t la lustruit anto$ii6. Acest cerc vicios se re0seste )n toate circumstantele analoa0e3 c)nd un individ sau un 0ru de indivi/i e mentinut )n stare de in$erioritate" adevrul e c este in$erior1 dar ar tre!ui s ne )ntele0em asu ra valorii cuv)ntului a $i1 reaua2credint const )n a2i acorda o valoare su!stantial )n vreme ce el are sensul dinamic #e0elian3 a $i )nseamn a $i devenit" )nseamn a $i $ost $cut asa cum te mani$esti1 da" $emeile" )n ansam!lu" s)nt ast/i in$erioare !r!atilor" cu alte cuvinte" situatia lor le desc#ide mai utine osi!ilitti3 ro!lema este a sti dac aceast stare de lucruri tre!uie s se er etue/e. <ulti !r!ati doresc acest lucru3 nu toti au de/armat" deocamdat. Bur0#e/ia conservatoare continu s vad )n emanci area $emeii o rime*die care )i amenint morala si interesele. +nii !r!ati se tem de concurenta $eminin. 7n Ie!do2Latin" un student declara de cur)nd3 5-iecare student care do!)ndeste statutul de medic sau de avocat ne $ur un loc61 el nu unea )n discutie dre turile sale )n lume. Interesele economice nu s)nt sin0urele care intr )n *oc. +nul dintre !ene$iciile e care o resiunea le asi0ur o resorilor este c $ie si cel mai umil dintre ei se simte su erior" un 5srman al!6 din Sudul S.+.A se consolea/ s un)ndu2si c nu e un 5ne0ru )m utit61 iar al!ii mai $avori/ati de soart ex loatea/ cu a!ilitate acest or0oliu. &ot ast$el" cel mai mediocru dintre !r!ati se crede un semi/eu )n $ata $emeilor. 7i era cu mult mai usor domnului de <ont#erlant s se considere un erou c)nd se con$runta cu $emeile Calese )ntr2adins" de altminteriG dec)t
atunci c)nd a avut de *ucat" rintre !r!ati" rolul lui de !r!at3 un rol de care multe $emei s2au ac#itat mai !ine dec)t el. Asa se $ace c" )n se tem!rie 1F9D" )ntr2unui dintre articolele sale din -i0aro Litte>raire" domnul .laude <auriac 2 a crui uternic ori0inalitate o admir toat lumea 2 utea1 scrie des re $emei3 5JVoi o ascultm e un ton CsicNG de indi$erent oliticoas... e cea mai scli itoare dintre ele" stiind rea !ine c s iritul ei re$lect" )ntr2o manier mai mult sau mai utin strlucitoare" idei care vin de la noi6. E lim ede c nu ideile domnului .. <auriac )n ersoan le re$lect interlocutoarea sa" dat $iind c nu se cunoaste" totusi" nici mcar o sin0ur idee a domnului )n cau/1 c ea re$lect idei care rovin de la !r!ati" se rea oate3 c#iar si rintre !r!ati exist" )n orice ca/" mai mult de unul sin0ur care consider dre t ro rii diverse o inii e care nu le2a inventat el1 ne utem )ntre!a dac domnul .laude <auriac n2ar $i mai interesat de o convor!ire cu un !un re$lex al lui Descartes" al lui <arx" al lui 'ide" dec)t de una cu el )nsusi1 remarca!il rm)ne $a tul 1 Sau cel utin credea el c oate. K9 c @1 se identi$ic" rin ec#ivocul acelui noi" cu S$)ntul %avel" Ie0el" Lenin" ,iet/sc#e si" de la )nltimea 0randorii acestora" examinea/ cu dis ret turma de $emei care cutea/ s i se adrese/e de e icior de e0alitate1 la dre t vor!ind" cunosc mai mult dec)t una sin0ur care nu ar avea r!dare si acorde domnului <auriac un 5ton de indi$erent oliticoas6. Am insistat asu ra acestui exem lu $iindc )n el naivitatea masculin e de/armant. Exist multe alte maniere" mult mai su!tile" rin care !r!atii ro$it de alteritatea $emeii. %entru toti aceia care su$er de un com lex de in$erioritate" exist un !alsam miraculos3 nimeni nu este mai aro0ant $at de $emei" mai a0resiv si mai dis retuitor" dec)t un !r!at nesi0ur" nelinistit de virilitatea sa. .ei care nu s)nt intimidati de semenii lor s)nt" de asemenea" mult mai dis usi s recunoasc )n $emeie un semen1 c#iar si acestora" )ns" mitul -emeii" al .eluilalt" le este scum din multe motive11 n2ar utea $i acu/ati c nu renunt cu inima usoar la toate !ine$acerile care decur0 entru ei de aici3 ei stiu ce ierd renunt)nd la $emeie asa cum o visea/" nu stiu ce le va aduce $emeia asa cum va $i ea m)ine. Se cere mult a!ne0atie ca s re$u/i s te ostule/i ca Su!iect unic si a!solut De alt$el" marea ma*oritate a !r!atilor nu asum ex licit aceast retentie. Ei nu ostulea/ $emeia ca $iind in$erioar3 s)nt rea trunsi" ast/i" de idealul democratic entru a nu recunoaste" )n toate $iintele umane" e0ali. 7n s)nul $amiliei" $emeia ia a rut co ilului sau t)nrului aureolat de aceeasi demnitate social ca si adultii !r!ati1 a oi" el a )nt)lnit" )n dorint si iu!ire" re/istenta" inde endenta $emeii dorite si iu!ite1 cstorit" res ect )n $emeie sotia" mama" iar )n ex erienta concret a vietii con*u0ale ea )si a$irmA" $at de el li!ertatea. El oate deci s se convin0 c nu mai exist ierar#i/are social )ntre sexe si c" )n mare" dincolo de di$erente" $emeia este o e0al a !r!atului. .um" totusi" constat anumite in$erioritti 2 dintre care cea mai im ortant este inca acitatea ro$esional 2 o va une )n seama naturii. .)nd ado t $at de $emeie o atitudine de cola!orare si !unvoint" el temati/ea/ rinci iul e0alittii a!stracte1 iar ine0alitatea concret e care o constat nu o ostulea/. Dar" de )ndat ce intr )n con$lict cu ea" situatia 1 Articolul e aceast tem al lui <ic#el .arrou0es" a rut )n numrul 8F8 din .a#iers du Sud. este semni$icativ. El scrie cu indi0nare3 5S2ar dori s nu mai existe deloc mitul $emeii" ci numai o co#ort de !uctrese" matroane" rostituate" !as2!leus" )nde linind $unctii care tin de lcere sau utilitateN6 Deci" du el" $emeia nu are existent entru sine1 el ia )n considerare doar $unctia ei )n lumea masculin. -inalitatea ei este )n
!r!at1 atunci )ntr2adevr se oate re$era 5$unctia6 ei oetic oricrei alta. %ro!lema ar $i de $a t s stim de ce ar tre!ui ea de$init )n ra ort cu !r!atul. K= se inversea/3 va temati/a ine0alitatea concret si )si va atri!ui c#iar dre tul de a ne0a e0alitatea a!stract.1 Ast$el" multi !r!ati a$irm" a roa e cu !un2credint" c $emeile s)nt e0alele !r!atului si c ele nu au nimic de revendicat" si" )n acelasi tim " c $emeile nu vor utea $i niciodat e0alele !r!atului si c revendicrile lor s)nt /adarnice. .ci !r!atului )i este 0reu s msoare extrema im ortant a discriminrilor sociale care" rivite din a$ar" ar insi0ni$iante" dar ale cror re ercusiuni morale si intelectuale asu ra $emeii s)nt at)t de ro$unde" )nc)t ot rea i/vor)te dintr2o natur ori0inar.8 .#iar !r!atul care nutreste cea mai mare sim atie entru $emeie nu cunoaste niciodat !ine situatia ei concret. 7nc)t nu e ca/ul s $ie cre/uti masculii care se silesc s a ere rivile0ii a cror )ntrea0 dimensiune ei nici mcar nu o msoar. ,u ne vom lsa deci intimidate de numrul si violenta atacurilor )ndre tate )m otriva $emeilor1 nici momite de elo0iile interesate )nltate 5$emeii adevrate61 nici c)sti0ate de entu/iasmul tre/it de destinul ei )n !r!ati care n2ar vrea entru nimic )n lume s21 si )m rtseasc. 7n acelasi tim nu tre!uie s rivim cu mai utin ne)ncredere ar0umentele $eministelor3 $oarte adesea reocu area olemic le li seste de orice valoare. Dac 5 ro!lema $emeilor6 este at)t de $astidioas" aceasta se datorea/ $a tului c aro0anta masculin a $cut din ea o 5ceart61 )n toiul certei" nu se mai rationea/ *ust. .e s2a )ncercat neo!osit s se demonstre/e e c $emeia este su erioar" in$erioar sau e0al cu !r!atul3 creat du Adam" ea este" evident" o $iinta secundar" au s us unii1 dim otriv" au /is ceilalti" Adam nu era dec)t o sc#it si Dumne/eu a reusit $iinta uman )n de lina ei er$ectiune c)nd a creat2o e Eva1 creierul ei e mai mic3 dar e" )n termeni relativi vor!ind" cel mai mare1 .#ristos s2a )ntru at ca !r!at3 da" dar oate c tocmai din smerenie a $cut2o. -iecare ar0ument )si c#eam de)ndat contraar0umentul si adeseori am!ele s)nt $alse. Dac doresti s )ncerci s ve/i lim ede tre!uie s iesi din aceste $0ase rea !ttorite1 tre!uie s re$u/i va0ile notiuni de su erioritate" in$erioritate" e0alitate si s iei totul de la ca t. Dar atunci cum vom une )ntre!area4 Si" mai )nt)i" cine s)ntem noi ca s2o unem4 Br!atii s)nt arte si *udector3 $emeile" la $el. +nde s oti 0si un )n0er4 Si" la urma urmelor" un )n0er ar $i rea utin cali$icat ca s vor!easc" ar i0nora toate datele ro!lemei1 c)t des re 1 De exem lu" !r!atul declar c nu vede nici cea mai mic )n*osire )n $a tul ca sotia sa nu are nici o ro$esie3 )n0ri*irea cminului este la $el de no!il" etc. .u toate acestea" la rima ceart" el exclam3 5Ai $i cu totul inca a!il s2ti c)sti0i viata $r mine>6. 8 Descrierea exact a acestui roces $ace o!iectul volumului II al acestui studiu. K@ Ierma$rodit" el re re/int un ca/ cu totul s ecial3 el nu e )n acelasi tim !r!at si $emeie" ci" mai de0ra!" nici !r!at" nici $emeie. .red c" entru a elucida situarea $emeii" anumite $emei s)nt cel mai !ine lasate. E un so$ism s retin/i c21 circumscrii e E imenide conce tului de cretan si e cretan aceluia de mincinos3 nu vreo esent misterioas e aceea care dictea/ !r!atilor sau $emeilor !una sau reaua2credint1 doar situarea lor )i redis une mai mult sau mai utin s cercete/e adevrul. Bene$iciind de sansa restituirii tuturor rivile0iilor de care se !ucur $iinta uman" multe $emei de ast/i )si ot o$eri luxul im artialittii3 !a c#iar simtim aceast nevoie. ,u mai s)n2tem" ca )naintasele noastre" niste lu ttoare1 )n mare" am c)sti0at artida1 )n ultimele discutii
asu ra statutului $emeii" O,+ n2a )ncetat s cear im erios ca e0alitatea sexelor s $ie reali/at )n la ca t si" de*a" multe dintre noi n2au mai simtit c $eminitatea ar $i o constr)n20ere sau un o!stacol1 multe alte ro!leme ni se ar mai im ortante dec)t cele care ne rivesc )n mod s ecial3 )nssi aceast detasare ne ermite s s erm c atitudinea noastr va $i o!iectiv. .u toate acestea" cunoastem mult mai ro$und dec)t !r!atii lumea $eminin entru c )n ea ne s)nt rdcinile1 sesi/m dintr2o str$ul0erare ce )nseamn entru o $iint uman s $ie $eminin1 si ne si reocu mai mult acest lucru. Am s us c exist ro!leme mai im ortante1 ceea ce nu )m iedic ca ro!lema s2si stre/e im ortanta ei3 )n ce msur $a tul de a $i $emei nea a$ectat viata4 .e sanse ni s2au dat" $oarte exact vor!ind" si ce sanse ni s2au re$u/at4 .e soart le astea t e semenele noastre mai tinere si )n ce sens ar tre!ui noi s le orientm4 Este $ra ant c ansam!lul literaturii $eminine este" ast/i" mai utin str!tut de o voint de revendicare dec)t de un e$ort de luciditate1 la iesirea dintr2o )ntrea0 er de olemici de/ordonate" aceast carte este o tentativ" rintre altele" de situare corect. Dar" $r )ndoial" e im osi!il s trate/i orice ro!lem uman $r rtinire3 )nssi maniera de a une )ntre!rile" ers ectivele ado tate resu un ierar#ii de interese1 orice calitate )nvluie valori1 nu exist descriere asa2/ic)nd o!iectiv care s nu aca are/e un lan etic secund. 7n loc de a cuta s disimule/i rinci iile mai mult sau mai utin ex licit )ntelese" e re$era!il ca mai )nt)i s le enunti1 )n acest mod nu te mai simti o!li0at s reci/e/i la $iecare a0in sensul e care )l dai cuvintelor3 su erior" in$erior" mai !un" mai ru" ro0res" re0res etc. Dac trecem )n revist c)teva dintre lucrrile consacrate $emeii" vedem c unul dintre unctele de vedere cel mai $recvent ado tate este acela al !inelui u!lic" al interesului 0eneral3 de $a t $iecare )ntele0e rin aceasta interesul societtii asa cum doreste el s o mentin sau s o instituie. 7n ce ne riveste" considerm c nu exist alt !ine u!lic dec)t acela care asi0ur !inele rivat al cettenilor1 din unctul acesta de vedere" al sanselor concrete date indivi/ilor" *udecm institutiile. Dar nici nu con$undm ideea de interes rivat cu aceea de $ericire3 acesta e un alt unct de vedere e KE care )l )nt)lnim $recvent1 nu s)nt mai $ericite $emeile dintr2un #arem dec)t o ale0toare4 -emeia care $ace mena*ul nu e mai $ericit dec)t muncitoarea4 ,u rea stim ce )nseamn cuv)ntul $ericire1 si mai utin stim ce valori aco er el1 nu exist nici o modalitate de a msura $ericirea celuilalt si e )ntotdeauna usor s declari c situatia e care vrei s io im ui e una $ericit3 cei condamnati la sta0nare" mai cu seam" s)nt declarati $ericiti su! retext c $ericirea este imo!ilitate. Aceasta e deci o notiune la care nu ne vom re$eri. %ers ectiva e care o ado tm este aceeea a moralei existentialiste. Orice su!iect se ostulea/ concret" dincolo de roiecte" ca transcendent1 el nu2si doo)n2 deste li!ertatea dec)t rintr2o er etu de sire de sine orientat ctre alte li!ertti1 nu exist alt *usti$icare a existentei re/ente dec)t ex ansiunea sa ctre un viitor desc#is )n c#i nede$init. Ori de c)te ori transcendenta recade )n imanent" existenta se de0radea/ )n 5)n sine6" li!ertatea" )n $acticitate1 aceast cdere este o 0reseal dac e consimtit de su!iect1 dac )i este im us" a are ca $rustrare si o resiune1 )n am!ele ca/uri" ea e un ru a!solut. Orice individ reocu at s2si *usti$ice existenta o trieste ca e o nevoie nede$init de a trans2cende. Or" ceea ce de$ineste )ntr2un c#i cu totul sin0ular situatia $emeii este $a tul c" $iind" ca orice alt $iint uman" o li!ertate autonom" ea se desco er si se ale0e e sine )ntr2o lume )n care !r!atii )i im un s se asume $at de un .ellalt3 se emite retentia de a o $ixa ca o!iect si de a o #r/i imanentei de vreme ce" er etuu" o alt constiint esential si suveran )i transcende transcendenta. Drama $emeii este tocmai acest con$lict )ntre revendicarea $undamental a oricrui su!iect care se a$irm )ntotdeauna ca $imd esentialul si exi0entele unei situatii care o constituie ca $iind inesential. .um se oate )m lini o $iint uman )n interiorul conditiei $eminineF .e
drumuri )i s)nt desc#ise4 .are dintre ele se termin )n $undturi4 .um oate $i re0sit inde endenta )n c)m ul de endentei4 .e circumstante limitea/ li!ertatea $emeii4 Le oate ea de si4 Iat ro!lemele $undamentale e care am dori s le elucidm. .u alte cuvinte" interes)ndu2ne de sansele individului" nu vom de$ini aceste sanse )n termeni de $ericire" ci )n termeni de li!ertate. E lim ede c aceast ro!lem n2ar avea nici un sens dac am resu une ca asu ra $emeii a as un destin $i/iolo0ic" si#olo0ic sau economic. De aceea vom )nce e rin a discuta unctele de vedere ale !iolo0iei" si#anali/ei si materialismului istoric asu ra $emeii. Vom )ncerca a oi s artm" )n c#i o/itiv" cum s2a constituit 5realitatea $eminin>6" de ce a $ost $emeia de$init dre t .ellalt si ce consecinte au re/ultat de aici din unctul de vedere al !r!atilor. Du care vom descrie" din unctul de vedere al $emeilor" lumea asa cum le este ro us11 si vom utea )ntele0e care s)nt di$iculttile de care se lovesc atunci c)nd" )ncerc)nd s evade/e din lumea care le2a $ost re arti/at )n )n re/ent" ele as ir s artici e la <itsein2ul uman. 1 Acesta va $i o!iectul unui al doilea volum. KD %artea I DES&I, .a itolul I DA&ELE BIOLO'IEI -emeia4 -oarte sim lu" s un amatorii de $ormule sim le3 un uter" un ovar1 o $emel3 cuv)ntul acesta e de2a*uns entru a o de$ini. 7n 0ura unui !r!at" e itetul 5$emel6 rsun ca o insult1 cu toate acestea !r!atul nu se rusinea/ de ro ria lui animalitate ci" dim otriv" e c#iar m)ndru atunci c)nd des re el se /ice 5E un masculN6 &ermenul 5$emel6 este eiorativ nu entru c desemnea/ 5)nrdcinarea6 )n natur a $emeii" ci entru c o )ncarcerea/ )n sex1 si dac !r!atului acest sex i se are demn de dis retuit si de dusmnit" c#iar atunci c)nd e vor!a de animalele inocente" e entru c" evident" $emeia suscit )n el o ostilitate )ncrcat de neliniste1 va tine )ns s 0seasc )n !iolo0ie o *usti$icare a acestui sentiment. .uv)ntul 5$emel66 s$)meste )n el o sara!and de ima0ini3 un enorm ovul rotund )n0#ite #ul av si castrea/ s ermato/oidul a0il1 monstruoas" )m!ui!ata" re0ina termitelor domneste asu ra masculilor a atici1 clu0rita si $emeia ian*en" stule de amor" )si s$)rtec si2si devorea/ artenerul1 cteaua )n clduri colind ulitele ls)nd )n urm erverse d)re de miros1 maimuta se ex#i! im udic" s re a se2 ascunde" a oi" cu o coc#etrie i ocrit1 iar cele mai su er!e $eline" ti0roaica" leoaica" antera" se lun0esc su use su! ovara im erial a masculului. Inert" ner!dtoare" viclean" stu id" insensi!il" lu!ric" $eroce" umil 2 !r!atul roiectea/ )n $emeie toate $emelele deodat. Si $a t e c $emeia este o $emel. Dar dac vrem s )ncetm s 0)ndnn )n locuri comune" a ar dou )ntre!ri3 ce re re/int $emela )n re0nul animal4 si ce ti sin0ular de $emel se reali/ea/ )n $emeie4 <asculi si $emele s)nt dou ti uri de indivi/i care" )n interiorul unei s ecii" se di$erentia/ )n vederea re roducerii1 ele nu ot $i de$inite dec)t corelativ. 7ns tre!uie s remarcm mai )nt)i c sensul )nsusi al sectionrii s eciilor )n dou sexe nu este lim ede. 7n natur" aceast sectionare nu este universal. Limit)ndu2ne la lumea animal" utem nota c la unicelulare 2 in$u/ori" ami!e" !acili etc. 2 )nmultirea e $undamental distinct de sexualitate" celulele 9L
divi/)ndu2se si su!divi/)ndu2se sin0ure. La anumite meta/oare" re roducerea se o erea/ rin sc#i/o0ene/" adic des rinderea unui nou individ a crui ori0ine este tot asexuat" sau rin !lasto0ene/" adic des rinderea unui nou individ rodus rintr2un $enomen sexual3 $enomenele de )nmu0urire si se0mentare o!servate la #idra de a dulce" la celenterate" s on0ieri" viermi" s)nt exem le !inecunoscute" )n $enomenele de arteno0ene/" oul ne$ecundat se de/volt )n em!rion $r interventia masculului1 acesta nu *oac nici un rol" sau doar un rol secundar3 la al!ine oule ne$ecundate se su!divi/ea/ si roduc !ondari1 la urici" masculii s)nt a!senti de2a lun0ul unei )ntre0i serii de 0eneratii" iar oule ne$ecundate roduc $emele. A $ost re rodus arti$icial arteno0ene/ la ariciul de mare" la steaua de mare si la !roasc. .u toate acestea" se )nt)m l ca la roto/oare dou celule s $u/ione/e $orm)nd ceea ce se c#eam un /i0ot1 $ecundarea este necesar entru ca din oule de al!in s ias $emele" iar din cele de urice 2 masculi. +nii !iolo0i au tras de aici urmtoarea conclu/ie3 c#iar la s eciile ca a!ile s se er etue/e )n mod unilateral" )nnoirea 0ermenului rintr2un amestec de cromo/omi strini ar $i $olositoare )ntineririi si vi0orii descendentilor1 s2ar )ntele0e de aici c )n $ormele cele mai com lexe de viat sexualitatea ar $i o $unctie indis ensa!il1 doar or0anismele elementare s2ar utea )nmulti )n a!senta sexelor. Dar si asa" ele ar s$irsi rin asi e ui/a vitalitatea. Ast/i" )ns" aceast i ote/ este considerat mai de0ra! $ante/ist1 o!servatiile stiinti$ice au dovedit ca )nmultirea asexuat se oate re eta oric)t $r s duc la de0enerare1 $a tul este $ra ant mai ales la !acili1 ex erientele de arteno0ene/ au devenit din ce )n ce mai numeroase" din ce )n ce mai )ndr/nete si" entru multe s ecii" masculul a are ca $iind cu totul inutil. De alt$el" c#iar dac utilitatea unui sc#im! inter celular ar $i demonstrat" ea ar a rea )n sine ca un ur $a t ne*usti$icat. Biolo0ia constat divi/iunea sexelor" dar" $ie ea oric)t de im re0nat de $inalism" nu reuseste s o deduc din structura celulei" nici din le0ile multi licrii celulare" nici din orice alt $enomen elementar. Existenta 0Ornetilor J #etero0eni nu e su$icient entru a de$ini dou sexe distincte1 )n $a t" se )nt)m l adesea ca di$erentierea celulelor 0eneratoare s nu antrene/e sci/iunea s eciei )n dou ti uri3 am!ele ot a artine aceluiasi individ. Este ca/ul s eciilor #erma$rodite" at)t de numeroase )n iumea lantelor" e care le )nt)lnim si la unele animale in$erioare" la anelide si moluste rintre altele. (e roducerea se $ace )n aceast situatie $ie rin auto$ecundare" $ie rin $ecundare )ncrucisat. Si )n rivinta acestui unct" unii !iolo0i au 1 Se numesc 0ameti celulele 0eneratoare a cror $u/iune constituie oul. 91 retins c ot le0itima ordinea sta!ilit. Ei consider 0onocorismul Cadic sistemul )n care 0onadeJ di$erite a artin unor indivi/i distinctiG ca e o er$ectionare a #erma$roditismului" reali/at e cale evolutiv1 altii )ns consider c" dim otriv" 0onocorismul ar $i rimitiv3 #erma$roditismul ar $i unul dintre semnele lui de de0enerescent" )n orice ca/" aceste notiuni de su erioritate a unui sistem asu ra altuia im lic" )n ceea ce riveste evolutia" teorii dintre cele mai contesta!ile. &ot ce se oate a$irma cu certitudine este c aceste dou moduri de re roducere coexist )n natur" c si unul si cellalt reali/ea/ er etuarea s eciilor si c" la $el ca #etero0eneitatea 0Ornetilor" aceea a or0anismelor urttoare de 0onade a are ca accidental. Se ararea indivi/ilor )n masculi si $emele se re/int" asadar" ca un $a t ireducti!il si contin0ent. <a*oritatea $iloso$iilor au considerat2o dre t un dat" $r a tine s o ex lice. .unoastem mitul latonician3 la )nce ut au existat !r!ati" $emei si andro0ini1 $iecare individ avea dou c#i uri" atru !rate" atru icioare si dou cor uri ali ite1 )ntr2o !un /i ei au $ost des icati )n dou" 5asa cum des ici oule6" si de atunci $iecare *umtate caut
s2si re0seasc *umtatea com lementar3 /eii au #otr)t mai t)r/iu ca" rin acu larea a dou *umtti di$erite" s se /misleasc noi $iinte umane. Dar aceast oveste nu2si ro une s ex lice dec)t iu!irea3 se ararea sexelor e considerat ca $iind un dat. ,ici Aristotel nu c)sti0 teren )n *usti$icarea ei3 cci" dac o coo erare a materiei si $ormei este conditia oricrei actiuni" nu e totusi necesar ca rinci iile active si asive s $ie distri!uite )n dou cate0orii de indivi/i etero0eni. &ot ast$el" S$)ntul &oma roclam c $emeia este o $iint ""oca/ional6 2 mod de a ostula" dintr2o ers ectiv masculin" caracterul accidental al sexualittii. Ie0el )ns ar $i $ost in$idel delirului su rationalist dac n2ar $i )ncercat s o $undamente/e lo0ic. Du el" sexualitatea re re/int mediatia rin care su!iectul se )m lineste concret ca 0en. 5'enul se roduce )n el ca e$ect contra acestei dis ro ortii a realittii sale individuale" ca dorint de a re0si )ntr2un alt individ din s ecia sa sentimentul de sine" unindu2se cu acesta" ca dorint de a se com leta" de a cu rinde rin aceasta 0enul )n natura sa si de a21 aduce la existent. Aceasta este )m erec#erea.6 P-iloso$ici naturii" artea a IlI2a" Q K@FG Si" mai de arte3 5%rocesul const )n aceasta3 ceea ce ei s)nt )n sine" si anume un sin0ur 0en" o sin0ur si o aceeasi viat su!iectiv" este ostulat de ei ca atare6. Ie0el declar a oi c" entru ca rocesul de a ro iere s ai! loc" tre!uie ca mai )nt)i s existe di$erentierea celor dou sexe. Dar demonstratia sa nu este convin0toare3 se simte rea mult )n ea roiectul de a re0si )n 1 'landele care roduc 0Ornetii. 98 orice o eratie cele trei momente ale silo0ismului. De sirea individului )ns re s ecie" rin care individ si s ecie se )m linesc )n adevrul lor" s2ar utea etrece si $r cel deal treilea termen" )n sim lul ra ort dintre 0enitor si co il3 re roducerea ar utea $i asexuat. Sau" iarsi" ra ortul unuia cu cellalt ar utea $i ra ortul dintre dou $iinte asemenea" di$erentierea re/idind )n sin0ularitatea indivi/ilor de un acelasi ti " asa cum se )nt)m l )n ca/ul s eciilor #erma$rodite. Descrierea lui Ie0el une )n evident o semni$icatie extrem de im ortant a sexualittii3 dar eroarea sa rm)ne aceea de a trans$orma semni$icatia )n ratiune. &ocmai )n exercitiul activittii sexuale de$inesc oamenii sexele si relatiile lor" asa cum ei creea/ sensul si valoarea tuturor $unctiilor e care le )nde linesc3 dar ele nu s)nt )n mod necesar im licate )n natura $iintei umane. 7n -enomenolo0ia erce tiei" <erleau2 %ont: arat c existenta uman ne o!li0 s revi/uim notiunile de necesitate si contin0ent3 5Existenta" s une el" nu are atri!ute )nt)m ltoare" nici continut care s nu contri!uie la $orma sa" ea nu admite )n ea )nssi nici un $a t ur entru c ea este miscarea rin care $a tele s)nt asumate6. Adevrat. Dar tot at)t de adevrat e si c exist conditii $r de care $a tul )nsusi al existentei a are ca im osi!il. %re/enta )n lume im lic )n c#i ri0uros o/itionarea unui cor care s $ie simultan lucru )n lume si unct de vedere asu ra acestei lumi3 dar nu re/ult de aici c acest cor tre!uie s ai! o structur anume sau alta. 7n -iinta si neantul. Satire discut a$irmatia lui Ieide00er otrivit creia realitatea umanA este rin esenta ei orientat ctre moarte rin $initudinea sa1 el sta!ileste c o existent $init si nelimitat tem oral oate ar $i conce ti!il1 totusi" dac viata uman n2ar $i locuit de moarte" ra ortul omului cu lumea si cu sine )nsusi ar $i at)t de ro$und modi$icat )nc)t de$initia 5omul este muritor6 se de/vluie ca $iind cu totul altceva dec)t un adevr em iric3 nemuritor" un existent n2ar mai $i ceea ce numim un om. +na dintre caracteristicile esentiale ale destinului su este c miscarea vietii sale tem orale creea/ )n urma si )naintea lui in$initatea trecutului si a viitorului3 er etuarea s eciei a are deci dre t corelativul limitrii individuale1 ast$el" utem considera $enomenul re roducerii ca )ntemeiat ontolo0ic. Dar tre!uie s ne o rim aici1 er etuarea s eciei nu antrenea/ di$erentierea sexual. . aceasta este asumat de existenti )n asa $el )nc)t a*un0e s intre )n de$initia concret a existentei R $ie. ,u rm)ne mai utin adevrat c o constiint $r cor " un om nemuritor s)nt )n mod ri0uros inconce ti!ili" )n vreme ce
o societate ce se re roduce rin arteno0ene/ sau este alctuit din #erma$roditi oate $i ima0inati A &raducerea at)t de controversat a conce tului de Dasein Cn. tr.G. 9K .)t des re rolul cores un/tor celor dou sexe" acesta este un unct asu ra cruia o iniile au $ost extrem de variate1 mai )nt)i" ele au $ost li site de orice $undament stiinti$ic 2 re$lectau doar mituri sociale. <ult vreme s2a cre/ut 2 si se mai crede )nc )n anumite societti rimitive av)nd la !a/ $iliatia uterin 2 c tatl nu are nici o contri!utie )n conce erea co ilului3 larvele ancestrale s2ar in$iltra )n )ntecul matern su! $orm de 0ermeni urttori de viat. O dat cu ascensiunea atriar#atului" masculul )si revendic cu trie osteritatea1 exist )nc o!li0atia de a acorda mamei un rol )n rocreatie" dar se admite c ea nu $ace altceva dec)t s oarte si s #rneasc sm)nta vie3 doar tatl este creator. Aristotel )si ima0inea/ c $tul este rodus rin )nt)lnirea s ermei cu s)n0ele menstrual3 )n aceast sim!io/" $emeia nu $urni/ea/ dec)t o materie asiv" rinci iul masculin este $orta" activitatea" miscarea" viata. Aceasta este si doctrina lui Ii ocrate" care recunoaste dou soiuri de seminte" una sla! sau $emel si una uternic" !r!teasc. &eoria aristotelic s2a er etuat de2a lun0ul )ntre0ului Ev <ediu )n )n e oca modern. La s$)rsitul secolului al XVII2lea" Iarve:" sacri$ic)nd c rioare" imediat du acu lare" a 0sit )n trom ele uterine ve/icule e care avea s le considere dre t ou" dar care )n realitate erau em!rioni. Dane/ul Stenon avea sa dea numele de ovare 0landelor 0enitale $emeiesti" numite )n atunci 5testicule $eminine6. El va o!serva la su ra$ata lor existenta ve/iculelor 0resit identi$icate cu oul de ctre 'raa$" )n 1@EE" si !ote/ate cu numele su. Ovarul avea s $ie si mai de arte rivit ca omolo0 al 0landei !r!testi. Dar c#iar )n acelasi an se desco er 5anima2lculele s ermatice6 si se constat c ele trund )n uter1 se credea )ns c acestea nu $ceau altceva dec)t s se #rneasc si c individul era de*a re$ormat )n ele1 olande/ul Iart Sa;er desena" )n 1@F9" o ima0ine a #omunculului ascuns )n s ermato/oid" iar )n 1@FF un alt savant avea s declare c a v/ut s ermato/oidul le d)nd un soi de )nvelis de su! care s2a ivit un omulet e care" de asemeni" 12a desenat. -emeia" con$orm acestor i ote/e" era doar un soi de )n0rsm)nt entru rinci iul viu" activ si de*a constituit. Aceste teorii nu s)nt unanim recunoscute" iar de/!aterile continu )n )n secolul al XlX2lea1 inventarea microsco ului ermite )n s$)rsit studiul oului2animal1 )n 1D8E" Baer identi$ic oul mami$erelor3 este un element continut )n interiorul ve/iculei lui 'raa$1 cur)nd va $i osi!il studiul se0mentrii lui1 )n 1DK= vor $i desco erite roto lasma" a oi celula1 iar )n 1DEE este reali/at un ex eriment care unea )n evident enetrarea s ermato/oidului )n oul stelei de mare1 ast$el s2a utut sta!ili simetria nucleelor celor doi 0Orneti1 amnuntele $u/iunii lor au $ost anali/ate rima oara )n 1DDK de un /oolo0 !el0ian. 7ns ideile lui Aristotel nu si2au ierdut cu totul autoritatea. Ie0el consider c sexele tre!uie s $ie di$erite3 unul va $i activ" cellalt 2 99 asiv" si este de la sine )nteles c asivitatea va reveni $emelei3 5Br!atul este" ast$el" ca urmare a acestei di$erentieri" rinci iul activ" )n tim ce $emeia este rinci iul asiv" $iindc ea rm)ne )nc#is )n unitatea ei sim l>A1. Si c#iar du ce ovulul este recunoscut ca rinci iu activ" !r!atii au o us )n continuare inertia acestuia vivacittii s ermato/oidului. Ast/i se conturea/ o tendint o us3 desco eririle rivind arteno0ene/a i2au $cut e multi savanti s reduc rolul masculului la acela al unui sim lu a0ent $i/ioc#imic. S2a dovedit c entru c)teva s ecii actiunea unui acid sau o excitatie mecanic ar utea $i de2a*uns entru a rovoca se0mentarea oului si de/voltarea
em!rionului1 ornind de aici s2a emis )ndr/neat i ote/ c 0Ornetul !r!tesc nu ar $i necesar rocrerii" c el ar $i cel mult un $ennent1 coo erarea !r!atului la rocreatie va deveni" oate" )ntr2o /i" inutil3 se are c aceasta este as iratia unui mare numr de $emei. Dar nimic nu autori/ea/ o antici are at)t de )ndr/neat entru c nimic nu autori/ea/ universali/area roceselor s eci$ice vietii. -enomenele )nmultirii asexuate si ale arteno0ene/ei nu a ar ca $iind nici mai mult nici mai utin $undamentale dec)t cele ale re roducerii sexuate. Am s us de*a c aceasta nu este a riori rivile0iat3 dar nici un alt $a t nu arat c ea ar $i reducti!il la un mecanism mai elementar. Ast$el" res in0)nd orice doctrin a riori" orice teorie #a/ardat" iat2ne lasati )n $ata unui $a t entru care nu utem $urni/a nici $undamentul ontolo0ic" nici *usti$icarea em iric si cruia nu i utem )ntele0e a riori anver0ura. Doar examin)ndu21 )n realitatea sa concret utem s era si sur rindem semni$icatia3 oate doar atunci continutul cuv)ntului 5$emel6 ne va $i accesi!il. ,u intentionm s ro unem aici o $iloso$ie a vietii1 iar )n dis u ta care o une $inalismul mecanicismului nu tinem s ne situm ri it e o o/itie. Este" totusi" remarca!il $a tul c toti $i/iolo0ii si !iolo0ii utili/ea/ un lim!a* mai mult sau mai utin $inalist" rin sim lul $a t c dau un sens $enomenelor vietii1 vom ado ta voca!ularul lor. -r a decide nimic )n rivinta ra ortului dintre viat si constiint" utem a$irma c tot ceea ce este viu im lic o transcendent" c )n orice $unctie mi*este un roiect3 descrierile noastre nu su!)ntele0 nimic mai mult. A 7n marea ma*oritate a s eciilor" or0anismele mascule si $emele coo erea/ entru a se re roduce. Ele s)nt $undamental de$inite rin 0Ornetii e care )i roduc. La c)teva al0e si la c)teva ciu erci" celulele 1 IE'EL. -iloso$ici naturii" Orlea a IlI2a" Q K@F. 9= care $u/ionea/ entru a roduce oul s)nt identice1 aceste ca/uri de i/o0amie s)nt semni$icative )n msura )n care relev ec#ivalenta de !a/ a 0Ornetilor1 riviti )n ansam!lu" acestia s)nt di$erentiati3 dar asemnarea lor rm)ne $ra ant. S ermato/oi/ii si ovulele re/ult dintr2o evolutie a celulelor la ori0ine identice3 de/voltarea celulelor rimitive $emele )n ovocite di$er de cea a s ermatocitelor rin $enomene roto lasmice" dar $enomenele nucleare s)nt a roximativ identice. Ideea ex rimat )n 1FLK de !iolo0ul Ancei este considerat ast/i )nc vala!il3 5O celul 0erminativ nedi$erentiat va deveni !r!teasc sau $emeiasc )n $unctie de conditiile e care le )nt)lneste )n 0landa 0enital )n momentul a aritiei sale" conditii re0late de trans$ormarea unui anumit numr de celule e iteliale )n elemente #rnitoare" care roduc un material s ecial6. Aceast )nrudire ori0inar se ex rim )n structura celor doi 0Orneti care" )n cadrul $iecrei s ecii" oart acelasi numr de cromo/omi1 )n momentul $ecundrii" cele dou nuclee )si conto esc su!stanta si )n $iecare se o erea/ o reducere a cromo/omilor )n la *umtatea numrului lor initial3 aceast reducere se roduce )n am!ii 0Orneti )n c#i analo01 ultimele dou divi/iuni ale ovulului culmin)nd cu $ormarea 0lo!ulelor olare ec#ivalea/ cu ultimele divi/iuni ale s ermato/oidului. Ast/i se crede c" )n $unctie de s ecie" 0ametul masculin sau $eminin determin sexul3 la mami$ere" e vor!a de s ermato/oidul care osed un cromo/om #etero0en $at de ceilalti si a crui otentialitate este at)t masculin" c)t si $eminin. .)t des re transmiterea trsturilor ereditare" du le0ile statistice ale lui <endel" aceasta are loc )n mod e0al dins re mam si dins re tat. Im ortant de notat este $a tul c )n aceast )nt)lnire nici unul dintre 0Orneti nu detine vreun. rivile0iu3 am!ii )si sacri$ic individualitatea" oul a!soar!e totalitatea su!stantei lor. Exist deci dou re*udecti curent )nt)lnite care 2 cel utin la acest nivel !iolo0ic $undamental 2 se
dovedesc a $i $alse3 rima este cea a asivittii $emelei1 sc)nteia vietii nu e atri!utul nici unuia dintre cei doi 0Orneti" ea t)sneste din )nt)lnirea lor1 nucleul ovulului este un rinci iu vital er$ect simetric celui al s ermato/oidului. A doua re*udecat o contra/ice e rima 2 $a t ce nu le )m iedic s coexiste adesea3 continuitatea s eciei ar $i asi0urat de $emel" rinci iul !r!tesc neav)nd dec)t o existent ex lo/iv si e$emer. 7n realitate" em!rionul er etuea/ at)t 0ermenii tatlui" c)t si e cei ai mamei" retransmit)ndu2i com!inati descendentilor su! o $orm $ie masculin" $ie $eminin. E vor!a" ca s s unem asa" de un 0ermen andro0in care" din 0eneratie )n 0eneratie" su ravietuieste avatarurilor individuale ale somei. Acestea $iind s use" )ntre s ermato/oid si ovul exist si di$erente secundare dintre cele mai interesante. Sin0ularitatea ovulului const )n aceea c este )n/estrat cu materii destinate s #rneasc si s ro2 9@ te*e/e em!rionul1 el acumulea/ re/erve e seama crora $tul )si va de/volta tesuturile" re/erve care nu s)nt su!stant vie" ci materie inert1 )n consecint" el are o $orm masiv" s$eric sau eli soidal si este relativ voluminos1 se stie ce dimensiuni atin0e oul srii1 la $emeie" ovulul msoar )n la 1K mm )n diametru1 )n vreme ce )n s erma uman se 0sesc @L LLL de s ermato/oi/i e milimetru cu!3 masa s ermato/oidului este extrem de redus" el are o coad $ili2$orm" un mic ca alun0it" nici o su!stant strin nu21 )n0reunea/" el e )n )ntre0ime viat1 aceast structur )l #r/este mo!ilittii" )n vreme ce ovulul" de o/itar al viitorului $tului" este un element $ix3 )nc#is )n or0anismul $emei sau sus endat )ntr2un mediu exterior" el astea t asiv $ecundarea. 'ametul masculin va leca )n cutarea sa1 s ermato/oidul este )ntotdeauna o celul nud" e c)nd ovulul este" de la s ecie la s ecie" rote*at sau nu rintr2o mem!ran1 dar )n orice ca/" de )ndat ce s ermato/oidul intr )n contact cu el" )l cutremur" )l $ace s oscile/e" a oi intr2n el3 0ametul !r!tesc )si lea d coada" ca ul i se um$l si" rsucindu2se" atin0e nucleul1 )n acest tim oul $ormea/ de )ndat o mem!ran care !loc#ea/ accesul celorlalti s ermato/oi/i. La ec#inoderme" a cror $ecundare este extern" e usor de o!servat )n *urul ovulului care luteste inert roiul de s ermato/oi/i ce )l )ncon*oar tre tat ca o aureol. Aceast com etitie este" de asemenea" un $enomen im ortant care se re0seste la cea mai mare arte a s eciilor1 cu mult mai mic dec)t ovulul" s ermato/oidul este )n 0eneral emis )n cantitti cu mult mai mari si orice ovul are numerosi retendenti. Ast$el" ovulul" activ )n rinci iul su esential" mai exact nucleul" este su er$icial asiv1 )n masivitatea sa )nc#is )n ea )nssi" el evoc densitatea no tii si re ausul )n2 sinelui3 su! $orma s$erei )si ima0inau anticii lumea )nc#is" atomul o ac1 nemiscat" ovulul astea t. 7n sc#im!" s ermato/oidul" desc#is" $ili$orm" a0il" )ntruc#i ea/ ner!darea si nelinistea existentei. ,u tre!uie totusi s ne lsm urtati de volu tatea ale0oriilor3 ovulul a $ost uneori asimilat imanentei" iar s ermato/oidul 2 transcendentei. &ocmai renunt)nd la mo!ilitatea sa" acesta enetrea/ elementul $eminin3 el este )n0#itit si castrat de masa inert care )l a!soar!e du ce 12a mutilat" )nde rt)ndu2i coada1 actiune ma0ic" nelinistitoare" ca toate actiunile asive1 )n vreme ce activitatea 0Ornetului !r!tesc este rational" este o miscare msura!il )n ordinea tim ului si a s atiului. De $a t" toate acestea nu s)nt dec)t diva0ri. 'Orneti masculi si $emeii se to esc si unii si altii )n ou1 )m reun" ei se su rim )n totalitatea lor. Este o 0reseal s sustinem c ovulul a!soar!e cu voracitate 0ametul masculin si tot o 0reseal este s s unem c acesta )si anexea/ victorios resursele celulei $emele" de vreme ce )n actul care )i conto este individualitatea $iecruia se ierde. Si" $r )ndoial" aceast miscare a are dintr2o er2 9E
s ectiv mecanicist dre t $enomenul rational rin excelent1 dar entru $i/ica modern" ea nu este cu mult mai clar dec)t ex licatia actiunii la distant1 de alt$el" i0norm amnuntele actiunilor $i/ico2c#i2mice din rocesul $ecundrii. Este osi!il" totusi" s retinem din aceast con$runtare o su0estie vala!il. Exist )n viat dou miscri care se con*u01 viata nu se mentine dec)t de sindu2se1 ea nu se de seste dec)t cu conditia de a se mentine. Aceste dou momente se )m linesc )ntotdeauna )m reun" orice retentie de a le scinda este a!stract3 cu toate acestea" c)nd unul" c)nd cellalt domin. .ei doi 0Orneti" unin2du2se" se de sesc si se er etuea/ simultan1 dar ovulul" rin structura sa" antici ea/ ceea ce va urma1 el este ast$el constituit )nc)t s #rneasc viata care se va tre/i )n el1 dim otriv" s ermato/oidul nu este c)tusi de utin ec#i at entru a asi0ura de/voltarea 0ermenului e care )l suscit. Ovulul" )n sc#im!" este inca a!il s roduc sc#im!area care va rovoca o nou ex lo/ie a vietii3 )n tim ce s ermato /oidul este )n miscare. -r rudenta ovulului" actiunea lui ar $i van3 dar $r initiativa lui" ovulul nu si2ar )m lini toate latentele. .on c#idein deci c )n esent rolul celor doi 0Orneti este identic. Ei creea/ )m reun o $iint vie )n care am!ii se ierd si se de sesc. Dar )n aceste $enomene secundare si su er$iciale care conditionea/ $ecun darea" dinamica situatiei necesare noii eclo/iuni a vietii e declansat de elementul masculin1 iar rin elementul $eminin" aceast eclo/iune se $ixea/ )ntr2un or0anism sta!il. Ar $i o nec#i!/uint s deducem dintr2o asemenea constatare c locul $emeii este cminul3 dar exist destui cercettori nec#i!/uiti. 7n cartea sa &em eramentul si caracterul" Al$red -ouillee 0sea de cuvi intO" cu c)tva tim )n urm" s de$ineasc $emeia )n )ntre0ime ornind de la ovul" iar e !r!at ornind de la s ermato/oid1 multe asa2/ise teorii ro$unde au la !a/ acest *oc de analo0ii )ndoielnice. ,u se rea stie la ce $iloso$ie a naturii se re$er aceste seudocu0etn. Dac tinem cont de le0ile eredittii" !r!atii si $emeile s)nt )n e0al msur rodul unui s ermato/oid si al unui ovul. 7nclin s cred c )n aceste s irite )ncetosate lutesc mai de0ra! reminiscente ale vec#ii $iloso$ii medievale otrivit creia cosmosul era re$lexul $idel al unui microcosm3 se ima0ina ovulul ca #omuncul $eminin" iar $emeia" ca ovul urias. Aceste $antasmri" a!andonate )nc de e vremea alc#imistilor" contrastea/ !i/ar cu reci/ia stiinti$ic a descrierilor la care se a elea/3 !iolo0ia modern coexist 0reu cu sim!olismul medieval1 dar s ecialistii nostri nu se )ncurc )n asemenea amnunte. Dac s)ntem c)t de c)t scru ulosi" vom cdea de acord" )ns" c de la ovul la $emeie e o cale lun0. ,otiunea )nssi de $emel nu e continut )nc )n ovul. Ie0el remarc e !un dre tate c ra ortul sexual nu se las redus la ra ortul dintre cei doi 0Orneti. Va tre!ui" asadar" s studiem or0anismul $eminin )n totalitatea sa. 9D 2 Am s us de*a c la anumite lante si animale in$erioare Cmolus2tele" rintre alteleG" s eci$icitatea 0Ornetilor nu o resu une e cea a indivi/ilor" $iecare dintre ei roduc)nd at)t ovule" c)t si s ermato/oi/i. .#iar atunci c)nd sexele se se ar" nu exist )ntre ele !ariere etanse ca acelea care des art s eciile1 asa cum 0Ornetii se de$inesc ornind de la un tesut ori0inar nedi$erentiat" si masculii si $emelele a ar mai de0ra! ca variatiuni ale unei !a/e comune. La anumite animale 2ca/ul cel mai ti ic este Bonellie 2 em!rionul este mai )nt)i asexuat" iar asu ra sexualittii lui decid" a!ia ulterior" circumstantele de/voltrii sale. Se admite ast/i c la ma*oritatea s eciilor determinarea sexului de inde de constitutia 0enoti ic a oului. Oul ne$ecundat al al!inei" care se re roduce rin arteno0ene/" 0enerea/ exclusiv masculi1 cel al uricilor 2 exclusiv $emele" )n aceleasi conditii. .)nd oule s)nt $ecundate" e remarca!il c 2 exce t)nd" oate" unii ian*eni 2 numrul indivi/ilor sau numrul masculilor si $emelelor rocreate este a roximativ acelasi1 di$erentierea rovine din etero0enitatea unuia dintre cele dou ti uri de 0Orneti3 la mami$ere" s ermato/oi/ii s)nt cei care osed $ie o otentialitate masculin" $ie una
$eminin1 nu se stie rea lim ede ce anume" )n cursul s ermato0ene/ei sau al ovo0ene/ei" decide asu ra caracterului sin0ular al 0Ornetilor etero0eni1 )n orice ca/" le0ile statistice ale lui <endel s)nt de a*uns entru a ex lica distri!utia re0ulat a acestora. %entru am!ele sexe" rocesul de $ecundare si )nce utul de/voltrii em!rionare au loc )ntr2o manier identic1 tesutul e itelial" menit s se de/volte )n 0onad. este la )nce ut nedi$erentiat1 a!ia )ntr2un anume stadiu de crestere se a$irm testiculele sau" ceva mai t)r/iu" se conturea/ ovarul. Aceasta ex lic $a tul c )ntre #erma$roditism si 0onocorism exist numeroase tre te intermediare1 $oarte adesea" unul dintre sexe osed anumite or0ane caracteristice sexului com lementar3 ca/ul cel mai $ra ant este cel al !roastei r)ioase1 la mascul se o!serv un ovar atro$iat numit or0anul lui Bidder" care oate $i determinat e cale arti$icial s roduc ou. La mami$ere se strea/ vesti0ii ale acestei !i otentialitti sexuale3 )ntre altele" #:dratila ediculat $r su ort" uterus masculinus" 0landele mainare la mascul" iar la $emel" canalul lui 'rtner" clitorisul. .#iar )n interiorul s eciilor )n care divi/iunea sexual este net marcat" exist indivi/i care s)nt masculi si $emele simultan3 ca/urile de intersexualitate s)nt numeroase" at)t la animale c)t si la om1 si )nt)lnim la $luturi sau la crustacee exem le de 0inandro2mor$ism )n care caracterele masculine si $eminine a ar *uxta use )ntr2un $el de mo/aic. De$init 0enoti ic" $tul este totusi ro$und in$luentat de mediul din care )si a!soar!e su!stanta3 se stie c la $urnici" al!ine" termite" modul de nutritie este cel care $ace ca larva sa devin o $emel sau care )i )m iedic maturi/area sexual" reduc)nd2o la ran0ul de $urnic lucrtoare3 la insecte" soma este de$init sexual 9F 7ntr2o eta extrem de tim urie si nu de inde de 0onade. La verte!rate" #ormonii emanati de 0onade s)nt cei care *oac un rol #otr)tor de re0lare. S2a demonstrat rintr2un mare numr de ex erimente c" determin)nd variatii ale mediului endocrin" se oate actiona asu ra determinrii sexului1 alte ex eriente" const)nd )n 0re$e si castrri rovocate e animale adulte" au condus la teoria modern a sexualittii3 la masculii si $emelele din clasa verte!ratelor" soma este identic" ea oate $i considerat ca element neutru1 actiunea 0onadei este aceea care )i con$er trsturile sexuale1 anumiti #ormoni o erea/ ca stimulatori" iar altii ca in#i!itori1 tractul 0enital )nsusi este de natur somatic si em!riolo0ia arat c el se reci/ea/ su! in$luenta #ormonilor ornind de la o !isexualitate sc#itat initial. Intersexualitatea a are atunci c)nd ec#ili!rul #ormonal nu s2a reali/at si c)nd nici una dintre cele dou otentialitti sexuale nu s2a actuali/at cu re0nant. E0al distri!uite )n cadrul s eciei" evoluate )n c#i analo0 ornind de la rdcini identice" or0anismele masculine si $eminine a ar" de )ndat ce rocesul lor de $ormare s2a )nc#eiat" ca ro$und simetrice. Am!ele se caracteri/ea/ rin re/enta 0landelor roductoare de 0Orneti" ovare sau testicule" rocesele de s ermato0ene/ si ovo0e2ne/ $iind" am v/ut de*a" analoa0e1 aceste 0lande )si vars secretiile )ntr2un canal mai mult sau mai utin com lex )n $unctie de ierar#ia s eciilor3 $emela eli!erea/ oul direct rin oviduct sau )l retine )n cloac sau )ntr2un uter di$erentiat" )nainte de a21 ex ul/a1 masculul $ie ex ul/ea/ sm)nta )n mediul exterior" $ie este dotat cu un or0an co ulator care )i ermite s o introduc )n cor ul $emelei. Dintr2o er s ectiv static" masculul si $emela a ar" rin urmare" ca dou ti uri com lementare. Va tre!ui si studiem dintr2un unct de vedere $unctional dac vrem s le )ntele0em s eci$icitatea. Este extrem de di$icil o descriere 0eneral vala!il a notiunii de $emel1 a o de$ini ca urttoare de ovule si a de$ini masculul ca urttor de s ermato/oi/i este cu totul insu$icient" cci ra ortul or0anismului cu 0onadele este extrem de varia!il1 invers" di$erentierea 0Ornetilor nu a$ectea/ direct ansam!lul or0anismului3 s2a retins uneori c ovulul" $iind mai mare" ar consuma mai mult ener0ie vital dec)t s ermato/oidul1 dar
acesta este secretat )ntr2o cantitate cu mult mai mare" asa )nc)t consumul se ec#ili!rea/ )n cele dou sexe. S2a acreditat ideea c s ermato0ene/ ar $i un exem lu de rodi0alitate" iar ovulatia" un model de economie3 dar si )n acest $enomen exist o risi 0ratuit1 imensa ma*oritate a ovulelor nu e niciodat $ecundat" )n orice ca/" 0Orneti si 0onade nu re re/int un microcosmos al )ntre0ului or0anism. %e acesta din urm tre!uie s21 studiem direct. Dac arcur0em tre tele scrii animale" una dintre trsturile cele mai remarca!ile const )n $a tul c" ornind de *os )n sus" viata se individuali/ea/1 la !a/" ea nu $ace dec)t s asi0ure mentinerea =L s eciei1 la v)r$" se )nvesteste )n indivi/i sin0ulari. La s eciile rudimentare" or0anismul se vede redus a roa e numai la a aratul re roductor1 )n aceste ca/uri" se )nre0istrea/ un rimat al ovulului" deci al $emelei" deoarece mai cu seam ovulul este destinat urei reiterri a vietii1 dar $emela nu este nimic altceva dec)t un a!domen" iar existenta )i este total devorat de travaliul unei ovulatii monstruoase. 7n com aratie cu masculul" ea atin0e dimensiunile unei 0i0ante1 dar" cel mai adesea" mem!rele ei nu s)nt dec)t niste cioturi" cor ul 2 un sac in$orm" iar toate or0anele de0enerea/ )n !ene$iciul roducerii de ou. 7n $a t" desi se constituie ca or0anisme distincte" masculii si $emelele cu 0reu ot $i considerati )n acest ca/ ca indivi/i" ei nu $ormea/ dec)t un sin0ur tot cu elemente indisolu!il le0ate3 acestea s)nt ca/uri intermediare )ntre #erma$roditism si 0onocorism. Ast$el" la entoniscieri 2 ara/iti ai cra!ului 2 $emela este un $el de c)rnat al!icios )ncon*urat de lamele incu!atoare ce ad ostesc mii de ou1 )n mi*locul acestora se 0sesc masculi minusculi si larve menite s $urni/e/e alti masculi. Aservirea masculului itic este si mai de lin la s ecia de este edriol:0nus3 acesta e $ixat su! o erculul $emelei" nu osed tu! di0estiv ro riu" iar rolul lui este strict re roductor. Dar )n toate aceste ca/uri" $emela nu este mai utin aservit dec)t el3 aservit s eciei1 daca masculul este tintuit de artenera sa" si aceasta este tintuit $ie de or0anismul viu e care )l ara/itea/ si care )i asi0ur #rana" $ie de un su!strat mineral1 ea se iroseste entru a roduce ou e care masculul minuscul le $ecundea/. .)nd viata )m!rac $orme ceva mai com lexe" se conturea/ o autonomie individual" iar le0tura care uneste sexele sl!este1 la insecte" artenerii rm)n totusi strict su!ordonati oului. Adesea" cum se )nt)m l la e$emeride" cei doi soti mor imediat du acu lare si du ce s)nt de use oule. +neori" s re exem lu la roti$ere si la t)ntari" masculul" li sit de a arat di0estiv" iere du $ecundare" )n tim ce $emela se oate #rni si su ravietuieste3 oule au nevoie de ceva tim entru a se $orma si entru a $i de use1 mama iere la r)ndul ei de )ndat ce soarta 0eneratiei urmtoare este asi0urat. %rivile0iul detinut de $emel la un mare numr de insecte rovine din $a tul c $ecundarea este )n 0eneral un roces $oarte ra id" )n tim ce ovulatia si incu!atia reclam o erioad mai lun0. La termite" enorma re0in" din !elsu0 )ndo at" care de une un ou e secund )n ce" a*uns steril" e mcelrit $r mil" nu e mai utin sclav dec)t masculul itic $ixat e a!domenul ei" care $ecundea/ oule e msur ce s)nt ex ul/ate. 7n 5societtile6 matriar#ale ce alctuiesc $urnicarele si stu ii" masculii s)nt niste ne o$titi eriodic masacrati3 la vremea /!orului nu tial" toate $urnicile2masculi ies din $urnicar si /!oar s re $emele1 dac le )nt)lnesc si le $ecundea/" mor de )ndat" e ui/ati1 dac nu" $urnicile lucrtoare nu2i las s se )ntoarc acas1 )i ucid la intrare sau )i las s moar de =1 $oame1 dar si $emela $ecundat are o soart trist3 se )n0roa sin0ur )n m)nt si adeseori iere ostenit de un)nd rimele ou1 dac reuseste s )ntemeie/e un nou $urnicar" etrece dois re/ece ani )n2temintat )n el entru a oua $r )ncetare1 $urnicile lucrtoare" $emele a cror sexualitate a $ost atro$iat" triesc atru ani" )ns triesc o viat )n
)ntre0ime consacrat cresterii larvelor. La $el si la al!ine3 tr)n2torul care se altur re0inei )n /!orul ei nu tial se r!useste a oi s intecat1 ceilalti tr)ntori s)nt rimiti la )ntoarcere )n stu " unde vor duce o existent lenes si )m ovrtoare1 la )nce utul iernii s)nt )ns executati. Dar $emelele ratate" care s)nt lucrtoarele" )si c)sti0 dre tul la viat rintr2o munc necontenit1 re0ina este )n $a t sclava stu ului1 ea de une ou )ntruna1 si c)nd" la moartea !tr)nei re0ine" mai multe larve s)nt #rnite )n asa $el )nc)t s oat r)vni la succesiune" cea dint)i care rseste acest stadiu )si va ucide rivalele )n $as. La ian*enul urias" $emela )si oart oule )ntr2un sac )n c)nd acestea a*un0 la maturitate3 ea este cu mult mai mare si mai ro!ust dec)t masculul si se )nt)m la s21 devore du acu lare1 aceleasi o!iceiuri au $ost o!servate la uisecta2clu0rit Cmantis reli0iosaG" )n *urul creia s2a cristali/at mitul $eminittii devoratoare3 ovulul castrea/ s ermato/oidul" clu0rita )si asasinea/ artenerul 2 aceste $a te ar re$i0ura un vis $eminin castrator. De $a t" clu0rita )si mani$est teri!ila cru/ime mai cu seam )n conditii de ca tivitate3 a$lat )n li!ertate" cu alimente din !elsu0 )n *uru2i" ea a*un0e $oarte rar la un ast$el de os t si" atunci" o $ace asemeni $urnicii solitare care adeseori )si mn)nc o arte din ou3 entru a avea $orta de a de une mai de arte si de a er etua s ecia. A vedea )n aceste $a te o re$i0urare a 5r/!oiului dintre sexe6 care o une indivi/i ca atare e ur diva0atie. ,ici la $urnici" nici la al!ine sau termite" nici la ian*en sau la clu0rit nu se oate s une c $emela aserveste si devorea/ mascu Iul3 s ecia este aceea care" e ci di$erite" )i devorea/ e am)ndoi. -emela trieste mai mult si are s ai! o mai mare im ortant1 )ns ea nu osed nici o autonomie1 ouatul" incu!atia" )n0ri*irea larvelor s)nt sin0urul ei destin1 celelalte $unctii )i s)nt total sau artial atro$iate. Dim otriv" )n mascul se re$i0urea/ o existent individual. .el mai adesea" el mani$est )n erioada $ecundrii mai mult initiativ1 el este cel care leac )n cutarea ei" o asaltea/" o al ea/" o tine str)ns si )i im une acu larea1 uneori" el tre!uie s lu te cu alti masculi. .orelativ" or0anele sale tactile" de locomotie" de re#ensiune s)nt" $recvent" mult mai !ine de/voltate1 multe dintre $emelele de $luturi s)nt a tere" )n vreme ce masculii au ari i1 ei au culori" elitre" clesti" icioare mai !ine reci/ate1 si" uneori" aceast )n/estrare e )nsotit de o risi desart de culori strlucitoare. 7n a$ara acu lrii $u0are" viata lui e inutil" 0ratuit1 e l)n0 #rnicia lucrtoarelor" tr)ndvia tr)ntorilor e un rivile0iu nota!il. Dar ce scandalos este =8 acest rivile0iu3 cel mai adesea masculul lteste cu viata o $utilitate )n care se re$i0urea/ inde endentaN S ecia ce2si tine $emelele )n sclavie ede seste masculul care )ncearc s2i sca e3 ea )l lic#idea/ cu !rutalitate. 7n /onele mai ela!orate ale vietii" re roducerea devine roducere a unor or0anisme di$erentiate1 ea ca t adesea o du!l )n$tisare3 acum" s ecia continu s cree/e noi indivi/i1 acest as ect novator se a$irm e msur ce sin0ularitatea individului se con$irm. 7nc)t este $ra ant c momentele" dou la numr 2 cel al er eturii si cel al creatiei 2" s)nt divi/ate1 aceast sci/iune" indicat de*a )n momentul $ecundrii oului" se re0seste )n ansam!lul $enomenului 0enerator. ,u structura )nssi a ovulului va dicta aceast divi/iune1 ca si masculul" $emela osed o anumit autonomie" iar le0tura ei cu ovulul sl!este1 $emela2 este" $emela2!atracian" $emela2 asre s)nt cu totul altceva dec)t un a!domen1 cu c)t le0tura mamei cu oul este mai utin str)ns" cu at)t travaliul nasterii re re/int )n mai mic msur o sarcin co lesitoare" cu at)t creste indeterminarea ra ortului dintre rinti si ro0enitur. Se oate )nt)m la ca tatl s $ie cel care )si asum )ntretinerea vietilor roas t a rute1 $enomenul e $recvent la esti. A a este un element ca a!il s oarte ovulele si s erma" asi20ur)ndu2le )nt)lnirea1 $ecundarea )n mediul acvatic este a roa e )ntotdeauna extern1 estii nu se acu lea/3 cel mult" unii dintre ei se $reac unul de cellalt" entru a se stimula. <ama ex ul/ea/ ovulele" tatl 2 sm)nta3 rolul lor e
identic ,u exist nici un motiv ca mama s recunoasc )n mai mare msur dec)t tatl c oule )i a artin. La anumite s ecii" oule s)nt a!andonate de rinti si se de/volt $r nici un s ri*in1 c)teodat" mama le2a re0tit un cui!1 c)teodat.>ea ve0#ea/ asu ra lor du $ecundare1 dar" cel mai adesea" )n0ri*irea lor revine tatlui3 de )ndat ce le2a $ecundat" el 0oneste $emela care )ncearc s le mn)nce si le a r cu strsnicie de oricine se a ro ie1 se citea/ ca/uri )n care $a!ric un soi de cui! rotector din !ule de aer )nvelite cu o su!stant i/olant1 de multe ori" masculii ad ostesc oule )n 0ur" sau 2 ca/ul clutului de mare 2 )n cutele a!domenului. -enomene analoa0e ot $i o!servate la !atracieni3 acestia nu ractic un adevrat coit1 masculul )nlntuie $emela si" rin )m!rtisarea aceasta" stimulea/ ouatul3 e msur ce oule ies din cloac" el emite sm)nt. -oarte adesea 2 )n s ecial la !roasca r)ioas" cunoscut su! numele de !roasc nsctoare 2 tatl este cel care" )n$sur)ndu2si )n *urul la!elor sira0urile de ou" le oart cu el si asi0ur ast$el eclo/iunea. La asre" $ormarea oului )n cor ul $emelei are loc destul de )ncet" oul e relativ mare si este ex ul/at destul de 0reu1 ra orturile ou2inam s)nt mult mai str)nse dec)t cu tatl care le2a $ecundat )n cursul coitului ra id1 )n 0enere" $emela cloceste si ve0#ea/ a oi asu ra uilor1 dar" $oarte $recvent" tatl artici la construirea cui!u2 =K lui" la rote*area" ocrotirea si #rnirea ro0eniturilor1 exist ca/uri" destul de rare R la aseri$onne" de ild R )n care masculul cloceste si creste uii. %orum!eii masculi si $emele secret )n 0us un $el de la te cu care #rnesc uii. (emarca!il este $a tul c )n toate ca/urile )n care tatl *oac rolul de doic" de2a lun0ul )ntre0ii erioade )n care el se dedic ro0eniturii sale" s ermato0ene/a se )ntreru e1 )ndelet2nicindu2se cu mentinerea vietii" im ulsul de a 0enera noi vieti )l rseste. A!ia la mami$ere" )ns" viata ca t $ormele sale cele mai com lexe si se individuali/ea/ )n modul cel mai concret. Acum se ararea celor dou momente vitale 2 a er etua si a crea 2 se )m lineste de$initiv rin se ararea sexelor. La acest 0rad de rami$icare 2 tin)nd cont numai de verte!rate 2 mama )ntretine cu uiul cele mai str)nse ra orturi" )n tim ce tatl )si oate ermite o li s de interes tot mai mare1 )ntre0ul or0anism al $emelei este ada tat servitutii maternittii si diri*at de aceast servitute" )n vreme ce initiativa sexual este a ana*ul masculului. -emela este ri/oniera s eciei1 vreme de un anotim sau dou" de la ca/ la ca/" toat viata ei e re0lat de un ciclu sexual 2 ciclul estral 2 a crui durat si ritm de succesiune varia/ de la o s ecie la alta1 acest ciclu se )m arte )n dou $a/e3 de2a lun0ul celei dintii" are loc maturi/area ovulelor C)n numr varia!il de la o s ecie la altaG" in tim ce uterul se metamor$o/ea/ ro0resiv )ntr2 un $el de cui!1 )n tim ul celei de2a doua" se roduce o necro/ 0rsoas care culminea/ cu eliminarea edi$iciului ast$el construit su! $orma unei scur0eri al!icioase. Aceast modi$icare cores unde erioadei de rut" )ns la $emel rutul are un caracter asiv1 ea este 0ata s21 ri measc e mascul" )l astea t1 se )nt)m l c#iar" la mami$ere" ca si la unele sri de alt$el" s21 c#eme1 dar se mr0ineste si adrese/e mesa*ul rin stri0te" arad sau ex#i!are1 ea este inca a!il s im un coitul. 7n ultim instant" deci/ia revine masculului. Am v/ut c" la insecte c#iar" unde" rin sacri$iciul total" consimtit )n interesul s eciei" $emela )si asi0ur acele mari rivile0ii" masculul e cel care rovoac de o!icei $ecundarea1 de re0ul" la esti" masculul stimulea/ $emela s de un oule rin re/enta sa ori rin atin0ere1 si la !atracieni" rolul su este stimulator. Dar cu recdere la sri si mami$ere el se im une1 adesea" ea )l su ort cu indi$erent sau c#iar )i re/ist. -ie c $emela )l rovoac" $ie c ea consimte" )n la urma el ca turea/3 ea e ca tiv. .uv)ntul are adesea un sens $oarte concret3 $ie entru c e dotat cu or0ane s eciali/ate" $ie entru c e mai uternic" masculul o rinde" o imo!ili/ea/1 el e acela care se misc )n cursul actului1 la multe dintre insecte" la sri si la mami$ere" o enetrea/. Ast$el" ea a*un0e s ar o interioritate violat. ,u $at de s ecie comite masculul violenta" cci
aceasta nu se er etuea/ dec)t re)nnoindu2se" ea s2ar stin0e dac ovulele si s ermato/oi/ii nu sar mai )nt)lni1 at)ta doar c $emela" menit s rote*e/e oul" )l ad os2 =9 teste )n ea )nssi" iar cor ul ei" construit ca ad ost al ovulului" se sustra0e actiunii $ecundatoare a masculului1 el se constituie asadar ca re/istent $cut entru a $i )nvins" e c)t vreme" enetr)ndu21" masculul se reali/ea/ ca activitate. Dominatia sa se ex rim rin ostura coitului3 la a roa e toate animalele" masculul este deasu ra $emelei. Si" $r )ndoial" or0anul !r!tesc are la r)ndul lui atri!utul materialittii" de/vluindu2se )n acelasi tim )n act ca $iind animat3 e o unealt. %e de alt arte" )n cursul o eratiunii" or0anul $emelei nu este dec)t rece taculul inert Aici )si de une masculul sm)nta3 $emela e cea care rimeste. Ast$el" desi are de *ucat un rol $undamental activ )n rocreare" ea su ort coitul care o )nstrinea/ de ea )nssi rin enetrare si rin $ecundarea intern1 cu toate c ea resimte nevoia sexual ca e o nevoie individual" de vreme ce )n rut i se )nt)m l s lece )n cutarea masculului" aventura sexual este trit de ea )n imediat ca istorie interioar" si nu ca relatie cu lumea si cu cellalt" )ns di$erenta $undamental )ntre masculul si $emela mami$ere este aceea c" )n aceeasi $ractiune de secund" s ermato/oidul rin care viata masculului transcende )ntr2un altul )i devine strin si se se ar de cor ul lui1 ast$el" masculul" c#iar )n cli a )n care )si de seste individualitatea" se )nc#ide din nou )n ea. Dim otriv" ovulul a )nce ut s se se are de $emel atunci c)nd" a*uns la maturitate" sa detasat de $olicul entru a cdea )n oviduct1 dar" enetrat de un 0amet strin" el se asa/ )n uter3 )n rim instant violat" $emela este a oi alienat1 ea oart $tul )n )ntece )n la un stadiu de maturi/are varia!il )n $unctie de s ecie3 co!aiul se naste a roa e adult" c)inele" $oarte a roa e )nc de starea $etal. Locuit de un altul care se #rneste din su!stanta ei" )n tim ul )ntre0ii erioade de 0estatie $emela este simultan ea )nssi si un altul3 du nastere" ea )l #rneste e noul nscut cu la tele mamelelor sale. Ast$el )nc)t nu se stie rea !ine c)nd oate $i acesta considerat ca autonom3 )n momentul $ecundrii" al nasterii sau al )ntrcrii4 (emarca!il e urmtorul $a t3 cu c)t $emela se mani$est mai uternic ca individ se arat" cu at)t mai im erios continuitatea vietii se a$irm dincolo de orice se arare1 estele" asrea care ex ul/ea/ ovulul ne$ecundat sau oul $ecundat s)nt mai utin rada ro0eniturii lor dec)t $emela mami$er. Aceasta )si re0seste autonomia du nasterea uilor3 atunci se sta!ileste )ntre ea si ei o distant1 si tocmai ornind de la o se arare ea li se devotea/1 se ocu de ei cu initiativ si inventivitate1 lu t ca si a ere )m otriva altor animale si devine c#iar a0resiv. Dar" )n mod normal" ea nu )ncearc s2si a$irme individualitatea1 nu se o une masculilor si nici altor $emele1 nu are c)tusi de utin instinct com!ativ11 )n ciuda +nele 0ini se lu t )n o0rad entru locurile cele mai !une. sta!ilind )ntre ele rin lovituri de cioc o ierar#ie. Exist" de asemenea" vaci care" )n a!senta masculilor" reiau rin $ort comanda cire/ii. == asertiunilor ast/i contestate ale lui DarMin" ea )l acce t $r s stea rea mult )n cum n e masculul care se re/int. ,u $iindc ea nu ar oseda calitti individuale" c#iar dim otriv1 )n erioadele )n care se eli!erea/ de servitutile maternittii" ea oate uneori s21 e0ale/e e mascul3 ia a este la $el de ra id ca armsarul" cteaua de v)n2 toare are un simt ol$activ la $el de de/voltat ca si dinele" maimute2le2$emele" su use unor teste" mani$est tot at)ta inteli0ent ca si masculii. At)ta doar c aceast individualitate nu este revendicat3 $emela renunt la ea )nssi )n $avoarea s eciei care solicit aceast renuntare. Destinul masculului este $oarte di$erit1 du cum am v/ut" )n )nssi de sirea lui" el se se ar si se con$irm e sine. Aceast trstur este constant de la insect si )n la animalele su erioare. .#iar estii si cetaceele care triesc )n !ancuri" dulce
cu$undati )n s)nul colectivittii" se smul0 din toro eal )n momentul rutului1 ei se i/olea/ si devin a0resivi $at de ceilalti masculi. Imediat la $emel" sexualitatea este mediat la mascul3 )ntre dorint si )m linirea ei exist o distant e care el o um le )n mod activ1 se misc" ex lo rea/" atin0e $emela" o m)n0)ie" o imo!ili/ea/ )nainte de a o enetra" or0anele care )nde linesc $unctiile de relatie" locomotie si re#ensi2une s)nt adesea mai !ine de/voltate la mascul. Este remarca!il c im ulsul vietii care roduce )n el )nmultirea s ermato/oi/ilor se trans une si rin a aritia unui ena* strlucitor" a sol/ilor scli itori" a coarnelor si coamei" rin c)ntec si exu!erant1 nimeni nu se mai 0)n2deste c 5vesm)ntul nu tial6 e care )l )m!rac )n momentul rutului sau arada de seductie au o $inalitate selectiv1 )ns ele mani$esta $orta vietii care culminea/ )n el rintr2un lux 0ratuit si ma0ni$ic. Aceast 0enero/itate vital" activitatea des$surat )n vederea acu lrii si" )n actul sexual ro riu2/is" a$irmarea dominatoare a uterii sale asu ra $emelei contri!uie deo otriv la im unerea individului ca atare )n c#iar momentul de sirii sale. 7n aceast rivint" Ie0el este )ndre ttit s vad )n mascul elementul su!iectiv" )n vreme ce $emela rm)ne ca tiv a s eciei. Su!iectivitate si se arare )nseamn )n c#i necesar con$lict. A0resivitatea este una dintre caracteristicile masculului )n rut1 aceasta nu se ex lic rin com etitie" cci numrul $emelelor este a roa e e0al cu cel al masculilor1 mai de0ra! com etitia se ex lic ornind de la aceast voint com!ativ. S2ar /ice c" )nainte de a rocrea" masculul" revendic)nd ca $iind al lui actul care er etuea/ s ecia" con$irm )n lu ta sa )m otriva con0enerilor adevrul individualittii lui. S ecia o locuieste e $emel si a!soar!e o mare arte a vietii ei individuale1 dim otriv" masculul inte0rea/ )n viata sa individual $ortele s eci$ice vietii. -r )ndoial" si el se su une unor le0i care )l de sesc R s ermato0ene/ei si rutului eriodic3 dar aceste rocese interesea/ cu mult mai utin dec)t ciclul $emelelor ansam!lul or0anismului1 roducerea s ermato/oi/ilor nu im lic mai =@ nn# o!oseal dec)t ovo0ene/a ro riu2/is3 dar de/voltarea oului )n animal adult re re/int un e$ort co lesitor entru $emel. .oitul este o o eratie ra id si care nu diminuea/ vitalitatea masculului. El nu mani$est a roa e nici un instinct atern. -oarte adesea" $emela e a!andonat du acu lare. .)nd rm)ne l)n0 ea ca se$ al unui 0ru $amilial C$amilie mono0am" #arem sau turmG" el *oac rolul rotectorului si al $urni/orului de #ran )n ra ort cu ansam!lul comunittii1 $oarte rar se interesea/ direct de ro0enituri. 7n cadrul s eciilor $avora!ile de/voltrii vietii individuale" e$ortul masculului de a se autonomi/a R care rovoac moartea la animalele in$erioare R e )ncununat de succes. 7n 0eneral" el este mai mare dec)t $emela" mai ro!ust" mai ra id" mai )nclinat s re aventur1 duce o viat mai inde endent" ale crei activitti au un lus de 0ratuitate1 e mai cuceritor" mai im erativ3 )n societtile animale )ntotdeauna el este acela care comand. 7n natur" nimic nu este vreodat a!solut lim ede3 cele dou ti uri" mascul si $emel" nu se distin0 )ntotdeauna cu claritate. Se o!serv uneori )ntre ei un dimor$ism 2 culoarea !lnii sau a ielii" dis unerea etelor si dun0ilor 2 ce are er$ect contin0ent1 se )nt)m l )ns si ca ele s nu $ie usor de distins si ca $unctiile lor s $ie utin di$erentiate" asa cum am v/ut )n ca/ul estilor. 7n ansam!lu" totusi" si mai cu seam la v)r$ul ierar#iei animale" cele dou sexe re re/int dou as ecte di$erite ale vietii s eciei. O o/itia lor nu este" asa cum sa retins" aceea dintre o activitate si o asivitate3 nu numai c nucleul ovular este activ" dar si de/voltarea em!rionului este un roces dinamic" si nu o des$surare mecanic. Ar $i cu mult rea sim lu s de$inim aceast o o/itie ca una dintre sc#im!are si ermanent3 s ermato/oidul nu creea/ dec)t entru c vitalitatea lui se strea/ )n ou1 ovulul nu se oate mentine dec)t de sindu2se1 )n ca/ contrar" el re0resea/ si de0enerea/. Este adevrat" )ns" c )n aceste o eratii" am!ele active" de a mentine si de a
crea" sinte/a devenirii nu e reali/at )n c#i identic. A mentine )nseamn a ne0a dis ersia momentelor" )nseamn a a$irma continuitatea )n cursul i/!ucnirii lor1 a crea )nseamn a $ace s t)sneasc din s)nul unittii tem orale un re/ent ireducti!il" se arat1 si este de asemenea adevrat c" )n $emel" continuitatea vietii este aceea care )ncearc s se reali/e/e )n dauna se arrii1 )n tim ce se ararea )n $orte noi si individuali/ate e suscitat de initiativa masculin1 lui )i este asadar ermis s se a$irme ca autonomie1 ener0ia lui s eci$ic 2 o va inte0ra )n ro ria sa viat1 dim otriv" individualitatea $emelei este )n$r)nt de interesele s eciei1 ea a are ca osedat de $orte strine3 alienat. Iat de ce" atunci c)nd individualitatea or0anismelor se a$irm tot mai mult" o o/itia sexelor nu se atenuea/" ci dim otriv. <asculul 0seste modalitti tot mai diverse de a2si c#eltui $ortele" e c)nd $emela )si resimte tot mai mult =E aservirea. .on$lictul )ntre interesele ei si $ortele 0eneratoare e care le ad osteste se acuti/ea/. -tarea la vaci si la ie e este mult mai dureroas si mai riscant dec)t la soareci sau la ie uri. -emela cea mai individuali/at a are ca $iind si cea mai $ra0il" cea care2si trieste cel mai dramatic destinul si care se deose!este cel mai ro$und de mascul. 7n omenire" ca si la ma*oritatea s eciilor" se nasc un numr de indivi/i !r!ati si $emei a roa e e0al C1LL de $ete la 1L9 !ietiG1 evolutia em!rionilor este analoa01 cu toate acestea" e iteliul rimitiv rm)ne mai mult tim neutru la $tul $emel" ceea ce )l su une tim mai )ndelun0at in$luentei mediului #ormonal" invers)ndu2i" cel mai adesea" de/voltarea1 ma*oritatea #erma$roditilor ar $i din unct de vedere 0enoti ic su!iecti $eminini care s2au masculini/at ulterior3 s2ar /ice c or0anismul masculin se de$ineste din ca ul locului ca masculin" )n vreme ce em!rionul $eminin )si acce t e/itant $eminitatea1 aceste rime !)*!)ieli ale vietii $tului s)nt )ns rea utin cunoscute entru a le utea atri!ui un sens. O dat constituite" a aratele 0enitale s)nt simetrice la cele dou sexe1 #ormonii lor a artin aceleiasi $amilii c#imice" cea a sterolilor" si rovin" )n ultim anali/" din colestrin1 ei s)nt cei care comand di$erentierile secundare ale somei. -emela uman nu se de$ineste ca atare nici rin $ormulele lor" nici rin caiac terele anatomice. .eea ce o distin0e de mascul este evolutia ei $unctional. %rin com aratie" de/voltarea masculului este sim l. De la nastere si )n la u!ertate" el creste a roa e constant1 la cinci s re/ece sau sais re/ece ani de!utea/ s ermato0ene/a" care con tinu" )n ritm e0al" )n la !tr)nete1 a aritia ei e )nsotit de o roductie #ormonal ce conturea/ mai recis constitutia somatic viril. Din acest moment" masculul are o viat sexual care se inte0rea/ $iresc existentei sale individuale3 )n dorint" )n coit" de sirea sa s re s ecie se con$und cu momentul su!iectiv al transcendentei sale3 el este cor ul su. Istoria $emelei este mult mai com lex. (e/erva de ovocite este de$initiv constituit )nc din $a/a vietii em!rionare1 ovarul contine )n *ur de cinci/eci de mii de ovule" )nc#ise $iecare )ntr2un $olicul" dintre care atru sute a*un0 la maturitate1 s ecia a us st )nire e ea )nc de la nastere si n/uieste s se a$irme3 venind e lume" $emeia trece rintr2un soi de rim u!ertate1 ovoc itele se mresc dintr2o dat1 a oi ovarul se reduce cu a roa e o cincime1 s2ar s une c un r0a/ )i este acordat co ilului1 )n tim ce or0anismul su se de/volt" sistemul 0enital rm)ne mai mult stationar3 anumiti $oli2culi se um$l" dar $r a a*un0e la maturitate1 cresterea $etitei e analoa0 cu cea a !iatului3 la aceeasi v)rst ea este adesea mai mare si mai 0rea dec)t el. 7ns la momentul u!erttii s ecia )si cere din nou dre turile3 su! in$luenta secretiilor ovariene" numrul $oliculilor care cresc s oreste" ovarul se con0estionea/ si se mreste" unul dintre ovule a*un0e la maturitate si ciclul menstrual )nce e1 sistemul 0e2 =D
uitai )si ca t $orma si volumul de$initive" soma se $emini/ea/" ec#ili!rul endocrin se sta!ileste. (emarca!il este c evenimentul are alura unei cri/e1 cor ul $emeii nu ermite s eciei s se instale/e )n el $r s2i re/iste1 aceast lu t o sl!este si o une )n ericol3 )nainte de u!ertate" mor cam tot at)tia !ieti c)t si $ete3 de la ais re/ece la o ts re/ece ani" mor 18D de $ete $at de 1LL de !ieti" iar de la o t2s re/e la dou/eci si doi de ani 2 1L= $ete $at de 1LL de !ieti. 7n aceast eta se mani$est adesea cloro/a" tu!erculo/a" scolio/a" osteomielita etc. La anumiti su!iecti" u!ertatea e anormal de recoce3 ea oate a rea la atru sau la cinci ani. La altii" dim otriv" ea nu se declansea/3 su!iectul este" atunci" in$antil" su$er de amenoree sau dismenoree. Anumite $emei re/int semne de virilism3 secretiile excesive ale 0landelor su rarenale 0enerea/ caractere masculine. Aceste anomalii nu re re/int )n nici un ca/ victorii ale individului asu ra tiraniei s eciei3 acesteia e cu ne utint s2i sca i" deoarece ea su!*u0 viata individual c#iar )n tim ce o alimentea/1 aceast dualitate se ex rim la nivelul $unctiilor ovariene1 vitalitatea $emeii )si are rdcinile )n ovar" recum cea a !r!atului" )n testicule3 )n am!ele ca/uri individul castrat este mai mult dec)t steril3 re0resea/ si de0enerea/1 5ne$ormat6" mal$ormat" or0anismul e )n )ntre0ime srcit si de/ec#ili!rat1 el nu se )m lineste dec)t rin )m linirea sistemului 0enital1 cu toate acestea" multe $enomene 0enitale nu contri!uie la viata individual a su!iectului si c#iar o un )n ericol. 'landele mamare care se de/volt )n erioada u!erttii nu *oac nici un rol )n economia individual a $emeii3 ele ot $i )nde rtate )n orice eta ulterioar a vietii. <ulte secretii ovariene au ca $inalitate ovulul" )n maturi/area sa" )n ada tarea uterului la nevoile sale3 dar entru or0anism" )n ansam!lu" ele s)nt mai de0ra! un $actor de de/ec#ili!ru1 $emeia se ada tea/ mai de0ra! nevoilor ovulului dec)t ro riilor nevoi. De la u!ertate si )n la meno au/" $emeia este terenul unei istorii ce se des$soar )n ea si care nu o riveste ersonal. An0lo2sa2xonii numesc menstruatia 5!lestem61 si" )ntr2adevr" nu exist )n ciclul menstrual nici o $inalitate individual. 7n tim ul lui Aristotel se credea c s)n0ele care cur0e )n $iecare lun e destinat s devin" )n ca/ de $ecundare" s)n0ele si carnea co ilului1 adevrul ascuns )n aceast vec#e teorie este acela c" $r )ncetare" )n $emeie se sc#itea/ travaliul 0estatiei. La celelalte mami$ere" acest ciclu nu are loc dec)t e durata unui anotim 1 nu este )nsotit de s)n0erri3 doar la maimutele su erioare si la $emeie el are loc )n $iecare lun" )nsotit de s)n0e si durere.1 &im de ais re/ece /ile" unul dintre $oliculii lui 'ra$$ care A Anali/a acestor $enomene a utut c)sti0a teren )n ultimii ani un)nd )n le0tur $enomenele care se etrec la $emeie cu cele o!servate la maimutele su erioare" )n s ecial la cele din ramura (#esus. 5Desi0ur" s)nt mai usoare ex erimentele la aceste din urm animale6" scrie Louis 'allien CSexualitateaG. =F 7nvelesc ovulele creste )n volum si se maturi/ea/ )n tim ceJovarul secret #ormonul situat la nivelul $oliculilor" numit $oliculin. 7n /iua a ais re/ecea are loc ovulatia3 eretele $oliculului se ru e Ccau/" uneori" a unei usoare #emora0iiG" oul cade )n trom e" )n tim ce cicatricea evoluea/ urm)nd s se constituie cor ul 0al!en. Atunci )nce e $a/a a doua sau $a/a luteinic" caracteri/at rin secretia #ormonului numit ro0estin" care actionea/ asu ra uterului. Acesta se modi$ic3 sistemul ca ilar al eretelui su se con0estionea/" eretele se lisea/" se 0o$rea/" $orm)nd un $el de dantele1 ast$el" se construieste )n mitr un lea0n menit s ad osteasc oul $ecundat. (es ectivele trans$ormri celulare $iind ireversi!ile" )n ca/ul )n care nu se etrece $ecundarea" )ntre0 acest edi$iciu nu se resoar!e3 oate la celelalte mami$ere resturile lui inutile s)nt urtate rin vasele lim$atice. Dar" la $emeie" de )ndat ce dantelele endometrale se r!usesc" se roduce o ex$oliatie a mucoasei" ca ilarele se desc#id si o mas san0uin icur )n exterior. A oi" )n tim ce cor ul 0al!en de0enerea/" mucoasa se reconstituie si )nce e o
nou $a/ $olicular. Acest roces com lex" destul de misterios )nc )n detaliile lui" a$ectea/ )ntre0ul or0anism" cci e )nsotit de secretii #ormonale care actionea/ asu ra tiroidei si #i o$i/ei" asu ra sistemului nervos central si ve0etativ si" )n consecint" asu ra tuturor viscerelor. A roa e toate $emeile 2 este D=S 2 re/int tul!urri de2a lun0ul acestei erioade. &ensiunea arterial creste )nainte de )nce utul s)n0errii si scade du 1 vite/a ulsului si adeseori tem eratura cresc3 ca/urile de $e!r s)nt $recvente3 a!domenul devine dureros1 se o!serv adesea o tendint de consti2 atie si a oi diaree1 adeseori" are loc cresterea volumului $icatului" retentia de uree" al!uminurie1 multe $emei re/int o #i eremie a mucoasei ituitare Cdureri )n 0)tG" iar altele" tul!urri ale au/ului si vederii1 secretia de trans iratie este mai a!undent si )nsotit la )nce utul ciclului menstrual de un miros sui20eneris care oate $i $oarte uternic si ersistent )n tim ul )ntre0ii erioade. <eta!olismul $un damental este accelerat. ,umrul 0lo!ulelor rosii se micsorea/1 s)n2 0ele ve#iculea/ su!stante de o/itate )n 0eneral )n tesuturi ca re/erv" )n s ecial sruri de calciu1 re/enta acestor sruri actionea/ asu ra ovarului" asu ra tiroidei care se #i ertro$ia/" asu ra #i o$i/ei care comand metamor$o/a mucoasei uterine si a crei activitate este am li$icat1 aceast insta!ilitate a 0landelor aduce cu sine o mare $ra0ilitate nervoas3 sistemul central este atins" se )nre0istrea/ adesea ce$alee" iar sistemul ve0etativ reactionea/ )n c#i exa0erat3 are loc o diminuare a controlului automat rin sistemul central" ceea ce roduce reactii re$lexe" com lexe convulsive si se traduce rintr2 o mare insta!ilitate a strilor de s irit3 $emeia este mult mai emotiv" mai nervoas" mai irita!il dec)t de o!icei si oate re/enta tul!urri si#ice 0rave. Aceasta este erioada )n care ea )si simte )n c#i ul cel mai eni!il cor ul ca e un lucru o ac" alienat1 cor ul este rada unei @L Aie$i )nc t)nate si strine care )si $ace si )si des$ace )n el" lun de tan" lea0nul1 )n $iecare lun" un co il se re0teste de nastere si e avortat" )ntr2o sur are de dantele rosii1 $emeia" ca si !r!atul" este cor A3 dar cor ul ei e altceva dec)t ea )nssi. -emeia resimte o alienare mai ro$und c)nd oul $ecundat co!oar )n uter si )nce e s se de/volte1 desi0ur" 0estatia este un $enomen normal care" dac se roduce )n conditii normale de sntate si nutritie" nu este duntor mamei3 se sta!ilesc c#iar )ntre ea si $t anumite interactiuni care )i s)nt $avora!ile1 cu toate acestea" )n o$ida unei teorii o timiste a crei utilitate social e mult rea evident" 0estatia este un roces o!ositor care nu re/int entru $emeie un !ene$iciu individual8 si retinde" dim otriv" sacri$icii )m ovrtoare. Ea este )nsotit adesea" )n rimele luni" de li sa o$tei de m)ncare si de vom" $enomene care mani$est revolta or0anismului )m otriva s eciei care )l ia )n st )nire. Or0anismul ierde $os$or" calciu" $ier" acest din urm de$icit $iind 0reu de recu erat ulterior1 accelerarea meta!olismului am li$ic activitatea sistemului endocrin1 sistemul nervos ne0ativ se a$l )n stare de excita!ilitate accentuat1 iar )n rivinta s)n0elui" acesta )si diminuea/ 0reutatea s eci$ic" este anemiat" asemntor 5cu cel al indivi/ilor care ostesc sau s)nt atinsi de inanitie" al ersoanelor ce au su$erit ierderi re etate de s)n0e" al convalescentilor6 2T &ot ce oa te s era o $emeie sntoas si !ine #rnit este ca" du nastere" s recu ere/e $r e$ort rea mare aceste ierderi1 )ns adesea )n cursul sarcinii se roduc accidente 0rave sau" cel uUin" de/ec#ili!re ericuloase1 iar dac $emeia nu este ro!ust" dac i0iena ei nu este strict" ea va $i rematur de$ormat si )m!trimt de maternitate3 se stie c)t de $recvent e aceast situatie )n mediul rural. ,asterea )n sine este dureroas1 este ericuloas. 7n aceast cri/ utem desci$ra cel mai !ine evidenta c tru ul nu satis$ace )ntotdeauna s ecia si individul simultan1 se )nt)m l ca nou2nscutul s moar sau ca" venind e lume" s )si ucid mama sau ca nasterea lui s rovoace o !oal cronic a mamei. Al tarea este si ea o servitute e ui/ant1 un ansam!lu de $actori" dintre care rinci alul este $r )ndoial a aritia unui
#or mon" a ro0estinei" antrenea/ )n 0landele mamare secretarea la telui1 acumularea acestuia e dureroas" )nsotit adesea de $e!r" iar mama )si #rneste runcul )n detrimentul ro riilor ei $orte. 5Eu s)nt" asadar" cor ul meu" cel utin )n msura )n care am ceva do!)n2dit" st" reci roc" cor ul meu este ca un su!iect natural" ca o sc#it rovi/orie a $iintei mele totale6 C<erleau2%ont:. -enomenolo0ia erce tieiG. A < lase/ aici )ntr2o ers ectiv exclusiv si#olo0ic. Este evident c" din unct de vedere si#olo0ic" maternitatea oate ti $oarte ro$ita!il entru $emeie" asa du cum ea oate $i si un de/astru. K .i. I. VI',ES. &ratat de $i/iolo0ie" voi. XI" coordonat de (o0er si Binet. @1 .on$lictul s ecie2individ" care )m!rac uneori )n cursul nasterii o $orm dramatic" con$er cor ului $eminin o nelinistitoare $ra0ilitate. Se a$irm cu mare usurtate c $emeile 5au !oala )n )ntece61 si este adevrat c )n ele se a$l )nc#is un element ostil3 s ecia care le roade e dinuntru. <ulte dintre !olile lor nu re/ult dintr2o in$ectie de ori0ine extern" ci dintr2o dere0lare intern3 ast$el" $alsele metrite s)nt roduse de o reactie a mucoasei uterine la o excitatie ovarian anormal1 dac cor ul 0al!en ersist )n loc s se resoar! du menstruatie" el rovoac sal in0ite si endometrite etc. &ot rintr2o cri/ di$icil" $emeia a*un0e s sca e de constr)n0erea s eciei1 )ntre atru/eci si cinci si cinci/eci de ani au loc $enomenele meno au/ei" inverse celor ale u!erttii. Activitatea ovarian este diminuat si c#iar dis are. Aceast dis aritie atra0e o srcire vital a individului. Se resu une c 0landele cata!olice 2 tiroida si #i o$i/a 2 $ac e$orturi entru a su lini insu$icienta ovarului1 ast$el" se o!serv" e l)n0 de resia le0at de v)rst" $enomene de surescitare3 con0estio2nri ale $etei" #i ertensiune" nervo/itate. +neori se roduce o recrudescent a instinctului sexual. La unele $emei se $ixea/ atunci 0rsimea )n tesuturi1 altele se virili/ea/. La multe" ec#ili!rul endocrin se resta!ileste. Atunci" $emeia se 0seste eli!erat de servitutile $emelei1 ea nu e com ara!il cu un eunuc" cci vitalitatea )i este intact. &otusi" nu mai este rada unor $orte care o de sesc3 ea coincide cu sine )nssi. S2a s us uneori c $emeile v)rstnice ar constitui 5un al treilea sex61 si" )ntr2adevr" ele nu s)nt masculi" dar nu mai s)nt nici $emele1 si" adesea" aceast autonomie $i/iolo0ic se traduce rintr2o sntate" un ec#ili!ru" o vi0oare e care nu le osedau )nainte. Di$erentierilor ro riu2/is sexuale li se su ra un la $emeie trsturi s eci$ice care s)nt )n mai mic sau mai mare msur consecinte ale celor dint)i1 actiunile #ormonale s)nt cele care )i determin soma. 7n medie" ea este mai mic dec)t !r!atul" mai usoar" sc#eletul ei este mai su lu" !a/inul mai lat" ada tat $unctiilor 0estatiei si nasterii1 tesutul su con*unctival $ixea/ 0rsimile" iar $ormele ei s)nt mai rotun*ite dec)t cele ale !r!atului1 alura 0eneral 2 mor$olo0ie" iele" ilo/itate etc. 2 este net di$erit la cele dou sexe. -orta muscular este cu mult mai mic la $emeie3 )n *ur de dou treimi din cea a !r!atului1 ca acitatea ei res iratorie este mai mic3 lm)nii" tra#eea si larin0ele s)nt mai mici1 di$erenta de la nivelul larin0elui antrenea/ di$erentierea vocilor. 'reutatea s eci$ic a s)n0elui este" iarsi" mai mic la $emei3 $ixarea #emo0lo!inei se roduce )ntr2o msur mai mic1 ele s)nt" asadar" mai utin ro!uste si mai ex use anemiei. %ulsul lor !ate mai re ede" sistemul lor vascular este mai insta!il3 ele rosesc mai usor. Insta!ilitatea este o trstur $ra ant a or0anismului lor )n 0eneral1 )ntre altele" la !r!at exist o sta!ilitate )n meta!olismul calciului1 )n vreme ce $emeia $ixea/ cu mult mai utine sruri de cal2 @8
ciu" cci ea le elimin )n tim ul ciclului menstrual si )n tim ul sarcinii1 se are c ovarele au )n rivinta calciului o actiune cata!olic1 aceast insta!ilitate 0enerea/ de/ec#ili!re )n ovare si )n tiroida care este mai de/voltat la $emeie dec)t la !r!at3 iar caracterul nere0ulat al secretiilor endocrine actionea/ asu ra sistemului nervos ve0etativ3 controlul nervos si muscular e asi0urat )n c#i im er$ect. Aceast li s de sta!ilitate si de control atra0e emotivitatea" direct le0at de aritmiile vasculare3 !ti de inim" )m!u*orare etc1 ele s)nt rin aceasta redis use la mani$estri convulsive3 lacrimi" r)s nest )nit" cri/e de nervi. Se oate constata c multe dintre aceste trsturi rovin tot din su!ordonarea $emeii $at de s ecie. Este conclu/ia cea mai $ra ant a acestui examen3 dintre toate $emelele mami$ere" ea este cea mai ro$und alienat si cea care re$u/ cel mai violent aceast alienare1 la nici o s ecie aservirea or0anismului $at de $unctia re roductoare nu este mai im erioas" nici mai di$icil acce tat3 cri/ a u!erttii si a meno au/ei" 5!lestem lunar6" sarcin lun0 si adesea di$icil" nastere dureroas si uneori ericuloas" !oli" accidente 2 iat caracteristicile $emelei umane3 s2ar s une c destinul ei devine cu at)t mai a stor" cu c)t ea se revolt )m otriva lui mai mult" a$irm)ndu2se ca individ. %rin com aratie" masculul a are ca extraordinar de rivile0iat3 lui" viata 0enital nu )i contraria/ existenta ersonal1 aceasta se des$soar continuu" $r cri/" si )n 0enere $r accidente. 7n medie" $emeile triesc la $el de mult ca el1 dar ele s)nt mult mai adesea !olnave si de2a lun0ul mai multor erioade din viat nu ot dis une de ele )nsele. Aceste date !iolo0ice s)nt de o extrem im ortant3 ele *oac )n istoria $emeii un rol de rim ordin si s)nt un element esential al situatiei sale3 )n toate descrierile noastre ulterioare va tre!ui s ne re$erim la ele. .ci" cor ul $iind instrumentul rin care ca tm lumea" lumea se re/int di$erit" )n $unctie de $elul )n care este ca tat. Este motivul entru care am studiat aceste date at)t de minutios1 ele s)nt una dintre c#eile care ermit )ntele0erea $emeii. .eea ce re$u/m )ns" este ideea c ele i2ar constitui un destin )ncremenit. Ele nu s)nt de a*uns entru a de$ini o ierar#ie a sexelor1 ele nu ex lic de ce $emeia este .ellalt1 ele nu o condamn s2si stre/e entru vecie acest rol su!ordonat. Adeseori s2a retins c doar $i/iolo0ia ar $i ca a!il s rs und urmtoarelor )ntre!ri3 au cele dou sexe aceleasi sanse de reusit individual4 .are dintre ele *oac rolul cel mai im ortant )n s ecie4 )ns rima dintre aceste ro!leme nu se re/int deloc )n acelasi $el @K entru $emeie si entru celelalte $emele" cci animalele se constituie )n s ecii date" asi!ile de a $i descrise static3 e su$icient 0ru area unei serii de o!servatii entru a decide dac ia a este sau nu la $el de ra id ca armsarul" dac cim an/eii masculi trec testele intelectuale mai !ine dec)t tovarsele lor1 umanitatea" )n sc#im!" se a$l $r )ncetare )n lin devenire. Au existat savanti materialisti care au retins c ot une ro!lema )ntr2o manier ur static1 trunsi de teoria aralelismului si#o2$i/iolo0ic" ei au cutat s sta!ileasc com aratii matematice )ntre or0anismele masculilor si $emelelor3 )si ima0inau c aceste msurtori de$ineau" )n imediatitatea lor" ca acittile lor $unctionale. Dintre discutiile $r sens suscitate de aceast metod voi cita un exem lu. .um se resu unea c" )ntr2un c#i misterios oarecare" creierul secret 0)ndirea" rea a $i $oarte im ortant de sta!ilit dac 0reutatea medie a ence$alului $eminin este sau nu mai mic dec)t cea a ence$alului masculin. A re/ultat ca" )n medie" rimul c)ntreste 1 88L de 0rame" iar al doilea" 1 K@L" 0reutatea ence$alului $eminin variind de la 1 LLL la 1 =LL de 0rame" iar cea a !r!atilor de la 1 ==L la 1 ELL. Dar 0reutatea a!solut nu e semni$icativ1 asa )nc)t s2a #otr)t s se tin cont de 0reutatea relativ. Va re/ulta c aceasta este de 1V9D"9 la !r!at si de 1V99"8 la $emeie" care s2ar a$la" rin urmare" )n avanta*. Dar nu" se mai im une o recti$icare3 )n ast$el de com aratii" or0anismul mai mic a are )ntotdeauna
ca $iind rivile0iat3 entru a $ace" )n c#i corect" a!stractie de cor com ar)nd dou 0ru uri de indivi/i" 0reutatea ence$alului tre!uie )m rtit la coe$i cientul de L"=@ din 0reutatea cor ului dac ei a artin aceleiasi s ecii Se consider c !r!atii si $emeile constituie dou ti uri di$erite. Dre t care se a*un0e la urmtoarele re/ultate3 Br!at3 ' L"=@ W 9FD 1K@L W 8"EK 9FD -emeie3 ' L"=@ W 99@ I8L W 8"E9 99@ Se a*un0e la e0alitate. Dar ceea ce $ace ca aceste de/!ateri amnuntite s2si iard interesul este c n2a utut $i sta!ilit nici un ra ort )ntre 0reutatea ence$alului si de/voltarea inteli0entei. <ai mult" nu s2ar utea inter reta din unct de vedere si#ic nici $ormulele c#imice care de$inesc #ormonii masculini si $eminini. 7n ceea ce ne riveste" res in0em cate0oric ideea unui aralelism si#o2$i/iolo0ic1 e vor!a de o doctrin ale crei $undamente au $ost de*a demult si )n c#i de$initiv in$irmate. Iar dac o semnale/ e entru c" desi )nlturat din unct de vedere $iloso$ic si stiinti$ic" ea !)ntuie )nc multe s irite3 am utut vedea cum su!/ist" )nc" rmsite dintre cele mai @9 vec#i. (e$u/m iarsi orice sistem de re$erint care resu une existenta unei ierar#ii naturale a valorilor" cum ar $i" de ild" cea a unei ierar#ii evolutive1 e inutil s ne )ntre!m dac tru ul $eminin este sau nu mai in$antil dec)t cel masculin" dac el este )ntr2 o msur mai mare sau mai mic a ro iat de cel al rimatelor su erioare etc. &oate aceste disertatii care amestec un naturalism va0 cu o etic sau o estetic )nc si mai va0i nu s)nt dec)t vor!rie 0oal. ,u utem com ara $emela si masculul a artin)nd s eciei umane dec)t las)ndu2ne )ntr2o ers ectiv uman. Or" de$initia omului arat c el e o $iint care nu este dat" ci care a*un0e rin ea )nssi s $ie ceea ce este. Asa cum a s us cu *ustete <erleau2%ont:" omul nu este o s ecie natural3 e o idee istoric. -emeia nu este o realitate )ncremenit" ci o devenire1 )n contextul acestei deveniri ar tre!ui s o ra ortm la !r!at" ar tre!ui" adic" s2i de$inim osi!ilittile3 ceea ce denaturea/ at)tea si at)tea de/!ateri este $a tul c se doreste reducerea ei la ceea ce a $ost" la ceea ce este ast/i" )n acelasi tim un)ndu2se su! semnul )ntre!rii ca acittile ei1 $a t este c aceste ca acitti nu se mani$est )n mod evident dec)t atunci c)nd au $ost actuali/ate3 dar $a t este si c atunci c)nd examinm o $iint care este transcendent si de sire" !ilantul nu oate $i niciodat )nc#eiat. &otusi" se va s une" )n ers ectiva e care o ado t 2 aceea a lui Ieide00er" Sartre si <erleau2%ont: 2 dac tru ul nu este un lucru" el este situare3 este ri/a noastr asu ra lumii si modelul roiectelor noastre. -emeia este mai sla! dec)t !r!atul1 ea osed o $ort muscular mai mic" mai utine 0lo!ule rosii" o ca acitate res iratorie mai mic1 alear0 mai utin re ede" ridica 0reutti mai mici" nu exist a roa e nici un s oit )n care ea s oat concura cu !r!atul1 ea nu21 oate )n$runta e acesta )n lu t. Acestei sl!iciuni i se adau0 insta!ilitatea" li sa de control si $ra0ilitatea des re care am vor!it3 acestea s)nt $a te. %ri/a ei asu ra lumii este deci mai restr)ns1 ea are mai utin $ermitate si erseverent )n roiecte e care e mai utin a t s le )nc#eie. &oate acestea )nseamn c viata ei individual este mai utin !o0at dec)t aceea a !r!atului. 7ntr2adevr" aceste $a te nu ot $i ne0ate3 )ns ele nu au" ca atare" sens. De )ndat ce acce tm o ers ectiv uman si de$inim cor ul ornind de la existent" !iolo0ia devine o stiint a!stract1 )n momentul )n care datul $i/iolo0ic Cin$erioritatea muscularG ca t o semni$icatie" aceasta a are ca de endent de un )ntre0 context1 5sl!iciunea6 nu se revelea/ ca atare dec)t )n lumina sco urilor e care si le ro une omul" a instrumentelor de care dis une si a le0ilor e care si le im une. Dac el nu ar dori s ca te/e lumea"
ideea )nssi de ri/ asu ra lucrurilor n2ar avea sens1 c)nd" )n rocesul acestei re#ensiuni" $olosirea de lin a $ortei cor orale nu este necesar" su! minimumul utili/a!il" di$erentele se anulea/1 acolo unde moravurile inter/ic @= violenta" ener0ia muscular nu ar utea servi la $ondarea unei dominatii3 s)nt n$icesare re$erinte existentiale" economice si morale entru ca notiunea de sl!iciune s oat $i de$init )n mod concret S2a s us c s ecia uman ar $i anti2 #:sis1 ex resia nu este cu totul exact" $iindc omul nu oate contra/ice ceea ce este dat1 dar el )i constituie adevrul rin )nsusi modul )n care si21 asum1 natura nu are realitate entru el dec)t )n msura )n care e reca tat rin actiunea uman3 ro ria natur nu $ace exce tie. &ot ast$el" nu se oate msura )n termeni a!stracti nici ovara e care o constituie entru $emeie $unctia 0eneratoare3 ra ortul maternittii cu viata individual e )n mod natural re0lat la animale rin ciclul rutului si al anotim urilor1 el este )ns nede$init la $emeie1 sin0ur societatea oate decide )n rivinta acestui ra ort1 )n $unctie de nevoia ei de nasteri mai multe sau mai utine" )n $unctie de conditiile i0ienice )n care au loc sarcina si nasterea" aservirea $emeii $at de s ecie este mai mult sau mai utin )m ovrtoare. Ast$el" dac utem s une c rintre animalele su erioare existenta individual se a$irm )ntr2un c#i mai im erios la mascul dec)t la $emel" la oameni 5 osi!ilittile6 individuale de ind de situatia economic si social. 7n orice ca/" nu se )nt)m l )ntotdeauna ca rivile0iile individuale ale masculului s2i con$ere su erioritatea )n cadrul s eciei1 $emela recucereste rin maternitate un alt ti de autonomie. +neori" el )si im une dominatia3 este" de exem lu" ca/ul maimutelor studiate de Buc;ermann1 )ns adesea cele dou *umtti ale cu lului duc o viat se arat1 leul )m arte cu leoaica )n c#i e0al 0ri*ile $amiliei. Din nou" ca/ul s eciei umane nu este reducti!il la nici un altul1 nu ca indivi/i se de$inesc oamenii )n rimul r)nd1 niciodat !r!atii si $emeile nu s2au )n$runtat )n lu te directe1 cu lul este un <itsein ori0inar1 el a are )ntotdeauna ca element $ix sau tran/itoriu al unei colectivitti mai vaste1 )n interiorul acestor societti" care dintre ei este cel mai necesar s eciei3 masculul sau $emela4 La nivelul 0Ornetilor" la nivelul $unctiilor !iolo0ice ale coltului si ale 0estatiei" rinci iul masculin creea/ entru a mentine" iar rinci iul $eminin mentine entru a crea3 cum arat aceast divi/iune )n viata social4 %entru s eciile $ixate e or0anisme strine" entru cele crora natura le une la dis o/itie alimente din !elsu0" accesi!ile $r e$ort" rolul masculului se mr0ineste la $ecundare1 c)nd s)nt necesare )nda" v)ntoarea si lu ta entru a asi0ura #rana uilor" masculul contri!uie adesea la )n0ri*irea lor1 aceast contri!utie devine a!solut indis ensa!il entru o s ecie )n care co iii rm)n inca a!ili s2si satis$ac nevoile mult tim du ce mama a )ncetat s2i al te/e3 munca masculului ca t )n aceast situatie o mare im ortant1 vietile e care le2a creat nu s2ar utea mentine $r el. E de a*uns un sin0ur mascul entru a $ecunda )n $iecare an un mare numr de $emele3 dar entru ca du nastere uii @@ s 6su ravietuiasc" entru a2i a ra de dusmani" entru a smul0e naturii tot ceea ce le este necesar" s)nt necesari mai multi masculi. Ec#ili!rul $ortelor roductive si al $ortelor re roductive se reali/ea/ di$erit )n diversele momente ale istoriei umane care conditionea/ ra ortul masculului si al $emelei cu co iii si" rin aceasta" ra ortul dintre mascul si $emeii )ns ast$el iesim din domeniul !iolo0iei3 nu am utea a$irma rimatul unuia dintre sexe )n ce riveste rolul *ucat )n er etuarea s eciei doar din ers ectiv !iolo0ic. In $ine" o societate nu este o s ecie3 )n societate" s ecia se reali/ea/ ca existent1 ea transcende ctre lume si viitor1 moravurile ei nu se deduc din !iolo0ie1 indivi/ii nu s)nt
niciodat lsati )n voia naturii lor" ei ascult de acea natur secund care e cutuma" )n care se re$lect dorinte si temeri care traduc atitudinea lor ontolo0ic. ,u ca tru " ci ca tru su us ta!uurilor si le0ilor" su!iectul ca t constiint de sine si se )m lineste3 cci )n numele anumitor valori se valori/ea/ el e sine )nsusi. Si" )nc o dat" nu $i/iolo0ia este aceea care $ondea/ valorile3 ci" mai de0ra!" datele !iolo0ice iau )n$tisarea datelor con$erite de existent Dac res ectul sau $rica ins irate de $emeie inter/ic tratamentul ei violent" su erioritatea muscular a masculului nu este surs de utere. Dac moravurile cer R asa cum se )nt)m l )n unele tri!uri indiene 2 ca tinerele $ete s $ie acelea care )si ale0 sotii sau dac tatl e cel care #otrste cstoriile" a0resivitatea sexual a masculului nu )i con$er nici o initiativ" nici un rivile0iu. Le0tura str)ns a mamei cu co ilul va $i o surs de demnitate sau servitute )n $unctie de valoarea cu care este )nvestit co ilul si care este varia!il1 )nssi aceast le0tur" s2a s us" va $i recunoscut sau nu )n $unctie de re*udectile sociale. Ast$el" va tre!ui s lim e/im datele !iolo0iei )n lumina unui context ontolo0ic" economic" social si si#olo0ic. Aservirea $emeii $at de s ecie" limitele ca acittilor ei individuale s)nt $a te extrem de im ortante1 cor ul $emeii este unul dintre elementele esentiale ale o/itiei e care ea o ocu )n aceast lume. Dar nici el nu este su$icient entru a o de$ini1 el nu im lic o realitate trit dec)t atunci c)nd este asumat de constiint rin intermediul unor actiuni si )n cadrul unei societti1 !iolo0ia nu este su$icient entru a $ormula un rs uns la )ntre!area care ne reocu 3 de ce este $emeia .ellaltN Va tre!ui s a$lm cum a $ost natura valori/at )n $iinta $emeii de2a lun0ul istoriei1 va tre!ui s a$lm ce a $cut umanitatea din $emela uman. .a itolul II %+,.&+L DE VEDE(E %SIIA,ALI&I. Imensul ro0res e care si#anali/a 12a $cut $at de si#o$i/iolo20ie const )n $a tul c aceasta a considerat c nici un $actor nu intervine )n viata si#ic $r a $i )m!rcat un as ect uman1 nu cor ul2o2!iect descris de savanti este acela care exist concret" ci cor ul trit de su!iect. -emela este $emeie" )n msura )n care ea se trieste ca atare. Exist date esentiale din unct de vedere !iolo0ic care nu a artin tritului ei3 ast$el" structura ovulului nu este re$lectat de acest trit1 dim otriv" un or0an $r rea mare im ortant !iolo0ic recum clitorisul do!)ndeste un rol rimordial. ,u natura este aceea care de$ineste $emeia3 $emeia se de$ineste relu)nd natura e cont ro riu )n a$ectivitatea ei. Din aceast ers ectiv s2a construit un )ntre0 sistem3 nu ne ro unem s )ntre rindem aici un examen critic de ansam!lu" ci doar s examinm contri!utia si#anali/ei la studiile asu ra $emeii. A une )n discutie si#anali/a nu este o )ntre rindere usoar. .a toate reli0iile 2 crestinism" marxism 2 ea se arat a $i" e $ondul unor conce te ri0ide" de o su rtoare $luiditate. &ermenii ei s)nt )ntelesi c)nd )n sensul cel mai strict 2 $alusul" de ild" desemn)nd cu exactitate acea excrescent crnoas care e sexul masculin 2 c)nd lr0indu2si nede$init s$era de cu rindere si c t)nd o valoare sim!olic 2 $alusul ex rim)nd )ntre0 ansam!lul caracterului si siturii virile. Atunci c)nd este atacat litera doctrinei" si#analistul retinde c i se i0nor s iritul1 dac s iritul se !ucur de a ro!are" acelasi si#analist nu va )nt)r/ia s v cantone/e )n liter. Doctrina nu are im ortant" va sustine el3 si#anali/a este o metod1 )ns succesul metodei )l )ntreste e doctrinar )n credint. Si" la urma unnelor" unde s )nt)lnesti adevrata $at a si#anali/ei" dac nu a el)nd la si#analisti4 Dar si rintre ei" ca si rintre crestini si marxisti" exist eretici1 si destui au $ost si#analistii care au declarat c 5dusmanii cei mai mari ai si#anali/ei s)nt si#analistii61. 7n ciuda unei reci/ii scolastice adesea line de edanterie" multe am!i0uitti nu au $ost lim e/ite. Asa cum au remarcat Sartre si
<erleau2%ont:" ro o/itia 5sexualitatea este coextensiv existentei6 oate $i )nteleas )n dou moduri extrem de di$erite1 exist $ie intentia de a s une c orice avatar al existentului @D art o semni$icatie sexual" $ie cea de a a$uma c orice $enomen sexual are un sens existential3 )ntre aceste dou a$irmatii este osi!il o conciliere1 dar cel mai adesea si#analistii se mr0inesc s 0lise/e de la una la cealalt. De alt$el" de )ndat ce se o erea/ distinctia 5sexual6 2 50enital6" notiunea de sexualitate devine va0. 5Sexualul la -reud este a titudinea intrinsec de declansare a 0enitalului6" s une Dal!ie/. ,imic )ns mai tul!ure dec)t ideea de 5a titudine6" adic de osi!il3 numai realitatea ro!ea/ )n c#i indu!ita!il osi!ilitatea. ,e$iind $iloso$" -reud a re$u/at s2si *usti$ice $iloso$ic sistemul1 disci olii si sustin c" ast$el" el evit orice atac de ordin meta$i/ic. .u toate acestea" exist" )ndrtul tuturor a$irmatiilor sale" ostulate meta$i/ice3 a utili/a lim!a*ul su )nseamn a ado ta o $iloso$ic &ocmai aceste con$u/ii" ce $ac di$icil examenul critic" )l si $ac necesar. -reud nu s2a ocu at rea mult de destinul $emeii1 e lim ede c" s re a21 descrie" a calc#iat descrierea destinului masculin" mr0inin2du2se s2i modi$ice c)teva trsturi. 7naintea lui" sexolo0ul <aranon declarase3 5.a ener0ie di$erentiat" li!idoul este" utem s une" o $ort cu sens viril. Vom s une acelasi lucru des re or0asm6. Du el" $emeile care atin0 or0asmul s)nt 5viriloide61 elanul sexual are un 5sens unic6" iar $emeia se a$l a!ia la *umtatea drumului. J -reud nu mer0e )n acolo1 el admite c sexualitatea $emeii este la $el de evoluat ca aceea a !r!atului1 dar nu o studia/ deloc ca atare. El scrie3 5Li!idoul este )n c#i constant si re0ulat de esent masculin" $ie c a are la !r!at" $ie c a are la $emeie6. El re$u/ s a$irme li!idoul $eminin )n ori0inalitatea sa3 acesta )i va a rea" asadar" )n c#i necesar" ca o deviatie com lex $at de li!idoul uman )n 0eneral. Acesta se de/volt mai )nt)i" crede -reud" )ntr2o manier identic la cele dou sexe3 toti co iii traversea/ o $a/ oral care )i $ixea/ asu ra s)nului matern" a oi o $a/ anal si" )n s$irsit" atin0 $a/a 0enital1 acesta este momentul )n care a ar di$erentierile. -reud a us )n lumin un $a t cruia nu i se recunoscuse" )n la el" )ntrea0a im ortant3 erotismul masculin se locali/ea/ de$initiv )n enis1 )n vreme ce $emeia are dou sisteme erotice distincte3 unul clitoridian" care se de/volt )n stadiul in$antil" si cellalt va0inal" care nu se )m lineste dec)t du u!ertate1 c)nd !iatul a*un0e la $a/a 0enital" evolutia sa este )nc#eiat1 va tre!ui ca el s treac de la atitudinea autocratic )n care lcerea este vi/at )n su!iectivitatea sa" o atitudine #eteroerotic" care va le0a lcerea de un o!iect 2 )n mod normal" de $emeie. Aceast trecere se va roduce )n momentul u!erttii" rin intermediul unei $a/e narci2 1 Este ciudat s re0sim aceast teorie la D. I. LAX(E,.E. 7n Sar ele cu ene" don .i riano are 0ri* ca amanta sa s nu a*un0 niciodat la or0asm3 ea tre!uie s vi!re/e )n acord cu !r!atul si nu s se individuali/e/e )n lcere. @F siste3 dar enisul va rm)ne" ca si )n co ilrie" or0anul erotic rivile0iat -emeia va tre!ui" de asemeni" s2si $ocali/e/e" rin intermediul narcisismului" li!idoul asu ra !r!atului1 dar rocesul va $i mult mai com lex" cci ea va tre!ui s treac de la lcerea clitoridian la lcerea va0inal %entru !r!at nu exist dec)t o eta 0enital" )n vreme ce entru $emeie exist dou1 entru ea" este mai mare riscul de a nu a*un0e la ca tul evolutiei sexuale" de a rm)ne )n stadiul in$antil si" )n consecint" de a cdea victim nevro/elor.
7nc din stadiul autoerotic" co ilul se atasea/ mai mult sau mai utin de un o!iect3 !iatul se $ixea/ asu ra mamei si vrea s se identi$ice cu tatl1 el se )ns im)nt de aceast retentie si se teme c tatl l2ar utea mutila s re al ede si. Din 5com lexul lui Edi 6 se naste 5com lexul de castrare61 co ilul de/volt )n aceast $a/ sentimente de a0resivitate $at de tat" dar" )n acelasi tim " )i interiori/ea/ autoritatea. Ast$el se constituie Su raeul" care cen/urea/ tendintele incestuoase1 aceste tendinte s)nt re$ulate" com lexul e lic#idat" iar $iul e eli!erat de tat e care" )n $a t" 12a introiectat su! $orma re0ulilor morale. Su raeul este cu at)t mai uternic" cu c)t com lexul lui Edi a $ost mai de$init si mai ri0uros com!tut. -reud a descris mai )nt)i istoria $etitei )ntr2o manier a!solut simetric1 a oi a dat $ormei $e minine a com lexului in$antil numele de 5com lexul Electrei61 dar e lim ede c 12a de$init mai utin )n s eci$icitatea sa si mai mult ornind de la $orma sa masculin1 el admite" totusi" o di$erent $oarte im ortant )ntre cele dou com lexe3 $etita are la )nce ut o $ixatie matern" )n tim ce !iatul nu este nici o cli atras sexual de tat1 aceast $ixatie este o su ravietuire a $a/ei orale1 co ilul se identi$ic )n aceast erioad cu tatl1 dar" s re v)rsta de cinci ani" $etita desco er di$erenta anatomic dintre sexe si reactionea/ $at de a!senta enisului rintr2un com lex de castrare3 )si ima0inea/ c a $ost mutilat si su$er1 )n acest moment ea tre!uie s renunte la retentiile ei virile" se identi$ic cu mama si )ncearc s2si seduc tatl. .om lexul de castrare si com lexul Electrei se )ntresc reci roc1 sentimentul de $rustrare al $etitei este cu at)t mai intens cu c)t" iu!indu2si tatl" ea si2ar dori s )i semene1 si invers" acest re0ret )i am li$ic iu!irea3 tocmai rin tandretea e care i2o ins ir tatlui )si va utea com ensa in$erioritatea. -ata )ncearc $at de mam un sentiment de rivalitate" de ostilitate. A oi" si la ea" Su raeul se constituie" tendintele incestuoase s)nt re$ulate1 dar Su raeul ei este mai $ra0il3 com lexul Electrei este mai utin articulat dec)t com lexul lui Edi " datorit $a tului c $ixatia initial a $ost matern1 si cum tatl a $ost el )nsusi o!iectul acestei iu!iri e care o condamna" interdictiile $ormulate de el au avut mai utin $ort dec)t )n ca/ul $iului rival. .a si )n rivinta evolutiei 0enitale" vedem c ansam!lul dramei sexuale este mai com lex entru $etit dec)t entru $ratii ei3 ea oate $i tentat s reactione/e $at EL de com lexul de castrare rin re$u/ul ro riei $eminitti" )nc t)n)n2du2se s2si doreasc un enis si s se identi$ice cu tatl1 aceast ati2tudine o va conduce s rm)n )n stadiul clitoridian" s devin $ri0id sau s )ncline s re #omosexualitate. .ele dou re rosuri esentiale care se ot adresa acestei descrieri rovin din $a tul c -reud a calc#iat2o du un model masculin. El resu une c $emeia se simte un !r!at mutilat3 dar ideea de mutilare im lic o com aratie si o valori/are1 multi si#analisti admit ast/i c $etita re0ret a!senta enisului" $r a resu une )ns c a $ost de osedat de acesta1 acest re0ret nu este nici mcar unul 0eneral1 iar el nu s2ar utea naste dintr2o sim l con$runtare anatomic1 un mare numr de $etite nu desco er dec)t t)r/iu con$ormatia masculin1 si" dac o desco er" o $ac doar v/)nd2o1 !iatul are o ex erient vie a enisului su care e surs de or0oliu" dar acest or0oliu nu are un corelativ imediat )n umilirea surorilor lui" $iindc acestea nu cunosc or0anul masculin dec)t ca exterioritate3 aceast excrescent" aceast $ra0il ti* de came oate s nu le ins ire dec)t indi$erent si c#iar de/0ust1 invidia $etei" atunci c)nd a are" re/ult dintr2o valori/are reala!il a virilittii3 -reud o ia dre t dat" desi ar tre!ui s o investi0#e/e.1 %e de alt arte" neins ir)ndu2se dintr2o descriere ori0inal a li!idoului $eminin" notiunea de com lex al Electrei este $oarte va0. .#iar la !ieti" re/enta unui com lex al lui Edi de ordin s eci$ic 0enital este de arte de a $i 0eneral1 dar" cu $oarte rare exce tii" n2am utea admite c tatl este entru $iica sa o surs de excitatie 0enital1 una dintre marile ro!leme ale erotismului $eminin este c lcerea clitoridian se i/olea/3 doar ctre
u!ertate" )n le0tur cu erotismul va0inal" se de/volt )n cor ul $emeii /onele ero0ene1 a s une c" la un co il de /ece ani" srutrile si m)n0)ierile tatlui au o 5a titudine intrinsec6 de a declansa lcerea clitoridian este o asertiune care" )n ma*oritatea ca/urilor" nu are nici un sens. Dac admitem c acest 5com lex al Electrei6 nu are dec)t un caracter a$ectiv $oarte di$u/" unem )ntrea0a ro!lem a a$ectivittii" entru care $reudismul nu ne o$er mi*loacele de a o de$ini" o dat disociat de sexualitate. 7n orice ca/" nu li!idoul $eminin divini/ea/ tatl3 mama nu este divini/at rin dorinta e care o ins ir $iului1 $a tul c dorinta $eminin se orientea/ ctre o $iint suveran )i con$er un caracter ori0inal" dar ea nu este constitutiv o!iectului ei" ci )l su ort. Suveranitatea tatlui este un $a t de ordin social3 -reud esuea/ )n ex licarea lui1 el )nsusi mrturiseste c e im osi!il s stii ce autoritate a decis )ntr2un moment al istoriei c tatl va $i mai im ortant dec)t mama3 aceast deci/ie re re/intJ du rerea lui" un ro0res" dar cruia nu i se cunosc cau/ele. 5In ca/ul acesta nu oate $i tatl" deoarece tocmai datorit A Aceast discutie va $i reluat mult mai e lar0 )n voi. II" ca . 1. E1 acestui ro0res este el ridicat la ran0ul de autoritate6" scrie -reud )n ultima sa lucrareA. &ocmai entru c a )nteles insu$icienta unui sistem care ex lic de/voltarea vietii umane numai rin sexualitate" Adler s2a disociat de -reud3 el )ntele0e s o reinte0re/e ersonalittii totale1 )n tim ce la -reud toate conduitele a ar ca $iind rovocate de dorint" adic de cutarea lcerii" omul )i a are lui Adler ca $iint ce vi/ea/ anumite sco uri1 mo!ilului el )i su!stituie motive" o $inalitate" lanuri. El acord un loc at)t de mare inteli0entei" )nc)t adesea sexualul nu are )n oc#ii lui dec)t o valoare sim!olic. %otrivit teoriilor sale" drama uman se descom une )n trei momente3 )n orice individ exist o voint de utere" )nsotit )ns de un com lex de in$erioritate1 acest con$lict )l $ace s utili/e/e o multime de su!ter$u0ii s re a evita ro!a realului e care se teme c nu o va utea trece1 su!iectul sta!ileste o distant )ntre el si societate" de care se teme. De aici rovin nevro/ele" care s)nt o tul!urare a simtului social. .)t riveste $emeia" com lexul ei de in$erioritate ia $orma unui re$u/ rusinat al ro riei $eminitti3 nu a!senta enisului rovoac acest com lex" ci )ntre0 ansam!lul situatiei sale1 $etita nu invidia/ $alusul dec)t ca sim!ol al rivile0iilor acordate !ietilor1 locul ocu at de tat )n $amilie 2 dominatia universal a masculilor" educatia" totul o con$irm )n ideea su eriorittii masculine. <ai t)r/iu" )n ra orturile sexuale" )nssi ostura coital" care lasea/ $emeia su! !r!at" este o nou umilint. Ea reactionea/ rintr2un 5 rotest viril61 ori )ncearc s se masculini/e/e" ori se an0a*ea/ )n lu ta )m otriva !r!atului cu arme $eminine. <aternitatea este aceea rin intermediul creia oate re0si )n co il un ec#ivalent al enisului. Dar aceasta resu une ca ea s )ncea rin a se acce ta inte0ral ca $emeie" deci ca ea s2si asume in$erioritatea. Ea este mult mai ro$und scindat si a$lat )n con$lict cu sine )nssi dec)t !r!atul. ,u este ca/ul s insistm aici asu ra di$erentelor teoretice care )l des art e Adler de -reud si asu ra osi!ilittilor unei reconcilieri 3 nici ex licatia rin mo!il" nici ex licatia rin motiv nu s)nt su$iciente3 orice mo!il resu une un motiv" dar motivul nu este niciodat con stienti/at dec)t rin intermediul unui mo!il1 o sinte/ a adlerismului si $reudismului are deci reali/a!il. 7n $a t" antren)nd mereu notiuni ca sco ul si $inalitatea" Adler strea/ inte0ral ideea unei cau/alitti si#ice1 el se a$l )ntruc)tva" $at de -reud" )ntr2un ra ort ener0etism2me2canicism3 c este vor!a de soc sau de $ort de atractie" $i/icianul admite )ntotdeauna determinismul. Acesta este ostulatul comun
A SI'<+,D -(E+D" <oise si monoteismul" )n O ere" voi. I" traducere" cuv)nt )nainte si note de dr. Leonard 'avriliu" Editura Stiinti$ic" Bucuresti. 1FF1. E8 tuturor si#analistilor3 istoria uman se ex lic" du ei" rintr2un *oc de elemente determinate. &oti )i re/erv $emeii acelasi destin. Drama ei se reduce la con$lictul dintre tendintele 5viriloide6 si cele 5$eminine61 rimele se reali/ea/ )n sistemul clitoridian" celelalte )n erotismul va0inal. 7n stadiul in$antil" ea se identi$ic cu tatl1 a oi )ncearc un sentiment de in$erioritate $at de !r!at si este us )n alternativa $ie de a2si mentine autonomia" de a se virili/a 2 ceea ce" e $ondul unui com lex de in$erioritate" rovoac o tensiune ce risc s atra0 nevro/a 2 $ie de a2si 0si )n su unerea iu!itoare o $ericit )m linire de sine" solutie care )i este usurat de iu!irea $at de tatl suveran1 e el )l caut )n amant sau )n sot" si iu!irea sexual e )nsotit la ea de dorinta de a $i dominat. Ea va $i recom ensat rin maternitatea care )i restituie un nou $el de autonomie. Aceast dram a are ca av)nd ro riul ei dinamism1 ea caut s se des$soare )nvin0)nd toate o!stacolele care2i stau )n cale si $iecare $emeie o trieste )n c#i asiv. %si#analistii ot 0si o multime de con$irmri em irice ale teoriilor lor3 se stie cum" com lic)nd )n c#i destul de su!til sistemul lui %tolemeu" s2a utut sustine mult vreme c el ex lica $oarte exact o/itia lanetelor1 su ra un)nd este Edi un Edi inversat" desco erind )n orice an0oas o dorint" se va reusi inte0rarea )n $reudism a )nsesi $a telor care21 in$irm. O $orm nu oate $i sesi/at dec)t ornind de la un $ond" iar maniera )n care $orma este )nteleas decu ea/ )ndrtul ei acest $ond )n trsturi o/itive1 ast$el" dac ne )nc t)nm s descriem o istorie sin0ular dintr2o ers ectiv $reudi2an" vom re0si dincolo de ea sc#ema $reudian1 numai atunci c)nd o doctrin o!li0 la multi licarea ex licatiilor secundare )ntr2o manier nede$init si ar!itrar" c)nd o!servatia desco er la $el de multe anomalii si ca/uri normale" e re$era!il s $ie a!andonate vec#ile cadre. Ast$el" la ora actual" orice si#analist se strduieste s edulcore/e conce tele $reudiene1 el )ncearc $elurite concilieri1 de exem lu" un si#analist contem oran scrie3 5Din momentul )n care exist com lex" exist rin de$initie mai multe com onente3 com lexul consist )n 0ru area acestor elemente dis arate" si nu )n re re/entarea unuia dintre ele rin celelalte61. Dar ideea unei sim le 0ru ri de elemente este inacce ta!il3 viata si#ic nu este un mo/aic1 ea este re/ent )n )ntre0ime )n $iecare dintre momentele sale si aceast unitate tre!uie res ectat. Acest lucru nu este osi!il dec)t re0sind" dincolo de $a tele i/olate" intentionalitatea ori0inar a existentei. 7n a!senta )ntoarcerii la aceast surs" omul a are ca un c)m de !tlie )ntre ulsiuni si interdictii la $el de li site de sens si de contin0ente. La toti si#analistii exist un re$u/ sistematic al ideii de o tiune si al 1 BA+DO+I," Su$letul co ilului si si#anali/a. EK notiunii corelative de valoare1 acesta constituie sl!iciunea intrinsec a sistemului. (u )nd ulsiunile si interdictiile de ale0erea existential" -reud esuea/ )n a ne ex lica ori0inea lor3 el le consider dre t date. A )ncercat s )nlocuiasc notiunea de valoare rin cea de autoritate1 )ns este de acord" )n <oise si monoteismul" c nu dis une de nici un mi*loc entru a ex lica aceast autoritate. Incestul" de exem lu" este inter/is entru c tatl 12a inter/is3 de ce )ns aceast interdictie4 <ister. Su raeul interiori/ea/ ordine si interdictii emanate de o tiranie ar!itrar1 tendintele instinctive lucrea/" nu se stie de ce1 aceste dou realitti s)nt etero0ene $iindc morala a $ost ostulat ca strin de sexualitate1 unitatea uman a are $r)mitat" nu exist continuitate )ntre individ si societate3 -reud este o!li0at s invente/e romane !i/are entru a le reinte0ra.1 Adler a
constatat c doar )ntr2un context social utea $i ex licat com lexul de castrare1 el a a!ordat ro!lema valori/rii $r a a*un0e" )ns" )n la sursa ontolo0ic a valorilor recunoscute de societate si nu a )nteles $a tul c" )n sexualitatea ro riu2/is" erau an0a*ate valori" ceea ce a antrenat nerecu2noasterea im ortantei acesteia. .u si0urant" sexualitatea *oac )n viata uman un rol considera!il3 se oate s une c ea im re0nea/ )ntrea0a viat1 $i/iolo0ia ne2a artat de*a c viata testiculelor si cea a ovarelor se con$und cu aceea a somei. Existentul e un cor sexuat1 )n ra orturile sale cu ceilalti existenti" si ei cor uri sexuate" sexualitatea este" asadar" )ntotdeauna an0a*at1 dar dac tru si sexualitate s)nt ex resii concrete ale existentei" le utem desco eri semni$icatiile ornind si de la existent3 )n li sa acestei ers ective" si#anali/a consider dre t date $a te neex licate. De exem lu" ni se s une c $etitei )i este rusine s urine/e 0#emuit" cu $esele de/0olite3 dar ce este rusinea4 &ot ast$el" )nainte de a se )ntre!a dac masculul )ncearc un sentiment de or0oliu $iindc are un enis sau dac rin enis se ex rim or0oliul su" tre!uie s stim ce este or0oliul si cum se ote )ncarna )ntr2un o!iect )ncrederea vanitoas a su!iectului. Sexualitatea nu tre!uie considerat ca un dat ireducti!il1 )n existent e" )ns" o mai ori0inar 5cutare a $iintei61 sexualitatea nu este dec)t unul dintre aceste as ecte. Este ceea ce arat Sartre )n -iinta si ,eantul1 este ceea ce s une si Bac#elard )n lucrrile sale des re %m)nt" Aer si A 3 si#analistii consider c adevrul rim al omului const )n ra ortul cu ro riul tru si cu tru urile semenilor si )n interiorul societtii1 dar omul nutreste un interes rimordial $at de su!stanta lumii naturale care )l )ncon*oar" e care )ncearc s o desco ere )n munc" )n *oc" )n toate ex erientele 5ima0inatiei dinamice61 omul tine s re0seasc )n c#i concret existenta 1 -(E+D. &otem si ta!u trad. rom. 7n O ere" ed. cit. E9 n intermediul )ntre0ii lumi" sesi/at )n toate manierele osi!ile. A $rm)nta lutul sau a21 sco!i s)nt activitti tot at)t de ori0inare ca si )m!rtisarea sau coitul3 cei care vd )n ele doar sim!oluri sexuale se tosal1 0aura" v)sco/itatea" inci/ia" duritatea" inte0ritatea s)nt realitti rime1 interesul e care omul )l are entru ele nu e dictat de li!ido ci" mai de0ra!" li!idoul va $i colorat )n c#i ul )n care acestea i s2au desco erit Inte0ritatea nu $ascinea/ entru c sim!oli/ea/ vir0initatea $eminin3 marea iu!ire entru inte0ritate e cea care $ace din vir0initate ceva retios. <unca" r/!oiul" *ocul" arta de$inesc moduri de a $i )n lume care nu se las reduse la alte moduri1 ele desco er calitti ce inter$erea/ cu acelea revelate de sexualitate1 individul se ale0e e sine rin ele si rin aceste ex eriente erotice" simultan. Dar numai un unct de vedere ontolo0ic ermite restituirea unittii acestei ale0eri. &ocmai aceast notiune de ale0ere este res ins cu cea mai mare violent de si#analist )n numele determinismului si al 5inconstientului colectiv61 acest inconstient i2 ar $urni/a omului ima0ini 0ata $cute si un sim!olism universal1 el ar ex lica analo0iile din vise" din actele ratate" deliruri" ale0orii si destine umane1 a vor!i des re li!ertate ar resu une re$u/ul osi!ilittii de a ex lica aceste concordante tul!urtoare" )ns ideea de li!ertate nu este incom ati!il cu existenta anumitor constante. Dac metoda si#analitic este adesea $ecund" )n o$ida erorilor teoriei" aceasta se )nt)m l $iindc )n orice istorie sin0ular exist date a cror 0eneralitate nimeni nu o oate ne0a3 situatiile si conduitele se re et1 tocmai )n interiorul 0eneralittii si re etitiei a are momentul deci/iei. 5Anatomia este destinul6" s unea -reud1 $ormula lui <erleau2%ont: re re/int ecoul acestei a$irmatii3 5.or ul )nseamn 0eneralitatea6. Existenta este unic dincolo de se ararea existentilor3 ea se mani$est )n or0anisme analoa0e1 vor exista" asadar" constante )n le0tura ontolo0icului si a sexualului. 7ntr2o e oc anume" te#nicile" structura economic si social a unei colectivitti revelea/ tuturor mem!rilor ei o lume identic3 va exista" de asemeni" o relatie constant a sexualittii cu $ormele sociale1 indivi/i analo0i" lasati )n
conditii analoa0e" vor sesi/a )n ceea ce este dat semni$icatii analoa0e1 aceast analo0ie nu constituie $undamentul unei universalitti ri0uroase" dar ea ermite re0sirea ti urilor 0enerale )n istoriile individuale. Sim!olul nu ne a are ca o ale0orie ela!orat de un inconstient misterios3 el este ca tarea unei semni$icatii dincolo de un analo0on al o!iectului semni$icant1 din identitatea situatiei existentiale dincolo de toti existentii si din identitatea $acti2cittii e care ei tre!uie s o )n$runte re/ult c semni$icatiile se de/vluie )n acelasi c#i unui mare numr de indivi/i1 sim!olismul nici nu a c/ut din cer si nici nu s2a ivit din a!isuri su!terane3 el a $ost ela!orat )ntocmai ca si lim!a*ul de ctre realitatea uman care este <itsein si )n acelasi tim se arare1 aceasta ex lic $a tul c E= inventia individual )si oate si ea avea locul )n acest c)m 3 ractic" metoda si#analitic e o!li0at s admit acest lucru" $ie c doctrina o autori/ea/" $ie c nu. Aceast ers ectiv ne ermite s )ntele0em" de exem lu" valoarea cu care este )nvestit )n 0eneral enisul. Este im osi!il ca aceasta s $ie ex licat $r a orni de la un $a t existential3 tendinta de a se aliena a su!iectului1 su!iectul a*un0e din cau/a an0oasei ro riei li!ertti s se caute e sine )n lucruri1 este o modalitate de a $u0i de sine1 este o tendint at)t de ro$und" )nc)t imediat du momentul )ntrcrii" )n care se etrece des rtirea de )ntre0" co ilul )ncearc s ca te/e )n o0lin/i" )n rivirea rintilor sai" ro ria2i existent alienat. %rimitivii se alienea/ )n manaA" )n totem. Insii civili/ati" )n su$letul lor individual" )n eul lor" )n numele lor" )n osesiunile sau )n o era lor3 aceasta este rima is it a inautenticittii. %enisul este redestinat )ntr2un $el s *oace entru !ietel acest rol de 5du!lu63 o!iect strin si )n acelasi tim el2)nsusi1 o *ucrie" o us" si totusi ro ria carne1 rintii si doicile )l tratea/ ca e o mic ersoan. Este lesne de )nc#i uit c el devine entru co il 5un alter e0o de o!icei mai viclean" mai inteli0ent si mai a!il dec)t individul621 $a tul c $unctia urinar si" mai t)r/iu" erectia s)nt undeva la *umtatea drumului )ntre rocesele voluntare si rocesele s ontane" $a tul c e o surs ca ricioas" cvasistrin a unei lceri resimtite su!iectiv" $ac ca enisul s $ie ostulat de su!iect ca sine )nsusi si altul dec)t sine )nsusi1 transcendenta s eci$ic se )ncarnea/ )n el )n c#i erce ti!il si este surs de m)ndrie1 entru c $alusul e se arat" !r!atul oate inte0ra individualittii lui viata care )l de!ordea/. (e/ult ast$el c lun0imea enisului" $orta *etului urinar" a erectiei" a e*aculrii devin entru el msur a ro riei valori.K Ast$el" )n c#i constant" $alusul este )ncarnarea transcendentei" cum la $el de constant este $a tul c micutul se simte de sit de aceast transcendent" $rustrat de ro ria transcendent de ctre tat" ceea ce cores unde ideii $reudiene de 5com lex de castrare6. Li sit de acest alter e0o" $etita nu se alienea/ )ntr2un lucru erce ti!il" nu se recu erea/3 rin aceasta" ea a*un0e s $ac din sine un o!iect" s se ostule/e ca $iind .ellalt1 )ntre!area dac se com ar sau nu cu !ietii este secundar1 im ortant este c" atunci c)nd o i0nor" c#iar" a!senta enisului o )m iedic s2si $ie 1 Vom reveni e lar0 asu ra acestui su!iect )n voi. al Il2lea" ca . 1. A <ana 2 utere su ranatural im ersonal si rinci iu de actiune )n reli0iile anumitor tri!uri din <elane/ia Cn. tr.G. 8 ALI.E BALI,&. Viata intim a co ilului" a0. 1L1. K <i s2a citat ca/ul unor co ii de la tar care se amu/au s or0ani/e/e concursuri de excremente3 cel cu $ecalele cele mai voluminoase si mai solide se !ucura de un resti0iu e care nici o alt reusit. 7n *ocuri sau c#iar )n lu t" nu )l utea e0ala. Batonul $ecal *uca )n acest ca/ acelasi rol cu cel al enisului3 era deo otriv vor!a de alienare. E@
0$esi re/enta ca sex1 $a t cu nenumrate consecinte. Dar aceste constante semnalate de noi nu de$inesc nea rat un destin3 dac $alusul a*un0e s ai! o asemenea valoare este entru c el sim!oli/ea/ o suveranitate care se reali/ea/ )n alte domenii. Dac $emeia ar $i reusit s se a$irme ca su!iect" ea ar $i inventat cu si0urant ec#ivalente ale $alusului3 usa )n care se )ncarnea/ romisiunea unui co il oate deveni un !un mai de ret dec)t enisul.1 Exist societti cu $iliatie uterin" unde $emeile s)nt detintoarele mstilor )n care se alienea/ colectivitatea1 )n asemenea societti" enisul ierde mult din 0loria sa. ,umai )n ansam!lul acestei situatii" rivile0iul anatomic ar )ntemeia un verita!il rivile0iu uman. %si#anali/a nu2si oate 0si adevrul dec)t )n context istoric. Asa cum nu e de2a*uns s s unem c $emeia este o $emel" nu o utem de$ini nici exclusiv rin constienti/area $eminittii sale3 aceast constiint de sine a are )n s)nul societtii din care $ace arte. Interiori/)nd inconstientul si )ntrea0a viat si#ic" lim!a*ul )nsusi al si#anali/ei su0erea/ c drama individului este una interioar3 cuvintele com lex" tendinte etc. o vdesc )ndea*uns. O viat" )ns" este o relatie cu lumea1 individul nu se de$ineste dec)t rin ale0eri succesive )n ori/ontul lumii1 s re acest ori/ont tre!uie s ne )ntoarcem s re a da rs uns )ntre!rilor care ne reocu . 7n articular" si#anali/a nu reuseste s ex lice de ce $emeia este .ellalt. .ci -reud )nsusi admite c resti0iul enisului se ex lic rin suveranitatea tatlui" su rematie masculin a crei ori0ine mrturiseste c o i0nor. Ast$el" $r a res in0e )n !loc meritele si#anali/ei" intuitiile ei $ecunde" )i vom res in0e metoda. 7n rimul r)nd nu ne vom limita la a considera sexualitatea ca e un dat3 )n0ustimea acestei atitudini e dovedit de sc#ematismul descrierilor li!idoului $eminin1 am a$irmat de*a c si#analistii nu l2au studiat niciodat $rontal" ci doar ornind de la li!idoul masculin1 ei ar s i0nore $a tul c atractia exercitat de !r!at asu ra $emeii este $undamental am!ivalent. -reudienii si adlerienii vd )n an0oasa e care $emeia o mani$est )n $ata sexului masculin inversiunea unei dorinte $rustrate. Ste;el a )nteles mai !ine c aici e vor!a de o reactie ori0inar1 dar o descrie )n c#i su er$icial3 $emeia s2ar teme de de$lorare" de enetrare" de sarcin" de durere si aceast s aim i2ar in#i!a dorinta1 ex licatia e mult rea rational. In loc s admitem c dorinta se de0#i/ea/ )n an0oas sau se con$runt cu s aima" ar tre!ui s vedem un dat ori0inar )n acest soi de a el ur0ent si temtor" )n acelasi tim " care este dorinta $eminin" caracteri/at de sinte/a indisolu!il a atractiei si re ulsiei. Este remarca!il $a tul c numeroase animale $emele $u0 de coit c#iar )n momen2 Vom reveni asu ra acestei ulei )n artea a doua3 aici le semnalm doar din ratiuni metodolo0ice. EE tul )n care )l solicit3 com ortamentul acesta este taxat dre t coc#etrie" i ocri/ie" desi este a!surd s ex licm un com ortament rimitiv )n termenii unor conduite mai com lexe3 dim otriv" ele se a$l mai de0ra! la rdcina atitudinilor $eminine numite )ndeo!ste coc#etrie" i ocri/ie. Ideea unui 5li!ido asiv6 este aradoxal )ntru2c)t li!idoul a $ost de$init" ornind de la mascul" ca ulsiune" ener0ie1 e ca si c)nd ai s une c o anumit lumin este )n acelasi tim 0al!en si al!astr deoarece nu ai intuitia verdelui. Am identi$ica mai corect realitatea dac )n loc s de$inim li!idoul )n termenii unei va0i ener0ii" am com ara semni$icatia sexualittii cu cea a altor atitudini umane3 a a uca" a tine" a m)nca" a $ace" a su orta etc1 cci sexualitatea este unul dintre modurile articulare de a ca ta un o!iect1 ar tre!ui studiate" de asemenea" calittile o!iectului erotic" mani$estate nu doar )n actul sexual" ci si )n erce tie )n 0eneral. Acest examen iese )ns din cadrele si#anali/ei" entru care erotismul este ireducti!il. %e de alt arte" vom une )n cu totul alt mod ro!lema destinului $eminin3 vom situa $emeia )ntr2o lume de valori si vom con$eri conduitelor ei dimensiunea li!erttii. .redem
c ea are de ales )ntre a$irmarea transcendentei si alienarea )n o!iect1 ea nu este *ucria ulsiunilor contradictorii1 ea inventea/ solutii ierar#i/ate etic. 7nlo cuind valoarea cu autoritatea si ale0erea cu ulsiunea" si#anali/a ro une un ersat al moralei3 este ideea nonnali$tii. Aceast idee este" $ireste" $oarte util )n tera ie1 dar ea a c tat )n si#anali/ o exten sie nelinistitoare. Sc#ema descri tiv se ro une ca ale0ere1 si" desi0ur" o si#olo0ie mecanicist n2ar utea acce ta notiunea de inventie moral1 ea oate" cel mult" s dea seama de mai utin si niciodat de mai mult 3 la ri0oare" ea admite esecuri" niciodat creatii. Dac un su!iect nu re roduce )n totalitate evolutia considerat ca $iind nor mala" se va s une c evolutia s2a o rit undeva e drum" se va inter reta aceast o rire ca li s" ca ne0are si niciodat ca deci/ie o/i tiv E ceea ce $ace" rintre altele" caracterul at)t de socant al si #anali/ei marilor ersonalitti3 ni se s une c trans$erul cutare sau su!limarea cutare nu le2au reusit1 nu se resu une c oate l2au re$u/at si c oate aveau motive $oarte !ine )ntemeiate entru asta1 nu se ia )n consideratie $a tul c anumite $inalitti deli!erat roiectate le2ar $i utut motiva conduitele1 individul este ex licat )ntotdeauna rin le0tura cu trecutul si nu )n $unctie de un viitor ctre care se orien tea/. Asa )nc)t nu ni se o$er niciodat dec)t o ima0ine inautentic" iar )n inautenticitate nu este niciodat 0sit un alt criteriu dec)t acela al normalittii. Descrierea destinului $eminin este cu totul $ra ant din acest unct de vedere. 7n sensul )n care o )ntele0 si#analistii" 5identi$icarea cu mama sau cu tatl6 )nseamn a se aliena )ntr2un model" )nseamn a re$era miscrii s ontane a ro riei existente o ima0ine strin" )nseamn a se *uca de2a $iinta. -emeia ne este artat ca ED su ort)nd solicitarea a dou moduri de alienare1 este a!solut evident c *ocul de2a $i !r!at va $i entru ea o surs de esec1 dar *ocul de2a a $i $emeie este si el o am0ire3 a $i $emeie ar )nsemna a $i o!iectul" .ellalt1 iar .ellalt rm)ne su!iect )n interiorul ro riului a!andon. Adevrata ro!lem a $emeii este ca" re$u/)nd aceste de/ertiuni" s se )m lineasc ca transcendent3 este vor!a )n acest moment s examinm osi!ilittile desc#ise de ceea ce se numeste atitudine viril si atitudine $eminin1 c)nd un co il urmea/ drumul indicat de unul sau altul dintre rinti" aceasta se oate datora $a tului c el le reia deli!erat roiectele3 conduita sa oate $i re/ultatul unei ale0eri motivate rin $inalitti. .#iar la Adler vointa de utere nu este dec)t un $el de ener0ie a!surd1 el numeste 5 rotest viril6 orice roiect )n care se )ncarnea/ transcendenta1 du el" o $etit nu se catr )n co aci dec)t entru a2i e0ala e !ieti3 nu2si ima0inea/ c i2ar lcea s se catere )n co aci1 entru mam" co ilul este cu totul altceva dec)t un 5ec#ivalent al enisului63 ictura" scrisul" olitica nu s)nt doar 5su!limri o/itive63 exist )n ele sco uri tintite entru ele )nsele. A ne0a acest $a t )nseamn a $alsi$ica )ntrea0a istorie uman. Vom utea remarca un anumit aralelism )ntre descrierile noastre si aceea a si#analistilor. .ci din unctul de vedere al !r!atilor 2 ado tat de si#analistii !r!ati si $emei 2 s)nt considerate ca $iind $eminine conduitele de alienare si ca $iind virile cele )n care un su!iect )si ostulea/ transcendenta. +n istoric al $emeii" Donaldson" o!serva c de$initiile 5!r!atul este o $iint uman2mascul" $emeia este o $iint uman2$e2mel6 au su ortat mutilri asimetrice1 mai cu seam entru si#a nalisti" !r!atul este de$init ca $iint uman" iar $emeia ca $emel3 de c)te ori ea se com ort ca $iint uman se s une c imit !r!atul. %si#analistul ne descrie co ilul" $etita c#emat s se identi$ice cu tatl si cu mama" ca scindat )ntre tendintele 5viriloide6 si 5$eminine61 )n vreme ce noi o conce em ca e/it)nd )ntre rolul de o!iect" de .elalalt" care i se ro une" si revendicarea ro riei li!ertti1 asa se $ace c vom cdea de acord asu ra unui anume numr de $a te3 )n s ecial atunci c)nd examinm cile de evadare inautentic o$erite $emeilor. Dar nicidecum nu le vom acorda o semni$icatie identic cu cea $reudian sau adlerian. %entru noi" $emeia se de$ineste ca o $iint uman a$lat )n cutarea valorilor" )n interiorul unei lumi
de valori" lume a crei structur economic si social este indis ensa!il s o cunoastem1 vom studia $emeia dintr2o ers ectiv existential arcur0)nd )n totalitate situatia ei. .a itolul III %+,.&+L DE VEDE(E AL <A&E(IALIS<+L+I IS&O(I. &eoria materialismului istoric a adus la lumin adevruri extrem de im ortante. +manitatea nu este o s ecie animal3 este o realitate istoric. Societatea uman este o anti2 #:sis3 ea nu su ort asiv re/enta naturii" ci o reia e cont ro riu. Aceast reluare nu este o o eratie interioar si su!iectiv3 ea are loc" )n c#i o!iectiv" )n raxis. Ast$el" $emeia nu oate $i considerat doar ca un or0anism sexuat3 dintre datele !iolo0ice" au im ortant numai acelea care rimesc" )n actiune" o valoare concret1 constiinta de sine a $emeii nu este de$init doar rin sexualitate3 ea re$lect o situatie care de inde de structura economic a societtii" structur care traduce 0radul de evolutie te#nic atins de umanitate. Am constatat c" din unct de vedere !iolo0ic" cele dou trsturi esentiale care caracteri/ea/ $emeia s)nt urmtoarele3 ri/a asu ra lumii este mai mic dec)t cea a !r!atului1 este" )n c#i mai strict" aservit s eciei. 7ns aceste $a te ca t valori cu totul di$erite )n $unctie de contextul economic si social. 7n istoria uman" ri/a asu ra lumii nu se de$ineste niciodat rin tru " )n nuditatea sa3 rin de0etul mare menit s rind" m)na se de seste" de*a" ca $orm" antici )nd instrumentul ce )i va multi lica uterea3 )nc de la cele mai vec#i semne ale reistoriei" omul ne a are )ntotdeauna ca $iind )narmat. 7n e oca )n care el m)nuia 0#ioa0e 0rele sau tinea la distant $iarele sl!atice" sl!iciunea $i/ic a $emeii constituia o in$erioritate $la0rant3 e destul ca un instrument s reclame o $ort cu utin su erioar celei de care dis une $emeia entru ca ea s a ar ca a!solut ne utincioas. Dar se oate $ace ca" dim otriv" te#nica s anule/e di$erenta muscular care se ar !r!atul de $emeie3 o !un )n/estrare nu creea/ su erioritate dec)t din ers ectiva unei nevoi1 a avea mai mult nu e mai !ine dec)t a avea )ndea*uns. Ast$el" manevrarea unui mare numr de a arate moderne nu retinde dec)t utili/area unei rti din resursele virile3 dac minimumul necesar nu este su erior ca acittilor $emeii" ea devine" )n munc" e0ala !r!atului. 7n $a t" imense des$surri de ener0ie ot $i comandate ast/i rintr2o sim l a sare de !uton. .)t des re servitutile maternittii" ele do!)ndesc" )n $unctie de moravuri" o im ortant varia!il de la ca/ la ca/3 acestea s)nt )m ovrtoare dac $emeii i se im un multe nasteri si dac ea tre!uie s2si #rneasc si s2si creasc $r s ri*in co iii1 dac ea rocreea/ li!er" dac societatea )i vine )n a*u2 DL tor )n tim ul sarcinii si se ocu de co il" o!li0atiile materne s)nt usoare si ot $i lesne com ensate )n domeniul muncii. 7n $unctie de aceast ers ectiv retrasea/ En0els" )n Ori0inea $amiliei" istoria $emeii3 aceast istorie ar de inde )n c#i esential de aceea a te#nicilor. 7n e oca de iatr" c)nd m)ntul era detinut )n comun de toti mem!rii clanului" modul rudimentar de destelenire si s are a m)ntului limitau osi!ilittile de a $ace a0ricultur3 uterile $emeii nu enniteau mai mult dec)t munca cerut de ex loatarea 0rdinilor. 7n cadrul acestei divi/iuni rimitive a muncii" cele dou sexe constituie de*a" )ntr2un anume sens" dou clase1 )ntre aceste clase exist e0alitate1 )n vreme ce !r!atul v)nea/ si escuieste" $emeia rm)ne lin0 cmin1 dar sarcinile domestice )m!rac as ectul unei munci roductive3 $a!ricarea vaselor de lut" tesut" 0rdinrit1 rin acestea ea *oac un rol im ortant )n viata economic. Du desco erirea aramei" cositorului" !ron/ului" $ierului" du a aritia lu0ului" a0ricultura se extinde3 e necesar o munc intensiv entru a de$risa durile" entru a $ace c)m urile s rodeasc. Atunci omul recur0e la munca altor
oameni" e care )i $ace sclavi3 a are ro rietatea rivat3 st )n al sclavilor si al m)ntului" !r!atul devine si ro rietar al $emeii. Aceasta va $i 5marea )n$r)n0ere istoric a sexului $eminin>6. Ea se ex lic rin rsturnarea survenit )n divi/iunea muncii ca urmare a inventrii unor noi instrumente. 5Aceeasi cau/ care )nainte asi0ura dominatia $emeii )n cas" si anume limitarea activittii ei la tre!urile casnice asi0ura acum dominatia !r!atului )n cas3 activitatea casnic a $emeii )si ierdea acum im ortanta )n com aratie cu munca roductiv a !r!atului1 munca lui era totul" a $emeii doar un adaos ne)nsemnat6A. 7n acest moment dre tul atern se su!stituie celui matern3 transmiterea se $ac4 din tat )n $iu si nu de la $emeie ctre clan. Este a aritia $amiliei atriar#ale $ondate e ro rietatea rivat )ntr2o ast$el de $amilie" $emeia este o rimat. Br!atul suveran )si ermite" rintre altele" ca ricii sexuale3 $ace amor cu sclave sau cu #etaire" e oli0am. De )ndat ce moravurile $ac osi!il reci rocitatea" $emeia se r/!un rin in$idelitate3 adulterul devine com lementul natural al cstoriei E sin0ura a rare a $emeii $at de sclavia domestic )n care este tinut3 o resiunea social su ortat este consecinta o resiunii economice. E0alitatea nu se oate resta!ili dec)t atunci c)nd cele dou sexe vor avea dre turi *uridice e0ale1 dar aceast eli!erare retinde re)ntoarcerea sexului $eminin )n activitatea u!lic. 5Eli!erarea $emeii va $i osi!il a!ia atunci c)nd va utea artici a la roductie e scar lar0 iar munca casnic o va ocu a doar )ntr2o Ori0inea $amiliei" a ro riettii rivate si a statului. Editura %olitic. Bucuresti. 1FDE.> D1 msur ne)nsemnat. Acest lucru a devenit cu utint numai )n conditiile marii industrii moderne" care nu numai c admite" dar $ace necesar munca $emeii e scar lar0...61 Ast$el" soarta $emeii si cea a socialismului s)nt intim le0ate" du cum se oate vedea si )n vasta lucrare consacrat de Be!el $emeii 5-emeia si roletarul 2 s une el 2 s)nt am)ndoi niste o rimati.6 Aceeasi de/voltare a economiei" datorat rsturnrii aduse de ma2sinism" este menit s2i eli!ere/e si e unul" si e cellalt %ro!lema $emeii se reduce la ro!lema ca acittii ei de munc. %uternic )n e oca )n care te#nicile erau ada tate osi!ilittilor ei" detronat de cum a devenit inca a!il s le ex loate/e" ea )si re0seste" )n lumea modern" e0alitatea cu !r!atul. Doar re/istentele vec#iului ater2nalism ca italist )m iedic" )n ma*oritatea trilor" )m linirea concret a acestei e0alitti3 ea se va )m lini )n /iua c)nd aceste re/istente vor $i )nvinse. S2a si )m linit" de*a" )n +(SS" a$irm ro a0anda sovietici Iar c)nd societatea socialist se va reali/a )n )ntrea0a lume" nu vor mai exista !r!ati si $emei" ci doar muncitori e0ali )ntre ei. .u toate c sinte/a sc#itat de En0els re re/int un ro0res $at de cele e care le2am examinat anterior" ea ne de/am0este3 cele mai im ortante ro!leme s)nt escamotate. %ivotul )ntre0ii istorii )l re re /int trecerea de la re0imul comunitar la ro rietatea rivat3 nu ni se indic )n nici un $el cum s2a etrecut aceasta1 En0els mrturiseste c#iar c 5nu stim nimic )n aceast rivint )n la ora actual61 nu numai c i0nor detaliul istoric" dar nici nu su0erea/ vreo inter retare a acestuia. De asemenea" nu e lim ede $a tul c ro rietatea rivat ar $i antrenat )n c#i $atal aservirea $emeii. <aterialismul istoric consider dre t date $a te e care ar tre!ui s le ex lice3 el ostulea/" $r a o discuta" le0tura de interes care lea0 omul de ro rietate1 dar unde )si are sursa acest interes" surs a institutiilor sociale el )nsusi4 Ast$el" ex unerea lui En0els rm)ne su er$icial" iar adevrurile desco erite de el a ar dre t contin0ente. Este im osi!il ca ele s $ie cercetate )n ro$un/ime $r a de si limitele materialismului istoric. Acesta nu ar utea $ormula solutii ale ro!lemelor e care le2am indicat $iindc ele interesea/ omul )n ansam!lu" si nu aceast a!stractiune care este #omo ceconomicus. E clar" de exem lu" c ideea )nssi de osesiune nu oate do!)n di sens dec)t ornind de la conditia ori0inar a existentului. %entru ca ea s a ar" tre!uie ca mai )nt)i s existe
)n su!iect o tendint de a se ostula )n sin0ularitatea sa radical" o a$irmare a existentei sale ca autonom si se arat. Se )ntele0e c aceast retentie a rmas su!iectiv" interioar" $r adevr" at)ta vreme c)t individul nu dis unea de 1 I!idem. D8 mi*loacele ractice de a si2o satis$ace )n c#i o!iectiv3 )n a!senta uneltelor adecvate" el nu )ncerca" initial" sentimentul uterii asu ra lumii" se simtea ierdut )n natur si )n colectivitate" asiv" amenintat 2 *ucrie a unor $orte o!scure1 nu )ndr/nea s se 0)ndeasc e sine dec)t identi$ic)ndu2se cu )ntre0 clanul3 totemul" mana" m)ntul erau realitti colective. Or" desco erirea !ron/ului i2a ermis omului desco erirea sinelui creator" ivit )n )ncercrile unei munci anevoioase si roductive1 domin)nd natura" el nu se va mai teme de ea1 o dat re/istenta ei )nvins" el are cura*ul de a se erce e ca activitate autonom" de a se )m lini ca sin0ularitate.1 Dar aceast )m linire nu s2ar $i reali/at niciodat dac omul nu ar $i nutrit vointa ei ori0inar1 lectia muncii nu s2a scris )ntr2un su!iect asiv3 su!iectul s2a $urit el )nsusi si s2a cucerit e sine $urindu2si uneltele si cucerind m)ntul. %e de alt arte" a$irmarea su!iectului nu este su$icient entru a ex lica ro rietatea3 )n rovocare" con$lict" lu t" orice constiint oate )ncerca s se )nalte la suveranitate. %entru ca rovocarea s ia $orma otlact#2ulm" adic a unei rivalitti economice" entru ca" ornind de aici" se$ul si a oi mem!rii clanului s revendice !unuri rivate" tre!uie ca )n om s existe o alt tendint ori0inar3 am s us de*a" )ntr2un ca itol recedent" c existentul nu reuseste s se ercea dec)t alien)ndu2se1 el se caut e sine )n lume" )ntr2o $orm strin" e care si2o )nsuseste. 7n totem" )n mana" )n teritoriul ocu at" existenta sa alienat e cea e care o )nt)lneste clanul1 c)nd individul se se ar de comunitate" el reclam o )ncarnare sin0ular3 mana se individuali/ea/ )n se$" a oi )n $iecare individ1 si" )n acelasi tim " $iecare )ncearc s un st )nire e o !ucat de sol" e instrumente de lucru" e recolte. 7n aceste !o0tii care s)nt ale sale" omul se re0seste e sine )nsusi entru c el s2a ierdut )n ele3 e de )nteles" atunci" c el le oate acoiua o im ortant $undamental" aceeasi cu a ro riei lui vieti. Ast$el" interesul omului entru ro rietatea sa devine o relatie inteli0i!il. Este evident" )ns" c nu o utem descrie a el)nd numai la unealt3 tre!uie s cu rindem )ntrea0a atitudine a omului )narmat cu unealta" atitudine care im lic o in$rastructur ontolo0ic. De asemenea" este im osi!il s deducem din ro rietatea rivat o resiunea $emeii. Si aici insu$icienta unctului de vedere al lui En0els este mani$est. El a )nteles corect $a tul c sl!iciunea mus2 7n %m)ntul si reveriile vointei" 'aston Bac#elard $ace" rintre altele" un studiu su0estiv al muncii $ierarului. El arat cum" rin ciocan si nicoval" omul se a$irm si se se ar. 5<omentul trit de $ierar este unul er$ect i/olat si am li$icat. El )i meneste lucrtorului st )nirea tim ului" rin violenta unei cli e6" C a0. 198G1 si" mai de arte3 5-iinta $uritoare acce t rovocarea e care i2o lansea/ universul6. DK cular a $emeii nu a devenit" concret" in$erioritate dec)t )n relatia ei cu unealta de !ron/ si de $ier3 )ns nu a sesi/at $a tul c limitele ca acittii de munc nu constituiau )n sine un de/avanta* concret dec)t dintr2o anumit ers ectiv. &ocmai $iindc omul este transcendent si am!itie" el roiectea/" dincolo de orice nou instrument" noi exi0ente3 c)nd a inventat uneltele de !ron/ nu sa mai multumit s ex loate/e 0rdina1 a tinut s de$rise/e si s cultive c)m ii )ntinse3 nu din !ron/ ur si sim lu s2a iscat aceast voint. Inca acitatea $emeii a antrenat r!usirea ei entru c !r!atul a ca tat2o rintr2un roiect de )m!o0tire si ex ansiune. ,ici acest roiect nu este su$icient entru a ex lica
$a tul c ea a $ost o rimat3 divi/iunea muncii e sexe ar $i utut resu une o asociere rieteneasc. Dac ra ortul ori0inar al omului cu semenii si ar $i exclusiv unul de rietenie" n2am utea ex lica nici un ti de aservire3 acest $enomen este o consecint a im erialismului constiintei umane care )ncearc s2si )nsoteasc o!iectiv ro ria suveranitate. Dac n2ar $i existat )n ea cate0oria ori0inar a .eluilalt si o retentie ori0inar de dominare a .eluilalt" desco erirea uneltei de !ron/ nu ar $i utut antrena o resiunea $emeii. En0els nu ex lic nici caracterul sin0ular al acestei o resiuni. El a )ncercat s reduc o o/itia sexelor la un con$lict de clas3 a $cut2o" de alt$el" $r rea mare convin0ere3 aceast te/ nu oate $i sustinut. Este adevrat c divi/iunea muncii e sexe si o resiunea re/ultat de aici evoc" )n anumite uncte" divi/iunea claselor3 dar ele nu ot $i con$undate1 nu exist" )n sci/iunea claselor" nici o !a/ !iolo0ic1 muncind" sclavul a*un0e la constiinta de sine orientat )m otriva st )nului1 roletariatul si a trit )ntotdeauna ro ria conditie )n revolt" revenind ast$el la esential" constituindu2se )ntr2o amenintare entru ex loatatorii si" iar ceea ce vi/ea/ roletariatul este dis aritia ro riei clase. Am artat )n introducere c)t de di$erit este situatia $emeii" )n s ecial din cau/a vietii" a intereselor comune care o $ac solidar cu !r!atul si datorit com licittii e care el o )n 2t)lneste )n ea3 nici o dorint de revolt nu o )ncearc" $emeia nu sar utea su rima ca sex3 ea cere numai ca anumite consecinte ale s e ci$icrii sexuale s $ie a!olite. -a t )nc si mai 0rav3 orice a!ordare de !un2credint nu va utea considera $emeia doar ca muncitoare1 ca si ca acitatea de a roduce" $unctia ei de re roducere este im ortant" at)t )n economia social" c)t si )n viata individual1 exist e oci )n care este mai util nasterea co iilor dec)t manevrarea lu0ului. En0els a escamotat ro!lema1 el se multumeste s declaire c $amilia va $i a!olit de comunitatea socialist3 se stie c)t de des si c)t de radical a tre!uit s2si modi$ice +(SS olitica $amilial )m $unctie de ec#ili!rarea di$erit a nevoilor imediate le0ate de roductie si de re o ulare3 de alt$el" su rimarea $amiliei nu im lic )n mod necesar eli!erarea $emeii3 exem lul S artei si al re0imului na/ist dovedesc c" si le0at D9 direct de Stat" $emeia nu va $i )ntr2o mai mic msur o rimat de !r!ati. O verita!il etic socialist" si anume una care doreste *ustitia iar a su rima li!ertatea" care le im une o!li0atii indivi/ilor $r a a!oli individualitatea" se va a$la )ntr2o mare )ncurctur din cau/a ro!lemelor ridicate de conditia $emeii. Este im osi!il asimilarea 0estatiei cu munca sau cu un serviciu recum cel militar. Se sv)rseste o mult mai ro$und e$ractie )n viata unei $emei o!li0)nd2o s ai! co ii dec)t re0lement)nd ocu atiile cettenilor3 nici un Stat nu va )ndr/ni vreodat s instituie coitul o!li0atoriu. 7n actul sexual" )n maternitate" $emeia nu investeste doar $orte si tim " ci valori esentiale. <aterialismul rationalist retinde )n van c nu ar cunoaste !ine acest caracter dramatic al sexualittii3 instinctul sexual nu oate $i re0lementat3 nu este si0ur c el nu este urttorul unui re$u/ al ro riei satis$aceri" s unea -reud3 si0ur este c el nu se las inte0rat )n social $iindc exist )n erotism o revolt a cli ei )m otriva tim ului" a individualului )m otriva universalului1 vointa de al canali/a si ex loata risc s21 omoare" cci nu se oate dis une de s ontaneitatea vie asa cum se dis une de materia inert1 aceasta" mai cu seam" nu oate $i $ortat" asa cum se $ortea/ li!ertatea. -emeia nu ar utea $i direct o!li0at s nasc3 tot ce se oate este ca ea s $ie us )n situatii din care maternitatea s constituie sin0ura iesire3 le0ea sau moravurile )i im un cstoria" se inter/ic msurile anticonce tionale si avortul" se inter/ice divortul. Exact aceste vec#i constr)n0eri ale atriar#atului le2a resuscitat LJ(SS ast/i1 a re)nsu$letit teoriile aternaliste ale cstoriei1 rin aceasta" a a*uns s cear din nou $emeii s $ie o!iect erotic3 un discurs recent le invita e cettenele sovietice s2si )n0ri*easc tinuta" s $oloseasc $arduri" s devin coc#ete entru asi atra0e sotul si a2i st)rni dorinta. Din acest exem lu re/ult lim ede c e
im osi!il considerarea $emeii doar ca $ort roductiv3 entru !r!at ea este o artener sexual" cu $unctie re roductiv" un o!iect erotic" un .ellalt rin care se caut e sine )nsusi. (e0imurile tota litare sau autoritare se un )n van de acord )n a inter/ice si#anali/a si a declara c" entru cettenii loiali" inte0rati )n colectivitate" dramele individuale nu exist1 erotismul este o ex erient )n care 0eneralitatea este )ntotdeauna re erce ut individual. Iar entru un socialism democratic )n care s2ar a!oli clasele" dar nu si indivi/ii" ro!lema destinului individual si2ar stra )ntrea0a im ortant3 di$erentierea sexual si2ar stra )ntrea0a im ortant. (a ortul sexual care uneste $emeia si !r!atul nu este acelasi cu cel e care !r!atul )l )ntretine cu $emeia1 le0tura ei cu co ilul este una ireducti!il. Ea nu a $ost creat numai de unealta de !ron/3 masina nu e de2a*uns entru a o a!oli. A revendica entru ea toate dre turile" toate sansele osi!ile entru o $iint uman )n 0eneral nu resu une a tre!ui s $ii or! )n rivinta situatiei ei sin0ulare. Iar entru a o cunoaste" materialismul D= istoric" care nu vede )n !r!at si $emeie dec)t entitti economice" tre!uie de sit Ast$el" re$u/m" din acelasi motiv" monismul sexual al lui -reud si monismul economic al lui En0els. +n si#analist va inter reta toate revendicrile sociale ale $emeii ca $enomen le0at de 5 rotestul viril6" dim otriv" entru marxist" sexualitatea sa nu $ace altceva dec)t s ex rime" e ci ocolite mai mult sau mai utin com lexe" situatia economic a $emeii1 )ns cate0oriile 5clitoridian6 ori 5va0inal6" ca si cate0oriile 5!ur0#e/6 ori 5 roletar6 s)nt la $el de ne utincioase entru a de$ini o $emeie concret. Su!iacent dramelor individuale" ca si istoriei economice a umanittii" exist o in$rastructur existential care" sin0ur" ermite )ntele0erea" )n unitatea ei" a acestei $orme sin0ulare care este o viat. Valoarea $reudismului vine din $a tul c existentul e un tru 3 modul )n care se trieste el ca tru $at de alte tru uri traduce concret situarea sa existential. De asemenea" adevrat )n te/a marxist este c retentiile ontolo0ice ale existentului iau o $orm concret )n $unctie de osi!ilittile materiale care i se o$er" )n s e cial )n $unctie de cele e care i le desc#id noile te#nici. Dar" neinte0rate )n totalitatea realittii umane" sexualitatea sau te#nica nu ot ex lica nimic. Este motivul entru care la -reud interdictiile $ormulate de Su raeu si ulsiunile Eului a ar ca $a te contin0ente1 iar )n ex unerea lui En0els asu ra istoriei $amiliei" evenimentele cele mai )nsemnate ar s survin e neaste tate )n $unctie de ca riciile unui #a/ard misterios. %entru a desco eri $emeia" nu vom re$u/a anumite contri!utii ale !iolo0iei" ale si#anali/ei" ale materialismului istoric3 dar vom considera c tru ul" viata sexual" te#nicile nu exist )n c#i concret entru om dec)t )n msura )n care el le erce e )n ers ectiva 0lo!al a existentei sale. Valoarea $ortei musculare" a $alusului" a uneltei nu oate $i de$init dec)t )ntr2o lume de valon3 ea este dictat de roiectul $undamental al existentului )n transcenderea ctre $iint.
%artea a doua IS&O(IE I Aceast lume a a artinut )ntotdeauna !r!atilor3 nici unul dintre motivele ro use s re *usti$icarea acestui $a t nu ni sa rut su$icient. Doar relu)nd )n lumina $iloso$iei existentei datele reistoriei si ale etno0ra$iei vom utea )ntele0e cum s2a sta!ilit ierar#ia sexelor Am a$irmat de*a c" ori de c)te ori dou cate0orii umane se a$l una )n re/enta celeilalte" $iecare vrea s2si im un suveranitatea1 dac am)ndou s)nt ca a!ile s sustin
aceast revendicare" )ntre ele se creea/" $ie )ntru ostilitate" $ie )ntru rietenie" totdeauna )ntr2o stare de tensiune" o relatie de reci rocitate1 dac una dintre ele este rivi le0iat" ea devine su erioar celeilalte" e care se strduieste s o mentin )n o resiune Se oate )ntele0e" asadar" c !r!atul a vrut s domine $emeia3 dar ce rivile0iu i2a ermis sasi duc la )nde linire vointa4 %e c)t de !ine in$ormate" e at)t de utin sistematice" indicatiile $urni/ate de etno0ra$i asu ra $ormelor rimitive ale societtii umane s)nt extrem de contradictorii Este deose!it de di$icil de a*uns la o ima0ine a situatiei $emeii )n erioada recedent celei a racticrii a0riculturii. ,u se stie nici mcar dac" )n conditii de viat at)t de di$erite de cele de ast/i" musculatura sau a aratul res irator al $emeii nu erau la $el de de/voltate ca si ale !r!atului Oricum" i se )ncredintau munci 0rele si" mai ales" ea era aceea care urta overile1 acest din urm $a t este" totusi" am!i0uu3 ro!a!il c aceast $unctie )i revenea doar $iindc" )n convoaie" !r!atul )si stra manile li!ere entru a se a ra de virtualii a0resori" animale sau oameni1 rolul su im lica" deci" un mai mare ericol si cerea o $ort mai mare. Se are" )ns" c )n numeroase ca/uri $emeile erau destul de ro!uste si re/istente entru a artici a la ex editii r/!oinice. %otrivit istoriilor lui Ierodot" traditiilor rivitoare la ama/oanele din Da#oine: si multor altor mrturii antice sau modeme" s2a )nt)m lat ca $emeile s ia arte la r/!oaie sau vendete s)n0eroase" )n care dovedeau tot at)ta cura* si cru/ime c)t !r!atii3 s)nt citate r/!oinice care le s$)siau adversarilor $icatul cu dintii. .u toate acestea" este $oarte ro!a!il c si atunci" ca si ast/i" !r!atii aveau rivile0iul $ortei $i/ice1 )n vremurile 0#ioa0ei si sl!ticiunilor" )n vremurile )n care re/istenta naturii era una DD maxim" iar uneltele erau $oarte rudimentareJ aceast su erioritate ro!a!il c avea o im ortant extraordinar. In orice ca/" oric)t de ro!uste uteau $i e atunci $emeile" servitutile re roducerii re re/entau entru ele un #andica teri!il )n lu ta dus contra lumii ostile3 se ovesteste c ama/oanele )si mutilau s)nii" ceea ce )nseamn c re$u/au maternitatea" cel utin )n erioada r/!oinic a vietii lor. .)t des re $emeile normale" sarcina" nasterea" menstruatia le diminuau uterea de munc si le condamnau la lun0i erioade de ne utint1 entru a se a ra de dusmani" entru a asi0ura )ntretinerea lor si a co iilor lor" ele aveau nevoie de rotectia r/!oinicilor si de roadele v)ntorii si escuitului crora li se dedicau !r!atii1 cum" evident" nu exista nici un control al nasterilor" cum natura nu )i asi0ur $emeii erioade de sterilitate recum altor $emele mami$ere" maternitatea re etat a!sor!ea" ro!a!il" cea mai mare arte a $ortelor si a tim ului lor1 )n lus" ele nu erau ca a!ile s asi0ure viata co iilor adusi e lume. Acesta este rimul $a t )ncrcat de consecinte3 )nce uturile s eciei umane au $ost di$icile1 o ulatiile de cule0tori" v)ntori si escari nu smul0eau m)ntului dec)t rea utine !o0tii" cu retul unor e$orturi uriase1 se nsteau rea multi co ii $at de resursele colectivittii1 $ecunditatea a!surd a $emeii o )m iedica s artici e activ la s orirea acestor resurse cre)nd" )n sc#im!" o multime de noi nevoi. ,ecesar er eturii s eciei" ea o er etua cu asu ra de m sur3 !r!atul era cel care asi0ura ec#ili!rul re roductiv si roductiv. Ast$el" $emeia nu avea" $at de !r!atul creator" nici mcar rivile0iul de a mentine viata1 ea nu *uca rolul ovulului )n ra ort cu s ermato/oidul" al uterului $at de $alus1 re re/enta doar o arte din e$ortul de a ersevera s $iinte/e al s eciei umane si acest e$ort se reali/a )n ordine concret 0ratie !r!atului. &otusi" de vreme ce ec#ili!rul roducere2re roducere reuseste )ntotdeauna s se sta!ileasc" $ie si cu retul in$anticidului" al sacri$iciilor" al r/!oaielor" !r!atii si $emeile s)nt necesari )n mod e0al din unctul de vedere al su ravietuirii colective1 s2ar utea c#iar resu une c" )n anumite stadii caracteri/ate rin a!undenta #ranei" rolul ei rotector si #rnitor 12a su!ordonat e !r!at $emeii2mame1 exist $emele animale care $ac din
maternitate sursa unei com lete autonomii1 de ce n2a reusit $emeia s2si ridice un asemenea iedestal4 .#iar )n momentele )n care umanitatea reclama )n c#i ul cel mai im erios nasteri" nevoia de m)n de lucru $iind su erioar celei a materiilor rime de ex loatat" c#iar )n e ocile )n care maternitatea a $ost cel mai mult venerat" ea nu le2a ermis $emeilor s cucereasc rimul loc.1 <otivul3 umanitatea nu este o sim l s ecie natural3 ea 1 Sociolo0ia nu mai acord ast/i nici un credit elucu!ratiilor lui Basc#o$$en. DF nu caut s se mentin ca s ecie1 roiectul su nu const )n sta0nare3 umanitatea tinde s re de sirea de sine. Ioardele rimitive nu se interesau deloc de osteritatea lor. ,e$iind le0ate de un teritoriu" ne osed)nd !unuri" neidenti$ic)ndu2se cu nimic sta!il" ele nu )si uteau $orma nici o idee concret asu ra ermanentei1 nu aveau 0ri*a su ravietuirii si nu se recunosteau )n descendenti1 nu se temeau de moarte si nu aveau nevoie de mostenitori1 entru ele" co iii re re/entau o ovar si nicidecum un !un de ret1 dovada3 in$anticidul a $ost )ntotdeauna $recvent la o oarele nomade1 si multi dintre nou2nscutii nemasacrati mor" )n li sa unei i0iene elementare" )n indi$erenta 0eneral. -emeia care d nastere nu cunoaste" asadar" or0oliul rocrerii1 se simte ca un $el de *ucrie a unor $orte o!scure" iar c#inurile $acerii nu )i a ar dec)t ca un accident inutil si su rtor. <ai t)r/iu" co ilul va )nce e s $ie retuit mai mult. Oricum" )ns" nasterea si al tatul nu s)nt activitti" ci $unctii naturale" )n care nu este im licat nici un roiect1 de aceea" $emeia nu 0seste )n ele ratiunea unei a$irmri line de m)ndrie a existentei sale1 ea )si su ort cu asivitate destinul !iolo0ic. <uncile casnice" crora le este #r/it $iindc s)nt sin0urele concilia!ile cu ovara maternittii" o tin ca tiv )n imanent si re etitie1 ele s)nt re roduse" identic" /i du /i" $r a se sc#im!a rea mult de la un secol la altul1 aceste munci nu roduc nimic nou. In sc#im!" situatia !r!atului este radical di$erit1 el nu #rneste colectivitatea recum al!inele lucrtoare" rintr2un sim lu roces vital" ci rin acte care im lic trans2cenderea conditiei sale animale. Iomo $a!er este" de la o!)rsia tim urilor" un inventator3 r*ina cu care )si )narmea/ !ratul ca s !at omii si s adune $ructele ori 0#ioa0a cu care ucide animalele s)nt instrumente rin intermediul crora el )si am li$ic ri/a asu ra lumii1 el nu se mr0ineste s care acas estii smulsi mrii3 tre!uie ca" mai )nt)i" s cucereasc lumea a elor cio lindu2si iro0i1 s re a se )nst )ni asu ra !o0tiilor lumii" el anexea/ lumea. In )nssi aceast actiune el a*un0e s2si simt ro ria utere1 )si ro une tinte" roiectea/ ci de a le atin0e3 se reali/ea/ ca existent. %entru a er etua" el creea/1 de seste re/entul" desc#ide calea s re viitor. Este motivul entru care ex editiile de escuit si v)ntoare au un caracter sacru. .ele reusite s)nt )nt)m inate sr!toreste" ca trium$uri )n care !r!atul )si recunoaste umanitatea. El mani$est" )nc" acelasi or0oliu" c)nd construieste un !ara*" un /0)rie2nori sau o il atomic. El nu a lucrat doar entru a conserva lumea dat3 i2a a!olit $rontierele" a roiectat !a/ele unui nou viitor. Activitatea sa mai are o dimensiune care )i con$er su rema demnitate3 ea este" adesea" rime*dioas. Dac s)n0ele n2ar $i dec)t un aliment" n2ar valora mai mult dec)t la tele1 dar v)ntorul nu e un mcelar3 lu t)nd cu $iarele sl!atice" el )si asum riscuri. %entru a FL s ori resti0iuY #oardei" al clanului cruia )i a artine" r/!oinicul )si une )n *oc ro ria viati Iar rin aceasta el dovedeste" )n c#i strlucit" c" entru om" nu viata este valoarea su rem" ci viata tre!uie s serveasc unor teluri mai )nalte dec)t ea )nssi. .el
mai mare !lestem care a as asu ra $emeii este excluderea ei din aceste ex editii r/!oinice1 nu d)nd viat" ci risc)ndu2si viata se ridic omul deasu ra animalului1 iat de ce" la scara umanittii" su erioritatea i se acord nu sexului care d viat" ci sexului care ia viata. Detinem" ast$el" c#eia )ntre0ului mister. La nivelul !iolo0ic" o s ecie se oate er etua doar re2cre)ndu2se" iar si iar1 dar aceast creatie nu este dec)t o re etare a aceleiasi Vieti" su! $orme di$erite. Or" si !r!atul asi0ur re etarea Vietii" dar rintr2o transcendere a Vietii rin Existent3 rin aceast de sire el creea/ valori care nea0 orice valoare a urei re etitii. La animal" 0ratuitatea ori varietatea activittilor masculine rm)n /adarnice" cci el este com let li sit de roiect1 ceea ce $ace nu )nseamn nimic" dac nu serveste s ecia1 )n vreme ce" servind s ecia" masculul uman modelea/ $ata lumii" creea/ instrumente noi" inventea/" $ureste viitorul. 7n a$irmarea sa de sine ca suveran" el se !ucur de com licitatea $emeii )nsesi3 cci si ea este un existent" este locuit de transcendent" iar roiectul ei nu este re etitia" ci de sirea de sine ctre un alt viitor1 ea 0seste )n )nssi inima $iintei sale con$irmarea retentiilor masculine. -emeia se asocia/ celor care ser!ea/ succesele si victoriile !r!atilor ,e$ericirea ei este aceea de a $i $ost destinat s re ete Viata" )n vreme ce" )n ro riii ei oc#i" Viata nu im lic )n sine ratiunile ei de a $i" iar aceste ratiuni s)nt mai im ortante dec)t viata )nssi. Anumite asa*e )n care Ie0el de$ineste dialectica ra ortului dintre st )n si sclav ar utea $i mai !ine a licate ra ortului !r!at $emeie. %rivile0iul St )nului" arat el" rovine din $a tul c el a$irm S iritul )m otriva Vietii risc)ndu2si viata3 )ns" de $a t" sclavul )nvins a )n$runtat acelasi risc1 )n vreme ce $emeia este" )n c#i ori0inar" un existent care d Viat si nu )si risc ro ria viat1 )ntre !r!at si $emeie nu a existat niciodat vreo lu t1 de$initia lui Ie0el nu i se a lic dec)t ei. 5.ealalt UconstiintY este constiinta de endent entru care realitatea esential este viata animal" adic $iinta dat de o alt entitate.6 Dar acest ra ort se distin0e de ra ortul de o resiune" $iindc si $emeia vi/ea/ si recunoaste valorile la care a*un0 )n mod concret !r!atii1 !r!atul este acela care desc#ide un viitor entru care si $emeia )si transcende conditia1 )n $a t" $emeile nu au o us niciodat valorilor !r!atilor valon $emeiesti3 !r!atii" dornici sasi stre/e rero0ativele masculine" au inventat aceast divi/iune1 ei nu au tinut s cree/e un domeniu al $emininului 2 su! semnul vietii" al imanentei R dec)t entru a o tine e $emeie ri/onier )n el1 dar existentul )si caut" )n miscarea ro riei transcendente" *usti$icarea" din2 F1 colo de orice s eci$icitate sexual3 )nssi su unerea $emeilor este o dovad )n acest sens. .eea ce revendic ele ast/i este recunoasterea ca existenti )n aceeasi msur cu !r!atii si nu su unerea existentei $at de viat" a omului $at de animalitate. O ers ectiv existential ne2a ermis" asadar" s )ntele0em $elul )n care situatia !iolo0ic si economic a #oardelor rimitive avea s instaure/e su rematia !r!atilor. -emela este" )n mai mare msur dec)t masculul" rad a s eciei1 umanitatea a )ncercat )ntotdeauna s sca e de a sarea destinului ei s eci$ic1 rin inventarea uneltei" )ntretinerea vietii a devenit entru !r!at activitate si roiect" )n tim ce" rin maternitate" $emeia rm)nea str)ns le0at de cor " ca si animalul. &ocmai entru c umanitatea se une )n discutie ca $iint" adic )i re$er vietii ratiunile entru a vietui" !r!atul s2a ostulat $at de $emeie ca st )n1 roiectul !r!atului nu este de a se re eta )n tim ci este acela de a domni asu ra cli ei si de a $uri viitorul. Activitatea masculin este cea care" cre)nd valori" a constituit existenta )nssi ca va loare1 ea a revalat asu ra $ortelor con$u/e ale vietii" a aservit ,atura si -emeia. Este necesar acum s vedem cum s2a er etuat si a evoluat aceast situatie de2a lun0ul secolelor. .e loc a re/ervat umanitatea acestei rti din ea )nssi care s2a de$init" )n interiorul ei" ca $iind .ellalt4 .e dre turi ia recunoscut4 .um au de$init2o !r!atii4
II Am v/ut c" )n #oarda rimitiv" viata $emeii este $oarte 0rea1 la $emelele animale $unctia re roductiv este limitat natural" iar c)nd ea se actuali/ea/" individul este crutat" mai mult sau mai utin" de alte osteneli1 doar animalele domestice $emele s)nt uneori ex loatate )n la e ui/area $oitelor" at)t su! as ectul re roducerii" c)t si su! cel utilitar" de vreun st )n mai retentios. Era" $r )ndoial" si ca/ul $emeii" )ntr2o e oc )n care lu ta dus )m otriva unei lumi ostile reclama utili/area total a resurselor comunittii1 o!oselilor unei rocreatii ne)ncetate si dere0late 1 se adu0au cele ale muncilor domestice 0rele. .u toate acestea" unii istorici retind c )n acest stadiu su erioritatea masculului este mai utin marcat1 ceea ce ar tre!ui s us" mai de0ra!" e c aceast su erioritate este trit )n imediat" c nu este )nc a$irmat si voit1 nu exist vreo strdanie de a com ensa marile de/avanta*e care st)n*enesc viata $emeii1 dar ea nici im este maltratat asa cum se va )nt)m la mai t)r/iu )n re0im atemalist. ,ici o institutie nu con$irm ine0alitatea sexelor1 de alt$el" nu exist institutii3 nici ro2 F8 Z ietate" nici mostenire" nici dre t Iar reli0ia este neutr3 adoratie a unui totem asexuat oarecare. A!ia c)nd noma/ii vor rm)ne le0ati de un teritoriu si vor deveni a0ricultori vor a rea institutiile si dre tul. Omul nu se mai limitea/ la lu ta a ri0 )m otriva $ortelor ostile1 el )nce e s se ex rime concret rin intermediul )n$tisrii e care o im une lumii" )nce e s 0)n2deasc aceast lume si s se 0)ndeasc1 )n acest moment di$erenta sexual se re$lect )n structura colectivittii1 ea ca t un caracter sin0ular3 )n comunittile a0rare" $emeia este adesea aureolat de un resti0iu extraordinar. Acest resti0iu se ex lic" )n esent" rin noua im ortant c tat de co il )ntr2o civili/atie !a/at e munca m)n2 tului1 o dat instalati )ntr2un teritoriu anume" oamenii )l iau )n st2 )nire1 a are ro rietatea colectiv1 aceasta retinde ca osesorii s ai! o osteritate3 maternitatea devine o $unctie sacr. <ulte tri!uri triesc )n re0im comunitar3 ceea ce nu )nseamn c $emeile a artin tuturor !r!atilor din colectivitate1 ast/i nu se mai crede deloc c uniunea )n romiscuitate a $ost racticat vreodat1 )ns !r!atii si $emeile nu au o existent reli0ioas" social si economic dec)t )n si ca 0ru 3 individualitatea lor rm)ne un ur $a t !iolo0ic3 cstoria" indi$erent de $orm 2 mono0amie" oli0amie" oliandrie 2 nu este" la r)ndul ei" dec)t un accident ro$an ce nu creea/ nici o le0tur mistic. El nu e sursa nici unei servituti entru sotie" care rm)ne inte0rat clanului. Ansam!lul clanului reunit su! un acelasi totem osed mistic o aceeasi mana si se !ucur material de un acelasi teritoriu comun. 7n $unctie de rocesul de alienare des re care am vor!it" clanul se erce e" )n acest teritoriu" )ntr2o $orm o!iectiv si concret1 rin ermanenta m)ntului" el se reali/ea/" asadar" ca unitate a crei identitate ersist s$id)nd dis ersia tim ului. Doar acest demers existential ermite identi$icarea )ntre clan" 0int" $amilie si ro rietate" care a su!/istat )n )n /ilele noastre. .once tiei tri!urilor nomade entru care nu exista dec)t cli a" comunitatea a0ricol io su!stituie e aceea a unei vieti )nrdcinate )n trecut si anex)ndu si viitorul3 este venerat strmosul totemic care d numele mem!rilor clanului" iar clanul mani$est un interes ro$und entru descendentii si3 el )si va su ravietui rin in)ntul lsat mostenire si e care acestia )l vor munci. .omunitatea )si 0)ndeste unitatea si )si doreste existenta dincolo de re/ent3 ea se recunoaste )n co ii" )i recunoaste ca $iind ai si" )n ei se )m lineste si se de seste. 7ns multi rimitivi i0nor contri!utia tatlui la rocrearea co iilor1 ei cred c acestia ar $i re)ncarnri ale larvelor ancestrale care roiesc )n *urul unor ar!ori" st)nci" sau )n locuri
sacre anume si care co!oar )n cor ul $emeii1 se consider uneori c $emeia tre!uie s2si iard $ecioria entru a $ace in$iltrarea osi!il" dar alte o oare cred c ea se roduce la $el de !ine rin nri sau rin 0ur1 )n orice ca/" FK de$lorarea este rivit ca secundar si" din ratiuni mistice" ea este rareori a ana*ul sotului. <ama este )n mod evident necesar nasterii co ilului1 ea e aceea care conserv si #rneste 0ermenul )nluntrul ei si" deci" rin ea se er etuea/ clanul )n lumea vi/i!il. Asa )nc)t ea a*un0e s *oace un rol de rim lan. .el mai adesea co iii a artin clanului mamei" )i oart numele" se !ucur de dre turile si mai cu seam de m)ntul detinut de clan. %ro rietatea comunitar se transmite rin $emei3 rin ele le s)nt asi0urate mem!rilor clanului c)m urile si recoltele si" invers" rin mamele lor ei s)nt destinati cutrui sau cutrui domeniu. %utem considera" asadar" c" )n termeni mistici" m)ntul a artine $emeilor3 ele au un ascendent )n acelasi tim reli0ios si le0al asu ra 0liei si a roadelor ei. Le0tura care le uneste este mai str)ns dec)t una de a artenent1 re0imul dre tului natural se caracteri/ea/ rintr2o verita!il asimilare a $emeii cu m)ntul1 si )n $emeie" si )n m)nt se )m lineste" arcur0)ndu2si avatarurile" ermanenta vietii" a vietii care" )n esent" este /mislire. %entru noma/i" rocrearea nu are a $i dec)t un accident" iar !o0tiile ascunse )n tarin rm)n necunoscute1 dar a0ricultorul admir misterul $ecundittii care )ncolteste si se des$oaie )n !ra/de si )n )ntecele matern1 el stie c a $ost odrslit recum vitele si recoltele si vrea ca tri!ul lui s odrs2leasc alti oameni care s2l duc mai de arte" duc)nd mai de arte rodnicia c)m urilor1 natura )ntrea0 )i a are ca o mam1 tr)na este $emeie1 si $emeia este locuit de aceleasi uteri o!scure ca si tr)na.> )n arte" acesta este motivul entru care 1 se )ncredintea/ munca a0ricol3 asa cum oate c#ema la s)n larvele ancestrale" ea are si uterea de a $ace s rsar din c)m urile )nsm)ntate roadele si s icele. ,ici )ntr2un ca/" nici )n cellalt" nu este vor!a de o o eratie creatoare si de o invocatie ma0ic. 7n acest stadiu" omul nu se mai mr0ineste s culea0 rodusele solului3 el nu2si cunoaste" )ns" deocamdat" uterea" e/it )ntre te#nici si ma0ie1 se simte asiv" de endent de ,atura care seamn viata si moartea" la )nt)m lare. Desi0ur" el recunoaste" mai mult sau mai utin" utilitatea actului sexual si a te#nicilor menite s )m!l)n/easc m)ntul3 dar co iii si recoltele )i a ar mai ales ca daruri su ranaturale1 iar ceea ce ademeneste si aduce )n aceast lume !o0tiile )n0ro ate la sursele misterioase ale vietii s)nt misterioasele e$luvii emanate de cor ul $eminin. Asemenea credinte s)nt )nc vii la multe tri!uri de indieni" australieni sau oline/iem81 ele au c tat o 1 5Slvit $ii. tu 'lie. tuturora mam" roditoare $ie2ti dumne/eiasca )m!rtisare" !o0at $ii si2n road #r/it omului6" se s une )ntr2un vec#i dese)n2tec an0lo2saxon. 2 In +0anda sau la o ulatia B#anta din India" $emeia steril este considerat rime*dioas entru 0rdin. 7n ,ico!ar" se crede c recolta va $i mai !o0at dac de ea se ocu o $emeie 0ravid. 7n Borneo. $emeile s)nl acelea care ale0 F9 im ortant cu at)t mai mare" cu c)t se armoni/au cu interesele ractice ale colectivittii. <aternitatea )i meneste $emeii o existent sedentar1 este normal ca" )n tim ce !r!atul v)nea/" escuieste" se r/!oieste" ea s rm)n l)n0 cmin. Dar la o oarele rimitive nu se cultiv dec)t 0rdini de dimensiuni modeste" a$late )ntre #otarele satului1 ex loatarea lor este o sarcin domestic1 uneltele e ocii de iatr nu reclam un rea mare e$ort )n m)nuire1 economia si credinta s2au us de acord )n a lsa e seama $emeilor munca a0ricol. %e msur ce )nce e s a ar industria casnic" aceasta le va reveni tot lor3 ele tes covoare si )nvelitori" modelea/ vasele de lut. Adeseori" tot ele conduc
or0ani/area sc#im!urilor de !unuri3 comertul e )n m)inile lor. %rin ele" deci" se mentine si se ro a0 viata clanului1 de munca lor si de virtutile lor ma0ice de ind co iii" turmele" recoltele" ustensilele" toat ros eritatea 0ru ului al crui su$let s)nt. O asemenea utere le ins ir !r!atilor un res ect amestecat cu teroare" ce se va re$lecta )n cultul lor. 7n $emei se va concentra" re/um)ndu2se" )ntrea0a ,atur strini Am s us de*a c omul nu se 0)ndeste niciodat dec)t 0)ndindu21 e .ellalt1 el erce e lumea su! semnul dualittii1 aceasta nu are" la )nce ut" un caracter sexual. -iind" )ns" evident" di$erit de !r!atul care se a$inn e sine ca $iind Acelasi" $emeia va $i lasat )n cate0oria .eluilalt1 e )nvluit )n Alteritate1 nu este" la )nce ut" )ndea*uns de im ortant entru a o )ncarna ea sin0ur" ast$el )nc)t )n interiorul cate0oriei .eluilalt se desenea/ o su!divi/iune3 adesea" )n vec#ile cosmo0onii un acelasi element are o $orm )n acelasi tim masculin si $eminin1 ast$el" la !a!ilonieni" Oceanul si <area a ar ca du!la )ncarnare a #aosului cosmic. .)nd rolul $emeii creste" ea a!soar!e a roa e )n totalitate /ona .eluilalt. A ar atunci divinittile $eminine )n care se venerea/ ideea de $ecunditate. La Susa a $ost desco erit cea mai ar#aic ima0ine a <arii Beite 2 <area <am cu roc#ie lun0 si ie tntur )nalt" e care alte statui ne2o )n$tisea/ )ncoronat cu turnuri1 s turile din .reta au scos la lumin multe asemenea e$i0ii. Ele s)nt c)nd steato i0e si ase/ate e vine" c)nd mai su!tiri si st)nd )n icioare" c)teodat )m!rcate" adeseori 0oale" cu !ratele str)nse su! s)nii um$lati. (e re/entat ca orum!it" /eita este re0ina si conserv semintele. 5Se crede c )ntre ele si semintele cu care se s une c au rmas 0rele exist o a$initate natural. +neori $emeile )si etrec no tile )n e)m2 urile de add: Core/G" c)nd acesta )nce e s creasc.>6 CIose and <ac Dou0all.G In vec#ea Indie" $emei 0oale )m in0 )n tim ul no tii lu0ul )n *urul c)m ului. Indienii din Orinoco las )nsm)ntatul si lantatul )n 0ri*a $emeilor" cci. 5asa cum $emeile stiau s concea si s aduc e lume co iii" tot ast$el semintele si rdcinile lantate de ele rodeau mai !ine dec)t cele lantate de rn)na !r!atilor>> C-(ABE(G. La -ra/er exist numeroase exem le analoa0e. F= cerului1 ea este si )m rteas a In$ernului" de unde se iveste t)rindu2se" su! )n$tisarea sim!olic a unui sar e. Ea se arat )n munti si duri" )n mri si i/voare. %este tot" e dttoare de viat1 uci0)nd" ea romite si resurectia. .a ricioas" destr!lat" crud recum ,atura" )n acelasi tim rielnic si )ns im)nttoare" ea domneste este )ntrea0a E0eid" este -ri0ia" Siria" Anatolia" este )ntrea0a Asie occidental. Se numeste Istar la Ba!ilon" Astarte la o oarele semitice" iar la 0reci 'eea" (#ea sau .:!ele1 )n E0i t o re0sim su! trsturile lui Isis" iar divinittile masculine )i s)nt su!ordonate. Idol su rem )n s$erele )nde rtate ale cerurilor si in$ernului" $emeia este )ncon*urat de ta!uuri e m)nt" ca toate $iintele sacre1 este ea )nssi ta!u1 din cau/a uterilor e care le detine este rivit ca ma0ician" vr*itoare1 asociat ru0ciunilor" ea devine" uneori" reoteas" recum druidele vec#ilor celti1 uneori artici la conducerea tri!ului si se )nt)m l c#iar s o exercite sin0ur. Aceste e oci )nde rtate nu ne2au lsat nici un $el de documente scrise. Dar marile e oci atriar#ale strea/ )n mitolo0ia lor" )n monumente si traditii" amintirea unui tim )n care $emeile detineau un ran0 $oarte )nalt. Din unct de vedere $eminin" e oca !ra#manic re re/int un re0res $at de cea a (i0 Vedei si" la r)ndul ei" aceasta din urma 2 $at de stadiul rimitiv care a recedat2o. La !eduinii din e oca reislamic statutul $emeilor era su erior celui rev/ut )n .oran. <ari $i0uri recum ,io!e sau <edeea evoc o e oc )n care" consider)nd2si co iii ca e un !un ro riu" mamele )i converteau )n surs de resti0iu. Iar )n oemele #omerice" Andromaca sau Iecu!a au o im ortant e care 'recia clasic nu o mai acord $emeilor ascunse )n um!ra 0ineceului.
Aceste $a te au condus la i ote/a con$orm creia )n e oca rimi tiv ar $i existat o verita!il domnie a $emeilor1 Bn0els a reluat aceast i ote/" ro us de Basc#o$$en1 trecerea de la matriar#at la atriar#at )i a are lui En0els dre t 5marea )n$r)n0ere istoric a sexu lui $eminin6 In realitate" )ns" aceast v)rst de aur a -emeii nu e dec)t un mit. A s une c $emeia era .ellalt )nseamn a s une c )ntre sexe nu exista un ra ort de reci rocitate3 %m)nt" <am" Beit 2 ea nu re re/enta un semen entru !r!at1 uterea ei se a$irma dincolo de re0istrul uman3 ea era" asadar" undeva )n a$ara acestui re0istru. Societatea a $ost )ntotdeauna masculin1 uterea olitic a $ost )ntotdeauna )n m)inile !r!atilor. 5Autoritatea u!lic sau ur si sim lu sociala a artine )ntotdeauna !r!atilor6" a$irm Levi2Strauss )n studiul su asu ra societtilor rimitive. Semenul" un cellat si )n acelasi tim un acelasi cu care se sta!ilesc relatiile reci roce" este" )ntotdeauna" en tiu !r!at" un alt individ !r!at. Dualitatea care se de/vluie )ntr2o $orm sau alta )n interiorul colectivittilor o une un 0ru de !r!ati unui alt 0ru de !r!ati3 $emeile $ac ane dintre !unurile e care acestia le osed si care s)nt entru ei un instrument de sc#im! F@ E$oarea rovine din con$u/ia a dou $orme ale alterittii care se exclud )n totalitate. 7n msura )n care $emeia este considerat ca $iind .ellalt a!solut" si anume 2 oric)t de mare i2ar $i $orta ma0ic 2 ca $iind inesentialul" este cu totul im osi!il ca ea s $ie rivit ca $iind un cellalt2su!iect1. -emeile nu au constituit niciodat" deci" un 0ru se arat care s se $i ostulat entru sine $at de 0ru area !r!atilor1 ele nu au avut niciodat o relatie direct si autonom cu !r!atii3 5Le0tura de reci rocitate care $ondea/ cstoria nu se sta!ileste )ntre !r!ati si $emei" ci )ntre !r!ati rin intermediul $emeilor care nu re re/int dec)t rinci ala oca/ie de instituire a le0turii6" s une Levi2Strauss8. .onditia concret a $emeii nu este a$ectat de ti ul de $iliatie ce revalea/ )n societatea creia ea )i a artine1 $ie c re0imul este unul atriliniar" matriliniar" !ilateral sau nedi$erentiat Cnedi$e2rentierea ne$iind niciodat ri0uroasG" ea se a$l )ntotdeauna su! tutela !r!atilor1 sin0ura ro!lem este s stim dac" du cstorie" ea se su une autorittii tatlui sau $ratelui ei mai mare R autoritate ce se va extinde si asu ra co iilor ei 2 sau dac ea trece su! autoritatea sotului. 7n orice ca/3 5)n rivinta $emeii" ea nu este niciodat dec)t sim!olul descendentei sale... $iliatia matriliniar )nseamn ni)na tatlui sau a $ratelui $emeii )ntins )n )n satul cellalt6J. Ea nu este dec)t mediatoarea dre tului" si nu detintoarea acestuia. 7n $a t" re0imul $iliatiei de$ineste relatiile dintre dou 0ru uri masculine" si nu ra ortul dintre cele dou sexe. %ractic" conditia $emeii nu este le0at )n c#i sta!il de un ti de dre t sau de altul. Se )ntOm l ca" )n re0im matriliniar" ea s ocu e o o/itie $oarte )nalt3 tre!uie" )ns" s tinem seama de $a tul c re/enta unei $emei conductor" a unei re0ine )n $runtea unui tri!" nu )nseamn c)tusi de utin c $emeile s)nt suverane1 urcarea e tron a Ecaterinei nu a sc#im!at cu nimic soarta trncilor din (usia1 si nu este mai utin $recvent ca ea" tranca" s triasc )n cea mai mare )n*osire. De alt$el" ca/urile )n care $emeia rm)ne )n clanul su si )n care sotului nu )i este ermis dec)t s2i $ac vi/ite scurte" clandestine" s)nt $oarte rare. A roa e )ntotdeauna ea leac s locuiasc su! aco erisul sotului3 acest $a t este de a*uns entru a ilustra rimatul masculin. 5Dincolo de oscilatiile modului de Vom vedea c aceast distinctie s2a er etuat. E ocile care rivesc $emeia ca tund .ellalt s)nt acelea care re$u/ la modul cel mai cate0oric cu utint s o inte0re/e societtii )n calitate de $iint uman. Ast/i" ea nu devine un cellalt2semen dec)t icr/)ndu2si aura mistic. Aceast carte ec#ivoc au *ucat2o anti$eministii )ntotdeauna. Ei acce t cu dra0 inim s exalte $emeia ca e un .ellalt" ast$el )ne)t s2i constituie alteritatea ca a!solut" ireducti!il" re$u/)ndu2i accesul la <irsein2ul uman.
2 .$. LEVI2S&(A+SS" Structurile elementare ale rudeniei. K <dem. FE $iliatie 2 s une Levi2Strauss 2 ermanenta re/identei atrilocale atest relatia $undamental de asimetrie )ntre sexe ce caracteri/ea/ societatea uman.6 .um $emeia )si strea/ l)n0 ea co iii" re/ult c or0ani/area teritorial a tri!ului nu con$irm or0ani/area sa totemic3 una este ri0uros $ondat" cealalt 2 contin0ent1 dar" ractic" rima dintre acestea are o im ortant mai mare" cci locul )n care muncesc si triesc oamenii contea/ mai mult dec)t a artenenta lor mistic. 7n re0imurile de tran/itie" care s)nt cele mai $recvente" exist dou ti uri de dre t" unul reli0ios" cellat !a/at e ocu area si munca m)ntu2lui" care se )ntre trund. Desi laic" institutia cstoriei nu e mai utin im ortant social" iar con*u0alitatea" c#iar li sit de semni$icatie reli0ioas" are o existent re0nant )n lan uman. .#iar si )n colectivittile )n care se )nt)lneste o mare li!ertate sexual" se cuvine ca $emeia care aduce e lume un co il s $ie cstorit1 ea nu reuseste s constituie" )m reun cu ro0enitura sa" un 0ru autonom1 iar rotectia reli0ioas a $ratelui nu este su$icient1 este reclamat re/enta unui sot. Acesta are adeseori mari res onsa!ilitti )n rivinta co iilor1 ei nu a artin clanului su" si totusi el este cel care )i #rneste si )i creste1 )ntre sot si sotie" tat si $iu se creea/ le0tura coa!itrii" a muncii" a intereselor comune" a tandretii. 7ntre aceast $amilie laic si clanul totemic ra orturile s)nt extrem de com lexe" du cum o arat diversitatea ritualurilor de cstorie. Sotul )si cum r sotia de la clanul strin" sau" )n orice ca/" )ntre clanuri are loc un sc#im! de restatii" rimul livr)nd e unul dintre mem!rii si" cellalt o$erind vite" alimente sau munc. Dar cum sotul )si ia asu ra lui 0ri*a sotiei si a co iilor ei" se )nt)m l si ca el s rimeasc de la $ratii acesteia o lat. 7ntre realittile mistice si cele economice exist un ec#ili!ru insta!il. Br!atul este adesea mai le0at de $iii dec)t de ne otii si1 el va ale0e s se a$irme ca tat atunci c)nd o asemenea a$imare va deveni osi!il. Este motivul entru care orice societate tinde ctre o $orm atriar#al atunci c)nd evolutia ei $ace ca !r!atul s a*un0 la constiinta de sine si s2si im un vointa. Dar e im ortant de su!lini at c" inclusiv )n e oca )n care era )nc derutat )n $ata misterelor Vietii" ,aturii" -emeii" el nu a renuntat niciodat la uterea sa1 c)nd" )ns im)ntat de ma0ia rime*dioas ascuns tainic )n $emeie" el o va ostula ca $iind esentialul" !r!atul este cel care ostulea/ si se reali/ea/ ast$el ca esential )n aceast alienare consimtit1 )n o$ida virtutilor $ecunde care o im re0nea/" !r!atul rm)ne st )nul ei" asa cum este st )nul m)ntului $ertil1 ea este menita s $ie su us" ose dat" ex loatat" recum natura a crei ma0ic $ertilitate o )ncarnea/. %resti0iul de care se !ucur )n oc#ii !r!atilor este unul con$erit de !r!ati1 ei )n0enunc#ea/ dinaintea .eluilalt" o ador e Beita <am. .are" oric)t ar rea de uternic" e erce ut rin intermediul unor notiuni create de constiinta masculin. &oti idolii inventati de !r!at" FD oric)t de teri$iant lsmuiti" s)nt )n $a t de endenti de !r!at si tocmai de aceea st )n uterea !r!atului s )i distru0. 7n societtile rimitive" aceast de endent nu este recunoscut si ostulat" dar ea exist )n imediat" )n sine1 si va $i cu usurint mediat de )ndat ce !r!atul va c ta o constiint de sine mai lim ede" de )ndat ce el va )ndr/ni s se a$irme si s se o un. Si" de $a t" c#iar atunci c)nd !r!atul se erce e ca $iind dat" asiv" a$lat la discretia #a/ardului loilor si arsitei" el se reali/ea/ si ca transcendent" ca roiect1 )n el" de*a" s iritul si vointa se a$irm )m otriva con$u/iei si contin0entei vietii. Strmosul totemic ale crui multi le )ncarnri le asum $emeia este" )n c#i mai mult sau mai utin clar" su! numele su de animal sau de ar!ore" un rinci iu masculin1 $emeia )i er etuea/ existenta carnal" )ns rolul ei e numai unul #rnitor" si nu creator1 ea nu
creea/ )n nici un domeniu1 ea )ntretine viata tri!ului" cruia )i d co iii si )inea" nimic mai mult1 rm)ne #r/it imanentei1 dintre toate as ectele societtii" ea )l )ncarnea/ e cel static" )nc#is )n el )nsusi" )n sc#im!" !r!atul continu s aca are/e $unctiile care desc#id aceast societate ctre natur si ctre ansam!lul colectivittii umane1 sin0urele munci demne de el s)nt lu ta" v)ntoarea" escuitul1 el cucereste r/i de la altii" strini" si le anexea/ tri!ului su1 lu ta" v)ntoarea" escuitul re re/int o ex ansiune a existentei" de sirea lui ctre lume1 !r!atul rm)ne sin0ura )ncarnare a transcendentei. El nu dis une )nc de mi*loacele ractice rin care s domine total -eme2ia2'lie" nu )ndr/neste )nc s se ridice )m otriva ei3 de*a" )ns" el ar vrea s i se smul0. 7n aceast voint ar tre!ui cutat" du rerea mea" motivatia ro$und a $aimoasei cutume a exo0amiei" at)t de rs )ndit )n societtile cu $iliatie uterin. .#iar dac !r!atul i0nor rolul e care )l *oac )n r[2\creatie" cstoria are entru el o mare im ortant3 rin aceasta accede la demnitatea de adult si i se re arti/ea/ un $ra0ment de lume1 rin mam" este le0at de clan" de strmosi si de tot ceea ce )i constituie ro ria su!stant1 dar rin toate $unctiile sale laice 2 cstorie" munc 2 el tine s evade/e din acest cerc" s a$irme transcendenta )m otriva imanentei" s2si desc#id un viitor di$erit de trecutul )n care )i s)nt cu$undate rdcinile1 du ti ul de a artenent recunoscut )n di$eritele societti" interdictia incestului ia $orme di$erite" )ns ea )si strea/" din e ocile rimitive si )n )n /ilele noastre" acelasi sens3 ceea ce doreste s osede !r!atul este ceea ce el nu este1 el rocedea/ la uniunea cu ceea ce )i a are ca $iind Altul dec)t el. ,u tre!uie" asadar" ca sotia s artici e la mana sotului" tre!uie ca aceasta s2i $ie strin3 strin" deci" si clanului su. .storia rimitiv se $ondea/ uneori e un ra t" $ie real" $ie sim!olic3 cci violenta $at de cellalt re re/int cea mai evident a$irmare a alterittii sale. .ucerindu2 si $emeia rin $ort" r/!oinicul dovedeste c a stiut s2si anexe/e un !un retios strin si s dina2 FF mite/e limitele destinului trasat rin ro ria nastere1 cum rarea )n diverse $orme 2 lata unui tri!ut" restarea unor servicii 2 im lic" mai utin re0nant" aceeasi semni$icatie.1 &re tat" !r!atul si2a mediat ex erienta" iar )n re re/entri" ca si )n existenta sa ractic" rinci iul masculin a $ost acela care a trium$at S iritul a revalat asu ra Vietii" transcendenta asu ra imanentei" te#nica asu ra ma0iei si ratiunea asu ra su erstitiei. Devalori/area $emeii re re/int o eta necesar )n istoria umanittii3 cci nu valoarea sa o/itiv" ci sl!iciunea !r!atului erau sursa resti0iului ei1 )n ea se )ncarnau nelinistitoarele mistere ale naturii3 !r!atul sca de su! st )nirea ei atunci c)nd se eli!erea/ de natur. &recerea de la iatr la !ron/ )i ermite s reali/e/e" muncind" cucerirea solului si a ro riului sine. A0ricultorul se su une ca riciilor m)ntului" 0erminrii" anotim urilor" e asiv" con*ur si astea t3 iat de ce s iritele totemice o ulau lumea uman1 tranul su orta caracterul )nt)m ltor al mani$estrii acestor uteri care )l )nvesteau. Dim ortiv" lucrtorul modelea/ unealta otrivit lanului su1 )n $ata naturii inerte" care )i re/ist" dar e care o )n$r)n0e" el se a$irm ca voint suveran1 )ntetind ritmul !tilor e nicoval" el 0r!este $urirea uneltei3 or" nimic nu oate 0r!i coacerea s icelor3 o!iectul relucrat )l )nvat )n ce const res onsa!ilitatea3 0estul su rice ut sau st)n0aci oate da $orm sau oate s$r)ma1 rudent" a!il" el exersea/ atin0)nd un 0rad de er$ectiune de care e m)ndru3 succesul su nu de inde de )ndurarea /eilor" ci de el )nsusi1 el )si s$idea/ tovarsii si se m)ndreste cu reusitele ro rii1 si dac $ace" )nc" un loc oarecare riturilor" te#nicile exacte i se ar cu mult mai im ortante1 valorile mistice trec )n lan secund" iar interesele ractice )n rim lan1 el nu se eli!erea/ cu
> )n te/a de*a citata a lui Levi2Strauss. 0sim. 7nlr2o $orm utin di$erit" o ... nicidecum $a tul rimitiv din care decur0e exo0amia" ci ea re$lect" )ntr2o $orma ne0ativ" o voint o/itiv de exo0amie. ,u exist nici un motiv imediat entru ca o $emeie s nu $ie otrivit entru comertul cu !r!atii din clanul ei1 dar e util din unct de vedere social ca ea s $ie arte a restatiilor rin care. 7n loc s se )nc#id )n el )nsusi" $iecare clan sta!ileste cu cellalt un ra ort de reci rocitate3 5Exo0amia are o valoare mai utin ne0ativ dec)t o/itiv... ea inter/ice cstoria endo0ani... cu si0urant nu entru c maria*ului consan0uin 1 se atasea/ ideea unui encol !iolo0ic" ci $nndcO din maria*ul exo0am re/ult un anume !ene$iciu social6. ,u tre!uie ca 0ru ul s consume )n s atiul rivai $emeile care constituie unul dintre !unurile sale. ci ca el s $ac din $emei un .... sin0ura motivatie este c ea e un acelasi tre!uind Csi" deci" ut)ndG s devin cellalt... -emeile vindute ca sclave ot $i aceleasi cu cele initial o$erite. At)t unele" c)t si celelalte tre!uie s $ie urttoare ale semnului alreritOtii. care este consecinta unei anumite o/itii )ntr2o structur si nu a unui caracter )nnscut6. 1LL totul de /ei3 dar )i des arte de sine" des rtindu2se de ei" )i )nde rtea/ trimi$)ndu2i )n cerul olim ian si str)ndu2si entru sine s atiul terestru1 marele %an va $i tot mai vl0uit du ce va $i rsunat rima lovitur de ciocan si va $i inau0urat im eriul !r!atului. Acesta )si $ace ucenicia ro riei uteri. 7n ra ortul !ratului su creator cu o!iectul $a!ricat ex erimentea/ cau/alitatea3 sm)nta semnat )ncolteste sau nu" )n tim ce metalul reactionea/ )ntotdeauna la $el us )n $oc" udat cu a ori su us actiunii mecanice3 lumea aceasta de ustensile se las consemnat )n conce te clare3 0)ndirea rational" lo0ica si matematica ot a rea din acest moment. 7ntrea0a )n$tisare a universului e !ulversat. (eli0ia $emeii era le0at de im eriul a0riculturii" im eriu al duratei ireducti!ile" al contin0entei" #a/ardului" aste trii" misterului1 im eriul lui #omo $a!er este cel al tim ului ce oate $i" ca si s atiul" )nvins" al necesittii" al roiectului" actiunii" ratiunii. .#iar atunci c)nd )n$runt m)ntul" !r!atul o $ace" de acum )nainte" ca lucrtor1 el desco er c solul oate $i )m!o0tit" c e !ine s $ie lsat s se re$ac si c unele seminte ot $i tratate )ntr2un $el sau altul3 acum" cel care $ace s creasc recoltele este el1 sa canale" iri0 sau asanea/ terenuri" trasea/ drumuri" construieste tem le3 creea/" din nou" o lume nou. %o oarele rmase su! st )nirea /eitei2mame" cele )n care sa er etuat $iliatia uterin s2au o rit si la un stadiu rimitiv de civili/atie. -iindc $emeia nu era venerat dec)t )n msura )n care !r!atul se $cea sclavul ro riilor sale s aime" com licele ro riei ne utinte3 cultul $emeii se )nlta e un teren al terorii" si nu al iu!irii. Br!atul nu se utea )m lini e sine dec)t )nce )nd rin a detrona $emeia>. El va recunoaste ast$el ca suveran rinci iul masculin al $ortei creatoare" al luminii" inteli0entei si ordinii. 7n rea*ma /eitei2mame se iveste un /eu" un $iu sau un iu!it care )i este" )nc" in$erior" dar care )i seamn leit si )i e asociat. Si el )ncarnea/ un rinci iu de $ecunditate3 este un taur" este <inotaurul" este ,ilul $ertili/)nd c)m iile e0i tene. El moare toamna si renaste rimvara" du ce sotia2mam" invulnera!il" dar scldat )n lacrimi" s*2a adunat toate $ortele entru ai cuta tru ul si a21 readuce la viat. In .reta" se constat a aritia acestui cu lu care oate $i re0sit e toate malurile <editeranei3 Isis si Iorus )n E0i t" Astarte si Adonis )n -enicia" .:!ele si Attis )n Asia <ic si" )n 'recia #elenistic" (#ea si Beus. A oi" <area <am va $i detronat. 7n E0i t" unde conditia $emeii rm)ne una )n c#i exce tional $avora!il" /eita ,ut" )ncarnare a ceru > Bine)nteles" aceast conditie este necesara" dar nu su$icient3 exist civili/atii atriliniare !locate )ntr2un stadiu rimitiv3 altele" recum civili/atia <a:a. care s2au de0radat. ,u exist o ierar#ie a!solut )ntre societtile de dre t matern si cele de dre t atern3 )ns numai acestea din urm au evoluat din unct de vedere te#nic si ideolo0ic. 1L1
lui" si Isis" m)ntul $ertili/at" sotie a lui ,il" Osiris" rm)n /eite de o mare im ortant1 si totusi re0ele su rem este (a" /eul soarelui" luminii si ener0iei virile. La Ba!ilon" Istar nu mai este dec)t sotia lui Bel2<ardu;1 el este creatorul tuturor lucrurilor si 0arantul armoniei lumii. Beul semitilor este !r!at .)nd Beus domneste )n ceruri tre!uie ca 'eea" (#ea" .:!ele s a!dice3 Demeter nu rm)ne dec)t o divinitate secundar" desi )nc im untoare. Beii vedici au sotii care s)nt de arte de a $i la $el de adorate. La romani" Ju iter nu are e0al.1 Ast$el" trium$ul atriar#atului nu a $ost nici o )nt)m lare" nici re/ultatul unei revolutii violente. 7nc de la )nce uturile umanittii" rivile0iul !iolo0ic le2a ermis !r!atilor s se a$irme sin0uri )n calitate de su!iect suveran1 n2au a!dicat niciodat de la acest rivile0iu1 si2au alienat" )n arte" existenta )n ,atur si -emeie1 dar au recucerit2o" mai a oi1 condamnat s *oace rolul .eluilalt" $emeia era" de asemeni" condamnat s nu osede dec)t o utere recar3 sclav sau idol" niciodat nu a $ost ea aceea care s2si $i ales soarta. 5Br!atii conce /eii" $emeile )i ador6>" a s us -ra/er1 ei s)nt cei care decid dac divinittile lor su reme vor $i $eminine sau masculine1 locul $emeii )n societate este )ntotdeauna acela re arti/at de !r!ati1 ea nu si2a im us ro ria le0e )n nici o e oc. %oate" totusi" dac munca roductiv ar $i rmas e msura $orte lor ei" $emeia ar $i reali/at )m reun cu !r!atul cucerirea naturii1 s ecia uman s2ar $i a$irmat )m otriva /eilor rin indivi/ii masculini si $eminini1 dar ea nu a utut s2si asume e cont ro riu romisiu nile uneltei. En0els nu a ex licat dec)t incom let r!usirea ei3 a s une c inventarea !ron/ului si a $ierului a modi$icat ro$und ec#ili!rul $ortelor de roductie si c rin acest $a t sa a*uns la in$eriori tatea $emeii nu este de a*uns1 aceast in$erioritate nu este su$icient )n sine entru a ex lica o resiunea e care a su$erit2o $emeia. ,e$ast i2a $ost $a tul c" nedevenind un tovars de munc entru lucrtor" ea $ost exclus de la <itsein2al uman3 $a tul c $emeia e sla! si are o ca acitate roductiv in$erioar nu ex lic aceast excludere1 !ar!a tul nu a recunoscut )n ea un semen entru c ea nu artici a la modul lui de a munci si de a 0)ndi" entru c rm)nea aservit misterelor 1 Este interesant s notm Cdu <. Be0ouen 2 Jurnal de si#olo0ie" 1FK9G. c )n e oca auri0nacian se )nt)lnesc numeroase statuete re re/ent)nd $emei cu atri!ute sexuale exa0erate3 ele se distin0 rin )ntecele roeminent si rin vulva $oarte su!liniat re re/entat. <ai mult" e eretii esterilor ot $i v/ute vulve i/olate" 0rosolan desenate. 7n Solutrean si <a0daleman. aceste e$i0ii dis ar. In Auri0nacian statuetele masculine s)nt $oarte rare" iar or0anul sexual masculin nu este niciodat re re/entat. Din <a0dalenian s2 au strat si desene re re/ent)nd vulve" dar )n numr mic" )n vreme ce numrul $alusurilor desco erite este $oarte mare. 1L8 vietii1 de vreme ce nu a ado tat2o" iar ea si2a strat )n oc#ii lui dimensiunea celuilalt" !r!atul nu utea $i dec)t o resorul $emeii. Vointa masculin de ex ansiune si dominare a trans$ormat inca acitatea $eminin )ntr2un !lestem. Br!atul a vrut s e ui/e/e noile osi!ilitti desc#ise de noile te#nici3 a $cut a el la o m)n de lucru aservit" a $cut sclavi din semenii lui. <unca sclavilor $iind cu mult mai e$icace dec)t aceea e care o utea $urni/a $emeia" ea si2a ierdut rolul economic *ucat )n cadrul tri!ului. Iar )n ra ortul su cu sclavul" st )nul a 0sit o con$irmare a suveranittii sale cu mult mai radical dec)t )n autoritatea eu$emi/at e care o exercita asu ra $emeii. Venerat si temut entru $ecunditatea sa" $iind aVV2minten dec)t !r!atul si artici )nd la caracterul nelinistitor al celuilalt" $emeia )l tinea" )ntr2un anume $el" e !r!at )ntr2un ra ort de de endent si" )n acelasi tim " ea )nssi era de endent de el1 reci rocitatea ra ortului st )n2sclav exista ca osi!ilitate actuali/a!il entru ea si rin aceasta ea sc a de sclavie. .ci sclavul nu e
rote*at de nici un ta!u" el nu este nimic altceva dec)t un !r!at aservit" nu di$erit" ci in$erior3 va $i nevoie de secole antru ca *ocul dialectic al ra ortului su cu st )nul s se actuali/e/e1 )n interiorul societtii atriar#ale or0ani/ate" sclavul nu este dec)t un animal de ovar cu c#i omenesc3 st )nul exercit asu ra lui o autoritate tiranic1 rin aceasta or0oliul su se vede alimentat3 )l va )ntoarce )m otriva $emeii. &ot ce c)sti0 va $i c)sti0at )m otriva ei1 cu c)t devine el mai uternic" cu at)t mai mult decade ea. 7n s ecial atunci c)nd devine ro rietar al m)n2tului1" el va revendica si ro rietatea asu ra $emeii. .)ndva el )nsusi era osesiune a maneV" a 'liei3 acum el are un su$let" niste m)nturi1 eli!erat de ceea ce )nsemna -emeia" el reclam" de asemeni" o $emeie si o osteritate a lui. Vrea ca munca $amilial" utili/at )n ex loatarea terenurilor sale" s $ie )n totalitate a lui" iar entru aceasta tre!uie ca lucrtorii s )i a artin3 )si aserveste ro ria sotie si ro riii co ii. 7i tre!uie mostenitori )n care )si va relun0i viata terestr rin $a tul c lor le vor $i lsate !unurile si care )i vor aduce )n *urul morm)ntului onorurile de cuviint entru odi#na su$letului. .ultul /eilor casei se su ra une constituirii ro riettii rivate" iar $unctia mostenitorului este una deo otriv economic si mistic. Ast$el" )n /iua )n care a0ricultura )ncetea/ s mai $ie o o eratie $undainental ma0ic si devine )n rimul r)nd o munc creatoare" !r!atul se desco er ca $ort 0eneratoare1 el )si revendic )n acelasi tim co iii si recoltele.2 1 Ve/i rima arte" ca . II. 2 Asa du cum $emeia era asimilat !ra/dei" $alusul este asimilat lu0ului 2 si invers. %e un desen din erioada ;asit re re/ent)nd un lu0 s)nt trasate sim!olurile actului 0enerator1 mai a oi. identitatea $alus2 lu0 a $ost adesea re rodus lastic. .uv)ntul Ia; desemnea/" )n lim!ile unor o oare din sudul Asiei" at)t $alusul. c)t si ca/maua O ru0ciune asinan se adresea/ unui /eu al crui 5 lu0 a $ecundat m)ntul6. 1LK ,u exist" )n tim urile rimitive" o revolutie ideolo0ic mai im ortant dec)t aceea care su!stituie a0itatiunea $iliatiei uterine1 de acum )nainte" mama este co!or)t la ran0ul de doic ori de servitoare" iar suveranitatea tatlui este exaltat1 el este cel care detine dre turile si le transmite. 7n Eumenidele lui Esc#il" A olo roclam aceste adevruri noi3 5,u mama este aceea care naste ceea ce numim co ilul ei3 ea doar #rneste sm)nta revrsat )nluntrul ei1 acel ce /misleste este tatl. -emeia" strin 0a/d" rimeste doar sm)nta si" dac /eii o doresc" o si strea/6. Este evident c aceste a$irmatii nu re/ult dintr2o desco erire stiinti$ic3 ele re re/int o ro$esiune de credint. -r )ndoial" ex erienta cau/alittii te#nice" din care !r!atul extra 0e certitudinea uterii sale creatoare" 12a $cut s2si dea seama c este la $el de necesar rocrerii ca si mama. Ideea a diri*at o!servatia1 dar aceasta se mr0ineste s acorde tatlui un rol e0al cu cel al mamei3 ea conducea la su o/itia c. 7n lan natural" conditia conce erii era )nt)lnirea s ermei si a s)n0elui menstrual1 ideea ex rimat de Ansto tel" otrivit creia $emeia e doar materie" iar 5 rinci iul miscrii" care este unul masculin )n toate $iintele nscute" este mai !un si mai a roa e de divinitate6" ideea aceasta traduce o voint de utere care de seste orice cunoastere. Atn!uindu2si )n exclusivitate osteritatea" !r!atul se smul0e de$initiv de su! autoritatea $eminittii1 orientat )m otriva $emeii" el cucereste dominatia asu ra lumii. Destinat ro crerii si sarcinilor secundare" de osedat de im ortanta ractic si de resti0iul mistic" $emeia nu mai a are dec)t ca o slu*itoare. Br!atii au $i0urat aceast cucerire ca e o )ncununare a unei lu te violente. +na dintre cele mai ar#aice cosmo0onii" cea a asiro2!a!ilonienilor" ne ovesteste victoria lor )ntr2un text dat)nd din secolul al Vll2lea" dar care re roduce o le0end cu mult mai vec#e3 Oceanul si <area" Atum si &amiat" au odrslit lumea cereasc" lumea m)n teasc si e
toti /eii cei mari1 dar" cum acestia li s2au rut a $i rea ne otoliti" au #otr)t s )i nimiceasc1 &amiat" $emeia mam" a $ost cea care a dat lu ta cu cel mai uternic si mai $rumos din neamul e care )l /mislise" Bel <ardu;1 du rovocarea la lu t si du o !tlie 0roa/nic" acesta a ucis2o si ia des icat tru ul )n dou3 din runa *umtate a $cut !olta cereasc" iar din cealalt 2 temelia lumii m)ntesti1 a oi a or)nduit universul si a lsmuit umanitatea In drama Eumenidele" care ilustrea/ trium$ul atriar#atului asu ra dre tului matern" Oreste o ucide" de asemeni" e .litemnestra. %rin aceste victorii )ns)n0erate" $orta viril" uterile solare ale ordinii si luminii !iruiesc #aosul $eminin. Iert)ndu 1 e Oreste" tri!unalul /eilor 11 ro clam ca $iu al lui A0amemnon si a!ia )n al doilea rind al .litemnestrei. Vec#iul dre t matern a murit3 12a omor)t )ndr/neat revolt a !r!atului. Am v/ut )ns c" )n realitate" trecerea la dre tul atern s2a rodus rin lente tran/itii. .ucerirea masculin a $ost o 1L9 recucerire3 !r!atul n2a $cut altceva dec)t s ia )n st )nire ceea ce st )nea de*a1 el a armoni/at dre tul cu realitatea. ,u a avut loc nici o lu t" nici o victorie" nici o )n$r)n0ere. &otusi" t)lcul acestor le0ende este ad)nc. 7n cli a )n care !r!atul se a$irm ca su!iect si li!ertate" ideea de .ellalt devine mediat. Din aceast /i" ra ortul cu .ellalt este unul dramatic3 existenta .eluilalt este o amenintare" o rime*die. Vec#ea $iloso$ie 0reac" e care" )n acest unct" %laton nu o contra/ice" a artat c alteritatea este acelasi lucru cu ne0atia" deci cu rul. A2l ostula e .ellalt )nseamn a de$ini un mani#eism. Iat de ce reli0iile si codurile de le0i tratea/ cu at)ta ostilitate $emeia. 7n e oca )n care s eta uman a evoluat la stadiul redactrii )n scris a mitolo0iilor si le0ilor ei" atriar#atul este de$initiv instaurat3 !r!atii s)nt aceia care com un codurile. Este $iresc ca ei si atri!uie $emeii o situatie su!ordonat3 dar se utea ima0ina c o riveau cu !unvointa re/ervat co iilor si animalelor de e l)n0 cas. ,imic din aceasta" )ns. Or0ani/)nd o resiunea $emeii" le0iuitorii se tem de ea. Dintre virtutile am!ivalente care2i erau con$erite" este retinut mai cu seam as ectul ne$ast3 din sacr" ea devine im ur. Druit lui Adam entru a2i tine tovrsie" Eva )si ierde calitatea uman3 c)nd vor s se r/!une e omenire" /eii 0)ni inventea/ $emeia" iar rima nscut dintre $iintele $emeiesti" %andora" este aceea care declansea/ toate relele de care su$er umanitatea. .ellalt este asivitatea $at de activitate" diversitatea care s$arm unitatea" materia o us $ormei" de/ordinea re/ist)nd ordinii. -emeia este" ast$el" #r/it (ului. 5Exist un rinci iu !un" creator al ordinii" al luminii si al !r!atului si un rinci iu ru" creator al #aosului" al tene!relor si al $emeii6" s une %ita0ora. Le0ile lui <Onu o de$inesc ca e o creatur *osnic" ce se cuvine a $i tinut )n sclavie. Leviticul o asimilea/ vitelor de ovar detinute de atriar#. Le0ile lui Solon nu )i con$er nici un dre t. .odul roman o une su! tutel si )i roclam 5im!ecilitatea6. Dre tul canonic o vede ca e o 5 oart a diavolului66. .oranul o tratea/ cu cel mai desv)rsit dis ret. Si" cu toate acestea" (ul este necesar Binelui" materia 2 ideii" iar noa tea 2 luminii. Br!atul stie c" entru a2si otoli dorinta ori entru a2si er etua existenta" $emeia )i este indis ensa!il1 el are nevoie s o inte0re/e )n societate3 )n msura )n care se su une ordinii sta!ilite de !r!ati" $emeia se curt de ri#ana ei ori0inar. Ideea este ex rimat re0nant )n le0ile lui <Onu3 5%rintr2o cstorie le0itim" o $emeie ca t aceleasi calitti ca si sotul ei" asemn)ndu2se r)ului care se ierde )n ocean si" du moarte" )i va $i )n0duit s trund )n acelasi aradis ceresc6. Bi!lia $ace" )n termeni elo0iosi" ortretul 5$emeii uternice>6. 7n o$ida urii sale $at de dimensiunea carnal" crestinismul res ect $ecioara consacrat si sotia cast si docil. Asociat cultului" $emeia oate avea c#iar un rol reli0ios im ortant3 1L=
!ra#mani )n India sau$laminia la (oma s)nt la $el de sacre ca si sotul lor1 !r!atul este acela care domin )n cu lu" dar uniunea rinci iilor masculine si $eminine rm)ne necesar mecanismului $ecundittii" al vietii si al ordinii societtii. Or" aceast am!ivalent a .eluilalt" a -emeii" urmea/ s se re$lecte )n istoria ei ulterioar1 )n )n /ilele noastre" ea va $i su us vointei !r!atilor. Dar aceast voint este am!i0u3 rintr2o anexare total" $emeia ar $i co!or)t la ran0ul de lucru1 !r!atul" )ns" tine s )m!race tot ceea ce cucereste si osed )n vesm)ntul ro riei lui demnitti1 .ellalt )si strea/ )n oc#ii si ceva din $orta ma0ic rimitiv1 cum s $ac din sotie )n acelasi tim o slu*nic si o tovars este una dintre ro!lemele e care !r!atul va )ncerca s le re/olve1 atitudinea sa va evolua de2a lun0ul secolelor" ceea ce va duce si la evolutia destinului $eminin.
III Detronat de a aritia ro riettii rivate" $emeia )si va vedea soarta le0at" de2a lun0ul secolelor" tocmai de ro rietatea rivat3 )n mare arte istoria ei se con$und cu istoria mostenirii. Im ortanta $undamental a acestei institutii oate $i )nteleas dac tinem cont de $a tul c ro rietarul )si alienea/ existenta )n ro rietate" la care tine mai mult dec)t la ro ria viat1 ro rietatea de seste limitele strimte ale vietii tem orale1 )ncarnare terestr si sensi!il a su$letului nemuritor" ea su!/ist dincolo de distru0erea tru ului1 dar aceast su ravietuire nu se reali/ea/ dec)t dac ro rietatea rm)ne )n m)inile osesorului3 ea nu ar utea $i a sa dincolo de moarte dec)t dac a artine unor indivi/i )n care acesta se relun0este si se recunoaste si care s)nt ai si. A cultiva mosia tatlui si a )nc#ina un cult manilor tatlui re re/int entru mostenitor una si aceeasi o!li0atie3 el asi0ur su ravietuirea strmosilor e m)nt si )n lumea de su! m)nt. Asa )nc)t !r!atul nu va acce ta s )m art cu $emeia nici !unurile si nici co iii si. El nu va i/!uti s im un aceste retentii )n totalitate si entru totdeauna. Dar )n momentul )n care atriar#atul este uternic" el )i smul0e $emeii toate dre turile asu ra detinerii si transmiterii 1 Vom examina aceast evolutie )n Occident. Istoria $emeii )n Orient. 7n India. 7n .#ina a $ost. 7n $a t" aceea a unei lun0i si nesc#im!ate sclavii. Din Evul <ediu si )n )n /ilele noastre" studiul nostru se va concentra asu ra -rantei" al crei ca/ este ti ic. 1L@ !unurilor. De alt$el" are lo0ic s i le re$u/e. O dat ce se admite c" desi ai unei $emei" co iii nu mai s)nt ai ei" simultan acestia nu au nici o le0tur cu 0ru ul din care rovine $emeia. %rin cstorie" $emeia nu mai este de acum )nainte )m rumutat de la un clan la altul3 ea este smuls )n c#i radical din 0ru ul )n care s2a nscut si anexat celui al sotului1 acesta o cum r ca e o vit sau ca e un sclav si )i im une divinittile casei sale3 iar co iii nscuti de ea a artin $amiliei sotului. Dac ar $i mostenitoare" ea ar urma s transmit a!u/iv !o0tiile $amiliei aterne celei a sotului3 va $i exclus cu mare 0ri* de la succesiune. Si" invers" datorit $a tului c nu osed nimic" $emeia nu este ridicat la demnitatea unei ersoane1 c#iar ea )nssi $ace arte din atrimoniul !r!atului" mai )nt)i al tatlui" a oi al sotului su. 7n re0imul strict atriar#al" tatl oate condamna la moarte co iii de sex masculin sau $eminin )nc de la nastere1 )ns" )n rimul ca/" societatea )i limitea/" cel mai adesea" uterea3 oricrui !iat nscut sntos i se ermite s triasc1 )n vreme ce cutuma a!andonrii $etelor este $oarte rs )ndit1 la o oarele ara!e se etreceau runcucideri )n mas3 a!ia nscute" $etele erau a/v)rlite )n 0ro i. Acce tarea co ilului de sex $emeiesc este un act li!er" de 0enero/itate" din artea tatlui1
$emeia nu intr )n aceste societti dec)t rintr2un soi de 0ratie acordat" si nu )n mod le0itim" recum !r!atul. Oricum" im uritatea nasterii a are cu mult mai 0rav entru mam atunci c)nd co ilul este $at3 la evrei" Leviticul cere )n acest ca/ o uri$icare de dou ori mai lun0 dec)t dac lu/a a adus e lume un !iat. 7n colectivittile )n care exist cutuma 5 retului s)n0elui6 se retinde o sum mic atunci c)nd victima este de sex $eminin3 valoarea acesteia )n ra ort cu !r!atul este aceeasi cu a sclavului )n ra ort cu omul li!er. .)t este co il" tatl are uteri de line asu ra ei1 rin cstorie" el le va transmite" )n totalitate" sotului. De vreme ce $emeia este ro rietatea sa" recum sclavul" animalul de ovar" o!iectul" e $iresc ca !r!atul s oat avea at)tea sotii c)te doreste3 doar motivele economice limitea/ oli0amia1 sotul )si oate re udia sotiile du !unul su lac" societatea nu le acord a roa e nici un $el de 0arantie. 7n sc#im!" $emeia este ri0uros o!li0at s2si stre/e castitatea. 7n ciuda ta!uurilor" societtile de dre t matern autori/ea/ o mare er2misivitate )n materie de moravuri1 castitatea renu tial este rareori reclamat1 iar adulterul este rivit $r rea mare severitate. Dim otriv" atunci c)nd $emeia devine ro rietatea !r!atului" el o vrea $ecioar si )i retinde" su! amenintarea unor ede se dintre cele mai 0rave" o $idelitate total1 cea mai de neiertat dintre crime ar $i riscul de a lsa dre turile de mostenire unei ro0enituri strine3 tocmai de aceea ater $amilias are dre tul de a2si trimite la moarte sotia vinovat. De c)nd exist ro rietatea rivat" in$idelitatea con*u0al a $emeii este considerat dre t o crim de )nalt trdare. &oate codurile 1LE de le0i care au mentinut" )n )n /ilele noastre" ine0alitatea )n materie de adulter acu/ 0ravitatea 0reselii comise de $emeia care risc s introduc un !astard )n $amilie. Iar dac dre tul individului de a2si $ace sin0ur dre tate a $ost a!olit )nce )nd de e vremea )m ratului Au0ustus" codul lui ,a oleon )i romite" )nc" sotului *ustitiar indul 0enta *uratilor. .)nd $emeia a artinea )n acelasi tim clanului atern si $amiliei con*u0ale" )ntre cele dou serii de le0turi ce se )nc)lceau si c#iar se o uneau" ea reusea s stre/e o li!ertate destul de mare" $iecare dintre sisteme servindu2i dre t s ri*in )m otriva celuilalt3 s re exem lu" adesea ea )si utea ale0e sotul du dorint" cstoria ne$i2ind dec)t un eveniment laic" ce nu a$ecta structura ro$und a societtii" )n re0imul atriar#al" )ns" ea este ro rietatea tatlui su" care o mrit du vointa lui1 tintuit a oi )n casa sotului" ea nu mai este dec)t un $el de o!iect al acestuia si o!iectul 0enos2uTui )n care a $ost introdus. Atunci c)nd $amilia si atrimoniul rivat rm)n $r dre t de a el !a/ele societtii" $emeia rm)ne" la r)ndul ei" com let alienat. Este ceea ce sa etrecut )n lumea musulman. Structura acesteia este una $eudal" cci nu a a rut un Stat at)t de uternic )ne)t s uni$ice si s su un diversele tri!uri3 nici o utere nu o tem erea/ e aceea a se$ului atriar#al. (eli0ia creat )n momentul )n care o orul ara! era r/!oinic si cuceritor a a$isat cel mai ro$und dis ret $at de $emeie 5Br!atii s)nt su eriori $emeilor datorit calittilor rin care Dumne/eu le a acordat acestora reeminenta si rin $a tul c ei s)nt cei care le o$er $emeilor /estrea66" s une .oranul1 $emeia nu a detinut vreo dat nici utere real" nici resti0iu mistic. Sotia !eduinului munceste din 0reu" la coarnele lu0ului si la cratul overilor3 rin aceasta" ea sta!ileste cu sotul ei o le0tur de de endent reci roc1 e li!er s ias )n lume" cu $ata desco erit. <usulmana ca tiv si cu vlul e o!ra/ este si ast/i" )nc" )n ma*oritatea cate0oriilor sociale" un $el de sclav. <i2aduc aminte de un soi de vi/uin su!teran dintr2un sat tro0lodit din &unisia" )n care sedeau ciucite atru $emei3 sotia cea !trin" c#ioar" stir!" cu c#i ul )n$iortor de !r/dat" cocea la *ratic niste turte" )ntr2un nor de $um )neccios1 dou sotii" ceva mai tinere" dar a roa e tot at)t de sco$)lcite" )si le0nau )n !rate co iii3 una din tre ele al ta1 ase/at dinaintea unui r/!oi de tesut" o t)nra $rumoas ca un idol" minunat )m odo!it
cu mtsuri" aur si ar0int" )nnoda $irele de l)n. %rsind aceast sum!r scor!ur 2 re0at al imanentei" )ntece si morm)nt 2 am trecut" )n coridorul care urca s re lumin" e l)n0 !r!atul )m!rcat )n al!" strlucind de curtenie" sur)/tor" solar Se )ntorcea din iat" unde sttuse de vor! cu alti !r!ati des re mersul lumii1 avea s etreac un rstim de c)teva ceasuri )n acest re$u0iu numai al lui" a$lat )n inima unui univers vast cruia el )i a artinea" de care nu se des rtise. %entru !tr)nele sta$idite" entru 1LD t)nra cstorit #r/it aceleiasi de0radri" nu exista alt univers de2c)t !)rlo0ul a$umat" din care nu ieseau dec)t noa tea" tcute" )n$surate )n vluri. Evreii din e oca !i!lic au a roa e aceleasi moravuri ca si ara!ii. %atriar#ii s)nt oli0ami si )si ot re udia sotiile a roa e du o$ta inimii1 se cere" su! amenintarea unor ede se severe" ca t)nra sotie s $ie $ecioar atunci c)nd este dat )n m)inile sotului1 )n ca/ de adulter" e la idat1 ea este destinat muncilor casnice" du cum o dovedeste ortretul $emeii uternice3 ".Ea lucrea/ l)na si inul... ea se tre/este )nainte s dea rima 0ean de lumin... ,oa tea" lam a ei ve0#ea/ a rins... ,icic)nd ea nu 0ust din )inea tr)ndviei6 .#iar si atunci c)nd este cast si muncitoare" ea rm)ne im ur" e )ncon*urat de ta!uuri1 mrturia ei nu este ascultat )n *ustitie. Ecle/iastul vor!este des re ea cu cel mai ro$und de/0ust3 5<ai amar dec)t moartea a $ost entru mine $emeia cu inim ca can si nvod si cu m)ini ce )nlntuie... am 0sit un !r!at )ntr2o mie de !r!ati dar n2 am 0sit o $emeie )ntre toate $emeile6>. La moartea sotului" o!iceiul" dac nu le0ea" cerea ca vduva s se mrite cu unul dintre $ratii de$unctului. Aceast cutum a Iernatului se )nt)lneste la multe dintre o oarele din Orient. 7n toate re0imurile )n care $emeia se a$l su! tutel" una dintre marile ro!leme este situatia re/ervat vduvelor. Solutia cea mai radical este sacri$icarea e morm)ntul sotului. Dar nu este adevrat" nici mcar entru India" c le0ea a im us vreodat asemenea *ert$e1 le0ile lui <Onu admiteau ca sotia s su ravietuiasc sotului1 sinuciderile s ectaculoase nu au $ost niciodat dec)t o mod aristocratic. <ult mai $recvent" vduva este usa la dis o/itia mostenitorilor sotului ei. LevirOtul ia uneori $orma oliandriei1 entru a reveni nestatornic ii le vduviei" toti $ratii dintr2o $amilie devin sotii unei $emei" o!icei menit si s a ere 0ru ul de osi!ila im otent a sotului. %otrivit unui text al lui .e/ar" se are c )n Bretania toti !r!atii unei $amilii ar $i trit cu un acelasi numr de $emei. %atriar#atul nu sa sta!ilit este tot )n aceeasi $orm radical. 7n Ba!ilon" le0ile lui Iammura!i recunosteau anumite dre turi ale $emeii3 aceasta rimeste o arte a mostenirii aterne" iar la cstorie tatl )i acord o dot. 7n %ersia se ractic oli0amia1 $emeia )i datorea/ o ascultare a!solut sotului ales de tatl ei de cum a devenit nu!il1 dar ea este mai retuit dec)t la ma*oritatea o oarelor orientale1 incestul nu este inter/is" existau dese cstorii )ntre $rate si sor1 ea are )ndatorirea de ai educa e co ii )n la v)rsta de sa te ani" dac s)nt !ieti" si )n la cstorie" dac s)nt $ete. -emeia oate rimi o arte din mostenirea sotului su dac $iul se dovedeste nedemn1 dac este 5sotie rivile0iat6" )n ca/ul )n care sotul moare $r a lsa un $iu adult" i se )ncredintea/ tutela co iilor minori si administrarea a$acerilor. (e0ulile cstoriei arat lim ede im ortanta osterittii 1LF entru se$ul $amiliei. Se are c ar $i existat cinci $orme de cstorie13 1G $emeia se cstorea cu consimtm)ntul rintilor1 ea se numea" )n acest ca/" 5sotie rivile0iat61 co iii a artineau sotului1 8G c)nd $emeia era sin0ur la rinti" rimul dintre co iii ei le revenea rintilor" entru a lua locul $etei lor ierdute1 a oi" ea devenea 5sotie rivile0iat61 KG dac un !r!at murea celi!atar" $amilia lui )n/estra si mrita o $emeie strin3 aceasta se numea $emeie ado tat1 *umtate dintre co iii ei a artineau celui de$unct" cealalt *umtate 2sotului )n viat1 9G vduva $r co ii si recstorit se numea
servitoare3 ea datora sotului mort *umtate dintre co iii din a doua cstorie1 =G $emeia care se cstorea $r consimtm)ntul rintilor nu )i utea mosteni )nainte ca $iul ei cel mare s a*un0 ma*or si s2si dea mama )n cstorie" cu statutul de J. rivile0iat6" ro riului tat1 dac tatl murea )nainte de aceasta" ea era considerat minor si us su! tutel. Statutul $emeii ado tate si al $emeii servitoare sta!ileste dre tul oricrui !r!at de a su ravietui rintr2o descendent cu care nu se )nrudeste nea rat rintr2o le0tur de s)n0e. Aceasta con$irm ceea ce s uneam mai sus3 le0tura res ectiv a $ost )ntr2un anume $el inventat de ctre !r!at atunci c)nd el a vrut s2si anexe/e" dincolo de s$)rsitul vietii sale" imortalitatea" at)t e m)nt" c)t si su! m)nt. .onditia $emeii a $ost una dintre cele mai $avora!ile )n E0i t Devenind sotii" /eitele2mame si2au strat resti0iul1 unitatea reli0ioas si social este cu lul" iar $emeia a are ca aliat si com lementar !r!atului. <a0ia $eminin este at)t de utin )ncrcat de ostilitate" )nc)t )nssi teama de incest este de sit si" $r e/itare" sora se con$und cu sotia.8 Ea are aceleasi dre turi ca si !r!atul" aceeasi utere *uridic1 mosteneste" osed !unuri. ,imic )nt)m ltor )n aceast sans deose!it3 ea se datorea/ $a tului c" )n E0i tul antic" m)ntul a artinea re0elui si castelor su erioare ale reotilor si r/!oinicilor1 entru articulari" ro rietatea $unciar era numai u/u$ructuar1 $ondul rm)n)nd inaliena!il" !unurile transmise rin mostenire nu aveau dec)t o mic valoare si nu exista nici un nea*uns )n rivinta )m rtirii lor. %rin a!senta atrimoniului rivat" $emeia )si stra demnitatea de ersoan. Ea era li!er s se cstoreasc si" a*uns vduv" se utea recstori du ro ria dorint. Br!atul ractica oli0amia" dar" cu toate c toti co iii lui erau le0itimi" el nu avea dec)t o sotie verita!il" sin0ura asociat cultului si totodat le0at de el3 celelalte nu erau dec)t sclave li site de orice dre turi Sotia2se$ nu )si sc#im!a statutul )n urma cstoriei3 ea rm)nea 1 Acesta ex unere o re roduce e cea a lui .. Iuart din %ers ia amic si civili/atia iranian" a0. 1F=21F@. 2 )n anumite ca/uri" cel utin" $ratele tre!uie s2si ia )n cstorie sora. 11L st )na !unurilor sale si avea li!ertatea de a )nc#eia contracte. .)nd $araonul Boc#oris va statua ro rietatea rivat" $emeia ocu a o o/itie mult rea avanta*oas entru a utea $i scoas din dre turi1 Boc#oris va inau0ura erioada contractelor si cstoria )nssi va deveni contractual. S2au )nre0istrat trei ti uri de contracte3 unul rivea maria*ul servil1 $emeia devenea !un al !r!atului" dar ea cerea uneori )n mod s ecial ca acesta s nu ai!" e l)n0 ea" si concu!ine1 totusi" sotia le0itim era considerat dre t e0ala !r!atului si toate !unurile erau comune1 adeseori sotul se an0a*a s2i lteasc o sum de !ani )n ca/ de divort. Aceast cutum a dus" utin mai t)r/iu" la un ti de contract deose!it de $avora!il $emeii3 sotul )i acorda o creant o!li0atorie. Erau rev/ute ede se as re entru adulter" )ns divortul era" entru am!ii soti" a roa e li!er. %ractica aceasta a contractelor a restr)ns mult oli0amia1 $emeile aca arau averile si le transmiteau co iilor lor" ceea ce a dus la ridicarea unei clase lutocratice. %tolemeu %#ilo ater a decretat c $emeile nu )si mai ot )nstrina !unurile $r autori/atia marital" ceea ce le trans$onna )n minore e viat. Dar nici mcar )n e oca )n care aveau un statut rivile0iat" unic )n lumea antic" $emeile nu au $ost din unct de vedere social e0alele !r!atilor1 asociate cultului sau 0uvernrii" ele uteau ocu a ran0ul de re0ente" dar $araonul era !r!at1 reotii si r/!oinicii erau !r!ati1 $emeile nu interveneau )n viata u!lic dec)t secundar1 iar )n viata rivat li se retindea o $idelitate li sit de reci rocitate. <oravurile 0recilor rm)n $oarte a ro iate de cele orientale1 ei nu ractic" totusi" oli0amia. ,u se stie cu exactitate de ce. 7n $ond" )ntretinerea unui #arem a $ost )ntotdeauna o sarcin 0rea3 luxul unui mare serai si21 o$er Solomon cel iu!itor de $ast" sultanii celor O mie si una de no ti" re0ii" c eteniile" ro rietarii !o0ati1 insul mediu se multumea cu trei sau atru sotii1 tranul nu avea mai mult de dou. %e de alt arte 2 cu
exce tia E0i tului" unde nu exist ro rietate $unciar articular R 0ri*a de a stra atrimoniul intact $cea ca $iului mai mare s i se acorde dre turi s eciale asu ra mostenirii aterne1 ast$el se sta!ilea o ierar#ie )ntre $emei" mama mostenitorului rinci al $iind )nvestit cu o demnitate su erioar $at de celelalte sotii. Dac $emeia osed ea )nssi !unuri" dac are o /estre" ea re re/int entru sotul ei o ersoan3 e le0at de el rintr2o le0tur reli0ioas si exclusiv. -r )ndoial" ornind de aici s2a sta!ilit o!iceiul de a nu recunoaste dec)t o sin0ur sotie3 )n realitate" cetteanul 0rec rm)nea" )n c#i a0rea!il" oli0am" de vreme ce )si utea ast)m ra dorintele rintre rostituatele orasului si servitoarele 0ineceului. 5Avem #etaire entru lcerile s iritului" s une Demostene" alla0e entru lcerea simturilor si sotii entru a ne da $ii.6 %alla0e o )nlocuia )n atul st )nului e sotia !olnav" indis us" )nsrcinat sau lu/1 asa )nc)t )ntre 0ineceu si #arem nu e mare di$erent. La Atena" $emeia este 111 )nc#is )n odile sale" constr)ns cu severitate de le0i si su rave0#eat de ma0istrati s eciali. Ea rm)ne de2a lun0ul )ntre0ii sale existente )ntr2un er etuu minorat1 se a$l )n uterea tutorelui ei3 $ie tatl" $ie sotul" $ie mostenitorul sotului" $ie" )n li sa acestora. Statul" re re/entat rin $unctionari u!lici1 acestia )i s)nt st )nii si ei dis un de ea ca de o mar$" uterea tutorelui exercit)ndu2se at)t asu ra ersoanei" c)t si a !unurilor ei1 tutorele )i oate transmite dre turile du !unul lui lac3 tatl )si d $ata )n cstorie sau ado tie3 re udiind2o" !r!atul o oate livra unui nou sot. Le0ea 0reac )i asi0ur" totusi" $emeii o dota ce serveste la )ntretinerea ei si care tre!uie s )i $ie inte0ral restituit dac se anulea/ cstoria1 de asemenea" )n ca/uri $oarte rare" ea )i d $emeii dre tul s cear divortul1 acestea s)nt )ns sin0urele 0arantii o$erite de societate. Evident" )ntrea0a mostenire este )sat co iilor de sex masculin" dota nu re re/int un !un c)sti0at rin $iliatie" ci un $el de serviciu im us tutorelui. Oricum" datorit racticii dotei" vduva nu mai trece )n m)inile mostenitorilor sotului ei ca un !un ereditar3 ea revine su! tutela rintilor ei. +na dintre ro!lemele care se un )n societtile $ondate e a0natiuneA este soarta mostenirii )n a!senta descendentilor masculini 'recii instituiser cutuma e icleratului3 mostenitoarea tre!uia s o ia )n cstorie e ruda masculin cea mai )n v)rst )n cadrul 0cnos2uT atern1 ast$el" !unurile lsate de tatl su erau transmise unor co ii a artin)nd aceluiasi 0ru " domeniul rm)nea )n ro rietatea 0enos2u#ri3 e iclera nu era mostenitoare" ci doar o masin de rocreat mosteni tori3 aceast cutum o lsa )n )ntre0ime la c#eremul !r!atului" cci ea revenea automat rimului nscut dintre !r!atii $amiliei sale" cel mai adesea un !tr)n. .um o resiunea )si are cau/a )n vointa de a er etua $amilia si de a mentine intact atrimoniul" )n msura )n care $emeia sca $amiliei ea va sc a si de aceast de endent a!solut1 dac societatea" ne0)nd ro rietatea rivat" re$u/ $amilia" soarta $emeii se ameliorea/ con sidera!il. S arta" unde revala re0imul comunitar" era sin0ura cetate )n care $emeia era tratat a roa e la e0alitate cu !r!atul. -etele erau crescute ca si !ietii1 sotia nu era consemnat )n cminul sotului3 acestuia nu i se ermitea dec)t s2i $ac vi/ite nocturne $urtive1 iar sotia )i a artinea at)t de utin )nc)t" )n numele eu0eniei" un alt !r!at utea cere )nsotirea cu ea3 notiunea )nssi de adulter dis are o dat ce dis are mostenirea1 toti co iii a artin)nd" )n comun" )ntre0ii cetti" $emeile nu mai s)nt aservite" cu anxietate" unui unic st )n3 sau" la $el de !ine se oate s une" invers" ca" ne osed)nd nici !unuri ro rii" nici A &ermen *uridic desemn)nd o le0tur de rudenie ci vil )n ra ort cu )nrudirea natural. ]0natul era o rud din artea tatlui Cn. tr.G. 118
o descendent numai a sa" cetteanul nu mai osed nici $emeia. -emeile su ort servitutile maternittii" asa cum !r!atii $ac r/!oiul3 )n a$ara )nde linirii acestei datorii atriotice" )ns" nici o constr)n0ere nu le )n0rdeste li!ertatea. %e l)n0 $emeile li!ere" des re care tocmai am vor!it" si de sclavele trind )n interiorul 0enos2ulm 2 asu ra crora se$ul $amiliei are dre t de ro rietate a!solut 2 se )nt)lnesc )n 'recia si rostituatele. %o oarele rimitive cunosteau rostitutia os italier 2 $emeia cedat oas etelui a$lat )n trecere" o!icei ce avea" $r )ndoial" motivatii mistice R si rostitutia sacr menit s eli!ere/e" )n $olosul colec tivittii" $ortele misterioase ale $ecundittii. Aceste o!iceiuri existau )n antic#itatea clasic. Ierodot ovesteste c" )n secolul al V2lea )nainte de .#ristos" $iecare $emeie din Ba!ilon tre!uia s se o$ere unui !r!at strin" o dat )n viat" )n tem lul lui <:litta" )n sc#im!ul unei monede e care o de unea )n te/aurul tem lului1 ea se )ntorcea" a oi" acas" entru asi duce mai de arte viata lin de virtute. %rostitutia reli0ioas sa er etuat )n ast/i la 5almeele6 din E0i t si la !aiaderele din India care constituie caste res ectate de mu/iciene si dansatoare .el mai adesea" )ns" )n E0i t" )n India" )n Asia occidental" s2a )nre0istrat o alunecare a rostitutiei sacre s re rostitutia le0al" clasa sacerdotal 0sind )n acest comert o modalitate de )m!o0tire. .#iar si la evrei existau rostituate venale )n 'recia" tem lele )n care se )nt)lneau 5tinerele os italiere cu strinii6" cum le numeste %indar" se a$lau mai ales e malul mrii" )n insule si )n cettile unde veneau multi cltori3 !anii rimiti s)nt destinati cultului" adic reotilor si" indirect" )ntretinerii lor. 7n realitate" )ns" )ntr2o $orm i ocrit" s)nt ex loatate 2 la .orint" rintre alte cetti 2 nevoile sexuale ale marinarilor sau ale cltorilor1 avem" de*a" de2a $ace cu rostitutia venal. Solon este cel care a institutionali/at2o. El a cum rat sclave asiatice si le2a )nc#is )n sta!ilimente cu numele de 5dicterion6>" am lasate" la Atena" )n a ro ierea tem lului lui Venus" nu de arte de ort1 conducerea acestora era )ncredintat unor 5 ornotro os66 )nsrcinati s administre/e $inanciar )ntre rinderea1 $iecare $at c)sti0a un salariu" iar ansam!lul !ene$iciilor revenea Statului. Du aceea se vor desc#ide acele 5;a aileia6" care erau sta!ilimente rivate3 un ria rosu era semnul lor distinctiv. .ur)nd" )n ele" e l)n0 sclave" se vor adu0a $emei de conditie *oas din 'recia" care vor cere s $ie rimite aici ca an0a*ate. Sta!ilimentele 5dicterion6 erau considerate at)t de necesare" )nc)t $useser recunoscute ca locuri de a/il inviola!ile. 7ns rostituatele erau sti0mati/ate" nu aveau nici un dre t social" iar co iii lor erau scutiti de o!li0atia de a le #rni1 ele tre!uiau s oarte un costum s ecial din testuri )m estritate" )m odo!ite cu !uc#ete de $lori si s2si vo seasc rul cu so$ran. 7n a$ara $emeilor )nc#ise )n dicterion" existau si curte/ane li!ere" clasi$i2 11K ca!ile )n trei cate0orii3 dicteriadele" asemntoare $emeilor cu condi2cut de ast/i1 auletridele" dansatoare si c)ntrete la $laut1 si #etairele" demimondene de o!icei venite din .orint" care aveau le0turi o$iciale cu !r!atii cei mai im ortanti din 'recia si care *ucau rolul social al 5$emeilor de lume6 moderne. %rimele se recrutau dintre sclavele eli!erate sau dintre $etele din clasele in$erioare1 ex loatate de roxeneti" ele duceau o viat de mi/erie. .elelalte i/!uteau" adeseori" s se )m!o0teasc 0ratie talentului de mu/iciene3 cea mai cele!r va $i Lamia" amanta lui %tolemeu din E0i t" a oi a )nvin0torului su" Demetrios %oliorcet" re0ele <acedoniei. .it des re ultimele" se stie c multe dintre ele au )m rtsit $aima iu!itilor lor. Li!ere s dis un de ele )nsele si de averea lor" inteli0ente" cultivate" artiste" ele s)nt tratate ca ersoane de !r!atii $ermecati de com ania lor. Datorit $a tului c sca $amiliei" c se situea/ )n mar0inea societtii" ele sca " )n acelasi tim " !r!atului3 conditii )n care )i ot a rea ca semen si a roa e e0ale. 7n As a/ia" %#r:ne" Lais" se a$irm su erioritatea $emeii eli!erate $at de !una mam de $amilie.
7n a$ar de aceste strlucitoare exce tii" $emeia are un re0im de semisclavie )n 'recia1 ea nu este li!er nici mcar s se arate indi0nat de acest $a t3 a!ia dac As a/ia si" )n c#i mai asionat" Sa #o" $ac au/ite c)teva roteste. La Iomer su!/istau reminiscente ale e ocii eroice )n care $emeile detineau o oarecare utere3 c#iar si atunci" r/!oinicii le trimit cu as rime )n cmrile lor. Acelasi dis ret )l a$lm la Iesiod3 5.el care se )ncredintea/ unei $emei se )ncredin tea/ unui #ot6 )n marea e oc clasic" $emeia este consemnat cu strictete )n 0ineceu. 5.ea mai !un $emeie este aceea des re care !r!atii vor!esc cel mai utin6" s unea %ericle. %laton" care )si ro une s admit un consiliu al matroanelor )n conducerea (e u!licii si s dea $etelor o educatie li!er" este o exce tie1 el devine tinta /e$lemelilor lui Aristo$an1 )n L:sistrata" sotul )i rs unde unei $emei care )l )ntrea! des re a$acerile u!lice3 5Asta nu te riveste. &ac2ti 0ura" alt$el man)nci !taie... ve/i2ti de tesut )n/a6. Aristotel ex rim o o inie comun atunci c)nd declar c $emeia este $emeie )n virtutea unei de$iciente" c ea tre!uie s2si duc viata )nc#is )n cmin si )n su!ordinea !r!atului. 5Sclavul este cu desv)rsire li sit de li!ertatea de a deli!era1 $emeia o osed" dar sla! si ine$icace6" a$irm el. Du Xeno$on" sotia si sotul s)nt ro$und strini unul de cellalt3 5S)nt e lume oameni cu care discuti mai utin dec)t cu sotia ta4 S)nt" dar $oarte utini...61 tot ce i se cere $emeii )n Economica este s $ie o st )n a casei atent" rudent" econoam" truditoare ca o al!in" o intendent model. .onditia modest )n care este tinut $emeia nu )i )m iedic e 0reci s $ie ro$und miso0ini. 7nc )n secolul al Vll2lea )nainte de .#ristos" Arc#iloc scrie e i0rame musctoare )m otriva $emeilor1 se oate citi" )n Simonide din Amor0os3 5-emeile s)nt cel 119 mai mare ru creat vreodat de /eu3 c#iar dac" uneori" ar $olositoare" cur)nd ele se resc#im! )n nenorocire entru st )nii lor6. Iar )n Ii onax3 5Doar dou s)nt )n viat /ilele )n care sotia v aduce !ucurie3 )n /iua nuntii si )n /iua )nmorm)ntrii6. Ionienii s)nt" )n ovestirile milesiene" dintre cei mai sarcastici3 e cunoscut" rintre altele" ovestea matroanei din E$es. 7n aceast e oc $emeilor li se re rosea/ mai ales c s)nt lenese" art0oase" c#eltuitoare" adic tocmai a!senta calittilor ce li se retind. 5<ulti monstri vietuiesc e m)nt si )n mri" dar cel mai mare dintre ei rm)ne $emeia6" scrie <enandru. 5-emeia este o su$erint ce nu2ti d r0a/ niciodat.6 .)nd" o dat instituit dota" $emeia ca t o oarecare im ortant" i se de l)n0e aro0anta1 e una dintre temele o!isnuite ale lui Aristo$an si" mai ales" ale lui <enandru. 5Am luat de nevast o vr*itoare cu /estre. Am luat2o entru m)nturile si entru casa ei" iar sta 2 e A olloN R este cel mai ru dintre toate releleN...6 5Blestemat $ie acela care a nscocit rimul cstoria" si2a oi al doilea" si al treilea" si al atrulea si toti cei care le2au urmat ilda.6 5Dac esti srac si te )nsori cu o $emeie !o0at" )nseamn s $aci din tine un sclav si un srac" totodat.6 )n 'recia" $emeia era mult rea strict controlat s re a i se re rosa moravurile. ,u carnalitatea ei e !iciuit. .i" mai cur)nd" overile si servitutile cstoriei s)nt cele care )i a as e !r!ati3 aceasta ne las s !nuim c" )n o$ida conditiei sale" si cu toate c a roa e nici un dre t nu )i era recunoscut" ea detinea" ro!a!il" un loc im ortant )n cmin si se !ucura de o oarecare autonomie1 #r/it su unerii" ea utea $i nesu us1 )si utea co lesi sotul cu scene" lacrimi" lvr0eli" in*urii1 destinat s aserveasc $emeia" cstoria era un lant si entru !r!at. 7n ersona*ul Xanti ei se concentrea/ toate surile cetteanului 0rec )m otriva sotiei 2 scor ie si a nenorocirilor vietii con*u0ale. De$initoriu entru istoria $emeii romane este con$lictul dintre $amilie si Stat. Etruscii erau o societate de $iliatie uterin si este ro!a!il c" )n e oca re0al" (oma cunostea )nc exo0amia le0at de re0imul de dre t matern3 re0ii latini nu )si transmiteau ereditar uterea. Si0ur este c" du moartea lui &arquinius" se a$irm dre tul atriar#al3 ro rietatea a0ricol" domeniul rivat" deci $amilia" s)nt celula societtii. -emeia va $i uternic aservit atrimoniului si" ast$el" 0ru ului $amilial3 le0ile o rivea/ )n si de
0arantiile recunoscute $emeilor din 'recia1 ea )si etrece viata )n inca acitate si servitute. Bine)nteles" este exclus din a$acerile u!lice" orice 5demnitate viril6 )i este a!solut inter/is1 iar )n viata civil ea este o etern minor. ,u i se re$u/ direct artea din mostenirea atern dar" e o 11= cale ocolit" este )m iedicat s dis un de ea3 este su us autorittii unui tutore. 5&utela a $ost sta!ilit )n interesul tutorilor )nsisi" s une 'aius" ast$el )nc)t $emeia ai crei mostenitori re/umtivi s)nt acestia s nu le oat lua mostenirea rin testament sau s nu o micsore/e rin )nstrinare ori datorii.6 %rimul tutore al $emeii este tatl1 )n li sa lui a0natii aterni )nde linesc aceast $unctie. .)nd se cstoreste" $emeia trece 5)n m)na6 sotului1 exist trei $orme de cstorie3 con2$erratio" )n care sotii )i consacr lui Ju iter .a itolinul o turt din cereale" Im0 $latnen dialisAA1 coem tio" v)n/are $ictiv rin care tatl le!eu )si 5vinde6 C rin manei atioAAAG $iica sotului1 si usus" re/ultat al unei coa!itri de un an1 toate trei s)nt 5mOnu6" adic sotul se su!stituie tatlui sau tutorilor a0nati3 sotia sa este asimilat unei $iice" el este cel care detine" de acum )nainte" uterea de lin asu ra ersoanei si !unurilor ei. Dar" din e oca le0ii celor XII &a!le" datorit $a tului c $emeia roman a artinea at)t $amiliei aterne c)t si celei con*u0ale" a ar con$licte care vor sta la ori0inea emanci rii sale le0ale )ntr2adevr" cstoria 5mOnu6 )i srceste e tutorii a0nati. %entru a a ra interesul rudelor aterne" a are cstoria sine marne" )n acest ca/" !unurile $emeii rm)n su! de endenta tutorilor" sotul nu are dre turi dec)t asu ra ersoanei sotiei1 c#iar si aceast utere o )m arte cu ater $amilias" care )si strea/ autoritatea a!solut asu ra $iicei sale. &ri!unalul $amilial are sarcina de a re0la di$erendele care )l ot o une e tat sotului3 o asemenea institutie )i ermite $emeii s recur0 la tat )m otriva sotului" la sot )m otriva tatlui1 ea nu este un o!iect a$lat )n osesia unui individ. De alt$el" cu toate c $amilia roman este extrem de uternic" du cum o arat )nssi existenta acestui tri!unal inde endent de tri!unalele u!lice" tatl si se$ul $amiliei este" )nainte de toate" cettean3 autoritatea sa este nelimitat" el 0uvernea/ )n mod a!solut asu ra sotiei si co iilor1 dar acestia nu s)nt ro rietatea sa1 el le administrea/" mai de0ra!" existenta )n vederea !inelui u!lic1 A De la latinescul manus Cin)nG" aici cu sensul *uridic de autoritare" utere analoa0 celei aterne" detinut de sot asu ra sotiei. -emeia #i mOnu avea statutul unei $iice C$iiia $amiliasG C n. tr.G. -laimnul C reotulG lui Ju iter. .on$aneatio Cdin cum W cu si$ar.$ams W $inG era una dintre modalittile sta!ilirii autorittii denumite manus. .eremonia" racticat mai cu seam de atricieni" consta )n o$randa ctre Ju iter C$arreus anisG" )nsotit de $ormule sacramentale. 7n re/enta martorilor si a $larmnului Cn. tr.G. 6)nm)nare6. v)n/are Csau cum rareG a unei ro rietti rin )nde linirea unor $ormalitti solemne. 7n momentul cstoriei de ti coem tio. 7ntre cei doi soti avea loc un sc#im! de $ormule solemne" care reci/au e$ectele acestei ..v)n/ri6. S re deose!ire de con$arreatio" coem tio nu avea un caracter reli0ios Cn. tr.G. 11@ $emeia" care aduce e lume co iii si a crei activitate domestic resu une adesea munci a0ricole" este $oarte util trii si ad)nc res ectat. Se remarc" aici" un $a t $oarte im ortant" e care )l vom re0si )n cursul istoriei3 dre tul a!stract nu este su$icient entru a de$ini situatia concret a $emeii1 aceasta de inde )n mare msur de rolul economic e care ea )l *oac1 si de multe ori este osi!il ca li!ertatea a!stract si uterile concrete s varie/e )n sens invers. <ai aservit din unct de vedere le0al dec)t $emeia din 'recia" $emeia roman este mult mai ro$und inte0rat )n societate1 acas" ea ocu atrium2ul"
care este centrul locuintei" nemai$iind ex ediat )n um!ra 0ineceului1 ea este cea care diri*ea/ munca sclavilor1 ea conduce educatia co iilor si adeseori in$luenta ei se va exercita asu ra lor )n la o v)rst )naintat1 ea )m rtseste munca si 0ri*ile sotului ei" este considerat co ro rietara !unurilor acestuia1 $ormula uniunii 5+!i tu 'aius" e0o 'aia6 nu este o ex resie 0oal1 matroana este numit 5domina61 ea este st )na cminului" asociat cultului" nu sclava" ci tovarsa !r!atului1 le0tura care )i uneste are un caracter sacru )ntr2o asemenea msur )nc)t" vreme de cinci secole" nu se )nre0istrea/ nici mcar un sin0ur divort. -emeia nu este consemnat )n a artamentele sale3 asist la os ete" la sr!tori" mer0e la teatru1 e strad" !r!atii )i acord )nt)ietate ls)nd2o s treac rima" iar consulii si lictorii se )nsiruie )n urma ei. Le0endele )i acorda )n istorie un rol de excelent3 s)nt !inecunoscute cele ale Sa!inelor" Lucretiei" Vir0iniei1 le0ea lui Lucinius" care consacr trium$ul democratiei romane" ar $i $ost ins irat de sotia sa1 .ornelia a $ost cea care a modelat su$letul 'rac#ilor. 5%retutindeni !r!atii 0uvernea/ asu ra $emeilor" s unea .ato" iar e noi" care 0uvernm asu ra tuturor !r!atilor" ne 0uvernea/ $emeile noastre.6 &re tat" situatia le0al *uridic a $emeii romane se ada tea/ conditiei ei ractice. 7n e oca oli0ar#iei atriciene" $iecare ater $amilias este" )n interiorul re u!licii" un suveran inde endent1 dar c)nd se a$irm uterea Statului" acesta lu t )m otriva concentrrii averilor" )m otriva aro0antei $amiliilor uternice. &ri!unalul $amilial leste dinaintea *ustitiei u!lice. Iar $emeia do!)ndeste dre turi din ce )n ce mai im ortante. %atru erau uterile care )i limitau initial li!ertatea3 tatl si sotul dis uneau de ersoana ei" tutorele si manus 2 de !unurile ei. Statul decide o o/itia tatlui si a sotului entru a le restr)n0e dre turile3 tri!unalul de Stat va $i *udectorul ca/urilor de adulter" de divort etc. De asemenea" s)nt distruse" una du alta" manus si tutela" )n interesul tutorelui se se arase de*a cstoria de manus1 manus devine a oi un ex edient utili/at de $emei entru a se eli!era de tutori" $ie contract)nd cstorii $ictive" $ie o!tin)nd de la tatl lor sau de la Stat tutori !inevoitori. Su! le0islatia im erial" tutela va $i com let a!olit. 7n acelasi tim $emeia o!tine o 0arantie o/itiv a inde endentei sale3 tatl ei este o!li0at s2 i recunoasc o dot1 aceasta nu 11E revine a0natilor du destrmarea cstoriei si nu a artine niciodat sotului1 )n orice moment" $emeia oate cere restituirea dotei rintr2un divort !rusc" ceea ce )l lasea/ e !r!at la dis o/itia ei. 5Acce t)nd /estrea" )si vindea uterea6" s une %laut. 7nc de la s$)rsitul (e u!licii" mamei i se recunoscuse dre tul" e0al cu al tatlui" la res ectul co iilor1 i se ermite s2si stre/e co iii )n ca/ de tutel sau de rea urtare a sotului. 7n tim ul lui Iadrian" o #otr)re a senatului )i con$er" atunci c)nd are trei co ii si de$unctul este li sit de descendenti" un dre t la succesiune a! intestatA a $iecruia dintre ei. Su! <arc Aureliu se )nc#eie evolutia $amiliei romane3 )nce )nd din anul 1ED" mama )i are dre t mostenitori e co iii ei" mai im ortanti dec)t a*matii1 $amilia este $ondat" de acum )nainte" e con*unctio san20uinis " iar mama a are ca e0al a tatlui1 $ata este mostenitoare" ca si $ratii ei. Si totusi" se oate o!serva )n istoria dre tului roman o miscare care o contra/ice e aceea descris mai sus3 con$erindu2i inde endenta $at de $amilie" uterea central re une $emeia su! o alt tutel" su un)nd2o unor $elurite inca acitti le0ale. E lim ede c ea ar $i do!)ndit o im ortant nelinistitoare dac ar $i utut $i simultan !o0at si inde endent1 asadar" sistemul )si va da silinta s )i ia cu o m)n ce )i dduse cu alta. Le0ea O ia" care le inter/icea romanilor luxul" va $i votat )n momentul )n care Ianni!al ameninta (oma3 rime*dia o dat trecut" $emeile au cerut a!ro0area ei1 )ntr2un discurs cele!ru" .ato a retins ca le0ea s $ie mentinut3 dar mani$estatia matroanelor adunate )n iata u!lic a avut c)sti0 de cau/. Diverse le0i" cu at)t mai severe cu cit moravurile deveneau mai li!ere" vor $i a oi ro use" )ns $r mare succes3 ele nu vor
$ace altceva dec)t s suscite $raude. Va trium$a doar #otr)rea de senat velleianAAA care inter/icea $emeii s 5intercede/e6 entru un altulAAAA" li sind2o a roa e )n )ntre0ime de orice ca acitate civil. &ocmai )n momentul )n care $emeia este" ractic" emanci at )n cel mai )nalt 0rad" e roclamat in$erioritatea sexului ei" ceea ce re re/int o exem li$icare remarca!il a rocesului de *usti$icare masculin des re care am vor!it3 cum nu i se mai limitea/ dre turile ca $iic" sotie sau sor" e0alitatea cu !r!atul )i este re$u/at ca sex1 s re a o su une dominrii se retextea/ 5im!ecilitatea" $ra0ilitatea sexului6. -a t este c matroanele nu au utili/at rea !ine noua lor li!ertate1 dar tot at)t de adevrat este si c le2a $ost inter/is s o utili/e/e )n mod o/itiv. Din aceste dou curente contrare 2 un curent individualist" A-r testament Clat.G Cn. tr.G. AALe0tura stn0elui Clat.G Cn. tr.G. AAADis o/itie ado tat" du toate ro!a!ilittile" su! .laudius Ca tr.G. AAAAAdic s se le0e de o alt ersoan rin contracte. 11D care2o smul0e e $emeie $amiliei" si un curent etatist" care o con2str)n0e )n calitatea ei de individ 2 re/ult c situatia sa este li sit de ec#ili!ru. Ea este mostenitoare" are dre tul de a $i res ectat de ctre co ii la e0alitate cu tatl" are dre tul de a2si $ace testamentul" se oate eli!era" 0ratie institutiei dotei" de constr)n0erea con*u0al" oate divorta si se oate recstori du cum 0seste de cuvint3 )ns ea nu se emanci ea/ dec)t )ntr2o manier ne0ativ" deoarece nu i se ro une nici o modalitate concret de a2si $olosi ca acittile. Inde endenta economic rm)ne cu totul a!stract" cci ea nu 0enerea/ ca acitatea olitic1 ast$el )nc)t" ne ut)nd s actione/e" $emeile romane mani$est3 tumultul lor um le orasul" tri!unalele s)nt asediate" $emeile $ormea/ con*uratii" dictea/ rescri tii" at)t r/!oaiele civile1 $onn)nd un corte0iu" ele leac )n cutarea statuii <amei Beilor" e care o escortea/ de2a lun0ul &i!rului" introduc)nd" ast$el" la (oma" divinittile orientale1 )n anul 119 i/!ucneste scandalul vestalelor al cror cole0iu este su rimat. .um viata si virtutile u!lice le rm)n inaccesi!ile" nu mai exist nici o moral care s li se ro un $emeilor atunci c)nd destrmarea $amiliei $ace ca vec#ile virtuti rivate de odinioar s ar inutile si erimate. Ele au de ales )ntre dou solutii3 ori s res ecte cu )nc t)nare valorile str!unilor" ori s nu mai recunoasc nici o valoare. La s$)rsitul secolului I si la )nce utul celui de2al I2lea ot $i )nt)lnite destule $emei care rm)n tovarsele si asociatele sotilor lor" ca )n vremurile (e u!licii3 %lotina )m rtseste res onsa!ilittile si 0loria lui &raian1 Sa!ina devine at)t de $aimoas rin !ine$acerile ei" )nc)t i se ridic" )nc din tim ul vietii" statui care o divini/ea/1 )n tim ul lui &i!eriu" Sextia re$u/ s2i su ravietuiasc lui Emilius Scaurus" iar %ascea 2 lui %om onius La!eus1 %aulina )si taie venele o dat cu Seneca1 %linius cel &)nr a $cut ca acel 5%cete" non dolet6A al Arriei s devin $aimos1 <artial admir )n .laudia (u$$ina" )n Vir0inia" )n Sul icia sotii ire rosa!ile si mame devotate. Dar exist un mare numr de $emei care re$u/a maternitatea si care s oresc numrul divorturilor1 le0ile continu s inter/ic adulterul3 unele matroane a*un0 s tin s $ie )nscrise rintre rostituate entru a nu avea ro!leme din ricina des$r)ului lor.1 A5,u doare. %astusN6 Clat.G Este vor!a de %astus C.recinaG" condamnat la moarte" )n anul 98 )nainte de .liristos. entru c a cons irat )m otriva )m ratului .laudius. Sotia sa. Ama" s2ar $i sinucis rima" cu un umnal e care 1 12a )ntins a oi lui %aetus" rostind cele!rele cuvinte Cn. tr.G. 1 .a si 'recia" (oma tolerea/ o$icial rostitutia. Existau dou cate0orii de curte/ane3 cele care triau )nc#ise )n !ordeluri si cele care )si exersau li!er ro$esiunea
C!once meretricesG1 acestea nu aveau dre tul de a urta costumul de matroan3 aveau o oarecare in$luent )n s$era modei" o!iceiurilor si artei" )ns nu aveau s ocu e niciodat o o/itie la $el de elevat recum cea a #etairelor din Atena. 11F %)n la acea dat" literatura latin $usese )ntotdeauna res ectuoas cu $emeile3 de acum )nainte" autorii satirici se de/lntuie )m otriva lor. De alt$el" ei nu atac $emeia )n 0eneral" ci se concentrea/ asu ra contem oranelor lor. Juvenal le re rosea/ des$r)ul" lcomia1 le !lamea/ $iindc retind s ractice ocu atiile !r!atilor3 se interesea/ de olitic" se cu$und )n dosarele roceselor" discut cu 0ra2maticienii si retorii" s)nt asionate de v)ntoare" de cursele de care" de scrim" de lu te. -a t este c ele rivali/ea/ cu !r!atii mai cu seam rin 0ustul entru divertisment si rin vicii1 le li seste o educatie su$icient entru a vi/a sco uri mai )nalte1 si" de $a t" nu li se ro une nici un tel1 $ tuirea le rm)ne inter/is. -emeia roman din vec#ea (e u!lic are un loc e m)nt de care" )ns" e )nlntuit" )n a!senta dre turilor a!stracte si a inde endentei economice1 $emeia roman din e oca decadentei re re/int rototi ul $alsei emanci ri3 )ntr2o lume ai crei sin0uri st )ni rm)n" ractic" !r!atii" ea nu osed dec)t o li!ertate vid3 e li!er" dar li!er 5)ntru nimic6. IV Evolutia conditiei $eminine nu s2a rodus )n mod continuu. O dat cu marile inva/ii" )ntrea0a civili/atie este re us )n discutie. 7nsusi dre tul roman su$er in$luenta unei noi ideolo0ii1 crestinismul1 )n se colele urmtoare" !ar!arii )si vor im une le0ile lor. Situatia economic" social si olitic e /0uduit3 cea a $emeii va su orta unda de soc. .ontri!utia ideolo0iei crestine la o resiunea $emeii nu a $ost deloc ne0li*a!il. Exist" $r doar si oate" )n Evan0#elie" un su$lu carita!il la adresa $emeilor si le rosilor" deo otriv1 insii modesti" sclavii si $emeile s)nt cei care se atasea/ cu cea mai mare asiune de noua le0e. 7n /orii crestinismului" $emeile erau relativ onorate atunci c)nd se su uneau *u0ului Bisericii1 ele mrturiseau ca martire )n r)nd cu !r!atii3 dar nu uteau artici a la cult dec)t )n lan secundar1 5dia2coneselor6 nu li se ermitea s )nde lineasc dec)t sarcini laice3 )n0ri*iri date !olnavilor" a*utoare )m rtite sracilor. Si" desi cstoria este considerat ca o institutie ce reclam $idelitatea reci roc" e lim ede c sotia tre!uie s $ie )n )ntre0ime su!ordonat sotului3 rin S$)ntul %avel se a$irm traditia evreiasc" crunt anti$eminist. S$)ntul %avel le recomand $emeilor s se ecli se/e si s $ie retinute1 )n temeiul Vec#iului si ,oului &estament" el enunt rinci iul su!ordonrii $emeii $at de !r!at. 5,u !r!atul a $ost $cut din $emeie" ci $emeia din !r!at1 si nu !r!atul a $ost creat entru $emeie" ci $emeia entru !r!at.6 Iar )n alt context3 5Asa cum Biserica i se su une lui .#ristos. 18L 6asa si $emeile s se su un )n toate cele sotului lor6. 7ntr2o reli0ie )n care carnea tru easc este !lestemat" $emeia a are dre t cea mai temut is it a demonului. &ertulian scrie3 5-emeie" tu esti oarta diavolului. &u l2ai rins )n mrea*a ta e acela e care diavolul nu cute/a s2l loveasc )n $at. Din ricina ta a tre!uit s moar -iul Domnului1 )n veci ar tre!ui s um!li )m!rcat )n doliu si /drente6. S$)ntul Am!ro/ie3 5Adam a $ost )m ins )n cat de Eva si nu Eva de Adam. Dre t este ca $emeia s )l acce te ca st )n e acela e care 12a )m ins )n cat.6 Si S$)ntul loan 'ur de Aur3 5%rintre toate $iarele sl!atice nu se a$l nici una mai duntoare dec)t $emeia6. .)nd" )n secolul al IV2lea" se constituie dre tul canonic" cstoria a are ca o concesie $cut sl!iciunilor umane si e
incom ati!il cu desv)rsirea crestin. 5S unem m)na e secure si s tiem din rdcin omul cel ster al cstoriei6" scrie S$)ntul Ieronim. 7nce )nd cu 'ri0ore al Vl2lea" de c)nd reotilor li s2a im us celi!atul" caracterul rime*dios al $emeii este su!liniat cu o si mai mare severitate3 toti S$intii %rinti )i roclam a!*ectia S$)ntul &oma va $i credincios acestei traditii c)nd declar c $emeia nu este dec)t o $iint 5)nt)m2 ltoare6 si incom let" un $el de !r!at ratat. 5Br!atul este ca ul $emeii" asa cum .#ristos este ca ul !r!atului6" scrie el. 5Si0ur e c $emeia este menit s triasc su! st )nirea !r!atului si nu are din ca ul su nici o utere.6 De asemenea" dre tul canonic nu admite un alt re0im matrimonial dec)t re0imul dotai care decide ca $emeia s rm)n inca a!il si ne utincioas. ,u numai c $unctiile !r!testi )i rm)n inter/ise" dar i se inter/ice s de un mrturie )n *ustitie si nu se recunoaste valoarea mrturiei ei. 7m ratii su$er )ntr2 un c#i atenuat in$luenta S$intilor %rinti1 le0islatia lui Iustinian onorea/" )nc. $emeia ca sotie si mam" dar o aserveste acestor $unctii1 nu sexului" ci situatiei din interiorul $amiliei i se datorea/ aceast inca acitate a $emeii. Divortul este inter/is" iar cstoria tre!uie s $ie un eveniment u!lic1 mama are o autoritate e0al cu cea a tatlui asu ra co iilor" are aceleasi dre turi de succesiune. Dac sotul moare" ea devine tutore le0al al co iilor. Iotr)rea de senat velleian este modi$icat3 de acum )nainte" ea va utea interceda )n ro$itul unor terti" )ns nu oate contracta entru sotul ei1 dota devine inaliena!il" constituie atrimo niul co iilor si i se inter/ice s dis un de ea. Acestor le0i li se *uxta un" )n teritoriile ocu ate de !ar!ari" tra ditiile 0ermanice. <oravurile 0ermanilor erau cu totul a arte. Ei nu aveau un se$ dec)t )n tim ul r/!oaielor1 e tim de ace" $amilia era o societate autonom1 se are c ea era intermediar )ntre clanurile $ondate e $iliatia uterin si $amilia atriar#al1 $ratele mamei avea aceeasi utere ca si tatl si am)ndoi strau asu ra ne oatei si $iicei o autoritate e0al cu cea a sotilor. 7ntr2o societate )n care orice ca acitate )si avea sursa )n $orta !rutal" $emeia era" )n $a t" cu totul 181 ne utincioas1 )ns i se recunosteau dre turi e care i le 0aranta dualitatea uterilor domestice de care de indea1 desi aservit" ea era res ectat1 sotul o cum ra3 )ns retul ltit constituia un $ond care era ro rietatea ei1 e l)n0 aceasta" tatl o )n/estra1 ea )si rimea artea din succesiunea atern si" )n ca/ de asasinare a rintilor" o arte din com ensatia ac#itat de asasin. -amilia era mono0am" adulterul 2 sever ede sit" iar cstoria 2 res ectat. -emeia rm)nea toat viata su! tutel" )ns era str)ns asociat sotului. 5)n tim de ace" )n tim de r/!oi" ea )i )m rtseste soarta1 )m reun cu el trieste" )m reun cu el moare6" scrie &acit. Ea asista la !tlii" aduc)nd !ucate r/!oinicilor si )ncura*)ndu2i rin re/enta ei. A*uns vduv" o arte din uterea sotului de$unct )i era transmis. Av)ndu2si rdcinile )n sl!iciunea $i/ic" inca acitatea ei nu era considerat ca ex resie a unei in$erioritti morale. -emeile erau reotese" ro$etese" ceea ce conduce la su o/itia c aveau o instruire su erioar celei a !r!atilor. In mosteniri" rintre o!iectele care le reveneau de dre t $emeilor" se vor numra mai t)r/iu !i*uteriile si crtile. Aceasta este traditia care se va er etua )n tim ul Evului <ediu. -emeia se 0seste )ntr2o a!solut de endent $at de tat si de sot3 )n e oca lui .lovis" mundium2ulA o a as )n tim ul )ntre0ii sale vieti1 )ns $rancii au renuntat la castitatea 0ermanic3 su! merovin0ieni si carolin0ieni domneste oli0amia1 $emeia este cstorit $r consim2 tm)ntul ei" re udiat du !unul2 lac al sotului" care are asu ra ei dre t de viat si de moarte1 este tratat ca o slu*nic. Ea este rote*at de le0i3 ins )n calitate de ro rietate a !r!atului si mam a co iilor acestuia. A o numi 5 rostituat6 $r ro!e este o in*urie care se lteste de cincis re/ece ori mai scum dec)t orice insult adresat unui !r!at1 r irea unei $emei cstorite ec#ivalea/ cu asasinarea unui !r!at li!er1 a str)n0e m)na
sau !ratul unei $emei cstorite atra0e o amend de cincis re/ece )n la trei/eci si cinci de monede de aur1 avortul este inter/is su! amenintarea unei amen/i de o sut de monede1 uciderea unei $emei )nsrcinate cost de atru oii mai mult dec)t aceea a unui !r!at li!er1 o $emeie care si2a dovedit $ertilitatea valorea/ de trei ori mai mult dec)t un !r!at li!er1 )ns ea se devalori/ea/ cu totul c)nd nu mai oate $i mam1 dac se cstoreste cu un sclav" ea este scoas )n a$ara le0ii" iar rintii s)nt )ndre ttiti s o ucid. -emeia nu are nici un dre t )n calitate de ersoan. &otusi" Autoritate exercitat de tat asu ra co iilor sau de sot asu ra sotiei" desemnat rin termenul 0ermanic munde!urdis sau mutidium. al crui radical Cmutul )nsemn)nd nunG aminteste de manus din dre tul roman. <undium2ul )ncetea/ s se exercite asu ra co iilor de sex !r!tesc a*unsi la ma*orat" dar se exercit er etuu asu ra $emeilor. Su! in$luenta Bisericii" el ca t un caracter rotector" devenind main!ouruie C ve/i )n continuare1 n. tr.G. 188 atunci c)nd Statul devine mai uternic" se sc#itea/ evolutia e care am constatat2o si )n ca/ul (omei antice3 tutela asu ra celor inca a!ili" co ii si $emei" )ncetea/ de a mai $i un dre t de $amilie" entru a deveni o sarcin u!lic1 )nce )nd de la .arol cel <are" mundium2uT care a as asu ra $emeii )i va a artine re0elui1 la )nce ut" acesta nu intervine dec)t )n situatiile )n care $emeia este li sit de tutorii ei naturali1 mai t)r/iu" el va aca ara utin c)te utin rero0ativele $amiliale1 )ns aceast sc#im!are nu duce la emanci area $emeii $rance. <undiMn2ui devine o sarcin a tutorelui" acesta av)nd datoria de a2si rote*a u ila3 aceast rotectie se soldea/" entru $emeie" cu acelasi re0im de sclavie ca si mai )nainte. .)nd" la s$)rsitul convulsiilor Evului <ediu tim uriu" $eudalitatea se or0ani/ea/" conditia $emeii a are ca $iind destul de incert. .aracteristic entru dre tul $eudal este $a tul c se )nre0istrea/ con$u/ii )ntre dre tul de suveranitate si cel de ro rietate" )ntre dre turile u!lice si cele rivate. Ast$el se ex lic $a tul c $emeia se 0seste c)nd )n*osit" c)nd )nltat de acest re0im. <ai )nt)i" ea )si vede ne0ate toate dre turile rivate" deoarece nu are nici o ca acitate olitic. Intr2a2devr" )n )n secolul al Xl2lea" ordinea este )ntemeiat numai e $ort" iar ro rietatea 2 e uterea armelor. +n $ie$ 2 s un *uristii 2este 5acel m)nt do!)ndit )n urma serviciului militar61 $emeia nu ar utea detine domenii $eudale" cci este inca a!il s le a ere. Situatia ei se sc#im! c)nd $ie$urile devin ereditare si atrimoniale1 sa v/ut c se strau )n dre tul 0ermanic c)teva urme ale dre tului matern3 )n a!senta mostenitorilor masculini" $iica utea $i mostenitoare. De aici rovine acce tarea )n $eudalism" ctre secolul al Xl2lea" a succesiunii $eminine alturi de cea masculin. &otusi" vasalilor li se cete mai de arte e$ectuarea serviciului militar1 iar soarta $emeii nu se ame liorea/ rin $a tul c devine mostenitoare1 ea are nevoie de un tutore masculin1 sotul este acela care *oac acest rol3 el este acela care rimeste )nvestitura" conduce $ie$ul" are u/u$ructul !unurilor. .a si e iclera din 'recia" $emeia este instrumentul rin intermediul cruia se transmite domeniul si nu detintoarea lui1 ea nu este" din acest motiv" emanci at1 ea este )ntr2un anume sens a!sor!it de $ie$" arte a !unurilor imo!iliare. Domeniul nu mai este un !un al $amiliei" ca )n e oca $amiliei romane3 el este ro rietatea su/eranului1 iar $emeia a artine" de asemenea" su/eranului. Acesta )i ale0e un sot1 c)nd $emeia are co ii" ea )i d mai de0ra! su/eranului dec)t sotului ei3 acestia vor $i vasalii care )i vor a ra !unurile. Ea este" asadar" sclava domeniului $eudal si a st )nului acestui domeniu" dincolo de 5 rotectia6 unui sot im us3 utine s)nt e ocile )n care soarta ei s $i $ost mai dur. O mostenitoare )nseamn niste m)nturi si un castel3 retendentii )si dis ut aceast rad" iar t)nra $at nu are de multe ori dec)t dois re/ece ani sau c#iar mai utin c)nd tatl sau seniorul o $ac cadou
18K vreunui !aron. A )nmulti cstoriile )nseamn entru un !r!at asi )nmulti domeniile1 de asemenea" re udierile se tin lant1 Biserica le autori/ea/ cu i ocri/ie1 cum cstoria este inter/is )ntre rude de )n la al sa telea 0rad" iar rudenia se de$ineste rin ra orturi s irituale recum cele de nsie" dar si rin le0turi de s)n0e" se oate 0si )ntotdeauna un retext de anulare1 )n secolul al Xl2lea" exist un mare numr de $emei re udiate de atru sau de cinci ori. 7n c)ntecele de 0esta" .arol cel <are recstoreste )n !loc toate vduvele !aronilor si morti )n S ania1 )n 'irart de Vienna" ducesa de Bour0o0ne vine de !unvoie s cear re0elui un nou sot3 5Br!atul meu a!ia a murit" dar la ce !un doliul4... 'siti2mi un sot uternic" cci am mare nevoie entru a2mi a ra m)nturile61 numeroase e o ei nil arat e su/eran dis un)nd tiranic de soarta tinerelor si a vduvelor. &ot de aici re/ult c sotul )si trata $r nici o consideratie $emeia dat )n dar3 o maltrata" o lmuia" o ruia" o !tea1 tot ce recomand Beaumanoir )n .utumele de la Beauvaisis este ca sotul 5s2si ede seasc )n mod re/ona!il66 sotia. Aceast civili/atie r/!oinic nu nutreste dec)t dis ret entru $emeie. .avalerul nu une mare ret e $emei3 calul i se are o comoar cu mult mai de ret1 )n c)ntecele de 0esta" )ntotdeauna tinerele $ete s)nt cele care le $ac avansuri tinerilor1 o dat cstorite" li se retinde o $idelitate li sit de reci rocitate1 !r!atul nu le asocia/ vietii sale 5Blestemat $ie cavalerul care va cere s$atul unei doamne )naintea unui turnir6 Iar )n (enaud de <ontau!an se oate citi aceast a ostro$a3 5)ntoarceti2v )n iatacurile voastre )m odo!ite si aurite" adstati )n um!r" !eti" m)ncati" !rodati" vo siti mtasea" dar nu v !0ati )n tre!urile noastre. <enirea noas tr e s lu tm cu alosul si cu umnalul. &cereN6 -emeia )m rtseste uneori viata as r a !r!atilor. .a t)nr $at" ea ractic toate exercitiile $i/ice" clreste" v)nea/ cu soimi1 nu rimeste a roa e nici o instruire si este crescut $r udoare3 ea este cea care )i rimeste e oas etii castelului" le ve0#ea/ os tul" !aia" )i masea/ entru a2i a*uta s adoarm1 ca $emeie" i se )nt)m l s #ituiasc $iarele" s $ac lun0i si 0rele elerina*e1 c)nd sotul este lecat de arte" ea este cea care a r domeniul. Aceste castelane numite 5vira0o6 s)nt admirate deoarece se com ort exact ca !r!atii3 lacome" er$ide" crude" ele )si o rim vasalii. Istoria si le0enda ne2au transmis ima0inea c)torva dintre ele3 castelana Au!ier" du ce a us s se construiasc un turn mai )nalt dec)t orice don*on" a oruncit de )ndat s i se taie ca ul ar#itectului entru ca secretul s $ie strat1 si2a alun0at !r!atul de e domenii1 el s2a )ntors e ascuns si a ucis2o. <a!ille" sotia lui (o0er de <ont0omern" se delecta trans$onn)ndu2i )n cersetori e no!ilii de e domeniul ei3 acestia s2au r/!unat deca it)nd2o. Julienne" $iica !astard a lui Ienric I al An0liei" a r contra tatlui su castelul Breteuil" atr0)ndu21 )ntr2o am!uscad1 si edea sa ei a $ost crunt 189 &otusi" asemenea $a te rm)n iesite din comun. 7n mod o!isnuit" castelana )si etrece /ilele torc)nd" )nlt)nd ru0ciuni" aste t)ndu2si sotul si lictisindu2se. Sa retins adesea c iu!irea curteneasc a rut )n secolul al XI2lea )n sudul mediteranean ar $i )m!unttit soarta $emeilor. &e/ele asu ra ori0inilor ei s)nt contradictorii3 du unii" 5curtenia6 decur0e din ra orturile su/eranei cu tinerii vasali1 altii o asocia/ ere/iei catare si cultului -ecioarei1 )n s$)rsit" altii resu un c iu!irea ro$an deriv din iu!irea entru Dumne/eu. Si0ur este c" entru a contra!alansa $i0ura Evei ctoase" Biserica a a*uns s o slveasc e <ama <)ntuitorului3 cultul ei a devenit at)t de im ortant )nc)t s2a s us e !un dre tate c )n secolul al Xlll2lea Dumne/eu s2a trans$ormat )n $emeie1 o mistic a $emeii s2a nscut" deci" e lan reli0ios. %e de alt arte" distractiile vietii de la castel ennit no!ilelor doamne s cultive )n *urul lor luxul conversatiei" al olitetii si al oe/iei1 $emei literate recum Beatrice de Valentinois" Alienor d6Aquitanie si $iica sa <rie de -rance" Blanc#e de ,avarra si multe altele )i
atra0 si 0/duiesc e oeti1 )n Sud" si mai a oi )n ,ord" se )nre0istrea/ o )n$lorire cultural ce le con$er $emeilor un nou resti0iu. Iu!irea curteneasc a $ost adesea descris ca latonic1 .#retien de &ro:es exclude adulterul din romanele sale" desi0ur" entru a2si multumi rotectoarea3 sin0ura iu!ire vinovat e care o descrie este cea dintre Lancelot si 'uenievre1 )n $a t" )ns" sotul $eudal $iind un uci0as si un tiran" $emeia )si cuta adesea un amant" iar iu!irea curteneasc era o com ensatie a !ar!ariei moravurilor reale 5Iu!irea" )n sensul modem al cuv)ntului" nu se mani$est )n antic#itate dec)t )n a$ara societtii o$iciale 2 remarc En0els. Evul <ediu a reluat tendinta s re iu!irea sexual exact din unctul )n care o lsase Antic#itatea3 adulterul.66 Aceasta este $orma e care o va )m!rca iu!irea at)ta vreme c)t va dinui institutia cstoriei. Ast$el" desi curtenia )ndulceste soarta $emeii" ea nu o modi$ic )n ro$un/ime. ,u ideolo0iile 2 reli0iile sau oe/ia 2 duc la eli!erarea $emeii1 dac aceasta c)sti0 c)t de c)t teren la s$)rsitul e ocii $eudale" cau/ele s)nt cu totul altele. Atunci c)nd su rematia uterii re0ale li se im une osesorilor de $eude" su/eranul ierde o arte im ortant a dre turilor sale3 )n articular este su rimat" tre tat" dre tul de a decide asu ra cstoriei vasalelor sale1 )n acelasi tim " tutorelui $eudal i se a!ro0 dre tul de a se !ucura de !unurile u ilei sale3 !ene$iciile asociate tutelei dis ar1 si" atunci c)nd serviciul $ie$ului se reduce la o o!li0atie !neasc" tutela )nssi dis are1 $emeia era inca a!il s reste/e serviciul militar1 dar ea se oate ac#ita la $el de !ine de o o!li0atie !neasc1 $ie$ul devine" )n acest ca/" un sim lu atrimoniu si nu mai exist motive de discriminare a celor dou sexe. 7n $a t" )n 'ermania" )n Elvetia si )n Italia $emeile rm)n su use unei tutele er2 18= etue1 -ranta" )n sc#im!" acce t c 5o $at valorea/ c)t un !r!at6" du ex resia lui Beaumanoir. &raditia 0ermanic )i o$erea $emeii ca tutore un lu ttor3 c)nd nu mai are nevoie de un lu ttor" ea se dis ensea/ de tutore" si nu mai este lovit de inca acitate ca sex. .eli!atar sau vduv" ea se !ucur de toate dre turile !r!atului1 ro rietatea )i con$er suveranitate3 av)nd un $ie$" ea )l 0uvernea/" ceea ce )nsemn c )m arte dre tatea" semnea/ tratate" emite le0i. O vedem c#iar *uc)nd un rol militar" comand)nd tru e" artici )nd la lu te1 $emei2soldati exist si )nainte de Ioana d>Arc" si" dac 5-ecioara6 tre/este uimirea" ea nu scandali/ea/ e nimeni. .u toate acestea" $actorii care cons ir )m otriva inde endentei $emeii s)nt at)t de numerosi" )nc)t niciodat nu s)nt a!oliti )n totalitate3 desi sl!iciunea $i/ic nu mai contea/" su!ordonarea $emeii rm)ne util societtii )n ca/ul )n care $emeia este cstorit. De aceea uterea cstoriei su ravietuieste re0imului $eudal. Vedem a$irm)ndu2se un aradox care dinuie )n ast/i3 $emeia cea mai inte0rat )n societate osed cele mai utine rivile0ii. 7n cadrul $eudalittii ci vile" cstoria nu se sc#im! mult )n ra ort cu tim urile $eudalittii militare3 sotul rm)ne tutorele sotiei. In momentul a$irmrii sale. !ur0#e/ia va urma aceleasi le0i. .a si )n dre tul $eudal" )n dre tul cutumiar nu exist emanci area $emeii dec)t )n a$ara cstoriei1 $ata si vduva au aceleasi ca acitti ca si !r!atul1 rin cstorie" insa" $emeia intr su! tutela sotului" su! main2!ournieA. Acesta o oate !ate1 )i su rave0#ea/ urtarea" relatiile" cores ondenta" dis une de averea ei )n virtutea cstoriei )nssi si nicidecum a unui contract. 5De cum s2a sv)rsit cstoria 2 s une Beaumanoir 2 !unul unuia si al celuilalt s)nt unul rin virtutea cstoriei si st )nit de main!our6. .ci interesul atrimoniului cere ca un sin0ur st )n s21 administre/e" at)t la no!ili" c)t si la !ur0#e/i. Sotia este su!ordonat sotului nu $iindc este considerat $unciannente inca a!il3 atunci c)nd nu exist o relisti" 1 se recunoaste lenitudinea ca acittilor sale. Din e oca $eudal si )n )n /ilele noastre" $emeia cstorit este de#!e rat sacri$icat ro riettii rivate. E im ortant s tinem seama c aceast servitute este cu at)t mai ri0uroas" cu c)t !unurile detinute de sot s)nt mai considera!ile3 de endenta $emeii a $ost dintotdeauna mai concret )n ca/ul claselor avute1
si ast/i )nc" $amilia atriar#al su ravietuieste )n r)ndul marilor ro rietari $unciari1 cu c)t !r!atul se simte mai uternic din unct de vedere social si economic" cu at)t *oac mai lin de autoritate rolul de ater $amilias. Dim otriv" li surile comune $ac din le0tura con*u0al o le0tur reci roc. ,ici $eudalitatea" nici !iserica nu au eli!erat $emeia. <ai de0ra!" ornind A Autoritate exercitat asu ra unei ersoane. .el care o exercit este desemnat rin termenii main!our sau main!ourmssiere Cn. tr.G. 18@ de la servitute s2a o erat trecerea de la $amilia atriar#al la o $amilie autentic con*u0al. Ser!ul si sotia sa nu osedau nimic" aveau doar !ucuria comun a casei" mo!ilierului" ustensilelor lor3 !r!atul nu avea nici un motiv de a cuta s devin st )nul $emeii care nu detinea nici un !un1 )n sc#im!" le0turile de munc si interes care )i uneau o ridicau e sotie la ran0ul unei tovarse. .)nd ser!ia este a!olit" rm)ne srcia1 tocmai )n micile comunitti rurale sau rintre mestesu0ari ot $i v/uti sotii care triesc e icior de e0alitate1 $emeia nu este nici un o!iect" nici o servitoare3 toate acestea s)nt luxul celui !o0at1 sracul resimte reci rocitatea le0turii care )l uneste cu *umtatea sa1 muncind li!er" $emeia cucereste o autonomie concret" $iindc re0seste un rol economic si social. -arsele si $a!liaiixurile Evului <ediu re/int o societate de mestesu0ari" de mici ne0ustori. de trani" )n care sotul nu are asu ra sotiei alt rivile0iu dec)t acela de a o utea !ate3 dar $ortei" ea )i o une viclenia" ast$el )nc)t e0alitatea se re$ace. 7n sc#im!" $emeia !o0at )si lteste tr)ndvia rin su unere. 7n Evul <ediu" $emeia )nc )si stra c)teva rivile0ii3 )n sate" ea lua arte la adunrile o!stesti" artici a la reuniunile de ale0ere a de utatilor din strile 0enerale3 iar sotul nu utea dis une du vointa sa dec)t de !unurile mo!iliare3 entru a )nstrina !unurile imo!iliare" era nevoie de consimtm)ntul $emeii. Le0ile care au rmas )n vi0oare )n decursul Vec#iului (e0im se ela!orea/ )n secolul al XVI2lea1 )n aceast e oc" moravurile $eudale au dis rut cu totul si nimic nu le rote*ea/ e $emei )m otriva retentiei !r!atilor care vor s le le0e de cmin. In$luenta dre tului roman" at)t de dis retuitor $at de $emeie" se $ace simtit1 ca si e vremea romanilor" diatri!ele violente )m otriva rostiei si sl!iciunii sexului nu stau la ori0inea codului" ci a ar ca *usti$icri1 numai retroactiv !r!atii 0sesc motive entru a actiona asa cum le este comod s o $ac. 5%rintre vitre0iile )n care triesc $emeile 2 se oate citi )n Visul live/ii 22 cred c de dre t s)nt acestea nou. <ai )nt)i" o $emeie )si atra0e onoasele rin )nssi $irea ei... 7n al doilea r)nd" rin $irea lor $emeile s)nt tare /0)rcite. 7n al treilea r)nd" telurile lor se aseamn mai totdeauna unor toane... 7n al atrulea r)nd" ele ale0 anume s $ie rele... 7n al cincilea r)nd" s)nt line de viclesu0uri. <ai e urm" $emeile s)nt vestite de mincinoase" asa c" du dre tul civil" o $emeie nu oate $i rimit ca martor su! *urm)nt... <ai e urm" o $emeie $ace )ntotdeauna e dos dec)t i se orunceste s $ac... <ai e urm" $emeile nu irosesc nici un rile* de a2si ovesti )n 0ura mare !lestemtiile si rusinea. Si tot asa" ele s)nt tare iscusite si rutcioase. .u temei s unea marele S$)nt Au0ustin c ^$emeia este o li0#ioan care nici trie nici statornicie nu are_1 ea este lin de vra*!" un)ndu2si sotul )n )ncurctur1 e i/vor de rutti si )nce tur a tuturor de/!inrilor si ciorovielilor $r de s$)rsit" 18E stiind cum s croiasc drum tuturor nedre ttilor.6 Asemenea texte a!und )n e oc. Interesul celui citat const )n $a tul c $iecare acu/atie e destinat s *usti$ice o dis o/itie rev/ut de le0e )m otriva $emeilor si starea de in$erioritate )n care s)nt mentinute. Bine)nteles c orice 5ran0 viril6 le este inter/is1 se resta!ileste #otr)rea de senat velleian
care le retra0e orice ca acitate civil. Dre tul surorii mai mari si rivile0iul masculinittii le lasea/ )n lanul al doilea )n rimirea mostenirii aterne. Dac este celi!atar" $iica rm)ne su! tutela tatlui1 dac acesta nu2i 0seste sot" o va )nc#ide" )ndeo!ste" )ntr2o m)nstire. Atunci c)nd $iica devine mam" sta!ilirea aternittii este autori/at" dar ea nu con$er dec)t dre tul la c#eltuieli le0ate de nastere si la #ran entru co il3 o dat cstorit" ea trece su! autoritatea sotului3 acesta sta!ileste domiciliul" conduce viata cminului" )si re udia/ sotia )n ca/ de adulter" o )nc#ide )ntr2o m)nstire sau" mai t)r/iu" o!tine un mandat entru a o )nc#ide la Bastilia1 nici un act nu este vala!il $r consimtm)ntul lui1 toate contri!utiile $emeii la comunitate s)nt asimilate unei dote )n sensul roman al cuv)ntului1 dar" cum cstoria nu oate $i des$cut" e nevoie de moartea sotului en tru ca !unurile s revinJsotiei1 de aici ada0iul3 5+xor non est ro rie socia sed s eratur $ore6A>. Datorit $a tului c ea nu )si administrea/ ca italul" c#iar atunci c)nd )si strea/ dre turile asu ra lui" $emeia nu are nici res onsa!ilitatea acestuia1 ca italul nu o$er nici un continut actiunii ei3 $emeia nu are o ri/ concret asu ra lumii. .#iar si )n rivinta co iilor se consider" ca )n tim urile Eumeriidelor" c acestia a artin )n mai mare msur tatlui dec)t mamei3 ea )i 5druie6 sotului" a crui autoritate este cu mult su erioar" si care este adevratul st )n al osterittii sale1 acesta este un ar0ument e care )l va utili/a )nsusi ,a oleon" care va declara c" asa cum un r a artine ro rietarului erelor" tot ast$el $emeia este ro rietatea !r!atului cruia )i $urni/ea/ co ii. Acesta va $i statutul $emeii )n -ranta e tot rstim ul Vec#iului (e0im1 tre tat" deci/ia velleian va $i a!olit de *uns rudent" dar a!ia o dat cu codul na oleonian ea va dis rea de$initiv Sotul este cel care rs unde de datoriile sotiei" ca si de urtarea ei" si ea nu tre!uie s dea seama dec)t )n $ata lui1 ea nu are a roa e nici un ra ort direct cu uterile u!lice si nici relatii autonome cu indivi/ii strini de $amilie. <ai de0ra! dec)t asociat" ea a are" )n munc si )n maternitate" ca o servitoare3 o!iectele" valorile" $iintele e care le creea/ nu s)nt !unul ei ro riu" ci !un al $amiliei" deci al !r!atului2se$. ,ici )n alte tri contextul nu este mai li!eral" ci dim otriv1 anumite s atii au strat tutela1 este tot" ca acittile A 6Sotia nu este o tovars )n sensul ro riu al cuv)ntului" dar se s er c va $i6 Clat.G Cn. tr.G. 18D $emeii cstorite s)nt nule" iar moravurile s)nt severe. &oate codurile euro ene de le0i au $ost redactate ornind de la dre tul canonic" de la dre tul roman si de la dre tul 0ermanic" toate de$avora!ile $emeii1 toate trile cunosc ro rietatea rivat si $amilia si se su un exi0entelor acestor institutii. 7n toate aceste tri" una dintre consecintele aservirii 5$emeii cinstite6 $at de $amilie este existenta rostitutiei. <entinute cu i ocri/ie la mar0inea societtii" rostituatele )nde linesc un rol social dintre cele mai im ortante. .restinismul le co leseste cu dis retul su" dar le acce t ca e un ru necesar. 5Su rimati rostituatele 2 s une S$)ntul Au0ustin 2 si veti tul!ura societatea rin li!ertina*.6 Iar mai t)r/iu" S$)ntul &oma 2 sau )n orice ca/ teolo0ul care a semnat su! numele lui cartea a IV2a din De re0imine rinci i uni 2 declar3 5)nlturati $emeile de strad din s)nul societtii si des$r)ul o va /0udui rin de/ordini de tot $elul. %rostituatele s)nt )ntr2o cetate ceea ce este cloaca )ntr2un alat3 des$iintati cloaca si alatul va deveni un loc nesntos si in$ect.66 )n Evul <ediu tim uriu" domnea o asemenea li!ertate a moravurilor" )nc)t nu era deloc nevoie de $emei usoare1 )n sc#im!" c)nd se va or0ani/a $amilia !ur0#e/" iar mono0amia va deveni o!li0atorie" va tre!ui ca !r!atul s2si satis$ac lcerile )n a$ara cminului. 7n /adar o inter/ice un decret al lui .arol cel <are )n c#i drastic1 )n /adar S$)ntul Ludovic ordon )n 18=9 alun0area rostituatelor si )n 18@F distru0erea !ordelurilor3 la
Damiette" ne s une Joinville" corturile rostituatelor se a$lau a roa e li ite de cortul re0al. <ai t)r/iu" )ncercarea lui .arol al IX2lea )n -ranta sau cea a <riei &ere/a )n Austria" )n secolul al XVIII2lea" au esuat" la r)ndul lor. Or0ani/area societtii $cea necesar rostitutia. 5%rostituatele R va s une om os Sc#o en#auer 2 s)nt *ert$e umane e altarul mono0amiei.6 Iar un istoric al moralei euro ene" Lec;:" $ormulea/ aceeasi idee3 5)ncarnare su rem a viciului" ele s)nt a/nicul cel mai e$icace al virtutii6. Situatia rostituatelor a $ost a ro iat e !un dre tate de cea a evreilor cu care erau adeseori asimilateJ1 camt si tra$icarea !anilor s)nt inter/ise de !iseric la $el ca si actul sexual extracon*u0al1 )ns societatea nu se oate li si de s eculantii $inanciari si nici de amorul li!er1 aceste $unctii s)nt" asadar" lsate )n seama unor caste !lestemate3 acestea s)nt )nc#ise )n 0#etouri sau )n cartiere s eciale. La %aris" $emeile de *oas s et lucrau )n case de tolerant" unde soseau dimineata si e care le rseau seara" du ce suna stin0erea1 ele locuiau e anumite str/i de care nu aveau dre tul s se )nde rte/e1 A 5.ele care veneau la Sisteron rin %ei in datorau" ca si evreii" o tax de cinci soli )n $olosul $emeilor de la Sainte2.laire6 CBa#utaudG. 18F 7n ma*oritatea celorlalte orase" casele de tolerant erau situate )n a$ara /idurilor. .a si evreii" ele erau o!li0ate s ar!ore/e semne distinctive )n -ranta" cel mai des $olosit era un soi de e0#ilet de o culoare anume" at)mat e un umr. Adeseori mtasea" !lnurile" odoa!ele $emeilor cinstite le erau inter/ise. Ele erau de dre t sti0mati/ate" nu aveau dre tul la recurs )m otriva olitiei si ma0istraturii si era de a*uns o reclamatie a vreunui vecin entru a le da a$ar din locuint. %entru cele mai multe dintre ele" viata era 0rea si lin de mi/erie. +n cltor $rance/" Antoine de Lalain0" ne2a lsat descrierea unei case s aniole din Valencia de la s$)rsitul secolului al XV2lea. 5Locul 2 s une el 2este mare c)t un t)r0usor si )m re*muit cu /iduri )n care nu se 0seste dec)t o sin0ur oart. Si dincoace de oart s2a us o s )n/urtoare entru ru$ctorii ce s2ar utea a$la )nuntru1 la oart" un !r!at us anume cule0e toie0ele celor care vor s intre" /ic)ndu2le s2i lase lui !anii" de2i au" s re a $i strati )n si0urant1 iar dac au !ani si nu )i las si s)nt rdati cumva e tim de noa te" a/nicul nu este vinovat" )n locul acesta s)nt trei sau atru ulite line de csute de2ale $etelor" cu 0teli !o0ate" )m!rcate )n cati$ele si satinuri. S tot $ie dou" dac nu trei sute de $ete1 ele au csutele lor" ta isate si dic#isite cu )n/eturi din cele !une. %retul #otr)t este de atru dinari" care la noi $ac c)t un 0ros de ar0int... Se a$l acolo si cr)sme si cr)smulite Din ricina cldurii nu oti vedea rea !ine acest loc )n $a t de /iu recum )n toiul no tii sau al serii" cci ele sed atunci )n ra0ul usii si c)te2o $rumusete de lam at)rn e la $iecare ca s le oti rivi mai lesne. S)nt si doi do$tori" usi si ltiti )n oras s vin s tm)n de s tm)n si s le vad e $ete s re a da de veste dac au vreo !oal anume sau alte !etesu0uri ascunse si a le i/0oni de acolo. Dac se a$l rintre ele o !olnav de loc de la ei din oras" seniorii aceleia au le0iuit ca ea s $ie tmduit e c#eltuiala lor" iar strinele s)nt trimise care )ncotro va voi s a uce.6>J Autorul se arat mirat" de alt$el" de o r)n2duial at)t de !ine tocmit. <ulte dintre rostituate erau li!ere1 unele triau c#iar e icior mare. .a si )n e oca #etairelor" rostitutia de elit o$erea mai multe osi!ilitti individualismului $eminin dec)t viata 5$emeii cinstite6. O conditie s ecial )n -ranta o are celi!atara1 inde endenta le0al de care se !ucur se o une )n c#i socant servitutilor sotiei1 ea este un ersona* insolit" asa )nc)t moravurile se 0r!esc s )i retra0 tot ceea ce )i acord le0ile1 ea are toate ca acittile civile3 s)nt )ns dre turi a!stracte si 0oale1 nu are nici autonomie economic" nici demnitate social1 )n 0eneral" $ata !tr)n rm)ne ascuns )n um!ra $amiliei aterne sau )si re0seste semenele )nc#ise )ntre eretii m)nstirilor3
A Dictionar de conversatie. (i$$en!er0. -ete si $emei usoare. 1KL aici" ea nu cunoaste alt $orm a li!erttii )n a$ara nesu unerii si catului1 tot ast$el" $emeile romane din e oca decadentei nu se eli!erau dec)t rin viciu. ,e0ativitatea rm)ne trstura ro rie $emeilor at)ta tim c)t eli!erarea lor rm)ne ne0ativi 7n ast$el de conditii" se )nt)m la rareori ca o $emeie s $i avut osi!ilitatea de a actiona sau ur si sim lu de a se mani$esta3 la clasele care muncesc" o resiunea economic anulea/ ine0alitatea sexelor1 dar ea )i r este toate sansele individului. La no!ili si !ur0#e/i" $emeia ca sex este su!*u0at3 ea nu are dec)t o existent ara/itar1 e $oarte utin instruit1 s)nt necesare circumstante exce tionale entru ca ea s oat conce e si reali/a vreun roiect concret. (e0inele sau re0entele se !ucur de aceast rar $ericire3 suveranitatea le lasea/ deasu ra sexului lor1 le0ea salic )n -ranta inter/ice $emeilor succesiunea la tron1 dar" alturi de sotul lor sau du moartea lui" ele *oac uneori un rol im ortant3 de ild S$)nta .lotilda" S$)nta (ade0onde" Blanc#e de .astilia. Viata la m)nstire $ace ca $emeia s $ie inde endent de !r!at3 unele a!atese detineau uteri $oarte mari1 Ieloise a $ost cele!r nu numai ca )ndr0ostit" ci si ca a!ates. 7n ra ortul mistic" si" deci" autonom" care le lea0 de Dumne/eu" unele su$lete $eminine )si 0sesc sursa de ins iratie si $orta unui su$let !r!tesc1 iar res ectul cu care s)nt )ncon*urate )n societate le ermite s )n$ tuiasc cele mai di$icile actiuni. Aventura Ioanei d>Arc tine de miracol3 dar nu a $ost o i/!ucnire e$emer. 7n sc#im!" ovestea S$intei .aterina din Siena este semni$icativ1 ne rsind o existent )ntru totul normal" ea si2a cucerit )n oras o re utatie extraordinar rin milostenia ei activ si rin vi/iunile ce atestau o intens viat interioar1 ea c)sti0" ast$el" acea autoritate necesar succesului de care $emeile s)nt )n 0eneral rivate1 se a elea/ la in$luenta ei s re a2i )ncura*a e condamnatii la moarte" s re a2i )ntoarce e drumul cel !un e cei rtciti" s re a otoli certurile dintre $amilii si orase. Este sustinut de colectivitatea care se recunoaste )n ea si ast$el )si oate duce la ca t misiunea aci$icatoare redic)nd din oras )n oras su unerea $at de a " )ntretin)nd o vast cores ondent cu e isco i si suverani si" )n $inal" $iind aleas de -lorenta ca am!asadoare cu rolul de a mer0e s21 )nt)lneasc e a la Avi0non. (e0inele" rin dre t divin" s$intele" rin virtutea lor strlucit" )si asi0ur acel s ri*in al societtii care $ace din ele e0alele !r!atilor. .elorlalte $emei" )ns" li se cere mereu o modestie tcut. (eusita unei .#ristine de %isan tine de o sansa sur rin/toare3 dar entru a se #otr) s2si c)sti0e viata cu ana era necesar ca ea s $ie o vduv care )si creste co iii. In ansam!lu" o inia !r!atilor din Evul <ediu este utin $avora!il $emeilor. Desi0ur" tru!adurii au slvit iu!irea1 a ar numeroase Arte ale iu!irii" rintre care oemul lui Andre le .#a elain" sau cele!rul (oman al &randa$irului" )n care 'uillaume de Lorris )i $ace e 1K1 tineri s se devote/e doamnelor. 7ns acestei literaturi in$luentate de cea a tru!adurilor i se o un scrieri de ins iratie !ur0#e/ care atac $emeile )ntr2o not sarcastic3 $a!liaux2 uii" $arse" VaVs2uri le re rosea/ lenea" coc#etria" luxura. .ei mai mari dusmani ai lor s)nt clericii. &inta re$erat a acestora este cstoria. Biserica a $cut din aceasta o tain" inter/ic)nd2o" )ns" )n acelasi tim " elitei crestine3 exist aici o contradictie care se a$l la ori0inile 5.ertei $emeilor6. Ea este denuntat cu ve#ement mai ales )n Lamentatiile lui <at#eolus" u!licate la cincis re/ece ani du rima arte a (omanului &randa$irului" traduse )n $rance/ un secol mai t)r/iu si care au $cut vo0 la vremea lor. <atineu si2a ierdut #arul reotiei unindu2se cu o $emeie3 el )si !lestem cstoria" !lestem $emeile si cstoria )n 0eneral. Dac )ntre cstorie si reotie exist o incom ati!ilitate" de ce
Dumne/eu a mai creat $emeia4 )n cstorie nu oate exista ace3 de aici re/ult $ie c Dumne/eu nu stia ce a $cut c)nd a creat2o" $ie c ea este i/voditura ,ecuratului. <at#ieu nd*duieste c $emeia nu va )nvia )n /iua Judectii de A oi. Dar Dumne/eu )i rs unde c" totusi" cstoria este un ur0atoriu rin care intrm )n )m rtia cerurilor3 cltorind" )n vis" )n ceruri" <at#ieu se vede )nt)m inat de o le0iune de soti care )l aclam cu stri0te3 5Iat21" iat21 e adevratul martirN6 Si la Jean de <eun0" de asemeni cleric" 0sim aceeasi idee1 el )i )ndeamn e tineri s $u0 de *u0ul $emeilor1 rima sa tint este iu!irea3 Iu!irea e tinut al )nvr*!irii lu!irea2i vra*! iu!itoare1 a oi acu/ cstoria care $ace din !r!at un sclav si )l sorteste s $ie )nselat1 iar )m otriva $emeii i/!ucneste )ntr2o violent diatri!. .a rs uns" a rtorii $emeii )ncearc s demonstre/e su erioritatea acesteia. Iat c)teva dintre ar0umentele e care le vor relua" )n )n secolul al XVII2lea" a olo0etii sexului sla!3 5<ulier er$etur viro scilicet. <ateria3 quia Adam $actus est de limo terrse" Eva de costa Ade. Loco3 quia Adam $actus est extra ara2disum" Eva in aradiso. In conce tione3 Huia mulier conce it Deum" quid #omo non otuit. A aricione3 quia .#ristus a aruit mulieri ost mortem resurrectionem" scilicet <a0dalene. Exaltatione3 quia mulier exaltata est su er c#orus an0elorum scilicet !eata <ria. .6> 1 6-emeia este su erioar !r!atului" du cum urmea/3 Su! as ect material3 deoarece Adam a $ost $cut din lut" iar Eva dintr2o coast a lui Adam. Din unct de vedere al locului3 deoarece Adam a $ost lsmuit )n a$ara aradisului" iar Eva )n aradis. %rin conce tie3 deoarece $emeia )2a dat nastere lui Dumne/eu ceea ce !r!atul nu utea $ace. %rin a aritie3 deoarece .liristos )2a a rut du moarte unei $emei" si anume <a0dalenei. %rin slav3 deoarece o $emeie" si anume rea$ericita <ana. a $ost )nltat mai resus de corurile )n0eresti...6 Clat.G. 1K8 La acestea" adversarii au rs uns c Iisus s2a )n$tisat mai )nt)i $emeilor deoarece stia c s)nt !une de 0ur si dorea s se duc vestea )nvierii sale. Dis uta a $ost reluat )n tot cursul secolului al XV2lea Autorul celor .incis re/ece !ine$aceri ale cstoriei descrie lin de )ntele0ere neca/urile srmanilor soti. Eustac#e Desc#am s scrie un intermina!il oem cu aceeasi tem. &ot )n aceast e oc" )nce e .earta (omanului &randa$irului. %entru rima dat o $emeie este cea care ia ana )n m)n entru a2si a ra sexul1 .#ristine de %isan )i atac ener0ic e clerici )n E istola ctre Dumne/eul iu!irii. De )ndat" clericii se ridic )n a rarea lui Jean de <eun01 )ns 'erson" cancelar al +niversittii din %aris" intervine de artea .#ristinei1 el )si redactea/ tratatul )n $rance/" ca s $ie )nteles de un u!lic mai lar0. <artin le -ranc arunc si el )n lu t indi0esta sa )nsotitoare a doamnelor" citit )nc dou secole mai t)r/iu. Iar .#ristine intervine din nou. Ea cere" mai ales" s li se ermit $emeilor s se instruiasc3 5Dac ar $i o!iceiul ca $etitele s $ie trimise la scoal unde s se initie/e )n stiinte ca si !ietii" ele ar )nvta la $el de !ine si ar )ntele0e )n e0al msur su!tilittile tuturor artelor6. In $a t" aceast dis ut nu vi/ea/ dec)t indirect ro!lema $emeilor. ,imnui nu2i trece rin minte s cear entru ele un alt rol social dec)t acela care le este con$erit. <ai de0ra! sco ul este o con$runtare )ntre viata de cleric si starea con*u0al1 este" deci" o ro!lem masculin 0enerat de atitudinea am!i0u a Bisericii )n rivinta cstoriei. Este exact con$lictul e care Lut#er )l va transa re$u/)nd celi!atul reotilor. .onditia $emeii nu este deloc in$luentat de aceast !tlie literar. Satira $arselor si $a!liau.x2urilor nu doreste nici ea s sc#im!e societatea e care o ia )n der)dere3 ea )si !ate *oc de $emei $r s un la cale un com lot )m otriva lor. %oe/ia curtean exalt $eminitatea3 un asemenea cult" )ns" nu im lic o asimilare a sexelor. 5.earta6 este un $enomen secundar )n care se re$lect o atitudine social" dar care nu sc#im! societatea.
S2a s us c statutul le0al al $emeii rmsese a roa e nesc#im!at de la )nce utul secolului al XV2lea si )n )n secolul al XlX2lea" )ns )n clasele rivile0iate conditia sa concret evoluea/. (enasterea italian este o e oc a individualismului care se arat ro ice )n$loririi tuturor ersonalittilor uternice" $r deose!ire de sex. 7n aceast e oc" se )nt)lnesc $emei care s)nt suverane uternice recum Jeanne d>Ara0on" Jeanne de ,ea ole si Isa!ella d>Este1 altele s)nt condotiere cu simtul aventurii" care au lu tat cu arma )n m)n )m otriva !r!atilor3 ast$el" sotia lui 'iralomo (iario lu t entru li!ertatea cettii -orli1 Ii olita -ioramenti comand tru ele ducelui de <ilano si" )n 1KK tim ul asediului %aviei" conduce s re metere/e o com anie $ormat din )nalte doamne. %entru a2si a ra orasul )m otriva lui <ontluc" siene/ele au constituit trei cor uri de armat numr)nd $iecare trei mii de com!atante" comandate de o$iteri2$emei. Alte $emei din Italia au devenit cele!re rin cultura sau talentele lor3 Isara ,o0ara" Veronica 'am!ara" 'as ara Stam a" Vittoria .olona" rieten cu <ic#elan20elo" si" mai ales" Lucre/ia &orna!uoni" mama lui Loren/o si 'iuliano de <edici" care a scris" rintre altele" imnuri si viata S$)ntu2lui Ioan Bote/torul si a -ecioarei. Dintre aceste $emei deose!ite" ma*oritatea s)nt curte/ane1 com!in)nd li!ertatea moravurilor cu cea a s iritului" asi0ur)ndu2si rin exercitarea ro$esiunii lor o autonomie economic" cele mai multe erau tratate de !r!ati cu o admiratie lin de de$erent1 rotectoare ale artelor" se interesau de literatur" de $iloso$ie si" adeseori" ele )nsele scriau sau ictau3 Isa!ella de Luna" .atarina di San .elso" Im eria" care era oet si mu/ician" re)n noad traditia As a/iei si a %#r:nei. .u toate acestea" entru cele mai multe dintre ele" li!ertatea nu are" deocamdat" dec)t c#i ul licentei3 or0iile si crimele )naltelor doamne si ale curte/anelor italiene au rmas le0endare. Aceast licent este cea mai im ortant li!ertate" )nt)lnitO si )n secolele urmtoare rintre $emeile e care ran0ul sau averea le eli!erea/ de ri0orile moralei curente1 aceasta rm)ne )n ansam!lu la $el de sever ca )n Evul <ediu. .)t des re )m linirile o/itive" ele nu s)nt )nc osi!ile dec)t entru un $oarte mic numr de $emei. (e0inele s)nt )ntotdeauna rivile0iate3 .aterina de <edici" Elisa!eta a An0liei" Isa!ella de .astilia s)nt mari suverane. .)teva )nsemnate $i0uri de s$inte a*un0" de asemenea" s $ie venerate. +imitorul destin al S$intei &ere/a din Avila se ex lic a roa e )n acelasi mod ca acela al S$intei .aterina3 )ncrederea ei )n Dumne/eu devine sursa unei mari )ncrederi )n sine )nssi1 ractic)nd )n sensul cel mai )nalt virtutile otrivite strii sale" ea )si asi0ur s ri*inul con$esorilor si si al lumii crestine3 ea se oate )nlta dincolo de conditia o!isnuit a unei clu0rite1 )nte meia/ mnstiri" le administrea/" cltoreste" se arat )ntre rin/toare" erseverea/ cu )ndr/neala r/!ttoare a unui !r!at" societatea nu2i une iedici1 nici scrisul ei nu este v/ut ca o s$idare" )nsisi con$esorii ei )i cer s scrie. Ea demonstrea/ cu strlucire $a tul c o $emeie se oate lasa la $el de sus ca un !r!at atunci c)nd" rintr2o )nt)m lare uimitoare" i se acord sansele de o!icei o$erite unui !r!at 7n $a t )ns" aceste sanse rm)n extrem de ine0ale1 )n secolul al XVI2lea" $emeile au )nc un 0rad in$erior de instruire. Anne de Breta0ne aduce un mare numr de $emei la curte" loc )n care mai )nainte nu uteau $i v/uti dec)t !r!atii1 ea )si d toat osteneala s $orme/e un corte0iu de domnisoare de onoare3 totusi" ea se )n0ri*este 1K9 mai mult de educatia si mai utin de cultura acestora. %rintre $emeile care se distin0 ceva mai t)r/iu rin s iritul" rin in$luenta intelectual si rin scrierile lor" ma*oritatea s)nt aristocrate3 ducesa de (et/" doamna de Li0nerolle" ducesa de (o#an si $iica sa" Arme1 cele mai $aimoase s)nt rintese3 re0ina <ar0ot si <ar0areta de ,avarra. %errette de 'uillet ar $i $ost" se are" !ur0#e/1 dar Louise La!e a $ost" $r )ndoial" curte/an3 sau"
)n orice ca/" avea moravuri extrem de li!ere. -emeile au continuat s ias )n evident )n secolul al XVII2lea mai cu seam )n domeniul intelectual1 este o e oc )n care viata monden se de/volt si cultura" se rs )ndeste1 rolul *ucat de $emei )n saloane este considera!il1 rin )nsusi $a tul c nu s)nt an0a*ate )n construirea lumii" ele au r0a/ul de a se dedica artelor" conversatiei" literelor3 instruirea lor nu este or0ani/at" )ns" rin intermediul convor!irilor" lecturilor" lectiilor tinute de rece tori rivati sau al con$erintelor u!lice" ele a*un0 s do!)ndeasca cunostinte su erioare celor ale sotilor lor3 doamna de 'ourna:" doamna de (am!ouillet" domnisoara de Scuder:" doamna de La -a:ette" doamna de Sevi0ne se !ucur de o re utatie extraordinar )n -ranta1 iar )n a$ara -rantei" o e0al $aim se lea0 de numele rintesei Elisa!eta" al re0inei .ristina" al domnisoarei de Sc#urman" care cores onda cu )ntrea0a comunitate stiinti$ic a e ocii. 'ratie acestei culturi si resti0iului con$erit de cultur" $emeile a*un0 s se im un )n universul masculin1 ornind de la literatur" de la ca/uistica amorului" multe am!itioase trec la intri0ile olitice. In 1@8K" nuntiul a al scria3 5)n -ranta" toate marile evenimente si toate intri0ile semni$icative ornesc cel mai adesea de la $emei6. %rintesa de .onde une la cale 5cons iratia $emeilor61 Ana de Austria este )ncon*urat de $emei al cror s$at este dis us s21 urme/e1 (ic#elieu leca urec#ea la su0estiile ducesei d>Ai0uillon1 se stie rea !ine ce rol au *ucat )n tim ul -rondei doamna de <ont!a/on" ducesa de .#evreuse" domnisoara de <ont ensier" ducesa de Lon0ueville" Anne de 'on/a0ue si at)tea altele. 7n s$)rsit" doamna de <aintenon va da un exem lu strlucit )n rivinta in$luentei e care o s$tuitoare a!il o oate exercita )n a$acerile de stat. Animatoare" s$tuitoare" intri0ante 2 $emeile )si asi0ur rolul cel mai e$icace )ntr2o manier o!lic3 )n S ania" rintesa des +rsins 0uvernea/ cu un lus de autoritate" dar cariera sa e scurt. %e l)n0 aceste mari doamne" alte c)teva ersonalitti se a$irm )n s atiul lumii care sca constr)n0erilor !ur0#e/e1 se iveste o cate0orie necunoscut )n atunci3 actrita. 1=9= este anul )n care se semnalea/ entru rima oar re/enta unei $emei e scen1 )n 1=F8" ca/ul era )nc sin0ular1 la )nce utul secolului al XVII2lea" cele mai multe dintre ele s)nt sotii de actori1 mai a oi" ele )si c)sti0 inde endenta" at)t )n carier" c)t si )n viata rivat. 7n ceea ce riveste curte/ana" du %#r:ne sau Im eria" ea se i osta/ia/ )n c#i ul cel mai desv)rsit )n ,inon de Lenclos3 ex loat)ndu2si $eminitatea" ea o de seste1 trind rintre 1K= !r!ati" ea a*un0e s osede calitti !r!testi1 inde endenta moravurilor sale )i creea/ redis o/itia ctre inde endenta de s irit3 ,inon de Lenclos a )m ins li!ertatea )n unctul cel mai )nalt e care i se ermitea unei $emei s )l atin0 )n e oc. 7n secolul al XVIII2lea" li!ertatea $emeii continu s s oreasc. <oravurile rm)n" )n rinci iu" severe3 t)nra $at nu rimeste dec)t o educatie sumar1 ea este cstorit sau trimis la mnstire $r a i se cere rerea. Bur0#e/ia" clas )n ascensiune" a crei existent se con solidea/" )i im une sotiei o moral ri0uroas. 7n sc#im!" )ns" descom unerea aristocratiei le ermite $emeilor de lume cele mai mari licente si c#iar )nalta !ur0#e/ie se contaminea/ de aceste exem le1 nici m)nstirile" nici cminul con*u0al nu reusesc s st )neasc $emeia. 7nc o dat" entru cele mai multe dintre ele" aceast li!ertate rm)ne ne0ativ si a!stract3 $emeile se mr0inesc s caute numai lcerea. Dar cele care s)nt inteli0ente si am!itioase )si creea/ osi !ilitti de actiune. Viata saloanelor ia un nou av)nt3 se cunoaste )ndea*uns rolul *ucat de doamna 'eo$$rin" doamna du De$$and" domnisoara de Les inasse" doamna d>E ina:" doamna du &encin1 rotectoare. ins iratoare" $emeile constituie u!licul $avorit al scriitorilor1 ele se interesea/ de literatur" $iloso$ie si stiinte3 ast$el" recum doinnsoara du .#Otelet. ele )si au la!oratorul de $i/ic" de c#imie" unde ex erimentea/ sau disec1 ele intervin mai activ dec)t niciodat )n viata olitic3 r)nd e r)nd" doamna de %rie" doamna de <aili:. doamna de .#Oteauneu$" doamna de %om adour" doamna du Barr: dictea/ o litica lui Ludovic
al XV2lea1 nu exist ministru care s nu2si ai! ins iratoarea3 asa )nc)t <ontesquieu consider c )n -ranta totul este $cut de $emei1 ele constituie" a$irm el" ""un nou stat )n stat63 iar .olle sene )n a*unul anului 1EDF3 5Ele au c tat o asemenea )nt)ie2tate la $rance/i" iau su!*u0at )n asemenea msur" )nc)t acestia nu mai 0)ndesc si nu mai simt dec)t asa cum le dictea/ ele6. %e l)n0 $emeile de societate" exist si actritele sau $emeile 0alante" care se !ucur de un mare renume3 So #ie Arnould" Julie $aima" Adrienne Lecouvreur. Ast$el" e tot arcursul Vec#iului (e0im" domeniul cultural este cel mai accesi!il $emeilor care )ncearc s se a$irme. .u toate acestea" nici una nu a atins er$ectiunea unui Dante sau a unui S#a;es eare" -a tul se ex lic rin mediocritatea 0eneral a conditiei lor. .ultura n2a $ost niciodat dec)t a ana*ul unei elite $eminine si nu al masei1 or" adeseori 0eniile masculine s2au ivit din r)ndul maselor1 c#iar si $emeile rivile0iate se i/!eau de o!stacole care le !arau drumul s re culmile )nalte. ,imic nu o rea elanul unei S$inte &ere/a sau al unei Ecaterina a (usiei" dar mii de circumstante se coali/au )m otriva $emeii scriitoare. 7n crticica sa O camer doar entru ea" Vir0inia Xool$ s2a amu/at invent)nd destinul unei resu use surori a lui S#a;es eare1 )n tim ce acesta )nvta la cole0iu ceva latin" 0ra2 1K@ 2matic" lo0ic" ea rm)nea acas )ntr2o desv)rsit i0norant1 )n vreme ce el v)na" #oinrea" $cea amor cu $emeile din )m re*urimi" ea nu $cea altceva dec)t s drea0 tot $elul de /drente su! oc#ii rintilor1 dac si ea ar $i lecat" cu )ndr/neal" s2si caute norocul la Londra" n2ar $i devenit nicidecum o actrit care s2si oat c)sti0a li!er viata3 $ie ar $i $ost redat $amiliei" care ar $i cstorit2o cu $orta" $ie ar $i $ost sedus" rsit" de/onorat si s2ar $i sinucis din dis erare. La $el de !ine ne2o utem ima0ina a*un0)nd o rostituat vesel" o <oli -landers asa cum a $ixat2o De$oe3 dar )n nici un ca/ n2ar $i a*uns s conduc o tru de teatru si s scrie drame. 7n An0lia" remarc Vir0inia Xool$" $emeile scriitoare au tre/it )ntotdeauna ostilitate. Doctorul Jo#nson le com ara cu 5un c)ine care mer0e e la!ele dina oi3 nu mer0e rea !ine" dar $a tul )n sine e uimitor6. Artistele dovedesc o 0ri* mai mare dec)t oricine )n rivinta o iniei celuilalt1 $emeile de ind de aceast o inie )n c#i nemi*locit3 se oate ima0ina $orta de care o artist are nevoie doar entru a )ndr/ni s2si de seasc statutul. Adeseori" ea )si consum $ortele )n aceast lu t istovitoare. La s$)rsitul secolului al XVIl2lea" lad: Xin#ilsea" o aristocrat $r co ii" )ncearc aventura scrisului1 anumite asa*e din o era ei o recomand ca e o natur sensi!il si oetic1 ea se consum" )ns" )n ur" $urie si team3 Dar vaiN .)nd o $emeie ia )n min ana At)t se /ice c2i o )n0)m$at . nu se a$l nici un c#i ca vina S2si mai rscum ere vreodatN A roa e )ntrea0a ei o er e consacrat indi0nrii )m otriva conditiei $emeii. .a/ul ducesei de ,eMcastle este analo01 si ea este o mare aristocrat care" scriind" rovoac un scandal. 5-emeile triesc recum 0)/ele de noa te si cucuvelele si mor ca niste viermi6" scrie ea cu $urie. Insultat" ridiculi/at" ea se va retra0e )n cele din urm e domeniile sale1 si" )n ciuda unui tem erament 0eneros" va deveni e *umtate ne!un si nu va mai roduce dec)t elucu!ratii extrava0ante. A!ia )n secolul al XVIII2lea" o !ur0#e/" doamna A #ra Be#n" a*uns vduv" avea s triasc din scris recum un !r!at1 alte $emei )i vor unna exem lul" dar" c#iar si )n secolul al XlX2lea" ele se vedeau adesea o!li0ate s se ascund1 si nu aveau nici mcar 5o camer doar a lor6" adic nu se !ucurau de acea inde endent material care este una dintre conditiile necesare li!erttii interioare. Am v/ut c" datorit de/voltrii vietii mondene si a str)nsei ei le0turi cu viata intelectual" situatia $emeilor din -ranta a $ost )ntru2c)tva mai $avora!il. .u toate acestea" o inia 0eneral este )n mare arte ostil asa2numitelor !as2!leus. 7n tim ul
(enasterii" doamnele no!ile sau $emeile de s irit tre/esc un curent de o inie $avora!il sexu2 1KE lui lor1 doctrinele latoniciene im ortate din Italia s irituali/ea/ iu!irea si $emeia. ,umerosi oameni de litere )si asum a rarea $emeii. S)nt u!licate .ora!ia doamnelor virtuoase" .avalerul doamnelor etc. 7n <icul Senat" Erasmus )i d cuv)ntul .orneliei" care ex une )n c#i a ri0 surile sexului ei. 5Br!atii s)nt niste tirani... Ei ne tratea/ ca e niste *ucrii... ne resc#im! )n s ltoresele si !uctresele lor.6 Erasmus cere s li se ermit $emeilor s se instruiasc" )ntr2o lucrare care va deveni $oarte cele!r. Discurs asu ra no!letei si excelentei sexului $emeiesc" .ornelius A0ri a se strduieste s demonstre/e su erioritatea $eminin. El reia vec#ile ar0umente ca!alistice3 Eva )nseamn Viat" iar Adam )nseamn %m)nt. .reat du !r!at" $emeia este mai desv)rsit dec)t acesta. Ea s2a nscut )n aradis" el 2 )n a$ara aradisului. .)nd cade )n a " $emeia luteste la su ra$at" )n vreme ce !r!atul se scu$und. Ea a $ost /mislit dintr2o coast a lui Adam si nu din lut. S)n0ele ei menstrual vindec toate !olile. -iind i0norant" Eva nu a $cut altceva dec)t s se rtceasc1 Adam este cel care a ctuit1 de aceea" Dumne/eu s2 a $cut !r!at3 si" la urma urmelor" du )nviere" el li s2a artat mai )nt)i $emeilor. 7n continuare" A0ri a declar c $emeile s)nt mai virtuoase dec)t !r!atii. El le enumera e 5doamnele alese6" m)ndria sexului lor si loc comun al acestor a olo0ii. 7n s$)rsit" el )nalt un rec#i/itoriu )m otriva tiraniei !r!atilor3 5Action)nd )m otriva oricrei dre tti" s$id)nd $r rusine e0alitatea natural" tirania !r!atii lui a li sit2o e $emeie de li!ertatea rimit la nastere6. .u toate acestea" ea naste co ii" este la $el de inteli0ent" !a c#iar mai $in dec)t !r!atul1 e scandalos si $ie )n0rdite activittile" 5lucru ce se $ace nu din orunca lui Dumne/eu" nu din necesitate si nici din motive )ntemeiate" ci rin $orta o!iceiurilor" rin educatie" rin munc si mai cu seam rin violent si )m ilare6. A0ri a nu cere" de !un seam" e0alitatea sexelor" dar vrea ca $emeia s $ie tratat cu res ect. Lucrarea a avut un imens succes. .a si -ortreata de ne)nvins" o alt a olo0ie a $emeii" sau Desv)rsit Am:e a lui Ieroet" im re0nat de un misticism latonician. 7ntr2o carte curioas" care anunt doctrina saint2simonian" %ostei anunt venirea unei noi Eve" mam re0eneratoare a s etei umane3 el crede c#iar c ar $i si )nt)lnit2o1 )ns ea a murit si" oate" s2a re)ncarnat )n el. .u mai mult moderatie" <ar0areta de Valois roclam )n lucrarea numit Doctul si su!tilul discurs c exist )n $emeie ceva divin. Dar scriitoarea care va servi cel mai !ine cau/a sexului ei a $ost <ar0areta de ,avarra" care va ro une )m otriva licentei moravurilor un ideal de misticism sentimental si de castitate li sit de i ocri/ie" )ncerc)nd s concilie/e cstoria si iu!irea entru onoarea si $ericirea $emeii. Bine)nteles" nici adversarii $emeii nu de/armea/. %ot $i re0site" rintre altele" )n .ontroversa sexelor masculin si $eminin" re lic la lucrarea lui A0ri a" 1KD vec#ile ar0umente ale Evului <ediu. (a!elais se amu/ s scrie" )n .artea a IlI2a" o incisiv satir a cstoriei" care reia traditia lui <at#ieu si a lui Desc#am s3 cu toate acestea" )n $ericita a!atie &#eleme" $emeile s)nt cele care vor $ace le0ea Anti$eminismul cunoaste noi accente virulente )n 1@1E" rin Al$a!etul im er$ectiunii si rutatea $emeiasc a lui Jacques Olivier" e a crui co ert utea $i v/ut o 0ravur re re/ent)nd o $emeie cu m)ini de #ar ie" aco erit de enele luxurii" cocotat e la!e de 0in" cci" ca si 0ina" ea este o rea 0os odin3 su! $iecare liter a al$a!etului era )nscris unul dintre de$ectele sale. 7nc o dat" un om al !isericii era cel care realimenta vec#ea ceart1 domnisoara de 'ourna: va ris osta rin E0alitatea !r!a$ilor si a $emeilor. .artea declansea/ un val de literatur li!ertin" %arnasuri si ca!inete satirice" care atac moravurile $emeilor" )n vreme ce" entru a le de recia" insii !isericosi citau din S$)ntul %avel" din s$intii %rinti sau din
Ecle/iast. -emeia $urni/a o ine ui/a!il tematic satirelor lui <at#urin (e0nier si ale rietenilor lui. 7n ta!ra o us" a olo0etii reiau si comentea/ care mai de care ar0umentele lui A0ri a. %rintele du Boscq cere" )n -emeia cumsecade" s li se ermit $emeilor s se instruiasc. Astreea si o )ntrea0 literatur 0alant le cele!rea/ meritele )n rondeluri" sonete" ele0ii etc. 7nsesi succesele o!tinute de $emei atra0 )m otriva lor noi atacuri1 retioasele au nemultumit o inia u!lic1 s)nt a laudate cu )nc)ntare %retioasele ridicole si" utin mai t)r/iu" -emeile savante. Aceasta nu )nseamn totusi c <oliere ar $i adversarul $emeilor3 el atac #otr)t cstoriile im use si cere entru t)nra $at li!ertatea sentimentelor" iar entru sotie res ect si inde endent. Dim otriv" )n redicile sale" Bossuet nu mena*ea/ deloc $emeile. %rima $emeie 2 s une el 2 nu era 5dec)t o !ucat din Adam si un soi de diminutiv. %ro ortiile se strea/" ea $iind a roa e acelasi lucru )n ordinea s iritului6. Satira lui Boileau )m otriva $emeilor nu este dec)t un exercitiu retoric" dar ea declansea/ un val de revolt3 %radon" (e0nard" %errault ri ostea/ cu ardoare. La Bru:ere" Saint2 Evremond se arat $avora!ili $emeilor. .el mai decis $eminist al e ocii este %oulain de la Barre" care u!lic )n 1@EK o lucrare de ins iratie carte/ian" Des re e0alitatea celor dou sexe. El consider c" $iind cei mai uternici" !r!atii si2au $avori/at retutindeni sexul si c $emeile acce t" )n virtutea o!iceiurilor )ncettenite" aceast de endent. -emeilor nu li s2a dat niciodat cea mai mic sans3 nici a li!erttii" nici a instruirii. Ele nu ot $i *udecate" asadar" du ceea ce au $cut )n trecut. ,imic nu dovedeste c ele ar $i in$erioare !r!atului. Anatomia evidentia/ anumite di$erente" dintre care )ns nici una nu constituie un rivile0iu entru !r!at. Si %oulain de la Barre )nc#eie cer)nd entru $emei o instruire solid. -ontenelle dedic $emeilor &ratatul luralittii lumilor. Iar 1KF dac -enelon" urm)ndu2i e doamna de <aintenon si e a!atele -leur:" se arat extrem de timid )n ro0ramul su de educatie" universitarul *ansenist (ollin retinde" dim otriv" ca $emeile s $ac studii serioase. Secolul al XVIII2lea este si el divi/at. La Amsterdam" )n 1E99" autorul .ontroversei asu ra su$letului $eminin declar c 5$emeia creat doar )n $olosul !r!atului nu va dinui )n la s$)rsitul lumii" deoarece va )nceta s mai $ie util o!iectului entru care a $ost creat" de unde re/ult )n c#i necesar c su$letul ei nu este nemuritor6" )ntr2o manier mai utin radical" (ousseau" care este aici urttorul de cuv)nt al !ur0#e/iei" #r/este $emeia csniciei si maternittii" 5)ntrea0a educatie a $emeilor tre!uie s $ie $cut )n $unctie de !r!at... -emeia e $cut entru a ceda !r!atului si entru a2i su orta nedre ttile6" a$irm el. .u toate acestea" idealul democratic si individualist al secolului e $avora!il $emeilor1 )n oc#ii ma*orittii $iloso$ilor ele s)nt $iinte umane" e0ale $iintelor de sex !r!tesc Voltaue denunt nedre tatea sortii lor. Diderot consider c in$erioritatea lor a $ost )n cea mai mare arte creat de societate. 5V l)n0. $emeiN6. scrie el. Si" )n continuare" meditea/3 5)n o!iceiurile de re tutindeni cru/imea le0ilor civile si cru/imea naturii si2au dat m)na )m otriva $emeilor. Ele au $ost tratate ca niste $ turi im!ecile6 <ontesquieu a recia/" )n c#i aradoxal" c $emeile tre!uie s ram)n su!ordonate !r!atului )n viata casnic" dar c toate calittile lor le redis un entru actiunea olitic. 5Este contra ratiunii si con tra naturii ca $emeile s $ie st )nele casei... Dar e cit de oate de $iresc ca ele s domneasc este un im eriu.6 Ielvetius arat c in$e rioritatea $emeii este e$ectul educatiei sale a!surde" iar d>Alem!ert )i )m rtseste o inia. Su! ana unei $emei" doamna de .ira:" vedem )n$iri )ndu2se timid un $eminism de ti economic" dar a!ia <ercier" )n al su &a!lou ari/ian" va rotesta )m otriva mi/eriei muncitoarelor" a!ord)nd" ast$el" ro!lema $undamental a muncii $eminine .ondorcet cere ca $emeile s ai! aceces la viata olitic. El le consider )ntru totul e0ale !r!atului si le a r )m otriva atacurilor clasice3 5S2a s us c $emeile." n2ar avea sentimentul dre ttii" c ar
asculta mai de0ra! de sentimentele dec)t de constiinta lor... CDarG nu natura" ci educatia" existenta social s)nt cau/ele acestei di$erente6 Si" )ntr2un alt loc3 5.u c)t $emeile au $ost mai aservite rin le0i" cu at)t mai rime*dioas a $ost uterea lor... Aceast utere ar scdea dac ele n2ar avea interesul s o stre/e" dac ar )nceta s $ie entru ele sin0urul mi*loc de a se a ra si de a se sustra0e o rimrii6. 19L V S2ar utea crede c (evolutia va sc#im!a soarta $emeii. ,u a $ost" )ns" nicidecum asa. Aceast revolutie !ur0#e/ a res ectat )n la ca t institutiile si valorile !ur0#e/e1 ea este a roa e )n exclusivitate o era !r!atilor. E im ortant s su!liniem c )n tot cursul Vec#iului (e0im $emeile din clasele care munceau au $ost cele care s2au !ucurat de cea mai de lin inde endent ca sex. -emeia avea dre tul de a $ace comert si oseda toate ca acittile necesare entru un exercitiu autonom al meseriei sale. Ea artici a la roductie ca len*ereas" s ltoreas" sle$uitoare de metale" v)n/toare etc1 $ie c lucra acas" $ie )n mici )ntre rinderi" inde endenta ei material )i ermitea o de lin li!ertate a moravurilor3 $emeia din o or oate s ias )n lume" s $recvente/e taverne" s dis un de cor ul ei a roa e ca un !r!at1 ea este asociata si e0ala sotului su O rimarea se mani$est e lan economic" si nu e lan sexual. 7n /onele rurale" tranca $ace artea cea mai im ortant a muncilor si este tratat ca o servitoare1 adesea" ea nici nu st la aceeasi mas cu sotul si cu $iul1 se s eteste muncind mult mai 0reu dec)t ei" iar 0ri*ile maternittii se adau0 acestor corve/i. 7ns" recum )n societtile a0ricole antice" )n msura )n care )i este necesar !r!atului" este si res ectat1 !unurile lor" interesele lor" 0ri*ile lor s)nt comune1 )n erimetrul casei" autoritatea ei este incontesta!il. Din r)ndul acestor $emei cu o viata at)t de 0rea" unele s2ar $i utut a$irma ca ersoane" reclam)ndu2si dre turile1 dar ele triau su! a sarea unei traditii a timidittii si su unerii3 condicile Strilor 'enerale nu contin dec)t un numr ne)nsemnat de revendicri $eminine1 acestea sun cam asa3 5Br!atii s nu oat $ace meseriile care s)nt a ana*ul $emeilor6. Le vedem e aceste $emei cot la cot cu sotii lor )n mani$estatii si r/merite1 ele s)nt cele care mer0 la Versailles du 5!rutar" !rutreasa si micul lor ucenic61. 7ns nu > A elativ !at*ocoritor rin care s)nt desemnati mem!rii $amiliei re0ale. La = octom!rie 1EDF. @2ELLL de $emei clin cartierele mr0inase ale %arisului mani$estea/ cer)lid )ine si arme. O )ntrea0 multime li se altur )n marsul lor ctre Versailles. (e0ele consimte s rimeasc o dele0atie a $emeilor Co rotestatar c#iar lesin de emotie )n tim ul audienteiG. S re sear" o orul se re0teste s2si etreac noa tea la Versailles. iar re0ele ordon s se )m art )ine" e care tur!ulentii o savurea/ )n liniste. 7n dimineata /ilei de @ octom!rie" )ns" ei dau !u/na )n a artamentul re0inei si ucid trei/eci de 0r/i. 7n urma acestor resiuni" re0ele" re0ina si del$inul s)nt siliti s rseasc Versailles entru a locui la &uileries. 7ntr2un re0im de senn n/onieiat. La amia/" su! soarele alid de toamn" trsura re0al )naintea/ )ncet s re %aris. 7n vreme ce revoltatii se 191 o orul a condus actiunile revolutionare si a cules roadele lor. Dintre !ur0#e/e" c)teva au )m!rtisat cu ardoare cau/a li!erttii3 doamna (oland" Lucile Desmoulins" &#eroi0ne de <ericourt1 una dintre ele va in$luenta decisiv cursul evenimentelor3 .#arlotte .orda:" care 12a asasinat e <arat Au existat si c)teva miscri $eministe. Ol:m e de 'ou0es a ro us" )n 1EDF" o 5Declaratie a Dre turilor -emeii6> simetric 5Declaratiei Dre turilor
Omului6" )n care cerea a!olirea tuturor rivile0iilor masculine. Aceleasi idei se re0sesc" )n 1EFL" )n <otiunea srmanei Jacotte si )n alte !rosuri similare1 dar" )n ciuda s ri*inului lui .ondorcet" aceste strdanii esuea/" iar Ol:m e iere e esa$od. %e l)n0 /iarul L>!n atient" e care ea )l crease" a ar o sumedenie de e$emeride. .lu!urile $eminine $u/ionea/" )n cea mai mare arte" cu cele masculine si s)nt a!sor!ite de acestea. 7n 8D Brumar 1EFK" c)nd actrita (ose Lacom!e" resedinta Societtii $emeilor re u!licane si revolutionare" $ortea/ intrarea .onsiliului 0eneral )n $runtea unei dele0atii de $emei" rocurorul .#aumette o )nt)m in cu $ra/e ce ar des rinse din S$)ntul %avel sau din S$)ntul &oma3 5De c)nd le este )n0duit $emeilor s2si le ede sexul si s se resc#im!e )n !r!ati4. C,aturaG i2a s us $emeii3 -ii $emeie. 'ri*ile co iilor" tre!urile cminului" nelinistile maternittii" cu acestea s te )nvrednicesti.6 Li se inter/ice intrarea )n .onsiliu si" cur)nd" si cea )n clu!urile unde )si $ceau ucenicia olitic. 7n 1EFL au $ost a!ro0ate dre tul surorii mai mari si rivile0iul masculinittii3 sa reali/at e0alitatea )ntre $ete si !ieti )n ceea ce riveste mostenirea1 )n 1EF8" o le0e instituie divortul" sl!ind" ast$el" c#in0ile le0turii matrimoniale1 acestea s)nt" )ns" cuceriri mrunte -emeile din rindul !ur0#e/iei erau rea inte0rate $amiliei entru a mani$esta o solidaritate concret )ntre ele1 ele nu $ormau o cast i/olat" ca a!il s2si im un revendicrile3 din unct de vedere economic" existenta lor era ara/itar. Si ast$el" )n tim ce $emeile care" )n o$ida sexului lor" ar $i utut artici a la evenimente erau )m iedicate s o $ac din unctul de vedere al clasei" cele din clasa cu adevrat activ erau condamnate s rm)n deo arte ca $emei. ,umai c)nd uterea economic va $i reluat de 7ntrec s c)nte c)t ot mai tare si stri0 ctre 0loata de 0ur2casc atras de s ectacol c )nuntru se a$l 5!rutarul" !rutreasa si micul ucenic6" li sa linii la %aris" oras ce avea este sase sute de inii de 0uri de #rnit" a rinsese s iritele3 se stie3 returile cresteau" co/ile 2 la $el" $uria o ular atinsese aroxismul. La 81 octom!rie" !rutarul ari/ian -rancois" ai crui ucenici dosiser trei )ini" este s )n/urat si deca itat de o ni)n de indi0nati $amelici. .a ul" )n$i t )ntr2o te us" )i este re/entat sotiei sale" )nsrcinat )n trei luni. Datorit acestui incident atroce se votea/ le0ea martial. CVe/i .ronica revolutiei" 1EDF21EFF. Larousse. 1FDF" I<iions Jacques Le0rand. . 1LK. 189218=" 18EG Cn. tr.G. 198 muncitori" $emeia muncitoare )si va utea cuceri ca acitti e care $emeia ara/it" no!il sau !ur0#e/" nu le2a utut do!)ndi niciodat" )n tim ul )n!usirii (evolutiei" $emeia se !ucur de o li!ertate anar#ic. Dar atunci c)nd societatea se reor0ani/ea/" ea este iarsi !rutal aservit. Din unct de vedere $eminist" -ranta se 0sea )n avans $at de alte tri1 s re ne$ericirea $rantu/oaicei moderne" )ns" statutul i2a $ost decis )n tim ul unei dictaturi militare1 codul lui ,a oleon" care )i $ixea/ soarta vreme de un secol" i2a )nt)r/iat mult emanci area. .a orice militar" ,a oleon nu vrea s vad )n $emeie mai mult dec)t o mam1 dar" mostenitor al unei revolutii !ur0#e/e" el nu )ntele0e s sc#im!e structura societtii si s2i con$ere mamei reeminenta asu ra sotiei3 el inter/ice sta!ilirea aternittii si de$ineste )n termeni duri conditia $etei devenite mam si a co ilului natural. Si totusi" nici $emeia cstorit nu este sustinut )n demnitatea ei de mam1 aradoxul $eudal se er etuea/. -ata si $emeia s)nt rivate de calitatea de cettean" ceea ce le inter/ice" de ild" s ractice meseria de avocat sau s exercite tutela. Doar $emeia celi!atar se !ucur de de lintatea ca acittilor civile" )n vreme ce csnicia conserv mundium2ul -emeia )i datorea/ sotului su su unere1 acesta oate o!tine condamnarea ei la reclu/iune )n ca/ de adulter sau divortul1 dac o ucide e vinovata su rins )n $la0rant delict" el este scu/a!il )n oc#ii le0ii1 )n vreme ce sotul nu este asi!il de edea s rin amend dec)t dac aduce o concu!in )n domiciliul con*u0al" si numai )n acest ca/ $emeia oate o!tine divortul )m otriva lui. Br!atul este cel care #otrste domiciliul
con*u0al si el are mai multe dre turi asu ra co iilor dec)t mama1 si 2 cu exce tia ca/ului )n care conduce o )ntre rindere comercial 2 e necesar a ro!area lui entru ca $emeia s se oat an0a*a. %uterea marital se exercit )n c#i drastic at)t asu ra ersoanei sotiei" c)t si asu ra !unurilor ei. De2a lun0ul )ntre0ului secol al XlX2lea" *uris rudenta nu $ace dec)t s )ntreasc ri0orile codului" riv)nd $emeia" rintre altele" de orice dre t de )nstrinare a !unurilor. 7n 1D8@" (estauratia a!oleste divortul1 Adunarea constituant din 1D9D re$u/ s )l reinstituie1 el nu rea are dec)t )n 1DD93 oricum" e )nc $oarte di$icil ca el s $ie o!tinut )n $a t. .ci" desi !ur0#e/ia na $ost niciodat mai uternic dec)t acum" ea )ntele0e" totusi" amenintrile e care le im lic revolutia industrial1 asa )nc)t ea se a$irm cu o autoritate care nu $ace dec)t s2i camu$le/e nelinistea. Li!ertatea de s irit mostenit din secolul al XVIII2lea nu atin0e morala $amilial. Aceasta rm)ne aceea de$init la )nce utul secolului al XlX2lea de 0)nditori reactionari recum Jose # de <aistre si Bonald. Acestia $ondea/ valoarea ordinii e vointa divin si retind o societate ri0uros ierar#i/at1 $amilia" celul social indisolu!il" va re re/enta microcosmosul social. 5Br!atul este entru $emeie ceea ce $emeia este entru co il1 sau uterea este 19K entru ministru ceea ce este ministrul entru su us6" s une Bonald. Ast$el" sotul conduce" sotia administrea/" co iii ascult Divortul este" !ine)nteles" inter/is1 iar $emeia este consemnat )n cmin. 5-emeile a artin $amiliei si nu societtii olitice" iar natura le2 a $cut entru 0ri*ile casnice si nu entru $unctiile u!lice6" mai s une Bonald. In $amilie" asa cum o de$ineste Le %la: ctre mi*locul seco lului" aceste ierar#ii s)nt res ectate. 7ntr2o manier utin di$erit. Au0uste .omte reclam la r)ndul lui ierar#ia sexelor1 )ntre acestea exist 5di$erente radicale" )n acelasi tim $i/ice si morale" care. la toate s eciile animale si mai cu seam )n interiorul rasei umane" le se ar ro$und unul de cellalt66. -eminitatea este un soi de 5co ilrie er etu6" care o )nde rtea/ e $emeie de 5ti ul ideal al rasei6. Acest in$antilism !iolo0ic se traduce nntr2o sl!iciune intelectual3 rolul acestei creaturi ur a$ective este acela de sotie si de mena*er" ea ne ut)nd nicicum s intre )n con curent cu !r!atul3 5nici conducerea" nici educatia nu i se otrivesc6 .a si la Bonald" $emeia este consemnat )n $amilie si" )n aceast societate miniatural" tatl este conductorul" $iindc $emeia este 5inca a!il de a exercita orice ti de conducere" c#iar si cea domestic661 ea doar administrea/ si s$tuieste. Instruirea ei tre!uie )n0rdit 5-emeile si roletarii nu ot si nici nu tre!uie s devin autori" ceea ce" de alt$el" nici nu doresc.66 Iar .omte re/ice c evolutia societtii va aduce eliminarea total a muncii $eminine )n a$ara $amiliei. 7n artea a doua a o erei sale" .omte" in$luentat de iu!irea lui entru .lotilde de Vaux" exalt $emeia" ridic)nd2o a roa e la ran0ul unei divinitti" emanatie a <ani -iinte1 )n &em lul +manittii" reli0ia o /itivist va consacra $emeia ca o!iect al adoratiei o orului1 )ns ea merit acest cult doar rin moralitatea ei1 )n vreme ce !r!atul actionea/" ea iu!este3 uritatea si iu!irea o $ac su erioar !r!atului1 ea este )n c#i mai ro$und altruist. Dar" otrivit sistemului o/itivist" ea nu rm)ne mai utin ri/onier a $amiliei1 divortul )i este inter/is" si ar $i de dorit c#iar ca vduvia ei s $ie etern1 nu are nici un dre t economic sau olitic1 nu e dec)t sotie si educatoare. 7ntr2o manier mai cinic" Bal/ac ex rim acelasi ideal. 5Destinul $emeii si sin0ura ei 0lorie s)nt acelea de a a rinde inima !r!atilor" scrie el in -i/iolo0ia cstoriei... -emeia este o ro rietate o!tinut rin contract1 una mo!iliar" cci ro rietatea im lic un titlu1 in s$)rsit" $emeia nu este" la dre t vor!ind" dec)t o anex a !r!atului.6> Bal/ac se $ace aici urttorul de cuv)nt al !ur0#e/iei" al crei anti$e2minism se intensi$ic )n e oca res ectiv ca reactie )m otriva moravurilor secolului al XVIII2lea si )m otriva ideilor ro0resiste de care se vede amenintat. Declar)nd sus si tare" la )nce utul -i/iolo0iei cstoriei" c
acesta institutie care exclude iu!irea o conduce )n c#i necesar e $emeie la adulter" Bal/ac )l )ndeamn e sot s o tin )ntr2o 199 total su unere" dac doreste s evite ridicolul de/onoarei. &re!uie ca $emeii s i se re$u/e instruirea si cultura" s i se inter/ic tot ceea ce *2ar ermite s2si de/volte ersonalitatea" s i se im un s oarte vesminte incomode" s $ie )ncura*at s urme/e un re0im anemiant Bur0#e/ia urmea/ )ntocmai acest ro0ram1 $emeile s)nt aservite !uctriei" mena*ului" moravurile le s)nt su rave0#eate cu anxietate1 ele s)nt )nc#ise )n riturile unui mod de a $i care )m iedic orice tentativ de c)sti0are a inde endentei. 7n com ensatie" s)nt onorate si )ncon*urate cu cea mai $ermectoare olitete. 5-emeia cstorit este o sclav e care tre!uie s stii s2o )nalti e un tron6>" s une Bal/ac1 e de la sine )nteles c )n toate situatiile mrunte !r!atul tre!uie s se estom e/e" s2i cede/e rimul loc1 )n loc s le un s oarte overi" ca )n societtile rimitive" societatea se 0r!este s le eli!ere/e e $emei de orice sarcin eni!il si de orice 0ri*3 aceasta )nseamn eli!erarea simultan de orice res onsa!ilitate. Se s er c" ast$el )nselate" cucerite sau seduse de usurinta conditiei lor" vor acce ta rolul de mam si de mena*er )n care se doreste ca ele s rm)n circumscrise. Si $a t este c ma*oritatea $emeilor !ur0#e/e ca itulea/. Dat $iind c educatia si situatia lor ara/itar le $ac de endente de !r!at" ele nu mai cutea/ nici mcar s $ormule/e vreo revendicare3 cele care au aceast )ndr/neal nu 0sesc nici un ecou. 5Este mai lesne s )i ui e oameni )n lanturi dec)t s le ru i" dac acestea con$er resti0iu6" a s us Bernard S#aM. -emeia !ur0#e/ tine la lanturile ei entru c tine la rivile0iile ei de clas. I se ex lic $r )ncetare" si o stie si ea" c emanci area $emeilor ar )nsemna sl!irea societtii !ur0#e/e1 eli!erat de su! tutela !r!atului" ea ar $i condamnat s munceasc1 si dac )i are ru c asu ra ro riettii rivate nu are dec)t dre turi su!ordonate dre turilor sotului ei" cu mult mai ru iar rea ca aceast ro rietate s $ie cu iotul a!olit1 ea nu )ncearc nici un sentiment de solidaritate cu $emeile din clasele muncitoare3 e mult mai a ro iat de sotul ei dec)t de lucrtoarele din industria textil. Interesele lui s)nt si ale ei Dar aceste re/istente )nc t)nate nu ot )m iedica mersul istoriei1 a aritia masinismului duce la ruinarea ro riettii $unciare" rovoac emanci area clasei lucrtoare si" corelativ" e aceea a $emeii1 smul20)nd2o e $emeie $amiliei" orice ti de socialism )i $avori/ea/ eli!erarea3 ima0in)nd un re0im comunitar" %laton romitea $emeilor" )n interiorul lui" o autonomie analoa0 aceleia de care se !ucurau )n S arta. O dat cu socialismele uto ice ale lui Saint2Simon" -ourier" .a!et" se naste uto ia 5$emeii li!ere66. Ideea saint2simonian a asociatiei universale resu une lic#idarea oricrei sclavii3 cea a muncitorului si cea a $emeii1 e motivul c $emeile s)nt" ca si !r!atii" $iinte umane" Saint2Simon si" du el" Leroux" %ecqueux" .amot cer eli!erarea lor. Din cate" nu aceast te/ re/ona!il este cea care 19= 0seste credit )n scoal. Aceasta laud $emeia )n numele $eminittii ei 2 cel mai si0ur mi*loc de a2i aduce deservicii. Su! retext c unitatea social ar $i cu lul" rintele En$antin vrea s introduc o $emeie )n $iecare cu lu du#ovnicesc" numit de el cu lu2 reotesc1 el astea t a aritia unei lumi mai !une" instaurate de o $emeie2<esia" iar &ovarsii -emeii se )m!arc s re Orient" ornind )n cutarea acestei m)n2tuitoare. Este in$luentat de -ourier" care con$und eli!erarea $emeii si rea!ilitarea crnii tru esti1 -ourier cere entru toti indivi/ii li!ertatea de a2si urma atractia asional si doreste )nlocuirea cstoriei rin iu!ire1 el nu riveste $emeia )n calitatea ei de ersoan" ci din ers ectiva $unctiei ei )n iu!ire. La r)ndul lui" .a!et romite un comunism icarian care va reali/a e0alitatea de lin a sexelor" cu toate c nu revede dec)t o artici are restr)ns a
$emeilor la viata olitic. 7n $a t" $emeile nu ocu dec)t un loc secundar )n miscarea saint2simo2nian3 doar .laire Ba/ard" care $ondea/ si anim" entru scurt tim " /iarul La -emme ,ouvelle" *oac un rol destul de im ortant. <ulte alte mici reviste a ar du aceea" )ns revendicrile lor s)nt timide1 ele cer mai mult educarea si mai utin emanci area $emeii1 acestei idei de crestere a 0radului de instruire a $emeilor i se atasea/ .arnot si" e urmele lui" Le0ouve. Ima0inea $emeii asociate si a $emeii re0eneratoare se mentine de2a lun0ul )ntre0ului secol al XlX2lea1 ea oate $i re0sit la Victor Iu0o. 7ns cau/a $emeii este mai de0ra! discreditat de aceste doctrine care" )n loc s o asimile/e" o o un !r!atului" recunosc)ndu2i intuitia" sentimentul si nu ratiunea. Ea este discreditat si rin st)n0cia arti/anilor ei. 7n 1D9D" $emeile un !a/ele unor clu!uri si *urnale1 Eu0enie ,i!o:er editea/ Voix des -emmes" /iar la care va cola!ora .a!et. O dele0atie $eminin va mer0e la Iotel de Viile entru a revendica 5dre turile $emeii6" dar nu va o!tine nimic. 7n 1D9F" Jeanne Decoin va candida entru de uttie" va des$sura o cam anie electoral care va s$)rsi )n ridicol. (idicolul va )n!usi de asemenea miscarea 5ve/uvienelor6 si a 5!loomens2telor6" care o!isnuiau s se lim!e e str/i )n costume extrava0ante. .ele mai inteli0ente $emei ale e ocii se tin deo arte de aceste miscri3 Doamna de Stael lu tase entru ro ria ei cau/ si mai utin entru cea a surorilor sale1 'eor0e Sand reclam dre tul la amorul li!er" )ns re$u/ s cola!ore/e la Voix des -emmes. (evendicrile ei s)nt mai de0ra! de ordin sentimental. -lora &ristan crede )n m)n2tuirea o orului rin $emeie1 dar ea se interesea/ de emanci area clasei muncitoare si mai utin de cea a sexului ei. David Stern" doamna de 'irardin se asocia/" totusi" miscrii $eministe. 7n ansam!lu" miscarea re$orimist care se de/volt )n secolul al XlX2lea este $avora!il $eminismului rin $a tul c militea/ entru *ustitie )n e0alitate. .u o exce tie remarca!il3 %roud#on. Datorit rdcinilor sale trnesti" $r )ndoial" el reactionea/ violent 19@ 7m otriva misticismului saint2simonian si rmi!e arti/anul micii ro rietti" le0)nd ast$el $emeia de cmin. 5<ena*er sau curte/an6" iat dilema )n care )nc#ide el $emeia. %)n )n acel moment" atacurile )m otriva $eminismului $useser conduse de conservatorii care lu tau la $el de a ri0 si )m otriva socialismului3 /iarul satiric .#arivari" rintre altele" 0sea )n $eminism o ine ui/a!il surs de 0lume1 %roud#on va $i acela care va ru e alianta dintre $eminism si socialism1 el rotestea/ )m otriva !anc#etului $emeilor socialiste re/idat de Leroux si vitu erea/ )m otriva Jeannei Decoin. 7n lucrarea intitulat Justitia" el sustine c $emeia tre!uie s rm)n de endent de !r!at1 doar acesta contea/ ca individ social" cu lul nu resu une asocierea care" la r)ndul ei" ar resu une e0alitatea" ci uniunea1 $emeia este in$erioar !r!atului" mai )nt)i $iindc $orta ei $i/ic nu re re/int dec)t dou treimi din cea a !r!atului" a oi $iindc ea )i este din unct de vedere intelectual si moral in$erioar )n aceeasi ro ortie3 valoarea ei este e ansam!lu 8x8x8 contra KxKxK" deci DV8E din cea a sexului tare. .um dou $emei" doamna Adam si doamna d>Iericourt )i rs und" rima cu $ermitate" cea de a doua cu o exaltare cam ne$ericit" %roud#on ri ostea/ rin %ornocratia sau $emeia )n e oca modern. &otusi" recum toti anti$eministii" el )nalt litanii ar/toare 5$emeii adevrate>6" sclav si o0lind a !r!atului1 )n ciuda acestei devotiuni" va tre!ui s admit c viata e care el )nsusi a im us2o ro riei sotii nu a $cut2o e aceasta $ericit3 scrisorile doamnei %roud#on nu s)nt altceva dec)t o nes$)rsit *elanie. Aceste de/!ateri teoretice nu vor in$luenta cursul evenimentelor3 mai de0ra! se oate s une c ele )l re$lect cu destul e/itare. -emeia recucereste o im ortant economic ierdut )nc din tim urile reistorice $iindc ea rseste cminul si ia arte la roductie )n noile u/ine. <asina este aceea care ermite aceast rsturnare" cci di$erenta de $ort $i/ic )ntre muncitorii !r!ati si $emei este )n cea mai mare arte
anulat. .um av)ntul su!it al industriei reclam o m)n de lucru mai numeroas dec)t aceea $urni/at de lucrtorii !r!ati" cola!orarea $emeilor a are ca necesar. Aceasta este marea revolutie care trans$orm" )n secolul al XlX2lea" soarta $emeii si )i desc#ide o nou er. <arx si En0els msoar anver0ura acestui roces si romit $emeilor o eli!erare e $ondul eli!errii roletariatului" )n $a t" 5$emeia si muncitorul au )n comun $a tul c s)nt ex loatati6" s une Be!el. Si am)ndoi vor sc a de ex loatare 0ratie im ortantei e care o va c ta" datorit evolutiei te#nice" munca lor roductiv En0els arat c soarta $emeii este str)ns le0at de istoria ro riettii rivate1 o catastro$ a su!stituit atriar#atul re0imului de dre t matern si a aservit $emeia atrimoniului1 dar revolutia industrial este contra onderea acestei r!usiri si va duce la emanci area $eminin. El scrie3 5-emeia nu se oate emanci a dec)t atunci c)nd ia arte )ntr2o 19E mare msur social la roductie si nu mai este a!sor!it de munca domestic dec)t )ntr2o msur insi0ni$iant. Iar acest $a t nu a devenit osi!il dec)t )n marea industrie modern" care nu numai c admite e scar lar0 munca $emeii" dar c#iar are o nevoie declarat de aceasta6. La )nce utul secolului al XlX2lea" $emeia era ex loatat )n c#i mai rusinos dec)t muncitorii !r!ati. <unca la domiciliu constituia ceea ce en0le/ii numesc sMeatin0 s:stemA1 )n ciuda unei trude continue" muncitoarea nu c)sti0 de a*uns entru a2si aco eri nevoile. Jules Simon" )n <uncitoarea" si c#iar conservatorul Lero:2Beaulieu" )n <unca $emeilor )n secolul al XlX2lea" u!licat )n 1DEK" denunt a!u/uri odioase1 ultimul arat c mai mult de dou sute de mii de muncitoare $rance/e nu c)sti0au nici cinci/eci de centime e /i. Se )ntele0e de ce a avut loc o mi0ratie s re manu$acturi1 de alt$el" )n cur)nd" $emeilor nu le2au rmas" )n a$ara atelierelor" dec)t muncile cu acul" s ltoria si servitoria" toate meserii de sclav ltite cu salarii de mi/erie1 c#iar $a!ricarea dantelelor si a !onetelor s)nt aca arate de u/ine1 )n sc#im!" exist o$erte mari de lucru )n industriile !um!acului" l)mi si mtsii3 $emeile s)nt $olosite mai ales )n atelierele de $ilatur si testorie. Adesea atronii le re$er !r!atilor. 5<uncesc mai !ine si mai ie$tin.6 Aceast $ormul cinic luminea/ e de lin drama muncii $eminine. -emeia nu si2a cucerit demnitatea de $iint uman dec)t rin munc1 a $ost )ns o cucerire extrem de anevoioas si de lent. <unca $ilatoarei si a testoarei se des$soar )n conditii de i0ien lamenta!ile. 5La L:on 2 scrie Blanqui 2 )n atelierele de asmanterie" c)teva $emei s)nt o!li0ate s lucre/e a roa e sus endate" le0ate de niste curele" $olosindu2si )n acelasi tim manile si icioa rele.6 )n 1DK1" muncitoarele din industria mtsii lucrea/ vara de la trei dimineata )n noa tea" iarna de la cinci dimineata )n la uns re/ece seara" deci sa te re/ece ore" 5)n ateliere adesea nesn toase" unde ra/ele soarelui nu trund niciodat 2 s une ,or!ert &ruquin. Jumtate dintre aceste $ete se )m!olnvesc de lm)ni )nainte de a2si s$)rsi ucenicia. Atunci c)nd se l)n0" s)nt acu/ate c $ac mo$turi661. %e deasu ra" $unctionarii a!u/ea/ de tinerele muncitoare. 5%entru a reusi ce si2au ro us" $oloseau mi*loacele cele mai revolttoare" constr)n0erea si )n$ometarea6" scrie autorul anonim al Adevrului des re evenimentele de la L:on. Se )nt)m l $recvent ca $emeile s cumule/e munca a0ricol si cea din u/in. Ele s)nt ex loatate )n Sistem de ex loatare Cen0l.G. .a ad*ectiv asociat Cennenului ..munc6 sMeatin0 )nseamn extenuant si rost ltit Cn. tr.G. 1 ,. &ruquin" Amintirile si aventurile unui roletar. .itat du I. Doleans. Istoria miscrii muncitoresti" voi. 1. 19D
mod cinic. <arx ovesteste" )ntr2o not a .a italului3 5-a!ricantul <. E. mi2a de/vluit c la muncile de testorie mecanic nu an0a*ea/ dec)t $emei si c" dintre acestea" re$er $emeile cstorite" mai ales e cele care au o $amilie numeroas" care se arat mult mai s)r0uin2cioase si mai asculttoare dec)t celi!atarele si tre!uie s munceasc )n la e ui/are entru a rocura mi*loacele de su!/istent celor de acas. 7n acest $el 2 adau0 <arx 2 s)nt $alsi$icate calittile $emeilor )n detrimentul lor" iar moralitatea si sensi!ilitatea naturii lor devin mi*loace de aservire si de su$erint6>. (e/um)nd .a italul si comen2t)ndu21 e Be!el" '. Derville scrie3 5Animal de lux sau animal de corvoad 2 iat ce este ast/i" a roa e )ntotdeauna" $emeia. 7ntretinut de !r!at c)nd nu munceste" ea este" de asemeni" )ntretinut de el si c)nd se s eteste muncind6. Situatia muncitoarei era at)t de lamenta!il" )nc)t Sismondi si Blanqui cer s li se inter/ic $emeilor accesul )n ateliere. .au/a este" )n arte" $a tul c $emeile n2au stiut" )n reala!il" s se a ere si s se or0ani/e/e )n sindicate. 5Asociatiile6 $eminine a ar )n *urul anului 1D9D si" la )nce ut" s)nt asociatii de roductie. <iscarea sa de/voltat extrem de )ncet" asa cum re/ult din ci$rele urmtoare. 7n 1FL=" dintr2un total de ED1KF8 sindicalisti" numai @F9L= s)nt $emei 7n 1FLD" dintr2un total de F=E18L sindicalisti 2 DDFL@ $emei. 7n 1F18" dintr2un total de 1L@991K sindicalisti 2 F8KK@ $emei. 7n 1F8L" dintr2un total de 1=DLF@E de sindicalisti 2 numai 8KFL1@ s)nt muncitoare si an0a*ate mem!re de sindicat" iar rintre muncitoarele a0ricole numai K@1FK s)nt )n sindicat" dintr2un total de 1LDKF=E" ceea ce d )n total 8F8LLL de $emei sindicaliste )ntr2 un total de KLE@=D= muncitori sindicalisti. Este o traditie de resemnare si de su unere" o li s de solidaritate si de constiint colectiv rin care $emeile" cu toate osi!ilittile care li se desc#id" rm)n de/armate. Din aceast atitudine re/ult c munca $eminin nu a $ost dec)t lent si tardiv re0lementat. Se va aste ta )n )n 1DE9 interventia le0ii1 si" )n ciuda cam aniilor urtate )n e oca Im eriului" nu vor exista dec)t dou dis o/itii rivitoare la $emei3 una dintre acestea le inter/ice minorelor munca de noa te si cere ca ele s $ie lsate li!ere duminicile si )n /ilele de sr!toare1 /iua lor de lucru este limitat la dous re/ece ore. .)t des re $emeile de este dou/eci si unu de ani" revederile se mr0inesc s le inter/ic munca su!teran )n mine si cariere. %rima cart a muncii $eminine datea/ din 8 noiem!rie 1DF81 ea inter/ice munca de noa te si limitea/ /iua de lucru )n u/in" dar las oarta desc#is tuturor a!u/urilor. 7n 1FLF" /iua de lucru este limitat la /ece ore1 )n 1FL=" re ausul s tm)nal devine o!li0atoriu1 )n 1FLE" muncitoarea o!tine dre tul de a dis une li!er de sumele c)sti0ate1 )n 1FLF" s)nt 0arantate concedii ltite du nastere1 )n 19F 1F11" dis o/itiile din 1DF8 s)nt reluate )ntr2o manier im erativ1 )n 1F1K" se re0lementea/ re ausul $emeilor )nainte si du nastere si li se inter/ic muncile ericuloase si e ui/ante. 7ncet2)ncet" se constituie o le0islatie social" iar munca $eminin este rote*at rin 0arantii de i0ien3 se cer scaune entru v)n/toare" statul )n icioare la tara!ele din strad este inter/is etc. Biroul International al <uncii a reusit s rati$ice conventii internationale rivind conditiile sanitare )n care se des$soar munca $eminin" concediile 0arantate )n ca/ de sarcin etc. A doua consecint a inertiei resemnate a muncitoarelor au re re/entat2o salariile cu care ele au tre!uit s se multumeasc. De ce au $ost $ixate la un nivel at)t de sc/ut salariile $eminine 2 iat un $enomen entru care s2au ro us ex licatii diverse si care se datorea/ unui ansam!lu de $actori. ,u este de a*uns s s unem c nevoile $emeilor s)nt mai mici dec)t cele ale !r!atilor3 aceasta nu este dec)t o *usti$icare ulterioar. <ai cur)nd" asa cum s2a v/ut" $emeile nu au stiut s se a ere de ex loatatorii lor1 ele aveau de )n$runtat concurenta )nc#isorilor" care aruncau e iat roduse $a!ricate $r c#eltuieli
entru m)na de lucru1 ele )si $ceau reci roc concurent. %e l)n0 aceasta" este de remarcat c $emeia )ncearc s se emanci e/e rin munc )n interiorul unei societti )n care su!/ist comunitatea con*u0al3 le0at de cminul tatlui sau al sotului ei" ea se multumeste cel mai adesea s rotun*easc veniturile $amiliei1 ea lucrea/ )n a$ara $amiliei" dar entru $amilie1 de vreme ce nu se une ro!lema ca muncitoarea s2si oat aco eri totalitatea nevoilor" ea a*un0e s acce te o remuneratie cu mult mai mica dec)t aceea retins de un !r!at. +n mare numr de $emei multumindu2se cu salarii extrem de sc/ute" )ntre0 ansam!lul salariilor $eminine s2a aliniat" desi0ur" la acest nivel at)t de avanta*os entru atron. %otrivit unei anc#ete din 1DDF21DFK" muncitoarea $rance/ nu o!tinea dec)t *umtate din salariul masculin entru o /i de lucru e0al cu cea a unui !r!at. %otrivit anc#etei din 1FLD" cele mai mari c)sti20uri ale muncitoarelor la domiciliu entru o or de munc nu de seau dou/eci de centime si a*un0eau si )n la cinci centime3 era im osi!il entru $emeia ast$el ex loatat s triasc $r un rotector sau $r s cerseasc. 7n 1F1D" $emeia din America nu c)sti0 dec)t *umtate din salariul unui !r!at )n aceeasi erioad" o $emeie c)sti0a cu a roximativ 8=S mai utin dec)t un !r!at entru aceeasi cantitate de cr!une extras din minele 0ermane. 7ntre 1F11 si 1F9K" salariile $eminine au crescut ceva mai ra id dec)t cele ale !r!atilor )n -ranta" continu)nd s rm)n" totusi" net in$erioare. Dac atronii s2au 0r!it s an0a*e/e $emei datorit salariilor mici acce tate de ele cu usurint" $a tul a rovocat re/istent din artea muncitorilor !r!ati. 7ntre cau/a roletariatului si cea a $emeilor nu s2a rodus o solidaritate instantanee" asa cum retinseser Be!el si 1=L En0els. %ro!lema s2a re/entat a roa e )n acelasi c#i ca mentinerea m)inii de lucru a ne0rilor )n S.+.A. <inorittile cele mai o rimate dintr2o societate s)nt utili/ate constient de ctre o resori ca arm )m otriva clasei din care $ac arte1 ele a ar mai )nt)i ca dusmane si este nevoie de o constiint mai ro$und a situatiei entru ca interesele ne0rilor si al!ilor" ale muncitoarelor si ale muncitorilor s a*un0 s se coali/e/e" )n loc s se o un unele celorlalte. Este de )nteles c muncitorii !r!ati au v/ut la )nce ut )n aceast concurent ie$tin o amenintare de temut si c s2au artat ostili. A!ia c)nd $emeile au $ost inte0rate )n viata sindical si2au utut a ra ro riile lor interese" )ncet)nd s le un )n ericol e cele ale clasei muncitoare )n ansam!lu. 7n o$ida tuturor acestor di$icultti" evolutia muncii $eminine a continuat. 7n anul 1FLL" )n -ranta )nc existau FLLLLL de muncitoare la domiciliu care $a!ricau )m!rcminte" o!iecte de ielrie" coroane mortuare" 0enti" sticlrie" articole de 0alanterie1 )ns aceast ci$r a sc/ut considera!il. 7n 1FL@" 98S dintre $emeile a te de munc C)ntre 1D si @L de aniG erau ocu ate )n a0ricultur" industrie" comert" !nci" asi0urri" !irouri" ro$esiuni li!erale. Aceast miscare a $ost accelerat )n )ntrea0a lume rin cri/a de m)n de lucru din anii 1F1921F1D si rin cea rovocat de ultimul r/!oi mondial. Bur0#e/ia mic si mi*locie s2a #otr)t s urme/e aceast tendint" iar $emeile au invadat si ro$esiunile li!erale. %otrivit unuia din ultimele recensminte e$ectuate )nainte de ultimul r/!oi" re/ult c" din totalul $emeilor )ntre 1D si @L de ani" )n -ranta lucrea/ )n *ur de 98S" )n -inlanda KES" )n 'ermania K9" 8S" )n India 8E"ES" )n An0lia 8@" FS" )n &rile de Jos 1F" 8S" )n S.+.A 1E"ES. Dar" dac ci$rele s)nt at)t de ridicate )n -ranta si India" $a tul se datorea/ onderii muncii rurale. Dac aceasta este scoas din calcul" vom 0si" )n 1F9L" )n -ranta" a roximativ =LLLLL de se$e de )ntre rinderi" un milion de $unctionare" doua milioane de muncitoare" un milion si *umtate de neinte0rate sau somere. Dintre muncitoare" @=LLLL s)nt servitoare" 18LLLLL lucrea/ )n industriile relucrtoare1 dintre acestea" 99LLLL )n industria textil" K1=LLL )n industria con$ectiilor
si KDLLLL s)nt croitorese la domiciliu" )n rivinta comertului" a ro$esiunilor li!erale si a serviciilor u!lice" -ranta" An0lia si S.+.A. se situea/ a roximativ la acelasi nivel. +na dintre ro!lemele esentiale care se un )n rivinta $emeii este" du cum am v/ut" concilierea rolului ei re roductiv cu munca roductiv. <otivul ro$und care" )nc din /orii istoriei" o meneste e $emeie muncii casnice si )i inter/ice s ia arte la construirea lumii este $unctia ei 0eneratoare. La $emelele animale exist un ritm al rutului si anotim urilor care le re0lea/ economia de $orte1 din contr" )ntre u!ertate si meno au/" natura nu limitea/ ca acittile de 1=1 0estare ale $emeii. Anumite civili/atii inter/ic cstoriile tim urii1 este citat ca/ul unor tri!uri indiene )n care se cere res ectarea unui r0a/ de cel utin doi ani )ntre nasteri1 )n mare" )ns" vreme de mai multe secole" $ecunditatea $eminin nu a $ost re0lementat. 7nc din Antic#itate1 exist ractici anticonce tionale la )ndem)na $emeilor3 licori" su o/itoare" tam oane va0inale1 acestea" )ns" constituiau secretul rostituatelor si al doctorilor1 nu este exclus ca acest secret s $i $ost cunoscut de romanii din erioada decadentei" crora" )n satire" li se re rosa sterilitatea. Evul <ediu" )ns" le2a i0norat1 )n )n secolul al XII2lea nu avem nici o mentiune des re ele. 7n acele vre muri. entru multe $emei viata era un sir ne)ntreru t de sarcini1 c#iar $emeile usoare lteau acest ret entru licenta lor amoroas. 7n anu mite e oci" umanitatea a resimtit nevoia de a reduce numrul o ii latiei1 )n acelasi tim " )ns" natiunile se temeau s nu2si iard vi 0oatea1 )n e ocile de cri/ si de srcie" rata nasterilor era diminuat" )n 0eneral" rin )nt)r/ierea v)rstei cstoriei la celi!atari. (e0ula rm)nea mritisul de la o v)rst c)t mai $ra0ed si nasterea atitor co ii c)te nasteri uteau $i su ortate1 doar mortalitatea in$antil reduct2.i numrul co iilor. 7nc din secolul al XVlI2lea" a!atele de %uie> rotesta contra 5#idro i/iei amoroase6 la care s)nt condamnate $emeile1 iar doamna de Sevi0ne )i recomand $iicei sale s evite sar cinile rea dese. Dar tendinta malt#usian se articulea/ m -ranta a!ia )n secolul al XVIII2lea. <ai )nt)i clasele avute" a oi )ntrea0a o ulatie consider re/ona!il o limitare a numiului co iilor in $unctie de resursele rintilor" iar rocedeele anticonce tionale )nce s $ac arte din moravuri. 7n 1E ED" demo0ra$ul <oreau scrie 5-emeile !o0ate nu s)nt sin0urele care rivesc ro a0area s eciei ca e o )nselciune a tim urilor vec#i1 de*a aceste ne$aste secrete e care nici un alt animal" cu exce tia omului" nu le cunoaste" s2an rs )ndit la tar1 natura este clit c#iar st )n cel mai )nde rtat ctun6 %ractica lui coitus interni tus se rs )ndeste )n r)ndurile !ur0#e/iei" mai )nt)i" iar mai a oi la o ulatia rural si la muncitori1 1 ...ea mai vec#e atestare cunoscut a rocedeelor anticonce tionale ar ti un a irus e0i tean din mileniul al doilea )naintea erei noastre" care recomand a licarea va0inal a unui amestec ciudat de excremente de crocodil" miere" car!onat de sodiu natural si o su!stant stoas.6 C%. A(I7iS. 7s1oria o ulatiilor $i2ance/eG <edicii ersani din Evul <ediu cunosc trei/eci si una de retete" dintre care numai nou destinate !r!atilor. 7n e oca lui I Iadnan" un anume Soranos arat c" )n momentul e*aculrii" $emeia care nu doreste s rniin 0ravid tre!uie 6s2si tin res iratia" s2si retra0 utin cor ul )na oi" entru ca s erma s nu oat trunde )n osmeri" s se ridice imediat" s se ase/e e vine si s2si rovoace strnutul6. 8 )n %retioasa. 1@=@. 1=8 re/ervativul" care exista de*a ca antivenerian" devine un anticonce tional $oarte rs )ndit mai ales du desco erirea vulcani/rii" e la 1D9L.1 )n trile an0lo2saxone" aà2numitul !irt#2controt este autori/at o$icial si se desco er numeroase metode de a
disocia cele dou $unctii c)ndva inse ara!ile3 cea sexual si cea de re roducere. Lucrrile scolii viene/e de medicin" care au sta!ilit cu reci/ie mecanismul conce tiei si conditiile $avori/ante" au su0erat" im licit" si modalittile de a o eluda. 7n -ranta" ro a0anda anticonce tional si v)n/area dia$ra0melor" tam oanelor va0inale etc. s)nt inter/ise" dar !irt#2control este la $el de rs )ndit. .)t des re avort" el nu este nicieri autori/at rin le0e. Dre tul roman nu acorda rotectie s ecial vietii em!rionare1 nasciturusA nu era considerat o $iint uman" ci o arte a cor ului matern. %artus antequam edatur mulieris ortio est vel viscerumAAA )n e oca decadentei" avortul e considerat o ractic normal si le0iuitorul nu a )ndr/nit s o inter/ic atunci c)nd a dorit s )ncura*e/e nasterile Dac $emeia re$u/a co ilul )m otriva vointei sotului" acesta utea s o!tin )m otriva ei o edea s3 )n acest ca/" )ns" doar neascultarea era un delict. 7n ansam!lul civili/atiei orientale si 0reco2romane" avortul este admis de le0e. .restinismul este cel care a rsturnat ideile rivitoare la aceast ro!lem" in$est)nd em!rionul cu un su$let1 avortul a devenit" ast$el" o crim contra $etusului. ""Orice $emeie care rocedea/ ast$el )nc)t s nu oat /misli at)tia runci c)ti ar utea naste se $ace vinovat de tot at)tea omucideri" ca si $emeia care )ncearc s se rneasc )n urma conce tiei6" scrie S$)ntul Au0ustin. 7n Bi/ant" edea sa entru avort era exilul tem orar1 la !ar!arii care racticau in$anticidul" acesta nu era condamnat dec)t dac se $cuse rin violent si )m otriva vointei mamei3 )n acest ca/ era rscum rat" ltindu2se retul s)n0elui. Dar rimele concilii ale Bisericii sti ulea/ contra acestei 5omucideri6 ede sele cele mai severe" indi$erent de v)rsta re/umat a $tului. O ro!lem )ns a devenit o!iectul unor discutii intermina!ile3 )n ce moment trunde su$letul )n cor 4 S$)ntul &oma si ma*oritatea autorilor sta!ilesc acest re er )n *urul celei de2a atru/ecea /ile entru co iii de sex masculin si celei de2a o t/ecea entru cei de sex $eminin1 s2a utut $ace" ast$el" distinctia )ntre $tul )nsu$letit si cel ne)nsu$letit )n cursul Evului <ediu" codul ede selor declar3 5Dac o 1 5.tre anul 1FKL. o $irm american vindea dou/eci de milioane de re/ervative e an. .incis re/ece ateliere roduceau un milion si *umtate e /i6 C%. AriesG. <suri anticonce tionale Cen0l.G Cn. tr.G. AA .el care se va naste Clat.G Cn. tr.G. AAA ..)nainte de nastere" co ilul e o arte a $emeii" un $el de viscer6 Clat.G. 1=K $emeie 0ravid )si ucide rodul )ntecelui )nainte de atru/eci si cinci de /ile" edea sa va $i de un an. Dac o $ace du sai/eci de /ile 2de trei ani. In s$)rsit" dac runcul e de*a )nsu$letit" $a ta ei se va considera omucidere.6 .u toate acestea" textul adau03 5Este o mare deose!ire )ntre $emeia srman" care2si omoar runcul entru c nu are cu ce s21 #rneasc" si cea al crei sco nu este dec)t s ascund nele0iuirea des$r)nrii6. 7n 1==@" Iennc al II2lea d un $aimos edict asu ra ascunderii sarcinii1 cum sim la ascundere se ede sea cu moartea" s2a dedus c" )n $a t" edea sa tre!uia s sanctione/e manevrele a!ortive1 )n realitate" edictul vi/a in$anticidul1 el a $ost )nteles" )ns" ca autori/)nd edea sa cu moartea )m otriva autorilor si com licilor avortului. Distinctia )ntre $tul )nsu$letit si cel ne)nsu$letit nu se mai )nt)lneste )n secolul al XVIII2lea. La s$)rsitul acestui secol" Beccaria" a crui in$luent )n -ranta a $ost considera!il" ledea/ )n $avoarea $emeii care re$u/ co ilul. .odul din 1EF1 )i acord acesteia iertarea" dar )i ede seste e com lici cu 5dou/eci de ani de temnit6. Ideea c avortul este omucidere dis are )n secolul al XlX2lea" c)nd acesta e considerat mai de0ra! ca o crim )m otriva statului. Le0ea din 1D1L )l inter/ice strict" su! edea sa cu )ntemnitarea si cu munca silnic entru $emeie si entru com licii ei1 )n $a t" )ns" doctorii continu s21 ractice atunci c)nd se
im une salvarea vietii mamei. 7ntele0)nd c le0ea e rea sever" s re s$)rsitul secolului *uratii au )ncetat s o a lice1 numrul arestrilor era ne)nsemnat" iar 9V= din acu/ate erau ac#itate. 7n 1F8K" o nou le0e revede" de asemenea" munca silnic entru autorii si com licii interventiei" dar sanctionea/ $emeia numai cu )nc#isoarea sau cu o amend1 )n 1FKF" un nou decret )i vi/ea/ )n mod s ecial e cei care rovoac avortul3 acestia nu vor mai !ene$icia de nici o circumstant atenuant. 7n 1F91" avortul este decretat crim )m otriva si0urantei Statului. 7n celelalte tri era un delict sanctionat *Grintr2o edea s corectional1 )n An0lia" )ns" el re re/int o $elon: " ede sit cu )nc#isoare si cu munca silnic. 7n ansam!lu" le0ile si tri!unalele s)nt mult mai indul0ente cu $emeia dec)t cu com licii ei. .u toate acestea" Biserica nu si2a tem erat deloc severitatea. .odul dre tului canonic romul0at la 8E martie 1F1E declar3 5.ei care e$ectuea/ avortul dim reun cu mama* o dat e$ectul o!tinut" s)nt asi!ili de excomunicarea latce sen2teticeA cea de o!ste6. ,ici o ratiune nu oate $i invocat" nici mcar ericolul de ierdere a vietii )n care se a$l mama. %a a a declarat din A .rim ca ital Clat.G Cn. tr.G. Excomunicarea latce sententios survine rin )nssi comiterea unei a!aten desemnate de canoane. 7n tim ce excomunicarea $erendce seiuentia2 nu devine e$ectiv dec)t du ronuntarea sentintei )m otriva celui vinovat Cn. tr.G. 1=9 nou" recent" c )ntre viata mamei si cea a co ilului tre!uie aleas cea de2a doua3 cci mama" $iind !ote/at" oate a*un0e )n ceruri 2 )n mod ciudat in$ernul nu intr niciodat )n aceste calcule 2 )n tim ce $tul ar $i os)ndit )n lim!urile %ur0atoriului entru vesnicie.1 Avortul a $ost o$icial autori/at doar entru un scurt rstim )n 'ermania" )nainte de instalarea na/ismului" iar )n +.(.S.S." )nainte de 1FK@. Dar" )n ciuda reli0iei si le0islatiei" el se ractic )n toate trile" )ntr2o msur considera!il. 7n -ranta" se )nre0istrea/ anual )ntre o t sute de mii si un milion de avorturi 2 la un numr similar de nasteri 2" dou treimi dintre cele care avortea/ $iind $emei cstorite" dintre care multe au de*a unul sau doi co ii. 7n ciuda re*udectilor" a re/istentelor" a rmsitelor unei morale de site" s2a reali/at" rin urmare" trecerea de la $ecunditatea li!er la cea dir*at de Stat sau de individ. %ro0resele o!stetricii au diminuat considera!il riscurile nasterii1 su$erintele nasterii s)nt e cale de dis aritie1 /ilele acestea 2 )n martie 1F9F 2 s2a decretat )n An0lia c anumite metode de aneste/ie s)nt o!li0atorii1 acestea" de*a )n 0eneral a licate )n S.+.A." )nce s se rs )ndeasc si )n -ranta. Inseminarea arti$icial )ncununea/ o evolutie ce va ermite umanittii s st )neasc $unctia re roductiv. 7n mod s ecial aceste sc#im!ri au entru $emeie o im ortant imens1 ea )si oate micsora numrul sarcinilor" inte0r)ndu2le )n c#i rational vietii ei" )ncet)nd de a le mai $i sclav. La r)ndul ei" $emeia se eli!erea/ de natur )n cursul secolului al XlX2lea1 ea cucereste st )nirea asu ra ro riului ei cor . Sustr0)ndu2se" )n mare arte" servitutilor re roducerii" ea )si oate asuma rolul economic care i se ro une si care )i va asi0ura cucerirea )ntre0ii ei ersoane. Evolutia conditiei $emeii se ex lic tocmai rin conver0enta acestor doi $actori3 artici area la roductie si eli!erarea din sclavia re roducerii1 asa du cum rev/use En0els" statutul ei social si olitic urma s se trans$orme cu necesitate. <iscarea $eminist" sc#itat )n -ranta de .ondorcet" iar )n An0lia de <ar: Xollstonecra$t" )n lucrarea (evendicarea dre turilor $emeii" si reluat la )nce utul secolului de saint2 simonieni" nu utuse reusi )n li sa unor !a/e concrete. 1 Vom reveni" )n volumul al II2lea" asu ra acestei atitudini. S remarcm. deocamdat" c nici catolicii nu inter retea/ literal doctrina S$)ntului Au0ustin. 7n a*unul nuntii" du#ovnicul )i so teste tinerei lo0odite c oate $ace orice cu sotul ei" dac este )nde linit 5asa cum tre!uie6 coltul1 racticile o/itive de ti !irt#2control 2 inclusiv coitus
Mterru tus 2 s)nt inter/ise1 )n sc#im!" se )ncuviintea/ $olosirea calendarului sta!ilit de sexolo0ii viene/i si sv)rsirea actului av)nd dre t sin0ur sco recunoscut /mislirea )n /ilele )n care $emeia nu oate conce e. Exist du#ovnici care nu e/it c#iar s le comunice oitelor e care le storesc acest calendar. 7n $a t" exist multe 5mame crestine6 care nu au dec)t doi sau trei co ii $r a $i )ntreru t orice relatii con*u0ale du ultima nastere. 1== Acum" revendicrile $emeilor )si vor do!)ndi )ntre0a 0reutate. Ele se vor $ace au/ite c#iar )n s)nul !ur0#e/iei. .a urmare a de/voltrii ra ide a civili/atiei industriale" ro rietatea $unciar se a$l )n recul )n ra ort cu ro rietatea mo!iliar3 rinci iul unittii 0ru ului $amilial )si ierde din $ort. <o!ilitatea ca italului )i ermite detintorului ca" )n loc s $ie osedat de ro ria avere" s o osede $r reci rocitate si s oat dis une de ea. %rin intermediul atrimoniului" $emeia era le0at de sot )n c#i ul cel mai su!stantial3 atrimoniul o dat a!olit" ei nu mai s)nt dec)t alturati" si nici mcar co iii nu constituie o le0tur com ara!il" ca soliditate" cu cea a interesului. Ast$el" individul se va a$irma )m otriva 0ru ului1 aceast evolutie este $ra ant mai ales )n America" unde trium$ $orma modern a ca italismului3 aici" divortul va )n$lori" iar sotul si sotia nu mai a ar dec)t ca niste asociati rovi/orii )n -ranta" unde o ulatia rural este im ortant si unde codul lui ,a oleon a us $emeia cstorit su! tutel" evolutia va $i lent. 7n 1DD9" se resta!ileste divortul" iar $emeia )l oate o!tine dac sotul se $ace vinovat de adulter1 )ns di$erenta dintre sexe este mentinut )n c)m ul enal3 adulterul nu este un delict dec)t dac este sv)rsit de $emeie Dre tul de tutel restrictiv acordat )n 1FLE nu este e de lin cucerit dec)t )n 1F1E. 7n 1F18 sa #ot rit sta!ilirea ater nittii naturale. <ai este de aste tat )n )n 1FKD si 1F98 entru a asista la modi$icarea statutului $emeii cstorite3 acum se a!ro0 o!li0atia su unerii" desi tatl rm)ne se$ul $amiliei1 el decide domiciliul" dar $emeia se oate o une ale0erii sale dac re/int motive )ntemeiate3 ca acittile ei s)nt s orite1 cu toate acestea. 7n $ormula o!scur3 5-emeia cstorit are de lin ca acitate de dre t. Aceasta ca acitate nu este limitat dec)t de contractul de cstorie si de le0e6" ultima arte a articolului o nea0 e rima E0alitatea dintre soti )nc nu sa reali/at. .)t des re dre turile olitice" acestea au $ost cucerite cu mari e$or turi )n -ranta" An0lia" S.+.A. 7n 1D@E" Stuart <ill tinea )n $ata %arlamentului en0le/ rima ledoarie din lume rostit )ntr2un cadru o$icial )n $avoarea dre tului de vot al $emeilor. El cerea cu o mare #otr)re )n scrierile sale e0alitatea $emeii cu !r!atul )n $amilie si )n societate. 5S)nt convins c relatiile sociale dintre cele dou sexe" rin care un sex este su!ordonat celuilalt )n numele le0ii" s)nt 0resite )n sine si alctuiesc unul dintre o!stacolele de c t)i ce se o un ro 0resului umanittii3 s)nt convins c ele tre!uie s $ac loc unei e0alitti er$ecte.6 %e urmele sale" $emeile din An0lia se or0ani/ea/ olitic su! conducerea doamnei -aMcett1 $emeile din -ranta s)nt reunite de <ria Deraismes care" )ntre 1D@D si 1DE1" investi0#ea/ )ntr2o serie de con$erinte u!lice soarta $emeii1 ea sustine o vie olemic )m otiva lui Alexandre Dumas2$iul" care )l s$tuia e sotul trdat de $emeia in$idel3 5+cide2oN6 Leon (icliier va $i adevratul 1=@ $ondator al $eminismului1 el va crea )n 1D@F 5Dre turile -emeii6 si va or0ani/a .on0resul international al dre tului $emeilor" tinut )n 1DED. %ro!lema dre tului de vot nu avea s $ie )nc a!ordat1 $emeile s2au mr0init s cear dre turi civile si" vreme de trei/eci de ani" miscarea va rm)ne extrem de timid" at)t )n -ranta" c)t si )n An0lia. &otusi" o $emeie" Iu!ertine Auclert" va demara o cam anie su$ra0ist1 ea creea/ o 0ru are" 5Su$ra0iul $emeilor6" si un /iar" .etteana. ,umeroase societti se vor constitui
su! in$luenta ei" dar actiunea lor nu avea s $ie c)tusi de utin e$icace. Aceast sl!iciune a $eminismului )si a$l sursa )n lu tele intestine1 la dre t vor!ind" asa cum de*a am semnalat" $emeile nu s)nt solidare ca sex3 ele s)nt )n rimul r)nd le0ate de clasa din care $ac arte1 interesele !ur0#e/elor si ale roletarelor nu se armoni/ea/. -eminismul revolutionar reia traditia saint2simo2nian si marxist1 merit" de alt$el" notat c o Louise <ic#el se ronunt )m otriva $eminismului $iindc aceast miscare nu $ace dec)t s deturne/e $orte ce tre!uie )n )ntre0ime $olosite )n lu ta de clas1 a!olirea ca italului va aduce si re/olvarea ro!lemelor le0ate de soarta $emeii. 7n 1DEF" con0resul socialist a roclamat e0alitatea sexelor" si din acest moment alianta $eminism2socialism nu va mai $i denuntat" dar" de vreme ce $emeile astea t ca li!ertatea s le $ie o$erit rin emanci area muncitorilor )n 0eneral" ele nu se atasea/ dec)t )n c#i secundar de ro ria lor cau/. Dim otriv" !ur0#e/ele cer dre turi noi )n s)nul societtii asa cum este ea" si se $eresc s $ie revolutionare1 ele doresc s introduc re$orme de asanare a moravurilor3 su rimarea alcoolismului" a literaturii orno0ra$ice" a rostitutiei. 7n 1DF8 se reuneste .on0resul numit $eminist" care a dat numele miscrii1 re/ultatele s)nt insi0ni$iante. &otusi" )n 1DFE se ado t o le0e care )i ermite $emeii s $ie martor )n instant1 dar unei $emei cu 0radul de doctor )n dre t care tine s se )nscrie )n !arou i se res in0e cererea )n 1DFD" $emeile o!tin dre tul de ale0toare la &ri!unalul de .omert" dre tul de a ale0e si de a $i alese )n .onsiliul su erior al <uncii" admiterea )n .onsiliul su erior al Asistentei u!lice si la scoala de Belle2Arte. 7n 1FLL" un nou con0res le convoac e $eministe1 dar nici acesta nu a*un0e la re/ultate rea s ectaculoase. &otusi" )n 1FL1" se une entru rima oar ro!lema votului $eminin )n $ata .amerei" de ctre Viviani3 oricum" el ro une limitarea su$ra0iului la celi!atare si divortate. 7n acest moment" miscarea $eminist c)sti0 )n im ortant. 7n 1FLF se )ntemeia/ +niunea -rance/ entru Su$ra0iul $emeilor" a crei animatoare este doamna Brunsc#Mi01 ea or0ani/ea/ con$erinte" mitin0uri" con0rese" mani$estatii. 7n 1FLF" Buisson de une un ra ort asu ra unei ro uneri a lui Dussauso: de acordare a dre tului de ale0toare entru adunrile locale. 7n 1F1L" &#omas $ace o ro unere )n $avoarea su$ra0iului $eminin1 re)nnoit )n 1F1D" ea trium$" un an 1=E mai t)r/iu" )n .amer" dar esuea/ )n 1F88 )n Senat Situatia este )ndea*uns de com lex. -eminismului revolutionar si $eminismului intitulat inde endent al doamnei Brunsc#Mi0 i s2a adu0at un $eminism crestin3 Benedict XV s2a ronuntat" )n 1F1F" )n $avoarea dre tului de vot al $emeilor1 <0r Baudrillart si rintele Sertillan0es $ac o a rins ro a0and )n acest sens1 catolicii cred c $emeile re re/int )n -ranta un element conservator si reli0ios1 tocmai de acest lucru se tem radicalii3 adevratul motiv al ex licatiei lor este teama de o de lasare a onderii voturilor dac li se va ermite $emeilor s devin ale0toare. 7n Senat" numerosi catolici" 0ru ul +niunii re u!licane si" e de alt arte" artidele de extrem stin0 se ronunt entru dre tul de vot al $emeilor3 ma*oritatea" )n sc#im!" este contra. %)n )n 1FK8" ea se $oloseste de roceduri de am)nare si re$u/ s discute ro unerile rivind su$ra0iul $eminin1 )n 1FK8" totusi" cum .amera a votat cu trei sute nous re/ece voturi contra unu amendamentul care le acord $emeilor dre tul de a ale0e si de a $i alese" Senatul )nce e o de/!atere care va dura tim de>mai multe sedinte3 amendamentul va $i res ins. Darea de seam" u!licat ulterior )n L>O$$iciel" este dintre cele mai semni$icative1 )n ea ot $i re erate toate ar0umentele e care anti$eministii le2au ve#iculat *umtate de secol )n lucrri a cror sim l enumerare ar $i $astidioas. %e rimul loc se situea/ ar0umentele 0alante" de 0enul3 iu!im rea mult $emeia entru a le lsa e $emei s vote/e1 se exalt" )n maniera lui %roud#on" 5adevrata $emeie6" cea care acce t dilema 5curte/an sau 0os odin663 vot)nd. $emeia si2ar ierde $armecul1 ea tronea/ e un iedestal" s nu se co!oare e Om)nt1 are totul de ierdut si
nimic de c)sti0at devenind ale0toare1 ea 0uvernea/ asu ra !r!atilor $r a avea nevoie de nici un !uletin de vot etc. Este invocat" )ntr2o not mai 0rav" interesul $amiliei3 locul $emeii este acas1 discutiile olitice ar st)rni discordia )ntre soti. +nii vor!itori a$isea/ un anti$eminism moderat. -emeile s)nt di$erite de !r!ati. Ele nu $ac serviciul militar. Vor vota" cumva" si rostituatele4 Altii )si a$irm cu aro0ant su erioritatea masculin3 votul nu este nicidecum un dre t" ci o misiune de care $emeile nu s)nt demne. Ele s)nt mai utin inteli0ente si mai utin instruite dec)t !r!atul. Dac $emeile ar2 vota" !r!atii s2ar e$emina. -emeilor le li seste educatia olitic. Ele ar vota otrivit cuv)ntului de ordine al sotului. Dac tin asa de mult s $ie li!ere" ia s $ac !ine si s se eli!ere/e" )n una2alta" de su! dominatia croitoresei. Se mai ro une si urmtorul ar0ument" de o su er! naivitate3 )n -ranta exist mai multe $emei dec)t !r!ati. In o$ida indi0entei tuturor acestor o!iectii" a tre!uit aste tat )n )n 1F9= entru ca $emeia $rance/ s2si c)sti0e ca acittile olitice. 7nc din 1DFK" ,oua Beeland )i acordase $emeii de lintatea dre turilor sale1 Australia o va urma )n 1FLD. Dar )n An0lia si )n America victoria a $ost di$icil. An0lia victorian cantona $r dre t 1=D de a el $emeia )n interiorul cminului1 Jane Austen se ascundea entru a scrie1 era nevoie de mult cura* sau de un destin exce tional entru a deveni o 'eor0e Eliot" o Emil: Bronte1 )n 1DDD" un savant en0le/ scria3 5-emeile nu numai c nu constituie rasa" dar nu s)nt nici mcar e *umtate rasa" ci o su!s ecie destinat numai si numai re roducerii6>. Doamna -aMcett $ondea/" s re s$)rsitul secolului" miscarea su$ra0ist" dar" ca si )n -ranta" aceasta se arat destul de timid. S re anul 1FLK" revendicrile $eminine iau o turnur iesit din comun. -amilia %an;#urst creea/ la Londra Xoman Social and %oliticaN +nion CX.S.%.+.GA" aliat cu artidul la!urist muncitoresc si care )ntre rinde $erme actiuni militante. E entru rima oar )n cursul istoriei c)nd $emeile ot $i v/ute )ncerc)nd s reali/e/e ceva ca $emei3 este ceea ce con$er un interes deose!it aventurii 5su$ra0etelor6 din An0lia si America. Vreme de cincis re/ece ani" ele duc o olitic de resiune ce aminteste" su! unele as ecte" atitudinea unui 'and#i3 re$u/)nd violenta" ele )i inventea/ succedanee mai mult sau mai utin in0enioase. Dau !u/na )n Al!ert Iali )n tim ul mitin0urilor artidului li!eral $li>.tui)nd dra ele din )n/ de !um!ac e care sinN )nscrise cuvintele Vote $or MomenAA1 trund cu $orta )n ci!inetul Lordului Asquit#" tin mitin0uri )n Ivde %ar; sau )n &ra$al0ar Square" de$ilea/ e str/i cu ancarte" tin con$erinte3 )n tim iiN mani$estatiilor" )i insult e olitisvi sau )i Cxmi!ardea/ cu ietre" entru a rovoca rocese3 )n )nc#isori ade t tactica revei $oamei1 aduna $onduri" reunesc )n *urul lor milioane de $emei si de !r!ati1 voi im resiona o inia u!lic )ntr2 at)t" )ne)t )n 1FLE exist dou sute de mem!ri ai %arlamentului constituiti )ntr2uii conmc2i ermu su$ra0iul $emeilor1 de acum )nainte" an de an" unii dintre acestia vor uitvVune o le0e )n $avoarea su$ra0iului $emeilor1 an de an le0ea va $i res ins cu aceleasi ar0umente. 1FLE este anul )n care X.S.%.+. or0ani/ea/ rimul mars ctre %arlament" la care iau arie un mare numr de muncitoare cu saluri si c)teva aristocrate1 olitia le res in0e3 dar )n anul urmtor" din cau/a amenintrii de a le inter/ice $emeilor cstorite lucrul )n anumite 0alerii ale minelor" muncitoarele din Laucas#ire s)nt c#emate de X.S.%.+. ia un mare mitin0 la Londra. Au loc noi arestri1 su$ra0etele )nc#ise ri ostea/ )n 1FLF rintr2o lun0 0rev a $oamei. Eli!erate" ele or0ani/ea/ alte si alte corte0ii3 una dintre lu ttoare" urcat )n sa e un cal s oit cu var" o )ntruc#i ea/ e re0ina Elisa!eta. La 1D iulie 1F1L" /i )n care le0ea rivind su$ra0iul $eminin tre!uie de us la .amer" o coloan de mani$estante msur)nd nou ;ilometri lun0ime str!ate Londra1 du res in0erea le0ii 2 noi mitin0uri" noi arestri.
AJJniunea Social si %olitic a -emeii Cen0l.G Cn. tr.G. AA Dre t de vot entru $emei Cen0l.G Cn. tr.G. 1=F 7n 1F18" ele ado t o tactic mai violent3 dau $oc unor case nelocuite" s$)sie ta!louri" calc )n icioare ronduri de $lori" dau cu ietre )n olitie1 )n acelasi tim " trimit dele0atie du dele0atie la Llo:d 'eor0e" la Sir Edmund 're:1 se ascund )n Al!ert Iali si intervin /0omotos )n tim ul discursurilor lui Llo:d 'eor0e. (/!oiul avea s le )ntreru activittile. Este $oarte di$icil de sta!ilit )n ce msur acesta actiune a reci itat cursul evenimentelor. En0le/oaicelor li se va acor da dre tul de vot mai )nt)i )n 1F1D" )ntr2o $orm restr)ns" si a oi )n 1F8D" $r restrictii3 )n mare arte serviciile aduse )n tim ul r/!oiului le2au asi0urat acest succes -emeia din America a $ost initial mai emanci at dec)t cea din Euro a. La )nce utul secolului al XlX2lea" $emeile tre!uiau s ia arte la munca dur de ionierat a !r!atilor1 ele au lu tat alturi de ei3 erau mai utine la numr" si de aceea extrem de o/itiv valori/ate &re tat" )ns" conditia lor s2a a ro iat de aceea a $emeilor din Lumea Vec#e1 0alanteria cu care erau )ncon*urate s2a mentinut1 si2au strat rivile0ii culturale si o o/itie dominant )n interiorul $amiliei1 le0ile le acordau cu !unvoint un rol reli0ios si moral1 dar aceasta nu )nsemna c $r)iele societtii nu se concentrau )n m)inile !r!atilor. +nele $emei vor )nce e" s re 1DKL" s revendice dre turi olitice. Ele vor )ntre rinde si o cam anie )n $avoarea ne0rilor. ,e ermit)ndu2li2se artici area la con0resul antisclava0ist tinut )n 1D9L la Londra" qua;era Lucretia <ott va $onda o asociatie $eminist. La 1D iulie 1D9L" )n cadrul unei .onventii reunite la Seneca -alls" ele com un un mani$est str!tut de ins iratia de ti qua;er si care d tonul )ntre0ului $eminism american ""Br!atul si $emeia au $ost creati e0ali si )n/estrati de .reator cu dre turi inaliena!ile.. 'uvernarea nu este $cut dec)t entru a ocroti aceste dre turi... Br!atul $ace din $emeia cstorit o $iint moart din unct de vedere civic... El u/ur rero0ativele lui le#ova" sin0urul care oate delimita s$era de actiune a oamenilor.6 &rei ani mai t)r/iu" doamna Beec#er2StoMe scrie .oli!a unc#iului &oni" care va tre/i un curent de o inie $avora!il ne0rilor. Emerson si Lincoln s ri*in miscarea $eminist. .)nd i/!ucneste (/!oiul de Secesiune" $emeile artici cu ardoare1 )n /adar" )ns" vor cere ele ca amendamentul care le acord ne0rilor dre tul de vot s $ie redactat recum urmea/3 5,ici culoarea" nici sexul nu s)nt o!stacole )n calea dre tului electoral6. .um" )ns" unul dintre articolele amendamentului era am!i0uu" domnisoara Ant#on:" o mare lider $eminist" )l $oloseste dre t retext entru a vota la (oc#ester )m reun cu ais re/ece dintre tovarsele ei1 va $i condamnat la lata unei amen/i de o sut de dolari. 7n 1D@F" ea $ondea/ Asociatia national entru su$ra0iul $emeilor si" )n acelasi an" statul X:omin0 le acord $emeilor dre tul de vot A!ia )n 1DFK si" a oi" )n 1DF@. .olorado" res ectiv lda#o si +ta#" urmea/ acest exm lu. 7n urm 1@L torii ani ro0resele s)nt $oarte lente. Dar )n *Glanul economic $emeile reusesc cu mult mai !ine dec)t )n Euro a. In 1FLL" )n S.+.A. s)nt = milioane de $emei care muncesc" dintre care 1KLLLLL )n industrie" iar =LLLLL de mii )n comert1 un mare numr lucrea/ )n comert" industrie" a$aceri si )n toate ro$esiunile li!erale. Exist $emei avocat" doctor si KKEK de $emei astor. -aimoasa <rie Ba;er Edd: $ondea/ .#risticm Scientist .#urc#. -emeile ado t o!iceiul de a se aduna )n clu!uri3 )n 1FLL" acestea reunesc )n *ur de dou milioane de mem!re. .u toate acestea" doar nou state au acordat $emeilor dre tul de vot. 7n 1F1K" miscarea su$ra0ist se or0ani/ea/ du modelul miscrii militante en0le/e. Dou $emei o conduc3 <iss Stevens si o t)nr qua;er" Alice %aul. Ele o!tin de la Xilson autori/atia de a de$ila )n mari corte0ii" cu stea0uri si insi0ne1 or0ani/ea/" a oi" o cam anie de
con$erinte" mitin0uri" de$ilri" mani$estri de toate ti urile. Din cele nou state )n care este admis votul $eminin sosesc la .a itoliu" cu mare a arat" $emeile electoare" cer)nd votul $eminin entru )ntrea0a natiune. La .#ica0o $emeile se vor aduna entru rima oar )ntr2un artid entru a2si eli!era semenele3 aceast adunare devine 5%artidul -emeilor6. 7n 1F1E" su$ra0etele inventea/ o nou tactic3 ele ic#etea/ ortile .asei Al!e" cu dra ele )n min si" adeseori" le0ate cu lanturi de 0rila*" entru a nu utea $i i/0onite. La ca tul unui rstim de sase luni" s)nt arestate si trimise la enitenciarul Oxaqua1 $ac 0reva $oamei si s)nt" )n cele din urm" eli!erate. ,oi de$ilri marc#ea/ )nce utul unor tul!urri sociale. 'uvernul s$)rseste rin a consimti numirea unui .omitet de su$ra0iu la .amer. .omitetul executiv al 5%artidului -emeilor6 tine o con$erint la Xas#in0ton1 la iesire" amendamentul )n $avoarea votului $eminin este re/entat )n .amer si votat la 1L ianuarie 1F1D. (m)nea de smuls votul Senatului. .um Xilson nu romisese s c2Aercite su$iciente resiuni" su$ra0etele re)nce mani$estatiile1 ele tin un mitin0 la ortile .asei Al!e. %resedintele se #otrste s adrese/e un a el Senatului" dar amendamentul este res ins cu o ma*oritate de lus doi. +n con0res re u!lican va $i acela care va vota amendamentul" )n iunie 1F1F. Du aceasta" este )n continuare dus lu ta entru e0alitatea de lin a sexelor. La cea de2a sasea .on$erint a (e u!licilor Americane" tinut la Iavana )n 1F8D" $emeile o!tin crearea unui .omitet interamerican al $emeilor. 7n 1FKK" tratatele de la <ontevideo )m!unttesc conditia $emeii rintr2o conventie international. ,ous re/ece re u!lici americane semnea/ conventia rin care li se acord $emeilor de lina e0alitate )n dre turi. Si )n Suedia exist o miscare $eminist $oarte im ortant. 7n numele vec#ilor traditii" suede/ele revendic dre tul 5la instruire" la munc" la li!ertate6. <ai ales $emeile de litere duc lu ta si" initial" ceea ce le interesea/ este as ectul moral al ro!lemei1 0ru ate a oi )n asociatii uternice" ele )i c)sti0 de artea lor e li!erali" dar se 1@1 i/!esc de ostilitatea conservatorilor. ,orve0ienele C)n 1FLEG si $inlande/ele C)n 1FL@G o!tin su$ra0iul e care suede/ele )l vor mai aste ta" )nc" ani de2a r)ndul. .a si trile din Orient" trile latine o rim $emeia rin ri0iditatea moravurilor mai mult dec)t rin aceea a le0ilor. 7n Italia $ascismul a )n!usit sistematic evolutia $eminismului. .ut)nd s se alie/e cu Biserica" res ect)nd $amilia si relun0ind o traditie a sclaviei $eminine" Italia $ascist a aservit de dou ori $emeia3 uterilor u!lice si sotului ei. Situatia a $ost $oarte di$erit )n 'ermania. 7n 1EFL" studentul Ii el lansase rimul mani$est al $eminismului 0erman. La )nce utul secolului al XlX2lea" )n$lorise un $eminism sentimental analo0 celui al lui 'eor0e Sand. 7n 1D9D" Louise Otto" rima $eminist 0erman" cerea entru $emei dre tul de a s ri*ini trans$ormarea trii lor3 $eminismul ei era de esent nationalist Ea $onda )n 1D@= Asociatia 0eneral a $emeilor 0ermane. 7n acelasi tim " socialistii 0ermani reclam" o dat cu Be!el" a!olirea ine0alittii dintre sexe. .lara Bet;in intr )n 1DF8 )n consiliul artidului. A ar asociatii muncitoresti $eminine si uniuni ale $emeilor socialiste 0ru ate )ntr2o $ederatie. 'ermanele nu i/!utesc crearea" )n 1F19" a unei armate nationale a $emeilor" dar artici cu mult asiune la e$ortul de r/!oi. Du )n$r)n0erea 'ermaniei" ele o!tin dre tul de vot si iau arte la viata olitic3 (osa Luxem!ur0 lu t )n 0ru ul S artacus alturi de Lie!;nec#t si moare asasinat )n 1F1F. <a*oritatea $emeilor din 'ermania s2a ronuntat entru ale0erea ordinii1 multe dintre ele au a*uns )n (eic#sta0. Asadar" unor $emei emanci ate avea s le im un Iitler noul ideal al lui ,a oleon3 5?iic#e" ?irc#e" ?inder6. 5%re/enta unei $emei ar de/onora (eic#sta0ul6" declara el. Dat $iind c na/is mul era anticatolic si anti!ur0#e/" el a rev/ut un loc rivile0iat entru mam1 rotectia acordat mamelor tinere si co iilor naturali eli!erea/ )n mare msur $emeia de cstorie1 recum )n S arta" ea de indea de
Stat mai mult dec)t de oricare alt individ" ceea ce )i ddea simultan mai mult si mai utin autonomie dec)t unei !ur0#e/e care tria )n re0imul ca italist <iscarea $eminist a c tat cea mai mare am loare )n +.(.S.S. Ea s2a sc#itat la s$)rsitul secolului al XlX2lea" rintre studentele din inteli0#entia1 ele s)nt mai utin atasate cau/ei lor ersonale dec)t cau/ei revolutionare )n 0eneral1 ele 5mer0 )n o or6 si lu t )m otriva serviciului O#ranaA du metodele ni#iliste3 Vera Basulici )l execut )n 1DED e re$ectul de olitie &re ov. 7n tim ul r/!oiului ruso2*a one/" $emeile )i )nlocuiesc e !r!ati )n multe meserii1 ele a*un0 la constiinta de sine" iar +niunea rus entru dre turile $emeii A Serviciu olitienesc )n (usia" )nsrcinat cu a/a tarului si revenirea atentatelor Cn. tr.G. 1@8 reclam e0alitatea olitic a sexelor1 )n interiorul rimei Dume se creea/ un 0ru arlamentar al dre turilor $emeii" li sit" )ns" de e$icacitate. (evolutia va $i aceea care va aduce emanci area muncitoarelor" )nc din 1FL= ele artici aser )n numr mare la 0revele olitice de mas declansate )n tar" urcaser e !aricade. 7n 1F1E" cu c)teva /ile )nainte de (evolutie" cu oca/ia Bilei Internationale a -emeilor CD martieG ele mani$estea/ masiv e str/ile din San;t2%eters2!ur0 cer)nd )ine" ace si )ntoarcerea acas a sotilor lor. Iau arte la insurectia din octom!rie1 )ntre 1F1D si 1F8L *oac un mare rol economic si c#iar militar )n lu ta +.(.S.S. 7m otriva invadatorilor. -idel traditiei marxiste" Lenin a le0at emanci area $emeilor de cea a muncitorilor1 el le2a acordat e0alitatea olitic si e0alitatea economic. Articolul 188 al .onstitutiei din 1FK@ revede c3 5)n +.(.S.S. $emeia se !ucur de aceleasi dre turi ca si !r!atul )n toate domeniile vietii economice" o$iciale" culturale" u!lice si olitice6. Aceste rinci ii au $ost reci/ate de Internationala .omunist. Aceasta cere3 5E0alitatea social a $emeii si !r!atului )n $ata le0ii si )n viata ractic. &rans$ormarea radical a dre tului con*u0al si a codului $amiliei. (ecunoasterea maternittii ca $unctie social. &recerea )n seama societtii a 0ri*ilor si a educatiei co iilor si adolescentilor. Lu ta civili/atoare or0ani/at )m otriva ideolo0iei si traditiilor care $ac din $emeie o sclav6. 7n domeniul economic" cuceririle $emeii au $ost strlucite. Ea a o!tinut e0alitatea salariilor cu muncitorii !r!ati si a artici at masiv la roductie1 0rin aceasta" a c tat o im ortant olitic si social considera!il. In !rosura recent editat de Asociatia -ranta2+.(.S.S. se s une c la ale0erile 0enerale din 1FKF erau 9=ELLL de $emei de utat )n sovietele re0ionale" *udetene" orsenesti si stesti" 19DL )n sovietele su erioare ale re u!licilor socialiste" iar 88E se a$lau )n Sovietul Su rem al +.(.S.S. A roa e 1L milioane s)nt mem!re de sindicat. Ele ar constitui 9LS dintre muncitorii si $unctionarii +.(.S.S.1 un mare numr de muncitoare s2au numrat rintre sta2#anovisti. Se stie ce rol au *ucat rusoaicele )n ultimul r/!oi mondial1 ele au asi0urat o munc imens" inclusiv )n ramurile de roductie redominant masculine3 metalur0ie si minerit" trans ortul lemnului cu luta" ci $erate etc" s2au distins ca aviatoare" arasutiste" au $ormat armate de arti/ani. Aceast arici are a $emeii la viata u!lic a ridicat o ro!lem di$icil3 rolul ei )n viata de $amilie. De2a lun0ul unei )ntre0i erioade" s2a )ncercat eli!erarea ei de constr)n0erile domestice3 la 1@ noiem!rie 1F89" adunarea lenar a .ominternului a roclamat3 5(evolutia este ne utincioas at)ta vreme c)t su!/ist notiunea de $amilie si relatii $amiliale6. (es ectul acordat uniunii li!ere" usurinta cu care se o!tineau divorturile" re0lementarea rin le0e a avorturilor asi0urau li!ertatea $emeii $at de !r!at1 le0ile rivitoare la concediile de materni2 1@K
tate" cresele" 0rdinitele etc. usurau overile maternittii. &in)nd seama de multimea de mrturii asionate si contradictorii" e 0reu de lmurit care era situatia concret a $emeii1 si0ur este c ast/i exi0entele re o ulrii au 0enerat o olitic $amilial di$erit3 $amilia a are dre t celula social elementar" iar $emeia este )n acelasi tim muncitoare si 0os odin1. <orala sexual este dintre cele mai stricte1 de la le0ea din iunie 1FK@" )ntrit rin cea din E iunie 1F91" avortul este inter/is" iar divortul a roa e su rimat1 adulterul este condamnat de moravuri. Strict su!ordonat statului" ca toti muncitorii" strict le0at de cmin" av)nd" )ns" acces la viata olitic si demnitatea con$erit de munca roductiv" conditia rusoaicei este una s ecial1 ar $i ro$ita!il studierea )ndea roa e a acestui caracter s ecial1 din cate" circumstantele )mi inter/ic acest studiu. 7n sesiunea tinut recent la O.,.+." .omisia entru conditia $emeii a cerut ca e0alitatea )n dre turi a celor dou sexe s $ie recunoscut de toate natiunile si a a ro!at mai multe motiuni menite s $ac din acest statut le0al o realitate concret. Se are" deci" c artida a $ost c)sti0at. Viitorul nu oate dec)t s conduc la o asimilare din ce )n ce mai ro$und a $emeii )n societatea c)ndva masculin. A Dac aruncm o rivire 0eneral asu ra acestei istorii" constatm c din ea re/ult mai multe conclu/ii. <ai )nt)i aceasta3 )ntrea0a isto rie a $emeilor a $ost $cut de !r!ati. &ot ast$el" )n America nu exist o ro!lem a ne0rilor" ci o ro!lem a al!ilor81 tot ast$el" 5antisemitismul nu este o ro!lem evreiasc3 este ro!lema noastr6K1 si )n s$)rsit" tot ast$el" ro!lema $emeii a $ost )ntotdeauna una a !r!atilor. Am utut vedea care au $ost motivele entru care ei au avut la )nce ut" o dat cu $orta $i/ic" si resti0iul moral1 ei au creat valorile" moravurile" reli0iile1 niciodat $emeile nu le2au ne0at aceast utere. .)teva $i0uri i/olate 2 Sa #o" .#nstine de %isan" <ar: Xollonescra$t" Ol:m e de 'ou0es 2 au rotestat )m otriva destinului lor ne)ndurtor1 uneori au avut loc c#iar mani$estatii colective3 )ns matroanele romane asociate )m otriva le0ii O ia sau su$ra0etele > Ol0a <isa;ova" secretar a .omitetului .entral al +niunii &ineretului .omunist" a declarat )n 1F99 )ntr2un interviu3 5-emeile sovietice tre!uie s caute s $ie atr0toare" at)t c)t ermit natura si !unul20ust. Du r/!oi va tre!ui ca ele s se )m!race $emeteste si s ai! o conduit $eminin... Li se va s une $etelor s se com orte si s mear0 ca niste $ete si din acest motiv ele vor urta ro!a!il $uste $oarte strimte care le vor o!li0a s ai! o tinut lin de 0ratie.6 8 .$. <a(DALL. Dilema american. K .$. J. %. SA(&(E" (e$lectii asu ra ro!lemei evreiesti. 1@9 an0lo2saxone nu au reusit s exercite o resiune dec)t entru c !r!atii erau dis usi s o su orte. Ei au $ost cei care au tinut )ntotdeauna )n m)inile lor soarta $emeii1 si nu au decis asu ra ei tin)nd seama de interesul $emeii1 ei s2au reocu at de ro riile lor roiecte" s aime sau nevoi. .)nd au venerat2o e /eita2mam" a $ost din teama de ,atur1 de )ndat ce unealta de !ron/ le2a ermis a$irmarea )m otriva acesteia" ei au instituit atriar#atul1 con$lictul dintre $amilie si stat este cel care de$ineste acum statutul $emeii1 atitudinea crestinului $at de Dumne/eu" de lume si de ro ria sa carne este cea re$lectat )n conditia re/ervat $emeii1 ceea ce s2a numit )n Evul <ediu 5.earta $emeilor6 a $ost o dis ut )ntre clerici si laici le0at de cstorie si celi!at1 re0imul social $ondat e ro rietatea rivat a $ost cel care a atras tutela asu ra $emeii cstorite" iar revolutia te#nic reali/at de !r!ati a $ost cea care le2a eli!erat e $emeile de ast/i. O evolutie a eticii masculine este cea care a dus la reducerea $amiliilor numeroase rin ""!irt#2control6 si a eli!erat artial $emeia de servitutile maternittii. 7nsusi $eminismul nu a $ost niciodat o miscare autonom3 el a $ost )n arte un instrument )n m)inile oliticienilor si )n arte un
e i$enomen re$lect)nd o dram social mai ro$und. ,iciodat $emeile nu s2au constituit )ntr2o cast se arat3 )ntr2adevr" ele nu au cutat s *oace ca sex un rol )n istorie. Doctrinele care cer retuirea $emeii ca viat" camalitate" imanent" .ellalt s)nt ideolo0ii masculine care nu ex rim a!solut deloc revendicrile $eminine. <a*oritatea $emeilor se resemnea/ cu soarta lor" $r a risca nici un rotest1 cele care au )ncercat s2si sc#im!e soarta au tinut nu sa se )nc#id )n sin0ularitatea lor si s o $ac s trium$e" ci s o de seasc. Atunci c)nd ele au intervenit )n cursul lucrurilor" au $cut2o )n acord cu !r!atii si din ers ective masculine. 7n ansam!lu" aceast interventie a $ost secundar si e isodic. .lasele )n interiorul crora $emeile se !ucurau de o anumit autonomie economic si artici au la roductie erau clasele o rimate si" ca muncitoare" $emeile erau )nc )n si mai mare msur sclave dec)t muncitorii2!r!ati. 7n interiorul claselor conductoare" $emeia era un ara/it" aservit )n aceast calitate le0ilor masculine3 )n am!ele ca/uri" actiunea )i era a roa e im osi!il. Dre tul si moravurile nu coincid )ntotdeauna" iar )ntre ele ec#ili!rul se sta!ileste )n asa $el )nc)t $emeia s nu $ie niciodat li!er )n c#i real. 7n vec#ea (e u!lic roman" conditiile economice )i con$er matroanei uteri concrete3 dar ea nu are nici o inde endent le0al1 adeseori lucrurile se etrec la $el )n civili/atiile trnesti si )n mica !ur0#e/ie1 st )n2 servitoare )n interiorul casei" $emeia este o minor din unct de vedere social. Invers" )n e ocile )n care societatea se de/a0re0" $emeia se emanci ea/" dar" )ncet)nd s mai $ie vasala !r!atului" ea )si ierde locul1 !ene$icia/ doar de o li!ertate ne0ativ" care nu 0seste alt modalitate de a se traduce dec)t rin licent si lceri3 recum )n tim ul decadentei 1@= romane" al (enasterii" al secolului al XVIII2lea sau al Directoratului. -ie 0seste ceva )n care s se investeasc" dar atunci este aservit" $ie este eli!erat" dar nu mai are ce s $ac din ea )nssi. Este de remarcat" rintre altele" $a tul c $emeia cstorit si2a avut locul )n societate" dar nu s2a !ucurat de nici un dre t )n cadrul ei1 )n vreme ce celi!atara" $emeie cinstit sau rostituat" avea toate ca acittile !r!atului1 dar" )n )n secolul nostru" ea a $ost mai mult sau mai utin exclus din viata social. Din aceast o o/itie )ntre dre t si moravuri a re/ultat rintre altele urmtorul aradox ciudat3 amorul li!er nu este inter/is de le0e" )n sc#im! adulterul este un delict1 totusi" adeseori" t)nra care 5 ctuieste6 este de/onorat" )n vreme ce a!aterea sotiei este rivit cu indul0ent3 un mare numr de tinere $ete" din secolul al XVII2lea si )n )n /ilele noastre" se cstoresc s re a utea $i li!ere s ai! amanti. %rin acest sistem in0enios" marea mas a $emeilor este tinut )n les3 e nevoie de circumstante exce tionale entru ca o ersonalitate $eminin s reuseasc s se a$irme )ntre aceste dou serii de constr)n0eri" unele a!stracte" altele concrete. -emeile care au creat o ere com ara!ile cu cele ale !r!atilor s)nt acelea e care $orta institutiilor sociale le )nltase dea su ra oricrei di$erentieri sexuale. Isa!ella de .astilia" Elisa!eta a An0liei" Ecaterma a (usiei nu erau nici !r!ati" nici $emei3 erau suverane. Este remarca!il $a tul c $eminitatea lor" a!olit din unct de vedere social" n2a mai constituit un #andica 3 ro ortia re0inelor care au avut domnii 0lorioase este in$init su erioar celei a marilor re0i. (eli0ia o erea/ aceeasi trans$ormare3 .aterina dm Siena sau S$)nta &ere/a s)nt" dincolo de conditia lor $i/iolo0ic" su$lete s$inte1 viata lor lumeasc si viata lor mistic" $a tele si scrierile lor se ridic la )nltimi e care utini !r!ati le2au atins vreodat. Avem toat )ndre ttirea s credem c" dac alte $emei n2au reusit s lase urme ro$unde" aceasta s2a )nt)m lat deoarece ele au $ost limitate de conditia lor. Ele nu au utut interveni )n lume dec)t )ntr2o maniera ne0ativ sau o!lic. Judit#" .#arlotte .orda:" Vera Basulici asasinea/1 artici antele la -rond cons ir1 )n tim ul (evolutiei" )n tim ul .omunei" $emeile lu t cot la cot cu !r!atii )m otriva ordinii sta!ilite1 ca rs uns la o li!ertate li sit de dre turi si utere" este ermis !locarea )n re$u/ si revolt"
de vreme ce este inter/is artici area la o constructie o/itiv1 )n cel mai !un ca/" $emeia va reusi s se insinue/e e ci lturalnice )n activittile !r!atilor. As a/ia. doamna de <aintenon" rintesa des +rsins au $ost consiliere $oarte in$luente3 a $ost )ns nevoie de consimtm)ntul celor consiliati. Br!atilor le lace s exa0ere/e im ortanta acestor in$luente" atunci c)nd vor s o convin0 e $emeie c ea tra0e s$orile1 )n $a t" )ns" vocile $eminine amutesc acolo unde )nce e $a ta concret1 ele au utut s rovoace r/!oaie" nu si s su0ere/e tactica de urmat )ntr2o !tlie1 ele nu au orientat olitica dec)t )n msura )n care olitica se reducea la intri03 adevratele $r)ie ale uterii nu au $ost niciodat )n 1@@ m)inile $emeilor1 ele nu au sc#im!at nici te#nicile" nici economia" n2au $cut si nici n2 au des$cut state" nici nu au desco erit lumi. +nele evenimente s2au declansat rin intermediul lor3 )ns ele au $ost mai de0ra! retexte dec)t a0enti. Sinuciderea Lucretiei nu a avut dec)t o valoare de sim!ol. <artiriul rm)ne )ntotdeauna )n0duit o rimatilor1 )n tim ul ersecutrii crestinilor" )n a*unul )n$r)n0erilor sociale sau nationale" $emeile au *ucat rolul de martori1 dar niciodat un martir na sc#im!at $ata lumii. .#iar mani$estatiile si initiativele $eminine nu au avut valoare dec)t atunci c)nd o deci/ie a !r!atilor le2a cons$intit e$icacitatea. Americanele 0ru ate )n *urul doamnei Beec#er2StoMe au radicali/at o iniile )m otriva sclaviei1 adevratele ratiuni ale (/!oiului de Secesiune n2 au $ost" )ns" de ordin sentimental. 5Biua -emeii6 din D martie 1F1E a reci itat" are2se" (evolutia (us3 nu a $ost" )ns" dec)t un semnal. <a*oritatea eroinelor $eminine au ceva !aroc3 aventuriere" excentrice remarca!ile" nu at)t rin actiunile lor" c)t rin destinele lor exce tionale1 dac le com arm e Ioana d>Arc" doamna (oland" -lora &ristan cu (ic#elieu" Danton sau cu Lenin" ne dm seama c mretia lor este su!iectiv3 s)nt $i0uri exem lare mai de0ra! dec)t a0enti istorici. %ersonalittile mari t)snesc din r)ndul maselor si s)nt ro ulsate de circumstante3 masa $emeilor se a$l la mar0inea istoriei" iar circumstantele s)nt entru $iecare dintre ele un o!stacol" si nu o tram!ulin. %entru a sc#im!a $ata lumii tre!uie s $ii )n rimul r)nd !ine inserat )n lume1 dar $emeile cu rdcini uternice )n societate s)nt $emeile su use1 cu exce tia ca/ului )n care un #ar divin le )m in0e s re actiune 2 si atunci s2au dovedit la $el de ca a!ile ca si !r!atii 2" am!itioasa sau eroina s)nt creaturi ciudate si monstruoase. A aritia unor (osa Luxem!ur0 sau <rie .urie nu a $ost osi!il dec)t du ce $emeile au )nce ut s se simt la ele acas )n aceast lume. Asemenea $i0uri demonstrea/ )n c#i strlucit c nu in$erioritatea $emeilor a determinat li sa lor de )nsemntate )n istorie3 dim otriv" aceast li s de )nsemntate le2a redestinat in$eriorittii.1 -a tul este evident mai ales )n domeniul )n care ele au reusit cel mai !ine s se a$irme" adic )n domeniul cultural. Soarta lor este str)ns le0at de cea a literelor si artelor1 )nc din vremea vec#ilor 0ermani $unctiile de ro$etes si de reoteas reveneau $emeilor1 mar0inali2tatea lor ex lic de ce !r!atii le retuiesc atunci c)nd )ncearc s transceand rin cultur $rontierele universului lor si s intre )n contact cu altentatea. <isticismul curtenesc" curio/itatea umanismului" 1 Este remarca!il c la %aris" din u/deria de statui existente" numai /ece s)nt dedicate unor $emei Ccu exce tia re0inelor care. din motive ur ar#itecturale" alctuiesc rondul de la Luxern!our0G. &rei s)nt consacrate Ioanei d>Arc. .elelalte s)nt doamna de Se0ur" 'eor0e Sand" Sara# Bern#ardt" doamna Boucicaut si !aroana de I iirsc#" <ria Deraismes. (osa Bon#eur. 1@E 0ustul $rumusetii din (enasterea italian" retio/itatea secolului al XVII2lea" idealul ro0resist al secolului al XVIII2lea aduc su! diverse $onne exaltarea $eminittii. -emeia
devine atunci tema $undamental a oe/iei" su!stanta o erei de art1 )nlesnirile vietii )i ermit s se consacre lcerilor s irituale3 ins iratoare" *udector si u!lic al scriitorilor" ea devine adesea emula lor3 adesea" datorit ei" se im un noi moduri ale sensi!ilittii" noi etici care )n$lcrea/ su$letele !r!atilor si numai ast$el ea intervine )n ro riul ei destin3 instruirea $emeilor este o cucerire datorat )n cea mai mare arte $emeilor. .u toate acestea" dac rolul colectiv al $emeilor intelectuale este )nsemnat" contri!utiile lor individuale s)nt" )n ansam!lu" mai utin s ectaculoase. -emeia do!)ndeste un loc rivile0iat )n domeniul 0)ndini si al artei deoarece este exclus din cei al $a tei1 dar arta si 0)ndirea )si au i/vorul viu toc mai )n $a t. A te a$la )n mar0inile lumii nu este o situatie )ncura*atoare entru cei ce retind c o recreea/3 si aici" entru a de si ceea ce este dat" conditia e s ai rdcini uternice. (eali/rile ersonale s)nt a roa e im osi!ile entru cate0oriile umane mentinute colectiv )ntr2o situatie de in$erioritate 5't de de arte oti mer0e" atunci c)nd te )ncurci )n $uste46 )ntre!a <rie Bas#;irtse$$ Stend#al s unea3 5&oate 0eniile care se nasc $emeiJ s)nt ierdute entru $ericirea u!licului6. De $a t" 0eniile nu se nasc" ci devin1 )n rest" e adevrat" conditia $eminin a $cut )n ast/i im osi!il o asemenea devenire. Anti$eministii au tras )ntotdeauna dou conclu/ii contradictorii din examinarea Istoriei3 1G $emeile n2au dat niciodat creatii )nsemnate3 8G situatia $emeii na $ost niciodat o iedic entru a$irmarea marilor ersonalitti $eminine. E mult rea2credint )n aceste a$irmatii1 reusitele c)torva rivile0iate nu com ensea/ si nici nu scu/ )n*osirea sistematic la nivel colectiv1 iar raritatea si artialitatea acestor reusite dovedeste tocmai ca circumstantele s)nt de$avora!ile. Du cum au sustinut .#ristme de %isan" %oulain de la Bane" .ondorcet" Stuart <ill" Stend#al" )n nici un domeniu $emeia nu sa !ucurat de sanse reale. &ocmai de aceea ast/i un mare numr de $emei reven dic un nou statut1 si" re etm" revendicarea lor nu este s $ie exaltat $eminitatea3 ele vor ca rin ele )nsele" si )n ansam!lul umanittii" transcendenta s revale/e asu ra imanentei1 ele vor s le $ie )n s$)rsit acordate acele dre turi a!stracte si osi!ilitti concrete $r con*u0area crora li!ertatea nu este dec)t misti$icare.1 Vointa aceasta e e cale de a se )n$ tui. Dar erioada actual este o erioad de tran/itie1 lumea aceasta care a a artinut )ntotdeauna !r!atilor se mai a$l )nc )n m)inile lor1 institutiile si valorile civi2 > Si )n aceast rivint anti$eministii iuiVca/ e un ec#ivoc" c)teodat. diminu)nd im ortanta li!erttii a!stracte" ei. slvesc imensul rol concret e care $emeia aservit )l are de )nde linit )n lumea noastr3 si2atunci de ce se mai revolt4 Alteori" ei nu tin cont de $a tul c ermisivitatea ne0ativ nu o$er nici o osi!ilitate concret si re rosea/ $emeilor )m linite )n lan a!stract c nu s)nt )ndea*uns de $emei. 1@D li/atiei atriar#ale dinuie )n cea mai mare arte. Dre turile a!stracte s)nt de arte de a $i recunoscute $emeilor retutindeni si inte0ral3 )n Elvetia ele )nc nu votea/1 )n -ranta" le0ea din 1F98 mentine" )ntr2o $orm atenuat" rero0ativele sotului. Iar aceste dre turi a!stracte" cum s uneam" n2au $ost niciodat su$iciente entru ca $emeia s ai! o ri/ concret asu ra lumii3 )ntre cele dou sexe nu exist nici ast/i o verita!il e0alitate. <ai )nt)i" 0ri*ile csniciei rm)n mult mai )m ovrtoare entru $emei dec)t entru !r!ati. Am v/ut c servitutile maternittii s2au redus o dat cu ractica 2 mrturisit sau clandestin 2 de ti 5!irt#2control61 aceasta nu este )ns nici cunoscut retutindeni" nici a licat ri0uros1 dat $iind c avortul este inter/is o$icial" numeroase $emei $ie )si com romit sntatea rin ractici a!oitive neasistate" $ie s)nt co lesite de numrul sarcinilor. 7n0ri*irea co iilor si )ntretinerea cminului revin" )nc" a roa e )n exclusivitate $emeii. 7n -ranta" mai ales" traditia anti$eminist este at)t de uternic" )nc)t !r!atul se
simte de0radat atunci c)nd se a$l )n situatia de a )nde lini $unctii re/ervate )n nu de mult $emeilor. De aici re/ult c $emeia are mult mai mari di$icultti dec)t !r!atul )n a )m ca munca si viata de $amilie" )n ca/urile )n care societatea )i retinde acest e$ort" viata ei este mult mai amar dec)t cea a sotului. S ne o rim" de ild" asu ra vietii trncilor. 7n -ranta" ele constituie ma*oritatea $emeilor care artici la munca roductiv1 si" )n 0eneral" s)nt cstorite. -emeia necstorit rm)ne cel mai adesea servitoare )n casa tatlui sau )n cea a unui $rate sau a unei surori1 $emeia nu devine st )n a unei case dec)t acce t)nd dominatia unui sot1 moravurile si traditiile )i re arti/ea/" de la o re0iune la alta" roluri diverse3 tranca normand este onorat )n tim ul mesei" )n vreme ce corsicana nu are voie s se ase/e la aceeasi mas cu !r!atii1 oricum" *uc)nd )n economia domestic un rol dintre cele mai im ortante" ea )m rtseste res onsa!ilittile !r!atului" e asociat intereselor lui" )m arte cu el ro rietatea1 este res ectat si adesea ea e cea care are conducerea e$ectiv3 situatia ei o aminteste e aceea a $emeii din comunittile a0rare antice. Ea are $recvent un resti0iu moral e0al sau c#iar mai mare dec)t cel al sotului1 )ns conditia ei concret este cu mult mai as r. 'ri*ile 0rdinritului" )ntretinerea srilor de curte" a oilor" a orcilor )i revin )n exclusivitate1 ea artici la muncile cele mai 0rele" curt 0ra*durile" )m rstie !le0arul" seamn" ar" rseste" str)n0e $inul" sa " liveste" recoltea/" cule0e via si uneori a*ut # )ncrcarea si descrcarea carelor cu aie" $)n" lemn si surcele etc. 7n a$ar de acestea" re0teste m)ncarea" tine 0os odria3 s al ru$ele" c)r este etc. Ea duce 0relele overi ale maternittii si )n0ri*irii co iilor. Se tre/este )n /ori" #rneste srile si animalele" le asterne !r!atilor rima mas" se )n0ri*este de co ii si leac s lucre/e la c)m sau )n dure sau )n 0rdin1 ea scoate a a dm 1@F $int)n" une masa de r)n/" s al vasele" lucrea/ iarsi la c)m )n la cin1 du ultima mas" se )ndeletniceste cu c)r itul" curt orum!ul etc. .um nu are vreme s2si vad de sntate nici mcar )n tim ul sarcinilor" se de$ormea/ re ede" de tim uriu se o$ileste" e vl0uit si roas de !oli. %utinele com ensatii e care !r!atul si le 0seste c)nd si c)nd )n viata social )i s)nt re$u/ate3 el se duce la oras duminica si )n /ilele de t)r0" se )nt)lneste cu alti !r!ati" mer0e la c)rcium" !ea" se )ndeletniceste cu *ocul de crti" v)nea/" escuieste. Ea rm)ne acas si nu are nici o distractie. ,umai trncile )nstrite" care s)nt a*utate de servitoare si nu mer0 la c)m " duc o viat $ericit ec#ili!rat3 ele s)nt onorate social" iar )n cmin se !ucur de o mare autoritate" $r a $i co lesite de munc. Dar )n cea mai mare arte a tim ului" munca din s atiul rural o reduce e $emeie la conditia unui animal de ovar. ,e0ustoreasa" atroana care conduc o mic )ntre rindere au $ost dintotdeauna rivile0iate1 ele s)nt sin0urele crora le0ea le2a recunoscut )nc din Evul <ediu anumite ca acitti civile1 $emeia2!can" l treasa" #an0ita" tutun0ioaica au o o/itie ec#ivalent cu cea a !r!atului1 celi!atare sau vduve" ele )si s)nt" lor )nsele" ratiuni sociale1 cstorite" ele au aceeasi autonomie ca si sotii lor Ele au sansa ca munca lor se des$soar )n erimetrul cminului si c nu este )n 0eneral rea o!ositoare. .u totul alta este situatia muncitoarei" $unctionarei" secretarei sau v)n/toarei care muncesc )n a$ara casei. Le este mult mai 0reu s )m ace munca si )ntretinerea cminului Cdrumurile" re0tirea meselor" s latul st c)r itul cer cel utin trei ore si *umtate de munc )n $iecare /i lucrtoare si sase ore duminicile1 este o ci$r considera!il c)nd se adau0 orelor din $a!ric sau de la !irouG. .)t des re ro$esiunile li!erale" c#iar dac $emeile avocat" doctor" ro$esor )si ermit unele a*utoare )n 0os odrie" cminul si co iii re re/int si entru ele sarcini si 0ri*i care s)nt un #andica considera!il. 7n America tre!urile 0os odriei s)nt usurate de te#nici in0enioase1 )ns tinuta si ele0anta cerute an0a*atelor le im un o alt servitute1 e deasu ra" $emeile continu s $ie rs un/toare
de cas si de co ii. %e de alt arte" $emeia care )si caut inde endenta )n munc are sanse mult mai mici dec)t concurentii ei !r!ati. In multe meserii" salariul ei este in$erior celui al !r!atilor1 sarcinile ei s)nt mai utin s eciali/ate si deci mai rost ltite dec)t cele ale unui muncitor cali$icat1 entru aceeasi munc ea este mai rost ltit dec)t !r!atul. -iind o nou2venit )n universul !r!atilor" ea are mai utine osi!ilitti de reusit dec)t ei. A se a$la la ordinele unei $emei le re u0n )n 0eneral !r!atilor si $emeilor deo otriv1 au )ntotdeauna mai mult )ncredere )ntr2un !r!at1 a $i $emeie este" dac nu o tar" cel utin un $a t s ecial. %entru 5a se descurca6 $emeia tre!uie" )n 0eneral" s2si 0seasc s ri*inul unui !r!at. .ci !r!atii s)nt" nu2i asa" cei lasati )n o/itiile cele mai avanta*oase" )n osturile cele mai im or2 1EL tante. Este esential s su!liniem c" din unct de vedere economic" !r!atii si $emeile re re/int dou caste.1 -actorul decisiv entru conditia actual a $emeii este su ravietuirea )nc t)nat a traditiilor celor mai revolute )n noua civili/atie e cale de constituire. Este ceea ce i0nor de re0ul o!servatorii 0r!iti care a recia/ c $emeia nu merit sansele care )i s)nt o$erite )n re/ent sau care nu vd )n aceste sanse dec)t is ite ericuloase. Adevrul este c situatia $emeii e insta!il si de aici rovin di$iculttile ei de ada tare. -emeilor li se desc#id ortile $a!ricilor" !irourilor" $aculttilor dar" )n acelasi tim " se crede )n continuare c entru ele csnicia este o carier mai onora!il care le scuteste de orice alt artici are la viata colectiv. La $el ca )n civili/atiile rimitive" actul amoros este entru ea un serviciu entru care are dre tul de a $i ltit )ntr2o $orm mai mult sau mai utin direct. .u exce tia +.(.S.S.8" retutindeni $emeii moderne )i este )n0duit s2si riveasc tru ul ca e un ca ital. %rostitutia este toleratK" 0alanteria este )ncura*at. Iar $emeia cstorit este le0al )ndre ttit s $ie )ntretinuta sotului ei1 !a c#iar" )n aceast calitate" se !ucur de o demnitate social net su erioar celei a $emeii necstorite. <oravurile s)nt de arte de a2i acorda acesteia din urm li!ertti sexuale ec#ivalente cu cele ale !r!atului necstorit1 maternitatea )i este a roa e inter/is" $iica devenit mam constituind )n continuare ceva scandalos. Si atunci cum s nu2si stre/e mitul .enusresei9 )ntrea0a re/onant4 &otul o )ncura*ea/ e t)nra $at s aste te !o0tia si $ericirea aduse de un 5-t2-rumos6 mai de0ra! dec)t s riste )ncerc)nd s le cuce2 > )n Amenca marile averi s$)rsesc cel mai adesea )n m)inile $emeilor3 mai tinere dec)t !r!atii lor" ele )i mostenesc1 atunci c)nd o $ac. s)nt )ns v)rstnice si rareori se 0)ndesc si la noi investitii3 ele se com ort ca si c)nd ar avea un dre t de $olosint si nu unul de ro rietate. %ractic" !r!atii s)nt cei care dis un de ca ital. Oricum. 7ns" aceste rivile0iate nu re re/int dec)t o minoritate in$im. 7n America )i este si mai 0reu unei $emei s se reali/e/e ca avocat" doctor etc. dec)t )n Euro a. 2 .el utin otrivit doctrinei o$iciale. K )n trile an0lo2saxone. rostitutia n2a $ost niciodat re0lementat. %)n )n 1FLL" 5common laM6 Cdre tul civilG nu o considera ca delict dec)t atunci c)nd se mani$esta scandalos si crea de/ordine. De atunci si )n ast/i re rimarea ei s2a $cut mai mult sau mai utin ri0uros" mai mult sau mai utin e$icient" )n An0lia si )n diversele state din S+A ale cror le0islatii s)nt $oarte di$erite la acest ca itol" )n -ranta" ca urmare a unei lun0i cam anii a!olitioniste" le0ea din 1K a rilie 1F9@ a ordonat )nc#iderea caselor de tolerant si com!aterea mai $erm a roxenetismului3 5.onsider)nd c existenta acestor case este incom ati!il cu rinci iile $undamentale ale demnittii umane si cu rolul #r/it $emeii )n societatea modern...6 Se )ntele0e c rostitutia continu s se exercite nestin0#erit. .ci" evident" msurile ne0ative si i ocrite nu ot sc#im!a situatia. 9 .$. %IILI%% XILLIE" 'eneratie de vi ere.
1E1 reasc e cont ro riu. <ai ales c ea oate s era s romove/e multumit lui )ntr2o cast su erioar" miracol e care toat munca ei de2o viat nu va utea s21 recom ense/e. Dar o asemenea s erant este ne$ast deoarece )i de/!in ener0iile si interesele11 aceast de/!inare este" oate" cel mai 0rav #andica al $emeii. %rintii continu s2si creasc $iicele )n vederea unei cstorii )n loc s le )ncura*e/e de/voltarea ersonal1 $emeia a*un0e s vad )n mritis at)tea avanta*e" )nc)t ea )nssi si21 doreste1 de aici re/ult c adeseori este mai utin re0tit" mai utin antrenat dec)t $ratii si" c se an0a*ea/ cu mai utin #otr)re )n ro$esiunea aleas1 rin aceasta" ea )nssi se #r/este in$eriorittii1 iar cercul vicios se )nc#ide3 aceast in$erioritate )i )ntreste dorinta de a2si 0si un sot. Orice !ene$iciu are )ntotdeauna ca revers o ovar1 dar dac overile s)nt rea 0rele" !ene$iciul nu mai a are dec)t ca o servitute1 entru ma*oritatea muncitorilor" munca este ast/i o corvoad insu orta!il3 entru $emeie" aceasta nu este com ensat nntr2o cucerire reala a demnittii ei sociale" a li!erttii moravurilor" a autonomiei economice1 este normal ca multe muncitoare sau $unctionare s nu vad )n dre tul la munc dec)t o o!li0atie de care cstoria le2ar eli!era. 7n acelasi tim " rin $a tul c a a*uns la constiinta de sine si c se oate eli!era de cstorie rin munc" $emeia nu acce t cu o mai mare docilitate su unerea. .eea ce si2ar dori ar $i ca )m carea vietii $amiliale cu o meserie s nu2i cear acro!atii e ui/ante. .#iar si atunci" at)ta tim c)t su!/ist tentatiile vietii usoare R )n virtutea ine0alittii economice avanta*oase numai entru unii si al dre tului recunoscut al $emeii de a se vinde unuia dintre acesti rivile0iati 2 ea va avea nevoie de un e$ort moral mult mai mare dec)t !r!atul entru a ale0e calea inde endentei. ,u sa )nteles )ndea*uns c tentatia )nssi este un o!stacol" si )nc unul dintre cele mai rime*dioase. Ea este du!lat de o misti$icare deoarece" )n $a t" c#iar va exista o c)sti0atoare din c)teva mii la loteria artidei $ericite. E oca actual le invit" le o!li0 c#iar e $emei s munceasc1 dar ea le $lutur concomitent e dinaintea oc#ilor aradisuri de tr)ndvie si delicii3 ea le )nalt e cele alese cu mult deasu ra celor care rm)n le0ate de lumea !anal. %rivile0iul economic detinut de !r!ati" valoarea lor social" resti0iul cstoriei" utilitatea unui s ri*in !r!tesc" totul le rescrie $emeilor s2si doreasc" mai mult dec)t orice" s lac !r!atilor. Ele se a$l )nc" )n ansam!lu" )ntr2o situatie de vasalitate. De aici decur0e c $emeia se cunoaste si ale0e cum s $ie nu asa cum exist ea entru sine" ci asa cum o de$ineste !r!atul. %rin urmare" va tre!ui s o descriem mai )nt)i asa cum o visea/ !r!atii" de vreme ce $iinta2sa2 entru2!r!ati este unul dintre $actorii esentiali ai conditiei ei concrete. 1 Asu ra acestui unct vom reveni e lar0 )n voi. II. 1E8
%artea a treia <I&+(I .a itolul I Istoria ne2a artat c !r!atii au avut )ntotdeauna toate uterile concrete1 c#iar de la )nce uturile atriar#atului" ei au considerat $olositor ca $emeia s $ie mentinut )ntr2o stare de de endent1 si ast$el ea a $ost constituit" )n mod concret" dre t .ellalt. Aceast conditie servea intereselor economice ale masculilor1 dar convenea si retentiilor lor ontolo0ice si morale. .#iar din momentul )n care su!iectul )ncearc s se a$irme" .ellalt"
care )l limitea/ si )l nea0" )i este" totusi" necesar3 nu se atin0e e sine dec)t rin aceast realitate care nu este el. De aceea viata !r!atului nu este niciodat lenitudine si odi#n" ci li s si miscare3 este lu t. -at )n $at cu sine" !r!atul )nt)lneste ,atura1 are im act asu ra ei" )ncearc s si2o a ro rie/e. Dar ea nu l2ar utea satis$ace. Ori nu a*un0e s se reali/e/e dec)t ca o o o/itie ur a!stract" este o!stacol si rm)ne strin1 ori su ort asiv dorinta !r!atului si se las asimilat de el1 nu o osed dec)t consum)nd2o" adic distru0)nd2o. 7n am!ele ca/uri" !r!atul rm)ne sin0ur3 este sin0ur c)nd atin0e o iatr" c)nd mn)nc un $ruct. ,u exist re/ent a celuilalt dec)t dac cellalt este el )nsusi re/ent entru sine3 aceasta )nseamn c adevrata altentate este aceea a unei constiinte di$erite de a mea si identic cu ea. Existenta a doi !r!ati )l smul0e e $iecare !r!at din imanenta sa si )i )n0duie s2si )m li neasc adevrul $iintei" s se )m lineasc ca transcendent" ca evadare ctre o!iect" ca roiect. Dar aceast li!ertate strin" care2mi con$irm li!ertatea" intr" de asemenea" )n con$lict cu ea3 aceasta este tra0edia constiintei ne$ericite1 $iecare constiint retinde s se a$irme sin0ur ca su!iect suveran. -iecare )ncearc s se )m lineasc reduc)ndu21 e cellalt la sclavie. Dar sclavul" rin munc si rin $ric" se simte si el esential si" rintr2o )ntoarcere dialectic" st )nul a are ca neesential. Drama oate $i de sit rin li!era recunoastere a $iecrui individ )n altul" $iecare a$irm)ndu2se )n acelasi tim e sine si e cellalt ca o!iect si ca su!iect" )ntr2o miscare reci roc. Dar dra0ostea" 0enero/itatea" ce reali/ea/ )n mod concret aceast recunoastere a li!erttilor" nu s)nt niste virtuti $acile1 ele s)nt" desi0ur" cea mai )nalt )n$ tuire a omului" rin care se a$l e sine )n adevrul lui1 dar acest adevr este acela al unei lu te $r )ncetare )nce ute" $r )ncetare a!olite1 ea cere ca omul s se de seasc )n orice moment al vietii sale. %utem s une" cu alte cuvinte" c omul a*un0e la o atitudine autentic 1E9 moral c)nd renunt la a $i entru a2si asuma existenta. %rin aceast conversiune" el renunt" de asemenea" la orice osesiune" cci osesiunea este un mod de cutare a $iintei1 dar conversiunea rin care atin0e adevrata )ntele ciune nu este niciodat $cut" tre!uie sv)rsit tot tim ul" cere o tensiune constant. Ast$el )nc)t" inca a!il .s se )m lineasc )n sin0urtate" !r!atul este $r )ncetare )n rime*die )n ra orturile cu semenii si3 viata sa este o )ntre rindere di$icil a crei reusit nu este niciodat asi0urat. Dar lui nu2i lac 0reuttile" iar de rime*dii )i este team. As ir" )n mod contradictoriu" la viat si la re aus" la existent si la $iint1 stie !ine c 5nelinistea s iritului6 este rscum rarea de/voltrii sale" c distanta )n la o!iect este rscum rarea re/entei sale )n sine1 dar visea/ linistea )n s)nul nelinistii" si visea/ o lenitudine o ac ce ar locui" totusi" constiinta. 7ntruc#i area acestui vis este c#iar $emeia1 ea este intermediarul dorit )ntre natura strin de om si semenul su care i se are a $i rea identic cu el. Z Am v/ut c nu au existat mai )nt)i $emei eli!erate de sclavie e care !r!atii s le $i aservit si c niciodat divi/iunea sexelor nu a )ntemeiat o divi/iune )n caste. A com ara $emeia cu sclavul este o eroare1 au existat rintre sclavi si $emei" dar au existat )ntotdeauna $emei li!ere" adic )nvestite cu o demnitate reli0ioas si social3 ele acce tau suveranitatea !r!atului" iar acesta nu se simtea amenintat de o revolt care s21 oat trans$orma la r)ndul su )n o!iect. -emeia a are ast$el ca neesentialul care nu se )ntoarce niciodat la esential" ca un .ellalt a!solut" $r reci rocitate. &oate miturile creatiei ex rim aceast convin0ere retioas entru !r!at si" )ntre altele" le0enda 'ene/ei" care" rin intermediul crestinismului" sa er etuat )n civili/atia occidental. Eva nu a $ost creat )n acelasi tim cu Adam" ci a $ost extras din coasta rimului !r!at. ,ici nasterea ei nu a $ost autonom1 Dumne/eu nu a ales )n mod s ontan s o cree/e entru ea )nssi si entru ca" )n sc#im!" s $ie adorat direct de ctre ea3 el a sortit2o !r!atului1 ia druit2o lui
Adam entru a21 salva de sin0urtate" )n sotul ei este deci ori0inea si ratiunea de a $i a Evei1 ea este com lementul lui la modul neesentialului. De aceea a are ca o rad rivile0iat. Este natura ridicat la transluciditatea constiintei" este o constiint )n mod natural su us. Si )n aceasta se a$l minunata s erant e care !r!atul si2a us2o )n $emeie3 el s er s se oat )m li2 > .....-emeia nu este re etarea inutil a !r!atului" ci locul vr*it )n care se )m lineste alianta vie a !r!atului si a naturii. Dac ea dis are" !r!atii se tre/esc sin0uri" strini $r asa ort )ntr2o lume )n0#etat. Ea este m)ntul )nsusi urtat e culmile vietii" m)ntul devenit sensi!il si $ericit1 si tar ea" entru !r!ati m)ntul este mut si mort6" scrie <ic#el .arrou0es. C%uterile $emeii" .a#iers du Sud" nr. 8F8.G 1E= ni ca $iint osed)nd tru este o alt $iint" con$irm)ndu2se )n li!ertatea sa rintr2o li!ertate docil. ,ici un !r!at nu ar consimti s $ie $emeie" dar toti doresc s existe e lume $emei. 5S2i multumim lui Dumne/eu entru c a creat $emeia.6 5,atura este !un entru c i2a druit !r!atului $emeia.6 %rin aceste $ra/e si rin altele asemntoare" !r!atul a$irm )nc o dat" cu o aro0ant naivitate" c re/enta sa )n lume este un $a t inelucta!il si un dre t" iar cea a $emeii" un sim lu accident3 dar este un accident $ericit. A r)nd dre t .ellalt" $emeia a are )n acelasi tim ca o lenitudine de a $i )n o o/itie cu aceast existent al crei neant !r!atul )l simte )n sine1 .ellalt" $iind a$irmat ca un o!iect )n oc#ii su!iectului" este a$irmat ca )n2sine" deci ca $iint. 7n $emeie se )ntruc#i ea/ )n mod o/itiv a!senta e care orice creatur o oart )n su$let si" cut)nd s se re0seasc rin ea" !r!atul s er s se )m lineasc e sine. &otusi" ea nu a re re/entat entru el numai )ntruc#i area .eluilalt" si nu si2a strat )ntotdeauna" )n cursul istoriei" aceast im ortant. Au existat momente )n care a $ost ecli sat de alti idoli. .)nd .etatea" Statul )l devor e cettean" acesta nu mai are osi!ilitatea de a se ocu a de viata lui rivat. -iind destinat Statului" $emeia s artan are o conditie su erioar celorlalte $emei 0recoaice. Dar ea nu este trans$i0urat de nici un vis masculin. .ultul c eteniei" $ie c se numeste ,a oleon" <ussolini sau I#ler" exclude orice alt cult. 7n dictaturile militare" )n re0imurile totalitare" $emeia nu mai este un o!iect rivile0iat. 7ntele0em c $emeia oate $i divini/at )ntr2o tar !o0at" ai crei cetteni nu stiu ce sens s dea vietii lor1 este ceea ce se )n$)m l )n America. 7n sc#im!" ideolo0iile socialiste" care cer e0alitatea tuturor $iintelor omenesti" re$u/ ca )n viitor" )nce )nd cu re/entul c#iar" vreo cate0orie uman s $ie o!iect sau idol3 )n societatea autentic democratic e care ne2o anunt <arx nu exist loc entru .ellalt &otusi" utini !r!ati se su ra un exact este solda tul" este militarul care au ales sa $ie1 )n msura )n care ei rm)n indivi/i" $emeia strea/ )n oc#ii lor o valoare articular. Am v/ut scrisori trimise de soldatii 0ermani unor rostituate $rantu/oaice" )n care" )n o$ida na/ismului" traditia $lorii al!astre se dovedea" )n c#i ul cel mai naiv" deose!it de vie. Scriitori comunisti" recum Ara0on )n -ranta" Vittonni )n Italia" o$er )n o erele lor un loc de rim im ortant $emeii" amant si mam. %oate c mitul $emeii se va stin0e )ntr2o /i3 cu c)t $emeile se a$irm mai mult ca $iinte umane" cu at)t minunata calitate de a $i .ellalt moare )n ele. Dar )n re/ent acest mit exist )nc )n inimile tuturor !r!atilor. Orice mit im lic un Su!iect care )si roiectea/ s erantele si temerile sale ctre un .er transcendent. -emeile" nea$inn)ndu2se ca Su!iect" nu au creat mitul viril )n care s2ar re$lecta roiectele lor3 ele nu au nici reli0ie" nici oe/ie ro rie3 ele )nc visea/ rin inter2 1E@ mediul viselor !r!atilor" ador idoli e care iau $a!ricat !r!atii. Acestia au $urit" entru ro ria lor exaltare" marile $i0uri virile3 Iercule" %rometeu" %arsi$al1 )n destinul
acestor eroi" $emeile nu au dec)t un rol secundar. -r )ndoial" exist ima0ini stili/ate ale !r!atului asa cum este el erce ut )n ra orturile sale cu $emeia3 tatl" seductorul" sotul" 0elosul" $iul cel !un" $iul cel ru1 dar tot !r!atii le2au sta!ilit" si ele nu a*un0 la demnitatea mitului1 nu s)nt dec)t niste clisee. In tim ce $emeia este de$init exclusiv din ers ectiva ra orturilor sale cu !r!atul. Asimetria celor dou cate0orii" mascul si $emel" se mani$est )n constitutia unilateral a miturilor sexuale. Se s une adeseori 5sexul6 entru a desemna $emeia1 ea este )nssi carnea" deliciile si rime*diile sale3 $a tul c" din unctul de vedere al $emeii" !r!atul este sexuat si carnal este un adevr care nu a $ost niciodat roclamat entru c nu s2a 0sit nimeni s21 roclame. (e re/entarea lumii" ca si lumea )nssi" este o era !r!atilor1 ei o descriu din unctul lor de vedere" e care )l con$und cu adevrul a!solut. Este )ntotdeauna di$icil s descrii un mit1 nu se las sesi/at sau de$init" !)ntuie constiintele $r a $i us vreodat )n $ata lor ca o!iect nemisctor. <itul este at)t de alunecos" at)t de contradictoriu" )nc)t mai )nt)i nici nu i se erce e unitatea3 Dalila si Judit#" As a/ia si Lucretia" %andora si Atena1 $emeia este )n acelasi tim Eva si -ecioara <ria. Ea este un idol" o servitoare" i/vorul vietii" o utere a )ntunericului1 este linistea elementar a adevrului" este arti$iciu" s orovial si minciun1 este vindectoarea si vr*itoarea1 este rada !r!atului" este ier/ania sa" este tot ceea ce el nu este si vrea s ai!" ne0area sa si ratiunea sa de a $i. 5A $i $emeie" s une ?ier;e0aard1 este ceva at)t de ciudat" de com licat" )nc)t nici un redicat nu a*un0e s21 ex rime" iar multi lele redicate e care am vrea s le $olosim s2 ar contra/ice )n asa $el )nc)t numai o $emeie le2ar utea su orta.6 Aceasta vine din $a tul c ea e considerat nu )n mod o/itiv" ca entru2sine" ci ne0ativ" asa cum )i a are !r!atului. .ci" dac exist si alti .eilalti dec)t $emeia" nu este mai utin adevrat c ea este )ntotdeauna de$init ca .ellalt. Iar am!i0uitatea sa este )nssi am!i0uitatea ideii de .ellalt3 este aceea a conditiei umane asa cum se de$ineste ea )n ra ort cu .ellalt. %recum am s us2o de*a" .ellalt este (ul1 dar" cum )i este necesar Binelui" se )ntoarce ctre Bine1 rin el a*un0 la &ot" dar el m se ar de acesta1 este oarta in$initului si msura $initudinii mele. Si de aceea $emeia nu )ntruc#i ea/ nici un conce t imua!il1 rin ea se reali/ea/ $r )ncetare trecerea de la s eranta la esec" de la ur la 1 Eta e e drumul Vietii. 1EE dra0oste" de la !ine la ru" de la ru la !ine. Su! orice as ect am considera2o" aceast am!ivalent ne $ra ea/ )nainte de toate. Br!atul )l caut )n $emeie e .ellalt ca ,atur si ca semen al su. Dar stim ce sentimente am!ivalente )i ins ir ,atura !r!atului. O ex loatea/" dar ea )l striveste" se naste din ea si moare )n ea1 este i/vorul $iintei sale si re0atul e care21 su une vointei lui1 este o )nc#isoare material )n care su$letul este ri/onier si este realitatea su rem1 ea este contin0enta si Ideea" $initudinea si totalitatea1 este ceea ce se o une S iritului si lui )nsusi. ()nd e r)nd aliat si dusmanc" a are ca #aosul tene!ros de unde t)sneste viata" ca si aceast viat )nssi" ca acel dincolo s re care tinde1 $emeia re/um natura ca <am" Sotie si Idee1 aceste $i0uri c)nd se con$und" c)nd se o un" si $iecare dintre ele are c)te dou $ete. Br!atul )si lon*ea/ rdcinile )n ,atur1 el a $ost /mislit recum animalele si lantele1 stie !ine c nu exist dec)t ca $iint vie. Dar de la instaurarea atriar#atului" Viata a c tat )n oc#ii si un du!lu as ect3 este constiint" voint" transcendent" este s irit1 si este materie" asivitate" imanent" este tru . Esc#il" Aristotel" Ii ocrate au roclamat c" e m)nt ca si )n Olim " rinci iul masculin este cu adevrat creatorul1 din el s2au ivit $orma" numrul" miscarea1 rin Demeter se )nmultesc s icele" dar ori0inea
s icului si adevrul sau este )n Beus1 $ecunditatea $emeii nu este rivit dec)t ca o virtute asiv. Ea este m)ntul" iar !r!atul este sm)nta" ea este A a" iar el este -ocul. .reatia a $ost adesea ima0inat ca o nuntire a $ocului cu a a1 umiditatea cald d nastere $iintelor vii1 Soarele este sotul <rii" Soarele" -ocul s)nt divinitti masculine1 iar <area este unul dintre sim!olurile materne )nt)lnite )n mod universal. Inert" a a su$er actiunea ra/elor ar/toare care o $ertili/ea/. &ot ast$el" 0lia !r/dat de lu0ar rimeste" nemiscat" 0runtele )n s)nul ei. &otusi" rolul ei este necesar3 ea #rneste 0ennenele" )l ad osteste si )i d din su! stanta ei. De aceea" c#iar du ce <area <am a $ost detronat" !r!atul a continuat s )nc#ine un cult /eitelor $ecundittii11 )i datorea/ .:!elei recoltele" turmele sale" ros eritatea. 7i datorea/ ro2 ria2i viat. El exalt a a la $el de mult ca si $ocul. 5'lorie mriiN 'lorie valurilor sale )ncon*urate de $oc sacruN 'lorie undeiN 'lorie $oculuiN 'lorie ciudatei aventuriN6 scrie 'oet#e )n Al doilea -aust. El venerea/ %m)ntul3 5&#e matron .la:6" du cum )l numeste Bla;e. 1 5Voi c)nta 'lia" mam universal a ase/rilor trainice" strmoas venera!il care #rneste e su ra$ata ei tot ceea ce exist6" s une un imn #omeric. Si Esc#il 0lori$ic m)ntul care 5naste toate $iintele" le #rneste" si a oi le rimeste din nou 0ermenele $ecund6. 1ED +n ro$et indian )i s$tuieste e disci olii si s nu sa e m)ntul" cci 5 este un cat s2o rnesti si s2o tai" s2o s$)sii e mama noastr a tuturor entru muncile a0ricole. Voi lua eu cutitul s21 )m l)nt )n s)nul mamei mele4 )i voi mutila carnea )n la os4 .um as utea )ndr/ni s tai rul mamei mele4> )n India central" indienii Bai*a consider si ei c 5este un cat s s$)sii s)nul 0liei2mame cu $ierul lu0ului6. Si invers" Esc#il s une des re Edi c 5a )ndr/nit s )nsm)nte/e !ra/da sacr )n care a $ost /mislit6. So$ocle vor!este des re 5!ra/dele rintesti6 si des re 5 lu0ar" st )n al unui c)m )nde rtat" e care nu21 vi/itea/ dec)t o dat" la vremea )nsm)ntrii6. Iu!ita dintr2un c)ntec e0i tean declar3 5Eu s)nt m)ntulN6 )n textele islamice" $emeia este numit 5c)m ... vie cu stru0uri6. S$)ntul -rancisc din Assisi" )ntr2unui dintre imnurile sale" ne vor!este des re 5sora noastr" 0lia" mama noastr" care ne tine si ne )n0ri*este" care roduce $ructele cele mai variate" cu $lorile multicolore si cu iar!a6. <ic#elet" $c)nd !i de nmol la Acqui" exclam3 5Dra0a noastr mam a tuturorN S)nt una cu tine. De la tine vin" )n tine m )ntorc6. Si c#iar exist e oci )n care se a$irm un romantism vitalist care doreste trium$ul vietii asu ra S iritului3 atunci $ertilitatea ma0ic a m)ntului" a $emeii a are mai minunat dec)t actiunile lnuite ale !r!atului1 atunci !r!atul visea/ s se con$unde din nou cu )ntunericul matern entru a re0si acolo adevratele i/voare ale $iintei sale. <ama este rdcina )n0ro at )n ad)ncimile cosmosului" a crui sev urc )n ea" este $)nt)na de unde t)sneste a a vie care este si un la te #rnitor" un i/vor cald" un nmol $cut din m)nt si a " !o0at )n $orte re0eneratoare.1 Dar mai 0eneral este la !r!at revolta sa )m otriva conditiei sale tru esti1 el se consider ca _n /eu dec/ut3 !lestemul su este c s2a r!usit dintr2un cer luminos si ordonat )n tene!rele #aotice ale )nte2celui matern. Acest $oc" acest su$lu activ si ur )n care doreste s se recunoasc este $emeia care21 )ntemnitea/ )n noroiul m)ntului. S2ar voi necesar ca o ur Idee" ca +nul" &otul" S iritul a!solut1 si se tre/este )nc#is )ntr2un tru limitat" )ntr2un loc si un tim e care nu le2a ales" )n care nu era c#emat" inutil" st)n*enitor" a!surd. .ontin0enta carnal este contin0enta )nsesi $iintei sale" e care o su ort )n a!andonul" )n ne*usti$ica!ila sa 0ratuitate. &ot ea )l sorteste si mortii. Aceast 0elatin tremurtoare care se $ormea/ )n uter Cuterul )nc#is si secret ca un morm)ntG aminteste rea mult de v)sco/itatea moale a #oiturilor ca s nu ne $ac s ne )ntoarcem cu oroare rivirile. %este
..Literal" $emeia este Isis" natura $ecund. Este $luviul si al!ia $luviului" rdcina si tranda$irul" m)ntul si ciresul" !utucul si stru0urele6 C<. .arrou0es" articolul citatG. 1EF tot acolo unde ia nastere viata 2 0erminatie" $ermentare 2 ea destea t de/0ust entru c nu se )nc#ea0 dec)t destrm)ndu2se1 em!rionul mucila0inos desc#ide ciclul care se )nc#eie cu utre/iciunea mortii. %entru c are oroare de 0ratuitate si de moarte" !r!atului )i este sil c a $ost /mislit1 ar vrea s2si rene0e le0turile sale animale1 rin $a tul nasterii sale" ,atura uci0as a us st )nire e el. La rimitivi" nasterea este )ncon*urat de cele mai severe ta!uuri1 )n s ecial lacenta tre!uie ars cu 0ri* sau aruncat )n mare" cci oricine ar lua2o ar tine )n m)ini soarta nou2nscutului1 aceast )nc#isoare )n care s2a $ormat $etusul este semnul de endentei sale1 distru0)nd2o" i se )n0duie individului s artici e la ma0ma lumii vii si s se reali/e/e ca $iint autonomi <urdria nasterii se roiectea/ asu ra mamei. Leviticul si toate codurile antice )i im un le#u/ei rituri uri$icatoare1 si )n multe tinuturi" la tar" aceast traditie se strea/ )n ceremoniile de du nastere. Se stie ce *en s ontan" *en care se camu$lea/ adesea rin r)n*ete" simt ustii" $etele tinere" !r!atii )n $ata )ntecelui unei $emei )nsrcinate" a sinilor um$lati ai unei doici. In mu/eele Du u:tren" curiosii contem l em!rioane si $etusi )n $ormol cu ace lasi interes mor!id cu care ar rivi desc#iderea unui inorm)nt. .u tot res ectul cu care o )ncon*oar societatea" $unctia 0estatiei ins ir o re ulsie s ontan. Si dac !ietelul" )n rimii ani ai co ilriei" rm)ne sen/ual atasat de tru ul matern" atunci c)nd creste" c)nd devine o $iint social si ca t constiinta existentei sale individuale" acest tru )i roduce team1 vrea s21 i0nore si s nu vad )n mama sa dec)t o $iint moral1 dac tine s2o 0)ndeasc ca $iind ur si cast" aceasta se )nt)m l nu at)t din 0elo/ie amoroas" c)t din re$u/ul de a recunoaste c ea are tru . +n adolescent este descum nit" roseste dac" lim!)ndu2se cu tovarsii si" se )nt)lneste cu mama sau cu surorile sale" ori cu vreo $emeie din $amilie3 entru c re/enta lor )i aminteste de re0iunile de imanent din care vrea s evade/e" )i desco er rdcinile din care vrea s se smul0. Iritarea !ietasului atunci c)nd mama sa )l m)n0)ie si )l srut are acelasi sens1 )si renea0 $amilia" mama" s)nul matern. Ar vrea" recum Atena" s se $i ivit )n lumea adultilor )narmat din ca )n2n icioare" invulnera!il.1 Blestemul care a as asu ra destinului su" im uritatea care2i tea/ $iinta este aceea de a $i $ost conce ut" nscut. Aceasta este si anuntarea mortii sale. .ultul 0erminatiei a $ost )ntotdeauna asociat cu acela al mortilor. 'lia2<am rimeste )n s)nul su oasele co iilor si. -emeile 2%arcele si <oirele 2 tes destinul omenirii1 dar tot ele s)nt acelea care 1 A se vedea mai de arte studiul nostru des re <ont#erlant care )ntruc#i ea/ )ntr2o manier exem lar aceast atitudine. 1DL retea/ $irul vietii. 7n ma*oritatea re re/entrilor o ulare" <oartea este $emeie" si $emeile tre!uie s2i l)n0 e morti entru c moartea este o era lor.1 Ast$el" -emeia2<am are un c#i al )ntunericului3 ea este #aosul din care a a rut totul si )n care totul va tre!ui s se )ntoarc )ntr2o /i1 ea este neantul. 7n ,oa te se con$und multi lele as ecte ale lumii e care le revelea/ /iua3 noa tea s iritului )nc#is )n 0eneralitatea si o acitatea materiei" noa tea somnului si a nimicului. 7n inima mrii e )ntuneric3 $emeia este <are tene!rarum cea temut de vec#ii navi0atori1 )n mruntaiele m)ntului e !e/n1 aceast noa te )n care !r!atul este amenintat s se iard si care este reversul $ecundittii )l )ns im)nt. El as ir ctre cer" ctre lumin" ctre culmile )nsorite" ctre $ri0ul ur si cristalin al a/urului1 si su! icioarele sale se desc#ide o r astie umed" cald" o!scur" 0ata s21 )n0#it1 o multime de le0ende ni21 arat e erou ierdut entru totdeauna atunci c)nd cade )n tene!rele materne3 cavern" a!is" in$ern.
Dar din nou intervine aici am!ivalenta3 dac 0erminatia este )ntotdeauna asociat cu moartea" aceasta este )ns le0at si de $ecunditate. <oartea detestat a are ca o nou nastere" si iat2o" deci" !ine2cuv)ntat. Eroul mort re)nvie" recum Osiris" )n $iecare rimvar" si este re0enerat rintr2o nou /mislire. Su rema s erant a omului" s une Jun08" 5este ca )ntunecatele a e ale mortii s devin a e ale vietii" ca moartea si )m!rtisarea ei rece s $ie s)nul matern" asa cum marea" desi $ace s dis ar )n a ele ei soarele" )l naste din nou )n ad)ncime6. Este o tem comun mai multor mitolo0ii aceast )n2morm)ntare a /eului2soare )n s)nul mrii si a aritia lui din nou" strlucitoare. Iar !r!atul vrea s triasc si )n acelasi tim as ir la re aus" la somn" la neant. ,u se doreste nemuritor" si rin aceasta oate )nvta s iu!easc moartea. 5<ateria anor0anic este s)nul matern" scrie ,iet/sc#e. A $i eli!erat de viat )nseamn a redeveni adevrat" a se desv)rsi. Acela care ar )ntele0e acest lucru ar considera o sr!toare re)ntoarcerea )n tr)na nesimtitoare.6 .#aucer une aceast ru0 )n 0ura unui !tr)n care nu oate muri3 .u toia0ul meu" /i si noa te Lovesc m)ntul" oart a mamei mele" Si2i s un3 O" scum mam" las2m s intru. 1 Demetra este ti ul de mater dolorosa. Dar alte /eite 2 Istar. Artemis 2 s)nt ciude. ?ali tine )n m)n un craniu lin de s)n0e. 5.a etele $iilor ti ucisi de utin tim s )n/ur la 0)tul tu ca un colier... -orma ta e $rumoas ca norii loiosi" icioarele tale s)nt nclite de s)n0e6. s une un oet #indus. 2 <etamor$o/ele li!idoului. 1D1 Br!atul vrea s2si a$irme existenta sa sin0ular si vrea s se s ri*ine or0olios e 5di$erenta sa esential6" dar vrea si s s ar0 !arierele eului" s se con$unde cu a a" cu in)ntul" cu noa tea" cu ,eantul" cu &otul. -emeia care21 condamn e !r!at la $initudine )i ermite si s2si de seasc ro riile limite1 si de aici vine ma0ia ec#ivoc cu care este ea )nvestit. 7n toate civili/atiile" c#iar si )n /ilele noastre )nc" ea )i ins ir !r!atului oroare1 el roiectea/ )n $emeie )nssi oroarea contin0entei sale carnale. -etita )nc im u!er nu ascunde nici o amenintare" nu este o!iectul nici unui ta!u si nu osed nici un caracter sacru. 7n multe societti rimitive c#iar sexul ei a are ca inocent3 *ocurile erotice s)nt ermise )nc din co ilrie )ntre !ieti si $ete. Din /iua c)nd devine susce ti!il s nasc" $emeia devine im ur. Adesea au $ost descrise ta!uurile severe cu care societtile rimitive o )ncon*oar e $etit )n /iua rimei sale menstruatii1 c#iar si )n E0i t" unde este tratat cu o atentie articular" $emeia rm)nea i/olat e toat erioada menstruatiei.> Adesea este ex us e aco erisul unei case" este sur0#iunita )ntr2o ca!an a$ar din sat" nimeni nu tre!uie s2o vad sau s2o atin03 iar ea nu tre!uie s se atin0 nici e sine )nssi1 la o oarele la care des duc#erea este o ractic cotidian" i se d un !astonas cu care )i este )n0duit s se scar ine3 nu tre!uie s atin0 cu de0etele aii mente1 uneori )i este inter/is cu desv)rsire s mn)nce1 )n alte ca/uri" li se d voie mamei si surorilor s o #rneasc" cu a*utorul unui instrument1 dar toate o!iectele care au intrat )n contact cu ea )n aceast erioad tre!uie s $ie arse. Du ce trece de aceast rim ro!" ta!uurile menstruale s)nt ceva mai utin severe" dar rm)n ri0uroase" )n s ecial citim )n Levitic3 5-emeia care va avea i/vor de s)n0e )n carnea ei va rm)ne sa te /ile )n necurtenia ei. Oricine o va atin0e va rm)ne murdar )n seara. Orice at e care se va culca... orice o!iect e care se va ase/a va rm)ne im ur. Oricine )i va atin0e atul" )i va s la vesmintele" se va s la cu a si va rm)ne im ur )n seara6. Acest text este er$ect simetric celui care vor!este des re im uritatea rovocat )n !r!at de 0onoree. Iar sacri$iciul uri$icator este identic )n cele dou ca/uri. O dat uri$icat de $luxul menstrual" tre!uie s lase s treac sa te /ile" si s aduc dou turturele sau doi orum!ei
sacri$icatorului" care le va o$eri .elui Vesnic. Este de remarcat c )n societtile matriar#ale virtutile atasate menstruatiei 1 Di$erenta )ntre credintele mistice st mitice si convin0erile trite ale indivi/ilor este" de alt$el" evident )n $a tul urmtor3 Levi2Strauss semnalea/ c 5tinerii ,imme!a0o )si vd iu!itele ro$itOnd de secretul la care le condamn i/olarea rescris )n erioada menstruatiei6. 1D8 $tnt am!ivalente. %e de o arte" ea arali/ea/ activittile sociale" distru0e $orta vital" $ace s se o$ileasc $lorile" s cad $ructele1 dar are si e$ecte !ine$ctoare3 s)n0ele menstrual este utili/at )n re ararea !uturilor dra0ostei" a leacurilor" )n s ecial entru a vindeca tieturile sau v)ntile. Si ast/i" unii indieni" c)nd leac s lu te )m otriva monstrilor $antomatici care !)ntuie r)urile" un )naintea am!arcatiunilor lor un tam on de )n/ im re0nat de s)n0e menstrual1 emanatiile lui s)nt ne$aste entru dusmanii su ranaturali. -etele din unele cetti 0recesti urtau ca oma0iu )n tem lul Astarteei vesm)ntul tat de rimul lor val de s)n0e menstrual. Dar" de la instaurarea atriar#atului" nu se mai atri!uie dec)t uteri ne$aste licorii ciudate care se scur0e din sexul $eminin. %liniu s une )n a sa Istorie natural3 5-emeia la ciclul ei lunar stric recoltele" devastea/ 0rdinile" omoar 0ermenii" $ace s cad $ructele" ucide al!inele" dac atin0e vinul" acesta se trans$orm )n otet1 la tele se acreste...6 +n vec#i oet en0le/ ex lim acelasi sentiment c)nd scrie3 O#N menstruatin0 Moman" t#ou>st a $iend -rom M#om all nature s#ould !e screenedl -emele" s urcata2ti sin0erare e o ur0isire De care2ar tre!ui /it2ntrea0a $ireN Aceste credinte s2au strat )n )n /ilele noastre cu o deose!it vi0oare. 7n 1DED" un mem!ru al Asociatiei medicale !ritanice a $cut o comunicare )n Britis# <edical Journal" )n care declara3 5Este ne)ndoios c atunci c)nd $emeia la menstruatie atin0e o !ucat de carne" aceasta se stric6. El sustine c stie ersonal dou sau trei ca/uri )n care !ucti de carne au $ost alterate )n ast$el de )m re*urri. La )nce utul acestui secol" )n ra$inriile din ,ord" un re0ulament le inter/icea $emeilor s intre )n $a!ric )n /ilele c)nd erau atinse de ceea ce an0lo2saxonii numeau 5tlie curse6 C5!lestemul6G3 cci atunci /a#rul s2ar $i )nne0rit. La Sai0on nu se an0a*ea/ $emei )n $a!ricile de o ium1 din cau/a menstruatiei lor" o iumul se stric si devine amar. Aceste credinte curioase s2au er etuat )n multe sate $rance/e. Orice !uctreas stie c )i este im osi!il s reuseasc o maione/ dac este )n erioada menstruatiei" sau numai )n re/enta unei $emei a$late )n aceast stare. 7n An*ou" recent" un !tr)n 0rdinar care usese )n ivnit recolta de cidru a anului )i scria st )nului casei3 5&re!uie s le cereti doamnelor tinere din cas si invitatelor s nu treac rin ivnit )n anumite /ile ale lunii1 cci ele ar )m iedica cidrul s $ermente/e6. %us la curent cu aceast scrisoare" !uctreasa a ridicat din umeri3 5Asta na )m iedicat niciodat cidrul s $ermente/e" a s us ea" doar entru slnin nu este !ine3 nu oti s sre/i slnina c)nd e de $at o $emeie la ciclu1 slnina ar utre/i61. Ar $i insu$icient s 1DK asimilm aceste re ulsii cu acelea e care le suscit )n mod normal s)n0ele3 desi0ur" s)n0ele este )n sine un element sacru" truns mai mult ca oricare altul de mana misterioas care este )n acelasi tim viat si moarte. Dar uterile male$ice ale s)n0elui menstrual s)nt mai sin0ulare. El )ntruc#i ea/ esenta $eminittii. Si de aceea scur0erea lui une )n ericol $emeia )nssi" a crei mana este ast$el materiali/at" )n tim ul initierii $etelor din tri!ul .#a0o" acestea s)nt )ndemnate s2si ascund cu 0ri* s)n0ele menstrual3 5,ul arta mamei tale" cci va muri. ,u21 arta rietenelor tale" cci rintre ele ar utea $i una rea care va lua c)r a cu care te2ai sters" iar )ntecele tu nu va rinde rod. ,u21 arta unei $emei rele" care va lua c)r a s2o un sus e casa ei... si ast$el tu nu vei avea co ii.
,u arunca c)r a e otec sau )n mrcinis. +n om ru oate $ace lucruri rele cu ea. In0roa 2o )n m)nt Ascunde s)n0ele de vederea tatlui tu" a $ratilor si surorilor tale. Dac21 lasi s se vad" e un cat6b. La tri!urile Aleute" dac tatl )si vede $iica atunci c)nd aceasta are rima dat menstruatie" ea risc s devin mut sau oar!. .redinta e c )n aceast erioad $emeia este osedat de un s irit si e lin de o $ort ericuloas. +nii rimitivi cred c $luxul e rovocat de musctura unui sar e" $emeia av)nd cu sar ele si cu so )rla niste a$initti ascunse3 s)n0ele menstrual" cred ei" artici la veninul t)r)toarei. Leviticul a ro ie $luxul menstrual de 0onoree1 sexul $eminin s)n0er)nd nu este numai o rana" ci si o la0 sus ect. Iar Vi0n: asocia/ notiunea de murdrire si aceea de !oal c)nd scrie3 5-emeia" co il !olnav" de dous re/ece ori im ur6. -ruct al unor tul!uri alc#imii interioare" #emora0ia eriodic de care su$er $emeia este )n mod ciudat )n acord cu ciclul lunii3 si luna are niste rime*dioase ca riciiJ. -emeia $ace arte din reduta!ilul an0rena* care comand cursul astrelor si al soarelui" este A +n medic din .#er mi2a semnalat c" )n re0iunea )n care locuieste" accesul $emeilor )n cresctoriile de ciu erci este inter/is )n aceste )m re*urri. Se mai discut si ast/i e tema realittii acestor re*udecti. Sin0urul $a t e care )l semnalea/ )n $avoarea lor este o o!servatie a lui Sc#in; Ccitat de Vi0nesG. Sc#in; v/use niste $lori o$ilindu2se )n m)na unei servitoare care avea menstruatie1 r*iturile cu dro*die $cute de aceast $emeie nu crescuser" du s usele sale. dec)t trei centrimetri )n loc de cinci" c)t ar $i $ost normal... Oricum" aceste $a te s)nt rea sumare si destul de va0 )ntemeiate dac lum )n considerare im ortanta si universalitatea credintelor a cror ori0ine este" )n mod evident" mistic. 8 .itat du Levi2Strauss3 Structurile elementare ale rudeniei. J Luna este un i/vor de $ertilitate1 ea a are ca 5st )na $emeLlor>>1 se crede adesea c" su! $orma unui sar e sau a unui !r!at" se acu lea/ cu $emeia. Sar ele este o e i$anie a lunii1 el )si lea d )nvelisul si se re0enerea/" este nemuritor. este o $ort care )m rstie $ecunditatea si stiinta El are )n a/ i/voarele s$inte" omul vietii" -)nt)na &ineretii etc. Dar tot el i2a $urat omului nemurirea Se s une c se acu lea/ cu $emeile. &raditiile ersane si acelea ale mediilor ra!inice retind c menstruatia a $ost ricinuit de ra orturile rimei $emei cu sar ele. 1D9 rada unor $orte cosmice care re0lea/ destinul stelelor" al mareelor" ale cror iradieri nelinistitoare le simt !r!atii. Dar este $ra ant mai ales c actiunea s)n0elui menstrual este le0at de ideea sm)nt)nii care se acreste" a maione/ei care nu se lea0" a $ermentrii" a descom unerii1 se retinde si c este )n stare s rovoace s ar0erea unor o!iecte $ra0ile1 s $ac s sar cor/ile viorii sau ale #ar ei1 si aceasta" nu at)t entru c este s)n0e" c)t entru c eman din or0anele 0enitale1 c#iar si $r s i se cunoasc $unctia exact" se stie c este le0at de 0enninatia vietii1 i0nor)nd existenta ovarului" anticii vedeau )n menstruatie un com lementar al s ermei. De $a t" nu acest s)n0e $ace ca $emeia s $ie im ur" ci mai de0ra! )i mani$est im uritatea1 a are )n momentul )n care $emeia oate $i $ecundat1 c)nd dis are" )n 0eneral ea redevine steril" entru c s)n0ele t)sneste din )ntecele )n care se $ormea/ $etusul. %rin el se ex rim oroarea e care !r!atul o )ncearc entru $ecunditatea $eminin. %rintre ta!uurile le0ate de $emeia )n stare im ur" nu este nici unul at)t de ri0uros ca inter/icerea oricrei relatii sexuale cu ea. Leviticul )l condamn la sa te /ile de im uritate e !r!atul care a )nclcat aceast re0ul. Le0ile lui <Onu s)nt si mai severe3 5)ntele ciunea" uterea" ener0ia" vitalitatea unui !r!at care se a ro ie de o $emeie murdrit de secretii menstruale vor ieri entru totdeauna6. %enitentii orunceau cinci/eci de /ile de enitent !r!atilor care avuseser relatii sexuale cu o $emeie )n aceast stare. %entru c rinci iul $eminin este considerat ca $iind la a o0eul uterii sale"
exist teama c" rintr2un contact intim" ar utea trium$a asu ra rinci iului masculin. Intr2un $el mai nede$init" !r!atului )i este sil s re0seasc )n $emeia e care o osed esenta reduta!il a mamei1 el vrea s disocie/e aceste dou ti uri de $eminitate3 de aceea interdictia incestului su! $orma exo0amiei" sau su! as ecte mai moderne" este o le0e universal1 de aceea !r!atul se )nde rtea/ din unct de vedere sexual de $emeie )n momentele )n care ea este cu deose!ire consacrat rolului su de re roducere1 c)nd are menstruatie" c)nd e )nsrcinat" c)nd al tea/. .om lexul lui Edi 2 a crui descriere" de alt$el" ar tre!ui revi/uit 2 nu contra/ice aceast atitudine" ci" dim otriv" o im lic. Br!atul se a r )m otriva $emeii" socotit surs con$u/ a lumii si tul!ure devenire or0anic. &otusi" tot su! aceast )n$tisare ea ermite societtii care s2a se arat de cosmos si de /ei s stre/e $irul comunicrii cu ea. Si ast/i" la !eduini" la iroc#e/i" ea asi0ur $ertilitatea m)ntului1 )n 'recia antic" aude voci su! m)ntene" ca tea/ lim!a*ul v)nturilor si al co acilor3 este %:t#ia" Si!:la" re/ictoarea3 mortii si /eii vor!esc rin 0ura ei. Ea si2a strat )n )n /ilele noastre aceste uteri ale divinatiei3 este medium" 0#icitoare )n alm" )n crti" re/ictoare" ins irat1 aude voci" are vedenii. .)nd !r!atii simt nevoia s se scu$unde din nou )n s)nul Vietii ve0etale si animale 2 recum Anteu care 1D= atin0ea m)ntul ca s2si reca ete uterile 2 se )ntorc s re $emeie. %rin civili/atiile rationaliste ale 'reciei si ale (omei su ravietuiesc vec#ile culte c#toniene. Acestea se des$soar de o!icei )n mar0inea vietii reli0ioase o$iciale si s$)rsesc c#iar" ca la Eleusis" rin a lua $orma misterelor3 sensul lor este invers dec)t acela al cultelor solare )n care !r!atul )si a$irm vointa sa de se arare si de s iritualitate1 dar ele s)nt si un com lement al acestora din urm1 !r!atul caut s sca e de sin0urtate *Grin exta/3 acesta este sco ul misterelor" al or0iilor" al !acanalelor. In lumea recucerit de !r!ati" un /eu masculin" Dion:sos" a u/ur at virtutile ma0ice si sl!atice ale /eitelor Istar si Astartea1 dar )n *urul ima0inii sale tot niste $emei se de/lntuie3 menade" t#:ade" !acante )l is itesc e !r!at la !etia reli0ioas" la ne!unia sacr. (olul rostituatei sacre este analo03 )n acelasi tim se de/lntuie si se canali/ea/ $ortele $ecundittii. Si ast/i sr!torile o ulare se caracteri/ea/ rin ex lo/ii de erotism1 $emeia nu a are" )n cadrul lor" ur si sim lu ca un o!iect al lcerii" ci ca un mi*loc de a atin0e acest #:!ris )n care individul se de seste e sine. 5.eea ce o $iint are )nluntrul su ierdut si tra0ic" ^minunea or!itoare_" nu oate $i )nt)lnit dec)t )ntr2un at6" scrie 'eor0es Bataille. 7n de/lntuirea erotic" !r!atul" )nlntuindu2si iu!ita" caut s se iard )n in$initul mister al crnii. Am v/ut c" dim otriv" sexualitatea sa normal caut s disocie/e <ama de Sotie. 7i re u0n misterioasele alc#imii ale vietii" )n tim ce ro ria sa viat se #rneste si se des$at cu $ructele savuroase ale m)ntului1 doreste s si le )nsuseasc1 o r)vneste e Venus a!ia nscut din a ele mrii. -emeia se desco er mai )nt)i )n atriar#at ca sotie" din moment ce creatorul su rem este !r!at. 7nainte de a $i mama semintiei omenesti" Eva a $ost soata lui Adam1 ia $ost dat !r!atului entru ca el s o osede si s o $ecunde/e asa cum osed si $ertili/ea/ m)ntul. Br!atul nu caut )n actul sexual numai o lcere su!iectiv si e$emer. El vrea s cucereasc" s ia" s osede1 a avea o $emeie )nseamn a o )nvin0e1 trunde )n ea ca $ierul unui lu0 )n !ra/d1 o ia )n st )nire asa cum ia )n st )nire m)ntul e care21 lucrea/1 ar" lantea/" )nsm)ntea/3 aceste ima0ini s)nt la $el de vec#i ca Scri tura1 din antic#itate )n )n /ilele noastre se ot cita mii de exem le3 5-emeia este recum m)ntul" iar !r!atul recum sin)nta6" /ic Le0ile lui <Onu. Intr2un desen al lui Andre <asson se vede un !r!at" cu o ca/ma )n m)n" s )nd 0rdina unui sex $eminin.1 -emeia este rada !r!atului" !unul su. E/itarea !r!atului )ntre team si dorint" )ntre $rica de a $i osedat de $orte incontrola!ile si vointa de a le ca ta se re$lect )ntr2o
1 (a!elais numeste sexul masculin 5 lu0arul naturii6. Am v/ut ori0inea reli0ioas si istoric a asimilrii $alus2$ier de lu0" $emeie2!ra/d. 1D@ manier $ra ant )n miturile des re Vir0initate. .)nd temut de !r!at" c)nd dorit sau c#iar im erios cerut" aceasta a are ca $iind $orma cea mai desv)rsit a misterului $eminin1 este deci as ectul cel mai nelinistitor si )n acelasi tim cel mai $ascinant Du cum !r!atul se simte strivit de uterile care )l )n0rdesc sau du cum se crede" or0olios" )n stare s si le )nsuseasc" el re$u/ sau cere ca sotia lui si $ie dat $ecioar. 7n societtile cele mai rimitive" )n care uterea $emeii este exaltat" teama este cea care )nvin0e1 este !ine ca $emeia s $ie de$lorat )nainte de noa tea nuntii. <arco %olo a$irma des re ti!etani c 5nici unul dintre ei nu ar $i vrut s ia de sotie o $at vir0in6. S2a ex licat uneori acest re$u/ )ntr2o manier rational3 !r!atul nu vrea o sotie care )nc nu a deste tat dorinta altui !r!at. 'eo0ra$ul ara! El Be;ri" vor!ind des re slavi" ovesteste c 5dac un !r!at se )nsoar si desco er c sotia lui este vir0in" )i s une3 ^Dac ar $i ceva de ca ul tu" le2ai $i lcut !r!atilor si rintre ei s2ar $i 0sit unul care ti2ar $i luat $ecioria_>6. A oi o alun0 si o re udia/. Se retinde c#iar c" la unele tri!uri rimitive" !r!atii nu se )nsoar dec)t cu o $emeie care a $ost de*a mam" $c)nd ast$el dovada $ecundittii sale. Dar adevratele motive ale o!iceiului at)t de rs2 )ndit al de$lorrii s)nt mistice. +nele o oare )si ima0inea/ c )n va0in trieste un sar e care )l musc e !r!at )n momentul ru turii #imenului1 s)n0elui vir0inal )i s)nt atri!uite virtuti teri$iante" )nrudite cu s)n0ele menstrual si ca a!ile" ca si acesta" s distru0 vi0oarea masculin. %rin aceste ima0ini se traduce ideea c rinci iul $eminin are cu at)t mai mult $ort si contine cu at)t mai multe amenintri c)nd este intact.1 Exist ca/uri )n care nici nu se une ro!lema de$lorrii1 de ild" la indienii descrisi de <alinoMs;i" la care" rin $a tul c *ocurile sexuale s)nt autori/ate )nc din co ilrie" re/ult c $etele nu s)nt niciodat $ecioare. +neori" mama" sora mai mare sau vreo matroan o de$lorea/ sistematic e $etit si" )n tim ul )ntre0ii ei co ilrii" )i lr0esc ori$iciul va0inal. Se )nt)m l si ca de$lorarea s $ie executat" la v)rsta u!erttii" de $emei" cu a*utorul unui !t" al unui os" al unei ietre" $iind rivit doar ca o o eratie c#irur0ical. La alte tri!uri" $etita este su us" c)nd devine u!er" unei initieri sl!atice1 c)tiva !r!ati o scot a$ar din sat si o de$lorea/ cu a*utorul unor unelte sau o violea/. +nul dintre riturile cele mai $recvente este acela care const )n a da $ecioarele unor strini )n trecere rin artea locului" $ie entru c se crede c ei nu s)nt vulnera!ili la acea mana ericuloas entru mem!rii tri!ului" $ie entru c relele care s2ar utea a!ate asu ra lor )i las indi$erenti e acestia din urm. Si mai adesea" 1 De aici vine uterea atri!uit )n lu t $ecioarelor3 val;iriile. -ecioara din Orleans. 1DE reotul sau vraciul" ori c etenia tri!ului de/vir0inea/ $ecioara )n noa tea de dinaintea nuntii. %e coasta <ala!ar" !ra#manilor le revine aceast o eratiune e care o )nde linesc" se are" $r nici o lcere si entru care cer o rs lat considera!il. Se stie c toate o!iectele sacre s)nt ericuloase entru ro$an" dar c indivi/ii care au $ost ei )nsisi consacrati ot s le m)nuiasc $r nici un risc. 7ntele0em de ce reotii si c eteniile s)nt )n stare s )m!l)n/easc $ortele male$ice )m otriva crora sotul tre!uie s se a ere. 7n (oma antic nu se mai strase din aceste o!iceiuri dec)t o ceremonie sim!olic3 lo0odnica era ase/at e $alusul unui %ria de iatr" ceea ce avea du!lul sco de a2i mri $ertilitatea si de a a!sor!i $luidele rea uternice si" rin aceasta" ne$aste" de care $ata era truns. Br!atul se mai a r si alt$el3 o de$lorea/ el )nsusi e $ecioar" dar )n cursul unor ceremonii care )l $ac" )n acel moment" invulnera!il1 de exem lu" $ace aceasta )n re/enta tuturor oamenilor din sat si cu a*utorul unui !t sau al unui os. La Samoa" se
$oloseste de de0et" )nvelit )ntr2o c)r al!" din care a oi ru e $)sii )m!i!ate de s)n0e si le )m arte rivitorilor. Se )nt)m l si s2si de$lore/e )n mod normal sotia" dar nu tre!uie s e*acule/e )n ea )nainte s $i trecut trei /ile" ast$el )nc)t 0ermenele 0enerator s nu $ie murdrit de s)n0ele #imenului. %rintr2o re)ntoarcere clasic )n domeniul lucrurilor s$inte" s)n0ele vir0inal devine )n societtile mai utin rimitive un sim!ol o/itiv. Exist )nc )n -ranta sate unde" )n dimineata ce urinea/ nuntii" li se arat rintilor si rietenilor cearsa$ul tat de s)n0e. Aceasta se )nt)m l entru c" )n re0imul atriar#al" !r!atul a devenit st )nul $emeii1 si aceleasi virtuti care )ns im)ntau la animale sau la elementele ne)m!l)n/ite devin niste calitti retioase entru ro rietarul care a stiut s le domesticeasc. Din ardoarea calului sl!atic" din violenta $ul0erului si a cascadelor" !r!atul a $cut niste unelte ale ros erittii sale. De aceea vrea s2si anexe/e $emeia )n toat !o0tia ei intact. <otivele de ordin rational au" desi0ur" un rol )n consemnul virtutii ce i se im une $etei3 ca si castitatea sotiei" inocenta $iicei este necesar entru ca tatl s nu riste s2si lase averea unui co il strin. Dar vir0initatea $emeii este retins )ntr2o manier mai imediat c)nd !r!atul )si consider sotia ca e ro rietatea sa ersonal. 7n rimul r)nd" ideea de osesiune nu se oate niciodat reali/a )ntr2un $el o/itiv1 de $a t" nu utem avea niciodat nimic si e nimeni1 deci )ncercm s o reali/m ne0ativ" iar cea mai si0ur manier de a a$irma c un !un ne a artine este s2i )m iedicm e altii s se $oloseasc de el. Si a oi" nimic nu a are mai de/ira!il entru !r!at dec)t ceea ce nu a a artinut niciodat altei $iinte umane3 atunci" cucerirea a are ca un eveniment unic si a!solut. %m)nturile vir0ine )ntotdeauna i2au $ascinat e ex loratori1 /eci de al inisti )si ierd viata )n $iecare an entru c au voit s ex lore/e un munte neatins )nc" sau c#iar $iindc 1DD au )ncercat s desc#id o nou cale1 iar curiosii )si risc viata entru a co!or) su! m)nt" )n ad)ncul unor esteri )n care n2a mai intrat nimeni" niciodat. +n o!iect e care oamenii si l2au aservit a devenit un instrument1 le0turile sale naturale $iind ru te" )si ierde cele mai ro$unde virtuti3 exist mai multe romisiuni )n a a ne)m!l)/it a torentelor dec)t )n aceea a $)nt)nilor u!lice. +n tru vir0in are ros etimea i/voarelor ascunse" cati$elarea matinal a corolei )nc#ise" re$lexul side$iu al erlei e care soarele )nc nu a m)n0)iat2o. 'rot" tem lu" sanctuar" 0rdin secret1 recum co ilul" !r!atul e $ascinat de locurile um!roase si )nc#ise e care nici o constiint nu le2a )nsu$letit" care astea t s li se )m rumute un su$let1 i se are c a creat )ntr2adevr ceea ce numai el stie s sesi/e/e" s trund. <ai mult" unul dintre sco urile e care le urmreste orice dorint este consumarea o!iectului dorit" care im lic distru0erea sa. S$)siind #imenul" !r!atul osed tru ul $eminin mai intim dec)t rintr2o enetrare care )l las intact1 rin aceast o eratie ireversi!il" el $ace" $r )ndoial" din tru ul osedat un o!iect asiv" )si a$irma uterea asu ra lui. Acest sens se ex rim $oarte exact )n le0enda cavalerului care )si croieste cu 0reu drumul rintre tu$isurile s inoase entru a cule0e un tranda$ir al crui ar$um nu 12a res irat nimeni1 nu numai c )l desco er" dar )l si cule0e" si atunci 12a cucerit. Ima0inea este at)t de clar" )nc)t )n lim!a*ul o ular 5a lua $loarea6 unei $emei )nseamn a2i distru0e vir0initatea" iar aceast ex resie a dat nastere cuv)ntului 5de$lorare6. Dar vir0initatea nu are niciodat aceast atractie erotic dec)t dac ea se asocia/ cu tineretea1 dac nu" misterul ei devine nelinistitor. <ulti !r!ati din /ilele noastre )ncearc aceast re ulsie sexual $at de vir0inele rea )naintate )n v)rst1 nu numai din motive si#olo0ice $etele !tr)ne s)nt rivite ca niste matroane acre si rutcioase Blestemul este c#iar )n carnea lor" aceast carne care nu este o!iect entru nici un su!iect" care a )n$lorit si s2a o$ilit $r a2si 0si vreun loc )n lumea !r!atilor1 deturnat de la destinatia ei" devine un o!iect !aroc care nelinisteste" asa cum este nelinistitoare 0)ndirea incomu2
nica!il a unui ne!un. Am au/it un !r!at s un)nd cu 0rosolnie des re o $emeie de atru/eci de ani" )nc $rumoas" dar resu us a $i vir0in3 5Are numai )n/e de ian*en )nuntru...6 Si )ntr2adevr" ivnitele si odurile unde nu mai intr nimeni" care nu mai $olosesc la nimic" se um lu de un mister necurat1 $antomele !)ntuie rin ele )n voie1 casele rsite de oameni devin slasul s iritelor. Doar dac vir0initatea $eminin nu a $ost cumva consacrat vreunui /eu" lumea e 0ata s cread c resu une cstoria cu un demon. -ecioarele e care !r!atul nu le2a st )nit" $emeile !tr)ne care au sc at uterii sale s)nt" mai usor dec)t altele" rivite ca vr*itoare1 cci soarta $emeii este de a $i menit altuia" iar dac nu acce t *u0ul !r!atului" este 0ata s21 acce te e acela al diavolului. 1DF Exorci/at rin rituri de de$lorare sau" dim otriv" uri$icat rin vir0initate" sotia oate a rea atunci ca o rad de/ira!il. .)nd o str)n0e )n !rate" amantul ar vrea s osede toate !o0tiile vietii. Ea este toat $auna" toat $lora terestr3 0a/el" c rioar" crin si tranda$ir" iersic u$oas" /meur ar$umat1 este iatr retioas" side$" a0at" erl" mtase" a/urul cerului" rcoarea i/voarelor" aerul" $lacra" m)ntul si a a. &oti oetii Occidentului au metamor$o/at tru ul $emeii )n $lori" )n $ructe" )n sri. Din Antic#itate )n )n Evul <ediu si )n )n e oca modern" ar tre!ui s citm aici o )ntrea0 antolo0ie. Este !inecunoscut .)ntarea .)ntrilor" )n care iu!itul )i s une iu!itei3 Oc#i de orum!it2s oc#ii ti... %rul tu turm de ca re are... Dintii ti ar turm de oi tunse... Dou *umtti de rodie ar oc#ii ti... .ei doi sini ai ti ar doi ui de c rioar... <iere cur0e" la te cur0e" de su! lim!a ta... 7n Arcana 1E" Andre Breton reia aceast c)ntare etern3 5<elusine )n cli a celui de2al doilea stri0t3 ea a t)snit din soldurile sale )n lina lumin" )ntecele su este tot 0r)ul de au0ust" tru ul i se )nalt ca un $oc de arti$icii din talia su!tire" modelat ca dou ari i de r)ndunic" s)nii )i s)nt #ermine rinse )n ro riul lor stri0t" or!itoare lumin)nd din tciunii )nc#isi ai 0urii lor ar/toare" iar !ratele2i s)nt su$letul i/voarelor ce c)nt si )nmiresmea/ aerul.. .6 Br!atul re0seste )n $emeie stelele strlucitoare si luna vistoare" lumina soarelui" um!ra esterilor1 $lorile sl!atice din tu$isuri" tranda$irul m)ndru din 0rdin s)nt $emei. ,im$e" driade" sirene" ondine" /)ne !)ntuie tinuturile" durile" lacurile" mrile" c)m iile. ,imic nu este mai uternic ancorat )n inima oamenilor dec)t acest animism. %entru marinar" marea este o $emeie ericuloas" er$id" 0reu de cucerit" dar e care o )ndr0este )n e$ortul su de a o )m!l)n/i. Or0olioas" re!el" vir0inal si rutcioas" culmea unui munte este $emeie entru al inistul care vrea s2o viole/e" cu riscul vietii sale. Se retinde adesea c aceste com aratii mani$est o su!limare sexual1 ele ex rim mai cur)nd" )ntre $emeie si elemente" o a$initate la $el de ori0inar ca si sexualitatea )nssi. Br!atul doreste" osed)nd $emeia" altceva dec)t satis$acerea unui instinct1 ea este o!iectul rivile0iat rin care el )si aserveste ,atura. Se oate )nt)m la ca si alte o!iecte s *oace acest rol. +neori !r!atul caut )n tru ul !ietilor nisi ul la*elor" cati$elarea no tilor" aroma de ca ri$oi. Dar enetratia sexual nu este unicul mod rin care se oate reali/a o a ro riere tru easc a m)ntului. 7n +nui /eu nestiut" Stein!ec; )n$tisea/ un !r!at care a ales ca mediatoare )ntre el si natur o st)nc aco erit de musc#i. 7n 1FL %isica" .olette arat cum un sot t)nr si2a $ixat dra0ostea asu ra isicii $avorite" entru c" rin acest animal sl!atic si cati$elat" are asu ra universului sen/ual o ri/ e care tru ul omenesc al sotiei sale nu reuseste s i2o o$ere. 7n mare sau )n munte" .ellalt
se oate )ntruc#i a la $el de !ine ca )n $emei1 ele )i o un !r!atului aceeasi re/istent asiv si ne rev/ut care )i ermite s se )m lineasc1 s)nt un re$u0iu care tre!uie c)sti0at" o rad care tre!uie osedat. Dac marea si muntele s)nt $emei" este entru c si $emeia )ncarnea/ entru iu!itul ei muntele si marea.1 Dar nu oricrei $emei )i este dat s ai! rolul de mediatoare )ntre !r!at si lume1 !r!atul nu se multumeste s a$le la artenera sa or0ane sexuale com lementare alor sale. &re!uie ca ea s )ntruc#i e/e minunata )n$lorire a vietii si" )n acelasi tim " s2i disimule/e misterele tul!uri. I se va cere deci )nainte de orice tinerete si sntate" cci" str)n0)nd )n !rate un o!iect viu" !r!atul nu oate $i satis$cut dec)t dac uit c )nluntrul vietii se a$l este tot moartea. El doreste si mai mult )nc3 vrea ca iu!ita lui s $ie $rumoas. Idealul $rumusetii $eminine este varia!il" dar anumite exi0ente rm)n constante1 )ntre altele" din moment ce $emeia este destinat a $i osedat" tre!uie ca tru ul ei s o$ere calittile asive si inerte ale unui o!iect. -rumusetea viril este ada tarea tru ului la niste $unctiuni active" este $orta" a0ilitatea" su letea" mani$estarea unei transcendente anim)nd un tru care nu tre!uie niciodat s se rs$r)n0 asu ra ei. Idealul $eminin nu este simetric dec)t )n societti ca S arta" Italia $ascist" 'ermania na/ist" care o destinau e $emeie statului si nu individului" care o considerau exclusiv ca mam si nu lsau nici un loc erotismului. Dar c)nd $emeia 1 -ra/a lui Samivel citat de Bac#elard C%m)ntul si reveriile VointeiG este semni$icativ3 5)nce usem s consider muntii culcati )n cerc )n *urul meu ca e niste dusmani cu care tre!uia s lu t" $emele e care tre!uia s le calc )n icioare sau tro$ee de cucerit" ca s2mi aduc mie si altora o dovad a ro riei mele valori6. Am!ivalenta munte2 $emeie se sta!ileste rin ideea de 5dusman care tre!uie )nvins6" 5tro$eu6" 5dovad6 de utere. Vedem aceast reci rocitate mani$est)ndu2se" de exem lu. 7n aceste dou oeme de Sen0#or3 -emeie 0oal" $emeie o!scurN -ruct co t cu carnea tare" )ntunecate exta/e ale vinului ne0ru" 0ur care2mi $ace 0ura s devin liric. Savan cu ori/onturi ure. savan care $reamt la m)n0)ienle a rinse ale Vuitului din est. Si3 O#oN .on0o culcat e atul tu de duri" re0in este A$rica )m!l)n/it -ie ca $alusul muntilor s2ti )nalte avilionul .ci tu esti $emeie rin ca ul meu" rin lim!a mea" cci tu esti $emeie rin )mecele meu. 1F1 este redat !r!atului ca un !un al lui" el reclam ca tru ul ei s $ie re/ent )n ura sa $acticitate. .or ul ei nu mai este sesi/at ca iradierea unei su!iectivitti" ci ca un lucru )n0lodat )n imanenta lui1 nu mai tre!uie ca acest cor s trimit s re restul lumii" nu mai tre!uie s $ie romisiunea a altceva dec)t este3 tre!uie s o reasc )n loc dorinta. -orma cea mai naiv a acestei exi0ente este idealul #otentot al lui Venus cea cu $ese uriase" $esele $iind artea cea mai utin inervat a cor ului" aceea )n care carnea a are ca un dat $r destinatie. 7nclinatia orientalilor entru $emeile 0rase are aceleasi ratiuni1 le lace luxul a!surd al acestei roli$erri adi oase e care n2o )nsu$leteste nici un roiect" care nu are nici un sens dec)t acela de a $i acolo.1 .#iar )n civili/atiile )n/estrate cu o sensi!ilitate mai su!til" )n care intervin notiunile de $orm si de armonie" s)nii si $esele rm)n o!iecte rivile0iate din cau/a 0ratuittii si a contin0entei de/voltrii lor. O!iceiurile" modele s2au strduit adesea s se are tru ul $eminin de transcendenta sa3 c#ine/oaica cu icioarele !anda*ate de2a!ia oate mer0e" un0#iile lcuite ale starurilor de la Ioll:Mood le $ac s
nu2si oat $olosi m)inile" tocurile )nalte" corsetele" roc#iile use e cercuri de s)nn" turnurile" crinolinele erau $cute nu at)t entru a accentua cam!rarea tru ului $eminin" c)t entru a2i mri ne utinta. 7n0reunat de 0rsime" sau" dim otriv" at)t de dia$an )ne)t orice e$ort )i este inter/is" arali/at de vesminte incomode si de riturile !unei2cuviinte" a!ia ast$el tru ul $emeii )i a are !r!atului ca $iind un lucru al su. <ac#ia*ul" !i*uteriile a*ut si ele la aceast ietri$icare a tru ului si a $i0urii. -unctia odoa!ei este $oarte com lex1 la anumiti rimitivi are un caracter sacru1 dar rolul su cel mai o!isnuit este acela de a desv)rsi metamor$o/a $emeii )n idol. +n idol ec#ivoc3 !r!atul o vrea carnal" $rumusetea ei artici la $rumusetea $lorilor si a $ructelor1 dar $emeia are dre tul s $ie neted" dur" etern ca o iatr. (olul odoa!ei este )n acelasi tim s o $ac s artici e mai intim la natur si s o smul0 din ea" s )m rumute vietii care al it necesitatea )ncremenit a arti$iciului. -emeia se $ace lant" anter" diamant" side$" amestee)ndu2si tru ul cu $lori" cu ietre retioase" cu coc#ilii" cu ene1 se ar$umea/ entru a rs )ndi mireasm recum tranda$irul si crinul3 dar enele" mtasea" erlele si ar$umurile servesc si la 1 5-emeile #otentote. la care steato :0ia nu este nici la $el de de/voltat" nici la $el de constant ca la $emeile !usliman" consider aceast con$ormatie ca $iind estetic si masea/ $esele $etitelor )nc din co ilrie entru a le $ace s se de/volte. La $el" )n0rsarea arti$icial a $emeilor" adevrat )ndo are ale crei rinci ii esentiale s)nt nemiscarea si in0estia a!undent a unor alimente otrivite acestui sco . 7n s ecial a la telui" se )nt)lneste )n diverse re0iuni ale A$ricii. Este )nc racticat de orsenii )nstriti ara!i si israeliti din Al0eria" &unisia si <aroc2 CLuquet. Journal de %s:c#olo0ie" 1FK9" 5A$roditele din caverne2>G. 1F8 ascunderea crudittii animale a tru ului ei" a mirosului ei Ea )si $ardea/ 0ura" o!ra*ii" entru a le )m rumuta soliditatea nemiscat a unei msti1 )si )ntemnitea/ )n stratul 0ros de ;#ol sau de rimei rivirea" care nu mai este dec)t un ornament strlucitor al oc#ilor. 7m letit" !uclat" scul tat" rul ei )si ierde misterul lui ve0etal si nelinistitor" )n $emeia )m odo!it" ,atura este re/ent" dar ca tiv" modelat rintr2o voint uman du dorinta !r!atului. O $emeie este cu at)t mai de/ira!il cu c)t natura a )n$lorit mai mult )n ea si )i este mai mult aservit3 este $emeia 5so$isticat6 care a $ost )ntotdeauna o!iectul erotic ideal. Iar )nclinatia entru o $rumusete mai natural nu este adesea dec)t o $orm )nseltoare a so$isticrii. (em: de 'ourmont vrea ca $emeile s oarte rul unduitor" li!er ca r)urile si ier!urile c)m2 iei1 dar ondulrile 0riului si ale a ei ot $i m)n0)iate atin0)nd rul unei Veronica La;e" si nu o coam ciu$ulit cu adevrat a!andonat naturii. .u c)t o $emeie este mai t)nr si mai sntoas" cu at)t mai mult tru ul ei nou si lustruit are menit unei ros etimi eterne" cu at)t mai utin )i este de $olos arti$iciul1 dar tre!uie )ntotdeauna s2i ascund !r!atului sl!iciunea tru easc a acestei r/i e care el o tine )n !rate si de0radarea care o amenint. %entru c se teme de destinul ei contin0ent" entru c visea/ ca ea s $ie imua!il" necesar" !r!atul caut )n c#i ul $emeii" )n torsul si )n icioarele ei" exactitatea unei idei. La o oarele rimitive" ideea este numai aceea de er$ectiune a ti ului o ular3 o ras cu !u/ele 0roase" cu nasul turtit $ureste o Venus cu !u/ele 0roase si cu nasul turtit1 mai t)r/iu li se a lic $emeilor canoanele unei estetici mai com lexe. Dar )n orice ca/" cu c)t trsturile si ro ortiile unei $emei ar mai ela!orate" cu at)t )nc)nt mai tare inima !r!atului" entru c are s sca e de avatarurile lucrurilor naturale. Se a*un0e deci la acest ciudat aradox3 dorind s sesi/e/e )n $emeie natura" dar trans$i0urat" !r!atul o redestinea/ e $emeie arti$iciului. Ea nu este numai #:sis" ci si anti #:sis1 si aceasta nu numai )n civili/atiile ermanentelor electrice" ale e ilrilor cu cear" ale corsetelor su raelastice" ci si )n tinutul ne0reselor cu latouriA" )n .#ina si retutindeni. SMi$t a denuntat )n $aimoasa Od ctre .ella aceast misti$icare1 el descrie
cu de/0ust )m o otonarea coc#etei si aminteste cu re ulsie servitutile animale ale tru ului su. Indi0narea lui este de dou ori ne*usti$icat1 cci !r!atul vrea ca $emeia s $ie )n acelasi tim animal si lant si s se ascund )n s atele unei armturi $a!ricate1 )i lace c)nd iese din valuri si dintr2o cas de mod" 0oal si )m!rcat" 0oal su! vesminte" A Din $r. ne0resses a lateaux3 $emeile unor tri!uri rimitive a$ricane" care oart )n 0ur" din ratiuni estetice" o !ucat de lemn lat $ixat de maxilarul in$erior entru a le )ntinde !u/a de *os Ca tr.G. 1FK c#iar asa cum a )nt)lnit2o )n universul uman. Orseanul caut )n $emeie animalitatea1 dar entru t)nrul tran care2si satis$ace sta0iul militar" !ordelul )ntruc#i ea/ toat ma0ia orasului. -emeia este c)m si sune" dar este si Ba!ilon. &otusi" aici a$lm rima minciun" rima trdare a $emeii1 este aceea a vietii )nsesi care" c#iar si su! $orme atr0toare" este vesnic )ndit de !tr)nete si de moarte. -olosirea ei de ctre !r!at )i distru0e cele mai retioase virtuti3 )n0reunat de sarcin" )si ierde atractia erotic1 c#iar dac este steril" trecerea anilor a*un0e s2i altere/e $armecele. In$irm" ur)t" !tr)n" $emeia roduce oroare. Se s une des re ea c este o$ilit" trecut" asa cum se s une des re o lant. Desi0ur" decre itudinea )ns im)nt si )n ca/ul unui tru masculin1 dar !r!atul normal n2a trit ex erimente tru esti cu alti !r!ati1 $at de aceste tru uri autonome si strine nu )ncearc dec)t o solidaritate a!stract. %rin tru ul $emeii" acest tru care )i este destinat" !r!atul simte acut decderea crnii. 5-rumoasa armurreas6 din !alada lui Villon contem l cu oc#ii ostili ai unui !r!at de0radarea ro riului su tru . -emeia !tr)n sau cea ur)t nu s)nt numai niste o!iecte li site de $armec1 ele suscit o ur amestecat cu team. (e0sim )n ele $i0ura nelinistitoare a <amei" )n tim ce $armecele Sotiei au dis rut. Dar Sotia )nssi este o rad ericuloas. 7n Venus cea iesit din valuri" s um roas t" 0r)u !lond" su ravietuieste Demeter1 un)nd st )nire e $emeie rin lcerea e care si2o rocur rin ea" !r!atul tre/este uterile ascunse ale $ecundittii1 el enetrea/ acelasi or0an rin care se naste co ilul. De aceea" )n toate societtile" !r!atul este rote*at rin at)tea ta!uuri de sexul $eminin. (eci roca nu este adevrat" $emeia nu tre!uie s se team de nimic din artea !ar!a tului1 sexul acestuia este considerat ca $iind laic" ro$an. -alusul oate $i ridicat la demnitatea unui /eu3 )n cultul care i se )nc#in" nu intr nici un element de teroare si )n cursul vietii cotidiene $emeia nu tre!uie s $ie a rat mistic )m otriva lui1 )i este numai $olositor. Este remarca!il" de alt$el" c )n multe societti de dre t matern" sexualitatea este $oarte li!er1 dar numai )n tim ul co ilriei $emeii" )n adolescent" c)nd coitul nu este le0at de ideea de re roducere. <alinoM2s;i ovesteste cu o oarecare uimire c tinerii care se culc )m reun )n mod li!er )n 5casa tinerilor necstoriti6 )si a$isea/ !ucuros dra0ostea1 entru c $ata necstorit este considerat ca $iind inca a!il s nasc" iar actul sexual nu este dec)t o linistit lcere ro$an. Dim otriv" o dat cstorit" sotul ei nu tre!uie s2i mai dea nici un semn de a$ectiune )n u!lic" nu tre!uie s2o atin0" si orice alu/ie la ra orturile lor intime este un sacrile0iu3 aceasta se )nt)m l entru c ea artici atunci la esenta reduta!il a mamei" iar )m reunarea a devenit un act sacru. De acum )nainte" va $i )ncon*urat de interdictii si de recautii. 7m reunarea este inter/is c)nd se cultiv m)ntul" 1F9 c)nd se )nsm)ntea/" c)nd se lantea/3 )n acest ca/" entru c oamenii nu vor s risi easc )n relatiile lor individuale $ortele $ecun2dante care s)nt necesare entru ros eritatea recoltei" si deci entru !inele comunittii1 din res ect entru uterile atasate $ecundittii" ele s)nt economisite. Dar )n ma*oritatea oca/iilor" retinerea rote*ea/ virilitatea sotului1 ea este im us atunci c)nd !r!atul leac la escuit" la v)ntoare" si
mai ales atunci c)nd se re0teste entru r/!oi1 )n )m reunarea cu $emeia" rinci iul masculin ierde din intensitate" tre!uie deci s $ie evitat de c)te ori !r!atul are nevoie de inte0ritatea $ortelor sale. Sa us )ntre!area dac oroarea e care !r!atul o simte $at de $emeie vine din aceea e care i2o ins ir sexualitatea )n 0eneral" si invers. .onstatm c" )n Levitic )n s ecial" olutia nocturn este rivit ca o murdrire" desi $emeia nu are nici o le0tur cu asta. Si )n societtile noastre moderne" mastur!atia e considerat ca un ericol si ca un cat3 multi co ii si tineri care se dedau la aceasta nu o $ac dec)t )ncerc)nd ori!ile an0oase. Interventia societtii" si )n s ecial a rintilor" este aceea care $ace din lcerea solitar un viciu1 dar o multime de !ieti au $ost )n mod s ontan )ns im)ntati de rimele e*aculri3 s)n0e sau s erm" orice scur0ere din ro ria lor su!stant li se are nelinistitoare1 viata lor" mana le sca . &otusi" dac din unct de vedere su!iectiv un !r!at oate traversa ex eriente erotice )n care $emeia nu este re/ent" ea este o!iectiv im licat )n sexualitatea sa3 cum s unea %laton )n mitul su des re andro0ini" or0anismul !r!atului )l resu une e acela al $emeii. Desco erindu2si ro riul su sex el desco er" de $a t" $emeia" c#iar dac ea nu )i este dat nici )n carne si oase" nici ca ima0ine1 si invers" )n calitatea sa de )ntru are a sexualittii" $emeia este reduta!il. ,u ot $i niciodat se arate as ectul imanent si as ectul transcendent al ex erientei vii3 ceea ce m s erie sau ceea ce doresc este )ntotdeauna un avatar al ro riei mele existente" dar nimic nu mi se )nt)m l dec)t rin ceea ce nu s)nt eu. ,on2eul este im licat )n olutiile nocturne" )n erectie" dac nu su! )n$tisarea recis a $emeii" cel utin )n calitate de ,atur si Viat3 individul se simte osedat de o ma0ie strini La $el de !ine" am!ivalenta sentimentelor e care le are $at de $emeie se re0seste )n atitudinea $at de ro riul su sex3 e m)ndru de el" r)de de el" )i este rusine de el. Bietasul )si com ar s$idtor enisul cu acela al camara/ilor si1 rima sa erectie )l $ace s $ie m)ndru si )l s erie )n acelasi tim . Br!atul )si arat sexul ca e un sim!ol al transcendentei si al uterii1 se m)ndreste cu el de arc ar $i un musc#i striat si )n acelasi tim un dar ma0ic3 este o li!ertate )m!o0tit de toat contin0enta datului" a unui dat consimtit )n mod li!er1 su! acest as ect contradictoriu !r!atul este )nc)ntat de el1 dar )i !nuieste si am0irea1 acest or0an rin care retinde s se a$irme nu i se su une1 0reu de dorinte nesatis$cute" ridic)ndu2se e neaste tate" uneori usur)ndu2se )n vis" el 1F= mani$est o vitalitate sus ect si ca ricioas Br!atul retinde c $ace s trium$e S iritul asu ra Vietii" activitatea asu ra asivittii1 constiinta lui tine natura la distant" vointa sa )l modelea/" dar" su! )n$tisarea sexului" re0seste )n el viata" natura si asivitatea. 5%rtile sexuale s)nt adevratul slas al vointei" al crei ol contrar este creierul6" scrie Sc#o en#auer. .eea ce $iloso$ul numeste voint este atasamentul $at de viat" care este su$erint si moarte" )n tim ce creierul este 0)ndirea care se detasea/ de viat re re/ent)ndu2si2o3 rusinea sexual este" du el" rusinea e care o )ncercm )n $ata stu idei noastre )nc t)nri carnale. Dar" dac res in0em esimismul ro riu teoriilor sale" Sc#o en#auer are dre tate s vad )n o o/itia sex2creier ex resia dualitti omului. .a su!iect" el a$irm lumea si" rm)n)nd )n a$ara universului e care21 a$irm" se roclam suveran al acestuia1 dac se erce e ca tru " ca sex" nu mai este constiint autonom" li!ertate trans arent3 este an0a*at )n lume" o!iect limitat si erisa!il. Si $r )ndoial c actul 0enerator de seste $rontierele tru ului1 dar c#iar )n acelasi moment le constituie. %enisul" tat al 0eneratiilor" este simetric cu uterul matern1 iesit dintr2un 0ermene crescut )n )ntecele $emeii" !r!atul este el )nsusi urttor de 0ermeni si" rin aceast sm)nt care d nastere vietii" ro ria sa viat se renea0. 5,asterea co iilor )nseamn moartea rintilor6" scrie Ie0el. E*acularea este romisiunea mortii" ea a$irm s ecia )m otriva indi vidului1 existenta sexului si activitatea sa nea0 sin0ularitatea or0olioas a su!iectului. Aceast contestare a s iritului de ctre viat $ace din sex un
o!iect de scandal. Br!atul exalt $alusul )n msura )n care )l sesi/ea/ ca transcendent si activitate" ca mod de a ro riere al .eluilalt1 dar )i este rusine c)nd nu vede )n el dec)t o carne asiv rin intermediul creia este *ucria $ortelor o!scure ale Vietii. Aceast rusine este 0ata s se ascund su! masca ironiei. Sexul altora tre/este usor r)sul1 rin $a tul c imit o miscare lnuit" dar c" e de alt arte" este su ortat cu asivitate" erectia a are adesea ca $iind ridicol1 si c#iar sim la re/ent a or0anelor 0enitale" imediat ce este evocat" suscit veselia. <alinoMs;i ovesteste c sl!aticilor rintre care tria le era de a*uns s ronunte numele acelor 5 rti rusinoase6 entru a rovoca r)sete care nu se mai terminau1 multe 0lume asa2/ise $r erdea sau 0rosolane nu mer0 mai de arte dec)t aceste rudimentare *ocuri de cuvinte. La anumite o oare rimitive" $emeile au dre tul" )n tim ul celor c)teva /ile )n care se livesc 0rdinile" s viole/e cu sl!ticie orice strin care s2ar aventura )n sat Atac)ndu21 toate" adesea )l las e *umtate mort3 !r!atii tri!ului r)d de aceast is rav1 rin acest viol" victima a $ost constituit ca un tru asiv si de endent1 el a $ost osedat de $emei si" rin $emei" de ctre !r!atii lor1 )n tim ce" )n )m reunarea normal" !r!atul vrea s se a$irme ca osesor. 1F@ Dar atunci va ex erimenta )n modul cel mai evident am!i0uitatea conditiei sale carnale. El nu2si asum cu or0oliu sexualitatea decit )n msura )n care aceasta este o a ro riere a .eluilalt3 iar acest vis de osesiune nu a*un0e dec)t la esec. Intr2o osesiune autentic" cellalt se nimiceste ca atare" este consumat si distrus1 numai sultanul din O mie si una de no ti are uterea de a tia ca etele iu!itelor sale imediat ce /orii le alun0 din atul su1 $emeia su ravietuieste )m!rtisrilor !r!atului si rin c#iar acest lucru )i sca 1 cum si2a desc#is !ratele" rada lui redevine din nou strini Iat2o nou" intact" 0ata s $ie osedat de un nou amant" )ntr2un mod la $el de e$emer. +nul dintre visele !r!atului este s o 5)nsemne6 e $emeie ast$el )nc)t ea s rm)n entru totdeauna lui1 dar )n si cel mai aro0ant stie c nu2i va lsa niciodat dec)t amintiri si c ima0inile cele mai ar/toare lesc )n com aratie cu o sen/atie. O )ntrea0 literatur a denuntat acest esec o!iectivat )n $emeie" care este numit nestatornic si trdtoare entru c tru ul ei o $ace s $ie destinat !r!atilor )n 0eneral" si nu unui !r!at anume. &rdarea sa este si mai er$id3 ea este cea care $ace din amant o rad. ,umai un tru oate atin0e alt tru 1 !r!atul nu st )neste carnea r)vnit dec)t devenind came el )nsusi1 Eva )i este dat lui Adam entru a2si reali/a )n ea transcendenta" entru a $i antrenat de ea )n noa tea imanentei1 )n ameteala lcerii" iu!ita )nc#ide )n *urul lui lutul o ac al acestei )nc#isori tene!roase e care mama a $urit2o entru ro riul ei $iu si din care el vrea s evade/e. Voia s osede" si iat21 osedat. <iros" sudoare" o!oseal" lictis" literatura a descris )n re etate r)nduri aceast trist asiune a unei constiinte care se $ace tru . Dorinta" care adesea )nvluie de/0ustul" se )ntoarce la de/0ust du ce a $ost satis$cut. %ost coitum #omo animal triste. 5.arnea e trist.6> Si totusi" !r!atul nici mcar n2a a$lat )n !ratele $emeii o otolire de$initiv. .ur)nd" dorinta renaste )n el1 si adesea nu dorinta de $emei )n 0eneral" ci de o anume $emeie. Atunci ea do!)ndeste o utere ciudat de )ns im)nttoare. .ci" )n ro riul su cor " !r!atul nu a$l nevoia sexual dec)t ca e o nevoie 0eneral analoa0 setei sau $oamei" al crei o!iect nu este de$init3 deci le0tura care21 )nlntuie de un anumit tru $eminin a $ost $urit de .ellalt. Este o le0tur misterioas ca si )ntecele im ur si $ertil )n care )si are rdcinile" un soi de $ort asiv3 este ma0ic. Voca!ularul lin de locuri comune al romanelor2$oileton" unde $emeia este descris ca o vr*itoare" ca o ma0ician care21 $ascinea/ e !r!at si )l )nc)nt" re$lect cel mai ar#aic si cel mai universal dintre mituri. -emeia este sortit ma0iei. <a0ia" s unea Alain" este s iritul adst)nd )n lucruri1 o actiune este ma0ic atunci c)nd" )n loc s $ie rodus de un a0ent" este o emanatie a unei asivitti1 c#iar !r!atii au rivit totdeauna $emeia ca e o
imanent a ceea ce este dat1 dac roduce recolte si co ii" aceasta nu se )nt)m l rin actul vointei sale1 nu este 1FE su!iect" transcendent" utere creatoare" ci un o!iect )ncrcat de $luide" )n societtile )n care !r!atul ador aceste mistere" $emeia este" datorit acestor virtuti" asociat cultului si venerat ca reoteas. Dar c)nd el lu t entru a $ace s trium$e societatea asu ra naturii" ratiunea asu ra vietii" vointa asu ra datului inert" atunci $emeia este rivit ca vr*itoare. Se cunoaste di$erenta dintre reot si ma0ician3 rimul domin si diri*ea/ $ortele e care le2a st )nit )n acord cu /eii si cu le0ile" entru !inele comunittii" )n numele tuturor mem!rilor1 ma0icianul o erea/ la distant de societate" )m otriva /eilor si a le0ilor" du ro riile2i sentimente. Or" $emeia nu este e de lin inte0rat )n lumea !r!atilor1 )n calitate de .ellalt" li se o une1 e $iresc s se $oloseasc de $ortele e care le detine" nu entru a )ntinde )n comunitatea !r!atilor si )n viitor im actul transcendentei" ci" $iind se arat" o us" entru a2i antrena e !r!ati )n solitudinea des rtirii" )n tene!rele imanentei. Ea este sirena ale crei c)ntece )i $ceau e marinari s se i/!easc de st)nci1 este .irce" cea care2si resc#im!a iu!itii )n animale" ondina care21 atra0e e escar e $undul lacurilor. Br!atul ri/onier al $armecelor sale nu mai are voint" nu mai are roiecte" nu mai are viitor1 nu mai este cettean" ci un tru sclav al dorintelor sale" este sters din sinul comunittii" )nc#is )n momentul re/ent" aruncat de colo2colo" asiv" )ntre tortur si lcere1 vr*itoarea ervers ridic asiunea )m otriva datoriei" momentul re/ent )m otriva unittii tim ului" )l retine e cltor de arte de casa" revars asu ra lui uitarea. .ut)nd s un st )nire e .ellalt" tre !uie ca !r!atul s rm)n el )nsusi1 dar )n esecul osesiunii im osi !ile" ele )ncearc s devin acest .ellalt cu care nu a*un0e s se uneasc1 atunci se alienea/" se ierde" !ea $iltrul ma0ic care )l )nstrinea/ de sine )nsusi" se cu$und )n ad)ncul a elor )nseltoare si letale. <ama )si sorteste $iul mortii d)ndu2i viat1 iu!ita )si )ndeamn iu!itul s renunte la viat si s se lase )n voia somnului din urm Aceast le0tur care uneste Dra0ostea cu <oartea a $ost )ntr2un mod atetic relie$at )n le0enda lui &ristan si a Isoldei" dar adevrul su este ori0inar. ,scut din tru " !r!atul se reali/ea/ )n dra0oste ca tru " iar tru ul este romis m)ntului. %rin aceasta se con$irm alian ta dintre -emeie si <oarte1 marea -emeie cu coasa este $i0ura inver sat a $ecundittii care $ace s creasc s icele. Dar ea a are si ca )n0ro/itoarea mireas al crei sc#elet se desco er su! tandra carne )nseltoare1. Ast$el" ceea ce !r!atul )ndr0este si detest mai )nt)i la $emeie" ca amant si mam" este ima0inea )ncremenit a destinului su ani2 1 De exem lu" )n !aletul lui %revert" )nt)lnirea. si )n acela al lui .ocleau. &)nOrul si moartea" <oartea este )n$tisat ca av)nd trsturile $etei iu!ite. 1FD mal" este viata necesar existentei" dar care )l condamn la $initudine si la moarte. Din /iua )n care se naste" !r!atul )nce e s moar3 acesta este adevrul e care )l )ntruc#i ea/ <ama %rocre)nd" el a$irm s ecia )m otriva lui )nsusi3 acest lucru )l )nvat el )n !ratele sotiei sale1 rin tul!urare si lcere" c#iar )nainte de a $i rocreat" )si uit eul sin0ular. Desi )ncearc s le distin0 una de alta" si )n mam" si )n sotie re0seste aceeasi evident3 aceea a conditiei sale tru esti. 7n acelasi tim " el doreste s o )m lineasc3 )si venerea/ mama" )si doreste iu!ita si totodat se revolt )m otriva lor cu de/0ust si cu team. +n text semni$icativ )n care vom 0si o sinte/ a a roa e tuturor miturilor este acela al lui Jean (ic#ard Bloc# care" )n ,oa tea ;urd" descrie le0tura t)nrului Saad cu o $emeie mult mai )n v)rst dec)t el" dar )nc $rumoas" )n tim ul *e$uirii unui oras3
5,oa tea $cea s dis ar contururile lucrurilor si ale sen/atiilor. ,u mai str)n0ea la ie t o $emeie. A*un0ea )n cele din urm la ca tul unei cltorii nes$)rsite" )n care lecase de la )nce uturile lumii. Se nimici utin c)te utin )ntr2o imensitate care se le0na )n *urul lui. &oate $emeile se con$undar )ntr2o tar urias" )nc#is )n sine" trist ca dorinta" ar/toare ca vara... Iar el recunostea" cu o admiratie temtoare" uterea )nc#is )n $emeie" coa sele lun0i si av)ntate de mtase" 0enunc#ii semn)nd cu dou coline de $ildes. .)nd urca e axa lustruit a s inrii" de la mi*loc )n la umeri" i se rea a str!ate )nssi !olta care sustinea lumea. Dar )ntecele )l atr0ea $r )ncetare" ocean elastic si moale )n care viata se naste si se )ntoarce" ad ost )ntre ad osturi cu mareele sale" cu ori/onturile si cu su ra$etele sale nes$)rsite. Atunci )l a uc o $urie s trund acest )nvelis delicios si s atin0 )n s$)rsit i/vorul acestor $rumuseti. O comotie simultan )i $cu s se )ncleste/e unul de altul. -emeia nu mai exista dec)t entru a se des ica recum m)ntul" entru ai desc#ide viscerele" entru a se stura de umorile iu!itului. Vra*a se trans$orm )n ucidere. Se )m reunar cu sl!ticia cuiva care ar )m l)nta cutitul )n carne. El" !r!atul sin0ur" cel divi/at" cel se arat" cel retras )n s atele unor !aricade" avea s t)sneasc din ro ria sa su!stant" s evade/e din )nc#isoarea de carne si s se a!soar!" carne si su$let" )n materia universal. Lui )i era re/ervat $ericirea su rem" niciodat simtit )n )n acea /i" de a de si limitele $iintei" de a to i )n aceeasi exaltare su!iectul si o!iectul" )ntre!area si rs unsul" de a anexa $iintei tot ce nu este $iint si de a atin0e rintr2o ultim convulsiune im eriul a ceea ce nu oate $i atins. -iecare du2te2vino al arcusului tre/ea )n retiosul instrument e care21 tinea )n !rate" la dis o/itia sa" vi!ratii din ce )n ce mai a rinse. 1FF Deodat" un ultim s asm )l smulse e Saad din )naltul cerului si )l arunc din nou s re m)nt" )n noroi6. Dorinta $emeii ne$iind otolit" ea )l )ntemnitea/ )ntre icioarele sale e iu!itul ei care" )m otriva vointei sale" simte dorinta rens2c)ndu2i3 ea )i a are atunci ca $iind uterea ostil care )i smul0e virilitatea si" osed)nd2o din nou" o musc de 0)t at)t de ad)nc" )nc)t o ucide. Ast$el se )nc#ide ciclul care evoluea/ de la mam la amant si a oi la moarte" rin extrem de com licate meandre. In acest unct" !r!atul oate avea mai multe atitudini" du cum une accentul e un as ect sau altul al dramei tru esti. Dac un !r!at nu crede c are o sin0ur viat" dac nu )l nelinisteste destinul su articular" dac nu se teme de moarte" )si va acce ta cu !ucurie animalitatea. La musulmani" $emeia este redus la o stare a!*ect din cau/a structurii $eudale a societtii care nu ermite recursul la Stat )m otriva $amiliei" din ricina reli0iei care" ex rim)nd idealul r/!oinic al acestei civili/atii" 12a redestinat direct e !r!at mortii" )nde2 rt)nd ast$el ma0ia $emeii3 de ce2ar utea s se team aici e m)nt cel care este 0ata s se cu$unde" dintr2o cli )n alta" )n volu tuoase2le or0ii ale aradisului ma#omedan4 Br!atul se oate !ucura de $emeie )n liniste" $r a tre!ui s se a ere nici )m otriva lui" nici )m otriva ei. %ovestile din O mie si una de no ti o rivesc ca e un i/vor de onctuoase delicii la $el cum s)nt $ructele" dulceturile" r*iturile o ulente" uleiurile ar$umate. Ast/i )nt)lnim aceeasi !unvo int sen/ual la multe o oare mediteraneene3 co lesit de cli a re/ent" nedorind nemurirea" !r!atul din sud" care" rin strlucirea cerului si a mrii" erce e ,atura su! as ectul su $ast" va iu!i $emeile cu lcomie1 rin traditie" le dis retuieste )ndea*uns entru a nu le considera ca ersoane1 nu $ace mare di$erent )ntre lcerea e care io o$er tru ul lor si aceea a nisi ului sau a a ei1 nici )n ele" nici )n el )nsusi nu simte oroarea crnii. 7n .ltorie )n Sicilia" Vittorini s une c a desco erit s re v)rsta de sa te ani tru ul 0ol al $emeii" cu o uluire linistiti ')ndirea rationalist a 'reciei si a (omei con$irm aceast atitudine s ontan. -iloso$ia
o timist a 0recilor a de sit mani#eismul ita0oreic1 in$eriorul este su!ordonat su eriorului si" ca si el" )i este util1 aceste ideolo0ii armonioase nu mani$est $at de tru nici o ostilitate. 7ntors ctre cerul Ideilor" ori s re .etate sau Stat" individul" 0)ndindu2se ca ,ovt sau ca cettean" crede c si2a de sit conditia animal3 $ie c se a!andonea/ volu ttii" $ie c ractic ascetismul" $emeia solid inte0rat )n societatea masculin nu are dec)t o im ortant secundar. Desi0ur" rationalismul nu a trium$at niciodat )n )ntre0ime si ex erienta erotic )si strea/ )n aceste civili/atii caracterul am!ivalent3 asta o dovedesc riturile" miturile" literatura. Dar $armecele si ericolele $eminittii nu se mani$est dec)t su! o $orm atenuat. .restinismul atri!uie din nou $emeii o utere )ns im)n2 8LL ttoare3 teama de cellalt sex este una dintre $ormele e care le ia" la !r!at" s$)sierea constiintei ne$ericite. .restinul este des rtit de sine )nsusi1 divi/iunea su$letului si a tru ului" a vietii si a s iritului se consum3 catul ori0inar $ace din tru dusmanul su$letului toate le0turile tru esti a ar ca $iind rele.1 Omul oate $i salvat numai dac este salvat de .#rist si )ndre tat ctre )m rtia cerurilor1 dar la ori0ine nu este dec)t utre/iciune1 rin 0ratia divin )i vor utea $i desc#ise ortile cerului" dar" )n toate avatarurile vietii sale naturale" )l urmreste !lestemul. Si" !ine)nteles" din moment ce $emeia nu )ncetea/ niciodat s $ie .ellalt" nu se consider c" )n mod reci roc" !r!atul si $emeia s)nt tru 3 tru ul" care este entru crestin .ellalt" dusmanul" nu se distin0e de $emeie. 7n ea se )ntruc#i ea/ is itele m)ntului" ale sexului" ale demonului. &oti %rintii Bisericii insist asu ra $a tului c ea a $ost aceea care 12a )m ins e Adam )n cat &re!uie s citm" din nou" cuvintele lui &ertulian3 5-emeie" tu esti oarta diavolului. &u l2 ai rins )n mrea*a ta e acela e care diavolul nu cute/a s21 riveasc )n $at. Din ricina ta a tre!uit s moar $iul Domnului1 )n veci ar tre!ui s um!li )m!rcat )n doliu si )n /drente6. &oat literatura crestin se strduieste s exacer!e/e de/0ustul e care !r!atul )l oate simti $at de $emeie. &ertulian o numeste &em lum aedi$icatam su er cloacamA. Au0ustin su!linia/ cu oroare romiscuitatea or0anelor sexuale si excretorii3 Inter $oeces et urinam nascimurAA. Sila crestinismului $at de tru ul $eminin este at)t de mare" )nc)t consimte s21 redestine/e e Dumne/eul lor unei morti rusinoase" dar )l crut de murdria nasterii3 .onciliul din E$es" )n Biserica oriental" cel din Latran" )n Occident" a$irm nasterea lui .#rist din -ecioar. %rimii %rinti ai Bisericii" Ori0ene" &ertulian" Ieronim 2 credeau c <ria a nscut )n s)n0e si mi/erie" ca si celelalte $emei1 dar rerea S$)ntului Am!ro/ie si a S$)ntului Au0ustin revalea/. %)ntecele -ecioarei a rmas )nc#is. Din Evul <ediu" $a tul de a avea un tru este considerat" )n ceea ce riveste $emeile" dre t o rusine. .#iar si stiinta a $ost mult tim arali/at de acest de/0ust. Linne" )n tratatul su des re natur" las deo arte" ca e ceva a!omina!il" studiul or0anelor 0enitale ale $emeii. <edicul $rance/ din Laurens se )ntrea! scandali/at cum 5acest animal divin lin de ra2 1 %)n la s$)rsitul secolului al XI2lea teolo0ii 2 cu exce tia S$)ntului Anselme 2 consider du doctrina S$)ntului Au0ustin c catul ori0inar este im licat rin )nssi le0ea )nmultirii3 5.oncu iscenta este un viciu... tru ul omenesc care se naste din ea este un tru al catului6" scrie S$)ntul Au0ustin. Iar S$)ntul &oma3 5)m reunarea sexelor $iind" de la catul ori0inar" )nsotit de concu iscent" transmite catul si co ilului6. A &em lu cldit e o cloac Clat.G Cn. tr.G. AA ,e nastem )ntre $ecale si urin Clat.G Cn. tr.G. 8L1 tiune si de *udecat care se numeste !r!at oate $i atras de rtile o!scene ale $emeii" murdrite de umori si ase/ate rusinos )n artea cea mai de *os a trunc#iului6. Si ast/i"
multe alte in$luente se inter$erea/ cu acelea ale 0)ndirii crestine" si acest $a t are mai multe as ecte1 dar" )n lumea uritan" )ntre altele" ura $at de tru se strea/1 ea )si 0seste ex resia" de exem lu" )n Lumin de au0ust" romanul lui -aul;ner1 rimele initieri sexuale ale eroului )i rovoac niste traumatisme teri!ile. Este $recvent )n )ntrea0a literatur )n$tisarea unui t)nr tul!urat )n la starea de vom du rimul su coit1 si dac" )n realitate" o asemenea reactie este $oarte rar" nu este o )nt)m lare $a tul c a $ost at)t de adesea descris. <ai ales )n trile an0lo2saxone" care s)nt im re0nate de uritanism" $emeia tre/este )n ma*oritatea adolescentilor si )n multi !r!ati o teroare mai mult sau mai utin mrturisit. Si )n -ranta" aceast teroare exist si este destul de uternic. <idiei Leiris scrie )n Vtrst de !r!at3 5Adesea am tendinta s rivesc or0anul $eminin ca e un lucru murdar sau ca e o ran" lucru care nu21 $ace mai utin atr0tor" ci ericulos )n sine )nsusi" ca tot ceea ce este s)n0er)nd" m)n*it de mucoase" contaminat6. Ideea de !oal veneric traduce aceste s aime1 $emeia nu roduce team entru c ar utea )m!olnvi" ci aceste maladii s)nt )ns im)n2ttoare entru c vin de la $emeie1 mi s2 a vor!it des re tineri care credeau c ra orturile sexuale rea $recvente ar rovoca !lenora0ie. La $el de usor !r!atii s)nt 0ata s cread c" rin )m reunare" !r!atul )si ierde vi0oarea muscular" luciditatea cere!ral" i se consum $os$orul" 1 se toceste sensi!ilitatea. 7n realitate" onanismul duce si el la asemenea riscuri1 si" din ratiuni morale" societatea )l consider c#iar mai nociv dec)t $unctiunea sexual normal. .storia le0itim si vointa de a rocrea a r de vr*ile erotismului. Dar am s us de*a c )n orice act sexual este im licat .ellalt1 iar c#i ul su cel mai o!isnuit este acela al $emeii. In $ata ei !r!atul simte )n modul cel mai evident asivitatea ro riului su tru . -emeia este vam ir" t)r$" )l devor si )l soar!e e !r!at1 sexul ei se #rneste cu lcomie din sexul masculin. +nii si#analisti au vrut s con$ere !a/e stiinti$ice acestor )nc#i uiri3 toat lcerea e care $emeia o are de e urma )m reunrii vine din $a tul c" sim!olic" )l castrea/ e !r!at si )si )nsuseste sexul lui. Dar se are c aceste teorii )nsesi se cer a $i si#anali/ate si c medicii care le2au inventat si2au roiectat )n ele temerile lor ancestrale.l Sursa acestor terori este c" dincolo de orice anexare" alteritatea rm)ne )n .ellalt. 7n societtile atriar#ale" $emeia a strat multe Am artat mai )nainte c nutul insectei2clu0nte nu are nici o !a/ !iolo0ic. 8L8 dintre virtutile nelinistitoare e care le detinea )n societtile rimitive. De aceea nu este niciodat lsat )n voia ,aturii" este )ncon*urat de ta!uuri" este uri$icat rin rituri" este ase/at su! controlul reotilor1 !r!atul este )nvtat s nu o a!orde/e niciodat )n nuditatea sa ori0inar" ci cu a*utorul ceremoniilor" a ritualurilor care o smul0 din 2m)nt" din tru ul ei" o metamor$o/ea/ )ntr2o creatur omeneasc. Atunci ma0ia e care o osed este canali/at recum $ul0erul" de la inventarea aratrsnetului si a centralelor electrice. Devine c#iar osi!il s $ie utili/at )n interesul colectivittii3 aici este evident o alt $a/ a acestei miscri oscilatorii care de$ineste ra orturile !r!atului cu $emela sa. O iu!este at)t tim c)t este a sa" se teme de ea atunci c)nd este .ellalt. Dar )n calitatea ei de .ellalt !r!atul )ncearc s un st )nire e ea c)t mai ro$und osi!il3 acest $a t )l va determina s o ridice la demnitatea unei ersoane si s2o recunoasc dre t semen al su. <a0ia $eminin a $ost ro$und domesticit )n $amilia atriar#al. -emeia )i ermite societtii s inte0re/e )n ea $ortele cosmice. 7n cartea sa <itra2Varuna" Dume/il semnalea/ c" )n India ca si la (oma" exist dou $eluri )n care se a$irm $orta viril3 )n Varuna si (omulus" )n 'and#arva si Lu ercus" ea este a0resiune" viol" de/ordine" #:!ris1 atunci $emeia a are ca o $iint care tre!uie r it" vio2lentat$ Sa!inele r ite se dovedesc a $i sterile" s)nt !iciuite cu !ice )m letite din iele de ta " com ens)nd rin violent un exces de violent. %e c)nd <it#ra" ,uma" !ra#manii si $laminii asi0ur" dim otriv"
ordinea si ec#ili!rul rational al cettii1 atunci $emeia este le0at de sot rintr2o cstorie cu rituri com licate si" cola!or)nd cu el" )i asi0ur dominatia tuturor $ortelor $eminine ale naturii1 la (oma" dac reoteasa unui tem lu moare" reotul este demis din $unctiunile sale. Ast$el" )n E0i t" c#iar du ce si2a ierdut uterea su rem de /ei2t2mam" Isis rm)ne totusi 0eneroas" sur)/toare" !inevoitoare si )ntelea t" ma0ni$ica sotie a lui Osiris. Dar c)nd $emeia a are ast$el asociat !r!atului" com lementul su" *umtatea sa" ea este )n mod necesar dotat cu o constiint" un su$let1 el n2ar utea de inde )ntr2un mod at)t de intim de o $iint care nu ar utea artici a la esenta uman. Am v/ut de*a c Le0ile lui <Onu romiteau sotiei le0itime acelasi aradis ca si sotului ei. .u c)t !r!atul se individuali/ea/ si )si revendic li!ertatea" cu at)t mai mult va recunoaste )n sotia sa un individ si o li!ertate. Orientalul ne stor )n $ata ro riului su destin se multumeste cu o $emel care re re/int entru el un o!iect al lcerii1 dar visul occidentalului" c)nd s2a ridicat la constiinta sin0ularittii $iintei sale" este s $ie recunoscut de o li!ertate strin si docil. 'recul nu a$l )n ri/oniera )nc#is )n 0ineceu seamnul e care21 doreste3 de aceea )si va )ndre ta dra0ostea ctre tovarsii si 8LK !r!ati" a cror carne este locuit" ca si a sa" de o constiint si de o li!ertate" sau o )nc#in #etairelor" a cror inde endent" cultur si s irit $ac din ele a roa e niste e0ale. Dar atunci c)nd )m re*urrile o ermit" sotia oate satis$ace cel mai !ine exi0entele unui !r!at .etteanul roman vede )n matroan o ersoan3 )n .ornelia" )n Arria" )si osed ro riul su du!lu. 7n mod aradoxal" )n crestinism se va roclama" e un anumit lan" e0alitatea !r!atului si a $emeii. El detest )n ea tru ul1 dac ea se renea0 ca tru " va $i" la $el ca si !r!atul" o creatur a Domnului" rscum rat de <)ntuitor3 iat2o ase/at rintre !r!ati )n r)ndul su$letelor romise !ucuriilor celeste. Br!atii si $emeile s)nt ro!ii lui Dumne/eu" a roa e la $el de asexuati ca )n0erii1 )m reun" cu a*utorul 0ratiei divine" res in0 is itele m)n2testi. Dac acce t s2si rene0e animalitatea" $emeia" rin c#iar $a tul c )nainte $usese o )ntru are a catului" va $i cea mai radical )ntruc#i are a trium$ului alesilor care au )nvins catul.1 Bine)nteles" <)ntuitorul divin care le va aduce oamenilor <)ntuire este !r!at1 dar tre!uie ca omenirea s coo ere/e entru ro ria sa salvare" si su! )n$tisarea cea mai umilit" cea mai ervers va $i c#emat ea s2si mani$este !unvointa su us. .#rist este Dumne/eu1 dar asu ra tuturor creaturilor omenesti domneste o $emeie" -ecioara <ria. &otusi" doar sectele care se de/volt la mar0inea societtii re)nvia/ )n $emeie anticele rivile0ii ale marilor /eite. Biserica ex rim si serveste o civili/atie atriar#al )n care se cuvine ca $emeia s rm)n de endent de !r!at. -c)ndu2se servitoarea lui su us" $emeia va $i ast$el o s$)nt !inecuv)ntat. Ast$el" )n mi*locul Evului <ediu se )nalt ima0inea cea mai desv)rsit a $emeii otrivite entru !r!at3 c#i ul <aicii Domnului se nim!ea/ de 0lorie. Ea este $i0ura inversat a ctoasei Eva1 ea striveste sar ele su! clc)i1 este mediatoarea m)n2 tuirii oamenilor" asa cum Eva a $ost aceea a damnrii lor. .a <ama" $emeia era reduta!il1 de aceea ea tre!uie s $ie trans$i0urat si aservit rin maternitate. Vir0initatea <riei are mai ales o valoare ne0ativ1 aceea rin care carnea a $ost rscum rat nu are camalitate1 nu a $ost nici atins" nici osedat. ,ici <arii <ame asiatice nu i se recunostea vreun sot1 ea nscuse lumea si domnea asu ra ei" solitar1 utea $i lu!ric din ca riciu" dar 0randoarea <amei nu era micsorat de servitutile im use sotiei. Ast$el" <ria nu a cunoscut murdrirea e care o im lic sexualitatea. 7nrudit cu <inerva cea r/!oinic" ea este turn de $ildes" citadel" cetate im osi!il de cucerit. %reotesele antice" recum ma*oritatea s$intelor crestine" erau si ele vir0ine1 $emeia )nc#inat !inelui tre!uie s2i $ie )nc#inat )n s lendoarea $ortelor lor intacte1 tre!uie ca ea s stre/e )n inte0ritatea2i
> De aici locul rivile0iat e care21 ocu )n o era lui .laudel" de exem lu. Ve/i a0inile 8=K28=@. 8L9 ne)m!l)n/it rinci iul $eminittii sale. Dac i se re$u/ <riei caracterul de sotie" aceasta se )nt)m l entru a exalta si mai mult )n ea -emeia2<am. Dar numai acce t)nd rolul su!ordonat care )i este atri!uit va utea ea $i 0lori$icat. 5S)nt roa!a lui Dumne/eu.6 %entru rima dat )n istoria omenirii" mama )n0enunc#ea/ )n $ata $iului si )si recunoaste desc#is in$erioritatea. 7n cultul <riei se consum su rema victorie masculin1 acest cult este rea!ilitarea $emeii rin desv)rsirea )n$r)n0erii sale. Istar" Astartea" .:!ele erau crude" ca ricioase" des$r)nate1 erau uternice1 i/vor al mortii ca si al vietii" d)nd nastere !r!atilor" dar $c)nd din ei sclavii lor. .um viata si moartea" )n crestinism" nu de ind dec)t de Dumne/eu" !r!atul iesit din )nte2cele matern a evadat din el o dat entru totdeauna" m)ntul nu2i )ndeste dec)t tru ul1 destinul su$letului su se #otrste )n locuri )n care uterile $emeii au $ost a!olite1 s$)nta tain a !ote/ului $ace s ar deri/orii ceremoniile )n care se ardea sau se arunca )n valuri lacenta. ,u mai exist loc entru ma0ie e m)nt3 Dumne/eu este sin0urul )m rat. ,atura este de la )nce uturi rea" dar" )n $ata 0ratiei divine" este ne utincioas. <aternitatea ca $enomen natural nu con$er nici o utere. ,u2i mai rm)ne deci $emeii" dac vrea s de seasc aceast tar ori0inar" dec)t s se )ncline )n $ata lui Dumne/eu a crei voint o aserveste !r!atului. Si rin aceast su unere ea oate c ta un rol nou )n mitolo0ia masculin. .lcat )n icioare" declarat dusman c)nd se voia dominatoare" de vreme ce nu a!dicase )n c#i ex licit" va utea $i acum onorat ca su us. ,u2si ierde nici unul dintre atri!utele ei rimitive" dar acestea )si sc#im! semnul1 din ne$aste devin $aste1 ma0ia nea0r se resc#im! )n ma0ie al!. Servitoare" $emeia are dre tul la cele mai s lendide a oteo/e. Si din moment ce ea a $ost aservit mai )nt)i )n calitate de <am" tot ca mam va $i )ndr0it si res ectat. Dintre cele dou c#i uri antice ale maternittii" !r!atul din /ilele noastre nu mai vrea s21 cunoasc dec)t e cel sur)/tor. Limitat )n tim si )n s atiu" neav)nd dec)t un tru si o viat limitate" !r!atul nu este dec)t un individ )n mi*locul unei ,aturi si a unei Istorii strine. Limitat ca si el" asemntoare cu el entru c si ea este locuit de S irit" $emeia a artine ,aturii" este traversat de curentul in$init al Vietii1 a are deci ca mediatoare )ntre individ si cosmos. .)nd $i0ura mamei a devenit linistitoare si s$)nt" este usor de )nteles c !r!atul se )ntoarce s re ea cu dra0oste. %ierdut )n natur" el )ncearc s evade/e1 dar as ir s se )ntoarc )n mi*locul ei atunci c)nd este se arat de ea. Ase/at temeinic )n $amilie" )n societate" )n acord cu le0ile si cu moravurile" mama este )nssi )ntruc#i area Binelui3 natura la care artici ea devine !un" nu mai este ostil s iritului1 si dac rm)ne misterioas" este un mister sur)/tor" ca acela al madonelor lui Leonardo Da Vinci. Br!atul nu vrea s $ie $emeie" dar visea/ s )nvluie )n el tot ceea ce este" si 8L= deci si $emeia care este alta dec)t el3 )n cultul e care i21 )nc#in mamei" )ncearc s2 si )nsuseasc !o0tiile sale strine. A se recunoaste $iul mamei sale )nseamn a2si recunoaste mama )n sine" a inte0ra $eminitatea ca le0tur cu m)ntul" cu viata" cu trecutul. Este ceea ce va cuta eroul alturi de mama sa )n .ltorie )n Sicilia de Vittorini3 m)ntul natal" mirosurile si $ructele sale" co ilria" amintirea strmosilor" traditiile" rdcinile de care existenta lui individual 12a des rtit. Aceast )nrdcinare )nssi exalt )n !r!at or0oliul de sirii1 )i lace s se admire smul0)ndu2se din !ratele mamei entru a leca s re aventur" s re viitor" s re r/!oi1 aceast lecare ar $i mai utin emotionant dac nu ar $i nimeni care s )ncerce s21 o reasc )n loc3 ar a rea ca un accident" nu ca o victorie cu 0reu c)sti0at. Si )i lace si s stie c aceste !rate rm)n
entru totdeauna desc#ise" 0ata s21 rimeasc )na oi. Du tensiunea actiunii" eroului )i lace s 0uste din nou alturi de mama sa re ausul imanentei1 ea este re$u0iul" somnul1 m)n0)ierea m)inilor ei )l cu$und din nou )n s)nul naturii" !r!atul se las dus de marele torent al vietii la $el de linistit ca )n )ntece sau )n morm)nt. Si dac traditia vrea ca el s moar stri0)ndu2si mama este entru c" su! rivirea matern" moartea )nssi este domesticit" simetric nasterii" indisolu!il le0at de orice viat carnal. <ama rm)ne asociat mortii ca )n mitul antic al %arcelor1 ea tre!uie s )n0roa e mortii si si l)n0. Dar rolul su este c#iar s inte0re/e moartea vietii" societtii" !inelui. De aceea cultul ""mamelor eroine6 este sistematic )ncura*at1 dac societatea le convin0e e mame s2si cede/e mortii ro riii lor $ii" crede c are dre tul s2i asasine/e. Din cau/a in$luentei e care mama o are asu ra $iului" este avanta*os en tiu societate s si2o anexe/e3 de aceea mama este )ncon*urat de at)tea semne de res ect" este )n/estrat cu toate virtutile" se creea/ )n *urul ei o )ntrea0a reli0ie creia este inter/is s te sustra0i su! amenintarea sacrile0iului si a !las$emiei1 se $ace din ea o /itoare a moralei1 servitoare a !r!atului" servitoare a uterii" ea )si va conduce cu !l)ndete co iii e drumurile desc#ise. .u c)t o colectivitate este mai #otr)t o timist" cu at)t mai docil va acce ta ea aceast tandr autoritate" cu at)t mama va $i mai mult trans$i0urat )nluntrul ei. Aceast 5<om6 american a devenit idolul e care21 descrie %#ili X:llie )n 'eneratie de vi ere" entru c ideolo0ia o$icial a Americii este cel mai o!stinat o timism osi!il. A 0lori$ica mama )nseamn a acce ta nasterea" viata si moartea su! $orma lor animal si social )n acelasi tim " )nseamn a roclama armonia naturii si a societtii. %entru c visea/ la desv)rsirea acestei sinte/e" Au0uste .omte $ace din $emeie divinitatea viitoarei umanitti. Dar tot din aceast ricin toti revoltatii se )nversunea/ asu ra $i0urii mamei1 !at*ocorind2o" ei 8L@ re$u/ datul e care societatea tine s21 im un rin intermediul /itoarei moravurilor si a le0ilor.1 (es ectul cu care este aureolat <ama" interdictiile de care este )ncon*urat re$ulea/ de/0ustul ostil care se amestec )n mod s ontan cu tandretea carnal e care o ins ir. &otusi" su! $orme larvare" oroarea de maternitate su ravietuieste. 7n s ecial este interesant de remarcat c )n -ranta" )nc din Evul <ediu" a $ost $urit un mit secundar care ermite acestor re ulsii s se ex rime )n mod li!er3 este acela al Soacrei. De lc$a!liaux la vodeviluri" !r!atul !at*ocoreste" )n ersoana mamei sotiei sale" e care nici un ta!u nu o a r" maternitatea )n 0eneral. Br!atul detest ideea c $emeia e care o iu!este a $ost /mislit3 iar soacra este ima0inea evident a decre itudinii la care ea si2a redestinat $iica" d)ndu2i nastere3 o!e/itatea" ridurile ei anunt o!e/itatea si ridurile romise tinerei mirese" al crei viitor este ast$el )n mod trist re$i0urat1 alturi de mama sa" ea nu mai a are ca 1 Ar tre!ui s citm aici oemul lui <ic#el Leiris )ntitulat <ama. Iat c)teva extrase3 <ama )n ne0ru" mov" violet 2 #oat a no tilor 2 este vr*itoarea a crei ascuns iscusint v aduce e lume" cea care v lea0n" v rs$at" v une )n sicriu" dac nu cumva se )nt)m l ca ea s2si lase 2 ca e o ultim *ucrie )n m)inile voastre care21 asa/ )ncetisor )n cosciu0 tru u2i c#ircit... <ama 2 statuie oar!" $atalitate )nltat )n centrul sanctuarului ne truns este natura care v m)n0)ie. v)ntul care v )nmiresmea/" lumea ce )n ad)nc v trunde" v urc la cer C urtat e rotundele ci $r de numr ale s iraleiG si v utre0ieste $ tura. C...G <ama $ie ea t)nr sau !tr)n. $rumoas sau ur)t. miloas sau )nc t)nat 2 este cancatur" monstru2$emeie 0elos. %rototi ul dec/ut" dac este adevrat c Ideea C :t#ie o$ilit ctrat e tre iedul austerei sale ma*usculeG nu e dec)t arodia 0)ndurilor vii" usoare" scli itoare...
<ama 2 soldurile ei rotunde sau uscate" s)nul ei tremurtor sau tare este declinul romis" )nc de la )nce ut" oricrei $emei" este $r)mitarea ro0resiv a st)ncii se)nteietoare su! tala/ul s)n0elui menstrual" )nmorm)ntarea lent su! nisi ul !tr)nului desert 2 a caravanei luxunante si )ncrcate de $rumusete. <ama 2 )n0er al mortii care )ndeste" al universului care )nlntuie" al dra0ostei e care o res in0e valul tim ului 2 este coc#ilia cu desenul ne!unesc Csemn al unui venin ne)ndoielnicG ce tre!uie aruncat )n $)nt)nile ad)nci. nsctoare de cercuri entru a ele uitate. <ama 2 !ltoac )ntunecat" vesnic )ndoliat du tot si du noi )nsine 2este estilenta va oroas care se iri/ea/ si se s$arm" um$l)ndu2si !ul du !ul marea2i um!r !estial Crusine de carne si de la teG" vl tea n e care un $ul0er )nc nenscut ar tre!ui s21 s$)sie... 7i va trece vreodat rin minte vreuneia dintre aceste t)r$e inocente s se t)rasc cu icioarele 0oale rin veacuri entru a2i $i iertat crima de a ne $i nscut4 8LE un individ" ci ca un moment al s eciei1 nu mai este rada dorit" tovarsa )ndr0it" entru c existenta ei sin0ular se di/olv )n viata universal. %articularitatea ei este deri/oriu contestat rin 0eneralitate" autonomia s iritului rin )nrdcinarea sa )n trecut si )n tru 1 !r!atul o!iectivea/ aceast deri/iune )ntr2un ersona* 0rotesc1 dar" dac exist at)ta ranc#iun )n r)sul su este entru c stie !ine c soarta $emeii sale e aceea a oricrei $iinte umane1 este c#iar soarta sa )n toate trile" le0endele si ovestile au )ntruc#i at ast$el )n sotia de2a doua as ectul crud al maternittii. O mam vitre0 caut s2i iard viata Al!ei2ca2B ada. 7n soacra cea rea 2 doamna -ic#ini !iciuind2o e So #ie )n crtile contesei de Se0ur 2 su ravietuieste ?ali cea antic" urt)ndu2si colierul ei de ca ete tiate. 7n acest tim " )n s atele <amei sancti$icate se )n0#esuie co#orta de vr*itoare ale ma0iei al!e" care un )n slu*!a !r!atilor ier!urile si strlucirile astrelor3 !unici" $emei !tr)ne cu oc#ii lini de !untate" servitoare cu su$let de aur" surori de caritate" in$irmiere cu m)ini minunate" amante recum cea e care o visea/ Verlaine3 Bl)ndO si 0)nditoare" !run" nicic)nd uimit" .a e2un co il" e $runte" adesea te srut. Adeseori li se )m rumut misterul luminos al !utucilor !tr)ni de vit2de vie" al a ei lim e/i1 ele lea0 rnile si vindec1 )ntele ciunea lor este )ntele ciunea tcut a vietii" ele )ntele0 $r s $ie nevoie de cuvinte. Alturi de ele" !r!atul uit de orice or0oliu1 cunoaste dulceata a!andonului si redevine co il" cci nu este nevoie s lu te en tru resti0iu )n $ata lor3 n2ar utea s2i r)vneasc ,aturii virtutile ei neomenesti1 si" )n devotamentul lor" )ntele tele initiate care )l )n0ri *esc se recunosc ca $iind servitoarele sale1 el se su une uterii lor !ine$ctoare )ntruc)t stie c" c#iar si )n aceast su unere" le rm)ne st )n. Surorile" rietenele din co ilrie" tinerele $ete ure" toate viitoarele mame $ac arte din aceast ceat !inecuv)ntat. Si c#iar si sotia" c)nd ma0ia erotic s2a risi it" a are entru ma*oritatea !r!atilor mai mult ca mama co iilor si dec)t ca o iu!it. Din /iua )n care mama este sancti$icat si aservit" !r!atul oate s o re0seasc $r team )n sotia sa" de asemenea sancti$icat si ea si su us. A rscum ra mama )nseamn a rscum ra tru ul" deci uniunea carnal si sotia. %rivat de armele ma0ice rin rituri nu tiale" su!ordonat" economic si social" sotului su" 5sotia cea !un>6 este entru !r!at cea mai retioas comoar. Ea )i a artine at)t de ro$und" )nc)t artici la aceeasi esent ca si el3 5+!i tu 'aius" e0o 'aia61 ea )i oart numele" se )nc#in la /eii lui" el este res onsa!il entru ea si o numeste *umtatea lui. Se m)ndreste cu $emeia sa asa cum se m)ndreste cu 8LD
casa" cu m)nturile" cu turmele" cu !o0tiile sale" si uneori si mai mult1 rin ea )si mani$est )n oc#ii lumii uterea3 ea este msura lui si artea lui e acest m)nt La Orientali $emeia" asa cum am artat mai devreme" tre!uie s $ie 0ras3 se vede c este !ine #rnit si $ace cinste st )nului su.l +n musulman este cu at)t mai retuit cu c)t osed un numr mai mare de $emei si cu c)t ele au o )n$tisare mai )n$loritoare. 7n societatea !ur0#e/" unul dintre rolurile re/ervate $emeii este acela de a re re/enta3 $rumusetea" $armecul" inteli0enta" ele0anta ei s)nt semnele exterioare ale averii !r!atului la $el ca si caroseria automo!ilului su. Dac este !o0at" o aco er cu !lnuri si cu !i*uterii. Dac este srac" )i va luda calittile morale si talentul de 0os odin1 )n si !r!atul cel mai oro sit de soart" dac se atasea/ de o $emeie care21 serveste" crede c osed ceva e acest m)nt3 eroul din )m!l)n/irea scor iei )si c#eam toti vecinii entru a le arta cu ce autoritate a reusit s2si )m!l)n/easc sotia. Orice !r!at reiterea/" mai mult sau mai utin" or0oliul re0elui .andaulesA3 el )si ex#i! sotia entru a2si etala ast$el ro riile sale merite. Dar $emeia nu $latea/ numai vanitatea social a !r!atului1 ea )i ermite si un or0oliu mai intim1 este )nc)ntat de dominatia e care o exercit asu ra ei1 este ima0inile naturaliste ale $ierului de lu0 !r/d)nd m)ntul se su ra un" c)nd $emeia este o ersoan" sim!oluri mai s irituale1 nu numai din unct de vedere erotic" ci si moral" intelectual" !r!atul )si 5$ormea/6 sotia1 o educ" o in$luentea/" )i im une ro ria sa am rent. +na dintre reveriile )n care se com lace !r!atul este aceea a im re0nrii lucrurilor de vointa lui" a modelrii $ormei lor" a enetrrii su!stantei lor1 $emeia este rin excelent 5aluatul moale6 care se las )n mod asiv $rm)ntat si modelat" ea re/ist )n aceeasi msur )n care $2edca/" ceea ce ermite actiunii masculine s se er etue/e. O materie rea lastic se autodistru0e rin docilitatea sa1 retios )n $emeie este $a tul c )n ea exist ceva care se sustra0e la nes$)rsit oricrei )m!rtisri1 ast$el )nc)t !r!atul este st )n e o realitate cu at)t mai demn de a $i st )nit cu c)t )l de seste. Ea tre/este )n el o $iint i0norat e care o recunoaste cu m)ndrie ca $iind el )nsusi. 7n or0iile con*u0ale cuminti desco er s lendoarea animalittii sale3 este <asculul1 corelativ" $emeia este $emel" dar acest cuv)nt do!)ndeste )n )m re*urrile date cele mai $latante re/o2 1 Ve/i nota de la a0. 1F8. 7n Istoriile sale. Ierodot ovesteste des re acest re0e .andaules. care. vr)nd ca unul dintre su usii si s se convin0 de $rumusetea neasemuit a sotiei lui" 12a silit s se strecoare e $uris )n dormitorul ei entru a o vedea 0oal1 /nndu21" re0ina 12a constr)ns" su! amenintarea mortii" s21 ucid e re0e si s2i ia tronul Cn. ir.G. 8LF nante3 $emela care cloceste" al tea/" )si lin0e uii" )i a r" )i salvea/ cu riscul vietii sale este un exem lu entru omenire1 cu emotie" !r!atul cere de la tovarsa sa aceeasi r!dare" acelasi devotament1 si aici este tot ,atura" dar im re0nat de toate virtutile utile societtii" $amiliei" ca ului $amiliei" este aceea e care !r!atul vrea s2o )nc#id )n cminul su. +na dintre dorintele comune !r!atului si co ilului este dorinta de a desco eri ce secret se ascunde )n interiorul lucrurilor1 din acest unct de vedere" materia este dece tionant1 o us s intecat" cu !urta tiat" nu mai are interioritate1 intimitatea vie este )ns im enetra!il1 )ntecele $eminin este sim!olul imanentei" al ro$un/imii1 el )si desco er doar artial secretele" )ntre altele c)nd lcerea se )nscrie e c#i ul $emeii1 dar si atunci continu s le stre/e1 !r!atul ca tea/ )n interior o!scurele al itatii ale vietii" $r ca osesiunea lor s le distru0 misterul. 7n lumea uman" $emeia trans une $unctiile $emelei animale3 er etuea/ viata" domneste este re0iunile imanentei1 ea aduce )n cmin cldura si intimitatea uterului1 ea /este si )nsu$leteste locul unde s2a de us trecutul" unde se re$i0urea/ viitorul1 ea naste 0eneratia urmtoare
si #rneste co iii de*a nscuti1 datorit ei existenta e care !r!atul o c#eltuie )n lume rin munc si actiune se recom une cu$und)ndu2se din nou )n imanent3 c)nd se )ntoarce seara acas" iat21 ancorat din nou e m)nt1 rin $emeie este asi0urat continuitatea /ilelor1 oricare ar $i #a/ardul )nt)m lrilor e care !r!atul le )n$runt )n lumea exterioar" ea 0arantea/ re etitia meselor si a somnului1 ea re ar tot ceea ce activitatea distru0e sau u/ea/3 ea )i re0teste m)ncare muncitorului ostenit" )l )n0ri*este dac este !olnav" c)r este" s al. Si )n universul con*u0al e care )l constituie si )l er etuea/" ea introduce o )ntrea0 lume3 a rinde $ocurile" um le casa de $lori" )m!l)n/este e$luviile soarelui" ale a ei" ale m)ntului. +n scriitor !ur0#e/ citat de Be!el re/um ast$el cu serio/itate acest ideal3 5Br!atul doreste e cineva care nu numai s21 iu!easc" ci s2i treac m)na este $runte" s radie/e acea" ordinea" linistea" o tcut autoritate asu ra lui si asu ra lucrurilor e care le re0seste )n $iecare /i )ntorc)ndu2se acas1 vrea e cineva care s rs )ndeasc asu ra tuturor lucrurilor acest inex rima!il ar$um de $emeie care este cldura )nviortoare a vietii de $amilie6. Se vede c)t de mult s2a s irituali/at $i0ura $emeii de la a aritia crestinismului1 $rumusetea" cldura" intimitatea e care !r!atul doreste s le cu rind rin ea nu mai s)nt calitti sensi!ile1 )n loc s re/ume savuroasa a arent a lucrurilor" ea devine c#iar su$letul lor1 mai ro$und dec)t misterul carnal" exist )n inima ei o re/ent ur si secret )n care se re$lect adevrul lumii. Ea este su$letul casei" al $amiliei" al cminului. Este si su$letul colectivittilor mai vaste3 orase" rovincii sau natiuni. Jun0 o!serv c )ntotdeauna cettile au $ost 81L asimilate cu <amele entru c )n s)nul lor triesc cettenii1 de aceea .:!ele a are )ncoronat de turnuri1 din acelasi motiv se vor!este des re %atria2<am1 dar" mai mult dec)t m)ntul #rnitor" o realitate mai su!til )si 0seste sim!olul )n $emeie. 7n Vec#iul &estament" )n A ocali s" Ierusalim si Ba!ilon nu s)nt numai mame" ci si sotii. Exist cetti vir0ine si cetti rostituate recum Ba!ei sau &:r. De asemenea" -ranta a $ost numit 5$iica mai mare6 a Bisericii1 -ranta si Italia s)nt surori )ntru latinitate. -unctia $emeii nu este s eci$icat" ci numai $eminitatea ei )n statuile care )n$tisea/ -ranta" (oma" 'ermania si )n cele care" )n iata .oncorde" evoc Stras!our0ul si L:onul. Aceast asimilare nu este numai ale0oric3 ea este a$ectiv reali/at de multi !r!ati.> -oarte $recvent" cltorii cer $emeilor c#eia tinuturilor e care le cutreier1 c)nd tin )n !rate o italianc sau o s aniol" li se are a oseda esenta savuroas a Italiei" a S aniei. 5.)nd sosesc )ntr2un oras nou" rima oar mer0 )ntotdeauna la !ordel6" s unea un /iarist. Dac o ciocolat cu scortisoar oate s2i desco ere lui 'ide )ntrea0a S anie" cu at)t mai mult srutrile unei 0uri exotice )i vor drui amantului o tar cu $lora si $auna sa" cu traditiile si cultura ei. -emeia nu re/um institutiile olitice" nici !o0tiile economice ale unei tri" dar )ntruc#i ea/ )n acelasi tim carnea ei si mana" uterea ei mistic. De la 'ra/iella a lui Lamartine )n la romanele lui Loti si la nuvelele lui <orand" )l vedem e strin )nsusindu2si su$letul unei re0iuni rin intermediul $emeilor. <i0non" S:lvie" <ireille" .olom!a" .armen de/vluie cel mai intim adevr din Italia" din Valais" %roventa" .orsica sau Andalu/ia. -a tul c de 'oet#e s2a )ndr0ostit alsaciana -rederique le2a a rut 0ermanilor ca un sim!ol al anexrii de ctre 'ermania1 si invers" c)nd .olette Baudoc#e re$u/ s se cstoreasc cu un 0erman" )n oc#ii lui Barres aceasta )nseamn Alsacia care re$u/ 'ermania. El sim!oli/ea/ Ai0ues2<ortes si o )ntrea0 civili/atie ra$inat si $ri0uroas )n micuta ersoan a Berenicei1 ea re re/int si sensi!ilitatea scriitorului )nsusi. .ci )n aceea care este su$letul naturii" al oraselor" al universului" !r!atul )si recunoaste du!lul su misterios1 su$letul !r!atului este %s:c#e" o $emeie. %s:c#e are trsturi $eminine )n +lalume" ersona*ul lui Ed0ar Allan %oe3 5Aici" odat" e o alee 0i0antic de c#i arosi" rtceam cu
1 Ea este ale0oric )n rusinosul oem e care .laudel 12a comis de cur)nd" )n care numeste Indoc#ina 5aceast $emeie 0al!en61 este" dim otriv" a$ectiv )n versurile oetului ne0ru3 Su$letul tOrii ne0re )n care dorm str!unii trieste si vor!este 7n seara asta 7n $orta nelinistit de2a lun0ul mi*locului tu arcuit. 811 su$letul meu 2 o alee de c#i arosi cu %s:c#eT su$letul meu... Ast$el am )m cat2o e %s:c# si am srutat2o... si i2am s us3 ^.e st scris" dulcea mea sor" e oart4_6 Iar <allarme" dialo0)nd la teatru cu 5un su$let sau cu ideea noastr6 Cadic divinitatea re/ent )n s iritul !r!atuluiG" )l numeste 5o at)t de ra$inat doamn anormal CsicNG61 Armonios eu di$erit de un vis -emeie $lexi!il si $erm cu tcerile urmate De acte ureN... <isterios cu... Ast$el )l inter elea/ Valer:. Lumea crestin a su!stituit nim$elor si /)nelor re/ente mai utin carnale3 dar cminele" eisa*ele" cettile si indivi/ii )nsisi rm)n !)ntuiti de o im al a!il $eminitate. Acest adevr )n0ro at )n noa tea tim urilor rm)ne si )n cer1 imanent er$ect" Su$letul este )n acelasi tim transcendentul" Ideea. ,u numai orasele si natiunile" ci si entittile" institutiile a!stracte ca t trsturi $eminine3 Biserica" Sina0o0a" (e u!lica" +manitatea s)nt $emei" ca si %acea" Lu ta" Li!ertatea" (evolutia" Victoria. Br!atul $emini/ea/ idealul e care si21 asa/ )n $at dre t .ellalt esential" entru c $emeia este $i0ura sensi!il a alterittii1 de aceea a roa e toate ale0oriile" )n lim!a* ca si )n icono0ra$ie" s)nt $emei2 Su$let si Idee" $emeia este mediatoare )ntre cele dou3 ea este 'ratia care I conduce e crestin s re Dumne/eu" este Beatrice duc)ndu21 e Dante rin in$ern" Laura c#em)ndu21 e %etrarca s re )naltele culmi ale oe /iei. Din toate doctrinele care asimilea/ ,atura s iritului" ea a are ca Armonie" (atiune" Adevr. Sectele 0nostice $cuser din )ntele ciune o $emeie3 So$ia" si )i atri!uiau m)ntuirea lumii si c#iar crearea ei. Atunci $emeia nu mai este carne" ci un tru 0lorios1 nimeni nu mai retinde s2o osede" ci este venerat )n s lendoarea ei de neatins1 moartele alide ale lui Ed0ar Allan %oe s)nt $luide ca a a" ca v)ntul" ca amintirea1 entru amorul curtean" entru retiosi si )n toat traditia 0alant" $emeia nu mai este o creatur animal" ci o $iint eterat" un su$lu" o lumin. Ast$el" o acitatea ,o tii $eminine se converteste )n trans arent" ne0reala" )n uritate" ca )n aceste texte ale lui ,ovalis3 1 Sc#it la teatru. b -ilolo0ia este mai cur)nd misterioas asu ra acestui unct1 toti lin0vistii s)nt de acord c distri!utia cuvintelor concrete )n 0enuri este ur accidental &otusi" )n $rance/ ma*oritatea entittilor s)nt $eminine3 $rumusete" loialitate etc Iar )n 0erman" ma*oritatea cuvintelor im ortate" di$erire" s)nt $eminine3 die Bar 818 $ 5Exta/ nocturn" somn celest" tu ai co!or)t ctre mine1 eisa*ul s2a ridicat )ncet" deasu ra lui lutea s iritul meu eli!erat" re0enerat &extul a devenit un nor rin care am /rit trsturile trans$i0urate ale Iu!itei. 7ti lace de noi si tie" )ntunecat noa te4 +n !alsam retios cur0e din m)inile tale" o ra/ cade din *er!a ta. &u o resti ari ile 0rele ale su$letului. O emotie o!scur si im osi!il de s us )n cuvinte ne cu rinde3 vd un c#i serios" )ns im)ntat si $ericit" )nclin)ndu2se
s re mine cu !l)ndete si recule0ere si recunosc su! !uclele2i )nlntuite tineretea dra0 a <amei... <ai celeste dec)t stelele ne ar oc#ii in$initi e care ,oa tea ia desc#is )n noi...6 Atractia descendent e care o exercit $emeia s2a inversat1 ea nu21 mai c#eam e !r!at ctre mie/ul m)ntului" ci ctre cer. Eternul $eminin J ,e atra0e s re )nalt" scrie 'oet#e" la s$)situl celui de Al doilea -aust. Din moment ce -ecioara <ria este ima0inea cea mai desv)rsit" cea mai universal venerat a $emeii re0enerate si consacrate Binelui" este interesant de v/ut cum a are ea )n literatur si )n icono0ra$ie. Iat un extras din litaniile e care i le adresau )n Evul <ediu crestinele $ervente3 5%rea)nalt $ecioar" tu esti (ou $ecund" -)nt)na de Bucurie" .analul milosteniei" %utul a elor vii care ne otolesc $ier!inteala. &u esti s)nul la care Dumne/eu )i al tea/ e or$ani... &u esti <duva" <ie/ul )inii" S)m!urele tuturor !unurilor. &u esti -emeia $r viclenie" a crei dra0oste nu se sc#im! niciodat... &u esti .ristelnita curtitoare a *ert$elor" Leacul vietii le rosilor" rice uta Vindectoare care nu2si are seamn nici la Salerno" nici la <ont ellier... &u esti Doamna cu m)ini tmduitoare ale cror de0ete at)t de $rumoase" at)t de al!e" at)t de lun0i dre0 nasurile si 0urile" $ac oc#i noi si urec#i noi. &u2i stin0i e cei care ard" )i )nsu$letesti e aralitici" redai cura*ul lasilor" re)nvii mortii6. Se re0sesc )n aceste invocatii ma*oritatea atri!utelor $eminine e care le2am semnalat. -ecioara este $ecunditate" rou" i/vor al vietii1 multe ima0ini o )n$tisea/ ca ut" i/vor" $)nt)n1 ex resia 5I/vor al vietii6 este dintre cele mai rs )ndite1 ea nu este creatoare" dar $ertili/ea/" $ace s t)sneasc lumina ascuns )n m)nt. Ea este ro$unda realitate )nc#is su! a arenta lucrurilor3 S)m!urele" <duva. %rin ea se otolesc dorintele3 este tot ce2i este dat omului entru al multumi. %este tot unde viata este amenintat" ea o salvea/ si o restaurea/1 81K ea vindec si )ntreste. Si entru c viata eman de la Dumne/eu" cum ea este mediatoare )ntre om si viat" este si le0tura )ntre umanitate si Dumne/eu. 5%oart a Diavolului6" /icea &ertulian. 7ns" trans$i0urat" ea este oart a .erului1 icturile ne2o re re/int desc#i/)nd o us sau o $ereastr s re %aradis" ori ridic)nd o scar )ntre cer si m)nt Si mai lim ede" iat2o avocat" led)nd -iului entru salvarea oamenilor3 multe ta!louri )n$tis)nd Judecata de A oi ne2o arat e -ecioar desco erindu2si ie tul si im lor)ndu21 e .#rist )n numele 0lorioasei sale maternitti1 dra0ostea ei milostiv )i urmreste e !r!ati e oceane" e c)m uri de lu t" rin ericole. Ea )ndu lec" )n numele carittii" Justitia divin1 utem vedea 5-ecioare cu Balanta> care )nclin" sur)/)nd" de artea Binelui tal0erul e care se a$l su$letele. Acest rol milostiv si tandru este unul dintre cele mai im ortante care i2au $ost #r/ite $emeii. .#iar inte0rat )n societate" $emeia )i de seste cu su!tilitate $rontierele" entru c are 0enero/itatea insidioas a Vietii. Aceast distant )ntre constructiile dorite de !r!ati si contin0enta naturii are )n anumite ca/uri nelinistitoare1 dar ea devine !ene$ic atunci c)nd $emeia" rea docil entru a ameninta o era !r!atilor" se limitea/ s o )m!o0teasc si si )ndulceasc liniile rea ronuntate. Beii masculini re re/int Destinul1 de artea /eitelor )nt)lnim o !unvoint ar!itrar" o $avoare ca ricioas. Dumne/eul crestin are as rimea Justitiei1 -ecioara are !l)ndetea carittii. %e m)nt" !r!atii s)nt a rtorii le0ilor" ai ratiunii" ai necesittii1 $emeia cunoaste contin0enta ori0inar a !r!atului )nsusi si a acestei necesitti )n care crede1 de aici vine misterioasa ironie care )n$loreste e !u/ele ei si $lexi!ila sa 0enero/itate. Ea a nscut )n c#inuri" ea a )n0ri*it rnile !r!atilor" al tea/ nou2nscutul si )n0roa mortii1 cu noaste tot ceea ce
oate s rneasc or0oliul !r!atului si s2i )ndoaie vointa. Inclin)ndu2se )n $ata lui" su un)ndu2si carnea s iritului" ea st la $rontierele tru esti ale s iritului si contest serio/itatea durelor ar#itecturi masculine" le )ndulceste un0#iurile" introduce )n ele un lux 0ratuit" o 0ratie ne rev/ut. %uterea ei asu ra !r!atilor vine din $a tul c ea )i c#eam cu tandrete la o constiint modest a conditiei lor autentice1 acesta e secretul )ntele ciunii ei !la/ate" dureroase" ironice si iu!itoare. .#iar si $rivolitatea" ca riciul" i0noranta s)nt la ea virtuti $ermectoare" entru c )n$loresc dincolo de lumea )n care !r!atul. 7si ale0e s triasc" dar )n care nu2i lace s se simt )nc#is. 7n $ata semni$icatiilor o rite )n loc" a instrumentelor sle$uite )n sco uri utile" ea ridic misterul lucrurilor intacte1 ea $ace s treac e str/ile oraselor" e c)m urile cultivate" su$lul oe/iei. %oe/ia retinde a ca ta ceea ce exist dincolo de ro/a cotidian1 $emeia este o realitate eminamente oetic entru c )n ea !r!atul roiectea/ tot ce el nu #otrste s $ie. Ea )ntruc#i ea/ Visul1 visul este entru !r!at re/enta cea mai 819 intim si mai strin" ceea ce el nu vrea" nu $ace" acel ceva s re care as ir si care n2 ar utea $i atins. .ellalt" $iinta misterioas care este ro$unda imanent si )nde rtata transcendent" )i va )m rumuta trsturile ei. Ast$el Aurelia )l vi/itea/ e ,erval )n vis si )i d" su! $i0ura visului" lumea )ntrea0. 5)nce u s creasc su! o ra/ clar de lumin" ast$el )nc)t utin c)te utin 0rdina lua $orma ei" $lorile si ar!orii deveneau ro/etele si $estoanele vesmintelor sale" )n tim ce c#i ul si !ratele ei )si im rimau contururile norilor de ur ur de e cer. O ierdeam din oc#i e msur ce se trans$i0ura" cci rea a se ierde )n ro ria2i mrime. O#N ,u $u0i de mineN stri0ai eu. .ci natura moare o dat cu tine.6 -iind su!stanta )nssi a activittilor oetice ale !r!atului" )ntele0em de ce $emeia a are ca ins iratoare a sa3 <u/ele s)nt $emei. <u/a este mediatoarea )ntre .reator si i/voarele naturale din care el )si tra0e seva creatiei. %rin $emeie s iritul este ro$und an0a*at )n natura creia !r!atul )i va sonda a!isurile de liniste si )ntunericul $ecund. <u/a nu creea/ nimic sin0ur1 este o Si!:l cumintit care s2a $cut" cu docilitate" servitoarea unui !r!at .#iar )n domeniile concrete si ractice" s$aturile ei vor $i utile. Br!atul vrea s atin0 $r a*utorul semenilor si sco urile e care si le inventea/" si adesea s$atul unui alt !r!at i se are ino ortun1 dar )si ima0inea/ c $emeia )i vor!este )n numele altor valori" )n numele unei )ntele ciuni e care el nu retinde c o are" mai instinctiv dec)t a sa" mai imediat le0at de realitate1 E0eria o$er celui care2i cere s$aturile 5intuitiile6> ei. El o )ntrea! $r nici un $el de amor2 ro nu" ca si cum ar )ntre!a astrele. Aceast 5institutie6 se introduce )n si )n a$aceri sau )n olitic3 As a/ia si doamna de <aintenon $ac si ast/i cariere )n$loritoare.l Exist si o alt $unctie e care !r!atul o )ncredintea/ !ucuros $emeii3 $iind sco al activittilor !r!atilor si surs a deci/iilor lor" ea a are rin c#iar acest $a t ca msur a valorilor. Ea se desco er ca un *udector rivile0iat. Br!atul visea/ un .ellalt nu numai entru a21 oseda" ci si entru a $i con$irmat de ctre el1 con$irmarea de ctre !r!ati" care s)nt semenii si" )i cere o tensiune constant1 de aceea doreste ca o rivire venit din a$ar s con$ere vietii" actiunilor sale" lui )nsusi o valoare a!solut. %rivirea lui Dumne/eu este ascuns" strin" nelinistitoare3 c#iar )n e ocile de mare credint" numai c)tiva mistici au $ost arsi de aceast rivire. Acest rol divin i2a revenit adesea $emeii. A ro iat de !r!at" dominat de el" ea nu a$irm valori care s2i $ie strine1 si totusi" cum este o alt $iint" rm)ne exterioar lumii !r!atilor si deci ca a!il de a21 vedea cu o!iectivitate. 1 Se )ntele0e de la sine c ele mani$est )ntr2adevr calitti intelectuale identice cu acelea ale !r!atilor. 81=
Ea este cea care" )n $iecare ca/ articular" va denunta re/enta sau a!senta cura*ului" a $ortei" a $rumusetii" con$irm)ndu2le din a$ar retul universal. Br!atii s)nt rea ocu ati cu ra orturile lor de coo erare si de lu t entru a se constitui ca un u!lic unii entru altii3 ei nu se contem l. -emeia se a$l la distant de activittile lor" nu ia arte la tr)ntele si la lu tele lor1 )ntrea0a ei situatie o redestinea/ entru a *uca acest rol al rivirii. .avalerul lu t )n turneu entru doamna inimii sale1 oetul caut s o!tin su$ra0iile $emeilor. .)nd (asti0nac vrea s cucereasc %arisul" el se 0)ndeste mai )nt)i s ai! $emei" nu at)t entru a le oseda tru ul" c)t entru a se !ucura de aceast re utatie e care numai ele ot s2o cree/e unui !r!at. Bal/ac a roiectat )n eroii si ovestea ro riei sale tinereti3 el a )nce ut s se $orme/e alturi de iu!ite mai )n v)rst1 si nu numai )n .rinul din vale $emeia *oac acest rol de educatoare" ci si )n Educatia sentimental" )n romanele lui Stend#al si )ntr2o multime de alte romane de $ormare. Du cum am v/ut" $emeia este #:sis si anti #vsis3 ca ,atur" ea )ntruc#i ea/ Societatea1 )n ea se re/um civili/atia unei e oci" cultura sa" asa cum se vede )n oemele de curte" )n Decameronul. 7n Astre>e1 ea lansea/ mode. domneste asu ra saloanelor" diri*ea/ si re$lect o inia celorlalti. (e utatia" 0loria s)nt $emei. 5<ultimea este $emeie6" s une <allanne. Alturi de $emei" t)nrul este initiat )n 5lume6 si )n aceast realitate com lex care se numeste 5viat6. Ea este unul dintre sco urile rivile0iate crora li se consacr eroul" aventurierul" individualistul. 7n Antic#itate )l vedem e %erseu eli!e2r)nd2o e Andromeda" e Or$eu due)ndu2se du Euridice )n In$ern si toat &roia lu t)nd s2o stre/e e $rumoasa Elena. (omanele cava leresti nu cunosc alt $a t de vite*ie dec)t eli!erarea rinteselor ca tive. .e2ar $ace %rintul dac n2ar tre/i2o e -rumoasa din durea adormit" dac n2ar co lesi2o e %iele de <0ar cu darurile sale4 <itul re0elui care se )nsoar cu o storit )l $latea/ e !r!at la $el de mult ca si e $emeie. Br!atul !o0at simte nevoia s dea" dac nu" !o0tia sa inutil rm)ne a!stract1 tre!uie s ai! )n $ata lui e cineva cruia s2i druiasc. <itul .enusresei" e care %#ili X:llie 12a descris cu com le/ent )n 'eneratie de vi ere" )n$loreste mai ales )n trile ros ere" si )n America are mai mult $ort dec)t oriunde )n alt arte" entru c acolo !r!atii s)nt mai stm*eniti de !o0tia lor1 cum si2ar utea c#eltui !anii e care2i c)sti0 un)ndu2si )n *oc )ntrea0a lor existent" dac n2ar $i $emeile4 Orson Xelles" rintre altii" a )ntruc#i at )n .etteanul ?ane im erialismul acestei $alse 0enero/itti1 entru a$irmarea ro riei sale uteri" cetteanul ?ane ale0e s striveasc cu darurile sale o c)ntreat o!scur si s o im un u!licului dre t mare c)ntreat1 ani utea cita si )n -ranta cetteni ?ane care triesc e icior mai mic. 7n alt $ilm" &isul !riciului" c)nd eroul revine din India )n/estrat cu )ntele ciunea a!solut" sin0urul lucru e care se 81@ 0)ndeste s21 reali/e/e cu a*utorul ei este s m)ntuiasc o rostituat Este clar c" vis)ndu2se ast$el 0eneros" eli!erator" m)ntuitor" !r!atul doreste si mai mult aservirea $emeii1 cci" entru a tre/i -rumoasa din durea adormit" tre!uie ca ea s doarm1 entru a exista rintese ca tive" mai )nt)i tre!uie s existe c cuni si dra0oni. &otusi" cu c)t !r!atul este mai )nclinat s re )ntre rinderile di$icile" cu at)t )i va acorda $emeii mai mult inde endent. A )nvin0e este si mai $ascinant dec)t a eli!era sau a drui. Idealul !r!atului occidental mediu este o $emeie care s2i su orte )n mod li!er dominatia" care s nu2i acce te ideile $r discutie" dar care s cede/e )n $ata motivelor sale" care s2i re/iste cu inteli0ent" entru ca )n $inal s se lase convins. .u c)t or0oliul su devine mai )ndr/net" cu at)t )i lace ca aventura s $ie mai ericuloas1 este mai $rumos s o )m!l)n/esti e %entesileea dec)t s iei de sotie o .enusreas care te doreste. 5(/!oinicului )i lac rime*dia si *ocul" s une ,iet/sc#e" de aceea iu!este $emeia care este cel mai ericulos dintre *ocuri.6 Br!atului cruia )i lac rime*dia si *ocul nu2i
dis lace s vad $emeia resc#im!)ndu2se )n ama/oan" dac strea/ s eranta c o va )nvin0e13 ceea ce doreste )n su$letul lui este ca aceast lu t s rm)n entru el un *oc" )n tim ce $emeia )si an0a*ea/ )n ea )ntre0ul ei destin. Aceasta este adevrata victorie a !r!atului" eli!erator sau cuceritor3 ca $emeia s21 recunoasc )n mod li!er ca $iindu2i destin. Ast$el ex resia 5a avea o $emeie6 ascunde un du!lu sens3 $unctiunile de o!iect si de *udector nu s)nt disociate. Din momentul )n care $emeia este rivit ca o ersoan" nu oate $i cucerit dec)t cu consimtm)ntul ei1 tre!uie c)sti0at. Sur)sul -rumoasei din durea adormit )l um le de )nc)ntare e %rint3 lacrimile de $ericire si de recunostint con$er adevrul vite*iei cavalerului. Si invers" rivirea ei nu are severitatea a!stract a unei riviri masculine" se las $ermecat. Ast$el" eroismul si oe/ia s)nt moduri de seductie1 dar" ls)ndu2se sedus" $emeia exalt eroismul si oe/ia. 7n oc#ii individualistului" ea detine un rivile0iu si mai esential3 ea )i a are nu ca msura valorilor universal recunoscute" ci ca revelatia meritelor sale sin0ulare si a $iintei sale )nsesi. +n !r!at este *udecat de semenii si du ceea ce $ace" )n o!iectivitate si du re0uli 0enerale. Dar unele calitti ale sale" ca de ild cele virile" nu ot s $ie interesante dec)t entru $emeie1 el nu este viril" $ennector" seductor" tandru" crud" dec)t )n 1 (omanele olitiste americane 2 sau sen se du moda american 2 s)nt un exem lu $ra ant )n acest sens. Eroii lut %eter .#e:ne:" de exem lu" s)nt )ntotdeauna )n lu t cu o $emeie extrem de ericuloas" de ne)m!l)n/it entru oricare altul )n a$ar de ei3 du o )nclestare care se des$soar de2a lun0ul )ntre0ului roman" ea este )n la urm )nvins de .am ion sau .alla0#am si )i cade )n !rate. 81E $unctie de ea1 dac une ret e aceste virtuti mai ascunse" va avea o nevoie a!solut de $emeie1 rin ea va cunoaste miracolul de a a rea ca un altul" un altul care este totusi eul su cel mai ro$und. Exist un text din <alraux care ex rim admira!il ceea ce individualistul astea t de la $emeia iu!it. ?:o se )ntrea!3 5^Vocea altora o au/i cu urec#ile" e a ta cu 0)tie*ul._6 Da. Si viata ta o au/i cu 0)tle*ul" dar a celorlalti 4 <ai )nt)i era sin0urtatea" sin0urtatea etern dincolo de multimea muritoare" ca imensa noa te dint)i a nasterii lumii dincolo de noa tea de acum" dens" a stoare" su! care )ndea orasul ustiu" lin de s erant si de ur. Îns entru mine" entru 0)tle*" ce s)nt4 +n soi de a$irmatie a!solut" a$irmarea unui ne!un3 o intensitate mai mare dec)t a tuturor. %entru ceilalti" s)nt ceea ce am $ tuit._ ,umai entru <a: nu era doar ceea ce $ tuise1 numai entru el" ea re re/enta cu totul altceva dec)t ro ria ei !io0ra$ie" )m!rtisarea care uneste dra0ostea a dou $iinte )m otriva sin0urttii nu omului )i vine )n a*utor" ci ne!unului" neasemuitului monstru" !uricul m)ntului" care slsluieste" rs$tat" )n su$letul $iecruia. De c)nd )i murise mama" <a: era sin0ura $iint entru care nu era doar ?io 'isors" ci com licitatea cea mai ro$und. Ô com licitate consimtit" cucerit" aleas_" medita el" )ntr2un unison extraordinar cu noa tea" ca si cum 0)ndurile lui nu mai erau destinate luminii. Ôamenii nu s)nt semenii mei" ei m rivesc si m *udec1 semenii mei s)nt cei ce m iu!esc $r a m rivi" care m iu!esc orice s2ar )nt)m la" care m iu!esc )n o$ida nenorocirii" a *osniciei" a trdrii" e mine si nu ceea ce am $ tuit sau voi $ tui" care m vor iu!i c)t tim m voi iu!i eu )nsumi 2 )n la sinucidere" inclusiv. ,umai cu ea )m reun )m rtsesc o asemenea dra0oste" s$)siat sau nu" cum altii au )m reun co ii !olnavi sau muri!un/i..._16 .eea ce $ace ca aceast atitudine a lui ?:o s $ie uman si emotionant este $a tul c ea im lic reci rocitate si c )i cere lui <a: s21 iu!easc )n autenticitatea sa" nu s2i trimit )na oi o re$lectare com le/ent. La multi dintre !r!ati aceast exi0ent se de0radea/3 )n locul unei revelatii exacte" ei caut )n ad)ncul unei erec#i de oc#i vii ima0inea lor nim!at de admiratie si de recunostint" divini/at. Dac $emeia a $ost at)t de adesea com arat cu a a" este" rintre altele" entru c ea e o0linda )n
care se contem l !r!atul ,arcis3 el se a leac asu ra ei cu !un2credint sau cu rea2 credint. Dar )n orice ca/" ceea ce )i cere este s $ie" )n a$ara lui" tot ceea ce el nu oate cu rinde )n sine" entru c interioritatea $iintei nu este dec)t neant si" entru a se atin0e" tre!uie ca el s se roiecte/e )ntr2un o!iect. -emeia re re/int entru el su rema recom ens entru c este" su! o $orm strin e care el o oate oseda )n tru ul ei" 1 .onditia uman. 81D ro ria2i a oteo/a .)nd str)n0e )n !rate $iinta care re/um entru el Lumea si creia i2 a im us ro riile2i valori si le0i" )m!rtisea/ de $a t 5monstrul incom ara!il6" e sine )nsusi. Atunci" unindu2se cu aceast $iint e care a $cut2o una cu el" s er s a*un0 la sine. &e/aur" rad" *oc si rime*die" mu/" 0#id" *udector" mediatoare" o0lind" $emeia este .ellalt )n care su!iectul se de lasea/ $r a $i limitat" care i se o une $r s21 ne0e1 ea este .ellalt care se las anexat $r a )nceta s $ie .ellalt Si rin acest $a t ea este at)t de necesar !ucuriei !r!atului si trium$ului su" )nc)t utem s une c" daca n2ar $i existat" !r!atii ar $i inventat2o. .um au si $cut" de alt$el.1 Dar ea exist si $r s $i $ost inventat de ei. De aceea este" )n acelasi tim " )ntruc#i area si esecul visurilor lor. ,u exist nici mcar o sin0ur $i0ur $eminin care s nu $i nscut imediat $i0ura ei invers3 este Viata si <oartea" ,atura si Arti$icialitatea" Lumina si ,oa tea. Su! orice as ect am considera2o" vom re0si )ntotdeauna aceeasi oscilare" rin $a tul c neesentialul se )ntoarce )n mod necesar la esential. 7n $i0ura -ecioarei <ria si a Beatricei su ravietuiesc Eva si vr*itoarea .irce. 5%rin $emeie" scrie ?ier;e0aard" idealitatea intr )n viat" si ce2ar $i !r!atul $r ea4>,umerosi !r!ati au devenit 0enii datorit unei $ete... dar nici unul dintre ei nu a devenit 0eniu datorit $etei a crei m)n a o!tinut2o...6 7ntr2un ra ort ne0ativ" $emeia )l $ace e !r!at roductiv )n idealitate... (a orturile ne0ative cu $emeia ne ot $ace in$initi... ra orturile o/itive cu $emeia )l $ac e !r!at $init )n ro ortiile cele mai vaste...68 Aceasta ec#ivalea/ cu a s une c $emeia este necesar at)ta tim c)t rm)ne o Idee )n care !r!atul )si roiectea/ ro ria sa transcendent1 dar c ea este ne$ast ca realitate o!iectiv" exist)nd entru sine si limitat la sine. (e$u/)nd s o ia )n cstorie e lo0odnica sa" ?ier;e0aard crede c a )ntemeiat sin0urul ra ort vala!il cu $emeia. Si are dre tate" )n sensul c mitul $emeii sti ulate dre t ca un .ellalt in$init antrenea/ imediat contrariul su. %entru c este un $als In$init" Ideal )nseltor" ea se desco er ca $initudine si mediocritate si )n acelasi tim ca minciun. Ast$el a are la La$or0ue1 )n toat o era sa el ex rim ranc#iuna )m otriva unei )nseltorii de care )l $ace e !r!at la $el de vinovat ca si e $emeie. O$elia" Salomeea nu s)nt" de $a t" dec)t niste 5$emei mrunte6. Iamlet 0)ndeste3 5Ast$el m2a iu!it O$elia" ca e un ^!un_ al su" si entru c eram din unct de vedere moral si social su erior !unurilor ri2 1 5Br!atul a creat $emeia" si clin ce4 Dintr2o coast a /eului" a idealului su6 C,iet/sc#e" Amur0ul BeilorG. 2 In vino veri tas. 81F etenelor ei. Si mruntele $ra/e care2i sc au la ceasul c)nd se a rind lm ile )n !unstare si )n con$ortN6 -emeia )l $ace e !r!at s vise/e3 totusi ea se 0)ndeste la con$ort" la un cmin linistit1 i se vor!este de su$letul ei" )n tim ce ea nu este dec)t un tru . Si cre/)nd c urmreste Idealul" )ndr0ostitul este *ucria naturii" care $oloseste toate aceste mistici )n sco ul er eturii s eciei. Ea re re/int )ntr2adevr cotidianul vietii3 este stu iditate" rudent" mesc#inrie" lictis. Este cea ce ex rim" )ntre altele" oemul intitulat" <icuta noastr soat3 ...Am arta scolilor din lume" toate"
Am su$lete e lacul orisicui Si c#i uri 2 o u/derie. -loarea le2o cule0eti1 ,u 0lasul" 0ura s2mi sor!iti" mereu Si nu truditi mai multe s2ntele0eti3 .ci nimeni nu m2a deslusit. ,ici eu. Iu!irile ce le2ncercm nu2s deo otriv .a nuna s2mi )ntind s re voi" senin" Srmani !r!ati" cu mintea rea2naiv S)nteti. Eu s)nt Eternul -emininN Iar &elul meu se ierde rintre SteleN .ci +nica si <area Isis s)ntN ,u clinti nimeni vlurile2mi 0rele ,icic)nd. Visasi la oa/ele2mi. At)t... Br!atul a reusit s aserveasc $emeia1 dar )n aceeasi msur i2a r it ceea ce o $cea de/ira!il. Inte0rat $amiliei si societtii" ma0ia $emeii se )m rstie" nu se trans$i0urea/1 redus la conditia de servitoare" nu mai este acea rad ne)m!l)n/it )n care se )ntruc#i au toate comorile naturii. De la nasterea amorului curtean" este !ine stiut c dra0ostea este ucis de cstorie. %rea dis retuit sau rea res ectat" rea cotidian" sotia nu mai este un o!iect erotic. (iturile cstoriei s)nt la ori0ine destinate s21 a ere e !r!at )m otriva $emeii1 ea devine ro rietatea lui1 dar tot ceea ce osedm ne osed e noi" )n sc#im!1 csnicia este si entru !r!at o servitute1 atunci el este rins )n ca cana )ntins de natur3 entru c a dorit o $at t)nr si $ra0ed" !r!atul tre!uie s #rneasc toat viata lui o matroan 0ras" o !tr)n descrnat1 delicata !i*uterie menit s2i )n$rumusete/e existenta devine o ovar a stoare1 Xanti a a artine unuia dintre ti urile $eminine des re care !r!atii au vor!it )ntotdeauna cu oroare.1 Dar" c#iar si atunci c)nd $emeia este t)nr" )n cstorie exist Am v/ut c. 7n 'recia antic =1 )n Evul <ediu" aceasta era tema a numeroase lamentatii. 88L o misti$icare3 retin/)nd s sociali/e/e erotismul" nu a reusit dec)t s21 ucidl %entru c erotismul im lic o revendicare a momentului )m otriva tim ului" a individului )m otriva colectivittii1 el a$irm se ararea )m otriva comunicrii1 este re!el oricrei re0lementri si contine un rinci iu ostil societtii. ,iciodat moravurile nu s2au ada tat la ri0oarea institutiilor si a le0ilor3 )m otriva lor s2a a$irmat" )n toate tim urile" dra0ostea. Su! $i0ura sa sen/ual" aceasta se adresea/" )n 'recia si )n (oma" tinerilor si curte/anelor1 carnal si latonic )n acelasi tim " amorul curtean a $ost )ntotdeauna destinat sotiei altui !r!at. &ristan este e o eea adulterului. E oca )n care a $ost creat din nou" )n *urul anului 1FLL" mitul $emei" este aceea )n care adulterul devine tema )ntre0ii literaturi. +nii scriitori" ca" de ild" Bernstein" )ntr2o su rem )ncercare de a rare a institutiilor !ur0#e/e" se strduiesc s inte0re/e )n cstorie erotismul si dra0ostea1 dar exist mai mult adevr )n )ndr0ostita lui %orto2(ic#" care arata incom ati!ilitatea acestor dou ordini de valori. Adulterul nu oate dis rea dec)t o dat cu cstoria .ci sco ul cstoriei este )ntruc)tva s21 imuni/e/e e !r!at )m otriva $emeii sale3 dar celelalte $emei )si strea/ )n oc#ii si atractia verti0inoas1 si s re ele se va )ntoarce. -emeile se $ac com lice )ntre ele. .ci se revolt )m otriva unei ordini care retinde s le rive/e de toate armele lor. %entru a o smul0e ,aturii" entru a o aservi !r!atului rin ceremonii si rin contracte" $emeia a $ost ridicat la demnitatea unei $iinte umane" a $ost dotat cu o li!ertate. Dar li!ertatea este c#iar ceea ce sca oricrei servituti1 si dac este acordat unei $iinte locuite la ori0ine de uteri male$ice" ea devine ericuloas" cu at)t mai mult atunci c)nd !r!atul s2a o rit la *umtti de msur1 el n2a acce tat $emeia )n lumea masculina dec)t $c)nd din ea o
servitoare" $rustr)nd2o de transcendenta ei1 li!ertatea cu care a $ost )n/estrat n2ar utea s2si a$le dec)t o )ntre!uintare ne0ativ1 ea se strduieste s2o re$u/e. -emeia nu s2a eli!erat dec)t devenind ca tiv1 ea renunt la acest rivile0iu uman entru asi utea re0si uterea sa de o!iect natural. Biua )si *oac" cu er$idie" rolul su de servitoare docil" dar noa tea se resc#im! )n isic" )n c rioar1 se strecoar din nou )n ielea ei de siren sau" )nclec)nd e matur" )si ia /!orul s re #ore satanice. +ne ori )si exersea/ ma0ia nocturn c#iar asu ra !r!atului ei1 dar este mai rudent s2i ascund st )nului aceste metamor$o/e" si atunci )si ale0e dre t r/i niste strini1 acestia nu au nici un dre t asu ra sa" si entru ei a rmas lant" i/vor" stea" vr*itoare" lat2o deci menit in$idelittii3 este sin0ura )n$tisare concret e care o oate lua li!ertatea sa. Este in$idel dincolo c#iar de dorintele ei" de 0)ndurile" de constiinta ei1 rin $a tul c este rivit ca o!iect" este o$erit oricrei su!iectivitti care ar vrea s un st )nire e ea1 nici c)nd este )nc#is )n #arem" ascuns de vluri" nu e si0ur c nu ins ir nimnui 881 dorint1 a ins ira dorint unui strin )nseamn de*a s2si )nsele sotul" societatea Dar" mai mult" ea se $ace com lice acestei $atalitti1 numai rin minciun si rin adulter oate dovedi c nu este o!iectul nimnui si c de/minte retentiile !r!atului. De aceea !r!atului i se destea t at)t de usor 0elo/ia1 din le0ende vedem c $emeia oate $i !nuit $r motiv" condamnat la cea mai mic sus iciune" recum 'enoveva de Bra!ant sau Desdemona1 c#iar )nainte de a $i !nuit mcar" 'riselidis este su us celor mai 0rele su$erinte1 aceast oveste ar $i a!surd dac $emeia nu ar $i dinainte sus ect1 nu tre!uie s2i $ie demonstrate 0reselile1 ea tre!uie s2si dovedeasc nevinovtia. De aceea 0elo/ia oate $i insatia!il1 am s us de*a c osesiunea nu oate $i niciodat reali/at )n mod o/itiv1 nu ose/i i/vorul din care !ei a " c#iar dac )i inter/ici altuia s ia a din el" iar !r!atul 0elos stie $oarte !ine acest lucru. %rin )nssi esenta ei" $emeia este nestatornic" recum a a este $luid1 si nici o $ort omeneasc nu oate contra/ice un adevr natural. 7n toat literatura" )n O mie si una de no ti ca si )n Decameronul" se vd vicleniile $emeii tri2 um$)nd asu ra rudentei !r!atului. Si totusi" nu numai rin vointa individualist acesta )i este temnicer1 societatea )l $ace res onsa!il entru urtarea $emeii )n calitatea sa de tat" $rate sau sot. Dar este" de asemenea" $oarte im ortant ca $emeia s $ie o!li0at s coincid exact cu rolul e care i 12a atri!uit societatea. Exist o du!l exi0ent a !r!atului care o redestinea/ e $emeie sa $ie du licitar3 el vrea ca $emeia s $ie a sa si totusi s rm)n o strin1 visea/ ca ea s $ie )n acelasi tim servitoare si ma0ician. Dar el )si asum )n mod u!lic numai rima dorint1 cealalt este o revendicare er$id e care o ascunde )n ad)ncul su$letului si al crnii sale" rin care contest morala si societatea si care este rea recum .ellalt" recum ,atura re!el" recum 5$emeia cea rea6. Br!atul nu se consacr )n )ntre0ime Binelui e care )l construieste si retinde s )l im un" ci strea/ niste rusinoase conivente cu (ul. Dar retutindeni unde acesta )ndr/neste s se arate e $at" !r!atul orneste r/!oi )m otriv2i. 7n )ntunericul no tii" !r!atul o )ndeamn e $emeie la cat. Dar )n lin /i re udia/ catul si e ctoas. Iar $emeile" ele )nsele ctoase )n misterul atului" )nc#in cu si mai mult asiune un cult u!lic virtutii. Asa cum" la rimitiv" sexul masculin este laic" )n tim ca acela al $emeii este lin de virtuti reli0ioase si ma0ice" 0reseala !r!atului )n societtile moderne nu este dec)t o a!atere li sit de 0ravitate" rivit adesea cu indul0ent1 c#iar dac nu se su une le0ilor comunittii" !r!atul continu s2i a artin1 nu este dec)t un co il teri!il care nu amenint )n ro$un/ime ordinea colectiv. Dim otriv" dac $emeia evadea/ din societate" ea se )ntoarce la ,atur si la Demon" de/lntuie )n s)nul colectivittii $orte incontrola!ile si rele. De/a ro!area e care2o ins ir o urtare nerusinat este )ntotdeauna 888
amestecat cu team. Dac !r!atul nu reuseste s2o constr)n0 e $emeie s $ie virtuoas" el artici la 0reseala ei1 nenorocirea sa este o de/onoare )n oc#ii societtii1 exist civili/atii at)t de severe" )nc)t tre!uie s2o ucid e vinovat entru a se desolidari/a de vina acesteia" )n altele" sotul care )nc#ide oc#ii asu ra 0reselilor sotiei sale va $i ede sit rin vacarmul si voci$erarea multimii sau va $i lim!at 0ol" clare e un m0ar. Iar comunitatea va lua asu ra ei ede sirea vinovatei1 cci nu numai e sot 12a o$ensat $emeia adulter" ci )ntrea0a colectivitate. Aceste o!iceiuri au $ost deose!it de as re )n S ania su erstitioas si mistic" sen/ual si terori/at de tru . .alderon" Lorca" Valle Inclan au scris numeroase drame e aceast tem. 7n .asa Bernardei Al!a a lui Lorca" $emeile din sat vor s2o ede seasc e t)nra $at sedus ar/)nd2o cu un tciune )ncins 5)n locul catului6" )n Vor!ele divine de Valle Inclan" $emeia adulter a are ca o vr*itoare care dansea/ cu demonul1 c)nd i se desco er vina" tot satul se str)n0e" )i smul0e vesmintele si o )neac. <ulte traditii ovestesc cum era ast$el des uiat ctoasa1 a oi oamenii aruncau )n ea cu ietre" cum se ovesteste )n Evan0#elie" o )n0ro au de vie" o )necau" )i ddeau $oc. Sensul acestor torturi este de a reda ast$el $emeia ,aturii" du ce $usese de osedat de demnitatea ei social1 rin catul su de/lntuise e$luvii naturale rele1 is sirea se )m linea )ntr2un soi de or0ie sacr )n care $emeile" des uind2o" lovind2o" masacr)nd2o e vinovat" de/lntuiau la r)ndul lor $luide misterioase" )ns !ine$ctoare" entru c actionau )n acord cu societatea. Aceast severitate sl!atic se ierde e msur ce su erstitiile se diminuea/" iar teama )si ierde intensitatea. Dar la tar oamenii )nc le rivesc cu ne)ncredere e ti0ncile $r Dumne/eu" $r ad ost. -emeia care2si exercit )n mod li!er $armecele3 aventurier" vam " $emeie $atal" rm)ne un ti nelinistitor. 7n ersona*ul $emeii rele din $ilmele de la Ioll:Mood su ravietuieste $i0ura vr*itoarei .irce. <ulte $emei au $ost arse e ru0 ca vr*itoare ur si sim lu entru c erau $rumoase. Iar in teama $tarnic a virtutilor de rovincie )n $ata $emeilor de moravuri usoare se strea/ o s aim ancestral. .#iar aceste rime*dii o trans$orm e $emeie" entru un !r!at aventuros" )ntr2un *oc ca tivant. (enunt)nd la dre turile sale de sot" re$u/)nd s se s ri*ine e le0i sociale" va )ncerca s o )nvin0 )ntr2o lu t de unul sin0ur. El )ncearc s o su un e $emeie anex)ndu2i )n si re/istentele1 o urmreste )n aceast li!ertate rin care ea )i sca . Badarnic1 li!ertatea nu contea/1 $emeia li!er va $i li!er adesea )m otriva !r!atului. .#iar si -rumoasa din durea adormit se oate tre/i cu ne lcere" oate s nul recunoasc )n cel care o tre/este e %rint" oate s nu sur)d. Este c#iar ca/ul cetteanului ?ane" a crui rote*at a are o rimat si a crui 0enero/itate se de/vluie ca o voint de utere si de tiranie1 sotia eroului ascult 88K ovestea is rvilor sale cu indi$erent" <u/a la care visea/ oetul casc ascult)ndu2i versurile. Ama/oana oate re$u/a lictisit lu ta" si oate c#iar s ias )nvin0toare. -emeile din e oca decadentei romane" americanele din /iua de a/i le im un !r!atilor ca riciile sau le0ea lor. +nde este .enusreasa4 Br!atul ar voi s druiasc" si iat c $emeia ia. ,u mai este vor!a entru el s *oace" ci s se a ere. Din momentul )n care $emeia este li!er" ea nu mai are alt destin dec)t acela e care si2l creea/ )n mod li!er. (a ortul dintre cele dou sexe este atunci )n$runtarea. Devenit e0ala !r!atului" ea a are la $el de reduta!il ca e vremea c)nd era entru el ,atura strin. -emeia doic" devotat" r!dtoare se resc#im! )ntr2un animal avid si devorator. -emeia rea )si )n$i0e ast$el rdcinile )n %m)nt" )n Viat1 dar m)ntul este o 0roa " iar viata" o lu t necruttoare1 mitul al!inei #arnice" al mamei2closti este )nlocuit cu acela al insectei devoratoare" mantis rcli0iosa" ian*en. -emeia nu mai este aceea care al tea/ co iii" ci aceea care mn)nc masculul3 ovulul nu mai este un corn al a!undentei" ci o ca can de
materie inert )n care s ermato/oidul" castrat" se )neac1 uterul" aceast vi/uin cald" tcut si linistit" devine carne lutoas" lant carnivor" a!is de tene!re convulsive1 )n el locuieste un sar e care nu se mai satur )n0#itind uterile !r!atului. Aceeasi dialectic $ace din o!iectul erotic o vr*itoare a ma0iei ne0re" din servitoare o trdtoare" din .enusreasa o c cun" si metamor$o/ea/ orice $emeie )ntr2un dusman1 este rscum rarea e care !r!atul o lteste entru c s2a a$irmat e sine" cu rea2credint" ca $iind sin0urul esential. &otusi" nici acest c#i ostil nu este c#i ul de$initiv al $emeii <ani#eismul se insinuea/ )n s)nul s eciei $eminine. %ita0ora asimila rinci iul !un cu !r!atul" rinci iul ru cu $emeia. Br!atii au )ncercat s )nvin0 rul su un)nd $emeia1 si. artial" au reusit1 dar" la $el cum crestinismul" aduc)nd ideile de m)ntuire si de salvare" a dat un sens de lin cuv)ntului 5damnare6" tot ast$el" )n $ata $emeii sancti$icate" $emeia rea )si ca t )ntre0ul ei relie$. 7n cursul acestui 5cearta $emeilor6 care durea/ din Evul <ediu )n $n /ilele noastre" unii !r!ati nu vor s cunoasc dec)t $emeia !inecuv)ntat e care o visea/" alta dec)t $emeia !lestemat care le de/minte visele. Dar de $a t" dac !r!atul oate a$la )n $emeie totul" este entru c ea are )n acelasi tim cele dou c#i uri. Ea )n$tisea/ )ntr2o modalitate vie si tru easc toate valorile si antivalonle rin care viata )si do!)ndeste sensul" lat" se arate net" Binele si (ul care se )n$runt su! trsturile <amei devotate si su! acelea ale Amantei er$ide1 )n vec#ea !alad en0le/ (andall" $iul meu" un t)nr cavaler vine s moar )n !ratele mamei sale" otrvit de iu!ita lui. Li iciul de (ic#e in reia cu mai mult atetism si cu rost20ust aceeasi tem. An0elica <icaela se o une )ntunecatei .armen. <ama" lo0odnica $idel" sotia r!dtoare 889 se o$er s anse/e rnile din inima !r!atilor" $cute de vam e si de $emei2 mandra0ore. 7ntre acesti oli clar de$initi se vor contura o serie de $i0uri am!i0ue" *alnice" detesta!ile" ctoase" victime" coc#ete" sla!e" an0elice" demonice. %rin acestea" o multime de conduite si de sentimente )l solicit e !r!at si )l )m!o0tesc. .#iar aceast com lexitate a $emeii )l )nc)nt3 iat un slu*itor minunat" care )l oate uimi entru !ani utini. Este )n0er sau demon4 Incertitudinea aceasta $ace din $emeie un s$inx. Su! aceast e0id era lasat unul dintre !ordelurile cele mai renumite din %aris. 7n marea e oc a -eminittii" e vremea corsetelor" a lui %aul Bour0et si Ienri Bataille" a $renc#2concan2uTui" tema s$inxului $ace rava0ii ne)ncetat )n comedii" )n oe/ii si c)ntece3 5.ine esti tu" de unde vii tu. S$inx !i/ar46 Si )nc oamenii n2au terminat s vise/e si s discute e tema misterului $eminin. %entru a salva acest mister" !r!atii le2au im lorat mult tim e $emei s nu a!andone/e roc#iile lun0i" *u oanele" voaletele" mnusile si !otinele )nalte3 tot ceea ce accentuea/ )n .ellalt di$erenta )l $ace si mai de/ira!il" entru c !r!atul vrea s si2l )nsuseasc e .ellalt ca atare. 7n scrisorile lui Alain -ournier li se re rosea/ en0le/oaicelor str)n0erea de m)n rea !r!teasc3 tul!urtoare este entru el re/erva udic a $rantu/oaicelor. &re!uie ca $emeia s rm)n ascuns" necunoscut" entru a utea $i adorat ca o rintes )nde rtat1 se are c Alain -ournier nu a $ost deose!it de res ectuos cu $emeile care au trecut rin viata lui" dar tot miraculosul co ilriei" al tineretii" toat nostal0ia aradisului ierdut se a$l )ntr2o $emeie care le2a )ntruc#i at" o $emeie a crei rim calitate era de a rea inaccesi!il. El a conturat o ima0ine al! si aurit a avonnei de 'alais. Dar !r!atii )ndr0esc c#iar si de$ectele $eminine dac acestea creea/ misterul 5O $emeie tre!uie s ai! ca ricii6 )i s unea cu autoritate un !r!at unei $emei re/ona!ile. .a riciul este im revi/i!il1 el )m rumut $emeii 0ratia a ei unduitoare1 minciuna o )m odo!este cu scli iri $ascinante1 coc#etria" erversitatea c#iar )i dau un ar$um ametitor. 7nseltoare" nestatornic" ne)nteleas" mincinoasa" ast$el se retea/ ea cel mai !ine dorintelor contradictorii ale !r!atului1 este <a:a cea cu nenumrate c#i uri. (e re/entarea S$inxului su! )n$tisarea unei tinere $ete
este un loc comun1 vir0initatea este unul dintre secretele e care !r!atii" cu c)t s)nt mai li!ertini" cu at)t )l 0sesc mai tul!urtor1 uritatea $etei )n0duie s eranta tuturor o!scenittilor" si nu se stie ce erversitti se ascund )n inocenta ei1 )nc a roa e de animal si de lant" de*a docil )n $ata riturilor sociale" ea nu este nici co il" nici adult" $eminitatea ei timid nu ins ir team" ci o neliniste tem erat. 7ntele0em de ce ea este una dintre $i0urile rivile0iate ale misterului $eminm. &otusi" cum 5adevrata $at6 este e cale de dis aritie" cultul su a devenit )ntruc)tva erimat. 7n sc#im!" $i0ura rostituatei e care" )ntr2o ies cu succes 88= trium$tor" 'antillon o )m rumuta <a:ei si2a strat un imens resti0iu. Acesta este unul dintre ti urile $eminine cele mai lastice" cel care ermite cel mai !ine *ocul viciilor si al virtutilor. %entru uritanul timorat" rostituata )ntruc#i ea/ rul" rusinea" !oala" damnarea" ins ir team si de/0ust1 nu a artine nici unui !r!at" ci se )m rumut tuturor si din asta trieste1 ea re0seste rin aceasta inde endenta reduta!il a des$r)natelor /eite2 mame rimitive si )ntruc#i ea/ -eminitatea e care societatea masculin nu a sancti$icat2o" care rm)ne )ncrcat de uteri male$ice1 )n actul sexual" !r!atul nu2si oate )nc#i ui c o osed" este aruncat sin0ur )n 0#earele demonilor crnii1 este o umilire" o murdrire e care o simt deose!it de acut an0lo2saxo2nii" entru care carnea este mai mult sau mai utin !lestemat. 7n sc#im!" un !r!at e care nu21 )ns im)nt tru ul va iu!i la rostituat a$irmarea sa 0eneroas si crud1 va vedea )n ea exaltarea $eminittii e care nici o moral nu a o$ilit2o1 va re0si )n cor ul ei virtutile ma0ice care altdat o )nrudeau e $emeie cu astrele si cu marea3 culc)ndu2se cu o rostituat" <iller crede c sondea/ c#iar tene!rele vietii" ale mortii" ale cosmosului1 el se )n$)lneste cu Dumne/eu )n )ntunecimile umede ale unui va0in rimitor. %entru c ea este" la mar0inea unei lumi )n mod i ocrit morale" un soi de aria" 5$emeia ierdut6 oate $i considerat ca o contestare a tuturor virtutilor o$iciale1 indi0nitatea sa o )nrudeste cu s$intele autentice1 cci ceea ce a $ost )n*osit oate $i exaltat1 .#rist a rivit2o cu !unvoint e <aria2<a02 dalena1 catul desc#ide mai usor ortile cerului dec)t o virtute i ocrit. Ast$el" la icioarele Soniei" (as;olni;ov )si sacri$ic aro0antul or0oliu masculin care 12a dus la crim1 el a exas erat rin ucidere aceast voint de se arare care exist )n $iecare !r!at1 resemnat" a!andonat de toti" umila rostituat oate rimi cel mai !ine mrturisirea a!dicrii sale.1 Sinta0ma 5$emeie ierdut6 tre/este ecouri tul!urtoare1 multi !r!ati visea/ s se iard1 nu e at)t de lesne" (ul nu este at)t de usor de atins su! o $i0ur o/itiv1 si c#iar si demonicul este )ns im)ntat de crimele excesive1 $emeia )n0duie cele!rarea $r risc a meselor ne0re unde Satan este evocat $r a $i invitat" ro riu2/is1 ea este la mar0inea lumii masculine3 actele care 1 <arcel Sc#Mo! ex une oetic acest mit )n Le Livre de <onelle. 5Am s2ti vor!esc des re micile rostituate si tu vei sti )nce utul... Ve/i" ele scot un stri0N de mil ctre tine" si te m)n0)ie cu m)na lor descrnat. ,u te )ntele0 dec)t dac esti $oarte ne$ericit1 l)n0 cu tine si te consolea/... ,ici una dintre ele. ve/i tu. nu oate rm)ne cu tine. Ar $i rea triste si le2ar $i rusine s rm)n c)nd n2o s mai l)n0i" nu vor )ndr/ni s te riveasc. &e )nvat lectia e care tre!uie s te )nvete si leac. Vin rin loaie si rin $ri0 s te srute e $runte" s2ti stear0 lacrimile" si )n0ro/itoarea noa te le )n0#ite din nou... ,u tre!uie s te 0)ndesti la ce au $cut ele )n )ntuneric...>6 88@ o rivesc nu a*un0 cu adevrat s ai! niste consecinte1 totusi" ea este o $iint uman" si se ot deci sv)rsi rin ea revolte sum!re )m otriva le0ilor omenesti. De la <usset la 'eor0es Bataille" des$r)ul cu )n$tisare #idoas si $ascinant este $recventarea rostituatelor. -olo2sindu2se de tru ul $emeilor )si satis$ac Sade si Sac#er <asoc#
dorintele care2i o!sedea/1 disci olii lor 2 ma*oritatea !r!atilor care au 5vicii6 2 se adresea/ )n mod o!isnuit rostituatelor. Dintre toate" ele s)nt $emeile cele mai su use !r!atilor" si care" totusi" li se ot sustra0e cel mai mult1 aceasta le redis une s ca ete at)tea multi le semni$icatii. .u toate acestea" nu exist nici o alt $i0ur $eminin 2$ecioar" mam" sor" servitoare" amant" virtuoas )nversunat" odalisc sur)/toare 2 care s nu $ie susce ti!il de a re/uma ast$el sc#im!toarele as iratii ale !r!atilor. Este trea!a si#olo0iei 2 si )n s ecial a si#anali/ei 2 s desco ere de ce un individ se atasea/ cu deose!ire de cutare sau cutare as ect al <itului cu nenumrate c#i uri1 si de ce )l )ntruc#i ea/ )ntr2o anume $orm sin0ular. Dar )n toate com lexele" o!sesiile" si#o/ele este im licat acest mit )n articular" multe nevro/e )si au ori0inea )ntr2un verti* al interdictiei3 acesta nu oate a rea dec)t dac )n reala!il au $ost constituite ta!uuri1 o resiune social exterioar este insu$icient entru a le ex lica re/enta1 de $a t" interdictiile sociale nu s)nt numai niste conventii1 ele au R rintre alte semni$icatii 2 un sens ontolo0ic e care $iecare individ )l ex erimentea/ de unul sin0ur. .a exem lu" este interesant de examinat 5com lexul Edi 61 mult rea adesea este considerat ca $iind rodus de o lu t )ntre tendinte instinctive si interdictii sociale1 dar este )n rimul r)nd un con$lict interior su!iectului )nsusi. Atasamentul co ilului de s)nul matern este mai )nt)i de toate o le0tur cu Viata su! $orma ei imediat" )n 0eneralitatea si )n imanenta ei1 re$u/ul )ntrcrii este re$u/ul a!andonului la care este condamnat individul imediat ce se des arte de &ot1 )nce )nd de aici" e msur ce se individuali/ea/ si se se ar mai mult" utem cali$ica dre t 5sexual6 )nclinatia e care2o strea/ $at de tru ul matern de2acum se arat de al su1 sen/ualitatea sa este atunci mediati/at" a devenit transcendent ctre un o!iect strin. Dar cu c)t mai ra id si mai #otr)t co ilul se asum ca su!iect" cu at)t le0tura carnal care2i contest autonomia va deveni mai ino ortun. Atunci el se sustra0e rn)n0)ierilor" iar autoritatea exercitat de mama sa" dre turile e care le are asu ra lui" uneori c#iar si sim la ei re/ent )i ins ir un soi de rusine. Si mai ales i se are st)n*enitor" o!scen s o desco ere ca tru " evit s se 0)ndeasc la cor ul ei1 )n oroarea e care o simte $at de tatl su ori de un tat vitre0 sau de un amant este nu at)t 0elo/ie" c)t scandali/are3 a2i aminti c mama sa este o $iint $cut din came )nseamn a2i aminti ro ria sa nastere" eveniment e care21 re udia/ din toate uterile1 sau cel utin doreste 88E s2i dea mretia unui $enomen cosmic1 tre!uie ca mama sa s re/ume ,atura care )nvesteste toti indivi/ii $r a a artine nimnui. El detest ca ea s devin rad" nu entru c 2 asa cum se retinde adesea 2vrea s2o osede el )nsusi" ci entru c vrea ca ea s existe dincolo de orice osesiune3 nu tre!uie s ai! dimensiunile mesc#ine ale sotiei sau ale iu!itei. &otusi" c)nd )n adolescent sexualitatea sa ca t o $orm viril" se )nt)m l s21 tul!ure tru ul mamei sale3 dar este entru c )n acest tru el vede $eminitatea )n 0eneral1 si adesea dorinta tre/it de vederea unei coa se" a unui s)n se stin0e imediat ce !iatul reali/ea/ c acest tru este al mamei sale. Exist numeroase ca/uri de erversiune entru c" adolescenta $iind v)rsta con$u/iei" este si aceea a erversiunii" c)nd de/0ustul suscit sacrile0iul sau is ita se naste din interdictie. Dar nu tre!uie s credem c la )nce ut $iul doreste" $r s stie rea !ine ce )nseamn acest lucru" s se culce cu mama sa si c niste interdictii exterioare se inter un si )l o rim1 dim otriv" din ricina acestei interdictii care s2a $ormat )n su$letul individului )nsusi se naste dorinta. Acest inter/is este reactia cea mai normal" cea mai 0eneral. Dar acesta nu rovine dintr2un consemn social masc)nd dorinte instinctive. <ai de0ra! utem a$irma c res ectul este su!limarea unui de/0ust ori0inar1 t)nrul re$u/ s2o riveasc e mama sa ca e o $iint de carne1 el o trans$i0urea/" o asimilea/ uneia dintre acele ima0ini ure ale $emeii sancti$icate e care io ro une societatea. %rin aceasta el contri!uie la $orti$icarea $i0urii ideale a <amei care va veni )n a*utorul 0eneratiei urmtoare Dar
aceasta nu are at)ta $orta dec)t entru c este solicitat de o dialectic individual. Si )ntruc)t $iecare $emeie este locuit de esenta 0eneral a -emeii" deci a <amei" este si0ur c atitudinea $at de <am se va re ercuta )n ra orturile cu sotia sau cu iu!itele" dar adesea )ntr2un mod mai com licat dec)t ne utem ima0ina. Adolescentul care si2a dorit mama" concret si sen/ual" oate s $i dorit )n ea $emeia )n 0eneral3 iar ardoarea tem eramentului su va utea $i otolit de orice $emeie1 el nu va $i menit unor nostal0ii incestuoase. Si invers" un t)nr care are $at de mama sa un res ect tandru" dar latonic" oate dori ca totdeauna $emeia s artici e la uritatea matern. Se cunoaste )ndea*uns im ortanta sexualittii" deci )n mod o!isnuit a $emeii" )n conduitele normale si atolo0ice. Se )nt)m l ca si alte o!iecte s $ie $emini/ate1 entru c si $emeia este )n mare arte o inventie a !r!atului" el o oate inventa cu a*utorul unui tru masculin3 )n #omosexualitatea masculin se mentine divi/iunea sexelor. Dar de o!icei -emeia este cutat c#iar )n $iinte $eminine. %rin ea" rin ceea ce are ea mai !un sau mai ru" !r!atul )nvat $ericirea" 1 lixem lul lui Stend#al este $ra ant. 88D su$erinta" viciul" virtutea" lcomia" renuntarea" devotamentul" tirania" se )nvat e sine )nsusi1 ea este *ocul si aventura" dar si )ncercarea1 este trium$ul victoriei" dar si trium$ul" mai as ru" al esecului de sit1 este ameteala ier/aniei" $ascinatia damnrii si a mortii. O )ntrea0 lume de semni$icatii nu exist dec)t rin $emeie1 ea este su!stanta actiunilor si a sentimentelor !r!atului" )ntruc#i area tuturor valorilor care )i solicit li!ertatea. 7ntele0em de ce" c#iar si condamnat la de/mintirile cele mai crude" !r!atul nu vrea s renunte la un vis )n care s)nt )nvluite toate visele sale. Iat de ce $emeia are un c#i du!lu si )nseltor3 ea este tot ceea ce !r!atul c#eam si tot ceea ce nu oate atin0e. Este mediatoarea )ntelea t )ntre ,atur si !r!at1 este is ita ,aturii ne)m!l)n/ite )m otriva oricrei )ntele ciuni. De la !ine la ru" ea )ntruc#i ea/ tru este toate valorile morale si contrariul lor1 este su!stanta actiunii si o!stacolele care2i stau )nainte" ri/a !r!atului asu ra lumii si esecul su1 ca atare" este sursa oricrei re$lectii a !r!atului asu ra existentei si a oricrei ex resii e care 12L oate da1 totusi" ea se strduieste s 1 deturne/e de la sine" s21 $ac s se cu$unde )n tcere si )n moarte. El vrea ca $emeia" servitoare si tovars" si $ie" de asemenea" u!lic si *udector" s21 con$irme rin $iinta ei1 dar ea )l contest rin indi$erent" c#iar rin !at*ocura si r)setele ei. El roiectea/ )n $emeie ceea ce doreste si ceea ce )l s erie" ceea ce iu!este si ceea ce urste. Si dac e di$icil s s ui ceva des re aceste lucruri" este entru c !r!atul se caut )n )ntre0ime )n ea" iar ea este &otul. ,umai c este &otul )n lumea neesentialului3 este tot ceea ce e .ellalt. Si" )n calitate de .ellalt" ea este" de asemenea" alta dec)t ea )nssi" alta dec)t ceea ce se astea t de la ea. -iind totul" nu este niciodat tocmai acel ceva care ar tre!ui s $ie1 este o continu dece tie" dece tia )nssi a existentei care nu reuseste niciodat s se atin0 si s se reconcilie/e cu totalitatea $iintelor. .a itolul II %entru a con$irma aceast anali/ a mitului $eminin asa cum ni se ro une el )n mod colectiv" vom considera as ectul sin0ular si sincretic e care 12a luat la diversi scriitori. Atitudinea $at de $emeie a lui <ont#erlant" D. I. LaMrence" .laudel" Breton" Stend#al ni s2a rut" )ntre altele" ti ic. I <O,&IE(LA,& SA+ %7I,EA DEB'+S&+L+I <ont#erlant se )nscrie )n lun0a traditie a !r!atilor care au reluat e socoteala lor mani#eismul or0olios al lui %ita0ora. El crede" du ,iet/sc#e" c numai e ocile de sl!iciune au exaltat Eternul -eminin si c eroul tre!uie s se revolte )m otriva ideii de <a0na <ater. S ecialist al eroismului" el se a uc s o detrone/e. -emeia este noa tea" de/ordinea" imanenta. 5Aceste tene!re convulsive nu s)nt nimic mai mult dec)t $emininul
)n stare ur61" scrie el des re So$ia &olstaia. Du <ont#erlant" rostia si *osnicia !r!atilor din /ilele noastre au )m rumutat o $i0ur o/itiv de$icientelor $eminine3 se vor!este des re instinctul $eminin" des re intuitia lor" des re uterea lor de divinatie" c)nd ar tre!ui s $ie denuntat li sa lor de lo0ic" i0noranta )nc t)nat" inca acitatea lor de a sesi/a realitatea1 ele nu s)nt" de $a t" nici !une o!servatoare" nici si#olo0i1 misterul lor e o ilu/ie" insonda!ilele lor comori au ro$un/imea neantului1 nu au s2i dea nimic !r!atului" nu ot dec)t si $ie duntoare. %entru <ont#erlant" )n rimul r)nd mama este cel mai mare dusman1 )ntr2o ies din tinerete" )n$tisa o mam care21 )m iedica e $iul ei s ai! o existent an0a*at1 )n Exilul" )n .am ionii olim ici" adolescentul care voia s se consacre unui s ort este 5)m iedicat6 de e0oismul temtor al mamei sale1 )n .eli!atarii" )n -etele" mama este descris 1 Des re $emei. 8KL su! o )n$tisare odioas. .rima sa este aceea de a voi s2si stre/e $iul entru totdeauna )nc#is )n ad)ncimile )ntecelui ei1 ea )l mutilea/ ca s21 oat aca ara si um le ast$el vidul steril al $iintei ei1 este cea mai de lora!il dintre educatoare1 ea retea/ ari ile co ilului" )l tine de arte de culmile la care as ir" )l )ndo!itoceste si )l umileste. Dar rin re rosurile ex licite e care <ont#erlant i le adresea/ ro riei sale mame" e lim ede c el detest" )n ea" ro ria sa nastere. Se crede /eu" se vrea /eu3 entru c este !r!at" entru c este un 5om su erior6" entru c este <ont#erlant. Beii nu s)nt nscuti1 tru ul lor" dac au unul" este o voint turnat )n musc#i tari si asculttori" nu un tru locuit surd de viat si de moarte1 el o $ace rs un/toare e mama sa de aceast carne erisa!il" contin0ent" vulnera!il" e care o renea0. 5Sin0urul loc vulnera!il din tru ul lui A#ile era acela de unde )l tinuse mama sa.61 <ont#erlant n2a vrut niciodat s2si asume conditia uman1 ceea ce numeste or0oliul su este" )nc de la )nce ut" o $u0 )ns im)ntat din $ata riscurilor e care le resu une o li!ertate an0a*at )n lume rintr2un tru 1 el retinde c a$irm li!ertatea" dar re$u/ an0a*area1 $r le0turi" $r rdcini" se visea/ o su!iectivitate )nc#is )n sine )nssi )n c#i suveran1 amintirea ori0inii sale tru esti )i tul!ur acest vis" si atunci recur0e la acest rocedeu care )i este $amiliar3 )n loc s o de seasc" o re udia/. 7n oc#ii lui <ont#erlant" iu!ita este la $el de ne$ast ca si mama1 ea )l )m iedic e !r!at s re)nvie )n el /eul1 soarta $emeii" declar el" este viata )n ceea ce are ea imediat1 ea se #rneste cu sen/atii" se tvleste )n imanent" are mania $ericirii1 vrea s21 )nc#id e !r!at )ntre aceste limite1 nu simte elanul transcendentei sale" nu are simtul mretiei1 )si iu!este amantul datorit sl!iciunii" si nu $ortei sale" datorit tristetii" si nu !ucuriei sale1 )l vrea de/armat" ne$ericit" )ntr2at)t )nc)t doreste" )m otriva oricrei evidente" s21 convin0 de nimicnicia lui. El o de seste" si rin aceasta )i sca 3 ea )ntele0e s21 reduc la ro ria2i msur entru a une st )nire e el. .ci ea are nevoie de el deoarece nu2si este siesi su$icient" $iind o $iint ara/itar. %rin oc#ii lui Dominique" <ont#erlant $ace s a ar trectoarele din (anela0# 5at)mate de !ratul amantilor lor ca niste $ turi neverte!rate" semn)nd cu niste mari melci de0#i/ati681 cu exce tia s ortivelor" $emeile s)nt" du el" niste $iinte incom lete" redestinate sclaviei1 moi si $r musc#i" nu au nici o ri/ asu ra lumii1 de aceea se strduiesc din 0reu s2si c)sti0e un amant sau" mai !ine" un sot. <itul insectei2clu0rite nu este" du c)te stiu" utili/at de <ont#erlant" dar el )i re0seste continutul1 a iu!i" entru $emeie" )nseamn a devora1 retinde s se druiasc" si nu $ace dec)t s ia. 1 Des re $emei. 2 Visul. 8K1
<ont#erlant citea/ stri0tul So$iei &olstaia3 5Eu triesc rin el" entru el1 cer acelasi lucru )n ceea ce m riveste6" denunt ericolele unei asemenea iu!iri $urioase si a$l un teri!il adevr )n cuvintele Ecle/iastului3 5+n !r!at care2ti vrea rul e mai !un dec)t o $emeie care2ti vrea !inele6. El invoc ex erienta lui L:aute:3 5Acela dintre oamenii mei care se )nsoar este un !r!at redus la *umtate6. <ai ales entru 5!r!atul su erior6 consider el c este ne$ast cstoria1 este o )m!ur0#e/ire ridicol1 cum s2ar utea ima0ina o 5doamn Esc#il6 sau o ro o/itie de 0enul 5Disear cine/ la sotii Dante64 %resti0iul unui mare om este sl!it de cstorie1 si" mai ales" maria*ul s$arm ma0ni$ica solitudine a eroului1 acesta 5are nevoie s nu $ie distras de la sine )nsusi61. Am s us de*a c <ont#erlant a ales o li!erate $r o!iect" adic re$er o ilu/ie de autonomie autenticei li!ertti care se an0a*ea/ )n lume1 el )ntele0e s a ere aceast dis oni!ilitate )m otriva $emeii" care )i este o ovar" care21 a as. 5Era" )n c#i extrem de dur" sim!olic $a tul c un !r!at nu utea mer0e dre t entru c $emeia e care o iu!ea )l tinea de !rat.68 5Ardeam" si ea m stin0e. <er0eam e a e" si ea se a0at de !ratul meu" m $ace s m scu$und.6K .um de are ea at)ta utere" c)nd este numai a!sent" srcie" ne0ativitate" iar ma0ia ei este ilu/orie4 <ont#erlant nu ex lic acest lucru. El s une numai" cu m)ndrie" c 5Leul e !un dre tate se teme de t)ntar69 Dar rs unsul este mai mult dec)t evident3 e usor s te cre/i suveran c)nd esti sin0ur" s te cre/i tare c)nd re$u/i cu 0ri* s iei asu ra ta orice ovar. <ont#erlant a ales $acilitatea1 retinde a avea cultul valorilor di$icile3 dar caut s le atin0 $r e$ort. 5.oroanele e care ni le dm nou )nsine s)nt sin0urele care merit s $ie urtate6" s une re0ele din %asi #ae. %rinci iu comod. <ont#erlant )si une o multime de lauri e $runte" se dra ea/ )n ur ur1 dar ar $i de a*uns o rivire strin entru a se dovedi c diademele sale s)nt de #)rtie colorat si c" recum re0ele din ovestea lui Andersen" este 0ol20olut. S mer0i e a e )n vis este mult mai utin o!ositor dec)t s )nainte/i )n realitate e crrile m)ntului. Si de aceea leul <ont#erlant evit cu teroare t)ntarul $eminin3 se teme de ro!a realului.= T Des re $emei. 2 -etele. K I!idem. 9 I!idem. = Acest roces este cel e care Adler )l consider ca $und ori0inea clasic a si#o/elor. Individul" )m rtit )ntre o 5voint de utere6 si un ..com lex de in$erioritate6" une )ntre el si societate cea mai mare distant osi!il" entru a nu ti nevoit s )n$runte ro!a realului. El stie c aceasta i2ar nuna retentiile e care nu si le oate mentine dec)t )n um!ra relei2credinte. 8K8 Dac <ont#erlant ar $i demascat )ntr2adevr mitul eternului $eminin" ar $i tre!uit s $ie $elicitat1 rin ne0area -emeii" $emeile ot $i a*utate s se asume ca $iinte umane. Dar" recum am v/ut" el nu arunc )n aer Idolul" ci )l converteste )n monstru. Si el crede )n aceast o!scur si ireducti!il esent3 $eminitatea1 el crede c" du Aristotel si S$)ntul &oma" aceasta se de$ineste )n mod ne0ativ1 $emeia este $emeie entru ci li seste virilitatea1 acesta este destinul e care $iecare $emeie tre!uie s21 )ndure" $r a21 utea modi$ica. .ea care retinde s i se sustra0 se situea/ e trea ta cea mai de *os la scar uman1 ea nu reuseste s devin !r!at si renunt s mai $ie $emeie1 nu mai este dec)t o deri/orie caricatur" o a arent )nseltoare1 $a tul c este un tru si o constiint nu2i con$er nici un $el de realitate3 latonician c)nd )i convine" <ont#erlant are a considera c numai Ideile de $eminitate si de virilitate osed $iinta1 individul care nu artici nici la una" nici la cealalt nu are dec)t o a arent de realitate. El condamn $r dre t de a el acesti 5v)rcolaci6 care au )ndr/neala s se a$irme ca su!iecte autonome" s 0)ndeasc" s actione/e. Si vrea s dovedeasc" $c)nd ortretul Andreei Iacque!aut" c orice $emeie
care se strduieste s $ac din sine un ersona* se resc#im! )ntr2o marionet care r)n*este. Bine)nteles c Andree este ur)t" di/0ratioas" rost )m!rcat si c#iar murdar" cu un0#iile si ante!ratele de o curtenie )ndoielnic3 utina cultur care i se atri!uie a $ost su$icient entru a ucide )n ea orice $eminitate1 .ostals ne asi0ur c ea este inteli0ent" dar" la $iecare a0in e care io consacr" <ont#erlant ne convin0e de stu iditatea ei. .ostals retinde c simte $at de ea sim atie1 <ont#erlant o $ace s ne $ie odioas. %rin aceast a!il am!i0uitate" ni se dovedeste rostia inteli0entei $eminine" se a$irm c o di/0ratie ori0inar erverteste )n $emeie toate calittile virile s re care as ir. <ont#erlant !inevoieste s $ac o exce tie )n ceea ce riveste s ortivele1 rin exercitiile autonome ale tru ului lor" acestea ot s2si c)sti0e un s irit" un su$let1 si totusi ar $i usor s $ie co!or)te de e aceste )nltimi1 <ont#erlant se )nde rtea/ cu delicatete de atleta c)sti0toare )n cursa de o mie de metri" creia )i consacr un imn entu/iast1 nu se )ndoieste c ar utea2o seduce usor si vrea s2o crute de aceast decdere. Dominique nu a reusit s stea e culmile e care o c#ema Al!an1 s2a )ndr0ostit de el3 5.ea care $usese numai s irit si numai su$let trans ira" mirosea ur)t" tusea )nec)ndu2se61. Indi0nat" Al!an o alun0. O $emeie care rin disci lina s ortului a ucis )n ea tru ul oate $i stimat1 dar o existent autonom turnat )ntr2un tru de $emeie este un scandal odios1 tru ul $eminin este detesta!il ime2 1 Visul. 8KK diat ce este locuit de o constiint. -emeii i se otriveste cel mai !ine s $ie ur si sim lu tru . <ont#erlant a ro! atitudinea oriental3 ca o!iect al lcerii" sexul sla! are un loc e m)nt" umil" $r )ndoial" dar vala!il1 )si a$l *usti$icarea numai si numai )n lcerea e care i2o o$er !r!atului. -emeia ideal este er$ect stu id si er$ect su us1 este )ntotdeauna 0ata s21 rimeasc e !r!at" si nu2i cere niciodat nimic. Ast$el este Douce" e care Al!an o a recia/" c)nd are c#e$3 5Douce" admira!il de roast si tot mai r)vnit e msur ce este mai roast... inutil )n a$ara momentelor dra0ostei" c)nd o evit cu o !l)ndete $erm61. Ast$el este mica ar!oaic (adid*a" animal linistit !un entru $cut dra0oste" care acce t cu docilitate lcerea si !anii. Ast$el ne utem ima0ina acest 5animal $eminin6" $emeia )nt)lnit )ntr2un tren Js aniol3 5Avea un aer at)t de a!ruti/at" )nc)t am )nce ut s2o doresc68 Autorul ex lic3 5.eea ce este a0asant la $emei e retentia ratiunii1 dac )si exa0erea/ animalitatea" re$i0urea/ su raomenescul6K. &otusi" <ont#erlant nu are mentalitatea unui sultan oriental1 )i li seste mai )nt)i sen/ualitatea. Este de arte de a se delecta $r nici un 0)nd ascuns cu 5animalele $eminine61 ele s)nt !olnave" nesntoase" niciodat cu totul curate69 .ostals ne mrturiseste c rul !ietilor miroase mai tare si mai $rumos dec)t acela al $emeilor1 adesea simte de/0ust $at de Solan0e" )n $ata 5acestui miros dulcea0" care a roa e ci $cea 0reat" si a acestui tru $r musc#i" $r nervi" ca un melc al!6=. El visea/ )m!rtisri mai demne de el" )ntre e0ali" )n care tandretea s2ar naste din $orta )nvins... Orientalul 0ust cu volu tate $emeia" si rin aceasta se sta!ileste )ntre amanti o reci rocitate carnal3 acest lucru )l arat ardentele invocatii din .intarea .)ntOrilor" ovestile din O mie si una de no ti si at)tea oe/ii ara!e scrise s re 0loria iu!itelor1 totusi" exist si $emei rele1 dar exist si $emei savuroase" iar !r!atul sen/ual se a!andonea/ )n !ratele lor cu )ncredere" $r a $i umilit rin asta. 7n tim ce eroul lui <ont#erlant este totdeauna )n de$ensiv3 5A lua $r s $ii luat" sin0ura $ormul acce ta!il )ntre !r!atul su erior si $emeie6@. El este 0ata s vor!easc des re momentul dorintei" care i se are un moment a0resiv" viril" si )l ascunde e acela al *uisrii1 oate ar risca s desco ere c si el trans ir" 0)$)ie" 5miroase unt61 dar nu3 cine ar )ndr/ni s2i res ire mirosul" s2i simt ume/eala4 .arnea sa de/armat nu exist 1 Visul.
2 <icuta in$ant de .astilia K -etele. 9 I!idem. K I!idem. @ I!idem. 8K9 entru nimeni" entru c nu este nimeni )n $ata lui3 el este sin0ura constiint" o ur re/ent trans arent si suveran1 dac entru constiinta lui )nssi lcerea exist" nu tine seama de ea3 ar )nsemna s o recunoasc ca $iind su erioar. Vor!este cu com le/ent des re lcerea e care o d" niciodat des re aceea e care o rimeste1 a rimi )nseamn de endenti 5.eea ce2i cer $emeii este s2i $ac lcere611 cldura vie a volu ttii ar $i o com licitate" si el nu admite nici una1 re$er sin0urtatea mreat a dominatiei. .aut alturi de $emei nu satis$actii sen/uale" ci cere!rale. Si )n rimul r)nd le caut e acelea al unui or0oliu care doreste s se ex rime" dar $r a risca nimic. 7n $ata $emeii 5ai acelasi sentiment ca )n $ata calului sau a taurului e care tre!uie s21 )m!l)n/esti3 aceeasi incertitudine si aceeasi dorint de a2ti msura uterea68. Ar $i $oarte )ndr/net s2ti masori uterea cu alti !r!ati1 ei ar interveni )n aceast )ncercare1 ar im une !aremuri ne rev/ute" ar da un verdict strin1 )n $ata unui taur" a unui cal" rm)i ro riul tu *udector" ceea ce este in$init mai si0ur. &ot ast$el" cu o $emeie" dac este !ine aleas" rm)i sin0ur )n $ata ei3 5)n iu!irea mea nu este e0alitate" entru c )n $emeie caut co ilul6. Acest adevr evident nu ex lic nimic3 de ce caut )n $emeie co ilul" si nu e0ala sa4 <ont#erlant ar $i mai sincer dac ar declara c el" <ont#erlant" nu are e0al1 si" mai exact" c nici nu vrea s ai!1 semenul su )l )ns im)nt. %e vremea .am ionilor olim ici admira )n s ort ri0oarea com etitiilor ce creea/ ierar#ii cu care nu se oate trisa1 dar el )nsusi nu a )nteles aceast lectie1 )n tot restul o erei si al vietii sale" eroii si" ca si el" se sustra0 oricrei con$runtri3 ei s)nt )ncon*urati de animale" de eisa*e" de co ii" de $emei2co ii" niciodat de semenii lor. Altdat )ndr0ostit de as ra luciditate a s ortului" <ont#erlant nu acce t ca iu!ite dec)t $emei de care or0oliul su temtor nu tre!uie s se team c va $i *udecat1 le ale0e 5 asive si ve0etale6" in$antile" stu ide" venale. Va evita sistematic s le atri!uie o constiint1 dac desco er vreo urm de constiint la ele" se ca!rea/" le rseste1 nu este vor!a s sta!ileasc nici un ra ort intersu!iectiv cu $emeia1 ea nu tre!uie s $ie dec)t un o!iect )nsu$letit )n re0atul !r!atului1 niciodat nu va $i rivit ca su!iect1 niciodat nu se va tine cont de unctul ei de vedere. Eroul lui <ont#erlant are o moral care se crede aro0ant si care nu este dec)t comod3 nu2i as dec)t de ra orturile cu sine )nsusi. Se lea0 de $emeie 2 sau mai cur)nd lea0 $emeia de el 2 nu entru a se !ucura de ea" ci entru a se !ucura de sine3 $iind a!solut in$erioar" existenta $emeii de/vluie su!stantiala" indestructi!ila si esentiala su erioritate a !r!atului" si aceasta $r nici un risc. 1 -etele. 2 <icuta in$am de .astilia. 8K= Ast$el" rostia lui Douce )i )n0duie lui Al!an 5s reconstituie )ntr2o oarecare msur sen/atiile semi/eului antic cstorindu2se cu o ')sc $a!uloas>61. .um o atin0e e Solan0e" iat21 e .ostals metamor$o/at )ntr2un leu su er!3 5A!ia se ase/aser unul l)n0 altul" si el use m)na e coa sa $etei C este roc#ieG" a oi o tinu )n mi*locul tru ului ei" ca un leu care2si tine la!a este #alca de carne e care si2a cucerit2o...662 Acest 0est e care" )n o!scuritatea cinemato0ra$elor" at)tia !r!ati )l $ac )n $iecare /i cu modestie" .ostals )l anunt ca $iind 50estul rimitiv al Domnului641. Dac ar avea acelasi simt al 0randorii" amantii" sotii care si2ar )m!rtisa iu!ita )nainte s o osede ar !ene$icia la ret ie$tin de
aceste metamor$o/e senioriale. 5Adulmeca va0 c#i ul acestei $emei" asemenea unui leu care" s$)srind carnea e care o tine )n la!e" se o reste din c)nd )n c)nd ca s2o lin069. Acest or0oliu carnivor nu este sin0ura lcere e care $emela i2o d masculului1 ea este entru el retextul de a $ace" li!er si $r nici un risc" doar de )ncercare" ex erienta ro riului su su$let. 7ntr2o noa te" .ostals se va amu/a s su$ere )n c)nd" stul de 0ustul durerii sale" )si )n$i0e dintii" cu veselie" )ntr2o ul de ui. ,u oti s2ti ermiti dec)t rar un asemenea ca riciu. Dar exist si alte !ucurii mai uternice sau mai su!tile De exem lu" condescendenta3 .ostals !inevoieste s rs und unor scrisori de la $emei" si uneori cu 0ri*3 unei trncute ins irate )i scrie" la s$)rsitul unei di/ertatii edante3 5< )ndoiesc c m oti )ntele0e" dar e mai !ine dec)t dac m2as $i co!or)t )n la tine626>" li lace uneori s modele/e o $emeie du ro ria2i ima0ine3 5Vreau s $ii entru mine ca un $el de vesm)nt... nu te2am ridicat )n la mine ca s $ii altceva dec)t mine...6@ Se amu/ $urindu2i lui Solan0e c)teva amintiri $rumoase Dar mai ales c)nd se culc cu o $emeie )si simte" )m!tat de !ucurie" 0enero/itatea3 este cel care aduce !ucuria" cldura" acea" $orta" lcerea" si aceste !o0tii e care le risi este )l co lesesc. El nu le datorea/ nimic iu!itelor sale1 adesea" entru a se asi0ura de acest lucru" le lteste1 c#iar atunci c)nd )m reunarea este la e0alitate" $emeia )i rm)ne $r reci rocitate o!li0at1 ea nu d nimic" el este cel care ia. De aceea i se are a!solut normal ca" du ce o de$lorea/ e Solan0e" s o trimit la toalet1 c#iar dac o $emeie este )ndr0it cu tandrete" ar $i de mirare ca un !r!at s se *ene/e entru ea1 el este masculul de dre t divin" ea este rin dre tul divin menit !ideului si in0atorului. Or0oliul lui .ostals imit aici at)t de 1 Visul. 9 I!id. A I!ui. @ I!ui. 8K@ $idel !drnia" )nc)t nu se stie rea !ine ce21 deose!este de un co2mis2voia*or necio lit %rima datorie a unei $emei este s se su un exi0entelor 0enero/ittii sale1 c)nd resu une c Solan0e nu2i a recia/ m)n0)ierile" .ostals tur!ea/ de $urie. Dac o iu!este e (adid*a" este entru c $ata ei se iluminea/ de !ucurie imediat cum o trunde. Atunci !r!atul este )nc)ntat simtindu2se )n acelasi tim animal de rad si rint ma0ni$ic. ,e )ntre!m totusi cu er lexitate de unde oate veni !etia de a lua si de a satis$ace dac $emeia osedat si satis$cut nu este dec)t un !iet o!iect" carne $ad )n care al it un suro0at de constiint. .um de oate .ostals s2si iard at)t de mult tim cu aceste srmane creaturi4 Aceste contradictii ne o$er msura unui or0oliu care nu este dec)t vanitate. O delectare mai su!til a !r!atului uternic si 0eneros" a st )2nului" este mila entru rasa.ne$ericit. .ostals" din c)nd )n c)nd" se emotionea/ simtind )n inima sa at)ta 0ravitate $ratern" at)ta sim atie entru cei umili" at)ta 5mil entru $emei6. .e oate $i mai )nduiostor dec)t !l)ndetea ne rev/ut a $iintelor dure4 El tre/este )n el )nsusi no!ile ima0ini de E inal c)nd se a leac asu ra acestor animale rnite care s)nt $emeile. .#iar si e s ortive )i lace s le vad )nvinse" rnite" #rtuite" lovite1 c)t des re celelalte" le vrea c)t mai de/armate osi!il. <enstruatia )l de/0ust" si totusi .ostals ne mrturiseste c 5)ntotdeauna le re$erase e $emei )n acele /ile )n care le stia atinse de indis o/itia lor lunar...6> I se )nt)m l s cede/e acestei mile1 mer0e )n la a $ace romisiuni" c#iar dac nu si le tine1 romite s2o a*ute e Andree" s2o ia de sotie e Solan0e. .)nd mila )i rseste su$letul" romisiunile mor3 oare nu are dre tul s se contra/ic4 El $ace re0ulile *ocului e care21 *oac av)ndu2se dre t sin0ur artener e sine )nsusi. ,u este de a*uns ca $emeia s $ie in$erioar" *alnic3 <ont#erlant vrea ca ea s $ie demn de dis ret. +neori retinde c lu ta dintre dorint si dis ret este o dram atetic3
5A#N s doresti ceea ce dis retuiesti" ce tra0edieN... A tre!ui s atra0i si s res in0i a roa e cu acelasi 0est" s a rin/i si s arunci re ede" asa cum $aci cu un c#i!rit" iat tra0edia ra orturilor noastre cu $emeileN68 De $a t" nu e nici o tra0edie" dec)t" oate" din unctul de vedere 2 ne0li*a!il 2 al c#i!ritului. .)t des re cel care21 a rinde" cu 0ri* s nu2 si ard de0etele" este mai mult dec)t evident c aceast 0imnastic )l )nc)nt. Dac a 5don ceea ce dis retuieste6 n2ar $i ca riciul su" n2ar re$u/a sistematic s doreasc ceea ce retuieste3 Al!an n2ar re$u/a2o e Dominique1 ar 1 -etele 8 <icuta in$am de .astilia. 8KE ale0e s 5iu!easc )n e0alitate61 n2ar utea evita s dis retuiasc at)t ceea ce doreste3 la urma urmei" nu )ntele0em a riori de ce o micut dansatoare s aniol t)nr" dr0ut" im etuoas" sim l" este at)t de demn de dis ret1 oare entru c este srac" de ori0ine *oas" $r cultur4 Acestea nu s)nt" credem noi" )ntr2adevr niste tare )n oc#ii lui <ont#erlant .i o dis retuieste ca $emeie" de la )nce ut1 el c#iar s une c nu misterul $eminin tre/este visele !r!atilor" ci aceste vise creea/ misterul1 dar si el roiectea/ )n o!iect ceea ce retinde su!iectivitatea lui. ,u le dis retuieste e $emei entru c ar $i demne de dis ret" ci tocmai entru c vrea s le dis retuiasc i se ar a!*ecte. Se simte urcat e culmi cu at)t mai mai )nalte cu c)t )ntre ele si el distanta este mai mare1 aceasta ex lic $a tul c ale0e entru eroii si niste )ndr0ostite at)t de *alnice1 marelui scriitor .ostals )i o une o $at !tr)n din rovincie" c#inuit de o$te sexuale si de lictis si o mic2!ur0#e/ de extrem drea t" stu id si interesat1 aceasta )nseamn c un individ su erior este c)ntrit cu niste msuri $oarte umile3 re/ultatul acestei rudente st)n0ace este c el ni se are $oarte mic. Dar nu contea/" .ostals se crede mret. .ele mai umile sl!iciuni ale $emeii a*un0 entru a2i #rni m)ndria. +n text din -etele ni se are deose!it de semni$icativ. 7nainte de a se culca cu .ostals" Solan0e )si $ace toaleta de noa te. 5Ea tre!uie s mear0 la !aie" si .ostals )si aminteste de ia a e care o avusese odat" at)t de m)ndr" at)t de delicat )nc)t niciodat nu urina" nici nu se !ale0a atunci c)nd era clare e ea.6 Aici este evident ura $at de tru C0)ndul ne oart la SMi$t3 .elia se cacaG" vointa de a asimila $emeia unui animal domestic" re$u/ul de a2i recunoaste orice autonomie" c#iar si una de ordin urinar1 dar mai ales" )n tim ce .ostals se indi0nea/" uit c si el are o ve/ic si un colon1 tot ast$el" c)nd )i este 0reat de o $emeie scldat )n sudoare si )n miros" el )si a!oleste toate secretiile ersonale3 este un s irit ur" servit de musc#i" si un sex de otel. 5Dis retul este mai no!il dec)t dorinta6 declar <ont#ertant )n La -)nt)nile Dorintei" iar Alvaro a$irm3 5%)inea mea este de/0ustul61. .e ali!i $ormida!il este dis retul c)nd se com lace )n el )nsusiN %rin $a tul c individul contem l si *udec" se simte radical altul dec)t .ellalt care este condamnat" se s al 0ratis de tarele de care este acu/at. .u c)t )m!atare exalt <ont#erlant" toat viata lui" dis retul su $at de oameniN )i a*un0e s le denunte rostia ca s se cread inteli0ent" lasitatea" entru a se crede cura*os. La )nce utul Ocu atiei" se ded unei adevrate or0ii a dis retului $at de contem oranii si )nvinsi3 el nu este nici $rance/" nici )nvins1 lanea/ e deasu ra tuturor. %rin )ntorstura unei $ra/e #otrste c el" <ont#erlant" care acu/" nu a 1 <aestrul Ordinului de Santia0o. 8KD $icut nimic mai mult dec)t ceilalti entru a reveni )n$r)n0erea1 nici mcar nu a consimtit s $ie o$iter1 dar imediat )nce e din nou s acu/e" cu o $urie care )l duce $oarte de arte.1 Dac a$ectea/ c e ne$ericit din ricina de/0usturilor sale" este entru a le simti cu mai mult sinceritate. De $a t" a$l )n ele at)tea )nlesniri" )nc)t caut sistematic s o antrene/e e $emeie )n a!*ectie. Se amu/ s le is iteasc cu !ani sau cu !i*uterii e $etele
srace3 dac acestea acce t cadourile sale ruvoitoare" *u!ilea/ de !ucurie. Joac un *oc sadic cu Andree entru lcerea de a o vedea )n*osindu2se" nu entru lcerea de a o $ace s su$ere. O )ndeamn e Solan0e la in$anticid1 ea )ncuviintea/ aceast ers ectiv" si atunci simturile lui .ostals se a rind3 )ntr2o exaltare a dis retului" o osed e aceast uci0as virtual. .#eia acestei atitudini" ne2o o$er $a!ula omi/ilor1 oricare ar $i intentia ei ascuns" aceasta este rin sine )nssi destul de semni$icativ.8 +rin)nd este niste omi/i" <ont#erlant se amu/ crut)ndu2le e unele" extermin)ndu2le e altele1 le acord o mil !at*ocoritoare celor ce se )nc t)nea/ s triasc si le las cu 0enero/itate s2si )ncerce norocul1 acest *oc )l )nc)nt. -r omi/i" *etul urinar n2ar $i $ost dec)t o excretie1 el devine instrumentul vietii si al mortii1 )n $ata larvei t)r)toare" !r!atul care se usurea/ cunoaste sin0urtatea des otic a lui Dumne/eu" $r a $i amenintat de reci rocitate. Ast$el" )n $ata animalelor $eminine" din )naltul iedestalului su" c)nd crud" c)nd tandru" dre t si ca ricios r)nd e r)nd" druieste" ia )na oi" co leseste" se )nduiosea/" se irit1 nu se su une dec)t ca riciului su1 este suveran" li!er" unic. Dar tre!uie ca aceste animale s nu $ie dec)t animale1 vor $i alese )n acest sco " sl!iciunile lor vor $i $latate" vor $i tratate ca animale cu at)ta )nversunare" )nc)t vor s$)rsi rin a2si acce ta conditia. &ot ast$el" al!ii din Louisiana si din 'eor0ia s)nt )nc)ntati de mruntele un0sii si de minciunile ne0rilor3 cci se simt con$irmati )n su erioritatea e care le2o con$er culoarea ielii lor1 si dac vreunul dintre acesti ne0ri se )nc t)nea/ s $ie cinstit" va $i maltratat si mai tare. 7n acest $el se ractica sistematic" )n la0rele de concentrare" )n*osirea oamenilor3 rasa St )nilor 0sea )n aceast a!*ectie dovada ca era o ras su raomeneasc. Aceast )nt)lnire nu are nimic )nt)m ltor. Se cunoaste destul de !ine $a tul c <ont#erlant admir ideolo0ia na/ist. Este )nc)ntat s vad crucile )nc)rli0ate 2 (oata solar 2 trium$)nd )ntr2una dintre sr!torile Soarelui. 5Victoria (otii solare nu este numai victoria Soarelui" victorie a 0)nismului. Este victoria rinci iului solar" care $ace ca totul s se )nv)rteasc... Vd trium$)nd )n aceast lumin rin2 1 Solstitiul de var. a0. KL1. 8 I!idem. 8KF ci iul de care s)nt )m!i!at" e care l2am c)ntat" e care" cu )ntrea0a mea constiint" )l simt 0uvern)ndu2mi viata.61 Se stie si cu c)t simt ertinent al mretiei le2a ro us ca exem lu $rance/ilor" )n tim ul Ocu atiei" e 0ermanii care 5res ir marele stil al $ortei68. Aceeasi )nclinatie anicat s re $acilitate care )l $cea s $u0 din $ata e0alilor si )l determin s se ase/e )n 0enunc#i )n $ata )nvin0torilor3 rin aceast )n0enunc#ere" s er identi$icarea cu ei1 iat21 )nvin0tor" asa cum a dorit )ntotdeauna" )n lu ta $ie cu un taur" $ie cu omi/ile sau cu $emeile" $ie cu viata )nssi si cu li!ertatea. E dre t s a$irmm c" de dinainte de victorie c#iar" )i ridica )n slvi e 5vr*itorii totalitari6K .a si ei" $usese )ntotdeauna ni#ilist" detestase )ntotdeauna oamenii. 5Oamenii nu merit nici mcar s $ie condusi Csi nu este nevoie ca omenirea s2ti $i $cut ceva ca s2o detesti )ntr2un asemenea #alG9>1 ca si ei" credea c anumite $iinte" rase" natiuni sau el )nsusi" <ont#erlant" detin un rivile0iu a!solut care le con$er asu ra semenilor lor toate dre turile. &oat morala sa *usti$ic si c#eam r/!oiul si ersecutiile. %entru a ne da seama de atitudinea sa $at de $emei" se cuvine s examinm aceast etic )ndea roa e. .ci" )n s$)rsit" va tre!ui s ve dem )n numele crei idei s)nt ele condamnate.d <itolo0ia na/ist avea o structur istoric3 ni#ilismul ex rima dis erarea 0erman1 cultul eroului servea niste sco uri o/itive entru care au murit milioane de soldati. Atitudinea lui <ont#erlant nu are nici o contra arte o/itiv si nu ex rim dec)t ro ria sa ale0ere existential. De $a t" acest erou a ales teama. 7n orice constiint exist o retentie la suveranitate3 dar ea nu s2ar utea con$irma dec)t risc)nd1 nici o su erioritate
nu este dat niciodat" entru c" redus la su!iec tivitatea sa" omul nu este nume1 ierar#iile se ot sta!ili numai )ntre actele si )n$ tuirile oamenilor3 <ont#erlant )nsusi stie aceasta. 5,u avem" de dre t" dec)t lucrurile e care s)ntem 0ata s le riscm.6 Dai el nu a voit niciodat s se riste )n mi*locul semenilor si. Si entru c nu vrea s o )n$runte" a!oleste omenirea. 5O!stacolul care te $ace s tur!e/i al $iintelor6" s une re0ele din (e0ina moart. Ele s)nt iri tante entru c de/mint 5$eeria6 com le/ent e care vanitosul si2o creea/ )n *ur. El tre!uie deci s le ne0e. Este remarca!il c nici una dintre o erele lui <ont#erlant nu ne descrie un con$lict de la !r!at la !r!at1 coexistenta este cea mai mare dram a lumii vii1 el o eludea/1 eroul lui se ridic )ntotdeauna sin0ur )n $ata animalelor" a co iilor" a $emeilor" a eisa*elor1 este rada ro riilor sale dorinte Cca re0ina din %asi #aeG" sau a ro riilor sale exi0ente Cca <aestrul 1 Solstitiul de var. a0. KLD. 1 I!idem. a0. 1FF. e\ Ec#mocnul de toamn" a0. =E. 9 La $)iu#iile domne". 89L Ordinului de Santia0oG" dar nu este niciodat nimeni alturi de eL ,ici Al!an" )n Visul" nu are rieteni3 c)nd %rinet este viu" )l dis retuieste" nu21 exalt dec)t du ce moare. O era" ca si viata lui <ont#erlant" nu admite dec)t o sin0ur constiint. Dintr2o dat" orice sentiment dis are din acest univers1 nu oate exista nici un e$ort intersu!iectiv dac nu exist dec)t un su!iect Dra0ostea este deri/orie3 dar nu )n numele rieteniei este de dis retuit" cci 5 rietenia nu are viscere61. Si orice solidaritate uman este re$u/at cu mretie. Eroul nu a $ost nscut" el nu este limitat )n s atiu sau )n tim 3 5,u vd nici un motiv re/ona!il s m interese/ de lucrurile exterioare care2mi s)nt contem orane mai mult de acelea din oricare alt tim trecut>.>8. ,imic din ceea ce i se )nt)m l altcuiva nu contea/ entru el3 5La dre t vor!ind" evenimentele n2au contat niciodat rea mult entru mine. ,u2mi lceau din ele dec)t ra/ele e care le trimiteau )n mine" travers)ndu2m... S $ie deci ceea ce vor s $ie...6K Actiunea este im osi!il3 5S $i avut ardoare" ener0ie" )ndr/neal" si s nu le $i utut une la dis o/itia a nimic" din li s de credint )n orice este omenesc N96 Aceasta ec#ivalea/ cu a s une c orice transcendent este inter/is. <ont#erlant o recunoaste. Dra0ostea si rietenia s)nt $leacuri" dis retul )m iedic actiunea1 nu crede )n arta entru art" nu crede )n Dumne/eu. ,u mai rm)ne dec)t imanenta lcerii3 5Sin0ura mea am!itie a $ost s2mi $olosesc mai !ine dec)t altii simturile" scrie el )n 1F8=6=. Si din nou3 5De $a t" ce vreau eu4 %osesiunea $iintelor care2mi lac )n senintate si )n oe/ie6@. Si )n 1F913 5Eu" cel care acu/" ce2am $cut )n acesti dou/eci de ani4 ,2au $ost dec)t un vis um lut de lcerea mea. Am trit )n lun0 si )n lat" )m!t)ndu2m cu ceea ce )mi lace3 acest !ouc#e a !ouc#e cu viataNE6 -ie. Dar nu cuiir.a tocmai entru c se tvleste )n imanent este clcat )n icioare $emeia4 .e sco uri mai )nalte" ce intentii mai 0randioase o une <ont#erlant dra0ostei osesive a mamei" a amantei4 Si el caut 5 osesiunea61 c)t des re acel 5!ouc#e a !ouc#e cu viata6 multe $emei ar utea s2i dea clas. E adevrat c 0ust de unul sin0ur lcerile insolite1 cele e care le oti avea cu animalele" cu !ietii" cu $etitele im u!ere1 se indi0nea/ dac o iu!it asionat nici nu se 0)ndeste si aduc )n at e $etita ei de dois re/ece ani1 iat o mesc#inrie deloc solar. ,u stie el oare c sen/ualitatea $emeilor nu 1 La$)m)nile dorintei. J %osesiunea de sine" a0. 1K. K Solstitiul de var" a0. K1@. 9 La $lnt)nile dorintei. = I!idem. @ I!idem. E Solstitiul de var" a0. KL1. 891
este mai utin c#inuit dec)t aceea a !r!atilor4 Dac ierar#ia sexelor ar $i sta!ilit )n $unctie de acest criteriu" ro!a!il c $emeile ar )nvin0e. La dre t vor!ind" incoerentele lui <ont#erlant s)nt aici monstruoase" )n numele 5alternantei6" declar c" de vreme ce nimic nu contea/" totul contea/ la $el de mult1 el acce t totul" vrea s cu rind totul si )i lace ca lar0#etea s iritului su s le )ns im)nte e mamele de $amilie1 totusi" el este acela care reclama" e vremea Ocu atiei" o 5inc#i/itie61 care ar cen/ura $ilmele si /iarele1 coa sele $etelor americane )l sc)r!esc" sexul strlucitor al taurului )i roduce exaltare1 $iecare cu 0ustul lui1 $iecare recreea/ )n $elul su 5$eeria61 )n numele cror valori marele destr!lat scui cu de/0ust este or0iile altora4 %entru c nu s)nt ale sale4 Deci toat morala consist )n a $i <ont#erlant4 Ar rs unde" evident" c a *uisa nu este totul3 contea/ $elul )n care o $aci. &re!uie ca lcerea s $ie inversul renuntrii si ca volu 2tuosul s se simt croit dintr2o sto$ de erou sau de s$)nt. Dar multe $emei s)nt ex erte )n a2si concilia lcerile cu )nalta ima0ine e care si2o $ac des re ele )nsele. De ce am crede c visurile narcisiste ale lui <ont#erlant au mai mult ret dec)t altele4 .ci" de $a t" des re vise este vor!a. %entru c le re$u/ orice continut o!iectiv" cuvintele cu care *on0lea/ <ont#erlant3 0randoare" s$intenie" eroism" nu s)nt dec)t $leacuri. Lui <ont#erlant ia $ost team s2si riste su erioritatea rintre !r!ati1 entru a se )m!ta cu acest vin exaltant" s2a retras )n ceruri3 cel +nic este" )n mod cert" suveran. Se )nc#ide )ntr2o camer a mira*elor1 o0lin/ile )i multi lic la in$init ima0inea si el crede c este de a*uns entru a o ula m)ntul1 dar nu este dec)t un ca tiv" ri/onier al lui )nsusi. Se crede li!er1 dar si2a alienat li!ertatea s re ro$itul eului su1 modelea/ statuia lui <ont#erlant du norme )m rumutate din ima0eria de E inal Al!an res in0)nd2o e Dominique entru c a v/ut uit)ndu2se )n o0lind o $i0ur de rostnac ilustrea/ aceast sclavie3 nu esti rostnac dec)t v/ut de oc#ii altuia. Or0oliosul Al!an )si su une su$letul acestei constiinte colective e care o dis retuieste. Li!ertatea lui <ont#erlant este o atitudine" nu o realitate. Actiunea $iindu2i" )n li sa unui sco " im osi!il" se consolea/ cu 0esturi3 este un mim. -emeile )i s)nt niste arteneri como/i care2i dau re lica" el este cel care aca area/ rolul rinci al" se )ncin0e cu lauri si se dra ea/ )n ur ur1 dar totul se etrece e scena sa rivat1 aruncat e iata u!lic" )n lumin adevrat" su! un cer adevrat" actorul nu mai vede !ine" se 1 ...erem un or0anism care s ai! utere discretionar entru a o n tot ceea ce crede c oate duna calittii umane $rance/e. +n soi de Inc#i/itie )n numele calittii umane $rance/e.6 CSolstitiul de var. a0. 8EL.G 898 clatin" nu se mai tine e icioare" cade. 7ntr2un acces de luciditate" .ostals stri03 5)n $ond" ce 0lum s)nt si ^victoriile_ astea asu ra $emeilorN61 )ntr2adevr. Valorile" is rvile e care ni le ro une <ont#erlant s)nt o trist 0lum. -a tele )nalte care21 ametesc nu s)nt nici ele dec)t niste 0esturi" niciodat actiuni3 )l tul!ur sinuciderea lui %ere0rinus" )ndr/neala lui %asi #ae" ele0anta *a one/ului care 12a ad ostit su! um!rel e adversarul su )nainte de al s inteca )n duel. Dar declar c 5 ersoana adversarului si ideile e care este de aste tat s le re re/inte nu au deci at)ta im ortant6. Aceast declaratie sun ciudat )n 1F91. Orice r/!oi este $rumos" /ice el" oricare ar $i s$irsitul1 $orta este )ntotdeauna admira!il" la orice ar $olosi ea. 5Lu ta $r credint este $ormula la care a*un0em )n mod necesar dac vrem s mentinem sin0ura idee acce ta!il des re !r!at3 aceea )n care el este )n acelasi tim eroul si )ntele tul.6 Dar este curios c no!ila indi$erent a lui <ont#erlant $at de toate cau/ele a )nclinat nu ctre (e/istent" ci s re (evolutia national" c suverana sa li!ertate a ales su unerea" si c secretul )ntele ciunii eroice 12a cutat nu )n o o/itie" ci la )nvin0tori. ,ici acesta nu este un accident La
asemenea misti$icri a*un0e seudosu!limul din (e0ina moart sau din <aestrul Ordinului de Santia0o. 7n aceste drame cu at)t mai semni$icative cu c)t au mai multe retentii" vedem doi !r!ati im eriosi care sacri$ic or0oliului lor desert niste $emei vinovate doar de a $i niste $iinte omenesti1 ele doresc dra0ostea si $ericirea terestr3 entru a le ede si" uneia i se ia viata" celeilalte" su$letul. 7nc o dat" ne )ntre!m3 entru ce4 Autorul rs unde cu dis ret3 entru nimic. El n2a vrut ca re0ele s o ucid e Ines din motive rea )ntemeiate1 acest omor n2ar $i $ost atunci dec)t o !anal crim olitic. 5De ce o ucid4 Exist $r )ndoial un motiv" dar eu nu21 distin0 rea !ine6" s une el. <otivul este acela c tre!uie ca rinci iul solar s trium$e asu ra !analittii vietii1 dar acest rinci iu nu luminea/" du cum am v/ut" nici un sco 1 cere distru0erea doar" nimic mai mult .)t des re Alvaro" <ont#erlant ne s une )ntr2o re$at c )l interesea/" la anumiti oameni ai vremii" 5credinta lor transant" dis retul lor entru realitatea exterioar" 0ustul lor entru ruin" $uria lor de a distru0e6. Acestei $urii" maestrul Ordinului de Santia0o )i sacri$ic ro ria sa $iic. Va $i )m odo!it cu a elativul strlucitor de mistic. ,u este oare o dovad de latitudine s re$eri $ericirea misticii4 De $a t" sacri$iciile si renuntrile nu au sens dec)t )n ers ectiva unui tel" a unui sco uman1 si sco urile care de sesc dra0ostea sin0ular" $ericirea ersonal" nu ot a rea dec)t )ntr2o lume care recunoaste retul 1 -etele. 89K iu!irii si al $ericirii1 5morala midinetelor6 este mai autentic dec)t $eeriile vidului" entru c )si are rdcinile )n viat si )n realitate1 iar de aici ot t)sni as iratiile cele mai vaste. ,e2o ima0inm usor e Ines de .astro la Buc#enMald" iar e re0e" 0r!indu2se la am!asada 'ermaniei entru ratiuni de Stat. <ulte midinete au meritat" )n tim ul Ocu atiei" un res ect e care nu i21 acordm lui <ont#erlant .uvintele 0unoase cu care se )ndoa s)nt ericuloase rin )nsusi vidul lor3 mistica su raomeneasc autori/ea/ toate devastrile tem orale. -a t este c" )n dramele des re care vor!im" ea se a$irm rin dou crime" una $i/ic si cealalt moral1 Alvaro nu are rea mult )n s devin 2 sl!atic" solitar" necunoscut 2 un mare inc#i/itor1 nici re0ele" ne)nteles" rene0at" )n s se trans$orme )n Iimmler. S)nt ucise $emeile" s)nt ucisi evreii" !r!atii e$eminati si crestinii care au trecut de artea evreilor" este ucis tot ceea ce st)rneste interesul sau lcerea de a ucide )n numele acestor idei. ,umai rin ne0atii ot $i a$irmate misticile ne0ative. Adevrata de sire este un mars o/itiv )ns re viitor" viitorul oamenilor. -alsul erou" entru a se convin0e c a a*uns de arte" c lanea/ )n )nltimi" riveste )ntotdeauna )n *os" la icioarele sale1 dis retuieste" acu/" o rim" ersecut" torturea/" masacrea/. %rin rul e care 2l $ace a roa elui su se crede su erior acestuia. Acestea s)nt culmile e care <ont#erlant ni le arat m)ndru cu de0etul c)nd )si )ntreru e acel 5!ouc#e !ouc#e cu viata6 des re care am omenit. 5%recum m0arul le0at de acele noriasA ara!e" m )nv)rt" m )nv)rt" or! si clc)nd $r )ncetare e ro riile2mi urme. ,umai c nu scot nici un stro de a rece.6 %utine lucruri am mai utea adu0a acestei mrturisiri e care o semna )n 1F8E <ont#erlant. A a rece nu a t)snit niciodat. %oate c <ont#erlant ar $i tre!uit s a rind ru0ul lui %ere0rinus3 ar $i $ost solutia cea mai lo0ic. A re$erat )ns s se re$u0ie/e )n ro riul su cult. 7n loc s se druiasc acestei lumi e care nu stia s2o $ertili/e/e" sa multumit s se o0lindeasc )n ea1 si si2a or0ani/at )ntrea0a viat )n interesul acestui mira* e care nul vedea dec)t el. 5%rintii se simt !ine )n toate )m re*urrile" c#iar si )n )n$r)n0ere6" scrie el1 si entru c se com lace )n )n$r)n0ere" se crede re0e" A )nvtat de Ia ,iet/sc#e c 5$emeia este divertismentul erou lui6 si crede c a*un0e s se distre/e cu $emeile entru a $i consacrat ca erou. (estul este e msur. .um s une .ostnls3 5)n $ond" ce 0lumN6
A Din s aniolul nona. cuv)nt rovenit din ara! 2 instalatie #idraulic entru scos a a din ad)ncunle iii)ntului Cn. tr.G. 899 II D. I. LAX(E,.E SA+ O('OLI+L -ALI. LaMrence se situea/ la anti odul lui <ont#erlant El nu urmreste s de$ineasc ra orturile sin0ulare dintre $emeie si !r!at" ci s le rease/e e am)ndou )n adevrul Vietii. Acest adevr nu este nici re re/entare" nici voint3 el )nvluie animalitatea )n care $iinta omeneasc )si are rdcinile. LaMrence re$u/ cu asiune antite/a sex2cre2ier1 exist la el un o timism cosmic care se o une radical esimismului lui Sc#o en#auer1 vointa de a tri care se ex rim rin $alus este !ucurie3 )n el 0)ndirea si actiunea tre!uie s2si ai! i/vorul" su! amenintarea de a $i conce t vid" mecanism steril. .iclul ur sexual este insu$icient entru c recade )n imanent3 e sinonim cu moartea1 dar este mai de ret aceast realitate mutilat 2 sexul si moartea 2dec)t o existent se arat de lutul tru esc. Br!atul nu numai c are nevoie" recum Anteu" s atin0 din c)nd )n c)nd m)ntul1 viata sa de !r!at tre!uie s $ie )n )ntre0ime ex resia virilittii sale care resu une si cere imediat $emeia1 aceasta nu este" deci" nici divertisment" nici rad" nu este un o!iect )n $ata unui su!iect" ci un ol necesar existentei olului de semn o us. Br!atii care nu au cunoscut acest adevr" de ild ,a oleon" au esuat )n destinul lor de !r!ati3 s)nt niste ratati. ,u a$irm)ndu2si sin0ularitatea" ci )m linindu2si 0eneralitatea )n c#i ul cel mai intens osi!il se oate salva individul3 $ie c este !r!at sau $emeie" nu tre!uie niciodat s caute )n relatiile erotice trium$ul or0oliului su" nici exaltarea ro riului sau eu1 a se servi de sex ca de un instrument al vointei este o 0reseal ire ara!il1 tre!uie s s$arme !arierele eului" s de seasc limitele constiintei )nsesi" s renunte la orice suveranitate ersonal. ,imic mai $rumos dec)t aceast statuet re re/ent)nd o $emeie care naste3 5O $i0ur teri!il de vid" ascutit" $cut a!stract )n la insi0ni$iant su! 0reutatea sen/atiei )ncercate6>1. Acest exta/ nu este nici un sacri$iciu" nici un a!andon. ,ici unul dintre cele dou sexe nu tre!uie s se lase )n0#itit de cellalt1 nici !r!atul" nici $emeia nu tre!uie s a ar ca $ra0mentul se arat al unui cu lu1 sexul nu este o ran1 $iecare este o $iint com let" er$ect olari/at1 c)nd unul este si0ur de virilitatea sa" iar cellalt de $eminitatea sa" 5$iecare reuseste er$ectiunea circuitului olari/at al sexelor681 actul sexual este" $r anexarea" $r redarea nici unuia dintre cei doi arteneri" )m linirea minunat a J -emei )ndr0ostite. 2 I!idem. 89= unuia rin cellalt .)nd +rsula si Bi;rin s2au 0sit )n s$)rsit" 5)si ddeau reci roc acest ec#ili!ru stelar care" numai el" se oate numi li!ertate. Ea era entru el ceea ce el era entru ea" ma0ni$icenta imemorial a altei realitti" mistic si al a!il61. A*un0)nd unul la altul )n smul0erea 0eneroas a asiunii" cei doi amanti a*un0 )m reun la .ellalt" la &ot Ast$el se )nt)m l cu %aul si .lara )n momentul dra0ostei lor38 ea este entru el 5o viat vie" sl!atic" strin" ce se amesteca cu a sa. Era cu mult mai mare ca ei" care erau redusi la tcere. Se )nt)lniser" si )n )nt)lnirea lor se con$undau elanul nenumratelor $ire de iar!" v)rte*urile stelelor6. Doamna .#atterle: si <ellors atin0 si ei aceleasi !ucurii cosmice3 amestec)ndu2se unul cu altul" se con$und cu ar!orii" cu lumina" cu loaia. LaMrence a de/voltat e lar0 aceast doctrin )n A rarea doamnei .#atterle:3 5.storia nu este dec)t o ilu/ie dac nu este )n c#i dura!il si radical $alic" dac nu este le0at de soare si de m)nt" de lun" de stele si de lanete" de ritmul anotim urilor" al anilor" al lustrilor si al secolelor. .storia nu este nimic dac nu e )ntemeiat e o cores ondent de s)n0e. .ci s)n0ele este su!stanta su$letului6. S)n0ele !r!atului si cel al $emeii s)nt
dou $luvii )n eternitate di$erite" care nu se ot amesteca. De aceea aceste $luvii )ncon*ur cu meandrele lor totalitatea vietii. 5-alusul este un volum de s)n0e care um le valea s)n0elui $emeii. %uternicul $luviu al s)n0elui masculin )ncon*oar cu ultimele sale ro$un/imi marele $luviu al s)n0elui $eminin... totusi" nici unul nu ru e !ara*ele. Este comuniunea cea mai er$ect .. si unul dintre cele mai mari mistere.6 Aceast comuniune este o mira culoas )m!o0tire1 dar ea cere ca retentiile la 5 ersonalitate6 s $ie a!olite. .)nd ersonalittile caut sa se atin0 $r a se rene0a" cum se )nt)m l de o!icei )n civili/atia modern" tentativa lor este sortit esecului. Atunci este o sexualitate 5 ersonal" al!" rece" nervoas" oetic6" distru0toare entru curentul vital al $iecruia. Amantii se tratea/ unul e altul ca e niste instrumente" ceea ce naste )ntre ei ura1 ast$el s)nt doamna .#atterle: si <ic#aelis1 ei rm)n )nc#isi )n su!iectivitatea lor1 ot cunoaste o $e!r asemntoare celei rovocate de alcool sau de o ium" dar li sit de o!iect1 nu desco er nici o realitate a celuilalt" nu a*un0 la nimic. LaMrence l2ar $i condamnat e .ostals $r dre t de a el. El a descris )n 'erardK unul dintre acesti masculi or0oliosi si e0oisti1 si 'erard este )n mare arte res onsa!il de in$ernul )n care se arunc )m reun cu 'udrun. .ere!ral" voluntar" se com lace )ntr2o a$irmare vid a ro riului su eu si se ridic ri0id A -emei )ndr0ostite. 8 -ii si )ndr0ostiti. K -emei )ndr0ostite. 89@ 7m otriva vietii3 entru lcerea de a st )ni o ia nrvas" o tine le0at de o !arier )n s atele creia trece cu /0omot asur/itor un tren" )i )ns)n0erea/ coastele re!ele si se )m!at cu uterea lui. Aceast voint de dominare o )n*oseste e $emeia )m otriva creia se exersea/1 mai sla!" iat2o trans$ormat )n sclav. 'e>rard se a leac asu ra <inettei3 5%rivirea ei elementar de sclav violat" a crei ratiune de a exista este s $ie la nes$)rsit violat" $cea si vi!re/e nervii lui 'erard... Sin0ura voint era a sa" ea era su!stanta asiv a vointei sale6. <i/era!il suveranitate3 dac $emeia nu este dec)t o su!stant asiv" )nseamn c !r!atul care o domin nu este nimic. El crede c osed" c se )m!o0testeJ este doar o ilu/ie. 'erard o str)n0e )n !rate e 'udrun3 5Era su!stanta !o0at si adora!il a $iintei lui... ea dis ruse )nuntrul lui" si el atin0ea er$ectiunea6. Dar imediat ce ea )l rseste" se re0seste sin0ur si 0ol e dinuntru1 iar a doua /i ea nu vine la )nt)lnire. Dac $emeia este uternic" retentia masculin tre/este )n ea o retentie simetric1 $ascinat si re!el" devine masoc#ist si sadic r)nd e r)nd. 'udrun este $oarte tul!urat c)nd )l vede e 'erard str)n0)nd )ntre coa se tru ul ie ei )nne!unite1 dar este tul!urat si c)nd doica lui 'erard )i ovesteste c e vremuri 5)l ciu ea de $undulet6. Aro0anta masculin exas erea/ re/istentele $eminine. In tim ce +rsula este )nvins si salvat de uritatea sexual a lui Bi;rin" recum doamna .#atterle: de aceea a durarului" 'erard o antrenea/ e 'udrun )ntr2o lu t $r iesire. 7ntr2o noa te" ne$ericit" do!or)t de moartea unei $iinte a ro iate" se a!andonea/ )n !ratele ei. 5Era marea !aie de viat" o adora. Era mama si su!stanta tuturor lucrurilor. Emanatia misterioas si dulce a sinului ei de $emeie )i invada creierul uscat si !olnav ca o lim$a tmduitoare" ca valul linistitor al vietii )nsesi" er$ect de arc s2ar $i scldat din nou )n la tele matern.6 In aceast noa te" resimte ce ar utea )nsemna comunicarea cu o $emeie1 dar este rea t)r/iu1 $ericirea lui este viciat" cci 'udrun nu este cu adevrat re/ent1 )l las e 'erard s doarm e umrul ei" dar ea rm)ne trea/" nelinistit" se arat. Este edea sa individului c/ut rad siesi3 el nu oate s2si s$arme sin0ur sin0urtatea1 ridic)nd !arierele eului" le2a ridicat e acelea ale .eluilalt1 nu21 va mai )nt)lni niciodat. La s$)rsit" 'erard moare" ucis de 'udrun si de sine )nsusi.
Ast$el" nici unul dintre sexe nu a are )n rim instant ca $iind rivile0iat ,ici unul nu este su!iect. -emeia nu este nici rad" nici" cu at)t mai utin" un sim lu retext <alraux1 remarc $a tul c entru LaMrence nu a*un0e" cum se )nt)m l la #indusi" ca $emeia s $ie rile*ul unui contact cu in$initul" )n maniera unui eisa*" de exem lu3 1 %re$at la Amantul doamnei .#atterle:. 89E ar $i un alt $el de a $ace din ea un o!iect Ea este real )n aceeasi msur ca si !r!atul1 tre!uie reali/at comuniune real cu ea De aceea eroii a ro!ati de LaMrence cer de la iu!ita lor mai mult dec)t darul ro riului lor tru 3 %aul nu acce t ca <inam s i se druiasc" rintr2un tandru sacri$iciu1 Bi;rin nu vrea ca +rsula s caute )n !ratele lui lcerea1 rece sau asionat" $emeia care rm)ne )nc#is )n sine )l a!andonea/ e !r!at sin0urttii sale3 el tre!uie s2o res in0i &re!uie ca am)ndoi s se druiasc" cu tru si su$let Dac acest dar e )m linit" ei tre!uie s2si rm)n entru totdeauna $ideli. LaMrence este un arti/an al maria*ului mono0am. +n individ nu caut varietatea dec)t dac este interesat de sin0ularitatea $iintelor3 dar maria*ul $alie este )ntemeiat e 0eneralitate. .)nd circuitul virilitate2$eminitate s2a sta!ilit" nici o dorint de sc#im!are nu mai oate $i conce ut1 este un circuit er$ect" )nc#is )n sine" de$initiv. Dar reci roc" $idelitate reci roc3 este )ntr2adevr aceasta domnia recunoasterii mutuale4 ,u" nici e de arte. LaMrence crede cu asiune )n su rematia masculin. .#iar sinta0ma 5cstorie $alic6" ec#i valenta e care o sta!ileste )ntre sexual si $alie o dovedesc )ndea*uns. Dintre cele dou curente de s)n0e care se )nsotesc )n c#i misterios" curentul $alie este rivile0iat. 5-alusul serveste dre t unte )ntre ceNe dou $luvii3 el con*u0 cel dou ritmuri di$erite )ntr2un curent unic.6 Ast$el" !r!atul nu este numai unul dintre termenii cu lului" ci si ra ortul si de sirea lor3 5%odul care duce s re viitor este $alusul6. .ultului Beitei2<ame" LaMrence )ntele0e s2i su!stituie un cult $alie3 c)nd vrea s evidentie/e natura sexual a cosmosului" nu evoc )nte cele $emeii" ci virilitatea !r!atului. ,u descrie a roa e niciodat un !r!at tul!urat de o $emeie1 ci de o sut de ori ne o arat e $emeie secret !ulversat de c#emarea vie" su!til" insinuant a !r!atului1 eroinele sale s)nt $rumoase si sntoase" dar nu ametitoare1 )n tim ce eroii si s)nt niste $auni nelinistitori. Animalele2masculi )ntruc#i ea/ tul!urarea si uternicul mister al vietii1 $emeile s)nt atinse de vra*a acestora1 una e tul!urat de un vul oi" alta e )ndr0ostit de un armsar" 'udrun s$idea/ ar/toare o turm de tauri si e ro$und tul!urat de vi0oarea re!el a unui ie ure. %e acest rivile0iu cosmic se 0re$ea/ un rivile0iu social. -r )ndoial entru c $luviul $alie este im etuos" a0resiv" entru c trece /0a/ul viitorului 2 LaMrence nu se ex lic dec)t im er$ect )n acest sens 2" !r!atul este cel menit s 5 oarte )nainte stindardul vietii611 el tinde ctre aceste sco uri" )ntruc#i ea/ transcendenta1 $emeia este a!sor!it de sentimentele sale" este numai interioritate" este sortit imanentei. ,u numai c !r!atul *oac )n viata sexual un rol activ" ci rin el aceast viat este de sit1 este )nrdcinat )n lumea sexual" dar evadea/ de acolo3 )n 1 O $ante/ie a inconstientului. 89D tim ce ea rm)ne )nc#is )nuntru. ')ndirea si actiunea )si au rdcinile )n $alus1 entru c nu are $alus" $emeia nu are dre tul nici la una" nici la cealalt1 oate *uca rolul masculin" si c#iar $oarte !ine" dar este un *oc li sit de adevr. 5-emeia este olari/at )n *os" s re centrul m)ntului. %olaritatea ei ro$und este $luxul )ndre tat )n *os" atractia lunar. Br!atul" dim otriv" este olari/at s re )nalt" s re soare si activitatea diurn.61 %entru $emeie" 5cea mai ro$und constiint /ace )n )ntecele si )n salele ei... Dac se )ntoarce s re )nalt" vine un moment )n care totul se r!useste68. 7n domeniul actiunii"
!r!atul tre!uie s $ie initiatorul" elementul o/itiv1 $emeia este elementul o/itiv e lanul emotiei. Ast$el LaMrence re0seste conce tia !ur0#e/ traditional a lui Bonald" Au0uste .omte" .lement Vautel. -emeia tre!uie s2si su!ordone/e existenta aceleia a !r!atului3 5Ea tre!uie s cread )n tine" )n sco ul ro$und s re care tin/i6K. Atunci !r!atul )i va consacra o tandrete si o recunostint in$inite. 5A#N dulceata de a te )ntoarce acas" l)n0 $emeie" c)nd ea crede )n tine si acce t ca telurile tale s o de seasc... Simti o recunostint insonda!il entru $emeia care te iu!este...69 LaMrence adau0 c" entru a merita acest devotament" tre!uie ca !r!atul s $ie )n c#i autentic locuit de un tel mret1 dac roiectul su nu este dec)t o im ostur" cu lul se cu$und )ntr2o deri/orie misti$icare3 mai !ine este s te )nc#i/i )n ciclul $eminin3 dra0oste si moarte" recum Anna ?arenina si Vrons;i" .armen si don Jose" dec)t s te minti" recum %ierre si ,atasa. Dar su! aceast re/erv" ceea ce ridic )n slvi LaMrence" )n maniera lui %roud#on sau (ousseau" este cstoria mono0am )n care $emeia )si 0seste )n sot *usti$icarea existentei sale. 7m otriva $emeii care doreste s inverse/e rolurile" LaMrence 0seste ex resii la $el de ostile ca <ont#erlant. &re!uie ca ea s renunte s se mai *oace de a <a0na <ater" s nu mai retind a detine adevrul vietii1 aca aratoare" devoratoare" mutilea/ !r!atul" )l $ace s se r!useasc )n imanent si )l deturnea/ de la sco urile sale. LaMrence este de arte de a !lestema maternitatea1 dim otriv" se !ucur $iindc este carne" )si acce t nasterea" )si )ndr0este mama1 mamele a ar )n o era sa ca niste ma0ni$ice exem le ale adevratei $eminitti1 s)nt ur renuntare" 0enero/itate a!solut" toat cldura lor vie este sortit co ilului3 acce t ca el s devin !r!at si s)nt m)ndre de asta. Dar !r!atul tre!uie s se team de amanta e0oist care vrea s21 readuc e !r!at )n co ilrie1 aceasta )i s$r)m elanul. 5Luna" lanet a $emeilor" ne 1 O $ante/ie a inconstientului. 8 l!idem. K l!idem. 9 l!idem. = l!idem. 89F tra0e )na oi.6= Ea vor!este $r )ncetare des re dra0oste3 dar a iu!i entru ea )nseamn a lua entru a um le vidul e care )l simte )nuntrul su1 aceeast dra0oste este a ro iat de ur3 ast$el" Iermione" care su$er de o )n0ro/itoare de$icient entru c nu a stiut niciodat s se druiasc" ar vrea s si21 anexe/e e Bi;rin1 nu reuseste1 )ncearc s2 1 ucid" si exta/ul volu tuos e care21 simte lovin2du21 este identic cu s asmul e0oist al lcerii.1 LaMrence detest $emeile moderne" creaturi de celuloid si de cauciuc care2si revendic o constiint" and $emeia a luat cunostint de ea )nssi din unct de vedere sexual" iat2o 5mer0)nd rin viat" action)nd )ntr2un $el a roa e cere!ral si su un)ndu2se ordinelor unei vointe mecanice62J. 7i inter/ice s ai! o sen/ualitate autonom1 cci este $cut entru a se drui" nu entru a lua. %rin 0ura lui <ellors" LaMrence )si stri0 oroarea $at de les!iene. Dar !lamea/ si $emeia care are )n $ata !r!atului o atitudine detasat sau a0resiv. %aul se simte rnit si iritat c)nd <:riam )l m)n0)ie" s un)ndu2i 5Esti $rumos6. 'udrun" ca si <:riam" $ace o 0reseal c)nd se arat )nc)ntat de $rumusetea iu!itului ei3 aceast contem lare le se ar" la $el de mult ca si ironia intelectualelor de 0#eat care cred c enisul este deri/oriu" sau 0imnastica masculin" ridicol1 cutarea )ncr)ncenat a lcerii nu este mai utin condamna!il3 exist o lcere ascutit" solitar care se ar" de asemenea" iar $emeia nu tre!uie s tind ctre ea. LaMrence a descris )n nenumrate r)nduri aceste $emei inde endente" dominatoare" crora le li seste vocatia $eminin. +rsula si 'udrun a artin acestei s ecii. La )nce ut" +rsula este aca aratoare. 5Br!atul ar tre!ui s i se dea )n la ultima ictur...6K Ea va )nvta s2si )nvin0 vointa. Dar 'udrun se o!stinea/1 cere!ral" artist" )i invidia/ sl!atic e !r!ati entru
inde endenta si osi!ilittile lor de actiune1 tine s2si stre/e intact individualitatea1 vrea s triasc entru sine )nssi1 ironic" osesiv" va rm)ne entru totdeauna )nc#is )n su!iectivitatea ei. -i0ura cea mai semni$icativ" entru c este cea mai utin so$isticat" este aceea a lui <:riam.9 'erard este )n arte res onsa!il entru esecul lui 'udrun1 )n $ata lui %aul" <:riam oart sin0ur ovara ne$ericirii sale. Si ea ar vrea s $ie !r!at" si ea urste !r!atii1 nu se acce t )n 0eneralitatea ei1 vrea s 5se distin061 de aceea marele curent al vietii nu o traversea/" oate semna cu o vr*itoare sau cu o reoteas" niciodat cu o !acant1 nu o tul!ur lucrurile dec)t dac le2a recreat )n su$letul ei" d)ndu2le o valoare reli0ioas3 c#iar aceast $ervoare o des arte de viat1 este oetic" mistic" neada tat. 5E$ortul su 1 -emei )ndr0ostite. 2 O $ante/ie a inconstientului. K -ii si )ndr0ostiti. 9 -emei )ndr0ostite. 8=L exa0erat se )nc#idea )n sine... nu era st)n0ace" si totusi nu $cea niciodat miscarea care tre!uia.6 Ea caut !ucurii interioare" iar realitatea )i rovoac team1 sexualitatea o s erie. .)nd se culc cu %aul" su$letul ei st deo arte cu un $el de oroare1 este )ntotdeauna constiint" niciodat viat1 nu este o tovars1 nu acce t conto irea cu amantul ei" vrea s21 a!soar! )n ea. %e el )l irit aceast voint1 )l a uc o $urie violent c)nd o vede m)n0)ind niste $lori3 i se are c ea vrea s le smul0 inima1 o insult3 5Esti o cersetoare a dra0ostei1 nu ai nevoie s iu!esti" ci s $ii iu!it. Vrei s te um li de dra0oste entru c )ti li seste ceva" nu stiu ce6. Sexualitatea nu este $cut s re a um le un 0ol" ea tre!uie s $ie ex resia unei $iinte )m linite. .eea ce $emeile numesc dra0oste este aviditatea lor )n $ata $ortei virile e care doresc s un st )nire. <ama lui6 %aul 0)ndeste cu luciditate des re <:riam3 5)l vrea cu totul" vrea s21 extra0 din sine )nsusi si s21 devore/e6. -ata se !ucur c)nd rietenul ei e !olnav" $iindc oate s21 )n0ri*easc3 retinde c21 serveste" dar e un mod de a2i im une vointa ei. %entru c rm)ne se arat de el" tre/este )n %aul 5o ardoare asemntoare cu $e!ra" recum o iul6" dar nu este )n stare s2i aduc !ucurie si senintate1 din mi*locul dra0ostei sale" )n secretul $iintei ei 5)l detesta e %aul entru c21 iu!ea si era dominat de el6. De aceea %aul se )nde rtea/ de ea. 7si 0seste ec#ili!rul alturi de .lara1 $rumoas" vie" animalic" aceasta i se druieste $r re/erv1 iar amantii atin0 momente de exta/ care )i de sesc e am)ndoi1 dar .lara nu )ntele0e aceast revelatie. Ea crede c2i datorea/ aceast !ucurie lui %aul )nsusi" sin0ularittii sale" si doreste s si21 )nsuseasc1 nici ea nu reuseste s21 stre/e entru c vrea s $ie cu totul al ei. Imediat ce dra0ostea se individuali/ea/" se resc#im! )n e0oism avid si miracolul erotismului dis are. &re!uie ca $emeia s renunte la dra0ostea ersonal1 nici <ellors" nici don .i riano nu consimt s le s un iu!itelor lor cuvinte de dra0oste. &eresa" care este $emeia exem lar" se indi0nea/ c)nd ?ate o )ntrea! dac )l iu!este e don (amon.l 5El este viata mea6 rs unde ea1 darul e care i 12a acordat este altceva dec)t dra0oste. -emeia" ca si !r!atul" tre!uie s a!dice de la orice or0oliu si de la orice voint1 dac )ntruc#i ea/ entru !r!at viata" si el o )ntruc#i ea/ entru ea1 doamna .#atterle: nu2si 0seste acea si !ucuria )n c)nd nu a$l acest adevr3 5ar renunta la uterea ei $eminin dur si strlucitoare care o o!osea si o )ns rea" s2ar scu$unda )n aceast !aie nou de viat" )n ro$un/imea mruntaielor ei care ar c)nta c)ntecul $r 0las al adoratiei61 atunci este c#emat la !etia !acantelor1 su un)ndu2se or!este !r!atului" renunt)nd s se mai caute e sine )n !ratele lui" $ormea/ )m reun cu el un cu lu armonios" )n acord cu 1 Sar ele cu ene. 8=1
loaia" co acii" $lorile rimverii. &ot ast$el +rsula renunt" )n m)inile lui Bi;rin" la individualitatea ei si atin0 )m reun un 5ec#ili!ru stelar6. Dar mai ales Sar ele cu ene re$lect )n )ntre0ime idealul lui D. I. LaMrence. .ci don .i riano este unul dintre acei !r!ati care 5 oart )nainte stindardul vietii61 are o misiune creia )i se consacr e de2a2 ntre0ul" ast$el )nc)t )n el virilitatea este de sit si exaltat )n la divinitate3 dac se $ace recunoscut ca /eu" nu este o misti$icare1 entru c orice !r!at care este !r!at e de lin este un /eu1 merit deci devotamentul a!solut al unei $emei. %lin de re*udecti occidentale" ?ate mai )nt)i re$u/ aceast de endent" tine la ersonalitatea ei si la existenta ei limitat1 dar" utin c)te utin" se las truns de marele curent al vietii" )i druieste lui .i riano tru ul si su$letul su. ,u este redarea unei sclave3 )nainte de a se #otr) s rm)n cu el" ea )i cere s recunoasc $a tul c are nevoie de ea1 iar el recunoaste" entru c )ntr2adevr $emeia )i este necesar !r!atului1 atunci ea acce t s nu mai $ie nimic altceva dec)t tovarsa lui1 )i ado t valorile" sco urile" )ntre0ul su univers. Aceast su unere se ex rim c#iar )n erotism1 LaMrence nu vrea ca $emeia s $ie cris at )n cutarea lcerii" se arat de !r!at rin s asmul care o str!ate1 el )i re$u/ deli!erat or0asmul1 don .i riano se )nde rtea/ de ?ate atunci c)nd simte )n ea a ro ierea acestei *uisri nervoase1 ea renunt c#iar si la aceast autonomie sexual. 5Ar/toarea ei voint de $emeie si dorinta se otoleau )n ea si dis reau" ls)nd2o numai !l)ndete si su unere" recum i/voarele de a cald care ies din m)nt $r /0omot si care s)nt" totusi" at)t de active si de uternice )n uterea lor secret.6 7ntele0em de ce romanele lui LaMrence s)nt )nainte de orice 5educatii ale $emeii6. Este in$init mai di$icil entru $emeie dec)t entru !r!at s se su un ordinii cosmice" entru c el i se su une )ntr2un $el autonom" )n tim ce ea are nevoie de mediatia !r!atului. .)nd .ellalt ia )n$tisarea unei constiinte si a unei vointe strine" este vor!a cu adevrat de ca itulare. Dim otriv" o su unere autonom seamn ciudat de mult cu o deci/ie suveran. Eroii lui LaMrence sau s)nt condamnati la )nce ut" sau" )nc de la )nce ut" detin secretul )ntele ciunii11 su unerea lor la cosmos a $ost consumat de at)ta tim si extra0 din ea at)ta certitudine interioar" )nc)t ar la $el de aro0anti ca un individualist or0olios1 un /eu vor!este rin 0ura lor3 LaMrence )nsusi. 7n tim ce $emeia tre!uie s se )ncline )n $ata divinittii lor. .#iar dac !r!atul este un $alus si nu un creier" individul care ar2 > .u exce tia lui %aul clin -ii si )ndr0osti1N" care. dintre toti. este cel mai viu. Dar este sin0urul roman al lui LaMrence care ne arat rocesul de $ormare al unui !r!at. 8=8 tici la virilitate )si strea/ rivile0iile1 $emeia nu este rul" este c#iar !un3 dar este su!ordonat. LaMrence ne ro une idealul 5$emeii adevrate6" adic al $emeii care acce t $r reticente s se de$ineasc dre t .ellalt. III .LA+DEL SA+ (OABA L+I D+<,EBE+ Ori0inalitatea catolicismului lui .laudel este un o timism at)t de )nc t)nat" )nc)t rul se converteste6)ntotdeauna )n !ine. 5(ul )nsusi .om ort ro riul su !ine" e care nu tre!uie s21 lsm s se iard.6 Ado t)nd unctul de vedere care n2ar utea s nu $ie acela al .reatorului R din moment ce acesta este resu us ca $iind atot uternic" omniscient si !inevoitor 2 .laudel ader la creatia e de2a2ntre20ul li!er1 $r in$ern si cat" n2ar mai $i nici li!ertate" nici salvare1 c)nd a $cut s se iveasc lumea aceasta din neant" Dumne/eu a remeditat 0reseala si m)ntuirea. 7n vi/iunea evreilor si a crestinilor" nesu unerea Evei a ricinuit ne$ericirea $iicelor sale3 stim c)t de mult au ocrit $emeia %rintii Bisericii. lato" dim otriv" *usti$icat" dac admitem c a servit unor sco uri divine. 5-emeiaN acest serviciu e care altdat" rin
nesu unerea ei" i 12a adus lui Dumne/eu )n ara disul terestru1 aceast )ntele0ere ro$und care s2a sta!ilit )ntre ea si el1 acest tru e care" rin 0reseala ei" 12a $cut a t de a $i m)ntuitN16 -r )ndoial c ea este ori0inea catului si c din vina ei !r!atul a ierdut aradisul. Dar catele oamenilor au $ost rscum rate e acest m)nt si din nou !inecuv)ntate3 5,u am iesit deloc din acest aradis al deliciilor )n care ne2a ase/at Dumne/eu mai )nt)i68. 5Orice m)nt este %m)ntul -0duintei.6K ,imic din ce a iesit din m)inile lui Dumne/eu" nimic din ce a $ost dat n2ar utea $i ru )n sine3 5.u o era sa )ntrea0 )l im lorm e Dumne/euN ,imic din ceea ce a $cut nu este /adarnic" nimic care s $ie strin altui lucru61>. Si c#iar nu exist nimic care s nu $ie nece2 1 Aventurile So #iei. 2 .antata e trei roci. K .onversatii )n Loir le2.#er. 9 .ondurul de satin. 8=K sar. 5&oate lucrurile e care le2au creat )m reun comunic" toate )n acelasi tim )si s)nt necesare unul altuia.61 Ast$el" $emeia )si are locul su )n armonia universului1 dar nu este un loc oarecare1 exist o 5 asiune ciudat si" )n oc#ii lui Luci$er" scandaloas" care )l lea0 e .el Vesnic de aceast $loare trectoare a ,eantului68. Desi0ur" $emeia oate $i distructiv3 .laudel a )ntruc#i at )n Lec#:K $emeia rea care2 1 duce e !r!at la ier/anie1 )n .um na amie/ii" ase )i distru0e viata aceluia e care21 rinde )n ca cana dra0ostei sale. Dar dac nu ar $i acest risc al ier/aniei" nu ar exista nici m)ntuirea -emeia 5este elementul de risc e care )n mod deli!erat El 12a introdus )n mi*locul rodi0ioasei sale constructii69. Este !ine ca omul s cunoasc is itele crnii. 5Acest dusman din noi $ace elementul dramatic al vietii noastre" sarea si i erul ei. Dac su$letul nostru nu ar $i atacat cu at)ta !rutalitate" ar dormi" dar iat21 c tresare... Lu ta este ucenicia victoriei.6= ,u numai e calea s iritului" dar si e aceea a crnii" omul este c#emat s ia cunostint de su$letul su. 5Si" entru ai vor!i !r!atului" ce carne oate $i mai uternic dec)t aceea a $emeii46@ &ot ceea cel smul0e din somn" din linistea lui" )i este $olositor1 dra0ostea" su! orice $orm s2ar re/enta ea" are aceast virtute de a a rea )n 5mica noastr lume ersonal" ordonat de mediocra noastr ratiune" ca un element ro$und ertur!ator6E. <ult mai adesea" $emeia nu este dec)t o $iint )nseltoare care o$er doar ilu/ii3 5S)nt romisiunea care nu oate $i tinut si 0ratia mea st c#iar )n aceasta. S)nt dulceata a ceea ce este" cu rerea de ru a ceea ce nu este S)nt adevrul cu c#i ul 0reselii si cine m iu!este nu tre!uie s se )n0ri*easc s le se are unul de altul66J. Dar exist si o utilitate a ilu/iei1 )n0erul /itor )i s une acest lucru donei %rou#e/e3 5R .#iar si catulN Si catul $oloseste la ceva. R Atunci" era !ine s m iu!easc4 R Era !ine s )l )nveti dorinta. R Dorinta unei ilu/ii4 A unei um!re care2i sca mereu4 R Dorinta este ceea ce este" ilu/ia tine de ceea ce nu este. Dorinta rin intermediul ilu/iei. 1 )n0erul a vestit e <ria. R Aventurile So #iei. K Sc#im!ul. 9 Aventurile So #iei. K %asrea nea0r )n (srit. @ .ondurul de satin. 1 %o/itii si ro o/itii. x Orasul. 8=9
&ine de ceea ce este rin intermediul a ceea ce nu este.16 Iat ceea ce %rou#e/e" rin vointa lui Dumne/eu" a $ost entru (odri0ue3 5O sa!ie )m l)ntat )n inima lui68. Dar $emeia nu este numai acest tis" aceast arsur )n m)inile Domnului1 !unurile acestei lumi n2au $ost $cute s $ie totdeauna re$u/ate1 ele s)nt si o #ran1 tre!uie ca omul s le ia cu el si s si le )nsuseasc. Iu!ita va )ntruc#i a entru el toat $rumusetea sensi!il a universului1 va $i un imn de adoratie e !u/ele sale. 5.e $rumoas esti" Violaine" si ce $rumoas e lumea )n care esti N6K 5.are este aceea care st drea t )n $ata mea" mai dulce dec)t adierea v)ntului" recum luna lumin)nd rin tinere $run/isuri4 Iat2o ca e o al!in a!ia ivit e lume care2si des$soar ari ile )nc roas ete" ca o c rioar mare" ca o $loare care nu stie nici ea c)t e de $rumoas.6>9 5Las2m s2ti res ir mireasma care e ca mireasma m)ntului c)nd" strlucitor" s lat de a ca un altar" se ivesc din el $lori 0al!ene si al!astre" Si ca mireasma verii care miroase a ai si a iar!" si ca mireasma toamnei.. .6= Ea re/um )ntrea0a natur3 tranda$irul si crinul" steaua" $ructul" asrea" v)ntul" luna" soarele" a a" 5tumultul asnic al marelui ort )n lumina amie/ii6@. Ea este si mai mult dec)t at)t3 un semen. 5Or" de data aceasta" iat altceva dec)t o stea entru mine" aceast ra/ de lumin )n nisi ul viu al no tii" .ineva uman ca mine.. .>6E 5,u vei mai $i sin0ur" ci )n tine cu tine entru totdeauna cea devotat. .ineva care2ti a artine entru totdeauna" care nu se va mai lua )na oi" $emeia ta.6J 5.ineva entru a asculta ce s un si entru a avea )ncredere )n mine. +n tovars cu voce sc/ut care s ne ia )n !rate si s ne asi0ure c este $emeie.6>F 1 .ondurul de satin. 2 .ondurul de satin" )n0erul a vestit e <ria. 9 &)nra Violaine. = Orasul. 6 .ondurul de satin. E I!idem. $ Orasul. > %)inea amar. 8== Str)n0)nd la ie tul su $emeia" cu tru ul si su$letul ei" !r!atul )si 0seste rdcinile e acest m)nt si se )m lineste e sine. 5Am luat aceast $emeie" care este msura mea si artea mea de m)nt.61 ,u este usor de urtat" dar !r!atul nu este $cut entru dis oni!ilitate3 5Si iat c !r!atul cel rost se tre/este sur rins de aceast ersoan a!surd" de acest lucru mare" 0reu si st)n*enitor. At)tea vesminte" at)ta r" ce s $ac cu ele4 ,u mai oate" nu mai vrea s se des rind din ele68 Aceasta se )nt)m l entru c ovara este" de asemenea" o comoar. 5S)nt o mare comoar6" s une Violaine. 7n mod reci roc" druindu2se !r!atului" $emeia )si )m lineste destinul ei terestru. 5.ci la ce $oloseste o $emeie" dac nu s $ie culeas4 Si la ce este !un acest tranda$ir" dac nu s $ie m)ncat4 Si la ce $oloseste s te $i nscut Dac nu s a artii cuiva si s $ii rada unui leu uternic46K
5.e vom $ace noi" care nu utem $i $emeie dec)t )n !ratele sale si o cu cu vin dec)t )n inima sa469 5Dar tu" su$letul meu" s ui3 n2am $ost creat )n /adar si cel care e c#emat s m culea0 exist i .e !ucurie entru mine s um lu aceast inim care m aste taN6f Bine)nteles" aceast uniune a !r!atului si a $emeii tre!uie s $ie consumat )n re/enta lui Dumne/eu1 ea este s$)nt si este )m linit )n vesnicie1 tre!uie s $ie consimtit rintr2o miscare ro$und a vointei si nu va utea $i s$r)mat rintr2un ca riciu individual. 5Dra0ostea" consimtm)ntul rin care dou ersoane li!ere se druiesc una celeilalte i s2a rut Iui Dumne/eu at)t de im ortant" )nc)t a $cut din aceasta o s$)nt tain. Aici ca si retutindeni" s$)nta tain d realitate unui lucru care nu era dec)t o su rem dorint a inimii.6@ Si mai de arte3 5.storia nu este lcere" este sacri$iciul lcerii" este )nvtarea a dou su$lete care entru totdeauna de acum )nainte si entru un sco din a$ara lor Vor tre!ui s se multumeasc unul cu altul6E. 1 Orasul. 8 .um na amie/n. = .antata e trei roci. 9 I!idem. l .antata e trei voci. f %o/itii si ro o/itii. II. E .ondurul de satin. 8=@ %rin aceast uniune" nu este numai !ucuria e care !r!atul si $emeia si2o vor da unul altuia1 ci $iecare va intra )n osesia ro riei sale $iinte. 5El a stiut s 0seasc acest su$let )nluntrul su$letului meuN... El a venit )n la mine si mi2a )ntins m)na. El era vocatia meaN .um as utea s une asta4 El era ori0inea meaN .el rin care si entru care am venit e lume.61 5O arte )ntrea0 din mine )nsmi des re care credeam c nu exist" entru c eram ocu at cu altele si nu m 0)ndeam la ea. A#N Doamne" ea exist" duce o viat teri!il de intens.68 Si aceast $iint a are ca *usti$icat entru cel e care21 com letea/" ca necesar. 5In el erai tu necesar6 )i s une )n0erul donei %rou#e/e. Iar (odri0ue3 5.ci ce )nseamn 6s mori" dac nu s )ncete/i de a mai $i necesar4 .)nd a utut s se li seasc de mine4 .)nd voi )nceta s mai $iu entru ea $iinta $r de care n2ar $i $ost ea )nssi46K 5Se s une c nu exist su$let care s nu $i $ost creat altundeva dec)t )ntr2o viat si )ntr2 o relatie misterioas cu ceilalti. Dar noi doi s)ntem mai mult dec)t aceasta" tu" e msur ce vor!esti" existi1 acelasi lucru rs un/)nd )ntre aceste dou ersoane. .)nd am $ost /misliti" Orion" cred c a rmas un ic de su!stant care $usese entru tine" si din aceea care2ti li seste am $ost $cut eu.69 7n minunata necesitate a acestei uniuni" aradisul este re0sit" moartea este )nvins3 5Iat21 re$cut dintr2un !r!at si dintr2o $emeie" )n s$)rsit aceast $iint care exista )n %aradis6=. 5,iciodat alt$el dec)t unul rin altul nu vom reusi s sc m de moarte. %recum violetul" dac este amestecat cu ortocaliu" d la iveal rosul cel mai ur.6@ 7n s$)rsit" su! )n$tisarea altuia" $iecare accede la .ellalt )n toat lenitudinea sa" adic la Dumne/eu. 5.eea ce ne druim unul altuia este Dumne/eu su! di$erite c#i uri6E. 1 .artea lui &o!ias si a Sarei. 8 &atl umilit. K .ondurul de satin.
9 &atl umilit. = -run/e de s$inti. @ .ondurul de satin. E -run/e de s$inti. 8=E 5Dac nu l2ai $i v/ut mai )nt)i )n oc#ii mei" ai mai $i dorit at)t de mult cerul461 5A#N )ncetea/ s mai $ii $emeie si las2m s2ti vd c#i ul" )n s$)rsit" acest Dumne/eu e care nu21 oti tine )n tine.68 5Dra0ostea lui Dumne/eu $ace a el )n noi la aceeasi )nsusire e care o au toate creaturile" la acest sentiment c nu s)ntem de a*uns entru noi )nsine si c Binele su rem )n care ne reali/m este" )n a$ara noastr" cineva.6K Ast$el" $iecare a$l )n cellalt sensul vietii sale m)ntesti si" de asemenea" mrturia de neclintit a insu$icientei vietii noastre3 5%entru c nu2i ot da cerul" mcar )l ot smul0e m)ntului. ,umai eu ot si aduc o insu$icient e msura dorintei sale69. 5.eea ce )ti ceream" ceea ce voiam s2ti dau nu s)nt lucruri com ati!ile cu tim ul" ci cu eternitatea.6= &otusi" rolul $emeii si al !r!atului nu s)nt exact simetrice. %e lan social exist o evident reeminent a !r!atului. .laudel crede )n ierar#ii" si rintre ele si )n aceea a $amiliei3 sotul este c etenia unei $amilii. Anne Vercors domneste )n cminul ei. Don %ela0e se consider ca un 0rdinar cruia i s2a )ncredintat )n0ri*irea acestei lante $ra0ile" dona %rou#e/e1 )i d o misiune e care ea nu se 0)ndeste s o re$u/e. -ie si numai $a tul de a $i !r!at este un rivi le0iu. 5.e s)nt eu" o !iat $at" ca s m com ar cu masculul rasei mele46 )ntrea! S:0ne.@ Br!atul este acela care munceste c)m ul" care construieste catedrale" care lu t cu sa!ia" ex lorea/ lumea" cu cereste m)nturi" actionea/" )ntre rinde. %rin el se )m lineste vointa Domnului e acest m)nt. -emeia nu a are dec)t ca un auxiliar. Ea este cea care rm)ne e loc" care astea t si care strea/ totul asa cum este3 5S)nt cea care rm)ne si care este totdeauna aici6" s une S:0ne. Ea )i a r mostenirea lui .ou$ontaine" )i tine conturile )n tim ce acesta lu t de arte entru .au/. -emeia )i aduce lu ttorului s ri *inul s erantei3 5Eu aduc ire/isti!ila s erant6E. Si e aceea a milei3 5<i2a $ost mil de el. .ci s re cine s2ar )ntoarce" cut)ndu2si mama" dac nu s re $emeia umilit 1 I!idem. 2 .ondurul de satin. K %o/itii si ro o/itii. I. 1 .ondurul de satin. = &atl umilit. @ Ostaticul. E Orasul. 8=D .u 0)ndul con$identei si al rusinii16. Iar &Ote d>Or murmur3 5Iat cura*ul rnitului" s ri*inul in$irmului &ovrsia muri!undului...6 .laudel nu2i re rosea/ $emeii $a tul c )l cunoaste ast$el e !r!at )n sl!iciunea sa1 dim otriv1 or0oliul masculin a$isat de <ont#erlant si LaMrence i s2ar rea un sacrile0iu. E !ine ca !r!atul s se simt o !iat $iint $cut din s)n0e si carne" s nu2si uite nici ori0inea" nici moartea" care s)nt simetrice. Orice sotie ar utea rosti cuvintele <art#ei3
5E adevrat" nu eu ti2am dat viat Dar s)nt aici entru a ti2o cere din nou. Si de aici )i vine !r!atului )naintea $emeii 6 Aceast tul!urare a constiintei" ca )n $ata unui creditor68. Si totusi" aceast sl!iciune tre!uie s se )ncline )n $ata $ortei. %rin cstorie" sotia se d sotului care o ia )n 0ri*a lui3 LOla se culc e *os )n $ata lui .oeuvre" care2si asa/ iciorul e ea. (a ortul $emeii cu sotul ei" al $iicei cu tatl" al surorii cu $ratele este un ra ort de vasalitate" )n !ratele lui 'eor0e" S:0ne rosteste *urm)ntul cavalerului ctre su/eran3 5&u esti c etenia" iar eu o !iat si!il care are 0ri* de $ocul vesnic6>K. 5Las2m s rostesc *urm)ntul ca un nou cavalerN ON St )neN O" $ratele meu mai mare" las2m )n m)inile tale S *ur ca o clu0rit care *ur )n $ata lui Dumne/eu O" mascul al rasei mele N69 -idelitatea" loialitatea s)nt cele mai mari virtuti omenesti ale vasalei. Bl)nd" su us" resemnat s $ie $emeie" ea este" )n numele rasei sale" al descendentei sale" or0olioas si de ne)m!l)n/it1 ast$el este m)ndra S:0ne de .ou$ontaine si rintesa lui &ete d>Or care duce e umerii si cadavrul tatlui su asasinat" care acce t mi/eria unei vieti solitare si sl!atice" su$erintele unei cruci$icri si care st l)n0 &ete d>Or )n a0onie" murind alturi de el. <ediatoare" $cut s concilie/e" ast$el ne a are adesea $emeia3 este Ester su us ordinelor lui <ardo#eu" Judit# ascult)nd de reoti1 este )n stare s2si )n$r)n0 sl!iciunea" lasitatea" udoarea" din loialitate $at de .au/a care este si a sa" din moment ce este a st )nilor si1 din devotamentul ei )si extra0e o $ort care $ace din ea cel mai retios dintre instrumente. 1 Sc#im!ul. 8 <dem. K Ostaticul. 9 I!idem. 8=F %e lan uman" a are" deci" ca a$l)ndu2si mretia )n )nssi su!ordonarea ei. Dar" )n oc#ii lui Dumne/eu" este o ersoan er$ect autonom. -a tul c entru !r!at existenta se de seste" )n tim ce entru $emeie se strea/ nesc#im!at" nu sta!ileste )ntre ei di$erente dec)t aici e m)nt3 oricum" nu e m)nt se )m lineste transcendenta" ci )n Dumne/eu. Iar $emeia are cu el o le0tur mai direct" mai intim c#iar" si mai secret dec)t tovarsul su. %rin 0lasul unui !r!at 2 si )nc al unui reot 2 Dumne/eu )i vor!este lui S:0ne1 dar Violaine )i aude vocea )n linistea inimii sale" iar %rou#e/e nu are de2a $ace dec)t cu )n0erul /itor. .ele mai su!lime $i0uri ale lui .laudel s)nt $emei3 S:0ne" Violaine" %rou#e/e. Aceasta datorit $a tului c" du .laudel" s$intenia este )n renuntare. Iar $emeia este mai utin an0a*at )n roiecte omenesti" are mai utin voint ersonal3 $cut s re a se drui" nu entru a lua" este mai a roa e de devotamentul er$ect %rin ea se va )m lini de sirea !ucuriilor m)ntesti care s)nt )n0duite si !une" dar al cror sacri$iciu este si mai !inevenit. S:0ne )l sv)rseste entru un motiv anume3 s21 salve/e e a . %rou#e/e se resemnea/ )n rimul r)nd entru c21 iu!este e (odri0ue cu o dra0oste a!solut3 5Ai $i vrut s aduc )na oi )n !ratele tale o $emeie adulter4 ... ,2as mai $i $ost dec)t o $emeie care )n cur)nd ar $i murit la s)nul tu" si nu aceast stea vesnic de care )ti este sete61. Dar c)nd aceast dra0oste ar utea deveni le0itim" nu )ncearc nimic entru a o utea )m lini )n aceast lume. .ci )n0erul ia mur murat3 5%rou#e/e" sora mea" co il al lui Dumne/eu )n lumina e care2o salut"
Aceast %rou#e/e e care2o vd )n0erii este aceea $rJstiint e care2o riveste" este aceea e care ai $cut2o ca s i2o dai68. Ea este uman" este $emeie" nu se resemnea/ $r revolt3 5,u va cunoaste 0ustul meuN6K Dar ea stie c adevrata ei cstorie cu (odri0ue nu se consum dec)t rin re$u/3 5.)nd nu va mai exista nici un mi*loc de a sc a" c)nd se va $i le0at de mine entru totdeauna rin acest im osi!il #imen" c)nd nu va mai utea s se smul0 stri0tului crnii mele ne utincioase si acestui vid necruttor" c)nd )i voi $i dovedit neantul cu a*utorul neantului meu" c)nd nu va mai $i )n neantul sau nici un secret e care neantul meu s nu $ie )n stare s )l veri$ice. 1 .ondurul de satin. 8 I!idem. K I!idem. 8@L Atunci )l voi da lui Dumne/eu" de/velit si s$)siat" ca s21 um le cu !u!uitul tunetului" atunci voi avea un sot si voi tine un /eu )n !ratele mele61. Iotr)rea Violainei este mai misterioas si )nc si mai 0ratuit1 cci a ales le ra si or!irea c)nd ar $i utut s se uneasc rintr2o le0tur le0itim cu !r!atul care o iu!ea si e care )l iu!ea. 5Jacques" oate. ,e iu!im rea mult entru a $i dre t s $im unul al celuilalt" entru a $i !ine s $im unul al celuilalt68 Dar dac $emeile s)nt )ntr2un mod at)t de sin0ular destinate eroismului s$inteniei" este mai ales entru c .laudel le erce e )nc )ntr2o ers ectiv masculin. Desi0ur" $iecare dintre sexe )l )ntruc#i ea/ e .ellalt )n oc#ii sexului com lementar1 dar )n vi/iunea !r!atului" cu toate acestea" $emeia a are adesea ca un .ellalt a!solut. Exist o de sire mistic )n 5stim c s)ntem rin noi )nsine ne utinciosi" si de aici vine aceast utere a $emeii asemntoare cu aceea a 'ratiei divine6K. ,oi re re/int aici doar !r!atii" nu s ecia uman" si )n $ata im er$ectiunii lor $emeia este c#emarea in$initului" )ntr2un sens a are" aici" un nou rinci iu de su!ordonare3 )n numele comuniunii s$intilor" $iecare individ este instrument entru toate celelalte1 dar $emeia este )ntr2un mod mult mai recis instrument de salvare entru !r!at" iar reci roca nu este vala!il. .ondurul de satin este e o eea salvrii lui (odri0ue. Drama se desc#ide rin ru0a e care $ratele su o )nalt ctre Dumne/eu )n s ri*inul lui1 si se termin cu moartea lui (odri0ue" e care %rou#e/e )l conduce ctre s$intenie. Dar" )ntr2un alt sens" $emeia c)sti0 rin aceasta cea mai )nalt autonomie1 cci misiunea ei se interiori/ea/ )n ea si" m)ntuindu21 e !r!at sau servindu2 i dre t exem lu" se salvea/" )n sin0urtate" e sine )nssi. %ierre de .raon )i ro$eteste Violainei ro riul ei destin" rimeste )n inima sa $ructele miraculoase ale sacri$iciului ei1 )l va exalta )n $ata oamenilor )n iatra catedralelor. Dar Violaine si2a )m linit destinul $r nici un a*utor. Exist la .laudel o mistic a $emeii care se )nrudeste cu aceea a lui Dante )n $ata Beatricei" cu aceea a 0nosticilor sau a traditiei saint2siinoniene" entru care $emeia este re0eneratoare. Dar" rin $a tul c !r!atii si $emeile s)nt )n mod e0al creaturile lui Dumne/eu" scriitorul le2a atri!uit si un destin autonom. Ast$el )nc)t" )n o era lui" numai $c)ndu2se cellalt 2 5s)nt roa!a lui Dumne/eu6 2 $emeia se reali/ea/ ca su!iect1 si )n en2tru2sinele su ea a are ca .ellalt. 1 &)nra Violaine. 8 I!idem. K .ondurul de satin. 8@1
7n Aventurile So #iei a$lm un text care re/um a roa e )ntrea0a conce tie claudelian. Dumne/eu" citim aici" i2a dat $emeii 5acest c#i care" asa )nde rtat si de$ormat cum este" e o anumit ima0ine a er$ectiunii. El a $cut2o de/ira!il. El a us laolalt s$)rsitul si )nce utul. El a $cut2o strtoarea telurilor sale si ca a!il si dea !r!atului acel somn creator )n care c#iar ea a $ost /mislit. Ea este s ri*inul destinului. Ea este darul. Este osi!ilitatea osesiunii... Este nodul acestei le0turi a$ectuoase care $r )ncetare )l uneste e crea tor de o era sa. Ea )l )ntele0e. Ea este su$letul care vede si care $ace. Ea )m rtseste cu el" )ntr2un $el" r!darea si uterea creatiei6. 7ntr2un sens" se are c $emeia n2ar utea $i mai mult ridicat )n slavi. Dar" )n $ond" .laudel nu $ace dec)t s ex rime )n mod oetic traditia catolic destul de utin modi$icat. S2a s us c vocatia terestr a $emeii nu dunea/ cu nimic autonomiei sale su ranaturale1 )ns" recunosc)ndu2i aceast autonomie" catolicul se crede autori/at s mentin )n aceast lume rero0ativele masculine. Vener)nd $emeia )ntru Dumne/eu" e acest m)nt ea va $i tratat ca o sclav3 !a c#iar" cu c)t i se va cere mai mult o su unere nelimitat" cu at)t mai mult asii ei vor $i )ndre tati e calea m)ntuirii. A se devota co iilor" sotu lui" cminului su. %atriei" Bisericii" aceasta este soarta $emeii" soart e care )ntotdeauna i2a atri!uit2o !ur0#e/ia1 !r!atul o$er activitatea sa" $emeia R )ntrea0a ei ersoan1 a sancti$ica aceast ierar#ie )n numele vointei divine nu )nseamn a o sc#im!a cu nimic" ci" dan otriv" a retinde )ncremenirea ei )n eternitate IV B(E&O, SA+ %OEBIA 7n ciuda a!isului care se ar lumea reli0ioas a lui .laudel de universul oetic al lui Breton" exist o analo0ie )n rivinta rolului e care cei doi )l atri!uie $emeii3 ea este un element de ertur!are1 )l smul0e e !r!at din somnul imanentei1 0ur" c#eie" us" od" Beatrice initiindu21 e Dante )n lumea de dincolo. 5Dra0ostea !r!atului $at de $emeie" dac o!servm cu atentie o secund lumea sensi!il" struie )n a )ncrca cerul cu $lori uriase si cu $iare sl!atice. Ea rm)ne entru s iritul care )ncearc )ntotdeauna nevoia de a se a$la )ntr2un loc si0ur cea mai teri!il iatr de )ncercare.6 Dra0ostea entru o $emeie duce la dra0ostea entru .ellalt. 5)n cea mai de v)r$ erioad a dra0ostei elective entru o anume $iint se desc#id toate marile eclu/e ale dra0ostei entru omenire...6 Dar entru Breton lumea de dincolo nu este un cer strin3 el este c#iar aici e m)nt si 8@8 i se de/vluie celui care stie s2i )nde rte/e vlurile !analittii cotidiene1 erotismul" )ntre altele" risi este ilu/ia $alsei cunoasteri. 5)n /ilele noastre" lumea sexual... n2a )ncetat" du c)te stiu" s o un vointei noastre de enetrare a universului s)m!urele ei de )ntuneric im osi!il de srar)mat6 A te lovi de mister re re/int sin0urul mod de a21 desco eri. -emeia este eni0m si $ormulea/ eni0me1 multi lele ei c#i uri" adu0)ndu2se unul este altul" com un 5$iinta unic )n care ne este dat s vedem ultimul avatar al S$inxului61 si de aceea ea este revelatie. 5Erai )nssi ima0inea secretului6" )i s une Breton $emeii iu!ite. Si ceva mai de arte3 5(evelatia e care urma s mi2o druiesti. .. 7nainte c#iar de a sti )n ce consta" am stiut c era o revelatie6. Aceasta ec#ivalea/ cu a s une c $emeia este oe/ie. Acest rol )l detine $emeia si la 'erard de ,erval3 dar )n S:lvie si Aurelia ea are consistenta unei amintiri sau a unei $antome" entru c visul" mai adevrat dec)t realitatea" nu coincide exact cu aceasta din urm1 entru Breton coincidenta este er$ect1 nu exist dec)t o lume1 oe/ia este o!iectiv re/ent )n lucruri" iar $emeia este $r ec#ivoc o $iint )n carne si oase. Ea este )nt)lnit nu )ntre ve0#e si vis" ci )n stare de tre/ie" )n mi*locul unei /ile !anale" datate la $el ca celelalte /ile din calendar 2 = a rilie" 18 a rilie" 9 octom!rie" 8F mai 2 )ntr2un cadru !anal3 )ntr2o ca$enea" la un colt de strad. Dar )ntotdeauna ea se distin0e rin vreo trstur insolit. ,ad*a 5mer0e cu ca ul sus" s re deose!ire de toti ceilalti trectori... -ardat )n c#i curios... ,2am v/ut niciodat asemenea oc#i6>. Breton intr )n vor! cu ea. 5Ea sur)de" dar )ntr2un $el $oarte misterios si"
as s une eu" de arc ar $i )n cunostint de cau/.6 )n Dra0ostea ne!un3 5&)nra $emeie care tocmai intrase era arc )ncon*urat de un a!ur 2 )nvesm)ntat )n $oc4... Si ot s s un c" )n acel loc" )n 8F mai 1FK9" acea $emeie era scandalos de $rumoas61. Imediat oetul )si d seama c nou2venita va *uca un rol )n destinul su1 oate c nu este dec)t un rol trector" secundar1 recum co ila cu oc#i de Dalil )n Vase comunicante1 av)nd )nt)lnire cu aceast Dalil" Breton citeste )n aceeasi /i un articol !inevoitor semnat de un rieten de mult uitat" numit Samson. +neori minunile se )nmultesc1 necunoscuta din 8F mai" ondina care $cea )ntr2un music2#all un numr de natatie" $usese anuntat rintr2un calam!ur au/it )ntr2un restaurant" e tema3 5Ondine" on d)ne6A1 si rima ei lim!are mai lun0 )m reun cu oetul $usese minutios descris )ntr2un oem scris de el cu uns re/ece ani mai )nainte. .ea mai extraordinar dintre aceste vr*itoare este ,ad*a3 ea re/ice g Su!linierea 7L a artine lui Breton. Joc de cuvinte intraducti!il" !a/at e o omo$onie care se ierde )n traducere3 ..Ondine" cinm6 Cn. tr.G. 8@K viitorul" de e !u/ele ei t)snesc cuvintele si ima0inile care )i trec rin minte rietenului ei )n acelasi moment1 visele si dorintele sale s)nt oracole3 5S)nt su$letul rtcitor6 s une ea1 mer0e rin viat 5)ntr2un $el a arte" nes ri*inindu2se dec)t e ura ei intuitie" tin)nd $r )ncetare de domeniul miraculosului61 )n *urul ei #a/ardul o!iectiv )m rstie )n st)n0a si2n drea ta ciudate )nt)m lri1 ea este )n c#i at)t de minunat eli!erat de a arente" )ne)t dis retuieste le0ile si ratiunea1 )si s$)rseste existenta )ntr2un a/il. Era 5un 0eniu li!er" recum unul dintre acele s irite ale aerului e care anumite ractici ale ma0iei )n0duie s le )nlntui entru moment" dar care nici nu oate $i vor!a s se su un6. Din aceast ricin ,ad*a nu reuseste s2si )nde lineasc e de lin rolul ei de $emeie. %re/ictoare" reoteas a oracolului" ins irat" rm)ne rea a roa e de creaturile ireale care21 vi /itau e ,erval1 ea desc#ide ortile lumii su rareale3 dar este inca a!il s druiasc" entru c nu s2ar utea drui e sine )nssi. 7n dra 0oste $emeia se )m lineste si doar )n dra0oste este cu adevrat im li cat1 dac e sin0ular" acce t)nd un destin sin0ular 2 si nu lutind $r rdcini rin univers 2" atunci ea re/um totul. <omentul )n care !eatitudinea ei atin0e unctul cel mai )nalt este acea or din noa te c)nd 5ea este o0linda er$ect )n care tot ceea ce a $ost" tot ceea ce a $ost c#emat s $ie se scald adora!il )n ceea ce va $i de aceast dat6? %entru Breton" 5a 0si locul si $ormula6 se con$und cu 5a oseda adevrul )ntr2un su$let si )ntr2un cor 6. Si aceast osesiune nu e osi!il dec)t )n dra0ostea reci roc" dra0oste" !ine)nteles" tru easc. 5%ortretul $emeii iu!ite tre!uie s $ie nu numai o ima0ine la care stir)dem" ci si un oracol e care )l )ntre!m61 dar nu va $i oracol dec)t dac $emeia este altceva dec)t o idee sau o ima0ine1 ea tre!uie s $ie 5 iatra de temelie a lumii materiale61 entru clarv/tor" aceast lume )nssi este oe/ie" si tre!uie ca )n aceast lume s2o osede e Beatrice )n realitate. 5Dra0ostea reci roc este sin0ura care conditionea/ ma0neti/area total asu ra creia nimic nu oate avea im act" care $ace ca tru ul s $ie soare si am rent s lendid e tru " care $ace ca s iritul s $ie i/vor vesnic viu" inaltera!il" care t)sneste la in$init" a crui a se )ndrea t o data entru totdeauna rintre 0l!enele si cim!risor.6 Aceast dra0oste indestructi!il n2ar utea $i unic. Aici este a radoxul atitudinii lui Breton care" de la Vase comunicante la Arcana 1E" se o!stinea/ s consacre dra0oste unic si etern mai multor $emei di$erite. Dar" du el" circumstantele sociale care )m iedic li!ertatea ale0erii sale )l determin e !r!at s $ac ale0eri eronate1 de alt$el" rin aceste erori" el caut cu adevrat o $emeie. Si dac2si aminteste 1 Su!linierea lui Breton. 8@9
de c#i urile iu!ite" 5nu va desco eri" la $el" )n toate aceste c#i uri de $emei dec)t unul sin0ur3 ultimulA c#i iu!it6. 5De c)te ori" de alt$el" am utut constata c" su! a arente cu totul neasemntoare" cuta de la un c#i la altul s se de$ineasc o trstur comun dintre cele mai exce tionale.6 %e ondina din Dra0ostea ne!un o )ntrea!3 5&u esti" )n s$)rsit" acea $emeie" ast/i tre!uia s vii46 )n sc#im!" )n Arcana 1E s une3 5Stii !ine c" v/)ndu2te rima oar" te2am recunoscut $r nici o e/itare6. 7ntr2o lume desv)rsit" renovat" cu lul ar $i" ca urmare a unui dar reci roc" indisolu!il1 din moment ce iu!ita e totul" cum ar mai utea $i loc entru alta4 Ea este si acea alta1 si cu at)t mai de lin cu c)t este mai mult ea )nssi. 5Insolitul este inse ara!il de dra0oste. %entru c tu esti unic" nu oti s nu $ii entru mine mereu alta" o alt tu )nsti. %rin diversitatea acestor $lori nenumrate acolo" te iu!esc e tine sc#im!toare )n cmas rosie" 0oal" )n cmas cenusie.6 Si des re o $emeie di$erit" dar la $el de unic" Breton scrie3 5Dra0ostea reci roc" asa cum o vd eu" este un dis o/itiv de o0lin/i care )mi trimite" )n miile de un0#iuri e care le oate c ta entru mine necunoscutul" ima0inea $idel a celei e care o iu!esc" mereu sur2 nn/)ndu2m rin uterea divinatorie de a antici a" rin ro ria2mi dorint" tot mai vie6. Aceast $emeie unic" )n acelasi tim carnal si arti$icial" natural si uman" e )n/estrat cu aceleasi $amece ca o!iectele ec#ivoce )ndr0ite de su rarealisti1 este asemntoare cu lin0ura2 anto$" cu masa2lu " cu /a#rul de marmur e care oetul le desco er )n iata de vec#ituri sau le inventea/ )n vis1 ea artici la secretul o!iectelor $amiliare sur rinse !rusc )n adevrul lor1 si la secretul lantelor sau ietrelor. Ea este orice lucru3 -emeia mea cu rul de $oc de lemn .u 0)ndurile de $ul0er de cldur" .u talia de cle sidr ... -emeia mea cu sex de al0 si de !om!oane vec#i ... -emeia mea cu oc#i de savan Dar mai ales ea este" dincolo de orice" -rumusetea. -rumusetea nu este entru Breton o idee care se contem l" ci o realitate care nu se revelea/ 2 deci nu exist 2 dec)t rin asiune1 nu exista $rumusete )n lume dec)t rin $emeie. 5Acolo" )n $undul creu/etului omenesc" )n aceast re0iune aradoxal )n care conto irea $iintelor care s2au ales cu adevrat restituie tuturor lucrurilor valorile ierdute ale tim urilor luminate de vec#i > Su!linierea lui Breton. 8@= sori" acolo unde )ns" de asemenea" !)ntuie sin0urtatea rintr2una dintre acele $ante/ii ale naturii care vrea ca )n *urul craterelor din Alas;a / ada s rm)n su! cenus" acolo" cu ani )n urm" am cerut s mear0 cineva s caute $rumusetea nou" $rumusetea considerat exclusiv )n sco uri asionale.6 5-rumusetea convulsiv va $i erotic" voalat" ex lo/iv2$ix" ma20ic2circumstantial sau nu va $i deloc.6 7n $emeie tot ceea ce exist )si a$l sensul. 5&ocmai rin dra0oste" si numai rin dra0oste" se reali/ea/ )n cel mai )nalt 0rad conto irea esentei si a existentei.6 Ea se reali/ea/ entru amanti si )n acelasi tim entru )ntrea0a lume. 5(ecrearea" recolorarea er etu a lumii )ntr2o sin0ur $iint" asa cum se )m linesc ele rin dra0oste" luminea/ )naintea lor cu mii de ra/e lumea m)nteasc.6 %entru toti oetii 2 sau a roa e 2 $emeia )ntruc#i ea/ natura1 dar" otrivit lui Breton" ea nu numai c o ex rim" ea o eli!erea/. .ci natura nu vor!este o lim! clar" tre!uie s2i trun/i tainele entru a2i )ntele0e adevrul care este acelasi lucru cu $rumusetea sa3 oe/ia nu este ur si sim lu re$lexul" ci mai de0ra! c#eia ei1 iar $emeia nu se distin0e )n acest unct de oe/ie. De aceea ea este
indis ensa!ilul mediator $r de care )ntre0 m)ntul tace3 5,atura nu este a t s se lumine/e sau s se )ntunece" s m serveasc sau dim otriv" dec)t )n msura )n care urc si scad entru mine $lcrile unui cmin care este dra0ostea" sin0ura dra0oste" aceea a unei $iinte. Am cunoscut" )n a!senta dra0ostei" adevratele ceruri vide. ,u li sea dec)t un mare iris de $oc ornind din mine entru a )ncrca de ret tot ceea ce exist... .ontem lu )n la ameteal m)inile tale desc#ise deasu ra $ocului de cren0ute uscate e care l2am a rins si care se de/lntuie" m)inile tale de vr*itoare" m)inile tale trans arente care lutesc deasu ra $ocului vietii mele6. -iecare $emeie iu!it este entru Breton o minune natural3 5O $eri0 mic" de neuitat" ctr)ndu2se e /idul interior al unui ut $oarte vec#i6. 5...,u2stiu2ce or!itor si at)t de 0rav )nc)t nu utea dec)t s2mi aminteasc... marea necesitate $i/ic natural" $c)ndu2m s m 0)ndesc cu tandrete la nonsalanta unor anume $lori )nalte care )nce s )n$loreasc.6 Sau invers3 orice minune natural se con$und cu iu!ita3 e ea o exalt c)nd )l tul!ur o 0rot" o $loare" un munte. 7ntre $emeia care2si )ncl/este m)inile e un alier din &eide si &eide orice distant este a!olit. %oetul )i invoc )ntr2o sin0ur ru03 5Admira!il &eideN ia2mi viataN 'ur a cerului si )n acelasi tim a iadului" )mi lace s $ii ast$el eni0matic" ast$el )n stare s orti )n la nori $rumusetea natural si s )n0#iti totul6. -rumusetea este mai mult dec)t $rumusetea1 ea se con$und cu 5noa tea ro$und a constiintei61 ea este adevrul si eternitatea" a!solutul1 $emeia nu o$er un as ect tem oral si contin0ent al lumii" ci este esenta ei necesar" o esent nu )ncremenit" cum o ima0ina 8@@ %laton" ci 5ex lo/iv2$ix6. 5,u desco r )n mine alt comoar dec)t c#eia care )mi desc#ide aceast c)m ie nes$)rsit de c)nd te cunosc" aceast c)m ie $cut din re etitia unei sin0ure lante tot mai )nalte" a crei le0nare tot mai sl!atic m va duce ctre moarte... .ci acea $emeie si acel !r!at care" )n la s$)rsitul tim urilor" tre!uie s $im eu si cu tine vor aluneca la r)ndul lor $r s se )ntoarc niciodat )n ce oteca se va ierde" )n lumina o!lic" la mar0inile vietii si ale uitrii vietii... .ea mai mare s erant" cea )n care se re/um toate celelalte" este ca aceasta s $ie entru toti si entru toti s dure/e" ca darul a!solut de la o $iint la alta care nu oate exista $r reci rocitate s $ie )n oc#ii tuturor sin0ura unte natural si su ranatural aruncat este viat.6 Ast$el" rin dra0ostea e care o ins ir si o )m rtseste" $emeia este entru $iecare !r!at sin0ura salvare osi!il. In Arcana 1E" misiunea sa se lr0este si se reci/ea/3 ea tre!uie s salve/e omenirea. Breton se )nscrie dintotdeauna )n traditia lui -ourier care" reclam)nd rea!ilitarea crnii" exalt $emeia ca o!iect erotic1" e normal s a*un0 la ideea saint2simonian a $emeii re0eneratoare. 7n societatea actual" !r!atul domin" ast$el )nc)t )n 0ura unui 'ourmont sun ca o insult ceea ce a s us des re (im!aud3 5&em erament de $atN6 &otusi" 5va veni tim ul s unem )n valoare ideile $emeilor )n loc de acelea ale !r!atilor" a cror )n$r)n0ere se consum destul de tumultuos )n /ilele noastre... Da" ast/i $emeia ierdut" cea care c)nt )n ima0inatia !r!atului" dar la ca tul at)tor )ncercri entru ea" entru el" tre!uie s $ie si $emeia re0sit. Si mai )nt)i tre!uie ca $emeia s se re0seasc e sine )nssi" s )nvete s se recunoasc dincolo de aceste in$ernuri la care o redestinea/ $r recursul su" mai mult dec)t ro!lematic" rivirea cu care !r!atul" )n 0eneral" o msoar6. (olul e care ar tre!ui s21 )nde lineasc este )nainte de toate un rol aci$icator. 5Am $ost )ntotdeauna stu e$iat c" )n aceste conditii" vocea sa nu s2a $cut au/it" nici nu s2a 0)ndit s ro$ite c)t mai mult osi!il de avanta*ul imens a dou in$lexiuni ire/isti!ile si $r ret care2i s)nt date" una entru a2i vor!i !r!atului" alta entru a c#ema la ea toat )ncrederea co ilului. .e minune" ce viitor ar $i avut marele stri0t de re$u/ si de alarm al $emeii" acest stri0t totdeauna virtual... .)nd va a rea o $emeie ur si sim lu $emeie" care va sv)rsi miracolul at)t de di$erit de a )ntinde !ratele )ntre cei ce s)nt e cale de a se
)ncaier si de a le s une3 S)nteti $rati.6 Dac $emeia a are a/i ca neada tat" de/ec#ili!rat" acest lucru este o urmare a tratamentului la care a su us2o tirania masculin1 dar ea )si strea/ o miraculoas utere rin $a tul c )si )n$i0e rdcinile )n i/voarele vii ale vietii" ale crei secrete !r!atii le2au ierdut. 5<elusine1 e *umtate rad anicii" <elusine cu 0le/nele de ietre sau de ier!uri acvatice sau de u$ al no tii" e ea o invoc" nu o vd dec)t e ea )n stare s trans2 8@E $orme aceast e oc sl!atic. Este $emeia )n )ntre0ime" si totusi $emeia asa cum este ast/i" $emeia rivat de temelia ei omeneasc" ri/onier a rdcinilor ei misctoare at)t c)t se vrea" dar" rin acestea" )n comunicare rovidential cu $ortele elementare ale naturii. -emeia li sit de temelia ei uman R le0enda o vrea ast$el rin ner!darea si 0elo/ia !r!atului.6 Se cuvine deci s o tm ast/i entru $emeie1 aste t)nd s2i $ie restituit )n aceast viat adevrata ei valoare" a sosit ceasul s 5ne ronuntm )ntr2o art li sit de am!i0uitate )m otriva !r!atului si entru $emeie6. 5-emeia2co il. 7nscunarea ei este tot im eriul sensi!il tre!uie s2o re0teasc sistematic arta.6 De ce $emeia2co il4 Breton ne ex lic3 5Ale0 $emeia2co il nu entru a o ase/a )n o o/itie cu alt $emeie" ci entru c )n ea si numai )n ea mi se are c slsluieste" )ntr2o stare de trans arent a!solut" cealaltJ rism a vi/iunii...6 7n msura )n care $emeia este ur si sim lu asimilat unei $iinte omenesti" ea va $i la $el de inca a!il ca si $iintele umane masculine s salve/e aceast lume de ier/anie1 $eminitatea ca atare introduce )n civili/atie acest alt element care este adevrul vietii si al oe/iei" si care" numai el" oate eli!era omenirea. %ers ectiva lui Breton $iind exclusiv oetic" $emeia este rivit )n o era lui exclusiv ca oe/ie" deci )n calitate de .ellalt. 7n msura )n care cineva si2ar une )ntre!ri rivind destinul ei" rs unsul ar $i im licat )n idealul dra0ostei reci roce3 ea nu are alt vocatie dec)t dra0ostea1 aceasta nu constituie nici o in$erioritate" din moment ce vocatia !r!atului )nsusi este" de asemenea" dra0ostea. &otusi" ne2ar lcea s stim dac si entru ea dra0ostea este c#eie a lumii" revelatie a $rumusetii1 va 0si ea oare aceast $rumusete )n iu!itul ei4 sau )n ro ria2i ima0ine4 Va $i ea oare ca a!il de activitatea oetic ce reali/ea/ oe/ia rintr2o $iint sensi!il sau se va limita la a a ro!a o era masculului su4 Ea este oe/ia )n sine" )n imediat" adic en tru !r!at1 nu ni se s une dac ea este ast$el si entru sine. Breton vor!este des re $emeie ca su!iect. <ai mult" el nu evoc niciodat ima0inea $emeii rele. 7n )ntre0ul o erei sale 2 )n ciuda c)torva am$lete si mani$este )n care vitu erea/ )m otriva turmei omenesti 2Breton urmreste nu s inventarie/e re/istentele su er$iciale ale lumii" ci s le revele/e adevrul secret3 $emeia nu21 interesea/ dec)t entru c este o 5 oart6 rivile0iat. %ro$und ancorat )n natur" $oarte a roa e de m)nt" ea a are si ca o c#eie a lumii de dincolo. La Breton a$lm acelasi naturalism e/oteric ca si la 0nostici" care vedeau )n So$ia rinci iul <)ntuirii si c#iar al creatiei" ca si la Dante A Su!linierea lui Breton. 8@D ale0)ndu2si2o e Beatrice dre t 0#id" ca si la %etrarca" iluminat de dra0ostea entru Laura. Si de aceea $iinta cea mai ancorat )n natur" cea mai a ro iat de m)nt este si c#eia lumii celeilalte. Adevr" -rumusete" %oe/ie" ea este &otul3 )nc o dat su! )n$tisarea .eluilalt" &otul" )n a$ar de sine )nssi. V S&E,DIAL SA+ (O<A,ES.+L ADEVh(+L+I Dac" rsind e oca )n care ne a$lm" revin acum la Stend#al" este entru c" la s$)rsitul acestor carnavaluri )n care $emeia se de0#i/ea/" r)nd e r)nd" )n scor ie" )n
nim$" )n stea a diminetii" )n siren" este recon$ortant s a!ordm un !r!at care trieste rintre $emei )n carne si oase. Stend#al" )nc din co ilrie" a iu!it $emeile )n mod sen/ual1 )si roiecta )n ele as iratiile adolescentei sale3 era 0ata s se ima0ine/e salv)nd din ericol o $rumoas necunoscut si c)sti0)ndu2i dra0ostea. Sosind la %aris" ceea ce voia cu cea mai mare ardoare era 5o $emeie $ermectoare1 ne vom adora" )mi va cunoaste su$letul...6 Btr)n" scrie )n tarin initialele $emeilor e care le2a iu!it cel mai mult. 5.red c am re$erat reveria )n loc de orice altceva6" ne mrturiseste el. Iar visele i2au $ost #rnite de ima0ini de $emei1 amintirea lor )nsu$leteste eisa*ele. 5Linia st)ncilor. a ro nndu2ne de Ar!ois" cred" si venind dins re Dole e strada cea mare" a $ost entru mine o ima0ine concret si evident a su$letului <etildei.6 <u/ica" ictura" ar#itectura" tot ceea ce a )ndr0it" a )ndr0it cu su$letul unui amant ne$ericit1 dac se lim! rin (oma" la $iecare cotitur a a0inii a are o $emeie1 rin re0retele" tristetile" !ucuriile e care i le2au tre/it" el a cunoscut 0ustul ro riului su su$let1 vrea ca *udectorii lui s $ie $emeile3 le $recventea/ saloanele" caut s se arate strlucitor )n oc#ii lor1 le2a datorat cele mai mari $ericiri ale sale" cele mai mari su$erinte" ele au $ost rinci ala sa ocu atie1 re$er dra0ostea lor oricrei rietenii" re$er rietenia lor celei a !r!atilor1 $emeile )i ins ir crtile" care s)nt o ulate de $i0uri de $emei1 )n mare arte" entru ele scrie. 5Am norocul ca )n 1FLL s $iu citit de su$letele e care le iu!esc" doamnele (oland" <elanie 'uil!ert...6 Ele au $ost )nssi su!stanta vietii sale. .um le2a $ost acordat acest rivile0iu4 Acest tandru rieten al $emeilor" tocmai entru c le iu!este )n adevrul lor" nu crede )n misterul $eminin1 nici o esent nu de$ineste o dat entru totdeauna $emeia1 ideea unui 5etern $eminin6 i se are 8@F edant si ridicol. 5%edantii ne re et de mai mult de dou mii de ani c $emeile au s iritul mai viu" iar !r!atii mai mult soliditate1 c $emeile au mai mult delicatete )n idei" iar !r!atii mai mult utere de concentrare. &ot ast$el" un 0ur2casc din %aris care se lim!a odat rin 0rdinile din Versailles tr0ea conclu/ia" din tot ce vedea" c ar!orii se nasc tiati cu $oar$ec )n $orme 0eometrice.6 Di$erentele care se vd )ntre $emei si !r!ati re$lect di$erentele )ntre situatiile lor. De ild" cum ar utea $emeile s nu $ie mai romanesti dec)t !r!atii lor4 5O $emeie cu lucrul ei de m)n" ocu atie insi id la care nu2 si $oloseste dec)t m)inile" se 0)ndeste la amantul ei" )n tim ce acesta" 0alo )nd e c)m ie cu escadronul su" este ede sit cu carcera dac $ace o miscare 0resit.6 &ot ast$el" $emeile s)nt acu/ate de li s de !un2simt. 5-emeile re$er emotiile ratiunii1 este sim lu de tot3 cum" )n virtutea latitudinii o!iceiurilor noastre nu s)nt )nsrcinate cu nici o trea! )n $amilie" ratiunea nu le este niciodat util... .ere2i sotiei tale s re0le/e a$acerile cu $ermierii de e dou dintre domeniile voastre" si arie/ c va tine re0istrele mai !ine dec)t tine...6 Dac a$lm )n istorie at)t de utine 0enii $emei" este entru c societatea le rivea/ de orice mi*loc de a se ex rima. 5&oate 0eniile care se nasc $emei1 s)nt ierdute entru $ericirea u!licului1 de )ndat ce )nt)m larea le o$er mi*loacele de a se mani$esta" le veti vedea a*un0)nd la talentele cele mai di$icile.6 .el mai mare #andica e care $emeile )l au de )ndurat este educatia care le a!ruti/ea/1 o resorul se str duieste totdeauna s diminue/e ceea ce o rim1 !r!atul le re$u/ )nadins $emeilor sansele e care le au. 5Lsm ne)ntre!uintate )n ele calittile cele mai strlucitoare si cele mai $ericite entru ele )nsele si entru noi.6 La /ece ani" $etita este mai vioaie si mai inteli0ent dec)t $ratele ei1 la dou/eci de ani stren0arul este un ti s iritual" iar t)nra $at 5o idioatO st)n0ace" timid" care se teme si de un ian*en61 vina este a educatiei e care a rimit2o. Ar tre!ui s li se dea $etelor exact at)ta )nvttur c)t si !ietilor. Anti$eministii o!iectea/ c $emeile cultivate si inteli0ente s)nt niste monstri3 tot rul vine din $a tul c ele rm)n )nc niste exce tii1 dac ar utea a*un0e la cultur la $el de natural ca si
!r!atii" ar ro$ita de ea cu aceeasi naturalete. Du ce au $ost mutilate" s)nt su use unor le0i )m otriva naturii1 mritate )m otriva vointei lor" societatea le vrea credincioase" iar divortul le este re rosat ca e o a!atere de la !unele moravuri. <ulte dintre ele au $ost menite tr)ndviei" c)nd numai )n munc oate $i a$lat $ericirea Aceast conditie )l indi0nea/ e Stend#al si el vede aici sursa tuturor de$ectelor care le s)nt re rosate $emeilor. Ele nu s)nt nici )n0eri" Su!linierea lui Stend#al. 8EL nici demoni" nici s$mcsi3 s)nt $iinte umane e care niste moravuri im!ecile le2au redus la o stare de semisclavie. &ocmai entru c au $ost o rimate" cele mai !une dintre ele se vor /i de tarele care )i ur)tesc e asu ritorii lor1 ele nu s)nt" ca atare" nici in$erioare" nici su erioare !r!atilor1 dar rintr2o curioas rsturnare" situatia lor ne$ericit le $avori/ea/. Se stie c)t de mult urste Stend#al serio/itatea3 !anii" onorurile" ran0urile" uterea i se ar a $i cei mai tristi dintre idoli1 imensa ma*oritate a !r!atilor se alienea/ entru a le c)sti0a1 edantul" cel ce2si d im ortant" !ur0#e/ul" sotul su$oc )n ei orice sc)nteie de viat si de adevr1 )ndo ati cu idei rimite de2a 0ata" cu sentimente )nvtate" su un)ndu2se ruti2nelor sociale" ersona*ul lor nu este locuit dec)t de vid1 o lume o ulat de aceste creaturi $r su$let este un desert de lictis. Din ne$ericire" multe $emei l)nce/esc )n aceste triste mlastini1 s)nt usi 5cu idei )n0uste si ari/iene6 sau credincioase i ocrite1 Stend#al )ncearc 5un de/0ust mortal entru $emeile cinstite si entru i ocri/ia care le este indis ensa!il61 ele aduc )n ocu atiile lor $rivole aceeasi serio/itate care2i $ace s se um$le )n ene e sotii lor1 stu ide rin educatie" invidioase" vanitoase" vor!rete" rutcioase din tr)ndvie" reci" retentioase" seci" vtmtoare" de ele e lin %arisul si rovincia1 le vedem misun)nd )n $undalul e care se decu ea/ no!ilele $i0uri ale unei doamne de (enal sau ale unei doamne de .#asteller. .ea e care Stend#al a descris2o cu 0ri*a cea mai lin de ur este $r )ndoial doamna 'randet" din care a $cut ne0ativul exact al doamnei de (oland sau al <etildei. -rumoas" dar li sit de ex resie" dis retuitoare si li sit de $armec" intimidea/ rin 5cele!ra sa virtute6" dar nu cunoaste adevrata udoare care vine din su$let1 lin de admiratie entru sine" )m!i!at de ersona*ul ei" nu stie dec)t s co ie/e din a$ar mretia1 )n ad)ncul ei este vul0ar si mesc#in1 5nu are caracter. .. m lictiseste6 0)ndeste domnul LeuMen. 5%er$ect re/ona!il" reocu at de reusita roiectelor sale6" toat am!itia ei este s $ac din sotul ei un ministru1 5s iritul ei era arid61 rudent" con$ormist" )ntotdeauna s2a $erit de dra0oste si este inca a!il de un sentiment 0eneros1 c)nd asiunea intra )n acest su$let uscat" o arde $r s2o ilumine/e. ,u avem dec)t s inversm aceast ima0ine entru a desco eri ceea ce le cere Stend#al $emeilor1 mai )nt)i s nu se lase rinse )n ca canele serio/ittii1 rin $a tul c lucrurile retinse a $i im ortante nu le s)nt la )ndem)n" ele risc mai utin dec)t !r!atii s se aliene/e )n acestea1 au mai multe sanse s2si stre/e naturaletea" naivitatea" 0enero/itatea e care Stend#al le une mai resus de orice merit1 ceea ce a recia/ la ele este ceea ce am utea ast/i numi autenticitatea lor3 este o trstur comun tuturor $emeilor e care le2a iu!it sau e care le2a inventat cu dra0oste1 toate s)nt $iinte li!ere si adevrate. 8E1 Li!ertatea lor se a$irm" la unele" )ntr2o manier strlucitoare3 An0ela %ietra0ua" 5t)r$ su!lim" )n stilul italian" al Lucretiei Bor0ia6" sau doamna A/ur" 5t)r$a )n stilul du Barr:6... una dintre $rantu/oaicele cele mai utin usuratice e care le2am )nt)lnitA>" s$idea/ e $at moravurile. Lamiel )si !ate *oc de conventii" de moravuri" de le0i" Sanseverina se arunc cu ardoare )n intri0i si nu se d )na oi de la crim %rin vi0oarea s iritului lor" altele se ridic deasu ra lumii o!isnuite3 cum ar $i <enta" cum ar $i
<at#ilde de la <ole care critic" deni0rea/" dis retuieste societatea care o )ncon*oar si vrea s se distin0 de ea. Si la altele" aceast li!ertate are o )n$tisare )n )ntre0ime ne0ativ1 ceea ce este remarca!il la doamna de .#asteller este detasarea sa $at de tot ceea ce e secundar1 su us vointei tatlui ei si c#iar o iniilor acestuia" nu contest mai utin valorile !ur0#e/e rin aceast indi$erent care i se re rosea/ ca o co ilrie si care e sursa veseliei sale ne stoare1 .lelia .onti se distin0e si ea rin re/erv1 !alul" distractiile o!isnuite ale tinerelor $ete o las rece1 ea are totdeauna distant 5$ie rin dis retul $at de tot ce o )ncon*oar" $ie rin re0retul du cine stie ce #imer a!sent6. Ea *udec lumea" se indi0nea/ de *osnicia ei. La doamna de (enal" inde endenta s iritului este cel mai ro$und ascuns1 nici ea )nssi nu stie c)t de neada tat este la ro ria2i soart1 extrema ei delicatete" sensi!ilitatea ei ascutit )i mani$est sila $at de vul0aritatea celor care o )ncon*oar1 este li sit de i ocri/ie1 si2a strat un su$let 0eneros" )n stare de emotii violente" si are nostal0ia $ericirii1 a!ia se simte din a$ar cldura acestui $oc care mocneste )n ea" dar va $i de a*uns o adiere entru a2i tre/i $lcrile. Aceste $emei s)nt ur si sim lu vii1 ele stiu c sursa adevratelor valori nu este )n lucrurile exterioare" ci )n inimi1 aceasta $ace $armecul lumii )n care triesc3 ele alun0 din ea lictisul rin sim lul $a t c s)nt re/ente acolo cu visele" cu dorintele" cu lcerile" emotiile si $ante/iile lor. Sanseverina" acest 5su$let activ66" se teme de lictis mai mult dec)t de moarte. A sta0na )n lictis 5)nseamn s te )m iedici s mori" s unea ea" nu s triesti61 este 5)ntotdeauna asionat de ceva" totdeauna action)nd" totdeauna vesel6. Inconstiente" uerile sau ro$unde" vesele sau 0rave" )ndr/nete sau misterioase" toate re$u/ somnul 0reu )n care se )m otmoleste omenirea. Si aceste $emei care au stiut s2si stre/e )n vid li!ertatea" imediat ce vor )nt)lni un o!iect demn de ele" se vor ridica rin asiune )n la eroism1 $orta su$letului lor" ener0ia lor traduc sl!atica uritate a unei im licri totale. Dar numai li!ertatea nu ar a*un0e s le )n/estre/e cu at)ta $armec romanesc3 o li!ertate ur este recunoscut cu stima" dar uu cu emotie1 ceea ce tul!ur este e$ortul ei de a se )m lini rin o!stacolele care o o rim1 la $emei" este cu at)t mai atetic" cu c)t lu ta este mai di$icil. Victoria re urtat asu ra unor constr)n0eri exterioare este de 8E8 a*uns entru a21 )nc)nta e Stend#al1 )n .ronicile italiene" )si )nc#ide eroinele )ntre /idurile mnstirilor" )n alatul unui sot 0elos3 ele tre!uie s invente/e o mie si unul de siretlicuri entru a se )nt)lni cu amantii lor1 usi secrete" scri de $r)n0#ie" cu$ere )ns)n0erate" r iri" sec#estrri" asasinate3 de/lntuirile de asiune si de nesu unere s)nt servite de o in0enio/itate )n care se des$soar toate resursele s iritului1 moartea" torturile ameninttoare dau si mai mult strlucire )ndr/nelilor su$letelor )nversunate e care Stend#al le descrie. .#iar si )n o erele de maturitate" scriitorul rm)ne sensi!il la acest romanesc a arent" care este )n$tisarea mani$est a aceluia care se naste )n su$let1 nu mai ot $i distinse unul de altul" asa cum o 0ur nu oate $i se arat de sur)sul ei. .lelia inventea/ din nou dra0ostea invent)nd al$a!etul care )i ermite s cores onde/e cu -a!ricio1 Sanseverina ne este descris ca 5un su$let totdeauna desc#is" care nu actionea/ niciodat cu rudent" care se red e de2a2ntre0ul im resiei de moment61 c)nd unelteste" c)nd )l otrveste e rint" c)nd inund %arma" acest su$let ni se de/vluie3 nu este nimic altceva dec)t aventura su!lim si ne!uneasc e care si2a ales s o triasc. Scara e care <at#ilde de la <ole o s ri*in la $ereastra ei este cu totul altceva dec)t un accesoriu de teatru3 este" su! o $orm tan0i!il" im rudenta ei or0olioas" )nclinatia entru extraordinar" cura*ul rovocator. .alittile su$letului ei nu s2ar desco eri dac nu ar $i )ncon*urat de dusmani3 /idurile unei )nc#isori" vointa unui suveran" severitatea $amiliei. &otusi" constr)n0erile cele mai 0reu de )nvins s)nt acelea e care $iecare le )nt)lneste )n sine )nsusi1 atunci aventura li!erttii este cea mai nesi0ur" ca mai s$)sietoare" cea mai icant.
Este evident c sim atia lui Stend#al entru eroinele sale este cu at)t mai mare cu c)t ele s)nt tinute ri/oniere cu mai mult strsnicie. Desi0ur" )i lac t)r$ele" su!lime sau nu" care au clcat o dat entru totdeauna )n icioare conventiile1 dar o )ndr0este cu mai mult tandrete e <etilde" retinut de scru ulele si de udoarea ei. Lucien LeuMen se com lace trind alturi de doamna de Iocquincourt cea li sit de re*udecti1 dar o iu!este cu asiune e doamna de .#asteller" cast" re/ervat" sovitoare1 -a!ricio admir su$letul inte0ru al Sanseverinei" care se nu se )na oi de la nimic" dar i2o re$er e .lelia" si t)nra $at este cea care )i c)sti0 inima. Iar doamna de (enal" )n$surat )n m)ndria" re*udectile si i0noranta ei" este oate" dintre toate $emeile create de Stend#al" cea care )l uimeste cel mai mult. Scriitorul re$er s2si situe/e eroinele )n rovincie" )ntr2un mediu limitat" de in/)nd de un sot sau de un tat im!ecil1 )i lace ca ele s $ie inculte si c#iar )m!i!ate de idei $alse. Doamna de (enal si doamna de .#asteller s)nt am)ndou le0itimiste )n c#i o!stinat1 rima este timid si li sit de orice ex erient" a doua" de o inteli0ent strlucitoare" dar a crei valoare o i0nor" ele nu s)nt" deci" rs2 8EK un/toare entru erorile lor" ci mai cur)nd s)nt victimele acestora" la $el cum s)nt victimele institutiilor si ale moravurilor. Din eroare se naste romanescul" asa cum oe/ia ia nastere din esec. +n s irit lucid care2si #otrste actele )n de lin cunostint de cau/ este a ro!at sau !lamat $r nici o im licare emotional1 )n tim ce cura*ul si manevrele unui su$let 0eneros cut)ndu2si drumul )n )ntuneric s)nt admirate cu team" mil" ironie sau dra0oste. %entru c $emeile s)nt )nselate" vedem )n$lorind )n inimile lor virtuti inutile si $ermectoare recum udoarea" or0oliul" extrema lor delicatete1 )ntr2un $el" acestea s)nt niste de$ecte3 vor /misli minciuni" susce ti!ilitti" m)nii" dar acestea se ex lic )ndea*uns rin situatia $emeilor" determinate s un or0oliu )n lucrurile mici" sau cel utin 5)n lucruri care nu au im ortant dec)t rin sentimente6" entru c toate lucrurile 5 retinse im ortante6 s)nt )n a$ara ra/ei lor de actiune1 udoarea lor este un re/ultat al de endentei de care su$er3 entru c le este inter/is s arate ceea ce ot rin actele lor" )si un )n *oc )nssi $iinta lor1 li se are c doar constiinta altora" si )n s ecial a amantului lor" le revelea/ )n adevrul lor1 le e team" vor s $u0" s i se sustra01 )n evadrile" )n e/itrile si revoltele lor" c#iar si )n minciunile lor se ex rim o autentic reocu are entru adevr1 si acest lucru le $ace s $ie res ecta!ile1 dar se ex rim cu st)n0cie" c#iar cu rea2credint" ceea ce le $ace s $ie )nduiostoare si c#iar utin comice. .)nd li!ertatea se rinde )n ro riile sale ca cane si trisea/ cu sine )nssi este cea mai ro$und uman" si deci" )n oc#ii lui Stend#al" cea mai ca tivant. -emeile lui Stend#al s)nt atetice c)nd su$letul lor le une ro!leme ne rev/ute1 nici o le0e" nici o retet" nici un rationament" nici un exem lu venit din a$ar nu oate s le clu/easc1 tre!uie ca ele s decid sin0ure3 aceast a!andonare este momentul extrem al li!erttii. .lelia este crescut cu idei li!erale" este lucid si re/ona!il1 dar o iniile )nvtate" *uste sau $alse" nu s)nt de nici un s ri*in )ntr2un con$lict moral1 doamna de (enal )l iu!este e Julien )n o$ida moralei" .lelia )l salvea/ e -a!ricio )m otriva ratiunii sale1 exist )n cele dou ca/uri aceeasi de sire a tuturor valorilor recunoscute. Aceast )ndr/neal o exalt Stend#al1 dar ea este cu at)t mai emotionant" cu cit a!ia )ndr/neste s se mrturiseasc1 este si mai natural din aceast ricin" mai s ontan" mai autentic. La doamna de (enal )ndr/neala este ascuns )n s atele inocentei1 entru c nu cunoscuse dra0ostea" nu stie s2o recunoasc si )i cedea/ $r nici o re/istent1 s2ar s une c" entru c a trit )n )ntuneric" este $r a rare )naintea $ul0urantei lumini a asiunii1 ea o rimeste" or!it" c#iar si )m otriva lui Dumne/eu" )m otriva in$ernului1 c)nd acest $oc se )ntunec" ea cade din nou )n tene!rele e care le 0uvernea/ sotii si reotii1 nu are )ncredere )n ro riile sale *udecti" dar evidenta o $ul0er1 de cum )l re0seste e Julien" )i druieste din nou su$letul ei1 remuscrile" scri2
8E9 soarea e care i2o smul0e du#ovnicul ei ne ermit s ne dm seama de distanta urias e care acest su$let ar/tor si sincer o avea de arcurs entru a se smul0e din )nc#isoarea )n care21 )nc#isese societatea si entru a a*un0e s cunoasc $ericirea. .on$lictul este mai constient la .lelia1 ea e/it )ntre loialitatea $at de tatl su si mila ei amoroas1 )si caut motive1 trium$ul valorilor )n care crede Stend#al i se are cu at)t mai strlucitor" cu c)t este resimtit ca o )n$r)n0ere de ctre victimele unei civili/atii i ocrite1 scriitorul este )nc)ntat s le vad $olosind viclenia si reaua2credint entru a $ace s )nvin0 adevrul asiunii si al $ericirii )m otriva minciunilor )n care cred3 doamna de (enal" romit)ndu2i -ecioarei s nu21 mai vad e Julien si acce 2t)ndu2i tim de doi ani srutrile" )m!rtisrile" cu conditia s rm)n cu oc#ii )nc#isi" este )n acelasi tim ridicol si tul!urtoare. .u aceeasi tandr ironie consider Stend#al e/itrile doamnei de .#asteller si incoerentele <at#ildei de la <ole1 at)tea ocolisuri" siretlicuri" scru ule" victorii si )n$r)n0eri ascunse entru a a*un0e la sco uri sim le si le0itime re re/int entru el cea mai )nc)nttoare comedie1 e ceva cara0#ios )n aceste drame" entru c actrita este )n acelasi tim *udector si incul at" entru c este ro ria ei victim si entru c )si im une drumuri com licate acolo unde ar a*un0e o orunc #otr)t entru ca nodul 0ordian s $ie tiat1 si totusi aceste drame arat cea mai res ecta!il 0ri* care oate c#inui un su$let no!il1 $emeia vrea s rm)n demn de ro ria ei stim1 )si une ro ria ade/iune mai resus de a altora" si rin c#iar acest $a t se reali/ea/ ca un a!solut. Aceste de/!ateri solitare" $r ecou" s)nt mai 0rave dec)t o cri/ ministerial1 c)nd se )ntrea! dac va rs unde sau nu la dra0ostea lui Lucien LeuMen" doamna de .#asteller #otrste )n rivinta ei )nsesi si a lumii3 %oti s ai )ncredere )n semenul tu4 %oti s te )ncre/i )n ro ria ta inim4 .are este valoarea dra0ostei si a *urmintelor omenesti4 Este ne!un sau 0eneros acela care crede si care iu!este4 Aceste intero0atii un su! semnul )ntre!rii )nsusi sensul vietii" a $iecruia si a tuturor. Br!atul asa2/is serios este de $a t su er$icial" entru c acce t *usti$icri 0ata $cute ale vietii sale1 )n tim ce o $emeie asionat si ro$und )si revi/uieste )n orice moment valorile sta!ilite1 ea cunoaste constanta tensiune a unei li!ertti $r s ri*in1 rin acest $a t" ea se simte $r )ncetare )n ericol1 oate )n orice moment s c)sti0e totul sau s iard totul. Acest risc asumat cu neliniste d aventurii sale culorile unei aventuri eroice. Si mi/a este cea mai )nalt din c)te exist3 )nsusi sensul acestei existente care2i este dat $iecruia" sin0ura lui soart. Aventura <inei de Van0#el oate rea )ntr2un sens a!surd1 dar ea an0a*ea/ )n aceast aventur o )ntrea0 etic. 5Oare viata ei a $ost un calcul 0resit4 -ericirea durase o t luni. Era un su$let rea ar/tor entru a se utea multumi cu realitatea vietii.6> <at#ilde de la <ole este mai utin sincer dec)t .lelia 8E= sau dec)t doamna de .#asteller1 )si conditionea/ actele du ideea e care si2o $ace des re sine )nssi" mai de0ra! dec)t du evidenta dra0ostei" a $ericirii3 exist oare mai mult or0oliu" mai mult mretie )n a se a ra dec)t )n a se ierde" )n a se umili )n $ata celui e care21 iu!este dec)t )n a2i re/ista4 Ea este sin0ur )n mi*locul )ndoielilor si risc aceast stim de sine la care tine mai mult dec)t la ro ria2i viat. .utarea $ier!inte a adevratelor ratiuni de a tri rin tene!rele i0norantei" ale re*udectilor" ale misti$icrilor" )n lumina tremurtoare si $e!ril a asiunii" riscul in$init al $ericirii sau al mortii" al mretiei sau al rusinii le d acestor destine de $emei 0loria lor romanesc. -emeia nu stie nimic" !ine)nteles" des re seductia e care o eman )n *urul ei. A se contem la e sine )nssi" a *uca un ersona* este )ntotdeauna o atitudine neautentic1 doamna 'randet" com a2rindu2se cu doamna (oland" dovedeste rin c#iar acest $a t c nu seamn cu ea1 dac <at#ilde de la <ole rm)ne atr0toare" este entru c se )ncurc
)n comediile ei si adesea cade rad inimii sale )n momentele )n care crede c o domin1 ea ne emotionea/ )n msura )n care sca ro riei vointe. Dar nici eroinele cele mai ure nu s)nt constiente de ele )nsele. Doamna de (enal )si i0nor 0ratia" iar doamna .#asteller 2 inteli0enta. Aceasta este una dintre !ucuriile cele mai ro$unde ale amantului" cu care autorul si cititorul se identi$ic3 este martorul rin care s)nt revelate aceste !o0tii ascunse1 numai el oate admira aceast vivacitate e care o mani$est" de arte de rivirile altora" doamna de (enal" acest 5s irit viu" sc#im!tor" ro$und6A de care cei din *urul doamnei de .#asteller #a!ar n2au1 si c#iar dac si altii a recia/ s iritul Sanseverinei" el este acela care trunde cel mai ad)nc )n su$letul ei )n $ata $emeii" !r!atul 0ust lcerea contem latiei1 vederea ei )l )m!at ca un eisa* sau un ta!lou1 ea c)nt )n inima lui si d culoare cerului. Aceast revelatie este si una a ro riului sine3 nimeni nu oate )ntele0e delicatetea $emeilor" sensi!ilitatea si ardoarea lor $r asi $uri un su$let delicat" sensi!il" $ier!inte3 sentimentele $eminine creea/ o lume de nuante" de exi0ente" a cror desco erire )l )m!o0teste e amant1 l)n0 doamna de (enal" Julien devine alt $iint dec)t am!itiosul care se #otr)se s $ie" se ale0e din nou e sine. Dac !r!atul nu o doreste e $emeie dec)t )ntr2un mod su er$icial" se va amu/a s o seduc. Dar adevrata dra0oste )i trans$i0urea/ viata. 5Dra0ostea lui Xert#er desc#ide su$letul ... sentimentului si !ucuriei $rumosului" su! orice $orm s2ar re/enta" c#iar su! o #ain de dimie. &re!uie s 0sesti $ericirea c#iar $r !o0tii.. .6 Este un sco nou )n viat" la care totul se ra ortea/ si care sc#im! totul. Dra0ostea2 asiune $ace s a ar )n $ata oc#ilor unui !r!at toat natura" cu )n$tisrile ei su!lime" ca o noutate inventat a!ia ieri.6 Dra0ostea s$arm rutina cotidian" alun0 lictisul" lictisul )n care 8E@ Stend#al vede un ru at)t de ro$und entru c este a!senta tuturor ratiunilor de a tri sau de a muri1 )ndr0ostitul are un sco si aceasta e de a*uns entru ca $iecare /i s se trans$orme )ntr2o aventur1 ce lcere entru Stend#al s etreac trei /ile ascuns )n ivnita <enteiN Scrile de $r)n0#ie" cu$erele )ns)n0erate traduc )n aceste romane )nclinatia entru extraordinar. Dra0ostea" adic $emeia" $ace s a ar adevratele sco uri ale existentei3 $rumosul" $ericirea" ros etimea sen/atiilor si a lumii. Ea )i smul0e !r!atului su$letul si rin aceasta i21 druieste1 )ndr0ostitul cunoaste aceeasi tensiune" aceleasi riscuri ca si iu!ita sa si se cunoaste e sine mai autentic dec)t )n cursul unei cariere lnuite si 0)ndite. .)nd Julien sovie la oalele scrii ridicate de <at#ilde" )si une su! semnul )ntre!rii )ntre0ul destin1 )n aceste momente el o$er 6adevrata msur a valorii sale. %rin intermediul $emeilor" su! in$luenta lor" ca reactie la urtrile lor" Julien" -a!rice" Lucien )nvat lumea si e ei )nsisi. 7ncercare" recom ens" *udector" rieten" $emeia este" )ntr2adevr" la Stend#al ceea ce Ie0el" un moment" a $ost tentat s $ac din ea3 aceast constiint di$erit" care" )n recunoasterea reci roc" d su!iectului di$erit acelasi adevr rimit de la el. .u lul $ericit care se recunoaste )n dra0oste s$idea/ universul si tim ul1 )si este su$icient" atin0e a!solutul. Dar aceasta resu une c $emeia nu este ura alternate1 este ea )nssi su!iect. ,iciodat Stend#al nu se mr0ineste la a2si descrie eroinele )n $unctie de eroii si" ci le d un destin ro riu3 s2a roiectat c#iar e sine )ntr2un esona*2$emeie. ,u se a leac asu ra lui Lamiel recum <anvaux asu ra <ariannei sau (ic#ardson asu ra .larissei IarloM3 )i )m!rtisea/ destinul" asa cum $cuse cu destinul lui Julien. Din acesta ricin" c#iar $i0ura lui Lamiel rm)ne oarecum teoretic" dar este deose!it de semni$icativ. Stend#al a ridicat )n *urul $etei toate o!stacolele ima0ina!ile3 este srac" tranc" i0norant" crescut 0rosolan de oameni lini de re*udecti1 dar ea )nde rtea/ din drumul ei toate !arierele morale din /iua )n care )ntele0e )ntrea0a extensie a acestor cuvinte3 5e stu id6. Li!ertatea s iritului su )i ermite s reia e socoteala ei toate tresririle curio/ittii" ale am!itiei" ale veseliei ei1 )naintea unei inimi at)t de #otr)te" o!stacolele materiale nu ot s nu se
a lane/e1 sin0ura ro!lem va $i entru ea s2si croiasc" )ntr2o lume mediocr" un destin e msur. Acest destin tre!uia s se )m lineasc rin crim si rin moarte1 dar este si soarta care i2a $ost data lui Julien. ,u exist loc entru marile su$lete )n societate" asa cum este ea3 !r!atii si $emeile s)nt riviti la $el. Este remarca!il c Stend#al oate $i )n acelasi tim at)t de ro$und romanesc si at)t de #otr)t $eminist1 de o!icei" $eministii s)nt s irite rationale care ado t )n toate unctul de vedere universal1 dar nu numai )n numele li!erttii )n 0eneral" ci )n numele $ericirii individuale reclam Stend#al emanci area $emeii. Dra0ostea nu va avea" 8EE crede el" nimic de ierdut din asta1 dim otriv" va $i cu at)t mai adevrat" cu c)t $emeia" $iind entru !r!at o e0al" )l va utea )ntele0e e de2a2ntre0ul. -r )ndoial" c)teva dintre calittile care s)nt a reciate la $emeie vor dis rea1 dar retul lor vine din li!ertatea care se ex rim rin el" iar aceasta se va mani$esta su! alte c#i uri1 si romanescul nu va dis rea din lume. Dou $iinte se arate" ase/ate )n situatii di$erite" )n$runt)ndu2se )n li!ertatea lor si cut)nd una rin alta *usti$icarea existentei" vor tri )ntotdeauna o aventur lin de riscuri si de romisiuni. Stend#al are )ncredere )n adevr1 imediat cum individul $u0e de el" moare1 dar acolo unde strluceste adevrul" strlucesc $ru musetea" $ericirea" dra0ostea" iu!irea" o !ucurie care2si oart *usti$icarea )n sine )nssi. De aceea Stend#al re$u/ $alsa oe/ie a miturilor la $el de mult ca misti$icrile serio/ittii. (ealitatea uman )i a*un0e Du el" $emeia este ur si sim lu o $iint uman1 visele n2ar utea $uri nimic mai ametitor. VI Vedem din aceste exem le c )n $iecare scriitor sin0ular se re $lect marile mituri colective3 $emeia ne2a a rut dre t carne3 carnea masculului este /mislit de )ntecele matern si recreat )n )m!rtisrile amantei1 rin aceasta $emeia se )nrudeste cu natura" o )ntruc#i ea/3 animal" vale de s)n0e" tranda$ir )n$lorit" siren" culmea unei coline" )i druieste !r!atului lutul" seva" $rumusetea sensi!il si su$letul lumii1 ea oate detine c#eile oe/iei1 oate $i mediatoare )ntre aceast lume si lumea de dincolo3 0ratie sau :t#ie" stea sau vr*itoare" ea desc#ide ortile su ranaturalului" ale su rarealului1 este destinat imanentei1 si rin asivitatea ei radia/ )n *ur acea" armonia1 dar dac re$u/ acest rol" se trans$orm )n insect2clu0rit" )n c 2cun. 7n orice ca/" ea a are ca un .ellalt rivile0iat rin care su!iectul se )m lineste3 una dintre msurile !r!atului" ec#ili!rul su" salvarea" aventura" $ericirea. Dar aceste mituri se orc#estrea/ entru $iecare )ntr2o manier $oarte di$erit. .ellalt este sin0ular de$init rin modul sin0ular )n care +nul ale0e s se a$irme. Orice !r!at se a$irm ca o li!ertate si ca o transcendent3 dar nu toti dau acestor cuvinte acelasi sens. %entru <ont#erlant" transcendenta este o stare3 el este transcendentul" lanea/ )n cerul eroilor1 $emeia sta0nea/ e m)nt" la icioarele sale1 el se com lace )n a msura distanta care )l des arte de ea1 din c)nd )n c)nd" o ridic )n la el" o rinde" a oi o arunc din nou1 niciodat nu 8ED se )n*oseste co!or)nd )n la s$era ei de tene!re li icioase. LaMrence situea/ transcendenta )n $alus1 $alusul nu este viat si utere dec)t datorit $emeii1 imanenta este" deci" !un si necesar1 $alsul erou care retinde c nu atin0e m)ntul" de arte de a $i un semi/eu" nu a*un0e nici mcar s $ie !r!at1 $emeia nu este de dis retuit" ea este o !o0tie ro$und" un i/vor cald1 dar tre!uie s renunte la orice transcendent ersonal si s se limite/e s2o #rneasc e aceea a !r!atului. Acelasi devotament i21 cere .laudel3 $emeia este entru el cea care mentine viata" )n tim ce !r!atul )i relun0este av)ntul rin actele sale1 dar entru catolic" tot ceea ce se etrece e m)nt se scald )n /adarnica imanent1
sin0ura transcendent este Dumne/eu1 )n oc#ii Lui" !r!atul care actionea/ si $emeia care21 serveste s)nt la $el de e0ali1 $iecare tre!uie s2si de seasc ro ria sa conditie terestr3 salvarea este" )n orice ca/" o )ntre rindere autonom. %entru Breton" ierar#ia sexelor se rstoarn1 actiunea" 0)ndirea constient )n care !r!atul )si situea/ transcendenta )i ar o lat misti$icare ce naste r/!oiul" rostia" !irocratia" ne0area umanului1 imanenta" ura re/ent o ac a realului este adevrul3 adevrata transcendent sar )m lini rin re)ntoarcerea la imanent. Atitudinea sa este exact con2tra artea aceleia a lui <ont#erlant3 acestuia )i lace r/!oiul entru c $emeile nu2si au locul acolo" Breton venerea/ $emeia entru c aduce acea1 unul con$und s iritul si su!iectivitatea" re$u/ univer sul dat1 cellalt 0)ndeste c s iritul este o!iectiv re/ent )n inima $emeii1 $emeia )l com romite e <ont#erlant entru c )i s$arm sin0urtatea1 entru Breton" este revelatie" entru c )l smul0e su!iectivittii sale .)t des re Stend#al" am v/ut c a!ia la el $emeia ca t o valoare mitic1 o consider ca $iind si ea o transcendent1 entru acest umanist" li!erttile se )m linesc )n relatiile lor reci roce1 si )i a*un0e ca .ellalt s $ie ur si sim lu altul entru ca viata s ai! entru el 5o savoare icant61 nu caut 5un ec#ili!ru stelar6" nu se #rneste cu )inea de/0ustului1 nu astea t nici un miracol1 nu vrea s ai! de2a $ace cu cosmosul sau cu oe/ia" ci cu niste li!ertti. Aceasta se )nt)m l entru c se simte el )nsusi ca o li!ertate translucid. .eilalti 2 acesta este unul dintre unctele cele mai im ortante 2 se a$irm ca transcendente" dar se simt ri/onierii unei re/ente o ace a$late )n nucleul lor )nsisi3 si atunci roiectea/ )n $emeie 5acest s)m!ure de )ntuneric im osi!il de s$r)ma$. La <ont#erlant a$lm un com lex adlerian din care se naste o rea2cre2dint dens3 acest ansam!lu de retentii si de s aime )l )ntruc#i ea/ )n $emeie1 de/0ustul $at de ea este sila e care se teme s2o simt $at de sine1 vrea ca )n ea s calce )n icioare ro!a totdeauna virtual a ro riei sale insu$iciente1 cere dis retului s 1 salve/e1 $emeia este 8EF 0roa a )n care arunc monstrii care21 locuiesc.l Viata lui LaMrence ne arat c su$erea de un com lex analo0" dar ur sexual1 $emeia are )n o era sa valoarea unui mit de com ensatie1 rin ea se exalt o virilitate de care scriitorul nu era si0ur1 c)nd o descrie e ?ate la icioarele lui .i riano" crede c a re urtat asu ra -riedei un trium$ viril1 nu admite ca tovarsa sa s21 un )n discutie3 dac i2ar contesta sco2%urile" si2ar ierde orice )ncredere )n ele1 rolul ei este s21 linisteasc" li cere acea" re ausul" credinta" asa cum <ont#erlant )i cerea certitudinea su eriorittii sale. ,u )ncrederea )n sine )i li seste lui .laudel3 dac este timid" nu este dec)t )n ceea ce riveste taina lui Dumne/eu. De aceea la el nu a$lm nici urm de r/!oi al sexelor. Br!atul ia asu r2si cu )ndr/neal ovara $emeii.3 ea este sansa is itei sau a m)ntuirii. Se are c entru Breton !r!atul nu este adevrat dec)t rin misterul care )l locuieste1 )i lace ca ,ad*a s vad aceast stea s re care se )ndrea t el" care este 5 recum inima unei $lori $r inim63 )n vise. 7n resentimente" )n des$surarea s ontan a lim!a*ului sau interior" )n aceste activitti care sca de su! controlul vointei si al ratiunii se recunoaste el3 $emeia este mani$estarea sensi!il a acestei re/ente voalate" in$init mai su!stantial dec)t ersonalitatea sa constient. .)t des re Stend#al" acesta coincide linistit cu el )nsusi1 dar are nevoie de $emeie" cum si ea are nevoie de el" entru ca existenta sa risi it s se adune )n unitatea unei $i0uri si a unui destin1 !r!atul a*un0e la $iint ca entru semenul su1 dar 6tre!uie ca acesta si )m rumute constiinta3 ceilalti !r!ati au $at de semenii lor rea mult indi$erent1 numai $emeia )ndr0ostit )si desc#ide inima ctre iu!itul su si )l ad osteste acolo cu totul. 7n a$ar de .laudel" care a$l )n Dumne/u un martor ales" toti scriitorii des re care am vor!it astea t ca" du cum s une <alraux" $emeia s )ndr0easc )n ei 5acest monstru incom ara!il66 e care doar ei )l cunosc. %rin cola!orare sau rin lu t"
!r!atii se )n$runt )n 0eneralitatea lor. <ont#erlant este entru e0alii si un scriitor" LaMrence" un doctrinar" Breton" un se$ de scoal" Stend#al" un di lomat sau un om de s irit1 $emeia este aceea care revelea/ )ntr2unui un rint ma0ni$ic si crud" )n altul" un $aun nelinistitor" )n altul" un /eu sau un soare sau o $iint 5nea0r si rece ca un !r!at $ul0erat la icioarele S$inxului662" iar )n ultimul" un seductor" un vr*itor" un amant. 1 Stend#al a *udecat" antici )nd cru/imile cu care se amu/ <ont#erlant3 5.e s $aci cu indi$erenta4 Dra0ostea2 lcere" dar $r orori. Ororile vin )ntot deauna dintr2un su$let nuc care caut s se linisteasc asu ra ro riilor sale mente6. 8 ,ad*a. 8DL %entru $iecare dintre ei" $emeia ideal va $i aceea care21 va )ntruc#i a cel mai exact e acel .ellalt ca a!il s2i desco ere siesi ro riul su eu. <ont#erlant" s iritul solar" caut )n ea ura animalitate1 LaMrence" s iritul $alie" )i cere s re/ume sexul $eminin )n 0eneralitatea sa1 .laudel o de$ineste ca e un su$let 0eamn1 Breton )ndr0este o <elusine )nrdcinat )n natur" )si une s eranta )n $emeia2co il1 Stend#al )si doreste o iu!it cultivat" cu s iritul si moravurile li!ere" e0ala sa. Dar totdeauna" $ie c este vor!a de $emeia e0al sau de $emeia2co il" de su$letul 0eamn sau de $emeia2sex ori de animalul $eminin" sin0urul su destin terestru este !r!atul. Oricare ar $i eul care se caut )n ea" nu se oate atin0e e sine dec)t dac $emeia acce t s2i serveasc dre t creu/et. 7n orice ca/" i se cer dra0oste si uitare de sine. <ont#erlant consimte s se )nduiose/e asu ra $emeii care2i ermite s2si msoare uterea viril1 LaMrence )i )nalt un imn $ier!inte aceleia care renunt la sine )n $avoarea lui1 .laudel exalt vasala" roa!a" credincioasa care i se su une lui Dumne/eu su un)ndu2i2se !r!atului1 Breton astea t de la $emeie s m)ntuie omenirea" entru c ea este )n stare de dra0ostea cea mai total $at de co ilul sau de iu!itul su1 si c#iar la Stend#al" eroinele s)nt mai tul!urtoare dec)t ersona*ele masculine" entru c ele se druiesc asiunii cu o violent mai ne!uneasc1 ele )l a*ut e !r!at s2si )m lineasc destinul" asa cum %rou#e/e contri!uie la salvarea lui (odri0ue1 )n romanele lui Stend#al se )nt)m l adesea ca $emeile s2si salve/e iu!itul de la ruin" de la )nc#isoare sau de la moarte. Devotamentul $eminin este cerut ca o datorie de ctre <ont#erlant sau de ctre LaMrence1 mai utin aro0anti" .laudel" Breton" Stend#al )l admir ca e o o tiune 0eneroas1 ei )l doresc $r s retind a21 merita1 dar 2 )n a$ar de Lamiel 2 toate o erele lor arat c astea t de la $emei acel altruism e care .omte )l admira la ele care )i im unea res ect si care" si )u o inia lui" constituia )n acelasi tim o in$erioritate $la0rant si o ec#ivoc su erioritae. Am utea multi lica exem lele" dar nu ar avea rost3 conclu/iile ar $i aceleasi. De$inind $emeia" $iecare scriitor )si de$ineste ro ria sa etic 0eneral si ideea sin0ular e care si2o $ace des re el )nsusi3 adesea )n ea )nscrie distanta )ntre vi/iunea sa asu ra lumii si visele2i e0otiste. A!senta sau insi0ni$ianta elementului $eminin )n ansam!lul o erei sale este ea )nssi sim tomatic1 are o extrem im ortant c)nd re/um )n totalitatea lor toate as ectele .eluilalt" cum se )nt)m l la LaMrence1 si tot ast$el" )si strea/ im ortanta dac $emeia este sesi/at ur si sim lu dre t un .ellalt" dar scriitorul se interesea/ de aventura individual a vietii sale" ca )n ca/ul lui Stend#al1 dar )si ierde aceast im ortant )ntr2o e oc cum este a noastr" )n care ro!lemele sin0ulare ale $iecruia trec e locul al doilea &otusi $emeia" )n calitate de .ellalt" *oac un rol )n msura )n care" $ie si numai entru a se de si" $iecare !r!at are )nc nevoie s ia cunostint de sine. 8D1 .a itolul III
<itul $emeii *oac un rol considera!il )n literatur1 dar ce im ortant are )n viata de /i cu /i4 )n ce msur a$ectea/ moravurile si conduitele individuale4 %entru a rs unde la aceste )ntre!ri" ar tre!ui s reci/m ra orturile e care le are cu realitatea Exist di$erite $eluri de mituri. Acesta" su!liniind un as ect imua!il al conditiei umane R 5)m rtirea6 omenirii )n dou cate0orii de indivi/i 2 este un mit static1 el roiectea/ )n cerul latonician o realitate sesi/at rin ex erient sau conce tuali/at lec)nd de la ex erient1 el su!stituie $a tului" valorii" semni$icatiei" notiunii" le0ii em irice" o Idee transcendent" atem oral" imua!il" necesar. Aceast Idee se sustra0e oricrei contestatii entru c se situea/ dincolo de ceea ce este dat1 este )n/estrat cu un adevr a!solut Ast$el" existentei dis ersate" contin0ente si multi le a unor $emei" 0)ndirea mitic )i o une Eternul $eminin unic si )ncremenit1 dac de$initia care i se d este contra/is de urtrile $emeilor )n carne si oase" acestea din urm s)nt vinovate1 se declar atunci nu c -eminitatea este o entitate" ci c $emeile nu s)nt $eminine. De/mintirile e care le aduce ex erienta nu au nici o utere )m otriva mitului. &otusi" )ntr2un anume $el" i/voarele mitului s)nt )n $emeie. Ast$el" este exact c $emeia este di$erit de !i !at" si aceast alteritate este concret simtit )n dorint" )n )m!rtisare" )n dra0oste1 ca atare" d nastere unor drame autentice3 rin erotism" rin dra0oste" rin rietenie si alternativele lor 2 dece tia" ura si rivalitatea 2 alteritatea este lu ta constiintelor care se vrea $iecare esential" este recunoasterea li!erttilor care se con$irm una e alta" este trecerea nede$init de la ostilitate la com licitate. A a$irma -emeia )nseamn a a$irma un .ellalt a!solut" $r reci rocitate" re$u/)nd" )m otriva ex erientei" ca ea s $ie un su!iect" un semen. 7n realitatea concret" $emeia se mani$est su! di$erite c#i uri" dar $iecare dintre miturile construite )n *urul ei retinde s2o re/ume )n )ntre0ime1 $iecare se vrea unic1 consecinta este c exist o luralitate de mituri incom ati!ile si c !r!atii rm)n vistori )n $ata ciudatelor incoerente ale ideii de $eminitate1 cum orice $emeie artici la o luralitate de asemenea ar#eti uri care retind $iecare a re/uma Adevrul ei" !r!atii re0sesc )naintea tovarselor lor vec#ea uimire a so$istilor care nu )ntele0eau c omul oate $i )n acelasi tim !lond si !runet. &recerea s re a!solut se ex rim de*a rin re re/entrile 8D8 sociale1 relatiile se imo!ili/ea/ aici cu usurint )n clase" $unctiunile" )n ti uri" recum )n mentalitatea in$antil ra orturile se $ixea/ )n lucruri. De exem lu" societatea atriar#al" centrat asu ra strrii atrimoniului" im lic )n mod necesar" alturi de indivi/ii care detin si transmit !unurile" existenta unor !r!ati si a unor $emei care le smul0 de la ro rietarii lor si le $ac s circule1 !r!atii 2 aventurieri" escroci" #oti" s eculanti 2 s)nt )n 0eneral de/a ro!ati de colectivitate1 $emeile" $olosindu2se de $armecele lor" au osi!ilitatea de a2i )ndemna e tineri si c#iar e tatii de $amilie s2si risi easc averea" $r a iesi din le0alitate1 ele )si )nsusesc averea acestora sau un m)na e mostenirea lor1 acest rol $iind considerat ca ne$ast" $emeile care21 *oac s)nt numite 5$emei rele6. 7n $a t" ele ot" dim otriv" a rea )n alt cmin 2 acela al tatlui lor" al $ratilor" al sotului sau amantului lor R ca un )n0er /itor1 cutare curte/an care toac averile unor oameni de a$aceri !o0ati este entru ictori si entru artisti un <ecena. Am!i0uitatea ersona*ului As a/iei" al doamnei de %om adour se oate usor )ntele0e )ntr2o ex erient concreti Dar dac a$irmm c $emeia este <antis reli0iosa" <andra0ora" Demonul" s iritul rm)ne coa$u/ desco erind2o )n ea si e <u/" e Beita2<am" e Beatrice. .um re re/entrile colective si" )ntre altele" ti urile sociale se de$inesc )n 0eneral rin cu luri de termeni o usi" am!ivalenta va rea o ro rietate intrinsec a Eternului $eminin. <ama cea s$)nt )si a$l corelativul )n mastera crud" an0elica $at" )n $ecioara
ervers3 de aceea se va s une c <ama )nseamn c)nd viat" c)nd moarte" c orice $ecioar este un s irit ur sau un tru sortit diavolului. Evident" nu realitatea dictea/ societtii sau indivi/ilor ale0erea )ntre dou rinci ii o use de uni$icare1 )n $iecare e oc" )n $iecare ca/" societatea si indivi/ii #otrsc )n $unctie de nevoile lor. Adesea roiectea/ )n mitul ado tat institutii si valori de care se simt le0ati. Ast$el" aternalismul care cere ca $emeia s se consacre cminului su o de$ineste ca sentiment" interioritate" imanent1 de $a t" orice $ tur este )n acelasi tim imanent si transcendent1 c)nd nu i se ro une nici un sco " sau c)nd este )m iedicat s atin0 vreunul" c)nd este $rustrat de victorie" transcendenta sa se r!useste /adarnic )n trecut" adic recade )n imanent1 aceasta este soarta #r/it $emeii )n atriar#at1 dar nu este deloc o vocatie" nu mai mult dec)t sclavia este vocatia sclavului. Vedem clar )n o era lui Au0uste .omte de/voltarea acestei mitolo0ii. A identi$ica -emeia cu Altruismul )nseamn a2i 0aranta !r!atului dre turi a!solute la devotamentul ei" )nseamn a le im une $emeilor o o!li0atie cate0oric de a $i )ntr2un $el anume. ,u tre!uie s con$undm mitul cu ca turarea unei semni$icatii1 semni$icatia este imanent o!iectului1 ea )i este revelat constiintei )ntr2o ex erient trit1 )n tim ce mitul este o Idee transcendent care se sustra0e oricrei )ntele0eri. .)nd" )n Virst de 8DK !r!at" <ic#el Leiris descrie vi/iunea sa asu ra or0anelor $eminine" ne o$er niste semni$icatii $r a ela!ora nici un mit +imirea )n $ata tru ului $eminin" de/0ustul entru s)n0ele menstrual s)nt erce tii ale unei realitti concrete. ,u exist nimic mitic )ntr2o ex erient care desco er )nsusirile volu tuoase ale tru ului $eminin1 a )ncerca s le ex rimi rin com aratii cu $lorile sau cu ietrele nu )nseamn a trece )n /ona mitului. Dar a s une c -emeia este .arne" iar .arnea este ,oa te si <oarte" sau c ea este s lendoarea .osmosului" )nseamn a rsi adevrul m)ntului si a te av)nta )n /!or ctre un cer vid. .ci si !r!atul este entru $emeie carne1 si $emeia este altceva dec)t un o!iect de carne1 iar carnea )m!rac entru $iecare si )n $iecare ex erient semni$icatii sin0ulare. La $el" este )ntru totul adevrat c $emeia este 2 ca si !r!atul R o $iint )nrdcinat )n natur1 este" mai mult dec)t !r!atul" aservit s eciei" animalitatea sa este mai evident1 dar )n ea" ca si )n el" datul este asumat de existent" si ea a artine si re0nului uman. A o asimila ,aturii este o sim l re*udecat. %utine mituri au $ost mai avanta*oase dec)t acesta iu!itei caste3 el )i *usti$ic toate rivile0iile si c#iar o autori/ea/ s a!u/e/e de ele. Br!atii nu tre!uie s se reocu e s aline su$erintele si overile care s)nt )n mod $i/iolo0ic soarta $emeii din moment ce acestea s)nt 5voite de ,atur61 ei )si $ac din acestea un retext entru a s ori si mai mult mi/eria conditiei $eminine" s re exem lu" entru a2i ne0a $emeii orice dre t la lcerea sexual" entru a o $ace s munceasc recum o vit de ovar. A Dintre toate aceste mituri" nici unul nu este mai ancorat )n inimile !r!atilor dec)t acela al 5misterului6 $eminin. El are o multime de avanta*e. Si mai )nt)i ermite o ex licatie 0ratuit a tot ceea ce are inex lica!il1 !r!atul care 5nu )ntele0e 6 o $emeie este $ericit s su!stituie unei de$iciente su!iective o re/istent o!iectiv1 )n loc s2si admit i0noranta" recunoaste re/enta unui mister )n a$ara lui1 iat un ali!i care2i $latea/ )n acelasi tim lenea si vanitatea1 un su$let )ndr0ostit se scuteste ast$el de o multime de dece tii3 dac urtrile iu!itei s)nt ca ricioase" dac s une $ra/e stu ide" misterul $eminin )i serveste dre t scu/ entru toate. 7n s$)rsit" datorit misterului se er etuea/ acest ra ort ne0ativ care i se rea lui ?ier;e0aard in$init re$era!il unei osesiuni o/itive1 )n $ata unei eni0me vii" !r!atul 1 .$. BALBA." -i/iolo0ia maria*ului3 5,u v nelinistiti cu nimic de murmurele" de stri0tele" de durerile ei1 natura a $cut2o s re $olosul nostru" si entru a urta totul3 co ii" tristeti" lovituri si su$erinte ale !r!atului. ,u v acu/ati de duritate. 7n toate natiunile asa2
/ise civili/ate" !r!atul a scris le0ile care #otrsc destinul $emeilor su! acest e i0ra$ s)n0eros3 ^Vae victisN_ Vai celor )nvinsi N>6 8D9 rm)ne sin0ur3 sin0ur cu visele lui" cu s erantele" cu temerile sale" cu dra0ostea si cu vanitatea sa1 acest *oc su!iectiv care oate mer0e de la viciu la exta/ mitic este entru multi o ex erient mai atr0toare dec)t un ra ort autentic cu $iinta umani %e ce se !a/ea/" deci" o ilu/ie at)t de ro$ita!il4 Desi0ur" $emeia" )ntr2un anume sens" este misterioas" 5misterioas ca toat lumea6" asa cum s une <aeterlinc;. -iecare nu este su!iect dec)t entru sine1 $iecare nu se oate sesi/a )n ro ria2i imanent dec)t e sine1 din acest unct de vederea cellalt este )ntotdeauna un mister. %entru !r!ati" o acitatea entru2sinelui este mai $la0rant )ntr2o alteritate $eminin1 ei nu ot" rin nici un e$ect de sim atie" s2i trund ex erienta sin0ular3 calitatea lcerii erotice a $emeii" ne lcerile menstruatiei" durerile nasterii1 toate acestea !r!atii s)nt condamnati s le i0nore. De $a t" exist o reci rocitate a misterului3 )n calitate de .ellalt" un .ellalt de sex masculin" exist )n inima $iecrui !r!at o re/ent )nc#is )n sine si im enetra!il entru $emei1 si ea i0nor ce este erotismul masculin. Dar du re0ula universal e care am constatat2o" cate0oriile rin care !r!atii rivesc lumea s)nt constituite" din unctul lor de vedere" ca a!solute1 aici si retutindeni" ei nu tin seama de reci rocitate. -iind un mister entru !r!at" $emeia este rivit ca un mister )n sine. La dre t vor!ind" situatia ei o redis une )n mod deose!it s $ie considerat su! acest as ect. Destinul ei $i/iolo0ic este $oarte com lex1 ea )nssi )l su ort ca e o istorie strin" ro riu2i tru nu este entru ea o ex resie lim ede a ei )nsesi1 se simte alienat )n acest tru 1 le0tura care )n orice individ exist )ntre viata $i/iolo0ic si viata si#ic sau" cu alte cuvinte" relatia )ntre $acticitatea individului si li!ertatea care )l asum este cea mai di$icil eni0m im licat de conditia uman3 iar la $emeie aceast eni0m se a$irm )n $elul cel mai tul!urtor. Dar ceea ce se numeste mister nu este sin0urtatea su!iectiv a constiintei" nici secretul vietii or0anice. La nivelul comunicrii" cu2v)ntul )si ca t adevratul su sens3 nu se reduce la linistea ur" la noa te" la a!sent" ci im lic o re/ent care !)i0uie si nu reuseste s se mani$este. A s une c $emeia este un mister )nseamn a s une nu c ea tace" ci c lim!a*ul ei nu este )nteles1 este acolo" dar ascuns su! vluri1 exist dincolo de aceste a aritii incerte. .e este ea4 +n )n0er" un demon" o ins irat" o actrit4 Se resu une $ie c exist la aceste )ntre!ri niste rs unsuri im osi!il de desco erit" $ie c" mai cur)nd" nici unul nu este otrivit" entru c $iinta $eminin este a$ectat de o $undamental am!i0uitate1 )n su$letul ei este im osi!il de de$init c#iar entru sine )nssi3 este un s$inx. -a t este c $emeia ar $i $oarte )ncurcat dac ar tre!ui s #otrasc cine este1 )ntre!area nu are nici un rs uns1 dar nu entru c 8D= adevrul ascuns ar $i rea alunecos entru a se lsa de$init3 ci entru c )n acest domeniu nu exist adevr. O $iint nu este nimic altceva dec)t ceea ce $ace1 osi!ilul nu de seste realul" esenta nu reced existenta3 )n ura ei su!iectivitate" $iinta uman nu este nimic. <sura sa este dat de $a tele sale. Des re o tranc se oate s une c este o lucrtoare !un sau dim otriv" des re o actrit c are sau nu are talent1 dar dac o $emeie este considerat )n re/enta ei imanent" nu se oate s une nimic des re ea" este )n a$ara oricrei cali$icri. Or" )n relatiile amoroase sau con*u0ale" )n toate relatiile )n care $emeia este vasala" .ellalt" ea este v/ut )n imanenta ei. Este $ra ant c o camarad" o cole0" o asociat s)nt li site de mister1 )n sc#im!" dac vasalul este !r!at" dac )n $ata unui !r!at
sau a unei $emei mai )n v)rst dec)t el un !iat" de exem lu" a are ca un o!iect neesential" si el se )nvluie )n mister. Si aceasta ne desco er o in$rastructur a mis terului $eminin care este de ordin economic. ,ici un sentiment nu este nimic. 5)n domeniul sentimentelor" realul nu se distin0e de ima0inar 2 scrie 'ide. Si a*un0e s2ti ima0ine/i c iu!esti entru a iu!i" de aceea a*un0e s s ui c2ti ima0ine/i c iu!esti" c)nd iu!esti" entru a )nce e imediat s iu!esti mai utin...>6 )ntre ima0inar si real nu exist discriminare dec)t rin urtrile oamneilor. Br!atul" entru c detine )n aceast lume o o/itie rivile0iat" este )n stare s2si mani$este activ dra0ostea1 adesea o )ntretine e $emeie sau cel utin o a*ut1 cstorindu2se cu ea" )i d o o/itie social1 )i $ace cadouri1 inde endenta sa economic si social )i )n0duie initiative si inventii3 des rtit de doamna de Ville arisis" domnul de ,or ois cltorea c)te dou/eci si atru de ore ca s2o )nt)lneasc1 $oarte adesea el este ocu at" iar ea nu are nici o activitate1 el )i druieste tim ul e care )l etrece cu ea" iar ea )i ia acest tim 3 cu lcere" cu asiune sau ur si sim lu entru a se distra4 Oare acce t $emeia aceste !ine$aceri din dra0oste" sau din interes4 )si iu!este !r!atul sau iu!este csnicia4 Bine)nteles" si dove/ile e care le o$er !r!atul s)nt am!i0ue1 cutare sau cutare dar este druit din dra0oste sau din mil4 Dar" )n tim ce )n mod normal $emeia a$l )n relatiile cu !r!atul o serie de avanta*e" relatia cu o $emeie nu este ro$ita!il entru !r!at dec)t )n msura )n care o iu!este. Ast$el" du ansam!lul activittii sale se oate" a roximativ" msura 0radul su de atasament. 7n tim ce $emeia nu rea are cum s2si sonde/e ro riile2i sentimente1 le va vedea" du toane" din uncte de vedere di$erite" si at)ta tim c)t le va su orta cu asivitate" nici o inter retare nu va $i mai adevrat dec)t alta1 )n ca/urile destul de rare )n care ea detine rivile0iile economice si sociale" misterul se inversea/1 ceea ce arat $oarte !ine $a tul c nu este le0at mai mult de acest sex dec)t de cellalt" ci de o situatie. %entru un mare numr de $emei" cile transcendentei s)nt )nc#ise1 entru c ele nu $ac nimic" nu reusesc s $ie nimic1 se )ntrea! la 8D@ in$init ce2ar$i utut deveni" ceea ce le determin s se )ntre!e ce s)nt3 este o )ntre!are /adarnic1 dac !r!atul nu reuseste s desco ere aceast esent secret" este ur si sim lu entru c aceasta nu exist. <entinut la mar0inea lumii" $emeia nu se oate de$ini o!iectiv rin aceast lume" iar misterul ei nu )nvluie dec)t vidul. 7n a$ar de asta" se )nt)m l ca ea" recum $ac toti cei o rimati" s2si disimule/e deli!erat $i0ura sa o!iectiv1 sclavul" servitorul" indi0enul" toti cei care de ind de ca riciile unui st )n au )nvtat s2i o un un sur)s imua!il sau o eni0matic im asi!ilitate1 )si ascund cu 0ri* adevratele lor sentimente sau urtri. -emeia este )nvtat )nc din adolescent s2i mint e !r!ati" s um!le cu viclenii si cu su!ter$u0ii. Ea )i a!ordea/ su! niste c#i uri de )m rumut1 este rudent" i ocrit" re$cut Dar <isterul $eminin" asa cum )l recunoaste 0)ndirea mitic" este o realitate mai ro$und. De $a t" el este imediat im licat )n mitolo0ia unui .ellalt>a!solut. Dac admitem c si constiinta neesential este o su!iectivitate translucid" ca a!il s o ere/e ')ndirea" admitem c ea este )ntr2adevr suveran si c se )ntoarce la esential1 entru ca unui individ orice reci rocitate s2i a ar im osi!il" .ellalt tre!uie s $ie entru sine altul" tre!uie ca su!iectivitatea sa )nssi s $ie a$ectat de altentate1 aceast constiint care s2ar aliena )n calitate de constiint" )n ura sa re/ent imanent ar $i" evident" <isterul1 ar $i <isterul )n2sine" rin $a tul c ar $i entru2sine1 ar $i <isterul a!solut. Ast$el" rin secretul e care21 creea/ disimularea" exist un secret al rasei ne0re" al rasei 0al!ene" )n calitatea )n care s)nt considerati )n mod a!solut ca un .ellalt neesential. &re!uie s remarcm c cetteanul american care )l deconcertea/ ro$und e euro eanul mediu nu este" totusi" considerat ca $iind 5misterios61 )ntr2un $el mai modest" oamenii admit c nu21 )ntele01 ast$el" nici $emeia nu21 5)ntele0e6 e !r!at" dar nu exist mister masculin1 entru
c !o0ata Americ sau !r!atul s)nt de artea St )nului" iar <isterul este ro rietatea sclavului. Bine)nteles" nu utem visa )n cre usculele relei2credinte la realitatea o/itiv a <isterului1 asemntor cu anumite #alucinatii mar0inale" imediat ce )ncerci s21 $ixe/i" se risi este. Literatura nu reuseste niciodat s descrie $emei 5misterioase61 ele ot a rea numai la )nce utul romanului ca $iind ciudate" eni0matice1 )ns" dac nu cumva ovestea rm)ne neterminat" s$)rsesc rin a2si desco eri secretul si atunci devin ersona*e coerente si translucide. De exem lu" eroii din crtile lui %eter .#e:ne: nu )ncetea/ s se uimeasc )n $ata im revi/i!ilelor ca ricii ale $emeilor3 niciodat nu oti 0#ici cum se vor urta" de*oac orice calcule1 de $a t" imediat cum resorturile actelor lor s)nt de/vluite cititorilor" ele a ar ca niste sim le mecanisme1 una era s ioan" alta #oat1 oric)t de a!il ar $i intri0a" exist 8DE 7ntotdeauna o c#eie si n2ar utea $i alt$el" c#iar dac autorul ar $i avut tot talentul si toat ima0inatia din lume. <isterul nu este niciodat altceva dec)t un mira*" se risi este imediat ce )ncerci s21 delimite/i. Ast$el vedem c mitul se ex lic )n mare arte rin $elul )n care )l $olosesc !r!atii. <isterul $emeii este un lux. El nu oate a rea dec)t dac !r!atul sca de a sarea im erioas a nevoilor sale1 cu c)t ra orturile s)nt mai concret trite" cu at)t ele s)nt mai utin ideali/ate. -ela#ul din E0i tul antic" tranul !eduin" arti/anul din Evul <ediu" muncitorul din /ilele noastre au" din ricina necesittii muncii si a srciei" ra orturi rea !ine de$inite cu $emeia sin0ular care le este tovars entru a o )m odo!i cu o aur $ast sau ne$ast. E ocile sau clasele crora li se )n0duia luxul de a visa au ridicat statui al!e sau ne0re ale $eminittii. Dar si luxul are o utilitate1 aceste vise erau im erios diri*ate de interese. &otusi" ma*oritatea miturilor au rdcini )n atitudinea s ontan a omului $at de ro ria2i existent si $at de lumea care )l )nvesteste1 dar de sirea ex erientei ctre Ideea transcendent a $ost deli!erat o erat de societatea atriar#al )n sco uri de auto *usti$icare1 rin mituri" le im unea indivi/ilor le0ile si moravurile sale )ntr2o manier sensi!il" )n ima0ini1 su! o $orm colectiv" im erativul mitic se insinua )n $iecare constiint. %rin intermediul reli0iilor" al traditiilor" al lim!a*ului" al ovestilor" al c)ntecelor" al cinemato0ra$ului" miturile trund )n existentele cele mai uternic aservite realittilor materiale. -iecare oate lua din ele o su!limare a modestelor sale ex eriente3 )nselat de o $emeie iu!it" unul declar c aceasta este un sex )n$ometat1 altul e o!sedat de ideea ne utintei sale virile3 iat2o e $emeie devenind Insecta2clu0rit1 unuia )i lace tovrsia sotiei sale3 este Armonia" Odi#na" %m)ntul care ne #rneste e toti. 'ustul eternittii ie$tine" al unui a!solut de !u/unar" care se )nt)lneste la ma*oritatea oamenilor" este satis$cut cu aceste mituri. .ea mai mic emotie" o contradictie devin re$lexul unei Idei atem orale si aceast ilu/ie $latea/ vanitatea )n c#i lcut. <itul este una dintre acele ca cane ale $alsei o!iectivitti )n care serio/itatea se arunc cu ca ul )nainte. Este vor!a )nc o dat de a )nlocui ex erienta trit si li!erele *udecti e care le cere ea cu un idol )ncremenit. +nui ra ort autentic cu o $iint autonom" mitul -emeii )i su!stituie contem larea nemiscat a unui mira*. 5<ira*N mira*N tre!uie s le ucidem" din moment ce nu le utem )ntele0e1 sau mai !ine s le linistim" s le in$ormm" s le $acem s le treac 0ustul entru !i*uterii" s $acem cu adevrat din ele tovarsele noastre e0ale" rietenele noastre intime" asociate" acum si aici" s le )m!rcm alt$el" s le tiem rul" s le s unem totul...6 se indi0na La$or0ue. Br!atul n2ar avea nimic de ierdut" dim otriv" dac ar renunta s o de0#i/e/e e $emeie )n sim!ol. Visurile" c)nd s)nt colective si diri*ate" c)nd s)nt clisee" s)nt $oarte srace si monotone $at de realitatea vie1 8DD
entru adevratul vistor" entru oet" realul este o surs mult mai $ecund dec)t un miraculos u/at E ocile care au rs$tat cel mai sincer $emeia nu s)nt nici $eudalitatea lin de curtoa/ie" nici 0alantul secol al XlX2lea3 s)nt acelea )n care 2 de ild secolul al XVlII2lea 2!r!atii vedeau )n $emei niste semene ale lor1 de2a!ia atunci a ar ele ca $iind cu adevrat romanesti1 n2avem dec)t s citim Le0turile rime*dioase" (osu si ,e0ru" Adio" arme entru a ne da seama de asta. Eroinele lui Laclos" Stend#al si Iemin0Ma: s)nt li site de mister" dar nu s)nt mai utin atr0toare entru acest $a t. A recunoaste )n $emeie o $iint uman nu )nseamn a srci ex erienta !r!atului3 aceasta nu ar ierde nimic din diversitate" din !o0tie si din intensitate dac ar $i asumat )n intersu!iectivitatea ei1 a re$u/a miturile nu )nseamn a distru0e orice relatie dramatic )ntre sexe" nu )nseamn a ne0a semni$icatiile care i se revelea/ )n mod autentic !r!atului rin realitatea $eminin1 nu )nseamn a su rima oe/ia" dra0ostea" aventura" $ericirea" visul3 )nseamn numai a cere ca urtrile" sentimentele" asiunile s $ie )ntemeiate e adevr.> 5-emeia este e cale s dis ar. +nde s)nt $emeile4 -emeile din /iua de a/i nu mai s)nt $emei61 am v/ut care este sensul acestor misterioase slo0anuri. 7n oc#ii !r!atilor si )n aceia ai numeroaselor $emei care vd rin acesti oc#i" nu a*un0e s ai un tru de $emeie" nici s2ti asumi ca amant" ca mam" $unctia de $emeie entru a $i o 5adevrat $emeie61 rin sexualitate si maternitate" su!iectul )si oate revendica autonomia1 5adevrata $emeie6 este cea care se acce t dre t .ellalt. Exist )n atitudinea !r!atilor de a/i o du licitate care creea/ )n $emeie o s$)siere dureroas1 ei acce t )n mare msur ca $emeia s le $ie o tovars" o e0al1 si totusi" continu si cear s rm)n neesentialul1 entru ea" aceste dou destine nu ot $i conciliate1 e/it )ntre ele" $r se utea ada ta cu totul la nici unul" si de aici vine li sa ei de ec#ili!ru. La !r!at" )ntre viata u!lic si viata sa articular nu este nici o r astie1 cu c)t )si a$irm rin actiune si munc ri/a sa asu ra lumii" cu at)t a are ca $iind mai viril1 )n el se con$und valorile umane si valorile vitale1 )n sc#im!" reusitele autonome ale $emeii s)nt )n contradictie cu $eminitatea sa" din moment ce 5adevratei $emei6 i se cere s devin o!iect" s $ie .ellalt. E osi!il ca )n aceast rivint sensi!ilitatea" sexualitatea c#iar a !r!atilor s se modi$ice. De*a s2a nscut o nou estetic. Dac moda ie turilor late 1 La$or0ue mai s une des re $emeie3 5.um a $ost lsat )n sclavie si )n lene" $r alt ocu atie si arm dec)t sexul ei" ea 12a #i ertro$iat si a devenit -emininul.... am lsat2o s se #i ertro$ie/e1 ea a $ost adus e lume entru noi.... Ei !ineN toate astea s)nt $alse... %)n acum ne2am *ucat cu $emeia cum am $i $cut cu usile. Asta durea/ de rea mult tim N6 8DF si a soldurilor )n0uste 2 a $emeii2e$e! 2 n2a durat dec)t un tim " nu s2a revenit" totusi" la idealul o ulent al secolelor trecute. &ru ului $eminin i se cere s $ie carne" dar )n mod discret1 tre!uie s $ie su!tire" si nu )n0reunat de 0rsime1 musculos" su lu" ro!ust" tre!uie s su0ere/e transcendenta1 este de re$erat s nu $ie al! ca o lant de ser" ci s $i )n$runtat soarele universal" !ron/at ca un tors de muncitor. Devenind ractic" costumul $emeii n2a $cut2o s a ar ca asexuat1 dim otriv" $ustele scurte i2au us )n valoare mai mult ca oric)nd icioarele si coa sele. ,u vedem nici un motiv entru care munca ar riva2o de atractia sa erotic. A erce e $emeia )n acelasi tim ca e un ersona* social si ca e o rad carnal oate $i ceva tul!urtor1 )ntr2o serie de desene ale lui %e:net a rute recentJ era )n$tisat un t)nr rsindu2si lo0odnica entru c era sedus de $rumoasa $eme2ie2 rimar care se re0tea s2i cele!re/e cstoria1 $a tul c o $emeie ractic o 5o$iciere civil6 si este )n acelasi tim de/ira!il a $ost mult tim tema unor 0lume mai mult sau mai utin licentioase1 utin c)te utin scandali/area si ironia s2au mai tocit si se
are c noi $orme de erotism s)nt e cale de a se naste1 si s2ar utea ca acestea s dea nastere unor noi mituri. .eea ce e si0ur este c )n /ilele noastre $emeilor le e $oarte 0reu s2si asume )n acelasi tim conditia de individ autonom si destinul lor $eminin1 aici este sursa acelor st)n0cii si stri de ru care le $ac uneori s $ie rivite ca un 5sex ierdut6. Si" $r )ndoial" este mai con$orta!il s )nduri o sclavie oar! dec)t s te strduiesti s te eli!ere/i1 si mortii s)nt mai !ine ada tati m)ntului dec)t cei vii. Oricum" o re)ntoarcere )n trecut nu numai c nu este osi!il" dar nici nu ar $i de dorit. .eea ce tre!uie s s erm este c si !r!atii )si vor asuma $r re/erve situatia care este e cale s $ie creat1 numai atunci $emeia va utea tri $r s $ie divi/at. Atunci" numai" va utea $i )nde linit urarea lui La$or0ue3 5O" tinere $ete" c)nd veti $i oare $ratii nostri" $ratii nostri intimi" $r nici un 0)nd de ex loatare4 .)nd ne vom da m)na cu adevrat46 Atunci 5<elusine" care nu va mai $i su! ovara $atalittii e care doar !r!atul a de/lntuit2o asu ra ei" <elusine eli!erat... 7si va re0si 5temelia omeneasc6>8. ,umai atunci ea va $i e de lin o $iint omeneasc" 5c)nd va $i s$r)mat in$inita sclavie a $emeii" c)nd va tri entru sine si rin sine" du ce !r!atul R )n atunci a!omina!il 2 o va $i lsat li!er6K. A )n noiem!rie 1F9D. 8 B(E&O,. Ai2cana 1E. K (I<BA+D" Scrisoare ctre %. Demenx 8FL .+%(I,S %re$at de Delia Verdes = I,&(OD+.E(E 89 %artea I traducere de Delia Verdes DES&I, .A%I&OL+L I3 Datele !iolo0iei 9L .A%I&OL+L.il. %unctul de vedere si#analitic @D .A%I&OL+L III. %unctul de vedere al materialismului istoric. . . DL %artea a Ii2a traducere de Delia Verdes IS&O(IE I DD II F8 III 1L@ IV 18L %artea a Il2a traducere de Diana Bolcu <I&+(I .A%I&OL+L I 1E9 .A%I&OL+L II I. <ont#erlant sau )inea de/0ustului 8KL II. D. I. LaMrence sau or0oliul $alie 89= III..laudel sau roa!a lui Dumne/eu 8=K IV. Breton sau oe/ia 8@8 V. Stend#al sau romanescul adevrului 8@F VI 8EF .A%I&OL+L III 8D8 8F1 .o erta 3 Au0ustin Ioan (edactor3 Elena <ur0u
Simone de Beauvoir
Acest volum a $ost editat cu s ri*inul acordat de -+,DA&IA SO(OS %E,&(+ O SO.IE&A&E DES.IISh .E,&(AL E+(O%EA, +,IVE(SI&aV O%E, SO.IE&a I,S&I&+&E. AL DOILEA SEX Voi. II &raducere3 DI A, A BOL.+ SI<O,E DE BEA+VOI( Le deuxicme sexe i Editions 'allimard" 1F9F &oate dre turile asu ra acestei versiuni a artin Editurii +,IVE(S EFEKF Bucuresti" %iata %resei Li!ere nr. 1. Editura O&+,IVE(S 1 . E + JJ Bucuresti 21FFD 9;; ISB, FEK2K92L9@=2F .e nenorocire este s $ii $emeieN Si totusi" cea mai mare nenorocire entru o $emeie este s nu )ntelea0 c este $emeie. ?IE(?E'AA(D %e *umtate victime" e *umtate com lice" ca toat lumea. JEA,2%A+L SA(&(E I,&(OD+.E(E -emeile de ast/i s)nt e cale s detrone/e mitul $eminittii1 ele )nce s2si a$irme concret inde endenta1 )ns nu le este usor s2si triasc inte0ral conditia lor de $iint uman. .rescute de $emei" )n mi*locul unei lumi $eminine" destinul lor normal este cstoria" care" ractic" le su!ordonea/ !r!atului1 resti0iul viril este de arte de a $i lit3 el se )ntemeia/" )nc. e solide !a/e economice si sociale. Este necesar deci s studiem cu 0ri* destinul traditional al $emeii .um $ace $emeia ucenicia ro riei sale conditii" cum o simte" )n ce univers va $i )nc#is" ce eva/iuni )i s)nt ermise" iat ceea ce voi cuta s descriu. ,umai atunci vom utea )ntele0e cu ce ro!leme se con$runt $emeile care" mostenind un trecut 0reu" )ncearc s2si $ureasc un viitor nou .ind $olosesc cuvintele ""$emeie6 sau ..$eminism6 nu m re$er" evident" la nici un ar#eti " la nici o esent imua!il1 du ma*oritatea a$irmatiilor mele" cititorul tre!uie s su!)nte2 lea0 ..)n starea actual a educatiei si a moravurilor6 Intentia noastr nu este de a enunta aici adevruri eterne" ci de a descrie $ondul comun. 7nde rt)nd de acesta orice existent $eminin sin0ular. %artea I -O(<A&IE .a itolul I .O%ILh(IE ,u te nasti" ci devii $emeie. ,ici un destin !iolo0ic" si#ic" economic nu de$ineste )n$tisarea e care si2o asum )n mi*locul societtii $emela s eciei umane1 ansam!lul civili/atiei ela!orea/ acest rodus intermediar )ntre mascul si castrat care este )ndeo!ste
cali$icat dre t $eminin. ,umai rin mediatia semenului su individul oate $i constituit ca .ellalt. Asa cum exist entru sine" co ilul n2ar utea s )ntelea0 $a tul c el este di$erit din unct de vedere sexual. %entru !ieti si entru $ete" tru ul este )n rimul r)nd iradierea unei su!iectivitti" instrumentul care e$ectuea/ )ntele0erea lumii3 )nvat universul rin oc#i" nu rin rtile lor sexuale. Drama nasterii" drama )ntrcatului se des$soar )n acelasi $el entru su0arii de am!ele sexe1 ei au aceleasi interese si aceleasi lceri1 su tul este )n rimul r)nd sursa sen/atiilor lor celor mai lcute1 a oi trec rin $a/a anal" unde cele mai mari satis$actii le s)nt rocurate de $unctiile excretorii care Ne s)nt comune1 de/voltarea lor 0enital este analoa01 )si ex lorea/ tru ul cu aceeasi curio/itate si cu aceeasi indi$erent1 au aceeasi lcere nede$init mani ul)ndu2si or0anele 0enitale" $ie c este vor!a des re clitoris sau des re enis1 )n msura )n care sensi!ilitatea lor se o!iectivea/ de*a" ea se orientea/ ctre mam3 carnea $eminin moale" neted" elastic suscit dorintele sexuale" si aceste dorinte s)nt osesive1 $etita" ca si !ietelul" )si )m!rtisea/ mama" o i ie" o m)n0)ie )ntr2un $el $oarte a0resiv3 mani$est aceeasi 0elo/ie $at de un $rate nou2nscut" rin aceleasi urtri3 m)nie" )m!u$nare" tul!urri ale $unctiilor urinare1 recur0 la aceleasi coc#etrii entru a c)sti0a dra0ostea adultilor. %)n la dois re/ece ani $etita este la $el de ro!ust ca si $ratii si" mani$est aceleasi ca acitti intelectuale1 nu exist nici un domeniu )n care )i este inter/is s concure/e cu ei. Dac" )nainte cu mult de u!ertate" si uneori c#iar de la cea mai $ra0ed v)rst" ea ne a are de*a ca de$init din unct de vedere sexual" aceasta nu se )nt)m l entru c niste instincte misterioase o $ac s $ie sortit de la )nce ut asivittii" coc#etriei" maternittii3 interventia celorlalti )n viata co ilului este a roa e ori0inar" si )nc din rimii ani vocatia sa )i este insu$lat im erios. D Lumea nu este re/ent la )nce ut entru nou2nscut dec)t su! $orma sen/atiilor imanente1 este )nc )necat )n s)nul &otului" ca e vremea c)nd locuia )n )ntunecimile )ntecelui1 $ie c este al tat la s)n" $ie cu !i!eronul" este )nvestit cu cldura unei crni materne. %utin c)te utin" )nvat s ercea o!iecte di$erite de el3 se distin0e de acestea1 )n acelasi tim " )ntr2o manier mai mult sau mai utin !rutal" se detasea/ de tru ul care 12a #rnit1 c)teodat reactionea/ la aceast se arare rintr2o cri/ violent J3 )n orice ca/" )n momentul )n care aceasta se consum 2 )n *urul v)rstei de sase luni" a roximativ 2co ilul )nce e s se mani$este rin mimic" care se trans$orm a oi )ntr2o adevrat arad" dorinta de a2i seduce e ceilalti. Desi0ur" aceast atitudine nu este de$init ca o ale0ere 0)ndit* dar nu este nevoie s 0)ndesti o situatie entru a o $ace s existe. 7ntr2o manier imediat" su0arul trieste drama ori0inar a oricrei $iinte" care este drama ra ortului su cu .ellalt. 7n an0oas" omul se simte a!andonat. -u0ind de li!ertatea sa" ar dori s se iard )n s)nul &otului3 aici este ori0inea reveriilor sale cosmice si anteiste" a dorintei sale de uitare" de somn" de exta/" de moarte. El nu a*un0e niciodat s2si a!oleasc eul su se arat3 doreste mcar s atin0 soliditatea )n2sinelui" s $ie ietri$icat" trans$ormat )n lucru1 )n s ecial c)nd este tintuit )n loc de rivirea semenului su a are ca o $iint. Din aceast ers ectiv tre!uie inter retat urtarea co ilului3 su! o $orm carnal" el desco er $initudinea" sin0urtatea" a!andonarea )ntr2o lume strin" si atunci )ncearc s com ense/e aceast catastro$ alien)ndu2si existenta )ntr2o ima0ine a crei realitate si valoare le va )ntemeia .ellalt. Se are c )nce )nd cu momentul )n care )si /reste ima0inea )n o0lind 2 moment ce coincide cu acela al )ntrcrii 2 co ilul )nce e s2si a$irme identitatea83 eul su se con$und cu aceast re$lectare at)t de !ine" )nc)t nu se $ormea/ dec)t alien)ndu2se. O0linda ro riu2/is *oac un rol mai mult sau mai utin im ortant1 )n sc#im!" este si0ur c e la v)rsta de sase luni co ilul )nce e s )ntelea0 ex resia e care2o au )ntr2un moment sau altul c#i urile rintilor si si s se ercea
su! rivirea lor ca o!iect. Este de*a un su!iect autonom care transcende ctre lume3 dar numai su! o $i0ur )nstrinat se va re0si e sine )nsusi. 1 Judit# 'aut#ier ovesteste )n amintirile sale c a l)ns si s2a t)n0uit at)t de lamenta!il c)nd a $ost se arat de doica ei. 7nc)t au tre!uit s renunte s le des art. ,u a $ost )ntrcat dec)t mult mai t)r/iu. J Aceast teorie este ro us de doctorul LA.A, )n lucrarea sa .om lexe $amiliale )n educatia individului. Acest lucru" de o im ortant $undamental" ar ex lica $a tul c )n cursul de/voltrii sale ..eul strea/ $i0ura am!i0u a s ectacolului6. F Atunci c)nd creste" co ilul lu t )n dou $eluri )m otriva a!andonrii ori0inare. 7ncearc s ne0e se aratia3 se 0#emuieste )n !ratele maniei sale" caut cldura ei vie" retinde m)n0)ierile sale. Si )ncearc s se *usti$ice rin su$ra0iile celorlalti. Adultii )i a ar ca niste /ei care au uterea de a2i con$eri $iinta. Simte $orta ma0ic a rivirii care )l metamor$o/ea/ c)nd )ntr2un )n0eras delicios" c)nd )n monstru. Aceste moduri de a rare nu se exclud" dim otriv" ele se com letea/ si se )ntre trund. .)nd seductia reuseste" sentimentul de *usti$icare )si 0seste o con$irmare carnal )n srutrile si )n )m!rtisrile e care le rimeste3 co ilul cunoaste aceeasi $ericit asivitate la s)nul maniei sale si su! oc#ii ei !inevoitori. 7n rimii trei sau atru ani de viat nu e nici o di$erent )ntre atitudinea !ietilor si a $etitelor" toti )ncere)nd s er etue/e $ericita stare de dinaintea )ntrcatului1 si la unii" si la altii )nt)lnim aceleasi manevre de seductie si de arad1 !ietii s)nt la $el de doritori ca si surioarele lor s lac" s rovoace sur)suri" s $ie admirati. Este mai satis$ctor s ne0i s$isierea dec)t s2o de sesti" mai radical s $ii ierdut )n inima &otului dec)t s $ii ietri$icat de constiinta celuilalt3 $u/iunea tru easc creea/ o alienare mai ro$und dec)t orice renuntare su! oc#ii celuilalt. Seductia" arada re re/int un stadiu mai com lex" mai utin $acil dec)t sim lul a!andon )n !ratele mamei. <a0ia rivirii adulte este ca ricioas1 co ilul retinde a $i invi/i!il" rintii lui intr )n *oc" )l caut e i ite" rid si dintr2o dat declar3 ""Iaide" ne2am lictisit" nu esti deloc invi/i!il6 O $ra/ a co ilului i2a amu/at o dat si" amintindu2si acest lucru" co ilul o re et3 de data aceasta" adultii vor ridica din umeri. 7ntr2o lume at)t de nesi0ur" la $el de im revi/i!il ca universul lui ?a$;a" la $iecare as exist ceva de care te )m iedici.1 De aceea at)tor co ii le este $ric s creasc1 s)nt dis erati dac rintii lor )ncetea/ s2i ia e 0enunc#i" s2i rimeasc )n atul lor3 rin intermediul $rustrrii $i/ice 7n %ortocala al!astr. aassu 'auclere a s us des re tatl su3 ..Buna sa dis o/itie nu se rea la tel de reduta!il ea st stnle sale de ner!dare" entru c nimic nu nu se rea a le motiva...,esi0ur de toanele lui" la $el cum as $i $ost de ca riciile lui Dumne/eu" aveam entru el un res ect )ncrcat de neliniste... 7mi lansam cuvintele ca si cum m2as $i *ucat ca sau a*ur" nestund cum vor $i rimite aceste cuvinte6. Si" mai de arte" ovesteste anecdota urmtoare3 ...um )ntr2o /i. du ce $usesem certat. 7mi )nce usem litania3 <as vec#e" ene de arc#et" cu tor" li0#ean" sticl" crticioar etc. mama m auVi si i/!ucni )n r)s. .)teva /ile mai t)r/iu. 7ncercai s2mi $olosesc )nc o dat litania ca s2o )m!l)n/esc e mama care m certase din nou3 de data aceasta nu nu2a mai mers. 7n loc s se )nveseleasc" mama a devenit de dou on mai sever st mi2a mai dat o edea s e l)n0 cea e care2o rimisem. <i2am s us atunci c urtarea celor mari este a!solut de ne)nteles6. 1L 7ncearc din ce )n ce mai crud sentimentul de a!andon care" Ia $iinta uman" este )ntotdeauna )nsotit de an0oas. 7n acest unct vor a rea mai )nt)i $etitele ca $iind rivile0iate. +n al doilea )ntrcat" mai utin !rutal" mai lent dec)t rimul" sustra0e cor ul mamei str)nsorii co ilului1 dar mai
ales !ietilor li se re$u/ utin c)te utin srutrile si )m!rtisrile1 c)t des re $etit" ea este )n continuare alintat" i se ermite s stea l)n0 $ustele mamei" tatl o ia e 0enunc#i si )i m)n0)ie rul1 cei mari o )m!rac )n roc#ii moi ca niste srutri" s)nt indul0enti cu lacrimile si ca riciile ei. o ia tn cu 0ri*" se amu/ e seama mutritclor si a coc#etriilor ei3 contactele $i/ice si rivirile )ntele0toare o rote*ea/ )m otriva an0oasei sin0urttii. Dim otriv" !ietelului i se va inter/ice c#iar si coc#etria1 manevrele lui de seductie" scenele lui au darul de a2i irita e adulti. ..+n !r!at nu cere s $ie srutat... +n !r!at nu se riveste in o0lind... +n !r!at nu l)n0c...6 i se s une. &oti vor ca el s $ie un ..mic !r!at63 numai des rin/)ndu2se de lumea adultilor va o!tine laudele acestora. Va lcea doar r)nd c nu )ncearc s lac. <ulti !ieti. 7ns im)ntati de dura inde endent la care s)nt condamnati" doresc s $ie $ete3 e vremea c)nd erau )m!rcati mai )nt)i )n #aine de $etit" adesea i/!ucneau )n lacrimi c)nd tre!uiau s a!andone/e roc#ia si s2si un antaloni sau c)nd li se tiau !uclele. +nii se )nc t)nea/ s re$ere $eminitatea" si acesta e unul dintre modurile de a se orienta ctre #omosexualitate3 ..Doream cu asiune s $iu $at" si am )m ins i0noranta mretiei de a $i !r!at )n la retentia de a urina ase/at e vine6" ovesteste <aurice Sac#s.> &otusi" dac !iatul a are la )nce ut mai utin $avori/at dec)t surorile sale. aceasta se )nt)m l entru c rintii au retentii mult mai mari de la el. Exi0entele crora le este su us im lic imediat o valori/are. 7n amintirile sale. <auras ovesteste c era 0elos e un $rate mai mic al su e care mama si !unica sa )l alintau1 tatl su 12a luat atunci de m)n si 12a scos a$ar din camer3 ..,oi s)ntem !r!ati3 s le lsm )n ace e $emeile astea6" i2a s us el. .o ilul este convins de cei din *urul su c se cere mai mult de la el entru c !ietii s)nt su eriori3 entru a21 )ncura*a e acest drum di$icil" i se insu$l or0oliul virilittii sale1 aceast notiune a!stract do!)ndeste entru el o $i0ur concret. $iind )ntruc#i at de enis. <)ndria e care o )ncearc $at de micul su sex indolent nu este s ontan" ci este resimtit datorit atitudinii antura*ului su. <amele si doicile er etuea/ traditia care asimilea/ i>alusul si ideea de masculinitate1 $ie ci recunosc resti0iul cu 0ratitudine tandr sau cu su unere" $ie c entru ele )nseamn o revans $a tul de a21 vedea la su0ar su! o $orm umilit" ele tratea/ enisul co ilului cu o ama!ilitate deose!it. (a!elais ne ovesteste 1 Sa!atul. II *ocurile si vor!ele doicilor lui 'ar0antuaA1 istoria le2a retinut e acelea ale doicilor lui Ludovic al XI2lea. -emei mai utin nerusinate ca acestea dau totusi un nume rietenos sexului !ietelului" vor!ind des re el ca des re o ersoan )n miniatur" care este )n acelasi tim el )nsusi si altul dec)t el )nsusi1 ele $ac din sex" otrivit unei $ra/e de*a citate" 5^^ alter e0o de o!icei mai versat" mai inteli0ent si mai )ndem)natic dec)t individul61. Din unct de vedere anatomic" enisul este )ntru totul a t de a )nde lini acest rol1 detasat de tru " a are ca o mic *ucrie natural" un $el de us. .o ilul va $i deci us )n valoare rin valori/area du!lului su. +n tat )mi ovestea c unul dintre $iii si" la v)rsta de trei ani" urina ase/at e vine1 )ncon*urat de surori si de verisoare" era un co il timid si trist1 )ntr2o /i tatl su 12a luat cu el la toalet" s un)ndu2i3 5Am s2ti art acum cum $ac !r!atii6. De atunci )nainte co ilul" $oarte m)ndru c utea urina )n icioare" avea s dis retuiasc $etitele" 5care $ac i i rintr2o 0aur61 dis retul lui venea" la ori0ine" nu din $a tul c acestora le li sea un or0an" ci din aceea c nu $useser alese si initiate de tatl lui. Ast$el" enisul nu este desco erit ca un rivile0iu imediat din care !iatul ar c ta un sentiment de su erioritate1 nici vor! de acest lucru1 dim otriv" valori/area lui a are ca o com ensatie 2 inventat de adulti si acce tat cu asiune de co il 2 entru duritatea ultimului )ntrcat3 rin aceasta" este a rat )m otriva re0retului de a nu mai $i
!e!elus" de a nu se $i nscut $at. <ai a oi" !iatul )si va )ntruc#i a )n sex transcendenta si suveranitatea or0olioas8. Soarta $etitei este $oarte di$erit. <amele si doicile nu au entru or0anele ei 0enitale nici tandrete" nici res ect1 ele im2i atra0 atentia asu ra acestui or0an secret" din care nu se vede dec)t ceea ce este la su ra$at si care nu oate $i a ucat1 )ntr2un anume sens" $etita nu are sex. Ea nu resimte aceast a!sent ca e o li s1 tru ul su este entru ea" evident" un )ntre01 dar ea se a$l )n lume )n alt mod dec)t !iatul1 si un ansam!lu de $actori oate trans$orma )n oc#ii si aceast di$erent )ntr2o in$erioritate. ..)nce use de tun unu s se *oace e su! !urt cu ursuletul" iar )n0ri*itoarele lui i21 )m odo!eau )n $iecare dimineat" un)ndu2i !uc#ete de $lori" an20licute $rumoase si cercei" ciucuri2ciucun. 7l rotun*eau )n alme ca e un s unel" iar c)nd vedeau c ciuleste urec#ile" r)deau st se veseleau" ca de2un *oc lcut" cu care )si treceau vremea. +na )i /icea ^ce uletul meu_" alta ^cercelusul meu_" alta. ^cren0uta mea de mr0ean_" altele ^ce arul meu_" ^s$redelusul meu_" ^!ur0#iul meu_" ^do sorul meu_" ^sulisoara mea_ SL asa mai de arte.6 C-rantois (a!elais" 'ar0antua si %anta0ruel. traducere de Alexandru Iodos" Editura entru Literatur +niversal. Bucuresti" 1F@E" a0. E@.G A A. BALI,&. Viata intim a co ilului" c$. voi I" a0. DF. 2 A se vedea voi. I. a0. E@. 18 %utine lucruri s)nt mai discutate )n si#anali/ dec)t $aimosul 5com lex de castrare6 $eminin. <a*oritatea s ecialistilor admit ast/i c dorinta de a avea un enis se re/int )n cele mai diverse $eluri.1 <ai )nt)i" multe $ete i0nor )n la o v)rst avansat detaliile anatomiei masculine. .o ilul acce t )n mod natural c exist !r!ati si $emei" asa cum exist un soare si o lun1 el crede )n esente continute )n cuvinte si curio/itatea lui nu este mai )nt)i analitic. %entni altii" acea !uctic de carne ce at)rn )ntre icioarele" !ietilor este ceva insi0ni$iant sau c#iar deri/oriu1 este o ciudtenie care se con$und cu aceea a #ainelor" a ie tnturii1 adesea este un lucru desco erit la un $rate mai mic1 5c)nd $etita este $oarte mic" ea nu este im resionat de enisul $ratelui su6" s une I. Deutsc#" cit)nd exem lul unei $etite de o ts re/ece luni care a rmas a!solut indi$erent la desco erirea enisului" ned)ndu2i im ortant dec)t mult mai t)r/iu" )n ra ort cu reocu rile ei ersonale. Se )n$)m l c#iar ca enisul s $ie considerat o anomalie3 este o excrescent" un lucru nede$init care at)rn recum ne0ii" mamelele sau 0)lcile" ceva care oate ins ira de/0ust. In s$)rsit" $a t este c )n numeroase ca/uri $etita este interesat de enisul unui $rate sau al unui camarad1 dar asta nu )nseamn c )ncearc $at de el o 0elo/ie ro riu2 /is sexual" si )nc si mai utin c se simte ro$und marcat de a!senta acestui or0an1 ea doreste s un st )nire e enis asa cum doreste orice o!iect1 dar aceast dorint oate rm)ne su er$icial. Desi0ur" $unctiile excretorii si )n s ecial $unctiile urinare s)nt o!iectul unui interes asionat din artea co iilor3 adesea" a urina )n at constituie un rotest )m otriva re$erintei marcate a rintilor entru un alt co il. Exist tri )n care !r!atii urinea/ s$)nd e vine" si se )nt)m l si ca $emeile s urine/e )n icioare1 )ntre altele" este un o!icei $recvent la multe dintre $emeile de la tar1 dar )n societatea occidental contem oran" moravurile cer )n 0eneral ca $emeia sa stea e vine )n tim ce urinea/" o/itia vertical $iind re/ervat !r!atilor. Aceast di$erent este entru $etit di$erentierea sexual cea mai $ra ant. %entru a urina" ea tre!uie s se ase/e e vine" s se de/veleasc si" im licit" s se ascund3 este o servitute rusinoas si incomod. (usinea s oreste )n ca/urile" $recvente" )n care $etita su$er de emisiuni de urin involuntare" )n ca/ul cri/elor de r)s 1 )n a$ar de o erele lui -reud si Adler. asu ra acestui su!iect s2a sens o a!undent literatur. A!ra#am a emis rimul ideea c $etita )si consider sexul ca e o ran re/ult)nd dintr2o mutilare. ?aren Iorne:. Jones" Jeanne Lani t de 'root. 11. Deutsc#. A. Balint au
studiat ro!lema din unct de vedere si#analitic. Saussure )ncearc s concilie/e si#anali/a cu ideile lui %ia0et si Lucquet. A se vedea si %ollac;. Ideile co ilului asu ra di$erentei dintre se.xe. 1K ne!un" de exem lu1 controlul este mai utin si0ur la ea dec)t la !iat La acestia din urm" $unctia urinar a are ca un *oc li!er" care are atractia tuturor *ocurilor rin care se exersea/ li!ertatea1 enisul se las mani ulat" rin el se oate actiona" ceea ce este unul dintre interesele ro$unde ale co ilului. O $etit" v/)nd un !ietel urin)nd" a declarat cu admiratie3 5.)t de comod esteN61 Jetul oate $i diri*at du 2!unul lac al !iatului" urina oate $i aruncat de arte3 un sentiment de omni otent ia nastere de aici. -reud a vor!it des re 5am!itia ar/toare a $ostilor diuretici61 Ste;el a discutat si el" cu mult a licatieJ aceast $ormul" dar este adevrat c" asa cum s une ?aren Iorne:8" 5$antasmele de omni otent" mai ales acelea ale unui caracter sadic" s)nt adesea asociate *etului masculin de urin61 aceste $antasme" care se strea/ la anumiti !r!atiK" s)nt im ortante entru co il. A!ra#am vor!este des re 5marea lcere e care o )ncearc $emeile atunci c)nd stro esc 0rdina cu $urtunul61 eu cred" )n con$ormitate cu teoriile lui Sartre si Bac#elard9" c nu nea rat asimilarea $urtunului cu enisul este sursa acestei lceri 2 orice *et de a a are ca un miracol" ca o s$idare a le0ilor 0ravitatiei3 a21 diri*a" a21 conduce )nseamn a c)sti0a o mic victorie )m otriva naturii1 )n orice ca/" entru !ietel aceasta )nseamn o distractie care le este inter/is surorilor sale si care" mai ales la tar" )i ermite s sta!ileasc rin *etul urinar o serie de ra orturi cu lucrurile3 a " m)nt" musc#i" / ad etc +nele $etite" entru a cunoaste aceste ex eriente" se culc e s ate si )ncearc s $ac urina s t)sneasc 5)n sus6 sau se strduiesc s urine/e )n icioare. ?aren Iorne: crede c $etitele s)nt invidioase mai cur)nd entru osi!ilitatea de ex#i!itie de care se !ucur !ietii. 5O !olnav a exclamat !rusc" v/)nd )n strad un !r!at care urina3 ^Dac as utea cere %rovidentei un dar" ini2as dori s ot mcar o dat urina ca !r!atii_6" relatea/ ?aren Iorne:. -etitelor li se are c !iatul" av)nd dre tul s2si atin0 enisul" oate s21 $oloseasc la $el ca e o *ucrie" )n tim ce or0anele lor sexuale s)nt ta!u. ,umeroase anc#ete si con$idente rimite de si#iatri stau mrturie c acest ansam!lu de $actori le $ace e multe dintre $etite s doreasc a avea un sex masculin. Iaveloc; Elliss citea/ aceste cuvinte ale unui su!iect e care21 desemnea/ su! numele de Benia3 5B0omotul unui *et de de a " mai ales al aceluia t)snind dintr2un $urtun lun0" a $ost )ntotdeauna $oarte excitant entru mine" entru c2mi T .itat de A. Balint. 2 T>asterea com lexului de castrare la $emei. ..International Journal o$ %s:c#anal:se6. 1F8K21F89. 6 K .$. <O,&IE(LA,&. Omi/ile" Solstitii"N de var. B A se vedea voi. I" artea )nt)i. ca itolul II. K .$. IAVELO.? ELLIS. Ondimsmul. 19 aminteste de /0omotul *etului de urin e care21 au/eam )n co ilrie la $ratele meu si c#iar la alte ersoane6. O alta" doamna (. S." ovesteste c" e c)nd era co il" )i lcea la ne!unie s tin )n m)n enisul unui mic tovars de *oac1 )ntr2o /i i s2a )ncredintat un $urtun de stro it 0rdina3 5<i s2a rut delicios s21 tin )n m)n asa cum as $i tinut un enis6. Ea insist asu ra $a tului c enisul nu avea entru ea nici un sens sexual3 cunostea numai $unctia urinar a acestuia. .a/ul cel mai interesant este acela al lui -lorrie" semnalat de Iaveloc; Ellis1" si a crui anali/ Ste;el a reluat2o mai t)r/iu. .ite/ mai *os un re/umat detaliat al acestuia3 Este vor!a de o $emeie $oarte inteli0ent" activ" !iolo0ic normal si noninvertit. Ea ovesteste c $unctia urinar a avut )ntotdeauna un rol $oarte mare )n co ilria ei1 *uca
)m reun cu $ratii si *ocuri urinare si se stro ea e m)ini $r s )ncerce nici cel mai mic de/0ust. 5%rimele mele conce tii ale su eriorittii !r!atilor au $ost le0ate de or0anele urinare. Eram su rat e natura care m rivase de un or0an at)t de comod si decorativ. 5,ici un ceainic e care cineva l2ar $i li sit de cioc nu s2ar $i simtit mai ne$ericit. ,2a $ost nevoie s2mi insu$le nimeni teoria redominantei si a su eriorittii masculine. Aveam o dovad ermanent a acestora c#iar su! oc#ii mei.6 Ea )nssi )ncerca o mare lcere urin)nd la tar. ,imic nu 1 se rea c oate $i com arat cu /0omotul vr*it al *etului c/)nd e $run/ele moarte )ntr2un colt de dure" si )& o!serva a!sor!tia. Dar ceea ce o $ascina cel mai mult era s urine/e )n a . Este o lcere la care multi dintre !ieti s)nt sensi!ili1 si exist o )ntrea0 ima0erie vul0ar care )i arat e !ietei urin)nd )n lacuri sau )n r)uri. -lorne se l)n0e c $orma antalonasilor ei o )m iedic s se dedea ex erientelor e care ar $i vrut s le )ncerce1 adesea" )n tim ul lim!rilor )n dure" 1 se )nt)m la s se a!tin c)t mai mult osi!il si a oi s2si dea drumul !nisc" din icioare. 5)mi amintesc er$ect sen/atia intens si inter/is a acestei lceri" si" de asemenea" uimirea mea v/)nd c *etul utea t)sni e c)nd eram )n icioare.6 Du rerea ei" $orma vesmintelor $eminine are o mare im ortant )n si#olo0ia unei $emei )n 0eneral. 5Era entru mine nu numai ne lcerea de a tre!ui s2mi des$ac antalonasii si a oi s m a lec entru a uu2i murdri )n $at" dar artea de dina oi" care tre!uie s $ie dat *os" de/0olind ast$el $esele" ex lic de ce" la at)tea $emei" udoarea este locali/at )n s ate" si nu )n $at. %rima distinctie sexual care mi s2a im us" de $a t" marea di$erent" a $ost $a tul c !ietii urinea/ )n icioare" iar $etele 0#emuite e vine. %ro!a!il c ast$el sentimentele mele de udoare cele mai vec#i au $ost asociate cu $esele" mai de0ra! dec)t cu u!isul.6 &oate aceste sen/atii au c tat entru -lorrie o extrem im ortant" entru c tatl su o !iciuia adesea )n la s)n0e" iar o 0uvernant o !tuse )ntr2o /i la $und ca s2o determine s urine/e1 era !)ntuit de vise si de $antasme masoc#iste )n care se vedea !iciuit de o )nvttoare su! oc#ii )ntre0ii clase si urin)nd atunci )m otriva vointei ei" 5idee care2mi ddea o 1 I. ELLIS" Studii de si#olo0ie sexual" voi. XIII. 1= curioas sen/atie de lcere6. La cinci ani i s2a )nt)m lat ca" minat de o nevoie ur0ent" s urine/e e o strad ustie. 5Anali/)ndu2mi sen/atiile" cred c cea mai im ortant era rusinea de a $i )n icioare si lun0imea traiectului *etului de urin )ntre mine si m)nt. Distanta aceasta $cea ca totul s ar im ortant si ridicol" c#iar dac vesmintele ascundeau ceea ce se etrecea. 7n atitudinea o!isnuit exista un element de intimitate. .)nd eram co il" c#iar destul de mare" *etul n2ar $i utut $i rea lun01 )ns la cincis re/ece ani eram destul de )nalt" si2mi era rusine 0)ndindu2m c)t de lun0 era *etul. S)nt si0ur c doamnelor des re care am vor!it 1" care au iesit )ns im)ntate din urinoarul modern de la %ortsrnout#" li s2a rut $oarte indecent entru o $emeie s stea )n icioare cu icioarele de rtate" s2si ridice $ustele si s $ac s t)sneasc su! ele un *et at)t de lun0.6 A )nce ut din nou" la dou/eci de ani" aceast ex enent" relu)nd2o adesea du aceea. Avea un sentiment am!i0uu" de rusine si de volu tate" la ideea c ar utea $i sur rins si c ar $i inca a!il s se o reasc. .Jetul rea s ias din mine $r voia mea" si lotusi )mi roducea mai mult lcere dec)t dac l2as $i $cut s ias du !unul meu lac42 Aceast sen/atie curioas c *etul este tras a$ar din tine de ctre o utere invi/i!il" care a #otr)t s $ie asa" este o lcere exclusiv $eminina si o )nc)ntare su!til. Simti o lcere intens atunci c)nd torentul iese din tine nntr2o voint mai resus de tine )nsti.6 <ai a oi" -lorne si2a de/voltat un erotism $la0elatorul amestecat )ntotdeauna cu o!sesii urinare. Acest ca/ este $oarte interesant" entru c une )n lumin mai multe elemente ale ex erientei in$antile. Dar este evident c im ortanta lor enorm le2a $ost con$erit de niste
)m re*urri s eciale. %entru $etitele de/voltate normal" rivile0iul urinar al !iatului este un lucru rea secundar entru a naste direct un sentiment de in$erioritate. %si#analistii care" du -reud" resu un c numai sim la desco erire a enisului ar a*un0e s 0enere/e un traumatism i0nor ro$und mentalitatea in$antil1 ea este mult mai utin rational dec)t ar utea resu une acestia" nu a$irm cate0orii transante si nu este st)n*enit de contradictie. .)nd $etita care vede un enis declar3 ""Si eu am avut unul la $el6 sau 5Voi avea si eu unul6 sau ""Si eu am unul la $el6 nu )nseamn c ea este de rea2credint a r)ndu2se ast$el %re/enta si a!senta nu se exclud1 co ilul 2 asa cum o dovedesc si desenele sale 2 crede mult mai utin )n ceea ce vede cu oc#ii si dec)t )n ti urile semni$icante e care si le2a $ixat o dat entru totdeauna3 el desenea/ adesea $r s riveasc si" )n orice ca/" nu re0seste )n erce tiile sale dec)t ceea ce el )nsusi a us acolo. SaussureK" care insist c#iar asu ra acestui unct" citea/ aceast o!servatie $oarte 1 Alu/ie la un e isod e care 12a ovestit mai )nainte3 la %ortsmoutli se desc#isese un urinoar modern entru $emei. 7n care tre!uia s urine/i )n icioare3 toate clientele au iesit imediat ce intraser. 2 -lorne su!linia/. K %si#o0ene/ si si#anali/. 7n 5(evue $rancaise de s:e#anal:se6. 1FKK. 1@ im ortant a lui Luquet3 5O dat ce un traseu a $ost recunoscut ca $iind 0resit" este ca si inexistent" co ilul nu2l mai vede" literalmente" #i noti/at )ntr2un $el de noul traseu care2 1 )nlocuieste" si nu mai tine cont de liniile care se ot a$la )nt)m ltor e #)rtie6 Anatomia masculin constituie o $orm uternic ce se im une adesea $etitei" ast$el )nc)t ea nu2si mai vede literalmente ro riul su cor . Saussure citea/ exem lul unei $etite de atru ani care )ncerca s urine/e ca un !iat rintre stin0#iile unui ara et" s un)nd c voia 5un ceva lun0 care cur0e6. Ea a$irma )n acelasi tim c are un enis si c nu are" ceea ce vine s con$irme teoria 0)ndirii rin 5 artici are>6 a co iilor" e care a descris2o %ia0et. -etitei )i convine s cread c toti co iii au venit e lume cu un enis" dar c mai a oi rintii le taie acest or0an unora entru a $ace ast$el din ei niste $etite1 aceast idee satis$ace arti$icialismul co ilului care" divini/)ndu2si rintii" 5)i conce e ca $iind cau/a a tot ceea ce osed6" du cum s une %ia0et1 el nu vede de la )nce ut )n aceast castrare o edea s. %entru ca aceasta s ca ete caracterul unei $rustrri" tre!uie ca $etita s $ie" entru vreun motiv oarecare" nemultumit de situatia ei1 asa cum e !un dre tate ne atra0e atentia I. Deutsc#" un eveniment exterior" asa cum este vederea enisului" n2ar utea comanda o de/voltare interioar3 5Vederea or0anului masculin oate avea un e$ect traumatic" s une ea" dar numai cu conditia ca un lant de ex eriente anterioare ca a!ile s roduc acest e$ect s $i avut loc mai )nainte6. Dac $etita nu se simte )n stare s2si satis$ac dorintele sale de mastur!are sau de ex#i!itie" dac rintii )i re rim onanismul" dac are im resia c este mai utin iu!it" mai utin a reciat dec)t $ratii ei" atunci ea )si va roiecta insatis$actia asu ra or0anului masculin. 5Desco erirea de ctre $etit a di$erentierii anatomice $ata de !iat este o con$irmare a nevoii e care a resimtit2o anienor" rationali/area acestei nevoi" ca s s unem asa.16 Si Adler a insistat c#iar asu ra $a tului c valori/area e$ectuat de rinti si de antura* este aceea care2i con$er !iatului resti0iul1 ex licatia si sim!olul acestuia devine" )n oc#ii $etitei" enisul. -ratele ei este considerat ca $iindu2i su erior1 el se m)ndreste cu virilitatea sa1 atunci $etita )l invidia/ entru aceasta si se simte $rustrat. .)teodat )i oart ranc#iun mamei sale" mai rar" tatlui1 sau se acu/ ea )nssi de a se $i mutilat" ori se consolea/ 0)ndind c enisul este ascuns )n tru ul ei si c )ntr2o /i va iesi la iveal. Este si0ur c a!senta enisului va *uca un rol im ortant )n destinul $etitei" c#iar dac ea nu doreste cu adevrat s21 ai!. <arele rivile0iu al !iatului este c" dotat cu un
or0an care se las v/ut si a ucat" el oate" cel utin artial" s se )nstrine/e de acesta. <isterul 1 .$. I. DE+&S.I" %si<o0ia $emeilor. Ea citea/" de asemenea" autoritatea lui (. A!ra#am si J. I. Xram O lun0sen. 1E cor ului su" amenintrile lui ot $i roiectate )n a$ara lui" ceea ce2i ermite s le tin la distant3 desi0ur" el )si simte enisul )n ericol" se teme de castrare" dar este o $ric mult mai usor de dominat dec)t teama di$u/ a $etitei $at de 5interiorul6 su" team care adesea se va er etua de2a lun0ul )ntre0ii ei vieti de $emeie. Ea este extrem de reocu at de tot ceea ce se etrece )nuntrul este )nc de la )nce ut mult mai o ac )n ro riii ei oc#i" mai ro$und )nvestit cu misterul vietii dec)t !r!atul. %rin $a tul c are un alter e0o )n care se recunoaste" !ietelul oate s2si asume cu mai mult )ndr/neal su!iectivitatea3 )nsusi o!iectul )n care se alienea/ devine un sim!ol al autonomiei" al transcendentei" al uterii1 el )si msoar lun0imea enisului1 )si com ar lun0imea *etului urinar cu acela al camara/ilor si1 mai t)r/iu" erectia" e*acularea vor deveni surse de satis$actie si de s$idare. 7n sc#im!" $etita nu se oate )ncarna )n nici o arte din ea )nssi. Dre t com ensatie" i se une )n m)ini" entru a )nde lini $at de ea rolul de alter e0o" un o!iect ciudat3 o us. &re!uie s s unem c )n $rance/" 5 us6 se numeste si !anda*ul cu care se )nveleste un de0et rnit3 un de0et )m!rcat" se arat de celelalte" este rivit cu amu/ament si cu un soi de m)ndrie" co ilul sc#itea/ $at de acest de0et un roces de )nstrinare. 7ns o $i0urin cu $at uman 2 sau" )n li sa acesteia" un stiulete de orum!" c#iar o !ucat de lemn 2 va )nlocui )n cea mai satis$ctoare manier acest du!lu" aceast *ucrie natural care este enisul. <area di$erent este c" e de o arte" usa re re/int cor ul )n totalitate si c" e de alt arte" ea este un lucru asiv. %rin aceasta" $etita va $i )ncura*at s se aliene/e )n ro ria2i ersoan si s2o considere )n )ntre0ime ca $iind un dat inert. 7n tim ce !iatul se caut e sine )n enis ca su!iect autonom" $etita )si alint si )si )m odo!este usa asa cum ea )nssi visea/ s $ie alintat si )m odo!it1 si invers" se ima0inea/ e sine ca $iind o us minunat. J %rin com limente si !om!neli" rin ima0ini si cuvinte" ea desco er sensul cuvintelor 5$rumoas6 si 5ur)t61 va sti )n cur)nd c entru a lcea tre!uie s $ie 5$rumoas ca o cadra61 va )ncerca s semene cu aceast ima0ine" se va de0#i/a" se va rivi )n o0lind" se va com ara cu rintesele si cu /)nele din ovesti. +n exem lu $ra ant al acestei coc#etrii in$antile ne este $urni/at de <rie Bas#;irtse$$. -r )ndoial c nu a $ost o )nt)m lare $a tul c" )ntrcat t)r/iu Cavea trei ani si *umtateG ea a )ncercat at)t de uternic" ctre v)rsta de atru2cinci ani" nevoia de a $i admirat" de a exista entru ceilalti1 socul a $ost" ro!a!il" violent entru o $etit at)t de mare" iar ea a cutat cu si mai A Analo0ia )ntre $emeie si us se mentine si la v)rsta adult3 )n $rance/. $emeia este numit vul0ar 5 us6" )n en0le/" se s une c o $emeie )m odo!it este 5dolled u >T 1D mult asiune s treac este des rtirea care i se im unea3 5La v)rsta de cinci ani" scria ea )n *urnal" m )m!rcam cu dantele de2ale mamei" )mi uneam $lori )n r si veneam s danse/ )n salon. Eram marea dansatoare %ati a" si toat casa se str)n0ea acolo ca s m riveasc. ..6 Acest narcisism a are at)t de recoce la $etit si va *uca )n viata $emeii un rol at)t de rimordial" )nc)t s)ntem 0ata s21 considerm ca $iind emanatia unui misterios instinct $eminin. Dar tocmai am v/ut c nu un destin anatomic )i dictea/ aceast atitudine $etitei. Di$erenta dintre ea si !iat este un $a t e care )l oate asuma )ntr2o multime de
$eluri. Desi0ur" enisul constituie un rivile0iu" dar retul su se micsorea/ )n mod natural atunci c)nd co ilul )si ierde interesul entru $unctiile sale excretorii si se sociali/ea/3 dac" o dat de sit v)rsta de o t2nou ani" enisul )si mai strea/ ceva din acest resti0iu" aceasta se )nt)m l entru c )ntre tim a devenit sim!olul unei virilitti valori/ate din unct de vedere social. 7ntr2adevr" in$luenta educatiei si a mediului este aici imens. &oti co iii )ncearc s com ense/e se aratia )ntrcrii rin manevre de seductie si de arad1 !iatul este o!li0at s de seasc acest stadiu" este eli!erat de narcisismul su 2 trans$erat asu ra enisului 2 )n tim ce $etita este )ncura*at )n aceast tendint de a deveni o!iect care este comun tuturor co iilor. % usa o a*ut s $ac acest lucru" dar nici ea nu mai are aici un rol determinant1 si !iatul oate )ndr0i un urs" o marionet )nuntrul creia se roiectea/1 )n $orma 0lo!al a vietii co ilului" $iecare $actor" $ie c este. vor!a de enis sau de us" )si c)sti0 ro ria sa 0reutate. Ast$el" asivitatea care va caracteri/a )n mod esential $emeia 5$eminin6 este o trstur care se de/volt )n ea )nc din rimii si ani de viat. Dar este $als s retindem c este vor!a aici des re un dat !iolo0ic1 de $a t" este un destin e care i21 im un educatorii si societatea din *urul ei. Sansa imens a !iatului este c maniera sa de a exista entru ceilalti )l )ncura*ea/ s se a$irme entru sine. El $ace ucenicia existentei sale ca miscare li!er ctre lume1 rivali/ea/ )n duritate si inde endent cu alti !ieti" le dis retuieste e $ete. .tr)ndu2se )n co aci" !t)ndu2se cu tovarsii de *oac" )n$runt)ndu2 i )n *ocuri violente" )si erce e tru ul ca e un mi*loc de a domina natura si ca e un instrument de lu t1 se m)ndreste cu musc#ii si asa cum se m)ndreste cu sexul su3 rin intermediul *ocurilor" s orturilor" lu telor" s$idrilor" )ncercrilor de tot $elul" cunoaste lectiile severe ale violentei1 )nvat s )ncase/e lovituri" sa dis retuiasc durerea" s re$u/e lacrimile v)rstei $ra0ede. 7ntre rinde" inventea/" )ndr/neste. Desi0ur" el se simte rivit de oc#ii semenilor lui1 )si une )n discutie virilitatea" si vor urma multe ro!leme )n ra ort cu adultii si cu tovarsii si. Dar $oarte im ortant este $a tul c nu exist o o o/itie $undamental )ntre reocu area entru aceast $i0ur 1F o!iectiv care este a sa si vointa de a se a$irma )n roiecte concrete. - tuind" el se $ace $iint" dintr2o dat. Dim otriv" )n ca/ul $emeii asistm" )nc de la )nce ut" la un con$lict )ntre existenta sa autonom si cerinta de a $i altceva1 este )nvtat c" entru a lcea" tre!uie s caute s lac" tre!uie s se trans$orme )n o!iect" s renunte la autonomia ei. Este tratat ca o us vie si i se re$u/ li!ertatea1 ast$el se conturea/ un cerc vicios1 deoarece" cu c)t )si va exersa mai utin li!ertatea entru a )ntele0e" cu at)t va 0si )n ea mai utine resurse" cu at)t mai utin va )ndr/ni s se a$irme ca su!iect1 dac ar $i )ncura*at" ar utea mani$esta aceeasi vie exu!erant" aceeasi curio/itate" acelasi s irit de initiativ" aceeasi )ndr/neal ca si !iatul. Aceasta se )nt)m l adesea c)nd unei $etite i se d o crestere viril1 este crutat atunci de multe ro!leme.1 E interesant de o!servat c adesea acesta e 0enul de educatie e care tatii re$er s21 dea $iicelor lor. <a*oritatea $emeilor care au $ost crescute de un !r!at sca de tarele $eminittii. Dar moravurile se o un ca $etele s $ie tratate la $el ca !ietii. Am cunoscut )ntr2un sat $etite de trei si de atru ani e care tatl lor le o!li0a s oarte antaloni. &oti co ii le ersecutau3 5S)nt $ete sau !ieti46" si retindeau s veri$ice aceasta" ast$el )nc)t $etitele au a*uns s2i im lore e rinti s le )m!race )n roc#ii. Doar dac nu cumva duce o viat $oarte solitar" c#iar dac rintii o las s se oarte !ieteste" antura*ul $etitei" rietenele" ro$esorii vor $i socati. Vor exista )ntotdeauna mtusi" !unici" verisoare entru a contra!alansa in$luenta tatlui. ,ormal" rolul tatlui )n rivinta $etitelor este secundar. +nul dintre !lestemele care at)rn deasu ra $emeii 2<ic#elet 12a semnalat 2 este $a tul c" )n co ilrie" este a!andonat )n 0ri*a $emeilor. Si !iatul este mai )nt)i crescut de mama sa1 dar ea )i res ect virilitatea" si
ast$el !iatul )i sca din m)ini $oarte re ede8" )n tim ce $ata va $i )n mod necesar inte0rat de ctre mam lumii $eminine. Vom vedea mai de arte c)t de com lexe s)nt ra orturile )ntre mam si $iic1 $iica este entru mam )n acelasi tim du!lul su si o alta" )n acelasi tim )ndr0it im erios si rivit cu ostilitate1 ea )i im une co ilei ro riul ei destin3 este un mod de a2si revendica or0olios $eminitatea si )n acelasi tim de a se r/!una e aceast $eminitate. Acelasi roces se )nt)lneste la ederasti" la *uctori" la dro0ati" la toti cei care se simt $latati si totodat s)nt umiliti de $a tul c a artin unei anumite con$rerii3 ei )ncearc s c)sti0e ade ti cu un ro/elitism ardent Ast$el" $emeile" c)nd le este )ncredintat o $etit" se strduiesc" 1 .el utin )n $ra0ed co ilrie. 7n starea actual a societtii" con$lictele adolescentei ar utea $i" dim otriv" accentuate )n la exas erare. 8 Bine)nteles" s)nt $oarte multe exce tii1 dar rolul mamei )n $ormarea !ia tului nu oate $i studiat aici. 8L cu un /el si o aro0ant )n care se amestec ranc#iuna" s o trans$orme )ntr2o $emeie asemenea lor. Si c#iar o mam 0eneroas" care doreste cu sinceritate !inele co ilei sale" va 0)ndi de o!icei c este mai rudent s o trans$orme )ntr2o 5$emeie adevrat6 deoarece ast$el societatea o va acce ta mai usor. I se dau ast$el dre t rietene alte $etite" trieste rintre matroane ca e vremea 0ineceului" i se ale0 crti si *ocuri care o initia/ )n destinul su" i se revars )n urec#i comorile )ntele ciunii $eminine" i se ro un virtuti $eminine" este )nvtat s 0teasc" s coas" s tre!luiasc" )n acelasi tim )n care e de rins cu arti$iciile toaletei" cu $armecul" cu udoarea1 este )m!rcat cu #aine incomode si retioase de care tre!uie s ai! 0ri*" este ie tnat com licat" i se im un re0uli de tinut3 stai drea t" nu mer0e ca o rat1 entru a $i 0ratioas" ea va tre!ui s2si re rime miscrile s ontane" i se cere s nu ado te o/itii de !ietoi" i se inter/ic exercitiile violente" nu are voie s se !at3 e scurt" este re0tit s devin" la $el ca surorile ei mai mari" o servitoare si un idol. Ast/i" datorit cuceririlor $eminismului" devine din ce )n ce mai normal ca $ata s $ie )ncura*at s studie/e" s se consacre s orturilor1 dar" dac nu reuseste )n aceste lucruri" cei din *ur s)nt 0ata s2o ierte mult mai usor dec)t e !ieti1 reusita ei este mult mai )n0reunat de $a tul c de la ea se cere un alt soi de reali/are3 s $ie si $emeie" s nu2si iard $eminitatea. In rimii ani" $etita se resemnea/ $r rea mult 0reutate s urme/e aceast soart. .o ilul evoluea/ )n lanul *ocului si al visului1 a $ace si a $i nu se distin0 net atunci c)nd nu este vor!a dec)t de $a te ima0inare. -etita oate com ensa su erioritatea actual a !ietilor rin romisiunile )nc#ise )n destinul ei de $emeie" e care de*a le reali/ea/ )n *ocurile ei. .um nu cunoaste )nc dec)t universul ei in$antil" mama )i a are )nvestit cu mai mult autoritate dec)t tatl1 )si ima0inea/ lumea ca e un soi de matriar#at1 )si imit mama" vrea s se identi$ice cu ea1 adesea c#iar inversea/ rolurile3 5.)nd o s $iu eu mare si tu o s $ii mic...6" )i s une mamei. % usa nu este numai du!lul" ci si co ilul ei" $unctii care se exclud cu at)t mai utin cu c)t co ilul este )ntr2adevr entru mam un alter e0o1 c)nd $etita )si ceart" )si ede seste usa" iar a oi o consolea/" se a r )m otriva mamei sale si )n acelasi tim se )nvesteste e ea )nssi cu demnitatea de mam3 ea re/um cele dou elemente ale cu lului3 vor!este cu usa" o educ" )si a$irm autoritatea suveran asu ra ei" uneori c#iar )i smul0e !ratele" o !ate" o torturea/3 aceasta )nseamn c sv)rseste rin ea ex erienta a$irmrii su!iective si a alienrii. Adesea mama este asociat acestei vieti ima0inare3 $etita se *oac cu usa de2a mama si de2a tata" mama $iind" ca si ea )nssi" rintele usii1 este un cu lu din care !r!atul este exclus. ,ici aici nu e vor!a de nici un 5instinct matern6 )nnscut si misterios. -etita constat c )n2 81
0ri*irea co iilor )i revine mamei" asa este )nvtat1 tot ceea ce aude" toate crtile e care le citeste" )ntrea0a ei ex erient vine s2i con$irme acest lucru1 este )ncura*at s $ie )nc)ntat de viitoarele !o0tii" i se druiesc usi entru a le con$eri acestora un as ect tan0i!il. 5Vocatia6 sa )i este dictat im erios. %rin $a tul c un co il )i a are ca $iind ceva ce )i este sortit si rin $a tul c se interesea/ de 5interiorul6 ei mai mult dec)t un !iat" $etita este deose!it de curioas )n rivinta misterului rocreatiei1 ea )ncetea/ cur)nd s mai cread c !e!elusii se nasc din ver/e sau c s)nt adusi de !ar/1 mai ales )n ca/ul )n care mama sa )i $ace alti $rati si surori" )nvat re ede c !e!elusii se $ormea/ )n !urta matern. De alt$el" rintii din /iua de a/i nu )nvluie nasterea co iilor cu at)ta mister cum o $ceau 0eneratiile de mai )nainte1 $etita" )n 0eneral" mai mult se minunea/ dec)t se s erie" entru c $enomenul )i a are dre t ceva ma0ic" cruia )nc nu2i )ntele0e toate im licatiile si#olo0ice. Ea i0nor de o!icei rolul tatlui si resu une c $emeia rm)ne )nsrcinat rin a!sor!tia anumitor alimente" ceea ce este o tem le0endar C)n ovesti" re0inele nasc o $etit sau un !ietel du ce au m)ncat cutare sau cutare $ruct sau esteG si care $ace s existe mai t)r/iu" la unele $emei" o le0tur )ntre ideea de 0estatie si aceea de sistem di0estiv. Ansam!lul acestor ro!leme si al acestor desco eriri a!soar!e o mare arte din interesul $etitei si )i #rneste ima0inatia. Voi cita ca $iind ti ic exem lul cules de Jun01" care re/int remarca!ile analo0ii cu acela al micului Ians" anali/at de -reud cam )n aceeasi vreme3 %e la v)rsta de trei ani" Ana a )nce ut s2i )ntre!e e rintii ei de unde vin nou2 nscutii1 cum au/ise s un)ndu2se des re ei c s)nt 5)n0erasi6" mai )nt)i a cre/ut c" atunci c)nd oamenii mor" se duc )n cer st se re)ncarnea/ su! $orm de nou2nscuti. .)nd avea atru ani" mama ei i2a nscut un $rtior1 $etita rea a nu $i remarcat sarcina mamei" dar a doua /i du nastere" c)nd a v/ut2o culcat" a rivit2o cu *en si ne)ncredere si )n la urm a )ntre!at2o3 5,2ai s mori" nu2i asa46 A $ost trimis c)tva tim la !unica ei" iar la )ntoarcere a 0sit o doic l)n0 atul micutului1 a devenit 0eloas e $ratele ei3 se str)m!a" )si s unea sin0ur ovesti" nu mai asculta de nimeni si ameninta c va leca din nou la !unic2sa1 adesea )si acu/a mama c nu2i s usese adevrul" $iindc !nuia c o mintise )n le0tur cu nasterea co ilului1 simtind )n mod o!scur c e o di$erent )ntre a 5avea6 un co il )n calitate de doic si )n calitate de mam" a )ntre!at2o e maic2sa3 5O s devin si eu o $emeie ca tine46 A c tat o!iceiul s2si c#eme rintii ti )nd tare )n toiul no tii1 si cum se vor!ea mult )n *urul ei de cutremurele de m)nt de la <essina" si2a $cut din acestea* retextul an0oaselor sale1 unea $r )ncetare )ntre!ri des re acest su!iect. Intr2o /i" a )nce ut s )ntre!e e neaste tate3 5De ce So #ie este mai mic dec)t mine4 +nde era -rit/ )nainte s se nasc4 1 J+,'. .on$lictele su$letului in$antil. 88 Era )n cer4 .e $cea acolo4 De ce a co!or)t de2acolo a!ia acum46 <ama ei i2a ex licat )n cele din urm c $rtiorul ei crescuse )n )ntecele ei recum lantele )n m)nt Ana ru )nc)ntat la aceast idee. A oi a )ntre!at3 5A iesit sin0ur46 5Da.6 5Dar cum" din moment ce nu oate mer0e sin0ur46 5A iesit t)r)ndu2se.6 )nseamn c ai o 0aur acolo46 Cart)nd s re !urtG sau a iesit e 0ur46 -r a mai aste ta rs unsul" a declarat c stia ea c 12a adus !ar/a1 dar seara a /is deodat3 5-ratele meuJ este )n Italia1 are o cas de sto$ si de sticl care nu se oate nrui6" si a )ncetat s se mai interese/e de cutremurele de m)nt si s mai cear s vad $oto0ra$ii cu eru tii. 7nc le mai vor!ea des re !ar/ usilor ei" dar $r nici o convin0ere. .ur)nd a )nce ut s mani$este un alt soi de curio/itate. V/)ndu2si tatl )n at" 12a )ntre!at3" "De ce esti )n at4 Ai si tu o lant )n !urt46 A ovestit un vis e care21 avusese3 visase arca lui ,oe3 5Si dedesu!t" era un ca ac ce se desc#idea si toate animlutele cdeau rin desc#i/tur61 )ntr2adevr" arca lui ,oe se desc#idea rin aco eris. Din acel moment" a )nce ut s ai! cosmaruri din nou3 se
utea deduce c acum se )ntre!a care era rolul tatlui. O doamn 0ravid i2a $cut )ntr2o /i o vi/it mamei sale" iar aceasta" a doua /i" a v/ut2o e Ana un)ndu2si su! roc#ie o us si a oi scot)nd2o )ncet" cu ca ul )n *os" s un)nd3 5Ve/i" uite co ilasul cum iese" e a roa e cu totul a$ar6. Du c)tva tim " m)nc)nd o ortocal" a /is3 5Vreau s2o mn)nc si s2o $ac s co!oare )n *os" )n )n $undul !urtii" si atunci o s am un co il6" )ntr2o dimineat" c)nd tatl ei era )n !aie" a srit )n at" s2a )ntins e !urt si a )nce ut s dea din icioare" /ic)nd3 5Asa $ace tati" nu2i asa46 &im de cinci luni" ru s se de/interese/e de reocu rile sale1 a oi a )nce ut s mani$este ne)ncredere si la adresa tatlui ei3 a cre/ut c voise s2o )nece etc. 7ntr2o /i" e c)nd se *uca lant)nd seminte )n m)nt su! su rave0#erea 0rdinarului" si2a )ntre!at tatl3 5Si oc#ii au $ost lantati )n ca 4 Si rul46 &atl i2a s us c acestea erau de*a )n 0ermene )n cor ul co ilului )nainte ca acesta s se de/volte. Atunci $etita a )ntre!at3 5Dar cum a intrat )n mama micul -rit/4 .ine 12a lantat )n cor ul ei4 Si e tine cine te2a lantat )n cor ul mamei tale4 Si e unde a iesit micul -nt/46 &atl ei i2a /is /)m!ind3 5&u ce cre/i46 Atunci ea si2a arat or0anele sexuale3 5%e aici a iesit46 5%e2acolo.6 5Dar cum a intrat )n mama4 .ineva a semnat )n ea sm)nt46 Atunci tatl i2a s us c tatl este acela care d sm)nta. -etita a rut satis$cut si a doua /i si2a tac#inat mama3 5&ati mi2a ovestit c -rit/ era un )n0eras si c 12a adus !ar/a6. S2a artat mult mai calm dec)t )nainte" si totusi a avut un vis )n care vedea niste 0rdinari urin)nd" iar rintre ei era si tatl su1 a mai visat" du ce21 v/use e 0rdinar a*ust)nd un sertar" c acesta )i a*usta or0anele 0enitale1 era )n mod evident reocu at de rolul exact al tatlui. Se are c" a roa e com let instruit la v)rsta de cinci ani" n2a mai )ncercat a oi nici un $el de tul!urare. %ovestea este caracteristic" desi adesea $etita se )ntrea! mult mai utin recis des re rolul *ucat de tat" iar rintii se arat mult 1 Era vor!a de un $rate mai mare" $ictiv" care avea un rol $oarte im ortant )n *ocunle ei. 8K mai eva/ivi c)nd este vor!a des re acest su!iect O multime de $etite )si ascund su! sortulet erne entru a se *uca de2a 0ravidele" sau )si lim! usa )ntre cutele $ustei si o las s cad )n lea0n" sau o al tea/ la s)n. Bietii" ca si $etitele" admir misterul maternittii1 toti co ii au o ima0inatie "")n ro$un/ime6 care )i $ace s resimtO )n interiorul lucrurilor comori ascunse1 toti s)nt sensi!il la miracolul 5)m!ucrii6" usi care )nc#id )n ele alte usi mai mici" cutii contin)nd alte cutii" viniete care se re roduc su! o $orm redus c#iar )n mie/ul lor1 toti s)nt $ermecati c)nd su! oc#ii lor este des$cut un mu0ure" c)nd li se arat un ui )ntr2o coa* de ou sau c)nd se des$soar" )ntr2o c#iuvet cu a " sur ri/a 5$lorilor *a one/e6. +n !ietel" des$c)nd un ou de %asti lin de ou de /a#r" a exclamat3 5ON +ite o mamN6 A $ace s ias din )ntece un co il este la $el de $rumos ca un truc de restidi0itator. <ama a are )n/estrat cu uterea miri$ic a /)nelor. <ulti !ieti s)nt ne$ericiti c le este re$u/at un asemenea rivile0iu. Dac" mai t)r/iu" iau oule din cui!uri" calc )n icioare lantele tinere" dac distru0 viata din *urul lor cu un $el de $urie toate acestea se )nt)m l $iindc se r/!un entru $a tul c nu s)nt )n stare s2i dea nastere1 )n tim se $etita este $ermecat la 0)ndul c )ntr2o /i va utea si ea s dea viat. 7n a$ar de aceast s erant concreti/at )n *ocul cu usile" viata cotidian )i o$er si ea $etitei osi!ilitti de a$irmare. O mare arte dm tre!urile casnice ot $i )nde linite de o $etit nu rea mare1 de o!icei" !iatul este scutit de acestea1 dar surorii sale i se ermite" i se cere c#iar" s mture" s stear0 ra$ul" s curete le0ume" s s ele !e!elusul" s su rave0#e/e in#icarea us la $iert )n s ecial sora mai mare este adesea asociat tre!urilor mamei1 $ie din comoditate" $ie din ostilitate ori sadism" mama trans$er asu ra ei un mare numr dintre sarcinile ce2i reveneau1 $etita este atunci inte0rat recoce
universului serio/ittii1 sensul im ortantei sale o va a*uta s2si asume $eminitatea1 dar $ericita 0ratuitate" ne sarea co ilreasc )i s)nt re$u/ate1 $emeie )nainte de vreme" ea cunoaste mult rea cur)nd limitele e care aceast s eci$icare le im une $iintei omenesti1 a*un0e adult )n adolescent" ceea ce d un caracter sin0ular evolutiei sale. .o ila su ra)ncrcat de sarcini oate $i rematur trans$ormat )n sclav" condamnat la o existent li sit de !ucurie. Dar dac nu i se cere dec)t un e$ort e msura ei" )ncearc o mare m)ndrie simtindu2se e$icace ca un om mare si se !ucur s $ie solidar cu adultii. Aceast solidaritate este osi!il rin $a tul c de la co il )n la 0os odin nu este o distant considera!il. +n !r!at s eciali/at )n meseria sa este se arat de stadiul in$antil rin anii de ucenicie1 activittile tatlui s)nt ro$und misterioase entru !iat1 )n el a!ia se sc#itea/ !r!atul care va $i mai t)r/iu. Dim otriv" activitatea mamei )i este accesi!il $etitei1 5Este de*a o $emeiusc6" s un des re ea rintii" si adesea 89 este a reciat ca $iind mai recoce dec)t !iatul1 )ntr2adevr" ea este mai a roa e de stadiul adult tocmai entru c acest stadiu se strea/ )n mod traditional la ma*oritatea $emeilor mai in$antile. -a t este c $etita se simte recoce" c este $latat s *oace e l)n0 ultimii nscuti rolul unei 5mici mame61 )i convine s devin im ortant" vor!este cum nit" d ordine" )si ia aere de su erioritate $at de $ratii ei )nc#isi )n cercul co ilriei" )si tratea/ mama ca de la e0al la e0al. In ciuda acestor com ensatii" ea nu acce t $r rere de ru destinul care )i este atri!uit1 cresc)nd" va invidia virilitatea !ietilor. Se )nt)m l ca rintii si !unicii s ascund rost $a tul c ar $i re$erat un vlstar de sex masculin1 sau s arate mai mult a$ectiune $ratelui dec)t surorii3 anc#etele au artat c ma*oritatea rintilor doresc s ai! mai de0ra! $ii dec)t $iice. Bietilor li se vor!este" cu mai mult 0ravitate si stim" li se recunosc mai multe dre turi1 ei )nsisi le tratea/ e $ete cu dis ret" nu le admit )n 0ru ul lor" *uc)ndu2se numai )ntre ei" le insult1 )ntre altele" le numesc 5 iscioase6" deste t)nd rin acest cuv)nt umilinta in$antil a $etitelor. In -ranta" )n scolile mixte" casta !ietilor o o rim si o ersecut deli!erat e aceea a $etelor. &otusi" dac acestea vor s intre )n com etitie cu ei" s se !at cu ei" s)nt certate. Ele s)nt de dou ori invidioase entru activittile rin care se distin0 !ietii3 e de o arte" au o dorint s ontan de a2si a$irma uterea asu ra lumii" e de alt arte" rotestea/ )m otriva situatiei de in$erioritate la care s)nt condamnate. Su$er" )ntre altele" entru c li se inter/ice s se urce )n co aci" e scri" e aco erisuri. Adler remarc $a tul c notiunile de 5sus6 si de 5*os6 au o mare im ortant" ideea de elevare s atial im2 lic)nd o su erioritate s iritual" cum reiese dintr2un mare numr de mituri eroice1 a urca e un isc" e un v)r$" )nseamn a te ridica deasu ra lumii ca un su!iect suveran1 )ntre !ieti" acesta este un retext de s$idare $recvent. -etita creia )i s)nt inter/ise aceste is rvi si care" ase/at la oalele unui co ac sau ale unei st)nci" vede deasu ra ei !ietii trium$tori se simte cu tru si su$let in$erioar. Acelasi lucru se etrece si atunci c)nd rm)ne )n urm la o )ntrecere sau la un concurs de srituri sau c)nd este aruncat la m)nt )ntr2o )ncierare" ori ur si sim lu lsat deo arte. .u c)t co ila creste" cu at)t universul ei se lr0este" cu at)t su erioritatea masculin se a$irm mai mult. -oarte adesea" identi$icarea cu mama nu mai a are ca o solutie satis$ctoare1 dac $etita )si acce t mai )nt)i vocatia $eminin" o $ace nu ca s a!dice" ci" dim otriv" entru c vrea s domine1 ea se vrea matroan entru c societatea matroanelor i se are rivile0iat1 dar atunci c)nd cunostintele ei" studiile" *ocurile" lecturile o smul0 din cercul matern" ea )ntele0e c nu $emeile" ci !r!atii s)nt st )nii lumii. Aceast revelatie 8=
2 mult mai mult dec)t desco erirea enisului 2 )i modi$ic im erios constiinta ro riei ei ersoane. Ierar#ia sexelor i se desco er mai )nt)i )n ex erienta $amilial1 )ntele0e utin c)te utin c" desi autoritatea tatlui nu se $ace simtit /i de /i" ea este aceea care domin1 rin $a tul c nu este )n*osit" se aco er cu si mai mult strlucire1 c#iar dac" de $a t" mama domneste ca o st )n )n csnicie" ea are de o!icei a!ilitatea de a ase/a )nainte vointa tatlui1 )n momentele im ortante" mama cere" recom ensea/ sau ede seste rin el" )n numele lui. Viata tatlui este )ncon*urat de un misterios resti0iu3 orele e care le etrece acast" camera unde lucrea/" o!iectele care21 )ncon*oar" ocu atiile" maniile lui au un caracter sacru. El este cel care #rneste $amilia" el este se$ul ei si cel care rs unde de ea. De o!icei el lucrea/ )n a$ara casei si rin el $amilia comunic cu restul lumii3 este )ntruc#i area acestei lumi aventuroase" di$icile" imense si minunate1 este transcendenta" este Dumne/eu.1 Asta erce e rin simturile sale co ilul )n uterea !ratelor care )l ridic" )n $orta tru ului l)n0 care se 0#emuieste. <ama este detronat de el recum odinioar Isis de ctre (a si 'lia de ctre Soare. Dar situatia co ilei s2a sc#im!at $oarte mult1 ea este c#emat s devin )ntr2o /i o $emeie asemntoare atot uternicei mame 2 ea nu va $i niciodat tatl suveran1 le0tura dintre ea si mam era una de emulatie activ 2 din artea tatlui nu oate dec)t s aste te asiv o valori/are. Biatul sesi/ea/ su erioritatea atern rintr2un sentiment de rivalitate" )n tim ce $etita o su ort cu o admiratie ne utincioas. Am vor!it de*a des re $a tul c ceea ce -reud numeste 5com lexul Electrei6 nu este" asa cum retinde acesta" o dorint sexual1 este o a!dicare ro$und a su!iectului care consimte s se trans$orme )n o!iect rin su unere si adoratie. Dac tatl simte entru $etit tandrete" aceasta )si simte existenta ma0ni$ic *usti$icat1 este )n/estrat cu toate darurile e care ceilalti tre!uie s le c)sti0e cu mare 0reutate1 este co lesit si divini/at. Este osi!il ca tot restul vietii sale s caute aceast lenitudine si aceast ace. Dac dra0ostea )i este re$u/at" ea oate s se simt entru totdeauna vinovat si condamnat1 sau oate cuta aiurea o valori/are a $iintei ei" devenind ast$el indi$erent sau c#iar ostil tatlui ei. &atl nu este" de alt$el" sin0urul care detine c#eile lumii3 toti !r!atii artici )n mod normal la resti0iul viril1 nu exist nici un motiv ca ei s $ie considerati 5su!stitute6 ale tatlui. %rin $a tul c s)nt !r!ati" !unicii" $ratii mai mari" unc#ii" tatii rietenelor" rietenii casei" ro$esorii" reotii" 1 5%ersoana lui 0eneroas )mi ins ira o mare dra0oste si o team extrem...6 s une doamna de ,oailles vor!ind de tatl su. 5)n rimul r)nd m uimea. %rimul !r!at o uimeste e $etit. Simteam c totul de inde de el.6 medicii o $ascinea/ imediat e $etit. .onsideratia emotionat e care $emeile adulte o aduc Br!atului ar $i de a*uns s21 urce e un iedestal.1 &otul contri!uie la con$irmarea acestei ierar#ii )n oc#ii $etitei. .ultura ei istoric" literar" c)ntecele" le0endele cu care este o!isnuit )nc din lea0n exalt cultul !r!atului. Br!atii au $cut 'recia" Im eriul (oman" -ranta si toate natiunile" au desco erit m)ntul si au inventat instrumentele destinate ex loatrii lui" l2au 0uvernat" l2 au o ulat cu statui" cu ta!louri si crti. Literatura entru co ii" mitolo0ia" ovestile" ovestirile re$lect miturile create rin or0oliul si rin dorintele !r!atilor3 rin oc#ii !r!atilor" $etita ex lorea/ lumea si )si desci$rea/ destinul. Su erioritatea masculin este strivitoare3 %erseu" Iercule" David" A#ile" Lancelot" Du0uesclin" Ba:ard" ,a oleon" c)ti !r!ati entru o sin0ur Ioana d>ArcN Si c#iar si )n s atele acesteia se ro$ilea/ marea $i0ur masculin a ar#an0#elului <i#ailN ,imic mai lictisitor dec)t crtile care descriu viata $emeilor cele!re3 s)nt doar niste alide $i0uri e l)n0 acelea" ale !r!atilor" iar ma*oritatea se scald )n um!ra vreunui erou masculin. Eva n2a $ost creat entru ea )nssi" ci ca tovars a lui Adam" scoas din coasta lui1 )n Bi!lie exist doar c)teva $emei ale cror actiuni s)nt notorii3 (ut# n2a $cut altceva dec)t s2si 0seasc un sot. Ester a o!tinut
iertarea evreilor )n0enunc#ind )n $ata lui Assuerus" si e deasu ra nu era dec)t un instrument docil )n m)inile lui <ardo#eu1 Judit# a avut mai mult )ndr/neal" dar si ea se su unea reotilor" iar is rava ei are ceva du!ios3 n2ar utea $i com arat cu trium$ul ur si strlucitor al t)nrului David. Beitele din mitolo0ie s)nt $rivole si ca ricioase si toate tremur )n $ata lui Beus1 )n tim ce %rometeu $ur" cu un 0est su er!" $ocul din cer" %andora desc#ide cutia si slo!o/este e %m)nt nenorocirile. Exist" e adevrat" c)teva vr*itoare" c)teva $emei !tr)ne care au o utere reduta!il )n ovesti. 7ntre altele" )n 'rdina %aradisului a lui Andersen $i0ura <amei Vuiturilor aminteste de 1 Este remarca!il c acest cult al tatlui se )nt)lneste mai ales la $etita cea mai mare1 tatl se interesea/ mai mult de rima sa ro0enitur1 adesea el )si consolea/ $iica" recum si e $iu" c)nd mama este aca arat de nou2veniti" iar $etita se atasea/ cu ardoare de el. Dim otriv" entru me/in tatl tre!uie )ntotdeauna )m rtit cu cineva1 de o!icei este 0eloas e tatl su si e sora ei mai mare1 se $ixea/ asu ra acestei surori e care com le/enta tatlui o )nvluie cu un mare resti0iu sau se )ntoarce ctre mam ori se revolt )m otriva $amiliei si caut s ri*in )n a$ar. 7n $amiliile numeroase" sora cea mai mic )si a$l" dim otriv" un loc rivile0iat Bine)nteles" o multime de )m re*urri ot motiva redilectii sin0ulare ale tatlui. Dar a roa e toate ca/urile e care le cunosc eu con$irm aceast o!servatie des re atitudinile inversate ale surorii mai mari si ale celei mai mici.
8@ 8E <area Beit rimitiv1 cei atru $ii ai si i se su un tremur)nd de $ric" ea )i !ate si )i )nc#ide )n saci atunci c)nd nu o asculti Dar acestea nu s)nt niste ersona*e atr0toare. <ai seductoare s)nt /)nele" sirenele si ondinele" care sca de su! dominatia masculin. Dar existenta lor este nesi0ur" a!ia individuali/at1 ele intervin )n lumea uman $r a avea un destin ro riu1 cum devine $emeie" micuta siren a lui Andersen cunoaste *u0ul dra0ostei si este menit su$erintei" )n ovestirile contem orane" ca si )n le0endele vec#i" !r!atul este eroul rivile0iat. .rtile doamnei de Se0ur s)nt o curioas exce tie" descriind o societate matriar#al )n care sotul" c)nd nu este a!sent" are un rol ridicol1 dar de o!icei" ima0inea tatlui este" ca si )n lumea real" nim!at de 0lorie. Su! e0ida tatlui divini/at rin a!sent se des$soar dramele $eminine din -emeiusc. 7n romanele de aventuri !ietii $ac )ncon*urul lumii" cltoresc e va oare ca marinari" se #rnesc )n *un0l cu $ructul ar!orelui de iine. (ealitatea con$irm romanele si le0endele. &oate evenimentele im ortante li se )nt)m l !r!atilor. Dac $etita citeste /iare" dac ascult conversatiile celor mari" constat c" ast/i ca si altdat" !r!atii conduc lumea. Se$ii de state" 0eneralii" ex loratorii" mu/icienii" ictorii e care2i admir s)nt !r!ati1 niste !r!ati care $ac s2i !at inima de entu/iasm. Acest resti0iu se re$lect )n lumea su ranatural. 7n 0eneral" )n urma rolului e care2 1 *oac )n viata $emeilor reli0ia" $etita" care este )n mai mare msur dec)t $ratele ei dominat de mam" su$er mai mult in$luentele reli0ioase. Or" )n reli0iile occidentale" Dumne/eu &atl este un !r!at" un !tr)n )n/estrat cu un atri!ut s eci$ic viril3 o !ar! al! si !o0at.1 %entru crestini" .#rist este" si mai concret" un !r!at )n carne si oase" cu !ar! lun0 si !lond. Du teolo0i" )n0erii nu au sex1 )ns oart nume masculine si se arat su! $i0ura unor tineri adolescenti. Emisarii lui Dumne/eu e %m)nt3 a a" e isco ii crora li se srut inelul" reotul care tine slu*!a" cel care redic" cel dinaintea cruia )n0enunc#e/i la con$esional" toti s)nt !r!ati. %entru o $etit ioas" ra orturile cu tatl
etern s)nt analoa0e acelora e care le are cu tatl terestru1 entru c acestea se derulea/ )n lanul ima0inarului" a!andonul e care )l cunoaste este si mai total. (eli0ia catolic" )ntre altele" exercit asu ra ei cea mai tul!ure 1 5%e de alt arte" nu mai su$eream de ne utinta de a21 vedea e Dumne/eu" cci reusisem de utin tim s mi21 ima0ine/ su! trsturile !unicului meu care murise1 aceast ima0ine era" entru a s une adevrul" mai de0ra! omeneasc1 dar o divini/asem se ar)nd de !ust ca ul !unicului si a lic)ndu21 mental e un $ond de cer al!astru e care norii al!i )i uneau un colier6" ovesteste aassu 'auclere )n %ortocala al!astr. 8D dintre in$luente.1 -ecioara )nt)m in )n 0enunc#i cuvintele )n0erului3 5S)nt roa!a lui Dumne/eu6 rs unde ea. <aria2<a0dalena se rosternea/ la icioarele lui .#rist" si i le ster0e cu lun0ile ei lete de $emeie. S$intele )si declar )n 0enunc#i dra0ostea lor entru un .#rist strlucitor. 7n 0enunc#i" )n mireasma de tm)ie" co ila se a!andonea/ rivirii lui Dumne/eu si a )n0erilor3 rivirii !r!atului. S2a insistat adesea asu ra analo0iilor dintre lim!a*ul erotic si lim!a*ul mistic al $emeilor1 de ild" S$)nta &ere/a a .o ilului lisus scrie3 O" iu!itul meu.de dra0ul tu acce t s nu2ti vd aici e m)nt dulceata rivirii" s nu simt srutul de nedescris al 0urii tale" dar te im lor s m a rin/i cu dra0ostea ta... Las2mi" iu!ite" oc#ii s2ntrevad Sur)sul tu dint)i" dulceata2i !l)tid Delirului de $oc m las rad Si2n inima2ti. $tinta2mi s se2ascundN Vreau s $iu $ascinat de rivirea ta divin" vreau s devin rada dra0ostei tale. 7ntr2o /i" )mi s une s eranta" te vei o0or) asu ra mea duc)ndu2m )n cminul dra0ostei" m vei cu$unda" )n s$irsit )n acest a!is ar/tor ca s m $aci entru totdeauna $ericita2i victim. Dar nu tre!uie s tra0em de aici conclu/ia c aceste e$u/iuni s)nt )ntotdeauna sexuale1 mai de0ra!" c)nd se de/volt sexualitatea $eminin" ea este truns de sentimentul reli0ios e care $emeia 12a )nc#inat !r!atului )nc din co ilrie. E adevrat c $etita cunoaste alturi de con$esor si c#iar la iciorul altarului ustiu un $ior $oarte asemntor cu acela e care21 va simti mai t)r/iu )n !ratele iu!itului ei3 aceasta se )nt)in l entru c dra0ostea $eminin este una dintre $ormele de ex erient )n care o constiint se $ace o!iect entru o $iint care o transcende1 si mai s)nt si deliciile asive e care t)nra credincioas le 0ust )n um!ra !isericii. %rosternat" cu c#i ul ascuns )n m)ini" ea cunoaste miracolul renuntrii3 )n 0enunc#i" urc la cer1 a!andonul ei )n !ratele Domnului )i asi0ur o Adormire a <aicii Domnului )m re*muit de nori si de )n0eri. %e aceast ex erient minunat calc#ia/ viitorul ei terestru. .o ila oate s21 desco ere e multe alte ci3 totul o invit s se a!andone/e )n vis )n !ratele !r!atilor" entru a $i trans ortat )n Este ne)ndoielnic $a tul c $emeile s)nt in$init mai asive" mai su use !r!atului" servile si umilite )n trile catolice CItalia" S ania" -rantaG" dec)t la rotestanti Ctrile scandinave si an0lo2saxoneG. Si aceasta se datoreste )n mare arte ro riei lor atitudini3 cultul -ecioarei" con$esiunea etc. le invit la masoc#ism. 8F ceruri. 7nvat c entru a $i $ericit tre!uie s $ie iu!it1 entru a $i iu!it" tre!uie s aste te dra0ostea -emeia este -rumoasa din durea adormit" %iele de m0ar" .enusreasa" Al!1ca2B ada" cea care rimeste si asu ra creia se rs$r)n0e actiunea. 7n c)ntece" )n ovesti" t)nrul este cel care leac aventuros )n cutarea $emeii1 el str un0e dra0onii" se lu t cu uriasii1 ea este )nc#is )ntr2un turn" )ntr2un alat" )ntr2o 0rdin" )ntr2 o ester" )nlntuit de o st)nc" ca tiv" adormit3 ea astea t. 7ntr2o /i va veni rintul meu... Some da: #e>ll come alon0" t#e man I Iove... c)ntecele o ulare )i insu$l visuri de r!dare si de s erant. Su rema necesitate entru o $emeie este s $armece inima unui
!r!at1 c#iar dac s)nt )ndr/nete" aventuroase" toate eroinele as ir la aceast recom ens1 si cel mai adesea nu se cere de la ele alt virtute dec)t aceea a $rumusetii. Este usor de )nteles c reocu area entru )n$tisarea ei oate deveni entru $etit o adevrat o!sesie1 $ie c e vor!a des re rintese sau cio!nite" ele tre!uie s $ie $rumoase entru a cuceri dra0ostea si $ericirea. +r)tenia este )n mod crud asociat cu rutatea" si c)nd nenorocirile se a!at asu ra ur)telor" nu se stie rea !ine dac destinul le ede seste entru crimele lor sau entru $a tul c s)nt at)t de di/0ratioase. Adesea tinerele $rumuseti romise unui viitor 0lorios )nce rin a a rea )n rolul de victim1 ovestile cu 'enoveva de Bra!ant" cu 'riselidis nu s)nt at)t de inocente cum ar1 dra0ostea si su$erinta se )nlntuie aici )ntr2o manier tul!urtoare1 c/)nd e trea ta cea mai de *os a a!*ectiei" $emeia )si asi0ur cele mai delicioase trium$uri1 $ie c este vor!a de Dumne/eu sau de un !r!at" $etita )nvat c numai consimtind la cele mai ro$unde renuntri va deveni atot uternic3 ea se com lace )ntr2un masoc#ism care )i romite su reme cuceriri. S$)nta Blandine" al! si s)n0er)nd )ntre 0#earele leului" Al!2ca2B ada" /c)nd ca o moart )ntr2 un sicriu de sticl" -rumoasa adormit" Atala lesinat" o )ntrea0 co#ort de eroine lovite" asive" rnite" )n0enunc#eate" umilite o )nvat e sora lor mai mic $ascinantul resti0iu al $rumusetii martiri/ate" a!andonate" resemnate. ,u este deci deloc uimitor c" )n tim ce $ratele ei se *oac de2a eroul" $etita se *oac de2a martira3 0)nii o arunc )n 0roa a cu lei" Bar!2Al!astr o t)rste de lete" sotul ei" re0ele" o exilea/ )n ad)ncul durii1 ea se resemnea/" su$er" moare si $runtea ei este aureolat de 0lorie. 5)nc de e vremea c)nd eram mic de tot" doream s2mi atra0 tandretea !r!atilor" s2i $ac s se team entru mine" s $iu salvat de ei" s mor )n !ratele lor6" scrie doamna de ,oailles. +n exem lu remarca!il al acestor reverii masoc#iste )l a$lm )n Voalul ne0ru de <ane Le Iardouin. La v)rsta de sa te ani" din nu stiu care coast" )mi $a!ricam rimul meu !r!at. Era )nalt" su!tire" $oarte t)nr" )m!rcat cu un costum de satin ne0ru cu m)neci lun0i at)rn)nd )n la m)nt. %rul lun0 si !lond )i cdea )n !ucle KL 0rele e umeri... 7l numeam Edmond A oi a venit /iua c)nd i2am druit doi $rati... .ei trei $rati3 Edmond .#arles si .edric" toti trei )m!rcati )n satin ne0ru" toti trei !lon/i si su!tiri" m2au $cut s cunosc sen/atii stranii de !eatitudine. %icioarele lor )n anto$i de satin erau at)t de $rumoase si m)inile lor at)t de $ra0ile" )nc)t nsteau )n mine tot $elul de sentimente... Am devenit sora lor" <ar0uerite... 7mi lcea s m ima0ine/ su usa $ratilor mei" roa!a a$lat la c#eremul lor. Visam c $ratele meu mai mare" Edmond" avea dre t de viat si de moarte asu ra mea. ,iciodat nu2mi era )n0duit s2mi ridic oc#ii asu ra c#i ului su. %unea s $iu !iciuit entru cele mai ne)nsemnate motive. .)nd )mi adresa cuv)ntul" eram at)t de tul!urat de team si de rere de ru" )nc)t nu 0seam nimic s2i s un si !ol!oroseam $r )ncetare 5Da" domnule6" 5,u" domnule6" cuvinte )n care savuram ciudatul deliciu de a m simti idioat... .)nd su$erinta e care m $cea s2o )ndur era rea uternic" murmuram 5<ultumesc" domnule6" si venea un moment )n care" a roa e lesinat de durere" )mi uneam m)inile la 0ur ca s nu stri0" )n tim ce av)ntul )mi s$)sia inima" atin0)nd una dintre acele stri )n care ai dori s mori de2at)ta $ericire. La o v)rst mai mult sau mai utin recoce" $etita visea/ c de*a a atins v)rsta dra0ostei1 Ia nou" la /ece ani" se amu/ $ard)ndu2se" )si rotun*este arti$icial corsa*ul" se de0#i/ea/ )n $emeie. &otusi" nu )ncearc nici o ex erient erotic cu !ietasi de v)rsta ei1 dac i se )nt)m l s se *oace )m reun" rin colturi" de2a 5artatul c#estiilor6" este numai din sim l curio/itate sexual. Dar artenerul reveriilor amoroase este un adult" $ie ur ima0inar" $ie eVocat lec)nd de la indivi/i reali1 )n acest din urm ca/" co ila este satis$cut s21 iu!easc de la distant. Vom 0si )n amintirile lui .olette Audr:1 un $oarte !un exem lu al acestor reverii in$antile1 du cum ovesteste ea" a desco erit dra0ostea )nc de la v)rsta de cinci ani.
Aceasta nu avea" $ireste" nici o le0tur cu micile lceri sexuale ale co ilriei" cu satis$actia e care2o aveam" de ild" clrind un anumit scaun din su$ra0erie sau m)n0)indu2m )nainte de a adormi... Sin0ura trstur comun )ntre acel sentiment si lcere era c le ascundeam e am)ndou cu $oarte mare 0ri* celor din *urul meu... Dra0ostea mea entru acest t)nr consta )n a m 0)ndi la el )nainte s adorm" iina0in)ndu2 mi lucruri minunate... La %rivas" am $ost )ndr0ostit succesiv de toti se$ii de ca!inet ai tatlui meu... ,u eram rea m)#nit c)nd lecau" deoarece ei nu constituiau dec)t un retext entru a2mi $ixa reveriile amoroase. Seara" c)nd m culcam" )mi luam revansa entru $a tul c eram rea timid si rea t)nr. %re0team totul cu 0ri*" nu2mi era deloc 0reu s mi21 ima0ine/ e iu!itul meu" dar tre!uia ca eu s m trans$orm ast$el )nc)t s m vd din interior" cci )ncetam de a mai $i eu entru a deveni ea. <ai )nt)i" eram $rumoas si aveam o ts re/ece ani. O cutie de !om!oane ini2a $ost de mare $olos3 o cutie dre t2 1 .u oc#ii amintirii. K1 un0#iular si lat e care era desenat o ima0ine re re/ent)nd dou $ete )ncon*urate de orum!ei. Eu eram cea !run cu rul scurt" )ntr2o roc#ie lun0 de muselin. ,e revedeam du nou ani. El revenea ceva mai maturi/at si era $oarte tul!urat la vederea minunatei creaturi. Ea rea c a!ia )si mai aminteste de el" era lin de naturalete" de indi$erent si de s irit. .om uneam entru aceast rim )nt)lnire conversatii cu adevrat se)nte2ietoare. +rmau ne)ntele0eri" o )ntrea0 cucerire di$icil" ore crude de de/nde*de si de 0elo/ie entru el. 7n s$)rsit" la ca tul r!drii" el )si mrturisea dra0ostea. Ea )l asculta )n tcere si" )n momentul )n care el credea c totul e ierdut" )i s unea c tot tim ul 12a iu!it" si se )m!rtisau timid. Scena se etrecea de o!icei e o !anc )ntr2un arc" seara. Vedeam cele dou $orme a ro iate" au/eam murmurul vocilor" simteam )n acest tim contactul cald al tru urilor. Dar de aici )nainte totul se destrma... niciodat nu a*un0eam s2mi ima0ine/ cstoria. A doua /i dimineata m 0)ndeam utin la asta )n tim ce m s lam. ,u stiu de ce $i0ura mea lin de s un m )ne)nta c)nd o riveam )n o0lind C)n restul tim ului nu mi se rea c s)nt $rumoasG si m um lea de s erant. <2as $i uitat ore )ntre0i la acest c#i ca $cut din nori" utin )nclinat" care rea s m aste te de arte e roata viitorului. Dar tre!uia s m 0r!esc1 du ce m ster0eam" totul se termina" )mi rec tm $i0ura !anal de co il" care nu m mai interesa. Jocurile si visurile o )ndrea t e $etit s re asivitate1 dar ea este o $iint uman )nainte de a deveni $emeie1 si ea stie de*a c a se acce ta ca $emeie )nseamn s renunte la ea )nssi si s se mutile/e. Dac renuntarea este tentant" mutilarea e odioas. Br!atul" Dra0ostea s)nt )nc $oarte de arte" )n ceturile viitorului1 )n re/ent" $etita caut" ca si $ratii ei" activitatea" autonomia. %ovara li!erttii nu este a stoare entru co ii deoarece ea nu im lic res onsa!ilitate1 ei se simt )n si0urant la ad ostul adultilor1 nu s)nt tentati s sca e de acestia. Elanul s ontan ctre viat" )nclinatia entru *oc" entru r)s" entru aventur $ac ca universul matern s i se ar $etitei str)mt si su$ocant. Ar dori s sca e de autoritatea mamei. Este o autoritate care se exercit )ntr2o manier mult mai cotidian si mai intim dec)t cea e care tre!uie s2o acce te !ietii. (are s)nt ca/urile )n care mama este at)t de )ntele0toare si discret cum e aceast 5Sido6 e care .olette a descris2o cu dra0oste. -r a mai vor!i de ca/urile atolo0ice" at)t de $recvente8" )n care mama este un soi de clu" satis2 > S re deose!ire de )nc#i uirile masoc#iste ale doamnei I.e Iardouin" ale .olettei Audr: s)nt de ti sadic. Ea doreste ca iu!itul ei s $ie rnit" )n ericol" si ca ea s21 salve/e cu eroism" nu $r a21 umili. Aici este o not ersonal" caracteristic entru o $emeie care nu va acce ta niciodat asivitatea si va cuta s2si c)sti0e autonomia de $iint uman.
8 .$. V. LED+.. As$ixia. S. DE &E(VA',ES" +ra materia. I. BABI,. Vi era )n umn. K8 $)r)ndu2si asu ra co ilului instinctele sale de dominatie si sadismul" $iica este o!iectul rivile0iat )n $ata cruia retinde s se a$irme ca su!iect suveran1 aceast retentie o $ace e co il s se ca!re/e cu )ndrtnicie. .olette Audr: a descris aceast re!eliune" a unei $etite normale )m otriva unei mame normale3 ,2as $i stiut s s un adevrul" oric)t de inocent ar $i $ost" cci nu m simteam niciodat inocent )n $ata mamei. Ea era adultul cel mai im ortant )n viata mea si aveam at)ta ranc#iun )m otriva ei" )nc)t nici )n acuin nu m2ain vindecat. 7n ad)ncul meu era un $el de ran tumultuoas si $eroce a crei durere ascutit eram si0ur c o re0sesc totdeauna... ,u m 0)ndeam3 e rea sever" nici3 nu are dre tul. ')ndeam3 nu" nu" nu" din toate utenle mele. ,u2i re rosam $a tul )n sine al autorittii sale" nici ordinele sau interdictiile ar!itrare" )i re rosam c voia s m )m!l)n/easc. .)teodat ea s unea asta1 c)nd nu o s unea" oc#ii" vocea o s uneau )n locul ei. Sau $a tul c ovestise unor doamne c" du o edea s" co ii s)nt mai asculttori. .uvintele astea )mi rm)neau )n 0)t" de neuitat1 nu uteam s le vomit" nu uteam nici s le )n0#it. 7n aceast $urie se amestecau vinovtia mea $at de ea si rusinea $at de mine Ccci )n la urm m temeam de ea si nu aveam la activ" ca re resalii" dec)t c)teva cuvinte violente si c)teva o!r/niciiG dar" cu toate acestea" si 0loria3 at)ta tim c)t rana va $i acolo" at)ta tim c)t va $i vie $uria mut care m cu rindea numai c)nd re etam3 )m!l#i/ire. asculttor. edea s" umilire" nu voi $i )m!l)n/it. (evolta este cu at)t mai violent cu c)t adesea mama )si ierde resti0iul. Ea a are ca aceea care astea t" care su ort" care se l)n0e" care l)n0e" care $ace scene3 si )n realitatea cotidian acest rol in0rat nu duce la nici o a oteo/1 victim" ea este dis retuit" detestat" scor ie1 destinul ei a are ca rototi ul $adei re etitii3 rin ea viata nu $ace dec)t s se re ete stu id" $r a duce nicieri1 mr0init la rolul ei de 0os odin" o reste ex ansiunea existentei" este o!stacol si ne0are. -iica sa nu vrea s2i semene. Ea are un adevrat cult entru $emeile care au sc at servitutii $eminine3 actrite" scriitoare" ro$esoare1 se consacr cu ardoare s orturilor" studiului" se catr )n co aci" )si ru e #ainele" )ncearc s rivali/e/e cu !ietii. .el mai adesea )si 0seste o rieten $oarte !un creia i se destinuie1 este o rietenie exclusiv ca o asiune amoroas si care de o!icei com ort si )m rtsirea secretelor sexuale3 $etitele sc#im! )ntre ele in$ormatiile e care au reusit s si le rocure si le comentea/. Se )nt)m l adesea s se $orme/e un triun0#i" una dintre $etite $iind )ndr0ostit de $ratele rietenei sale3 ast$el" Soma din (/!oi si ace este rietena intim a ,atasei" e al crei $rate" ,i;olai" )l iu!este. 7n orice ca/" aceast rietenie se )ncon*oar de mister" si )n 0eneral $etitei" )n aceast erioad" )i lace s ai! secrete1 din lucrul cel mai insi0ni$iant $ace un secret1 ast$el reactionea/ )m otriva misterelor care se o un curio/ittilor sale1 caut rin toat mi*loacele s a$le secrete si KK 7ncearc s intervin )n viata celor mari" inventea/ des re ei romane e care nu le crede dec)t e *umtate si )n care ea are un rol $oarte im ortant .)nd e alturi de rietenele ei" se re$ace c rs unde cu dis ret la dis retul !ietilor" $c)nd o 0asc se arat" str)m!)ndu2se si !t)ndu2si *oc de ei. Dar" de $a t" este $latat dac acestia o tratea/ de la e0al la e0al si caut retuirea lor. Ar dori s a artin castei rivile0iate. Aceeasi miscare care" )n #oardele rimitive" su une $emeia su rematiei masculine se traduce )n $iecare nou initiat )n re$u/ul sortii sale3 )n ea" transcendenta condamn a!surditatea imanentei. -etita este iritat c este maltratat de re0ulile decentei" *enat de #ainele ei" aservit reocu rilor casnice" o rit )n toate elanurile ei1 )n aceast rivint"
numeroase anc#ete au adus a roa e toate1 acelasi re/ultat3 toti !ietii 2 ca odinioar %laton 2 au declarat c ar $i ori!il s $i $ost $ete1 a roa e toate $etele s)nt de/olate c nu s2 au nscut !ieti. Du statisticile relatate de Iaveloc; Ellis" un !iat dintr2o sut ar voi s $ie $at1 mai mult de E=S dintre $ete ar vrea s2si sc#im!e sexul. Du o anc#et $cut de ?arl %i ai Cra ortat de Baudouin )n cartea sa des re Su$letul in$antilG" din dou/eci de !ieti )ntre dois re/ece si ais re/ece ani" o ts re/ece au s us c mult mai mult le2ar lcea s $ie $ete1 din dou/eci de $ete" /ece ar dori s $ie !ieti1 ele ddeau urmtoarele motive3 5E mai !ine s $ii !iat1 ei nu tre!uie s su$ere ca $emeile... <ama m2ar iu!i mai mult... +n !iat e mai )n/estrat entru studiu... <i2ar lcea s le s erii e $ete... Ei s)nt mai li!eri... Jocurile lor" mai amu/ante... Iainele nu2i s$)n*e2nesc...6 Aceast din urm o!servatie revine adesea3 $etele se l)n0 a roa e toate c #ainele le *enea/" c nu s)nt li!ere )n miscri" c s)nt silite s2si su rave0#e/e tot tim ul $ustele sau roc#iile lor desc#ise la culoare" 0ata oric)nd s se murdreasc. 7n *urul v)rstei de /ece2dois re/ece ani" $etele s)nt cu adevrat niste 5!ieti nereusiti6" adic niste co ii crora le li seste ermisiunea de a $i !ieti. ,u numai c ele su$er entru acest lucru ca de o rivatiune sau de o nedre tate" dar re0imul la care s)nt condamnate e nesntos. 7n ele e o rit exu!eranta vietii" vi0oarea lor ne$olosit se trans$orm )n nervo/itate1 ocu atiile lor rea cuminti nu le e ui/ea/ sur lusul de ener0ie1 se lictisesc1 din lictiseal si ca s com ense/e in$erioritatea de care su$er" se a!andonea/ unor reverii melancolice si romanesti1 rind 0ustul acelor eva/iuni $acile si )si ierd sensul 1 Exce tie $ace" de exem lu" o scoal elvetian )n care !ietilor si $etelor li se d aceeasi educatie mixt" )n conditii rivile0iate de con$ort si li!ertate si )n care toti s2au declarat satis$cuti3 dar asemenea )n re*urri s)nt exce tionale. Desi0ur" $etele ar utea $i la $el de $ericite ca si !ietii1 dar )n societatea actual nu s)nt. K9 lealittii1 se a!andonea/ emotiilor lor cu o exaltare de/ordonat1 )n loc s actione/e" vor!esc" amestec)nd $ra/e serioase cu vor!e $r sir1 ne0li*ate" 5ne)ntelese6" caut consolare )n sentimentele narcisiste3 se consider eroine de roman" se admir si se l)n01 e normal ca ele s devin coc#ete si re$cute" de$ecte care se vor accentua la v)rsta u!erttii. ,elinistea lor se traduce rin im ertinent" cri/e de $urie" lacrimi1 au )nclinatie ctre l)ns 2 )nclinatie e care2o strea/ a oi multe $emei 2 )n mare arte entru c le lace s se *oace de2a victimele3 este )n acelasi tim un rotest )m otriva destinului si o manier de a se )nduiosa de ro ria lor soart. 5-etitelor le lace at)t de mult s l)n0" )nc)t R am cunoscut c)teva R l)n0eau )n $ata o0lin/ii ca s se !ucure de dou ori mai mult de aceast stare6" ovesteste <0r Du anlou . <a*oritatea dramelor lor )si au ori0inea )n ra orturile cu $amilia1 ele )ncearc s ru le0turile cu mama3 !a )i s)nt ostile" !a au o mare nevoie de rotectia ei1 ar vrea s aca are/e dra0ostea tatlui" s)nt 0eloase" susce ti!ile si retentioase. +neori inventea/ romane" )si )nc#i uie c s)nt co ii ado tati" c rintii nu s)nt rintii lor adevrati1 le atri!uie acestora o viat secret" )si ima0inea/ le0turile dintre ei. 7si )nc#i uie cu usurint c tatl este ne)nteles" ne$ericit" c n2a )nt)lnit )n sotia lui tovarsa ideal care ar utea $i entru el $iica1 sau" dim otriv" c mama sa )l socoteste e !un dre tate 0rosolan si !rutal si c nu vrea s ai! nici un ra ort $i/ic cu el. -antasme" comedii" tra0edii uerile" $alse entu/iasme" !i/arerii" motivatia acestora nu tre!uie cutat )ntr2un misterios su$let $eminin" ci )n situatia co ilului. Este o ciudat ex erient entru un individ care ia cunostint de sine ca su!iect" autonomie" transcendent" ca un a!solut" s desco ere )n sine" ca esent dat" in$erioritatea3 este o ex erient ciudat entru cel care se a$irm entru sine ca +nul s $ie revelat siesi ca alteritate. Aceasta i se )n$)m l $etitei c)nd" $c)nd ucenicia vietii" se desco er e sine ca $emeie. S$era creia )i a artine este )nc#is din toate rtile" limitat" dominat de un univers masculin3 oric)t de sus s2ar ridica" oric)t s2ar aventura de de arte"
va exista )ntotdeauna un la$on deasu ra ca ului su" /iduri care )i vor )nc#ide drumul. Beii !r!atului s)nt )ntr2un cer at)t de )nde rtat" )nc)t" de $a t" entru el nu exist /ei3 $etita trieste rintre /ei cu $at uman. Aceast situatie nu este unic. Este si situatia ne0rilor din America" artial inte0rati unei civili/atii care )i consider" totusi" ca e o cast in$erioar. Este ceea ce simte Bi0 &#omas1" cu at)ta ranc#iun" )n amur0ul vietii sale" aceast in$erioritate de$initiv" aceast !lestemat alteritate care este )nscris )n culoarea ielii lui3 se 1 .$. (. X(I'I&. -iul natural. K= uit cum trec avioanele e cer si stie c cerul )i este inter/is $iindc este ne0ru. %entru c este $emeie" $etita stie c marea si olii" mii de aventuri" mii de !ucurii )i s)nt inter/ise3 a $ost nscut s $ie )ntr2o cate0orie in$erioar. <area di$erent este c ne0rii )si )ndur soarta cu revolt1 nici un rivile0iu nu vine s2i com ense/e duritatea" )n tim ce $emeia este invitat la com licitate. Am vor!it de*a1 des re $a tul c" e l)n0 autentica revendicare a su!iectului care se vrea suveran" exist )n $iint o dorint neautentic de renuntare si de $u01 s)nt deliciile asivittii" e care rintii si educatorii" crtile si miturile" $emeile si !r!atii le $ac s sc)nteie/e )n oc#ii $etitei1 este )nvtat s le 0uste )nc de la cea mai $ra0ed v)rst1 tentatia se $ace din ce )n ce mai insidioas si $etita )i cedea/ cu at)t mai usor" cu c)t elanul transcendentei sale se loveste de re/istente mai severe. Dar acce t)ndu2si asivitatea" ea acce t si s su orte $r re/istent un destin care )i va $i im us din a$ar" si aceast $atalitate o )ns im)nt. -ie c este am!itios" / cit sau timid" !iatul se av)nt ctre un viitor desc#is1 va $i marinar sau in0iner" va rm)ne la munca m)n2tului sau va leca la oras" va vedea lumea" va deveni !o0at1 se simte li!er )n $ata unui viitor )n care )l astea t sanse ne rev/ute. -etita va $i sotie" mam" !unic1 )si va tine casa exact cum $ace mama ei" )si va )n0ri*i co iii asa cum a $ost si ea )n0ri*it1 are dois re/ece ani si de*a istoria ei este )nscris )n cer1 o va desco eri /i de /i" $r a $i ea aceea care o creea/1 este curioas" dar si )ns im)ntat c)nd evoc aceast viat ale crei eta e s)nt dinainte rev/ute si s re care o )ndrea t inevita!il $iecare /i. De aceea $etita este mai reocu at dec)t $ratii ei de misterele sexuale1 desi0ur" si ei se interesea/ de acestea la $el de asionat1 dar" )n viitorul lor" nu se reocu cel mai mult de rolul de tat sau de sot" e c)nd )ntre0 viitorul $etitei de inde de cstorie si de maternitate. Imediat cum )nce e s resimt secretul" ro riul ei tru )i a are ca $iind )n mod odios amenintat. <a0ia maternittii s2a risi it3 $ie c a $ost in$ormat des re asta mai devreme sau mai t)r/iu" )ntr2o manier mai mult sau mai utin coerent" stie c nu din )nt)m lare a ar )n tru ul mamei co ii si c nu ies de2acolo rin cine stie ce $armec1 se )ntrea! cu o mare neliniste cum stau" de $a t" lucrurile. +neori" nu i se mai are minunat" ci ori!il" $a tul c un tru ara/it va roli$era )nuntrul tru ului ei1 ideea acestei monstruoase um$lturi o )ns im)nt. Si cum va iesi !e!elusul4 .#iar dac nu i s2a vor!it niciodat des re urletele si des re c#inurile $emeii care naste" a au/it $ra/e" a citit cuvintele !i!lice3 5Si vei naste )n c#inuri si durere61 resimte torturi e care nici nu si le2 ar utea ima0ina" inventea/ ciu2 1 Voi I. a0. K1. K@ date o eratii )n re0iunea !uricului1 dac resu une c $etusul va $i ex ul/at rin anus" nu va $i nici atunci linistit1 s2au v/ut $etite $Oc)nd cri/e de consti atie nevrotic atunci c)nd au cre/ut c desco er rocesul nasterii. ,ici ex licatiile exacte nu vor $i de vreun a*utor3 $etita va $i !)ntuit de ima0ini ale um$lturii" ale ru erii" ale #emora0iei. .u c)t este. mai ima0inativ" cu at)t $etita va $i mai sensi!il la aceste vi/iuni1 dar nici una nu va
utea s le )n$runte $r s se )n$ioare. .olette ovesteste c mama ei a 0sit2o lesinat" )n urma lecturii unor a0ini )n care Bola descrie cum naste o $emeie. Autorul descria nasterea 5cu un lux !rusc si crud al detaliilor" o minutie anatomic" o exactitate )n culoare" atitudine" stri0t )n care nu am recunoscut nimic din com etenta mea linistit de $at t)nr de la tar. <2am simtit nestiutoare" )ns im)ntat" amenintat )n destinul meu de $emel mic... Alte cuvinte ictau su! oc#ii mei ima0inea crnii s$)siate" excrementele" s)n0ele murdar... Am c/ut e iar!" moale ca unul dintre acei ie urasi e care !raconierii )i aduceau" cal/i )nc" )n !uctrie6. Asi0urrile e care le dau oamenii mari nu au darul s2o linisteasc e co il3 cresc)nd" )nvat s nu2i mai cread e cei mari e cuv)nt1 adesea" i2a sur rins c o mint c#iar )n rivinta secretelor venirii ei e lume1 stie si c ei consider normale lucrurile cele mai )n$ricostoare1 dac a )ncercat vreun soc $i/ic violent 2 o eratie de ami0dale" dinti extrasi" anaritiu scos cu !isturiul 2 va roiecta asu ra nasterii an0oasa a crei amintire a strat2o. .aracterul $i/ic al sarcinii" al nasterii" su0erea/ imediat c )ntre soti se etrece 5ceva $i/ic6. .u vuitul 5s)n0e6" e care )l aude adesea )n ex resii de 0enul "" co il de acelasi s)n0e" s)n0e ur" s)n0e amestecat6 orientea/ uneori ima0inatia in$antil1 maria*ul" a*un0e s resu un $etita" este )nsotit de o trans$u/ie solemn. Dar cel mai adesea 5c#estia $i/ic6 a are asociat sistemului urinar si excremential. 7n s ecial" co iii resu un c !r!atul urinea/ )n $emeie. O eratia sexual este 0)ndit ca $iind murdar. Aceasta )l !ulversea/ e co il" entru care lucrurile 5murdare6 s)nt )ncon*urate de cele mai severe ta!uuri3 cum se $ace deci c adultii le inte0rea/ )n viata lor4 .o ilul este" deci" a rat de scandal rin )nssi a!surditatea a ceea ce desco er3 nu vede nici un sens )n ceea ce aude sau citeste" )n ceea ce este scris1 totul i se are ireal. 7n $ermectoarea carte a lui .arson <ac .ullers" La mint" t)nra eroin )si sur rinde vecinii de/!rcati )n at1 anomalia acestei )nt)m lri o )m iedic s2i dea im ortant. Era )ntr2o duminic de var" si usa $amiliei <arloMe era desc#is %utea s vad doar o arte a camerei" o arte a comodei si iciorul atului l)n0 care $usese aruncat corsetul doamnei <arloMe. Dar )n camera linistit se au/ea un /0omot e care nu21 )ntele0ea si" c)nd )nainta ctre ra0" $u KE cu rins de o uimire care2o $cu s o ia la $u0 s re !uctrie" stri0)nd3 5Domnul <arloMe are o cri/N6 Berenice se re e/ise )n #ol" dar" c)nd rivise )n camer" nu $cuse dec)t s str)n0 din !u/e si s tr)nteasc usa.... -ran;ie )ncercase s2o iscodeasc e Berenice des re ce se )nt)m lase" dar Berenice )i s use doar c vecinii erau niste oameni de r)nd si c" stiind c rin rea*m era o anumit ersoan" ar $i tre!uit s )nc#id usa. -ran;ie stia c ea era acea ersoan" si totusi nu )ntele0ea. .e $el de cri/ $usese aceea4 a )ntre!at ea. Dar Berenice nu i2a rs unse dec)t3 5<icuta mea" era o cri/ o!isnuit6. Si -ran;ie )ntelese din tonul vocii ei c nu 1 se s unea totul. <ai t)r/iu" )si aminti de cu lul <arloMe ca de niste oameni o!isnuiti... .)nd co iii s)nt averti/ati )m otriva necunoscutilor" c)nd se inter retea/ )n $ata lor un incident sexual" li se vor!este adesea de !olnavi" de maniaci" de ne!uni1 este o ex licatie comod1 $etita e care cel de l)n0 ea o i ie la cinemato0ra$" recum si cea care vede un necunoscut desc#eindu2si ro#a!ul se 0)ndesc c au de2a $ace cu niste ne!uni3 desi0ur" )nt)lnirea cu ne!unia este ne lcut3 un atac de e ile sie" o cri/ de isterie" o ceart violent $ac s se clatine ordinea lumii adulte" si co ilul care asist la acestea se simte amenintat1 dar" de vreme ce )ntr2o lume armonioas exist va0a!on/i" cersetori" in$irmi cu l0i #idoase" ot $i )nt)lnite si anumite ersoane anormale" $r ca ea s $ie /0uduit din temelii. Doar atunci c)nd rintii" rietenii" ro$esorii s)nt !nuiti c cele!rea/ e ascuns ritualuri satanice" co ilul )nce e s se team de acestia cu adevrat.
.)nd mi s2a vor!it entru rima dat de ra orturile sexuale )ntre $emeie si !r!at" le2 am declarat im osi!ile" entru c tre!uiau s existe si )ntre rintii mei" si )i retuiam rea mult entru a crede acest lucru. S uneam c este rea de/0usttor si c n2am s $ac niciodat asta. Din ne$ericire" la utin tim du aceea" au/ind ce $ceau rintii mei... a tre!uit s recunosc c m )nselam... Acest moment a $ost )ns imOnttor1 mi2am ascuns $ata )n cuvertur" astu )ndu2mi urec#ile si dorind s $iu la o mie de ;ilometri de acolo.1 .um s concilie/i ima0inea unor oameni )m!rcati si demni" acesti oameni care te )nvat decenta" re/erva" ratiunea" cu ima0inea a dou animale de/!rcate care se )n$runt4 Este o contestare a adultilor de ctre ei )nsisi care le /0uduie iedestalul" )ntunec cerul. +neori co ilul re$u/ cu )nc t)nare odioasa revelatie3 5%rintii mei nu $ac asta6" declar el. Sau )ncearc s dea coitului o ima0ine decent3 5 .)nd oamenii vor un co il6" declar o $etit" 5se duc la doctor1 se de/!rac" s)nt le0ati la oc#i" $iindc nu tre!uie s vad1 doctorul )i lea0 unul de altul si )i a*ut ca totul s mear0 !ine61 ea resc#im!ase actul amoros )ntr2o o eratie c#irur0ical" $r )ndoial 1 .itat din doctor LIE%<A,," &inerete si sexualitate. KD utin lcut" dar la $el de onora!il ca o sedint la dentist Dar )n ciuda re$u/ului si a $u0ii" nelinistea si )ndoiala se insinuea/ )n inima $etitei. Se roduce un $enomen la $el de dureros ca )ntrcatul1 co ila nu mai este de data aceasta des rtit de tru ul matern" dar )n *urul ei universul se r!useste1 se tre/este $r aco eris deasu ra ca ului" rsit" a!solut sin0ur )n $ata unui viitor lin de )ntuneric. .eea ce s oreste an0oasa $etitei este $a tul c nu reuseste s conture/e exact !lestemul ec#ivoc ce a as asu ra ei. In$ormatiile rimite s)nt incoerente" crtile s)nt contradictorii1 nici c#iar re re/entrile te#nice nu risi esc ceata3 se ridic o sut de alte )ntre!ri3 actul sexual este dureros4 sau extrem de lcut4 c)t tim durea/4 cinci minute sau o noa te )ntrea04 +neori )n crti scrie c o $emeie a devenit mam dintr2o )m!rtisare" altundeva" c $emeia rm)ne steril du ore )ntre0i de volu tate. Oare oamenii mari 5$ac c#estia asta6 )n $iecare /i sau rareori4 .o ilul )ncearc s a$le citind Bi!lia sau rs$oind dictionare" sau )ntre!)ndu2si tovarsii" si !)*!)ie )n )ntuneric si de/0ust )n aceast rivint un document interesant este anc#eta reali/at de doctor Lie mann. Iat c)teva dintre rs unsurile e care i le2au dat unele $ete tinere des re initierea lor sexual3 .ontinuam s rtcesc cu ideile mele ne!uloase si !i/are. ,imeni nu a!orda su!iectul" nici mama" nici )nvttoarea1 nici o carte nu trata su!iectul e de2a2ntre0ul. %utin c)te utin se tesea un soi de mister" de ericol si de ur)tenie )n *urul actului care mi se ruse mai )nt)i at)t de natural. -etele mai mari" de dois re/ece ani" se $oloseau de 0lume 0rosolane ca s cree/e un $el de unte )ntre ele si cole0ele de clas. &oate acestea erau at)t de va0i si de de/0usttoare" )nc)t se discuta des re cum se $ormea/ co iii )n )ntece1 dac lucrul se )n$)m la o sin0ur dat la om" din moment ce cstoria era )ncon*urat de at)ta tam2tam. .)nd ini2a venit menstruatia rima dat" la cincis re/ece ani" am avut o nou sur ri/. La r)ndul meu" eram si eu rins )n #or... ...Initiere sexualN E o ex resie la care nu tre!uia s $aci alu/ie )n casa rintilor meiN... .utam )n crti" dar m c#inuiam si m iritam cut)nd $r a sti )ncotro s2o iau.." < duceam la o scoal de !ieti3 entru )nvttor" aceast ro!lem nu rea s existe... .artea lui Iorlam" Bietel Ki $etit" mi2a desco erit )n s$)rsit adevrul. Starea mea de cris are" de surescitare s2a risi it" desi eram atunci $oarte ne$ericit si mi2a tre!uit mult tim ca s recunosc si s )ntele0 c numai erotismul si sexualitatea constituie adevrata dra0oste. Eta ele initierii mele3 I. %rimele )ntre!ri si c)teva va0i notiuni Cdeloc satis$ctoareG. De la trei ani si *umtate )n la uns re/ece ani... ,ici un rs uns la )ntre!rile e care le2 am us )n anii urmtori. La sa te ani" c)nd" d)ndu2i de m)ncare ie uroaicei" am v/ut niste ui micuti" $r r" t)r)ndu2se su! ea... <ama mi2a s us c la animale" ca si la oameni"
uii cresc )n !urta mamei si ies rintr2o coast. Aceast nastere rintr2o coast mi s2a rut KF irational... O doic mi2a ovestit multe lucruri des re sarcin" 0estatie" menstruatie... 7n s$irsit" la ultima mea )ntre!are" e care i2am us2o tatlui meu des re $unctia lui real" mi2a rs uns cu niste ovesti o!scure des re olen si istil. II. .)teva )ncercri de initiere ersonal C de la uns re/ece la treis re/ece aniG. Am desco erit o enciclo edie si o carte de medicin 0eneral... ,2a $ost dec)t o in$ormatie teoretic" $ormat din 0i0antice cuvinte strine. III. .ontrolul cunostintelor )nvtate Cde la treis re/ece la cincis re/ece aniG3 aG )n viata de /i cu /i1 !G )n lucrrile stiinti$ice. La o t ani" m *ucam adesea cu un !iat de v)rsta mea. 7ntr2o /i am a!ordat su!iectul. Stiam de*a" entru c )mi s usese mama" c o $emeie are multe ou )n tru ... si c se naste c)te un co il din aceste ou ori de c)te on mama )ncearc o dorint uternic... .)nd i2am dat aceeasi ex licatie micului meu tovars" mi2a rs uns3 5 Esti com let stu idN .)nd mcelarul si nevasta lui vor s ai! un co il" se asa/ )n at si $ac orcrii6. Am $ost indi0nat au/in2du21... Aveam C e la dois re/ece ani si *umtateG o servitoare care ne ovestea tot $elul de ovesti murdare. ,u2i su$lam un cuv)nt des re asta mamei" cci )mi era rusine1 dar o )ntre!am dac" atunci c)nd te ase/i e 0enunc#ii unui !r!at" oti rm)ne )nsrcinat. Ea ini2a ex licat totul cum nu se oate mai !ine. De unde vin co iii am )nvtat la scoal si am avut sentimentul c era ceva )n0ro/itor. Dar cum veneau e lume4 Des re acest lucru ne $cuserm am)ndou o idee oarecum monstruoas" mai ales de atunci c)nd" )ntr2o dimineat de iarn" mer0)nd s re scoal" un !r!at nea artat or0anele Iui 0enitale si" a ro nndu2se de noi" ne2a /is3 5,u vi se are c ar $i !une de rontit46 Am simtit o sil de nedescns" am $ost literalmente )o0retosate. %)n la dou/eci si unu de ani mi2am ima0inat c !e!elusii vin e lume rin !uric. O $etit m2a luat deo arte si m2a )ntre!at3 5Stu de unde vin co iii46 )n cele din urm" s2a #otr)t s declare3 5Ei" asta2iN %roast mai estiN .o ilasii ies din !urta $emeilor" si" ca s vin e lume" ele $ac )m reun cu !r!atii ceva cu totul de/0usttorN6 Du care mi2a ex licat )n detaliu ce era lucrul acela de/0usttor. .eea ce mi2a s us m2a socat" re$u/am cate0oric s cred c asemenea6 c#estii ar $i osi!ile. ,e culcam )n aceeasi camer cu rintii nostri... 7ntr2una dintre no tile urmtoare am au/it )nt)m l)ndu2se ceea ce nu credeam c este osi!il" si atunci mi2a $ost rusine" da" ini2a $ost rusine de rintii mei. &oate aceste lucruri arc m2au resc#im!at )ntr2o alt $iint. Am )ncercat atunci su$erinte morale on!ile. <i se rea c" rin $a tul de a cunoaste de*a aceste lucruri" eram o creatur ro$und de ravat. &re!uie s reci/m c nici o in$ormare corect n2ar re/olva ro!lema. .u toat !unvointa rintilor si ro$esorilor" nu s2ar utea une )n cuvinte si )n conce te ex erienta erotic" ce nu oate $i )nteleas dec)t trind2o1 c#iar si cea mai serioas anali/ din lume ar avea o latur umoristic si ar esua )n )n$tisarea adevrului. %ierind de la oeticele iu!iri ale $lorilor" de la nunta estilor" si a*un0)nd la 9L sri" la isic" la ca r" ridic)ndu2ne )n la s ecia uman" utem $oarte !ine lmuri misterul rocreatiei3 )ns acela al volu ttii si al dra0ostei sexuale ar rm)ne de ne truns. .um ai utea s2i ex lici unui co il cu s)n0ele linistit lcerea unui srut sau a unei )m!rtisri4 )n $amilie" se dau si se rimesc sruturi" c#iar si e !u/e3 de ce )n anumite )m re*urri aceast )nt)lnire a mucoaselor rovoac ameteli4 Ar )nsemna s2i vor!esti unui or! des re culori. At)ta tim c)t li seste intuitia tul!urrii si a dorintei care d $unctiei erotice sens si unitate" di$eritele ei elemente ar socante" monstruoase. -etita este revoltat mai ales c)nd )ntele0e c este vir0in si ecetluit si c" entru a o resc#im!a )n
$emeie" un sex de !r!at va tre!ui s o trund. .um ex#i!itionismul este o erversiune destul de rs )n2dit" multe $etite au v/ut enisuri )n erectie1 )n orice ca/" au v/ut sexe de animale si este re0reta!il c adesea rivirea le e atras de acela al calului3 este normal s $ie )ns im)ntate. -ric de nastere" $ric de sexul masculin" $ric de 5cri/ele6 care2i amenint e oamenii cstoriti" de/0ust entru racticile murdare" deri/iune $at de 0esturile li site de orice )nteles" toate acestea o $ac e $etit s declare3 5,2am s m mrit niciodat N6N Este cea mai si0ur a rare )m otriva durerii" a ne!uniei" a o!scenittii. De0ea!a i se ex lic a oi c" atunci c)nd va veni vremea" nici de$lorarea" nici nasterea nu i se vor mai rea at)t de teri!ile" c milioane de $emei s2au resemnat cu aceast soart si c se simt $oarte !ine. .)nd unui co il )i e team de un eveniment exterior" adultii )ncearc s21 linisteasc" dar o $ac s u2n)ndu2i c" mai t)r/iu" )l va acce ta )n mod $iresc3 atunci )i este team de el )nsusi asa cum se va re0si alienat" rtcit" )n ne0ura viitorului. <etamor$o/ele omidei care se trans$orm )n crisalid si a oi )n $luture )i sdesc )n su$let o neliniste3 oare mai este aceeasi omid la ca tul acestui somn lun04 Se mai recunoaste su! ari ile2i strlucitoare4 Am cunoscut $etite care" la vederea unei crisalide" se cu$undau )ntr2un vis )ns im)ntat. 1 5%lin de re ulsie" m ru0am la Dumne/eu s2mi dea o vocatie reli0ioas care s2mi ermit s nu urme/ niciodat le0ile maternittii. Si du ce visasem mult tim la misterele de/0usttoare e care mi le ascundeam )m otriva vointei mele" )ntrit de toat aceast re ulsie ca de un semn divin" tr0eam conclu/ia3 este clar c destinul meu este castitatea6" scrie aassu 'auclere )n %ortocala al!astr. 7ntre altele" ideea er$orrii )i rovoca oroare. 5Iat deci ce $cea ca noa tea nuntii s $ie at)t de teri!ilN Aceast desco erire m2a tul!urat $oarte tare" adu0)nd la re ulsia e care2o simteam mai )nainte teroarea $i/ic a acestei o eratii e care mi2o ima0inam extrem de dureroas. &eroarea mea ar $i $ost si mai mare dac as $i stiut c tot e aceast cale se si nasc co ii" dar" cum stiam de mult c !e!elusii se nasc din !urta mamei" credeam c se detasea/ de aceasta rin se0mentare.6 91 Si totusi" metamor$o/a are loc. -etita nu2i cunoaste ea )nssi sensul" dar )si d seama c" )n ra orturile cu lumea si cu ro riul ei tru " ceva este e cale de a se sc#im!a e nesimtite3 devine sensi!il la contacte" 0usturi" mirosuri care altdat o lsau indi$erent1 )n mintea ei se des$soar ima0ini !aroce3 )i e 0reu s se recunoasc rivindu2se )n o0lin/i1 se simte 5ciudat61 lucrurile au un aer 5ciudat6 asa i se )nt)m la micutei Emil:" e care (ic#ard Iu0#es o descrie )n +n ciclon )n Jamaica3 .a s se rcoreasc" Emil: se ase/ase )n a )n la mi*loc si sute de estisori 0)dilau cu !oturile lor curioase $iecare centimetru din tru ul ei1 arc erau niste sruturi usoare" li site de sens. 7n ultimul tim detesta s o atin0 cineva" dar asta i se rea de2a dre tul a!omina!il. ,u mai utu su orta13iesi din a si se )m!rc. .#iar si armonioasa &essa a lui <ar0aret ?enned: cunoaste aceast tul!urare !i/ar3 Dintr2o dat se simti ro$und ne$ericit. Oc#ii ei riveau $ix )n )ntunericul #olului tiat )n dou de clarul de lun care intra ca un val rin usa desc#is. ,u mai utu )ndura. Se ridic dintr2un salt cu un mic ti t exa0erat3 5ON stri0 ea" c)t de tare ursc lumea )ntrea0N6 -u0i atunci s se ascund e munte" s eriat si $urioas" urmrit de un trist resentiment care rea s um le casa cea linistit. 7m iedic)ndu2se de ra0" )nce u din nou s murmure ca entru ea )nssi3 5As vrea s mor" as vrea s $iu moart6. Stia c nu credea ceea ce s unea" c n2avea nici un c#e$ s moar. Dar violenta cuvintelor ei rea s2o satis$ac... 7n cartea de*a citat a lui .arson <ac .ullers" acest moment nelinistitor este descris cu multe amnunte.
Era vara )n care -ran;ie se simtea sc)r!it si o!osit de a $i -ran;ie. Se ura" devenise o va0a!ond" o $iint care nu era !un de nimic si care se )nv)rtea rin !uctrie3 murdar si )n$ometat" ne$ericit si trist. Si" )n a$ar de asta" era o criminal... %rimvara aceea $usese un anotim ciudat care nu se mai s$)rsea. Era )n co acii )n$run/iti si )n $lorile de a rilie ceva care o )ntrista. ,u stia de ce e trist" dar" din ricina acestei tristeti ciudate" credea c ar tre!ui s rseasc orasul. Ar $i tre!uit s rseasc orasul si s se duc undeva de arte. .ci )n acel an rimvara t)r/ie rea nonsalant si dulce. Lun0ile du 2 amie/e treceau )ncet si dulceata verde a anotim ului )i rovoca 0reat... <ulte lucruri o $ceau s l)n0 Dimineata devreme iesea )n curte si rm)nea )ndelun0 rivind rsritul1 si simtea arc o )ntre!are nsc)ndu2se )n su$letul ei" iar cerul nu2i rs undea Lucruri e care )nainte nici nu le o!serva )nce ur s2o emotione/e3 lumina la $erestrele caselor e care le vedea c)nd se lim!a seara" o voce necunoscut iesind dintr2o $undtur. Se uita la lumini" asculta vocea si ceva dinuntrul ei )ncremenea )n aste tare. Dar luminile se stin0eau" vocea tcea si" )m otriva aste trilor 98 sale" nu se mai )nt)m la nimic. 7i era $iic de aceste lucruri care o $ceau s se )ntre!e !rusc cine era" ce avea s a*un0 e lumea asta si de ce se a$la acolo" rivind o lumin sau ascult)nd" ori $ix)nd cerul3 sin0ur. 7i era $ric si i se str)n0ea inima )ntr2un $el !i/ar. ...Se lim!a rin oras si lucrurile e care le vedea i se reau neterminate" si avea aceast an0oas )n su$let. Se 0r!ea s $ac ceva3 dar nu asta tre!uia s $ac... Du lun0ile amur0im ale anotim ului" du ce terminase de !tut orasul )n lun0 si2n lat" nervii ei vi!rau ca o melancolic arie de *a//" inima i se )ntrea si i se rea c st )n loc. 7n aceast erioad tru ul co ilresc devine un tru de $emeie" devine carne. 7n a$ar de ca/ul unei de$iciente 0landulare" c)nd su!iectul rm)ne $ixat la v)rsta in$antil ctre v)rsta de dois re/ece2treis re/ece ani )nce e cri/a u!erttii.1 Aceast cri/ se mani$est mult mai devreme la $etit dec)t la !iat si aduce sc#im!ri mult mai im ortante. -etita o rimeste cu neliniste si ne lcere. 7n momentul )n care i se de/volt s)nii si )i creste rul u!ian" se naste )n ea un sentiment care uneori se trans$orm )n m)nie" dar initial este de rusine1 !rusc" co ila mani$est udoare" re$u/ s se arate de/!rcat c#iar si )n $ata mamei sau surorilor ei" se examinea/ cu o uimire amestecat cu oroare si )ndeste cu an0oas um$larea acestui mie/ tare" utin dureros" a rut su! s$)rcurile altdat la $el de ino$ensive ca !uricul. Se nelinisteste entru c se simte )n acest unct vulnera!il3 $r )ndoial" aceast durere este usoar" $at de su$erinta unei arsuri sau a unei dureri de dinti1 dar accidentele sau !olile s)nt )ntotdeauna v/ute de co il ca anomalii" )n tim ce acum" ie tul ei $ra0ed e locuit )n mod normal de nu se stie ce surd ranc#iun. .eva se etrece" ceva ce nu este o !oal" ci e resu us de )nssi le0ea existentei" $iind totusi lu t" s$)siere. Desi0ur" de la nastere la u!ertate $etita a crescut" dar niciodat nu a simtit acest lucru3 /i de /i" ro riul ei cor )i era re/ent ca un lucru exact" desv)rsit1 acum ea 5se $ormea/63 cuv)ntul )nsusi )i roduce oroare. -enomenele naturale nu s)nt linistitoare dec)t atunci c)nd si2au 0sit un ec#ili!ru si au c tat as ectul )ncremenit al unei $lori $ra0ede" al unui animal lustruit1 dar )n )nmu0urirea sinilor ei $etita simte am!i0uitatea cuv)ntului3 viu. ,u este nici aur" nici diamant" ci o materie ciudat" misctoare" nesi0ur" )n mie/ul creia se ela!orea/ alc#imii im ure. S2a o!isnuit cu letele ce se des$soar la $el de linistit ca niste $ire de mtase1 dar aceast ve0etatie nou la su!suori" )n *osul )ntecelui" o trans$orm )n animal sau )n al0. -ie c este mai mult sau mai utin revenit des re ceea ce se )nt)m la" resimte )n aceste sc#im!ri o $inalitate 1 Am descris )n volumul I" ca . I" rocesele ro riu2/is $i/iolo0ice ale acesteia. 9K
care o va smul0e din ea )nssi1 iat2o aruncat )ntr2un ciclu vital care de seste momentul ro riei ei existente si )n care 0#iceste o de endent care o sorteste !r!atului" co ilului" monn)ntului. Asa cum s)nt. s)nii a ar ca o roli$erare inutil" indiscret. Brate" icioare" iele" musc#i" c#iar si $esele rotunde e care stai" totul avea )n atunci o $unctie clar1 numai sexul" de$init ca or0an urinar" era utin cam ciudat" dar era secret" invi/i!il entru ceilalti. Su! ulover" su! !lu/" a ar s)nii. si acest cor e care $etita )l con$unda cu sine )i a are dre t tru 1 un o!iect e care ceilalti )l rivesc si )l vd. 5Doi ani am urtat elerine ca s2mi aco r ie tul de care2mi era rusine6" mi2a s us o $emeie. Iar alta3 5 )mi amintesc si acum ciudata tul!urare e care am simtit2o atunci c)nd o rieten de v)rsta mea" dar mai de/voltat dec)t mine" s2a a lecat s ridice o min0e de *os si am v/ut )n desc#i/tura corsa*ului ei doi s)ni de*a $ormati3 din ricina acestui tru at)t de asemntor cu al meu" du care avea s se modele/e tru ul meu" roseam entru mine )nsmi6. ""La treis re/ece ani m lim!am )n roc#ie scurt" cu icioarele 0oale6" mi2a mrturisit o alt $emeie. 5+n !r!at a $cut" r)n*ind" o remarc des re 0le/nele mele 0roase. 7nce )nd cu a doua /i" mama m2a us s ort ciora i si $uste lun0i1 dar nu voi uita niciodat socul e care l2am simtit v/)ndu2m v/ut.6 -etita simte c ro riul ei cor )i sca " c nu mai este ex resia clar a individualittii sale" c devine strin de ea si" )n acelasi moment" este erce ut ca un lucru1 e strad e urmrit cu rivirea" i se comentea/ $ormele1 ar vrea s se $ac nev/ut1 )i e team s devin tru " )i e team s )si arate tru ul. Acest de/0ust se traduce la o multime de $ete rin dorinta de a sl!i1 nu mai vor s mn)nce si" dac s)nt o!li0ate s2o $ac" vomit1 )si su rave0#ea/ $r )ncetare 0reutatea. Altele devin !olnvicios de timide1 s intre si c#iar s ias dintr2un salon este un su liciu entru ele. %ornind de aici se de/volt uneori adevrate si#o/e. +n exem lu ti ic este acela al !olnavei e care" )n O!sesiile si si#astenia" Janet o descrie su! numele de ,adia3 ,adia era o t)nr dintr2o $amilie !o0at" remarca!il de inteli0ent1 ele0ant" cu o $ire de artist" era mai ales o excelent mu/ician1 dar )nc din co ilrie s2a artat )nc t)nat si irita!il3 5&inea enorm s $ie iu!it si cerea de la toat lumea o dra0oste asionat" de la rinti" surori" de la servitori3 dar. de cum o!tinea un ic de a$ectiune" era at)t de retentioas" at)t de dominant" )ne)t cu totii se )nde rtau imediat de ea $r )nt)r/iere1 $iind 0roa/nic de susce ti!il" 0lumele verilor ei" care doreau s2i sc#im!e caracterul" )2au rovocat un sentiment de rusine care i s2a locali/at e tru 6. %e de alt arte" nevoia de a $i iu!it )i ins ira dorinta de a rm)ne entru totdeauna co il" o $etit e care cei din *ur o alint si care oate retinde totul" )ntr2un cuv)nt" ideea de a creste )i $cea oroare... Venirea recoce a u!erttii a a0ravat deose!it de tare situatia" amestec)nd temeri ale udorii cu 99 $iica de a creste mare3 5.um !r!atilor le lac $emeile 0rase" voi rm)ne totdeauna extrem de sla!6. &eroarea rului u!ian" a de/voltrii sinilor s2a adu0at la cele recedente. 7nc de la v)rsta de uns re/ece ani" cum urta $uste scurte" i se rea c toat lumea o riveste1 c)nd au )m!rcat2o cu $uste lun0i" )i era rusine de soldurile" de icioarele ei etc. A aritia menstruatiei a roa e c a )nne!unit2o1 c)nd rul u!ian a )nce ut s creasc" 5a $ost convins c era sin0ura din lume care avea aceast monstruo/itate si )n la dou/eci de ani s2a c#inuit s se e ile/e 5 entru a $ace s dis ar odoa!a aceea de sl!atic6. De/voltarea sinilor i2a a0ravat aceste o!sesii" entru c )ntotdeauna avusese oroare de o!e/itate1 nu o detesta la altii" dar socotea c entru ea era o tar. 5,u tin s $iu dr0ut" dar mi2ar $i rea rusine dac m2as vedea um$lat" mi2ar roduce oroare1 dac. din nenorocire" m2as )n0ras" n2as mai )ndr/ni s m art nimnui.6 Atunci a )nce ut s caute rin toate mi*loacele s nu creasc" se )ncon*ura de recautii" se le0a rin *urminte" se con*ura1 *ura s s un de cinci sau /ece ori o ru0ciune" s sar )ntr2un icior de cinci ori. 5Dac atin0 de atru ori o not de ian )n
aceeasi !ucat" s)nt de acord s nu cresc si s nu m iu!easc nimeni.6 A s$)rsit rin a re$u/a s mn)nce. 5,u voiam nici s m )n0ras" nici s cresc" nici s semn cu o $emeie entru c as $i vrut s rm)n totdeauna $etit6 %romite solemn s nu acce te nici un $el de m)ncare1 ced)nd im lorrilor mamei" )si )ncalc acest *urm)nt" dar atunci este v/ut ore )ntre0i )n 0enunc#i" scriind *urminte si a oi ru )ndu2le. Du ce mama ei moare" e c)nd ,adia avea o ts re/ece ani" )si im une re0imul urmtor3 dou $ar$urii de su " un 0l!enus de ou" o lin0urit de otet" o ceasc de ceai cu sucul unei lin)i este tot ce )n0#ite o /i )ntrea0. Este torturat de $oame. 5.)teodat m 0)ndeam la m)ncare ore )ntre0i" at)t mi2era de $oame1 )mi )n0#iteam saliva" )mi muscam !atista" m tvleam e *os de o$ta de a m)nca.6 )ns re/ist tentatiilor. Desi era dr0ut" retindea c $ata )i era um$lat si lin de cosuri1 daca medicul a$irma c nu le vede" s unea c nu )ntele0e nimic" c nu stie 5s recunoasc acele cosuri care s)nt )ntre iele si carne6. %)n la urm s2a des rtit de $amilia ei st s2a )nc#is )ntr2un mic a artament" unde nu intrau dec)t sora medical si doctorul1 nu iesea niciodat1 nu acce ta dec)t cu mare 0reutate vi/ita tatlui su" care )ntr2 o /i i2a rovocat $r s vrea o cri/ 0rav" s un)ndu2i c arta !ine. &ria a roa e tot tim ul )n )ntuneric" at)t de intolera!il era entru ea s $ie v/ut sau c#iar vi/i!il -oarte adesea" atitudinea rintilor contri!uie la a2i inculca $etitei rusinea de $elul cum arat. O $emeie ovesteste31 Su$eream de un sentiment de in$erioritate $i/ic )ntretinut de criticile ne)ncetate care mi se aduceau acas... <ama" )n vanitatea ei exa0erat" voia totdeauna s m vad deose!it de aran*at" si )i atr0ea mereu6croitoresei atentia c tre!uie s2mi ascund de$ectele3 umeni c/uti" soldurile rea mari" $esele rea late" s)nii rea lini etc. .um su$erisem de dureri de 0)t luni )ntre0i" nu aveam voie s um!lu cu 0)tul desco erit... Eram vexat )ndeose!i 1 S&E?.EL. -emeia $ri0id. 9= din ricina icioarelor mele" care )n tim ul u!erttii erau $oarte urite" si" din ricina $elului )n care mer0eam" cei din *ur m tac#inau adesea... Si0ur c )n asta era ceva adevrat" dar m $cuser at)t de ne$ericit" mai ales entru c eram !ac;$isc#A" si at)t de intimidat" )nc)t nu mai stiam cum s stau1 c)nd )nt)lneam e cineva" rimul meu 0)nd era3 5Dac as utea mcar s2mi ascund icioarele6. Aceast nisine o determin e $etit s se miste cu st)n0cie" s roseasc tot tim ul1 $a t ce )i s oreste timiditatea si devine rin el )nsusi o!iectul unei $o!ii. Ste;el ovesteste" )ntre altele1" des re o $emeie care" 5 e c)nd era $at t)nr" rosea )ntr2un $el at)t de maladiv si de violent" )nc)t un an )ntre0 a urtat ansamente )n *urul $etei" re2 text)nd dureri de dinti6. +neori" )n erioada care se oate numi re u!eral si reced a aritia menstruatiei" $etita )nc nu )ncearc de/0ust $at de ro riul ei cor 1 este m)ndr c va deveni $emeie" urmreste cu satis$actie cum i se rotun*esc s)nii" )si um$l corsa*ul cu !atiste si se laud $at de cele mai mari ca ea1 )nc nu trunde semni$icatia $enomenelor care se roduc )n ea. %rima menstruatie )i revelea/ aceast semni$icatie si a ar sentimentele de rusine. Dac existau de*a" se con$irm si se exa0erea/ )nce )nd cu acest moment. &oate mrturiile con$irm acest lucru3 $ie c $etita a $ost sau nu revenit" evenimentul )i a are ca res in0tor si umilitor. Se )nt)m la $recvent ca mama s $i uitat s2o revin1 s2a o!servat c mamele8 le de/vluie cu mai mult usurint $iicelor lor misterele sarcinii si c#iar ale relatiilor sexuale dec)t e acela al menstruatiei1 este entru c ele )nsele au oroare de aceast servitute $eminin" oroare ce re$lect vec#ile terori mistice ale !r!atilor si e care le2o transmit ro0eniturilor lor. .)nd $etita desco er ete sus ecte e len*eria ei" se crede victima unei diaree" a unei #emora0ii mortale sau a unei maladii rusinoase. .on$orm unei anc#ete relatate )n 1DF@ de Iaveloc; Ellis" din 18= de eleve ale
unui cole0iu american" K@ nu stiau nimic des re menstruatie )n momentul c)nd le2a venit rima dat" KF aveau va0i cunostinte des re aceasta1 adic mai mult de *umtate dintre ele erau i0norante. Du Ielen Deutsc#" nici )n 1F9@ lucrurile nu se sc#im!aser rea mult. I. Ellis citea/ ca/ul unei adolescente care s2a aruncat )n Sena entru c se credea atins de 5o !oal necunoscut6. Ste;el" )n ale sale 5Scrisori ctre o mam6" ovesteste des re o $at care a )ncercat s se sinucid" v/)nd )n $luxul menstrual semnul si edea sa unor im uritti care2i murdreau su$letul. E normal ca $etei s2i $ie $ric3 i se are c A Bac;$isc# Pen0l.G 2 adolescent" $etiscan Cn. trG. 1 S&E?EL" -emeia $ri0id. 8 .I. lucrrile lui Dal: si .#adMic; citate de I. DE+&S.I )n %si#olo0ia $emeilor. 9@ 7nssi viata ei )i sca . Du ?lein si scoala si#analitic en0le/" s)n0ele )nseamn entru ea o ran a or0anelor interne. .#iar dac ex licatii rudente o crut de an0oase rea uternice" )i e rusine" se simte murdar3 se re ede la !aie" )ncearc s s ele sau s2si ascund len*eria tat de s)n0e. O ovestire ti ic entru aceast ex erient a$lm )n cartea lui .olette Audr: .u oc#ii viitorului3 7n mie/ul acestei exaltri era )nc#is o dram !rutal. 7ntr2o sear" de/!rc)ndu2m" m2am cre/ut !olnav1 nu mi2a $ost $ric si n2am s us nimic" )n s eranta c avea s2mi treac a doua /i... Du atru s tm)ni" !oala a )nce ut si mai violent. <2am dus s2mi arunc c#ilotii )n cosul cu ru$e murdare care se a$la )n !aie" )n s atele usii. Era o asemenea canicul" )nc)t les e/ile )n $orm de rom!uri ale culoarului erau cldute su! tl ile mele. .)nd" du aceea" m2am dus la loc )n at" mama a venit s2mi ex lice ce se )nt)m la. ,u s)nt )n stare s2mi amintesc e$ectul e care l2au avut vor!ele ei asu ra mea" dar" )n tim ce susotea" deodat ?a;i si2a !0at ca ul e us. Vederea acestui c#i curios si rotund m2a scos din $ire. Am stri0at la ea s lece si a $u0it )ns im)ntat. Am im lorat2o e mama s2 o !at $iindc nu ciocnise la us )nainte s intre... .almul mamei" aerul ei revenitor si $ericit m2au $cut s2mi ierd ca ul cu totul. Du ce a lecat" m2am cu$undat )ntr2o noa te sl!atic. <i2am amintit !rusc dou lucruri3 cu c)teva luni )n urm" e c)nd ne )ntorceam dintr2o lim!are" mama" ?a;i si eu ne2am )nt)lmt cu !tr)nul doctor din %rivas" )ndesat ca un mcelar si cu o !ar! lun0 si al!. 5A crescut mare $iica dumneavoastr" doamn6" a /is el uit)ndu2se la mine1 si imediat l2am ur)t" $r s )ntele0 de ce. .eva mai t)r/iu" mama" la )ntoarcerea din %aris" aran*a )n comod un ac#et de servetele noi. 5.e s)nt astea46 )ntre!ase ?a;i. <ama )si luase acel aer $iresc al adultilor atunci c)nd )ti s un numai un s$ert de adevr" str)ndu2si entru ei restul. 5S)nt entru .olette" )n cur)nd.6 <ut" ne$ind )n stare s un o )ntre!are mcar" )mi detestasem mama. &oat noa tea aceea m2am rsucit )n asternut. ,u era osi!il. Aveam s m tre/esc. <ama se )nselase" asta avea s treac si nu se va mai )nt)m la... A doua /i" sc#im!at si murdrit din nou" a tre!uit s )n$runt alte lucruri. O riveam cu ur e sora mea $iindc ea nu stia )nc" entru c era dintr2o dat" $r mcar s stie" )n/estrat cu o su erioritate strivitoare $at de mine. A oi am )nce ut s detest !r!atii" care n2aveau s cunoasc niciodat asta si care stiau. %)n la urm am a*uns s detest si $emeile" entru c2si acce tau at)t de linistite soarta. Eram si0ur c" dac ar $i stiut ce mi se )nt)m la" toate s2 ar $i !ucurat. 5&i2a venit si tie raidul6" ar $i /is. Si asta" )mi /iceam eu c)nd vedeam o $emeie. Si asta. Lumea m clise. <er0eam 0reu si nu )ndr/neam s aler0. %m)ntul" verdeata )ncl/it de soare" #rana reau s rs )ndeasc )n aer un miros sus ect... .ri/a a trecut si am )nce ut s s er" )m otriva oricrui !un2simt" c nu va mai reveni. Du o lun a tre!uit s cede/ )n $ata evidentei si s admit de$initiv rul" cu o stu oare a stoare
de aceast dat. De acum avea s existe )n memoria mea un 5)nainte6. &ot restul vietii mele nu va mai $i dec)t un 5du 6. 9E Lucrurile se etrec la $el entru ma*oritatea $etitelor. <ulte dintre ele )ncearc oroarea de a2si de/vlui secretul celor din *ur. O rieten mi2a ovestit c" neav)nd mam" cresc)nd )ntre tatl ei si o )nvttoare" a trit trei luni de rusine si oroare" ascun/)ndu2si len*eria murdrit" )nainte de a desco eri c )i venise menstruatia. .#iar si $emeile de la tar" e care le2ai utea crede )ns rite de cunoasterea celor mai dure as ecte ale vietii animale" resimt cu oroare acest !lestem" entru c la tar menstruatia are )nc un caracter ta!u3 am cunoscut o t)nr $ermier care" tim de o iarn )ntrea0" si2a s lat e ascuns len*eria )n r)ul )n0#etat" un)ndu2si a oi direct e iele cmasa ud entru a2si ascunde secretul de nemrturisit. As utea cita o sut de alte ca/uri analoa0e. Dar mrturisirea acestei nenorociri uimitoare nu este o eli!erare. -r )ndoial" acea mam care si2a lmuit !rutal $iica s un)iidu2i3 5IdioatoN Esti rea mic entru astaN6 este o exce tie. Dar multe dintre mame s)nt su rate au/ind vestea. <a*oritatea nu2i dau co ilei lmuriri satis$ctoare si aceasta rm)ne lin de anxietate )n $ata strii noi e care o inau0urea/ cri/a menstrual3 se )ntrea! dac viitorul nu2i re/erv cumva noi sur ri/e dureroase1 ori )si ima0inea/ c de acum )nainte oate rm)ne )nsrcinat rin sim la re/ent sau rin atin0erea unui !r!at si )ncearc $at de !r!ati o adevrat teroare. .#iar dac este scutit de aceste an0oase rin ex licatii inteli0ente" nu se linisteste at)t de usor. 7nainte" $etita se utea crede cu usurint o $iint asexuat1 utea s nu se 0)ndeasc deloc la asta1 i se )nt)m la c#iar s vise/e c se va tre/i )ntr2o !un /i sc#im!at )n !r!at1 acum" mamele si mtusile susotesc cu un aer $latat3 5S2a $cut $at mare61 con$reria matroanelor a avut c)sti0 de cau/" de2acum le a artine" lat2o ase/at $r dre t de a el )n r)ndul $emeilor Se )nt)m la si ca $etita s $ie m)ndr de asta1 0)ndeste c a devenit un om mare si c existenta ei va $i de2acum cu totul sc#im!at. &#:de <omi ier1" de ild" ovesteste3 <ai multe dintre noi deveniser 5$ete mari6 )n tim ul vacantei1 altora li se )nt)m la la liceu" si atunci" imn du alta" in toaletele din curte unde ele tronau ca niste re0ine e scaune riniiudu2si su usii" mer0eam 5s vedem s)n0ele6. Dar $etita este de/am0it )n cur)nd" cci )si d seama c n2a o!tinut nici un rivile0iu si c viata )si urmea/ cursul ei normal. Sin0ura noutate este evenimentul murdar care se re et )n $iecare lun1 unele co ile l)n0 ore )ntre0i c)nd a$l c s)nt condamnate la acest destin1 ceea ce le a0ravea/ revolta este c aceast tar rusinoas este cunoscut si de ctre !r!ati3 ar voi mcar ca entru 1 Eu. 9D acestia umilitoarea conditie $eminin s $ie voalat de mister. Dar nu3 tatl" $ratii" verii" toti !r!atii stiu si uneori $ac si 0lume )n le0tur cu acest lucru. Atunci se naste sau se exa0erea/ )n su$letul $etitei de/0ustul entru un tru rea carnal. .#iar du ce a trecut rima sur ri/" ne lcerea lunar nu2si ierde )n intensitate3 de $iecare dat t)nra $at re0seste acelasi de/0ust )n $ata acestui miros $ad" sttut" care se ridic din ea )nssi R miros de mlastin" de violete o$ilite 2" )n $ata acestui s)n0e mai utin rosu" mai sus ect dec)t cel ce cur0ea din /0)rieturile co ilriei. Bi si noa te va tre!ui s $ie atent s se sc#im!e" s2si su rave0#e/e len*eria" cearsa$urile" s re/olve mii de ro!leme ractice si res in0toare1 )n $amiliile care $ac economii" ansamentele i0ienice se s al )n $iecare lun si )si reiau locul )ntre teancurile de !atiste1 va tre!ui deci s lase )n seama s ltoresei sau servitoarei" ale mamei sau ale surorii mai mari aceste de*ectii care ies din sine. %ansamentele e care le v)nd $armacistii )n cutii cu nume de $lori3 5.amelia6" 5EdelMeiss6 se arunc du $olosire1 dar )n cltorie" )n vile0iatur" )n excursie nu e at)t de comod s sca i de ele" $iind strict inter/is s le arunci la toalet. <icuta eroin din
Jurnal si#analiticJ )si descrie oroarea $at de ansamentele i0ienice3 c#iar )n $ata surorii ei" nu consimte s se de/!race dec)t )n )ntuneric atunci c)nd are menstruatie. Acest o!iect *enant" st)n*enitor oate s se des rind )n cursul unui exercitiu violent1 este o umilire mai 0rav dec)t s2ti cad c#ilotii )n lin strad3 aceast ers ectiv atroce naste uneori manii neurastenice. %rintr2un $el de rea2voint a naturii" strile de indis o/itie" durerile )nce numai du ce se orneste #emora0ia" care oate trece neo!servat1 adesea" $etele au menstruatia nere0ulat" si atunci risc s $ie sur rinse c)nd s)nt la lim!are" e strad sau la niste rieteni1 risc 2 recum doamna de .#evreuse8 2 s2si murdreasc #ainele" scaunul. O asemenea osi!ilitate le $ace e unele dintre ele s triasc o adevrat an0oas. .u c)t $ata )ncearc mai mult re ulsie entru aceast tar $eminin" cu at)t este o!li0at s se 0)ndeasc la ea cu mai mult vi0ilent entru a nu se ex une la )n0ro/itoarea umilint a unui accident sau a unei con$idente. Iat seria de rs unsuri e care a o!tinut2o )n aceast rivint doctor Lie mannK )n cursul anc#etei sale des re sexualitatea *uvenil3 La sais re/ece ani" c)nd mi2a venit entru nma dat ciclul" am $ost $oarte )ns im)ntat constat)nd aceasta dimineata. De $a t" stiam c tre!uia 1 &radus de .lara <alraux. J De0#i/at )n !r!at )n tim ul -rondei" doamna de .#evreuse" du ce clrise )ndelun0" a $ost demascat din ricina etelor de s)n0e o!servate e sa. K .$. doctor LIE%<A,," &inerete si sexualitate. 9F s se )nt)m le1 dar mi2a $ost at)t de rusine" )nc)t am rmas )n at toat /iua si la toate )ntre!rile nu am rs uns dec)t3 ,u ot s m scol. Am rmas mut de uimire c)nd" la nici dois re/ece ani" mi2a venit entru rima oar menstruatia. Am $ost )ns im)ntat si" cum mama s2a multumit s2mi s un e un ton sec c avea s mi se )nt)m le )n $iecare lun" mi s2a rut o mare orcrie si am re$u/at s cred c nu li se )nt)m la si !r!atilor. Aceast aventur a determinat2o e mama s m initie/e" $r a uita )n acelasi tim menstruatia. Am )ncercat atunci a doua de/am0ire" entru c" rima dat c)nd s2a )nt)m lat" m2am re e/it radiind de !ucurie la mama" care )nc mai dormea" si am tre/it2o stri0)nd3 5<am" mi2a venitN6 5Si entru asta m2ai tre/it46 s2a multumit ea s rs und. .u toate astea" am socotit c evenimentul )mi ddea este ca )ntrea0a existent. De aceea am simtit teama cea mai intens c)nd mi2a venit entru rima oar ciclul" constat)nd c #emora0ia nu )ncetase du c)teva minute. &otusi" nu am su$lat nici un cuv)nt nimnui" nici mcar mamei. De2a!ia )m linisem cincis re/ece ani. 7n lus" nu am su$erit dec)t $oarte utin. O sin0ur dat am avut dureri at)t de )ns im)nttoare" )nc)t am lesinat si am rmas a roa e trei ore )ntins e *os )n camera mea. Dar nici atunci n2am s us nimic. .)nd mi2a venit entru rima dat menstruatia" aveam a roa e treis re/ece ani. Vor!isem de*a des re asta cu cole0ele de clas" si m2am simtit m)ndr c intrasem si eu )n r)ndul celor mari. D)ndu2mi im ortant" i2am ex licat ro$esoarei de s ort c )n /iua aceea nu uteam s iau arte la lectie" $iindc eram indis us ,u mama m2a initiat. Ei i2a venit ciclul a!ia la nous re/ece am" si" de team c avea s $ie certat c2si murdrise len*eria" a )n0ro at2o )n m)nt. 7m linisem o ts re/ece ani si atunci mi2a venit ciclul rima oar.1 ,u aveam #a!ar de nimic... 7ntr2o noa te am avut #emora0ii violente )nsotite de dureri a!dominale uternice si n2am utut )nc#ide oc#ii nici un moment. Dimineata" cu inima !t)nd" m2am dus re ede la mama si" l)n0)nd )ntruna" i2am cerut s$atul. Dar n2a $cut dec)t s m certe3 5<ai !ine ti2ai $i dat seama de asta mai re ede" si atunci n2ai mai $i murdrit )n #alul sta
cearsa$urile si atul6. Asta a $ost toat ex licatia. -ireste c2mi storceam creierii s a$lu ce crim utusem )n$ tui si simteam o teri!il an0oas Stiam de*a ce era. Si c#iar o aste tam cu ner!dare" entru c s eram c mama )mi va s une atunci cum se $ac co iii. -aimoasa /i a venit" dar mama a strat tcerea. &otusi" am $ost $oarte !ucuroas3 5Acum" )mi s uneam" vei utea s $aci co ii3 esti o doamn6. 1 Este vor!a des re o $at rovenind dintr2o $oarte srac $amilie !erline/. =L Acesta cri/ se roduce la v)rste si mai $ra0ede1 !iatul nu atin0e adolescenta dec)t e la cincis re/ece2sais re/ece ani" e c)nd $etita se resc#im! )n $emeie e la treis re/ece2 ais re/ece ani. Dar nu de aici vine di$erenta esential a ex erientei lor1 ea nu re/id nici )n mani$estrile $i/iolo0ice care )i dau $etei acea )n0ro/itoare stare3 u!ertatea ca t deci entru cele dou sexe o semni$icatie radical di$erit deoarece nu anunt un viitor comun entru am)ndou. Desi0ur" si !ietii" )n momentul u!erttii" )si resimt tru ul ca e o re/ent st)n*enitoare" dar" $iind )nc din co ilrie m)ndri de virilitatea lor" ctre aceast virilitate transcend" cu m)ndrie" momentul $ormrii lor1 )si arat cu or0oliu rul crescut e icioare" care )i trans$orm )n !r!ati1 mai mult ca oric)nd" sexul este un o!iect de com aratie si de s$idare. S devin adulti3 este o metamor$o/ care )i intimidea/1 multi adolescenti s)nt nelinistiti c)nd li se anunt o li!ertate ce resu une exi0ente mult mai mari1 )ns s)nt $ericiti s atin0 demnitatea masculin. Dim otriv" entru a se resc#im!a )n adult" tre!uie ca $etita s se )nc#id )ntre limitele e care i le va im une $eminitatea ei. Biatul admir )n rul ce de2a!ia )i creste niste romisiuni nede$inite1 $etita rm)ne cu$undat )n 5drama !rutal si )nc#is6 care2i o reste )n loc destinul. Asa cum valoarea rivile0iat a enisului este con$erit de contextul social" acelasi context social $ace din menstruatie un !lestem. %enisul sim!oli/ea/ virilitatea" iar rnenstruatia" $eminitatea1 menstruatia este )nt)m inat cu at)ta scandal entru c $eminitatea )nseamn alteritate si in$erioritate. Viata ei i2a a rut )ntotdeauna $etitei ca determinat de aceast esent im al a!il creia a!senta enisului nu reusea s2i dea o valoare o/itiv3 ea se arat )n $luxul rosu care cur0e dintre coa se. Dac $etita si2a asumat conditia" rimeste evenimentul cu !ucurie... 5Acum esti $emeie.6 Dac 12a re$u/at )ntotdeauna" verdictul )ns)n0erat o $ul0er1 cel mai adesea" e/it3 murdria menstrual o )ndeamn ctre de/0ust si $ric. 5Iat deci )ntelesul cuvintelor3 a $i $emeieN6 -atalitatea care )n atunci a sa asu ra ei con$u/ si din a$ar este 0#emuit )n )nte2cele ei1 nu exist nici o modalitate de a2i sc a. 7ntr2o societate e0alitar din unct de vedere sexual" $etita nu ar rivi menstruatia dec)t ca e o manier de a a*un0e la viata de adult1 tru ul omenesc cunoaste" la !r!ati ca si la $emei" multe alte servituti si mai re u0nante" cu care se acomodea/ usor entru c" $iind comune tuturor" nu re re/int entru nimeni o tar1 )n sc#im!" menstruatia )i roduce oroare adolescentei entru c o arunc )n r)ndurile unei cate0orii in$erioare si mutilate. Acest sentiment de decdere a as 0reu asu ra ei. Ar stra or0oliul tru ului ei s)n0er)nd dac nu si2ar ierde m)ndria sa de $iint uman. Si dac reuseste s2o stre/e" va resimti mult mai uternic umilirea crnii sale3 $ata care" rin activitti s ortive" sociale" intelectuale" mistice )si desc#ide drumuri ctre tran2 =1 scendent nu va vedea )n s eci$icarea ei o mutilare si o va su orta usor. Dac" )n aceast erioad" la $ete a ar si#o/e" este entru c ele se simt $r a rare )n $ata unei surde $atalitti care le condamn la )ncercri inima0ina!ile1 $eminitatea )nseamn )n oc#ii lor maladie" su$erint" moarte" si s)nt $ascinate de acest destin. +n exem lu care ilustrea/ )ntr2o manier sur rin/toare aceste an0oase este acela al !olnavei descrise de I. Deutsc# su! numele de <oll:3
<oll: avea ais re/ece ani c)nd a )nce ut s su$ere de tul!urri si#ice1 era al atrulea co il dintr2o $amilie cu cinci co ii1 tatl" extrem de sever" )si critica $iicele la $iecare mas" mama era $oarte ne$ericit si adesea rintii nu2si vor!eau )ntre ei. +nul dintre $rati $u0ise de acas. <oll: era $oarte inteli0ent" dansa remarca!il" dar era timid si resimtea eni!il atmos$era $amilial1 )i era team de !ieti. Sora ei mai mare s2a mritat )m otriva vointei mamei sale si <oll: s2a artat $oarte interesat de sarcina surorii ei1 c)nd aceasta a avut o nastere di$icil" a $ost nevoie de $orce s entru a scoate co ilul. <oll:" care a a$lat aceste detalii si $a tul c $emeile uteau muri la nastere" a rmas $ra at. A avut 0ri* de !e!elus dou luni1 c)nd sora ei a lecat din cas" a avut loc o scen teri!il si mama ei a lesinat. <oll: a lesinat si ea1 v/use la scoal cum )si ierdeau cunostinta cole0e de2ale ei si o o!seda ideea de moarte si de lesin. .)nd i2a venit ciclul" i2 a s us mamei ei" cu un aer st)n*enit3 5<i2a venit6" si s2a dus s cum ere ansamente i0ienice cu sora ei. .)nd s2a )nt)lnit cu un !r!at e strad" si2a lecat ca ul1 )n 0eneral arta de/0ust $at de sine )nssi. ,u simtea duren c)nd avea menstruatie" dar cuta )ntotdeauna s2i ascund mamei sale acest lucru. O dat" c)nd" /rind o at e cearsa$" mama sa a )ntre!at2o dac era indis us" i2a rs uns c nu" desi era adevrat. 7ntr2o /i i2a s us surorii ei3 5<i se oate )nt)m la orice acum3 ot s am un co il6. 5%entru asta tre!uie s triesti cu un !r!at6" i2a rs uns sora sa. 5Dar triesc cu doi !r!ati3 tata si sotul tu6. &atl nu le ermitea $iicelor sale s ias sin0ure seara" de team s nu $ie violate3 aceste temeri contri!uiau la ideile e care si le $cea <oll: des re !r!ati3 erau niste $iinte reduta!ile. &eama de a nu rm)ne )nsrcinat" de a nu muri la nastere a c tat o asemenea intensitate" )nc)t )n erioada menstruatiei" utin c)te utin a )nce ut s re$u/e s mai ias din camera ei1 voia c#iar s rm)u )n at toat /iua. Dac e o!li0at s ias" are teri!ile cri/e de anxietate1 iar dac se )nde rtea/ de cas" $ace o cri/ si lesin. 7i e team de masini" de taxiuri" nu mai oate dormi" )si )nc#i uie c noa tea intr #otii )n cas" stri0 si l)n0e. Are manii alimentare3 de exem lu mn)nc mult entru a nu mai lesina1 )i e team si c)nd se simte )nc#is. ,u mai oate s mear0 la scoal" nu mai oate s duc o viat normal. O oveste asemntoare" ce nu este le0at de cri/a menstruatiei" dar )n care se mani$est anxietatea e care o )ncearc $etita $at de interiorul ei" este aceea a lui ,anc:3 =8 -etita era" e la v)rsta de trei re/ece ani" $oarte le0at de sora ei" si a $ost $oarte m)ndr s2i rimeasc con$identele c)nd aceasta s2a lo0odit e ascuns" a oi s2a mritat3 a )m rtsi secretul unui adult )nsemna a $i admis rintre cei mari1 c)tva tim a stat la sora ei1 dar c)nd aceasta i2a s us c avea s 5cum ere6 un co il" ,anc: a devenit 0eloas e cumnatul ei si e co ilul care tre!uia s vin3 i se rea insu orta!il s $ie din nou tratat ca un co il $at de care cei mari au secrete. A )nce ut s mani$este tul!urri interne si a vrut s $ie o erat de a endicit1 o eratia a reusit" dar" e c)nd sttea )n s ital" ,anc: era )ntr2o continu a0itatie teri!il1 aveau loc scene violente )ntre ea si sor" e care o detesta )ncerca s21 seduc e doctor" )i ddea )nt)lnire" se arta rovocatoare si" rin cri/ele ei nervoase" retindea s $ie tratat ca o $emeie. Se acu/a c este res onsa!il entru moartea $ratelui ei mai mic" )nt)m lat cu ani )n urm1 si mai ales era convins c nu i se scosese a endicele" c uitaser un !isturiu )n )ntecele ei3 a cerut s i se $ac ra/e X" su! retextul c )n0#itise o moned de un ennv. Aceast dorint de a $i o erat 2 si )n s ecial de a $i o erat de a endicit 2 se )nt)lneste $recvent la aceast v)rst1 $etele )si ex rim ast$el teama de viol" de sarcin" de nastere. Simt )n )ntecele lor amenintri o!scure si s er c medicul c#irur0 le va salva de acest ericol necunoscut care le )ndeste.
,u numai a aritia menstruatiei )i anunt $etitei destinul su de $emeie1 se roduc )nuntrul ei $enomene sus ecte. %)n atunci erotismul ei era clitoridian. E di$icil de stiut dac racticile solitare s)nt mai rs )ndite la $etite dec)t la !ieti1 din rimii ani" oate c#iar din rimele luni de viat" $etita se mastur!ea/1 se are c e la doi ani renunt" entru a reveni la aceste o!iceiuri mai t)r/iu1 rin con$ormatia ei anatomic" aceast ti* lantat )n mi*locul tru ului masculin solicit mai mult atin0erile dec)t o mucoas secret3 dar #a/ardul unei $recri 2 co ila ctr)ndu2se e a aratele de 0imnastic" )n co aci" urc)ndu2se e !iciclet 2 al unui contact vestimentar" al unui *oc" sau o initiere $cut de rietene" surori mai mari" adulti )i desco er $etitei sen/atii e care se strduieste s le re)nvie. 7n orice ca/ lcerea" c)nd este atins" este o sen/atie autonom3 are usurinta si inocenta tuturor *ocurilor in$antile.1 -etita nu $ace nici o le0tur )ntre aceste delectri intime si destinul ei de $emeie1 relatiile ei sexuale cu !ietii" dac existau" aveau la ori0ine doar curio/itatea. Si iat c acum se simte truns de emotii tul!uri )n care nu se recunoaste. Sensi!ilitatea /onelor ero0ene se de/volt" si acestea s)nt la $emeie at)t de numeroase" )nc)t )ntre0ul ei cor oate $i considerat ca ero0en1 7n a$ar" !ine)nteles" de ca/urile destul de numeroase )n care interventia direct sau indirect a rintilor sau a scru ulelor reli0ioase $ac din aceasta un cat.Vom 0si )n a endice un exem lu a!omina!il de ersecutii la care co iii s)nt adesea su usi" su! retextul c s)nt de/vtati de 5o!iceiurile lor ur)te6. =K acest lucru i21 desco er m)n0)ierile celor din $amilie" sruturi inocente" atin0erea indi$erent a unei croitorese" a unui coa$or" o m)n amical e rul sau e cea$a ei1 ea )nvat" uneori caut deli!erat" o sen/atie mai ro$und )n *oc sau )n lu ta cu !ieti ori cu $ete1 ast$el se )nt)m l cu 'il!erte lu t)ndu2se )n .#am s El:se6es cu %roust1 )n !ratele ro$esorilor de dans" su! oc#iul in0enuu al mamei sale" $ata )ncearc sen/atii ciudate de lan0oare. Si a oi" c#iar si tineretea ei !ine /it este ex us la ex eriente si mai recise1 )n mediile 5res ecta!ile6 se trec su! tcere de comun acord aceste incidente re0reta!ile1 dar se )nt)m l $recvent ca anumite m)n0)ieri ale rietenilor casei" ale unc#ilor sau verilor" ca s nu mai vor!im de !unici sau de tati" s $ie adesea mult mai utin ino$ensive dec)t resu une mama3 un ro$esor" un reot" un medic au $ost )ndr/neti" indiscreti. Vom 0si ovestirea unor ast$el de ex eriente )n As$ixia de Violette Leduc" )n +ra matern de S. de &erva0nes si )n %ortocala al!astr de aassu 'auclere. Ste;el a recia/" )ntre altele" c !unicii s)nt adesea $oarte ericulosi. Aveam cincis re/ece ani. 7n /iua de dinaintea )nmorm)ntrii" !unicul venise s doarm la noi. A doua /i" c)nd mama se tre/ise de*a" m2a )ntre!at dac n2ar utea veni )n atul meu s se *oace cu mine1 m2am ridicat imediat din at" $r s2i rs und... Am )nce ut s m tem de !r!ati" ovesteste o $emeie. J O alt $at )si aminteste c a su$erit un soc serios la v)rsta de o t sau /ece am" c)nd !unicul ei" un !tr)n de sa te/eci de ani" )i i ise or0anele 0enitale. O luase e 0enunc#i" strecur)ndu2i de0etul )n va0in. .o ila simtise o imens an0oas si totusi nu )ndr/nise niciodat s vor!easc des re asta. De atunci )i era $oarte $ric de tot ceea ce era le0at de sexualitate.> Aceste incidente s)nt )n 0eneral trecute su! tcere de $etit" din cau/a rusinii e care i2 o ins ir. Si adesea" de alt$el" dac se destinuie rintilor" acestia nu $ac dec)t s o certe. 5,u mai s une rostii... Esti de rea2credint.6 Ea strea/ tcerea si asu ra $a telor !i/are ale unor necunoscuti. O $etit )2a ovestit doctorului Lie mann83 7nc#iriasem de la un ci/mar o camer la su!sol. Adesea" c)nd ro rietarul era sin0ur" venea la mine" m lua )n !rate si m sruta lun0" lun0 de tot" !)t)indu2se )nainte si )na oi. 7n a$ar de asta" srutul lui nu era deloc 1 -emeia $ri0id.
2 LIE%<A,," &inere$e si sexualitate. =9 su er$icial" cci )si !0a lim!a )n 0ura mea. 7l detestam entru ceea ce2mi $cea. Dar n2am s us nimnui nimic" $iindc eram rea temtoare. 7n a$ar de camara/ii )ntre rin/tori" de rietenele erverse" mai este si 0enunc#iul care a as 0enunc#iul $etitei la cinema" m)na care" noa tea )n tren" alunec e icioarele ei" tinerii care r)n*esc atunci c)nd trece e l)n0 ei" str)n0erile" i ielile $urtive. -etita nu )ntele0e !ine sensul acestor aventuri. Adesea" )ntr2un ca de cincis re/ece ani e un tames2 !almes !i/ar" entru c ex erientele concrete si cunostintele teoretice nu se otrivesc. +na a )ncercat de*a toate arsurile tul!urrii si ale dorintei" dar )si )nc#i uie 2 recum acea .lara D>Elle>!euse inventat de -rancis Jammes R c ar a*un0e un srut al unui !r!at ca s devin mam. Alta are cunostinte exacte des re anatomia or0anelor 0enitale" dar c)nd artenerul ei de dans o str)n0e )n !rate" crede c ceea ce simte este o mi0ren. Desi0ur" $etele din /iua de ast/i s)nt mai !ine in$ormate dec)t cele de altdat. &otusi" unii si#iatri a$irm c multe adolescente nu stiu c or0anele sexuale au si alt $unctie dec)t aceea urinar. J Oricum" ele sta!ilesc utine ra orturi )ntre emotiile sexuale si existenta or0anelor lor 0enitale" entru c nici un semn at)t de recis ca erectia masculin nu le indic aceast corelatie. 7ntre reveriile lor romanesti rivitoare la !r!at" la dra0oste" si cruditatea anumitor $a te care le s)nt revelate exist o asemenea r astie" )nc)t nu ot s cree/e nici o sinte/ )ntre ele. &#:de <onnier ovesteste c $cuse cu c)teva rietene *urm)ntul de a rivi cum este $cut un !r!at si de a le s une si celorlalte3 Eu" intr)nd )nadins $r s !at )n camera tatlui meu" am descris urmtoarele3 ""Seamn cu o m)nec !u$ant" adic e ca un rulou si a oi e ceva rotund6. Era 0reu de ex licat. Am $cut un desen" am $cut c#iar trei si $iecare si21 lu e al su" ascun/)ndu21 )n corsa*" si din c)nd )n c)nd u$nea de r)s uit)ndu2se la el" a oi rm)nea vistoare... .um uteau niste $ete inocente ca noi s $ac vreo le0tur )ntre aceste o!iecte si c)ntecele sentimentale" $rumoasele ovesti romanesti )n care amorul" numai res ect" timiditate" sus ine si srutri de m)ini" este su!limi/at )n la a21 trans$orma )ntr2un eunuc4 &otusi" rin lecturi" conversatii" s ectacole" rin $ra/ele e care le2a sur rins" t)nra $at d un sens tul!urrii tru ului ei1 aceasta se trans$orm )n c#emare" )n dorint. %rin $e!ra" rin $risoanele si trans iratia lui" rin strile de ru nede$init" tru ul ei ca t o nou si nelinistit dimensiune. &)nrul )si revendic tendintele erotice entru c )si asum !ucuros virilitatea1 la el dorinta sexual este a0resiv" re#ensiv3 vede )n ea o a$irmare a su!iectivittii si a transcendentei 1 .$. I. DE+&S.I" %si#olo0ia $emeilor. 1F9@. == sale1 se laud cu ea )naintea camara/ilor si1 sexul rm)ne entru el o tul!urare cu care se m)ndreste1 elanul care21 m)n s re $emeie este de aceeasi natur cu acela care21 m)n ctre lume" de aceea se recunoaste )n el. Dim otriv" viata sexual a $etitei a $ost totdeauna clandestin1 c)nd erotismul ei se trans$orm si )i invadea/ tot tru ul" misterul lui devine nelinistitor1 ea su ort tul!urarea ca e o maladie rusinoas1 nu este activ" este o stare" si nici c#iar )n ima0inatie ea nu se oate eli!era rin nici o deci/ie autonom1 $etita nu visea/ s osede" s $rm)nte" s viole/e1 ea este aste tare si c#emare" se erce e e sine ca de endent1 se simte )n ericol )n carnea ei alienat. .ci s eranta sa di$u/" visul ei de asivitate $ericit )i revel cu certitudine tru ul ei ro riu destinat altuia1 nu vrea s cunoasc ex erienta sexual dec)t )n imanenta ei1 contactul m)inii" al 0urii" al unui alt tru )l c#eam ea" si nu m)na" 0ura" tru ul strin1 las )n um!r ima0inea artenerului su ori o )neac )ntr2o ceat ideal1 totusi" nu se oate )m iedica s nu $ie o!sedat de aceast re/ent. &erorile sale" re ulsiile2i *uvenile $at de
!r!at au c tat un caracter mai ec#ivoc dec)t altdat si" rin c#iar acest $a t" mai an0oasant. Ele se nsteau mai )nainte dintr2o se arare ro$und )ntre tru ul ei de co il si viitorul su de adult1 acum" ori0inea lor se a$l )n )nssi aceast com lexitate e care o simte $ata )n tru ul ei. 7ntele0e c este destinat osesiunii entru c ea este aceea care o c#eam1 si se revolt )m otriva dorintelor sale. Doreste si )n acelasi tim se teme de rusinoasa asivitate a r/ii care nu se )m otriveste Ideea de a se de/!rca )n $ata unui !r!at o um le de o tul!urare ad)nc1 dar simte si c va $i dat $r a rare rivirii sale" <)na care ia" care atin0e are o re/ent mai im erioas dec)t oc#ii3 )ns im)nt mai tare. Dar sim!olul cel mai evident si cel mai detesta!il al osesiunii $i/ice este enetrarea de ctre sexul !r!atului. -ata detest ca acest cor e care )l con$und cu ea )nssi s $ie er$orat cum este er$orat ielea" s $ie ru t asa cum se ru e o testur. Dar" mai mult dec)t rana si durerea care o )nsoteste" ceea ce re$u/ t)nra $at este $a tul c rana si durerea )i s)nt im use. 5Aceast ori!il idee de a $i truns de un !r!at6" )mi s unea )ntr2o /i o $at. ,u teama de mem!rul viril naste oroarea de !r!at1 ea este con$irmarea si sim!olul acesteia" ideea de enetratie )si do!)ndeste sensul ei o!scen si umilitor )n interiorul unei $orme mai 0enerale" al crei element esential este" )n sc#im!. Anxietatea $etitei se traduce rin cosmaruri care o c#inuie si $antasme care o !)ntuie1 )n momentul )n care simte )n sine o insidioas com le/ent" ideea violului devine )n multe ca/uri o!sedant. Ea se traduce )n visuri si )n urtrile $etei rintr2o multime de sim!oluri mai mult sau mai utin clare. -ata )si ex lorea/ camera )nainte s se culce" cu teama de a desco eri vreun #ot cu intentii du!ioase1 i se are c aude s r0tori )n cas1 un a0resor intr e $ereastr" )narmat =@ cu un cutit cu care o str un0e. 7ntr2un $el mai mult sau mai utin accentuat" !r!atii )i ins ir $ric. 7nce e s mani$este un anumit de/0ust $at de tatl ei1 nu mai oate su orta mirosul su de tutun" detest s intre du el la !aie1 c#iar dac )i este dra0 )n continuare" re ulsia $i/ic este $recvent1 )si ia o $i0ur exas erat" ca si cum ar $i de*a ostil tatlui ei" cum se )nt)m l adesea cu me/inele. Exist un vis e care si#iatrii sustin c21 )nt)lnesc adesea la tinerele lor aciente3 )si ima0inea/ c s)nt violate de un !r!at su! oc#ii unei $emei mai )n v)rst" cu consimtm)ntul acesteia. Este clar c )n mod sim!olic )i cer mamei ermisiunea de a se a!andona dorintelor lor. .ci una dintre constr)n0erile care le a as cel mai 0reu este i ocri/ia. &)nra este sortit 5 urittii6" inocentei" c#iar )n momentul )n care desco er )n ea si )n *urul ei misterele tul!uri ale vietii si ale sexului. .ei din *ur )i cer s $ie al! ca #ermina" trans arent recum cristalul" o )m!rac )n or0andi va oros" )i ta etea/ camera )n culori de !om!oan" vor!esc cu voce sc/ut c)nd se a ro ie" )i inter/ic crtile sca!roase1 or" nu exist nici o co il a <riei care s nu ai! )nc#i uiri si ima0ini 5a!omina!ile61 ea )ncearc s le disimule/e c#iar si $at de cea !un rieten" c#iar si $at de sine1 nu mai vrea s triasc si s 0)ndeasc dec)t )n limitele interdictiilor1 ne)ncrederea )n sine )i d un aer re$cut" ne$ericit" maladiv1 si" mai t)r/iu" nimic nu )i va $i mai 0reu dec)t s lu te )m otriva acestor in#i!itii. Dar" )n ciuda tuturor re$ulrilor" se simte co lesit de ovara unei cul a!ilitti de nes us. 7si su ort metamor$o/a )n $emeie nu numai cu rusine" dar si cu remuscri. Se )ntele0e c v)rsta in0rat este entru $etit o erioad de dureroas con$u/ie. ,u vrea s rm)n co il. Dar lumea adultilor i se are )n$ricostoare sau lictisitoare3 Asadar" doream s cresc" dar nu m 0)ndeam niciodat serios s duc viaCa e care o duceau cei mari" s une .olette Audr:... Si ast$el nutream )n mine vointa de a creste $r s2mi asum niciodat conditia de adult" $r s devin solidar cu rintii" cu st )nele casei" cu $emeile casnice" cu tatii de $amilie. Ar dori s se eli!ere/e de *u0ul mamei1 dar simte si o nevoie ar/toare de rotectie. 'reselile care )i a as constiinta3 ractici solitare" rietenii ec#ivoce" lecturi inter/ise $ac
ca acest re$u0iu s2i $ie necesar. Scrisoarea urmtoare1" trimis unei rietene de ctre o $at de cincis re/ece ani" este caracteristic3 1 .itat de I. DEl>&S.I. =E <ama vrea s ort o roc#ie lun0 la marele !al dat de $amilia X..." rima mea roc#ie lun0. E uimit c eu nu vreau. Am im lorat2o s m lase s ort roc#ita mea ro/ entru ultima dat. <i2e at)t de team. <i se are c dac2mi un roc#ia lun0" mama va leca )ntr2o cltorie entru mult tim si nu stiu c)nd se va )ntoarce. ,u e stu id4 Si" uneori" m riveste ca si cum as $i o $etit. A#N Dac ar stiN <2ar le0a cu m)inile de at si m2ar dis retuiN 7n cartea lui Ste;el" -emeia $ri0id" )nt)lnim un remarca!il document des re co ilria $eminin. E vor!a des re o anume 5Susse <adel6 viene/ care a redactat" ctre v)rsta de dou/eci si unu de ani" o con$esiune detaliat. Aceasta constituie o sinte/ concret a tuturor momentelor e care le2am studiat se arat. ""La v)rsta de cinci ani" mi2am ales rimul tovars de *oac" (ic#ard" care avea sase sau sa te ani. Voiam mereu s stiu cum se cunoaste un co il dac este !iat sau $at. <i se s unea c du cercei" du nas... < multumeam cu aceast ex licatie" av)nd" totusi" sen/atia c mi se ascundea ceva Brusc" (ic#ard a vrut s $ac i i. <2am 0)ndit s2i )m rumut olita mea V/)ndu2i mem!rul" ceva a!solut sur rin/tor entru mine" am stri0at cu rins de o mare !ucurie3 ^.e2ai acolo4 .e dr0utN Doamne" as vrea s am si eu unul la $elN_ Si )n acelasi tim l2am atins" cura*oas...6 O mtus i2a sur rins" si" )nce )nd din acel moment" co iii s)nt strict su rave0#eati. La nou ani" se *oac de2a cstoria cu doi !ieti de o t si de nou ani1 si de2a doctorul1 1 se atin0 or0anele 0enitale" si )ntr2o /i unul dintre !ieti o atin0e cu sexul lui" a oi )i s une c rintii ei au $cut acelasi lucru c)nd s2au cstont3 5Eram indi0nat )n cel mai )nalt 0rad3 ON ,uN ei n2au $cut un lucru at)t de ur)tN6 .ontinu mult tim aceste *ocuri si se lea0 de cei doi !ieti cu o mare rietenie amoroas si sexual. <tusa ei a$l )ntr2o /i si are loc o scen )n0ro/itoare" )n care o amenint e $at c o va duce la scoala de corectie. 7ncetea/ s21 mai vad e Art#ur" care era re$eratul ei" si su$er mult1 )nce e s nu mai )nvete" sensul i se de$ormea/" se uit crucis. 7nce e o alt rietenie cu Xalter si -rancois. 5Xalter )mi ocu a toate 0)tidiinle si toate simturile. L2am lsat s m atin0 e su! $ust )n tim ce eram )n icioare sau ase/at )n $ata lui" $c)nd exercitii de scriere... .um desc#idea usa mama" )si retr0ea m)na" iar eu scriam )n continuare. 7n s$)rsit" am avut ra orturi normale )ntre !r!at si $emeie" dar nu2i ermiteam s $ac rea mult1 cum credea c a truns )n va0inul meu" m smul0eam de l)n0 el" retext)nd c vine cineva ,u2mi )nc#i uiam c era un cat.6 %rieteniile ei cu !ietii se termin si nu2i mai rm)n dec)t rieteniile cu $etele. 5<2am atasat de Emil:" o $at !ine crescut si instruit. .)nd aveam dois re/ece ani" o dat" de .rciun" am sc#im!at )ntre noi inimioare de aur cu numele noastre 0ravate )nuntru. .onsideram aceasta ca e un soi de lo0odn" *ur)ndu2ne ^$idelitate etern_. 7i datore/ o arte din instruirea mea lui Emm:. <2a in$ormat si des re ro!lemele sexuale. 7n clasa a cincea" )nce usem de*a s m )ndoiesc de ovestea cu !ar/a care aduce co ii. .redeam c !e!elusii veneau din !urt si c tre!uia s2o desc#id cineva ca s oat iesi. Emm: m s ena mai ales )n ceea ce riveste mastur!atia. La scoal" mai multe evan0#elii ne2au desc#is oc#ii asu ra ro!lemelor sexuale. =D De ild" c)nd S$inta <ana venea s2o vad e S$)nta Eli/a!eta3 ^.o ilul )n s)nul ei slta de !ucurie_" si alte asa*e curioase din Bi!lie. ,oi su!liniam aceste asa*e" si utin a li sit ca toat clasa s ia not roast la urtare c)nd acestea au $ost desco erite. 7mi arta si ^suvenirul de nou luni_ de care vor!este Sc#iller )n Iotii. &atl lui Emm: a $ost mutat
cu serviciul si eu am rmas din nou sin0ur. ,e2am trimis scrisori cu o scriitur secret inventat de noi" dar" cum m simteam sin0ur" m2am )m rietenit cu o $etit evreic" Iedl. O dat Emm: m2a sur rins iesind de la scoal )m reun cu Iedl. <i2a $cut o scen de 0elo/ie. Am rmas cu Iedl )n am intrat la Scoala comercial si eram cele mai !une rietene din lume" vis)nd s devenim cumnate" cci )mi lcea mult unul dintre $ratii ei care era student. .)nd )mi vor!ea" m / ceam at)t de tare" )nc)t )i ddeam rs unsuri ridicole. 7n amur0" Iedl si cu mine stteam 0#emuite una l)n0 alta e micul divan si eu l)n0eam amarnic" $r s stiu de ce" c)nd el c)nta la ian. 7nainte de rietenia mea cu Iedl" am $recventat2o tim de mai multe sO tm)ni e o anume Ella" $at de oameni sraci. 7i v/use e rintii ei en tite2a2tete" tre/it la mie/ul no tii de /0omotul atului. <i2a s us c tatl ei se culcase este maic2sa" care scosese niste stri0te teri!ile" iar tatl )i s usese3 ^Du2te re ede s te s eli ca s nu se )nt)m le ceva_. Eram intn0at de urtarea tatlui ei" )l evitam e strad si mi2era tare mil de maic2sa C ro!a!il c su$erise $oarte mult dac stri0ase ast$elG. Am vor!it cu o alt cole0 des re lun0imea enisului" am au/it o dat vor!indu2se des re o lun0ime )ntre dois re/ece si cincis re/ece centimetri1 la lectia de croitorie luam metrul si msurm lec)nd de la locul cu ricina" de2a lun0ul )ntecelui nostru" e deasu ra $ustelor. A*un0ea" evident" )n dre tul !uricului" si eram )ns im)ntate de ideea c vom $i literalmente trase )n tea c)nd ne vom mrita6 %riveste un c)ine )m reun)ndu2se cu o ctea 5Dac vedeam vreun cal urin)nd e strad" nu mai uteam s2mi iau oc#ii de la el" cred c lun0imea enisului m un resiona.6 O!serv mustele" si" la tar" animalele. 5La v)rsta de dois re/ece ani" am avut o an0in uternic si m2a consultat un rieten doctor1 ase/at l)n0 atul meu" si2a v)r)t dintr2odat )n)na su! tur" a roa e atin0)ndu2 mi ^locul_. Am tresrit stn0)nd3 ^,u v este rusine4_ <ama s2a re e/it )n camer" doctorul era 0roa/nic de st)n*enit si a retins c eram o mic o!r/nictur si c nu voise dec)t s2mi controle/e 0le/nele. Am $ost silit s2i cer iertare... .)nd" )n s$)rsit" mi2a venit men2struatia si tatl meu a desco erit ansamentele line de s)n0e" a avut loc o scen teri!il De ce el" !r!atul curat" êra o!li0at s triasc rintre at)tea $emei murdare_1 mi se rea c e vina mea c eram indis us.6 La cincis re/ece ani" are o alt rieten cu care comunic 5)n steno0ra$ie6" 5 entru ca nimeni din $amilie s nu ne oat citi scrisorile. Erau at)tea de s us des re cuceririle noastre. 7mi comunica si un mare numr de versuri e care le 0sise scrise e eretii toaletelor1 )mi amintesc unul entru c de0rada )n la murdrie dra0ostea care era )n ima0inatia mea at)t de su!lim3 ^.are este sco ul su rem al amorului4 %atru $ese sus endate la ca etele unei ti*e_. Am #otr)t s nu a*un0 niciodat )n acolo3 un !r!at care iu!este o $at nu oate s2i cear un asemenea lucru. %e c)nd aveam cincis re/ece ani si *umtate" mama mi2a nscut un $rate" eram $oarte 0eloas e el" cci )n atunci $usesem unicul co il. %rietena mea )mi cerea mereu s m uit cum era =F $cut $ratele meu" dar nu uteam deloc s2i dau lmuririle e care le voia. 7n acea vreme" o alt rieten mi2a descris o noa te a nuntii si du aceea" mi2a venit ideea s m mrit" numai din curio/itate1 doar ex resia â 0)$ii ca un cal_" )n descrierea ei" )mi o$ensa simtul estetic... Oricare dintre noi ar $i dorit s se mrite ca s se lase de/!rcat si dus )n at de iu!itul ei sot" era at)t de tentant...6 S2ar /ice 2 desi e vor!a de un ca/ normal si nu atolo0ic 2 c aceast $etit era de o exce tional 5 erversitate6 1 )ns era doar mai utin su rave0#eat dec)t altele. Dac dorintele si curio/ittile $etei 5!ine crescute6 nu se traduc rin $a te nu )nseamn c ele exist mai utin su! $orm de $antasme si de *ocuri. Am cunoscut odat o $at $oarte ioas si de o deconcertant inocent 2 )ntre tim ea a devenit o $emeie desv)rsit"
truns de maternitate si de devotiune 2 care )ntr2o sear i2a ro us" $remt)nd" unei surori mai mari3 5.)t de minunat tre!uie s $ie s te de/!raci )n $ata unui !r!atN Iai s /icem c tu esti sotul meu6. Si a )nce ut s se de/!race" tremur)nd de emotie. ,ici o educatie nu o oate )m iedica e $etit s ia cunostint de ro riul su cor si s vise/e la destinul ei1 cel mult i se ot im une stricte re$ulri" care vor a sa 0reu" mai t)r/iu" asu ra )ntre0ii ei vieti sexuale. Ar $i de dorit ca" dim otriv" s $ie )nvtat s se acce te $r com le/ent si $r rusine. 7ntele0em" acum" ce dram o s$)sie e adolescent la vremea u!erttii sale1 ea nu oate deveni 5un om mare6 $r s2si acce te $eminitatea1 stia de*a c sexul ei o condamna la o existent mutilat si )ncremenit1 )l desco er acum su! $orma unei maladii im ure si a unei crime o!scure. In$erioritatea ei nu era resimtit" la )nce ut" dec)t ca o rivatiune3 a!senta enisului s2a convertit )n murdrie si )n vin (nit" rusinat" nelinistit" vinovat" $etita se )ndrea t ctre viitor. .a itolul II &7,h(A -A&h 7n tim ul )ntre0ii ei co ilrii" $etita a $ost maltratat si mutilat" si totusi" ea se )ntele0ea e sine ca individ autonom1 )n relatiile cu rintii ei" cu rietenii" rin studii si *ocuri" se desco erea re/entului ca o transcendent3 nu $cea dec)t s vise/e la viitoarea ei asivitate. La u!ertate" viitorul nu numai c se a ro ie de ea" ci se instalea/ )n tru ul ei" devine cea mai concret dintre realitti. Viitorul strea/ caracterul $atal e care 12a avut )ntotdeauna1 )n tim ce adolescentul se )ndrea t activ ctre v)rsta adult" $ata )ndeste )nce utul acestei e oci noi" im revi/i!ile" a crei tram este de*a tesut si s re care o antrenea/" )n trecerea lui" tim ul. Detasat de*a de trecutul ei de co il" re/entul nu2i mai a are dec)t ca o tran/itie1 ea nu mai desco er )n el nici un sco vala!il" numai ocu atii. 7ntr2un $el mai mult sau mai utin de0#i/at" tineretea sa se consum )n aste tare. Ea astea t Br!atul. Desi0ur" si adolescentul visea/ $emeia" o doreste1 dar ea nu va $i niciodat dec)t un element al vietii lui" nu2i re/um destinul1 )n tim ce $etita" )nc din co ilrie" $ie c a dorit s se reali/e/e ca $emeie sau s de seasc limitele conditiei sale" a aste tat din artea !r!atului )m linirea si eva/iunea3 el are c#i ul or!itor al lui %erseu" al Simtului '#eor0#e1 este un eli!erator1 este !o0at si uternic" detine c#eile $ericirii1 este %rintul din oveste. -etita resimte c" su! m)n20)ierile lui" va $i urtat de marele curent al vietii ca e vremea c)nd se a$la )n oala mamei sale1 su us dulcii sale autoritti" va re0si aceeasi si0urant ca )n !ratele tatlui su1 ma0ia )m!rtisrilor si a rivirilor lui o va trans$orma din nou )n idol. A $ost )ntotdeauna convins de su erioritatea viril1 acest resti0iu al !r!atilor nu este un mira* co ilresc" ci se s ri*in e !a/e economice si sociale1 !r!atii s)nt ur si sim lu st )nii lumii1 totul o convin0e e adolescent c e )n interesul ei s devin vasala lor1 rintii ei o )ndeamn la aceasta1 tatl este m)ndru de succesele $iicei sale" mama vede )n ele romisiunea unui viitor ros er1 rietenele o invidia/ e aceea dintre ele care rimeste cele mai multe oma0ii masculine1 )n cole0iile americane" standardul unei studente este msurat rin numrul de )nt)lniri e care le cumulea/. <aria*ul nu este numai o carier onora!il si @1 mai utin o!ositoare dec)t multe altele3 el" doar" el )i ermite $emeii s atin0 demnitatea social si s se reali/e/e sexual ca $emeie si mam. Su! acest as ect )i este v/ut de ctre cei din *ur viitorul" si c#iar de ctre ea )nssi. Este unanim admis c a cuceri un sot 2 sau" )n anumite ca/uri" un rotector 2 este entru ea cea mai im ortant dintre )ntre rinderi. 7n !r!at se )ntruc#i ea/ )n oc#ii ei .ellalt" la $el cum" entru !r!at" .ellalt este )ntruc#i at de ea3 dar acest .ellalt )i a are la modul esential" si ea se erce e )naintea lui ca neesential. Va evada din cminul rintesc" din str)nsoarea
matern" )si va desc#ide viitorul nu rintr2o cucerire activ" ci red)ndu2se asiv si docil )n m)inile unui nou st )n. S2a retins adesea c" dac se resemnea/ la aceast renuntare" este entru c" $i/ic si moral" devirie in$erioar" !ietilor" si inca a!il s rivali/e/e cu acestia3 renunt)nd la o com etitie /adarnic" se red unei caste su erioare" voind s2si asi0ure $ericirea. De $a t" nu dintr2o in$erioritate dat vine umilinta ei3 dim otriv" din aceasta se nasc toate nea*unsurile sale1 ea )si are ori0inea )n trecutul adolescentei" )n societatea care o )ncon*oar si )n c#iar acest viitor care )i este ro us. Desi0ur" u!ertatea trans$orm cor ul adolescentei1 este mai $ra0il dec)t altdat1 or0anele $eminine s)nt vulnera!ile" $unctionarea lor e mai delicat1 insoliti si st)n*enitori" s)nii s)nt o ovar1 )n exercitiile violente" )si $ac simtit re/enta" $reamt" dor. De acum )nainte" $orta muscular" re/istenta" a0ilitatea $emeii vor $i in$erioare celor ale !r!atului1 de/ec#ili!rul $unctiilor #ormonale creea/ o insta!ilitate nervoas si vaso2motnce1 cri/a menstrual e dureroas1 dureri de ca " de s ate" de )ntece $ac ca activittile normale s $ie 0reu de )n$ tuit si c#iar im osi!ile1 acestor ne lceri li se adau0 uneori tul!urri si#ice1 se )nt)m l $recvent ca $emeia" nervoas" irita!il" s treac )n $iecare lun rintr2 o stare de semialienare1 controlul sistemului nervos si al sistemului sim atic de ctre centri nu mai este asi0urat" tul!urrile de circulatie" anumite autointoxicatii $ac din ro riul ei tru un ecran care se inter une )ntre $emeie si lume" o ceat $ier!inte care a as asu ra ei" o su$oc si o i/olea/1 rin aceast carne trist si asiv" universul )ntre0 este o ovar rea 0rea. O resat" co lesit" $emeia devine strin de sine )nssi rin $a tul c este strin restului lumii. Sinte/ele se descom un" momentele nu se mai lea0 )ntre ele" cellalt nu mai este recunoscut dec)t rintr2o recunoastere a!stract1 si dac rationamentul si lo0ica rm)n intacte" cum se )nt)m l )n delirurile melancolice" s)nt use )n slu*!a unor evidente asionale care i/!ucnesc )n mi*locul con$u/iei or0anice. Aceste $a te s)nt oricum extrem de im ortante3 dar $emeia le d 0reutate rin $elul )n care ia cunostint de ele. S re v)rsta de treis re/ece ani" !ietii $ac o adevrat ucenicie a violentei" li se de/volt a0resivitatea" vointa de utere" 0ustul s$idrii1 @8 c#iar )n aceast erioad $etele renunt la *ocurile !rutale. S orturile )i rm)n accesi!ile1 dar s ortul" care )nseamn s eciali/are" su unere la niste re0uli arti$iciale" nu2i o$er ec#ivalentul unui recurs s ontan si o!isnuit la $ort1 se situea/ la mar0inea vietii1 nu o$er )nvtminte des re viat si des re sine )nssi )ntr2un mod at)t de intim recum o $ace o lu t de/ordonat" o escaladare ne rev/ut S ortiva nu )ncearc niciodat or0oliul cuceritor al unui !iat care si2a us la m)nt camaradul. De alt$el" )n multe tri" ma*oritatea $etelor nu au nici un antrenament s ortiv1 ca si )ncierrile" escaladrile le s)nt inter/ise1 ele nu $ac dec)t s2si su orte" )n mod asiv" tru ul1 mult mai mult dec)t )n rimii ani de viat" tre!uie s renunte la a se ridica deasu ra lumii date" s se a$irme deasu ra restului omenirii1 le este inter/is s ex lore/e" s )ndr/neasc" s $ac s se retra0 limitele osi!ilului. 7n s ecial atitudinea de s$idare" at)t de im ortant entru !ieti" le este a roa e necunoscut1 !ine)nteles" si $emeile se com ar )ntre ele" dar s$idarea este altceva dec)t aceste con$runtri asive3 dou li!ertti se )n$runt )n calitatea e care o resu une $a tul de a avea asu ra lumii un im act ale crui limite retind c le res in01 a se ctra mai sus dec)t un camarad" a )ndoi un !rat )nseamn entru !iat a2si a$irma suveranitatea asu ra )ntre0ii lumi. Aceste urtri de cucerire nu2i s)nt ermise tinerei $ete si" )n s ecial" nu )i este )n0duit violenta. -r )ndoial" )n universul adultilor $orta !rutal nu are" )n vremuri normale" un rol rea mare1 totusi" ea continu s21 !)ntuie. S)nt numeroase actiunile masculine care se decu ea/ e un $ond de violent osi!il3 la $iecare colt de strad se sc#itea/ )ncierri1 )n ma*oritatea ca/urilor s)nt )n!usite1 dar
este su$icient ca !r!atul s simt )n umni vointa de a$irmare de sine" entru a se simti con$irmat )n suveranitatea lui. 7m otriva oricrui a$ront" a oricrei tentative de a21 reduce la starea de. o!iect" !r!atul oate s loveasc" s se ex un loviturilor3 el nu2i ermite celuilalt a21 trans2cende" se re0seste )n mie/ul su!iectivittii sale. Violenta este ro!a autentic a ade/iunii $iecruia la sine )nsusi" la asiunile" la vointa sa1 a o re$u/a radical )nseamn a2si re$u/a orice adevr o!iectiv" a se )nc#ide )ntr2o su!iectivitate a!stract1 o $urie" o revolt care nu trec rin musc#i rm)n ima0inare. Este o teri!il $rustrare aceea de a nu2ti utea )nscrie emotiile e su ra$ata in)ntului. 7n sudul Statelor +nite" unui ne0ru )i este a!solut im osi!il s $ac u/ de violent $at de un al!1 aceast constr)n0ere este c#eia misteriosului conce t de 5su$let ne0ru61 $elul )n care un ne0ru se ra ortea/ la lumea al!" conduita rin care se ada tea/ la ea" com ensatiile e care le caut" )ntre0ul lui $el de a simti si de a actiona se ex lic lec)nd de la asivitatea la care este condamnat. 7n tim ul Ocu atiei" $rance/ii" care #otr)ser s nu cede/e ornirilor violente $at de ocu anti" c#iar dac ar $i $ost rovocati 2 $ie din rudent e0oist" $ie entru c @K aveau o!li0atii 2 )si simteau situatia )n lume ro$und !ulversat1 de indea de ca riciul celuilalt ca ei s $ie resc#im!ati )n o!iect" su!iectivitatea lor nu mai avea osi!ilitatea de a se ex rima concret" nu era dec)t un $enomen secundar. Ast$el" universul are un cu totul alt c#i entru adolescentul cruia )i este ermis s dea seam im erios des re sine )nsusi si altul entru adolescenta ale crei sentimente s)nt rivate de e$icacitate imediat1 unul une lumea )n discutie $r )ncetare" oate" )n orice moment" s se revolte )m otriva a ceea ce este dat" si" c)nd )l acce t" are im resia c i se con$ormea/ )n mod activ1 cealalt nu $ace dec)t s su orte acest dat1 lumea se de$ineste $r ea si are un c#i imua!il. Aceast ne utint $i/ic se traduce rintr2o timiditate mai 0eneral3 ea nu crede )ntr2o $ort e care nu a ex erimentat2o )n ro riul ei cor 1 nu )ndr/neste s )ntre rind" s se revolte" s invente/e 1 redestinat docilittii" resemnrii" nu oate dec)t s2si acce te )n societate un loc dinainte determinat3 ia ordinea lucrurilor ca dat. O $emeie )mi ovestea c" toat tineretea ei" )si ne0ase cu o rea2voint sl!atic sl!iciunea $i/ic1 a o admite )nsemna s2si iard 0ustul si cura*ul de a mai )ntre rinde ceva )n domeniul intelectual sau olitic. Am cunoscut o $at crescut ca un !iat" exce tional de vi0uroas" care se credea la $el de uternic cum s)nt !r!atii1 desi era dr0ut" desi )n $iecare lun avea dureri la menstruatie" nu era constient )n nici un $el de $eminitatea sa1 avea !rusc#etea" exu!eranta )n $ata vietii" initiativele si )ndr/nelile unui !iat1 nu e/ita s intervin e strad cu lovituri de umn dac vedea c este maltratat un co il sau o $emeie. +na sau dou ex eriente ne$ericite )2au revelat $a tul c uterea este de artea !r!atilor. .)nd si2a dat seama de sl!iciunea ei $i/ic" o mare arte din si0uranta ei de sine s2a r!usit3 a $ost )nce utul unei evolutii care a $cut2o s se $emini/e/e" s se ercea ca asivitate" s2si acce te de endenta. A nu mai avea )ncredere )n ro riul cor )nseamn a2ti ierde )ncrederea )n tine. ,2avem dec)t s considerm im ortanta e care tinerii o acord musc#ilor lor entru a )ntele0e c orice su!iect )si sesi/ea/ tru ul ca e o ex resie o!iectiv a sa. Im ulsiunile erotice ale !iatului nu $ac dec)t s2i con$irme or0oliul e care21 are $at de cor ul lui1 desco er )n ele semnul transcendentei si al uterii1 t)nra $at oate reusi s2si asume dorintele3 dar cel mai adesea acestea strea/ un caracter rusinos. &ru ul ei )ntre0 este su ortat cu *en. ,e)ncrederea e care o avea )nc din co ilrie $at de 5interiorul6 ei contri!uie la a da cri/ei menstruale caracterul sus ect care o $ace odioas. %rin atitudinea ei si#ic" $ace ca servitutea menstrual s constituie un mare #andica . Amenintarea care a as asu ra tinerei $ete )n anumite erioade )i oate rea at)t de intolera!il" )nc)t va renunta la ex editii" la lceri e" care si le2ar $i dorit" entru a evita ast$el ca di/0ratia s2i $ie a$lat
@9 de altii. Oroarea e care o ins ir aceasta se re ercutea/ )n or0anism si2i accentuea/ tul!urrile si durerile. S2a v/ut c una dintre caracteristicile $i/iolo0iei $eminine este str)nsa le0tur dintre secretiile endocrine si $unctionarea sistemului nervos3 exist o actiune reci roc1 un cor de $emeie 2 si cu deose!ire unul de $at 2 este un cor 5isteric6 )n sensul c nu exist" ca s /icem asa" distant )ntre viata si#ic si reali/area ei $i/iolo0ic. Bulversarea e care o aduce desco erirea tul!urrilor u!erttii o exas erea/ e $at. %entru c tru ul ei este sus ect" entru c21 )ndeste cu neliniste" i se are !olnav3 este !olnav. S2a v/ut c )ntr2adevr acest cor este $ra0il si c )n el se roduc de/ordini ro riu2/is or0anice" dar 0inecolo0ii s)nt de acord asu ra $a tului c nou /ecimi dintre acientele lor s)nt !olnave )nc#i uite" adic $ie c strile lor de ru nu au nici o realitate $i/iolo0ic" $ie c de/ordinea or0anic este ea )nssi motivat de o atitudine si#ic. &ru ul $eminin este )n mare msur minat de an0oasa de a $i $emeie. Evident" dac situatia !iolo0ic a $emeii constituie entru ea un #andica " este din ricina ers ectivei din care este ea v/ut. -ra0ilitatea nervoas" insta!ilitatea vasomotoare" cu exce tia ca/urilor c)nd devin atolo0ice" nu2i inter/ic nici o meserie3 c#iar )ntre !r!ati" exist o mare diversitate de tem eramente. O indis o/itie de una sau dou /ile e lun" c#iar dureroas" nu este nici ea un o!stacol1 de $a t" o multime de $emei se acomodea/ cu ea" si mai ales cele e care 5!lestemul menstrual6 le2ar utea incomoda mai mult3 s ortivele" cele care cltoresc" $emei care ractic meserii dure. <a*oritatea ro$esiilor nu reclam o ener0ie su erioar aceleia de care este )n stare $emeia. Iar )n s orturi" sco ul tintit nu este o reusit inde endent )n a titudinile $i/ice" ci )m linirea er$ectiunii care )i este ro rie $iecrui or0anism1 cam ionul la cate0oria an este la $el de valoros ca unul la cate0oria 0rea. O cam ioan de sc#i nu este in$erioar unui cam ion mai ra id dec)t ea3 ur si sim lu" a artin unor cate0orii di$erite. %o/itiv interesate de ro ria lor )m linire" s ortivele s)nt cele care se simt cel mai utin #andica ate )n ra ort cu !r!atii. E adevrat c li sa $ortei $i/ice nu2i ermite $emeii s cunoasc lectiile violentei1 dac ar utea s se a$irme )n tru ul ei si s ias )n lume )n alt $el" aceast de$icient ar $i usor de com ensat. Dac )noat" escaladea/ v)r$uri" ilotea/ un avion ori lu t )m otriva $ortelor naturii" )si asum riscuri si se aventurea/" ea nu va simti )n $ata lumii timiditatea des re care am vor!it. 7n ansam!lul unei situatii care )i ermite rea utine evadri" aceste sin0ularitti )si ca t valoarea" si nu imediat" ci con$irm)nd com lexul de in$erioritate care s2a de/voltat )nc din co ilrie. &ot acest com lex va a sa si asu ra de/voltrii intelectuale. S2a remarcat adesea c" )nce )nd cu u!ertatea" $ata ierde teren )n @= domeniile intelectuale si artistice. Aceasta se )nt)m l din mai multe motive. +nul dintre cele mai $recvente este c adolescenta nu )nt)lneste )n *urul ei )ncura*rile care li se dau $ratilor si1 dim otriv3 cei din *ur vor ca ea s $ie si $emeie" iar ea tre!uie s cumule/e sarcinile muncii ei ro$esionale cu acelea e care le resu une $eminitatea Directoarea unei scoli ro$esionale a $cut )n aceast rivint remarcile urmtoare3 -ata devine dintr2o dat o $iint care2si c)sti0 existenta muncind. Are dorinte noi" care nu mai au nimic de2a $ace cu $amilia. I se )nt)m l destul de adesea s tre!uiasc s $ac un e$ort considera!il... Se )ntoarce seara acas )m ovrat de o o!oseal cum lit" cu ca ul lin de toate )nt)m lrile de este /i... .um este ea rimit atunci4 <ama o trimite re ede s cum ere ceva <ai are de terminat tre!urile casnice si mai tre!uie s se ocu e si de ro ria ei 0ardero!. Este im osi!il s2si vad de 0)ndurile ei intime" care continu s o reocu e. Se simte ne$ericit" )si com ar situatia cu aceea a $ratelui su" care nu are nici o trea! de $cut acas" si se revolt>
&re!urile mena*ere sau corve/ile mondene e care mama nu e/it s i le im un studentei sau ucenicei s$)rsesc rin a o surmena. Am v/ut )n tim ul r/!oiului" la Sevres" eleve co lesite de sarcinile $amiliale care se adu0au la sarcina de a )nvta1 una dintre ele s2a )m!olnvit de !oala lui %ott" alta" de menin0it. <ama 2 asa cum vom vedea 2 )ncearc o surd ostilitate $at de emanci area $iicei" si. mai mult sau mai utin deli!erat" o maltratea/1 e$ortul e care )l $ace adolescentul de a deveni !r!at este res ectat" si de*a i se recunoaste o mare li!ertate. -etei i se cere s rm)n acas" iesirile ei s)nt su rave0#eate1 nu e deloc )ncura*at s #otrasc asu ra lcerilor si distractiilor ei. (ar vedem $emei or0ani/)nd sin0ure o cltorie" o lim!are e *os sau e !iciclet" ori *uc)nd o artid de !iliard sau de min0i etc. 7n a$ar de li sa de initiativ care vine din educatie" moravurile $ac ca inde endenta lor s $ie di$icil. Dac va0a!ondea/ e str/i" s)nt rivite" acostate. .unosc $ete care" $r s $ie deloc timide" nu )ncearc nici o lcere lim!)ndu2se sin0ure rin %aris entru c" $r )ncetare ino ortunate" tre!uie s $ie )n 0ard tot tim ul1 toat lcerea este risi it. Dac niste studente nvlesc e str/i )n 0ru uri vesele" cum $ac studentii" se dau )n s ectacol1 a mer0e cu asi mari" a c)nta" a vor!i tare" a m)nca un mr" toate acestea )nseamn rovocare1 vor $i imediat insultate" urmrite sau acostate. ,onsalanta devine e loc o li s de tinut1 acest autocontrol la care $emeia este o!li0at" si care devine un $el de a doua natur la 5t)nra $at !ine crescut6" ucide s ontaneitatea1 rin el" exu!eranta 1 .itat din LIE%<A,," &inerete si sexualitate. @@ vie este maltratat. (e/ult de aici tensiunea si lictisul. Acest lictis este conta0ios1 $etele se lictisesc re ede unele de altele1 nu se atasea/ reci roc de )nc#isoarea lor1 este unul dintre motivele care $ac ca tovrsia !ietilor s le $ie at)t de necesar. Aceast inca acitate de a2si $i su$iciente siesi naste )n tinerele $ete o timiditate care se va )ntinde de2a lun0ul )ntre0ii lor vieti si care )si une am renta asu ra muncii lor. 7si )nc#i uie c trium$urile strlucitoare le s)nt re/ervate !r!atilor si" de aceea" nici nu tintesc rea sus. S2a constatat c $etitele de cincis re/ece ani" com ar)ndu2se cu !ietii" declar3 5Bietii s)nt mai !uni6. Aceast convin0ere le sl!este uterile si )ncura*ea/ lenea si mediocritatea. O $at 2 care nu avea o de$erent deose!it entru sexul tare 2 )i re rosa unui !r!at lasitatea sa1 i s2a rs uns c ea )nssi era $oarte $ricoas1 5O#N la o $emeie" nu e acelasi lucru6" a declarat ea cu un ton dis retuitor. (atiunea ro$und a acestui de$etism este c adolescenta nu se simte res onsa!il de viitorul ei1 i se are inutil s cear rea mult de la ea )nssi" din moment ce nu de sine de inde" )n la urm" soarta ei. De arte de a se redestina !r!atului $iindc stie c )i este in$erioar" ea )si constituie in$erioritatea din $a tul c i se redestinea/ acce t)nd ideea in$eriorittii sale. 7ntr2adevr" doar s orindu2si valoarea uman ea va c ta ret )n oc#ii !r!atilor" model)ndu2se du visele lor. .)nd este neex erimentat" nu2si d seama de acest lucru. I se )nt)m l s mani$este aceeasi a0resivitate ca si !ietii1 )ncearc s cucereasc cu o autoritate !rutal" cu o $ranc#ete or0olioas1 aceast atitudine o sorteste a roa e si0ur esecului. De la cea mai servil la cea mai )n$umurat" toate )nvat c" entru a lcea" tre!uie s a!dice. <ama le im une s nu2i mai trate/e e !ieti ca e niste camara/i" s nu le $ac avansuri" s2si asume un rol asiv. Dac doresc s )ncea o rietenie" un $lirt" tre!uie s evite cu 0ri* s ia ele initiativa1 !r!atilor nu le lac $etele !ietoase" nici cele cu retentii literare" nici cele inteli0ente1 rea mult )ndr/neal" cultur" inteli0ent )i )ns im)nt. 7n ma*oritatea romanelor" asa cum remarc 'eor0e Eliot" eroina !lond si roast trium$ asu ra eroinei !rune" cu caracter viril1 si )n <oara de e -loss" <a00ie )ncearc )n /adar s inverse/e rolurile1 moare )n la urm" iar Luc: cea !lond se mrit cu Ste #en1 )n +ltimul mo#ican" de nesrata Alice se )ndr0osteste eroul" si nu de
)ndr/neat .lara1 )n -emeiusc" sim atica Joe nu este entru Laurie dec)t un camarad din co ilrie1 el )i druieste dra0ostea sa insi idei Am:" cea cu rul !uclat. A $i $eminin )nseamn a se arta ne utincioas" usuratic" asiv" docil. -ata va tre!ui nu numai s se )m odo!easc" s se 0teasc" ci si s )si re rime s ontaneitatea si s un )n locul acesteia 0ratia si $armecul studiat e care le )nvat de la cele mai mari ca ea. Orice a$irmare a $iintei sale )i diminuea/ $eminitatea si sansele @E de seductie. .eea ce $ace relativ usoar ornirea t)nrului )n viat este c cele dou vocatii ale sale" de $iint uman si de !r!at" nu se o un una alteia1 )nc din co ilrie i se anunta aceast soart $ericit" )m linindu2se ca inde endent si ca li!erate" )si c)sti0 valoarea social si" o dat cu ea" resti0iul viril3 am!itios" recum (asti0nac" tinteste !anii" 0loria si $emeile dintr2o sin0ur miscare1 unul dintre cliseele care21 stimulea/ este acela al !r!atului uternic si cele!ru" adulat de $emei. La $at" dim otriv" exist o o o/itie ro$und )ntre conditia ei ro riu2/is uman si vocatia ei $eminini De aceea adolescenta este entru $emeie un moment at)t de di$icil si de decisiv. %)n atunci era un individ autonom1 va tre!ui s renunte la aceast suveranitate. ,u numai c este s$)siat ca si $ratii si" la $el de uternic" )ntre trecut si viitor3 dar" )n a$ar de aceasta" i/!ucneste un con$lict )ntre revendicarea ori0inar de a $i su!iect" activitate" li!ertate" si e de alt arte" tendintele sale erotice si solicitrile sociale care o invit s se acce te ca o!iect asiv. Ea se sesi/ea/ s ontan ca esential3 cum se va resemna s devin neesential4 Dar dac nu m ot )m lini )n calitate de .ellalt" cum s renunt la Eul meu4 Aceasta este dilema an0oasant )n care se /!ate $emeia )n devenire. Oscil)nd )ntre dorint si de/0ust" )ntre s erant si team" re$u/)nd ceea ce c#eam" este )nc sus endat )ntre momentul inde endentei in$antile si acela al su unerii $eminine1 aceast incertitudine )i d" la iesirea din v)rsta in0rat" un 0ust acid de $ruct neco t -ata reactionea/ la situatia ei )ntr2un $el $oarte di$erit de o tiunile ei anterioare. 5-emeiusc6" matroana )n devenire" se oate resemna cu usurint la metamor$o/1 totusi" ea oate s $i extras din conditia ei de 5mmic6 un 0ust al autorittii care o determin s se rscoale )m otriva *u0ului masculin3 este 0ata s )ntemeie/e un matriar#at" nu s devin o!iect erotic si servitoare. Va $i adesea ca/ul surorilor mai mari" care si2au asumat de $oarte tinere res onsa!ilitti im ortante. 5Biatul nereusit6 " desco erind c este $emeie" )ncearc uneori o dece tie ar/toare care o oate conduce direct la #omosexualitate1 totusi" ceea ce cuta )n inde endent si )n violent era osesiunea lumii3 este osi!il ca ea s nu vrea s renunte la $eminitate" la ex erientele maternittii" la o )ntrea0 arte a destinului ei. 7n 0eneral" rin intermediul anumitor re/istente" t)nra consimte la $eminitatea ei3 de*a" )n stadiul coc#etriei in$antile" )n $ata tatlui su" )n reveriile ei erotice" a cunoscut $armecul asivittii1 )i desco er" artial" si uterea1 )n rusinea e care i2o ins ir carnea sa se amestec )n cur)nd si vanitatea. <)na care a emotionat2o" rivirea care a tul!urat2o erau o c#emare" o ru01 tru ul ei )i a are ca )n/estrat cu virtuti ma0ice1 este m)ndr de el. .oc#etria sax care adesea dis are du rimii ani ai co ilriei autonome" re)nvie. 7ncearc $arduri" coa$uri1 )n loc s2si ascund s)nii" )i masea/ ca s2i $ac s creasc" )si studia/ @D 7B o0lind sur)sul. Le0tura dintre tul!urare si seductie este at)t de str)ns" )nc)t )n toate ca/urile )n care nu se destea t sensi!ilitatea erotic" la su!iect nu se o!serv nici o dorint de a lcea. Ex erientele au artat c !olnavele su$erind de o insu$icient tiroidian" care le $cea a atice" triste" uteau $i trans$ormate rin in*ectarea unei su!stante extrase din 0landa tiroid1 )nce eau s sur)d" devenind vesele si $andosite. .u )ndr/neal" si#olo0ii )m!i!ati de meta$i/ic materialist au declarat c coc#etria nu e
dec)t un 5instinct6 secretat de aceast 0land1 dar aceast ex licatie o!scur nu este vala!il aici dec)t entru rimii ani ai co ilriei. -a t este c )n toate aceste ca/uri de de$icient or0anic3 lim$atism" anemie etc" tru ul este resimtit ca o ovar1 strin" ostil" nu s er si nu romite nimic1 c)nd )si re0seste ec#ili!rul si vitalitatea" su!iectul )l recunoaste imediat ca $iind al su si" rin el" transcende ctre .ellalt. %entru t)nra $at" transcendenta erotic const )n a se trans$orma )n rad" entru a rinde !r!atul )n ca can. Ea devine o!iect si se sesi/ea/ ca o!iect1 desco er cu sur rindere acest nou as ect al $iintei sale3 i se are c se dedu!lea/1 )n loc s coincid exact cu sine" iat c )nce e s existe )n a$ar. Ast$el" )n Invitatie la vals de (osamond Le#mann" Olivia desco er )n o0lind un c#i necunoscut3 este o ea2o!iect" care se tre/este deodat )n $aPa ei )nsesi" )ncearc o emotie re ede risi it" dar !ulversant3 De c)tva tim " o emotie deose!it o cu rindea )n momentul )n care se rivea ast$el din ca )n2n icioare3 )ntr2un $el ne rev/ut si rar" i se )nt)m la s vad )n $ata ei o necunoscut" o $iint nou. Se )nt)m lase de dou sau de trei ori. Se rivea )n o0lind" se vedea. Dar ce se etrecea4... Ast/i" ceea ce vedea era altceva3 o coam revrs)nd )n *ur miscare si $ort" de arc ar $i $ost str!tut de curent electric. &ru ul ei 2 oate era din cau/a roc#iei 2 i se rea c se alctuieste armonios" c se centrea/" )n$loreste" su lu si solid )n acelasi tim 3 viu. Avea )n $ata ei" ca )ntr2un ortret" o $at )n ro/ e care toate o!iectele din camer" re$lectate )n o0lind" reau s2o )ncadre/e" s2o re/inte" munnur)nd3 &u esti... .eea ce o uimeste e Olivia s)nt romisiunile e care crede a le citi )n aceast ima0ine )n care2si recunoaste visele in$antile si care este ea )nssi1 dar $ata )ndr0este )n re/enta sa carnal acest cor de care se minunea/ ca si cum ar $i al alteia. Se m)n0)ie" )si srut rotun*imea umrului" )nc#eietura cotului" )si contem l ie tul" icioarele1 lcerea solitar devine retext entru reverie" )n care caut o tandr osesiune de sine. La adolescent" exist o o o/itie )ntre dra0ostea de sine si miscarea erotic ce21 m)n s re o!iectul osesiunii1 narcisismul su" )n 0eneral" dis are )n momentul maturittii sexuale. 7n tim ce )n erotismul $emeii 2 aceasta $iind un o!iect asiv at)t )n ra ort cu iu!itul ei" c)t si cu sine 2 exist o indistinctie @F rimitiv. 7ntr2o miscare com lex" tinteste 0lori$icarea ro riului su cor rin intermediul oma0iilor !r!atilor crora le este destinat acest cor " si ar )nsemna s sim li$icm lucrurile a$irm)nd c vrea s $ie $rumoas entru a $ermeca sau c )ncearc s $armece entru a se asi0ura c este $rumoas3 )n sin0urtatea camerei sale sau )n saloanele )n care )ncearc s atra0 rivirile" ea nu $ace distinctie )ntre dorinta !r!atului si dra0ostea de sine. Aceast con$u/ie este evident la <rie Bas#;irtse$$. Am v/ut de*a c o )ntrcare tardiv a redestinat2o" mai mult ca e oricare alt co il" s vrea s $ie rivit si valori/at de ceilalti1 de la v)rsta de cinci ani )n la iesirea din adolescent" )si dedic )ntrea0a ei dra0oste ro riei sale ima0ini1 )i lac la ne!unie m)inile" $ata ei" 0ratia" scrie3 5S)nt eroina mea...6 Vrea s devin c)ntreat ca s $ie rivit de un u!lic uimit si" )n sc#im!" s21 msoare cu o rivire m)ndr1 dar acest 5autism6 se traduce rin vise romanesti1 de la dois re/ece ani este )ndr0ostit3 entru c doreste s $ie iu!it si nu caut )n adoratia e care vrea s2o ins ire dec)t con$irmarea celei care se redestinea/. Visea/ c ducele de I." de care este )ndr0ostit $r a2i $i vor!it vreodat" se rosternea/ la icioarele ei3 5Vei $i or!it de s lendoarea mea si m vei iu!i... ,u esti demn dec)t de $emeia care s er c voi $i eu6. Aceeasi am!ivalent o )nt)lnim la ,atasa din (/!oi si ace3 5,ici mama nu m )ntele0e. Dumne/eule" ce destea t s)ntN E o adevrat minune ,atasa astaN6 continu ea vor!ind la ersoana a treia si un)nd aceast exclamatie )n 0ura unui ersona* masculin care )i )m rumuta toata er$ectiunea sexului ei. Are totul. E
inteli0ent si dr0ut si ama!il si )ndem)natic. 7noat" urc e cal ca o ama/oan" c)nt $ermector. Da" se oate s une ast$el" $ermectorN... (evenise )n acea dimineat la acea dra0oste de sine" la acea admiratie $at de ro ria2 i ersoan care constituiau starea ei de s irit o!isnuit. 5,atasa e o minuneN6 /icea" $c)nd s vor!easc un al treilea ersona* masculin si colectiv. 5E t)nr si dr0ut" are voce $rumoas" nu st)n*eneste e nimeni1 deci lsati2o )n aceN6 ?at#erine <ans$ield a descris ast$el" )n ersona*ul Ber:l" un ca/ )n care narcisismul si dorinta romanesc a unui destin de $emeie se )ntre trund3 7n su$ra0erie" la lumina tremurtoare a unui $oc de lemne" Ber:l" ase/at e o ern" c)nta la c#itar. .)nta entru ea )nssi" cu voce sc/ut" si se rivea. Lumina $ocului se)nteia e anto$ii ei" e )ntecele rotund al c#itarei si e de0etele ei al!e... 5Dac as $i a$ar si as rivi e $ereastr" as $i destul de uimit s m vd ast$el6" 0)ndea ea vistoare. Se acom ania )n surdin1 nu mai c)nta" ci asculta EL 5%rima dat c)nd te2am v/ut" $etito" o#N credeai c esti sin0urN Erai ase/at cu iciorusele e o ern si c)ntai la c#itar1 DoamneN cum as utea uita vreodatN..6 Ber:l ridic $runtea si )nce u s c)nte3 .#iar $i luna2i o!osit... Dar cineva !tu deodat la us" tare. A ru c#i ul staco*iu al servitoarei. ,u" n2avea s su orte re/enta acestei $ete roaste. -u0i )n salonul )ntunecat si )nce u s21 str!at )n lun0 si )n lat. O#N era a0itat" a0itat de tot. Deasu ra semineului era o o0lind S ri*inindu2se )n coate" )si rivi ima0inea alid. .)t de $rumoas eraN Dar nu se a$la nimeni acolo ca s vad" nimeni...Ber:l surise" si cu adevrat /)m!etul ei era at)t de adora!il" )nc)t sur)se din nou... C%reludiu.G Acest cult al eului nu se traduce numai rin adoratia ersoanei sale $i/ice1 ea doreste s2si osede si s2si ridice )n slvi )ntre0ul eu. Acesta e sco ul urmrit de *urnalele intime" )n care $ata este 0ata s2si de/vluie su$letul3 acela al <riei Bas#;irtse$$ este cele!ru" si este un model al 0enului. -ata vor!este cu carnetelul ei recum le vor!ea altdat usilor1 este un rieten" un con$ident care oate $i inter elat ca si cum ar $i o ersoan. 7ntre $ile se )nscrie un adevr ascuns rintilor" rietenilor" ro$esorilor" cu care autoarea se )m!at de una sin0ur. O $etit de dois re/ece ani" care si2a tinut *urnalul )n la v)rsta de dou/eci de ani" scrisese ca moto3 S)nt micul tu carnet Dr0ut si discret S une2mi al tu secret S)nt micul tu carnet.J Altele au aceste cuvinte scrise e rima a0in3 ""A nu se citi dec)t du moartea mea6" sau3 ""A se arde du moartea mea6. Simtul secretului" de*a de/voltat la $etit )n erioada re u!eral" nu $ace dec)t s c)sti0e im ortant. Se )nc#ide )ntr2o sin0urtate sl!atic3 re$u/ s le arate celorlalti eul ei ascuns" e care21 consider ca $iind adevratul su eu si care $ace din ea un ersona* ima0inar1 se *oac de2a dansatoarea" recum ,atasa lui &ostoi" sau de2a s$)nta" cum $cea <rie Leneru" sau ur si sim lu de2a aceast minune nemaiv/ut care este ea )nssi. Exist totdeauna o enorm di$erent )ntre aceast eroin si c#i ul o!iectiv e care21 recunosc rintii sau rietenii ei. De aceea" se convin0e c este ne)nteleas1 ra orturile ei cu sine )nssi devin din aceast ricin si mai asionate3 se )m!at cu i/olarea ei" se simte di$erit" su erioar" exce tional3 )si romite c 1 .itat de DEBESSE. .ri/a de ori0inalitate *uvenil. E1 viitorul va $i o revans entru mediocritatea vietii ei din re/ent Din aceast existent strimt si mesc#in evadea/ rin vise. I2a lcut totdeauna s vise/e1 se va a!andona mai mult ca niciodat acestei )nclinatii1 masc#ea/ su! clisee oetice un univers care o intimidea/" aureolea/ sexul masculin cu seri cu lun lin" cu norisori ro/" cu no ti
cati$elate1 $ace din tru ul ei un tem lu de marmur" de *as " de side$1 )si ovesteste istorii $eerice si rostesti. %entru c nu are le0tur cu realitatea" cade at)t de adesea )n stu iditate3 dac ar tre!ui s actione/e" ar tre!ui s vad realitatea3 )n tim ce ea oate s aste te )n mi*locul ceturilor. Si t)nrul visea/1 )ns el visea/ mai cur)nd aventuri )n care are un rol activ. -ata re$er aventurii miraculosul1 ea rs )ndeste asu ra oamenilor si asu ra lucrurilor o minunat lumin ma0ic. Ideea de ma0ie este aceea a unei $orte asive1 entru c este destinat asivittii" si entru c adesea ea doreste uterea" tre!uie ca adolescenta s cread )n ma0ie3 )n ma0ia cor ului ei" care2i va )nro!i e !r!ati" )n aceea a destinului )n 0eneral" care o va co lesi" $r ca ea s ai! nimic de $cut. .)t des re lumea real" )ncearc s o uite. 5+neori" la scoal" $u0 de nu stiu ce su!iect care ni se ex lic si )mi iau /!orul )n tara viselor...6" scrie o t)nr $at.J 5S)nt atunci at)t de a!sor!it de delicioasele #imere" )nc)t ierd com let notiunea de realitate. S)nt tintuit )n !anc si" c)nd m tre/esc" s)nt com let aiurit v/indu2m )ntre atru ereti.6 5)mi lace mai mult s vise/ si s $ac versuri6" sene alta" 5s sc#ite/ )n minte ovesti dr0ute" $r ca si coad" sau s invente/ o le0end rivind muntii la lumina stelelor. E mult mai $rumos entru c e mai va0" si asta las o im resie de odi#n" de ros etime.6 (everia oate lua o $orm mor!id" invad)nd )ntrea0a existent" ca )n ca/ul urmtor83 <ane B..." $at inteli0ent si vistoare" )n momentul u!erttii" care intervine e la ais re/ece ani" are o cn/ de surescitare $i/ic )nsotit de idei de 0randoare. 5Brusc" le declar rintilor si c este re0ina S aniei" ia atitudini semete" se dra ea/ )ntr2o erdea" r)de" c)nt" comand" ordon.6 &im de doi ani" aceasta se re et )n erioada menstruatiei1 a oi" tim de o t ani" duce o viat normal" dar este $oarte vistoare" ador luxul si s une adesea cu amrciune3 5S)nt $iica unui $unctionar6. .tre dou/eci si trei de am" devine a atic" )si dis retuieste antura*ul" mani$est conce tii am!itioase1 sl!este )n asa #al )nc)t este )nc#is la sanatoriul Sainte2Anne" unde etrece 1 .itat din <A('+E(I&E EVA(D" Adolescenta. 8 Du BO(EL si (OB I," (everiile mor!ide. .itat de <I,?OXS?.I. Sc#i/o$renia. E8 o t luni1 se )ntoarce )n $amilie unde" tim de trei ani" st )n at" 5de/a0rea!il" rutcioas" violent" ca ricioas" $r nici o ocu atie" $c)ndu2le celor din *ur viata amar6. Este din nou internat la Sainte2Anne" de unde nu mai iese. St )n at si nu se interesea/ de nimic. 7n anumite erioade 2 care ar a cores unde cu menstruatia 2 se ridic" se )n$soar )n cuverturi" ia atitudini teatrale" o/ea/" le /)m!este medicilor sau )i riveste cu ironie... -ra/ele ei ex rim adesea un anumit erotism" iar atitudinea mreat traduce niste conce tii me0alomane. Se )n$und din ce )n ce mai mult )n reverie" )n tim ul creia sur)suri de satis$actie )i a ar e c#i 1 nu2si mai $ace toaleta" si c#iar )si murdreste atul. 5Ar!orea/ niste odoa!e !i/are. -r cmas" adesea $r cearsa$uri" )n$surat )n cuverturi 2 c)nd nu este 0oal 2 are ca ul )m odo!it cu o diadem de staniol" !ratele" )nc#eieturile" umerii" 0le/nele oart nenumrate !rtri $cute din s$ori si an0lici.6 &otusi" uneori $ace niste con$idente de2a dre tul lucide des re starea ei. 5)mi amintesc de cri/a e care am avut2o odat. In $ond" stiam c nu era adevrat. Eram ca un co il care se *oac cu usa si care stie !ine c usa nu e vie" dar vrea s se convin0 de asta... < ie tnam" m )n$suram )n cuverturi. < amu/a" dar" utin c)te utin" )m otriva vointei mele" am $ost ca $ermecat1 era ca un vis e care21 triam... Eram ca o actrit care *uca un rol. Eram )ntr2o lume ima0inar. &riam mai multe vieti si" )n toate aceste vieti" eram ersona*ul rinci al... A#N am avut at)tea vieti di$erite" o dat m2am mritat cu un american $oarte $rumos care urta oc#elari cu rame de aur... Aveam un #otel mare" si $iecare avea camera lui. .e etreceri am mai datN... Am trit )n e oca de iatr... <2am
destr!lat odinioar. ,ici nu2i mai numram e toti cei cu care m2am culcat. Aici" toat lumea e utin )na oiat. ,u )ntele0e nimeni c)nd m de/!rac de tot" doar cu c)te o !rtar de aur )n *urul coa selor. Altdat aveam rieteni la care tineam mult. Erau etreceri la mine acas. Erau acolo $lori" ar$umuri" !lnuri de #ermin. %rietenii mei )mi druiau o!iecte de art" statui" masini... .)nd stau 0oal )ntre cearsa$uri" )mi amintesc viata mea de altdat. < adoram )n o0lind" ca artist... Su! vra*" am $cut tot ce am vrut. Am $cut c#iar si rostii. Am $ost mor$ino2man" cocainoman. Am avut amanti... Se $urisau noa tea la mine. Veneau c)te doi. Aduceau coa$ori si ne uitam la ilustrate.6 )l iu!este e unul dintre medici si declar c este amanta lui. %retinde c are o $etit de trei ani. <ai are si una de sase" $oarte !o0at" care cltoreste. &atl acesteia din urm e un !r!at ultrasic. 5<ai s)nt )nc alte /ece ovesti asemntoare. -iecare este ovestirea unei vieti ima0inare" e care o trieste )n )nc#i uire.6 Du cum se vede" aceast reverie mor!id era )n mod esential destinat s satis$ac narcisismul $etei care crede c viata e care o duce nu este e msura sa si care se teme s )n$runte adevrul existentei1 <rie B... nu a $cut dec)t s duc )n la extrem un roces de com ensatie care este )m rtsit de multe adolescente. &otusi" acest cult solitar $at de sine nu2i este su$icient $etei. %entru a2si 0si )m linirea" are nevoie s existe )n alt constiint. .aut adesea a*utor lin0 tovarsele sale. .)nd era mai mic" rietena EK ei a ro iat )i servea dre t s ri*in entru a evada din cercul matern" entru a ex lora lumea" si )n s ecial lumea sexual1 )n re/ent ea este )n acelasi tim un o!iect care o smul0e e adolescent limitelor ro riului su eu si un martor care o restituie acestora. Anumite $etite )si arat unele altora nuditatea" )si com ar ie turile3 oate v mai amintiti scena din -ete )n uni$orm care )n$tisa aceste *ocuri )ndr/nete de eleve de ension1 $etele sc#im! )ntre ele m)n0)ieri di$u/e sau recise. Asa cum arat .olette )n .laudine la scoal si" mai e ocolite" (osamond Le#mann )n %ul!ere" tendinte les!iene exist la toate $etele1 aceste tendinte se distin0 $oarte utin de delectarea narcisist3 )n cealalt $iecare r)vneste moliciunea ro riei sale e iderme" $ormele sale1 si reci roc" )n adoratia )nc#inat ei )nsisi este im licat cultul $eminittii )n 0eneral. Din unct de vedere sexual" !r!atul este su!iect1 !r!atii s)nt deci )n mod normal se arati de dorinta care )i m)n s re un o!iect di$erit de ei )nsisi1 dar $emeia este o!iectul a!solut al dorintei1 de aceea )n licee" )n scoli" )n ensioane" )n ateliere )n$loresc at)tea 5 rietenii deose!ite61 unele s)nt ur s irituale" altele de2a dre tul carnale. 7n rimul ca/" )ntre rietene se $ac con$idente" )si desc#id su$letul una celeilalte1 dovada de )ncredere cea mai asionat este de a2i arta alesei *urnalul su intim1 )n li sa )m!rtisrilor sexuale" rietenele sc#im! mani$estri de tandrete extreme si adesea )si dau" rintr2un su!ter$u0iu" un 0a* $i/ic al sentimentelor lor3 ast$el" ,atasa )si arde !ratul cu o ri0l )nrosit )n $oc entru a2i dovedi Soniei dra0ostea ei1 si mai ales se c#eam cu mii de nume de alint" sc#im! scrisori )n$lcrate. Iat" de ild" ce2i scria iu!itei sale Emilie Dic;inson" t)nr uritan din An0lia3 < 0)udesc la tine a/i si te2am visat toat noa tea trecut. < lim!am cu tine )n cea mai minunat dintre 0rdini si te a*utam s cule0i tranda$iri" si cosuletul meu nu se um lea niciodat. Si ast$el toat /iua m ro0 s m lim! cu tine1 si c)nd se a ro ie noa tea" s)nt $ericit si numr cu ner!dare orele care stau )ntre mine si )ntuneric si visele mele si cosuletul ce nu se mai um le... 7n cartea sa des re Su$letul adolescentei" <endousse citea/ un mare numr de scrisori analoa0e3 Dra0a mea Su/anne... <i2ar lcea s transcriu aici c)teva versete din .)ntarea .)titrilor. c)t esti de $rumoas" rietena mea" c)t esti de $rumoasN %recum lo0odnica
mistic" semeni cu tranda$irul din Saron" cu crinii din vi" si" la $el ca ea" ai $ost entru mine mai mult dec)t o $at o!isnuit1 ai $ost un sim!ol" sim!olul at)tor lucruri $rumoase si elevate... si din cau/a aceasta" al! Su/anne" te iu!esc cu o dra0oste ur si de/interesat )n care exist ceva reli0ios. E9 Alta mrturiseste )n *urnal emotii mai utin elevate3 Eram acolo" cu talia str)ns de m)na mea aceea micut si al!" cu m)na mea s ri*inindu2se e umrul ei rotund" cu !ratul meu este !ratul ei al! si cldut" a sat de dulceata ie tului ei" av)nd )nainte2mi $rumoasa ei 0ur )ntredesc#is cu dintii mici... Aveam $risoane" si )mi simteam $ata ar/)nd.1 7n cartea ei" Adolescenta" doamna Evard a str)ns un mare numr din acest soi de e$u/iuni intime3 A# N /)na mea iu!it" dra0a mea dra0. B)na mea $rumoas O#N s une2mi c m iu!esti )nc" s une2mi c s)nt entru tine rietena ta devotat de2a ururi. S)nt trist" te iu!esc at)t de mult" o" dra0a mea L... si nu ot s2ti vor!esc" s2ti ex rim )ndea*uns dra0ostea mea. Idolatrie este utin s us )n ra ort cu ceea ce simt eu1 uneori mi se are c inima mea se va $ace tndri. A $i iu!it de tine e rea mult" nu ot s cred asta. O#N dr0uta mea. s une2mi" o s m mai iu!esti )nc mult vreme4... etc. De la aceast tandrete exaltat se alunec adesea la iu!iri *uvenile vinovate1 uneori" una dintre rietene o domin e cealalt si )si exercit uterea cu sadism1 dar adesea s)nt iu!iri reci roce" $r umiliri sau lu te1 lcerea dat si rimit rm)ne la $el de nevinovat ca e vremea c)nd $ata se iu!ea )n mod solitar" $r a $i dedu!lat )ntr2un cu lu. Dar )nssi aceast inocent e $ad1 c)nd adolescenta doreste s intre )n viat" s a*un0 la .ellalt" vrea s re)nvie )n $olosul ei ma0ia rivirii aterne" retinde dra0ostea si m)n0)ierile unei divinitti. Se va adresa unei $emei mai utin strine si reduta!ile dec)t !r!atul" dar care va )m rtsi ceva din resti0iul viril al acestuia3 o $emeie care are o meserie si )si c)sti0 existenta" care" la un anume nivel de su ra$at al vietii sociale" va $i cu usurint la $el de $ascinant ca un !r!at3 se stie !ine c)te 5$lcri6 se a rind )n su$letul elevelor entru ro$esoare" entru su rave0#etoare. 7n (e0iment de $emei" .lemence Dane descrie )ntr2 un mod cast asiuni de o ar/toare intensitate. +neori" $ata )i mrturiseste rietenei sale a ro iate marea ei asiune1 se )nt)m l c#iar ca ele s2o )m rtseasc" si atunci $iecare se laud c o simte mai tare. Ast$el" o elev )i scrie rietenei ei3 S)nt )n at" !olnav de 0n " si nu ot dec)t s m 0)ndesc la domnisoara X... ,2am iu!it niciodat at)t de tare o ro$esoar. Din rimul an mi2a lcut mult1 dar acum este vor!a de o adevrat dra0oste. .red c s)nt mai asionat dec)t tine. <i se are c o srut1 a roa e c lesin" si m !ucur c m )ntorc la scoal ca s o vd iarsi... 2 1 .itat si aici din <E,DO+SSE" Su$letul adolescentei. 2 .itat din <A('+E(I&E EVA(D. Adolescenta. E= .el mai adesea" $ata )ndr/neste s2si mrturiseasc sentimentele c#iar idolului su3 Din ricina dumneavoastr" dra0 domnisoar" s)nt )ntr2o stare de nedescris... .)nd nu v vd" as da orice e lume ca s v )nt)lnesc1 m 0)ndesc la dumneavoastr )n $iecare cli 1 dac v vd" mi se um lu oc#ii de lacrimi" simt dorinta s m ascund1 m simt at)t de mic" at)t de i0norant e l)n0 dumneavoastr. .)nd )mi vor!iti" s)nt )ncurcat" emotionat" mi se are c aud vocea dulce a unei /)ne si un $reamt de lucruri iu!itoare" im osi!il de tradus1 v )ndesc cele mai mici 0esturi" nu mai urmresc conversatia si mormi c)te2o rostie3 o s $iti de acord cu mine" dra0 domnisoar" c totul e $oarte con$u/. +n sin0ur lucru vd $oarte clar" c v iu!esc din ad)ncul su$letului.1 Directoarea unei scoli ro$esionale ovesteste83
7mi amintesc c" )n tineretea mea" ne certam e #)rtia )n care t)nra noastr ro$esoar ne aducea r)n/ul" ale crei !ucti le lteam )n la cinci $enin0i. &ic#etele ei de metrou $olosite erau si ele o!iectul maniei noastre de colectionare. %entru c tre!uie s *oace un rol viril" este de re$erat ca $emeia iu!it s nu $ie mritat1 cstoria nu o descura*ea/ )ntotdeauna e $at" dar o st)n*eneste1 ea detest ca o!iectul adoratiei sale s a ar ca su us uterii unui iu!it sau a unui sot. Adesea aceste asiuni s)nt de/voltate )n secret" sau cel utin e un lan ur latonic1 dar trecerea la un erotism concret este mult mai $acil )n acest ca/ dec)t dac o!iectul iu!it este de sex masculin1 c#iar dac ex erientele cu rietenele de v)rsta ei n2au $ost usoare" tru ul $eminin nu o )ns i2m)nt e t)nra $at1 a cunoscut adesea cu surorile ei" cu mama sa" o intimitate )n care tandretea era )n mod su!til truns de. sen/ualitate" si alturi de cea e care o admir" trecerea de la tandrete la lcere se va $ace la $el" e nesimtite. .)nd" )n -ete )n uni$orm" Dorot#: Xiec; o sruta e !u/e e Ierta &#ill" acest srut era )n acelasi tim matern si sexual. Exist )ntre $emei o com licitate care de/armea/ udoarea1 tul!urarea e care o tre/esc una )n cealalt este )n 0eneral li sit de violent1 m)n0)ierile #omosexuale nu im lic nici de$lorare" nici enetratie1 ele satis$ac erotismul clitoridian al co ilriei $r a im lica noi si nelinistitoare metamor$o/e. &)nra $at )si oate reali/a vocatia sa de o!iect asiv $r a se simti ro$und alienat. Este ceea 1 .itat din <A('+E(I&E EVA(D" Adolescenta. 8 LIE%<A,," &inerete si sexualitate. E@ ê ex rim (en@e Vivien )n aceste versuri" )n care descrie ra orturile dintre niste 5$emei damnate6 si amantele lor3 -rteste" tru urile noastre o0lind s)nt" a tru urilor lor Srutrile scrise2n lun rin dulci alori ne2au $iost ecetluite" A de0etelor noastre m)n0)iere nici u$ul de e2o!ra/ nu2l va clinti Iar c)nd )n lturi cin0toarea va luneca" ne2om re0si" Deo otriv" )ndeolalt" reascum i amanti" surori" iu!ite.l Si )n cele de mai *os3 'in0asa noastr le0e este 0ratia Si2m!rtisarea2mi s)nul nu2ti a as ,u2i c#i ca 0ura2mi 0ura ta s2o muste...> %rin im ro rietatea oetic a cuvintelor 5s)ni6 si 50ur6" ceea ce romite clar rietenei sale este s nu o violente/e. Si )n arte din teama de violent" de viol" adolescenta se )ndr0osteste rima dat mai de0ra! de o $at mai mare sau de o $emeie dec)t de un !r!at. -emeia viril re)ncarnea/ entru ea )n acelasi tim tatl si mama3 de la tat are autoritatea" transcendenta" este sursa si msura valorilor" se ridic deasu ra lumii date" este divin1 dar ea rm)ne $emeie3 $ie c )n co ilrie $etita a $ost rea li sit de m)n0)ieri materne sau dim otriv" mama sa a rs$tat2o rea mult" adolescenta visea/" ca si $ratii si" la cldura suiului1 )n aceast came asemntoare cu a sa re0seste a!andon)ndu2se $u/iunea imediat cu lumea e care )ntrcatul a distrus2o1 si rin aceast rivire strin ce o )nvluie" i/olarea care o individuali/ea/ este de sit. Bine)nteles" orice ra ort uman im lic niste con$licte" orice dra0oste este )nsotit de 0elo/ie. Dar multe dintre di$iculttile care se ridic )ntre $ecioar si rimul ei iu!it s)nt a lanate. Ex erienta #omosexual oate lua c#i ul unei iu!iri adevrate1 ea )i oate aduce $etei un ec#ili!ru at)t de $ericit" )nc)t va dori s21 er etue/e" s21 re ete" sau )i va stra o amintire nostal0ic1 oate revela sau $ace s se nasc o vocatie les!ian.K Dar cel mai adesea nu re re/int dec)t o eta 1 )nssi $acilitatea ei o condamn la e$emeritate. 7n dra0ostea )nc#inat unei $ete mai mari" t)nra $at )si r)vneste ro riul ei viitor1 vrea s se identi$ice cu un idol1 doar dac nu este )n/estrat cu o su erioritate exce tional" cealalt
)si ierde re ede aura1 c)nd la r)ndul ei )nce e s se a$irme" cea mai t)nr com ar" *udec1 cealalt" care a $ost aleas entru c era cea mai 1 .easul m)inilor >)m reunate. 8 +rme. K .$. ca . IV. EE a roa e si nu o intimida" nu este )ndea*uns de di$erit entru a se im une rea mult tim 1 /eii masculini s)nt mult mai !ine instalati" entru c cerul lor este mai )nde rtat .urio/itatea" sen/ualitatea ei o )ndeamn e $at s doreasc )m!rtisri mai violente1 $oarte adesea" la ori0ine nu a rivit aventura #omosexual dec)t ca o tran/itie" o initiere" o aste tare1 a simulat dra0ostea" 0elo/ia" m)nia" or0oliul" !ucuria" su$erinta )n ideea mai mult sau mai utin recunoscut $at de ea )nssi c imit $r vreun mare risc aventurile e care le visea/" dar e care nu )ndr/neste )nc sau nu are oca/ia s le triasc. Este destinat !r!atului" stie acest lucru1 si vrea un destin de $emeie normal si com let. Br!atul o uluieste" si totusi )i e team de el. %entru a concilia sentimentele contradictorii e care le are $at de el" $ata va disocia masculul care o )ns im)nt de divinitatea strlucitoare e care o ador cu reli0io/itate. Brusc" $ata care se arat sl!atic $at de rietenii ei va idolatri/a niste rinti )nde rtati3 actori de cinema a cror $oto0ra$ie o a$isea/ deasu ra atului" eroi morti sau vii" dar" )n orice ca/" inaccesi!ili" necunoscuti )nt)lniti din )nt)m lare" e care stie c nu2i va mai revedea niciodat. Asemenea iu!iri nu ridic nici o ro!lem. Adesea s)nt )nc#inate unui !r!at )n/estrat cu resti0iu social sau intelectual" dar a crui )n$tisare n2ar utea deste ta emotii1 de exem lu" unui !tr)n ro$esor utin ridicol1 acesti !r!ati )n v)rst se ridic deasu ra lumii )n care este )nc#is adolescenta1 ea oate s li se redestine/e )n secret" s se consacre lor asa cum i s2ar consacra lui Dumne/eu3 o asemenea o$rand nu are nimic umilitor" este )n mod li!er consimtit" din moment ce nu tru ul !r!atului este dorit" )ndr0ostita romantic este 0ata s acce te c#iar ca alesul ei s ai! o )n$tisare umil" s $ie ur)t" utin ridicol1 este un motiv )n lus entru a se simti )n si0urant. Se re$ace c de l)n0e o!stacolele care o se ar de el1 dar" de $a t" 12a ales entru c nici o le0tur n2ar $i $ost osi!il )ntre ea si el. Ast$el oate $ace din dra0oste o ex erient a!stract" ur su!iectiv" care nu atentea/ la inte0ritatea ei1 inima ei !ate" cunoaste durerea a!sentei" c#inurile re/entei" ciuda" s eranta" ranc#iuna" entu/iasmul" dar toate acestea numai de )ncercare" $r e$ect real. Este amu/ant de constatat $a tul c idolul este ales cu at)t mai strlucitor cu c)t este mai distant1 este !ine ca ro$esorul de ian )nt)lnit )n $iecare /i s $ie ridicol si ur)t1 dar dac $ata se )ndr0osteste de un strin care evoluea/ )n s$ere inaccesi!ile" atunci el va $i re$erat $rumos si viril. Im ortant este c )n am!ele ca/uri nici nu se oate vor!i des re sexualitate. Aceste iu!iri s irituale relun0esc si con$irm atitudinea narcisist si erotismul nu a are dec)t )n imanenta sa" $r re/enta real a celuilalt. %entru c a 0sit un ali!i care )i ermite s elude/e ex erientele concrete" adesea adolescenta de/volt o viat ima0inar de o extraordinar intensitate. Ea ale0e s con$unde ED $antasmele cu realitatea )ntre alte exem le" I. Deutsc#1 relatea/ unul $oarte semni$icativ3 este acela al unei $ete dr0ute si seductoare" care ar $i utut cu usurint s $ie curtat" dar re$u/a orice relatie cu tinerii din antura*ul ei1 totusi" )n ad)ncul inimii alesese" la v)rsta de treis re/ece ani" cultul unui !iat de sa tes re/ece ani" mai de0ra! a$lat )n di/0ratie si care nu2i vor!ise niciodat. 7si rocurase o $oto0ra$ie a lui" scrisese ea )nssi e s atele ei o dedicatie si tim de trei ani a tinut un *urnal relat)nd ex erientele sale ima0inare1 sc#im!au srutri" )m!rtisri asionate1 erau uneori )ntre ei scene )n care l)n0eau" si )ntr2adevr i se )nt)m la s ai! oc#ii rosii si um$lati de l)ns1 a oi se
)m cau" )si trimiteau $lori etc. .)nd o sc#im!are de locuint a des rtit2o de el" i2a scris scrisori e care nu i le2a trimis niciodat" dar la care rs undea ea sin0ur. Aceast istorie este evident o a rare )m otriva ex erientelor reale" de care $etei )i era team. Acest ca/ este a roa e atolo0ic. Dar el ilustrea/ rin exacer!are un roces care se )nt)lneste $recvent )n mod normal. La <rie Bas#;irtse$$ )nt)lnim un exem lu $ra ant de viat sentimental ima0inar. Ducelui de I..." de care retinde c este )ndr0ostit" nu i2a vor!it niciodat. .eea ce doreste" de $a t" este exaltarea ro riului su eu1 dar" $iind $emeie" mai ales )n e oca si din clasa creia )i a artine" nici nu utea $i vor!a entru ea s o!tin rin succes o existent autonom. La v)rsta de o ts re/ece ani" notea/ cu luciditate3 5)i scriu lui .... c as vrea s $iu !r!at. Stiu c as utea s devin cineva1 dar unde s a*un0i )m!rcat )n $uste4 .storia este sin0ura carier a $emeilor1 !r!atii aii o multime de sanse" $emeile n2au dec)t una" /eroul" ca la !anc6>. Are deci nevoie de dra0ostea unui !r!at" dar" entru ca acesta s $ie )n stare s2i con$ere o valoare suveran" tre!uie s $ie el )nsusi o constiint suveran. 5,iciodat un !r!at a$lat )ntr2o o/itie in$erioar aceleia )n care m a$lu eu n2ar utea s2mi lac" scrie ea. +n !r!at !o0at" inde endent" oart cu el or0oliul siJ are un anumit aer linistitor. Si0uranta are un anumit aer victorios. 7mi lace la I... acest aer ca ricios" )n0)m$at si crud1 are ceva din )m ratul ,ero.6 Si mai de arte3 5Aceast aneanti/are a $emeii )n $ata su eriorittii !r!atului iu!it tre!uie s $ie cea mai mare lcere a amorului ro riu e care o oate )ncerca o $emeie su erioar6. Ast$el" narcisismul conduce la masoc#ism3 aceast le0tur se )nt)lnea de*a la $etita care visa la Bar!2Al!astr" la 'riselidis" la s$intele martire. Eul este constituit ca entru cellalt" rin cellalt1 cu c)t cellalt este mai uternic" cu at)t eul are mai multe !o0tii si utere1 ca tiv)ndu2si st )nul" )nvluie )n sine toate 1 %si#olo0ia $emeilor. EF virtutile acestuia1 iu!it de ,ero" <rie Basn;irtse$$ ar $i ,ero1 a se ani#ila )n $ata celuilalt ar )nsemna s21 reali/e/e )n acelasi tim )n sine si entru sine1 de $a t" acest vis al neantului este o or0olioas voint de a $i. 7n realitate" <rie Bas#;irtse$$ n2a )nt)lnit niciodat un !r!at at)t de su er! )nc)t s acce te s se aliene/e rin el. +na este s )n0enunc#e/i )n $ata unui /eu e care ti21 $uresti tu )nsti si care rm)ne la distant" si altceva s te a!andone/i unui mascul )n came si oase. <ulte $ete se o!stinea/ )ndelun0 s2si urme/e visele )n mi*locul lumii reale3 ele caut un !r!at care s li se ar su erior tuturor celorlalti rin o/itie" rin merit" rin inteli0ent1 vor s $ie mai )n v)rst dec)t ele" s2si $i croit de*a un drum )n viat" s se !ucure de autoritate si de resti0iu1 averea" cele!ritatea le $ascinea/1 alesul le a are ca Su!iectul a!solut care rin dra0ostea lui le2ar comunica s lendoarea si necesitatea sa Su erioritatea sa ideali/ea/ dra0ostea e care i2o oart t)nra $at1 nu entru c este !r!at va voi s i se dea" ci entru c este aceast $iint de elit1 5As vrea uriasi" si nu )nt)lnesc dec)t !r!ati6" )mi s unea o dat o rieten. 7n numele acestor exi0ente )nalte" $ata )si dis retuieste retendentii rea cotidieni si eludea/ ro!lema sexualittii. Ea m)n0)ie ast$el" )n visele ei" $r nici un risc" o ima0ine a ei )nsesi care o )nc)nt ca ima0ine" desi nu consimte deloc s i se con$orme/e. Ast$el" <rie Le Iardouin1 ovesteste c )i lcea s se ima0ine/e ca victim total devotat a unui !r!at" desi era cu adevrat autoritar. Dmtr2un soi de udoare" n2am utut niciodat ex rima )n realitate aceste tendinte ascunse ale naturii mele e care le2am trit at)t de mult )n vise. Asa cum am )nvtat s m cunosc" s)nt cu adevrat autoritar" violent" inca a!il )n $ond s cede/. Su un)udu2m totdeauna unei nevoi de a m a!oli" )mi )nc#i uiam uneori c eram o $emeie deose!it" trind doar entru a2mi $ace datoria si )ndr0ostit )nO la im!ecilitate de un !r!at cruia m strduiam s2i 0#icesc cele mai mici dorinte. ,e /!team )n mi*locul unei vieti mi/era!ile" line de nevoi. <uncea e !r)uci si se )ntorcea seara alid
si $r)nt de o!oseal. Eu )mi stricam oc#ii la o $ereastr" $r lumin" c)r indu2t #ainele. 7ntr2o !uctrie strimt si lin de $um" )i $ceam niste m)ncrun amr)te. Boala ameninta $r )ncetare s ne iard unicul nostru co il. &otusi" un sur)s cruci$icat de !l)ndete lutea $r )ncetare e !u/ele mele si )n oc#i aveam mereu acea ex resie insu orta!il de cura* tcut e care n2am utut niciodat s21 )ndur dec)t cu de/0ust )n realitate. 7n a$ar de aceste com le/ente narcisiste" unele $ete simt mai concret" uneori" nevoia unui 0#id" a unui st )n. 7n momentul )n care sca din str)nsoarea rintilor" s)nt )ntotdeauna st)n*enite de o auto2 1 Vlul ne0ru. DL nomie cu care nu au $ost o!isnuite1 nu stiu s2o $oloseasc dec)t ne0ativ" cad )n extrava0ant si )n ca riciu1 doresc s se descotoroseasc de aceast li!ertate. %ovestea tinerei $ete ca ricioase" or0olioase" re!ele" insu orta!ile" care din dra0oste se las )m!l)n/it de un !r!at rational este un loc comun al literaturii ie$tine si al cinemato0ra$ului1 este un cliseu care $latea/ )n acelasi tim si $emeile si !r!atii. Este istoria e care o ovesteste" )ntre altele" doamna de S0ur )n .e dra0oste co ilreascN .o ila 'isele" dece tionat de un tat rea indul0ent" se atasase de o !tr)n mtus sever1 adolescent" su ort ascendentul unui t)nr art0os" Julien" care )i s une cu duritate adevrul des re de$ectele ei" o umileste" caut s o sc#im!e1 se mrit cu un !tr)n duce li sit de caracter" alturi de care este ne$ericit si c)nd" devenind vduv" acce t iu!irea lin de exi0ente a mentorului su" 0seste" )n s$)rsit" dra0ostea si )ntele ciunea. 7n Sotii !une" de Louisa Alcott" inde endenta Joe )nce e s se )ndr0osteasc de viitorul ei sot entru c acesta )i re rosea/ cu severitate o nero/ie e care o $cuse1 o ceart si el" iar ea se 0r!este s se scu/e" s se su un. 7n ciuda or0oliului cris at al $emeilor americane" $ilmele de la Ioll:Mood ne2au re/entat de o sut de ori co ile teri!ile )m!l)n/ite de !rutalitatea sntoas a unui )ndr0ostit sau a unui sot1 o erec#e de alme" c#iar o !taie la $und a ar adesea ca mi*loace si0ure de seductie. Dar )n realitate" trecerea de la dra0ostea ideal la dra0ostea sexual nu este deloc sim l. <ulte $emei evit cu 0ri* s se a ro ie de o!iectul asiunii lor" dintr2o team mai mult sau mai utin mrturisit de a nu $i dece tionate. Dac eroul" uriasul" semi/eul rs und dra0ostei e care o ins ir si o trans$orm )ntr2o ex erient real" $ata se )n$ricosea/1 idolul ei devine un mascul de la care )si )ntoarce $ata" sc)r!it. Exist adolescenta coc#ete care se $olosesc de orice mi*loc entru a seduce un !r!at considerat de ele ca 5interesant6 sau 5$ascinant6" dar care" )n mod aradoxal" s)nt iritate dac acesta mani$est dre t rs uns un sentiment rea viu1 le lcea entru c era inaccesi!il3 )ndr0ostit" devine !anal. 5Este un !r!at ca toti ceilalti.6 -ata )i oart ic entru decderea sa si $ace din asta un retext entru a re$u/a contactele $i/ice care2i )ns im)nt sensi!ilitatea vir0inal. Dac $ata cedea/ 5Idealului6 su" rm)ne insensi!il )n !ratele lui si se )nt)m l" s une Ste;el1" ca tinerele $ete exaltate s se sinucid )n urma acestor scene )n care edi$iciul ima0inatiei )ndr0ostite se r!useste entru c Idealul se revelea/ su! $orma unui 5animal !rutal6. Adesea" dintr2o )nclinatie entru im osi!il" $ata se )ndr0osteste de un !r!at care2i $ace curte uneia dintre rietenele ei" si tot din acest motiv ale0e" adesea un !r!at )nsurat Este !ucuros A -emeia $ri0id. D1 $ascinat de c)te un don*uan1 visea/ s se su un si s se le0e de acest seductor e care nici o $emeie nu21 oate retine alturi de ea1 nutreste s eranta de a21 sc#im!a1 dar" de $a t" stie c va esua si tocmai de aceea )l si ale0e. +nele $ete se dovedesc de2a ururi
inca a!ile s cunoasc o dra0oste real si com let. &oat viata lor vor urmri un ideal im osi!il de atins. Aceasta se )nt)m l entru c exist un con$lict )ntre narcisismul $etei si ex erientele la care o su une sexualitatea ei. -emeia nu se acce t ca neesential dec)t cu conditia s re0seasc esentialul )n mie/ul a!dicrii sale. -c)ndu2se o!iect" iat c devine un idol )n care se recunoaste cu or0oliu1 )ns re$u/ im laca!ila dialectic ce2i orunceste s se )ntoarc la neesential. Vrea s $ie o comoar $ascinant" nu un lucru 0ata s $ie luat )i lace s a ar ca un $etis minunat lin de e$luvii ma0ice" nu s se considere un tru de carne care se las v/ut" i it" lovit1 ast$el" !r!atul )ndr0este $emeia2 rad" dar $u0e de /eita2c cun Demeter. <)ndr de a ca ta interesul masculin" de a suscita admiratia" ceea ce o revolt" )ns" este $a tul de a $i la r)ndul ei ca turat. O dat cu u!ertatea a )nvtat ce )nseamn rusinea3 si rusinea rm)ne" amestecat cu coc#etria si cu vanitatea sa1 rivirile !r!atilor o $latea/ si o rnesc )n acelasi tim 1 n2ar vrea s $ie v/ut dec)t )n msura )n care ea se arat1 rivirile s)nt adesea rea trun/toare. De unde si incoerentele care2i derutea/ e !r!ati3 $ata )si etalea/ decolteul" icioarele" dar" de )ndat ce este rivit" roseste" devine nervoas. Se amu/ rovoc)nd !r!atul" dar dac )si d seama c a tre/it )n el dorinta d )na oi cu de/0ust1 dorinta masculin este o o$ens" dar si un oma0iu1 )n msura )n care se simte res onsa!il de $armecul ei sau se crede li!er s21 exercite )n mod ne)n0rdit" $ata se simte )nc)ntat de victoriile ei1 dar dac trsturile" $ormele" carnea ei s)nt resimtite ca $iind date si su ortate" ea vrea s le sustra0 li!erttii strine si indiscrete care le r)vneste. Acesta e sensul ro$und al udorii ori0inare" care se inter$erea/ )ntr2o manier deconcertant cu coc#etriile cele mai )ndr/nete. O $etit oate avea )ndr/neli uimitoare" entru c nu reali/ea/ c initiativele acestea o revelea/ )n asivitatea ei1 imediat cum )si d seama de asta" se )ns im)nt si se su r. ,imic nu este mai ec#ivoc dec)t o rivire1 exist de la distant" si" rin aceast distant" are res ectuoas1 )ns une st )nire cu viclenie e ima0inea v/ut. -emeia )n devenire se /!ate rins )n aceste ca cane. Ea )nce e s se a!andone/e" dar numaidec)t se cris ea/ si ucide )n ea dorinta. 7n tru ul ei )nc incert" m)n0)ierea este simtit c)nd ca o lcere tandr" c)nd ca o ne lcut 0)dilare1 un srut mai )nt)i o tul!ur" a oi o $ace s r)d1 $iecrei acce tri )i urmea/ o revolt1 se las srutat" dar )si ster0e 0ura cu a$ectare" e sur)/toare si tandr" a oi deodat ironic si ostil1 $ace romisiuni e care le uit deli!e2 D8 rat Ast$el este <at#ilde de La <ole" sedus de $rumusetea si calittile rare ale lui Julien" doritoare de a atin0e rin dra0ostea sa un destin exce tional" dar re$u/)nd cu sl!ticie dominatia ro riilor sale simturi si e aceea a unei constiinte strine1 trece de la servilitate la aro0ant" de la im lorare la dis ret1 cere ca tot ceea ce d s2i $ie imediat ltit Ast$el este acea 5<onica6 descris de <arcel Arland" care con$und tul!urarea cu catul" iar dra0ostea o vede ca e o a!dicare rusinoas" al crei s)n0e este $ier!inte" dar care detest aceast ardoare si nu se su une dec)t ca!r)ndu2se. Ex#i!)nd o natur in$antil si ervers" 5$ructul neco t6 se a r )m otriva !r!atului. -ata a $ost adesea descris su! aceast $i0ur e *umtate sl!atic" e *umtate cumintit. .olette" rintre altii" a )n$tisat2o" )n .laudine la scoal si )n 'nu )n )r0" su! trsturile seductoarei Vinca. Ea strea/ un interes $ier!inte $at de lumea care i se asterne )nainte si asu ra creia domneste ca suveran1 dar are si curio/itate" recum si dorinta sen/ual si romanesc a !r!atului. Vinca se /0)rie )n mrcini" escuieste crevete" se catr )n co aci" si totusi $reamt c)nd rietenul ei %#il )i atin0e m)na1 cunoaste tul!urarea rin care tru ul se $ace carne si care este rima revelatie a $emeii ca $emeie1 tul!urat" )nce e s se vad $rumoas1 uneori se ia tn" se mac#ia/" se )m!rac )n or0andi va oros" se amu/ s $ie coc#et si s seduc1 dar cum vrea s existe si entru
sine si nu numai entru cellalt" alteori se )m!rac )n roc#ii vec#i si ur)te" )n antaloni rost croiti1 o mare arte din ea )nssi !lamea/ coc#etria si o consider ca e o renuntare1 de aceea )si tea/ dinadins de0etele cu cerneal" se arat ne ie tnat" ne)n0ri*it. Aceste revolte )i dau o st)n0cie e care o resimte cu ciud1 este a0asat" roseste" ne)ndem)narea ei creste si )nce e s ai! oroare de aceste tentative de seductie esuate. 7n acest stadiu" $ata nu mai vrea s $ie co il" dar nici nu acce t s devin adult" )si re rosea/ r)nd e r)nd uerilitatea si resemnarea ei de $emel. Atitudinea sa este de constant re$u/. Aceasta este trstura care2o caracteri/ea/ e $at si care ne d c#eia ma*orittii urtrilor sale3 ea nu acce t destinul e care i21 #r/esc natura si societatea1 si totusi" nu21 re udia/ cu #otr)re1 este rea s$)siat interior entru a )n$runta lumea1 se multumeste s $u0 de realitate sau s o conteste )n mod sim!olic. -iecare dintre dorintele ei este du!lat de o an0oas1 este avid s intre )n osesia viitorului su" dar se teme s ru cu trecutul1 vrea s 5ai!6 un !r!at" dar )i re u0n s $ie rada acestuia Si )n s atele $iecrei temeri se ascunde o dorint1 violul )i roduce oroare" dar as ir la asivitate. De aceea este sortit relei2credinte si tuturor sireteniilor1 este redis us la tot $elul de o!sesii ne0ative care traduc am!ivalenta dorintei si a anxiettii. DK +na dintre $ormele de contestare )nt)lnite cel mai adesea la adolescente este r)n*etul. Liceenele" midinetele 5 u$nesc6 de r)s ovestind istorii sentimentale sau sca!roase" vor!ind des re $lirturile lor ori )nt)lnind !r!ati sau rivind )ndr0ostiti srut)ndu2se1 am v/ut scolrite care treceau )nadins rin 'rdina Luxem!our0 e aleea )ndr0ostitilor" numai ca s r)d1 altele $recvent)nd !ile turcesti ca s $ac #a/ de doamnele 0rase cu !urti rotunde si s)nii 0rei e care le )nt)lneau acolo1 a !at*ocori tru ul $eminin" a2i $ace e !r!ati ridicoli" a r)de de dra0oste s)nt tot at)tea moduri de a ne0a sexualitatea3 aceste r)sete" aceast s$idare a adultilor s)nt o manier de a2si de si ro ria *en1 $etele se *oac cu ima0ini sau cuvinte ca s ucid )n ele ma0ia ericuloas1 ast$el" am v/ut eleve din clasa a IV2a 5 u$nind6 c)nd au 0sit )ntr2un text latinesc cuv)ntul $emur. .u at)t mai mult" dac $etita se las srutat" i it" )si va lua revansa r)/)ndu2i )n nas artenerului sau r)/)nd de el cu rietenele ei. 7mi amintesc de dou $ete" care" )ntr2im com artiment al unui tren de noa te" se lsau m)n0)iate e r)nd de un comis2voia*or de2a dre tul $ericit de norocul neaste tat care dduse este el1 )ntre $iecare sedint" r)deau isteric" re0sind" )ntr2 un com romis de sexualitate si de rusine" urtrile v)rstei in0rate. -etele cer )n acelasi tim a*utorul r)sului ne!unesc si al lim!a*ului" au/im din 0ura unora cuvinte a cror 0rosolnie i2ar $ace s roseasc e $ratii lor1 s)nt cu at)t mai utin )ns im)ntate de acestea cu c)t" $r )ndoial" ex resiile e care le $olosesc nu tre/esc )n mintea lor" din cau/a $a tului c s)nt e *umtate i0norante" o ima0ine $oarte recis3 sco ul lor este" de alt$el" dac nu s )m iedice aceste ima0ini s se $orme/e" mcar s le de/arme/e. Istoriile 0rosolane e care si le ovestesc liceenele s)nt destinate nu at)t s le otoleasc instinctele sexuale" c)t s ne0e sexualitatea3 $etele nu vor s2o considere dec)t su! un as ect umoristic" ca e o o eratie mecanic si cvasic#irur0ical. Dar" ca si r)sul" $olosirea unui lim!a* o!scen nu e numai o contestare1 este si o s$idare a adultilor" un soi de sacrile0iu" o conduit deli!erat ervers. (e$u/)nd natura si societatea" $ata le rovoac si le !ravea/ rintr2o multime de ciudtenii. S2au o!servat adesea la tinerele $ete manii alimentare3 mn)nc mine de creion" cear de si0ilat" !ucti de lemn" crevete vii" )n0#it as irine cu /ecile" uneori c#iar si muste sau ian*eni1 am cunoscut una dintre aceste $ete" $oarte cumintit )ntre tim " care )si $cea niste amestecuri 0roa/nice de ca$ea si de vin al! e care se c#inuia s le )n0#it1 alteori m)nca /a#r )m!i!at cu otet1 am v/ut una care" 0sind un vierme al! )n salat" 12a m)ncat $r nici o e/itare. &oti co iii )ncearc s ex erimente/e lumea cu oc#ii" cu m)inile si" mai intim" cu 0ura si stomacul. Dar la v)rsta
in0rat" $etitei )i lace )n mod deose!it s ex lore/e ceea ce e mai indi0est" mai de/0usttor. -oarte adesea este atras de ceea ce e 5sc)r!os6. De exem lu" o $at $oarte dr0ut" coc#et si )n0ri*it" se arta )ntr2adevr $as2 D9 cinat de tot ce rea 5murdar6 3 atin0ea insecte" )si contem la ansamentele i0ienice murdare" )si su0ea s)n0ele de e /0)rieturi. Jocul cu materii murdare este" evident" o manier de a2si )nvin0e de/0ustul1 acest sentiment a c tat o mare im ortant )n momentul u!erttii1 $etitei )i este sc)r! de un tru rea carnal" de s)n0ele menstrual" de racticile sexuale ale adultilor" de masculul creia )i este destinat1 ea )l nea0 com lc)ndu2se c#iar )n $amiliaritatea a ceea ce )i re u0n. 5Din moment ce s)n0ere/ )n $iecare lun" dovedesc" sor!indu2mi s)n0ele de e /0)rieturi" c nu2mi este team de el. Din moment ce va tre!ui s m su un unei )ncercri revolttoare" de ce s nu mn)nc un vierme al!46 )ntr2o manier si mai clar" aceast atitudine se a$irm )n automutilrile at)t de $recvente la aceast v)rst. -ata )si $ace tieturi e coa s cu !riciul" se arde cu ti0ara" se taie" se /0)rie1 ca s nu mear0 la un 0arden2 art: licticos" o rieten a mea din tinerete s2a tiat la icior cu un to oras" ast$el )nc)t a tre!uit s stea )n at sase s tm)ni. Aceste ractici sado2masoc#iste s)nt )n acelasi tim o antici are a ex erientei sexuale si o revolt )m otriva ei1 su ort)nd aceste )ncercri" $ata tre!uie s se )ntreasc )m otriva oricrei )ncercri osi!ile si rin aceasta s le $ac ino$ensive e toate" inclusiv e aceea din noa tea nuntii. .)nd )si une un melc e ie t" c)nd )n0#ite un tu! de as irine" c)nd se rneste sin0ur" $ata )si s$idea/ viitorul amant3 ,2ai s m $aci niciodat s su$r mai mult dec)t m $ac s su$r eu )nsmi. Acestea s)nt initierile triste si or0olioase )n aventura sexual. Destinat s $ie o rad asiv" )si revendic li!ertatea )n la a )ndura durerea si de/0ustul. .)nd )si im une musctura unui cutit" arsura *raticului" rotestea/ )m otriva enetrrii care o va de$lora1 rotestea/ anul)nd2o. <asoc#ist" entru c rin urtrile sale acce t durerea" ea este adesea si sadic1 ca su!iect autonom" !iciuieste" !at*ocoreste" torturea/ aceast carne de endent" aceast carne condamnat la su unere e care o detest" $r a dori" totusi" s se distin0 de ea. .ci nu ale0e )n toate aceste )m re*urri re$u/ul autentic al destinului su. <aniile sado2masoc#iste im lic o rea2cre2dint $undamental1 dac $etita li se consacr" este entru c ea )si acce t" rin aceste re$u/uri" viitorul de $emeie1 nu si2ar mutila cu ur tru ul dac mai )nt)i nu s2ar recunoaste ca tru . .#iar si ex lo/iile ei de violent se decu ea/ e un $ond de resemnare. .)nd un !iat se revolt )m otriva tatlui su" )m otriva lumii" se ded unor violente e$icace1 caut ceart unui camarad" se !ate" se a$irm ca su!iect rin lovituri de umn1 se im une lumii" o de seste. Dar adolescentei )i este inter/is s se im un" s se a$irme" si acest lucru o $ace s se revolte at)t de tare )n su$letul ei1 nu s er nici s sc#im!e lumea" nici s ias din limitele ei1 se stie sau cel utin se crede" si oate c#iar se vrea" le0at1 nu oate dec)t s distru01 )n $uria ei este si dis erare1 )n cursul unei seri )n care este iritat" s ar0e a#are" D= 0eamuri" va/e1 nu o $ace entru a )nvin0e soarta" nu este dec)t un rotest sim!olic. %rin ne utinta ei re/ent" $ata se rscoal )m otriva aservirii ei viitoare1 si /adarnicele ei ex lo/ii" de arte de a o eli!era de le0turi" nu $ac dec)t s le str)n0 si mai tare )n *urul ei. Violenta )ndre tat )m otriva ei sau )m otriva universului )ncon*urtor au )ntotdeauna un caracter ne0ativ3 s)nt mai mult s ectaculoase dec)t e$icace. Biatul care escaladea/ st)ncile" care se !ate cu rietenii lui riveste durerea $i/ic" rnile si cucuiele" ca e niste consecinte insi0ni$iante ale activittilor o/itive crora li se ded1 nu le caut" nici nu $u0e de acestea )n sine Cdec)t )n ca/ul unui com lex de in$erioritate care21 une )ntr2o situatie analoa0 cu aceea a $emeilorG. -ata se riveste su$erind" caut )n ro riul ei su$let 0ustul violentei si al revoltei" mai de0ra! dec)t s se interese/e de re/ultatele lor.
%erversitatea sa i/vorste din $a tul c rm)ne ancorat )ntr2un univers in$antil din care nu oate sau nu vrea cu adevrat s evade/e1 re$er s se /!at )n cusc dec)t s )ncerce s ias1 atitudinile ei s)nt re$lexive" ne0ative" sim!olice. Exist ca/uri )n care aceast erversitate ia $orme nelinistitoare. Destul de multe $ete s)nt cle tomane3 cle tomania este o 5su!limare sexual6 de natur $oarte ec#ivoc1 vointa de a )n$r)n0e le0ile" de a viola ta!uurile" ameteala actului inter/is si ericulos s)nt" $r )ndoial" sentimente esentiale entru cle toman1 dar )si au reversul lor. A lua o!iecte $r a avea dre tul )nseamn entru $at a2si a$irma cu aro0ant autonomia" a se a$irma ca su!iect )n $ata lucrurilor $urate si a societtii care condamn $urtul" a re$u/a ordinea sta!ilit si a2i s$ida e /itorii acestei ordini1 dar s$idarea are si o latur masoc#ist1 cea care $ur e $ascinat de risc. de a!isul )n care s2ar scu$unda dac ar $i rins1 ericolul de a $i rins )i )m rumut actului de a $ura o atractie at)t de volu tuoas1 atunci" su! rivirile line de re ros" su! m)na us e umrul ei" rin rusine" s2ar reali/a total si $r dre t de a el ca o!iect. A lua $r a $i rins" simtind an0oasa de a deveni rad" acesta este *ocul ericulos al sexualittii $eminine adolescente. &oate conduitele erverse sau delincvente )nt)lnite la $ete au aceeasi semni$icatie. +nele se s eciali/ea/ )n trimiterea de scrisori anonime" altele se amu/ invent)nd ovesti entru a2i minti e cei din *ur3 o $etit de ais re/ece ani convinsese un sat )ntre0 c una dintre case era !)ntuit de $antome Ele se !ucur )n e0al msur de exercitarea clandestin a uterii lor" de nesu unerea lor" de s$idarea adus societtii si de riscul de a $i demascate1 este un element at)t de im ortant al lcerii e care o )ncearc" )nc)t adesea se demasc sin0ure1 si c#iar se acu/ adesea de 0reseli si de $rdele0i e care nu le2au comis. ,u este deloc uimitor $a tul c re$u/ul de a deveni o!iect conduce la reconstituirea ca o!iect1 este un roces comun tuturor o!sesiilor ne0ative. 7ntr2o arali/ie isteric" !olnavul" )n acelasi tim " se teme de arali/ie" o doreste D@ si o reali/ea/1 el nu se vindec dec)t )ncet)nd s se mai 0)ndeasc la ea1 tot ast$el se )nt)m l si cu ticurile si#astenicilor. %ro$un/imea relei sale credinte o )nrudeste e $at cu aceste ti uri de nevro ati1 manii" ticuri" con*urri" erversitti3 toate acestea s)nt sim tome nevrotice )nt)lnite la t)nra $at" rovocate de am!ivalenta dorint2an20oas e care am semnalat2o mai )nainte. Este destul de $recvent" de exem lu" ca $ata s $u0 de acas1 leac la )nt)m lare" rtceste de arte de casa rinteasc si" du c)teva /ile" vine sin0ur )na oi. ,u este vor!a de o lecare adevrat" des re un act real de ru tur cu $amilia" ci numai de o comedie a eva/iunii" si adesea $ata este $oarte deconcertat dac i se ro une s se sustra0 de$initiv antura*ului su1 vrea s21 rseasc si )n acelasi tim nu vrea. -u0a este adesea le0at de $antasme ale rostiturii1 $ata visea/ c este rostituat" )si *oac rolul cu mai mult sau mai utin timiditate1 se $ardea/ uternic" se a leac e $ereastr si arunc oc#eade trectorilor1 )n anumite ca/uri" leac de acas si )m in0e at)t de de arte comedia" )nc)t aceasta se con$und cu realitatea Aceste urtri traduc adesea un de/0ust $at de dorinta sexual" un sentiment de cul a!ilitate3 din moment ce am aceste 0)nduri" aceste o$te" nu )nsemn mai mult dec)t o rostituat" s)nt una dintre ele" 0)ndeste $ata. +neori caut s se eli!ere/e3 s terminm cu asta" s mer0em )n la ca t" )si s une ea1 vrea s2si dovedeasc $a tul c sexualitatea nu are rea mult im ortant si atunci se d rimului venit. 7n acelasi tim " o asemenea atitudine mani$est ostilitate la adresa mamei" $ie entru c $ata are oroare de virtutea ei auster" $ie entru c o !nuieste c si ea este de moravuri usoare1 sau ex rim ranc#iun la adresa tatlui care s2a artat rea indi$erent. Oricum" )n aceast o!sesie 2 ca )n $antasmele de 0raviditate de care am mai omenit si care adesea i se asocia/ 2se )nt)lneste aceast inextrica!il con$u/ie de revolt si com licitate ce caracteri/ea/ ametelile si#astenice. E remarca!il $a tul c )n toate aceste urtri $ata nu )ncearc s de seasc ordinea natural si social"
nu retinde s $orte/e limitele osi!ilului si nici s o ere/e transmutatii de valori1 se multumeste s2si ex rime revolta )n s)nul unei lumi sta!ilite" ale crei $rontiere si le0i se strea/1 este atitudinea de$init adesea ca 5demoniac6 si care im lic o )nseltorie $undamental1 !inele este recunoscut ca s $ie !at*ocorit" re0ula este $cut ca s $ie )nclcat" sacrul res ectat entru a $i osi!il er etuarea sacrile0iilor. Atitudinea $etei se de$ineste )n mod esential rin $a tul c" )n tene!rele an0oasante si )n reaua2credint de care $ace dovad" ea re$u/ 2 acce t)nd2o 2 lumea" ca si ro riul ei destin. &otusi" nu se limitea/ la a contesta ne0ativ situatia care )i este im us1 ea caut si s2 i com ense/e insu$icientele. Dac viitorul o )ns im)nt" nici re/entul nu o satis$ace1 e/it s devin $emeie1 este a0asat c nu este )nc dec)t un co il1 si2a rsit de*a trecutul" dar DE nu este an0a*at )ntr2o viat nou. Este ocu at" dar nu $ace nimic3 entru c nu $ace nimic" ea nu are nimic" nu este nimic. %rin comedii si rin misti$icri se strduieste s um le acest 0ol. I se re rosea/ c este re$cut" mincinoas" si c 5inventea/ ovesti6. De $a t" ea este destinat secretului si minciunii. La sais re/ece ani" o $emeie a trecut de*a rin )ncercri 0rele3 u!ertate" menstruatie" tre/irea sexualittii" rimele tul!urri" rima $e!r" temeri" de/0usturi" ex eriente ciudate1 a )nc#is )n su$letul ei toate aceste lucruri si a )nvtat s stre/e cu 0ri* secretul. ,umai $a tul c tre!uie s2si ascund !anda*ele i0ienice" s2si disimule/e menstruatia o m)n de*a s re minciun" )n nuvela BOtrtna omenire" .A. %orter ovesteste c tinerele americane din Sud" e la 1FLL" se )m!olnveau )n0#itind un amestec de sare cu lm)ie ca s2si o reasc $luxul menstrual atunci c)nd mer0eau la !al1 le era team ca !ietii s nu le 0#iceasc starea du oc#ii )ncercnati" du contactul m)inilor" oate du miros" si aceast idee le !ulversa. E 0reu s te *oci de2 a idolul" de2a /)na. de2a rintesa )nde rtat" c)nd simti )ntre icioare un !anda* )ns)n0erat1 si mai 0eneral" c)nd cunosti mi/eria ori0inar de a $i tru . %udoare3i" care este un re$u/ s ontan al su!iectului de a se lsa erce ut ca tru " atin0e i ocri/ia. Dar adesea minciuna la care este condamnat adolescenta este aceea c tre!uie s se re$ac a $i o!iect" un o!iect resti0ios" c)nd ea se simte e sine ca e o existent incert" dis ersat" creia )i cunoaste tarele. <ac#ia*e" !ucle $alse" corsete strimte" sutiene 5um lute6" toate acestea s)nt minciuni1 )nssi $i0ura devine masc3 e c#i s)nt suscitate cu art ex resii s ontane" se mimea/ o asivitate mirat1 nimic mai uimitor dec)t s desco eri deodat )n exercitiul $unctiunii sale $eminine o $i/ionomie al crei as ect $amiliar )l cunosti1 transcendenta sa se renea0 si imit imanenta1 rivirea nu mai erce e" ci re$lect1 tru ul nu mai trieste3 este )n aste tare1 toate 0esturile" toate sur)surile se trans$orm )n c#emri1 de/armat" dis oni!il" $ata nu mai este dec)t o $loare o$erit" un $ruct 0ata s $ie cules. Br!atul o )ncura*ea/ )u aceste am0iri" dorindu2se am0it1 a oi este iritat de acest lucru" )si $ace re rosuri. Dar $at de o $etit li sit de arti$iciile vicleniei" nu are dec)t indi$erent si c#iar ostilitate. ,umai cea care )i )ntinde ca cane )l seduce1 o$erindu2se" ea este aceea care )ndeste rada1 asivitatea ei este us )n serviciul actiunilor sale" iar din sl!iciune )si $ace un instrument al uterii. Din moment ce )i este inter/is s atace e $at" este redus la manevre si la calcule1 iar interesul ei este s ar a se o$eri 0ratuit1 de aceea i se va re rosa c este er$id si trdtoare3 este adevrat Dar la $el de adevrat e c $ata este o!li0at s2i o$ere !r!atului mitul su unerii sale" rin $a tul c acesta retinde s2o domine. Si oare am utea s2i cerem atunci s2si )n!use revendicrile ei cele mai esentiale4 DD .om le/enta ei n2ar utea $i" rin )nssi ori0inea sa" dec)t ervertit De alt$el" $ata nu trisea/ numai din viclenie lnuit. %rin $a tul c toate drumurile )i s)nt )nc#ise" c nu
oate $ace nimic" c nu are )ncotro dec)t s $ie" deasu ra ca ului su a as un !lestem )n co ilrie se *uca de2a dansatoarea" de2a s$)nta1 mai t)r/iu se *oac de2a sine )nssi1 ce este" de $a t" adevrul4 )n domeniul )n care a $ost )nc#is" cuv)ntul acesta este li sit de sens. (omanele e care si le ovesteste si care o au c#iar e ea dre t eroin rinci al 2 ovestite adesea si altora R i se ar a traduce mai !ine osi!ilittile e care le simte )n sine dec)t re/umatul lat al vietii ei cotidiene. ,u are mi*loacele s2si dea seama de adevrata ei valoare3 se consolea/ rin teatrul e care21 *oac si )n mi*locul lui lasea/ un ersona* cruia caut s2i dea im ortant1 )ncearc s se sin0ulari/e/e rin extrava0ante entru c nu2i este ermis s se individuali/e/e )n activitti de$inite. Se stie $r res onsa!ilitti" insi0ni$iant )ntr2o lume de !r!ati3 $r )ndoial c 5inventea/ ovesti6 entru c nu are de $cut nimic serios. Electra lui 'iraudoux este o $emtne a #istoires entru c numai lui Oreste )i revine sarcina de a )nde lini o adevrat crim" cu o s ad adevrat. .a si co ilul" $ata se e ui/ea/ )n scene si )n mani$estri de $urie" se )m!olnveste" re/int tul!urri isterice entru a atra0e atentia" entru a deveni cineva im ortant. %entru a $i im ortant intervine )n destinul celuilalt1 orice arm )i este util1 )ncredintea/ secrete" le inventea/" trdea/" calomnia/1 are nevoie de tra0edie )n *urul ei entru a simti c trieste" $iindc nu 0seste nici un s ri*in )n ro ria ei viat. %entru acelasi motiv este ca ricioas. -antasmele e care le $ormm" ima0inile cu care ne le0nam s)nt contradictorii1 doar actiunea uni$ic diversitatea tim ului. -ata nu are o voint adevrat" ci numai dorinte" si sare de la una la alta cu incoerent. .eea ce $ace inconsecventele sale uneori ericuloase este $a tul c )n $iecare moment" im lic)ndu2se doar )n vis" ea se an0a*ea/ )n )ntre0ime" se situea/ e un lan al intransi0entei" al exi0entei1 are )nclinatie s re de$initiv" s re a!solut3 entru c nu dis une de viitor" ar vrea s atin0 eternitatea. 5,u voi a!dica niciodat1 am s vreau )ntotdeauna totul. Am nevoie s2mi re$er ro ria mea viat entru a o acce ta6" scrie <rie Leneru. .a un ecou al acestei $ra/e vine a$irmatia Anti0onei lui Anouil#3 5Vreau totul" numaidec)t6. Acest im erialism in$antil nu oate $i )nt)lnit dec)t la un individ care2si visea/ destinul3 visul a!oleste tim ul si o!stacolele" iar vistorul are nevoie s se exas ere/e entru a2si com ensa de$icitul de realitate1 oricine are roiecte adevrate cunoaste o $initudine care este 0a*ul uterii sale concrete. -ata vrea s rimeasc totul entru c nimic nu de inde de ea. De aici i se tra0e" )n $ata adultilor si )n s ecial a !r!atului" caracterul su de 5co il teri!il6. Ea nu admite lim2 DF itele e care i le im une unui individ insertia sa )n lumea real1 )l s$idea/ s de seasc aceste limite. Ast$el" Iilde1 astea t ca Solness s2i dea un re0at )ntre03 nu ea tre!uie s21 cucereasc" de aceea vrea s $ie nem0init1 cere s i se cldeasc cel mai )nalt turn care a existat vreodat" iar el 5s urce at)t c)t construieste63 acesta e/it s urce" )i e team de ameteal1 iar ea" rmas *os" riveste ne20)nd contin0enta si sl!iciunea uman" si nu acce t $a tul c realitatea im une o limit viselor sale des re 0randoare. Adultii i se ar )ntotdeauna mesc#ini si rudenti celei care nu d )na oi )n $ata nici unui risc" entru c#iar $a tul c nu are nimic de riscat1 ermit)ndu2si )n vis cele mai extraordinare )ndr/neli" le rovoac s se trans$orme )n realitate. ,eav)nd oca/ia s $ie us la )ncercare" se )m odo!este cu cele mai extraordinare virtuti $r a2i $i team c )i vor $i de/mintite. &otusi" din aceast a!sent a controlului se naste incertitudinea1 visea/ c este in$init" dar nu se simte mai utin alienat )n ersona*ul e care21 ro une admiratiei celorlalti si care de inde de aceste constiinte strine 3 este )n ericol )n acest du!lu e care21 identi$ic cu sine )nssi" dar a crui re/ent o su ort asiv. De aceea este susce ti!il si vanitoas. .ea mai mic critic" o 0lum oarecare un )n discutie )ntrea0a ei $iint. ,u este valori/at rin ro riul ei e$ort" ci rintr2un ca ricios su$ra0iu. Valoarea
ei nu e de$init rin activitti sin0ulare" ci constituit rin vocea 0eneral a renumelui1 are deci a $i msura!il cantitativ1 retul unei mr$i se diminuea/ c)nd devine rea comun3 ast$el" $ata nu este exce tional" rar" remarca!il" extraordinar dec)t dac nici una dintre celelalte nu este ast$el &ovarsele ei )i s)nt rivale" c#iar dusmance1 )ncearc s le de recie/e" s le ne0e1 este 0eloas si ruvoitoare. Se vede c toate de$ectele ce i se re rosea/ adolescentei nu $ac dec)t s ex rime situatia )n care se a$l. 7i este $oarte 0reu s se stie asiv si de endent la v)rsta am!itiei si a s erantei" la v)rsta la care se exalt vointa de a tri" de a ocu a un loc su! soare1 la aceast v)rsta cuceritoare $emeia a$l c nici o cucerire nu2i este ermis" c tre!uie s se rene0e" c viitorul ei de inde de !unul2 lac al !r!atilor. %e lan social" ca si e lan sexual" noile as iratii nu se destea t )n ea dec)t entru a se vedea condamnate s rm)n nesatis$cute1 toate elanurile sale de ordin vital si s iritual s)nt imediat stvilite. Este normal ca $etei s2i $ie 0reu s2si re0seasc ec#ili!rul. Strile ei insta!ile" lacrimile" cri/ele nervoase nu s)nt at)t consecinta unei $ra0ilitti $i/iolo0ice" c)t semnul ro$undei sale neada tri. 1 .$. IBSE," .onstructorul Solness. FL &otusi" i se )nt)m l s2si asume la $el de neautentic aceast situatie de care $ata $u0e rin mii de ci neautentice. Ea )i a0asea/ e cei din *ur rin de$ectele sale3 dar uneori )i si uimeste rin calittile sale deose!ite. Si unele si altele au aceeasi ori0ine. Din re$u/ul lumii" din atitudinea ei nelinistit" din neantul su )si oate $ace o tram!ulin entru a iesi )n lar0ul solitudinii si al li!erttii sale. -ata este ascuns" c#inuit" rad unor con$licte 0reu de re/olvat Aceast com lexitate o )m!o0teste1 viata ei interioar se de/volt mai ro$und dec)t aceea a $ratilor si1 este mai atent la sentimentele ei" care devin ast$el mai nuantate" mai diverse1 are mai mult simt si#olo0ic dec)t !ietii" care s)nt mai interesati de sco uri exterioare. Este )n stare s dea 0reutate acestor revolte care o o un lumii. Evit ca canele serio/ittii si ale con$ormismului. <inciunile use la cale de antura*ul ei o 0sesc ironic si clarv/toare. Simte din /i )n /i tot mai a stoare am!i0uitatea conditiei sale3 dincolo de rotestele sterile" oate avea cura*ul s un )n discutie o timismul solid" valorile rimite de2a 0ata" morala i ocrit si linistitoare. Acesta este exem lul emotionant e care21 d" )n <oara de e -loss" ersona*ul <a00ie" )n care 'eor0e Eliot a )ntruc#i at din nou )ndoielile si cura*oasele re!eliuni )m otriva An0liei victoriene ale tineretii ei. Eroul 2 si )n s ecial &om" $ratele lui <a00ie R a$irm cu )nc t)nare rinci iile acce tate" $ac s )ncremeneasc morala )n re0uli $ormale3 <a00ie )ncearc s reintroduc un su$lu viu )n viata lor" rstoarn re0ulile" mer0e )n la ca tul sin0urttii sale si se ridic" li!ertate ur" deasu ra universului sclero/at al !r!atilor. Adolescenta nu oate s dea dec)t o )ntre!uintare ne0ativ acestei li!ertti. &otusi" din dis oni!ilitatea ei se oate naste o retioas $acultate de rece tivitate1 se va arta atunci devotat" atent" )ntele0toare" iu!itoare. %rin aceast 0enero/itate docil se distin0 eroinele lui (osamond Le#mann. 7n Invitatie la vals" o vedem e Olivia )nc st)n0ace si timid" $oarte utin coc#et" scrut)nd cu o curio/itate emotionat aceast lume )n care va intra m)ine. Ea )i ascult din toat inima e dansatorii care se erind e l)n0 ea" se strduieste s rs und dorintelor lor" se $ace ecou" vi!rea/ si rimeste tot ce se o$er. Eroina din %ul!ere" Jud:" are aceeasi calitate de a se atasa. ,u si2a rene0at !ucuriile co ilriei1 )i lace s se scalde 0oal" noa tea" )n r)ul din arc1 )i lac natura" crtile" $rumusetea" viata1 nu are un cult narcisist entru sine1 li sit de i ocri/ie si e0oism" nu caut o exaltare a ro riei sale ersoane rin intermediul !r!atilor1 dra0ostea sa este o o$rand acordat oricrei $iinte care o seduce" $emeie sau !r!at" Jenni$er sau (odi. Se druieste $r a se ierde1 duce o viat de student inde endent" are lumea ei" roiectele
ei. Dar ceea ce o distin0e de un !iat este atitudinea de aste tare" tandra ei docilitate" )ntr2 o manier su!til" se redestinea/ .eluilalt1 .ellalt are )n oc#ii ei o dimensiune miraculoas" ast$el )nc)t este )ndr0ostit )n acelasi tim de toti tinerii din $amilia vecin" de casa lor" de sora lor" F1 de universul lor1 nu )n calitate de rieten" ci )n calitate de .ellalt o $ascinea/ Jenni$er. Iar ea )i $armec e (od: si e verii si rin a titudinea de a se lia" de a se modela du dorintele lor1 este toat numai r!dare" !l)ndete" acce tare si su$erint tcut. Di$erit" dar la $el de ca tivant rin modul )n care )i rimeste )n su$letul ei e cei e care2i )ndr0este" ne a**are &essa din ,im$a cu inim credincioas de <ar0aret ?enned:. In acelasi tim s ontan" sl!atic si o$erindu2se" ea re$u/ s a!dice la ceva din ea )nssi1 odoa!ele" $ardurile" travestiurile" i ocri/ia" 0ratia )nvtat" rudenta si su unerea de $emel )i re u0n ro$und1 doreste s $ie iu!it" dar nu su! masc1 se lia/ strilor de s irit ale lui LeMis" )ns $r urm de servilism1 )l )ntele0e" vi!rea/ la unison cu el1 dar dac se ceart" LeMis stie c nu rin m)n0)ieri va a*un0e s o su un1 )n tim ce -lorence cea autoritar si vanitoas se las )nvins de srutri" &essa reuseste minunea de a rm)ne li!er )n dra0ostea ei" ceea ce )i ermite s iu!easc $r ostilitate" nici or0oliu. -irea sa are toate seductiile arti$iciului1 entru a lcea" niciodat nu se mutilea/" nu se diminuea/ si nu se trans$orm )ntr2un o!iect. 7ncon*urat de artisti care si2au an0a*at toat existenta )n creatia mu/ical" ea nu simte )nluntrul ei acest demon devorator1 )i iu!este" )i a*ut" )i )ntele0e cu toat $iinta sa1 o $ace $r nici un e$ort" rintr2o 0enero/itate tandr si s ontan" si de aceea rm)ne er$ect li!er" c#iar )n momentele )n care uit de sine )n $avoarea semenilor si. 'ratie acestei ure autenticitti" este crutat de con$lictele adolescentei1 oate s su$ere entru duritatea lumii" dar nu este s$)siat interior3 este armonioas )n acelasi tim ca o co il ne stoare si ca o $emeie )ntelea t. -ata sensi!il si 0eneroas" rece tiv si ardent este 0ata s devin o mare )ndr0ostit. .)nd nu )nt)lneste dra0ostea" i se )nt)m l s )nt)lneasc oe/ia. %entru c nu actionea/" riveste" simte" )nre0istrea/1 o culoare" un sur)s 0sesc )n ea ro$unde ecouri1 cci )n a$ara ei" )n orasele de*a cldite" e c#i urile unor !r!ati de*a maturi" este risi it destinul ei1 atin0e" 0ust )ntr2o manier la $el de asionat si la $el de 0ratuit ca si !iatul. ,e$iind !ine inte0rat )n universul omenesc" ada t)ndu2i2se cu 0reu" ea )l vede )n $elul unui co il1 )n loc s se interese/e numai de ri/a ei asu ra lucrurilor" se atasea/ de semni$icatia lor" le sur rinde ro$ilurile ciudate" metamor$o/ele ne rev/ute. Se )nt)m l rar s simt )n ea o )ndr/neal creatoare" si cel mai adesea te#nicile care i2ar ermite s se ex rime )i li sesc1 dar )n conversatii" )n scrisori" )n eseurile literare sau )n sc#ite oate mani$esta o sensi!ilitate ori0inal. -ata se roiectea/ cu ardoare ctre lucruri" entru c nu este )nc mutilat de transcendenta ei1 si $a tul c nu )nde lineste nimic" c nu este nimic va $ace elanul ei cu at)t mai asionat3 vid si nelimitat" ceea ce va )ncerca ea s atin0" din mi*locul neantului su" F8 este &otul. De aceea va dovedi o dra0oste deose!it entru natur1 )i )nc#in un adevrat cult" c#iar mai mult dec)t adolescentul. ,e)m2!l)n/it" inuman" ,atura re/um )n modul cel mai evident ceea ce este ea. Adolescenta nu si2a anexat )nc nici o arcel din univers1 0ratie acestei srcii" el este )nc )n )ntre0ime re0atul su1 c)nd une st )nire e el" une st )nire" cu or0oliu" si asu ra ei )nsesi. .olette1 ne2a ovestit adesea acest 0en de or0ii *uvenile3 .ci )mi lceau at)t de mult /orile" )nc)t mama mi le druia )n c#i de recom ens. O convin0eam s m tre/easc la trei si *umtate dimineata si m duceam" cu c)te un
cosulet 0ol )n $iecare m)n" s re m)ntunle mlstinoase care se re$u0iau )n cotul strimt al r)ului" ctre c sunile si coac/ele ne0re. La ora trei si *umtate" totul dormea )ntr2un al!astru ori0inar" umed si con$u/" si c)nd co!oram e crarea nisi oas" ceata e care ro ria ei 0reutate o tr0ea s re m)nt )mi sclda icioarele" a oi trunc#iul meu micJine $cut" )mi atin0ea !u/ele" urec#ile si nrile" care erau mai sensi!ile dec)t restul cor ului... %e acel drum" la acea or" )mi ddeam seama de retul meu" de o stare de 0ratie indici!il si de er$ecta mea )ntele0ere cu rima adiere a rut" rima asre" soarele )nc de$ormat de nasterea de du lima ori/ontului... < )ntorceam c)nd suna clo otul entru rima slu*!. Dar nu )nainte de a m $i sturat" nu )nainte de a $i descris rin duri un lun0 circuit recum un c)ine care v)nea/ sin0ur si 0ust a a a dou i/voare ierdute e care aveam s le vise/... <ar: Xe!! ne descrie si el" )n 'reutatea um!relor" !ucuriile ar/toare e care o t)ur $ata le oate cunoaste )n intimitatea unui eisa* $amiliar3 .)nd atmos$era din cas devenea rea $urtunoas" nervii Am!rei se )ntindeau la maxim. %leca atunci )n )n dure" e sus. Si i se rea c" )n tim ce oamenii din Donner triau su! uterea le0u" durea nu tria dec)t din im ulsuri. Desc#i/)ndu2se at)t de mult $rumusetii durii" a*unsese la o erce tie deose!it a $rumusetii. 7nce u s vad analo0ii1 natura nu mai era o asam!lare )nt)m ltoare de mici detalii" ci o armonie" un oem auster si maiestuos. -rumusetea domnea acolo" lucea o lumin care nu era lumina unei $lori sau a unei stele... +n tremur usor" misterios si ca tivant" rea s $remete ca lumina rin toat durea... %lim!rile Am!rei )n aceast lume de verdeat aveau ceva reli0ios. 7ntr2o dimineat" c)ud totul era linistit" urc )n la Livada %srilor. Asta $cea adesea )nainte s )ncea c)te o /i de mesc#ine intn... A*unse )n s$)rsit )n la Iaut2Bois" si imediat rinse s se lu te cu $rumusetea. Acolo" )n acele conversatii ale ei cu natura" exista literalmente ceva dintr2o )nclestare" ceva din aceast stare de s irit care vor!este ast$el3 "",2am s te las s leci )n ce nu m !inecuv)nte/i...6 .um sttea FK s ri*init de trunc#iul unui mr sl!atic" deveni constient imediat" rintr2un $el de simt interior al au/ului" de urcarea sevei at)t de ra id si at)t de uternic" )nc)t si2o ima0in s ume0)nd ca valurile. A oi o adiere de v)nt trecu e su! crestele )n$lorite ale co acului si ea se tre/i din nou la realitatea sunetelor" la discursurile ciudate ale $run/elor... -iecare etal" $iecare $run/ i se rea a $redona o mu/ic amintind ea )nssi ro$un/imile din care se nscuse. -iecare dintre aceste $lori delicat rotun*ite i se rea lin de ecouri rea 0rave entru $ra0ilitatea ei... Din v)r$ul colinelor" veni o adiere ar$umat care se strecur rintre ramuri. Lucrurile care aveau o $orm si care cunosteau conditia ieritoare a $ormelor $remtar )naintea acestui ceva care trecea" $r $orm si inex rima!il. Din cau/a lui" durea nu mai era o sim l 0ru are" ci un ansam!lu 0lorios ca o constelatie... Se oseda e ea )nssi )ntr2o existent continu si imua!il. Asta o atr0ea e Am!ra" rad unei curio/itti care2i tia rsu$larea" )n aceste locuri !)ntmte ale naturii. Asta o tinea nemiscat )ntr2un exta/ ciudat... -emei at)t de di$erite ca Emil: Bronte si Anna de ,oailles au cunoscut )n tineretea lor 2 si a oi si le2au relun0it de2a lun0ul )ntre0ii vieti 2 asiuni asemntoare. &extele e care le3am citat arat )ndea*uns c)t alinare 0seste adolescenta )n naturi )n casa rinteasc domnesc mama" le0ile" o!iceiurile" rutina" ea vrea s se smul0 din acest trecut1 vrea s devin la r)ndul ei un su!iect suveran1 dar" din unct de vedere social" nu accede la viata ei de adult dec)t devenind $emeie1 )si lteste eli!erarea cu o a!dicare1 )n tim ce )n mi*locul lantelor si al animalelor este o $iint omeneasc1 este eli!erat )n acelasi tim de $amilie si de !r!ati" este un su!iect" este li!ertate. 'seste )n ad)ncul durilor o ima0ine a sin0urttii su$letului su" iar )n vastele ori/onturi ale c)m iilor $i0ura sensi!il a transcendentei1 este ea )nssi aceast land nelimitat" aceast culme
aruncat s re cer1 oate s urme/e si va urma aceste ci ce leac s re un viitor necunoscut. Ase/at )n v)r$ul colinei" domin toate !o0tiile lumii revrsate la icioarele ei" o$erite1 rin tresltarea a ei" rin $reamtul luminii" resimte !ucurii" lacrimi" exta/uri e care le i0nor )nc1 )ncretiturile lacului" etele de soare )i ro un )ntr2un $el con$u/ aventurile ro riului ei su$let. <iresmele" culorile vor!esc un lim!a* misterios" dar din care se detasea/ cu o trium$toare evident cuv)ntul 5viat6. Existenta nu este numai un destin a!stract care se )nscrie )n re0istrele rimriei" ea este viitor si !o0tie carnal. -a tul de a avea un tru nu mai a are ca o tar rusinoas1 )n dorintele e care su! rivirea matern adolescenta le re udia/" recunoaste seva care urc din ar!ori1 nu mai este !lestemat" ci revendic lin de m)ndrie )nrudirea ei cu $lorile si cu $run/ele1 atin0e o corol si stie c o rad vie )i va um le )ntr2o /i m)inile acum 0oale. .arnea nu mai este murdrie3 este !ucurie si $rumusete. .on$undat cu cerul si c)m ia" $ata este acest su$lu indistinct care )nsu$leteste si )n$ier!)nt universul" este $iecare $ir de iar!1 F9 individ )nrdcinat )n m)nt si constiint in$init" este )n acelasi tim viat si s irit1 re/enta sa este im erioas si trium$toare ca aceea a m)ntului )nsusi. Dincolo de natur" ea caut adeseori o realitate mai )nde rtat si mai or!itoare1 este dis us s se iard )n exta/uri mistice1 )n e ocile reli0ioase" $oarte multe su$lete $eminine $ra0ede )i cereau lui Dumne/eu s um le vidul $iintei lor1 vocatia .aterinei din Siena" a &ere/ei din Avila1 s2a revelat la o v)rst $ra0ed. Jeanne d>Arc era si ea o adolescent. 7n alte e oci" umanitatea a are ca sco su rem1 atunci elanul mistic se alctuieste )n roiecte de$inite1 )ns )n ca/ul doamnei (oland sau al (osei Luxem!ur0" o t)nr dorint de a!solut a dat nastere $lcrii din care se #rneste viata lor. 7n servitutea" )n srcia ei" )n ro$un/imea re$u/ului su" $ata oate s desco ere cele mai mari )ndr/neli. 7nt)lneste oe/ia1 )nt)lneste si eroismul. +nul dintre modurile de a2si asuma $a tul c este im er$ect inte0rat )n societate este s2i de seasc ori/onturile limitate. Bo0tia si $orta naturii lor" ca si unele circumstante $ericite" le2au ermis $emeilor s er etue/e )n viata lor de adult roiectele asionate ale adolescentei. Dar acestea s)nt exce tii. ,u $r motiv 'eor0e Eliot o $ace s moar e <a00ie &ulliver" iar <ar0uerite ?enned:" e &essa. Surorile Bronte au cunoscut o soart nemiloas. -ata este atetic entru c ea se ridic" sla! si sin0ur" )m otriva lumii1 dar lumea este rea uternic1 dac se )nc t)nea/ s2o re$u/e" $ata va $i s$r)mat. Belle de Bu:len" care uimea toat Euro a rin $orta caustic si rin ori0inalitatea s iritului su" )si )ns im)nta toti retendentii1 re$u/ul oricrei concesii a condamnat2o mult tim la un celi!at care o a sa $oarte tare" din moment ce declara c ex resia 5$ecioar si martir6 este un leonasm. Aceast )nc t)nare este rar. 7n imensa ma*oritate a ca/urilor" $ata )si d seama c lu ta este rea ine0al si s$)rseste rin a ceda. 5&oate muriti la cincis re/ece ani6" )i scria D)derot So #iei Volland. .)nd lu ta nu a $ost 2 cum se )nt)m l cel mai adesea 2 dec)t o revolt sim!olic" )n$r)n0erea este si0ur. %retentioas )n visurile ei" lin de s erant" dar asiv" $ata le rovoac adultilor sur)suri indul0ente. Si )ntr2adevr" du doi ani de des rtire" re0sesti co ila re!el si !aroc e care o stiai trans$ormat )ntr2o $at cumintit" 0ata sa2si acce te viata ei de $emeie. Aceasta este soarta e care .olette i2o re/ice ersona*ului su $eminin" Vinca1 si tot ast$el a ar si eroinele din rimele romane ale lui <auriac. .ri/a adolescentei este un $el de 5travaliu6 asemntor cu ceea ce doctorul La0ac#e numeste 5travaliul doliului6. -ata )si Vom reveni asu ra caracterelor sin0ulare ale misticii $eminine. F= 7n0roa lent co ilria si e individul im erios si autonom care a $ost odat" si intr cu su unere )n existenta adult.
Bine)nteles" nu oti sta!ili cate0orii transante numai du v)rst. Exist $emei care rm)n in$antile toat viata1 conduitele e care le2am descris se er etuea/ uneori )n la o v)rst avansat. &otusi" )n ansam!lu" este o mare di$erent )ntre ustoaica de cincis re/ece ani si o $at trecut de v)rst adolescentei. Aceasta din urm este ada tat realittii1 nu se mai misc e lanul ima0inarului1 este mai utin contradictorie dec)t altdat. <rie Bas#;irtse$$ scrie" ctre o ts re/ece ani3 .u c)t avanse/ s re !tr)netea tineretii mele" cu at)t m um lu de indi$erent. %utine lucruri m )nsu$letesc acum" e c)nd )nainte )mi sa de orice. Irene (eMeliott: notea/3 %entru a $i acce tat de ctre !r!ati" tre!uie s 0)ndesti si s actione/i ca ei1 dac nu" te tratea/ cum nu se oate mai ru" iar soarta ta va $i sin0urtatea. Si eu" acum" ot s une c am avut arte de mult sin0urtate" si vreau multimea nu )n *urul meu" ci cu mine... Acum tre!uie s triesc" si nu s exist aste t)nd si vis)nd si tot ovestindu2mi mie )nsmi istorii" cu 0ura )nc#is si tru ul nemiscat. Si mai de arte3 -und tot mereu $latat" curtat" devin teri!il de am!itioas. ,u mai este $ericirea tremurtoare" uluit" de la cincis re/ece ani. E un soi de !etie rece si dur de a2mi lua revansa asu ra vietii" de a urca. -lirte/" m *oc de2a dra0ostea. ,u iu!esc e nimeni.... .a t si mai mult inteli0ent" s)u0e rece" luciditate o!isnuit. 7mi ierd su$letul. S2a $cut ca o ru tur... 7n dou luni" im2am rsit co ilria. A roa e acelasi ton )l au aceste con$idente ale unei $ete de nous re/ece ani3 Altdat" a#N ce con$lict )ntre o mentalitate care rea incom ati!il cu acest secol si c#emrile secolului )nsusiN Acum am im resia unei alinri -iecare nou idee mare care intr )n mine" )n loc s rovoace o tul!urare 0reu de su ortat" o distru0ere si o reconstructie ne)ncetat" vine s se ada te/e minunat la ceea ce exista de*a )n mine... Acum" trec e nesimtite de la 0)ndunle teoretice la viata curent" $r nici o solutie de continuitate. -ata 2 doar dac nu este )n mod deose!it li sit de 0ratie 2 a s$irsit rin a2si acce ta $eminitatea1 si adesea ea este $ericit s se !ucure 0ratuit de lcerile si de trium$urile care se ot o!tine din F@ aceast $eminitate )nainte de a se instala de$initiv )n destinul su1 ne$iind )nc cerut de nici o datorie ires onsa!il" dis oni!il" totusi re/entul nu i se are nici vid" nici de/ilu/ionam" din moment ce nu este dec)t o eta 1 toaletele" $lirtul au )nc li sa de serio/itate a *ocului" iar visele sale de viitor )i de0#i/ea/ $utilitatea. Ast$el descrie Vir0inia Xool$ im resiile unei tinere coc#ete )n cursul unei serate3 < simt strlucitoare )n o!scuritate. %icioarele mele mtsoase se $reac dulce unul de altul. %ietrele reci ale colierului se odi#nesc e ie t. S)nt )m odo!it" s)nt 0ata... Buclele s)nt rsucite exact at)t c)t tre!uie. Bu/ele2mi s)nt c)t vreau eu de rosii. S)nt 0ata s m )nt)lnesc cu acesti !r!ati" cu aceste $emei care urc scara S)nt e0alii mei. &rec rin $ata lor" ex us rivirilor lor" asa cum si ei s)nt ex usi rivirii mele... 7n aceast atmos$er de ar2$umuri" de lumini" )n$loresc recum o $eri0 ce2si des$ace $run/ele ei !uclate... Simt nsc)ndu2se )n mine mii de osi!ilitti. S)nt r)nd e r)nd stren0rit" vesel" t)n*itoare" melancolic. +nduiesc deasu ra rdcinilor mele ad)nci. A lecat s re drea ta" aune" )i s un acestui t)nr3 5A ro ie2te...6 Se a ro ie. Vine s re mine. Este momentul cel mai excitant e care l2am trit vreodat. -reamt" unduiesc... ,u2i asa c s)ntem $ermectori st)nd ase/ati unul l)n0 altul" eu )m!rcat )n satin si el )n al! si ne0ru4 E0alii mei ot s m Cintuiasc cu rivirile acum" !r!ati si $emei. V )ntorc rivirile. S)nt una dintre voi. S)nt aici )n universul meu... +sa se desc#ide. +sa se desc#ide $r )ncetare. %rima dat c)nd se va desc#ide" oate c viata mea se va sc#im!a toat... +sa se desc#ide.
5O#" a ro ie2te6" )i s un t)nrului a lec)ndu2m s re el ca o mare $loare de aur. 5A ro ie2 te6" )i s un" si el vine ctre mine.J &otusi" cu c)t t)nra $at )naintea/ )n v)rst" cu at)t o a as mai tare autoritatea matern. Dac acas duce o viat de 0os odin" su$er c nu este e rimul loc" ar vrea s2si consacre munca ro riului ei cmin" ro riilor ei co u. Adesea rivalitatea cu mama sa devine exas erant1 )n s ecial" $ata este iritat c)nd i se nasc $rati sau surori1 socoteste c mama sa 5si2a trit traiul6 si c acum este r)ndul ei s nasc" sa domneasc. Dac lucrea/ )n a$ara casei" su$er c)nd se )ntoarce" v/)ndu2se tratat ca un sim lu mem!ru al $amiliei si nu ca un individ autonom. <ai utin romauesc dec)t altdat" )nce e s se 0)ndeasc mai mult la cstorie dec)t la dra0oste. ,u2si mai )m odo!este viitorul sot cu o aureol de resti0iu3 ceea ce doreste este s ai! o situatie sta!il" s )ncea s2si triasc viata de $emeie. Vir0inia Xool$ descrie ast$el )nc#i uirile unei tinere $ete de la tar3 .ur)nd" la ora cald c)nd al!inele !)/)ie )n *unii ca ri$oiului" iu!itul meu va veni. ,u va ronunta dec)t o vor!" iar eu )i voi rs unde cu un sin0ur 1 Valurile. FE cuv)nt. 7i voi drui tot ce a crescut )n mine. Voi avea co ii" voi avea servitoare cu sorturi si lucrtoare urt)nd torte. Voi avea o !uctrie )n care se vor aduce )n anere ie uri !olnavi ca s $ie )ncl/iti" )n care suncile vor at)rna de 0rin/i si vor strluci $unii de cea . Voi $i la $el ca mama" tcut" cu un sort al!astru si Cin)nd )n m)n c#eile dula urilor.1 +n vis asemntor nutreste srmana %rue Sarn3J < 0)ndeam c s nu te mriti este ceva )n0ro/itor. &oate $etele se mrit. Si c)nd o $at se mant" are o cas si" oate" o lam e care o a rinde seara" la ora c)nd se )ntoarce !r!atul ei1 dac nu are dec)t candele" e la $el" cci le ate une lin0 $ereastr" si atunci el )si s une3 5,evasta mea e acolo" a a rins candela6. Si vine o /i )n care doamna Be0uild: )i $ace un lea0n de trestie1 si )n alt /i oate $i v/ut acolo un !e!elus $rumos si cuminte" si se trimit invitatii la !ote/1 si vecinii vin toti )n *urul mamei ca al!inele )n *urul re0inei lor. Adesea" c)nd )mi mer0ea ru" )mi /iceam3 5,u2i nimic" %rue SarnN )ntr2o !un /i vei $i re0in )n ro riul tu stu N6 %entru ma*oritatea $etelor" $ie c duc o viat serioas sau $rivol" $ie c s)nt )nc#ise )n cminul rintesc sau evadea/ artial" cucerirea unui sot 2 sau" )n cel mai ru ca/" a unui amant serios R devine o )ntre rindere din ce )n ce mai ur0ent. Aceast 0ri* este adesea ne$ast rieteniilor $eminine" 5%rietena de su$let6 )si ierde locul rivile0iat. In tovarsele sale" $ata vede mai de0ra! com lice dec)t rivale Am cunoscut o t)nr inteli0ent si dotat" dar care alesese s se )nc#i uie 5 rintesa )nde rtat6 1 ast$el se descria )n oemele si )n eseurile sale literare1 mrturisea cu sinceritate c nu avea nici un atasament $at de rietenele ei din co ilrie3 dac erau ur)te si roaste" nu2i lceau3 dac erau seductoare" se temea de ele. Aste tarea cu ner!dare a !r!atului" care adesea im lic tot $elul de manevre" siretenii si umiliri" )nc#ide ori/ontul $etei1 ea devine e0oist si dura. Si dac %rintul )nt)r/ie s a ar" )n su$letul ei iau nastere de/0ustul si acreala .aracterul si urtrile $etei ex rim c#iar situatia ei1 dac aceasta se modi$ic" si $i0ura adolescentei a are di$erit Ast/i" devine din ce )n ce mai osi!il entru ea s2si $ureasc ro riul su destin" ia loc s se )ncredinte/e !r!atului. Dac este a!sor!it de studii" de s ort" de )nvtarea unei meserii" de o activitate social sau olitic" se eli!erea/ de o!sesia !r!atului" este mult mai utin reocu at de con$licte sentimentale si sexuale. &otusi" )i este mult mai 0reu dec)t unui t)nr s2si 0seasc )m linirea ca individ autonom. Am vor!it de*a des re $a tul c nici $amilia" nici moravurile nu2i s ri*ineau e$orturile. 7n a$ar de aceasta" c#iar dac ale0e inde endenta" nu
1 Valurile. 8 <A(a XEBB. Sarn. FD 7nseamn c las loc mai utin )n viata ei entru !r!at" entru dra0oste. Adesea )i va $i team" dac se consacr )n )ntre0ime vreunei )ntre rinderi" s nu2si rate/e destinul ei de $emeie. Acest sentiment rm)ne nemrturisit1 dar este acolo" erverteste intentiile !ine 0)ndite" marc#ea/ limite. In orice ca/" $emeia care munceste vrea s concilie/e reusita sa cu succese ur $eminine1 asta nu )nseamn )n mod necesar c2si consacr o arte considera!il din tim ul ei toaletei" $rumusetii" ci" $a t mult mai 0rav" c interesele ei vitale s)nt divi/ate. %e mar0inea ro0ramelor" studentul se amu/ cu *ocuri 0ratuite ale mintii" din care se nasc cele mai !une desco eriri1 reveriile $emeii" )n sc#im!" s)nt orientate )n cu totul alt directie3 se va 0)ndi la )n$tisarea ei" la !r!at" la dra0oste1 nu va acorda dec)t strictul necesar studiilor" carierei sale" iar )n aceste domenii nimic nu este mai necesar dec)t munca su limentar. ,u este vor!a de o sl!iciune mental" de o ne utint de a se concentra" ci de un arta* al intereselor sale" care nu se )m ac )ntre ele" sau rea utin. Se $ormea/ ast$el un cerc vicios3 adesea lumea se mir cu c)t usurint o $emeie a!andonea/ mu/ica" studiile sau o meserie de )ndat ce a 0sit un !r!at1 de $a t" aceasta se )nt)m l entru c usese rea utin din ea )nssi )n roiectele res ective entru a a$la o mare satis$actie )n )m linirea lor. &otul se )nlntuie entru a2i $r)na am!itia ersonal" si )n acest tim o enorm resiune social o invit s 0seasc )n cstorie o o/itie social" o *usti$icare. Este $iresc s nu caute s2si cree/e ea )nssi un loc )n lume sau s nu )ncerce dec)t cu timiditate. At)ta tim c)t nu va $i reali/at o er$ect e0alitate economic )n societate si at)ta tim c)t moravurile nu vor autori/a $emeia s ro$ite" ca sotie si amant" de rivile0iile detinute de anumiti !r!ati" visul unei reusite asive se va stra )nluntrul ei si va sta )n calea ro riilor ei )m liniri. &otusi" oricum si2ar a!orda viata de adult" ucenicia $etei nu este )nc terminat. 7n eta e lente sau )n mod !rutal" tre!uie s )ndure initierea sexual. Exist tinere $ete care o re$u/. Dac incidente sexuale eni!ile le2au marcat co ilria" dac o educatie st)n0ace a )nrdcinat )ncet2)iicet )n mintea lor oroarea de sexualitate" toat viata vor stra $at de !r!at o re ulsie de $etit u!er. Se )nt)m l si ca circumstantele s $ie de asa natur" )nc)t" )m otriva vointei lor" unele $emei )si strea/ vir0initatea )n t)r/iu. Dar )n marea ma*oritate a ca/urilor $ata )si )m lineste" la o v)rst mai mult sau mai utin )naintat" destinul ei sexual. -elul )n care )l )n$runt este" evident" )n str)ns le0tur cu trecutul ei. Dar este si o ex erient nou care se ro une )n )m re*urri im revi/i!ile si la care $ata reactionea/ )n mod li!er. Aceast nou eta va tre!ui s2o anali/m )n continuare. .a itolul III I,I&IE(EA SEX+ALh 7n acest sens" initierea sexual a $emeii" ca si aceea a !r!atului" )nce e din cea mai $ra0ed co ilrie. Exist o )nvtare teoretic si ractic continuat din $a/a oral" anal" 0enital )n )n $a/a adult. Dar ex erientele erotice ale $etei nu s)nt o sim l relun0ire a activittilor sale sexuale anterioare" ci au" $oarte adesea" un caracter ne rev/ut si !rutal1 constituie )ntotdeauna un eveniment nou care marc#ea/ o ru tur cu trecutul. 7n momentul )n care se con$runt cu ele" toate ro!lemele care se ridic )naintea $etei s)nt re/umate su! o $orm ur0ent si acut. 7n anumite ca/uri" cri/a trece cu usurint1 dar exist si )m re*urri tra0ice" )n care aceasta nu se re/olv dec)t rin sinucidere sau rin ne!unie. Oricum ar $i" $emeia" rin $elul )n care reactionea/" antrenea/ )n aceast cri/ o mare arte a destinului ei. &oti si#iatrii s)nt de acord asu ra extremei im ortante e care o are" la $emeie" )nce utul vietii erotice" care se re ercutea/ a oi asu ra )ntre0ii ei vieti.
Situatia este aici ro$und di$erit entru !r!at si entru $emeie" )n acelasi tim din unct de vedere !iolo0ic" social si si#olo0ic. %entru !r!at" trecerea de la sexualitatea in$antil la maturitate este relativ sim l1 o!iectivarea lcerii erotice" )n loc s se reali/e/e )n re/enta sa imanent" este trans$erat asu ra unei $iinte transcendente. Erectia este ex resia acestei nevoi1 cu sexul" cu m)inile" cu 0ura" cu tot tru ul su !r!atul tinde ctre artener" )ns rm)ne )n mie/ul acestei activitti" asa cum )n 0eneral se a$l su!iectul )n $ata o!iectelor e care le erce e si a instrumentelor e care le mani ulea/1 se roiectea/ s re cellalt $r a2si ierde autonomia &ru ul $eminin este entru !r!at o rad si vede )n ea calittile e care sen/ualitatea lui le retinde de la orice o!iect1 $r )ndoial c nu reuseste s si le )nsuseasc3 dar mcar le )nlntuie entru un tim 1 m)n0)ierea" srutul im lic un semiesec3 dar c#iar acest esec este un stimulent si o lcere. Actul amoros )si 0seste unitatea )ntr2o )m linire natural" or0asmul. .oitul are un sco $i/iolo0ic recis1 rin e*aculare !r!atul se descarc de secretiile care )l a as1 du )m erec#ere" o!tine o eli!erare com let care se )nsoteste )ii mod si0ur de lcere. Si" desi0ur" nu era vi/at numai lcerea" care ade2 1LL sea este urmat de o dece tie3 se oate s une c nevoia a dis rut" mai de0ra! dec)t c a $ost satis$cut. 7n orice ca/" un act de$init a $ost consumat" iar !r!atul se re0seste cu un tru inte0ru3 serviciul e care i 12a adus s eciei s2a con$undat cu ro ria2i lcere. Erotismul $emeii este mult mai com lex si re$lect )nssi com lexitatea situatiei $eminine. Am v/ut1 c )n loc s inte0re/e )n viata sa individual $ortele s eci$ice" $emela este rad s eciei" ale crei interese s)nt di$erite de sco urile ei articulare1 aceast antinomie atin0e aroxismul la $emeie1 ea se ex rim" )ntre altele" rin antinomia )ntre dou or0ane3 clitoris si va0in. 7n stadiul in$antil" rimul este centrul erotismului $eminin1 c)tiva si#iatri sustin c exist o sensi!ilitate va0inal la unele $etite" dar este o o inie $oarte controversat1 )n orice ca/" dac ar $i adevrat" $a tul n2ar avea dec)t o im ortant secundar. Sistemul clitoridian nu se modi$ic la v)rsta adult8" si $emeia strea/ toat viata aceast autonomie erotic1 s asmul clitoridian este" ca si or0asmul masculin" un $el de detumescent care se o!tine )ntr2o manier a roa e mecanic1 dar nu este dec)t indirect le0at de coitul normal si nu *oac nici un rol )n rocreatie. %rin va0in $emeia este truns si $ecundat1 el nu devine un centrii erotic dec)t rin interventia !r!atului" iar aceasta constituie )ntotdeauna un $el de viol. %rintr2o r ire real sau simulat" $emeia era altdat smuls din viata de co il si aruncat )n existenta sa de sotie1 este o violent care o trans$orm din $at )n $emeie3 se vor!este des re 5a2i r i unei $ete vir0initatea6" de ""a2i lua $ecioria6. Aceast de$lorare nu este de/no2dm)ntul armonios al unei evolutii continue" este o !rusc ru tur cu trecutul" )nce utul unui nou ciclu. %lcerea este atins rin contractii ale su ra$etei interne a va0inului1 acestea a*un0 oare la un or0asm recis si de$initiv4 )nc se mai discut asu ra acestui su!iect. Datele e care ni le o$er anatomia s)nt $oarte va0i. 5Anatomia si clinica dovedesc din a!undent c cea mai mare arte a interiorului va0inului nu este nici mcar inervat6 s une" )ntre altele" ra ortul ?inse:. 5Se ot $ace numeroase o eratii c#irur0icale )n interiorul va0inului $r a se recur0e la aneste/ice. S2a demonstrat c )n interiorul va0inului nervii s)nt locali/ati )ntr2o /on situat )n eretele intern de la !a/a clitorisului.6 &otusi" )n a$ara stimulrii acestei /one inervate" 5$emeia oate $i constient de intru/iunea unui o!iect )n va0in )n s ecial dac musc#ii va0inali s)nt contractati1 dar satis$actia ast$el o!tinut se ra ortea/ ro!a!il mai mult la tonusul muscular dec)t la stimularea erotic a nervilor6. .u toate acestea" este )n a$ara oricrei )ndoieli c lcerea va0inal exist1 si mastur!atia va0inal c#iar 2 la 1 Voi. I. ca . I. 2 Doar dac nu se ractic exci/ia. care este o re0ul la anumite o oare. 1L1
$emeile adulte 2 este mai rs )ndit dec)t s une ?inse:.1 Dar ceea ce este si0ur este c reactia va0inal este o reactie $oarte com lex" care oate $i cali$icat dre t si#o2 $i/iolo0ic" entru c riveste nu numai ansam!lul sistemului nervos" dar de inde" )n acelasi tim " de situatia trit de su!iect1 ea cere un consimtm)nt ro$und al individului )n )ntre0ime1 ciclul erotic nou e care21 inau0urea/ rimul coit cere" entru a se consolida" un soi de 5monta*6 al sistemului nervos" ela!orarea unei $orme care nu este )nc sc#itat si care tre!uie s cu rind si sistemul clitoridian1 aceasta are nevoie de mult tim ca s se reali/e/e si uneori nu a*un0e s se cree/e niciodat. Este $ra ant $a tul c $emeia are de ales )ntre dou cicluri dintre care unul er etuea/ inde endenta *uvenil" )n tim ce altul o redestinea/ !r!atului si co ilului. Actul sexual normal une e$ectiv $emeia su! de endenta !r!atului si a s eciei. Br!atul este 2 ca la a roa e toate s eciile de animale 2 cel care are rolul a0resiv" )n tim ce ea rimeste )m!rtisarea. ,ormal" ea oate $i oric)nd osedat de !r!at" )n tim ce el nu oate s o osede dec)t dac enisul lui este )n stare de erectie1 )n a$ar de ca/ul )n care o revolt $oarte ro$und o ecetluieste e $emeie mai mult dec)t #imenul" re$u/ul $eminin oate $i de sit1 si )nc va0inismul )i las !r!atului mi*loace de a se satis$ace asu ra unui tru e care $orta lui muscular )i ermite s21 manevre/e du !unul su lac. Din moment ce este o!iect" inertia nu modi$ic ro$und rolul su natural1 ast$el )ne)t multor !r!ati nu le as dac $emeia care )m arte cu ei atul doreste coitul sau numai i se su une +n !r!at se oate acu la c#iar si cu o moart )m reunarea n2ar utea avea loc" )ns" $r consimtm)ntul !r!atului si satis$actia acestuia e re/ultatul ei natural. -ecundatia" )n sc#im!" se oate reali/a c#iar dac $emeia nu )ncearc nici o lcere. %e de alt arte" $ecun2datia este de arte de a re re/enta entru ea )m linirea rocesului sexual1 dim otriv" )n acest moment )nce e travaliul e care21 retinde de la ea s ecia si care se reali/ea/ lent si cu 0reutate )n sarcin" nastere" al tare. A -olosirea unui enis arti$icial se constat $r )ntreru ere )nc din Antic#itatea clasic" dac nu cu mult mai )nainte" si )n )n /ilele noastre... lat o list de o!iecte 0site )n ultimii ani )n va0in sau )n ve/ica urinar" care n2au utut $i extrase dec)t rin interventie c#irur0ical3 creioane" !ucti de cear de si0ilat" a0ra$e de r" !o!ine" ace de os" !i0udiuri" ace de cusut si andrele" su orturi de ace" com asuri" do uri de cristal" candele" do uri de lut" a#are" $urculite" sco!itori" eriute de dinti" !orcnase de crem C)ntr2un ca/ citat de Sc#roeder. !orcnasul continea un !ondar" si rin urmare era un su!stitut de rinutama *a one/G" ou de 0in etc. O!iectele mari au $ost 0site" $ireste. 7n va0inul $emeilor mritate. 1L8 5Destinul anatomic6 al !r!atului si cel al $emeii s)nt" deci" ro$und di$erite. .u at)t mai mult situatia lor moral si social. .ivili/atia atriar#al a redestinat $emeia castittii1 i se recunosc !r!atului" mai mult sau mai utin" dre turile de a2si otoli dorintele sexuale" )n tim ce $emeia este )nc#is )ntre limitele cstoriei1 entru ea" actul carnal" dac nu este sancti$icat du re0ul" rin s$)nta tain a cstoriei" este o vin" o cdere" o )n$r)n0ere" o sl!iciune1 ea tre!uie s2si a ere virtutea" onoarea1 dac 5cedea/6" 5cade6" tre/este dis retul1 )n tim ce c#iar si de/a ro!area artat )nvin0torului su contine admiratie. 7nc din vremea civili/atiilor rimitive si )n )n /ilele noastre" s2a admis )ntotdeauna c )m reunarea este entru $emeie un 5serviciu6 entru care !r!atul o recom ensea/ cu cadouri sau asi0ur)ndu2i )ntretinerea1 dar a servi )nseamn a acce ta un st )n1 )n acest ra ort nu exist nici o reci rocitate. Structura cstoriei" ca si existenta rostituatelor" o dovedeste3 $emeia se d" !r!atul o rs lteste si o ia. ,imic nu2i inter/ice !r!atului s st )neasc" s ia )n osesiune creaturi in$erioare3 iu!irile aristocratilor cu servitoare au $ost )ntotdeauna tolerate" )n tim ce $emeia care se o$er
so$erului sau 0rdinarului este de0radat din unct de vedere social. Americanii din Sud" care s)nt rasisti $anatici" au $ost )ntotdeauna autori/ati de moravuri s se culce cu $emeile ne0re" )nainte de (/!oiul de Secesiune ca si )n /ilele noastre" si se $olosesc de acest dre t cu o aro0ant seniorial3 )ns o al! care ar $i avut relatii cu un ne0rii e vremea sclava*ului ar $i $ost ucis" iar ast/i ar $i linsat. %entru a a$irma c s2a culcat cu o $emeie" !r!atul s une c 5a osedat2o6 sau c ""a avut2o61 si invers" entru a s une c ai clit e cineva" se /ice c l2ai 5avut61 0recii o numeau 5%art#enos ademos6" $ecioar nesu us" e $emeia care nu cunoscuse niciodat !r!atul1 romanii o cali$icau e <essalina dre t 5invicta6 entru c nici unul dintre amantii si nu2i dduse lcerea. %entru amant" actul amoros este deci cucerire si victorie. Dac" erectia a are adesea la altii ca o deri/orie arodie a actului voluntar" $iecare o consider totusi" )n ro riul su ca/" cu oarecare vanitate. Voca!ularul erotic al !r!atilor se ins ir din voca!ularul militar3 amantul are ardoarea unui soldat" sexul su se )ncordea/ ca un arc" c)nd e*aculea/ 5descarc6 " este o mitralier" un tun1 vor!este des re asalt" des re atac" des re victorie. 7n )m reunarea !r!atului exist o )nclinatie nede$init s re eroism. 5Actul 0enerator const)nd )n ocu area unei $iinte de ctre alta" scrie Benda>1 im une" e de o arte" ideea unui cuceritor" e de alt arte" aceea a unui lucru cucerit. %entru acest $a t" c)nd vor!esc des re relatiile lor de dra0oste" c#iar si cei mai 1 (a ortul lui L>riel. 1LK civili/ati dintre !r!ati vor!esc des re cucerire" atac" asalt" asediu si a rare" )n$r)n0ere" ca itulare" calc#iind net ideea de dra0oste e ideea r/!oiului. Acest act" com ort)nd murdrirea unei $iinte de ctre alta" im une celui care murdreste o anumit m)ndrie si celui care este murdrit" c#iar si consimtind" o umilire.6 Aceast ultim $ra/ introduce un nou mit3 acela c !r!atul o su une e $emeie unei murdriri. De $a t" s erma nu este un excrement1 se vor!este des re 5 olutie nocturn6 entru c )n acest ca/ s erma este deturnat de la $unctia ei natural1 dar nu utem declara des re ca$eaua care a tat o roc#ie desc#is la culoare c este o mi/erie care murdreste stomacul. Dim otriv" alti !r!ati sustin c $emeia este im ur entru c ea este cea 5murdrit6 de umori" dre t care ea )l murdreste e !r!at. Dar $a tul de a $i acela care murdreste nu con$er" )n orice ca/" dec)t o su erioritate $oarte ec#ivoc. De $a t" situatia rivile0iat a !r!atului vine din inte0rarea rolului su !iolo0ic a0resiv $unctiei sale de se$. de st )n1 numai rin aceasta di$erentele !iolo0ice )si ca t )ntre0ul lor sens. %entru c" !r!atul este suveran" )n lume" el revendic" ca semn al suveranittii" violenta dorintelor sale. Se s une des re un !r!at dotat cu mari ca acitti erotice c este tare" c este uternic" e itete care21 desemnea/ ca activitate si transcendent1 dim otriv" $emeia ne$iind dec)t un o!iect" se va s une )ntotdeauna des re ea c este rece sau cald" ceea ce )nseamn c nu va utea niciodat mani$esta dec)t calitti asive. .limatul )n care se tre/este sexualitatea $eminin este deci cu totul altul dec)t acela care se )nt)lneste )n *urul adolescentului. %e de o arte. 7n momentul )n care $emeia )l )n$runt e !r!at entru rima dat" atitudinea sa erotic este $oarte com lex. ,u este adevrat" cum s2a retins adesea" c $ecioara nu cunoaste dorinta dec)t dac !r!atul i2a tre/it sen/ualitatea. Aceast le0end traduce )nc o dat 0ustul entru dominatie aN masculului care vrea ca nimic la tovarsa lui s nu $ie autonom" nici mcar dorinta e care o oate avea $at de el1 )n $a t" si la !r!at" adesea atin0erea $emeii tre/este dorinta" si invers" ma*oritatea $etelor c#eam cu $e!rilitate m)n0)ieri )nainte de a $i $ost vreodat mcar atinse )n treact de o in)n. 5Soldurile care" )n nu demult" )mi ddeau o alur de !iat" se rotun*ir si" cu toat $iinta mea" simteam o imens im resie de aste tare" un a el care urca )n mine si al crui sens )mi era $oarte clar3 nu mai uteam doimi noa tea" m a0itam" lin de $e!r" cu tru ul dureros6 s une" )n Viata mea" isadora Duncan.
O t)nr $emeie" care i2a $cut lui Ste;el o lun0 con$esiune asu ra vietii sale" ovesteste3 1L9 Am )nce ut s $lirte/ cu asiune. 7mi tre!uia o 50)dilare a nervilor6 CsicNG. Dansatoare asionat" )nc#ideam oc#ii c)nd dansam entru a m a!andona acestei lceri... Dans)nd" ex rimam un soi de ex#i!itionism" entru c sen/ualitatea )nvin0ea udoarea. 7n rimul an" am dansat cu asiune. 7mi lcea s dorm" dormeam mult si m mastur!am )n $iecare /i" uneori c)te o or )ntrea0... < mastur!am )n c)nd" scldat de sudoare" inca a!il s mai continuu din cau/a o!oselii" adormeam... Ardeam" si l2as $i acce tat e acela care ar $i vrut s m otoleasc. ,u cutam individul" ci !r!atul.1 <ai mult ca orice" tul!urarea vir0inal nu se traduce rintr2o nevoie recis1 $ecioara nu stie exact ce vrea. 7n ea su ravietuieste erotismul a0resiv al co ilriei1 rimele sale im ulsuri au $ost re#en2sive" si )nc simte nevoia de a str)n0e" de a oseda1 doreste ca rada e care o r)vneste s $ie )n/estrat cu calitti care rin 0ust" miros" i it i s2au revelat ca $iind valori1 cci sexualitatea nu este un domeniu i/olat" ci relun0este visele si !ucuriile sen/ualittii1 co iilor si adolescentilor de am!ele sexe le lac lucrurile netede" satinate" onctuoase" moi" elastice3 ceea ce" $r a se r!usi" $r a se descom une" cedea/ resiunii" alunec su! rivire sau su! de0ete1 ca si !r!atul" $emeia este )nc)ntat de calda moliciune a dunelor de nisi at)t de adesea com arate cu niste s)ni" de atin0erea mtsii" de moliciunea unui u$" de cati$elarea unui $ruct sau a unei $lori1 si cu deose!ire $ata )ndr0este culorile alide ale astelurilor" ale testurii usoare ca a!urul de tul sau muselin. ,u2i lac sto$ele as re" ietrisurile" a0lomerrile de roci" savorile as re" mirosurile acide1 ca si $ratii ei" a )ndr0it si a m)n0)iat mai )nt)i carnea matern1 )n narcisismul su" )n ex erientele #omosexuale di$u/e sau recise se a$irma ca un su!iect si cuta osesiunea unui cor $eminin. .)nd )n$runt !r!atul" simte )n alme" e !u/e" o$ta de a m)n0)ia )n mod activ o rad. Dar !r!atul" cu musc#ii si duri" cu ielea as r si adesea roas" cu trsturile scul tate 0rosolan" nu i se are de/ira!il3 )i ins ir c#iar re ulsie. Asta a )ncercat s ex rime (enee Vivien c)nd a scris3 -iind $emeie" dre t Ia $rumusete nu am Doar !r!testile slittenii2mi s)nt os)nd Lumina ce din oc#i ti se revars <ireasma lun0ului tu r o rite2mi s)nt. Dac tendinta re#ensiv" osesiv" rm)ne cea mai uternic la $emeie" ea se va orienta" recum (enee Vivien" ctre #omosexualitate. Sau nu se va atasa dec)t de !r!ati e care )i oate trata ca e o -emeia $it0idO. 1L= $emeie3 ast$el" eroina din Domnul Venus" de (ac#ilde" )si cum r un t)nr amant e care )i lace s21 m)n0)ie cu asiune" dar nu )l las s o de$lore/e. Exist $emei crora le lace s m)n0)ie !ieti de trei2s re/ece2 ais re/ece ani sau c#iar co ii" si care se re$u/ !r!atului matur. Dar am v/ut c la ma*oritatea $emeilor s2a de/voltat din co ilrie o sexualitate asiv3 $emeii )i lace s $ie str)ns" m)n0)iat" si" )n s ecial )nce )nd cu u!ertatea" doreste s devin tru )n !ratele !r!atului1 lui )i revine )n mod normal rolul de su!iect si ea stie acest lucru. 5+n !r!at nu tre!uie s $ie $rumos6" i se re et1 ea nu tre!uie s caute )n el calittile inerte ale o!iectului" ci uterea si $orta viril De aceea sentimentele ei s)nt contradictorii3 c#eam o str)n0ere ro!ust care o va metamor$o/a )ntr2 un lucru $remttor1 dar 0rosolnia si $orta s)nt" )n e0al msur" niste re/istente in0rate care o rnesc. Sen/ualitatea ei este locali/at )n acelasi tim )n iele si )n min1 si exi0entele uneia s)nt )n arte o use celeilalte. %e c)t se oate" ea ale0e un com romis1 se d unui !r!at viril" dar destul de t)nr si seductor entru a $i un o!iect de/ira!il1 la un adolescent $rumos" va utea )nt)lni toate $armecele e care le r)vneste1 )n .)ntarca
.)ntOrilor" exist o simetrie )ntre delectarea sotiei si aceea a sotului1 ea sesi/ea/ )n el ceea ce el doreste )n ea3 $auna si $lora terestr" ietrele retioase" r)urile" stelele. Dar ea nu are mi*loacele necesare entru a lua aceste te/aure1 anatomia ei o condamn s rm)n st)n0ace si ne utincioas ca un eunuc3 dorinta de osesiune esuea/" )n li sa unui or0an )n care s2ar utea )ntruc#i a. Iar !r!atul re$u/ rolul asiv. Adesea" de alt$el" circumstantele o determin e $at s devin rada unui !r!at ale crui m)n0)ieri o tul!ur" dar e care" )n sc#im!" nu2i lace s21 m)n0)ie si s21 riveasc ,u s2a insistat destul asu ra $a tului c )n re ulsia care se amestec cu dorintele ei nu este numai $ric de a0resivitatea masculin" ci si un ro$und sentiment de $rustrare3 volu tatea va tre!ui s $ie cucerit )m otriva elanului s ontan al sen/ualittii" )n tim ce entru !r!at !ucuria de a atin0e" de a vedea se con$und cu lcerea sexual ro riu2/is. .#iar elementele erotismului asiv s)nt am!i0ue. ,imic nu este mai ec#ivoc dec)t un contact. <ulti oameni care ar $rm)nta )n m)inile lor" $r de/0ust" orice materie" detest s $ie atinsi de iar! sau de animale1 atins de mtase" de cati$ea" tru ul $eminin c)nd $reamt lcut" c)nd se /!)rleste1 )mi amintesc de o rieten din tinerete creia numai vederea unei iersici )i $cea ielea de 0in1 alunecarea de la tul!urare la 0)dilat este usoar" ca si aceea de la /0)ndrire la lcere1 !ratele )nlntuite )n *urul tru ului ot s $ie re$u0iu sau rotectie" dar ot si s )ntemnite/e" s su$oce. 7n ca/ul $ecioarei" aceast am!i0uitate se er etuea/ din ricina aradoxului situatiei sale3 or0anul )n care se va )m lini metamor$o/a ei este ecetluit. .#emarea incert si ar/toare a crnii ei este rs )ndit )n 1L@ tot tru ul" )n a$ar c#iar de locul )n care tre!uie s se )nde lineasc )m reunarea. ,ici un or0an nu2i ermite $ecioarei s2si otoleasc erotismul activ1 si nu are ex erienta trit a celui care o redestinea/ asivittii. Si totusi" aceast asivitate nu este ur inertie. %entru ca $emeia s $ie tul!urat" tre!uie ca )n or0anismul ei s se roduc $enomene o/itive3 inervatia /onelor ero0ene" um$larea anumitor tesuturi erectile" secretii" ridicarea tem eraturii" accelerarea ulsului si a res iratiei. Dorinta si volu tatea cere de la ea" ca si de la !r!at" o risi de ener0ie vital. ,evoia $eminin este rece tiv )ntr2un sens activ" se mani$est rintr2o au0mentare a tonusului nervos si muscular. -emeile a atice si melancolice s)nt )ntotdeauna reci1 se ridic )ntre!area dac exist $ri0ide rin constitutie" si este ne)ndoielnic $a tul c $actorii si#ici *oac un rol re onderent )n ca acittile erotice ale $emeii1 dar este si0ur c insu$icientele $i/iolo0ice" o vitalitate micsorat" se ex rim" )ntre altele" rin indi$erent sexual. Invers" dac ener0ia vital se c#eltuieste )n activitti voluntare" )n s ort de exem lu" ea nu se inte0rea/ nevoii sexuale3 scandinavele s)nt sntoase" ro!uste si reci. -emeile 5cu tem erament6 s)nt cele care concilia/ lan0oarea si 5$ocul6" recum italiencele si s aniolele" adic acelea a cror ardent vitalitate este )n )ntre0ime turnat )n carnea lor. A se $ace o!iect" a deveni asiv este cu totul altceva dec)t a $i un o!iect asiv3 o )ndr0ostit nu este nici adormit" nici moart1 exist )n ea un elan care se e ui/ea/ ne)ncetat si care se re)nnoieste )ncontinuu3 elanul e ui/at creea/ vra*a rin care se er etuea/ dorinta. Dar ec#ili!rul )ntre ardoare si a!andon este usor de distrus. Dorinta !r!teasc este o tensiune1 ea oate invada un cor )n care nervii si musc#ii s)nt )ncordati3 osturile" 0esturile care cer or0anismului o artici are voluntar nu21 contraria/ e !r!at si adesea" dim otriv" )l a*ut. 7n sc#im!" orice e$ort voluntar )m iedic tru ul $eminin s 5$ie luat61 de aceea" )n mod s ontan1" $emeia re$u/ acele $orme de coit care cer travaliu si tensiune1 sc#im!ri rea !ruste" rea numeroase de o/itie" retinderea unor activitti diri*ate constient 2 0esturi sau cuvinte 2 s ar0 vra*a. Violenta tendintelor de/lntuite oate aduce cris are" contractie" tensiune3 $emeile /0)rie" musc" tru ul lor se )ncordea/" )n/estrat tem orar cu o $ort neo!isnuit1 dar aceste
$enomene nu au loc dec)t atunci c)nd este atins un anume aroxism" iar acesta nu se roduce dec)t dac mai )nt)i a!senta oricrei con2str)n0eri 2 $i/ice sau morale 2 ermite o concentrare a )ntre0ii ener0ii asu ra activittii sexuale. Aceasta )nseamn c nu este de a*uns ca 1 Vom vedea mai t)r/iu c ot exista ratiuni de ordin si#olo0ic ce modi$ic atitudinea ei de moment. 1LE $ata s se lase )n voia !r!atului1 docil" l)nced" a!sent" ea nu2si satis$ace nici artenerul" nici e sine )nssi. I se cere o artici are activ la o aventur e care nici tru ul ei vir0in" nici constiinta ei )ncrcat de ta!uuri" de interdictii" de re*udecti" de exi0ente nu o vor )n mod o/itiv. 7n conditiile e care le2am descris este usor de )nteles de ce )nce uturile erotice ale $etei s)nt di$icile. Am v/ut c se )nt)m l $recvent ca incidente )nt)m late )n co ilrie sau )n tinerete s $i nscut )n ea o re/istent ro$und1 aceasta e uneori im osi!il de )nvins1 cel mai adesea $ata se strduieste s o de seasc" dar atunci se nasc )n ea niste con$licte violente. O educatie sever" teama de cat" sentimentul de cul a!ilitate $at de mam creea/ o!stacole uternice. Vir0inittii i se con$er un ret at)t de mare )n unele medii" )nc)t a o ierde )nainte de cstoria le0itim are a $i un adevrat de/astru. -ata care cedea/ dintr2un im uls" e neaste tate" se 0)n2deste c se de/onorea/. 5,oa tea nuntii6 care o arunc e $ecioar )n !ratele unui !r!at e care de o!icei nu ea 12a ales si care retinde a re/uma )n c)teva ore 2 sau c)teva minute 2 toat initierea sexual" nu este nici ea o ex erient usoar. 7n 0eneral" orice 5trecere6 este an0oasant din cau/a caracterului su de$initiv" ireversi!il3 a deveni $emeie )nseamn a ru e cu trecutul" $r dre t de a el1 nu se creea/ numai o ru tur )ntre ieri si m)ine1 $ata este smuls din lumea ima0inar )n care se des$sura o !un arte a existentei sale si aruncat )n lumea real. %rin analo0ie cu cursele de tauri" <ic#el Leins numeste atul nu tial ""un teren al adevrului61 entru $ecioar" aceast ex resie ca t sensul cel mai de lin si cel mai reduta!il. 7n erioada de lo0odn" de $lirt" de curtare" oric)t de rudimentar ar $i $ost" $ata a continuat s triasc )n universul ei o!isnuit de ceremonial si de visare1 utea )nc s trise/e. Si deodat iat2o v/ut de oc#i adevrati" a ucat de m)ini adevrate3 este )ns im)ntat de realitatea im laca!il a acestor riviri si a acestor )m!rtisri. Si destinul su anatomic" si moravurile )i con$er !r!atului rolul de initiator. -r )ndoial" entru t)nrul vir0in" rima iu!it este )n e0al msur o initiatoare1 dar el osed o autonomie erotic e care erectia o mani$est )n mod clar1 iu!ita lui nu $ace dec)t s2i o$ere )n realitate o!iectul e care de*a )l r)vnea3 un tru de $emeie. -ata are nevoie de !r!at entru a2i revela ro riul ei tru . 7nc de la rimele ex eriente" exist )n mod o!isnuit la !r!at activitate" deci/ie" $ie c2si lteste artenera" $ie c" )ntr2o manier mai mult sau mai utin sumar" o curtea/ si o solicit Dim otriv" )n ma*oritatea ca/urilor" $ata este curtat si solicitat1 c#iar dac ea a rovocat mai )nt)i !r!atul" el este cel care controlea/ relatia lor1 adesea este mai )n v)rst" mai ex erimentat" si este sta!ilit c el oart res onsa!ilitatea 1LD acestei aventuri noi entru $at1 dorinta lui este mai a0resiv si mai im erioas Amant sau sot" el o conduce )n la at" iar ei nu2i mai rm)ne dec)t s se a!andone/e si s se su un. .#iar dac acce tase )n mintea ei aceast autoritate" )n momentul )n care tre!uie s o su orte )n mod concret" $ata este cu rins de anic. 7i e team )n rimul r)nd de aceast rivire )n care se ierde. %udoarea ei este )n mare arte )nvtat" dar are niste rdcini ro$unde1 si !r!atii si $emeile cunosc cu totii rusinea de ro ria lor carne1 )n ura sa re/ent imo!il" )n imanenta sa ne*usti$icat" carnea exist su! rivirile celuilalt
ca o a!surd contin0ent a $acticittii" si totusi" ea este sine3 oamenii vor s o )m iedice s existe entru cellalt1 vor s2o ne0e. Exist !r!ati care a$irm c nu su ort s se arate 0oi )n $ata unei $emei dec)t )n stare de erectie1 rin erectie" )ntr2adevr carnea devine activitate" utere" sexul nu mai este inert" ci" la $el ca m)na sau c#i ul" devine ex resia im erioas a unei su!iectivitti. Este unul dintre motivele entru care udoarea )i arali/ea/ mult mai utin e !r!ati dec)t e $emei1 rin rolul lor a0resiv" s)nt mai utin ex usi rivirilor1 si c#iar dac s)nt riviti" se tem mai utin s nu $ie *udecati" cci iu!ita lor nu cere de la ei calitti inerte1 mai cur)nd la otenta si la a!ilitatea lor de a da lcere se vor re$eri com lexele !r!atilor1 cel utin se ot a ra" ot )ncerca s c)sti0e artida. Dar $emeii nu2i este dat s2si resc#im!e carnea )n voint1 cum renunt s se mai re$u/e" se red $r a rare1 c#iar dac doreste m)n0)ierile" se revolt )m otriva ideii de a $i v/ut si i it1 cu at)t mai mult cu c)t s)nii" $esele s)nt o roli$erare deose!it de carnal1 multe $emei adulte su ort 0reu s $ie v/ute din s ate" c#iar c)nd s)nt )m!rcate1 este usor de ima0inat ce re/istente tre!uie s )nvin0 o )ndr0ostit naiv entru a consimti s se arate. -r )ndoial" o %#r:ne nu se teme de riviri" dim otriv" se de/!rac cu m)ndrie3 $rumusetea ei o )nvesm)ntea/. Dar" c#iar dac ar $i la $el de $rumoas ca %#r:ne" o $at n2are de unde s stie cu certitudine acest lucru1 ea nu oate avea or0oliul aro0ant al tru ului ei at)ta tim c)t su$ra0iile masculine nu i2au con$irmat t)nra ei vanitate1 si c#iar aceasta o )ns im)nt1 amantul este mai reduta!il dec)t o rivire3 este un *udector1 o va revela siesi )n adevrul ei1 c#iar dac este cu asiune )ndr0ostit de ro ria2i ima0ine" orice $at se )ndoieste de sine )n momentul verdictului masculin1 de aceea cere s se $ac )ntuneric" se )n$soar )n cearsa$uri1 c)nd se admira )n o0lind" nu $cea altceva dec)t s se vise/e1 se visa rin oc#ii unui !r!at1 acum acesti oc#i s)nt re/enti si )i este im osi!il s mai trise/e" im osi!il s lu te3 o misterioas li!ertate decide" iar aceast deci/ie este $r dre t de a el. 7n )ncercarea real a ex erientei erotice" o!sesiile co ilriei si ale adolescentei se vor risi i sau se vor con$irma entru totdeauna1 multe $ete su$er entru c au 1LF 0le/nele rea ro!uste" s)nii rea mici sau rea 0rei" soldurile rea sla!e sau nu stiu ce ne0" ori se tem de vreo mal$ormatie ascuns. Once $at oart )n ea tot $elul de temeri ridicole e care nu )ndr/neste s le mrturiseasc" s une Ste;el.A E incredi!il c)te $ete su$er de o!sesia c s)nt anormale din unct de vedere $i/ic si se c#inuie )n secret entru c nu ot avea certitudinea c s)nt cldite asa cum tre!uie. O $at credea" de exem lu" c 5desc#i/tura sa in$erioar6 nu era la locul ei. .re/use mult tim c relatiile sexuale au loc rin !uric. Era ne$encit c !uricul era )nc#is si c nu2si utea v)r) de0etul )nuntru. Alta se credea #erma$rodit" alta" estro iat si inca a!il de ra orturi sexuale. Dar c#iar dac nu ar cunoaste aceste o!sesii" $etele s2ar s eria la ideea c anumite rti din tru ul lor" care nu existau nici entru ele" nici entru nimeni altcineva" care nu existau deloc" vor iesi dintr2o dat la lumin. Aceast $i0ur necunoscut" e care $ata tre!uie s si2o asume ca $iind a sa" va suscita oare de/0ustul4 ironia4 indi$erenta4 ea nu oate dec)t s su orte examenul masculin3 /arurile s)nt aruncate. De aceea atitudinea !r!atului va avea re/onante at)t de ro$unde. %asiunea" tandretea lui ot s2i dea $emeii o )ncredere )n sine )nssi care va re/ista oricrei de/mintiri3 )n la o t/eci de ani" ea se va crede $loarea" asrea dintr2o insul necunoscut e care )ntr2o noa te a $cut2o s se nasc dorinta unui !r!at. Dim otriv" dac sotul sau amantul s)nt st)n0aci" vor crea )n su$letul ei un com lex de in$erioritate e care se vor 0re$a nevro/e de lun0 durat1 iar ea va simti o ranc#iun ce se va traduce rintr2o $ri0iditate o!stinat. Ste;el ra ortea/ )n aceast rivint niste exem le $ra ante.
O doamn de trei/eci de ani su$er" de ais re/ece ani" de duren lom!are at)t de insu orta!ile )nc)t tre!uie s stea )n at mai multe s tm)m... Ea a simtit entru rima dat aceste dureri )n noa tea nuntii. In tim ul de$lorrii" care a $ost excesiv de dureroas" sotul ei stri0ase3 5<2ai )nselat" nu mai esti vir0in...6 Durerea este $ixarea acestei scene eni!ile. Aceast maladie este edea sa sotului" care a tre!uit s c#eltuiasc mari sume entru nenumratele ei cure... Aceast $emeie a rmas insensi!il )n noa tea nuntii si va rm)ne ast$el tot tim ul cstoriei sale... ,oa tea nuntii a $ost entru ea un traumatism )n0ro/itor care i2a determinat )ntrea0a viat ulterioar. O t)nr $emeie m consult entru mai multe tul!urri nervoase si $ri0iditate a!solut... 7n noa tea nuntii" du ce o de/!rcase" sotul ei stri0ase3 5ON ce icioare scurte si 0roase aiN6 A oi a )ncercat coitul" care a lsat2o er$ect insensi!il si nu i2a rovocat dec)t dureri... Stia $oarte !ine c o$ensa dia noa tea nuntii era cau/a $ri0idittii sale. O alt $emeie $ri0id ovesteste c" )n noa tea nuntii" sotul ei o *i0nise ro$und3 v/)nd2o de/!rc)ndu2se" i2a s us3 5Doamne" ce sla! estiN6 A oi. > -emeia $i2i0id. 11L se #otr)se s2o m)n0)ie. %entru ea" momentul a $ost de neuitat" ori!il. .e !rutalitateN Doamna B.X. este com let $ri0id. <arele traumatism al no tii ei de nunt s2a rodus c)nd sotul ei i2a s us" du rimul coit3 5Ai o 0aur mare" m2ai )nselat6. %rivirea este un ericol1 m)inile s)nt o alt amenintare. 7n 0eneral" $emeia nu are acces )n universul violentei1 ea nu a cunoscut niciodat )ncercarea e care a de sit2o t)nrul rin )ncierrile din co ilrie si din adolescent3 aceea de a $i un lucru $cut din carne" a$lat )n uterea altcuiva1 iar acum este a ucat" rins )ntr2o lu t cor la cor " )n care !r!atul este cel mai tare1 nu mai este li!er s vise/e" s dea )na oi" s manevre/e1 este la discretia !r!atului care dis une de ea du !unul su lac. Aceste )m!rtisri at)t de asemntoare lu tei" )n tim ce ea n2a lu tat niciodat" o terori/ea/. -ata se a!andona m)n0)ierilor unui lo0odnic" unui rieten" unui !r!at civili/at si curtenitor1 dar acum el a c tat un as ect strin" e0oist si )nc t)nat1 este li sit de a rare )n $ata acestui necunoscut. ,u rar se )nt)m l ca rima ex erient a $etei s $i $ost un viol adevrat si ca !r!atul s se $i artat odios de !rutal1 la tar" )ntre altele" unde viata este mai as r" se )nt)m l adesea ca t)nra $at" e *umtate consimtind" e *umtate revoltat" s2si iard vir0initatea rin cine stie ce sant" aco erit de s aim si de rusine. .eea ce este )n orice ca/ $recvent )n toate mediile" )n toate clasele sociale" este ca $ecioara s $ie !ruscat de un amant e0oist" care caut )m linirea ro riei sale lceri c)t mai re ede" sau de un sot si0ur de dre turile lui con*u0ale" e care re/istenta sotiei )l rneste ca o insult" care se )n$urie" c#iar" dac de$lorarea se dovedeste di$icil. De alt$el" c#iar )n ca/ul )n care !r!atul se arat de$erent si oliticos" rima enetrare este totdeauna un viol. %entru c ea doreste m)n0)ieri e !u/ele" e s)nii ei" entru c" oate" r)viieste o lcere cunoscut sau resimtit )ntre coa sele ei" iat c un sex !r!tesc o s$)sie e $at si trunde )n locuri unde nu era c#emat. Adesea a $ost descris uluirea dureroas a unei $ecioare lesinate )n !ratele unui amant sau sot" care" cre/)nd c va atin0e )n s$)rsit )m linirea viselor ei volu tuoase" simte )n loc de asta )n ro$un/imea sexului ei o durere neaste tat1 visele dis ar" tul!urarea se risi este" iar dra0ostea ia )n$tisarea unei o eratii c#irur0icale. Din con$esiunile culese de doctor Lie mannA" redau aici ovestirea urmtoare" care este ti ic. Se re$er la o $at a artin)nd unui mediu social modest" $oarte i0norant din unct de vedere sexual. 1 %u!licate )n $rance/ su! litlul &inerete si sexual mire.
5Adesea" )mi ima0inam c oti avea un co il numai dintr2un srut. .)nd aveam o ts re/ece ani" am cunoscut un domn du care" cum se s une" mi2am ierdut ca ul.6 A iesit adesea cu el" si" )n lun0ile lor conversatii" el )i ex lica cum c atunci c)nd o $at iu!este un !r!at" tre!uie s i se dea" entru c !r!atii nu ot tri $r a avea relatii sexuale si c" at)ta tim c)t nu au o situatie material su$icient de !un ca s se cstoreasc" tre!uie s ai! ra orturi cu tinerele $ete. Ea re/ista )ntr2o /i" el a or0ani/at o excursie" ast$el )ne)t s oat etrece noa tea )m reun. Ea i2a scris o scrisoarea rin care2i re eta c" 5 entru ea" ar $i un $oarte 0rav re*udiciu6. 7n dimineata /ilei.$ixate" ea i2 a dat scrisoarea" dar el a !0at2o )n !u/unar $r s2o citeasc si a dus2o e $at cu el la #otel1 o domina din unct de vedere moral" entru c )l iu!ea1 12a urmat. 5Eram ca #i noti/at. %e drum" l2am im lorat s m crute... .um am a*uns la #otel nu mai stiu. 7mi amintesc doar c tremuram din tot cor ul. &ovarsul meu )ncerca s m linisteasc1 dar n2 a reusit dec)t du o lun0 re/istent. ,u mai eram st )n e mine si" )m otriva vointei mele" l2am lsat s $ac cu mine tot ce a vrut. .)nd m2am omenit mai t)r/iu )n strad" mi s2a rut c nu $usese dec)t un vis si c aveam s m tre/esc.6 Ea a re$u/at a oi s ia de la ca t aceast ex erient si tim de nou luni nu a mai cunoscut nici un !r!at. <ai t)r/iu a )nt)lnit unul care i2a cerut s se cstoreasc cu el" iar ea a consimtit. 7n acest ca/" de$lorarea a $ost un soi de viol. 7ns" c#iar dac $ata este de acord" de$lorarea oate $i eni!il. Am v/ut ce $e!r o c#inuia e t)nra Isadora Duncan. Ea a )nt)lnit un actor nes us de $rumos" de care s2a )ndr0ostit la rima vedere si care i2a $cut o curte ar/toare31 < simteam si eu tul!urat" ca ul ini se )nv)rtea si o dorint ire/isti!il de a21 )m!rtisa si mai str)ns crestea )n mine )n c)nd" )ntr2o sear" ier/)ndu2si orice control si cu rins arc de $urie" m duse e cana ea. S eriat" c/ut )n exta/ si a oi stn0)nd de durere" am $ost initiat )n dra0oste. <rturisesc c rimele mele im resii au $ost o s aim 0roa/nic" o durere atroce" ca si cum mi2ar $i $ost smulsi mai multi dinti )n acelasi tim 1 dar mila e care o simteam entru su$erintele e care el )nsusi rea s le )ncerce m2a )m iedicat s $u0 de ceea ce )mi a rea mai )nt)i doar o mutilare si o tortur... CA doua /iG" ceea ce nu era entru mine dec)t o ex erient dureroas s2a reluat" rintre 0emetele si ti etele mele de martir. < simteam ca si cum as $i $ost estro iat. Avea s cunoasc )n cur)nd" )m reun cu acest amant mai )nt)i. a oi cu altii" aradisuri crora le $ace o descriere de2a dre tul liric. &otusi" )n ex erienta real" ca altdat )n )nc#i uirea vir0inal" nu durerea *oac rolul cel mai im ortant3 $a tul enetratiei contea/ mult mai mult. Br!atul nu antrenea/ )n )m reunare dec)t un or0an exterior1 $emeia e atins c#iar )n interiorul ei. -r )ndoial" exist multi > Viata mea. 118 tineri care nu se aventurea/ $r an0oas )n tene!rele secrete ale $emeii1 re0sesc teroarea e care o simteau c)nd erau co ii )n ad)ncul 0rotelor" al cavourilor" teama )n $ata maxilarelor" a coaselor" a ca canelor entru lu i1 )si ima0inea/ c enisul lor um$lat va rm)ne rins )n aceast teac $cut din mucoase1 $emeia" o dat enetrat" nu mai are acest sentiment de ericol1 )n sc#im!" se simte alienat )n ro ria ei carne. %ro rietarul )si a$irm dre turile asu ra m)nturilor sale" 0os odina" asu ra casei" roclam)nd 5intrarea inter/is61 )n articular" $emeile" entru $a tul c s)nt $rustrate de transcendenta lor" )si a r cu 0elo/ie intimitatea3 camera" dula ul lor" si etul lor s)nt sacre. .olette ovesteste c o rostituat )i s unea )ntr2o /i3 5)n camera mea" doamn" nici un !r!at n2a intrat vreodat1 entru trea!a e care o $ac eu" %arisul e destul de mare6. Dac nu tru ul ei" cel utin un loc" o )nc ere le erau inter/ise celorlalti. Dim otriv" $ata nu are" ro riu2/is" dec)t tru ul ei3 este comoara sa cea mai retioas1 !r!atul care trunde )n ea )i ia
aceast comoar1 ex resia o ular e con$irmat de ex erienta trit. +milirea e care o resimtea o )ncearc acum )n mod concret3 este dominat" su us" )nvins. .a a roa e toate $emelele" ea se a$l )n tim ul coitului su! !r!at.1 Adler a insistat mult asu ra sentimentului de in$erioritate care re/ult de aici. 7nc din co ilrie" notiunile de su erior si de in$erior s)nt cele mai im ortante1 a te ctra )n co aci este un act resti0ios1 cerul e deasu ra m)ntului" in$ernul su! m)nt1 a cdea" a co!or) )nseamn a decdea" iar a urca )nseamn a se )nlta1 )n lu t" victoria a artine celui care2si une adversarul *os1 or" $emeia este culcat e. at )n o/itia )nvinsului3 este si mai ru dac !r!atul o clreste ca e un animal cu #amuri si /!al. 7n orice ca/" ea se simte asiv1 ea este m)n0)iat" truns" ea su ort coitul" )n tim ce !r!atul este activ. -r )ndoial" sexul masculin nu este un musc#i striat e care )l comand vointa1 nu este nici $ier de lu0" nici sa!ie" ci doar came1 totusi" !r!atul )i im rim o miscare voluntar1 se duce" vine" se o reste" )n tim ce $emeia )l rimeste cu docilitate1 !r!atul este cel care 2 mai ales c)nd $emeia este novice R ale0e osturile amoroase" care #otrste )n rivinta duratei coitului si a $recventei sale. Ea se simte ca un instrument3 toat li!ertatea )i a artine celuilalt. .eea ce este ex rimat )n mod oetic s un)nd c $emeia este ca o vioar" iar !r!atul este arcusul care o $ace s $reamete. 5)n dra0oste" s une 1 -r )ndoLal c o/itia oate $i inversat. Dar )n rimele ex eriente" se 7nt)in l $oarte rar ca !r!atul s nu ractice coitul asa2/is normal. 8 -i/iolo0ia maria*ului. 7n Breviarul dra0ostei ex erimentale. <es 'u:ot s une des re !r!at3 ..Este menestrelul care roduce armonia sau caco$onia cu m)na si arcusul su. -emeia" din acest unct de vedere" este cu adevrat instru mentul cu mai multe cor/i care va roduce sunete armonioase sau discordante" du cum este !ine sau ru acordat>6. 11K Bal/ac2S $r a mai tine cont de su$let" $emeia este ca o lir care nu2si )ncredintea/ secretul dec)t aceluia care stie s c)nte la ea.6 El )si ia lcerea" ea o d1 nici mcar cuvintele nu im lic reci rocitate. -emeia este im re0nat cu re re/entri colective care dau )m erec#erii masculine un caracter 0lorios si care $ac din tul!urarea $eminin o a!dicare rusinoas3 ex erienta ei intim con$irm aceast asimetrie. ,u tre!uie uitat c adolescentul si adolescenta )si simt cor ul )n maniere $oarte di$erite3 rimul si21 asum linistit si )si revendic lin de or0oliu dorintele1 entru cea de2a doua" )n ciuda narcisismului su" este o ovar ciudat si nelinistitoare. Sexul !r!atului este curat si sim lu ca un de0et si este ex#i!at cu inocent" adesea !ietii l2au artat camara/ilor din or0oliu si s$idare1 sexul $eminin este misterios c#iar si entru $emeie" ascuns" c#inuit" $ormat din mucoase" umed1 s)n0erea/ )n $iecare lun" adesea e murdrit de secretii" are o viat secret si ericuloas. )n mare arte entru c $emeia nu se recunoaste )n el" nu2si recunoaste nici dorintele ca $iind ale sale Acestea se ex rim )ntr2un $el rusinos. 7n tim ce !r!atul 5se excit6. $emeia 5se ume/este61 c#iar )n acest cuv)nt exist amintirile in$antile ale atului udat" ale a!andonului vinovat si involuntar nevoii urinare1 !r!atul are acelasi de/0ust )n $ata inconstientelor olutii nocturne1 a roiecta un lic#id" urin sau s erm" nu este ceva umilitor3 este o o eratie activ1 )ns umilinta exist dac lic#idul sca involuntar" cci tru ul nu mai este atunci un or0anism" musc#i" s$inctere" nervi" comandate de creier si ex rim)nd un su!iect constient" ci un vas" un rece tacul $cut din materie inert" *ucrie a unor ca ricii mecanice Dac din tru se relin0 icturi 2 ca dintr2un /id vec#i sau dintr2un cadavru 2 im resia este nu c din el iese un lic#id" ci carnea )nssi se lic#e$ia/1 este un roces de descom unere care roduce oroare )m erec#erea $eminin este al itatia moale a unei scoici1 )n tim ce !r!atul este im etuos" $emeia nu este dec)t r!dtoare1 aste tarea ei oate deveni ardent $r a )nceta s $ie asiv1 !r!atul se re ede asu ra r/ii ca vulturul" ca soimul3 ea )ndeste ca o
lant carnivor" recum mlastina )n care se )m otmolesc insectele1 ea este a!sor!tie" ventu/" este ca #umusul" este smoal si clei" un a el nemiscat" insinuant si v)scos1 cel utin" acesta este sentimentul surd e care21 )ncearc. De aceea" )n ea nu este numai re/istent )m otriva !r!atului care retinde a o su une" ci si con$lict interior. %este ta!uuri" este in#i!itiile rovenind din educatie se su ra un de/0ustau" re$u/uri care2si au sursa )n ex erienta erotic )nssi3 si unele si celelalte se )ntresc reci roc" ast$el )nc)t du rimul coit $emeia este $oarte adesea mai revoltat ca )nainte )m otriva destinului ei sexual 7n s$)rsit" mai este si un alt $actor care2i )m rumut de multe ori !r!atului un c#i ostil si resc#im! actul sexual )ntr2o 0rav rime*die3 este amenintarea unei sarcini. +n co il nele0itim este )n ma*oritatea civili/atiilor un asemenea #andica social si economic 119 entru $emeia necstorit" )nc)t s2au v/ut $ete care s2au sinucis desco erind c erau 0ravide" si $ete2mame omor)ndu2si nou2nscutii. +n asemenea risc constituie o $r)n sexual destul de uternic entru ca multe tinere $ete s2si stre/e castitatea renu tial cerut de moravuri. .)nd $r)na nu este )ndea*uns de uternic" $ata" desi )i cedea/ amantului" este )ns im)ntat de teri!ila rime*die e care acesta o oart )n sine. Ste;el citea/" )ntre altele" o $at care" tot tim ul c)t dura )m reunarea" stri0a3 5De nu s2ar )nt)m laN De nu s2ar )n2t)m laN6 .#iar si )ntr2o cstorie" uneori $emeia nu doreste o sarcin" entru c sntatea nu2i ermite sau $iindc un co il ar re re/enta entru t)nrul cu lu o ovar. -ie c2i este sot sau amant" dac $emeia nu are )n artenerul ei o )ncredere a!solut" erotismul ei va $i arali/at de rudent. Ori va su rave0#ea cu neliniste urtrile !r!atului" ori" imediat ce s2a terminat coitul" va aler0a la toalet entru a alun0a din )ntecele ei 0ermenele viu de us acolo $r voia ei1 aceast o eratie i0ienic contra/ice cu !rutalitate ma0ia sen/ual a m)n0)ierilor" roduce o se arare ro$und a cor urilor e care le con$unda aceeasi lcere1 atunci s erma masculin a are ca un 0ermene nociv" ca o murdrire1 ea se curt asa cum se curt un vas murdar" )n tim ce !r!atul se odi#neste e at )n su rema sa inte0ritate. O t)nr divortat mi2a ovestit oroarea ei" du o noa te nu tial nu rea lcut" c)nd a tre!uit s se )nc#id )n !aie )n tim ce sotul ei )si a rindea cu nonsalant o ti0ar3 se are c din acest moment s2a declansat ruina cu lului lor. (e ulsia entru iri0ator sau !ideu este una dintre cau/ele $recvente ale $ri0idittii $eminine. Existenta metodelor anticonce tionale mai si0ure si mai convena!ile a*ut $oarte mult la eli!erarea sexual a $emeii3 )ntr2o tar ca America" unde aceste ractici s)nt mai rs )ndite" numrul de $ete care a*un0 la cstorie vir0ine este mult in$erior aceluia din -ranta1 acestea ermit mai mult a!andon )n tim ul actului amoros. Dar si asa t)nra $emeie are de )nvins mult de/0ust )nainte de. a2si trata tru ul ca e un lucru3 asa cum nu se resemna s $ie 5str uns6 de !r!at" nu se resemnea/ deloc !ucuroas s $ie 5astu at6 entru a2i satis$ace dorintele !r!atului. -ie c2si ecetluieste uterul sau introduce )n ea vreun tam on mortal entru s ermato/oi/i" o $emeie constient de ec#ivocurile tru ului si ale sexului va $i *enat de o remeditare rece3 tot ast$el" multor !r!ati le re u0n $olosirea re/ervativelor. Ansam!lul com ortamentului sexual *usti$ic diversele momente ale acestuia3 urtri care" anali/ate" ar rea de/0usttoare ar naturale c)nd tru urile s)nt trans$i0urate de virtutile erotice e care le ca t. %enetratia" e care o )ndr0ostit o va simti cu lcere ca e o uniune" o $u/iune cu tru ul !r!atului iu!it" )si re0seste caracterul c#iru0ical si murdar e care21 are )n oc#ii co iilor dac se reali/ea/ )n a$ara tul!urrii" a dorintei" a lcerii3 este ceea ce se )nt)m la rin $olosirea de comun 11=
acord a re/ervativelor. Oricum" aceste recautii nu s)nt la )ndem)na tuturor $emeilor1 multe $ete nu cunosc nici o a rare )m otriva amenintrii unei sarcini si simt )ntr2un $el an0oasant c soarta lor de inde de !unul2 lac al !r!atului cruia i se a!andonea/. Este deci usor de )nteles c o )ncercare su ortat du at)ta re/istent" lin de un sens at)t de 0rav" creea/ adesea teri!ile traumatisme. Se )nt)m l destul de des ca o dement recoce s $ie revelat de rima aventuri Ste;el d mai multe exem le3 Domnisoara <.'...." )n v)rst de nous re/ece ani" a $ost !rusc atins de un delir acut. O vd )n camera ei" ti )nd si re et)nd )ncontinuu3 5,u vreauN ,u vreauN6 )si smul0ea #ainele si voia s aler0e 0oal e condor... A tre!uit s o ducem )ntr2o clinic de si#iatrie. Acolo delirul s2a otolit si s2a trans$ormat )n stare catatonic. Aceast $at era stenodactilo0ra$ si era )ndr0ostit de )m uternicitul com aniei la care lucra %lecase la tar cu o rieten si cu doi cole0i. +nul dintre ei i2a cerut s etreac noa tea )n camera lui" romit)nd c 5nu va $i dec)t o 0lum6. O m)n0)iase trei no ti la r)nd $r s atente/e la vir0initatea ei... Ea rmsese 5rece ca !otul unui c)ine6 si declarase c era o orcrie. .)teva minute $usese ca si tul!urat si stri0ase3 Al$redN Al$redN C numele )m uternicituluiG. Avusese remuscri Cce2ar $i s us mama ei dac ar $i stiut4G )ntoars acas" se strecurase )n at" l)n0)ndu2se de o durere de ca . Domnisoara L. X..." $oarte de rimat" l)n0ea adesea" nu m)nca" nu dormea1 )nce use s ai! #alucinatii si nu mai recunostea ersoanele dm rea*ma ei. Srise e erva/ul $erestrei ca s se arunce )n strad. Au trimis2o )ntr2un os iciu. 5Am 0sit2o e aceast $at de dou/eci si trei de ani ase/at e at1 nu mi2a remarcat intrarea... -i0ura ei ex rima an0oas si teroare3 m)inile2i erau roiectate )nainte" ca entru a se a ra" iar icioarele )ncrucisate ) se miscau convulsiv. A stri0at3 5,uN ,uN BrutN Ast$el de oameni ar tre!ui o ritiN< doareN A#N6 A oi" u2a mai rostit dec)t cuvinte ne)ntelese. Deodat ex resia i s2a sc#im!at" oc#ii )i strluceau" !u/ele i s2au tu0uiat ca entru srut" icioarele s2au linistit si s2au )nde rtat usor1 rostea cuvinte care ex rimau mai de0ra! volu tate... Accesul s2a terminat riutr2o cri/ de lacrimi tcut si de lun0 durat... Bolnava )si tr0ea cmasa s se aco ere" ca si cum ar $i $ost o roc#ie si re eta mereu3 "",uN6 Se stia c un cole0 cstorit venise de mai multe ori s2o vad c)nd era !olnav" c $usese mai )nt)i $ericit" dar a oi avusese #alucinatii cu tentativ de sinucidere. S2a vindecat" dar n2a mai ermis nici unui !r!at s se a ro ie de ea si a re$u/at o cerere serioas )n cstorie. 7n alte ca/uri" maladia ast$el declansat este mai utin 0rav. Iat un exem lu )n care re0retul entru vir0initatea ierdut *oac rolul rinci al )n tul!urri ce urmea/ rimului coit3 O $at de dou/eci si trei de am su$er de di$erite $o!ii. Boala a )nce ut la -ran/es!ad" rin teama de a nu rm)ne 0ravid dintr2un srut sau dintr2o 11@ atin0ere )ntr2o toalet u!lic... %oate c un !r!at lsase s erm )n a du o mastur!are1 cerea ca !aia s $ie curtat de trei ori )n re/enta ei si nu )ndr/nea s se ase/e )n o/itia normal entru de$ecatie. Du c)tva tim s2a de/voltat la ea o $o!ie de s$)siere a #imenului" nu )ndr/nea s sar" s danse/e sau s treac este o !arier" nici mcar s mear0 alt$el dec)t cu asi mici1 dac /rea un st)l " se temea s nu se de$lore/e rintr2o miscare st)n0ace si $cea un lun0 ocol" tremur)nd. Alt $o!ie a ei era" )n tren sau )n mi*locul unei multimi" c un !r!at si2ar utea introduce )n ea mem!rul e la s ate" de$lor)nd2o si ricinuindu2i o sarcin... 7n ultima erioad a maladiei" se temea s nu se a$le )n at sau e cmasa ei ace care i2ar $i utut intra )n va0in. 7n $iecare sear !olnava sttea 0oal )n mi*locul camerei" )n tim ce ne$ericita ei mam era o!li0at s examine/e amnuntit len*eria... 7si a$irmase )ntotdeauna dra0ostea entru lo0odnicul ei. Anali/a a desco ent c nu mai era vir0in si c am)na cstoria entru c se temea de contestrile
$uneste ale lo0odnicului ei. A oi i2a mrturisit c $usese sedus de un tenor" s2a mritat cu el si s2a vindecat. J 7n alte ca/uri" remuscarea 2 care n2a $ost com ensat de o satis$actie volu tuoas 2 rovoac tul!urri si#ice3 Domnisoara I. B..." )n v)rst de dou/eci de ani" du o cltorie cu o rieten )n Italia a mani$estat o 0rav de resiune. (e$u/ s ias din camera ei" nu rosteste nici un cuv)nt. Au dus2o )ntr2un os iciu unde starea ei s2a a0ravat. Au/ea voci care o insultau" toat lumea )si !tea *oc de ea etc. A $ost adus din nou la rintii ei" unde sttea toat /iua )ntr2un colt" $r s se miste. L2a )ntre!at e medic3 ""De ce n2am venit )nainte s se $i comis crima46 Era moart. &otul era stins" totul era distrus. Era murdar. ,u mai utea c)nta nici o sin0ur not" untile ctre lume erau tiate... Lo0odnicul ei a mrturisit c s2 au )nt)lnit la (oma" unde ea i s2a druit du o lun0 re/istent1 avusese cri/e de l)ns... A mrturisit c nu2i lcuse niciodat lo0odnicul ei. S2a vindecat c)nd a 0sit un amant care o satis$cea si care s2a cstorit cu ea. 5<icuta viene/6 ale crei con$esiuni in$antile le2am re/umat mai )nainte si2a ovestit )n mod detaliat si sur rin/tor rimele ex eriente de adult Se va remarca $a tul c 2 )n ciuda caracterului exa0erat al aventurilor ei anterioare R 5initierea6 ei a avut un caracter a!solut nou. 5La sais re/ece ani si *umtate m2am an0a*at la un !irou. La sa tes re/ece ani si *umtate am avut rimul meu concediu. A $ost o erioad $rumoas entru mine. &oti )mi $ceau curte... Eram )ndr0ostit de un t)nr cole0 de !irou... ,e duceam )n arc. Era 1= a rilie 1FLF. <2a ase/at alturi de el e o !anc < sruta im lor)ndu2m3 Desc#ide2ti 0ura... dar eu )mi 1 S&E?EL. -emeia $ri0id. 11E str)n0eam convulsiv !u/ele. A oi a )nce ut s2mi desc#eie *ac#eta. As $i vrut s21 las" dar mi2am amintit c n2aveam s)ni1 am renuntat la sen/atia volu 2tuoas e care as $i avut2o dac m2ar $i atins... %e E a rilie" un cole0 )nsurat m2a invitat s vd )m reun cu el o ex o/itie. Am !ut vin la cin. <i2am mai ierdut utin din re/erva mea o!isnuit si am )nce ut s ovestesc niste 0lume deoc#eate. 7n ciuda ru0mintilor mele" a c#emat o trsur" si a!ia se usese )n miscare" c a )nce ut s m srute. Devenea din ce )n ce mai intim" m m)n0)ia din ce )n ce mai )ndr/net1 m a ram din toate uterile" si nu2mi mai amintesc dac si2a atins sco ul. A doua /i am mers la !irou destul de tul!urat. <i2a artat m)inile line de /0)rieturile e care i le $cusem... <i2a cerut s vin e la el mai des... Am cedat" nu rea )n lar0ul meu" dar lin de curio/itate" totusi... .um se a ro ia de sexul meu" m smul0eam de l)n0 el si m )ntorceam la locul meu1 dar o dat" mai viclean dec)t mine" m2a )nvins si ro!a!il c si2a introdus de0etul )n va0inul meu. %l)n0eam de durere. Era )n iunie 1FLF" si am lecat )n vacanti Am $cut o excursie )m reun cu o rieten. Au a rut doi turisti" care ne2au invitat s2i )nsotim. &ovarsul meu a vrut s2o srute e rietena mea" dar ea i2a tras un umn. A venit la mine" m2a a ucat e la s ate" m2a )m!rtisat" m2a srutat. ,2am re/istat... <2a invitat s mer0 cu el. I2am dat m)na si am co!or)t )n mi*locul durii. <2a srutat... <i2a srutat sexul" s re marea mea indi0nare. L2am )ntre!at3 5.um oti s $aci o asemenea orcrie46 <i2a us sexul lui )n m)n... 7l m)n0)iam... deodat mi2a smuls m)na si s2a aco ent cu o !atist ca s m )m iedice s vd ce se etrecea... Du dou /ile ne2am dus )m reun la Liesin0. %e o a*iste ascuns rivirilor si2a scos dmtr2o dat altonul si 12a )ntins e iar!... <2a tr)ntit *os" ast$el )nc)t imul dintre icioarele lui se strecurase )ntre ale mele. 7nc nu reali/am c)t de 0rav era situatia. 7l im loram s m ucid" mai de0ra! dec)t s2mi ia 5 odoa!a cea mai $rumoas6. A devenit $oarte 0rosolan" mi2a s us cuvinte ur)te si m2a amenintat cu olitia <i2a us m)na la 0ur si si2a introdus enisul )n mine. Am cre/ut c mor. <i2era
0reat. .)nd a terminat" )n s$irsit" a )nce ut s mi se ar su orta!il. A $ost o!li0at s m ridice" cci rmsesem )ntins. <i2a aco ent $ata si oc#ii cu srutri. ,u vedeam si nu au/eam nimic. Dac nu m2ar $i tinut" as $i nimerit or!este su! rotile masinilor... Eram sin0uri )ntr2un com artiment de clasa a doua" s2a desc#eiat la antaloni si a venit din nou s re mine. Am scos un stri0t si am aler0at rin tot va0onul )n la ultima scar... 7n s$)rsit" m2a lsat cu un r)s !rutal si strident e care n2am s21 uit niciodat" s un)ndu2mi c s)nt o 0)sc stu id care nu stie ce e !un. <2a lsat s m )ntorc sin0ur la Vieua Acolo m2am dus re ede la X... entru c simtisem ceva cald cur0)ndu2mi e coa se. 7ns im)ntat" am v/ut c erau urme de s)u0e. .um s ascund asta acas4 <2am culcat c)t de devreme am utut si am l)ns ore )ntre0i. Simteam )n continuare resiunea rovocat )n )ntece de trunderea enisului. Atitudinea mea ciudat" li sa o$tei de in)ncare i2au artat mamei c se )nt)m lase ceva. I2am mrturisit tot. ,u ) s2a rut nimic at)t de teri!il... .ole0ul meu $cea tot ce utea ca s m console/e. %ro$ita de serile )ntunecoase ca s se lim!e rin arc cu mine si s m m)n0)ie e su! $ust1 )l lsam1 doar c" atunci c)nd simteam c mi se ume/este va0inul" m smul0eam de l)n0 el" entru c mi2era )n0ro/itor de rusine.6 11D Se duce uneori )ntr2un #otel )m reun cu el" dar $r a $ace dra0oste. .unoaste un t)nr $oarte !o0at cu care ar vrea s se mrite. Se culc cu el" dar $r a simti nimic dec)t de/0ust. 7si reia relatiile cu cole0ul ei" dar t)n*este du cellalt si )nce e s se uite crucis" s sl!easc. Este trimis la sanatoriu" unde e 0ata s se culce cu un t)nr rus" dar )l alun0 din atul ei )n ultimul moment. Sc#itea/ relatii cu un medic" cu un o$iter& dar $r a consimti la ra orturi sexuale com lete. Atunci se )m!olnveste moral si #otrste s se )n0ri*easc. Du aceast curta consimtit s se dea unui !r!at care o iu!ea si cu care s2a cstorit a oi. 7n cadrul acestei cstorii" $ri0iditatea ei a dis rut. 7n aceste c)teva exem le" alese rintre o multime de altele asemntoare" !rutalitatea artenerului sau cel utin caracterul neaste tat al evenimentului este $a tul care determin traumatismul sau de/0ustul. .a/urile cele mai $avora!ile unei initieri sexuale s)nt acelea )n care" $r violent sau sur ri/" $r consemn $ix si $r termen recis" $ata )nvat lent s2si )n$r)n0 udoarea" s se $amiliari/e/e cu artenerul" s2i lac m)n0)ienle lui. 7n acest sens" nu oate $i dec)t a ro!at li!ertatea de moravuri de care se !ucur tinerele americane si e care $rantu/oaicele )ncearc s2o cucereasc )n /ilele noastre3Jele alunec a roa e $r s2si dea seama de la nec;in0 si ettin0A la ra orturi sexuale com lete. Initierea este cu at)t mai usoar cu c)t are mai utin un caracter ta!u" cu c)t $ata se simte mai li!er $at de artenerul ei" iar )n el se atenuea/ caracterul masculin1 dac amantul este si el t)nr" novice" timid" un e0al" re/istenta $etei este mai sla!1 dar si metamor$o/a ei va $i mai utin ro$und. 7n romanul lui .olette" 'r)u )n )r0" Vinca" du o de$lorare destul de !rutal" mani$est o laciditate care21 sur rinde e rietenul ei %#il1 este entru c nu s2a simtit 5 osedat6 ci" dim otriv" s2a eli!erat de vir0initate din or0oliu" $r s )ncerce nici o !ulversant rtcire1 )ntr2adevr" %#il de0ea!a se mir" rietena lui nu a cunoscut" de $a t" !r!atul. <ai tul!urat era .laudine du un tur de dans )n !ratele lui (enaud. <i s2au relatat cuvintele unei liceene $rantu/oaice" )nc rmas la stadiul de 5$ruct verde6 care" du ce etrecuse o noa te cu un rieten" a aler0at dimineata la o rieten ca s2o anunte3 ""<2am culcat cu .." a $ost $oarte amu/ant6. +n ro$esor de cole0iu american mi2a s us c elevele lui )ncetea/ s mai $ie vir0ine cu mult )nainte de a deveni $emei1 artenerii lor le res ect rea mult ca s le )ns im)nte udoarea" s)nt rea tineri si ei )nsisi rea udici entru a tre/i )n ele vreun demon. Exist tinere $ete care se arunc )n ex eriente erotice si &ermeni a roa e ec#ivalenti desemn)nd *ocurile sexuale ale adolescentilor" )n care se a*un0e cliiar la or0asm" $r )ns a avea loc aclul sexual ro riu2/is Cn. tr. G.
11F care le multi lic entru a sc a de an0oasa sexual1 s er s se eli!ere/e ast$el de curio/itate si de o!sesiile lor1 dar adesea actele lor strea/ un caracter teoretic care le $ace la $el de ireale ca $antasmele rin care altii antici ea/ viitorul. A se drui din s$idare" din team" din rationalism uritan nu )nseamn a reali/a o adevrat ex erient erotic3 se ca t numai un suro0at" $r vreo savoare deose!it1 actul sexual nu se )nsoteste nici de an0oas" nici de rusine" entru c tul!urarea rm)ne su er$icial" iar lcerea nu a invadat carnea. Aceste $ecioare de$lorate rm)n $ete3 si este ro!a!il c )n momentul )n care se vor a$la $at )n $at cu un !r!at sen/ual si im erios )i vor o une o re/istent vir0inal. %)n atunci" rm)n )nc la v)rsta in0rat1 m)n0)ierile le 0)dil" sruturile adesea le $ac s r)d. rivesc amorul $i/ic ca e o *oac" si dac nu s)nt dis use s se distre/e" exi0entele amantului lor le a ar re ede ca ino ortune si 0rosolane Dac nu de sesc re ede acest stadiu 2 ceea ce este" du s usele !r!atilor americani" ca/ul multor americane 2 ele )si vor etrece restul vietii )ntr2o stare de semi$ri0iditate. ,u exist maturitate sexual dec)t la $emeia care consimte s devin tru )ntr2o stare de tul!urare si de lcere. &otusi" nu tre!uie s credem c toate di$iculttile se atenuea/ la $emeile cu tem erament ardent. Dim otriv" se )nt)m l .%. acestea s se intensi$ice &ul!urarea $eminin oate atin0e o intensitate e care !r!atul nu o cunoaste. Dorinta !r!atului este violent" dar loca li/at" si )l las s $ie 2 )n a$ar" oate" de momentul s asmului constient de sine )nsusi1 $emeia" dim otriv" su$er o adevrat alienare1 de multe ori" aceast metamor$o/ este momentul cel mai volu tuos si cel mai de$initiv al dra0ostei3 dar are si un caracter ma0ic si )n$ricostor. Se )nt)m l ca !r!atul s se s erie de $emeia e care o tine )n !rate" )ntr2at)t aceasta are a!sent din ea )nssi" rad rtcirii1 !ulversarea e care o simte este o transmutatie mult mai radical dec)t $rene/ia a0resiv a masculului. Aceast $e!r o eli!erea/ de rusine1 dar atunci c)nd )si revine" )i rovoac la r)ndul ei rusine si oroare1 entru a o acce ta $ericit 2 si c#iar cu or0oliu 2ar tre!ui cel utin ca ea s se $i ierdut )n $lcrile volu ttii1 si2ar utea revendica dorintele dac si le2ar $i otolit 0lorios3 dac nu" le re udia/ cu m)nie. Aici atin0em ro!lema crucial a erotismului $eminin3 la )nce utul vietii erotice" a!dicarea $emeii nu este com ensat rintr2o lcere violent si si0ur. Ea si2ar sacri$ica mult mai lesne udoarea si or0oliul dac ast$el i s2ar desc#ide ortile aradisului. Dar am v/ut c de$lorarea nu este o $ericit )m linire a erotismului *uvenil" dim otriv" este un $enomen insolit1 lcerea va0inal nu se declansea/ imediat1 du statisticile lui Ste;el 2 e care le con$irm o multime de sexolo0i si de si#analisti 2 a!ia 9S dintre $emei simt 18L lcere de la rimul coit1 =LS nu atin0 lcerea va0inal dec)t du s tm)ni" luni" oate c#iar ani )ntre0i. -actorii si#ici *oac aici un rol esential. &ru ul $emeii este deose!it de 5isteric6 )n sensul c adesea la ea nu e nici o distant )ntre $a tele constiente si ex resia lor or0anic1 re/istentele morale )m iedic a aritia lcerii1 ne$iind com ensate rin nimic" de multe ori se er etuea/ si $ormea/ un !ara* din ce )n ce mai uternic3 o rim st)n0cie a amantului" un 0est ne otrivit" un sur)s aro0ant se vor re ercuta e tim ul )ntre0ii luni de miere" uneori toat viata1 dece tionat entru c nu a cunoscut imediat lcerea" $emeia strea/ o ranc#iun care nu este de natur s o redis un la o ex erient mai $ericit. E adevrat c" )n li sa satis$actiei normale" !r!atul )i oate da lcerea clitoridian care" )n ciuda le0endelor morali/atoare" este susce ti!il s2i aduc destindere si alinare. Dar multe $emei o re$u/ entru c" mai mult dec)t lcerea va0inal" le a are ca im us1 cci" dac $emeia su$er entru e0oismul !r!atilor care nu se 0)ndesc dec)t la ro ria lor satis$actie" este rnit si de o voint rea
ex licit de a2i asi0ura lcerea 5A2l $ace e cellalt s *uise/e" s une Ste;el" )nseamn a2 l domina1 a te drui cuiva )nseamn a a!dica de la ro ria voint.6 -emeia va acce ta cu mai mult usurint lcerea dac i se are a decur0e )n mod natural din lcerea !r!atului" cum se )nt)m l )ntr2un coit normal reusit. 5-emeile se su un cu lcere imediat cum )si dau seama c artenerul lor nu vrea s le su un6" mai s une Ste;el1 si invers" dac simt aceast dorint de a le domina" se revolt. <ultora le re u0n s $ie m)n0)iate cu m)na" entru c m)na este un instrument care nu artici la lcerea e care o d" este activitate" si nu came1 si dac sexul )nsusi a are nu ca o carne truns de dorint" ci ca o unealt $olosit cu a!ilitate" $emeia va )ncerca aceeasi re ulsie1 mai mult" orice com ensatie i se va rea a rati$ica ne utinta ei de a cunoaste sen/atiile unei $emei normale. Ste;el notea/" du o multime de o!servatii" c toat dorinta $emeilor /ise $ri0ide mer0e s re normali2tate3 5Vor s o!tin or0asmul ca orice $emeie normal" nici un alt rocedeu nu le satis$ace din unct de vedere moral6. Atitudinea !r!atului are" deci" o extrem im ortant. Dac dorinta acestuia este violent si !rutal" artenera sa se simte )n !ratele lui redus la starea de lucru1 dar dac este rea st )n e el" rea detasat" nu se constituie ca tru 1 )i cere $emeii s se resc#im!e )n o!iect" $r ca ea s ai! )n sc#im! vreun im act asu ra lui. 7n am!ele ca/uri or0oliul ei se revolt1 entru a utea concilia metamor$o/a ei )n o!iect de carne cu revendicarea su!iectivittii sale" tre!uie ca" $c)ndu2se rad entru !r!at" s $ac si din el o rad entru sine. De aceea" at)t de des" $emeia se )nc t)nea/ )n $ri0iditatea ei. Dac amantul nu e seductor" dac e rece" ne0li*ent" st)n0aci" nu reuseste s2i tre/easc sexualitatea sau o las nesatis$cut1 dac e 181 viril si ex ert oate suscita reactii de re$u/1 $emeia se teme de dominatia lui3 unele" nu ot )ncerca lcere dec)t alturi de !r!ati timi/i" nu rea )n/estrati sau e *umtate ne utinciosi" care nu le )ns im)nt. Este $oarte usor entru !r!at s tre/easc )n iu!ita lui acreal si ranc#iun. (anc#iuna este sursa cea mai o!isnuit a $ri0idittii $eminine1 )n at" $emeia )l $ace s lteasc e !r!at" rintr2o rceal insulttoare" toate a$ronturile e care crede c le2a rimit1 exist adesea )n atitudinea ei un com lex de in$erioritate a0resiv3 Din moment ce nu m iu!esti" din moment ce am de$ecte care m )m iedic s lac si s)nt de dis retuit" nu m voi a!andona dra0ostei" dorintei" lcerii. Ast$el se r/!un )n acelasi tim e ea )nssi si e el dac a umilit2o rin ne0li*enta lui" dac i2a tre/it 0elo/ia" dac i2a declarat rea t)r/iu sentimentele" dac a $cut din ea iu!ita lui )n tim ce ea ar $i dorit cstoria1 l)n0erea oate a rea !rusc si oate declansa aceast reactie c#iar )ntr2o le0tur al crui )nce ut ruse $ericit. (ar se )nt)m l ca !r!atul care a suscitat aceast dusmnie s reuseasc s2o )nvin0 el )nsusi3 totusi" uneori o mrturie convin0toare de dra0oste sau de retuire oate modi$ica situatia. S2au v/ut $emei de$ensive si te ene )n !ratele amantului" e care o veri0#et le2a trans$ormat radical1 $ericite" $latate" cu constiinta )m cat" toat re/istenta lor se r!usea. Dar un nou2venit res ectuos" )ndr0ostit" delicat va utea cel mai !ine s trans$orme $emeia )nciudat )ntr2o iu!it sau )ntr2o sotie $ericit1 dac o eli!erea/ de corn lexul de in$erioritate" i se va drui cu ardoare. .artea lui Ste;el" -emeia $ri0id" )ncearc )n s ecial s demonstre/e rolul $actorilor si#ici )n $ri0iditatea $eminin. Exem lele urmtoare arat clar c $ri0iditatea este adesea i/vor)t dintr2o ranc#iun la adresa sotului sau amantului3 Domnisoara '. S.... 1 se dduse unui !r!at aste t)ud ca el s2o ia )n cstorie" dar insist)ud asu ra $a tului 5c nu tinea la cstorie" c nu voia sa se le0e6. Se re$cea c este o $emeie li!er. De $a t" era o sclav a moralei" la $el6 ca )ntrea0a ei $amilie. Dar amantul ei a cre/ut2o si nu vor!ea niciodat des re cstorie. Inc t)narea ei s2a intensi$icat din ce )n ce mai mult" )n ce a devenit insensi!il. .)nd )n s$)rsit a $ost cerut
)n cstorie" s2a r/!unat e el mrtunsindu2i c era ca si aneste/iat1 nu mai voia s aud de maria*. ,u mai voia s $ie $ericit. Aste tase rea mult... Se s$)rsea de 0elo/ie si aste ta cu anxietate /iua )n care avea s2o cear din nou entru a21 re$u/a )nc o dat... A oi" a vrut s se sinucid numai si numai entru a2si ede si cu ra$inament amantul. O $emeie care )n atunci simtise lcere )m reun cu sotul ei" dar $oarte 0eloas" )si )nc#i uie )n tim ul unei maladii c !r!atul ei o )nsal. 7ntorc)udu2se acas" s2a #otr)t c tre!uie s rm)n rece cu sotul ei. ,iciodat nu tre!uia s mai $ie excitat de el" din moment ce el nu o retuia si nu se $olosea de ea dec)t la nevoie. La )nce ut se servea de mici trucuri ca s nu se excite. Si21 )nc#i uia e sotul ei $c)ndu2i curte unei rietene" dar )n cur)nd or0asmul a $ost )nlocuit de dureri... 188 O $at de sa tes re/ece ani avea o le0tur cu un !r!at" care )i rovoca o nes us lcere. .iad" la nous re/ece aui" a rmas )nsrcinat" i2a cerut amantului ei s o ia )n cstorie1 cum acesta era ne#otr)t si a s$tuit2o s avorte/e" ea a re$u/at. Du trei s trn)ni" el a declarat c era 0ata s se )nsoare cu ea si a devenit sotia lui. Dar nu 12a iertat niciodat entru aceste trei s tm)ni de c#in si a devenit $ri0id. <ai t)r/iu" o ex licatie cu sotul ei a )nvins aceast $ri0iditate. Doamna ,. <. a$l c sotul ei" du dou /ile de la cstorie" s2a dus s2si vad o $ost iu!it Or0asmul e care )l avea a dis rut entru totdeauna. Avea ideea $ix c nu2i mai lcea sotului ei entru c o de/am0ise3 aceasta era cau/a $ri0idittii ei. .#iar dac $emeia )si )nvin0e re/istentele si cunoaste du un tim " mai mult sau mai utin lun0" lcerea va0inal" nu toate di$iculttile ei au $ost a!olite3 cci ritmul sexualittii ei si acela al sexualittii masculine nu coincid. Ea a*un0e s simt lcerea mult mai lent dec)t !r!atul. &rei s$erturi" oate" dintre !r!ati cunosc or0asmul )n cursul rimelor dou minute de la )nce erea actului sexual" s une ?inse:. Dac se iau )n considerare numeroasele $emei din nivelul su erior a cror stare este at)t de de$avora!il sexualittii )nc)t le tre!uie )ntre /ece si cincis re/ece minute de stimulare dintre cele mai active entru a cunoaste or0asmul" si dac se tine seama de numrul destul de mare de $emei care nu au or0asm toat viata" tre!uie )n mod natural ca !r!atul s ai! o com etent de2a dre tul exce tional de a2si relun0i activitatea sexual $r a e*acula entru a utea crea o armonie cu artenera lui. Se are c )n India" sotul" )nde linindu2si )ndatoririle con*u0ale" $umea/ !ucuros i entru a se distra0e de la ro ria sa lcere si de a o relun0i e aceea a sotiei lui1 )n Occident" un .asanova se laud mai cur)nd cu numrul 5loviturilor6 sale1 si su rema sa m)ndrie este ca artenera s cear )ndurare1 du traditia erotic" este o is rav 0reu de reali/at1 !r!atii s)nt 0ata s se l)n0 de exi0entele tovarsei lor3 este un sex vesnic $lm)nd1 o c cun" o )n$ometat1 nu este niciodat satis$cut. <ontai0ne ex une acest unct de vedere )n cartea a IlI2a a Eseurilor sale3 Ele s)nt incom ara!il mai ca a!ile si mai asionate )n e$ectele dra0ostei dec)t noi" asa cum a mrturisit acel reot din antic#itate care era c)nd !r!at" .)nd $emeie... si )n a$ar de $a tul c am a$lat din ro na lor 0ur )ncercarea e care au $cut2o altdat )n alte secole un )m rat si o )m rteas din (oma" $oarte rice uti si s)r0uiuciosi la aceast trea! Cel a de/vir0inat )ntr2o sin0ur noa te /ece $ecioare sarmate" ca tivele sale1 dar ea a $cut $at 18K 7ntr2adevr )ntr2o noa te la dou/eci si cinci de artide" sc#im!)nd artenerul du 0usturile si nevoile ei" ad#imc ardens n0idae tenti0ine vulvae J Et lassata vlris" necdum satiata recessit "
si c )n ne)ntele0erea )nt)m lat )n .atalonia )ntre o $emeie care se l)n0ea de e$orturile rea asidue ale !r!atului ei" du rerea mea nu entru c o incomodau Ccci nu cred dec)t )n miracole ale credinteiG ... a intervenit acest nota!il ordin al re0inei din Ara0on rin care" du o 0)ndire )ndelun0at" !una doamn a oruncit ca limite le0itime si necesare numrul de sase e /i" ls)nd si renunt)nd la mult nevoie si dorint a sexului ei entru a sta!ili" /icea ea" o $orm la )ndem)n" si deci ermanent si de nestrmutat. 7ntr2adevr" volu tatea nu are deloc acelasi c#i entru $emeie si entru !r!at. Am s us de*a c nu se stie exact dac lcerea va0i2nal a*un0e vreodat la un or0asm de$init3 asu ra acestui unct con$identele $eminine s)nt rare" si" c#iar c)nd vi/ea/ reci/ia" rin)n extrem de va0i1 se are c reactiile s)nt $oarte di$erite )n $unctie de su!iect. .eea ce este si0ur este $a tul c entru !r!at coitul are o $unctie !iolo0ic recis3 e*acularea1 si desi0ur" rintr2o multime de alte intentii $oarte com lexe este tintit acest sco 1 dar o dat o!tinut" ea a are ca o )m linire si" dac nu ca o satis$acere a dorintei" cel utin ca su rimare a ei. Dim otriv" la $emeie sco ul este de la )nce ut incert si are o natur mai mult si#ic dec)t $i/ic1 ea vrea tul!urarea" volu tatea )n 0eneral" dar tru ul ei nu roiectea/ nici o )nc#eiere net a actului amoros1 si de aceea entru ea coitul nu este niciodat e de lin terminat3 nu com ort nici un sco . %lcerea masculin este ca o s0eat1 cum atin0e un anumit ra0" se )m lineste si moare !rusc )n or0asm1 structura actului sexual este $init si discontinu. %lcerea $eminin este iradiat )n )ntre0 tru ul3 nu este centrat numai e sistemul 0enital1 si c#iar atunci" contractiile va0inale" mai de0ra! dec)t un verita!il or0asm" constituie un sistem de ondulatii care se nasc ritmic" se atenuea/" se re$ac" atin0 e alocuri aroxismul" a oi se )ncetosea/ si se ierd" $r a muri cu totul. %rin $a tul c nu2i este atri!uit nici un termen $ix" lcerea vi/ea/ in$initul3 adesea o o!oseal nervoas sau cardiac sau o satietate si#ic limitea/ osi!ilittile erotice ale $emeii" mai de0ra! dec)t o satis$acere recis1 c#iar co lesit" c#iar e ui/at" ea nu este niciodat e de2a2n2tre0ul eli!erat3 Lassata necdum satiata" du cum s une Juvenal. .. .)nc )n$lcrat de ulsatia vulvei ri0ide Si s2a de rtat" o!osit de !r!ati" dar nicidecum satis$cuti Clat.G 189 Br!atul comite o 0rav eroare c)nd retinde s2i im un artenerei sale ro riul su ritm si c)nd se )nversunea/ s2i dea un or0asm3 adesea nu reuseste dec)t s s$arme $orma volu tuoas e care ea tocmai o tria )n $elul ei sin0ular.1 Este o $orm destul de lastic entru a2si da sin0ur un termen3 anumite s asme locali/ate )n va0in sau )n ansam!lul sistemului va0inal sau eman)nd din tot cor ul ot constitui o re/olvare1 la anumite $emei" se roduc destul de re0ulat si cu destul violent entru a $i asimilate or0asmului1 dar o )ndr0ostit oate 0si si )n or0asmul masculin o )nc#eiere care o linisteste si o satis$ace. Si se oate si ca )ntr2o manier continu" $r unct culminant" $orma erotic s se di/olve linistit. (eusita nu const" asa cum cred o multime de !r!ati meticulosi" dar sim listi" )ntr2o sincroni/are matematic a lcerii" ci )n reali/area unei $orme" erotice com lexe. <ulti )si ima0inea/ c 5a $ace s *uise/e6 o $emeie este o c#estiune de tim si de te#nic" deci de violent" i0nor)nd msura )n care sexualitatea $emeii este conditionat de ansam!lul situatiei. Volu tatea este entru ea" s2a s us" un soi de vra*1 ea reclam uii a!andon total1 dac 0esturile" sau cuvintele contest ma0ia m)n0)ierilor" vra*a se risi este. Este unul dintre motivele entru care at)t de adesea $emeia )nc#ide oc#ii1 $i/iolo0ic" este un re$lex menit s com ense/e dilatarea u ilei1 dar c#iar si )n )ntuneric ea )si leac leoa ele1 vrea s a!oleasc ast$el orice decor" s a!oleasc sin0ularitatea momentului" a ei si a amantului ei" vrea s se iard )n mi*locul unei no ti carnale la $el de indistincte ca si s)nul matern. Si mai ales doreste s su rime aceast se arare care )l )nalt e !r!at )n $ata ei" doreste s se con$unde cu el. Am s us de*a c ea doreste" trans$orm)ndu2se )n
o!iect" s rm)n su!iect <ai ro$und alienat dec)t !r!atul" entru $a tul c ea este dorint si tul!urare )n )ntre0ul ei cor " ea nu rm)ne su!iect dec)t rin unirea cu artenerul ei1 dac !r!atul se limitea/ la a lua $r s dea" sau dac d lcerea $r a o lua si el" ea se simte manevrat1 cum se reali/ea/ dre t .ellalt" ea este un cellalt neesential1 tre!uie s ne0e alteri2tatea. De aceea momentul se arrii tru urilor )i este a roa e totdeauna eni!il. Du )m reunare" !r!atul" $ie c este trist sau $ericit" clit de natur sau victim a $emeii" )n orice ca/ renea0 carnea1 redevine un cor inte0ru" vrea s doarm" s $ac o !aie" s $ume/e o ti0ar" s ias la aer. Ea ar vrea s relun0easc contactul carnal )ii ce vra*a care a $cut2o came se risi este cu totul1 se ararea este o smul0ere dureroas ca un nou )ntrcat1 simte ranc#iun $at de aman2 LaMrence a v/ut $oarte !ine o o/itia acestor dou $orme erotice1 dar este ar!itrar s declari" asa cum $ace el. c $emeia nu tre!uie s cunoasc or0asmul. Dac este o eroare )ncercarea de a21 rovoca cu orice ret" este la $el de 0resit s21 re$u/i cu totul" asa cum $ace don .i nano )n Sar ele cu ene. 18= tul care se )nde rtea/ de ea rea !rusc. Dar ceea ce o rneste cel mai tare s)nt cuvintele care contest $u/iunea )n care cre/use la un moment dat 5Sotia lui 'illes6" a crei oveste a relatat2o <adeleine Bourdouc#e" se retractea/ c)nd sotul ei o )ntrea!3 5 &i2a lcut46 )i une m)na la 0ur1 cuv)ntul roduce oroare multor $emei" entru c reduce lcerea la o sen/atie imanent si se arat. 5E destul4 <ai vrei4 A $ost !ine46 )nssi $a tul de a une aceste )ntre!ri ex rim se arare" sc#im! actul amoros )ntr2o o eratie mecanic creia !r!atul i2a asi0urat conducerea. Si c#iar de aceea le si une. <ai mult dec)t $u/iune si reci rocitate" el caut dominatia. .)nd unitatea cu lului se des$ace" el se re0seste ca sin0urul su!iect1 )i tre!uie mult dra0oste si 0enero/itate entru a renunta la acest rivile0iu1 )i lace ca $emeia s se simt umilit" osedat )m otriva vointei ei1 vrea totdeauna s2o ia utin mai mult dec)t se d ea. -emeia ar $i scutit de multe ro!leme dac !r!atul n2ar avea o multime de com lexe care )l $ac s considere actul amoros ca e o lu t3 atunci ea ar utea s nu considere atul ca e o aren. &otusi" )n acelasi tim ca narcisismul si or0oliul" la $at se o!serv o dorint de a $i dominat. <asoc#ismul ar $i" du anumiti si#analisti" una dintre caracteristicile $emeii" si 0ratie acestei tendinte ea se oate ada ta la destinul ei erotic. Dar notiunea de masoc#ism este $oarte con$u/ si tre!uie examinat )ndea roa e. %si#analistii distin0" du -reud" trei $orme de masoc#ism3 una consist )n le0area durerii de volu tate" alta ar $i acce tarea $eminin a de endentei erotice" ultima ar avea la !a/ un mecanism de auto e2de sire. -emeia ar $i masoc#ist entru c )n ea lcerea si durerea s)nt le0ate rin de$lorare si nastere" si entru c ea consimte la rolul ei asiv. &re!uie s remarcm mai )nt)i c a atri!ui durerii o valoare erotic nu constituie deloc o conduit de su unere asiv. Adesea durerea serveste la ridicarea tonusului individului care o su ort" la tre/irea unei sensi!ilitti amortite de )nssi violenta tul!urrii si a lcerii1 este o lumin trun/toare strlucind )n noa tea carnal" ea smul0e )ndr0ostitul din lim!urile unde se s$)rsea de lcere entru a21 roiecta din nou acolo. Durerea $ace arte )n mod normal din $rene/ia erotic1 tru uri care s)nt )nc)ntate de a $i tru uri entru !ucuria lor reci roc )ncearc s se 0seasc" s se uneasc" s se con$runte )n toate $elurile osi!ile. Exist )n erotism o smul0ere din sine )nsusi" un trans ort" un exta/1 si su$erinta distru0e limitele eului" este o de sire si un aroxism1 durerea a *ucat )ntotdeauna un rol im ortant )n or0ii1 si se stie c lcerea cea mai ra$inat si durerea se )nvecinea/1 o m)n0)iere oate deveni tortur" un su liciu oate s $ac lcere. 7m!rtisarea duce lesne la muscturi" la ciu ituri" la /0)rieturi1 aceste conduite nu s)nt )n 0eneral sadice1 ele ex rim o
18@ dorint de $u/iune" nu de distru0ere1 iar su!iectul care le su ort nu mai )ncearc s se rene0e si s se umileasc" ci s se conto easc1 de alt$el nu s)nt s eci$ic masculine" de arte de aceasta. De $a t" durerea nu are semni$icatie masoc#ist dec)t )n ca/ul )n care este )nteleas si voit ca mani$estare a unei servituti. .)t des re durerea de$lorrii" n2am utea s une c este )nsotit de lcere. -emeile se tem de durerile $acerii si s)nt $ericite s $ie scutite de acestea rin metode moderne. Durerea nu are nici mai mult nici mai utin loc )n sexualitatea lor dec)t )n aceea a !r!atului. Docilitatea $eminin este" e de alt arte" $oarte ec#ivoc. Am v/ut c )n cea mai mare arte a tim ului $ata acce t )n ima0inatie dominatia unui semi/eu" a unui erou" a unui !r!at1 dar )nc nu este un *oc narcisist. Ea nu este deloc dis us s su orte )n realitate ex resia carnal a acestei autoritti. Adesea" dim otriv" se re$u/ !r!atului e care )l admir si )l res ect" se druieste unui !r!at li sit de resti0iu. Este o eroare s cauti )n $antasmele ei c#eia urtrilor sale concrete1 cci $antasmele s)nt create si nutrite )n calitate de $antasme. -etita care visea/ violul cu un amestec de oroare si de com le/ent nu doreste s $ie violat" si )nt)m larea" dac s2ar roduce" ar $i o catastro$a odioas. Am v/ut la <rie Le Iardouin un exem lu ti ic al acestei disocieri. &ot ea scrie urmtoarele3 Dar e calea ctre distru0ere" rm)nea un domeniu )n care nu intram dec)t cu nrile str)nse si cu inima !t)nd. Era acela care dincolo de sen/ualitatea amoroas m ducea la sen/ualitate ur si sim lu... ,u exist nici mcar o in$amie viclean e care s n2o $i comis )n vis... Su$eream de nevoia de a m a$irma in toate $elurile osi!ile. J &re!uie amintit si ca/ul <riei Bas#;irtse$$3 &oat viata am cutat in mod voluntar s m ase/ su! o dominatie ilu/orie oarecare" dar oamenii cu care am )ncercat asta erau at)t de o!isnuiti )n com aratie cu mine" )nc)t n2 am simtit $at de ei dec)t de/0ust. %e de alt arte" e adevrat c rolul sexual al $emeii este )n mare arte asiv1 dar trirea )n mod imediat a acestei situatii asive nu este masoc#ist mai mult dec)t este sadic a0resivitatea normal a !r!atului1 $emeia oate transcende m)n0)ierile" tul!urarea" enetratia ctre ro ria ei lcere" mentin)ndu2si ast$el a$irmarea su!iectivittii sale1 oate ast$el s caute uniunea cu amantul" s i se druiasc" ceea ce toseamn o de sire de sine" si nu o a!dicare. <asoc#ismul a are c)nd individul ale0e s $ie constituit ca un sim lu lucru de ctre 1 Vlul ne0ru. 18E constiinta celuilalt" s se re re/inte e sine ca lucru" s se *oace re2tin/)nd c este lucru. 5<asoc#ismul este o tentativ nu de a21 $ascina e cellalt rin o!iectivitatea mea" ci de a $i $ascinat eu )nsmi de o!iectivitatea mea entru cellalt.16 Juliette a lui Sade sau t)nra $ecioar din -iloso$ie )n !udoar" care se dau !r!atului )n toate $elurile osi!ile" dar )n sco ul ro riei lor lceri" nu s)nt deloc masoc#iste. Lad: .#atterle: sau ?ate" )n totalul a!andon la care consimt" nu s)nt masoc#iste. %entru a utea vor!i des re masoc#ism" tre!uie ca eul s $ie altul" iar aceast du!l alienare s $ie ca si )ntemeiat e li!ertatea celuilalt 7n acest sens vom )nt)lni" $ireste" la unele $emei un masoc#ism verita!il. -ata este redis us la masoc#ism" din moment ce este din voia ei narcisist" iar narcisismul const )n a se aliena )n ro riul su eu. Dac ar )ncerca de la )nce utul mitierii sale erotice o tul!urare si o dorint violent" si2ar tri )n mod autentic ex erientele si ar )nceta s se mai roiecte/e ctre acest ol ideal e care21 numeste eu1 dar )n ca/ul $ri0idittii" eul continu s se a$irme1 a $ace din sine lucrul e care21 osed un !r!at a are atunci ca o 0reseal.
Or" 5masoc#ismul" ca si sadismul" resu une cul a!ilitate. S)nt vinovat" )ntr2adevr" numai rin $a tul c s)nt o!iect6. Aceast idee a lui Sartre $ace ecou ideii $reudiene de auto ede sire. -ata se socoteste vinovat de a2si $i redat eul altcuiva si se ede seste entru acest lucru du!l)ndu2si )n mod voit umilirea si servitudinea1 am v/ut c $ecioarele )si s$idau viitorul amant si se ede seau entru su unerea lor de mai t)r/iu rin diverse torturi1 c)nd amantul este real si re/ent" se )nc t)nea/ )n aceast atitudine. -ri0iditatea )nssi ne2a a rut ca o edea s e care $emeia si2o im une at)t siesi" c)t si artenerului su1 rnit )n vanitatea ei" simte rac#iun )m otriva ei )nsesi si )si inter/ice lcerea. Dac este cu adevrat masoc#ist" se va $ace cu dis erare sclava !r!atului" )i va s une cuvinte de adoratie" va dori s $ie umilit" lovit1 iar $uria de a2si $i acce tat ro ria2i alienare o va aliena din ce )n ce mai ro$und. Acesta este ca/ul destul de clar al <at#ildei de la <ole" de exem lu1 ea se urste entru c i s2a dat lui Julien1 de aceea" )n anumite momente" cade la icioarele lui" vrea s2i )nde lineasc toate ca riciile" )si sacri$ic letele1 dar" )n acelasi tim " este revoltat )m otriva lui tot at)t de mult c)t se revolt )m otriva ei )nsesi1 ne dm seama c rm)ne de 0#eat )n !ratele lui. -alsul a!andon al $emeii masoc#iste creea/ noi o!stacole care o a r de lcere1 si )n acelasi tim " se r/!un e sine )m otriva inca acittii sale de a cunoaste lcerea. .ercul vicios care mer0e de la $ri0iditate la masoc#ism oate s se )mioade entru totdeauna" antren)nd )n 1 J. %. SA(&(E. -iinta si .Xeantul. 18D acest ca/" entru com ensatie" conduite sadice. Se oate si ca maturi/area erotic s o eli!ere/e e $emeie de $ri0iditate" de narcisism" si" aceasta" asum)ndu2si asivitatea sexual" s o triasc instantaneu )n loc s o simule/e. .ci aradoxul masoc#ismului este c su!iectul se rea$irm $r )ncetare c#iar )n e$ortul su de a se a!dica1 )n druirea inconstient" )n miscarea s ontan ctre cellalt reuseste s se uite e sine. Este deci adevrat c $emeia va $i mai mult )nclinat dec)t !r!atul s re masoc#ism1 situatia ei erotic de o!iect o sileste s simule/e asivitatea1 acest *oc este auto ede sirea e care o atra0 revoltele ei narcisiste si $ri0iditatea care decur0e din ele1 $a t este c multe $emei" si )n s ecial tinere $ete" s)nt masoc#iste. .olette ovesteste )n +ceniciile mele des re rimele ei ex eriente amoroase3 &)nr si i0norant $und" )nce usem rin ameteal" o ameteal vinovat" un elan )n0ro/itor si tul!ure de adolescent. ,umeroase s)nt $etele a!ia nu!ile care visea/ s $ie s ectacolul" *ucria" ca odo era li!ertin a unui !r!at matur. Este o dorint ur)t e care o is sesc satis$c)nd2o" o dorint care mer0e m)n )n m)n cu nevro/ele u!erttii" cu o!iceiul de a ronti cret si cr!une" de a !ea a de20ur" de a citi crti o!scene si de a2si )n$i0e ace )n alm. ,imeni n2ar utea s ex rime mai !ine $a tul c masoc#ismul $ace arte dintre erversiunile *uvenile" c nu este o solutie autentic a con$lictului creat de destinul sexual al $emeii" ci o manier de a21 evita" tvlindu2se rin el. <asoc#ismul nu re re/int deloc de/voltarea normal si $ericit a erotismului $eminin. Aceast de/voltare resu une ca 2 rin dra0oste" rin tandrete" rin sen/ualitate 2 $emeia s reuseasc s2si de seasc asivitatea si s sta!ileasc )m reun cu artenerul ei un ra ort de reci rocitate. Asimetria erotismului masculin si $eminin creea/ ro!leme insolu!ile at)ta tim c)t exist o lu t )ntre sexe1 ele se ot re/olva c)nd $emeia simte $at de !r!at )n acelasi tim dorint si res ect1 dac el )i r)vneste carnea recunosc)ndu2i )n acelasi tim li!ertatea" ea re0seste esentialul )n momentul )n care se $ace o!iect" ea rm)ne li!er )n su unerea la care consimte. Atunci" amantii ot cunoaste $iecare )n $elul su o lcere comun" care este resimtit de $iecare artener ca $iind a sa" desi )si are ori0inea )n cellalt. .uvintele ""a rimi6 si 5a da6> )si sc#im! sensul" !ucuria este 0ratitudine" lcerea este tandrete. Su! o $orm concret si carnal" se )nde lineste recunoasterea reci roc a ro riului eu si a celuilalt )n constiinta cea mai acut a celuilalt
si a eului. +nele $emei s un c simt )n ele sexul masculin ca e o arte a ro riului lor tru 1 anumiti !r!ati cred c s)nt $emeia e care o enetrea/1 aceste ex resii s)nt" evident" inexacte1 dimensiunea celuilalt rm)ne1 dar $a t este c alteritatea nu mai are un caracter ostil1 aceast constiint a uniunii cor urilor )n se a2 18F rrea lor con$er actului sexual caracterul su emotionant1 este cu at)t mai tul!urtor $a tul c cele dou $iinte care )m reun )si nea0 si )si a$irm asionat limitele s)nt asemntoare" si totusi di$erite. Aceast di$erent care" rea adesea" le i/olea/" devine" atunci c)nd se )nt)lnesc" sursa uimirii lor1 $emeia contem l )n $e!ra nemiscat care o devorea/ $i0ura inversat a ardorii virile1 otenta !r!atului este uterea e care o are asu ra lui1 acest sex um$lat de seva vietii )i a artine" la $el cum )i a artine sur)sul ei !r!atului care d lcerea. &oate !o0tiile $eminittii" ale virilittii se re$lect" se sesi/ea/ iarsi unele rin altele" com un)nd o unitate extatic si trectoare. ,u rin ra$inamente te#nice se reali/ea/ o ast$el de armonie" ci mai de0ra! e !a/ele unei atractii erotice imediate" o 0enero/itate reci roc a su$letului si a tru ului. Aceast 0enero/itate este adesea $r)nat de vanitate la !r!ati" iar la $emei" de timiditate1 at)ta tim c)t nu si2a de sit in#i!itiile" ea n2ar utea s $ac s trium$e 0enero/itatea. De aceea )n$lorirea sexual este )n 0eneral la $emeie at)t de tardiv3 s re trei/eci si cinci de ani a!ia atin0e a o0eul din unct de vedere erotic. Din ne$ericire" dac este mritat" sotul ei s2a o!isnuit rea mult cu $ri0iditatea ei1 ea mai oate )nc seduce noi amanti" dar )nce e s2si iard ros etimea3 tim ul $eminittii ei este limitat. A!ia )n momentul )n care )ncetea/ s mai $ie de/ira!ile" ma*oritatea $emeilor se #otrsc )n s$)rsit s2si asume dorintele. .onditiile )n care se des$soar viata sexual de ind nu numai de aceste date" ci de )ntre0 ansam!lul situatiei sale sociale si economice Ar $i rea a!stract s retindem s21 studiem mai )n ro$un/ime $r acest context. Dar din examinarea noastr reies mai multe conclu/ii 0eneral vala!ile. Ex erienta erotic este una dintre cele care desco er $iintelor umane )n modul cel mai s$)sietor am!i0uitatea conditiei lor1 rin erotism se erce ca tru si s irit" .ellalt si su!iect. %entru $emeie acest con$lict )m!rac un caracter dintre cele mai dramatice" entru c se vede e sme mai )nt)i ca o!iect" entru c nu a$l imediat )n lcere o autonomie si0ur1 tre!uie s2si rec)sti0e demnitatea ei de su!iect transcendent si li!er" asum)ndu2si )n acelasi tim conditia ei carnal1 este o )ntre rindere di$icil si lin de riscuri" care esuea/ adesea. Dar )nssi di$icultatea situatiei sale o a r )m otriva misti$icrilor crora !r!atul le cade rad1 el se las usor )nselat de rivile0iile ilu/orii e care le im lic rolul su a0resiv si solitudinea satis$cut a or0asmului1 e/it s se recunoasc e de lin dre t tru . -emeia are o ex erient mult mai autentic a ro riei sale $iinte. -ie c se ada tea/ mai mult sau mai utin exact rolului su asiv" $emeia este totdeauna $rustrat ca individ activ. ,u or0anul osesiunii )l invidia/ ea la !r!at" ci rada. Este un aradox $oarte curios $a tul c !r!atul trieste )ntr2un univers sen/ual de !l)ndete. 1KL de tandrete" de moliciune" o lume $eminin" )n tim ce $emeia se misc )n universul masculin care este dur si sever1 m)inile sale strea/ dorinta de a str)n0e carnea neted" $ra0ed si $ondant3 adolescent" $emeie" $lori" !lnuri" co il1 o arte din ea )nssi rm)ne dis oni!il si doreste osesiunea unui te/aur analo0 aceluia e care )l o$er ea !r!atului. %rin aceasta se ex lic de ce )n multe $emei su!/ist" )ntr2o manier mai mult sau mai utin larvar" o tendint s re #omosexualitate. Iar la unele dintre ele" dintr2o multime de ratiuni com lexe" aceast tendint se a$irm cu o autoritate deose!it. ,u toate $emeile
acce t s dea ro!lemelor lor sexuale solutia clasic" sin0ura admis o$icial de societate. &re!uie s considerm si situatia acelora care ale0 drumurile condamnate. .a itolul IV LESBIA,A S)ntem 0ata s ne2o re re/entm e les!ian urt)nd o lrie so!r" rul scurt si cravat1 virilitatea ei ar $i o anomalie traduc)nd un de/ec#ili!ru #ormonal. ,imic mai eronat dec)t aceast con$u/ie )ntre o invertit si o $emeie !r!toas. Exist multe #omosexuale rintre odalisce" curte/ane" rintre $emeile cele mai deli!erat 5$eminine61 invers" numeroase $emei 5masculine6 s)nt #eterosexuale. Sexolo0ii si si#iatrii con$irm ceea ce su0erea/ viata de /i cu /i3 o mare arte dintre 5$emeile damnate6 au aceeasi constitutie ca si celelalte. ,ici un 5destin anatomic6 nu le determin sexualitatea. Desi0ur" exist ca/uri )n care datele $i/iolo0ice creea/ situatii sin0ulare. ,u exist )ntre cele dou sexe o distinctie !iolo0ic ri0uroas1 o soma identic oate $i modi$icat rin actiuni #ormonale a cror orientare este de$init din unct de vedere 0enoti ic" dar oate $i deviat )n cursul evolutiei $etusului1 de aici re/ult a aritia unor indivi/i intermediari )ntre masculi si $emele. +nii !r!ati au o )n$tisare $eminin entru c maturi/area or0anelor lor virile este tardiv3 de aceea se vd uneori $ete 2 mai ales s ortive 2 resc#im!)ndu2se )n !ieti. I. Deutsc# ovesteste des re o $at care i2a $cut o curte asionat unei $emei mritate" a voit s o r easc si s triasc )m reun cu ea1 )ntr2o /i si2a dat seama c de $a t era !r!at" ceea ce i2a ermis s se cstoreasc cu iu!ita sa si s ai! co ii cu ea. Dar n2ar tre!ui s tra0em de aici conclu/ia c orice invertit ar $i un 5!r!at ascuns6 su! o $orm )nseltoare. Ierma$roditul la care cele dou sisteme 0enitale s)nt a!ia sc#itate are adesea o sexualitate $eminin1 am cunoscut una dintre aceste $iinte" exilat din Viena de na/isti" care era de/olat $iindc nu lcea nici #eterosexualilor" nici ederastilor" )n tim ce ea nu era atras dec)t de !r!ati. Su! in$luenta unor #ormoni masculini" $emeile 5viriloide6 re/int caractere sexuale secundare masculine1 la $emeile in$antile" #ormonii $eminini s)nt )n de$icient si de/voltarea lor rm)ne neterminat. Aceste articularitti ot motiva mai mult sau mai utin direct o vocatie les!ian. O ersoan dotat cu o vitalitate vi0uroas" a0resiv" exu!erant" doreste s2si c#eltuieasc ener0ia )n mod activ si re$u/ de o!icei asivitatea1 dac este di/0ratioas" mal$onnat" o $emeie oate 1K8 7ncerca s2si com ense/e ur)tenia do!)ndind calitti virile1 dac sensi!ilitatea sa ero0en nu este de/voltat" nu doreste m)n0)ierile masculine. Dar anatomia si #ormonii nu de$inesc niciodat dec)t o situatie1 nu a$irm o!iectul s re care aceasta se va transcende. I. Deutsc# citea/ si ca/ul unui soldat olone/ rnit e care 12a )nt)lnit )n tim ul r/!oiului din 1F1921F1D" si care era" de $a t" o t)nr cu caractere viriloide acu/ate1 urmase armata ca in$irmier" a oi reusise s )m!race uni$orma1 aceasta n2o )m iedicase s se )ndr0osteasc de un soldat 2 cu care a oi s2a si cstorit 2 ceea ce2i $cea e cei din *ur s o considere #omosexual. %urtrile sale virile nu contra/iceau un erotism de ti $eminin. ,ici !r!atul nu doreste exclusiv $emeia1 $a tul c or0anismul #omosexualului !r!at oate $i er$ect viril resu une c virilitatea unei $emei nu o redestinea/ nea rat #omosexualittii. .#iar si )n ceea ce riveste $emeile $i/iolo0ic normale s2a retins uneori c exist o distinctie )ntre 5clitoridiene6 si 5va0inale6" rimele $iind sortite iu!irilor les!iene1 dar am v/ut c la toate erotismul in$antil este clitoridian. ,u de inde de nici un dat anatomic ca el s se $ixe/e )n acest stadiu sau s se trans$orme1 nu este adevrat nici ceea ce s2a sustinut adesea" si anume c mastur!atia in$antil ex lic rivile0iul ulterior al sistemului clitoridian1 sexolo0ia recunoaste ast/i )n onanismul co ilului un $enomen normal si a!solut rs )ndit. Ela!orarea erotismului $eminin este 2 am v/ut acest lucru 2 o istorie
si#olo0ic )n care s)nt )nvluiti $actorii $i/iolo0ici" dar care de inde de atitudinea 0lo!al a su!ietului )n $ata existentei. <aranon considera c sexualitatea este 5cu sens unic6 si c la !r!at atin0e o $orm desv)rsit" )n tim ce la $emeie rm)ne 5la *umtatea drumului61 numai les!iana ar avea un li!ido la $el de !o0at ca al !r!atului" si ea ar $i deci un ti $eminin 5su erior6. De $a t" sexualitatea $eminin are o structur ori0inal" iar ideea de a ierar#i/a li!idourile masculin si" res ectiv" $eminin este a!surd1 ale0erea o!iectului sexual nu de inde deloc de cantitatea de ener0ie de care dis une $emeia. %si#analistii au avut marele merit de a vedea )n inversiune un $enomen si#ic si nu or0anic1 totusi" ea a are si la acestia ca determinat de circumstante exterioare" e care" de alt$el" le2au studiat $oarte utin. Du -reud" maturi/area erotismului $eminin cere trecerea de la stadiul clitoridian la stadiul va0inal" asa* simetric aceluia care a trans$erat asu ra tatlui dra0ostea e care $etita a )ncercat2o mai )nt)i $at de mam1 diverse motive ot s $r)ne/e aceast de/voltare1 $emeia nu se resemnea/ cu castrarea" )si ascunde a!senta enisului" rm)ne $ixat asu ra mamei" creia )i caut niste su!stitute. %entru Adler" aceast $ixare nu este un accident su$erit asiv1 el este voit de su!iect care" rin vointa de utere" )si nea0 deli!erat mutilarea si caut s se identi$ice cu !r!atul a crui dominatie o re$u/. -ixatie in$antil sau rotest viril" #omosexualitatea ar a rea )n orice ca/ ca 1KK o ne)m linire. De $a t" les!iana nu este mai mult o 5$emeie nereu sit6 dec)t o $emeie 5su erioar6. Istoria individului nu este un ro 0res $atal3 la $iecare miscare trecutul este sesi/at iarsi rintr2o ale0ere nou si 5normalitatea6 ale0erii nu2i con$er nici o valoare rivile 0iat3 tre!uie *udecat )n $unctie de autenticitatea sa. Iomosexualitatea oate $i entru $emeie o manier de a $u0i de conditia ei sau un mod de a si2o asuma. <area 0reseal a si#analistilor este c" dintr2un con$ormism morali/ator" nu o consider niciodat dec)t ca e o atitu dine inautentic. b2 -emeia este o $iint creia i se cere s se $ac o!iect1 ca su!iect" are o sen/ualitate a0resiv care nu este satis$cut de tru ul masculin1 de aici se nasc con$lictele e care erotismul ei tre!uie s le de seasc. Se consider normal sistemul care" d)nd2o ca rad unui !r!at" )i restituie suveranitatea un)ndu2i )n !rate un co il1 dar acest 5naturalism6 este comandat de un interes social mai mult sau mai utin !ine )nteles. .#iar #eterosexualitatea ermite alte solutii. Iomosexualitatea $emeii este o tentativ" rintre altele" de a concilia autonomia si asivitatea crnii sale. Si dac este invocat natura" se oate s une c )n mod natural orice $emeie este #omosexual. Les!iana se caracteri/ea/ )ntr2adevr rin re$u/ul !r!atului si rin 0ustul ei entru tru ul $eminin1 dar orice adolescent se teme de enetratie" de dominatia masculin" )ncearc $at de tru ul !r!atului o anumit re ulsie1 )n sc#im!" cor ul $eminin este entru ea" ca si entru !r!at" un o!iect al dorintei. Am s us de*a acest lucru3 !r!atii" a$irm)ndu2se ca su!iecte" se a$irm )n acelasi tim ca di$eriti1 a21 considera e cellalt un lucru care oate $i luat )nseamn a atenta )n el" si solidar )n sine )nsusi" la idealul viril1 dim otriv" $emeia care se recunoaste ca o!iect viril vede )n semenele sale si )n sine )nssi o rad. %ederastul le ins ir ostilitate #eterosexualilor !r!ati si $emei entru c acestia cer ca !r!atul s $ie un su!iect dominatorJ1 dim otriv" cele dou sexe consider )n mod s ontan les!iana cu indul0ent. 5<rturisesc" s une contele de &ill:" c este o rivalitate care nu m deran*ea/ deloc1 dim otriv" m amu/" si c#iar am imoralitatea s r)d de ea.6 .olette i2a atri!uit aceeasi amu/at indi$erent Im (enaud )n $ata cu lului e care .laudine )l $ormea/ cu (e/i.8 Br!atul este mai a0asat de o #eterosexual activ si autonom dec)t de o #omosexual nona0resiv1 doar rima contest rero0ativele
1 O #eterosexual oate )ncerca usor rietenie entru unii ederasti" entru c ea 0seste si0urant si amu/ament )n aceste ra orturi asexuate. Dar )n ansam!lu" simte ostilitate $at de acesti !r!ati care" )n sine sau )n cellalt" de0radea/ !r!atul suveran aduc)ndu21 )n starea de lucru asiv. 2 Este remarca!il $a tul c le0islatia en0le/ ede seste la !r!ati #omosexualitatea" $r a o considera un delict la $emei. 1K9 masculine1 iu!irile sa$ice s)nt de arte de a contra/ice $orma traditional a divi/iunii sexelor1 )n ma*oritatea ca/urilor" ele s)nt o asumare a $eminittii" nu re$u/ul acesteia. Am v/ut c aceste relatii a ar adesea la adolescent ca un suro0at al relatiilor #eterosexuale e care nu a avut )nc oca/ia sau )ndr/neala de a le tri1 este o eta " o ucenicie" si cea care i se dedic cu mai mult ardoare oate $i m)ine cea mai asionat sotie" amant sau mam. .eea ce tre!uie deci ex licat )n ca/ul invertitei nu este as ectul o/itiv al ale0erii sale" ci latura ei ne0ativ1 ea se caracteri/ea/ nu numai rin 0ustul ei entru $emei" ci rin exclusivitatea acestui 0ust Se distin0 adesea 2 du Jones si Iesnard 2 dou ti uri de les!ie2ne3 unele 5masculine6 care 5vor s imite !r!atul6 " altele 5$eminine6" crora 5le este team de !r!at6. E adevrat c )n mare ot $i distinse )nluntrul inversiunii dou tendinte1 anumite $emei re$u/ asivitatea" altele ale0" entru a se a!andona )n mod asiv" )m!rtisarea $eminin1 dar aceste atitudini actionea/ unele asu ra altora1 ra orturile cu o!iectul ales" cu o!iectul re$u/at se ex lic unele rin celelalte. Dintr2o multime de motive" asa cum vom vedea" distinctia indicat ni se are destul de ar!itrar. A de$ini les!iana 5viril6 rin dorinta ei de a imita !r!atul mi se are o )ncercare de a o redestina )nautenticittii. Am s us de*a c)te ec#ivocun creea/ si#analistii acce t)nd cate0oriile masculin2$emi2niu asa cum le de$ineste societatea actual. 7ntr2adevr" !r!atul re re/int ast/i o/itivul si neutrul" adic !r!atul si $iinta uman" )n tim ce $emeia este numai ne0ativul" $emela. De $iecare dat c)nd se oart ca o $iint uman" se declar des re ea c )ncearc s se identi$ice cu !r!atul. Activittile sale olitice" s ortive" intelectuale" dorinta ei $at de alte $emei s)nt inter retate ca 5 roteste virile61 oamenii re$u/ s tin cont de valorile s re care ea transcende" ceea ce conduce evident la a conclu/ia c a ales inautentic o atitudine su!iectiv. <area ne)ntele0ere e care se )ntemeia/ acest sistem de inter retare este c se admite ca $iresc entru $iinta uman $emel s $ac din ea )nssi o $iint $eminin1 nu a*un0e s $ie #eterosexual" nici mcar mam" entru a reali/a acest ideal1 5adevrata $emeie6 este un rodus arti$icial e care civili/atia )l $a!ric asa cum se $a!ricau odinioar castratii1 retinsele sale 5instincte6 de coc#etrie" de docilitate" )i s)nt insu$late asa cum !r!atului )i este insu$lat or0oliul > $alie1 el nu2si acce t )ntotdeauna vocatia sa viril1 ea are motive )ntemeiate entru a acce ta cu si mai utin docilitate ceea ce2i este sortit. ,otiunile 5com lex de in$erioritate6" 5com lex de masculinitate6 )mi amintesc de aceast anecdot e care Denis de (ou0emont o ovesteste )n %artea diavolului3 o doamn )si ima0ina c" atunci c)nd se lim!a la tar" era atacat de sri1 du mai multe luni de tratament si#analitic care nu a reusit s2o vindece de aceast o!sesie" 1K= medicul care o )nsotea )ntr2o lim!are rin 0rdina clinicii si2a dat seama c srile o atacau. -emeia se simte diminuat entru c )ntr2adevr constr)n0erile $eminittii o diminuea/ S ontan" ea ale0e s $ie un individ com let" un su!iect si o li!ertate )n $ata creia se desc#id lumea si viitorul3 dac ale0erea se con$und cu aceea a virilittii" aceasta se )nt)m la )n msura )n care $eminitate )nseamn )n /ilele noastre mutilare. Se vede clar din con$esiunile unor invertite 2 latonice )n rimul ca/" declarate )n cel de2al
doilea 2 e care le2au cules Iaveloc; Ellis si Ste;el" c s eci$icarea $eminin a $ost lucrul care )2a indi0nat e cei doi su!iecti. Du c)te )mi amintesc" s une una" mi m2am considerat niciodat $at si am trit )ntr2 o tul!urare er etu. S re cinci sau sase am" mi2am /is c" oricare ar $i $ost rerea celor dm *ur" c#iar dac nu eram !iat" )n orice ca/ nu uteam $i $at... 7mi riveam con$ormatia tru ului ca e un accident misterios... .)nd de2a!ia )nce usem s mer0 m interesau ciocanele si cuiele" voiam s stau e s inarea unui cal. %e la sa te ani" am a$lat c tot ceea ce )mi lcea era ne otrivit entru o $at. ,u eram deloc $encit si adesea l)n0eam si m )n$uriam" at)t m iritau conversatiile astea des re $ete si !ieti... 7n $iecare duminic ieseam cu !ietii de la scoala tatlui meu. %e la uns re/ece am" entru a m ede si entru ceea ce eram" m2au trimis la internat... La cincis re/ece ani" oriunde mi s2ar $i )ndre tat 0)ndurile" unctul meu de vedere era acela al unui !iat... <2am simtit truns de com asiune entru $emei. Am devenit rotectorul si s ri*inul lor. .)t des re travestit lui Ste;el3 -in la sase ani" in ciuda a$irmatiilor antura*ului su" se credea un !iat )m!rcat )u #aine de $etit dm motive necunoscute... La sase ani" )si s unea3 5Voi $i locotenent si" dac o s am /ile de la Dumne/eu" maresal6. Visa adesea c urc e cal si iesea din oras )n $runtea unei armate. -oarte inteli0ent" a $ost ne$ericit c)nd a $ost trans$erat de la scoala normal la un liceu" se temea s nu devin e$eminat. Aceast revolt nu im lic deloc o redestinare sa$ic1 ma*oritatea $etitelor cunosc aceeasi revolt si aceeasi dis erare c)nd a$l c accidentala con$ormatie a tru ului lor le condamn 0usturile si as iratiile1 .olette Audr:1 a desco erit cu m)nie la dois re/ece ani c nu va utea deveni niciodat marinar1 la $el de natural" viitoarea $emeie se indi0nea/ de limitele e care i le im une ro riul ei sex. A )ntre!a de ce le re$u/ )nseamn a $ormula ne otrivit )ntre!area1 ro!lema este mai de0ra! de a )ntele0e de ce le acce t. .on$ormismul ei vine din docilitate" din timiditate1 dar aceast resemnare se va trans$orma .< oc#ii amintirii. 1K@ usor )n revolt atunci c)nd com ensatiile e care i le o$er societatea nu s)nt su$iciente. Asta se va )nt)m la dac adolescenta se crede de/avanta*at ca $emeie1 mai ales rin acest su!ter$u0iu datele anatomice ca t im ortant1 ur)t la c#i sau la tru " ori cre/)ndu2se ast$el" $emeia re$u/ un destin $eminin entru care nu se simte )n/estrat1 dar ar $i $als s s unem c atitudinea viril este ado tat entru a com ensa o li s de $eminitate1 mai cur)nd" )n sc#im!ul avanta*elor virile e care i se cere s le sacri$ice" sansele acordate i se ar adolescentei rea ne)nsemnate. &oate $etele invidia/ #ainele comode ale !ietilor1 ima0inea lor )n o0lind" romisiunile e care le citesc acolo le $ac" )ncetul cu )ncetul" s li se ar retioase 0telile1 dac o0linda re$lect sec o $i0ur o!isnuit" dac nu romite nimic" dantelele si an0licile devin o livrea *enant" c#iar ridicol" si 5!iatul nereusit6 se )nc t)nea/ s rm)n !iat. .#iar dac este !ine $cut" dr0ut" $emeia care este an0a*at )n roiecte deose!ite sau care2si revendic li!ertatea )n 0eneral re$u/ s a!dice )n $avoarea unei alte $iinte umane1 ea se recunoaste )n actele sale" nu )n re/enta ei imanent1 dorinta masculin care o reduce la limitele ro riului ei cor o soc#ea/ la $el cum )l soc#ea/ e !iat1 )ncearc $at de semenele ei su use acelasi de/0ust ca !r!atul viril $at de ederastul asiv. 7n arte entru a re udia orice asemnare cu ele ado t o atitudine masculin1 )si travesteste #ainele" alura" lim!a*ul" $ormea/ cu o rieten $eminin un cu lu )n care ea )ntruc#i ea/ ersona*ul masculin1 aceast comedie este" )ntr2adevr" ""un rotest viril61 dar ea a are ca un $enomen secundar1 ceea ce este s ontan este scandali/area su!iectului cuceritor si suveran la ideea de a se resc#im!a )ntr2o rad carnal. O mare arte dintre s ortive s)nt #omosexuale1 ele nu2si sesi/ea/ cor ul care este musc#i" miscare" detent"
elan ca e o carne asiv1 el nu c#eam )n c#i ma0ic m)n0)ierile" este ri/ asu ra lumii" nu un lucru a$lat )n lume1 r astia care exist )ntre tru ul2 entru2sine si tru ul2 entru2 cellalt este )n acest ca/ de netrecut. Se )nt)lnesc re/istente analoa0e la $emeia de actiune" la $emeia 5intelectual6 entru care renuntarea" $ie ea si su! $orm carnal" este im osi!il. Dac e0alitatea sexelor ar $i reali/at )n mod concret" acest o!stacol s2ar a!oli )ntr2un mare numr de ca/uri1 dar !r!atul este )nc im re0nat de su erioritatea sa si contrariul este o convin0ere incomod entru $emeie. &re!uie s remarcm" totusi" c $emeile cele mai voluntare" cele mai dominatoare" e/it utin s )n$runte masculul1 $emeia asa2/is 5viril6 este adesea o #eterosexual li sit de i ocri/ie. Ea nu vrea s2si rene0e revendicarea sa de a $i o $iint uman1 dar nu )ntele0e nici s se mutile/e )n $eminitatea ei" ea ale0e s a*un0 )n lumea masculin" c#iar s si2o anexe/e. Sen/ualitatea ei ro!ust nu se )ns im)nt de as rimea masculin1 entru a2si 0si !ucuria )ntr2un tru de !r!at 1KE are de )nvins mai utine re/istente dec)t $ecioara timid. O natur mai $rust" mai animal nu va simti umilirea coitului1 o intelectual cu s iritul )ndr/net o va contesta1 si0ur de sine" !tioas" $emeia se va an0a*a !ucuroas )ntr2un duel )n care este si0ur ca va )nvin0e. 'eor0e Sand avea o redilectie entru !ieti" entru !r!atii 5$eminini61 dar doamna de Stael n2a cutat dec)t t)r/iu" la amantii si" tineretea si $rumusetea3 domin)nd !r!atii rin $orta s iritului su" rimindu2le cu or0oliu admiratia" nu tre!uia deloc s se simt ca o rad )n !ratele lor. O suveran recum .at#erina a (usiei utea c#iar s2si ermit !etii masoc#iste" rm)n)nd )ns sin0urul st )n )n aceste *ocuri . Isa!elle E#!erardt" care" )m!rcat )n #aine !r!testi" a str!tut Sa#ara e cal" nu se socotea cu nimic diminuat c)nd se druia vreunui vi0uros tiralior. -emeia care nu se vrea vasala !r!atului este )ntotdeauna de arte de a $u0i de el1 mai cur)nd )ncearc s21 $ac instrumentul ro riei sale lceri. 7n circumstante $avora!ile 2de in/)nd )n mare arte de artenerul ei 2 )nssi ideea de com etitie se va a!oli si )i va lcea s triasc )n lenitudinea conditiei sale de $emeie asa cum !r!atul )si trieste conditia de !r!at. Dar aceast conciliere )ntre ersonalitatea sa activ si rolul de $emel asiv este" cu toate acestea" mult mai di$icil entru ea dec)t entru !r!at1 mai de0ra! dec)t s se consume din ricina acestui e$ort" multe $emei vor renunta s21 )ncerce. %rintre artiste si scriitoare se )nt)lnesc multe les!iene. Si aceasta nu entru c ciudtenia lor sexual ar $i o surs de ener0ie creatoare sau ar mani$esta existenta vreunei ener0ii su erioare1 mai de0ra!" a!sor!ite de o activitate serioas" nu mai vor s2si iard tim ul *uc)nd rolul de $emeie" nici s lu te )m otriva !r!atilor. .um nu admit su erioritatea masculin" nu vor nici s simule/e c o recunosc" nici s se o!oseasc s o conteste1 caut )n volu tate destindere" linistire" amu/ament1 socotesc c este mai !ine s )ntoarc s atele unui artener care are )n$tisarea unui adversar1 si rin aceasta se eli!erea/ de o!stacolele e care le im lic $eminitatea. Desi0ur" adesea natura ex erientelor ei #etero2sexuale o va decide e $emeia 5viril6 s alea0 asumarea sau re udierea ro riului su sex. Dis retul masculin )i con$irm $emeii ur)te sentimentul c este di/0ratioas1 aro0anta unui amant o va rni e cea or0olioas. &oate motivele $ri0idittii e care le2am considerat3 ranc#iun" ciud" team de sarcin" traumatism rovocat de un avort" se re0sesc aici. Ele do!)ndesc cu at)t mai mult 0reutate cu cit $emeia a!ordea/ !r!atul cu mai mult ne)ncredere. &otusi" #omosexualitatea nu a are totdeauna" c)nd este vor!a de o $emeie dominatoare" ca o solutie e de2a2ntre0ul satis$ctoare1 din moment ce caut s se a$irme" nu2i dis lace s2si reali/e/e inte0ral osi!ilittile sale $eminine1 relatiile #eterosexuale )i a ar )n acelasi tim ca o diminuare si ca o )m!o0tire1 re udiind limitrile im use 1KD
de sexul ei" se )nt)m l ca" )n alt $el" s se limite/e ea )nssi. Asa cum $emeia $ri0id doreste lcerea" desi o re$u/" les!iana ar vrea adesea s $ie o $emeie normal si com let" si )n acelasi tim nu vrea acest lucru. Aceast e/itare se mani$est )n ca/ul travestitei studiate de Ste;el3 Am v/ut c nu2i lcea s stea dec)t cu !ietii si c nu voia s 5se e$emine/e6. La sais re/ece ani" a )nce ut s ai! rimele sale relatii cu $ete1 avea entru ele un ro$und dis ret" ceea ce a con$erit imediat erotismului ei un caracter sadic1 unei rietene e care o res ecta i2a $cut o curte asionat" dar latonic1 $at de cele e care le oseda nu )ncerca dec)t de/0ust. S2a aruncat cu $urie )n studiul unor materii di$icile. Dece tionat )n rima ei iu!ire sa$ic" s2a a!andonat cu $rene/ie ex erientelor ur sen/uale si s2a a ucat de !ut. La sa tes re/ece ani" a cunoscut un t)nr cu care s2a cstorit. A avut mai )nt)i va0inism" si niciodat )m reunarea nu i2a adus or0asmul. I se rea c o/itia ei e 5umilitoare61 totdeauna ea era aceea care2si6asuma rolul a0resiv si activ. Si2a rsit sotul" 5desi )l iu!ea la ne!unie6" si si2a reluat ra orturile cu $emei. A cunoscut un artist cruia i s2a dat" dar tot $r s a*un0 la or0asm. Viata ei se )m rtea )n erioade net delimitate1 un tim scria" era creator si se simtea com let masculin1 atunci se culca cu $emei" )ntr2o manier e isodic si sadic. A oi avea o erioad de $emel. S2a #otr)t s mear0 la medic entru c dorea s cunoasc or0asmul. Les!iana ar utea )n mod $acil s consimt la ierderea $eminittii sale dac ar c)sti0a rin aceasta o trium$toare virilitate. Dar acest lucru nu se )nt)m l. Ea rm)ne )n mod evident rivat de or0anul vgril1 oate de$lora o rieten cu m)na sau oate utili/a un enis arti$icial entru a mima osesiunea1 nu )nseamn c nu este un castrat. Se )nt)m l ca ea s su$ere ro$und din aceast cau/. ,e)m linit ca $emeie" ne utincioas ca !r!at" starea ei se traduce de multe ori rin si#o/e. O !olnav )i s unea lui Dal!ie/13 5Dac as avea ceva cu care s enetre/" ar mer0e mai !ine6. Alta )si dorea ca s)nii ei s $ie ri0i/i. Adesea les!iana va )ncerca s2si com ense/e in$erioritatea viril rintr2o aro0ant" un ex#i!itionism care mani$est de $a t un de/ec#ili!ru interior. +neori ea va reusi s cree/e cu alte $emei un ti de ra orturi analoa0e cu acelea e care le )ntretine cu ea un !r!at 5$eminin6 sau un adolescent )nc nesi0ur de virilitatea lui. +n ca/ dintre cele mai $ra ante ale unui asemenea destin este ca/ul lui 5Sandor6 e care21 relatea/ ?ra$$t E!!in0. -emeia atinsesese rin acest mi*oc indirect un ec#ili!ru e care numai interventia societtii 12a distrus. <etoda si#analitic $i doctrina $reudmn. 1KF Sarolta era ori0inar dintr2o $amilie no!il ma0#iar renumit entru excentricittile sale. &atl ei a crescut2o ca e un !iat3 clrea" v)na etc. Aceast in$luent s2a relun0it )n la v)rst de treis re/ece ani" c)nd a $ost dus la ension1 atunci s2a )ndr0ostit de o micut en0le/oaic" a retins c este !iat si a r it2o. A revenit la mama ei" dar )n cur)nd" )m!rcat )n #aine !ietesti" a lecat )ntr2o cltorie cu tatl ei1 se dedica s orturilor virile" $uma si $recventa !ordelurile. Se simtea )n s ecial atras de actritele si de $emeile sin0ure care" e c)t osi!il" erau trecute de rima tinerete. Ii lcea ca acestea s $ie 5cu adevrat $eminine6. 5)mi lcea" s une ea" asiunea $eminin care se mani$esta su! un vl oetic. Orice nerusinare" venind din artea unei $emei" m um lea de de/0ust... Aveam o aversiune de nedescris entru vesmintele $emeiesti si )n 0eneral entru tot ceea ce este $eminin" dar numai la mine si )n mine1 cci" dim otriv" sexul $rumos m entu/iasma.6 A avut numeroase le0turi cu $emei si a c#eltuit multi !ani cu ele. .ola!ora )n acest tim la dou mari /iare din ca ital. A trit ca )ntr2o csnicie" tim de trei ani" cu o $emeie cu /ece ani mai )n v)rst si i2a $ost $oarte 0reu s2o determine e aceasta s acce te o ru tur. Ins ira asiuni violente. 7ndr0ostit de o t)nr )nvttoare" s2a unit cu ea )ntr2un simulacru de maria*3 lo0odnica ei si $amilia acesteia o credeau !r!at1 socrul ei cre/use c
remarc la viitorul su 0inere un mem!ru )n erectie C ro!a!il un enis arti$icialG1 se rdea de $orm" dar camerista 0sise e len*eria ei urme de s)n0e menstrual si" rivind rin 0aura c#eii" se convinsese c Sandor era $emeie. Demascat" aceasta a $ost )nc#is" dar mai a oi ac#itat. Era $oarte m)#nit c $usese des rtit de iu!ita ei <ana" creia )i scria din celul scrisorile cele mai asionate. ,u avea deloc o con$ormatie $eminin1 !a/inul )i era $oarte )n0ust" nu avea talie. S)nii )i avea de/voltati" rtile 0enitale erau $eminine )ntru totul" dar im er$ect de/voltate. Sandor nu avusese menstruatie dec)t la sa tes re/ece ani si simtea $at de $enomenul menstrual o ro$und oroare. Ideea ra orturilor sexuale cu !r!ati )i roducea" de asemenea" oroare1 udoarea ei nu se mani$esta dec)t $at de $emei" ast$el )nc)t re$era s )m art atul cu un !r!at dec)t cu o $emeie. -oarte *enat c)nd era tratat ca $emeie" a $ost rad unei adevrate an0oase c)nd a $ost o!li0at s se )m!race )n #aine $eminine. Se simtea 5atras ca de o $ort ma0netic s re $emeile )ntre dou/eci si atru si trei/eci de ani6. 7si a$la satis$actia sexual doar m)n0)indu2si rietena" niciodat ls)ndu2se m)n0)iat. La nevoie se $olosea de un ciora um lut cu sto$ ca de un mem!ru $als. Detesta !r!atii. -oarte sensi!il la stima moral a celorlalti" avea mult talent literar" o cultur remarca!il si o memorie colosal. Sandor nu a $ost si#anali/at" dar din sim la ex unere a $a telor reies c)teva lucruri $oarte evidente. Se are c" $r 5 rotest viril6" )n modul cel mai s ontan" ea s2a 0)ndit )ntotdeauna ca $iind !r!at" datorit educatiei e care a rimit2o si constitutiei or0anismului su1 $elul )n care tatl su a asociat2o cltoriilor si vietii sale a avut" evident" o im ortant decisiv1 virilitatea sa era at)t de si0ur" )nc)t nu mani$esta $at de $emei nici un $el de am!ivalent1 le iu!ea ca un !r!at" $r a a se simti com romis de ele1 le iu!ea )ntr2un $el ur dominator si activ" $r a acce ta reci rocitatea. &otusi" e $ra ant $a 2 19L toi c 5detesta !r!atii6 si c )ndr0ea mai mult $emeile )n v)rst. Aceasta su0erea/ c Sandor avea $at de mama sa un com lex oedi ian de ti masculin1 ea er etua atitudinea in$antil a oricrei $etite care" $orm)nd un cu lu cu mama" nutreste s eranta s o rote*e/e si s o domine )ntr2o /i. -oarte adesea" c)nd co ila a $ost $rustrat de tandretea matern" nevoia de aceast tandrete o o!sedea/ toat viata ei de adult1 crescut de tatl su" Sandor ro!a!il c a visat s $ie o mam iu!itoare si )ndr0it" e care a cutat2o mai t)r/iu )n alte $emei1 aceasta ex lic ro$unda ei 0elo/ie $at de !r!ati" le0at de res ectul" de dra0ostea ei 5 oetic6 entru $emeile 5sin0ure6 si mai )n v)rst" care aveau )n oc#ii ei un caracter sacru. Atitudinea ei era exact aceea a lui (ousseau $at de doamna de Xarens" a t)nrului Ben*amin .onstant $at de doamna de .#arnere1 adolescentii sensi!ili" 5$eminini6 s)nt atrasi si ei de iu!itele materne. Su! $i0uri mai mult sau mai utin acu/ate se )nt)lneste adesea acest ti de les!ian care nu s2a identi$icat niciodat cu mama sa 2 entru c o admira sau o detesta rea mult 2 dar care" re$u/)nd s $ie $emeie" doreste )n *urul ei dulceata unei rotectii $eminine1 din s)nul acestei matrice calde" ea oate iesi )n lume cu )ndr/neli de !iat1 se oart ca un !r!at" dar" ca !r!at" are o $ra0ilitate care o $ace s caute dra0ostea unei $emei mai )n v)rst1 cu lul va re roduce cu lul #eterosexual clasic $ormat din matroan si adolescent. %si#analistii au su!liniat im ortanta ra orturilor e care les!iana le2a avut )n trecut cu mama sa. Exist dou ca/uri )n care adolescentei )i este 0reu s sca e din str)nsoarea matern1 dac a $ost rs$tat asionat de o mam anxioas sau dac a $ost maltratat de o 5mam rea6 care i2a insu$lat un ro$und sentiment de cul a!ilitate1 )n rimul ca/ relatiile dintre mam si $iic $ri/au #omosexualitatea3 dormeau )m reun" se m)n0)iau sau )si srutau s)nii1 $ata va cuta )n alte !rate aceeasi $ericire. 7n cel de2al doilea ca/" va )ncerca nevoia acut a unei 5mame !une6 care s o rote*e/e )m otriva celei dint)i" care s )nde rte/e !lestemul e care21 simte a s)nd asu ra ei. +nul dintre su!iectele a cror
oveste o relatea/ Iaveloc; Ellis" care2si detestase mama e erioada )ntre0ii ei co ilrii" a descris ast$el dra0ostea e care a )ncercat2o la sais re/ece ani entru o $emeie mai )n v)rst3 < simteam ca o or$an care a c tat deodat o mam si am )nce ut s m simt mai utin ostil $at de oamenii mari" c#iar s am res ect entru ei... Dra0ostea mea entru ea era )ntru totul ur si m 0)ndeam la ea ca la o mam... 7mi lcea s m atin0 si uneori m str)n0ea )n !rate sau m lsa s m ase/ e 0enunc#ii ei... .)nd m culcam" venea s2 mi s un noa te !un si m sruta e 0ur Dac $emeia mai )n v)rst se retea/ la )m!rtisri mai $ier!inti" cea mai t)nr li se va a!andona cu !ucurie. De o!icei )si va asuma 191 rolul asiv" cci )i lace s $ie dominat" rote*at" le0nat si m)n20)iat ca un co il. -ie c aceste relatii rm)n latonice" $ie c devin carnale" ele au adesea caracterul unei adevrate asiuni amoroase. Dar tocmai rin $a tul c a ar )n evolutia adolescentei ca o eta clasic" ele n2ar utea $i su$iciente entru a ex lica o ale0ere #otr)t a #omosexualittii. -ata caut )n acelasi tim o eli!erare si o liniste e care le2ar utea 0si )n !ratele unui !r!at. O dat trecut erioada entu/iasmului amoros" cea mai t)nr )ncearc $at de cealalt sentimentul am!ivalent e care21 avea $at de maic2sa1 )i su ort in$luenta" )ncere)nd )n acelasi tim s i se smul01 dac cealalt se )nc t)nea/ s o retin" va rm)ne un tim 5 ri/onier6 J1 dar" rin scene violente sau rieteneste" va )ncerca s evade/e1 iesind din adolescent" se simte destul de matur entru a )n$runta o viat de $emeie normal. %entru ca vocatia ei les!ian s se a$irme" tre!uie $ie ca ea s2si re$u/e 2 recum Sandor 2 $eminitatea" $ie ca $eminitatea ei s )n$loreasc cel mai !ine )n !ratele unei alte $emei. Aceasta ec#ivalea/ cu a s une c $ixatia ei asu ra mamei nu a*un0e entru a ex lica inversiunea. Iar aceasta oate $i aleas din cu totul alte motive. -emeia oate desco eri sau resimti rin ex erientele ei com lete sau sc#itate c nu va desco eri nici o lcere )n relatiile #eterosexuale" c numai o $emeie este )n stare s o satis$ac3 )n s ecial entru $emeia care are cultul $eminittii sale" )m!rtisarea sa$ic se dovedeste a $i cea mai satis$ctoare. Este $oarte im ortant s su!liniem acest lucru3 nu )ntotdeauna re$u/ul de a se $ace o!iect conduce $emeia s re #omosexualitate3 ma*oritatea les!ienelor )ncearc" dim otriv" s2si )nsuseasc te/aurele $eminittii lor. A consimti la metamor$o/area )n lucru asiv nu )nseamn a renunta la orice revendicare su!iectiv3 $emeia s er ast$el s se atin0 su! $i0ura )n2sinelui1 dar atunci va )ncerca s se sesi/e/e din nou )n alteritatea sa. 7n sin0urtate" nu reuseste cu adevrat sa se dedu!le/e1 dac )si m)n0)ie ie tul" nu simte cum s2ar revela sinii ei unei m)ini strine" nici cum s2ar simti trind su! o m)n strin1 un !r!at oate s2i desco ere existenta entru sine a crnii ei" dar nu ceea ce este ea entru cellalt. ,umai c)nd de0etele ei modelea/ tru ul unei $emei se )nde lineste miracolul o0lin/ii. 7ntre !r!at si $emeie dra0ostea este un act1 $iecare se smul0e din sine si devine altul1 ceea ce o uimeste e )ndr0ostit este c lan0oarea asiv a crnii ei este re$lectat su! $i0ura ardorii virile1 dar o narcisist nu2si va recunoaste dec)t $oarte con$u/ $armecele )ntr2un sex )n erectie. 7ntre $emei" dra0ostea este contem lare1 m)n0)ierile s)nt destinate mai utin s si2o a ro rie/e e cealalt dec)t s se recree/e lent 1 .a )n romanul lui DO(O&Ia BA?E(. &rio" care este" de alt$el" $oarte su er$icial. 198 rin ea1 se aratia este a!olit" nu exist nici lu t" nici victorie" nici )n$ir)n0ere1 )ntr2o reci rocitate exact" $iecare este )n acelasi tim su!iect si o!iect" suveran si sclav3 dualitatea este com licitate. 5Asemnarea $oarte mare" s une .olette1" linisteste )nssi
volu tatea %rietena se com lace )n certitudinea de a m)n0)ia un tru cruia )i cunoaste secretele si ale crei re$erinte i le arat ro riul ei tru .6 Iar (ene>e Vivien3 Su! s)nul de $emeie !at inimi semene Iu!itoN &ru ul )ntocmai ni2i alctuit Si aceesi soart su$letele 0emene ,e2a as Incit t)lcul um!rei crude %e c#i ori r)su2ti stiu s2l tlmcesc Aidoma dulceat ni2i" ca unor rude Si2n tine runc si sor" rieten iu!esc.8 Aceasta dedu!lare oate s ca ete o $i0ur matern1 mama care se recunoaste si se alienea/ )n $iica ei are adesea entru ea un atasament sexual1 )nclinatia sa de a rote*a si a le0na )n !ratele ei un o!iect $ra0ed de carne este comun cu aceea a les!ienei. .olette su!linia/ aceast analo0ie c)nd. scrie )n .)rceii de vit3 7mi vei da volu tatea" a lecat deasu ra mea" cu oc#ii lini de o neliniste matern" tu" cea care cauti )n rietena ta asionat co ilul e care nu l2ai avut niciodat. Si (enee Vivien ex rim acelasi sentiment3 Vino" )n !ratele te voi duce" ca e2un co il !olnav .a c2un co il tremur)nd si l)n0)nd si !olnav %uternic" !ratul meu cu rinde2n str)nsoarc tni u2ti $in . ot durereas2 o alin vei sti atunci" si ad ost s2ti tin . !ratul meu anume $cut a $ost" catrainic ad ost s2ti tinj Si tot ast$el3 <ai dra02mi esti asa" l )nd si2m cat" si mult )mi lace2mi !rate s te tin %)ndind asu ra ta cum se asterne usor" )n caldul lea0n" somnul lin. 1 %lcerile... 8 Vra*a. J .easul m)imlor )m reunate. 19K 7n orice dra0oste 2 sexual sau matern 2 exist )n acelasi tim avaritie si 0enero/itate" dorint de a21 oseda e cellalt si de a2i da totul1 dar )n s ecial )n msura )n care am!ele $orme s)nt narcisiste" m)n0)ind )n co il sau )n amant relun0irea sau re$lectarea lor ro rie" mama si les!iana se con$und. &otusi" narcisismul nu conduce mei el )n mod necesar la #omosexualitate3 exem lul <riei Bas#;irtse$$ o dovedeste1 nu 0sim )n scrierile ei nici cea mai mic urm de sentiment a$ectuos $at de o $emeie1 cere!ral mai cur)nd dec)t sen/ual" extrem de vanitoas" visea/ )nc din co ilrie s $ie valori/at de !r!at1 nu o interesea/ dec)t ceea ce ar utea s contri!uie la 0loria ei. -emeia care se idolatri/ea/ exclusiv si care vi/ea/ o reusit a!stract este inca a!il de o cald com licitate la adresa celorlalte $emei1 ea nu vede )n ele dec)t rietene sau dusmance. 7ntr2adevr" nici un $actor nu este niciodat determinant1 este vor!a )ntotdeauna de o ale0ere e$ectuat )n mie/ul unui ansam!lu com lex si s ri*inindu2se e o deci/ie li!er3 nici un destin sexual nu 0uvernea/ viata individului3 erotismul ei traduce" dim otriv" o atitudine 0lo!al $at de existent. 7m re*urrile" totusi" au si ele un rol im ortant )n aceast ale0ere. Si ast/i" cele dou sexe triesc )n mare arte se arate1 )n ensioane" )n scolile de $ete" se alunec re ede de la intimitate la #omosexualitate1 se )nt)lnesc mult mai utine les!iene )n mediile )n care camaraderia )ntre $ete si !ieti $avori/ea/ ex eriente #eterosexuale. <ulte $emei care muncesc )n ateliere" )n !irouri" )ntre $emei" si care nu au rea multe oca/ii s $recvente/e !r!ati vor le0a )ntre ele rietenii amoroase1 material si moral" le va $i comod s2si uneasc vietile. A!senta sau esecul relatiilor #eterosexuale le vor redestina inversiunii. E 0reu s trase/i o limit )ntre resemnare si redilectie3 o $emeie se oate consacra $emeilor entru c !r!atul a de/am0it2o" dar uneori o de/am0este deoarece cutase )n el o $emeie. %entru toate aceste motive" o distinctie radical )ntre #eterosexual si #omosexual ar $i $alsi O dat trecut tim ul incert al adolescentei" !r!atul normal nu2si mai ermite a!ateri ederaste1 dar adesea $emeia normal se )ntoarce la iu!iri care 2
latonice sau nu 2 i2au )ne)ntat tineretea Dece tionat de !r!at" va cuta )n !rate $eminine amantul care a trdat2o1 .olette a artat )n Va0a!onda acest rol consolator e care21 *oac adesea )n viata $emeilor volu ttile condamnate3 se )nt)m l ca unele s2si etreac )ntrea0a existent consol)ndu2se. .#iar o $emeie co lesit de )m!rtisri masculine oate s nu dis retuiasc volu tti 199 mai linistite. Dac este asiv si sen/ual" m)n0)ierile unei rietene nu2i vor dis lcea" din moment ce nu are de $cut altceva dec)t s se a!andone/e" s se lase co lesit. Dac este activ" asionat" va a rea ca 5andro0in6 nu rintr2o misterioas com!inatie de #ormoni" ci numai entru $a tul c a0resivitatea si 0ustul entru osesiune a ar dre t calitti virile1 e .laudine dra0ostea entru (enaud n2o )m iedic s r)vneasc $armecele lui (e/i1 este e de lin $emeie" $r a )nceta entru aceasta s doreasc s ia si s in)n0)ie ea )nssi. Bine)nteles" la 5$emeile cinstite6 " aceste 5dorinte erverse6 s)nt re$ulate cu 0ri*3 se mani$est totusi" su! $orma unor rietenii ure" dar asionate" sau su! aceea a tandretei materne1 uneori" se desco er i/!ucnind /0omotos )n cursul unei si#o/e sau al unei cri/e rovocate de meno au/. De aceea este si mai /adarnic s retindem a ase/a les!ienele )n dou cate0orii se arate. %rin aceea c o comedie social se su ra une adesea este adevratele lor ra orturi" com lc)ndu2se )n a imita un cu lu !isexuat" su0erea/ ele )nsesi divi/iunea )n 5virile6 si 5$eminine6. Dar nu tre!uie s ne )nsele $a tul c una oart un taior so!ru si cealalt o roc#ie va oroas. %rivind mai )ndea roa e lucrurile" ne dm seama c 2 )n a$ar de ca/urile2limit 2 sexualitatea lor este am!i0u. -emeia care devine les!ian entru c res in0e dominatia masculin 0ust adesea !ucuria de a recunoaste )n cealalt or0olioasa ama/oan1 odinioar" multe amoruri vinovate )n$loreau rintre studentele de la Sevres care triau )m reun de arte de !r!ati1 voiau s $ie rn)ndre c a artin unei elite $eminine si voiau s rm)n su!iecte autonome1 aceast com lexitate care le reunea )m otriva castei rivile0iate )i ermitea $iecreia s admire )ntr2o rieten acea $iint resti0ioas e care o )ndr0ea )n sine )nssi1 )m!rtis)ndu2se" $iecare era )n acelasi tim !r!at si $emeie si era )nc)ntat de aceste virtuti andro0ine. Invers" o $emeie care vrea s se !ucure de $eminitatea ei )n !ratele alteia cunoaste si or0oliul de a nu se su une nici unui !r!at (enee Vivien iu!ea asionat $rumusetea $eminin si se voia $rumoas1 se )m odo!ea" era m)ndr de rul ei lun01 dar )i lcea si s se simt li!er" intact3 )n oemele sale ex rima dis retul $at de cele care consimt rin maria* s devin servitoarele unui !r!at. 'ustul ei entru !uturile tari" lim!a*ul uneori 0rosolan mani$estau dorinta sa de virilitate. De $a t" )n imensa ma*oritate a cu lurilor m)n0)ierile s)nt reci roce. De aceea rolurile se )m art )ntr2un $el $oarte incert3 $emeia cea mai in$antil oate *uca ersona*ul unui adolescent )n $ata unei matroane rotectoare sau e acela al unei iu!ite tinute )n !rate de un amant Se ot iu!i" una $iind e0ala celeilalte. 19= %rin $a tul c artenerii s)nt asemntori" toate com!inatiile" trans o/itiile" sc#im!urile sau rolurile s)nt osi!ile. (a orturile se ec#ili!rea/ du tendintele si#olo0ice ale $iecreia si du situatia rivit )n ansam!lu. Dac una dintre ele o a*ut sau o )ntretine e cealalt" )si va asuma $unctiile !r!atului1 rotector tiranic" victim ex loatat" su/eran res ectat si uneori c#iar sustintor1 o su erioritate moral" social" intelectual )i va con$eri adesea autoritatea1 )n acest tim cea mai iu!it se va !ucura de rivile0iile e care le resu une atasamentul asionant de cea care iu!este mai mult. .a si asociatia dintre un !r!at si o $emeie" uniunea a dou $emei oate lua o multime de )n$tisri di$erite1 se )ntemeiea/ e sentiment" interes sau o!isnuint1 este con*u0al sau
romanesc1 $ace loc sadismului" masoc#ismului" ca riciului" e0oismului" trdrii1 exist rintre les!i2ene rostituate" dar si mari )ndr0ostite. &otusi" anumite circumstante con$er acestor le0turi trsturi articulare. Ele nu s)nt consacrate de o institutie sau de o!iceiuri" nici re0late de conventii" de aceea s)nt trite cu mai mult sinceritate Br!atul si $emeia 2 c#iar si cstoriti 2 *oac $iecare" mai mult sau mai utin" c)te un rol )n $ata celuilalt" mai ales $emeia creia !r!atul )i im une )ntotdeauna c)te ceva3 virtute exem lar" $armec" coc#etrie" in$antilism sau austeritate1 niciodat" )n re/enta sotului sau a amantului" ea nu se simte e de2a2ntre0ul ea )nssi3 alturi de o rie ten nu va $ace nici o arad" nu tre!uie s simule/e" s)nt rea asemntoare entru a nu se arta desco erite. Aceast similitudine creea/ cea mai total intimitate. Adesea erotismul nu are dec)t un rol ne)nsemnat )n aceste uniuni1 volu tatea are un caracter mai utin $ul0ertor" mai utin verti0inos dec)t )ntre !r!at si $emeie" ea nu o erea/ metamor$o/e at)t de !ulversante1 dar c)nd amantii si2au des rtit tru urile" redevin strini1 si c#iar cor ul masculin i se are $emeii de/0usttor1 iar !r!atul )ncearc uneori un $el de sil insi id )n $ata aceluia al tovarsei sale1 )ntre $emei" tandretea carnal este mai e0al" mai continu1 nu s)nt antrenate )n exta/uri $renetice" dar nici nu cad niciodat )ntr2o indi$erent ostil1 a se vedea" a se atin0e este o lcere linistit care o relun0este )n surdin e cea din at Le0tura lui Sara# %oson!: cu iu!ita sa a durat a roa e cinci/eci de ani $r nici un nor1 se are c au stiut s2si cree/e la mar0inea lumii un aradis linistit. Dar si sinceritatea se lteste. %entru c se arat desco erite" $r 0ri*a de a se controla sau de a disimula" $emeile )si rovoac una alteia violente nemaiau/ite. Br!atul si $emeia se intimidea/ entru c s)nt di$eriti1 el )ncearc $at de ea mil" neliniste" se strduieste s o trate/e cu mult curtoa/ie" cu indul0ent" cu 19@ retinere1 ea )l res ect si se teme utin de el" )ncearc s se domine )n $ata lui1 $iecare are 0ri* s21 crute e misteriosul .ellalt ale crui reactii si sentimente nu le oate )ndea*uns msura. -emeile )ntre ele s)nt necruttoare1 se demasc" se rovoac" se urmresc" se )nd)r*esc si se antrenea/ reci roc )n a!isurile a!*ectiei. .almul masculin 2 $ie c este indi$erent sau st )nire de sine 2 este un di0 de care se s$arm scenele $eminine1 dar )ntre dou rietene are loc o risi de lacrimi si convulsii1 r!darea lor )n a res in0e re rosurile si ex licatiile este insatia!il. Exi0ent" roteste" 0elo/ie" tiranie" toate aceste $la0eluri ale vietii con*u0ale se de/lntuie su! o $orm exas erat. Dac asemenea amoruri s)nt adesea $urtunoase" este si din ricin c ele s)nt mai amenintate dec)t iu!irile #eterosexuale. -iind !lamate de societate" nu reusesc s i se inte0re/e. -emeia care2si asum atitudinea viril 2 rin caracterul" situatia sau $orta asiunii sale 2 re0ret c nu2i oate o$eri rietenei sale o viat normal si res ecta!il" c nu se oate cstori cu ea" c o duce e ci insolite1 acestea s)nt sentimentele e care" )n -)nt)ni de sin0urtate" (adcli$$e Iali i le atri!uie eroinei sale1 aceste remuscri se traduc rintr2o anxietate mor!id si adesea rintr2o 0elo/ie c#inuitoare. .)t des re rietena asiv sau mai utin )ndr0ostit" ea va su$eri )ntr2adevr din ricina !lamului societtii1 se va socoti de0radat" ervertit" $rustrat" va simti ranc#iun $at de aceea care2i im une aceast soart. Se oate ca una dintre cele dou $emei s doreasc un co il1 ori nu se va resemna dec)t cu tristete la sterilitate" ori am)ndou vor ado ta un co il" ori cea care doreste maternitatea va a ela la serviciile unui !r!at1 co ilul este uneori o le0tur uternic )ntre cele dou" alteori o nou surs a certurilor. .eea ce con$er $emeilor )nc#ise )n #omosexualitate un caracter viril nu este viata lor erotic 2 aceasta" dim otriv" le limitea/ la un univers $eminin 2 ci res onsa!ilittile e care si le asum rin $a tul c se li sesc de !r!ati. Situatia lor este o us aceleia a curte/anei" care uneori ca t un s irit viril din ricin c trieste rintre !r!ati 2 recum ,inon de Lenclos 2" dar care de inde de acestia. Atmos$era insolit care. domneste )n
*urul les!ienelor rovine din contrastul )ntre climatul 0ineceului )n care se des$soar viata lor articular si inde endenta masculin a existentei lor u!lice. Se oart ca niste !r!ati )ntr2o lume $r !r!ati. -emeia sin0ur a are )ntotdeauna ca $iind utin ciudat3 nu e adevrat c !r!atii res ect $emeile1 ei se res ect unii e altii rin $emeile lor 2 sotii" iu!ite" $ete 5)ntretinute61 c)nd rotectia masculin nu se mai extinde asu ra ei" $emeia este de/armat )n $ata unei caste su erioare care se arat a0resiv" !at*ocori2 19E toare si ostil .a 5 erversiune erotic6" #omosexualitatea $eminin st)rneste mai de0ra! /)m!ete1 dar" )n msura )n care im lic un mod de viat" suscit scandal sau dis ret. Dac este mult rovocare si a$ectare )n atitudinea les!ienelor" aceasta se )nt)m l entru c nu exist entru elenici o cale de2a2si tri situatia cu naturalete. ,aturaletea im lic s nu re$lecte/i asu ra ta" s actione/i $r s2ti re re/inti ro riile acte1 dar urtarea celorlalti o determin $r )ncetare e les!ian s ia cunostint de sine. ,umai dac este destul de matur sau )n/estrat cu un mare resti0iu social va utea mer0e e drumul ei cu o indi$erent linistit. Este 0reu de decretat" de exem lu" dac din )nclinatie sau dintr2o reactie de a rare les!iana se )m!rac at)t de adesea )ntr2un $el ce denot masculinitate. -r )ndoial" entru ma*oritatea este o ale0ere s ontan. ,imic n2ar $i mai utin natural dec)t s se )m!race )n #aine de $emeie1 $r )ndoial" #aina masculin este si ea arti$icial" dar este mai comod si mai sim l" este $cut entru a $avori/a actiunea )n loc s o )m iedice1 'eor0e Sand" Isa!elle E#!erardt urtau costume !r!testi1 &#:de <onnier" )n ultima sa carte1" )si a$irm re$erinta entru antaloni1 orice $emeie activ re$er tocurile *oase" sto$ele re/istente. Sensul toaletei $eminine este evident3 el este acela de a 5)m odo!i6 si a )m odo!i )nseamn a o$eri1 $eministele #etero2sexuale s2au artat odinioar asu ra acestui unct la $el de intransi0ente ca si les!ienele1 re$u/au s $ac din ele )nsele o mar$ care se ex une" ado tau taioare si lrii so!re1 roc#iile )m odo!ite" decoltate li se reau sim!olul ordinii sociale )m otriva creia lu tau. Ast/i" au reusit s st )neasc realitatea" si sim!olul are )n oc#ii lor mai utin im ortant. &otusi" entru les!ian )si strea/ aceast im ortant )n msura )n care ea simte c mai are de revendicat ceva. Se )nt)m l si 2 dac articularittile sale $i/ice i2au motivat vocatia 2 ca vesmintele austere s2i vin mai !ine. &re!uie adu0at c unul dintre rolurile *ucate de odoa! este acela de a satis$ace sen/ualitatea re#ensiv a $emeii1 dar les!iana dis retuieste consolrile cati$elei" ale mtsii1 ca si lui Sandor" )i va lcea s le vad la rietenele sale sau c#iar tru ul rietenei va tine locul acestora. &ot din acest motiv adesea les!ienei )i lace s !ea !uturi tari" s $ume/e" s vor!easc 0rosolan" s2si im un exercitii violente1 din unct de vedere erotic" )m rtseste tandretea $eminin1 rin contrast" )i lace un climat mai utin $ad. %rin aceast cale indirect" oate a*un0e s se simt !ine )n com ania !r!atilor. Dar aici intervine un $actor nou3 lEu. 19D adesea )ntretine cu acestia o relatie $oarte am!i0ui O $emeie $oarte si0ur de virilitatea ei nu va acce ta ca rieteni sau camara/i dec)t !r!ati3 aceast si0urant nu se )nt)lneste dec)t la acelea care au avut cu !r!atii interese comune" care R )n a$aceri" )n actiune sau )n art R muncesc si reusesc la $el ca ei. 'ertrude Stein" c)nd )si rimea rietenii" nu vor!ea dec)t cu !r!atii" ls)ndu2i Alicei &o;las sarcina de a le )ntretine e )nsotitoarele lor.1 -at de $emei" #omosexuala $oarte viril va avea o atitudine am!ivalent3 le dis retuieste" dar are )n $ata lor un com lex de in$erioritate at)t )n calitate de !r!at" c)t si ca $emeie1 se teme ca nu cumva s le a ar dre t o $emeie nereusit" un !r!at neterminat" ceea ce o determin s a$ise/e o su erioritate )n$umurat" sau s mani$este $at de ele 2 recum travestit lui Ste;el 2 o a0resivitate sadic. Dar aceste
ca/uri s)nt destul de rare. Am v/ut c ma*oritatea les!ienelor re$u/ !r!atul cu reticent1 exist si )n ele" ca si )n $emeia $ri0id" de/0ust" ranc#iun" timiditate" or0oliu1 nu se simt cu adevrat asemntoare cu ei1 la ranc#iuna lor $eminin se adau0 un com lex de in$erioritate viril1 !r!atii s)nt rivali mai !ine )narmati entru a seduce" entru a oseda si entru a stra rada1 ele detest uterea lor asu ra $emeilor" detest 5murdrirea6 e care le2o im un $emeilor. S)nt iritate si de $a tul c )i vd detin)nd rivile0iile sociale" si $iindc s)nt mai tari dec)t ele1 este o umilire as r entru ele aceea de a nu utea s se lu te cu un rival" de al sti )n stare s le do!oare cu o lovitur de umn. Aceast ostilitate com lex este una dintre ratiunile care le determin e unele #omosexuale s se a$ise/e1 ele nu se $recventea/ dec)t )ntre ele" $ormea/ un $el de clu!uri entru a arta c nu au nevoie de !r!ati din unct de vedere social" nici sexual. De aici" se alunec usor la inutile $an$aronade si la tot $elul de comedii ale inautenticittii. Les!iana se re$ace mai )nt)i c este !r!at1 a oi" a $i les!ian c#iar devine un *oc1 travestiul" de0#i/area se resc#im! )ntr2o livrea1 iar $emeia" su! retextul de a se sustra0e o resiunii masculine" se $ace sclava ersona*ului su1 n2a voit s se )nc#id )n situatia ei de $emeie" se va )ntemnita )n aceea de les!iani ,imic nu creea/ o im resie mai uternic de )n0ustime de s irit si de mutilare dec)t aceste clanuri de $emei eli!erate. &re!uie adu0at c multe $emei nu se declar #omosexuale dec)t din com le/ent interesat1 ele ado t mai mult dec)t constient osturi ec#ivoce" s er)nd mai ales s2i st)rneasc e !r!atii crora le lac 5vicioasele6. e 1 O #eterosexual care crede 2 sau vrea s se convin0 2 c transcende rin valoarea ei di$erenta dintre sexe va $i 0ata s mani$este aceeasi atitudine3 de exem lu" doamna de Stael. 19F Aceste /eloase rovocatoare de scandal 2 care s)nt" evident" cele mai remarcate 2 contri!uie la discreditarea a ceea ce o inia u!lic socoteste a $i un viciu si o o/l 7ntr2adevr" #omosexualitatea nu este mai mult o erversiune deli!erat dec)t un !lestem $atali Este o atitudine aleas )n cadrul unei situatii" adic )n acelasi tim motivat si ado tat )n mod li!er. ,ici unul dintre $actorii e care su!iectul si2i asum rin aceast ale0ere 2 date $i/iolo0ice" istorie si#olo0ic" circumstante sociale 2nu este determinant" desi toate contri!uie la ex licarea ei. %entru $emeie" este o manier rintre at)tea altele de a re/olva ro!lemele e care i le une conditia ei )n 0eneral" rin situatia ei erotic )n articular. .a toate conduitele umane" va antrena re$ctorie" de/ec#ili!ru" esec" minciun sau" dim otriv" va $i sursa unor ex eriente $ecunde" du cum va $i trit )n rea2credint" lene si inautenticitate sau" din2 otriv. 7n luciditate" 0enero/itate si li!ertate. 1 -)nt)na de sin0urtate re/int o eroin marcat de o $atalitate si#o$i/to2lo0ic . Dar valoarea documentar a acestui roman este mult rea sla! )n ra ort cu re utatia e care a cunoscut2o. 1=L %artea a Ii2a SI&+A&IE .a itolul V -E<EIA <h(I&A&h Destinul e care societatea )l ro une )n mod traditional $emeii este cstoria. Si )n /ilele noastre" ma*oritatea $emeilor s)nt cstorite" au $ost cstorite" se re0tesc s se cstoreasc sau su$er c nu s)nt cstorite. .eli!atara se de$ineste rin ra ortare la cstorie" $ie c este $rustrat" revoltat sau c#iar indi$erent $at de aceast institutie. Deci va tre!ui s ne continum acest studiu rin anali/a cstoriei. Evolutia economic a conditiei $eminine este e cale s !ulverse/e institutia cstoriei1 aceasta devine o uniune li!er consimtit de ctre dou individualitti
autonome1 an0a*amentele con*u0ale s)nt ersonale si reci roce1 adulterul este entru am!ele rti o denuntare a contractului1 divortul oate $i o!tinut de ctre o arte sau de cealalt )n aceleasi conditii. -emeia nu mai este cantonat )n $unctia ei re roductoare3 aceasta si2a ierdut )n mare arte caracterul su de servitute natural" se re/int ca o sarcin voluntar asumat11 si este asimilat unei munci roductive entru c" )n ma*oritatea ca/urilor" tim ul de re aus cerut de o sarcin tre!uie ltit mamei de ctre stat sau de ctre atron. 7n +.(.S.S." maria*ul a a rut tim de citi va ani ca un contract individual s ri*inindu2se numai e li!ertatea sotilor1 se are c ast/i este un serviciu e care statul )l im une am)ndurora. De inde de structura 0eneral a societtii ca )n lumea de m)ine una sau alta dintre aceste tendinte s $ie )nvin0toare1 dar" )n orice ca/" tutela masculin este e cale de dis aritie. &otusi" e oca )n care trim este din unct de vedere $eminist o e oc de tran/itie ,umai o arte dintre $emei artici la roductie" si c#iar si acestea a artin unei societti )n care su ravietuiesc structuri antice" valori antice. <aria*ul modern nu oate $i )nteles dec)t )n lumina trecutului e care21 er etuea/. .storia s2a re/entat )ntotdeauna )ntr2un $el radical di$erit entru $emeie si entru !r!at. .ele dou sexe )si s)nt necesare unul altuia" dar aceast necesitate nu a nscut niciodat reci rocitate1 1 Ve/i voi. I. 1=8 niciodat $emeile n2au constituit o cast care s sta!ileasc e icior de e0alitate sc#im!uri si contracte cu casta masculini Din unct de vedere social" !r!atul este un individ autonom si com let1 este rivit )nainte de orice ca roductor" si existenta lui este *usti$icat rin munca e care o $urni/ea/ colectivittii1 am v/ut1 din ce motive rolul re roductor si domestic )n care este cantonat $emeia nu i2a 0arantat o demnitate e0al. Desi0ur" !r!atul are nevoie de ea1 la anumite o oare rimitive" se )nt)m l ca celi!atarul" inca a!il s2si asi0ure sin0ur su!/istenta" s $ie rivit ca un soi de aria1 )n comunittile a0ricole" o tovars de munc )i este indis ensa!il tranului1 si" entru ma*oritatea !r!atilor" este avanta*os s treac anumite corve/i asu ra unei $emei1 individul doreste o viat sexual sta!il" doreste o osteritate" iar societatea )i cere s o er etue/e. Dar nu $emeii )i este adresat acest a el al !r!atului3 societatea !r!atilor ermite $iecruia dintre mem!rii ei s se )m lineasc )n calitate de sot si de tat1 inte0rat ca sclav sau vasal unor 0ru uri $amiliale )n care domin tatii si $ratii" $emeia a $ost )ntotdeauna dat )n cstorie de niste !r!ati altor !r!ati. La )nce ut" clanul" rudele de sex masculin dis uneau de ea a roa e ca de un o!iect3 $cea arte din restatiile cu care 0ru urile cdeau reci roc de acord1 conditia ei nu a $ost ro$und modi$icat c)nd cstoria a c tat )n cursul evolutiei sale8J o $orm contractual1 )n/estrat sau lu)ndu2si artea ei de mostenire" $emeia a are ca o ersoan civil1 dar si /estrea si mostenirea o aservesc $amiliei sale si mai mult1 tim )ndelun0at contractele de maria* au $ost semnate )ntre socru si 0inere" nu )ntre sot si sotie1 numai vduva se !ucura e atunci de autonomie economic.K Li!ertatea de ale0ere a $etei a $ost totdeauna $oarte restr)ns1 iar celi!atul 2 )n a$ar de situatiile exce tionale )n care are un caracter sacru 2 o co!oar la starea de ara/it si de aria1 maria*ul este sin0ura ei osi!ilitate de a2si c)sti0a )inea si sin0ura *usti$icare social a existentei sale. El )i este deci im us din dou motive rinci ale3 tre!uie s dea comunittii co ii1 dar rare s)nt ca/urile )n care 2 ca )n S arta si" )ntr2o oarecare msur" su! re0imul na/ist 2 statul )i ia e co ii direct su! rotectia sa si nu2i cere $emeii dec)t s $ie mam. .#iar si civili/atiile care i0nor rolul 0enerator al tatlui cer ca $emeie s $ie su! rotectia unui sot1 ea are at)t )ndatorirea de a satis$ace nevoile sexuale ale !r!atului c)t si de a avea 0ri* de cminul su. <enirea e care i2o im une societatea este considerat ca un 1 A se vedea voi. I. 8 Acesta evolutie s2a rodus )ntr2o manier discontinu. S2a re etat )n
E0i t" la (oma" )n civili/atia moderni A se vedea rimul volum" 5Istorie6. eJ De unde caracterul sin0ular al tinerei vduve )n literatura erotic. 1=K serviciu adus sotului1 de aceea el )i datorea/ sotiei sale cadouri sau o mostenire" sau se an0a*ea/ s o )ntretin1 rin acest mi*loc societatea )si ac#it datoria $at de $emeia e care i2o sacri$ic. Dre turile e care sotia le c)sti0 )nde linindu2si datoriile se traduc rin o!li0atiile e care le are $at de ea !r!atul. El nu oate s$r)ma du !unul su lac le0tura con*u0al1 re udierea si divortul nu se o!tin dec)t rintr2o deci/ie a uterilor u!lice si uneori sotul )i datorea/ $emeii o com ensatie !neasc3 acest o!icei devine c#iar a!u/iv )n E0i tul lui Bocc#oris" ca si ast/i )n +SA" su! $orm de alimon:A. %oli0amia a $ost )ntotdeauna mai mult sau mai utin tolerat1 !r!atul )si oate aduce )n at sclave" concu!ine" iu!ite" rostituate1 dar tre!uie s res ecte anumite rivile0ii ale sotiei sale le0itime. Dac este maltratat sau le/at" aceasta are osi!ilitatea 2 mai mult sau mai utin concret 0arantat 2 s se )ntoarc la $amilia sa" s o!tin din artea ei se ararea sau divortul. Ast$el" entru cei doi soti" cstoria )nseamn )n acelasi tim o sarcin si un ro$it1 dar situatia lor nu este simetric1 entru $ete" maria*ul este sin0urul mi*loc de a se inte0ra )n societate si" dac s)nt re$u/ate" ele s)nt niste deseuri din unct de vedere social. De aceea mamele au cutat )ntotdeauna cu at)ta )nd)r*ire s le c tuiasc. 7n secolul trecut" e vremea !ur0#e/iei" a!ia dac erau )ntre!ate )n rivinta cstoriei lor. Erau o$erite eventualilor retendenti )n cursul unor 5)ntrevederi6 dinainte aran*ate. Bola a descris acest o!icei )n Viata de /i cu /i3 R (atat" e ratata" /ise doamna Josserand ls)ndu2se la loc )n scaun. R A# N /ise sim lu domnul Josserand. R Dar nu )ntele0i" relu doamna Josserand cu o voce ascutit" )ti s un" 7nc o cstorie dus e a a s)m!etei" si e a atra e care o ratea/N Ascult" 7nce u iarsi doamna Josserand" duc)ndu2se s re $iica ei. .um de2ai ratat si cstoria asta4 Bert#e )ntelese c2i venise r)ndul. R ,u stiu" mam" murmur ea. R +n su!se$ de !irou" continu maic2sa1 su! trei/eci de am" cu un viitor strlucit. 7n $iecare lun )ti aduce !anii in cas1 e ceva solid" $ie si numai asta... Ai mai $cut iar vreo rostie" cum ai $cut si cu ceilalti4 R &e asi0ur c nu" mama. R .)nd ati dansat" ati trecut )n salonas>1 Bert#e se tul!ur3 R Da" mam... Si" cum era sin0ur" a vrut s $ac niste lucruri ur)te" m2a srutat a uc)ndu2m asa. Atunci mi2a $ost $ric" si l2am )m ins. <ama ei o )ntreru se" cu rins din nou de $urie3 R L2a )m insN Au/i" nenorocita" 12a )m insN R Dar" mam" nu2mi ddea drumul. A Alimon: Cen0l.G ensie alimentar C n. tr.G. 1=9 R Ei" si4 ,u2ti ddea drumul... mare lucruN %e roastele astea ar tre!ui s le duc la ensionN Ia /i" ce te2am )nvtat4 %entru un srut du usN .#iar tre!uie s ne vor!esti de asta nou" rintilor ti4 S )m in0i oamenii asa" s2ti rate/i cstoriaN 7si lu un aer doctoral si continu3 R S2a terminat" s)nt dis erat" esti roast" $ata mea... Din moment ce n2ai avere" tre!uie s )ntele0i c nu2i oti rinde e !r!ati rin altceva.
&re!uie s $u dr0ut" s $aci oc#i dulci" s2ti uiti m)na )ntr2a lui" s2i ermiti co ilrii $r s ai aerul c2i dai voie1 )n s$irsit" s escuiesti un !r!at... Si ce m )n$urie si mai tare e c se rice e la asta" c)nd vrea" relu doamna Josserand. Iaide" ster0e2ti oc#ii" uit2te la mine ca si cum as $i un domn care2ti $ace curte. Ve/i" lasi s2ti cad evantaiul" entru ca domnul" ridic)ndu21" s2ti atin0 de0etele. Si nu sta tea n" misc2te mai 0ratios. Br!atilor nu le lac sc)ndurile. <ai ales" dac mer0 rea de arte" nu $ace e roasta. +n !r!at care mer0e rea de arte e a rins" dra0a mea. %endula din salon sun ora dou1 si )n a0itatia acestei stri de ve0#e relun0ite" )n dorinta ei $urioas de a o!tine o cstorie imediat" mama 0)ndea cu 0las tare" sucind2o si rsucind2o e $iic2sa ca e o us de carton. Aceasta" moale" $r voint" se lsa )n voia ei" dar era $oarte m)#nit1 se simtea su$ocat de team si de rusine... Ast$el" $ata a are ca $iind a!solut asiv1 este mritat" dat )n cstorie de ctre rinti. Bietii se )nsoar" )si iau nevast. Ei caut )n cstorie o ex ansiune" o con$irmare a existentei lor" si nu a dre tului )nsusi de a exista1 este o sarcin e care si2o asum )n mod li!er. Se ot deci intero0a asu ra avanta*elor si inconvenientelor" asa cum au $cut autorii satirici 0reci si cei din Evul <ediu1 nu este entru ei dec)t un mod de viat" nu un destin. Le este la )ndem)n s re$ere sin0urtatea celi!atului" unii se cstoresc t)r/iu sau nu se cstoresc niciodat. -emeile" mrit)ndu2se" rimesc ca domeniu o rticic de lume1 0arantii le0ale o a r )m otriva ca riciilor !r!atului1 dar ea devine vasala lui. El este din unct de vedere economic se$ul comunittii si deci el o )ntruc#i ea/ )n oc#ii societtii. Ea )i ia numele1 este asociat cultului su" inte0rat clasei" mediului su1 a artine $amiliei lui" devine 5*umtatea6 lui. 7l urmea/ acolo unde munca lui )l solicit3 )n mod esential" du locul )n care lucrea/ el )si $ixea/ domiciliul con*u0al1 mai mult sau mai utin !rutal" ru e cu trecutul" este anexat universului sotului ei1 )i druieste ro ria2i ersoan1 )i datorea/ vir0initatea si o ri0uroas $idelitate. Ea ierde o arte din dre turile e care codul i le recunoaste $emeii necstorite. Le0islatia roman o ase/a e $emeie )n manile unui !r!at loco $iliae1 la )nce utul secolului al XlX2lea" Bonnard declara c nevasta este entru sot ceea ce este co ilul entru mam1 )n la le0ea din 1F98" codul $rance/ cerea ca ea s se su un !r!atului su1 le0ile si moravurile )nc )i mai con$er acestuia o mare autoritate3 este im licat rin situatia sa 1== 7nssi )n s)nul societtii con*u0ale. Din moment ce el este roductorul" el de seste interesul $amiliei ctre acela al societtii care )i desc#ide un viitor coo er)nd la edi$icarea unui viitor colectiv3 el )ntruc#i ea/ transcendenta. -emeia este destinat er eturii s eciei si )ntretinerii cminului" adic imanentei1. 7ntr2adevr" orice existent uman este transcendent si imanent )n acelasi tim 1 entru a se de si" ea cere s se mentin" entru a se lansa s re viitor" tre!uie s2si inte0re/e trecutul si" comunic)nd cu ceilalti" tre!uie s se con$irme siesi. Aceste dou momente s)nt im licate )n orice miscare vie3 !r!atului" cstoria )i ermite c#iar $ericita sinte/1 )n meseria sa" )n viata sa olitic el cunoaste sc#im!area" ro0resul" )si trieste risi irea )n tim si )n univers1 si c)nd este stul de acest va0a!onda*" )si )ntemeiea/ un cmin" se $ixea/" se ancorea/ )n lume1 seara" se )ntoarce )n casa )n care $emeia ve0#ea/ este mo!ile si este co ii" asu ra trecutului e care )l )nma0a/inea/. Dar aceasta nu are alt )ndatorire dec)t s mentin si s )ntretin viata )n ura si identica sa 0eneralitate1 ea er etuea/ esenta imua!il" asi0ur ritmul e0al al /ilelor si ermanenta cminului" ale crui usi le strea/ )nc#ise3 nu i se o$er nici un im act direct asu ra viitorului" nici asu ra universului1 nu transcende s re colectivitate dec)t rin mi*locirea unui sot.
Ast/i" maria*ul strea/ )n mare arte aceast )n$tisare traditional. Si" mai )nt)i" i se im une mult mai im erios $etei dec)t !iatului. Exist )nc numeroase straturi sociale )n care nici o alt ers ectiv nu i se desc#ide $etei1 )n r)ndunle tranilor" $emeia necstorit este o aria1 rm)ne servitoarea tatlui" a $ratilor si a cumnatului ei1 exodul s re oras este im osi!il1 cstoria" aservind2o unui !r!at" o $ace" totusi" st )na casei )n care trieste. 7n anumite medii !ur0#e/e" $ata este inca a!il s2si c)sti0e )inea1 ea nu oate dec)t s ve0ete/e ca ara/it )n cminul rintesc sau s acce te )n vreun cmin strin o o/itie in$erioar. .#iar si )n ca/ul )n care este emanci at" rivile0iul economic detinut de !r!ati o $ace s re$ere cstoria unei meserii3 va cuta un !r!at a crei situatie s $ie su erioar celei e care o are ea sau des re care s er c va 5a*un0e6 mai re ede si mai sus dec)t ar utea2o $ace ea. Se admite" ca si altdat" c actul amoros este" din artea $emeii" un serviciu e care21 $ace !r!atului1 el )si ia lcerea si )n sc#im! )i datorea/ o com ensatie. &ru ul $emeii este un o!iect care se cum r1 entru ea" re re/int un ca ital e care este )n dre t s21 ex loate/e. +neori )i 1 .i. voi. I. 7nt)lnim aceast te/ la Saint2%aul" %rintii Bisericii" (ousseau. %roud#on" Au0uste .omte" D. I. LaMrence etc. 1=@ aduce sotului su o /estre1 adesea" se an0a*ea/ s $ac anumite tre!uri casnice1 va tine casa" va creste co iii" m orice ca/" are dre tul s se lase )ntretinut" si morala traditional c#iar o )ndeamn la asta Este natural s $ie tentat de aceast $acilitate" cu at)t mai mult cu c)t meseriile $eminine s)nt adesea in0rate si rost ltite1 cstoria este o carier mai avanta*oas dec)t multe altele. <oravurile $ac )nc di$icil eli!erarea sexual a celi!atarei1 )n -ranta" adulterul sotiei a $ost )n )n /ilele noastre un delict" )n tim ce nici o le0e nu )i inter/icea $emeii amorul li!er1 totusi" dac voia s2si ia un amant" $emeia tre!uia )nt)i s se mrite. <ulte tinere $ete !ur0#e/e" $oarte sever crescute" se mrit si )n re/ent 5 entru a $i li!ere6. +n mare numr de americane si2au cucerit li!ertatea sexual1 dar ex erientele lor seamn cu acelea ale tinerilor rimitivi descrisi de <alinoMs;i care 0ust" )n .asa celi!atarilor" lceri li site de consecinte1 cei din *ur astea t ca ei s se cstoreasc" si a!ia atunci s)nt riviti e de lin ca adulti. O $emeie sin0ur" )n America mai mult dec)t )n -ranta" este o $iint incom let din unct de vedere social" c#iar dac2si c)sti0 sin0ur existenta1 )i tre!uie o veri0#et e de0et entru a c)sti0a demnitatea inte0ral a unei ersoane si lenitudinea dre turilor sale. 7ndeose!i" maternitatea nu este res ectat dec)t la $emeia mritat1 $ata2mam rm)ne un o!iect al scandalului" iar co ilul este un #andica care a as 0reu asu ra ei. %entru toate aceste motive" multe adolescente din Vec#ea si din ,oua Lume" )ntre!ate des re roiectele lor de viitor" rs und ast/i" la $el ca si altdat3 5Vreau s m mrit6 . ,ici un t)nr" totusi" nu consider cstoria dre t roiectul su $undamental. (eusita economic )i va con$eri demnitatea sa de adult3 ea oate im lica maria*ul 2 mai ales entru trani 2 dar oate" de asemenea" s21 exclud. .onditiile vietii moderne 2 mai utin sta!ile" mai incerte dec)t altdat 2 $ac ca )ndatoririle cstoriei s $ie deose!it de di$icile entru t)nr1 dim otriv" ro$iturile ei s2au micsorat din moment ce el oate sin0ur s se )ntretin" iar satis$actiile sexuale s)nt" )n 0eneral" osi!ile. -r )ndoial" cstoria com ort unele $acilitti materiale C5<n)nci mai !ine acas dec)t la restaurant6G" $acilitti erotice C5Asa ai !ordelul acas6G" )l salvea/ e individ de sin0urtate" )l $ixea/ )n s atiu si )n tim d)ndu2i un cmin si co ii3 este o )m linire de$initiv a existentei sale. ,u contea/ c )n ansam!lu cererile masculine s)nt in$erioare o$ertelor $eminine. &atl mai mult se de!arasea/ de $iic dec)t o druieste1 $ata care caut un sot nu rs unde unui a el masculin" ci )l rovoac. .storiile aran*ate nu au dis rut1 exist o )ntrea0 !ur0#e/ie cumsecade care le er etuea/. 7n *urul morm)ntului lui ,a oleon" la O er" la !al" e o la*" la un ceai" as iranta cu rul
roas t ie tnat" )m!rcat cu o roc#ie nou" )si ex#i! cu timiditate 0ratiile $i/ice si conversatia modest1 )n *urul ei rintii o #rtuiesc3 5<au 1=E costat de*a $oarte scum )ntrevederile astea1 #otrste2teN Data viitoare va $i r)ndul surorii taleN6 ,e$ericita candidat stie c sansele ei scad e msur ce )naintea/ )n v)rst1 retendentii nu s)nt numerosi3 nu are mai mult li!ertate de ale0ere dec)t t)nra !eduin care este dat )n sc#im!ul unei turme de oi. .um s une .olette13 5O $at $r avere si $r o meserie care este o ovar entru $ratii si nu are dec)t s tac" s2si acce te norocul si s2i multumeasc lui Dumne/euN6 7ntr2o manier mai utin crud" viata monden le )n0duie tinerilor s se )nt)lneasc su! oc#iul vi0ilent al mamelor. .eva mai eli!erate acum" $etele ies mai des" $recventea/ $acultti" )si iau o slu*! care le d oca/ia s cunoasc !r!ati. 7ntre 1F9= si 1F9E" )n r)ndunle !ur0#e/iei !el0iene" doamna .laire Le lae a condus o anc#et rivind ro!lema ale0erii matrimoniale.2 Autoarea si2a ales ca $orm de cercetare interviul1 voi cita c)teva dintre )ntre!rile e care le2a us si rs unsurile o!tinute. P.e..storiile aran*ate s)nt $recventeL (.3 ,u mai exist cstorii aran*ate C=1SG. .storiile aran*ate s)nt $oarte rare C1S )n la 1@SG. 7ntre 1 si KS dintre cstorii s)nt aran*ate C8DSG = )n la loS dintre cstorii s)nt aran*ate C=SG. %ersoanele interesate semnalea/ c maria*ele aran*ate" numeroase )nainte de 1F9=" a roa e c au dis rut. &otusi" 5interesul" a!senta relatiilor" timiditatea sau v)rsta" dorinta de a reali/a o !un uniune s)nt motivele unor cstorii aran*ate6. Acestea s)nt adesea intermediate de ctre reoti1 alteori $ata se mant nn cores ondent. 5)si $ac ele )nsele ortretul )n scris" acesta e u!licat )ntr2o $oaie s ecial" su! un numr. Ea com ort de exem lu dou sute de candidate la cstorie si un numr a roa e e0al de candidati. Si ei si2au $cut ortretul. &oti )si ot ale0e )n mod li!er un cores ondent cruia )i scriu nn aceast modalitate.6 13 )n ce )m re*urri si2au 0sit erec#ea tinerii )n ultimii /ece aniN (.3 (euniunile mondene C9DSG. Studiile" munca lor )n comun C88SG. (euniuni intime" se*umri CKLSG. &oat lumea este de acord )n a sustine c 5maria*ele )ntre rieteni din co ilne s)nt $oarte rare. Dra0ostea se naste din ne rev/ut6. L3 Banii *oac un rol rimordial )n ale0erea ersoanei cu care te cstoresti4 (.3 KoS dintre maria*e nu s)nt dec)t o c#estiune de !ani C9DSG. =LS dintre maria*e nu s)nt dec)t o c#estiune de !ani CK=SG. ELS dintre maria*e nu s)nt dec)t o c#estiune de !ani C1ESG. 1 .asa .laudinei. 8 .$. .LAI(E L?%LAE. Lo0odna. 1=D l3 %rintii s)nt avi/i s2si mrite $iicele4 (.3 %rintii s)nt avi/i s2si mrite $iicele C=DSG. %rin$ii s)nt dornici s2si mrite $iicele C8=SG. %rintii doresc s2si stre/e $iicele alturi de ei C1DSG. L3 -etele s)nt avide s se mrite4 (.3 -etele s)nt avide s se mante CK@SG. -etele doresc s se mante CKDSG. -etele" dec)t s nu $ac o artid !un" re$er s nu se mnteC8@SG. 5-etele )i asaltea/ e tineri. -etele se mrit cu rimul venit ca s se c tuiasc. &oate s er s se mrite si )si dau toat osteneala ca s2o $ac. Este o umilint entru $at
s nu $ie solicitat1 ca s evite aceasta" adesea se mant cu rimul venit. -etele se 0r!esc s se mrite entru c maria*ul le asi0ur mai mult li!ertate.6 Asu ra acestui unct" a roa e toate mrturiile s)nt de acord. 7.3 .ut)nd s se mrite" $etele s)nt mai active dec)t Ixiietii4 (.3 -etele le declar !ietilor sentimentele lor si a oi le cer s le ia )n cstoneC9KSG. -etele s)nt mai active dec)t !ietii c)nd vor s se mante C9KSG. -etele s)nt discrete C19SG. Si aici )nt)lnim a roa e unanimitate3 $etele iau de o!icei initiativa mritisului. 5-etele )si dau seama c nu au cu ce s se descurce )n viat1 nestiind cum ar utea munci ca s2si rocure cele necesare traiului" caut )n maria* o lut de salvare. -etele $ac declaratii" se a0at de 0)tul !ietilor. S)nt )n$iortoareN -ata se $oloseste de orice mi*loc entru a se manta... -emeia caut !r!atul etc.6 ,u exist un document asemntor relativ la -ranta3 dar situatia !ur0#e/iei $iind analoa0 )n -ranta si )n Bel0ia" s2ar a*un0e $r )ndoial la conclu/ii similare1 maria*ele 5aran*ate6 au $ost )ntotdeauna mai numeroase )n -ranta dec)t )n orice alt tar" iar $aimosul 5.lu! al 0itanelor ver/i6" ai crui aderenti se re0sesc )n seratele destinate s $acilite/e a ro ierile )ntre cele dou sexe" ros er )nc1 anunturile matrimoniale ocu coloane lun0i )ntr2o multime de /iare. 7n -ranta" ca si )n America" mamele" surorile mai mari" revistele entru $emei le )nvat cu cinism e tinerele $ete arta de a 5 une m)na e un sot6" asa cum #)rtia de rins muste atra0e mustele1 este un 5 escuit6" o 5v)ntoare6" care cere mult )ndem)nare3 nu tintiti rea sus" nici rea *os3 nu $iti romantice" ci realiste1 com!inati coc#etria cu modestia1 nu cereti nici rea mult" nici rea utin... &inerii nu au )ncredere )n $emeile 5care vor s se mrite6. +n $)nr !el0ian declar13 5,u e nimic mai de/a0rea!il entru un !r!at dec)t s se simt urmrit" s2si dea seama c a nimerit )n 0#earele unei 1 .$. .LAI(I I.B%LA?. +\0odna. 1=F $emei6. Ei se strduiesc s le de*oace ca canele. Ale0erea $etei este cel mai adesea $oarte limitat3 n2ar $i cu adevrat li!er dec)t dac si ea s2ar socoti la $el de li!er s nu se mrite. De o!icei )n deci/ia ei exist mai mult calcul" de/0ust" resemnare dec)t entu/iasm. 5Dac t)nrul care o cere este c)t de c)t convena!il Cmediu" sntate" carierG" $ata )l acce t $r s21 iu!easc )l acce t c#iar dac exist mai multi 5dar6 si )si strea/ luciditatea.6 &otusi" desi doreste cstoria" )n acelasi tim $ata se teme de ea. (e re/int entru ea un !ene$iciu considera!il mai mare dec)t entru !r!at" si de aceea ea o doreste cu mai mult aviditate1 dar cere" de asemenea" si niste sacri$icii 0reu de )n$ tuit1 )n s ecial" im lic o ru tur mult rea !rutal cu trecutul. S2a v/ut c multe adolescente erau an0oasate la ideea de a rsi casa rinteasc1 c)nd evenimentul se a ro ie" anxietatea devine exas erant. 7n acest moment se nasc o multime de nevro/e1 ele se )nt)lnesc si la tinerii care se )ns im)nt de res onsa!ilittile noi e care si le asum" dar s)nt mult mai rs )ndite la $ete" din motivele e care le2am artat de*a si care ca t )n aceast cri/ )ntrea0a lor 0reutate. ,u voi cita dec)t un exem lu din Ste;el" care a tre!uit s trate/e o $at de $amilie !un care mani$esta mai multe sim tome nevrotice. 7n momentul )n care Ste;el o cunoaste" su$er de stri de vom" ia mor$in )n $iecare sear" are cri/e de m)nie" re$u/ s se s ele" mn)nc )n at" st )nc#is )n camer. Este lo0odit si a$irm c2si iu!este cu asiune lo0odnicul. 7i mrturiseste lui Ste;el c i s2a druit... <ai t)r/iu" )i s une c nu a )ncercat nici o lcere si c#iar c )si aminteste cu re ulsie de sruturile lui" care2i ddeau acele sen/atii de vom. Se desco er c de $a t ea 1 s2a druit lo0odnicului ei ca s2si ede seasc mama" de care nu se simtea destul de iu!it" c)nd era co il" )si )ndea rintii noa tea entru c2i era team s nu2i $ac un $rate
sau o sor1 )si adora mama. ""Si acum tre!uia s se mrite" s lece din casa rinteasc" s rseasc dormitorul rintilor si4 Era im osi!il.6 Se )n0ras m)nc)nd rea mult" )si /0)rie si )si ur)teste m)inile" se a!ruti/ea/" se )m!olnveste" )ncearc s2si o$ense/e rin orice mi*loc lo0odnicul. <edicul o vindec" dar ea )si im lor mama s renunte la ideea acestei cstoni3 5Voia s rm)n acas" totdeauna" s rm)n co il6. <ama sa insist s se mrite. .u o s tm)n )nainte de /iua nuntii este 0sit )n atul ei" moart1 se sinucisese cu un 0lonte de revolver. 7n alte ca/uri" $ata se )nc t)nea/ )ntr2o lun0 maladie1 este dis erat entru c starea ei nu2i ermite s se cstoreasc cu !r!atul 5 e care21 ador61 )ntr2adevr" se )m!olnveste ca s nu se mrite cu el" si nu2si re0seste ec#ili!rul dec)t ru )nd lo0odna. +neori" teama de maria* vine din $a tul c $ata a avut mai )nainte ex eriente erotice care au marcat2o1 )n s ecial" oate s se team c va $i desco erit ierderea vir0inittii. Dar adesea" o asiune ar/toare $at de tat" mam sau sor" ori atasamentul de casa rinteasc )n 0eneral )i $ac 1@L insu orta!il ideea de a se su une unui !r!at strin. Si multe se #otrsc s2o $ac entru c tre!uie s se mrite" entru c se $ac resiuni asu ra lor" entru c stiu c este unica solutie re/ona!il" entru c vor o existent normal de sotie si de mam1 cu toate acestea" vor stra )n ad)ncul su$letului secrete si re/istente )nc t)nate care $ac ca )nce uturile vietii lor con*u0ale s $ie di$icile si le ot )m iedica c#iar s2si 0seasc vreodat ec#ili!rul. 7n 0eneral" deci" nu din dra0oste se #otrsc cstoriile. 5Sotul nu este niciodat" ca s s unem asa" dec)t un su!stitut al !r!atului iu!it" niciodat !r!atul iu!it6" a$irm -reud. Aceast disociere nu este deloc accidental. Este im licat de )nssi natura acestei institutii" ce resu une transcenderea s re interesul colectiv a uniunii economice si sexuale a !r!atului si a $emeii" nu asumarea $ericirii lor individuale. 7n re0imurile atriar#ale" se )nt)m la 2 se mai )nt)m l si ast/i la anumite o oare musulmane 2 ca lo0odnicii alesi de autoritatea rintilor s nu2si $i v/ut unul altuia nici mcar c#i ul )n )n /iua nuntii. ,ici mcar nu se une ro!lema ca un destin" considerat su! as ectul su social" s $ie )ntemeiat e un ca riciu sentimental sau erotic. 7n acest t)r0 cuminte" s une <ontai0ne" o$tele nu s)nt at)t de ne!unatice1 s)nt sum!re si mai tocite. Dra0ostea detest s $ie tinut e de ltun si se amestec )n mod las cu le0turile care s)ut $cute si )ntretinute su! alte c#i uri" cum este cstoria1 alianta" averea at)rn mai 0reu dec)t 0ratiile sau $rumusetea. ,u te cstoresti entru tine" asa se s une1 te cstoresti entru osteritate" entru $amilia ta C.artea a IlI2a" ca . IV.G. Br!atul" rin $a tul c el isi 5ia6 nevast 2 si mai ales c)nd o$ertele $eminine s)nt numeroase 2" are ceva mai mult li!ertate de ale0ere. Dar" cum actul sexual este considerat ca un serviciu im us $emeii" e care se )ntemeia/ avanta*ele ce2i s)nt acordate" este lo0ic s se treac este re$erintele ei articulare. .storia este destinat s o a ere )m otriva li!erttii !r!atului3 dar cum nu exist nici dra0oste" nici individualitate )n a$ara li!erttii" entru a asi0ura existentei sale rotectia unui !r!at" ea tre!uie s renunte la viata unui individ sin0ular. Am au/it o mam de $amilie ioas )nvt)ndu2le e $iicele sale c 5dra0ostea este un sentiment 0rosolan re/ervat !r!atilor si e care nu21 cunosc $emeile comme il$aut6. Era" su! o $orm naiv" c#iar doctrina e care o ex rim Ie0el )n -enomenolo0ia s iritului3 5(a orturile de mam si de so*te au" )ns" e de o arte" sin0ularitatea ca ceva natural" care a artine lcerii" )n arte" ca ceva ne0ativ" care )si vede )n acest ra ort doar dis aritia sa1 )n arte" sin0ularitatea este" tocmai de aceea 1@1
ceva contin0ent" care oate $i )nlocuit rintr2o alt sin0ularitate. 7n casa eticului" nu acest sot" nu acest co il sunt aceia e care se $undea/ aceste relatii ale $emeii" ci un sot" co ii )n 0enere" nu sensi!ilitatea" ci universalul. Di$erenta vietii ei etice $at de aceea a !r!atului const tocmai )n aceasta" c )n determinarea sa entru viat individual si )n lcerea ei" $emeia rm)ne nemi*locit universal si rm)ne strin la sin0ularitatea dorintei" e c)nd" din contr" la !r!at" aceste dou laturi se des art si" )ntruc)t" ca cettean" el osed uterea constiintei2de2sine a universalittii" el )si rscum r rin aceasta dre tul dorintei" si )si re/erv totodat li!ertatea $at de acest dre t. 7ntruc)t )n aceast relatie a $emeii este deci amestecat sin0ularitatea" viata ei etic nu este ur1 )n msura )n care )ns aceast viat este etic" sin0ularitatea este indi$erent si $emeii )i li seste momentul rin care ea se recunoaste )n altii ca $iind acest Sine.6 Aceasta )nseamn c $emeia nu tre!uie s2si )ntemeie/e )n sin0ularitatea lor ra orturi cu un sot ales de ea" ci s *usti$ice )n 0eneralitatea lor exercitiul $unctiunilor sale $eminine3 ea nu tre!uie s cunoasc lcerea dec)t su! o $orm s eci$ic si nonindividuali/at1 re/ult de aici" )nt)lnindu2se cu destinul ei erotic" dou consecinte initiale3 mai )nt)i" ea nu are dre tul la nici o activitate sexual )n a$ara maria*ului1 entru cei doi soti" actul sexual devenind o institutie" dorinta si lcerea s)nt de site s re interesul social1 dar !r!atul" care transcende s re universal ca lucrtor si cettean" oate 0usta )nainte de nunt" si e mar0inea vietii con*u0ale" lceri con tin0ente3 )n orice ca/" )si 0seste salvarea e alte drumuri1 )n tim ce )ntr2o lume )n care $emeia este esential de$init ca $emel" tre!uie ca ea s $ie e de lin *usti$icat ca $emel %e de alt arte" s2a v/ut c le0tura dintre 0eneral si articular este !iolo0ic di$erit la !r!at si la $emeie3 )nde lmindu2si sarcina s eci$ic de sot si de mascul re roductor" rimul )si a$l cu si0urant lcerea21 dim otriv. +i $emeie exist adesea o disociere )ntre $unctia 0enital si volu tate Ast$el )ne)t" retin/)nd c d vietii sale erotice o demnitate etic" cstoria" dim otriv" )si ro une s o su rime. Aceast $rustrare sexual a $emeii a $ost )n mod deli!erat acce tat de ctre !r!ati1 s2 a v/ut c se s ri*ineau e un naturalism o timist entru a se resemna $r di$icultate s i acce te su$erintele3 asta A -. IE'liL 2 -enomenolo0ul s iritului. VA. I(1. Bucuresti. 1FF=. trad. Vir0*l Bo0dan" a0. 8@K Cn. tr.G. 2 Bine)nteles" /icala 5&oate 0urile s)nt la $el6 este 0rosolan umoristic3 !r!atul caut altceva dec)t lcerea !rut3 totusi" ros eritatea anumitor !ordeluri a*un0e s dovedeasc $a tul c !r!atul oate a$la o oarecare satis$actie cu rima $emeie )nt)lmt. 1@8 e soarta ei3 !lestemul !i!lic )i con$irm aceast o inie comod. Durerile $acerii 2 aceast 0rea rscum rare acordat $emeii )n sc#im!ul unei scurte si incerte lceri 2 au $ost c#iar tema a numeroase 0lume. 5.inci minute de lcere" nou luni de c#in... Intr mai usor dec)t iese...6 Acest contrast i2a )nveselit adesea e !r!ati. 7n aceast $iloso$ie intr o do/ de sadism3 multi !r!ati se !ucur de su$erinta $eminin si le re u0n ideea c ar utea $i atenuat.1 )ntele0em deci c acesti !r!ati nu au nici un $el de scru ule )n a2 i ne0a )nsotitoarei lor dre tul la satis$actie sexual1 li s2a rut c#iar mai avanta*os si re$u/e" o dat cu autonomia lcerii" si tentatiile dorintei 2 Acest lucru )l ex rim" cu un cinism $ermector" <ontai0ne3 &ot un $el de incest este s $olosesti )n aceast )nrudire venera!il si sacr e$orturile si extrava0antele li!erttii amoroase1 tre!uie" /ice Aristotel" 5s2ti atin0i $emeia cu rudent si severitate" de team ca nu cumva" 0)dil)nd2o rea lasciv" lcerea s n2o $ac s ias din t)t)nile ratiunii...6 ,u vd" dintre cstoriile care esuea/ rea devreme si se tul!ur" dec)t din acelea )nc#eiate entru motive de $rumusete si dorinte amoroase3 tre!uie ca o
+nii sustin" de exem lu" c durerile nasterii s)nt necesare a aritiei instinctului matern3 c rioarele care au nscut su! e$ectul unui aneste/ic n2au mai vrut s2si vad uii. U>a tele a$irmate rni)n )ns $oarte incerte3 )n orice ca/" $emeia nu este c rioar. Adevrul este c anumiti !r!ati s)nt scandali/ati la ideea c sarcinile $eniininittii ar utea $i usurate. 2 Si )n /ilele noastre" retentiile la lcere ale $emeii suscit )ii)nia masculin1 )n aceast rivint avem un document uimitor" o usculul doctorului '(E<ILLO,3 Adevrul des r. or0asmul venerian al $emeii. Din re$at a$lm c autorul" erou )n r/!oiul din anii 1F1921F1D. care a salvat viata a cinci/eci si atru de ri/oniere 0ermane" este un om de cea mai )nalt moralitate. .om!t)nd cu violent cartea lui Ste;el" -emeia $ri0id" declar )ntre altele3 5-emeia normal" cea care are ovul ati a re0ulat" nu are or0asm venerian. ,umeroase s)nt mamele C si s)nt cele mai !une G care nu au )ncercat niciodat s asmul miri$ic... Bonele ero0ene cele mai latente nu s)nt naturale" ci arti$iciale. -emeile se m)ndresc atunci c)nd le do!)ndesc" dar s)nt sti0mate ale decderii... S uneti2i toate acestea Br!atului lcerii" nu va tine cont de nimic. El vrea ca tovarsa lui de m)rsvie s ai! un or0asm venerian si ea )l va avea. Dac nu exist" va $i creat. -emeia modern vrea s $ie $cut s vi!re/e. ,oi )i rs undem3 Doamn" n2avem tim si de alt$el e inter/is de i0ienN .reatorul /onelor ero0ene lucrea/ )m otriva lui )nsusi1 el creea/ $emei insatia!ile. O t)r$" $r a o!osi" oate e ui/a nenumrati soti... $emeia )m rtit )n /one ero0ene devine o $emeie nou cu o stare de s irit nou. uneori o $emeie teri!il care oate a*un0e la crim...,2ar mai exista nevro/" n2ar mai ti si#o/e dac oamenii ar $i convinsi c â $ace e do!itocul cu dou s inri_ este un act la $el de indi$erent ca a m)nca. a urina" a de$eca" a dormi...6 1@K csnicie s ai! !a/e mai solide si mai constante si s se )ntemeie/e e luciditate1 voiosia strlucitoare nu valorea/ nimic... o csnicie !un" dac este asa" re$u/ tovrsia si conditiile dra0ostei C.artea a IlI2a" ca . V.G U....Y 5)nsesi lcerile e care le au din relatiile cu $emeile lor 2 mai s une el 2 s)nt condamnate dac )n ele nu exist moderatie1 si )n li!ertate si des$r)nare oti s ca/i ca )ntr2un su!iect nele0itim. Dorintele rusinoase e care ni le su0erea/ acest *oc s)nt nu numai indecente" ci si duntoare $emeilor noastre. .el utin s )nvete )n alt $el nerusinarea. Ele s)nt )ntotdeauna destul de tre/e entru dorintele noastre... .snicia este o le0tur reli0ioas si s$)nt3 iat de ce lcerea e care o avem din ea tre!uie s $ie o lcere retinut" senoas si amestecat cu ceva severitate1 tre!uie s $ie o volu tate rudent si constiincioas.6 7ntr2adevr" dac sotul tre/este sen/ualitatea $eminin" o tre/este )n 0eneralitatea sa" din moment ce el nu a $ost s ecial ales1 el $si redis une sotia s2si caute lcerea )n alte !rate1 s tn)n0)i $oarte mult o $emeie )nseamn" /ice <ontai0ne" 5s2ti $aci trea!a )ntr2un aner entru ca mai a oi s ti 2l ui )n ca 6. De alt$el autorul" de !un2credint" este de acord c rudenta masculin o une e $emeie )ntr2o situatie $oarte in0rat. -emeile nu eresesc deloc c)nd re$u/ re0ulile de viat care s)nt introduse )n lume1 cu at)t mai mult cu c)t !r!atii suVaceia care le2au $cut entru ele. -ireste c exist ne otriviri )ntre noi si ele. ,oi le tratm $r consideratie" ast$el3 du ce ne2am dat seama c s)nt $r asemnare mai asionate si mai nce ute )ntr2ale dra0ostei dec)t noi.... le2am im us castitatea su! ede sele cel mai strasnice... vrem s $ie sntoase" vi0uroase" )n stare !un" !ine #rnite si caste totodat" adic si calde si reci1 cci cstoria 2 care s unem noi c are sarcina s le )m iedice s ard 2 le aduce utin alinare" du moravurile noastre. %roud#on are mai utine scru ule3 a )nde rta dra0ostea de cstorie este" /ice el" con$orm cu 5dre tatea63 Dra0ostea tre!uie s $ie )necat )n dre tate... orice conversatie amoroas. c#iar )ntre lo0odnici" c#iar )ntre soti" este necuviincioas" distru0e res ectul /ilnic" dra0ostea de
munc si ractica datoriei sociale... C o dat )nde linit o$iciul amoruluiG... tre!uie s o )nde rtm recum cio!anul care" du ce a )nc#e0at la tele" se ar !r)n/a de /er... &otusi" )n cursul secolului al XlX2lea" conce tiile !ur0#e/iei s2au modi$icat utin1 ea se strduia cu ardoare s a ere si s mentin cstoria1 si" e de alt arte" ro0resul individualismului $cea sa $ie im osi!il )n!usirea revendicrilor $eminine3 Saint2Simon. -ourier" 'eor0e Sand si toti romanticii roclamaser cu rea mult violent dre tul la dra0oste. S2a ridicat ro!lema inte0rrii )n maria* 1@9 a sentimentelor individuale care )n atunci $useser excluse. 7n aceast e oc a $ost inventat notiunea ec#ivoc de 5dra0oste con*u0al6" $ruct miraculos al maria*ului traditional de convenient. Bal/ac ex rim toate inconsecventele )n idei ale !ur0#e/iei conservatoare. El recunoaste c )n rinci iu dra0ostea si cstoria nu au nimic de2a $ace una cu a#a1 dar este de/0usttor s asimile/i o institutie res ecta!il unui sim lu t)r0" )n care $emeia este tratat ca un lucru1 si se a*un0e ast$el la incoerentele deconcertante din -i/iolo0ia maria*ului" unde citim3 .storia oate $i considerat dm unct de vedere olitic" civil si moral ca o le0e" ca un contract" ca o institutie... .storia oate $i" deci" o!iectul res ectului 0eneral. Societatea nu a utut lua )n considerare dec)t aceste somitti care entru ea domin c#estiunea con*u0al. <a*oritatea !r!atilor nu au )n vedere" rin cstorie" dec)t re roducerea" ro rietatea co ilului1 dar nici re roducerea" nici co ilul nu constituie $ericirea. %orunca crescite ei multi licaMiiii nu im lic dra0ostea. A cere unei $ete e care ai v/ut2o de ais re/ece ori )n cincis re/ece /ile dra0oste )n numele le0ii" al re0elui si al dre ttii este o a!surditate demn de ma*oritatea redestinatilor. Iat ceva la $el de net ca teoria #e0elian. Dar Bal/ac continu $r nici un $el de tran/itie3 Dra0ostea este acordul dintre nevoie si sentiment" $ericirea )n csnicie re/ult dintr2o er$ect )ntele0ere )ntre su$letele celor doi soti. (eiese de aici c" entru a $i $ericit" un !r!at este o!li0at s2si im un anumite re0uli de onoare si delicatete. Du ce s2a $olosit de !ene$iciul le0ii sociale care consacr nevoia" tre!uie s se su un le0ilor secrete ale naturii care $ac s )n$loreasc sentimentele. Dac $ericirea lui st )n a $i iu!it" tre!uie s iu!easc sincer3 nimic nu re/ist unei asiuni adevrate. Dar a $i asionat )nseamn a dori tot tim ul. %oti s2ti doresti tot tim ul sotiaF 2 Da. Du care" Bal/ac )si ex une teoriile sale des re cstorie. Dar ne dm seama re ede c entru !r!at este vor!a nu numai s $ie iu!it" ci si s nu $ie )nselat3 el nu va e/ita si im un sotiei sale un re0im a!ruti/ant" s2i re$u/e orice cultur" s o )ndo!itoceasc )n sin0urul sco de a2si salva onoarea. Si aici este vor!a de dra0oste4 Dac vrem s 0sim un sens )n aceste idei cetoase si de/l)nate" se are c !r!atul are dre tul s alea0 o $emeie cu a*utorul creia )si va satis$ace nevoile )n 0eneralitatea lor" 0eneralitate care este 0arantia $idelittii sale3 a oi s tre/easc dra0ostea sotiei sale $olosind anumite retete. Dar este el oare cu adevrat )ndr0ostit dac se cstoreste entru ro rietatea sa" entru a lsa urmasi4 Si dac nu este" cum va $i asiunea lui at)t de ire/isti!il )nc)t s antrene/e o 1@= asiune reci roc4 Iar Bal/ac i0nor oare cu adevrat c o dra0oste ne)m rtsit" de arte de a seduce inelucta!il" dim otriv" ino ortu2nea/ si de/0ust4 Se vede clar reaua sa credint )n <emoriile a dou tinere cstorite" roman e istolar si cu te/. Louise de .#aulieu retinde c )si )ntemeia/ cstoria e dra0oste3 rin excesul asiunii sale" )si ucide rimul sot1 mai a oi" moare ca urmare a exaltrii 0eloase e care o simte $at de cel
de2al doilea. (enee de l>Estorade si2a sacri$icat sentimentele )n $avoarea ratiunii1 dar !ucuriile maternittii o recom ensea/ )ndea*uns si ea )si )ntemeia/ e acestea o $ericire solid. <ai )nt)i ne )ntre!m ce !lestem 2 dac nu cumva un decret al autorului )nsusi 2 )i inter/ice )ndr0ostitei Louise maternitatea e care2o doreste3 dra0ostea nu a )m iedicat niciodat rocreatia1 si" e de alt arte" ne 0)ndim c entru a acce ta cu lcere )m!rtisrile sotului ei" ia tre!uit lui (enee acea 5i ocri/ie6 e care Stend#al o ura la 5$emeile cinstite6. Bal/ac descrie noa tea nuntii )n acesti termeni3 Animalul e care )l numim sot" du ex resia ta" a dis rut. 7i scrie (enee rietenei sale. <2am )nt)lmt" )ntr2o )nc)nttoare sear" cu un amant ale crui vor!e )mi mer0eau la su$let" de !ratul cruia m s ri*ineam cu o lcere de nedescris..4 curio/itatea s2a tre/it )n su$letul meu... S stii" totusi" c n2a li sit nimic din ceea ce resu une dra0ostea cea mai tandr" nici din ne rev/utul care" )ntr2un amumit $el" onorea/ acea cli 3 $armecele misterioase e care )nc#i uirile noastre i2o cer" ierderea ratiunii care scu/ orice" consimtm)ntul smuls" volu ttile ideale mult tim )ntrev/ute" care ne su!*u0 su$letul )nainte s revenim la realitate" toate seductiile se a$lau acolo" cu $ormele lor $ermectoare. Acest miracol ro!a!il c nu s2a mai re etat de rea multe ori" )ntruc)t" du c)teva scrisori" o 0sim e (enee )n lacrimi3 57nainte eram o $iint" acum s)nt un o!iect61 si ea )si consolea/ no tile de 5dra0oste con*u0al6 citind Bonald. Dar ar $i" totusi" interesant de a$lat 6 rin ce mi*loace sotul s2a sc#im!at" )n momentul cel mai di$icil al initierii $eminine" )ntr2un vr*itor1 acelea e care le arat Bal/ac )n -i/iolo0ia maria*ului s)nt sumare3 5,u v )nce eti niciodat cstoria rintr2un viol6" sau va0i3 5A sti s rin/i cu )ndem)nare nuantele lcerii" a le de/volta" a le da un stil nou" o ex resie ori0inal" )n acestea st 0eniul unui sot6. De alt$el" adau0 imediat c 5)ntre dou $iinte care nu se iu!esc" acest 0eniu este un li!ertina*6. Or" c#iar aceasta se )nt)m l3 (enee nu )l iu!este e Louis1 si atunci de unde vine 50eniul66 asa cum ne este descris4 )ntr2adevr" Bal/ac a eludat cu cinism ro!lema. ,u a recunoscut c nu exist sentimente neutre si c a!senta dra0ostei" constr)n0erea" lictiseala dau nastere nu rieteniei tandre" ci mai de0ra! ranc#iunei" ner!drii" ostilittii 1@@ Scriitorul este mai sincer )n .rinul din vale" iar destinul ne$ericitei doamne de <ortsau$ a are mult mai utin edi$icator. A )m ca dra0ostea si cstoria este un asemenea tur de $ort" )nc)t tre!uie nici mai mult" nici mai utin dec)t o interventie divin entru a reusi3 este solutia e care o 0seste ?ier;e0aard" rin com licate ocolisuri. -iloso$ul se com lace )n a denunta aradoxul cstoriei3 .iudat inventie mai este si cstoriaN Si ceea ce o $ace si mai ciudat este c trece dre t un demers s ontan1 si totusi" nici un demers nu este decisiv... +n act at)t de decisiv ar tre!ui deci )n$ tuit s ontan.A Di$icultatea este aceasta3 dra0ostea si )nclinatia amoroas s)nt cu totul s ontane" cstoria este o deci/ie1 totusi" )nclinatia amoroas tre!uie s $ie tre/it de cstorie sau de deci/ie3 s vrei s te cstoresti3 aceasta )nseamn c lucrul cel mai s ontan tre!uie s $ie )n acelasi tim deci/ia cea mai li!er" si c din ricina s ontaneittii" ceea ce este at)t de inex lica!il )nc)t tre!uie atri!uit divinittii tre!uie )n acelasi tim s se )nt)m le )n virtutea unei re$lectii" si a unei re$lectii at)t de e ui/ante" )nc)t din ea re/ult deci/ia. <ai mult" una nu tre!uie urmat de cealalt" deci/ia nu tre!uie s vin e la s ate cu asi de lu " totul tre!uie s se )nt)m le simultan" cele dou lucruri tre!uie s se reuneasc )n momentul de/nodm)ntului.2 Este totuna cu a s une c a iu!i nu )nseamn a te cstori si c e $oarte 0reu de )nteles cum ar utea dra0ostea sa devin o datorie. Dar aradoxul nu21 s erie e ?ier;e0aard3
)ntre0ul su eseu des re cstorie este $cut entru a elucida acest mister. Este adevrat" convine el" c3 5(e$lectia este )n0erul exterminator al s ontaneittii... dac ar $i adevrat c re$lectia tre!uie s se lie/e e inc li natia amoroas" n2ar mai $i existat cstorii...6 Dar 5deci/ia este o nou s ontaneitate o!tinut rin re$lectie" )ncercat )ntr2o manier ur ideal" s ontaneitate care cores unde c#iar aceleia a )nclinatiei amoroase. Deci/ia este o conce tie reli0ioas des re viat construit e datele etice" si oate ast$el s desc#id calea>)ncli2natiei amoroase si s o asi0ure )m otriva oricrui ericol dinuntru sau dm a$ar6. De aceea 5un sot" un sot adevrat" este rin el )nsusi un miracolN.. S oat stra lcerea dra0ostei )n tim ce existenta )n0rmdeste toat uterea serio/ittii asu ra lui si asu ra iu!itei luiN6 .)t des re $emeie" ei nu2i este dat ratiunea" nu are 5re$lectie661 de aceea ea ".trece de la imediatul dra0ostei la imediatul reli0ios6>. &radus )ntr2un lim!a* mai sim lu" aceast doctrin )nseamn c un Tlnr"norentas. 2 Des re cstorie. 1@E !r!at care iu!este se #otrste s se cstoreasc rintr2un act de credint )n Dumne/eu care tre!uie s2i 0arante/e acordul dintre sentiment si an0a*ament1 si c $emeia" cum )nce e s iu!easc" se 0)ndeste la cstorie. Am cunoscut o !tr)n doamn catolic care" si mai naiv" credea )n acea 5dra0oste $ul0ertoare sacramental61 ea a$irm c )n momentul )n care sotii ronunt )n $ata altarului da2ui de$initiv" simt c inima )nce e s li se )n$ier!)nte. ?ier;e0aard admite c )n reala!il tre!uie s existe 5)nclinatie6 " dar romisiunea ca aceasta s dure/e o )ntrea0 viat nu este mai utin miraculoas. &otusi" )n -ranta" romancierii si dramatur0ii de la s$irsitul secolului trecut" mai utin )ncre/tori )n virtutile tainei cstoriei" caut s asi0ure rin rocedee dintre cele mai umane $ericirea con*u0al1 cu si mai mult )ndr/neal dec)t Bal/ac" iau )n considerare osi!ilitatea de a inte0ra erotismul cstoriei le0itime. %orto2(ic#e a$irm" )n )ndr0ostita" incom ati!ilitatea dintre dra0ostea sexual si viata casnic3 sotul" excedat de asiunea sotiei sale" )si caut linistea l)n0 o iu!it mai tem erat. Dar" la insti0area lui %aul Iervieu" )n cod se scrie c 5dra0ostea6 este o datorie )ntre soti. <arcel %revost )l )nvat e t)nrul cstorit c tre!uie s2o trate/e e sotia sa ca e o iu!it si evoc )n termeni discret li!idinosi volu ttile con*u0ale. Bemstem se $ace dramatur0ul amorului le0itim1 alturi de $emeia amoral" mincinoas" sen/ual" #oat" rutcioas" sotul a are ca o $iint )ntelea t" 0eneroas1 si se 0#iceste )n el" )n acelasi tim " un amant uternic si ex ert. .a reactie la romanele de adulter a ar o multime de a olo0ii romanesti ale cstoriei. .#iar si .olette cedea/ acestui val morali/ator c)nd" )n In0enua li!ertin" du ce descrisese ex erientele cinice ale unei tinere cstorite de$lorate cu st)n0cie" #otrste s2si $ac eroina s cunoasc volu tatea )n !ratele sotului su. &ot ast$el. <artin <aurice" )ntr2o carte care a $cut oarecare v)lv" o aduce din nou e t)nra $emeie" du o scurt incursiune )n atul unui amant rice ut" )n atul sotului su" e care )l $ace s ro$ite de ex erienta ei. Din alte motive" )n alt $el" americanii din /ilele noastre" care s)nt individualisti" res ect)nd )n acelasi tim institutia con*u0al" )si multi lic e$orturile de a inte0ra sexualitatea cstoriei. In $iecare an a ar o multime de crti destinate s2i )nvete e soti s se ada te/e unul la cellalt" si mai ales s21 )nvete e !r!at s a*un0 )m reun cu $emeia la o $ericit armonie. %si#analistii" medicii *oac rolul de 5consilieri con*u0ali61 este admis $a tul c si $emeia are dre tul la lcere si c !r!atul tre!uie s cunoasc te#nicile susce ti!ile s io rocure. Dar s2a constatat c aceast reusit con*u0al nu este numai o c#estiune de te#nic. .#iar dac t)nrul a )nvtat e dina$ar manuale ca .e tre!uie s stie toti !r!atii" Secretul $ericirii con*u0ale" Dra0ostea $r team" nu este
si0ur c se va $ace iu!it de roas ta lui sotie. Aceasta reactionea/ la ansam!lul situatiei si#olo0ice. Iar 1@D cstoria traditional este de arte de a crea conditiile cele mai $avora!ile tre/irii si deste trii erotismului $eminin. Altdat" )n comunittile matriar#ale" nu se retindea ca t)nra sotie s $ie vir0in1 si c#iar" din motive mistice" ea tre!uia )n mod o!isnuit s $ie de$lorat )nainte de nunt. 7n anumite tinuturi $rance/e" se o!serv )nc rmsite ale acestor vec#i o!iceiuri3 tinerelor $ete nu li se cere s $ie caste )n noa tea nuntii1 si c#iar" $etele care au 50resit6 ori $etele2 mame )si 0sesc mai usor un sot dec)t celelalte. %e de alt arte" )n mediile care acce t emanci area $emeii" li se recunoaste $etelor aceeasi emanci are sexual ca si !ietilor. &otusi" etica aternalist reclam im erios ca sotia s $ie dat vir0in sotului1 el vrea s $ie si0ur c nu oart )n ea un 0ermene strin" vrea ro rietatea inte0ral si exclusiv a acestui tru e care si21 )nsusesteJ1 vir0initatea a c tat o valoare moral" reli0ioas si mistic" si aceast valoare este )n 0eneral $oarte mult recunoscut ast/i. 7n -ranta" exist re0iuni )n care rietenii miresei stau l)n0 usa camerei nu tiale" r)/)nd si c)nt)nd )n ce mireasa vine s le arate cearsa$ul tat deJ s)n0e1 sau rintii )l ex un dimineata vederii oamenilor din vecini.8 Su! o $onn mai utin !rutal" 5o!iceiul din noa tea nuntii6 este si ast/i $oarte rs )ndit. ,u din )nt)m lare a $ost sursa de ins iratie a unei )ntre0i literaturi licentioase1 se aratia socialului de animal creea/ )n mod necesar o!scenitate. O moral umanist cere ca orice ex erient vie s ai! un sens uman" s $ie locuit de o li!ertate1 )ntr2o viat erotic )n mod auten tic moral" exist o asumare li!er a dorintei si a lcerii sau cel utin o lu t atetic entru a recuceri li!ertatea )n s)nul sexualittii1 dar acest lucru nu este osi!il dec)t dac este )n$ tuit o recunoastere sin0ular a celuilalt )n dorint sau )n dra0oste. .)nd sexualitatea nu mai tre!uie s $ie salvat de individ" ci Dumne/eu sau societatea retind s o *usti$ice" ra ortul dintre cei doi arteneri nu mai este dec)t un ra ort !estial. Este deci de )nteles c matroanele cu !un2simt vor!esc cu de/0ust des re aventurile carnale3 ele le2au co!or)t la ran0ul de $unctii scatolo0ice. De aceea se aud )n tim ul etrecerii de nunt at)tea r)sete sca!roase. Exist un aradox o!scen )n su ra unerea unei ceremonii om oase este o $unctie animalic de o realitate !rutal. .storia )si arat semni$icatia ei universal si a!stract3 un !r!at si o $emeie s)nt uniti du niste rituri sim!olice su! oc#ii tuturor1 dar )n secretul atului niste indivi/i concreti si sin0ulari se )n$runt" si toate rivirile se )ntorc de la )nclestarea aceasta. 1 A se vedea volumul I" <iturile. b 5Ast/i. 7n anumite re0iuni din Statele +nite" emi0rantii din rima 0eneratie trimit adeseori cearsa$ul )ns)n0erat $amiliei rmase )n Euro a" ca ro! a consumrii cstoriei6" s une ra ortul ?inse:. 1@F .olette" asist)nd la v)rsta de treis re/ece ani la o nunt trneasc" a )ncercat o con$u/ie cum lit c)nd o rieten a dus2o s vad camera nu tial3 .amera tinerilor cstoriti... Su! erdelele rosii de !um!ac ie$tin" atul )n0ust si )nalt" atul um lut cu $ul0i" lin de erne um lute cu u$ de 0)sc" atul )n care a*un0e toat aceast /i $ume0)nd de sudoare" de tm)ie" de rsu$lare de animat de a!uri de sos.". 7n cur)nd" tinerii au s vin aici. ,u m 0)ndisem la asta. Se vor cu$unda )n acest at ad)nc... Va avea loc )ntre ei o lu t o!scur des re care candoarea )ndr/neat a mamei si viata animalelor m2au )nvtat rea mult si rea utin. Si a oi4 <ie team de aceast camer si de acest at la care nu m 0)ndisem.> 7n dis erarea ei in$antil" $etita a simtit contrastul )ntre ceremonia sr!torii $amiliale si misterul animalic al marelui at )nc#is. Latura comic si desuc#eat a cstoriei nu
a are deloc la civili/atiile care nu individuali/ea/ $emeia3 )n Orient. 7n 'recia" la (oma3 $unctia animalic a are aici la $el de 0eneral ca riturile sociale1 dar )n /ilele noastre" )n Occident" !r!atii si $emeile s)nt riviti ca indivi/i" si invitatii r)n*esc entru c !r!atul acesta si $emeia aceasta vor con suma )ntr2o ex erient )n )ntre0ime sin0ular actul de0#i/at cu a*utorul ritualurilor" al discursurilor si al $lorilor. Desi0ur" exist un contrast maca!ru si )ntre om a anumitor )nmonn)ntri si utre/iciunea mormonului. Dar mortul nu se tre/este atunci c)nd este co!or)t )n m)n$. 7n tim ce t)nra cstorit )ncearc o teri!il sur ri/ c)nd desco er sin0ularitatea si contin0enta ex erientei reale la care o redestinau esar$a tricolor a rimarului si or0ile !isericii ,u numai )n vodeviluri se ot vedea tinere $ete )ntore)ndu2se )n lacrimi la mamele lor du noa tea nuntii3 crtile de si#iatrie citea/ o multime de relatri de acest 0en3 mi sau ovestit direct c)teva ca/uri1 era vor!a de $ete $oarte !ine crescute care nu rimiser nici o educatie sexual si e care !rusca desco erire a erotismului le2a tul!urat ad)nc. 7n secolul trecut" doamna Adam )si ima0ina c era de datoria ei s se cstoreasc cu un !r!at care a srutat2o e 0ur" cci ea credea c aceasta era $orma desv)rst a uniunii sexuale. <ai recent" Ste;el ovesteste des re o t)nr cstorit3 5.)nd sotul ei" )n cursul cltoriei de nunt" a de$lorat2o" 12a luat dre t ne!un" si n2a )ndr/nit s s un nici un cuv)nt de team c avea de2a $ace cu un alienat mintal68. Sa )nt)m lat c#iar ca o $at s $ie )ndea*uns de inocent entru a se mrita cu o invertit si entru a tri mult tim cu un seudosot $r a !nui c nu avea alturi de ea un !r!at. 1 .asa .laudinei. 8 Strile nervoase de an0oas. 1EL Dac )n /iua nuntii" )ntorc)ndu2v acas" v o!li0ati sotia s intre noa tea )ntr2un ut" va rm)ne mut de uimire. De0ea!a avusese o usoar neliniste... Ia uite" )si s une ea" deci asta )nseamn mritisul. De aceea era )ncon*urat de at)tea secrete. Deci m2am lsat rins )n trea!a asta. Dar" oric)t de *i0nit ar $i" nu /ice nimic. De aceea veti utea s2o scu$undati ad)nc )n a " de mai multe ori" $r a rovoca scandal rin vecini. Acest $ra0ment dintr2un oem de <ic#aux1" intitulat ,o ti de nunta" o$er o ima0ine clar asu ra situatiei. Ast/i" multe $ete s)nt mai in$ormate1 dar consimtm)ntul lor rm)ne a!stract" iar de$lorarea )si strea/ caracterul unui viol. 5Exist" desi0ur" mai multe violuri comise )n cadrul cstoriilor dec)t )n a$ara cstoriilor6" scrie Iaveloc; Ellis. 7n cartea sa <onatsscri$t $iir 'e!urts#il$e" 1DDF" volumul IX" ,eu0e!auer a reunit mai mult de cinci sute de ca/uri de rni rovocate $emeilor de enis )n tim ul coitului1 cau/ele acestora erau !rutalitatea" !etia" o o/itie rost aleas" o dis ro ortie a or0anelor )n An0lia" relatea/ Iaveloc; Ellis" o doamn le2a )ntre!at e sase $emei mritate a artin)nd clasei de mi*loc" inteli0ente" des re reactia lor )n noa tea nuntii3 entru toate" coitul avusese caracterul unui soc1 dou dintre ele nu2si mai aminteau nimic1 altele credeau c2si amintesc" dar nu erau mai utin rnite si#ic dec)t celelalte. Si Adler a insistat e im ortanta si#ic a actului de$lorrii. Acest rim moment )n care !r!atul )si c)sti0 toate dre turile este adesea #otr)tor entru tot restul vietii. Sotul $r ex erient si st)n0aci oate semna atunci 0ermenele insensi!ilittii $eminine si" rin ne rice erea si !rutalitatea sa de mai a oi" oate s2o trans$orme )n aneste/ie ermanent. S2au v/ut )n ca itolul recedent multe exem le de initiere ne$ericit. Iat )nc un ca/ ra ortat de Ste;el3 Doamna I. ,." crescut $oarte udic" tremura la 0)ndul no tii ei de nunt. Sotul ei a de/!rcat2o a roa e cu violent" $r a2i ermite s se culce. S2a des uiat de vesminte" cer)ndu2i s21 riveasc 0ol si s2i admire enisul. Ea si2a ascuns $ata )n m)ini. Atunci
!r!atul a exclamat3 5De ce n2ai rmas acas la tine" roastoN6 A oi a aruncat2o e at si a de$lorat2o cu !rutalitate. -ireste c ea a rmas entru totdeauna $ri0id. Am avut oca/ia s vedem" $r )ndoial" toate re/istentele e care $ecioara tre!uie s le )nvin0 entru a2si )m lini destinul sexual3 initierea sa reclam un )ntre0 5travaliu6 )n acelasi tim $i/iolo0ic si si#ic. Ar $i stu id" si" e deasu ra" o !ar!arie s )ncerci s21 re/umi 1 ,oa tea $reamt. 1E1 7ntr2o noa te1 este a!surd s trans$ormi )ntr2o datorie o eratia at)t de di$icil a rimului coit -emeia se simte cu at)t mai terori/at cu c)t o eratia la care e su us este sacr" iar societatea" reli0ia" $amilia" rietenii ei au redat2o )n mod solemn sotului ei ca unui st )n1 si cu at)t mai mult cu c)t )n acest act are a se an0a*a )ntre0ul ei viitor" cstoria av)nd )nc un caracter de$initiv. Atunci ea se simte cu adevrat revelat )n a!solut3 acest !r!at cruia i s2a dat entru tot deauna )ntruc#i ea/ )n oc#ii ei Br!atul1 si acesta i se revelea/ su! o $i0ur necunoscut" de o teri!il im ortant" din moment ce el )i va $i alturi entru tot restul vietii. 7n acelasi tim " !r!atul este si el nelinistit de consemnul care i se im une1 are si el ro riile lui di$icultti" ro riile2i com lexe care )l $ac timid si st)n0aci sau" dim otriv" !rutal1 multi !r!ati se arat ne utinciosi )n noa tea nuntii" c#iar din cau/a solemnittii momentului. Janet scrie )n O!sesiile si si#astenia3 .ine na cunoscut tineri cstoriti $oarte rusinati de soarta lor deoarece nu reusesc sa )m lineasc actul con*u0al si care din aceast ricin s)nt urmriti de o!sesia rusinii si de dis erare4 Anul trecut am asistat la o scen tra0icomic $oarte curioas" c)nd un socru m)nios 12a t)r)t la Sal etnere e 0inerele su umil si resemnat3 socrul cerea o adeverint medical care s2i ermit s cear divortul. Bietul !iat a ex licat c altdat nu avusese ro!leme in .a )nde lini actul sexual" dar c" de c)nd se cstorise" acesta devenise im osi!il din ricina unui sentiment de *en si de rusine. %rea mult ardoare o )ns im)nt e $ecioar" rea mult res ect o umileste1 $emeile )l ursc entru totdeauna e !r!atul care si2a satis$cut dorinta cu retul su$erintei lor11 )ns vor avea o ranc#iun vesnic $ata de acela care a rut s le dis retuiasc. Ielene Deutsc# semnalea/8 c unii soti timi/i sau ne rice uti )i cer medicului s le de$lore/e sotia rintr o o eratie c#irur0ical" su! retext c este mal $ormat1 motivul nu este vala!il" )n 0eneral. -emeile" mai s une ea" strea/ entru totdeauna dis ret si ranc#iun la adresa sotului care nu a $ost )n stare s le enetre/e )n mod normal. +na dintre o!servatiile lui -reudK arat c ne utinta sotului oate s dea nastere unui traumatism )n mintea $emeii3 O !olnav avea o!iceiul s aler0e dintr2o camer )ntr2o alta )n mi*locul creia se a$la o mas. Aran*a $ata de mas )ntr2un anume $el" )si c#ema servi toarea care tre!uia s se a ro ie de mas" a oi o lsa s lece... .)nd a 1 A se vedea o!servatiile lui Ste;el citate )n ca itolul recedent. 8 %si#olo0ia $emeilor. K (e/umm du Ste;el. -emeia $ri0id. 1E8 7ucercat s ex lice aceast o!sesie" si2a amintit c $ata de mas avea o at ur)t si c ea o aran*a de $iecare dat )n asa $el )nc)t ca ata s2i sar )n oc#i servitoarei... &oat scena era o re roducere a no tii ei de nunt" )n care sotul ei nu se artase viril. Venise de /eci de ori din camera lui )ntr2a ei entru a )ncerca din nou. -iindu2i rusine de servitoarea care tre!uia s $ac aturile" ea vrsase cerneal rosie e at entru a o $ace s cread c era s)n0e.
5,oa tea nuntii6 trans$orm ex erienta erotic )ntr2o ro! e care $iecare este nelinistit c nu va utea s2o de seasc" rea reocu at de ro riile2i ro!leme entru a se 0)ndi cu 0enero/itate la cellalt1 )i con$er o solemnitate care o $ace reduta!il1 si nu este deloc uimitor ca" adesea" acest moment o redestinea/ e $emeie $ri0idittii. Di$icila ro!lem care se ridic )n $ata sotului este aceasta3 dac 5)si 0)dil rea lasciv sotia6" ea oate $i scandali/at si *i0nit1 se are c aceast temere )i arali/ea/" )ntre altele" e sotii americani" mai ales )n cu lurile care au rimit o educatie universitar 2 remarc ra ortul ?inse: 2 entru c $emeile" mai constiente de ele )nsesi" s)nt mai ro$und in#i!ate. &otusi" dac el 5o res ect6. nu va reusi si tre/easc sen/ualitatea. Aceast dilem este creat de am!i0uitatea atitudinii $eminine3 t)nra $emeie doreste si )n acelasi tim re$u/ lcerea1 ea retinde o discretie din ricina creia su$er. Doar )n ca/urile $ericite sotul nu va a rea ca un li!ertin sau" dim otriv" ca $iind ne rice ut. ,u este deci uimitor c 5datoriile con*u0ale6 )i a ar adesea $emeii ca o corvoad re u0nant. Su unerea la un st )n care2i dis lace este entru ea o corvoad" s une Diderot. Am v/ut o $emeie cinstit e care2o treceau $iorii de oroare c)nd se a ro ia de ea sotul ei1 am v/ut2o intr)nd )n !aie" cre/)nd c n2o s se mai s ele niciodat de murdria datoriei1 nou acest soi de sil ne este necunoscut. Or0anul nostru este mai indul0ent. <ulte $emei vor muri $r s $i simtit a o0eul volu ttii. Aceast sen/atie e care as $i 0ata s2o consider dre t o e ile sie trectoare este rar entru ele si )ntotdeauna soseste c)nd noi o c#emm. Suverana $ericire $u0e de ele c)nd se a$l )n !ratele !r!atului e care )l ador. ,oi o a$lm alturi de orice $emeie de oca/ie" c#iar dac ne dis lace. <ai utin st )ne e simturile lor dec)t noi" recom ensa este mai utin rom t si mai utin si0ur entru ele. De o sut de ori aste trile lor s)nt )nselate. <ulte $emei" )ntr2adevr" devin mame si !unici $r a $i cunoscut niciodat lcerea" nici mcar tul!urarea1 ele )ncearc s se sustra0 de la 5murdria datoriei6 rin scoaterea unor certi$icate medicale sau su! alte retexte. (a ortul ?inse: arat c" )n America" un mare 1 Des re $emei. 1EK numr de sotii 5consider $recventa )m reunrilor ca $iind de*a rea mare si ar vrea ca sotul lor s nu doreasc ra orturi at)t de $recvente. -oarte utine $emei doresc ra orturi mai $recvente6. S2a v/ut" totusi" c osi!ilittile erotice ale $emeii erau a roa e in$inite. Aceast contradictie arat clar c maria*ul" retin/)nd c re0lementea/ erotismul $eminin" dim otriv" )l ucide. 7n &#erese Desque:roux" <auriac a descris reactiile unei tinere $emei 5mritate convena!il6 $at de cstorie )n 0eneral si de datoria con*u0al )n articular3 C...G oate c ceea ce cutase )n cstorie nu era at)t dorinta de a st )ni" de a se )m!o0ti si mai mult" ci mai cur)nd dorinta de a2si 0si un re$u0iu. ,u cumva se 0r!ise s se mante )m ins de un soi de team4 -iind o!li0at de mic s se ocu e de 0os odrie" &#erese dovedise s int ractic si aste ta cu ner!dare s2si $ac un rost al ei" s2si ocu e odat entru totdeauna locul care )i revenea1 )ntr2un cuv)ut voia s se un la ad ost )m otriva unui ericol e care n2ar $i utut s21 de$ineasc recis. ,iciodat nu ruse at)t de ec#ili!rat ca )n tim ul lo0odnei" stiind c se inte0rea/ )ntr2o $amilie unit ca un monolit" 5c se c tuieste6" c intr )ntr2o cate0orie !ine de$init. Si era convins c ast$el sca de orice rime*die. C...G 7n /iua )n!usitoare a nuntii" )n !iserica ne)nc toare de la Saint2.lair" unde trncneala cucoanelor aco erea sunetul r0usit al armoniumului si unde ar$umurile dominau mirosul de tm)ie" a!ia atunci simti &#erese c era ierdut. Intrase ca o somnam!ul )n cusc si acum" la /0omotul usa 0rele care se )nc#isese" se tre/i deodat )n ea co ilul nenorocit de altdat. ,imic nu se sc#im!ase si totusi avea sentimentul c de
a/i )nainte nu numai ea este ierdut" ci va duce si e altii la ier/anie. Inima ei" )m resurat" su$ocat de cei din *ur" avea s ard mocnit ca un $oc ascuns" care se $urisea/ nn mrcinis" a rinde un m" a oi altul" a oi. t)r)ndu2se din co ac )n co ac" isc o dure de torte. C...G 7n seara acestei nunti" e *umtate trneasc" e *umtate !ur0#e/" 0ru uri de oas eti" )n care strluceau roc#iile $etelor tinere" silir masina mirilor s )ncetineasc mersul entru a2i aclama. %e drumul resrat cu $lori de salc)m de sir sarete care mer0eau )n /i0/a0" conduse de $lci ametiti de !utur. &#erese. 0)ndindu2se la noa tea ce a urmat" murmur3 5A $ost ori!il...6 a oi se corectea/3 5,u" nu c#iar at)t de ori!il...6 Se )ntrea! dac a su$erit mult )n tim ul cltoriei de nunt" c)nd au vi/itat lacurile dm nordul Italiei. ,u" nu rea mult1 a roa e c o si amu/a *ocul de a nu se trda. S )nseli un lo0odnic e usor" dar un sot nu. Oricine stie s rosteasc cuvinte re$cute" re$ctoria tru ului )ns cere mult mai mult rice ere. ,u oricine stie s mime/e dorinta" !ucuria" o!oseala lcut. &#erese reusi s *oace toate aceste sen/atii" care2i ddeau c#iar o satis$actie amar. Ima0inatia ei )i su0era c )n lumea necunoscut a simturilor" )n care un !r!at o silea s trund" ar $i utut 0si ea $ericire. Dar )n ce consta aceast $ericire1E &#erese desco erea volu tatea asa cum" rivind un eisa* care a!ia se /reste nn loaie. 7ti )nc#i ui cum ar utea s arate )ntr2o /i cu soare. 1E9 .)t de usor se lsa am0it Bernard" t)nrul acesta cu rivirea inex resiv C...G Bernard se i/ola )n lcerea lui e0oist ca acei urcei dr0lasi" care s)nt at)t de #a/lii c)nd )i rivesti rin 0ard" cum 0)$)ie de multumire" cu ritul )n troac C5eu eram troaca6 )si /ise &#ereseG C...G De unde )nvtase el oare s clasi$ice toate lcerile tru esti" s distin0 m)n0)ierile unui om cumsecade de ale unui sadic4 .um de nu sovia niciodat4 C...G Bietul Bernard" de $a t nu2i mai ru dec)t altii. Dar dorinta )l trans$orm e omul care se a ro ie de tine )ntr2un monstru" care nu mai seamn cu el )nsusi. ,imic nu te des arte mai tare de com licele tu dec)t asiunea lui3 c)nd Bernard se a$unda )n lcerea lui" eu $ceam e moarta" de teama ca nu cumva acest dement" acest e ile tic s m su0rume la cel mai mic 0est al meu.6A Iat o mrturie si mai crud. Este o con$esiune culeas de Ste;el" din care cite/ asa*ul care riveste viata con*u0al. Este vor!a des re o $emeie de dou/eci si o t de ani" crescut )ntr2o $amilie de oameni ra$inati si cultivati. Eram o lo0odnic $ericit1 )n s$)rsit aveam sen/atia c s)nt la ad ost" dintr2o dat devenisem cineva care atr0ea atentia. Eram rs$tat" lo0odnicul meu m admira" totul era nou entru mine... Srutrile lui C lo0odnicul meu nu )ncercase niciodat alt$el de m)n0)ieriG m )n$ier!)ntaser at)t de tare" )nc)t de2a!ia aste tam /iua nuntii. 7n dimineata cstonei" eram at)t de surescitat" )nc)t m2am tre/it cu cmasa ud de trans iratie. Era din ricina ideii c aveam s cunosc )n s$)rsit necunoscutul e care21 dorisem at)ta. 7mi ima0inam co ilreste c !r!atul tre!uia s urine/e )n va0inul $emeii... 7n camera noastr" am )ncercat de*a o mic dece tie c)nd sotul meu m2a )ntre!at dac tre!uia s treac in alt camer )n tim ce m de/!rcm" l2am cerut2o" cci )mi era cu adevrat rusine de el. Scena de/!rcatului avusese un rol $oarte im ortant )n )nc#i uirile mele. .)nd a revenit" $oarte st)n*enit" eu eram )n at. <ai t)r/iu" mi2a mrturisit c )n$tisarea mea )l intimidase3 eram )ntruc#i area tineretii strlucitoare si line de aste tare. .um s2a de/!rcat" a stins lumina. <2a srutat" a oi imediat a )ncercat s m osede. <i2era $oarte team si i2am cerut s.i m lase )n ace. 7n acel moment as $i vrut s $iu $oarte de arte de el. Eram ori ilat de $a tul c )ncercase $r s m $i m)n0)iat mai )nt)i. <i se rea !rutal" si i2am si re rosat aceasta mai t)r/iu3 dar nu era !rutalitate" ci doar o mare st)n0cie si o li s de sensi!ilitate. &oate )ncercrile lui au $ost /adarnice )n noa tea aceea Am )nce ut s m sunt $oarte ne$ericit" mi2era rusine de stu iditatea mea" mi se rea c s)nt vinovat si c
nu s)ut !ine $cut.... %)n la urm m2am multumit cu srutrile sale. Du /ece /ile a reusit )n s$)rsit s m de$lore/e" actul nu a durat dec)t c)teva secunde si" )n a$ar de o usoar durere" nu am simtit nume. A $ost o mare dece tieN A oi" simteam o oarecare lcere )n tim ul )m reunrii" dar reusita $usese rea 0rea" sotul meu )nc se strduia s2si atin0 tinta... La %ra0a" )n 0arso2 A -r. <A+(1A. &#erese Desque:roux" trad. Eimim si <inai Bcmuc. Ld. entru Literatur +niversal. Bucuresti. 1F@E. . 8F2K12K82KK. 1E= niera cumnatului meu" )mi ima0inam sen/atiile cumnatului meu a$l)nd c $usesem culcat )n atul lui. Acolo am avut rimul or0asm care in2a $cut $oarte $ericit. Sotul meu a $cut dra0oste cu mine )n $iecare /i )n rimele s tm)m. Atin0eam or0asmul" dar nu eram satis$cut" entru c era rea scurt" tar eu eram excitat )n la lacrimi... Du dou nasteri... 7m reunarea devenea din ce )n ce mai utin satis$ctoare. (areori )mi aducea or0asmul" sotul meu )l avea )ntotdeauna )naintea mea1 cu anxietate" urmream $iecare artid de amor COare c)t tim va dura4G. Dac el era satis$cut ls)ndu2m doar e *umtate satis$cut" )l uram. +neori" mi21 ima0inam e vrul meu )n tim ul )m reunrii sau e medicul care m a*utase s nasc. Sotul meu a )ncercat s m excite cu de0etul... Eram $oarte excitat dar" )n acelasi tim " acest mi*loc mi se rea rusinos si anormal si nu )ncercam nici o lcere... &ot tim ul c)t a durat cstoria noastr" n2a m)n0)iat niciodat nici mcar o rticic din tru ul meu. 7ntr2o /i mi2a s us c nu )ndr/nea s $ac nimic cu mine... ,u m2a v/ut niciodat 0oal" cci $ceam dra0oste cu cmsile de noa te e noi" si asta nu se )nt)m la dec)t noa tea. Aceast $emeie care era )ntr2adevr $oarte sen/ual a $ost e urm er$ect $ericit )n !ratele unui amant Lo0odna este destinat c#iar s cree/e )n initierea $etei eta e succesive1 dar adesea moravurile )i im un lo0odnicei o castitate extrem" )n ca/ul )n care $ecioara )si 5cunoaste6 viitorul sot" )n aceast erioad situatia sa nu este di$erit de aceea a tinerei cstorite. Ea nu cedea/ dec)t entru c lo0odna i se are un an0a*ament la $el de de$initiv ca o cstorie" si rimul coit strea/ acest caracter de ro!1 o dat ce sa druit 2 c#iar dac nu este )nsrcinat" lucru care )i desv)rseste )nlntuirea 2 s)nt destul de rare ca/urile )n care )ndr/neste s2si ia cuv)ntul )na oi. Di$iculttile rimelor ex eriente s)nt de site cu usurint dac dra0ostea sau dorinta )i $ac e arteneri sa vrea cu toat $iinta lor s se uneasc. Dra0ostea $i/ic este uternic si demn tocmai rin lcerea e care si2o druiesc si o )m rtsesc amantii )n constiinta reci roc a li!erttii lor1 atunci nici o ractic nu mai este in$am deoarece" entru nici unul dintre ei" nu este su ortat" ci dorit cu 0enero/itate. Dar rinci iul cstoriei este o!scen entru c trans $orm )n dre turi si datorii un sc#im! care tre!uie )ntemeiat e un elan s ontan1 el con$er tru urilor" destm)ndu2le s se sesi/e/e )n 0eneralitatea lor" un caracter instrumental" deci de0radant1 sotul este adesea )ns im)ntat" in#i!at de ideea c )nde lineste o datorie" iar $emeii )i este rusine simtindu2se redat cuiva care )si exercit asu ra ei un dre t. Bine)nteles" se oate )nt)m la ca la )nce utul vietii con*u0ale ra orturile s se individuali/e/e1 ucenicia sexual se $ace adesea rin lente 0radatii1 )nc din rima noa te sotii ot desco eri unul $at de cellalt o $ericit atractie $i/ic. .storia $acilitea/ a!andonul $emeii su rim)nd notiunea de cat at)t de ade2 1E@ sea" )nc" le0at de ideea dra0ostei carnale1 o coa!itare re0ulat si $recvent naste o intimitate tru easc $avora!il maturi/rii sexuale3 )n rimii ani de cstorie exist sotii cu adevrat $ericite. Este remarca!il $a tul c acestea le strea/ sotilor lor o recunostint care le determin mai t)r/iu s2i a!solve de orice vini 5-emeile care nu se ot
eli!era dintr2o csnicie ne$ericit au $ost )ntotdeauna satis$cute de sotii lor6" s une Ste;el. &otusi" t)nra $at risc teri!il de mult an0a*)ndu2se s se culce toat viata cu un !r!at e care nu21 cunoaste din unct de vedere sexual" )n vreme ce destinul ei erotic de inde )n mod esential de ersonalitatea artenerului1 acesta este aradoxul e care Leon Blum )l denunta e !un dre tate )n cartea sa" .storia. Este o i ocri/ie s retindem c )ntr2o uniune )ntemeiat e conveniente dra0ostea are multe sanse s se nasc1 a cere de la doi soti le0ati rin interese ractice" sociale si morale s2si acorde volu tatea toat viata este o ur a!surditate. &otusi" arti/anii cstoriei din interes ot demonstra cu succes ca o cstorie din dra0oste nu are rea multe sanse s asi0ure $ericirea sotilor. <ai )nt)i" dra0ostea ideal e care adesea o cunoaste t)nra $at nu o redis une totdeauna la dra0ostea sexual1 adoratiile sale latonice" reveriile" asiunile )n care ea )si roiectea/ o!sesiile in$antile sau *uvenile nu s)nt destinate s su orte ro!a vietii cotidiene" nici s se er etue/e mult tim . .#iar dac exist )ntre $at si lo0odnicul ei o atractie erotic sincer si violent" aceasta nu este o !a/ solid entru o viat )ntrea0. Volu tatea are )n desertul nelimitat al dra0ostei un loc $ier!inte si $oarte strimt1 este at)t de ar/toare" )nc)t nu o ve/i mai )nt)i dec)t e ea" scrie .olette. 7n *urul acestui cmin ^J#im!tor se )ntinde necunoscutul" ericolul. .)nd ne vom tre/i dintr2o )m!rtisare scurt sau c#iar dintr2o lun0 noa te de dra0oste" va tre!ui s )nce em s trim unul l)n0 altul" unul entru altul. 7n a$ar de acestea" c#iar )n ca/ul )n care dra0ostea carnal exist )nainte de cstorie sau se destea t la )nce utul csniciei" se )nt)m2 l $oarte rar ca ea s dure/e mult tim . Desi0ur" $idelitatea este necesar dra0ostei sexuale rin $a tul c dorinta celor doi amanti )ndr0ostiti im lic sin0ularitatea lor1 ei re$u/ ca aceast sin0ularitate s $ie contestat de ex eriente strine" vor s $ie de ne)nlocuit unul entru cellalt1 dar aceast $idelitate nu are sens dec)t at)ta tim c)t este s ontan1 si )n mod s ontan" ma0ia erotismului se )m rstie destul de re ede. <inunea este c erotismul )i o$er imediat $iecruia dintre amanti" )n re/enta sa carnal" o $iint a crei existent este o transcendent nede$init3 si $r )ndoial c osesiunea acestei $iinte este im osi!il" dar cel utin este atins )ntr2un $el rivile0iat si ro$und tul!urtor. Dar c)nd indivi/ii nu mai vor s se atin0 entru c 1EE 7ntre ei se ridic ostilitatea" de/0ustul" indi$erenta" atractia erotic dis are" ierind a roa e la $el de si0ur ca si )n ca/ul )n care exist stim si rietenie1 cci dou $iinte umane care se )nt)lnesc c#iar )n momentul transcendentei lor" rin lumea si rin actiunile lor comune" nu mai au nevoie s se uneasc tru este1 si c#iar" rin $a tul c aceast uniune si2a ierdut semni$icatia" a*un0e s le $ie de/a0rea!il. .uv)ntul incest e care21 ronunt <ontai0ne are o semni$icatie ro$und. Erotismul este o miscare ctre .ellalt" acesta este caracterul lui esential1 dar )n s)nul cu lului sotii devin unul $at de cellalt Acelasi1 nici un sc#im! nu mai este osi!il )ntre ei" nici un dar si nici o cucerire. De aceea" dac rm)n amanti" adesea le este rusine de acest lucru1 simt c actul sexual nu mai este o ex erient intersu!iectiv" )n care $iecare se de seste e sine" ci un soi de mastur!atie )n comun. -a tul c se consider reci roc ca e o unealt necesar s le satis$ac nevoile este disimulat de olitetea con*u0al" dar devine evident atunci c)nd aceast olitete este re$u/at" cum se )nt)m l )n o!servatiile relatate de doctorul La0ac#e )n o era sa ,atura si $orma 0elo/iei1 $emeia riveste mem!rul viril ca e o anume rovi/ie de lcere care )i a artine" cu care se arat la $el de avar ca $at de conservele )ncuiate )n dula 3 dac !r!atul )i d din ea si vecinei sale" nu2i va mai rm)ne mare lucru ei1 )i examinea/ !nuitoare len*eria s vad dac nu cumva a risi it retioasa sm)nt. Jou#andeau semnalea/ )n .ronicile maritale aceast 5cen/ur cotidian exersat de sotia le0itim care v )ndeste cmasa si somnul entru a sur rinde semnul ticlosiei66 .)t des re !r!at" el )si satis$ace asu ra ei dorintele $r a2i cere rerea Aceast !rutal
satis$actie a nevoii nu a*un0e de alt$el entru a otoli sexualitatea uman. De aceea adesea exist )n aceste )m!rtisri rivite ca $iind cele mai le0itime un $el de 0ust amar al viciului. Ste;el citea/ mrturia unei $emei de dou/eci si cinci de ani care "" oate )ncerca un or0asm usor cu sotul ei ima0in)ndu si c un !r!at uternic si mult mai )n v)rst dec)t ea o osed $r s2o )ntre!e dac vrea" ast$el )nc)t ea nu se oate a ra6. Ea )si ima0inea/ c este violat" !tut" c sotul ei nu este el )nsusi" ci un altul. Si el nutreste acelasi vis3 c)nd )si osed sotia" osed coa sele unei dansatoare v/ute )ntr2un music2 #all" s)nii $otomodelului dintr2un a$is" o amintire" o ima0ine3 sau )si )nc#i uie sotia dorit" osedat" violat" ceea ce este o manier de a2i reda alteritatea ierdut. 5.storia" s une Ste;el" creea/ trans o/itii 0rotesti si inversiuni" actori ra$inati" scene *ucate )ntre doi arteneri care amenint s distru0 orice limit )ntre a arent si realitate"6 La limit" viciile de$i nite se declar. Br!atul devine vo:eur3 are nevoie s stie sau s2si vad sotia culc)ndu2se cu un amant entru a re0si ceva din ma0ia ei3 sau se )nversunea/ )n mod sadic s $ac s se nasc )n ea 1ED re$u/ul" ast$el )nc)t s a ar )n s$)rsit constiinta si li!ertatea ei" si )n acest $el s osede o $iint uman. Si invers" conduitele masoc#iste se sc#itea/ la $emeia care caut s deste te )n !r!at st )nul" tiranul care nu este1 am cunoscut o doamn crescut la m)nstire" $oarte ioas" autoritar si dominatoare )n tim ul /ilei" care noa tea )l con*ura e sotul ei s2o !iciuiasc" lucru e care acesta )l $cea cu oroare. Viciul )nsusi ca t )n cadrul cstoriei un as ect or0ani/at si rece" un as ect serios care $ace din el cea mai trist dintre solutiile ultime. Adevrul este c dra0ostea $i/ic n2ar utea $i tratat nici ca un sco a!solut" nici ca un sim lu mi*loc1 n2ar utea *usti$ica existenta nimnui3 dar nu oate rimi nici o *usti$icare din a$ar. Aceasta )nseamn c ar tre!ui s *oace )n viata $iecruia un rol e isodic si autonom. Aceasta )nseamn c )nainte de toate ar tre!ui s $ie li!er. &ot ast$el" o timismul !ur0#e/ nu romite tinerei sotii dra0ostea1 idealul e care i21 $lutur rin $ata oc#ilor este acela al $ericirii" adic al unui ec#ili!ru linistit )n s)nul imanentei si al re etitiei. 7n anumite e oci de ros eritate si de securitate" acest ideal a $ost acela al )ntre0ii !ur0#e/ii si mai ales al ro rietarilor $unciari1 tinta lor era nu cucerirea viitorului si a lumii" ci strarea netul!urat a trecutului" sttu quo. O mediocritate aurit $r am!itie si $r asiuni" /ile care nu duc nicieri si care )nce din nou" la in$init" o viat care alunec )ncetisor ctre moarte $r a2si cuta motive" iat ceea ce laud" de exem lu" autorul Sonetului $ericirii1 aceast seudo)ntele 2ciune va0 ins irat din E icur si din Benon si2a ierdut )n /ilele noastre creditul3 a stra si a re eta lumea asa cum este nu are a $i ceva de/ira!il" nici osi!il. Vocatia !r!atului este actiunea3 tre!uie ca el s com!at" s creeE$T s ro0rese/e" s se de seasc s re totalitatea universului si in$initatea viitorului1 dar maria*ul traditional nu invit $emeia s transceand o dat cu el" ci o )ncercuieste )n imanent. Ea nu oate deci s2si ro un altceva dec)t s2si cldeasc o viat ec#ili!rat" )n care re/entul" relun0ind trecutul" sca amenintrilor /ilei de m)ine" adic s cldeasc )nssi $ericirea. &otusi" nici o $iint nu renunt vreodat la transcendenta ei" c#iar si atunci c)nd se )nc t)nea/ s o rene0e. Bur0#e/ul de odinioar 0)ndea c" str)nd ordinea existent si mani$est)ndu2i virtutile rin ros eritate" )l servea e Dumne/eu" )si servea tara" un re0im" o civili/atie1 a $i $ericit )nsemna a2ti )nde lini $unctia de !r!at. Si entru $emeie" tre!uie ca viata armonioas a cminului s $ie de sit ctre anumite sco uri3 !r!atul este cel care va servi dre t intermediar )ntre ersonalitatea $emeii si univers" el va )m!rca )ntr2o valoare uman $acticitatea ei contin0ent. Alturi de sotie el va 0si uterea de a actiona" de a )ntre rinde" de a lu ta" el o *usti$ic3 $emeia nu are dec)t s2si redea )n m)inile lui existenta" el )i va da un sens. Aceasta
1EF resu une din artea ei o renuntare umil1 dar este recom ensat rin aceea c" rote*at" clu/it de $orta masculin" se va sustra0e a!andonului ori0inar" va deveni necesari (e0in )n stu ul ei" odi#2nindu2se linistit )n sine )nssi )n mi*locul domeniului su" dar urtat rin medierea sotului rin s atiul si tim ul nelimitat1 sotie" mam" st )n a casei" $emeia a$l )n cstorie )n acelasi tim $orta de a tri si sensul ro riei sale vieti. &re!uie s vedem cum se traduce )n realitate acest ideal. Idealul $ericirii s2a materiali/at totdeauna )ntr2o cas" $ie c este vor!a de o coli! sau de un alat1 ea )ntruc#i ea/ ermanenta si i/olarea de restul lumii. 7ntre eretii ei $amilia se constituie ca o celul se arat si )si a$irm identitatea dincolo de succesiunea 0eneratiilor1 trecutul conservat su! $orm de mo!ile si de ortrete ale strmosilor re$i0urea/ un viitor li sit de riscuri3 )n 0rdin anotim urile )si )nscriu )n le0ume comesti!ile ciclul lor linistitor1 )n $iecare an" aceeasi rimvar )m odo!it de aceleasi $lori romite )ntoarcerea vesnicei veri" a toamnei cu $ructele sale identice acelora din toate toamnele3 nici tim ul" nici s atiul nu evadea/ ctre in$init" ci se rotesc cuminte )n cerc. 7n orice civili/atie )ntemeiat e ro rietatea $unciar exist o a!undent literatur care c)nt oe/ia si virtutile casei3 )n romanul lui Ienri Bordeaux intitulat c#iar .osa" aceasta re/um toate valorile !ur0#e/e3 $idelitate $at de trecut. r!dare" economie" revedere" dra0oste $at de $amilie" de m)ntul natal etc. Este $recvent ca /eii casei s $ie $emei" din moment ce rolul lor este s asi0ure $ericirea 0ru ului $amilial1 rolul $emeii" ca e vremea )n care domina salsluia )n atrium" este de a $i 5st )na casei6. Ast/i casa a ierdut mult din s lendoarea ei atriar#al1 entru ma*oritatea oamenilor este numai un #a!itat e care nul mai striveste amintirea 0eneratiilor stinse" care nu mai )nc#ide )n el se cole viitoare. Dar $emeia se strduieste )nc s dea 5interiorului6 su sensul si valoarea e care2o avea adevrata cas. 7n .anner: (oad" Stein!ec; descrie o va0a!ond care se )nc t)nea/ s )m odo!easc cu erdele si covoare vec#iul cilindru a!andonat )n care trieste cu sotul ei1 de0ea!a o!iectea/ acesta c a!senta $erestrelor $ace ca erdelele s $ie inutile. Aceast 0ri* este s eci$ic $eminin. +n !r!at normal consider o!iectele care )l )ncon*oar ca e niste instrumente1 el le asa/ du sco urile crora le s)nt destinate1 5ordinea6 sa 2 )n care $emeia nu va vedea adesea dec)t de/ordine 2 este s ai! la )ndem)n ti0rile" #)rtiile" uneltele. Adesea" artistii crora le este dat s recree/e lumea cu a*utorul unei materii 2 scul tori sau ictori 2 s)nt cu totul ne stori $at de cadrul )n care triesc. (il;e scrie des re (odin3 1DL %rima dat c)nd am $ost la (odin" am )nteles c entru el casa nu era nimic" oate doar o !iat necesitate3 un ad ost )m otriva $ri0ului" un aco eris deasu ra ca ului. 7l lsa total indi$erent si nu a sa deloc asu ra sin0urttii si recule0erii lui. El )si a$la un cmin )n sine )nsusi3 um!r" re$u0iu si liniste. Devenise ro riul su cer" durea sa si $luviul e care nimic nu21 mai o reste. Dar entru a 0si )n sine un cmin" omul tre!uie mai )nt)i s se reali/e/e rin o erele sau actele sale. El nu se interesea/ dec)t rea utin de interiorul su" entru c universul )ntre0 )i este accesi!il si entru c se oate a$irma )n roiectele sale. 7n tim ce $emeia este )nc#is )n comunitatea con*u0al1 entru ea se une ro!lema de a sc#im!a aceast )nc#isoare )ntr2un re0at Atitudinea sa $at de cmin este comandat de aceeasi dialectic ce de$ineste )n 0eneral conditia sa3 ia )n osesie $c)ndu2se rad" se eli!erea/ a!dic)nd3 renunt)nd la lume" ea vrea s cucereasc o lume. ,u $r re0ret )nc#ide ea )n s atele su ortile cminului1 e vremea c)nd era t)nr $at" avea dre t atrie )ntrea0a lume1 durile erau ale ei. Acum este )nc#is )ntr2un s atiu
strimt1 natura se reduce la dimensiunile unui 0#iveci cu muscate1 eretii )nc#id ori/ontul. O eroin a Vir0iniei Xool$> murmur3 ,u mai distin0 iarna de var rin starea ier!urilor c)m iei" ci rin noroiul sau )n0#etul care se $ormea/ e 0eamuri. Eu" care altdat mer0eam )n durile de ste*ari admir)nd culoarea al!astr e care o ca t enele 0aitei c)nd cad" eu" care )nt)lneam )n drum va0a!on/i si cio!ani... trec dm camer )n camer" cu un mnunc#i de ene )n m)n. Dar casa se va strdui s ne0e aceast limitare. Ea )nc#ide )ntre /idurile ei" su! c#i uri mai mult sau mai utin costisitoare" $auna si $lora terestr" trile exotice" e ocile trecute" e sotul care re/um entru $emeie colectivitatea uman" co ilul care )i o$er" su! o $orm orta!il" )ntre0ul viitor. .minul devine centrul lumii si c#iar unicul ei adevr1 asa cum e !un dre tate o!serv Bac#elard" este 5un soi de contraunivers sau un univers al contrariului61 re$u0iu" loc retras" 0rot" )ntece" este un ad ost )m otriva amenintrilor din a$ar3 aceast con$u/ exterioritate devine ireal. <ai ales seara" c)nd o!loanele s)nt trase" $emeia se simte re0in1 lumina rs )ndit la r)n/ ctre soarele universal o st)n*eneste1 noa tea nu se mai simte de osedat" cci a!oleste ceea ce nu osed3 ea vede strlucind su! a!a*ur o lumin care este a sa si care )i luminea/ exclusiv locuinta3 nimic altceva nu mai exist. +n text al Vir0iniei Xool$ ne arat rea2 1 Valurile. 1D1 litatea concentr)ndu2se )n cas" )n tim ce s atiul din a$ar se r!useste. ,oa tea era acum tinut la distant de 0eamuri" iar acestea" )n loc s dea o ima0ine exact a lumii exterioare o $ceau s se cur!e/e arc la colturi )ntr2un $el ciudat" ast$el )nc)t ordinea" $ixitatea" m)ntul $erm reau a se $i instalat )n interiorul casei1 a$ar" dim otriv" nu mai era dec)t un re$lex )n care lucrurile devenite $luide tremurau si dis reau. Datorit cati$elei" mtsurilor" ortelanurilor cu care se )ncon*oar" $emeia va utea s2si satis$ac artial aceast sen/ualitate re2#ensiv e care de o!icei nu si2o satis$ace )n viata sa erotic1 ea va 0si )n acest decor o ex resie a ersonalittii ei1 a ales" a $a!ricat" a 5desco erit6 mo!ile si !i!elouri" le2a ase/at du o estetic )n care )n 0eneral reocu area entru simetrie are un rol $oarte im ortant1 ele )i trimit )na oi ima0inea ei sin0ular" $iind o mrturie social a standardului ei de viat. .minul este deci entru ea soarta care )i este menit e m)nt" ex resia valorii ei sociale si a adevrului su cel mai intim. %entru c ea nu $ace nimic" se caut cu aviditate )n ceea ce are. %rin munca ei casnic $emeia )si $ace 5cui!ul6 s $ie al su. De aceea" c#iar dac ea este 5a*utat6" tine s un si ea m)na la trea!1 cel utin su rave0#ind" control)nd" critic)nd" se strduieste s si )nsuseasc re/ultatele o!tinute de servitori. -emeia se *usti$ic din unct de vedere social rin administrarea locuintei sale1 sarcina ei este si aceea de a ve0#ea asu ra alimentatiei" vesmintelor" )ntr2o manier mai 0eneral 2 asu ra )ntretinerii societtii $amiliale. Ast$el se reali/ea/" la r)ndul ei" ca o activitate. Dar este" se va vedea" o activitate care nu o smul0e imanentei sale si nu2i ermite o a$irmare sin0ular a ei )nsesi. A $ost $oarte mult ludat oe/ia muncilor casnice. E adevrat c acestea o un e $emeie )n le0tur direct cu materia" si c ea reali/ea/ cu o!iectele o intimitate care este o de/vluire a $iintei" si deci o )m!o0teste. 7n cartea sa )n cutarea <riei" <adeleine Bourd#ouxe descrie lcerea e care o )ncearc eroina sa )ntin/)nd e cu tor asta de curtat3 ea simte )n v)r$ul de0etelor li!ertatea si uterea a crei ima0ine strlucitoare i2o re$lectea/ $onta !ine curtat. .)nd iese din ivnit" )i lace aceast 0reutate a 0letilor line care e $iecare trea t se )n0reunea/ si mai mult. A simtit )ntotdeauna o adevrat dra0oste entru materiile sim le" $iecare cu mirosul lor" ru0o/itatea si cur!ura lor. Si de2acum stie cum s le
manevre/e. <rie are m)im care $r nici o e/itare" $r nici o miscare de recul" lon*ea/ )n cu toarele stinse sau )n a ele cu s um" curt de ru0in si un0 $ierul" )ntind ceara de arc#et" strin0 1D8 cu un sin0ur 0est circular co*ile de le0ume si de $ructe care aco er masa Este o er$ect )ntele0ere" o camaraderie )ntre almele sale si o!iectele e care le atin0e. -oarte multe scriitoare au vor!it cu dra0oste des re len*eria roas t clcat" des re re$lexele al!strii ale a ei cu s un" des re cearsa$urile al!e" des re almurile strlucitoare. .)nd 0os odina curt si lustruieste mo!ilele" 5visuri de )m!i!are sustin dulcea r!dare a m)inii care d lemnului $rumusetea rin lustruirea cu cear6" s une Bac#elard. O dat terminat trea!a" 0os odina cunoaste lcerea contem latiei. Dar entru ca niste calitti retioase s se revele/e3 luciul unei mese" al unui candela!ru" al!eata de / ad a len*eriei scro!ite" tre!uie ca mai )nt)i s se $i exersat o actiune ne0ativ1 tre!uie ca orice rinci iu ru s $i $ost ex ul/at. Aceasta este" scrie Bac#elard" reveria esential creia 1 se a!andonea/ 0os odina3 este visul curteniei active" adic al curteniei cucerite )m otriva murdriei. El o descrie ast$el3 Se are deci c ima0inatia lu tei entru curtenie are nevoie de o rovocare. Aceast ima0inatie tre!uie s se excite )ntr2o m)nie mali0n. .u ce /)m!et rutcios este )nsotit aco erirea cu ast de lustruit a ro!inetului de aramN Este )ncrcat de murdria unui tri oli )ntins e c)r a vec#e st soioas. Amrciunea si ostilitatea se unesc )n su$letul celei care munceste. De ce este nevoie de munci at)t de vul0are4 Dar c)nd vine momentul c)r ei uscate" a are malitia vesel" malitia vi0uroas si vor!reat3 ro!inet" ai s $u curat o0lind3 ca/aniile" ai s strlucesti ca soareleN )n s$)rsit" cind arama strluceste si r)de cu 0rosolnia unui !iat /dravn" sa $cut ace. <ena*era )si contem l victoriile ei scli itoare.> %on0e a evocat lu ta )ntre murdrie si uritate care se d )nuntrul unui ca/an de s lat ru$e3 .ine n2a trit mcar o iarn )n a ro ierea unui ca/an de s lat ru$e nu stie nimic des re o anumit ordine de calitti si de emotii $oarte misctoare. &re!uie s21 $i ridicat de la m)nt 2 cu 0reu 2 lin de ru$e murdare" dintr2o sin0ur miscare" entru a21 duce )n la vatra unde tre!uie t)r)t )ntr2un anume $el" a oi" entru a $i ase/at c#iar )n mi*locul vetrei. &re!uie s $i at)tat su! el vreascurile" )nsu$letindu2le ro0resiv" i mdu2i adesea eretii clduti sau $ier!inti1 a oi s $i ascultat $osnetul ad)nc dinuntru" iar a oi" de mai multe ori" s $i ridicat ca acul entru a veri$ica tensiunea *eturilor si re0ularitatea stro irii. &re!uie" c)nd s2a )n$ier!Ontat de tot" s $ie )m!rtisat din nou entru a $i us iar e m)nt... 1 BA.IELA(D. %m)niul si reveriile cx##nei. 1DK .a/anul este construit )n asa $el )nc)t" um lut cu o 0rmad de testuri i0no!ile" emotia interioar" indi0narea clocotind e care o simte" canali/at ctre artea su erioar a $iintei sale" s cad a oi )n loaie ctre aceast 0rmad de testuri i0no!ile care )i $ac 0reat 2 si aceasta a roa e )ncontinuu 2 si ca rin toate acestea s a*un0 la o uri$icare... Desi0ur" len*eria" atunci c)nd o rimeste ca/anul" a $ost mai )nainte s lat..4 &otusi el )ncearc o idee sau un sentiment de murdrie di$u/ a lucrurilor din interiorul lui" asu ra cruia" rin emotie" $ier!ere si e$orturi" reuseste s trium$e" s detase/e ru$ele" )n asa $el )nc)t" cltite su! o catastro$ de a rece" vor a rea de o extrem al!eat.
Si iat c miracolul s2a rodus3 O mie de ceasa$uri al!e s)nt des$surate dintr2o dat 2 atest)nd nu o ca itulare" ct o victorie 2 si oate nu s)nt numai semnul curteniei cor orale a celor din artea locului... Aceste dialectici ot da muncilor 0os odresti atractia *ocului1 $etita se amu/ uneori $c)nd s strluceasc ar0intria" curt)nd clantele usilor. Dar entru ca $emeia s a$le ast$el satis$actii o/itive" tre!uie ca ea s consacre aceste 0ri*i unui interior de care s tie m)ndr1 dac nu" ea nu va cunoaste lcerea contem latiei" sin0ura ca a!il de a i recom ensa e$ortul. +n re orter american> care a trit mai multe luni rintre ".srmanii al!i6 din sudul Statelor +nite a descris ateticul destin al uneia dintre aceste $emei co lesite de munc ce se strduiesc )n /adar s $ac dintr2o cocioa! un interior locui!il. Ea tria )m reun cu sotul ei si cu sa te co ii )ntr2o !arac de lemn cu eretii aco eriti de $unin0ine" cu losnite imsun)nd este tot1 )ncercase s 5)n$rumusete/e casa>61 )n camera rici al" semineul aco erit cu o tencuial al!struie" o mas si c)teva ta!louri at)mate e ereti evocau un soi de altar. Dar cocioa!a rin)nea tot cocioa!" si doamna '. s unea cu lacrimi )n oc#i3 ""A#N ursc at)t de tare casa astaN <i se are c nu exist nimic )n lume ca s2o ot $ace mai $rumoasN6 O multime de $emei nu ca t )n sc#im!ul muncii lor nimic altceva dec)t o o!oseal )nce ut la in$init )n cursul unei lu te care nu aduce niciodat vreo victorie. .#iar )n ca/uri mai $ericite" victoria nu este niciodat de$initiv. %utine munci s)nt mai )nrudite ca aceea a 0os odinei cu muncile lui Sisi$1 /i de /i tre!uie s late $ar$uriile" sterse de ra$ mo!ilele" c)r ite ru$ele care vor $i din nou" m)ine" murdrite" r$uite" ru te. 'os odinei )i sectuiesc uterile mer0)nd e loc1 ea nu $ace nimic" ci numai er etuea/ re/entul1 nu are im resia c reuseste s cucereasc un Bine o/itiv" ci c lu t la in$init )m otriva rului. Este o lu t care )nce e de la ca t )n $iecare /i. Se stie ovestea acelui valet care" cu melancolie" re$u/a s 1 .$. AL'EE" S2i ludm e $aimosii !r!ati. 1D9 lustruiasc )ncltrile st )nului. 5La ce !un4> /icea el. 5<)ine va tre!ui s2o iau de la ca t.6 <ulte $ete care nu s2au resemnat )nc )m rtsesc aceast descura*are. 7mi amintesc com unerea unei $ete de sais re/ece ani care )nce ea cam asa3 5Ast/i e /i de curtenie 0enerali Aud /0omotul as iratorului e care mama )l lim! rin salon. As vrea s $u0. Jur c atunci c)nd voi $i mare" nu va exista niciodat )n casa mea o /i de curtenie 0eneral6. .o ilul riveste viitorul ca e o ascensiune nelmurit s re nu stiu ce isc. Deodat" )n !uctria )n care mama s al vasele" $etita )ntele0e c de ani )ntre0i" )n $iecare du 2amia/" la aceeasi or" m)inile ei s2au cu$undat )n a a unsuroas" au sters ortelanul cu c)r a as r. Si )n la moarte vor $i su use acestor rituri. A m)nca" a dormi" a curta..." anii nu mai escaladea/ cerul" ci se etalea/ identici si 0ri )ntr2o )n/ ori/ontal1 $iecare /i o imit e cea de dinaintea ei1 este un vesnic re/ent inutil si $r s erant. 7n nuvela intitulat %ra$ul" .olette Audr: a descris cu su!tilitate trista vanitate a unei activitti care se )nversunea/ )m otriva tim ului1 A doua /i" trec)ndu2si mtura e su! divan" aduse )n mi*locul camerei ceva des re care cre/u mai )nt)i c era o !ucat vec#e de !um!ac sau un u$ 0ros. Dar nu era dec)t un 0#emotoc de ra$" cum se $ormea/ uneori e dula urile )nalte care s)nt uitate c)nd e vor!a de sters ra$ul sau )n s atele mo!ilelor" )ntre lemn si erete. (mase 0)nditoare )n $ata acestei curioase su!stante. Iat c tria de o t sau de /ece s tm)ni )n acele camere si de*a" )n ciuda vi0ilentei Juliettei" un 0#emotoc de ra$ avusese r0a/ul s se $orme/e" s se )n0rase" 0#emuit )n um!r ca animalele cenusii de care2i era team c)nd era mic. O cenus $in de ra$ roclam ne0li*enta" exist un )nce ut de a!andon )n im al a!ila de unere din aerul e care21 res irm" )n vesmintele care $lutur" )n v)ntul care intr e $erestrele desc#ise1 dar acest 0#emotoc re re/enta de*a o stare secund a ra$ului" ra$ul
trium$tor" o )n0rosare care ia o $orm si din de unere devine deseu. Era a roa e $rumos" trans arent si usor recum u$ul ciulinilor" dar mai tern. ...%ra$ul c)sti0ase re ede toat $orta as irant a lumii" usese st )nire e lume" iar as iratorul nu mai era dec)t un o!iect2martor" destinat s arate tot ceea ce era )n stare s risi easc s ecia uman" munc" materie si in0enio/itate entru a lu ta )m otriva ire/isti!ilei murdriri. Era deseul din care se $cuse instrument. ...Din ricina vietii lor )n comun se )nt)m lau toate astea" din ricina r)n/urilor care lsau resturi" din cau/a celor dou tru uri de tarin ale lor care se amestecau este tot... -iecare cu lu secret aceste mici 0unoaie care tre!uie distruse entru a $ace loc celor noi... .e viat duci 2 entru a utea iesi cu o !lu/ roas t care atra0e rivirea trectonlor" entru ca un in0iner" care este sotul tu" s arate !ine )n viata de toate /ilele... %rin ca ul <ar0ueritei se )nv)rteau tot soiul de $ormule3 a ve0#ea la )ntretinerea arc#etului... entru )ntretinerea almurilor" $olositi... 7si luase sarcina )ntretinem a dou ersoane )n la s$)rsitul vietii lor... t 1D= A s la" a clca" a mtura" a de ista 0#emotoacele de c)lti si ra$ ascunse su! noa tea dula urilor )nseamn" o rind moartea" s re$u/i si viata3 cci tim ul creea/ si distru0e dintr2o sin0ur miscare3 0os odina nu erce e dec)t as ectul ne0ator. Atitudinea sa este una mani#eist. .eea ce2i este ro riu mani#eismului nu este numai recunoasterea a dou rinci ii" unul !un si altul ru" ci a$irmatia c la !ine se a*un0e rin a!olirea rului" si nu rintr2o miscare o/itiv1 )n acest sens" crestinismul nu este deloc mani#eist" )n ciuda existentei diavolului" cci crestinul lu t cel mai !ine )m otriva demonului )nc#in)ndu2i2 se lui Dumne/eu" si nu )ncerc)nd s21 )nvin0 e demon. Orice doctrin a transcendentei si a li!erttii su!ordonea/ )n$r)n0erea rului )n ro0resul ctre !ine. Dar $emeia nu este c#emat s cldeasc o lume mai !un1 casa" camera" ru$ele murdare" arc#etul s)nt lucruri )ncremenite1 ea nu oate dec)t s ex ul/e/e la in$init rinci iile rele care se strecoar )n lucruri1 atac ra$ul" etele" noroiul" *e0ul3 com!ate catul" lu t )m otriva Satanei. Dar este o soart trist3 )n loc s $ie )ndre tat s re sco uri o/itive" $emeia are $r )ncetare de res ins un dusman1 adesea 0os odina o )ndur cu $oarte mult m)nie. Bac#elard ronunt la adresa ei cuv)ntul 5rutate6" e care21 )nt)lnim si )n scrierile si#a nalistilor. %entru ei mania mena*er este o $orm de sado2maso2c#ism1 maniile si viciile s)nt caracteri/ate rin aceea c antrenea/ li!ertatea s voiasc ceea ce nu vrea1 entru c detest ca soarta ei s $ie ne0ativitatea" murdria" rul" 0os odina maniac se )nversunea/ cu $urie )m otriva ra$ului" ridic)ndu2se )m otriva unui destin care o revolt. %rin resturile e care le las )n urm orice ex ansiune vie" 0os odina se lu t cu viata )nssi. .um intr o $iint vie e dome niul ei" )n oc#i i se a rinde o scli ire rea. 5Ster0eti icioarele1 nu rvsi totul" nu te atin0e de asta.6 Ar vrea si )m iedice e cei din *ur s res ire1 cel mai mic su$lu este o amenintare Orice eveniment im lic amenintarea unei munci in0rate3 o tum! de co il este o stricciune de re arat. ,ev/)nd )n viat dec)t o romisiune a descom unerii" exi0enta unui e$ort in$init" ea )si ierde orice !ucurie de a tri1 oc#ii ei devin duri" c#i ul reocu at" serios" mereu )n alert1 se a r rin rudent si avaritie. 7nc#ide $erestrele" cci" o dat cu soarele" ar utea intra insecte" 0ermeni si ra$1 de alt$el" soarele roade mtasea ta iseriilor1 $otoliile vec#i s)nt ascunse su! #use" )m!lsmate cu na$talin3 lumina le2ar o$ili. ,ici mcar nu are vreo lcere )n a le arta vi/itatorilor1 admiratia tea/ Aceast ne)ncredere se trans$orm )n acreal si tre/este ostilitate $at de tot ceea ce trieste. S2a vor!it adesea des re aceste !ur0#e/e din rovincie care )si un mnusi al!e entru a se asi0ura c nu a rmas e mo!il nici un $ir de ra$ invi/i!il1 surorile %a in au inter retat acum c)tiva ani rolul unor $emei din aceeasi s ecie1 ura lor $at de 1D@
murdrie era totuna cu ura $at de servitori" $at de lume si $at de ele )nsesi. %utine $emei ale0 )nc din tineretea lor un viciu at)t de trist. .ele care iu!esc cu 0enero/itate viata s)nt la ad ost. .olette ne s une des re Sido3 E dre t c era s rinten si vioaie" dar nu o 0os odin s)r0mncioas1 curat" cinstit" delicat" dar de arte de 0eniul maniac si solitar de $emeie care numr rosoa ele" !uctile de /a#r si sticlele line. .u c)r a )n m)n si su rave0#ind servitoarea care ster0ea )ndelun0 0eamurile r)/)nd cu vecinul" )i sc au r)sete nervoase" de c#emare ner!dtoare a li!erttii3 5.)nd ster0 )ndelun0 si cu 0ri* cestile din ortelan de .#ina" /icea ea" simt c )m!tr)nesc6. 7si termina cu loialitate trea!a si a oi urca cele dou tre te ale ra0ului nostru si intra )n 0rdin. Imediat )ncetau surescitarea ei morocnoas si ranc#iuna. 7n aceast nervo/itate" )n aceast ranc#iun se com lac $emeile $ri0ide sau $rustrate" $etele !tr)ne" sotiile de/am0ite" cele e care un sot autoritar le condamn la o existent solitar si 0oal. Am cunoscut" rintre altele" o $emeie !tr)n care se scula )n $iecare dimineat la ora cinci entru a2si ins ecta dula urile si a )nce e din nou s le aran*e/e1 se are c la dou/eci de ani era vesel si coc#et1 )nc#is )ntr2o ro rietate i/olat" cu un sot care o ne0li*a si cu un sin0ur co il" s2a a ucat s $ac ordine asa cum altii )nce s !ea. 7n ca/ul Elisei din .ronicile maritale1" 0ustul entru 0os odrit rovine din dorinta exas erat de a domni asu ra unui univers" dintr2o exu!erant vie si dintr2o voint de a domina care" )n li sa unui o!iect" se roteste )n 0ol1 este si o s$idare aruncat tim ului" universului" vietii" oamenilor" o s$idare a tot ce exist. De la ora nou" du micul de*un" s al. E mie/ul no tii. Ati isem" dar cura*ul ei" ca si cum )mi insulta odi#na d)ndu2i un aer de lene" m o$ensea/. ELISE3 %entru a $ace curtenie" mai )nt)i nu tre!uie s2ti $ie team s te murdresti e m)ini. Si casa )n cur)nd va $i at)t de curat c nimeni nu va mai )ndr/ni s2o locuiasc. Exist aturi entru odi#n" dar tre!uie s te odi#nesti alturi" e odea. %ernele s)nt rea roas ete. &i2e team s le )nne0resti sau s le o$ilesti s ri*inindu2ti ca ul e ele" sau icioarele" si de $iecare dat c)nd calc e un covor" o m)n m urmea/" )narmat cu o c#estie mecanic sau cu o c)r care2mi ster0e urma. Seara3 R 'ata. 1 JO+IA,D(A+. .ronicile mantale. 1DE .e $ace ea" de c)nd se scoal )n se culc4 De lasea/ $iecare o!iect si $iecare mo!il si atin0e )n toate dimensiunile arc#etul" eretii si tavanele casei. %entru moment" )n ea trium$ 0os odina Du ce a scuturat de ra$ interiorul dula urilor" ster0e ra$ul de e $run/ele muscatelor. <A<A3 Elise este )ntotdeauna at)t de ocu at" )nc)t nici nu2si d seama c exist. &re!urile casnice )i ermit )ntr2adevr $emeii o $u0 ne)ncetat de arte de sine )nssi. .#ardonne a$irm" e !un dre tate3 Este o sarcin meticuloas si de/ordonat" $r o relisti" nici limite. 7n cas" o $emeie )ncredintat c lace atin0e re ede un unct de u/ur" o stare de a!sent si de vid mental care o su rim... Aceast $u0" acest sado2masoc#ism )n care $emeia se )nd)r*este )n acelasi tim )m otriva o!iectelor si )m otriva sa are adesea un caracter sexual recis. 5<ena*ul" care cere o 0imnastic a tru ului" este !ordelul accesi!il $emeii6" a$irma Violette Leduc. -ra ant este c )nclinatia entru curtenie are o im ortant su rem )n Olanda" unde $emeile s)nt reci" si )n civili/atiile uritane care o un !ucuriilor crnii un ideal de ordine
si de uritate. Dac Sudul mediteranean trieste )ntr2o vesel murdrie" nu este numai entru c a a e rar aici1 dra0ostea $at de tru " $at de animalitate naste toleranta mirosurilor omenesti" a *e0ului si c#iar a verminei %re0tirea mesei este o activitate mai o/itiv si adesea mai vesel dec)t aceea a curteniei. Ea im lic mai )nt)i momentul cum rturilor" care entru multe 0os odine este momentul rivile 0iat al /ilei. Solitudinea cminului a as asu ra $emeii cu at)t mai mult c)nd sarcinile de rutin nu2i a!sor! 0)ndurile. Ea este $ericit c)nd" )n orasele din Sud" oate s coas" s s ele" s curete le0ume" ase/at e ra0ul usii si lvr0ind1 s mear0 du a la r)u este o mare aventur entru musulmanele e *umtate )ntemnitate3 am v/ut un stuc din ?a!:lie )n care $emeile distruseser $)nt)na e care un administrator usese s $ie cldit )n iat1 a co!or) toate )n $iecare dimineat" )m reun" )n la i/vorul care cur0ea la oalele colinei era unica lor distractie. -c)nd cum rturi" $emeile sc#im! )ntre ele" la co/i" )n ma0a/ine" la coltul str/ii" $ra/e rin care a$irm 5valorile mena*ere6 din care $iecare )si extra0e sentimentul ro riei sale im ortante1 ele se simt mem!re ale unei comunitti care 2 entru moment 2 se o une societtii !r!atilor asa cum neesentialul se o une esentialului Dar adesea cum rturile re re/int o ro$und 1 V r 7n$ometar. 1DD lcere1 s)nt o desco erire" o inventie. 'ide remarca )n Jurnal c musulmanii" care nu cunosc *ocul" i2au su!stituit desco erirea comorilor ascunse1 aceasta este oe/ia si aventura civili/atiilor mercantile. 'os odina i0nor 0ratuitatea *ocului3 dar o var/ !un" un camem2!ert !ine $cut s)nt comori e care v)n/torul le ascunde cu rutate si care tre!uie s2i $ie su!tili/ate1 )ntre v)n/tor si cum rtoare se sta!ilesc ra orturi de lu t si de siretenie1 entru ea" sco ul este sasi rocure cea mai !un mar$ la cel mai mic ret1 extrema im ortant acordat celei mai mici economii n2ar utea $i ex licat numai rin 0ri*a de a ec#ili!ra un !u0et redus3 ea tre!uie s c)sti0e o artid. 7n tim ce examinea/ cu sus iciune tara!ele" 0os odina este re0in1 lumea i se asterne la icioare" cu !o0tiile si ca canele sale" entru ca ea s2si ia rada. .)nd 0oleste e mas sacosa cu rovi/ii" 0os odina )ncearc un trium$ $u0itiv. Aran*ea/ )n dula conservele" alimentele ne erisa!ile care o asi0ur entru viitorul" si contem l cu satis$actie nuditatea le0umelor si a crnurilor e care le va su une uterii ei. 'a/ul si electricitatea au ucis ma0ia $ocului1 dar la tar multe $emei cunosc )nc !ucuria de a deste ta din lemnul ne)nsu$letit $lcri vii. -ocul a rins resc#im! $emeia )ntr2o vr*itoare. .u o sim l miscare a m)inii 2 c)nd !ate oule sau $rm)nt aluatul 2sau rin ma0ia $ocului" ea o erea/ trans$ormarea su!stantelor1 materia devine aliment. Si .olette descrie $armecul acestor alc#imii3 &otul este ma0ie" $armec" tot ce se etrece )ntre cli a )n care ai us e $oc crticioara" ceainicul" oala si continutul lor si momentul lin de dulce anxietate" de s erant volu tuoas )n care iei ca acul de e m)ncarea a!urind ase/at e mas.. 7ntre altele" ea descrie cu com le/ent metamor$o/ele care au loc )n secretul cenusii calde. .enusa lemnului coace" d)ndu2i un 0ust savuros" alimentul care 1 se )ncredintea/. <rul" ara use )ntr2un cui! de cenus cald ies de acolo ridate" a$umate" dar moi su! ielea ca o !urt de c)rtit si" onc)t de ".0ustos6 se $ace mrul )n cu torul dm !uctrie" rm)ne de arte de aceast dulceat )nc#is )n )nvelisul ei ori0inar" con0estionat de savoare si care nu a lsat s se relin0 a$ar 2 dac v rice eti la asta 2 dec)t o sin0ur lacrim de miere... +n ca/an cu trei icioare )nalte continea o cenus cernut care nu vedea niciodat $ocul. Dar" )ndo at cu carto$i care stteau )n cenus unul l)n0 altul $r s se atin0" urcat e la!ele lui ne0re c#iar deasu ra *raticului" ca/anul oua niste tu!erculi al!i ca / ada" $ier!inti si sol/osi.
Scriitoarele au cele!rat )n s ecial oe/ia dulceturilor3 este mare lucru s unesti )n li0#enele de aram /a#rul solid si ur cu ul a moale a $ructelor1 s ume0)nd" v)scoas" $ier!inte" su!stanta care se 1DF ela!orea/ acolo este ericuloas3 este o lav )n $ier!ere e care 0os odina o )m!l)n/este si o toarn" cu or0oliu" )n !orcane. .)nd le une etic#ete si )nscrie data victoriei sale" ea trium$a c#iar asu ra tim ului1 a rins durata )n ca cana /a#rului" a us viata )n !orcane. Buctria $ace mai mult dec)t s trund si s revele/e intimitatea su!stantelor. Ea le modelea/ din nou" le recreea/. 7n $rm)ntarea aluatului )si )ncearc uterea. 5<)na" la $el ca si rivirea" )si are reveriile si oe/ia ei66" s une Bac#elard.1 <)na !uctresei care $rm)nt este ""o m)n $ericit6" iar coacerea )i druieste aluatului o valoare nou. 5.oacerea este" de asemenea" o mare devenire mate rial" oJ devenire care mer0e de la aloare la auriu" de la aluat la crust683 $emeia oate a$la o satis$actie deose!it )n reusita r*iturii" a ateului )n $oita*" cci nu tuturor le este dat s reuseasc3 tre!uie s ai un adevrat #ar entru asa ceva. 5,imic mai com licat dec)t arta aluaturilor" scrie <ic#elet. ,imic care s oat $i mai utin sta!ilit rin re0uli" )nvtat. &re!uie s te nasti cu asta. &otul este un #ar do!)ndit de la mam6 Si )n acest domeniu" )ntele0em c $etitei )i $ace o lcere asionat s le imite e cele mai mari ca ea. Se *oac $c)nd din cret" din iar!" su!stitute ale m)ncrurilor1 este si mai $ericit c)nd are dre t *ucrie un cu tor adevrat )n miniatur" sau c)nd mama sa o las s intre )n !uctrie si s rule/e aluatul r*iturii )n alme" ori s decu e/e /a#rul caramel $ier!inte. Dar si aici se )nt)m l la $el ca )n 0ri *ile casnice3 re etitia a e ui/at re ede aceste lceri. La indienii care se #rnesc mai ales cu tortillas" $emeile )si etrec c)te o *umtate de /i $rm)nt)nd" un)nd la co t" )ncl/ind" $rm)nt)nd din nou turtitele identice su! $iecare aco eris" identice de2a lun0ul secolelor3 aceste $emei nu mai s)nt deloc sensi!ile la ma0ia $ocului din cu tor. ,u oti )n $iecare /i s trans$ormi cum rturile )ntr2o v)ntoare de co mori" nici s te exta/ie/i de strlucirea ro!inetului. <ai ales scriitorii si scriitoarele exalt cu lirism aceste trium$uri" entru c nu $ac deloc mena*ul sau )l $ac $oarte rar. (e etat /i de /i" munca aceasta devine monoton si masinal1 este )ntreru t de aste tri1 tre!uie s aste ti ca a a s $iar!" ca $ri tura s $ie numai !ine rumenit" ca ru$ele s $ie uscate1 c#iar dac di$eritele sarcini s)nt or0ani/ate" rm)n lun0i momente de asivitate si de vid1 )n cea mai mare arte a tim ului s)nt )nde linite cu lictiseal1 nu s)nt" )ntre viata re/ent si viata de m)ine" dec)t un intermediar neesential. Dac individul care le execut este el )nsusi roductor" creator" se inte0rea/ existentei sale la $el de natural ca si $unctiile or0anice1 de aceea corve/ile coti 1 BA.IIiLA(D. %m)ntul si reveriile vointei. 8 I!idem. 1FL diene ar mult mai utin triste atunci c)nd s)nt )nde linite de !r!ati" entru c entru ei nu re re/int dec)t un moment contin0ent si ne0ativ din care se 0r!esc s evade/e. Dar ceea ce $ace in0rat soarta $emeii2servitoare este divi/iunea muncii care o sorteste )n )ntre0ime 0eneralului si neesentialului1 #a!itatul" alimentele s)nt utile vietii" dar nu2i dai acesteia nici un sens3 sco urile imediate ale 0os odinei nu s)nt dec)t mi*loace" nu sco uri verita!ile si )n ele nu se re$lect dec)t roiecte anonime. Se )ntele0e c entru a une su$let )n ceea ce $ace" ea )ncearc s2si antrene/e )n munc sin0ularitatea si s dea o valoare a!solut re/ultatelor o!tinute1 are riturile" su erstitiile ei" tine la maniera ei de a ase/a tac)murile" de a aran*a salonul" de a re ara ceva" de a 0ti un anume $el de m)ncare1 se convin0e c )n locul ei nimeni n2ar utea reusi at)t de !ine o $ri tur sau lustruirea unei iese de mo!ilier1 dac sotul sau $iica ei vor s o a*ute sau )ncearc s se li seasc de ea"
le smul0e din m)ini mtura sau acul. 5,u esti )n stare s cosi un nasture"6 Dorot#: %ar;er> a descris cu o ironie )nduiosat con$u/ia unei tinere $emei convinse ca tre!uia sa aduc la aran*area cminului ei o not ersonal si nu stia cum s rocede/e. Doamna Ernest Xeldon rtcea )ntr2o 0arsonier !ine aran*at" d)ndu2i c)teva dintre micile ei tuse $eminine. ,u era ex ert )n arta de a da tuse. Ideea era lcut si )m!ietoare. 7nainte s se $i mritat" )si ima0inase c se lim!a )ncetisor rin noua ei locuint" de las)nd aici un tranda$ir" ridic)nd o $loare si trans$orm)nd ast$el casa )ntr2o 5acas6. .#iar si acum" du sa te ani de cstorie" )i lcea s2si )nc#i uie c se dedic acestei ocu atii 0ratioase. Dar" desi )ncerca )n mod constincios )n $iecare sear" imediat ce erau a rinse lm ile cu a!a*ur ro/" se )ntre!a cu un $el de dis erare cum s rocede/e entru a sv)rsi acele mici miracole care $ac ca un interior s se deose!easc de oricare altul )ntru totul... A da o tus $eminin era rolul sotiei. Si doamna Xeldon nu era o $emeie care s se esc#ive/e de la res onsa!ilittile ei... .u im aer de incertitudine care2ti $cea a roa e mil" i i e deasu ra semineului" ndic o mic va/ *a one/ si rmase )n icioare cu va/a )n tn)n" ms ect)nd camera cu o rivire dis erat... A oi se ddu c)tiva asi )na oi si )si rivi inovatiile. Era incredi!il ce utine sc#im!ri adusese camerei. 7n aceast cutare a ori0inalittii sau a unei er$ectiuni sin0ulare" $emeia risi este mult tim si multe e$orturi1 este ceea ce d muncii sale acel caracter al unei ""sarcini meticuloase si de/ordonate" $r o relisti" nici limite66 e care21 semnalea/ .#ardonne si care $ace at)t de di$icil de a reciat sarcina e care2o re re/int cu adevrat muncile mena*ere. Du o recent anc#et C u!licat )n 1F=E de /iarul .om!at su! semntura lui .. Ie!ertG" $emeile mritate con2 1 <are cat. 1F1 sacr )n *ur de atru ore muncilor 0os odresti Cmena*" a rovi/ionareG )n $iecare /i lucrtoare si o t ore )n /ilele de odi#n" a roximativ trei/eci de ore e s tm)n" ceea ce cores unde cu trei s$erturi din durata muncii s tm)nale a unei muncitoare sau a unei $unctionare1 )nseamn enorm dac acestea vin s se su ra un este o slu*!1 este rea utin dac $emeia nu are nimic altceva de $cut Ccu at)t mai mult cu c)t muncitoarea si $unctionara ierd tim si rin de lasri" care" )n ca/ul nostru" nu au ec#ivalentG. 7n0ri*irea co iilor" mai ales dac s)nt numerosi" s oreste considera!il o!oseala $emeii3 o mam de $amilie srac )si e ui/ea/ $ortele de2a lun0ul unor /ile de/ordonate. Dim otriv" !ur0#e/ele care au servitori devin a roa e lenese" iar rscum rarea acestui tim li!er este lictiseala. %entru c se lictisesc" multe $emei )si com lic si )si )nmultesc la in$init datoriile 0os odresti" ast$el )nc)t devin mai istovitoare dec)t o munc ce resu une cali$icare. O rieten care trecuse rintr2o de resie nervoas )mi s unea c" atunci c)nd era sntoas" )si tinea casa a roa e $r s se 0)ndeasc la asta" si )i rm)nea tim si entru ocu atii cu caracter mult mai o!li0atoriu1 c)nd neurastenia o )m iedica s se dedice acestora din urm" se lsa )n0#itit de muncile mena*ere si atunci" c#iar consacr)ndu2le /ile )ntre0i" )i era 0reu s le termine. .el mai trist este c aceast munc nici mcar nu a*un0e la o creatie dura!il. -emeia este tentat 2 cu at)t mai mult cu c)t s2a reocu at mai mult de reusit 2 s2si considere o era ca e un sco )n sine. .ontem l)nd r*itura scoas din cu tor" sus in3 c#iar c e cat s o mn)nciN E cat c !r!atul si co iii )si t)rsc icioarele line de noroi e arc#etul roas t lustruit. Imediat ce lucrurile $olosesc la ceva" s)nt murdrite sau distruse1 de aceea $emeia este tentat sa le sustra0 oricrei $olosiri1 una strea/ dulceturile )n ca t muce0ai1 alta )ncuie usa salonului. Dar tim ul nu oate $i o rit1 rovi/iile atra0 so!olanii sau $ac viermi. .uverturile" erdelele" vesmintele s)nt roase de molii3 lumea nu este un vis de iatr" ci este $cut dintr o su!stant )ndoielnic amenintat de descom unere1 sto$a ei comesti!il este la $el de ec#ivoc recum monstrii
de carne ai lui Dali3 are inert" anor0anic" dar larvele ascunse au resc#im!at2o )n cadavru. 'os odina care se alienea/ )n lucruri de inde" ca si lucrurile" de lumea )ntrea03 len*eria se )rleste" $ri tura se arde" ortelanul se s ar0e1 s)nt de/astre a!solute" cci lucrurile" c)nd se stric" se stric entru totdeauna" iremedia!il. Im osi!il s o!tii rin ele ermanenta si securitatea. (/!oaie cu rdciuni si !om!e amenint dula urile" casa. &re!uie" deci" ca rodusul muncii 0os odresti s se consume3 $emeii i se cere o renuntare constant" ale crei o eratii nu se termin dec)t rin distru0ere. %entru a consimti la aceasta $r re0ret. 1F8 cel utin tre!uie ca aceste mrunte #olocausturi s a rind undeva $lacra unei !ucurii" a unei lceri. Dar cum munca 0os odreasc se strduieste )n la e ui/are s mentin un sttu quo" sotul" )ntor2c)ndu2se acas" remarc de/ordinea si ne0li*enta" dar i se are" )n sc#im!" c ordinea si curtenia se $ac sin0ure. El mani$est un interes mult mai o/itiv entru masa !ine re0tit. <omentul )n care trium$ !uctreasa este acela )n care une e mas un $el de m)ncare reusit3 !r!atul si co iii o )nt)m in cu cldur" nu numai rin cuvinte" ci m)nc)nd cu lcere. Alc#imia culinar continu" alimentul devine c#in si s)n0e. 7ntretinerea unui cor constituie un interes mai concret" mai vital dec)t )ntretinerea arc#etului1 )ntr2o manier evident" interesul !uctresei este orientat ctre viitor. &otusi" dac este mai utin /adarnic s te s ri*ini e o li!ertate strin dec)t s te aliene/i )n lucruri" nu este mai utin ericulos. ,umai din 0ura celor care stau la mas" munca !uctresei )si a$l adevrul1 ea are nevoie de a recierile lor1 ea cere ca m)ncrurile sale s $ie ludate" ca mesenii s2si mai ia )nc o ortie1 se enervea/ dac acestora nu le mai e $oame1 ast$el )nc)t nu se mai stie dac nu cumva sotul este $cut entru carto$ii r*iti" si nu carto$ii r*iti entru sot. Acest ec#ivoc se re0seste )n toate atitudinile $emeii casnice1 ea are 0ri* de cas entru sotul ei1 dar cere ca acesta s $oloseasc toti !anii e care2i c)sti0 cum r)nd mo!ile sau $ri0idere. Vrea s21 $ac $ericit" dar nu a ro!" dintre toate activittile lui" dec)t e acelea care intr )n cadrele $ericirii e care a construit2o ea. Au existat e oci )n care aceste retentii erau )n 0eneral satis$cute3 e vremea c)nd $ericirea era si idealul !r!atului" )n care el era )nainte de orice atasat )n )ntre0ime de cas" de $amilie" iar co iii )nsisi ale0eau s $ie de$initi de ctre rinti" de traditiile si trecutul lor. Atunci" cea care ve0#ea asu ra cminului" care sttea )n ca ul mesei era recunoscut dre t suveran1 )n anumite $amilii de ro rietari $unciari" ea )nc mai are acest rol 0lorios" sau la tranii !o0ati care mai er etuea/" e ici e colo" civili/atia atriar#al. Dar" )n ansam!lu" cstoria este ast/i su ravietuirea unor moravuri a use" iar situatia sotiei este si mai in0rat dec)t altdat" entru c ea are )nc aceleasi datorii" dar care nu2i mai con$er aceleasi dre turi1 are aceleasi sarcini" dar nu mai rimeste )n sc#im!ul lor nici o recom ens" nici o cinstire. Br!atul" )n /ilele noastre" se cstoreste entru a se ancora )n imanent" nu entru a se )nc#ide )n ea1 vrea un cmin" dar doreste s ram)n li!er de a evada oric)nd din el1 se sta!ileste )ntr2un loc" dar adesea rm)ne" )n su$letul lui" un #oinar1 nu dis retuieste $ericirea" dar nici nu $ace din ea un sco )n sine1 re etitia )l lictiseste1 caut noutatea" riscul" re/istentele de )nvins" camaraderia" rieteniile care )l smul0 sin0urttii )u doi. <ai mult dec)t sotul" co iii doresc si ei s de seasc limitele cminului1 viata 1FK lor e )n alt arte" )n $ata lor" co ilul vrea )ntotdeauna altceva. -emeia )ncearc s constituie un univers de ermanent si de continuitate1 sotul si co iii vor s de seasc situatia e care o creea/ ea si care nu este entru ei dec)t un dat De aceea" dac nu vrea
s recunoasc recaritatea activittilor crora li se dedic toat viata" ea a*un0e s2si im un rin $ort serviciile1 din mam si 0os odin se trans$orm )ntr2o mam vitre0 si )ntr2o scor ie. Ast$el" munca e care $emeia o $ace )n interiorul casei nu2i con$er autonomie1 nu este )n mod direct util colectivittii" nu are orti desc#ise s re viitor" nu roduce nimic. ,u ca t sens si demnitate dec)t dac este inte0rat unor existente care transcend ctre societate rin roductie sau actiune1 aceasta )nseamn c" de arte de a o eli!era e matroan" o $ac s $ie de endent de sotul si de co iii ei1 rin ei se *usti$ic ea3 nu este" )n vietile lor" dec)t o mediere neesential -a tul c din cod a $ost stears su unerea din r)ndul datoriilor ei nu2i sc#im! cu nimic situatia1 aceasta nu se s ri*in e vointa sotilor" ci e structura )nssi a comunittii con*u0ale. ,u2i este ermis $emeii s $ac o o er o/itiv si" rin urmare" s se $ac cunoscut ca o ersoan )m linit. Oric)t de res ectat ar $i" ea rm)ne su!ordonat" secundar" ara/it. Blestemul 0reu care a as asu ra ei vine din $a tul c nu oate controla )nsusi sensul existentei sale De aceea reusitele si esecurile vietii ei con*u0ale au mult mai mult 0reutate entru ea dec)t entru !r!at1 el este cettean" roductor )nainte de a $i sot1 ea este )nainte de toate" si adesea exclusiv" sotie1 munca nu o eli!erea/ de conditia sa1 dim otriv" rin aceasta este 2sau nu este 2 retioas. Dac este )ndr0ostit" devotat cu 0enero/itate" )si va )nde lini cu !ucurie sarcinile1 dac )si $ace tre!urile cu ranc#iun" )i vor rea niste corve/i insi ide. Ele nu vor avea niciodat )n destinul ei dec)t un rol neesential si nu2i vor $i de nici un a*utor )n avatarurile vietii con*u0ale. Va tre!ui deci s vedem cum se trieste concret aceast conditie )n mod esential de$init rin 5servi ciul6 atului si 5serviciul6 0os odriei" )n care $emeia nu2si 0seste demnitatea dec)t acce t)ndu si vasalitatea. -ata a trecut de la co ilrie la viata adult rintr2o cri/1 o cri/ si mai acut )nc o va reci ita )n viata ei de adult. &ul!urrilor e care le rovoac usor la $emeie o initiere sexual rea !rusc li se adau0 an0oasele inerente oricrei 5treceri6 de la o conditie la alta. A $i aruncat ca nntr2o ori!il lovitur de trsnet )n realitate si )n cunoastere" rin cstorie" a sur rinde lu ta dintre dra0oste si contradictie" a tre!ui s simti )ntr2un sin0ur o!iect )nc)ntarea" sacri$iciul" datoria" mila si s aima" din ricina alturrii neaste tate dintre Dumne/eu si $iar... sa creat aici un la!irint al su$letului entru care )n /adar am cuta asemnare. scrie ,iet/sc#e. 1F9 A0itatia traditionalei 5cltorii de nunt6 era destinat )n arte s masc#e/e aceast con$u/ie1 aruncat tim de c)teva s tm)ni )n a$ara lumii cotidiene" ru )nd rovi/oriu toate le0turile cu lumea" $emeia nu se mai situa )n s atiu" )n tim " )n realitate.1 Dar" mai devreme sau mai t)r/iu" tre!uia s se )ntoarc1 )ntotdeauna se re0sea cu neliniste )n noul su cmin. Le0turile sale cu casa rinteasc s)nt mult mai str)nse dec)t )n ca/ul t)nrului. A se smul0e de l)n0 $amilia ei )nseamn o )ntrcare de$initiv3 atunci ea cunoaste toat an0oasa a!andonului si ameteala li!erttii. (u tura este mai mult sau mai utin dureroas" de la ca/ la ca/1 dac a ru t de*a relatiile care o le0au de tatl ei" de $ratii si surorile sale si mai ales de mama" )i rseste $r a $ace din aceasta o dram. Dac" $iind )nc dominat de ei" oate ractic s rm)n su! rotectia lor" sc#im!area conditiei sale se va $ace mai utin simtit1 dar de o!icei" c#iar dac ar dori s evade/e din casa rinteasc" se simte deconcertat c)nd este se arat de mica societate )n care era inte0rat" ru t de trecutul ei" de universul co ilriei sale cu rinci ii si0ure" cu valori 0arantate. ,umai o viat erotic si lin ar utea s2o $ac s se scalde din nou )n acea imanentei1 dar de o!icei este mai mult rvsit dec)t satis$cut1 mai mult sau mai utin reusit" initierea sexual nu $ace dec)t s2i s oreasc tul!urarea. 7n a*unul nuntii" $ata )si re0seste reactiile avute la rima ei menstruatie3 adesea )ncearc de/0ust )n $ata acestei
su reme revelatii a $eminittii sale si simte oroare la 0)ndul c ex erienta se va re eta. .unoaste si amara dece tie de a doua /i1 c)nd )i venea menstruatia" $etita )si ddea seama cu tristete c nu era adult1 de/vir0inat" devine $emeie adult" ultima eta a $ost trecut1 si ce va mai urma4 Aceast dece tie nelinistit este de $a t le0at de cstoria ro riu2 /is la $el de mult ca de de$lorare3 o $emeie care )si 5cunoscuse6 de*a lo0odnicul sau care 5cunoscuse6 alti !r!ati" dar entru care csnicia re re/int de lina accedere la viata de adult" va avea adesea aceeasi reactie. Este exaltam s triesti )nce utul unei actiuni1 dar nimic nu este mai de rimant dec)t s desco eri un destin asu ra cruia nu mai ai nici un control. %e acest $ond de$initiv" imua!il" li!ertatea se detasea/ cu cea mai intolera!il 0ratuitate. Altdat" $ata" la ad ostul autorittii rintesti" se $olosea de li!ertatea ei cu revolt si s erant1 tindea c#iar s re cstorie din mie/ul cldurii $amiliale1 acum este mritat" nu mai are )n $at alt viitor. %ortile cminului s2au )nc#is )n s atele ei3 aceasta )i va $i soarta e m)nt. Stie exact ce sarcini )i revin3 s)nt 1 Literatura s$)rsitului de secol situea/ adesea de$lorarea )n va0onul de 1F= c#iar acelea e care le )nde linea mama ei. Bi de /i se vor re eta acelesi rituri. .)nd era $at" avea m)inile 0oale1 )n visrile" )n s erantele ei" utea oseda orice. Acum a do!)ndit o rticic de lume si se 0)ndeste cu ro$und neliniste3 doar asta este" entru totdeauna. %entru totdeauna am acest sot" aceast cas. ,u mai are nimic de aste tat" nimic im ortant de dorit &otusi" )i e team de noile sale res onsa!ilitti. .#iar dac sotul e mai )n v)rst si are autoritate asu ra ei" $a tul c are cu el ra orturi sexuale )i ia acestuia o arte din resti0iu3 n2ar utea )nlocui tatl" cu at)t mai utin o mam" nu oate s2o eli!ere/e de li!ertatea ei. 7n sin0urtatea noului cmin" le0at de un !r!at care )i este mai mult sau mai utin strin" nemai$iind de2acutn co il" ci sotie si destinat s $ie la r)ndul ei mam" $emeia este dis erat1 de$initiv smuls de la s)nul matern" ierdut )n mi*locul unei lumi )n care nimic nu o c#eam" rsit )ntr2un re/ent )n0#etat" desco er lictiseala si 0ustul $ad al urei $acticitti. Aceast dis erare este ex rimat )ntr2o manier $ra ant )n *urnalul tinerei contese &olstaia1 se cstorise cu entu/iasm cu marele scriitor e care21 admira1 du )m!rtisrile asionate e !alconul de lemn" la Iasnaia %oliana" contesa s2a simtit de/0ustat de dra0ostea carnal" de arte de ai si" ru t de trecut" alturi de un !r!at cu care $usese lo0odit o t /ile" cu sa tes re/ece ani mai )n v)rst dec)t ea" cu un trecut si cu interese care )i s)nt total strine3 totul i se are 0ol" )n0#etat1 viata ei nu mai este dec)t somn. &re!uie s citm ceea ce ovesteste ea des re )nce utul csniciei si a0inile de *urnal din rimii ani de cstorie. La 8K se tem!rie 1D@8" So$ia se mrit" iar seara )si rseste $amilia3 +n sentiment eni!il" dureros m $cea s2mi sunt 0)tle*ul contractat si m str)n0ea ca o 0#ear. Am simtit atunci c venise momentul s2nu rsesc entru totdeauna $amilia si e toti cei care m iu!eau din tot su$letul" altun de care trisem )n atunci... Au )nce ut )m!rtisrile de rmas !un" a $ost ceva teri!il... Veniser ultimele cli e. O lsasem dinadins e mama la urm... c)nd m2am smuls din )m!rtisarea ei si c)nd" $r s m mai )ntorc" m2am urcat )n trsur" a scos un stn0t s$isietor" e care n2am s21 ot uita toat viata. %loaia de toamn cdea )ntruna... '#emuit )n coltul meu" co lesit de o!oseal si de durere" am lsat lacrimile s2mi cur0 e o!ra*i... Lev ,i;olaevici rea $oarte uimit" c#iar nemultumit... .)nd am iesit din oras" mi2a $ost team )n )ntuneric... Be/na )mi a sa su$letul... ,u ne2am vor!it a roa e deloc )u la runa statie" Birioulev" dac nu m )nsel" )mi amintesc c Lev ,i;olaevici era $oarte tandru si ini de atentie $at dt mine. La Birioulev" ui s2au dat asa2/isele camere ale tarului" niste )nc eri mari cu mo!ile ta isate cu ri s rosu" deloc rimitoare. ,i s2a adus un samovar. '#emuit )ntr2un colt al divanului" tceam ca o condamnat. ""Ei !ine" mi2a /is Lev ,i;olaevici" ce2ar $i dac ai $ace tu
onorurile46 <2am su us si am turnat ceaiul )n cesti. Eram con$u/ si nu uteam sc a de o 1F@ anumit temere. ,u )ndr/neam s21 tutuiesc e Lev ,i;olaevici" si evitam s2i s un e nume. <ult tim du aceea am continuat s2i vor!esc la ersoana a doua lural. Du dou/eci si atru de ore" a*un0 la Iasnaia %oliana. %e D octom!rie" So$ia )si reia *urnalul. Se simte nelinistit si su$er din ricina trecutului sotului ei. De c)nd m stiu" am visat )ntotdeauna s $iu o $iint com let" roas t" ur" e care s2o iu!esc... mi2e 0reu s renunt la aceste visuri co ilresti. .)nd m srut" m 0)ndesc c nu s)nt mna e care a srutat2o ast$el. A doua /i notea/3 < simt )ncoltit. &oat noa tea am visat ur)t si" desi nu m 0)ndesc tot tim ul" asta nu m )m iedic s2mi simt inima 0rea. Am visat2o e mama si m2a durut $oarte tare. Era ca atunci c)nd dormi si nu te oti tre/i... .eva )mi a as su$letul. &ot tim ul mi se are c am s mor )n cur)nd. E ciudat" acum am un sot. 7l aud dormind si mi2e team sin0ur. ,u m las s trund )n $orul su interior si asta m m)#neste. &oate aceste relatii $i/ice s)nt de/0usttoare. VV octom!rie3 'roa/nicN S)nt )n0ro/itor de tristN < )nc#id si mai mult )n mine )nsmi. Sotul meu e !olnav" e rost dis us si nu m iu!este. <i aste tam la asta" dar nu credeam s $ie at)t de )n0ro/itor. .ui )i as dac s)nt $ericit sau nu4 ,imeni nu2si d seama c eu nu stiu s cldesc aceast $ericire" nici entru mine" nici entru el. 7n ceasurile de tristete" mi se )nt)m l sa m )ntre!3 la ce !un s triesti" dac lucrurile mer0 at)t de rost" si entru tine si entru ceilaltiL E ciudat" dar ideea m o!sedea/. El devine din ce )n ce mai rece" )n tim ce eu" dim otriv" )l iu!esc dm ce )n ce mai mult... 7mi amintesc de $amilia mea. .e !ine era atunci c)nd eram )m reunN )n tim ce acum" Dumne/euleN ,imeni nu m iu!esteN Dra0a de mama" dra0a de &ama" c)t de dr0ute erauN De ce le2am rsit4 E trist" e )n0ro/itorN &otusi" Liovoci;a este extraordinar... Altdat" triam cu asiune" si la $el munceam" )mi vedeam de tre!urile casei... Acum s2a s$)rsit3 as utea s stau tcut /ile )ntre0i" cu !ratele )ncrucisate" $rm)nt)nd )n minte amintirea anilor trecuti. <i2ar $i lcut s muncesc" dar nu ot... <i2ar $i lcut s c)nt la ian" dar aici este $oarte incomod... Liovoci;a mi2a ro us s rm)n a/i acas" )n tim ul c)t se duce la ,i;ols;oi. Ar $i tre!uit s $iu de acord s21 eli!ere/ de mine" dar n2am avut uterea... Bietul de elN .aut este tot rile*uri de distractie si retexte entru a m evita. De ce m2am mai nscut4 1K noiem!rie 1D@K3 <rturisesc c nu stiu cu ce s m ocu . Liovoci;a este $ericit entru c e )n/estrat cu inteli0ent si talent" )n tim ce eu nu am nici una" nici alta. ,u mi2 e 0reu s 0sesc ceva de $cut" munc ar $i destul. Dar tre!uie s rin/i 0ustul acestor tre!uri mrunte" s te strdutesti s2ti lac3 s )n0ri*esti de sn" s c)nti la ian" s citesti o 0rmad de rostii si utine lucruri interesante" s ui castraveciori la saramur... S)nt at)t de amortit" )ncit nici cltoria la <oscova" nici $a tul c aste t un co il nu m 1FE $ac s simt nici cea mai mic emotie" nici cea mai ne)nsemnat !ucurie" nimic. .ine2 mi va s une cum s m tre/esc" cine m va aduce din nou la viat4 Sin0urtatea m co leseste. ,u s)nt o!isnuit cu ea. Acas totul $remta de viat" iar aici" )n li sa lui" totul e sum!ru. El e o!isnuit cu sin0urtatea ,u2si a$l" ca mine" lcerea st)nd cu rietenii a ro iati" ci )n activitatea sa... A crescut $r a avea o $amilie. 8K noiem!rie3 Desi0ur" s)nt inactiv" dar nu s)nt asa din $ire. %ur si sim lu nu stiu de ce s m a uc. .)teodat am o dorint ne!un s sca de su! in$luenta lui... de ce m
a as aceast in$luent4 O su ort" dar nu m voi trans$orma )n el. ,u voi $ace dec)t s2mi ierd ersonalitatea. De*a nu mai s)nt aceeasi" ceea ce2mi $ace viata si mai 0rea. V a rilie3 Am marele de$ect c nu ot 0si resurse )n mine )nsmi... Liova este $oarte a!sor!it de munca lui si de administrarea mosiei" )n tim ce eu nu am nici o 0ri*. ,u s)nt )n/estrat entru nimic. As vrea s am mai mult de $cut" dar s $ie o munc adevrat. Altdat" )n aceste $rumoase /ile de rimvar" simteam nevoia" donnta de ceva. Dumne/eu stie la ce visamN Acum nu mai am nevoie de nimic" nu mai )ncerc acea va0 si stu id as iratie s re nu stiu ce" cci am 0sit totul" nu mai am nimic de ascuns. &otusi" mi se )nt)m l s m lictisesc. 8L a rilie3 Liova se )nde rtea/ de mine din ce )n ce mai mult. Latura $i/ic a dra0ostei la el are un rol $oarte im ortant" )n tim ce entru mine nu )nseamn nimic. Se oate vedea cum t)nra $emeie su$er" )n cursul acestor rime sase luni" din cau/a des rtirii de $amilia ei" a sin0urttii" a as ectului de$initiv e care I2a luat soarta sa1 detest relatiile $i/ice cu sotul ei si se lictiseste. Aceeasi lictiseal )n la lacrimi o )ncearc mama .olettei> du rima ei cstorie" e care i2o im useser $ratii ei3 A rsit" deci" casa !el0ian cea cald" !uctria din su!sol care mirosea a 0a/" )inea cald si ca$eaua" a rsit ianul" vioara" marele Salvator (osa mostenit de la tatl ei" cutia cu tutun si i ele $ine de m)nt ars cu teava lun0... crtile desc#ise si /iarele mototolite" entru a intra" t)nra cstorit" )n casa cu teras e care o )ncon*ura iarna as r a tinuturilor )m durite... A 0sit acolo un salon neaste tat decorat )n al! si auriu" la arter" dar rimul eta* era de2a!ia tencuit" a!andonat ca un od... dormitoarele )n0#etate nu te )m!iau nici la dra0oste" nici la somn ad)nc... Sido" care cuta rieteni" o socia!ilitate inocent si vesel" n2a 0sit )n ro ria sa cas dec)t servitori" $ermieri vicleni... Ea a $cut s )n$loreasc acea cas" a us s se vruiasc !uctria )ntunecat" a su rave0#eat ea )nssi m)ncrunle $lamande" a $rm)ntat r*ituri cu sta$ide si a visat la rimul ei co il Sl!aticul )i sur)dea" )ntre dou #oinreli" si leca din nou... .)nd s2au terminat retetele 0urmande" r!darea si ceara de arc#et" Sido" care sl!ise din cau/a i/olrii" a l)ns... 1 .asa .laudinei. 1FD <arcel %reVost descrie" )n Scrisori ctre -rancoise cstorit" con$u/ia tinerei $emei la )ntoarcerea din cltoria de nunt3 Se 0)ndeste la a artamentul rintesc" cu mo!ilele sale stil ,a oleon al IlI2lea si <ac2 <a#on" cu eretii )m!rcati )n lus si o0lin/i" cu dula urile de lemn de run ne0ru" tot ce ei i se rea at)t de demodat" at)t de ridicol... &oate acestea )i a ar un moment )n memorie ca un re$u0iu real" ca un adevrat cui!" un cui! )n care a $ost rs$tat de o tandrete de/interesat" la ad ost de orice intem erie si de orice ericol. Acest a artament" cu mirosul lui de covor nou" cu $erestrele $r erdele" cu sara!anda scaunelor" cu aerul su de im rovi/atie" ca si cum locuitorii si ar $i 0ata s lece )n orice moment" acest a artament nu este" )n nici un ca/" un cui!. ,u este dec)t locul )n care ar tre!ui s se cldeasc un cui!... se va simti deodat ori!il de trist" tnst ca si cum ar $i $ost a!andonat )ntr2un desert. Din aceast con$u/ie se nasc adesea la t)nra $emeie lun0i melancolii si di$erite si#o/e. 7n s ecial" ea simte" su! $orma unor o!sesii si#astenice" ameteala li!erttii sale 0oale de continut1 de ild" )n $antasmele de rostitutie e care le2am semnalat de*a. %ierre Janet1 citea/ ca/ul unei tinere cstorite care nu utea su orta s rm)n sin0ur )n a artamentul su entru c se simtea tentat s se ase/e la $ereastr si sa arunce de acolo oc#eade trectorilor. +nele $emei rm)n a!ulice )n $ata unui univers care 5nu mai are adevrat6 " care nu este o ulat dec)t de $antome" )ntr2un decor de carton ictat. Altele se strduiesc s2si ne0e conditia lor de adult si seJvor )nc t)na s2o ne0e toat viata. Ast$el se )nt)m l cu !olnava2 e care Janet o desemnea/ cu initialele Hi.
Hi" o $emeie de trei/eci si sase de ani" e o!sedat de ideea c este o $etit de 1L sau 18 ani1 mai ales c)nd e sin0ur" )i lace s sar" s r)d" s danse/e" )si des$ace rul" )l las s $luture e umeri" )si taie suvite din el. Ar vrea s se oat a!andona com let acestui vis de a $i co il3 e at)t de tnst $a tul c nu oate" )n $ata tuturor" s se *oace de2a v2ati ascunselea" s $ac stren0rii... 5As vrea ca oamenilor s le lac de mine" mi2e team c s)nt 0roa/nic de ur)t" as vrea ca toti s m iu!easc" s2mi vor!easc" s m rs$ete" s2 mi s un tot tim ul c m iu!esc" asa cum li se s une co iilor... Iu!esti un co il entru stren0riile lui" entru inimioara lui !un" entru dr0lseniile lui" si ce )i cen )n sc#im!4 S te iu!easc si el" nimic mai mult... Asta e $oarte !ine" dar uu2i ot s une asta sotului meu" nu m2ar )ntele0e. Vedeti" as vrea at)t de mult s $iu $etit" s am un tat sau o mam care s m tin e 0enunc#i" s2mi m)n0)ie rul... Dar nu" eu s)nt o doamn" mam de $amilie... tre!uie s tin casa" s $iu serioas" s 0)ndesc sin0ur" o#" ce mai viatN6 1 O!sesiile si si#astenia. 8 I#uiem. 1FF Si entru !r!at" cstoria este adesea o cri/3 dovad c multe si#o/e masculine se nasc )n tim ul lo0odnei sau )n rima erioad a vietii con*u0ale. <ai utin atasat de $amilie dec)t surorile sale" t)nrul a artinea unei con$rerii 2 scoal" universitate" atelier" ec#i " 0asc 2 care )l rote*a )m otriva a!andonrii1 el o rseste entru a2si )nce e adevrata existent de adult3 se teme de sin0urtatea care va urma si adesea se cstoreste entru a sc a de aceast sin0urtate. Dar este victima acestei ilu/ii e care o )ntretine colectivitatea si care re re/int cu lul ca e o 5societate con*u0al6. 7n a$ar de ca/ul unei scurte )n$lcrri amoroase" doi indivi/i n2ar utea consti tui o lume care )i rote*ea/ e $iecare dintre ei )m otriva lumii" am)ndoi simt acest lucru a doua /i du nunt. Sotia" devenit )n scurt tim $amiliar" aservit" nu2i oate ascunde sotului li!ertatea sa1 ea este o ovar" nu un ali!i1 nu )l eli!erea/ de ovara res onsa!ilittilor sale" dim otriv" le a0ravea/. Di$erenta dintre sexe im lic adesea di$erente de v)rst" de educatie" de situatie" care nu ermit nici un $el de )ntele0ere real3 )n $amiliaritatea lor" sotii 1 si s)nt adesea strini. Altdat" )ntre ei era adesea un adevrat a!is3 $ata" crescut )ntr2o stare de i0norant" de inocent" nu avea nici un 5trecut6" )n tim ce lo0odnicul ei 5trecuse rin viat63 el tre!uia s2o initie/e )n realitatea existentei. +nii !r!ati se simteau $latati de acest rol delicat1 daca erau mai luci/i" msurau cu neliniste distanta cate )i se ara de viitoarea lor sotie. Edit# Xarton a descris )n roma nul su Vusta inocentei scru ulele e care si le $ace t)nrul american de la 1DKL in $ata celei care )i este destinat3 .u un soi de teroare res ectuoas" contem l $runtea ur" oc#ii seriosi" 0ura inocent si vesel a tinerei creaturi care urma s2i )ncredinte/e su$letul ei. Acest rodus reduta!il al sistemului social din care $cea arte si )n care credea 2 $ata care nu stia nimic si care s era totul 2 )i a rea acum ca o strin... ce stiau ei cu adevrat unul des re altul din moment ce era de datoria lui" ca !r!at 0alant ce era" s2si ascund trecutul lo0odnicei sale" iar aceasta s nu ai! nici unul4... -ata" centru al acestui sistem de misti$icare )n mod su erior ela!orat" se )nt)m la s $ie" rin c#iar $ranc#etea si )ndr/neala ei" o eni0m si mai indesci$ra!il )nc. Era cinstit" !iata de ea" entru c nu avea nimic de ascuns1 )ncre/toare" entm c nu2si )nc#i uia c tre!uia s se /easc de ceva1 si $r nici o re0tire" tre!uia s se cu$unde" )ntr2o sin0ur noa te" )n ceea ce se numea 5realittile vietii6... Du ce $cuse entru a suta oar )ncon*urul acestui su$let rea utin com licat" reveni descura*at la 0)ndul c aceast ur $acticitate" at)t de a!il construit de cons iratia mamelor" a mtusilor" a !unicilor" )n la strmoasele uritane" nu exista dec)t entru a2i satis$ace 0usturile sale ersonale" entru ca el s oat exersa asu ra lor dre turile sale de senior si entru a o s$r)ma a oi ca e o lsmuire de / ad. 8LL
Ast/i" r astia e mai utin ad)nc" entru c $ata este o $iint mai utin arti$icial1 este mai !ine in$ormat" mai !ine )narmat entru viat. Dar adesea ea este" )nc" mult mai t)nr dec)t sotul ei. Este un $a t a crui im ortant nu a $ost su!liniat )ndea*uns3 adesea s)nt luate dre t di$erente )ntre sexe consecintele unei ine0ale maturitti1 )n multe ca/uri $emeia este un co il nu entru c este $emeie" ci entru c de $a t ea este $oarte t)nr. So$ia &olstaia scria la a roa e un an du nunt3 El este at)t de !tr)n" este rea a!sor!it" iar eu m simt acum at)t de t)nr si am un c#e$ teri!il s $ac ne!uniiN )n loc s m culc" mi2ar lcea s $ac iruete" dar cu cine4 < )nvluieste o atmos$er de !tr)nete" toti cei din *urul meu s)nt !tr)m. < strduiesc s2mi re rim ori.ce elan de tinerete care ar rea de lasat )n acest mediu re/ona!il. .)t des re sot" el vede )n sotia sa un 5co ilas61 nu este entru el tovarsa e care o aste ta si o $ace s simt acest lucru" iar ea este umilit. -r )ndoial" )i lace s 0seasc o nou clu/ la iesirea din casa rinteasc" dar vrea si s $ie rivit ca ""un om mare61 doreste s rm)n co il" vrea s devin $emeie1 !r!atul mai )n v)rst nu oate niciodat s2 o trate/e )ntr2un $el care s o satis$ac )ntru totul. .#iar dac di$erenta de v)rst este ne)nsemnat" nu este mai utin adevrat c t)nrul si $ata au $ost crescuti )n dou $eluri total di$erite1 ea vine dintr2un univers $eminin )n care i2a $ost inculcat o )ntele ciune $eminin" res ectul valorilor $eminine" )n tim ce el este )m!i!at de rinci iile eticii masculine. Adesea le este 0reu s se )ntelea0 si con$lictele nu )nt)r/ie s a ar. %rin $a tul c maria*ul o su!ordonea/ )n mod normal e $emeie !r!atului" adesea entru ea ro!lema relatiilor con*u0ale devine o ro!lem acut. %aradoxul cstoriei este c are )n acelasi tim o $unctie erotic si o $unctie social3 aceast am!ivalent se re$lect )n c#i ul e care21 ia sotul )n oc#ii tinerei $emei. Este un semi/eu )n/estrat cu resti0iu viril si destinat s21 )nlocuiasc e tatl ei3 rotector" sustintor" tutore" clu/1 viata ei de sotie tre!uie s )n$loreasc )n um!ra lui1 el este cel care detine valorile" 0arantea/ adevrul" *usti$ic din unct de vedere etic cu lul. Dar este" de asemenea" un !r!at cu care tre!uie s )m rtseasc o ex erient adesea rusinoas" !aroc" odioas ori tul!urtoare" )n orice ca/" contin0ent1 o invit e $emeie s se tvleasc )m reun )n !estialitate" )n tim ce el se )ndrea t cu asi si0uri s re ideal. 7ntr2o sear la %aris" unde se o riser la )ntoarcere" Bernard rsi ostentativ un s ectacol de music2#ull. care )l indi0nase3 5.)nd te 0)ndesti c 8L1 strinii vd asa ceva la noi. <ai mare rusineaN E $iresc s ne *udece du asemenea lucruri...6 &#erese se uit a roa e cu admiratie la el3 doar omul acesta udic era tot acela a crui la!orioas in0enio/itate nocturn va $i o!li0at s2o su orte este mai utin de o or.A 7ntre mentor si $aun ot exista o multime de $orme #i!ride. +neori !r!atul este )n acelasi tim sot si amant" actul sexual devine o or0ie sacr si sotia este o )ndr0ostit care a$l )n !ratele sotului o salvare de$initiv cum rat rintr2o total su unere. Aceast dra0oste2 asiune )n s)nul vietii con*u0ale este $oarte rar. Altdat se )nt)m l ca $emeia s2si iu!easc latonic sotul" dar s re$u/e a!andonul )n !ratele unui !r!at rea res ectat. Ast$el este aceast $emeie al crei ca/ este relatat de Ste;el3 5Doamna D. S." vduva unui mare artist" are acum atru/eci de ani. 7si adora sotul" )ns asta no )m iedica s rm)n total $ri0id )n relatiile cu el6. Dim otriv" ea oate cunoaste )m reun cu sotul ei o lcere de care su$er ca de o decdere comun si care ucide )n su$letul ei stima si res ectul. %e de alt arte" un esec erotic )l co!oar entru totdeauna e !r!at )n r)ndurile !rutelor3 carnea $emeii )l va ur)" mintea ei )l va dis retui1 si invers" am v/ut
cum dis retul" anti atia" ranc#iuna o redestinea/ e $emeie $ri0idittii. Se )nt)m l $recvent ca sotul s rm)n" du ex erienta sexual" o $iint su erioar ale crei sl!iciuni animalice tre!uie res ectate3 se are c acesta a $ost" rintre altele" ca/ul Adelei Iu0o. Sau s devin un artener a0rea!il" li sit de resti0iu ? <ans$ield a descris una dintre $ormele e care o oate lua aceast am!ivalent )n nuvela %reludiu3 Ea )l iu!ea cu adevrat. 7l )ndr0ea" )l admira si )l res ecta enorm. O#1 mai mult ca e oricine din aceast lume. 7l cunostea )n ro$un/ime. Era $ranc#etea" res ecta!ilitatea )nssi" si" cu toat ex erienta lui ractic" rm)nea sim lu" a!solut in0enuu" multumit cu utin" usor de *i0nit. ,umai de n2ar mai sri ast$el du ea" ltrind at)t de tare" rivind2o cu oc#ii lui at)t de lacomi" at)t de )ndr0ostitiN Era rea mult entru ea. 7nc dm co ilrie detesta lucrurile care se n usteau asu ra ei. Erau momente )n care devenea teri$iant" cu adevrat teri$iant" )n care utin li sea ca ea s stri0e din toate uterile3 O s m omoriN Atunci )i venea s2i s un 0rosolnii" lucruri detesta!ile... da" da" era adevrat3 cu toat dra0ostea" res ectul si admiratia ei entru Stanle:" )l detesta. ,iciodat nu simtise asta at)t de lmurit3 toate sentimentele $at de el erau clare" de$inite" la $el de adevrate. Si aceat ur era la $el de real ca si restul. Ar $i utut s le un e toate )n ac#etele mici si s i le dea lui Stanle:. Ar $i vrut s )2l dea e ultimul ca e o sur ri/ si )si ima0ina ce oc#i ar $i $cut c)nd l2ar $i desc#is. A I1r. <A+(1A.. &#erese Desqu:eroux. o . cit. 8L8 &)nra $emeie este de arte de a2si mrturisi totdeauna cu aceeasi sinceritate sentimentele. A2si iu!i sotul" a $i $ericit constituie o datorie $at de sine )nssi si $at de societate1 asta astea t de la ea $amilia sa1 sau" dac rintii s2au artat ostili cstoriei" este o de/mintire e care vrea s le2o aduc. Ea )nce e de o!icei rin a2si tri situatia ei con*u0al cu rea2credint1 se convin0e usor c simte o mare dra0oste entru sotul ei1 si aceast asiune )m!rac o $orm cu at)t mai maniac" osesiv" 0eloas cu c)t" din unct de vedere sexual" $emeia este mai utin satis$cut1 entru a se consola de dece tia e care mai )nt)i re$u/ s si2o mrturiseasc" are nevoie $r )ncetare de re/enta sotului ei. Ste;el citea/ numeroasele ca/uri de asemenea atasamente maladive. O $emeie rmsese $ri0id )n rimiii ani ai cstoriei" ca urmare a unor o!sesii in$antile. Atunci s2a de/voltat )n su$letul ei o dra0oste #i ertro$iat" cum se )nt)m l adesea cu $emeile care nu vor s recunoasc $at de ele )nsele c sotul lor le este indi$erent. ,u tria si nu se 0)ndea dec)t la sotul ei. ,u mai avea nici un $el de voint. El tre!uia s2i $ac dimineata ro0ramul /ilei" s2i s un ce tre!uia s cum ere etc. Executa totul lin de constiincio/itate. Dac nu2i s unea nimic" rm)nea )n camera ei $r s $ac nimic" t)n*ind du el. ,u utea s21 lase s mear0 nicieri $r s21 )nsoteasc. ,u utea s rm)n sin0ur si )i lcea s2o tin de m)n... Era ne$ericit si l)n0ea ore )ntre0i" tremura entru sotul ei" si" dac nu avea oca/ii entru a se teme" si le crea ea )nssi. Al doilea ca/ ce2mi revenise era acela al unei $emei care se )nc#isese )n camera ei ca )ntr2o )nc#isoare" din teama de a iesi sin0ur. O 0seam tin)ndu21 de m)ini e sotul ei" im lor)ndu21 s rm)n entru totdeauna alturi de ea... Erau cstoriti de sa te ani" iar el nu reusise niciodat s $ac dra0oste cu sotia sa. .a/ul So$iei &olstaia este analo01 reiese clar din asa*ele e care le2am citat si din tot *urnalul c" imediat ce se mritase" si2a dat seama c nu2si iu!ea sotul. (elatile $i/ice e care le avea cu el o de/0ustau1 )i re rosa trecutul lui" i se rea !tr)n si lictisitor" nu avea dec)t ostilitate $at de ideile lui1 de alt$el i se rea c" urt)ndu2se cu aviditate si !rutalitate )n at" o ne0li*a si o trata cu as rime. Si totusi" rotestele de dra0oste asionat se amestec adesea la So$ia cu stri0tele de dis erare" cu mrturiile de lictiseal" de tristete" de indi$erent. Vrea s21 ai! $r )ncetare alturi de ea e iu!itul ei sot1 cum se )nde rtea/" este torturat de 0elo/ie. Iat ce scrie3 8LK
VV. V. 1D@K3 'elo/ia este la mine o !oal )nnscut. %oate c vine din $a tul c" iu!indu21" si iu!indu21 numai e el" nu ot $i $ericit dec)t cu el si rin el. 1=.I. 1D@K3 As vrea s nu m vise/e dec)t e mine" s nu se 0)ndeasc dec)t la mine" s m iu!easc numai e mine.. De2a!ia )mi s un3 iu!esc cutare si cutare lucru" c2mi retra0 s usele si simt c nu iu!esc nimic )n a$ar de Liovoci;a. &otusi" ar tre!ui s iu!esc si eu altceva" asa cum el )si iu!este munca lui... &otusi" s)nt at)t de nelinistit $r el" o neliniste care atin0e an0oasa. Simt c" e /i ce trece" creste )n mine nevoia s nu21 rsesc niciodat... 1E. 1L. 1D@K3 < sunt inca a!il s21 )ntele0 cu adevrat" de aceea ro!a!il c )l )ndesc cu at)t a 0elo/ie... K1. E. 1D@D3 .e ciudat s2ti citesti din nou *urnalulN .)te contradictiiN .e ne$ericit eramN Exist oare cu luri mai unite si mai $ericite dec)t s)ntem noi4 Dra0ostea mea creste )ntruna. 7l iu!esc mereu cu aceeasi dra0oste nelinistit" asionat" 0eloas" oetic. .almul si si0uranta lui m irit uneori. 1@.F. 1DE@. .aut cu aviditate a0inile din *urnalul lui )n care este vor!a des re dra0oste" si" cum le 0sesc" s)nt devorat de 0elo/ie. S)nt su rat e Liovoei;a entru c a lecat. ,u dorm" nu mai mn)nc a roa e deloc" uni 7n0#it lacrimile sau lin0 e ascuns. 7n $iecare /i am un ic de $e!r" iar seara m a uc $risoanele... Oare s)nt ede sit entru c am iu!it at)t de mult4 Simtim )n toate aceste a0ini un e$ort /adarnic de a com ensa rintr2o exaltare moral sau 5 oetic6 a!senta dra0ostei adevrate3 exi0entele" anxietatea" 0elo/ia traduc toate acest vid din inima So$iei De multe ori 0elo/ia mor!id se de/volt )n asemenea conditii3 0elo/ia trdea/" )ntr2o manier indirect" o insatis$actie e care $emeia o o!iectivea/ invent)nd o rival1 cum nu )ncearc niciodat l)n0 sotul ei un sentiment de lenitudine" )si rationali/ea/ )ntr2o oarecare msur dece tia ima0in)ndu2si c acesta o )nsal. -oarte adesea" din moralitate" i ocri/ie" or0oliu" timiditate" $emeia se )nc t)nea/ )n minciun. 5De multe ori" aversiunea en tru sotul )ndr0it nu a $ost )nteleas o viat )ntrea03 este numit melancolie sau oart alt nume6" scrie .#ardonne > Dar c#iar dac nu este numit ca atare" ostilitatea nu este mai utin re/ent si trit. Ea se ex rim cu mai mult sau mai utin violent rin e$or tul tinerei $emei de a re$u/a dominatia sotului ei. Du luna de miere si du erioada de con$u/ie care2i urmea/ de multe ori" $emeia )ncearc s2si reca ete autonomia. ,u este deloc usor. %rin $a tul c adesea sotul este mai )n v)rst dec)t ea" c osed )n orice ca/ un resti0iu viril" c este 5ca ul $amiliei6 du le0e" detine o su erioritate moral si social3 $oarte adesea are 2 cel utin )n a arent 2 un 1 VZ"^. 8L9 ascendent intelectual asu ra $emeii. <ai are si avanta*ul culturii sau cel utin al unei $ormatii ro$esionale1 cunoaste utin dre tul" este la curent cu olitica" tine de un artid" de un sindicat" de o asociatie1 muncitor" cettean" 0)ndirea sa este an0a*at )n actiune1 cunoaste ro!a realittii" cu care nu se oate trisa3 aceasta )nseamn c un !r!at o!isnuit are te#nica rationamentului" 0ustul $a telor si al ex erientelor" un anume simt critic1 este ceea ce le li seste multor $ete1 c#iar dac au citit" au ascultat con$erinte" au coc#etat cu artele de a0rement" cunostintele lor )n0rmdite mai mult sau mai utin la )nt)m lare nu se constituie )ntr2o cultur1 nu )n urma unui viciu cere!ral nu stiu s ratione/e" ci entru c ractica nu le2a constr)ns la aceasta1 entru ele 0)ndirea este mai de0ra! un *oc dec)t un instrument1 c#iar dac s)nt inteli0ente" sensi!ile" sincere" ele nu stiu" dintr2o li s de te#nic intelectual" s2si demonstre/e rerile si s2si asume consecintele lor. %rin
aceasta sotul 2 c#iar si mediocru $iind 2 va trium$a usor asu ra lor1 va sti s demonstre/e c are dre tate" c#iar dac nu are. .#ardonne a descris $oarte !ine )n E italam aceast $orm de0#i/at de o resiune. <ai )n v)rst" mai cultivat si mai instruit dec)t Bert#e. Al!ert se simte autori/at rin aceast su erioritate s ne0e orice valoare o iniilor sotiei sale" c)nd nu le )m rtseste1 )i dovedeste ne)ncetat c are dre tate1 iar ea se )nc t)nea/ si re$u/ s acorde vreun continut rationamentelor sotului ei1 se o!stinea/ )n ideile ei si at)t. Ast$el )ntre ei ne)ntele0erea devine din ce in ce mai 0rav. El nu )ncearc s )ntelea0 sentimentele si reactiile e care ea nu le oate *usti$ica" dar care au )nluntrul ei rdcini ro$unde1 ea nu )ntele0e ce oate $i viu )n Io 0ica edant cu care sotul ei o co leseste. El mer0e )n la a se iuta )n $ata unei i0norante e care" totusi" ea nu i2a ascuns2o niciodat" si )i une" cu s$idare" )ntre!ri din astronomie1 este" totusi" $latat si diri*e/e lecturile" s 0seasc )n ea un auditoriu e care )l domin cu usurint. 7ntr2o lu t )n care insu$icienta ei intelectual o condamn s $ie )nvins $r dre t de a el. t)nra $emeie nu oate recur0e dec)t la tcere" la lacrimi sau la violent3 .u creierul amortit" ca si cum ar $i $ost co lesit de lovituri" Bert#e nu mai utea 0#idi c)nd )i au/ea vocea student si sacadat" iar Al!ert continua s o )nvluie )ntr2un !)/#t im erios entru a o / ci" a o rni )n con$u/ia s iritului ei umilit . Era )nvins" descum nit )n $ata as erittilor unei ar0umentatii de neconce ut si" entru a se eli!era din aceast nedrea t utere" stri03 Las2m2n ace i Aceste cuvinte 1 se reau rea sla!e3 v/u e msuta de toalet un $lacon de cristal si dintr2o dat arunc cu el )n Al!ert... 8L= -emeia )ncearc uneori s lu te. Dar adesea ea acce t" de voie" de nevoie" recum ,ora din .asa cu usiU" c !r!atul 0)ndeste )n locul ei1 el va $i constiinta cu lului. Din timiditate" ne rice ere sau lene" ea se !a/ea/ e sot entru a2si $uri o inii comune asu ra tuturor su!iectelor 0enerale si a!stracte. O $emeie inteli0ent" cultivat" inde endent" dar care tim de cincis re/ece ani admirase un sot e care21 socotea su erior" )mi s unea cu c)t con$u/ie" du moartea acestuia" se v/use o!li0at s #otrasc ea )nssi asu ra convin0erilor si urtrilor ei3 )ncearc si ast/i s 0#iceasc ce2 ar $i utut 0)ndi si #otr) el )n $iecare )m re*urare. 7n 0eneral" sotul se com lace )n acest rol de mentor si de su erior.8 )n seara unei /ile )n care a cunoscut di$iculttile ra orturilor cu e0alii si" su unerea $at de su eriori" )i lace s se simt de o su erioritate a!solut si s risi easc )n *ur adevruri incontesta!ile. %ovesteste )nt)m lrile de este /i" )si sustine dre tatea )m otriva adversarilor si" $ericit s 0seasc )n sotia sa un du!lu care21 con$irm )n sine )nsusi1 comentea/ /iarul si nouttile olitice" este 0ata s2i citeasc sotiei cu voce tare" entru ca ra ortul acesteia cu cultura sa nu $ie autonom. %entru asi s ori autoritatea" exa0erea/ cu lcere inca acitatea $eminin1 ea acce t cu mai mult sau mai utin docilitate acest rol su!ordonat. Se stie cu c)t uluit lcere $emeile care J ...)nd eram la tata. 7mi s unea toate $elurile )n care oti vedea" si atunci le ado tam si eu e aceleasi3 si dac aveam altele. 1 le ascundeam1 cci asta nu )2ar ti lcut... Din manile tatei am trecut )ntr2ale tale... -ceai totul du !unul tu lac. si eu am avut aceleasi 0usturi ca ale tale. sau ni2am re$cut c le ani3 nu stiu rea mult3 eu cred c ani)ndoi ati $ost de vin. c)nd unul" c)nd cellalt &u si tata im2ati $cut mult ru. Din ricina voastr nu s)nt !un de nimic1> 2 I(L<((3 ...re/i. 7ns" c2nu esti mai utin dra0 $iindc nu te2ai ii2ce ut s te descurci sin0ur>.> ,u. nu1 s n*in2te e nune" te voi conduce" te voi )ndruma. ,2as ti !r!at dac inca acitatea ta $eminin nu te2ar $ace de dou ori mai atr0toare )n oc#ii mei C...G ,u tre!uie s tii seama de cuvintele as re e care ti le2am s us )n rimul moment de 0roa/ c)nd simteam c totul se dr)m e mine. &e2am iertat. ,ora3 )ti *ur c te2am iertat C...G6 Ienri I!sen.
K .$. LAX(li,.I. O $ante/ie a inconstientului3 5&re!uie s lu ti entru ca sotia ta s vad )n tine un !r!at adevrat" un cuceritor adevrat. ,imeni nu este !r!at dac $emeia sa nu vede )n el un cuceritor... Si tre!uie s orti o lu t 0rea entru ca $emeia s2 si su un interesele intereselor tale... .e viat minunat vei avea atunciN .e deliciu s te )ntorci seara la ea si s2o 0sesti aste t)ndu2te cu neliniste3 .e lcere s te )ntorci acas si s te ase/i lin0 ea... .)t de !o0at si de )n0reunat te simti" cu toat munca /ilei )n s ate" e Cirumul s re cas... 7ncerci o recunostint de nedescns entru $emeia care te iu!este" care crede )n munca ta...6 8L@ re0ret cu sinceritate a!senta sotului lor desco er )n ele )nsele cu aceast oca/ie osi!ilitti ne!nuite3 0irea/ a$aceri" cresc co ii" decid" administrea/ $r nici un a*utor. Ele su$er c)nd )ntoarcerea sotului lor le $ac s devin din nou incom etente. .storia )l )ncura*ea/ e !r!at )ntr2un im erialism ca ricios3 tentatia de a domina este cea mai universal si cea mai ire/isti!il din c)te exist3 a21 )ncredinta e co il mamei" a o )ncredinta e $emeie sotului ei )nseamn a cultiva e m)nt tirania1 adesea sotului nu2i a*un0e s $ie a ro!at" admirat" s s$tuiasc" s 0#ide/e3 el ordon" se *oac de2a suveranul1 el se eli!erea/ acas" asu rindu2si sotia" entru toate ranc#iunele adunate de2a lun0ul co ilriei sale si al vietii sale )ntre0i" str)nse /i de /i rintre ceilalti oameni a cror existent )l o resea/ si )l rneste1 mimea/ violenta" uterea" intransi0enta1 orunceste cu o voce sever" sau stri0" !ate cu umnul )n mas1 aceste scene s)nt entru $emeie o realitate cotidian. Este at)t de convins de dre turile sale" )nc)t cea mai mic autonomie e care o strea/ sotia lui )i a are ca o re!eliune1 ar dori s o oat )m iedica s res ire $r el. Si totusi" ea se revolt. .#iar daca a )nce ut rin a2i recunoaste resti0iul viril" or!irea ei se risi este re ede1 co ilul )si d seama )ntr2o !un /i c tatl su nu este dec)t un individ o!isnuit1 sotia desco er )ntr2o /i c nu are )naintea ei mreata $i0ur a Su/eranului" a St )nului" a Se$ului" ci doar un !r!at1 nu mai vede nici un motiv s2i rm)n aservit1 nu re re/int )n oc#ii ei dec)t o datorie in0rat si in*ust. +neori se su une cu o com le/ent masoc#ist3 )si asum rolul de victim si resemnarea ei nu mai este dec)t un lun0 re ros tcut1 dar se )nt)m l de multe ori s intre )n lu t desc#is )m otriva st )nului su si se strduieste s21 tirani/e/e" la r)iidul ei. Br!atul este naiv c)nd )si ima0inea/ c )i va $i usor s2o su un e $emeie 0usturilor sale si c o va 5$orma6> du !unul su lac. 5-emeia este ceea ce $ace din ea sotul su66" s une Bal/ac" dar" du c)teva a0ini" a$irm contrariul. %e terenul a!stractiei si al lo0icii" $emeia se resemnea/ uneori s acce te autoritatea masculina1 dar c)nd e vor!a de idei sau o!iceiuri la care tine cu adevrat" )i o une o tenacitate viclean. In$luenta co ilriei si a adolescentei este mult mai ro$und )n ca/ul ei dec)t al !r!atului" entru $a tul c ea rm)ne mai mult )nc#is in istoria ei individual. .el mai adesea ea nu se va de/ice niciodat de ceea ce a acumulat )n aceast erioad. Sotul )i oate im une o o inie olitic1 dar nu2i va sc#im!a convin0erile reli0ioase" nu o va clinti din su erstitiile ei1 este ceea ce constata Jean Barois" care2si ima0ina c oate avea o in$luent real asu ra rostutei cu care urma s2si )m art viata. El s une" co lesit3 5+n creier de $etit" /a#arisit )n um!ra unui oras de rovincie3 toate a$irmatiile rostiei i0norante3 este ceva ce nu mai oate $i scos la 8LE lumin6. -emeia )si strea/" )n ciuda o iniilor )nvtate" )n ciuda rinci iilor e care le de!itea/ ca un a a0al" ro ria ei vi/iune asu ra lumii. Aceast re/istent oate s2o $ac inca a!il s )ntelea0 un sot mai inteli0ent dec)t ea1 sau" dim otriv" )l va ridica deasu ra serio/ittii masculine" asa cum se )nt)m l cu eroinele lui Stend#al sau I!sen. +neori se cram onea/ deli!erat" din ostilitate $at de !r!at 2 $ie entru c a de/am0it2o
din unct de vedere sexual" $ie c" dim otriv" o domin si ea doreste s se r/!une entru asta 2 de niste valori care nu s)nt ale sale3 se s ri*in e autoritatea mamei" a tatlui" a unui $rate sau a vreunei ersonalitti masculine care i se are 5su erioar6" a unui con$esor" a unei surori" entru al $ace s esue/e. Sau" $r a2i o une nimic o/itiv" se )nversunea/ s21 contra/ic sistematic" s21 atace" s21 rneasc1 se strduieste s2i inculce un com lex de in$erioritate. Bine)nteles" dac are ca acitatea necesar" se va com lace )n a2si uimi sotul" )n a2i im une rerile ei" o iniile" directivele ei1 va une sta )nire e toat autoritatea moral. 7n ca/urile )n care )i este im osi!il s conteste su rematia s iritual a sotului ei" va )ncerca s2si ia revansa e lan sexual. Sau i se re$u/" ca doamna <ic#elet" des re care Ialev: ne ovesteste c3 Voia s domine retutindeni3 )n at" entru c el tre!uia s treac e acolo" si la masa de lucru. <asa era tinta ei" si <ic#elet i2a mter/is2o mai )nt)i" )n tim ce ea )i inter/icea atul. &im de mai multe luni" cstoria nu s2a consumat. 7n s$irsit" <ic#elet a a*uns )n at" iar la scurt tim du aceea" At#enais <ialaret a c)sti0at masa3 era o scriitoare )nnscut" si acolo era locul ei... Sau )m)ne tea n )n !ratele lui si )l $ace s su$ere a$rontul $ri0idittii sale1 sau se arat ca ricioas" coc#et" im un)ndu2i o ati tudine im loratoare1 $lirtea/" )l $ace 0elos" )l )nsal1 )ntr un $el sau )n altul )ncearc sal umileasc )n virilitatea sa. Dac rudenta )i inter/ice s21 scoat din srite" cel utin )si )nc#ide cu or0oliu )n inim secretul rcelii ei dis retuitoare1 )l )ncredintea/ uneori unui *urnal sau" mai de0ra!" unor rietene1 multe $emei se amu/ s le mrturiseasc altora 5trucuri6 de care se $olosesc entru a simula o lcere e care retind c no simt1 si rid cu $erocitate de vanitoasa naivitate a victimelor lor1 aceste con$idente s)nt oate un alt soi de comedie1 intre $ri0iditate si vointa de a $i $ri0id" $rontiera este destul de 0reu de de$init. 7n orice ca/" ele se socotesc insensi!ile" si ast$el )si satis$ac resentimentul. Exist $emei 2 cele com arate cu insecta numit clu0rit" tnantis reli0iosa 2 care vor s trium$e )n e0al msur noa tea si /iua1 s)nt reci )n )m!rtisri" dis retuitoare )n conversatie" tiranice )n urtrile lor. Ast$el se urta 2 du 8LD mrturia lui <a!el Dod0e 2 -rieda cu LaMrence. ,e ut)nd s2i ne0e su erioritatea intelectual" retindea s2i im un ro ria ei vi/iune asu ra lumii" )n care contau numai valorile sexuale. &re!uia s vad lumea rin oc#ii ei" si rolul ei era s o vad din unct de vedere al sexului. 7n aceast ers ectiv se ase/a ea entru a acce ta sau entru a condamna viata. 7ntr2o /i ia declarat lui <a!el Dod0e3 &re!uie ca el s rimeasc totul de la mine. At)ta tim c)t nu s)nt l)n0 el" nu simte nimic1 nimic" si de la mine rimeste crtile" continu ea cu ostentatie. ,imeni nu stie asta Am $cut a0ini )ntre0i din crtile e care le sene )n locul lui. &otusi" simte o nevoie ar/toare s2si dovedeasc $r )ncetare c are nevoie de ea1 )i cere s se ocu e de ea )ncontinuu1 dac nu o $ace s ontan" )l )ncolteste s2o $ac3 -oarte constiincioas" -rieda se strduia s nu ermit niciodat relatiilor ei cu LaMrence s se derule/e )n aceast liniste care se sta!ileste adesea )ntre cu lurile cstorite. .um simtea c ati este )n o!isnuint" )i arunca o !om!. -cea ast$el ca el s nu o uite niciodat. Aceast nevoie de o atentie necontenit... devenise" c)nd i2am v/ut" arma de care te $olosesti )m otriva unui dusman. -neda stia s21 atin0 )n unctele cele mai sensi!ile... Dac /iua nu2i dduse destul atentie" seara ea a*un0ea s21 insulte. Viata lor con*u0al devenise o suit de scene luate de la ca t Ia in$init" )n care nici unul nu voia s se lase mai re*os" d)nd celor mai mici ne)ntele0eri $i0ura titanic a unui duel )ntre Br!at si -emeie. 7ntr2o manier $oarte di$erit" re0sim la Elise" asa cum ne2o descrie Jou#andeau1" o voint de dominatie sl!atic ce o determin s2si )n*oseasc sotul c)t mai mult osi!il3
ELISE3 )nc de la )nce ut micsore/ totul )n *urul meu. A oi s)nt linistit. ,u mai am de2a $ace dec)t cu maimute sau cu $i0uri 0rotesti. .)nd se tre/este" ea m c#eam3 R %ocitanie. Este o olitic. Vrea s m umileasc. .u ce veselie sincer m2a $cut s renunt la toate ilu/iile e care mi le $cusem des re mine" una du alta. ,iciodat n2a ierdut nici o oca/ie s2ini s un c s)nt asa si e dincolo" un r dit" )n $ata rietenilor mei stu2 > .ronici maritale si S>oi cronici maritale. 8LF e$iati sau a servitorilor... .a s m dis retuiasc" nu ratea/ nici o oca/ie de a m $ace s simt c o era mea o interesea/ mai utin dec)t !unstarea e care ne2ar utea2o aduce. Ea a secat i/vorul 0)ndirii mele descura*)ndu2m cu r!dare" cu ertinent" )ncet2 )ncet" uimlindu2m cu metod" $Oc)ndu2m s renunt )m otriva vointei mele" ic cu ic" cu o lo0ic recis" im ertur!a!il" im laca!il" la or0oliul meu. R De $a t" c)sti0i mai utin dec)t un muncitor" mi2a aruncat ea )ntr2o /i )n $ata servitorului care $reca arc#etul. ...Vrea s m umileasc entru a rea su erioar" sau cel utin e0al" si entru ca acest dis ret s o mentin )n $ata mea )n mretia ei... ,u are stim entru mine dec)t )n msura )n care ceea ce $ac )i serveste dre t trea t sau constituie o mar$. -rieda si Elise" entru a se a$irma" la r)ndul lor" )n $ata !r!atilor dre t su!iect esential" $olosesc o tactic e care acestia au denuntat2o adesea3 se strduiesc s le ne0e transcendenta. Br!atii s)nt 0ata s resu un c $emeia nutreste $at de ei visuri de castrare1 de $a t" atitudinea lor este am!i0u3 ea doreste mai de0ra! s umileasc sexul masculin dec)t s 1 su rime. <ai exact" ea doreste s21 mu tile/e e !r!at" s21 rive/e de roiectele" de viitorul su. &rium$ atunci c)nd sotul sau co ilul s)nt !olnavi" o!ositi" redusi la conditia de tru . Atunci nu mai a ar" )n casa )n care ea domneste" dec)t ca niste o!iecte rintre celelalte1 )i tratea/ cu o com etent de mena*er1 )i ansea/ asa cum ar une laolalt si ar li i o $ar$urie s art" )i curt cum ar s la un vas1 nimic nu e rea de/0usttor entru )n)inile ei an0elice" o!isnuite cu lturile si cu co*ile de le0ume si $ructe. LaMrence )i s unea lui <a!el Dod0e" vor!ind des re -rieda3 5,u oti )ntele0e ce )nseamn s simti m)na acestei $emei c)nd esti !olnav. <)na 0rea" nemteasc" a crnii6. 7n mod constient" $emeia )i im une m)na aceasta )n toat 0reutatea ei entru a21 $ace e !r!at s simt c si el este doar o $iint $cut din carne Aceast atitudine n2ar utea $i )m ins mai de arte dec)t o $ace Elise" des re care Jou#andeau ovesteste3 7mi amintesc" de exem lu" de duc#ele &c#an0 &sen" la )nce utul csniciei noastre... ,2am cunoscut intimitatea cu o $emeie dec)t datorit lui" in /iua c)nd Elise m2a luat e 0enunc#ii ei" 0ol2 usc" luniin)ndu2mi toate rtile tru ului cu o luminare e care2o lim!a e l)n0 mine. O#" )nceat ins ectie a su!suorilor" a ie tului" a !uricului" a ielii testiculelor )ntins ca o to! )ntre de0etele ei" )nt)r/ierile de2a lun0ul coa selor" )ntre icioare si lama de ras trec)nd )n *urul anusului3 )n s$)rsit" cderea )n cosulet a unui !uc#et de r !lond )n care se ascundeau duc#ii si e care ea )l arse. red)ndu2m dintr2o dat" )n acelasi tnn )n care m sc a de duc#i si de ascun/isurile lor" unei nuditti noi si ustiului i/olrii. 81L -emeii )i lace ca !r!atul s $ie nu un cor )n care se ex rim o su!iectivitate" ci o carne asivi Ea o une viata existentei" valorile carnale 2 valorilor s irituale1 este 0ata s
ado te $at de actiunile masculine atitudinea umoristic a lui %ascal1 si ea crede c 5toat ne$ericirea oamenilor vine dintr2un sin0ur lucru3 c nu ot rm)ne linistiti )nc#isi )ntr2o camer61 din artea ei" i2ar )nc#ide cu dra0 inim )n cas1 sotia lui Bernard %aliss: este indi0nat c acesta arde mo!ilele entru a inventa un nou smalt de care lumea se utuse li si )n atunci1 doamna (acine vrea ca sotul ei s se interese/e de coac/ele din 0rdin si re$u/ si citeasc tra0ediile. Jou#andeau )n .ronicile mantale se arat adesea exas erat" entru c Elise se )nc t)nea/ s nu2i considere munca literar dec)t ca e o surs de ro$ituri. 7i s un3 +ltima mea nuvel va a rea s tm)na aceasta -r a voi s $ie cinic" numai entru c )ntr2adevr numai acest lucru o interesea/" mi2a rs uns3 )nseamn c vor $i e utin trei sute de $ranci )n lus s tm)na asta. Se )nt)m l ca aceste con$licte s devin at)t de exas erante )nc)t s rovoace o ru tur. Dar )n 0eneral" desi re$u/a dominatia sotului" $emeia vrea totusi s 5)l stre/e6. Lu t )m otriva lui ca s2si a ere autonomia" si )m otriva restului lumii entru a stra 5situatia6 care o redestinea/ de endentei. Acest *oc du!lu este di$icil de *ucat" ceea ce ex lic )n arte starea de neliniste si de nervo/itate )n care2si etrec viata o multime de $emei. Ste;el d un exem lu $oarte semni$icativ3 Doamna B.&." care n2a avut niciodat or0asm" este mritat cu un !r!at $oarte cultivat. Dar nu2i oate su orta su erioritatea" si a )nce ut un a vrea s21 e0ale/e studiindu2i s ecialitatea. .um era mult rea 0reu" si2a a!andonat studiile )nc din erioada lo0odnei. Br!atul este $oarte cunoscut si are numeroase studente care )i $ac oc#i dulci. Ea )si ro une s nu se lase niciodat )n voia acestui cult ridicol. 7n csnicie a $ost )nc de la )nce ut insensi!il si asa a rmas. ,u a*un0ea la or0asm dec)t rin mastur!atie" du ce sotul ei o rsea satis$cut" si ea )i s unea asta (e$u/a )ncercrile lui de a o excita rin m)n0)ieri... 7n scurt tim a a*uns s ridiculi/e/e si s de recie/e munca sotului ei. ,u a*un0ea s le )ntelea0 e 50)stele care aler0au du el" e c)nd ea cunostea culisele vietii articulare a marelui om6. 7n certurile lor /ilnice" se )nt)m l s2i s un3 5<ie n2ai s a*un0i s ini te im ui rin m)/0lelile taleN6 sau3 5.re/i c oti $ace ce vrei din mine $iindc esti un sc)rta2sc)rta e #)rtie6. Sotul se ocu a din ce )n ce mai mult de elevele sale" iar ea se )ncon*ura de tineri. A continuat ast$el ani )ntre0i" )n ce sotul ei s2a )ndr0ostit de o alt $emeie. 7ntotdeauna )i su ortase micile le0turi" c#iar se )m rietenea cu 5srmanele rostute6 a!andonate... Dar de data aceasta si2a sc#im!at atitudinea si s2a a!andonat" $r a simti or0asmul" )n !ratele rimii2 811 lui tinerel mai insistent. I2a mrturisit sotului ei c )l )nselase" iar acesta a s us c avea dre tate. %uteau s se des art )n liniste... Ea a re$u/at divortul. A avut loc o mare scen de ex licatii si de )m care... S2a a!andonat l)n0)nd si a avut rimul ei or0asm intens... Se oate vedea c" )n lu ta )m otriva sotului ei" $emeia nu a luat niciodat )n considerare osi!ilitatea de al rsi. Este o )ntrea0 art de 5a une m)na e un sot63 5al stra6 este o adevrat meserie. %entru asta" este necesar mult )ndem)nare +nei tinere $emei art0oase" o sor rudent )i s unea3 5-ii atent" dac o s2i tot $aci scene lui <arcel" ai s2ti ier/i situatia6. <i/a cea mai serioas3 securitatea material si moral" un cmin al su" o demnitate de sotie" un su!stitut mai mult sau mai utin reusit al dra0ostei" al $ericirii. -emeia a$l re ede c atractia sa erotic nu este dec)t cea mai sla! dintre armele sale" care se risi este o dat cu o!isnuinta1 si vaiN exist at)tea $emei de/ira!ile e lume1 ea se str duieste" totusi" s devin seductoare" s lac3 adesea este s$)siat )ntre or0oliul care o $ace s )ncline s re $ri0iditate si ideea c rin asiunea ei sen/ual )l va $lata si )l va le0a de ea e !r!at. Ea contea/ si e $orta o!isnuintei" e $armecul e care !r!atul )l a$l )ntr2o locuint
a0rea!il" e 0ustul lui entru m)ncruri !une" e tandretea $at de co ii1 se strduieste 5s2i $ac cinste6 rin $elul de a rimi oas eti" de a se )m!rca" si s ca ete un ascendent asu ra lui rin s$aturile sau in$luenta ei. %e c)t se oate" se va $ace indis en sa!il $ie reusitei sale mondene" $ie muncii sale. Dar" cu recdere" o )ntrea0 traditie le )nvat e sotii arta de 5a sti cum s ia un !r!at63 tre!uie s2i desco ere si si $late/e sl!iciunile" s do/e/e cu a!ili tate lin0useala si dis retul" docilitatea si re/istenta" vi0ilenta si indul0enta. Aceast ultim com!inatie este $oarte delicat. ,u tre!uie lsat sotului nici rea mult" nici rea utin li!ertate %rea )n0duitoare" $emeia vede cum sotul ei )i sca 3 o $rustrea/ de !anii si de asiunea amoroas e care le c#eltuieste cu alte $emei1 risc )n acest $el ca o iu!it s ca ete asu ra lui su$icient utere entru a o!tine un divort sau entru a do!)ndi cel mai im ortant loc )n viata lui. &otusi" dac )i inter/ice orice aventur" dac )l excedea/ cu su rave0#erea ei" cu scenele si exi0entele ei" oate s2si atra0 di/ 0ratia lui. &re!uie ca $emeia s stie a 5$ace concesii6 cu !un stiint" dac !r!atul 5calc str)m!6" va )nc#ide oc#ii1 dar" )n alte momente" tre!uie s $ie $oarte atent1 )n s ecial se $ereste de tinerele $ete care ar $i $ericite s2i $ure 5 o/itia6. %entru al smul0e e sot de l)n0 o rival rime*dioas" va $ace )m reun cu el o cltorie" va )ncerca s21 distra01 la nevoie 2 lu)nd2o ca model e doamna de %om adour 2 va rile*ui )nt)lnirea cu o alt rival mai utin ericuloas1 dac nimic nu reuseste" va avea ca ultim solutie cri/ele de lacrimi. 818 cri/ele de nervi" tentativele de sinucidere1 dar rea multe scene si acu/atii )l vor alun0a e sot de acas1 $emeia se va $ace insu orta!il )n momentul )n care va simti nevoia cea mai acut de a seduce1 dac vrea s c)sti0e artida" va do/a cu a!ilitate lacrimile )nduiostoare si sur)surile eroice" santa*ul si coc#etria. A se re$ace" a )nsela" a ur) si a se teme )n tcere" a mi/a e sl!iciunile si e vanitatea unui !r!at" a )nvta si de*oace intentiile" s21 *oace e de0ete" s21 manevre/e este o stiint $oarte trist. <area scu/ a $emeii este c i s2a im us s se an0a*e/e cu totul )n cstorie3 nu are meserie" nici )nsusiri" nici relatii ersonale" nici mcar numele e care )l oart nu mai este al su1 ea nu este dec)t 5*umtatea6 sotului ei. Dac )l rseste" nu va 0si" cel mai adesea" nici un a*utor" nici )n sine nici )n a$ara sa. E usor s arunci cu iatra )n So$ia &olstaia" cum $ac A. de <on/ie si <ont#erlant3 dar daca ar $i re$u/at i ocri/ia vietii con*u0ale" unde s2ar $i dus4 .e soart ar $i aste tat2o4 Desi0ur" ea are a $i $ost o scor ie odioas3 dar am $i utut oare s2i cerem s2si iu!easc tiranul" s2si !inecuv)nte/e sclavia4 %entru a exista )ntre soti loialitate si rietenie" conditia sine qua non este s $ie am)ndoi li!eri unul $at de cellalt si e0ali )n mod concret. At)ta tim c)t numai !r!atul osed autonomie economic si detine 2 rin le0e si moravuri 2 rivile0iile e care i le con$er virilitatea" e $iresc s a ar at)t de adeseori ca un tiran" ceea ce o incit e $emeie la revolt si viclenie. ,imeni nu se 0)ndeste s ne0e tra0ediile si mesc#inriile con*u0ale3 dar ceea ce sustin a rtorii cstoriei este c certurile )ntre soti )si au ori0inea )n reaua voint a indivi/ilor" si nu )n institutia )nssi. &olstoi" )ntre altele" a descris )n e ilo0ul romanului su (/!oi si ace cu lul ideal3 acela $ormat din %ierre si ,atasa. Aceasta din urm a $ost o adolescent coc#et si romantioasa3 cstorit" )i uimeste e toti cei din *ur renunt)nd la toalete" la lume" la orice distractie entru a se consacra exclusiv sotului si co iilor ei3 devine rototi ul matroanei. %e $at nu i se mai a rindea" ca altdat" $ocul )nsu$letirii care era $armecul ei e atunci. Acum" de cele mai multe ori )i vedeai $ata doar" si tru ul" dar din su$let nu 1 se mai vedea nimic. &ot ce se vedea era $emeia voinic" $rumoas si $ecund.A Ea cere de la %ierre o dra0oste la $el de exclusiv ca cea e care ea o simte $at de el1 este 0eloas1 el renunt s mai ias )n lume" A LEV &OLS&OI 2 (/!oi s" ace. Editura entru Literatur +niversal. Bucuresti. 1F@F" traducere de Ion r1mnVetii si ,. -arocescu.
81K renunt la orice camaraderie entru a se consacra" la r)ndul lui" )n )ntre0ime $amiliei sale. 5,u tre!uia s se mai duc la clu! si la mese cu rietenii numai asa. ca s2si mat treac vremea1 nu tre!uia s c#eltuiasc !ani entru ca ricii" nu tre!uia s lece )n cltorii e termen lun0" exce t)nd cltoriile de a$aceri )n nudul crora ,atasa unea si reocu rile lui cu caracter stiinti$ic" din care ea nu rice ea nimic" dar crora le atri!uia o im ortant deose!it.6 C...G %ierre era 5su! a ucul sotiei sale6" dar " )n sc#im!3 5,atasa" acas la ea" se socotea roa!a !r!atului ei1 si toat casa um!la )n v)r$ul icioarelor c)nd %ierre avea de lucru" citea adic" sau scria )n ca!inetul su. Era de a*uns s arate %ierre vreo re$erint oarecare si orice c#e$ 1 se )m linea numaidec)t. Era destul s2si ex rime el vreo dorint si ,atasa ddea $u0a s 12L )m lineasc. C... G6A .)nd %ierre este lecat de arte de ea" ,atasa )l )nt)m in la )ntoarcere cu ner!dare" entru c a su$erit din ricina a!sentei sale1 )ntre soti domneste o )ntele0ere minunat1 ei se )ntele0 $r s $ie nevoie de rea multe cuvinte. 7ntre co ii si sotul ei iu!it si res ectat" )n casa ei" ,atasa 0ust o $ericire a roa e netul!urat. Acest ta!lou idilic merit s $ie studiat mai )ndea roa e. ,atasa si %ierre s)nt uniti" s une &olstoi" ca tru si su$let1 dar c)nd su$letul rseste tru ul" este vor!a de o sin0ur moarte3 ce s2ar )nt)m la dac %ierre ar )nceta s2o iu!easc e ,atasa4 Si LaMrence re$u/ i ote/a nestatorniciei masculine3 Don (amon o va iu!i )ntotdeauna e micuta indian &eresa care ia druit su$letul ei. &otusi" unul dintre cei care laud cel mai )n$ocat dra0ostea unic" a!solut" etern" Andre Breton" este o!li0at s admit c" cel utin )n )m re*urrile actuale" aceast dra0oste oate s se )nsele asu ra o!iectului ales3 $ie c este vor!a de eroare sau de nestatornicie" entru $emeie )nseamn acelasi a!andon. %ierre" ro!ust si sen/ual" va $i atras tru este de alte $emei1 ,atasa este 0eloas1 )n cur)nd ra orturile lor se vor altera1 sau )l va rsi" ceea ce2i va ruina ei viata" sau el o va minti" iar ea va su orta cu ranc#iun" ceea ce2i va otrvi lui existenta" ori vor tri din com romis si din *umtti de msur" ceea ce2i va $ace e am)ndoi ne$ericiti. Se va o!iecta c ,atasei )i vor rm)ne mcar co iii3 dar co iii nu s)nt un i/vor de $ericire dec)t )n s)nul unei $orme ec#ili!rate" )n care sotul este unul dintre v)r$uri1 entru sotia a!andonat" 0eloas" ei devin o ovar in0rat. &olstoi admir devotamentul or! A I!idem. 819 al ,atasei $at de ideile lui %ierre1 dar un alt !r!at" LaMrence" care si el cere de la sotia sa un devotament or!" )si !ate *oc de %ierre si de ,atasa1 un !r!at oate" deci" du rerea altor !r!ati" s $ie un idol de lut" si nu un adevrat /eu1 )nc#in)ndu2i un cult" $emeia )si ierde viata )n loc s o salve/e1 cum ar utea s stie4 %rieteniile masculine s)nt contestate1 autoritatea nu mai $unctionea/3 tre!uie ca $emeia s *udece si s critice" iar ea n2ar utea $i dec)t un ecou docil. De alt$el" a2i im une rinci ii" valori la care nu ader rin nici un im uls li!er" )nseamn s2o umilesti1 ceea ce )m rtseste ea din 0)ndirea sotului ei n2ar utea $i )m rtsit dec)t rintr2o *udecat autonom1 ceea ce )i este strin nu tre!uie nici s a ro!e" nici s re$u/e1 nu oate )m rumuta de la cineva ro riile sale ratiuni de a exista. .ea mai radical condamnare a mitului %ierre2,atasa o o$er cu lul Lev2So$ia. So$ia simte re ulsie $at de sotul ei" )l 0seste 50roa/nic de lictisitor61 el o )nsal cu toate trncile din )m re*urimi" ea este 0eloas si se lictiseste1 )si trieste multele ei sarcini )ntr2o stare de nervo/itate" iar co ii nu ot s um le 0olul din inima ei" nici ustietatea /ilelor sale1 entru ea" cminul este un desert arid1 entru el" un iad. Si totul se s$)rseste
cu !tr)na $emeie isteric culc)ndu2se a roa e 0oal )n )ntunericul umed al durii" cu !tr)nul #ituit care o ia la $u0" rene0)nd la s$)rsit ""uniunea6 de o viat )ntrea0. Desi0ur" ca/ul lui &olstoi este exce tional1 exist o multime de csnicii care ""mer0 !ine63 s)nt acelea )n care sotii a*un0 la un com romis1 triesc unul l)n0 cellalt $r a se o resa rea mult" $r a se minti rea mult. Dar exist un !lestem de care $oarte rar sca 3 lictisul. -ie c sotul $ace din $emeia sa un ecou al $iintei sale" sau $iecare se )nc#ide )n universul su" du c)teva luni sau c)tiva ani" nu mai au nimic s2si comunice. .u lul este o comunitate ai crei mem!ri si2au ierdut autonomia" $r a a*un0e s sca e de sin0urtate1 s)nt static asimilati unul altuia" )n loc s sustin )ntre ei un ra ort dinamic si viu1 de aceea" )n domeniul s iritual ca si e lan erotic" nu mai ot s2si dea nimic" s sc#im!e nimic )ntre ei. Intr2una dintre cele mai !une nuvele ale sale" <are catN" Dorot#: %ar;er a re/umat trista oveste a celor mai multe vieti con*u0ale1 este sear si domnul Xelton se )ntoarce acas3 Doamna Xelton )i desc#ide atunci c)nd el sun la us R Ei !ineN /ice ea vesel. 7si /)m!esc cu vioiciune. R BunN /ice el. Ai stat acas4 Se srut usor. .u un interes oliticos" ea )l urmreste cum )si a0at )n cuier altonul" lria" cum scoate din !u/unar /iarele si )i )ntinde unul dintre ele. 81= R Ai adus /iareN remarc ea" lu)ndu21. R Ei !ine" ce2ai $cut toat /iua4 )ntrea! eL Aste tase aceast )ntre!are1 )si )nc#i uise )nainte de )ntoarcerea lui cum )i va ovesti toate micile incidente ale /ilei... Dar acum i se reau a $i o lun0 oveste insi id. R O#N nimic" rs unse ea cu un c#icotit vesel. Ai avut o du 2amia/ !un4 R Ei !ineN )nce u el... Dar interesul ei dis ruse )nainte de a $i )nce ut s vor!easc... De alt$el" era ocu at s smul0 un $ir din $ran*urii de l)n de e una dintre erne. R 'ata" asta a $ost" /ise el. Ea se rice ea s vor!easc destul de !ine cu alti oameni... Si Ernest era destul de vor!ret )n societate... 7ncerc s2si aminteasc des re ce vor!eau )nainte s se cstoreasc" e c)nd erau lo0oditi. ,u avuseser niciodat mare lucru s2si. s un. Dar aceasta nu o reocu ase niciodat... Erau srutrile si altele la care s te 0)ndesti. Dar nu oti conta e srutri si e tot restul en tru a $ace s treac senle du sa te ani. S2ar utea crede c )n sa te ani te o!isnuiesti" c )ti dai seama cri asa mer0 lucrurile si c te resemne/i. Dar nu e asa. .#estia asta )nce e s te calce e nervi. ,u este una dintre acele tceri !l)nde" rietenesti" care se #s uneori )ntre oameni. 7ti d im resia c ar tre!ui s $aci ceva" ca nu2ti )nde linesti datona. %recum o st )n a casei c)nd etrecerea e care a dat2o nu e reusit.... Ernest se ducea s citeasc s)r0uincios" dar e la *umtatea /iarului )nce ea s caste. .)nd $cea asta" )n 6su$letul doamnei Xeidon se )nt)m la ceva. <urmura c tre!uie s vor!easc cu Delia si se re e/ea )n !uctrie. (m)nea acolo mult tim " rivind va0 )n !orcane" veri$ic)nd listele de la s ltorie" iar c)nd revenea el tocmai )si $cea toaleta entru noa te. 7ntr2un an" trei sute dintre serile lor se etreceau ast$el. De sa te ori trei sute" asta )nseamn mai mult de dou mii. Adeseori se retinde c )nssi aceast tcere este semnul unei intimitti mai ro$unde dec)t orice cuvinte1 si" desi0ur" nimeni nu se 0)ndeste s ne0e $a tul c viata con*u0al creea/ o intimitate3 ast$el se )nt)m la cu toate ra orturile de $amilie care nu aco er din
aceast ricin mai utin ur" 0elo/ie si ranc#iun. Jou#andeau accentuea/ $oarte tare di$erenta )ntre aceast intimitate si o adevrat $raternitate uman atunci c)nd scrie3 Elise este sotia mea si $r )ndoial nici unul dintre rietenii mei" nici unul dintre mem!rii $amiliei mele" nici unul dintre a ro iatii mei nu2mi este mai intim dec)t ea" dar oric)t de a roa e de mine ar $i locul e care si 12a $cut ea" e care i l2am $cut )n universul meu cel mai articular" oric)t de )nrdcinat ar $i )n inextrica!ila testur a crnii mele si a su$letului meu Caici este tot misterul si toat drama uniunii noastre im osi!il de des$cutG" necunoscutul care trece )n acest moment e !ulevard si e care a!ia )l vd de la $ereastr" oricine ar $i el" )mi este omeneste mai utin strin dec)t ea. 81@ El s une" de alt$el3 7ti dai seama c ti s2a dat o otrav" dar c te2ai o!isnuit cu ea. .um s renunti la ea de2acum )nainte $r a renunta la tine )nsuti4 Si mai de arte3 .)nd m 0)ndesc la ea" simt c dra0ostea con*u0al n2are nimic comun nici cu sim atia" nici cu sen/ualitatea" nici cu asiunea" nici cu rietenia" nici cu dra0ostea. Adecvat doar la sine )nssi" ne$iind reducti!il la nici unul dintre aceste sentimente diverse" are ro ria sa natur" esenta sa articular si $elul su unic" du cu lul e care )l uneste. Avocatii dra0ostei con*u0ale1 s)nt 0ata s lede/e c de $a t aceast dra0oste nu e dra0oste" si c#iar acest lucru )i d un caracter minunat. .ci !ur0#e/ia a inventat )n ultimii ani un stil e ic3 rutina ia c#i ul aventurii" $idelitatea" e acela al ne!uniei su!lime" iar ura $amilial este $orma cea mai ro$und a dra0ostei. De $a t" le0tura dintre doi indivi/i care se detest" $r a se utea totusi li si unul de cellalt" nu este cea mai adevrat si cea mai misctoare dintre relatiile umane3 este cea mai *alnic. Idealul ar $i" dim otriv" ca dou $iinte umane s2si $ie su$iciente er$ect una celeilalte" si s nu $ie )nlntuite dec)t de dra0ostea li!er consimtit. &olstoi admir le0tura dintre %ierre si ,atasa ca e ceva 5nede$init" dar $erm" solid" asa cum era uniunea ro riului su su$let cu tru ul6. Dac acce tm i ote/a dualist" tru ul nu re re/int entru su$let dec)t o ur $ac2ticitate1 ast$el" )n uniunea con*u0al" $iecare ar avea entru cellalt inelucta!ila 0reutate a datului contin0ent1 ar tre!ui ca cellalt s $ie asumat si iu!it" ca re/ent a!surd" care nu a $ost aleas" ca o conditie necesar si materie )nssi a existentei. 7ntre aceste dou cuvinte se $ace o con$u/ie voluntar si de aici se naste misti$icarea3 nu iu!esti ceea ce )ti asumi. 7ti asumi tru ul" trecutul" situatia re/ent1 dar dra0ostea este o miscare ctre .ellalt" ctre o existent se arat de a ta" un sco " un viitor1 $elul de a2ti asuma o ovar" o tiranie" nu )nseamn s le iu!esti" ci s te revolti )m otriva lor. O relatie uman nu are valoare at)ta tim c)t este su ortat )n imediat1 ra orturile co iilor cu rintii" de exem lu" nu2si ca t adevratul A %oate exista dra0oste )n csnicie3 dar )n acest ca/ nu se mai vor!este des re 5dra0oste con*u0al61 c)nd ronuntm aceste cuvinte" )nseamn c dra0ostea este a!sent1 asa cum" atunci c)nd s unem des re cineva c este 5$oarte comunist6" artm rin c#iar aceste cuvinte c nu e comunist3 un mare 5om de onoare6 este un om care nu a artine ur si sim lu cate0oriei oamenilor de onoare etc. 81E ret dec)t atunci c)nd s)nt re$lectate de o constiint1 n2am utea s admirm" la ra orturile con*u0ale" $a tul c ele recad )n contin0ent si c sotii )si )n0roa )n ele ro ria lor li!ertate. ,u ni se retinde s res ectm acest amestec com lex de atasament" de ranc#iun" de ur" de consemne" de resemnare" de lene si i ocri/ie numit dra0oste con*u0al dec)t entru c el ne serveste dre t ali!i. Dar )n rietenie lucrurile se etrec la
$el ca )n dra0ostea $i/ic3 entru a $i autentic" tre!uie mai )nt)i s $ie li!er. Li!ertatea nu )nseamn ca riciu3 un sentiment este un an0a*ament care de seste momentul1 dar nu tine dec)t de individ s2si con$runte vointa 0eneral si urtrile sale articulare ast$el )nc)t s mentin #otr)rea" sau" dim otriv" s o s$arme1 sentimentul este li!er c)nd nu de inde de nici o constr)n0ere din a$ar" c)nd este trit )ntr2o sinceritate li sit de team. .onsemnul 5dra0ostei con*u0ale6 invit" )n sc#im!" la toate re$ulrile si la toate minciunile. Si )n rimul r)nd le inter/ice sotilor s se cunoasc cu adevrat. Intimitatea cotidian nu creea/ nici )ntele0ere" nici sim atie. Sotul )si res ect rea mult sotia entru a se interesa de avatarurile vietii ei si#olo0ice3 ar )nsemna s2i recunoasc o secret autonomie care s2 ar utea dovedi *enant" ericuloas3 oare )ncearc lcerea )n at" cu adevrat4 )si iu!este )ntr2adevr sotul4 Este $ericit s21 asculte4 %re$er s nu )si un aceste ro!leme3 s)nt niste )ntre!ri care c#iar i se ar socante. Sa cstorit cu 5o $emeie cinstit61 rin de$initie ea va $i virtuoas" devotat" $idel" ur" $ericit" si va 0)ndi ceea ce tre!uie s 0)ndeasc. +n !olnav" du ce le multumise tuturor rietenilor" a ro iatilor" in$irmierelor" ia s us tinerei sale sotii care" tim de sase luni" ve0#ease ne)ntreru t la c t)iul lui3 5&ie nu2ti multumesc" nu ti ai $cut dec)t datoria6 Din nici una dintre calittile ei nu $ace un merit3 acestea s)nt 0arantate de societate" s)nt im licate de )nssi institutia cstoriei1 nu2si d seama c sotia sa" de aite de a $i iesit dintr2o carte a lui Bonald" este un individ )n carne si oase1 crede c $idelitatea ei se datoreste consemnelor e care si le im une1 nu tine seama de $a tul c ea oate avea de )n$r)nt tentatii sau oate le cedea/" c )n orice ca/ r!darea" castitatea" decenta ei s)nt niste di$icile cuceriri1 cu si mai mult )nversunare )i i0nor visurile" $antasmele" nostal0iile" climatul a$ec tiv )n care2 si etrece /ilele. Ast$el" .#ardonne ne arat )n Eva un sot care ani )ntre0i tine un *urnal al vietii sale con*u0ale3 vor!este des re sotia sa )n nuante delicate1 dar numai des re sotia sa asa cum o vede el" asa cum este entru el" $r a2i restitui vreodat dimensiunea sa de individ li!er1 este $ul0erat c)nd a$l deodat c ea nu21 iu!este" c )l rseste. S2a vor!it adesea des re de/ilu/ia !r!atului naiv si loial )n $ata er$idiei $eminine3 sotii din crtile lui Bernstein desco er scandali/ati c tovarsa lor de viat este #oat" rutcioas" adulter1 )ncasea/ lovitura cu un cura* viril" dar asta nu21 )m iedic 81D e autor s esue/e )n a2i $ace s a ar 0enerosi si uternici1 si ne a ar cu recdere ca niste indivi/i 0rosolani" li siti de sensi!ilitate si de !unvoint1 !r!atul le re rosea/ $emeilor re$ctoria" dar este nevoie de mult com le/ent entru a se lsa clit )n mod at)t de constant. -emeia este redestinat imoralittii $iindc entru ea morala consist )n )ntruc#i area unei entitti inumane3 $emeia uternic" mama admira!il" $emeia cinstit etc. Imediat cum 0)ndeste" visea/" doarme" doreste sau res ir li!er" ea trdea/ idealul masculin. De aceea multe $emei nu se las )n voia li!erttii 5de a $i ele )nsele6 dec)t )n a!senta sotului lor. (eci roc" $emeia nu2si cunoaste sotul1 crede c2i /reste adevratul c#i entru c )l vede )n contin0enta sa cotidian3 dar !r!atul este mai )nt)i ceea ce $ace )n lume" )n mi*locul celorlalti !r!ati. A re$u/a s )ntele0i momentul transcendentei sale )nseamn a21 denatura. 5&e cstoresti cu un oet" /ice Elise" si" c)nd devii sotia lui" rimul lucru e care )l remarci este c uit s tra0 a a la toalet61. Aceasta nu )nseamn )ns c este mai utin oet" iar $emeia care nu se interesea/ de o era sa )l cunoaste mai utin dec)t cel mai )nde rtat cititor. Adesea nu este vina $emeii dac aceast com licitate )i este inter/is3 ea nu se oate une la curent cu a$acerile sotului su" n2are ex erienta" cultura necesar entru 5a21 urma63 esuea/ )n tentativa de a se uni cu el rin roiecte cu mult mai )nsemnate entru el dec)t monotona re etitie de $iecare /i. 7n anumite ca/uri rivile0iate" $emeia oate reusi s devin o tovars adevrat entru sotul ei3 discut )m reun des re roiectele lui" )i d s$aturi" artici la munca lui. Dar )si $ace ilu/ii dac crede c rin aceasta a reali/at ersonal ceva3 el rm)ne
sin0ura li!ertate res onsa!il si activ. &re!uie ca ea s21 iu!easc entru a21 servi cu !ucurie1 dac nu" va $i )nciudat" entru c se va simti $rustrat de rodusul e$orturilor sale. Br!atii 2 $ideli )ndemnului lui Bal/ac de a trata $emeia ca e o sclav" convin0)nd2o c este o re0in 2 exa0erea/ cu lcere im ortanta in$luentei e care o exercit $emeile1 )n $ond" stiu $oarte !ine c este o minciun. 'eor0ette le Blanc sa lsat )nselat de aceast misti$icare c)nd i2a cerut lui <aeterlinc; s )nscrie si numele ei alturi de al lui e cartea e care" credea ea" o scriseser )m reun1 )n %re$ata la Amintirile c)ntretei" 'rasset )i ex lic $r mena*amente c orice !r!at este 0ata s salute )n sotia lui o asociat" o ins iratoare" dar c acest lucru nu21 )m iedic s considere re/ultatul muncii lui ca $iind numai al lui1 si e !un dre tate. 7n orice actiune" )n orice o er contea/ momentul deci/iei si al ale0erii. -emeia *oac )n 0eneral rolul 0lo!ului de sticl )n care se uit re/ictoarele3 oricare alta" )n locul 1 .$. JO+IA,DEALJ. .ronici mamaie. 81F ei" s2ar descurca la $el de !ine. Si dovada este c adesea !r!atul )nt)m in cu aceeasi )ncredere o alt s$tuitoare" o alt cola!oratoare. So$ia &olstaia co ia manuscrisele sotului ei" le trecea e curat1 mai t)r2/iu" el i2a )ncredintat aceast sarcin uneia dintre $iicele sale1 So$ia a )nteles c /elul ei nu reusise s2o $ac indis ensa!il. ,umai munca inde endent oate si asi0ure $emeii o autonomie adevrat.1 Viata con*u0al oate c ta )n$tisri di$erite. Dar entru ma*oritatea $emeilor /iua se des$soar a roa e la $el. Dimineata" !r!atul leac de l)n0 $emeie )n 0ra!3 ea aude cu lcere usa )nc#i/)ndu2se )n urma lui1 )i lace s rm)n li!er" $r o!li0atii" st )n )n casa ei. La r)ndul lor" co iii leac la scoal1 va rm)ne sin0ur toat /iua1 !e!elusul care se $rm)nt )n lea0n sau se *oac )n tutul lui cu 0ratii nu este o com anie. 7si etrece un tim mai mult sau mai utin lun0 cu toaleta" cu 0os odria1 dac are servitoare" )i d ordine" )nt)r/ie utin rin !uctrie lvr0ind cu ea. Dac nu" se va duce s #oinreasc rin iat" s mai sc#im!e o vor! des re returi cu vecinele sau cu v)n/toru. Dac sotul si co iii vin acas la r)n/ ca s ia masa" ea nu ro$it rea mult de re/enta lor3 este rea ocu at s re0teasc in)ncarea" s un masa" s str)n0 masa1 dar cel mai adesea este sin0ur la r)n/. Oricum" are )n $ata ei o lun0 du 2a mia/ 0oal. 7si duce co iii mai mici )n arc si se a uc s tricote/e" su rave0#indu2i1 ori" ase/at la $ereastr" coase sau c)r este. <)inile ei lucrea/" iar 0)ndurile )i /!oar )n alt arte1 se 0)ndeste la 0ri*ile care o $rm)nt1 )si $ace roiecte1 visea/" se lictiseste1 nici una din tre ocu atiile ei nu2si este siesi su$icient1 mintea ei mer0e )n )nt)m inarea co iilor care vor urta cmsile e care le coase" care vor m)nca m)ncarea e care o re0teste1 nu trieste dec)t entru acestia1 dar ei )i s)nt mcar recunosctori4 %lictiseala i se sc#im! )ncet2)ncet )n ner!dare" )nce e s le aste te cu anxietate )ntoarcerea .o iii se )ntorc de la scoal" )i )m!rtisea/" le une )ntre!ri1 dar ei au lectii de $cut" vor s se *oace unii cu altii" )i sca rintre de0ete" nu are cum s se distre/e cu ei. Si a oi" au luat note rele" si2au ierdut $ularul" $ac /0omot" de/ordine" se iau la !taie1 tot tim ul tre!uie s2i certi" mai mult sau mai utin. %re/enta lor mai de0ra! o o!oseste e mam dec)t s2o linisteasc. 7l astea t e sotul ei din ce )n ce mai ner!dtoare. .e $ace4 De ce n2a venit )n acum4 A muncit" s2a v/ut cu altii" a vor!it cu altii" nu sa 0)ndit la ea1 )nce e 1 Exist uneori )ntre !r!at SL $emeie o adevrat cola!orare. 7n care ani)ndoi s)nt la $el de inde endenti3 ca )n cu lul Joliot2.une. de exem lu. Dai atunci $emeia" la $el de com etent ca si sotul ei" )si de seste rolul de sotie1 relatia lor nu mai este de ordin con*u0al. Exist si $emei care se servesc de !r!at entru a2si atin0e sco un ersonale3 ele se sustra0" )n acest ca/" conditiei de $emeie marital. 88L
s rume0e cu nervo/itate 0)ndul c e o roast s2si sacri$ice tineretea entru el" care nu2i oart recunostint entru asta. Br!atul" )n drumul s re casa unde este )nc#is sotia lui" )si d si el seama c" oarecum" este vinovat1 )n rimii ani de cstorie )i aducea ca o$rand c)te un !uc#et de $lori" cadouri mrunte1 dar acest ritual )si ierde )n cur)nd sensul1 acum soseste cu m)inile 0oale" si este cu at)t mai utin 0r!it cu c)t se teme de rimirea cotidian. 7ntr2adevr" adeseori $emeia se r/!un nntr2o scen entru aste tarea sau entru lictiseala din /iua aceea1 rin aceasta revine si dece tia rovocat de o re/ent care nu2i va )nde lini s erantele aste trii. .#iar dac )si trece su! tcere nemultumirile" !r!atul este" la r)ndul su" si el de/am0it. La !irou n2a stat s se amu/e" este o!osit1 simte o dorint contradictorie" de excitatie si de odi#n. .#i ul rea $amiliar al sotiei sale nu oate s21 smul0 din sine )nsusi1 simte c ea ar vrea s21 $ac si )m rtseasc 0ri*ile sale si c astea t la r)ndul ei distractie si destindere3 re/enta ei )l a as $r al co lesi" nu 0seste alturi de ea o adevrat relaxare. ,ici co iii nu aduc ace sau amu/ament1 se ia cina" seara se scur0e )ntr2o stare va0 de roast dis o/itie1 citind" ascult)nd radioul" vor!ind de una" de alta" $iecare" su! aco erirea intimittii" va rm)ne sin0ur. &otusi" $emeia se )ntrea! cu o s erant anxioas dac )n aceast noa te R )n s$)rsitN )nc o datN 2 se va )nt)m la ceva. Adoarme dece tionat" iritat sau usurat1 m)ine dimineat va au/i cu lcere cum se )nc#ide usa )n urma lui. Soarta $emeilor este cu at)t mai 0rea cu c)t s)nt mai srace si mai co lesite de munc1 daca au )n acelasi tim si cli e de r0a/" si distractii" este mai su orta!il. Dar aceast sc#em3 lictiseal" aste tare si dece tie se )nt)lneste )n $oarte multe ca/uri. Anumite eva/iuni1 s)nt osi!ile entru $emei1 dar din unct de vedere ractic" nu toate si le ot ermite. <ai ales )n rovincie" lanturile csniciei s)nt 0rele1 tre!uie ca $emeia s 0seasc un mod de a2si asuma o situatie din care nu oate sc a. Am v/ut cum unele dintre ele )si dau o im ortant excesiv si devin matroane tiranice" scor ii. Altele se com lac )ntr2un rol de victim" se $ac sclavele )ndurerate ale sotilor si co iilor lor si )ncearc o !ucurie masoc#ist )n acest rol. Altele continu urtrile narcisiste e care le2am descris vor!ind des re $ete1 si ele su$er entru c nu reusesc )n nici o actiune si" entru c" ne$c)nd nimic" nu s)nt nimic1 nede$inite" se simt nelimitate si se cred ne)ntelese1 aduc un cult melancolic ro riei ersoane1 se re$u0ia/ )n vise" )n scene" )n !oli si manii1 creea/ )n *urul lor drame sau se )nc#id )ntr2o lume ima0inar1 5sur)/toarea doamn Beudet6" descris de Amiel" este una dintre 1 .i6" ca . VII. 881 acestea. 7nc#is )n monotonia unei vieti rovinciale" l)n0 un sot necio lit" neav)nd nici oca/ia de a actiona" nici e aceea de a iu!i" ea este roas de sentimentul vidului si al inutilittii vietii sale1 )ncearc s a$le o com ensatie )n reveriile ei romanesti" )n $lorile de care se )ncon*oar" )n toalete" )n ersona*ul e care21 )ntruc#i ea/1 sotul ei tul!ur )n si aceste *ocuri. Ea s$)rseste rin a )ncerca s21 ucid. .onduitele sim!olice )n care evadea/ $emeia ot antrena erversiuni" o!sesiile ei ot a*un0e la crim. Exist crime con*u0ale care s)nt dictate nu at)t de interes" c)t de ura cea mai ur. Ast$el" <auriac ne2o )n$tisea/ e &#erese Desque:roux )ncerc)nd s2si otrveasc sotul cum $cuse altdat doamna La$ar0e. De cur)nd a $ost ac#itat o $emeie de atru/eci de ani care su ortase tim de dou/eci de ani un sot odios si care )ntr2o /i" cu s)n0e rece si a*utat de $iul ei cel mai mare" )l su0rumase. %entru ea nu exista alt mi*loc de a sc a dintr2o situatie intolera!il. +nei $emei care ale0e s2si triasc situatia cu luciditate" cu autenticitate" nu2i rm)ne adesea altceva dec)t un or0oliu stoic. %entru c de inde de tot si de toti" nu oate cunoaste dec)t o o li!ertate interioar" deci a!stract1 re$u/ rici iile si valorile rimite de2a 0ata" le une su! semnul )ntre!rii" si rin aceasta sca de sclavia con*u0al1 dar re/erva ei
dis retuitoare" ade/iunea ei la $ormula 5Su ort si a!tine2te6 nu constituie dec)t o atitudine ne0ativ. &ea n )n renuntarea ei" )n cinism" )i li seste o )ntre!uintare o/itiv a $ortelor sale1 at)ta tim c)t este asionat" lin de vioiciune" se strduieste s le $oloseasc3 )l a*ut e cellalt" consolea/" rote*ea/" o$er" )si multi lic ocu atiile1 dar su$er c nu are nici o sarcin care s o solicite cu adevrat" c nu2si consacr activitatea nici unui sco Adesea" roas de sin0urtate si de sterilitate" s$)rseste rin a se rene 0a" a se distru0e. +n remarca!il exem lu al unui asemenea destin ne este o$erit de doamna de .#arriere. 7n cartea )nduiostoare e care i2a consacrat2o1" 'eo$$re: Scott o descrie ast$el3 5&rsturi de $oc" $runte de 0#eat6. Dar nu ratiunea stin0e )n ea aceast $lacr a vietii des re care Iermenc#es s une c 5ar $i )ncl/it si o inim de la on61 csnicia a ucis2o )ncetul cu )ncetul e strlucitoarea Belle de Bu:len. Din resemnare" ea si2a $cut o ratiune1 i2ar $i tre!uit 0eniu sau eroism entru a inventa o alt solutie. -a tul c marile ei calitti" $oarte rare de alt$el" n2au reusit s o salve/e este una dintre cele mai re0nante condamnri ale institutiei con*u0ale din istorie. Strlucitoare" cultivat" inteli0ent" asionat" domnisoara de &u:le uimea Euro a si )si )ns im)nta etitorii1 a re$u/at totusi mai mult de dois re/ece" dar altii" mai acce ta!ili oate" au dat )na oi 1 %ortretul Bel idei. 888 .u sin0urul !r!at care2o interesa" Iermenc#es" nici nu era vor!a s se cstoreasc1 a )ntretinut cu el o cores ondent de dois re/ece ani1 dar aceast rietenie si studiile ei nu i2au mai a*uns" )n cele din urm. 5-ecioar si martir6 este un leonasm" s unea ea1 iar con str)n0erile vietii )n $amilia Bu:len )i erau insu orta!ile1 voia s $ie $emeie" voia s $ie li!er1 la trei/eci de ani s2a cstorit cu domnul de .#arriere1 a recia 5onestitatea6 e care o desco erise la el" s iritul su *ustitiar1 mai )nt)i #otr)se s $ac din el 5sotul cel mai iu!it care a existat vreodat e lume61 mai t)r/iu. Ben*amin .onstant va ovesti c 5)l c#inuise mult entru a2i im rima o miscare e0al cu a sa61 n2a reusit )ns s2i )nvin0 tem eramentul su $le0matic si metodic1 )nc#is la .olom!ier )ntre acest sot onest si tcut" un socru senil si dou cumnate li site de $armec" doamna de .#arriere a )nce ut s se lictiseasc1 societatea rovincial din ,eu$c#Otel nu2i lcea" $iindc oamenii erau destul de mr0initi1 )si omora tim ul s l)nd ru$ele din cas si *uc)nd" serile" 5cometa6. +n t)nr a trecut rin viata ei" scurt" ls)nd2o si mai sin0ur dec)t )nainte. 5-c)ndu2si din lictis o mu/6" a scris atru romane des re moravurile din ,eu$c#Otel" si cercul rietenilor si se micsora din ce )n ce mai mult. 7ntr2una dintre o erele ei" a descris lun0a ne$ericire a cstoriei unei $emei sensi!ile si vioaie cu un !r!at !un" dar rece si 0reoi3 viata con*u0al )i a rea ca o suit de ne)ntele0eri" de dece tii" de ranc#iune mrunte. Era evident c ea )nssi era ne$ericit1 s2a )m!olnvit" s2a )nsntosit" a revenit la acea lun0 sin0urtate )n tovrsia altora care era viata ei. 5Este evident ca rutina vietii de la .olom!ier si !l)ndetea ne0ativ si su us a sotului ei s a ne)ncetat )n su$letul su 0oluri e care nici o activitate nu le utea um le6" scrie !io0ra$ul ei. Atunci s2a ivit Ben*amin .onstant" care a $ost o!iectul atentiei sale asionate tim de o t ani. Du ce" rea m)ndr entru a si21 dis uta cu doamna de Stael" a renuntat la el" or0oliul ei rnit i2a )m ietrit su$letul. 7i scrisese )ntr2o /i3 5Viata la .olom!ier era odioas" si nu mai uteam reveni acolo $r dis erare. ,2am vrut s2o rsesc si am $cut2o su orta!il6. S2a )nc#is acolo si n2a mai iesit din 0rdina ei tim de cincis re/ece ani1 ast$el a lica ea rece tul stoic3 caut s2ti )nvin0i su$letul mai de0ra! dec)t soarta. %ri/onier" nu2si utea a$la li!ertatea dec)t ale0)ndu2si alt )nc#isoare. 5Acce tase re/enta domnului de .#arriere l)n0 ea asa cum acce ta Al ii6" s une Scott. Dar era rea lucid entru a nu )ntele0e c aceast resemnare nu constituia" )n la urm" dec)t o cleal1 era at)t de )nc#is )n sine" at)t de dur" se utea 0#ici )n ea at)ta dis erare" )nc)t )i )ns immta e ceilalti. 7si desc#isese casa
emi0rantilor care veneau suvoi la ,eu$c#Otel" )i rote*a" )i a*uta" )i conducea1 scria o ere ele0ante si de/ilu/ionate e care le traducea Iu!er" un $iloso$ 88K 0erman )n mi/erie1 )si risi ea s$aturile )ntr2un cerc de tinere $emei si )i reda lectii des re Loc;e $avoritei sale" Ienriette1 )i lcea s *oace rolul rovidentei $at de tranii din )m re*urimi1 evit)nd din ce )n ce mai mult societatea din ,eu$c#Otel" )si strimta cu or0oliu cercul existentei sale1 5,u se mai strduia dec)t s cree/e rutin si s2o $ac su orta!il. 'esturile ei de in$init !untate aveau ceva )n$ricostor rin s)n0ele rece care le dicta... -cea asu ra celor care o cunosteau im resia unei um!re care trece rintr2o camer 0oal.61 )n rare oca/ii 2 o vi/it" de exem lu 2 $lacra vietii se tre/ea )n ea. Dar 5anii treceau si viata ei era ustie. Domnul si doamna de .#arriere )m!tr)neau alturi" des rtiti de o )ntrea0 lume" iar vi/itatorii" rsind casa cu un sus in de usurare" aveau im resia c ies dintr2un morm)nt... %endula )si !tea tic2tacul" domnul de .#arriere" *os" lucra la studiile lui de matematic1 din #am!ar se au/ea /0omotul monoton e care21 $ceau tranii )m!ltind 0r)ul... Viata mer0ea )nainte" desi )m!lciele o 0oleau de sm)nta ei... O viat din $a te mrunte" redus cu dis erare la )ncercarea de a astu a cele mai mici cr turi ale /ilei1 iat unde a*unsese aceast Belide care detesta nimicnicia6. Se va s une oate c viata domnului de .#arriere na $ost mai vesel dec)t aceea a sotiei sale1 cel utin el era cel care o alesese1 si se are c aceast existent se otrivea cu mediocritatea lui. Dac ne2am utea ima0ina un !r!at )n/estrat cu exce tionalele calitti ale Bellei de Bu:le" nu s2ar $i consumat )n sin0urtatea arid de la .olom!ier. Si2ar $i croit locul su )n lumea )n care ar $i )ntre rins ceva" ar $i lu tat" ar $i actionat" ar $i trit. .)te $emei )n0ro ate )ntr2o csnicie n2au $ost" du cuvintele lui Stend#al" 5 ierdute entru umanitate6N Sa s us c o csnicie )l diminuea/ e !r!at1 adesea este adevrat1 dar a roa e )ntotdeauna o ani#ilea/ e $emeie. .#iar si <arcel %revost" care este un a rtor al cstoriei" recunoaste acest lucru. De o sut de ori" )nt)lnindu2m du c)teva luni sau du c)tiva ani cu o t)nr $emeie e care o cunoscusem c)nd era adolescent" eram $ra at de !analitatea caracterului ei" de insi0ni$ianta vietii e care o ducea. S)nt a roa e aceleasi cuvinte e care le scrie So$ia &olstaia la sase luni du nunt. Existenta mea este at)t de !anal3 este moartea. 7n tim ce el are o viat lin" o viat interioar" talent si nemurire. C8K. 18. 1D@K.G 1 ti. scorr. 889 .)teva luni mai t)r/iu" )si ex rima o alt nemultumire3 .um ar utea o $emeie s se multumeasc s stea toat /iua e un scaun" cu un ac )n m)n" s c)nte la ian" s $ie sin0ur" a!solut sin0ur" dac se 0)ndeste c sotul ei n2o iu!este si a redus2o entru totdeauna la sclavie4 CF mai" 1D@K.G Du uns re/ece ani" scrie aceste cuvinte la care a/i su!scriu )nc o multime de $emei C88. 1L. 1DE=G3 Ast/i" m)ine" lunile" anii" )ntotdeauna" )ntotdeauna e acelasi lucru. < tre/esc dimineata si nu am cura*ul s m ridic din at. .ine m va a*uta s ies din amorteal4 .e m rnai astea t4 Da" stiu" va veni !uctarul" si a oi va $i r)ndul doicii. A oi m voi ase/a )n tcere si2mi voi lua !roderia en0le/easc" a oi voi re eta 0ramatica si 0amele. .)nd va veni seara" voi lua din nou !roderia en0le/easc )n tim ce mtusica si %ierre )si vor relua eternele lor aste tri... &)n0uirea doamnei %roud#on are exact aceeasi tonalitate" 5&u ai ideile tale" )i s unea ea sotului ei. Iar eu" c)nd esti la lucru" c)nd co iii s)nt la scoal" nu am nimic.6>
Adesea" mai ales )n rimii ani" $emeia se lea0n cu ilu/ii" )ncearc s si admire neconditionat sotul" s21 iu!easc $r re/erve" s se simt indis ensa!il lui si co iilor lui1 si a oi ies la iveal adevratele ei sentimente1 )si d seama c sotul ei ar utea s se li seasc de ea" c" la r)ndul lor" co iii s)nt $cuti s se de/li easc de l)n0 ea1 )ntotdeauna s)nt mai mult sau mai utin in0rati. .minul nu o mai rote*ea/ )m otriva li!erttii sale vide1 se tre/este solitar" a!andonat" un su!iect1 dar nu vede ce ar utea s $ac cu ea )nssi. A$ectiunea" o!iceiurile oi n )nc de mare a*utor" dar nu s)nt o salvare. &oate scriitoarele sincere au vor!it des re aceast melancolie din inima 5$emeilor de trei/eci de ani6" este o trstur comun eroinelor )n$tisate de ?at#erine <ans$ield" Dorot#: %ar;er" Vir0inia Xool$. .ecile Sauva0e" care a descris cu at)ta veselie" la )nce utul vietii sale" cstoria si maternitatea" mai t)r/iu si2a ex rimat )n scrierile ei o delicat dis erare. E remarca!il c dac se com ar numrul de sinucideri )n r)ndurile $emeilor necstorite si a celor mritate" a$lm c acestea din urm s)nt solid rote*ate )m otriva de/0ustului de a tri )ntre dou/eci si trei/eci de ani C mai ales de la dou/eci si cinci la trei/eci de aniG" dar nu si )n anii urmtori. 5.)t des re maria*" scrie Ial!Mac#s1" acesta rote*ea/ $emeile" din 1 .au/ele sinucidem" . 1F=28KF. (emarca citat se a lic la -ranta si Elvetia" dar nu la +n0aria si la Olden!our0. 88= rovincie ca si din %aris" mai ales )n la trei/eci de ani" dar din ce )n ce mai utin du aceea6 Drama cstoriei este c ea nu2i asi0ur $emeii $ericirea e care i2o romite 2 nu exist niciodat si0uranta $ericirii" si tocmai li sa acestei certitudini o mutilea/ 2 si o sorteste re etitiei si rutinei. %rimii dou/eci de ani ai vietii $eminine s)nt de o extraordinar !o0tie1 $emeia traversea/ ex erientele menstruatiei" ale sexualittii" ale cstoriei" ale maternittii" desco er lumea si ro riul su destin. La dou/eci de ani" se tre/este st )n )ntr2un cmin" le0at de un !r!at" cu un co il )n !rate3 viata ei s2a s$)rsit entru totdeauna Adevrata actiune" adevrata munc s)nt rivile0ii ale !r!atului" ea nu are dec)t ocu atii care s)nt adesea istovitoare" dar nu o multumesc niciodat. Iau $ost ridicate )n slvi renuntarea" devotamentul1 dar adesea i se are /adarnic s se consacre 5)ntretinerii a dou $iinte oarecare )n la s$)rsitul vietii lor6. Este $oarte $rumoas uitarea de sine" dar tre!uie s stii entru cine" entru ce. Si cel mai ru este c devotamentul ei )nssi a are ca ino ortun" trans$orm)ndu2se )n oc#ii sotului )ntr2o tiranie de care )ncearc s sca e1 si totusi" el i21 im une sotiei sale ca $iind su rema" unica ei *usti$icare1 cstorindu2se cu ea" o o!li0 s i se druiasc )n )ntre0ime1 nu acce t o!li0atia reci roc e care o im lic acce tarea acestei druiri. .uvintele So$iei &olstaia3 ""&riesc rin el" entru el" si cer acelasi lucru )n ceea ce m riveste6" s)nt" desi0ur" revolttoare1 dar &olstoi cerea )ntr2adevr ca ea s nu triasc dec)t rin si entru el" atitudine e care o oate *usti$ica numai reci rocitatea. Du licitatea sotului o sorteste e $emeie unei ne$ericiri de care mai a oi se l)n0e el )nsusi c ia c/ut victim. La $el cum )n at el o vrea )n acelasi tim cald si rece" retinde ca ea s i se druiasc total" dar $r ca acest $a t s im lice entru el res onsa!ilitate. 7i cere s21 le0e de un loc anume si de ea" si )n acelasi tim s21 lase li!er" s asi0ure re etitia mono ton a /ilelor si totodat s nu 1 lictiseasc" s $ie )ntotdeauna re/ent si niciodat ino ortun1 vrea s $ie cu totul a lui" dar sa nu2i a artin1 s triasc )n cu lu si s vietuiasc sin0ur. Ast$el" )nc din momentul )n care se cstoreste cu ea" o )nsal. Iar viata ei trece msur)nd dimensiunile acestei trdri. .eea ce s une D. I. LaMrence des re dra0ostea sexual este )n 0eneral vala!il3 uniunea a dou $iinte umane e sortit esecului dac este un e$ort de a se com leta una e alta" ceea ce resu une o mutilare ori0inar1 ar tre!ui ca maria*ul s $ie ase/area laolalt a
dou existente autonome" nu un ad ost" o anexare" o $u0" un remediu. Acest lucru )l )ntele0e ,ota c)nd #otrste c )nainte de a utea $i sotie si mam" tre!uie mai )ntii 1 IBSI," .asa cu usi. 88@ s devin o ersoan. Ar tre!ui ca un cu lu s nu $ie considerat o comunitate" o celul )nc#is" ci ca individul s $ie inte0rat ca atare unei societti )n s)nul creia s2si oat de/volta ersonalitatea sin0ur1 atunci iar $i ermis s cree/e" din ur 0enero/itate" le0turi cu un alt individ ada tat la colectivitate" le0turi care ar $i )ntemeiate e cunoasterea celor dou li!ertti. Acest cu lu ec#ili!rat nu este o uto ie1 el exist" uneori c#iar )n cadrul maria*ului" cel mai adesea )n a$ara lui1 unele cu luri s)nt unite rintr2o mare dra0oste de natur sexual care )i las li!eri e arteneri de rieteniile si de ocu atiiile lor1 altii s)nt le0ati rintr2o rietenie care nu )m iedic li!ertatea sexual1 mai rar" s)nt )n acelasi tim amanti si rieteni" dar $r a cuta unul )n cellalt unica lor ratiune de a tri. 7n ra orturile dintre !r!at si $emeie o multime de nuante s)nt osi!ile1 rin camaraderie" rin lcere" rin )ncredere" rin tandrete" rin com licitate" rin dra0oste" ot s $ie unul entru cellalt cea mai $ecund surs de !ucurie" de !o0tie" de $ort care oate s2i $ie dat unei $iinte omenesti. ,u indivi/ii s)nt res onsa!ili de esecul cstoriei1 dim otriv 2 contrar celor s use de Bonald" .omte" &olstoi 2 institutia )nssi este ervertit )nc de la ori0ine. A declara c un !r!at si o $emeie care nici mcar nu s2au ales unul e cellalt tre!uie s2si $ie su$icienti )n toate rivintele" toat viata" este o monstruo/itate care naste )n c#i necesar i ocri/ie" minciun" ostilitate" nenorocire. -orma traditional a cstoriei este )n curs de modi$icare1 dar constituie )nc o o resiune e care cei doi soti o simt )n $eluri di$erite. .#iar dac nu considerm dec)t dre turile a!stracte de care se !ucur ei" ast/i s)nt a roa e e0ali1 se ale0 mai li!er dec)t altdat" ot s se des art mai usnr mai ales )n America" unde divorturile s)nt ceva o!isnuit1 )ntre soti di$erenta de v)rst si de cultur este mai mic dec)t odinioar1 sotul )i recunoaste mai usor sotiei sale autonomia e care aceasta o revendic1 se )nt)m l s )m art e0al sarcinile 0os odriei1 distractiile lor s)nt comune3 cam in0" !iciclet" )not etc. Ea nu2si mai etrece /ilele aste t)nd )ntoarcerea sotului1 $ace s ort" este mem!r a unor asociatii sau clu!uri" este ocu at )n a$ara casei" uneori are o slu*! care )i aduce ceva !ani. <ulte tinere cu luri dau im resia de er$ect e0alitate. Dar at)ta tim c)t !r!atul strea/ res onsa!ilitatea economic a cu lului" e0alitatea nu este dec)t o ilu/ie. El sta!ileste domiciliul con*u0al du exi0entele muncii sale1 ea )l urmea/ din rovincie la %aris" de la %aris )n rovincie" )n colonii" )n strintate1 nivelul vietii lor se #otrste du c)sti0urile sale1 ritmul /ilelor" al s tm)nilor" al anilor se re0lea/ )n $unctie de ocu atiile lui1 relatiile si rieteniile de ind cel mai adesea de natura ro$esiei sale. -iind inte0rat mai o/itiv societtii dec)t $emeia" !r!atul strea/ conducerea cu lului )n domeniile intelectuale" 88E olitice" morale. Divortul nu este entru $emeie dec)t o osi!ilitate a!stract dac nu are mi*loacele de asi c)sti0a sin0ur existenta1 dac )n America t#e alimon: este entru !r!at o o!li0atie )m ovrtoare" )n -ranta soarta $emeii" a mamei a!andonate cu o ensie deri/orie est un adevrat scandal. Dar ine0alitatea vine din aceea c !r!atul se )m lineste )n mod concret )n munc sau actiune" )n tim ce entru sotie" ca atare" li!ertatea nu are dec)t o $orm ne0ativ3 situatia tinerelor americane" )ntre altele" o aminteste e aceea a $emeilor romane emanci ate din e oca decadent. Am v/ut c aces tea uteau ale0e )ntre dou moduri de a tri3 unele er etuau $elul de a2si duce viata si virtutile !unicilor lor1 altele )si etreceau tim ul )ntr2o /adarnic a0itatie1 tot ast$el" multe americane rm)n
5$emei de cas6 con$orm modelului traditional1 altele nu $ac dec)t s2si risi easc $ortele si s2si iard tim ul. 7n -ranta" c#iar dac sotul ar avea toat !unvointa din lume" c)nd t)nra $emeie devine mam" sarcinile cminului nu o co lesesc mai utin dec)t )nainte. Este un loc comun s a$irmi c )n cu lurile moderne" si mai ales )n S.+.A." $emeia 12a redus e !r!at la sclavie. -a tul nu este nou )nc din Antic#itate !r!atii s2au l)ns de tirania Xanti elor1 este adevrat c $emeia intervine )n domenii care altdat )i erau inter/ise1 cunosc" de ild" sotii de studenti care contri!uie la reusita !r!atilor lor cu o $renetic )nversunare1 le $ac ro0ramul" le $ixea/ un re0im" le su rave0#ea/ munca1 )i rivea/ de orice distractie" utin li seste s nu i )ncuie )n cas1 este adevrat si c !r!atul este mai de/armat dec)t altdat )n $ata acestui des otism" recunoaste ca $emeia are dre turi a!stracte si )ntele0e c le oate $ace s se con creti/e/e un el3 va com ensa rin e$orturile sale ne utinta" stenii tatea la care este condamnat $emeia1 entru a reali/a )n asociatia lor o a arent e0alitate" tre!uie s2i dea $emeii din sur lusul su" dm moment ce el are mai mult. Dar tocmai entru c este mai srac" $emeia rimeste" ia" cere. Dialectica sclavului si a st )nului )si 0seste aici a licarea ei cea mai concret1 o rim)nd" devii o timat Br!atii s2au )nlntuit rin )nssi suveranitatea lor1 entru c doar ei c)sti0 !anii" sotiile lor retind cecuri" entru c numai ei ractic o meserie" ele le cer s ai! succes" entru c numai ei )ncarnea/ transcendenta" ele vor s le2o $ure )nsusindu2si roiectele si reusitele lor. Si invers" tirania exercitat de $emeie nu $ace dec)t s2i mani$este>de endenta3 ea stie c reusita cu lului" viitorul" $ericirea ei" *usti$icarea ei se a$l )n m)inile altcuiva1 dac )ncearc cu at)ta as rime s21 su un vointei sale" aceasta se )nt)m l entru c $emeia sa alienat )n !r!at. Din sl!iciunea ei si2a $cut o arm1 dar tot sla! rm)ne. Sclavia con*u0al este mai cotidian si mai iritant entru sot1 dar este mai ro$und entru $emeie1 sotia care2si retine ore )ntre0i sotul alturi de ea entru c se lictiseste )l o resea/" 88D re/enta ei )l a as1 dar" la urma urmei" !r!atul se oate li si de ea mai usor dec)t ar utea2o $ace $emeia1 dac o rseste" viata ei va $i distrus. <area di$erent este c" )n ca/ul $emeii" de endenta este interiori/at1 ea este sclav" c#iar atunci c)nd se oart cu o a arent li!ertate1 )n tim ce !r!atul este )n c#i esential autonom" si este )nlntuit nu dinuntru" ci din a$ar. Dac are im resia c el este victima" este entru c sarcinile e care le su ort s)nt mai evidente1 $emeia se #rneste din el" ca un ara/it1 dar un ara/it nu este un st )n trium$tor. De $a t" asa cum din unct de vedere !iolo0ic masculii si $emelele nu s)nt niciodat victime unii entru altii" ci )m reun a artin s eciei" tot ast$el sotii )ndur )m reun o resiunea unei institutii e care nu au creat2o ei. Dac se s une c !r!atii le asu resc e $emei" sotul se indi0nea/1 el se simte cel asu rit3 c#iar si este1 dar realitatea e c )nsusi codul masculin" societatea creat de !r!ati )n interesul lor a de$init conditia $eminin su! o $orm care este )n re/ent entru cele dou sexe un i/vor al c#inurilor In interesul lor comun ar tre!ui sc#im!at acesta situatie" inter2/ic)ndu2se ca maria*ul s $ie entru $emeie o 5carier6. Br!atii care se declar anti$eministi su! retextul c 5$emeile s)nt si asa destul de otrvitoare66 nu au rea mult lo0ic )n 0)ndire3 tocmai entru c maria*ul le trans$orm e $emei )n 5insecte2clu0rite6" )n 5li itori6> si )n ""otrvuri6 tre!uie ca institutia cstoriei s $ie sc#im!at" si rin aceasta si conditia $emeii -emeia )l a as at)t de tare e !r!at entru c i se inter/ice s ai! de lin )ncredere )n el1 el se va eli!era eli!et)nd2o. adic d)ndu2i ceva de $cut )n aceast lume +nele tinere $emei )ncearc de*a s cucereasc aceast li!ertate o/itiv1 dar rare s)nt acelea care erseverea/ mult tim )n meserie sau )n studii3 cel mai adesea stiu c interesele muncii lor vor $i sacri$icate )n $avoarea carierei sotului lor1 nu aduc )n cas dec)t un salariu care21 com letea/ e acela al !r!atului1 nu se an0a*ea/ dec)t cu
timiditate )ntr2o activitate care le smul0e din servitutea con*u0al. .#iar cele care au o meserie serioas nu reusesc s ai! de e urma ei aceleasi !ene$icii sociale ca !r!atul1 sotiile de avocati" de exem lu" au dre tul la o ensie du moartea sotilor lor1 dar )n ca/ul $emeilor2avocat sa inter/is ca" )n ca/ de deces" sotilor lor s le $ie acordat )n acelasi $el o ensie. Aceasta ec#ivalea/ cu a a$irma c $emeia care munceste nu este considerat ca e0al cu !r!atul. Exist $emei care a$l )n ro$esiunea lor o adevrat inde endent1 dar mai numeroase s)nt acelea entru care munca "")n a$ar6 nu re re/int" )n cadrul cstoriei" dec)t o o!oseal )n lus. De alt$el" cel mai adesea" nasterea unui co il le o!li0 s se limite/e la rolul lor de matroane1 )n vremurile noastre este )ntr2adevr $oarte 0reu s )m aci o ro$esie cu maternitatea. 88F Du traditie" c#iar co ilul tre!uie s2i asi0ure $emeii o autonomie concret care s o scuteasc de o!li0atia de a se consacra oricrui alt sco . Dac" )n calitate de sotie" $emeia nu este un individ com let" ea va deveni ast$el )n calitate de mam1 co ilul este !ucuria si *usti$icarea existentei sale. %rin co il ea se reali/ea/ din unct de vedere sexual si social1 deci rin maternitate institutia cstoriei )si ca t sensul si )si atin0e sco ul. S examinm" asadar" aceast su rem eta a de/voltrii $emeii. .a itolul VI <A<A %rin maternitate $emeia )si )nde lineste inte0ral destinul ei $i/iolo0ic1 aceasta este vocatia ei 5natural6 " entru c tot or0anismul ei este orientat s re er etuarea s eciei. Dar s2a s us de*a c societatea omeneasc nu a $ost niciodat lsat )n seama naturii. Si" mai ales" de a roa e un secol" $unctia de re roducere nu mai este comandat numai de #a/ardul !iolo0ic" ci rin voint.1 +nele tri au ado tat o$icial metode recise de lannin01 )n natiunile su use in$luentei catolicismului" adesea acestea s)nt clandestine1 sau !r!atul ractic ceea ce se numeste coitus interru tus" sau $emeia" du actul amoros" alun0 din tru ul ei s ermato/oi/ii. Adesea aceasta este" )ntre amanti sau soti" o surs de con$licte si de ranc#iun1 !r!atul este iritat c tre!uie s2si su rave0#e/e lcerea1 $emeia detest corvoada s latului1 el este su rat e )ntecele rea $ecund al $emeii1 ea se teme de 0ermenii vietii care s2ar utea de une )n ea. Si am)ndoi )ncearc aceeasi consternare c)nd" )n ciuda recautiilor" ea se tre/este )nsrcinat. .a/ul este $recvent )n trile )n care metodele anticonce tionale s)nt rudimentare. Atunci anti #:sis )m!rac o $orm deose!it de 0rav3 avortul. Desi este inter/is si )n trile )n care se ractic lannin02uT" ca/urile )n care se recur0e la el s)nt mult mai rare. Dar )n -ranta este o o eratie la care multe $emei se vd )ncoltite s recur0 si care o!sedea/ viata sexual a multora dintre ele. Exist utine su!iecte e care societatea !ur0#e/ le tratea/ cu at)ta i ocri/ie3 avortul este o crim de/0usttoare" la care este indecent s $aci alu/ie. Dac un scriitor descrie !ucuriile si su$erintele unei mame care a nscut" este er$ect1 dac vor!este de o $emeie care avortea/" este acu/at c se tvleste )n noroi si c descrie umanitatea )ntr2o lumin a!*ect1 or" )n -ranta exist )n $iecare an tot at)tea avorturi c)te nasteri. Este un $enomen at)t de rs )ndit" )nc)t tre!uie considerat ca unul dintre riscurile normale im licate de conditia $eminin. &raditia se o!stinea/ totusi s $ac din acesta un 1 .$. voi. I. a0. DD si urm." unde se a$l un istoric al c#estiunii controlului nasterilor si al avorturilor. 8K1 delict si cere ca aceast o eratie delicat s $ie executat clandestin. ,imic mai a!surd dec)t ar0umentele invocate )m otriva le0i$errii avorturilor. Se retinde c avortul este o o eratie ericuloas. Dar medicii onesti recunosc" o dat cu doctor <a0nus
Iirsc#$eld" c 5avortul $cut de m)na unui adevrat medic s ecialist )ntr2o clinic si lu)ndu2se msurile reventive necesare nu im lic aceste ericole 0rave" a cror existent o a$irm le0ea enal6. Dim otriv" su! $orma lor actual si clandestin" avortul o $ace e $emeie s2si asume mai multe riscuri. Li sa de com etent a 5moaselor6" conditiile )n care acestea o erea/ rile*uiesc o multime de accidente" multe din tre ele mortale. <aternitatea $ortat duce la aruncarea )n lume a unor co ii l )n/i" e care rintii s)nt inca a!ili s2i #rneasc si care vor deveni victimele Asistentei u!lice sau 5co ii2 martiri6. &re!uie s remarcm de alt$el c societatea" at)t de )nd)r*it c)nd este vor!a s a ere interesele em!rionului uman" se de/interesea/ de co ii de )ndat ce acestia s)nt adusi e lume1 s)nt urmrite moasele care $ac avorturi )n loc s se ia msuri entru a re$orma aceast scandaloas institutie numit Asistenta u!lic1 s)nt lsati )n li!ertate tutoriN care2si dau u ilele e m)inile tortionarilor1 se )nc#id oc#ii la ori!ila tiranie racticat )n 5casele de corectie6 sau )n locuintele articulare de ctre clii de co ii1 si" dac nu se admite $a tul c $etusul a artine $emeii care )l oart )n )ntece" co ilul este considerat. 7n sc#im!" un lucru care a artine rintilor si. 7n aceeasi s tm)n. un c#irur0 se sinucide entru c se dovedise c a rovocat avorturi" iar un tat care a roa e c )si oinor)se )n !taie co ilul este con damnat la trei luni de )nc#isoare cu sus endare. (ecent" un tat si2a lsat co ilul s moar de larin0it di$teric" ned)ndu2i nici un $el de )n0ri*iri1 o mam a re$u/at s c#eme medicul s2i vad $iica" )n numele a!andonului ei neconditionat )n voia %rovidentei1 la cimitir" co iii au aruncat cu ietre )n ea1 si" cum c)tiva /iaristi s2au indi0nat" o co#ort de oameni de !ine au rotestat s un)nd c rintii s)nt st )nii sortii co iilor lor si c orice control din a$ar ar $i inacce ta !il. Ast/i exist 5un milion de co ii )n ericol6" s une /iarul .e soir1 iar -rance2Soir scrie urmtoarele3 5.inci sute de mii de co ii au $ost semnalati ca $und )n ericol" $i/ic sau moral6. 7n A$rica de ,ord" $emeia ara! nu are osi!ilitatea de a avorta3 din /ece co ii e care2i naste" sa te sau o t mor" si nimnui nu2i as c aceste eni !ile si a!surde nasteri au ucis )n ea sentimentul matern. Dac morala are de ro$itat de aceasta" ce utem 0)ndi des re o asemenea moral4 &re!uie s adu0m si c !r!atii care arat cel mai mare res ect vietii em!rionare s)nt aceia care se arat cei mai 0r!iti c)nd este vor!a si condamne e adulti la moartea militar. 8K8 (atiunile ractice invocate )m otriva avortului le0al nu au nici o 0reutate1 c)t des re ratiunile morale" acestea se reduc la un vec#i ar0ument al reli0iei catolice3 $etusul are si el un su$let" cruia i se )nc#ide usa aradisului" din moment ce este su rimat )nainte de a $i !ote/at. &re!uie remarcat )ns $a tul c Biserica autori/ea/" )n unele situatii" uciderea oamenilor3 )n r/!oi" sau c)nd este vor!a de condamnatii la moarte1 c)t des re $etus" este tratat cu un umanitarism intransi0ent. El nu este rscum rat rin !ote/3 dar" e vremea r/!oaielor s$inte )m otriva 0)nilor" $a tul c necredinciosii nu erau !ote/ati nu )m iedica Biserica s )ncura*e/e cu trie masacra$ea acestora. Victimele Inc#i/itiei nu erau" $r )ndoial" toate )n starea de 0ratie" si nici" )n vremurile noastre" criminalul care este 0#ilotinat sau soldatii ce mor e c)m ul de lu t. 7n toate aceste ca/uri. Biserica $ace recurs la 0ratia divin1 admite c omul nu este dec)t o unealt )n m)inile Domnului si c salvarea su$letului su )i revine ei si lui Dumne/eu. De ce i s2ar inter/ice deci lui Dumne/eu s ri measc su$letul $etusului uman )n ceruri4 Dac un conciliu !ise ncesc ar a ro!a acest lucru. Dumne/eu n2ar rotesta mai mult dec)t )n $rumoasele tim uri ale masacrului ios al indienilor. De $a t. aici ne lovim de o vec#e si o!stinat traditie care nu are nimic de2a $ace cu morala. &re!uie s tinem seama si de acel sadism masculin des re care am vor!it de*a. .artea e care doctorul (o: i2a consacrat2o )n 1F9K lui %etain re re/int un exem lu strlucit3 un monument de rea2credint. Autorul insist rinteste asu ra riscurilor avortului1 dar nimic nu i se are mai i0ienic dec)t o ce/arian. Vrea ca
avortul s $ie considerat o crim" si nu un delict1 si ar don ca acesta s $ie inter/is c#iar si su! $orma sa tera eutic" adic )n ca/urile )n care sarcina une )n ericol viata sau sntatea mamei1 este imoral s ale0i )ntre o viat si alta" declar el" si" truns de acest ar0ument" recomand sacri$icarea mamei. Declar c $etusul nu a artine mamei" ci este o $iint autonom. &otusi" c)nd c#iar acesti medici 5de !ine6 exalt maternitatea" ei a$irm c $etusul $ace arte din tru ul mamei" c nu este un ara/it care se #rneste e socoteala ei. %utem vedea c)t de )nversunat este anti$eminismul din )nd)r*irea cu care unii !r!ati re$u/ tot ceea ce ar utea2o eli!era e $emeie. De alt$el" le0ea care sorteste mortii" sterilittii" !olii o multime de tinere $emei este total ne utincioas c)nd este vor!a s asi0ure o crestere a natalittii. +n unct asu ra cruia s)nt de acord arti/anii si inamicii avortului este esecul radical al re resiunii. .on$orm s uselor ro$esorilor Doleris" Balt#asar" Lacassa0ne" )n -ranta ar $i avut loc cinci sute de mii de avorturi e an rin 1FFK1 o statistic Ccitat de doctorul (o:G $cut )n 1FKD estima numrul la un milion. 8KK 7n 1F91" doctorul Au!ertin de Bordeaux e/ita )ntre o t sute de mii si un milion. Aceast din urm ci$r are a $i mai a roa e de adevr" )ntr2un articol a rut )n /iarul .om!at )n martie 1F9D" doctor Des las scrie3 Avortul a devenit un o!icei... (e resiunea ractic a esuat... 7n de artamentul Senei" )n 1F9K" 1KLL de anc#ete au antrenat E=L de incul ri" dintre care K@L de $emei arestate" =1K condamnri de la mai utin de un an la mai mult de cinci ani" ceea ce este utin )n ra ort cu 1= LLL de avorturi resu use )n acest de artament. Se numr )n acest teritoriu 1L LLL de rocese. Si adau03 Avortul asa2/is criminal este la $el de rs )ndit )n toate clasele sociale ca si oliticile anticonce tionale acce tate de societatea noastr i ocrit. Dou treimi dintre $emeile care avortea/ s)nt cstorite... %utem estima cu a roximatie c )n -ranta s)nt tot at)tea avorturi c)te nasteri. Din ricina $a tului c o eratia se ractic )n conditii adesea de/astruoase" multe avorturi se termin rin moartea $emeii. .adavre de $emei care nu murit )n urma unui avort sosesc )n $iecare s tm)n la institutul medico2leeal1 multe avorturi rovoac !oli care nu se vor vindeca niciodat. S2a s us adesea c avortul este 5o crim de clas6 si )n mare arte este adevrat %racticile contrace tive s)nt mult mai rs )ndite )n r)ndurile !ur0#e/iei1 existenta unui ca!inet de toalet $ace a licarea acestora mai usoar dec)t )n casele de muncitori sau de trani care nu au a curent1 $etele din $amiliile !ur0#e/e s)nt mai rudente dec)t altele" iar )n interiorul csniciilor dm aceast clas social" co ilul este mai utin o ovar1 srcia" cri/a de locuinte" necesitatea ca $emeile s munceasc )n a$ara casei s)nt c)teva dintre cele mai $recvente cau/e ale avorturilor. Se are c cel mai adesea du dou nasteri cu lul se #otrste s se o reasc aici1 ast$el )nc)t $emeia cu trsturi #idoase care a $cut un avort este aceeasi minunat mam care lea0n )n !ratele ei doi )n0eri !lon/i. 7ntr2un document u!licat )n &em s modernes din octom!rie 1F9=" su! numele de 5Sala comun6" 'enevieve Sarreau descrie o sal de s ital unde a tre!uit s stea un tim si unde multe !olnave tocmai su$eriser un c#iureta*3 cincis re/ece dm o ts re/ece $cuser avorturi" din care mai mult de *umtate $useser rovocate. ,umrul F era sotia unui #amal1 din dou cstorii ) se nscuser /ece co ii vii" din care nu mai rmseser dec)t trei" avusese sa te avorturi" dintre care 8K9
cinci rovocate1 $olosea te#nica 5!a0#etei6" e care o ex unea cu ama!ilitate" si niste astile al cror nume 12a s us celor interesate. ,umrul 1@" la numai sais re/ece ani" mritat" avusese niste aventuri si su$erea de sal in0it )n urma unui avort. ,umrul E" )n v)rst de trei/eci si cinci de ani" ex lica3 5S)nt dou/eci de ani de c)nd m2am mritat1 nu l2 am iu!it1 dou/eci de ani m2am urtat cum tre!uie. Acum trei luni am avut un amant O sin0ur dat" )ntr2o camer de #otel. <2am tre/it )nsrcinat. Deci n2aveam )ncotro" nu2i asa4 L2am dat a$ar. ,imeni nu stie nimic" nici sotul meu" nici... el. Acum s2a terminat. ,2am s2o mai $ac niciodat. Su$eri rea mult... ,u" nu vor!esc des re c#iureta*... E altceva... e vor!a de m)ndrie" vedeti...6 ,umrul 19 avusese cinci co ii )n cinci ani1 la atru/eci de ani rea o $emeie !tr)n. La toate se utea vedea aceeasi resemnare dis erat. 5-emeia este $cut ca s su$ere6" /iceau ele cu tristete. 'ravitatea acestei )ncercri varia/ du )m re*urri -emeia mritat cu un !ur0#e/ sau con$orta!il )ntretinut" care are un !r!at cu !ani si relatii dre t s ri*in" este $oarte avanta*at1 mai )nt)i" o!tine mai usor dec)t celelalte ermisiunea unui avort 5tera eutic61 la nevoie" are osi!ilitatea s2si lteasc o cltorie )n Elvetia" unde avortul este tolerat )n mod li!eral1 )n conditiile actuale ale 0inecolo20iei" este o o eratie !eni0n c)nd este e$ectuat de un s ecialist cu toate 0arantiile de i0ien si" dac este nevoie" su! aneste/ie1 )n li sa unei com licitti o$iciale" 0seste un s ri*in o$icios care este la $el de si0ur1 cunoaste adrese de )ncredere" are destui !ani ca s2si lteasc )n0ri*iri constiincioase si s avorte/e la tim " c)nd sarcina nu este )nc avansat. Va $i tratat cu mult atentie1 unele dintre aceste rivile0iate retind c acest mic accident este ro$ita!il entru sntate si c d strlucire tenului. 7n sc#im!" exist utine situatii mai vrednice de mil dec)t dis erarea unei $ete $r !ani sau relatii" care se vede )ncoltit s comit o 5crim6 entru a ascunde o 50reseal6 e care antura*ul su nu iar ierta2o3 )n -ranta acesta este )n $iecare an ca/ul a a roa e trei sute de mii de $unctionare" secretare" studente" muncitoare" trnci1 maternitatea nele0itim este )nc o tar at)t de )n0ro/itoare" )nc)t se re$er sinuciderea sau in$anti2cidul strii de 5$at2mam61 ceea ce )nseamn c nici o enalitate n2ar utea s le )m iedice e aceste $emei s 5dea co ilul a$ar6. +n ca/ !anal care se )nt)lneste de mii de ori este acela e care )l relatea/ o con$esiune culeas de doctorul Lie mann.> Este vor!a de o $at din Berlin" co ilul natural al unui ci/mar si al unei servitoare3 1 &inerete si sexualitate. 8K= L2am cunoscut e $iul unui vecin" cu /ece ani mai )n v)rst dec)t mine.. <)n0)ierile lui erau ceva at)t de nou entru mine" )nc)t m2am lsat )n voia lui. &otusi" aceasta nu utea $i nicicum dra0oste. A continuat s m initie/e )n toate $elurile" d)ndu2mi s citesc crti des re $emei1 si )n la urm i2am druit $ecioria mea. .)nd" du o aste tare de dou luni" am acce tat un ost de educatoare la 0rdinita din S eu/e" eram )nsrcinat. ,u mi2a mai venit ciclul tim de alte dou luni. Seductorul meu )mi scria c tre!uia nea rat s m ocu de asta" s !eau etrol si s mn)nc s un ne0ru ca s2mi vin din nou. ,u s)nt )n stare s v descriu c#inurile e care le2am )ndurat... A tre!uit s mere sin0ur )n la ca t cu mi/eria asta. De teama de a nu avea un co il am $cut lucrul acela )n0ro/itor. Atunci am )nvtat s ursc !r!atii. %astorul scolii" a$l)nd ovestea dintr2o scrisoare rtcit" )i tine o lun0 redic si ea se des arte de t)nn este tratat de toti cu dis ret E ca si cum mi2as $i etrecut o ts re/ece luni )ntr2o scoal de corectie. A oi a devenit 0uvernanta co iilor unui ro$esor" unde rm)ne atru ani. 7n aceast erioad am cunoscut un ma0istrat. Eram $ericit c iu!eam un !r!at adevrat" l2am dat totul )m reun cu dra0ostea mea. (a orturile noastre au avut ca urmare nasterea unui !iat !ine $cut. Aveam dou/eci si atru de ani. .o ilul are ast/i /ece ani. ,u l2am v/ut e tatl lui tim de nou ani si *umtate... cum mi se rea insu$icient
suma de dou inii cinci sute de mrci si entru c" re$u/)nd s dea un nume $iului su" )si rene0a aternitatea" totul s2a s$)rsit )ntre noi. ,ici un !r!at nu mi mai ins ir acum nici o dorint. Adesea" )nsusi seductorul este cel care o convin0e e $emeie s sca e de co il. -ie c a a!andonat2o de*a c)nd a desco erit c este )nsrcinat" $ie c ea vrea cu 0enero/itate si ascund starea ei" nu va 0si nici un s ri*in )n !r!at. +neori" $emeia re0ret c tre!uie s avorte/e1 ori nu s2a liotr)t imediat" ori nu cunoaste e nimeni care ar utea s2i rovoace avortul sau n are !anii necesari si )si ierde tim ul )ncerc)nd dro0uri ine$iciente1 a*un0e la a treia" a atra" a cincea lun de sarcin c)nd se #otrste s sca e de co il1 atunci avortul va $i in$init mai ericulos" mai dureros" mai com romittor dec)t )n cursul rimelor s tm)ni -emeia stie asta1 si )ncearc s se eli!ere/e cu an0oas si cu dis erare. La tar nu se cunoaste $olosirea sondei1 tranca )nsrcinat se las s cad e scara odului" se arunc din ca ul scrii si de multe ori se rneste $r nici un re/ultat1 dar se )nt)m l s $ie 0sit )n mrcinisuri" )n #tisuri" )n latrine c)te un mic cadavru su0rumat. 7n orase" $emeile se a*ut )ntre ele Dar nu e )ntotdeauna usor s dai de o ".moas6 si este )nc si mai di$icil s aduni !anii e care2i cere1 $emeia )nsrcinat cere a*utorul 8K@ unei rietene sau se o erea/ ea )nssi1 aceste doctorite de oca/ie s)nt utin com etente1 reusesc imediat s se er$ore/e cu !a0#eta sau cu andreaua1 un medic mi2a ovestit c o !uctreas i0norant" vr)nd s2si in*ecte/e otet )n uter" si 12a in*ectat )n ve/ica urinar" ceea ce i2a rovocat su$erinte atroce. %rovocat !rutal si )n0ri*it recar" avortul" adesea mai 0reu dec)t o nastere normal" oate $i )nsotit de tul!urri nervoase care ot mer0e )n la mar0inea unor cri/e e ile tice" rovoac uneori 0rave maladii interne si oate declansa o #emora0ie mortal. .olette a ovestit" )n 'ri!ic#e" a0onia unei mici dansatoare de music2#all a!andonate )n m)inile i0norantei sale mame1 un remediu o!isnuit" /icea ea" este s !ei o solutie concentrat de s un si a oi s aler0i un s$ert de or3 rin aceste tratamente" se a*un0e la su rimarea co ilului rin uciderea mamei. <i s2a ovestit des re o dactilo0ra$ care a stat atru /ile )nc#is )n camera ei" scldat )n s)n0e" $r s mn)nce sau s !ea" entru c nu )ndr/nea s c#eme e nimeni. Este 0reu de ima0inat un a!andon mai )n0ro/itor dec)t acela )n care amenintarea mortii se conto este cu aceea a crimei si a rusinii. 7ncercarea este mai utin dur )n ca/ul $emeilor srace" dar mritate" care actionea/ cu acordul sotului lor si $r s $ie c#inuite de scru ule inutile3 o asistent social )mi s unea c 5 rin artea locului6 )si dau reci roc s$aturi" )si )m rumut instrumente si se asist una * e alta la $el de sim lu recum ar $i vor!a s2si scoat !tturile. Ins $emeile )ndur 0rele su$erinte $i/ice1 )n s itale medicii s)nt o!li0ati s rimeasc $emeia care a )nce ut s avorte/e1 dar este ede sir cu sadism re$u/)ndu2i2se orice calmant c)nd are dureri si c)nd i se $ace o eratia ultim a c#iureta*ului. .um se vede" )ntre altele" din mrturia 'enevievei Sarreau" aceste erse cutii nici mcar nu le indi0nea/ e $emei" care s)nt rea o!isnuite cu su$erinta3 )n sc#im!" s)nt sensi!ile la umilirile de care su$er din lin -a tul c o eratia )ndurat este clandestin si criminal )i multi lic riscurile si )i con$er un caracter a!*ect si an0oasant. Durerea" !oala" moartea ca t )n$tisarea unei ede se3 se stie ce distant se ara su$erinta de tortur" accidentul de edea s1 rin riscurile e care si le asum" $emeia se simte vinovat" si aceast inter retare a durerii si a 0reselii este entru ea deose!it de dureroas. Acest as ect moral al dramei este resimtit" du )m re*urri" cu mai mult sau mai utin intensitate. %entru $emeile $oarte ""li!ere6 datorit averii lor" situatiei sociale si mediului cruia )i a artin" entru cele e care srcia si mi/eria le2au )nvtat s dis retuiasc morala !ur0#e/" nu se ridic rea multe )ntre!ri3 este un moment mai mult sau mai utin ne lcut de trecut si care tre!uie s treac" asta e tot. Dar o multime de
$emei s)nt intimidate de o moral care )si strea/ )n oc#ii lor )ntre0ul su resti0iu" desi nu i se ot con$orma1 ele res ect )n su$letul lor le0ea e care o )ncalc si su$er 8KE din ricina delictului e care21 comit1 su$er si mai tare entru c tre!uie s2si caute com lici. 7ndur mai )nt)i umilinta de a cersi3 cersesc o adres" )n0ri*irile unui medic" ale moasei1 risc s se vad res inse cu dis ret1 sau se ex un unei com licitti de0radante. A invita deli!erat e un altul s comit un delict este o situatie e care ma*oritatea !r!atilor o i0nor si e care $emeia o trieste cu un amestec de team si de rusine. Adesea res in0e" )n $orul ei interior" interventia e care o cere. Se oate ca ea s2si doreasc s ontan acest co il e care21 )m iedic sa se nasc. .ci" dac nu este adevrat c avortul este un asasinat" n2ar utea $i nici asimilat unei sim le ractici contrace tive1 s2a )nt)m lat un eveniment care este un )nce ut a!solut si a crei de/voltare este o riti +nele $emei vor $i urmrite toat viata de amintirea co ilului care nu s2a nscut. Ielene Deutsc#1 citea/ ca/ul unei $emei mritate" normal din unct de vedere si#olo0ic" care" avort)nd de dou ori" din ricina constitutiei sale $i/ice" $etusi de trei luni" a us s li se $ac dou micute morminte la care mer0ea s se roa0e cu mare ietate" c#iar du ce nscuse numerosi co ii. .u at)t mai mult" dac avortul a $ost rovocat" $emeia va avea adesea sentimentul de a $i comis un cat" )nvie remuscarea care urmea/" )n co ilrie" dorintei 0eloase de asi vedea mort $rtiorul nou2nscut" si $emeia se simte vinovat de a $i omor)t cu adevrat un co il. Aceste sentimente de cul a!ilitate se ot ex rima rintr2o melancolie atolo0ic. %e l)n0 $emeile care cred c au atentat la o viat alta dec)t a lor" multe se socotesc muti late de o arte a ro riului tru 1 de aici se naste ranc#iuna )m otriva !r!atului care a acce tat sau solicitat aceast mutilare. &ot Ielene Deutsc# citea/ ca/ul unei $ete ro$und )ndr0ostite de iu!itul ei" care a insistat ea )nssi entru a $ace s dis ar co ilul care ar $i $ost un o!stacol )n calea $ericirii lor1 la iesirea din s ital" a re$u/at sal mai vad vreodat e !r!atul e care )l iu!ea. Dac o ru tur at)t de de$initiv este rar" )n sc#im!" se )nt)m l $recvent ca $emeia s rm)n $ri0id" $ie )n ra ort cu toti !r!atii" $ie numai $at de cel care a lsat2o )nsrcinat. Br!atii au tendinta s nu dea o rea mare im ortant avortului1 )l rivesc ca e unul dintre numeroasele accidente la care natura #ain le2a sortit e $emei3 nu ot msura valorile care intr )n *oc aici. -emeia renea0 valorile $eminittii" valorile sale" )n momentul )n care etica masculin se contest )n modul cel mai radical. &ot viitorul su moral este /0uduit din aceast ricin. 7ntr2adevr" )nc din co ilrie i s2a re etat $emeii c este $cut entru a da viat la r)ndul ei si i se ridic )n slvi minunile maternittii1 inconvenientele 1 %si#olo0ia $emeilor. 8KD conditiei sale 2 menstruatie" !oli etc. 2 lictiseala tre!urilor casnice" totul se *usti$ic rin acest miraculos rivile0iu de a aduce e lume co ii. Si iat c !r!atul" entru a2si stra li!ertatea" entru a nu avea nici o iedic )n calea viitorului su" )n interesul meseriei sale" )i cere $emeii s renunte la trium$ul ei de $emel. .o ilul nu mai este deloc o comoar $r ret1 a naste nu mai e o )ndatorire sacr1 aceast roli$erare devine contin0ent" ino ortun" este )nc una dintre tarele $eminittii. .orvoada lunar a menstruatiei a are" )n com aratie" ca !inecuv)ntat1 iat c acum $emeia )ndeste cu anxietate )ntoarcerea acestei scur0eri rosii care )i $cea oroare $etitei1 numai romit)ndu2i2 se !ucuriile maternittii $usese atunci determinat s se resemne/e. .#iar dac este de acord cu avortul" c#iar dac )l doreste" $emeia )l resimte ca e un sacri$iciu al $eminittii sale3 tre!uie ca ea s vad de$initiv )n ro riul su sex un !lestem" o in$irmitate" o rime*die. <er0)nd )n la ca t )n aceast rene0are" unele $emei devin #omosexuale )n
urma unor traumatisme rovocate de avort. &otusi" )n momentul )n care !r!atul" entru a reusi mai !ine )n destinul su de !r!at" )i cere $emeii s si sacri$ice osi!ilittile sale carnale" el denunt i ocri/ia codului moral al masculilor. Acestia inter/ic a roa e unanim avortul1 dar )l acce t cu deose!ire ca e o solutie comod1 se ot contra/ice cu un cinism aiurit1 dar $emeia simte aceste contradictii )n carnea ei rnit1 )n 0eneral este rea timid entru a se revolta deli!erat )m otriva relei2credinte masculine1 desi se crede victima unei nedre tti care o decretea/ criminal $r voia ei" ea se simte murdrit" umilit )ntruc#i ea/" su! o )n$tisare concret si imediat" )n sine" vina !r!atului1 el comite 0reseala" dar o arunc asu ra ei1 nu $ace dec)t s vor!easc e un ton ru0tor" ameninttor" re/ona!il" $urios1 va uita re ede aceste cuvinte1 ei )i este dat s traduc aceste $ra/e )n durere si )n s)n0e. +neori !r!atul nu s une nimic" ur si sim lu leac" dar tcerea si $u0a lui s)nt o de/mintire si mai evident dec)t )ntre0ul cod moral instituit de !r!ati. ,u tre!uie s ne mire 5imoralitatea6 $emeilor" tema $avorit a miso0inilor1 cum ar utea oare ele s nu )ncerce o s$idare intim la adresa rinci iilor aro0ante e care !r!atii le a$isea/ )n u!lic" iar )n secret le denunt4 Ele )nvat s nu mai cread ce s un !r!atii atunci c)nd exalt $emeia sau c)nd exalt !r!atul3 sin0urul lucru si0ur este )ntecele s$)rtecat si s)n0er)nd" $)siile de viat rosie" a!senta co ilului. La rimul avort $emeia )nce e ""s )ntelea06. %entru multe dintre ele" lumea nu va mai avea niciodat acelasi c#i . Si totusi" din li sa metodelor contrace tive" avortul este ast/i )n -ranta sin0ura cale entru $emeia care nu vrea s aduc e lume 8KF co ii condamnati s moar )n mi/erie. Ste;el1 a ex rimat acest lucru )ntr2o $ra/ lin de adevr3 5Inter/icerea avortului este o le0e imoral din moment ce ea tre!uie s $ie )n mod o!li0atoriu )nclcat )n $iecare /i" )n $iecare ceas6. %lannin02uT si avortul le0al i2ar ermite $emeii s2si asume maternitatea )n mod li!er. De $a t" $ecunditatea $eminin este #otr)t )n arte de o voint deli!erat" )n arte de #a/ard. At)ta tim c)t )nsm)ntarea arti$icial nu a devenit o ractic o!isnuit" se )nt)m l ca $emeia s2si doreasc un co il $r s21 oat avea 2 $ie entru c nu are relatii cu !r!ati" $ie c sotul ei este steril sau ea are o con$ormatie necores un/toare. 7n sc#im!" adesea $emeia se vede silit s nasc )m otriva vointei sale. Sarcina si maternitatea vor $i trite )n $eluri $oarte di$erite" du cum se vor des$sura )n revolt" )n resemnare" )n satis$actie sau entu/iasm. &re!uie s tinem seama de $a tul c deci/iile si sentimentele e care le mrturiseste t)nra mam nu cores und )ntotdeauna cu dorintele ei ro$unde. O $at2ma2m oate s $ie co lesit din unct de vedere material de sarcina care )i este deodat im us" s $ie dis erat si s arate acest lucru" si totodat s a$le )n co il )m linirea unor visuri nutrite )n secret1 si invers" o t)nr cstorit care )si )nt)m in sarcina cu !ucurie si ni)ndrie oate s se team de ea )n tcere" s o deteste rin o!sesii" $antasme" amintiri in$antile e care ea )nssi re$u/ sa le recunoasc. Este unul dintre motivele care le $ace e $emei s )nvluie cu at)ta tain acest su!iect. &cerea lor vine )n arte din lcerea de a )ncon*ura )n mister o ex erient care este exclusiv un rivile0iu al lor3 dar" de asemenea" ot $i si deconcertate de contradictiile si de con$lictele care le <inim 5%reocu rile din tim ul sarcinii s)nt un vis e care21 uiti la $el cum uiti de visul durerilor de la nastere68" a s us o $emeie. Ele se strduiesc s )n0roa e )n uitare adevrurile eoni lexe care i se desco er )n acele momente $emeii. Am v/ut c )n co ilrie si )n adolescent" $emeia trece rin mai multe $a/e )n ra ort cu maternitatea. .)nd este mic" aceasta re re/int un miracol si un *oc1 ca si )n us" )n co ilul care va veni $etita resimte un o!iect e care21 oate oseda si domina. Adolescent" vede )n co il" dim otriv" o amenintare la inte0ritatea retioasei ei ersoane. Sau )l re$u/ cu sl!ticie" recum eroina .olettei Audr: " care ne mrturiseste3 1 -emeia $ii0ui.
8 ,. IALE. K Juc)mi )n ierdere" ...o ilul6. 89L +ram $iecare co ilas care se *uca )n nisi " )l uram entru c iesise dintr2o $emeie... 7i uram si e oamenii mari entru c le orunceau co iilor" le ddeau ur0ative" )i !teau la $und" )i )m!rcau" )i umileau )n toate $elurile3 e $emei" cu tru ul lor moale )n care totdeauna erau 0ata s )nmu0ureasc alti !e!elusi" e !r!atii care riveau toat aceast caracatit $ormat din $emeile si din co iii lor" cu un aer satis$cut si inde endent. &ru ul meu )mi a artinea numai mie" nu2mi lcea dec)t !ron/at" )ncrustat cu sarea mrii" /0)riat de mrcini. &re!uia s rm)n tare si ecetluit. Sau se teme de o sarcin" )n acelasi tim dorind2o" ceea ce duce la $antasme de 0raviditate si la tot $elul de an0oase. Exist $ete crora le lace s2si exerse/e autoritatea e care le2o con$er maternitatea" dar nu s)nt dis use s2si asume res onsa!ilittile ei. Este ca/ul tinerei L:dia" citat de I. Deutsc#" care" la v)rsta de sais re/ece ani" an0a*at ca 0uvernant" se ocu a de co iii care2i $useser )ncredintati cu cel mai mare devotament1 era o relun0ire a reveriilor in$antile )n care ea )m reun cu mama ei $ormau un cu lu care crestea un co il1 !rusc a )nce ut s2si ne0li*e/e slu*!a" s se arate indi$erent $at de co ii" s ias la lim!are" s $lirte/e1 vremea *ocurilor trecuse si )nce ea s se reocu e de viata ei adevrat" )n care dorinta de a $i mam ocu a un loc $oarte restr)ns. +nele $emei )si strea/ toat viata aceast dorint de a domina co iii" dar s)nt ori ilate de travaliul !iolo0ic al nasterii1 atunci se $ac moase" in$irmiere" )nvttoare1 s)nt mtusi devotate" dar re$u/ s nasc. Altele" $r a res in0e cu de/0ust maternitatea" s)nt rea a!sor!ite de viata lor amoroas sau de carier entru a2i $ace loc )n viata lor Sau le e team de ovara e care ar re re/enta2o co ilul entru ele sau entru sotul lor. Adesea $emeia )si asi0ur deli!erat sterilitatea" $ie sustr0)ndu2se oricrui ra ort sexual" $ie rin ractici de lannin01 dar s)nt ca/uri )n care nu2si mrturiseste teama de a avea un co il" si atunci un roces si#ic de a rare $ace im osi!il conce tia1 )nuntrul $emeii se roduc tul!urri $unctionale care ot $i desco erite la o examinare medical" dar care s)nt de ori0ine nervoas. Doctorul Art#usJ citea/" rintre altele" un exem lu $ra ant3 Doamna I... $usese ru re0tit entru viata de $emeie de ctre mama ei1 aceasta )i re/isese cele mai man catastro$e dac s2ar $i )nt)m lat s rm)n )nsrcinat. .)nd doamna I... s2a mritat" sa cre/ut )nsrcinat )n luna imediat urmtoare1 a recunoscut c se )nselase1 si )nc o dat du alte trei luni3 din nou eroare. Du un an a consultat un 0inecolo0 care nu a desco erit nici la ea" nici la sotul ei vreo cau/ oarecare de sterilitate. Du 1 .storia. 891 trei ani s2a dus s consulte un alt doctor" care i2a s us3 5Veti rm)ne )nsrcinat c)nd veti vor!i mai utin des re asta...6 Du cinci ani de cstorie" doamna I... si sotul ei se )m caser cu ideea c nu vor avea niciodat co ii. .o ilul s2a nscut )n anul urmtor. Acce tarea sau re$u/ul conce erii unui co il este in$luentat de aceiasi $actori ca si sarcina )n 0eneral. 7n tim ul sarcinii s)nt resusci tate visele in$antile ale 0ravidei si an0oasele sale din adolescent. Devenind la r)ndul ei mam" $emeia ia" )ntr2o oarecare msur" locul celei care i2a dat viat. %entru ea este o total emanci are. Dac o doreste cu sinceritate" se va !ucura de sarcin si va tine s o oarte $r a*utorul nimnui1 dac este )nc dominat si consimte s $ie ast$el" dim otriv" se va reda )n m)inile mamei sale3 nou2nscutul i se va rea mai de0ra! un $rate sau o sor dec)t $ructul ro riului ei )ntece1 dac vrea s se eli!ere/e si )n acelasi tim nu )ndr/neste s2o $ac" se teme c" )n loc s2o salve/e" co ilul ar utea2o
$ace din nou s cad su! *u01 aceast an0oas oate rovoca avorturi1 I. Deutsc# citea/ ca/ul unei tinere $emei care" tre!uind s2si )nsoteasc )ntr2o cltorie sotul si s2si lase co ilul ce urma s se nasc )n 0ri*a mamei sale" a nscut acest co il mort1 a $ost uimit c nu2i rea rea ru du el" cci si21 dorise $oarte tare1 dar si2a dat seama c se 0)ndea cu oroare s i21 lase mamei sale" care ar $i dominat2o )n con tinuare rin acest co il. Am v/ut c sentimentul de cul a!ilitate $at de mam este $oarte $recvent la adolescente1 dac la v)rsta matu rittii acest sentiment este )nc viu" $emeia )si ima0inea/ c un !lestem a as asu ra ro0eniturii sale sau asu ra ei )nsesi3 co ilul crede ea" )i va rovoca moartea venind e lume sau va muri nsc)n du se. Aceast remuscare este la ori0inea an0oasei" at)t de $recventa la tinerele $emei" c nu2si vor utea duce sarcina la !un s$irsit. Se vede din acest exem lu relatat de I. Deutsc# cit im ortant ne$ast ot avea relatiile dintre $iic si mam3 Doamna Smit#" cea mai mic dintr2o $amilie numeroas )n care nu era dec)t un !iat" $usese rimit cu ciud de ctre mama ei care voia un !iat1 datorit a$ectiunii e care 12L artau tatl su si surorile mai mari" n2a su$erit rea mult din cau/a acestei relatii. Dar c)nd s2a mritat si a rmas )nsrcinat" desi )si dorea nes us de mult co ilul" ura e care2o avusese altdat $at de mama ei a $cut2o s deteste ideea de a deveni la r)ndul ei mam1 a nscut un co il mort" cu o lun )nainte de termen. 7nsrcinat a doua oar" i2a $ost team de un nou accident1 din $ericire" una dintre rietenele ei a ro iate a rmas 0ravid )n acelasi tim cu ea. Aceasta avea o mam $oarte a$ectuoas care le2a rote*at e cele dou $emei )n tim ul sarcinii1 dar rietena )si conce use co ilul cu o lun mai devreme dec)t doamna Smit#" care s2a )ns im)ntat la ideea de a naste sin0ur1 s re sur ri/a tuturor" rietena a 898 rmas )nsrcinat )nc o lun du termenul rev/ut entru nastere> si cele dou $emei au nscut )n aceeasi /i. %rietenele au #otr)t s2si concea )n aceeasi /i urmtorul co il" si doamna Smit# si2a )nce ut $r nici o neliniste noua sa sarcin. Dar )n cea de2a treia lun" rietena a tre!uit s rseasc orasul1 )n /iua )n care a a$lat" doamna Smit# a $cut un avort. ,2a mai utut avea co ii niciodat du aceea1 amintirea mamei sale o a sa rea tare. +n ra ort nu mai utin )nsemnat este acela e care $emeia )l are cu tatl co ilului. O $emeie de*a matur" inde endent" oate avea un co il care nu2i a artine dec)t ei3 am cunoscut una dintre aceste $emei ai crei oc#i se a rindeau la vederea unui !r!at $rumos" dar nu dintr2o dorint sen/ual" ci entru c2i msura acestuia )nsusirile de armsar1 aceste ama/oane ale maternittii salut cu entu/iasm mira2Z colul )nsm)ntrii arti$iciale. Dac tatl co ilului )si )m arte viata cu ele" )i vor re$u/a orice dre t asu ra ro0eniturii sale" vor )ncerca 2 recum mama lui %aul din -ii si )ndr0ostiti 2 s $orme/e cu micutul un cu lu )nc#is. Dar" )n ma*oritatea ca/urilor" $emeia are nevoie de un s ri*in masculin entru a2si acce ta noile sale res onsa!ilitti1 nu se va devota cu !ucurie nou2nscutului dec)t dac un !r!at )i este devotat. .u c)t este mai in$antil si mai timid" cu at)t aceast nevoie e mai resant. &ot I. Deutsc# ovesteste des re o t)nr $emeie care s2a cstorit la cincis re/ece ani cu un !iat de sais re/ece ani" care o lsase )nsrcinat. De c)nd era doar o $etit )i lceau co iii si o a*utase e mama ei s2i )n0ri*easc e $ratii si e surorile ei mai mici. Dar c)nd a a*uns ea )nssi mam a doi co ii" a intrat )n anic" )i cerea sotului ei s stea tot tim ul l)n0 ea1 a tre!uit ca el s2si ia o slu*! care2i ermitea s ^tea ore )ntre0i acas. &ria )ntr2o continu anxietate" exa0er)nd certurile )ntre micuti" d)nd o im ortant excesiv celor mai mici incidente ale /ilei. <ulte tinere mame cer ast$el a*utorul sotului lor" e care21 alun0 adesea de acas co lesindu21 cu 0ri*ile lor. I. Deutsc# citea/ si alte ca/uri curioase" rintre care si acesta3
L t)nr mritat a cre/ut c a rmas 0ravid si a $ost extrem de $ericit1 lec)nd )ntr2o cltorie $r sotul ei" a avut o $oarte scurt aventur e care a acce tat2o tocmai entru c" $iind co lesit de maternitate" nimic altceva nu 1 se rea mai im ortant1 revenind l)n0 sotul ei" si2a dat seama ceva mai t)r/iu c )ntr2adevr se )nselase asu ra conce tiei" care data din acea cltorie. .)nd s2a nscut co ilul" s2a )ntre!at !rusc dac era $iul sotului ei sau al amantului de oca/ie1 era inca a!il s )ncerce vreun sentiment $at de 1 I. DE+&S.I a$irm ca a veri$icat $a tul c nasterea co ilului a avut loc la /ece luni du ce $usese conce ut. 89K co ilul e care si21 dorise at)t1 lin de an0oas" ne$ericit" a recurs la un si#iatru si nu s2a interesat de co il dec)t din momentul )n care s2a #otrit s21 considere e sotul ei ca $iind tatl nou2nscutului. -emeia care simte a$ectiune $at de sotul ei )si va modela adesea sentimentele sale du ale lui3 ea )nt)m in sarcina si maternitatea cu !ucurie sau cu roast dis o/itie" du cum el va $i m)ndru sau ino ortunat de aceast veste. +neori $emeia )si doreste co ilul entru a consolida o le0tur sau cstoria" si atasamentul e care )l va avea $at de el de inde de reusita sau de esecul lanurilor sale. Dac )ncearc ostilitate la adresa sotului ei" situatia este si mai di$erit3 oate s se consacre cu )nversunare co ilului si si ne0e tatlui osesiunea acestuia sau" dim otriv" s riveasc cu ura vlstarul !r!atului e care21 detest. Doamna I. ,." a crei noa te a nuntii am ovestit2o con$orm celor relatate de Ste;el" a rmas imediat 0ravid si a detestat toat viata $etita conce ut )n oroarea acestei !rutale initieri. %utem vedea si din Jurnalul So$iei &olstaia cum am!ivalenta sentimentelor $at de sot se re$lect )n rima ei sarcin. Ea scrie3 Aceast stare )mi este" $i/ic si moral" insu orta!il. -i/ic" s)nt tot tim ul !olnav" iar din unct de vedere moral" simt o lictiseal" un vid" o an0oas teri!il. Si entru Liova am )ncetat s mai exist. ,u2i mai ot aduce nici o !ucurie" cci s)nt )nsrcinat. Sin0ura lcere e care o a$l )n aceast stare este de ordin masoc#ist3 $r )ndoial" esecul ra orturilor sale amoroase a $cut2o s simt o nevoie in$antil de auto ede sire. De ieri s)nt $oarte ru !olnav" mi2e team s nu $ac un avort. Durerea din )ntece )mi roduce )ns un soi de lcere. E ca atunci c)nd eram co il si $ceam o rostie" mama m ierta" dar eu" nu. < ciu eam sau m )nte am tare )n m)n" )n ce durerea devenea insu orta!il &otusi" o su ortam si c#iar )mi $cea o imens lcere. .)nd... co ilul se va naste" va )nce e din nou" e de/0usttorN &otul mi se are nes us de lictisitor. %endula !ate atit de trist orele... A#N Dac Liova...N Dar sarcina este mai ales o lu t care entru $emeie se d )nluntrul ei1 o resimte )n acelasi tim ca e o )m!o0tire si ca e o mutilare1 $etusul este o arte din tru ul ei" dar si un ara/it care o ex loatea/1 )l osed si este osedat de el1 )i re/um )ntre0 viitorul si" urt)ndu21" se simte c)t lumea de !o0at1 dar c#iar aceast !o0tie o ani#ilea/" ea are im resia c nu mai este nimic. O nou existent se va mani$esta si2i va *usti$ica ro ria ei existent" este m)ndr de acest lucru3 dar se simte totodat *ucria unor $orte o!scure" este 899 urtat de colo2colo" violentat .iudat la $emeia )nsrcinat este c" c#iar )n momentul c)nd cor ul ei transcende" este sesi/at ca $iind imanent3 se )nc#ide )n sine )nsusi )n 0returi si stri de ru1 )ncetea/ de a mai exista numai entru sine si tot atunci devine mai voluminos dec)t a $ost vreodat. &ranscendenta arti/anului" a !r!atului de actiune este locuit de o su!iectivitate" dar la viitoarea mam o o/itia su!iectVo!iect este a!olit1 ea $ormea/ )m reun cu co ilul cu care este )nsrcinat un cu lu ec#ivoc e care viata )l inund1 rins )n mrea*a naturii" este ca o lant" ca un animal" o re/erv de
coloid" o masin de clocit" un ou1 )i )ns im)nt e co ii" cu tru urile lor e0oiste" si )i $ace s r)n*easc e tineri entru c este o $iint uman" o constiint si o li!ertate care a devenit o unealt asiv a vietii. Viata nu este" de o!icei" dec)t o conditie a existentei3 )n 0estatie ea a are ca $iind creatoare1 dar este o creatie ciudat care se reali/ea/ )n contin0ent si )n $acticitate. %entru unele $emei !ucuriile sarcinii si ale al trii s)nt at)t de uternice" )nc)t vor s le re ete la in$init1 cum )si )ntrca !e!elusul" se simt $rustrate. Aceste $emei" care s)nt mai de0ra! masini de $cut co ii dec)t mame" caut cu aviditate osi!ilitatea de a2si aliena li!ertatea )n ro$itul crnii lor3 existenta le a are ca *usti$icat )n liniste de asiva $ertilitate a ro riului cor . Dac tru ul este ur inertie" nu oate )ncarna" nici mcar su! o $orm de0radat" transcendenta1 este lene si lictiseal" dar imediat ce )nmu0ureste devine trunc#i" i/vor" $loare" se de seste" devine miscare ctre viitor si )n acelasi tim o re/ent consistent. Se ararea de care $emeia a su$erit odinioar )n momentul )ntrcrii este com ensat1 ea este din nou scldat )n acest curent al vietii" reinte0rat )ntre0ului" veri0 )n lantul $r s$)rsit al 0eneratiilor" carne care exist rin si entru alt carne. Atunci c)nd simte co ilul )n )ntecele ei )n0reunat sau c)nd )l str)n0e la ie tul ei um$lat de la te" mama reali/ea/ acea conto ire cutat )n !ratele !r!atului si care )i este re$u/at imediat ce ia $ost acordat. ,u mai este un o!iect su us unui su!iect" ci c#iar aceast ec#ivoc realitate care este viata. &ru ul ei )n s$)rsit )i a artine" din moment ce este al co ilului care )i a artine. Societatea )i recunoaste aceast osesiune si" mai mult" )i con$er un caracter sacru. %oate s2si arate s)nii care erau altdat un o!iect erotic" iar acum au devenit un i/vor al vietii3 ast$el )nc)t ta!louri ioase ne2o )n$tisea/ e -ecioara <ria desco erindu2si ie tul si im lor)ndu21 e $iul ei s salve/e umanitatea. Alienat )n tru ul ei si )n demnitatea sa social" mama are ilu/ia linistitoare c este o $iint )n sine" o valoare acce tat. Dar nu este dec)t o ilu/ie. .ci ea nu creea/" de $a t" co ilul3 el se creea/ )n ea1 carnea ei naste numai carne3 este inca a!il s )ntemeie/e o existent care va tre!ui s se )ntemeie/e ea )nssi1 creatiile care eman li!ertate a$irm o!iectul ca valoare si )i dau o necesitate1 89= 7n )ntecele matern" co ilul este ne*usti$icat" nu este )nc dec)t o roli$erare 0ratuit" un $a t !rut a crui contin0ent este simetric cu aceea a mortii. <ama oate s ai! motivele ei s vrea un co il" dar nu i2ar utea da acestui cellalt care va $i m)ine ro riile ei ratiuni de a $i1 ea )l conce e )n 0eneralitatea tru ului ei" nu )n sin0ularitatea existentei sale. Acest lucru )l )ntele0e eroina .olettei Audr: c)nd s une3 ,u m 0)ndisem niciodat c ar utea da un sens existentei mele... -iinta lui )ncoltise )n mine si tre!uise s21 duc )u la ca t" orice s2ar $i )nt)m lat" $r a utea 0r!i lucrurile" c#iar dac utin ar $i li sit s mor. A oi a $ost acolo" nscut din tru ul meu1 ast$el semna cu o era e care as $i utut s2o )n$ tuiesc )n viat... dar" )n s$)rsit" nu era 7n acest sens misterul )ntruc#i rii se re et )n $iecare $emeie1 orice co il care se naste este un /eu care se trans$orm )n om1 nu s2ar utea reali/a ca li!ertate si constiint dac n2ar veni e lume3 mama se retea/ acestui mister" dar nul oate comanda1 su remul adevr al acestei $iinte care se $ureste )n )ntecele ei )i sca . Acest ec#ivoc se traduce rin dou $antasme contradictorii3 orice mam crede c vlstarul ei va $i un erou1 ast$el )si ex rim uimirea la ideea de a da nastere unei constiinte si unei li!ertti1 dar se )nt)m l si s se team c va naste un in$irm" un monstru" entru c ea cunoaste )n0ro/itoarea contin0ent a crnii" si acest em!rion care2o locuieste nu este dec)t carne In unele ca/uri unul dintre cele dou mituri este mai uternic1 dar adesea $emeia oscilea/ )ntre ele. Ea este sensi!il si la un alt ec#ivoc. %rins )n marele ciclu al s eciei" a$irm viata )m otriva tim ului si al mortii3 rin aceasta este romis nemuririi1 dar ea simte )n carnea ei adevrul cuvintelor lui Ie0el3 5,asterea co iilor )nseamn moartea rintilor6.
.o ilul" se mai s une" este entru rinti 5$iinta entru sine a dra0ostei lor care cade )n a$ara lor61 si invers" el )si va o!tine $iinta entru sine 5din des rtirea de i/vor" des rtire )n urma creia i/vorul seac6. Aceast de sire de sine este si entru $emeie re$i0urarea ro riei sale morti. Ea traduce acest adevr rin $rica e care o )ncearc ima0in)ndu2si nasterea3 de $a t se teme s nu2si iard viata. Semni$icatia sarcinii $iind at)t de am!i0u" e normal ca atitudinea $emeii s $ie am!ivalent1 de alt$el" ea se modi$ic )n di$eritele stadii ale evolutiei $etusului. &re!uie s su!liniem mai )nt)i c la )nce utul rocesului" co ilul nu este re/ent" nu are dec)t o existent ima0i nar1 mama oate visa la acest mic individ care se va naste du c)teva luni" oate s2i re0teasc lea0nul" scutecele3 ea nu sesi/ea/ concret dec)t $enomenele or0anice tul!uri din tru ul ei. Exist reoti ai Vietii si ai -ecundittii care retind" mistic" c $emeia cunoaste du lcerea )ncercat )n actul amoros dac !r!atul 89@ a lsat2o )nsrcinat1 este unul dintre miturile la care tre!uie s renuntm. -emeia nu are niciodat o intuitie decisiv a evenimentului" ci )l deduce lec)nd de la niste semne incerte. I se o reste ciclul" se )n0ras" i se )n0reunea/ s)nii si o dor" are ameteli" 0returi1 uneori se crede ur si sim lu !olnav si a$l de la medic des re sarcin. Atunci ea )si d seama c tru ul ei a rimit o destinatie care o trans2cende1 /i de /i" un oli nscut din carnea ei si strin de ea se va de/volta )n ea1 este rada s eciei care )i im une misterioasele sale le0i si )n 0eneral aceast alienare o )ns im)nt1 teama ei se mani$est rin stri de vom" care s)nt )n arte rovocate de modi$icrile sucurilor 0astrice1 dac aceast reactie" necunoscut $emelelor de mami$ere" ca t o im ortant a arte" ea se )nt)m l din motive si#ice" trd)nd caracterul acut e care21 )m!rac" la $emeie" con$lictul )ntre s ecie si individ. 1 .#iar dac $emeia )si doreste $oarte tare co ilul" tru ul ei se revolt mai )nt)i atunci c)nd tre!uie s nasc. Ste;el a$irm c vomitrile $emeii )nsrcinate ex rim )ntotdeauna un anumit re$u/ al co ilului1 si dac acesta este rimit cu ostilitate 2 entru motive adesea nemrturisite 2 tul!urrile stomacului se exa0erea/. 5%si#anali/a nea artat c exa0erarea si#ic a sim tomelor de vom nu se )nt)lneste dec)t )n ca/ul )n care ex ul/ia oral traduce sentimente de ostilitate la adresa sarciniii sau a $etusului6" s une I. Deutsc#" si adau03 5Adesea continutul si#ic al vomelor le0ate de sarcin este exact acelasi ca )n ca/ul vomelor isterice ale $etelor" rovenite din $antasme de 0raviditate68. 7n am!ele ca/uri este din nou activat )nvec#ita idee de $ecundatie e 0ur e care o au co iii. %entru $emeile in$antile )n s ecial" sarcina este" ca si altdat" asimilat unei !oli a a aratului di0estiv. I. Deutsc# citea/ o !olnav care2si studia cu anxietate voma entru a vedea dac nu 0seste acolo $ra0mente de em!rion1 totusi stia" s unea ea" c aceast o!sesie este a!surd. Bulimia" li sa de a etit" 0returile marc#ea/ aceeasi e/itare )ntre dorinta de a stra si aceea de a distru0e em!rionul. Am cunoscut o t)nr care su$erea )n acelasi tim de vome exas erate si de o consti atie )ndrtnic1 mi2a s us ea )nssi )ntr2o /i c avea im resia c )n acelasi tim caut s arunce $etusul a$ar si )ncearc s )l retin1 ceea ce cores unde exact cu dorintele sale mrturisite. Doctorul Art#usK citea/ exem lul urmtor e care21 re/um3 1 .$. voi. I. 2 <i s2a citat $oarte exact ca/ul unui !r!at care )n tim ul rimelor luni de sarcin a sotiei sale 2 e care totusi nu o iu!ea rea mult 2 a re/entat exact siin tomele de 0reat" de ameteal si vom )nt)lnite la $emeile 0ravide. Evident" aceasta traducea )ntr2o manier isteric niste con$licte constiente. K .storia. 89E
Doamna &... re/int tul!urri ale sarcinii cu vomitri 0rave... Situatia este at)t de nelinistitoare" )nc)t se une ro!lema unei )ntreru eri a sarcinii... &)nra $emeie este de/olat... Scurta anali/ care oate $i racticat relev c3 doamna &... se identi$ic inconstient cu una dintre vec#ile sale rietene de la ension care a *ucat un rol $oarte im ortant )n viata sa a$ectiv si care a decedat de e urma runei sale sarcini. Imediat cum aceast cau/ oate $i desco ent" sim tomele se ameliorea/1 du cincis re/ece /ile" )nc mai are stri de vom" dar care nu re/int nici un ericol. .onsti atia" diareea" travaliul de ex ul/iune mani$est totdeauna acelasi amestec de dorint si de an0oas3 re/ultatul este adesea un avort3 a roa e toate avorturile s ontane au o ori0ine si#ic. Aceste tul!urri se accentuea/ cu at)t mai mult cu c)t $emeia le d mai mult im ortant si cu c)t 5se ascult6 mai mult. 7n s ecial" $aimoasele 5 o$te6 ale $emeilor )nsrcinate s)nt o!sesii de ori0ine in$antil nutrite cu com le/ent3 ele se re$er )ntotdeauna la alimente" )n urma vec#ii idei de $ecundatie alimentar1 $emeia" sim tindu2 se rtcit )n tru ul ei" traduce" cum se )nt)m l adesea )n si #astenii" acest sentiment de )nstrinare rintr2o dorint de care adesea este $ascinat. Exist de alt$el o 5cultur6 a acestor o$te rin traditie" asa cum altdat a existat o cultur a isteriei1 $emeia se astea t s ai! o$te" le )ndeste" le inventea/. <i sa citat ca/ul unei $ete2mame care avusese o o$t at)t de nest )nit de s anac" )nc)t aler0ase la iat s21 cum ere si tre ida de ner!dare rivind cratita )n care $ier!ea3 )si ex rima ast$el an0oasa sin0urttii sale1 stiind c nu oate conta dec)t e ea )nssi" se 0r!ea cu $e!rilitate s2si satis$ac doinitele. Ducesa de A!rantes a descris )ntr2un $el $oarte amu/ant )n <emoriile sale un ca/ )n care o$ta este su0erat im erios de cei din *urul $emeii. Ea se l)n0e c )n tim ul sarcinii a $ost )ncon*urat de rea mult solicitudine3 Aceste )n0ri*iri" aceste atentii s oresc starea de ru" 0reata" nervo/itatea si )nc o mie6 si una de su$erinte care )nsotesc )ntotdeauna rimele sarcini Am )ncercat2o e ielea mea... <ama a )nce ut" )ntr2o /i c)nd cinam la ea. . R A#N Doamne" )mi /ise ea dintr2o dat un)nd *os $urculita si rivin2 du2m cu un aer consternat" a#N Doamne" am uitat s te )ntre! ce aveai iu c#e$ s mn)nci. R Dar n2am o$t de nimic" am rs uns eu. R ,2ai o$t" a /is mama... ,2ai o$tN asa ceva nu s2a mai v/utN &e 7nseli. Asta entru c nu )i dai nici o atentie. O s vor!esc cu soacr2ta. Si uit2le e cele dou mame ale mele consult)ndu2se )ntre ele. Si iat21 e Junot care" de team c am s2i $ac vreun co il cu ca de mistret.. m )ntre!a )n $iecare dimineat3 5Laura" de ce anume ai o$tF6 .umnata mea care se )ntorsese de la Versailles s2a adu0at corului... cum c ea v/use ca/urile de ersoane des$i0urate din cau/a unor o$te nesatis$cute... Am s$)rsit rin a m )ns im)nta eu )nsmi... Am cutat )n minte ceva ce2 mi 89D lcea cel mai mult si n2am 0sit nimic. 7n s$)rsit" )ntr2o /i mi s2a )nt)m lat s m 0)ndesc" m)nc)nd o !om!oan cu arom de ananas" c un ananas ar $i )ntr2adevr ceva nemai omenit... O dat ce m2am convins c aveam o$t de ananas" am simtit mai )nt)i o $oarte vie dorint de a m)nca ananas" care a s orit din cli a c)nd .orcelet a declarat c... nu era se/onul. O#N atunci am simtit acea su$erint a roa e de tur!are care te $ace s vrei s2o satis$aci sau" dac nu" s mori. CJunot" du o multime de demersuri" a rimit )n la urm un ananas de la doamna Bona arte. Ducesa de A!rantes a $ost $oarte !ucuroas si si2a etrecut noa tea mirosindu2 1 si atin0)ndu21" cci doctorul )i ordonase s nu21 mn)nce dec)t dimineata. .)nd" )n s$)rsit" Junot i 12a servitG3
Am )m ins $ar$uria de l)n0 mine. 5Dar... nu stiu ce am" nu ot s mn)nc ananas.6 El )mi a ro ie de nas !lestemata aceea de $ar$urie" ceea ce2mi rovoc din nou o asertiune o/itiv3 nu uteam m)nca ananas. A tre!uit nu numai s ia $ar$una" ci s desc#id $erestrele" s ar$ume/e aerul din camer entru a )nltura si cea mai mic urm din mirosul care )ntr2o secund numai )mi devenise odios. Si mai ciudat e c niciodat de atunci n2am mai utut m)nca ananas $r s2mi $ie sil... -emeile care s)nt )ncon*urate cu rea mult atentie" sau care se reocu excesiv de ele )nsele re/int cele mai multe $enomene mor!ide. .ele care trec cel mai usor ro!a sarcinii s)nt" e de o arte" matroanele total dedicate $unctiei lor materne" e de alt arte" $emeile virile e care nu le $ascinea/ aventurile ro riului lor tru si care tin nea rat s le de seasc usor3 doamna de Stael urta o sarcin la $el de usor ca e o conversatie. .)nd sarcina avansea/" ra ortul )ntre mam si $etus se sc#im!. Acesta este solid instalat )n )ntecele matern" cele dou or0anisme s2au ada tat unul la altul si au loc sc#im!uri !iolo0ice care2i ermit $emeii s2si re0seasc ec#ili!rul. Ea nu se mai simte osedat de s ecie3 ea osed acum $ructul )ntecelui ei. 7n rimele luni era o $emeie oarecare" diminuat de travaliul secret care se )m linea )n ea1 mai t)r/iu este mam )n mod evident si strile et de ru s)nt reversul 0loriei sale. ,e utinta de care su$erea devine" accentu)ndu2se" un ali!i. <ulte $emei a$l atunci )n sarcin o minunat ace1 se simt *usti$icate1 avuseser dintotdeauna )nclinatia de a2si o!serva" de asi )ndi ro riul lor tru " dar nu )ndr/neau" din simtul datoriei sociale" s se interese/e de sine cu rea mult com le/ent1 acum ele au dre tul s $ac asta1 tot ceea ce $ac entru ro ria lor sntate o $ac si entru co il. ,u li se mai cere nici munc" nici e$ort1 nu mai tre!uie s le ese de restul lumii1 visele de viitor dau sens momentului re/ent1 ele nu tre!uie dec)t s triasc" s)nt )n vacant. (atiunea existentei lor este acolo" )n )ntece" si le d o im resie er$ect de lenitudine. 5Este ca o so!it" iarna" totdeauna a rins numai entru tine" )n )ntre0ime su us vointei tale. Este ca un dus rece scld)ndu2te $r )ncetare )n tim ul verii. Asta este6" )i s unea o $emeie Ielenei 89F Deutsc#. Satis$cut" $emeia simte si multumirea de a se sti 5interesant63 aceasta a $ost dorinta ei cea mai ro$und )nc din adolescent1 ca sotie" su$erea de de endenta $at de !r!at1 acum nu mai este nici o!iect sexual" nici servitoare" ci )ncarnea/ s ecia" este o romisiune a vietii" a eternittii1 cei din *ur o res ect" c#iar si ca riciile ei devin sacre1 aceasta o si determin" asa cum am v/ut" s2si invente/e 5 o$te6. 5Sarcina )i ermite $emeii s dea un sens unor acte care alt$el ar rea a!surde6" s une Ielene Deutsc#. Justi$icat de re/enta altuia )n )ntecele ei" $emeia se !ucur )n s$irsit e de lin de a $i ea )nssi. .olette a descris )n Steaua Ves er aceast $a/ a sarcinii. Insidios" $r era!" m cu rindea !eatitudinea $emelelor 0rele. ,u mai eram tri!utar nici6 unei nelinisti" nici unei nenorociri. Eu$one" tors de isic" cu care nume" stiinti$ic sau $amiliar" s numesti aceast ocrotire4 %ro!a!il c m2a satis$cut e de lin" din moment ce nu o ot uita. <2am lictisit s trec su! tcere ceea ce nu am s us niciciodat" adic starea de or0oliu" de !anal ma0ni$icent e care2o 0ustam re0tindu2mi $ructul. 7n $iecare sear )mi luam c)te utin adio de la vremurile !une ale vietii mele. Stiam !ine c am s2o re0ret. Dar vioiciunea" torsul de isic" eu$oria inundau totul" si asu ra mea domnea dulcea !estialitate" nonsalanta e care mi2o aduceau 0reutatea mea s orit si c#emrile surde ale creaturii e care o $uream )n mine. A sasea" a sa tea lun... %rimele c suni" rimii tranda$iri. %ot s2mi numesc sarcina alt$el dec)t o lun0 sr!toare4 .#inurile $acerii se uit" dar nu oti uita o lun0 sr!toare unic3 nu am uitat nume. 7mi amintesc mai ales c somnul" la cele mai ca ricioase ore" unea st )mre e mine si c eram cu rinsa" ca e vremea co ilriei" de
nevoia de a dormi e *os" e iar!" e m)ntul cald de soare. +nic 5 o$t6" o o$t sntoas. S re s$)rsit ream un so!olan care t)rste du el un ou $urat. Devenisem incomod entru mine )nsmi" mi se )nt)m la s $iu rea o!osit ca s m culc... .#iar si duc)nd ovara acestei 0reutti si a o!oselii" lun0a mea sr!toare continua. Eram urtat e un scut de rivile0ii si de atentie... Des re aceast $ericit sarcin" .olette ne s une c una dintre rietenele ei a numit2o 5sarcin de !r!at6. Si ea a are )ntr2adevr ca a artin)nd acestei s ecii de $emei care2si su ort cura*os starea entru c nu s)nt a!sor!ite de ea. 7n tim ul 0ravidittii si2a continuat munca de scriitor. 5.o ilul mi2a dat rimul de stire c va veni si atunci am us ca acul stiloului.6 Alte $emei )si dau si mai mult im ortant1 ele )si rume0 la in$init noua lor )nsemntate. .um s)nt utin )ncura*ate" ele )si asum e socoteala lor miturile masculine3 ele o un lucidittii de s irit noa tea $ecund a Vietii" constiintei lim e/i" misterele interionttii" li!erttii $acile" 0reutatea )ntecelui care este acolo" )n enorma lui $acticitate1 viitoarea mam se simte #umus si 0lie" i/vor" rdcin1 c)nd ati este" somnul su este acela al #aosului unde $ermentea/ 8=L lumi. +nele viitoare mame" 0ata s uite de sine" s)nt )nc)ntate mai ales de comoara vietii care creste )n ele. Aceast !ucurie o ex rim .ecile Sauva0e )n oemul su Su$letul )nmu0urit3 &u esti al meu recum s)nt /orii ai dm ului e care2l scald" In *urul tu se str)n0e viata2mi" te2m re*muieste 2 lin cald In um!ra cruia cresc tainic mici mdulare /0ri!uliteJ Si mai de arte3 &e m)n0)i temtoare2n culcusul tu de vat <ic su$let2mu0ur" rins de $loarea mea" ceresc &i ar l )ndei inimi cu inima2mi tocmesc &u" $ruct al meu" de u$" tu" 0ur2 nrourat. Si )ntr2o scrisoare ctre sotul ei3 E ciudat" mi se are c asist la $ormarea unei lanete in$ime si c2i lmdesc 0lo!ul ei $ra0il. ,2am $ost niciodat at)t de a roa e de viat. ,u am sim$it niciodat cu at)ta acuitate c s)nt sora m)ntului" cu ve0etatia si sevele lui. %icioarele mele sesc e m)nt ca deasu ra unui animal viu. Vise/ la /iua lin de c)ntece de $laut" de al!ine tre/ite" de rou" cci iat c el se rsuceste si se a0it )n mine. Dac ai sti ce ros etime de rimvar si ce tinerete aduce )n mine acest su$let )nmu0uritN Si" e deasu ra" este su$letul de co il al lui %ierrot" ela!or)nd )n noa tea $iintei mele doi oc#i mari de in$init" asemntori cu ai lui. 7n sc#im!" $emeile care s)nt $oarte coc#ete" care se simt esential un o!iect erotic" care se iu!esc )n $rumusetea tru ului lor su$er s se vad de$ormate" ur)tite" inca a!ile s suscite dorinta. Sarcina nu le mai a are ca o sr!toare sau ca o )m!o0tire" ci ca o diminuare a eului lor. .itim" )ntre altele" )n Viata mea de Isadora Duncan3 .o ilul )si $cea simtit re/enta... -rumosul meu tru de marmur se )ntindea" se s$r)ma" se de$orma... mer0)nd e malul mrii" simteam uneori un exces de $orta si de vi0oare si )mi s uneam uiieon c mica creatur va $i a mea" numai a mea1 dar )n alte /ile... aveam im resia c s)nt un !iet animal )nc#is )n cusc. Altern)nd s eranta cu dis erarea" m 0)ndeam adesea la elerina*ele tineretii mele" la rtcirile mele" la desco enrea artei" si toate nu erau dec)t un rolo0 strvec#i" ierdut )n ceata care se s$)rsea cu aste tarea unui co il" ca odo er la )ndem)na oricrei trnci... Au )nce ut s m cu rind tot $elul de temeri. De0ea!a )mi s uneam c toate $emeile au co ii. Era ceva
$iresc" st totusi mi2era teama &eam de ce4 Desi0ur" nu de moarte si nici mcar de su$erint" mi2era o team nelmurit de necunoscut. Din ce )n ce mai mult" $rumosul meu tru se de$orma su! rivirile mele uimite. 8=1 +nde erau 0ratioasele mele $orme *uvenile de naiad4 +nde )mi erau am!itia" renumele4 Adesea" )n ciuda vointei mele" m simteam ne$ericit si )nvins. Lu ta cu viata" aceast urias" era ine0al1 dar atunci m 0)ndeam la co ilul care avea s se nasc si toat tristetea mea dis rea Ore crude de aste tare )n noa te. .)t de scum ltim 0loria de a $i mameN 7n ultimul stadiu al sarcinii" se sc#itea/ se ararea )ntre mam si co il. -emeile simt di$erit rima miscare" lovitura de icior la ortile lumii dat )n )ntecele care21 )nc#ide e co il de arte de lume. +nele rimesc cu o uimire $ericit acest semnal ce anunt re/enta unei vieti autonome1 altele se 0)ndesc cu re ulsie c s)nt rece taculul unui individ strin. Din nou se tul!ur uniunea dintre $etus si tru ul matern3 uterul co!oar" $emeia are sen/atia de resiune" de tensiune" de di$icultate res iratorie. Este osedat de data aceasta nu de o s ecie indistinct" ci de co ilul care se va naste1 nu era )n acum dec)t o ima0ine" o s erant1 acum re/enta lui devine a stoare (ealitatea lui creea/ noi ro!leme Orice trecere este nelinistitoare nasterea a are ca $iind deose!it de )ns im)nttoare. .)nd $emeia se a ro ie de termen" toate terorile co ilriei ei re)nvie1 dac )n urma unui sentiment de vinovtie se crede !lestemat de mama ei" se convin0e c o s moar ea sau co ilul va muri. &olstoi a descris )n (/!oi si %ace" )n ersona*ul Lisei" una dintre aceste $emei in$antile care vd )n nastere o condamnare la moarte1 si ea c#iar moare. ,asterea va avea" du ca/" caractere $oarte di$erite3 $emeia doreste )n acelasi tim s stre/e )n tru ul ei comoara de carne care este o !uctic retioas din ea )nssi si s se de!arase/e de acea re/ent care o st)n*eneste1 vrea s si vad visul cu oc#it" dar )i e team de res onsa!ilittile noi e care le im lic aceast materia li/aie1 o dorint oate $i mai uternic dec)t alta" dar de multe ou $emeia oscilea/ )ntre cele dou Adesea se )nt)m l s nu $ie #otrit in $orul ei interior s a!orde/e )ncercarea aceasta an0oasant3 vrea s2si dovedeasc siesi si celor din *ur 2 mamei sau sotului ei 22 c e )n stare s o de seasc $r a*utorul lor1 dar )n acelasi tim urste lumea" viata" e cei a ro iati entru su$erintele e care le )ndur si ado t" rotest)nd" o conduit asiv. -emeile inde endente 2 matroane sau $emei virile 2 tin nea rat s ai! un rol activ )n momentele care reced nasterea si )n tim ul nasterii )nsesi1 dac s)nt in$antile" $emeile se vor a!andona asiv moasei sau mamei lor1 unele nu ti )n durerile $acerii" din or0oliu1 altele re$u/ orice consemn. Se oate s une c rin aceast cri/ ele )si ex rim atitudinea lor ro$und $at de lume )n 0eneral si $at de maternitate )n articular1 s)nt stoice" resemnate" rotestatare" im erioase" revoltate" inerte" )ncordate... Aceste dis o/itii si#olo0ice au o enorm in$luent asu ra duratei si di$iculttii nasterii Ccare de inde si de 8=8 $actori ur or0aniciG. Semni$icativ este c )n mod normal" $emeia 2ca si $emelele anumitor animale domestice 2 are nevoie de a*utor entru a )nde lini $unctia la care o redestinea/ natura1 exist trnci cu o!iceiuri as re si $ete2mame care nasc sin0ure1 dar acest $a t atra0e adesea moartea co ilului sau !oli de nevindecat ale mamei. .#iar )n momentul )n care $emeia )si )nde lineste destinul ei $eminin" ea este )nc de endent3 ceea ce dovedeste c" )n ceea ce riveste s ecia uman" natura nu se distin0e niciodat de arti$iciu. -ireste" con$lictul )ntre interesul individului $eminin si acela al s eciei este at)t de acut" )nc)t antrenea/ de multe ori moartea co ilului sau a mamei3 interventiile umane ale c#irur0iei" ale medi2cinei au diminuat considera!il 2 si c#iar au eliminat a roa e 2
accidentele at)t de $recvente altdat. <etodele aneste/iei s)nt e cale s de/mint a$irmatia !i!lic3 5)ti vei naste co ilul )n c#inuri61 utili/at )n mod curent )n America" aneste/ia )nce e s se rs )ndeasc si )n -ranta1 )n martie 1F9F" un decret a $cut2o o!li0atorie )n An0lia>. .are s)nt exact su$erintele de care aneste/ia o crut e $emeie" este 0reu de stiut. -a tul c nasterea durea/ uneori mai mult de dou/eci si atru de ore" iar alteori se termin )n dou2trei ore inter/ice orice 0enerali/are. %entru unele $emei" nasterea este un martiriu Este ca/ul Isadorei Duncan3 )si trise sarcina )n ad)nc neliniste" si $r )ndoial re/istentele ei si#ice au a0ravat si mai tare durerile nasterii1 ea scrie3 Se oate s une orice des re Inc#i/itia s aniol" nici o $emeie care a nscut nu se oate teme de torturile ei" care s)nt o *oaca de co ii )n corn aratie cu durerile $acem. -r )ncetare" $r mil" acest eeniu invi/i!il si cr+d m tinea in 0#eare" )mi s$isia oasele si nervii. Se s une c asemenea su$ennte se uit re ede. &ot ceea ce ot s rs und este c a*un0e s )nc#id oc#ii entru a2mi au/i din nou stri0tele si tin0uielile. 1 Ani s us de*a cum unii anti$eimnisti se indi0nau )n numele naturii si ui Bi!liei )m otriva ideii c su$erintele $acerii ar tre!ui su rimate3 acestea ar $i una dintre sursele ..instinctului6 matern. I. Deulsc# are tentat de aceast o inie3 dac mama nu a simtit c#inurile $acerii" ea nu2si recunoaste ro$und co ilul ca $und al su )n momentul )n care )i este artat" s une ea3 totusi" este de acord c acelasi sentiment de 0ol si de )nstrinare se )nt)lneste si la mamele care au su$erit la nastere1 si sustine de2a lun0ul )ntre0ii sale crti c dra0ostea matern este un sentiment" o atitudine constient" si nu un instinct1 c nu este le0at nea rat de sarcin3 du ea" o $emeie oate simti o imens dra0oste matern $at de un co il ado tat sau $at de cel e care sotul ei 12a avut dintr2o alt le0tur etc. Aceast contradictie rovine" evident" din $a tul c autoarea a$irm c $emeia este )nclinat s re masoc#ism" iar aceast te/ o constr)n0e s acorde o )nalt valoare su$erintelor $eminine. 8=K Alte $emei consider" dim otriv" c nasterea e o )ncercare relativ usor de )ndurat. -oarte utine a$l )n ea o lcerea sen/ual. S)nt o $iint at)t de ro$und sexual" )nc)t c#iar si nasterea este entru mine un act sexual" scrie una dintre acestea.1 Aveam o asistent $oarte $rumoas. < s la si )mi $cea in*ectii. Era destul entru a2mi rovoca o stare de mare excitatie )nsotit de $risoane nervoase. +nele a$irm c au )ncercat )n tim ul nasterii o im resie de utere creatoare1 ele au )nde linit cu adevrat un travaliu voluntar si creator1 multe se simt" dim otriv" asive" o unealt su$erind" torturat. %rimele ra orturi ale $emeii cu co ilul s)nt la $el de varia!ile. +nele $emei su$er de vidul e care21 simt )n tru 1 li se are c le2a $ost $urat comoara. (mas $r 0rai" s)nt stu ul Din care roiul a ornit s re cer )ndumicatu2mi s)n0e" niciodat ,u va mai trece )n $ tura ta -iinta mea e casa $erecat Din carc2un mort au scos" a!ia scrie .ecile Sauva0e. Si mai de arte3 &u nu mai esti" cu totul" al meu. 7nc de2acuma .a ul tu 2 iat2l o0lind entru alte !olti ceresti. Si )n alt arte3 ,scut a $ost si" entru totdeauna" ierdut c $ra0edu2mi iu!it ,scut a $ost" cum lit dc2nsin0urat m re0sesc" si2n van ascult In mine rscolit de 0roa/" al s)n0elui meu vid tumult 7n acelasi tim " totusi" toate tinerele mame )ncearc o curio/itate mirat. Este un miracol !i/ar s ve/i" s tii )n !rate o $iint vie lmdit )n tine" iesita din tine. Dar ce rol
a avut" de $a t" mama )n evenimentul extraordinar care aduce e lume o nou existent4 ,u stie. ,2ar $i existat $r ea" si totusi )i sca . .u o tristete uluit )si vede co ilul )n a$ara ei" des rins din ea. Si a roa e )ntotdeauna simte dece tie -emeia ar vrea s21 simt al su la $el de si0ur ca e 1 Este vor!a de su!iectul de la care Ste;el a riimt o detaliat con$esiune e care am re/umat2o artial. 8=9 ro ria ei m)n3 dar tot ceea ce simte co ilul este )nc#is )n el" este o ac" im enetra!il" se arat1 nu21 recunoaste entru c nu21 cunoaste3 si2a trit sarcina $r el3 nu are un trecut comun cu micutul strin. ,u se aste ta si $ie imediat $amiliar1 dar nu" este un nou2venit" si mama este stu e$iat de indi$erenta cu care21 rimeste. 7n reveriile ei din vremea sarcinii" co ilul era o ima0ine" era in$init" si $emeia se *uca )n mintea ei cu viitoarea sa maternitate1 acum se tre/este cu un mic individ $init" este acolo cu adevrat" contin0ent" $ra0il" retentios. Bucuria c )n s$)rsit este acolo" real" se amestec cu re0retul c nu este dec)t at)t. <ulte tinere mame re0sesc rin al tare" dincolo de se aratie" un intim ra ort animal cu co ilul lor1 este o o!oseal mai e ui/ant dec)t a sarcinii" dar care2i ermite $emeii ce al tea/ s er etue/e starea de 5vacant6" de ace" de lenitudine e care o savura e c)nd era )nsrcinat. .)nd )i ddea co ilului s su0" s une des re una dintre eroinele sale .olette Audr:>" nu avea nimic altceva de $cut" si asta ar $i utut dura ore )ntre0i1 nici nu se 0)ndea la ce ar utea veni du aceea. ,u tre!uia dec)t s aste te ca micutul s 1 se des rind de ie t ca o al!in mare. Dar exist $emei care nu ot al ta si )n care indi$erenta uimit din rimele ore se er etuea/ )na c)nd )si 0sesc o le0tur concret cu co ilul. Acesta a $ost" )ntre altele" ca/ul .olettei" care nu si2a utut al ta $iica si a descris cu sinceritatea ei o!isnuit rimele sentimente materne83 +rinarea este contem larea unei ersoane noi care a intrat in cas $r a veni din a$ar... %uneam oare destul dra0oste )n aceast contem lare4 ,u )ndr/nesc s2o a$irm. Desi0ur" aveam o!iceiul 2 )l am )nc 2 de a m mira. 7l exersam asu ra acestui ansam!lu de minuntii care este un nou2nscut3 un0#iutele asemntoare" )n trans arenta lor" cu sol/ii crevetelor ro/" tal a icioruselor cu care venise la noi $r a atin0e m)ntul. +m!ra usoar a 0enelor co!or)te e o!ra/" ase/ate )ntre eisa*ele terestre si visul al!strui al oc#iului. Sexul micut" ca o mi0dal a!ia inci/at" cu dou valve" )nc#ise exact una lin0 alta. Dar aceast minutioas admiratie e care 12L dedicam $iicei mele nu o numeam dra0oste" nu simteam c e dra0oste. %)ndeam... ,u simteam" rivind s ectacolul e care viata mea )l aste tase at)t de mult tim " vi0ilenta si emulatia mamelor or!ite. .)nd va veni oare entru mine semnul care )nsoteste o a doua e$ractie" mai di$icil4 A tre!uit s acce t $a tul c o seam de avertismente" de emotn $urtive si 0eloase" de remonitii $alse si c#iar adevrate" m)ndna de a dis une de o viat a crei umil creatoare Juc>ind )n ierdere. 8 .OLE&&E" Steaua Ves er. 8== eram" constiinta un ic er$id c ddeam altcuiva o lectie de modestie m2au sc#im!at )n cele din urm )ntr2o mam o!isnuit. Si )nc nu m2am )nseninat dec)t atunci c)nd lim!a*ul inteli0i!il a )n$lorit e !u/ele ei $ermectoare" c)nd constiinta" malitia si c#iar tandretea au $cut dintr2un !e!elus ca toti ceilalti o $at" si dintr2o $at" $iica meaN Exist si mame )ns im)ntate de noile lor res onsa!ilitti. 7n tim ul sarcina" nu tre!uiau dec)t s se a!andone/e tru ului lor1 nu li se cerea nici o initiativ. Acum se tre/esc )n $ata unei ersoane care are dre turi asu ra lor. +nele $emei )si m)n0)ie cu
veselie co ilul c)t s)nt la s ital" )nc !ine dis use si ne stoare" dar )nce s21 riveasc ca e o ovar imediat ce se )ntorc acas. .#iar si al tarea nu le aduce nici un $el de !ucurie" dim otriv" se tem s nu2si strice $orma sinilor1 )si rivesc cu ranc#iun ie tul lin de vinisoare si de 0lande dureroase3 0ura co ilului le rneste1 li se are c le as ir $ortele" viata" $ericirea. Le constr)n0e s )ndure o 0rea servitute si nu mai $ace arte din ele" ci a are ca un tiran3 ele rivesc cu ostilitate acest nuc individ strin care le amenint carnea" li!ertatea" eul lor )ntre0 O multime de alti $actori ot interveni. (elatiile $emeii cu mama sa )si strea/ )ntrea0a lor im ortant. I. Deutsc# citea/ ca/ul unei tinere manie al crei la te seca de $iecare dat c)nd mama ei venea s2o vad1 adesea $emeia cere a*utorul alteia" dar este 0eloas e cea care2i al tea/ co ilul si este morocnoas cu aceasta. O mare )nsemntate au si ra orturile cu tatl co ilului si sentimentele e care el le nutreste. +n )ntre0 ansam!lu de ratiuni economice" sentimentale" de$ineste co ilul ca e o ovar" un lant" sau ca e o eli!erare o !ucurie" o stare de securitate. Sint ca/uri )n care ostilitatea se trans$orm )n ur declarat ce se traduce rintr2o extrem ne0li*ent sau rin maltratarea co ilului. .el mai adesea mama" constient de )ndatoririle sale" lu t )m otriva acestui sentiment1 ea simte o remus2care care naste an0oase )n care se relun0esc temerile sarcinii. &oti si#analistii admit c mamele care au o!sesia s nu le $ac ru co i ilor lor" cele care2si ima0inea/ accidente ori!ile )ncearc )n ma*oritatea ca/urilor $at de co ii lor o dusmnie e care se strduiesc s2o re$ule/e. .eea ce este oricum remarca!il si distin0e aceast relatie de orice alt relatie uman este c )n rimele tim uri co ilul nu inter vine )n ea3 sur)surile" 0)n0urelile lui nu au alt sens dec)t acela e care li 2l d mama1 de inde de ea" nu de co il" ca acesta s i se ar $ermector" unic" sau lictisitor" !anal" odios. De aceea $emeile reci. nesatis$cute" melancolice" care aste tau de la co il o com anie" o cldur" o surescitare care s le scoat din starea lor o!isnuit s)nt de/am0ite. .a si 5starea de trecere6 a u!erttii" a initierii sexuale" a cstoriei" aceea a maternittii naste dece tie la $emeile care s er 8=@ c un eveniment exterior le oate *usti$ica sau re)nnoi viata Este sentimentul e care So$ia &olstaia )l descrie ast$el3 Aceste nou luni au $ost cele mai teri!ile din viata mea .)t des re a /ecea" mai !ine s nu mai vor!im des re ea. De0ea!a se strduieste s consemne/e )n *urnalul ei o !ucurie conventional3 tristetea si teama ei de res onsa!ilitate ne $ra ea/. &otul s2a terminat. Am nscut" mi2am rimit artea de su$erint" mi2am revenit si" utin c)te utin" m )ntorc la viat cu o neliniste si o team constante $at de co il si mai ales $at de sotul meu. .eva s2a ru t )n mine. .eva )mi s une c voi su$eri tot tim ul de2 acum )nainte" cred c este teama de a nu2mi utea )nde lini )ndatoririle $at de $amilia mea. Am )ncetat s mai $iu natural entru c mi2e team de aceast dra0oste vul0ar a $emelei entru uii ei si de a2mi iu!i exa0erat sotul. Se s une c este o virtute s2ti iu!esti sotul si co iii. Ideea aceasta m consolea/ uneori... .)t de uternic este sentimentul matern" si c)t de natural im se are s $iu mam. Este co ilul lui Liova si de aceea )l iu!esc. Dar se stie c )si a$isea/ at)t de tare dra0ostea entru sotul ei tocmai entru c nu )l iu!este1 aceast anti atie se rs$r)n0e asu ra co ilului e care )l conce use )n urma unor )m!rtisri ce o sc)r!eau. ?. <ans$ield a descris e/itarea unei tinere mame care2si iu!este sotul" dar )i su ort cu re ulsie m)n0)ierile. Ea )ncearc $at de co iii si )n acelasi tim tandrete si o im resie de vid" e care o inter retea/ cu tristete ca e o com let indi$erent. Linda" odi#nindu2se )n 0rdin l)n0 ultimul ei nscut" se 0)ndeste la sotul ei" Stanle:1.
Acum era cstorit cu ci" si c#iar )l iu!ea ,u e Stanle: cel e care )l cunostea toat lumea" nu e Stanle: cel de $iecare /i3 ci e un Stanle: timid" sensi!il" inocent" care )n0enunc#ea )n $iecare sear entru a2si s une ru0ciunea. Dar nenorocirea era... c21 vedea e Stanle: al ei at)t de rar. Avea cli e luminoase" momente de liniste" dar )n restul tim ului im resia ei era c tria )ntr2o cas 0ata dintr2un moment )n altul s ia $oc" e un vas 0ata )n $iece /i s nau$ra0ie/e. Si )ntotdeauna Stanle: era )n mi*locul rime*diei. 7si etrecea tim ul salv)ndu21" )n0ri*indu21" linistindu21 si ascult)ndu2i ovestea. &im ul care2i mai rm)nea )l etrecea tem)ndu2se s nu rm)n )nsrcinat... E $oarte $rumos s s ui c soarta $emeilor este s ai! co ii. ,u este adevrat. Ea" de exem lu" utea dovedi c e o idee $als. Era dr)mat" sl!it" descura*at de sarcinile ei. Iar si mai 0reu de su ortat era $a tul c nu2si iu!ea co iii. ,2avea nici un rost s se re$ac... ,u" era ca si cum un v)nt rece ar $i )n0#etat2o )n $iecare dintre acele teri!ile cltorii1 nu2i 1 Des re la0un. 8=E mai rm)nea nici un ic de cldur entru ei. .)t des re !ietel" ei !ineN slav Domnului" era al mamei ei" Ber:l" care21 voia. Ea de2a!ia )l tinuse )n !rate. 7i era at)t de indi$erent c)nd se odi#nea la icioarele ei. 7si lec rivirea... Era ceva at)t de !i/ar" at)t de neaste tat )n sur)sul lui" )nc)t Linda surise si ea. Dar )si lu seama si2i s use co ilului cu rceal3 5<ie nu2mi lac co iii6 5,u2ti lac co iii & ,u utea crede. 5,u m iu!esti46 )si a0ita stu id !ratele s re mama lui. Linda se ls s cad )n iar!. 5De ce /)m!esti )n continuare46 /ise ea cu severitate. 5Dac ai sti ce 0)ndeam" n2ai mai r)de...6 Linda era at)t de uimit de )ncrederea micii creaturi. A" nu" $ii sincer. ,u asta simtea1 era ceva cu totul di$erit" ceva at)t de nou" at)t de... Lacrimi )i venir )n oc#i1 )i so ti )ncetisor co ilului3 5Bun /iua" micutul meu cara0#ios...6 &oate aceste exem le s)nt su$iciente entru a arta c nu exist 5instinct6 matern3 cuv)ntul nu se a lic )n nici un ca/ s eciei umane. Atitudinea mamei este de$init rin ansam!lul situatiei sale si rin $elul )n care ea si2o asum. Aceast situatie este" du cum am v/ut" extrem de varia!il. -a t este c" dac )m re*urrile nu s)nt de2a dre tul de$avora!ile" mama va a$la )n co il o )m!o0tire. Era ca un rs uns al realittii ro riei sale existente.... rin co il ea avea dre t s ri*in toate lucrurile si e ea )nssi entru a )nce e... scrie .olette Audr: des re o t)nr mam. &ot ea )i )m rumut alteia aceste cuvinte3 At)rna )n !ratele mele" e ie tul meu" ca lucrul cel mai 0reu din lume. )n la limita uterilor mele. < )n0ro a )n m)nt" )n tcere si )n noa te. Dintr2o dat )mi aruncase toat 0reutatea lumii e umeri. .#iar din acest motiv )l voisem. Sin0ur eram rea usoar. Dac unele $emei care s)nt mai de0ra! 5masini de $cut co ii6 dec)t mame )ncetea/ s se mai interese/e de co il imediat cum )l )ntrca si nu doresc dec)t o nou sarcin" multe dintre ele" )n sc#im!" simt c tocmai aceast se arare )l $ace e co il s devin al lor1 nu mai este o !ucat indistinct din ele )nsele" ci o arte din lume1 nu le mai !)ntuie surd tru ul" ot s21 vad" s21 atin01 du melancolia nasterii" .ecile Sau va0e ex rim !ucuria maternittii osesive3 lat2te" micul meu amant ne retuit" 7n atul lar0 al mamei tolnit" %ot s te tin )n !rate" s te srut usor" S2ti c)ntresc cu m)na $rumosul viitor1 &ie" mic statuie lsmuit Din s)n0e" !ucurie si carne de/0olit <icul meu du!lu" marea2mi tul!urare... 8=D
S2a s us si s2a re etat c $emeia a$l )n mod $ericit )n co il un ec#ivalent al enisului3 este a!solut inexact De $a t" !r!atul adult a )ncetat s mai vad )n enisul su o *ucrie miraculoas3 valoarea e care si2o strea/ or0anul su este aceea a o!iectelor de/ira!ile a cror osesiune o asi0ur1 tot ast$el $emeia invidia/ rada e care si2o anexea/ !r!atul" nu instrumentul acestei anexri1 co ilul otoleste acest erotism a0resiv e care )m!rtisarea masculin nu21 satis$ace e de lin1 este omolo0ul ei )n i osta/a sa de iu!it" c)nd se druieste e de lin !r!atului" $r a c ta aceeasi druire )n sc#im!1 !ine)nteles" ec#ivalenta nu este exact1 orice relatie este unic1 dar mama a$l )n co il 2 ca si amantul )n iu!ita lui 2 o lenitudine tru easc" si aceasta nu )n a!andon" ci )n dominare. Ea sesi/ea/ )n co il ceea ce caut )n $emeie !r!atul3 un altul care e )n acelasi tim natur si constiint si care s $ie rada sa" du!lul su. Eroina .olettei Audr: s une c ea a$la la co ilul ei3 %ielea $cut entru de0etele mele" care tinuse romisiunea tuturor isoiasilor" tuturor $lorilor... &ru ul co ilului are aceast nete/ime" aceast cldut elasticitate e care" de c)nd era $etit" $emeia a r)vnit2o )n tru ul mamei sale si" mai t)r/iu" este tot )n lume. El este lant" animal" are )n oc#i loile si r)urile" a/urul cerului si al mrii" un0#iile sale s)nt de coral" rul o ve0etatie mtsoas" este o us vie" o asre" un isoi1 $loarea mea" erla mea" uiul meu" mieluselul meu... mama a roa e c murmur cuvintele )ndr0ostitului si" la $el ca acesta" $oloseste cu aviditate ad*ectivele osesive1 $oloseste aceleasi moduri de a ro riere3 m)n0)ieri" srutri1 )si str)n0e co ilul la ie t" )l )nvluie )n cldura !ratelor si a atului su. +neori aceste relatii au un caracter mani$est sexual. Ast$el" )n con$esiunea culeas de Ste;el si e care de*a am citat2o" se relatea/3 7mi al tam $iul" dar $r nici o !ucurie" cci nu crestea" si am)ndoi sl!eam. Al tatul re re/enta entru mine ceva sexual" si )mi era rusine c)nd )i ddeam s su0. Aveam o sen/atie $ermectoare c)nd cor ul lui micut se str)n0ea l)n0 al meu1 $remtam c)nd )i simteam minutele atin0)ndu2m... &oat dra0ostea mea se detasa de eul meu entru a mer0e ctre co il. Sttea rea mult cu mine. .um m vedea )n at 2 avea atunci cam doi ani 2 se t)ra ctre at" )ncerca s se catere e mine. 7mi m)n0)ia s)nii cu m)nutele si voia s2si co!oare de0etul si mai *os1 )mi $cea at)ta lcere" )nc)t mi2era 0reu s21 res in0. Adesea a tre!uit s lu t )m otriva tentatiei de a m *uca cu enisul lui... 8=F <aternitatea ca t alt )n$tisare atunci c)nd co ilul creste1 la )nce ut nu era dec)t un !e!elus ca toti ceilalti1 nu exista dec)t )n 0eneralitatea lui1 utin c)te utin" se individuali/ea/. -emeile rea dominatoare sau rea sen/uale devin reci $at de el1 a!ia )n acest moment" altele 2 este ca/ul .olettei 2 )nce s se interese/e de co il. (a ortul mam2co il devine din ce )n ce mai com lex3 este du!lul ei si uneori este tentat s se aliene/e )n el" dar este totodat si un su!iect autonom" deci re!el. Ast/i este real" dar )n ne0ura viitorului este un adolescent" un adult ima0inar1 este o !ucurie" o comoar" dar si o ovar" un tiran. Bucuria e care mama o oate 0si )n el este o !ucurie a 0enero/ittii1 tre!uie ca ea s se com lac )n a servi" a da" a crea $ericire" recum mama e care o descrie .olette Audr:3 Avea deci o co ilrie $encit ca )n citi" dar care era $at de co ilria dm crti recum adevratii tranda$iri $at de tranda$irii din crtile ostale. Si aceast $ericire a lui iesea din mine ca la tele cu care21 #rnisem. .a si )ndr0ostita" mama este )nc)ntat de a se simti necesar1 este *usti$icat rin exi0entele e care le satis$ace1 dar ceea ce $ace dra0ostea matern at)t de di$icil si de 0randioas este $a tul c ea nu im lic reci rocitate1 $emeia nu are )nainte2i un !r!at" un erou" un semi/eu" ci o constiint mic" !ol!osind cuvinte de ne)nteles" )necat )ntr2un tru
$ra0il si contin0ent1 co ilul nu detine nici o valoare si nu oate con$eri nici o valoare1 )n $ata lui" $emeia rm)ne sin0ur" ea nu astea t nici o recom ens )n sc#im!ul darurilor sale" numai ro ria ei li!ertate oate s le *usti$ice. Aceast 0enero/itate merit laudele e care i le aduc $r )ncetare !r!atii1 dar misti$i carea )nce e c)nd reli0ia <aternittii roclam c orice mam este exem lar. .ci devotamentul matern oate $i trit cu cea mai er $ect autenticitate1 dar" de $a t" rareori se )nt)m l aceasta. De o!i cei" maternitatea este un straniu com romis de narcisism" de altruism" de vis" de sinceritate" de devotament si de cinism. <arele ericol )n care moravurile noastre )l un e co il este c $emeia creia i se )ncredintea/ li sit de a rare este a roa e totdea una o $emeie ne)m linit1 din unct de vedere sexual este $ri0id sau nesatis$cut1 din unct de vedere social" ea se simte in$erioar !r!atului1 nu are nici o ri/ asu ra viitorului" nici asu ra lumii" si de aceea va cuta s2si com ense/e cu a*utorul co ilului toate aceste $rustrri1 c)nd )ntele0em c)t de 0reu este entru $emeie s se )m lineasc )n situatia ei actual" c)te dorinte" revolte" retentii" revendicri )n!usite o locuiesc" ne )ns im)ntm c niste co ii $r a rare s)nt dati )n 0ri*a ei. .a e vremea c)nd" r)nd e r)nd" )si alinta si )si tortura usa" urtrile ei s)nt sim!olice3 dar aceste sim!oluri devin entru co il o as r realitate. O mam care2si ede seste co ilul 8@L nu2si !ate numai co ilul" si" )ntr2un anume sens" nu21 !ate deloc1 ea se r/!un )m otriva unui !r!at" a lumii" sau a ei )nsesi1 dar co ilul este acela care rimeste loviturile. <ouloud*i a ex rimat )n Enrico aceast teri!il ne)ntele0ere3 Enrico )ntele0e !ine c nu e el mama sa )l loveste cu at)ta sll!ticie1 tre/it din delir" aceasta i/!ucneste )n #o#ote de remuscri si de tandrete1 el nu2i oart ranc#iun" dar acest lucru nu21 )m iedic s rm)n des$i0urat de lovituri. &ot ast$el" mama descris de Violette Leduc )n As$ixia" de/lntuindu2se )m otriva $iicei sale" se r/!un e seductorul care a rsit2o" e viata care a umilit2o si a )nvins2o. Acest as ect crud al maternittii a $ost cunoscut dintotdeauna1 dar ideea de 5mam rea6 a $ost de/armat cu i ocri/ie" invent)ndu2se rototi ul 5masterei61 sotia de2a doua c#i2nuie co ilul 5mamei !une6" care a murit De $a t" )n doamna -ic#ini a$lm o mam care este andantul exact al doamnei de -leurville" e care nea descris2o contesa de Se0ur. 7nce )nd cu <orcoveat a lui Jules (enard" actele de acu/are s2au multi licat3 Enrico" As$ixia" +ra matern de S. de &erva0nes" Vi era )n umn de Ierve Ba/in. Dac ti urile descrise )n aceste romane s)nt oarecum exce tionale" este entru c ma*oritatea $emeilor" din moralitate si decent" )si re$ulea/ im ulsurile s ontane1 dar acestea se mani$est $ul0ertor si intermitent rin alme" scene" accese de m)nie" insulte" ede se etc. Alturi de mamele evident sadice" exist altele care s)nt mai ales ca ricioase" )nc)ntate de ideea de a domina1 c)nd era mic" co ilul era o *ucrie3 dac e !iat" se amu/ $r scru ule cu sexul lui1 dac e $at" $ac din ea o us1 mai t)r/iu vor ca micul sclav care este runcul lor s li se su un or!este3 dac s)nt vanitoase" )si vor ex#i!a co ilul ca e un animal savant1 dac s)nt 0eloase si exclusiviste" )l vor i/ola de restul lumii. Adesea" $emeia nu renunt s $ie recom ensat entru )n0ri*irile e care le d co ilului3 modelea/ )n el o $iint ima0inar care o va recunoaste cu 0ratitudine ca e o $iint admira!il si )n care ea se va recunoaste. .)nd .ornelia" art)ndu2si $iii" s unea cu m)ndrie3 5Iat2mi !i*uteriile6" ddea cel mai ne$ast exem lu osterittii1 rea multe mame triesc cu s eranta de a re eta )ntr2o /i acest 0est or0olios1 si nu e/it s sacri$ice )n acest sco individul )n carne si oase a crei existent contin0ent" indecis" nu o satis$ace. Ele )i im un s semene cu sotul lor sau" dim otriv" s nu semene" sau s )ncarne/e un tat" o mam" un strmos venerat1 uneori imit un model resti0ios3 o socialist 0erman o admira ro$und e Lil: Braun" ovesteste Ielene Deutsc#1 cele!ra a0itatoare avea un $iu 0enial care a murit t)nr1 imitatoarea ei s2a )nc t)nat s2si trate/e $iul ca e un viitor
0eniu" si re/ultatul a $ost c acesta a devenit un !andit Duntoare entru co il" aceast tiranie neada tat este a roa e totdeauna entru mam o surs de dece tie. Ielene 8@1 Deutsc# citea/ un alt exem lu $ra ant" acela al unei italience a crei evolutie a urmrit2o tim de c)tiva ani. Doamna <a/etti avea numerosi co ii si se l)n0ea $r )ncetare c are 0reutti cu unul sau cu altul1 cerea a*utor" dar era 0reu s $ie a*utat" entru c se credea su erioar tuturor si mai ales sotului si co iilor ei1 se urta cu mult retinere si cu mretie )n a$ara $amiliei sale3 dar acas la ea" dim otriv" era surescitat si $cea scene violente. .rescuse )ntr2un mediu de oameni sraci si inculti si voise )ntotdeauna ""s se ridice6" urmase liceul seral si si2ar $i satis$cut" oate" am!itiile dac nu s2ar $i mritat" la sais re/ece ani" cu un !r!at care o atr0ea din unct de vedere sexual si care2o lsase )nsrcinat. A continuat s )ncerce s ias din mediul ei unri)nd cursuri etc1 sotul ei era un !un muncitor cali$icat" e care atitudinea ei a0resiv si su erioar 12a dus" nntr2o reactie de$ensiv" la alcoolism1 ro!a!il entru a se r/!una" a lsat2o 0ravid de multe on. Des rtit de sotul ei" du un tim )n care s2a resemnat cu conditia sa" a )nce ut s2si trate/e co iii )n acelasi $el1 c)nd erau mici" era multumit de ei1 )nvtau !ine" luau note !une etc. Dar c)nd Louise" $ata cea mare" a )m linit sais re/ece am" mamei 1 s2a $cut team c aceasta )i va re eta ex erienta1 a devenit at)t de sever si de dur" )nc)t Louise" ca r/!unare" a $cut si ea un co il nele0itim. .o iii )i luau )n 0eneral artea tatlui )m otriva mamei lor care )i )nne!unea cu )naltele ei exi0ente morale1 ea nu utea niciodat s se atase/e cu tandrete decit de un co il" un)ndu2si )n el toate s erantele1 a oi )si sc#im!a $avoritul" $r motiv" $cindu2i e co ii $uriosi si 0elosi. +na du alta" $etele au )nce ut s $recvente/e !r!ati" s ia si$ilis si s aduc )n cas co u nele0itimi1 !ietii au devenit #oti Iar mama nu voia s )ntelea0 c exi0entele ei de idealitate )i )m inseser e acest drum. Aceast )nc t)nat voint de educare si sadismul ca ricios des re care am vor!it se amestec adesea1 mama" ca retext acceselor sale de m)nie" retinde c vrea s 5$orme/e6 co ilul1 si invers" esecul )ncercrii sale )i exas erea/ ostilitatea. O alt atitudine" destul de $recvent si nu mai utin ne$ast entru co il" este devotamentul masoc#ist1 unele mame" din nevoia de a com ensa vidul din su$letul lor si de a se ede si entru o ostilitate e care nu vor s si2o mrturiseasc" se $ac sclavele ro0eniturilor lor1 cultiv la in$init o anxietate mor!id" nu su ort s2si vad co ilul )nde rt)ndu2se de ele1 renunt la orice lcere" la orice viat ersonal" ceea ce le ennite s ca ete o )n$tisare de victime1 si rin aceste sacri$icii )si iau dre tul de a ne0a si co ilului orice inde endent1 aceast renuntare se )m ac $oarte !ine cu o voint tiranic de dominare1 mater dolorosa $ace din su$erintele ei o arm de care se $oloseste cu sadism. Scenele sale de resemnare nasc )n su$letul co ilului sentimente de cul a!ilitate care )l vor a sa toat viata3 acestea s)nt si mai nocive dec)t niste scene a0resive. %urtat de colo2colo. / cit" co ilul nu 0seste nici o atitudine de a rare3 c)nd rin lovi2 8@8 turi" c)nd rin lacrimi" este denuntat ca $iind un criminal. <area scu/ a mamei este c ro0enitura ei este de arte de a2i aduce acea $ericit )m linire a sinelui su care i se romisese )nc din co ilrie3 )i e ciud e el entru aceast misti$icare creia i2a c/ut victim si e care co ilul o denunt cu inocent. .)nd era $etit" $cea ce voia cu usile ei1 c)nd o a*uta s2si )n0ri*easc !e!elusul e sora ei sau e vreo rieten" aceasta nu im lica nici o res onsa!ilitate. Acum societatea" sotul ei" mama si ro riul ei or0oliu )i cer socoteal de aceast mic viat strin ca si cum ar $i o era sa3 sotul" )n s ecial" este iritat de de$ectele co ilului ca de o cin ratat sau de o 0reseal a sotiei sale1 exi0entele lui a!stracte a as adesea $oarte tare asu ra ra ortului dintre mam si co il1 o $emeie
inde endent 2 datorit sin0urttii" ne srii sau autorittii sale )n csnicie 2 va $i mult mai senin dec)t cea asu ra creia a as vointe dominatoare la care" de voie" de nevoie" tre!uie s se su un o!li0)ndu21 si e co il s li se su un. .ci cea mai mare di$icultate este s )nc#i/i )n cadrele rev/ute o existent misterioas ca aceea a animalelor" tur!ulent si de/ordonat recum $ortele naturii" si totusi omeneasc1 co ilul nu oate $i nici dresat )n tcere" asa cum se dresea/ un c)ine" nici convins cu cuvintele adultilor3 el mi/ea/ e acest ec#ivoc" o un)nd cuvintelor animalitatea #o#otelor" a convulsiunilor lui" iar constr)n20erilor" insolenta lim!a*ului. Desi0ur" ro!lema ast$el usa este asionant" si" c)nd are r0a/ul necesar" $emeii )i lace s $ie educatoare3 !e!elusul instalat linistit )n crucior )ntr2un arc este )nc un ali!i" ca e vremea c)nd $emeia )l urta )n )ntece1 adesea" cum ea a rmas mai mult sau mai utin in$antil" )i lace s se rosteasc cu el" re)nviind *ocurile" cuvintele" reocu rile" !ucuriile vremurilor trecute. Dar atunci c)nd $emeia s al" 0teste" al tea/ alt co il" $ace iata" rimeste vi/ite si mai ales c)nd se ocu de sotul ei" co ilul nu mai este dec)t o re/ent ino ortun" s)c)itoare1 nu mai are tim sal 5educe61 tre!uie mai )nt)i s21 )m iedice s nu strice totul )n *urul lui1 el s ar0e" ru e" murdreste" este o rime*die ne)ncetat entru o!iecte si entru sine )nsusi1 se a0ita" stri0" vor!este" $ace /0omot1 trieste entru el sin0ur1 si viata lui o deran*ea/ e aceea a rintilor si. Interesele lui si ale lor nu se )nt)lnesc1 de aici se naste drama. -r )ncetare st)n*eniti de el" rintii )i im un sacri$icii a cror ratiune nu o )ntele0e3 )l sacri$ic linistii lor si ro riului su viitor. Este normal ca el s se revolte. ,u )ntele0e ex licatiile e care i le d mama sa1 ea nu oate trunde )n constiinta lui1 visele" $o!iile" o!sesiile" dorintele lui $onnea/ o lume o ac3 mama nu oate dec)t s un ordine din a$ar" e i ite" )n aceast $iint care simte aceste le0i a!stracte ca e o violent a!surd. .)nd co ilul creste" ne)ntele0erea rm)ne3 intr )ntr2o lume de interese si de valori din care mama este exclus" si adesea o dis retuieste en2 8@K tru asta. <ai ales !iatul" m)ndru de rero0ativele sale masculine" )si !ate *oc de ordinele unei $emei1 ea )i cere s2si $ac lectiile" dar n2ar utea s re/olve ro!lemele e care le are de re/olvat co ilul" sau s2i traduc textul latinesc1 nu oate s 5tin asul cu el6. +neori mama se enervea/ )n la lacrimi $c)nd aceast in0rat sarcin a crei di$icultate rar o )ntele0e sotul ei3 s conduc o $iint cu care nu comunic" si care este totusi o $iint omeneasc1 s se amestece )ntr2o li!ertate strin care nu se de$ineste si nu se a$irm dec)t revolt)ndu2se )m otriva ei. Situatia este di$erit du cum co ilul este !iat sau $at1 si desi !iatul este mai 5di$icil6" )n 0eneral mama se )ntele0e mai !ine cu el. Din cau/a resti0iului cu care $emeile )nvluiesc !r!atii si a rivile0iilor e care acestia le detin )n mod concret" multe )si doresc !ieti. 5E minunat s aduci e lume un !r!atN6 /ic ele1 am v/ut c visau s nasc un 5erou6" si eroul este evident de sex masculin. -iul va $i o c etenie" un conductor" un soldat" un creator1 )si va im une vointa e $ata m)ntului si mama va )m rtsi nemurirea lui1 casele e care nu le2a construit ea" trile e care nu le2a ex lorat" crtile e care nu le2a citit" toate acestea )i vor $i date de $iul ei. %rin el va oseda lumea1 dar cu conditia s ai! un $iu. De aici se naste ara doxul atitudinii ei. -reud consider c relatia dintre mam si $iu este cea )n care se )nt)lneste cel mai utin am!ivalenta1 dar de $a t )n maternitate" ca si )n maria* sau )n dra0oste" $emeia are o atitudine ec#ivoc $ata de transcendenta masculin1 dac viata con*u0ala sau amoroas a $cut2o ostil !r!atilor" va $i o satis$actie entru ea s domine !r!atul redus la $i0ura sa in$antil1 )i va trata cu o $amiliaritate ironic sexul cu retentii aro0ante3 uneori )l s erie e co il s un)ndu2i c o s ii taie dac nu e cuminte. Dar dac" mai umil" mai linistit $iind" res ect )n $iul su eroul care va veni" entru a $i cu adevrat al su )l va reduce la realitatea sa imanent1 asa cum )si tratea/ sotul ca e un co il" )l va trata e co il ca e un !e!elus. Este rea
rational" rea sim lu s cre/i c vrea s2si castre/e $iul1 visul ei este mai de0ra! contradictoriu1 )l vrea in$init si totusi at)t de mic c)t s )nca )n alma ei1 domin)nd lumea )ntrea0" si totusi )n0enunc#eat la icioarele ei. 7l )ncura*ea/ s se arate moale" 0urmand" 0eneros" timid" sedentar" )i inter/ice s ortul" camaraderiile" )l $ace ne)ncre/tor )n sine entru c vrea s2l ai! numai enru ea1 dar este dece tionat dac nu devine un cam ion" un aventurier" un 0eniu cu care s2ar utea m)ndri. . in$luenta ei este ne$ast 2 asa cum a a$irmat <ont#erlant" asa cum a artat <auriac )n 'enitrix 2este $r )ndoial adevrat. Din $ericire entru !iat" el oate sc a destul de usor din aceast str)nsoare3 moravurile si societatea )l )ncura*ea/. <ama se reseinnea/ si ea1 stie !ine c lu ta cu un !r!at 8@9 este ine0ali Se consolea/ *uc#idu2se de2a mater dolorosa si rume20)ndu2si or0oliul de a $i dat nastere unuia dintre )nvin0torii ei. -etita este" mai mult dec)t !iatul" redat )n m)inile mamei sale. (a orturile lor ca t un caracter mult mai dramatic. <ama nu salut )n $iic un mem!ru al castei alese" ci )si caut )n ea un du!lu. %roiectea/ )n $etit toat am!i0uitatea ro riei ei relatii cu sine )nssi1 si c)nd alteritatea acestui alter e0o se a$irm" se simte trdat" )ntre mam si $iic" con$lictele des re care am vor!it ca t o )n$tisare exas erat. Exist $emei care s)nt destul de multumite de viata lor entru a utea s se vad )ntruc#i ate )ntr2o $iic" sau cel utin s o )nt)m ine $r dece tie3 vor voi s2i o$ere co ilei lor sansele e care le2au avut ele" dar si e cele e care nu le2au avut3 )i vor o$eri o adolescent $ericit. .olette a descris una dintre aceste mame 0eneroase si $ericite3 Sido o )ndr0este e $iica ei )n li!ertate1 o multumeste e de lin $r a2i cere nimic )n sc#im!" cci !ucuria de a o iu!i o a$l )n ro riul su su$let. Este osi!il ca" dedic)ndu2se cu totul acestui du!lu )n care se recunoaste si se de seste e sine" mama s se aliene/e )n cele din urm cu totul )n el1 renunt la eul su" sin0ura ei 0ri* este $ericirea co ilului1 se va arta c#iar dur si e0oist $at de restul lumii1 o )ndeste rime*dia de a deveni ino ortun entru cea e care o ador" cum a $ost doamna de Sevi0ne entru doamna de 'ri0nan1 $ata va )ncerca" )m!u$nat" s sca e de devotamentul acesta" care i se are a $i tiranic1 adesea nu reuseste si va rm)ne toat viata in$antil" timid )n $ata res onsa!ilittilor sale" entru c a $ost rea 5rs$tat6. Dar )n s ecial o anume $orm masoc#ist a maternittii risc s a ese 0reu asu ra tinerei $emei. Anumite $emei )si simt $eminitatea ca e un !lestem a!solut3 )si doresc sau )nt)m in o $iic )ncerc)nd lcerea amar de a se re0si )n alt victim. Si )n acelasi tim se simte vinovat entru c a adus2o e lume1 remus2 crile" mila e care o simt $at de ele )nsele rin $iica lor se traduc rin in$inite nelinisti1 nu se vor )nde rta de co il nici cu un as1 vor dormi )n acelasi at )n ce $ata )m lineste cincis re/ece" dou/eci de ani1 $etita va $i ani#ilat de $lacra acestei asiuni nelinistite. <a*oritatea $emeilor )si revendic si )n acelasi tim )si detest conditia $eminin" e care o vor tri cu resentimente. De/0ustul entru ro riul lor sex ar utea s le incite s le dea $iicelor o educatie viril" dar rar se )nt)m l ca mamele s ai! aceast 0enero/itate. Iritat de a $i nscut o $at" mama o )nt)m in cu acest !lestem ec#ivoc3 5Vei $i $emeie6. S er s2si rscum ere in$erioritatea $Oc)nd din $iinta e care o consider un du!lu al ei o creatur su erioar1 de asemenea" are si tendinta de a2i im une tara de care a su$erit ea. +neori caut s2i im un co ilei ro riul ei destin3 5.eea ce a $ost 8@= destul de !un entru mine va $i si entru tine1 ast$el am $ost crescut" iar tu ai s2mi )m rtsesti soarta6. Alteori" dim otriv" )i inter/ice cu $erocitate s2i semene3 vrea ca ex erienta ei s $oloseasc la ceva" este un mod de asi rscum ra 0reselile. -emeia
usuratic )si va )nc#ide $iica )ntr2o m)nstire" cea i0norant o va trimite s2si $ac studiile. 7n As$ixia" $emeia care vede )n $iica ei urmarea detestat a unei 0reseli din tinerete )i s une acesteia cu m)nie3 7ncearc s )ntele0i. Dac ti s2ar )nt)m la ceva asemntor" te2as rene0a. Eu nu stiam nimic. %catulN Este at)t de va0 cuv)ntul staN Dac teJ c#eam un !r!at" nu te duce. Ve/i2ti de drum. ,u te )ntoarce din calea ta. 7ntele0i4 Acum te2am revenit" nu tre!uie s ti se )nt)m le si tie" si dac ti s2ar )nt)m la" n2as avea nici o mil" te2as lsa )n mocirl. Am v/ut c doamna <a/etti" voind s o crute e $iica ei de eroarea e care ea )nssi o $cuse" o )m insese )n r astie. Ste;el ovesteste un ca/ com lex de 5ur matern63 .unosteam o mam care )nc de la nastere nu2si utuse su orta cea de2a atra $iic" o creatur $ermectoare si dr0ut... O acu/a c a mostenit toate de$ectele sotului ei... .o ila se nscuse )ntr2o vreme c)nd un alt !r!at )i tcea curte" un oet de care $usese )ndr0ostit cu asiune1 s era c 2 asa cum se )nt)m la )n A$initti elective de 'oet#e 2 co ilul va avea trsturile !r!atului iu!it. Dar )nc de la nastere $etita a semnat cu tatl su. <ai mult" $emeia vedea )n ea ro riul su re$lex3 entu/iasmul" !l)ndetea" devotiunea" sen/ualitatea ei. Ar $i voit s $ie dur" in$lexi!il" cast" uter nic" ener0ic. Se detesta e sine )n acest co il mai mult dec)t )si detesta sotul. .)nd $etita creste" se nasc adevrate con$licte1 am v/ut c dorea s2si a$irme autonomia )n $ata mamei sale3 )n oc#ii mamei" aceasta este o trstur de o in0ratitudine odioas1 se )nc t)nea/ s 5domesticeasc6 aceast voint care i se sustra0e1 nu acce t ca du!lul ei s devin o alta. %lcerea e care !r!atul o 0ust alturi de $emeie" aceea de a se simti a!solut su erior" $emeia nu o )ncearc dec)t alturi de co iii ei si mai ales de $iice1 se simte $rustrat c)nd tre!uie s renunte la rivile0iile si la autoritatea ei. -ie c este o mam asionat sau ostil" inde endenta co ilului ei )i ruinea/ s erantele. Este de dou ori 0eloas3 e lume" entru c )i r este $iica" e $iica ei" care" cucerind o arte din lume" i2a $urat2o. Aceast 0elo/ie se )ndrea t mai )nt)i s re ra orturile $etitei cu tatl ei1 uneori mama se $oloseste de co il entru a21 le0a e sotul ei de cmin3 )n ca/ de esec" este )nciudat" dar" dac manevra )i reuseste" este 0ata s re)nvie su! o $orm inversat ro riul ei com lex in$antil3 este iritat )m otriva $iicei ca altdat )m otriva mamei sale. Este )m!u$nat" se socoteste a!andonat si ne)nteleas. O $rantu/oaic" mritat 8@@ cu un strin care2si iu!ea $oarte mult $iicele e care le aveau )m reun" i2a s us )ntr2o /i cu m)nie3 5<2am sturat s triesc cu niste striniN6 Adesea $ata cea mai mare" $avorita tatlui" este cu deose!ire tinta ersecutiilor materne. <ama o co leseste cu sarcini in0rate" retinde de la ea o serio/itate mai resus de v)rsta ei1 din moment ce2i este rival" o va trata ca e un adult1 o va )nvta c 5viata nu este un roman" nu totul este ro/" nu $aci numai ceea ce vrei" nu ai venit e lume ca s te distre/i...6 Adesea" mama )si lmuieste $iica numai entru 5a o )nvta s se oarte6. 7ntre altele" tine s2i demonstre/e c ea este st )na3 cci ceea ce o a0asea/ cel mai tare este $a tul c nu este cu nimic su erioar unei co ile de uns re/ece sau de dois re/ece ani1 aceasta )si oate )nde lini er$ect sarcinile ei casnice1 este o 5$emeiusc61 are c#iar o vioiciune" o curio/itate" o luciditate care o $ac )n multe rivinte su erioar $emeii adulte. <amei )i lace s domneasc $r a $i contestat )n universul ei $eminin1 se vrea unic" de ne)nlocuit1 si iat c t)nra ei asistent o reduce la ura 0eneralitate a $unctiei sale. 7si ceart cu duritate $iica dac" du dou /ile de a!sent" 0seste casa )n de/ordine1 )ns intr de2a dre tul )ntr2o trans de $urie dac )si d seama c viata $amilial oate $i er$ect continuat $r ea. ,u acce t ca $iica ei s devin cu adevrat un du!lu" un su!stitut al ei )nsesi. &otusi" )i este si mai insu orta!il ca ea s se a$irme de2a dre tul ca $iind alta. Le detest sistematic e rietenele )n care $iica ei caut a*utor )m otriva o resiunii $amiliale si care 5)i dau idei de r/vrtire61 le critic" )i inter/ice $iicei sale s le vad rea des sau c#iar" su! retextul c
5au o in$luent rea asu ra ei6" )i inter/ice s le mai $recvente/e. Orice in$luent care nu este a sa este rea1 mani$est o deose!it animo/itate $at de $emeile de v)rsta ei 2 ro$esoare" mame ale unor rietene 2 s re care $etita )si )ndrea t a$ectiunea3 declar c aceste sentimente s)nt a!surde sau nesntoase. +neori" a*un0 s2o exas ere/e c#iar si veselia" inconstienta" r)setele si *ocurile co ilei" e care le trece cu vederea mai usor c)nd e vor!a de !ieti1 ei se $olosesc de rivile0iile lor masculine" e normal" iar ea a renuntat de mult la o com etitie im osi!il. Dar de ce aceast alt $emeie" care este $iica sa" s2ar !ucura de avanta*e care ei )i s)nt re$u/ate4 )nc#is )n cusca serio/ittii" invidia/ toate ocu atiile si toate distractiile care o smul0 e $etit din lictiseala cminului1 aceast eva/iune este o de/mintire a tututror valorilor crora le este sacri$icat. .u c)t co ila creste" cu at)t ranc#iuna roade mai tare su$letul mamei. -iecare an o )ndrea t ctre declin1 de la an la an" tru ul *uvenil se a$irm" )n$loreste1 mamei i se are c $ata a $urat de la ea viitorul care i se desc#ide )n $at1 de aici iritarea unor mame atunci c)nd $etei lor )i vine rima dat menstruatia3 s)nt su rate entru c de acum )nainte ele s)nt ridicate la 0radul de $emeie. ,ou2venitei i se o$er" )n con2 8@E trast cu re etitia si rutina care vor $i soarta mamei )n continuare" osi!ilitti )nc in$inite3 aceste sanse le invidia/ si le detest mama1 ne ut)nd s si le )nsuseasc" va cuta s le diminue/e" s le su rime3 o tine e $at )n cas" o su rave0#ea/" o tirani/ea/" o lea0 )n lanturi1 dinadins )i re$u/ orice distractii" se )n$urie dac adolescenta se $ardea/" dac iese la lim!are1 toat ranc#iuna ei $at de viat o )ndrea t )m otriva tinerei vieti care se av)nt ctre un viitor necunoscut1 )ncearc s2o umileasc e $at" )si !ate *oc de initiativele ei" o maltratea/. O lu t desc#is se declar )ntre ele" si $ireste c cea mai t)nr c)sti0" cci are tim ul de artea ei1 dar victoria ei are 0ustul vinii1 atitudinea mamei sale a nscut )n ea )n acelasi tim revolt si remuscare1 c#iar si numai re/enta mamei o $ace s se simt vinovat3 am v/ut c acest sentiment va a sa $oarte 0reu asu ra viitorului ei. .u sau $r voia sa" mama s$)rseste rin asi acce ta )n$r)n0erea1 c)nd $iica ei devine adult" se resta!ileste )ntre ele o rietenie tul!urat mai mult sau mai utin de resentimente. Dar mama va rm)ne entru totdeauna dece tionat" $rustrat" iar $iica se va crede urmrit de un !lestem. Vom reveni asu ra acestor ra orturi e care le sustine cu co iii ei" a*unsi adulti" o $emeie )n v)rst1 dar este evident c )n rimii dou/eci de ani ei ocu )n viata mamei lor cea mai mare arte. Din descrierea e care tocmai am $cut2o reiese clar rime*dioasa $alsi tate a dou re*udecti )n mod curent admise. %rima este c maternitatea a*un0e )n toate ca/urile s2o satis$ac e de lin e $emeie3 nimic mai utin adevrat. Exist mame ne$ericite" acrite" nesatis$cute Exem lul So$iei &olstaia" care a nscut de mai mult de dous re/ece ori" este semni$icativ. Ea nu )ncetea/ s re ete. 7n a0inile )ntre0ii lui su *urnal" c totul i se are inutil si 0ol" )n lume si )n ea )nssi .o iii )i aduc un $el de !ucurie masoc#ist. 5.)nd s)nt cu co iii" de*a nu mai am sentimentul c s)nt t)nr. S)nt calm si $ericit.6 (enuntarea la tineretea" la $rumusetea ei" la viata sa ersonal )i aduce un ic de liniste. Se simte !tr)n" *usti$icat. 5Sentimentul c le s)nt indis ensa!il este o $ericire entru mine.6 .o iii s)nt o arm care2i ermite s re$u/e su erioritatea sotului ei. 5Sin0urele mele resurse" sin0urele mele arme entru a resta!ili )ntre noi e0alitatea s)nt co iii" ener0ia" !ucuria" sntatea...6 Dar ei nu a*un0 entru a da un sens existentei sale roase de lictiseal. La 8= ianuarie 1FL=" du un moment de exaltare" scrie3 Si eu vreau si ot lotulj Dar imediat ce trece acest sentiment" constat c nu vreau si nu ot nimic" nimic" sau oate numai s )n0ri*esc !e!elusii" s 1 Su!linierea )i a artine So$iei &olstaia. 8@D
mn)nc" s !eau" s dorm" s2mi iu!esc sotul si co iii" ceea ce )n de$initiv )nseamn $ericirea" dar m )ntristea/ si" ca si ieri" m $ace s l)n0. Si du uns re/ece ani3 < consacru ener0ic si cu o dorint ar/toare educatiei co iilor mei. Dar" DoamneN c)t de ner!dtoare s)nt" c)t de irasci!il" cum ot ti a la eiN .)t de trist este aceast lu t nes$)rsit cu co iiiN (a ortul dintre mam si co ii se de$ineste )n mie/ul $ormei 0lo!ale a vietii1 de inde de relatiile cu sotul ei" de trecutul ei" de ocu atiile e care le are" de sine )nssi1 este o eroare e c)t de ne$ast e at)t de a!surd aceea de a vedea )n co il un soi de anaceu. Aceasta este conclu/ia la care a*un0e Ielene Deutsc# )n o era sa e care am citat2o si )n care studia/" rin risma ex erientei sale de si#iatru" $enomenele maternittii. Autoarea acord o im ortant rimodial acestei $unctii si socoteste c rin ea $emeia se )m lineste total1 dar cu conditia ca ea s $ie li!er asumat si dorit cu sinceritate1 tre!uie ca t)nra $emeie s se a$le )ntr2o situatie si#olo0ic" moral si material care s2i ermit s su orte aceast ovar1 dac nu" consecintele vor $i de/astruoase. Este" mai ales" o adevrat crim s s$tuiesti o $emeie s nasc un co il ca remediu al unor tul!urri melancolice sau nervoase1 asta )nseamn s $aci ru si $emeii si co ilului. ,umai $emeia ec#ili!rat" sntoas" constient de )nda toririle sale oate deveni o 5!un mam6. Am s us c !lestemul care a as asu ra cstoriei este c rea adesea indivi/ii se unesc din sl!iciune" nu din ricin c s)nt uternici" si $iecare )i cere celuilalt" )n loc s druiasc. Este o ilu/ie )nc si mai am0itoare visul de a atin0e" rintr2un co il" o lenitudine" o cldur" o valoare e care $emeia nu a stiut s le cree/e ea )nssi1 co ilul nu aduce !ucurie dec)t aceleia care este )n stare s doreasc de/interesat !inele altuia" aceleia care caut $r )ncetare o de sire a ro riei sale existente. Desi0ur" co ilul este o )ntre rindere creia i se oate consacra )n mod vala!il1 dar" la $el ca oricare alta" nu re re/int o *usti$icare 0ata $cut1 si tre!uie s $ie dorit entru el )nsusi" nu entru niste i otetice !ene$icii. Ste;el a$irm e !un dre tate3 .o iii nu s)nt niste suro0ate ale dra0ostei1 nu )nlocuiesc sco ul unei vieti distruse1 nu s)nt materialul destinat s um le vidul vietii noastre1 s)nt o res onsa!ilitate si o 0rea datorie1 s)nt mu0urii cei mai 0enerosi ai dra0ostei li!ere. ,u s)nt nici *ucria rintilor" nici )m linirea nevoii lor de a tri" nici succedanee ale am!itiilor lor nesatis$cute. .o iii )nseamn o!li0atia de a creste niste $iinte $ericite. 8@F O asemenea o!li0atie nu are nimic natural1 natura n2ar utea niciodat s dicte/e o o tiune moral1 acesta im lic un an0a*ament. A naste )nseamn entru mam asi lua un an0a*ament1 dac a oi nu21 res ect" se $ace vinovat $at de o existent uman" $at de o li!ertate1 dar nimeni nu2i oate im une s21 res ecte. (a ortul )ntre rinti si co ii" ca si acela )ntre soti" ar tre!ui s $ie li!er. Si nu este adevrat nici $a tul c entru mam co ilul ar $i o )m linire rivile0iat1 se s une adesea des re o $emeie c este coc#et" )ndr0ostit" les!ian sau am!itioas 5$iindc nu are un co il61 viata ei sexual" sco urile" Valorile e care le urmreste ar $i ast$el su!stitute ale co ilului. De $a t" este o incertitudine rimar3 se oate s une la $el de !ine c $emeia doreste un co il din li s de dra0oste" din li sa unei ocu atii sau a rile*ului de a2si satis$ace )nclinatiile #omosexuale. Su! acest seudonaturalism se ascunde o moral social si arti$icial. A$irmatia c sco ul su rem al $emeii este co ilul nu are dec)t valoarea unui slo0an u!licitar. A doua re*udecat imediat im licat de rima este aceea c )n !ratele mamei co ilul )si va a$la o $ericire si0ur. ,u exist mam 5denaturat6" entru sim lul motiv c dra0ostea matern nu are nimic natural3 dar c#iar din aceast ricin exist mame rele. Si unul dintre marile adevruri e care le2a roclamat si#anali/a este eri colul e care21 constituie entru co il c#iar rintii 5normali6 .om lexele" o!sesiile" nevro/ele de care
su$er adultii )si au rdcinile )n trecutul lor $amilial1 rintii care au ro riile lor con$licte" certurile si dramele lor s)nt com ania cea mai utin de/ira!il entru co il. %ro$und marcati de viata din casa rinteasc" ei )si a!ordea/ co ilul rin com lexele si $rustrrile lor3 si acest lant de mi/erii se er etuea/ la in$init. 7n s ecial" sado2 masoc#ismul creea/ la $etit un sentiment de cul a!ilitate care se va traduce rin urtri sado2ma2soc#iste $at de co iii ei" si tot ast$el" la nes$)rsit. Exist o rea2voint extrava0ant )n concilierea dis retului $at de $emei cu res ectul de care s)nt )ncon*urate mamele. Este un aradox criminal s i se re$u/e $emeii orice activitate u!lic" s i se )nc#id carierele masculine" s i se roclame/e inca acitatea )n toate domeniile" si )n acelasi tim s i se )ncredinte/e sarcina cea mai delicat" si )n acelasi tim cea mai 0rav din c)te exist3 $ormarea unei $iinte omenesti. S)nt o multime de $emei crora moravurile" traditia le re$u/ )nc educatia" cultura" res onsa!ilittile" activittile care s)nt rivile0iul !r!atilor si crora" totusi" li se un co ii )n !rate $r scru ule" recum altdat erau consolate cu usi entru in$erioritatea lor )n ra oit cu !ietii1 ele s)nt )m iedicate s triasc1 dre t com ensatie" li se )n0duie s se *oace cu niste usi )n carne si oase. Ar tre!ui ca $emeia s $ie er $ect $ericit sau s $ie o s$)nt entru a re/ista tentatiei de a a!u/a de dre turile sale. <ontesquieu avea oate dre tate c)nd s unea ca ar 8EL tre!ui s li se )ncredinte/e $emeilor mai de0ra! conducerea stalului dec)t a unei $amilii. .ci" imediat cum i se o$er oca/ia" $emeia este la $el de rational" la $el de e$icace ca si !r!atul1 )n 0)ndirea a!stract" )n actiunea lnuit )si )nvin0e sexul cu cea mai mare usurint1 )i este mult mai 0reu" acum" s se eli!ere/e de trecutul ei de $emeie" s 0seasc un ec#ili!ru a$ectiv e care nimic nu21 $avori/ea/ )n situatia ei. Si !r!atul este mult mai ec#ili!rat si rational )n munca sa dec)t acas1 )si $ace calculele cu o reci/ie matematic1 devine )ns ilo0ic" mincinos si ca ricios alturi de sotia lui" cu care 5)si d drumul61 la $el" ea 5)si d drumul6 $at de co ilul ei. Si aceast autosatis$acere este si mai ericuloas" entru c ea se oate a ra mai !ine )m otriva sotului ei dec)t se oate a ra $ata de ea co ilul. -r )ndoial" ar $i de dorit" entru !inele co ilului" ca mama s $ie o ersoan com let si nu una mutilat" o $emeie care 0seste )n munca ei" )n ra orturile sale cu colectivitatea" o )m linire de sine e care s nu )ncerce s2o atin0 rin co il1 si ar $i de dorit" de asemenea" ca acesta s $ie mult mai utin lsat )n m)inile rintilor si dec)t este )n re/ent" ca studiile" distractiile lui s se des$soare )n mi*locul altor co ii" su! controlul unor adulti care s nu ai! cu el dec)t ra orturi im ersonale si ure. .#iar )n ca/ul )n care co ilul a are ca o !o0tie )n s)nul unei vieti $ericite sau cel utin ec#ili!rate" n2ar utea s limite/e ori/ontul mamei sale. El nu o smul0e din imanenta ei1 ea )i sle$uieste tru ul" )l )ntretine" )l )n0ri*este1 nu oate s cree/e niciodat o situatie de $a t care a artine numai li!erttii co ilului de a o de si1 c#iar si c)nd mi/ea/ e viitorul lui" tot un rocur transcende rin univers si rin tim 1 adic" )nc o dat" este sortit de endentei. ,u numai in0ratitudinea" ci si esecul $iului su vor constitui de/mintirea tuturor s erantelor sale3 ca si )n csnicie si )n dra0oste" ea )ncredintea/ altuia 0ri*a de ai *usti$ica viata" atunci c)nd sin0ura conduit autentic ar $i s si2o asume )n mod li!er. Am v/ut c in$erioritatea $emeii rovenea la ori0ine din aceea c )nc de la )nce ut s2a limitat la a re eta viata" )n tim ce !r!atul inventa ratiuni de a tri" mai im ortante )n oc#ii si dec)t sim la $acticitate a vietii1 a )nc#ide $emeia )n maternitate )nseamn a er etua aceast situatie. Ea cere ast/i s artici e la miscarea rin care umanitatea )ncearc $r )ncetare s se *usti$ice de sindu2se1 nu oate consimti s dea viat dec)t dac viata ei are un sens1 n2ar utea $i mam $r s )ncerce s ai! un rol )n viata economic" olitic" social. S nasti carne de tun" sclavi" victime nu este acelasi lucru cu a naste oameni li!eri" )ntr2o societate or0ani/at )n mod convena!il" )n care co ilul ar $i )n cea mai mare arte a tim ului dat )n 0ri*a colectivittii" iar mama a*utat si )n0ri*it"
maternitatea n2ar mai $i inconcilia!il cu munca $eminin. Dim otriv3 $emeia care munceste 2 tranc" c#imist sau 8E1 scriitoare 2 )si oart sarcina cel mai usor" si asta datorit $a tului c nu este $ascinat de ro ria2i ersoan1 $emeia care are viata ersonal cea mai !o0at va da cel mai mult co ilului si )i va cere )n sc#im! cel mai utin1 ea" cea care c)sti0 rin e$orturi" rin lu t" cunoasterea adevratelor valori umane" va $i cea mai !un educatoare entru co iii ei. Dac rea ades" )n /ilele noastre" $emeii )i este 0reu s )m ace munca ei 2 care o tine de arte de cas ore )ntre0i si care )i ia toate $ortele 2 cu interesul entru co ii" munca $emeii este rea adesea o sclavie1 e de alt arte" nu s2a $cut nici un e$ort de a asi0ura )n0ri*irea" su rave0#erea" educatia co iilor )n a$ara cminului. Este vor!a aici de o carent social1 dar este un so$ism s o *usti$icm retin/)nd c o le0e scris )n cer sau )n mruntaiele m)ntu2lui cere ca mama si co ilul s2si a artin exclusiv unul altuia1 aceast a artenent reci roc nu constituie" de $a t" dec)t o du!l si ne$ast o resiune. Este o misti$icare a$irmatia c rin maternitate $emeia devine e0al )n mod concret cu !r!atul. %si#analistii )si dau mult osteneal entru a demonstra c entru $emeie co ilul e un ec#ivalent al enisului3 dar oric)t de de/ira!il ar $i acest atri!ut" nimeni nu retinde c sim la lui osesiune oate *usti$ica o existent" si nici c ar $i sco ul su rem al acesteia. S2a vor!it enorm des re dre turile sacre ale $emeii" dar nu )n calitate de mame au c)sti0at $emeile dre tul la vot1 $ata2mam este )nc dis retuit1 numai rin cstorie este 0lori$icat mama" adic numai c)t rm)ne su!ordonat !r!atului. At)ta tim cit sotul este ca ul $amiliei din unct de vedere economic" desi ea se ocu mult mai mult de co ii" acestia de ind mai mult de el dec)t de mam. De aceea" asa cum am v/ut" ra ortul mamei cu co iii este str)ns le0at de relatia e care o are ea cu sotul ei. Ast$el ra orturile con*u0ale" viata casnic" maternitatea $ormea/ un ansam!lu ale crui momente se determin toate unul e altul. Dac este unit tandru cu sotul ei" $emeia oate s oarte cu !ucurie sarcinile cminului" dac va $i multumit de co iii ei si $ericit" va $i indul0ent cu sotul ei. Dar aceast armonie nu este usor de reali/at" cci di$eritele $unctii ale $emeii nu se otrivesc )ntre ele. (evistele $eminine o )nvat mai )nt)i e 0os odin arta de a2si stra $armecele continu)nd s s ele vasele" s rm)n ele0ant )n tim ul sarcinii" s concilie/e coc#etria cu maternitatea si economia Dar o $emeie care si2 ar im une s urme/e cu vi0ilent aceste s$aturi ar $i re ede )nne!unit si des$i0urat de 0ri*i1 este $oarte 0reu s rm)i atr0toare c)nd ai m)inile cr ate si tru ul de$ormat de nasteri1 de aceea o $emeie )ndr0ostit simte adesea ranc#iun $at de co iii si" care2i ruinea/ $orta de seductie si o rivea/ ast$el de m)n0)ierile sotului ei1 dac" dim otriv" sentimentele ei materne s)nt ro$unde" este 0eloas e !r!atul care" si el" )i revendic e co ii ca $iind ai si. %e 8E8 de alt arte" idealul casnic contra/ice" cum am v/ut" miscarea vietii1 co ilul este dusmanul arc#etelor roas t lustruite. Dra0ostea matern se ierde adesea )n certuri si m)nii e care le dictea/ 0ri*a unui cmin !ine )ntretinut ,u este uimitor c $emeia care se /!ate )n aceste contradictii )si etrece multe dintre /ilele sale )n nervo/itate si acreal1 ea ierde )ntotdeauna e unul sau altul dintre lanuri" iar victoriile ei s)nt recare" na se )nscriu )n nici o reusit si0ur. ,iciodat nu se oate salva rin munca ei1 aceasta o tine ocu at" dar nu este niciodat o *usti$icare" entru c se )ntemeia/ e li!ertti strine. -emeia )nc#is )n cminul ei nu2si oate cldi ea )nssi viata1 nu are mi*loacele s se a$irme )n sin0ularitatea ei3 si" rin urmare" aceast sin0ularitate nu2i este recunoscut. La ara!i" la indieni" )n multe o ulatii rurale" $emeia nu este dec)t o $emel domestic a reciat du munca ei si care este )nlocuit $r re0ret atunci c)nd dis are" )n
civili/atiile moderne" ea este individuali/at mai mult sau mai utin )n oc#ii sotulai ei1 dar dac nu renunt cu totul la eul ei" scu$und)ndu2se" recum ,atasa" )ntr2un devotament asionat si tiranic $at de $amilia ei" ea su$er de a $i redus la ura sa 0eneralitate. Ea este st )na casei" sotia" mama unic si indistinct. ,atasa se com lace )n aceast aneanti/are suveran si" res in0)nd orice con$runtare" )i nea0 e ceilalti. Dar $emeia occidental modern doreste" dim otriv" s $ie remarcat de ceilalti ca aceast st )n a casei" aceast sotie" aceast mam" aceast $emeie. Este satis$actia e care o va cuta )n societate. .a itolul Vn VIA&A DE SO.IE&A&E -amilia nu este o comunitate )nc#is1 dincolo de i/olarea ei" sta!ileste comunicatii cu celelalte celule sociale1 cminul nu este numai un 5interior6 rin care cu lul se delimitea/" ci si ex resia standardului su de viat" a averii" a 0usturilor sale3 el tre!uie s $ie ex us rivirilor celorlalti. -emeia va $i aceea care va ordona esentialmente aceast viat monden. Br!atul este le0at de colectivitate" ca roductor si cettean" rin le0turile unei solidaritti or0anice )ntemeiate e divi/iunea social a muncii1 cu lul este o ersoan social" de$init rin $amilia" clasa" mediul" rasa crora le a artine" le0at rin ra orturi de o solidaritate mecanic de 0ru urile care s)nt situate analo0 din unct de vedere social1 $emeia este susce ti!il s21 )ntruc#i e/e cu cea mai mare uritate3 relatiile ro$esionale ale sotului nu coincid adesea cu a$irmarea valorii sale sociale1 )n tim ce $emeia e care nici o munc nu o solicit oate s se cantone/e )n $recventarea e0alilor si1 mai mult" ea are tim ul s $ac 5vi/ite6 si s 5 rimeasc oas eti6" aceste ra orturi ractic inutile si care" !ine)nteles" nu au im ortant dec)t )n cate0oriile care se strduiesc s2si mentin ran0ul )n ierar#ia social" care" adic" se socotesc su erioare altora. -emeia este )nc)ntat s2si arate interiorul" si c#iar $i0ura" e care sotul si co iii nu o vd" entru c le a artine e de2a2ntre0ul. Datoria ei monden care este de a 5re re/enta6 se va con$unda cu lcerea e care o )ncearc art)ndu2se. Si mai )nt)i tre!uie ca ea s se re re/inte e sine )nssi1 acas" v/)ndu2si de tre!urile ei" este doar aco erit de #aine1 entru a iesi" entru a rimi vi/ite" 5se )m!rac6. &oaleta are un du!lu caracter1 este destinat s mani$este demnitatea social a $emeii C standardul ei de viat" averea" mediul cruia )i a artine G dar" )n acelasi tim " concreti/ea/ narcisismul $eminin1 toaleta este o uni$orm si o odoa!1 rin ea" $emeia care su$er c nu $ace nimic crede c2si ex rim $iinta. A se )n0ri*i de )n$rumusetarea ei" a se )m!rca constituie un soi de munc cei ermite s2si )nsuseasc ro ria2i er soan" asa cum )si )nsuseste cminul rin tre!urile casnice1 eul ei i se are atunci ales si recreat de ea. <oravurile o incit s se aliene/e ast$el )n ima0inea ei. Vesmintele !r!atului" ca si tru ul lui" tre!uie 8E9 s2i arate transcendenta" si nu s atra0 rivirile11 entru el" nici ele0anta" nici $rumusetea nu a*un0 s se constituie ca o!iect1 de aceea" )n mod normal nu2si consider )n$tisarea ca e un re$lex al $iintei sale. Dim otriv" societatea )nssi )i cere $emeii s devin un o!iect erotic. Sco ul modei creia $emeia )i este aservit nu este acela de a revela un individ autonom" ci" dim otriv" de a o se ara de transcendenta ei entru a o o$eri ca e o rad dorintelor masculine3 nu )ncearc s2i serveasc roiectele" dim otriv" vrea s le st)n*e2neasc. -usta este mai utin comod dec)t antalonii" anto$ii cu tocuri )nalte o )ncurc la mers1 roc#iile si anto$ii cei mai utin ractici" lriile si ciora ii cei mai $ra0ili s)nt cei mai ele0anti. -ie c de0#i/ea/ tru ul" )l de$ormea/ sau )l mulea/" #ainele $eminine" )n orice ca/" )l o$er rivirilor. De aceea toaleta este un *oc )nc)nttor entru $etita care doreste s se contem le1 mai t)r/iu" autonomia ei de co il se revolt )m otriva constr)n0erilor muselinei de culoare desc#is
si a anto$ilor de lac1 la v)rsta in0rat" oscilea/ )ntre dorinta si re$u/ul de a se ex une rivirilor1 c)nd si2a acce tat vocatia de o!iect sexual" )nce e s2i lac s se )m odo!easc. %rin odoa!" asa cum am s usb" $emeia se )nrudeste cu natura" )m rumut)nd de la aceasta necesitatea arti$iciului1 ea devine entru !r!at o $loare" o iatr retioas. 7nainte de a2i o$eri unduirile a ei" calda molicine a !lnurilor" ea si le )nsuseste. <ai intim dec)t de la !i!elouri" covoare" erne" $lori" ea a luat de la ene" erle si !rocarturi atin0erea mtsoas e care o are carnea ei1 as ectul lor lucios" contactul lor moale com ensea/ as rimea universului erotic de care are arte1 si retul lor este cu at)t mai mare )n oc#ii ei cu c)t sen/ualitatea sa este mai nesatis$cut. Dac multe dintre les!iene se )m!rac viril" nu este numai din s irit de imitatie al !r!atilor si din s$idare la adresa societtii1 ele nu au nevoie de m)n0)ierea cati$elei si a mtsii entru c sur rind )ntr2un tru $eminin calittile lui asive.K -emeia sortit as rei )m!rtisri masculine 2 c#iar dac )i lace" si cu at)t mai mult dac nu simte nici o lcere 2 nu oate )m!rtisa alt rad carnal dec)t ro riul ei cor 3 )l ar$umea/ 1 A se vedea volumul I. -ac exce tie ederastii care se sesi/ea/ c#iar ca niste o!iecte sexuale1 si la $el" datui:" care ar merita un studiu se arat. Ast/i. 7n s ecial ""/uisuitismul6 ne0rilor din America" care se )m!rac )n #aine de culori ti toare si cu croieli extrava0ante" se ex lic rin ratiuni $oarte com lexe. 8 Voi. I. K Sandor" al crei ca/ 12a relatat ?ra$$t2E!in0" adora $emeile !ine )m!rcate. 7ns ei nu2i lcea s se 5)m!race6. 8E= entru a21 resc#im!a )n $loare si strlucirea diamantelor e care si le une la 0)t nu se deose!este de aceea a ielii sale1 entru a le oseda" se identi$ic cu toate !o0tiile lumii. ,u2i r)vneste numai comorile sen/uale" ci si valorile sentimentale" ideale. .utare !i*uterie este o amintire" alta" un sim!ol. +nele $emei se $ac !uc#et de $lori" colivie1 altele s)nt niste mu/ee" altele #iero0li$e. 'eor0ette Le!lanc ne s une )n <emoriile ei" evoc)ndu2 si anii tineretii3 Am $ost )ntotdeauna )m!rcat ca )ntr2un ta!lou. < lim!am )n c#i de Van E:c;" de ale0orie a lui (u!ens sau de -ecioar de <emlin0. < vd si acum travers)nd o strad din Bruxelles )ntr2o /i de iarn" cu o roc#ie de cati$ea de culoarea ametistului" )m odo!it cu vec#i $ireturi de ar0int luate de e un atra$ir. &)r)nd du mine o lun0 tren de care mi se rea de risos s m reocu " mturam constiincios trotuarele. O cciul de !lan 0al!en )mi )ncadra rul !lond" dar cel mai neo!isnuit era diamantul din diadema de e $runtea mea. De ce toate acestea4 %ur si sim lu entru c asa2mi lcea" si entru c ast$el credeam c triesc )n a$ara oricrei conventii. .u c)t oamenii r)deau mai mult de mine" cu at)t nscoceam mai multe asemenea inventii !urlesti. <i2ar $i $ost rusine s2mi sc#im! ceva )n )n$tisare numai entru c oamenii r)deau. .)nd eram acas" era altceva. 7n0erii lui 'o//oli" ai lui -ra An0elico" ta!lourile lui Burne Jones si Xatt erau modelele mele1 urtam roc#ii am le care se etalau )n trene multi le )n *urul meu. 7n os icii se )nt)lnesc cele mai elocvente exem le ale acestei a ro rieri ma0ice a universului. -emeia care nu2si mai oate contro la dra0ostea sa $at de o!iectele retioase si de sim!oluri )si uit ro ria $i0ur si risc s se )m!race extrava0ant. Ast$el" $etita vede )n toalet mai ales o de0#i/are care o resc#im! )n re0in" )n /)n" )n $loare1 se crede $rumoas entru c este lin de 0#irlande si de an0lici si $iindc se identi$ic cu aceste minunate $alse odoa!e1 $ermecat de culoarea unei sto$e" t)nra $at naiv nu2i vede nuanta alid care se re$lect e c#i ul ei1 acest rost 0ust 0eneros se )nt)lneste si la $emeile adulte" artiste sau intelectuale $ascinate mai mult de lumea exterioar dec)t
constiente de ro ria lor $i0ur3 )ndr0ostite de testurile antice" de !i*uteriile strvec#i" s)nt )nc)ntate s evoce .#ina sau Evul <ediu" si nu arunc )n o0lind dec)t o oc#ead ra id sau avi/at. +neori oamenii se mir de ciudatele toalete cu care se )m odo!esc $emeile )n v)rst3 diademe" dantele" roc#ii scli itoare" coliere !aroce care atra0 su rtor atentia asu ra trsturilor lor devastate. Adesea entru c au renuntat s mai seduc" toaleta a redevenit entru ele un *oc 0ratuit" cum era )n co ilrie. Dim otriv" o $emeie ele0ant oate" la ri0oare" s caute )n toaleta sa lceri sen/uale sau estetice" dar tre!uie s le concilie/e cu armonia ima0inii sale3 culoarea roc#iei )i va une )n valoare 8E@ tenul" croiala )i va su!linia sau va recti$ica linia tru ului1 ea se )ndr0este e sine )nssi )m odo!it" si nu o!iectele care o )m odo!esc. &oaleta nu este numai o odoa!1 ea ex rim" du cum am mai s us" situatia social a $emeii. ,umai rostituata" a crei $unctie este exclusiv aceea a unui o!iect erotic" tre!uie s se mani$este doar su! acest as ect1 ca odinioar rul roscat si $lorile care2i resrau roc#ia" ast/i tocurile )nalte" roc#iile colante de satin" mac#ia*ul violent" ar$umurile rea tari )i anunt ro$esia. Orice alt $emeie este !lamat dac 5se )m!rac recum o t)r$6 Virtutile ei erotice s)nt inte0rate vietii sociale si nu tre!uie s a ar dec)t su! aceast )n$tisare cuminte. Dar tre!uie s su!liniem c decenta nu )nseamn entru $emeie s se )m!race cu o udoare ri0uroas. O $emeie care c#eam )ntr2un mod rea ex licit dorinta masculin este 5soi ru61 dar nici aceea care are a o re udia nu este !ine v/ut3 cei din *ur 0)ndesc c vrea s se masculini/e/e3 este les!ian1 sau s se sin0ulari/e/e3 este excentric1 re$u/)ndu2si rolul de o!iect" ea s$idea/ societatea3 este anar#ist. Dac vrea numai s nu se $ac remarcat" tre!uie sasi stre/e $eminitatea. &raditia re0lementea/ com romisul )ntre ex#i!itionism si udoare1 5$emeia cinstit6 tre!uie s2si ascund c)nd 0le/nele" c)nd ie tul" uneori t)nra $at are dre tul sasi su!linie/e $armecele ast$el )nc)t s2si atra0 retendentii" )n tim ce $emeia mritat renunt la orice odoa!1 acesta e o!iceiul )n multe dintre civili/atiile trnesti1 alteori $etei i se im un toalete va oroase" )n culori astelate si cu croial discret" )n tim ce $emeile adulte oart roc#ii mulate" testuri 0rele" culori vii" croieli rovocatoare1 e un tru de sais re/ece ani" ne0rul are ti tor" entru c re0ula este s nu $ie urtat la aceast v)rst.1 Bine)nteles" $emeia tre!uie s se su un acestor le0i1 dar )n orice ca/" si c#iar )n mediile cele mai austere" caracterul sexual al $emeii va $i su!liniat1 o sotie de astor )si ondulea/ rul" se mac#ia/ discret" urmea/ moda cu discretie" marc)nd ast$el" rin 0ri*a entru $armecul ei $i/ic" c )si acce t rolul de $emel. Aceast inte0rare a erotismului )n viata social este deose!it de evident )n 5roc#ia de sear6. %entru a marca sr!toarea" adic luxul si risi a" aceste roc#ii tre!uie s $ie costisitoare si delicate1 s)nt $cute s $ie c)t mai incomode1 $ustele s)nt lun0i" sau at)t de lar0i sau strimte )nc)t )m iedic mersul1 su! !i*uterii" volane" aiete" $lori" ene" eruci" $emeia este resc#im!at 1 )ntr2un $ilm de alt$el stu id a crei actiune se situa la s$)rsitul secolului trecut" Ceste vor!a de Je/e!el1 n. ed.G Bette Davis rovoca scandal urt)nd la un !al o roclue rosie" )n tim ce )n la cstorie al!ul era o!li0atoriu. Actul su era rivit ca o re!eliune )m otriva ordinii sta!ilite. 8EE 7ntr2o us de came1 c#iar aceast came se etalea/1 asa cum $lorile se desc#id 0ratuit" $emeia )si arat umerii" s atele" ie tul1 )n a$ar de etrecerile2or0ii" !r!atul nu oate arta c o doreste3 nu are dre tul dec)t la riviri si la str)n0erile dansului1 dar oate $i )nc)ntat c este re0ele unei lumi cu at)t de $ra0ede comori. De la !r!at la !r!at" ser!area ia )n$tisarea unui otlatc#1 $iecare o$er celorlalti" ca e un dar" vederea acestui
tru de $emeie care2i a artine. 7m!rcat )n roc#ie de sear" $emeia este de0#i/at )n $emeie entru lcerea tuturor !r!atilor si entru or0oliul ro rietarului. Aceast semni$icatie social a toaletei )i ermite $emeii s2si ex rime rin $elul ei de a se )m!rca atitudinea $at de societate1 su us ordinii sta!ilite" )si con$er o ersonalitate discret si de !on ton1 o multime de nuante s)nt osi!ile3 va deveni $ra0il" in$antil" misterioas" candid" auster" vesel" onderat" un ic rea )ndr/neat sau stears" du !unul ei lac. Sau" dim otriv" )si va a$irma rin ori0inalitate re$u/ul $at de conventii. Este $ra ant $a tul c )n multe romane $emeia 5li!er6 se sin0ulari/ea/ rintr2 o )ndr/neal a toaletei care2i su!linia/ caracterul de o!iect sexual" deci de endenta sa3 ast$el" )n V)rsta inocentei de Edit# X#arton" o t)nr divortat cu trecut aventuros" cu inim )ndr/neat" este mai )nt)i re/entat ca $iind exa0erat de decoltat1 $reamtul de scandal e care21 suscit )i trimite )na oi re$lexul tan0i!il al dis retului ei $at de con$ormism. Ast$el" $ata se va amu/a s se )m!race ca o $emeie" $emeia )n v)rst" ca o $etit" curte/ana" ca o $emeie de lume" iar aceasta din urm" ca o vam . .#iar dac $iecare se )m!rac otrivit conditiei sale" si aici este un *oc. Arti$iciul" ca si arta" se situea/ )n ima0inar. ,u numai corsetul" sutienul" rul vo sit" mac#ia*ul de0#i/ea/ tru ul si $i0ura1 dar $emeia cea mai utin so$isticat" imediat cum 5se )m!rac6 nu se ro une erce tiei3 este recum ta!loul" statuia" recum actorul e scen" un analo0on rin care se su0erea/ un su!iect a!sent care este ersona*ul ei" nu ea )nssi. Acesta con$u/ie cu un o!iect ireal" necesar" er$ect ca un ersona* de roman" ca un oitret sau un !ust" o $latea/ e $emeie1 se strduieste s se aliene/e )n el si s a ar ast$el ea )nssi )m ietrit" *usti$icat. Ast$el" )n Scrierile intime ale <riei Bas#;irtse$$ o vedem din a0in )n a0in multi lic)ndu2si c#i ul. ,u ne scuteste de nici una dintre roc#iile sale3 cu $iecare nou toalet" se crede alta si se admir din nou. Am luat de>la mama un sal mare" i2am $cut o desc#i/tur entru ca si i2am cusut laturile. Acest sal care cade )n $alduri clasice )mi d un aer oriental" !i!lic" ciudat. 8ED < duc la La$erriere si .aroline" )n trei ore" )ini $ace o roc#ie )n care arc s)nt )nvluit )ntr2un nor. Este o !ucat de cre en0le/esc e care o dra ea/ e tru ul meu si care m $ace ele0ant" su!tire" )nalt. Intr2o roc#ie de l)n cald cu liuri armonioase" o $i0ur de Le$e!vre" ictorul care stie at)t de !ine s redea tru urile su le si tinere )n$surate )n testuri udice. Acest re$ren se re et )n $iecare /i3 5Eram $ermectoare )n ne0ru... 7n 0ri" eram $ermectoare... Eram )m!rcat )n al!" )nc)n2ttoare6. Doamna de ,oailles" care acorda si ea mult im ortant 0telilor" evoca lin de tristete )n <emoriile ei drama unei roc#ii nereusite. 7mi lcea vivacitatea culorilor" contrastele lor )ndr/nete" o roc#ie mi se rea un eisa*" o momeal entru destin" o romisiune de aventur. 7n momentul c)nd )m!rcam roc#ia lucrat de niste m)ini sovitoare" su$eream entru toate de$ectele care mi se desco ereau. Dac toaleta are entru multe $emei o im ortant at)t de considera!il" este entru c ea are a le o$eri" ilu/oriu desi0ur" )n acelasi tim lumea si ro riul lor eu. 7ntr2un roman 0erman" -ata )n roc#ie de mtase arti$icialJ" ni se ovesteste asiunea unei $ete srace entru un mantou din !lan de veverit1 ea iu!este cu sen/ualitate cldura lui m)n0)ietoare" tandretea !lnii1 su! acest )nvelis retios se )ndr0este e sine )nssi1 )n s$)rsit" osed $rumusetea lumii e care niciodat nu o atinsese mai )nainte si destinul strlucitor care nu $usese al su niciodat. Si iat c am v/ut un mantou a0tat e un umeras" o !lan at)t de moale" at)t de tandr" at)t de cenusie" at)t de timid3 )mi venea s o srut" at)t de mult )mi lcea. Avea
un aer de alinare si de Biua &uturor S$intilor si de si0urant desv)rsit" recum cerul. Era !lan de veverit adevrat. 7n tcere" mi2am dat *os im ermea!ilul" am )m!rcat mantoul. Blana asta era ca un diamant entru ielea mea care o iu!ea" iar ceea ce iu!esti nu mai dai )na oi" o dat ce )l ai. 7n interior" o c tuseal de cre marocan de mtase natural" cu !roderie $cut de m)n. <antoul m )nvluia si2i vor!ea mai mult dec)t mine inimii lui Iu!ert... S)nt at)t de ele0ant cu !lana asta Este ca un !r!at exce tional care m2ar $ace mie )nsmi retioas rin dra0ostea lui $at de mine. Aceast !lan m vrea si o vreau3 ne avem una e cealalt. Din moment ce $emeia este un o!iect" este usor de )nteles c maniera )n care este )m!rcat si )m odo!it )i modi$ic valoarea 1 I. ?eun. 8EF intrinsec. ,u din ur desertciune d ea at)ta im ortant ciora ilor de mtase" lriei" mnusilor1 a2si stra ran0ul este o im erioas necesitate. 7n America" o arte enorm din !u0etul $emeii care munceste este consacrat $rumusetii si vesmintelor ei1 )n -ranta" aceast ovar este mai utin 0rea1 totusi" $emeia este cu at)t mai res ectat cu c)t 5re re/int mai !ine61 cu c)t are nevoie mai mare s 0seasc de lucru" cu at)t )i este mai util s ai! un aer de !unstare3 ele0anta este o arm" o insi0n" un o!iect care atra0e res ectul" o scrisoare de recomandare. Este si o servitute1 valorile e care le con$er se ltesc1 si se ltesc at)t de scum " )nc)t" adesea" ins ectorii sur rind )n marile ma0a/ine o $emeie de lume sau o actrit sustr0)nd ar$umuri" cio r i de mtase sau len*erie. <ulte $emei se rostituea/ sau ""se las a*utate6 entru a se )m!rca1 toaleta este aceea care comand nevoia lor de !ani. A $i !ine )m!rcat cere tim si multe 0ri*i1 este o sarcin care )nseamn uneori sursa unor !ucurii3 si )n acest domeniu exist desco erirea 5comorilor ascunse6" t)r0uieli" viclenii" com!i natii" inventii1 dac este )ndem)natic" $emeia c#iar oate deveni creatoare. Bilele de ex o/itie 2 si mai ales de solduri 2 s)nt niste aventuri $renetice. O roc#ie nou este rin ea )nssi o sr!toare <ac#ia*ul" coa$ura s)nt su!stitute ale unei o ere de art. Ast/i" mai mult dec)t odinioar1" $emeia cunoaste !ucuria de asi modela tru ul rin s ort" 0imnastic" !i" masa*e" re0imuri alimentare1 ea #otrste asu ra 0reuttii" liniei tru ului" culorii ielii ei1 estetica modern )i ermite s inte0re/e $rumusetii sale calitti active3 are dre tul s2si exerse/e musc#ii" re$u/ invadarea cu 0rsime a tru ului ei1 )n cultura $i/ic" se a$irm ca su!iect" a$l)nd )n ea un soi de eli!erare $at de carnea contin0ent1 dar aceast eli!erare se )ntoarce cu usurint la de endent. Steaua de cinema de la Ioll:Mood trium$ asu ra naturii3 dar se tre/este c este un o!iect asiv )n m)inile roductorului. Alturi de aceste victorii )n care $emeia se oate com lace e !un dre tate" coc#etria im lic 2 la $el ca si 0ri*ile 0os odriei 2 o lu t )m otriva tim ului1 cci si tru ul ei este un o!iect e care )l roade trecerea tim ului. .olette Audr: a descris aceast lu t" 1 Se are totusi" du anc#ete recente" c )n -ranta slile de 0imnastic s)nt a roa e 0oale1 mai ales )ntre 1F8L si 1F9L $rantu/oaicele s2au consacrat culturii $i/ice. 7n acest moment di$iculttile 0os odnei a as rea 0reu asu ra lor. 8DL analoa0 cu aceea e care o d )m otriva ra$ului din casa ei 0os odina1 De*a carnea ei nu mai era $erm ca )n tinerete1 de2a lun0ul !ratelor si al coa selor desenul musc#ilor se arta su! un strat de 0rsime si de iele cam lsat. ,elinistit" )si ddu iar este ca ro0ramul /ilnic3 dimineata $cea o *umtate de or de 0imnastic" iar seara" )nainte s se culce" un s$ert de or de masa*. 7nce u s consulte manuale de medicin" reviste de mod" s2si su rave0#e/e circum$erinta taliei. 7si re0tea sucuri de
$ructe" lua ur0ative din c)nd )n c)nd si s la vasele cu mnusi de cauciuc. .ele dou reocu ri ale ei se to ir )ntr2una sin0ur3 s2si )ntinereasc at)t de !ine tru ul" s2si lustruiasc at)t de tare casa" )nc)t )ntr2o /i s a*un0 la un $el de erioad imo!il" la un soi de unct mort.... lumea ar $i ca o rit" sus endat dincolo de )m!tr)nire si de resturi... La iscin lua lectii entru a2si ameliora stilul" iar revistele $eminine o tineau cu res iratia tiat rin retetele lor re)nnoite la in$init. 'in0er (o0ers ne mrturiseste3 5)mi erii rul )n $iecare dimineat de o sut de ori" )mi ia exact dou minute si *umtate si am )ntotdeauna rul mtsos...6 .um s v su!tiati 0le/nele3 ridicati2v )n $iecare /i de trei/eci de ori e v)r$uri $r a une clc)iele *os" acest exercitiu nu cere dec)t un minut1 ce este un minut $at de o /i )ntrea04 Altdat erau !aia de ulei entru un0#ii" asta de lin)ie entru m)ini" c sunile strivite e $at. Si aici" rutina $ace ca )n0ri*irea $rumusetii si 0ardero!a s se trans$orme )ntr2o corvoad. Oroarea de de0radare e care o antrenea/ orice devenire suscit )n anumite $emei reci sau $rustrate c#iar oroarea de viata )nssi3 caut s se stre/e e ele )nsele asa cum strea/ dulceturile sau mo!ilele. Aceast )nc t)nare ne0ativ le $ace dusmance ale ro riei lor existente si ostile celorlalti3 o mas !un de$ormea/ linia siluetei" vinul stric tenul" rea mult /)m!et aduce riduri e $at" soarele stric ielea" odi#na )n0reunea/" munca u/ea/" dra0ostea $ace cearcne" srutrile a rind o!ra*ii" m)n0)ierile de$ormea/ s)nii" )m!rtisrile o$ilesc tru ul" maternitatea ur)teste $ata si c#i ul1 stim cu c)t m)nie res in0 tinerele mame co ilul care se minunea/ )n $ata roc#iei de sear. "",u m atin0e" ai m)inile umede" o s m murdresti6. .oc#eta o une aceleasi res in0eri av)nturilor sotului sau ale amantului. Asa cum mo!ilele s)nt ascunse su! #use" ea ar vrea s se sustra0 !r!atilor" tim ului" lumii. Dar toate aceste recautii nu )m iedic a aritia $irelor al!e din r si a ridurilor. 7nc din tinerete" $emeia stie c nu oate sc a de acest destin. Si cu toat rudenta ei" se )nt)m l accidente3 o ictur de vin )i cade e roc#ie" o ti0ar a rins arde testura1 atunci creatura de lux si de sr!toare care sur)dea cu or0oliu )ntr2un salon dis are3 $emeia )si ia c#i ul serios si dur al 0os odinei1 desco eri !rusc c Juc)rui )n ierdere. 8D1 toaleta sa nu era o *er!" un $oc de arti$icii" o s lendoare 0ratuit si erisa!il destinat s ilumine/e cu 0enero/itate un moment3 ea re re/int o !o0tie" un ca ital" o investitie care a costat2o sacri$icii1 ierderea ei este un de/astru ire ara!il. %ete" ru turi" roc#ii nereusite" coa$uri ermanente ratate" acestea s)nt catastro$e )nc si mai 0rave dec)t o $ri tur ars sau un vas s art3 cci $emeia coc#et nu numai c s2a alienat )n lucruri" ci s2a voit lucru" si $r intermediar se simte )n ericol )n lume. (a orturile ei cu croitoreasa si modista" ner!darea" retentiile ei mani$est s iritul su de serio/itate si sen/atia de insecuritate. (oc#ia reusit $ace din ea ersona*ul viselor ei1 dar )ntr2o toalet vec#e sau rost croit se simte dec/ut De roc#ie de indeau dis o/itia" tinuta mea si ex resia c#i ului" totul... sene <rie Bas#;irtse$$. Si mai de arte3 Sau te lim!i 0oal20olut" sau te )m!raci otrivit $i/icului" 0usturilor" caracterului tu. .)nd nu am aceste conditii" m simt st)n0ace" comun si" )n consecint" umilit. .e se )nt)m l cu !una dis o/itie si cu s iritul4 Ele nu $ac dec)t s se 0)ndeasc la c)r e" si atunci esti roast" lictisit" nu mai stii unde s te ascun/i. <ulte $emei re$er s renunte la o etrecere dec)t s se duc rost )m!rcate" c#iar dac nu tre!uie s $ie remarcate. &otusi" desi unele $emei a$irm3 5,u m )m!rac dec)t entru mine6" am v/ut c )n si )n narcisism este im licat rivirea celuilalt. ,umai )n os icii oti )nt)lni coc#ete care strea/ cu )nc t)nare o )ncredere de lin )n niste riviri a!sente1 )n mod normal" ele cer martori.
As vrea s lac" s mi se s un c s)nt $rumoas" iar Liova s vad si s aud asta... La ce mi2ar $olosi s $iu $rumoas4 <icutul meu $ermector %etia o iu!este e !tr)na lui doic la $el cum ar iu!i o $rumusete" iar Liovoci;a s2ar $i o!isnuit cu c#i ul cel mai #idos... As vrea s2mi ondule/ rul. ,u va sti nimeni" dar n2ar $i mai utin $ermector. .e nevoie am eu s $iu v/ut4 %an0licile si 0telile )mi $ac lcere" as vrea o centur nou de iele" si acum" c am sens asta" )mi vine s l)n0.... scrie So$ia &olstaia" du /ece ani de csnicie. Sotul )si )nde lineste $oarte rost acest rol. Si aici exi0entele lui s)nt du licitare. Dac sotia sa este rea atr0toare" devine 0elos1 totusi" orice sot are" mai mult sau mai utin" ceva din re0ele .andaules3 ar vrea ca sotia lui s2i $ac cinste" s $ie ele0ant" dr0ut sau mcar 5!ine61 dac nu" )i va s une cu ciud cuvintele lui +!u3 5Dar ce ur)t esti ast/iN Asta entru c rimim oas eti46 )n csnicie" asa cum am v/ut" valorile erotice si sociale nu se )m ac rea !ine" si acest anta0onism se re$lect si aici. -emeia care2si su!linia/ atractivitatea sexual este )n oc#ii sotului ei 5soi ru61 el 8D8 !lamea/ )ndr/nelile care" la o strin" l2ar seduce" si aceast de/a ro!are ucide )n el dorinta1 dac $emeia se )m!rac decent" o a ro!" )ns cu rceal3 nu o 0seste atr0toare" si )n mod va0 )i re rosea/ asta. Din aceast cau/" rar o riveste cu ro riii si oc#i3 de $a t" o msoar cu oc#ii celorlalti. 5.e se va s une des re ea46 ,u e )n stare s revad" entru c le )m rumut altora ers ectiva sa de sot. ,imic nu este mai iritant entru o $emeie dec)t s vad cum sotului ei )i lac la alt $emeie roc#ii si atitudini e care le critic la ea. De alt$el" )n mod s ontan" este rea a roa e de ea ca s2o mai vad1 entru el c#i ul ei este nesc#im!at" nu2i remarc nici roc#iile" nici $a tul c si2a sc#im!at ie tntura. .#iar si sotii )ndr0ostiti si amantii asionati s)nt adesea indi$erenti la toaleta $emeii. Dac o iu!esc cu asiune )n 0oliciunea ei" odoa!ele cele mai $rumoase nu $ac dec)t s2o de0#i/e/e )n oc#ii lor1 si le va lcea la $el de mult c)nd e rost )m!rcat" o!osit" ca si atunci c)nd este strlucitoare. Dac nu o mai iu!esc" roc#iile cele mai minunate nu2i vor mai s une nimic. &oaleta oate $i un instrument de cucerire" dar nu o arm de a rare1 arta ei const )n a crea mira*e" a o$eri rivirilor un o!iect ima0inar1 )n )m!rtisarea carnal" )n relatia sentimental cotidian" )ntrea0a vra* se risi este1 sentimentele con*u0ale" recum si dra0ostea $i/ic se situea/ e tr)mul realittii. -emeia nu se )m!rac entru !r!atul iu!it. 7ntruna dintre nuvelele sale1" Dorot#: %ar;er" descrie o t)nr $emeie care" aste t)ndu2si cu ner!dare sotul ce vine )n ermisie" decide s se )n$rumusete/e entru a21 rimi3 7si cum r o roc#ie nou1 nea0r3 lui )i lceau roc#iile ne0re1 sim l" $iindc lui )i lceau roc#iile sim le1 si era at)t de scum " )nc)t nici nu2i venea s2si aminteasc c)t dduse e ea... R )ti lace roc#ia mea4 R Si0ur c daN /ise el. 7ntotdeauna mi2ai lcut )n roc#ia asta. Simti c se resc#im! )ntr2o !ucat de lemn. R (oc#ia asta" /ise ea articul)nd cuvintele cu o claritate insulttoare" este nou2nout. ,u am urtat2o niciodat. 7n ca/ul )n care te interesea/" am cum rat2o c#iar entru )m re*urarea asta R Iart2m" dra0a mea" /ise el. O#N !ine)nteles" acum vd c nu seamn deloc cu celelalte. E minunat )ntotdeauna mi2ai lcut )m!rcat 7n ne0ru. R )n momente ca astea" s use ea" a roa e c doresc s am un alt motiv s m )m!rac )n ne0ru.
S2a s us adesea c $emeia se )m!rac entru a tre/i 0elo/ia altor $emei3 aceast 0elo/ie este )ntr2adevr un semn eclatant de reusit" &#e Lovel: Eave. 8DK dar nu este sin0urul sco vi/at. 7n com limentele invidioase sau admirative" $emeia caut a$irmarea a!solut a $rumusetii sale" a ele0antei si a 0ustului su" de $a t" a ei )nsesi. Se )m!rac entru a se arta3 se arat entru a exista. Se su une ast$el unei dureroase de endente1 devotamentul 0os odinei este util c#iar dac nu este recunoscut1 e$ortul coc#etei este /adarnic dac nu se )nscrie )n nici o constiint. Ea caut o valori/are de$initiv a ei )nsesi1 aceast retentie la a!solut )i $ace cutarea at)t de istovitoare1 dac e de/a ro!at de o sin0ur voce" lria ei nu este $rumoas. +n com liment o $latea/" dar o de/mintire o ruinea/1 si cum a!solutul nu se mani$est dec)t rintr2o serie in$init de a aritii" ea nu va c)sti0a niciodat cu totul1 de aceea coc#eta este at)t de susce ti!il. &ot de aceea" unele $emei $rumoase si adulate ot $i )n mod trist convinse c nu s)nt nici $rumoase" nici ele0ante" c le li seste c#iar a ro!area su rem a unui *udector e care nu21 cunosc nici ele3 acestea vi/ea/ un )n2sine care este im osi!il de reali/at. (are s)nt coc#etele at)t de or0olioase )nc)t )ntruc#i ea/ ele )nsele le0ile ele0antei" e care nimeni nu le oate sur rinde" entru c ele de$inesc rin decrete succesul sau esecul1 acestea" at)ta tim c)t durea/ domnia lor" ot s se considere ca o reusit exem lar. ,enorocirea este c aceast reusit nu $oloseste nimnui la nimic. &oaleta im lic )n mod imediat iesirea )n lume si rimirea vi/i telor" si acesta este de alt$el sco ul ei rinci al. -emeia )si lim! din salon )n salon noul ei taior si invit alte $emei s2o vad domin)nd )n 5interiorul6 ei. 7n anumite ca/uri deose!it de solemne" sotul o )nsoteste )n aceste ""vi/ite61 dar )n ma*oritatea ca/urilor ea )si )nde lineste aceste 5o!li0atii mondene6 c)nd el este la lucru. A $ost descris de mii de ori im laca!ila lictiseal care a as asu ra acestor reuniuni si care vine din aceea c $emeile reunite de 5datoriile mondene6 nu au nimic s2si comunice. ,ici un interes comun nu o lea0 e sotia avocatului de sotia medicului 2 si nici e nevasta doctorului Du ont de aceea a doctorului DurOnd. Este de rost 0ust" )ntr2o conversatie 0eneral" s vor!esti des re n/!)tiile co ilului sau des re 0ri*ile domestice. -emeia este deci redus la consideratii asu ra vremii" la reri des re ultimul roman la mod" la c)teva idei 0enerale )m rumutate de la sotul ei. O!iceiul 5/ilei de rimire a doamnei6 tinde s dis ar1 dar" su! diverse $orme" corvoada 5vi/itei6 a su ravietuit )n -ranta. Americanii s)nt 0ata s su!stituie conversatiei *ocul de !rid0e" ceea ce nu este un avanta* dec)t entru $emeile crora le lace acest *oc. &otusi" viata monden )m!rac $orme mai atr0toare dec)t aceast tr)ndav )nde linire a unei datorii de olitete. A rimi oas eti nu )nseamn numai a21 rimi e semenul tu )n locuinta ta rivat1 )nseamn s2ti sc#im!i casa )ntr2un domeniu $ermecat. <ani$estarea 8D9 monden este )n acelasi tim sr!toare si ot;uc#. St )na casei )si ex une comorile3 ar0intrie" len*erie" cristaluri1 ea um le casa de $lori1 e$emere" inutile" $lorile )ntruc#i ea/ 0ratuitatea etrecerilor" care s)nt )n acelasi tim risi si lux1 rs )ndite )n va/e" sortite unei morti ra ide" s)nt $oc de arti$icii" tm)ie si mir" li!atiune" sacri$iciu. <asa se )ncarc de m)ncruri ra$inate" de vinuri retioase. &re!uie ca $emeia" satis$c)nd nevoile mesenilor" s invente/e daruri 0ratioase care s vin )n )nt)m inarea dorintelor lor. Vir0inia Xool$ su!linia/ acest caracter )ntr2un asa* )n care vor!este doamna DalloMa:3 Asa ca nn usile !atante )nce u o $or$ot mut si $ermectoare de $ete cu sorturi si !onete al!e" nu slu*itoare ale necesittii" ci initiate )n misterul sau )n marele ilu/ionism
racticat de doamnele din <a:$air de la unu si *umtate la dou" c)nd la un semn al m)init" tra$icul se o reste si )n locul lui se )n$iri am0irea aceasta ad)nc" )nt)i )n rivinta )n)ncrii 2 arc n2ar costa nimic 2 si a oi masa care se asterne sin0ur" s ontan" cu ar0int si cristal" mici )m letituri de ra$ie" cu e cu $ructe rosii1 !mme strve/ii de sm)nt)n ca$enie voalea/ calcanul1 )n tvi )noat !ucti de ui1 $ocul arde" colorat" $estiv1 si o dat cu vinul si ca$eaua Ccare nu cost nimicG se isc dinaintea oc#ilor vistori nluciri voioase1 oc#i !l)n/i" 0)nditon1 oc#i creia viata le a are mu/ical" tainic... A -emeia care re/idea/ aceste mistere este m)ndr de a se simti creatoarea unui moment er$ect" de a sti c risi este $ericire si veselie. %rin ea s2au reunit invitatii" rin ea a avut loc evenimentul" este sursa 0ratuita a !ucuriei" a armoniei. Este exact ceea ce simte doamna DalloMa:. Dar resu uiund c %eter i2ar s une 5Bine" !ine" dar seratele tale 2 ce rost au seratele taleF6 tot ce i2ar $i utut rs unde Csi nu2i uteai cere nimnui s )ntelea0G ar $i $ost3 5S)nt o o$rand6 C...G Iat e .utare din Sout# ?ennin0ton1 altul din Ba:sMater1 si un altul s /icem din <a:$air. Iar ea avea o constiint mereu constant a existentei lor1 simtea c e asa cat1 simtea c e asa de/olant1 si simtea ce !ine ar $i s oat $i adunati la un loc. Si2i aduna la un loc. Si aceasta era o o$rand1 s )m!ini" s cree/i1 dar entru cine4AA Dac )n acest oma0iu adus semenilor este numai ur 0enero/itate" sr!toarea este cu adevrat o sr!toare. Dar rutina social a resc#im!at re ede otlatc#2uT )n institutie" darul )n o!li0atie si VI('I,IA XOOL- Doamna DalloMa:. Editura entru Literatur +niversal. Bucuresti. 1F@D. traducere de %etru .retia. I!idein. 8D= sr!toarea )n ritual. Savur)ndu2si 5cina )n oras6" invitata se 0)ndeste c va tre!ui s o$ere si ea o cin1 uneori se l)n0e c a $ost rea !ine rimit. 5-amilia X a vrut s ne e ate/e6" )i s unea ea cu acreal sotului ei. <i s2a ovestit" )ntre altele" c )n tim ul ultimului r/!oi" ceaiurile deveniser )ntr2un orsel din %ortu0alia cele mai costisitoare otlatc#2mv. la $iecare reuniune st )na casei tre!uia s serveasc o mai mare varietate si cantitate de r*ituri dec)t la reuniunea recedent3 aceast sarcin a devenit at)t de 0rea" )nc)t )ntr2o /i toate $emeile au decis de comun acord s nu mai serveasc altceva dec)t ceai. 7n asemenea )m re*urri" sr!toarea )si ierde caracterul 0eneros si ma0ni$ic1 este o corvoad rintre at)tea altele1 accesoriile care ex rim $estivitatea nu s)nt dec)t un i/vor de )n0ri*orare3 $emeia tre!uie s su rave0#e/e cristalurile" $ata de mas" s msoare sam ania" s numere $ursecurile1 o ceasc s art" mtasea ars a unui $otoliu s)nt de/astre3 m)ine va tre!ui s curete" s aran*e/e" s un )n ordine totul3 $emeia se teme de aceast munc su limentar" ea simte aceast multi l de endent care de$ineste destinul 0os odinei3 de inde de reusita su$leului" a $ri turii" de mcelar" de !uctreas" de inde de sotul care se )ncrunt imediat cum ceva nu mer0e !ine1 de inde de invitatii care msoar din oc#i mo!ilele" vinurile" si care #otrsc dac etrecerea a $ost sau nu reusit. ,umai $emeile 0eneroase si si0ure de ele vor traversa cu su$letul )m cat o asemenea )ncercare. &rium$ul oate s le dea o vie satis$actie. Dar multe seamn )n aceast rivint cu doamna DalloMa:" des re care Vir0inia Xool$ scrie3 5Desi iu!ea aceste trium$uri... ca si strlucirea si surescitarea e care io ddeau" simtea )n ele vidul" ilu/ia6 -emeia nu oate )ntr2adevr sa se com lac )n ele dec)t dac nu le d rea mult im ortant1 )n ca/ contrar" va cunoaste c#inurile vanittii niciodat satis$cute. Exist" de alt$el" utine $emei at)t de norocoase )nc)t s a$le )n 5mondenitate6 sensul vietii lor. .ele care i se consacr )n )ntre0ime )ncearc de o!icei nu numai s2si aduc un cult al ro riei ersoane" ci si s de seasc aceast viat monden s re anumite sco uri3 adevratele 5saloane6 au un caracter literar sau olitic. Ele se strduiesc rin acest mi*loc s ca ete un ascendent
asu ra !r!atilor si s ai! un rol ersonal" evad)nd ast$el din conditia $emeii mritate. 7n 0eneral" aceasta din urm nu este satis$cut e de lin de lceri" de trium$urile e$emere care )i s)nt acordate rar si care de multe ori re re/int entru ea o!oseal )n aceeasi msur ca si distractie. Viata monden )i cere s 5re re/inte6" s se ex un" dar nu creea/ )ntre ea si semenii ei o adevrat comunicare si nu o smul0e din sin0urtatea sa. 5Este dureros s 0)ndesti" scrie <ic#elet" c $emeia" aceast $iint relativ care nu oate tri dec)t )n doi" este mai adesea sin0ur dec)t 8D@ !r!atul. El 0seste tovrsie este tot" )si creea/ relatii noi. Ea nu este nimic $r $amilia ei. Iar aceasta o co leseste3 toat 0reutatea a as asu ra $emeii.6 Si" )ntr2adevr" $emeia )nc#is" des rtit de lume" nu cunoaste !ucuriile camaraderiei care im lic urmrirea )n comun a anumitor sco uri1 munca ei nu2i ocu s iritul" educatia nu i2a dat nici 0ustul" nici o!isnuinta inde endentei" si totusi )si etrece /ilele )n sin0urtate1 am v/ut c este una dintre nenorocirile de care se l)n0e So$ia &olstaia. .storia ei a )nde rtat2o adesea de cminul rintesc" de rieteniile ei din tinerete. .olette a descris )n +ceniciile mele de/rdcinarea unei tinere cstorite aduse din rovincie la %aris1 ea nu 0seste alinare dec)t )n lun0ile scrisori e care le sc#im! cu mama ei1 dar scrisorile nu ot )nlocui re/enta cuiva" si nu2i oate mrturisi lui Sido dece tiile ei. 7n multe ca/uri nu mai exist o adevrat intimitate )ntre t)nra $emeie si $amilia ei1 nici mama" nici surorile sale nu2i mai s)nt rietene. Ast/i" din ricina cri/ei de locuinte" multe tinere cstorite locuiesc cu $amilia ei sau a sotului1 dar aceste re/ente im use s)nt de arte de a constitui totdeauna entru ele o adevrat tovrsie. %rieteniile $eminine e care reuseste s le stre/e sau s le cree/e vor $i retioase entru $emeie1 ele au un caracter $oarte di$erit de relatiile e care le au )ntre ei !r!atii1 acestia comunic )ntre ei ca niste indivi/i" rin ideile si roiectele lor ersonale1 $emeile" )nc#ise )n 0eneralitatea destinului lor de $emei" s)nt unite rintr2un soi de com licitate imanent. Si ceea ce caut )n rimul r)nd unele la altele este a$irmarea universului lor comun. ,u2si discut rerile" ci sc#im! )ntre ele con$idente si retete1 se solidari/ea/ entru a construi un contraunivers ale crui valori s domine valorile masculine1 unite" ele 0sesc $orta de asi scutura lanturile1 nea0 dominatia sexual a !r!atului rnrturisindu2si una alteia $ri0iditatea" !t)ndu2si *oc )n mod cinic de o$tele !r!atului lor sau de st)n0cia lui1 de asemenea" contest cu ironie su erioritatea moral si intelectual a sotului lor si a !r!atilor )n 0eneral. 7si con$runt ex erientele3 sarcini" nasteri" !oli ale co iilor" !oli ersonale" 0ri*i mena*ere" toate acestea devin elemente esentiale ale istoriei omenesti. <unca lor nu este o te#nic3 transmit)ndu2si retete de !uctrie" de mena*" le dau acestora demnitatea unei stiinte secrete )ntemeiate e traditia oral. +neori examinea/ )m reun ro!leme de ordin moral. %a0ina de cores ondent din revistele $eminine o$er un esantion elocvent al acestor sc#im!uri1 n2am utea ima0ina un 5curier al inimilor6 care se adresea/ !r!atilor1 acestia se )nt)lnesc )n lume" care este lumea lor1 )n tim ce $emeile tre!uie s2si de$ineasc" s msoare" s ex lore/e ro riul lor teren. Ele )si comunic mai ales s$aturi des re $rumusete" retete de !uctrie si de lucru de m)n" )si cer rerea1 )n )nclinatia lor ctre lvr0eal si ex#i!itie" uneori se simte o 8DE adevrat an0oas .odul masculin 2 $emeia stie asta 2 nu este si al su" si !r!atul )nsusi contea/ e $a tul c ea nu o!serv acest lucru" din moment ce o )m in0e s re avort" adulter" 0reseli" trdri" minciuni e care o$icial le condamn1 ea le cere deci celorlalte $emei s o a*ute s de$ineasc un $el de 5le0e a mediului6" un cod moral ro riu $emeilor. ,u numai din rea2voint $emeile comentea/ si critic at)t de mult urtrile
rietenelor lor3 entru a le *udeca e acestea si entru a se urta ele )nsele cum tre!uie le este necesar mult mai mult inventivitate moral dec)t !r!atilor. .eea ce con$er valoare unor asemenea relatii este adevrul e care21 com ort. 7n $ata !r!atului" $emeia *oac )ntotdeauna un rol1 minte acce t)ndu2se ca o alteritate neesential" minte )n$tis)nd )n $ata lui" rin mimic" toalet" cuvinte 0)ndite dinainte" un ersona* ima0inar. Aceast comedie reclam o tensiune constant1 l)n0 sotul ei" l)n0 amantul ei" o $emeie 0)ndeste" mai mult sau mai utin3 5,u s)nt eu )nsmi>61 lumea masculin e dur" are muc#ii tioase" vocile s)nt rea sonore" luminile rea crude" contactele as re. L)n0 celelalte $emei" $emeia se a$l )n s atele decorului1 )si lustruieste armele" )n aste tarea lu tei1 )si com!in toaleta" inventea/ un nou mac#ia*" )si re0teste vicleniile3 l)nce/este )n a uci si #alat rin culise" )nainte de a urca e scen1 )i lace aceast atmos$er cldut" !l)nd" destins. .olette descrie ast$el momentele etrecute la rietena ei <arco3 .on$idente scurte" distractii de clu0rite" ore care semnau c)nd cu acelea dmtr2un atelier de lucru" c)nd cu tim ul )n care se scur0e convalescenta. .. 7i lcea s *oace e l)n0 $emeia mai )n v)rst rolul s$tuitoarei3 7n du 2amie/ele calde" su! storul !alconului" <arco )si !roda len*eria. .osea rost" dar cu 0n*" si eram $oarte m)ndr de s$aturile e care ) le ddeam... 5,u tre!uie s !rode/i cu al!astru cmsile" ro/ul este mai $rumos e len*erie" si mai a roa e de culoarea ielii.6 %este utin tim )i ddeam si alte s$aturi des re culoarea udrei si a ru*ului e care le $olosea" des re $elul rea evident )n care2si creiona leoa ele" de alt$el $oarte $rumos desenate. 5.re/i4 cre/i46 )mi rs undea ea. &)nra mea autoritate nu se lsa mai re*os. Luam ie tenele" desc#ideam o crare 0ratioas )n rul ei" m artam ex ert )n a2i $ace rivirea )n$lcrat" )n a a rinde o auror rosie )n o!ra*ii ei" a roa e de t)m le. .eva mai de arte" ne2o arat e <arco re0tindu2se cu anxietate entru )nt)lnirea cu un t)nr e care voia s21 cucereasc3 Voia s2si stear0 oc#ii lini de lacrimi" dar am )m iedicat2o. 8DD anumite $amilii 2 cum este cele!ra $amilie american Ju;e 2 toate $emeile se consacr acestei meserii. %rintre tinerele va0a!onde" se numr multe $etite a!andonate de $amiliile lor" care )nce rin a cersi si a oi $ac trotuarul. 7n 1D=E" %arent2Duc#Otelet desco erise c" din = LLL de rostituate" 1 991 $useser in$luentate de srcie" 1 98= seduse si a oi rsite" 1 8== a!andonate si lsate $r nici un $el de resurse de rintii lor. Anc#etele moderne su0erea/ a roa e aceleasi conclu/ii. Boala o )m in0e adesea s re rostitutie e $emeia devenit inca a!il s des$soare o adevrat munc sau care si2a ierdut slu*!a1 ea distru0e ec#ili!rul recar al !u0etului $emeii si o o!li0 s2si invente/e resurse noi. La $el ca si nasterea unui co il. <ai mult de *umtate dintre $emeile de la Saint2La/are au avut cel utin un co il1 multe au crescut )ntre trei si sase co ii1 doctorul Bi/ard semnalea/ o rostituat care adusesese e lume ais re/ece co ii" dintre care o t erau )nc )n viat la data c)nd o cunoscuse. %utine" s une el" )si a!andonea/ co ilul1 si adesea $ata2mam devine rostituat entru a21 creste. 7ntre altele" citea/ acest ca/3 De$lorat la nous re/ece ani" )n rovincie" e c)nd se a$la )nc )n mi*locul $amiliei sale" de un atron care avea sai/eci de ani" a $ost o!li0at" rm)n)nd )nsrcinat" s lece de acas si a nscut o $etit sntoas e care a crescut2o )n mod corect. Du ce a nscut" a venit la %ans" s2a an0a*at ca doic si a )nce ut s se rostitue/e la v)rsta de dou/eci si nou de ani. O $ace" deci" de trei/eci si trei de am. La ca tul uterilor si al cura*ului" cere acum s $ie internat la Saint2La/are. Este cunoscut $a tul c )n tim ul r/!oaielor si )n erioadele de cri/ care urmea/ are loc o recrudescent a rostitutiei.
Autoarea ovestirii V*bt*1 unei rostituate" u!licat artial )n Lcs &em s modcrnesJ" )si ovesteste ast$el )nce uturile3 <2ain mritat la sais re/ece ani cu un !r!at cu treis re/ece am mai )n v)rst dec)t mine. <2ain cstorit ca s sca din casa rintilor mei. Sotul meu nu se 0)ndea dec)t s2 mi toarne co ii. 5Asa vei rm)ne acas" n2ai s mai iesi rea mult6" /icea el. ,u2mi ddea voie s m $arde/" nu voia s m duc la cinema. &re!uia s2o su ort e soacra mea" care venea la noi )n $iecare /i si2i ddea dre tate ticlosului ei de $iu. %rimul meu co il a $ost un !iat" Jacques1 du ais re/ece luni" am nscut un altul" %ierre... .um m lictiseam $oarte tare" m2am a ucat s urme/ niste cursuri de in$irmier" )mi lcea mult... Am $ost an0a*at la un s ital la eri$eria %arisului" la sectia de $emei. O in$irmier" care era o stren0rit" m2a )nvtat lucruri e care nu le Stiam. .)nd m culcam cu sotul meu" aceasta era entru mine mai de0ra! o Autoarea a u!licat clandestin aceast ovestire su! seudonimul <arie2&#erese3 o voi desemna cu acest nume. KL= corvoad. La sectia de !r!ati am rmas sase luni $r a $ace nici o rostie. Dar )ntr2o !un /i" un soldat" 0enul sc)r!os" dar !iat $rumos" a intrat )n camera mea... <2a $cut s )ntele0 c as utea s2mi sc#im! viata" c am s mer0 cu el la %aris" c n2am s mai muncesc... Stia s toarne 0o0osi... <2am #otr)t s lec cu el.... O lun" am $ost cu adevrat $ericit... 7ntr2o /i a adus o $emeie !ine )m!rcat" sic" s un)ndu2mi3 5+ite" ea stie s se descurce6. La )nce ut nu i2a mers. .#iar am 0sit un ost de in$irmier )ntr2o clinic din cartier ca s2i art c nu voiam s $ac trotuarul" dar nu uteam re/ista mult tim . 7mi /icea3 5,u m iu!esti. .ine2si iu!este !r!atul munceste entru el6. %l)n0eam. La clinic eram trist tot tim ul. %)n la urm m2am lsat dus la coa$or... Am )nce ut s ies la a0tat... Julot m urmrea s vad dac m descurcam !ine si ca s m averti/e/e dac a reau olitaii... 7n anumite rivinte" aceast istorie este con$orm cu ovestea clasic a $etei )m inse s $ac trotuarul de ctre amantul care devine estele ei. Se )nt)m l ca acest rol s $ie *ucat de sot. Si uneori c#iar de o $emeie. 7n 1FK1" L. -aivre a $cut o anc#et c#estion)nd =1L rostituate11 el a desco erit c 8D9 dintre ele triau sin0ure" 1K8" cu un rieten" F9" cu o rieten cu care )ntretineau de o!icei le0turi #omosexuale. El citea/ C cu orto0ra$ia lorG extrase din scrisorile urmtoare3 Su/anne" sa tes re/ece ani. <2am dedat rostitutiei mai mult cu rostituate. +na care m2a tinut mult tim era $oarte 0eloas" de2aia am lecat de e strada... Andree" cincis re/ece ani si *umtate. Am lecat de la rinti ca s stau cu o rieten e care am )nt)lmt2o la un !al" )mi ddeam seama c voia s m iu!easc ca un !r!at" am rmas cu ea atru luni" a oi... Jeanne" ais re/ece ani. Bietul meu tati se numea X... si a murit la s ital" )n 1F88" de e urma unor rni c tate )n r/!oi. <ama s2a recstorit. <2am dus la scoal ca s2mi iau certi$icatul de studii" a oi" du ce l2am o!tinut" a tre!uit s )nvt croitoria... e urm" cum c)sti0am $oarte utin" au )nce ut certurile cu tatl meu vitre0. A tre!uit s intru servitoare la doamna X... Eram sin0ur de /ece /ile cu $iica ei care avea cam dou/eci si cinci de ani1 mi2am dat seama de o sc#im!are $oarte mare )n atitudinea mea $at de ea1 )ntr2o /i" la $el ca un !iat" im2a mrturisit marea ei dra0oste. E/itam" dar" de team s nu $iu concediat" )n la urm am cedat1 am )nteles atunci anumite lucruri.... Am muncit" a oi" tre/mdu2m $r slu*!" m2am dus )n Bois" unde m2am rostituat cu $emei. Am cunoscut o doamn $oarte 0eneroas etc. Adesea $emeia nu riveste rostitutia dec)t ca e un mi*loc oarecare de a2si s ori resursele. Dar a $ost descris de nenumrate ori $elul &inerele rostituate va0a!onde )n )nc#isoare.
KL@ 7n care ea se tre/este e urm )nlntuit. Dac s)nt rare ca/urile de tra$ic de carne vie" )n care $emeia este t)r)t )n acest an0rena* rin violent" romisiuni mincinoase" )nselciuni etc1 ceea ce se )nt)m l oricum $recvent este ca ea s $ie retinut )n aceast 5carier6 )m otriva vointei sale. .a italul necesar )nce uturilor i2a $ost $urni/at de ctre un 5sustintor6 !r!at sau $emeie care a c)sti0at dre turi asu ra ei" rimeste cea mai mare arte din c)sti0urile sale si de care rostituata nu mai oate sc a. <arie2&#e>rese a dus tim de mai multi ani o adevrat lu t entru a reusi s se eli!ere/e. Am )nteles )n s$)rsit c Julot nu voia dec)t s2mi ia a0oniseala si m2am 0)ndit c" de arte de el" as utea s un ceva !ani deo arte... La )nce ut eram timid la !ordel" nu )ndr/neam s m a ro ii de clienti si s le s un3 5+rci46 ,evasta unui amic de2al lui Julot m urmrea tot tim ul si socotea de c)te ori m culcam cu clientii. 7ntr2o /i Julot mi2 a scris c tre!uia s2i dau )n $iecare sear !anii atroanei" 5ca s nu mi2i $ure cineva6... .)nd am vrut s2mi cum r o roc#ie" ro rietara mi2a /is c Julot )i inter/isese s2mi dea )na oi a0oniseala... <i2am ro us s lec c)t mai re ede din !ordelul la. .)nd atroana a a$lat c vreau s lec" nu mi2a mai us tam onul A )nainte de vi/it" ca alte dati" si am $ost arestat si dus la s ital... a tre!uit s m )ntorc la !ordel entru a2mi c)sti0a !anii entm cltone... dar n2am rmas acolo dec)t atru s tm)ni. Am lucrat c)teva /ile la Bar!es" ca )nainte" dar )mi era rea ciud e Julot ca s ot rm)ne la %aris3 ne certam ur)t" m !tea" o dat era s m arunce e $ereastr... <2am aran*at cu un ti s m duc )n rovincie. .)nd mi2am dat seama c ti ul )l cunostea e Julot" nu m2am mai dus la )nt)lmre" cum ne )nteleseserm. .ele dou 0a0ici ale ti ului m2au 0sit a oi e strada Bel#otnme si mi2au tras o !taie crunt.... A doua /i mi2am $cut vali/a si am lecat sin0ur e insula &.... Du trei s tm)ni m sturasem de !ordel" i2am scris doctorului c)nd a venit entru vi/it s m treac !olnav ca s ies... Julot m2a v/ut e !ulevardul <a0enta si m2a !tut... <i2au rmas semne e $at du !taia de e !ulevardul <a0enta... < sturasem de Julot. Am $cut deci un contract s lec )n 'ermania... Literatura a o ulari/at $i0ura acestui 5Julot6. El *oac )n viata t)r$ei un rol de rotector. 7i d !ani s2si cum ere toaletele" a oi o a r de concurenta cu celelalte $emei" de olitie 2 uneori este el )nsusi olitist 2" de clienti. Acestia ar $i !ucurosi s oat consuma $r s lteasc1 altii ar $i 0ata s2si satis$ac sadismul c#inuind2o. La <adrid" acum c)tiva ani" niste !ieti !lon/i si $ascisti se amu/au arunc)nd )n $luviu rostituatele" )n no tile reci1 )n -ranta" studentii veseli duc uneori $emeile la tar entru a le a!andona" 0oale2 usc" A 5+n tam on entru a adormi micro!ul !lenora0iei" care li se ddea $emeilor )nainte de vi/it" asa )nc)t doctorul nu desco erea o $emeie !olnav dec)t CJao madama voia s sca e de ea.6 KLE noa tea. %entru a2si lua !anii si entru a evita s $ie maltratat" rostituata are nevoie de un !r!at Acesta )i aduce" de asemenea" si un s ri*in moral3 5Sin0ur nu lucre/i at)t de !ine" nu te tra0e inima" te lasi e t)n*al6" /ic unele. Adesea rostituata )l iu!este e estele ei1 din dra0oste a )m!rtisat aceast meserie" sau asa se *usti$ic1 )n mediul su exist o enorm su erioritate a !r!atului asu ra $emeii3 aceast distant $avori/ea/ dra0ostea2reli0ie" ceea ce ex lic a!ne0atia asionat a unor rostituate. 7n violenta masculului" ele vd semnul virilittii lui si i se su un cu si mai mult docilitate. .unosc alturi de el 0elo/ia" c#inurile" dar si !ucuriile )ndr0ostitei. &otusi" de multe ori nu au entru acesta dec)t ostilitate si ranc#iun1 numai din team" entru c s)nt dominate" rm)n alturi de el" cum am v/ut )n ca/ul <ariei2&#erese.
Atunci se )nt)m l adesea ca ele s se console/e cu un 5 rieten de su$let6 ales dintre clienti. &oate $emeile aveau" )n a$ar de estele lor" c)te un rieten" si eu de asemenea" sene <arie2&#erese. Era un marinar" un !iat $oarte $rumos. Desi $cea !ine amor" nu uteam rm)ne cu el" dar simteam mult rietenie unul entru cellalt. Adesea urca la mine $r s $ac amor" numai ca s vor!im" si2mi s unea c ar tre!ui s lec de acolo" c locul meu era )n alt arte. %rostituatele se consolea/ si cu $emei. O mare arte dintre ele s)nt #omosexuale Am v/ut adesea c la ori0inea carierei lor st o aventur #omosexual si c multe continuau s triasc )m reun cu o rieten. Du Anna (uelin0" )n 'ermania a roximativ 8LS dintre rostituate ar $i #omosexuale. -aivre semnalea/ c )n )nc#isoare tinerele detinute sc#im! )ntre ele scrisori orno0ra$ice" cu accente asionate" semnate 5+nite e viat6. Aceste scrisori s)nt omoloa0e cu cele e care le scriu scolritele cu inimile 5)n$lcrate61 acestea din urm s)nt mai utin avi/ate" mai timide" e c)nd $emeile mer0 )n la ca t" )n cuvinte ca si )n actele lor. Se o!serv din viata <ariei2&#erese 2 care a $ost initiat )n volu tate de o $emeie 2 ce rol rivile0iat *oac 5 rietena6 $at de clientul dis retuit" de rotectorul autoritar3 Julot a adus o $at" o amr)t care n2avea mei anto$i )n icioare. U s2a cum rat totul de la solduri" a oi a venit cu mine s lucre/e. Era $oarte dr0ut si cum" )n lus" )i lceau $emeile" ne )ntele0eam !ine. 7mi amintea tot ce )nvtasem cu in$irmiera. ,e distram $oarte !ine si adeseori" )n loc s lucrm" ne duceam la cinema Eram multumit c tria alturi de noi. Deci rietena *oac a roa e rolul e care21 are amantul entru $emeia cinstit )nc#is rintre $emei3 este o tovars de lcere" cu ea ra orturile s)nt li!ere" 0ratuite" ot $i deci dorite1 o!osit de !r!ati" de/0ustat de ei sau dorind o diversiune" rostituata va cuta destindere si lcere )n !ratele altei $emei. 7n orice ca/" com licitatea KLD des re care am vor!it si care le uneste imediat e $emei se creea/ si mai uternic )n acest ca/ dec)t )n oricare altul. %rin $a tul c ra orturile lor cu o *umtate de omenire s)nt de natur comercial" c ansam!lul societtii le tratea/ ca e niste aria" rostituatele se simt )ntr2o str)ns solidaritate unele cu altele. Li se )nt)m l s $ie rivale" s $ie 0eloase" s se insulte" s se !at1 dar au o ro$und nevoie una de alta entru a constitui un 5contraunivers6 )n care2si re0sesc demnitatea uman1 rietena este con$identul si martorul rivile0iat1 ea a recia/ roc#ia" ie tntura care s)nt mi*loace destinate s2i seduc e !r!ati" dar care a ar dre t sco uri )n sine entru rivirile invidioase sau admirative ale altor $emei. .)t des re ra orturile rostituatei cu clientii ei" rerile s)nt $oarte )m rtite" iar ca/urile" $r )ndoial" varia!ile. Adesea a $ost su!liniat $a tul c ea strea/ entru rietenul ei de su$let srutul e 0ur1 ex resie a unei tandreti li!ere" si c ea nu $ace nici o com aratie )ntre )m!rtisrile amoroase si )m!rtisrile ro$esioniste. <rturiile !r!atilor s)nt sus ecte entru c vanitatea lor )i incit s se lase cliti de simularea lcerii. &re!uie s us c )m re*urrile s)nt $oarte di$erite atunci c)nd este vor!a de o "" artid6 care adesea este )nsotit de o o!oseal $i/ic e ui/ant" ori de un act ra id" de o 5noa te de amor ltit6" sau de relatii $recvente cu un client $amiliar. <arie2&#erese )si exercita de o!icei meseria cu indi$erent" dar evoc deliciul unor anumite no ti1 a avut 5ca ricii6 si s une c toate camaradele ei aveau. Se )nt)m l ca $emeia s re$u/e s $ie ltit de un client care )2a lcut" iar uneori" dac e str)mtorat" s2i ro un s21 a*ute. &otusi" )n ansam!lu" $emeia lucrea/ 5la rece6. +nele nu au entru clientii lor dec)t indi$erent" cu o nuant de dis ret. 5O#N .e rosti s)nt !r!atiiN .um ot $emeile s le !a0e )n ca tot ce vorN6 scrie <arie2&#erese. Dar multe dintre ele )ncearc o ranc#iun
de/0ustat $at de !r!ati1 )ntre altele" s)nt sc)r!ite de viciile lor. -ie c se duc la !ordel ca s2si satis$ac niste vicii e care nu )ndr/nesc s le mrturiseasc sotiilor lor" $ie c !ordelul )i incit s2si invente/e vicii" o multime de !r!ati )i cer rostituatei 5$ante/ii6. <arie2&#erese se l)n0ea )n s ecial c $rance/ii au o ima0inatie insatia!il. Bolnavele )n0ri*ite de doctorul Bi/ard i2au mrturisit c 5toti !r!atii s)nt mai mult sau mai utin viciosi6 . +na dintre rietenele mele a avut lun0i discutii" la s italul Beau*on" cu o t)nr rostituat" $oarte inteli0ent" care )nce use rin a $i servitoare si care tria cu un 5 este6 e care21 adora. 5&oti !r!atii s)nt viciosi" /icea ea" )n a$ar de al meu. De2asta )l iu!esc. Dac am s desco r vreodat c are un viciu" am s21 rsesc. %rima dat clientul )nc nu )ndr/neste" are normal. Dar c)nd revine" )nce e s vrea niste c#estii... S ui c !r!atul dumintale n2are vicii3 o s ve/i. &oti au.6 )i detesta e !r!ati CSin cau/a viciilor. O alt rieten a mea" )n 1F9K" la -resnes" KLF se )m rietenise cu o rostituat. Aceasta sustinea c FLS dintre !r!ati aveau vicii" =LS a roximativ $iind ederasti rusinati de conditia lor. .ei care mani$estau rea mult ima0inatie o )ns im)ntau. +n o$iter neamt o usese s se lim!e 0oal rin camer" cu un !uc#et de $lori )n !rate" )n tim ce el imita o asre care )si ia /!orul1 )n ciuda curtoa/iei si a 0enero/ittii acestuia" $ata o lua la $u0 de c)te ori )l vedea. <arie2&#e>r$ese avea oroare de 5$ante/ii6" desi retul era mai mare dec)t entru o sim l )m reunare" si adesea )i cerea mai utin e$ort Aceste trei $emei erau $oarte inteli0ente si sensi!ile. -r )ndoial" )si ddeau seama c" imediat ce nu mai erau rote*ate de rutina meseriei" iar !r!atul )nceta s mai $ie un client )n 0eneral si se individuali/a" erau rada unei constiinte" a unei li!ertti ca ricioase1 nu mai era vor!a des re un sim lu t)r0. Anumite rostituate" totusi" se s eciali/ea/ )n 5$ante/ii6 entru c este mai ro$ita!il. In ostilitatea lor $at de client intr adesea un resentiment de clas. Ielene Deutsc# ovesteste )n amnunt cum Arma" o rostituat dr0ut" !lond" co ilroas" )n 0eneral $oarte !l)nd" avea cri/e de $urie )m otriva anumitor !r!ati. Venea dintr2o $amilie de muncitori1 tatl !ea rea mult" mama era !olnav3 acest cu lu ne$ericit i2a creat o asemenea oroare de viata de $amilie" )nc)t n2a vrut s se cstoreasc niciodat" desi de2a lun0ul carierei sale i s2a ro us de multe ori acest lucru. &inerii din cartierul su o ervertiser1 )i lcea meseria ei1 dar c)nd" atins de tu!erculo/" a $ost dus la s ital" s2a desco erit c avea o ur sl!atic $at de medici1 !r!atii 5res ecta!ili6 )i erau odiosi1 nu su orta olitetea" solicitudinea medicului care o )n0ri*ea. 5,u stim oare c acesti !r!ati )si las usor s cad masca de ama!ilitate" de demnitate" de st )nire de sine" si c se oart ca niste !rute46 s unea ea. 7n a$ar de asta" era" din unct de vedere mental" ec#ili!rat. A mintit retin/)nd c avea un co il e care21 lsase la o doic" dac nu cumva era adevrat. A murit de tu!erculo/. O alt t)nr rostituat" Julia" )nc de la cincis re/ece ani se druia tuturor celor e care2i )nt)lnea" nu2i lceau dec)t !r!atii sraci si ne utinciosi1 cu ei era !l)nd si dr0ut1 e ceilalti )i considera ca e niste 5$iare sl!atice care merit cele mai rele ede se6. CAvea un com lex $oarte ronuntat care arta o vocatie matern nesatislacut3 intra )ntr2o trans $urioas imediat cum se ronuntau )n $ata ei cuvintele 5mam6" 5co il6 sau cuvinte cu o sonoritate asemntoare. G <a*oritatea rostituatelor s)nt ada tate moral conditiei lor1 asta nu )nseamn c s)nt ereditar sau con0enital imorale" ci c se simt" e !un dre tate" inte0rate )ntr2o societate care are nevoie de serviciile lor. Ele stiu !ine c discursurile deose!it de instructive ale olitistului care le o!li0 la vi/ita sanitar s)nt vor!e 0oale" iar sentimentele )nalte e care clientii lor le a$isea/ )n a$ara !ordelului nu le K1L intimidea/ rea tare. <arie2&#@reseA )i ex lic !rutresei la care locuieste )n Berlin3
<ie )mi lace toat lumea. .)nd e vor!a de !istari" madam... Da" cci dac te culci cu un !r!at e oc#i $rumosi" )n s$)rsit" $r !ani" tot aia o s 0)ndeasc des re tine" asta e o t)r$" dar dac )l ui s lteasc" tot t)r$a te crede" dar o t)r$a destea t1 $iindc" dac2i ceri !ani !r!atului" oti s $ii si0ur c2ti /ice imediat3 5O#N nu stiam c $aci meseria asta6" sau3 5Ai avut un !r!at" da4 .u !ani sau $r !ani" entru mine e acelasi lucru.6 5A#N da" rs unde ea" ai dre tate6. .ci" )i s un" te duci si stai la coad o *umtate de or ca s ca eti un tic#et entru anto$i. Eu )ntr2o *umtate de or m culc cu un ti . Am anto$ii1 c)t des re lat" dim otriv" dac stiu s ciri esc" mai ca t si alti !ani. Deci ve/i c am dre tate. ,u situatia lor moral si si#olo0ic $ace ca existenta rostituatelor s $ie at)t de 0rea. 7n ma*oritatea ca/urilor" conditia lor material este de lora!il. Ex loatate de estele lor" de atroana !ordelului" triesc )ntr2o stare de insecuritate si trei s$erturi dintre ele nu au !ani. Du cinci ani de meserie" a roximativ E=S se )m!olnvesc de si$ilis" s une doctorul Bi/ard care a )n0ri*it o multime. <ai ales minorele neex erimentate s)nt contaminate cu o re e/iciune )ns im)nttoare1 mai mult de 8=S tre!uie s $ie o erate )n urma unor com licatii rovocate de !lenora0ie. +na din dou/eci are tu!erculo/" @LS devin alcoolice sau intoxicate cu dro0uri1 9LS mor )nainte de atru/eci de ani. &re!uie adu0at c" )n ciuda recautiilor" li se )nt)m l din c)nd )n c)nd s rm)n )nsrcinate si" )n 0eneral" se o erea/ )n conditii mi/ere. %rostitutia ie$tin este o meserie 0rea )n care $emeia" o rimat din unct de vedere sexual si economic" su us ar!itrarului olitiei" umilitoarei su rave0#eri medicale" ca riciilor clientilor" sortit micro!ilor si !olii sau mi/eriei" este cu adevrat co!or)t la conditia de o!iect. De la rostituata ie$tin la curte/ana de lux exist o multime de variante intermediare. Di$erenta esential este c rima une )n *oc ura ei 0eneralitate" ast$el )nc)t concurenta o mentine la nivelul unei vieti mi/ere" )n tim ce a doua se strduieste s2si $ac recunoscut sin0ularitatea1 dac reuseste" oate as ira la un destin mai !un. -rumusetea" $armecul si sex2a eal2uT )i s)nt necesare" dar nu su$i2 1 Evident" nu rin msuri ne0ative sau i ocrite se oate modi$ica aceast situatie. %entru ca rostitutia s dis ar ar tre!ui )nde linite dou conditii3 rima" s li se asi0ure tuturor $emeilor o meserie decent1 a doua" ca moravurile s nu mai o un nici un o!stacol amorului li!er. ,umai su rim)nd nevoile crora li se rs unde se va su rima rostitutia. K11 ciente3 tre!uie ca $emeia s $ie distins rin o inia altora. Valoarea ei va $i de/vluit adesea rin dorinta unui !r!at3 dar nu va $i 5lansat6 dec)t atunci c)nd !r!atul )i va roclama retul )n oc#ii lumii. 7n secolul trecut" #otelul" ec#i a*ul" erlele uneau )n evident ascendentul e care o 5cocot6 )l avea asu ra rotectorului ei" care o ridica la ran0ul de demimonden1 meritul su se a$irma at)ta tim c)t !r!atii continuau s se ruine/e entru ea. Sc#im!rile sociale si economice au $cut s dis ar acest ti de Blanc#e d>Anti0n:. ,u mai exist un 5demi2lume6 )n s)nul cruia s se oat a$irma o ast$el de re utatie. Am!itioasa va )ncerca s2si c)sti0e alt$el un renume. +ltima )ntruc#i are a #etairei este starul de cinema. Av)nd alturi de ea un sot 2cerut cu ri0uro/itate de Ioll:Mood 2 sau un rieten serios" nu se )nrudeste mai utin cu %#r:ne" Im eria sau .asque d>Or. Ea livrea/ -emeia visurilor !r!atilor" care )i dau )n sc#im! avere si 0lorie. 7ntotdeauna a existat )ntre rostitutie si art o 0ranit incert" dat $iind c" )ntr2o manier ec#ivoc" $rumusetea si volu tatea s)nt asociate. De $a t" nu -rumusetea naste dorinta" ci teoria latonician a dra0ostei ro une *usti$icri i ocrite lu!ricittii. %#r:ne" de/0olindu2si ie tul" o$er areo a0ului contem larea unei idei ure. Ex#i!itia unui tru nud devine un s ectacol de art1 comedia !urlesc american a $cut din de/!rcare o
dram. 5,udul este cast6" a$irm !tr)nii domni care. su! numele de 5nuduri artistice6" colectionea/ $oto0ra$ii o!scene. La !ordel" momentul 5ale0erii6 este de*a o arad1 imediat cum acesta se com lic" clientilor le s)nt o$erite 5ta!louri vii6 " 5 o/e artistice6. %rostituata care vrea s ca ete o valoare deose!it nu se mr0ineste numai s2si arate tru ul )n mod asiv" ci se strduieste s2si de/volte talente articulare. 5.)ntretele la nai6 0recoaice )i $ermecau e !r!ati rin mu/ic si dans. .ele din Ouled2,ail care dansea/ din !uric" s aniolele care dansea/ si c)nt )n Barrio2.#ino nu $ac dec)t s se ro un )ntr2o manier ra$inat ale0erii amatorului. ,ana urc e scen entru a 0si 5 rotectori6 . +nele music2#all2un" recum odinioar acele ca$c2conccrts" s)nt ur si sim lu niste !ordeluri. &oate meseriile )n care $emeia )si ex#i! tru ul ot $i utili/ate )n sco uri 0alante. Desi0ur" exist 50irls6" 5taxi20irls6" dansatoare 0oale" animatoare" $otomodele" manec#ine" c)ntrete" actrite care nu ermit vietii lor erotice s se amestece cu meseria lor1 cu c)t aceasta im lic mai mult te#nic si inventivitate" cu at)t oate $i luat dre t un sco )n sine1 dar adesea $emeia care 5se roduce6 )n u!lic entru a2si c)sti0a existenta este tentat s dea $armecelor ei o )ntre!uintare mai intim. Si invers" curte/ana doreste o meserie care s2i serveasc dre t ali!i. (are s)nt acelea care" recum Lea" ersona*ul .olettei" i2ar rs unde unui rieten care o numeste 5dra0 artist63 5Artist4 )ntr2adevr" amantii mei s)nt de2a dre tul indiscreti6. Am mai s us c K18 re utatia )i con$er o valoare comercial3 e scen sau e ecran" )si va $ace un 5nume6 care va deveni un $ond de comert .enusreasa nu visea/ )ntotdeauna la %rintul cel -rumos1 sot sau amant" ea se teme ca el s nu se resc#im!e )ntr2un tiran si re$er s vise/e la ro ria2i ima0ine /)m!ind la ortile marii cinemato0ra$ii. Dar cel mai adesea" 0ratie unor 5 rotectii6 masculine )si va atin0e aceste sco uri1 si !r!atul va $i acela care 2 $ie c este sot" amant sau )ndr0ostit 2 )i va con$irma trium$ul $c)nd2o s artici e la averea sau la renumele lui. Aceast necesitate de a lcea indivi/ilor" multimii" o )nrudeste e 5vedet6 cu #etaira. Ea are )n societate un rol analo03 voi $olosi cuv)ntul ".#etair6 entru a desemna toate $emeile care2 si tratea/ nu numai tru ul" ci si ro ria lor ersoan )n )ntre0ime ca e un ca ital care tre!uie ex loatat. Atitudinea lor este $oarte di$erit de aceea a unui creator care transcende )n o era sa si rin aceasta de seste o situatie dat si" rin ceilalti" c#eam o li!ertate1 #etaira nu de/vluie lumea" nu desc#ide nici un drum transcendentei umane13 dim otriv" caut s o ca te/e )n $olosul su1 o$erindu2se su$ra0iilor admiratorilor si" ea nu renea0 aceast $eminitate asiv care o redestinea/ !r!atului3 dim otriv" o )n/estrea/ cu o utere ma0ic care )i ermite s2i rind e masculi )n ca cana re/entei sale si s se #rneasc cu ei1 )i scu$und )m reun cu ea )n imanent. %e aceast cale" $emeia a reusit s ca ete o anumit inde endent" )m rumut)ndu2se mai multor !r!ati" nu mai a artine de$initiv nici unuia1 !anii e care2i str)n0e" numele care o 5lansea/6 asa cum se lansea/ un rodus e iat )i asi0ur o inde endent economic. -emeile cele mai li!ere din Antic#itatea 0reac nu erau nici matroanele" nici rostituatele ie$tine" ci #etairele. .urte/anele din (enastere" 0#eisele *a one/e se !ucurau de o li!ertate in$init mai mare dec)t a contem oranelor lor. 7n -ranta" $emeia care ni se are a $i cea mai inde endent" la modul viril" este oate ,inon de Lenclos. %aradoxal" aceste $emei care2si ex loatea/ la maximum $eminitatea )si creea/ o situatie a roa e ec#ivalent cu a unui !r!at1 rin sex" care le livrea/ !r!atilor ca o!iecte" ele devin su!iecte. ,u numai c )si c)sti0 existenta recum !r!atii" dar triesc )ntr2o com anie a roa e exclusiv masculin1 li!ere )n moravuri si )n cuvinte" se ot ridica 2 recum ,inon de Lenclos 2 la cea mai )nalt li!ertate a s iritului. .ele mai distinse s)nt adesea )ncon*urate de scriitori sau artisti
1 Se )nt)m l ca ea s $ie si artist si ca" )ncerc)nd s lac" s invente/e si s cree/e. Ea oate cumula atunci aceste dou $unctii sau oate de si stadiul 0alanteriei intr)nd )n cate0oria $emeilor actrite" c)ntrete. dansatoare" des re care vom vor!i mai de arte. K1K e care $emeile 5cinstite6 )i lictisesc. <iturile masculine )si a$l )n #etair )ntruc#i area lor cea mai seductoare3 ea este mai mult dec)t oricare alt $emeie tru si constiint" idol" ins iratoare" mu/1 va ins ira visurile oetilor1 )n ea intelectualul va ex lora te/aurele 5intuitiei6 $eminine1 )i este mai usor s $ie inteli0ent dec)t matroanei" entru c este mai utin a$ectat de i ocri/ie. .ele care s)nt )n/estrate cu calitti su erioare nu se vor mai multumi cu acest rol de E0erie1 vor simti nevoia s mani$este )ntr2un $el autonom valoarea e care le2o con$er su$ra0iile celorlalti1 vor vrea s2si traduc )nsusirile lor asive )n activitate. Iesind )n lume ca su!iecte suverane" scriu versuri" ro/" com un mu/ic" ictea/. Ast$el" Im eria a devenit cele!r rintre curte/anele italiene. Se oate si ca" $olosindu2i e !r!ati ca instrumente" s exercite rin intermediul acestora $unctiuni virile3 5marile $avorite6" rin amantii lor uternici" au artici at la 0uvernarea lumii. 1 Aceast eli!erare se oate traduce" )ntre altele" e lan erotic. Se )nt)m l ca )n !anii sau serviciile extorcate de la !r!at" $emeia s 0seasc o com ensatie a instinctului su de in$erioritate $eminin. Banii au un rol uri$icator3 a!olesc lu ta dintre cele dou sexe. Dac multe $emei care nu s)nt ro$esioniste tind s2si determine amantul s le o$ere cadouri si !ani" asta nu )nseamn nea rat cu iditate3 a21 une e !r!at s lteasc 2 sau a21 lti" asa cum vom vedea mai de arte 2 )nseamn a21 resc#im!a )ntr2un instrument. %rin aceasta $emeia se a r )m otriva ideii c ea este instrumentul1 oate c !r!atul crede c 5o are6" dar aceast osesiune sexual este ilu/orie1 ea 5)l are6 e terenul mult mai solid al economiei. Amorul su ro riu este satis$cut. %oate s se a!andone/e )m!rtisrilor amantului1 nu cedea/ unei vointe strine1 lcerea n2ar utea s2i $ie 5im us6" ci a are ca un ro$it su limentar1 nu va mai $i 5luat6 din moment ce este ltit. &otusi" curte/ana are re utatia de a $i $ri0id. 7i este util s stie s2si st )neasc tru ul si )ntecele3 sentimental sau sen/ual" risc s su orte ascendentul unui !r!at care o va ex loata sau o va aca ara si o va $ace s su$ere. %rintre )m!rtisrile e care le acce t exist multe 2 mai ales la )nce utul carierei sale 2 care o umilesc1 revolta ei )m otriva aro0antei masculine se ex rim rin $ri0iditate. Ietairele" ca si matroanele" )si )ncredintea/ adesea 5trucuri6 care le ermit s2si $ac meseria simul)nd lcerea. Acest dis ret" acest de/0ust $at de !r!ati arat !ine c )n *ocul ex loatator2ex loatat ele nu 1 Asa cum unele $emei $olosesc cstoria entru a2si atin0e ro riile sco uri" altele )si $olosesc amantii entru a atin0e un sco olitic. Ele de sesc situatia #etairei" asa cum aceasta o de seste e aceea a matroanei. K19 s)nt cu totul si0ure c au c)sti0at Si )ntr2adevr" )n imensa ma*oritate a ca/urilor" s)nt sortite de endentei. ,ici un !r!at nu este de$initiv st )nul lor. Dar au cea mai mare nevoie de el. .urte/ana )si ierde toate mi*loacele ei de existent dac )ncetea/ s21 doreasc1 de!utanta stie c tot viitorul ei este )n m)inile lui1 c#iar si vedeta de cinema" rivat de s ri*inul masculin" )si vede resti0iul o$ilindu2se3 rsit de Orson Xelles" (ita Ia:Mort# a rtcit )ndelun0 rin Euro a" cu un aer su$erind de or$elin" )nainte de a21 0si e Aii ?#an. -emeia cea mai $rumoas nu este niciodat si0ur de /iua de m)ine" cci armele ei s)nt ma0ice" iar ma0ia este ca ricioas1 ea este le0at de rotectorul ei 2 sot sau amant 2 la $el de str)ns recum sotia 5cinstit6 de sotul ei. 7i datorea/ nu numai servicii
amoroase1 tre!uie s2i su orte re/enta" conversatia" rietenii si mai ales exi0entele vanittii sale. %ltindu2i metresei sale anto$ii cu toc )nalt" o $ust de satin" rotectorul $ace un lasament care )i va asi0ura niste venituri1 industriasul" roductorul care2i o$er erle si !lnuri rietenei lui )si a$irm rin aceasta uterea si !o0tia1 $ie c $emeia este un mi*loc de a c)sti0a !ani" $ie c e un retext de a2i c#eltui" este vor!a de aceeasi servitute. Darurile cu care este co lesit $emeia re re/int lanturile ei. Iar toaletele" !i*uteriile e care le oart s)nt oare cu adevrat ale ei4 +neori !r!atul i le. cere )na oi du ru tur" cum a $cut altdat" cu ele0ant" Sac#a 'uitr:. %entru a2si 5 stra6 rotectorul $r a renunta la lcerile ei" $emeia va )ntre!uinta siretlicurile" manevrele" minciunile" i ocri/ia care de/onorea/ viata con*u0al1 c#iar dac doar se re$ace c este servil" acest *oc va $i rin el )nsusi servil. Dac este $rumoas si cele!r va utea" )n ca/ul )n care st )nul ei actual i se are odios" s2si alea0 un altul. Dar $rumusetea este o 0ri*" o comoar $ra0il1 #etaira de inde de ro riul ei tru " e care tim ul )l de0radea/ necruttor1 entru ea lu ta )m otriva )m!tr)nirii ca t as ectul cel mai dramatic. Dac este )n/estrat cu un mare resti0iu" va su ravietui ruinei c#i ului si tru ului ei. Dar 0ri*a de a2si stra acest renume care este !unul e care oate conta cel mai mult o su une celei mai dure dintre tiranii3 aceea a o iniei celorlalti. Se stie la ce 0rad de sclavie a*un0 vedetele de la Ioll:Mood. &ru ul lor nu le mai a artine3 roductorul #otrste ce culoare va avea rul lor" care le va $i 0reutatea si linia siluetei" crui ti )i vor a artine1 entru a modi$ica rotun*imea unui o!ra/" actritei i se vor scoate c)teva msele. (e0im" 0imnastic" ro!e" mac#ia*" toate acestea s)nt niste corve/i cotidiene. Su! ru!rica 5%ersomial a earance6 s)nt rev/ute lim!rile" $lirturile1 viata rivat nu mai este dec)t un moment al vietii u!lice. 7n -ranta" re0ulile acestea nu s)nt scrise1 dar o $emeie rudent si a!il stie ce anume im lic 5 u!licitatea6 sa. Vedeta care re$u/ s se con$orme/e aces2 K1= tor exi0ente va cunoaste o decdere lent sau !rutal" dar inelucta!il. %rostituata care nu2si druieste dec)t tru ul este" oate" mai utin sclav dec)t $emeia care2si $ace o meserie din a lcea. O $emeie 5reali/at6 care are o meserie adevrat si al crei talent este recunoscut 2 actrit" c)ntreat" dansatoare 2 reuseste s se sustra0 conditiei de #etair si oate cunoaste o adevrat inde endent1 dar ma*oritatea rm)n )n ericol toat viata lor1 ele tre!uie $r )ncetare s seduc u!licul si !r!atii. -oarte adesea" $emeia )ntretinut )si interiori/ea/ inde endenta1 su us o iniei u!lice" ea )i recunoaste valoarea1 admir 5lumea !un6 si ado t moravurile acesteia1 vrea s $ie considerat )n ra ort cu normele !ur0#e/e. %ara/it a !ur0#e/iei !o0ate" ader la ideile ei1 este 5re/ona!il61 altdat )si trimitea $iicele la mnstire" iar c)nd )m!tr)nea devenea ea )nssi !i0ot" convertindu2se cu mare v)lv. Este de artea conservatorilor. Este rea m)ndr c si2a 0sit un loc e lume entru a dori s21 sc#im!e cu altul. Lu ta e care2o duce ca s 5r/!at6 nu o $ace deloc dis oni!il entru sentimentele de $raternitate si de solidaritate uman1 si2a ltit succesele rin rea multe com romisuri )n situatia ei de sclav entru a dori cu sinceritate li!ertatea universal. Bola a su!liniat aceast trstur la ,ana3 7n materie de crti si de drame" ,ana avea niste reri $oarte )na oiate1 visa o ere tandre si no!ile" lucruri care s2o $ac s vise/e si s2i )nalte su$letul... Se m)nie )m otriva re u!licanilor. .e voiau *e0osii stia care nu se s lau niciodat4 ,u triau $ericiti" nu $cuse )m ratul totul entru ei4 %o orul sta .... toti niste 0unoaieN )i cunostea ea" stia ce vor!este3 Ei" nu" re u!lica lor ar $i o mare nenorocire entru toat lumea. A#N Dumne/eu s21 tin sntos e )m rat c)t mai mult. 7n tim ul r/!oaielor" nimeni nu etalea/ un atriotism mai a0resiv dec)t marile t)r$e1 rin no!letea sentimentelor e care le a$ectea/" s er s se ridice la nivelul duceselor. Locuri comune" clisee" re*udecti" emotii conventionale" acestea constituie $ondul
conversatiilor lor u!lice" si adesea si2au ierdut )n si )n ad)ncul inimii lor orice urm de sinceritate. 7ntre minciun si #i er!ol" lim!a*ul se aneanti/ea/. &oat viata #etairei este o arad3 vor!ele" mimicile ei s)nt destinate nu s2i ex rime 0)ndirea" ci s roduc un anume e$ect. Joac entru rotectorul ei comedia iu!irii3 uneori se re$ace" si $at de ea )nssi. 7n $ata o iniei u!lice *oac 2 s$)rsind rin a crede si ea )nssi c este un model de virtute si un idol sacru 2 comedia decentei si a resti0iului. Viata ei interioar este 0uvernat de o rea2credint A -.nii; Bola. ,aiia" Editura +nivers" Bucuresti" 1FE8. traducere de Vaier .onea. K1@ o!stinat" care2i ermite s )m rumute minciunilor dinainte 0)ndite $irescul adevrului. Exist uneori )n viata ei reactii s ontane3 nu i0nor cu totul dra0ostea1 are 5sl!iciuni6" 5ca ricii61 uneori c#iar este 5ne!uneste )ndr0ostit6. Dar cea care acord rea mult atentie toanelor" sentimentelor" lcerii )si va ierde re ede 5situatia6. 7n 0eneral" )n $ante/iile ei se oart cu rudenta sotiilor adultere1 se ascunde de rotectorul ei si de oc#ii lumii1 nu oate deci s o$ere rea mult din ea )nssi 5amantilor de su$let61 acestia nu s)nt dec)t o distractie" un moment de destindere. De alt$el" )n 0eneral este rea o!sedat de 0ri*a reusitei entru a se uita e sine )ntr2o dra0oste adevrat. .)t des re celelalte $emei" se )nt)m l uneori ca #etaira s le iu!easc cu sen/ualitate1 dusmanc a !r!atilor care )i im un dominatia lor" va a$la )n !ratele unei rietene o volu tuoas liniste si )n acelasi tim o revans3 ast$el se )nt)m l cu ,ana si scum a ei Satin. Asa cum doreste s *oace )n lume un rol activ ca s2si $oloseasc li!ertatea )n mod o/itiv" )i lace si s osede alte $iinte3 !r!ati $oarte tineri e care se va amu/a c#iar s2i 5a*ute6 sau $emei e care este 0ata s le )ntretin" alturi de care )n orice ca/ va *uca un rol viril. -ie c este sau nu #omosexual" va avea cu $emeile )n ansam!lu ra orturi com lexe" des re care de*a am vor!it3 are nevoie de ele ca *udectori si martori" con$idente si com lice" entru a crea acel 5con2traunivers6 e care )l revendic orice $emeie o rimat de !r!at. Dar rivalitatea $eminin )si atin0e aici aroxismul. %rostituata care2si une )n *oc 0eneralitatea are concurente1 dar dac este destul de lucru entru toate" ele se simt solidare rin c#iar certurile lor. Ietaira care )ncearc ."s se distin06 este a riori ostil celei care r)vneste" ca si ea" un loc rivile0iat. 7n acest ca/ toate temele cunoscute des re 5)ncierrile6 dintre $emei )si 0sesc con$irmarea. .ea mai mare nenorocire a #etairei este aceasta3 nu numai c inde endenta ei este reversul )nseltor a o mie de de endente" ci c#iar si li!ertatea ei este ne0ativ. O actrit ca (ac#el" o dansatoare ca Isadora Duncan" c#iar dac s)nt a*utate de !r!ati" au o meserie care le revendic si le *usti$ic1 au o munc e care si2o asum si o iu!esc" o li!ertate concret. Dar entru imensa ma*oritate a $emeilor" arta" meseria nu s)nt dec)t un mi*loc ce nu an0a*ea/ adevrate roiecte. <ai ales cinemato0ra$ul" care2o aserveste e vedet roductorului" nu ermite inventia" ro0resul unei activitti creatoare. Se ex loatea/ ceea ce este ea1 ea nu creea/ un o!iect nou. <ai mult" este $oarte 0reu ca o $emeie s a*un0 vedet. 7n 5viata 0alant6 ro riu2/is nu se desc#ide nici un drum entru transcendent. Si aici lictiseala )nsoteste )nc#iderea $emeii )n imanent. Bola a descris aceast trstur la ,ana3 .u toate acestea" cu tot luxul ei" ,ana se lictisea de moarte )n mi*locul acestei curti. Avea !r!ati entru toate ceasurile dm noa te si !ani )n si )n K1E sertarele toaletei" amestecati cu ie teni si erii de ca 1 dar asta n2o multumea deloc" simtea s )ndu2se un 0ol )n *urul ei" o v0un care adesea o $cea s caste. Viata i se scur0ea $r nici o ocu atie" /i de /i readuc)nd aceleasi ore monotone. %entru ,ana nu exista un m)ine" tria ca o asre" si0ur de m)ncare" 0ata s )nno te/e e rima crean0 )nl)lnit. Aceast certitudine" c are cine s2o #rneasc" o $cea s stea tolnit /iua
)ntrea0" adormit )n aceast tr)ndvie si su unere de mnstire" ca si cum ar $i $ost ri/oniera meseriei ei de cocot. ,eiesind dec)t )n trsur" ierduse o!iceiul de a mai $olosi icioarele. 7si )n0duia din nou toane de stren0rit" )l sruta de dimineat )n seara e Bi*ou" omor)ndu2si tim ul cu lceri rostesti" )n exclusiva aste tare a !r!atului C...G . Literatura american a descris de nenumrate ori lictiseala o ac ce a as asu ra Ioll:Moodului si care21 $ra ea/ e cltor )nc de la sosire3 actorii si $i0urantii se lictisesc" de altminteri" la $el ca si $emeile a cror conditie o )m rtsesc. .#iar si )n -ranta" iesirile o$iciale au de multe ori caracterul unor corve/i. %rotectorul care domneste asu ra vietii starletei este un !r!at )n v)rst" care are rieteni )n v)rst3 reocu rile lor s)nt strine celor ale tinerei $emei" conversatiile lor o lictisesc de moarte1 exist o r astie si mai ad)nc dec)t )n cstoria !ur0#e/ )ntre de!utanta de dou/eci de ani si !anc#erul de atru/eci si cinci de ani care2si etrec alturi /ilele si no tile. <onstrul cruia #etaira )si sacri$ic lcerea" dra0ostea" li!ertatea este cariera ei. Idealul matroanei este o $ericire static ce ar )nvlui relatiile sale cu co iii si cu sotul ei. 5.ariera6 se )ntinde de2a lun0ul tim ului" dar ea nu este mai utin un o!iect imanent care oate $i re/umat )ntr2un nume. ,umele se lteste e a$ise si trece din 0ur )n 0ur e msur ce" e scara social" urc din ce )n ce mai sus. .on$orm tem eramentului ei" $emeia )si conduce actiunea cu rudent sau )ndr/neal. +na 0ust satis$actiile 0os odinei )m turind o len*erie $rumoas )n dula " alteia )i lace !etia aventurii. +neori $emeia se mr0ineste s mentin )n ec#ili!ru o situatie $r )ncetare amenintat si care uneori se r!useste1 alteori )si construieste la nes$)rsit 2 ca e un turn Ba!ei care tinteste /adarnic s a*un0 la cer 2 renumele. +nele" amestec)nd 0alanteria cu alte activitti" a ar ca niste adevrate aventuriere3 s)nt s ioane" recum <ata Iari" sau ractic meseria de a0ent secret1 )n 0eneral nu au initiativa roiectelor lor" ci s)nt mai de0ra! instrumente )n m)inile !r!atilor. Dar )n ansam!lu atitudinea #etairei re/int analo0ii cu aceea a aventurierului1 ca si acesta" se a$l adesea la *umtatea drumului dintre serio/itate si aventura ro riu2/is1 vi/ea/ valori 0ata $cute3 !ani si 0lo2 A Emile Bola" o . cit. K1D rie1 dar une tot at)ta ret e cucerirea lor ca si e osesiune1 iar )n $inal" valoarea su rem )n oc#ii ei este reusita su!iectiv. Aceasta *usti$ic" si ea" individualismul #etairei rintr2un ni#ilism mai mult sau mai utin sistematic" dat trit cu o convin0ere cu at)t mai intens cu cit este mai ostil !r!atilor" iar )n $emei vede niste rivale. Dac este destul de inteli0ent entru a simti nevoia unei *usti$icri morale" va invoca niet/sc#eismul mai mult sau mai utin asimilat1 )si va a$irma dre tul $iintei de elit asu ra oamenilor de r)nd. %ersoana ei )i a are ca o comoar a crei sim l existent este un dar1 ast$el )nc)t" consacr)ndu2se siesi" va retinde c actionea/ )n $olosul comunittii. Destinul $emeii devotate !r!atului este !)ntuit de dra0oste3 aceea care21 ex loatea/ e !r!at se l$ie )n cultul ro riei sale ersoane. Dac d at)ta im ortant 0loriei sale" nu este numai din interes economic3 )n 0lorie ea caut a oteo/a narcisismului su. .a itolul IX DE LA <A&+(I&A&E LA Bh&(7,E&E Viata $emeii 2 rin $a tul c aceasta este )nc )nc#is )n $unctiunile ei de $emel 2 de inde" mult mai mult dec)t )n ca/ul !r!atului" de destinul ei $i/iolo0ic1 si cur!a acestui destin este mai accidentat" mai discontinu dec)t cur!a masculin. -iecare erioad din viata $emeii este static si monoton3 dar trecerile de la un stadiu la altul s)nt de o !rutalitate rime*dioas si se trdea/ rin cri/e mult mai decisive dec)t la !r!ati3 u!ertate" initiere sexual" meno au/" )n tim ce !r!atul )m!tr)neste )n mod continuu" $emeia )si ierde !rusc $eminitatea1 este )nc t)nr atunci c)nd )si ierde uterea de atractie erotic si $ecunditatea care" )n oc#ii celorlalti si )n ro riii si oc#i" )i *usti$icau
existenta si sansele ei de $ericire3 )i mai rm)ne de trit" rivat de orice viitor" a roa e *umtate din viata ei de adult. 5V)rsta ericuloas6 este caracteri/at rin anumite tul!urri or0anice J" dar ceea ce le s oreste im ortanta este valoarea sim!olic e care o ca t. .ri/a este resimtit cu mult mai utin acuitate de ctre $emeile care nu au mi/at )n mod esential e $eminitatea lor1 acelea care muncesc din 0reu 2 acas sau )n a$ara casei 2 rimesc cu usurare dis aritia servitudinii menstruatiei1 tranca" sotia muncitorului" e care le amenint $r )ncetare noi sarcini" s)nt $ericite c)nd" )n s$)rsit" acest risc este eludat. 7n aceast con*unctur" ca )n multe altele" nu at)t din ro riul ei tru rovin strile de ru ale $emeii" ci din an0oasa cu care le )nre0istrea/. Drama moral )nce e de o!icei )nainte ca $enomenele $i/iolo0ice s se declare" si nu se termin dec)t atunci c)nd acestea au )ncetat de mult s se mai mani$este. .u mult tim )nainte de mutilarea de$initiv" $emeia este o!sedat de oroarea )m!tr)nirii. Br!atul matur este an0a*at )n actiuni mai im ortante dec)t dra0ostea1 asiunile sale erotice s)nt mai utin vii dec)t )n tinerete1 si" cum nu i se cer calittile asive ale unui o!iect" alterarea trsturilor c#i ului si a cor ului su nu2i ruinea/ osi!ilittile sale de seductie. Dim otriv" )n 0eneral ctre v)rsta de trei/eci si cinci de ani" $emeia" du ce si2a )nvins )n s$)rsit toate in#i!itiile" 1 .i. voi. 1. ca . 1. K8L atin0e de lina sa )n$lorire din unct de vedere erotic3 atunci dorintele ei s)nt mai violente si vrea cu mai mult )nversunare s si le otoleasc1 ea a mi/at mult mai mult dec)t !r!atul e valorile sexuale e care le detine1 entru a2si stra sotul" entru a2si asi0ura rotectie )n ma*oritatea meseriilor e care le ractic" tre!uie s lac1 nu i s2a ermis s ia contact cu lumea dec)t rin intermediul !r!atului3 ce se va )nt)m la cu ea c)nd nu va mai avea nici o in$luent asu ra lui4 Aceast )ntre!are si2o une cu anxietate $emeia" )n tim ce asist ne utincioas la de0radarea acestui o!iect de carne cu care se con$und1 lu t1 dar vo sirea rului" )n0ri*irile cosmetice" o eratiile estetice nu vor $ace niciodat dec)t s2i relun0easc tineretea )n a0onie. .el utin se oate )nsela rivindu2se )n o0lind. Dar c)nd )nce e rocesul $atal" ireversi!il" care va distru0e )n ea )ntre0ul edi$iciu cldit )n tim ul u!erttii" $emeia se simte atins de )nssi $atalitatea mortii. S2ar utea crede c $emeia care s2a )m!tat cu cea mai mare asiune cu $rumusetea si tineretea ei cunoaste cea mai ad)nc dis erare1 dar nu este asa1 narcisista este rea mult reocu at de ro ria ei ersoan ca s nu $i rev/ut inevita!ila decdere si ca s nu2si $i cldit sisteme de a rare1 va su$eri din ricina mutilrii" cu si0urant1 dar cel utin nu va $i luat e ne re0tite si se va ada ta destul de re ede. -emeia care s2a uitat e sine )nssi" care s2a devotat si sacri$icat" va $i mult mai !ulversat de revelatia !rusc3 ""O sin0ur viat aveam1 iat care a $ost soarta mea" iat unde2am a*unsN6 S re uimirea celor din *ur" se roduce atunci )n ea o sc#im!are radical3 entru c" alun0at din ad osturile ei" de osedat de roiectele ei" se tre/este !rusc $r nici o a rare )n $ata ro riei sale $iinte. O dat trecut acest ra0 de care se )m iedic e neaste tate" i se are c nu va mai $ace dec)t s su ravietuiasc. Visurile" dorintele e care nu si le2a reali/at vor rm)ne entru totdeauna ne)m linite1 din aceast ers ectiv nou se )ntoarce ctre trecut1 a venit momentul s2si $ac socotelile" s tra0 linie1 )si $ace !ilantul )ntre0ii sale vieti. Si se )n2 s im)nt de limitele at)t de )n0uste )ntre care a $ost nevoit s2si duc existenta. 7n $ata acestei istorii scurte si triste care este a sa" $emeia )si reca t urtrile adolescentei a$late )n ra0ul unui viitor )nc inaccesi!il1 )si re$u/ conditia e$emer si o une srciei existentei sale !o0tia ne!uloas a ersonalittii ei. %rin $a tul c" $iind $emeie" si2a su ortat mai mult sau mai utin asiv destinul" i se are c i2au $ost $urate sansele" c a $ost clit" c a alunecat de la tinerete la maturitate $r s2si $i dat seama de acest lucru. Desco er c sotul ei" mediul )n care trieste" ocu atiile sale nu erau demne de ea1
se simte ne)nteleas. Se i/olea/ de cei din *ur" crora li se crede su erioar3 se )nc#ide )n sine cu secretul e care21 oart )n su$let si care este c#eia misterioas a sortii ei ne$ericite1 caut s2si $oloseasc K81 osi!ilittile e care nu le2a e ui/at )nc. 7nce e s tin un *urnal intim1 dac )si 0seste con$identi )ntele0tori" se lansea/ )n in$inite conversatii1 si )si rume0 si /iua si noa tea rerile de ru" l)n0erile. %recum t)nra $at care visea/ la ce va $i viitorul su" ea se 0)ndeste la ce2ar $i utut $i trecutul1 )si aminteste de oca/iile e care le2a ierdut si construieste $rumoase ovesti retros ective. I. Deutsc# citea/ ca/ul unei $emei care" $iind ne$ericit )n csnicie" se des rtise $oarte t)nr de sotul ei si a oi etrecuse ani lun0i si linistiti l)n0 un !r!at cu care se recstorise3 la atru/eci si cinci de ani" a )nce ut s2si re0rete dureros rimul sot si a c/ut )n melancolie. %reocu rile co ilriei si ale adolescentei re)nvie" $emeia re et $r )ncetare ovestea co ilriei si a adolescentei sale" iar sentimentele uitate e care le )ncerca odat $at de rinti" $rati si surori s)nt din nou exaltate. +neori se a!andonea/ unei tristeti vistoare si asive. Dar cel mai adesea )ncearc" rintr2o tresrire" s2si salve/e existenta ratat" )si a$isea/" )si etalea/ ersonalitatea e care tocmai si2o desco er )n contrast cu mesc#inria destinului su" )i laud meritele" reclam im erios s i se $ac dre tate. <aturi/at de ex erienta ei" 0)ndeste c )n s$)rsit se oate une )n valoare1 ar vrea s2si ia revansa. Si mai )nt)i" rintr2 un atetic e$ort" )ncearc s o reasc tim ul )n loc -emeia care are vocatia maternittii a$irm c oate )nc s nasc3 cu asiune" va )ncerca s cree/e )nc o nou viat. -emeia sen/ual se strduieste s cucereasc un nou amant. .oc#eta este mai mult ca niciodat avid de a lcea. &oate declar c niciodat nu s2au simtit at)t de tinere. Vor s2i convin0 e ceilalti c trecerea tim ului nu le2a a$ectat cu adevrat1 )nce s se )m!race tinereste" s ado te mi2mici co ilresti. -emeia care )m!tr)neste stie $oarte !ine c )ncetea/ s mai $ie un o!iect erotic1 si nu este numai entru c tru ul su nu mai o$er !r!atului !o0tii roas ete" ci entru c trecutul" ex erienta $ac din ea" vr)nd2nevr)nd" o ersoan1 a lu tat" a iu!it" a voit" a su$erit" a )ncercat lcerea3 aceast autonomie intimidea/1 ea )ncearc s o rene0e1 )si exa0erea/ $eminitatea" se )m odo!este" se ar$umea/" este toat numai $armec" numai 0ratie" ur imanent1 )l admir cu o rivire naiv si cu intonatii in$antile e interlocutorul ei masculin1 )si evoc volu!il amintirile de c)nd era $etit. 7n loc s vor!easc" ciri este" !ate din alme" r)de )n #o#ote Joac toat aceast comedie cu un $el de sinceritate. %entru c interesul nou e care si21 desco er $at de sine" dorinta de a sc a de vec#ile o!iceiuri si de a o lua de la ca t )i dau im resia unui nou )nce ut De $a t" nu este vor!a de un )nce ut adevrat1 nu desco er )n lume sco uri crora ar utea s li se dedice )ntr2o miscare li!er si e$icace. A0itatia ei )m!rac o $orm excentric" incoerent si /adarnic" entru c nu este destinat dec)t s com ense/e sim!olic erorile K88 si esecurile din trecut )ntre altele" $emeia crede c nu este rea t)r/iu s2si reali/e/e toate dorintele ei de co il si de adolescent1 una )nce e din nou s c)nte la ian" alta s scrie" s scul te/e" s cltoreasc" )nvat s sc#ie/e" studia/ lim!i strine. Acum" c)nd este rea t)r/iu" se #otrste s rimeasc asiv tot ceea ce re$u/ase )n atunci" )si mrturiseste re ulsia entru un sot e care21 tolerase )n atunci si devine $ri0id )n !ratele lui1 sau" dim otriv" se a!andonea/ asiunilor e care si le )n$r)nase1 )si co leseste sotul cu exi0entele ei1 revine la ractica mastur!atiei" a!andonat din co ilrie. &endintele #omosexuale 2 existente )n stare larvar )n a roa e toate $emeile 2 se declar acum. Adesea" su!iectul le trans$er asu ra $iicei ei1 dar uneori sentimentele acestea
insolite se nasc $at de o rieten. 7n cartea sa numit Sex" viat si credint" (om Landau ovesteste istoria urmtoare care i2a $ost )ncredintat c#iar de cea a$lat )n cau/3 Doamna X se a ro ia de cinci/eci de ani1 cstorit de dou/eci si cinci de ani" mam a trei co ii a*unsi la v)rst adult" av)nd o o/itie roeminent )n or0ani/atiile sociale si carita!ile din orasul ei" s2a )nt)lnit la Londra cu o $emeie cu /ece ani mai t)nr dec)t ea" care se dedicase" ca si ea" actiunilor sociale. S2au )m rietenit" si doamna X i2a ro us s vin s stea la ea )n urmtoarea cltorie. Ea a acce tat si" c#iar din a doua sear" s2a tre/it srut)nd2o cu asiune e 0a/da sa3 ne2a asi0urat )n mai multe r)nduri c nu avea nici cea mai mic idee des re cum utuse s se )nt)m le aceasta1 si2a etrecut noa tea cu rietena ei si s2a )ntors acas" teri$iat. %)n atunci nu stiuse nimic des re #omosexualitate" #a!ar n2avea c 5un asemenea lucru6 oate exista. Se 0)ndea la doamna a cu asiune" si entru rima dat )n viata ei m)n0)ienle si srutul /ilnic al sotului ei l2au devenit ne lcute. S2a #otOr)t s2si vad rietena entru 5a lmuri lucrurile6 si asiunea ei a crescut si mai mult1 aceast relatie )i aducea delicii e care nu le cunoscuse niciodat. Dar era c#inuit de ideea c a comis un cat si s2a adresat medicului entru a a$la dac exista 5o ex licatie stiinti$ic6 a strii sale si dac utea $i *usti$icat rin vreun ar0ument de ordin moral. 7n acest ca/" $emeia a cedat unui elan s ontan si a $ost ro$und deconcertat ea )nssi. Dar adesea )ncearc deli!erat s triasc ovestile de dra0oste e care nu le2a cunoscut" e care )n cur)nd nu le va mai utea cunoaste. Se )nde rtea/ de cminul su" entru c i se are nedemn de ea si entru c )n acelasi tim doreste sin0urtatea si caut aventura. Dac o )nt)lneste" se va arunca cu aviditate )n ea. Ast$el se )nt)m l )n aceast oveste e care o relatea/ Ste;el3 Doamna B. B... avea atru/eci de ani" trei co ii si dou/eci de ani de viat con*u0al )n urma ei" c)nd a )nce ut s cread c este ne)nteleas" c2si ratase viataJ s2a dedicat unor activitti noi" si )ntre altele a lecat la munte s $ac sc#i1 acolo a )nt)lnit un !r!at de trei/eci de ani si a devenit iu!ita lui1 dar la utin tim du aceea !r!atul s2a )ndr0ostit de $iica doamnei B. B. K8K si aceasta a $ost de acord cu cstoria lor entru a2si stra alturi de ea amantul1 )ntre mam si $iic exista o dra0oste #oinosexual" nemrturisit" dar $oarte intens" care ex lic artial aceast #otr)re. &otusi" situatia a devenit )n cur)nd intolera!il" uneori amantul iesind din atul mamei" noa tea" entru a se )ntoarce )n acela al $iicei. Doamna B. B... a )ncercat sa se sinucid. 7n aceast erioad 2 avea atunci atru/eci si sase de ani 2 a $ost tratat de Ste;el. S2a #otr)t s ru le0tura cu amantul ei" iar $iica a renuntat si ea la roiectul su de cstorie. Doamna B. B... a redevenit atunci o sotie exem lar si s2a cu$undat din nou )ntr2un devotament nemr0init. -emeia asu ra creia a as o traditie de decent si de onestitate nu a*un0e niciodat la asemenea acte. Dar visele sale se o ulea/ cu $antasme erotice e care le re)nvie si )n stare de ve0#e1 mani$est $at de co iii si o tandrete exaltat si sen/ual1 nutreste o!sesii incestuoase $at de $iii ei1 se )ndr0osteste )n secret de tineri" unul du altul1 ca si adolescenta" este !)ntuit de $antasme de viol si cunoaste si ameteala rostitutiei1 am!ivalenta dorintelor si a temerilor sale naste )n su$letul ei anxietate si uneori rovoac nevro/e3 atunci )i scandali/ea/ e cei din *ur cu urtri !i/are" care de $a t nu $ac dec)t s traduc viata ei ima0inar. 'ranita dintre ima0inar si real este )nc si mai incert )n aceast erioad tul!ure dec)t la u!ertate. +na dintre trsturile cele mai mani$este la $emeile care )m!tr)nesc este sentimentul de de ersonali/are care le $ace s2si iard toate re erele o!iective. Oamenii e de lin sntosi care au trecut e l)n0 moarte s un c au )ncercat o curioas sen/atie de dedu!lare1 c)nd te simti constiint" activitate" li!ertate" o!iectul asiv care este
*ucria $atalittii a are )n mod necesar ca un altul1 nu e mine m loveste masina1 nu s)nt eu aceast $emeie !tr)n e care2o vd )n o0lind. -emeia care 5nu s2a simtit niciodat at)t de t)nr6 si care niciodat nu s2a v/ut at)t de !tr)n a*un0e cu 0reu s concilie/e aceste dou as ecte ale ei )nsesi1 tim ul trece )n vis" durata lui actionea/ necruttor asu ra ei numai )n )nc#i uire. Ast$el" realitatea se )nde rtea/ si se micsorea/3 )n acelasi tim " ea nu se mai distin0e de ilu/ie. -emeia are )ncredere mai de0ra! )n dove/ile ei interioare dec)t )n aceast lume ciudat )n care tim ul mer0e de2a2ndoaselea" )n care du!lul ei nu2i mai seamn" iar evenimentele au trdat2o. De aceea este )nclinat s re exta/" s re iluminri si deliruri. Si cum dra0ostea este mai mult ca niciodat reocu area ei rinci al" este normal s se a!andone/e ilu/iei c este iu!it. Dintre !olnavii de erotomanie" nou din /ece s)nt $emei3 si acestea au a roa e toate )ntre atru/eci si cinci/eci de am. &otusi nu le este dat tuturor s oat trece at)t de usor este /idul realittii. -rustrate" c#iar si )n visele lor" de orice dra0oste uman" multe $emei caut a*utorul lui Dumne/eu. 7n momentul meno au/ei" coc#eta" )ndr0ostita" $emeia aiurit" toate devin !i0ote1 ideile va0i K89 des re destin" des re secret" des re ersonalitate ne)nteleas e care le nutreste $emeia )n toamna vietii sale )si 0sesc )n reli0ie o unitate rational. Bi0ota )si consider viata ratat ca e o )ncercare e care Dumne/eu i2a trimis2o1 su$letul ei a 0sit )n nenorocire merite exce tionale care o $ac a t s $ie aleas de 0ratia divin1 va $i 0ata s cread c cerul )i trimite iluminri" sau c#iar 2 recum doamna ?rtidener 2 c i2a oruncit s duc la !un s$)rsit o misiune. .um si2a ierdut mai mult sau mai utin sensul realului" $emeia este )n aceast erioad de cri/ dis us s rimeasc orice su0estii1 un conductor oate $oarte !ine" rin o/itia sa" s ca ete un uternic ascendent asu ra su$letului ei. Va rimi cu entu/iasm" la $el de !ine" si autoritti mai contestate1 este o rad si0ur entru sectele reli0ioase" s iritisti" ro$eti" vraci" entru tot $elul de sarlatani. ,u numai c si2a ierdut orice simt critic ier/)ndu2si contactul cu lumea real" dar este si avid de un adevr de$initiv3 )i tre!uie remediul" $ormula" c#eia care" !rusc" o va salva salv)ndu2i universul. Dis retuieste mai mult ca niciodat lo0ica" ce nu s2ar utea a lica" evident" la ca/ul ei sin0ular1 doar ar0umentele care )i s)nt destinate )n mod s ecial i se ar convin0toare1 revelatiile" ins iratiile" mesa*ele" semnele" c#iar si miracolele )nce atunci s )n$loreasc )n *urul ei. Desco eririle sale o antrenea/ uneori e drumurile actiunii3 se lansea/ )n a$aceri" )n )ntre rinderi" )n aventuri a cror idee i2a $ost dictat de vreun s$tuitor sau de niste voci interioare. +neori se mr0ineste la a se roclama detintoarea adevrului si a )ntele ciunii a!solute. Activ sau contem lativ" atitudinea ei este )nsotit de exaltri $e!rile. .ri/a meno au/ei taie )n doua" cu !rutalitate" viata $emeii1 aceast discontinuitate )i d $emeii ilu/ia unei 5vieti noi61 )n $ata ei se desc#ide o alt erioad" e care o a!ordea/ cu o $ervoare de convertit1 si c#iar este convertit la dra0oste" la viata reli0ioas" la art" la umanitate3 )n aceste entitti" se ierde si se ridic )n slvi. A murit si a re)nviat" msoar acum m)ntul cu o rivire care a truns )n la secretele lumii de dincolo si )si )nc#i uie c )si ia /!orul s re cu#ni neatinse. &otusi" m)ntul nu se sc#im!1 culmile rm)n de neatr$is )n continuare1 mesa*ele rimite 2 c#iar si )n cea mai or!itoare claritate 2 nu se las desci$rate cu usurint1 luminile interioare se stin01 )n $ata o0lin/ii rm)ne o $emeie care a )m!tr)nit si mai mult de la o /i la alta. <omentelor de $ervoare le cores und triste ore de de resiune. Or0anismul indic acest ritm" cci diminuarea secretiilor #ormonale este com ensat rintr2o su eractivitate a #i o$i/ei1 dar mai ales situatia si#o0ic determin aceast alternant. .ci a0itatia" ilu/iile" $ervoarea nu s)nt dec)t o reactie de a rare )m otriva a ceea ce s2a etrecut. Din
nou" an0oasa une st )nire e $emeia a crei viat s2a consumat de*a" $r ca moartea s o rimeasc. 7n loc s lu te K8= 7m otriva dis errii" adesea ale0e s se intoxice cu ea. 7si re et $r )ncetare l)n0erile" re0retele" rotestele1 )si ima0inea/ uneltiri tene!roase ale vecinilor sau ale celor a ro iati. Dac are o sor sau o rieten de aceeasi v)rst" str)ns le0at de viata ei" se )nt)m l s de/volte )m reun deliruri de ersecutie. Dar mai ales )nce e s ai! $at de sotul ei o 0elo/ie mor!id3 este 0eloas e rietenii" e surorile lui" e meseria lui1 si" e dre t sau e nedre t" )si acu/ rivala c este rs un/toare entru toate nenorocirile ei. 7ntre atru/eci si cinci/eci de ani ca/urile atolo0ice de 0elo/ie s)nt cele mai numeroase. Di$iculttile meno au/ei se relun0esc 2 uneori )n la moarte 2la $emeia care nu se #otrste s )m!tr)neasc1 dac nu are alte resurse dec)t ex loatarea $armecelor sale" va lu ta cu )nversunare entru a le stra1 si la $el de )nd)r*it va lu ta dac dorintele ei sexuale rm)n vii. .a/urile acestea nu s)nt deloc rare. %rintesa <ettemic#" )ntre!at la ce v)rst )ncetea/ o $emeie s mai $ie c#inuit de o$te tru esti" a rs uns3 5,u stiu" n2am dec)t sai/eci si cinci de am6. .storia care" du <ontai0ne" nu2i o$er $emeii dec)t 5 utin rcorire>6 devine un remediu din ce )n cea mai insu$icient e msur ce ea )naintea/ )n v)rst1 adesea" lteste la maturitate re/istentele" rceala din tinerete1 c)nd )nce e )n s$)rsit s cunoasc $e!ra dorintei" sotul ei s2a resemnat de mult la indi$erenta ei3 s2a linistit. De osedat de $armecele ei de o!isnuint si de tim " sotia nu mai are nici o sans s re)nvie $lacra con*u0al. 7nciudat" #otr)t ""s2si triasc viata6" va avea mai utine scru ule dec)t altdat 2 dac a avut vreodat 2 s2si ia amanti1 )ns )n lus" tre!uie ca acestia s se lase cuceriti1 este o adevrat v)ntoare de !r!ati. -emeia une )n *oc mii de siretlicuri3 re$c)ndu2se c se o$er" vrea s se im un1 din olitete" din rietenie" din recunostint )si $ace ca cane. ,u numai din o$ta de tru t)nr une oc#ii e !r!ati tineri3 ci entru c doar din artea lor oate s era aceast tandrete de/interesat e care adolescentul o simte uneori $at de o iu!it matern1 ea )nssi a devenit a0resiv" dominatoare3 docilitatea lui .#eri o satis$ace e Lea la $el de mult ca si $rumusetea lui1 doamna de Stael" du ce trecuse de atru/eci de ani" )si ale0ea tineri a*i e care2i strivea cu resti0iul ei. .)nd seductia si manevrele se dovedesc cu adevrat ine$icace" $emeii erseverente )i mai rm)ne o resurs" aceea de a2si lti lcerea. %ovestea 5!rice0elor6 care circula )n Evul <ediu ilustrea/ destinul acestor devoratoare de !r!ati insatia!ile3 o t)nr $emeie cerea" ca multumire entru $avorurile sale" $iecruia dintre amantii ei un 5!ricea06 e care21 unea )ntr2un dula 1 )ntr2o /i dula ul s2a um lut1 dar )n acel moment amantii ei au )nce ut s2i cear du $iecare noa te de amor un 5!ricea061 )n scurt tim " dula ul s2a 0olit1 a tre!uit s cum ere alte 5!rice0e6. +nele $emei consider situatia cu cinism1 le2a trecut vremea" este r)ndul lor s 5dea )na oi !rice0ele6. K8@ Banii ot avea )n oc#ii lor un rol invers dec)t cel e care21 aveau )n ca/ul curte/anei" dar la $el de uri$icator3 )l resc#im! e !r!at )ntr2un instrument si2i ermite $emeii acea li!ertate erotic e care altdat o re$u/a t)nrul ei or0oliu. Dar dac este mai mult romanesc dec)t lucid" iu!ita2!ine$ctoare )ncearc adesea s cum ere un mira* de tandrete" de admiratie" de res ect1 se convin0e" c#iar" c o$er entru lcerea de a o$eri" $r s2i cear nimeni nimic1 si )n acest ca/ amantul este re$erat t)nr" cci $emeia se oate m)ndri cu o 0enero/itate matern $at de el. Si a oi" )n el exist ceva din acest mister e care si !r!atul )l cere $emeii e care 5o a*ut6" entru c ast$el cru/imea t)r0ului se ascunde su! a arenta unei eni0me. Dar rar se )nt)m l ca reaua2credint s $ie mult tim )n0duitoare. Lu ta )ntre sexe se sc#im! )ntr2un duel )ntre ex loatator si ex loatat )n care $emeia risc" dece tionat" !at*ocorit" s su$ere niste crude )n$r)n0eri.
%rudent" se va resemna s 5 redea armele6 $r s mai aste te rea mult" c#iar dac )nc nu i s2au stins toate o$tele. Din /iua )n care $emeia acce t s )m!tr)neasc" situatia ei se sc#im!. %)n atunci era o $emeie )nc t)nr" )nd)r*indu2se s lu te )m otriva unui ru care o ur)tea si o de$orma )n c#i misterios1 devine o $iint di$erit" asexuat" dar a crei evolutie este terminat3 o $emeie !tr)n. Se oate considera c atunci cri/a meno au/ei este )nc#is. Dar nu tre!uie s tra0em de aici conclu/ia c )i va $i mai usor s triasc de acum )nainte. .)nd a renuntat s mai lu te )m otriva $atalittii tim ului" o alt lu t )nce e3 tre!uie s2 si stre/e si ea" )n continuare" un loc e aceast lume. 7n toamna vietii sale" s re s$)rsit de tot c#iar" $emeia se eli!erea/ de lanturi1 invoc retextul v)rstei sale )naintate entru a sc a de corve/ile care o a as1 )l cunoaste rea !ine e sotul ei ca s se mai lase intimidat de el" )i evit )m!rtisrile" )si construieste alturi de el R cu rietenie" indi$erent sau ostilitate R o viat ro rie1 dac intr )n declin mai re ede" dec)t ea" va relua ea conducerea cu lului. %oate s2si ermit si s s$ide/e moda" o inia celorlalti1 se sustra0e o!li0atiilor mondene" re0imurilor si )n0ri*irilor cosmetice3 ast$el se )nt)m l cu Lea" e care .#eri o re0seste eli!erat de croitorese" de corsetiere" de coa$ori" er$ect $ericit s2si satis$ac o$tele alimentare de tot $elul. .)t des re co ii" acestia s)nt destul de mari ca s se li seasc de ea" se cstoresc" leac din casa rinteasc. Des ovrat de o!li0atiile ei" )si re0seste )n s$)rsit li!ertatea Din ne$ericire" )n istoria individual a $emeii se re et $a tul e care l2am constatat3 ea desco er aceast li!ertate )n momentul )n care nu mai are ce $ace cu ea. Aceast re etitie nu are nimic )nt)m ltor3 societatea atriar#al a dat tuturor $unctiunilor $eminine caracterul unor servituti1 $emeia nu sca de aceast sclavie dec)t )n momentul )n care )si ierde orice e$icacitate. .tre cinci/eci de ani" se a$l )n de lintatea K8E $ortelor ei" se simte !o0at )n ex erient1 )n *urul acestei v)rste !r!atul accede la situatia sa social cea mai im ortant" la osturile cele mai im ortante1 c)t des re $emeie" ea este dat deo arte. ,u a $ost )nvtat dec)t s se devote/e altora. Si acum nimeni nu2i mai cere devotamentul. Inutil" ne*usti$icat" )si contem l lun0ii ani li siti de s erant care i2au mai rmas de trit si murmur3 5,imeni nu are nevoie de mineN6 Dar nu se resemnea/ imediat +neori se a0at cu dis erare de sot1 )l co leseste cu )n0ri*irile ei mai im erios ca niciodat1 dar rutina vietii lor con*u0ale este rea solid1 sau si2a dat seama de mult c nu2i este necesar sotului ei" sau nu i se mai are destul de retios entru a o *usti$ica. A asi0ura des$surarea )n !une conditii a vietii lor comune este o sarcin la $el de contin0ent ca si aceea de a ve0#ea de una sin0ur asu ra ro riei ei ersoane. 7si va )ndre ta s erantele ctre co ii3 entru ei /arurile nu s)nt )nc aruncate1 ar vrea s triasc )n calea desc#is de ei. -emeia care a avut sansa s nasc la o v)rst )naintat este rivile0iat3 este )nc o t)nr mam la v)rsta la care altele s)nt !unici. Dar )n 0eneral" )ntre atru/eci si cinci/eci de ani" mama )si vede co iii resclum!)ndu2se )n adulti. 7n momentul )n care )i sca se strduieste cu asiune s triasc rin ei. Atitudinea ei este di$erit du cum ea contea/ e salvarea sa de ctre un $iu sau de ctre o $iic1 de o!icei )si va une )n $iul ei cea mai avid s erant de a tri. lat21 venind )n s$)rsit" din ad)ncul trecutului" e !r!atul a crui a aritie miraculoas o )ndea altdat la ori/ont1 de la rimele ti ete ale nou2nscutului" a aste tat aceast /i )n care el )i va drui toate comorile e care tatl lui n2a stiut s i le o$ere. 7ntre tim " i2a administrat alme si ur0ative e care le2a uitat3 cel e care 12a urtat )n )ntece era de e2atunci unul dintre semi/eii care conduc lumea si destinele $emeilor3 acum o va recunoaste )n 0loria maternittii sale. O va a ra )m otriva su rematiei sotului" o va r/!una entru amantii e care i2a avut si entru cei e care nu i2a avut" va $i eli!eratorul" salvatorul ei. 7n $ata lui re0seste urtrile de seductie si de arad a $etei )ndindu21 e %rintul -ermecat1 c)nd se
lim! alturi de el" ele0ant" $ermectoare )nc" se 0)ndeste c are 5sora lui mai mare61 este )nc)ntat dac 2 du modelul eroilor din $ilmele americane 2 o tac#inea/ si o )m in0e" 0lumet si res ectuos3 cu o umilint or0olioas" recunoaste su erioritatea viril a celui e care 12a urtat )n )ntece. 7n ce msur se ot cali$ica aceste sentimente ca $iind incestuoase4 Si0ur este c" atunci c)nd se com lace )nclu uindu2se la !ratul $iului su" cuvintele 5sor mai mare6 traduc )ntr2un $el udic $antasme ec#ivoce1 c)nd doarme" c)nd nu se su rave0#ea/" reveriile ei o duc uneori $oarte de arte3 adesea acestea s)nt de a*uns" s)nt )m linirea desv)rsit a unei dorinte care nu reclam dec)t o satis$acere )n ima0inar. .)nd $emeia" )ntr2o manier mai mult K8D sau mai utin voalat" se *oac v/)nd )n $iul ei un amant" nu este dec)t un *oc. Erotismul ro riu2/is are de o!icei un loc $oarte restr)ns )n acest cu lu. Dar este un cu lu1 din ad)ncul $eminittii sale" $emeia salut )n $iul ei !r!atul suveran1 se red )n m)inile lui cu o $ervoare de )ndr0ostit si" )n sc#im!ul acestui dar" crede c va $i )nltat la drea ta lui Dumne/eu. %entru a o!tine aceast m)ntuire" )ndr0ostita a elea/ la li!ertatea amantului3 )si asum cu 0enero/itate un risc1 rscum rarea s)nt exi0entele ei anxioase. <ama crede c si2a c)sti20at dre turi sacre rin sim lul $a t de a $i adus e lume un co il1 nu astea t ca $iul s se recunoasc )n ea entru a21 rivi ca e o creatur a sa" un !un care2i a artine1 este mai utin retentioas ca o amant" entru c este de o rea2credint linistit1 $urind un tru de carne" si2a )nsusit o existent3 une st )nire e actiunile" e meritele" e re/ultatele $iului. Exalt)nd $ructul )ntecelui ei" )si )nalt )n slvi ro ria2i ersoan. A tri rin rocur re re/int )ntotdeauna o solutie recar. Lucrurile ot s nu mear0 asa cum doreste $emeia. Se )nt)m l adesea ca $iul s nu $ie dec)t o #aimana" un der!edeu" un ratat" un $ruct 0unos" un nerecunosctor. <ama are ideile ei des re eroul e care acesta ar tre!ui s21 )ntruc#i e/e. ,imic nu este mai rar dec)t o $emeie care s res ecte )n co ilul ei o ersoan uman" care2i recunoaste )n si li!ertatea de a ierde" care2si asum )m reun cu el riscurile e care le im lic orice an0a*ament. Se )nt)lnesc mult mai adesea rivale ale acelei $emei s artane mult rea ludate care )si condamna cu voiosie $iul la 0lorie sau la moarte1 rostul $iului e aceast lume este s *usti$ice existenta mamei sale cucerind" )n $olosul lor comun" valori e care ea le res ect. Orice $emeie vrea s dea nastere unui erou" unui 0eniu1 dar toate mamele eroilor si ale 0eniilor au )nce ut rin a se l)n0e c $iii lor le /dro!eau inima. Adesea !r!atul cucereste )n ciuda mamei sale tro$eele cu care visa s se )m odo!easc si e care nici nu le recunoaste c)nd el i le arunc la icioare. .#iar dac a ro!" )n rinci iu" actiunile $iului ei" este s$)siat de o contradictie asemntoare aceleia care o c#inuie e )ndr0ostit. %entru a2si *usti$ica existenta 2 si e aceea a mamei sale 2 !r!atul tre!uie s de seasc aceast existent ctre niste sco uri1 si entru a le atin0e" a*un0e s2si rime*duiasc sntatea" s2si asume anumite riscuri3 )ns el contest valoarea darului e care i 12a $cut mama sa atunci c)nd une unele sco uri mai resus de $a tul de a tri ur si sim lu. Este scandali/at de acest lucru1 nu domneste asu ra !r!atului ca suveran dec)t dac tru ul e care 12a nscut este entru el !unul cel mai de ret1 nu are dre tul s distru0 aceast o er e care ea a /mislit2o )n c#inuri. 5O s te o!osesti" o s te )m!olnvesti" o s ti se )nt)m le o nenorocire6" )i s une ea $r )ncetare. &otusi" stie !ine c nu este su$icient s triesti" dac nu K8F c#iar $a tul de a rocrea ar $i inutil1 este rima care se enervea/ dac vlstarul ei este un lenes sau un las. ,iciodat nu2si a$l linistea .)nd $iul ei leac la r/!oi" vrea s2 1 vad venind tea$r" dar urt)nd decoratii. Ar vrea ca el s 5a*un0 de arte6 )n cariera sa"
dar tremur de team s nu se extenue/e muncind. Orice ar $ace $iul ei" )ntotdeauna mama va asista )n0ri*orat la des$surarea unei istorii care este a lui si e care ea n2o oate determina1 )i e team ca el s n2o ia e un drum 0resit" team s nu esue/e" team ca nu cumva" reusind" s se )m!olnveasc. .#iar dac are )ncredere )n el" di$erenta de v)rst si de sex nu2i ermite s sta!ileasc o adevrat com licitate cu $iul ei1 nu este la curent cu munca lui si nu i se cere s21 a*ute )n nici un $el. De aceea" c#iar dac2si admir $iul cu or0oliul cel mai nemr0init" mama va rm)ne nesatis$cut. .re/)nd nu numai c a dat nastere unui tru " ci a si )ntemeiat o existent a!solut necesar" se simte retros ectiv *usti$icat1 dar dre turile ei nu s)nt o ocu atie3 entru a2si um le /ilele" are nevoie s er etue/e aceast actiune !ene$ic1 vrea s se simt indis ensa!il /eului su1 )nseltoria devotamentului este )n acest ca/ denuntat )n modul cel mai !rutal3 sotia $iului ei o va de oseda de $unctiunile sale. A $ost )n re etate r)nduri descris ostilitatea e care o )ncearc la adresa strinei care )i 5ia6 co ilul. <ama a ridicat $acticitatea contin0ent a nasterii la )nltimea unui mister divin1 re$u/ s admit c o deci/ie uman oate avea mai mult 0reutate. 7n oc#ii ei valorile s)nt 0ata $cute" vin de la natur" din trecut3 nu cunoaste retul li!erului an0a*ament. -iul ei )i datorea/ viata3 ce2i datorea/ acestei $emei e care )n mai ieri nici nu o cunostea4 %esemne rin cine stie ce vr*itorie 12a convins de existenta unei le0turi care )n atunci nu exista1 este intri0ant" interesat" ericuloas. <ama astea t cu ner!dare ca im ostura s se desco ere1 )ncura*at de vec#iul mit al mamei !une cu m)ini ali2ntoare care !anda*ea/ rnile rovocate de $emeia cea rea" )ndeste e $ata $iului ei semnele nenorocirii1 le desco er c#iar dac el le t0duieste1 )l l)n0e c)nd el nu se l)n0e de nimic1 )si )ndeste nora" o critic" o une tuturor inovatiilor ei trecutul" o!iceiul care condamn )nssi re/enta intrusei. -iecare )ntele0e )n $elul su $ericirea !r!atului3 sotia vrea s vad )n el !r!atul rin intermediul cruia va st )ni lumea1 mama )ncearc" entru a21 stra" s21 aduc din nou s re co ilrie1 roiectelor tinerei $emei" care astea t ca sotul ei s devin !o0at sau im ortant" mama le o une le0ile esentei sale imua!ile3 el este $ra0il" nu tre!uie s se surmene/e. .on$lictul )ntre re/ent si viitor devine acut atunci c)nd nou2venita rm)ne la r)ndul ei )nsrcinat. 5,asterea co iilor )nseamn moartea rintilor61 a!ia atunci acest adevr )si revelea/ toat $orta lui lin de cru/ime3 mama care s era s su ravietuiasc )n $iul ei )ntele0e c acesta o condamn la moarte. A dat viat1 viata va continua $r ea1 nu mai este <ama" KKL este numai o veri0 dintr2un lant1 cade din cerul idolilor vesnici1 nu mai este dec)t o $iint cu o existent $init" erimat. 7n ca/urile atolo0ice" ura devine at)t de violent" )nc)t rovoac o nevro/ sau o )m in0e e mam s comit o crim1 a!ia c)nd a $ost declarat sarcina nurorii sale" doamna Le$ev!re" du ce o detestase mult tim )nainte" s2a #otr)t s o asasine/e.1 7n mod normal" !unica )si )nvin0e ostilitatea1 uneori se )nc2 t)nea/ s vad )n nou2 nscut numai co ilul $iului ei si )l iu!este cu tiranie1 dar )n 0eneral t)nra mam a nou2 nscutului si21 revendic1 0eloas" !unica nutreste $at de !e!elus una dintre acele a$ectiuni am!i0ue )n care dusmnia se disimulea/ su! )n$tisarea anxiettii. Atitudinea mamei $at de $iica sa mai mare este $oarte am!ivalent1 )n $iul ei ea caut un /eu1 )n $iica sa 0seste un du!lu. 5Du!lul6 este un ersona* am!i0uu" care asasinea/ $iinta a crei emanatie este" du cum se vede )n ovestirile lui %oe" )n %ortretul lui Dorian 'ra:" )n istoria e care o relatea/ <arcel Sc#Mo!. Ast$el" $iica" devenind $emeie" )si condamn mama la moarte1 si totusi" )i ermite s2si su ravietuiasc. Atitudinea mamei este $oarte di$erit" du cum vede )n )n$lorirea co ilului su o romisiune de ruin sau de resurectie.
<ulte $emei devin ri0ide )n ostilitatea lor1 nu acce t s $ie )nlocuite de in0rata creia i2au dat viat1 a $ost adesea su!liniat 0elo/ia coc#etei $at de t)nra adolescent care2i denunt arti$iciile1 cea care a detestat )n orice $emeie o rival va ur) rivala )n si )n $iica ei1 o )nde rtea/ de sine sau o sec#estrea/" ori se strduieste s2i re$u/e sansele e care le are aceasta. .ea a crei 0lorie era s $ie" )ntr2un $el exem lar si unic" Sotia" <ama" re$u/ cu tot at)ta sl!ticie s se lase detronat1 continu s a$irme c $iica ei nu este dec)t un co il" )i consider actiunile ca e un *oc ueril1 e rea t)nra entru a se mrita" rea $ra0il entru a rocrea1 dac se )nc2 1 )n au0ust 1F8=. o !ur0#e/ din ,ord. doamna Le$ev!re" )n v)rst de sai/eci de ani" care tria )m reun cu sotul si cu rintii ei" st2a ucis nora )nsrcinat )n sase luni )n tim ul unei cltorii )n masin" )n tim ce $iul ei era la volan. .ondamnat la moarte" 0ratiat" si2a s$)rsit /ilele )ntr2o cas de corectie" si )n a murit nu a mani$estat nici o remuscare1 socotea c Dumne/eu i2a a ro!at $a ta atunci c)nd a ucis2o e nora ei 5cum smul0i !uruienile" ne0#ina" cum omori animalele sl!atice6. Dre t unic motiv al acestei sl!ticii ea relata re lica e care i2o dduse t)nra $emeie )ntr2o /i3 5Acum s)nt aici" deci va tre!ui s tineti seama si de mine6. .)nd a !nuit c nora ei era )nsrcinat" si2a cum rat un revolver" retext)nd c voia s se a ere de #oti. Du meno au/ se a0tase cu dis erare de maternitatea sa1 tim de dois re/ece ani avusese stri de ru care ex rimau sim!olic o sarcin ima0inar. KK1 t)nea/ s vrea un cmin" un sot" co ii1 acestia nu vor $i niciodat dec)t niste a arente1 $r )ncetare mama critic" ironi/ea/ sau re/ice nenorociri. Dac cei din *ur i2 o ermit" )si condamn $iica la o etern co ilrie1 dac nu" )ncearc s distru0 aceast viat de adult e care cealalt o revendic. Du cum am v/ut" de multe ori reuseste3 multe $emei tinere rm)n sterile" $ac avorturi" se arat inca a!ile s al te/e si s2si creasc ro0eniturile" s2si tin casa" din ricina acestei in$luente male$ice. Viata lor con*u0al se dovedeste im osi!il. ,e$ericite" i/olate" )si vor a$la un re$u0iu )n !ratele suverane ale mamei lor. Dac )i re/ist" un con$lict er etuu le va o une una alteia1 mama $rustrat trans$er )n mare arte asu ra 0inerelui ei iritarea rovocat )n ea de insolenta inde endent a $iicei. <ama care se identi$ic asionat cu $iica sa nu este mai utin tiranic1 entru c vrea ca" )n/estrat cu ex erienta ei de $emeie matura" s2si re)ncea tineretea3 ast$el )si va salva trecutul salv)ndu2se de el1 )si va ale0e ea )nssi un 0inere con$orm acelui !r!at visat e care nu 12a avut niciodat1 dac e coc#et" tandr" va $i 0ata s2si ima0ine/e c acesta" )n str$undul inimii sale" se cstoreste cu ea" si nu cu $iica ei. %rin $iica ei )si va )nde lini vec#ile sale dorinte de !o0tie" de succes" de 0lorie1 au $ost adesea descrise aceste $emei care )si "")m in06 cu ardoare co ila e cile vietii 0alante" ale cinemato0ra$ului sau ale teatrului1 am au/it c#iar de unele ca/uri )n care mama )i rimeste )n atul ei e )ndr0ostitii care as ir la inima $iicei sale. Dar rar se )nt)m l ca $iica s su orte la in$init aceast tutel1 din momentul )n care )si va 0si un sot sau un rotector serios" se va r/vrti. Soacra care )nce use rin a2si )ndr0i 0inerele )i devine atunci ostil1 se l)n0e de in0ratitudinea omeneasc" o/ea/ )n victim1 devine la r)ndul ei o mam dusmnoas. %resimtind aceste dece tii" multe $emei se laud cu indi$erenta lor c)nd )si vd co iii cresc)nd1 dar )n acest ca/ nu se vor !ucura deloc de ei. +nei mame )i tre!uie un amestec rar de 0enero/itate si de detasare entru a 0si )n viata co iilor si o )m!o0tire $r a2i tirani/a si $r a2i resc#im!a )n clii ei. Sentimentele !unicii $at de ne otii ei le relun0esc e acelea ale mamei $at de $iic1 adesea )si trans$er asu ra acestora ostilitatea. ,u numai din teama de ce va s une lumea" at)tea $emei )si o!li0 $iica sedus s $ac un avort" s2si a!andone/e co ilul" s21 omoare3 s)nt $ericite s2i inter/ic $iicei maternitatea" entru c se )nc 2t)nea/ )n vointa
de a detine doar ele acest rivile0iu. .#iar si e mama le0itim s)nt 0ata s o s$tuiasc s avorte/e co ilul" s nu21 al te/e" s si21 )nde rte/e. Ele )nsele vor ne0a rin indi$erent aceast mic viat insolent1 sau )l vor certa tot tim ul e co il" )l vor ede si" c#iar )l vor maltrata. Dim otriv" mama care se identi$ic cu $iica ei )i )nt)m in de multe ori co iii cu mai mult aviditate dec)t KK8 tOnra $emeie" care este deconcertat de sosirea micului necunoscut1 !unica )l recunoaste3 d tim ul )na oi cu dou/eci de ani" redevine o tOnr mam care tocmai a nscut1 toate !ucuriile osesiunii si ale dominatiei e care de mult tim co iii ei nu i le mai ddeau )i s)nt din nou o$erite" toate dorintele de maternitate la care renuntase din momentul meno au/ei s)nt )n mod miraculos satis$cute1 ea este adevrata mam" ia asu ra sa )n0ri*irea co ilului cu autoritate si" dac este lsat )n seama ei" i se va devota cu asiune. Din ne$ericire entru ea" t)nra mam tine s2si a$irme dre turile3 !unica nu este autori/at s *oace dec)t rolul de asistent" e care altdat surorile mai mari )l avuseser $at de ea1 se simte detronat1 si mai tre!uie s $ie us la socoteal si mama 0inerelui ei" $at de care simte )n mod natural 0elo/ie. (anc#iuna erverteste adesea dra0ostea s ontan e care o simtea $at de co il la )nce ut. Anxietatea remarcat adesea la !unici traduce am!ivalenta sentimentelor lor1 )ndr0esc !e!elusul )n msura )n care le a artine si )n acelasi tim )i s)nt ostile micului strin si le este rusine de aceast dusmnie. &otusi" dac renunt s2i ia )n osesie cu totul" !unica strea/ $at de co ii o cald a$ectiune" oate *uca )n viata lor un rol rivile0iat de divinitate tutelar3 $r a2si recunoaste nici dre turi" nici res onsa!ilitti" )i iu!este din ur 0enero/itate1 nu nutreste rin ei vise narcisiste" nu le cere nimic" nu2i sacri$ic unui viitor )n care ea nu va $i re/ent3 ceea ce )ndr0este s)nt micile $iinte )n carne si oase care triesc acolo" )n contin0enta si )n 0ratuitatea lor1 nu este o educatoare" nu )ntruc#i ea/ *ustitia a!stract" le0ea. De aici se vor ivi con$licte care uneori o situea/ e o o/itie o us celei a rintilor. Se )nt)m l ca $emeia s nu ai! urinasi sau acestia s n2o interese/e1 )n li sa unor le0turi naturale cu co iii sau cu ne otii ei" )ncearc )n unele ca/uri s2si cree/e e cale arti$icial niste su!stitute. Le ro une tinerilor o tandrete matern1 $ie c a$ectiunea ei rOm)ne sau nu latonic" nu numai din i ocri/ie declar c2si iu!este tOnrul rote*at 5ca e un $iu63 si invers" sentimentele materne s)nt ale unei )ndr0ostite. Este adevrat c rivalelor doamnei de Xarens le lace s satis$ac" s a*ute" s educe un !r!at cu 0enero/itate3 se vor i/vorul" conditia necesar" temelia unei existente care le de seste. -oarte adesea se )nt)m l si ca $emeia s ado te tinere $ete3 si )n acest ca/ ra orturile lor )m!rac $orme mai mult sau mai utin sexuale1 dar )ntr2un mod $ie latonic" $ie carnal" ceea ce caut )n rote*atele ei este un du!lu )ntinerit ca rin $armec. Actrita" dansatoarea" c)ntreata devin educatoare3 )si $ormea/ elevele1 dac s)nt intelectuale 2 recum doamna .#arriere )n solitudinea domeniului su de la .olom!ier 2 )si )ndoctrinea/ disci olii1 credincioasa va reuni )n *urul ei $iice s irituale1 $emeia 0alant devine rotectoarea unor t)r$e. Dac un un /el at)t de $ier!inte )n ro/elitismul lor" nu este numai KKK din ur interes3 caut cu asiune s se re)ncarne/e. &iranica lor 0enero/itate naste utin c)te utin aceleasi con$licte ca )ntre mama si $iica unite rin le0turi de s)n0e. Se oate si ca ele s ado te co ii3 surorile !unicii unui co il" nasele s)nt 0ata s *oace un rol analo0 aceluia al !unicii. Dar )n orice ca/ este $oarte rar ca $emeia s 0seasc )n osteritatea ei 2 natural sau aleas 2 o *usti$icare a vietii ei )n declin3 esuea/ )n a2si )nsusi )ntre rinderea uneia dintre aceste tinere existente. Sau se o!stinea/ )n e$ortul su de a o anexa" sau se consum )n lu te si )n drame care o las dece tionat" /dro!it1 ori se resemnea/ la o artici are modest. Este ca/ul cel mai o!isnuit. <ama )m!tr)nit"
!unica )si re rim dorintele de dominare" ori disimulea/ ranc#iunele1 se multumesc cu ceea ce !inevoieste s le o$ere co ilul. Dar atunci nu a$l destul a*utor din artea acestora si rm)n dis oni!ile )n desertul viitorului" rad sin0urttii" re0retului si lictisului. Aici ne dm seama de lamenta!ila tra0edie a $emeii !tr)ne1 toat viata ei" $emeia !ur0#e/ are adesea de re/olvat aceast ro!lem deri/orie3 cum s2si um le tim ul4 Dar o dat ce co iii au crescut" sotul a i/!utit s2si $ac o carier sau s a*un0 )n v)r$" tim ul )nce e s se t)rasc. 5Lucrul de m)n6 $emeiesc a $ost inventat entru a disimula aceast tr)ndvie ori!il1 m)inile !rodea/" tricotea/" se misc1 nu este )ns vor!a de o adevrat munc" entru c o!iectul rodus nu este sco ul tintit1 nu este im ortant" si c#iar" adesea" destinatia lui este o adevrat ro!lem3 $emeia se de!arasea/ de el d)ndu21 unei rietene" unei or0ani/atii carita!ile" )ncrc)nd cu el semineele si msutele1 nu este nici un *oc care s desco ere" )n ura lui 0ratuitate" !ucuria de a exista1 si a!ia dac oate constitui un ali!i" din moment ce mintea rm)ne neocu at3 este divertismentul a!surd" asa cum )l descrie %ascal1 cu acul sau croseta" $emeia )si tese trist )nsusi neantul /ilelor ei. Acuarela" mu/ica" lectura au exact acelasi rol1 $emeia li sit de ocu atie nu )ncearc dedic)ndu2se acestor )ndeletniciri s2si lr0easc ri/a sa asu ra lumii" ci numai s2si alun0e lictiseala1 o activitate care nu desc#ide nici un viitor cade din nou )n vanitatea imanentei1 $emeia )nce e o carte" o arunc c)t colo" desc#ide ianul" )l )nc#ide" revine din nou la !roderia ei" casc si s$)rseste rin a une m)na e tele$on. 7ntr2adevr" ea caut cel mai adesea un s ri*in )n viata monden1 se lim!" $ace vi/ite" d o extrem im ortant 2 recum doamna DalloMa: 2 rece tiilor sale1 ia arte la toate nuntile" la toate )nmorm)ntrile1 nemaiav)nd o existent a sa" se #rneste din re/enta altora1 din coc#et" devine !)r$itoare3 o!serv" comentea/ ce se )nt)m l1 )si com ensea/ li sa de activitate risi ind )n *urul ei critici si s$aturi. 7si une ex erienta )n serviciul tuturor acelora care nu i2o cer. Dac are mi*loacele necesare" )si desc#ide un salon1 s er ast$el s2si )nsuseasc actiuni si reusite altele dec)t ale sale1 se stie cu KK9 c)t des otism 0uvernau asu ra su usilor lor doamna de De$$and" doamna Verdurin. A $i un centru de atractie" o rscruce" o mu/" a crea o 5am!iant6 era de*a un su!stitut de actiune. Exist si maniere mai directe de a interveni )n viata lumii1 )n -ranta exist 5or0ani/atii de !ine$acere6 si uneori 5asociatii6" dar mai ales )n America $emeile se adun )n clu!uri sau *oac !rid0e" distri!uie remii literare si meditea/ la ameliorri sociale. .eea ce caracteri/ea/ e am!ele continente ma*oritatea unor asemenea or0ani/atii este c ele )n sine s)nt ro ria lor ratiune de a exista3 sco urile e care retind a le urmri le servesc numai ca retexte. Lucrurile se etrec exact ca )n a olo0ul lui ?a$;a13 nimeni nu se reocu s construiasc &urnul Ba!ei1 )n *urul locului ideal se construieste o vast a0lomeratie care )si e ui/ea/ $ortele )n a se administra" a se mri" a2si lic#ida disensiunile interne. Ast$el" doamnele din or0ani/atiile de !ine$acere )si etrec cea mai mare arte a tim ului lor or0ani/)ndu2si or0ani/atiile1 )si ale0 un !irou" )i discut statutul" se ceart )ntre ele si lu t entru resti0iu cu asociatiile rivale3 nu tre!uie ca altii s le $ure sracii lor" !olnavii lor" or$anii lor1 mai de0ra! i2ar lsa s moar dec)t s2i cede/e vecinilor. Si s)nt de arte de a dori un re0im care" su rim)nd in*ustitiile si a!u/urile" le2ar $ace devotamentul inutil1 !inecuvOntea/ r/!oaiele" $oametea care le trans$orm )n !ine$ctoare ale umanittii. E clar c )n oc#ii lor cciulile tricotate" ac#etele cu m)ncare nu s)nt destinate soldatilor si celor $lm)n/i" ci acestia au $ost creati s ecial entru a rimi aceste lucruri. Si totusi" unele dintre aceste 0ru uri au re/ultate o/itive. 7n +SA in$luenta acestor <oms venerate este uternic1 ceea ce se ex lic rin tim ul li!er e care liR1 las o existent ara/itar3 de aici" $a tul c aceast in$luenta este ne$ast. 5,ecunosc)nd nimic des re medicin" art" stiint" reli0ie" dre t" sntate" i0ien... s une %#ili X:llieJ
vor!ind des re aceast <om american" e ea o interesea/ rar ceea ce $ace ca mem!ru al uneia dintre aceste nenumrate or0ani/atii3 )i a*un0e s ai! ceva de $cut.6 E$ortul lor nu este inte0rat nici unui lan coerent si constructiv" nu vi/ea/ sco uri o!iective3 nu tinde dec)t sa le mani$este im erios 0usturile" re*udectile sau s le serveasc interesele. 7n domeniul cultural" de exem lu" au un rol considera!il3 ele consum cele mai multe crti1 dar citesc ca si cum ar $ace o asient1 literatura )si ca t sensul si demnitatea c)nd se adresea/ unor indivi/i an0a*ati )n niste roiecte" c)nd )i a*ut s se de seasc s re ori/onturi mai lar0i1 ea tre!uie s $ie inte0rat )n miscarea transcendentei umane1 )n loc de asta" $emeia )n0#ite ta!louri A Armele orasului. 2 'eneratie de vi ere. KK= si o ere de art )n0ro )ndu2le m imanenta ei1 ta!loul devine !i!elou" mu/ica re$ren" romanul o reverie la $el de /adarnic recum un mileu crosetat Americanii s)nt res onsa!ili de decderea !est2seller2nnTox3 acestea nu numai c nu retind dec)t s lac ur si sim lu" ci vor s lac $emeilor tr)ndave )n li sa unor alte evadri. .)t des re ansam!lul activittilor lor" %#ili X:llie le de$ineste ast$el3 7i terori/ea/ e oliticieni )n )i $ac s devin de un servilism l)n0ret si )i )n0ro/esc e astori1 )i lictisesc e resedintii de !anc si )i $ac s /!oare )n tndri e directorii de scoli. <om multi lic or0ani/atiile al cror sco real este s2i reduc e semenii ei la o su unere a!*ect la dorintele ei e0oiste... le ex ul/ea/ din oras" si din stat dac este osi!il" e tinerele rostituate... aran*ea/ ast$el )nc)t liniile de auto!u/ s treac e unde este ractic entru ea" mai de0ra! dec)t entru muncitori... or0ani/ea/ !)lciuri si ser!ri de caritate rodi0ioase" iar !anii e care2i str)n0e )i d ortarului entru a cum ra !ere entru ma#mureala de a doua /i a mem!rilor comitetului.... .lu!urile )i $urni/ea/ oca/ii incalcula!ile de a2si v)r) nasul )n tre!urile altora. Exist mult adevr )n aceast satir a0resiv. ,e$iind s eciali/ate nici )n olitic" nici )n economie" )n nici o disci lin te#nic" !2tr)nele doamne nu au nici o le0tur concret cu realitatea1 i0nor ro!lemele e care le ridic actiunea si s)nt inca a!ile s ela!ore/e vreun ro0ram constructiv. <orala lor este a!stract si $ormal recum im erativele lui ?ant1 ronunt interdictii )n loc s caute s desco ere cile ro0resului1 nu )ncearc s cree/e situatii noi" ci atac ceea ce exist de*a" )n loc s elimine artea rea a lucrurilor1 aceasta ex lic $a tul c )ntotdeauna se coali/ea/ )m otriva a ceva3 )m otriva alcoolului" a rostitutiei" a orno0ra$iei1 nu )ntele0 c un e$ort ur ne0ativ este destinat insuccesului" cum a dovedit2o )n America esecul ro#i!itiei" iar )n -ranta acela al le0ii e care a votat2o <art#e (ic#ard. At)ta tim c)t $emeia rm)ne o ara/it" nu oate s artici e )n mod e$icace la ela!orarea unei lumi mai !une. Se )nt)m l" totusi" ca unele $emei" an0a*)ndu2se )n )ntre0ime )ntr2o )ntre rindere" s )ncea cu adevrat s actione/e1 atunci nu vor cuta numai s2si um le tim ul" ci vor urmri niste sco uri. %roductoare autonome" evadea/ din cate0oria ara/itar des re care am vor!it mai )nainte. <a*oritatea $emeilor" )n activittile lor rivate sau u!lice" vi/ea/ nu un sco " ci o manier de a2si etrece tim ul1 si orice ocu atie rm)ne /adarnic atunci c)nd nu este dec)t un mi*loc de a a*uta tim ul s treac mai re ede. <ulte dintre ele su$er din aceast ricin1 av)nd )n s atele lor o viat de*a terminat" cunosc aceeasi derut ca adolescentii a cror viat nu a )nce ut )nc1 nimic nu le solicit" )n *urul unora si altora nu este dec)t ustiul1 )n $ata oricrei actiuni" murmur3 La ce !un4 Dar adolescentul" $ie c vrea KK@ sau nu" este antrenat )ntr2o existent de !r!at care )si de/vluie res onsa!ilittile" sco urile" valorile1 este aruncat )n lume" se an0a*ea/ )n ceva" ia o o/itie oarecare.
-emeia )n v)rst" dac i se su0erea/ s )ncea o nou viat" rs unde cu tristete3 E rea t)r/iu. ,u numai tim ul ei este de acum )nainte msurat3 o $emeie este dat deo arte $oarte devreme1 dar )i li sesc elanul" )ncrederea" s eranta" m)nia care i2ar ermite s desco ere )n *urul ei sco uri noi. Se re$u0ia/ )n rutina care a $ost )ntotdeauna soarta ei1 )si $ace din re etitie un sistem" se cu$und )n manii casnice1 se ad)nceste din ce )n ce mai mult )n devotiune1 se m)ndreste cu stoicismul ei" recum doamna de .#arriere. Devine seac" indi$erent" e0oist. A!ia la s$)rsitul vietii ei" c)nd a renuntat la lu t" c)nd a ro ierea mortii o eli!erea/ de an0oasa viitorului" $emeia !tr)n )si 0seste )n s$)rsit senintatea. Dac" asa cum se )nt)m l adesea" sotul este mai )n v)rst dec)t ea" asist la decderea lui cu o com le/ent tcut3 este revansa ei1 dac moare rimul" ea va su orta cu vioiciune doliul1 s2a o!servat de multe ori c !r!atii s)nt mult mai co lesiti de o vduvie t)r/ie1 au mai multe $oloase din cstorie dec)t $emeia" mai ales la !tr)nete1 cci atunci universul este concentrat )n limitele cminului1 /ilele re/ente nu se mai revars )n viitor3 ea a asi0urat ritmul monoton al acestei vieti si ea este aceea care conduce viata lor comun1 du ce2si ierde $unctiunile sale u!lice" !r!atul devine com let inutil1 $emeia )si strea/ cel utin conducerea cminului1 )i este necesar sotului" e c)nd el este doar ino ortun. -emeile au or0oliul acestei inde endente1 )nce )n s$)rsit s riveasc lumea cu ro riii lor oc#i1 )si dau seama c au $ost toat viata lor clite si )nselate1 lucide" ne)ncre/toare" atin0 uneori un cinism savuros. 7n s ecial $emeia care ""si2a trit viata6 )i cunoaste e !r!ati asa cum nici un !r!at uu2i cunoaste3 cci ea a v/ut nu $i0ura lor u!lic" ci individul contin0ent )n care $iecare se com lace atunci c)nd nu este )m reun cu !r!atii1 ea le cunoaste si e $emei" care nu se arat )n s ontaneitatea lor dec)t altor $emei3 stie cum arat si reversul medaliei. Dar" c#iar dac ex erienta ei )i ermite s denunte misti$icrile si minciunile" nu a*un0e s2i desco ere adevrul. -ie c este amu/at sau lin de amrciune" )ntele ciunea !tr)nei rm)ne tot ne0ativ3 este contestare" acu/atie" re$u/3 este steril. 7n 0)ndirea ca si )n actele sale" cea mai mare $orm de li!ertate e care o 0oate cunoaste $emeia2 ara/it este s$idarea stoic sau ironia sce tic. 7n nici o e oc a vietii sale" ea nu reuseste s $ie )n acelasi tim e$icace si inde endent. .a itolul X SI&+A&IA SI .A(A.&E(+L -E<EII %utem acum )ntele0e de ce se )nt)lnesc at)tea trsturi comune )n rec#i/itoriile )m otriva $emeii" din Antic#itate )n )n /ilele noastre" conditia sa a rmas aceeasi" com ort)nd doar niste sc#im!ri su er$iciale" si ea de$ineste ceea ce se c#eam 5caracterul6 $eminin3 $emeia se tvleste )n imanent" se contra/ice din rinci iu" este rudent si mesc#in" nu are simtul adevrului" nici al exactittii" nu are moralitate" este )n mod *osnic ra0matic" este mincinoas" re$cut" interesat... 7n toate aceste a$irmatii exist o arte de adevr. ,umai c aceste conduite e care le denunt nu2i s)nt dictate $emeii de #ormoni" nici re$i0urate )n com artimentele creierului ei3 ele s)nt im licate" ca )ntr2un $ilm )n care ima0inile se vd e ne0ativ" de situatia sa. 7n aceast ers ectiv" vom )ncerca o trecere )n revist sintetic a acestei situatii" ceea ce ne va o!li0a la anumite re etitii" dar ne va ermite s sesi/m" )n ansam!lul conditionrilor sale economice" sociale" istorice" 5eternul $eminin6. +neori" 5lumea $eminin6 este o us universului masculin" dar tre!uie su!liniat )nc o dat c $emeile n2au constituit niciodat o societate autonom si )nc#is1 ele s2au inte0rat colectivittii 0uvernate de !r!ati" )n care ocu un loc su!ordonat1 s)nt unite numai at)t c)t )si s)nt asemntoare rintr2o solidaritate mecanic3 nu exist )ntre ele acea solidaritate or0anic e care se )ntemeia/ orice comunitate uni$icat1 s2au strduit )ntotdeauna 2 e vremea misterelor din Eleusis" ca si )n /ilele noastre )n clu!uri" saloane" ateliere 2 sa se uneasc entru a construi un 5contraunivers61 dar ele )l a$irm c#iar )n s)nul universului masculin. Si de aici vine aradoxul situatiei lor3 a artin )n acelasi tim
lumii masculine si unei s$ere )n care lumea masculin este contestat3 )nc#ise )n aceasta din urm" )nvestite de rima" nu se ot instala nicieri )n liniste. Docilitatea le este du!lat )ntotdeauna de un re$u/" re$u/ul de a acce ta ceva1 si rin aceasta atitudinea lor se a ro ie de aceea a tinerei $ete1 dar )n ca/ul $emeii adulte aceast atitudine este mai 0reu de sustinut" $iindc entru ea nu mai este vor!a de a visa la ro ria2i viat rin intermediul sim!olurilor" ci de a o tri. KKD -emeia )nssi recunoaste c universul )n ansam!lul lui este masculin1 !r!atii l2au sle$uit" l2au condus si )l domin si )n re/ent1 c)t des re ea" nu se consider res onsa!il1 e de la sine )nteles c este in$erioar" de endent1 nu a )nvtat lectiile violentei" nu s2a ridicat niciodat ca un su!iect )n $ata altor mem!ri ai colectivittii1 )nc#is )n tru ul ei" )n locuinta ei" se sesi/ea/ ca $iind asiv )n $ata acestor /ei cu $at uman care de$inesc sco urile si valorile. 7n acest sens" exist ceva adevr )n slo0anul care o condamn s rm)n vesnic 5co il6. S2a s us si des re muncitori" des re sclavii ne0ri" des re indi0enii coloni/ati c s)nt ca niste 5co ii mari6 at)ta tim c)t nimeni nu s2a temut de ei1 aceasta )nsemna c tre!uiau s acce te $r discutie adevrurile si le0ile care le erau ro use de ctre alti oameni. Soarta $emeii este su unerea si res ectul. Ea nu are nici un im act" nici mcar )n 0)nd" asu ra realittii care o )nvesteste. 7n oc#ii ei este o re/ent o ac. De $a t" nu a )nvtat te#nicile care i2ar ermite s domine materia1 iar ea nu se lu t cu materia" ci cu viata" si aceasta nu se las st )nit rin nici un $el de mi*loace3 $emeia nu2i oate dec)t su orta le0ile secrete. Lumea nu2i a are ca un 5ansam!lu de ustensile6 intermediar )ntre vointa si sco urile ei" asa cum o de$ineste Ieide00er3 este" dim otriv" o re/istent )nc t)nat" de ne)m!l)n/it1 este dominat de $atalitate si traversat de misterioase ca ricii. ,ici o matematic n2ar $i )n stare s un )n ecuatie misterul unei $r0ute de s)n0e care se trans$onn )n )ntecele matern )ntr2o $iint omeneasc" nici o masin n2ar utea s2i 0r!easc sau s2i )ncetineasc cresterea1 $emeia simte re/istenta duratei e care cele mai in0enioase a arate nu reusesc s o )m art sau s o )nmulteasc1 ea o simte )n tru ul ei su us ritmurilor lunii" e care anii )l maturi/ea/" a oi )l erodea/. Bi de /i" !uctrin o )nvat r!darea si asivitatea1 este o adevrat alc#imie1 tre!uie s se su un $ocului" a ei" s 5aste te s se to easc /a#rul6" s ai! r!dare s creasc aluatul" s se usuce len*eria" s se coac $ructele. <uncile 0os odinei seamn cu o activitate te#nic1 dar s)nt rea rudimentare" rea monotone entru a o convin0e e $emeie de le0ile cau/alittii mecanice. De alt$el" c#iar si )n acest domeniu" lucrurile )si au ca riciile lor1 exist testuri care intr la a " altele care nu intr" ete care ies la s lat si altele care se )nc t)nea/ s nu ias" o!iecte care se s ar0 sin0ure" ra$ care )ncolteste ca lantele. <entalitatea $emeii o er etuea/ e aceea a civili/atiilor a0ricole care ador virtutile ma0ice ale m)ntului3 ea crede )n ma0ie. Erotismul ei asiv )i desco er dorinta nu ca e voint si a0resiune" ci ca e o atractie analoa0 aceleia care $ace s oscile/e endulul desco eritorului de i/voare1 doar re/enta tru ului ei )ntreste si $ace s se ridice sexul !r!atului1 de ce un i/vor ascuns n2ar $ace s tresar !a0#eta de alun4 Se simte )ncon*urat de unde" de radiatii" de $luide1 crede )n tele atie" )n astrolo0ie" )n radieste/ie" KKF 7n $luidul lui <esmer" )n teoso$ie" )n mesele turnante" )n vindectori1 introduce )n reli0ie su erstitiile rimitive3 luminri" ex2voto2uriA etc1 )ntruc#i ea/ )n s$inti s iritele antice ale naturii3 unul )i a r e cltori" altul e lu/e" altul 0seste o!iectele ierdute1 si" !ine)nteles" nici o minune nu o uimeste. Atitudinea sa va $i una de con*urare si de ru01 entru a o!tine un anume re/ultat" se va su une anumitor rituri a cror e$icacitate a $ost dovedit. E usor de )nteles de ce este at)t de su us rutinei1 tim ul nu are entru ea o
dimensiune de noutate" nu este o t)snire creatoare1 entru c este sortit re etitiei" $emeia nu vede )n viitor dec)t o co ie a trecutului1 dac stie cuv)ntul si $ormula otrivite" durata se alia/ cu uterile $ecundittii1 dar c#iar si aceasta se su une ritmului lunilor" al anotim urilor1 ciclul $iecrei sarcini" al $iecrei )n$loriri )l re roduce identic e cel de dinainte1 )n aceast miscare circular c#iar si numai devenirea tim ului este o lent de0radare3 el roade mo!ilele si vesmintele" tot ast$el recum devastea/ c#i ul1 uterile $ertile s)nt utin c)te utin distruse de trecerea anilor. De aceea $emeia nu are )ncredere )n aceast $ort at)t de )nversunat )n a distru0e. ,u numai c i0nor ce )nseamn adevrata actiune" )n stare s sc#im!e $ata lumii" ci este ierdut )n mi*locul acestei lumi ca )n inima unei imense si con$u/e ne!uloase. ,u se rice e s se $oloseasc de lo0ica masculin. Stend#al o!serv c o m)nuieste la $el de !ine ca !r!atul" la nevoie. Dar este un instrument e care nu a avut deloc oca/ia s21 utili/e/e. +n silo0ism n2o a*ut s reuseasc o maione/" nici s linisteasc un co il care l)n0e1 rationamentele masculine nu s)nt adecvate realittii cu care este o!isnuit $emeia. Si )n )m rtia !r!atilor" din moment ce ea nu $ace nimic" 0)ndirea ei" care nu ia $orma nici unui roiect" nu se distin0e de vis1 nu are sensul adevrului" )n li sa e$icacittii1 nu se lu t niciodat dec)t cu ima0ini si cuvinte3 de aceea )nt)m in usor asertiunile cele mai contradictorii" nu se reocu rea tare s elucide/e misterele dintr2un domeniu care este oricum intan0i!il1 se multumeste cu niste cunostinte )n$iortor de va0i des re acesta3 con$und artidele" o iniile" locurile" oamenii" evenimentele1 )n ca ul ei este un !i/ar talmes2!almes. Dar" la urma urinei" nu este trea!a ei s vad lim ede lucrurile3 a $ost )nvtat s acce te autoritatea masculin1 renunt" deci" s critice" s examine/e si s *udece de una sin0ur. Se !a/ea/ e s ri*inul castei su erioare. De aceea lumea masculin )i a are ca o realitate transcendent" un a!solut. 5Br!atii $ac /eii" s une -ra/er" $emeile )i ador.6 Ei nu ot )n0enunc#ea cu o total convin0ere )n $ata idolilor e care A Ex2voto Clat.G ta!lou" o!iect" lac urt)nd inscri tia unei $ormule de recunostint si lasate )ntr2o !iseric" dre t multumire adus lui Dumne/eu sau )nsotind de un *urm)nt. K9L si i2au $urit1 dar c)nd $emeile )nt)lnesc )n drumul lor aceste statui uriase" nu2si ima0inea/ c s)nt $cute de o m)n omeneasc si se rosternea/ cu docilitate )n $ata lor.1 )n s ecial" $emeilor le lace ca Ordinea" Dre tatea s se )ncarne/e )ntr2o c etenie. 7n orice Olim exist un /eu suveran1 resti0ioasa esent viril tre!uie s se )ntruc#i e/e )ntr2un ar#eti 1 tatl" sotul" amantii nu s)nt dec)t re$lexe incerte ale acestuia. Este oarecum cara0#ios s a$irmi c acest cult e care21 aduc marelui totem este de natur sexual1 este adevrat )ns c )n $ata lui )si satis$ac e de lin visul in$antil de a!andon si de )n0enunc#ere. In -ranta" 0eneralii 2 Boulan0er" %@tain" de 'aulle8 2au avut )ntotdeauna $emeile de artea lor1 ne amintim cu c)t asiune )l evocau altdat e &ito si $rumoasa lui uni$orm /iaristele de la L>Iumanite. 'eneralul" dictatorul 2 cu rivirea de vultur" cu !r!ia voluntar 2 este tatl celest e care )l cere universul serio/ittii" cel care2i 0arantea/ )n mod a!solut toate valorile. Din ine$icacitatea si din i0noranta lor se naste res ectul e care $emeile )l acord eroilor si le0ilor lumii masculine1 )l recunosc nu rintr2 un rationament" ci rintr2un act de credint1 $orta $anatic a credintei vine din aceea c nu este o stiint3 este oar!" asionat" )nc t)nat" stu id1 ceea ce a$irm ea" a$irm neconditionat )m otriva ratiunii" )m otriva istoriei" )m otriva tuturor de/mintirilor. Aceast reverent o!stinat oat s ca ete dou )n$tisri" du )m re*urare3 $emeile ader cu asiune c)nd la continutul le0ii" c)nd la $orma sa vid. Dac $ace arte din elita rivile0iat care !ene$icia/ de e urma ordinii sociale date" vrea ca aceasta s $ie de neclintit si se remarc rin intransi0ent. Br!atul stie c el oate reconstrui alte institutii" o alt etic" alte le0i1 sesi/)ndu2se ca transcendent" riveste si istoria ca e o devenire1
cel mai conservator dintre !r!ati stie c o anumit evolutie este $atal si c tre!uie s2si ada te/e la ea actiunea si 0)ndirea1 $emeia" ne artici )nd la istorie" nu2i )ntele0e necesittile1 nu are )ncredere )n viitor si ar dori s o reasc tim ul )n loc. Dac idolii ro usi de tatl" de $ratii sau de sotul ei s)nt do!or)ti" ea nu vede nici un alt mi*loc de a re o ula cerul1 de aceea se )nversunea/ s2i a ere. 1 .$. JEA,2%A+L SA(&(E" <)inile murdare. 5Ioeder3 S)nt )nc t)nate" )ntele0i" rimesc idei de2a 0ata si cred )n ele ca )n Bunul Dumne/eu. ,oi $acem ideile si noi ne rice em la de0ustarea m)ncrurilor1 nu s)ntem niciodat si0uri c avem dre tate6. b 5.)nd trecea 0eneralul" )n multime erau mai ales $emei si co ii6 CLes Journaux )n le0tur cu turneul din se tem!rie 1F9D )n SavoiaG. 5Br!atii a laudar discursul 0eneralului" dar $emeile se distin0eau rin entu/iasmul lor. Erau c)teva care )si mani$estau literalmente exta/ul" un)nd )n valoare $iecare cuv)nt" a laud)nd SL stri0)nd cu o asemenea $ervoare" )nc)t c#i urile li se )nroseau ca $ocul CAux ecoutes. 11 a nlie 1F9EG. K91 7n tim ul (/!oiului de Secesiune" cei care sustineau cu cea mai mare asiune" )n Sud" sclava0ismul" erau $emeile1 )n An0lia" )n r/!oiul )m otriva !urilor" )n -ranta" )m otriva .omunei" ele s2au artat cele mai )nd)r*ite1 )ncearc s2si com ense/e li sa de activitate rin intensitatea sentimentelor e care le a$isea/1 )n ca/ de victorie" se de/lntuie ca niste #iene asu ra dusmanului do!or)t la m)nt1 )n ca/ de )n$r)n0ere" re$u/ cu as rime orice tentativ de reconciliere1 ideile lor ne$iind dec)t atitudini" le este indi$erent $a tul c a r cau/e dintre cele mai erimate3 ot $i le0itimiste )n 1F19" tariste )n 1F9F. +neori" !r!atul le )ncura*ea/ sur)/)nd3 )i lace s vad re$lectate )ntr2o $orm $anatic ideile e care el le ex rim )ntr2un mod mai cum nit1 dar uneori este iritat de as ectul stu id si )nc t)nat e care21 )m!rac ro riile sale idei. ,umai )n civili/atiile si )n clasele $oarte !ine inte0rate $emeia $ace $i0ur ireducti!il. 7n 0eneral" credinta ei e oar!" res ect le0ea numai $iindc e le0e1 dac le0ea se sc#im!" )si strea/" totusi" resti0iul1 )n oc#ii $emeilor" $orta creea/ dre turile" entru c dre turile e care le recunosc !r!atilor vin din $orta acestora1 de aceea" c)nd o colectivitate se destram" s)nt rimele care se arunc la icioarele )nvin0torilor" )n 0eneral" acce t ceea ce este. +na dintre trsturile lor caracteristice este resemnarea. .)nd s2au de/0ro at statuile de cenus ietri$icat din %om ei" s2a remarcat $a tul c !r!atii erau )ncremeniti )n atitudini de revolt" s$id)nd cerul si cut)nd s $u0" )n tim ce $emeile )nclinate" 0#emuite" aveau $etele )ntoarse s re m)nt. Ele se stiu ne utincioase )m otriva amenintrilor3 vulcani" olitie" atroni" !r!ati. 5-emeile s)nt $cute ca s su$ere" )si s un ele. Asta2i viata... ,u oti $ace nimic.6 Din aceast resemnare se naste r!darea care a $ost adesea admirat ca o calitate a $emeilor. 7ndur mult mai !ine dec)t !r!atii su$erinta $i/ic1 s)nt )n stare de un cura* lin de stoicism" c)nd )m re*urrile )l cer3 )n li sa )ndr/nelii a0resive a !r!atilor" multe $emei se distin0 rin tenacitatea qxlm a re/istentei lor asive1 )n$runt cri/ele" mi/eria" nenorocirea mult mai ener0ic dec)t sotii lor1 res ect)nd tim ul e care nici o 0ra! nu21 oate $ace sa treac mai re ede" nu stau s21 msoare1 c)nd" )ntr2o actiune oarecare" )si un toat )nc t)narea lor linistit" o!tin adesea re/ultate extraordinare. 5.e vrea $emeia...6" /ice rover!ul. La $emeile 0eneroase" resemnarea )m!rac $orma indul0entei3 admite orice" nu condamn e nimeni" entru c socoteste c oamenii si lucrurile s)nt asa cum s)nt si nu ot $i alt$el. O or0olioas )si oate $ace din resemnare o virtute semeat" recum doamna de .#arriere cea )nte enit )n stoicismul ei. Dar aceasta oate da nastere si unei rudente sterile1 $emeile )ncearc )ntotdeauna s stre/e" s re are" s aran*e/e mai de0ra! dec)t s distru0 si s recldeasc din nou1 re$er K98
com romisurile si tran/actiile revolutiilor. 7n secolul al XlX2lea" $emeile au constituit cel mai mare o!stacol )n calea emanci rii clasei muncitoare3 exist doar c)teva $emei ca -lora &ristan" Louise <ic#el1 )n sc#im!" c)te 0os odine cu mintile ierdute de temeri nu2 si im lorau sotul s nu intre )n !uclucN Le era team nu numai de 0reve" de soma*" de mi/erie3 se temeau ca nu cumva revolta s nu $ie o 0reseal. Este usor de )nteles de ce" )ndur)nd entru a )ndura" re$er rutina aventurii3 )si )ncro esc mai de0ra! o viat linistit acas" dec)t e drumuri. Soarta lor se con$und cu aceea a lucrurilor erisa!ile1 ier/)ndu2le e acestea" ar ierde totul. ,umai un su!iect li!er" a$irm)ndu2se e deasu ra duratei" oate evita orice decdere1 $emeii i s2a inter/is acest su rem recurs. 7n esent" ea nu crede )n eli!erare entru c n2a )ncercat niciodat uterile li!erttii3 lumea i se are condus de un destin o!scur )m otriva cruia ar $i o )n0)m$are s te ridici. ,u ea a desc#is aceste ci rime*dioase e care ceilalti vor s2o o!li0e s le urme/e3 este $iresc s nu se re ead s re ele cu entu/iasm.1 Dac i se desc#ide calea s re viitor" ea nu se mai cram onea/ de trecut. .)nd $emeile s)nt )ndemnate concret s actione/e" c)nd se recunosc )n sco urile care le s)nt desemnate" ele s)nt la $el de cura*oase ca si !r!atii. <ultele de$ecte care li se re rosea/ $emeilor3 mediocritate" mesc#inrie" timiditate" )n0ustime" lene" $rivolitate" servilism ex rim ur si sim lu $a tul c ori/ontul lor este )nc#is. -emeia este" /ice2se" sen/ual" se tvleste )n imanent1 dar mai )nt)i a $ost )nc#is )n imanent. Sclava )ncuiat )n #arem nu simte nici o asiune mor!id entru dulceata de tranda$iri" entru !ile ar$umate1 tre!uie s2si omoare tim ul1 )n msura )n care $emeia se su$oc )ntr2un 0ineceu mo#or)t 2 !ordel sau cmin !ur0#e/ 2 se va re$u0ia )n con$ort si )n !unstare1 de alt$el" dac urmreste cu aviditate volu tatea" aceasta se )nt)m l entru c este $rustrat de ea1 nesatis$cut sexual" sortit as rimii masculine" 5!r!testilor slutenii6" se consolea/ cu sosuri onctuoase" cu vinuri ametitoare" cu cati$ele" cu m)n0)ierile a ei" ale soarelui" ale unei rietene" ale t)nrului amant. Dac )i a are !r!atului ca o $iint at)t de 5$i/ic6" este entru c )nssi conditia ei o incit s dea o extrem im ortant animalittii sale. &ru ul ei nu2si stri0 .$. 'IDE" Jurnal. 5.reuse sau nevasta lui Lot#3 una )nt)r/ie" alta riveste )n urm. ceea ce este un mi*loc de a )nt)r/ia. ,u exist un stri0t mai s$)sietor de asiune dec)t acesta3 Iar -edra" co!or)nd cu rine2n La!irint I .u rine s2ar $i re0sit sau rtcit. Dar asiunea o or!este3 du c)tiva asi )n adevr" s2ar $i ase/at" sau ar $i voit s se )ntoarc sau" )n si)rsit" ar $i us e cineva s2o oarte.6 K9K mai tare dre turile si o$tele dec)t acela al !r!atului1 dar $emeia )i )ndeste cele mai mici murmure si le am li$ic1 volu tatea" ca si s$)sierea su$erintei" este trium$ul $ul0ertor al imediatului1 rin violenta momentului" viitorul si universul s)nt ne0ate3 )n a$ar de $lacra tru ului" ceea ce este nu )nseamn nimic1 )n tim ul acestei scurte a oteo/e" nu mai este mutilat" nici $rustrat. Dar" )nc o dat" ea nu acord at)ta im ortant acestor trium$uri ale imanentei dec)t entru c aceasta este soarta ei. -rivolitatea ei are aceeasi cau/ ca si 5materialismul ei sordid6 1 une ret e lucrurile mrunte entru c nu are acces la cele mari3 de alt$el" nimicurile care2i um lu /iua s)nt adesea dintre cele mai serioase1 tre!uie s ai! 0ri* de toaleta" de $rumusetea si de $armecele sale" de sansele care i2au $ost date. Se arat adesea lenes" indolent3 dar ocu atiile care i se ro un s)nt la $el de /adarnice ca si trecerea tim ului" ur si sim lu1 dac este vor!reat" dac $ace e scriitoarea" este entru a2si )nsela tr)ndvia3 su!stituie cuvintele unor acte im osi!ile. -a t este c atunci c)nd o $emeie este an0a*at )ntr2o )ntre rindere demn de o $iint omeneasc" stie s se arate la $el de activ" e$icace" ascetic si tcut ca un !r!at. A $ost acu/at de servilism1 este )ntotdeauna 0ata" s2a s ii!. s )n0enunc#e/e la icioarele
st )nului su si s srute m)na care a lovit2o1 e adevrat c" )n 0eneral" este li sit de un or0oliu adevrat1 s$aturile e care ru!ricile de cores ondent ale revistelor entru $emei le dau sotiilor )nselate" amantelor a!andonate s)nt ins irate de un s irit a!*ect de su unere1 $emeia se e ui/ea/ )n scene aro0ante si s$irseste rin a aduna $irimiturile e care sotul ei !inevoieste s i le arunce. Dar ce oate $ace $r s ri*inul masculin o $emeie entru care !r!atul este )n acelasi tim sin0urul mi*loc si sin0ura ratiune de a tri4 Este o!li0at s )ncase/e toate umilirile1 sclavul n2ar utea avea simtul 5demnittii umane61 )i este de a*uns s2si salve/e ielea. 7n s$)rsit" dac este 5comun6 5 lat6" ra0matic )n mod mesc#in" este entru c i s2a im us s2si consacre existenta re0tind m)ncare si curt)nd murdria3 nu din aceste activitti oate s2si de/volte un simt al 0randorii. &re!uie s asi0ure monotona re etitie a vietii )n contin0enta si )n $acticitatea sa3 e $iresc ca ea s re ete" s )ncea din nou" $r a inventa niciodat" ca tim ul s i se ar a se )nv)rti )n cerc $r a duce nicieri1 este ocu at $r a $ace nimic1 se alienea/ deci )n ceea ce are1 aceast de endent $at de lucruri" consecint a de endentei e care !r!atii i2o im un" ex lic s iritul ei rudent de economie" avaritia. Viata ei nu este )ndre tat ctre niste sco uri3 ea se concentrea/ )n a roduce sau a )ntretine lucruri care nu s)nt niciodat dec)t mi*loace3 #ran" vesminte" locuint1 acestea s)nt intermediare )ntre viata animal si li!era existent1 sin0ura valoare care se adau0 mi*locului neesential este utilitatea1 c#iar la acest nivel al K99 utilului trieste 0os odina" si ea )nssi nu este $latat dec)t de ideea c le este $olositoare celorlalti. Dar nici o $iint n2ar utea $i satis$cut cu un rol neesential3 atunci trans$orm mi*loacele )n sco uri 2 cum $ac oliticienii 2 si valoarea mi*locului devine )n oc#ii ei o valoare a!solut. Ast$el" utilitatea ocu )n scara de valori a 0os odinei un loc mai )nalt dec)t adevrul" $rumusetea" li!ertatea1 din aceast ers ectiv a sa riveste )ntre0 universul1 de aceea ado t morala aristotelic a mediocrittii. .um ar utea exista )n ea )ndr/neal" asiune" detasare" 0randoare4 Aceste calitti nu a ar dec)t )n ca/ul )n care o li!ertate se ro ulsea/ ctre un viitor desc#is" )nlt)ndu2se deasu ra oricrui dat )nc#idem $emeia )n !uctrie sau )ntr2un !udoar" si a oi ne mirm c ori/ontul ei este )n0ust1 )i tiem ari ile" si o de l)n0em c nu stie s /!oare. Dac i se va desc#ide viitorul" nu va mai $i o!li0at s triasc )n re/ent. Aceeasi inconsecvent este evident atunci c)nd" )nc#i/)nd2o )n limitele eului sau ale cminului su" i se re rosea/ narcisismul" e0oismul" cu )ntre0ul lor corte0iu3 vanitate" susce ti!ilitate" rutate etc3 i se )nltur orice osi!ilitate de comunicare concret cu ceilalti1 )n ex erienta ei nu are arte nici de c#emarea" nici de avanta*ele sin0urttii" entru c este )n )ntre0ime dedicat $amiliei sale" se arat1 n2am utea deci aste ta s se de seasc s re un interes 0eneral. Se cantonea/ cu o!stinatie )n sin0urul domeniu care )i este $amiliar" unde oate avea un im act asu ra lucrurilor si )n s)nul cruia 0seste o recar suveranitate. &otusi" de0ea!a )nc#ide usile" astu $erestrele" $emeia nu oate a$la )n cminul ei o securitate a!solut1 acest univers masculin" e care21 res ect de de arte $r a )ndr/ni s se aventure/e )n el" o )nvesteste1 si tocmai entru c este ca a!il s21 sesi/e/e rin anumite te#nici" rintr2o lo0ic si0ur" rin cunostinte articulate" se simte recum co ilul sau rimitivul )ncon*urat de rime*dioase mistere. %roiectea/ )n acest univers conce tia ei ma0ic des re realitate1 nu oate distin0e rea !ine osi!ilul de im osi!il" este 0ata s cread e oricine1 rimeste si transmite mai de arte toate /vonurile" declansea/ stri de anic1 c#iar si )n erioadele linistite" trieste )n alert1 noa tea" e *umtate trea/" e *umtate adormit" omul )ntins e at" inert" se )ns im)nt de )n$tisrile de cosmar e care le )m!rac realitatea1 tot ast$el" entru $emeia condamnat la asivitate" viitorul o ac este !)ntuit de $antomele r/!oiului" ale revolutiei" ale $oametei sau ale mi/eriei1 ne ut)nd
s actione/e" se nelinisteste. Sotul sau $iul ei" c)nd se lansea/ )ntr2o actiune" c)nd s)nt luati de $irul evenimentelor" )si asum riscurile" roiectele" consemnele crora li se su un le desenea/ )n o!scuritate un drum si0ur1 dar $emeia se /!ate )ntr2un )ntuneric con$u/1 ea "")si $ace 0ri*i>9 entru c nu $ace nimic1 )n ima2 K9= 0inatie" toate variantele virtuale au aceeasi realitate3 trenul oate deraia" o eratia oate $i ratat" a$acerea oate esua1 ceea ce )ncearc /adarnic s con*ure )n lun0ile ei $rm)ntri triste este s ectrul ro riei sale ne utinte. 'ri*a traduce ne)ncrederea sa )n lumea )ncon*urtoare1 dac i se are lin de amenintri" 0ata s se scu$unde )n o!scure catastro$e" este entru c $emeia nu se simte $ericit )n ea. 7n cea mai mare arte a tim ului nu se resemnea/ s $ie resemnat1 stie !ine c ceea ce )ndur se )nt)m l $r voia ei1 este $emeie $r s $i $ost )ntre!at1 nu )ndr/neste s se revolte" dar se su une cu inima 0rea1 atitudinea ei este o constant revolt. &oti cei ce asist la con$identele $emeii" medici" reoti" asistente sociale" stiu c modul cel mai 0eneral al destinuirilor este l)n0erea1 c)nd se a$l )ntre rietene" $iecare )si de l)n0e ro riile sale nenorociri" si toate )m reun se l)n0 de nedre tatea destinului" de lume si de !r!ati )n 0eneral. +n individ li!er nu se socoteste dec)t e sine vinovat entru esecurile sale" si le asum3 dar tot ce i se )nt)m l $emeii este din vina altcuiva" cineva este res onsa!il de toate nenorocirile ei. Dis erarea ei $urioas res in0e toate remediile1 nu $oloseste la nimic s2i ro ui solutii unei $emei care se )nc t)nea/ s se l)n03 nimic nu i se are acce ta!il. Dac 1 se ro une o sc#im!are" )si ridic !ratele s re cer3 5Asta )mi mai li seaN6 Stie c rul este mai ro$und dec)t retextele e care le invoc si ca nu a*un0e un ex edient entru a o eli!era3 este su rat e )ntrea0a lume entru c a $ost cldit $r ea si )m otriva ei1 din adolescent" din co ilrie a rotestat )m otriva conditiei sale1 1 s2au romis com ensatii" a $ost asi0urat c" dac )si va )ncredinta sansele )n m)inile !r!atilor" i se vor da )na oi )nsutit" iar acum se socoteste )nselat si une su! acu/atie )ntre0ul univers masculin3 ranc#iuna este reversul de endentei3 c)nd dai totul" nu rimesti niciodat destul )n sc#im!. &otusi" are nevoie si s res ecte universul masculin1 dac l2ar contesta )n ansam!lu s2ar simti )n ericol $r un aco eris deasu ra ca ului3 atunci" ado t atitudinea mani#eist care )i este su0erat si de ex erienta ei casnic. Individul care actionea/ se recunoaste dre t res onsa!il la $el ca si ceilalti entru tot ce se )nt)m l" !ine sau ru" stie c el tre!uie s de$ineasc sco urile" s le $ac s trium$e1 dovedeste )n actiune am!i0uitatea oricrei solutii1 dre tatea si nedre tatea" c)sti0urile si ierderile s)nt inextrica!il amestecate. Dar oricine este asiv iese din *oc si re$u/ s2si un" c#iar si )n 0)nd" ro!lemele etice1 !inele tre!uie s $ie reali/at" si dac nu este" undeva s2a strecurat o 0reseal entru care cei vinovati tre!uie ede siti. .a si co ilul" $emeia )si re re/int !inele si rul )n ima0ini sim le de E inal1 mani#eismul linisteste s iritul su rim)nd an0oasa ale0erii1 a decide )ntre un ru si un alt ru mai mic" )ntre un K9@ avanta* re/ent si un alt avanta* mai mare care va veni" a tre!ui s de$inesti ce este )n$r)n0ere" ce este victorie )nseamn a2ti asuma riscuri teri!ile1 entru mani#eist" 0r)ul este $oarte clar distinct de ne0#in" si nu are de $cut dec)t s smul0 ne0#ina1 ra$ul se condamn de la sine" iar curtenia este er$ecta a!sent a murdriei1 a curta )nseamn a ex ul/a deseurile si noroiul. Ast$el" $emeia 0)ndes2te c 5totul este din vina6 evreilor" a $rancmasonilor sau a !olsevicilor" sau a 0uvernului1 ea este )ntotdeauna )m otriva cuiva sau a ceva1 )n a$acerea Dre:$us" $emeile au $ost )m otriv cu mult mai mult )nversunare dec)t !r!atii ele nu stiu )ntotdeauna unde anume slsluieste rinci iul rului1 dar ceea ce astea t de la un 50uvern !un6 este s21 alun0e asa cum se alun0 ra$ul din cas.
Ade telor $ervente ale 0eneralului de 'aulle" acesta le a are ca re0ele mturtorilor1 si21 )nc#i uie cu mtu$ul si cu c)r a de ra$ )n m)n" cur2t)nd si lustruind entru a $ace din -ranta o tar 5curat6. Dar aceste s erante se situea/ )ntotdeauna )ntr2un viitor incert1 )n aste tare" rul continu s erode/e !inele1 si cum nu2i are la )nde2m)n e evrei" e $rancmasoni sau e !olsevici" $emeia caut un res onsa!il )m otriva cruia oate s se indi0ne/e concret3 sotul este victima ei numrul unu. 7n el se )ntruc#i ea/ universul masculin" rin el societatea masculin si2a inte0rat $emeia si a )nselat2o1 el duce e umeri 0reutatea lumii" si dac lucrurile nu mer0 !ine" este din vina lui. .)nd se )ntoarce" seara" $emeia i se l)n0e de co ii" de v)n/tori" de 0os odrie" de returi" de reumatismul ei" de vremea de2a$ar1 si ar vrea ca acestia s se simt vinovat. Adesea are $at de el l)n0eri s eciale1 dar )nainte de toate este vinovat c este !r!at1 oate s ai! si el !olile sau 0ri*ile lui3 5,u e acelasi lucru61 detine un rivile0iu e care $emeia )l resimte constant ca e o nedre tate. E remarca!il c ostilitatea e care o simte $at de sot sau de amant o lea0 si mai tare de ei" )n loc s o )nde rte/e. Br!atul care a )nce ut s2si deteste sotia sau amanta )ncearc s $u0 de ele1 )ns ea vrea s21 ai! alturi e !r!atul e care21 urste entru a21 $ace s lteasc. A ale0e re rosurile si acu/atiile nu )nseamn s te de!arase/i de ro riile nenorociri" ci s te !lcesti )n ele1 su rema ei consolare este s $ac e martira. De aceea" ca )n co ilrie" se va a!andona at)t de usor $rene/iei lacrimilor sau scenelor. Desi0ur" entru c viata ei se decu ea/ e un $ond de revolt ne utincioas" $emeii )i vine at)t de usor s l)n01 $r )ndoial c are" din unct de vedere $i/iolo0ic" mai utin control dec)t !r!atul asu ra sistemului su nervos si sim atic1 c#iar educatia ei a )nvtat2 o s se lase )n voia emotilor1 interdictiile au aici un rol $oarte im ortant" din moment ce Diderot" Ben*amin .onstant vrsau r)uri de lacrimi" la vremea lor1 dar !r!atii au )ncetat s mai l)n0 de c)nd K9E o!iceiul le2o inter/ice. 7ns $emeia este mai ales )ntotdeauna dis us s ado te $at de lume o conduit a esecului" entru c nu si2a asumat2o niciodat cu $ranc#ete. Br!atul este de acord cu lumea1 nici nenorocirea )nssi nu2i va sc#im!a atitudinea1 )i va $ace $at" 5nu se va lsa do!or)t6 1 )n sc#im!" $emeii )i a*un0e s $ie o dat contrariat entru a desco eri din nou ostilitatea universului si nedre tatea sortii sale1 atunci se va reci ita )n cel mai si0ur re$u0iu e care21 are3 )n sine )nssi. D)ra umed de e o!ra*i" arsura e care2 o simte su! leoa e este re/enta sensi!il a su$letului ei dureros1 dulci e iele" a!ia srate c)nd a*un0 e lim!" lacrimile s)nt totodat o tandr si amar m)n0)iere1 c#i ul ia $oc su! o siroire de a ierttoare1 lacrimile s)nt )n acelasi tim l)n0ere si consolare" $e!r si rcoare linistitoare. S)nt si un ali!i su rem1 !ruste ca si $urtuna" vrs)ndu2se )n valuri" ciclon" revrsare a a elor" 0rindin" o metamor$o/ea/ e $emeie )ntr2o $)nt)n rimitiv" )ntr2un cer $rm)ntat1 oc#ii ei nu mai vd" un vl )i aco er1 nu mai s)nt nici mcar rivire" se to esc )n loaie1 oar!" $emeia se )ntoarce la asivitatea lucrurilor naturale .ellalt vrea s2o )nvin01 ea se scu$und )n )n$r)n0ere" cade tocmai la tim " se )neac" )i sca !r!atului care o contem l" ne utincios ca )naintea unei cataracte. El socoteste acest rocedeu necinstit1 dar ea consider c lu ta este de la )nce ut nedrea t" entru c nu i2a $ost us )n m)n nici o arm e$icace. 7nc o dat" recur0e la o con*uratie ma0ic. Si $a tul c #o#otele sale )l exas erea/ e !r!at )i o$er )nc un motiv s se reci ite )n aceast con*uratie. Dac lacrimile nu a*un0 s2i ex rime revolta" va *uca scene a cror violent incoerent )l deconcertea/ mult mai tare e !r!at. In anumite medii" se )nt)m l ca !r!atul s2si loveasc sotia cu lovituri adevrate1 )n altele" tocmai entru c este mai tare" iar umnul su este un instrument e$icace" )si inter/ice orice violent. Dar $emeia" ca si co ilul" se de/lntuie sim!olic1 oate s se arunce asu ra !r!atului" s21 /0)rie" nu s)nt
dec)t niste 0esturi. Dar mai ales ea mimea/ )n tru ul ei" rin cri/e nervoase" re$u/urile e care nu le oate reali/a )n mod concret. ,u numai din ratiuni $i/iolo0ice este su us unor mani$estri convulsive3 convulsia este o interiori/are a unei ener0ii care" aruncat s re lume" nu reuseste s rind nici un o!iect1 este o c#eltuire /adarnic a tuturor osi!ilittilor de ne0are suscitate de situatie. <ama $ace rar cri/e de nervi )n $ata co iilor si entru c oate s2i !at" s2i ede seasc1 )n $ata $iului su adolescent sau adult" a sotului" a amantului asu ra cruia nu mai are nici o utere" $emeia se las )n voia unei dis erri $urioase. Scenele isterice ale So$iei &olstaia s)nt semni$icative1 desi0ur" vina ei cea mare este c n2a reusit niciodat s2si )ntelea0 sotul" si )n ro riul ei *urnal ea nu a are nici 0eneroas" nici sensi!il" nici sincer1 este de arte de a ni K9D se )n$tisa ca o $i0ur iu!itoare" dar $a tul c este sau nu vinovat nu sc#im! cu nimic oroarea situatiei sale1 toat viata nu a $cut dec)t s )ndure" rotest)nd tot tim ul" )m!rtisrile con*u0ale" sarcinile" sin0urtatea" modul de viat e care sotul ei i21 im unea1 c)nd noile deci/ii ale lui &olstoi au exas erat con$lictul" s2a tre/it $r arme )m otriva vointei dusmane e care o re$u/a cu toat vointa ei ne utincioas1 s2a aruncat atunci )n scene de re$u/ 2 $alse sinucideri" $alse $u0i de acas" $alse maladii 2 odioase entru cei din *urul ei" e ui/ante entru ea )nssi1 nu vedem ce alt iesire ar $i $ost osi!il entru ea" din moment ce nu avea nici un motiv o/itiv s reduc la tcere sentimentele sale de revolt si nici un mi*loc e$icace de a le ex rima. Exist" totusi" o iesire entru $emeia care a a*uns la ca tul re$u/ului3 sinuciderea. Dar se are c ea o $oloseste mult mai rar dec)t !r!atul. Statisticile s)nt am!i0ue )n aceast rivint13 dac se iau )n consideratiile sinuciderile reusite" mai multi !r!ati dec)t $emei )si un ca t /ilelor1 dar tentativele de sinucidere s)nt mai $recvente la $emei. -a tul c ele s)nt satis$cute mai usor *uc)nd teatru ar utea $i un motiv3 simulea/ mai adesea dec)t !r!atii sinuciderea" dar o vor cu adevrat mai rar. 7n arte este si entru c mi*loacele !rutale le re u0n1 nu $olosesc a roa e niciodat armele al!e" nici armele de $oc. S)nt 0ata mai de0ra! s se )nece" recum O$elia" mani$est)nd acea a$initate a $emeii cu a a asiv si lin de )ntuneric" )n care i se are c viata ei oate s se di/olve )n mod asiv. 7n ansam!lu" se oate o!serva aici am!i0uitatea e care de*a am semnalat2o1 $emeia nu caut cu sinceritate s rseasc ceea ce detest. Simulea/ ru tura" dar la s$)rsit rm)ne l)n0 !r!atul care o $ace s su$ere1 se re$ace" c rseste aceast viat care o c#inuieste" dar este relativ rar ca ea s se sinucid cu adevrat. ,u are )nclinatie ctre solutiile de$initive1 rotestea/ )m otriva !r!atului" )m otriva vietii" )m otriva conditiei sale" dar nu evadea/ din ea. Exist o multime de conduite $eminine care ot $i inter retate ca niste roteste. Am v/ut c adesea $emeia )si )nsal sotul din s$idare" si nu din lcere1 este / cit si c#eltuitoare tocmai entru c este de $a t metodic si econoam. <iso0inii care o acu/ e $emeie c ""este mereu )n )nt)r/iere6 0)ndesc c )i li seste simtul exactitudinii" )ntr2 adevr" am v/ut cu c)t docilitate se lia/ exi0entelor tim ului. Int)r/ierile ei s)nt deli!erate. +nele coc#ete cred c rin aceasta intensi$ic dorinta !r!atului si dau cu at)t mai mult ret re/entei lor1 dar este mai ales entru c $emeia" $c)ndu21 e !r!at s su orte c)teva momente de aste tare" se r/!un entru aceast lun0 aste tare care 1 A se vedea IALBXA.IS. .au/ele sinuciderii. K9F este viata ei. 7ntr2un sens" )ntrea0a2i existent este o aste tare" entru c este )nc#is )n lim!urile imanentei" ale contin0entei si entru c *usti$icarea ei este )ntotdeauna )n m)inile altuia1 astea t oma0iile" su$ra0iile !r!atilor" astea t recunostinta si elo0iile sotului ei" ale amantului1 astea t de la ei ratiunile sale de a exista" valoarea si $iinta ei
)nsesi. Astea t de la ei su!/istenta1 astea t s ai! )n m)n carnetul de cecuri sau s rimeasc )n $iecare s tm)n sau lun sumele e care i le d sotul ei1 tre!uie ca el s2si ia salariul" s $i o!tinut o romovare entru ca ea s lteasc datoria la ma0a/in sau s2si cum ere o roc#ie nou. Astea t re/enta !r!atului1 de endenta ei economic o une la dis o/itia lui1 nu este dec)t un element al vietii masculine" )n tim ce !r!atul este toat viata ei1 sotul are ocu atii )n a$ara cminului1 $emeia )i su ort a!senta de2a lun0ul )ntre0ii /ile1 amantul 2 c#iar si cel asionat 2 #otrste des rtirile si )nt)lnirile )n $unctie de o!li0atiile lui. 7n at" astea t dorinta !r!atului" astea t 2 uneori cu anxietate 2 ro ria ei lcere. &ot ce oate s $ac ea este s a*un0 cu )nt)r/iere la )nt)lnirea e care i2a $ixat2o amantul ei" s nu $ie 0ata la ora e care i2a indicat2o sotul ei1 rin acest lucru )si a$inn im ortanta ro riilor sale ocu atii" )si revendic inde endenta" redevine entru un moment su!iectul esential a crui voint cellalt o su ort cu asivitate. Dar s)nt niste revanse timide1 oric)t de o!stinat ar $i )n a2i $ace s aste te e !r!ati" nu va com ensa niciodat orele in$inite e care si le etrece aste t)nd" s er)nd" su un)ndu2se !unului2 lac al !r!atului. 7n 0eneral" desi recunoaste )n linii mari su rematia !r!atilor" acce t)ndu2le autoritatea" ador)ndu2le idolii" le va contesta as cu as domnia1 de aici vine acel $aimos 5s irit de contradictie6 care i se re rosea/ adesea1 cum nu osed nici un domeniu autonom" nu oate o une adevruri" valori o/itive celor e care le a$inn !r!atii3 oate doar s le ne0e. ,e0atia ei este mai mult sau mai utin sistematic" du $elul cum do/ea/ res ectul si ranc#iuna. Dar $a t este c ea cunoaste toate $aliile sistemului masculin si c se 0r!este s le denunte. -emeile nu au contact direct cu lumea !r!atilor entru c ex erienta lor nu le )nvat s m)nuiasc lo0ica si te#nica3 si invers" uterea instrumentelor masculine este anulat la $rontierele domeniului $eminin. Exist o )ntrea0 re0iune a ex erientei umane e care !r!atul o i0nor deli!erat" entru c nu reuseste s o 0)ndcasc3 $emeia trieste aceast ex erient. In0inerul" at)t de recis c)nd )si )ntocmeste lanurile" se oart acas la el ca un demiur03 un cuv)nt" si masa e servit" cmsile a retate" co iii linistiti1 a rocrea este un act la $el de ra id ca semnul e care <oise )l $ace cu !a0#eta1 nu este uimit de aceste miracole. ,otiunea de miracol este di$erit de ideea de ma0ie3 ea a$irm )n s)nul unei lumi rationale determinate disconti2 K=L nuitatea radical a unui eveniment $r cau/" de care se s$arm orice )ncercare de a21 0)ndi1 )n tim ce $enomenele ma0ice s)nt uni$icate de $orte secrete a cror devenire continu o constiint docil o oate cu rinde 2 $r a o )ntele0e. ,ou2nscutul este miraculos entru tatl demiur0" ma0ic entru mama )n al crei )ntece s2a $ormat. Ex erienta !r!atului este inteli0i!il" dar lin de 0uri ne0re1 aceea a $emeii este" )n limitele sale" o!scur" dar lin. Aceast o acitate o )n0reunea/1 )n ra orturile cu ea" !r!atul i se are li sit de 0reutate3 are aceast usurtate a dictatorilor" a 0eneralilor" a *udectorilor" a !irocratilor" a codurilor si a rinci iilor a!stracte. Acest lucru voia s21 s un" $r )ndoial" 0os odina care murmura )ntr2o /i ridic)nd din umeri3 5Br!atii nu 0)ndescN6 &ot $emeile a$irm adesea3 5Br!atii #a!ar n2au de nimic1 nu cunosc viata6. Ele o un mitului insectei2c2lu0rit sim!olul !ondarului $rivol si ino ortun. 7ntele0em de ce" )n aceast ers ectiv" $emeia recu/ lo0ica masculin. ,u numai c aceasta nu2i in$luentea/ ex erienta" dar stie si c )n m)inile !r!atilor ratiunea devine o $orm viclean de violent1 a$irmatiile lor erem torii s)nt destinate s o )nsele. Vor s2o )nc#id )ntr2o dilem3 Ori esti de acord" ori nu esti1 )n numele oricrui sistem al rinci iilor admise" ea tre!uie s $ie de acord1 re$u/)ndu2si ade/iunea" re$u/ )ntre0 acest sistem1 nu oate s2si ermit un asemenea scandal1 nu are mi*loacele" necesare s construiasc o alt societate1 totusi" nu ader la cea existent. La *umtatea drumului )ntre
revolt si sclavie" se resemnea/ )n sil s acce te autoritatea masculin. De $iecare dat" tre!uie constr)ns rin violent s2si asume consecintele incertei sale su uneri. Br!atul urmreste #imera unei tovarse de viat care ale0e )n mod li!er s $ie sclav1 vrea ca" ced)ndu2i" s cede/e evidentei unei teoreme1 dar ea stie c el )nsusi a ales ostulatele e care se s ri*in vi0uroasele sale deductii1 at)ta tim c)t evit s le un )n discutie" el )i va )nc#ide 0ura cu usurint1 si totusi" nu o va convin0e" entru c ea 0#iceste ar!itrarul acestora. Ast$el" el o va acu/a cu iritare de )nc t)nare si de li s de lo0ic3 ea re$u/ s *oace *ocul entru c stie c /arurile s)nt msluite. -emeia nu crede c adevrul este altul dec)t retind !r!atii" ci mai de0ra! admite c adevrul mi exist. ,u numai devenirea vietii o $ace s nu se )ncread )n rinci iul identittii" si nici $enomenele ma0ice care o )ncon*oar nu $ac s se r!useasc notiunea de cau/alitate3 )n mie/ul lumii masculine )nssi" )n ea" ca $iint care $ace arte din aceast lume" sesi/ea/ am!i0uitatea oricrui rinci iu" a oricrei valori" a tot ceea ce exist. Stie c morala masculin este" )n ceea ce o riveste" o enorm misti$icare. Br!atul )i induce cu mare om codul su de virtute si de onoare1 dar e ascuns o )ndeamn s nu i se su un3 contea/ c#iar e aceast nesu unere1 $r ea" toat aceast $rumoas $atad )n s atele creia se ad osteste s2ar r!usi. Br!atul este 0ata s se )nvesteasc cu autoritatea ideii #e0eliene otrivit creia cetteanul )si c)sti0 autoritatea sa etic rin transcen2 K=1 derea ctre universal3 ca individ sin0ular" are dre tul la dorint" la lcere. (a orturile sale cu $emeia se situea/ deci )ntr2o re0iune contin0ent )n care morala nu se a lic" iar urtrile s)nt indi$erente. .u ceilalti !r!ati sta!ileste relatii )n care s)nt an0a*ate valori1 este o li!ertate con$runt)ndu2se cu alte li!ertti du le0ile e care toti le recunosc )n mod universal1 dar alturi de $emeie 2 ea a $ost inventat c#iar )n acest sco 2 )ncetea/ s2si mai asume ro ria sa existent" se a!andonea/ mira*ului )n2sinelui" se situea/ e un lan neautentic1 se arat tiranic" sadic" violent" sau ueril" masoc#ist" l)n0ret1 )ncearc s2si satis$ac o!sesiile" maniile1 se 5destinde6" se 5relaxea/6 )n numele dre turilor e care si le2a c)sti0at )n viata u!lic. Sotia sa este adesea uimit 2 recum &#erese Desque:roux 2 de contrastul )ntre tinuta )nalt a $ra/elor" a urtrilor sale )n u!lic si 5la!orioasa in0enio/itate nocturn6 . %oate redica cresterea natalittii3 e )ns )n stare s nu $ac mai multi co ii dec)t )i convine. Le ridic )n slvi e sotiile caste si $idele3 dar o invit la adulter e nevasta vecinului. Am v/ut cu c)t i ocri/ie decretea/ !r!atii c avortul este o crim" )n tim ce )n -ranta )n $iecare an un milion de $emei s)nt )m inse de ctre !r!ati s avorte/e1 $oarte adesea sotul sau amantul este cel care )i im une aceast solutie1 de cele mai multe ori resu un )n mod tacit c va $i ado tat la nevoie. Scontea/ 2 )n mod declarat 2 e $a tul c $emeia va consimti s se $ac vinovat de un delict3 5imoralitatea6 ei este necesar armoniei societtii morale res ectate de !r!ati. Exem lul cel mai $la0rant al acestei du licitti este atitudinea !r!atului )n $ata rostituatei1 cererea lui este cea care creea/ o$erta1 am v/ut cu c)t sce ticism de/0ustat )i rivesc rostituatele e domnii res ecta!ili care )n$ierea/ viciul )n 0eneral" dar arat mult indul0ent entru maniile lor ersonale1 totusi" s)nt considerate erverse sau des$r)nate $emeile care )si v)nd tru ul" si nu !r!atii care se $olosesc de ele. Exist o anecdot care ilustrea/ aceast stare de s irit3 la s$)rsitul secolului trecut" olitia a desco erit )ntr2un !ordel dou $etite de dois re/ece2treis re/ece ani1 a avut loc un roces )n care au de us mrturie" vor!ind des re clientii lor care erau niste domni cu o situatie $oarte !un1 una dintre ele a desc#is 0ura entru a rosti un nume. %rocurorul )ns a o rit2o 0r!it3 ,u murdri numele unui !r!at cinstitN +n domn decorat cu Le0iunea de Onoare rm)ne un !r!at cinstit c#iar si atunci c)nd de$lorea/ o $etit1 )si are si el sl!iciunile sale" dar cine nu are sl!iciuni4 )n tim ce $etita care nu accede la /ona etic a
universalului 2 care nu este nici ma0istrat" nici 0eneral" nici mare atriot" nimic dec)t o $etit 2 )si une )n *oc valoarea moral )n re0iunea contin0ent a sexualittii3 este o ervers" o rtcit" o vicioas care tre!uie dus la casa de corectie. Br!atul oate" )ntr2o multime de ca/uri" s2si murdreasc K=8 semeat sa $i0ur rin comiterea" )n com licitate cu $emeia" a unor acte care entru $emeie s)nt sti0mati/ante. Ea nu rea )ntele0e aceste su!tilitti1 ceea ce )ntele0e este c !r!atul nu actionea/ )n con$ormitate cu rinci iile e care le a$isea/ si c )i cere s nu li se su un nici ea1 nu vrea ceea ce a$irm c vrea3 de aceea nici ea nu2i d ceea ce se re$ace c2i d. Va $i o sotie cast si $idel1 dar e ascuns va ceda dorintelor ei1 va $i o mam admira!il3 dar va ractica cu 0ri* lannin02TTT" iar la nevoie va avorta. Br!atul o de/avuea/ o$icial" aceasta este re0ula *ocului3 dar )i este )n mod clandestin recunosctor uneia entru moravurile ei usoare" alteia" entru sterilitatea ei. -emeia are rolul acelor a0enti secreti care tre!uie s se lase )m uscati dac se )nt)m l s cad )n m)inile dusmanului" dar care s)nt co lesiti de recom ense dac reusesc1 ea tre!uie s ia asu ra ei toat imoralitatea !r!atilor3 nu numai rostituata" ci toate $emeile s)nt $olosite dre t canaturi de scur0ere )n alatul luminos si curat )n care locuiesc !r!atii cinstiti. .)nd" mai a oi" li se vor!este des re demnitate" onoare" loialitate" des re toate )naltele virtuti virile" nu tre!uie s ne miram dac ele re$u/ s *oace acest *oc. 7n s ecial $emeile $ac 0rimase atunci c)nd masculii virtuosi le re rosea/ c s)nt interesate" re$cute" mincinoase>3 ele stiu c nici o alt iesire nu este osi!il entru ele. Si !r!atul 5este interesat6 de !ani" de succes1 dar el are mi*loacele de a le cuceri rin munca sa" e c)nd $emeii i s2a dat un rol de ara/it1 orice ara/it este )n mod necesar un ex loatator1 are nevoie de !r!at entru a2 si c)sti0a o demnitate uman" entru a m)nca" a avea or0asm" a rocrea1 rin serviciile ei sexuale )si asi0ur !unstarea1 si" entru c este )nc#is )n aceast $unctiune" este )n )ntre0ime un instrument de ex loatare. .)t des re minciuni" )n a$ar de ca/ul rostitutiei" nu S% oate vor!i des re un t)r0 declarat )ntre ea si rotectorul ei. .#iar !r!atul )i cere sa se re$ac3 vrea ca ea s $ie .ellalt1 dar orice $iint" oric)t de ne!uneste s2ar rene0a" rm)ne su!iect1 vrea ca ea s $ie o!iect3 ea se $ace o!iect1 )n momentul )n care devine $iint" exercit o activitate li!er1 aceasta este trdarea ei ori0inar1 nu tre!uie s $ie dec)t un lucru o$erit" o rad. &otusi" el cere ca )u si acest lucru s i se o$ere )n mod li!er3 )n at )i cere s simt lcere1 )n cminul lor" tre!uie s2i recunoasc )n mod sincer su erioritatea si meritele1 )n momentul )n care se su une" tre!uie deci ca ea s simule/e inde endenta" )n tim ce )n alte momente tre!uie s *oace comedia asivittii. <inte entru a21 tine alturi de ea e !r!atul care2i asi0ur )inea cea de toate /ilele3 scene si lacrimi" A 5&oate au aceast )n$tisare delicat" de mironosit" acumulat de un tre2ût de sclavie" $r alt mi*loc de salvare si de a2si c)sti0a traiul dec)t acest aer seductor $r a se vrea ast$el" care )si astea t ceasul.6 CJules La$or0ueG K=K asiune" cri/e de nervi1 minte si entru a sc a de tirania e care o acce t din interes. El o )ncura*ea/ la re$ctorii de care ro$it im erialismul si vanitatea lui3 ea )ntoarce aceast utere de disimulare )m otiva lui1 )si ia ast$el o revans de dou ori mai delicioas3 cci" )nsel)ndu21" )si satis$ace dorintele ei individuale si 0ust si lcerea de a2 si !ate *oc de el. Sotia" curte/ana mint simul)nd o asiune e care nu o )ncearc1 a oi se amu/ )m reun cu amantul sau cu rietenele ei de vanitatea naiv a victimei lor3 5,u numai c nu s)nt !uni de nimic" dar mai vor si s ne o!osim ti )nd de lcere6" s un ele cu ranc#iun. Aceste conversatii seamn cu acelea )ntre servitorii care" la !uctrie" )si !)r$esc st )nii. -emeia are aceleasi de$ecte entru c este victima aceleiasi o resiuni
aternaliste1 mani$est acelasi cinism entru c vede !r!atul de *os )n sus" asa cum valetul )si vede st )nii. Dar este clar c nici una dintre trsturile ei nu mani$est o esent sau o voint ervers de la )nce ut" ci numai re$lect o situatie. 5Oriunde exist un re0im coercitiv" exist si $alsitate6" s une -ourier. 5%ro#i!itia si contra!anda s)nt inse ara!ile )n dra0oste" cum se )nt)m la si cu mr$urile.6 Si !r!atii stiu at)t de !ine c de$ectele $emeii s)nt mani$estri ale conditiei sale" )nc)t" reocu ati s mentin ierar#ia sexelor" )ncura*ea/ la tovarsa lor de viat aceleasi trsturi care2i )ndeamn s o dis retuiasc. -r )ndoial c sotul" amantul s)nt iritati de tarele $emeii cu care triesc1 totusi" ridic)nd )n slvi $armecele $eminittii )n 0eneral" cred c aceste tare )i s)nt inerente. Dac $emeia nu este er$id" usuratic" las" indolent" )si ierde uterea de seductie. 7n .asa cu usi" Ie#ner arat c)t de dre t" uternic" )ntele0tor" indul0ent se simte !r!atul atunci c)nd )i iart $emeii celei sla!e 0reselile ei uerile. Ast$el sotii din scrierile lui Bernstein se )nduiosea/ 2 cu com licitatea autorului 2 de soarta $emeii #oate" rele" adultere1 a lec)ndu2se asu ra ei cu indul0ent" )si msoar ro ria )ntele ciune viril. (asistii americani" colonistii $rance/i doresc si ei ca ne0rul s se arate mincinos" lenes" un0as3 rin acestea se dovedeste c)t de nedemn este1 dre tatea este de artea asu ritorilor1 dac ne0rul se )nc t)nea/ s se arate onest" cinstit" loial" este rivit ca neserios. De$ectele $emeii se exa0erea/ deci cu at)t mai mult cu c)t ea nu se va strdui s lu te )m otriva lor" ci" din contr" se va )m odo!i cu ele. (ecu/)nd rinci iile lo0ice" im erativele morale" sce tic )n $ata le0ilor naturii" $emeia nu are simtul universalului1 lumea )i a are ca un ansam!lu con$u/ de ca/uri sin0ulare1 de aceea crede mai usor )n !)r$e dec)t )ntr2un ex o/eu stiinti$ic1 $r )ndoial c res ect cartea ti rit" dar acest res ect alunec de2a lun0ul a0inilor scrise $r a retine continutul3 dim otriv" anecdota ovestit de un necunoscut la coad sau )ntr2un salon ca t o autoritate strivitoare1 )n domeniul ei" K=9 totul este ma0ie1 nu cunoaste criteriul verosimilittii1 numai ex erienta ei imediat o convin0e3 ro ria ei ex erient sau a altuia" )ndat ce aceasta se a$irm cu destul $ort. .)t des re ea" rin $a tul c" i/olat )n cminul ei" nu se con$runt cu celelalte $emei )n mod activ" se consider s ontan ca un ca/ sin0ular1 astea t )ntotdeauna ca destinul si !r!atii s $ac o exce tie )n $avoarea ei1 mult mai mult dec)t )n rationamentele vala!ile entru toti" ea crede )n iluminrile care o str!at1 admite usor c )i s)nt trimise de Dumne/eu sau de cine stie ce s irit o!scur al lumii1 des re anumite accidente" sau nenorociri 0)ndeste3 5Asta nu mi se utea )nt)m la dec)t mie6. Si invers" )si )nc#i uie c 5 entru mine se va $ace o exce tie6. Are o adevrat )nclinatie entru $avoruri1 v)n/torul )i va vinde mai ie$tin" ser0entul de strad o va lsa s treac $r ermis de li!er2trecere1 a $ost )nvtat s su raestime/e valoarea sur)surilor sale" si cei care au )nvtat2o asta au uitat s2i s un c toate $emeile sur)d. ,u se crede mai extraordinar dec)t vecina ei entru sim lul motiv c nici nu se com ar cu ea1 din acelasi motiv" rar se )nt)m la ca ex erienta ei s2i aduc vreo de/mintire3 )ncearc un esec du altul" dar nu $ace o sum a acestora. De aceea $emeile nu reusesc s construiasc solid un 5contra2univers6 de unde s2i oat s$ida e !r!ati1 s oradic" tun si $ul0er )m otriva !r!atilor )n 0eneral" )si )m rtsesc ovesti des re acu lri si nasteri" )si comunic #oroscoa e si retete cosmetice. Dar nu au destul convin0ere entru a cldi cu adevrat aceast 5lume a resentimentului6 e care ar dori2o ranc#iuna lor1 atitudinea lor $at de !r!ati este rea am!ivalent. 7ntr2adevr" acesta este un co il" un tru contin0ent si vulnera!il" un naiv" un tr)ntor ino ortun" un tiran mesc#in" un e0oist" un vanitos1 dar este si eroul eli!erator" divinitatea care )m arte darurile. Dorinta lui este o o$t 0rosolan" )m!rtisrile lui o corvoad de0radant1 totusi ardoarea" virilitatea a ar ca o ener0ie demiur0ic. .)nd o
$emeie s une )n exta/3 5Este un !r!at adevratN6 evoc )n acelasi tim vi0oarea sexual si e$icacitatea social a !r!atului e care21 admir1 )n am!ele calitti se ex rim aceeasi suveranitate creatoare1 nu2si ima0inea/ c oate $i un mare artist" un mare om de a$aceri" un 0eneral" un se$" $r a $i un amant uternic1 si invers" este 0ata s recunoasc 0eniul masculului care o satis$ace. De alt$el" ea reia )n aceast rivint un mit masculin. %entru LaMrence si entru at)tia altii" $alusul re re/int )n acelasi tim o ener0ie vie si transcendenta uman. Ast$el $emeia oate vedea )n lcerile tru esti o comuniune cu s iritul lumii. -c)nd din !r!at o!iectul unui cult mistic" se ierde si se re0seste )n 0loria lui. .ontradictia este aici usor re/olvat" datorit luralittii indivi/ilor care artici la virilitate. +nii 2 cei a cror contin0ent o simte )n viata de /i cu /i R s)nt )ntruc#i area mi/eriei umane1 )n altii se exalt K== 0randoarea !r!atului. Dar $emeia acce t ca aceste dou $i0uri s se con$unde )ntr2 una sin0ur. 5Dac devin cele!r" scria o t)nr $at )ndr0ostit des re un !r!at e care )l considera su erior" (... se va cstori cu mine )n mod si0ur" cci vanitatea lui va $i $latat1 )si va um$la ie tul c)nd se va lim!a la !rat cu mine.6 Si totusi )l admira ne!uneste. Acelasi individ oate $oarte !ine s $ie" )n oc#ii $emeii" avar" mesc#in" vanitos" ne)nsemnat" si totusi un /eu1 la urma urmei" si /eii )si au sl!iciunile lor. .)nd iu!esti un individ )n li!ertatea" )n umanitatea lui" )ncerci $at de el acea severitate exi0ent care este reversul unei stime autentice1 )n tim ce o $emeie )n0enunc#eat la icioarele !r!atului su oate $oarte !ine s se laude c 5stie cum s21 ia6" c 5)l manevrea/6" )i $latea/ cu com le/ent de$ectele" $r ca acesta s2si iard resti0iul1 este dovada c ea nu simte rietenie entru ersoana lui )n s ecial" asa cum a are rin actele reale" ci se rosternea/ or!este )n $ata esentei 0enerale la care artici idolul3 virilitatea este o aur sacr" o valoare dat" )ncremenit" care se a$irm )n ciuda micimii individului care o oart1 acesta nu contea/1 dim otriv" $emeia 0eloas e rivile0iul lui se com lace )n a c ta asu ra lui o su erioritate mali0n. Am!i0uitatea sentimentelor e care $emeia i le arat !r!atului se re0seste )n atitudinea sa 0eneral $at de sine )nsusi si de lume1 domeniul )n care este )nc#is este )nvestit de universul masculin1 dar este !)ntuit de $orte o!scure entru care !r!atii )nsisi s)nt niste *ucrii1 dac se alia/ acestor virtuti ma0ice" va cuceri" la r)ndul su. uterea. ,atura este aservit de societate" )ns o domin1 S iritul se a$irm deasu ra Vietii1 dar dac viata nu21 mai su ort" acesta se stin0e. Acest ec#ivoc o $ace e $emeie s se simt )ndre ttit s acorde mai mult realitate unei 0rdini dec)t unui oras" unei !oli dec)t unei idei" unei nasteri dec)t unei revolutii1 se strduieste s resta!ileasc aceast domnie a m)ntului" a <amei e care o visa Basc#o$$en" entru a se re0si ca esential )n $ata neesentialului. Dar cum si ea este" la r)ndul ei" o $iint locuit de o transcendent" n2ar utea valori/a aceast re0iune )n care este )nc#is dec)t trans$i0ur)nd2o3 de aceea )i )m rumut o dimensiune transcendent. Br!atul trieste )ntr2un univers coerent care este o realitate 0)ndit. La r)ndul ei" $emeia se lu t cu o realitate ma0ic ce nu o las s 0)udeasc3 evadea/ din ea rin 0)nduri li site de continut real. 7n loc s2si asume existenta" contem l )n cer ura Idee a destinului su" )n loc s actione/e" )si cldeste o statuie )n ima0inar1 )n loc s ratione/e" visea/. De aici $a tul c" $iind at)t de 5$i/ic6 este si at)t de arti$icial1 c" at)t de terestr $iind" devine at)t de eterat. 7si etrece viata curt)nd cratite" si este o minunat oveste romantic1 vasal a !r!atului" se crede idolul acestuia1 umilit )n )nsusi tru ul ei" exalta K=@ Dra0ostea. %entru c este condamnat s nu cunoasc dec)t $actici2tatea contin0ent a vietii" se $ace o reoteas a Idealului.
Aceast am!ivalent este evident )n modul )n care $emeia )si erce e tru ul. Este o ovar1 minat de servitudinile s eciei" s)n0er)nd )n $iecare lun" roli$er)nd )n mod asiv" nu este entru ea ur si sim lu instrumentul rin care ia contact cu lumea" ci o re/ent o ac1 nu2si asi0ur cu certitudine lcerea si )si creea/ dureri care )l s$)sie3 $emeia se simte )n rime*die )n 5interiorul6 ei. Este un tru 5isteric6 din cau/a le0turii intime a secretiilor endocrine cu sistemul nervos si sim atic care comand musc#ii si viscerele1 ex rim reactii e care $emeia re$u/ s si le asume3 rin #o#ote de l)ns" convulsii" vomitri" tru ul ei )i sca " o trdea/1 este adevrul ei cel mai intim" dar este un adevr rusinos e care )l tine ascuns. Si totusi" este si du!lul ei minunat1 )l contem l cu uimire )n o0lind1 este o romisiune de $ericire" o o er de art" o statuie vie1 )l modelea/" )l )m odo!este" )l arat. .)nd )si sur)de )n o0lind" uit de contin0enta ei carnal1 )n )m!rtisarea amoroas" )n maternitate" ima0inea ei dis are. Dar adesea" vis)nd la sine )nssi" se mir c este )n acelasi tim aceast eroin si acest tru . ,atura )i o$er )n mod simetric un du!lu c#i 3 ea alimentea/ virtutile traiului linistit" dar o incit si la e$u/iuni mistice. Devenind 0os odin" mam" $emeia a renuntat la esca adele ei li!ere e c)m ie sau rin duri" a re$erat s le su!stituie cultivarea linistit a 0rdinii de le0ume" a )m!l)n/it $lorile si le2a us )n va/e3 cu toate acestea" )nc se mai entu/iasmea/ )n $ata no tilor cu lun lin si a a usurilor de soare. 7n $auna si )n $lora terestr ea vede )nainte de toate alimente si ornamente1 si totusi" )n ele circul o sev care este 0enero/itate si ma0ie. Viata nu este numai imanent si re etitie" ci are si o latur or!itoare de lumin1 )n c)m iile line de $lori se revelea/ ca -rumusete. 7n acord cu natura rin $ertilitatea )ntecelui su" $emeia se simte )n acelasi tim atins de su$lul care o anim si care este s irit. Si" )n msura )n care rm)ne nesatis$cut sau se simte recum t)nra $at" ne)m linit" nelimitat" si su$letul ei va nvli s re drumuri nes$)rsite" s re ori/onturi $r limite. Aservit sotului ei" co iilor" cminului" se va re0si !eat de $ericire )n sin0urtate" suveran e coline1 nu mai este sotie" mam" 0os odin" ci o $iint omeneasc1 contem l lumea asiv si )si aminteste c ea )nssi este )n )ntre0ime o constiint" o li!ertate ireducti!il. 7n $ata misterului a ei" al crestelor av)ntate" su rematia !r!atului dis are1 c)nd mer0e rin ier!uri" c)nd )si cu$und m)na )n a a r)ului" nu mai trieste entru altii" ci numai entru sine. -emeia care si2a strat inde endenta )n ciuda tuturor servitutilor ei va iu!i cu asiune )n ,atur ro ria2i li2 K=E !ertate. .elelalte vor 0si )n ea doar retextul unor exta/uri distinse1 si vor e/ita" la a usul soarelui" )ntre un lesin extatic si teama de a nu c ta o rceal. Acesta du!l a artenent la lumea carnal si la o lume 5 oetic6 de$ineste meta$i/ica" )ntele ciunea la care ader $emeia" mai mult sau mai utin ex licit. Ea se strduieste s con$unde viata si transcendenta1 aceasta )nseamn c res in0e carte/ianismul si toate doctrinele )nrudite1 este )n lar0ul ei )ntr2un naturalism analo0 cu acela al stoicilor si al neo latonicienilor din secolul al XVI2lea3 nu este uimitor c $emeile" )n $runte cu <ar0areta de ,avarra" s2au atasat de o $iloso$ie at)t de materialist si at)t de s iritual )n acelasi tim . Din unct de vedere social mani#eist" $emeia are o nevoie ro$und s $ie o timist din unct de vedere ontolo0ic1 moralele actiunii nu2i convin" entru c2i este inter/is s actione/e1 ea su ort ceea ce este dat1 tre!uie deci s2i $ie dat Binele1 dar un Bine recunoscut" recum la S ino/a" de ratiune" sau rin calcul" ca )n $iloso$ia lui Lei!ni/" n2ar utea s2o atin0. Ea reclam un Bine care s $ie o Armonie vie si )n s)nul cruia s se situe/e rin sim lul $a t de a tri. ,otiunea de armonie este una dintre c#eile universului $eminin3 ea im lic er$ectiunea )n imo!ilitate" *usti$icarea imediat a $iecrui element )nce2 )nd cu ansam!lul si artici area ei asiv la totalitate. 7ntr2o lume armonioas" $emeia atin0e ceea ce va cuta !r!atul )n actiune3 are un im act asu ra lumii" este cerut de ea" contri!uie la trium$ul Binelui. <omentele e care $emeile le
consider dre t revelatii s)nt acelea )n care )si desco er acordul cu o realitate care se odi#neste )n ace )n sine )nssi3 s)nt momentele de $ericire luminoas e care Vir0inia Xool$ 2 )n Doamna DalloMa:" )n S re $arul 2" e care ?. <ans$ield" de2a lun0ul )ntre0ii sale o ere" le acord eroinelor ca e o su rem recom ens. Bucuria" care este o tresrire de. li!ertate" )i este re/ervat !r!atului1 $emeia cunoaste o im resie de lenitudine sur)/toare.1 Din moment ce trieste tot tim ul )n tensiunea re$u/ului" a re rosurilor" a revendicrii" )ntele0em de ce ataraxia oate sa ca ete 1 Dintr2o multime de texte" voi cita aceste r)nduri de <a!el Dod0e )n care trecerea la o vi/iune 0lo!al asu ra lumii nu este ex licit" ci clar su0erat. 5Era o a linistit de toamn" numai aur si ur ur. -rieda si cu mine ale0eam $ructele" eram ase/ate e *os" cu merele rosii )n0rmdite )n *urul nostru. ,e odi#neam utin )n acel moment. Soarele si m)ntul $ecund ne )ncl/eau si ne ar$umau" iar merele erau niste semne vii de lenitudine" de ace si de a!undent. Seva mustea )n m)nt si cur0ea si )n venele noastre" si ne simteam vesele" de ne)m!l)n/it si line de !o0tii ca si live/ile. %entru un moment eram unite )n acest sentiment e care )l au uneori $emeile c s)nt er$ecte" c )si s)nt su$iciente lor )nsele" sentiment care )si avea tursa )n sntatea noastr !o0at si $ericiti6 K=D 7n oc#ii ei o )nalt valoare1 n2am utea s2i re rosm $a tul c se !ucur de o du 2 amia/ $rumoas sau de !l)ndetea unei seri. Dar este o am0ire s cauti aici de$initia adevrat a su$letului ascuns al lumii. Binele nu este1 lumea nu este armonie" si nici un individ nu are )n ea un loc necesar. Exist o *usti$icare" o com ensatie su rem e care societatea s2a strduit )ntotdeauna s2o acorde $emeii3 reli0ia. Este necesar o reli0ie entru $emei" asa cum este necesar o reli0ie entru o or" exact din aceleasi motive3 c)nd unul dintre sexe sau o clas social s)nt condamnate la imanent" tre!uie s li se o$ere mira*ul unei transcendente. Este )n avanta*ul !r!atului s21 $ac e Dumne/eu s2si asume le0ile e care el le $a!ric3 si mai ales entru c exersea/ asu ra $emeii o autoritate suveran" este !ine ca aceasta s2i $i $ost con$erit de o $iint suveran. La evrei" la ma#omedani" la crestini" !r!atul este st )nul rin dre tul divin3 $rica de Dumne/eu va )n!usi orice ornire de revolt a $emeii o rimate. Se oate mi/a e credulitatea ei. -emeia ado t )n $ata universului masculin o atitudine de res ect si de credint3 Dumne/eu din cer )i a are a!ia utin mai )nde rtat dec)t un ministru" iar misterul 'ene/ei este asemntor misterului centralelor electrice. Dar mai ales" dac $emeia este 0ata s se cu$unde )n reli0ieJ aceasta se )nt)m l entru c ea vine s satis$ac o nevoie ro$und. 7n civili/atia modern care o$er tuturor 2 c#iar si $emeii 2 artea sa de li!ertate" reli0ia a are mult mai utin ca un instrument de constr)n0ere" c)t un instrument de misti$icare. I se cere mai utin $emeii s2si acce te )n numele Domnului in$erioritatea dec)t s se cread" rin 0ratia Lui" e0ala !r!atului su/eran1 )nssi tentatia revoltei este su rimat retin/)ndu2se c se de seste nedre tatea. -emeia nu mai este $rustrat de transcendent din moment ce2i destinea/ lui Dumne/eu imanenta ei1 numai )n ceruri se msoar meritele su$letelor" si nu du $ tuirile lor de e m)nt1 aici nu exist niciodat" du cum s unea Dostoievs;i" dec)t ocu atii3 a lustrui anto$ii sau a cldi un od este una si aceeasi desertciune1 dincolo de discriminrile sociale" e0alitatea sexelor este resta!ilit. De aceea $etita si adolescenta lon*ea/ )n devotiune cu o $ervoare in$init mai mare dec)t $ratii ei1 rivirea lui Dumne/eu care2i transcende transcendenta )l umileste e !iat3 va rm)ne entru totdeauna co il su! aceast utere tutelar" este o castrare mai radical dec)t aceea de care se simte amenintat rin existenta tatlui su. 7n tim ce 5eterna co il6 )si a$l m)ntuirea )n aceast rivire care o metamor$o/ea/ )ntr2o sor a )n0erilor si care anulea/ rivile0iul !iatului de a avea un enis. O credint sincer o a*ut mult e $etit s evite orice com lex de
in$erioritate1 nu este nici mascul" nici $emel" ci o $ tur a lui Dumne/eu. De aceea )nt)lnim la multe dintre marile s$inte o K=F $ermitate a roa e viril3 S$)nta Bri0ita" S$)nta .aterina din Siena retindeau cu aro0ant s domneasc asu ra lumii1 nu recunosteau nici o autoritate masculin3 .aterina )si conducea c#iar cu o extrem duritate con$esorii1 Ioana d>Arc" S$inta &ere/a )si urmau calea cu o )ndr/neal e care nici un !r!at nu a )ntrecut2o. Biserica ve0#ea/ entru ca Dumne/eu s nu le autori/e/e niciodat e $emei s se sustra0 tutelei masculine1 ea a us exclusiv )n m)inile !r!atilor aceste arme reduta!ile3 re$u/ul iertrii catelor" excomunicarea1 entru c s2a )nc t)nat s2si sustin vi/iunile" Ioana d>Arc a $ost ars e ru0. &otusi" desi su us rin c#iar vointa lui Dumne/eu le0ii !r!atilor" $emeia 0seste )n El un s ri*in uternic )m otriva lor. Lo0ica masculin este contestat de mistere1 or0oliul !r!atilor devine un cat" a0itatia lor este nu numai a!surd" ci vinovat3 de ce s modele/i din nou aceast lume e care Dumne/eu a creat2o4 %asivitatea la care este sortit $emeia este sancti$icat. ,umr)ndu2si mtniile )n $ata semineului" se simte mai a roa e de cer dec)t sotul ei care !)ntuie )ntrunirile olitice. ,u este nevoie s $ac nimic entru a2si salva su$letul" este su$icient s triasc )n de lin su unere. Sinte/a vietii si a s iritului este consumat3 mama nu d nastere numai unui tru " ci creea/ un su$let entru Dumne/eu1 este o )n$ tuire mult mai )nalt dec)t trunderea secretelor desarte ale atomului. .u com licitatea &atlui .eresc" $emeia oate revendica sus si tare )m otriva !r!atului 0loria $eminittii ei. ,u numai Dumne/eu resta!ileste ast$el demnitatea sexului $eminin )n 0eneral1 $iecare $emeie va 0si )n a!senta celest un s ri*in articular1 ca ersoan uman" nu are rea mult 0reutate1 dar )ndat ce actionea/ )n numele unei ins iratii divine" vrerile sale" dorintele sale devin sacre. Doamna 'u:on s une c !oala unei clu0rite a )nvtat2o 5ce )nseamn s oruncesti rin Ver! si s te su ui aceluiasi Ver!61 ast$el credincioasa )si camu$lea/ autoritatea )n s atele unei su uneri umile1 crese)ndu2si co iii" conduc)nd o mnstire" or0a2ni/)nd o asociatie de caritate" nu este dec)t o unealt docil )n m)inile rovidentei1 nu oti s nu i te su ui $r s21 *i0nesti e Dumne/eu. Desi0ur" nici !r!atii nu dis retuiesc acest s ri*in1 dar acesta nu mai este deloc uternic c)nd au de )n$runtat semeni de2ai lor care ot s si21 revendice )n aceeasi msur3 con$lictul se atenuea/ entru a se re/olva e lan uman. -emeia invoc vointa divin entru a2si *usti$ica )n mod a!solut autoritatea )n oc#ii celor care )i s)nt de*a su!ordonati )n mod natural" entru a o *usti$ica )n ro riii si oc#i. Dac aceast coo erare )i este util" $a tul se )ntOm l $iindc ea este ocu at mai ales cu ra orturile ei cu sine )nssi 2 c#iar c)nd aceste ra orturi )i interesea/ si e ceilalti1 numai )n aceste de/!ateri cu totul interiori/ate linistea su rem oate avea $orta unei le0i K@L 7ntr2adevr" $emeia )si ia dre t retext reli0ia entru a2si satis$ace dorintele. -ri0id" masoc#ist" sadic" se sancti$ic renunt)nd la ro riul ei tru " victimi/)ndu2se" su$oc)nd )n *uru2i orice elan viu1 mutil)ndu2se" ani#il)ndu2se" tinteste un ran0 du altul )n ierar#ia alesilor1 c)nd )si martiri/ea/ !r!atul si co iii" riv)ndu2i de orice $ericire terestr" le re0teste un loc rivile0iat )n aradis1 <ar0areta din .ortone" 5s re a se ede si $iindc ctuise6" ne s un iosii ei !io0ra$i" )si maltrata co ilul entru vina ei1 nu2i ddea s mn)nce dec)t du ce #rnea toti cersetorii care treceau1 ura $at de co ilul nedorit este" du cum am v/ut" $recvent3 este o adevrat oman entru o $emeie s se oat lsa )n voia ei cu o $urie virtuoas. Din artea ei" $emeia a crei moral nu este rea ri0uroas )si aran*ea/ un loc comod e l)n0 Dumne/eu1 certitudinea de a $i m)ine uri$icat de cat rin m)ntuire o a*ut adesea e $emeia ioas s2si )nvin0 scru ulele. -ie c a ales
ascetismul sau sen/ualitatea" or0oliul sau umilinta" 0ri*a e care o are entru salvarea su$letului ei o )ncura*ea/ s se consacre acestei lceri e care o re$er oricrei alteia3 s se ocu e de sine1 )si ascult toate sentimentele" )si )ndeste tresririle tru ului" *usti$icat rin re/enta 0ratiei )nuntrul lui" recum $emeia )nsrcinat rin 0ratia rodului su. ,u numai c se examinea/ cu o tandr vi0ilent" dar mer0e s se con$ese/e unui du#ovnic1 )n vremurile de altdat" utea 0usta c#iar !etia con$esiunilor u!lice. Se ovesteste c <ar0areta din .ortone" entru a se ede si c ctuise rin vanitate" a urcat e terasa casei sale si a )nce ut s ti e ca o $emeie )n c#inurile $acerii3 5Sculati2v" locuitori din .ortone" sculati2v cu candele si torte si iesiti s2o ascultati e ctoasN6 )si enumera toate catele" stri0)ndu2si ne$ericirea s re stele. %rin aceast umilire /0omotoas" )si satis$cea acea nevoie de ex#i!itionism care se )nt)lneste at)t de adesea la $emeile narcisiste. (eli0ia le d dre tul $emeilor s $ie multumite de ele )nsele1 ea le o$er clu/a" tatl" amantul" divinitatea tutelar du care t)n*esc1 )i alimentea/ reveriile1 )i um le ceasurile ustii. Dar mai ales )i con$irm ordinea lumii" )i *usti$ic resemnarea adue)ndu2i s eranta unui viitor mai !un )ntr2un cer )n care nu mai exist di$erente )ntre sexe. De aceea $emeile s)nt si )n /ilele noastre un atu at)t de uternic )n m)inile Bisericii1 de aceea Biserica este at)t de ostil oricrei msuri susce ti!ile de a $acilita emanci area lor. &re!uie s existe o reli0ie entru $emei1 este nevoie de $emei" de 5$emei adevrate6 entru a er etua reli0ia. Se vede ast$el c ansam!lul ce $ormea/ 5caracterul6 unei $emei 2 convin0erile" valorile" )ntele ciunea" morala" 0usturile" urtrile sale 2 se ex lic rin situatia sa. -a tul c )i este re$u/at transcendenta )i inter/ice" $ireste" accesul la cele mai mrete atitudini umane3 K@1 eroism" revolta" detasare" inventivitate" creatie1 dar nici la !r!ati acestea nu s)nt at)t de o!isnuite. Exist multi !r!ati care" ca si $emeia" s)nt limitati la domeniul intermediarului" al mi*locului neesential1 muncitorul evadea/ rin actiunea olitic ce ex rim o voint revolutionar1 dar !r!atii din clasele care c#iar asa s)nt si numite 2 5mi*locii6 se instalea/ deli!erat )ntre aceste limite1 redestinati" ca si $emeia" re etitiei sarcinilor cotidiene" alienati )n valori rimite de2a 0ata" res ect)nd o inia celorlalti si necut)nd e m)nt dec)t un oarecare con$ort" $unctionarul" ne0ustorul" !irocratul nu le s)nt cu nimic su eriori sotiilor lor1 0tind" s l)nd ru$ele" tin)nd casa" cresc)ndu2si co iii" ele mani$est mai multa initiativ si inde endent dec)t !r!atul aservit consemnelor1 /iua" el tre!uie s li se su un su eriorilor lui" s oarte 0uler $als si s2si a$irme ran0ul social1 ea oate s se $)t)ie rin cas )n ca ot" s c)nte" s r)d cu vecinele1 $ace cum o taie ca ul" )si asum riscuri usoare" caut s o!tin )ntr2un mod e$icace anumite re/ultate. Ea trieste mult mai utin dec)t sotul ei )n conventie si )n a arent. +niversul !irocratic e care 12a descris" )ntre altele" ?a$;a" acest univers de ceremonialuri" de 0esturi a!surde" de urtri li site de sens este esentialmente masculin1 $emeia actionea/ mult mai mult asu ra realittii dec)t el1 du ce a aliniat ci$rele sau a convertit )n monede cutiile de sardine" el nu a sesi/at nimic dec)t a!stractiuni1 co ilul stul din lea0n" len*eria al!" $ri tura s)nt niste !unuri mult mai tan0i!ile1 totusi" tocmai entru c )n urmrirea concret a acestor sco uri $emeia le simte contin0enta 2 si. rin analo0ie" ro ria sa contin0ent 2 i se )nt)m l adesea s nu se aliene/e )n ele" rm)n)nd ast$el dis oni!il. Actiunile !r!atului s)nt )n acelasi tim roiecte si evadri1 se las consumat de cariera sa" de ersona*ul e care21 )ntruc#i ea/1 )i lace s $ie im ortant" serios1 contest)nd lo0ica si morala masculin" $emeia nu cade )n aceste ca cane1 asta a recia Stend#al at)t de mult la ea3 nu eludea/ cu or0oliu am!i0uitatea conditiei sale1 nu se ascunde )n s atele mstii demnittii umane1 )si desco er cu mai mult sinceritate 0)ndurile de r/vrtire" emotiile" reactiile s ontane. De aceea conversatia cu ea este mult mai utin lictisitoare dec)t aceea
cu sotul ei" imediat cum )nce e s vor!easc )n numele ei si nu ca *umtate le0al a st )nului su1 el de!itea/ idei asa2/ise 0enerale" adic $ormule si cuvinte )nt)lnite )n /iare sau )n o erele s eciali/ate1 ea revelea/ o ex erient limitat" dar concret. -aimoasa 5sensi!ilitate $eminin6 tine )ntr2un $el de mit" )ntr2un $el de re$ctorie1 dar este la $el de adevrat c $emeia este mai atent dec)t !r!atul la sine )nssi si la lume. Din unct de vedere sexual" trieste )ntr2un climat masculin as ru3 rin com ensatie" )i lac 5lucrurile $rumoase6" ceea ce oate naste a$ectare" dar si delicatete1 entru c domeniul ei este limitat" o!iectele e care le are i se ar retioase3 $r s le )nc#id )n conce te" nici )n roiecte" ea K@8 stie s le de/vluie !o0tiile1 dorinta ei de eva/iune se ex rim rin 0ustul entru sr!toare3 este )nc)ntat de 0ratuitatea unui !uc#et de $lori" a unei r*ituri" a unei mese !ine servite" )i lace s trans$orme vidul tim ului su li!er )ntr2o o$rand 0eneroas1 cum )i lac r)setele" c)ntecele" odoa!ele" !i!elourile" este 0ata s rimeasc tot ceea ce al it )n *urul ei3 s ectacolul str/ii" al cerului1 o invitatie" o lim!are )i desc#id ori/onturi noi1 adesea !r!atul re$u/ s artici e la aceste lceri1 c)nd se )ntoarce acas" vocile vesele nu se mai aud" $emeile din $amilie )si iau acea )n$tisare lictisit si decent care se astea t de la ele. Din mie/ul solitudinii" al des rtirii" $emeia extra0e sensul sin0ularittii vietii sale1 are o ex erient mult mai intim a trecutului" a mortii" a cur0erii tim ului dec)t !r!atul1 este interesat de aventurile inimii sale" ale tru ului" ale s iritului su entru c stie c numai at)t )i este dat e acest m)nt. Si de aceea" rin $a tul c este asiv" su ort realitatea care o inund )ntr2o manier mai asionat" mai atetic dec)t individul a!sor!it de am!itie sau de o meserie1 are tim ul necesar si lcerea de a se a!andona emotiilor ei" de a2si studia sen/atiile si de a des rinde din ele un sens. .)nd ima0inatia sa nu se ierde )n visuri /adarnice" devine a$initate3 )ncearc s21 )ntelea0 e cellalt )n sin0ularitatea sa si s21 recree/e )n ea1 este ca a!il de o adevrat identi$icare cu sotul" cu amantul ei3 )si )nsuseste roiectele" 0ri*ile lui" )ntr2un $el e care el nu ar $i )n stare s21 imite. Acord lumii )ntre0i atentia ei anxioas1 aceasta )i a are ca o eni0m1 $iecare $iint" $iecare o!iect oate $i un rs uns1 intero0#ea/ cu aviditate totul. .)nd )m!tr)neste" aste tarea ei de/am0it se converteste )n ironie si )ntr2un cinism adesea savuros1 re$u/ misti$icrile masculine" vede reversul contin0ent" a!surd" 0ratuit al im o/antului edi$iciu cldit de !r!ati. De endenta sa )i inter/ice detasarea1 dar adesea devotamentul care )i este im us se trans$orm )ntr2o adevrat 0enero/itate1 se uit e sine )nssi )n $avoarea sotului" a amantului" a co ilului" )ncetea/ s se mai 0)ndeasc la sine" este cu totul o$rand" dar. ,e$iind rea !ine ada tat societtii !r!atilor" este adesea o!li0at s2si invente/e ea )nssi conduite1 nu se oate multumi at)t de usor cu retete rimite de2a 0ata" cu clisee1 dac este de !un2credint" exist )n ea o neliniste mai a roa e de autenticitate dec)t si0uranta im ortant a sotului ei. Dar nu va avea asu ra !r!atului acest ascendent dec)t cu conditia s res in0 misti$icrile e care i le ro une. 7n clasele su erioare" $emeile devin com licele st )nilor lor cu mai mult asiune" entru c tin s ro$ite de rivile0iile e care acestia li le asi0ur. Am v/ut c $emeile din marea !ur0#e/ie" aristocratele si2au a rat )ntotdeauna Z interesele lor de clas cu si mai mult )nc t)nare dec)t sotii lor3 nu e/it s le sacri$ice radical autonomia lor de $iinte umane1 )n!us )n ele orice 0)ndire" orice *udecat critic" orice elan s ontan1 re et ca K@K niste a a0ali o iniile admise" se con$und cu idealul im us de codul masculin1 )n inima lor" e $ata lor" orice sinceritate a murit 'os odina )si a$l inde endenta )n munca ei" )n )n0ri*irea co iilor3 ex erienta ei este limitat" dar concret3 $emeia e care altii o
servesc nu mai are nici o ri/ asu ra lumii1 trieste )n vis si )n a!stractiune" )n 0ol. ,u2si d seama c)t de de arte mer0 ideile e care le a$isea/1 cuvintele e care le de!itea/ si2 au ierdut orice sens )n 0ura ei1 omul de a$aceri" industriasul" uneori c#iar si 0eneralul )si asum o!oseala" 0ri*ile" riscurile1 )si cum r rivile0iile rintr2un t)r0 nedre t" dar cel utin ltesc cu ro ria lor ersoan1 sotiile lor" )n sc#im!ul a tot ceea ce rimesc" nu $ac nimic1 si au o credint cu at)t mai oar! )n niste dre turi im rescri ti!ile. Badarnica lor aro0ant" inca acitatea lor radical" i0noranta )nc t)nat $ac din ele niste $iinte inutile" cele mai nule e care le2a rodus vreodat s ecia uman. Este deci a!surd s vor!im des re 5$emeia6 )n 0eneral ca si de 5!r!atul6 etern. Si )ntele0em de ce toate aceste com aratii rin care oamenii se strduiesc s decid dac $emeia este su erioar" in$erioar sau e0al !r!atului s)nt inutile3 )nssi situatia lor este ro$und di$erit. Dac s)nt con$runtate c#iar aceste situatii" este evident c aceea a !r!atului este in$init re$era!il" )n sensul c el are mult mai multe osi!ilitti concrete de a2si roiecta )n lume li!ertatea1 de aici re/ult )n mod necesar c reali/rile masculine s)nt de de arte mai valoroase dec)t acelea ale $emeilor3 acestora a roa e ca le este inter/is s. $ac ceva. &otusi" a con$runta $elul )n care )si $olosesc li!ertatea !r!atii si $emeile )ntre ro riile lor limite este a riori o tentativ li sit de sens" tocmai entru c ei o $olosesc )n mod li!er. Su! $orme diverse" ca canele relei2credinte" misti$icrile serio/ittii )i )ndesc )n e0al msur3 li!ertatea exist )n )ntre0ime )n $iecare. ,umai c" rin $a tul c la $emeie rm)ne a!stract si vid" ea nu s2ar utea asuma )n mod autentic dec)t rin revolt3 este sin0urul drum care li se desc#ide celor care nu au osi!ilitatea s construiasc nimic1 tre!uie s re$u/e limitele situatiei lor si s caute s2si desc#id drumurile viitorului1 resemnarea nu este dec)t o renuntare si o $u03 entru $emeie nu exist nici o alt iesire dec)t s se strduiasc s o!tin eli!erarea. Aceast eli!erare n2ar utea $i dec)t colectiv" si ea cere )nainte de orice ca evolutia economic a conditiei $eminine s se des2v)rseasc. Si totusi au $ost" si )nc s)nt o multime de $emei care caut )n mod solitar salvarea individual. Ele )ncearc s2si *usti$ice existenta )n s)nul imanentei lor" adic s reali/e/e transcendenta )n imanent. Acest ultim e$ort 2 uneori ridicol" alteori atetic 2 al $emeii )nctusate de a2si converti )nc#isoarea )ntr2un ori/ont de 0lorie" servitutea )n li!ertate suveran" )l )nt)lnim la $emeia narcisist" )ndr0ostit" mistic. K@9 %artea a IlI2a J+S&I-I.h(I .a itolul XI ,A(.ISIS&A S2a retins uneori c narcisismul este atitudinea $undamental a oricrei $emei11 dar" extin/)nd a!u/iv aceast notiune" se a*un0e la distru0erea ei" asa cum La (oc#e$oucauld a distrus2o e aceea de e0oism. De $a t" narcisismul este un roces de alienare !ine de$init3 eul este a$irmat ca sco a!solut" iar su!iectul evadea/ )n el. <ulte alte atitudini 2 autentice sau inautentice 2 se )nt)lnesc la $emeie3 de*a am studiat c)teva dintre acestea. Adevrul este c )m re*urrile o )ndeamn e $emeie mai mult dec)t e !r!at s2si )ndre te atentia ctre sine si s2si consacre ro ria2i iu!ire. Orice dra0oste reclam dualitatea unui su!iect si a unui o!iect. -emeia este condus s re narcisism e dou drumuri conver0ente. .a su!iect" se simte $rustrat1 )n co ilrie a $ost rivat de acest alter2e0o care entru !iat este enisul1 mai t)r/iu" sexualitatea2i a0resiv a rmas nesatis$cut. Si" lucru mult mai im ortant" activittile virile )i s)nt inter/ise. Este ocu at $r a $ace nimic1 rin $unctiile sale de sotie" mam" 0os odin" nu este recunoscut )n sin0ularitatea ei. Adevrul !r!atului se a$l )n casele e care le construieste" )n durile e care le de$risea/" )n !olnavii e care2i )n0ri*este3 ne ut)ndu2 se )m lini rin roiecte si sco uri" $emeia se va strdui s se sesi/e/e )n imanenta
ersoanei sale. %arodiind cuvintele lui Sie:es" <rie Bas#;irtse$$ scria3 5.e s)nt eu4 ,imic. .e2as vrea s $iu4 &otul6. &ocmai entru c nu s)nt nimic" at)tea $emei )si limitea/ sl!atic interesele la ro riul lor eu" e care21 #i ertro$ia/ ast$el )nc)t )l con$und cu &otul. 5Eu s)nt ro ria mea eroin6" mai s unea <ane Bas#;irtse$$. +n !r!at care actionea/ se con$runt )n mod necesar cu restul lumii. Se arat" ine$icace" $emeia nu oate nici s2si a$le locul" nici s2si cunoasc adevrata valoare1 )si acord o im ortant suveran entru c nici un o!iect im ortant nu2i este accesi!il. Dac oate ast$el s se ro un ro riilor sale dorinte" este entru c )nc din co ilrie s2a erce ut ca o!iect Educatia rimit a )ncura2*at2o s se aliene/e )n )ntre0ul ei tru " u!ertatea i2a revelat acest tru 1 .i. IELB, DE+&S.I" %si#olo0ia $emeilor. K@@ ca $iind asiv si de/ira!il1 este un lucru s re care )si oate )ntoarce m)inile ce iu!esc moliciunea satinului si a cati$elei" e care )l oate contem la cu o rivire de )ndr0ostit Se )nt)m l ca" ractic)nd mastur!atia" $emeia s se dedu!le/e )ntr2un su!iect mascul si un o!iect $emel1 ast$el" Irene" al crei ca/ 12a studiat Dal!ie/1" )si s unea3 5O s $ac dra0oste cu mine6 sau" si mai asional" 5Am s m osed6" sau" la aroxism3 5Am s m $ecunde/6. <rie Bas#;irtse$$ este si ea )n acelasi tim su!iect si o!iect c)nd scrie3 5&otusi" este mare cat c nimeni nu2mi vede !ratele si torsul" toat aceast ros etime si tinerete6. 7ntr2adevr" nu este osi!il ca cineva s $ie entru sine cu totul altul" si s se sesi/e/e )n lumina constiintei ca o!iect. 7n ca/ul $etitei" usa materiali/ea/ acest vis1 se recunoaste )n ea mai concret dec)t )n ro riul su cor entru c exist se arare )ntre cele dou. Doamna de ,oailles a ex rimat" rintre altele" )n .artea vietii melc" aceast nevoie de a $i doi entru a sta!ili )ntre sine si sine un tandru dialo03 7mi lceau usile" )m rumutam nemiscrii lor )nsu$letirea ro riei mele existente1 n2as $i utut dorini su! cldura cuverturilor dac n2ar $i $ost si ele )n$surate )n l)n si u$... Visam s 0ust cu adevrat ura sin0urtate dedu!lat... ,evoia aceasta de a rm)ne intact" de a $i de dou ori eu )nsmi" o )ncercam cu aviditate e vremea c)nd eram mic de tot... A#N c)t de mult am dorit" )n momentele tra0ice" )n care !l)ndetea mea vistoare era *ucria unor lacrimi insulttoare" s am alturi de mine o micut Anna care s se arunce de 0)tul meu" care s m )ntelea0" s m console/e.... &oat viata am 0sit2o )n inima mea si am strat2o acolo cu toat ardoarea3 m2a a*utat nu su! $orma alinrii e care2o s erasem" ci su! aceea a cura*ului. Adolescenta )si las usile s doarm. Dar" de2a lun0ul )ntre0ii sale vieti" $emeia va 0si un s ri*in uternic" )n e$ortul su de a iesi din sine si de a se )ntoarce" )n ma0ia o0lin/ii. (an; a evidentiat relatia )ntre o0lind si du!lu )n mituri si )n vise. Ima0inea re$lectat se las asimilat cu eul mai ales )n ca/ul $emeii. -rumusetea masculin este semnul transcendentei" )n tim ce aceea a $emeii are asivitatea imanentei3 numai cea de2 a doua este $cut s retin rivirea" si deci oate $i rins )n ca cana imo!il a o0lin/ii1 !r!atul care se simte si se vrea activitate" su!iectivitate" nu se recunoaste )n ima0inea sa )ncremenit1 nu21 atra0e $iindc tru ul !r!atului nu a are ca o!iect al dorintei1 )n tim ce $emeia" stiindu2se" $c)ndu2se 1 %si#anali/a. 7n co ilrie" Irenei )i lcea s urine/e ca !ietii1 se visea/ adesea su! $orm de ondin" ceea ce con$irm ideea lui Iaveloc; Ellis des re ra ortul )ntre narcisism si ceea ce ea numeste 5onduiism6 adic un anumit erotism unnar. K@E o!iect" crede cu adevrat c se vede )n o0lind3 asiv si dat" ima0inea sa re$lectat este" ca si $emeia )nssi" un lucru1 si cum ea r)vneste carnea $eminin" carnea sa"
)nsu$leteste cu admiratia si dorinta ei virtutile inerte e care le /reste. Doamna de ,oailles" care se cunostea e sine" ne mrturiseste3 < m)ndream mai utin cu )nsusirile mintii mele" at)t de uternice )nc)t nu m )ndoiam de ele" dec)t cu ima0inea re$lectat de o0linda )n care m riveam $oarte des ... ,umai lcerea $i/ic multumeste e de lin su$letul. Sinta0ma 5 lcere $i/ic6 este aici va0 si im ro rie. .eea ce multumeste su$letul este c $i0ura contem lat este acolo" ast/i" dat" )n a$ara oricrei )ndoieli" )n tim ce s iritul tre!uie s o$ere dove/i ale existentei sale. 7ntre0ul viitor este adunat )n aceast su ra$at luminoas al crei cadru creea/ un univers3 )n a$ara acestor limite )n0uste" lucrurile nu s)nt dec)t un #aos1 lumea este redus la aceast !ucat de sticl )n care strluceste o ima0ine3 -emeia +nic -iecare $emeie" cu$undat )n ro ria ei ima0ine" domneste este s atiu si tim " este noroc" 0lorie si volu tate. <rie Bas#;irtse$$ era at)t de )m!tat de. $rumusetea ei" )nc)t voia s2o $ixe/e )ntr2o marmur vesnic1 ast$el ea )nssi ar $i $ost menit nemuririi. 7ntorc)ndu2m acas" m de/!rac" rm)n com let 0oal si s)nt $ra at de $rumusetea tru ului meu ca si c)nd nu l2as $i v/ut niciodat. Ar tre!ui s mi se modele/e o statuie" dar cum4 -r s m cstoresc este a roa e im osi!il. Si tre!uie nea rat" am s m ur)tesc" am s m murdresc... &re!uie s m mrit" c#iar dac n2ar $i dec)t entru a2mi $ace o statuie" .ecile Sorel" re0tindu2se entru o )nt)lnire amoroas" se descrie ast$el3 Stau )n $ata o0lin/ii. As vrea s $iu mai $rumoas. < lu t cu coama mea de leoaic. Sc)ntei t)snesc de su! ie tene. .a ul meu este un soare )n mi*locul rului ridicat ca niste ra/e de aur. 7mi amintesc de o t)nr $emeie e care am v/ut2o )ntr2o dimineat )n toaleta unei ca$enele1 avea un tranda$ir )n m)n si rea ametit1 )si a ro ia !u/ele de o0lind ca entru a2si sor!i ima0inea si murmura sur)/)nd3 5Adora!il" s)nt adora!il6. 7n acelasi tim reoteas si idol" narcisista luteste )ncununat de 0lorie )n mie/ul vesniciei si" de cealalt arte a norilor" creaturi )n0enunc#eate o ador3 este Dumne/eu contem l)ndu2se e sine. 5< iu!esc" s)nt ro riul meu Dumne/euN6 s unea doamna <e*eroMs;:. A se trans$orma )n Dumne/eu )nseamn a reali/a im osi!ila sinte/ a )n2sinelui si a entru2 sinelui3 momentele )n care individul )si ima0inea/ c a reusit K@D acest lucru s)nt entru el momente rivile0iate de !ucurie" de exaltare" de lenitudine. La nous re/ece ani" (oussel a simtit )ntr2o /i" )ntr2un od" nim!ul 0loriei )n *urul ca ului su3 si nu s2a mai vindecat niciodat. -ata care a v/ut )n ad)ncul o0lin/ii $rumusetea" dorinta" dra0ostea" $ericirea )ntruc#i ate )n ro riile2i trsturi 2 )nsu$letite" crede ea" de constiinta sa 2 va )ncerca toat viata s )nde lineasc romisiunile acestei revelatii or!itoare. 5%e tine te iu!esc6" )i mrturiseste )ntr2o /i <rie Bas#;irtse$$ ima0inii sale din o0lind. 7n alt /i" scrie3 5< iu!esc at)t de mult" s)nt at)t de $ericit din aceast ricin" )nc)t ast/i la cin eram ca ne!un6. .#iar dac $emeia nu are o $rumusete ire rosa!il" va vedea cum trans ar e c#i ul ei !o0tiile neo!isnuite ale su$letului su" si asta a*un0e entru a2i #rni exta/ul. 7n romanul )n care se )n$tisea/ su! trsturile Valeriei" doamna ?riidener se descrie ast$el3 Are ceva deose!it" ceva ce )nc n2am mai v/ut la nici o alt $emeie. Oricare ar utea avea mai mult 0ratie" mai mult $rumusete" rm)n)nd totusi at)t de de arte de ea. %oate c nu este admirat" dar are )n ea ceva ideal si $ermector care te o!li0 s o remarci. Este at)t de delicat" at)t de su!tire" de arc ar $i doar o )nc#i uire... Oamenii nu au dre tate c)nd se mir c $emeile ur)te ot cunoaste si ele exta/ul o0lin/ii3 ele s)nt tul!urate $ie si numai de $a tul c s)nt un lucru $cut din came" care se a$l acolo1 ca si )n ca/ul !r!atului" este de a*uns ura 0enero/itate a unui tru t)nr de
$emeie1 si" )ntruc)t se sesi/ea/ ca su!iect sin0ular" cu un ic de rea2credint" )si vor )n/estra" de asemenea" cu un $armec deose!it calittile s eci$ice1 vor desco eri e c#i ul sau e tru ul lor vreo trstur 0ratioas" rar" icant3 se vor crede $rumoase rin sim lul $a t c s)nt $emei. De alt$el o0linda" desi rivile0iat" nu este sin0urul instrument de dedu!lare. 7n dialo0ul interior" $iecare )ncearc s2si cree/e un $rate 0eamn. -iind sin0ur )n cea mai mare arte a /ilei" lictisindu2se de tre!urile casnice" $emeia are tim s2si sle$uiasc )n vis ro riul ei c#i . .)nd era adolescent" visa la viitor1 )nc#is )ntr2un re/ent nede$init" )si ovesteste ro ria sa istorie si o retusea/ ast$el )nc)t s introduc )n ea o ordine estetic" trans$orm)ndu2si )nc )nainte de a muri viata contin0ent )ntr2un destin. %rintre altele" se stie c)t de ro$und s)nt atasate $emeile de amintirile lor din co ilrie1 literatura $eminin o dovedeste1 )n 0eneral" )n auto!io0ra$iile masculine co ilria nu ocu dec)t un loc secundar1 $emeile" dim otriv" se limitea/ adesea s2si ovesteasc rimii lor ani de viat. O $emeie care2si ovesteste viata unei rietene" unui amant" )nce e a roa e )ntodeauna rin3 5.)nd eram mic...6 -emeile )ncearc o adevrat nostal0ie a acestei erioade. 7n acele vremuri K@F simteau e crestet m)na im o/ant si !inevoitoare a tatlui" 0us$)nd )n acelasi tim din !ucuriile inde endentei1 rote*ate si *usti$icate de adulti" erau niste indivi/i autonomi )n $ata crora se desc#idea un viitor li!er1 )n tim ce acum s)nt im er$ect a rate rin cstorie si rin dra0oste" si au devenit servitoare sau o!iecte )ntemnitate )n re/ent Domneau asu ra lumii" /i de /i cucereau o rticic din ea" si iat2le des rtite de univers" redestinate re etitiei si imanentei. Se simt dec/ute. Dar cel mai mult su$er din ricina $a tului c s)nt a!sor!ite )n 0eneralitate3 o sotie" o mam" o 0os odin" o $emeie rintre milioane de $emei1 e c)nd )n co ilrie $iecare si2a trit conditia )ntr2un mod sin0ular1 i0nora analo0iile )ntre $elul )n care ea )nvta lumea si acela al rietenelor ei1 rintii" ro$esorii" rietenele o recunosteau )n individualitatea ei" se credea incom ara!il" unic" av)nd sanse unice. -emeia se )ntoarce cu emotie s re aceast sor mai t)nr1 a a!dicat de la li!ertatea" exi0entele si suveranitatea acesteia" a trdat2o" mai mult sau mai utin. -emeia )n care s2a trans$ormat re0ret $iinta uman care a $ost odat si )ncearc s re0seasc )n ad)ncul sinelui su $etita care a murit. Ea nu se limitea/ s se minune/e de de arte )n $ata acestei co ilrii at)t de neo!isnuite" ci )ncearc s2o re)nvie )n ea. .aut s se convin0 c 0usturile" ideile" sentimentele ei au strat acea ros etime insolit. %er lex" intero0)nd nimicul" *uc)ndu2 se cu colierul sau rsucindu2si e de0et inelul" murmur3 5.e ciudat... asa s)nt eu... Ima0inea/2ti" m $ascinea/ a a. O#N )mi lace la ne!unie naturaN6 -iecare re$erint are o excentricitate" $iecare o inie o s$idare aruncat lumii. Dorot#: %ar;er a sur rins cu acuitate aceast trstur at)t de rs )ndit. Ea o descrie ast$el e doamna Xelton3 7i lcea s2si ima0ine/e c era o $emeie care nu utea $i $ericit dec)t dac era )ncon*urat de $lori cu corolele lar0 desc#ise... Le mrturisea oamenilor" )n elanuri de con$idente" c)t de mult )i lceau $lorile. Avea a roa e un ton de scu/ s un)nd asta" de arc le2ar $i cerut celor care2o ascultau s nu2i *udece aceast )nclinatie dre t rea neo!isnuit. %rea c astea t ca interlocutorul su s cad e s ate" lovit de uimire si stri0)nd3 5Ei" c#iar asaN +nde a*un0em46 Din c)nd )n c)nd )si mrturisea si alte mrunte )nclinatii1 )ntotdeauna cu un soi de er lexitate" ca si cum" )n delicatetea ei" nu i2ar $i lcut s se destinuie" s unea c)t de mult )i lceau culorile" natura" distractiile" o ies cu adevrat interesant" vesmintele !ine croite" soarele. Dar cel mai adesea )si mrturisea dra0ostea entru $lori. Avea im resia c aceasta" mai mult dec)t oricare alt redilectie" o deose!ea de restul muritorilor.
-emeia este 0ata s con$irme aceste anali/e rin $elul )n care se oart1 )si ale0e o culoare3 5Verdele e culoarea mea61 are o $loare re$erat" un ar$um" un mu/ician $avorit" su erstitii" manii e care le tratea/ cu res ect1 nu are nevoie s $ie $rumoas entru a2si ex rima KEL ersonalitatea )n toalete si )n decorarea casei. %ersona*ul e care )l )ntruc#i ea/ are mai mult sau mai utin coerent si ori0inalitate" )n $unctie de inteli0enta" )nc t)narea si ro$un/imea alienrii ei. +nele nu $ac dec)t s amestece la )nt)m lare c)teva trsturi r/lete si neclare1 altele creea/ )n mod sistematic o $i0ur al crei rol )l *oac tot tim ul3 du cum am v/ut" $emeia nu este )n stare s2si dea seama rea !ine de di$erenta )ntre acest *oc si adevr. 7n *urul acestei eroine" viata se or0ani/ea/ ca un roman trist si minunat" totdeauna )ntruc)tva !i/ar. +neori este vor!a des re un roman care a $ost de*a scris. O multime de $ete mi2au s us c s2au recunoscut )n Jud:" ersona*ul din %ul!ere1 )mi amintesc de o doamn $oarte !tr)n care o!isnuia s s un3 5.ititi .rinul din vale1 este c#iar ovestea mea61 c)nd eram co il" riveam cu o uimire res ectuoas acest crin o$ilit. Altele murmur $ra/e mai utin recise3 5Viata mea e un roman6. %e $runtile lor strluceste o stea $ast sau ne$ast. 5Asta nu mi se oate )nt)m la dec)t mie6" s un ele. '#inionul le urmea/ as cu as sau norocul le sur)de1 )n orice ca/" au un destin care este numai al lor. .ocile Sorel scrie" cu acea naivitate e care o strea/ e tot cu rinsul <emoriilor sale3 5Ast$el mi2am $cut intrarea )n lume. %rimii mei rieteni erau 0eniul si $rumusetea6. Iar )n .artea vietii mele" care este un $a!ulos monument de narcisism" doamna de ,oailles scrie3 7ntr2o /i" 0uvernantele au dis rut si soarta le2a luat locul. Soarta a maltratat2o" asa cum )nainte o co lesise cu daruri" e creatura uternic si sla! totodat" a lsat2o s luteasc deasu ra valurilor ca e o O$elie lu ttoare" tin)ndu2si str)ns )n !rate $lorile si c)nt)nd $r )ncetare. I2a cerut s s ere c aceast ultim romisiune era adevrat3 entru 0reci moartea este !inevenit. &re!uie citat" ca exem lu de literatur narcisist" si asa*ul urmtor3 De la $etita ro!ust care eram" cu mem!re delicate" dar line" cu o!ra*ii )m!u*orati" am strat trsturile $i/ice $ra0ile" dia$ane" care au $cut din mine o adolescent atetic" )n ciuda i/vorului de viat care oate t)sni din ustiul meu" din $oamea mea" din mortile mele scurte si misterioase" la $el de ciudat ca i/vorul t)snit din st)nca lui <oise. ,u2mi voi luda cura*ul" asa cum ar tre!ui. 7l asimile/ cu $ortele mele" cu sansele e care le am. As utea s21 descriu" cum se s une3 Am oc#ii ver/i" rul ne0ru" m)inile mici si uternice... .a si aceste r)nduri3 Ast/i ot recunoaste c" a*utat de su$letul meu si de uterea lui de armonie" am trit du cum am vrut... KE1 Dac nu este )n/estrat cu $rumusete" cu strlucire" cu $ericire" $emeia )si va ale0e un ersona* de victim3 se va o!stina s )ntruc#i e/e toate acele <ater dolorosa" sotiile ne)ntelese" va $i" )n ro riii si oc#i" 5$emeia cea mai ne$ericit din lume6. Este ca/ul !olnavei de melancolie des re care ne vor!este Ste;el13 7n $iecare an" de .rciun" doamna I. X...." alid" )m!rcat )n culori )nc#ise" vine la mine s se l)n0 de soarta ei. %l)n0)nd" )mi s une o oveste trist. O viat ratat" o csnicie nereusitN %rima dat c)nd a venit" am $ost emotionat )n la lacrimi si 0ata s l)n0 )m reun cu ea... 7ntre tim " au trecut multi ani" iar ea continu s locuiasc ruinele s erantelor sale" l)n0)ndu2si viata ierdut... %e $ata ei se vd rimele semne de )m!tr)nire" ceea ce2i d )nc un motiv )n lus s se l)n0 "")n ce #al am a*uns" eu" creia toti )i admirau $rumuseteaN6 Se l)n0e tot mai mult" )si arat tot mai tare dis erarea" ast$el
ca toti rietenii ei s2i cunoasc soarta ne$ericit... %lictiseste e toat lumea cu t)n0uirile ei... Este o alt oca/ie de a se simti ne$ericit" sin0ur si ne)nteleas. ,u exist nici o iesire din acest la!irint al su$erintei... Aceast $emeie )si a$la !ucuria )n rolul acesta tra0ic. ')ndul c era cea mai ne$ericit $emeie de e m)nt o ametea literalmente. Orice e$ort de a o determina s ia arte la o viat activ au esuat. Este o trstur comun micutei doamne Xelton" su er!ei Anna de ,oailles" ne$ericitei !olnave al crei ca/ )l descrie Ste;el si unei )ntre0i multimi de $emei marcate de un destin exce tional3 aceea c toate se simt ne)ntelese1 cei din *ur nu le recunosc 2 sau nu le recunosc )ndea*uns 2 sin0ularitatea1 ele traduc o/itiv aceast i0norant" aceast indi$erent a celorlalti rin ideea c )nc#id )n ele un secret de ne truns. E adevrat c multe dintre ele au )n0ro at )n tcere )nt)m lri din co ilria si din tineretea lor care aveau entru ele o mare im ortant1 stiu c !io0ra$ia lor o$icial nu se con$und cu adevrata lor oveste. Dar mai ales se )nt)m l ca" )n li sa unei reali/ri e$ective )n viat" eroina aleas de narcisist s nu $ie dec)t una ima0inar1 unitatea ei nu2i este con$erit de lumea concret3 este un rinci iu ascuns" un soi de 5 utere6" de 5virtute6" la $el de o!scur ca $ocul alc#imic1 $emeia crede )n re/enta ei" dar dac ar vrea s i2o de/vluie altcuiva" ar $i la $el de )ncurcat ca o si#as2tenic )ncere)nd s mrturiseasc niste crime im al a!ile. 7n am!ele ca/uri" 5secretul6 se reduce la convin0erea vid c )n str$undul su$letului ei exist o c#eie care2i ermite s desci$re/e si s *usti$ice anumite sentimente si urtri. A!ulia" inertia ei )i con$er si#asteni2cei aceast ilu/ie1 entru c nu se oate ex rima )n actiuni cotidiene" $emeia se crede si ea locuit de un mister inex rima!il3 $aimosul mit 1 -emeia $ri0id. KE8 al misterului $eminin o )ncura*ea/ s cread aceasta" si la r)ndul lui se con$irm rin aceast credint. Bo0at rin comorile ei necunoscute" $ie c steaua ei este norocoas sau nenorocoas" $emeia ca t )n ro riii si oc#i necesitatea eroilor de tra0edie crora le este #r/it un destin imua!il. 7ntrea0a lor viat se trans$i0urea/ )ntr2o dram sacr. Su! roc#ia aleas cu solemnitate se )nalt )n acelasi tim o reoteas )nvesm)ntat cu #aina sacerdotal si un idol )m odo!it de m)ini credincioase" o$erit adoratiei credinciosilor. Interiorul ei devine tem lul )n care se des$soar ro riul su cult. <rie Bas#;irtse$$ acord tot at)ta atentie cadrului de care este )ncon*urat ca si roc#iilor sale3 L)n0 !irou" un $otoliu )n stil vec#i" ast$el )nc)t atunci c)nd cineva intr" nu tre!uie dec)t s misc utin $otoliul ca s m a$lu )n $ata lui..." alturi de !iroul edant" crti e eretele din s ate" )ntre ta!louri si lante" ls)nd s mi se vad icioarele" )n loc s $iu ca tiat )n dou de lemnul ne0ru al !iroului" ca mai )nainte. Deasu ra divanului s)nt at)rnate e erete dou mandoline si c#itara. Ima0inati2v )n mi*locul acestor lucruri o t)nr $at !lond" cu ielea al!" cu m)inile mici si $ine e care se desenea/ vinisoare al!astre. .)nd strluceste )ntr2un salon" c)nd se a!andonea/ )n !ratele unui amant" $emeia )si )nde lineste misiunea1 este Venus druind lumii comorile $rumusetii sale. ,u e ea )nssi se a ra .ecile Sorel" ci -rumusetea" atunci c)nd a s art a#arul )n caricatura lui Bi!1 din <emoriile ei vedem c )n $iecare moment al vietii sale i2a invitat e muritori s aduc un cult Artei. La $el si Isadora Duncan" atunci c)nd se descrie )n Viata mea3 Du s ectacole" sene ea" )m!rcat )n tunic si cu tranda$iri )n lete" eram at)t de $rumoasN De ce n2ar utea cineva s se !ucure de acest $armec4 De ce un !r!at care lucrea/ cu creierul toat /iua... n2ar $i )nlntuit de aceste !rate s lendide" de ce n2ar 0si alinare entru truda lui )n c)teva ore de $rumusete si de uitare4 'enero/itatea si narcisismul )i s)nt de $olos3 mai mult dec)t )n o0lin/i" )n rivirea admirativ a unui !r!at $emeia )si /reste du!lul )ncununat de un nim! de 0lorie. 7n li sa
unui u!lic com le/ent" )si desc#ide inima du#ovnicului su" unui medic" unui si#analist1 se duce s consulte c#iromante" 0#icitoare )n ca$ea" )n crti sau )n 0lo!ul de sticl. 5,u entru c as crede6" )mi s unea o starlet la )nce uturile carierei" 5dar )mi lace at)t de mult s mi se vor!easc des re mineN61 $ace con$esiuni rietenelor ei" )n amant caut" mai )nainte de orice" un martor1 )ndr0ostita )si uit re ede ro riul e0o1 )ns o multime de $emei s)nt inca a!ile de o adevrat dra0oste tocmai din ricina $a tului c nu s)nt )n stare niciodat s uite de sine. KEK %re$er o scen mai vast intimittii alcovului. De aici im ortanta e care o are entru ele viata monden1 le tre!uie riviri care s le contem le" urec#i care s le aud1 entru ersona*ul lor au nevoie de cel mai numeros u!lic osi!il. Descriindu2si )nc o dat camera" <rie Bas#;irtse$$ las s2i sca e aceast mrturisire3 7n acest $el s)nt )n scen c)nd cineva intr si m 0seste scriind. Si mai de arte3 <2am #otr)t s2mi ltesc o unere )n scen considera!il. Voi cldi un #otel mai $rumos dec)t acela e care21 are Sara# si ateliere mai mari... Iar doamna de ,oailles scrie3 <i2a lcut si )mi lace a0ora... De aceea adesea i2am linistit e rietenii care se scu/au entru numrul mare de invitati" tem)ndu2se s nu m )no ortune/e" cu aceast mrturisire sincer3 nu2mi lace s *oc teatru )n $ata unor $otolii 0oale. &oaleta" conversatia satis$ac )n mare arte acest 0ust $eminin entru arad. Dar un narcisism am!itios doreste s se etale/e mai rar si )n moduri mai variate. 7n s ecial" $ac)nd din viata ei o ies o$erit a lau/elor u!licului" $emeii )i va lcea s se re re/inte )n realitate. Doamna de Stael a ovestit amnuntit )n .orinne cum $ermeca multimea de italieni recit)nd oeme e care le acom ania la #ar . La .o et" una dintre distractiile ei re$erate era declamarea rolurilor tra0ice1 )n rolul -edrei" )i lcea s le $ac declaratii )n$lcrate tinerilor si amanti e care )i de0#i/a )n Ii ol:te. Doamna ?rudener se s eciali/ase )n dansul salului" e care )l descrie ast$el )n Vale>rie3 Valene ceru s 1 se aduc salul de muselin al!astru2)nc#is" )si ddu la o arte rul de e $runte1 )si use salul e ca " ls)ndu21 s co!oare de2a lun0ul t)m lelor si al umerilor1 $runtea i se decu a ast$el ca un ro$il de statuie antic" rul dis ruse" leoa ele )i co!or)r" sur)sul ei o!isnuit se sterse utin c)te utin3 )si )nclin ca ul" salul c/u )ncetisor e !ratele2i )ncrucisate" e ie t" si acest vesm)nt al!astru" aceast $i0ur ur si !l)nd reau a $i $ost desenate de .ore00io entru a ex rima resemnarea linistit1 si c)nd )si ndic oc#ii" c)nd !u/ele ei sc#itar un sur)s" arc era (!darea sur)/)nd Durerii alturi de un monument" asa cum a $ost descris de S#a;es eare. ...&re!uie s2o ve/i e Valene. 7n acelasi tim timid" no!il" ro$und sensi!il" tul!ur" emotionea/" te $ace s lcrime/i si s2ti !at inima ca si cum ar $i cu rins de o emotie mai resus de ea1 Valene are aceast 0ratie $ennectoare ce nu oate $i )nvtat de nicieri" dar e care natura le2a revelat2o e ascuns unor $iinte su enoare. KE9 Dac )m re*urrile i2o ermit" nimic nu2i va da narcisistei o satis$actie at)t de ro$und ca aceea de a se consacra u!lic teatrului3 &eatrul" s une 'eor0ette Le!lanc" )mi aducea ceea ce cutam3 un motiv de exaltare1 ast/i )mi a are ca o caricatur a actiunii" ceva indis ensa!il tem eramentelor excesive. Ex resia e care o $oloseste este $ra ant3 )n li sa actiunii" $emeia )si inventea/ su!stitute ale actiunii" iar teatrul re re/int entru unele un suro0at rivile0iat. De alt$el" actrita oate s tinteasc sco uri $oarte di$erite. +neori teatrul este un mi*loc de a2si c)sti0a existenta" o sim l meserie1 )n alte ca/uri este calea rin care $emeia )si c)sti0 o $aim care va $i ex loatat )n sco uri 0alante1 entru altele este trium$ul narcisismului
lor1 cele mai mari actrite 2 (ac#el" Duse 2 s)nt artiste autentice" care transcend )n rolurile e care le creea/1 dim otriv" e ca!otin o reocu nu ceea ce reali/ea/" ci 0loria care se va rs$r)n0e asu ra ei1 )nainte de orice" caut s se un )n valoare e sine )nssi. O narcisist o!stinat va $i limitat" )n art ca si )n dra0oste" entru c nu stie s se druiasc. Acest de$ect se va $ace simtit )n toate activittile sale. Va $i tentat de toate drumurile care ot conduce la 0lorie1 dar niciodat nu se va an0a*a e nici unul dintre ele $r re/erve. %ictura" scul tura" literatura s)nt disci line care cer o ucenicie sever si o munc solitar1 multe $emei le )ncearc" dar renunt re ede dac nu s)nt m)nate de o dorint o/itiv de creatie1 tot ast$el" multe dintre cele care erseverea/ nu $ac niciodat dec)t s 5se *oace6 de2a munca. <rie Bas#;irtse$$" at)t de avid de 0lorie" )si etrecea ore )ntre0i )n $ata sevaletului1 dar se iu!ea rea mult e sine ca s iu!easc si )ndeletnicirea de a icta. Ea )nssi mrturiseste" du ani de $rustrare3 5E adevrat" nu2mi dau osteneala s icte/" m2am o!servat cu atentie ast/i3 trise/.6 .)nd o $emeie reuseste" recum doamna de Stael sau Anna de ,oailles" s cldeasc o o er" asta se )nt)m l entru c ea nu este )n )ntre0ime a!sor!it de cultul ro riei ersoane3 dar aceasta este una dintre tarele care a as asu ra multor scriitoare3 com le/enta $at de sine" care dunea/ sincerittii lor" le limitea/ si le diminuea/. <ulte $emei line de sentimentul su eriorittii lor nu s)nt" totusi" ca a!ile s21 mani$este )n v/ul tuturor1 am!itia lor va $i atunci de a $olosi ca intermediar un !r!at e care )l vor convin0e de meritele lor3 nu tintesc valori deose!ite rin roiecte li!ere" ci vor s anexe/e eului lor valori 0ata $cute1 se vor )ntoarce deci ctre !r!atii care au in$luent si 0lorie" )n s eranta c 2 devenindu2le mu/e" ins iratoare" s$tuitoare 2 se vor identi$ica cu ei. +n exem lu $ra ant este acela al lui <a!el Dod0e )n ra orturile sale cu LaMrence3 KE= Voiam" s une ea" s21 constr)n0 s roduc anumite lucruri... Aveam nevoie de su$letul" de vointa lui" de ima0inatia lui creatoare si de vi/iunea lui luminoas. .a s un st )nire e aceste instrumente esentiale" tre!uia s2i domin s)n0ele... Am cutat )ntotdeauna s2i determin e ceilalti s $ac anumite lucruri $r a )ncerca vreodat s $ac ceva eu )nsmi. Aveam atunci o sen/atie de activitate" de $ecunditate" rin rocur. Era un soi de com ensatie entru sentimentul trist c nu am nimic de $cut. Si mai de arte1 Voiam ca LaMrence s cucereasc rin mine" s se $oloseasc de ex erienta mea" de o!servatiile mele. de &aos2ul meu. si s $ormule/e toate acestea )ntr2o ma0ni$ic creatie de art. &ot ast$el" 'eor0ette Le!lanc voia s $ie entru <aeterlinc; 5aliment si $lacr61 dar voia si s2si vad numele )nscris e cartea e care o scrisese oetul. ,u este vor!a aici de $iri am!itioase care si2au ales niste sco uri ersonale si )i $olosesc e !r!ati entru a le atin0e R recum rintesa des +rssins sau doamna de Stael R" ci de $emei animate de o dorint $oarte su!iectiv de a $i im ortante" care nu vi/ea/ nici un sco o!iectiv si retind s )si )nsuseasc trancendenta celuilalt. S)nt de arte de a reusi )ntotdeauna1 dar stiu s2si ascund cu a!ilitate esecul si s se convin0 c s)nt )n/estrate cu o utere de seductie ire/isti!il. Stiindu2se demne de a $i iu!ite si dorite" admirate" se simt si0ure c s)nt iu!ite" dorite" admirate. Orice narcisist este Belise. .#iar si inocenta Brett" devotat lui LaMrence" )si $a!ric un mic ersona* e care21 )n/estrea/ cu o seductie 0rav3 (idic rivirea si )mi dau seama c m rivesti malitios cu aenil tu de $aun" o scli ire rovocatoare )ti strluceste )n oc#i" %an. &e Cintuiesc tu un aer solemn si demn" )n ce scli irea aceasta se stin0e e c#i ul tu. Aceste ilu/ii ot da nastere unor adevrate deliruri1 nu Iar motiv .leram!ault considera erotomania ca e 5un $el de delir ro$esional61 a te simti $emeie )nseamn a te
simti un o!iect al dorintei" )nseamn a te simti dorit si iu!it. Este remarca!il $a tul c" din /ece ca/uri de !olnavi atinsi de 5ilu/ia de a $i iu!iti6" nou s)nt $emei. Este clar c )n amantul ima0inar ele caut o a oteo/ a narcisismului lor. L2ar voi )n/estrat cu o valoare incontesta!il3 reot" medic" avocat" un om su erior1 iar adevrul cate0oric e care21 desco er urtrile sale este c iu!ita lui ideal este su erioar tuturor celorlalte $emei" c osed virtuti ire/isti!ile si suverane. Erotomania oate a rea ca nucleu al diverselor si#o/e" dar continutul ei este )ntotdeauna acelasi. Bolnava este iluminat si 0lori$icat de dra0ostea entru un om de mare valoare" care a $ost !rusc $ascinat de $armecele sale 2 )n tim ce ea nu aste ta nimic de la KE@ acesta 2 si care )si mani$est sentimentele e ci ocolite" dar )ntr2o manier im erioas1 aceast relatie rm)ne uneori ideal" alteori )m!rac o $orm sexual1 dar ceea ce o caracteri/ea/ esentialmente rm)ne $a tul c semi/eul 0lorios si uternic iu!este mai mult dec)t este iu!it si )si mani$est asiunea rin urtri !i/are si am!i0ue. %rintre multele ca/uri relatate de si#iatri" iat unul caracteristic" e care21 re/um lec)nd de la ex unerea $cut de -erdiereJ. O $emeie de atru/eci si o t de ani" <arie2avonne" mrturiseste urmtoarele3 Este vor!a de maestrul A#ile" $ost de utat si su!secretar de stat" mem!ra al Baroului si al .onsiliului de Ordine. II cunosc din 18 mai 1F8L1 cu o /i )nainte )ncercasem s21 0sesc la %alat1 )i remarcasem de de arte )nltimea" dar nu stiam c el era1 m2a luat cu $ri0... Da" )ntre el si mine este vor!a de sentimente" de sentimente reci roce3 rivirile" oc#ii s2au )nt)lnit. De rima dat c)nd l2am v/ut am simtit o sl!iciune entru el3 era e la )nce utul lui 1F881 m rimea )n salonul lui" totdeauna sin0ur1 )ntr2o /i" c#iar 12a trimis de acolo e $iul lui... 7ntr2o /i... s2a ridicat si a venit s re mine" continu)nd s vor!easc. Am )nteles imediat c era m)nat de un elan sentimental... <i2a dat de )nteles rin vor!e. %rin di$erite ama!ilitti" im2a dat de )nteles c sentimentele noastre erau reci roce. Altdat 2 eram tot )n ca!inetul lui 2 s2a a ro iat de mine s un)nd3 5Dumneavoastr" numai dumneavoastr si nimeni alta" doamn" )ntele0eti" nu46 Am $ost at)t de tul!urat" )nc)t n2am stiut ce s rs und. Am s us doar3 5<ultumesc" maestreN6 Altdat m2a condus )n )n strad1 c#iar s2a de!arasat de un domn care )l )nsotea" )2a dat c)tiva !ani e scar si i2a /is3 5Las2m" !iete" ve/i c s)nt cu doamnaN6 &oate astea ca s m )nsoteasc si s rin)n sin0ur cu mine. 7mi str)n0ea )ntotdeauna )n)imle $oarte tare la des rtire. 7n tun ul rimei sale ledoarii" a s us o $ra/ rin care m2a lsat s )ntele0 c era necstorit. A trimis un c)ntret su! $ereastra mea ca s m $ac s )ntele0 c m iu!este... Se uita la $erestre1 as utea s v c)nt acest c)ntec... A us s de$ile/e rin $ata usii mele $an$ara din artea locului. Am $ost roast. Ar $i tre!uit s rs und avansurilor lui. <2am urtat cu rceal... atunci a cre/ut c21 res in0 si a actionat1 mai !ine2ar $i vor!it desc#is1 s2a r/!unat. <aestrul Ac#ille credea c tin la B... Era 0elos. <2a $cut s su$r rin $armece $cute asu ra $oto0ra$iei mele1 iat ce2am desco erit )n acest an tot citind crti si dictionare. S2a strduit mult cu $oto0ra$ia3 totul de2acolo vine... 7ntr2adevr" acest delir se oate sc#im!a usor )ntr2un delir de ersecutie. Iar acest roces se )nt)lneste c#iar si )n ca/urile normale. ,arcisista nu oate admite c semenii si nu2i oart un interes asionat1 dac are dovada evident c nu este adorat" resu une imediat c este vor!a de ur invidioas. %une e seama 0elo/iei si a ciudei celorlalti toate criticile care i se aduc. Esecurile sale s)nt re/ul2 > Erotomania. KEE
tatul unor ne0re uneltiri1 si" rin ele )nsele" )i con$irm ideea im ortantei sale. ,arcisista alunec usor s re me0alomanie sau s re delirul ersecutiei care este $i0ura inversat a me0alomaniei3 centru al universului su si necunosc)nd alt univers dec)t al su" iat2o cre/)ndu2se centrul a!solut al lumii. Dar comedia narcisist se des$soar )n dauna vietii reale1 un ersona* ima0inar solicit atentia unui u!lic ima0inar1 $emeia" rad eului su" ierde orice ri/ cu lumea concret" nu este reocu at s sta!ileasc nici un ra ort concret cu ea1 doamna de Stael n2ar $i declamat -edra cu at)ta lcere dac ar $i resimtit sarcasmele e care 5admiratorii6 si le noteau seara )n carnetele lor1 dar narcisista re$u/ s admit c ceilalti ar utea2o vedea alt$el dec)t se arat ea3 aceasta ex lic de ce" at)t de ocu at s se contem le" reuseste at)t de utin s se *udece si ast$el cade at)t de usor )n ridicol. ,u mai ascult" ci vor!este numai" iar c)nd vor!este )si declam rolul3 < amu/" scrie <ane Bas#;irtse$$. ,u vor!esc cu el" ci *oc teatru" si" simtind c m a$lu )n $ata unui u!lic !un" excele/ )n intonatii co ilresti si $ante/iste si )n atitudini. Ea se riveste rea mult entru a mai vedea ceva1 nu2i )ntele0e e ceilalti dec)t )n msura )n care se recunoaste )n ei1 ceea ce nu oate com ara cu ovestea ei" cu ex erienta ei )i rm)ne strin. Ii lace s2si multi lice ex erientele3 vrea s cunoasc !etia si c#inurile )ndr0ostitei" !ucuriile ure ale maternittii" rietenia" solitudinea" lacrimile" r)sul1 dar" li sit de uterea de a se drui vreodat" sentimentele si emotiile ei s)nt $a!ricate. -r )ndoial" Isadora Duncan a l)ns cu lacrimi adevrate la moartea co iilor si. Dar c)nd le2a aruncat cenusa )n mare cu un 0est teatral" nu era dec)t o comedian1 si n2am utea citi $r o anume indis o/itie acest asa* din Viata mea" )n care2si evoc su$erinta3 Simt cldura umed a ro riului meu tru . 7mi lec oc#ii s re icioarele mele 0oale e care mi le )ntind" s re s)ni" s re !ratele care nu stau niciodat neclintite" ci se misc $r )ncetare )n !l)ude unduiri" si vd c de dois re/ece ani s)nt trist" c ie tul meu )nc#ide o durere nesecat" c m)imle mele au $ost marcate de tristete si c" atunci c)nd s)nt sin0ur" rareori mi se )nt)m l s nu am oc#ii lini de lacrimi. 7n cultul ro riului su e0o" adolescenta oate e ui/a cura*ul de a a!orda viitorul nelinistitor1 dar este o eta e care tre!uie s2o de seasc re ede3 dac nu" viitorul se )nc#ide. 7ndr0ostita care2si )nc#ide amantul )n imanenta cu lului )l sorteste mortii )m reun cu ea3 narcisista" alien)ndu2se )n du!lul su ima0inar" se autodistru0e. Amintirile ei )n0#eat" urtrile2i devin stereoti e" re et aceleasi cuvinte" aceleasi inimici care utin c)te utin se 0olesc de orice continut3 de aici im resia de srcie e care ne2o las at)tea 5*urnale intime6 sau 5auto!io0ra$ii $eminine61 ocu at s se ridice e sine KED 7nssi )n slvi" $emeia care nu $ace nimic nu devine nimic si acest nimic )l ridic )n slvi. Din ne$ericire" cu toat reaua ei credint" ea cunoaste acest neant ,2ar utea exista o relatie real )ntre un individ si du!lul su" entru c acest du!lu nu exist. ,arcisismul a*un0e la un esec radical1 $emeia nu se mai oate sesi/a ca totalitate" lenitudine" nu oate dec)t s2si mentin ilu/ia de a $i )n sine 2 entru sine. Sin0urtatea ei" ca a oricrei $iinte umane" este resimtit ca a!andonare si contin0ent Si de aceea R doar dac nu se etrece o conversiune R narcisista este condamnat s aler0e $r )ncetare ctre multime" ctre /0omot" ctre ceilalti. Ar $i o eroare 0rosolan s credem c" ale0)nd s $ie sco ul su rem" $emeia se sustra0e de endentei3 dim otriv" se redestinea/ sclaviei celei mai )n0uste1 nu2si a$l s ri*in )n li!ertatea ei" ci $ace din sine un o!iect )n rime*die )n lume si )n constiintele strine. ,u numai entru c tru ul si c#i ul ei s)nt $cute dintr2o materie vulnera!il e care tim ul o de0radea/. Dar" ractic" este o )ntre rindere costisitoare s
)m odo!esti idolul" s2i ridici un iedestal" s2i cldesti un tem lu3 am v/ut c" entru a2 si )nscrie $ormele )ntr2o marmur nemuritoare" <rie Bas#;irtse$$ ar $i consimtit s se cstoreasc din interes. Din averea !r!atilor au $ost ltite aurul" smirna si tm)ia e care Isadora Duncan si .eAcile Sorel le de uneau la icioarele tronului lor. %entru c !r!atul )ntruc#i ea/ )n oc#ii $emeii destinul" $emeile )si msoar de o!icei reusita rin numrul si calitatea !r!atilor care se su un uterii lor. Dar reci rocitatea intervine din nou aici3 mantis reli0iosa" care )ncearc s $ac din !r!at o unealt" nu a*un0e rin aceasta s se eli!ere/e de el" cci entru a21 )nlntui tre!uie s21 $armece. -emeia american" dorindu2se idol" se $ace sclava adoratorilor si" nu se )m!rac" nu trieste" nu res ir dec)t rin !r!at si entru !r!at. Dac sca de su! dominatia unui !r!at anume" o $ace acce t)nd tirania o iniei tuturor celorlalti. Aceast le0tur care o )nlntuie de ceilalti nu im lic reci rocitatea unui sc#im!1 dac ar )ncerca s $ie recunoscut de li!ertatea celuilalt" recunosc)nd2o la r)ndul ei ca sco rin diverse activitti" ar )nceta s mai $ie narcisist. %aradoxul atitudinii sale este c cere s $ie valori/at de o lume creia )i nea0 orice valoare" din moment ce numai aceasta contea/ )n oc#ii ei. Su$ra0iile celorlalti s)nt o $ort inuman" misterioas" ca ricioas" e care tre!uie s )ncerce s2o ca te/e rin ma0ie. 7n ciuda aro0antei ei su er$iciale" narcisista se simte amenintat1 de aceea este nelinistit" susce ti!il" irita!il" $r )ncetare la )nd1 vanitatea sa nu este niciodat satis$cut1 cu c)t )m!trmeste" cu at)t caut cu anxietate elo0iile si succesul" cu at)t !nuieste mai multe com loturi )n *unii ei1 rtcit" o!sedat" se cu$und )n noa tea relei sale credinte si s$)rseste rin a cldi )n *urul ei un delir aranoic" )n ca/ul ei" /icala urmtoare se otriveste uluitor de !ine3 5.ine vrea s2si salve/e viata o va ierde6. KEF .a itolul XII 7,D(h'OS&I&A .uv)ntul 5dra0oste6 nu are deloc acelasi )nteles entru cele dou sexe" si aceasta este sursa unor 0rave ne)ntele0eri care le se ar. B:ron a s us 2 si avea dre tate 2 c )n viata !r!atului dra0ostea nu este dec)t o ocu atie" )n tim ce entru $emeie re re/int toat viata ei. Aceeasi idee o ex rim ,iet/sc#e )n Stiinta voioas3 C...G %entru c rin dra0oste !r!atul si $emeia )ntele0 $iecare altceva" iar una dintre conditiile dra0ostei la am!ele sexe este ca un sex s nu resu un la cellalt acelasi simtm)nt" aceeasi idee de 5dra0oste6. .eea ce )ntele0e $emeia rin dra0oste e destul de lim ede3 druire total Cnu numai sacri$iciuG cu tru si su$let" tar a tine seama de nimic" $r nici o re/erv" cu udoare si team mai cur)nd la 0)ndul unei druiri le0ate de clau/e si conditii.6 C...GN Este adevrat c si unii !r!ati" )n anumite momente ale vietii lor" au utut $i amanti asionati" dar nu exist nici unul care oate $i de$init ca un 5mare )ndr0ostit61 c#iar si )n asiunile lor cele mai violente" nu a!dic niciodat )n totalitate1 c#iar si atunci c)nd cad )n 0enunc#i )n $ata iu!itei lor" ceea ce doresc este s2o osede" s si2o anexe/e1 rm)n )n mie/ul vietii lor ca su!iecte suverane1 $emeia iu!it nu este dec)t o valoare rintre alte valori1 vor s2o inte0re/e )n existenta lor" nu s2si scu$unde )ntrea0a existent )n ea. Dim otriv" entru $emeie dra0ostea este o renuntare total )n $olosul unui st )n. &re!uie ca $emeia s2si uite ro na sa ersonalitate c)nd iu!este" scrie .erile Sauva0e. Este o le0e a naturii. O $emeie nu exist $r un st )n. -r un st )n" este un !uc#et risi it. De $a t" nu este vor!a de o le0e a naturii. 7n conce tia e care !r!atul si $emeia si2o $ormea/ des re dra0oste se re$lect )nssi di$erenta situatiei lor. Individul care este su!iect" care este el )nsusi" dac are o )nclinatie 0eneroas s re transcendent" se strduieste s2si mreasc im actul asu ra lumii3 este am!itios" actionea/. Dar o A -r. ,iet/sc#e. Stiinta voioas. .artea a cincea. Ed. Iumanitas. Bucuresti. 1FF9" traducere de Liana <icescu.
KDL $iint neesential nu oate desco eri a!solutul )n mie/ul su!iectivittii sale1 o $iint redestinat imanentei nu s2ar utea reali/a )n actele sale. 7nc#is )n s$era relativittii" destinat !r!atului )nc din co ilrie" o!isnuit s vad )n el un suveran e care nu2i este )n0duit s21 e0ale/e" $emeia care nu si2a )n!usit revendicarea de a $i o $iint omeneasc visea/ s2si de seasc limitele $iintei sale ctre una dintre aceste $ turi su erioare" s se uneasc" s se con$unde cu su!iectul suveran1 entru ea nu exist alt solutie dec)t aceea de a se ierde cu tru si su$let )n acela care )i este desemnat ca $iind a!solutul" esentialul. Din moment ce este oricum condamnat la de endent" ea re$er" mai cur)nd dec)t s se su un unor tirani 2 rinti" sot" rotector R s se )nc#ine unui /eu1 ale0erea ei este s doreasc sclavia cu at)ta asiune" )nc)t s2i a ar ca ex resia li!erttii sale1 se va strdui s2si de seasc situatia de o!iect neesential" asum)nd2o )n mod radical1 rin tru ul" rin sentimentele si urtarea ei )si va exalta suveran iu!itul" )l va a$irma ca valoare si realitate su rem3 se va aneanti/a )n $ata lui. Dra0ostea devine entru ea o reli0ie. Am v/ut c adolescenta )nce e rin a voi s se identi$ice cu !r!atii1 c)nd renunt la aceasta" caut s artici e la virilitatea lor cut)nd s se $ac iu!it de unul dintre ei1 nu o seduce individualitatea cutrui sau cutrui !r!at" ci este )ndr0ostit de !r!ati )n 0eneral. 5.um v aste t e voi" !r!atii e care am s2i iu!escN .)t m !ucur c am s v cunosc )n cur)nd3 mai ales e tine" care vei $i rimulN6 scrie Irene (eMeliott:. &re!uie" !ine)nteles" ca !r!atul s a artin aceleiasi clase sociale" aceleiasi rase ca si ea3 rivile0iul sexului nu actionea/ dec)t )n acest cadru1 ca s $ie un semi/eu" tre!uie ca !r!atul s $ie mai )nt)i" evident" o $iint omeneasc. %entru $iica o$iterului colonial" indi0enul nu este !r!at1 dac $ata se druieste unei $iinte in$erioare" )nseamn c ea )ncearc s se de0rade/e entru c nu se simte demn de a $i iu!it. 7n mod normal" va cuta !r!atul )n care se a$irm su erioritatea masculin1 a*un0e re ede s2si dea seama c multi indivi/i a artin)nd sexului ales s)nt de lora!il de terestri si de comuni1 dar la )nce ut are $at de ei re*udecti $avora!ile. Br!atul nu tre!uie at)t s2si dovedeasc valoarea" c)t s nu o de/mint )ntr2un mod rea 0rosolan3 aceasta ex lic at)tea erori adesea lamenta!ile1 t)nra $at naiv este rins )n o0linda virilittii. Du )m re*urri" valoarea !r!atului se va mani$esta )n oc#ii ei rin $ort $i/ic" ele0ant" !o0tie" cultur" inteli0ent" autoritate" situatie social" uni$orm militar3 dar ceea ce doreste ea )ntotdeauna este ca iu!itul ei s )ntruc#i e/e esenta !r!atului. -amiliaritatea este adesea de a*uns entru a distru0e resti0iul acestuia" care se s ul!er o dat cu rimul srut sau din ricina o!isnuintei de /i cu /i" sau )n noa tea nuntii. &otusi" dra0ostea de la distant nu este dec)t o $antasm" nu o ex erient real. Dorinta de dra0oste devine dra0oste asionat c)nd este con$irmat rintr2o KD1 relatie $i/ic Si invers" dra0ostea se oate naste din iu!irea carnal" $emeia dominat din unct de vedere sexual exalt)nd !r!atul care )n atunci i se ruse insi0ni$iant Dar aceasta se )nt)m l rar1 adesea $emeia nu reuseste s trans$orme )n /eu nici unul dintre !r!atii e care2i cunoaste. Dra0ostea ocu )n viata $emeii un loc mai utin im ortant dec)t s2a retins tot tim ul. Sotul" co ii" cminul" lcerile" distractiile mondene" vanitatea" sexualitatea" cariera s)nt mult mai )nsemnate . entru ea. A roa e toate $emeile au visat 5marea dra0oste63 toate au cunoscut suro0ate ale acesteia ori s2au a ro iat de ea1 su! c#i uri ne)m linite" rnite" deri/orii" im er$ecte" mincinoase" marea dra0oste i s2a )n$tisat $iecreia. .ele mai mari )ndr0ostite s)nt )n ma*oritatea ca/urilor $emei care nu si2au u/at sentimentele )n $lirturi *uvenile1 au acce tat mai )nt)i destinul $eminin traditional3 un sot" un cmin" co ii1 au cunoscut o sin0urtate ne)ndurtoare sau au mi/at e o actiune care a esuat" mai mult sau mai utin. Si atunci c)nd )ntre/resc sansa de a2si
salva vietile lor )n declin )nc#in)ndu2le unei $iinte de elit" se las cu dis erare )n voia acestei s erante. Domnisoara Aisse" Juliette Drouet" doamna d>A0oult aveau a roa e trei/eci de ani la )nce utul vietii lor amoroase" Juliette de Les inasse se a ro ia de atru/eci1 viata lor nu avea nici o tint" nu erau )n stare s )ntre rind nimic care le2ar $i rut )ntemeiat3 entru ele nu exista nici o alt solutie dec)t dra0ostea. .#iar dac inde endenta )i este ermis" acest drum este )nc acela care li se are ma*orittii $emeilor cel mai atr0tor1 a2ti asuma ro ria existent este o )ntre rindere care 0enerea/ an0oas1 si adolescentul se )ndrea t s re $emei mai )n v)rst dec)t el" )n care caut o clu/" o s$tuitoare" o mam1 dar educatia sa" moravurile" interdictiile e care le )nt)lneste )n ro ria sa $iint )i inter/ic s se o reasc de$initiv la solutia $acil a a!dicrii1 el nu riveste o asemenea dra0oste dec)t ca e o eta . Sansa !r!atului R la v)rsta adult ca si )n co ilrie 2 este aceea c cei din *ur )l constr)n0 s o ia e cile cele mai as re" dar si cele mai si0ure1 nenorocirea $emeii este aceea de a $i )ncon*urat de tentatii a roa e ire/isti!ile1 totul o incit s urme/e anta $acilittii3 )n loc s $ie )ndemnat s lu te de una sin0ur" i se s une c nu tre!uie dec)t s se lase s alunece la vale si va )nt)lni aradisuri $ermecate1 c)nd )si d seama c a $ost victima unui mira*" este rea t)r/iu1 $ortele ei s2au e ui/at )n aceast aventur. %si#analistii s)nt 0ata s retind c $emeia urmreste )n iu!itul su ima0inea tatlui ei1 )ns acesta o uimea e co il nu entru c2i era tat" ci entru c era !r!at" si orice !r!at artici la aceast ma0ie1 $emeia nu doreste s )ntruc#i e/e un !r!at )n altul" ci s re)nvie o situatie dis rut3 aceea e care a cunoscut2o c)nd era $etit" la ad ostul adultilor1 a $ost ro$und inte0rat )n cminul rintesc" a 0ustat acolo acea unei stri a roa e asive1 dra0ostea i2o va readuce )na oi e mama ca si e tatl ei" )i va reda co ilria1 ceea ce doreste KD8 este re0sirea unui aco eris deasu ra ca ului" niste ereti care s2i ascund $a tul c a $ost a!andonat )n mi*locul lumii" le0i care s2o a ere )m otriva li!erttii ei. Acest vis in$antil !)ntuie o multime de iu!iri $eminine1 $emeia este $ericit c)nd iu!itul ei o numeste 5$etita mea" co ila mea dra06 1 !r!atii stiu !ine c aceste cuvinte3 5%arc esti o $etit mic6" s)nt rintre cele care atin0 cel mai si0ur inimile $emeilor3 am v/ut c)te su$er entru c au crescut mari1 multe se )nc t)nea/ s se oarte co ilreste" relun0indu2si la in$init co ilria rin atitudinea lor si $elul de a se )m!rca. A se )ntoarce )n co ilrie )n !ratele unui !r!at este lucrul care le $ace. e de lin $ericite. Este tema acestui c)ntecel de mare succes3 < simt la tine2n !rate at)t de mic At)t de mic" o" iu!irea mea... tem care se re et $r )ncetare )n conversatiile si )n cores ondenta )ndr0ostitilor. 5Ba!:" micuta mea6" murmur iu!itul1 iar $emeia se numeste sin0ur 5micuta ta6. Irene (eMeliott: scrie3 5.)nd va veni oare cel care va sti s m domine46 Iar atunci c)nd crede c 12a )nt)lnit3 5)mi lace s simt c esti !r!at si c2mi esti su erior6. O !olnav de si#astenie" al crei ca/ 12a studiat JanetJ" ilustrea/ )ntr2un mod uimitor aceast atitudine3 Din c)te2mi amintesc" toate rostule sau toate $a tele !une e care le2am $cut rovin din aceeasi cau/" o as iratie s re dra0ostea er$ect si ideal rin care s m druiesc cu totul" s2mi )ncredinte/ $iinta unei alte $iinte" Dumne/eu" !r!at sau $emeie" at)t de su erioar )ne)t s nu mai am nevoie s 0)ndesc cum s m ort )n viat sau s ve0#e/ asu ra mea. S 0sesc e cineva care s m iu!easc )ndea*uns )ne)t s se strduiasc s m $ac s triesc" cineva cruia m2as su une or!este cu toat )ncrederea" si0ur c m2ar scuti de orice 0reseal si c m2ar duce dre t )nainte" )ncetisor si cu mult dra0oste s re er$ectiune. .)t invidie/ dra0ostea ideal a <ariei2<a0dalena si a lui Iisus3 s $iu disci olul asionat al unui st )n adorat si care ment aceasta1 s triesc si s mor entru
idolul meu" s cred )n el $r nici cea mai mic )ndoial" s o!tin victoria de$initiv a )n0erului asu ra animalului" s stau )n !ratele lui at)t de ad ostit" at)t de mic" at)t de 0#emuit si de !ine a rat" at)t de a lui )ne)t eu s nu mai exist. <ulte exem le de acest $el ne2au dovedit c acest vis de aneanti2/are este de $a t o voint avid de a exista. 7n toate reli0iile" adoratia lui Dumne/eu se con$und entru credincios cu 0ri*a de a2si salva ro riul su su$let1 druindu2se cu totul idolului su" $emeia s er c )i va da )n acelasi tim osesia $iintei ei si e aceea a universului" care este re/umat )n el. De cele mai multe ori ea )i cere iu!itului su l O!sesiile si si#astenia. KDK *usti$icarea si exaltarea ro riului su e0o. <ulte $emei nu se a!andonea/ dra0ostei dec)t dac s)nt la r)ndul lor iu!ite3 iar dra0ostea care li se arat este de multe ori su$icient entru a le $ace s se )ndr0osteasc. &)nra $at a visat la ea )nssi rin oc#ii unui !r!at3 si tot )n oc#ii unui !r!at $emeia crede c se re0seste" )n s$)rsit. e sine. S mer0 alturi de tine 2 scrie .ecile Sauva0e 2" cu icioarele mele mici care2ti lceau at)t" s le simt at)t de micute )n anto$ii din cati$ea cu tocuri )nalte m $cea s sunt dra0oste entru toat dra0ostea cu care le )ncon*urai. .ele mai usoare miscri ale m)inilor )n manson" ale !ratelor" ex resia $etei" in$lexiunile vocii mele m um leau de $ericire. -emeia se simte )n/estrat cu o valoare si0ur si )nalt1 )n s$)rsit. 7i este )n0duit s se )ndr0easc e sine rin dra0ostea e care o ins ir. Este )m!tat de ideea c )n iu!itul ei 0seste un martor" du cum recunoaste ersona*ul din romanul Va0a!onda de .olette3 Am cedat 2 mrturisesc 2 am cedat d)ndu2i voie acestui !r!at s se )ntoarc a doua /i" dorintei de a stra nu un )ndr0ostit" nu un rieten" ci unui s ectator avid al vietii si al ersoanei mele... &re!uie s )m!tr)nesti teri!il de tare" mi2a s us )ntr2o /i <ar0ot" entru a renunta la vanitatea de a tri )n $ata cuiva. 7ntr2una dintre scrisorile adresate lui <iddleton <urr:" ?at#erine <ans$ield ovesteste c tocmai a cum rat un )ne)nttor corset mov" si adau0 imediat3 5.e cat c nu este nimeni aici s21 vadN6 ,u exist entru $emeie amrciune mai mare dec)t s se simt $loarea" ar$umul" comoara e care nici o dorint nu o revendic3 ce este o !o0tie care nu m )m!o0teste e mine si e care nimeni nu o doreste4 Dra0ostea este revelatorul care $ace s a ar )n trsturi o/itive si clare ima0inea ne0ativ tern" la $el de /adarnic recum un cliseu al!1 rin ea c#i ul $emeii" rotun*imile tru ului ei" amintirile ei din co ilrie" lacrimile l)nse" roc#iile" o!iceiurile ei" universul ei" tot ceea ce este ea" tot ceea ce2i a artine se eli!erea/ din contin0ent si devine necesar3 este un dar minunat la oalele altarului )nc#inat /eului ei. 7nainte ca el s2si $i us cu !l)ndete m)inile e umerii ei" )nainte ca oc#ii lui s2o $i rivit )ndelun0" nu $usese niciodat dec)t o $emeie $oarte dr0ut )ntr2o lume incolor si tnst. Din momentul c)nd o srutase" ea rmsese )n icioare" drea t )n lumina side$ie a nemuririi. 1 1 <. XEBB. 'reutatea um!relor. KD9 De aceea !r!atii )n/estrati cu resti0iu social si rice uti )n a $lata vanitatea $eminin vor deste ta asiuni" c#iar dac seductia $i/ic le li seste cu desv)rsire. In numele situatiei lor elevate" )ntruc#i ea/ Le0ea" Adevrul3 constiinta lor de/vluie o realitate incontesta!il. -emeia e care o laud se simte resc#im!at )ntr2o comoar $r ret. De aici ar veni" de exem lu" du s usele Isadorei Duncan>" succesele lui d>Annun/io.
.)nd d>Annun/io iu!este o $emeie" )i )nalt su$letul )n )n tr)murile unde trieste si strluceste Beatrice. ()ud e r)nd" o $ace e $iecare $emeie s artici e la esenta divin" o duce sus" at)t de sus" )nc)t ea )si )nc#i uie cu adevrat c este e aceeasi trea t cu Beatrice.... Arunca r)nd e r)nd asu ra $avoritelor sale un vl sc)nteietor. Iu!ita lui se ridica deasu ra celorlalti muritori si mer0ea )nvluit )ntr2o lumin !i/ar. 7ns atunci c)nd ca riciul oetului lua s$)rsit si o a!andona entru alta" vlul de lumin dis rea" aureola se stin0ea si $emeia cdea din nou )n tru ul ei de lut... %entru o $emeie" a se au/i ludat cu acea ma0ie s ecial a lui d>Annun/io este o !ucurie com ara!il cu aceea simtit de Eva c)nd a au/it vocea sar elui )n %aradis. D>Annun/io oate s2i dea oricrei $emei im resia c este centrul +niversului. Doar )n dra0oste $emeia oate s2si )m ace armonios erotismul cu narcisismul1 am v/ut de*a c )ntre aceste dou sisteme exist o o o/itie care $ace ca $emeia s se ada te/e cu 0reu la destinul ei sexual. A se $ace o!iect de came" rad" aceasta contra/ice cultul e care si21 )nc#in1 i se are c )m!rtisrile )i o$ilesc si )i murdresc tru ul sau c2i )n*osesc su$letul. De aceea at)tea $emei ale0 $ri0iditatea" cre/)nd c ast$el )si strea/ inte0ritatea c0o2u#ri lor. Altele $ac distinctie )ntre volu ttile animalice si sentimentele elevate. +n ca/ $oarte caracteristic este acela al doamnei D. S..." relatat de Ste;el" si e care l2am citat de*a )n le0tur cu cstoria. -ri0id in ra orturile cu un sot res ectat" du moartea acestuia a )nt)lmt un t)nr la $el de artist" mare mu/ician" si a devenit iu!ita lui. Dra0ostea ei este )nc a!solut" nu se simte $encit dec)t alturi de el. &oat viata )i este um lut de Lot#ar. Dar" desi )l iu!ea ne!uneste" rm)ne $ri0id )n !ratele lui. +n alt !r!at s2a ivit )n viata ei" un durar uternic si !rutal" care" rin)n)nd sin0ur cu ea )ntr2o /i" a osedat2o ur si sim lu" $r rea multe vor!e. A $ost at)t de uimit" )nc)t n2a rotestat. Dar )n !ratele lui a simtit or0asmul cel mai violent. 5)n !ratele lui" s une ea" m2am re$cut entru luni )ntre0i. Este ca o !etie sl!atic" )ns unnat de un de/0ust indescri ti!il de )ndat ce m 0)ndesc la Lot#ar. 7l detest e %aul si )l iu!esc e Lot#ar. &otusi" %aul m satis$ace. La Lot#ar totul m atra0e. Dar se are c m resc#im! )ntr2o rostituat enlru a *uisa" din moment ce" ca $emeie de lume" orice *uisare )mi este re$u/at.6 (e$u/ s se cstoreasc cu %aul" dar continu s se 1 1SADO(A D+,.A,. Viata mea. KD= culce cu el1 )n acele momente 5se trans$orm )ntr2o alt $iint" rosteste cuvinte crude e care n2ar $i )ndr/nit niciodat s le ronunte6. Ste;el adau0 c 5 entru ma*oritatea $emeilor" cderea )n animalitate este o conditie a or0asmului6. Ele vd )n dra0ostea $i/ic o )n*osire care nu s2ar utea concilia cu sentimentele de stim si de a$ectiune. Dar entru altele" dim otriv" aceast )n*osire oate $i a!olit rin stima" tandretea si admiratia !r!atului. Ele nu acce t s se druiasc unui !r!at dec)t dac se cred iu!ite din ad)ncul su$letului1 unei $emei )i tre!uie mult cinism" indi$erent si or0oliu entru a considera relatiile $i/ice ca e un sc#im! de lceri din care $iecare artener )si a$l satis$actia. Si !r!atul 2 oate mai mult dec)t $emeia 2 se revolt )m otriva celei care vrea s21 ex loate/e din unct de vedere sexual11 dar )n 0eneral ea este cea care are im resia c artenerul ei se $oloseste de ea ca de un instrument. ,umai o admiratie exaltat oate com ensa umilinta unui act e care )l consider ca e o )n$r)n0ere. Am v/ut c actul amoros )i cere o alienare ro$und1 se scald )n lan0oarea asivittii1 cu oc#ii )nc#isi" anonim" ierdut" se simte le0nat de valuri" luat e sus de $urtun" )nvluit )n noa te1 aneanti/at" se )nt)lneste cu &otul" su$letul ei este nimicit Dar c)nd !r!atul se des rinde de ea" se tre/este aruncat e m)nt" e un at" )n lumin1 )si reia c#i ul" numele3 este o )nvins" o rad" un o!iect. Atunci are nevoie de dra0oste. Asa cum du )ntrcat co ilul caut rivirea linistitoare a rintilor si" $emeia tre!uie" rin
oc#ii amantului care o contem l" s se simt reinte0rat )n &otul de care tru ul ei a $ost des rtit )n mod dureros. (areori este satis$cut e de2a2ntre0ul1 c#iar dac a cunoscut alinarea lcerii" nu este de$initiv eli!erat de vra*a carnal1 tul!urarea i se relun0este )n sentiment1 acord)ndu2i lcerea" !r!atul o lea0 de el si nu2i mai d drumul. &otusi" el nu mai o doreste acum" iar ea nu2i iart aceast indi$erent de moment dec)t dac el i2a dedicat un sentiment atem oral si a!solut. Atunci imanenta momentului este de sit1 amintirile ar/toare nu mai s)nt un re0ret" ci o comoar1 stin0)ndu2se" volu tatea devine s erant si romisiune1 *uisarea este *usti$icat" $emeia oate s2si asume 0lorios sexualitatea" entru c o transcende1 tul!urarea" lcerea" dorinta nu mai s)nt o stare" ci un dar1 tru ul ei nu mai este un o!iect1 este o c)ntare a c)ntrilor" o $lacr. Atunci se oate a!andona cu asiune ma0iei erotismului1 noa tea se resc#im! )n lumin" )ndr0ostita oate desc#ide oc#ii" oate rivi !r!atul care o 1 .$.. rintre altele. Aincmtul doamnei .#anerle:. %rin cuvintele lui <ellors. LaMrenee )si ex rim oroarea $at de $emeile care tac clin el un instrument al lcerii. KD@ iu!este si a crui rivire o 0lori$ic1 rin el neantul devine lenitudine de a $i" iar $iinta este trans$i0urat )n valoare1 nu se mai scu$und )ntr2o noa te )ntunecoas" este urtat e ari i ctre cer. A!andonul devine exta/ sacru. .)nd )l rimeste e !r!atul iu!it" $emeia este locuit" se a$l )n starea de 0ratie recum -ecioara rimind Du#ul S$)nt sau credinciosul cuminectura. Asta ex lic analo0ia o!scen dintre imnurile ioase si c)ntecele desuc#eate3 nu entru c dra0ostea mistic ar avea )ntotdeauna un caracter sexual1 dar sexualitatea )ndr0ostitei ca t o nuant mistic 5Dumne/eul meu" adoratul meu" st )ne...6" aceleasi cuvinte se des rind de e !u/ele s$intei )n0enunc#eate si ale )ndr0ostitei culcate e at1 una )si o$er tru ul $i0urii lui .#rist" )ntinde m)inile entru a lua asu ra ei sti0matele" c#eam arsura Dra0ostei divine1 cealalt este si ea o$rand si aste tare3 lancea" darda" s0etile s)nt )ntruc#i ate )n sexul !r!atului. Am)ndou s)nt locuite de acelasi vis" visul in$antil" visul mistic" visul )ndr0ostit de a exista )n mod suveran" nimicindu2se )n s)nul celuilalt S2a retins uneori1 c aceast dorint de nimicire duce la masoc#ism Dar asa cum am amintit vor!ind des re erotism" nu se oate vor!i des re masoc#ism dec)t atunci c)nd )ncerc ""s $iu $ascinat eu )nsmi de o!iectivitatea mea cu a*utorul celuilalt61 adic atunci c)nd constiinta mea se )ntoarce ctre c0o entru a21 sesi/a )n umilinta situatiei sale. Or" )ndr0ostita nu este numai o narcisist alienat )n eul su3 ea simte si o dorint asionat de a2si de si ro riile limite si de a deveni in$init" rin intermediul celuilalt" care are acces la realitatea in$init. <ai )nt)i se a!andonea/ iu!irii entru a se salva1 dar aradoxul dra0ostei idolatre este c" )n loc s se salve/e" ea s$)rseste rin a se rene0a e de2a2ntre0ul. Sentimentele ei ca t o dimensiune mistic1 nu2> r.>.ai cere /eului sa o admire" s o a ro!e1 ar vrea s se to easc )n el" s uite de sine )n !ratele lui. 5As $i vrut s $iu o s$)nt a dra0ostei 2 scrie doamna d>A0oult. 7i invidiam e martiri )n asemenea momente de exaltare si de $uroare ascetic.6 .eea ce trans are din aceste cuvinte este dorinta unei radicale distru0eri a $iintei sale rin s$r)marea limitelor care o se ar e $emeie de iu!itul ei3 nu este vor!a de masoc#ism" ci de un vis extatic. Acelasi vis )l ins ir cuvintele 'eor0ettei Le!lanc3 5)n acea erioad" dac cineva m2ar $i )ntre!at ce doresc mai mult e lume" as $i rs uns $r e/itare3 sa $iu #ran si $lacr entru s iritul lui6. %entru a reali/a aceast uniune" $emeia doreste mai )nt)i s $ie de $olos1 rs uii/)nd exi0entelor amantului su" se va simti necesar1 va $i inte0rat )n existenta lui" va artici a la valoarea lui" va $i *usti$icat3 c#iar si misticilor le lace s cread" asa cum a$irm An0elus Silesius" c Dumne/eu are nevoie de om1 )n ca/ contrar" druirea lor 1 )ntre altele )n te/a IL)L?,EI Dti+&S.I. %si#olo0ia $emeilor.
KDE ar $i /adarnic. .u c)t !r!atul )i cere mai mult" cu at)t $emeia se simte mai satis$cut. Desi i/olarea e care Iu0o i2o im une Juliettei Drouet o a as e t)nra $emeie" simtim c este $ericit s i se su un3 a rm)ne ase/at )n $ata semineului )nseamn a $ace ceva entru $ericirea st )nului. -emeia va )ncerca cu asiune s2i $ie cu adevrat util. 7i 0teste $eluri de m)ncare $ine" )i trans$orm casa )ntr2un cmin3 5cui!usorul nostru6" /ice ea cu dr0lsenie1 se )n0ri*este de #ainele lui. Vreau s2ti te/i" s2ti ru i toate #ainele c)t mai mult osi!il" si numai eu" nea*utat de nimeni" s le cos si s le curt" )i scrie ea. %entru el citeste /iarele" decu ea/ articole" clasea/ scrisori si )nsemnri" co ia/ manuscrise" Este de/olat c)nd oetul )i )ncredintea/ o arte din aceast munc $iicei sale" Leo oldine. Asemenea trsturi s)nt )nt)lnite la orice $emeie )ndr0ostit. La nevoie se tirani/ea/ e sine )n numele amantului su1 tre!uie ca tot ceea ce este" tot ceea ce are" toate momentele vietii ei s2i $ie )nc#inate si s2si 0seasc ast$el ratiunea de a $i1 nu vrea s osede nimic dec)t rin el1 ar $i ne$ericit dac el nu i2ar cere nimic" ast$el )nc)t un amant delicat a*un0e s invente/e retentii. <ai )nt)i" $emeia caut )n dra0oste o con$irmare a ceea ce a $ost" a trecutului su" a ersona*ului su1 dar )si une )n *oc si viitorul3 entru al *usti$ica" )l des2tinea/ celui care detine toate valorile1 ast$el se eli!erea/ de transcendenta sa si o su!ordonea/ transcendentei unui .ellalt esential" a crei vasal si sclav devine. %entru a se 0si e sine" entru a se salva" )nce e rin a se ierde )n el3 si )ntr2adevr" )ncetul cu )ncetul" c#iar se va ierde3 toat realitatea este )n cellalt. Dra0ostea care se de$inea la )nce ut ca o a oteo/ narcisist se )nde lineste )n !ucuriile as re ale unui devotament care conduce adesea la automutilare. La )nce utul unei mari asiuni" $emeia devine mai $rumoas" mai ele0ant ca niciodat3 5.)nd m ia tn Adele" )mi rivesc $runtea" entru c o iu!esti66" scrie doamna d>A0oult. A 0sit o ratiune de a $i c#i ului ei" tru ului" camerei )n care locuieste" ro riului su e0o" si le )ndr0este rin intermediul !r!atului iu!it si care o iu!este" Dar utin mai t)r/iu" renunt" dim otriv" la orice coc#etrie1 dac iu!itul ei doreste" )si modi$ic )n$tisarea care altdat )i era mai retioas dec)t dra0ostea )nssi" se de/interesea/ de ea1 tot ceea ce este" tot ceea ce are )i druieste suveranului su1 renea0 ceea ce el dis retuieste1 ar vrea s2i consacre $iecare !taie a inimii sale" $iecare ictur de s)n0e" mduva oaselor ei1 aceasta se traduce rintr2un vis de martir3 a exa0era druirea de sine )n la tortur" )n )n ra0ul mortii" a $i Om)ntul e care calc iu!itul" a nu $i altceva dec)t un rs uns la c#emarea lui. &ot ce2i este inutil iu!itului su ea se 0r!este s distru0. Dac aceast druire de sine este acce tat )n KDD 7ntre0ime" nu oate $i vor!a de masoc#ism3 la Juliette Drouet" s re exem lu" nu )nt)lnim rea multe semne de masoc#ism. 7n excesul adoratiei sale" uneori )n0enunc#ea )naintea ortretului oetului si )i cerea iertare entru 0reselile e care le comisese1 )ns nu se )ntorcea cu m)nie )m otriva ei )nsesi. Dar se alunec usor de la entu/iasmul 0eneros la $uria masoc#ist. 7ndr0ostita care se a$l )n $ata iu!itului su recum co ilul )naintea rintilor si re0seste acel sentiment de vinovtie e care )l )ncerca alturi de ei1 si nu se va revolta )m otriva lui at)ta tim c)t )l iu!este3 se va revolta )m otriva ei )nsesi. Dac el o iu!este mai utin dec)t ar dori ea" dac nu reuseste s21 a!soar!" s21 $ac $ericit" s2i $ie de a*uns" tot narcisismul ei se converteste )n de/0ust" )n umilire" )n ur de sine care o incit la auto ede sire. 7n tim ul unei cri/e mai mult sau mai utin lun0i" uneori e durata )ntre0ii sale vieti" se va $ace victim voluntar" se va )nd)r*i s2i $ac ru acelui eu care n2a stiut s2i multumeasc iu!itul. Atunci atitudinea sa este de2a dre tul masoc#ist. Dar nu tre!uie s con$undm aceste ca/uri )n care )ndr0ostita )si caut su$erinta ca s se
r/!une e ea )nssi cu acelea )n care ea tinteste con$irmarea li!erttii !r!atului si a uterii lui. Este un loc comun 2 si se are c este adevrat 2 c rostituata este m)ndr s $ie !tut de iu!itul ei3 dar nu ideea de a $i !tut si aservit o exalt" ci $orta" autoritatea" suveranitatea !r!atului de care de inde3 )i lace si s21 vad maltrat)nd un alt !r!at" )l at)t uneori s intre )n )ntreceri ericuloase3 vrea ca st )nul ei s $ie detintorul valorilor recunoscute )n mediul cruia )i a artine. -emeia care se su une cu lcere unor ca ricii masculine admir si )n tirania care se exercit asu ra ei dovada unei li!ertti suverane. &re!uie s s unem c" dac dintr2un motiv oarecare" resti0iul amantului se nruie" violenta si retentiile acestuia vor deveni odioase3 ele nu au ret dec)t atunci c)nd mani$est divinitatea iu!itului. 7n acest ca/" !ucuria de a se simti rada unei li!ertti strine devine ametitoare1 entru o $ tur uman" cea mai neaste tat aventur este s se tre/easc motivat de vointa divers si im erioas a .eluilalt1 uneori e oameni )i o!oseste consecventa cu ro ria lor ersoan1 su unerea oar! este sin0ura sans de sc#im!are radical e care o oate cunoaste o $iint uman. -emeia devine sclav" re0in" $loare" c rioar" vitraliu" ro0o*in" servitoare" curte/an" mu/" )nsotitoare" mam" sor" co il" du visele nestatornice" du oruncile im erioase ale amantului3 ea se retea/ cu )nc)ntare la aceste metamor$o/e at)ta tim c)t nu recunoaste $at de sine c strea/ totdeauna e !u/e 0ustul identic al su unerii. %e lanul dra0ostei ca si e acela al erotismului" o!servm c masoc#ismul este unul dintre drumurile e care le ia $emeia nesatis$cut" de/am0it de .ellalt si de sine1 dar nu este calea natural a unei renuntri $ericite. <asoc#ismul er2 KDF etuea/ re/enta eului su! o )n$tisare rnit" dec/ut1 dra0ostea tinteste uitarea de sine )n $avoarea su!iectului esential. Sco ul su rem al dra0ostei omenesti" ca si al dra0ostei mistice" este identi$icarea cu $iinta iu!it. <sura valorilor" adevrul lumii s)nt )n constiinta !r!atului1 de aceea nu este de a*uns s $ie servit. -emeia )ncearc s vad cu oc#ii lui1 citeste crtile e care le citeste el. re$er ta!lourile si mu/ica e care el le re$er" nu o interesea/ dec)t rivelistile e care le vede cu el" ideile care vin de la el1 )i ado t rieteniile" dusmniile" rerile1 c)nd )si une o )ntre!are" se strduieste s aud ce2ar $i rs uns el1 vrea s res ire aerul e care21 res ir el1 $ructele si $lorile e care nu le rimeste de la el nu au nici 0ust" nici ar$um1 c#iar si s atiul ei #odolo0ic este !ulversat3 centrul lumii nu mai este locul )n care se a$l ea. ci locul unde st iu!itul ei3 toate drumurile leac din ra0ul casei lui si se )ntorc tot acolo. Se $oloseste de cuvintele lui" )i re$ace 0esturile" )i )m rumut maniile si ticurile. 5Eu s)nt Ieat#cli$$6" s une .at#erine )n La rscruce de v)ntiiri3 acesta este stri0tul oricrei )ndr0ostite3 ea este o alta )ntruc#i are a iu!itului" re$lexul lui" du!lul lui3 este ci )nsusi. Ea )si va lsa ro ria2i lume s se scu$unde )n contin0ent si trieste )n universul !r!atului. -ericirea su rem a )ndr0ostitei este aceea de a $i recunoscuta d.2!r!atul iu!it ca o arte din el )nsusi1 c)nd acesta s une 5noi6" ea se asocia/ si se identi$ic cu el" )i )m rtseste resti0iul si domneste )m reun cu el asu ra restului lumii1 ea nu se mai satur s te eie c#iar si )n mod a!u/iv acest ".noi6 savuros. -iindu2i necesar unei $iinte care este necesitatea a!solut" care se roiectea/ )n lume rin sco uri necesare si care2i restituie lumea su! )n$tisarea necesittii" )ndr0ostita cunoaste )n a!andonul ei osesiunea ma0ni$ic a a!solutului. Aceast certitudine este i/vorul at)tor !ucurii3 se simte ridicat la drea ta lui Dumne/eu1 utin )i as c este e locul doi" din moment ce are locul su" entru totdeauna" )ntr2un univers minunat ordonat. At)ta tim cit iu!este" se simte total *usti$icat si 0ust acea si !ucuria. Aceasta a $ost oate soarta domnisoarei Aisse alturi de cavalerul d>A:die" )nainte ca scru ule de ordin reli0ios s2i tul!ure su$letul" sau a Juliettei Drouet )n um!ra lui Victor Iu0o.
Dar rar se )nt)m l ca aceast !eatitudine 0lorioas s $ie sta!il ,ici un !r!at nu este Dumne/eu. (a orturile e care $emeia mistic le )ntretine cu a!senta divin de ind numai de $ervoarea ei3 dai !r!atul divini/at" care nu este totusi Dumne/eu" este re/ent. De aici se vor naste c#inurile )ndr0ostitei. Destinul ei cel mai o!isnuit este ilustrat de cuvintele Juliettei de Les inasse3 5)n $iecare moment al vietii mele" rietene" te iu!esc" su$r si te aste t6. Desi0ur" si )n ca/ul !r!atilor su$erinta este le0at de dra0oste1 dar c#inurile lor nu durea/ rea mult si nu s)nt devoratoare1 Ben*amin .onstant a vrut s moar entru Juliette (ecamier3 du un an se vindecase. Stend#al a re0retat2o e <etilde ani )ntre0i" dar aceast rere de rOu mai KFL de0ra! )i m)n0)ia viata dec)t s i2o otrveasc. 7n tim ce $emeia" asum)ndu2se ca neesential" acce t)nd o total de endent" )si creea/ sin0ur in$ernul1 orice )ndr0ostit se oart recum micuta siren a lui Andersen" care" din dra0oste" entru a2si sc#im!a coada de este )n icioare de $emeie" a mers e ace si e cr!uni )ncinsi. ,u este adevrat c !r!atul este necesar )n mod neconditionat si c $emeia nu2i este necesar1 el nu este )n msur s o *usti$ice e cea care se consacr cultului su si nu se las osedat de ea. Dra0ostea autentic ar tre!ui s2si asume contin0enta celuilalt" adic li surile" limitele sale si 0ratuitatea sa ori0inar1 nu ar retinde s $ie salvarea celuilalt" ci o relatie interuman. Dra0ostea idolatr )i con$er iu!itului o valoare a!solut3 aceasta este rima minciun care sare )n oc#i tuturor rivirilor strine3 5El nu merit at)ta dra0oste6" se so teste )n *urul )ndr0ostitei1 osteritatea sur)de cu mil atunci c)nd evoc $i0ura alid a contelui 'uil!ert. %entru $emeie este o dece tie s$)sietoare s desco ere li surile" mediocritatea idolului su. .olette a $cut adesea alu/ie 2 )n Va0a!onda" )n +ceniciile mele 2 la aceast amar a0onie1 de/ilu/ia este )nc si mai mare dec)t a co ilului care a v/ut ruin)ndu2se resti0iul atern" entru c $emeia 12a ales ea )nssi e acela cruia i2a druit )ntrea0a ei $iint. .#iar dac alesul este demn de cel mai ro$und atasament" adevrul su este terestru3 nu e el )l iu!este $emeia )n0enunc#eat )naintea unei $iinte su erioare1 ea a $ost )nselat de aceast serio/itate care re$u/ s un valorile 5)ntre arante/e6 1 adic s recunoasc $a tul c sursa lor este )n existenta uman1" reaua sa credint ridic o !arier )ntre ea si cel e care21 ador. II )nalt )n slvi" i se rosternea/" dar nu )i este rieten" entru c nu reali/ea/ c el este )n ericol )n aceast lume" c roiectele si sco urile lui s)nt la $el de $ra0ile ca el )nsusi1 consider)ndu21 dre t .redinta" Adevrul" nu2i cunoaste cu adevrat li!ertatea" care este e/itare si an0oas. Acest re$u/ de a2i a lica amantului o msur uman ex lic multe aradoxuri $eminine. -emeia )i cere iu!itului ei o $avoare si el i2o acord3 atunci este 0eneros" !o0at" ma0ni$ic" se oart re0este" este divin1 dac re$u/" este avar" mesc#in" crud" este o $iint demonic sau !estial. Oricine ar $i tentat s o!iecte/e3 dac un 5da6 sur rinde ca o su rem extrava0ant" tre!uie atunci ca un 5nu6 s uimeasc4 )ntre su raomenesc si inuman nu exist oare loc entru uman4 Aceasta se )n$)m l entru c un /eu dec/ut nu este !r!at3 este o im ostur1 amantul nu are dec)t alternativa de a dovedi c este cu adevrat re0ele adorat1 sau" dac nu" s se denunte ca un u/ur ator ce este. .um nu mai este adulat" tre!uie s $ie clcat )n icioare. 7n numele acestei 0lorii cu care ea i2a )ncununat $runtea" )ndr0ostita )i inter/ice orice sl!iciune1 este dece tionat si iritat dac el nu se con$ormea/ ima0inii e care i2a su!stituit2o1 dac este o!osit" / cit" dac )i este $oame sau sete )ntr2un moment ne otrivit" dac d 0res" dac se contra/ice" $emeia decretea/ c 5nu este la )nltime6 si se l)n0e de asta. %rin acest su!ter$u0iu" )i va re rosa KF1
toate initiativele cu care nu este de acord1 )si *udec *udectorul" si" entru a merita s rm)n st )nul ei" )i nea0 li!ertatea. .ultul e care i21 )nc#in este uneori mai satis$cut de a!senta dec)t de re/enta !r!atului1 du cum am v/ut" exist $emei care se consacr unor eroi morti sau inaccesi!ili" ast$el )ne)t niciodat s nu se con$runte cu $iinte )n came si oase" entru c acestea" )n mod $atal" le vor contra/ice visele. De aici vin slo0anele !la/ate3 5,u tre!uie s cre/i )n -t2-rumos. Br!atii nu s)nt dec)t niste srmane creaturi6. 7ns ei nu ar rea niste itici dac nu li s2ar cere s $ie uriasi. Acesta este unul dintre !lestemele care a as asu ra $emeii asionate3 0enero/itatea ei se converteste numaidecOt )n exi0ent. S2a alienat )n cellalt" si a oi vrea s2si reca ete individualitatea3 tre!uie s siR1 anexe/e e acela care )i osed $iinta. I se druieste )n )ntre0ime3 dar tre!uie ca el s $ie dis oni!il e de2a2ntre0ul entru a rimi cu demnitate acest dar. 7i dedic toate cli ele vietii ei1 dar eN tre!uie s $ie re/ent )n $iecare cli . ,u vrea s triasc dec)t rin el3 dar vrea s triasc1 el tre!uie s se consacre acestui sco 3 s2 o $ac s triasc. &e iu!esc uneori ne!uneste si )n aceste momente nu )ntele0 c eu n2as utea" n2as avea cum si n2ar tre!ui s $iu entru tine o o!sesie" asa cum esti tu entru mine" )i scrie doamna d>A0oult lui Lis/t. Ea )ncearc s2si )n$r)ne/e dorinta s ontan de a $i totul entru el Aceeasi c#emare trans are din t)n0uirea doamnei de Les inasse3 DoamneN Dac ai sti cum s)nt /ilele" cum e viata 0olit de interesul si de lcerea de a te vedeaN %rietene" dumitale )ti s)nt de a*uns diversele lucruri )ntre care )ti )m rti viata" ocu atiile" miscarea1 )n tim ce" entru nune" $ericirea esti dumneata" numai dumneata1 n2 as vrea s triesc dac n2ar tre!ui s te vd si s te iu!esc )n $iecare moment al vietii mele. La )nce ut )ndr0ostita era )ne)ntat s satis$ac dorinta amantului su1 a oi 2 recum om ierul le0endar care din dra0oste entru meseria lui $ace s i/!ucneasc este tot incendii 2 se strduieste s tre/easc aceast dorint entru a avea ce s satis$ac1 dac nu reuseste" se simte umilit" inutil" )ntr2at)t )ne)t amantul a*un0e s simule/e o asiune e care n2o mai )ncearc. Aceasta e o alt minciun a dra0ostei si o multime de !r!ati 2 LaMrence" <ont#erlant 22au denuntat2o cu ranc#iun3 dra0ostea )n acest ca/ se crede un dar" c)nd de $a t nu este dec)t tiranie. Ben*amin .onstant a descris cu as rime" )n Adol #c" lanturile cu care )l )ncon*oar e !r!at c#iar si asiunea cea mai 0eneroas a unei $emei. 5,u2si msura sacri$iciile" entru c era rea ocu at s m $ac s le acce t6" scrie el" cu cru/ime" des re Eleonore. Acce tarea este )ntr2adevr un an0a*ament care )l )nlntuie e amant" $r mcar s ai! rivile0iul de a a rea KF8 ca $iind el acela care o$er1 $emeia )i cere s rimeasc cu recunostint overile cu care ea )l co leseste. Iar tirania sa este insatia!il. Br!atul )ndr0ostit este autoritar1 dar c)nd a o!tinut ceea ce voia" este satis$cut" )n tim ce devotamentul lin de exi0ente al $emeii este nelimitat. +n !r!at care are )ncredere )n iu!ita lui acce t $r ne lcere ca ea s li seasc" s $ie de arte de el1 dac e si0ur c2i a artine" )i lace mai mult s osede o $iint li!er dec)t un o!iect. Dim otriv" a!senta amantului este totdeauna entru $emeie o tortur3 el este o rivire" un *udector" si imediat ce2si atinteste rivirea asu ra altui lucru" o $rustrea/1 tot ceea ce vede este $urat de la ea1 de arte de el" se simte de osedat )n acelasi tim de sine )nssi si de lume. .#iar si ase/at alturi de ea" citind" scriind" o a!andonea/" o trdea/. Ea )i urste somnul. %e Baudelaire )l )nduiosea/ $emeia adormit. 5-rumosii ti oc#i s)nt o!ositi" !iata mea iu!it.6 %roust o riveste cu lcere e Al!ertine adormitA1 entru c 0elo/ia masculin este ur si sim lu vointa unei osesiuni exclusive1 iu!ita" c)nd somnul )i red candoarea de/armat a co ilriei" nu a artine nimnui3 !r!atului )i a*un0e aceast certitudine. Dar /eul" st )nul nu tre!uie s se a!andone/e odi#nei imanentei1 $emeia riveste aceast transcendent $ul0erat cu o
rivire ostil1 )i detest inertia animalic" tru ul !r!atului nu mai exist entru ea" ci )n sine" a!andonat unei contin0ente a crei rscum rare este ro ria sa contin0ent. Violette Leduc a ex rimat $oarte re0nant acest sentiment3 7i ursc e cei care dorm. < a lec asu ra lor cu intentii rele. Su unerea lor m exas erea/. +rsc senintatea lor inconstient" $alsa aneste/ie" c#i ul de or! studios" !etia rational" strduinta lor de inca a!ili... Am )ndit" am aste tat )ndelun0 o !ul ro/ care s ias din 0ura iu!itului meu adormit. ,u voiam de la el dec)t o !ul care s dovedeasc $a tul c este acolo. ,u s2a )nt)m lat nunic. Am v/ut c leoa ele lui de noa te erau leoa e de mort... < re$u0iam )n voiosia leoa elor sale" c)nd nu reuseam s m )ntele0 cu acest !r!at. Are somnul 0reu. <i2a $urat totul. 7l ursc e iu!itul meu c)nd doarme1 oate s2si cree/e cu inconstient o liniste care mie mi2e strin...)i ursc $runtea de miere.... 7n ad)ncul lui" se strduieste entru odi#na lui. (eca itulea/ nu se stie ce.... Am lecat )n /!or" ca niste sri. Am vrut s rsim m)ntul cu a*utorul tem eramentului nostru. Am decolat" am escaladat )nltimi" am )ndit" am aste tat" am $redonat" am a*uns" am 0emut" am c)sti0at si am ierdut )m reun. Am tras c#iulul cu serio/itate. Am desco erit un nou $el de neant. Acum dormi. ,u e cinstit s te sustra0i ast$el... Dac iu!itul meu care doarme se misc" m)na mea atin0e" $r s vrea" sm)nta. %ivnita cu cinci/eci de saci de 0r)u este su$ocant" des otic. &esticulele unui !r!at care doarme au c/ut e m)na mea... &in )n in)ini micii saci cu sm)nt. &in )n rn)n c)m urile care vor $i arate" live/ile care vor $i )n0ri*ite" A ,imic nu se sc#im! dac Al!ertine este un Al!ert1 atitudinea lui %roust este aici" )n once ca/" viril. KFK $orta a elor care va $i trans$ormat" cele atru sc)nduri care vor $i !tute )n cuie" relatele care vor $i ridicate. &in )n m)u $ructele" $lorile" animalele selectionate. &in )n m)n !isturiul" $oar$ecele de 0rdinar" sonda" revolverul" $orce sul" si toate acestea nu2mi um lu m)na. Sm)nta lumii care doarme nu este dec)t risosul care se leaen )ncolo si2 ncoace al unei relunciri a su$letului... .)nd dormi" te ursc.> ,u tre!uie ca /eul s adoarm3 dac asta se )nt)m l" devine lut. carne1 nu tre!uie s )ncete/e s $ie re/ent3 ast$el" $ tura lui se r!useste )n neant. %entru $emeie" somnul !r!atului este avaritie si trdare. +neori amantul )si tre/este iu!ita entru a o )m!rtisa1 ea )l tre/este ur si sim lu entru ca el s nu doarm" s nu se )nde rte/e" s nu se 0)ndeasc dec)t la ea" )nc#is )n camera" )n atul" )n !ratele ei" ca Dumne/eu )n ta!emaclu Asta doreste $emeia3 este o temnicer. Si totusi" nu consimte cu adevrat ca !r!atul s nu $ie altceva dec)t ri/onierul ei. Este unul dintre aradoxurile dureroase ale dra0ostei3 ca tiv" /eul se lea d de divinitatea sa -emeia )si salvea/ transcendenta destin)nd2o iu!itului su1 dar tre!uie ca el s2o oarte ctre )ntrea0a lume. Dac cei doi amanti se cu$und )m reun )n a!solutul asiunii" toat li!ertatea se de0radea/ )n imanent" numai moartea mai oate atunci s le aduc o solutie1 acesta este unul dintre sensurile mitului &ristan si #olda. Doi amanti care se destinea/ exclusiv unul altuia s)nt morti de*a3 mor de lictiseal. 7n cartea sa %Oniintiiri strine. <areei Arland a descris aceast lent a0onie a unei iu!iri care se devor sin0ur. -emeia cunoaste aceasta rime*die. In a$ar de cri/ele sale de $rene/ie 0eloas" ea )nssi )i cere !r!atului s $ie roiect" actiune3 nu mai este un erou dac nu $ace nici o $a t de vite*ie .avalerul care leac s re noi !tlii )si o$ensea/ iu!ita1 dar )l dis retuieste dac rni)ne s stea la icioarele ei Este c#inul im osi!ilei iu!iri3 $emeia vrea s21 ai! e !r!at )n )ntre0ime" dar 11 cere s de seasc orice osesie osi!il3 nimeni nu arc o li!ertate1 ea vrea s )nc#id aici o $iint care" du ex resia lui Ieide00er" este 5o creatur a de rtrilor6>" si ea stie !ine c aceast tentativ este
condamnat 5%rietene" te iu!esc asa cum tre!uie s iu!esti" excesiv" ne!uneste" cu asiune si dis erare6" scrie Juliette Les inasse. Dra0ostea idolatr" dac este lucid" nu oate $i dec)t dis erat .ci $emeia care )i cere iu!itului su s $ie erou" urias" semi/eu" )i cere s nu $ie totul entru el" )n tim ce ea nu oate $i $ericit dec)t cu conditia ca el s2i um le cu totul $iinta. %asiunea $emeii" renuntarea total la orice $el de dre turi ro ni os tulea/ recis c acest sentiment" aceast donnt de renuntare nu exist eu2 1 V.> ursc e ce" care donn KF9 tru cellalt sex" s une ,iet/sc#e1" cci dac am)ndoi ar renunta la sine entru dra0oste" ar re/ulta" e le0ea mea" nu stiu rea !ine ce" oate teama de vid4 -emeia oate $i luat... ea vrea deci e cineva care s2o ia. care s nu se dea el )nsusi" care s nu se a!andone/e" ci" dim otriv" s vrea s2si )m!o0teasc eul rin dra0oste... -emeia se d" !r!atul se )m!o0teste cu ea... .el utin" $emeia )si va utea a$la !ucuria )n aceast )m!o0tire e care i2o aduce iu!itului1 ea nu este &otul entru el3 dar va )ncerca s se cread indis ensa!il1 nu exist o 0radare a necesittii. Dac el 5nu se oate li si de ea6 se consider temelia retioasei lui existente si )si a$l )n aceasta ro ria2i valoare. 7l serveste cu !ucurie1 dar el tre!uie s recunoasc aceste servicii si s le a recie/e asa cum merit1 darul devine exi0ent du dialectica o!isnuit a devotamentului8. O $emeie cu scru ule se va )ntre!a3 5Oare c#iar are nevoie de mine4>> Br!atul o )ndr0este" o doreste cu o tandrete si o dorint deose!ite3 dar n2ar simti si entru alta la $el4 <ulte )ndr0ostite se las )nselate1 i0nor cu !un stiint $a tul c 0eneralitatea este )nvluit )n sin0ularitate" iar !r!atul le a*ut s )ntretin aceast ilu/ie entru c si el o )m rtseste la )nce ut1 adesea )n dorinta lui exist o ardoare care are a s$ida tim ul1 )n momentul )n care doreste o $emeie" o doreste cu asiune" n2o doreste dec)t e ea3 si" desi0ur" cli a este a!solut" dar este a!solutul unei cli e. Victim a ilu/iei" $emeia vrea s2o relun0easc )n eternitate. Divini/at de )m!rtisarea st )nului" crede c a $ost )ntotdeauna divini/at si redestinat /eului" ea sin0ur. Dar dorinta masculin este e c)t de im erioas" e at)t de trectoare1 o dat satis$cut" se stin0e la $el de re ede In sc#im!" $emeia devine ri/oniera !r!atului iu!it cel mai adesea du ce a $cut dra0oste cu el. Este o tem care circul )n toat literatura $acil si )n c)ntecele ie$tine. 5+n !iat trecea" o $at c#ita. +n !iat c)nta" o $at l)n0ea...6 Si c#iar dac !r!atul este le0at de $emeie cu le0turi uternice" aceasta nu )nseamn c ea )i este necesar. &otusi" acest lucru )l cere ea3 a!dicarea ei nu o salvea/ dec)t cu conditia s2i restituie im eriul1 nu oti sc a de *ocul reci rocittii Ea tre!uie deci s su$ere sau s se mint. .el mai adesea se a0at de minciun. 7si ima0inea/ dra0ostea !r!atului ca $iind aidoma celei e care i2o oart ea1 este de rea2credint atunci c)nd ia dorinta dre t dra0oste" erectia" dre t dorint" dra0ostea" dre t o reli0ie. 7l o!li0 e !r!at s o mint3 5< iu!estiF < iu!esti ca altdat4 < vei iu!i )ntotdeauna46 Este $oarte a!il )n a une aceste )ntre!ri )n momentele )n care nu este tim entru rs unsuri nuantate sau sincere" )n asa $el )nc)t )m re*urrile inter/ic aceste rs unsuri3 )n tim ul )m!rtisrilor amoroase" c)nd este !olnav" rintre #o#ote de l)ns sau e eronul unei 0ri" $emeia )i une )ntre!ri im erioase" iar din rs unsurile 1 Stiinta voioas. 2 Asa cum ani )ncercat s artm )n %:rr#us si .ine>as. KF= rimite )si $ace niste tro$ee1 )n li sa unor rs unsuri" $ace s vor!easc tcerea3 orice )ndr0ostit adevrat este mai mult sau mai utin aranoic. 7mi amintesc de o rieten care declara" vor!ind des re iu!itul ei de de arte care nu2i mai dduse de mult tim nici o
veste3 5.)nd vrei s rsesti e cineva" )i scrii ca s2i anunti ru tura61 a oi" du ce rimise o scrisoare li sit de orice am!i0uitate3 5.)nd vrei s2o ru i cu cineva" nu2i scrii deloc6>. De multe ori e $oarte di$icil de #otr)t" )n $ata con$identelor rimite" unde )nce e delirul atolo0ic. Descrise de )ndr0ostita )n anic" urtrile !r!atului a ar )ntotdeauna ca extrava0ante3 este un nevrotic" un sadic" un re$ulat" un masoc#ist" un demon" un usuratic" un las" sau toate acestea la un loc" s$id)nd ex licatiile si#olo0ice cele mai su!tile. 5X... m ador" este 0elos ca un ne!un" ar vrea s ort o masc atunci c)nd ies din cas3 dar e o $iint at)t de ciudat si care nu are )ncredere )n dra0oste3 c)nd sun la usa lui" m rimeste )n #ol" nici mcar nu m las s intru...6 Sau3 5B.. m adora. Dar era rea or0olios ca s2mi cear s mer0 la L:on" unde locuieste3 m2am dus" m2am instalat la el. Du o t /ile. $r mcar s ne certm" m2a dat a$ar. L2am mai v/ut de dou ori. A treia oar c)nd i2am tele$onat" a )nc#is )n mi*locul convor!irii. E ne!un6. Aceste ovesti misterioase se lim e/esc atunci c)nd !r!atul ex lic3 "",2o iu!eam a!solut deloc6" sau3 5Simteam entru ea rietenie" dar n2as $i su ortat s triesc o lun alturi de ea6. .)nd este rea o!stinat" reaua2credint o conduce e $emeie de2a dre tul la os iciu3 una dintre trsturile constante ale erotomaniei este $a tul c urtrile iu!itului a ar ca $iind eni0matice sau aradoxale3 rin acest mi*loc" delirul !olnavei i/!uteste totdeauna s s$arme re/istentele realittii. O $emeie normal reuseste uneori s se recunoasc )nvins )n $ata realittii" s recunoasc $a tul ca nu este iu!it. Dar at)ta tim c)t nu a $ost )ncoltit s2o $ac. 7ntotdeauna trisea/ utin. .#iar si )n dra0ostea reci roc" )ntre sentimentele celor doi iu!iti este o di$erent $undamental e care ea se strduieste s2o masc#e/e. &re!uie ca !r!atul s $ie )n stare s se *usti$ice $r a*utorul ei" din moment ce s er s $ie *usti$icat rin el. Dac )i este necesar" aceasta se )nt)m l entru c ea $u0e de li!ertatea sa3 dar dac el )si asum li!ertatea $r de care nu ar $i erou" si nici mcar !r!at" nimic si nimeni nu i2ar utea $i necesar. De endenta e care o acce t $emeia vine din sl!iciunea ei3 cum ar utea a$la ea o de endent reci roc la cel e care21 iu!este tocmai entru $orta lui4 +n su$let deose!it de exi0ent nu si2ar utea 0si linistea )n dra0oste" entru c vi/ea/ un sco contradictoriu. S$)siat" c#inuit" risc s devin o ovar entru cel cruia visa s2i $ie sclav1 entru c nu se simte indis ensa!il" devine ino ortun" odios. Este o tra0edie care se )nt)m l $oarte $recvent. Dac este )ntelea t si mai utin intransi0ent" )ndr0ostita se resemnea/. ,u este totul" nu este a!solut necesar3 )i a*un0e s $ie de $olos1 alta de2a!ia astea t s2i ia locul" si de aceea se multumeste s $ie cea care este acolo. %oate KF@ atunci s 0uste o $ericire modest1 dar c#iar si )ntre aceste limite $ericirea va $i um!rit de nori. 7ndr0ostita astea t" si este mai dureros acest lucni entru ea dec)t entru sotie. Dac sotia )nssi este )n mod exclusiv o )ndr0ostit" tre!urile casnice" maternitatea" ocu atiile" lcerile nu au nici o valoare )n oc#ii ei3 doar re/enta sotului o smul0e din lim!urile lictisului3 5.)nd nu esti aici" mi se are c nici nu merit s rivesc lumina /ilei1 tot ce mi se )nt)m l atunci mi se are mort" nu mai s)nt dec)t o roc#ie aruncat e un scaun6" scrie .erile Sauva0e )n rimii ani ai cstoriei.1 Si am v/ut c. $oarte adesea" )n a$ara cstoriei se naste si )n$loreste dra0ostea2 asiune. +nul dintre cele mai remarca!ile exem le ale unei vieti dedicate )n )ntre0ime dra0ostei este acela al Juliettei Drouet3 viata ei nu este dec)t o aste tare in$init. 5&re!uie )ntotdeauna s revin )n acelasi unct de lecare" adic s te aste t la nes$)rsit6 )i scrie ea lui Iu0o. 5&e aste t ca o veverit )n cusc.6 5DoamneN ce trist este entru o $ire ca a mea s aste te de la un ca t al vietii la altulN6 5.e /iN .redeam c nu mai trece odat" at)t de mult te2am aste tat" si acum mi se are c a trecut rea re ede" entru c nu te2am v/ut...6> 5<i se are c o /i durea/ o vesnicie...6 5&e aste t entru c" la urma urmei" re$er s te aste t dec)t s cred
c n2ai s vii niciodat...6 Este adevrat c Iu0o" du ce o determinase e Juliette s ru relatia cu rotectorul ei" rintul Demido$$" a )nc#is2o )ntr2un a artament si tim de dois re/ece ani i2a inter/is s ias sin0ur" ast$el )nc)t s nu oat relua le0turile cu nici unul dintre rietenii ei de altdat. Dar" c#iar si atunci c)nd soarta celei care semna 5Srmana ta victim )ntemnitat6 s2a )ndulcit" aceasta a continuat s triasc numai entru iu!itul ei si )n tot acest tim s21 vad $oarte rar. 5&e iu!esc" multiu2!itul meu Victor6 " scrie ea )n 1D91" 5dar inima mi2e trist si lin de amrciune1 te vd at)t de utin" at)t de utin" si )n utinul tim )n care te vd. 7mi a artii at)t de utin" )nc)t toate acestea se adun )ntr2o tristete care )mi um le inima si mintea.6 Ea visea/ s concilie/e inde endenta si dra0ostea. 5As vrea s $iu )n acelasi tim li!er si sclav" li!er rintr2un statut care s2mi asi0ure existenta si sclav numai a dra0ostei mele.6 Dar" cum esuase )n cariera ei de actrit" a tre!uit ""de la un ca t al vietii la altul6 s se resemne/e la a nu $i dec)t o amant. 7n ciuda e$orturilor sale de a2si servi idolul" ceasurile ei erau rea ustii3 stau mrturie cele sa tes re/ece mii de scrisori e care i le2a scris lui Iu0o )ntr2un ritm de trei sau atru sute e an. 7ntre vi/itele st )nului su" nu utea dec)t s )ncerce s2si omoare tim ul. %entru $emeia din #arem" cea mai mare oroare este 1 liste cu totul altceTa dac $emeia si2a a$lat )n cstorie autonomia3 atunci dra0ostea )ntre cei dot soti oate ti un scluiu! li!er )ntre dou $iinte su$icienti1 lor )nsesi. KFE aceea c /ilele sale s)nt ustiuri de lictis3 c)nd !r!atul nu se. $oloseste de acest o!iect e care21 re re/int ea )n oc#ii lui" $emeia nu mai este nimic" a!solut nimic. Situatia )ndr0ostitei este asemntoare3 nu vrea s $ie dec)t $emeia iu!it" nimic altceva nu are ret )n oc#ii ei. %entru a exista" tre!uie ca amantul s $ie alturi de ea" s se ocu e de ea1 )i astea t venirea" dorinta" tre/irea1 cum a rsit2o )nce e din nou s21 aste te. Acesta este !lestemul care a as asu ra eroinei din Strada lturalnic1" sau asu ra aceleia din Intem erii2" reotese si victime ale dra0ostei ure. Este edea sa cea mai rea a $emeii care nu si2a luat destinul )n ro riile2i m)ini. A aste ta oate $i o !ucurie1 entru cea care2si astea t iu!itul stind c acesta vine s re ea" stiind c o iu!este" aste tarea este o romisiune strlucitoare. Dar du ce a trecut !etia )ncre/toare a dra0ostei care sc#im! c#iar si re/enta )n a!sent" )n ustiul a!sentei se amestec c#inurile nelinistii3 !r!atul oate s nu se mai )ntoarc niciodat. Am cunoscut o $emeie care" de $iecare dat c)nd iu!itul ei se )ntorcea. 7l rimea cu uimire. ...redeam c nu mai vii6" )i s unea. Si" dac o )ntre!a de ce" rs undea3 5Ai utea s nu mai vii .)nd te aste t am im resia c n2am s te mai vd niciodat6. <ai ales c e osi!il ca el s )ncete/e s2o iu!easc3 oate s se )ndr0osteasc de alta. .ci violenta cu care $emeia )ncearc s se mint" s un)nd3 5< iu!este la ne!unie" nu m iu!este dec)t e mine6" nu exclude c#inurile 0elo/iei. Este o trstur ti ic entru automisti$icare s ermit existenta unor a$irmatii asionate si contradictorii. Ast$el" ne!unul care se crede cu )nc t)aare ,a oleon recunoaste $r nici o *en c este si $ri/er. (ar acce t $emeia s se )ntre!e e sine2 ""Oare m iu!este cu adevrat46 )n sc#im!" se )ntrea! de o sut de ori3 5Oare iu!este e alta46 ,u vrea s admit c asiunea amantului ar $i utut s se stin0 utin c)te utin" nici ca acesta ar utea une mai utin ret e dra0oste dec)t ea3 imediat )si inventea/ rivale .onsider c dra0ostea este )n acelasi tim un sentiment li!er si o ma0ie" si crede c !r!atul ""ei6 continu s2o iu!easc )n li!ertatea sa )n tim ce este 5)m!ro!odit6" 5 rins )n ca can6 de o intri0ant rice ut la as$el de lucruri. Br!atul o sesi/ea/ e $emeie ca $iind asimilat lui" )n imanenta ei1 de aceea )i $ace *ocul1 s2a strduit s2si ima0ine/e c si ea este un .ellalt care2i sca 1 0elo/ia nu este la el dec)t o cri/ trectoare" la $el ca si dra0ostea3 se )nt)m l ca aceast cri/ s $ie violent si c#iar uci0as" dar se )nt)m l rar ca nelinistea s ersiste )n el mai mult tim 'elo/ia
a are la el ca o mani$estare derivat3 c)ud a$acerile )i mer0 rost" c)nd se simte n stuit de viat" crede c este !at*ocorit de N l>A,,V II+(S&. Strada lturalnic. 8 (. LliI<A,,. Intem erii. KFD $emeia cu care trieste.1 Dim otriv" $emeia" care21 iu!este e !r!at datorit alterittii si a transcendentei lui" se simte )n rime*die )n orice moment. 7ntre trdarea a!sentei si in$idelitate nu este o distant rea mare. .um se simte rea utin iu!it" devine 0eloas3 date $iind exi0entele e care le are" )ntotdeauna se )nt)m l asa" mai mult sau mai utin1 re rosurile" l)n0erile ei" oricare le2ar $i retextele" se traduc rin scene de 0elo/ie3 ast$el )si va ex rima ner!darea si lictisul aste trii" sentimentul amar al de endentei sale" re0retul de a nu avea dec)t o existent mutilat. &ot destinul ei este )n *oc )n $iecare rivire e care !r!atul iu!it i2o arunc altei $emei" entru c s2a alienat )n )ntre0ime )n el. De aceea este iritat c)nd oc#ii lui se )ntorc un moment ctre o strin1 dac el )i aminteste c si ea s2a uitat lun0 la un necunoscut" rs unde cu convin0ere3 "",u e acelasi lucru6. Si are dre tate. +n !r!at rivit de o $emeie nu rimeste nimic3 darul nu intervine dec)t atunci c)nd tru ul $eminin se trans$orm )n rad. 7n tim ce $emeia r)vnit este imediat metamor$o/at )n o!iect de/ira!il si dorit1 iar )ndr0ostita dis retuit 5cade in lutul o!isnuit6. De aceea este $r )ncetare la )nd. .e $ace el4 La ce se uitAE .u cine vor!este4 +n sur)s oate s2i ia )na oi ceea ce i2a dat o dorint" a*un0e un sin0ur moment entru ca !r!atul s $ie aruncat din 5lumina side$ie a nemuririi6 )n cre usculul cotidian. A rimit totul de la dra0oste" oate ierde totul ier/)nd2o Im recis sau !ine de$init" $r temei sau *usti$icat" 0elo/ia este entru $emeie o tortur )nne!unitoare" entru c este o contestare radical a dra0ostei3 dac trdarea e si0ur" ea tie!uie $ie s renunte s2si mai $ac din dra0oste o reli0ie" $ie s renunte la aceast dra0oste1 este o rsturnare at)t de radical" )nc)t este usor de )nteles cum )ndr0ostita" )ndoindu2se si misti$ic)ndu2se r)nd e r)nd" este o!sedat de dorinta si de teama de a desco eri adevrul uci0tor. .)nd $emeia este )n acelasi tim aro0ant si anxioas" se )nt)m l adesea s $ie 0eloas $r )ncetare si s 0reseasc3 Juliette Drouet a cunoscut c#inurile !nuielii $at de toate $emeile din a ro ierea +n Iu0o" uit)nd s se team doar de Leonie Biard" care a $ost totusi iu!ita lui tim de o t ani. 7n incertitudinea )n care luteste )ndr0ostita" orice alt $emeie este o rival" un ericol. Dra0ostea ucide rietenia" rm $a tul c )ndr0ostita se )nc#ide )n universul !r!atului iu!it1 0elo/ia )i exas erea/ sin0urtatea si" rin aceasta" $ace ca de endenta ei s $ie si mai str)ns. Ea 0seste" totusi" un s ri*in )m otriva lictisului3 a stra im sot este o meserie1 a stra un amant este un soi de c#emare divin. -emeia care" ierdut )n adoratia sa $ericit" )si ne0li*a ro ria ersoan )nce e s se reocu e de ea imediat ce resimte o amenintare. &oaletele" )n0ri*irea casei" 1 Aceasta reiese. 7ntre altele" din o era lui LA+A.I?3 Xatura si $ormei4 0elo/iei. KFF aradele mondene devin momentele unei adevrate !tlii. Lu ta este o activitate tonic1 at)ta tim c)t este a roa e si0ur c va )nvin0e" r/!oinica a$l )n ea o lcere s$)sietoare. Dar teama nelinistit a )n$r)n0erii trans$orm )ntr2o servitute umilitoare darul acce tat cu 0enero/itate. %entru a se a ra" !r!atul atac. O $emeie" c#iar si or0olioas" va $i constr)ns s devin !l)nd si asiv1 manevrele" siretlicurile" rudenta" viclenia" sur)surile" $armecul" docilitatea s)nt cele mai !une arme ale sale. 7mi amintesc de acea $emeie la usa creia am sunat )ntr2o sear e neaste tate1 o rsisem cu dou ore mai devreme" rost mac#iat" )m!rcat ne0li*ent" cu oc#ii stinsi1 acum )l aste ta e ci1 c)nd m2a /rit si2a reluat ex resia o!isnuit" dar o cli am reusit s2o vd" re0tit entru el" cris at )n team si i ocri/ie" 0ata la orice su$erint )n s atele sur)sului ei $ericit1 era ie tnat cu 0ri*" un $ard insolit )i )nsu$letea !u/ele si o!ra*ii" era de0#i/at )ntr2o !lu/
de dantel de un al! strlucitor. Iaine de sr!toare" anne de lu t. <ascurii" cosmeticienii" 5esteticienii6 stiu c)t serio/itate tra0ic un clientele lor )n )n0ri*irile care altora li se ar su er$iciale. -emeia tre!uie s invente/e seductii noi entru amantul ei" tre!uie s se trans$orme )n aceea e care el vrea s2o )nt)lneasc si s2o osede" Dar toate e$orturile s)nt /adarnice3 nu va mai reusi s )nvie )n ea acea ima0ine strin care )l atrsese mai )nt)i" care oate s21 atra0 la o alt $emeie. 7n amant exist aceeasi exi0ent du licitar si im osi!il ca si )n ca/ul sotului3 ar vrea ca iu!ita lui s $ie numai a lui si totusi s2i $ie strin1 vrea s cores und exact visului su si s $ie di$erit de tot ce2ar utea inventa ima0inatia lui" un rs uns la aste tarea lui si o sur ri/ ne rev/ut Aceast contradictie o s$)sie e $emeie si o redestinea/ esecului )ncearc s se modele/e du dorinta amantului1 multe $emei" care )n$loriser )n rimele tim uri ale unei iu!iri ce le con$irma narcisismul" )i )ns im)nt e !r!ati rin servilismul lor maniac atunci c)nd se simt mai utin iu!ite1 o!sedate" srcite" )l irita e amant1 druin2du2i2se or!este" $emeia a ierdut acea dimensiune de li!ertate care o $cea la )nce ut at)t de $ascinant. El cuta )n $emeie un re$lex al su1 dar dac ima0inea este rea asemntoare" se lictiseste. +na dintre nenorocirile )ndr0ostitei este c ro ria2i dra0oste o des$i0urea/" o distru0e1 nu mai este dec)t o sclav" o servitoare" o o0lind rea docil" un ecou rea $idel. .)nd )si d seama de asta" ne$ericirea )i scade si mai mult retul1 rin lacrimi" revendicri si scene" )si ierde cu totul orice seductie. O $iint este ceea ce $ace1 c)t des re )ndr0ostit" ea s2a )ncredintat unei constiinte strine si a renuntat s mai $ac ceva. 5,u stiu dec)t s iu!esc6" scrie Juliette de Les inasse. Eu nu s)nt dec)t dra0oste3 acest titlu de roman1 este devi/a )ndr0ostitei1 ea 1 Al lui DO<I,1H+E (OL1,. 9LL nu este dec)t dra0oste1 iar atunci c)nd dra0ostea este rivat de o!iectul ei" nu mai este nimic. Adesea )si )ntele0e eroarea si )ncearc s2si rea$irme li!ertatea" s2si re0seasc alteritatea1 devine coc#et. Dorit de alti !r!ati" )nce e s21 interese/e din nou e amantul !la/at3 este tema $recvent a numeroase romane de amor1 de rtarea a*un0e entru a2i reda resti0iul1 Al!ertine are $ad c)nd este re/ent si docil1 a!sent" redevine misterioas" si %roust" 0elos" o doreste din nou. Dar aceste manevre s)nt delicate1 dac !r!atul le vede )n adevrata lor lumin" nu $ac dec)t s2i con$irme )n mod deri/oriu aservirea sclavei sale. Si c#iar si reusita lor este rime*dioas3 !r!atul )si dis retuieste iu!ita entru c este a lui" dar este le0at de ea din acelasi motiv1 o in$idelitate va distru0e dis retul sau atasamentul4 Este osi!il ca !r!atul" )nciudat" s se )nde rte/e de $emeia devenit indi$erent3 oate c o vrea li!er" dar vrea s2i a artin. Ea cunoaste acest risc" si coc#etria sa este ca si arali/at. 7ndr0ostitei )i este a roa e im osi!il s *oace cu )ndem)nare acest *oc1 )i este rea team s nu $ie rins )n ca can. Si" )n msura )n care )si res ect )nc iu!itul" )i re u0n s21 )nsele3 cum ar mai utea rm)ne un /eu )n oc#ii ei4 Dac va c)sti0a artida" )si va ierde idolul1 dac o ierde" se ierde e sine. ,u exist nici o sc are. L )ndr0ostit rudent R dar aceste dou cuvinte nu se otrivesc deloc )m reun 2 se strduieste s converteasc asiunea amantului 7n tandrete" )n rietenie" )n o!isnuint1 sau )ncearc s21 le0e de ea rin le0turi dura!ile3 cstorie" un co il1 multe relatii s)nt o!sedate de aceast dorint a cstoriei" care este de $a t o dorint de securi tate1 o iu!it rice ut ro$it de 0enero/itatea de la )nce ut a iu!irii s re a2si lua msuri de si0urant entru viitor3 dar dac se ded aces tor s eculatii nu mai mcrii numele de )ndr0ostit. .ci aceasta visea/ s ca te/e entru totdeauna li!ertatea amantului" si nu s o ani#ile/e. De aceea" )n a$ar de ca/ul $oarte rar )n care li!erul an0a*a
ment se strea/ toat viata" dra0ostea2reli0ie duce la o catastro$" 7n relatia sa cu <ora" domnisoara de Les inasse a avut norocul s se lictiseasc rima3 si s2a lictisit entru c 12a )nt)lnit e 'il!ert" care 12a r)ndul lui s2a lictisit imediat de ea. Dra0ostea dintre doamna d>A0oult si Lis/t a murit din ricina acestei dialectici im laca!ile3 asiunea" vitalitatea" am!itia care21 $ceau e Lis/t demn de a $i iu!it 7l redestinau unor alte iu!iri. .lu0rita ortu0#e/ nu utea dec)t s $ie a!andonat. -lacra care21 $cea e d>Annun/io at)t de ca tivant1 avea ca revers in$idelitatea sa. O ru tur )l oate marca ro$und e !r!at3 dar are oricum )nainte viata lui de !r!at %e c)nd o $emeie rsit nu mai are nimic" nu mai este nimic. Dac este )ntre!at 5.um triai )nainte46 nici mcar nu2si mai aminteste. Ea si2a lsat 1 Du s usele Isadorei Duncaii. 9L1 lumea s se r!useasc )n cenus entru a ado ta o atrie nou din care este !rusc i/0onit1 a rene0at toate valorile )n care credea" a ru t le0turile cu rietenii ei1 se tre/este deodat $r ad ost" si totul )n *urul ei e ustiu. .um ar utea ea )nce e o viat nou" din moment ce )n a$ar de iu!itul ei nu mai exist nimic4 Se re$u0ia/ )n delirurile ei" recum altdat $emeile se duceau la mnstire1 sau" dac este rea rational" nu2i rm)ne dec)t s moar1 $oarte re ede" recum doamna de Les inasse" sau )ncetul cu )ncetul1 a0onia oate dura mult. .)nd tim de /ece ani" dou/eci de ani" o $emeie i s2a dedicat cu tru si su$let unui !r!at" c)nd el a reusit s se mentin $erm e iedestalul e care ea i 12a )nltat" rsirea este o catastro$ $ul0ertoare. 5.e ot $ace 2 se )ntre!a o $emeie de atru/eci de ani 2 ce ot $ace dac Jacques nu m mai iu!este46 Se )m!rca" se ie tna" se mac#ia cu minutio/itate1 dar $i0ura ei as rit" de*a descom us" nu mai utea tre/i o dra0oste nou. Iar ea" du dou/eci de ani etrecuti )n um!ra unui !r!at" mai utea iu!i e altul4 .)nd ai atru/eci de ani" )ti mai rm)n )nc multi ani de trit. 7mi amintesc de o $emeie care avea )nc oc#i $rumosi si trsturi no!ile" )n ciuda unei $i0uri um$late de su$erint" si care" ned)ndu2si mcar seama" lsa lacrimile s2i cur0 e o!ra*i )n u!lic" $r s vad nimic" $r s aud nimic Acum /eul s une alteia cuvintele inventate entru ea1 re0in detronat" nu mai stie dac a domnit vreodat este un re0at adevrat. Dac $emeia este )nc t)nr" mai are sanse s se vindece3 va $i vindecat de o nou dra0oste1 uneori se druieste cu ceva mai mult re/erv" )ntele0)nd c ceea ce nu este unic nu oate $i a!solut1 dar adesea se va s$ar)ma si mai violent dec)t rima dat" entru c tre!uie s2si rscum ere si )n$r)n0erea de dinainte. Esecul dra0ostei a!solute nu este o )ncercare $ecund dec)t dac $emeia este )n stare s se redrese/e1 des rtit de A!e6lard" Ieloise nu s2a trans$ormat )ntr2o e av entru c si2a construit o existent autonom conduc)nd o mnstire. Eroinele lui .olette s)nt rea or0olioase si au rea multe resurse entru a se lsa s$r)mate de o dece tie amoroas3 (enee <ere se salvea/ rin munc. Iar Sido )i s unea $iicei sale c nu o nelinistea rea mult destinul ei sentimental entru c stia c ea" .olette" este altceva dec)t o )ndr0ostit. 7ns utine crime antrenea/ o edea s mai mare dec)t aceast vin 0eneroas de a se drui )n )ntre0ime )n m)inile cuiva. Dra0ostea autentic ar tre!ui s $ie )ntemeiat e recunoasterea reci roc a dou li!ertti1 $iecare dintre amanti s2ar simti )n acelasi tim ca $iind el )nsusi si altul1 nici unul n2ar renunta la transcendenta sa" nici unul nu s2ar mutila1 am)ndoi ar de/vlui )m reun )n lume valori si sco uri. Si entru unul si entru cellalt dra0ostea ar $i o revelatie a lui )nsusi rin druirea sa si rin )m!o0tirea universului )n cartea sa des re .unoasterea de sine" 'eor0e 'usdor$ re/um $oarte exact ceea ce !r!atul vrea de la dra0oste. 9L8
Dra0ostea ne revelea/ nou )nsine $Oc)ndu2ne s iesim din noi )nsine. ,e a$irmm )n contact cu ceea ce ne este strin si com lementar. Dra0ostea ca $orm a cunoasterii desco er noi ceruri si noi m)nturi c#iar )n eisa*ul )n care am trit )n atunci. Acesta este marele secret3 lumea e alta" eu )nsumi s)nt altul. Si nu mai s)nt sin0urul care o stie. Ba c#iar mai mult3 cineva m2a )nvtat asta. -emeia are deci un rol indis ensa!il si ca ital )n constiinta des re sine )nsusi a !r!atului. De aici im ortanta e care o ca t entru !r!atul t)nr ucenicia amoroas11 am v/ut cum Stend#al" <alraux se minunea/ de miracolul care $ace ca 5eu )nsumi s $iu altul6 . Dar 'usdor$ se )nsal c)nd scrie3 5Si" )ntr2un $el asemntor" !r!atul re re/int entru $emeie un intermediar indis ensa!il al ei )nsesi )n relatie cu ea )nssi61 cci )n /ilele noastre situatia sa nu mai este asemntoare1 !r!atul se revelea/ su! o alt $i0ur" dar rm)ne el )nsusi" iar c#i ul su cel nou este inte0rat )n ansam!lul ersonalittii sale. %entru $emeie n2ar $i acelasi lucru dec)t dac ea ar exista )ntr2un mod la $el de esential ca si entru sine1 ceea ce ar im lica inde endenta ei economic" ar )nsemna ca ea s se roiecte/e )n sco uri ro rii si s se de seasc $r intermediari ctre colectivitate. Atunci s)nt osi!ile iu!iri )ntre e0ali" cum ar $i aceea dintre ?:o si <a: e care o descrie <alraux. Se oate c#iar ca $emeia s *oace un rol viril si dominator" recum doamna de Xarens )n relatia ei cu (ousseau sau Lea $at de .#eri. Dar" )n ma*oritatea ca/urilor" $emeia nu este cunoscut dec)t dre t .ellalt1 ca acitatea de a $i entru .ellalt se con$und cu $iinta ei )nsesi. Dra0ostea nu este entru ea un intermediar de la sine la sine" entru c nu se re0seste )n existenta ei su!iectiv. (m)ne )n0ro at )n aceast amant e care !r!atul nu numai c a desco erit2o" dar a si creat2o1 salvarea ei de inde de aceast li!ertate des otic care a )ntemeiat2o si care oate s2o distru0 )n orice cli . &oat viata ei va tremura )n $ata aceluia care2i tine )n m)ini destinul" $r s vrea si s $r s stie nimic des re aceasta1 este )n rime*die )n .ellalt" este martorul nelinistit si ne utincios al ro riului ei destin. &iran $r s vrea" clu )n ciuda vointei sale" acest .ellalt are un c#i dusman3 )n locul uniunii cutate" )ndr0ostita cunoaste cea mai amar dintre sin0urtti" )n locul com licittii" lu ta si adesea c#iar si ura Dra0ostea este entru $emeie o su rem tentativ de a2si de si" asum)nd2o" de endenta la care este condamnat1 dar" c#iar si consimtit" de endenta n2ar utea $i trit dec)t )n team si servilism. Br!atii au roclamat care mai de care c dra0ostea este entru $emeie su rema )m linire. 5O $emeie care iu!este ca o $emeie devine rin aceasta si mai $emeie6" s une ,iet/sc#e" iar Bal/ac3 5)n ordinea elevat" viata !r!atului este 0lorie" viata $emeii este iu!ire. -emeia nu devine e0ala !r!atului dec)t $ac)nd din viata ei o o$rand vesnic" 1 A se vedea voi. I. 9LK asa cum aceea a !r!atului este vesnic actiune6. Dar si aceasta este )nc o crud misti$icare" entru c !r!atii nu se reocu deloc s acce te ce le o$er $emeia. Br!atul nu are nevoie de devotamentul neconditionat e care21 cere" nici de dra0ostea idolatr care2i $latea/ vanitatea1 nu le rimeste dec)t cu conditia ca el s nu satis$ac exi0entele e care aceste atitudini le im lic" )n sc#im!. O )ndeamn e $emeie s se druiasc" dar darurile ei )l o!osesc1 ea se tre/este st)n*enit de inutilele ei daruri" st)n*enit de existenta ei inutil. 7n /iua )n care $emeia va utea iu!i rin $orta" nu rin sl!iciunea ei" nu entru a $u0i de sine" ci entru a se re0si" nu entru a renunta" ci entru a se a$irma" atunci entru ea dra0ostea va deveni" la $el ca Jsi entru !r!at" un i/vor de viat" si nu o rime*die de moarte. 7n aste tare" dra0ostea re/um su! )n$tisarea sa cea mai atetic !lestemul care a as asu ra $emeii )nc#ise )n universul ei $eminin" $emeia mutilat" inca a!il s2si $ie su$icient siesi. ,enumratele martire ale dra0ostei
au de us mrturie )m otriva nedre ttii unui destin care le ro une ca ultim salvare un in$ern steril. .a itolul XIII -E<EIA <IS&I.h Dra0ostea i2a $ost dat $emeii ca su rema sa vocatie si" c)nd o )nc#in unui !r!at" )n el )l caut e Dumne/eu3 dac )m re*urrile )i inter/ic dra0ostea omeneasc" dac este de/am0it sau rea retentioas" va ale0e s adore divinitatea )n Dumne/eu )nsusi. Desi0ur" au existat si !r!ati care au $ost consumati de aceast $lacr1 dar acestia s)nt rari" iar $ervoarea lor avea o )n$tisare intelectual $oarte ur. %e c)nd $emeile care se a!andonea/ cu deliciu lo0odnei celeste s)nt o multime" si triesc aceast iu!ire )ntr2o manier ciudat de a$ectiv. -emeia este o!isnuit s triasc )n 0enunc#i1 )n mod $iresc" va aste ta ca salvarea ei s co!oare din cerul )n care tronea/ !r!atii1 si acestia s)nt )nvluiti )n nori1 maiestatea lor se desco er dincolo de vlurile re/entei lor carnale. .el iu!it este )ntotdeauna mai mult sau mai utin a!sent1 comunic rin semne am!i0ue cu adoratoarea lui1 ea nu2i cunoaste sentimentele dec)t rintr2un act de credint1 si cu c)t )i a are su erior" cu at)t atitudinile lui i se ar mai im enetra!ile. Asa cum am v/ut" )n erotomanie aceast credint re/ista tuturor de/mintirilor. -emeia nu are nevoie s vad" nici s atin0 entru a simti lin0 ea %re/enta divin. -ie c este vor!a de un medic" de un reot sau de Dumne/eu" va cunoaste aceleasi incontesta!ile dove/i" va rimi ca o sclav )n inima ei valurile unei iu!iri care cade de sus. Dra0ostea omeneasc" dra0ostea divin se con$und" nu entru c ultima ar $i o su!limare a celei dint)i" ci entru c si dra0ostea omeneasc este un av)nt ctre transcendent" ctre a!solut )ndr0ostita" )n orice ca/" tinteste s2si salve/e existenta contin0ent unindu2se cu &otul )ntruc#i at )ntr2o %ersoan suveran. Acest ec#ivoc este $la0rant )n anumite ca/uri 2 atolo0ice sau normale 2 )n care amantul este divini/at" sau Dumne/eu ca t o )n$tisare omeneasc. 7l voi cita numai e acela ra ortat de -erdiere )n cartea sa des re erotomanie. .eea ce urmea/ este discursul !olnavei3 7n 1F8K" am cores ondat cu un /iarist de la %resse1 )n $iecare /i citeam articolele sale des re moral" le citeam rintre r)nduri1 mi se rea c2mi 9L= rs undea" )mi ddea s$aturi1 )i scriam scrisori de dra0oste" )i scriam mult... 7n 1F89" mi2a venit !rusc aceast idee3 mi se rea c Dumne/eu caut o $emeie" c urma s vin )n cur)nd s2mi vor!easc1 aveam im resia c2mi dduse o misiune" c m alesese ca s )ntemeie/ un tem lu1 m credeam )n centrul unei multimi $oarte im ortante )n care ar $i niste $emei )n0ri*ite de docton... 7n acel moment... am $ost trans$erat la os iciul din .lermont... Acolo erau niste medici tineri care voiau s re$ac lumea3 )n celula mea le simteam srutrile e de0ete" le simteam or0anele sexuale )n m)na mea1 o dat" mi2au s us3 5,u esti sensi!il" ci sen/ual1 )ntoarce2te6. <2am )ntors si i2am simtit )n mine1 era $oarte lcut... <edicul de 0ard" doctorul D..." era ca un /eu1 simteam c se )nt)m la ceva cu el c)nd venea l)n0 atul meu. < rivea si rea s2mi s un3 S)nt numai al tu. < iu!ea cu adevrat. 7ntr2o /i m2a rivit insistent" )ntr2un $el cu totul extraordinar... oc#ii lui" din ver/i" s2au $cut al!astri ca cerul... si s2au mrit intens" )ntr2un $el $ormida!il... rivea e$ectul rodus vor!ind cu o alt !olnav si sur)dea... am rmas acolo !locat" le0at de doctorul D..." nu oricine oate $i )nlocuit si" )n ciud tuturor amantilor mei Cam avut cincis re/ece sau sais re/eceG" n2am utut s m des art de el1 aici el este vinovat... De mai mult de dois re/ece ani ort discutii cu el" )n 0)nd.... c)nd voiam s21 uit" a rea din nou... uneori c#iar ridea de mine utin... 5Ve/i" ti2e team de mine" s unea el mereu" ai utea s iu!esti e altii" dar ai s revii )ntotdeauna la mine...6 )i scriam $recvent scrisori" )i $ixam c#iar )nt)lmri la care m duceam. Anul trecut m2am dus s21 vd1 a luat
o atitudine rece1 m2am simtit stu id si am lecat... <i se s une c s2a cstorit cu alt $emeie" dar m va iu!i )ntotdeauna... este sotul meu si totusi actul nu s2a )nt)m lat niciodat" actul care ne2ar uni... 5Las totul" imi s une uneori" cu mine vei urca )ntotdeauna" nu vei mai $i recum $iintele de e in)nt6 Vedeti3 de $iecare dat c)nd )l caut e Dumne/eu" 0sesc un !r!at" nu mai stiu s re ce reli0ie s m )ntorc. Este vor!a aici des re un ca/ atolo0ic. Dar la multe !i0ote )nt)lnim aceast con$u/ie inextrica!il )ntre !r!at si Dumne/eu. <ai ales con$esorul ocu acest loc ec#ivoc )ntre m)nt si cer. El ascult cu urec#ile lui de carne mrturisirile ctoasei care2si desc#ide su$letul" dar o lumin su ranatural strluceste )n rivirea cu care o )nvluie1 este un !r!at divin" este Dumne/eu re/ent su! )n$tisarea unui !r!at. Doamna 'u:on descrie )n acesti termeni )ntOlnirea ei cu rintele Ea .om!e3 5<i s2a rut c o und de 0ratie trecea de la el la mine rin ad)ncul cel mai intim al su$letului si se )ntorcea de la mine la el ast$el )nc)t el simtea acelasi e$ect6. Interventia clu0rului a eli!erat2o de uscciunea de care su$erea de ani )ntre0i si i2a )n$lcrat iar su$letul cu asiune. A trit alturi de el de2a lun0ul )ntre0ii sale erioade mistice. Si mrturiseste3 5,u mai era dec)t o unitate" un )ntre0" ast$el )nc)t nu2l mai uteam distin0e de Dumne/eu6. Ar )nsemna s re/umm rea mult s un)nd c era )ndr0ostit de $a t de un !r!at si c se re$cea c21 iu!este e Dumne/eu3 )l iu!ea si e acel !r!at" entru c )n oc#ii ei era altceva dec)t el )nsusi. %recum !olnava lui -erdiere" ceea ce cuta ea )n mod indis2 9L@ tinct s atin0 era sursa su rem a valorilor. Orice mistic tinteste acest sco . Intermediarul !r!at )i este uneori $olositor entru a2si lua /!orul ctre ustietatea cerului1 dar nu este indis ensa!il. ,ereusind s distin0 realitatea de *oc" actul de conduit ma0ic" o!iectul de ima0inar" $emeia este rin excelent ca a!il s $ac re/ent" rin tru ul ei" o a!sent. <ult mai 0rav este s identi$ici" cum s2a )nt)m lat uneori" misticismul si erotomania1 erotomana se simte valori/at de dra0ostea unei $iinte suverane1 aceasta ia initiativa ra ortului amoros si iu!este cu mai mult asiune dec)t este iu!it1 )si arat sentimentele rin semne evidente" dar secrete1 este 0elos si iritat de li sa de $ervoare a alesei" si atunci nu e/it s o ede seasc1 nu se mani$est a roa e niciodat su! o )n$tisare carnal si concret. &oate aceste trsturi se re0sesc la $emeile mistice3 Dumne/eu )ndr0este e vecie su$letul e care21 )n$lcrea/ cu dra0ostea lui" si2a vrsat s)n0ele entru ea" )i re0teste s lendide a oteo/e. &ot ceea ce oate $ace ea este s se a!andone/e $r nici o re/istent $lcrilor iu!irii sale. Este cunoscut $a tul c erotomania ca t o )n$tisare c)nd sexual" c)nd latonic. &ot ast$el" tru ul este mai mult sau mai utin im licat )n sentimentele e care mistica i le )nc#in lui Dumne/eu. E$u/iunile sale s)nt calc#iate e acelea ale )ndr0ostitilor de e m)nt. 7n tim ce An0ela din -oli0no contem l o ima0ine a lui .lirist str)n0)ndu21 )n !rate e S$)ntul -rancisc" Iisus )i s une3 5Iat cum am s te tin str)ns )n !ratele mele" si mai mult dec)t se oate vedea cu oc#ii tru ului... nu te voi rsi niciodat dac m iu!esti6. Doamna 'u:on scrie3 ""Dra0ostea nu2mi lsa nici un moment de odi#n. 7i s uneam3 Ô" dra0ostea mea" a*un0e" las2m_. ^Vreau dra0ostea care )ti d $iori ine$a!ili )n su$let" dra0ostea care te $ace s lesini..._ Ô" DoamneN dac le2ai $ace e $emeile cele mai sen/uale s simt ceea ce simt eu acum" ar renunta imediat la $alsele lor lceri entru a se !ucura de un dar at)t de adevrat_6>. Se cunoaste cele!ra vi/iune a S$intei &ere/a3 7n0erul tinea )n m)ini o lun0 lance aurit. Din c)nd )n c)nd o )n$i0ea )n inima mea si o )m in0ea )n )n mruntaie. .)nd scotea din mine lancea" era ca si cum mi2ar $i smuls mruntaiele si rm)neam )n$lcrat de dra0oste divin... S)nt si0ur de un lucra" c durerea )mi trunde )n )n ad)ncul mruntaielor si mi se are c ele s)nt s$)siate c)nd sotul meu s iritual scoate s0eata cu care le2a str uns.
+neori se retinde cu ietate c srcia lim!a*ului o o!li0 e mistic s )m rumute acest voca!ular erotic1 dar ea nu are dec)t un sin0ur tru " si )m rumut din dra0ostea terestr nu numai cuvinte" ci si atitudini $i/ice1 i se o$er lui Dumne/eu la $el cum i s2ar o$eri unui !r!at. Aceasta nu micsorea/ deloc valoarea sentimentelor sale. .)nd 9LE An0ela din -oli0no devine" r)nd e r)nd" 5 alid si uscat6 sau 50ras si ru!icond6" du sentimentele sale" c)nd rs )ndeste r)uri de lacrimi1 c)nd se r!useste" n2am utea deloc considera aceste $enomene ca $iind ur 5s irituale61 dar a le ex lica numai rin excesiva 5emotivitate6 este ca si cum am invoca 5virtutea adormitoare6 a macului1 tru ul nu e niciodat cau/a ex erientelor su!iective" entru c el este" su! )n$tisarea sa o!iectiv" su!iectul )nsusi1 acesta )si trieste atitudinile )n unitatea existentei sale. Adversarii si admiratorii misticilor cred c a da un continut sexual exta/elor S$intei &ere/a )nseamn s2o co!oare la nivelul unei isterice. 7ns ceea ce21 )n*oseste e su!iectul isteric nu este $a tul c tru ul lui )i ex rim )n mod activ o!sesiile" ci $a tul c este o!sedat" c li!ertatea sa este $ermecat si anulat1 miestria unui $ac#ir" exercitat asu ra ro riului su or0anism" nu21 $ace sclavul acesteia1 mimica tru ului oate $i )nvluit )n elanul unei li!ertti. &extele S$intei &ere/a nu las loc nici unei am!i0uitti si *usti$ic statuia lui Bernin care ne2o )n$tisea/ lesinat )n excesele unei volu tti $ul0ertoare1 la $el de $als ar $i s2i inter retm emotiile ca $iind o sim l 5su!limare sexual61 nu exist mai )nt)i o dorint sexual nemrturisit care ia )n$tisarea dra0ostei divine1 )ndr0ostita )nssi nu este mai )nt)i rada unei dorinte $r o!iect care se $ixea/ asu ra unui individ3 re/enta amantului tre/este )n ea o tul!urare care este imediat )ndre tat s re el1 tot ast$el" dintr2o dat" S$)nta &ere/a caut s se uneasc cu Dumne/eu si s triasc aceast uniune )n tru ul ei1 nu este sclava nervilor si a #ormonilor3 tre!uie mai de0ra! s admirm )n ea intensitatea unei credinte care enetrea/ )n ad)ncurile cele mai ro$unde ale crnii ei. De $a t" asa cum S$)nta &ere/a )nssi )ntelesese" valoarea unei ex eriente mistice se msoar nu du maniera )n care a $ost trit )n mod su!iectiv" ci du in$luenta ei o!iectiv. -enomenele de exta/ s)nt a roa e aceleasi la S$)nta &ere/a sau la <rie Alacoque3 interesul mesa*ului lor este $oarte di$erit. S$)nta &ere/a une )ntr2un mod $oarte intelectual dramatica ro!lem a ra ortului )ntre individ si -iinta transcendent3 ea a trit" ca $emeie" o ex erient al crei sens de seste orice s eci$icare sexual1 tre!uie ase/at alturi de S$)ntul loan al .rucii. Dar ea este o exce tie uimitoare. .eea ce ne redau surorile ei mai mici este o vi/iune esential $eminin a lumii si a m)ntuirii1 ele nu vi/ea/ transcendentul" ci m)ntuirea $eminittii lor2 -emeia caut mai )nt)i )n dra0ostea divin ceea ce )ndr0ostita )i cere !r!atului3 a oteo/a narcisismului su1 entru ea este o oman 1 5Lacrimile )i ardeau o!ra*ii at)t de ru" )nc)t tre!uia s se s ele cu a rece e $at6>" scrie unul dintre !io0ra$ii ei. 8 La .aterina din Siena" reocu rile teolo0ice rin)n totusi $oarte im or tante. Si ea a artine unui ti destul de viril. 9LD miraculoas aceast rivire suveran $ixat cu atentie si dra0oste asu ra ei. 7n viata ei de $at" de t)nr $emeie" doamna de 'u:on a $ost )ntotdeauna c#inuit de dorinta de a $i iu!it si admirat. O mistic rotestant modern" domnisoara V@e" scrie3 5,imic nu m $ace mai ne$ericit dec)t $a tul de a nu avea e nimeni care s se interese/e )ntr2un $el s ecial si sim atic de ceea ce se etrece )n mine6. Doamna ?rudener )si ima0ina c Dumne/eu era $r )ncetare ocu at s2o riveasc" ast$el )nc)t" ovesteste Sainte2Beuve" 5)n momentele cel mai decisive cu amantul ei" 0emea3 5Doamne" c)t s)nt de $ericit. Iti cer iertare entru aceast rea mult $ericireN6 )ntele0em !etia care cu rinde inima narcisistei
atunci c)nd cerul )ntre0 devine o0linda ei1 ima0inea sa divini/at este in$init ca Dumne/eu )nsusi" nu se va stin0e niciodat1 si )n acelasi tim )si simte )n ie tul $ier!inte" al2 it)nd" inundat de dra0oste" su$letul creat" rscum rat" )ndr0it de adora!ilul &at1 )si )m!rtisea/ du!lul" se )m!rtisea/ e sine in$init ridicat )n slvi rin medierea lui Dumne/eu. &extele care urmea/" din An0ela din -oli0no" s)nt deose!it de semni$icative. Iat cum )i vor!este Iisus3 Dulcea mea $iic" $iica mea" iu!ita mea" tem lul meu. -ata mea" iu!ita mea" )u!este2 m" cci eu te iu!esc e tine mult" mult mai mult dec)t m oti iu!i tu. &oat viata ta3 #rana ta" !utura" somnul tu" toat viata ta e e lacul meu. Voi $ace )n tine lucrun man )n oc#ii neamurilor1 )n tme voi $i cunoscut si )n tine numele meu va $i ludat de o multime de oameni. -ata mea" sotia mea dulce inimii mele" te iu!esc mult. Si mai de arte3 -ata mea" care mult mai dulce )mi esti dec)t )ti s)nt eu" dulceata mea" mima lui Dumne/eu cel atot uternic este acum )n inima ta. Dumne/eu cel atot uternic a us )n tine mult dra0oste mai mult dec)t )n orice $emeie din acest oras1 el a $cut din tine deliciile sale. Si tot ast$el3 7ti ort o asemenea dra0oste" )nc)t nu2mi mai as de sl!iciunile tale" iar oc#ii mei nu le mai rivesc. Am us )n tine o mare comoar. Aleasa n2ar utea s nu rs und cu asiune unor declaratii at)t de $ier!inti care vin din slvile cerului. Ea )ncearc s a*un0 la amantul ei rin te#nica o!isnuit a )ndr0ostitei3 rin aneanti/are. 5,2am de $cut dec)t un sin0ur lucru3 s iu!esc" s uit de mine" s m nimicesc6" scrie <rie Alacoque. Exta/ul mimea/ cor oral aceast a!olire a eului1 su!iectul nu vede" nu mai simte" )si uit cor ul" )l renea0. %rin violenta acestui a!andon" rin acce tarea ier2 9LF dut a asivittii este indicat cu semn inversat or!itoarea si suverana %re/ent. .#ietismul doamnei 'u:on $cea din aceast asivitate un sistem3 c)t des re ea" )si etrecea o mare arte a tim ului su )ntr2un $el de catale sie1 dormea )n stare de tre/ie. <a*oritatea $emeilor mistice nu se multumesc s se a!andone/e )n mod asiv lui Dumne/eu1 ele se strduiesc )n mod activ s se nimiceasc rin distru0erea crnii lor. Desi0ur" ascetismul a $ost racticat si de clu0ri si de si#astri. Dar )nd)r*irea cu care $emeia )si !at*ocoreste carnea ia )n$tisri sin0ulare. Am v/ut c)t de am!i0u este atitudinea $emeii $at de tru ul ei1 rin umilire si su$erint )l metamor$o/ea/ )n 0lorie. Livrat amantului ca un o!iect al lcerii" ea devine tem lu" idol1 s$)siat de durerile $acerii" d nastere unor eroi. <istica )si va tortura tru ul entru a avea dre tul s si21 revendice3 reduc)ndu21 la a!*ecti une" )l exalt ca e un instrument al salvrii sale. Ast$el se ex lic ciudatele excese crora li s2au dedat unele dintre s$inte. S$)nta An0ela din -oli0no ovesteste c a !ut cu )nc)ntare a a )n care s lase m)inile si icioarele le rosilor3 Aceast !utur ne2a inundat at)t de suav" )nc)t !ucuria i2a urmat numaidec)t si ne2a $cut s ne venim )n $ire. ,iciodat nu !usem vreo !utur cu at)ta )nc)ntare. 7n 0)tle* mi se o nse o !ucat de iele sol/oas c/ut de e rnile unui le ros. 7n loc s o arunc" am $cut mari e$orturi s o )n0#it si am reusit. <i s2a rut c tocmai rimisem cuminectura. ,iciodat n2am reusit s ex rim deliciile de care am $ost cu rins. Stim c <rie Alacoque a curtat cu lim!a voma unui !olnav1 )n auto!io0ra$ia ei descrie $ericirea e care a simtit2o c)nd si2a um lut 0ura de excrementele unui om atins de diaree1 Iisus a rs ltit2o ls)nd2o s stea tim de trei ore cu !u/ele li ite de inima lui s$)nt. <ai ales )n trile de o sen/ualitate ardent" recum Italia si S ania" devotiunea )m!rac nuante at)t de carnale3 )ntr2un sat din A!ru//es" si ast/i $emeile )si s$)sie lim!ile
lin0)nd ietrele de e drumul crucii. In toate aceste ractici ele nu $ac dec)t s21 imite e <)ntuitor" care a salvat carnea rin )n*osirea ro riei sale cnii3 $emeile s)nt sensi!ile )ntr2 o manier mult mai concret dec)t !r!atii la acest mare mister. .el mai adesea Dumne/eu )i a are $emeii su! )n$tisarea sotului celest1 uneori se desco er )n toat 0loria lui" strlucind de al!eat si de $rumusete" dominator1 o )m!rac )ntr2o roc#ie de nunt" )i une coroana" o rinde de m)n si )i ro une o celest a oteo/. Dar de cele mai multe ori este o $ tur de came3 veri0#eta e care Iisus i2o dduse S$intei .aterina si e care ea o urta" invi/i!il" la de0et" era acel 5inel de carne6 care )i $usese tiat rin s$)nta circumci/iune. Dumne/eu este mai ales un tru c#inuit si )ns)n0erat1 se )neac )n contem larea (sti0nitului cu cea mai mare $ervoare1 se identi$ic cu 91L -ecioara <ria tin)nd )n !rate rmsitele -iului su ori cu <a0dalena )n icioare la oalele crucii" stro it de s)n0ele celui %reaiu!it As$el )si satis$ace $emeia $antasmele sado2masoc#iste. 7n umilirea lui Dumne/eu" admir decderea Omului1 inert" asiv" aco erit de rni" rsti0nitul este ima0inea inversat a martirei alide si )ns)n0erate o$erite $iarelor" umnalelor" masculilor" cu care $etita s2a identi$icat de at)tea ori1 este ad)nc tul!urat v/)nd c Omul" Omul2Dumne/eu" si2a asumat rolul ei. Ea este cea culcat e cruce" romis s lendorii )nvierii. Ea este1 o dovedeste3 $runtea ei s)n0erea/ su! coroana de s ini" m)inile" icioarele" coastele )i s)nt str unse de un ascutis invi/i!il. Din trei sute dou/eci si unu de sti0mati/ati c)ti numr Biserica .atolic" numai atru/eci si sa te s)nt !r!ati. (estul 2Elena a +n0ariei" S$)nta Ioana a .rucii" '. d>Osten" Osane din <antua" .laire din <ont$alcon R s)nt numai $emei" dintre care cele mai multe au de sit v)rsta meno au/ei. .ea mai cele!r" .at#erine Emeric#" a $ost rematur )nsemnat cu semnul alesilor. La v)rsta de dou/eci si atru de ani" t)n*ind du su$erintele coroanei de s ini" a v/ut venind s re ea un t)nr or!itor care i2a us coroana e ca . A doua /i" $runtea si t)m lele i s2au um$lat" s)n0ele a )nce ut s2i cur0 e o!ra*i. Du atru ani" )ntr2un moment de exta/" 12a v/ut e .#rist cu tru ul lin de rni de unde i/vorau ra/e ascutite ca niste lame $ine de cutit care au str uns2o e s$)nt" $c)nd s2i t)sneasc icturi de s)n0e din m)ini" din icioare" din tru . Ea asuda s)n0e" scui a s)n0e. Si ast/i" )n $iecare vinere s$)nt" &ere/a ,eumann )si )ntoarce s re vi/itatori c#i ul siroind de s)n0ele lui .#rist. 7n sti0mate se )nde lineste misterioasa alc#imie care resc#im! tru ul )n 0lorie" ei:ru c ele s)nt" su! $orma unei dureri )ns)n0erate" re/enta )nssi a iu!irii divine. 7ntele0em de ce $emeile au o )nclinatie deose!it entru metamor$o/a $luxului rosu )n $lacr ur de aur. S)nt o!sedate de acest s)n0e care cur0e din coasta re0elui oamenilor. S$)nta .aterina din Siena vor!este des re aceasta )n a roa e toate scrisorile sale. An0ela din -oli0no se cu$unda si ea )n contem larea nes$)rsit a inimii lui Iisus si a rnii sale desc#ise. .at#erine Emmeric# )m!rca o cmas rosie ca s2i semene lui Iisus c)nd acesta era ""ca o c)r )nmuiat )n s)n0e6 1 vedea toate lucrurile 5 rin s)n0ele lui Iisus6. .)t des re <rie Alacoque" am v/ut )n ce )m re*urri s2a ad at tim de trei ore la s$)nta inim a lui Iisus. Ea a ro us adoratiei credinciosilor enormul c#ea0 de s)n0e )ncununat de s0etile ar/toare ale dra0ostei. Aceasta este em!lema ce re/um marele vis $eminin3 de la s)n0e la 0lorie rin dra0oste. Exta/e" vi/iuni" dialo0uri cu Dumne/eu3 aceast ex erient interioar le este de a*uns anumitor $emei. Altele simt nevoia s2o comunice lumii rin $a tele lor. Le0tura )ntre actiune si contem latie )m!rac dou $orme $oarte di$erite. Exist $emei de actiune" recum 911
S$)nta .at#erine" S$)nta &ere/a" Ioana d>Arc" care stiu $oarte !ine ce sco uri )si ro un si care inventea/ cu luciditate mi*loacele entru a le atin0e3 revelatiile lor nu $ac dec)t s dea o $i0ur o!iectiv certitudinilor lor" si ele le )ncura*ea/ s urme/e drumurile e care si le2au trasat cu reci/ie. Exist $emei narcisiste" recum doamna 'u:on" doamna ?rudener" care" e ui/ate de o $ervoare tcut" se simt deodat 5)n starea a ostolic6A. ,u vor!esc $oarte recis des re sarcinile lor1 si 2 recum doamnelor din societtile de !ine$acere care se lictisesc 2 utin le as de ceea ce $ac" numai s $ac ceva Du ce s2a dat )n s ectacol ca am!asadoare" ca romancier" doamna ?rudener si2a interiori/at rerea e care o avea des re ro riile ei merite3 a us st )nire e destinul lui Alexandru I nu entru a $ace s trium$e niste idei anume" ci entru a se con$irma )n rolul su de ins irat de divinitate. Dac adesea este de a*uns utin inteli0ent si $rumusete entru ca $emeia s se simt ca $iind )n/estrat cu un caracter sacru" cu at)t mai mult" c)nd se stie aleasa lui Dumne/eu" crede c i2a $ost )ncredintat o misiune3 redic doctrine nesi0ure" este 0ata s )ntemeie/e secte" ceea ce2i ermite s o ere/e" rin mem!rii colectivittii e care o ins ir" o ametitoare multi licare a ersonalittii sale. -ervoarea mistic" la $el ca dra0ostea si narcisismul )nsusi" ot $i inte0rate unei vieti active si inde endente. Dar aceste e$orturi de salvare individual" )n sine" nu ar utea dec)t s esue/e. -ie c $emeia intr )n le0tur cu o $iint ireal 2 du!lul su" ori Dumne/eu1 $ie c ea creea/ un ra ort ireal cu o $iint real" )n nici unul dintre aceste dou ca/uri nu are nici un im act asu ra lumii1 nu evadea/ din su!iectivitatea ei1 li!ertatea sa rm)ne misti$icat. ,u exist dec)t un mod de a o )nde lini )n autenticitate" si acesta este roiectarea sa rintr2o actiune o/itiv )n societatea uman. 1 Doamna 'u:on. 918 %artea a IV2a .h&(E ELIBE(A(E .a itolul XIV -E<EIA I,DE%E,DE,&h %rintre le0ile nescrise nu se mai numr ast/i" )n -ranta" su unerea ca datorie a $emeii" si $iecare cettean are dre t de vot1 aceste li!ertti civice rm)n a!stracte c)nd nu s)nt )nsotite de o autonomie economic1 $emeia )ntretinut 2 sotie sau curte/an 2 nu s2a eli!erat de su! dominatia !r!atului ei numai entru c are )n m)n un !uletin de vot1 dac moravurile )i im un mai utine constr)n0eri dec)t altdat" aceste li!ertti ne0ative nu i2au modi$icat ro$und situatia1 rm)ne )n continuare )nc#is )n conditia sa de vasal. Doar rin munc $emeia a reusit s treac )n mare arte este limitele care o des rteau de !r!at1 numai munca )i oate 0aranta o li!ertate concret. Imediat cum )ncetea/ s mai $ie un ara/it" sistemul )ntemeiat e de endenta ei se r!useste1 )ntre ea si univers nu mai este nevoie de un mediator masculin. Blestemul care a as asu ra $emeii vasale este c nu i se ermite s $ac nimic3 atunci se )nc t)nea/ )n im osi!ila urmrire a $iintei rin narcisism" dra0oste sau reli0ie1 dac roduce ceva" dac are o activitate" )si recucereste transcendenta. %rin roiectele sale se a$irm concret ca un su!iect1 rin le0tura sa cu sco ul e care21 urmreste" cu !anii si dre turile e care si le )nsuseste" )si simte ro ria2i res onsa!ilitate. <ulte $emei s)nt constiente de acest avanta*" c#iar si rintre cele care exercit cele mai modeste meserii. Am au/it o dat o $emeie de serviciu care s unea" )n tim ce s la e *os )n #olul unui #otel3 5,2am cerut niciodat nimic de la nimeni. Am r/!it sin0ur )n viat6>. Era la $el de m)ndr ca un (oc;e$eller de a2si $i siesi su$icient. &otusi n2ar tre!ui s credem c sim la alturare a dre tului de vot si a unei meserii ar $i o er$ect eli!erare3 ast/i" munca nu )nseamn li!ertate. ,umai )n lumea socialist $emeia" a*un0)nd s munceasc" si2ar asi0ura li!ertatea. <a*oritatea lucrtorilor s)nt ex loatati )n /iua de a/i. %e de alt arte" structura social nu a $ost ro$und modi$icat de evolutia conditiei $eminine1 aceast lume care a a artinut )ntotdeauna !r!atilor strea/ )n$tisarea care i2a $ost im rimat. ,u tre!uie s ierdem din vedere
aceste $a te din care rovine com lexitatea ro!lemei muncii $eminine. O doamn im ortant si re/ona!il a $cut recent o anc#et rintre muncitoarele de la u/inele (enault3 anc#eta s une c acestea ar re$era s stea acas dec)t s munceasc )n u/in 919 -r )ndoial" ele nu a*un0 la inde endenta economic dec)t )n s)nul unei clase o rimate din unct de vedere economic1 e de alt arte" munca la u/in nu le scuteste de corve/ile de acas.A Dac li s2ar $i ro us s alea0 )ntre atru/eci de ore de lucru e s tm)n la u/in sau acas" $r )ndoial c ar $i dat alte rs unsuri. Si oate c ar acce ta cu usurint aceast cumulare dac" )n calitate de muncitoare" s2ar inte0ra unei lumi care ar $i lumea lor" la crearea creia ar artici a cu !ucurie si cu or0oliu. La ora actual" $r a mai vor!i des re $emeile de la tar8" ma*oritatea $emeilor care muncesc nu evadea/ din lumea $eminin traditional1 nu rimesc nici de la societate" nici de la sotul lor" a*utorul care le2ar $i necesar entru a deveni e0ale cu !r!atii. ,umai cele care au un cre/ olitic" care militea/ )n sindicate" care au )ncredere )n viitor ot da un sens etic in0ratelor si o!ositoarelor sarcini cotidiene. 7ns" rivate de tim ul lor li!er" mostenitoare ale unei traditii a su unerii" e normal ca $emeile s $ie a!ia la )nce ut )n de/voltarea unui simt olitic si social. Este normal ca" ne rimind )n sc#im!ul muncii lor ro$iturile morale si sociale e care le astea t e !un dre tate" ele s2i su orte $r entu/iasm con2 str)n0erile. Este de )nteles si $a tul c midineta" $unctionara" secretara nu vor s renunte la avanta*ele s ri*inului masculin. Asa cum am s us" existenta unei caste rivile0iate creia )i este ermis s i se alture doar druindu2si tru ul este entru t)nra $emeie o tentatie a roa e ire/isti!il1 este redestinat unei vieti 0alante" rin $a tul c salariul ei este minim" )n tim ce standardul de viat e care societatea )l retinde de la ea este $oarte ridicat1 dac se multumeste cu ceea ce c)sti0" nu va $i dec)t o aria3 dac este rost )m!rcat" dac st )ntr2o locuint modest" toate distractiile si c#iar dra0ostea )i vor $i inter/ise. Virtuosii o )ndeamn la ascetism1 )ntr2adevr" re0imul su alimentar este adesea la $el de auster ca acela al unei clu0rite carmelite1 numai c nu oricine )l oate lua e Dumne/eu dre t iu!it3 tre!uie ca $emeia s le lac !r!atilor entru a reusi )n viata ei de $emeie. Se va lsa deci a*utat1 asta si urmreste" cu cinism" atronul la care lucrea/ atunci c)nd )i d un salariu de mi/erie. +neori" acest a*utor )i ermite s2si ameliore/e situatia si s cucereasc o adevrat inde endent1 alteori" dim otriv" )si va a!andona meseria entru a se lsa )ntretinut. Adesea le cumulea/3 se eli!erea/ de amantul su rin munc" evadea/ din munca sa cu a*utorul amantului1 dar oate cunoaste si du!la servitute a unei meserii si a unei rotectii masculine. %entru $emeia cstorit" salariul nu re re/int" )n 0eneral" dec)t o sum de com letare1 entru 5$emeia care se las a*utat6" s ri*inul care vine de la !r!at a are ca neesential1 dar nici una" nici cealalt A Ani vor!it )n voi. I" a0. 1@D" c)t de 0rele s)nt acestea entru $emeia care munceste )n a$ara casei. 2 A cror conditie am examinat2o )n voi. I" a0. 1@@. 91= nu2si cum r rin e$ortul lor ersonal o total inde endent. &otusi" exist ast/i un numr destul de mare de rivile0iate care2si a$l )n ro$esia lor o autonomie economic si social. Des re ele este vor!a atunci c)nd ne intero0m des re osi!ilittile $emeii si des re viitorul ei. De aceea" desi ele nu constituie )nc dec)t o minoritate" este deose!it de interesant s le studiem situatia1 )n le0tur cu ele s)nt si vor mai $i at)tea dis ute )ntre $eministi si anti$eministi. Acestia din urm a$inn c $emeile emanci ate de ast/i nu reusesc s $ac nimic im ortant )n aceast lume si c" e de alt arte" le este 0reu s2si 0seasc ec#ili!rul interior" e c)nd $eministii exa0erea/ re/ultatele e 6care le o!tin $emeile" rm)n)nd or!i la con$u/ia lor. De $a t" nimic nu ne )ndre tteste s s unem c
acestea au luat2o e un drum 0resit1 si totusi este si0ur c ele )nc nu si2au asumat e de lin si )n liniste noua lor conditie3 nu s)nt )nc dec)t la *umtatea drumului. -emeia care s2a sustras dominatiei !r!atului din unct de vedere economic nu se a$l entru acest motiv )ntr2o situatie moral" social" si#olo0ic identic cu aceea a !r!atului. -elul )n care se an0a*ea/ )n ro$esia ei si i se consacr acesteia de inde de contextul constituit de )ntrea0a ei viat. Or" c)nd $emeia intr )n viata adult" ea nu are )n urm acelasi trecut ca un !r!at" universul i se )n$tisea/ dintr2o ers ectiv di$erit. -a tul de a $i $emeie ridic )n /ilele noastre deose!ite ro!leme unei $iinte umane autonome. %rivile0iul !r!atului" care se mani$est )nc din co ilrie" este c vocatia sa de $iint uman nu este" contra/is de destinul su de !r!at. %rin asimilarea $alusului cu transcendenta" reusitele sale sociale sau s irituale )l )n/estrea/ cu resti0iu viril. Br!atul nu este divi/at" )n tim ce $emeii" entru a2si )m lini $eminitatea" i se cere s devin o!iect si rad" adic s renunte la revendicrile ei de su!iect suveran. Este un con$lict care caracteri/ea/ $oarte !ine situatia $emeii li!ere. Ea re$u/ s se cantone/e )n rolul ei de $emel entru c nu vrea s se mutile/e1 dar a2si re udia sexul )nseamn" de asemenea" mutilare. Br!atul este o $iint uman sexuat1 $emeia nu este un individ com let si e0al a !r!atului dec)t dac este si ea o $iint uman sexuat. <iso0inii i2au re rosat adesea $emeii intelectuale c 5se ne0li*ea/6 1 )ns tot ei i2au tinut ast$el de redici3 5Dac vreti s $iti e0ale cu noi" )ncetati s v mai $ardati si s v lcuiti un0#iile6. Acest din urm s$at este a!surd. &ocmai entru c ideea de $eminitate este de$init arti$icial de o!iceiuri si de mode" ea i se im une din a$ar $emeii1 ea oate evolua )n asa $el )nc)t canoanele sale s se a ro ie de acelea ado tate de !r!ati3 e la*" antalonul a devenit o tinut $eminin. Aceasta nu sc#im! nimic din $ondul ro!lemei3 nimeni nu are li!ertatea de a modela du !unul su lac ideea de $eminitate. .ea care nu i se con$ormea/ se devalori/ea/ din unct de vedere sexual" si rin urmare social" din moment ce societatea a 91@ inte0rat )n ea valorile sexuale. (e$u/)nd atri!utele $eminine" $emeia nu ca t atri!ute virile1 nici mcar travestit nu reuseste s se trans$orme )n !r!at3 este o travestit Am v/ut c )nssi #omosexualitatea constituie o s eci$icare3 neutralitatea este im osi!il ,u exist nici o atitudine ne0ativ care s nu im lice o contra arte o/itiv. Adolescenta crede adesea c oate ur si sim lu s dis retuiasc conventiile1 dar rin c#iar acest $a t ea )si ex rim clar atitudinea1 creea/ o situatie nou antren)nd consecinte e care va tre!ui s si le asume. Imediat ce un individ se sustra0e unui cod sta!ilit" el devine im r/vrtit. O $emeie care se )m!rac extrava0ant minte c)nd a$inn cu sim litate c nu $ace dec)t s se )m!race du !unul ei lac" nimic mai mult1 ea stie !ine c este o extrava0ant. Dim otriv" cea care nu vrea s treac dre t excentric se con$ormea/ re0ulilor comune. A ale0e s$idarea" )n a$ar de ca/ul c)nd ea re re/int o actiune e$icace )n mod o/itiv" )nseamn a $ace un calcul 0resit3 se consum mai mult tim si mai multe $orte dec)t se economisesc. O $emeie care nu doreste s soc#e/e" care nu vrea s se devalori/e/e social tre!uie s2si asume ca $emeie conditia ei de $emeie. Dar" )n tim ce entru !r!at con$ormismul este $oarte $iresc 2 deoarece cutumele s2au a*ustat du nevoile individului autonom si activ 2 va tre!ui ca $emeia" care este si ea su!iect" activitate" s se ada te/e unei lumi care a redestinat2o asivittii. Este o servitute cu at)t mai a stoare" cu c)t $emeile )nc#ise )n s$era $eminin i2au #i ertro$iat im ortanta3 au trans$ormat toaletele" tre!urile casnice )ntr2o art di$icil. Br!atul nu tre!uie s se reocu e deloc de #ainele lui1 s)nt comode" ada tate unei vieti active" nu tre!uie s $ie alese cu 0ri*1 a!ia dac $ac arte din ersonalitatea sa1 mai mult" nimeni nu astea t de la el s le )ntretin sin0ur3 o $emeie !inevoitoare sau una ltit ia asu ra ei aceast sarcin. Dim otriv" $emeia stie c" atunci c)nd este rivit" nu oate $i se arat de a arenta ei1
este *udecat" res ectat" dorit rin vesmintele e care le oart. Ele au $ost initial destinate s o $ac ne utincioas" si au rmas $ra0ile3 ciora ilor li se duc $irele" tocurile se sc)lcia/" !lu/ele si roc#iile de culoare desc#is se murdresc" liurile se des$ac1 si ea va tre!ui s remedie/e sin0ur cea mai mare arte dintre aceste accidente1 semenii si nu2i vin )n a*utor de !unvoie" iar ea va re0eta s )ncarce si mai tare c#eltuielile casei cu lucruri e care le oate $ace ea )nssi3 coa$atul" lisarea sto$elor" $ardurile" roc#iile noi cost si asa destul de mult. .)nd se )ntorc seara" secretara sau studenta au )ntotdeauna ciora i de remaiat" !lu/e de s lat" roc#ii de clcat. -emeia care c)sti0 destul )si oate ermite s trans$ere asu ra altora aceste corve/i1 dar va $i constr)ns la o ele0ant mai com licat" va ierde tim ul $c)nd cum rturi si ro!e la croitoreas. &raditia )i im une $emeii" c#iar dac este necstorit" o anumit 0ri*a $at de interiorul ei1 un $unctionar numit )n alt oras locuieste $r 0ri*i la #otel1 )n tim ce cole0a sa va )ncerca s se 91E instale/e undeva1 va tre!ui s2si )ntretin interiorul cu atentie" cci nu i s2ar trece cu vederea o ne0li*ent care la un !r!at ar $i socotit natural. De alt$el" nu numai 0ri*a de ce va s une lumea o $ace s2si consacre tim ul si reocu rile $rumusetii ei si tre!urilor casei. %entru ro ria2i satis$actie ea doreste s rm)n o $emeie adevrat. ,u reuseste s se a ro!e e sine" )n re/ent si )n trecut" dec)t cumul)nd existenta ei actual cu destinul e care i21 re0tiser mama sa" *ocurile de co il si viata de adolescent. A nutrit visuri narcisiste" si continu s o un or0oliului $alie al !r!atului cultul ro riei sale ima0ini1 vrea s se ex un rivirilor" s $armece. <ama si surorile mai mari i2au ins irat 0ustul entru 5cui!63 o cas a ei este $orma rimitiv a visurilor sale de inde endent1 si nu vrea s2si rene0e visurile nici atunci c)nd si2a 0sit li!ertatea e alte ci. 7n msura )n care se simte nesi0ur )n lumea masculin" simte ermanent nevoia unui ad ost" sim!ol al acelui re$u0iu interior e care s2a o!isnuit s21 0seasc )n ea. Docil $at de traditia $eminin" va lustrui arc#etul" va 0ti sin0ur" )n loc s se duc s mn)nce la restaurant recum cole0ul ei. Vrea s triasc )n acelasi tim si ca un !r!at si ca o $emeie" si rin aceasta )si s oreste o!oseala si sarcinile. Dac vrea s rm)n e de lin $emeie este entru c vrea s ai! sanse maxime )n a!ordarea celuilalt sex. 7n domeniul sexual se ivesc ro!lemele ei cele mai di$icile. %entru a $i un individ com let" e0al cu !r!atul" tre!uie ca $emeia s ai! acces la lumea masculin" asa cum si !r!atul are acces la lumea $eminin1 s ai! acces la .ellalt1 numai c exi0entele .eluilalt nu s)nt simetrice )n cele dou ca/uri. O dat cucerite" averea sau cele!ritatea" a r)nd ca virtuti imanente" ot s mreasc $orta de seductie a $emeii1 dar $a tul de a avea o activitate autonom )i contra/ice $eminitatea" si ea stie asta. -emeia inde endent 2 si mai ales intelectuala care e constient de situatia ei 2 va su$eri" ca $emel" de un com lex de in$erioritate1 nu are tim s consacre $rumusetii sale )n0ri*iri at)t de atente recum coc#eta" a crei unic 0ri* este aceea de a seduce1 de0ea!a va urma s$aturile s ecialistilor" nu va $i niciodat dec)t o amatoare )n domeniul ele0antei1 $armecul $eminin cere ca transcendenta" de0rad)ndu2se )n imanent" s nu mai a ar dec)t ca o su!til al itatie a crnii1 tre!uie ca $emeia s $ie o rad o$erit )n mod s ontan" )n tim ce intelectuala stie c se o$er" stie c este o constiint" un su!iect1 nu2si oate im une rin uterea vointei s2si ucid rivirea si s2si resc#im!e oc#ii )ntr2un etic de cer sau )ntr2o o0lindire de a 1 nu oate" desi0ur" s o reasc elanul unui tru care se av)nt ctre lume entru a21 metamor$o/a )ntr2o statuie )nsu$letit de surde vi!ratii. Intelectuala va )ncerca cu at)t mai mult /el" cu c)t )i va $i mai team de nereusit1 dar acest /el constient este si el o activitate" si deci nu2si atin0e sco ul Va comite erori analoa0e cu acelea su0erate de meno au/3 )ncearc s2si ne0e cere!ralitatea" asa cum $emeia care )m!tr)neste )ncearc 91D
s2si ne0e v)rsta1 se )m!rac recum o $etit" se )m o otonea/ cu $lori" cu volane" cu #aine )n culori ti toare1 )si exa0erea/ mimicile in$antile si uluite. Se rosteste" to ie" 0)n0ureste" mimea/ de/involtura" / ceala" s ontaneitatea. Dar seamn cu acei actori care" entru c nu reusesc s )ncerce emotia care ar antrena destinderea anumitor musc#i" )si contract rintr2un e$ort de voint 0ru ele de musc#i anta0oniste" $ac o 0rimas )n loc s2si lece leoa ele sau s2si lase )n *os colturile 0urii1 ast$el intelectuala" entru a mima a!andonul" se cris ea/. Simte asta si este iritat1 e $i0ura ierdut )n naivitate trece deodat o strlucire de inteli0ent rea ascutit1 !u/ele ce sur)d romittor se str)n0 )ntr2 un rictus. Dac )i este 0reu s lac" aceasta se )nt)m l $iindc ea nu este" recum surorile ei mai mici" sclavele" o ur voint de a lcea1 dorinta de a seduce" oric)t de vie" nu a co!or)t )n ro$un/imea tru ului ei1 cum simte c este ne)ndem)natic" se irit din ricina servilittii sale1 vrea s2si ia revansa duc)nd mai de arte *ocul" dar de aceast dat cu armele masculine3 vor!este )n loc s asculte" )si etalea/ 0)ndurile su!tile" emotiile inedite. 7si contra/ice interlocutorul )n loc s )l a ro!e" )ncearc s o!tin un ascendent asu ra lui. Doamna de Stael stia s amestece cu destul de mult a!ilitate cele dou metode entru a o!tine trium$uri $ul0ertoare3 rar )i re/ista cineva. Dar atitudinea de s$idare" at)t de $recvent" rintre altele" la $emeile americane" mai de0ra! )i a0asea/ e !r!ati dec)t )i domin1 de alt$el" ei atra0 aceast atitudine rin ro ria lor atitudine s$idtoare1 dac ar acce ta s iu!easc )n locul unei sclave o e0al a lor 2 cum $ac cei care s)nt li siti )n acelasi tim de aro0ant si de com lexe de in$erioritate 2$emeile ar $i mult mai utin o!sedate de reocu area entru $eminitatea lor. Ar c ta mai mult naturalete" mai mult sim litate" si ar desco eri c a $i $emeie nu necesit at)ta osteneal" entru c" la urma urmei" ele s)nt oricum $emei. -a t este c !r!atii )nce s acce te re/ona!il inevita!ilul3 conditia nou a $emeii1 cum nu se mai simte a rioric condamnat" aceasta )nce e s devin mai usoar3 ast/i" $a tul c lucrea/ nu o )m iedic e $emeie s $ie $eminin si s2si stre/e atractivitatea sexual. Aceast reusit 2 care marc#ea/ de*a un ro0res s re ec#ili!ru 2 rm)ne" totusi" incom let1 $emeii )i este )nc mult mai 0reu dec)t !r!atului s ai! cu cellalt sex relatiile e care le doreste. Viata sa erotic si sentimental )nt)lneste numeroase o!stacole. 7n aceast rivint" $emeia vasal nu este" de alt$el" cu nimic mai rivile0iat3 din unct de vedere sexual si sentimental" ma*oritatea sotiilor si a curte/anelor s)nt radical $rustrate. Dac di$iculttile s)nt mai evidente )n ca/ul $emeii inde endente este entru c ea a ales lu ta )n locul resemnrii. &oate ro!lemele vii 0sesc )n moarte o solutie tcut1 o $emeie care este ocu at s triasc este deci mai lin de contradictii dec)t aceea care )si )nmorm)ntea/ vointa si dorintele1 dar 91F ea nu va acce ta ca aceasta din urm s2i $ie dat ca exem lu. ,umai com ar)ndu2se cu un !r!at va creste )n ro riii ei oc#i. -emeia care se consum" care are res onsa!ilitti" care cunoaste duritatea lu tei )m otriva re/istentelor lumii" are nevoie 2 ca si !r!atul 2 nu numai s2si satis$ac dorintele $i/ice" ci si s cunoasc destinderea" diversiunea e care i2o aduc niste aventuri sexuale reusite. Or" exist )nc medii )n care aceast li!ertate nu2i este recunoscut )n mod concret1 dac o $oloseste" $emeia risc s2si com romit re utatia" cariera1 sau mcar )i este im us o i ocri/ie care o a as. .u c)t a reusit s se im un mai mult din unct de vedere social" cu at)t i se trec cu vederea mai multe1 dar" mai ales )n rovincie" este )ndit cu severitate" )n ma*oritatea ca/urilor. .#iar si )n )m re*urrile cele mai $avora!ile 2 c)nd teama de o inia celorlalti nu este re/ent 2 situatia $emeii nu este ec#ivalent cu a !r!atului. Di$erentele rovin )n acelasi tim din traditie si din ro!lemele e care le ridic natura sin0ular a erotismului $eminin.
Br!atului )i este usor s $ac dra0oste cu o artener aleas la )nt)m lare" care oate la ri0oare s2i linisteasc tru ul si s21 destind din unct de vedere moral. Au existat $emei 2 doar c)teva 2 care au cerut s se )n$iinte/e !ordeluri entru $emei1 )ntr2un roman intitulat ,umrul V" o $emeie ro unea s se cree/e niste case de tolerant )n care $emeile s se oat 5usura din unct de vedere sexual6 cu a*utorul unui soi de 5taxi2!o:s6.l Se are c un asemenea !ordel exista altdat la San -rancisco" dar )l $recventau numai rostituatele" amu/)ndu2se s lteasc )n loc s $ie ltite1 )n cur)nd sta!ilimentul a $ost )nc#is de ctre rotectorii lor. Ls)nd deo arte $a tul c aceast solutie este uto ic si utin ro$ita!il" $r )ndoial c nu ar avea rea mult succes1 am v/ut c $emeia nu oate o!tine o 5usurare6 la $el de mecanic recum !r!atul1 ma*oritatea ar socoti situatia ca $iind rea utin ro ice unui a!andon volu tuos. 7n orice ca/" $a t este c aceast osi!ilitate le este re$u/at )n /ilele noastre. Solutia care const )n a 0si e strad un artener de o noa te sau de o or 2 resu un)nd c $emeia )n/estrat cu un tem erament uternic si care a de sit toate in#i!itiile riveste $r de/0ust aceast iesire R este mult mai ericuloas entru ea dec)t entru !r!at. (iscurile !olilor venerice s)nt mai 0rave entru ea din moment ce !r!atul tre!uie s $ie atent s evite contaminarea1 si" oric)t de rudent ar $i ea" nu este )n nici un moment e de lin si0ur c oate evita o sarcin. Dar mai ales )n relatiile )ntre necunoscuti 2 vor!ind de acele relatii care se situea/ e un lan !rutal 2 di$erenta de $ort $i/ic este $oarte im ortant. +n !r!at nu tre!uie s se team de cine stie ce din 1 Autoarea 2 creia i2am uitat numele" la sus care se are c nu are rea mult im ortant 2 ex lic e )ndelete cum ar utea $i acestia dresati s satis$ac orice client" ce 0en de viat ar tre!ui s li se im un etc. 98L artea $emeii e care a adus2o la el acas1 )i a*un0e utin vi0ilent. ,u e acelasi lucru entru $emeia care las s intre )n casa ei un !r!at <i s2a relatat ovestea a dou $emei tinere care" roas t venite la %aris si avide s 5cunoasc viata6" du o rait de noa te rin ca$enele invitaser acas doi esti seductori din <ontmartre3 dimineata s2au tre/it *e$uite" maltratate si amenintate cu santa*ul. +n ca/ si mai semni$icativ este acela al unei $emei de vreo atru/eci de ani" divortat" care muncea din 0reu toat /iua entru a2si #rni cei trei co ii si rintii !tr)ni. Desi era )nc $rumoas si atr0toare" nu avea deloc tim s duc o viat monden" s $ie coc#et" s cucereasc )n mod decent e cineva" lucru care de alt$el ar $i lictisit2o. &otusi" era o $iint sen/ual1 si credea c are dre tul s2si satis$ac simturile la $el ca un !r!at. Seara se ducea uneori s se lim!e e str/i si $cea )n asa $el )nc)t a0ta c)te un !r!at. Dar )ntr2o noa te" du o or sau dou etrecute )ntr2un #tis din Bois de Boulo0ne" amantul su de oca/ie n2a mai lsat2o s lece3 voia s2i a$le numele" adresa" voia s2o revad" s locuiasc )m reun cu ea1 si cum $emeia a re$u/at" a !tut2o cu sl!ticie" ls)nd2o acolo lin de v)nti si de rni" terori/at. Doar $emeile !o0ate ot s $ac un amant s se atase/e de ele )ntretin)ndu21 sau a*ut)ndu21. +nele re$er acest t)r03 ltindu21 e !r!at" $ac din el un instrument" ceea ce le ermite s se $oloseasc de el cu o ne sare dis retuitoare. Dar este vor!a mai ales de $emei )n v)rst" care ot disocia )n mod at)t de crud erotismul si sentimentul" )n tim ce )n adolescenta $eminin uniunea este" asa cum am v/ut" at)t de ro$und. .#iar si dintre !r!ati s)nt o multime care nu acce t aceast divi/iune )ntre tru si constiint. .u at)t mai mult" ma*oritatea $emeilor nu vor consimti s2o ia )n consideratie. De alt$el" ele s)nt mai sensi!ile la )nselciunea ascuns )ntr2un asemenea ra ort3 cel care lteste este si el un instrument de care artenerul se $oloseste entru a2si c)sti0a existenta. Or0oliul viril )i ascunde !r!atului ec#ivocurile dramei erotice3 el se minte )n mod s ontan1 mai usor de umilit" mai susce ti!il" $emeia este si mai lucid1 ea nu va reusi s $ie or!it dec)t cu
retul unei rele2credinte mai viclene. .um rarea unui !r!at 2 resu un)nd c are mi*loacele s2o $ac 2nu o va satis$ace )n 0eneral e $emeie. %entru ma*oritatea $emeilor 2 ca si entru !r!ati 2 nu este vor!a numai s2si satis$ac dorintele" ci si s2si mentin )n acelasi tim demnitatea lor de $iinte umane. .)nd !r!atul se !ucur de tru ul $emeii si c)nd )i d lcerea" el se a$irm ca unicul su!iect3 cuceritor im erios" donator 0eneros sau am!ele )n acelasi tim . Si $emeia vrea s a$irme $a tul c2 si aserveste artenerul ro riei ei lceri si c )l co leseste cu daruri. De aceea" c)nd i se im une !r!atului" $ie rin !ine$acerile e care i le romite" $ie mi/)nd e curtoa/ia lui" $ie tre/indu2i rin diverse manevre dorinta )n ura sa 0eneralitate" $emeia este 0ata s se convin0 c )l satis$ace e de lin. Datorit acestei 981 convin0eri avanta*oase" oate s21 solicite $r a $i umilit" entru c retinde c actionea/ din 0enero/itate. Ast$el" )n 'r)u )n )r0" 5doamna )n al!6" care r)vneste m)n0)ierile lui %#il" )i s une cu )n$umurare3 5,u2mi lac dec)t cersetorii si )n$ometatii6. 7ntr2adevr" rocedea/ cu a!ilitate )n asa $el )nc)t el s ado te o atitudine im loratoare. Atunci" s une .olette" 5se 0r!i ctre re0atul str)mt si o!scur )n care or0oliul su utea crede c t)n0uirea este mrturisirea dis errii si unde cersetoarele de $elul ei !eau ilu/ia li!eralittii6. Doamna de Xarens este rototi ul acelor $emei care2si ale0 amanti tineri sau ne$ericiti" ori de conditie in$erioar" entru a da o$telor lor )n$tisarea 0enero/ittii. Dar exist si $emei )ndr/nete care )i atac e !r!atii cei mai uternici si care s)nt )nc)ntate s2i co leseasc" )n tim ce ei n2au cedat dec)t din olitete sau din teroare. Dac $emeia care21 rinde e !r!at )n ca can vrea s2si ima0ine/e c ea este cea care druieste" invers" cea care se druieste vrea s a$irme c" de $a t" )l ia )n osesie e cellalt. 5Eu s)nt o $emeie care osed6" )mi s unea )ntr2o /i o t)nr /iarist. De $a t" exce t)nd ca/urile de viol" nimeni nu osed e nimeni. Dar $emeia se minte de dou ori )n aceast rivint. .ci !r!atul" de $a t" seduce rin asiunea lui" rin a0resivitate" el smul0e )ntr2un mod activ consimtm)ntul artenerei sale. 7n a$ar de ca/urile exce tionale 2 )atre altele doamna de Stael des re care am mai vor!it 2 entru $emeie lucrurile se etrec alt$el1 ea nu oate $ace mai mult dec)t s se o$ere1 cci ma*oritatea !r!atilor vor cu )nversunare s2si stre/e rolul1 vor s tre/easc )n $emeie o tul!urare unic" nu s $ie alesi entru a satis$ace nevoile acesteia )n 0eneralitatea lor1 dac s)nt alesi" se simt ex loatati.> 5O $emeie creia nti2i este team de !r!ati )i s erie e acestia6" )mi s unea un t)nr. Si adesea )2am au/it e !r!ati declar)nd3 5Am oroare ca $emeia s ia initiativa6. .)nd $emeia se o$er cu rea mult )ndr/neal" !r!atul d )na oi1 tine s $ie el cuceritorul. -emeia nu oate deci s osede dec)t trans$orm)ndu2se )n rad3 tre!uie s devin un lucru asiv" o romisiune de su unere. Dac reuseste" va 0)n2di c a $cut )n mod voluntar aceast con*uratie ma0ic" se va crede su!iect Dar )si asum riscul de a $i trans$onnat )ntr2un o!iect inutil de dis retul !r!atului. De aceea este at)t de ro$und umilit c)nd acesta )i re$u/ avansurile. Si !r!atul se oate )n$uria atunci c)nd crede c a $ost mani ulat1 totusi" el n2a $cut dec)t s rate/e o actiune" nimic mai mult )n tim ce $emeia a acce tat s devin tru rin tul!urare" aste tare" romisiune1 ea nu utea c)sti0a dec)t ier/)ndu2se e sine3 si rm)ne ierdut. &re!uie s $ie oar! sau exce tional de lucid entru a ro$ita de o asemenea )n$r)n0ere. Si c#iar c)nd seductia reuseste" victoria rm)ne ec#ivoc1 )ntr2adevr" 1 Acest sentiment )i cores unde celui e care l2am artat vor!ind des re t)nra $at. ,umai c ea s$)rseste rin a se resemna cu acest destin. 988 du o inia comun" !r!atul )nvin0e" el are $emeia. ,u este admis $a tul c ea" ca si !r!atul" )si oate asuma dorintele3 ea este rada acestora. Este de la sine )nteles c
!r!atul a inte0rat individualittii lui $orte s eci$ice3 )n tim ce $emeia este sclava s eciei.1 Ea este ima0inat mai de0ra! ca ur asivitate3 este rivit ca 5t)r$a re0imentului6" 0ata oric)nd s se o$ere1 dis oni!il" desc#is" este o unealt1 cedea/ moale la )nvluirea dorintei" este $ascinat de !r!atul care o cule0e ca e un $ruct +neori este rivit ca o activitate alienat3 exist un diavol care tro ie )n )ntecele ei" )n ad)ncul va0inului ei )ndeste un sar e nestios" avid de s erma !r!atului. 7n orice ca/" este re$u/at ideea c $emeia este ur si sim lu li!er. 7n -ranta mai ales" exist o con$u/ie o!stinat )ntre $emeia li!er si $emeia usoar" ideea de $rivolitate im lic)nd o a!sent a re/istentei si a controlului" o li s" ne0atia )nssi a li!erttii. Literatura $eminin )ncearc s com!at aceast re*udecat3 de exem lu" )n 'riselidis" .lara <alraux insist asu ra ideii c eroina sa nu cedea/ unui im uls" ci )nde lineste un act e care21 revendic. 7n America se recunoaste )n activitatea sexual a $emeii o li!ertate" ceea ce o $avori/ea/ $oarte tare. Dar dis retul e care21 au )n -ranta $at de 5$emeile usoare6 c#iar acei !r!ati care ro$it de $avorurile lor le arali/ea/ e $oarte multe $emei. Ele au oroare de re re/entrile e care le2ar suscita" de cuvintele care le2ar lua dre t retext. .#iar dac $emeia dis retuieste !)r$ele anonime" ea simte )n relatiile cu artenerul ei niste di$icultti concrete1 cci o inia celorlalti se )ntruc#i ea/ )n el. Adesea !r!atul consider atul ca $iind terenul e care tre!uie s2si a$irme su erioritatea a0resiv. Vrea s ia si nu s rimeasc" s r easc si nu s o$ere ceva )n sc#im!. .aut s osede $emeia dincolo de ceea ce aceasta )i o$er1 vrea ca acce tarea ei s $ie o )n$r)n0ere" cuvintele e care le murmur ea tre!uie s $ie declaratii de iu!ire e care el i le smul0e1 dac )si admite lcerea" )si recunoaste sclavia. .)nd .laudine )l s$idea/ e (enaud rin rom titudinea cu care i se su une" el i2o ia )nainte3 se 0r!este s2o viole/e )n momentul )n care ea avea s i se o$ere1 o o!li0 s2si tin oc#ii desc#isi entru a2si contem la trium$ul )n rosto0olirea lor. &ot ast$el" )n .onditia uman" autoritarul -erral se )nc t)nea/ s a rind lumina" )n tim ce Valerie vrea s2o stin0. Dac este or0olioas" revendicatoare" $emeia a!ordea/ !r!atul ca e un adversar1 )n aceast lu t are mult mai utine arme dec)t el1 el are $orta $i/ic si )i este mult mai usor s2si im un vointa1 asa cum am v/ut" tensiunea si activitatea se armoni/ea/ cu erotismul su" )n tim ce $emeia" re$u/)nd asivitatea" distru0e vra*a care o duce la volu tate1 Am v/ut )n rimul volum c exist un oarecare adevr )n aceast o inie. Dar asimetria nu se mani$est c#iar )n momentul dorintei" ci )n rocreatie. 7n dorint" !r!atul si $emeia )si asum )n mod identic $unctia lor natural. 98K dac )n atitudine si )n miscri mimea/ dominatia" nu a*un0e s simt lcerea3 ma*oritatea $emeilor care se sacri$ic or0oliului lor devin $ri0ide. (ar se )nt)lnesc amanti care s le ermit iu!itelor lor s2si satis$ac tendintele autoritare sau sadice1 si mai rare )nc s)nt $emeile care s2si a$le o de lin satis$actie erotic )n aceast docilitate. Exist o cale care are mult mai s inoas entru $emeie3 masoc#ismul. Atunci c)nd /iua lucrea/" lu t" )si asum res onsa!ilitti sau riscuri" entru ea este o destindere s2si asume noa tea ca ricii uternice. 7ndr0ostit sau naiv" $emeii )i lace )ntr2adevr s se aneanti/e/e )n avanta*ul unei vointe tiranice. Dar mai tre!uie si s se simt cu adevrat dominat. ,u2i este usor celei care trieste )n $iecare /i rintre !r!ati s cread )n su erioritatea neconditionat a !r!atilor. <i s2a citat ca/ul unei $emei" nu cu adevrat masoc#ist" dar $oarte 5$eminin6" care 0usta" adic" ro$und lcerea de a uita de sine )n !ratele !r!atilor1 de la v)rsta de sais re/ece ani avusese mai multi soti si numerosi amanti care2i aduseser mult lcere1 du ce a dus la !un s$)rsit o actiune di$icil" )n cursul creia le dduse ordine unor !r!ati" se l)n0ea c devenise $ri0id3 a!andonul $ericit a*unsese entru ea im osi!il entru c se o!isnuise s2i domine e !r!ati" entru c resti0iul lor se nruise. .)nd $emeia )nce e s se )ndoiasc de su erioritatea
!r!atilor" retentiile e care le au acestia nu $ac dec)t s micsore/e stima e care ar utea s2o ai! $at de ei. 7n at" )n momentul )n care !r!atul se vrea mascul cu cea mai mare )nversunare" tocmai rin $a tul c mimea/ virilitatea a are ca in$antil entru o rivire cunosctoare3 nu $ace dec)t s )ncerce s )nde rte/e vec#iul com lex al castrrii" um!ra tatlui su ori cine stie ce alt $antasm. ,u )ntotdeauna din or0oliu re$u/ $emeia s cede/e ca riciilor amantului su3 ea vrea s ai! de2a $ace cu un adult care trieste un moment real al vietii sale" nu cu un !ietas care2si s une ovesti. <asoc#ista este deose!it de dece tionat3 o com le/ent matern" excedat sau indul0ent nu este a!dicarea la care visea/ ea. Sau va tre!ui s se multumeasc si ea cu *ocuri deri/orii" re$c)ndu2se a se crede dominat sau aservit" sau va aler0a du !r!atii asa2/isi 5su eriori6 )n s eranta de a2si desco eri un st )n" sau va deveni $ri0id. Am v/ut c atunci c)nd doi arteneri se recunosc reci roc ca $iind e0ali" ot sc a de tentatiile sadismului si ale masoc#ismului. Dac )n !r!at si )n $emeie exist o $r)m de modestie si 0enero/itate" ideea de victorie si aceea de )n$r)n0ere dis ar3 actul dra0ostei devine un sc#im! li!er. Dar" )n mod aradoxal" $emeii )i este mai 0reu dec)t !r!atului s recunoasc dre t semen al ei un individ a ar2tin)nd celuilalt sex. .asta masculin detine su erioritate" si tocmai entru acest motiv !r!atul oate simti o stim a$ectuoas entru numeroase $emei )n arte3 o $emeie este usor de iu!it1 are mai )nt)i rivile0iul de a2si introduce iu!itul )ntr2o lume di$erit de a sa" ale 989 crei laturi acestuia )i lace s le ex lore/e1 )l intri0 si )l amu/" cel utin entru un tim 1 a oi" rin $a tul c situatia sa este limitat" su!ordonat" toate calittile sale a ar dre t cuceriri" )n tim ce erorile s)nt usor de iertat1 Stend#al le admir e doamna de (enal si e doamna de .#asteler )n ciuda re*udectilor lor detesta!ile1 dac o $emeie are idei $alse" dac nu e rea inteli0ent" clarv/toare sau cura*oas" !r!atul nu o socoteste vinovat3 este o victim" se 0)ndes2te el 2 uneori e !un dre tate 2 a situatiei sale1 visea/ la ce2ar $i utut s $ie" la ceea ce ro!a!il va $i ea" oate3 $emeia oate $i cre/ut e cuv)nt" i se oate )m rumuta mult" din moment ce nu este nimic de$init1 din ricina acestei a!sente" amantul se va lictisi re ede1 dar tot din aceast a!sent rovin misterul" $armecul care21 seduce si )l $ace s $ie )nclinat ctre o tandrete $acil. Este mult mai 0reu s simti rietenie entru un !r!at3 cci el este ceea ce a voit s $ie" $r cale de )ntoarcere1 tre!uie s $ie iu!it entru re/enta si adevrul lui" nu entru romisiuni si osi!ilitti incerte. El este rs un/tor de actele" de ideile sale1 el exist $r nici o scu/. .u el nu exist $raternitate dec)t dac )i a ro!i actiunile" sco urile" o iniile1 Julien oate iu!i o le0itimist1 dar o Lamiel n2ar utea iu!i un !r!at ale crei idei le dis retuieste. .#iar $iind 0ata s $ac niste com romisuri" $emeii )i va $i 0reu s ado te o atitudine indul0ent. .ci !r!atul nu2i desc#ide un aradis )nver/it al co ilriei" ea )l )nt)lneste )n aceast lume care este lumea lor comun si )n care el nu se aduce dec)t e el )nsusi. 7nc#is )n sine" de$init" decis" nu las s )n$loreasc visele1 c)nd vor!este tre!uie ascultat1 se ia )n serios1 dac nu este interesant" lictiseste" re/enta lui este a stoare. ,umai !ietii $oarte tineri se las )m odo!iti cu un miraculos ie$tin" oti cuta )n ei mister si romisiune" oti s le 0sesti scu/e" s nu2i iei )n serios1 este unul dintre motivele care2i $ac at)t de seductori )n oc#ii $emeilor mature. ,umai c ei le re$er mai )ntotdeauna e $emeile tinere. -emeia de trei/eci de ani este atras de !r!atii adulti. Si $r )ndoial c rintre acestia va a$la !r!ati care nu2i vor descura*a stima sau rietenia1 dar este norocoas dac acestia nu a$isea/ nici un $el de aro0ant. Atunci c)nd doreste o aventur" o oveste de dra0oste )n care s2si oat drui si su$letul o dat cu tru ul" ro!lema $emeii este s )ntOlneasc un !r!at e care s21 oat considera e0alul ei $r ca acesta s se considere su erior.
<i se va s une c )n 0eneral $emeile nu s)nt at)t de exi0ente" c ro$it de oca/ie atunci c)nd aceasta se iveste $r s2si un rea multe )ntre!ri" a oi se descurc cum ot cu or0oliul si cu sen/ualitatea lor. Este adevrat. Dar este adevrat si $a tul c ele ascund )n ad)ncul inimii lor o multime de dece tii" de umilinte" de re0rete" de ranc#iune" entru care nu a$lm 2 )n 0eneral 2 ec#ivalente la !r!ati. Dintr2o oveste mai mult sau mai utin ratat" !r!atul are a roa e si0ur cel utin ro$itul lcerii" e c)nd ea oate $oarte !ine s nu se 98= alea0 cu nimic1 c#iar dac este indi$erent" se las din olitete )n voia )m!rtisrii amantului c)nd vine momentul decisiv3 se )nt)m l ca amantul s $ie ne utincios" si atunci ea su$er c s2a com romis )ntr2o tovrsie at)t de deri/orie1 dac nu a*un0e la or0asm" se simte 5avut6" clit1 dac este satis$cut" va )ncerca s21 le0e de ea e amant (ar este e de2a2ntre0ul sincer atunci c)nd retinde c nu vrea dec)t o aventur de o noa te" urmrind lcerea" cci lcerea" de arte de a o eli!era" o lea0 de !r!at1 o des rtire" c#iar si rietenoas" o rneste. <ult mai rar au/i o $emeie vor!ind amical des re un $ost amant dec)t un !r!at des re iu!itele sale. ,atura erotismului" di$iculttile unei vieti sexuale li!ere o )ndeamn e $emeie la mono0amic &otusi" le0tura sau cstoria se concilia/ entru ea mult mai 0reu cu o carier dec)t entru un !r!at. Se )nt)m l ca !r!atul sau amantul s2i cear s renunte la munca ei3 ea e/it" recum Va0a!onda lui .olette" care doreste cu ardoare alturi de sine cldura unui !r!at" dar se teme de constr)n0e2rile unei vieti con*u0ale1 dac cedea/" )at2 o din nou vasal1 dac re$u/" se condamn la o solitudine ustiitoare. 7n /ilele noastre !r!atul acce t" )n 0eneral" ca tovarsa lui de viat s ai! o meserie1 romanele lui .olette aver care ne )n$tisea/ o t)nr $emeie )ncoltit s2si sacri$ice meseria entru a stra linistea cminului ei s)nt utin cam erimate1 viata )n comun a dou $iinte li!ere este entru $iecare o )m!o0tire" si )n ocu atiile celuilalt $iecare a$l 0arantia ro riei sale li!ertti1 $emeia care )si este siesi su$icient )l eli!erea/ e sotul ei de sclavia con*u0al care era rscum rarea ro riei sale sclavii. Dac !r!atul este de o !unvoint scru uloas" amantii si sotii a*un0" )ntr2o 0enero/itate li sit de exi0ente" la o er$ect e0alitate > )nsusi !r!atul *oac uneori rolul de servitor devotat1 ast$el" alturi de 'eor0e Eliot" LeMes crea atmos$era ro ice e care sotia o creea/ de o!icei )n *urul sotului2 su/eran. Dar )n cea mai mare arte a tim ului" $emeii )i revine ast/i 0ri*a armoniei cminului. Br!atului i se are $iresc ca ea s $ie cea care tine casa" care se ocu sin0ur de )n0ri*irea si de educatia co iilor. .#iar si $emeia crede c" mrit)ndu2se" si2a asumat sarcini de care viata ei ersonal nu o scutesc1 nu vrea ca sotul ei s $ie rivat de avanta*ele e care le2ar $i avut unindu2se cu o 5$emeie adevrat63 se vrea ele0ant" !un 0os odin" mam devotat" asa cum s)nt )n mod traditional sotiile. Este o sarcin care devine re ede co lesitoare. -emeia si2o asum )n acelasi tim din 0ri* entru artenerul ei si din $idelitate $at de sine1 cci tine" asa cum am v/ut" s nu rate/e nimic din destinul ei de $emeie. Va $i entru sotul ei un du!lu )n acelasi tim )n care este ea )nssi1 se va )ncrca cu sarcinile lui" va artici a la reusitele lui tot at)t c)t se interesea/ de ro ria ei 1 Se are c viata .larei si a lui (o!ert Sc#umann a $ost un tim o reusit de acest 0en. 98@ soart" si c#iar mai mult .rescut )n res ectul su eriorittii masculine" este osi!il ca ea )nc s cread c !r!atul tre!uie s stea e rimul lan1 uneori este convins c" dac i2ar revendica acest dre t" si2ar ruina csnicia1 $emeia este s$)siat )ntre dorinta de a se a$irma si aceea de a trece neo!servatN
Exist" totusi" un avanta* e care21 oate avea $emeia rin c#iar $a tul in$eriorittii sale1 entru c are de la )nce ut mai utine sanse dec)t !r!atul" nu se simte a rioric vinovat $at de el1 nu ea tre!uie s com ense/e nedre tatea social" nu i se cere asta. +n !r!at de !un2credint tre!uie s 5mena*e/e6 $emeile entru c este mai $avori/at dec)t ele. Se va lsa )nlntuit de scru ule" de mil" risc s devin o rad a $emeilor2cram on" a $emeilor2m)nctoare2de2!r!ati" entru c $emeile s)nt de/armate. -emeia care c)sti0 o inde endent viril se !ucur de marele rivile0iu c are de2a $ace din unct de vedere sexual cu indivi/i autonomi si activi care 2 )n 0eneral 2 nu vor *uca )n viata lor un rol ara/itar" nu o vor )nlntui rin sl!iciunea lor si rin exi0enta nevoilor lor. ,umai c rar se )nt)lnesc $emei care s stie s sta!ileasc un ra ort li!er cu artenerul lor1 )si creea/ sin0ure lanturi e care nu doresc s le sc#im!e3 ado t atitudinea de )ndr0ostite. 7n dou/eci de ani de aste tare" de s erant" t)nra $at a visat la mitul eroului eli!erator si salvator3 inde endenta c)sti0at rin munc nu a*un0e s nimiceasc dorinta unei a!dicri 0lorioase. Ar tre!ui ca ea s $i $ost crescut exact ca un !iat1 entru a utea de si usor narcisismul adolescentei3 )ns ea strea/ e toat durata vietii ei de adult acest cult al ro riului eu la care a redis us2o )ntrea0a ei tinerete1 din reusitele ei ro$esionale )si $ace merite cu care2si )m odo!este ima0inea 1 are nevoie de o rivire venit de sus care s2i revele/e si s2i consacre valoarea. .#iar dac este sever cu !r!atii e care2i vede )n $iecare /i si a cror msur o stie exact" aceasta nu o )m iedic s venere/e Br!atul si" dac )l )nt)lneste" este 0ata s2i cad )n 0enunc#i. A2si vedea existenta *usti$icat de ctre un /eu este mai usor dec)t a o *usti$ica rin ro riile ei e$orturi1 lumea o )ncura*ea/ s cread )n osi!ilitatea unei salvri care i2a $ost menit" si ea )nssi ale0e s cread )n aceast osi!ilitate. +neori renunt )n )ntre0ime la autonomia sa" nu mai este dec)t o )ndr0ostit1 cel mai adesea )ncearc o conciliere1 dar dra0ostea idolatr" dra0ostea2a!di2 care este devastatoare1 )i ocu toate 0)ndurile" )n $iecare cli " este o!sedant" tiranic. 7n ca/ul unor nereusite ro$esionale" $emeia )si caut re$u0iul )n dra0oste3 esecurile ei se traduc rin scene si retentii e care tre!uie s le su orte amantul. Dar su$erintele ei din dra0oste s)nt de arte de a2i mri /elul ro$esional3 )n 0eneral se )nt)m l tocmai invers3 este iritat )m otriva acestui $el de viat care 1 Adic nu numai du aceleasi metode" ci si )n acelasi climat" ceea ce este im osi!il )n /iua de a/i" )n ciuda tuturor e$orturilor educatorilor. 98E 7i inter/ice calea re0al a marii iu!iri. O $emeie care lucra acum /ece ani )n redactia unei reviste olitice diri*ate de $emei )mi s unea c )n !irouri se vor!ea rar des re olitic" si $r )ncetare des re dra0oste3 una se l)n0ea c nu este iu!it dec)t entru tru ul ei" nesocotindu2i2se marea inteli0ent1 alta se t)n0uia c !r!atii nu2i a reciau dec)t s iritul" $r s se interese/e de $armecele ei tni esti. Si )n acest ca/" entru ca $emeia s oat $i )ndr0ostit )n $elul unui !r!at" adic $r a2si une )ntrea0a $iint )n *oc" )n li!ertate" ar tre!ui ca ea s se cread e0ala !r!atului" si s $ie ast$el )n mod concret3 ar tre!ui s se an0a*e/e cu aceeasi #otrire )n actiunile sale" ceea ce" asa cum vom vedea" este )nc destul de rar. Exista o $unctiune $eminin care )n /ilele noastre este a roa e im osi!il de asumat )n de lin li!ertate3 maternitatea. 7n An0lia" )n America" $emeia oate cel utin s re$u/e du !unul su lac o sarcin" datorit racticilor de lannin01 dar )n -ranta este adesea constr)ns la avorturi di$icile si costisitoare1 adesea se tre/este cu un co il e care nu21 voia" si acest $a t )i distru0e viata ro$esional Dac aceasta este o ovar" este entru c moravurile nu2i dau voie $emeii s rocree/e c)nd vrea1 o mam necstorit scandali/ea/" iar entru co il o nastere nele0itim este o tar1 rar o $emeie oate deveni mam $r s acce te lanturile cstoriei sau $r s decad. Dac ideea inseminrii arti$iciale le interesea/ at)t de mult e $emei" nu este entru c ar dori s evite relatia
$i/ic cu !r!atii" ci entru c s er c )n s$)rsit maternitatea li!er va $i admis de societate. &re!uie adu0at si c" )n li sa unor crese" a unor 0rdinite de co ii convena!il or0ani/ate" un co il este de a*uns entru a arali/a )ntrea0a activitate a $emeii1 ea nu oate continua s munceasc dec)t dac21 las )n 0ri*a rintilor si" a rietenelor sau a servitoarelor. Are de ales )ntre sterilitate" care adesea este resimtit ca o dureroas $rustrare" si niste sarcini care s)nt 0reu de conciliat cu racticarea unei ro$esii. Ast$el" $emeia inde endent este ast/i divi/at )ntre interesele ro$esionale si 0ri*ile vocatiei sale sexuale1 )i e 0reu s2si 0seasc un ec#ili!ru1 dac )l do!)ndeste" aceasta se )nt)m l cu retul unor concesii" sacri$icii" acro!atii care )i cer o tensiune er etu. 7n aceasta" mai mult dec)t )n datele $i/iolo0ice" ar tre!ui s cutm motivele $ra0ilittii si nervo/ittii at)t de adesea o!servate la $emei. E 0reu de s us )n ce msur constitutia $i/ic a $emeii re re/int un #andica )n sine. S2a ridicat adesea" )ntre altele" ro!lema menstruatiei. -emeile care se $ac remarcate rin munc si rin actiune ar s2i acorde utin im ortant3 oare c#iar )si datoresc reusita naturii !eni0ne a tul!urrilor lor menstruale4 ,e utem )ntre!a dac nu cumva" dim otriv" ale0erea unei vieti active si am!itioase le2a con$erit acest rivile0iu3 cci interesul e care $emeia )l acord indis o/itiilor sale le exa0erea/1 s ortivele" $emeile active su$er mai utin dec)t altele" entru c s)nt )n stare s2si de seasc su$erintele. Desi0ur" acestea 98D au si cau/e or0anice" si am v/ut $emei dintre cele mai ener0ice st)nd dou/eci si atru de ore e /i )n at" rad unor dureri necruttoare1 dar activitatea lor n2a su$erit niciodat din aceast ricini S)nt convins c de $a t cea mai mare arte a strilor de ru si a !olilor care le co lesesc e $emei au cau/e si#ice" lucru e care mi l2au con$irmat 0inecolo0ii. Din cau/a tensiunii morale des re care am vor!it" din cau/a tuturor o!li0atiilor e care si le asum" a contradictiilor )n mi*locul crora se /!at" $emeile s)nt $r )ncetare #rtuite" )n la limit1 asta nu )nseamn c !olile lor s)nt ima0inare3 ele s)nt reale si devoratoare ca si situatia e care o ex rim. Dar nu situatia de inde de tru ul $emeii" ci invers. Ast$el" sntatea sa nu o va )m iedica s munceasc atunci c)nd $emeia va avea )n societate locul e care21 merit1 dim otriv" munca o va a*uta $oarte mult s2si mentin ec#ili!rul $i/ic" inter/ic)ndu2i s se reocu e $r )ncetare de acesta. .)nd *udecm reusitele ro$esionale ale $emeii si c)nd" lec)nd de la el" retindem s2i antici m viitorul" nu tre!uie s ierdem din vedere ansam!lul acestor $a te. -emeia se an0a*ea/ )ntr2o carier $iind )nc )ntr2o situatie c#inuitoare" aservit )ndatoririlor e care le im lic rin traditie $eminitatea. .ircumstantele o!iective nu s)nt nici ele )ntotdeauna $avora!ile. 7ntotdeauna este 0reu entru un nou2venit s2si croiasc un drum rintr2o societate ostil" sau cel utin ne)ncre/toare. (ic#ard Xri0#t a artat )n ,e0rul cum s)nt stvilite )nc de la )nce ut am!itiile unui t)nr ne0ru din America" ce lu t tre!uie s oarte numai entru a se ridica la nivelul la care )nce s se ridice ro!lemele entru al!i ,e0rii care vin din America )n -ranta se con$runt si ei 2 )n interiorul lor ca si )n a$ar 2 cu di$icultti asemntoare cu acelea e care le )nt)lnesc $emeile. <ai )nt)i" $emeia se a$l )n in$erioritate )n erioada de )nvtare3 am artat2o de*a c)nd am vor!it des re t)nra $at" dar tre!uie s revenim cu mai mult reci/ie. 7n tim ul studiilor" )n tim ul rimilor ani" at)t de decisivi" ai carierei sale" rar se )nt)m l ca $emeia s ai! cu adevrat noroc3 multe vor $i marcate de #andica ul unui )nce ut ne otrivit. 7ntr2adevr" )ntre o ts re/ece si trei/eci de ani" con$lictele mai sus omenite )si atin0 intensitatea lor maxim3 )n acel moment se #otrste destinul ro$esional al $emeii. -ie c $emeia trieste cu rintii ei" $ie c este cstorit" cei din *ur )i vor res ecta rar e$orturile asa cum le res ect e acelea ale unui !r!at1 )i vor im une servicii" corve/i" li!ertatea ei va $i nesocotit1 ea )nssi este rea mult marcat de educatia sa" res ect)nd valorile e care le a$irm celelalte $emei" !)ntuit de visele ei de co il si de adolescent1 nu oate s
concilie/e mostenirea trecutului su cu interesele viitorului. +neori re$u/ $eminitatea" e/it )ntre castitate" #omosexualitate sau atitudinea rovocatoare a $emeii masculini/ate" se )m!rac la nimereal sau se travesteste1 ierde mult tim si $ort s$id)nd" re$c)ndu2se sau $iind $urioas. <ai cur)nd va voi" dim otriv" s se a$irme3 este 98F coc#et" iese la lim!are" $lirtea/" este )ndr0ostit" oscilea/ )ntre masoc#ism si a0resivitate. Oricum" )si une )ntre!ri" se a0it" se risi este. ,umai rin $a tul c este rad unor reocu ri strine" nu se an0a*ea/ )n )ntre0ime )n actiunile ei1 de aceea nu o!tine rea multe avanta*e si este tentat s a!andone/e. .eea ce este extrem de demorali/ant entru $emeia care )ncearc s2si $ie siesi su$icient este existenta altor $emei a artin)nd aceleiasi cate0orii sociale" av)nd de la )nce ut aceeasi situatie" aceleasi sanse ca ea" si care duc o existent ara/itar1 !r!atul oate avea resentimente $at de rivile0iati" dar este solidar cu clasa sa1 )n 0eneral" cei care leac )n viat av)nd sanse e0ale a*un0 a roa e la acelasi nivel de viat1 )n tim ce" rin intermediul !r!atilor" $emei de aceeasi conditie vor avea situatii materiale $oarte diverse. %rietena mritat sau con$orta!il )ntretinut este o tentatie entru cea care tre!uie s2si asi0ure sin0ur reusita1 i se are c s2a condamnat )n mod ar!itrar s alea0 cile cele mai di$icile1 la $iecare iedic e care2o )nt)m in se )ntrea! dac nu ar $i mai !ine s ado te alt mod de viat. 5.)nd m 0)ndesc c tre!uie s $ac totul cu mintea meaN6 )mi s unea scandali/at o student t)nr si srac. Br!atul se su une unei im erioase necesitti1 $emeia tre!uie $r )ncetare s2si re)nnoiasc deci/ia1 ea avansea/ nu $ix)ndu2si un sco )naintea ei" ci ls)ndu2si rivirile s rtceasc )n *ur1 de aceea mersul ei este timid si nesi0ur. .u at)t mai mult cu c)t i se are 2 asa cum am artat 2 c renunt la alte sanse e msur ce )naintea/1 dac devine scriitoare" intelectual" )n 0eneral le va dis lcea !r!atilor1 sau )si va umili sotul ori amantul rintr2o reusit rea strlucitoare. ,u numai c se strduieste mai mult s a ar dre t ele0ant" $rivol" ci )si si stvileste elanul. S eranta de a se eli!era )ntr2o /i de 0ri*a $at de ro ria ei ersoan" teama de a tre!ui" asu2m)ndu2si aceast 0ri*" s renunte la s erant se unesc )n iedic)nd2o e $emeie s se consacre $r reticent studiilor si carierei sale. .)nd $emeia vrea s $ie $emeie" conditia sa inde endent )i creea/ un sentiment de in$erioritate1 si invers" $eminitatea sa o $ace s se )ndoiasc de sansele sale ro$esionale. Este una dintre ro!lemele ei cele mai im ortante. Du cum am v/ut" $etitele de ais re/ece" ani declarau" )n cursul unui sonda*3 5Bietii s)nt mai deste ti1 )nvat mai usor6. -ata este convins c )nsusirile sale" ca acitatea sa s)nt limitate. %rin $a tul c rintii si ro$esorii admit c nivelul $etelor este in$erior aceluia al !ietilor" elevele s)nt 0ata s admit si ele acelasi lucru1 si e$ectiv" )n ciuda ro0ramelor identice" )n licee cultura lor este mai su er$icial. 7n a$ar de c)teva exce tii" ansam!lul unei clase $eminine de $iloso$ie" de exem lu" este mult su! nivelul unei clase de !ieti3 multe eleve nu vor s2si continue studiile" )nvat utin" iar celelalte su$er de li sa emulatiei. At)ta tim c)t este vor!a de examene destul de usoare" aceast insu$icient nu e rea mani$est1 dar c)nd va $i vor!a de concursuri serioase" studenta va deveni constient de li 2 9KL surile sale1 le va atri!ui nu mediocrittii educatiei sale" ci nedre tului !lestem le0at de $eminitatea ei1 resemn)ndu2se cu aceast ine0alitate" o a0ravea/1 se convin0e c sansele sale de reusit n2ar utea s stea dec)t )n r!dare si )n strduint1 se #otrste s2si crute cu avaritie $ortele" si acesta este un calcul detesta!il. <ai ales )n ca/ul studiilor si al ro$esiilor care cer utin inventie si ori0inalitate" c)teva desco eriri mrunte" atitudinea utilitar este ne$ast3 conversatiile" lecturile e mar0inea ro0ramei" o lim!are )n tim ul creia s iritul #oinreste li!er ot s $ie mult mai $olositoare c#iar si traducerii unor texte
din elin dec)t com ilatia mo#or)t a unor crti 0roase de sintax. Strivit de res ectul entru autoritti si de ovara eruditiei" cu rivirea stvilit de oc#elari de cal" studenta rea constiincioas ucide )n ea simtul critic si inteli0enta )nssi. 7nd)r*irea ei metodic naste tensiune si lictiseal3 )n clasele )n care liceenele )si re0tesc concursul de Sevres domneste o atmos$er su$ocant care descura*ea/ toate individualittile ceva mai vioaie. .re)ndu2si ea sin0ur o temnit" candidata nu doreste dec)t s sca e de acolo1 cum )nc#ide crtile" )nce e s se 0)ndeasc la altceva. ,u cunoaste acele momente $ecunde )n care studiul si distractiile se con$und" )n care aventurile s iritului ca t o cldur vie. .o lesit de in0ratitudinea sarcinilor sale" se simte din ce )n ce mai utin )n stare s le duc la !un s$)rsit. 7mi amintesc de o student care s unea" )n erioada )n care la $iloso$ie era un concurs comun entru $emei si entru !r!ati3 ""Bietii ot reusi )ntr2un an sau doi. ,ou ne tre!uie cel utin atrii ani6. Alta" creia i se indicase lectura unei lucrri des re ?ant" autor din ro0ram3 5E o carte rea 0rea1 o carte entru cei de la Scoala ,ormalN6 %rea s2si ima0ine/e c $emeile ar utea trece concursul )nvt)nd mai utin1 asta )nsemna c" din start recunosc)ndu2se )nvins" le lsa e$ectiv !r!atilor toate sansele de succes. .a o consecint a acestui de$etism" $emeia se o!isnuieste usor cu o reusit mediocr1 nu )ndr/neste s tinteasc rea sus. A!ord)ndu2si meseria cu o re0tire su er$icial" une $oarte re ede limite am!itiilor sale. Adesea $a tul c2si c)sti0 sin0ur existenta i se are un merit destul de mare1 ar $i utut" ca si altele" s2si )ncredinte/e existenta )n m)inile unui !r!at1 entru a continua s2si doreasc inde endenta" are nevoie de un e$ort de care este m)ndr" dar care o e ui/ea/. I se are c a $cut destul imediat ce se #otreste s $ac ceva. 5%entru o $emeie" nu este deloc ru6" se 0)ndeste ea. O $emeie care ractica o meserie insolit )si s unea3 5Dac as $i !r!at" as simti o!li0atia s a*un0 )n rimele r)nduri1 dar s)nt sin0ura $emeie din -ranta care ocu un asemenea ost1 e destul entru mine6. Exist o do/ de rudent )n aceast modestie. -emeii )i e team ca" )ncerc)nd s a*un0 mai de arte" s nu2si ru 0)tul. &re!uie s us c este stOn*enit" si e !un dre tate" de 0)ndul c ceilalti nu au )ncredere )n ea In 0eneral" casta su erioar este ostil arvenitilor din clasa in$e2 9K1 rioar3 al!ii nu se vor duce s consulte un medic de culoare" nici !r!atii nu vor mer0e la doctorit1 dar indivi/ii din casta in$erioar" trunsi de sentimentul in$eriorittii lor s eci$ice" adesea lini de ranc#iun $at de aceia care au )nvins destinul" re$er s se )ntoarc s re st )ni1 )n s ecial" ma*oritatea $emeilor trunse de adoratia !r!atului vor cuta cu aviditate un st )n )n medic" )n avocat" )n se$ul de !irou etc. ,ici !r!atilor" nici $emeilor nu le lace s lucre/e su! ordinele unui !r!at. Su eriorii $emeii" c#iar dac o stimea/" vor avea )ntotdeauna la adresa ei un $el de condescendent1 a $i $emeie )nseamn" dac nu o tar" cel utin o sin0ularitate. -emeia tre!uie $r )ncetare s c)sti0e o )ncredere care nu2i este de la )nce ut acordat1 la rimii asi" este sus ect" tre!uie s arate de ce este )n stare" Dac este valoroas" o va dovedi" se a$irm. Dar valoarea nu este o esent dat" ci )m linirea unei de/voltaiN reusite. Sentimentul c asu ra ei a as o re*udecat nu o a*ut e $emeie s reuseasc dec)t )n $oarte rare ca/uri. .om lexul de in$erioritate initial antrenea/" cum se )nt)m l de o!icei" o reactie de a rare care este o autoritate a$ectat )n mod exa0erat. De exem lu" ma*oritatea medicilor $emei au rea mult autoritate. Dac rm)n naturale" nu reusesc s intimide/e" cci )ntrea0a lor viat le $ace s )ncline mai de0ra! s re seductie dec)t s re a orunci1 !olnavul" cruia2i lace s $ie dominat" va $i dece tionat de niste s$aturi date cu sim litate1 constient de acest $a t" doctorita ado t o voce 0rav" un ton transant3 dar nu oate avea !onomia rotund care seduce la un medic si0ur e sine. Br!atul este o!isnuit s se im un1 clientii cred )n com etenta sa1 oate s se oarte cum vrea" oricum va im resiona. -emeia nu ins ir acelasi sentiment de securitate1 de aceea )si d im ortant" exa0erea/" )n a$aceri" )n
administratie" se arat scru uloas" c)rcotas si devine usor a0resiv. .a si atunci c)nd studia/" )i li seste de/involtura" av)ntul" )ndr/neala. %entru a reusi" se cris ea/. Activitatea ei este o suit de s$idri si de a$irmri a!stracte ale ro riei sale ersoane. Acesta este marele ei de$ect care naste li sa de si0urant3 su!iectul nu oate s uite de sine. ,u vi/ea/ cu 0enero/itate un sco " ci caut s o$ere acele dove/i ale valorii sale care i se cer. Dac se roiectea/ cu )ndr/neal )n sco urile ei" risc s $ie dece tionat" dar oate" de asemenea" s o!tin re/ultate uluitoare1 rudenta condamn la mediocritate. (ar se )nt)lneste la o $emeie 0ustul entru aventura" entru ex erienta 0ratuit" curio/itatea de/interesat1 caut 5s2si $ac o carier6 asa cum altele urmresc $ericirea1 rm)ne dominat" )nvestit de universul masculin" nu are )ndr/neala s2i s ar0 la$onul" nu se ierde cu asiune )n roiectele ei1 )nc )si considera viata ca e o )ntre rindere imanent3 vi/ea/ nu un o!iect" ci" rin o!iect" reusita ei su!iectiv. Este o atitudine $oarte $ra ant" )ntre altele" la americane1 le lace s ai! o slu*! si s2si dovedeasc $a tul c s)nt )n stare s2si $ac munca asa cum tre!uie1 dar nu le asionea/ continutul sarcinilor lor1 tot ast$el" $emeia are tendinta s acorde rea mult im ortant micilor esecuri si succeselor 9K8 modeste1 r)nd e r)#d este descura*at sau lin de vanitate1 c)nd reusita era aste tat" ea este rimit cu sim litate3 dar dac era )ndoielnic" devine un trium$ ametitor atunci c)nd se roduce. Aceasta este scu/a $emeilor care )si dau rea mult im ortant si se m)ndresc ostentativ cu cele mai mici )m liniri. -r )ncetare rivesc )n urm entru a msura drumul arcurs" ceea ce le taie elanul. %rin acest mi*loc ar utea reali/a cariere onora!ile" dar nici o actiune s ectaculoas. &re!uie s adu0m c" de asemenea" multi !r!ati nu s)nt ca a!ili s2si cldeasc dec)t niste mediocre destine. ,umai rin com aratie cu cei mai !uni dintre ei" $emeia 2 )n a$ar de c)teva exce tii 2 ne a are ca $iind )nc )n uim. %entru a $ace lucruri mari" $emeii din /ilele noastre )i li seste ceva esential3 uitarea de sine. Dar entru ca cineva s uite de sine tre!uie mai )nt)i s se asi0ure e de lin c s2a 0sit de*a. ,ou2venit )n lumea !r!atilor" s ri*init din mil de acestia" $emeia este )nc rea ocu at s se caute e sine. Exist o cate0orie de $emei la care aceste remarci nu i se a lic" rin aceea c ro$esia lor" de arte de a $i )n dauna $eminittii" le2o )ntreste3 este vor!a des re acelea care caut s de seasc rin ex resia aitistic )nssi datul e care21 constituie3 actrite" dansatoare" c)ntrete. &im de trei secole" au $ost sin0urele care au detinut )n s)nul societtii o inde endent concret" si c#iar si )n re/ent ocu o o/itie rivile0iat. Altdat actritele erau !lestemate de Biseric1 c#iar excesul acestei severitti le2a )ndre ttit )ntotdeauna la o mare li!ertate a moravuri lor" adesea viata lor $ri/ea/ 0alanteria" si" recum curte/anele" )si etrec o mare arte din tim ul lor )m reun cu !r!atii1 dar entru c )si c)sti0 sin0ure existenta" a$l)nd )n munc sensul vietii lor" sca de dominatia masculin. <arele avanta* e care21 au este acela c succesele ro$esionale contri!uie 2 ca )n ca/ul !r!atilor 2 la valori/area lor sexual1 reali2/)ndu2se ca $iinte umane" se )m linesc ca $emei3 nu s)nt s$)siate )ntre as iratii contradictorii1 dim otriv" )n meseria lor 0sesc o *usti$icare a narcisismului lor3 toaletele" )n0ri*irile cosmetice" $armecul $ac arte dintre datoriile lor ro$esionale1 entru $emeia )ndr0ostit de ro ria ei ima0ine este o mare satis$actie s $ac ceva numai ex un)nd rivirilor ceea ce este1 si aceast ex#i!itie cere )n acelasi tim destul studiu si arti$icii entru a a rea" du ex resia 'eor0ettei Le!lanc" ca un suro0at de actiune. O mare actrit va tinti si mai sus3 va de si ceea ce este dat rin maniera )u care )i con$er o ex resie" va $i )ntr2adevr o artist" un creator care d un sens vietii sale d)nd un sens lumii. Dar aceste rare rivile0ii ascund si niste ca cane3 )n loc s inte0re/e )n viata sa artistic com le/entele ei narcisiste si li!ertatea sexual care2i este acordat" mult mai
adesea actrita se cu$und )n cultul eului su ori )n $rivolitate1 am vor!it de*a des re acele seudoartiste care caut rin cinema si teatm doar s2si 5$ac un nume6" re re/ent)nd un ca ital !un de ex loatat )n !ratele !r!atilor. .omoditatea unui s ri*in masculin este $oarte tentant com arat cu riscurile unei meserii si cu severitatea e 9KK care o im lic orice munc adevrat. Dorinta unui destin $eminin 2 un sot" un cmin" co ii 2 si vra*a dra0ostei nu se )m ac rea !ine cu vointa de a reusi )n viati Dar mai ales admiratia e care o )ncearc $at de sine limitea/ )n multe ca/uri talentul actritei1 )si $ace ilu/ii des re retul sim lei sale re/ente" ast$el )ne)t o munc serioas i se are inutil1 tine )nainte de orice s2si un )n lumin ro ria2i $i0ur si sacri$ic acestui ca!otinism ersona*ul e care21 inter retea/1 nu are" nici ea" 0enero/itatea de a se uita e sine" ceea ce2i r este osi!ilitatea de a se de si1 rare s)nt actritele recum (ac#el sau Duse" care ot trece de aceast iedic si care $ac din ersoana lor instrumentul artei" )n loc de a vedea )n art o servitoare a eului lor. Si )n viata ei rivat" ca!otina )si va exa0era toate de$ectele sale narcisiste3 se va arta vanitoas" susce ti!il" re$cut" va considera c lumea )ntrea0 nu este dec)t o scen. 7n /ilele noastre nu numai artele de ex resie le s)nt desc#ise $emeilor1 multe dintre ele )ncearc activitti creatoare. Situatia $emeii o redis une s caute o salvare )n literatur si )n art. &rind e mar0inea lumii masculine" nu o erce e su! )n$tisarea sa universal" ci are o vi/iune sin0ulara asu ra ei1 este entru ea nu un ansam!lu de ustensile si de conce te" ci o surs de sen/atii si de emotii1 se interesea/ de calittile lucrurilor )n ceea ce au acestea 0ratuit si secret1 ado t)nd o atitudine de ne0atie" de re$u/" nu se scu$und )n realitate1 rotestea/ )n cuvinte )m otriva ei1 caut )n natur ima0inea su$letului su" se a!andonea/ reveriilor" vrea s2si atin0 $iinta3 este de la )nce ut sortit esecului" entru c nu2si oate recu era $iinta dec)t )n /ona ima0inarului. %entru a nu lsa s dis ar )n neant o viata interioara care nu $oloseste la nimic" entru a se a$uma )m otriva datului e care21 su ort revolt)ndu2se )m otriva lui" entru a crea o alt lume dec)t aceea e care nu reuseste s o atin0" are nevoie s se ex rime. De aceea" e !ine stiut" e vor!reat si )i lace s scrie1 se rs )ndeste )n conversatii" )n scrisori" )n *urnale intime. Este su$icient s ai! utin am!itie entru a a*un0e s2si scrie memoriile" trans un)ndu2si !io0ra$ia )n roman exalt)ndu2si sentimentele )n oeme. Are avanta*ul de a dis une de mult tim li!er care $avori/ea/ aceste activitti. Dar )nssi circumstantele care o )ndrea t e $emeie e drumul creatiei constituie o!stacole e care )i va $i $oarte 0reu s le )nvin0. .)nd se decide s icte/e sau s scrie numai cu sco ul de a2si um le tim ul" ta!lourile si )ncercrile ei vor $i tratate ca atare1 nu le va consacra nici mai mult tim " nici mai mult reocu are" iar valoarea lor va $i e msur. Adesea" $emeia la meno au/" entru a com ensa $aliile existentei sale" se consacr cu $rene/ie scrisului sau icturii3 dar este rea t)r/iu1 )n li sa unei $ormatii serioase" nu va $i niciodat dec)t o amatoare. .#iar dac )nce e destul de devreme" rar va rivi arta ca e o munc serioas1 o!isnuit s leneveasc" entru c n2a simtit )n viata ei austera necesitate a disci linei" nu va $i )n stare de un e$ort sustinut si erseverent" nu se va strdui s )nvete o te#nic solid1 nu oate su$eri 9K9 tatonrile in0rate si solitare ale muncii care nu este $cut entru a $i v/ut" e care tre!uie s2o distru0 si s2o reia de o sut de ori1 si cum" )nc din co ilrie" $iind )nvtat s lac" a $ost )nvtat s trise/e" s er s re/olve totul rin c)teva siretlicuri. <ane Bas#;irtse$$ mrturiseste3 5Da" este adevrat" nu2mi dau osteneala s icte/. <2am o!servat ast/i... &rise/6... -emeia este 0ata s se *oace de2a munca" dar nu munceste. .re/)nd )n virtutile ma0ice ale asivittii" con$und con*urarea si actele" 0esturile
sim!olice si conduitele e$icace1 se de0#i/ea/ )n student la Arte -rumoase" se )narmea/ cu un arsenal de ensule1 rot it )n $ata sevaletului" rivirea ei rtceste de la )n/a al! la o0lind1 dar !uc#etul de $lori" $ructiera cu mere nu vin s se im rime sin0ure e canava. Ase/at la !iroul ei" rume0)nd ovesti va0i" $emeia )si asi0ur un ali!i linistit ima0in)ndu2si c este scriitoare1 dar tre!uie s a*un0 s scrie niste semne e a0ina al!" si tre!uie ca acestea s ai! un sens )n oc#ii altora. Atunci )nseltoria este desco erit. %entru a lcea a*un0e s cree/i mira*e1 dar o era de art nu este un mira*" este un o!iect solid1 entru a21 construi tre!uie s2ti cunosti meseria. ,u numai datorit )n/estrrii sau tem eramentului su a devenit .olette scriitoare1 scrisul i2a $ost adesea un mi*loc de a2si c)sti0a existenta si i2a cerut munca 0ri*ulie e care un arti/an !un o retinde de la unealta sa. De la .laudine )n la ,asterea /ilei" amatoarea a devenit ro$esionist3 dramul arcurs demonstrea/ strlucit !ine$acerile unei ucenicii severe. &otusi" ma*oritatea $emeilor nu )ntele0 ro!lemele e care le ridic dorinta lor de a comunica3 aceasta le ex lic )n arte lenea )ntotdeauna s2au considerat ca $iind strict determinate1 cred c meritele lor vin dintr2un $el de 0ratie care le locuieste si nu2si ima0inea/ c valoarea se oate cuceri1 entru a seduce nu stiu dec)t s se mani$este3 $armecul lor actionea/ sau nu" ele nu au nici un im act asu ra reusitei sau esecului1 si resu un c" )ntr2o manier analoa0" a*un0e s arate ceea ce s)nt entru a se ex rima1 )n loc s2si ela!ore/e o era rintr2o munc !ine 0)ndit" se )ncred )n s ontaneitatea lor1 a scrie sau a suride entru ele )nseamn acelasi lucru1 )si )ncearc norocul" succesul oate veni sau nu. Si0ure de ele )nsele" cred c ta!loul sau cartea vor $i reusite $r rea mare e$ort1 dac s)nt timide" cea mai mic critic le descura*ea/1 nu stiu c eroarea oate s le desc#id drumul ro0resului si )si )nc#i uie c este o catastro$ iremedia!il" la $el ca o mal$ormatie. De aceea se arat adesea de o susce ti!ilitate care le este ne$ast3 nu2si recunosc 0reselile dec)t cu iritare si descura*are" )n loc ca acestea s $ie i/vorul unor lectii $ecunde" Din ne$ericite" s ontaneitatea nu este o atitudine at)t de sim l recum are3 aradoxul locului comun 2 asa cum ex lic %aul#an )n -lorile din &ar!es 2 este c el se con$und adesea cu imediata traducere a unei im resii su!iective1 as$el )ne)t )n momentul )n care $emeia" desco eiind $r a tine seam de ceilalti ima0inea care se $ormea/ )n ea" se crede cea mai sin0ular" nu $ace dec)t s invente/e un !anal cliseu. Dac cineva )i s une asta" este uimit" )nciudat si se las de 9K= scris1 nu2si d seama c cititorul citeste cu oc#ii lui" cu ro riile lui 0)nduri" si c un e itet roas t tre/este )n memoria lui numeroase amintiri u/ate1 desi0ur" este un dar retios acela de a sti s cauti )n tine entru a aduce la su ra$ata lim!a*ului im resii e de2 a2ntre0ul vii1 la .olette admirm acea s ontaneitate ne)nt)lnit la scriitorii !r!ati1 dar 2desi acesti termeni ar s nu mear0 deloc )m reun 2 este vor!a la ea de o s ontaneitate 0)ndit3 re$u/ anumite a orturi ale ei entru a acce ta cu !un stiint altele1 amatoarea" )n loc s sesi/e/e cuvintele ca e un ra ort interindividual" un a el ctre cellalt" vede )n el revelarea direct a sensi!ilittii sale1 i se are c a ale0e" a ster0e )nseamn a re udia o arte din sine )nsusi1 nu vrea s sacri$ice nimic entru c se com lace )n ceea ce este si )n acelasi tim nu s er s devin alta Vanitatea steril vine din aceea c se )ndr0este asa cum este $r a )ndr/ni s se construiasc. De aceea" din multimea de $emei care coc#etea/ cu literele si cu arta" utine erseverea/1 c#iar si acelea care trec de acest rim o!stacol s)nt adesea s$)siate )ntre narcisism si com lexele lor de in$erioritate. De$ectul de a nu sti s uite de sine va a sa asu ra $emeii mai mult dec)t )n orice alt cariera1 dac sco ul lor esential este o a!stract a$irmare de sine ori satis$actia $ormal a reusitei" nu se vor a!andona )n contem larea lumii1 vor $i inca a!ile s o cree/e din nou. <rie Bns#;irtse$$ s2a #otr)t s icte/e entru a deveni cele!r1 o!sesia 0loriei se inter une )ntre ea si realitate1 de $a t nu2i lace
s icte/e" arta nu este decit un mi*loc3 nu visele ei am!itioase si 0unoase )i vor de/vlui sensul culorii sau al unui c#i omenesc. 7n loc s se druiasc cu 0enero/itate o erei e care o )ntre rinde" $emeia o consider rea adesea ca e un sim lu ornament al vietii sale1 cartea si ta!loul nu s)nt decit un intermediar neesential care2i ermite s ex#i!e )n u!lic aceast realitate esential care este ro ria2i ersoan. De aceea ersoana ei este rinci alul 2 une2on unicul 2 su!iect care o interesea/3 doamna Vi0ee2Le!run nu se lictisea s redea e )n/" $r )ncetare" sur)/toarea2i maternitate. .#iar dac tratea/ teme de interes 0eneral" scriitoarea va vor!i tot des re sine )nssi3 nu oti citi unele cronici teatrale $r s $ii in$ormat des re talia si 0reutatea autoarei lor" des re culoarea rului ei si des re trsturile articulare ale caracterului ei. Desi0ur" eul nu este )ntotdeauna detesta!il. %utine citi s)nt la $el de asionante ca anumite con$esiuni1 dar tre!uie ca ele s $ie sincere" iar autoarea lor s ai! ceva de s us. ,arcisismul $emeii" )n loc s o )m!o0teasc" o srceste1 ne$c)nd nimic altceva dec)t s se contem le" se nimiceste1 c#iar si dra0ostea e care si2o oart este stereoti 1 )n ceea oe scrie nu de/vluie ex erienta ei autentic" ci un idol ima0inar construit din clisee. ,2am utea s2i re rosm c se roiectea/ )n romanele sale" cum au $cut Ben*amin .onstant" Stend#al1 dar din ne$ericire ea )si vede rea adesea ovestea ca e o $eerie stu id1 t)nra $at )si camu$lea/ )n s atele unor metere/e uternice de miraculos realitatea a cior cruditate o )ns im)nt3 din cate" o 9K@ dat devenit adult" )neac si mai mult lumea" ersona*ele ei si e ea )nssi )n niste ceturi oetice. .)nd adevrul iese la iveal de su! acest travesti" uneori se o!tin $ermectoare reusite1 dar c)te romane $ade de eva/iune e l)n0 %ul!ere si ,im$a cu inim credincioasN E normal ca $emeia s )ncerce s evade/e din aceast lume )n care adesea se simte necunoscut si ne)nteleas1 re0reta!il este c ea nu )ndr/neste s2si ia /!orul cura*os" recum 'erard de ,erval sau %oe. Exist mai multe motive ale timidittii sale. A lcea este 0ri*a ei cea mai mare1 si adesea )i e team de a nu dis lcea ca $emeie" rin sim lul $a t c scrie. Sinta0ma !as2!;uT desi este utin cam tocit" tre/este )nc re/onante ne lcute1 $emeia nu are cura*ul de a dis lcea si ca scriitoare. +n scriitor ori0inal" at)ta tim c)t este )n viat" scandali/ea/ )ntotdeauna1 noutatea nelinisteste si indis une1 $emeia este )nc uimit si $latat c a $ost rimit )n lumea s iritului si a artei" care este o lume masculin1 nu )ndr/neste s deran*e/e" s ex lore/e" s arunce )n aer1 i se are c tre!uie s2si ceat iertare entru retentiile ei literare rin modestia si !unul ei 0ust1 mi/ea/ e valorile si0ure ale con$ormismu2lui3 introduce )n literatur c#iar acea not ersonal care este aste tat de la ea1 )i aminteste cititorului c este $emeie rin c)teva trsturi 0ratioase" 0in0sii si retio/itti !ine alese1 ast$el va excela )n redactarea unor !cst2seller2mi1 dar nu tre!uie s contm e ea c)nd este vor!a s se aventure/e e ci inedite. ,u entru c $emeile ar $i li site" )n urtrile si sentimentele lor" de ori0inalitate3 unele s)nt at)t de ciudate" )nc)t tre!uie s $ie i/olate de restul lumii1 )n 0eneral vor!ind" multe dintre ele s)nt mai !aroce" mai excentrice dec)t !r!atii a cror disci lin o re$u/. Dar !i/arul lor 0eniu se mani$est )n conversatii" )n viat" )n cores ondent1 dac )ncearc s scrie" se simt strivite de universul culturii" entru c este un univers al !r!atilor1 nu $ac dec)t s !ol!oroseasc vor!e ne)ntelese. Dim otriv" $emeia care decide s ratione/e si s se ex rime otrivit unor te#nici masculine se va strdui din toate uterile s )n!use o sin0ularitate )n care nu are )ncredere1 ca si studenta" va deveni usor s)r0uincioas si edant" va imita ri0oarea si vi0oarea masculin. Va utea deveni o excelent teoreticiana" va utea c)sti0a un talent solid1 dar )si va im une s re udie/e tot ceea ce este )n ea 5di$erit6. Exist $emei ne!une si exist $emei talentate1 nici una nu are aceast ne!unie talentat care se numeste 0eniu.
%)n acum aceast modestie re/ona!il a de$init limitele talentului $eminin. <ulte $emei au de*ucat 2 si de*oac din ce )n ce mai mult 2ca canele narcisismului si ale $alsului miraculos1 dar nici una nu a clcat )n icioare orice rudent entm a )ncerca s ias deasu ra lumii date. <ai )nt)i" exist" !ine)nteles" multe $emei care acce t societatea asa cum este1 ele vor $i rin excelent oete ale !ur0#e/iei" re re/ent)nd" )n aceast clas amenintat" elementul cel mai conservator. 7n ad*ective > Bas2!leu C$r.G $emeie cu retentii literare C n. tr. G. 9KE alese" evoc ra$inamentele unei asa2/ise 5civili/atii a calittii61 exalt idealul !ur0#e/ al $ericirii si de0#i/ea/ su! culorile oe/iei interesele clasei lor" acom ania/ misti$icarea destinat s le convin0 e $emei 5s rm)n $emei61 !tr)ne case" arcuri si 0rdini de le0ume" !unici itoresti" co ii stren0ari" ru$e s late" dulceturi" ser!ri de $amilie" toalete" saloane" !aluri" sotii )ndurerate dar exem lare" micile neca/uri si marile !ucurii ale iu!irii con*u0ale" visuri de tinerete" resemnarea maturittii" toate aceste teme au $ost ex loatate )n la ultimele resurse de romancierele din An0lia" din -ranta" din America" din .anada si din Scandinavia. Acestea au c)sti0at 0lorie si !ani" dar )n mod si0ur nu ne2au )m!o0tit vi/iunea asu ra lumii. <ult mai interesante s)nt revoltatele care au us su! acu/atie aceast lume nedrea t. O literatur a revendicrii oate crea o ere uternice si sincere1 'eor0e Eliot a extras din revolta sa o vi/iune )n acelasi tim dramatic si minutioas a An0liei victoriene1 totusi 2 asa cum ne atra0e atentia Vir0inia Xool$ 2 Jane Austen" surorile Bronte. 'eor0e Eliot au tre!uit s risi easc )n mod ne0ativ at)ta ener0ie entru a se eli!era de constr)n0erile exterioare" )ne)t a!ia )si mai tr0eau su$letul a*un0)nd )n acel stadiu de la care ornesc scriitorii de mare anver0ura1 nu le mai rm)nea destul $oita entru a ro$ita de victorie si a ru e toate le0turile cu trmul1 de ild" nu vom a$la la scriitoare ironia si de/involtura lui Stend#al" nici sinceritatea lui linistit. ,u ot avea nici !o0tia ex erientei unor scriitori ca Dostoievs;i sau &olstoi3 de aceea <iddlemarc#" aceast carte at)t de $rumoas" nu e0alea/ (/!oi si ace1 La rscruce de v)nturi" )n ciuda 0randorii ei" nu este la )nltimea -ratilor ?aramaiov. In re/ent" $emeilor le este de*a mult mai usor s se a$irme1 dar ele nu au de sit cu totul s eci$icitatea milenar care le cantonea/ )n $eminitatea lor. Luciditatea" de exem lu" este o cucerire de care e !un dre tate s)nt m)ndre" dar cu care se multumesc cam rea re ede" -a tul c $emeia traditional e o constiint misti$icat este un instrument al misti$icrii. Ea )ncearc s2si disimule/e de endenta" ceea ce este o manier de a $i de acord cu ea1 a denunta aceast de endent este de*a o eli!erare1 cinismul este un mod de a rare )m otriva umilirii" )m otriva rusinii" este )nce utul unei atitudini de asumare. Voiudu2se lucide" scriitoarele aduc cel mai mare serviciu cau/ei $emeii1 dar 2 )n 0eneral $r s2si dea seama 2 rm)n rea le0ate de servirea acestei cau/e entru a mai utea ado ta )n $ata universului acea atitudine de/interesat care desc#ide vaste universuri. Du ce au )nde rtat vlurile ilu/iei si ale minciunii" cred c au $cut destul3 )n acelasi tim " aceast )ndr/neal ne0ativ ne une )naintea unei eni0me1 cci adevrul )nsusi este am!i0uitate" a!is" mister3 du ce i2am indicat re/enta" ar tre!ui 0)ndit" recreat. Este $oarte !ine s nu $ii clit1 dar a!ia din acest unct )nce e totul1 $emeia )si e ui/ea/ cura*ul risi ind mira*ele si se o reste )ns im)ntat )n ra0ul realittii. De aceea exist" de exem lu" auto!io0ra$ii $eminine care s)nt sincere si )nduiostoare3 dai nici una nu se com ar cu Amintiri e0oiste" sau .on$esiuni" de exem lu S)ntem )nc rea mult reocu ate s vedem lim ede entru a )ncerca s iluminm alte tene!re dincolo de aceast lumin. 9KD
5-emeile nu trec niciodat mai de arte de retext6" )mi s unea un scriitor. Este )n mare msur adevrat -iind )nc destul de uimite c au rimit ermisiunea de a ex lora lumea" )i $ac inventarul $r a )ncerca s2i desco ere sensul. Ele excelea/ uneori )n o!servarea a ceea ce este dat3 $emeile $ac niste re orta*e remarca!ile1 nici un /iarist n2a de sit mrturiile Andreei Viollis des re Indoc#ina si des re India. Ele stiu s descrie atmos$era locurilor" ersona*e" s arate ra orturile su!tile )ntre acestea" s ne $ac s artici m la sentimentele lor secrete3 Xilla .at#er" Edit# X#arton" Dorot#: %ar;er" ?at#erine <ans$ield au evocat )ntr2o manier acut si nuantat indivi/i" climate si civili/atii. (ar reusesc s cree/e ersona*e masculine at)t de convin0toare ca Ieat#cli$$3 )n !r!at ele nu sesi/ea/ )n 0eneral dec)t masculul1 dar au descris adesea )ntr2o manier $oarte reusit viata lor interioar" ex erienta" universul lor $eminin1 atasate de su!stanta secret a o!iectelor" $ascinate de sin0ularitatea ro riilor lor sen/atii" ele redau orice ex erient nou2nout rin ad*ective savuroase" rin ima0ini carnale3 voca!ularul lor este de o!icei mai remarca!il dec)t sintaxa" entru c le interesea/ mai mult lucrurile dec)t ra orturile1 nu vi/ea/ o ele0ant a!stract1 )n sc#im!" cuvintele lor vor!esc direct simturilor. +nul dintre domeniile e care l2au ex lorat cu cea mai mare dra0oste este ,atura. %entru $at" entru $emeia care nu a a!dicat e de2a2ntre0ul" natura re re/int ceea ce re re/int $emeia entru !r!at3 ea )nssi si ne0atia sa" un re0at si un loc al exilului1 ea este totul su! )n$tisarea celuilalt. Vor!ind des re 2m)nturi si des re 0rdini" romanciera nu va revela )n modul cel mai intim ex erienta si visurile ei. <ulte )nc#id miracolele sevei si ale anotim urilor )n va/e" in 0#ivece" )n straturi de $lori1 altele" $r a )ntemnita lantele si animalele" )ncearc totusi s si le a ro rie/e rin dra0ostea atent e care le2o oart" recum .olette si ?at#erine <ans$ield1 $oarte rare s)nt acelea care a!ordea/ natura )n li!ertatea ei inuman" care )ncearc s2i desluseasc semni$icatiile necunoscute si care se ierd entru a se uni cu aceast re/ent strin3 e drumurile e care le2a inventat (ousseau" nu s2au aventurat dec)t Emil: Bronte" Vir0inia Xool$ si" uneori" <ar: Xe!!. .u at)t mai mult" le utem numra e de0ete e $emeile care au traversat ceea ce este dat )n cutarea dimensiunii lor secrete3 Emil: Bronte a intero0at moartea. Vir0inia Xool$" viata" iar ?at#erine <ans$ield" uneori 2 nu $oarte des 2contin0enta cotidian si su$erinta. ,ici o $emeie n2a scris %rocesul" <o!: Dic;" +lise sau .ei sa te st)l i ai )ntele ciunii. -emeile nu contest conditia uman" entru c de2a!ia )nce s si2o oat asuma inte0ral. %rin aceasta se ex lic $a tul c )n 0eneral o erelor lor le li sesc nuantele meta$i/ice si umorul ne0ru1 ele nu asa/ lumea )ntre arante/e" nu2i un )ntre!ri" nu2i denunt contradictiile3 o iau )n serios. Este adevrat" de alt$el" c ma*oritatea !r!atilor cunosc aceleasi limitri. -emeia a are ca mediocr numai c)nd este com arat cu c)tiva artisti care s)nt cu adevrat mari. ,u destinul ei o limitea/3 este usor de 9KF 7nteles de ce nu i2a $ost dat 2 de ce ro!a!il nu2i va $i dat )nc mult tim de aici )ncolo 2 s atin0 culmile cele mai )nalte. Arta" literatura" $iloso$ia s)nt )ncercri de a )ntemeia din nou lumea e o li!ertate uman3 aceea a creatorului1 tre!uie mai )nt)i ca $iinta s se a$irme $r ec#ivoc dre t li!ertate entru a utea nutri o asemenea retentie. (estrictiile e care educatia si traditia i le im une $emeii )i limitea/ im actul asu ra universului1 c)nd lu ta entru a ocu a un loc )n aceast lume este rea as r" nu oate $i vor!a s se smul0 din ea1 or" tre!uie s ias la su ra$at )ntr2o solitudine suveran dac vrea s )ncerce s intre din nou )n osesia ei3 ceea ce2i li seste )n rimul ))nd $emeii este )nvtarea" rin an0oas si or0oliu" a renuntrii si a transcendentei sale. .eea ce r)vnesc" scrie <ane Bas#;irtse$$" este li!ertatea de a m lim!a sin0ur" )ncolo si )ncoace" de a m ase/a e !ncile din Jardin des &uileries. Iat li!ertatea $r de
care nu oti deveni un adevrat artist. .redeti c cineva oate ro$ita de ceea ce vede c)nd este )nsotit sau c)nd" entru a utea mer0e la Luvru" tre!uie s2si aste te masina" doamna de com anie" $amiliaN... Aceasta este li!ertatea care li seste si $r de care nu oti a*un0e s $u ceva serios. ')ndirea este )nlntuit ca urmare a acestei st)n*eniri stu ide si continue... A*un0e entru a $ace s cad ari ile. Este unul dintre marile motive entru care nu exist artisti rintre $emei. 7ntr2adevr" entru ca cineva s devin creator nu a*un0e s se cultive" adic s inte0re/e )n viata lui s ectacole" cunostinte de tot $elul1 cultura tre!uie )nsusit rin li!era miscare a unei transcendente3 tre!uie ca s iritul" cu toate !o0tiile sale" s se )nalte ctre cerul ustiu e care are sarcina s21 )nsu$leteasc1 dar dac o mie de le0turi )l )nlntuie de m)nt" elanul su este s$r)mat. -r )ndoial c )n re/ent tinerele $ete ies sin0ure s se lim!e )n Jardm des &uilenes1 dar am a$lat de*a c)t de ostil )i este strada1 este tot o )ndesc riviri si m)ini care vor s2o atin01 dac rtceste la )nt)m lare" cu 0)ndurile aiurea" dac )si a rinde o ti0ar e terasa unei ca$enele" dac mer0e sin0ur la cinema" nu )n$)r/ie s a ar un incident ne lcut. &re!uie ca $ata s ins ire res ect rin vesmintele si tinuta ei3 aceast 0ri* o tintuieste de m)nt si de sine )nssi. 5Ari ile cad.6 La o ts re/ece ani" &. E. LaMrence a $cut sin0ur o excursie cu !icicleta rin -ranta1 unei tinere $ete nu i s2ar ermite acest lucru1 si mai utin i2ar $i )n0duit" cum a $cut LaMrence 2 un an mai t)r/iu 2 s se aventure/e e *os )ntr2un tinut a roa e ustiu si ericulos. &otusi" asemenea ex eriente au o )nsemntate incalcula!il3 atunci individul" )n !etia li!erttii si a desco eririi" )nvat s riveasc )ntre0 m)ntul ca $iind domeniul su. -emeia este si asa rivat de lectiile violentei3 am artat )n ce msura sl!iciunea sa $i/ic o $ace s )ncline s re asivitate1 c)nd un !iat se lu t cu umnii" simte c oate s se !a/e/e e sine )n 0ri*a entru el )nsusi1 ar tre!ui ca rin com ensatie s li se ermit tinerelor $ete mcar initiativa s oitului" a aventurii" m)ndria 99L o!stacolelor. Dar nu se )nt)m l ast$el. Ea se oate simti solitar )n mi*locul lumii1 niciodat nu se ridic )n $ata ei" unic si suveran. &otul o incit s se lase )nvestit" dominat de existente strine1 si mai ales )n dra0oste" se renea0 )n loc s se a$irme. 7n acest sens nenorocirea sau di/0ratia s)nt adesea niste )ncercri $ecunde1 i/olarea i2a ermis lui Emil: Bronte s scrie o carte uternic si cu rin/toare1 )n $ata naturii" a mortii" a destinului" ea nu aste ta a*utor dec)t de la sine )nssi. (osa Luxem!our0 era urit1 ea n2a )ncercat niciodat s se cu$unde )n ro riul ei cult. s se $ac o!iect" rad si ca can3 )nc din tineretea ei a $ost )n )ntre0ime s irit si li!ertate" .#iar si )n acest ca/" $oarte rar $emeia )si asum e de lin acel nelinistitor tOtc22tOte cu lumea dat. .onstrin0eiile de care este )ncon*urat si toat traditia care a as asu ra ei o )m iedic s se simt res onsa!il de univers1 aceasta este ratiunea cea mai im ortant a mediocrittii ei. Br!atii e care2i numim 5mari16 s)nt aceia care 2 )ntr2un $el sau altul 2 si2au luat e umerii lor 0reutatea lumii1 s2au descurcat mai !ine sau mai ru. au reusit s2o recree/e sau s2au scu$undat )n ea1 dar la )nce ut si2au asumat acesta ovara enorm. .eea ce nici o $emeia n2a $cut si n2ar $i utut $ace niciodat. %entru a rivi universul ca $iind al tu" entru a te considera vinovat de 0reselile lui si a te )ncununa cu 0loria ro0reselor lui" tre!uie s a aitu castei rivile0iatilor. ,umai acestora" care detin u terea" le revine sarcina de a21 *usti$ica modi$ic)ndu21" 0)ndindu21" de/v2 luindu211 doar ei se ot recunoaste )n el" ot )ncerca s2i im rime am renta lor )n !r!at" nu )n $emeie s2a )ncarnat" )n acum. Omul. Or" indivi/ii care ni se ar exem lari" cei care s)nt )m odo!iti cu numele de 0enii s)nt cei care au retins s *oace )n existenta lor sin0ular destinul
7ntre0ii omeniri. ,ici o $emeie nu s2a cre/ut autori/at s $ac aceasta .um ar $i utut $i Van 'o0# o $emeie4 O $emeie n2ar $i $ost trimis )n misiune )n Borina0e" ea n2ar $i simtit mi/eria oamenilor ca e ro ria sa crim" n2ar $i cutat m)ntuirea1 deci n2ar $i ictat niciodat lanul de $loarea2soarelui al lui Van 'o0#. -r a mai vor!i des re $a tul c 0enul de viat al ictorului" sin0urtatea din Arles" $recventarea ca$enelelor" !ordelurile" tot ceea ce alimenta arta lui Van 'o0#. aliment)udu2i sensi !ilitatea" i2ar $i $ost inter/is. O $emeie n2ar $i utut niciodat s devin ?a$;a3 )n )ndoielile si )n nelinistile sale" n2ar $i recunoscut an0oasa Omului alun0at din %aradis. Doar S$)nta &ere/a a trit de una sin0ura" 7ntr2o renuntare total" conditia uman3 am v/ut de ce. Situ)ndu2se din colo de ierailiiile terestre" ea nu simtea mai mult dec)t S$)ntul loan al .rucii un aco eris linistitor deasu ra ca ului su. %entru am)ndoi era aceeasi noa te" aceleasi $ul0erri de lumin" acelasi neant" )n Dumne/eu 2 aceeasi lenitudine. .)nd )n s$)rsit orice $iint uman va utea s2si situe/e or0oliul dincolo de orice di$erent sexual" )n 0loria di$icil a existentei sale li!ere" numai atunci $emeia )si va con$unda istoria" ro !lemele" )ndoielile" s erantele cu acelea ale umanittii1 numai atunci va utea cuta )n viata si iii o erele sale s de/vluie )ntrea0a realitate" si nu 991 numai ro ria2i ersoan At)ta tim c)t ea tre!uie s lu te entru a $i o $iint uman" nu va $i o creatoare. 7nc o dat" entru a2i ex lica limitele tre!uie s invocm situatia ei" si nu o misterioas a!sent3 viitorul rm)ne lar0 desc#is. Br!atii au sustinut care mai de care c $emeile nu osed 50eniu creator61 este te/a e care o a ra" )ntre altele" <ait#e Borel:" anti$eminist notorie3 dar s2ar /ice c a )ncercat s $ac din crtile sale o dovad vie a li sei de lo0ic si a stu idittii $eminine" si ast$el crtile ei se contra/ic sin0ure. De alt$el" ideea unui 5instinct6 creator ar tre!ui aruncat" ca si aceea a 5eternului $eminin6" )n dula ul vec#i al entittilor. +nii miso0ini" )ntr2un mod ceva mai concret" a$irm c $emeia" $iind o nevrotic" n2ar utea crea nimic vala!il1 dar s)nt adesea aceiasi care declar c 0eniul este o nevro/ )n orice ca/" exem lul lui %roust arat )ndea*uns c de/ec#ili!rul si#o$i/iolo0ic nu )nseamn nici mediocritate" nici ne utint. .)t des re ar0umentul )m rumutat din examinarea istoriei" am v/ut ce tre!uie s 0)ndim des re asta3 $a tul istoric n2ar utea $i considerat ca de$inind un adevr etern1 el nu $ace dec)t s traduc o situatie care se mani$est ca istoric tocmai entru c este e cale de a se sc#im!a. .um ar utea s ai! $emeile 0eniu" c)nd orice osi!ilitate de a )m lini o o er 0enial 2 sau c#iar numai o o er 2 le era re$u/at4 Btrina Euro i2a co lesit cu dis ret" altdat" e !ar!arii americani care nu aveau nici artisti" nici scriitori3 5Lsati2ne s existm )nainte de a ne cere s ne *usti$icm existenta6" a rs uns Je$$erson 2 un rs uns cu adevrat ro$und ,e0rii le rs und la $el rasistilor care le re rosea/ c nu au dat lumii nici un X#itman" nici un <elville. %roletariatul $rance/ nu oate s o un nici un nume lui (acine sau lui <allarme. -emeia li!er este e cale de a se naste1 c)nd se va $i do!)ndit e sine va *usti$ica oate ro$etia lui (im!aud3 5%oetele vor existaN .)nd va $i s$ar)mat )n s$)rsit in$inita sclavie a $emeii" c)nd ea va tri entru ea si rin ea" du ce !r!atul 2 )n atunci a!omina!il 2 )i va $i dat li!ertatea" va $i si ea oetN -emeia va 0si necunoscutul. Lumea sa de idei va $i di$erit de a noastr4 Va desco eri lucruri strine" insonda!ile" delicioase" res in0toare" iar noi le vom lua" noi le vom )ntele0e6N. ,u este si0ur ca aceast 5lume de idei6 va $i di$erit de aceea a !r!atilor" entru c" ea se va eli!era de !r!ati asimil)ndu2se cu ei" entru a sti )n ce msur va rm)ne sin0ulara" )n ce msur sin0ularitatea ei va rm)ne im ortant" ar tre!ui s ne #a/ardm )n antici ri
$oarte )ndr/nete. Si0ur este $a tul c )n acum osi!ilittile $emeii au $ost )n!usite si ierdute entru umanitate si c a venit vremea" )n interesul ei si al tuturor" s i se ermit s2si )ncerce sansele. 1 Scrisoare ctre %ierre Demen:. 1= mai 1DE1. 998 .O,.L+BIE 5,u" $emeia nu este semenul nostru1 rin lenea si coru tia ei" am $cut din ea o $iint a arte" necunoscut" neav)nd alt arm )n a$ar de sexul ei" ceea ce nu )nseamn numai r/!oiul continuu" ci si o arm lin de i ocri/ie 2 ador)nd sau ur)nd" ne$iind niciodat un tovars sincer" o $iint care st alturi de multime cu devotament si camaraderie s ontan 2" sus iciuni de vesnic sclav mrunt.6 <ulti !r!ati ar su!scrie )nc acestor cuvinte ale lui Jules La$or0ue1 multi cred c )ntre cele dou sexe vor exista mereu 5terti uri si certuri6 si c niciodat $raternitatea nu va $i osi!il )ntre ele. Este adevrat c nici !r!atii" nici $emeile nu s)nt satis$cuti unii de altii. Dar )ntre!area este dac un !lestem ori0inar )i condamn s se s$isie )ntre ei" sau dac nu cumva con$lictele care2i $ac s se o un nu ex rim dec)t un moment de tran/itie al istoriei umane. Am v/ut c" )n ciuda le0endelor" nici un destin $i/iolo0ic nu im une <asculului si -emelei ca atare o etern ostilitate1 nici mcar $aimoasa mantis reli0iosa nu2si devor masculul dec)t )n li s de alte alimente si )n interesul s eciei3 acesteia )i s)nt su!ordonati toti indivi/ii" de sus )n *os" e scara animal. De alt$el" omenirea este altceva dec)t s ecia3 este o devenire istoric si se de$ineste rin $elul )n care2si asum $acticitatea natural" )ntr2adevr" c#iar si cu cea mai mare rea2credint din lume" este im osi!il de decelat )ntre masculul si $emela s eciei umane o rivalitate de ordin $i/iolo0ic. De aceea rivalitatea ior va $i situat mai de0ra! e acel teren intermediar )ntre !iolo0ie si si#olo0ie care este si#anali/a. Se s ime c $emeia )l invidia/ e !r!at entru enisul su si doreste s21 castre/e1 dar dorinta in$antil de enis nu ca t im ortant )n viata $emeii adulte dec)t dac ea )si simte $eminitatea ca e o mutilare1 a!ia atunci ea doreste s2si a ro rie/e or0anul masculin" ca $iind acel lucru care )ntruc#i ea/ toate rivile0iile virilittii. Este admis cu usurint $a tul c visul de castrare are o semni$icatie sim!olic3 $emeia" se crede" vrea s21 rive/e e !r!at de transcendenta lui. Dorinta ei este de $a t" asa cum am v/ut" mult mai am!i0u3 )ntr2un $el contradictoriu" ea vrea s ai! aceast transcendent" ceea ce resu une c )n acelasi tim o sus ectea/ si o nea0" c vrea s se arunce asu ra ei si s2o stre/e )n sine. Aceasta )nseamn c drama nu se des$soar e lan sexual1 sexualitatea" de alt$el" nu ne2a a rut niciodat ca de$inind un destin" ca $iind )n sine o c#eie a conduitelor umane1 ea ex rim totalitatea unei situatii la a crei de$inire contri!uie. Lu ta sexelor nu este nea rat im licat )n anatomia !r!atului si a $emeii. 7ntr2adevr" c)nd este evocat" se ia dre t !un ideea c )n cerul vesnic al Ideilor se des$soar o !tlie )ntre aceste esente nesi2 99K 0ure3 Eternul $eminin" Eternul masculin1 si nimeni nu o!serv c aceast lu t titanic )m!rac e m)nt $orme cu totul di$erite" cores un/)nd unor momente istorice di$erite. -emeia care este limitat )n imanenta ei )ncearc s21 retin si e !r!at )n aceast )nc#isoare1 ast$el )nc#isoarea se va con$unda cu lumea si nu va mai su$eri c este )nc#is acolo3 mama" sotia" amanta s)nt niste temnicere1 societatea codi$icat de !r!ati decretea/ c $emeia este in$erioara3 ea nu oate a!oli aceast in$erioritate dec)t distru0)nd su erioritatea viril. Ea )ncearc s21 mutile/e e !r!at" )l contra/ice" )i nea0 adevrul si valorile. Dar rin aceasta nu $ace dec)t s se a ere1 nici o esent imua!il" nici o ale0ere vinovat nu au menit2o transcendentei" in$eriorittii. Acestea i2au $ost im use
din a$ara ei. Orice o resiune creea/ o stare tensionat" si nici acest ca/ nu $ace exce tie. -iinta considerat dre t neesential nu oate s nu retind rec)sti0area suveranittii sale. Ast/i" lu ta ca t o alt )n$tisare1 )n loc s vrea s21 )nc#id e !r!at )n temnit" $emeia )ncearc s evade/e ea de acolo1 nu mai caut s21 aduc )n re0iunile imanentei" ci s ias ea )nssi deasu ra" )n lumina transcendentei. Atunci atitudinea !r!atilor creea/ un nou con$lict3 !r!atul este lin de rea2voint atunci c)nd 5)i d li!er $emeii6. 7i lace s rm)n su!iectul suveran" su eriorul a!solut" $iinta esential1 re$u/ s vad )n mod concret )n tovarsa sa o e0al" si rs unde s$idrii sale rintr2o atitudine a0resiv. ,u mai este vor!a de un r/!oi )ntre indivi/i )nc#isi $iecare )n s$era lui3 o cast revendicatoare asaltea/ si este tinut )n sa# de casta rivile0iat. Aici se )n$runt dou transcendente1 )n loc s se recunoasc reci roc" $iecare li!ertate vrea s2o domine e cealalt. Aceast di$erent de atitudine se rs$i)n0e e lan sexual" recum si e lan s iritual1 $emeia 5$eminin6 )ncearc" $c)ndu2se o rad asiv" s21 reduc si e !r!at la asivitate carnal1 se strduieste s21 rind )n ca can" s21 )nlntuie rin dorinta e care i2o tre/este $c)ndu2se cu docilitate lucru1 dim otriv" $emeia 5emanci at6 se vrea activ" re#en2siv si re$u/ asivitatea e care !r!atul vrea s i2o im un. &ot ast$el" Elise si cele ca ea nea0 valoarea activittilor virile1 asa/ carnea deasu ra s iritului" contin0enta deasu ra li!erttii" )ntele ciunea lor de rutin deasu ra )ndr/nelii creatoare. Dar $emeia 5modern6 acce t valorile masculine3 ea se m)ndreste c 0)ndeste" actionea/" munceste" creea/ la $el ca si !r!atul1 )n loc s caute s21 )n*oseasc" a$irm c este e0ala lui 7n msura )n care se ex rim rin actiuni concrete" aceast revendicare este le0itim si atunci insolenta !r!atilor este condamna!il. Dar tre!uie s us" s re scu/a acestora" c $emeile s)nt 0ata s com lice lucrurile <a!el Dod0e retindea s21 aserveasc e LaMrence rin $armecele $eminittii sale entru a21 domina a oi din unct de vedere s iritual1 multe $emei" entru a demonstra rin reusitele lor c s)nt la $el de valoroase ca un !r!at" se strduiesc s2si asi0ure rin sex un s ri*in masculin. Ele lu t e dou $ronturi" cer)nd vec#ea atentie curtenitoare si totodat o retuire nou" mi/)nd e !tr)na ma0ie si e tinerele lor dre turi. Este de )nteles c !r!atul" iritat" ia o/itie de$ensiv1 dar si el este la $el de du licitar c)nd retinde ca $emeia s *oace cinstit )n tim ce el )i re$u/. 999 din ne)ncredere" din ostilitate" niste atuuri indis ensa!ile. 7ntr2adevr" lu ta n2ar utea s ai! o )n$tisare lim ede din moment ce c#iar $i0ura $emeii este o acitate1 nu se ridic )n $ata !r!atului ca un su!iect" ci ca un o!iect aradoxal )n/estrat cu su!iectivitate1 se a$irm )n acelasi tim ca sine si ca altul" ceea ce )nseamn o contradictie antren)nd consecinte deconcertante. .)nd )si $ace o arm din sl!iciunea" dar si din $orta ei" nu este voita de un calcul1 ea )si caut )n mod s ontan salvarea )n calea care i2a $ost im us" aceea a asivittii" )n acelasi tim )n care )si revendic activ suveranitatea. Si $r )ndoial c nu este un rocedeu cinstit1 dar )i este dictat de situatia care i2a $ost im us. &otusi" !r!atul" c)nd o tratea/ ca e o li!ertate" este indi0nat c ea rm)ne entru el o ca can1 dac o $latea/ si o satis$ace at)ta tim c)t )i este rad" !r!atul este a0asat de retentiile la autonomie ale $emeii1 orice ar $ace" el se simte clit" iar ea se crede *i0nit. Dis uta va dura at)ta tim c)t !r!atii si $emeile vor continua s nu se recunoasc dre t semeni1 adic at)ta tim c)t se va er etua $eminitatea ca atare1 care dintre cele dou sexe vrea" oare" cu mai mult )nd)r*ire s2o stre/e4 -emeia care se eli!erea/ de $eminitate vrea totusi s2i stre/e rero0ativele1 iar !r!atul cere ca )n acest ca/ s2si asume si limitrile ei. ..Este mai usor s acu/i un sex dec)t s scu/i 0reselile celuilalt6" s une <ontai0ne. ] )m rti !lamuri si recom ense este /adarnic. 7ntr2adevr" dac e 0reu de s$rimat acest cerc vicios" este entru c cele dou sexe s)nt $iecare victima celuilalt si )n acelasi tim a lui )nsusi. 7ntre doi adversari )n$runt)ndu2se )n ura lor li!ertate" s2ar
utea sta!ili cu usurint un acord1 cu at)t mai mult cu c)t acest r/!oi nu $oloseste nimnui1 dar com lexitatea r/!oiului )ntre sexe rovine din aceea c $iecare ta!r este com lice celei rivale1 $emeia nutreste visul a!andonului" !r!atul" e acela al alienrii1 inautenticitatea nu este ro$ita!il1 $iecare une e seama celuilalt ne$ericirea e care si2o atra0e ced)nd tentatiilor $acilittii1 ceea ce $emeia si !r!atul )si las unul altuia este esecul rsuntor al ro riei lor rele2credinte si lasitti. Am v/ut de ce !r!atii" la ori0ine" le2au aservit e $emei1 devalori/area $eminittii a $ost o eta necesar a evolutiei umane1 dar ar $i utut naste o coo erare a celor dou sexe1 o resiunea se ex lic rin tendinta $iintei de a $u0i de sine alien)ndu2se )n .ellalt" e care21 o rim )n acest sco 1 ast/i" tendinta se re0seste )n $iecare !r!at )n arte1 !r!atul se caut )n sotia ori )n iu!ita sa su! )n$tisarea unei statui de iatr1 el urmreste )n $emeie mitul virilittii" al suveranittii sale" al realittii sale imediate. 5Sotul meu nu mer0e niciodat la cinema6>" s une $emeia" si incerta o inie masculin se im rim )n marmura eternittii. Dar el )nsusi este sclavul du!lului su3 ce trud s cldesti o ima0ine )n care esti mereu )n rime*dieN Ea este" la urma urmei" )ntemeiat e ca ricioasa realitate a $emeilor3 tre!uie ca aceasta s $ie $r )ncetare modelat s re a deveni otrivit 1 !r!atul este ros de 0ri*a de a se arta viril" im ortant" su erior1 se re$ace entru ca $emeia s se re$ac )n $ata lui1 este si a0resiv" nelinistit1 )i este ostil $emeii entru c )i este team de ea" si )i e team de ea entru c se teme de ersona*ul cu care el se con$und. .)t tim si c)te 99= $orte risi este lic#id)nd" su!lim)nd" trans un)nd com lexe" vor!ind des re $emei" seduc)ndu2le" tem)ndu2se de eleN Ar $i el )nsusi eli!erat dac ar consimti ca ele s se eli!ere/e. Dar tocmai aceasta )l )ns im)nt. Si se o!stinea/ )n misti$icri menite s2o tin e $emeie )nlntuit. <ulti !r!ati s)nt constienti de $a tul c $emeia este misti$icat. 5.e nenorocire este s $ii $emeieN Si totusi" cea mai mare nenorocire entru o $emeie este s nu )ntelea0 c este $emeie6" s une ?ier;e0aard.J De mult tim )ncoace" oamenii se strduiesc s de0#i/e/e aceast nenorocire. A $ost su rimat" de ild" tutela3 $emeii i s2au dat 5 rotectori6" si dac acestia s)nt )nvestiti cu dre turile tutorilor antici" este )n ro riul ei interes. -a tul c )i este inter/is s lucre/e" c este constr)ns s rm)n acas )nseamn c este a rat )m otriva ei )nsesi" c )i este asi0urat $ericirea. Am v/ut su! ce vluri oetice erau disimulate sarcinile monotone care2i revin3 0os odrie" maternitate1 )n sc#im!ul li!erttii sale i s2au druit )nseltoarele te/aure ale 5$eminittii6 sale. Bal/ac a descris $oarte !ine aceast manevr c)nd 12a s$tuit e !r!at s o trate/e ca e o sclav" convin0)nd2o )n acest tim c este o re0in. Desi mai utin cinici" multi !r!ati se strduiesc s se convin0 sin0uri c $emeia este cu adevrat o rivile0iat. Exist sociolo0i americani care iau )n serios teoria numit ""laM2class 0ain6" adic a 5avanta*elor claselor in$erioare6. Si )n -ranta s2a roclamat adesea 2 desi )ntr2o manier mai utin stiinti$ic 2 icieea c muncitorii s)nt $oarte norocosi c nu tre!uie s 5se re re/inte61 si cu at)t mai mult va0a!on/ii" care se ot )m!rca )n /drente si culca e trotuare" lceri inedite contelui de Beaumont si !ietilor domni de Xendel L.a $el ca si duc#iosii ne stori care se scar in cu voiosie" la tel ca si ne0rii cei veseli r)/)nd su! loviturile de cravasa" ca si ara!ii din Souss care2si )n0roa co iii morti de inanitie cu sur)sul e !u/e" $emeia se !ucura de acest rivile0iu incom ara!il3 ires onsa!ilitatea. -r osteneal" $r )ndatoriri de )nde linit" $r 0ri*i" este evident c i2a $ost dat artea cea mai !un. &ul!urtor este c" rintr2o erversitate o!stinat 2 le0at $r )ndoial de catul ori0inar 2 de2a lun0ul secolelor si )n toate trile" cei care au artea cea mai !un le stri0 totdeauna !ine$ctorilor lor3 5Este rea multN <2as multumi cu artea voastrN6 Dar ma0ni$icii
ca italisti" colonistii 0enerosi" !r!atii cei m)ndri se )nc t)nea/3 5%strati2v artea cea !un" strati2oN6 Este adevrat c !r!atii )n$)lnesc la tovarsele lor mai mult com licitate dec)t a$l asu ritorul din artea celui asu rit1 si se simt )ndre ttiti A In vino venras. ..'alanteria )i revine esentialmenie $emeii si $a tul c ea o acce t $r s e/ite se ex lic rin solicitudinea naturii entru cel mai sla!. entru $iinta de$avori/at" entru care o ilu/ie )nseamn mai mult dec)t o com ensatie. Dar c#iar aceast ilu/ie )i este $atal... a se simti eli!erat de mi/erie datorit ima0inatiei sale" a $i victima )nc#i uirii" nu )nseamn oare aceasta o !at*ocur si mai ro$und>.>... -emeia este $oarte de arte de a $i Venva#rlos Ca!andonatG" dar )n alt sens ea c#iar este ast$el" entru c nu oate niciodat s sca e de aceast ilu/ie de care natura s2a $olosit ca s2o console/e. 99@ s declare cu rea2credint c ea )nssi a voit destinul e care i l2au im us. Am v/ut c" de $a t" toat educatia ei cons ira la )nc#iderea dramurilor revoltei si ale aventurii1 societatea )ntrea0 2 )nce )nd cu rintii res ectati 2 o minte exalt)ndu2i dra0ostea entru devotament" entru druirea de sine" si ascun/)ndu2i $a tul c nici amantul" nici sotul" nici co iii nu vor $i dis usi s su orte ovara a stoare a acestora. Ea acce t de !unvoie aceste minciuni entru c o )ndeamn s urme/e anta $acilittii1 si aceasta este cea mai mare crim $ tuit )m otriva ei1 din co ilrie" toat viata ei este ervertit" coru t" desemn)ndu2i2se ca vocatie a!andonul ce o tentea/ e orice $iint entru care li!ertatea este an0oas1 dac un co il este )ndemnat la lenevie" $iind distrat )n $iecare /i $r a2i da oca/ia s )nvete" $r a2i arta utilitatea studiului" nu se va utea s une" c)nd a devenit adult" c a ales el )nsusi s $ie inca a!il si i0norant1 ast$el este crescut $emeia" $r a $i )nvtat niciodat necesitatea de a2si asuma ro ria2i existent1 atunci este !ucuroas s conte/e e rotectia" dra0ostea" a*utorul si dominatia altora1 se las $ascinat de s eranta uterii $r a $ace nimic s2si )m lineasc visul. Dar nu !r!atul tre!uie s2i re rose/e acest lucru" din moment ce el )nsusi a )ndemnat2o e aceast cale. .)nd i/!ucneste un con$lict )ntre ei" $iecare )l $ace e cellalt res onsa!il entru situatia )n care se a$l1 ea )i re rosea/ c el a determinat2o s $ie ast$el3 "",2am $ost )nvtat s 0)ndesc" nici s2mi c)sti0 existenta...6 El )i re rosea/ c a acce tat aceast situatie3 5,u stii nimic" nu esti )n stare de nimic...6 -iecare sex crede c se oate *usti$ica relu)nd o$ensiva3 dar 0reselile unuia nu21 oate $ace nevinovat e cellalt. ,umeroasele con$licte care )i o un e $emei si e !r!ati vin din aceea c nici una dintre cele dou ta!ere nu2si asum toate consecintele acestei situatii e care una o ro une" iar cealalt o su ort3 aceast notiune incert de 5e0alitate )n ine0alitate6 de care una se $oloseste entru a2si ascunde des otismul" iar cealalt" lasitatea" nu re/ist ex erientei3 )n sc#im!urile lor" $emeia cere e0alitatea a!stract care i2a $ost 0arantat" iar !r!atul" ine0alitatea concret e care o constat. De aici si $a tul c )n toate le0turile se er etuea/ o de/!atere nes$)rsit des re ec#ivocul cuvintelor a da si a lua3 ea se l)n0e c d totul" el rotestea/ c $emeia )i ia totul. &re!uie ca $emeia s )ntelea0 c sc#im!urile 2 este" de alt$el" o le0e $undamental a economiei olitice 2 se re0lea/ du valoarea e care mar$a o$erit o are )n oc#ii cum rtorului" si nu ai v)n/torului3 ea a $ost )nselat rin convin0erea care i s2a inculcat3 aceea c retul ei este nemsurat1 de $a t ea este entru !r!at doar o distractie" o lcere" o com anie" un !un neesential1 )n tim ce el re re/int sensul" *usti$icarea vietii ei )ntre0i1 sc#im!ul nu se $ace" deci" )ntre o!iecte de aceeasi calitate. Aceast ine0alitate se va $ace simtit )n mod deose!it rin $a tul c tim ul e care21 etrec )m reun R si care are" )n mod )nseltor" a $i acelasi entru am)ndoi 2 nu are entru arteneri aceeasi valoare1 )n seara e care un !r!at o etrece cu iu!ita lui ar utea s $ac ceva util entru cariera lui" s2si vad rietenii" s2si cultive relatiile" s se distre/e1 entru un !r!at normal )ncadrat )n societate" tim ul este o
!o0tie o/itiv1 !ani" re utatie" lcere. Dim otriv" entru $emeia tr)ndav" care se lictiseste" 99E este o ovar de care nu mai a*un0e s se de!arase/e1 cum reuseste s $ac s treac c)teva ore" a o!tinut ceva3 re/enta !r!atului este un ur ro$it1 )n numeroase ca/uri" ceea ce21 interesea/ )n mod evident e !r!at )ntr2o relatie este c)sti0ul sexual3 la limit" el se oate multumi s etreac exact at)ta tim cu iu!ita lui c)t )i este necesar entru a )nde lini actul sexual1 c)t des re $emeie 2 $r exce tie 2 ceea ce doreste ea este s $ac s 5treac6 tot acel tim cu care nu are ce $ace3 si 2 recum ne0ustorul care nu vinde carto$i dec)t dac i se cum r si na ii 2 ea nu2si cedea/ tra ul dec)t dac amantul )l lteste rin ore )ntre0i de conversatii si de iesiri )m reun. Ei a*un0 la un ec#ili!ra dac )ntre0ul costurilor nu i se va rea rea ridicat !r!atului3 aceasta de inde" !ine)nteles" de intensitatea dorintei sale si de im ortanta e care o au entru el ocu atiile e care le sacri$ic )n acest sco . Dar dac $emeia cere 2 si o$er 2 rea mult tim " devine ino ortun ea )nssi" recum nul care iese din matc" si !r!atul se #otrste s nu mai ai! nimic" dec)t s ai! rea mult. Ea )si a*ustea/ deci exi0entele3 dar rea adesea ec#ili!rul se sta!ileste cu retul unei du!le tensiuni1 ea socoteste c se 5d6 rea ie$tin !r!atului1 el crede ca lteste rea scum . Bine)nteles" aceast re/umare a situatiei este utin umoristic1 totusi 2 )n a$ar de ca/ul unei asiuni 0eloase si exclusive" c)nd !r!atul o vrea e $emeie cu totul 2 acest con$lict este evident c#iar )n tandrete" )n dorint" c#iar )n dra0oste1 !r!atul are )ntotdeauna ..altceva de $cut6 cu tim ul su3 )n tim ce ea caut s2si $ac tim ul s treac3 si ast$el el nu consider orele e care i le consacr $emeia ca e un dar" ci ca e o sarcina. 7n 0eneral" acce t s2o su orte entru c stie !ine c este de artea rivile0iatilor" )si $nce ..mustrri de constiint63 dac are ceva !unvoint" va )ncerca s com ense/e ine0alitatea conditiilor rin 0enero/itatea sa3 )n acelasi tim )si $ace un merit din aceast mrinimie si la rima ne)ntele0ere o acu/ e $emeie de a $i nerecunosctoare" s une cu iritare3 5S)nt rea !un6. Ea simte c se oart ca o cersetoare )n tim ce este convinsa de marea valoare a darurilor sale" si este umilit. Aceasta ex lic cru/imea de care se arat adeseori ca a!il $emeia1 ea are 5constiinta )m cat6 entru c este de artea de$avori/at1 crede c nu este o!li0at s mena*e/e )n nici un $el casta rivile0iat" se 0)ndeste numai cum s se a ere mai !ine1 va $i de multe ori $ericit dac are oca/ia s2si mani$este ranc#iuna la adresa amantului care nu a multumit2o3 din mo ment ce acesta nu d destul" ea )i va lua totul" si aceasta )i $ace o lcere sl!atic. Atunci" !r!atul rnit desco er retul 0lo!al al le0turii e care o dis retuia )n $iecare moment3 este 0ata s $ac orice romisiune" c#iar dac se va crede din nou ex loatat atunci c)nd va tre!ui s o )nde lineasc1 )si acu/ iu!ita de santa*1 ea ii re rosea/ avaritia" si am)ndoi s)nt *i0niti. Si )n acest ca/" este /adarnic s acordm scu/e si !lamuri1 nicio dat nu se oate $ace dre tate )n s)nul nedre ttii. +n administrator colo mal nu are nici o osi!ilitate de a se urta corect $at de indi0eni" nici un 0eneral $at de soldatii si1 sin0ura solutie ar $i s nu mai existe nici colonisti" nici se$i1 dar !r!atul nu s2ar utea )m iedica s nu $ie !r!at Iat21 deci vinovat $r voie si o rimat de aceast 0reseal e care nu a comis2o el )nsusi1 tot ast$el ea este victim si #ar ie )n o$ida vointei sale1 uneori el se revolt" ale0e cru/imea" dar )n acest ca/ se $ace com lice al 99D nedre ttii" iar vina devine cu adevrat a lui1 uneori se las ani#ilat" devorat de victima sa revendicatoare1 dar atunci se va simti clit. De cele mai multe ori se multumeste cu un com romis care )l )n*oseste si )n acelasi tim )l $ace s se simt rost. +n !r!at de !un2credint va $i c#iar mai a$ectat dec)t $emeia de aceast situatie3 )ntr2un sens" este mai !ine s $ii de artea )nvinsilor1 dar" dac si $emeia este de !un2credint"
inca a!il s2si $ie siesi su$icient" dac )i re u0n s21 striveasc e !r!at cu 0reutatea destinului ei" va $i rins )ntr2o con$u/ie inextrica!il. Int)lnim )n viata de /i cu /i o multime de ast$el de ca/uri" care nu2si 0sesc nici o solutie satis$ctoare" entru c s)nt de$inite de conditii nesatis$ctoare3 un !r!at care se vede o!li0at s continue s sustin material si moral o $emeie e care n2o mai iu!este se simte victim1 dar dac ar a!andona2o $r resurse e cea care si2a an0a*at )ntrea0a existent alturi de el" atunci ea ar deveni victima" si ar $i la $el de nedre t. (ul nu vine dintr2o erversitate individual 2 si reaua2credint )nce e atunci c)nd $iecare )l )nvinovteste e cellalt 2 ci dintr2o situatie )m otriva creia orice conduit sin0ular este ne utincioas. -emeile 5se a0at de !r!ati6>" ele s)nt o ovar si su$er din aceast cau/1 este entru c au soarta unor ara/iti a cror surs de existent se a$l )ntr2un or0anism strin1 dac ar $i )n/estrate cu un or0anism autonom" dac ar utea lu ta )m otriva lumii" smul0)ndu2i acesteia mi*loacele de su!/istent care2i s)nt necesare" de endenta lor ar $i a!olit" si la $el aceea a !r!atului. -r )ndoial c si unora si altora le2ar $i mult mai !ine ast$el. Este usor de ima0inat o lume )n care !r!atii si $emeile ar $i e0ali" cci este exact aceea e care o romisese revolutia sovietic3 $emeile crescute si educate exact la $el ca !r!atii ar lucra )n cele mai !une conditii> si entru aceleasi salarii1 li!ertatea erotic ar $i admis de moravuri" dar actul sexual n2ar mai $i considerat ca un 5serviciu6 remunerat1 $emeia ar $i o!li0ata s2si 0seasc un alt mi*loc de a2si c)sti0a existenta1 cstoria ar $i )ntemeiat e un an0a*ament li!er la care cei doi soti ar utea renunta oric)nd1 maternitatea ar $i li!er" adic lannin02nY si avortul ar $i autori/ate si li s2ar da )n sc#im! mamelor si co iilor lor exact aceleasi dre turi" $ie c ar $i cstorite sau nu1 concediile de maternitate ar $i ltite de colectivitate" care si2ar asuma si )n0ri*irea co iilor" ceea ce nu )nseamn c rintilor li s2ar lua co iii" ci c acestia nu vor $i a!andonati )n seama rintilor. Dar oare a*un0e s sc#im!m le0ile" institutiile" moravurile" o iniile si )ntre0ul context social entru ca !r!atii si $emeile s $ie cu adevrat e0ali4 5-emeile vor $i )ntotdeauna $emei6" s un sce ticii1 iar alti clarv/tori ro$eti/ea/ c" le d)ndu2si $eminitatea" ele nu vor reusi rin aceasta s se resc#im!e )n !r!ati" )ns vor deveni niste monstri. Asta )n2 -a tul c anumite meserii rea dure le s)nl inter/ise nu contraViee acest roiect3 c#iar si )n ca/ul !r!atilor se urmreste din ce )n ce mai mult reali/area unei ada tri ro$esionale3 ca acittile lor $i/ice si intelectuale le limitea/ osi!ilittile de a ale0e3 ceea ce se im une. 7n orice ca/. este s nu $ie trasat nici o $rontier )ntre sexe sau )ntre caste sociale. 99F seamn s admitem c $emeia de ast/i este o creatie a naturii1 tre!uie s re etm )nc o dat c )n colectivitatea uman nimic nu este natural si c" )ntre altele" $emeia este un rodus ela!orat de civili/atie1 interventia .eluilalt )n destinul ei este ori0inar1 dac aceast actiune ar $i $ost alt$el diri*at" ar $i a*uns la cu totul alt re/ultat -emeia nu este de$init nici de #ormoni" nici de misterioase instincte" ci de maniera )n care )si resesi/ea/" rin constiinte strine" tru ul si ra ortul ei cu lumea. A!isul care o se ar e adolescent de adolescent a $ost act)ncit )n mod constient si remeditat )nc din co ilria lor" mai t)r/iu" $emeia n2ar utea $i )m iedicat s $ie ceea ce s2a $cut din ea" si va t)r) )ntotdeauna acest trecut )n urma ei. Desi0ur" nu tre!uie s credem c a*un0e s2i modi$icm conditia economic entru ca $emeia s $ie trans$ormat1 acest $actor a $ost si rm)ne un $actor rimordial al evolutiei sale1 dar at)ta tim c)t nu a antrenat consecintele morale" sociale" culturale etc. e care le anunt si le cere" noua $emeie va )nt)r/ia s a ar1 la ora actual acestea nu au $ost reali/ate nicieri" nu mai mult )n +.(.S.S. dec)t )n -ranta sau )n Statele +nite. De aceea $emeia de ast/i este s$)siat )ntre trecut si viitor" cel mai
adesea a are ca o 5$emeie adevrat6 de0#i/at )n !r!at" si se simte st)n*enit )n ielea ei de $emeie )n aceeasi msur ca )n #ainele2i masculine. &re!uie s se sc#im!e cu totul si s2si croiasc sin0ur vesmintele" ,2ar utea reusi dec)t datorit unei evolutii colective. ,ici un educator i/olat nu ar utea ast/i sle$ui 5o $iint uman $emel6 care s $ie exact omolo0ul unei 5$iinte umane mascul63 crescut !ieteste" t)nra $at se simte exce tional si rin aceasta su$er un nou $el de s eci$icare. Stend#al a )nteles $oarte !ine acest lucru3 5&re!uie s lantm dintr2o dat toat durea6. Dar dac resu unem" dim otriv" o societate )n care e0alitatea sexelor ar $i concret reali/at" aceast e0alitate s2ar a$irma din nou )n $iecare individ. Dac" de la v)rsta cea mai $ra0ed" $etita ar $i crescut cu aceeasi exi0ent si cu aceleasi rivile0ii" aceeasi severitate si aceleasi licente ca si $ratii si" artici )nd la aceleasi studii si aceleasi *ocuri" romis $iind aceluiasi viitor" )ncon*urat de !r!ati si de $emei care i2ar a rea $r ec#ivoc ca $iindu2i e0ali" sensul 5com lexului lui Edi 6 si al 5com lexului castrrii6 ar $i ro$und modi$icate. Asum)ndu2si la $el ca si tatl res onsa!ilitatea material si moral a cu lului" mama s2ar !ucura de acelasi dura!il resti0iu1 co ilul ar simti ast$el )n *urul lui o lume andro0in" si nu una masculin1 c#iar dac $iica ar $i mai mult atras din unct de vedere a$ectiv ctre tat 2 ceea ce nici mcar nu este si0ur 2 dra0ostea ei ar $i nuantat de o voint de emulatie" si nu de un sentiment de ne utint3 nu s2ar orienta ctre asivitate1 autori/at s2si arate valoarea rin munc si rin s ort" rivali/)nd )n mod activ cu !ietii" a!senta enisului 2 com ensat de s eranta de a avea un co il 2 n2ar $i de a*uns entru a naste un 5com lex de in$erioritate61 )n mod corelativ" !iatul n2ar avea s ontan un 5com lex de su erioritate6 dac acesta nu i2ar $i $ost insu$lat si dac ar retui la $el de mult $emeile c)t e !r!ati.1 -etita n2ar cuta deci niste 1 .unosc un !ietel de o t ani care locuieste )m reun cu mama" mtusa si !unica lui. toate trei extrem de inde endente si de active" si cu un !tr)n !unic 9=L com ensatii sterile )n narcisism si )n vis" nu s2ar socoti dre t determinat" o dat entru totdeauna" s2ar an0a*a $r reticente )n tot $elul de activitti. Am s us de*a c)t de usoar i2ar $i u!ertatea dac $etita s2ar de si" recum !iatul" ctre un viitor li!er de adult1 menstruatia nu2i ins ir at)ta oroare dec)t entru c ea constituie o cdere !rutal )n $eminitate1 tot ast$el" si2ar asuma mult mai linistit erotismul inci ient dac n2ar simti un de/0ust )ns im)ntat $at de )ntre0ul ei destin1 o educatie sexual coerent ar a*uta2o mult s de seasc aceast cri/. Si datorit educatiei mixte" misterul au0ust al Br!atului n2ar mai avea oca/ia s se nasc3 ar $i ucis de $amiliaritatea cotidian si de com etitii desc#ise. O!iectiile care se o un acestui sistem im lic )ntotdeauna res ectul unor ta!uuri sexuale1 dar este /adarnic retentia de a in#i!a la co il curio/itatea si lcerea1 nu se a*un0e dec)t la re$ulri" o!sesii si nevro/e1 sentimentalitatea exaltat" $ervorile #omosexuale" asiunile latonice ale adolescentilor" cu tot corte0iul lor de stu iditate si con$u/ie" s)nt mult mai ne$aste dec)t c)teva *ocuri in$antile si ex eriente recise. %ro$ita!il entru t)nra $at ar $i mai ales $a tul c" necut)nd )n !r!at un semi/eu" ci numai un camarad" un artener" un rieten" n2ar mai $i deturnat de la asumarea li!er a ro riei sale existente1 erotismul" dra0ostea ar c ta caracterul unei li!ere de siri si nu e acela al unui a!andon1 ar utea s le triasc ca e un ra ort de la e0al la e0al. Bine)nteles" nu oate $i vor!a s $ie su rimate dintr2o dat toate di$iculttile e care $etita le are de )nvins entru a se trans$orma )n adult1 educatia cea mai inteli0ent" cea mai tolerant n2ar utea s2o scuteasc de a2si tri ro ria ei ex erient. &ot ceea ce utem cere este s nu i se un iedici. -a tul c $etitele 5vicioase6 nu mai s)nt )nsemnate cu $ierul rosu este de*a un ro0res1 si#anali/a i2a instruit utin e rinti1 totusi" conditiile actuale )n care au loc educatia si initierea sexual a $emeii s)nt at)t de de lora!ile" )nc)t o!iectiile care se o un
ideii unei sc#im!ri radicale n2ar utea $i vala!ile. ,u se une ro!lema de a a!oli )n $emeie contin0entele si mi/eria conditiei umane" ci de a2i da osi!ilitatea de a le de si. -emeia nu este victima nici unei $atalitti misterioase1 sin0ularittile care2i s)nt s eci$ice )si datorea/ im ortanta semni$icatiei e care o )m!rac1 ele vor utea $i de site imediat ce vor $i sesi/ate )n ers ective noi1 ast$el am v/ut c" rin ex erienta ei erotic" $emeia simte 2 si uneori detest 2 dominatia masculin3 nu tre!uie s tra0em de aici conclu/ia c ovarele sale o condamn s triasc la nes$)rsit )n 0enunc#i. A0resivitatea viril nu a are ca un rivile0iu seniorial dec)t )n s)nul unui sistem care cons ir la a$irmarea suveranittii masculine1 si $emeia nu se simte" )n actul amoros" at)t de ro$und asiv dec)t entru c de*a se 0indeste ca atare. (evendic)ndu2si demnitatea de $iint uman" multe $emei modeme )si )ntele0 )nc viata erotic lec)nd de la o traditie a sclaviei1 de aceea li e *umtate ne utincios. .o ilul are un strivitor 5com lex de in$erioritate6 $at de sexul o us. desi mama sa se strduieste s21 com!at. 7n liceu )si va dis retul camara/ii si ro$esorii entru c s)nt niste !ieti !r!ati. 9=1 se are umilitor s $ie culcate su! !r!at" trunse de el" si se cris ea/ )n $ri0iditate1 dar dac realitatea ar $i di$erit" sensul e care21 ex rim sim!olic 0esturile si osturile amoroase ar $i si el di$erit3 o $emeie care2si lteste" care2si domin amantul" oate" de exem lu" s se simt m)ndr de su er!a sa tr)ndvie si s considere c2si aserveste !r!atul care actionea/1 si exist de mult tim o multime de cu luri ec#ili!rate din unct de vedere sexual )n care notiunile de victorie si de )n$r)n0ere au $cut loc ideii de sc#im!. 7ntr2adevr" !r!atul este" ca si $emeia" tru " deci asivitate" *ucrie a #ormonilor si a s eciei" rad nelinistit a dorintei1 si ea este" ca si el )n mi*locul $e!rei carnale" consimtm)nt" druire" activitate1 $iecare trieste )n $elul lui ec#ivocul unei existente devenite tru . 7n aceast )nclestare )n care2si )nc#i uie c se )n$runt unul e altul" $iecare lu t de $a t )m otriva sa" roiect)ndu2si )n artener acea arte din sine e care o re udia/1 )n loc s triasc am!i0uitatea conditiei sale" $iecare se strduieste s21 $ac e cellalt s2i su orte a!*ectia" str)ndu2si entru sine onoarea. Dac" totusi" am)ndoi si2ar asuma2o cu o modestie lucid" corelativa unui or0oliu autentic" s2ar recunoaste ca $iind semeni si ar tri cu rietenie drama erotic. -a tul de a $i o $iint omeneasc este in$init mai im ortant dec)t toate sin0ularittile care le distin0 e $iintele umane una de alta1 niciodat ceea ce este dat nu con$er su erioritate3 5virtutea6" cum o numeau anticii" se de$ineste la nivelul a 5ceea ce de inde de noi6. 7n cele dou sexe se *oac aceeasi dram a tru ului si a s iritului" a $initudinii si a transcendentei3 am!ele consumate de tim " )ndite de moarte" au o nevoie esential unul de altul3 ot s extra0 din li!ertatea lor aceeasi 0lorie3 dac ar sti s o 0uste" n2ar mai $i tentate s2si dis ute rivile0ii )nseltoare1 si atunci s2ar utea naste )ntre ele $raternitatea. <i se va s une c toate aceste consideratii s)nt uto ice" $iindc ar tre!ui" entru a 5re$ace $emeia6" ca de*a societatea s $i $cut realmente din ea e0ala !r!atului1 conservatorii nu au sc at niciodat oca/ia" )n orice )m re*urri" s denunte acest cerc vicios3 si totusi" istoria nu se )nv)rteste )n cerc. -r )ndoial" dac o cast este mentinut )n stare de in$erioritate" va rm)ne in$erioara1 dar li!ertatea oate s$r)ma cercul1 dac ne0rilor li se ermite s vote/e" ei devin demni de a vota1 dac $emeii i se atri!uie res onsa!ilitti" ea va $i )n stare s le $ac $at1 $a t este c nu s2ar utea aste ta din artea asu ritorilor un 0est 0ratuit de 0enero/itate3 ast$el" !r!atii au a*uns" )n ro riul lor interes" s le a*ute e $emei s se emanci e/e artial3 ele nu mai tre!uie dec)t s2si urme/e ascensiunea" iar succesele e care le o!tin le )ncura*ea/1 are a roa e si0ur c vor a*un0e" )ntr2un tim mai mult sau mai utin scurt" la er$ecta e0alitate economic si social" ceea ce va duce la o metamor$o/ interioar
7n orice ca/" vor o!iecta unii" dac o asemenea lume este osi!il" ea nu este de dorit. .)nd $emeia va $i 5la $el6 ca !r!atul ei" viata )si va ierde 5sarea si i erul6 ,ici ar0umentul acesta nu este nou3 cei care au interesul s er etue/e re/entul vor vrsa totdeauna lacrimi 0)ndindu2se la trecutul miri$ic care va dis rea $r a a uca s sur)d mcar t)nrului viitor. Este adevrat c" su nm)ndu2se t)r0urile de sclavi" au $ost distruse 9=8 marile lantatii at)t de ma0ni$ic )m odo!ite cu a/alee si camelii" a $ost ruinat )ntrea0a civili/atie sudist" at)t de delicat1 vec#ile dantele au trecut )n odul tim ului" l)n0 tim!rul at)t de ur al vocilor castratilor din corul .a elei Sixtine1 iar acum un anumit 5$armec $eminin6 amenint si el s se trans$orme )n ul!ere. S)nt de acord c ar $i o !ar!arie s nu a reciem $lorile rare" dantelele" vocea cristalin a unui eunuc" $armecul $eminin. .)nd se arat rivirilor )n toat s lendoarea ei" 5$emeia $ermectoare6 este un o!iect mult mai exaltant dec)t 5 icturile idioate" decoratiile de deasu ra usilor" decorurile" )n/ele saltim!ancilor" $irmele" anluminurile o ulare6 care2i lceau la ne!unie lui (im!aud1 )m odo!it cu arti$iciile cele mai moderne" relucrat du te#nicile cele mai noi" ea soseste din ad)ncul tim urilor" din &e!a" din <inos" din .#ic#en It/a1 ea este si totemul lantat )n inima *un0lei a$ricane1 este un elico ter si este o asre1 si iat cea mai mare minune3 su! rul ei ictat" $osnetul $run/elor se trans$orm )n 0)ndire si cuvinte )nce s se aud din sinii ei. Br!atii )ntind m)ini avide ctre aceast minune1 dar cum o atin0" ea dis are1 sotia" iu!ita vor!esc ca toat lumea" cu 0ura1 vor!ele lor nu valorea/ dec)t ceea ce s)nt1 la $el si s)nii lor. +n at)t de e$emer mu3acol 2 si at)t de rar 2 este )ndea*uns de retios entru a er etua o situatie at)t de ne$ast entru cele dou sexeF %utem a recia $rumusetea $lorilor" $armecul $emeilor la adevrata lor valoare1 dac aceste comori se ltesc cu s)n0e sau cu nenorocire" tre!uie s stim s le sacri$icm. Este adevrat c acest sacri$iciu li se are !r!atilor deose!it de di$icil1 multi nu doresc din adincul inimii lor ca $emeia s se )m lineasc 1 cei care o dis retuiesc nu vd ce ar avea de c)sti0at din asta" cei care o )ndr0esc vd rea mult ce ar avea de ierdut1 si este adevrat c evolutia actual nu amenint numai $armecul $emeii3 )nce )nd s existe nn sine" $emeia va renunta la $unctia ei de du!lu si de mediatoare care )i asi0ura )n universul masculul un loc rivile0iat1 entru !r!atul rins )ntre linistea naturii si re/enta exi0ent a altor li!ertti" o $iint care este )n acelasi tim semenul su si un lucru asiv a are ca o retioas comoar1 )n$tisarea su! care )si vede tovarsa oate $i mitic" dar ex erientele al cror i/vor si retext este ea nu s)nt mai utin reale3 si nu exist ex erient mai retioas" mai intim" mai $ier!inte1 nu oate $i ne0at $a tul c de endenta" in$erioritatea" ne$ericirea $eminin le vor im rima caracterul lor sin0ular1 desi0ur" autonomia $emeii" dac le va cruta !r!atilor destule neca/uri" le va ne0a" de asemenea" numeroase $acilitti1 desi0ur" )n lumea de m)ine se vor ierde anumite $eluri de a trai aventura sexual" dar asta nu )nseamn c dra0ostea" $ericirea" oe/ia" visul vor $i alun0ate din aceast lume. &re!uie s lum seama c li sa noastr de ima0inatie ne $ace s vedem )ntotdeauna viitorul ustiu1 entru noi nu este dec)t o a!stractiune1 $iecare dintre noi de l)n0e )n surdin a!senta a ceea ce a $ost el1 dar omenirea de m)ine va tri viitorul )n carnea si )n li!ertatea ei" va $i un cadou al ei si la rindul su )l va re$era1 )ntre sexe se vor naste noi relatii carnale si a$ective des re care )nc nu stim nimic1 de*a au a rut )ntre !r!ati si $emei rietenii" rivalitti" com licitti" camaraderii" caste sau sexuale" e care secolele trecute n2ar $i utut s le invente/e. Intre 9=K altele" nimic nu mi se are mai contesta!il ca slo0anul care sorteste lumea nou uni$ormittii" deci lictisului ,u cred c din lumea actual li seste lictisul" nici c vreodat li!ertatea ar crea uni$ormitate. <ai )nt)i" vor exista )ntotdeauna anumite
di$erente )ntre !r!at si $emeie1 cum erotismul" deci lumea ei sexual" are o )n$tisare sin0ular" n2ar utea s nu dea nastere unei sensi!ilitti si unei sen/ualitti sin0ulare3 ra orturile ei cu ro riul su tru " cu tru ul !r!atului" cu co ilul nu vor $i niciodat identice cu acelea e care !r!atul le are cu tru ul lui" cu tru ul $emeii si cu co ilul1 cei care vor!esc at)ta de 5e0alitate )n di$erent6 n2ar utea s nu $ie de acord cu $a tul c ot exista di$erente )n e0alitate. %e de alt arte" institutiile creea/ monotonia1 tinere si $rumoase" sclavele din #arem vor $i )ntotdeauna aceleasi )n !ratele sultanului1 crestinismul a dat erotismului savoarea sa de cat si de le0end" druindu2i un su$let $emelei !r!atului1 c#iar dac i se restituie suveranitatea ei sin0ular" )m!rtisrile ei vor avea acelasi 0ust atetic. Este a!surd s retin/i c or0ia" viciul" exta/ul" asiunea ar deveni im osi!ile dac !r!atul si $emeia ar $i )n mod concret e0ali1 contradictiile care o un tru ul si s iritul" cli a si vesnicia" sen/atia de ameteal a imanentei si c#emarea transcendentei" a!solutul lcerii si neantul uitrii nu vor $i niciodat re/olvate1 )n sexualitate se vor materiali/a vesnic tensiunea" s$isierea" !ucuria" esecul si trium$ul existentei. A eli!era $emeia )nseamn a re$u/a s2o )nc#i/i )n ra orturile care o lea0 de !r!at" nu s ne0i aceste ra orturi1 dac se a$irm entru sine" nu )nseamn c nu va continua s existe ti entru el3 recunosc)ndu2se reci roc ca su!iect" $iecare va rm)ne" totusi" entru cellalt un altul1 reci rocitatea relatiilor lor nu va su rima miracolele e care le naste divi/iunea $iintelor umane )n dou cate0orii se arate3 dorinta" osesiunea" dra0ostea" visul" aventura1 iar cuvintele care ne tul!ur3 a dmi" a cuceri" a se uni )si vor stra )ntre0ul lor sens. Dim otriv" c)nd va $i a!olit sclavia unei *umtti a omenirii si tot sistemul de i ocri/ii e care )l im lic" 5sectiunea6 umanittii )si va revela semni$icatia sa autentic" iar cu lul uman )si va 0si adevrata lui )n$tisare. 5(a ortul imediat" natural" necesar" de la !r!at la !r!at este ra ortul !r!atului cu $emeia6" a s us <arx.1 5Din caracterul acestui ra ort re/ult )n ce msur !r!atul s2a )nteles e sine )nsusi ca $iint 0eneric" ca om1 ra ortul !r!atului cu $emeia este ra ortul cel mai natural al unei $iinte umane cu o alt $iint uman. (eiese de aici )n ce msur com ortamentul natural al !r!atului a devenit uman sau )n ce msur $iinta uman a devenit $iinta sa natural" )n ce msur natura uman a devenit natura sa.6 Acest mare adevr n2ar $i utut $i mai !ine ex rimat. 7n s)nul lumii date !r!atul tre!uie s $ac s trium$e domnia li!erttii sale1 entru a c)sti0a aceast su rem victorie" este necesar" )ntre altele" ca dincolo de di$erentierile naturale care exist )ntre ei" !r!atii si $emeile s2si a$irme $r ec#ivoc $raternitatea. l O ere $iloso$ice" voi.VI. Su!linierea lui <arx. %artea a treia. 9=9 .+%(I,S I,&(OD+.E(E @ %artea I -O(<A&IE .a itolul I. .o ilria D .a itolul II. &)nra $at @1 .a itolul III. Initierea sexual 1LL .a itolul IV. Les!iana 1K8 %artea a Ii2a SI&+A&IE .a itolul V. -emeia mritat 1=8 .a itolul VI <ama 8K1 .a itolul VII. Viata de societate 8E9 .a itolul VIII. %rostituate si #etaire KL1 .a itolul IX. De la maturitate la !tr)nete .a itolul X. Situatia si caracterul $emeii %artea a IlI2a J+S&I-I.h(I .a itolul XI. ,arcisista K@@
K8L KKD
.a itolul XII. 7ndr0ostita KDL .a itolul XIII. -emeia mistic 9L= %artea a IV2a .h&(E ELIBE(A(E .a itolul XIV. -emeia inde endent .O,.L+BIE 99K 9==
919

Beauvoir, Simone de - Al Doilea Sex

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beauvoir, Simone de - Al Doilea Sex

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simone de Beauvoir AL DOILEA SEX Vol.1 Lui Jacques Bost Exist un rinci iu !un" creator al ordinii" al luminii si al !r!

S-ar putea să vă placă și