Sunteți pe pagina 1din 495

Simone de Beauvoir AL DOILEA SEX Vol.1 Lui Jacques Bost Exist un rinci iu !un" creator al ordinii" al luminii si al !r!

atului" si un rinci iu ru" creator al #aosului" al tene!relor si al $emeii. %I&A'O(A &ot ceea ce a $ost scris de ctre !r!ati des re $emei tre!uie considerat sus ect" cci !r!atii s)nt deo otriv arte si *udector. %O+LAI, DE LA BA((-. I,&(OD+.E(E Am e/itat mult tim s scriu o carte des re $emeie. Su!iectul e iritant" mai cu seam entru $emei. Si nu e nici nou. Dis uta $eminismului a $cut s cur0 destul cerneal1 iat2 o" acum" a roa e )nc#eiat3 s nu mai vor!im des re ea. Desi se tot vor!este" )nc. Iar enormele rostii de!itate de2a lun0ul acestui ultim secol nu rea ar s $i lim e/it ro!lema. De alt$el" exist o ro!lem4 .are4 .#iar exist $emei4 Si0ur" teoria eternului $eminin continu s ai! ade ti1 )i au/i susotind3 5Si2n (usia" )n si acolo" ele rm)n tot $emei61 )n vreme ce alti insi" !ine in$ormati 2 c)teodat inclusiv cei din rima cate0orie 2 sus in3 5-emeia se ierde" $emeia e ierdut6. ,u se mai stie rea !ine dac exist )nc $emei" dac vor mai exista" dac tre!uie sau nu s doresti s existe si care e locul e care ar tre!ui ele s )l ocu e. 5+nde s)nt $emeile46 )ntre!a de cur)nd o revist cu a aritie intermitentl. Dar" )n rimul r)nd3 ce este o $emeie4 5&ota mulier in utcro3 un uter" asadar6" s un unii. &otusi" vor!ind des re anumite $emei" cunosctorii decretea/3 5Acestea nu s)nt $emei6" cu toate c si ele au un uter" ca si celelalte. &oat lumea este de acord )n a recunoaste c exist )n s ecia uman $emele1 ele re re/int ast/i" ca si altdat" a roa e *umtate din umanitate1 si totusi" ni se s une c 5$eminitatea e )n ericol61 s)ntem )ndemnate3 5-iti $emei" rm)neti $emei" deveniti $emei6. %rin urmare nu orice $iint uman $emel este" )n c#i necesar" o $emeie1 se im une ca ea s artici e la acea realitate misterioas si amenintat care e $eminitatea. Aceasta e oare secretat de ovare4 sau )n0#etat )n triile unui cer latonician4 E de2a*uns un *u on cu $)s2$)s s re a o $ace s co!oare e m)nt4 .u toate c unele $emei se c/nesc line de /el s21 )ncarne/e" modelul ei n2a $ost niciodat !revetat. Binevoitorii o descriu )n termeni va0i si scli iciosi ce ar )m rumutati din voca!ularul re/ictoarelor. %e vremea S$)ntului &oma" $eminitatea a rea ca o esent de$init cu tot at)ta si0urant ca si virtutea so ori$ic a macului. 7ns conce tualismul a ierdut teren3 stiintele !iolo0ice si sociale nu mai cred )n existenta entittilor imua!il $ixate ce ar de$ini caractere date" recum cel
1

Se numea -ranc#ise" si )ntre tim si2a )ncetat a aritia. 89 al $emeii" al evreului sau al ne0rului1 acestea consider caracterul ca e o reactie secundar la o situatie. Dac a/i nu mai exist $eminitate" e entru c ea nici n2a existat vreodat. S )nsemne asta c termenul 5$emeie6 n2are nici un continut4 E ceea ce a$irm

cu trie arti/anii $iloso$iei luminilor" ai rationalismului" ai nominalismului3 $emeile n2ar $i" rintre alte $iinte umane" dec)t cele ar!itrar desemnate rin cuv)ntul 5$emeie61 )n s ecial americanii s)nt )nclinati s cread c $emeia ca atare nu mai exist1 dac vreo )nt)r/iat se riveste e sine ca $emeie" rietenele o s$tuiesc s mear0 la si#analist entru a sc a de aceast o!sesie. 7n le0tur cu o lucrare" de altminteri extrem de a0asant" intitulat -emeia modern3 un sex ierdut 2 Dorot#: %ar;er a scris3 5,u ot $i im artial cu crtile care discut des re $emeie ca $emeie... %rerea mea este c toti" !r!ati si $emei deo otriv" oricine am $i" tre!uie s $im considerati ca $iinte umane6. Dar nominalismul se dovedeste o doctrin insu$icient1 iar anti$emi2nistii a$l terenul $avora!il entru a arta c $emeile nu s)nt !r!ati. -r doar si oate c $emeia este" ca si !r!atul" o $iint uman3 dar o asemenea a$irmatie este a!stract1 $a t e c orice $iint uman concret este )ntotdeauna situat )n c#i sin0ular. A re$u/a notiunile de etern $eminin" de su$let ne0ru" de caracter evreiesc nu )nseamn a ne0a c exist la ora actual evrei" ne0ri" $emei3 aceast ne0are nu re re/int entru cei interesati o eli!erare" ci o esc#iv inautentic. E clar c nici o $emeie nu oate retinde $r a $i de rea2credint c se situea/ deasu ra sexului ei. O $emeie" scriitoare cunoscut" a re$u/at cu c)tiva ani )n urm u!licarea ortretului ei )ntr2o serie de $oto0ra$ii dedicate s ecial $emeilor scriitoare3 voia s $ie us )n r)nd cu !r!atii1 entru a o!tine" )ns" acest rivile0iu" avea s $ac u/ de in$luenta sotului ei. -emeile care a$irm c s)nt !r!ati nu reclam mai utine atentii si oma0ii masculine. <i2aduc aminte" iarsi" de o t)nr trot;ist3 )n icioare" e o estrad )n *urul creia se des$sura un mitin0 $urtunos" se re0tea s sar la !taie" )n ciuda evidentei sale $ra0ilitti1 o $cea" )ns" din iu!irea entru un militant a crui e0al tinea s $ie. Atitudinea de s$idare )n care se cris ea/ americanele dovedeste c)t s)nt de o!sedate de sentimentul $eminittii lor. Si" )ntr2adevr" e destul s $aci o lim!are si s contem li strada ca s constati c umanitatea se )m arte )n dou cate0orii de indivi/i ale cror #aine" $at" cor " /)m!ete" mers" interese" ocu atii s)nt )n c#i mani$est di$erite3 oate c aceste di$erente s)nt su er$iciale si oate c s)nt destinate s dis ar. .e e si0ur e c" entru moment" ele !ene$icia/ de o i/!itoare evident. Dac $unctia sa de $emel nu e su$icient entru a de$ini $emeia" dac" de asemenea" re$u/m s o ex licm rin 5eternul $eminin6 si 8= dac totusi admitem" $ie si cu titlu rovi/oriu" c exist $emei e lume" va tre!ui s ne unem )ntre!area3 ce este o $emeie4 .#iar enuntarea ro!lemei )mi su0erea/ de )ndat un rim rs uns. E semni$icativ )nsusi $a tul c un ro!lema" +nui !r!at nu iar trece rin ca s scrie o carte des re situatia s ecial a !r!atilor )n contextul umanittii.1 Dac vreau s m de$inesc" s)nt o!li0at mai )nt)i s declar3 5S)nt $emeie61 aceast a$irmatie constituie $undalul e care se vor ridica toate celelalte a$irmatii. +n !r!at nu )nce e niciodat rin a se declara individ de un anume sex3 c e !r!at" asta se )ntele0e de la sine. Doar )ntr2un mod $ormal" )n re0istrele rimriilor si )n actele de identidate" ru!ricile masculin" $eminin a ar ca simetrice. (a ortul dintre cele dou sexe nu e recum al celor dou electricitti" ai celor doi oli3 !r!atul re re/int )n acelasi tim o/itivul si neutrul" asa )ne)t )n $rance/ se s une 5Ies #ommes6 2 5!r!atii6 2 entru a desemna $iintele umane" sensul articular al cuv)ntului 5vir6 asimil)ndu2se sensului 0eneral al cuv)ntului 5#omo6. -emeia a are ca $iind ne0ativul )ntr2o at)t de mare msur )ne)t orice determinare )i e im utat ca limitare" $r reci rocitate. <i s2a rut s)c)itor s aud" c)teodat" )n toiul unor discutii a!stracte" !r!ati s un)ndu2mi3 5')nditi cutare lucru entru c s)nteti $emeie61 dar stiam c sin0ura a rare osi!il era s rs und3 5')ndesc asa entru c e adevrat6" elimin)ndu2mi ast$el su!iectivitatea1 nu era ca/ul s rs und3 5Iar dumneavoastr 0)nditi contrariul entru c s)nteti !r!at61 $iindc e un $a t convenit c a $i !r!at nu )nseamn a $i )ntr2o situatie

sin0ular1 un !r!at e )ndre ttit ca $iind !r!at" $emeia e cea ne)ndre ttit. %ractic" asa cum )n vec#ime exista o vertical a!solut )n ra ort cu care se de$inea linia o!lic" exist un ti uman a!solut care e ti ul masculin. -emeia are ovare" uter1 iat conditiile s eciale ce o $ac ri/onier a su!iectivittii1 se s une cu mult naturalete c ea 0)ndeste cu 0landele. Br!atul uit" cu su er!ie" c si anatomia lui resu une #ormoni" testicule. El )si )nscrie cor ul )ntr2o relatie direct si normal cu lumea e care crede c o erce e )ntr2 o de lin o!iectivitate" consider)nd" )n sc#im!" cor ul $emeii ca )n0reunat de tot ce2i constituie s eci$icitatea3 un o!stacol" o )nc#isoare. 5-emela este $emel )n virtutea unei anume li se a unor calitti6" s unea Aristotel. 5&re!uie s considerm caracterul $emeilor ca su$erind de o im er$ectiune natural.6 Iar S$)ntul &oma" urm)ndu21" decretea/ c $emeia este 5un !r!at ratat6" o $iint 5de oca/ie6. Este ceea ce sim!oli/ea/ e isodul din 'ene/" )n care Eva a are extras" du ex resia lui Bossuet" dintr2un 5os su limentar6 al lui Adam. +manitatea este masculin" iar !r!atul de$ineste $emeia nu )n sine" ci relativ la !r!at1 ea > (a ortul ?inse:" de ild" se mr0ineste s de$ineasc trsturile caracteristice sexuale ale !r!atului american" ceea ce e cu totul altceva. 8@ nu e considerat ca o $iint autonom. 5-emeia" $iinta relativ...6" scrie <ic#elet. Ast$el" domnul BendaA a$irm )n (a ortul lui +riel3 5.or ul !r!atului are un sens rin el )nsusi" a!stractie $c)nd de cor ul $emeii" )n vreme ce acesta din urm are rivat de sens dac nu e evocat !r!atul... Br!atul se 0)ndeste e sine $r $emeie. -emeia nu se 0)ndeste e sine $r !r!at6. Si ea nu e nimic altceva dec)t ceea ce !r!atul decide c este1 ast$el" e numit 5sexul6" )ntele0)ndu2se rin asta c ea )i a are" esentialmente" !r!atului ca o $iint sexuat3 entru el" ea este sex" deci iat ce este ea )n c#i a!solut. -emeia se caracteri/ea/ si se di$erentia/ )n ra ort cu !r!atul" nicidecum !r!atul )n ra ort cu $emeia1 ea e inesentialul $at de esential. El e Su!iectul" el e A!solutul3 ea este .ellalt.1 .ate0oria .eluilalt este )n aceeasi msur ori0inar ca si constiinta )nssi. 7n societtile cele mai rimitive" )n mitolo0iile cele mai vec#i" se re0seste )ntotdeauna o dualitate care este a Aceluiasi si a .eluilalt1 aceast divi/iune n2a $ost la )nce ut lasat su! semnul divi/iunii sexelor" ea nu de inde de nici un dat em iric3 e ceea ce reiese" rintre altele" din lucrrile lui 'ranet des re 0)ndixea c#ine/" din cele ale lui Dume/il des re India si (oma. 7n cu lurile Varuna2<itra" +ranus2Beus" Soare2Lun" Bi2,oa te" nici un element $eminin n2a $ost )n rim instant im licat1 nici )n o o/itia dintre Bine si (u" dintre rinci iile $aste si cele ne$aste" dintre drea ta si st)n0a" dintre Dumne/eu si Luci$er1 alteritatea este o cate0orie $undamental a 0)ndirii umane. ,ici o colectivitate nu se de$ineste vreodat ca $iind +na $r a21 une de )ndat e .ellalt $at )n $at cu ea. A Julien Benda" C1D@E 1F=@G. scriitor $rance/" cola!orator la .a#iers de la Huin/aine ale lui .#. %e0u: Cn. tr.G. 1 Aceast idee a $ost ex rimat )n $orma ei cea mai ex licit de ctre E. Levinas )n eseul su &im ul si .ellalt. El se ex rim ast$el3 ..,u ar exista cumva o situatie )n care alteritatea s $ie urtat de o $iint cu titlu o/itiv" ca esent>4 .are este alteritatea ce nu intr ur si sim lu )n o o/itia a dou s ecii de acelasi 0en4 .ontrariul a!solut contrariu" al crui caracter contrar nu e cu nimic a$ectat rin relatia ce se oate sta!ili )ntre el si corelativul su" caracterul contrar care ermite termenului s riu)n alter a!solut" cred c este $emininul. Sexul nu e o di$erent s eci$ic oarecare... Di$erenta )ntre sexe nu este nici contradictie... CEaG nu este nici dualitatea a doi termeni com lementari" cci doi

termeni com lementari resu un un tot reexistent... Alteritatea )si 0seste )m linirea )n $eminin. &ermen de acelasi ran0" dar de sens o us constiintei.6 %resu un c domnul Levinas nu uit c $emeia este" de asemenea" entru sine" constiint. Dar e sur rin/tor c el ado t deli!erat unctul de vedere al unui !r!at $r a semnala reci rocitatea su!iectului si o!iectului. .)nd scrie c $emeia este mister" el su!)ntele0e c ea este mister entru !r!at. Asa )ne)t aceast descriere ce se doreste o!iectiv este de $a t o a$irmare a rivile0iului masculin. 8E E destul ca trei cltori s $ie reuniti de #a/ard )n acelasi com artiment entru ca restul cltorilor s devin niste 5ceilalti6 va0 ostili. %entru tran" toti cei care nu a artin satului su s)nt niste 5ceilalti6 sus ecti1 entru cel nscut )ntr2o tar" locuitorii altor tri a ar ca 5strini61 evreii s)nt 5ceilalti6 entru antisemiti" ne0rii" entru rasistii americani" indi0enii" entru colonisti" roletarii" entru clasele avute. La s$)rsitul unui studiu a ro$undat asu ra diverselor re re/entri ale societtilor rimitive" Levi2Strauss a utut conc#ide3 5&recerea de la starea de ,atur la starea de .ultur se de$ineste rin a titudinea omului de a 0)ndi relatiile !iolo0ice su! $orma sistemelor de o o/itii3 dualitatea" alternanta" o o/itia si simetria" re/ente $ie )n $orme de$inite" $ie )n $orme im recise" constituie )n mai mic msur $enomene ce tre!uie ex licate dec)t datele $undamentale si imediate ale realittii sociale1.6 Aceste $enomene nu s2ar utea )ntele0e dac realitatea uman ar $i exclusiv un mitseinA !a/at e solidaritate si rietenie. El se clari$ic" dim otriv" dac" urm)ndu21 e Ie0el" desco erim c#iar )n constiint o ostilitate $undamental $at de orice alt constiint1 su!iectul nu se ro une dec)t o un)ndu2se3 el retinde s se a$irme ca $iind esentialul si s21 constituie e cellalt ca inesential" ca o!iect. Doar constiinta cealalt )i o une o retentie reci roc3 )n tim ul cltoriei" localnicul )si d seama scandali/at c )n trile vecine exist localnici care )l rivesc" la r)ndul lor" ca strin1 )ntre sate" clanuri" natiuni" clase exist r/!oaie" otlatc#AA2mi" t)r0uri" tratate" lu te care )i retra0 ideii de .ellalt sensul a!solut si )i de/vluie relativitatea1 de voie" de nevoie" indivi/i si 0ru uri se vd o!li0ate s recunoasc reci rocitatea ra ortului lor. .um se $ace" atunci" c )ntre sexe aceast reci rocitate nu a $ost statuat" c unul dintre termeni s2a a$irmat ca sin0urul esential" ne0)nd orice relativitate )n ra ort cu corelativul su" de$inindu21 e acesta ca alteritate ur4 De ce nu contest $emeile suveranitatea masculin4 ,ici un su!iect nu se statuea/ e sine de la !un )nce ut si )n mod s ontan ca $iind inesentialul1 nu e vor!a de .ellalt care" de$inindu2se ca $iind .ellalt" )l de$ineste e +nul3 el este statuat ca $iind .ellalt de ctre un +nu autostatu)ndu2se ca +nu. Dar entru ca reversul lui .ellalt )n +nul s nu se o ere/e" tre!uie 1 Ve/i .. LEVI2S&(A+SS" CStructurile elementare ale rudenieiG. 7i multumesc lui .. Levi2Strauss entru !unvointa de a2ini o$eri corecturile te/ei sale" e care am utili/at2o" )ntre altele" e lar0 )n %artea a doua. A laolalt2$iintarea C0erm.G 2 traducerea conce tului de <itsein ro us de &#omas ?leinin0er si 'a!riel Liiceanu )n3 <artin Ieide00er" (e ere e drumul 0)ndirii. Editura %olitic. Bucuresti" 1FDD Cn. tr.G. AA .uv)nt en0le/esc )m rumutat din lim!a unor tri!un de indieni din America si desemn)nd o$randa sau distru0erea cu caracter sacru constituite ca o s$idare la adresa celui care aduce o o$rand Csau o distru0ereG ec#ivalente Ca tr.G. 8D ca el s se su un acestui unct de vedere strin. De unde vine" )n ca/ul $emeii" aceast su unere4

Exist alte situatii )n care" un tim mai mult sau mai utin )ndelun0at" o cate0orie a reusit s domine )n c#i a!solut o alta Adeseori" ine0alitatea numeric e aceea care con$er acest rivile0iu3 ma*oritatea im une minorittii le0ea ei sau o ersecut. Dar $emeile nu s)nt recum ne0rii din America sau" recum evreii" o minoritate3 e m)nt exist tot at)tea $emei c)t si !r!ati. Adeseori" iarsi" cele dou 0ru uri a$late $at )n $at au $ost mai )nt)i inde endente3 ele se i0norau altdat sau $iecare admitea autonomia celuilalt1 un eveniment istoric 12a su!ordonat e cel mai sla! celui mai tare3 dias ora evreiasc" introducerea sclaviei )n America" cuceririle coloniale s)nt $a te datate. 7n aceste ca/uri" entru o rimati a existat un )nainte3 ei au )n comun un trecut" o traditie" uneori o reli0ie" o cultur. 7n acest sens a ro ierea sta!ilit de Be!el )ntre $emei si roletariat ar rea s $ie cel mai !ine $ondat3 nici roletarii nu s)nt )n in$erioritate si n2au constituit vreodat o colectivitate se arat. &otusi" )n li sa unui eveniment" o anume evolutie istoric e aceea care ex lic existenta lor ca o clas si care d seama de distri!utia acestor indivi/i )n aceast clas. ,2au existat dintotdeauna roletari3 dar $emei au existat dintot2 deauna1 ele s)nt $emei rin structura lor si#olo0ic1 din cele mai vec#i tim uri" ele au $ost )ntotdeauna su!ordonate !r!atului3 de endenta lor nu e consecinta unui eveniment sau a unei deveniri" ea nu s2a )nt)m lat. 7n arte" datorit $a tului c sca caracterului accidental al $a tului istoric" alteritatea a are )n acest ca/ ca un ce a!solut. O situatie creat de2a lun0ul tim ului se oate modi$ica la un moment dat3 ne0rii din Iaiti" rintre at)tia altii" au doveditJo1 se are" dim otriv" c o conditie natural s$idea/ sc#im!area. 7n realitate" natura nu este nicidecum )n mai mare msur dec)t realitatea istoric un dat imua!il. Dac $emeia se desco er ca inesentialul care niciodat nu se )ntoarce la esential" e entru c ea )nssi nu o erea/ aceast )ntoarcere. %roletarii s un 5noi6. La $el si ne0rii. %ostul)ndu2se ca su!iect" ei )i sc#im! )n 5altii6 e !ur0#e/i" e al!i. -emeile 2 cu exce tia unor con0rese care rm)n mani$estri a!stracte 2 nu s un 5noi61 !r!atii s un 5$emeile6" si ele reiau acest cuv)nt s re a se desemna ele )nsesi1 dar nu se ostulea/ )n mod autentic ca Su!iect. %roletarii au $cut revolutia )n (usia" ne0rii" )n Iaiti" indoc#ine/ii se !at )n Indoc#ina3 actiunea $emeilor n2a $ost niciodat dec)t o a0itatie sim!olic1 ele nu au c)sti0at dec)t ceea ce au consimtit !r!atii s le concead1 ele nu au luat nimic3 au rimit> .ci ele nu au mi*loacele concrete de a se aduna )ntr2o unitate ce s2 ar ro une o un)ndu2se. Ele nu au un trecut" o istorie" o reli0ie care s le $ie ro rie1 si n2 au" re2 1 .$. artea a doua. ca . =. 8F cum roletarii" o solidaritate de munc si interese1 nu exist )ntre ele nici mcar romiscuitatea s atial care $ace din ne0rii americani" din evreii 0#etourilor" din muncitorii de la Saint2Denis sau de la u/inele (enault o comunitate. -emeile triesc dis ersate rintre !r!ati" le0ate rin #a!itat" munc" interese economice" conditie social" de niste !r!ati anume 2 tat sau sot 2 le0ate mult mai str)ns dec)t de celelalte $emei. Bur0#e/e" ele s)nt solidare cu !ur0#e/ii" si nu cu $emeile roletare1 al!e 2 cu !r!atii al!i" si nu cu $emeile de culoare. %roletariatul si2ar utea ro une s masacre/e clasa conductoare1 un evreu sau un ne0ru $anatic ar utea visa s un m)na e secretul !om!ei atomice si s $ac o umanitate )n )ntre0ime evreiasc" )n )ntre0ime nea0r3 nici mcar )n vis $emeia nu2i oate extermina e masculi. Le0tura care o uneste cu o resorii ei nu e com ara!il cu nici o alta. Divi/iunea sexelor este )ntr2adevr un dat !iolo0ic" nu un moment al istoriei umane. O o/itia lor s2a conturat )n interiorul unui mit sein ori0inar" iar $emeia nu a su rimat2o. .u lul este o unitate $undamental ale crei dou *umtti s)nt )nclestate una de alta3 nici un cliva* al societtii datorat sexelor nu e osi!il. Iat ce

caracteri/ea/ )n c#i $undamental $emeia3 ea este .ellalt )n inima unei totalitti ai crei doi termeni s)nt necesari unul celuilalt. ,e2am utea ima0ina c aceast reci rocitate i2ar $i $acilitat eli!erarea1 c)nd Iercule toarce l)n la icioarele Om$alei" dorinta e aceea care )l tine )nlntuit3 de ce n2a i/!utit Om$ala s do!)ndeasc o utere dura!il4 %entru a se r/!una e Iason" <edeea )si ucide ro riii co ii3 aceast le0end atroce su0erea/ c $emeia si2ar $i utut asi0ura un ascendent reduta!il s ecul)nd str)nsa ei le0tura cu co ilul. Aristo$an si2a ima0inat cu #a/" )n L:sistrata" o adunare de $emei )n care acestea ar $i )ncercat s ex loate/e )n comun" )n sco uri sociale" nevoia !r!atilor de ele3 nu2i vor!a" )ns" dec)t de o comedie. Le0enda care sustine c sa!inele le2au o us r itorilor lor o sterilitate o!stinat ovesteste si c" !iciuindu2le cu curele de iele" !r!atii au venit de #ac re/istentei lor )n c#i ma0ic. ,evoia !iolo0ic 2 dorinta sexual si dorinta de urmasi 2 care )l $ace e mascul de endent de $emel nu a eli!erat social $emeia. St )nul si sclavul s)nt si ei uniti rintr2o nevoie economic reci roc" dar care nu eli!erea/ sclavul. .ci" )n ra ortul st )nului cu sclavul" st )nul nu ostulea/ nevoia e care o are de cellalt1 el detine uterea de a2si satis$ace aceast nevoie si nu o )m rtseste1 dim otriv" sclavul" trind )n de endent" s erant sau $ric" interiori/ea/ nevoia e care o are de st )nul su1 ur0enta acestei nevoi" $ie ea c#iar e0al entru am)ndoi" *oac )ntotdeauna )n $avoarea o resorului si )m otriva o rimatului3 asa se ex lic $a tul c eli!erarea clasei muncitoare" de exem lu" a $ost at)t de lent. Or" $emeia a $ost )ntotdeauna" dac nu sclava !r!atului" )n orice ca/ vasala lui1 cele dou sexe nu si2au )m rtit niciodat lumea )n mod KL e0al1 si ast/i" )nc" desi conditia ei e )n lin evolutie" $emeia este 0rav de/avanta*at. A roa e )n nici o tar statutul ei le0al nu e identic cu al !r!atului si adesea el constituie un #andica considera!il. .#iar si c)nd unele dre turi )i s)nt" )n c#i a!stract" recunoscute" o rea )ndelun0 o!isnuint le )m iedic s2si 0seasc ex resia concret )n moravuri. Economic" !r!atii si $emeile re re/int a roa e dou caste1 )n ciuda e0alittii" rimii au situatii mai avanta*oase" salarii mai mari" sanse mai multe de reusit dec)t concurentele lor roas t a rute1 ei ocu )n industrie" olitic etc" un numr> de locuri cu mult mai mare1 si ei s)nt cei care detin osturile cele mai im ortante. %e l)n0 uterile concrete e care le osed" s)nt )ncon*urati de un resti0iu cruia )ntrea0a educatie a co ilului )i mentine traditia3 re/entul )nvluie trecutul" iar )n trecut toat istoria a $ost $cut de !r!ati. 7n momentul )n care $emeile )nce s ia arte la ela!orarea lumii" aceast lume este iarsi una care le a artine !r!atilor3 ei n2au nici o urm de )ndoial asu ra acestei situatii 2 ele cu 0reu o un la )ndoial. %entru $emei" re$u/ul de a $i .ellalt" re$u/ul com licittii cu !r!atul ar resu une renuntarea la toate avanta*ele e care alianta cu o cast su erioar le oate con$eri. Br!atul2su/eran va rote*a material $emeia2 rea2ndatorat" iar el va relua asu ra lui si sarcina de ai *usti$ica existenta3 o dat cu riscul economic" este esc#ivat si riscul meta$i/ic al unei li!ertti ce tre!uie s2si invente/e sco urile $r a*utorul nimnui. 7n $a t" e l)n0 retentia de a se a$irma ca su!iect 2 retentie etic 2" )n orice individ exist tentatia de a $u0i de ro ria2i li!ertate si de a se rei$ica3 cale ne$ast" cci asiv" alienat" ierdut" el este rad a vointelor strine" ru t de transcendenta sa" $rustrat de orice valoare. Dar e o cale usoar3 s)nt ast$el evitate an0oasa si tensiunea existentei autentic asumate. Br!atul care constituie $emeia ca e un .ellalt va $i )nt)m inat" asadar" de ro$undele ei com licitti. Ast$el" $emeia nu se revendic e ea )nssi ca su!iect $iindc nu are mi*loacele concrete" $iindc ea trieste le0tura necesar care o atasea/ !r!atului $r si ostule/e reci rocitatea" si $iindc adeseori se com lace )n rolul ei de .ellalt. De )ndat se iveste" )ns" o )ntre!are3 cum a )nce ut toat aceast istorie4 )ntele0em c dualitatea sexelor s2a tradus" ca orice dualitate" rintr2un con$lict. 7ntele0em c" dac unul

dintre cele dou reusea s2si im un su erioritatea" aceasta tre!uia s se $ixe/e ca a!solut. (m)ne de ex licat $a tul c !r!atul a $ost acela care a c)sti0at din start Se are c $emeile ar $i utut re urta victoria1 sau c s2ar $i utut ca sortii s nu se decid niciodat. De unde vine $a tul c aceast lume a a artinut )ntotdeauna !r!atilor si c a!ia ast/i lucrurile )nce s se sc#im!e4 Aceast sc#im!are este una !un4 Va aduce ea sau nu o )m rtire e0al a lumii )ntre !r!ati si $emei4 K1 Aceste )ntre!ri s)nt de arte de a $i noi1 li s2au si dat de*a o multime de rs unsuri1 )ns c#iar si numai $a tul c $emeia este .ellalt contest toate *usti$icrile e care !r!atii i le2au utut da vreodat3 acestea le erau )n c#i mult rea evident dictate de interesul lor. 5&ot ceea ce a $ost scris de !r!ati des re $emei tre!uie considerat sus ect" cci !r!atii s)nt deo otriv arte si *udector6" a s us" )n secolul al XVII2lea" %oulain de la Barre" $eminist utin cunoscut. %este tot" )n toate e ocile" !r!atii si2au etalat satis$actia e care o )ncearc simtindu2se re0ii creatiei. 5Binecuv)ntat $ie Dumne/eu" St )nul nostru si St )nul tuturor lumilor" entru c nu m2a $cut $emeie6" s un evreii )n ru0ciunile lor de dimineat1 )n vreme ce sotiile lor murmur cu resemnare3 5Binecuv)ntat $ie Dumne/eu entru c m2a creat du vointa Sa6. %rintre !ine$acerile entru care %laton multumea /eilor" rima era aceea c l2au creat li!er si nu sclav" a doua" c este !r!at si nu $emeie. Dar !r!atii nu s2ar $i utut !ucura e de2a2ntre0ul de acest rivile0iu dac nu l2ar $i considerat ca $iind $ondat )n a!solut si )n eternitate3 din )nssi detinerea su rematiei ei au cutat s $ac un dre t. 5.ei care au $cut si com ilat le0ile" $iind !r!ati" si2au $avori/at sexul" iar *urisconsultii au trans$ormat le0ile )n rinci ii6" mai s une %oulain de la Barre. Le0iuitori" reoti" $iloso$i" scriitori" savanti s2au )nversunat s demonstre/e c aceast conditie su!ordonat a $emeii era con$orm vointei cerului si ro$ita!il e m)nt (eli0iile $a!ricate de !r!ati re$lect acesta voint de dominare3 din le0endele Evei" ale %andorei" ei si2au $cut niste arme. Au us $iloso$ia si teolo0ia )n serviciul lor" cum s2a utut vedea din $ra/ele lui Aristotel si ale S$)ntului &oma e care le2am citat )nc din antic#itate" autorii satirici si moralistii si2au $cut o lcere din a desena ta!loul sl!iciunilor $eminine. Se stie ce rec#i/itorii violente s2au ridicat )m otriva lor de2a lun0ul )ntre0ii literaturi $rance/e3 <ont#erlant re)nnoad" cu ceva mai utin verv" traditia lui Jean de <eun0. Aceast ostilitate are uneori $ondat" adesori" 0ratuit1 )ntr2 adevr" ea ascunde o voint de auto*usti$icare mai mult sau mai utin a!il mascat. 5Este mult mai sim lu s acu/i un sex dec)t s21 scu/i e cellalt6" s une <ontai0ne. 7n anumite ca/uri rocedeul e evident. Este" de exem lu" $ra ant c" entru a limita dre turile $emeii" codul roman invoc 5im!ecilitatea" $ra0ilitatea sexului6 )n momentul )n care" rin sl!irea $amiliei" $emeia devine un ericol entru mostenitorii masculini. E $ra ant c" )n secolul al XVI2lea" entru a tine $emeia cstorit su! tutel" se $ace a el la autoritatea S$)ntului Au0ustin" a$irm)ndu2se c 5$emeia este o li0#ioan care nici trie" nici statornicie nu are6" e c)nd celi!atara este recunoscut ca a!il s2si administre/e !unurile. <ontai0ne a )nteles extrem de !ine ar!itrariul si nedre tatea sortii re/ervate $emeii3 5-emeile nu 0resesc deloc c)nd re$u/ re0ulile instaurate )n lume" dat $iind c !r!atii s)nt aceia care le2au $cut" $r ele. E $iresc s existe terti uri si certuri )ntre ele si noi61 dar nu mer0e K8 )n la a se $ace a rtorul lor. A!ia secolul al XVIII2lea va $i cel )n care !r!ati ro$und democrati vor examina ro!lema cu o!iectivitate. Diderot" rintre altii" se dedic demonstrrii $a tului c $emeia este ca si !r!atul o $iint uman. .eva mai t)r/iu" Stuart <ill o a r cu ardoare. Dar acestia s)nt $iloso$i de o exce tional im artialitate" )n secolul al XlX2lea" dis uta $eminismului devine din nou una de arti/anat1 una dintre

consecintele revolutiei industriale este artici area $emeii la munca roductiv3 este momentul )n care revendicrile $eministe ies din domeniul teoretic" 0sindu2si !a/e economice1 adversarii devin cu at)t mai a0resivi1 cu toate c ro rietatea $unciar este )n arte detronat" !ur0#e/ia se a0at de vec#ea moral care vede )n soliditatea $amiliei 0arantul ro riettii rivate3 ea reclam re/enta $emeii )n cmin cu at)t mai )nd)r*it cu c)t emanci area )nce e s devin o verita!il amenintare1 si" c#iar )n interiorul clasei muncitoare" !r!atii au )ncercat s $r)ne/e aceast eli!erare entru c $emeile le a reau dre t concurente rime*dioase" cu at)t mai mult cu c)t erau o!isnuite s munceasc entru salarii mai mici.1 %entru a dovedi in$erioritatea $emeii" anti$eministii au us la lucru nu doar" ca )n atunci" reli0ia" $iloso$ia" teolo0ia" ci si stiinta3 !iolo0ia" si#olo0ia ex erimental etc. .el mult se consimtea s i se acorde celuilalt sex 5e0alitatea )n di$erent6. Aceast $ormul care a $cut e oc e $oarte semni$icativ3 este exact aceea utili/at )n le0ile lui Jim .roM )n le0tur cu ne0rii din America1 or" aceast se0re0atie asa2/is e0alitar nu a servit dec)t la introducerea celor mai dure discriminri. Aceast analo0ie nu are nimic )nt)m ltor3 $ie c e vor!a de o ras" de o cast" de o clas" de un sex reduse la o conditie in$erioar" rocesele de *usti$icare s)nt aceleasi. 5Eternul $eminin6 este omolo0ul 5su$letului ne0ru6 si al 5caracterului evreiesc6. %ro!lema evreiasc este" de alt$el" )n ansam!lu" $oarte di$erit de celelalte dou3 entru antisemit" evreul nu este at)t in$erior c)t dusman si nu i se recunoaste )n aceast lume nici un loc care s $ie al lui1 i se doreste mai de0ra! su rimarea. Dar exist analo0ii ro$unde )ntre situatia $emeilor si cea a ne0rilor3 si unii si altii se emanci ea/ ast/i de acelasi aternalism" iar casta )n nu de mult st )n vrea s le mentin la 5locul lor6" adic )n locul ales de ea1 )n am!ele ca/uri ea se lansea/ )n elo0ii mai mult sau mai utin sincere ale virtutilor 5!unului ne0ru6 inconstient" cu su$let co ilros" voios" ale ne0rului resemnat si ale $emeii 5cu adevrat $emeie6" adic $rivol" ueril" ires onsa!il" $emeia su us !r!atului. 7n am!ele ca/uri ar0umentul e extras din starea de $a t creat de aceast cast. E cunoscut !utada lui Bernard S#aM3 5Americanul al! 2 s une el" e scuit 2 nu )i ermite ne0rului s ocu e alt ran0 dec)t acela de lustra0iu3 si de aici tra0e conclu/ia c ne0rul nu e 1 Ve/i artea a doua a lucrrii. KK !un dec)t la lustruit anto$ii6. Acest cerc vicios se re0seste )n toate circumstantele analoa0e3 c)nd un individ sau un 0ru de indivi/i e mentinut )n stare de in$erioritate" adevrul e c este in$erior1 dar ar tre!ui s ne )ntele0em asu ra valorii cuv)ntului a $i1 reaua2credint const )n a2i acorda o valoare su!stantial )n vreme ce el are sensul dinamic #e0elian3 a $i )nseamn a $i devenit" )nseamn a $i $ost $cut asa cum te mani$esti1 da" $emeile" )n ansam!lu" s)nt ast/i in$erioare !r!atilor" cu alte cuvinte" situatia lor le desc#ide mai utine osi!ilitti3 ro!lema este a sti dac aceast stare de lucruri tre!uie s se er etue/e. <ulti !r!ati doresc acest lucru3 nu toti au de/armat" deocamdat. Bur0#e/ia conservatoare continu s vad )n emanci area $emeii o rime*die care )i amenint morala si interesele. +nii !r!ati se tem de concurenta $eminin. 7n Ie!do2Latin" un student declara de cur)nd3 5-iecare student care do!)ndeste statutul de medic sau de avocat ne $ur un loc61 el nu unea )n discutie dre turile sale )n lume. Interesele economice nu s)nt sin0urele care intr )n *oc. +nul dintre !ene$iciile e care o resiunea le asi0ur o resorilor este c $ie si cel mai umil dintre ei se simte su erior" un 5srman al!6 din Sudul S.+.A se consolea/ s un)ndu2si c nu e un 5ne0ru )m utit61 iar al!ii mai $avori/ati de soart ex loatea/ cu a!ilitate acest or0oliu. &ot ast$el" cel mai mediocru dintre !r!ati se crede un semi/eu )n $ata $emeilor. 7i era cu mult mai usor domnului de <ont#erlant s se considere un erou c)nd se con$runta cu $emeile Calese )ntr2adins" de altminteriG dec)t

atunci c)nd a avut de *ucat" rintre !r!ati" rolul lui de !r!at3 un rol de care multe $emei s2au ac#itat mai !ine dec)t el. Asa se $ace c" )n se tem!rie 1F9D" )ntr2unui dintre articolele sale din -i0aro Litte>raire" domnul .laude <auriac 2 a crui uternic ori0inalitate o admir toat lumea 2 utea1 scrie des re $emei3 5JVoi o ascultm e un ton CsicNG de indi$erent oliticoas... e cea mai scli itoare dintre ele" stiind rea !ine c s iritul ei re$lect" )ntr2o manier mai mult sau mai utin strlucitoare" idei care vin de la noi6. E lim ede c nu ideile domnului .. <auriac )n ersoan le re$lect interlocutoarea sa" dat $iind c nu se cunoaste" totusi" nici mcar o sin0ur idee a domnului )n cau/1 c ea re$lect idei care rovin de la !r!ati" se rea oate3 c#iar si rintre !r!ati exist" )n orice ca/" mai mult de unul sin0ur care consider dre t ro rii diverse o inii e care nu le2a inventat el1 ne utem )ntre!a dac domnul .laude <auriac n2ar $i mai interesat de o convor!ire cu un !un re$lex al lui Descartes" al lui <arx" al lui 'ide" dec)t de una cu el )nsusi1 remarca!il rm)ne $a tul 1 Sau cel utin credea el c oate. K9 c @1 se identi$ic" rin ec#ivocul acelui noi" cu S$)ntul %avel" Ie0el" Lenin" ,iet/sc#e si" de la )nltimea 0randorii acestora" examinea/ cu dis ret turma de $emei care cutea/ s i se adrese/e de e icior de e0alitate1 la dre t vor!ind" cunosc mai mult dec)t una sin0ur care nu ar avea r!dare si acorde domnului <auriac un 5ton de indi$erent oliticoas6. Am insistat asu ra acestui exem lu $iindc )n el naivitatea masculin e de/armant. Exist multe alte maniere" mult mai su!tile" rin care !r!atii ro$it de alteritatea $emeii. %entru toti aceia care su$er de un com lex de in$erioritate" exist un !alsam miraculos3 nimeni nu este mai aro0ant $at de $emei" mai a0resiv si mai dis retuitor" dec)t un !r!at nesi0ur" nelinistit de virilitatea sa. .ei care nu s)nt intimidati de semenii lor s)nt" de asemenea" mult mai dis usi s recunoasc )n $emeie un semen1 c#iar si acestora" )ns" mitul -emeii" al .eluilalt" le este scum din multe motive11 n2ar utea $i acu/ati c nu renunt cu inima usoar la toate !ine$acerile care decur0 entru ei de aici3 ei stiu ce ierd renunt)nd la $emeie asa cum o visea/" nu stiu ce le va aduce $emeia asa cum va $i ea m)ine. Se cere mult a!ne0atie ca s re$u/i s te ostule/i ca Su!iect unic si a!solut De alt$el" marea ma*oritate a !r!atilor nu asum ex licit aceast retentie. Ei nu ostulea/ $emeia ca $iind in$erioar3 s)nt rea trunsi" ast/i" de idealul democratic entru a nu recunoaste" )n toate $iintele umane" e0ali. 7n s)nul $amiliei" $emeia ia a rut co ilului sau t)nrului aureolat de aceeasi demnitate social ca si adultii !r!ati1 a oi" el a )nt)lnit" )n dorint si iu!ire" re/istenta" inde endenta $emeii dorite si iu!ite1 cstorit" res ect )n $emeie sotia" mama" iar )n ex erienta concret a vietii con*u0ale ea )si a$irmA" $at de el li!ertatea. El oate deci s se convin0 c nu mai exist ierar#i/are social )ntre sexe si c" )n mare" dincolo de di$erente" $emeia este o e0al a !r!atului. .um" totusi" constat anumite in$erioritti 2 dintre care cea mai im ortant este inca acitatea ro$esional 2 o va une )n seama naturii. .)nd ado t $at de $emeie o atitudine de cola!orare si !unvoint" el temati/ea/ rinci iul e0alittii a!stracte1 iar ine0alitatea concret e care o constat nu o ostulea/. Dar" de )ndat ce intr )n con$lict cu ea" situatia 1 Articolul e aceast tem al lui <ic#el .arrou0es" a rut )n numrul 8F8 din .a#iers du Sud. este semni$icativ. El scrie cu indi0nare3 5S2ar dori s nu mai existe deloc mitul $emeii" ci numai o co#ort de !uctrese" matroane" rostituate" !as2!leus" )nde linind $unctii care tin de lcere sau utilitateN6 Deci" du el" $emeia nu are existent entru sine1 el ia )n considerare doar $unctia ei )n lumea masculin. -inalitatea ei este )n

!r!at1 atunci )ntr2adevr se oate re$era 5$unctia6 ei oetic oricrei alta. %ro!lema ar $i de $a t s stim de ce ar tre!ui ea de$init )n ra ort cu !r!atul. K= se inversea/3 va temati/a ine0alitatea concret si )si va atri!ui c#iar dre tul de a ne0a e0alitatea a!stract.1 Ast$el" multi !r!ati a$irm" a roa e cu !un2credint" c $emeile s)nt e0alele !r!atului si c ele nu au nimic de revendicat" si" )n acelasi tim " c $emeile nu vor utea $i niciodat e0alele !r!atului si c revendicrile lor s)nt /adarnice. .ci !r!atului )i este 0reu s msoare extrema im ortant a discriminrilor sociale care" rivite din a$ar" ar insi0ni$iante" dar ale cror re ercusiuni morale si intelectuale asu ra $emeii s)nt at)t de ro$unde" )nc)t ot rea i/vor)te dintr2o natur ori0inar.8 .#iar !r!atul care nutreste cea mai mare sim atie entru $emeie nu cunoaste niciodat !ine situatia ei concret. 7nc)t nu e ca/ul s $ie cre/uti masculii care se silesc s a ere rivile0ii a cror )ntrea0 dimensiune ei nici mcar nu o msoar. ,u ne vom lsa deci intimidate de numrul si violenta atacurilor )ndre tate )m otriva $emeilor1 nici momite de elo0iile interesate )nltate 5$emeii adevrate61 nici c)sti0ate de entu/iasmul tre/it de destinul ei )n !r!ati care n2ar vrea entru nimic )n lume s21 si )m rtseasc. 7n acelasi tim nu tre!uie s rivim cu mai utin ne)ncredere ar0umentele $eministelor3 $oarte adesea reocu area olemic le li seste de orice valoare. Dac 5 ro!lema $emeilor6 este at)t de $astidioas" aceasta se datorea/ $a tului c aro0anta masculin a $cut din ea o 5ceart61 )n toiul certei" nu se mai rationea/ *ust. .e s2a )ncercat neo!osit s se demonstre/e e c $emeia este su erioar" in$erioar sau e0al cu !r!atul3 creat du Adam" ea este" evident" o $iinta secundar" au s us unii1 dim otriv" au /is ceilalti" Adam nu era dec)t o sc#it si Dumne/eu a reusit $iinta uman )n de lina ei er$ectiune c)nd a creat2o e Eva1 creierul ei e mai mic3 dar e" )n termeni relativi vor!ind" cel mai mare1 .#ristos s2a )ntru at ca !r!at3 da" dar oate c tocmai din smerenie a $cut2o. -iecare ar0ument )si c#eam de)ndat contraar0umentul si adeseori am!ele s)nt $alse. Dac doresti s )ncerci s ve/i lim ede tre!uie s iesi din aceste $0ase rea !ttorite1 tre!uie s re$u/i va0ile notiuni de su erioritate" in$erioritate" e0alitate si s iei totul de la ca t. Dar atunci cum vom une )ntre!area4 Si" mai )nt)i" cine s)ntem noi ca s2o unem4 Br!atii s)nt arte si *udector3 $emeile" la $el. +nde s oti 0si un )n0er4 Si" la urma urmelor" un )n0er ar $i rea utin cali$icat ca s vor!easc" ar i0nora toate datele ro!lemei1 c)t des re 1 De exem lu" !r!atul declar c nu vede nici cea mai mic )n*osire )n $a tul ca sotia sa nu are nici o ro$esie3 )n0ri*irea cminului este la $el de no!il" etc. .u toate acestea" la rima ceart" el exclam3 5Ai $i cu totul inca a!il s2ti c)sti0i viata $r mine>6. 8 Descrierea exact a acestui roces $ace o!iectul volumului II al acestui studiu. K@ Ierma$rodit" el re re/int un ca/ cu totul s ecial3 el nu e )n acelasi tim !r!at si $emeie" ci" mai de0ra!" nici !r!at" nici $emeie. .red c" entru a elucida situarea $emeii" anumite $emei s)nt cel mai !ine lasate. E un so$ism s retin/i c21 circumscrii e E imenide conce tului de cretan si e cretan aceluia de mincinos3 nu vreo esent misterioas e aceea care dictea/ !r!atilor sau $emeilor !una sau reaua2credint1 doar situarea lor )i redis une mai mult sau mai utin s cercete/e adevrul. Bene$iciind de sansa restituirii tuturor rivile0iilor de care se !ucur $iinta uman" multe $emei de ast/i )si ot o$eri luxul im artialittii3 !a c#iar simtim aceast nevoie. ,u mai s)n2tem" ca )naintasele noastre" niste lu ttoare1 )n mare" am c)sti0at artida1 )n ultimele discutii

asu ra statutului $emeii" O,+ n2a )ncetat s cear im erios ca e0alitatea sexelor s $ie reali/at )n la ca t si" de*a" multe dintre noi n2au mai simtit c $eminitatea ar $i o constr)n20ere sau un o!stacol1 multe alte ro!leme ni se ar mai im ortante dec)t cele care ne rivesc )n mod s ecial3 )nssi aceast detasare ne ermite s s erm c atitudinea noastr va $i o!iectiv. .u toate acestea" cunoastem mult mai ro$und dec)t !r!atii lumea $eminin entru c )n ea ne s)nt rdcinile1 sesi/m dintr2o str$ul0erare ce )nseamn entru o $iint uman s $ie $eminin1 si ne si reocu mai mult acest lucru. Am s us c exist ro!leme mai im ortante1 ceea ce nu )m iedic ca ro!lema s2si stre/e im ortanta ei3 )n ce msur $a tul de a $i $emei nea a$ectat viata4 .e sanse ni s2au dat" $oarte exact vor!ind" si ce sanse ni s2au re$u/at4 .e soart le astea t e semenele noastre mai tinere si )n ce sens ar tre!ui noi s le orientm4 Este $ra ant c ansam!lul literaturii $eminine este" ast/i" mai utin str!tut de o voint de revendicare dec)t de un e$ort de luciditate1 la iesirea dintr2o )ntrea0 er de olemici de/ordonate" aceast carte este o tentativ" rintre altele" de situare corect. Dar" $r )ndoial" e im osi!il s trate/i orice ro!lem uman $r rtinire3 )nssi maniera de a une )ntre!rile" ers ectivele ado tate resu un ierar#ii de interese1 orice calitate )nvluie valori1 nu exist descriere asa2/ic)nd o!iectiv care s nu aca are/e un lan etic secund. 7n loc de a cuta s disimule/i rinci iile mai mult sau mai utin ex licit )ntelese" e re$era!il ca mai )nt)i s le enunti1 )n acest mod nu te mai simti o!li0at s reci/e/i la $iecare a0in sensul e care )l dai cuvintelor3 su erior" in$erior" mai !un" mai ru" ro0res" re0res etc. Dac trecem )n revist c)teva dintre lucrrile consacrate $emeii" vedem c unul dintre unctele de vedere cel mai $recvent ado tate este acela al !inelui u!lic" al interesului 0eneral3 de $a t $iecare )ntele0e rin aceasta interesul societtii asa cum doreste el s o mentin sau s o instituie. 7n ce ne riveste" considerm c nu exist alt !ine u!lic dec)t acela care asi0ur !inele rivat al cettenilor1 din unctul acesta de vedere" al sanselor concrete date indivi/ilor" *udecm institutiile. Dar nici nu con$undm ideea de interes rivat cu aceea de $ericire3 acesta e un alt unct de vedere e KE care )l )nt)lnim $recvent1 nu s)nt mai $ericite $emeile dintr2un #arem dec)t o ale0toare4 -emeia care $ace mena*ul nu e mai $ericit dec)t muncitoarea4 ,u rea stim ce )nseamn cuv)ntul $ericire1 si mai utin stim ce valori aco er el1 nu exist nici o modalitate de a msura $ericirea celuilalt si e )ntotdeauna usor s declari c situatia e care vrei s io im ui e una $ericit3 cei condamnati la sta0nare" mai cu seam" s)nt declarati $ericiti su! retext c $ericirea este imo!ilitate. Aceasta e deci o notiune la care nu ne vom re$eri. %ers ectiva e care o ado tm este aceeea a moralei existentialiste. Orice su!iect se ostulea/ concret" dincolo de roiecte" ca transcendent1 el nu2si doo)n2 deste li!ertatea dec)t rintr2o er etu de sire de sine orientat ctre alte li!ertti1 nu exist alt *usti$icare a existentei re/ente dec)t ex ansiunea sa ctre un viitor desc#is )n c#i nede$init. Ori de c)te ori transcendenta recade )n imanent" existenta se de0radea/ )n 5)n sine6" li!ertatea" )n $acticitate1 aceast cdere este o 0reseal dac e consimtit de su!iect1 dac )i este im us" a are ca $rustrare si o resiune1 )n am!ele ca/uri" ea e un ru a!solut. Orice individ reocu at s2si *usti$ice existenta o trieste ca e o nevoie nede$init de a trans2cende. Or" ceea ce de$ineste )ntr2un c#i cu totul sin0ular situatia $emeii este $a tul c" $iind" ca orice alt $iint uman" o li!ertate autonom" ea se desco er si se ale0e e sine )ntr2o lume )n care !r!atii )i im un s se asume $at de un .ellalt3 se emite retentia de a o $ixa ca o!iect si de a o #r/i imanentei de vreme ce" er etuu" o alt constiint esential si suveran )i transcende transcendenta. Drama $emeii este tocmai acest con$lict )ntre revendicarea $undamental a oricrui su!iect care se a$irm )ntotdeauna ca $imd esentialul si exi0entele unei situatii care o constituie ca $iind inesential. .um se oate )m lini o $iint uman )n interiorul conditiei $eminineF .e

drumuri )i s)nt desc#ise4 .are dintre ele se termin )n $undturi4 .um oate $i re0sit inde endenta )n c)m ul de endentei4 .e circumstante limitea/ li!ertatea $emeii4 Le oate ea de si4 Iat ro!lemele $undamentale e care am dori s le elucidm. .u alte cuvinte" interes)ndu2ne de sansele individului" nu vom de$ini aceste sanse )n termeni de $ericire" ci )n termeni de li!ertate. E lim ede c aceast ro!lem n2ar avea nici un sens dac am resu une ca asu ra $emeii a as un destin $i/iolo0ic" si#olo0ic sau economic. De aceea vom )nce e rin a discuta unctele de vedere ale !iolo0iei" si#anali/ei si materialismului istoric asu ra $emeii. Vom )ncerca a oi s artm" )n c#i o/itiv" cum s2a constituit 5realitatea $eminin>6" de ce a $ost $emeia de$init dre t .ellalt si ce consecinte au re/ultat de aici din unctul de vedere al !r!atilor. Du care vom descrie" din unctul de vedere al $emeilor" lumea asa cum le este ro us11 si vom utea )ntele0e care s)nt di$iculttile de care se lovesc atunci c)nd" )ncerc)nd s evade/e din lumea care le2a $ost re arti/at )n )n re/ent" ele as ir s artici e la <itsein2ul uman. 1 Acesta va $i o!iectul unui al doilea volum. KD %artea I DES&I, .a itolul I DA&ELE BIOLO'IEI -emeia4 -oarte sim lu" s un amatorii de $ormule sim le3 un uter" un ovar1 o $emel3 cuv)ntul acesta e de2a*uns entru a o de$ini. 7n 0ura unui !r!at" e itetul 5$emel6 rsun ca o insult1 cu toate acestea !r!atul nu se rusinea/ de ro ria lui animalitate ci" dim otriv" e c#iar m)ndru atunci c)nd des re el se /ice 5E un masculN6 &ermenul 5$emel6 este eiorativ nu entru c desemnea/ 5)nrdcinarea6 )n natur a $emeii" ci entru c o )ncarcerea/ )n sex1 si dac !r!atului acest sex i se are demn de dis retuit si de dusmnit" c#iar atunci c)nd e vor!a de animalele inocente" e entru c" evident" $emeia suscit )n el o ostilitate )ncrcat de neliniste1 va tine )ns s 0seasc )n !iolo0ie o *usti$icare a acestui sentiment. .uv)ntul 5$emel66 s$)meste )n el o sara!and de ima0ini3 un enorm ovul rotund )n0#ite #ul av si castrea/ s ermato/oidul a0il1 monstruoas" )m!ui!ata" re0ina termitelor domneste asu ra masculilor a atici1 clu0rita si $emeia ian*en" stule de amor" )si s$)rtec si2si devorea/ artenerul1 cteaua )n clduri colind ulitele ls)nd )n urm erverse d)re de miros1 maimuta se ex#i! im udic" s re a se2 ascunde" a oi" cu o coc#etrie i ocrit1 iar cele mai su er!e $eline" ti0roaica" leoaica" antera" se lun0esc su use su! ovara im erial a masculului. Inert" ner!dtoare" viclean" stu id" insensi!il" lu!ric" $eroce" umil 2 !r!atul roiectea/ )n $emeie toate $emelele deodat. Si $a t e c $emeia este o $emel. Dar dac vrem s )ncetm s 0)ndnn )n locuri comune" a ar dou )ntre!ri3 ce re re/int $emela )n re0nul animal4 si ce ti sin0ular de $emel se reali/ea/ )n $emeie4 <asculi si $emele s)nt dou ti uri de indivi/i care" )n interiorul unei s ecii" se di$erentia/ )n vederea re roducerii1 ele nu ot $i de$inite dec)t corelativ. 7ns tre!uie s remarcm mai )nt)i c sensul )nsusi al sectionrii s eciilor )n dou sexe nu este lim ede. 7n natur" aceast sectionare nu este universal. Limit)ndu2ne la lumea animal" utem nota c la unicelulare 2 in$u/ori" ami!e" !acili etc. 2 )nmultirea e $undamental distinct de sexualitate" celulele 9L

divi/)ndu2se si su!divi/)ndu2se sin0ure. La anumite meta/oare" re roducerea se o erea/ rin sc#i/o0ene/" adic des rinderea unui nou individ a crui ori0ine este tot asexuat" sau rin !lasto0ene/" adic des rinderea unui nou individ rodus rintr2un $enomen sexual3 $enomenele de )nmu0urire si se0mentare o!servate la #idra de a dulce" la celenterate" s on0ieri" viermi" s)nt exem le !inecunoscute" )n $enomenele de arteno0ene/" oul ne$ecundat se de/volt )n em!rion $r interventia masculului1 acesta nu *oac nici un rol" sau doar un rol secundar3 la al!ine oule ne$ecundate se su!divi/ea/ si roduc !ondari1 la urici" masculii s)nt a!senti de2a lun0ul unei )ntre0i serii de 0eneratii" iar oule ne$ecundate roduc $emele. A $ost re rodus arti$icial arteno0ene/ la ariciul de mare" la steaua de mare si la !roasc. .u toate acestea" se )nt)m l ca la roto/oare dou celule s $u/ione/e $orm)nd ceea ce se c#eam un /i0ot1 $ecundarea este necesar entru ca din oule de al!in s ias $emele" iar din cele de urice 2 masculi. +nii !iolo0i au tras de aici urmtoarea conclu/ie3 c#iar la s eciile ca a!ile s se er etue/e )n mod unilateral" )nnoirea 0ermenului rintr2un amestec de cromo/omi strini ar $i $olositoare )ntineririi si vi0orii descendentilor1 s2ar )ntele0e de aici c )n $ormele cele mai com lexe de viat sexualitatea ar $i o $unctie indis ensa!il1 doar or0anismele elementare s2ar utea )nmulti )n a!senta sexelor. Dar si asa" ele ar s$irsi rin asi e ui/a vitalitatea. Ast/i" )ns" aceast i ote/ este considerat mai de0ra! $ante/ist1 o!servatiile stiinti$ice au dovedit ca )nmultirea asexuat se oate re eta oric)t $r s duc la de0enerare1 $a tul este $ra ant mai ales la !acili1 ex erientele de arteno0ene/ au devenit din ce )n ce mai numeroase" din ce )n ce mai )ndr/nete si" entru multe s ecii" masculul a are ca $iind cu totul inutil. De alt$el" c#iar dac utilitatea unui sc#im! inter celular ar $i demonstrat" ea ar a rea )n sine ca un ur $a t ne*usti$icat. Biolo0ia constat divi/iunea sexelor" dar" $ie ea oric)t de im re0nat de $inalism" nu reuseste s o deduc din structura celulei" nici din le0ile multi licrii celulare" nici din orice alt $enomen elementar. Existenta 0Ornetilor J #etero0eni nu e su$icient entru a de$ini dou sexe distincte1 )n $a t" se )nt)m l adesea ca di$erentierea celulelor 0eneratoare s nu antrene/e sci/iunea s eciei )n dou ti uri3 am!ele ot a artine aceluiasi individ. Este ca/ul s eciilor #erma$rodite" at)t de numeroase )n iumea lantelor" e care le )nt)lnim si la unele animale in$erioare" la anelide si moluste rintre altele. (e roducerea se $ace )n aceast situatie $ie rin auto$ecundare" $ie rin $ecundare )ncrucisat. Si )n rivinta acestui unct" unii !iolo0i au 1 Se numesc 0ameti celulele 0eneratoare a cror $u/iune constituie oul. 91 retins c ot le0itima ordinea sta!ilit. Ei consider 0onocorismul Cadic sistemul )n care 0onadeJ di$erite a artin unor indivi/i distinctiG ca e o er$ectionare a #erma$roditismului" reali/at e cale evolutiv1 altii )ns consider c" dim otriv" 0onocorismul ar $i rimitiv3 #erma$roditismul ar $i unul dintre semnele lui de de0enerescent" )n orice ca/" aceste notiuni de su erioritate a unui sistem asu ra altuia im lic" )n ceea ce riveste evolutia" teorii dintre cele mai contesta!ile. &ot ce se oate a$irma cu certitudine este c aceste dou moduri de re roducere coexist )n natur" c si unul si cellalt reali/ea/ er etuarea s eciilor si c" la $el ca #etero0eneitatea 0Ornetilor" aceea a or0anismelor urttoare de 0onade a are ca accidental. Se ararea indivi/ilor )n masculi si $emele se re/int" asadar" ca un $a t ireducti!il si contin0ent. <a*oritatea $iloso$iilor au considerat2o dre t un dat" $r a tine s o ex lice. .unoastem mitul latonician3 la )nce ut au existat !r!ati" $emei si andro0ini1 $iecare individ avea dou c#i uri" atru !rate" atru icioare si dou cor uri ali ite1 )ntr2o !un /i ei au $ost des icati )n dou" 5asa cum des ici oule6" si de atunci $iecare *umtate caut

s2si re0seasc *umtatea com lementar3 /eii au #otr)t mai t)r/iu ca" rin acu larea a dou *umtti di$erite" s se /misleasc noi $iinte umane. Dar aceast oveste nu2si ro une s ex lice dec)t iu!irea3 se ararea sexelor e considerat ca $iind un dat. ,ici Aristotel nu c)sti0 teren )n *usti$icarea ei3 cci" dac o coo erare a materiei si $ormei este conditia oricrei actiuni" nu e totusi necesar ca rinci iile active si asive s $ie distri!uite )n dou cate0orii de indivi/i etero0eni. &ot ast$el" S$)ntul &oma roclam c $emeia este o $iint ""oca/ional6 2 mod de a ostula" dintr2o ers ectiv masculin" caracterul accidental al sexualittii. Ie0el )ns ar $i $ost in$idel delirului su rationalist dac n2ar $i )ncercat s o $undamente/e lo0ic. Du el" sexualitatea re re/int mediatia rin care su!iectul se )m lineste concret ca 0en. 5'enul se roduce )n el ca e$ect contra acestei dis ro ortii a realittii sale individuale" ca dorint de a re0si )ntr2un alt individ din s ecia sa sentimentul de sine" unindu2se cu acesta" ca dorint de a se com leta" de a cu rinde rin aceasta 0enul )n natura sa si de a21 aduce la existent. Aceasta este )m erec#erea.6 P-iloso$ici naturii" artea a IlI2a" Q K@FG Si" mai de arte3 5%rocesul const )n aceasta3 ceea ce ei s)nt )n sine" si anume un sin0ur 0en" o sin0ur si o aceeasi viat su!iectiv" este ostulat de ei ca atare6. Ie0el declar a oi c" entru ca rocesul de a ro iere s ai! loc" tre!uie ca mai )nt)i s existe di$erentierea celor dou sexe. Dar demonstratia sa nu este convin0toare3 se simte rea mult )n ea roiectul de a re0si )n 1 'landele care roduc 0Ornetii. 98 orice o eratie cele trei momente ale silo0ismului. De sirea individului )ns re s ecie" rin care individ si s ecie se )m linesc )n adevrul lor" s2ar utea etrece si $r cel deal treilea termen" )n sim lul ra ort dintre 0enitor si co il3 re roducerea ar utea $i asexuat. Sau" iarsi" ra ortul unuia cu cellalt ar utea $i ra ortul dintre dou $iinte asemenea" di$erentierea re/idind )n sin0ularitatea indivi/ilor de un acelasi ti " asa cum se )nt)m l )n ca/ul s eciilor #erma$rodite. Descrierea lui Ie0el une )n evident o semni$icatie extrem de im ortant a sexualittii3 dar eroarea sa rm)ne aceea de a trans$orma semni$icatia )n ratiune. &ocmai )n exercitiul activittii sexuale de$inesc oamenii sexele si relatiile lor" asa cum ei creea/ sensul si valoarea tuturor $unctiilor e care le )nde linesc3 dar ele nu s)nt )n mod necesar im licate )n natura $iintei umane. 7n -enomenolo0ia erce tiei" <erleau2 %ont: arat c existenta uman ne o!li0 s revi/uim notiunile de necesitate si contin0ent3 5Existenta" s une el" nu are atri!ute )nt)m ltoare" nici continut care s nu contri!uie la $orma sa" ea nu admite )n ea )nssi nici un $a t ur entru c ea este miscarea rin care $a tele s)nt asumate6. Adevrat. Dar tot at)t de adevrat e si c exist conditii $r de care $a tul )nsusi al existentei a are ca im osi!il. %re/enta )n lume im lic )n c#i ri0uros o/itionarea unui cor care s $ie simultan lucru )n lume si unct de vedere asu ra acestei lumi3 dar nu re/ult de aici c acest cor tre!uie s ai! o structur anume sau alta. 7n -iinta si neantul. Satire discut a$irmatia lui Ieide00er otrivit creia realitatea umanA este rin esenta ei orientat ctre moarte rin $initudinea sa1 el sta!ileste c o existent $init si nelimitat tem oral oate ar $i conce ti!il1 totusi" dac viata uman n2ar $i locuit de moarte" ra ortul omului cu lumea si cu sine )nsusi ar $i at)t de ro$und modi$icat )nc)t de$initia 5omul este muritor6 se de/vluie ca $iind cu totul altceva dec)t un adevr em iric3 nemuritor" un existent n2ar mai $i ceea ce numim un om. +na dintre caracteristicile esentiale ale destinului su este c miscarea vietii sale tem orale creea/ )n urma si )naintea lui in$initatea trecutului si a viitorului3 er etuarea s eciei a are deci dre t corelativul limitrii individuale1 ast$el" utem considera $enomenul re roducerii ca )ntemeiat ontolo0ic. Dar tre!uie s ne o rim aici1 er etuarea s eciei nu antrenea/ di$erentierea sexual. . aceasta este asumat de existenti )n asa $el )nc)t a*un0e s intre )n de$initia concret a existentei R $ie. ,u rm)ne mai utin adevrat c o constiint $r cor " un om nemuritor s)nt )n mod ri0uros inconce ti!ili" )n vreme ce

o societate ce se re roduce rin arteno0ene/ sau este alctuit din #erma$roditi oate $i ima0inati A &raducerea at)t de controversat a conce tului de Dasein Cn. tr.G. 9K .)t des re rolul cores un/tor celor dou sexe" acesta este un unct asu ra cruia o iniile au $ost extrem de variate1 mai )nt)i" ele au $ost li site de orice $undament stiinti$ic 2 re$lectau doar mituri sociale. <ult vreme s2a cre/ut 2 si se mai crede )nc )n anumite societti rimitive av)nd la !a/ $iliatia uterin 2 c tatl nu are nici o contri!utie )n conce erea co ilului3 larvele ancestrale s2ar in$iltra )n )ntecul matern su! $orm de 0ermeni urttori de viat. O dat cu ascensiunea atriar#atului" masculul )si revendic cu trie osteritatea1 exist )nc o!li0atia de a acorda mamei un rol )n rocreatie" dar se admite c ea nu $ace altceva dec)t s oarte si s #rneasc sm)nta vie3 doar tatl este creator. Aristotel )si ima0inea/ c $tul este rodus rin )nt)lnirea s ermei cu s)n0ele menstrual3 )n aceast sim!io/" $emeia nu $urni/ea/ dec)t o materie asiv" rinci iul masculin este $orta" activitatea" miscarea" viata. Aceasta este si doctrina lui Ii ocrate" care recunoaste dou soiuri de seminte" una sla! sau $emel si una uternic" !r!teasc. &eoria aristotelic s2a er etuat de2a lun0ul )ntre0ului Ev <ediu )n )n e oca modern. La s$)rsitul secolului al XVII2lea" Iarve:" sacri$ic)nd c rioare" imediat du acu lare" a 0sit )n trom ele uterine ve/icule e care avea s le considere dre t ou" dar care )n realitate erau em!rioni. Dane/ul Stenon avea sa dea numele de ovare 0landelor 0enitale $emeiesti" numite )n atunci 5testicule $eminine6. El va o!serva la su ra$ata lor existenta ve/iculelor 0resit identi$icate cu oul de ctre 'raa$" )n 1@EE" si !ote/ate cu numele su. Ovarul avea s $ie si mai de arte rivit ca omolo0 al 0landei !r!testi. Dar c#iar )n acelasi an se desco er 5anima2lculele s ermatice6 si se constat c ele trund )n uter1 se credea )ns c acestea nu $ceau altceva dec)t s se #rneasc si c individul era de*a re$ormat )n ele1 olande/ul Iart Sa;er desena" )n 1@F9" o ima0ine a #omunculului ascuns )n s ermato/oid" iar )n 1@FF un alt savant avea s declare c a v/ut s ermato/oidul le d)nd un soi de )nvelis de su! care s2a ivit un omulet e care" de asemeni" 12a desenat. -emeia" con$orm acestor i ote/e" era doar un soi de )n0rsm)nt entru rinci iul viu" activ si de*a constituit. Aceste teorii nu s)nt unanim recunoscute" iar de/!aterile continu )n )n secolul al XlX2lea1 inventarea microsco ului ermite )n s$)rsit studiul oului2animal1 )n 1D8E" Baer identi$ic oul mami$erelor3 este un element continut )n interiorul ve/iculei lui 'raa$1 cur)nd va $i osi!il studiul se0mentrii lui1 )n 1DK= vor $i desco erite roto lasma" a oi celula1 iar )n 1DEE este reali/at un ex eriment care unea )n evident enetrarea s ermato/oidului )n oul stelei de mare1 ast$el s2a utut sta!ili simetria nucleelor celor doi 0Orneti1 amnuntele $u/iunii lor au $ost anali/ate rima oara )n 1DDK de un /oolo0 !el0ian. 7ns ideile lui Aristotel nu si2au ierdut cu totul autoritatea. Ie0el consider c sexele tre!uie s $ie di$erite3 unul va $i activ" cellalt 2 99 asiv" si este de la sine )nteles c asivitatea va reveni $emelei3 5Br!atul este" ast$el" ca urmare a acestei di$erentieri" rinci iul activ" )n tim ce $emeia este rinci iul asiv" $iindc ea rm)ne )nc#is )n unitatea ei sim l>A1. Si c#iar du ce ovulul este recunoscut ca rinci iu activ" !r!atii au o us )n continuare inertia acestuia vivacittii s ermato/oidului. Ast/i se conturea/ o tendint o us3 desco eririle rivind arteno0ene/a i2au $cut e multi savanti s reduc rolul masculului la acela al unui sim lu a0ent $i/ioc#imic. S2a dovedit c entru c)teva s ecii actiunea unui acid sau o excitatie mecanic ar utea $i de2a*uns entru a rovoca se0mentarea oului si de/voltarea

em!rionului1 ornind de aici s2a emis )ndr/neat i ote/ c 0Ornetul !r!tesc nu ar $i necesar rocrerii" c el ar $i cel mult un $ennent1 coo erarea !r!atului la rocreatie va deveni" oate" )ntr2o /i" inutil3 se are c aceasta este as iratia unui mare numr de $emei. Dar nimic nu autori/ea/ o antici are at)t de )ndr/neat entru c nimic nu autori/ea/ universali/area roceselor s eci$ice vietii. -enomenele )nmultirii asexuate si ale arteno0ene/ei nu a ar ca $iind nici mai mult nici mai utin $undamentale dec)t cele ale re roducerii sexuate. Am s us de*a c aceasta nu este a riori rivile0iat3 dar nici un alt $a t nu arat c ea ar $i reducti!il la un mecanism mai elementar. Ast$el" res in0)nd orice doctrin a riori" orice teorie #a/ardat" iat2ne lasati )n $ata unui $a t entru care nu utem $urni/a nici $undamentul ontolo0ic" nici *usti$icarea em iric si cruia nu i utem )ntele0e a riori anver0ura. Doar examin)ndu21 )n realitatea sa concret utem s era si sur rindem semni$icatia3 oate doar atunci continutul cuv)ntului 5$emel6 ne va $i accesi!il. ,u intentionm s ro unem aici o $iloso$ie a vietii1 iar )n dis u ta care o une $inalismul mecanicismului nu tinem s ne situm ri it e o o/itie. Este" totusi" remarca!il $a tul c toti $i/iolo0ii si !iolo0ii utili/ea/ un lim!a* mai mult sau mai utin $inalist" rin sim lul $a t c dau un sens $enomenelor vietii1 vom ado ta voca!ularul lor. -r a decide nimic )n rivinta ra ortului dintre viat si constiint" utem a$irma c tot ceea ce este viu im lic o transcendent" c )n orice $unctie mi*este un roiect3 descrierile noastre nu su!)ntele0 nimic mai mult. A 7n marea ma*oritate a s eciilor" or0anismele mascule si $emele coo erea/ entru a se re roduce. Ele s)nt $undamental de$inite rin 0Ornetii e care )i roduc. La c)teva al0e si la c)teva ciu erci" celulele 1 IE'EL. -iloso$ici naturii" Orlea a IlI2a" Q K@F. 9= care $u/ionea/ entru a roduce oul s)nt identice1 aceste ca/uri de i/o0amie s)nt semni$icative )n msura )n care relev ec#ivalenta de !a/ a 0Ornetilor1 riviti )n ansam!lu" acestia s)nt di$erentiati3 dar asemnarea lor rm)ne $ra ant. S ermato/oi/ii si ovulele re/ult dintr2o evolutie a celulelor la ori0ine identice3 de/voltarea celulelor rimitive $emele )n ovocite di$er de cea a s ermatocitelor rin $enomene roto lasmice" dar $enomenele nucleare s)nt a roximativ identice. Ideea ex rimat )n 1FLK de !iolo0ul Ancei este considerat ast/i )nc vala!il3 5O celul 0erminativ nedi$erentiat va deveni !r!teasc sau $emeiasc )n $unctie de conditiile e care le )nt)lneste )n 0landa 0enital )n momentul a aritiei sale" conditii re0late de trans$ormarea unui anumit numr de celule e iteliale )n elemente #rnitoare" care roduc un material s ecial6. Aceast )nrudire ori0inar se ex rim )n structura celor doi 0Orneti care" )n cadrul $iecrei s ecii" oart acelasi numr de cromo/omi1 )n momentul $ecundrii" cele dou nuclee )si conto esc su!stanta si )n $iecare se o erea/ o reducere a cromo/omilor )n la *umtatea numrului lor initial3 aceast reducere se roduce )n am!ii 0Orneti )n c#i analo01 ultimele dou divi/iuni ale ovulului culmin)nd cu $ormarea 0lo!ulelor olare ec#ivalea/ cu ultimele divi/iuni ale s ermato/oidului. Ast/i se crede c" )n $unctie de s ecie" 0ametul masculin sau $eminin determin sexul3 la mami$ere" e vor!a de s ermato/oidul care osed un cromo/om #etero0en $at de ceilalti si a crui otentialitate este at)t masculin" c)t si $eminin. .)t des re transmiterea trsturilor ereditare" du le0ile statistice ale lui <endel" aceasta are loc )n mod e0al dins re mam si dins re tat. Im ortant de notat este $a tul c )n aceast )nt)lnire nici unul dintre 0Orneti nu detine vreun. rivile0iu3 am!ii )si sacri$ic individualitatea" oul a!soar!e totalitatea su!stantei lor. Exist deci dou re*udecti curent )nt)lnite care 2 cel utin la acest nivel !iolo0ic $undamental 2 se

dovedesc a $i $alse3 rima este cea a asivittii $emelei1 sc)nteia vietii nu e atri!utul nici unuia dintre cei doi 0Orneti" ea t)sneste din )nt)lnirea lor1 nucleul ovulului este un rinci iu vital er$ect simetric celui al s ermato/oidului. A doua re*udecat o contra/ice e rima 2 $a t ce nu le )m iedic s coexiste adesea3 continuitatea s eciei ar $i asi0urat de $emel" rinci iul !r!tesc neav)nd dec)t o existent ex lo/iv si e$emer. 7n realitate" em!rionul er etuea/ at)t 0ermenii tatlui" c)t si e cei ai mamei" retransmit)ndu2i com!inati descendentilor su! o $orm $ie masculin" $ie $eminin. E vor!a" ca s s unem asa" de un 0ermen andro0in care" din 0eneratie )n 0eneratie" su ravietuieste avatarurilor individuale ale somei. Acestea $iind s use" )ntre s ermato/oid si ovul exist si di$erente secundare dintre cele mai interesante. Sin0ularitatea ovulului const )n aceea c este )n/estrat cu materii destinate s #rneasc si s ro2 9@ te*e/e em!rionul1 el acumulea/ re/erve e seama crora $tul )si va de/volta tesuturile" re/erve care nu s)nt su!stant vie" ci materie inert1 )n consecint" el are o $orm masiv" s$eric sau eli soidal si este relativ voluminos1 se stie ce dimensiuni atin0e oul srii1 la $emeie" ovulul msoar )n la 1K mm )n diametru1 )n vreme ce )n s erma uman se 0sesc @L LLL de s ermato/oi/i e milimetru cu!3 masa s ermato/oidului este extrem de redus" el are o coad $ili2$orm" un mic ca alun0it" nici o su!stant strin nu21 )n0reunea/" el e )n )ntre0ime viat1 aceast structur )l #r/este mo!ilittii" )n vreme ce ovulul" de o/itar al viitorului $tului" este un element $ix3 )nc#is )n or0anismul $emei sau sus endat )ntr2un mediu exterior" el astea t asiv $ecundarea. 'ametul masculin va leca )n cutarea sa1 s ermato/oidul este )ntotdeauna o celul nud" e c)nd ovulul este" de la s ecie la s ecie" rote*at sau nu rintr2o mem!ran1 dar )n orice ca/" de )ndat ce s ermato/oidul intr )n contact cu el" )l cutremur" )l $ace s oscile/e" a oi intr2n el3 0ametul !r!tesc )si lea d coada" ca ul i se um$l si" rsucindu2se" atin0e nucleul1 )n acest tim oul $ormea/ de )ndat o mem!ran care !loc#ea/ accesul celorlalti s ermato/oi/i. La ec#inoderme" a cror $ecundare este extern" e usor de o!servat )n *urul ovulului care luteste inert roiul de s ermato/oi/i ce )l )ncon*oar tre tat ca o aureol. Aceast com etitie este" de asemenea" un $enomen im ortant care se re0seste la cea mai mare arte a s eciilor1 cu mult mai mic dec)t ovulul" s ermato/oidul este )n 0eneral emis )n cantitti cu mult mai mari si orice ovul are numerosi retendenti. Ast$el" ovulul" activ )n rinci iul su esential" mai exact nucleul" este su er$icial asiv1 )n masivitatea sa )nc#is )n ea )nssi" el evoc densitatea no tii si re ausul )n2 sinelui3 su! $orma s$erei )si ima0inau anticii lumea )nc#is" atomul o ac1 nemiscat" ovulul astea t. 7n sc#im!" s ermato/oidul" desc#is" $ili$orm" a0il" )ntruc#i ea/ ner!darea si nelinistea existentei. ,u tre!uie totusi s ne lsm urtati de volu tatea ale0oriilor3 ovulul a $ost uneori asimilat imanentei" iar s ermato/oidul 2 transcendentei. &ocmai renunt)nd la mo!ilitatea sa" acesta enetrea/ elementul $eminin3 el este )n0#itit si castrat de masa inert care )l a!soar!e du ce 12a mutilat" )nde rt)ndu2i coada1 actiune ma0ic" nelinistitoare" ca toate actiunile asive1 )n vreme ce activitatea 0Ornetului !r!tesc este rational" este o miscare msura!il )n ordinea tim ului si a s atiului. De $a t" toate acestea nu s)nt dec)t diva0ri. 'Orneti masculi si $emeii se to esc si unii si altii )n ou1 )m reun" ei se su rim )n totalitatea lor. Este o 0reseal s sustinem c ovulul a!soar!e cu voracitate 0ametul masculin si tot o 0reseal este s s unem c acesta )si anexea/ victorios resursele celulei $emele" de vreme ce )n actul care )i conto este individualitatea $iecruia se ierde. Si" $r )ndoial" aceast miscare a are dintr2o er2 9E

s ectiv mecanicist dre t $enomenul rational rin excelent1 dar entru $i/ica modern" ea nu este cu mult mai clar dec)t ex licatia actiunii la distant1 de alt$el" i0norm amnuntele actiunilor $i/ico2c#i2mice din rocesul $ecundrii. Este osi!il" totusi" s retinem din aceast con$runtare o su0estie vala!il. Exist )n viat dou miscri care se con*u01 viata nu se mentine dec)t de sindu2se1 ea nu se de seste dec)t cu conditia de a se mentine. Aceste dou momente se )m linesc )ntotdeauna )m reun" orice retentie de a le scinda este a!stract3 cu toate acestea" c)nd unul" c)nd cellalt domin. .ei doi 0Orneti" unin2du2se" se de sesc si se er etuea/ simultan1 dar ovulul" rin structura sa" antici ea/ ceea ce va urma1 el este ast$el constituit )nc)t s #rneasc viata care se va tre/i )n el1 dim otriv" s ermato/oidul nu este c)tusi de utin ec#i at entru a asi0ura de/voltarea 0ermenului e care )l suscit. Ovulul" )n sc#im!" este inca a!il s roduc sc#im!area care va rovoca o nou ex lo/ie a vietii3 )n tim ce s ermato /oidul este )n miscare. -r rudenta ovulului" actiunea lui ar $i van3 dar $r initiativa lui" ovulul nu si2ar )m lini toate latentele. .on c#idein deci c )n esent rolul celor doi 0Orneti este identic. Ei creea/ )m reun o $iint vie )n care am!ii se ierd si se de sesc. Dar )n aceste $enomene secundare si su er$iciale care conditionea/ $ecun darea" dinamica situatiei necesare noii eclo/iuni a vietii e declansat de elementul masculin1 iar rin elementul $eminin" aceast eclo/iune se $ixea/ )ntr2un or0anism sta!il. Ar $i o nec#i!/uint s deducem dintr2o asemenea constatare c locul $emeii este cminul3 dar exist destui cercettori nec#i!/uiti. 7n cartea sa &em eramentul si caracterul" Al$red -ouillee 0sea de cuvi intO" cu c)tva tim )n urm" s de$ineasc $emeia )n )ntre0ime ornind de la ovul" iar e !r!at ornind de la s ermato/oid1 multe asa2/ise teorii ro$unde au la !a/ acest *oc de analo0ii )ndoielnice. ,u se rea stie la ce $iloso$ie a naturii se re$er aceste seudocu0etn. Dac tinem cont de le0ile eredittii" !r!atii si $emeile s)nt )n e0al msur rodul unui s ermato/oid si al unui ovul. 7nclin s cred c )n aceste s irite )ncetosate lutesc mai de0ra! reminiscente ale vec#ii $iloso$ii medievale otrivit creia cosmosul era re$lexul $idel al unui microcosm3 se ima0ina ovulul ca #omuncul $eminin" iar $emeia" ca ovul urias. Aceste $antasmri" a!andonate )nc de e vremea alc#imistilor" contrastea/ !i/ar cu reci/ia stiinti$ic a descrierilor la care se a elea/3 !iolo0ia modern coexist 0reu cu sim!olismul medieval1 dar s ecialistii nostri nu se )ncurc )n asemenea amnunte. Dac s)ntem c)t de c)t scru ulosi" vom cdea de acord" )ns" c de la ovul la $emeie e o cale lun0. ,otiunea )nssi de $emel nu e continut )nc )n ovul. Ie0el remarc e !un dre tate c ra ortul sexual nu se las redus la ra ortul dintre cei doi 0Orneti. Va tre!ui" asadar" s studiem or0anismul $eminin )n totalitatea sa. 9D 2 Am s us de*a c la anumite lante si animale in$erioare Cmolus2tele" rintre alteleG" s eci$icitatea 0Ornetilor nu o resu une e cea a indivi/ilor" $iecare dintre ei roduc)nd at)t ovule" c)t si s ermato/oi/i. .#iar atunci c)nd sexele se se ar" nu exist )ntre ele !ariere etanse ca acelea care des art s eciile1 asa cum 0Ornetii se de$inesc ornind de la un tesut ori0inar nedi$erentiat" si masculii si $emelele a ar mai de0ra! ca variatiuni ale unei !a/e comune. La anumite animale 2ca/ul cel mai ti ic este Bonellie 2 em!rionul este mai )nt)i asexuat" iar asu ra sexualittii lui decid" a!ia ulterior" circumstantele de/voltrii sale. Se admite ast/i c la ma*oritatea s eciilor determinarea sexului de inde de constitutia 0enoti ic a oului. Oul ne$ecundat al al!inei" care se re roduce rin arteno0ene/" 0enerea/ exclusiv masculi1 cel al uricilor 2 exclusiv $emele" )n aceleasi conditii. .)nd oule s)nt $ecundate" e remarca!il c 2 exce t)nd" oate" unii ian*eni 2 numrul indivi/ilor sau numrul masculilor si $emelelor rocreate este a roximativ acelasi1 di$erentierea rovine din etero0enitatea unuia dintre cele dou ti uri de 0Orneti3 la mami$ere" s ermato/oi/ii s)nt cei care osed $ie o otentialitate masculin" $ie una

$eminin1 nu se stie rea lim ede ce anume" )n cursul s ermato0ene/ei sau al ovo0ene/ei" decide asu ra caracterului sin0ular al 0Ornetilor etero0eni1 )n orice ca/" le0ile statistice ale lui <endel s)nt de a*uns entru a ex lica distri!utia re0ulat a acestora. %entru am!ele sexe" rocesul de $ecundare si )nce utul de/voltrii em!rionare au loc )ntr2o manier identic1 tesutul e itelial" menit s se de/volte )n 0onad. este la )nce ut nedi$erentiat1 a!ia )ntr2un anume stadiu de crestere se a$irm testiculele sau" ceva mai t)r/iu" se conturea/ ovarul. Aceasta ex lic $a tul c )ntre #erma$roditism si 0onocorism exist numeroase tre te intermediare1 $oarte adesea" unul dintre sexe osed anumite or0ane caracteristice sexului com lementar3 ca/ul cel mai $ra ant este cel al !roastei r)ioase1 la mascul se o!serv un ovar atro$iat numit or0anul lui Bidder" care oate $i determinat e cale arti$icial s roduc ou. La mami$ere se strea/ vesti0ii ale acestei !i otentialitti sexuale3 )ntre altele" #:dratila ediculat $r su ort" uterus masculinus" 0landele mainare la mascul" iar la $emel" canalul lui 'rtner" clitorisul. .#iar )n interiorul s eciilor )n care divi/iunea sexual este net marcat" exist indivi/i care s)nt masculi si $emele simultan3 ca/urile de intersexualitate s)nt numeroase" at)t la animale c)t si la om1 si )nt)lnim la $luturi sau la crustacee exem le de 0inandro2mor$ism )n care caracterele masculine si $eminine a ar *uxta use )ntr2un $el de mo/aic. De$init 0enoti ic" $tul este totusi ro$und in$luentat de mediul din care )si a!soar!e su!stanta3 se stie c la $urnici" al!ine" termite" modul de nutritie este cel care $ace ca larva sa devin o $emel sau care )i )m iedic maturi/area sexual" reduc)nd2o la ran0ul de $urnic lucrtoare3 la insecte" soma este de$init sexual 9F 7ntr2o eta extrem de tim urie si nu de inde de 0onade. La verte!rate" #ormonii emanati de 0onade s)nt cei care *oac un rol #otr)tor de re0lare. S2a demonstrat rintr2un mare numr de ex erimente c" determin)nd variatii ale mediului endocrin" se oate actiona asu ra determinrii sexului1 alte ex eriente" const)nd )n 0re$e si castrri rovocate e animale adulte" au condus la teoria modern a sexualittii3 la masculii si $emelele din clasa verte!ratelor" soma este identic" ea oate $i considerat ca element neutru1 actiunea 0onadei este aceea care )i con$er trsturile sexuale1 anumiti #ormoni o erea/ ca stimulatori" iar altii ca in#i!itori1 tractul 0enital )nsusi este de natur somatic si em!riolo0ia arat c el se reci/ea/ su! in$luenta #ormonilor ornind de la o !isexualitate sc#itat initial. Intersexualitatea a are atunci c)nd ec#ili!rul #ormonal nu s2a reali/at si c)nd nici una dintre cele dou otentialitti sexuale nu s2a actuali/at cu re0nant. E0al distri!uite )n cadrul s eciei" evoluate )n c#i analo0 ornind de la rdcini identice" or0anismele masculine si $eminine a ar" de )ndat ce rocesul lor de $ormare s2a )nc#eiat" ca ro$und simetrice. Am!ele se caracteri/ea/ rin re/enta 0landelor roductoare de 0Orneti" ovare sau testicule" rocesele de s ermato0ene/ si ovo0e2ne/ $iind" am v/ut de*a" analoa0e1 aceste 0lande )si vars secretiile )ntr2un canal mai mult sau mai utin com lex )n $unctie de ierar#ia s eciilor3 $emela eli!erea/ oul direct rin oviduct sau )l retine )n cloac sau )ntr2un uter di$erentiat" )nainte de a21 ex ul/a1 masculul $ie ex ul/ea/ sm)nta )n mediul exterior" $ie este dotat cu un or0an co ulator care )i ermite s o introduc )n cor ul $emelei. Dintr2o er s ectiv static" masculul si $emela a ar" rin urmare" ca dou ti uri com lementare. Va tre!ui si studiem dintr2un unct de vedere $unctional dac vrem s le )ntele0em s eci$icitatea. Este extrem de di$icil o descriere 0eneral vala!il a notiunii de $emel1 a o de$ini ca urttoare de ovule si a de$ini masculul ca urttor de s ermato/oi/i este cu totul insu$icient" cci ra ortul or0anismului cu 0onadele este extrem de varia!il1 invers" di$erentierea 0Ornetilor nu a$ectea/ direct ansam!lul or0anismului3 s2a retins uneori c ovulul" $iind mai mare" ar consuma mai mult ener0ie vital dec)t s ermato/oidul1 dar

acesta este secretat )ntr2o cantitate cu mult mai mare" asa )nc)t consumul se ec#ili!rea/ )n cele dou sexe. S2a acreditat ideea c s ermato0ene/ ar $i un exem lu de rodi0alitate" iar ovulatia" un model de economie3 dar si )n acest $enomen exist o risi 0ratuit1 imensa ma*oritate a ovulelor nu e niciodat $ecundat" )n orice ca/" 0Orneti si 0onade nu re re/int un microcosmos al )ntre0ului or0anism. %e acesta din urm tre!uie s21 studiem direct. Dac arcur0em tre tele scrii animale" una dintre trsturile cele mai remarca!ile const )n $a tul c" ornind de *os )n sus" viata se individuali/ea/1 la !a/" ea nu $ace dec)t s asi0ure mentinerea =L s eciei1 la v)r$" se )nvesteste )n indivi/i sin0ulari. La s eciile rudimentare" or0anismul se vede redus a roa e numai la a aratul re roductor1 )n aceste ca/uri" se )nre0istrea/ un rimat al ovulului" deci al $emelei" deoarece mai cu seam ovulul este destinat urei reiterri a vietii1 dar $emela nu este nimic altceva dec)t un a!domen" iar existenta )i este total devorat de travaliul unei ovulatii monstruoase. 7n com aratie cu masculul" ea atin0e dimensiunile unei 0i0ante1 dar" cel mai adesea" mem!rele ei nu s)nt dec)t niste cioturi" cor ul 2 un sac in$orm" iar toate or0anele de0enerea/ )n !ene$iciul roducerii de ou. 7n $a t" desi se constituie ca or0anisme distincte" masculii si $emelele cu 0reu ot $i considerati )n acest ca/ ca indivi/i" ei nu $ormea/ dec)t un sin0ur tot cu elemente indisolu!il le0ate3 acestea s)nt ca/uri intermediare )ntre #erma$roditism si 0onocorism. Ast$el" la entoniscieri 2 ara/iti ai cra!ului 2 $emela este un $el de c)rnat al!icios )ncon*urat de lamele incu!atoare ce ad ostesc mii de ou1 )n mi*locul acestora se 0sesc masculi minusculi si larve menite s $urni/e/e alti masculi. Aservirea masculului itic este si mai de lin la s ecia de este edriol:0nus3 acesta e $ixat su! o erculul $emelei" nu osed tu! di0estiv ro riu" iar rolul lui este strict re roductor. Dar )n toate aceste ca/uri" $emela nu este mai utin aservit dec)t el3 aservit s eciei1 daca masculul este tintuit de artenera sa" si aceasta este tintuit $ie de or0anismul viu e care )l ara/itea/ si care )i asi0ur #rana" $ie de un su!strat mineral1 ea se iroseste entru a roduce ou e care masculul minuscul le $ecundea/. .)nd viata )m!rac $orme ceva mai com lexe" se conturea/ o autonomie individual" iar le0tura care uneste sexele sl!este1 la insecte" artenerii rm)n totusi strict su!ordonati oului. Adesea" cum se )nt)m l la e$emeride" cei doi soti mor imediat du acu lare si du ce s)nt de use oule. +neori" s re exem lu la roti$ere si la t)ntari" masculul" li sit de a arat di0estiv" iere du $ecundare" )n tim ce $emela se oate #rni si su ravietuieste3 oule au nevoie de ceva tim entru a se $orma si entru a $i de use1 mama iere la r)ndul ei de )ndat ce soarta 0eneratiei urmtoare este asi0urat. %rivile0iul detinut de $emel la un mare numr de insecte rovine din $a tul c $ecundarea este )n 0eneral un roces $oarte ra id" )n tim ce ovulatia si incu!atia reclam o erioad mai lun0. La termite" enorma re0in" din !elsu0 )ndo at" care de une un ou e secund )n ce" a*uns steril" e mcelrit $r mil" nu e mai utin sclav dec)t masculul itic $ixat e a!domenul ei" care $ecundea/ oule e msur ce s)nt ex ul/ate. 7n 5societtile6 matriar#ale ce alctuiesc $urnicarele si stu ii" masculii s)nt niste ne o$titi eriodic masacrati3 la vremea /!orului nu tial" toate $urnicile2masculi ies din $urnicar si /!oar s re $emele1 dac le )nt)lnesc si le $ecundea/" mor de )ndat" e ui/ati1 dac nu" $urnicile lucrtoare nu2i las s se )ntoarc acas1 )i ucid la intrare sau )i las s moar de =1 $oame1 dar si $emela $ecundat are o soart trist3 se )n0roa sin0ur )n m)nt si adeseori iere ostenit de un)nd rimele ou1 dac reuseste s )ntemeie/e un nou $urnicar" etrece dois re/ece ani )n2temintat )n el entru a oua $r )ncetare1 $urnicile lucrtoare" $emele a cror sexualitate a $ost atro$iat" triesc atru ani" )ns triesc o viat )n

)ntre0ime consacrat cresterii larvelor. La $el si la al!ine3 tr)n2torul care se altur re0inei )n /!orul ei nu tial se r!useste a oi s intecat1 ceilalti tr)ntori s)nt rimiti la )ntoarcere )n stu " unde vor duce o existent lenes si )m ovrtoare1 la )nce utul iernii s)nt )ns executati. Dar $emelele ratate" care s)nt lucrtoarele" )si c)sti0 dre tul la viat rintr2o munc necontenit1 re0ina este )n $a t sclava stu ului1 ea de une ou )ntruna1 si c)nd" la moartea !tr)nei re0ine" mai multe larve s)nt #rnite )n asa $el )nc)t s oat r)vni la succesiune" cea dint)i care rseste acest stadiu )si va ucide rivalele )n $as. La ian*enul urias" $emela )si oart oule )ntr2un sac )n c)nd acestea a*un0 la maturitate3 ea este cu mult mai mare si mai ro!ust dec)t masculul si se )nt)m la s21 devore du acu lare1 aceleasi o!iceiuri au $ost o!servate la uisecta2clu0rit Cmantis reli0iosaG" )n *urul creia s2a cristali/at mitul $eminittii devoratoare3 ovulul castrea/ s ermato/oidul" clu0rita )si asasinea/ artenerul 2 aceste $a te ar re$i0ura un vis $eminin castrator. De $a t" clu0rita )si mani$est teri!ila cru/ime mai cu seam )n conditii de ca tivitate3 a$lat )n li!ertate" cu alimente din !elsu0 )n *uru2i" ea a*un0e $oarte rar la un ast$el de os t si" atunci" o $ace asemeni $urnicii solitare care adeseori )si mn)nc o arte din ou3 entru a avea $orta de a de une mai de arte si de a er etua s ecia. A vedea )n aceste $a te o re$i0urare a 5r/!oiului dintre sexe6 care o une indivi/i ca atare e ur diva0atie. ,ici la $urnici" nici la al!ine sau termite" nici la ian*en sau la clu0rit nu se oate s une c $emela aserveste si devorea/ mascu Iul3 s ecia este aceea care" e ci di$erite" )i devorea/ e am)ndoi. -emela trieste mai mult si are s ai! o mai mare im ortant1 )ns ea nu osed nici o autonomie1 ouatul" incu!atia" )n0ri*irea larvelor s)nt sin0urul ei destin1 celelalte $unctii )i s)nt total sau artial atro$iate. Dim otriv" )n mascul se re$i0urea/ o existent individual. .el mai adesea" el mani$est )n erioada $ecundrii mai mult initiativ1 el este cel care leac )n cutarea ei" o asaltea/" o al ea/" o tine str)ns si )i im une acu larea1 uneori" el tre!uie s lu te cu alti masculi. .orelativ" or0anele sale tactile" de locomotie" de re#ensiune s)nt" $recvent" mult mai !ine de/voltate1 multe dintre $emelele de $luturi s)nt a tere" )n vreme ce masculii au ari i1 ei au culori" elitre" clesti" icioare mai !ine reci/ate1 si" uneori" aceast )n/estrare e )nsotit de o risi desart de culori strlucitoare. 7n a$ara acu lrii $u0are" viata lui e inutil" 0ratuit1 e l)n0 #rnicia lucrtoarelor" tr)ndvia tr)ntorilor e un rivile0iu nota!il. Dar ce scandalos este =8 acest rivile0iu3 cel mai adesea masculul lteste cu viata o $utilitate )n care se re$i0urea/ inde endentaN S ecia ce2si tine $emelele )n sclavie ede seste masculul care )ncearc s2i sca e3 ea )l lic#idea/ cu !rutalitate. 7n /onele mai ela!orate ale vietii" re roducerea devine roducere a unor or0anisme di$erentiate1 ea ca t adesea o du!l )n$tisare3 acum" s ecia continu s cree/e noi indivi/i1 acest as ect novator se a$irm e msur ce sin0ularitatea individului se con$irm. 7nc)t este $ra ant c momentele" dou la numr 2 cel al er eturii si cel al creatiei 2" s)nt divi/ate1 aceast sci/iune" indicat de*a )n momentul $ecundrii oului" se re0seste )n ansam!lul $enomenului 0enerator. ,u structura )nssi a ovulului va dicta aceast divi/iune1 ca si masculul" $emela osed o anumit autonomie" iar le0tura ei cu ovulul sl!este1 $emela2 este" $emela2!atracian" $emela2 asre s)nt cu totul altceva dec)t un a!domen1 cu c)t le0tura mamei cu oul este mai utin str)ns" cu at)t travaliul nasterii re re/int )n mai mic msur o sarcin co lesitoare" cu at)t creste indeterminarea ra ortului dintre rinti si ro0enitur. Se oate )nt)m la ca tatl s $ie cel care )si asum )ntretinerea vietilor roas t a rute1 $enomenul e $recvent la esti. A a este un element ca a!il s oarte ovulele si s erma" asi20ur)ndu2le )nt)lnirea1 $ecundarea )n mediul acvatic este a roa e )ntotdeauna extern1 estii nu se acu lea/3 cel mult" unii dintre ei se $reac unul de cellalt" entru a se stimula. <ama ex ul/ea/ ovulele" tatl 2 sm)nta3 rolul lor e

identic ,u exist nici un motiv ca mama s recunoasc )n mai mare msur dec)t tatl c oule )i a artin. La anumite s ecii" oule s)nt a!andonate de rinti si se de/volt $r nici un s ri*in1 c)teodat" mama le2a re0tit un cui!1 c)teodat.>ea ve0#ea/ asu ra lor du $ecundare1 dar" cel mai adesea" )n0ri*irea lor revine tatlui3 de )ndat ce le2a $ecundat" el 0oneste $emela care )ncearc s le mn)nce si le a r cu strsnicie de oricine se a ro ie1 se citea/ ca/uri )n care $a!ric un soi de cui! rotector din !ule de aer )nvelite cu o su!stant i/olant1 de multe ori" masculii ad ostesc oule )n 0ur" sau 2 ca/ul clutului de mare 2 )n cutele a!domenului. -enomene analoa0e ot $i o!servate la !atracieni3 acestia nu ractic un adevrat coit1 masculul )nlntuie $emela si" rin )m!rtisarea aceasta" stimulea/ ouatul3 e msur ce oule ies din cloac" el emite sm)nt. -oarte adesea 2 )n s ecial la !roasca r)ioas" cunoscut su! numele de !roasc nsctoare 2 tatl este cel care" )n$sur)ndu2si )n *urul la!elor sira0urile de ou" le oart cu el si asi0ur ast$el eclo/iunea. La asre" $ormarea oului )n cor ul $emelei are loc destul de )ncet" oul e relativ mare si este ex ul/at destul de 0reu1 ra orturile ou2inam s)nt mult mai str)nse dec)t cu tatl care le2a $ecundat )n cursul coitului ra id1 )n 0enere" $emela cloceste si ve0#ea/ a oi asu ra uilor1 dar" $oarte $recvent" tatl artici la construirea cui!u2 =K lui" la rote*area" ocrotirea si #rnirea ro0eniturilor1 exist ca/uri" destul de rare R la aseri$onne" de ild R )n care masculul cloceste si creste uii. %orum!eii masculi si $emele secret )n 0us un $el de la te cu care #rnesc uii. (emarca!il este $a tul c )n toate ca/urile )n care tatl *oac rolul de doic" de2a lun0ul )ntre0ii erioade )n care el se dedic ro0eniturii sale" s ermato0ene/a se )ntreru e1 )ndelet2nicindu2se cu mentinerea vietii" im ulsul de a 0enera noi vieti )l rseste. A!ia la mami$ere" )ns" viata ca t $ormele sale cele mai com lexe si se individuali/ea/ )n modul cel mai concret. Acum se ararea celor dou momente vitale 2 a er etua si a crea 2 se )m lineste de$initiv rin se ararea sexelor. La acest 0rad de rami$icare 2 tin)nd cont numai de verte!rate 2 mama )ntretine cu uiul cele mai str)nse ra orturi" )n tim ce tatl )si oate ermite o li s de interes tot mai mare1 )ntre0ul or0anism al $emelei este ada tat servitutii maternittii si diri*at de aceast servitute" )n vreme ce initiativa sexual este a ana*ul masculului. -emela este ri/oniera s eciei1 vreme de un anotim sau dou" de la ca/ la ca/" toat viata ei e re0lat de un ciclu sexual 2 ciclul estral 2 a crui durat si ritm de succesiune varia/ de la o s ecie la alta1 acest ciclu se )m arte )n dou $a/e3 de2a lun0ul celei dintii" are loc maturi/area ovulelor C)n numr varia!il de la o s ecie la altaG" in tim ce uterul se metamor$o/ea/ ro0resiv )ntr2 un $el de cui!1 )n tim ul celei de2a doua" se roduce o necro/ 0rsoas care culminea/ cu eliminarea edi$iciului ast$el construit su! $orma unei scur0eri al!icioase. Aceast modi$icare cores unde erioadei de rut" )ns la $emel rutul are un caracter asiv1 ea este 0ata s21 ri measc e mascul" )l astea t1 se )nt)m l c#iar" la mami$ere" ca si la unele sri de alt$el" s21 c#eme1 dar se mr0ineste si adrese/e mesa*ul rin stri0te" arad sau ex#i!are1 ea este inca a!il s im un coitul. 7n ultim instant" deci/ia revine masculului. Am v/ut c" la insecte c#iar" unde" rin sacri$iciul total" consimtit )n interesul s eciei" $emela )si asi0ur acele mari rivile0ii" masculul e cel care rovoac de o!icei $ecundarea1 de re0ul" la esti" masculul stimulea/ $emela s de un oule rin re/enta sa ori rin atin0ere1 si la !atracieni" rolul su este stimulator. Dar cu recdere la sri si mami$ere el se im une1 adesea" ea )l su ort cu indi$erent sau c#iar )i re/ist. -ie c $emela )l rovoac" $ie c ea consimte" )n la urma el ca turea/3 ea e ca tiv. .uv)ntul are adesea un sens $oarte concret3 $ie entru c e dotat cu or0ane s eciali/ate" $ie entru c e mai uternic" masculul o rinde" o imo!ili/ea/1 el e acela care se misc )n cursul actului1 la multe dintre insecte" la sri si la mami$ere" o enetrea/. Ast$el" ea a*un0e s ar o interioritate violat. ,u $at de s ecie comite masculul violenta" cci

aceasta nu se er etuea/ dec)t re)nnoindu2se" ea s2ar stin0e dac ovulele si s ermato/oi/ii nu sar mai )nt)lni1 at)ta doar c $emela" menit s rote*e/e oul" )l ad os2 =9 teste )n ea )nssi" iar cor ul ei" construit ca ad ost al ovulului" se sustra0e actiunii $ecundatoare a masculului1 el se constituie asadar ca re/istent $cut entru a $i )nvins" e c)t vreme" enetr)ndu21" masculul se reali/ea/ ca activitate. Dominatia sa se ex rim rin ostura coitului3 la a roa e toate animalele" masculul este deasu ra $emelei. Si" $r )ndoial" or0anul !r!tesc are la r)ndul lui atri!utul materialittii" de/vluindu2se )n acelasi tim )n act ca $iind animat3 e o unealt. %e de alt arte" )n cursul o eratiunii" or0anul $emelei nu este dec)t rece taculul inert Aici )si de une masculul sm)nta3 $emela e cea care rimeste. Ast$el" desi are de *ucat un rol $undamental activ )n rocreare" ea su ort coitul care o )nstrinea/ de ea )nssi rin enetrare si rin $ecundarea intern1 cu toate c ea resimte nevoia sexual ca e o nevoie individual" de vreme ce )n rut i se )nt)m l s lece )n cutarea masculului" aventura sexual este trit de ea )n imediat ca istorie interioar" si nu ca relatie cu lumea si cu cellalt" )ns di$erenta $undamental )ntre masculul si $emela mami$ere este aceea c" )n aceeasi $ractiune de secund" s ermato/oidul rin care viata masculului transcende )ntr2un altul )i devine strin si se se ar de cor ul lui1 ast$el" masculul" c#iar )n cli a )n care )si de seste individualitatea" se )nc#ide din nou )n ea. Dim otriv" ovulul a )nce ut s se se are de $emel atunci c)nd" a*uns la maturitate" sa detasat de $olicul entru a cdea )n oviduct1 dar" enetrat de un 0amet strin" el se asa/ )n uter3 )n rim instant violat" $emela este a oi alienat1 ea oart $tul )n )ntece )n la un stadiu de maturi/are varia!il )n $unctie de s ecie3 co!aiul se naste a roa e adult" c)inele" $oarte a roa e )nc de starea $etal. Locuit de un altul care se #rneste din su!stanta ei" )n tim ul )ntre0ii erioade de 0estatie $emela este simultan ea )nssi si un altul3 du nastere" ea )l #rneste e noul nscut cu la tele mamelelor sale. Ast$el )nc)t nu se stie rea !ine c)nd oate $i acesta considerat ca autonom3 )n momentul $ecundrii" al nasterii sau al )ntrcrii4 (emarca!il e urmtorul $a t3 cu c)t $emela se mani$est mai uternic ca individ se arat" cu at)t mai im erios continuitatea vietii se a$irm dincolo de orice se arare1 estele" asrea care ex ul/ea/ ovulul ne$ecundat sau oul $ecundat s)nt mai utin rada ro0eniturii lor dec)t $emela mami$er. Aceasta )si re0seste autonomia du nasterea uilor3 atunci se sta!ileste )ntre ea si ei o distant1 si tocmai ornind de la o se arare ea li se devotea/1 se ocu de ei cu initiativ si inventivitate1 lu t ca si a ere )m otriva altor animale si devine c#iar a0resiv. Dar" )n mod normal" ea nu )ncearc s2si a$irme individualitatea1 nu se o une masculilor si nici altor $emele1 nu are c)tusi de utin instinct com!ativ11 )n ciuda +nele 0ini se lu t )n o0rad entru locurile cele mai !une. sta!ilind )ntre ele rin lovituri de cioc o ierar#ie. Exist" de asemenea" vaci care" )n a!senta masculilor" reiau rin $ort comanda cire/ii. == asertiunilor ast/i contestate ale lui DarMin" ea )l acce t $r s stea rea mult )n cum n e masculul care se re/int. ,u $iindc ea nu ar oseda calitti individuale" c#iar dim otriv1 )n erioadele )n care se eli!erea/ de servitutile maternittii" ea oate uneori s21 e0ale/e e mascul3 ia a este la $el de ra id ca armsarul" cteaua de v)n2 toare are un simt ol$activ la $el de de/voltat ca si dinele" maimute2le2$emele" su use unor teste" mani$est tot at)ta inteli0ent ca si masculii. At)ta doar c aceast individualitate nu este revendicat3 $emela renunt la ea )nssi )n $avoarea s eciei care solicit aceast renuntare. Destinul masculului este $oarte di$erit1 du cum am v/ut" )n )nssi de sirea lui" el se se ar si se con$irm e sine. Aceast trstur este constant de la insect si )n la animalele su erioare. .#iar estii si cetaceele care triesc )n !ancuri" dulce

cu$undati )n s)nul colectivittii" se smul0 din toro eal )n momentul rutului1 ei se i/olea/ si devin a0resivi $at de ceilalti masculi. Imediat la $emel" sexualitatea este mediat la mascul3 )ntre dorint si )m linirea ei exist o distant e care el o um le )n mod activ1 se misc" ex lo rea/" atin0e $emela" o m)n0)ie" o imo!ili/ea/ )nainte de a o enetra" or0anele care )nde linesc $unctiile de relatie" locomotie si re#ensi2une s)nt adesea mai !ine de/voltate la mascul. Este remarca!il c im ulsul vietii care roduce )n el )nmultirea s ermato/oi/ilor se trans une si rin a aritia unui ena* strlucitor" a sol/ilor scli itori" a coarnelor si coamei" rin c)ntec si exu!erant1 nimeni nu se mai 0)n2deste c 5vesm)ntul nu tial6 e care )l )m!rac )n momentul rutului sau arada de seductie au o $inalitate selectiv1 )ns ele mani$esta $orta vietii care culminea/ )n el rintr2un lux 0ratuit si ma0ni$ic. Aceast 0enero/itate vital" activitatea des$surat )n vederea acu lrii si" )n actul sexual ro riu2/is" a$irmarea dominatoare a uterii sale asu ra $emelei contri!uie deo otriv la im unerea individului ca atare )n c#iar momentul de sirii sale. 7n aceast rivint" Ie0el este )ndre ttit s vad )n mascul elementul su!iectiv" )n vreme ce $emela rm)ne ca tiv a s eciei. Su!iectivitate si se arare )nseamn )n c#i necesar con$lict. A0resivitatea este una dintre caracteristicile masculului )n rut1 aceasta nu se ex lic rin com etitie" cci numrul $emelelor este a roa e e0al cu cel al masculilor1 mai de0ra! com etitia se ex lic ornind de la aceast voint com!ativ. S2ar /ice c" )nainte de a rocrea" masculul" revendic)nd ca $iind al lui actul care er etuea/ s ecia" con$irm )n lu ta sa )m otriva con0enerilor adevrul individualittii lui. S ecia o locuieste e $emel si a!soar!e o mare arte a vietii ei individuale1 dim otriv" masculul inte0rea/ )n viata sa individual $ortele s eci$ice vietii. -r )ndoial" si el se su une unor le0i care )l de sesc R s ermato0ene/ei si rutului eriodic3 dar aceste rocese interesea/ cu mult mai utin dec)t ciclul $emelelor ansam!lul or0anismului1 roducerea s ermato/oi/ilor nu im lic mai =@ nn# o!oseal dec)t ovo0ene/a ro riu2/is3 dar de/voltarea oului )n animal adult re re/int un e$ort co lesitor entru $emel. .oitul este o o eratie ra id si care nu diminuea/ vitalitatea masculului. El nu mani$est a roa e nici un instinct atern. -oarte adesea" $emela e a!andonat du acu lare. .)nd rm)ne l)n0 ea ca se$ al unui 0ru $amilial C$amilie mono0am" #arem sau turmG" el *oac rolul rotectorului si al $urni/orului de #ran )n ra ort cu ansam!lul comunittii1 $oarte rar se interesea/ direct de ro0enituri. 7n cadrul s eciilor $avora!ile de/voltrii vietii individuale" e$ortul masculului de a se autonomi/a R care rovoac moartea la animalele in$erioare R e )ncununat de succes. 7n 0eneral" el este mai mare dec)t $emela" mai ro!ust" mai ra id" mai )nclinat s re aventur1 duce o viat mai inde endent" ale crei activitti au un lus de 0ratuitate1 e mai cuceritor" mai im erativ3 )n societtile animale )ntotdeauna el este acela care comand. 7n natur" nimic nu este vreodat a!solut lim ede3 cele dou ti uri" mascul si $emel" nu se distin0 )ntotdeauna cu claritate. Se o!serv uneori )ntre ei un dimor$ism 2 culoarea !lnii sau a ielii" dis unerea etelor si dun0ilor 2 ce are er$ect contin0ent1 se )nt)m l )ns si ca ele s nu $ie usor de distins si ca $unctiile lor s $ie utin di$erentiate" asa cum am v/ut )n ca/ul estilor. 7n ansam!lu" totusi" si mai cu seam la v)r$ul ierar#iei animale" cele dou sexe re re/int dou as ecte di$erite ale vietii s eciei. O o/itia lor nu este" asa cum sa retins" aceea dintre o activitate si o asivitate3 nu numai c nucleul ovular este activ" dar si de/voltarea em!rionului este un roces dinamic" si nu o des$surare mecanic. Ar $i cu mult rea sim lu s de$inim aceast o o/itie ca una dintre sc#im!are si ermanent3 s ermato/oidul nu creea/ dec)t entru c vitalitatea lui se strea/ )n ou1 ovulul nu se oate mentine dec)t de sindu2se1 )n ca/ contrar" el re0resea/ si de0enerea/. Este adevrat" )ns" c )n aceste o eratii" am!ele active" de a mentine si de a

crea" sinte/a devenirii nu e reali/at )n c#i identic. A mentine )nseamn a ne0a dis ersia momentelor" )nseamn a a$irma continuitatea )n cursul i/!ucnirii lor1 a crea )nseamn a $ace s t)sneasc din s)nul unittii tem orale un re/ent ireducti!il" se arat1 si este de asemenea adevrat c" )n $emel" continuitatea vietii este aceea care )ncearc s se reali/e/e )n dauna se arrii1 )n tim ce se ararea )n $orte noi si individuali/ate e suscitat de initiativa masculin1 lui )i este asadar ermis s se a$irme ca autonomie1 ener0ia lui s eci$ic 2 o va inte0ra )n ro ria sa viat1 dim otriv" individualitatea $emelei este )n$r)nt de interesele s eciei1 ea a are ca osedat de $orte strine3 alienat. Iat de ce" atunci c)nd individualitatea or0anismelor se a$irm tot mai mult" o o/itia sexelor nu se atenuea/" ci dim otriv. <asculul 0seste modalitti tot mai diverse de a2si c#eltui $ortele" e c)nd $emela )si resimte tot mai mult =E aservirea. .on$lictul )ntre interesele ei si $ortele 0eneratoare e care le ad osteste se acuti/ea/. -tarea la vaci si la ie e este mult mai dureroas si mai riscant dec)t la soareci sau la ie uri. -emela cea mai individuali/at a are ca $iind si cea mai $ra0il" cea care2si trieste cel mai dramatic destinul si care se deose!este cel mai ro$und de mascul. 7n omenire" ca si la ma*oritatea s eciilor" se nasc un numr de indivi/i !r!ati si $emei a roa e e0al C1LL de $ete la 1L9 !ietiG1 evolutia em!rionilor este analoa01 cu toate acestea" e iteliul rimitiv rm)ne mai mult tim neutru la $tul $emel" ceea ce )l su une tim mai )ndelun0at in$luentei mediului #ormonal" invers)ndu2i" cel mai adesea" de/voltarea1 ma*oritatea #erma$roditilor ar $i din unct de vedere 0enoti ic su!iecti $eminini care s2au masculini/at ulterior3 s2ar /ice c or0anismul masculin se de$ineste din ca ul locului ca masculin" )n vreme ce em!rionul $eminin )si acce t e/itant $eminitatea1 aceste rime !)*!)ieli ale vietii $tului s)nt )ns rea utin cunoscute entru a le utea atri!ui un sens. O dat constituite" a aratele 0enitale s)nt simetrice la cele dou sexe1 #ormonii lor a artin aceleiasi $amilii c#imice" cea a sterolilor" si rovin" )n ultim anali/" din colestrin1 ei s)nt cei care comand di$erentierile secundare ale somei. -emela uman nu se de$ineste ca atare nici rin $ormulele lor" nici rin caiac terele anatomice. .eea ce o distin0e de mascul este evolutia ei $unctional. %rin com aratie" de/voltarea masculului este sim l. De la nastere si )n la u!ertate" el creste a roa e constant1 la cinci s re/ece sau sais re/ece ani de!utea/ s ermato0ene/a" care con tinu" )n ritm e0al" )n la !tr)nete1 a aritia ei e )nsotit de o roductie #ormonal ce conturea/ mai recis constitutia somatic viril. Din acest moment" masculul are o viat sexual care se inte0rea/ $iresc existentei sale individuale3 )n dorint" )n coit" de sirea sa s re s ecie se con$und cu momentul su!iectiv al transcendentei sale3 el este cor ul su. Istoria $emelei este mult mai com lex. (e/erva de ovocite este de$initiv constituit )nc din $a/a vietii em!rionare1 ovarul contine )n *ur de cinci/eci de mii de ovule" )nc#ise $iecare )ntr2un $olicul" dintre care atru sute a*un0 la maturitate1 s ecia a us st )nire e ea )nc de la nastere si n/uieste s se a$irme3 venind e lume" $emeia trece rintr2un soi de rim u!ertate1 ovoc itele se mresc dintr2o dat1 a oi ovarul se reduce cu a roa e o cincime1 s2ar s une c un r0a/ )i este acordat co ilului1 )n tim ce or0anismul su se de/volt" sistemul 0enital rm)ne mai mult stationar3 anumiti $oli2culi se um$l" dar $r a a*un0e la maturitate1 cresterea $etitei e analoa0 cu cea a !iatului3 la aceeasi v)rst ea este adesea mai mare si mai 0rea dec)t el. 7ns la momentul u!erttii s ecia )si cere din nou dre turile3 su! in$luenta secretiilor ovariene" numrul $oliculilor care cresc s oreste" ovarul se con0estionea/ si se mreste" unul dintre ovule a*un0e la maturitate si ciclul menstrual )nce e1 sistemul 0e2 =D

uitai )si ca t $orma si volumul de$initive" soma se $emini/ea/" ec#ili!rul endocrin se sta!ileste. (emarca!il este c evenimentul are alura unei cri/e1 cor ul $emeii nu ermite s eciei s se instale/e )n el $r s2i re/iste1 aceast lu t o sl!este si o une )n ericol3 )nainte de u!ertate" mor cam tot at)tia !ieti c)t si $ete3 de la ais re/ece la o ts re/ece ani" mor 18D de $ete $at de 1LL de !ieti" iar de la o t2s re/e la dou/eci si doi de ani 2 1L= $ete $at de 1LL de !ieti. 7n aceast eta se mani$est adesea cloro/a" tu!erculo/a" scolio/a" osteomielita etc. La anumiti su!iecti" u!ertatea e anormal de recoce3 ea oate a rea la atru sau la cinci ani. La altii" dim otriv" ea nu se declansea/3 su!iectul este" atunci" in$antil" su$er de amenoree sau dismenoree. Anumite $emei re/int semne de virilism3 secretiile excesive ale 0landelor su rarenale 0enerea/ caractere masculine. Aceste anomalii nu re re/int )n nici un ca/ victorii ale individului asu ra tiraniei s eciei3 acesteia e cu ne utint s2i sca i" deoarece ea su!*u0 viata individual c#iar )n tim ce o alimentea/1 aceast dualitate se ex rim la nivelul $unctiilor ovariene1 vitalitatea $emeii )si are rdcinile )n ovar" recum cea a !r!atului" )n testicule3 )n am!ele ca/uri individul castrat este mai mult dec)t steril3 re0resea/ si de0enerea/1 5ne$ormat6" mal$ormat" or0anismul e )n )ntre0ime srcit si de/ec#ili!rat1 el nu se )m lineste dec)t rin )m linirea sistemului 0enital1 cu toate acestea" multe $enomene 0enitale nu contri!uie la viata individual a su!iectului si c#iar o un )n ericol. 'landele mamare care se de/volt )n erioada u!erttii nu *oac nici un rol )n economia individual a $emeii3 ele ot $i )nde rtate )n orice eta ulterioar a vietii. <ulte secretii ovariene au ca $inalitate ovulul" )n maturi/area sa" )n ada tarea uterului la nevoile sale3 dar entru or0anism" )n ansam!lu" ele s)nt mai de0ra! un $actor de de/ec#ili!ru1 $emeia se ada tea/ mai de0ra! nevoilor ovulului dec)t ro riilor nevoi. De la u!ertate si )n la meno au/" $emeia este terenul unei istorii ce se des$soar )n ea si care nu o riveste ersonal. An0lo2sa2xonii numesc menstruatia 5!lestem61 si" )ntr2adevr" nu exist )n ciclul menstrual nici o $inalitate individual. 7n tim ul lui Aristotel se credea c s)n0ele care cur0e )n $iecare lun e destinat s devin" )n ca/ de $ecundare" s)n0ele si carnea co ilului1 adevrul ascuns )n aceast vec#e teorie este acela c" $r )ncetare" )n $emeie se sc#itea/ travaliul 0estatiei. La celelalte mami$ere" acest ciclu nu are loc dec)t e durata unui anotim 1 nu este )nsotit de s)n0erri3 doar la maimutele su erioare si la $emeie el are loc )n $iecare lun" )nsotit de s)n0e si durere.1 &im de ais re/ece /ile" unul dintre $oliculii lui 'ra$$ care A Anali/a acestor $enomene a utut c)sti0a teren )n ultimii ani un)nd )n le0tur $enomenele care se etrec la $emeie cu cele o!servate la maimutele su erioare" )n s ecial la cele din ramura (#esus. 5Desi0ur" s)nt mai usoare ex erimentele la aceste din urm animale6" scrie Louis 'allien CSexualitateaG. =F 7nvelesc ovulele creste )n volum si se maturi/ea/ )n tim ceJovarul secret #ormonul situat la nivelul $oliculilor" numit $oliculin. 7n /iua a ais re/ecea are loc ovulatia3 eretele $oliculului se ru e Ccau/" uneori" a unei usoare #emora0iiG" oul cade )n trom e" )n tim ce cicatricea evoluea/ urm)nd s se constituie cor ul 0al!en. Atunci )nce e $a/a a doua sau $a/a luteinic" caracteri/at rin secretia #ormonului numit ro0estin" care actionea/ asu ra uterului. Acesta se modi$ic3 sistemul ca ilar al eretelui su se con0estionea/" eretele se lisea/" se 0o$rea/" $orm)nd un $el de dantele1 ast$el" se construieste )n mitr un lea0n menit s ad osteasc oul $ecundat. (es ectivele trans$ormri celulare $iind ireversi!ile" )n ca/ul )n care nu se etrece $ecundarea" )ntre0 acest edi$iciu nu se resoar!e3 oate la celelalte mami$ere resturile lui inutile s)nt urtate rin vasele lim$atice. Dar" la $emeie" de )ndat ce dantelele endometrale se r!usesc" se roduce o ex$oliatie a mucoasei" ca ilarele se desc#id si o mas san0uin icur )n exterior. A oi" )n tim ce cor ul 0al!en de0enerea/" mucoasa se reconstituie si )nce e o

nou $a/ $olicular. Acest roces com lex" destul de misterios )nc )n detaliile lui" a$ectea/ )ntre0ul or0anism" cci e )nsotit de secretii #ormonale care actionea/ asu ra tiroidei si #i o$i/ei" asu ra sistemului nervos central si ve0etativ si" )n consecint" asu ra tuturor viscerelor. A roa e toate $emeile 2 este D=S 2 re/int tul!urri de2a lun0ul acestei erioade. &ensiunea arterial creste )nainte de )nce utul s)n0errii si scade du 1 vite/a ulsului si adeseori tem eratura cresc3 ca/urile de $e!r s)nt $recvente3 a!domenul devine dureros1 se o!serv adesea o tendint de consti2 atie si a oi diaree1 adeseori" are loc cresterea volumului $icatului" retentia de uree" al!uminurie1 multe $emei re/int o #i eremie a mucoasei ituitare Cdureri )n 0)tG" iar altele" tul!urri ale au/ului si vederii1 secretia de trans iratie este mai a!undent si )nsotit la )nce utul ciclului menstrual de un miros sui20eneris care oate $i $oarte uternic si ersistent )n tim ul )ntre0ii erioade. <eta!olismul $un damental este accelerat. ,umrul 0lo!ulelor rosii se micsorea/1 s)n2 0ele ve#iculea/ su!stante de o/itate )n 0eneral )n tesuturi ca re/erv" )n s ecial sruri de calciu1 re/enta acestor sruri actionea/ asu ra ovarului" asu ra tiroidei care se #i ertro$ia/" asu ra #i o$i/ei care comand metamor$o/a mucoasei uterine si a crei activitate este am li$icat1 aceast insta!ilitate a 0landelor aduce cu sine o mare $ra0ilitate nervoas3 sistemul central este atins" se )nre0istrea/ adesea ce$alee" iar sistemul ve0etativ reactionea/ )n c#i exa0erat3 are loc o diminuare a controlului automat rin sistemul central" ceea ce roduce reactii re$lexe" com lexe convulsive si se traduce rintr2 o mare insta!ilitate a strilor de s irit3 $emeia este mult mai emotiv" mai nervoas" mai irita!il dec)t de o!icei si oate re/enta tul!urri si#ice 0rave. Aceasta este erioada )n care ea )si simte )n c#i ul cel mai eni!il cor ul ca e un lucru o ac" alienat1 cor ul este rada unei @L Aie$i )nc t)nate si strine care )si $ace si )si des$ace )n el" lun de tan" lea0nul1 )n $iecare lun" un co il se re0teste de nastere si e avortat" )ntr2o sur are de dantele rosii1 $emeia" ca si !r!atul" este cor A3 dar cor ul ei e altceva dec)t ea )nssi. -emeia resimte o alienare mai ro$und c)nd oul $ecundat co!oar )n uter si )nce e s se de/volte1 desi0ur" 0estatia este un $enomen normal care" dac se roduce )n conditii normale de sntate si nutritie" nu este duntor mamei3 se sta!ilesc c#iar )ntre ea si $t anumite interactiuni care )i s)nt $avora!ile1 cu toate acestea" )n o$ida unei teorii o timiste a crei utilitate social e mult rea evident" 0estatia este un roces o!ositor care nu re/int entru $emeie un !ene$iciu individual8 si retinde" dim otriv" sacri$icii )m ovrtoare. Ea este )nsotit adesea" )n rimele luni" de li sa o$tei de m)ncare si de vom" $enomene care mani$est revolta or0anismului )m otriva s eciei care )l ia )n st )nire. Or0anismul ierde $os$or" calciu" $ier" acest din urm de$icit $iind 0reu de recu erat ulterior1 accelerarea meta!olismului am li$ic activitatea sistemului endocrin1 sistemul nervos ne0ativ se a$l )n stare de excita!ilitate accentuat1 iar )n rivinta s)n0elui" acesta )si diminuea/ 0reutatea s eci$ic" este anemiat" asemntor 5cu cel al indivi/ilor care ostesc sau s)nt atinsi de inanitie" al ersoanelor ce au su$erit ierderi re etate de s)n0e" al convalescentilor6 2T &ot ce oa te s era o $emeie sntoas si !ine #rnit este ca" du nastere" s recu ere/e $r e$ort rea mare aceste ierderi1 )ns adesea )n cursul sarcinii se roduc accidente 0rave sau" cel uUin" de/ec#ili!re ericuloase1 iar dac $emeia nu este ro!ust" dac i0iena ei nu este strict" ea va $i rematur de$ormat si )m!trimt de maternitate3 se stie c)t de $recvent e aceast situatie )n mediul rural. ,asterea )n sine este dureroas1 este ericuloas. 7n aceast cri/ utem desci$ra cel mai !ine evidenta c tru ul nu satis$ace )ntotdeauna s ecia si individul simultan1 se )nt)m l ca nou2nscutul s moar sau ca" venind e lume" s )si ucid mama sau ca nasterea lui s rovoace o !oal cronic a mamei. Al tarea este si ea o servitute e ui/ant1 un ansam!lu de $actori" dintre care rinci alul este $r )ndoial a aritia unui

#or mon" a ro0estinei" antrenea/ )n 0landele mamare secretarea la telui1 acumularea acestuia e dureroas" )nsotit adesea de $e!r" iar mama )si #rneste runcul )n detrimentul ro riilor ei $orte. 5Eu s)nt" asadar" cor ul meu" cel utin )n msura )n care am ceva do!)n2dit" st" reci roc" cor ul meu este ca un su!iect natural" ca o sc#it rovi/orie a $iintei mele totale6 C<erleau2%ont:. -enomenolo0ia erce tieiG. A < lase/ aici )ntr2o ers ectiv exclusiv si#olo0ic. Este evident c" din unct de vedere si#olo0ic" maternitatea oate ti $oarte ro$ita!il entru $emeie" asa du cum ea oate $i si un de/astru. K .i. I. VI',ES. &ratat de $i/iolo0ie" voi. XI" coordonat de (o0er si Binet. @1 .on$lictul s ecie2individ" care )m!rac uneori )n cursul nasterii o $orm dramatic" con$er cor ului $eminin o nelinistitoare $ra0ilitate. Se a$irm cu mare usurtate c $emeile 5au !oala )n )ntece61 si este adevrat c )n ele se a$l )nc#is un element ostil3 s ecia care le roade e dinuntru. <ulte dintre !olile lor nu re/ult dintr2o in$ectie de ori0ine extern" ci dintr2o dere0lare intern3 ast$el" $alsele metrite s)nt roduse de o reactie a mucoasei uterine la o excitatie ovarian anormal1 dac cor ul 0al!en ersist )n loc s se resoar! du menstruatie" el rovoac sal in0ite si endometrite etc. &ot rintr2o cri/ di$icil" $emeia a*un0e s sca e de constr)n0erea s eciei1 )ntre atru/eci si cinci si cinci/eci de ani au loc $enomenele meno au/ei" inverse celor ale u!erttii. Activitatea ovarian este diminuat si c#iar dis are. Aceast dis aritie atra0e o srcire vital a individului. Se resu une c 0landele cata!olice 2 tiroida si #i o$i/a 2 $ac e$orturi entru a su lini insu$icienta ovarului1 ast$el" se o!serv" e l)n0 de resia le0at de v)rst" $enomene de surescitare3 con0estio2nri ale $etei" #i ertensiune" nervo/itate. +neori se roduce o recrudescent a instinctului sexual. La unele $emei se $ixea/ atunci 0rsimea )n tesuturi1 altele se virili/ea/. La multe" ec#ili!rul endocrin se resta!ileste. Atunci" $emeia se 0seste eli!erat de servitutile $emelei1 ea nu e com ara!il cu un eunuc" cci vitalitatea )i este intact. &otusi" nu mai este rada unor $orte care o de sesc3 ea coincide cu sine )nssi. S2a s us uneori c $emeile v)rstnice ar constitui 5un al treilea sex61 si" )ntr2adevr" ele nu s)nt masculi" dar nu mai s)nt nici $emele1 si" adesea" aceast autonomie $i/iolo0ic se traduce rintr2o sntate" un ec#ili!ru" o vi0oare e care nu le osedau )nainte. Di$erentierilor ro riu2/is sexuale li se su ra un la $emeie trsturi s eci$ice care s)nt )n mai mic sau mai mare msur consecinte ale celor dint)i1 actiunile #ormonale s)nt cele care )i determin soma. 7n medie" ea este mai mic dec)t !r!atul" mai usoar" sc#eletul ei este mai su lu" !a/inul mai lat" ada tat $unctiilor 0estatiei si nasterii1 tesutul su con*unctival $ixea/ 0rsimile" iar $ormele ei s)nt mai rotun*ite dec)t cele ale !r!atului1 alura 0eneral 2 mor$olo0ie" iele" ilo/itate etc. 2 este net di$erit la cele dou sexe. -orta muscular este cu mult mai mic la $emeie3 )n *ur de dou treimi din cea a !r!atului1 ca acitatea ei res iratorie este mai mic3 lm)nii" tra#eea si larin0ele s)nt mai mici1 di$erenta de la nivelul larin0elui antrenea/ di$erentierea vocilor. 'reutatea s eci$ic a s)n0elui este" iarsi" mai mic la $emei3 $ixarea #emo0lo!inei se roduce )ntr2o msur mai mic1 ele s)nt" asadar" mai utin ro!uste si mai ex use anemiei. %ulsul lor !ate mai re ede" sistemul lor vascular este mai insta!il3 ele rosesc mai usor. Insta!ilitatea este o trstur $ra ant a or0anismului lor )n 0eneral1 )ntre altele" la !r!at exist o sta!ilitate )n meta!olismul calciului1 )n vreme ce $emeia $ixea/ cu mult mai utine sruri de cal2 @8

ciu" cci ea le elimin )n tim ul ciclului menstrual si )n tim ul sarcinii1 se are c ovarele au )n rivinta calciului o actiune cata!olic1 aceast insta!ilitate 0enerea/ de/ec#ili!re )n ovare si )n tiroida care este mai de/voltat la $emeie dec)t la !r!at3 iar caracterul nere0ulat al secretiilor endocrine actionea/ asu ra sistemului nervos ve0etativ3 controlul nervos si muscular e asi0urat )n c#i im er$ect. Aceast li s de sta!ilitate si de control atra0e emotivitatea" direct le0at de aritmiile vasculare3 !ti de inim" )m!u*orare etc1 ele s)nt rin aceasta redis use la mani$estri convulsive3 lacrimi" r)s nest )nit" cri/e de nervi. Se oate constata c multe dintre aceste trsturi rovin tot din su!ordonarea $emeii $at de s ecie. Este conclu/ia cea mai $ra ant a acestui examen3 dintre toate $emelele mami$ere" ea este cea mai ro$und alienat si cea care re$u/ cel mai violent aceast alienare1 la nici o s ecie aservirea or0anismului $at de $unctia re roductoare nu este mai im erioas" nici mai di$icil acce tat3 cri/ a u!erttii si a meno au/ei" 5!lestem lunar6" sarcin lun0 si adesea di$icil" nastere dureroas si uneori ericuloas" !oli" accidente 2 iat caracteristicile $emelei umane3 s2ar s une c destinul ei devine cu at)t mai a stor" cu c)t ea se revolt )m otriva lui mai mult" a$irm)ndu2se ca individ. %rin com aratie" masculul a are ca extraordinar de rivile0iat3 lui" viata 0enital nu )i contraria/ existenta ersonal1 aceasta se des$soar continuu" $r cri/" si )n 0enere $r accidente. 7n medie" $emeile triesc la $el de mult ca el1 dar ele s)nt mult mai adesea !olnave si de2a lun0ul mai multor erioade din viat nu ot dis une de ele )nsele. Aceste date !iolo0ice s)nt de o extrem im ortant3 ele *oac )n istoria $emeii un rol de rim ordin si s)nt un element esential al situatiei sale3 )n toate descrierile noastre ulterioare va tre!ui s ne re$erim la ele. .ci" cor ul $iind instrumentul rin care ca tm lumea" lumea se re/int di$erit" )n $unctie de $elul )n care este ca tat. Este motivul entru care am studiat aceste date at)t de minutios1 ele s)nt una dintre c#eile care ermit )ntele0erea $emeii. .eea ce re$u/m )ns" este ideea c ele i2ar constitui un destin )ncremenit. Ele nu s)nt de a*uns entru a de$ini o ierar#ie a sexelor1 ele nu ex lic de ce $emeia este .ellalt1 ele nu o condamn s2si stre/e entru vecie acest rol su!ordonat. Adeseori s2a retins c doar $i/iolo0ia ar $i ca a!il s rs und urmtoarelor )ntre!ri3 au cele dou sexe aceleasi sanse de reusit individual4 .are dintre ele *oac rolul cel mai im ortant )n s ecie4 )ns rima dintre aceste ro!leme nu se re/int deloc )n acelasi $el @K entru $emeie si entru celelalte $emele" cci animalele se constituie )n s ecii date" asi!ile de a $i descrise static3 e su$icient 0ru area unei serii de o!servatii entru a decide dac ia a este sau nu la $el de ra id ca armsarul" dac cim an/eii masculi trec testele intelectuale mai !ine dec)t tovarsele lor1 umanitatea" )n sc#im!" se a$l $r )ncetare )n lin devenire. Au existat savanti materialisti care au retins c ot une ro!lema )ntr2o manier ur static1 trunsi de teoria aralelismului si#o2$i/iolo0ic" ei au cutat s sta!ileasc com aratii matematice )ntre or0anismele masculilor si $emelelor3 )si ima0inau c aceste msurtori de$ineau" )n imediatitatea lor" ca acittile lor $unctionale. Dintre discutiile $r sens suscitate de aceast metod voi cita un exem lu. .um se resu unea c" )ntr2un c#i misterios oarecare" creierul secret 0)ndirea" rea a $i $oarte im ortant de sta!ilit dac 0reutatea medie a ence$alului $eminin este sau nu mai mic dec)t cea a ence$alului masculin. A re/ultat ca" )n medie" rimul c)ntreste 1 88L de 0rame" iar al doilea" 1 K@L" 0reutatea ence$alului $eminin variind de la 1 LLL la 1 =LL de 0rame" iar cea a !r!atilor de la 1 ==L la 1 ELL. Dar 0reutatea a!solut nu e semni$icativ1 asa )nc)t s2a #otr)t s se tin cont de 0reutatea relativ. Va re/ulta c aceasta este de 1V9D"9 la !r!at si de 1V99"8 la $emeie" care s2ar a$la" rin urmare" )n avanta*. Dar nu" se mai im une o recti$icare3 )n ast$el de com aratii" or0anismul mai mic a are )ntotdeauna

ca $iind rivile0iat3 entru a $ace" )n c#i corect" a!stractie de cor com ar)nd dou 0ru uri de indivi/i" 0reutatea ence$alului tre!uie )m rtit la coe$i cientul de L"=@ din 0reutatea cor ului dac ei a artin aceleiasi s ecii Se consider c !r!atii si $emeile constituie dou ti uri di$erite. Dre t care se a*un0e la urmtoarele re/ultate3 Br!at3 ' L"=@ W 9FD 1K@L W 8"EK 9FD -emeie3 ' L"=@ W 99@ I8L W 8"E9 99@ Se a*un0e la e0alitate. Dar ceea ce $ace ca aceste de/!ateri amnuntite s2si iard interesul este c n2a utut $i sta!ilit nici un ra ort )ntre 0reutatea ence$alului si de/voltarea inteli0entei. <ai mult" nu s2ar utea inter reta din unct de vedere si#ic nici $ormulele c#imice care de$inesc #ormonii masculini si $eminini. 7n ceea ce ne riveste" res in0em cate0oric ideea unui aralelism si#o2$i/iolo0ic1 e vor!a de o doctrin ale crei $undamente au $ost de*a demult si )n c#i de$initiv in$irmate. Iar dac o semnale/ e entru c" desi )nlturat din unct de vedere $iloso$ic si stiinti$ic" ea !)ntuie )nc multe s irite3 am utut vedea cum su!/ist" )nc" rmsite dintre cele mai @9 vec#i. (e$u/m iarsi orice sistem de re$erint care resu une existenta unei ierar#ii naturale a valorilor" cum ar $i" de ild" cea a unei ierar#ii evolutive1 e inutil s ne )ntre!m dac tru ul $eminin este sau nu mai in$antil dec)t cel masculin" dac el este )ntr2 o msur mai mare sau mai mic a ro iat de cel al rimatelor su erioare etc. &oate aceste disertatii care amestec un naturalism va0 cu o etic sau o estetic )nc si mai va0i nu s)nt dec)t vor!rie 0oal. ,u utem com ara $emela si masculul a artin)nd s eciei umane dec)t las)ndu2ne )ntr2o ers ectiv uman. Or" de$initia omului arat c el e o $iint care nu este dat" ci care a*un0e rin ea )nssi s $ie ceea ce este. Asa cum a s us cu *ustete <erleau2%ont:" omul nu este o s ecie natural3 e o idee istoric. -emeia nu este o realitate )ncremenit" ci o devenire1 )n contextul acestei deveniri ar tre!ui s o ra ortm la !r!at" ar tre!ui" adic" s2i de$inim osi!ilittile3 ceea ce denaturea/ at)tea si at)tea de/!ateri este $a tul c se doreste reducerea ei la ceea ce a $ost" la ceea ce este ast/i" )n acelasi tim un)ndu2se su! semnul )ntre!rii ca acittile ei1 $a t este c aceste ca acitti nu se mani$est )n mod evident dec)t atunci c)nd au $ost actuali/ate3 dar $a t este si c atunci c)nd examinm o $iint care este transcendent si de sire" !ilantul nu oate $i niciodat )nc#eiat. &otusi" se va s une" )n ers ectiva e care o ado t 2 aceea a lui Ieide00er" Sartre si <erleau2%ont: 2 dac tru ul nu este un lucru" el este situare3 este ri/a noastr asu ra lumii si modelul roiectelor noastre. -emeia este mai sla! dec)t !r!atul1 ea osed o $ort muscular mai mic" mai utine 0lo!ule rosii" o ca acitate res iratorie mai mic1 alear0 mai utin re ede" ridica 0reutti mai mici" nu exist a roa e nici un s oit )n care ea s oat concura cu !r!atul1 ea nu21 oate )n$runta e acesta )n lu t. Acestei sl!iciuni i se adau0 insta!ilitatea" li sa de control si $ra0ilitatea des re care am vor!it3 acestea s)nt $a te. %ri/a ei asu ra lumii este deci mai restr)ns1 ea are mai utin $ermitate si erseverent )n roiecte e care e mai utin a t s le )nc#eie. &oate acestea )nseamn c viata ei individual este mai utin !o0at dec)t aceea a !r!atului. 7ntr2adevr" aceste $a te nu ot $i ne0ate3 )ns ele nu au" ca atare" sens. De )ndat ce acce tm o ers ectiv uman si de$inim cor ul ornind de la existent" !iolo0ia devine o stiint a!stract1 )n momentul )n care datul $i/iolo0ic Cin$erioritatea muscularG ca t o semni$icatie" aceasta a are ca de endent de un )ntre0 context1 5sl!iciunea6 nu se revelea/ ca atare dec)t )n lumina sco urilor e care si le ro une omul" a instrumentelor de care dis une si a le0ilor e care si le im une. Dac el nu ar dori s ca te/e lumea"

ideea )nssi de ri/ asu ra lucrurilor n2ar avea sens1 c)nd" )n rocesul acestei re#ensiuni" $olosirea de lin a $ortei cor orale nu este necesar" su! minimumul utili/a!il" di$erentele se anulea/1 acolo unde moravurile inter/ic @= violenta" ener0ia muscular nu ar utea servi la $ondarea unei dominatii3 s)nt n$icesare re$erinte existentiale" economice si morale entru ca notiunea de sl!iciune s oat $i de$init )n mod concret S2a s us c s ecia uman ar $i anti2 #:sis1 ex resia nu este cu totul exact" $iindc omul nu oate contra/ice ceea ce este dat1 dar el )i constituie adevrul rin )nsusi modul )n care si21 asum1 natura nu are realitate entru el dec)t )n msura )n care e reca tat rin actiunea uman3 ro ria natur nu $ace exce tie. &ot ast$el" nu se oate msura )n termeni a!stracti nici ovara e care o constituie entru $emeie $unctia 0eneratoare3 ra ortul maternittii cu viata individual e )n mod natural re0lat la animale rin ciclul rutului si al anotim urilor1 el este )ns nede$init la $emeie1 sin0ur societatea oate decide )n rivinta acestui ra ort1 )n $unctie de nevoia ei de nasteri mai multe sau mai utine" )n $unctie de conditiile i0ienice )n care au loc sarcina si nasterea" aservirea $emeii $at de s ecie este mai mult sau mai utin )m ovrtoare. Ast$el" dac utem s une c rintre animalele su erioare existenta individual se a$irm )ntr2un c#i mai im erios la mascul dec)t la $emel" la oameni 5 osi!ilittile6 individuale de ind de situatia economic si social. 7n orice ca/" nu se )nt)m l )ntotdeauna ca rivile0iile individuale ale masculului s2i con$ere su erioritatea )n cadrul s eciei1 $emela recucereste rin maternitate un alt ti de autonomie. +neori" el )si im une dominatia3 este" de exem lu" ca/ul maimutelor studiate de Buc;ermann1 )ns adesea cele dou *umtti ale cu lului duc o viat se arat1 leul )m arte cu leoaica )n c#i e0al 0ri*ile $amiliei. Din nou" ca/ul s eciei umane nu este reducti!il la nici un altul1 nu ca indivi/i se de$inesc oamenii )n rimul r)nd1 niciodat !r!atii si $emeile nu s2au )n$runtat )n lu te directe1 cu lul este un <itsein ori0inar1 el a are )ntotdeauna ca element $ix sau tran/itoriu al unei colectivitti mai vaste1 )n interiorul acestor societti" care dintre ei este cel mai necesar s eciei3 masculul sau $emela4 La nivelul 0Ornetilor" la nivelul $unctiilor !iolo0ice ale coltului si ale 0estatiei" rinci iul masculin creea/ entru a mentine" iar rinci iul $eminin mentine entru a crea3 cum arat aceast divi/iune )n viata social4 %entru s eciile $ixate e or0anisme strine" entru cele crora natura le une la dis o/itie alimente din !elsu0" accesi!ile $r e$ort" rolul masculului se mr0ineste la $ecundare1 c)nd s)nt necesare )nda" v)ntoarea si lu ta entru a asi0ura #rana uilor" masculul contri!uie adesea la )n0ri*irea lor1 aceast contri!utie devine a!solut indis ensa!il entru o s ecie )n care co iii rm)n inca a!ili s2si satis$ac nevoile mult tim du ce mama a )ncetat s2i al te/e3 munca masculului ca t )n aceast situatie o mare im ortant1 vietile e care le2a creat nu s2ar utea mentine $r el. E de a*uns un sin0ur mascul entru a $ecunda )n $iecare an un mare numr de $emele3 dar entru ca du nastere uii @@ s 6su ravietuiasc" entru a2i a ra de dusmani" entru a smul0e naturii tot ceea ce le este necesar" s)nt necesari mai multi masculi. Ec#ili!rul $ortelor roductive si al $ortelor re roductive se reali/ea/ di$erit )n diversele momente ale istoriei umane care conditionea/ ra ortul masculului si al $emelei cu co iii si" rin aceasta" ra ortul dintre mascul si $emeii )ns ast$el iesim din domeniul !iolo0iei3 nu am utea a$irma rimatul unuia dintre sexe )n ce riveste rolul *ucat )n er etuarea s eciei doar din ers ectiv !iolo0ic. In $ine" o societate nu este o s ecie3 )n societate" s ecia se reali/ea/ ca existent1 ea transcende ctre lume si viitor1 moravurile ei nu se deduc din !iolo0ie1 indivi/ii nu s)nt

niciodat lsati )n voia naturii lor" ei ascult de acea natur secund care e cutuma" )n care se re$lect dorinte si temeri care traduc atitudinea lor ontolo0ic. ,u ca tru " ci ca tru su us ta!uurilor si le0ilor" su!iectul ca t constiint de sine si se )m lineste3 cci )n numele anumitor valori se valori/ea/ el e sine )nsusi. Si" )nc o dat" nu $i/iolo0ia este aceea care $ondea/ valorile3 ci" mai de0ra!" datele !iolo0ice iau )n$tisarea datelor con$erite de existent Dac res ectul sau $rica ins irate de $emeie inter/ic tratamentul ei violent" su erioritatea muscular a masculului nu este surs de utere. Dac moravurile cer R asa cum se )nt)m l )n unele tri!uri indiene 2 ca tinerele $ete s $ie acelea care )si ale0 sotii sau dac tatl e cel care #otrste cstoriile" a0resivitatea sexual a masculului nu )i con$er nici o initiativ" nici un rivile0iu. Le0tura str)ns a mamei cu co ilul va $i o surs de demnitate sau servitute )n $unctie de valoarea cu care este )nvestit co ilul si care este varia!il1 )nssi aceast le0tur" s2a s us" va $i recunoscut sau nu )n $unctie de re*udectile sociale. Ast$el" va tre!ui s lim e/im datele !iolo0iei )n lumina unui context ontolo0ic" economic" social si si#olo0ic. Aservirea $emeii $at de s ecie" limitele ca acittilor ei individuale s)nt $a te extrem de im ortante1 cor ul $emeii este unul dintre elementele esentiale ale o/itiei e care ea o ocu )n aceast lume. Dar nici el nu este su$icient entru a o de$ini1 el nu im lic o realitate trit dec)t atunci c)nd este asumat de constiint rin intermediul unor actiuni si )n cadrul unei societti1 !iolo0ia nu este su$icient entru a $ormula un rs uns la )ntre!area care ne reocu 3 de ce este $emeia .ellaltN Va tre!ui s a$lm cum a $ost natura valori/at )n $iinta $emeii de2a lun0ul istoriei1 va tre!ui s a$lm ce a $cut umanitatea din $emela uman. .a itolul II %+,.&+L DE VEDE(E %SIIA,ALI&I. Imensul ro0res e care si#anali/a 12a $cut $at de si#o$i/iolo20ie const )n $a tul c aceasta a considerat c nici un $actor nu intervine )n viata si#ic $r a $i )m!rcat un as ect uman1 nu cor ul2o2!iect descris de savanti este acela care exist concret" ci cor ul trit de su!iect. -emela este $emeie" )n msura )n care ea se trieste ca atare. Exist date esentiale din unct de vedere !iolo0ic care nu a artin tritului ei3 ast$el" structura ovulului nu este re$lectat de acest trit1 dim otriv" un or0an $r rea mare im ortant !iolo0ic recum clitorisul do!)ndeste un rol rimordial. ,u natura este aceea care de$ineste $emeia3 $emeia se de$ineste relu)nd natura e cont ro riu )n a$ectivitatea ei. Din aceast ers ectiv s2a construit un )ntre0 sistem3 nu ne ro unem s )ntre rindem aici un examen critic de ansam!lu" ci doar s examinm contri!utia si#anali/ei la studiile asu ra $emeii. A une )n discutie si#anali/a nu este o )ntre rindere usoar. .a toate reli0iile 2 crestinism" marxism 2 ea se arat a $i" e $ondul unor conce te ri0ide" de o su rtoare $luiditate. &ermenii ei s)nt )ntelesi c)nd )n sensul cel mai strict 2 $alusul" de ild" desemn)nd cu exactitate acea excrescent crnoas care e sexul masculin 2 c)nd lr0indu2si nede$init s$era de cu rindere si c t)nd o valoare sim!olic 2 $alusul ex rim)nd )ntre0 ansam!lul caracterului si siturii virile. Atunci c)nd este atacat litera doctrinei" si#analistul retinde c i se i0nor s iritul1 dac s iritul se !ucur de a ro!are" acelasi si#analist nu va )nt)r/ia s v cantone/e )n liter. Doctrina nu are im ortant" va sustine el3 si#anali/a este o metod1 )ns succesul metodei )l )ntreste e doctrinar )n credint. Si" la urma unnelor" unde s )nt)lnesti adevrata $at a si#anali/ei" dac nu a el)nd la si#analisti4 Dar si rintre ei" ca si rintre crestini si marxisti" exist eretici1 si destui au $ost si#analistii care au declarat c 5dusmanii cei mai mari ai si#anali/ei s)nt si#analistii61. 7n ciuda unei reci/ii scolastice adesea line de edanterie" multe am!i0uitti nu au $ost lim e/ite. Asa cum au remarcat Sartre si

<erleau2%ont:" ro o/itia 5sexualitatea este coextensiv existentei6 oate $i )nteleas )n dou moduri extrem de di$erite1 exist $ie intentia de a s une c orice avatar al existentului @D art o semni$icatie sexual" $ie cea de a a$uma c orice $enomen sexual are un sens existential3 )ntre aceste dou a$irmatii este osi!il o conciliere1 dar cel mai adesea si#analistii se mr0inesc s 0lise/e de la una la cealalt. De alt$el" de )ndat ce se o erea/ distinctia 5sexual6 2 50enital6" notiunea de sexualitate devine va0. 5Sexualul la -reud este a titudinea intrinsec de declansare a 0enitalului6" s une Dal!ie/. ,imic )ns mai tul!ure dec)t ideea de 5a titudine6" adic de osi!il3 numai realitatea ro!ea/ )n c#i indu!ita!il osi!ilitatea. ,e$iind $iloso$" -reud a re$u/at s2si *usti$ice $iloso$ic sistemul1 disci olii si sustin c" ast$el" el evit orice atac de ordin meta$i/ic. .u toate acestea" exist" )ndrtul tuturor a$irmatiilor sale" ostulate meta$i/ice3 a utili/a lim!a*ul su )nseamn a ado ta o $iloso$ic &ocmai aceste con$u/ii" ce $ac di$icil examenul critic" )l si $ac necesar. -reud nu s2a ocu at rea mult de destinul $emeii1 e lim ede c" s re a21 descrie" a calc#iat descrierea destinului masculin" mr0inin2du2se s2i modi$ice c)teva trsturi. 7naintea lui" sexolo0ul <aranon declarase3 5.a ener0ie di$erentiat" li!idoul este" utem s une" o $ort cu sens viril. Vom s une acelasi lucru des re or0asm6. Du el" $emeile care atin0 or0asmul s)nt 5viriloide61 elanul sexual are un 5sens unic6" iar $emeia se a$l a!ia la *umtatea drumului. J -reud nu mer0e )n acolo1 el admite c sexualitatea $emeii este la $el de evoluat ca aceea a !r!atului1 dar nu o studia/ deloc ca atare. El scrie3 5Li!idoul este )n c#i constant si re0ulat de esent masculin" $ie c a are la !r!at" $ie c a are la $emeie6. El re$u/ s a$irme li!idoul $eminin )n ori0inalitatea sa3 acesta )i va a rea" asadar" )n c#i necesar" ca o deviatie com lex $at de li!idoul uman )n 0eneral. Acesta se de/volt mai )nt)i" crede -reud" )ntr2o manier identic la cele dou sexe3 toti co iii traversea/ o $a/ oral care )i $ixea/ asu ra s)nului matern" a oi o $a/ anal si" )n s$irsit" atin0 $a/a 0enital1 acesta este momentul )n care a ar di$erentierile. -reud a us )n lumin un $a t cruia nu i se recunoscuse" )n la el" )ntrea0a im ortant3 erotismul masculin se locali/ea/ de$initiv )n enis1 )n vreme ce $emeia are dou sisteme erotice distincte3 unul clitoridian" care se de/volt )n stadiul in$antil" si cellalt va0inal" care nu se )m lineste dec)t du u!ertate1 c)nd !iatul a*un0e la $a/a 0enital" evolutia sa este )nc#eiat1 va tre!ui ca el s treac de la atitudinea autocratic )n care lcerea este vi/at )n su!iectivitatea sa" o atitudine #eteroerotic" care va le0a lcerea de un o!iect 2 )n mod normal" de $emeie. Aceast trecere se va roduce )n momentul u!erttii" rin intermediul unei $a/e narci2 1 Este ciudat s re0sim aceast teorie la D. I. LAX(E,.E. 7n Sar ele cu ene" don .i riano are 0ri* ca amanta sa s nu a*un0 niciodat la or0asm3 ea tre!uie s vi!re/e )n acord cu !r!atul si nu s se individuali/e/e )n lcere. @F siste3 dar enisul va rm)ne" ca si )n co ilrie" or0anul erotic rivile0iat -emeia va tre!ui" de asemeni" s2si $ocali/e/e" rin intermediul narcisismului" li!idoul asu ra !r!atului1 dar rocesul va $i mult mai com lex" cci ea va tre!ui s treac de la lcerea clitoridian la lcerea va0inal %entru !r!at nu exist dec)t o eta 0enital" )n vreme ce entru $emeie exist dou1 entru ea" este mai mare riscul de a nu a*un0e la ca tul evolutiei sexuale" de a rm)ne )n stadiul in$antil si" )n consecint" de a cdea victim nevro/elor.

7nc din stadiul autoerotic" co ilul se atasea/ mai mult sau mai utin de un o!iect3 !iatul se $ixea/ asu ra mamei si vrea s se identi$ice cu tatl1 el se )ns im)nt de aceast retentie si se teme c tatl l2ar utea mutila s re al ede si. Din 5com lexul lui Edi 6 se naste 5com lexul de castrare61 co ilul de/volt )n aceast $a/ sentimente de a0resivitate $at de tat" dar" )n acelasi tim " )i interiori/ea/ autoritatea. Ast$el se constituie Su raeul" care cen/urea/ tendintele incestuoase1 aceste tendinte s)nt re$ulate" com lexul e lic#idat" iar $iul e eli!erat de tat e care" )n $a t" 12a introiectat su! $orma re0ulilor morale. Su raeul este cu at)t mai uternic" cu c)t com lexul lui Edi a $ost mai de$init si mai ri0uros com!tut. -reud a descris mai )nt)i istoria $etitei )ntr2o manier a!solut simetric1 a oi a dat $ormei $e minine a com lexului in$antil numele de 5com lexul Electrei61 dar e lim ede c 12a de$init mai utin )n s eci$icitatea sa si mai mult ornind de la $orma sa masculin1 el admite" totusi" o di$erent $oarte im ortant )ntre cele dou com lexe3 $etita are la )nce ut o $ixatie matern" )n tim ce !iatul nu este nici o cli atras sexual de tat1 aceast $ixatie este o su ravietuire a $a/ei orale1 co ilul se identi$ic )n aceast erioad cu tatl1 dar" s re v)rsta de cinci ani" $etita desco er di$erenta anatomic dintre sexe si reactionea/ $at de a!senta enisului rintr2un com lex de castrare3 )si ima0inea/ c a $ost mutilat si su$er1 )n acest moment ea tre!uie s renunte la retentiile ei virile" se identi$ic cu mama si )ncearc s2si seduc tatl. .om lexul de castrare si com lexul Electrei se )ntresc reci roc1 sentimentul de $rustrare al $etitei este cu at)t mai intens cu c)t" iu!indu2si tatl" ea si2ar dori s )i semene1 si invers" acest re0ret )i am li$ic iu!irea3 tocmai rin tandretea e care i2o ins ir tatlui )si va utea com ensa in$erioritatea. -ata )ncearc $at de mam un sentiment de rivalitate" de ostilitate. A oi" si la ea" Su raeul se constituie" tendintele incestuoase s)nt re$ulate1 dar Su raeul ei este mai $ra0il3 com lexul Electrei este mai utin articulat dec)t com lexul lui Edi " datorit $a tului c $ixatia initial a $ost matern1 si cum tatl a $ost el )nsusi o!iectul acestei iu!iri e care o condamna" interdictiile $ormulate de el au avut mai utin $ort dec)t )n ca/ul $iului rival. .a si )n rivinta evolutiei 0enitale" vedem c ansam!lul dramei sexuale este mai com lex entru $etit dec)t entru $ratii ei3 ea oate $i tentat s reactione/e $at EL de com lexul de castrare rin re$u/ul ro riei $eminitti" )nc t)n)n2du2se s2si doreasc un enis si s se identi$ice cu tatl1 aceast ati2tudine o va conduce s rm)n )n stadiul clitoridian" s devin $ri0id sau s )ncline s re #omosexualitate. .ele dou re rosuri esentiale care se ot adresa acestei descrieri rovin din $a tul c -reud a calc#iat2o du un model masculin. El resu une c $emeia se simte un !r!at mutilat3 dar ideea de mutilare im lic o com aratie si o valori/are1 multi si#analisti admit ast/i c $etita re0ret a!senta enisului" $r a resu une )ns c a $ost de osedat de acesta1 acest re0ret nu este nici mcar unul 0eneral1 iar el nu s2ar utea naste dintr2o sim l con$runtare anatomic1 un mare numr de $etite nu desco er dec)t t)r/iu con$ormatia masculin1 si" dac o desco er" o $ac doar v/)nd2o1 !iatul are o ex erient vie a enisului su care e surs de or0oliu" dar acest or0oliu nu are un corelativ imediat )n umilirea surorilor lui" $iindc acestea nu cunosc or0anul masculin dec)t ca exterioritate3 aceast excrescent" aceast $ra0il ti* de came oate s nu le ins ire dec)t indi$erent si c#iar de/0ust1 invidia $etei" atunci c)nd a are" re/ult dintr2o valori/are reala!il a virilittii3 -reud o ia dre t dat" desi ar tre!ui s o investi0#e/e.1 %e de alt arte" neins ir)ndu2se dintr2o descriere ori0inal a li!idoului $eminin" notiunea de com lex al Electrei este $oarte va0. .#iar la !ieti" re/enta unui com lex al lui Edi de ordin s eci$ic 0enital este de arte de a $i 0eneral1 dar" cu $oarte rare exce tii" n2am utea admite c tatl este entru $iica sa o surs de excitatie 0enital1 una dintre marile ro!leme ale erotismului $eminin este c lcerea clitoridian se i/olea/3 doar ctre

u!ertate" )n le0tur cu erotismul va0inal" se de/volt )n cor ul $emeii /onele ero0ene1 a s une c" la un co il de /ece ani" srutrile si m)n0)ierile tatlui au o 5a titudine intrinsec6 de a declansa lcerea clitoridian este o asertiune care" )n ma*oritatea ca/urilor" nu are nici un sens. Dac admitem c acest 5com lex al Electrei6 nu are dec)t un caracter a$ectiv $oarte di$u/" unem )ntrea0a ro!lem a a$ectivittii" entru care $reudismul nu ne o$er mi*loacele de a o de$ini" o dat disociat de sexualitate. 7n orice ca/" nu li!idoul $eminin divini/ea/ tatl3 mama nu este divini/at rin dorinta e care o ins ir $iului1 $a tul c dorinta $eminin se orientea/ ctre o $iint suveran )i con$er un caracter ori0inal" dar ea nu este constitutiv o!iectului ei" ci )l su ort. Suveranitatea tatlui este un $a t de ordin social3 -reud esuea/ )n ex licarea lui1 el )nsusi mrturiseste c e im osi!il s stii ce autoritate a decis )ntr2un moment al istoriei c tatl va $i mai im ortant dec)t mama3 aceast deci/ie re re/intJ du rerea lui" un ro0res" dar cruia nu i se cunosc cau/ele. 5In ca/ul acesta nu oate $i tatl" deoarece tocmai datorit A Aceast discutie va $i reluat mult mai e lar0 )n voi. II" ca . 1. E1 acestui ro0res este el ridicat la ran0ul de autoritate6" scrie -reud )n ultima sa lucrareA. &ocmai entru c a )nteles insu$icienta unui sistem care ex lic de/voltarea vietii umane numai rin sexualitate" Adler s2a disociat de -reud3 el )ntele0e s o reinte0re/e ersonalittii totale1 )n tim ce la -reud toate conduitele a ar ca $iind rovocate de dorint" adic de cutarea lcerii" omul )i a are lui Adler ca $iint ce vi/ea/ anumite sco uri1 mo!ilului el )i su!stituie motive" o $inalitate" lanuri. El acord un loc at)t de mare inteli0entei" )nc)t adesea sexualul nu are )n oc#ii lui dec)t o valoare sim!olic. %otrivit teoriilor sale" drama uman se descom une )n trei momente3 )n orice individ exist o voint de utere" )nsotit )ns de un com lex de in$erioritate1 acest con$lict )l $ace s utili/e/e o multime de su!ter$u0ii s re a evita ro!a realului e care se teme c nu o va utea trece1 su!iectul sta!ileste o distant )ntre el si societate" de care se teme. De aici rovin nevro/ele" care s)nt o tul!urare a simtului social. .)t riveste $emeia" com lexul ei de in$erioritate ia $orma unui re$u/ rusinat al ro riei $eminitti3 nu a!senta enisului rovoac acest com lex" ci )ntre0 ansam!lul situatiei sale1 $etita nu invidia/ $alusul dec)t ca sim!ol al rivile0iilor acordate !ietilor1 locul ocu at de tat )n $amilie 2 dominatia universal a masculilor" educatia" totul o con$irm )n ideea su eriorittii masculine. <ai t)r/iu" )n ra orturile sexuale" )nssi ostura coital" care lasea/ $emeia su! !r!at" este o nou umilint. Ea reactionea/ rintr2un 5 rotest viril61 ori )ncearc s se masculini/e/e" ori se an0a*ea/ )n lu ta )m otriva !r!atului cu arme $eminine. <aternitatea este aceea rin intermediul creia oate re0si )n co il un ec#ivalent al enisului. Dar aceasta resu une ca ea s )ncea rin a se acce ta inte0ral ca $emeie" deci ca ea s2si asume in$erioritatea. Ea este mult mai ro$und scindat si a$lat )n con$lict cu sine )nssi dec)t !r!atul. ,u este ca/ul s insistm aici asu ra di$erentelor teoretice care )l des art e Adler de -reud si asu ra osi!ilittilor unei reconcilieri 3 nici ex licatia rin mo!il" nici ex licatia rin motiv nu s)nt su$iciente3 orice mo!il resu une un motiv" dar motivul nu este niciodat con stienti/at dec)t rin intermediul unui mo!il1 o sinte/ a adlerismului si $reudismului are deci reali/a!il. 7n $a t" antren)nd mereu notiuni ca sco ul si $inalitatea" Adler strea/ inte0ral ideea unei cau/alitti si#ice1 el se a$l )ntruc)tva" $at de -reud" )ntr2un ra ort ener0etism2me2canicism3 c este vor!a de soc sau de $ort de atractie" $i/icianul admite )ntotdeauna determinismul. Acesta este ostulatul comun

A SI'<+,D -(E+D" <oise si monoteismul" )n O ere" voi. I" traducere" cuv)nt )nainte si note de dr. Leonard 'avriliu" Editura Stiinti$ic" Bucuresti. 1FF1. E8 tuturor si#analistilor3 istoria uman se ex lic" du ei" rintr2un *oc de elemente determinate. &oti )i re/erv $emeii acelasi destin. Drama ei se reduce la con$lictul dintre tendintele 5viriloide6 si cele 5$eminine61 rimele se reali/ea/ )n sistemul clitoridian" celelalte )n erotismul va0inal. 7n stadiul in$antil" ea se identi$ic cu tatl1 a oi )ncearc un sentiment de in$erioritate $at de !r!at si este us )n alternativa $ie de a2si mentine autonomia" de a se virili/a 2 ceea ce" e $ondul unui com lex de in$erioritate" rovoac o tensiune ce risc s atra0 nevro/a 2 $ie de a2si 0si )n su unerea iu!itoare o $ericit )m linire de sine" solutie care )i este usurat de iu!irea $at de tatl suveran1 e el )l caut )n amant sau )n sot" si iu!irea sexual e )nsotit la ea de dorinta de a $i dominat. Ea va $i recom ensat rin maternitatea care )i restituie un nou $el de autonomie. Aceast dram a are ca av)nd ro riul ei dinamism1 ea caut s se des$soare )nvin0)nd toate o!stacolele care2i stau )n cale si $iecare $emeie o trieste )n c#i asiv. %si#analistii ot 0si o multime de con$irmri em irice ale teoriilor lor3 se stie cum" com lic)nd )n c#i destul de su!til sistemul lui %tolemeu" s2a utut sustine mult vreme c el ex lica $oarte exact o/itia lanetelor1 su ra un)nd este Edi un Edi inversat" desco erind )n orice an0oas o dorint" se va reusi inte0rarea )n $reudism a )nsesi $a telor care21 in$irm. O $orm nu oate $i sesi/at dec)t ornind de la un $ond" iar maniera )n care $orma este )nteleas decu ea/ )ndrtul ei acest $ond )n trsturi o/itive1 ast$el" dac ne )nc t)nm s descriem o istorie sin0ular dintr2o ers ectiv $reudi2an" vom re0si dincolo de ea sc#ema $reudian1 numai atunci c)nd o doctrin o!li0 la multi licarea ex licatiilor secundare )ntr2o manier nede$init si ar!itrar" c)nd o!servatia desco er la $el de multe anomalii si ca/uri normale" e re$era!il s $ie a!andonate vec#ile cadre. Ast$el" la ora actual" orice si#analist se strduieste s edulcore/e conce tele $reudiene1 el )ncearc $elurite concilieri1 de exem lu" un si#analist contem oran scrie3 5Din momentul )n care exist com lex" exist rin de$initie mai multe com onente3 com lexul consist )n 0ru area acestor elemente dis arate" si nu )n re re/entarea unuia dintre ele rin celelalte61. Dar ideea unei sim le 0ru ri de elemente este inacce ta!il3 viata si#ic nu este un mo/aic1 ea este re/ent )n )ntre0ime )n $iecare dintre momentele sale si aceast unitate tre!uie res ectat. Acest lucru nu este osi!il dec)t re0sind" dincolo de $a tele i/olate" intentionalitatea ori0inar a existentei. 7n a!senta )ntoarcerii la aceast surs" omul a are ca un c)m de !tlie )ntre ulsiuni si interdictii la $el de li site de sens si de contin0ente. La toti si#analistii exist un re$u/ sistematic al ideii de o tiune si al 1 BA+DO+I," Su$letul co ilului si si#anali/a. EK notiunii corelative de valoare1 acesta constituie sl!iciunea intrinsec a sistemului. (u )nd ulsiunile si interdictiile de ale0erea existential" -reud esuea/ )n a ne ex lica ori0inea lor3 el le consider dre t date. A )ncercat s )nlocuiasc notiunea de valoare rin cea de autoritate1 )ns este de acord" )n <oise si monoteismul" c nu dis une de nici un mi*loc entru a ex lica aceast autoritate. Incestul" de exem lu" este inter/is entru c tatl 12a inter/is3 de ce )ns aceast interdictie4 <ister. Su raeul interiori/ea/ ordine si interdictii emanate de o tiranie ar!itrar1 tendintele instinctive lucrea/" nu se stie de ce1 aceste dou realitti s)nt etero0ene $iindc morala a $ost ostulat ca strin de sexualitate1 unitatea uman a are $r)mitat" nu exist continuitate )ntre individ si societate3 -reud este o!li0at s invente/e romane !i/are entru a le reinte0ra.1 Adler a

constatat c doar )ntr2un context social utea $i ex licat com lexul de castrare1 el a a!ordat ro!lema valori/rii $r a a*un0e" )ns" )n la sursa ontolo0ic a valorilor recunoscute de societate si nu a )nteles $a tul c" )n sexualitatea ro riu2/is" erau an0a*ate valori" ceea ce a antrenat nerecu2noasterea im ortantei acesteia. .u si0urant" sexualitatea *oac )n viata uman un rol considera!il3 se oate s une c ea im re0nea/ )ntrea0a viat1 $i/iolo0ia ne2a artat de*a c viata testiculelor si cea a ovarelor se con$und cu aceea a somei. Existentul e un cor sexuat1 )n ra orturile sale cu ceilalti existenti" si ei cor uri sexuate" sexualitatea este" asadar" )ntotdeauna an0a*at1 dar dac tru si sexualitate s)nt ex resii concrete ale existentei" le utem desco eri semni$icatiile ornind si de la existent3 )n li sa acestei ers ective" si#anali/a consider dre t date $a te neex licate. De exem lu" ni se s une c $etitei )i este rusine s urine/e 0#emuit" cu $esele de/0olite3 dar ce este rusinea4 &ot ast$el" )nainte de a se )ntre!a dac masculul )ncearc un sentiment de or0oliu $iindc are un enis sau dac rin enis se ex rim or0oliul su" tre!uie s stim ce este or0oliul si cum se ote )ncarna )ntr2un o!iect )ncrederea vanitoas a su!iectului. Sexualitatea nu tre!uie considerat ca un dat ireducti!il1 )n existent e" )ns" o mai ori0inar 5cutare a $iintei61 sexualitatea nu este dec)t unul dintre aceste as ecte. Este ceea ce arat Sartre )n -iinta si ,eantul1 este ceea ce s une si Bac#elard )n lucrrile sale des re %m)nt" Aer si A 3 si#analistii consider c adevrul rim al omului const )n ra ortul cu ro riul tru si cu tru urile semenilor si )n interiorul societtii1 dar omul nutreste un interes rimordial $at de su!stanta lumii naturale care )l )ncon*oar" e care )ncearc s o desco ere )n munc" )n *oc" )n toate ex erientele 5ima0inatiei dinamice61 omul tine s re0seasc )n c#i concret existenta 1 -(E+D. &otem si ta!u trad. rom. 7n O ere" ed. cit. E9 n intermediul )ntre0ii lumi" sesi/at )n toate manierele osi!ile. A $rm)nta lutul sau a21 sco!i s)nt activitti tot at)t de ori0inare ca si )m!rtisarea sau coitul3 cei care vd )n ele doar sim!oluri sexuale se tosal1 0aura" v)sco/itatea" inci/ia" duritatea" inte0ritatea s)nt realitti rime1 interesul e care omul )l are entru ele nu e dictat de li!ido ci" mai de0ra!" li!idoul va $i colorat )n c#i ul )n care acestea i s2au desco erit Inte0ritatea nu $ascinea/ entru c sim!oli/ea/ vir0initatea $eminin3 marea iu!ire entru inte0ritate e cea care $ace din vir0initate ceva retios. <unca" r/!oiul" *ocul" arta de$inesc moduri de a $i )n lume care nu se las reduse la alte moduri1 ele desco er calitti ce inter$erea/ cu acelea revelate de sexualitate1 individul se ale0e e sine rin ele si rin aceste ex eriente erotice" simultan. Dar numai un unct de vedere ontolo0ic ermite restituirea unittii acestei ale0eri. &ocmai aceast notiune de ale0ere este res ins cu cea mai mare violent de si#analist )n numele determinismului si al 5inconstientului colectiv61 acest inconstient i2 ar $urni/a omului ima0ini 0ata $cute si un sim!olism universal1 el ar ex lica analo0iile din vise" din actele ratate" deliruri" ale0orii si destine umane1 a vor!i des re li!ertate ar resu une re$u/ul osi!ilittii de a ex lica aceste concordante tul!urtoare" )ns ideea de li!ertate nu este incom ati!il cu existenta anumitor constante. Dac metoda si#analitic este adesea $ecund" )n o$ida erorilor teoriei" aceasta se )nt)m l $iindc )n orice istorie sin0ular exist date a cror 0eneralitate nimeni nu o oate ne0a3 situatiile si conduitele se re et1 tocmai )n interiorul 0eneralittii si re etitiei a are momentul deci/iei. 5Anatomia este destinul6" s unea -reud1 $ormula lui <erleau2%ont: re re/int ecoul acestei a$irmatii3 5.or ul )nseamn 0eneralitatea6. Existenta este unic dincolo de se ararea existentilor3 ea se mani$est )n or0anisme analoa0e1 vor exista" asadar" constante )n le0tura ontolo0icului si a sexualului. 7ntr2o e oc anume" te#nicile" structura economic si social a unei colectivitti revelea/ tuturor mem!rilor ei o lume identic3 va exista" de asemeni" o relatie constant a sexualittii cu $ormele sociale1 indivi/i analo0i" lasati )n

conditii analoa0e" vor sesi/a )n ceea ce este dat semni$icatii analoa0e1 aceast analo0ie nu constituie $undamentul unei universalitti ri0uroase" dar ea ermite re0sirea ti urilor 0enerale )n istoriile individuale. Sim!olul nu ne a are ca o ale0orie ela!orat de un inconstient misterios3 el este ca tarea unei semni$icatii dincolo de un analo0on al o!iectului semni$icant1 din identitatea situatiei existentiale dincolo de toti existentii si din identitatea $acti2cittii e care ei tre!uie s o )n$runte re/ult c semni$icatiile se de/vluie )n acelasi c#i unui mare numr de indivi/i1 sim!olismul nici nu a c/ut din cer si nici nu s2a ivit din a!isuri su!terane3 el a $ost ela!orat )ntocmai ca si lim!a*ul de ctre realitatea uman care este <itsein si )n acelasi tim se arare1 aceasta ex lic $a tul c E= inventia individual )si oate si ea avea locul )n acest c)m 3 ractic" metoda si#analitic e o!li0at s admit acest lucru" $ie c doctrina o autori/ea/" $ie c nu. Aceast ers ectiv ne ermite s )ntele0em" de exem lu" valoarea cu care este )nvestit )n 0eneral enisul. Este im osi!il ca aceasta s $ie ex licat $r a orni de la un $a t existential3 tendinta de a se aliena a su!iectului1 su!iectul a*un0e din cau/a an0oasei ro riei li!ertti s se caute e sine )n lucruri1 este o modalitate de a $u0i de sine1 este o tendint at)t de ro$und" )nc)t imediat du momentul )ntrcrii" )n care se etrece des rtirea de )ntre0" co ilul )ncearc s ca te/e )n o0lin/i" )n rivirea rintilor sai" ro ria2i existent alienat. %rimitivii se alienea/ )n manaA" )n totem. Insii civili/ati" )n su$letul lor individual" )n eul lor" )n numele lor" )n osesiunile sau )n o era lor3 aceasta este rima is it a inautenticittii. %enisul este redestinat )ntr2un $el s *oace entru !ietel acest rol de 5du!lu63 o!iect strin si )n acelasi tim el2)nsusi1 o *ucrie" o us" si totusi ro ria carne1 rintii si doicile )l tratea/ ca e o mic ersoan. Este lesne de )nc#i uit c el devine entru co il 5un alter e0o de o!icei mai viclean" mai inteli0ent si mai a!il dec)t individul621 $a tul c $unctia urinar si" mai t)r/iu" erectia s)nt undeva la *umtatea drumului )ntre rocesele voluntare si rocesele s ontane" $a tul c e o surs ca ricioas" cvasistrin a unei lceri resimtite su!iectiv" $ac ca enisul s $ie ostulat de su!iect ca sine )nsusi si altul dec)t sine )nsusi1 transcendenta s eci$ic se )ncarnea/ )n el )n c#i erce ti!il si este surs de m)ndrie1 entru c $alusul e se arat" !r!atul oate inte0ra individualittii lui viata care )l de!ordea/. (e/ult ast$el c lun0imea enisului" $orta *etului urinar" a erectiei" a e*aculrii devin entru el msur a ro riei valori.K Ast$el" )n c#i constant" $alusul este )ncarnarea transcendentei" cum la $el de constant este $a tul c micutul se simte de sit de aceast transcendent" $rustrat de ro ria transcendent de ctre tat" ceea ce cores unde ideii $reudiene de 5com lex de castrare6. Li sit de acest alter e0o" $etita nu se alienea/ )ntr2un lucru erce ti!il" nu se recu erea/3 rin aceasta" ea a*un0e s $ac din sine un o!iect" s se ostule/e ca $iind .ellalt1 )ntre!area dac se com ar sau nu cu !ietii este secundar1 im ortant este c" atunci c)nd o i0nor" c#iar" a!senta enisului o )m iedic s2si $ie 1 Vom reveni e lar0 asu ra acestui su!iect )n voi. al Il2lea" ca . 1. A <ana 2 utere su ranatural im ersonal si rinci iu de actiune )n reli0iile anumitor tri!uri din <elane/ia Cn. tr.G. 8 ALI.E BALI,&. Viata intim a co ilului" a0. 1L1. K <i s2a citat ca/ul unor co ii de la tar care se amu/au s or0ani/e/e concursuri de excremente3 cel cu $ecalele cele mai voluminoase si mai solide se !ucura de un resti0iu e care nici o alt reusit. 7n *ocuri sau c#iar )n lu t" nu )l utea e0ala. Batonul $ecal *uca )n acest ca/ acelasi rol cu cel al enisului3 era deo otriv vor!a de alienare. E@

0$esi re/enta ca sex1 $a t cu nenumrate consecinte. Dar aceste constante semnalate de noi nu de$inesc nea rat un destin3 dac $alusul a*un0e s ai! o asemenea valoare este entru c el sim!oli/ea/ o suveranitate care se reali/ea/ )n alte domenii. Dac $emeia ar $i reusit s se a$irme ca su!iect" ea ar $i inventat cu si0urant ec#ivalente ale $alusului3 usa )n care se )ncarnea/ romisiunea unui co il oate deveni un !un mai de ret dec)t enisul.1 Exist societti cu $iliatie uterin" unde $emeile s)nt detintoarele mstilor )n care se alienea/ colectivitatea1 )n asemenea societti" enisul ierde mult din 0loria sa. ,umai )n ansam!lul acestei situatii" rivile0iul anatomic ar )ntemeia un verita!il rivile0iu uman. %si#anali/a nu2si oate 0si adevrul dec)t )n context istoric. Asa cum nu e de2a*uns s s unem c $emeia este o $emel" nu o utem de$ini nici exclusiv rin constienti/area $eminittii sale3 aceast constiint de sine a are )n s)nul societtii din care $ace arte. Interiori/)nd inconstientul si )ntrea0a viat si#ic" lim!a*ul )nsusi al si#anali/ei su0erea/ c drama individului este una interioar3 cuvintele com lex" tendinte etc. o vdesc )ndea*uns. O viat" )ns" este o relatie cu lumea1 individul nu se de$ineste dec)t rin ale0eri succesive )n ori/ontul lumii1 s re acest ori/ont tre!uie s ne )ntoarcem s re a da rs uns )ntre!rilor care ne reocu . 7n articular" si#anali/a nu reuseste s ex lice de ce $emeia este .ellalt. .ci -reud )nsusi admite c resti0iul enisului se ex lic rin suveranitatea tatlui" su rematie masculin a crei ori0ine mrturiseste c o i0nor. Ast$el" $r a res in0e )n !loc meritele si#anali/ei" intuitiile ei $ecunde" )i vom res in0e metoda. 7n rimul r)nd nu ne vom limita la a considera sexualitatea ca e un dat3 )n0ustimea acestei atitudini e dovedit de sc#ematismul descrierilor li!idoului $eminin1 am a$irmat de*a c si#analistii nu l2au studiat niciodat $rontal" ci doar ornind de la li!idoul masculin1 ei ar s i0nore $a tul c atractia exercitat de !r!at asu ra $emeii este $undamental am!ivalent. -reudienii si adlerienii vd )n an0oasa e care $emeia o mani$est )n $ata sexului masculin inversiunea unei dorinte $rustrate. Ste;el a )nteles mai !ine c aici e vor!a de o reactie ori0inar1 dar o descrie )n c#i su er$icial3 $emeia s2ar teme de de$lorare" de enetrare" de sarcin" de durere si aceast s aim i2ar in#i!a dorinta1 ex licatia e mult rea rational. In loc s admitem c dorinta se de0#i/ea/ )n an0oas sau se con$runt cu s aima" ar tre!ui s vedem un dat ori0inar )n acest soi de a el ur0ent si temtor" )n acelasi tim " care este dorinta $eminin" caracteri/at de sinte/a indisolu!il a atractiei si re ulsiei. Este remarca!il $a tul c numeroase animale $emele $u0 de coit c#iar )n momen2 Vom reveni asu ra acestei ulei )n artea a doua3 aici le semnalm doar din ratiuni metodolo0ice. EE tul )n care )l solicit3 com ortamentul acesta este taxat dre t coc#etrie" i ocri/ie" desi este a!surd s ex licm un com ortament rimitiv )n termenii unor conduite mai com lexe3 dim otriv" ele se a$l mai de0ra! la rdcina atitudinilor $eminine numite )ndeo!ste coc#etrie" i ocri/ie. Ideea unui 5li!ido asiv6 este aradoxal )ntru2c)t li!idoul a $ost de$init" ornind de la mascul" ca ulsiune" ener0ie1 e ca si c)nd ai s une c o anumit lumin este )n acelasi tim 0al!en si al!astr deoarece nu ai intuitia verdelui. Am identi$ica mai corect realitatea dac )n loc s de$inim li!idoul )n termenii unei va0i ener0ii" am com ara semni$icatia sexualittii cu cea a altor atitudini umane3 a a uca" a tine" a m)nca" a $ace" a su orta etc1 cci sexualitatea este unul dintre modurile articulare de a ca ta un o!iect1 ar tre!ui studiate" de asemenea" calittile o!iectului erotic" mani$estate nu doar )n actul sexual" ci si )n erce tie )n 0eneral. Acest examen iese )ns din cadrele si#anali/ei" entru care erotismul este ireducti!il. %e de alt arte" vom une )n cu totul alt mod ro!lema destinului $eminin3 vom situa $emeia )ntr2o lume de valori si vom con$eri conduitelor ei dimensiunea li!erttii. .redem

c ea are de ales )ntre a$irmarea transcendentei si alienarea )n o!iect1 ea nu este *ucria ulsiunilor contradictorii1 ea inventea/ solutii ierar#i/ate etic. 7nlo cuind valoarea cu autoritatea si ale0erea cu ulsiunea" si#anali/a ro une un ersat al moralei3 este ideea nonnali$tii. Aceast idee este" $ireste" $oarte util )n tera ie1 dar ea a c tat )n si#anali/ o exten sie nelinistitoare. Sc#ema descri tiv se ro une ca ale0ere1 si" desi0ur" o si#olo0ie mecanicist n2ar utea acce ta notiunea de inventie moral1 ea oate" cel mult" s dea seama de mai utin si niciodat de mai mult 3 la ri0oare" ea admite esecuri" niciodat creatii. Dac un su!iect nu re roduce )n totalitate evolutia considerat ca $iind nor mala" se va s une c evolutia s2a o rit undeva e drum" se va inter reta aceast o rire ca li s" ca ne0are si niciodat ca deci/ie o/i tiv E ceea ce $ace" rintre altele" caracterul at)t de socant al si #anali/ei marilor ersonalitti3 ni se s une c trans$erul cutare sau su!limarea cutare nu le2au reusit1 nu se resu une c oate l2au re$u/at si c oate aveau motive $oarte !ine )ntemeiate entru asta1 nu se ia )n consideratie $a tul c anumite $inalitti deli!erat roiectate le2ar $i utut motiva conduitele1 individul este ex licat )ntotdeauna rin le0tura cu trecutul si nu )n $unctie de un viitor ctre care se orien tea/. Asa )nc)t nu ni se o$er niciodat dec)t o ima0ine inautentic" iar )n inautenticitate nu este niciodat 0sit un alt criteriu dec)t acela al normalittii. Descrierea destinului $eminin este cu totul $ra ant din acest unct de vedere. 7n sensul )n care o )ntele0 si#analistii" 5identi$icarea cu mama sau cu tatl6 )nseamn a se aliena )ntr2un model" )nseamn a re$era miscrii s ontane a ro riei existente o ima0ine strin" )nseamn a se *uca de2a $iinta. -emeia ne este artat ca ED su ort)nd solicitarea a dou moduri de alienare1 este a!solut evident c *ocul de2a $i !r!at va $i entru ea o surs de esec1 dar *ocul de2a a $i $emeie este si el o am0ire3 a $i $emeie ar )nsemna a $i o!iectul" .ellalt1 iar .ellalt rm)ne su!iect )n interiorul ro riului a!andon. Adevrata ro!lem a $emeii este ca" re$u/)nd aceste de/ertiuni" s se )m lineasc ca transcendent3 este vor!a )n acest moment s examinm osi!ilittile desc#ise de ceea ce se numeste atitudine viril si atitudine $eminin1 c)nd un co il urmea/ drumul indicat de unul sau altul dintre rinti" aceasta se oate datora $a tului c el le reia deli!erat roiectele3 conduita sa oate $i re/ultatul unei ale0eri motivate rin $inalitti. .#iar la Adler vointa de utere nu este dec)t un $el de ener0ie a!surd1 el numeste 5 rotest viril6 orice roiect )n care se )ncarnea/ transcendenta1 du el" o $etit nu se catr )n co aci dec)t entru a2i e0ala e !ieti3 nu2si ima0inea/ c i2ar lcea s se catere )n co aci1 entru mam" co ilul este cu totul altceva dec)t un 5ec#ivalent al enisului63 ictura" scrisul" olitica nu s)nt doar 5su!limri o/itive63 exist )n ele sco uri tintite entru ele )nsele. A ne0a acest $a t )nseamn a $alsi$ica )ntrea0a istorie uman. Vom utea remarca un anumit aralelism )ntre descrierile noastre si aceea a si#analistilor. .ci din unctul de vedere al !r!atilor 2 ado tat de si#analistii !r!ati si $emei 2 s)nt considerate ca $iind $eminine conduitele de alienare si ca $iind virile cele )n care un su!iect )si ostulea/ transcendenta. +n istoric al $emeii" Donaldson" o!serva c de$initiile 5!r!atul este o $iint uman2mascul" $emeia este o $iint uman2$e2mel6 au su ortat mutilri asimetrice1 mai cu seam entru si#a nalisti" !r!atul este de$init ca $iint uman" iar $emeia ca $emel3 de c)te ori ea se com ort ca $iint uman se s une c imit !r!atul. %si#analistul ne descrie co ilul" $etita c#emat s se identi$ice cu tatl si cu mama" ca scindat )ntre tendintele 5viriloide6 si 5$eminine61 )n vreme ce noi o conce em ca e/it)nd )ntre rolul de o!iect" de .elalalt" care i se ro une" si revendicarea ro riei li!ertti1 asa se $ace c vom cdea de acord asu ra unui anume numr de $a te3 )n s ecial atunci c)nd examinm cile de evadare inautentic o$erite $emeilor. Dar nicidecum nu le vom acorda o semni$icatie identic cu cea $reudian sau adlerian. %entru noi" $emeia se de$ineste ca o $iint uman a$lat )n cutarea valorilor" )n interiorul unei lumi

de valori" lume a crei structur economic si social este indis ensa!il s o cunoastem1 vom studia $emeia dintr2o ers ectiv existential arcur0)nd )n totalitate situatia ei. .a itolul III %+,.&+L DE VEDE(E AL <A&E(IALIS<+L+I IS&O(I. &eoria materialismului istoric a adus la lumin adevruri extrem de im ortante. +manitatea nu este o s ecie animal3 este o realitate istoric. Societatea uman este o anti2 #:sis3 ea nu su ort asiv re/enta naturii" ci o reia e cont ro riu. Aceast reluare nu este o o eratie interioar si su!iectiv3 ea are loc" )n c#i o!iectiv" )n raxis. Ast$el" $emeia nu oate $i considerat doar ca un or0anism sexuat3 dintre datele !iolo0ice" au im ortant numai acelea care rimesc" )n actiune" o valoare concret1 constiinta de sine a $emeii nu este de$init doar rin sexualitate3 ea re$lect o situatie care de inde de structura economic a societtii" structur care traduce 0radul de evolutie te#nic atins de umanitate. Am constatat c" din unct de vedere !iolo0ic" cele dou trsturi esentiale care caracteri/ea/ $emeia s)nt urmtoarele3 ri/a asu ra lumii este mai mic dec)t cea a !r!atului1 este" )n c#i mai strict" aservit s eciei. 7ns aceste $a te ca t valori cu totul di$erite )n $unctie de contextul economic si social. 7n istoria uman" ri/a asu ra lumii nu se de$ineste niciodat rin tru " )n nuditatea sa3 rin de0etul mare menit s rind" m)na se de seste" de*a" ca $orm" antici )nd instrumentul ce )i va multi lica uterea3 )nc de la cele mai vec#i semne ale reistoriei" omul ne a are )ntotdeauna ca $iind )narmat. 7n e oca )n care el m)nuia 0#ioa0e 0rele sau tinea la distant $iarele sl!atice" sl!iciunea $i/ic a $emeii constituia o in$erioritate $la0rant3 e destul ca un instrument s reclame o $ort cu utin su erioar celei de care dis une $emeia entru ca ea s a ar ca a!solut ne utincioas. Dar se oate $ace ca" dim otriv" te#nica s anule/e di$erenta muscular care se ar !r!atul de $emeie3 o !un )n/estrare nu creea/ su erioritate dec)t din ers ectiva unei nevoi1 a avea mai mult nu e mai !ine dec)t a avea )ndea*uns. Ast$el" manevrarea unui mare numr de a arate moderne nu retinde dec)t utili/area unei rti din resursele virile3 dac minimumul necesar nu este su erior ca acittilor $emeii" ea devine" )n munc" e0ala !r!atului. 7n $a t" imense des$surri de ener0ie ot $i comandate ast/i rintr2o sim l a sare de !uton. .)t des re servitutile maternittii" ele do!)ndesc" )n $unctie de moravuri" o im ortant varia!il de la ca/ la ca/3 acestea s)nt )m ovrtoare dac $emeii i se im un multe nasteri si dac ea tre!uie s2si #rneasc si s2si creasc $r s ri*in co iii1 dac ea rocreea/ li!er" dac societatea )i vine )n a*u2 DL tor )n tim ul sarcinii si se ocu de co il" o!li0atiile materne s)nt usoare si ot $i lesne com ensate )n domeniul muncii. 7n $unctie de aceast ers ectiv retrasea/ En0els" )n Ori0inea $amiliei" istoria $emeii3 aceast istorie ar de inde )n c#i esential de aceea a te#nicilor. 7n e oca de iatr" c)nd m)ntul era detinut )n comun de toti mem!rii clanului" modul rudimentar de destelenire si s are a m)ntului limitau osi!ilittile de a $ace a0ricultur3 uterile $emeii nu enniteau mai mult dec)t munca cerut de ex loatarea 0rdinilor. 7n cadrul acestei divi/iuni rimitive a muncii" cele dou sexe constituie de*a" )ntr2un anume sens" dou clase1 )ntre aceste clase exist e0alitate1 )n vreme ce !r!atul v)nea/ si escuieste" $emeia rm)ne lin0 cmin1 dar sarcinile domestice )m!rac as ectul unei munci roductive3 $a!ricarea vaselor de lut" tesut" 0rdinrit1 rin acestea ea *oac un rol im ortant )n viata economic. Du desco erirea aramei" cositorului" !ron/ului" $ierului" du a aritia lu0ului" a0ricultura se extinde3 e necesar o munc intensiv entru a de$risa durile" entru a $ace c)m urile s rodeasc. Atunci omul recur0e la munca altor

oameni" e care )i $ace sclavi3 a are ro rietatea rivat3 st )n al sclavilor si al m)ntului" !r!atul devine si ro rietar al $emeii. Aceasta va $i 5marea )n$r)n0ere istoric a sexului $eminin>6. Ea se ex lic rin rsturnarea survenit )n divi/iunea muncii ca urmare a inventrii unor noi instrumente. 5Aceeasi cau/ care )nainte asi0ura dominatia $emeii )n cas" si anume limitarea activittii ei la tre!urile casnice asi0ura acum dominatia !r!atului )n cas3 activitatea casnic a $emeii )si ierdea acum im ortanta )n com aratie cu munca roductiv a !r!atului1 munca lui era totul" a $emeii doar un adaos ne)nsemnat6A. 7n acest moment dre tul atern se su!stituie celui matern3 transmiterea se $ac4 din tat )n $iu si nu de la $emeie ctre clan. Este a aritia $amiliei atriar#ale $ondate e ro rietatea rivat )ntr2o ast$el de $amilie" $emeia este o rimat. Br!atul suveran )si ermite" rintre altele" ca ricii sexuale3 $ace amor cu sclave sau cu #etaire" e oli0am. De )ndat ce moravurile $ac osi!il reci rocitatea" $emeia se r/!un rin in$idelitate3 adulterul devine com lementul natural al cstoriei E sin0ura a rare a $emeii $at de sclavia domestic )n care este tinut3 o resiunea social su ortat este consecinta o resiunii economice. E0alitatea nu se oate resta!ili dec)t atunci c)nd cele dou sexe vor avea dre turi *uridice e0ale1 dar aceast eli!erare retinde re)ntoarcerea sexului $eminin )n activitatea u!lic. 5Eli!erarea $emeii va $i osi!il a!ia atunci c)nd va utea artici a la roductie e scar lar0 iar munca casnic o va ocu a doar )ntr2o Ori0inea $amiliei" a ro riettii rivate si a statului. Editura %olitic. Bucuresti. 1FDE.> D1 msur ne)nsemnat. Acest lucru a devenit cu utint numai )n conditiile marii industrii moderne" care nu numai c admite" dar $ace necesar munca $emeii e scar lar0...61 Ast$el" soarta $emeii si cea a socialismului s)nt intim le0ate" du cum se oate vedea si )n vasta lucrare consacrat de Be!el $emeii 5-emeia si roletarul 2 s une el 2 s)nt am)ndoi niste o rimati.6 Aceeasi de/voltare a economiei" datorat rsturnrii aduse de ma2sinism" este menit s2i eli!ere/e si e unul" si e cellalt %ro!lema $emeii se reduce la ro!lema ca acittii ei de munc. %uternic )n e oca )n care te#nicile erau ada tate osi!ilittilor ei" detronat de cum a devenit inca a!il s le ex loate/e" ea )si re0seste" )n lumea modern" e0alitatea cu !r!atul. Doar re/istentele vec#iului ater2nalism ca italist )m iedic" )n ma*oritatea trilor" )m linirea concret a acestei e0alitti3 ea se va )m lini )n /iua c)nd aceste re/istente vor $i )nvinse. S2a si )m linit" de*a" )n +(SS" a$irm ro a0anda sovietici Iar c)nd societatea socialist se va reali/a )n )ntrea0a lume" nu vor mai exista !r!ati si $emei" ci doar muncitori e0ali )ntre ei. .u toate c sinte/a sc#itat de En0els re re/int un ro0res $at de cele e care le2am examinat anterior" ea ne de/am0este3 cele mai im ortante ro!leme s)nt escamotate. %ivotul )ntre0ii istorii )l re re /int trecerea de la re0imul comunitar la ro rietatea rivat3 nu ni se indic )n nici un $el cum s2a etrecut aceasta1 En0els mrturiseste c#iar c 5nu stim nimic )n aceast rivint )n la ora actual61 nu numai c i0nor detaliul istoric" dar nici nu su0erea/ vreo inter retare a acestuia. De asemenea" nu e lim ede $a tul c ro rietatea rivat ar $i antrenat )n c#i $atal aservirea $emeii. <aterialismul istoric consider dre t date $a te e care ar tre!ui s le ex lice3 el ostulea/" $r a o discuta" le0tura de interes care lea0 omul de ro rietate1 dar unde )si are sursa acest interes" surs a institutiilor sociale el )nsusi4 Ast$el" ex unerea lui En0els rm)ne su er$icial" iar adevrurile desco erite de el a ar dre t contin0ente. Este im osi!il ca ele s $ie cercetate )n ro$un/ime $r a de si limitele materialismului istoric. Acesta nu ar utea $ormula solutii ale ro!lemelor e care le2am indicat $iindc ele interesea/ omul )n ansam!lu" si nu aceast a!stractiune care este #omo ceconomicus. E clar" de exem lu" c ideea )nssi de osesiune nu oate do!)n di sens dec)t ornind de la conditia ori0inar a existentului. %entru ca ea s a ar" tre!uie ca mai )nt)i s existe

)n su!iect o tendint de a se ostula )n sin0ularitatea sa radical" o a$irmare a existentei sale ca autonom si se arat. Se )ntele0e c aceast retentie a rmas su!iectiv" interioar" $r adevr" at)ta vreme c)t individul nu dis unea de 1 I!idem. D8 mi*loacele ractice de a si2o satis$ace )n c#i o!iectiv3 )n a!senta uneltelor adecvate" el nu )ncerca" initial" sentimentul uterii asu ra lumii" se simtea ierdut )n natur si )n colectivitate" asiv" amenintat 2 *ucrie a unor $orte o!scure1 nu )ndr/nea s se 0)ndeasc e sine dec)t identi$ic)ndu2se cu )ntre0 clanul3 totemul" mana" m)ntul erau realitti colective. Or" desco erirea !ron/ului i2a ermis omului desco erirea sinelui creator" ivit )n )ncercrile unei munci anevoioase si roductive1 domin)nd natura" el nu se va mai teme de ea1 o dat re/istenta ei )nvins" el are cura*ul de a se erce e ca activitate autonom" de a se )m lini ca sin0ularitate.1 Dar aceast )m linire nu s2ar $i reali/at niciodat dac omul nu ar $i nutrit vointa ei ori0inar1 lectia muncii nu s2a scris )ntr2un su!iect asiv3 su!iectul s2a $urit el )nsusi si s2a cucerit e sine $urindu2si uneltele si cucerind m)ntul. %e de alt arte" a$irmarea su!iectului nu este su$icient entru a ex lica ro rietatea3 )n rovocare" con$lict" lu t" orice constiint oate )ncerca s se )nalte la suveranitate. %entru ca rovocarea s ia $orma otlact#2ulm" adic a unei rivalitti economice" entru ca" ornind de aici" se$ul si a oi mem!rii clanului s revendice !unuri rivate" tre!uie ca )n om s existe o alt tendint ori0inar3 am s us de*a" )ntr2un ca itol recedent" c existentul nu reuseste s se ercea dec)t alien)ndu2se1 el se caut e sine )n lume" )ntr2o $orm strin" e care si2o )nsuseste. 7n totem" )n mana" )n teritoriul ocu at" existenta sa alienat e cea e care o )nt)lneste clanul1 c)nd individul se se ar de comunitate" el reclam o )ncarnare sin0ular3 mana se individuali/ea/ )n se$" a oi )n $iecare individ1 si" )n acelasi tim " $iecare )ncearc s un st )nire e o !ucat de sol" e instrumente de lucru" e recolte. 7n aceste !o0tii care s)nt ale sale" omul se re0seste e sine )nsusi entru c el s2a ierdut )n ele3 e de )nteles" atunci" c el le oate acoiua o im ortant $undamental" aceeasi cu a ro riei lui vieti. Ast$el" interesul omului entru ro rietatea sa devine o relatie inteli0i!il. Este evident" )ns" c nu o utem descrie a el)nd numai la unealt3 tre!uie s cu rindem )ntrea0a atitudine a omului )narmat cu unealta" atitudine care im lic o in$rastructur ontolo0ic. De asemenea" este im osi!il s deducem din ro rietatea rivat o resiunea $emeii. Si aici insu$icienta unctului de vedere al lui En0els este mani$est. El a )nteles corect $a tul c sl!iciunea mus2 7n %m)ntul si reveriile vointei" 'aston Bac#elard $ace" rintre altele" un studiu su0estiv al muncii $ierarului. El arat cum" rin ciocan si nicoval" omul se a$irm si se se ar. 5<omentul trit de $ierar este unul er$ect i/olat si am li$icat. El )i meneste lucrtorului st )nirea tim ului" rin violenta unei cli e6" C a0. 198G1 si" mai de arte3 5-iinta $uritoare acce t rovocarea e care i2o lansea/ universul6. DK cular a $emeii nu a devenit" concret" in$erioritate dec)t )n relatia ei cu unealta de !ron/ si de $ier3 )ns nu a sesi/at $a tul c limitele ca acittii de munc nu constituiau )n sine un de/avanta* concret dec)t dintr2o anumit ers ectiv. &ocmai $iindc omul este transcendent si am!itie" el roiectea/" dincolo de orice nou instrument" noi exi0ente3 c)nd a inventat uneltele de !ron/ nu sa mai multumit s ex loate/e 0rdina1 a tinut s de$rise/e si s cultive c)m ii )ntinse3 nu din !ron/ ur si sim lu s2a iscat aceast voint. Inca acitatea $emeii a antrenat r!usirea ei entru c !r!atul a ca tat2o rintr2un roiect de )m!o0tire si ex ansiune. ,ici acest roiect nu este su$icient entru a ex lica

$a tul c ea a $ost o rimat3 divi/iunea muncii e sexe ar $i utut resu une o asociere rieteneasc. Dac ra ortul ori0inar al omului cu semenii si ar $i exclusiv unul de rietenie" n2am utea ex lica nici un ti de aservire3 acest $enomen este o consecint a im erialismului constiintei umane care )ncearc s2si )nsoteasc o!iectiv ro ria suveranitate. Dac n2ar $i existat )n ea cate0oria ori0inar a .eluilalt si o retentie ori0inar de dominare a .eluilalt" desco erirea uneltei de !ron/ nu ar $i utut antrena o resiunea $emeii. En0els nu ex lic nici caracterul sin0ular al acestei o resiuni. El a )ncercat s reduc o o/itia sexelor la un con$lict de clas3 a $cut2o" de alt$el" $r rea mare convin0ere3 aceast te/ nu oate $i sustinut. Este adevrat c divi/iunea muncii e sexe si o resiunea re/ultat de aici evoc" )n anumite uncte" divi/iunea claselor3 dar ele nu ot $i con$undate1 nu exist" )n sci/iunea claselor" nici o !a/ !iolo0ic1 muncind" sclavul a*un0e la constiinta de sine orientat )m otriva st )nului1 roletariatul si a trit )ntotdeauna ro ria conditie )n revolt" revenind ast$el la esential" constituindu2se )ntr2o amenintare entru ex loatatorii si" iar ceea ce vi/ea/ roletariatul este dis aritia ro riei clase. Am artat )n introducere c)t de di$erit este situatia $emeii" )n s ecial din cau/a vietii" a intereselor comune care o $ac solidar cu !r!atul si datorit com licittii e care el o )n 2t)lneste )n ea3 nici o dorint de revolt nu o )ncearc" $emeia nu sar utea su rima ca sex3 ea cere numai ca anumite consecinte ale s e ci$icrii sexuale s $ie a!olite. -a t )nc si mai 0rav3 orice a!ordare de !un2credint nu va utea considera $emeia doar ca muncitoare1 ca si ca acitatea de a roduce" $unctia ei de re roducere este im ortant" at)t )n economia social" c)t si )n viata individual1 exist e oci )n care este mai util nasterea co iilor dec)t manevrarea lu0ului. En0els a escamotat ro!lema1 el se multumeste s declaire c $amilia va $i a!olit de comunitatea socialist3 se stie c)t de des si c)t de radical a tre!uit s2si modi$ice +(SS olitica $amilial )m $unctie de ec#ili!rarea di$erit a nevoilor imediate le0ate de roductie si de re o ulare3 de alt$el" su rimarea $amiliei nu im lic )n mod necesar eli!erarea $emeii3 exem lul S artei si al re0imului na/ist dovedesc c" si le0at D9 direct de Stat" $emeia nu va $i )ntr2o mai mic msur o rimat de !r!ati. O verita!il etic socialist" si anume una care doreste *ustitia iar a su rima li!ertatea" care le im une o!li0atii indivi/ilor $r a a!oli individualitatea" se va a$la )ntr2o mare )ncurctur din cau/a ro!lemelor ridicate de conditia $emeii. Este im osi!il asimilarea 0estatiei cu munca sau cu un serviciu recum cel militar. Se sv)rseste o mult mai ro$und e$ractie )n viata unei $emei o!li0)nd2o s ai! co ii dec)t re0lement)nd ocu atiile cettenilor3 nici un Stat nu va )ndr/ni vreodat s instituie coitul o!li0atoriu. 7n actul sexual" )n maternitate" $emeia nu investeste doar $orte si tim " ci valori esentiale. <aterialismul rationalist retinde )n van c nu ar cunoaste !ine acest caracter dramatic al sexualittii3 instinctul sexual nu oate $i re0lementat3 nu este si0ur c el nu este urttorul unui re$u/ al ro riei satis$aceri" s unea -reud3 si0ur este c el nu se las inte0rat )n social $iindc exist )n erotism o revolt a cli ei )m otriva tim ului" a individualului )m otriva universalului1 vointa de al canali/a si ex loata risc s21 omoare" cci nu se oate dis une de s ontaneitatea vie asa cum se dis une de materia inert1 aceasta" mai cu seam" nu oate $i $ortat" asa cum se $ortea/ li!ertatea. -emeia nu ar utea $i direct o!li0at s nasc3 tot ce se oate este ca ea s $ie us )n situatii din care maternitatea s constituie sin0ura iesire3 le0ea sau moravurile )i im un cstoria" se inter/ic msurile anticonce tionale si avortul" se inter/ice divortul. Exact aceste vec#i constr)n0eri ale atriar#atului le2a resuscitat LJ(SS ast/i1 a re)nsu$letit teoriile aternaliste ale cstoriei1 rin aceasta" a a*uns s cear din nou $emeii s $ie o!iect erotic3 un discurs recent le invita e cettenele sovietice s2si )n0ri*easc tinuta" s $oloseasc $arduri" s devin coc#ete entru asi atra0e sotul si a2i st)rni dorinta. Din acest exem lu re/ult lim ede c e

im osi!il considerarea $emeii doar ca $ort roductiv3 entru !r!at ea este o artener sexual" cu $unctie re roductiv" un o!iect erotic" un .ellalt rin care se caut e sine )nsusi. (e0imurile tota litare sau autoritare se un )n van de acord )n a inter/ice si#anali/a si a declara c" entru cettenii loiali" inte0rati )n colectivitate" dramele individuale nu exist1 erotismul este o ex erient )n care 0eneralitatea este )ntotdeauna re erce ut individual. Iar entru un socialism democratic )n care s2ar a!oli clasele" dar nu si indivi/ii" ro!lema destinului individual si2ar stra )ntrea0a im ortant3 di$erentierea sexual si2ar stra )ntrea0a im ortant. (a ortul sexual care uneste $emeia si !r!atul nu este acelasi cu cel e care !r!atul )l )ntretine cu $emeia1 le0tura ei cu co ilul este una ireducti!il. Ea nu a $ost creat numai de unealta de !ron/3 masina nu e de2a*uns entru a o a!oli. A revendica entru ea toate dre turile" toate sansele osi!ile entru o $iint uman )n 0eneral nu resu une a tre!ui s $ii or! )n rivinta situatiei ei sin0ulare. Iar entru a o cunoaste" materialismul D= istoric" care nu vede )n !r!at si $emeie dec)t entitti economice" tre!uie de sit Ast$el" re$u/m" din acelasi motiv" monismul sexual al lui -reud si monismul economic al lui En0els. +n si#analist va inter reta toate revendicrile sociale ale $emeii ca $enomen le0at de 5 rotestul viril6" dim otriv" entru marxist" sexualitatea sa nu $ace altceva dec)t s ex rime" e ci ocolite mai mult sau mai utin com lexe" situatia economic a $emeii1 )ns cate0oriile 5clitoridian6 ori 5va0inal6" ca si cate0oriile 5!ur0#e/6 ori 5 roletar6 s)nt la $el de ne utincioase entru a de$ini o $emeie concret. Su!iacent dramelor individuale" ca si istoriei economice a umanittii" exist o in$rastructur existential care" sin0ur" ermite )ntele0erea" )n unitatea ei" a acestei $orme sin0ulare care este o viat. Valoarea $reudismului vine din $a tul c existentul e un tru 3 modul )n care se trieste el ca tru $at de alte tru uri traduce concret situarea sa existential. De asemenea" adevrat )n te/a marxist este c retentiile ontolo0ice ale existentului iau o $orm concret )n $unctie de osi!ilittile materiale care i se o$er" )n s e cial )n $unctie de cele e care i le desc#id noile te#nici. Dar" neinte0rate )n totalitatea realittii umane" sexualitatea sau te#nica nu ot ex lica nimic. Este motivul entru care la -reud interdictiile $ormulate de Su raeu si ulsiunile Eului a ar ca $a te contin0ente1 iar )n ex unerea lui En0els asu ra istoriei $amiliei" evenimentele cele mai )nsemnate ar s survin e neaste tate )n $unctie de ca riciile unui #a/ard misterios. %entru a desco eri $emeia" nu vom re$u/a anumite contri!utii ale !iolo0iei" ale si#anali/ei" ale materialismului istoric3 dar vom considera c tru ul" viata sexual" te#nicile nu exist )n c#i concret entru om dec)t )n msura )n care el le erce e )n ers ectiva 0lo!al a existentei sale. Valoarea $ortei musculare" a $alusului" a uneltei nu oate $i de$init dec)t )ntr2o lume de valon3 ea este dictat de roiectul $undamental al existentului )n transcenderea ctre $iint.

%artea a doua IS&O(IE I Aceast lume a a artinut )ntotdeauna !r!atilor3 nici unul dintre motivele ro use s re *usti$icarea acestui $a t nu ni sa rut su$icient. Doar relu)nd )n lumina $iloso$iei existentei datele reistoriei si ale etno0ra$iei vom utea )ntele0e cum s2a sta!ilit ierar#ia sexelor Am a$irmat de*a c" ori de c)te ori dou cate0orii umane se a$l una )n re/enta celeilalte" $iecare vrea s2si im un suveranitatea1 dac am)ndou s)nt ca a!ile s sustin

aceast revendicare" )ntre ele se creea/" $ie )ntru ostilitate" $ie )ntru rietenie" totdeauna )ntr2o stare de tensiune" o relatie de reci rocitate1 dac una dintre ele este rivi le0iat" ea devine su erioar celeilalte" e care se strduieste s o mentin )n o resiune Se oate )ntele0e" asadar" c !r!atul a vrut s domine $emeia3 dar ce rivile0iu i2a ermis sasi duc la )nde linire vointa4 %e c)t de !ine in$ormate" e at)t de utin sistematice" indicatiile $urni/ate de etno0ra$i asu ra $ormelor rimitive ale societtii umane s)nt extrem de contradictorii Este deose!it de di$icil de a*uns la o ima0ine a situatiei $emeii )n erioada recedent celei a racticrii a0riculturii. ,u se stie nici mcar dac" )n conditii de viat at)t de di$erite de cele de ast/i" musculatura sau a aratul res irator al $emeii nu erau la $el de de/voltate ca si ale !r!atului Oricum" i se )ncredintau munci 0rele si" mai ales" ea era aceea care urta overile1 acest din urm $a t este" totusi" am!i0uu3 ro!a!il c aceast $unctie )i revenea doar $iindc" )n convoaie" !r!atul )si stra manile li!ere entru a se a ra de virtualii a0resori" animale sau oameni1 rolul su im lica" deci" un mai mare ericol si cerea o $ort mai mare. Se are" )ns" c )n numeroase ca/uri $emeile erau destul de ro!uste si re/istente entru a artici a la ex editii r/!oinice. %otrivit istoriilor lui Ierodot" traditiilor rivitoare la ama/oanele din Da#oine: si multor altor mrturii antice sau modeme" s2a )nt)m lat ca $emeile s ia arte la r/!oaie sau vendete s)n0eroase" )n care dovedeau tot at)ta cura* si cru/ime c)t !r!atii3 s)nt citate r/!oinice care le s$)siau adversarilor $icatul cu dintii. .u toate acestea" este $oarte ro!a!il c si atunci" ca si ast/i" !r!atii aveau rivile0iul $ortei $i/ice1 )n vremurile 0#ioa0ei si sl!ticiunilor" )n vremurile )n care re/istenta naturii era una DD maxim" iar uneltele erau $oarte rudimentareJ aceast su erioritate ro!a!il c avea o im ortant extraordinar. In orice ca/" oric)t de ro!uste uteau $i e atunci $emeile" servitutile re roducerii re re/entau entru ele un #andica teri!il )n lu ta dus contra lumii ostile3 se ovesteste c ama/oanele )si mutilau s)nii" ceea ce )nseamn c re$u/au maternitatea" cel utin )n erioada r/!oinic a vietii lor. .)t des re $emeile normale" sarcina" nasterea" menstruatia le diminuau uterea de munc si le condamnau la lun0i erioade de ne utint1 entru a se a ra de dusmani" entru a asi0ura )ntretinerea lor si a co iilor lor" ele aveau nevoie de rotectia r/!oinicilor si de roadele v)ntorii si escuitului crora li se dedicau !r!atii1 cum" evident" nu exista nici un control al nasterilor" cum natura nu )i asi0ur $emeii erioade de sterilitate recum altor $emele mami$ere" maternitatea re etat a!sor!ea" ro!a!il" cea mai mare arte a $ortelor si a tim ului lor1 )n lus" ele nu erau ca a!ile s asi0ure viata co iilor adusi e lume. Acesta este rimul $a t )ncrcat de consecinte3 )nce uturile s eciei umane au $ost di$icile1 o ulatiile de cule0tori" v)ntori si escari nu smul0eau m)ntului dec)t rea utine !o0tii" cu retul unor e$orturi uriase1 se nsteau rea multi co ii $at de resursele colectivittii1 $ecunditatea a!surd a $emeii o )m iedica s artici e activ la s orirea acestor resurse cre)nd" )n sc#im!" o multime de noi nevoi. ,ecesar er eturii s eciei" ea o er etua cu asu ra de m sur3 !r!atul era cel care asi0ura ec#ili!rul re roductiv si roductiv. Ast$el" $emeia nu avea" $at de !r!atul creator" nici mcar rivile0iul de a mentine viata1 ea nu *uca rolul ovulului )n ra ort cu s ermato/oidul" al uterului $at de $alus1 re re/enta doar o arte din e$ortul de a ersevera s $iinte/e al s eciei umane si acest e$ort se reali/a )n ordine concret 0ratie !r!atului. &otusi" de vreme ce ec#ili!rul roducere2re roducere reuseste )ntotdeauna s se sta!ileasc" $ie si cu retul in$anticidului" al sacri$iciilor" al r/!oaielor" !r!atii si $emeile s)nt necesari )n mod e0al din unctul de vedere al su ravietuirii colective1 s2ar utea c#iar resu une c" )n anumite stadii caracteri/ate rin a!undenta #ranei" rolul ei rotector si #rnitor 12a su!ordonat e !r!at $emeii2mame1 exist $emele animale care $ac din

maternitate sursa unei com lete autonomii1 de ce n2a reusit $emeia s2si ridice un asemenea iedestal4 .#iar )n momentele )n care umanitatea reclama )n c#i ul cel mai im erios nasteri" nevoia de m)n de lucru $iind su erioar celei a materiilor rime de ex loatat" c#iar )n e ocile )n care maternitatea a $ost cel mai mult venerat" ea nu le2a ermis $emeilor s cucereasc rimul loc.1 <otivul3 umanitatea nu este o sim l s ecie natural3 ea 1 Sociolo0ia nu mai acord ast/i nici un credit elucu!ratiilor lui Basc#o$$en. DF nu caut s se mentin ca s ecie1 roiectul su nu const )n sta0nare3 umanitatea tinde s re de sirea de sine. Ioardele rimitive nu se interesau deloc de osteritatea lor. ,e$iind le0ate de un teritoriu" ne osed)nd !unuri" neidenti$ic)ndu2se cu nimic sta!il" ele nu )si uteau $orma nici o idee concret asu ra ermanentei1 nu aveau 0ri*a su ravietuirii si nu se recunosteau )n descendenti1 nu se temeau de moarte si nu aveau nevoie de mostenitori1 entru ele" co iii re re/entau o ovar si nicidecum un !un de ret1 dovada3 in$anticidul a $ost )ntotdeauna $recvent la o oarele nomade1 si multi dintre nou2nscutii nemasacrati mor" )n li sa unei i0iene elementare" )n indi$erenta 0eneral. -emeia care d nastere nu cunoaste" asadar" or0oliul rocrerii1 se simte ca un $el de *ucrie a unor $orte o!scure" iar c#inurile $acerii nu )i a ar dec)t ca un accident inutil si su rtor. <ai t)r/iu" co ilul va )nce e s $ie retuit mai mult. Oricum" )ns" nasterea si al tatul nu s)nt activitti" ci $unctii naturale" )n care nu este im licat nici un roiect1 de aceea" $emeia nu 0seste )n ele ratiunea unei a$irmri line de m)ndrie a existentei sale1 ea )si su ort cu asivitate destinul !iolo0ic. <uncile casnice" crora le este #r/it $iindc s)nt sin0urele concilia!ile cu ovara maternittii" o tin ca tiv )n imanent si re etitie1 ele s)nt re roduse" identic" /i du /i" $r a se sc#im!a rea mult de la un secol la altul1 aceste munci nu roduc nimic nou. In sc#im!" situatia !r!atului este radical di$erit1 el nu #rneste colectivitatea recum al!inele lucrtoare" rintr2un sim lu roces vital" ci rin acte care im lic trans2cenderea conditiei sale animale. Iomo $a!er este" de la o!)rsia tim urilor" un inventator3 r*ina cu care )si )narmea/ !ratul ca s !at omii si s adune $ructele ori 0#ioa0a cu care ucide animalele s)nt instrumente rin intermediul crora el )si am li$ic ri/a asu ra lumii1 el nu se mr0ineste s care acas estii smulsi mrii3 tre!uie ca" mai )nt)i" s cucereasc lumea a elor cio lindu2si iro0i1 s re a se )nst )ni asu ra !o0tiilor lumii" el anexea/ lumea. In )nssi aceast actiune el a*un0e s2si simt ro ria utere1 )si ro une tinte" roiectea/ ci de a le atin0e3 se reali/ea/ ca existent. %entru a er etua" el creea/1 de seste re/entul" desc#ide calea s re viitor. Este motivul entru care ex editiile de escuit si v)ntoare au un caracter sacru. .ele reusite s)nt )nt)m inate sr!toreste" ca trium$uri )n care !r!atul )si recunoaste umanitatea. El mani$est" )nc" acelasi or0oliu" c)nd construieste un !ara*" un /0)rie2nori sau o il atomic. El nu a lucrat doar entru a conserva lumea dat3 i2a a!olit $rontierele" a roiectat !a/ele unui nou viitor. Activitatea sa mai are o dimensiune care )i con$er su rema demnitate3 ea este" adesea" rime*dioas. Dac s)n0ele n2ar $i dec)t un aliment" n2ar valora mai mult dec)t la tele1 dar v)ntorul nu e un mcelar3 lu t)nd cu $iarele sl!atice" el )si asum riscuri. %entru a FL s ori resti0iuY #oardei" al clanului cruia )i a artine" r/!oinicul )si une )n *oc ro ria viati Iar rin aceasta el dovedeste" )n c#i strlucit" c" entru om" nu viata este valoarea su rem" ci viata tre!uie s serveasc unor teluri mai )nalte dec)t ea )nssi. .el

mai mare !lestem care a as asu ra $emeii este excluderea ei din aceste ex editii r/!oinice1 nu d)nd viat" ci risc)ndu2si viata se ridic omul deasu ra animalului1 iat de ce" la scara umanittii" su erioritatea i se acord nu sexului care d viat" ci sexului care ia viata. Detinem" ast$el" c#eia )ntre0ului mister. La nivelul !iolo0ic" o s ecie se oate er etua doar re2cre)ndu2se" iar si iar1 dar aceast creatie nu este dec)t o re etare a aceleiasi Vieti" su! $orme di$erite. Or" si !r!atul asi0ur re etarea Vietii" dar rintr2o transcendere a Vietii rin Existent3 rin aceast de sire el creea/ valori care nea0 orice valoare a urei re etitii. La animal" 0ratuitatea ori varietatea activittilor masculine rm)n /adarnice" cci el este com let li sit de roiect1 ceea ce $ace nu )nseamn nimic" dac nu serveste s ecia1 )n vreme ce" servind s ecia" masculul uman modelea/ $ata lumii" creea/ instrumente noi" inventea/" $ureste viitorul. 7n a$irmarea sa de sine ca suveran" el se !ucur de com licitatea $emeii )nsesi3 cci si ea este un existent" este locuit de transcendent" iar roiectul ei nu este re etitia" ci de sirea de sine ctre un alt viitor1 ea 0seste )n )nssi inima $iintei sale con$irmarea retentiilor masculine. -emeia se asocia/ celor care ser!ea/ succesele si victoriile !r!atilor ,e$ericirea ei este aceea de a $i $ost destinat s re ete Viata" )n vreme ce" )n ro riii ei oc#i" Viata nu im lic )n sine ratiunile ei de a $i" iar aceste ratiuni s)nt mai im ortante dec)t viata )nssi. Anumite asa*e )n care Ie0el de$ineste dialectica ra ortului dintre st )n si sclav ar utea $i mai !ine a licate ra ortului !r!at $emeie. %rivile0iul St )nului" arat el" rovine din $a tul c el a$irm S iritul )m otriva Vietii risc)ndu2si viata3 )ns" de $a t" sclavul )nvins a )n$runtat acelasi risc1 )n vreme ce $emeia este" )n c#i ori0inar" un existent care d Viat si nu )si risc ro ria viat1 )ntre !r!at si $emeie nu a existat niciodat vreo lu t1 de$initia lui Ie0el nu i se a lic dec)t ei. 5.ealalt UconstiintY este constiinta de endent entru care realitatea esential este viata animal" adic $iinta dat de o alt entitate.6 Dar acest ra ort se distin0e de ra ortul de o resiune" $iindc si $emeia vi/ea/ si recunoaste valorile la care a*un0 )n mod concret !r!atii1 !r!atul este acela care desc#ide un viitor entru care si $emeia )si transcende conditia1 )n $a t" $emeile nu au o us niciodat valorilor !r!atilor valon $emeiesti3 !r!atii" dornici sasi stre/e rero0ativele masculine" au inventat aceast divi/iune1 ei nu au tinut s cree/e un domeniu al $emininului 2 su! semnul vietii" al imanentei R dec)t entru a o tine e $emeie ri/onier )n el1 dar existentul )si caut" )n miscarea ro riei transcendente" *usti$icarea" din2 F1 colo de orice s eci$icitate sexual3 )nssi su unerea $emeilor este o dovad )n acest sens. .eea ce revendic ele ast/i este recunoasterea ca existenti )n aceeasi msur cu !r!atii si nu su unerea existentei $at de viat" a omului $at de animalitate. O ers ectiv existential ne2a ermis" asadar" s )ntele0em $elul )n care situatia !iolo0ic si economic a #oardelor rimitive avea s instaure/e su rematia !r!atilor. -emela este" )n mai mare msur dec)t masculul" rad a s eciei1 umanitatea a )ncercat )ntotdeauna s sca e de a sarea destinului ei s eci$ic1 rin inventarea uneltei" )ntretinerea vietii a devenit entru !r!at activitate si roiect" )n tim ce" rin maternitate" $emeia rm)nea str)ns le0at de cor " ca si animalul. &ocmai entru c umanitatea se une )n discutie ca $iint" adic )i re$er vietii ratiunile entru a vietui" !r!atul s2a ostulat $at de $emeie ca st )n1 roiectul !r!atului nu este de a se re eta )n tim ci este acela de a domni asu ra cli ei si de a $uri viitorul. Activitatea masculin este cea care" cre)nd valori" a constituit existenta )nssi ca va loare1 ea a revalat asu ra $ortelor con$u/e ale vietii" a aservit ,atura si -emeia. Este necesar acum s vedem cum s2a er etuat si a evoluat aceast situatie de2a lun0ul secolelor. .e loc a re/ervat umanitatea acestei rti din ea )nssi care s2a de$init" )n interiorul ei" ca $iind .ellalt4 .e dre turi ia recunoscut4 .um au de$init2o !r!atii4

II Am v/ut c" )n #oarda rimitiv" viata $emeii este $oarte 0rea1 la $emelele animale $unctia re roductiv este limitat natural" iar c)nd ea se actuali/ea/" individul este crutat" mai mult sau mai utin" de alte osteneli1 doar animalele domestice $emele s)nt uneori ex loatate )n la e ui/area $oitelor" at)t su! as ectul re roducerii" c)t si su! cel utilitar" de vreun st )n mai retentios. Era" $r )ndoial" si ca/ul $emeii" )ntr2o e oc )n care lu ta dus )m otriva unei lumi ostile reclama utili/area total a resurselor comunittii1 o!oselilor unei rocreatii ne)ncetate si dere0late 1 se adu0au cele ale muncilor domestice 0rele. .u toate acestea" unii istorici retind c )n acest stadiu su erioritatea masculului este mai utin marcat1 ceea ce ar tre!ui s us" mai de0ra!" e c aceast su erioritate este trit )n imediat" c nu este )nc a$irmat si voit1 nu exist vreo strdanie de a com ensa marile de/avanta*e care st)n*enesc viata $emeii1 dar ea nici im este maltratat asa cum se va )nt)m la mai t)r/iu )n re0im atemalist. ,ici o institutie nu con$irm ine0alitatea sexelor1 de alt$el" nu exist institutii3 nici ro2 F8 Z ietate" nici mostenire" nici dre t Iar reli0ia este neutr3 adoratie a unui totem asexuat oarecare. A!ia c)nd noma/ii vor rm)ne le0ati de un teritoriu si vor deveni a0ricultori vor a rea institutiile si dre tul. Omul nu se mai limitea/ la lu ta a ri0 )m otriva $ortelor ostile1 el )nce e s se ex rime concret rin intermediul )n$tisrii e care o im une lumii" )nce e s 0)n2deasc aceast lume si s se 0)ndeasc1 )n acest moment di$erenta sexual se re$lect )n structura colectivittii1 ea ca t un caracter sin0ular3 )n comunittile a0rare" $emeia este adesea aureolat de un resti0iu extraordinar. Acest resti0iu se ex lic" )n esent" rin noua im ortant c tat de co il )ntr2o civili/atie !a/at e munca m)n2 tului1 o dat instalati )ntr2un teritoriu anume" oamenii )l iau )n st2 )nire1 a are ro rietatea colectiv1 aceasta retinde ca osesorii s ai! o osteritate3 maternitatea devine o $unctie sacr. <ulte tri!uri triesc )n re0im comunitar3 ceea ce nu )nseamn c $emeile a artin tuturor !r!atilor din colectivitate1 ast/i nu se mai crede deloc c uniunea )n romiscuitate a $ost racticat vreodat1 )ns !r!atii si $emeile nu au o existent reli0ioas" social si economic dec)t )n si ca 0ru 3 individualitatea lor rm)ne un ur $a t !iolo0ic3 cstoria" indi$erent de $orm 2 mono0amie" oli0amie" oliandrie 2 nu este" la r)ndul ei" dec)t un accident ro$an ce nu creea/ nici o le0tur mistic. El nu e sursa nici unei servituti entru sotie" care rm)ne inte0rat clanului. Ansam!lul clanului reunit su! un acelasi totem osed mistic o aceeasi mana si se !ucur material de un acelasi teritoriu comun. 7n $unctie de rocesul de alienare des re care am vor!it" clanul se erce e" )n acest teritoriu" )ntr2o $orm o!iectiv si concret1 rin ermanenta m)ntului" el se reali/ea/" asadar" ca unitate a crei identitate ersist s$id)nd dis ersia tim ului. Doar acest demers existential ermite identi$icarea )ntre clan" 0int" $amilie si ro rietate" care a su!/istat )n )n /ilele noastre. .once tiei tri!urilor nomade entru care nu exista dec)t cli a" comunitatea a0ricol io su!stituie e aceea a unei vieti )nrdcinate )n trecut si anex)ndu si viitorul3 este venerat strmosul totemic care d numele mem!rilor clanului" iar clanul mani$est un interes ro$und entru descendentii si3 el )si va su ravietui rin in)ntul lsat mostenire si e care acestia )l vor munci. .omunitatea )si 0)ndeste unitatea si )si doreste existenta dincolo de re/ent3 ea se recunoaste )n co ii" )i recunoaste ca $iind ai si" )n ei se )m lineste si se de seste. 7ns multi rimitivi i0nor contri!utia tatlui la rocrearea co iilor1 ei cred c acestia ar $i re)ncarnri ale larvelor ancestrale care roiesc )n *urul unor ar!ori" st)nci" sau )n locuri

sacre anume si care co!oar )n cor ul $emeii1 se consider uneori c $emeia tre!uie s2si iard $ecioria entru a $ace in$iltrarea osi!il" dar alte o oare cred c ea se roduce la $el de !ine rin nri sau rin 0ur1 )n orice ca/" FK de$lorarea este rivit ca secundar si" din ratiuni mistice" ea este rareori a ana*ul sotului. <ama este )n mod evident necesar nasterii co ilului1 ea e aceea care conserv si #rneste 0ermenul )nluntrul ei si" deci" rin ea se er etuea/ clanul )n lumea vi/i!il. Asa )nc)t ea a*un0e s *oace un rol de rim lan. .el mai adesea co iii a artin clanului mamei" )i oart numele" se !ucur de dre turile si mai cu seam de m)ntul detinut de clan. %ro rietatea comunitar se transmite rin $emei3 rin ele le s)nt asi0urate mem!rilor clanului c)m urile si recoltele si" invers" rin mamele lor ei s)nt destinati cutrui sau cutrui domeniu. %utem considera" asadar" c" )n termeni mistici" m)ntul a artine $emeilor3 ele au un ascendent )n acelasi tim reli0ios si le0al asu ra 0liei si a roadelor ei. Le0tura care le uneste este mai str)ns dec)t una de a artenent1 re0imul dre tului natural se caracteri/ea/ rintr2o verita!il asimilare a $emeii cu m)ntul1 si )n $emeie" si )n m)nt se )m lineste" arcur0)ndu2si avatarurile" ermanenta vietii" a vietii care" )n esent" este /mislire. %entru noma/i" rocrearea nu are a $i dec)t un accident" iar !o0tiile ascunse )n tarin rm)n necunoscute1 dar a0ricultorul admir misterul $ecundittii care )ncolteste si se des$oaie )n !ra/de si )n )ntecele matern1 el stie c a $ost odrslit recum vitele si recoltele si vrea ca tri!ul lui s odrs2leasc alti oameni care s2l duc mai de arte" duc)nd mai de arte rodnicia c)m urilor1 natura )ntrea0 )i a are ca o mam1 tr)na este $emeie1 si $emeia este locuit de aceleasi uteri o!scure ca si tr)na.> )n arte" acesta este motivul entru care 1 se )ncredintea/ munca a0ricol3 asa cum oate c#ema la s)n larvele ancestrale" ea are si uterea de a $ace s rsar din c)m urile )nsm)ntate roadele si s icele. ,ici )ntr2un ca/" nici )n cellalt" nu este vor!a de o o eratie creatoare si de o invocatie ma0ic. 7n acest stadiu" omul nu se mai mr0ineste s culea0 rodusele solului3 el nu2si cunoaste" )ns" deocamdat" uterea" e/it )ntre te#nici si ma0ie1 se simte asiv" de endent de ,atura care seamn viata si moartea" la )nt)m lare. Desi0ur" el recunoaste" mai mult sau mai utin" utilitatea actului sexual si a te#nicilor menite s )m!l)n/easc m)ntul3 dar co iii si recoltele )i a ar mai ales ca daruri su ranaturale1 iar ceea ce ademeneste si aduce )n aceast lume !o0tiile )n0ro ate la sursele misterioase ale vietii s)nt misterioasele e$luvii emanate de cor ul $eminin. Asemenea credinte s)nt )nc vii la multe tri!uri de indieni" australieni sau oline/iem81 ele au c tat o 1 5Slvit $ii. tu 'lie. tuturora mam" roditoare $ie2ti dumne/eiasca )m!rtisare" !o0at $ii si2n road #r/it omului6" se s une )ntr2un vec#i dese)n2tec an0lo2saxon. 2 In +0anda sau la o ulatia B#anta din India" $emeia steril este considerat rime*dioas entru 0rdin. 7n ,ico!ar" se crede c recolta va $i mai !o0at dac de ea se ocu o $emeie 0ravid. 7n Borneo. $emeile s)nl acelea care ale0 F9 im ortant cu at)t mai mare" cu c)t se armoni/au cu interesele ractice ale colectivittii. <aternitatea )i meneste $emeii o existent sedentar1 este normal ca" )n tim ce !r!atul v)nea/" escuieste" se r/!oieste" ea s rm)n l)n0 cmin. Dar la o oarele rimitive nu se cultiv dec)t 0rdini de dimensiuni modeste" a$late )ntre #otarele satului1 ex loatarea lor este o sarcin domestic1 uneltele e ocii de iatr nu reclam un rea mare e$ort )n m)nuire1 economia si credinta s2au us de acord )n a lsa e seama $emeilor munca a0ricol. %e msur ce )nce e s a ar industria casnic" aceasta le va reveni tot lor3 ele tes covoare si )nvelitori" modelea/ vasele de lut. Adeseori" tot ele conduc

or0ani/area sc#im!urilor de !unuri3 comertul e )n m)inile lor. %rin ele" deci" se mentine si se ro a0 viata clanului1 de munca lor si de virtutile lor ma0ice de ind co iii" turmele" recoltele" ustensilele" toat ros eritatea 0ru ului al crui su$let s)nt. O asemenea utere le ins ir !r!atilor un res ect amestecat cu teroare" ce se va re$lecta )n cultul lor. 7n $emei se va concentra" re/um)ndu2se" )ntrea0a ,atur strini Am s us de*a c omul nu se 0)ndeste niciodat dec)t 0)ndindu21 e .ellalt1 el erce e lumea su! semnul dualittii1 aceasta nu are" la )nce ut" un caracter sexual. -iind" )ns" evident" di$erit de !r!atul care se a$inn e sine ca $iind Acelasi" $emeia va $i lasat )n cate0oria .eluilalt1 e )nvluit )n Alteritate1 nu este" la )nce ut" )ndea*uns de im ortant entru a o )ncarna ea sin0ur" ast$el )nc)t )n interiorul cate0oriei .eluilalt se desenea/ o su!divi/iune3 adesea" )n vec#ile cosmo0onii un acelasi element are o $orm )n acelasi tim masculin si $eminin1 ast$el" la !a!ilonieni" Oceanul si <area a ar ca du!la )ncarnare a #aosului cosmic. .)nd rolul $emeii creste" ea a!soar!e a roa e )n totalitate /ona .eluilalt. A ar atunci divinittile $eminine )n care se venerea/ ideea de $ecunditate. La Susa a $ost desco erit cea mai ar#aic ima0ine a <arii Beite 2 <area <am cu roc#ie lun0 si ie tntur )nalt" e care alte statui ne2o )n$tisea/ )ncoronat cu turnuri1 s turile din .reta au scos la lumin multe asemenea e$i0ii. Ele s)nt c)nd steato i0e si ase/ate e vine" c)nd mai su!tiri si st)nd )n icioare" c)teodat )m!rcate" adeseori 0oale" cu !ratele str)nse su! s)nii um$lati. (e re/entat ca orum!it" /eita este re0ina si conserv semintele. 5Se crede c )ntre ele si semintele cu care se s une c au rmas 0rele exist o a$initate natural. +neori $emeile )si etrec no tile )n e)m2 urile de add: Core/G" c)nd acesta )nce e s creasc.>6 CIose and <ac Dou0all.G In vec#ea Indie" $emei 0oale )m in0 )n tim ul no tii lu0ul )n *urul c)m ului. Indienii din Orinoco las )nsm)ntatul si lantatul )n 0ri*a $emeilor" cci. 5asa cum $emeile stiau s concea si s aduc e lume co iii" tot ast$el semintele si rdcinile lantate de ele rodeau mai !ine dec)t cele lantate de rn)na !r!atilor>> C-(ABE(G. La -ra/er exist numeroase exem le analoa0e. F= cerului1 ea este si )m rteas a In$ernului" de unde se iveste t)rindu2se" su! )n$tisarea sim!olic a unui sar e. Ea se arat )n munti si duri" )n mri si i/voare. %este tot" e dttoare de viat1 uci0)nd" ea romite si resurectia. .a ricioas" destr!lat" crud recum ,atura" )n acelasi tim rielnic si )ns im)nttoare" ea domneste este )ntrea0a E0eid" este -ri0ia" Siria" Anatolia" este )ntrea0a Asie occidental. Se numeste Istar la Ba!ilon" Astarte la o oarele semitice" iar la 0reci 'eea" (#ea sau .:!ele1 )n E0i t o re0sim su! trsturile lui Isis" iar divinittile masculine )i s)nt su!ordonate. Idol su rem )n s$erele )nde rtate ale cerurilor si in$ernului" $emeia este )ncon*urat de ta!uuri e m)nt" ca toate $iintele sacre1 este ea )nssi ta!u1 din cau/a uterilor e care le detine este rivit ca ma0ician" vr*itoare1 asociat ru0ciunilor" ea devine" uneori" reoteas" recum druidele vec#ilor celti1 uneori artici la conducerea tri!ului si se )nt)m l c#iar s o exercite sin0ur. Aceste e oci )nde rtate nu ne2au lsat nici un $el de documente scrise. Dar marile e oci atriar#ale strea/ )n mitolo0ia lor" )n monumente si traditii" amintirea unui tim )n care $emeile detineau un ran0 $oarte )nalt. Din unct de vedere $eminin" e oca !ra#manic re re/int un re0res $at de cea a (i0 Vedei si" la r)ndul ei" aceasta din urma 2 $at de stadiul rimitiv care a recedat2o. La !eduinii din e oca reislamic statutul $emeilor era su erior celui rev/ut )n .oran. <ari $i0uri recum ,io!e sau <edeea evoc o e oc )n care" consider)nd2si co iii ca e un !un ro riu" mamele )i converteau )n surs de resti0iu. Iar )n oemele #omerice" Andromaca sau Iecu!a au o im ortant e care 'recia clasic nu o mai acord $emeilor ascunse )n um!ra 0ineceului.

Aceste $a te au condus la i ote/a con$orm creia )n e oca rimi tiv ar $i existat o verita!il domnie a $emeilor1 Bn0els a reluat aceast i ote/" ro us de Basc#o$$en1 trecerea de la matriar#at la atriar#at )i a are lui En0els dre t 5marea )n$r)n0ere istoric a sexu lui $eminin6 In realitate" )ns" aceast v)rst de aur a -emeii nu e dec)t un mit. A s une c $emeia era .ellalt )nseamn a s une c )ntre sexe nu exista un ra ort de reci rocitate3 %m)nt" <am" Beit 2 ea nu re re/enta un semen entru !r!at1 uterea ei se a$irma dincolo de re0istrul uman3 ea era" asadar" undeva )n a$ara acestui re0istru. Societatea a $ost )ntotdeauna masculin1 uterea olitic a $ost )ntotdeauna )n m)inile !r!atilor. 5Autoritatea u!lic sau ur si sim lu sociala a artine )ntotdeauna !r!atilor6" a$irm Levi2Strauss )n studiul su asu ra societtilor rimitive. Semenul" un cellat si )n acelasi tim un acelasi cu care se sta!ilesc relatiile reci roce" este" )ntotdeauna" en tiu !r!at" un alt individ !r!at. Dualitatea care se de/vluie )ntr2o $orm sau alta )n interiorul colectivittilor o une un 0ru de !r!ati unui alt 0ru de !r!ati3 $emeile $ac ane dintre !unurile e care acestia le osed si care s)nt entru ei un instrument de sc#im! F@ E$oarea rovine din con$u/ia a dou $orme ale alterittii care se exclud )n totalitate. 7n msura )n care $emeia este considerat ca $iind .ellalt a!solut" si anume 2 oric)t de mare i2ar $i $orta ma0ic 2 ca $iind inesentialul" este cu totul im osi!il ca ea s $ie rivit ca $iind un cellalt2su!iect1. -emeile nu au constituit niciodat" deci" un 0ru se arat care s se $i ostulat entru sine $at de 0ru area !r!atilor1 ele nu au avut niciodat o relatie direct si autonom cu !r!atii3 5Le0tura de reci rocitate care $ondea/ cstoria nu se sta!ileste )ntre !r!ati si $emei" ci )ntre !r!ati rin intermediul $emeilor care nu re re/int dec)t rinci ala oca/ie de instituire a le0turii6" s une Levi2Strauss8. .onditia concret a $emeii nu este a$ectat de ti ul de $iliatie ce revalea/ )n societatea creia ea )i a artine1 $ie c re0imul este unul atriliniar" matriliniar" !ilateral sau nedi$erentiat Cnedi$e2rentierea ne$iind niciodat ri0uroasG" ea se a$l )ntotdeauna su! tutela !r!atilor1 sin0ura ro!lem este s stim dac" du cstorie" ea se su une autorittii tatlui sau $ratelui ei mai mare R autoritate ce se va extinde si asu ra co iilor ei 2 sau dac ea trece su! autoritatea sotului. 7n orice ca/3 5)n rivinta $emeii" ea nu este niciodat dec)t sim!olul descendentei sale... $iliatia matriliniar )nseamn ni)na tatlui sau a $ratelui $emeii )ntins )n )n satul cellalt6J. Ea nu este dec)t mediatoarea dre tului" si nu detintoarea acestuia. 7n $a t" re0imul $iliatiei de$ineste relatiile dintre dou 0ru uri masculine" si nu ra ortul dintre cele dou sexe. %ractic" conditia $emeii nu este le0at )n c#i sta!il de un ti de dre t sau de altul. Se )ntOm l ca" )n re0im matriliniar" ea s ocu e o o/itie $oarte )nalt3 tre!uie" )ns" s tinem seama de $a tul c re/enta unei $emei conductor" a unei re0ine )n $runtea unui tri!" nu )nseamn c)tusi de utin c $emeile s)nt suverane1 urcarea e tron a Ecaterinei nu a sc#im!at cu nimic soarta trncilor din (usia1 si nu este mai utin $recvent ca ea" tranca" s triasc )n cea mai mare )n*osire. De alt$el" ca/urile )n care $emeia rm)ne )n clanul su si )n care sotului nu )i este ermis dec)t s2i $ac vi/ite scurte" clandestine" s)nt $oarte rare. A roa e )ntotdeauna ea leac s locuiasc su! aco erisul sotului3 acest $a t este de a*uns entru a ilustra rimatul masculin. 5Dincolo de oscilatiile modului de Vom vedea c aceast distinctie s2a er etuat. E ocile care rivesc $emeia ca tund .ellalt s)nt acelea care re$u/ la modul cel mai cate0oric cu utint s o inte0re/e societtii )n calitate de $iint uman. Ast/i" ea nu devine un cellalt2semen dec)t icr/)ndu2si aura mistic. Aceast carte ec#ivoc au *ucat2o anti$eministii )ntotdeauna. Ei acce t cu dra0 inim s exalte $emeia ca e un .ellalt" ast$el )ne)t s2i constituie alteritatea ca a!solut" ireducti!il" re$u/)ndu2i accesul la <irsein2ul uman.

2 .$. LEVI2S&(A+SS" Structurile elementare ale rudeniei. K <dem. FE $iliatie 2 s une Levi2Strauss 2 ermanenta re/identei atrilocale atest relatia $undamental de asimetrie )ntre sexe ce caracteri/ea/ societatea uman.6 .um $emeia )si strea/ l)n0 ea co iii" re/ult c or0ani/area teritorial a tri!ului nu con$irm or0ani/area sa totemic3 una este ri0uros $ondat" cealalt 2 contin0ent1 dar" ractic" rima dintre acestea are o im ortant mai mare" cci locul )n care muncesc si triesc oamenii contea/ mai mult dec)t a artenenta lor mistic. 7n re0imurile de tran/itie" care s)nt cele mai $recvente" exist dou ti uri de dre t" unul reli0ios" cellat !a/at e ocu area si munca m)ntu2lui" care se )ntre trund. Desi laic" institutia cstoriei nu e mai utin im ortant social" iar con*u0alitatea" c#iar li sit de semni$icatie reli0ioas" are o existent re0nant )n lan uman. .#iar si )n colectivittile )n care se )nt)lneste o mare li!ertate sexual" se cuvine ca $emeia care aduce e lume un co il s $ie cstorit1 ea nu reuseste s constituie" )m reun cu ro0enitura sa" un 0ru autonom1 iar rotectia reli0ioas a $ratelui nu este su$icient1 este reclamat re/enta unui sot. Acesta are adeseori mari res onsa!ilitti )n rivinta co iilor1 ei nu a artin clanului su" si totusi el este cel care )i #rneste si )i creste1 )ntre sot si sotie" tat si $iu se creea/ le0tura coa!itrii" a muncii" a intereselor comune" a tandretii. 7ntre aceast $amilie laic si clanul totemic ra orturile s)nt extrem de com lexe" du cum o arat diversitatea ritualurilor de cstorie. Sotul )si cum r sotia de la clanul strin" sau" )n orice ca/" )ntre clanuri are loc un sc#im! de restatii" rimul livr)nd e unul dintre mem!rii si" cellalt o$erind vite" alimente sau munc. Dar cum sotul )si ia asu ra lui 0ri*a sotiei si a co iilor ei" se )nt)m l si ca el s rimeasc de la $ratii acesteia o lat. 7ntre realittile mistice si cele economice exist un ec#ili!ru insta!il. Br!atul este adesea mai le0at de $iii dec)t de ne otii si1 el va ale0e s se a$irme ca tat atunci c)nd o asemenea a$imare va deveni osi!il. Este motivul entru care orice societate tinde ctre o $orm atriar#al atunci c)nd evolutia ei $ace ca !r!atul s a*un0 la constiinta de sine si s2si im un vointa. Dar e im ortant de su!lini at c" inclusiv )n e oca )n care era )nc derutat )n $ata misterelor Vietii" ,aturii" -emeii" el nu a renuntat niciodat la uterea sa1 c)nd" )ns im)ntat de ma0ia rime*dioas ascuns tainic )n $emeie" el o va ostula ca $iind esentialul" !r!atul este cel care ostulea/ si se reali/ea/ ast$el ca esential )n aceast alienare consimtit1 )n o$ida virtutilor $ecunde care o im re0nea/" !r!atul rm)ne st )nul ei" asa cum este st )nul m)ntului $ertil1 ea este menita s $ie su us" ose dat" ex loatat" recum natura a crei ma0ic $ertilitate o )ncarnea/. %resti0iul de care se !ucur )n oc#ii !r!atilor este unul con$erit de !r!ati1 ei )n0enunc#ea/ dinaintea .eluilalt" o ador e Beita <am. .are" oric)t ar rea de uternic" e erce ut rin intermediul unor notiuni create de constiinta masculin. &oti idolii inventati de !r!at" FD oric)t de teri$iant lsmuiti" s)nt )n $a t de endenti de !r!at si tocmai de aceea st )n uterea !r!atului s )i distru0. 7n societtile rimitive" aceast de endent nu este recunoscut si ostulat" dar ea exist )n imediat" )n sine1 si va $i cu usurint mediat de )ndat ce !r!atul va c ta o constiint de sine mai lim ede" de )ndat ce el va )ndr/ni s se a$irme si s se o un. Si" de $a t" c#iar atunci c)nd !r!atul se erce e ca $iind dat" asiv" a$lat la discretia #a/ardului loilor si arsitei" el se reali/ea/ si ca transcendent" ca roiect1 )n el" de*a" s iritul si vointa se a$irm )m otriva con$u/iei si contin0entei vietii. Strmosul totemic ale crui multi le )ncarnri le asum $emeia este" )n c#i mai mult sau mai utin clar" su! numele su de animal sau de ar!ore" un rinci iu masculin1 $emeia )i er etuea/ existenta carnal" )ns rolul ei e numai unul #rnitor" si nu creator1 ea nu

creea/ )n nici un domeniu1 ea )ntretine viata tri!ului" cruia )i d co iii si )inea" nimic mai mult1 rm)ne #r/it imanentei1 dintre toate as ectele societtii" ea )l )ncarnea/ e cel static" )nc#is )n el )nsusi" )n sc#im!" !r!atul continu s aca are/e $unctiile care desc#id aceast societate ctre natur si ctre ansam!lul colectivittii umane1 sin0urele munci demne de el s)nt lu ta" v)ntoarea" escuitul1 el cucereste r/i de la altii" strini" si le anexea/ tri!ului su1 lu ta" v)ntoarea" escuitul re re/int o ex ansiune a existentei" de sirea lui ctre lume1 !r!atul rm)ne sin0ura )ncarnare a transcendentei. El nu dis une )nc de mi*loacele ractice rin care s domine total -eme2ia2'lie" nu )ndr/neste )nc s se ridice )m otriva ei3 de*a" )ns" el ar vrea s i se smul0. 7n aceast voint ar tre!ui cutat" du rerea mea" motivatia ro$und a $aimoasei cutume a exo0amiei" at)t de rs )ndit )n societtile cu $iliatie uterin. .#iar dac !r!atul i0nor rolul e care )l *oac )n r[2\creatie" cstoria are entru el o mare im ortant3 rin aceasta accede la demnitatea de adult si i se re arti/ea/ un $ra0ment de lume1 rin mam" este le0at de clan" de strmosi si de tot ceea ce )i constituie ro ria su!stant1 dar rin toate $unctiile sale laice 2 cstorie" munc 2 el tine s evade/e din acest cerc" s a$irme transcendenta )m otriva imanentei" s2si desc#id un viitor di$erit de trecutul )n care )i s)nt cu$undate rdcinile1 du ti ul de a artenent recunoscut )n di$eritele societti" interdictia incestului ia $orme di$erite" )ns ea )si strea/" din e ocile rimitive si )n )n /ilele noastre" acelasi sens3 ceea ce doreste s osede !r!atul este ceea ce el nu este1 el rocedea/ la uniunea cu ceea ce )i a are ca $iind Altul dec)t el. ,u tre!uie" asadar" ca sotia s artici e la mana sotului" tre!uie ca aceasta s2i $ie strin3 strin" deci" si clanului su. .storia rimitiv se $ondea/ uneori e un ra t" $ie real" $ie sim!olic3 cci violenta $at de cellalt re re/int cea mai evident a$irmare a alterittii sale. .ucerindu2 si $emeia rin $ort" r/!oinicul dovedeste c a stiut s2si anexe/e un !un retios strin si s dina2 FF mite/e limitele destinului trasat rin ro ria nastere1 cum rarea )n diverse $orme 2 lata unui tri!ut" restarea unor servicii 2 im lic" mai utin re0nant" aceeasi semni$icatie.1 &re tat" !r!atul si2a mediat ex erienta" iar )n re re/entri" ca si )n existenta sa ractic" rinci iul masculin a $ost acela care a trium$at S iritul a revalat asu ra Vietii" transcendenta asu ra imanentei" te#nica asu ra ma0iei si ratiunea asu ra su erstitiei. Devalori/area $emeii re re/int o eta necesar )n istoria umanittii3 cci nu valoarea sa o/itiv" ci sl!iciunea !r!atului erau sursa resti0iului ei1 )n ea se )ncarnau nelinistitoarele mistere ale naturii3 !r!atul sca de su! st )nirea ei atunci c)nd se eli!erea/ de natur. &recerea de la iatr la !ron/ )i ermite s reali/e/e" muncind" cucerirea solului si a ro riului sine. A0ricultorul se su une ca riciilor m)ntului" 0erminrii" anotim urilor" e asiv" con*ur si astea t3 iat de ce s iritele totemice o ulau lumea uman1 tranul su orta caracterul )nt)m ltor al mani$estrii acestor uteri care )l )nvesteau. Dim ortiv" lucrtorul modelea/ unealta otrivit lanului su1 )n $ata naturii inerte" care )i re/ist" dar e care o )n$r)n0e" el se a$irm ca voint suveran1 )ntetind ritmul !tilor e nicoval" el 0r!este $urirea uneltei3 or" nimic nu oate 0r!i coacerea s icelor3 o!iectul relucrat )l )nvat )n ce const res onsa!ilitatea3 0estul su rice ut sau st)n0aci oate da $orm sau oate s$r)ma1 rudent" a!il" el exersea/ atin0)nd un 0rad de er$ectiune de care e m)ndru3 succesul su nu de inde de )ndurarea /eilor" ci de el )nsusi1 el )si s$idea/ tovarsii si se m)ndreste cu reusitele ro rii1 si dac $ace" )nc" un loc oarecare riturilor" te#nicile exacte i se ar cu mult mai im ortante1 valorile mistice trec )n lan secund" iar interesele ractice )n rim lan1 el nu se eli!erea/ cu

> )n te/a de*a citata a lui Levi2Strauss. 0sim. 7nlr2o $orm utin di$erit" o ... nicidecum $a tul rimitiv din care decur0e exo0amia" ci ea re$lect" )ntr2o $orma ne0ativ" o voint o/itiv de exo0amie. ,u exist nici un motiv imediat entru ca o $emeie s nu $ie otrivit entru comertul cu !r!atii din clanul ei1 dar e util din unct de vedere social ca ea s $ie arte a restatiilor rin care. 7n loc s se )nc#id )n el )nsusi" $iecare clan sta!ileste cu cellalt un ra ort de reci rocitate3 5Exo0amia are o valoare mai utin ne0ativ dec)t o/itiv... ea inter/ice cstoria endo0ani... cu si0urant nu entru c maria*ului consan0uin 1 se atasea/ ideea unui encol !iolo0ic" ci $nndcO din maria*ul exo0am re/ult un anume !ene$iciu social6. ,u tre!uie ca 0ru ul s consume )n s atiul rivai $emeile care constituie unul dintre !unurile sale. ci ca el s $ac din $emei un .... sin0ura motivatie este c ea e un acelasi tre!uind Csi" deci" ut)ndG s devin cellalt... -emeile vindute ca sclave ot $i aceleasi cu cele initial o$erite. At)t unele" c)t si celelalte tre!uie s $ie urttoare ale semnului alreritOtii. care este consecinta unei anumite o/itii )ntr2o structur si nu a unui caracter )nnscut6. 1LL totul de /ei3 dar )i des arte de sine" des rtindu2se de ei" )i )nde rtea/ trimi$)ndu2i )n cerul olim ian si str)ndu2si entru sine s atiul terestru1 marele %an va $i tot mai vl0uit du ce va $i rsunat rima lovitur de ciocan si va $i inau0urat im eriul !r!atului. Acesta )si $ace ucenicia ro riei uteri. 7n ra ortul !ratului su creator cu o!iectul $a!ricat ex erimentea/ cau/alitatea3 sm)nta semnat )ncolteste sau nu" )n tim ce metalul reactionea/ )ntotdeauna la $el us )n $oc" udat cu a ori su us actiunii mecanice3 lumea aceasta de ustensile se las consemnat )n conce te clare3 0)ndirea rational" lo0ica si matematica ot a rea din acest moment. 7ntrea0a )n$tisare a universului e !ulversat. (eli0ia $emeii era le0at de im eriul a0riculturii" im eriu al duratei ireducti!ile" al contin0entei" #a/ardului" aste trii" misterului1 im eriul lui #omo $a!er este cel al tim ului ce oate $i" ca si s atiul" )nvins" al necesittii" al roiectului" actiunii" ratiunii. .#iar atunci c)nd )n$runt m)ntul" !r!atul o $ace" de acum )nainte" ca lucrtor1 el desco er c solul oate $i )m!o0tit" c e !ine s $ie lsat s se re$ac si c unele seminte ot $i tratate )ntr2un $el sau altul3 acum" cel care $ace s creasc recoltele este el1 sa canale" iri0 sau asanea/ terenuri" trasea/ drumuri" construieste tem le3 creea/" din nou" o lume nou. %o oarele rmase su! st )nirea /eitei2mame" cele )n care sa er etuat $iliatia uterin s2au o rit si la un stadiu rimitiv de civili/atie. -iindc $emeia nu era venerat dec)t )n msura )n care !r!atul se $cea sclavul ro riilor sale s aime" com licele ro riei ne utinte3 cultul $emeii se )nlta e un teren al terorii" si nu al iu!irii. Br!atul nu se utea )m lini e sine dec)t )nce )nd rin a detrona $emeia>. El va recunoaste ast$el ca suveran rinci iul masculin al $ortei creatoare" al luminii" inteli0entei si ordinii. 7n rea*ma /eitei2mame se iveste un /eu" un $iu sau un iu!it care )i este" )nc" in$erior" dar care )i seamn leit si )i e asociat. Si el )ncarnea/ un rinci iu de $ecunditate3 este un taur" este <inotaurul" este ,ilul $ertili/)nd c)m iile e0i tene. El moare toamna si renaste rimvara" du ce sotia2mam" invulnera!il" dar scldat )n lacrimi" s*2a adunat toate $ortele entru ai cuta tru ul si a21 readuce la viat. In .reta" se constat a aritia acestui cu lu care oate $i re0sit e toate malurile <editeranei3 Isis si Iorus )n E0i t" Astarte si Adonis )n -enicia" .:!ele si Attis )n Asia <ic si" )n 'recia #elenistic" (#ea si Beus. A oi" <area <am va $i detronat. 7n E0i t" unde conditia $emeii rm)ne una )n c#i exce tional $avora!il" /eita ,ut" )ncarnare a ceru > Bine)nteles" aceast conditie este necesara" dar nu su$icient3 exist civili/atii atriliniare !locate )ntr2un stadiu rimitiv3 altele" recum civili/atia <a:a. care s2au de0radat. ,u exist o ierar#ie a!solut )ntre societtile de dre t matern si cele de dre t atern3 )ns numai acestea din urm au evoluat din unct de vedere te#nic si ideolo0ic. 1L1

lui" si Isis" m)ntul $ertili/at" sotie a lui ,il" Osiris" rm)n /eite de o mare im ortant1 si totusi re0ele su rem este (a" /eul soarelui" luminii si ener0iei virile. La Ba!ilon" Istar nu mai este dec)t sotia lui Bel2<ardu;1 el este creatorul tuturor lucrurilor si 0arantul armoniei lumii. Beul semitilor este !r!at .)nd Beus domneste )n ceruri tre!uie ca 'eea" (#ea" .:!ele s a!dice3 Demeter nu rm)ne dec)t o divinitate secundar" desi )nc im untoare. Beii vedici au sotii care s)nt de arte de a $i la $el de adorate. La romani" Ju iter nu are e0al.1 Ast$el" trium$ul atriar#atului nu a $ost nici o )nt)m lare" nici re/ultatul unei revolutii violente. 7nc de la )nce uturile umanittii" rivile0iul !iolo0ic le2a ermis !r!atilor s se a$irme sin0uri )n calitate de su!iect suveran1 n2au a!dicat niciodat de la acest rivile0iu1 si2au alienat" )n arte" existenta )n ,atur si -emeie1 dar au recucerit2o" mai a oi1 condamnat s *oace rolul .eluilalt" $emeia era" de asemeni" condamnat s nu osede dec)t o utere recar3 sclav sau idol" niciodat nu a $ost ea aceea care s2si $i ales soarta. 5Br!atii conce /eii" $emeile )i ador6>" a s us -ra/er1 ei s)nt cei care decid dac divinittile lor su reme vor $i $eminine sau masculine1 locul $emeii )n societate este )ntotdeauna acela re arti/at de !r!ati1 ea nu si2a im us ro ria le0e )n nici o e oc. %oate" totusi" dac munca roductiv ar $i rmas e msura $orte lor ei" $emeia ar $i reali/at )m reun cu !r!atul cucerirea naturii1 s ecia uman s2ar $i a$irmat )m otriva /eilor rin indivi/ii masculini si $eminini1 dar ea nu a utut s2si asume e cont ro riu romisiu nile uneltei. En0els nu a ex licat dec)t incom let r!usirea ei3 a s une c inventarea !ron/ului si a $ierului a modi$icat ro$und ec#ili!rul $ortelor de roductie si c rin acest $a t sa a*uns la in$eriori tatea $emeii nu este de a*uns1 aceast in$erioritate nu este su$icient )n sine entru a ex lica o resiunea e care a su$erit2o $emeia. ,e$ast i2a $ost $a tul c" nedevenind un tovars de munc entru lucrtor" ea $ost exclus de la <itsein2al uman3 $a tul c $emeia e sla! si are o ca acitate roductiv in$erioar nu ex lic aceast excludere1 !ar!a tul nu a recunoscut )n ea un semen entru c ea nu artici a la modul lui de a munci si de a 0)ndi" entru c rm)nea aservit misterelor 1 Este interesant s notm Cdu <. Be0ouen 2 Jurnal de si#olo0ie" 1FK9G. c )n e oca auri0nacian se )nt)lnesc numeroase statuete re re/ent)nd $emei cu atri!ute sexuale exa0erate3 ele se distin0 rin )ntecele roeminent si rin vulva $oarte su!liniat re re/entat. <ai mult" e eretii esterilor ot $i v/ute vulve i/olate" 0rosolan desenate. 7n Solutrean si <a0daleman. aceste e$i0ii dis ar. In Auri0nacian statuetele masculine s)nt $oarte rare" iar or0anul sexual masculin nu este niciodat re re/entat. Din <a0dalenian s2 au strat si desene re re/ent)nd vulve" dar )n numr mic" )n vreme ce numrul $alusurilor desco erite este $oarte mare. 1L8 vietii1 de vreme ce nu a ado tat2o" iar ea si2a strat )n oc#ii lui dimensiunea celuilalt" !r!atul nu utea $i dec)t o resorul $emeii. Vointa masculin de ex ansiune si dominare a trans$ormat inca acitatea $eminin )ntr2un !lestem. Br!atul a vrut s e ui/e/e noile osi!ilitti desc#ise de noile te#nici3 a $cut a el la o m)n de lucru aservit" a $cut sclavi din semenii lui. <unca sclavilor $iind cu mult mai e$icace dec)t aceea e care o utea $urni/a $emeia" ea si2a ierdut rolul economic *ucat )n cadrul tri!ului. Iar )n ra ortul su cu sclavul" st )nul a 0sit o con$irmare a suveranittii sale cu mult mai radical dec)t )n autoritatea eu$emi/at e care o exercita asu ra $emeii. Venerat si temut entru $ecunditatea sa" $iind aVV2minten dec)t !r!atul si artici )nd la caracterul nelinistitor al celuilalt" $emeia )l tinea" )ntr2un anume $el" e !r!at )ntr2un ra ort de de endent si" )n acelasi tim " ea )nssi era de endent de el1 reci rocitatea ra ortului st )n2sclav exista ca osi!ilitate actuali/a!il entru ea si rin aceasta ea sc a de sclavie. .ci sclavul nu e

rote*at de nici un ta!u" el nu este nimic altceva dec)t un !r!at aservit" nu di$erit" ci in$erior3 va $i nevoie de secole antru ca *ocul dialectic al ra ortului su cu st )nul s se actuali/e/e1 )n interiorul societtii atriar#ale or0ani/ate" sclavul nu este dec)t un animal de ovar cu c#i omenesc3 st )nul exercit asu ra lui o autoritate tiranic1 rin aceasta or0oliul su se vede alimentat3 )l va )ntoarce )m otriva $emeii. &ot ce c)sti0 va $i c)sti0at )m otriva ei1 cu c)t devine el mai uternic" cu at)t mai mult decade ea. 7n s ecial atunci c)nd devine ro rietar al m)n2tului1" el va revendica si ro rietatea asu ra $emeii. .)ndva el )nsusi era osesiune a maneV" a 'liei3 acum el are un su$let" niste m)nturi1 eli!erat de ceea ce )nsemna -emeia" el reclam" de asemeni" o $emeie si o osteritate a lui. Vrea ca munca $amilial" utili/at )n ex loatarea terenurilor sale" s $ie )n totalitate a lui" iar entru aceasta tre!uie ca lucrtorii s )i a artin3 )si aserveste ro ria sotie si ro riii co ii. 7i tre!uie mostenitori )n care )si va relun0i viata terestr rin $a tul c lor le vor $i lsate !unurile si care )i vor aduce )n *urul morm)ntului onorurile de cuviint entru odi#na su$letului. .ultul /eilor casei se su ra une constituirii ro riettii rivate" iar $unctia mostenitorului este una deo otriv economic si mistic. Ast$el" )n /iua )n care a0ricultura )ncetea/ s mai $ie o o eratie $undainental ma0ic si devine )n rimul r)nd o munc creatoare" !r!atul se desco er ca $ort 0eneratoare1 el )si revendic )n acelasi tim co iii si recoltele.2 1 Ve/i rima arte" ca . II. 2 Asa du cum $emeia era asimilat !ra/dei" $alusul este asimilat lu0ului 2 si invers. %e un desen din erioada ;asit re re/ent)nd un lu0 s)nt trasate sim!olurile actului 0enerator1 mai a oi. identitatea $alus2 lu0 a $ost adesea re rodus lastic. .uv)ntul Ia; desemnea/" )n lim!ile unor o oare din sudul Asiei" at)t $alusul. c)t si ca/maua O ru0ciune asinan se adresea/ unui /eu al crui 5 lu0 a $ecundat m)ntul6. 1LK ,u exist" )n tim urile rimitive" o revolutie ideolo0ic mai im ortant dec)t aceea care su!stituie a0itatiunea $iliatiei uterine1 de acum )nainte" mama este co!or)t la ran0ul de doic ori de servitoare" iar suveranitatea tatlui este exaltat1 el este cel care detine dre turile si le transmite. 7n Eumenidele lui Esc#il" A olo roclam aceste adevruri noi3 5,u mama este aceea care naste ceea ce numim co ilul ei3 ea doar #rneste sm)nta revrsat )nluntrul ei1 acel ce /misleste este tatl. -emeia" strin 0a/d" rimeste doar sm)nta si" dac /eii o doresc" o si strea/6. Este evident c aceste a$irmatii nu re/ult dintr2o desco erire stiinti$ic3 ele re re/int o ro$esiune de credint. -r )ndoial" ex erienta cau/alittii te#nice" din care !r!atul extra 0e certitudinea uterii sale creatoare" 12a $cut s2si dea seama c este la $el de necesar rocrerii ca si mama. Ideea a diri*at o!servatia1 dar aceasta se mr0ineste s acorde tatlui un rol e0al cu cel al mamei3 ea conducea la su o/itia c. 7n lan natural" conditia conce erii era )nt)lnirea s ermei si a s)n0elui menstrual1 ideea ex rimat de Ansto tel" otrivit creia $emeia e doar materie" iar 5 rinci iul miscrii" care este unul masculin )n toate $iintele nscute" este mai !un si mai a roa e de divinitate6" ideea aceasta traduce o voint de utere care de seste orice cunoastere. Atn!uindu2si )n exclusivitate osteritatea" !r!atul se smul0e de$initiv de su! autoritatea $eminittii1 orientat )m otriva $emeii" el cucereste dominatia asu ra lumii. Destinat ro crerii si sarcinilor secundare" de osedat de im ortanta ractic si de resti0iul mistic" $emeia nu mai a are dec)t ca o slu*itoare. Br!atii au $i0urat aceast cucerire ca e o )ncununare a unei lu te violente. +na dintre cele mai ar#aice cosmo0onii" cea a asiro2!a!ilonienilor" ne ovesteste victoria lor )ntr2un text dat)nd din secolul al Vll2lea" dar care re roduce o le0end cu mult mai vec#e3 Oceanul si <area" Atum si &amiat" au odrslit lumea cereasc" lumea m)n teasc si e

toti /eii cei mari1 dar" cum acestia li s2au rut a $i rea ne otoliti" au #otr)t s )i nimiceasc1 &amiat" $emeia mam" a $ost cea care a dat lu ta cu cel mai uternic si mai $rumos din neamul e care )l /mislise" Bel <ardu;1 du rovocarea la lu t si du o !tlie 0roa/nic" acesta a ucis2o si ia des icat tru ul )n dou3 din runa *umtate a $cut !olta cereasc" iar din cealalt 2 temelia lumii m)ntesti1 a oi a or)nduit universul si a lsmuit umanitatea In drama Eumenidele" care ilustrea/ trium$ul atriar#atului asu ra dre tului matern" Oreste o ucide" de asemeni" e .litemnestra. %rin aceste victorii )ns)n0erate" $orta viril" uterile solare ale ordinii si luminii !iruiesc #aosul $eminin. Iert)ndu 1 e Oreste" tri!unalul /eilor 11 ro clam ca $iu al lui A0amemnon si a!ia )n al doilea rind al .litemnestrei. Vec#iul dre t matern a murit3 12a omor)t )ndr/neat revolt a !r!atului. Am v/ut )ns c" )n realitate" trecerea la dre tul atern s2a rodus rin lente tran/itii. .ucerirea masculin a $ost o 1L9 recucerire3 !r!atul n2a $cut altceva dec)t s ia )n st )nire ceea ce st )nea de*a1 el a armoni/at dre tul cu realitatea. ,u a avut loc nici o lu t" nici o victorie" nici o )n$r)n0ere. &otusi" t)lcul acestor le0ende este ad)nc. 7n cli a )n care !r!atul se a$irm ca su!iect si li!ertate" ideea de .ellalt devine mediat. Din aceast /i" ra ortul cu .ellalt este unul dramatic3 existenta .eluilalt este o amenintare" o rime*die. Vec#ea $iloso$ie 0reac" e care" )n acest unct" %laton nu o contra/ice" a artat c alteritatea este acelasi lucru cu ne0atia" deci cu rul. A2l ostula e .ellalt )nseamn a de$ini un mani#eism. Iat de ce reli0iile si codurile de le0i tratea/ cu at)ta ostilitate $emeia. 7n e oca )n care s eta uman a evoluat la stadiul redactrii )n scris a mitolo0iilor si le0ilor ei" atriar#atul este de$initiv instaurat3 !r!atii s)nt aceia care com un codurile. Este $iresc ca ei si atri!uie $emeii o situatie su!ordonat3 dar se utea ima0ina c o riveau cu !unvointa re/ervat co iilor si animalelor de e l)n0 cas. ,imic din aceasta" )ns. Or0ani/)nd o resiunea $emeii" le0iuitorii se tem de ea. Dintre virtutile am!ivalente care2i erau con$erite" este retinut mai cu seam as ectul ne$ast3 din sacr" ea devine im ur. Druit lui Adam entru a2i tine tovrsie" Eva )si ierde calitatea uman3 c)nd vor s se r/!une e omenire" /eii 0)ni inventea/ $emeia" iar rima nscut dintre $iintele $emeiesti" %andora" este aceea care declansea/ toate relele de care su$er umanitatea. .ellalt este asivitatea $at de activitate" diversitatea care s$arm unitatea" materia o us $ormei" de/ordinea re/ist)nd ordinii. -emeia este" ast$el" #r/it (ului. 5Exist un rinci iu !un" creator al ordinii" al luminii si al !r!atului si un rinci iu ru" creator al #aosului" al tene!relor si al $emeii6" s une %ita0ora. Le0ile lui <Onu o de$inesc ca e o creatur *osnic" ce se cuvine a $i tinut )n sclavie. Leviticul o asimilea/ vitelor de ovar detinute de atriar#. Le0ile lui Solon nu )i con$er nici un dre t. .odul roman o une su! tutel si )i roclam 5im!ecilitatea6. Dre tul canonic o vede ca e o 5 oart a diavolului66. .oranul o tratea/ cu cel mai desv)rsit dis ret. Si" cu toate acestea" (ul este necesar Binelui" materia 2 ideii" iar noa tea 2 luminii. Br!atul stie c" entru a2si otoli dorinta ori entru a2si er etua existenta" $emeia )i este indis ensa!il1 el are nevoie s o inte0re/e )n societate3 )n msura )n care se su une ordinii sta!ilite de !r!ati" $emeia se curt de ri#ana ei ori0inar. Ideea este ex rimat re0nant )n le0ile lui <Onu3 5%rintr2o cstorie le0itim" o $emeie ca t aceleasi calitti ca si sotul ei" asemn)ndu2se r)ului care se ierde )n ocean si" du moarte" )i va $i )n0duit s trund )n acelasi aradis ceresc6. Bi!lia $ace" )n termeni elo0iosi" ortretul 5$emeii uternice>6. 7n o$ida urii sale $at de dimensiunea carnal" crestinismul res ect $ecioara consacrat si sotia cast si docil. Asociat cultului" $emeia oate avea c#iar un rol reli0ios im ortant3 1L=

!ra#mani )n India sau$laminia la (oma s)nt la $el de sacre ca si sotul lor1 !r!atul este acela care domin )n cu lu" dar uniunea rinci iilor masculine si $eminine rm)ne necesar mecanismului $ecundittii" al vietii si al ordinii societtii. Or" aceast am!ivalent a .eluilalt" a -emeii" urmea/ s se re$lecte )n istoria ei ulterioar1 )n )n /ilele noastre" ea va $i su us vointei !r!atilor. Dar aceast voint este am!i0u3 rintr2o anexare total" $emeia ar $i co!or)t la ran0ul de lucru1 !r!atul" )ns" tine s )m!race tot ceea ce cucereste si osed )n vesm)ntul ro riei lui demnitti1 .ellalt )si strea/ )n oc#ii si ceva din $orta ma0ic rimitiv1 cum s $ac din sotie )n acelasi tim o slu*nic si o tovars este una dintre ro!lemele e care !r!atul va )ncerca s le re/olve1 atitudinea sa va evolua de2a lun0ul secolelor" ceea ce va duce si la evolutia destinului $eminin.

III Detronat de a aritia ro riettii rivate" $emeia )si va vedea soarta le0at" de2a lun0ul secolelor" tocmai de ro rietatea rivat3 )n mare arte istoria ei se con$und cu istoria mostenirii. Im ortanta $undamental a acestei institutii oate $i )nteleas dac tinem cont de $a tul c ro rietarul )si alienea/ existenta )n ro rietate" la care tine mai mult dec)t la ro ria viat1 ro rietatea de seste limitele strimte ale vietii tem orale1 )ncarnare terestr si sensi!il a su$letului nemuritor" ea su!/ist dincolo de distru0erea tru ului1 dar aceast su ravietuire nu se reali/ea/ dec)t dac ro rietatea rm)ne )n m)inile osesorului3 ea nu ar utea $i a sa dincolo de moarte dec)t dac a artine unor indivi/i )n care acesta se relun0este si se recunoaste si care s)nt ai si. A cultiva mosia tatlui si a )nc#ina un cult manilor tatlui re re/int entru mostenitor una si aceeasi o!li0atie3 el asi0ur su ravietuirea strmosilor e m)nt si )n lumea de su! m)nt. Asa )nc)t !r!atul nu va acce ta s )m art cu $emeia nici !unurile si nici co iii si. El nu va i/!uti s im un aceste retentii )n totalitate si entru totdeauna. Dar )n momentul )n care atriar#atul este uternic" el )i smul0e $emeii toate dre turile asu ra detinerii si transmiterii 1 Vom examina aceast evolutie )n Occident. Istoria $emeii )n Orient. 7n India. 7n .#ina a $ost. 7n $a t" aceea a unei lun0i si nesc#im!ate sclavii. Din Evul <ediu si )n )n /ilele noastre" studiul nostru se va concentra asu ra -rantei" al crei ca/ este ti ic. 1L@ !unurilor. De alt$el" are lo0ic s i le re$u/e. O dat ce se admite c" desi ai unei $emei" co iii nu mai s)nt ai ei" simultan acestia nu au nici o le0tur cu 0ru ul din care rovine $emeia. %rin cstorie" $emeia nu mai este de acum )nainte )m rumutat de la un clan la altul3 ea este smuls )n c#i radical din 0ru ul )n care s2a nscut si anexat celui al sotului1 acesta o cum r ca e o vit sau ca e un sclav si )i im une divinittile casei sale3 iar co iii nscuti de ea a artin $amiliei sotului. Dac ar $i mostenitoare" ea ar urma s transmit a!u/iv !o0tiile $amiliei aterne celei a sotului3 va $i exclus cu mare 0ri* de la succesiune. Si" invers" datorit $a tului c nu osed nimic" $emeia nu este ridicat la demnitatea unei ersoane1 c#iar ea )nssi $ace arte din atrimoniul !r!atului" mai )nt)i al tatlui" a oi al sotului su. 7n re0imul strict atriar#al" tatl oate condamna la moarte co iii de sex masculin sau $eminin )nc de la nastere1 )ns" )n rimul ca/" societatea )i limitea/" cel mai adesea" uterea3 oricrui !iat nscut sntos i se ermite s triasc1 )n vreme ce cutuma a!andonrii $etelor este $oarte rs )ndit1 la o oarele ara!e se etreceau runcucideri )n mas3 a!ia nscute" $etele erau a/v)rlite )n 0ro i. Acce tarea co ilului de sex $emeiesc este un act li!er" de 0enero/itate" din artea tatlui1

$emeia nu intr )n aceste societti dec)t rintr2un soi de 0ratie acordat" si nu )n mod le0itim" recum !r!atul. Oricum" im uritatea nasterii a are cu mult mai 0rav entru mam atunci c)nd co ilul este $at3 la evrei" Leviticul cere )n acest ca/ o uri$icare de dou ori mai lun0 dec)t dac lu/a a adus e lume un !iat. 7n colectivittile )n care exist cutuma 5 retului s)n0elui6 se retinde o sum mic atunci c)nd victima este de sex $eminin3 valoarea acesteia )n ra ort cu !r!atul este aceeasi cu a sclavului )n ra ort cu omul li!er. .)t este co il" tatl are uteri de line asu ra ei1 rin cstorie" el le va transmite" )n totalitate" sotului. De vreme ce $emeia este ro rietatea sa" recum sclavul" animalul de ovar" o!iectul" e $iresc ca !r!atul s oat avea at)tea sotii c)te doreste3 doar motivele economice limitea/ oli0amia1 sotul )si oate re udia sotiile du !unul su lac" societatea nu le acord a roa e nici un $el de 0arantie. 7n sc#im!" $emeia este ri0uros o!li0at s2si stre/e castitatea. 7n ciuda ta!uurilor" societtile de dre t matern autori/ea/ o mare er2misivitate )n materie de moravuri1 castitatea renu tial este rareori reclamat1 iar adulterul este rivit $r rea mare severitate. Dim otriv" atunci c)nd $emeia devine ro rietatea !r!atului" el o vrea $ecioar si )i retinde" su! amenintarea unor ede se dintre cele mai 0rave" o $idelitate total1 cea mai de neiertat dintre crime ar $i riscul de a lsa dre turile de mostenire unei ro0enituri strine3 tocmai de aceea ater $amilias are dre tul de a2si trimite la moarte sotia vinovat. De c)nd exist ro rietatea rivat" in$idelitatea con*u0al a $emeii este considerat dre t o crim de )nalt trdare. &oate codurile 1LE de le0i care au mentinut" )n )n /ilele noastre" ine0alitatea )n materie de adulter acu/ 0ravitatea 0reselii comise de $emeia care risc s introduc un !astard )n $amilie. Iar dac dre tul individului de a2si $ace sin0ur dre tate a $ost a!olit )nce )nd de e vremea )m ratului Au0ustus" codul lui ,a oleon )i romite" )nc" sotului *ustitiar indul 0enta *uratilor. .)nd $emeia a artinea )n acelasi tim clanului atern si $amiliei con*u0ale" )ntre cele dou serii de le0turi ce se )nc)lceau si c#iar se o uneau" ea reusea s stre/e o li!ertate destul de mare" $iecare dintre sisteme servindu2i dre t s ri*in )m otriva celuilalt3 s re exem lu" adesea ea )si utea ale0e sotul du dorint" cstoria ne$i2ind dec)t un eveniment laic" ce nu a$ecta structura ro$und a societtii" )n re0imul atriar#al" )ns" ea este ro rietatea tatlui su" care o mrit du vointa lui1 tintuit a oi )n casa sotului" ea nu mai este dec)t un $el de o!iect al acestuia si o!iectul 0enos2uTui )n care a $ost introdus. Atunci c)nd $amilia si atrimoniul rivat rm)n $r dre t de a el !a/ele societtii" $emeia rm)ne" la r)ndul ei" com let alienat. Este ceea ce sa etrecut )n lumea musulman. Structura acesteia este una $eudal" cci nu a a rut un Stat at)t de uternic )ne)t s uni$ice si s su un diversele tri!uri3 nici o utere nu o tem erea/ e aceea a se$ului atriar#al. (eli0ia creat )n momentul )n care o orul ara! era r/!oinic si cuceritor a a$isat cel mai ro$und dis ret $at de $emeie 5Br!atii s)nt su eriori $emeilor datorit calittilor rin care Dumne/eu le a acordat acestora reeminenta si rin $a tul c ei s)nt cei care le o$er $emeilor /estrea66" s une .oranul1 $emeia nu a detinut vreo dat nici utere real" nici resti0iu mistic. Sotia !eduinului munceste din 0reu" la coarnele lu0ului si la cratul overilor3 rin aceasta" ea sta!ileste cu sotul ei o le0tur de de endent reci roc1 e li!er s ias )n lume" cu $ata desco erit. <usulmana ca tiv si cu vlul e o!ra/ este si ast/i" )nc" )n ma*oritatea cate0oriilor sociale" un $el de sclav. <i2aduc aminte de un soi de vi/uin su!teran dintr2un sat tro0lodit din &unisia" )n care sedeau ciucite atru $emei3 sotia cea !trin" c#ioar" stir!" cu c#i ul )n$iortor de !r/dat" cocea la *ratic niste turte" )ntr2un nor de $um )neccios1 dou sotii" ceva mai tinere" dar a roa e tot at)t de sco$)lcite" )si le0nau )n !rate co iii3 una din tre ele al ta1 ase/at dinaintea unui r/!oi de tesut" o t)nra $rumoas ca un idol" minunat )m odo!it

cu mtsuri" aur si ar0int" )nnoda $irele de l)n. %rsind aceast sum!r scor!ur 2 re0at al imanentei" )ntece si morm)nt 2 am trecut" )n coridorul care urca s re lumin" e l)n0 !r!atul )m!rcat )n al!" strlucind de curtenie" sur)/tor" solar Se )ntorcea din iat" unde sttuse de vor! cu alti !r!ati des re mersul lumii1 avea s etreac un rstim de c)teva ceasuri )n acest re$u0iu numai al lui" a$lat )n inima unui univers vast cruia el )i a artinea" de care nu se des rtise. %entru !tr)nele sta$idite" entru 1LD t)nra cstorit #r/it aceleiasi de0radri" nu exista alt univers de2c)t !)rlo0ul a$umat" din care nu ieseau dec)t noa tea" tcute" )n$surate )n vluri. Evreii din e oca !i!lic au a roa e aceleasi moravuri ca si ara!ii. %atriar#ii s)nt oli0ami si )si ot re udia sotiile a roa e du o$ta inimii1 se cere" su! amenintarea unor ede se severe" ca t)nra sotie s $ie $ecioar atunci c)nd este dat )n m)inile sotului1 )n ca/ de adulter" e la idat1 ea este destinat muncilor casnice" du cum o dovedeste ortretul $emeii uternice3 ".Ea lucrea/ l)na si inul... ea se tre/este )nainte s dea rima 0ean de lumin... ,oa tea" lam a ei ve0#ea/ a rins... ,icic)nd ea nu 0ust din )inea tr)ndviei6 .#iar si atunci c)nd este cast si muncitoare" ea rm)ne im ur" e )ncon*urat de ta!uuri1 mrturia ei nu este ascultat )n *ustitie. Ecle/iastul vor!este des re ea cu cel mai ro$und de/0ust3 5<ai amar dec)t moartea a $ost entru mine $emeia cu inim ca can si nvod si cu m)ini ce )nlntuie... am 0sit un !r!at )ntr2o mie de !r!ati dar n2 am 0sit o $emeie )ntre toate $emeile6>. La moartea sotului" o!iceiul" dac nu le0ea" cerea ca vduva s se mrite cu unul dintre $ratii de$unctului. Aceast cutum a Iernatului se )nt)lneste la multe dintre o oarele din Orient. 7n toate re0imurile )n care $emeia se a$l su! tutel" una dintre marile ro!leme este situatia re/ervat vduvelor. Solutia cea mai radical este sacri$icarea e morm)ntul sotului. Dar nu este adevrat" nici mcar entru India" c le0ea a im us vreodat asemenea *ert$e1 le0ile lui <Onu admiteau ca sotia s su ravietuiasc sotului1 sinuciderile s ectaculoase nu au $ost niciodat dec)t o mod aristocratic. <ult mai $recvent" vduva este usa la dis o/itia mostenitorilor sotului ei. LevirOtul ia uneori $orma oliandriei1 entru a reveni nestatornic ii le vduviei" toti $ratii dintr2o $amilie devin sotii unei $emei" o!icei menit si s a ere 0ru ul de osi!ila im otent a sotului. %otrivit unui text al lui .e/ar" se are c )n Bretania toti !r!atii unei $amilii ar $i trit cu un acelasi numr de $emei. %atriar#atul nu sa sta!ilit este tot )n aceeasi $orm radical. 7n Ba!ilon" le0ile lui Iammura!i recunosteau anumite dre turi ale $emeii3 aceasta rimeste o arte a mostenirii aterne" iar la cstorie tatl )i acord o dot. 7n %ersia se ractic oli0amia1 $emeia )i datorea/ o ascultare a!solut sotului ales de tatl ei de cum a devenit nu!il1 dar ea este mai retuit dec)t la ma*oritatea o oarelor orientale1 incestul nu este inter/is" existau dese cstorii )ntre $rate si sor1 ea are )ndatorirea de ai educa e co ii )n la v)rsta de sa te ani" dac s)nt !ieti" si )n la cstorie" dac s)nt $ete. -emeia oate rimi o arte din mostenirea sotului su dac $iul se dovedeste nedemn1 dac este 5sotie rivile0iat6" )n ca/ul )n care sotul moare $r a lsa un $iu adult" i se )ncredintea/ tutela co iilor minori si administrarea a$acerilor. (e0ulile cstoriei arat lim ede im ortanta osterittii 1LF entru se$ul $amiliei. Se are c ar $i existat cinci $orme de cstorie13 1G $emeia se cstorea cu consimtm)ntul rintilor1 ea se numea" )n acest ca/" 5sotie rivile0iat61 co iii a artineau sotului1 8G c)nd $emeia era sin0ur la rinti" rimul dintre co iii ei le revenea rintilor" entru a lua locul $etei lor ierdute1 a oi" ea devenea 5sotie rivile0iat61 KG dac un !r!at murea celi!atar" $amilia lui )n/estra si mrita o $emeie strin3 aceasta se numea $emeie ado tat1 *umtate dintre co iii ei a artineau celui de$unct" cealalt *umtate 2sotului )n viat1 9G vduva $r co ii si recstorit se numea

servitoare3 ea datora sotului mort *umtate dintre co iii din a doua cstorie1 =G $emeia care se cstorea $r consimtm)ntul rintilor nu )i utea mosteni )nainte ca $iul ei cel mare s a*un0 ma*or si s2si dea mama )n cstorie" cu statutul de J. rivile0iat6" ro riului tat1 dac tatl murea )nainte de aceasta" ea era considerat minor si us su! tutel. Statutul $emeii ado tate si al $emeii servitoare sta!ileste dre tul oricrui !r!at de a su ravietui rintr2o descendent cu care nu se )nrudeste nea rat rintr2o le0tur de s)n0e. Aceasta con$irm ceea ce s uneam mai sus3 le0tura res ectiv a $ost )ntr2un anume $el inventat de ctre !r!at atunci c)nd el a vrut s2si anexe/e" dincolo de s$)rsitul vietii sale" imortalitatea" at)t e m)nt" c)t si su! m)nt. .onditia $emeii a $ost una dintre cele mai $avora!ile )n E0i t Devenind sotii" /eitele2mame si2au strat resti0iul1 unitatea reli0ioas si social este cu lul" iar $emeia a are ca aliat si com lementar !r!atului. <a0ia $eminin este at)t de utin )ncrcat de ostilitate" )nc)t )nssi teama de incest este de sit si" $r e/itare" sora se con$und cu sotia.8 Ea are aceleasi dre turi ca si !r!atul" aceeasi utere *uridic1 mosteneste" osed !unuri. ,imic )nt)m ltor )n aceast sans deose!it3 ea se datorea/ $a tului c" )n E0i tul antic" m)ntul a artinea re0elui si castelor su erioare ale reotilor si r/!oinicilor1 entru articulari" ro rietatea $unciar era numai u/u$ructuar1 $ondul rm)n)nd inaliena!il" !unurile transmise rin mostenire nu aveau dec)t o mic valoare si nu exista nici un nea*uns )n rivinta )m rtirii lor. %rin a!senta atrimoniului rivat" $emeia )si stra demnitatea de ersoan. Ea era li!er s se cstoreasc si" a*uns vduv" se utea recstori du ro ria dorint. Br!atul ractica oli0amia" dar" cu toate c toti co iii lui erau le0itimi" el nu avea dec)t o sotie verita!il" sin0ura asociat cultului si totodat le0at de el3 celelalte nu erau dec)t sclave li site de orice dre turi Sotia2se$ nu )si sc#im!a statutul )n urma cstoriei3 ea rm)nea 1 Acesta ex unere o re roduce e cea a lui .. Iuart din %ers ia amic si civili/atia iranian" a0. 1F=21F@. 2 )n anumite ca/uri" cel utin" $ratele tre!uie s2si ia )n cstorie sora. 11L st )na !unurilor sale si avea li!ertatea de a )nc#eia contracte. .)nd $araonul Boc#oris va statua ro rietatea rivat" $emeia ocu a o o/itie mult rea avanta*oas entru a utea $i scoas din dre turi1 Boc#oris va inau0ura erioada contractelor si cstoria )nssi va deveni contractual. S2au )nre0istrat trei ti uri de contracte3 unul rivea maria*ul servil1 $emeia devenea !un al !r!atului" dar ea cerea uneori )n mod s ecial ca acesta s nu ai!" e l)n0 ea" si concu!ine1 totusi" sotia le0itim era considerat dre t e0ala !r!atului si toate !unurile erau comune1 adeseori sotul se an0a*a s2i lteasc o sum de !ani )n ca/ de divort. Aceast cutum a dus" utin mai t)r/iu" la un ti de contract deose!it de $avora!il $emeii3 sotul )i acorda o creant o!li0atorie. Erau rev/ute ede se as re entru adulter" )ns divortul era" entru am!ii soti" a roa e li!er. %ractica aceasta a contractelor a restr)ns mult oli0amia1 $emeile aca arau averile si le transmiteau co iilor lor" ceea ce a dus la ridicarea unei clase lutocratice. %tolemeu %#ilo ater a decretat c $emeile nu )si mai ot )nstrina !unurile $r autori/atia marital" ceea ce le trans$onna )n minore e viat. Dar nici mcar )n e oca )n care aveau un statut rivile0iat" unic )n lumea antic" $emeile nu au $ost din unct de vedere social e0alele !r!atilor1 asociate cultului sau 0uvernrii" ele uteau ocu a ran0ul de re0ente" dar $araonul era !r!at1 reotii si r/!oinicii erau !r!ati1 $emeile nu interveneau )n viata u!lic dec)t secundar1 iar )n viata rivat li se retindea o $idelitate li sit de reci rocitate. <oravurile 0recilor rm)n $oarte a ro iate de cele orientale1 ei nu ractic" totusi" oli0amia. ,u se stie cu exactitate de ce. 7n $ond" )ntretinerea unui #arem a $ost )ntotdeauna o sarcin 0rea3 luxul unui mare serai si21 o$er Solomon cel iu!itor de $ast" sultanii celor O mie si una de no ti" re0ii" c eteniile" ro rietarii !o0ati1 insul mediu se multumea cu trei sau atru sotii1 tranul nu avea mai mult de dou. %e de alt arte 2 cu

exce tia E0i tului" unde nu exist ro rietate $unciar articular R 0ri*a de a stra atrimoniul intact $cea ca $iului mai mare s i se acorde dre turi s eciale asu ra mostenirii aterne1 ast$el se sta!ilea o ierar#ie )ntre $emei" mama mostenitorului rinci al $iind )nvestit cu o demnitate su erioar $at de celelalte sotii. Dac $emeia osed ea )nssi !unuri" dac are o /estre" ea re re/int entru sotul ei o ersoan3 e le0at de el rintr2o le0tur reli0ioas si exclusiv. -r )ndoial" ornind de aici s2a sta!ilit o!iceiul de a nu recunoaste dec)t o sin0ur sotie3 )n realitate" cetteanul 0rec rm)nea" )n c#i a0rea!il" oli0am" de vreme ce )si utea ast)m ra dorintele rintre rostituatele orasului si servitoarele 0ineceului. 5Avem #etaire entru lcerile s iritului" s une Demostene" alla0e entru lcerea simturilor si sotii entru a ne da $ii.6 %alla0e o )nlocuia )n atul st )nului e sotia !olnav" indis us" )nsrcinat sau lu/1 asa )nc)t )ntre 0ineceu si #arem nu e mare di$erent. La Atena" $emeia este 111 )nc#is )n odile sale" constr)ns cu severitate de le0i si su rave0#eat de ma0istrati s eciali. Ea rm)ne de2a lun0ul )ntre0ii sale existente )ntr2un er etuu minorat1 se a$l )n uterea tutorelui ei3 $ie tatl" $ie sotul" $ie mostenitorul sotului" $ie" )n li sa acestora. Statul" re re/entat rin $unctionari u!lici1 acestia )i s)nt st )nii si ei dis un de ea ca de o mar$" uterea tutorelui exercit)ndu2se at)t asu ra ersoanei" c)t si a !unurilor ei1 tutorele )i oate transmite dre turile du !unul lui lac3 tatl )si d $ata )n cstorie sau ado tie3 re udiind2o" !r!atul o oate livra unui nou sot. Le0ea 0reac )i asi0ur" totusi" $emeii o dota ce serveste la )ntretinerea ei si care tre!uie s )i $ie inte0ral restituit dac se anulea/ cstoria1 de asemenea" )n ca/uri $oarte rare" ea )i d $emeii dre tul s cear divortul1 acestea s)nt )ns sin0urele 0arantii o$erite de societate. Evident" )ntrea0a mostenire este )sat co iilor de sex masculin" dota nu re re/int un !un c)sti0at rin $iliatie" ci un $el de serviciu im us tutorelui. Oricum" datorit racticii dotei" vduva nu mai trece )n m)inile mostenitorilor sotului ei ca un !un ereditar3 ea revine su! tutela rintilor ei. +na dintre ro!lemele care se un )n societtile $ondate e a0natiuneA este soarta mostenirii )n a!senta descendentilor masculini 'recii instituiser cutuma e icleratului3 mostenitoarea tre!uia s o ia )n cstorie e ruda masculin cea mai )n v)rst )n cadrul 0cnos2uT atern1 ast$el" !unurile lsate de tatl su erau transmise unor co ii a artin)nd aceluiasi 0ru " domeniul rm)nea )n ro rietatea 0enos2u#ri3 e iclera nu era mostenitoare" ci doar o masin de rocreat mosteni tori3 aceast cutum o lsa )n )ntre0ime la c#eremul !r!atului" cci ea revenea automat rimului nscut dintre !r!atii $amiliei sale" cel mai adesea un !tr)n. .um o resiunea )si are cau/a )n vointa de a er etua $amilia si de a mentine intact atrimoniul" )n msura )n care $emeia sca $amiliei ea va sc a si de aceast de endent a!solut1 dac societatea" ne0)nd ro rietatea rivat" re$u/ $amilia" soarta $emeii se ameliorea/ con sidera!il. S arta" unde revala re0imul comunitar" era sin0ura cetate )n care $emeia era tratat a roa e la e0alitate cu !r!atul. -etele erau crescute ca si !ietii1 sotia nu era consemnat )n cminul sotului3 acestuia nu i se ermitea dec)t s2i $ac vi/ite nocturne $urtive1 iar sotia )i a artinea at)t de utin )nc)t" )n numele eu0eniei" un alt !r!at utea cere )nsotirea cu ea3 notiunea )nssi de adulter dis are o dat ce dis are mostenirea1 toti co iii a artin)nd" )n comun" )ntre0ii cetti" $emeile nu mai s)nt aservite" cu anxietate" unui unic st )n3 sau" la $el de !ine se oate s une" invers" ca" ne osed)nd nici !unuri ro rii" nici A &ermen *uridic desemn)nd o le0tur de rudenie ci vil )n ra ort cu )nrudirea natural. ]0natul era o rud din artea tatlui Cn. tr.G. 118

o descendent numai a sa" cetteanul nu mai osed nici $emeia. -emeile su ort servitutile maternittii" asa cum !r!atii $ac r/!oiul3 )n a$ara )nde linirii acestei datorii atriotice" )ns" nici o constr)n0ere nu le )n0rdeste li!ertatea. %e l)n0 $emeile li!ere" des re care tocmai am vor!it" si de sclavele trind )n interiorul 0enos2ulm 2 asu ra crora se$ul $amiliei are dre t de ro rietate a!solut 2 se )nt)lnesc )n 'recia si rostituatele. %o oarele rimitive cunosteau rostitutia os italier 2 $emeia cedat oas etelui a$lat )n trecere" o!icei ce avea" $r )ndoial" motivatii mistice R si rostitutia sacr menit s eli!ere/e" )n $olosul colec tivittii" $ortele misterioase ale $ecundittii. Aceste o!iceiuri existau )n antic#itatea clasic. Ierodot ovesteste c" )n secolul al V2lea )nainte de .#ristos" $iecare $emeie din Ba!ilon tre!uia s se o$ere unui !r!at strin" o dat )n viat" )n tem lul lui <:litta" )n sc#im!ul unei monede e care o de unea )n te/aurul tem lului1 ea se )ntorcea" a oi" acas" entru asi duce mai de arte viata lin de virtute. %rostitutia reli0ioas sa er etuat )n ast/i la 5almeele6 din E0i t si la !aiaderele din India care constituie caste res ectate de mu/iciene si dansatoare .el mai adesea" )ns" )n E0i t" )n India" )n Asia occidental" s2a )nre0istrat o alunecare a rostitutiei sacre s re rostitutia le0al" clasa sacerdotal 0sind )n acest comert o modalitate de )m!o0tire. .#iar si la evrei existau rostituate venale )n 'recia" tem lele )n care se )nt)lneau 5tinerele os italiere cu strinii6" cum le numeste %indar" se a$lau mai ales e malul mrii" )n insule si )n cettile unde veneau multi cltori3 !anii rimiti s)nt destinati cultului" adic reotilor si" indirect" )ntretinerii lor. 7n realitate" )ns" )ntr2o $orm i ocrit" s)nt ex loatate 2 la .orint" rintre alte cetti 2 nevoile sexuale ale marinarilor sau ale cltorilor1 avem" de*a" de2a $ace cu rostitutia venal. Solon este cel care a institutionali/at2o. El a cum rat sclave asiatice si le2a )nc#is )n sta!ilimente cu numele de 5dicterion6>" am lasate" la Atena" )n a ro ierea tem lului lui Venus" nu de arte de ort1 conducerea acestora era )ncredintat unor 5 ornotro os66 )nsrcinati s administre/e $inanciar )ntre rinderea1 $iecare $at c)sti0a un salariu" iar ansam!lul !ene$iciilor revenea Statului. Du aceea se vor desc#ide acele 5;a aileia6" care erau sta!ilimente rivate3 un ria rosu era semnul lor distinctiv. .ur)nd" )n ele" e l)n0 sclave" se vor adu0a $emei de conditie *oas din 'recia" care vor cere s $ie rimite aici ca an0a*ate. Sta!ilimentele 5dicterion6 erau considerate at)t de necesare" )nc)t $useser recunoscute ca locuri de a/il inviola!ile. 7ns rostituatele erau sti0mati/ate" nu aveau nici un dre t social" iar co iii lor erau scutiti de o!li0atia de a le #rni1 ele tre!uiau s oarte un costum s ecial din testuri )m estritate" )m odo!ite cu !uc#ete de $lori si s2si vo seasc rul cu so$ran. 7n a$ara $emeilor )nc#ise )n dicterion" existau si curte/ane li!ere" clasi$i2 11K ca!ile )n trei cate0orii3 dicteriadele" asemntoare $emeilor cu condi2cut de ast/i1 auletridele" dansatoare si c)ntrete la $laut1 si #etairele" demimondene de o!icei venite din .orint" care aveau le0turi o$iciale cu !r!atii cei mai im ortanti din 'recia si care *ucau rolul social al 5$emeilor de lume6 moderne. %rimele se recrutau dintre sclavele eli!erate sau dintre $etele din clasele in$erioare1 ex loatate de roxeneti" ele duceau o viat de mi/erie. .elelalte i/!uteau" adeseori" s se )m!o0teasc 0ratie talentului de mu/iciene3 cea mai cele!r va $i Lamia" amanta lui %tolemeu din E0i t" a oi a )nvin0torului su" Demetrios %oliorcet" re0ele <acedoniei. .it des re ultimele" se stie c multe dintre ele au )m rtsit $aima iu!itilor lor. Li!ere s dis un de ele )nsele si de averea lor" inteli0ente" cultivate" artiste" ele s)nt tratate ca ersoane de !r!atii $ermecati de com ania lor. Datorit $a tului c sca $amiliei" c se situea/ )n mar0inea societtii" ele sca " )n acelasi tim " !r!atului3 conditii )n care )i ot a rea ca semen si a roa e e0ale. 7n As a/ia" %#r:ne" Lais" se a$irm su erioritatea $emeii eli!erate $at de !una mam de $amilie.

7n a$ar de aceste strlucitoare exce tii" $emeia are un re0im de semisclavie )n 'recia1 ea nu este li!er nici mcar s se arate indi0nat de acest $a t3 a!ia dac As a/ia si" )n c#i mai asionat" Sa #o" $ac au/ite c)teva roteste. La Iomer su!/istau reminiscente ale e ocii eroice )n care $emeile detineau o oarecare utere3 c#iar si atunci" r/!oinicii le trimit cu as rime )n cmrile lor. Acelasi dis ret )l a$lm la Iesiod3 5.el care se )ncredintea/ unei $emei se )ncredin tea/ unui #ot6 )n marea e oc clasic" $emeia este consemnat cu strictete )n 0ineceu. 5.ea mai !un $emeie este aceea des re care !r!atii vor!esc cel mai utin6" s unea %ericle. %laton" care )si ro une s admit un consiliu al matroanelor )n conducerea (e u!licii si s dea $etelor o educatie li!er" este o exce tie1 el devine tinta /e$lemelilor lui Aristo$an1 )n L:sistrata" sotul )i rs unde unei $emei care )l )ntrea! des re a$acerile u!lice3 5Asta nu te riveste. &ac2ti 0ura" alt$el man)nci !taie... ve/i2ti de tesut )n/a6. Aristotel ex rim o o inie comun atunci c)nd declar c $emeia este $emeie )n virtutea unei de$iciente" c ea tre!uie s2si duc viata )nc#is )n cmin si )n su!ordinea !r!atului. 5Sclavul este cu desv)rsire li sit de li!ertatea de a deli!era1 $emeia o osed" dar sla! si ine$icace6" a$irm el. Du Xeno$on" sotia si sotul s)nt ro$und strini unul de cellalt3 5S)nt e lume oameni cu care discuti mai utin dec)t cu sotia ta4 S)nt" dar $oarte utini...61 tot ce i se cere $emeii )n Economica este s $ie o st )n a casei atent" rudent" econoam" truditoare ca o al!in" o intendent model. .onditia modest )n care este tinut $emeia nu )i )m iedic e 0reci s $ie ro$und miso0ini. 7nc )n secolul al Vll2lea )nainte de .#ristos" Arc#iloc scrie e i0rame musctoare )m otriva $emeilor1 se oate citi" )n Simonide din Amor0os3 5-emeile s)nt cel 119 mai mare ru creat vreodat de /eu3 c#iar dac" uneori" ar $olositoare" cur)nd ele se resc#im! )n nenorocire entru st )nii lor6. Iar )n Ii onax3 5Doar dou s)nt )n viat /ilele )n care sotia v aduce !ucurie3 )n /iua nuntii si )n /iua )nmorm)ntrii6. Ionienii s)nt" )n ovestirile milesiene" dintre cei mai sarcastici3 e cunoscut" rintre altele" ovestea matroanei din E$es. 7n aceast e oc $emeilor li se re rosea/ mai ales c s)nt lenese" art0oase" c#eltuitoare" adic tocmai a!senta calittilor ce li se retind. 5<ulti monstri vietuiesc e m)nt si )n mri" dar cel mai mare dintre ei rm)ne $emeia6" scrie <enandru. 5-emeia este o su$erint ce nu2ti d r0a/ niciodat.6 .)nd" o dat instituit dota" $emeia ca t o oarecare im ortant" i se de l)n0e aro0anta1 e una dintre temele o!isnuite ale lui Aristo$an si" mai ales" ale lui <enandru. 5Am luat de nevast o vr*itoare cu /estre. Am luat2o entru m)nturile si entru casa ei" iar sta 2 e A olloN R este cel mai ru dintre toate releleN...6 5Blestemat $ie acela care a nscocit rimul cstoria" si2a oi al doilea" si al treilea" si al atrulea si toti cei care le2au urmat ilda.6 5Dac esti srac si te )nsori cu o $emeie !o0at" )nseamn s $aci din tine un sclav si un srac" totodat.6 )n 'recia" $emeia era mult rea strict controlat s re a i se re rosa moravurile. ,u carnalitatea ei e !iciuit. .i" mai cur)nd" overile si servitutile cstoriei s)nt cele care )i a as e !r!ati3 aceasta ne las s !nuim c" )n o$ida conditiei sale" si cu toate c a roa e nici un dre t nu )i era recunoscut" ea detinea" ro!a!il" un loc im ortant )n cmin si se !ucura de o oarecare autonomie1 #r/it su unerii" ea utea $i nesu us1 )si utea co lesi sotul cu scene" lacrimi" lvr0eli" in*urii1 destinat s aserveasc $emeia" cstoria era un lant si entru !r!at. 7n ersona*ul Xanti ei se concentrea/ toate surile cetteanului 0rec )m otriva sotiei 2 scor ie si a nenorocirilor vietii con*u0ale. De$initoriu entru istoria $emeii romane este con$lictul dintre $amilie si Stat. Etruscii erau o societate de $iliatie uterin si este ro!a!il c" )n e oca re0al" (oma cunostea )nc exo0amia le0at de re0imul de dre t matern3 re0ii latini nu )si transmiteau ereditar uterea. Si0ur este c" du moartea lui &arquinius" se a$irm dre tul atriar#al3 ro rietatea a0ricol" domeniul rivat" deci $amilia" s)nt celula societtii. -emeia va $i uternic aservit atrimoniului si" ast$el" 0ru ului $amilial3 le0ile o rivea/ )n si de

0arantiile recunoscute $emeilor din 'recia1 ea )si etrece viata )n inca acitate si servitute. Bine)nteles" este exclus din a$acerile u!lice" orice 5demnitate viril6 )i este a!solut inter/is1 iar )n viata civil ea este o etern minor. ,u i se re$u/ direct artea din mostenirea atern dar" e o 11= cale ocolit" este )m iedicat s dis un de ea3 este su us autorittii unui tutore. 5&utela a $ost sta!ilit )n interesul tutorilor )nsisi" s une 'aius" ast$el )nc)t $emeia ai crei mostenitori re/umtivi s)nt acestia s nu le oat lua mostenirea rin testament sau s nu o micsore/e rin )nstrinare ori datorii.6 %rimul tutore al $emeii este tatl1 )n li sa lui a0natii aterni )nde linesc aceast $unctie. .)nd se cstoreste" $emeia trece 5)n m)na6 sotului1 exist trei $orme de cstorie3 con2$erratio" )n care sotii )i consacr lui Ju iter .a itolinul o turt din cereale" Im0 $latnen dialisAA1 coem tio" v)n/are $ictiv rin care tatl le!eu )si 5vinde6 C rin manei atioAAAG $iica sotului1 si usus" re/ultat al unei coa!itri de un an1 toate trei s)nt 5mOnu6" adic sotul se su!stituie tatlui sau tutorilor a0nati3 sotia sa este asimilat unei $iice" el este cel care detine" de acum )nainte" uterea de lin asu ra ersoanei si !unurilor ei. Dar" din e oca le0ii celor XII &a!le" datorit $a tului c $emeia roman a artinea at)t $amiliei aterne c)t si celei con*u0ale" a ar con$licte care vor sta la ori0inea emanci rii sale le0ale )ntr2adevr" cstoria 5mOnu6 )i srceste e tutorii a0nati. %entru a a ra interesul rudelor aterne" a are cstoria sine marne" )n acest ca/" !unurile $emeii rm)n su! de endenta tutorilor" sotul nu are dre turi dec)t asu ra ersoanei sotiei1 c#iar si aceast utere o )m arte cu ater $amilias" care )si strea/ autoritatea a!solut asu ra $iicei sale. &ri!unalul $amilial are sarcina de a re0la di$erendele care )l ot o une e tat sotului3 o asemenea institutie )i ermite $emeii s recur0 la tat )m otriva sotului" la sot )m otriva tatlui1 ea nu este un o!iect a$lat )n osesia unui individ. De alt$el" cu toate c $amilia roman este extrem de uternic" du cum o arat )nssi existenta acestui tri!unal inde endent de tri!unalele u!lice" tatl si se$ul $amiliei este" )nainte de toate" cettean3 autoritatea sa este nelimitat" el 0uvernea/ )n mod a!solut asu ra sotiei si co iilor1 dar acestia nu s)nt ro rietatea sa1 el le administrea/" mai de0ra!" existenta )n vederea !inelui u!lic1 A De la latinescul manus Cin)nG" aici cu sensul *uridic de autoritare" utere analoa0 celei aterne" detinut de sot asu ra sotiei. -emeia #i mOnu avea statutul unei $iice C$iiia $amiliasG C n. tr.G. -laimnul C reotulG lui Ju iter. .on$aneatio Cdin cum W cu si$ar.$ams W $inG era una dintre modalittile sta!ilirii autorittii denumite manus. .eremonia" racticat mai cu seam de atricieni" consta )n o$randa ctre Ju iter C$arreus anisG" )nsotit de $ormule sacramentale. 7n re/enta martorilor si a $larmnului Cn. tr.G. 6)nm)nare6. v)n/are Csau cum rareG a unei ro rietti rin )nde linirea unor $ormalitti solemne. 7n momentul cstoriei de ti coem tio. 7ntre cei doi soti avea loc un sc#im! de $ormule solemne" care reci/au e$ectele acestei ..v)n/ri6. S re deose!ire de con$arreatio" coem tio nu avea un caracter reli0ios Cn. tr.G. 11@ $emeia" care aduce e lume co iii si a crei activitate domestic resu une adesea munci a0ricole" este $oarte util trii si ad)nc res ectat. Se remarc" aici" un $a t $oarte im ortant" e care )l vom re0si )n cursul istoriei3 dre tul a!stract nu este su$icient entru a de$ini situatia concret a $emeii1 aceasta de inde )n mare msur de rolul economic e care ea )l *oac1 si de multe ori este osi!il ca li!ertatea a!stract si uterile concrete s varie/e )n sens invers. <ai aservit din unct de vedere le0al dec)t $emeia din 'recia" $emeia roman este mult mai ro$und inte0rat )n societate1 acas" ea ocu atrium2ul"

care este centrul locuintei" nemai$iind ex ediat )n um!ra 0ineceului1 ea este cea care diri*ea/ munca sclavilor1 ea conduce educatia co iilor si adeseori in$luenta ei se va exercita asu ra lor )n la o v)rst )naintat1 ea )m rtseste munca si 0ri*ile sotului ei" este considerat co ro rietara !unurilor acestuia1 $ormula uniunii 5+!i tu 'aius" e0o 'aia6 nu este o ex resie 0oal1 matroana este numit 5domina61 ea este st )na cminului" asociat cultului" nu sclava" ci tovarsa !r!atului1 le0tura care )i uneste are un caracter sacru )ntr2o asemenea msur )nc)t" vreme de cinci secole" nu se )nre0istrea/ nici mcar un sin0ur divort. -emeia nu este consemnat )n a artamentele sale3 asist la os ete" la sr!tori" mer0e la teatru1 e strad" !r!atii )i acord )nt)ietate ls)nd2o s treac rima" iar consulii si lictorii se )nsiruie )n urma ei. Le0endele )i acorda )n istorie un rol de excelent3 s)nt !inecunoscute cele ale Sa!inelor" Lucretiei" Vir0iniei1 le0ea lui Lucinius" care consacr trium$ul democratiei romane" ar $i $ost ins irat de sotia sa1 .ornelia a $ost cea care a modelat su$letul 'rac#ilor. 5%retutindeni !r!atii 0uvernea/ asu ra $emeilor" s unea .ato" iar e noi" care 0uvernm asu ra tuturor !r!atilor" ne 0uvernea/ $emeile noastre.6 &re tat" situatia le0al *uridic a $emeii romane se ada tea/ conditiei ei ractice. 7n e oca oli0ar#iei atriciene" $iecare ater $amilias este" )n interiorul re u!licii" un suveran inde endent1 dar c)nd se a$irm uterea Statului" acesta lu t )m otriva concentrrii averilor" )m otriva aro0antei $amiliilor uternice. &ri!unalul $amilial leste dinaintea *ustitiei u!lice. Iar $emeia do!)ndeste dre turi din ce )n ce mai im ortante. %atru erau uterile care )i limitau initial li!ertatea3 tatl si sotul dis uneau de ersoana ei" tutorele si manus 2 de !unurile ei. Statul decide o o/itia tatlui si a sotului entru a le restr)n0e dre turile3 tri!unalul de Stat va $i *udectorul ca/urilor de adulter" de divort etc. De asemenea" s)nt distruse" una du alta" manus si tutela" )n interesul tutorelui se se arase de*a cstoria de manus1 manus devine a oi un ex edient utili/at de $emei entru a se eli!era de tutori" $ie contract)nd cstorii $ictive" $ie o!tin)nd de la tatl lor sau de la Stat tutori !inevoitori. Su! le0islatia im erial" tutela va $i com let a!olit. 7n acelasi tim $emeia o!tine o 0arantie o/itiv a inde endentei sale3 tatl ei este o!li0at s2 i recunoasc o dot1 aceasta nu 11E revine a0natilor du destrmarea cstoriei si nu a artine niciodat sotului1 )n orice moment" $emeia oate cere restituirea dotei rintr2un divort !rusc" ceea ce )l lasea/ e !r!at la dis o/itia ei. 5Acce t)nd /estrea" )si vindea uterea6" s une %laut. 7nc de la s$)rsitul (e u!licii" mamei i se recunoscuse dre tul" e0al cu al tatlui" la res ectul co iilor1 i se ermite s2si stre/e co iii )n ca/ de tutel sau de rea urtare a sotului. 7n tim ul lui Iadrian" o #otr)re a senatului )i con$er" atunci c)nd are trei co ii si de$unctul este li sit de descendenti" un dre t la succesiune a! intestatA a $iecruia dintre ei. Su! <arc Aureliu se )nc#eie evolutia $amiliei romane3 )nce )nd din anul 1ED" mama )i are dre t mostenitori e co iii ei" mai im ortanti dec)t a*matii1 $amilia este $ondat" de acum )nainte" e con*unctio san20uinis " iar mama a are ca e0al a tatlui1 $ata este mostenitoare" ca si $ratii ei. Si totusi" se oate o!serva )n istoria dre tului roman o miscare care o contra/ice e aceea descris mai sus3 con$erindu2i inde endenta $at de $amilie" uterea central re une $emeia su! o alt tutel" su un)nd2o unor $elurite inca acitti le0ale. E lim ede c ea ar $i do!)ndit o im ortant nelinistitoare dac ar $i utut $i simultan !o0at si inde endent1 asadar" sistemul )si va da silinta s )i ia cu o m)n ce )i dduse cu alta. Le0ea O ia" care le inter/icea romanilor luxul" va $i votat )n momentul )n care Ianni!al ameninta (oma3 rime*dia o dat trecut" $emeile au cerut a!ro0area ei1 )ntr2un discurs cele!ru" .ato a retins ca le0ea s $ie mentinut3 dar mani$estatia matroanelor adunate )n iata u!lic a avut c)sti0 de cau/. Diverse le0i" cu at)t mai severe cu cit moravurile deveneau mai li!ere" vor $i a oi ro use" )ns $r mare succes3 ele nu vor

$ace altceva dec)t s suscite $raude. Va trium$a doar #otr)rea de senat velleianAAA care inter/icea $emeii s 5intercede/e6 entru un altulAAAA" li sind2o a roa e )n )ntre0ime de orice ca acitate civil. &ocmai )n momentul )n care $emeia este" ractic" emanci at )n cel mai )nalt 0rad" e roclamat in$erioritatea sexului ei" ceea ce re re/int o exem li$icare remarca!il a rocesului de *usti$icare masculin des re care am vor!it3 cum nu i se mai limitea/ dre turile ca $iic" sotie sau sor" e0alitatea cu !r!atul )i este re$u/at ca sex1 s re a o su une dominrii se retextea/ 5im!ecilitatea" $ra0ilitatea sexului6. -a t este c matroanele nu au utili/at rea !ine noua lor li!ertate1 dar tot at)t de adevrat este si c le2a $ost inter/is s o utili/e/e )n mod o/itiv. Din aceste dou curente contrare 2 un curent individualist" A-r testament Clat.G Cn. tr.G. AALe0tura stn0elui Clat.G Cn. tr.G. AAADis o/itie ado tat" du toate ro!a!ilittile" su! .laudius Ca tr.G. AAAAAdic s se le0e de o alt ersoan rin contracte. 11D care2o smul0e e $emeie $amiliei" si un curent etatist" care o con2str)n0e )n calitatea ei de individ 2 re/ult c situatia sa este li sit de ec#ili!ru. Ea este mostenitoare" are dre tul de a $i res ectat de ctre co ii la e0alitate cu tatl" are dre tul de a2si $ace testamentul" se oate eli!era" 0ratie institutiei dotei" de constr)n0erea con*u0al" oate divorta si se oate recstori du cum 0seste de cuvint3 )ns ea nu se emanci ea/ dec)t )ntr2o manier ne0ativ" deoarece nu i se ro une nici o modalitate concret de a2si $olosi ca acittile. Inde endenta economic rm)ne cu totul a!stract" cci ea nu 0enerea/ ca acitatea olitic1 ast$el )nc)t" ne ut)nd s actione/e" $emeile romane mani$est3 tumultul lor um le orasul" tri!unalele s)nt asediate" $emeile $ormea/ con*uratii" dictea/ rescri tii" at)t r/!oaiele civile1 $onn)nd un corte0iu" ele leac )n cutarea statuii <amei Beilor" e care o escortea/ de2a lun0ul &i!rului" introduc)nd" ast$el" la (oma" divinittile orientale1 )n anul 119 i/!ucneste scandalul vestalelor al cror cole0iu este su rimat. .um viata si virtutile u!lice le rm)n inaccesi!ile" nu mai exist nici o moral care s li se ro un $emeilor atunci c)nd destrmarea $amiliei $ace ca vec#ile virtuti rivate de odinioar s ar inutile si erimate. Ele au de ales )ntre dou solutii3 ori s res ecte cu )nc t)nare valorile str!unilor" ori s nu mai recunoasc nici o valoare. La s$)rsitul secolului I si la )nce utul celui de2al I2lea ot $i )nt)lnite destule $emei care rm)n tovarsele si asociatele sotilor lor" ca )n vremurile (e u!licii3 %lotina )m rtseste res onsa!ilittile si 0loria lui &raian1 Sa!ina devine at)t de $aimoas rin !ine$acerile ei" )nc)t i se ridic" )nc din tim ul vietii" statui care o divini/ea/1 )n tim ul lui &i!eriu" Sextia re$u/ s2i su ravietuiasc lui Emilius Scaurus" iar %ascea 2 lui %om onius La!eus1 %aulina )si taie venele o dat cu Seneca1 %linius cel &)nr a $cut ca acel 5%cete" non dolet6A al Arriei s devin $aimos1 <artial admir )n .laudia (u$$ina" )n Vir0inia" )n Sul icia sotii ire rosa!ile si mame devotate. Dar exist un mare numr de $emei care re$u/a maternitatea si care s oresc numrul divorturilor1 le0ile continu s inter/ic adulterul3 unele matroane a*un0 s tin s $ie )nscrise rintre rostituate entru a nu avea ro!leme din ricina des$r)ului lor.1 A5,u doare. %astusN6 Clat.G Este vor!a de %astus C.recinaG" condamnat la moarte" )n anul 98 )nainte de .liristos. entru c a cons irat )m otriva )m ratului .laudius. Sotia sa. Ama" s2ar $i sinucis rima" cu un umnal e care 1 12a )ntins a oi lui %aetus" rostind cele!rele cuvinte Cn. tr.G. 1 .a si 'recia" (oma tolerea/ o$icial rostitutia. Existau dou cate0orii de curte/ane3 cele care triau )nc#ise )n !ordeluri si cele care )si exersau li!er ro$esiunea

C!once meretricesG1 acestea nu aveau dre tul de a urta costumul de matroan3 aveau o oarecare in$luent )n s$era modei" o!iceiurilor si artei" )ns nu aveau s ocu e niciodat o o/itie la $el de elevat recum cea a #etairelor din Atena. 11F %)n la acea dat" literatura latin $usese )ntotdeauna res ectuoas cu $emeile3 de acum )nainte" autorii satirici se de/lntuie )m otriva lor. De alt$el" ei nu atac $emeia )n 0eneral" ci se concentrea/ asu ra contem oranelor lor. Juvenal le re rosea/ des$r)ul" lcomia1 le !lamea/ $iindc retind s ractice ocu atiile !r!atilor3 se interesea/ de olitic" se cu$und )n dosarele roceselor" discut cu 0ra2maticienii si retorii" s)nt asionate de v)ntoare" de cursele de care" de scrim" de lu te. -a t este c ele rivali/ea/ cu !r!atii mai cu seam rin 0ustul entru divertisment si rin vicii1 le li seste o educatie su$icient entru a vi/a sco uri mai )nalte1 si" de $a t" nu li se ro une nici un tel1 $ tuirea le rm)ne inter/is. -emeia roman din vec#ea (e u!lic are un loc e m)nt de care" )ns" e )nlntuit" )n a!senta dre turilor a!stracte si a inde endentei economice1 $emeia roman din e oca decadentei re re/int rototi ul $alsei emanci ri3 )ntr2o lume ai crei sin0uri st )ni rm)n" ractic" !r!atii" ea nu osed dec)t o li!ertate vid3 e li!er" dar li!er 5)ntru nimic6. IV Evolutia conditiei $eminine nu s2a rodus )n mod continuu. O dat cu marile inva/ii" )ntrea0a civili/atie este re us )n discutie. 7nsusi dre tul roman su$er in$luenta unei noi ideolo0ii1 crestinismul1 )n se colele urmtoare" !ar!arii )si vor im une le0ile lor. Situatia economic" social si olitic e /0uduit3 cea a $emeii va su orta unda de soc. .ontri!utia ideolo0iei crestine la o resiunea $emeii nu a $ost deloc ne0li*a!il. Exist" $r doar si oate" )n Evan0#elie" un su$lu carita!il la adresa $emeilor si le rosilor" deo otriv1 insii modesti" sclavii si $emeile s)nt cei care se atasea/ cu cea mai mare asiune de noua le0e. 7n /orii crestinismului" $emeile erau relativ onorate atunci c)nd se su uneau *u0ului Bisericii1 ele mrturiseau ca martire )n r)nd cu !r!atii3 dar nu uteau artici a la cult dec)t )n lan secundar1 5dia2coneselor6 nu li se ermitea s )nde lineasc dec)t sarcini laice3 )n0ri*iri date !olnavilor" a*utoare )m rtite sracilor. Si" desi cstoria este considerat ca o institutie ce reclam $idelitatea reci roc" e lim ede c sotia tre!uie s $ie )n )ntre0ime su!ordonat sotului3 rin S$)ntul %avel se a$irm traditia evreiasc" crunt anti$eminist. S$)ntul %avel le recomand $emeilor s se ecli se/e si s $ie retinute1 )n temeiul Vec#iului si ,oului &estament" el enunt rinci iul su!ordonrii $emeii $at de !r!at. 5,u !r!atul a $ost $cut din $emeie" ci $emeia din !r!at1 si nu !r!atul a $ost creat entru $emeie" ci $emeia entru !r!at.6 Iar )n alt context3 5Asa cum Biserica i se su une lui .#ristos. 18L 6asa si $emeile s se su un )n toate cele sotului lor6. 7ntr2o reli0ie )n care carnea tru easc este !lestemat" $emeia a are dre t cea mai temut is it a demonului. &ertulian scrie3 5-emeie" tu esti oarta diavolului. &u l2ai rins )n mrea*a ta e acela e care diavolul nu cute/a s2l loveasc )n $at. Din ricina ta a tre!uit s moar -iul Domnului1 )n veci ar tre!ui s um!li )m!rcat )n doliu si /drente6. S$)ntul Am!ro/ie3 5Adam a $ost )m ins )n cat de Eva si nu Eva de Adam. Dre t este ca $emeia s )l acce te ca st )n e acela e care 12a )m ins )n cat.6 Si S$)ntul loan 'ur de Aur3 5%rintre toate $iarele sl!atice nu se a$l nici una mai duntoare dec)t $emeia6. .)nd" )n secolul al IV2lea" se constituie dre tul canonic" cstoria a are ca o concesie $cut sl!iciunilor umane si e

incom ati!il cu desv)rsirea crestin. 5S unem m)na e secure si s tiem din rdcin omul cel ster al cstoriei6" scrie S$)ntul Ieronim. 7nce )nd cu 'ri0ore al Vl2lea" de c)nd reotilor li s2a im us celi!atul" caracterul rime*dios al $emeii este su!liniat cu o si mai mare severitate3 toti S$intii %rinti )i roclam a!*ectia S$)ntul &oma va $i credincios acestei traditii c)nd declar c $emeia nu este dec)t o $iint 5)nt)m2 ltoare6 si incom let" un $el de !r!at ratat. 5Br!atul este ca ul $emeii" asa cum .#ristos este ca ul !r!atului6" scrie el. 5Si0ur e c $emeia este menit s triasc su! st )nirea !r!atului si nu are din ca ul su nici o utere.6 De asemenea" dre tul canonic nu admite un alt re0im matrimonial dec)t re0imul dotai care decide ca $emeia s rm)n inca a!il si ne utincioas. ,u numai c $unctiile !r!testi )i rm)n inter/ise" dar i se inter/ice s de un mrturie )n *ustitie si nu se recunoaste valoarea mrturiei ei. 7m ratii su$er )ntr2 un c#i atenuat in$luenta S$intilor %rinti1 le0islatia lui Iustinian onorea/" )nc. $emeia ca sotie si mam" dar o aserveste acestor $unctii1 nu sexului" ci situatiei din interiorul $amiliei i se datorea/ aceast inca acitate a $emeii. Divortul este inter/is" iar cstoria tre!uie s $ie un eveniment u!lic1 mama are o autoritate e0al cu cea a tatlui asu ra co iilor" are aceleasi dre turi de succesiune. Dac sotul moare" ea devine tutore le0al al co iilor. Iotr)rea de senat velleian este modi$icat3 de acum )nainte" ea va utea interceda )n ro$itul unor terti" )ns nu oate contracta entru sotul ei1 dota devine inaliena!il" constituie atrimo niul co iilor si i se inter/ice s dis un de ea. Acestor le0i li se *uxta un" )n teritoriile ocu ate de !ar!ari" tra ditiile 0ermanice. <oravurile 0ermanilor erau cu totul a arte. Ei nu aveau un se$ dec)t )n tim ul r/!oaielor1 e tim de ace" $amilia era o societate autonom1 se are c ea era intermediar )ntre clanurile $ondate e $iliatia uterin si $amilia atriar#al1 $ratele mamei avea aceeasi utere ca si tatl si am)ndoi strau asu ra ne oatei si $iicei o autoritate e0al cu cea a sotilor. 7ntr2o societate )n care orice ca acitate )si avea sursa )n $orta !rutal" $emeia era" )n $a t" cu totul 181 ne utincioas1 )ns i se recunosteau dre turi e care i le 0aranta dualitatea uterilor domestice de care de indea1 desi aservit" ea era res ectat1 sotul o cum ra3 )ns retul ltit constituia un $ond care era ro rietatea ei1 e l)n0 aceasta" tatl o )n/estra1 ea )si rimea artea din succesiunea atern si" )n ca/ de asasinare a rintilor" o arte din com ensatia ac#itat de asasin. -amilia era mono0am" adulterul 2 sever ede sit" iar cstoria 2 res ectat. -emeia rm)nea toat viata su! tutel" )ns era str)ns asociat sotului. 5)n tim de ace" )n tim de r/!oi" ea )i )m rtseste soarta1 )m reun cu el trieste" )m reun cu el moare6" scrie &acit. Ea asista la !tlii" aduc)nd !ucate r/!oinicilor si )ncura*)ndu2i rin re/enta ei. A*uns vduv" o arte din uterea sotului de$unct )i era transmis. Av)ndu2si rdcinile )n sl!iciunea $i/ic" inca acitatea ei nu era considerat ca ex resie a unei in$erioritti morale. -emeile erau reotese" ro$etese" ceea ce conduce la su o/itia c aveau o instruire su erioar celei a !r!atilor. In mosteniri" rintre o!iectele care le reveneau de dre t $emeilor" se vor numra mai t)r/iu !i*uteriile si crtile. Aceasta este traditia care se va er etua )n tim ul Evului <ediu. -emeia se 0seste )ntr2o a!solut de endent $at de tat si de sot3 )n e oca lui .lovis" mundium2ulA o a as )n tim ul )ntre0ii sale vieti1 )ns $rancii au renuntat la castitatea 0ermanic3 su! merovin0ieni si carolin0ieni domneste oli0amia1 $emeia este cstorit $r consim2 tm)ntul ei" re udiat du !unul2 lac al sotului" care are asu ra ei dre t de viat si de moarte1 este tratat ca o slu*nic. Ea este rote*at de le0i3 ins )n calitate de ro rietate a !r!atului si mam a co iilor acestuia. A o numi 5 rostituat6 $r ro!e este o in*urie care se lteste de cincis re/ece ori mai scum dec)t orice insult adresat unui !r!at1 r irea unei $emei cstorite ec#ivalea/ cu asasinarea unui !r!at li!er1 a str)n0e m)na

sau !ratul unei $emei cstorite atra0e o amend de cincis re/ece )n la trei/eci si cinci de monede de aur1 avortul este inter/is su! amenintarea unei amen/i de o sut de monede1 uciderea unei $emei )nsrcinate cost de atru oii mai mult dec)t aceea a unui !r!at li!er1 o $emeie care si2a dovedit $ertilitatea valorea/ de trei ori mai mult dec)t un !r!at li!er1 )ns ea se devalori/ea/ cu totul c)nd nu mai oate $i mam1 dac se cstoreste cu un sclav" ea este scoas )n a$ara le0ii" iar rintii s)nt )ndre ttiti s o ucid. -emeia nu are nici un dre t )n calitate de ersoan. &otusi" Autoritate exercitat de tat asu ra co iilor sau de sot asu ra sotiei" desemnat rin termenul 0ermanic munde!urdis sau mutidium. al crui radical Cmutul )nsemn)nd nunG aminteste de manus din dre tul roman. <undium2ul )ncetea/ s se exercite asu ra co iilor de sex !r!tesc a*unsi la ma*orat" dar se exercit er etuu asu ra $emeilor. Su! in$luenta Bisericii" el ca t un caracter rotector" devenind main!ouruie C ve/i )n continuare1 n. tr.G. 188 atunci c)nd Statul devine mai uternic" se sc#itea/ evolutia e care am constatat2o si )n ca/ul (omei antice3 tutela asu ra celor inca a!ili" co ii si $emei" )ncetea/ de a mai $i un dre t de $amilie" entru a deveni o sarcin u!lic1 )nce )nd de la .arol cel <are" mundium2uT care a as asu ra $emeii )i va a artine re0elui1 la )nce ut" acesta nu intervine dec)t )n situatiile )n care $emeia este li sit de tutorii ei naturali1 mai t)r/iu" el va aca ara utin c)te utin rero0ativele $amiliale1 )ns aceast sc#im!are nu duce la emanci area $emeii $rance. <undiMn2ui devine o sarcin a tutorelui" acesta av)nd datoria de a2si rote*a u ila3 aceast rotectie se soldea/" entru $emeie" cu acelasi re0im de sclavie ca si mai )nainte. .)nd" la s$)rsitul convulsiilor Evului <ediu tim uriu" $eudalitatea se or0ani/ea/" conditia $emeii a are ca $iind destul de incert. .aracteristic entru dre tul $eudal este $a tul c se )nre0istrea/ con$u/ii )ntre dre tul de suveranitate si cel de ro rietate" )ntre dre turile u!lice si cele rivate. Ast$el se ex lic $a tul c $emeia se 0seste c)nd )n*osit" c)nd )nltat de acest re0im. <ai )nt)i" ea )si vede ne0ate toate dre turile rivate" deoarece nu are nici o ca acitate olitic. Intr2a2devr" )n )n secolul al Xl2lea" ordinea este )ntemeiat numai e $ort" iar ro rietatea 2 e uterea armelor. +n $ie$ 2 s un *uristii 2este 5acel m)nt do!)ndit )n urma serviciului militar61 $emeia nu ar utea detine domenii $eudale" cci este inca a!il s le a ere. Situatia ei se sc#im! c)nd $ie$urile devin ereditare si atrimoniale1 sa v/ut c se strau )n dre tul 0ermanic c)teva urme ale dre tului matern3 )n a!senta mostenitorilor masculini" $iica utea $i mostenitoare. De aici rovine acce tarea )n $eudalism" ctre secolul al Xl2lea" a succesiunii $eminine alturi de cea masculin. &otusi" vasalilor li se cete mai de arte e$ectuarea serviciului militar1 iar soarta $emeii nu se ame liorea/ rin $a tul c devine mostenitoare1 ea are nevoie de un tutore masculin1 sotul este acela care *oac acest rol3 el este acela care rimeste )nvestitura" conduce $ie$ul" are u/u$ructul !unurilor. .a si e iclera din 'recia" $emeia este instrumentul rin intermediul cruia se transmite domeniul si nu detintoarea lui1 ea nu este" din acest motiv" emanci at1 ea este )ntr2un anume sens a!sor!it de $ie$" arte a !unurilor imo!iliare. Domeniul nu mai este un !un al $amiliei" ca )n e oca $amiliei romane3 el este ro rietatea su/eranului1 iar $emeia a artine" de asemenea" su/eranului. Acesta )i ale0e un sot1 c)nd $emeia are co ii" ea )i d mai de0ra! su/eranului dec)t sotului ei3 acestia vor $i vasalii care )i vor a ra !unurile. Ea este" asadar" sclava domeniului $eudal si a st )nului acestui domeniu" dincolo de 5 rotectia6 unui sot im us3 utine s)nt e ocile )n care soarta ei s $i $ost mai dur. O mostenitoare )nseamn niste m)nturi si un castel3 retendentii )si dis ut aceast rad" iar t)nra $at nu are de multe ori dec)t dois re/ece ani sau c#iar mai utin c)nd tatl sau seniorul o $ac cadou

18K vreunui !aron. A )nmulti cstoriile )nseamn entru un !r!at asi )nmulti domeniile1 de asemenea" re udierile se tin lant1 Biserica le autori/ea/ cu i ocri/ie1 cum cstoria este inter/is )ntre rude de )n la al sa telea 0rad" iar rudenia se de$ineste rin ra orturi s irituale recum cele de nsie" dar si rin le0turi de s)n0e" se oate 0si )ntotdeauna un retext de anulare1 )n secolul al Xl2lea" exist un mare numr de $emei re udiate de atru sau de cinci ori. 7n c)ntecele de 0esta" .arol cel <are recstoreste )n !loc toate vduvele !aronilor si morti )n S ania1 )n 'irart de Vienna" ducesa de Bour0o0ne vine de !unvoie s cear re0elui un nou sot3 5Br!atul meu a!ia a murit" dar la ce !un doliul4... 'siti2mi un sot uternic" cci am mare nevoie entru a2mi a ra m)nturile61 numeroase e o ei nil arat e su/eran dis un)nd tiranic de soarta tinerelor si a vduvelor. &ot de aici re/ult c sotul )si trata $r nici o consideratie $emeia dat )n dar3 o maltrata" o lmuia" o ruia" o !tea1 tot ce recomand Beaumanoir )n .utumele de la Beauvaisis este ca sotul 5s2si ede seasc )n mod re/ona!il66 sotia. Aceast civili/atie r/!oinic nu nutreste dec)t dis ret entru $emeie. .avalerul nu une mare ret e $emei3 calul i se are o comoar cu mult mai de ret1 )n c)ntecele de 0esta" )ntotdeauna tinerele $ete s)nt cele care le $ac avansuri tinerilor1 o dat cstorite" li se retinde o $idelitate li sit de reci rocitate1 !r!atul nu le asocia/ vietii sale 5Blestemat $ie cavalerul care va cere s$atul unei doamne )naintea unui turnir6 Iar )n (enaud de <ontau!an se oate citi aceast a ostro$a3 5)ntoarceti2v )n iatacurile voastre )m odo!ite si aurite" adstati )n um!r" !eti" m)ncati" !rodati" vo siti mtasea" dar nu v !0ati )n tre!urile noastre. <enirea noas tr e s lu tm cu alosul si cu umnalul. &cereN6 -emeia )m rtseste uneori viata as r a !r!atilor. .a t)nr $at" ea ractic toate exercitiile $i/ice" clreste" v)nea/ cu soimi1 nu rimeste a roa e nici o instruire si este crescut $r udoare3 ea este cea care )i rimeste e oas etii castelului" le ve0#ea/ os tul" !aia" )i masea/ entru a2i a*uta s adoarm1 ca $emeie" i se )nt)m l s #ituiasc $iarele" s $ac lun0i si 0rele elerina*e1 c)nd sotul este lecat de arte" ea este cea care a r domeniul. Aceste castelane numite 5vira0o6 s)nt admirate deoarece se com ort exact ca !r!atii3 lacome" er$ide" crude" ele )si o rim vasalii. Istoria si le0enda ne2au transmis ima0inea c)torva dintre ele3 castelana Au!ier" du ce a us s se construiasc un turn mai )nalt dec)t orice don*on" a oruncit de )ndat s i se taie ca ul ar#itectului entru ca secretul s $ie strat1 si2a alun0at !r!atul de e domenii1 el s2a )ntors e ascuns si a ucis2o. <a!ille" sotia lui (o0er de <ont0omern" se delecta trans$onn)ndu2i )n cersetori e no!ilii de e domeniul ei3 acestia s2au r/!unat deca it)nd2o. Julienne" $iica !astard a lui Ienric I al An0liei" a r contra tatlui su castelul Breteuil" atr0)ndu21 )ntr2o am!uscad1 si edea sa ei a $ost crunt 189 &otusi" asemenea $a te rm)n iesite din comun. 7n mod o!isnuit" castelana )si etrece /ilele torc)nd" )nlt)nd ru0ciuni" aste t)ndu2si sotul si lictisindu2se. Sa retins adesea c iu!irea curteneasc a rut )n secolul al XI2lea )n sudul mediteranean ar $i )m!unttit soarta $emeilor. &e/ele asu ra ori0inilor ei s)nt contradictorii3 du unii" 5curtenia6 decur0e din ra orturile su/eranei cu tinerii vasali1 altii o asocia/ ere/iei catare si cultului -ecioarei1 )n s$)rsit" altii resu un c iu!irea ro$an deriv din iu!irea entru Dumne/eu. Si0ur este c" entru a contra!alansa $i0ura Evei ctoase" Biserica a a*uns s o slveasc e <ama <)ntuitorului3 cultul ei a devenit at)t de im ortant )nc)t s2a s us e !un dre tate c )n secolul al Xlll2lea Dumne/eu s2a trans$ormat )n $emeie1 o mistic a $emeii s2a nscut" deci" e lan reli0ios. %e de alt arte" distractiile vietii de la castel ennit no!ilelor doamne s cultive )n *urul lor luxul conversatiei" al olitetii si al oe/iei1 $emei literate recum Beatrice de Valentinois" Alienor d6Aquitanie si $iica sa <rie de -rance" Blanc#e de ,avarra si multe altele )i

atra0 si 0/duiesc e oeti1 )n Sud" si mai a oi )n ,ord" se )nre0istrea/ o )n$lorire cultural ce le con$er $emeilor un nou resti0iu. Iu!irea curteneasc a $ost adesea descris ca latonic1 .#retien de &ro:es exclude adulterul din romanele sale" desi0ur" entru a2si multumi rotectoarea3 sin0ura iu!ire vinovat e care o descrie este cea dintre Lancelot si 'uenievre1 )n $a t" )ns" sotul $eudal $iind un uci0as si un tiran" $emeia )si cuta adesea un amant" iar iu!irea curteneasc era o com ensatie a !ar!ariei moravurilor reale 5Iu!irea" )n sensul modem al cuv)ntului" nu se mani$est )n antic#itate dec)t )n a$ara societtii o$iciale 2 remarc En0els. Evul <ediu a reluat tendinta s re iu!irea sexual exact din unctul )n care o lsase Antic#itatea3 adulterul.66 Aceasta este $orma e care o va )m!rca iu!irea at)ta vreme c)t va dinui institutia cstoriei. Ast$el" desi curtenia )ndulceste soarta $emeii" ea nu o modi$ic )n ro$un/ime. ,u ideolo0iile 2 reli0iile sau oe/ia 2 duc la eli!erarea $emeii1 dac aceasta c)sti0 c)t de c)t teren la s$)rsitul e ocii $eudale" cau/ele s)nt cu totul altele. Atunci c)nd su rematia uterii re0ale li se im une osesorilor de $eude" su/eranul ierde o arte im ortant a dre turilor sale3 )n articular este su rimat" tre tat" dre tul de a decide asu ra cstoriei vasalelor sale1 )n acelasi tim " tutorelui $eudal i se a!ro0 dre tul de a se !ucura de !unurile u ilei sale3 !ene$iciile asociate tutelei dis ar1 si" atunci c)nd serviciul $ie$ului se reduce la o o!li0atie !neasc" tutela )nssi dis are1 $emeia era inca a!il s reste/e serviciul militar1 dar ea se oate ac#ita la $el de !ine de o o!li0atie !neasc1 $ie$ul devine" )n acest ca/" un sim lu atrimoniu si nu mai exist motive de discriminare a celor dou sexe. 7n $a t" )n 'ermania" )n Elvetia si )n Italia $emeile rm)n su use unei tutele er2 18= etue1 -ranta" )n sc#im!" acce t c 5o $at valorea/ c)t un !r!at6" du ex resia lui Beaumanoir. &raditia 0ermanic )i o$erea $emeii ca tutore un lu ttor3 c)nd nu mai are nevoie de un lu ttor" ea se dis ensea/ de tutore" si nu mai este lovit de inca acitate ca sex. .eli!atar sau vduv" ea se !ucur de toate dre turile !r!atului1 ro rietatea )i con$er suveranitate3 av)nd un $ie$" ea )l 0uvernea/" ceea ce )nsemn c )m arte dre tatea" semnea/ tratate" emite le0i. O vedem c#iar *uc)nd un rol militar" comand)nd tru e" artici )nd la lu te1 $emei2soldati exist si )nainte de Ioana d>Arc" si" dac 5-ecioara6 tre/este uimirea" ea nu scandali/ea/ e nimeni. .u toate acestea" $actorii care cons ir )m otriva inde endentei $emeii s)nt at)t de numerosi" )nc)t niciodat nu s)nt a!oliti )n totalitate3 desi sl!iciunea $i/ic nu mai contea/" su!ordonarea $emeii rm)ne util societtii )n ca/ul )n care $emeia este cstorit. De aceea uterea cstoriei su ravietuieste re0imului $eudal. Vedem a$irm)ndu2se un aradox care dinuie )n ast/i3 $emeia cea mai inte0rat )n societate osed cele mai utine rivile0ii. 7n cadrul $eudalittii ci vile" cstoria nu se sc#im! mult )n ra ort cu tim urile $eudalittii militare3 sotul rm)ne tutorele sotiei. In momentul a$irmrii sale. !ur0#e/ia va urma aceleasi le0i. .a si )n dre tul $eudal" )n dre tul cutumiar nu exist emanci area $emeii dec)t )n a$ara cstoriei1 $ata si vduva au aceleasi ca acitti ca si !r!atul1 rin cstorie" insa" $emeia intr su! tutela sotului" su! main2!ournieA. Acesta o oate !ate1 )i su rave0#ea/ urtarea" relatiile" cores ondenta" dis une de averea ei )n virtutea cstoriei )nssi si nicidecum a unui contract. 5De cum s2a sv)rsit cstoria 2 s une Beaumanoir 2 !unul unuia si al celuilalt s)nt unul rin virtutea cstoriei si st )nit de main!our6. .ci interesul atrimoniului cere ca un sin0ur st )n s21 administre/e" at)t la no!ili" c)t si la !ur0#e/i. Sotia este su!ordonat sotului nu $iindc este considerat $unciannente inca a!il3 atunci c)nd nu exist o relisti" 1 se recunoaste lenitudinea ca acittilor sale. Din e oca $eudal si )n )n /ilele noastre" $emeia cstorit este de#!e rat sacri$icat ro riettii rivate. E im ortant s tinem seama c aceast servitute este cu at)t mai ri0uroas" cu c)t !unurile detinute de sot s)nt mai considera!ile3 de endenta $emeii a $ost dintotdeauna mai concret )n ca/ul claselor avute1

si ast/i )nc" $amilia atriar#al su ravietuieste )n r)ndul marilor ro rietari $unciari1 cu c)t !r!atul se simte mai uternic din unct de vedere social si economic" cu at)t *oac mai lin de autoritate rolul de ater $amilias. Dim otriv" li surile comune $ac din le0tura con*u0al o le0tur reci roc. ,ici $eudalitatea" nici !iserica nu au eli!erat $emeia. <ai de0ra!" ornind A Autoritate exercitat asu ra unei ersoane. .el care o exercit este desemnat rin termenii main!our sau main!ourmssiere Cn. tr.G. 18@ de la servitute s2a o erat trecerea de la $amilia atriar#al la o $amilie autentic con*u0al. Ser!ul si sotia sa nu osedau nimic" aveau doar !ucuria comun a casei" mo!ilierului" ustensilelor lor3 !r!atul nu avea nici un motiv de a cuta s devin st )nul $emeii care nu detinea nici un !un1 )n sc#im!" le0turile de munc si interes care )i uneau o ridicau e sotie la ran0ul unei tovarse. .)nd ser!ia este a!olit" rm)ne srcia1 tocmai )n micile comunitti rurale sau rintre mestesu0ari ot $i v/uti sotii care triesc e icior de e0alitate1 $emeia nu este nici un o!iect" nici o servitoare3 toate acestea s)nt luxul celui !o0at1 sracul resimte reci rocitatea le0turii care )l uneste cu *umtatea sa1 muncind li!er" $emeia cucereste o autonomie concret" $iindc re0seste un rol economic si social. -arsele si $a!liaiixurile Evului <ediu re/int o societate de mestesu0ari" de mici ne0ustori. de trani" )n care sotul nu are asu ra sotiei alt rivile0iu dec)t acela de a o utea !ate3 dar $ortei" ea )i o une viclenia" ast$el )nc)t e0alitatea se re$ace. 7n sc#im!" $emeia !o0at )si lteste tr)ndvia rin su unere. 7n Evul <ediu" $emeia )nc )si stra c)teva rivile0ii3 )n sate" ea lua arte la adunrile o!stesti" artici a la reuniunile de ale0ere a de utatilor din strile 0enerale3 iar sotul nu utea dis une du vointa sa dec)t de !unurile mo!iliare3 entru a )nstrina !unurile imo!iliare" era nevoie de consimtm)ntul $emeii. Le0ile care au rmas )n vi0oare )n decursul Vec#iului (e0im se ela!orea/ )n secolul al XVI2lea1 )n aceast e oc" moravurile $eudale au dis rut cu totul si nimic nu le rote*ea/ e $emei )m otriva retentiei !r!atilor care vor s le le0e de cmin. In$luenta dre tului roman" at)t de dis retuitor $at de $emeie" se $ace simtit1 ca si e vremea romanilor" diatri!ele violente )m otriva rostiei si sl!iciunii sexului nu stau la ori0inea codului" ci a ar ca *usti$icri1 numai retroactiv !r!atii 0sesc motive entru a actiona asa cum le este comod s o $ac. 5%rintre vitre0iile )n care triesc $emeile 2 se oate citi )n Visul live/ii 22 cred c de dre t s)nt acestea nou. <ai )nt)i" o $emeie )si atra0e onoasele rin )nssi $irea ei... 7n al doilea r)nd" rin $irea lor $emeile s)nt tare /0)rcite. 7n al treilea r)nd" telurile lor se aseamn mai totdeauna unor toane... 7n al atrulea r)nd" ele ale0 anume s $ie rele... 7n al cincilea r)nd" s)nt line de viclesu0uri. <ai e urm" $emeile s)nt vestite de mincinoase" asa c" du dre tul civil" o $emeie nu oate $i rimit ca martor su! *urm)nt... <ai e urm" o $emeie $ace )ntotdeauna e dos dec)t i se orunceste s $ac... <ai e urm" $emeile nu irosesc nici un rile* de a2si ovesti )n 0ura mare !lestemtiile si rusinea. Si tot asa" ele s)nt tare iscusite si rutcioase. .u temei s unea marele S$)nt Au0ustin c ^$emeia este o li0#ioan care nici trie nici statornicie nu are_1 ea este lin de vra*!" un)ndu2si sotul )n )ncurctur1 e i/vor de rutti si )nce tur a tuturor de/!inrilor si ciorovielilor $r de s$)rsit" 18E stiind cum s croiasc drum tuturor nedre ttilor.6 Asemenea texte a!und )n e oc. Interesul celui citat const )n $a tul c $iecare acu/atie e destinat s *usti$ice o dis o/itie rev/ut de le0e )m otriva $emeilor si starea de in$erioritate )n care s)nt mentinute. Bine)nteles c orice 5ran0 viril6 le este inter/is1 se resta!ileste #otr)rea de senat velleian

care le retra0e orice ca acitate civil. Dre tul surorii mai mari si rivile0iul masculinittii le lasea/ )n lanul al doilea )n rimirea mostenirii aterne. Dac este celi!atar" $iica rm)ne su! tutela tatlui1 dac acesta nu2i 0seste sot" o va )nc#ide" )ndeo!ste" )ntr2o m)nstire. Atunci c)nd $iica devine mam" sta!ilirea aternittii este autori/at" dar ea nu con$er dec)t dre tul la c#eltuieli le0ate de nastere si la #ran entru co il3 o dat cstorit" ea trece su! autoritatea sotului3 acesta sta!ileste domiciliul" conduce viata cminului" )si re udia/ sotia )n ca/ de adulter" o )nc#ide )ntr2o m)nstire sau" mai t)r/iu" o!tine un mandat entru a o )nc#ide la Bastilia1 nici un act nu este vala!il $r consimtm)ntul lui1 toate contri!utiile $emeii la comunitate s)nt asimilate unei dote )n sensul roman al cuv)ntului1 dar" cum cstoria nu oate $i des$cut" e nevoie de moartea sotului en tru ca !unurile s revinJsotiei1 de aici ada0iul3 5+xor non est ro rie socia sed s eratur $ore6A>. Datorit $a tului c ea nu )si administrea/ ca italul" c#iar atunci c)nd )si strea/ dre turile asu ra lui" $emeia nu are nici res onsa!ilitatea acestuia1 ca italul nu o$er nici un continut actiunii ei3 $emeia nu are o ri/ concret asu ra lumii. .#iar si )n rivinta co iilor se consider" ca )n tim urile Eumeriidelor" c acestia a artin )n mai mare msur tatlui dec)t mamei3 ea )i 5druie6 sotului" a crui autoritate este cu mult su erioar" si care este adevratul st )n al osterittii sale1 acesta este un ar0ument e care )l va utili/a )nsusi ,a oleon" care va declara c" asa cum un r a artine ro rietarului erelor" tot ast$el $emeia este ro rietatea !r!atului cruia )i $urni/ea/ co ii. Acesta va $i statutul $emeii )n -ranta e tot rstim ul Vec#iului (e0im1 tre tat" deci/ia velleian va $i a!olit de *uns rudent" dar a!ia o dat cu codul na oleonian ea va dis rea de$initiv Sotul este cel care rs unde de datoriile sotiei" ca si de urtarea ei" si ea nu tre!uie s dea seama dec)t )n $ata lui1 ea nu are a roa e nici un ra ort direct cu uterile u!lice si nici relatii autonome cu indivi/ii strini de $amilie. <ai de0ra! dec)t asociat" ea a are" )n munc si )n maternitate" ca o servitoare3 o!iectele" valorile" $iintele e care le creea/ nu s)nt !unul ei ro riu" ci !un al $amiliei" deci al !r!atului2se$. ,ici )n alte tri contextul nu este mai li!eral" ci dim otriv1 anumite s atii au strat tutela1 este tot" ca acittile A 6Sotia nu este o tovars )n sensul ro riu al cuv)ntului" dar se s er c va $i6 Clat.G Cn. tr.G. 18D $emeii cstorite s)nt nule" iar moravurile s)nt severe. &oate codurile euro ene de le0i au $ost redactate ornind de la dre tul canonic" de la dre tul roman si de la dre tul 0ermanic" toate de$avora!ile $emeii1 toate trile cunosc ro rietatea rivat si $amilia si se su un exi0entelor acestor institutii. 7n toate aceste tri" una dintre consecintele aservirii 5$emeii cinstite6 $at de $amilie este existenta rostitutiei. <entinute cu i ocri/ie la mar0inea societtii" rostituatele )nde linesc un rol social dintre cele mai im ortante. .restinismul le co leseste cu dis retul su" dar le acce t ca e un ru necesar. 5Su rimati rostituatele 2 s une S$)ntul Au0ustin 2 si veti tul!ura societatea rin li!ertina*.6 Iar mai t)r/iu" S$)ntul &oma 2 sau )n orice ca/ teolo0ul care a semnat su! numele lui cartea a IV2a din De re0imine rinci i uni 2 declar3 5)nlturati $emeile de strad din s)nul societtii si des$r)ul o va /0udui rin de/ordini de tot $elul. %rostituatele s)nt )ntr2o cetate ceea ce este cloaca )ntr2un alat3 des$iintati cloaca si alatul va deveni un loc nesntos si in$ect.66 )n Evul <ediu tim uriu" domnea o asemenea li!ertate a moravurilor" )nc)t nu era deloc nevoie de $emei usoare1 )n sc#im!" c)nd se va or0ani/a $amilia !ur0#e/" iar mono0amia va deveni o!li0atorie" va tre!ui ca !r!atul s2si satis$ac lcerile )n a$ara cminului. 7n /adar o inter/ice un decret al lui .arol cel <are )n c#i drastic1 )n /adar S$)ntul Ludovic ordon )n 18=9 alun0area rostituatelor si )n 18@F distru0erea !ordelurilor3 la

Damiette" ne s une Joinville" corturile rostituatelor se a$lau a roa e li ite de cortul re0al. <ai t)r/iu" )ncercarea lui .arol al IX2lea )n -ranta sau cea a <riei &ere/a )n Austria" )n secolul al XVIII2lea" au esuat" la r)ndul lor. Or0ani/area societtii $cea necesar rostitutia. 5%rostituatele R va s une om os Sc#o en#auer 2 s)nt *ert$e umane e altarul mono0amiei.6 Iar un istoric al moralei euro ene" Lec;:" $ormulea/ aceeasi idee3 5)ncarnare su rem a viciului" ele s)nt a/nicul cel mai e$icace al virtutii6. Situatia rostituatelor a $ost a ro iat e !un dre tate de cea a evreilor cu care erau adeseori asimilateJ1 camt si tra$icarea !anilor s)nt inter/ise de !iseric la $el ca si actul sexual extracon*u0al1 )ns societatea nu se oate li si de s eculantii $inanciari si nici de amorul li!er1 aceste $unctii s)nt" asadar" lsate )n seama unor caste !lestemate3 acestea s)nt )nc#ise )n 0#etouri sau )n cartiere s eciale. La %aris" $emeile de *oas s et lucrau )n case de tolerant" unde soseau dimineata si e care le rseau seara" du ce suna stin0erea1 ele locuiau e anumite str/i de care nu aveau dre tul s se )nde rte/e1 A 5.ele care veneau la Sisteron rin %ei in datorau" ca si evreii" o tax de cinci soli )n $olosul $emeilor de la Sainte2.laire6 CBa#utaudG. 18F 7n ma*oritatea celorlalte orase" casele de tolerant erau situate )n a$ara /idurilor. .a si evreii" ele erau o!li0ate s ar!ore/e semne distinctive )n -ranta" cel mai des $olosit era un soi de e0#ilet de o culoare anume" at)mat e un umr. Adeseori mtasea" !lnurile" odoa!ele $emeilor cinstite le erau inter/ise. Ele erau de dre t sti0mati/ate" nu aveau dre tul la recurs )m otriva olitiei si ma0istraturii si era de a*uns o reclamatie a vreunui vecin entru a le da a$ar din locuint. %entru cele mai multe dintre ele" viata era 0rea si lin de mi/erie. +n cltor $rance/" Antoine de Lalain0" ne2a lsat descrierea unei case s aniole din Valencia de la s$)rsitul secolului al XV2lea. 5Locul 2 s une el 2este mare c)t un t)r0usor si )m re*muit cu /iduri )n care nu se 0seste dec)t o sin0ur oart. Si dincoace de oart s2a us o s )n/urtoare entru ru$ctorii ce s2ar utea a$la )nuntru1 la oart" un !r!at us anume cule0e toie0ele celor care vor s intre" /ic)ndu2le s2i lase lui !anii" de2i au" s re a $i strati )n si0urant1 iar dac au !ani si nu )i las si s)nt rdati cumva e tim de noa te" a/nicul nu este vinovat" )n locul acesta s)nt trei sau atru ulite line de csute de2ale $etelor" cu 0teli !o0ate" )m!rcate )n cati$ele si satinuri. S tot $ie dou" dac nu trei sute de $ete1 ele au csutele lor" ta isate si dic#isite cu )n/eturi din cele !une. %retul #otr)t este de atru dinari" care la noi $ac c)t un 0ros de ar0int... Se a$l acolo si cr)sme si cr)smulite Din ricina cldurii nu oti vedea rea !ine acest loc )n $a t de /iu recum )n toiul no tii sau al serii" cci ele sed atunci )n ra0ul usii si c)te2o $rumusete de lam at)rn e la $iecare ca s le oti rivi mai lesne. S)nt si doi do$tori" usi si ltiti )n oras s vin s tm)n de s tm)n si s le vad e $ete s re a da de veste dac au vreo !oal anume sau alte !etesu0uri ascunse si a le i/0oni de acolo. Dac se a$l rintre ele o !olnav de loc de la ei din oras" seniorii aceleia au le0iuit ca ea s $ie tmduit e c#eltuiala lor" iar strinele s)nt trimise care )ncotro va voi s a uce.6>J Autorul se arat mirat" de alt$el" de o r)n2duial at)t de !ine tocmit. <ulte dintre rostituate erau li!ere1 unele triau c#iar e icior mare. .a si )n e oca #etairelor" rostitutia de elit o$erea mai multe osi!ilitti individualismului $eminin dec)t viata 5$emeii cinstite6. O conditie s ecial )n -ranta o are celi!atara1 inde endenta le0al de care se !ucur se o une )n c#i socant servitutilor sotiei1 ea este un ersona* insolit" asa )nc)t moravurile se 0r!esc s )i retra0 tot ceea ce )i acord le0ile1 ea are toate ca acittile civile3 s)nt )ns dre turi a!stracte si 0oale1 nu are nici autonomie economic" nici demnitate social1 )n 0eneral" $ata !tr)n rm)ne ascuns )n um!ra $amiliei aterne sau )si re0seste semenele )nc#ise )ntre eretii m)nstirilor3

A Dictionar de conversatie. (i$$en!er0. -ete si $emei usoare. 1KL aici" ea nu cunoaste alt $orm a li!erttii )n a$ara nesu unerii si catului1 tot ast$el" $emeile romane din e oca decadentei nu se eli!erau dec)t rin viciu. ,e0ativitatea rm)ne trstura ro rie $emeilor at)ta tim c)t eli!erarea lor rm)ne ne0ativi 7n ast$el de conditii" se )nt)m la rareori ca o $emeie s $i avut osi!ilitatea de a actiona sau ur si sim lu de a se mani$esta3 la clasele care muncesc" o resiunea economic anulea/ ine0alitatea sexelor1 dar ea )i r este toate sansele individului. La no!ili si !ur0#e/i" $emeia ca sex este su!*u0at3 ea nu are dec)t o existent ara/itar1 e $oarte utin instruit1 s)nt necesare circumstante exce tionale entru ca ea s oat conce e si reali/a vreun roiect concret. (e0inele sau re0entele se !ucur de aceast rar $ericire3 suveranitatea le lasea/ deasu ra sexului lor1 le0ea salic )n -ranta inter/ice $emeilor succesiunea la tron1 dar" alturi de sotul lor sau du moartea lui" ele *oac uneori un rol im ortant3 de ild S$)nta .lotilda" S$)nta (ade0onde" Blanc#e de .astilia. Viata la m)nstire $ace ca $emeia s $ie inde endent de !r!at3 unele a!atese detineau uteri $oarte mari1 Ieloise a $ost cele!r nu numai ca )ndr0ostit" ci si ca a!ates. 7n ra ortul mistic" si" deci" autonom" care le lea0 de Dumne/eu" unele su$lete $eminine )si 0sesc sursa de ins iratie si $orta unui su$let !r!tesc1 iar res ectul cu care s)nt )ncon*urate )n societate le ermite s )n$ tuiasc cele mai di$icile actiuni. Aventura Ioanei d>Arc tine de miracol3 dar nu a $ost o i/!ucnire e$emer. 7n sc#im!" ovestea S$intei .aterina din Siena este semni$icativ1 ne rsind o existent )ntru totul normal" ea si2a cucerit )n oras o re utatie extraordinar rin milostenia ei activ si rin vi/iunile ce atestau o intens viat interioar1 ea c)sti0" ast$el" acea autoritate necesar succesului de care $emeile s)nt )n 0eneral rivate1 se a elea/ la in$luenta ei s re a2i )ncura*a e condamnatii la moarte" s re a2i )ntoarce e drumul cel !un e cei rtciti" s re a otoli certurile dintre $amilii si orase. Este sustinut de colectivitatea care se recunoaste )n ea si ast$el )si oate duce la ca t misiunea aci$icatoare redic)nd din oras )n oras su unerea $at de a " )ntretin)nd o vast cores ondent cu e isco i si suverani si" )n $inal" $iind aleas de -lorenta ca am!asadoare cu rolul de a mer0e s21 )nt)lneasc e a la Avi0non. (e0inele" rin dre t divin" s$intele" rin virtutea lor strlucit" )si asi0ur acel s ri*in al societtii care $ace din ele e0alele !r!atilor. .elorlalte $emei" )ns" li se cere mereu o modestie tcut. (eusita unei .#ristine de %isan tine de o sansa sur rin/toare3 dar entru a se #otr) s2si c)sti0e viata cu ana era necesar ca ea s $ie o vduv care )si creste co iii. In ansam!lu" o inia !r!atilor din Evul <ediu este utin $avora!il $emeilor. Desi0ur" tru!adurii au slvit iu!irea1 a ar numeroase Arte ale iu!irii" rintre care oemul lui Andre le .#a elain" sau cele!rul (oman al &randa$irului" )n care 'uillaume de Lorris )i $ace e 1K1 tineri s se devote/e doamnelor. 7ns acestei literaturi in$luentate de cea a tru!adurilor i se o un scrieri de ins iratie !ur0#e/ care atac $emeile )ntr2o not sarcastic3 $a!liaux2 uii" $arse" VaVs2uri le re rosea/ lenea" coc#etria" luxura. .ei mai mari dusmani ai lor s)nt clericii. &inta re$erat a acestora este cstoria. Biserica a $cut din aceasta o tain" inter/ic)nd2o" )ns" )n acelasi tim " elitei crestine3 exist aici o contradictie care se a$l la ori0inile 5.ertei $emeilor6. Ea este denuntat cu ve#ement mai ales )n Lamentatiile lui <at#eolus" u!licate la cincis re/ece ani du rima arte a (omanului &randa$irului" traduse )n $rance/ un secol mai t)r/iu si care au $cut vo0 la vremea lor. <atineu si2a ierdut #arul reotiei unindu2se cu o $emeie3 el )si !lestem cstoria" !lestem $emeile si cstoria )n 0eneral. Dac )ntre cstorie si reotie exist o incom ati!ilitate" de ce

Dumne/eu a mai creat $emeia4 )n cstorie nu oate exista ace3 de aici re/ult $ie c Dumne/eu nu stia ce a $cut c)nd a creat2o" $ie c ea este i/voditura ,ecuratului. <at#ieu nd*duieste c $emeia nu va )nvia )n /iua Judectii de A oi. Dar Dumne/eu )i rs unde c" totusi" cstoria este un ur0atoriu rin care intrm )n )m rtia cerurilor3 cltorind" )n vis" )n ceruri" <at#ieu se vede )nt)m inat de o le0iune de soti care )l aclam cu stri0te3 5Iat21" iat21 e adevratul martirN6 Si la Jean de <eun0" de asemeni cleric" 0sim aceeasi idee1 el )i )ndeamn e tineri s $u0 de *u0ul $emeilor1 rima sa tint este iu!irea3 Iu!irea e tinut al )nvr*!irii lu!irea2i vra*! iu!itoare1 a oi acu/ cstoria care $ace din !r!at un sclav si )l sorteste s $ie )nselat1 iar )m otriva $emeii i/!ucneste )ntr2o violent diatri!. .a rs uns" a rtorii $emeii )ncearc s demonstre/e su erioritatea acesteia. Iat c)teva dintre ar0umentele e care le vor relua" )n )n secolul al XVII2lea" a olo0etii sexului sla!3 5<ulier er$etur viro scilicet. <ateria3 quia Adam $actus est de limo terrse" Eva de costa Ade. Loco3 quia Adam $actus est extra ara2disum" Eva in aradiso. In conce tione3 Huia mulier conce it Deum" quid #omo non otuit. A aricione3 quia .#ristus a aruit mulieri ost mortem resurrectionem" scilicet <a0dalene. Exaltatione3 quia mulier exaltata est su er c#orus an0elorum scilicet !eata <ria. .6> 1 6-emeia este su erioar !r!atului" du cum urmea/3 Su! as ect material3 deoarece Adam a $ost $cut din lut" iar Eva dintr2o coast a lui Adam. Din unct de vedere al locului3 deoarece Adam a $ost lsmuit )n a$ara aradisului" iar Eva )n aradis. %rin conce tie3 deoarece $emeia )2a dat nastere lui Dumne/eu ceea ce !r!atul nu utea $ace. %rin a aritie3 deoarece .liristos )2a a rut du moarte unei $emei" si anume <a0dalenei. %rin slav3 deoarece o $emeie" si anume rea$ericita <ana. a $ost )nltat mai resus de corurile )n0eresti...6 Clat.G. 1K8 La acestea" adversarii au rs uns c Iisus s2a )n$tisat mai )nt)i $emeilor deoarece stia c s)nt !une de 0ur si dorea s se duc vestea )nvierii sale. Dis uta a $ost reluat )n tot cursul secolului al XV2lea Autorul celor .incis re/ece !ine$aceri ale cstoriei descrie lin de )ntele0ere neca/urile srmanilor soti. Eustac#e Desc#am s scrie un intermina!il oem cu aceeasi tem. &ot )n aceast e oc" )nce e .earta (omanului &randa$irului. %entru rima dat o $emeie este cea care ia ana )n m)n entru a2si a ra sexul1 .#ristine de %isan )i atac ener0ic e clerici )n E istola ctre Dumne/eul iu!irii. De )ndat" clericii se ridic )n a rarea lui Jean de <eun01 )ns 'erson" cancelar al +niversittii din %aris" intervine de artea .#ristinei1 el )si redactea/ tratatul )n $rance/" ca s $ie )nteles de un u!lic mai lar0. <artin le -ranc arunc si el )n lu t indi0esta sa )nsotitoare a doamnelor" citit )nc dou secole mai t)r/iu. Iar .#ristine intervine din nou. Ea cere" mai ales" s li se ermit $emeilor s se instruiasc3 5Dac ar $i o!iceiul ca $etitele s $ie trimise la scoal unde s se initie/e )n stiinte ca si !ietii" ele ar )nvta la $el de !ine si ar )ntele0e )n e0al msur su!tilittile tuturor artelor6. In $a t" aceast dis ut nu vi/ea/ dec)t indirect ro!lema $emeilor. ,imnui nu2i trece rin minte s cear entru ele un alt rol social dec)t acela care le este con$erit. <ai de0ra! sco ul este o con$runtare )ntre viata de cleric si starea con*u0al1 este" deci" o ro!lem masculin 0enerat de atitudinea am!i0u a Bisericii )n rivinta cstoriei. Este exact con$lictul e care Lut#er )l va transa re$u/)nd celi!atul reotilor. .onditia $emeii nu este deloc in$luentat de aceast !tlie literar. Satira $arselor si $a!liau.x2urilor nu doreste nici ea s sc#im!e societatea e care o ia )n der)dere3 ea )si !ate *oc de $emei $r s un la cale un com lot )m otriva lor. %oe/ia curtean exalt $eminitatea3 un asemenea cult" )ns" nu im lic o asimilare a sexelor. 5.earta6 este un $enomen secundar )n care se re$lect o atitudine social" dar care nu sc#im! societatea.

S2a s us c statutul le0al al $emeii rmsese a roa e nesc#im!at de la )nce utul secolului al XV2lea si )n )n secolul al XlX2lea" )ns )n clasele rivile0iate conditia sa concret evoluea/. (enasterea italian este o e oc a individualismului care se arat ro ice )n$loririi tuturor ersonalittilor uternice" $r deose!ire de sex. 7n aceast e oc" se )nt)lnesc $emei care s)nt suverane uternice recum Jeanne d>Ara0on" Jeanne de ,ea ole si Isa!ella d>Este1 altele s)nt condotiere cu simtul aventurii" care au lu tat cu arma )n m)n )m otriva !r!atilor3 ast$el" sotia lui 'iralomo (iario lu t entru li!ertatea cettii -orli1 Ii olita -ioramenti comand tru ele ducelui de <ilano si" )n 1KK tim ul asediului %aviei" conduce s re metere/e o com anie $ormat din )nalte doamne. %entru a2si a ra orasul )m otriva lui <ontluc" siene/ele au constituit trei cor uri de armat numr)nd $iecare trei mii de com!atante" comandate de o$iteri2$emei. Alte $emei din Italia au devenit cele!re rin cultura sau talentele lor3 Isara ,o0ara" Veronica 'am!ara" 'as ara Stam a" Vittoria .olona" rieten cu <ic#elan20elo" si" mai ales" Lucre/ia &orna!uoni" mama lui Loren/o si 'iuliano de <edici" care a scris" rintre altele" imnuri si viata S$)ntu2lui Ioan Bote/torul si a -ecioarei. Dintre aceste $emei deose!ite" ma*oritatea s)nt curte/ane1 com!in)nd li!ertatea moravurilor cu cea a s iritului" asi0ur)ndu2si rin exercitarea ro$esiunii lor o autonomie economic" cele mai multe erau tratate de !r!ati cu o admiratie lin de de$erent1 rotectoare ale artelor" se interesau de literatur" de $iloso$ie si" adeseori" ele )nsele scriau sau ictau3 Isa!ella de Luna" .atarina di San .elso" Im eria" care era oet si mu/ician" re)n noad traditia As a/iei si a %#r:nei. .u toate acestea" entru cele mai multe dintre ele" li!ertatea nu are" deocamdat" dec)t c#i ul licentei3 or0iile si crimele )naltelor doamne si ale curte/anelor italiene au rmas le0endare. Aceast licent este cea mai im ortant li!ertate" )nt)lnitO si )n secolele urmtoare rintre $emeile e care ran0ul sau averea le eli!erea/ de ri0orile moralei curente1 aceasta rm)ne )n ansam!lu la $el de sever ca )n Evul <ediu. .)t des re )m linirile o/itive" ele nu s)nt )nc osi!ile dec)t entru un $oarte mic numr de $emei. (e0inele s)nt )ntotdeauna rivile0iate3 .aterina de <edici" Elisa!eta a An0liei" Isa!ella de .astilia s)nt mari suverane. .)teva )nsemnate $i0uri de s$inte a*un0" de asemenea" s $ie venerate. +imitorul destin al S$intei &ere/a din Avila se ex lic a roa e )n acelasi mod ca acela al S$intei .aterina3 )ncrederea ei )n Dumne/eu devine sursa unei mari )ncrederi )n sine )nssi1 ractic)nd )n sensul cel mai )nalt virtutile otrivite strii sale" ea )si asi0ur s ri*inul con$esorilor si si al lumii crestine3 ea se oate )nlta dincolo de conditia o!isnuit a unei clu0rite1 )nte meia/ mnstiri" le administrea/" cltoreste" se arat )ntre rin/toare" erseverea/ cu )ndr/neala r/!ttoare a unui !r!at" societatea nu2i une iedici1 nici scrisul ei nu este v/ut ca o s$idare" )nsisi con$esorii ei )i cer s scrie. Ea demonstrea/ cu strlucire $a tul c o $emeie se oate lasa la $el de sus ca un !r!at atunci c)nd" rintr2o )nt)m lare uimitoare" i se acord sansele de o!icei o$erite unui !r!at 7n $a t )ns" aceste sanse rm)n extrem de ine0ale1 )n secolul al XVI2lea" $emeile au )nc un 0rad in$erior de instruire. Anne de Breta0ne aduce un mare numr de $emei la curte" loc )n care mai )nainte nu uteau $i v/uti dec)t !r!atii1 ea )si d toat osteneala s $orme/e un corte0iu de domnisoare de onoare3 totusi" ea se )n0ri*este 1K9 mai mult de educatia si mai utin de cultura acestora. %rintre $emeile care se distin0 ceva mai t)r/iu rin s iritul" rin in$luenta intelectual si rin scrierile lor" ma*oritatea s)nt aristocrate3 ducesa de (et/" doamna de Li0nerolle" ducesa de (o#an si $iica sa" Arme1 cele mai $aimoase s)nt rintese3 re0ina <ar0ot si <ar0areta de ,avarra. %errette de 'uillet ar $i $ost" se are" !ur0#e/1 dar Louise La!e a $ost" $r )ndoial" curte/an3 sau"

)n orice ca/" avea moravuri extrem de li!ere. -emeile au continuat s ias )n evident )n secolul al XVII2lea mai cu seam )n domeniul intelectual1 este o e oc )n care viata monden se de/volt si cultura" se rs )ndeste1 rolul *ucat de $emei )n saloane este considera!il1 rin )nsusi $a tul c nu s)nt an0a*ate )n construirea lumii" ele au r0a/ul de a se dedica artelor" conversatiei" literelor3 instruirea lor nu este or0ani/at" )ns" rin intermediul convor!irilor" lecturilor" lectiilor tinute de rece tori rivati sau al con$erintelor u!lice" ele a*un0 s do!)ndeasca cunostinte su erioare celor ale sotilor lor3 doamna de 'ourna:" doamna de (am!ouillet" domnisoara de Scuder:" doamna de La -a:ette" doamna de Sevi0ne se !ucur de o re utatie extraordinar )n -ranta1 iar )n a$ara -rantei" o e0al $aim se lea0 de numele rintesei Elisa!eta" al re0inei .ristina" al domnisoarei de Sc#urman" care cores onda cu )ntrea0a comunitate stiinti$ic a e ocii. 'ratie acestei culturi si resti0iului con$erit de cultur" $emeile a*un0 s se im un )n universul masculin1 ornind de la literatur" de la ca/uistica amorului" multe am!itioase trec la intri0ile olitice. In 1@8K" nuntiul a al scria3 5)n -ranta" toate marile evenimente si toate intri0ile semni$icative ornesc cel mai adesea de la $emei6. %rintesa de .onde une la cale 5cons iratia $emeilor61 Ana de Austria este )ncon*urat de $emei al cror s$at este dis us s21 urme/e1 (ic#elieu leca urec#ea la su0estiile ducesei d>Ai0uillon1 se stie rea !ine ce rol au *ucat )n tim ul -rondei doamna de <ont!a/on" ducesa de .#evreuse" domnisoara de <ont ensier" ducesa de Lon0ueville" Anne de 'on/a0ue si at)tea altele. 7n s$)rsit" doamna de <aintenon va da un exem lu strlucit )n rivinta in$luentei e care o s$tuitoare a!il o oate exercita )n a$acerile de stat. Animatoare" s$tuitoare" intri0ante 2 $emeile )si asi0ur rolul cel mai e$icace )ntr2o manier o!lic3 )n S ania" rintesa des +rsins 0uvernea/ cu un lus de autoritate" dar cariera sa e scurt. %e l)n0 aceste mari doamne" alte c)teva ersonalitti se a$irm )n s atiul lumii care sca constr)n0erilor !ur0#e/e1 se iveste o cate0orie necunoscut )n atunci3 actrita. 1=9= este anul )n care se semnalea/ entru rima oar re/enta unei $emei e scen1 )n 1=F8" ca/ul era )nc sin0ular1 la )nce utul secolului al XVII2lea" cele mai multe dintre ele s)nt sotii de actori1 mai a oi" ele )si c)sti0 inde endenta" at)t )n carier" c)t si )n viata rivat. 7n ceea ce riveste curte/ana" du %#r:ne sau Im eria" ea se i osta/ia/ )n c#i ul cel mai desv)rsit )n ,inon de Lenclos3 ex loat)ndu2si $eminitatea" ea o de seste1 trind rintre 1K= !r!ati" ea a*un0e s osede calitti !r!testi1 inde endenta moravurilor sale )i creea/ redis o/itia ctre inde endenta de s irit3 ,inon de Lenclos a )m ins li!ertatea )n unctul cel mai )nalt e care i se ermitea unei $emei s )l atin0 )n e oc. 7n secolul al XVIII2lea" li!ertatea $emeii continu s s oreasc. <oravurile rm)n" )n rinci iu" severe3 t)nra $at nu rimeste dec)t o educatie sumar1 ea este cstorit sau trimis la mnstire $r a i se cere rerea. Bur0#e/ia" clas )n ascensiune" a crei existent se con solidea/" )i im une sotiei o moral ri0uroas. 7n sc#im!" )ns" descom unerea aristocratiei le ermite $emeilor de lume cele mai mari licente si c#iar )nalta !ur0#e/ie se contaminea/ de aceste exem le1 nici m)nstirile" nici cminul con*u0al nu reusesc s st )neasc $emeia. 7nc o dat" entru cele mai multe dintre ele" aceast li!ertate rm)ne ne0ativ si a!stract3 $emeile se mr0inesc s caute numai lcerea. Dar cele care s)nt inteli0ente si am!itioase )si creea/ osi !ilitti de actiune. Viata saloanelor ia un nou av)nt3 se cunoaste )ndea*uns rolul *ucat de doamna 'eo$$rin" doamna du De$$and" domnisoara de Les inasse" doamna d>E ina:" doamna du &encin1 rotectoare. ins iratoare" $emeile constituie u!licul $avorit al scriitorilor1 ele se interesea/ de literatur" $iloso$ie si stiinte3 ast$el" recum doinnsoara du .#Otelet. ele )si au la!oratorul de $i/ic" de c#imie" unde ex erimentea/ sau disec1 ele intervin mai activ dec)t niciodat )n viata olitic3 r)nd e r)nd" doamna de %rie" doamna de <aili:. doamna de .#Oteauneu$" doamna de %om adour" doamna du Barr: dictea/ o litica lui Ludovic

al XV2lea1 nu exist ministru care s nu2si ai! ins iratoarea3 asa )nc)t <ontesquieu consider c )n -ranta totul este $cut de $emei1 ele constituie" a$irm el" ""un nou stat )n stat63 iar .olle sene )n a*unul anului 1EDF3 5Ele au c tat o asemenea )nt)ie2tate la $rance/i" iau su!*u0at )n asemenea msur" )nc)t acestia nu mai 0)ndesc si nu mai simt dec)t asa cum le dictea/ ele6. %e l)n0 $emeile de societate" exist si actritele sau $emeile 0alante" care se !ucur de un mare renume3 So #ie Arnould" Julie $aima" Adrienne Lecouvreur. Ast$el" e tot arcursul Vec#iului (e0im" domeniul cultural este cel mai accesi!il $emeilor care )ncearc s se a$irme. .u toate acestea" nici una nu a atins er$ectiunea unui Dante sau a unui S#a;es eare" -a tul se ex lic rin mediocritatea 0eneral a conditiei lor. .ultura n2a $ost niciodat dec)t a ana*ul unei elite $eminine si nu al masei1 or" adeseori 0eniile masculine s2au ivit din r)ndul maselor1 c#iar si $emeile rivile0iate se i/!eau de o!stacole care le !arau drumul s re culmile )nalte. ,imic nu o rea elanul unei S$inte &ere/a sau al unei Ecaterina a (usiei" dar mii de circumstante se coali/au )m otriva $emeii scriitoare. 7n crticica sa O camer doar entru ea" Vir0inia Xool$ s2a amu/at invent)nd destinul unei resu use surori a lui S#a;es eare1 )n tim ce acesta )nvta la cole0iu ceva latin" 0ra2 1K@ 2matic" lo0ic" ea rm)nea acas )ntr2o desv)rsit i0norant1 )n vreme ce el v)na" #oinrea" $cea amor cu $emeile din )m re*urimi" ea nu $cea altceva dec)t s drea0 tot $elul de /drente su! oc#ii rintilor1 dac si ea ar $i lecat" cu )ndr/neal" s2si caute norocul la Londra" n2ar $i devenit nicidecum o actrit care s2si oat c)sti0a li!er viata3 $ie ar $i $ost redat $amiliei" care ar $i cstorit2o cu $orta" $ie ar $i $ost sedus" rsit" de/onorat si s2ar $i sinucis din dis erare. La $el de !ine ne2o utem ima0ina a*un0)nd o rostituat vesel" o <oli -landers asa cum a $ixat2o De$oe3 dar )n nici un ca/ n2ar $i a*uns s conduc o tru de teatru si s scrie drame. 7n An0lia" remarc Vir0inia Xool$" $emeile scriitoare au tre/it )ntotdeauna ostilitate. Doctorul Jo#nson le com ara cu 5un c)ine care mer0e e la!ele dina oi3 nu mer0e rea !ine" dar $a tul )n sine e uimitor6. Artistele dovedesc o 0ri* mai mare dec)t oricine )n rivinta o iniei celuilalt1 $emeile de ind de aceast o inie )n c#i nemi*locit3 se oate ima0ina $orta de care o artist are nevoie doar entru a )ndr/ni s2si de seasc statutul. Adeseori" ea )si consum $ortele )n aceast lu t istovitoare. La s$)rsitul secolului al XVIl2lea" lad: Xin#ilsea" o aristocrat $r co ii" )ncearc aventura scrisului1 anumite asa*e din o era ei o recomand ca e o natur sensi!il si oetic1 ea se consum" )ns" )n ur" $urie si team3 Dar vaiN .)nd o $emeie ia )n min ana At)t se /ice c2i o )n0)m$at . nu se a$l nici un c#i ca vina S2si mai rscum ere vreodatN A roa e )ntrea0a ei o er e consacrat indi0nrii )m otriva conditiei $emeii. .a/ul ducesei de ,eMcastle este analo01 si ea este o mare aristocrat care" scriind" rovoac un scandal. 5-emeile triesc recum 0)/ele de noa te si cucuvelele si mor ca niste viermi6" scrie ea cu $urie. Insultat" ridiculi/at" ea se va retra0e )n cele din urm e domeniile sale1 si" )n ciuda unui tem erament 0eneros" va deveni e *umtate ne!un si nu va mai roduce dec)t elucu!ratii extrava0ante. A!ia )n secolul al XVIII2lea" o !ur0#e/" doamna A #ra Be#n" a*uns vduv" avea s triasc din scris recum un !r!at1 alte $emei )i vor unna exem lul" dar" c#iar si )n secolul al XlX2lea" ele se vedeau adesea o!li0ate s se ascund1 si nu aveau nici mcar 5o camer doar a lor6" adic nu se !ucurau de acea inde endent material care este una dintre conditiile necesare li!erttii interioare. Am v/ut c" datorit de/voltrii vietii mondene si a str)nsei ei le0turi cu viata intelectual" situatia $emeilor din -ranta a $ost )ntru2c)tva mai $avora!il. .u toate acestea" o inia 0eneral este )n mare arte ostil asa2numitelor !as2!leus. 7n tim ul

(enasterii" doamnele no!ile sau $emeile de s irit tre/esc un curent de o inie $avora!il sexu2 1KE lui lor1 doctrinele latoniciene im ortate din Italia s irituali/ea/ iu!irea si $emeia. ,umerosi oameni de litere )si asum a rarea $emeii. S)nt u!licate .ora!ia doamnelor virtuoase" .avalerul doamnelor etc. 7n <icul Senat" Erasmus )i d cuv)ntul .orneliei" care ex une )n c#i a ri0 surile sexului ei. 5Br!atii s)nt niste tirani... Ei ne tratea/ ca e niste *ucrii... ne resc#im! )n s ltoresele si !uctresele lor.6 Erasmus cere s li se ermit $emeilor s se instruiasc" )ntr2o lucrare care va deveni $oarte cele!r. Discurs asu ra no!letei si excelentei sexului $emeiesc" .ornelius A0ri a se strduieste s demonstre/e su erioritatea $eminin. El reia vec#ile ar0umente ca!alistice3 Eva )nseamn Viat" iar Adam )nseamn %m)nt. .reat du !r!at" $emeia este mai desv)rsit dec)t acesta. Ea s2a nscut )n aradis" el 2 )n a$ara aradisului. .)nd cade )n a " $emeia luteste la su ra$at" )n vreme ce !r!atul se scu$und. Ea a $ost /mislit dintr2o coast a lui Adam si nu din lut. S)n0ele ei menstrual vindec toate !olile. -iind i0norant" Eva nu a $cut altceva dec)t s se rtceasc1 Adam este cel care a ctuit1 de aceea" Dumne/eu s2 a $cut !r!at3 si" la urma urmelor" du )nviere" el li s2a artat mai )nt)i $emeilor. 7n continuare" A0ri a declar c $emeile s)nt mai virtuoase dec)t !r!atii. El le enumera e 5doamnele alese6" m)ndria sexului lor si loc comun al acestor a olo0ii. 7n s$)rsit" el )nalt un rec#i/itoriu )m otriva tiraniei !r!atilor3 5Action)nd )m otriva oricrei dre tti" s$id)nd $r rusine e0alitatea natural" tirania !r!atii lui a li sit2o e $emeie de li!ertatea rimit la nastere6. .u toate acestea" ea naste co ii" este la $el de inteli0ent" !a c#iar mai $in dec)t !r!atul1 e scandalos si $ie )n0rdite activittile" 5lucru ce se $ace nu din orunca lui Dumne/eu" nu din necesitate si nici din motive )ntemeiate" ci rin $orta o!iceiurilor" rin educatie" rin munc si mai cu seam rin violent si )m ilare6. A0ri a nu cere" de !un seam" e0alitatea sexelor" dar vrea ca $emeia s $ie tratat cu res ect. Lucrarea a avut un imens succes. .a si -ortreata de ne)nvins" o alt a olo0ie a $emeii" sau Desv)rsit Am:e a lui Ieroet" im re0nat de un misticism latonician. 7ntr2o carte curioas" care anunt doctrina saint2simonian" %ostei anunt venirea unei noi Eve" mam re0eneratoare a s etei umane3 el crede c#iar c ar $i si )nt)lnit2o1 )ns ea a murit si" oate" s2a re)ncarnat )n el. .u mai mult moderatie" <ar0areta de Valois roclam )n lucrarea numit Doctul si su!tilul discurs c exist )n $emeie ceva divin. Dar scriitoarea care va servi cel mai !ine cau/a sexului ei a $ost <ar0areta de ,avarra" care va ro une )m otriva licentei moravurilor un ideal de misticism sentimental si de castitate li sit de i ocri/ie" )ncerc)nd s concilie/e cstoria si iu!irea entru onoarea si $ericirea $emeii. Bine)nteles" nici adversarii $emeii nu de/armea/. %ot $i re0site" rintre altele" )n .ontroversa sexelor masculin si $eminin" re lic la lucrarea lui A0ri a" 1KD vec#ile ar0umente ale Evului <ediu. (a!elais se amu/ s scrie" )n .artea a IlI2a" o incisiv satir a cstoriei" care reia traditia lui <at#ieu si a lui Desc#am s3 cu toate acestea" )n $ericita a!atie &#eleme" $emeile s)nt cele care vor $ace le0ea Anti$eminismul cunoaste noi accente virulente )n 1@1E" rin Al$a!etul im er$ectiunii si rutatea $emeiasc a lui Jacques Olivier" e a crui co ert utea $i v/ut o 0ravur re re/ent)nd o $emeie cu m)ini de #ar ie" aco erit de enele luxurii" cocotat e la!e de 0in" cci" ca si 0ina" ea este o rea 0os odin3 su! $iecare liter a al$a!etului era )nscris unul dintre de$ectele sale. 7nc o dat" un om al !isericii era cel care realimenta vec#ea ceart1 domnisoara de 'ourna: va ris osta rin E0alitatea !r!a$ilor si a $emeilor. .artea declansea/ un val de literatur li!ertin" %arnasuri si ca!inete satirice" care atac moravurile $emeilor" )n vreme ce" entru a le de recia" insii !isericosi citau din S$)ntul %avel" din s$intii %rinti sau din

Ecle/iast. -emeia $urni/a o ine ui/a!il tematic satirelor lui <at#urin (e0nier si ale rietenilor lui. 7n ta!ra o us" a olo0etii reiau si comentea/ care mai de care ar0umentele lui A0ri a. %rintele du Boscq cere" )n -emeia cumsecade" s li se ermit $emeilor s se instruiasc. Astreea si o )ntrea0 literatur 0alant le cele!rea/ meritele )n rondeluri" sonete" ele0ii etc. 7nsesi succesele o!tinute de $emei atra0 )m otriva lor noi atacuri1 retioasele au nemultumit o inia u!lic1 s)nt a laudate cu )nc)ntare %retioasele ridicole si" utin mai t)r/iu" -emeile savante. Aceasta nu )nseamn totusi c <oliere ar $i adversarul $emeilor3 el atac #otr)t cstoriile im use si cere entru t)nra $at li!ertatea sentimentelor" iar entru sotie res ect si inde endent. Dim otriv" )n redicile sale" Bossuet nu mena*ea/ deloc $emeile. %rima $emeie 2 s une el 2 nu era 5dec)t o !ucat din Adam si un soi de diminutiv. %ro ortiile se strea/" ea $iind a roa e acelasi lucru )n ordinea s iritului6. Satira lui Boileau )m otriva $emeilor nu este dec)t un exercitiu retoric" dar ea declansea/ un val de revolt3 %radon" (e0nard" %errault ri ostea/ cu ardoare. La Bru:ere" Saint2 Evremond se arat $avora!ili $emeilor. .el mai decis $eminist al e ocii este %oulain de la Barre" care u!lic )n 1@EK o lucrare de ins iratie carte/ian" Des re e0alitatea celor dou sexe. El consider c" $iind cei mai uternici" !r!atii si2au $avori/at retutindeni sexul si c $emeile acce t" )n virtutea o!iceiurilor )ncettenite" aceast de endent. -emeilor nu li s2a dat niciodat cea mai mic sans3 nici a li!erttii" nici a instruirii. Ele nu ot $i *udecate" asadar" du ceea ce au $cut )n trecut. ,imic nu dovedeste c ele ar $i in$erioare !r!atului. Anatomia evidentia/ anumite di$erente" dintre care )ns nici una nu constituie un rivile0iu entru !r!at. Si %oulain de la Barre )nc#eie cer)nd entru $emei o instruire solid. -ontenelle dedic $emeilor &ratatul luralittii lumilor. Iar 1KF dac -enelon" urm)ndu2i e doamna de <aintenon si e a!atele -leur:" se arat extrem de timid )n ro0ramul su de educatie" universitarul *ansenist (ollin retinde" dim otriv" ca $emeile s $ac studii serioase. Secolul al XVIII2lea este si el divi/at. La Amsterdam" )n 1E99" autorul .ontroversei asu ra su$letului $eminin declar c 5$emeia creat doar )n $olosul !r!atului nu va dinui )n la s$)rsitul lumii" deoarece va )nceta s mai $ie util o!iectului entru care a $ost creat" de unde re/ult )n c#i necesar c su$letul ei nu este nemuritor6" )ntr2o manier mai utin radical" (ousseau" care este aici urttorul de cuv)nt al !ur0#e/iei" #r/este $emeia csniciei si maternittii" 5)ntrea0a educatie a $emeilor tre!uie s $ie $cut )n $unctie de !r!at... -emeia e $cut entru a ceda !r!atului si entru a2i su orta nedre ttile6" a$irm el. .u toate acestea" idealul democratic si individualist al secolului e $avora!il $emeilor1 )n oc#ii ma*orittii $iloso$ilor ele s)nt $iinte umane" e0ale $iintelor de sex !r!tesc Voltaue denunt nedre tatea sortii lor. Diderot consider c in$erioritatea lor a $ost )n cea mai mare arte creat de societate. 5V l)n0. $emeiN6. scrie el. Si" )n continuare" meditea/3 5)n o!iceiurile de re tutindeni cru/imea le0ilor civile si cru/imea naturii si2au dat m)na )m otriva $emeilor. Ele au $ost tratate ca niste $ turi im!ecile6 <ontesquieu a recia/" )n c#i aradoxal" c $emeile tre!uie s ram)n su!ordonate !r!atului )n viata casnic" dar c toate calittile lor le redis un entru actiunea olitic. 5Este contra ratiunii si con tra naturii ca $emeile s $ie st )nele casei... Dar e cit de oate de $iresc ca ele s domneasc este un im eriu.6 Ielvetius arat c in$e rioritatea $emeii este e$ectul educatiei sale a!surde" iar d>Alem!ert )i )m rtseste o inia. Su! ana unei $emei" doamna de .ira:" vedem )n$iri )ndu2se timid un $eminism de ti economic" dar a!ia <ercier" )n al su &a!lou ari/ian" va rotesta )m otriva mi/eriei muncitoarelor" a!ord)nd" ast$el" ro!lema $undamental a muncii $eminine .ondorcet cere ca $emeile s ai! aceces la viata olitic. El le consider )ntru totul e0ale !r!atului si le a r )m otriva atacurilor clasice3 5S2a s us c $emeile." n2ar avea sentimentul dre ttii" c ar

asculta mai de0ra! de sentimentele dec)t de constiinta lor... CDarG nu natura" ci educatia" existenta social s)nt cau/ele acestei di$erente6 Si" )ntr2un alt loc3 5.u c)t $emeile au $ost mai aservite rin le0i" cu at)t mai rime*dioas a $ost uterea lor... Aceast utere ar scdea dac ele n2ar avea interesul s o stre/e" dac ar )nceta s $ie entru ele sin0urul mi*loc de a se a ra si de a se sustra0e o rimrii6. 19L V S2ar utea crede c (evolutia va sc#im!a soarta $emeii. ,u a $ost" )ns" nicidecum asa. Aceast revolutie !ur0#e/ a res ectat )n la ca t institutiile si valorile !ur0#e/e1 ea este a roa e )n exclusivitate o era !r!atilor. E im ortant s su!liniem c )n tot cursul Vec#iului (e0im $emeile din clasele care munceau au $ost cele care s2au !ucurat de cea mai de lin inde endent ca sex. -emeia avea dre tul de a $ace comert si oseda toate ca acittile necesare entru un exercitiu autonom al meseriei sale. Ea artici a la roductie ca len*ereas" s ltoreas" sle$uitoare de metale" v)n/toare etc1 $ie c lucra acas" $ie )n mici )ntre rinderi" inde endenta ei material )i ermitea o de lin li!ertate a moravurilor3 $emeia din o or oate s ias )n lume" s $recvente/e taverne" s dis un de cor ul ei a roa e ca un !r!at1 ea este asociata si e0ala sotului su O rimarea se mani$est e lan economic" si nu e lan sexual. 7n /onele rurale" tranca $ace artea cea mai im ortant a muncilor si este tratat ca o servitoare1 adesea" ea nici nu st la aceeasi mas cu sotul si cu $iul1 se s eteste muncind mult mai 0reu dec)t ei" iar 0ri*ile maternittii se adau0 acestor corve/i. 7ns" recum )n societtile a0ricole antice" )n msura )n care )i este necesar !r!atului" este si res ectat1 !unurile lor" interesele lor" 0ri*ile lor s)nt comune1 )n erimetrul casei" autoritatea ei este incontesta!il. Din r)ndul acestor $emei cu o viata at)t de 0rea" unele s2ar $i utut a$irma ca ersoane" reclam)ndu2si dre turile1 dar ele triau su! a sarea unei traditii a timidittii si su unerii3 condicile Strilor 'enerale nu contin dec)t un numr ne)nsemnat de revendicri $eminine1 acestea sun cam asa3 5Br!atii s nu oat $ace meseriile care s)nt a ana*ul $emeilor6. Le vedem e aceste $emei cot la cot cu sotii lor )n mani$estatii si r/merite1 ele s)nt cele care mer0 la Versailles du 5!rutar" !rutreasa si micul lor ucenic61. 7ns nu > A elativ !at*ocoritor rin care s)nt desemnati mem!rii $amiliei re0ale. La = octom!rie 1EDF. @2ELLL de $emei clin cartierele mr0inase ale %arisului mani$estea/ cer)lid )ine si arme. O )ntrea0 multime li se altur )n marsul lor ctre Versailles. (e0ele consimte s rimeasc o dele0atie a $emeilor Co rotestatar c#iar lesin de emotie )n tim ul audienteiG. S re sear" o orul se re0teste s2si etreac noa tea la Versailles. iar re0ele ordon s se )m art )ine" e care tur!ulentii o savurea/ )n liniste. 7n dimineata /ilei de @ octom!rie" )ns" ei dau !u/na )n a artamentul re0inei si ucid trei/eci de 0r/i. 7n urma acestor resiuni" re0ele" re0ina si del$inul s)nt siliti s rseasc Versailles entru a locui la &uileries. 7ntr2un re0im de senn n/onieiat. La amia/" su! soarele alid de toamn" trsura re0al )naintea/ )ncet s re %aris. 7n vreme ce revoltatii se 191 o orul a condus actiunile revolutionare si a cules roadele lor. Dintre !ur0#e/e" c)teva au )m!rtisat cu ardoare cau/a li!erttii3 doamna (oland" Lucile Desmoulins" &#eroi0ne de <ericourt1 una dintre ele va in$luenta decisiv cursul evenimentelor3 .#arlotte .orda:" care 12a asasinat e <arat Au existat si c)teva miscri $eministe. Ol:m e de 'ou0es a ro us" )n 1EDF" o 5Declaratie a Dre turilor -emeii6> simetric 5Declaratiei Dre turilor

Omului6" )n care cerea a!olirea tuturor rivile0iilor masculine. Aceleasi idei se re0sesc" )n 1EFL" )n <otiunea srmanei Jacotte si )n alte !rosuri similare1 dar" )n ciuda s ri*inului lui .ondorcet" aceste strdanii esuea/" iar Ol:m e iere e esa$od. %e l)n0 /iarul L>!n atient" e care ea )l crease" a ar o sumedenie de e$emeride. .lu!urile $eminine $u/ionea/" )n cea mai mare arte" cu cele masculine si s)nt a!sor!ite de acestea. 7n 8D Brumar 1EFK" c)nd actrita (ose Lacom!e" resedinta Societtii $emeilor re u!licane si revolutionare" $ortea/ intrarea .onsiliului 0eneral )n $runtea unei dele0atii de $emei" rocurorul .#aumette o )nt)m in cu $ra/e ce ar des rinse din S$)ntul %avel sau din S$)ntul &oma3 5De c)nd le este )n0duit $emeilor s2si le ede sexul si s se resc#im!e )n !r!ati4. C,aturaG i2a s us $emeii3 -ii $emeie. 'ri*ile co iilor" tre!urile cminului" nelinistile maternittii" cu acestea s te )nvrednicesti.6 Li se inter/ice intrarea )n .onsiliu si" cur)nd" si cea )n clu!urile unde )si $ceau ucenicia olitic. 7n 1EFL au $ost a!ro0ate dre tul surorii mai mari si rivile0iul masculinittii3 sa reali/at e0alitatea )ntre $ete si !ieti )n ceea ce riveste mostenirea1 )n 1EF8" o le0e instituie divortul" sl!ind" ast$el" c#in0ile le0turii matrimoniale1 acestea s)nt" )ns" cuceriri mrunte -emeile din rindul !ur0#e/iei erau rea inte0rate $amiliei entru a mani$esta o solidaritate concret )ntre ele1 ele nu $ormau o cast i/olat" ca a!il s2si im un revendicrile3 din unct de vedere economic" existenta lor era ara/itar. Si ast$el" )n tim ce $emeile care" )n o$ida sexului lor" ar $i utut artici a la evenimente erau )m iedicate s o $ac din unctul de vedere al clasei" cele din clasa cu adevrat activ erau condamnate s rm)n deo arte ca $emei. ,umai c)nd uterea economic va $i reluat de 7ntrec s c)nte c)t ot mai tare si stri0 ctre 0loata de 0ur2casc atras de s ectacol c )nuntru se a$l 5!rutarul" !rutreasa si micul ucenic6" li sa linii la %aris" oras ce avea este sase sute de inii de 0uri de #rnit" a rinsese s iritele3 se stie3 returile cresteau" co/ile 2 la $el" $uria o ular atinsese aroxismul. La 81 octom!rie" !rutarul ari/ian -rancois" ai crui ucenici dosiser trei )ini" este s )n/urat si deca itat de o ni)n de indi0nati $amelici. .a ul" )n$i t )ntr2o te us" )i este re/entat sotiei sale" )nsrcinat )n trei luni. Datorit acestui incident atroce se votea/ le0ea martial. CVe/i .ronica revolutiei" 1EDF21EFF. Larousse. 1FDF" I<iions Jacques Le0rand. . 1LK. 189218=" 18EG Cn. tr.G. 198 muncitori" $emeia muncitoare )si va utea cuceri ca acitti e care $emeia ara/it" no!il sau !ur0#e/" nu le2a utut do!)ndi niciodat" )n tim ul )n!usirii (evolutiei" $emeia se !ucur de o li!ertate anar#ic. Dar atunci c)nd societatea se reor0ani/ea/" ea este iarsi !rutal aservit. Din unct de vedere $eminist" -ranta se 0sea )n avans $at de alte tri1 s re ne$ericirea $rantu/oaicei moderne" )ns" statutul i2a $ost decis )n tim ul unei dictaturi militare1 codul lui ,a oleon" care )i $ixea/ soarta vreme de un secol" i2a )nt)r/iat mult emanci area. .a orice militar" ,a oleon nu vrea s vad )n $emeie mai mult dec)t o mam1 dar" mostenitor al unei revolutii !ur0#e/e" el nu )ntele0e s sc#im!e structura societtii si s2i con$ere mamei reeminenta asu ra sotiei3 el inter/ice sta!ilirea aternittii si de$ineste )n termeni duri conditia $etei devenite mam si a co ilului natural. Si totusi" nici $emeia cstorit nu este sustinut )n demnitatea ei de mam1 aradoxul $eudal se er etuea/. -ata si $emeia s)nt rivate de calitatea de cettean" ceea ce le inter/ice" de ild" s ractice meseria de avocat sau s exercite tutela. Doar $emeia celi!atar se !ucur de de lintatea ca acittilor civile" )n vreme ce csnicia conserv mundium2ul -emeia )i datorea/ sotului su su unere1 acesta oate o!tine condamnarea ei la reclu/iune )n ca/ de adulter sau divortul1 dac o ucide e vinovata su rins )n $la0rant delict" el este scu/a!il )n oc#ii le0ii1 )n vreme ce sotul nu este asi!il de edea s rin amend dec)t dac aduce o concu!in )n domiciliul con*u0al" si numai )n acest ca/ $emeia oate o!tine divortul )m otriva lui. Br!atul este cel care #otrste domiciliul

con*u0al si el are mai multe dre turi asu ra co iilor dec)t mama1 si 2 cu exce tia ca/ului )n care conduce o )ntre rindere comercial 2 e necesar a ro!area lui entru ca $emeia s se oat an0a*a. %uterea marital se exercit )n c#i drastic at)t asu ra ersoanei sotiei" c)t si asu ra !unurilor ei. De2a lun0ul )ntre0ului secol al XlX2lea" *uris rudenta nu $ace dec)t s )ntreasc ri0orile codului" riv)nd $emeia" rintre altele" de orice dre t de )nstrinare a !unurilor. 7n 1D8@" (estauratia a!oleste divortul1 Adunarea constituant din 1D9D re$u/ s )l reinstituie1 el nu rea are dec)t )n 1DD93 oricum" e )nc $oarte di$icil ca el s $ie o!tinut )n $a t. .ci" desi !ur0#e/ia na $ost niciodat mai uternic dec)t acum" ea )ntele0e" totusi" amenintrile e care le im lic revolutia industrial1 asa )nc)t ea se a$irm cu o autoritate care nu $ace dec)t s2i camu$le/e nelinistea. Li!ertatea de s irit mostenit din secolul al XVIII2lea nu atin0e morala $amilial. Aceasta rm)ne aceea de$init la )nce utul secolului al XlX2lea de 0)nditori reactionari recum Jose # de <aistre si Bonald. Acestia $ondea/ valoarea ordinii e vointa divin si retind o societate ri0uros ierar#i/at1 $amilia" celul social indisolu!il" va re re/enta microcosmosul social. 5Br!atul este entru $emeie ceea ce $emeia este entru co il1 sau uterea este 19K entru ministru ceea ce este ministrul entru su us6" s une Bonald. Ast$el" sotul conduce" sotia administrea/" co iii ascult Divortul este" !ine)nteles" inter/is1 iar $emeia este consemnat )n cmin. 5-emeile a artin $amiliei si nu societtii olitice" iar natura le2 a $cut entru 0ri*ile casnice si nu entru $unctiile u!lice6" mai s une Bonald. In $amilie" asa cum o de$ineste Le %la: ctre mi*locul seco lului" aceste ierar#ii s)nt res ectate. 7ntr2o manier utin di$erit. Au0uste .omte reclam la r)ndul lui ierar#ia sexelor1 )ntre acestea exist 5di$erente radicale" )n acelasi tim $i/ice si morale" care. la toate s eciile animale si mai cu seam )n interiorul rasei umane" le se ar ro$und unul de cellalt66. -eminitatea este un soi de 5co ilrie er etu6" care o )nde rtea/ e $emeie de 5ti ul ideal al rasei6. Acest in$antilism !iolo0ic se traduce nntr2o sl!iciune intelectual3 rolul acestei creaturi ur a$ective este acela de sotie si de mena*er" ea ne ut)nd nicicum s intre )n con curent cu !r!atul3 5nici conducerea" nici educatia nu i se otrivesc6 .a si la Bonald" $emeia este consemnat )n $amilie si" )n aceast societate miniatural" tatl este conductorul" $iindc $emeia este 5inca a!il de a exercita orice ti de conducere" c#iar si cea domestic661 ea doar administrea/ si s$tuieste. Instruirea ei tre!uie )n0rdit 5-emeile si roletarii nu ot si nici nu tre!uie s devin autori" ceea ce" de alt$el" nici nu doresc.66 Iar .omte re/ice c evolutia societtii va aduce eliminarea total a muncii $eminine )n a$ara $amiliei. 7n artea a doua a o erei sale" .omte" in$luentat de iu!irea lui entru .lotilde de Vaux" exalt $emeia" ridic)nd2o a roa e la ran0ul unei divinitti" emanatie a <ani -iinte1 )n &em lul +manittii" reli0ia o /itivist va consacra $emeia ca o!iect al adoratiei o orului1 )ns ea merit acest cult doar rin moralitatea ei1 )n vreme ce !r!atul actionea/" ea iu!este3 uritatea si iu!irea o $ac su erioar !r!atului1 ea este )n c#i mai ro$und altruist. Dar" otrivit sistemului o/itivist" ea nu rm)ne mai utin ri/onier a $amiliei1 divortul )i este inter/is" si ar $i de dorit c#iar ca vduvia ei s $ie etern1 nu are nici un dre t economic sau olitic1 nu e dec)t sotie si educatoare. 7ntr2o manier mai cinic" Bal/ac ex rim acelasi ideal. 5Destinul $emeii si sin0ura ei 0lorie s)nt acelea de a a rinde inima !r!atilor" scrie el in -i/iolo0ia cstoriei... -emeia este o ro rietate o!tinut rin contract1 una mo!iliar" cci ro rietatea im lic un titlu1 in s$)rsit" $emeia nu este" la dre t vor!ind" dec)t o anex a !r!atului.6> Bal/ac se $ace aici urttorul de cuv)nt al !ur0#e/iei" al crei anti$e2minism se intensi$ic )n e oca res ectiv ca reactie )m otriva moravurilor secolului al XVIII2lea si )m otriva ideilor ro0resiste de care se vede amenintat. Declar)nd sus si tare" la )nce utul -i/iolo0iei cstoriei" c

acesta institutie care exclude iu!irea o conduce )n c#i necesar e $emeie la adulter" Bal/ac )l )ndeamn e sot s o tin )ntr2o 199 total su unere" dac doreste s evite ridicolul de/onoarei. &re!uie ca $emeii s i se re$u/e instruirea si cultura" s i se inter/ic tot ceea ce *2ar ermite s2si de/volte ersonalitatea" s i se im un s oarte vesminte incomode" s $ie )ncura*at s urme/e un re0im anemiant Bur0#e/ia urmea/ )ntocmai acest ro0ram1 $emeile s)nt aservite !uctriei" mena*ului" moravurile le s)nt su rave0#eate cu anxietate1 ele s)nt )nc#ise )n riturile unui mod de a $i care )m iedic orice tentativ de c)sti0are a inde endentei. 7n com ensatie" s)nt onorate si )ncon*urate cu cea mai $ermectoare olitete. 5-emeia cstorit este o sclav e care tre!uie s stii s2o )nalti e un tron6>" s une Bal/ac1 e de la sine )nteles c )n toate situatiile mrunte !r!atul tre!uie s se estom e/e" s2i cede/e rimul loc1 )n loc s le un s oarte overi" ca )n societtile rimitive" societatea se 0r!este s le eli!ere/e e $emei de orice sarcin eni!il si de orice 0ri*3 aceasta )nseamn eli!erarea simultan de orice res onsa!ilitate. Se s er c" ast$el )nselate" cucerite sau seduse de usurinta conditiei lor" vor acce ta rolul de mam si de mena*er )n care se doreste ca ele s rm)n circumscrise. Si $a t este c ma*oritatea $emeilor !ur0#e/e ca itulea/. Dat $iind c educatia si situatia lor ara/itar le $ac de endente de !r!at" ele nu mai cutea/ nici mcar s $ormule/e vreo revendicare3 cele care au aceast )ndr/neal nu 0sesc nici un ecou. 5Este mai lesne s )i ui e oameni )n lanturi dec)t s le ru i" dac acestea con$er resti0iu6" a s us Bernard S#aM. -emeia !ur0#e/ tine la lanturile ei entru c tine la rivile0iile ei de clas. I se ex lic $r )ncetare" si o stie si ea" c emanci area $emeilor ar )nsemna sl!irea societtii !ur0#e/e1 eli!erat de su! tutela !r!atului" ea ar $i condamnat s munceasc1 si dac )i are ru c asu ra ro riettii rivate nu are dec)t dre turi su!ordonate dre turilor sotului ei" cu mult mai ru iar rea ca aceast ro rietate s $ie cu iotul a!olit1 ea nu )ncearc nici un sentiment de solidaritate cu $emeile din clasele muncitoare3 e mult mai a ro iat de sotul ei dec)t de lucrtoarele din industria textil. Interesele lui s)nt si ale ei Dar aceste re/istente )nc t)nate nu ot )m iedica mersul istoriei1 a aritia masinismului duce la ruinarea ro riettii $unciare" rovoac emanci area clasei lucrtoare si" corelativ" e aceea a $emeii1 smul20)nd2o e $emeie $amiliei" orice ti de socialism )i $avori/ea/ eli!erarea3 ima0in)nd un re0im comunitar" %laton romitea $emeilor" )n interiorul lui" o autonomie analoa0 aceleia de care se !ucurau )n S arta. O dat cu socialismele uto ice ale lui Saint2Simon" -ourier" .a!et" se naste uto ia 5$emeii li!ere66. Ideea saint2simonian a asociatiei universale resu une lic#idarea oricrei sclavii3 cea a muncitorului si cea a $emeii1 e motivul c $emeile s)nt" ca si !r!atii" $iinte umane" Saint2Simon si" du el" Leroux" %ecqueux" .amot cer eli!erarea lor. Din cate" nu aceast te/ re/ona!il este cea care 19= 0seste credit )n scoal. Aceasta laud $emeia )n numele $eminittii ei 2 cel mai si0ur mi*loc de a2i aduce deservicii. Su! retext c unitatea social ar $i cu lul" rintele En$antin vrea s introduc o $emeie )n $iecare cu lu du#ovnicesc" numit de el cu lu2 reotesc1 el astea t a aritia unei lumi mai !une" instaurate de o $emeie2<esia" iar &ovarsii -emeii se )m!arc s re Orient" ornind )n cutarea acestei m)n2tuitoare. Este in$luentat de -ourier" care con$und eli!erarea $emeii si rea!ilitarea crnii tru esti1 -ourier cere entru toti indivi/ii li!ertatea de a2si urma atractia asional si doreste )nlocuirea cstoriei rin iu!ire1 el nu riveste $emeia )n calitatea ei de ersoan" ci din ers ectiva $unctiei ei )n iu!ire. La r)ndul lui" .a!et romite un comunism icarian care va reali/a e0alitatea de lin a sexelor" cu toate c nu revede dec)t o artici are restr)ns a

$emeilor la viata olitic. 7n $a t" $emeile nu ocu dec)t un loc secundar )n miscarea saint2simo2nian3 doar .laire Ba/ard" care $ondea/ si anim" entru scurt tim " /iarul La -emme ,ouvelle" *oac un rol destul de im ortant. <ulte alte mici reviste a ar du aceea" )ns revendicrile lor s)nt timide1 ele cer mai mult educarea si mai utin emanci area $emeii1 acestei idei de crestere a 0radului de instruire a $emeilor i se atasea/ .arnot si" e urmele lui" Le0ouve. Ima0inea $emeii asociate si a $emeii re0eneratoare se mentine de2a lun0ul )ntre0ului secol al XlX2lea1 ea oate $i re0sit la Victor Iu0o. 7ns cau/a $emeii este mai de0ra! discreditat de aceste doctrine care" )n loc s o asimile/e" o o un !r!atului" recunosc)ndu2i intuitia" sentimentul si nu ratiunea. Ea este discreditat si rin st)n0cia arti/anilor ei. 7n 1D9D" $emeile un !a/ele unor clu!uri si *urnale1 Eu0enie ,i!o:er editea/ Voix des -emmes" /iar la care va cola!ora .a!et. O dele0atie $eminin va mer0e la Iotel de Viile entru a revendica 5dre turile $emeii6" dar nu va o!tine nimic. 7n 1D9F" Jeanne Decoin va candida entru de uttie" va des$sura o cam anie electoral care va s$)rsi )n ridicol. (idicolul va )n!usi de asemenea miscarea 5ve/uvienelor6 si a 5!loomens2telor6" care o!isnuiau s se lim!e e str/i )n costume extrava0ante. .ele mai inteli0ente $emei ale e ocii se tin deo arte de aceste miscri3 Doamna de Stael lu tase entru ro ria ei cau/ si mai utin entru cea a surorilor sale1 'eor0e Sand reclam dre tul la amorul li!er" )ns re$u/ s cola!ore/e la Voix des -emmes. (evendicrile ei s)nt mai de0ra! de ordin sentimental. -lora &ristan crede )n m)n2tuirea o orului rin $emeie1 dar ea se interesea/ de emanci area clasei muncitoare si mai utin de cea a sexului ei. David Stern" doamna de 'irardin se asocia/" totusi" miscrii $eministe. 7n ansam!lu" miscarea re$orimist care se de/volt )n secolul al XlX2lea este $avora!il $eminismului rin $a tul c militea/ entru *ustitie )n e0alitate. .u o exce tie remarca!il3 %roud#on. Datorit rdcinilor sale trnesti" $r )ndoial" el reactionea/ violent 19@ 7m otriva misticismului saint2simonian si rmi!e arti/anul micii ro rietti" le0)nd ast$el $emeia de cmin. 5<ena*er sau curte/an6" iat dilema )n care )nc#ide el $emeia. %)n )n acel moment" atacurile )m otriva $eminismului $useser conduse de conservatorii care lu tau la $el de a ri0 si )m otriva socialismului3 /iarul satiric .#arivari" rintre altele" 0sea )n $eminism o ine ui/a!il surs de 0lume1 %roud#on va $i acela care va ru e alianta dintre $eminism si socialism1 el rotestea/ )m otriva !anc#etului $emeilor socialiste re/idat de Leroux si vitu erea/ )m otriva Jeannei Decoin. 7n lucrarea intitulat Justitia" el sustine c $emeia tre!uie s rm)n de endent de !r!at1 doar acesta contea/ ca individ social" cu lul nu resu une asocierea care" la r)ndul ei" ar resu une e0alitatea" ci uniunea1 $emeia este in$erioar !r!atului" mai )nt)i $iindc $orta ei $i/ic nu re re/int dec)t dou treimi din cea a !r!atului" a oi $iindc ea )i este din unct de vedere intelectual si moral in$erioar )n aceeasi ro ortie3 valoarea ei este e ansam!lu 8x8x8 contra KxKxK" deci DV8E din cea a sexului tare. .um dou $emei" doamna Adam si doamna d>Iericourt )i rs und" rima cu $ermitate" cea de a doua cu o exaltare cam ne$ericit" %roud#on ri ostea/ rin %ornocratia sau $emeia )n e oca modern. &otusi" recum toti anti$eministii" el )nalt litanii ar/toare 5$emeii adevrate>6" sclav si o0lind a !r!atului1 )n ciuda acestei devotiuni" va tre!ui s admit c viata e care el )nsusi a im us2o ro riei sotii nu a $cut2o e aceasta $ericit3 scrisorile doamnei %roud#on nu s)nt altceva dec)t o nes$)rsit *elanie. Aceste de/!ateri teoretice nu vor in$luenta cursul evenimentelor3 mai de0ra! se oate s une c ele )l re$lect cu destul e/itare. -emeia recucereste o im ortant economic ierdut )nc din tim urile reistorice $iindc ea rseste cminul si ia arte la roductie )n noile u/ine. <asina este aceea care ermite aceast rsturnare" cci di$erenta de $ort $i/ic )ntre muncitorii !r!ati si $emei este )n cea mai mare arte

anulat. .um av)ntul su!it al industriei reclam o m)n de lucru mai numeroas dec)t aceea $urni/at de lucrtorii !r!ati" cola!orarea $emeilor a are ca necesar. Aceasta este marea revolutie care trans$orm" )n secolul al XlX2lea" soarta $emeii si )i desc#ide o nou er. <arx si En0els msoar anver0ura acestui roces si romit $emeilor o eli!erare e $ondul eli!errii roletariatului" )n $a t" 5$emeia si muncitorul au )n comun $a tul c s)nt ex loatati6" s une Be!el. Si am)ndoi vor sc a de ex loatare 0ratie im ortantei e care o va c ta" datorit evolutiei te#nice" munca lor roductiv En0els arat c soarta $emeii este str)ns le0at de istoria ro riettii rivate1 o catastro$ a su!stituit atriar#atul re0imului de dre t matern si a aservit $emeia atrimoniului1 dar revolutia industrial este contra onderea acestei r!usiri si va duce la emanci area $eminin. El scrie3 5-emeia nu se oate emanci a dec)t atunci c)nd ia arte )ntr2o 19E mare msur social la roductie si nu mai este a!sor!it de munca domestic dec)t )ntr2o msur insi0ni$iant. Iar acest $a t nu a devenit osi!il dec)t )n marea industrie modern" care nu numai c admite e scar lar0 munca $emeii" dar c#iar are o nevoie declarat de aceasta6. La )nce utul secolului al XlX2lea" $emeia era ex loatat )n c#i mai rusinos dec)t muncitorii !r!ati. <unca la domiciliu constituia ceea ce en0le/ii numesc sMeatin0 s:stemA1 )n ciuda unei trude continue" muncitoarea nu c)sti0 de a*uns entru a2si aco eri nevoile. Jules Simon" )n <uncitoarea" si c#iar conservatorul Lero:2Beaulieu" )n <unca $emeilor )n secolul al XlX2lea" u!licat )n 1DEK" denunt a!u/uri odioase1 ultimul arat c mai mult de dou sute de mii de muncitoare $rance/e nu c)sti0au nici cinci/eci de centime e /i. Se )ntele0e de ce a avut loc o mi0ratie s re manu$acturi1 de alt$el" )n cur)nd" $emeilor nu le2au rmas" )n a$ara atelierelor" dec)t muncile cu acul" s ltoria si servitoria" toate meserii de sclav ltite cu salarii de mi/erie1 c#iar $a!ricarea dantelelor si a !onetelor s)nt aca arate de u/ine1 )n sc#im!" exist o$erte mari de lucru )n industriile !um!acului" l)mi si mtsii3 $emeile s)nt $olosite mai ales )n atelierele de $ilatur si testorie. Adesea atronii le re$er !r!atilor. 5<uncesc mai !ine si mai ie$tin.6 Aceast $ormul cinic luminea/ e de lin drama muncii $eminine. -emeia nu si2a cucerit demnitatea de $iint uman dec)t rin munc1 a $ost )ns o cucerire extrem de anevoioas si de lent. <unca $ilatoarei si a testoarei se des$soar )n conditii de i0ien lamenta!ile. 5La L:on 2 scrie Blanqui 2 )n atelierele de asmanterie" c)teva $emei s)nt o!li0ate s lucre/e a roa e sus endate" le0ate de niste curele" $olosindu2si )n acelasi tim manile si icioa rele.6 )n 1DK1" muncitoarele din industria mtsii lucrea/ vara de la trei dimineata )n noa tea" iarna de la cinci dimineata )n la uns re/ece seara" deci sa te re/ece ore" 5)n ateliere adesea nesn toase" unde ra/ele soarelui nu trund niciodat 2 s une ,or!ert &ruquin. Jumtate dintre aceste $ete se )m!olnvesc de lm)ni )nainte de a2si s$)rsi ucenicia. Atunci c)nd se l)n0" s)nt acu/ate c $ac mo$turi661. %e deasu ra" $unctionarii a!u/ea/ de tinerele muncitoare. 5%entru a reusi ce si2au ro us" $oloseau mi*loacele cele mai revolttoare" constr)n0erea si )n$ometarea6" scrie autorul anonim al Adevrului des re evenimentele de la L:on. Se )nt)m l $recvent ca $emeile s cumule/e munca a0ricol si cea din u/in. Ele s)nt ex loatate )n Sistem de ex loatare Cen0l.G. .a ad*ectiv asociat Cennenului ..munc6 sMeatin0 )nseamn extenuant si rost ltit Cn. tr.G. 1 ,. &ruquin" Amintirile si aventurile unui roletar. .itat du I. Doleans. Istoria miscrii muncitoresti" voi. 1. 19D

mod cinic. <arx ovesteste" )ntr2o not a .a italului3 5-a!ricantul <. E. mi2a de/vluit c la muncile de testorie mecanic nu an0a*ea/ dec)t $emei si c" dintre acestea" re$er $emeile cstorite" mai ales e cele care au o $amilie numeroas" care se arat mult mai s)r0uin2cioase si mai asculttoare dec)t celi!atarele si tre!uie s munceasc )n la e ui/are entru a rocura mi*loacele de su!/istent celor de acas. 7n acest $el 2 adau0 <arx 2 s)nt $alsi$icate calittile $emeilor )n detrimentul lor" iar moralitatea si sensi!ilitatea naturii lor devin mi*loace de aservire si de su$erint6>. (e/um)nd .a italul si comen2t)ndu21 e Be!el" '. Derville scrie3 5Animal de lux sau animal de corvoad 2 iat ce este ast/i" a roa e )ntotdeauna" $emeia. 7ntretinut de !r!at c)nd nu munceste" ea este" de asemeni" )ntretinut de el si c)nd se s eteste muncind6. Situatia muncitoarei era at)t de lamenta!il" )nc)t Sismondi si Blanqui cer s li se inter/ic $emeilor accesul )n ateliere. .au/a este" )n arte" $a tul c $emeile n2au stiut" )n reala!il" s se a ere si s se or0ani/e/e )n sindicate. 5Asociatiile6 $eminine a ar )n *urul anului 1D9D si" la )nce ut" s)nt asociatii de roductie. <iscarea sa de/voltat extrem de )ncet" asa cum re/ult din ci$rele urmtoare. 7n 1FL=" dintr2un total de ED1KF8 sindicalisti" numai @F9L= s)nt $emei 7n 1FLD" dintr2un total de F=E18L sindicalisti 2 DDFL@ $emei. 7n 1F18" dintr2un total de 1L@991K sindicalisti 2 F8KK@ $emei. 7n 1F8L" dintr2un total de 1=DLF@E de sindicalisti 2 numai 8KFL1@ s)nt muncitoare si an0a*ate mem!re de sindicat" iar rintre muncitoarele a0ricole numai K@1FK s)nt )n sindicat" dintr2un total de 1LDKF=E" ceea ce d )n total 8F8LLL de $emei sindicaliste )ntr2 un total de KLE@=D= muncitori sindicalisti. Este o traditie de resemnare si de su unere" o li s de solidaritate si de constiint colectiv rin care $emeile" cu toate osi!ilittile care li se desc#id" rm)n de/armate. Din aceast atitudine re/ult c munca $eminin nu a $ost dec)t lent si tardiv re0lementat. Se va aste ta )n )n 1DE9 interventia le0ii1 si" )n ciuda cam aniilor urtate )n e oca Im eriului" nu vor exista dec)t dou dis o/itii rivitoare la $emei3 una dintre acestea le inter/ice minorelor munca de noa te si cere ca ele s $ie lsate li!ere duminicile si )n /ilele de sr!toare1 /iua lor de lucru este limitat la dous re/ece ore. .)t des re $emeile de este dou/eci si unu de ani" revederile se mr0inesc s le inter/ic munca su!teran )n mine si cariere. %rima cart a muncii $eminine datea/ din 8 noiem!rie 1DF81 ea inter/ice munca de noa te si limitea/ /iua de lucru )n u/in" dar las oarta desc#is tuturor a!u/urilor. 7n 1FLF" /iua de lucru este limitat la /ece ore1 )n 1FL=" re ausul s tm)nal devine o!li0atoriu1 )n 1FLE" muncitoarea o!tine dre tul de a dis une li!er de sumele c)sti0ate1 )n 1FLF" s)nt 0arantate concedii ltite du nastere1 )n 19F 1F11" dis o/itiile din 1DF8 s)nt reluate )ntr2o manier im erativ1 )n 1F1K" se re0lementea/ re ausul $emeilor )nainte si du nastere si li se inter/ic muncile ericuloase si e ui/ante. 7ncet2)ncet" se constituie o le0islatie social" iar munca $eminin este rote*at rin 0arantii de i0ien3 se cer scaune entru v)n/toare" statul )n icioare la tara!ele din strad este inter/is etc. Biroul International al <uncii a reusit s rati$ice conventii internationale rivind conditiile sanitare )n care se des$soar munca $eminin" concediile 0arantate )n ca/ de sarcin etc. A doua consecint a inertiei resemnate a muncitoarelor au re re/entat2o salariile cu care ele au tre!uit s se multumeasc. De ce au $ost $ixate la un nivel at)t de sc/ut salariile $eminine 2 iat un $enomen entru care s2au ro us ex licatii diverse si care se datorea/ unui ansam!lu de $actori. ,u este de a*uns s s unem c nevoile $emeilor s)nt mai mici dec)t cele ale !r!atilor3 aceasta nu este dec)t o *usti$icare ulterioar. <ai cur)nd" asa cum s2a v/ut" $emeile nu au stiut s se a ere de ex loatatorii lor1 ele aveau de )n$runtat concurenta )nc#isorilor" care aruncau e iat roduse $a!ricate $r c#eltuieli

entru m)na de lucru1 ele )si $ceau reci roc concurent. %e l)n0 aceasta" este de remarcat c $emeia )ncearc s se emanci e/e rin munc )n interiorul unei societti )n care su!/ist comunitatea con*u0al3 le0at de cminul tatlui sau al sotului ei" ea se multumeste cel mai adesea s rotun*easc veniturile $amiliei1 ea lucrea/ )n a$ara $amiliei" dar entru $amilie1 de vreme ce nu se une ro!lema ca muncitoarea s2si oat aco eri totalitatea nevoilor" ea a*un0e s acce te o remuneratie cu mult mai mica dec)t aceea retins de un !r!at. +n mare numr de $emei multumindu2se cu salarii extrem de sc/ute" )ntre0 ansam!lul salariilor $eminine s2a aliniat" desi0ur" la acest nivel at)t de avanta*os entru atron. %otrivit unei anc#ete din 1DDF21DFK" muncitoarea $rance/ nu o!tinea dec)t *umtate din salariul masculin entru o /i de lucru e0al cu cea a unui !r!at. %otrivit anc#etei din 1FLD" cele mai mari c)sti20uri ale muncitoarelor la domiciliu entru o or de munc nu de seau dou/eci de centime si a*un0eau si )n la cinci centime3 era im osi!il entru $emeia ast$el ex loatat s triasc $r un rotector sau $r s cerseasc. 7n 1F1D" $emeia din America nu c)sti0 dec)t *umtate din salariul unui !r!at )n aceeasi erioad" o $emeie c)sti0a cu a roximativ 8=S mai utin dec)t un !r!at entru aceeasi cantitate de cr!une extras din minele 0ermane. 7ntre 1F11 si 1F9K" salariile $eminine au crescut ceva mai ra id dec)t cele ale !r!atilor )n -ranta" continu)nd s rm)n" totusi" net in$erioare. Dac atronii s2au 0r!it s an0a*e/e $emei datorit salariilor mici acce tate de ele cu usurint" $a tul a rovocat re/istent din artea muncitorilor !r!ati. 7ntre cau/a roletariatului si cea a $emeilor nu s2a rodus o solidaritate instantanee" asa cum retinseser Be!el si 1=L En0els. %ro!lema s2a re/entat a roa e )n acelasi c#i ca mentinerea m)inii de lucru a ne0rilor )n S.+.A. <inorittile cele mai o rimate dintr2o societate s)nt utili/ate constient de ctre o resori ca arm )m otriva clasei din care $ac arte1 ele a ar mai )nt)i ca dusmane si este nevoie de o constiint mai ro$und a situatiei entru ca interesele ne0rilor si al!ilor" ale muncitoarelor si ale muncitorilor s a*un0 s se coali/e/e" )n loc s se o un unele celorlalte. Este de )nteles c muncitorii !r!ati au v/ut la )nce ut )n aceast concurent ie$tin o amenintare de temut si c s2au artat ostili. A!ia c)nd $emeile au $ost inte0rate )n viata sindical si2au utut a ra ro riile lor interese" )ncet)nd s le un )n ericol e cele ale clasei muncitoare )n ansam!lu. 7n o$ida tuturor acestor di$icultti" evolutia muncii $eminine a continuat. 7n anul 1FLL" )n -ranta )nc existau FLLLLL de muncitoare la domiciliu care $a!ricau )m!rcminte" o!iecte de ielrie" coroane mortuare" 0enti" sticlrie" articole de 0alanterie1 )ns aceast ci$r a sc/ut considera!il. 7n 1FL@" 98S dintre $emeile a te de munc C)ntre 1D si @L de aniG erau ocu ate )n a0ricultur" industrie" comert" !nci" asi0urri" !irouri" ro$esiuni li!erale. Aceast miscare a $ost accelerat )n )ntrea0a lume rin cri/a de m)n de lucru din anii 1F1921F1D si rin cea rovocat de ultimul r/!oi mondial. Bur0#e/ia mic si mi*locie s2a #otr)t s urme/e aceast tendint" iar $emeile au invadat si ro$esiunile li!erale. %otrivit unuia din ultimele recensminte e$ectuate )nainte de ultimul r/!oi" re/ult c" din totalul $emeilor )ntre 1D si @L de ani" )n -ranta lucrea/ )n *ur de 98S" )n -inlanda KES" )n 'ermania K9" 8S" )n India 8E"ES" )n An0lia 8@" FS" )n &rile de Jos 1F" 8S" )n S.+.A 1E"ES. Dar" dac ci$rele s)nt at)t de ridicate )n -ranta si India" $a tul se datorea/ onderii muncii rurale. Dac aceasta este scoas din calcul" vom 0si" )n 1F9L" )n -ranta" a roximativ =LLLLL de se$e de )ntre rinderi" un milion de $unctionare" doua milioane de muncitoare" un milion si *umtate de neinte0rate sau somere. Dintre muncitoare" @=LLLL s)nt servitoare" 18LLLLL lucrea/ )n industriile relucrtoare1 dintre acestea" 99LLLL )n industria textil" K1=LLL )n industria con$ectiilor

si KDLLLL s)nt croitorese la domiciliu" )n rivinta comertului" a ro$esiunilor li!erale si a serviciilor u!lice" -ranta" An0lia si S.+.A. se situea/ a roximativ la acelasi nivel. +na dintre ro!lemele esentiale care se un )n rivinta $emeii este" du cum am v/ut" concilierea rolului ei re roductiv cu munca roductiv. <otivul ro$und care" )nc din /orii istoriei" o meneste e $emeie muncii casnice si )i inter/ice s ia arte la construirea lumii este $unctia ei 0eneratoare. La $emelele animale exist un ritm al rutului si anotim urilor care le re0lea/ economia de $orte1 din contr" )ntre u!ertate si meno au/" natura nu limitea/ ca acittile de 1=1 0estare ale $emeii. Anumite civili/atii inter/ic cstoriile tim urii1 este citat ca/ul unor tri!uri indiene )n care se cere res ectarea unui r0a/ de cel utin doi ani )ntre nasteri1 )n mare" )ns" vreme de mai multe secole" $ecunditatea $eminin nu a $ost re0lementat. 7nc din Antic#itate1 exist ractici anticonce tionale la )ndem)na $emeilor3 licori" su o/itoare" tam oane va0inale1 acestea" )ns" constituiau secretul rostituatelor si al doctorilor1 nu este exclus ca acest secret s $i $ost cunoscut de romanii din erioada decadentei" crora" )n satire" li se re rosa sterilitatea. Evul <ediu" )ns" le2a i0norat1 )n )n secolul al XII2lea nu avem nici o mentiune des re ele. 7n acele vre muri. entru multe $emei viata era un sir ne)ntreru t de sarcini1 c#iar $emeile usoare lteau acest ret entru licenta lor amoroas. 7n anu mite e oci" umanitatea a resimtit nevoia de a reduce numrul o ii latiei1 )n acelasi tim " )ns" natiunile se temeau s nu2si iard vi 0oatea1 )n e ocile de cri/ si de srcie" rata nasterilor era diminuat" )n 0eneral" rin )nt)r/ierea v)rstei cstoriei la celi!atari. (e0ula rm)nea mritisul de la o v)rst c)t mai $ra0ed si nasterea atitor co ii c)te nasteri uteau $i su ortate1 doar mortalitatea in$antil reduct2.i numrul co iilor. 7nc din secolul al XVlI2lea" a!atele de %uie> rotesta contra 5#idro i/iei amoroase6 la care s)nt condamnate $emeile1 iar doamna de Sevi0ne )i recomand $iicei sale s evite sar cinile rea dese. Dar tendinta malt#usian se articulea/ m -ranta a!ia )n secolul al XVIII2lea. <ai )nt)i clasele avute" a oi )ntrea0a o ulatie consider re/ona!il o limitare a numiului co iilor in $unctie de resursele rintilor" iar rocedeele anticonce tionale )nce s $ac arte din moravuri. 7n 1E ED" demo0ra$ul <oreau scrie 5-emeile !o0ate nu s)nt sin0urele care rivesc ro a0area s eciei ca e o )nselciune a tim urilor vec#i1 de*a aceste ne$aste secrete e care nici un alt animal" cu exce tia omului" nu le cunoaste" s2an rs )ndit la tar1 natura este clit c#iar st )n cel mai )nde rtat ctun6 %ractica lui coitus interni tus se rs )ndeste )n r)ndurile !ur0#e/iei" mai )nt)i" iar mai a oi la o ulatia rural si la muncitori1 1 ...ea mai vec#e atestare cunoscut a rocedeelor anticonce tionale ar ti un a irus e0i tean din mileniul al doilea )naintea erei noastre" care recomand a licarea va0inal a unui amestec ciudat de excremente de crocodil" miere" car!onat de sodiu natural si o su!stant stoas.6 C%. A(I7iS. 7s1oria o ulatiilor $i2ance/eG <edicii ersani din Evul <ediu cunosc trei/eci si una de retete" dintre care numai nou destinate !r!atilor. 7n e oca lui I Iadnan" un anume Soranos arat c" )n momentul e*aculrii" $emeia care nu doreste s rniin 0ravid tre!uie 6s2si tin res iratia" s2si retra0 utin cor ul )na oi" entru ca s erma s nu oat trunde )n osmeri" s se ridice imediat" s se ase/e e vine si s2si rovoace strnutul6. 8 )n %retioasa. 1@=@. 1=8 re/ervativul" care exista de*a ca antivenerian" devine un anticonce tional $oarte rs )ndit mai ales du desco erirea vulcani/rii" e la 1D9L.1 )n trile an0lo2saxone" a`a2numitul !irt#2controt este autori/at o$icial si se desco er numeroase metode de a

disocia cele dou $unctii c)ndva inse ara!ile3 cea sexual si cea de re roducere. Lucrrile scolii viene/e de medicin" care au sta!ilit cu reci/ie mecanismul conce tiei si conditiile $avori/ante" au su0erat" im licit" si modalittile de a o eluda. 7n -ranta" ro a0anda anticonce tional si v)n/area dia$ra0melor" tam oanelor va0inale etc. s)nt inter/ise" dar !irt#2control este la $el de rs )ndit. .)t des re avort" el nu este nicieri autori/at rin le0e. Dre tul roman nu acorda rotectie s ecial vietii em!rionare1 nasciturusA nu era considerat o $iint uman" ci o arte a cor ului matern. %artus antequam edatur mulieris ortio est vel viscerumAAA )n e oca decadentei" avortul e considerat o ractic normal si le0iuitorul nu a )ndr/nit s o inter/ic atunci c)nd a dorit s )ncura*e/e nasterile Dac $emeia re$u/a co ilul )m otriva vointei sotului" acesta utea s o!tin )m otriva ei o edea s3 )n acest ca/" )ns" doar neascultarea era un delict. 7n ansam!lul civili/atiei orientale si 0reco2romane" avortul este admis de le0e. .restinismul este cel care a rsturnat ideile rivitoare la aceast ro!lem" in$est)nd em!rionul cu un su$let1 avortul a devenit" ast$el" o crim contra $etusului. ""Orice $emeie care rocedea/ ast$el )nc)t s nu oat /misli at)tia runci c)ti ar utea naste se $ace vinovat de tot at)tea omucideri" ca si $emeia care )ncearc s se rneasc )n urma conce tiei6" scrie S$)ntul Au0ustin. 7n Bi/ant" edea sa entru avort era exilul tem orar1 la !ar!arii care racticau in$anticidul" acesta nu era condamnat dec)t dac se $cuse rin violent si )m otriva vointei mamei3 )n acest ca/ era rscum rat" ltindu2se retul s)n0elui. Dar rimele concilii ale Bisericii sti ulea/ contra acestei 5omucideri6 ede sele cele mai severe" indi$erent de v)rsta re/umat a $tului. O ro!lem )ns a devenit o!iectul unor discutii intermina!ile3 )n ce moment trunde su$letul )n cor 4 S$)ntul &oma si ma*oritatea autorilor sta!ilesc acest re er )n *urul celei de2a atru/ecea /ile entru co iii de sex masculin si celei de2a o t/ecea entru cei de sex $eminin1 s2a utut $ace" ast$el" distinctia )ntre $tul )nsu$letit si cel ne)nsu$letit )n cursul Evului <ediu" codul ede selor declar3 5Dac o 1 5.tre anul 1FKL. o $irm american vindea dou/eci de milioane de re/ervative e an. .incis re/ece ateliere roduceau un milion si *umtate e /i6 C%. AriesG. <suri anticonce tionale Cen0l.G Cn. tr.G. AA .el care se va naste Clat.G Cn. tr.G. AAA ..)nainte de nastere" co ilul e o arte a $emeii" un $el de viscer6 Clat.G. 1=K $emeie 0ravid )si ucide rodul )ntecelui )nainte de atru/eci si cinci de /ile" edea sa va $i de un an. Dac o $ace du sai/eci de /ile 2de trei ani. In s$)rsit" dac runcul e de*a )nsu$letit" $a ta ei se va considera omucidere.6 .u toate acestea" textul adau03 5Este o mare deose!ire )ntre $emeia srman" care2si omoar runcul entru c nu are cu ce s21 #rneasc" si cea al crei sco nu este dec)t s ascund nele0iuirea des$r)nrii6. 7n 1==@" Iennc al II2lea d un $aimos edict asu ra ascunderii sarcinii1 cum sim la ascundere se ede sea cu moartea" s2a dedus c" )n $a t" edea sa tre!uia s sanctione/e manevrele a!ortive1 )n realitate" edictul vi/a in$anticidul1 el a $ost )nteles" )ns" ca autori/)nd edea sa cu moartea )m otriva autorilor si com licilor avortului. Distinctia )ntre $tul )nsu$letit si cel ne)nsu$letit nu se mai )nt)lneste )n secolul al XVIII2lea. La s$)rsitul acestui secol" Beccaria" a crui in$luent )n -ranta a $ost considera!il" ledea/ )n $avoarea $emeii care re$u/ co ilul. .odul din 1EF1 )i acord acesteia iertarea" dar )i ede seste e com lici cu 5dou/eci de ani de temnit6. Ideea c avortul este omucidere dis are )n secolul al XlX2lea" c)nd acesta e considerat mai de0ra! ca o crim )m otriva statului. Le0ea din 1D1L )l inter/ice strict" su! edea sa cu )ntemnitarea si cu munca silnic entru $emeie si entru com licii ei1 )n $a t" )ns" doctorii continu s21 ractice atunci c)nd se

im une salvarea vietii mamei. 7ntele0)nd c le0ea e rea sever" s re s$)rsitul secolului *uratii au )ncetat s o a lice1 numrul arestrilor era ne)nsemnat" iar 9V= din acu/ate erau ac#itate. 7n 1F8K" o nou le0e revede" de asemenea" munca silnic entru autorii si com licii interventiei" dar sanctionea/ $emeia numai cu )nc#isoarea sau cu o amend1 )n 1FKF" un nou decret )i vi/ea/ )n mod s ecial e cei care rovoac avortul3 acestia nu vor mai !ene$icia de nici o circumstant atenuant. 7n 1F91" avortul este decretat crim )m otriva si0urantei Statului. 7n celelalte tri era un delict sanctionat *Grintr2o edea s corectional1 )n An0lia" )ns" el re re/int o $elon: " ede sit cu )nc#isoare si cu munca silnic. 7n ansam!lu" le0ile si tri!unalele s)nt mult mai indul0ente cu $emeia dec)t cu com licii ei. .u toate acestea" Biserica nu si2a tem erat deloc severitatea. .odul dre tului canonic romul0at la 8E martie 1F1E declar3 5.ei care e$ectuea/ avortul dim reun cu mama* o dat e$ectul o!tinut" s)nt asi!ili de excomunicarea latce sen2teticeA cea de o!ste6. ,ici o ratiune nu oate $i invocat" nici mcar ericolul de ierdere a vietii )n care se a$l mama. %a a a declarat din A .rim ca ital Clat.G Cn. tr.G. Excomunicarea latce sententios survine rin )nssi comiterea unei a!aten desemnate de canoane. 7n tim ce excomunicarea $erendce seiuentia2 nu devine e$ectiv dec)t du ronuntarea sentintei )m otriva celui vinovat Cn. tr.G. 1=9 nou" recent" c )ntre viata mamei si cea a co ilului tre!uie aleas cea de2a doua3 cci mama" $iind !ote/at" oate a*un0e )n ceruri 2 )n mod ciudat in$ernul nu intr niciodat )n aceste calcule 2 )n tim ce $tul ar $i os)ndit )n lim!urile %ur0atoriului entru vesnicie.1 Avortul a $ost o$icial autori/at doar entru un scurt rstim )n 'ermania" )nainte de instalarea na/ismului" iar )n +.(.S.S." )nainte de 1FK@. Dar" )n ciuda reli0iei si le0islatiei" el se ractic )n toate trile" )ntr2o msur considera!il. 7n -ranta" se )nre0istrea/ anual )ntre o t sute de mii si un milion de avorturi 2 la un numr similar de nasteri 2" dou treimi dintre cele care avortea/ $iind $emei cstorite" dintre care multe au de*a unul sau doi co ii. 7n ciuda re*udectilor" a re/istentelor" a rmsitelor unei morale de site" s2a reali/at" rin urmare" trecerea de la $ecunditatea li!er la cea dir*at de Stat sau de individ. %ro0resele o!stetricii au diminuat considera!il riscurile nasterii1 su$erintele nasterii s)nt e cale de dis aritie1 /ilele acestea 2 )n martie 1F9F 2 s2a decretat )n An0lia c anumite metode de aneste/ie s)nt o!li0atorii1 acestea" de*a )n 0eneral a licate )n S.+.A." )nce s se rs )ndeasc si )n -ranta. Inseminarea arti$icial )ncununea/ o evolutie ce va ermite umanittii s st )neasc $unctia re roductiv. 7n mod s ecial aceste sc#im!ri au entru $emeie o im ortant imens1 ea )si oate micsora numrul sarcinilor" inte0r)ndu2le )n c#i rational vietii ei" )ncet)nd de a le mai $i sclav. La r)ndul ei" $emeia se eli!erea/ de natur )n cursul secolului al XlX2lea1 ea cucereste st )nirea asu ra ro riului ei cor . Sustr0)ndu2se" )n mare arte" servitutilor re roducerii" ea )si oate asuma rolul economic care i se ro une si care )i va asi0ura cucerirea )ntre0ii ei ersoane. Evolutia conditiei $emeii se ex lic tocmai rin conver0enta acestor doi $actori3 artici area la roductie si eli!erarea din sclavia re roducerii1 asa du cum rev/use En0els" statutul ei social si olitic urma s se trans$orme cu necesitate. <iscarea $eminist" sc#itat )n -ranta de .ondorcet" iar )n An0lia de <ar: Xollstonecra$t" )n lucrarea (evendicarea dre turilor $emeii" si reluat la )nce utul secolului de saint2 simonieni" nu utuse reusi )n li sa unor !a/e concrete. 1 Vom reveni" )n volumul al II2lea" asu ra acestei atitudini. S remarcm. deocamdat" c nici catolicii nu inter retea/ literal doctrina S$)ntului Au0ustin. 7n a*unul nuntii" du#ovnicul )i so teste tinerei lo0odite c oate $ace orice cu sotul ei" dac este )nde linit 5asa cum tre!uie6 coltul1 racticile o/itive de ti !irt#2control 2 inclusiv coitus

Mterru tus 2 s)nt inter/ise1 )n sc#im!" se )ncuviintea/ $olosirea calendarului sta!ilit de sexolo0ii viene/i si sv)rsirea actului av)nd dre t sin0ur sco recunoscut /mislirea )n /ilele )n care $emeia nu oate conce e. Exist du#ovnici care nu e/it c#iar s le comunice oitelor e care le storesc acest calendar. 7n $a t" exist multe 5mame crestine6 care nu au dec)t doi sau trei co ii $r a $i )ntreru t orice relatii con*u0ale du ultima nastere. 1== Acum" revendicrile $emeilor )si vor do!)ndi )ntre0a 0reutate. Ele se vor $ace au/ite c#iar )n s)nul !ur0#e/iei. .a urmare a de/voltrii ra ide a civili/atiei industriale" ro rietatea $unciar se a$l )n recul )n ra ort cu ro rietatea mo!iliar3 rinci iul unittii 0ru ului $amilial )si ierde din $ort. <o!ilitatea ca italului )i ermite detintorului ca" )n loc s $ie osedat de ro ria avere" s o osede $r reci rocitate si s oat dis une de ea. %rin intermediul atrimoniului" $emeia era le0at de sot )n c#i ul cel mai su!stantial3 atrimoniul o dat a!olit" ei nu mai s)nt dec)t alturati" si nici mcar co iii nu constituie o le0tur com ara!il" ca soliditate" cu cea a interesului. Ast$el" individul se va a$irma )m otriva 0ru ului1 aceast evolutie este $ra ant mai ales )n America" unde trium$ $orma modern a ca italismului3 aici" divortul va )n$lori" iar sotul si sotia nu mai a ar dec)t ca niste asociati rovi/orii )n -ranta" unde o ulatia rural este im ortant si unde codul lui ,a oleon a us $emeia cstorit su! tutel" evolutia va $i lent. 7n 1DD9" se resta!ileste divortul" iar $emeia )l oate o!tine dac sotul se $ace vinovat de adulter1 )ns di$erenta dintre sexe este mentinut )n c)m ul enal3 adulterul nu este un delict dec)t dac este sv)rsit de $emeie Dre tul de tutel restrictiv acordat )n 1FLE nu este e de lin cucerit dec)t )n 1F1E. 7n 1F18 sa #ot rit sta!ilirea ater nittii naturale. <ai este de aste tat )n )n 1FKD si 1F98 entru a asista la modi$icarea statutului $emeii cstorite3 acum se a!ro0 o!li0atia su unerii" desi tatl rm)ne se$ul $amiliei1 el decide domiciliul" dar $emeia se oate o une ale0erii sale dac re/int motive )ntemeiate3 ca acittile ei s)nt s orite1 cu toate acestea. 7n $ormula o!scur3 5-emeia cstorit are de lin ca acitate de dre t. Aceasta ca acitate nu este limitat dec)t de contractul de cstorie si de le0e6" ultima arte a articolului o nea0 e rima E0alitatea dintre soti )nc nu sa reali/at. .)t des re dre turile olitice" acestea au $ost cucerite cu mari e$or turi )n -ranta" An0lia" S.+.A. 7n 1D@E" Stuart <ill tinea )n $ata %arlamentului en0le/ rima ledoarie din lume rostit )ntr2un cadru o$icial )n $avoarea dre tului de vot al $emeilor. El cerea cu o mare #otr)re )n scrierile sale e0alitatea $emeii cu !r!atul )n $amilie si )n societate. 5S)nt convins c relatiile sociale dintre cele dou sexe" rin care un sex este su!ordonat celuilalt )n numele le0ii" s)nt 0resite )n sine si alctuiesc unul dintre o!stacolele de c t)i ce se o un ro 0resului umanittii3 s)nt convins c ele tre!uie s $ac loc unei e0alitti er$ecte.6 %e urmele sale" $emeile din An0lia se or0ani/ea/ olitic su! conducerea doamnei -aMcett1 $emeile din -ranta s)nt reunite de <ria Deraismes care" )ntre 1D@D si 1DE1" investi0#ea/ )ntr2o serie de con$erinte u!lice soarta $emeii1 ea sustine o vie olemic )m otiva lui Alexandre Dumas2$iul" care )l s$tuia e sotul trdat de $emeia in$idel3 5+cide2oN6 Leon (icliier va $i adevratul 1=@ $ondator al $eminismului1 el va crea )n 1D@F 5Dre turile -emeii6 si va or0ani/a .on0resul international al dre tului $emeilor" tinut )n 1DED. %ro!lema dre tului de vot nu avea s $ie )nc a!ordat1 $emeile s2au mr0init s cear dre turi civile si" vreme de trei/eci de ani" miscarea va rm)ne extrem de timid" at)t )n -ranta" c)t si )n An0lia. &otusi" o $emeie" Iu!ertine Auclert" va demara o cam anie su$ra0ist1 ea creea/ o 0ru are" 5Su$ra0iul $emeilor6" si un /iar" .etteana. ,umeroase societti se vor constitui

su! in$luenta ei" dar actiunea lor nu avea s $ie c)tusi de utin e$icace. Aceast sl!iciune a $eminismului )si a$l sursa )n lu tele intestine1 la dre t vor!ind" asa cum de*a am semnalat" $emeile nu s)nt solidare ca sex3 ele s)nt )n rimul r)nd le0ate de clasa din care $ac arte1 interesele !ur0#e/elor si ale roletarelor nu se armoni/ea/. -eminismul revolutionar reia traditia saint2simo2nian si marxist1 merit" de alt$el" notat c o Louise <ic#el se ronunt )m otriva $eminismului $iindc aceast miscare nu $ace dec)t s deturne/e $orte ce tre!uie )n )ntre0ime $olosite )n lu ta de clas1 a!olirea ca italului va aduce si re/olvarea ro!lemelor le0ate de soarta $emeii. 7n 1DEF" con0resul socialist a roclamat e0alitatea sexelor" si din acest moment alianta $eminism2socialism nu va mai $i denuntat" dar" de vreme ce $emeile astea t ca li!ertatea s le $ie o$erit rin emanci area muncitorilor )n 0eneral" ele nu se atasea/ dec)t )n c#i secundar de ro ria lor cau/. Dim otriv" !ur0#e/ele cer dre turi noi )n s)nul societtii asa cum este ea" si se $eresc s $ie revolutionare1 ele doresc s introduc re$orme de asanare a moravurilor3 su rimarea alcoolismului" a literaturii orno0ra$ice" a rostitutiei. 7n 1DF8 se reuneste .on0resul numit $eminist" care a dat numele miscrii1 re/ultatele s)nt insi0ni$iante. &otusi" )n 1DFE se ado t o le0e care )i ermite $emeii s $ie martor )n instant1 dar unei $emei cu 0radul de doctor )n dre t care tine s se )nscrie )n !arou i se res in0e cererea )n 1DFD" $emeile o!tin dre tul de ale0toare la &ri!unalul de .omert" dre tul de a ale0e si de a $i alese )n .onsiliul su erior al <uncii" admiterea )n .onsiliul su erior al Asistentei u!lice si la scoala de Belle2Arte. 7n 1FLL" un nou con0res le convoac e $eministe1 dar nici acesta nu a*un0e la re/ultate rea s ectaculoase. &otusi" )n 1FL1" se une entru rima oar ro!lema votului $eminin )n $ata .amerei" de ctre Viviani3 oricum" el ro une limitarea su$ra0iului la celi!atare si divortate. 7n acest moment" miscarea $eminist c)sti0 )n im ortant. 7n 1FLF se )ntemeia/ +niunea -rance/ entru Su$ra0iul $emeilor" a crei animatoare este doamna Brunsc#Mi01 ea or0ani/ea/ con$erinte" mitin0uri" con0rese" mani$estatii. 7n 1FLF" Buisson de une un ra ort asu ra unei ro uneri a lui Dussauso: de acordare a dre tului de ale0toare entru adunrile locale. 7n 1F1L" &#omas $ace o ro unere )n $avoarea su$ra0iului $eminin1 re)nnoit )n 1F1D" ea trium$" un an 1=E mai t)r/iu" )n .amer" dar esuea/ )n 1F88 )n Senat Situatia este )ndea*uns de com lex. -eminismului revolutionar si $eminismului intitulat inde endent al doamnei Brunsc#Mi0 i s2a adu0at un $eminism crestin3 Benedict XV s2a ronuntat" )n 1F1F" )n $avoarea dre tului de vot al $emeilor1 <0r Baudrillart si rintele Sertillan0es $ac o a rins ro a0and )n acest sens1 catolicii cred c $emeile re re/int )n -ranta un element conservator si reli0ios1 tocmai de acest lucru se tem radicalii3 adevratul motiv al ex licatiei lor este teama de o de lasare a onderii voturilor dac li se va ermite $emeilor s devin ale0toare. 7n Senat" numerosi catolici" 0ru ul +niunii re u!licane si" e de alt arte" artidele de extrem stin0 se ronunt entru dre tul de vot al $emeilor3 ma*oritatea" )n sc#im!" este contra. %)n )n 1FK8" ea se $oloseste de roceduri de am)nare si re$u/ s discute ro unerile rivind su$ra0iul $eminin1 )n 1FK8" totusi" cum .amera a votat cu trei sute nous re/ece voturi contra unu amendamentul care le acord $emeilor dre tul de a ale0e si de a $i alese" Senatul )nce e o de/!atere care va dura tim de>mai multe sedinte3 amendamentul va $i res ins. Darea de seam" u!licat ulterior )n L>O$$iciel" este dintre cele mai semni$icative1 )n ea ot $i re erate toate ar0umentele e care anti$eministii le2au ve#iculat *umtate de secol )n lucrri a cror sim l enumerare ar $i $astidioas. %e rimul loc se situea/ ar0umentele 0alante" de 0enul3 iu!im rea mult $emeia entru a le lsa e $emei s vote/e1 se exalt" )n maniera lui %roud#on" 5adevrata $emeie6" cea care acce t dilema 5curte/an sau 0os odin663 vot)nd. $emeia si2ar ierde $armecul1 ea tronea/ e un iedestal" s nu se co!oare e Om)nt1 are totul de ierdut si

nimic de c)sti0at devenind ale0toare1 ea 0uvernea/ asu ra !r!atilor $r a avea nevoie de nici un !uletin de vot etc. Este invocat" )ntr2o not mai 0rav" interesul $amiliei3 locul $emeii este acas1 discutiile olitice ar st)rni discordia )ntre soti. +nii vor!itori a$isea/ un anti$eminism moderat. -emeile s)nt di$erite de !r!ati. Ele nu $ac serviciul militar. Vor vota" cumva" si rostituatele4 Altii )si a$irm cu aro0ant su erioritatea masculin3 votul nu este nicidecum un dre t" ci o misiune de care $emeile nu s)nt demne. Ele s)nt mai utin inteli0ente si mai utin instruite dec)t !r!atul. Dac $emeile ar2 vota" !r!atii s2ar e$emina. -emeilor le li seste educatia olitic. Ele ar vota otrivit cuv)ntului de ordine al sotului. Dac tin asa de mult s $ie li!ere" ia s $ac !ine si s se eli!ere/e" )n una2alta" de su! dominatia croitoresei. Se mai ro une si urmtorul ar0ument" de o su er! naivitate3 )n -ranta exist mai multe $emei dec)t !r!ati. In o$ida indi0entei tuturor acestor o!iectii" a tre!uit aste tat )n )n 1F9= entru ca $emeia $rance/ s2si c)sti0e ca acittile olitice. 7nc din 1DFK" ,oua Beeland )i acordase $emeii de lintatea dre turilor sale1 Australia o va urma )n 1FLD. Dar )n An0lia si )n America victoria a $ost di$icil. An0lia victorian cantona $r dre t 1=D de a el $emeia )n interiorul cminului1 Jane Austen se ascundea entru a scrie1 era nevoie de mult cura* sau de un destin exce tional entru a deveni o 'eor0e Eliot" o Emil: Bronte1 )n 1DDD" un savant en0le/ scria3 5-emeile nu numai c nu constituie rasa" dar nu s)nt nici mcar e *umtate rasa" ci o su!s ecie destinat numai si numai re roducerii6>. Doamna -aMcett $ondea/" s re s$)rsitul secolului" miscarea su$ra0ist" dar" ca si )n -ranta" aceasta se arat destul de timid. S re anul 1FLK" revendicrile $eminine iau o turnur iesit din comun. -amilia %an;#urst creea/ la Londra Xoman Social and %oliticaN +nion CX.S.%.+.GA" aliat cu artidul la!urist muncitoresc si care )ntre rinde $erme actiuni militante. E entru rima oar )n cursul istoriei c)nd $emeile ot $i v/ute )ncerc)nd s reali/e/e ceva ca $emei3 este ceea ce con$er un interes deose!it aventurii 5su$ra0etelor6 din An0lia si America. Vreme de cincis re/ece ani" ele duc o olitic de resiune ce aminteste" su! unele as ecte" atitudinea unui 'and#i3 re$u/)nd violenta" ele )i inventea/ succedanee mai mult sau mai utin in0enioase. Dau !u/na )n Al!ert Iali )n tim ul mitin0urilor artidului li!eral $li>.tui)nd dra ele din )n/ de !um!ac e care sinN )nscrise cuvintele Vote $or MomenAA1 trund cu $orta )n ci!inetul Lordului Asquit#" tin mitin0uri )n Ivde %ar; sau )n &ra$al0ar Square" de$ilea/ e str/i cu ancarte" tin con$erinte3 )n tim iiN mani$estatiilor" )i insult e olitisvi sau )i Cxmi!ardea/ cu ietre" entru a rovoca rocese3 )n )nc#isori ade t tactica revei $oamei1 aduna $onduri" reunesc )n *urul lor milioane de $emei si de !r!ati1 voi im resiona o inia u!lic )ntr2 at)t" )ne)t )n 1FLE exist dou sute de mem!ri ai %arlamentului constituiti )ntr2uii conmc2i ermu su$ra0iul $emeilor1 de acum )nainte" an de an" unii dintre acestia vor uitvVune o le0e )n $avoarea su$ra0iului $emeilor1 an de an le0ea va $i res ins cu aceleasi ar0umente. 1FLE este anul )n care X.S.%.+. or0ani/ea/ rimul mars ctre %arlament" la care iau arie un mare numr de muncitoare cu saluri si c)teva aristocrate1 olitia le res in0e3 dar )n anul urmtor" din cau/a amenintrii de a le inter/ice $emeilor cstorite lucrul )n anumite 0alerii ale minelor" muncitoarele din Laucas#ire s)nt c#emate de X.S.%.+. ia un mare mitin0 la Londra. Au loc noi arestri1 su$ra0etele )nc#ise ri ostea/ )n 1FLF rintr2o lun0 0rev a $oamei. Eli!erate" ele or0ani/ea/ alte si alte corte0ii3 una dintre lu ttoare" urcat )n sa e un cal s oit cu var" o )ntruc#i ea/ e re0ina Elisa!eta. La 1D iulie 1F1L" /i )n care le0ea rivind su$ra0iul $eminin tre!uie de us la .amer" o coloan de mani$estante msur)nd nou ;ilometri lun0ime str!ate Londra1 du res in0erea le0ii 2 noi mitin0uri" noi arestri.

AJJniunea Social si %olitic a -emeii Cen0l.G Cn. tr.G. AA Dre t de vot entru $emei Cen0l.G Cn. tr.G. 1=F 7n 1F18" ele ado t o tactic mai violent3 dau $oc unor case nelocuite" s$)sie ta!louri" calc )n icioare ronduri de $lori" dau cu ietre )n olitie1 )n acelasi tim " trimit dele0atie du dele0atie la Llo:d 'eor0e" la Sir Edmund 're:1 se ascund )n Al!ert Iali si intervin /0omotos )n tim ul discursurilor lui Llo:d 'eor0e. (/!oiul avea s le )ntreru activittile. Este $oarte di$icil de sta!ilit )n ce msur acesta actiune a reci itat cursul evenimentelor. En0le/oaicelor li se va acor da dre tul de vot mai )nt)i )n 1F1D" )ntr2o $orm restr)ns" si a oi )n 1F8D" $r restrictii3 )n mare arte serviciile aduse )n tim ul r/!oiului le2au asi0urat acest succes -emeia din America a $ost initial mai emanci at dec)t cea din Euro a. La )nce utul secolului al XlX2lea" $emeile tre!uiau s ia arte la munca dur de ionierat a !r!atilor1 ele au lu tat alturi de ei3 erau mai utine la numr" si de aceea extrem de o/itiv valori/ate &re tat" )ns" conditia lor s2a a ro iat de aceea a $emeilor din Lumea Vec#e1 0alanteria cu care erau )ncon*urate s2a mentinut1 si2au strat rivile0ii culturale si o o/itie dominant )n interiorul $amiliei1 le0ile le acordau cu !unvoint un rol reli0ios si moral1 dar aceasta nu )nsemna c $r)iele societtii nu se concentrau )n m)inile !r!atilor. +nele $emei vor )nce e" s re 1DKL" s revendice dre turi olitice. Ele vor )ntre rinde si o cam anie )n $avoarea ne0rilor. ,e ermit)ndu2li2se artici area la con0resul antisclava0ist tinut )n 1D9L la Londra" qua;era Lucretia <ott va $onda o asociatie $eminist. La 1D iulie 1D9L" )n cadrul unei .onventii reunite la Seneca -alls" ele com un un mani$est str!tut de ins iratia de ti qua;er si care d tonul )ntre0ului $eminism american ""Br!atul si $emeia au $ost creati e0ali si )n/estrati de .reator cu dre turi inaliena!ile.. 'uvernarea nu este $cut dec)t entru a ocroti aceste dre turi... Br!atul $ace din $emeia cstorit o $iint moart din unct de vedere civic... El u/ur rero0ativele lui le#ova" sin0urul care oate delimita s$era de actiune a oamenilor.6 &rei ani mai t)r/iu" doamna Beec#er2StoMe scrie .oli!a unc#iului &oni" care va tre/i un curent de o inie $avora!il ne0rilor. Emerson si Lincoln s ri*in miscarea $eminist. .)nd i/!ucneste (/!oiul de Secesiune" $emeile artici cu ardoare1 )n /adar" )ns" vor cere ele ca amendamentul care le acord ne0rilor dre tul de vot s $ie redactat recum urmea/3 5,ici culoarea" nici sexul nu s)nt o!stacole )n calea dre tului electoral6. .um" )ns" unul dintre articolele amendamentului era am!i0uu" domnisoara Ant#on:" o mare lider $eminist" )l $oloseste dre t retext entru a vota la (oc#ester )m reun cu ais re/ece dintre tovarsele ei1 va $i condamnat la lata unei amen/i de o sut de dolari. 7n 1D@F" ea $ondea/ Asociatia national entru su$ra0iul $emeilor si" )n acelasi an" statul X:omin0 le acord $emeilor dre tul de vot A!ia )n 1DFK si" a oi" )n 1DF@. .olorado" res ectiv lda#o si +ta#" urmea/ acest exm lu. 7n urm 1@L torii ani ro0resele s)nt $oarte lente. Dar )n *Glanul economic $emeile reusesc cu mult mai !ine dec)t )n Euro a. In 1FLL" )n S.+.A. s)nt = milioane de $emei care muncesc" dintre care 1KLLLLL )n industrie" iar =LLLLL de mii )n comert1 un mare numr lucrea/ )n comert" industrie" a$aceri si )n toate ro$esiunile li!erale. Exist $emei avocat" doctor si KKEK de $emei astor. -aimoasa <rie Ba;er Edd: $ondea/ .#risticm Scientist .#urc#. -emeile ado t o!iceiul de a se aduna )n clu!uri3 )n 1FLL" acestea reunesc )n *ur de dou milioane de mem!re. .u toate acestea" doar nou state au acordat $emeilor dre tul de vot. 7n 1F1K" miscarea su$ra0ist se or0ani/ea/ du modelul miscrii militante en0le/e. Dou $emei o conduc3 <iss Stevens si o t)nr qua;er" Alice %aul. Ele o!tin de la Xilson autori/atia de a de$ila )n mari corte0ii" cu stea0uri si insi0ne1 or0ani/ea/" a oi" o cam anie de

con$erinte" mitin0uri" de$ilri" mani$estri de toate ti urile. Din cele nou state )n care este admis votul $eminin sosesc la .a itoliu" cu mare a arat" $emeile electoare" cer)nd votul $eminin entru )ntrea0a natiune. La .#ica0o $emeile se vor aduna entru rima oar )ntr2un artid entru a2si eli!era semenele3 aceast adunare devine 5%artidul -emeilor6. 7n 1F1E" su$ra0etele inventea/ o nou tactic3 ele ic#etea/ ortile .asei Al!e" cu dra ele )n min si" adeseori" le0ate cu lanturi de 0rila*" entru a nu utea $i i/0onite. La ca tul unui rstim de sase luni" s)nt arestate si trimise la enitenciarul Oxaqua1 $ac 0reva $oamei si s)nt" )n cele din urm" eli!erate. ,oi de$ilri marc#ea/ )nce utul unor tul!urri sociale. 'uvernul s$)rseste rin a consimti numirea unui .omitet de su$ra0iu la .amer. .omitetul executiv al 5%artidului -emeilor6 tine o con$erint la Xas#in0ton1 la iesire" amendamentul )n $avoarea votului $eminin este re/entat )n .amer si votat la 1L ianuarie 1F1D. (m)nea de smuls votul Senatului. .um Xilson nu romisese s c2Aercite su$iciente resiuni" su$ra0etele re)nce mani$estatiile1 ele tin un mitin0 la ortile .asei Al!e. %resedintele se #otrste s adrese/e un a el Senatului" dar amendamentul este res ins cu o ma*oritate de lus doi. +n con0res re u!lican va $i acela care va vota amendamentul" )n iunie 1F1F. Du aceasta" este )n continuare dus lu ta entru e0alitatea de lin a sexelor. La cea de2a sasea .on$erint a (e u!licilor Americane" tinut la Iavana )n 1F8D" $emeile o!tin crearea unui .omitet interamerican al $emeilor. 7n 1FKK" tratatele de la <ontevideo )m!unttesc conditia $emeii rintr2o conventie international. ,ous re/ece re u!lici americane semnea/ conventia rin care li se acord $emeilor de lina e0alitate )n dre turi. Si )n Suedia exist o miscare $eminist $oarte im ortant. 7n numele vec#ilor traditii" suede/ele revendic dre tul 5la instruire" la munc" la li!ertate6. <ai ales $emeile de litere duc lu ta si" initial" ceea ce le interesea/ este as ectul moral al ro!lemei1 0ru ate a oi )n asociatii uternice" ele )i c)sti0 de artea lor e li!erali" dar se 1@1 i/!esc de ostilitatea conservatorilor. ,orve0ienele C)n 1FLEG si $inlande/ele C)n 1FL@G o!tin su$ra0iul e care suede/ele )l vor mai aste ta" )nc" ani de2a r)ndul. .a si trile din Orient" trile latine o rim $emeia rin ri0iditatea moravurilor mai mult dec)t rin aceea a le0ilor. 7n Italia $ascismul a )n!usit sistematic evolutia $eminismului. .ut)nd s se alie/e cu Biserica" res ect)nd $amilia si relun0ind o traditie a sclaviei $eminine" Italia $ascist a aservit de dou ori $emeia3 uterilor u!lice si sotului ei. Situatia a $ost $oarte di$erit )n 'ermania. 7n 1EFL" studentul Ii el lansase rimul mani$est al $eminismului 0erman. La )nce utul secolului al XlX2lea" )n$lorise un $eminism sentimental analo0 celui al lui 'eor0e Sand. 7n 1D9D" Louise Otto" rima $eminist 0erman" cerea entru $emei dre tul de a s ri*ini trans$ormarea trii lor3 $eminismul ei era de esent nationalist Ea $onda )n 1D@= Asociatia 0eneral a $emeilor 0ermane. 7n acelasi tim " socialistii 0ermani reclam" o dat cu Be!el" a!olirea ine0alittii dintre sexe. .lara Bet;in intr )n 1DF8 )n consiliul artidului. A ar asociatii muncitoresti $eminine si uniuni ale $emeilor socialiste 0ru ate )ntr2o $ederatie. 'ermanele nu i/!utesc crearea" )n 1F19" a unei armate nationale a $emeilor" dar artici cu mult asiune la e$ortul de r/!oi. Du )n$r)n0erea 'ermaniei" ele o!tin dre tul de vot si iau arte la viata olitic3 (osa Luxem!ur0 lu t )n 0ru ul S artacus alturi de Lie!;nec#t si moare asasinat )n 1F1F. <a*oritatea $emeilor din 'ermania s2a ronuntat entru ale0erea ordinii1 multe dintre ele au a*uns )n (eic#sta0. Asadar" unor $emei emanci ate avea s le im un Iitler noul ideal al lui ,a oleon3 5?iic#e" ?irc#e" ?inder6. 5%re/enta unei $emei ar de/onora (eic#sta0ul6" declara el. Dat $iind c na/is mul era anticatolic si anti!ur0#e/" el a rev/ut un loc rivile0iat entru mam1 rotectia acordat mamelor tinere si co iilor naturali eli!erea/ )n mare msur $emeia de cstorie1 recum )n S arta" ea de indea de

Stat mai mult dec)t de oricare alt individ" ceea ce )i ddea simultan mai mult si mai utin autonomie dec)t unei !ur0#e/e care tria )n re0imul ca italist <iscarea $eminist a c tat cea mai mare am loare )n +.(.S.S. Ea s2a sc#itat la s$)rsitul secolului al XlX2lea" rintre studentele din inteli0#entia1 ele s)nt mai utin atasate cau/ei lor ersonale dec)t cau/ei revolutionare )n 0eneral1 ele 5mer0 )n o or6 si lu t )m otriva serviciului O#ranaA du metodele ni#iliste3 Vera Basulici )l execut )n 1DED e re$ectul de olitie &re ov. 7n tim ul r/!oiului ruso2*a one/" $emeile )i )nlocuiesc e !r!ati )n multe meserii1 ele a*un0 la constiinta de sine" iar +niunea rus entru dre turile $emeii A Serviciu olitienesc )n (usia" )nsrcinat cu a/a tarului si revenirea atentatelor Cn. tr.G. 1@8 reclam e0alitatea olitic a sexelor1 )n interiorul rimei Dume se creea/ un 0ru arlamentar al dre turilor $emeii" li sit" )ns" de e$icacitate. (evolutia va $i aceea care va aduce emanci area muncitoarelor" )nc din 1FL= ele artici aser )n numr mare la 0revele olitice de mas declansate )n tar" urcaser e !aricade. 7n 1F1E" cu c)teva /ile )nainte de (evolutie" cu oca/ia Bilei Internationale a -emeilor CD martieG ele mani$estea/ masiv e str/ile din San;t2%eters2!ur0 cer)nd )ine" ace si )ntoarcerea acas a sotilor lor. Iau arte la insurectia din octom!rie1 )ntre 1F1D si 1F8L *oac un mare rol economic si c#iar militar )n lu ta +.(.S.S. 7m otriva invadatorilor. -idel traditiei marxiste" Lenin a le0at emanci area $emeilor de cea a muncitorilor1 el le2a acordat e0alitatea olitic si e0alitatea economic. Articolul 188 al .onstitutiei din 1FK@ revede c3 5)n +.(.S.S. $emeia se !ucur de aceleasi dre turi ca si !r!atul )n toate domeniile vietii economice" o$iciale" culturale" u!lice si olitice6. Aceste rinci ii au $ost reci/ate de Internationala .omunist. Aceasta cere3 5E0alitatea social a $emeii si !r!atului )n $ata le0ii si )n viata ractic. &rans$ormarea radical a dre tului con*u0al si a codului $amiliei. (ecunoasterea maternittii ca $unctie social. &recerea )n seama societtii a 0ri*ilor si a educatiei co iilor si adolescentilor. Lu ta civili/atoare or0ani/at )m otriva ideolo0iei si traditiilor care $ac din $emeie o sclav6. 7n domeniul economic" cuceririle $emeii au $ost strlucite. Ea a o!tinut e0alitatea salariilor cu muncitorii !r!ati si a artici at masiv la roductie1 0rin aceasta" a c tat o im ortant olitic si social considera!il. In !rosura recent editat de Asociatia -ranta2+.(.S.S. se s une c la ale0erile 0enerale din 1FKF erau 9=ELLL de $emei de utat )n sovietele re0ionale" *udetene" orsenesti si stesti" 19DL )n sovietele su erioare ale re u!licilor socialiste" iar 88E se a$lau )n Sovietul Su rem al +.(.S.S. A roa e 1L milioane s)nt mem!re de sindicat. Ele ar constitui 9LS dintre muncitorii si $unctionarii +.(.S.S.1 un mare numr de muncitoare s2au numrat rintre sta2#anovisti. Se stie ce rol au *ucat rusoaicele )n ultimul r/!oi mondial1 ele au asi0urat o munc imens" inclusiv )n ramurile de roductie redominant masculine3 metalur0ie si minerit" trans ortul lemnului cu luta" ci $erate etc" s2au distins ca aviatoare" arasutiste" au $ormat armate de arti/ani. Aceast arici are a $emeii la viata u!lic a ridicat o ro!lem di$icil3 rolul ei )n viata de $amilie. De2a lun0ul unei )ntre0i erioade" s2a )ncercat eli!erarea ei de constr)n0erile domestice3 la 1@ noiem!rie 1F89" adunarea lenar a .ominternului a roclamat3 5(evolutia este ne utincioas at)ta vreme c)t su!/ist notiunea de $amilie si relatii $amiliale6. (es ectul acordat uniunii li!ere" usurinta cu care se o!tineau divorturile" re0lementarea rin le0e a avorturilor asi0urau li!ertatea $emeii $at de !r!at1 le0ile rivitoare la concediile de materni2 1@K

tate" cresele" 0rdinitele etc. usurau overile maternittii. &in)nd seama de multimea de mrturii asionate si contradictorii" e 0reu de lmurit care era situatia concret a $emeii1 si0ur este c ast/i exi0entele re o ulrii au 0enerat o olitic $amilial di$erit3 $amilia a are dre t celula social elementar" iar $emeia este )n acelasi tim muncitoare si 0os odin1. <orala sexual este dintre cele mai stricte1 de la le0ea din iunie 1FK@" )ntrit rin cea din E iunie 1F91" avortul este inter/is" iar divortul a roa e su rimat1 adulterul este condamnat de moravuri. Strict su!ordonat statului" ca toti muncitorii" strict le0at de cmin" av)nd" )ns" acces la viata olitic si demnitatea con$erit de munca roductiv" conditia rusoaicei este una s ecial1 ar $i ro$ita!il studierea )ndea roa e a acestui caracter s ecial1 din cate" circumstantele )mi inter/ic acest studiu. 7n sesiunea tinut recent la O.,.+." .omisia entru conditia $emeii a cerut ca e0alitatea )n dre turi a celor dou sexe s $ie recunoscut de toate natiunile si a a ro!at mai multe motiuni menite s $ac din acest statut le0al o realitate concret. Se are" deci" c artida a $ost c)sti0at. Viitorul nu oate dec)t s conduc la o asimilare din ce )n ce mai ro$und a $emeii )n societatea c)ndva masculin. A Dac aruncm o rivire 0eneral asu ra acestei istorii" constatm c din ea re/ult mai multe conclu/ii. <ai )nt)i aceasta3 )ntrea0a isto rie a $emeilor a $ost $cut de !r!ati. &ot ast$el" )n America nu exist o ro!lem a ne0rilor" ci o ro!lem a al!ilor81 tot ast$el" 5antisemitismul nu este o ro!lem evreiasc3 este ro!lema noastr6K1 si )n s$)rsit" tot ast$el" ro!lema $emeii a $ost )ntotdeauna una a !r!atilor. Am utut vedea care au $ost motivele entru care ei au avut la )nce ut" o dat cu $orta $i/ic" si resti0iul moral1 ei au creat valorile" moravurile" reli0iile1 niciodat $emeile nu le2au ne0at aceast utere. .)teva $i0uri i/olate 2 Sa #o" .#nstine de %isan" <ar: Xollonescra$t" Ol:m e de 'ou0es 2 au rotestat )m otriva destinului lor ne)ndurtor1 uneori au avut loc c#iar mani$estatii colective3 )ns matroanele romane asociate )m otriva le0ii O ia sau su$ra0etele > Ol0a <isa;ova" secretar a .omitetului .entral al +niunii &ineretului .omunist" a declarat )n 1F99 )ntr2un interviu3 5-emeile sovietice tre!uie s caute s $ie atr0toare" at)t c)t ermit natura si !unul20ust. Du r/!oi va tre!ui ca ele s se )m!race $emeteste si s ai! o conduit $eminin... Li se va s une $etelor s se com orte si s mear0 ca niste $ete si din acest motiv ele vor urta ro!a!il $uste $oarte strimte care le vor o!li0a s ai! o tinut lin de 0ratie.6 8 .$. <a(DALL. Dilema american. K .$. J. %. SA(&(E" (e$lectii asu ra ro!lemei evreiesti. 1@9 an0lo2saxone nu au reusit s exercite o resiune dec)t entru c !r!atii erau dis usi s o su orte. Ei au $ost cei care au tinut )ntotdeauna )n m)inile lor soarta $emeii1 si nu au decis asu ra ei tin)nd seama de interesul $emeii1 ei s2au reocu at de ro riile lor roiecte" s aime sau nevoi. .)nd au venerat2o e /eita2mam" a $ost din teama de ,atur1 de )ndat ce unealta de !ron/ le2a ermis a$irmarea )m otriva acesteia" ei au instituit atriar#atul1 con$lictul dintre $amilie si stat este cel care de$ineste acum statutul $emeii1 atitudinea crestinului $at de Dumne/eu" de lume si de ro ria sa carne este cea re$lectat )n conditia re/ervat $emeii1 ceea ce s2a numit )n Evul <ediu 5.earta $emeilor6 a $ost o dis ut )ntre clerici si laici le0at de cstorie si celi!at1 re0imul social $ondat e ro rietatea rivat a $ost cel care a atras tutela asu ra $emeii cstorite" iar revolutia te#nic reali/at de !r!ati a $ost cea care le2a eli!erat e $emeile de ast/i. O evolutie a eticii masculine este cea care a dus la reducerea $amiliilor numeroase rin ""!irt#2control6 si a eli!erat artial $emeia de servitutile maternittii. 7nsusi $eminismul nu a $ost niciodat o miscare autonom3 el a $ost )n arte un instrument )n m)inile oliticienilor si )n arte un

e i$enomen re$lect)nd o dram social mai ro$und. ,iciodat $emeile nu s2au constituit )ntr2o cast se arat3 )ntr2adevr" ele nu au cutat s *oace ca sex un rol )n istorie. Doctrinele care cer retuirea $emeii ca viat" camalitate" imanent" .ellalt s)nt ideolo0ii masculine care nu ex rim a!solut deloc revendicrile $eminine. <a*oritatea $emeilor se resemnea/ cu soarta lor" $r a risca nici un rotest1 cele care au )ncercat s2si sc#im!e soarta au tinut nu sa se )nc#id )n sin0ularitatea lor si s o $ac s trium$e" ci s o de seasc. Atunci c)nd ele au intervenit )n cursul lucrurilor" au $cut2o )n acord cu !r!atii si din ers ective masculine. 7n ansam!lu" aceast interventie a $ost secundar si e isodic. .lasele )n interiorul crora $emeile se !ucurau de o anumit autonomie economic si artici au la roductie erau clasele o rimate si" ca muncitoare" $emeile erau )nc )n si mai mare msur sclave dec)t muncitorii2!r!ati. 7n interiorul claselor conductoare" $emeia era un ara/it" aservit )n aceast calitate le0ilor masculine3 )n am!ele ca/uri" actiunea )i era a roa e im osi!il. Dre tul si moravurile nu coincid )ntotdeauna" iar )ntre ele ec#ili!rul se sta!ileste )n asa $el )nc)t $emeia s nu $ie niciodat li!er )n c#i real. 7n vec#ea (e u!lic roman" conditiile economice )i con$er matroanei uteri concrete3 dar ea nu are nici o inde endent le0al1 adeseori lucrurile se etrec la $el )n civili/atiile trnesti si )n mica !ur0#e/ie1 st )n2 servitoare )n interiorul casei" $emeia este o minor din unct de vedere social. Invers" )n e ocile )n care societatea se de/a0re0" $emeia se emanci ea/" dar" )ncet)nd s mai $ie vasala !r!atului" ea )si ierde locul1 !ene$icia/ doar de o li!ertate ne0ativ" care nu 0seste alt modalitate de a se traduce dec)t rin licent si lceri3 recum )n tim ul decadentei 1@= romane" al (enasterii" al secolului al XVIII2lea sau al Directoratului. -ie 0seste ceva )n care s se investeasc" dar atunci este aservit" $ie este eli!erat" dar nu mai are ce s $ac din ea )nssi. Este de remarcat" rintre altele" $a tul c $emeia cstorit si2a avut locul )n societate" dar nu s2a !ucurat de nici un dre t )n cadrul ei1 )n vreme ce celi!atara" $emeie cinstit sau rostituat" avea toate ca acittile !r!atului1 dar" )n )n secolul nostru" ea a $ost mai mult sau mai utin exclus din viata social. Din aceast o o/itie )ntre dre t si moravuri a re/ultat rintre altele urmtorul aradox ciudat3 amorul li!er nu este inter/is de le0e" )n sc#im! adulterul este un delict1 totusi" adeseori" t)nra care 5 ctuieste6 este de/onorat" )n vreme ce a!aterea sotiei este rivit cu indul0ent3 un mare numr de tinere $ete" din secolul al XVII2lea si )n )n /ilele noastre" se cstoresc s re a utea $i li!ere s ai! amanti. %rin acest sistem in0enios" marea mas a $emeilor este tinut )n les3 e nevoie de circumstante exce tionale entru ca o ersonalitate $eminin s reuseasc s se a$irme )ntre aceste dou serii de constr)n0eri" unele a!stracte" altele concrete. -emeile care au creat o ere com ara!ile cu cele ale !r!atilor s)nt acelea e care $orta institutiilor sociale le )nltase dea su ra oricrei di$erentieri sexuale. Isa!ella de .astilia" Elisa!eta a An0liei" Ecaterma a (usiei nu erau nici !r!ati" nici $emei3 erau suverane. Este remarca!il $a tul c $eminitatea lor" a!olit din unct de vedere social" n2a mai constituit un #andica 3 ro ortia re0inelor care au avut domnii 0lorioase este in$init su erioar celei a marilor re0i. (eli0ia o erea/ aceeasi trans$ormare3 .aterina dm Siena sau S$)nta &ere/a s)nt" dincolo de conditia lor $i/iolo0ic" su$lete s$inte1 viata lor lumeasc si viata lor mistic" $a tele si scrierile lor se ridic la )nltimi e care utini !r!ati le2au atins vreodat. Avem toat )ndre ttirea s credem c" dac alte $emei n2au reusit s lase urme ro$unde" aceasta s2a )nt)m lat deoarece ele au $ost limitate de conditia lor. Ele nu au utut interveni )n lume dec)t )ntr2o maniera ne0ativ sau o!lic. Judit#" .#arlotte .orda:" Vera Basulici asasinea/1 artici antele la -rond cons ir1 )n tim ul (evolutiei" )n tim ul .omunei" $emeile lu t cot la cot cu !r!atii )m otriva ordinii sta!ilite1 ca rs uns la o li!ertate li sit de dre turi si utere" este ermis !locarea )n re$u/ si revolt"

de vreme ce este inter/is artici area la o constructie o/itiv1 )n cel mai !un ca/" $emeia va reusi s se insinue/e e ci lturalnice )n activittile !r!atilor. As a/ia. doamna de <aintenon" rintesa des +rsins au $ost consiliere $oarte in$luente3 a $ost )ns nevoie de consimtm)ntul celor consiliati. Br!atilor le lace s exa0ere/e im ortanta acestor in$luente" atunci c)nd vor s o convin0 e $emeie c ea tra0e s$orile1 )n $a t" )ns" vocile $eminine amutesc acolo unde )nce e $a ta concret1 ele au utut s rovoace r/!oaie" nu si s su0ere/e tactica de urmat )ntr2o !tlie1 ele nu au orientat olitica dec)t )n msura )n care olitica se reducea la intri03 adevratele $r)ie ale uterii nu au $ost niciodat )n 1@@ m)inile $emeilor1 ele nu au sc#im!at nici te#nicile" nici economia" n2au $cut si nici n2 au des$cut state" nici nu au desco erit lumi. +nele evenimente s2au declansat rin intermediul lor3 )ns ele au $ost mai de0ra! retexte dec)t a0enti. Sinuciderea Lucretiei nu a avut dec)t o valoare de sim!ol. <artiriul rm)ne )ntotdeauna )n0duit o rimatilor1 )n tim ul ersecutrii crestinilor" )n a*unul )n$r)n0erilor sociale sau nationale" $emeile au *ucat rolul de martori1 dar niciodat un martir na sc#im!at $ata lumii. .#iar mani$estatiile si initiativele $eminine nu au avut valoare dec)t atunci c)nd o deci/ie a !r!atilor le2a cons$intit e$icacitatea. Americanele 0ru ate )n *urul doamnei Beec#er2StoMe au radicali/at o iniile )m otriva sclaviei1 adevratele ratiuni ale (/!oiului de Secesiune n2 au $ost" )ns" de ordin sentimental. 5Biua -emeii6 din D martie 1F1E a reci itat" are2se" (evolutia (us3 nu a $ost" )ns" dec)t un semnal. <a*oritatea eroinelor $eminine au ceva !aroc3 aventuriere" excentrice remarca!ile" nu at)t rin actiunile lor" c)t rin destinele lor exce tionale1 dac le com arm e Ioana d>Arc" doamna (oland" -lora &ristan cu (ic#elieu" Danton sau cu Lenin" ne dm seama c mretia lor este su!iectiv3 s)nt $i0uri exem lare mai de0ra! dec)t a0enti istorici. %ersonalittile mari t)snesc din r)ndul maselor si s)nt ro ulsate de circumstante3 masa $emeilor se a$l la mar0inea istoriei" iar circumstantele s)nt entru $iecare dintre ele un o!stacol" si nu o tram!ulin. %entru a sc#im!a $ata lumii tre!uie s $ii )n rimul r)nd !ine inserat )n lume1 dar $emeile cu rdcini uternice )n societate s)nt $emeile su use1 cu exce tia ca/ului )n care un #ar divin le )m in0e s re actiune 2 si atunci s2au dovedit la $el de ca a!ile ca si !r!atii 2" am!itioasa sau eroina s)nt creaturi ciudate si monstruoase. A aritia unor (osa Luxem!ur0 sau <rie .urie nu a $ost osi!il dec)t du ce $emeile au )nce ut s se simt la ele acas )n aceast lume. Asemenea $i0uri demonstrea/ )n c#i strlucit c nu in$erioritatea $emeilor a determinat li sa lor de )nsemntate )n istorie3 dim otriv" aceast li s de )nsemntate le2a redestinat in$eriorittii.1 -a tul este evident mai ales )n domeniul )n care ele au reusit cel mai !ine s se a$irme" adic )n domeniul cultural. Soarta lor este str)ns le0at de cea a literelor si artelor1 )nc din vremea vec#ilor 0ermani $unctiile de ro$etes si de reoteas reveneau $emeilor1 mar0inali2tatea lor ex lic de ce !r!atii le retuiesc atunci c)nd )ncearc s transceand rin cultur $rontierele universului lor si s intre )n contact cu altentatea. <isticismul curtenesc" curio/itatea umanismului" 1 Este remarca!il c la %aris" din u/deria de statui existente" numai /ece s)nt dedicate unor $emei Ccu exce tia re0inelor care. din motive ur ar#itecturale" alctuiesc rondul de la Luxern!our0G. &rei s)nt consacrate Ioanei d>Arc. .elelalte s)nt doamna de Se0ur" 'eor0e Sand" Sara# Bern#ardt" doamna Boucicaut si !aroana de I iirsc#" <ria Deraismes. (osa Bon#eur. 1@E 0ustul $rumusetii din (enasterea italian" retio/itatea secolului al XVII2lea" idealul ro0resist al secolului al XVIII2lea aduc su! diverse $onne exaltarea $eminittii. -emeia

devine atunci tema $undamental a oe/iei" su!stanta o erei de art1 )nlesnirile vietii )i ermit s se consacre lcerilor s irituale3 ins iratoare" *udector si u!lic al scriitorilor" ea devine adesea emula lor3 adesea" datorit ei" se im un noi moduri ale sensi!ilittii" noi etici care )n$lcrea/ su$letele !r!atilor si numai ast$el ea intervine )n ro riul ei destin3 instruirea $emeilor este o cucerire datorat )n cea mai mare arte $emeilor. .u toate acestea" dac rolul colectiv al $emeilor intelectuale este )nsemnat" contri!utiile lor individuale s)nt" )n ansam!lu" mai utin s ectaculoase. -emeia do!)ndeste un loc rivile0iat )n domeniul 0)ndini si al artei deoarece este exclus din cei al $a tei1 dar arta si 0)ndirea )si au i/vorul viu toc mai )n $a t. A te a$la )n mar0inile lumii nu este o situatie )ncura*atoare entru cei ce retind c o recreea/3 si aici" entru a de si ceea ce este dat" conditia e s ai rdcini uternice. (eali/rile ersonale s)nt a roa e im osi!ile entru cate0oriile umane mentinute colectiv )ntr2o situatie de in$erioritate 5't de de arte oti mer0e" atunci c)nd te )ncurci )n $uste46 )ntre!a <rie Bas#;irtse$$ Stend#al s unea3 5&oate 0eniile care se nasc $emeiJ s)nt ierdute entru $ericirea u!licului6. De $a t" 0eniile nu se nasc" ci devin1 )n rest" e adevrat" conditia $eminin a $cut )n ast/i im osi!il o asemenea devenire. Anti$eministii au tras )ntotdeauna dou conclu/ii contradictorii din examinarea Istoriei3 1G $emeile n2au dat niciodat creatii )nsemnate3 8G situatia $emeii na $ost niciodat o iedic entru a$irmarea marilor ersonalitti $eminine. E mult rea2credint )n aceste a$irmatii1 reusitele c)torva rivile0iate nu com ensea/ si nici nu scu/ )n*osirea sistematic la nivel colectiv1 iar raritatea si artialitatea acestor reusite dovedeste tocmai ca circumstantele s)nt de$avora!ile. Du cum au sustinut .#ristme de %isan" %oulain de la Bane" .ondorcet" Stuart <ill" Stend#al" )n nici un domeniu $emeia nu sa !ucurat de sanse reale. &ocmai de aceea ast/i un mare numr de $emei reven dic un nou statut1 si" re etm" revendicarea lor nu este s $ie exaltat $eminitatea3 ele vor ca rin ele )nsele" si )n ansam!lul umanittii" transcendenta s revale/e asu ra imanentei1 ele vor s le $ie )n s$)rsit acordate acele dre turi a!stracte si osi!ilitti concrete $r con*u0area crora li!ertatea nu este dec)t misti$icare.1 Vointa aceasta e e cale de a se )n$ tui. Dar erioada actual este o erioad de tran/itie1 lumea aceasta care a a artinut )ntotdeauna !r!atilor se mai a$l )nc )n m)inile lor1 institutiile si valorile civi2 > Si )n aceast rivint anti$eministii iuiVca/ e un ec#ivoc" c)teodat. diminu)nd im ortanta li!erttii a!stracte" ei. slvesc imensul rol concret e care $emeia aservit )l are de )nde linit )n lumea noastr3 si2atunci de ce se mai revolt4 Alteori" ei nu tin cont de $a tul c ermisivitatea ne0ativ nu o$er nici o osi!ilitate concret si re rosea/ $emeilor )m linite )n lan a!stract c nu s)nt )ndea*uns de $emei. 1@D li/atiei atriar#ale dinuie )n cea mai mare arte. Dre turile a!stracte s)nt de arte de a $i recunoscute $emeilor retutindeni si inte0ral3 )n Elvetia ele )nc nu votea/1 )n -ranta" le0ea din 1F98 mentine" )ntr2o $orm atenuat" rero0ativele sotului. Iar aceste dre turi a!stracte" cum s uneam" n2au $ost niciodat su$iciente entru ca $emeia s ai! o ri/ concret asu ra lumii3 )ntre cele dou sexe nu exist nici ast/i o verita!il e0alitate. <ai )nt)i" 0ri*ile csniciei rm)n mult mai )m ovrtoare entru $emei dec)t entru !r!ati. Am v/ut c servitutile maternittii s2au redus o dat cu ractica 2 mrturisit sau clandestin 2 de ti 5!irt#2control61 aceasta nu este )ns nici cunoscut retutindeni" nici a licat ri0uros1 dat $iind c avortul este inter/is o$icial" numeroase $emei $ie )si com romit sntatea rin ractici a!oitive neasistate" $ie s)nt co lesite de numrul sarcinilor. 7n0ri*irea co iilor si )ntretinerea cminului revin" )nc" a roa e )n exclusivitate $emeii. 7n -ranta" mai ales" traditia anti$eminist este at)t de uternic" )nc)t !r!atul se

simte de0radat atunci c)nd se a$l )n situatia de a )nde lini $unctii re/ervate )n nu de mult $emeilor. De aici re/ult c $emeia are mult mai mari di$icultti dec)t !r!atul )n a )m ca munca si viata de $amilie" )n ca/urile )n care societatea )i retinde acest e$ort" viata ei este mult mai amar dec)t cea a sotului. S ne o rim" de ild" asu ra vietii trncilor. 7n -ranta" ele constituie ma*oritatea $emeilor care artici la munca roductiv1 si" )n 0eneral" s)nt cstorite. -emeia necstorit rm)ne cel mai adesea servitoare )n casa tatlui sau )n cea a unui $rate sau a unei surori1 $emeia nu devine st )n a unei case dec)t acce t)nd dominatia unui sot1 moravurile si traditiile )i re arti/ea/" de la o re0iune la alta" roluri diverse3 tranca normand este onorat )n tim ul mesei" )n vreme ce corsicana nu are voie s se ase/e la aceeasi mas cu !r!atii1 oricum" *uc)nd )n economia domestic un rol dintre cele mai im ortante" ea )m rtseste res onsa!ilittile !r!atului" e asociat intereselor lui" )m arte cu el ro rietatea1 este res ectat si adesea ea e cea care are conducerea e$ectiv3 situatia ei o aminteste e aceea a $emeii din comunittile a0rare antice. Ea are $recvent un resti0iu moral e0al sau c#iar mai mare dec)t cel al sotului1 )ns conditia ei concret este cu mult mai as r. 'ri*ile 0rdinritului" )ntretinerea srilor de curte" a oilor" a orcilor )i revin )n exclusivitate1 ea artici la muncile cele mai 0rele" curt 0ra*durile" )m rstie !le0arul" seamn" ar" rseste" str)n0e $inul" sa " liveste" recoltea/" cule0e via si uneori a*ut # )ncrcarea si descrcarea carelor cu aie" $)n" lemn si surcele etc. 7n a$ar de acestea" re0teste m)ncarea" tine 0os odria3 s al ru$ele" c)r este etc. Ea duce 0relele overi ale maternittii si )n0ri*irii co iilor. Se tre/este )n /ori" #rneste srile si animalele" le asterne !r!atilor rima mas" se )n0ri*este de co ii si leac s lucre/e la c)m sau )n dure sau )n 0rdin1 ea scoate a a dm 1@F $int)n" une masa de r)n/" s al vasele" lucrea/ iarsi la c)m )n la cin1 du ultima mas" se )ndeletniceste cu c)r itul" curt orum!ul etc. .um nu are vreme s2si vad de sntate nici mcar )n tim ul sarcinilor" se de$ormea/ re ede" de tim uriu se o$ileste" e vl0uit si roas de !oli. %utinele com ensatii e care !r!atul si le 0seste c)nd si c)nd )n viata social )i s)nt re$u/ate3 el se duce la oras duminica si )n /ilele de t)r0" se )nt)lneste cu alti !r!ati" mer0e la c)rcium" !ea" se )ndeletniceste cu *ocul de crti" v)nea/" escuieste. Ea rm)ne acas si nu are nici o distractie. ,umai trncile )nstrite" care s)nt a*utate de servitoare si nu mer0 la c)m " duc o viat $ericit ec#ili!rat3 ele s)nt onorate social" iar )n cmin se !ucur de o mare autoritate" $r a $i co lesite de munc. Dar )n cea mai mare arte a tim ului" munca din s atiul rural o reduce e $emeie la conditia unui animal de ovar. ,e0ustoreasa" atroana care conduc o mic )ntre rindere au $ost dintotdeauna rivile0iate1 ele s)nt sin0urele crora le0ea le2a recunoscut )nc din Evul <ediu anumite ca acitti civile1 $emeia2!can" l treasa" #an0ita" tutun0ioaica au o o/itie ec#ivalent cu cea a !r!atului1 celi!atare sau vduve" ele )si s)nt" lor )nsele" ratiuni sociale1 cstorite" ele au aceeasi autonomie ca si sotii lor Ele au sansa ca munca lor se des$soar )n erimetrul cminului si c nu este )n 0eneral rea o!ositoare. .u totul alta este situatia muncitoarei" $unctionarei" secretarei sau v)n/toarei care muncesc )n a$ara casei. Le este mult mai 0reu s )m ace munca si )ntretinerea cminului Cdrumurile" re0tirea meselor" s latul st c)r itul cer cel utin trei ore si *umtate de munc )n $iecare /i lucrtoare si sase ore duminicile1 este o ci$r considera!il c)nd se adau0 orelor din $a!ric sau de la !irouG. .)t des re ro$esiunile li!erale" c#iar dac $emeile avocat" doctor" ro$esor )si ermit unele a*utoare )n 0os odrie" cminul si co iii re re/int si entru ele sarcini si 0ri*i care s)nt un #andica considera!il. 7n America tre!urile 0os odriei s)nt usurate de te#nici in0enioase1 )ns tinuta si ele0anta cerute an0a*atelor le im un o alt servitute1 e deasu ra" $emeile continu s $ie rs un/toare

de cas si de co ii. %e de alt arte" $emeia care )si caut inde endenta )n munc are sanse mult mai mici dec)t concurentii ei !r!ati. In multe meserii" salariul ei este in$erior celui al !r!atilor1 sarcinile ei s)nt mai utin s eciali/ate si deci mai rost ltite dec)t cele ale unui muncitor cali$icat1 entru aceeasi munc ea este mai rost ltit dec)t !r!atul. -iind o nou2venit )n universul !r!atilor" ea are mai utine osi!ilitti de reusit dec)t ei. A se a$la la ordinele unei $emei le re u0n )n 0eneral !r!atilor si $emeilor deo otriv1 au )ntotdeauna mai mult )ncredere )ntr2un !r!at1 a $i $emeie este" dac nu o tar" cel utin un $a t s ecial. %entru 5a se descurca6 $emeia tre!uie" )n 0eneral" s2si 0seasc s ri*inul unui !r!at. .ci !r!atii s)nt" nu2i asa" cei lasati )n o/itiile cele mai avanta*oase" )n osturile cele mai im or2 1EL tante. Este esential s su!liniem c" din unct de vedere economic" !r!atii si $emeile re re/int dou caste.1 -actorul decisiv entru conditia actual a $emeii este su ravietuirea )nc t)nat a traditiilor celor mai revolute )n noua civili/atie e cale de constituire. Este ceea ce i0nor de re0ul o!servatorii 0r!iti care a recia/ c $emeia nu merit sansele care )i s)nt o$erite )n re/ent sau care nu vd )n aceste sanse dec)t is ite ericuloase. Adevrul este c situatia $emeii e insta!il si de aici rovin di$iculttile ei de ada tare. -emeilor li se desc#id ortile $a!ricilor" !irourilor" $aculttilor dar" )n acelasi tim " se crede )n continuare c entru ele csnicia este o carier mai onora!il care le scuteste de orice alt artici are la viata colectiv. La $el ca )n civili/atiile rimitive" actul amoros este entru ea un serviciu entru care are dre tul de a $i ltit )ntr2o $orm mai mult sau mai utin direct. .u exce tia +.(.S.S.8" retutindeni $emeii moderne )i este )n0duit s2si riveasc tru ul ca e un ca ital. %rostitutia este toleratK" 0alanteria este )ncura*at. Iar $emeia cstorit este le0al )ndre ttit s $ie )ntretinuta sotului ei1 !a c#iar" )n aceast calitate" se !ucur de o demnitate social net su erioar celei a $emeii necstorite. <oravurile s)nt de arte de a2i acorda acesteia din urm li!ertti sexuale ec#ivalente cu cele ale !r!atului necstorit1 maternitatea )i este a roa e inter/is" $iica devenit mam constituind )n continuare ceva scandalos. Si atunci cum s nu2si stre/e mitul .enusresei9 )ntrea0a re/onant4 &otul o )ncura*ea/ e t)nra $at s aste te !o0tia si $ericirea aduse de un 5-t2-rumos6 mai de0ra! dec)t s riste )ncerc)nd s le cuce2 > )n Amenca marile averi s$)rsesc cel mai adesea )n m)inile $emeilor3 mai tinere dec)t !r!atii lor" ele )i mostenesc1 atunci c)nd o $ac. s)nt )ns v)rstnice si rareori se 0)ndesc si la noi investitii3 ele se com ort ca si c)nd ar avea un dre t de $olosint si nu unul de ro rietate. %ractic" !r!atii s)nt cei care dis un de ca ital. Oricum. 7ns" aceste rivile0iate nu re re/int dec)t o minoritate in$im. 7n America )i este si mai 0reu unei $emei s se reali/e/e ca avocat" doctor etc. dec)t )n Euro a. 2 .el utin otrivit doctrinei o$iciale. K )n trile an0lo2saxone. rostitutia n2a $ost niciodat re0lementat. %)n )n 1FLL" 5common laM6 Cdre tul civilG nu o considera ca delict dec)t atunci c)nd se mani$esta scandalos si crea de/ordine. De atunci si )n ast/i re rimarea ei s2a $cut mai mult sau mai utin ri0uros" mai mult sau mai utin e$icient" )n An0lia si )n diversele state din S+A ale cror le0islatii s)nt $oarte di$erite la acest ca itol" )n -ranta" ca urmare a unei lun0i cam anii a!olitioniste" le0ea din 1K a rilie 1F9@ a ordonat )nc#iderea caselor de tolerant si com!aterea mai $erm a roxenetismului3 5.onsider)nd c existenta acestor case este incom ati!il cu rinci iile $undamentale ale demnittii umane si cu rolul #r/it $emeii )n societatea modern...6 Se )ntele0e c rostitutia continu s se exercite nestin0#erit. .ci" evident" msurile ne0ative si i ocrite nu ot sc#im!a situatia. 9 .$. %IILI%% XILLIE" 'eneratie de vi ere.

1E1 reasc e cont ro riu. <ai ales c ea oate s era s romove/e multumit lui )ntr2o cast su erioar" miracol e care toat munca ei de2o viat nu va utea s21 recom ense/e. Dar o asemenea s erant este ne$ast deoarece )i de/!in ener0iile si interesele11 aceast de/!inare este" oate" cel mai 0rav #andica al $emeii. %rintii continu s2si creasc $iicele )n vederea unei cstorii )n loc s le )ncura*e/e de/voltarea ersonal1 $emeia a*un0e s vad )n mritis at)tea avanta*e" )nc)t ea )nssi si21 doreste1 de aici re/ult c adeseori este mai utin re0tit" mai utin antrenat dec)t $ratii si" c se an0a*ea/ cu mai utin #otr)re )n ro$esiunea aleas1 rin aceasta" ea )nssi se #r/este in$eriorittii1 iar cercul vicios se )nc#ide3 aceast in$erioritate )i )ntreste dorinta de a2si 0si un sot. Orice !ene$iciu are )ntotdeauna ca revers o ovar1 dar dac overile s)nt rea 0rele" !ene$iciul nu mai a are dec)t ca o servitute1 entru ma*oritatea muncitorilor" munca este ast/i o corvoad insu orta!il3 entru $emeie" aceasta nu este com ensat nntr2o cucerire reala a demnittii ei sociale" a li!erttii moravurilor" a autonomiei economice1 este normal ca multe muncitoare sau $unctionare s nu vad )n dre tul la munc dec)t o o!li0atie de care cstoria le2ar eli!era. 7n acelasi tim " rin $a tul c a a*uns la constiinta de sine si c se oate eli!era de cstorie rin munc" $emeia nu acce t cu o mai mare docilitate su unerea. .eea ce si2ar dori ar $i ca )m carea vietii $amiliale cu o meserie s nu2i cear acro!atii e ui/ante. .#iar si atunci" at)ta tim c)t su!/ist tentatiile vietii usoare R )n virtutea ine0alittii economice avanta*oase numai entru unii si al dre tului recunoscut al $emeii de a se vinde unuia dintre acesti rivile0iati 2 ea va avea nevoie de un e$ort moral mult mai mare dec)t !r!atul entru a ale0e calea inde endentei. ,u sa )nteles )ndea*uns c tentatia )nssi este un o!stacol" si )nc unul dintre cele mai rime*dioase. Ea este du!lat de o misti$icare deoarece" )n $a t" c#iar va exista o c)sti0atoare din c)teva mii la loteria artidei $ericite. E oca actual le invit" le o!li0 c#iar e $emei s munceasc1 dar ea le $lutur concomitent e dinaintea oc#ilor aradisuri de tr)ndvie si delicii3 ea le )nalt e cele alese cu mult deasu ra celor care rm)n le0ate de lumea !anal. %rivile0iul economic detinut de !r!ati" valoarea lor social" resti0iul cstoriei" utilitatea unui s ri*in !r!tesc" totul le rescrie $emeilor s2si doreasc" mai mult dec)t orice" s lac !r!atilor. Ele se a$l )nc" )n ansam!lu" )ntr2o situatie de vasalitate. De aici decur0e c $emeia se cunoaste si ale0e cum s $ie nu asa cum exist ea entru sine" ci asa cum o de$ineste !r!atul. %rin urmare" va tre!ui s o descriem mai )nt)i asa cum o visea/ !r!atii" de vreme ce $iinta2sa2 entru2!r!ati este unul dintre $actorii esentiali ai conditiei ei concrete. 1 Asu ra acestui unct vom reveni e lar0 )n voi. II. 1E8

%artea a treia <I&+(I .a itolul I Istoria ne2a artat c !r!atii au avut )ntotdeauna toate uterile concrete1 c#iar de la )nce uturile atriar#atului" ei au considerat $olositor ca $emeia s $ie mentinut )ntr2o stare de de endent1 si ast$el ea a $ost constituit" )n mod concret" dre t .ellalt. Aceast conditie servea intereselor economice ale masculilor1 dar convenea si retentiilor lor ontolo0ice si morale. .#iar din momentul )n care su!iectul )ncearc s se a$irme" .ellalt"

care )l limitea/ si )l nea0" )i este" totusi" necesar3 nu se atin0e e sine dec)t rin aceast realitate care nu este el. De aceea viata !r!atului nu este niciodat lenitudine si odi#n" ci li s si miscare3 este lu t. -at )n $at cu sine" !r!atul )nt)lneste ,atura1 are im act asu ra ei" )ncearc s si2o a ro rie/e. Dar ea nu l2ar utea satis$ace. Ori nu a*un0e s se reali/e/e dec)t ca o o o/itie ur a!stract" este o!stacol si rm)ne strin1 ori su ort asiv dorinta !r!atului si se las asimilat de el1 nu o osed dec)t consum)nd2o" adic distru0)nd2o. 7n am!ele ca/uri" !r!atul rm)ne sin0ur3 este sin0ur c)nd atin0e o iatr" c)nd mn)nc un $ruct. ,u exist re/ent a celuilalt dec)t dac cellalt este el )nsusi re/ent entru sine3 aceasta )nseamn c adevrata altentate este aceea a unei constiinte di$erite de a mea si identic cu ea. Existenta a doi !r!ati )l smul0e e $iecare !r!at din imanenta sa si )i )n0duie s2si )m li neasc adevrul $iintei" s se )m lineasc ca transcendent" ca evadare ctre o!iect" ca roiect. Dar aceast li!ertate strin" care2mi con$irm li!ertatea" intr" de asemenea" )n con$lict cu ea3 aceasta este tra0edia constiintei ne$ericite1 $iecare constiint retinde s se a$irme sin0ur ca su!iect suveran. -iecare )ncearc s se )m lineasc reduc)ndu21 e cellalt la sclavie. Dar sclavul" rin munc si rin $ric" se simte si el esential si" rintr2o )ntoarcere dialectic" st )nul a are ca neesential. Drama oate $i de sit rin li!era recunoastere a $iecrui individ )n altul" $iecare a$irm)ndu2se )n acelasi tim e sine si e cellalt ca o!iect si ca su!iect" )ntr2o miscare reci roc. Dar dra0ostea" 0enero/itatea" ce reali/ea/ )n mod concret aceast recunoastere a li!erttilor" nu s)nt niste virtuti $acile1 ele s)nt" desi0ur" cea mai )nalt )n$ tuire a omului" rin care se a$l e sine )n adevrul lui1 dar acest adevr este acela al unei lu te $r )ncetare )nce ute" $r )ncetare a!olite1 ea cere ca omul s se de seasc )n orice moment al vietii sale. %utem s une" cu alte cuvinte" c omul a*un0e la o atitudine autentic 1E9 moral c)nd renunt la a $i entru a2si asuma existenta. %rin aceast conversiune" el renunt" de asemenea" la orice osesiune" cci osesiunea este un mod de cutare a $iintei1 dar conversiunea rin care atin0e adevrata )ntele ciune nu este niciodat $cut" tre!uie sv)rsit tot tim ul" cere o tensiune constant. Ast$el )nc)t" inca a!il .s se )m lineasc )n sin0urtate" !r!atul este $r )ncetare )n rime*die )n ra orturile cu semenii si3 viata sa este o )ntre rindere di$icil a crei reusit nu este niciodat asi0urat. Dar lui nu2i lac 0reuttile" iar de rime*dii )i este team. As ir" )n mod contradictoriu" la viat si la re aus" la existent si la $iint1 stie !ine c 5nelinistea s iritului6 este rscum rarea de/voltrii sale" c distanta )n la o!iect este rscum rarea re/entei sale )n sine1 dar visea/ linistea )n s)nul nelinistii" si visea/ o lenitudine o ac ce ar locui" totusi" constiinta. 7ntruc#i area acestui vis este c#iar $emeia1 ea este intermediarul dorit )ntre natura strin de om si semenul su care i se are a $i rea identic cu el. Z Am v/ut c nu au existat mai )nt)i $emei eli!erate de sclavie e care !r!atii s le $i aservit si c niciodat divi/iunea sexelor nu a )ntemeiat o divi/iune )n caste. A com ara $emeia cu sclavul este o eroare1 au existat rintre sclavi si $emei" dar au existat )ntotdeauna $emei li!ere" adic )nvestite cu o demnitate reli0ioas si social3 ele acce tau suveranitatea !r!atului" iar acesta nu se simtea amenintat de o revolt care s21 oat trans$orma la r)ndul su )n o!iect. -emeia a are ast$el ca neesentialul care nu se )ntoarce niciodat la esential" ca un .ellalt a!solut" $r reci rocitate. &oate miturile creatiei ex rim aceast convin0ere retioas entru !r!at si" )ntre altele" le0enda 'ene/ei" care" rin intermediul crestinismului" sa er etuat )n civili/atia occidental. Eva nu a $ost creat )n acelasi tim cu Adam" ci a $ost extras din coasta rimului !r!at. ,ici nasterea ei nu a $ost autonom1 Dumne/eu nu a ales )n mod s ontan s o cree/e entru ea )nssi si entru ca" )n sc#im!" s $ie adorat direct de ctre ea3 el a sortit2o !r!atului1 ia druit2o lui

Adam entru a21 salva de sin0urtate" )n sotul ei este deci ori0inea si ratiunea de a $i a Evei1 ea este com lementul lui la modul neesentialului. De aceea a are ca o rad rivile0iat. Este natura ridicat la transluciditatea constiintei" este o constiint )n mod natural su us. Si )n aceasta se a$l minunata s erant e care !r!atul si2a us2o )n $emeie3 el s er s se oat )m li2 > .....-emeia nu este re etarea inutil a !r!atului" ci locul vr*it )n care se )m lineste alianta vie a !r!atului si a naturii. Dac ea dis are" !r!atii se tre/esc sin0uri" strini $r asa ort )ntr2o lume )n0#etat. Ea este m)ntul )nsusi urtat e culmile vietii" m)ntul devenit sensi!il si $ericit1 si tar ea" entru !r!ati m)ntul este mut si mort6" scrie <ic#el .arrou0es. C%uterile $emeii" .a#iers du Sud" nr. 8F8.G 1E= ni ca $iint osed)nd tru este o alt $iint" con$irm)ndu2se )n li!ertatea sa rintr2o li!ertate docil. ,ici un !r!at nu ar consimti s $ie $emeie" dar toti doresc s existe e lume $emei. 5S2i multumim lui Dumne/eu entru c a creat $emeia.6 5,atura este !un entru c i2a druit !r!atului $emeia.6 %rin aceste $ra/e si rin altele asemntoare" !r!atul a$irm )nc o dat" cu o aro0ant naivitate" c re/enta sa )n lume este un $a t inelucta!il si un dre t" iar cea a $emeii" un sim lu accident3 dar este un accident $ericit. A r)nd dre t .ellalt" $emeia a are )n acelasi tim ca o lenitudine de a $i )n o o/itie cu aceast existent al crei neant !r!atul )l simte )n sine1 .ellalt" $iind a$irmat ca un o!iect )n oc#ii su!iectului" este a$irmat ca )n2sine" deci ca $iint. 7n $emeie se )ntruc#i ea/ )n mod o/itiv a!senta e care orice creatur o oart )n su$let si" cut)nd s se re0seasc rin ea" !r!atul s er s se )m lineasc e sine. &otusi" ea nu a re re/entat entru el numai )ntruc#i area .eluilalt" si nu si2a strat )ntotdeauna" )n cursul istoriei" aceast im ortant. Au existat momente )n care a $ost ecli sat de alti idoli. .)nd .etatea" Statul )l devor e cettean" acesta nu mai are osi!ilitatea de a se ocu a de viata lui rivat. -iind destinat Statului" $emeia s artan are o conditie su erioar celorlalte $emei 0recoaice. Dar ea nu este trans$i0urat de nici un vis masculin. .ultul c eteniei" $ie c se numeste ,a oleon" <ussolini sau I#ler" exclude orice alt cult. 7n dictaturile militare" )n re0imurile totalitare" $emeia nu mai este un o!iect rivile0iat. 7ntele0em c $emeia oate $i divini/at )ntr2o tar !o0at" ai crei cetteni nu stiu ce sens s dea vietii lor1 este ceea ce se )n$)m l )n America. 7n sc#im!" ideolo0iile socialiste" care cer e0alitatea tuturor $iintelor omenesti" re$u/ ca )n viitor" )nce )nd cu re/entul c#iar" vreo cate0orie uman s $ie o!iect sau idol3 )n societatea autentic democratic e care ne2o anunt <arx nu exist loc entru .ellalt &otusi" utini !r!ati se su ra un exact este solda tul" este militarul care au ales sa $ie1 )n msura )n care ei rm)n indivi/i" $emeia strea/ )n oc#ii lor o valoare articular. Am v/ut scrisori trimise de soldatii 0ermani unor rostituate $rantu/oaice" )n care" )n o$ida na/ismului" traditia $lorii al!astre se dovedea" )n c#i ul cel mai naiv" deose!it de vie. Scriitori comunisti" recum Ara0on )n -ranta" Vittonni )n Italia" o$er )n o erele lor un loc de rim im ortant $emeii" amant si mam. %oate c mitul $emeii se va stin0e )ntr2o /i3 cu c)t $emeile se a$irm mai mult ca $iinte umane" cu at)t minunata calitate de a $i .ellalt moare )n ele. Dar )n re/ent acest mit exist )nc )n inimile tuturor !r!atilor. Orice mit im lic un Su!iect care )si roiectea/ s erantele si temerile sale ctre un .er transcendent. -emeile" nea$inn)ndu2se ca Su!iect" nu au creat mitul viril )n care s2ar re$lecta roiectele lor3 ele nu au nici reli0ie" nici oe/ie ro rie3 ele )nc visea/ rin inter2 1E@ mediul viselor !r!atilor" ador idoli e care iau $a!ricat !r!atii. Acestia au $urit" entru ro ria lor exaltare" marile $i0uri virile3 Iercule" %rometeu" %arsi$al1 )n destinul

acestor eroi" $emeile nu au dec)t un rol secundar. -r )ndoial" exist ima0ini stili/ate ale !r!atului asa cum este el erce ut )n ra orturile sale cu $emeia3 tatl" seductorul" sotul" 0elosul" $iul cel !un" $iul cel ru1 dar tot !r!atii le2au sta!ilit" si ele nu a*un0 la demnitatea mitului1 nu s)nt dec)t niste clisee. In tim ce $emeia este de$init exclusiv din ers ectiva ra orturilor sale cu !r!atul. Asimetria celor dou cate0orii" mascul si $emel" se mani$est )n constitutia unilateral a miturilor sexuale. Se s une adeseori 5sexul6 entru a desemna $emeia1 ea este )nssi carnea" deliciile si rime*diile sale3 $a tul c" din unctul de vedere al $emeii" !r!atul este sexuat si carnal este un adevr care nu a $ost niciodat roclamat entru c nu s2a 0sit nimeni s21 roclame. (e re/entarea lumii" ca si lumea )nssi" este o era !r!atilor1 ei o descriu din unctul lor de vedere" e care )l con$und cu adevrul a!solut. Este )ntotdeauna di$icil s descrii un mit1 nu se las sesi/at sau de$init" !)ntuie constiintele $r a $i us vreodat )n $ata lor ca o!iect nemisctor. <itul este at)t de alunecos" at)t de contradictoriu" )nc)t mai )nt)i nici nu i se erce e unitatea3 Dalila si Judit#" As a/ia si Lucretia" %andora si Atena1 $emeia este )n acelasi tim Eva si -ecioara <ria. Ea este un idol" o servitoare" i/vorul vietii" o utere a )ntunericului1 este linistea elementar a adevrului" este arti$iciu" s orovial si minciun1 este vindectoarea si vr*itoarea1 este rada !r!atului" este ier/ania sa" este tot ceea ce el nu este si vrea s ai!" ne0area sa si ratiunea sa de a $i. 5A $i $emeie" s une ?ier;e0aard1 este ceva at)t de ciudat" de com licat" )nc)t nici un redicat nu a*un0e s21 ex rime" iar multi lele redicate e care am vrea s le $olosim s2 ar contra/ice )n asa $el )nc)t numai o $emeie le2ar utea su orta.6 Aceasta vine din $a tul c ea e considerat nu )n mod o/itiv" ca entru2sine" ci ne0ativ" asa cum )i a are !r!atului. .ci" dac exist si alti .eilalti dec)t $emeia" nu este mai utin adevrat c ea este )ntotdeauna de$init ca .ellalt. Iar am!i0uitatea sa este )nssi am!i0uitatea ideii de .ellalt3 este aceea a conditiei umane asa cum se de$ineste ea )n ra ort cu .ellalt. %recum am s us2o de*a" .ellalt este (ul1 dar" cum )i este necesar Binelui" se )ntoarce ctre Bine1 rin el a*un0 la &ot" dar el m se ar de acesta1 este oarta in$initului si msura $initudinii mele. Si de aceea $emeia nu )ntruc#i ea/ nici un conce t imua!il1 rin ea se reali/ea/ $r )ncetare trecerea de la s eranta la esec" de la ur la 1 Eta e e drumul Vietii. 1EE dra0oste" de la !ine la ru" de la ru la !ine. Su! orice as ect am considera2o" aceast am!ivalent ne $ra ea/ )nainte de toate. Br!atul )l caut )n $emeie e .ellalt ca ,atur si ca semen al su. Dar stim ce sentimente am!ivalente )i ins ir ,atura !r!atului. O ex loatea/" dar ea )l striveste" se naste din ea si moare )n ea1 este i/vorul $iintei sale si re0atul e care21 su une vointei lui1 este o )nc#isoare material )n care su$letul este ri/onier si este realitatea su rem1 ea este contin0enta si Ideea" $initudinea si totalitatea1 este ceea ce se o une S iritului si lui )nsusi. ()nd e r)nd aliat si dusmanc" a are ca #aosul tene!ros de unde t)sneste viata" ca si aceast viat )nssi" ca acel dincolo s re care tinde1 $emeia re/um natura ca <am" Sotie si Idee1 aceste $i0uri c)nd se con$und" c)nd se o un" si $iecare dintre ele are c)te dou $ete. Br!atul )si lon*ea/ rdcinile )n ,atur1 el a $ost /mislit recum animalele si lantele1 stie !ine c nu exist dec)t ca $iint vie. Dar de la instaurarea atriar#atului" Viata a c tat )n oc#ii si un du!lu as ect3 este constiint" voint" transcendent" este s irit1 si este materie" asivitate" imanent" este tru . Esc#il" Aristotel" Ii ocrate au roclamat c" e m)nt ca si )n Olim " rinci iul masculin este cu adevrat creatorul1 din el s2au ivit $orma" numrul" miscarea1 rin Demeter se )nmultesc s icele" dar ori0inea

s icului si adevrul sau este )n Beus1 $ecunditatea $emeii nu este rivit dec)t ca o virtute asiv. Ea este m)ntul" iar !r!atul este sm)nta" ea este A a" iar el este -ocul. .reatia a $ost adesea ima0inat ca o nuntire a $ocului cu a a1 umiditatea cald d nastere $iintelor vii1 Soarele este sotul <rii" Soarele" -ocul s)nt divinitti masculine1 iar <area este unul dintre sim!olurile materne )nt)lnite )n mod universal. Inert" a a su$er actiunea ra/elor ar/toare care o $ertili/ea/. &ot ast$el" 0lia !r/dat de lu0ar rimeste" nemiscat" 0runtele )n s)nul ei. &otusi" rolul ei este necesar3 ea #rneste 0ennenele" )l ad osteste si )i d din su! stanta ei. De aceea" c#iar du ce <area <am a $ost detronat" !r!atul a continuat s )nc#ine un cult /eitelor $ecundittii11 )i datorea/ .:!elei recoltele" turmele sale" ros eritatea. 7i datorea/ ro2 ria2i viat. El exalt a a la $el de mult ca si $ocul. 5'lorie mriiN 'lorie valurilor sale )ncon*urate de $oc sacruN 'lorie undeiN 'lorie $oculuiN 'lorie ciudatei aventuriN6 scrie 'oet#e )n Al doilea -aust. El venerea/ %m)ntul3 5&#e matron .la:6" du cum )l numeste Bla;e. 1 5Voi c)nta 'lia" mam universal a ase/rilor trainice" strmoas venera!il care #rneste e su ra$ata ei tot ceea ce exist6" s une un imn #omeric. Si Esc#il 0lori$ic m)ntul care 5naste toate $iintele" le #rneste" si a oi le rimeste din nou 0ermenele $ecund6. 1ED +n ro$et indian )i s$tuieste e disci olii si s nu sa e m)ntul" cci 5 este un cat s2o rnesti si s2o tai" s2o s$)sii e mama noastr a tuturor entru muncile a0ricole. Voi lua eu cutitul s21 )m l)nt )n s)nul mamei mele4 )i voi mutila carnea )n la os4 .um as utea )ndr/ni s tai rul mamei mele4> )n India central" indienii Bai*a consider si ei c 5este un cat s s$)sii s)nul 0liei2mame cu $ierul lu0ului6. Si invers" Esc#il s une des re Edi c 5a )ndr/nit s )nsm)nte/e !ra/da sacr )n care a $ost /mislit6. So$ocle vor!este des re 5!ra/dele rintesti6 si des re 5 lu0ar" st )n al unui c)m )nde rtat" e care nu21 vi/itea/ dec)t o dat" la vremea )nsm)ntrii6. Iu!ita dintr2un c)ntec e0i tean declar3 5Eu s)nt m)ntulN6 )n textele islamice" $emeia este numit 5c)m ... vie cu stru0uri6. S$)ntul -rancisc din Assisi" )ntr2unui dintre imnurile sale" ne vor!este des re 5sora noastr" 0lia" mama noastr" care ne tine si ne )n0ri*este" care roduce $ructele cele mai variate" cu $lorile multicolore si cu iar!a6. <ic#elet" $c)nd !i de nmol la Acqui" exclam3 5Dra0a noastr mam a tuturorN S)nt una cu tine. De la tine vin" )n tine m )ntorc6. Si c#iar exist e oci )n care se a$irm un romantism vitalist care doreste trium$ul vietii asu ra S iritului3 atunci $ertilitatea ma0ic a m)ntului" a $emeii a are mai minunat dec)t actiunile lnuite ale !r!atului1 atunci !r!atul visea/ s se con$unde din nou cu )ntunericul matern entru a re0si acolo adevratele i/voare ale $iintei sale. <ama este rdcina )n0ro at )n ad)ncimile cosmosului" a crui sev urc )n ea" este $)nt)na de unde t)sneste a a vie care este si un la te #rnitor" un i/vor cald" un nmol $cut din m)nt si a " !o0at )n $orte re0eneratoare.1 Dar mai 0eneral este la !r!at revolta sa )m otriva conditiei sale tru esti1 el se consider ca _n /eu dec/ut3 !lestemul su este c s2a r!usit dintr2un cer luminos si ordonat )n tene!rele #aotice ale )nte2celui matern. Acest $oc" acest su$lu activ si ur )n care doreste s se recunoasc este $emeia care21 )ntemnitea/ )n noroiul m)ntului. S2ar voi necesar ca o ur Idee" ca +nul" &otul" S iritul a!solut1 si se tre/este )nc#is )ntr2un tru limitat" )ntr2un loc si un tim e care nu le2a ales" )n care nu era c#emat" inutil" st)n*enitor" a!surd. .ontin0enta carnal este contin0enta )nsesi $iintei sale" e care o su ort )n a!andonul" )n ne*usti$ica!ila sa 0ratuitate. &ot ea )l sorteste si mortii. Aceast 0elatin tremurtoare care se $ormea/ )n uter Cuterul )nc#is si secret ca un morm)ntG aminteste rea mult de v)sco/itatea moale a #oiturilor ca s nu ne $ac s ne )ntoarcem cu oroare rivirile. %este

..Literal" $emeia este Isis" natura $ecund. Este $luviul si al!ia $luviului" rdcina si tranda$irul" m)ntul si ciresul" !utucul si stru0urele6 C<. .arrou0es" articolul citatG. 1EF tot acolo unde ia nastere viata 2 0erminatie" $ermentare 2 ea destea t de/0ust entru c nu se )nc#ea0 dec)t destrm)ndu2se1 em!rionul mucila0inos desc#ide ciclul care se )nc#eie cu utre/iciunea mortii. %entru c are oroare de 0ratuitate si de moarte" !r!atului )i este sil c a $ost /mislit1 ar vrea s2si rene0e le0turile sale animale1 rin $a tul nasterii sale" ,atura uci0as a us st )nire e el. La rimitivi" nasterea este )ncon*urat de cele mai severe ta!uuri1 )n s ecial lacenta tre!uie ars cu 0ri* sau aruncat )n mare" cci oricine ar lua2o ar tine )n m)ini soarta nou2nscutului1 aceast )nc#isoare )n care s2a $ormat $etusul este semnul de endentei sale1 distru0)nd2o" i se )n0duie individului s artici e la ma0ma lumii vii si s se reali/e/e ca $iint autonomi <urdria nasterii se roiectea/ asu ra mamei. Leviticul si toate codurile antice )i im un le#u/ei rituri uri$icatoare1 si )n multe tinuturi" la tar" aceast traditie se strea/ )n ceremoniile de du nastere. Se stie ce *en s ontan" *en care se camu$lea/ adesea rin r)n*ete" simt ustii" $etele tinere" !r!atii )n $ata )ntecelui unei $emei )nsrcinate" a sinilor um$lati ai unei doici. In mu/eele Du u:tren" curiosii contem l em!rioane si $etusi )n $ormol cu ace lasi interes mor!id cu care ar rivi desc#iderea unui inorm)nt. .u tot res ectul cu care o )ncon*oar societatea" $unctia 0estatiei ins ir o re ulsie s ontan. Si dac !ietelul" )n rimii ani ai co ilriei" rm)ne sen/ual atasat de tru ul matern" atunci c)nd creste" c)nd devine o $iint social si ca t constiinta existentei sale individuale" acest tru )i roduce team1 vrea s21 i0nore si s nu vad )n mama sa dec)t o $iint moral1 dac tine s2o 0)ndeasc ca $iind ur si cast" aceasta se )nt)m l nu at)t din 0elo/ie amoroas" c)t din re$u/ul de a recunoaste c ea are tru . +n adolescent este descum nit" roseste dac" lim!)ndu2se cu tovarsii si" se )nt)lneste cu mama sau cu surorile sale" ori cu vreo $emeie din $amilie3 entru c re/enta lor )i aminteste de re0iunile de imanent din care vrea s evade/e" )i desco er rdcinile din care vrea s se smul0. Iritarea !ietasului atunci c)nd mama sa )l m)n0)ie si )l srut are acelasi sens1 )si renea0 $amilia" mama" s)nul matern. Ar vrea" recum Atena" s se $i ivit )n lumea adultilor )narmat din ca )n2n icioare" invulnera!il.1 Blestemul care a as asu ra destinului su" im uritatea care2i tea/ $iinta este aceea de a $i $ost conce ut" nscut. Aceasta este si anuntarea mortii sale. .ultul 0erminatiei a $ost )ntotdeauna asociat cu acela al mortilor. 'lia2<am rimeste )n s)nul su oasele co iilor si. -emeile 2%arcele si <oirele 2 tes destinul omenirii1 dar tot ele s)nt acelea care 1 A se vedea mai de arte studiul nostru des re <ont#erlant care )ntruc#i ea/ )ntr2o manier exem lar aceast atitudine. 1DL retea/ $irul vietii. 7n ma*oritatea re re/entrilor o ulare" <oartea este $emeie" si $emeile tre!uie s2i l)n0 e morti entru c moartea este o era lor.1 Ast$el" -emeia2<am are un c#i al )ntunericului3 ea este #aosul din care a a rut totul si )n care totul va tre!ui s se )ntoarc )ntr2o /i1 ea este neantul. 7n ,oa te se con$und multi lele as ecte ale lumii e care le revelea/ /iua3 noa tea s iritului )nc#is )n 0eneralitatea si o acitatea materiei" noa tea somnului si a nimicului. 7n inima mrii e )ntuneric3 $emeia este <are tene!rarum cea temut de vec#ii navi0atori1 )n mruntaiele m)ntului e !e/n1 aceast noa te )n care !r!atul este amenintat s se iard si care este reversul $ecundittii )l )ns im)nt. El as ir ctre cer" ctre lumin" ctre culmile )nsorite" ctre $ri0ul ur si cristalin al a/urului1 si su! icioarele sale se desc#ide o r astie umed" cald" o!scur" 0ata s21 )n0#it1 o multime de le0ende ni21 arat e erou ierdut entru totdeauna atunci c)nd cade )n tene!rele materne3 cavern" a!is" in$ern.

Dar din nou intervine aici am!ivalenta3 dac 0erminatia este )ntotdeauna asociat cu moartea" aceasta este )ns le0at si de $ecunditate. <oartea detestat a are ca o nou nastere" si iat2o" deci" !ine2cuv)ntat. Eroul mort re)nvie" recum Osiris" )n $iecare rimvar" si este re0enerat rintr2o nou /mislire. Su rema s erant a omului" s une Jun08" 5este ca )ntunecatele a e ale mortii s devin a e ale vietii" ca moartea si )m!rtisarea ei rece s $ie s)nul matern" asa cum marea" desi $ace s dis ar )n a ele ei soarele" )l naste din nou )n ad)ncime6. Este o tem comun mai multor mitolo0ii aceast )n2morm)ntare a /eului2soare )n s)nul mrii si a aritia lui din nou" strlucitoare. Iar !r!atul vrea s triasc si )n acelasi tim as ir la re aus" la somn" la neant. ,u se doreste nemuritor" si rin aceasta oate )nvta s iu!easc moartea. 5<ateria anor0anic este s)nul matern" scrie ,iet/sc#e. A $i eli!erat de viat )nseamn a redeveni adevrat" a se desv)rsi. Acela care ar )ntele0e acest lucru ar considera o sr!toare re)ntoarcerea )n tr)na nesimtitoare.6 .#aucer une aceast ru0 )n 0ura unui !tr)n care nu oate muri3 .u toia0ul meu" /i si noa te Lovesc m)ntul" oart a mamei mele" Si2i s un3 O" scum mam" las2m s intru. 1 Demetra este ti ul de mater dolorosa. Dar alte /eite 2 Istar. Artemis 2 s)nt ciude. ?ali tine )n m)n un craniu lin de s)n0e. 5.a etele $iilor ti ucisi de utin tim s )n/ur la 0)tul tu ca un colier... -orma ta e $rumoas ca norii loiosi" icioarele tale s)nt nclite de s)n0e6. s une un oet #indus. 2 <etamor$o/ele li!idoului. 1D1 Br!atul vrea s2si a$irme existenta sa sin0ular si vrea s se s ri*ine or0olios e 5di$erenta sa esential6" dar vrea si s s ar0 !arierele eului" s se con$unde cu a a" cu in)ntul" cu noa tea" cu ,eantul" cu &otul. -emeia care21 condamn e !r!at la $initudine )i ermite si s2si de seasc ro riile limite1 si de aici vine ma0ia ec#ivoc cu care este ea )nvestit. 7n toate civili/atiile" c#iar si )n /ilele noastre )nc" ea )i ins ir !r!atului oroare1 el roiectea/ )n $emeie )nssi oroarea contin0entei sale carnale. -etita )nc im u!er nu ascunde nici o amenintare" nu este o!iectul nici unui ta!u si nu osed nici un caracter sacru. 7n multe societti rimitive c#iar sexul ei a are ca inocent3 *ocurile erotice s)nt ermise )nc din co ilrie )ntre !ieti si $ete. Din /iua c)nd devine susce ti!il s nasc" $emeia devine im ur. Adesea au $ost descrise ta!uurile severe cu care societtile rimitive o )ncon*oar e $etit )n /iua rimei sale menstruatii1 c#iar si )n E0i t" unde este tratat cu o atentie articular" $emeia rm)nea i/olat e toat erioada menstruatiei.> Adesea este ex us e aco erisul unei case" este sur0#iunita )ntr2o ca!an a$ar din sat" nimeni nu tre!uie s2o vad sau s2o atin03 iar ea nu tre!uie s se atin0 nici e sine )nssi1 la o oarele la care des duc#erea este o ractic cotidian" i se d un !astonas cu care )i este )n0duit s se scar ine3 nu tre!uie s atin0 cu de0etele aii mente1 uneori )i este inter/is cu desv)rsire s mn)nce1 )n alte ca/uri" li se d voie mamei si surorilor s o #rneasc" cu a*utorul unui instrument1 dar toate o!iectele care au intrat )n contact cu ea )n aceast erioad tre!uie s $ie arse. Du ce trece de aceast rim ro!" ta!uurile menstruale s)nt ceva mai utin severe" dar rm)n ri0uroase" )n s ecial citim )n Levitic3 5-emeia care va avea i/vor de s)n0e )n carnea ei va rm)ne sa te /ile )n necurtenia ei. Oricine o va atin0e va rm)ne murdar )n seara. Orice at e care se va culca... orice o!iect e care se va ase/a va rm)ne im ur. Oricine )i va atin0e atul" )i va s la vesmintele" se va s la cu a si va rm)ne im ur )n seara6. Acest text este er$ect simetric celui care vor!este des re im uritatea rovocat )n !r!at de 0onoree. Iar sacri$iciul uri$icator este identic )n cele dou ca/uri. O dat uri$icat de $luxul menstrual" tre!uie s lase s treac sa te /ile" si s aduc dou turturele sau doi orum!ei

sacri$icatorului" care le va o$eri .elui Vesnic. Este de remarcat c )n societtile matriar#ale virtutile atasate menstruatiei 1 Di$erenta )ntre credintele mistice st mitice si convin0erile trite ale indivi/ilor este" de alt$el" evident )n $a tul urmtor3 Levi2Strauss semnalea/ c 5tinerii ,imme!a0o )si vd iu!itele ro$itOnd de secretul la care le condamn i/olarea rescris )n erioada menstruatiei6. 1D8 $tnt am!ivalente. %e de o arte" ea arali/ea/ activittile sociale" distru0e $orta vital" $ace s se o$ileasc $lorile" s cad $ructele1 dar are si e$ecte !ine$ctoare3 s)n0ele menstrual este utili/at )n re ararea !uturilor dra0ostei" a leacurilor" )n s ecial entru a vindeca tieturile sau v)ntile. Si ast/i" unii indieni" c)nd leac s lu te )m otriva monstrilor $antomatici care !)ntuie r)urile" un )naintea am!arcatiunilor lor un tam on de )n/ im re0nat de s)n0e menstrual1 emanatiile lui s)nt ne$aste entru dusmanii su ranaturali. -etele din unele cetti 0recesti urtau ca oma0iu )n tem lul Astarteei vesm)ntul tat de rimul lor val de s)n0e menstrual. Dar" de la instaurarea atriar#atului" nu se mai atri!uie dec)t uteri ne$aste licorii ciudate care se scur0e din sexul $eminin. %liniu s une )n a sa Istorie natural3 5-emeia la ciclul ei lunar stric recoltele" devastea/ 0rdinile" omoar 0ermenii" $ace s cad $ructele" ucide al!inele" dac atin0e vinul" acesta se trans$orm )n otet1 la tele se acreste...6 +n vec#i oet en0le/ ex lim acelasi sentiment c)nd scrie3 O#N menstruatin0 Moman" t#ou>st a $iend -rom M#om all nature s#ould !e screenedl -emele" s urcata2ti sin0erare e o ur0isire De care2ar tre!ui /it2ntrea0a $ireN Aceste credinte s2au strat )n )n /ilele noastre cu o deose!it vi0oare. 7n 1DED" un mem!ru al Asociatiei medicale !ritanice a $cut o comunicare )n Britis# <edical Journal" )n care declara3 5Este ne)ndoios c atunci c)nd $emeia la menstruatie atin0e o !ucat de carne" aceasta se stric6. El sustine c stie ersonal dou sau trei ca/uri )n care !ucti de carne au $ost alterate )n ast$el de )m re*urri. La )nce utul acestui secol" )n ra$inriile din ,ord" un re0ulament le inter/icea $emeilor s intre )n $a!ric )n /ilele c)nd erau atinse de ceea ce an0lo2saxonii numeau 5tlie curse6 C5!lestemul6G3 cci atunci /a#rul s2ar $i )nne0rit. La Sai0on nu se an0a*ea/ $emei )n $a!ricile de o ium1 din cau/a menstruatiei lor" o iumul se stric si devine amar. Aceste credinte curioase s2au er etuat )n multe sate $rance/e. Orice !uctreas stie c )i este im osi!il s reuseasc o maione/ dac este )n erioada menstruatiei" sau numai )n re/enta unei $emei a$late )n aceast stare. 7n An*ou" recent" un !tr)n 0rdinar care usese )n ivnit recolta de cidru a anului )i scria st )nului casei3 5&re!uie s le cereti doamnelor tinere din cas si invitatelor s nu treac rin ivnit )n anumite /ile ale lunii1 cci ele ar )m iedica cidrul s $ermente/e6. %us la curent cu aceast scrisoare" !uctreasa a ridicat din umeri3 5Asta na )m iedicat niciodat cidrul s $ermente/e" a s us ea" doar entru slnin nu este !ine3 nu oti s sre/i slnina c)nd e de $at o $emeie la ciclu1 slnina ar utre/i61. Ar $i insu$icient s 1DK asimilm aceste re ulsii cu acelea e care le suscit )n mod normal s)n0ele3 desi0ur" s)n0ele este )n sine un element sacru" truns mai mult ca oricare altul de mana misterioas care este )n acelasi tim viat si moarte. Dar uterile male$ice ale s)n0elui menstrual s)nt mai sin0ulare. El )ntruc#i ea/ esenta $eminittii. Si de aceea scur0erea lui une )n ericol $emeia )nssi" a crei mana este ast$el materiali/at" )n tim ul initierii $etelor din tri!ul .#a0o" acestea s)nt )ndemnate s2si ascund cu 0ri* s)n0ele menstrual3 5,ul arta mamei tale" cci va muri. ,u21 arta rietenelor tale" cci rintre ele ar utea $i una rea care va lua c)r a cu care te2ai sters" iar )ntecele tu nu va rinde rod. ,u21 arta unei $emei rele" care va lua c)r a s2o un sus e casa ei... si ast$el tu nu vei avea co ii.

,u arunca c)r a e otec sau )n mrcinis. +n om ru oate $ace lucruri rele cu ea. In0roa 2o )n m)nt Ascunde s)n0ele de vederea tatlui tu" a $ratilor si surorilor tale. Dac21 lasi s se vad" e un cat6b. La tri!urile Aleute" dac tatl )si vede $iica atunci c)nd aceasta are rima dat menstruatie" ea risc s devin mut sau oar!. .redinta e c )n aceast erioad $emeia este osedat de un s irit si e lin de o $ort ericuloas. +nii rimitivi cred c $luxul e rovocat de musctura unui sar e" $emeia av)nd cu sar ele si cu so )rla niste a$initti ascunse3 s)n0ele menstrual" cred ei" artici la veninul t)r)toarei. Leviticul a ro ie $luxul menstrual de 0onoree1 sexul $eminin s)n0er)nd nu este numai o rana" ci si o la0 sus ect. Iar Vi0n: asocia/ notiunea de murdrire si aceea de !oal c)nd scrie3 5-emeia" co il !olnav" de dous re/ece ori im ur6. -ruct al unor tul!uri alc#imii interioare" #emora0ia eriodic de care su$er $emeia este )n mod ciudat )n acord cu ciclul lunii3 si luna are niste rime*dioase ca riciiJ. -emeia $ace arte din reduta!ilul an0rena* care comand cursul astrelor si al soarelui" este A +n medic din .#er mi2a semnalat c" )n re0iunea )n care locuieste" accesul $emeilor )n cresctoriile de ciu erci este inter/is )n aceste )m re*urri. Se mai discut si ast/i e tema realittii acestor re*udecti. Sin0urul $a t e care )l semnalea/ )n $avoarea lor este o o!servatie a lui Sc#in; Ccitat de Vi0nesG. Sc#in; v/use niste $lori o$ilindu2se )n m)na unei servitoare care avea menstruatie1 r*iturile cu dro*die $cute de aceast $emeie nu crescuser" du s usele sale. dec)t trei centrimetri )n loc de cinci" c)t ar $i $ost normal... Oricum" aceste $a te s)nt rea sumare si destul de va0 )ntemeiate dac lum )n considerare im ortanta si universalitatea credintelor a cror ori0ine este" )n mod evident" mistic. 8 .itat du Levi2Strauss3 Structurile elementare ale rudeniei. J Luna este un i/vor de $ertilitate1 ea a are ca 5st )na $emeLlor>>1 se crede adesea c" su! $orma unui sar e sau a unui !r!at" se acu lea/ cu $emeia. Sar ele este o e i$anie a lunii1 el )si lea d )nvelisul si se re0enerea/" este nemuritor. este o $ort care )m rstie $ecunditatea si stiinta El are )n a/ i/voarele s$inte" omul vietii" -)nt)na &ineretii etc. Dar tot el i2a $urat omului nemurirea Se s une c se acu lea/ cu $emeile. &raditiile ersane si acelea ale mediilor ra!inice retind c menstruatia a $ost ricinuit de ra orturile rimei $emei cu sar ele. 1D9 rada unor $orte cosmice care re0lea/ destinul stelelor" al mareelor" ale cror iradieri nelinistitoare le simt !r!atii. Dar este $ra ant mai ales c actiunea s)n0elui menstrual este le0at de ideea sm)nt)nii care se acreste" a maione/ei care nu se lea0" a $ermentrii" a descom unerii1 se retinde si c este )n stare s rovoace s ar0erea unor o!iecte $ra0ile1 s $ac s sar cor/ile viorii sau ale #ar ei1 si aceasta" nu at)t entru c este s)n0e" c)t entru c eman din or0anele 0enitale1 c#iar si $r s i se cunoasc $unctia exact" se stie c este le0at de 0enninatia vietii1 i0nor)nd existenta ovarului" anticii vedeau )n menstruatie un com lementar al s ermei. De $a t" nu acest s)n0e $ace ca $emeia s $ie im ur" ci mai de0ra! )i mani$est im uritatea1 a are )n momentul )n care $emeia oate $i $ecundat1 c)nd dis are" )n 0eneral ea redevine steril" entru c s)n0ele t)sneste din )ntecele )n care se $ormea/ $etusul. %rin el se ex rim oroarea e care !r!atul o )ncearc entru $ecunditatea $eminin. %rintre ta!uurile le0ate de $emeia )n stare im ur" nu este nici unul at)t de ri0uros ca inter/icerea oricrei relatii sexuale cu ea. Leviticul )l condamn la sa te /ile de im uritate e !r!atul care a )nclcat aceast re0ul. Le0ile lui <Onu s)nt si mai severe3 5)ntele ciunea" uterea" ener0ia" vitalitatea unui !r!at care se a ro ie de o $emeie murdrit de secretii menstruale vor ieri entru totdeauna6. %enitentii orunceau cinci/eci de /ile de enitent !r!atilor care avuseser relatii sexuale cu o $emeie )n aceast stare. %entru c rinci iul $eminin este considerat ca $iind la a o0eul uterii sale"

exist teama c" rintr2un contact intim" ar utea trium$a asu ra rinci iului masculin. Intr2un $el mai nede$init" !r!atului )i este sil s re0seasc )n $emeia e care o osed esenta reduta!il a mamei1 el vrea s disocie/e aceste dou ti uri de $eminitate3 de aceea interdictia incestului su! $orma exo0amiei" sau su! as ecte mai moderne" este o le0e universal1 de aceea !r!atul se )nde rtea/ din unct de vedere sexual de $emeie )n momentele )n care ea este cu deose!ire consacrat rolului su de re roducere1 c)nd are menstruatie" c)nd e )nsrcinat" c)nd al tea/. .om lexul lui Edi 2 a crui descriere" de alt$el" ar tre!ui revi/uit 2 nu contra/ice aceast atitudine" ci" dim otriv" o im lic. Br!atul se a r )m otriva $emeii" socotit surs con$u/ a lumii si tul!ure devenire or0anic. &otusi" tot su! aceast )n$tisare ea ermite societtii care s2a se arat de cosmos si de /ei s stre/e $irul comunicrii cu ea. Si ast/i" la !eduini" la iroc#e/i" ea asi0ur $ertilitatea m)ntului1 )n 'recia antic" aude voci su! m)ntene" ca tea/ lim!a*ul v)nturilor si al co acilor3 este %:t#ia" Si!:la" re/ictoarea3 mortii si /eii vor!esc rin 0ura ei. Ea si2a strat )n )n /ilele noastre aceste uteri ale divinatiei3 este medium" 0#icitoare )n alm" )n crti" re/ictoare" ins irat1 aude voci" are vedenii. .)nd !r!atii simt nevoia s se scu$unde din nou )n s)nul Vietii ve0etale si animale 2 recum Anteu care 1D= atin0ea m)ntul ca s2si reca ete uterile 2 se )ntorc s re $emeie. %rin civili/atiile rationaliste ale 'reciei si ale (omei su ravietuiesc vec#ile culte c#toniene. Acestea se des$soar de o!icei )n mar0inea vietii reli0ioase o$iciale si s$)rsesc c#iar" ca la Eleusis" rin a lua $orma misterelor3 sensul lor este invers dec)t acela al cultelor solare )n care !r!atul )si a$irm vointa sa de se arare si de s iritualitate1 dar ele s)nt si un com lement al acestora din urm1 !r!atul caut s sca e de sin0urtate *Grin exta/3 acesta este sco ul misterelor" al or0iilor" al !acanalelor. In lumea recucerit de !r!ati" un /eu masculin" Dion:sos" a u/ur at virtutile ma0ice si sl!atice ale /eitelor Istar si Astartea1 dar )n *urul ima0inii sale tot niste $emei se de/lntuie3 menade" t#:ade" !acante )l is itesc e !r!at la !etia reli0ioas" la ne!unia sacr. (olul rostituatei sacre este analo03 )n acelasi tim se de/lntuie si se canali/ea/ $ortele $ecundittii. Si ast/i sr!torile o ulare se caracteri/ea/ rin ex lo/ii de erotism1 $emeia nu a are" )n cadrul lor" ur si sim lu ca un o!iect al lcerii" ci ca un mi*loc de a atin0e acest #:!ris )n care individul se de seste e sine. 5.eea ce o $iint are )nluntrul su ierdut si tra0ic" ^minunea or!itoare_" nu oate $i )nt)lnit dec)t )ntr2un at6" scrie 'eor0es Bataille. 7n de/lntuirea erotic" !r!atul" )nlntuindu2si iu!ita" caut s se iard )n in$initul mister al crnii. Am v/ut c" dim otriv" sexualitatea sa normal caut s disocie/e <ama de Sotie. 7i re u0n misterioasele alc#imii ale vietii" )n tim ce ro ria sa viat se #rneste si se des$at cu $ructele savuroase ale m)ntului1 doreste s si le )nsuseasc1 o r)vneste e Venus a!ia nscut din a ele mrii. -emeia se desco er mai )nt)i )n atriar#at ca sotie" din moment ce creatorul su rem este !r!at. 7nainte de a $i mama semintiei omenesti" Eva a $ost soata lui Adam1 ia $ost dat !r!atului entru ca el s o osede si s o $ecunde/e asa cum osed si $ertili/ea/ m)ntul. Br!atul nu caut )n actul sexual numai o lcere su!iectiv si e$emer. El vrea s cucereasc" s ia" s osede1 a avea o $emeie )nseamn a o )nvin0e1 trunde )n ea ca $ierul unui lu0 )n !ra/d1 o ia )n st )nire asa cum ia )n st )nire m)ntul e care21 lucrea/1 ar" lantea/" )nsm)ntea/3 aceste ima0ini s)nt la $el de vec#i ca Scri tura1 din antic#itate )n )n /ilele noastre se ot cita mii de exem le3 5-emeia este recum m)ntul" iar !r!atul recum sin)nta6" /ic Le0ile lui <Onu. Intr2un desen al lui Andre <asson se vede un !r!at" cu o ca/ma )n m)n" s )nd 0rdina unui sex $eminin.1 -emeia este rada !r!atului" !unul su. E/itarea !r!atului )ntre team si dorint" )ntre $rica de a $i osedat de $orte incontrola!ile si vointa de a le ca ta se re$lect )ntr2o

1 (a!elais numeste sexul masculin 5 lu0arul naturii6. Am v/ut ori0inea reli0ioas si istoric a asimilrii $alus2$ier de lu0" $emeie2!ra/d. 1D@ manier $ra ant )n miturile des re Vir0initate. .)nd temut de !r!at" c)nd dorit sau c#iar im erios cerut" aceasta a are ca $iind $orma cea mai desv)rsit a misterului $eminin1 este deci as ectul cel mai nelinistitor si )n acelasi tim cel mai $ascinant Du cum !r!atul se simte strivit de uterile care )l )n0rdesc sau du cum se crede" or0olios" )n stare s si le )nsuseasc" el re$u/ sau cere ca sotia lui si $ie dat $ecioar. 7n societtile cele mai rimitive" )n care uterea $emeii este exaltat" teama este cea care )nvin0e1 este !ine ca $emeia s $ie de$lorat )nainte de noa tea nuntii. <arco %olo a$irma des re ti!etani c 5nici unul dintre ei nu ar $i vrut s ia de sotie o $at vir0in6. S2a ex licat uneori acest re$u/ )ntr2o manier rational3 !r!atul nu vrea o sotie care )nc nu a deste tat dorinta altui !r!at. 'eo0ra$ul ara! El Be;ri" vor!ind des re slavi" ovesteste c 5dac un !r!at se )nsoar si desco er c sotia lui este vir0in" )i s une3 ^Dac ar $i ceva de ca ul tu" le2ai $i lcut !r!atilor si rintre ei s2ar $i 0sit unul care ti2ar $i luat $ecioria_>6. A oi o alun0 si o re udia/. Se retinde c#iar c" la unele tri!uri rimitive" !r!atii nu se )nsoar dec)t cu o $emeie care a $ost de*a mam" $c)nd ast$el dovada $ecundittii sale. Dar adevratele motive ale o!iceiului at)t de rs2 )ndit al de$lorrii s)nt mistice. +nele o oare )si ima0inea/ c )n va0in trieste un sar e care )l musc e !r!at )n momentul ru turii #imenului1 s)n0elui vir0inal )i s)nt atri!uite virtuti teri$iante" )nrudite cu s)n0ele menstrual si ca a!ile" ca si acesta" s distru0 vi0oarea masculin. %rin aceste ima0ini se traduce ideea c rinci iul $eminin are cu at)t mai mult $ort si contine cu at)t mai multe amenintri c)nd este intact.1 Exist ca/uri )n care nici nu se une ro!lema de$lorrii1 de ild" la indienii descrisi de <alinoMs;i" la care" rin $a tul c *ocurile sexuale s)nt autori/ate )nc din co ilrie" re/ult c $etele nu s)nt niciodat $ecioare. +neori" mama" sora mai mare sau vreo matroan o de$lorea/ sistematic e $etit si" )n tim ul )ntre0ii ei co ilrii" )i lr0esc ori$iciul va0inal. Se )nt)m l si ca de$lorarea s $ie executat" la v)rsta u!erttii" de $emei" cu a*utorul unui !t" al unui os" al unei ietre" $iind rivit doar ca o o eratie c#irur0ical. La alte tri!uri" $etita este su us" c)nd devine u!er" unei initieri sl!atice1 c)tiva !r!ati o scot a$ar din sat si o de$lorea/ cu a*utorul unor unelte sau o violea/. +nul dintre riturile cele mai $recvente este acela care const )n a da $ecioarele unor strini )n trecere rin artea locului" $ie entru c se crede c ei nu s)nt vulnera!ili la acea mana ericuloas entru mem!rii tri!ului" $ie entru c relele care s2ar utea a!ate asu ra lor )i las indi$erenti e acestia din urm. Si mai adesea" 1 De aici vine uterea atri!uit )n lu t $ecioarelor3 val;iriile. -ecioara din Orleans. 1DE reotul sau vraciul" ori c etenia tri!ului de/vir0inea/ $ecioara )n noa tea de dinaintea nuntii. %e coasta <ala!ar" !ra#manilor le revine aceast o eratiune e care o )nde linesc" se are" $r nici o lcere si entru care cer o rs lat considera!il. Se stie c toate o!iectele sacre s)nt ericuloase entru ro$an" dar c indivi/ii care au $ost ei )nsisi consacrati ot s le m)nuiasc $r nici un risc. 7ntele0em de ce reotii si c eteniile s)nt )n stare s )m!l)n/easc $ortele male$ice )m otriva crora sotul tre!uie s se a ere. 7n (oma antic nu se mai strase din aceste o!iceiuri dec)t o ceremonie sim!olic3 lo0odnica era ase/at e $alusul unui %ria de iatr" ceea ce avea du!lul sco de a2i mri $ertilitatea si de a a!sor!i $luidele rea uternice si" rin aceasta" ne$aste" de care $ata era truns. Br!atul se mai a r si alt$el3 o de$lorea/ el )nsusi e $ecioar" dar )n cursul unor ceremonii care )l $ac" )n acel moment" invulnera!il1 de exem lu" $ace aceasta )n re/enta tuturor oamenilor din sat si cu a*utorul unui !t sau al unui os. La Samoa" se

$oloseste de de0et" )nvelit )ntr2o c)r al!" din care a oi ru e $)sii )m!i!ate de s)n0e si le )m arte rivitorilor. Se )nt)m l si s2si de$lore/e )n mod normal sotia" dar nu tre!uie s e*acule/e )n ea )nainte s $i trecut trei /ile" ast$el )nc)t 0ermenele 0enerator s nu $ie murdrit de s)n0ele #imenului. %rintr2o re)ntoarcere clasic )n domeniul lucrurilor s$inte" s)n0ele vir0inal devine )n societtile mai utin rimitive un sim!ol o/itiv. Exist )nc )n -ranta sate unde" )n dimineata ce urinea/ nuntii" li se arat rintilor si rietenilor cearsa$ul tat de s)n0e. Aceasta se )nt)m l entru c" )n re0imul atriar#al" !r!atul a devenit st )nul $emeii1 si aceleasi virtuti care )ns im)ntau la animale sau la elementele ne)m!l)n/ite devin niste calitti retioase entru ro rietarul care a stiut s le domesticeasc. Din ardoarea calului sl!atic" din violenta $ul0erului si a cascadelor" !r!atul a $cut niste unelte ale ros erittii sale. De aceea vrea s2si anexe/e $emeia )n toat !o0tia ei intact. <otivele de ordin rational au" desi0ur" un rol )n consemnul virtutii ce i se im une $etei3 ca si castitatea sotiei" inocenta $iicei este necesar entru ca tatl s nu riste s2si lase averea unui co il strin. Dar vir0initatea $emeii este retins )ntr2o manier mai imediat c)nd !r!atul )si consider sotia ca e ro rietatea sa ersonal. 7n rimul r)nd" ideea de osesiune nu se oate niciodat reali/a )ntr2un $el o/itiv1 de $a t" nu utem avea niciodat nimic si e nimeni1 deci )ncercm s o reali/m ne0ativ" iar cea mai si0ur manier de a a$irma c un !un ne a artine este s2i )m iedicm e altii s se $oloseasc de el. Si a oi" nimic nu a are mai de/ira!il entru !r!at dec)t ceea ce nu a a artinut niciodat altei $iinte umane3 atunci" cucerirea a are ca un eveniment unic si a!solut. %m)nturile vir0ine )ntotdeauna i2au $ascinat e ex loratori1 /eci de al inisti )si ierd viata )n $iecare an entru c au voit s ex lore/e un munte neatins )nc" sau c#iar $iindc 1DD au )ncercat s desc#id o nou cale1 iar curiosii )si risc viata entru a co!or) su! m)nt" )n ad)ncul unor esteri )n care n2a mai intrat nimeni" niciodat. +n o!iect e care oamenii si l2au aservit a devenit un instrument1 le0turile sale naturale $iind ru te" )si ierde cele mai ro$unde virtuti3 exist mai multe romisiuni )n a a ne)m!l)/it a torentelor dec)t )n aceea a $)nt)nilor u!lice. +n tru vir0in are ros etimea i/voarelor ascunse" cati$elarea matinal a corolei )nc#ise" re$lexul side$iu al erlei e care soarele )nc nu a m)n0)iat2o. 'rot" tem lu" sanctuar" 0rdin secret1 recum co ilul" !r!atul e $ascinat de locurile um!roase si )nc#ise e care nici o constiint nu le2a )nsu$letit" care astea t s li se )m rumute un su$let1 i se are c a creat )ntr2adevr ceea ce numai el stie s sesi/e/e" s trund. <ai mult" unul dintre sco urile e care le urmreste orice dorint este consumarea o!iectului dorit" care im lic distru0erea sa. S$)siind #imenul" !r!atul osed tru ul $eminin mai intim dec)t rintr2o enetrare care )l las intact1 rin aceast o eratie ireversi!il" el $ace" $r )ndoial" din tru ul osedat un o!iect asiv" )si a$irma uterea asu ra lui. Acest sens se ex rim $oarte exact )n le0enda cavalerului care )si croieste cu 0reu drumul rintre tu$isurile s inoase entru a cule0e un tranda$ir al crui ar$um nu 12a res irat nimeni1 nu numai c )l desco er" dar )l si cule0e" si atunci 12a cucerit. Ima0inea este at)t de clar" )nc)t )n lim!a*ul o ular 5a lua $loarea6 unei $emei )nseamn a2i distru0e vir0initatea" iar aceast ex resie a dat nastere cuv)ntului 5de$lorare6. Dar vir0initatea nu are niciodat aceast atractie erotic dec)t dac ea se asocia/ cu tineretea1 dac nu" misterul ei devine nelinistitor. <ulti !r!ati din /ilele noastre )ncearc aceast re ulsie sexual $at de vir0inele rea )naintate )n v)rst1 nu numai din motive si#olo0ice $etele !tr)ne s)nt rivite ca niste matroane acre si rutcioase Blestemul este c#iar )n carnea lor" aceast carne care nu este o!iect entru nici un su!iect" care a )n$lorit si s2a o$ilit $r a2si 0si vreun loc )n lumea !r!atilor1 deturnat de la destinatia ei" devine un o!iect !aroc care nelinisteste" asa cum este nelinistitoare 0)ndirea incomu2

nica!il a unui ne!un. Am au/it un !r!at s un)nd cu 0rosolnie des re o $emeie de atru/eci de ani" )nc $rumoas" dar resu us a $i vir0in3 5Are numai )n/e de ian*en )nuntru...6 Si )ntr2adevr" ivnitele si odurile unde nu mai intr nimeni" care nu mai $olosesc la nimic" se um lu de un mister necurat1 $antomele !)ntuie rin ele )n voie1 casele rsite de oameni devin slasul s iritelor. Doar dac vir0initatea $eminin nu a $ost cumva consacrat vreunui /eu" lumea e 0ata s cread c resu une cstoria cu un demon. -ecioarele e care !r!atul nu le2a st )nit" $emeile !tr)ne care au sc at uterii sale s)nt" mai usor dec)t altele" rivite ca vr*itoare1 cci soarta $emeii este de a $i menit altuia" iar dac nu acce t *u0ul !r!atului" este 0ata s21 acce te e acela al diavolului. 1DF Exorci/at rin rituri de de$lorare sau" dim otriv" uri$icat rin vir0initate" sotia oate a rea atunci ca o rad de/ira!il. .)nd o str)n0e )n !rate" amantul ar vrea s osede toate !o0tiile vietii. Ea este toat $auna" toat $lora terestr3 0a/el" c rioar" crin si tranda$ir" iersic u$oas" /meur ar$umat1 este iatr retioas" side$" a0at" erl" mtase" a/urul cerului" rcoarea i/voarelor" aerul" $lacra" m)ntul si a a. &oti oetii Occidentului au metamor$o/at tru ul $emeii )n $lori" )n $ructe" )n sri. Din Antic#itate )n )n Evul <ediu si )n )n e oca modern" ar tre!ui s citm aici o )ntrea0 antolo0ie. Este !inecunoscut .)ntarea .)ntrilor" )n care iu!itul )i s une iu!itei3 Oc#i de orum!it2s oc#ii ti... %rul tu turm de ca re are... Dintii ti ar turm de oi tunse... Dou *umtti de rodie ar oc#ii ti... .ei doi sini ai ti ar doi ui de c rioar... <iere cur0e" la te cur0e" de su! lim!a ta... 7n Arcana 1E" Andre Breton reia aceast c)ntare etern3 5<elusine )n cli a celui de2al doilea stri0t3 ea a t)snit din soldurile sale )n lina lumin" )ntecele su este tot 0r)ul de au0ust" tru ul i se )nalt ca un $oc de arti$icii din talia su!tire" modelat ca dou ari i de r)ndunic" s)nii )i s)nt #ermine rinse )n ro riul lor stri0t" or!itoare lumin)nd din tciunii )nc#isi ai 0urii lor ar/toare" iar !ratele2i s)nt su$letul i/voarelor ce c)nt si )nmiresmea/ aerul.. .6 Br!atul re0seste )n $emeie stelele strlucitoare si luna vistoare" lumina soarelui" um!ra esterilor1 $lorile sl!atice din tu$isuri" tranda$irul m)ndru din 0rdin s)nt $emei. ,im$e" driade" sirene" ondine" /)ne !)ntuie tinuturile" durile" lacurile" mrile" c)m iile. ,imic nu este mai uternic ancorat )n inima oamenilor dec)t acest animism. %entru marinar" marea este o $emeie ericuloas" er$id" 0reu de cucerit" dar e care o )ndr0este )n e$ortul su de a o )m!l)n/i. Or0olioas" re!el" vir0inal si rutcioas" culmea unui munte este $emeie entru al inistul care vrea s2o viole/e" cu riscul vietii sale. Se retinde adesea c aceste com aratii mani$est o su!limare sexual1 ele ex rim mai cur)nd" )ntre $emeie si elemente" o a$initate la $el de ori0inar ca si sexualitatea )nssi. Br!atul doreste" osed)nd $emeia" altceva dec)t satis$acerea unui instinct1 ea este o!iectul rivile0iat rin care el )si aserveste ,atura. Se oate )nt)m la ca si alte o!iecte s *oace acest rol. +neori !r!atul caut )n tru ul !ietilor nisi ul la*elor" cati$elarea no tilor" aroma de ca ri$oi. Dar enetratia sexual nu este unicul mod rin care se oate reali/a o a ro riere tru easc a m)ntului. 7n +nui /eu nestiut" Stein!ec; )n$tisea/ un !r!at care a ales ca mediatoare )ntre el si natur o st)nc aco erit de musc#i. 7n 1FL %isica" .olette arat cum un sot t)nr si2a $ixat dra0ostea asu ra isicii $avorite" entru c" rin acest animal sl!atic si cati$elat" are asu ra universului sen/ual o ri/ e care tru ul omenesc al sotiei sale nu reuseste s i2o o$ere. 7n mare sau )n munte" .ellalt

se oate )ntruc#i a la $el de !ine ca )n $emei1 ele )i o un !r!atului aceeasi re/istent asiv si ne rev/ut care )i ermite s se )m lineasc1 s)nt un re$u0iu care tre!uie c)sti0at" o rad care tre!uie osedat. Dac marea si muntele s)nt $emei" este entru c si $emeia )ncarnea/ entru iu!itul ei muntele si marea.1 Dar nu oricrei $emei )i este dat s ai! rolul de mediatoare )ntre !r!at si lume1 !r!atul nu se multumeste s a$le la artenera sa or0ane sexuale com lementare alor sale. &re!uie ca ea s )ntruc#i e/e minunata )n$lorire a vietii si" )n acelasi tim " s2i disimule/e misterele tul!uri. I se va cere deci )nainte de orice tinerete si sntate" cci" str)n0)nd )n !rate un o!iect viu" !r!atul nu oate $i satis$cut dec)t dac uit c )nluntrul vietii se a$l este tot moartea. El doreste si mai mult )nc3 vrea ca iu!ita lui s $ie $rumoas. Idealul $rumusetii $eminine este varia!il" dar anumite exi0ente rm)n constante1 )ntre altele" din moment ce $emeia este destinat a $i osedat" tre!uie ca tru ul ei s o$ere calittile asive si inerte ale unui o!iect. -rumusetea viril este ada tarea tru ului la niste $unctiuni active" este $orta" a0ilitatea" su letea" mani$estarea unei transcendente anim)nd un tru care nu tre!uie niciodat s se rs$r)n0 asu ra ei. Idealul $eminin nu este simetric dec)t )n societti ca S arta" Italia $ascist" 'ermania na/ist" care o destinau e $emeie statului si nu individului" care o considerau exclusiv ca mam si nu lsau nici un loc erotismului. Dar c)nd $emeia 1 -ra/a lui Samivel citat de Bac#elard C%m)ntul si reveriile VointeiG este semni$icativ3 5)nce usem s consider muntii culcati )n cerc )n *urul meu ca e niste dusmani cu care tre!uia s lu t" $emele e care tre!uia s le calc )n icioare sau tro$ee de cucerit" ca s2mi aduc mie si altora o dovad a ro riei mele valori6. Am!ivalenta munte2 $emeie se sta!ileste rin ideea de 5dusman care tre!uie )nvins6" 5tro$eu6" 5dovad6 de utere. Vedem aceast reci rocitate mani$est)ndu2se" de exem lu. 7n aceste dou oeme de Sen0#or3 -emeie 0oal" $emeie o!scurN -ruct co t cu carnea tare" )ntunecate exta/e ale vinului ne0ru" 0ur care2mi $ace 0ura s devin liric. Savan cu ori/onturi ure. savan care $reamt la m)n0)ienle a rinse ale Vuitului din est. Si3 O#oN .on0o culcat e atul tu de duri" re0in este A$rica )m!l)n/it -ie ca $alusul muntilor s2ti )nalte avilionul .ci tu esti $emeie rin ca ul meu" rin lim!a mea" cci tu esti $emeie rin )mecele meu. 1F1 este redat !r!atului ca un !un al lui" el reclam ca tru ul ei s $ie re/ent )n ura sa $acticitate. .or ul ei nu mai este sesi/at ca iradierea unei su!iectivitti" ci ca un lucru )n0lodat )n imanenta lui1 nu mai tre!uie ca acest cor s trimit s re restul lumii" nu mai tre!uie s $ie romisiunea a altceva dec)t este3 tre!uie s o reasc )n loc dorinta. -orma cea mai naiv a acestei exi0ente este idealul #otentot al lui Venus cea cu $ese uriase" $esele $iind artea cea mai utin inervat a cor ului" aceea )n care carnea a are ca un dat $r destinatie. 7nclinatia orientalilor entru $emeile 0rase are aceleasi ratiuni1 le lace luxul a!surd al acestei roli$erri adi oase e care n2o )nsu$leteste nici un roiect" care nu are nici un sens dec)t acela de a $i acolo.1 .#iar )n civili/atiile )n/estrate cu o sensi!ilitate mai su!til" )n care intervin notiunile de $orm si de armonie" s)nii si $esele rm)n o!iecte rivile0iate din cau/a 0ratuittii si a contin0entei de/voltrii lor. O!iceiurile" modele s2au strduit adesea s se are tru ul $eminin de transcendenta sa3 c#ine/oaica cu icioarele !anda*ate de2a!ia oate mer0e" un0#iile lcuite ale starurilor de la Ioll:Mood le $ac s

nu2si oat $olosi m)inile" tocurile )nalte" corsetele" roc#iile use e cercuri de s)nn" turnurile" crinolinele erau $cute nu at)t entru a accentua cam!rarea tru ului $eminin" c)t entru a2i mri ne utinta. 7n0reunat de 0rsime" sau" dim otriv" at)t de dia$an )ne)t orice e$ort )i este inter/is" arali/at de vesminte incomode si de riturile !unei2cuviinte" a!ia ast$el tru ul $emeii )i a are !r!atului ca $iind un lucru al su. <ac#ia*ul" !i*uteriile a*ut si ele la aceast ietri$icare a tru ului si a $i0urii. -unctia odoa!ei este $oarte com lex1 la anumiti rimitivi are un caracter sacru1 dar rolul su cel mai o!isnuit este acela de a desv)rsi metamor$o/a $emeii )n idol. +n idol ec#ivoc3 !r!atul o vrea carnal" $rumusetea ei artici la $rumusetea $lorilor si a $ructelor1 dar $emeia are dre tul s $ie neted" dur" etern ca o iatr. (olul odoa!ei este )n acelasi tim s o $ac s artici e mai intim la natur si s o smul0 din ea" s )m rumute vietii care al it necesitatea )ncremenit a arti$iciului. -emeia se $ace lant" anter" diamant" side$" amestee)ndu2si tru ul cu $lori" cu ietre retioase" cu coc#ilii" cu ene1 se ar$umea/ entru a rs )ndi mireasm recum tranda$irul si crinul3 dar enele" mtasea" erlele si ar$umurile servesc si la 1 5-emeile #otentote. la care steato :0ia nu este nici la $el de de/voltat" nici la $el de constant ca la $emeile !usliman" consider aceast con$ormatie ca $iind estetic si masea/ $esele $etitelor )nc din co ilrie entru a le $ace s se de/volte. La $el" )n0rsarea arti$icial a $emeilor" adevrat )ndo are ale crei rinci ii esentiale s)nt nemiscarea si in0estia a!undent a unor alimente otrivite acestui sco . 7n s ecial a la telui" se )nt)lneste )n diverse re0iuni ale A$ricii. Este )nc racticat de orsenii )nstriti ara!i si israeliti din Al0eria" &unisia si <aroc2 CLuquet. Journal de %s:c#olo0ie" 1FK9" 5A$roditele din caverne2>G. 1F8 ascunderea crudittii animale a tru ului ei" a mirosului ei Ea )si $ardea/ 0ura" o!ra*ii" entru a le )m rumuta soliditatea nemiscat a unei msti1 )si )ntemnitea/ )n stratul 0ros de ;#ol sau de rimei rivirea" care nu mai este dec)t un ornament strlucitor al oc#ilor. 7m letit" !uclat" scul tat" rul ei )si ierde misterul lui ve0etal si nelinistitor" )n $emeia )m odo!it" ,atura este re/ent" dar ca tiv" modelat rintr2o voint uman du dorinta !r!atului. O $emeie este cu at)t mai de/ira!il cu c)t natura a )n$lorit mai mult )n ea si )i este mai mult aservit3 este $emeia 5so$isticat6 care a $ost )ntotdeauna o!iectul erotic ideal. Iar )nclinatia entru o $rumusete mai natural nu este adesea dec)t o $orm )nseltoare a so$isticrii. (em: de 'ourmont vrea ca $emeile s oarte rul unduitor" li!er ca r)urile si ier!urile c)m2 iei1 dar ondulrile 0riului si ale a ei ot $i m)n0)iate atin0)nd rul unei Veronica La;e" si nu o coam ciu$ulit cu adevrat a!andonat naturii. .u c)t o $emeie este mai t)nr si mai sntoas" cu at)t mai mult tru ul ei nou si lustruit are menit unei ros etimi eterne" cu at)t mai utin )i este de $olos arti$iciul1 dar tre!uie )ntotdeauna s2i ascund !r!atului sl!iciunea tru easc a acestei r/i e care el o tine )n !rate si de0radarea care o amenint. %entru c se teme de destinul ei contin0ent" entru c visea/ ca ea s $ie imua!il" necesar" !r!atul caut )n c#i ul $emeii" )n torsul si )n icioarele ei" exactitatea unei idei. La o oarele rimitive" ideea este numai aceea de er$ectiune a ti ului o ular3 o ras cu !u/ele 0roase" cu nasul turtit $ureste o Venus cu !u/ele 0roase si cu nasul turtit1 mai t)r/iu li se a lic $emeilor canoanele unei estetici mai com lexe. Dar )n orice ca/" cu c)t trsturile si ro ortiile unei $emei ar mai ela!orate" cu at)t )nc)nt mai tare inima !r!atului" entru c are s sca e de avatarurile lucrurilor naturale. Se a*un0e deci la acest ciudat aradox3 dorind s sesi/e/e )n $emeie natura" dar trans$i0urat" !r!atul o redestinea/ e $emeie arti$iciului. Ea nu este numai #:sis" ci si anti #:sis1 si aceasta nu numai )n civili/atiile ermanentelor electrice" ale e ilrilor cu cear" ale corsetelor su raelastice" ci si )n tinutul ne0reselor cu latouriA" )n .#ina si retutindeni. SMi$t a denuntat )n $aimoasa Od ctre .ella aceast misti$icare1 el descrie

cu de/0ust )m o otonarea coc#etei si aminteste cu re ulsie servitutile animale ale tru ului su. Indi0narea lui este de dou ori ne*usti$icat1 cci !r!atul vrea ca $emeia s $ie )n acelasi tim animal si lant si s se ascund )n s atele unei armturi $a!ricate1 )i lace c)nd iese din valuri si dintr2o cas de mod" 0oal si )m!rcat" 0oal su! vesminte" A Din $r. ne0resses a lateaux3 $emeile unor tri!uri rimitive a$ricane" care oart )n 0ur" din ratiuni estetice" o !ucat de lemn lat $ixat de maxilarul in$erior entru a le )ntinde !u/a de *os Ca tr.G. 1FK c#iar asa cum a )nt)lnit2o )n universul uman. Orseanul caut )n $emeie animalitatea1 dar entru t)nrul tran care2si satis$ace sta0iul militar" !ordelul )ntruc#i ea/ toat ma0ia orasului. -emeia este c)m si sune" dar este si Ba!ilon. &otusi" aici a$lm rima minciun" rima trdare a $emeii1 este aceea a vietii )nsesi care" c#iar si su! $orme atr0toare" este vesnic )ndit de !tr)nete si de moarte. -olosirea ei de ctre !r!at )i distru0e cele mai retioase virtuti3 )n0reunat de sarcin" )si ierde atractia erotic1 c#iar dac este steril" trecerea anilor a*un0e s2i altere/e $armecele. In$irm" ur)t" !tr)n" $emeia roduce oroare. Se s une des re ea c este o$ilit" trecut" asa cum se s une des re o lant. Desi0ur" decre itudinea )ns im)nt si )n ca/ul unui tru masculin1 dar !r!atul normal n2a trit ex erimente tru esti cu alti !r!ati1 $at de aceste tru uri autonome si strine nu )ncearc dec)t o solidaritate a!stract. %rin tru ul $emeii" acest tru care )i este destinat" !r!atul simte acut decderea crnii. 5-rumoasa armurreas6 din !alada lui Villon contem l cu oc#ii ostili ai unui !r!at de0radarea ro riului su tru . -emeia !tr)n sau cea ur)t nu s)nt numai niste o!iecte li site de $armec1 ele suscit o ur amestecat cu team. (e0sim )n ele $i0ura nelinistitoare a <amei" )n tim ce $armecele Sotiei au dis rut. Dar Sotia )nssi este o rad ericuloas. 7n Venus cea iesit din valuri" s um roas t" 0r)u !lond" su ravietuieste Demeter1 un)nd st )nire e $emeie rin lcerea e care si2o rocur rin ea" !r!atul tre/este uterile ascunse ale $ecundittii1 el enetrea/ acelasi or0an rin care se naste co ilul. De aceea" )n toate societtile" !r!atul este rote*at rin at)tea ta!uuri de sexul $eminin. (eci roca nu este adevrat" $emeia nu tre!uie s se team de nimic din artea !ar!a tului1 sexul acestuia este considerat ca $iind laic" ro$an. -alusul oate $i ridicat la demnitatea unui /eu3 )n cultul care i se )nc#in" nu intr nici un element de teroare si )n cursul vietii cotidiene $emeia nu tre!uie s $ie a rat mistic )m otriva lui1 )i este numai $olositor. Este remarca!il" de alt$el" c )n multe societti de dre t matern" sexualitatea este $oarte li!er1 dar numai )n tim ul co ilriei $emeii" )n adolescent" c)nd coitul nu este le0at de ideea de re roducere. <alinoM2s;i ovesteste cu o oarecare uimire c tinerii care se culc )m reun )n mod li!er )n 5casa tinerilor necstoriti6 )si a$isea/ !ucuros dra0ostea1 entru c $ata necstorit este considerat ca $iind inca a!il s nasc" iar actul sexual nu este dec)t o linistit lcere ro$an. Dim otriv" o dat cstorit" sotul ei nu tre!uie s2i mai dea nici un semn de a$ectiune )n u!lic" nu tre!uie s2o atin0" si orice alu/ie la ra orturile lor intime este un sacrile0iu3 aceasta se )nt)m l entru c ea artici atunci la esenta reduta!il a mamei" iar )m reunarea a devenit un act sacru. De acum )nainte" va $i )ncon*urat de interdictii si de recautii. 7m reunarea este inter/is c)nd se cultiv m)ntul" 1F9 c)nd se )nsm)ntea/" c)nd se lantea/3 )n acest ca/" entru c oamenii nu vor s risi easc )n relatiile lor individuale $ortele $ecun2dante care s)nt necesare entru ros eritatea recoltei" si deci entru !inele comunittii1 din res ect entru uterile atasate $ecundittii" ele s)nt economisite. Dar )n ma*oritatea oca/iilor" retinerea rote*ea/ virilitatea sotului1 ea este im us atunci c)nd !r!atul leac la escuit" la v)ntoare" si

mai ales atunci c)nd se re0teste entru r/!oi1 )n )m reunarea cu $emeia" rinci iul masculin ierde din intensitate" tre!uie deci s $ie evitat de c)te ori !r!atul are nevoie de inte0ritatea $ortelor sale. Sa us )ntre!area dac oroarea e care !r!atul o simte $at de $emeie vine din aceea e care i2o ins ir sexualitatea )n 0eneral" si invers. .onstatm c" )n Levitic )n s ecial" olutia nocturn este rivit ca o murdrire" desi $emeia nu are nici o le0tur cu asta. Si )n societtile noastre moderne" mastur!atia e considerat ca un ericol si ca un cat3 multi co ii si tineri care se dedau la aceasta nu o $ac dec)t )ncerc)nd ori!ile an0oase. Interventia societtii" si )n s ecial a rintilor" este aceea care $ace din lcerea solitar un viciu1 dar o multime de !ieti au $ost )n mod s ontan )ns im)ntati de rimele e*aculri3 s)n0e sau s erm" orice scur0ere din ro ria lor su!stant li se are nelinistitoare1 viata lor" mana le sca . &otusi" dac din unct de vedere su!iectiv un !r!at oate traversa ex eriente erotice )n care $emeia nu este re/ent" ea este o!iectiv im licat )n sexualitatea sa3 cum s unea %laton )n mitul su des re andro0ini" or0anismul !r!atului )l resu une e acela al $emeii. Desco erindu2si ro riul su sex el desco er" de $a t" $emeia" c#iar dac ea nu )i este dat nici )n carne si oase" nici ca ima0ine1 si invers" )n calitatea sa de )ntru are a sexualittii" $emeia este reduta!il. ,u ot $i niciodat se arate as ectul imanent si as ectul transcendent al ex erientei vii3 ceea ce m s erie sau ceea ce doresc este )ntotdeauna un avatar al ro riei mele existente" dar nimic nu mi se )nt)m l dec)t rin ceea ce nu s)nt eu. ,on2eul este im licat )n olutiile nocturne" )n erectie" dac nu su! )n$tisarea recis a $emeii" cel utin )n calitate de ,atur si Viat3 individul se simte osedat de o ma0ie strini La $el de !ine" am!ivalenta sentimentelor e care le are $at de $emeie se re0seste )n atitudinea $at de ro riul su sex3 e m)ndru de el" r)de de el" )i este rusine de el. Bietasul )si com ar s$idtor enisul cu acela al camara/ilor si1 rima sa erectie )l $ace s $ie m)ndru si )l s erie )n acelasi tim . Br!atul )si arat sexul ca e un sim!ol al transcendentei si al uterii1 se m)ndreste cu el de arc ar $i un musc#i striat si )n acelasi tim un dar ma0ic3 este o li!ertate )m!o0tit de toat contin0enta datului" a unui dat consimtit )n mod li!er1 su! acest as ect contradictoriu !r!atul este )nc)ntat de el1 dar )i !nuieste si am0irea1 acest or0an rin care retinde s se a$irme nu i se su une1 0reu de dorinte nesatis$cute" ridic)ndu2se e neaste tate" uneori usur)ndu2se )n vis" el 1F= mani$est o vitalitate sus ect si ca ricioas Br!atul retinde c $ace s trium$e S iritul asu ra Vietii" activitatea asu ra asivittii1 constiinta lui tine natura la distant" vointa sa )l modelea/" dar" su! )n$tisarea sexului" re0seste )n el viata" natura si asivitatea. 5%rtile sexuale s)nt adevratul slas al vointei" al crei ol contrar este creierul6" scrie Sc#o en#auer. .eea ce $iloso$ul numeste voint este atasamentul $at de viat" care este su$erint si moarte" )n tim ce creierul este 0)ndirea care se detasea/ de viat re re/ent)ndu2si2o3 rusinea sexual este" du el" rusinea e care o )ncercm )n $ata stu idei noastre )nc t)nri carnale. Dar" dac res in0em esimismul ro riu teoriilor sale" Sc#o en#auer are dre tate s vad )n o o/itia sex2creier ex resia dualitti omului. .a su!iect" el a$irm lumea si" rm)n)nd )n a$ara universului e care21 a$irm" se roclam suveran al acestuia1 dac se erce e ca tru " ca sex" nu mai este constiint autonom" li!ertate trans arent3 este an0a*at )n lume" o!iect limitat si erisa!il. Si $r )ndoial c actul 0enerator de seste $rontierele tru ului1 dar c#iar )n acelasi moment le constituie. %enisul" tat al 0eneratiilor" este simetric cu uterul matern1 iesit dintr2un 0ermene crescut )n )ntecele $emeii" !r!atul este el )nsusi urttor de 0ermeni si" rin aceast sm)nt care d nastere vietii" ro ria sa viat se renea0. 5,asterea co iilor )nseamn moartea rintilor6" scrie Ie0el. E*acularea este romisiunea mortii" ea a$irm s ecia )m otriva indi vidului1 existenta sexului si activitatea sa nea0 sin0ularitatea or0olioas a su!iectului. Aceast contestare a s iritului de ctre viat $ace din sex un

o!iect de scandal. Br!atul exalt $alusul )n msura )n care )l sesi/ea/ ca transcendent si activitate" ca mod de a ro riere al .eluilalt1 dar )i este rusine c)nd nu vede )n el dec)t o carne asiv rin intermediul creia este *ucria $ortelor o!scure ale Vietii. Aceast rusine este 0ata s se ascund su! masca ironiei. Sexul altora tre/este usor r)sul1 rin $a tul c imit o miscare lnuit" dar c" e de alt arte" este su ortat cu asivitate" erectia a are adesea ca $iind ridicol1 si c#iar sim la re/ent a or0anelor 0enitale" imediat ce este evocat" suscit veselia. <alinoMs;i ovesteste c sl!aticilor rintre care tria le era de a*uns s ronunte numele acelor 5 rti rusinoase6 entru a rovoca r)sete care nu se mai terminau1 multe 0lume asa2/ise $r erdea sau 0rosolane nu mer0 mai de arte dec)t aceste rudimentare *ocuri de cuvinte. La anumite o oare rimitive" $emeile au dre tul" )n tim ul celor c)teva /ile )n care se livesc 0rdinile" s viole/e cu sl!ticie orice strin care s2ar aventura )n sat Atac)ndu21 toate" adesea )l las e *umtate mort3 !r!atii tri!ului r)d de aceast is rav1 rin acest viol" victima a $ost constituit ca un tru asiv si de endent1 el a $ost osedat de $emei si" rin $emei" de ctre !r!atii lor1 )n tim ce" )n )m reunarea normal" !r!atul vrea s se a$irme ca osesor. 1F@ Dar atunci va ex erimenta )n modul cel mai evident am!i0uitatea conditiei sale carnale. El nu2si asum cu or0oliu sexualitatea decit )n msura )n care aceasta este o a ro riere a .eluilalt3 iar acest vis de osesiune nu a*un0e dec)t la esec. Intr2o osesiune autentic" cellalt se nimiceste ca atare" este consumat si distrus1 numai sultanul din O mie si una de no ti are uterea de a tia ca etele iu!itelor sale imediat ce /orii le alun0 din atul su1 $emeia su ravietuieste )m!rtisrilor !r!atului si rin c#iar acest lucru )i sca 1 cum si2a desc#is !ratele" rada lui redevine din nou strini Iat2o nou" intact" 0ata s $ie osedat de un nou amant" )ntr2un mod la $el de e$emer. +nul dintre visele !r!atului este s o 5)nsemne6 e $emeie ast$el )nc)t ea s rm)n entru totdeauna lui1 dar )n si cel mai aro0ant stie c nu2i va lsa niciodat dec)t amintiri si c ima0inile cele mai ar/toare lesc )n com aratie cu o sen/atie. O )ntrea0 literatur a denuntat acest esec o!iectivat )n $emeie" care este numit nestatornic si trdtoare entru c tru ul ei o $ace s $ie destinat !r!atilor )n 0eneral" si nu unui !r!at anume. &rdarea sa este si mai er$id3 ea este cea care $ace din amant o rad. ,umai un tru oate atin0e alt tru 1 !r!atul nu st )neste carnea r)vnit dec)t devenind came el )nsusi1 Eva )i este dat lui Adam entru a2si reali/a )n ea transcendenta" entru a $i antrenat de ea )n noa tea imanentei1 )n ameteala lcerii" iu!ita )nc#ide )n *urul lui lutul o ac al acestei )nc#isori tene!roase e care mama a $urit2o entru ro riul ei $iu si din care el vrea s evade/e. Voia s osede" si iat21 osedat. <iros" sudoare" o!oseal" lictis" literatura a descris )n re etate r)nduri aceast trist asiune a unei constiinte care se $ace tru . Dorinta" care adesea )nvluie de/0ustul" se )ntoarce la de/0ust du ce a $ost satis$cut. %ost coitum #omo animal triste. 5.arnea e trist.6> Si totusi" !r!atul nici mcar n2a a$lat )n !ratele $emeii o otolire de$initiv. .ur)nd" dorinta renaste )n el1 si adesea nu dorinta de $emei )n 0eneral" ci de o anume $emeie. Atunci ea do!)ndeste o utere ciudat de )ns im)nttoare. .ci" )n ro riul su cor " !r!atul nu a$l nevoia sexual dec)t ca e o nevoie 0eneral analoa0 setei sau $oamei" al crei o!iect nu este de$init3 deci le0tura care21 )nlntuie de un anumit tru $eminin a $ost $urit de .ellalt. Este o le0tur misterioas ca si )ntecele im ur si $ertil )n care )si are rdcinile" un soi de $ort asiv3 este ma0ic. Voca!ularul lin de locuri comune al romanelor2$oileton" unde $emeia este descris ca o vr*itoare" ca o ma0ician care21 $ascinea/ e !r!at si )l )nc)nt" re$lect cel mai ar#aic si cel mai universal dintre mituri. -emeia este sortit ma0iei. <a0ia" s unea Alain" este s iritul adst)nd )n lucruri1 o actiune este ma0ic atunci c)nd" )n loc s $ie rodus de un a0ent" este o emanatie a unei asivitti1 c#iar !r!atii au rivit totdeauna $emeia ca e o

imanent a ceea ce este dat1 dac roduce recolte si co ii" aceasta nu se )nt)m l rin actul vointei sale1 nu este 1FE su!iect" transcendent" utere creatoare" ci un o!iect )ncrcat de $luide" )n societtile )n care !r!atul ador aceste mistere" $emeia este" datorit acestor virtuti" asociat cultului si venerat ca reoteas. Dar c)nd el lu t entru a $ace s trium$e societatea asu ra naturii" ratiunea asu ra vietii" vointa asu ra datului inert" atunci $emeia este rivit ca vr*itoare. Se cunoaste di$erenta dintre reot si ma0ician3 rimul domin si diri*ea/ $ortele e care le2a st )nit )n acord cu /eii si cu le0ile" entru !inele comunittii" )n numele tuturor mem!rilor1 ma0icianul o erea/ la distant de societate" )m otriva /eilor si a le0ilor" du ro riile2i sentimente. Or" $emeia nu este e de lin inte0rat )n lumea !r!atilor1 )n calitate de .ellalt" li se o une1 e $iresc s se $oloseasc de $ortele e care le detine" nu entru a )ntinde )n comunitatea !r!atilor si )n viitor im actul transcendentei" ci" $iind se arat" o us" entru a2i antrena e !r!ati )n solitudinea des rtirii" )n tene!rele imanentei. Ea este sirena ale crei c)ntece )i $ceau e marinari s se i/!easc de st)nci1 este .irce" cea care2si resc#im!a iu!itii )n animale" ondina care21 atra0e e escar e $undul lacurilor. Br!atul ri/onier al $armecelor sale nu mai are voint" nu mai are roiecte" nu mai are viitor1 nu mai este cettean" ci un tru sclav al dorintelor sale" este sters din sinul comunittii" )nc#is )n momentul re/ent" aruncat de colo2colo" asiv" )ntre tortur si lcere1 vr*itoarea ervers ridic asiunea )m otriva datoriei" momentul re/ent )m otriva unittii tim ului" )l retine e cltor de arte de casa" revars asu ra lui uitarea. .ut)nd s un st )nire e .ellalt" tre !uie ca !r!atul s rm)n el )nsusi1 dar )n esecul osesiunii im osi !ile" ele )ncearc s devin acest .ellalt cu care nu a*un0e s se uneasc1 atunci se alienea/" se ierde" !ea $iltrul ma0ic care )l )nstrinea/ de sine )nsusi" se cu$und )n ad)ncul a elor )nseltoare si letale. <ama )si sorteste $iul mortii d)ndu2i viat1 iu!ita )si )ndeamn iu!itul s renunte la viat si s se lase )n voia somnului din urm Aceast le0tur care uneste Dra0ostea cu <oartea a $ost )ntr2un mod atetic relie$at )n le0enda lui &ristan si a Isoldei" dar adevrul su este ori0inar. ,scut din tru " !r!atul se reali/ea/ )n dra0oste ca tru " iar tru ul este romis m)ntului. %rin aceasta se con$irm alian ta dintre -emeie si <oarte1 marea -emeie cu coasa este $i0ura inver sat a $ecundittii care $ace s creasc s icele. Dar ea a are si ca )n0ro/itoarea mireas al crei sc#elet se desco er su! tandra carne )nseltoare1. Ast$el" ceea ce !r!atul )ndr0este si detest mai )nt)i la $emeie" ca amant si mam" este ima0inea )ncremenit a destinului su ani2 1 De exem lu" )n !aletul lui %revert" )nt)lnirea. si )n acela al lui .ocleau. &)nOrul si moartea" <oartea este )n$tisat ca av)nd trsturile $etei iu!ite. 1FD mal" este viata necesar existentei" dar care )l condamn la $initudine si la moarte. Din /iua )n care se naste" !r!atul )nce e s moar3 acesta este adevrul e care )l )ntruc#i ea/ <ama %rocre)nd" el a$irm s ecia )m otriva lui )nsusi3 acest lucru )l )nvat el )n !ratele sotiei sale1 rin tul!urare si lcere" c#iar )nainte de a $i rocreat" )si uit eul sin0ular. Desi )ncearc s le distin0 una de alta" si )n mam" si )n sotie re0seste aceeasi evident3 aceea a conditiei sale tru esti. 7n acelasi tim " el doreste s o )m lineasc3 )si venerea/ mama" )si doreste iu!ita si totodat se revolt )m otriva lor cu de/0ust si cu team. +n text semni$icativ )n care vom 0si o sinte/ a a roa e tuturor miturilor este acela al lui Jean (ic#ard Bloc# care" )n ,oa tea ;urd" descrie le0tura t)nrului Saad cu o $emeie mult mai )n v)rst dec)t el" dar )nc $rumoas" )n tim ul *e$uirii unui oras3

5,oa tea $cea s dis ar contururile lucrurilor si ale sen/atiilor. ,u mai str)n0ea la ie t o $emeie. A*un0ea )n cele din urm la ca tul unei cltorii nes$)rsite" )n care lecase de la )nce uturile lumii. Se nimici utin c)te utin )ntr2o imensitate care se le0na )n *urul lui. &oate $emeile se con$undar )ntr2o tar urias" )nc#is )n sine" trist ca dorinta" ar/toare ca vara... Iar el recunostea" cu o admiratie temtoare" uterea )nc#is )n $emeie" coa sele lun0i si av)ntate de mtase" 0enunc#ii semn)nd cu dou coline de $ildes. .)nd urca e axa lustruit a s inrii" de la mi*loc )n la umeri" i se rea a str!ate )nssi !olta care sustinea lumea. Dar )ntecele )l atr0ea $r )ncetare" ocean elastic si moale )n care viata se naste si se )ntoarce" ad ost )ntre ad osturi cu mareele sale" cu ori/onturile si cu su ra$etele sale nes$)rsite. Atunci )l a uc o $urie s trund acest )nvelis delicios si s atin0 )n s$)rsit i/vorul acestor $rumuseti. O comotie simultan )i $cu s se )ncleste/e unul de altul. -emeia nu mai exista dec)t entru a se des ica recum m)ntul" entru ai desc#ide viscerele" entru a se stura de umorile iu!itului. Vra*a se trans$orm )n ucidere. Se )m reunar cu sl!ticia cuiva care ar )m l)nta cutitul )n carne. El" !r!atul sin0ur" cel divi/at" cel se arat" cel retras )n s atele unor !aricade" avea s t)sneasc din ro ria sa su!stant" s evade/e din )nc#isoarea de carne si s se a!soar!" carne si su$let" )n materia universal. Lui )i era re/ervat $ericirea su rem" niciodat simtit )n )n acea /i" de a de si limitele $iintei" de a to i )n aceeasi exaltare su!iectul si o!iectul" )ntre!area si rs unsul" de a anexa $iintei tot ce nu este $iint si de a atin0e rintr2o ultim convulsiune im eriul a ceea ce nu oate $i atins. -iecare du2te2vino al arcusului tre/ea )n retiosul instrument e care21 tinea )n !rate" la dis o/itia sa" vi!ratii din ce )n ce mai a rinse. 1FF Deodat" un ultim s asm )l smulse e Saad din )naltul cerului si )l arunc din nou s re m)nt" )n noroi6. Dorinta $emeii ne$iind otolit" ea )l )ntemnitea/ )ntre icioarele sale e iu!itul ei care" )m otriva vointei sale" simte dorinta rens2c)ndu2i3 ea )i a are atunci ca $iind uterea ostil care )i smul0e virilitatea si" osed)nd2o din nou" o musc de 0)t at)t de ad)nc" )nc)t o ucide. Ast$el se )nc#ide ciclul care evoluea/ de la mam la amant si a oi la moarte" rin extrem de com licate meandre. In acest unct" !r!atul oate avea mai multe atitudini" du cum une accentul e un as ect sau altul al dramei tru esti. Dac un !r!at nu crede c are o sin0ur viat" dac nu )l nelinisteste destinul su articular" dac nu se teme de moarte" )si va acce ta cu !ucurie animalitatea. La musulmani" $emeia este redus la o stare a!*ect din cau/a structurii $eudale a societtii care nu ermite recursul la Stat )m otriva $amiliei" din ricina reli0iei care" ex rim)nd idealul r/!oinic al acestei civili/atii" 12a redestinat direct e !r!at mortii" )nde2 rt)nd ast$el ma0ia $emeii3 de ce2ar utea s se team aici e m)nt cel care este 0ata s se cu$unde" dintr2o cli )n alta" )n volu tuoase2le or0ii ale aradisului ma#omedan4 Br!atul se oate !ucura de $emeie )n liniste" $r a tre!ui s se a ere nici )m otriva lui" nici )m otriva ei. %ovestile din O mie si una de no ti o rivesc ca e un i/vor de onctuoase delicii la $el cum s)nt $ructele" dulceturile" r*iturile o ulente" uleiurile ar$umate. Ast/i )nt)lnim aceeasi !unvo int sen/ual la multe o oare mediteraneene3 co lesit de cli a re/ent" nedorind nemurirea" !r!atul din sud" care" rin strlucirea cerului si a mrii" erce e ,atura su! as ectul su $ast" va iu!i $emeile cu lcomie1 rin traditie" le dis retuieste )ndea*uns entru a nu le considera ca ersoane1 nu $ace mare di$erent )ntre lcerea e care io o$er tru ul lor si aceea a nisi ului sau a a ei1 nici )n ele" nici )n el )nsusi nu simte oroarea crnii. 7n .ltorie )n Sicilia" Vittorini s une c a desco erit s re v)rsta de sa te ani tru ul 0ol al $emeii" cu o uluire linistiti ')ndirea rationalist a 'reciei si a (omei con$irm aceast atitudine s ontan. -iloso$ia

o timist a 0recilor a de sit mani#eismul ita0oreic1 in$eriorul este su!ordonat su eriorului si" ca si el" )i este util1 aceste ideolo0ii armonioase nu mani$est $at de tru nici o ostilitate. 7ntors ctre cerul Ideilor" ori s re .etate sau Stat" individul" 0)ndindu2se ca ,ovt sau ca cettean" crede c si2a de sit conditia animal3 $ie c se a!andonea/ volu ttii" $ie c ractic ascetismul" $emeia solid inte0rat )n societatea masculin nu are dec)t o im ortant secundar. Desi0ur" rationalismul nu a trium$at niciodat )n )ntre0ime si ex erienta erotic )si strea/ )n aceste civili/atii caracterul am!ivalent3 asta o dovedesc riturile" miturile" literatura. Dar $armecele si ericolele $eminittii nu se mani$est dec)t su! o $orm atenuat. .restinismul atri!uie din nou $emeii o utere )ns im)n2 8LL ttoare3 teama de cellalt sex este una dintre $ormele e care le ia" la !r!at" s$)sierea constiintei ne$ericite. .restinul este des rtit de sine )nsusi1 divi/iunea su$letului si a tru ului" a vietii si a s iritului se consum3 catul ori0inar $ace din tru dusmanul su$letului toate le0turile tru esti a ar ca $iind rele.1 Omul oate $i salvat numai dac este salvat de .#rist si )ndre tat ctre )m rtia cerurilor1 dar la ori0ine nu este dec)t utre/iciune1 rin 0ratia divin )i vor utea $i desc#ise ortile cerului" dar" )n toate avatarurile vietii sale naturale" )l urmreste !lestemul. Si" !ine)nteles" din moment ce $emeia nu )ncetea/ niciodat s $ie .ellalt" nu se consider c" )n mod reci roc" !r!atul si $emeia s)nt tru 3 tru ul" care este entru crestin .ellalt" dusmanul" nu se distin0e de $emeie. 7n ea se )ntruc#i ea/ is itele m)ntului" ale sexului" ale demonului. &oti %rintii Bisericii insist asu ra $a tului c ea a $ost aceea care 12a )m ins e Adam )n cat &re!uie s citm" din nou" cuvintele lui &ertulian3 5-emeie" tu esti oarta diavolului. &u l2 ai rins )n mrea*a ta e acela e care diavolul nu cute/a s21 riveasc )n $at. Din ricina ta a tre!uit s moar $iul Domnului1 )n veci ar tre!ui s um!li )m!rcat )n doliu si )n /drente6. &oat literatura crestin se strduieste s exacer!e/e de/0ustul e care !r!atul )l oate simti $at de $emeie. &ertulian o numeste &em lum aedi$icatam su er cloacamA. Au0ustin su!linia/ cu oroare romiscuitatea or0anelor sexuale si excretorii3 Inter $oeces et urinam nascimurAA. Sila crestinismului $at de tru ul $eminin este at)t de mare" )nc)t consimte s21 redestine/e e Dumne/eul lor unei morti rusinoase" dar )l crut de murdria nasterii3 .onciliul din E$es" )n Biserica oriental" cel din Latran" )n Occident" a$irm nasterea lui .#rist din -ecioar. %rimii %rinti ai Bisericii" Ori0ene" &ertulian" Ieronim 2 credeau c <ria a nscut )n s)n0e si mi/erie" ca si celelalte $emei1 dar rerea S$)ntului Am!ro/ie si a S$)ntului Au0ustin revalea/. %)ntecele -ecioarei a rmas )nc#is. Din Evul <ediu" $a tul de a avea un tru este considerat" )n ceea ce riveste $emeile" dre t o rusine. .#iar si stiinta a $ost mult tim arali/at de acest de/0ust. Linne" )n tratatul su des re natur" las deo arte" ca e ceva a!omina!il" studiul or0anelor 0enitale ale $emeii. <edicul $rance/ din Laurens se )ntrea! scandali/at cum 5acest animal divin lin de ra2 1 %)n la s$)rsitul secolului al XI2lea teolo0ii 2 cu exce tia S$)ntului Anselme 2 consider du doctrina S$)ntului Au0ustin c catul ori0inar este im licat rin )nssi le0ea )nmultirii3 5.oncu iscenta este un viciu... tru ul omenesc care se naste din ea este un tru al catului6" scrie S$)ntul Au0ustin. Iar S$)ntul &oma3 5)m reunarea sexelor $iind" de la catul ori0inar" )nsotit de concu iscent" transmite catul si co ilului6. A &em lu cldit e o cloac Clat.G Cn. tr.G. AA ,e nastem )ntre $ecale si urin Clat.G Cn. tr.G. 8L1 tiune si de *udecat care se numeste !r!at oate $i atras de rtile o!scene ale $emeii" murdrite de umori si ase/ate rusinos )n artea cea mai de *os a trunc#iului6. Si ast/i"

multe alte in$luente se inter$erea/ cu acelea ale 0)ndirii crestine" si acest $a t are mai multe as ecte1 dar" )n lumea uritan" )ntre altele" ura $at de tru se strea/1 ea )si 0seste ex resia" de exem lu" )n Lumin de au0ust" romanul lui -aul;ner1 rimele initieri sexuale ale eroului )i rovoac niste traumatisme teri!ile. Este $recvent )n )ntrea0a literatur )n$tisarea unui t)nr tul!urat )n la starea de vom du rimul su coit1 si dac" )n realitate" o asemenea reactie este $oarte rar" nu este o )nt)m lare $a tul c a $ost at)t de adesea descris. <ai ales )n trile an0lo2saxone" care s)nt im re0nate de uritanism" $emeia tre/este )n ma*oritatea adolescentilor si )n multi !r!ati o teroare mai mult sau mai utin mrturisit. Si )n -ranta" aceast teroare exist si este destul de uternic. <idiei Leiris scrie )n Vtrst de !r!at3 5Adesea am tendinta s rivesc or0anul $eminin ca e un lucru murdar sau ca e o ran" lucru care nu21 $ace mai utin atr0tor" ci ericulos )n sine )nsusi" ca tot ceea ce este s)n0er)nd" m)n*it de mucoase" contaminat6. Ideea de !oal veneric traduce aceste s aime1 $emeia nu roduce team entru c ar utea )m!olnvi" ci aceste maladii s)nt )ns im)n2ttoare entru c vin de la $emeie1 mi s2 a vor!it des re tineri care credeau c ra orturile sexuale rea $recvente ar rovoca !lenora0ie. La $el de usor !r!atii s)nt 0ata s cread c" rin )m reunare" !r!atul )si ierde vi0oarea muscular" luciditatea cere!ral" i se consum $os$orul" 1 se toceste sensi!ilitatea. 7n realitate" onanismul duce si el la asemenea riscuri1 si" din ratiuni morale" societatea )l consider c#iar mai nociv dec)t $unctiunea sexual normal. .storia le0itim si vointa de a rocrea a r de vr*ile erotismului. Dar am s us de*a c )n orice act sexual este im licat .ellalt1 iar c#i ul su cel mai o!isnuit este acela al $emeii. In $ata ei !r!atul simte )n modul cel mai evident asivitatea ro riului su tru . -emeia este vam ir" t)r$" )l devor si )l soar!e e !r!at1 sexul ei se #rneste cu lcomie din sexul masculin. +nii si#analisti au vrut s con$ere !a/e stiinti$ice acestor )nc#i uiri3 toat lcerea e care $emeia o are de e urma )m reunrii vine din $a tul c" sim!olic" )l castrea/ e !r!at si )si )nsuseste sexul lui. Dar se are c aceste teorii )nsesi se cer a $i si#anali/ate si c medicii care le2au inventat si2au roiectat )n ele temerile lor ancestrale.l Sursa acestor terori este c" dincolo de orice anexare" alteritatea rm)ne )n .ellalt. 7n societtile atriar#ale" $emeia a strat multe Am artat mai )nainte c nutul insectei2clu0nte nu are nici o !a/ !iolo0ic. 8L8 dintre virtutile nelinistitoare e care le detinea )n societtile rimitive. De aceea nu este niciodat lsat )n voia ,aturii" este )ncon*urat de ta!uuri" este uri$icat rin rituri" este ase/at su! controlul reotilor1 !r!atul este )nvtat s nu o a!orde/e niciodat )n nuditatea sa ori0inar" ci cu a*utorul ceremoniilor" a ritualurilor care o smul0 din 2m)nt" din tru ul ei" o metamor$o/ea/ )ntr2o creatur omeneasc. Atunci ma0ia e care o osed este canali/at recum $ul0erul" de la inventarea aratrsnetului si a centralelor electrice. Devine c#iar osi!il s $ie utili/at )n interesul colectivittii3 aici este evident o alt $a/ a acestei miscri oscilatorii care de$ineste ra orturile !r!atului cu $emela sa. O iu!este at)t tim c)t este a sa" se teme de ea atunci c)nd este .ellalt. Dar )n calitatea ei de .ellalt !r!atul )ncearc s un st )nire e ea c)t mai ro$und osi!il3 acest $a t )l va determina s o ridice la demnitatea unei ersoane si s2o recunoasc dre t semen al su. <a0ia $eminin a $ost ro$und domesticit )n $amilia atriar#al. -emeia )i ermite societtii s inte0re/e )n ea $ortele cosmice. 7n cartea sa <itra2Varuna" Dume/il semnalea/ c" )n India ca si la (oma" exist dou $eluri )n care se a$irm $orta viril3 )n Varuna si (omulus" )n 'and#arva si Lu ercus" ea este a0resiune" viol" de/ordine" #:!ris1 atunci $emeia a are ca o $iint care tre!uie r it" vio2lentat$ Sa!inele r ite se dovedesc a $i sterile" s)nt !iciuite cu !ice )m letite din iele de ta " com ens)nd rin violent un exces de violent. %e c)nd <it#ra" ,uma" !ra#manii si $laminii asi0ur" dim otriv"

ordinea si ec#ili!rul rational al cettii1 atunci $emeia este le0at de sot rintr2o cstorie cu rituri com licate si" cola!or)nd cu el" )i asi0ur dominatia tuturor $ortelor $eminine ale naturii1 la (oma" dac reoteasa unui tem lu moare" reotul este demis din $unctiunile sale. Ast$el" )n E0i t" c#iar du ce si2a ierdut uterea su rem de /ei2t2mam" Isis rm)ne totusi 0eneroas" sur)/toare" !inevoitoare si )ntelea t" ma0ni$ica sotie a lui Osiris. Dar c)nd $emeia a are ast$el asociat !r!atului" com lementul su" *umtatea sa" ea este )n mod necesar dotat cu o constiint" un su$let1 el n2ar utea de inde )ntr2un mod at)t de intim de o $iint care nu ar utea artici a la esenta uman. Am v/ut de*a c Le0ile lui <Onu romiteau sotiei le0itime acelasi aradis ca si sotului ei. .u c)t !r!atul se individuali/ea/ si )si revendic li!ertatea" cu at)t mai mult va recunoaste )n sotia sa un individ si o li!ertate. Orientalul ne stor )n $ata ro riului su destin se multumeste cu o $emel care re re/int entru el un o!iect al lcerii1 dar visul occidentalului" c)nd s2a ridicat la constiinta sin0ularittii $iintei sale" este s $ie recunoscut de o li!ertate strin si docil. 'recul nu a$l )n ri/oniera )nc#is )n 0ineceu seamnul e care21 doreste3 de aceea )si va )ndre ta dra0ostea ctre tovarsii si 8LK !r!ati" a cror carne este locuit" ca si a sa" de o constiint si de o li!ertate" sau o )nc#in #etairelor" a cror inde endent" cultur si s irit $ac din ele a roa e niste e0ale. Dar atunci c)nd )m re*urrile o ermit" sotia oate satis$ace cel mai !ine exi0entele unui !r!at .etteanul roman vede )n matroan o ersoan3 )n .ornelia" )n Arria" )si osed ro riul su du!lu. 7n mod aradoxal" )n crestinism se va roclama" e un anumit lan" e0alitatea !r!atului si a $emeii. El detest )n ea tru ul1 dac ea se renea0 ca tru " va $i" la $el ca si !r!atul" o creatur a Domnului" rscum rat de <)ntuitor3 iat2o ase/at rintre !r!ati )n r)ndul su$letelor romise !ucuriilor celeste. Br!atii si $emeile s)nt ro!ii lui Dumne/eu" a roa e la $el de asexuati ca )n0erii1 )m reun" cu a*utorul 0ratiei divine" res in0 is itele m)n2testi. Dac acce t s2si rene0e animalitatea" $emeia" rin c#iar $a tul c )nainte $usese o )ntru are a catului" va $i cea mai radical )ntruc#i are a trium$ului alesilor care au )nvins catul.1 Bine)nteles" <)ntuitorul divin care le va aduce oamenilor <)ntuire este !r!at1 dar tre!uie ca omenirea s coo ere/e entru ro ria sa salvare" si su! )n$tisarea cea mai umilit" cea mai ervers va $i c#emat ea s2si mani$este !unvointa su us. .#rist este Dumne/eu1 dar asu ra tuturor creaturilor omenesti domneste o $emeie" -ecioara <ria. &otusi" doar sectele care se de/volt la mar0inea societtii re)nvia/ )n $emeie anticele rivile0ii ale marilor /eite. Biserica ex rim si serveste o civili/atie atriar#al )n care se cuvine ca $emeia s rm)n de endent de !r!at. -c)ndu2se servitoarea lui su us" $emeia va $i ast$el o s$)nt !inecuv)ntat. Ast$el" )n mi*locul Evului <ediu se )nalt ima0inea cea mai desv)rsit a $emeii otrivite entru !r!at3 c#i ul <aicii Domnului se nim!ea/ de 0lorie. Ea este $i0ura inversat a ctoasei Eva1 ea striveste sar ele su! clc)i1 este mediatoarea m)n2 tuirii oamenilor" asa cum Eva a $ost aceea a damnrii lor. .a <ama" $emeia era reduta!il1 de aceea ea tre!uie s $ie trans$i0urat si aservit rin maternitate. Vir0initatea <riei are mai ales o valoare ne0ativ1 aceea rin care carnea a $ost rscum rat nu are camalitate1 nu a $ost nici atins" nici osedat. ,ici <arii <ame asiatice nu i se recunostea vreun sot1 ea nscuse lumea si domnea asu ra ei" solitar1 utea $i lu!ric din ca riciu" dar 0randoarea <amei nu era micsorat de servitutile im use sotiei. Ast$el" <ria nu a cunoscut murdrirea e care o im lic sexualitatea. 7nrudit cu <inerva cea r/!oinic" ea este turn de $ildes" citadel" cetate im osi!il de cucerit. %reotesele antice" recum ma*oritatea s$intelor crestine" erau si ele vir0ine1 $emeia )nc#inat !inelui tre!uie s2i $ie )nc#inat )n s lendoarea $ortelor lor intacte1 tre!uie ca ea s stre/e )n inte0ritatea2i

> De aici locul rivile0iat e care21 ocu )n o era lui .laudel" de exem lu. Ve/i a0inile 8=K28=@. 8L9 ne)m!l)n/it rinci iul $eminittii sale. Dac i se re$u/ <riei caracterul de sotie" aceasta se )nt)m l entru a exalta si mai mult )n ea -emeia2<am. Dar numai acce t)nd rolul su!ordonat care )i este atri!uit va utea ea $i 0lori$icat. 5S)nt roa!a lui Dumne/eu.6 %entru rima dat )n istoria omenirii" mama )n0enunc#ea/ )n $ata $iului si )si recunoaste desc#is in$erioritatea. 7n cultul <riei se consum su rema victorie masculin1 acest cult este rea!ilitarea $emeii rin desv)rsirea )n$r)n0erii sale. Istar" Astartea" .:!ele erau crude" ca ricioase" des$r)nate1 erau uternice1 i/vor al mortii ca si al vietii" d)nd nastere !r!atilor" dar $c)nd din ei sclavii lor. .um viata si moartea" )n crestinism" nu de ind dec)t de Dumne/eu" !r!atul iesit din )nte2cele matern a evadat din el o dat entru totdeauna" m)ntul nu2i )ndeste dec)t tru ul1 destinul su$letului su se #otrste )n locuri )n care uterile $emeii au $ost a!olite1 s$)nta tain a !ote/ului $ace s ar deri/orii ceremoniile )n care se ardea sau se arunca )n valuri lacenta. ,u mai exist loc entru ma0ie e m)nt3 Dumne/eu este sin0urul )m rat. ,atura este de la )nce uturi rea" dar" )n $ata 0ratiei divine" este ne utincioas. <aternitatea ca $enomen natural nu con$er nici o utere. ,u2i mai rm)ne deci $emeii" dac vrea s de seasc aceast tar ori0inar" dec)t s se )ncline )n $ata lui Dumne/eu a crei voint o aserveste !r!atului. Si rin aceast su unere ea oate c ta un rol nou )n mitolo0ia masculin. .lcat )n icioare" declarat dusman c)nd se voia dominatoare" de vreme ce nu a!dicase )n c#i ex licit" va utea $i acum onorat ca su us. ,u2si ierde nici unul dintre atri!utele ei rimitive" dar acestea )si sc#im! semnul1 din ne$aste devin $aste1 ma0ia nea0r se resc#im! )n ma0ie al!. Servitoare" $emeia are dre tul la cele mai s lendide a oteo/e. Si din moment ce ea a $ost aservit mai )nt)i )n calitate de <am" tot ca mam va $i )ndr0it si res ectat. Dintre cele dou c#i uri antice ale maternittii" !r!atul din /ilele noastre nu mai vrea s21 cunoasc dec)t e cel sur)/tor. Limitat )n tim si )n s atiu" neav)nd dec)t un tru si o viat limitate" !r!atul nu este dec)t un individ )n mi*locul unei ,aturi si a unei Istorii strine. Limitat ca si el" asemntoare cu el entru c si ea este locuit de S irit" $emeia a artine ,aturii" este traversat de curentul in$init al Vietii1 a are deci ca mediatoare )ntre individ si cosmos. .)nd $i0ura mamei a devenit linistitoare si s$)nt" este usor de )nteles c !r!atul se )ntoarce s re ea cu dra0oste. %ierdut )n natur" el )ncearc s evade/e1 dar as ir s se )ntoarc )n mi*locul ei atunci c)nd este se arat de ea. Ase/at temeinic )n $amilie" )n societate" )n acord cu le0ile si cu moravurile" mama este )nssi )ntruc#i area Binelui3 natura la care artici ea devine !un" nu mai este ostil s iritului1 si dac rm)ne misterioas" este un mister sur)/tor" ca acela al madonelor lui Leonardo Da Vinci. Br!atul nu vrea s $ie $emeie" dar visea/ s )nvluie )n el tot ceea ce este" si 8L= deci si $emeia care este alta dec)t el3 )n cultul e care i21 )nc#in mamei" )ncearc s2 si )nsuseasc !o0tiile sale strine. A se recunoaste $iul mamei sale )nseamn a2si recunoaste mama )n sine" a inte0ra $eminitatea ca le0tur cu m)ntul" cu viata" cu trecutul. Este ceea ce va cuta eroul alturi de mama sa )n .ltorie )n Sicilia de Vittorini3 m)ntul natal" mirosurile si $ructele sale" co ilria" amintirea strmosilor" traditiile" rdcinile de care existenta lui individual 12a des rtit. Aceast )nrdcinare )nssi exalt )n !r!at or0oliul de sirii1 )i lace s se admire smul0)ndu2se din !ratele mamei entru a leca s re aventur" s re viitor" s re r/!oi1 aceast lecare ar $i mai utin emotionant dac nu ar $i nimeni care s )ncerce s21 o reasc )n loc3 ar a rea ca un accident" nu ca o victorie cu 0reu c)sti0at. Si )i lace si s stie c aceste !rate rm)n

entru totdeauna desc#ise" 0ata s21 rimeasc )na oi. Du tensiunea actiunii" eroului )i lace s 0uste din nou alturi de mama sa re ausul imanentei1 ea este re$u0iul" somnul1 m)n0)ierea m)inilor ei )l cu$und din nou )n s)nul naturii" !r!atul se las dus de marele torent al vietii la $el de linistit ca )n )ntece sau )n morm)nt. Si dac traditia vrea ca el s moar stri0)ndu2si mama este entru c" su! rivirea matern" moartea )nssi este domesticit" simetric nasterii" indisolu!il le0at de orice viat carnal. <ama rm)ne asociat mortii ca )n mitul antic al %arcelor1 ea tre!uie s )n0roa e mortii si si l)n0. Dar rolul su este c#iar s inte0re/e moartea vietii" societtii" !inelui. De aceea cultul ""mamelor eroine6 este sistematic )ncura*at1 dac societatea le convin0e e mame s2si cede/e mortii ro riii lor $ii" crede c are dre tul s2i asasine/e. Din cau/a in$luentei e care mama o are asu ra $iului" este avanta*os en tiu societate s si2o anexe/e3 de aceea mama este )ncon*urat de at)tea semne de res ect" este )n/estrat cu toate virtutile" se creea/ )n *urul ei o )ntrea0a reli0ie creia este inter/is s te sustra0i su! amenintarea sacrile0iului si a !las$emiei1 se $ace din ea o /itoare a moralei1 servitoare a !r!atului" servitoare a uterii" ea )si va conduce cu !l)ndete co iii e drumurile desc#ise. .u c)t o colectivitate este mai #otr)t o timist" cu at)t mai docil va acce ta ea aceast tandr autoritate" cu at)t mama va $i mai mult trans$i0urat )nluntrul ei. Aceast 5<om6 american a devenit idolul e care21 descrie %#ili X:llie )n 'eneratie de vi ere" entru c ideolo0ia o$icial a Americii este cel mai o!stinat o timism osi!il. A 0lori$ica mama )nseamn a acce ta nasterea" viata si moartea su! $orma lor animal si social )n acelasi tim " )nseamn a roclama armonia naturii si a societtii. %entru c visea/ la desv)rsirea acestei sinte/e" Au0uste .omte $ace din $emeie divinitatea viitoarei umanitti. Dar tot din aceast ricin toti revoltatii se )nversunea/ asu ra $i0urii mamei1 !at*ocorind2o" ei 8L@ re$u/ datul e care societatea tine s21 im un rin intermediul /itoarei moravurilor si a le0ilor.1 (es ectul cu care este aureolat <ama" interdictiile de care este )ncon*urat re$ulea/ de/0ustul ostil care se amestec )n mod s ontan cu tandretea carnal e care o ins ir. &otusi" su! $orme larvare" oroarea de maternitate su ravietuieste. 7n s ecial este interesant de remarcat c )n -ranta" )nc din Evul <ediu" a $ost $urit un mit secundar care ermite acestor re ulsii s se ex rime )n mod li!er3 este acela al Soacrei. De lc$a!liaux la vodeviluri" !r!atul !at*ocoreste" )n ersoana mamei sotiei sale" e care nici un ta!u nu o a r" maternitatea )n 0eneral. Br!atul detest ideea c $emeia e care o iu!este a $ost /mislit3 iar soacra este ima0inea evident a decre itudinii la care ea si2a redestinat $iica" d)ndu2i nastere3 o!e/itatea" ridurile ei anunt o!e/itatea si ridurile romise tinerei mirese" al crei viitor este ast$el )n mod trist re$i0urat1 alturi de mama sa" ea nu mai a are ca 1 Ar tre!ui s citm aici oemul lui <ic#el Leiris )ntitulat <ama. Iat c)teva extrase3 <ama )n ne0ru" mov" violet 2 #oat a no tilor 2 este vr*itoarea a crei ascuns iscusint v aduce e lume" cea care v lea0n" v rs$at" v une )n sicriu" dac nu cumva se )nt)m l ca ea s2si lase 2 ca e o ultim *ucrie )n m)inile voastre care21 asa/ )ncetisor )n cosciu0 tru u2i c#ircit... <ama 2 statuie oar!" $atalitate )nltat )n centrul sanctuarului ne truns este natura care v m)n0)ie. v)ntul care v )nmiresmea/" lumea ce )n ad)nc v trunde" v urc la cer C urtat e rotundele ci $r de numr ale s iraleiG si v utre0ieste $ tura. C...G <ama $ie ea t)nr sau !tr)n. $rumoas sau ur)t. miloas sau )nc t)nat 2 este cancatur" monstru2$emeie 0elos. %rototi ul dec/ut" dac este adevrat c Ideea C :t#ie o$ilit ctrat e tre iedul austerei sale ma*usculeG nu e dec)t arodia 0)ndurilor vii" usoare" scli itoare...

<ama 2 soldurile ei rotunde sau uscate" s)nul ei tremurtor sau tare este declinul romis" )nc de la )nce ut" oricrei $emei" este $r)mitarea ro0resiv a st)ncii se)nteietoare su! tala/ul s)n0elui menstrual" )nmorm)ntarea lent su! nisi ul !tr)nului desert 2 a caravanei luxunante si )ncrcate de $rumusete. <ama 2 )n0er al mortii care )ndeste" al universului care )nlntuie" al dra0ostei e care o res in0e valul tim ului 2 este coc#ilia cu desenul ne!unesc Csemn al unui venin ne)ndoielnicG ce tre!uie aruncat )n $)nt)nile ad)nci. nsctoare de cercuri entru a ele uitate. <ama 2 !ltoac )ntunecat" vesnic )ndoliat du tot si du noi )nsine 2este estilenta va oroas care se iri/ea/ si se s$arm" um$l)ndu2si !ul du !ul marea2i um!r !estial Crusine de carne si de la teG" vl tea n e care un $ul0er )nc nenscut ar tre!ui s21 s$)sie... 7i va trece vreodat rin minte vreuneia dintre aceste t)r$e inocente s se t)rasc cu icioarele 0oale rin veacuri entru a2i $i iertat crima de a ne $i nscut4 8LE un individ" ci ca un moment al s eciei1 nu mai este rada dorit" tovarsa )ndr0it" entru c existenta ei sin0ular se di/olv )n viata universal. %articularitatea ei este deri/oriu contestat rin 0eneralitate" autonomia s iritului rin )nrdcinarea sa )n trecut si )n tru 1 !r!atul o!iectivea/ aceast deri/iune )ntr2un ersona* 0rotesc1 dar" dac exist at)ta ranc#iun )n r)sul su este entru c stie !ine c soarta $emeii sale e aceea a oricrei $iinte umane1 este c#iar soarta sa )n toate trile" le0endele si ovestile au )ntruc#i at ast$el )n sotia de2a doua as ectul crud al maternittii. O mam vitre0 caut s2i iard viata Al!ei2ca2B ada. 7n soacra cea rea 2 doamna -ic#ini !iciuind2o e So #ie )n crtile contesei de Se0ur 2 su ravietuieste ?ali cea antic" urt)ndu2si colierul ei de ca ete tiate. 7n acest tim " )n s atele <amei sancti$icate se )n0#esuie co#orta de vr*itoare ale ma0iei al!e" care un )n slu*!a !r!atilor ier!urile si strlucirile astrelor3 !unici" $emei !tr)ne cu oc#ii lini de !untate" servitoare cu su$let de aur" surori de caritate" in$irmiere cu m)ini minunate" amante recum cea e care o visea/ Verlaine3 Bl)ndO si 0)nditoare" !run" nicic)nd uimit" .a e2un co il" e $runte" adesea te srut. Adeseori li se )m rumut misterul luminos al !utucilor !tr)ni de vit2de vie" al a ei lim e/i1 ele lea0 rnile si vindec1 )ntele ciunea lor este )ntele ciunea tcut a vietii" ele )ntele0 $r s $ie nevoie de cuvinte. Alturi de ele" !r!atul uit de orice or0oliu1 cunoaste dulceata a!andonului si redevine co il" cci nu este nevoie s lu te en tru resti0iu )n $ata lor3 n2ar utea s2i r)vneasc ,aturii virtutile ei neomenesti1 si" )n devotamentul lor" )ntele tele initiate care )l )n0ri *esc se recunosc ca $iind servitoarele sale1 el se su une uterii lor !ine$ctoare )ntruc)t stie c" c#iar si )n aceast su unere" le rm)ne st )n. Surorile" rietenele din co ilrie" tinerele $ete ure" toate viitoarele mame $ac arte din aceast ceat !inecuv)ntat. Si c#iar si sotia" c)nd ma0ia erotic s2a risi it" a are entru ma*oritatea !r!atilor mai mult ca mama co iilor si dec)t ca o iu!it. Din /iua )n care mama este sancti$icat si aservit" !r!atul oate s o re0seasc $r team )n sotia sa" de asemenea sancti$icat si ea si su us. A rscum ra mama )nseamn a rscum ra tru ul" deci uniunea carnal si sotia. %rivat de armele ma0ice rin rituri nu tiale" su!ordonat" economic si social" sotului su" 5sotia cea !un>6 este entru !r!at cea mai retioas comoar. Ea )i a artine at)t de ro$und" )nc)t artici la aceeasi esent ca si el3 5+!i tu 'aius" e0o 'aia61 ea )i oart numele" se )nc#in la /eii lui" el este res onsa!il entru ea si o numeste *umtatea lui. Se m)ndreste cu $emeia sa asa cum se m)ndreste cu 8LD

casa" cu m)nturile" cu turmele" cu !o0tiile sale" si uneori si mai mult1 rin ea )si mani$est )n oc#ii lumii uterea3 ea este msura lui si artea lui e acest m)nt La Orientali $emeia" asa cum am artat mai devreme" tre!uie s $ie 0ras3 se vede c este !ine #rnit si $ace cinste st )nului su.l +n musulman este cu at)t mai retuit cu c)t osed un numr mai mare de $emei si cu c)t ele au o )n$tisare mai )n$loritoare. 7n societatea !ur0#e/" unul dintre rolurile re/ervate $emeii este acela de a re re/enta3 $rumusetea" $armecul" inteli0enta" ele0anta ei s)nt semnele exterioare ale averii !r!atului la $el ca si caroseria automo!ilului su. Dac este !o0at" o aco er cu !lnuri si cu !i*uterii. Dac este srac" )i va luda calittile morale si talentul de 0os odin1 )n si !r!atul cel mai oro sit de soart" dac se atasea/ de o $emeie care21 serveste" crede c osed ceva e acest m)nt3 eroul din )m!l)n/irea scor iei )si c#eam toti vecinii entru a le arta cu ce autoritate a reusit s2si )m!l)n/easc sotia. Orice !r!at reiterea/" mai mult sau mai utin" or0oliul re0elui .andaulesA3 el )si ex#i! sotia entru a2si etala ast$el ro riile sale merite. Dar $emeia nu $latea/ numai vanitatea social a !r!atului1 ea )i ermite si un or0oliu mai intim1 este )nc)ntat de dominatia e care o exercit asu ra ei1 este ima0inile naturaliste ale $ierului de lu0 !r/d)nd m)ntul se su ra un" c)nd $emeia este o ersoan" sim!oluri mai s irituale1 nu numai din unct de vedere erotic" ci si moral" intelectual" !r!atul )si 5$ormea/6 sotia1 o educ" o in$luentea/" )i im une ro ria sa am rent. +na dintre reveriile )n care se com lace !r!atul este aceea a im re0nrii lucrurilor de vointa lui" a modelrii $ormei lor" a enetrrii su!stantei lor1 $emeia este rin excelent 5aluatul moale6 care se las )n mod asiv $rm)ntat si modelat" ea re/ist )n aceeasi msur )n care $2edca/" ceea ce ermite actiunii masculine s se er etue/e. O materie rea lastic se autodistru0e rin docilitatea sa1 retios )n $emeie este $a tul c )n ea exist ceva care se sustra0e la nes$)rsit oricrei )m!rtisri1 ast$el )nc)t !r!atul este st )n e o realitate cu at)t mai demn de a $i st )nit cu c)t )l de seste. Ea tre/este )n el o $iint i0norat e care o recunoaste cu m)ndrie ca $iind el )nsusi. 7n or0iile con*u0ale cuminti desco er s lendoarea animalittii sale3 este <asculul1 corelativ" $emeia este $emel" dar acest cuv)nt do!)ndeste )n )m re*urrile date cele mai $latante re/o2 1 Ve/i nota de la a0. 1F8. 7n Istoriile sale. Ierodot ovesteste des re acest re0e .andaules. care. vr)nd ca unul dintre su usii si s se convin0 de $rumusetea neasemuit a sotiei lui" 12a silit s se strecoare e $uris )n dormitorul ei entru a o vedea 0oal1 /nndu21" re0ina 12a constr)ns" su! amenintarea mortii" s21 ucid e re0e si s2i ia tronul Cn. ir.G. 8LF nante3 $emela care cloceste" al tea/" )si lin0e uii" )i a r" )i salvea/ cu riscul vietii sale este un exem lu entru omenire1 cu emotie" !r!atul cere de la tovarsa sa aceeasi r!dare" acelasi devotament1 si aici este tot ,atura" dar im re0nat de toate virtutile utile societtii" $amiliei" ca ului $amiliei" este aceea e care !r!atul vrea s2o )nc#id )n cminul su. +na dintre dorintele comune !r!atului si co ilului este dorinta de a desco eri ce secret se ascunde )n interiorul lucrurilor1 din acest unct de vedere" materia este dece tionant1 o us s intecat" cu !urta tiat" nu mai are interioritate1 intimitatea vie este )ns im enetra!il1 )ntecele $eminin este sim!olul imanentei" al ro$un/imii1 el )si desco er doar artial secretele" )ntre altele c)nd lcerea se )nscrie e c#i ul $emeii1 dar si atunci continu s le stre/e1 !r!atul ca tea/ )n interior o!scurele al itatii ale vietii" $r ca osesiunea lor s le distru0 misterul. 7n lumea uman" $emeia trans une $unctiile $emelei animale3 er etuea/ viata" domneste este re0iunile imanentei1 ea aduce )n cmin cldura si intimitatea uterului1 ea /este si )nsu$leteste locul unde s2a de us trecutul" unde se re$i0urea/ viitorul1 ea naste 0eneratia urmtoare

si #rneste co iii de*a nscuti1 datorit ei existenta e care !r!atul o c#eltuie )n lume rin munc si actiune se recom une cu$und)ndu2se din nou )n imanent3 c)nd se )ntoarce seara acas" iat21 ancorat din nou e m)nt1 rin $emeie este asi0urat continuitatea /ilelor1 oricare ar $i #a/ardul )nt)m lrilor e care !r!atul le )n$runt )n lumea exterioar" ea 0arantea/ re etitia meselor si a somnului1 ea re ar tot ceea ce activitatea distru0e sau u/ea/3 ea )i re0teste m)ncare muncitorului ostenit" )l )n0ri*este dac este !olnav" c)r este" s al. Si )n universul con*u0al e care )l constituie si )l er etuea/" ea introduce o )ntrea0 lume3 a rinde $ocurile" um le casa de $lori" )m!l)n/este e$luviile soarelui" ale a ei" ale m)ntului. +n scriitor !ur0#e/ citat de Be!el re/um ast$el cu serio/itate acest ideal3 5Br!atul doreste e cineva care nu numai s21 iu!easc" ci s2i treac m)na este $runte" s radie/e acea" ordinea" linistea" o tcut autoritate asu ra lui si asu ra lucrurilor e care le re0seste )n $iecare /i )ntorc)ndu2se acas1 vrea e cineva care s rs )ndeasc asu ra tuturor lucrurilor acest inex rima!il ar$um de $emeie care este cldura )nviortoare a vietii de $amilie6. Se vede c)t de mult s2a s irituali/at $i0ura $emeii de la a aritia crestinismului1 $rumusetea" cldura" intimitatea e care !r!atul doreste s le cu rind rin ea nu mai s)nt calitti sensi!ile1 )n loc s re/ume savuroasa a arent a lucrurilor" ea devine c#iar su$letul lor1 mai ro$und dec)t misterul carnal" exist )n inima ei o re/ent ur si secret )n care se re$lect adevrul lumii. Ea este su$letul casei" al $amiliei" al cminului. Este si su$letul colectivittilor mai vaste3 orase" rovincii sau natiuni. Jun0 o!serv c )ntotdeauna cettile au $ost 81L asimilate cu <amele entru c )n s)nul lor triesc cettenii1 de aceea .:!ele a are )ncoronat de turnuri1 din acelasi motiv se vor!este des re %atria2<am1 dar" mai mult dec)t m)ntul #rnitor" o realitate mai su!til )si 0seste sim!olul )n $emeie. 7n Vec#iul &estament" )n A ocali s" Ierusalim si Ba!ilon nu s)nt numai mame" ci si sotii. Exist cetti vir0ine si cetti rostituate recum Ba!ei sau &:r. De asemenea" -ranta a $ost numit 5$iica mai mare6 a Bisericii1 -ranta si Italia s)nt surori )ntru latinitate. -unctia $emeii nu este s eci$icat" ci numai $eminitatea ei )n statuile care )n$tisea/ -ranta" (oma" 'ermania si )n cele care" )n iata .oncorde" evoc Stras!our0ul si L:onul. Aceast asimilare nu este numai ale0oric3 ea este a$ectiv reali/at de multi !r!ati.> -oarte $recvent" cltorii cer $emeilor c#eia tinuturilor e care le cutreier1 c)nd tin )n !rate o italianc sau o s aniol" li se are a oseda esenta savuroas a Italiei" a S aniei. 5.)nd sosesc )ntr2un oras nou" rima oar mer0 )ntotdeauna la !ordel6" s unea un /iarist. Dac o ciocolat cu scortisoar oate s2i desco ere lui 'ide )ntrea0a S anie" cu at)t mai mult srutrile unei 0uri exotice )i vor drui amantului o tar cu $lora si $auna sa" cu traditiile si cultura ei. -emeia nu re/um institutiile olitice" nici !o0tiile economice ale unei tri" dar )ntruc#i ea/ )n acelasi tim carnea ei si mana" uterea ei mistic. De la 'ra/iella a lui Lamartine )n la romanele lui Loti si la nuvelele lui <orand" )l vedem e strin )nsusindu2si su$letul unei re0iuni rin intermediul $emeilor. <i0non" S:lvie" <ireille" .olom!a" .armen de/vluie cel mai intim adevr din Italia" din Valais" %roventa" .orsica sau Andalu/ia. -a tul c de 'oet#e s2a )ndr0ostit alsaciana -rederique le2a a rut 0ermanilor ca un sim!ol al anexrii de ctre 'ermania1 si invers" c)nd .olette Baudoc#e re$u/ s se cstoreasc cu un 0erman" )n oc#ii lui Barres aceasta )nseamn Alsacia care re$u/ 'ermania. El sim!oli/ea/ Ai0ues2<ortes si o )ntrea0 civili/atie ra$inat si $ri0uroas )n micuta ersoan a Berenicei1 ea re re/int si sensi!ilitatea scriitorului )nsusi. .ci )n aceea care este su$letul naturii" al oraselor" al universului" !r!atul )si recunoaste du!lul su misterios1 su$letul !r!atului este %s:c#e" o $emeie. %s:c#e are trsturi $eminine )n +lalume" ersona*ul lui Ed0ar Allan %oe3 5Aici" odat" e o alee 0i0antic de c#i arosi" rtceam cu

1 Ea este ale0oric )n rusinosul oem e care .laudel 12a comis de cur)nd" )n care numeste Indoc#ina 5aceast $emeie 0al!en61 este" dim otriv" a$ectiv )n versurile oetului ne0ru3 Su$letul tOrii ne0re )n care dorm str!unii trieste si vor!este 7n seara asta 7n $orta nelinistit de2a lun0ul mi*locului tu arcuit. 811 su$letul meu 2 o alee de c#i arosi cu %s:c#eT su$letul meu... Ast$el am )m cat2o e %s:c# si am srutat2o... si i2am s us3 ^.e st scris" dulcea mea sor" e oart4_6 Iar <allarme" dialo0)nd la teatru cu 5un su$let sau cu ideea noastr6 Cadic divinitatea re/ent )n s iritul !r!atuluiG" )l numeste 5o at)t de ra$inat doamn anormal CsicNG61 Armonios eu di$erit de un vis -emeie $lexi!il si $erm cu tcerile urmate De acte ureN... <isterios cu... Ast$el )l inter elea/ Valer:. Lumea crestin a su!stituit nim$elor si /)nelor re/ente mai utin carnale3 dar cminele" eisa*ele" cettile si indivi/ii )nsisi rm)n !)ntuiti de o im al a!il $eminitate. Acest adevr )n0ro at )n noa tea tim urilor rm)ne si )n cer1 imanent er$ect" Su$letul este )n acelasi tim transcendentul" Ideea. ,u numai orasele si natiunile" ci si entittile" institutiile a!stracte ca t trsturi $eminine3 Biserica" Sina0o0a" (e u!lica" +manitatea s)nt $emei" ca si %acea" Lu ta" Li!ertatea" (evolutia" Victoria. Br!atul $emini/ea/ idealul e care si21 asa/ )n $at dre t .ellalt esential" entru c $emeia este $i0ura sensi!il a alterittii1 de aceea a roa e toate ale0oriile" )n lim!a* ca si )n icono0ra$ie" s)nt $emei2 Su$let si Idee" $emeia este mediatoare )ntre cele dou3 ea este 'ratia care I conduce e crestin s re Dumne/eu" este Beatrice duc)ndu21 e Dante rin in$ern" Laura c#em)ndu21 e %etrarca s re )naltele culmi ale oe /iei. Din toate doctrinele care asimilea/ ,atura s iritului" ea a are ca Armonie" (atiune" Adevr. Sectele 0nostice $cuser din )ntele ciune o $emeie3 So$ia" si )i atri!uiau m)ntuirea lumii si c#iar crearea ei. Atunci $emeia nu mai este carne" ci un tru 0lorios1 nimeni nu mai retinde s2o osede" ci este venerat )n s lendoarea ei de neatins1 moartele alide ale lui Ed0ar Allan %oe s)nt $luide ca a a" ca v)ntul" ca amintirea1 entru amorul curtean" entru retiosi si )n toat traditia 0alant" $emeia nu mai este o creatur animal" ci o $iint eterat" un su$lu" o lumin. Ast$el" o acitatea ,o tii $eminine se converteste )n trans arent" ne0reala" )n uritate" ca )n aceste texte ale lui ,ovalis3 1 Sc#it la teatru. b -ilolo0ia este mai cur)nd misterioas asu ra acestui unct1 toti lin0vistii s)nt de acord c distri!utia cuvintelor concrete )n 0enuri este ur accidental &otusi" )n $rance/ ma*oritatea entittilor s)nt $eminine3 $rumusete" loialitate etc Iar )n 0erman" ma*oritatea cuvintelor im ortate" di$erire" s)nt $eminine3 die Bar 818 $ 5Exta/ nocturn" somn celest" tu ai co!or)t ctre mine1 eisa*ul s2a ridicat )ncet" deasu ra lui lutea s iritul meu eli!erat" re0enerat &extul a devenit un nor rin care am /rit trsturile trans$i0urate ale Iu!itei. 7ti lace de noi si tie" )ntunecat noa te4 +n !alsam retios cur0e din m)inile tale" o ra/ cade din *er!a ta. &u o resti ari ile 0rele ale su$letului. O emotie o!scur si im osi!il de s us )n cuvinte ne cu rinde3 vd un c#i serios" )ns im)ntat si $ericit" )nclin)ndu2se

s re mine cu !l)ndete si recule0ere si recunosc su! !uclele2i )nlntuite tineretea dra0 a <amei... <ai celeste dec)t stelele ne ar oc#ii in$initi e care ,oa tea ia desc#is )n noi...6 Atractia descendent e care o exercit $emeia s2a inversat1 ea nu21 mai c#eam e !r!at ctre mie/ul m)ntului" ci ctre cer. Eternul $eminin J ,e atra0e s re )nalt" scrie 'oet#e" la s$)situl celui de Al doilea -aust. Din moment ce -ecioara <ria este ima0inea cea mai desv)rsit" cea mai universal venerat a $emeii re0enerate si consacrate Binelui" este interesant de v/ut cum a are ea )n literatur si )n icono0ra$ie. Iat un extras din litaniile e care i le adresau )n Evul <ediu crestinele $ervente3 5%rea)nalt $ecioar" tu esti (ou $ecund" -)nt)na de Bucurie" .analul milosteniei" %utul a elor vii care ne otolesc $ier!inteala. &u esti s)nul la care Dumne/eu )i al tea/ e or$ani... &u esti <duva" <ie/ul )inii" S)m!urele tuturor !unurilor. &u esti -emeia $r viclenie" a crei dra0oste nu se sc#im! niciodat... &u esti .ristelnita curtitoare a *ert$elor" Leacul vietii le rosilor" rice uta Vindectoare care nu2si are seamn nici la Salerno" nici la <ont ellier... &u esti Doamna cu m)ini tmduitoare ale cror de0ete at)t de $rumoase" at)t de al!e" at)t de lun0i dre0 nasurile si 0urile" $ac oc#i noi si urec#i noi. &u2i stin0i e cei care ard" )i )nsu$letesti e aralitici" redai cura*ul lasilor" re)nvii mortii6. Se re0sesc )n aceste invocatii ma*oritatea atri!utelor $eminine e care le2am semnalat. -ecioara este $ecunditate" rou" i/vor al vietii1 multe ima0ini o )n$tisea/ ca ut" i/vor" $)nt)n1 ex resia 5I/vor al vietii6 este dintre cele mai rs )ndite1 ea nu este creatoare" dar $ertili/ea/" $ace s t)sneasc lumina ascuns )n m)nt. Ea este ro$unda realitate )nc#is su! a arenta lucrurilor3 S)m!urele" <duva. %rin ea se otolesc dorintele3 este tot ce2i este dat omului entru al multumi. %este tot unde viata este amenintat" ea o salvea/ si o restaurea/1 81K ea vindec si )ntreste. Si entru c viata eman de la Dumne/eu" cum ea este mediatoare )ntre om si viat" este si le0tura )ntre umanitate si Dumne/eu. 5%oart a Diavolului6" /icea &ertulian. 7ns" trans$i0urat" ea este oart a .erului1 icturile ne2o re re/int desc#i/)nd o us sau o $ereastr s re %aradis" ori ridic)nd o scar )ntre cer si m)nt Si mai lim ede" iat2o avocat" led)nd -iului entru salvarea oamenilor3 multe ta!louri )n$tis)nd Judecata de A oi ne2o arat e -ecioar desco erindu2si ie tul si im lor)ndu21 e .#rist )n numele 0lorioasei sale maternitti1 dra0ostea ei milostiv )i urmreste e !r!ati e oceane" e c)m uri de lu t" rin ericole. Ea )ndu lec" )n numele carittii" Justitia divin1 utem vedea 5-ecioare cu Balanta> care )nclin" sur)/)nd" de artea Binelui tal0erul e care se a$l su$letele. Acest rol milostiv si tandru este unul dintre cele mai im ortante care i2au $ost #r/ite $emeii. .#iar inte0rat )n societate" $emeia )i de seste cu su!tilitate $rontierele" entru c are 0enero/itatea insidioas a Vietii. Aceast distant )ntre constructiile dorite de !r!ati si contin0enta naturii are )n anumite ca/uri nelinistitoare1 dar ea devine !ene$ic atunci c)nd $emeia" rea docil entru a ameninta o era !r!atilor" se limitea/ s o )m!o0teasc si si )ndulceasc liniile rea ronuntate. Beii masculini re re/int Destinul1 de artea /eitelor )nt)lnim o !unvoint ar!itrar" o $avoare ca ricioas. Dumne/eul crestin are as rimea Justitiei1 -ecioara are !l)ndetea carittii. %e m)nt" !r!atii s)nt a rtorii le0ilor" ai ratiunii" ai necesittii1 $emeia cunoaste contin0enta ori0inar a !r!atului )nsusi si a acestei necesitti )n care crede1 de aici vine misterioasa ironie care )n$loreste e !u/ele ei si $lexi!ila sa 0enero/itate. Ea a nscut )n c#inuri" ea a )n0ri*it rnile !r!atilor" al tea/ nou2nscutul si )n0roa mortii1 cu noaste tot ceea ce

oate s rneasc or0oliul !r!atului si s2i )ndoaie vointa. Inclin)ndu2se )n $ata lui" su un)ndu2si carnea s iritului" ea st la $rontierele tru esti ale s iritului si contest serio/itatea durelor ar#itecturi masculine" le )ndulceste un0#iurile" introduce )n ele un lux 0ratuit" o 0ratie ne rev/ut. %uterea ei asu ra !r!atilor vine din $a tul c ea )i c#eam cu tandrete la o constiint modest a conditiei lor autentice1 acesta e secretul )ntele ciunii ei !la/ate" dureroase" ironice si iu!itoare. .#iar si $rivolitatea" ca riciul" i0noranta s)nt la ea virtuti $ermectoare" entru c )n$loresc dincolo de lumea )n care !r!atul. 7si ale0e s triasc" dar )n care nu2i lace s se simt )nc#is. 7n $ata semni$icatiilor o rite )n loc" a instrumentelor sle$uite )n sco uri utile" ea ridic misterul lucrurilor intacte1 ea $ace s treac e str/ile oraselor" e c)m urile cultivate" su$lul oe/iei. %oe/ia retinde a ca ta ceea ce exist dincolo de ro/a cotidian1 $emeia este o realitate eminamente oetic entru c )n ea !r!atul roiectea/ tot ce el nu #otrste s $ie. Ea )ntruc#i ea/ Visul1 visul este entru !r!at re/enta cea mai 819 intim si mai strin" ceea ce el nu vrea" nu $ace" acel ceva s re care as ir si care n2 ar utea $i atins. .ellalt" $iinta misterioas care este ro$unda imanent si )nde rtata transcendent" )i va )m rumuta trsturile ei. Ast$el Aurelia )l vi/itea/ e ,erval )n vis si )i d" su! $i0ura visului" lumea )ntrea0. 5)nce u s creasc su! o ra/ clar de lumin" ast$el )nc)t utin c)te utin 0rdina lua $orma ei" $lorile si ar!orii deveneau ro/etele si $estoanele vesmintelor sale" )n tim ce c#i ul si !ratele ei )si im rimau contururile norilor de ur ur de e cer. O ierdeam din oc#i e msur ce se trans$i0ura" cci rea a se ierde )n ro ria2i mrime. O#N ,u $u0i de mineN stri0ai eu. .ci natura moare o dat cu tine.6 -iind su!stanta )nssi a activittilor oetice ale !r!atului" )ntele0em de ce $emeia a are ca ins iratoare a sa3 <u/ele s)nt $emei. <u/a este mediatoarea )ntre .reator si i/voarele naturale din care el )si tra0e seva creatiei. %rin $emeie s iritul este ro$und an0a*at )n natura creia !r!atul )i va sonda a!isurile de liniste si )ntunericul $ecund. <u/a nu creea/ nimic sin0ur1 este o Si!:l cumintit care s2a $cut" cu docilitate" servitoarea unui !r!at .#iar )n domeniile concrete si ractice" s$aturile ei vor $i utile. Br!atul vrea s atin0 $r a*utorul semenilor si sco urile e care si le inventea/" si adesea s$atul unui alt !r!at i se are ino ortun1 dar )si ima0inea/ c $emeia )i vor!este )n numele altor valori" )n numele unei )ntele ciuni e care el nu retinde c o are" mai instinctiv dec)t a sa" mai imediat le0at de realitate1 E0eria o$er celui care2i cere s$aturile 5intuitiile6> ei. El o )ntrea! $r nici un $el de amor2 ro nu" ca si cum ar )ntre!a astrele. Aceast 5institutie6 se introduce )n si )n a$aceri sau )n olitic3 As a/ia si doamna de <aintenon $ac si ast/i cariere )n$loritoare.l Exist si o alt $unctie e care !r!atul o )ncredintea/ !ucuros $emeii3 $iind sco al activittilor !r!atilor si surs a deci/iilor lor" ea a are rin c#iar acest $a t ca msur a valorilor. Ea se desco er ca un *udector rivile0iat. Br!atul visea/ un .ellalt nu numai entru a21 oseda" ci si entru a $i con$irmat de ctre el1 con$irmarea de ctre !r!ati" care s)nt semenii si" )i cere o tensiune constant1 de aceea doreste ca o rivire venit din a$ar s con$ere vietii" actiunilor sale" lui )nsusi o valoare a!solut. %rivirea lui Dumne/eu este ascuns" strin" nelinistitoare3 c#iar )n e ocile de mare credint" numai c)tiva mistici au $ost arsi de aceast rivire. Acest rol divin i2a revenit adesea $emeii. A ro iat de !r!at" dominat de el" ea nu a$irm valori care s2i $ie strine1 si totusi" cum este o alt $iint" rm)ne exterioar lumii !r!atilor si deci ca a!il de a21 vedea cu o!iectivitate. 1 Se )ntele0e de la sine c ele mani$est )ntr2adevr calitti intelectuale identice cu acelea ale !r!atilor. 81=

Ea este cea care" )n $iecare ca/ articular" va denunta re/enta sau a!senta cura*ului" a $ortei" a $rumusetii" con$irm)ndu2le din a$ar retul universal. Br!atii s)nt rea ocu ati cu ra orturile lor de coo erare si de lu t entru a se constitui ca un u!lic unii entru altii3 ei nu se contem l. -emeia se a$l la distant de activittile lor" nu ia arte la tr)ntele si la lu tele lor1 )ntrea0a ei situatie o redestinea/ entru a *uca acest rol al rivirii. .avalerul lu t )n turneu entru doamna inimii sale1 oetul caut s o!tin su$ra0iile $emeilor. .)nd (asti0nac vrea s cucereasc %arisul" el se 0)ndeste mai )nt)i s ai! $emei" nu at)t entru a le oseda tru ul" c)t entru a se !ucura de aceast re utatie e care numai ele ot s2o cree/e unui !r!at. Bal/ac a roiectat )n eroii si ovestea ro riei sale tinereti3 el a )nce ut s se $orme/e alturi de iu!ite mai )n v)rst1 si nu numai )n .rinul din vale $emeia *oac acest rol de educatoare" ci si )n Educatia sentimental" )n romanele lui Stend#al si )ntr2o multime de alte romane de $ormare. Du cum am v/ut" $emeia este #:sis si anti #vsis3 ca ,atur" ea )ntruc#i ea/ Societatea1 )n ea se re/um civili/atia unei e oci" cultura sa" asa cum se vede )n oemele de curte" )n Decameronul. 7n Astre>e1 ea lansea/ mode. domneste asu ra saloanelor" diri*ea/ si re$lect o inia celorlalti. (e utatia" 0loria s)nt $emei. 5<ultimea este $emeie6" s une <allanne. Alturi de $emei" t)nrul este initiat )n 5lume6 si )n aceast realitate com lex care se numeste 5viat6. Ea este unul dintre sco urile rivile0iate crora li se consacr eroul" aventurierul" individualistul. 7n Antic#itate )l vedem e %erseu eli!e2r)nd2o e Andromeda" e Or$eu due)ndu2se du Euridice )n In$ern si toat &roia lu t)nd s2o stre/e e $rumoasa Elena. (omanele cava leresti nu cunosc alt $a t de vite*ie dec)t eli!erarea rinteselor ca tive. .e2ar $ace %rintul dac n2ar tre/i2o e -rumoasa din durea adormit" dac n2ar co lesi2o e %iele de <0ar cu darurile sale4 <itul re0elui care se )nsoar cu o storit )l $latea/ e !r!at la $el de mult ca si e $emeie. Br!atul !o0at simte nevoia s dea" dac nu" !o0tia sa inutil rm)ne a!stract1 tre!uie s ai! )n $ata lui e cineva cruia s2i druiasc. <itul .enusresei" e care %#ili X:llie 12a descris cu com le/ent )n 'eneratie de vi ere" )n$loreste mai ales )n trile ros ere" si )n America are mai mult $ort dec)t oriunde )n alt arte" entru c acolo !r!atii s)nt mai stm*eniti de !o0tia lor1 cum si2ar utea c#eltui !anii e care2i c)sti0 un)ndu2si )n *oc )ntrea0a lor existent" dac n2ar $i $emeile4 Orson Xelles" rintre altii" a )ntruc#i at )n .etteanul ?ane im erialismul acestei $alse 0enero/itti1 entru a$irmarea ro riei sale uteri" cetteanul ?ane ale0e s striveasc cu darurile sale o c)ntreat o!scur si s o im un u!licului dre t mare c)ntreat1 ani utea cita si )n -ranta cetteni ?ane care triesc e icior mai mic. 7n alt $ilm" &isul !riciului" c)nd eroul revine din India )n/estrat cu )ntele ciunea a!solut" sin0urul lucru e care se 81@ 0)ndeste s21 reali/e/e cu a*utorul ei este s m)ntuiasc o rostituat Este clar c" vis)ndu2se ast$el 0eneros" eli!erator" m)ntuitor" !r!atul doreste si mai mult aservirea $emeii1 cci" entru a tre/i -rumoasa din durea adormit" tre!uie ca ea s doarm1 entru a exista rintese ca tive" mai )nt)i tre!uie s existe c cuni si dra0oni. &otusi" cu c)t !r!atul este mai )nclinat s re )ntre rinderile di$icile" cu at)t )i va acorda $emeii mai mult inde endent. A )nvin0e este si mai $ascinant dec)t a eli!era sau a drui. Idealul !r!atului occidental mediu este o $emeie care s2i su orte )n mod li!er dominatia" care s nu2i acce te ideile $r discutie" dar care s cede/e )n $ata motivelor sale" care s2i re/iste cu inteli0ent" entru ca )n $inal s se lase convins. .u c)t or0oliul su devine mai )ndr/net" cu at)t )i lace ca aventura s $ie mai ericuloas1 este mai $rumos s o )m!l)n/esti e %entesileea dec)t s iei de sotie o .enusreas care te doreste. 5(/!oinicului )i lac rime*dia si *ocul" s une ,iet/sc#e" de aceea iu!este $emeia care este cel mai ericulos dintre *ocuri.6 Br!atului cruia )i lac rime*dia si *ocul nu2i

dis lace s vad $emeia resc#im!)ndu2se )n ama/oan" dac strea/ s eranta c o va )nvin0e13 ceea ce doreste )n su$letul lui este ca aceast lu t s rm)n entru el un *oc" )n tim ce $emeia )si an0a*ea/ )n ea )ntre0ul ei destin. Aceasta este adevrata victorie a !r!atului" eli!erator sau cuceritor3 ca $emeia s21 recunoasc )n mod li!er ca $iindu2i destin. Ast$el ex resia 5a avea o $emeie6 ascunde un du!lu sens3 $unctiunile de o!iect si de *udector nu s)nt disociate. Din momentul )n care $emeia este rivit ca o ersoan" nu oate $i cucerit dec)t cu consimtm)ntul ei1 tre!uie c)sti0at. Sur)sul -rumoasei din durea adormit )l um le de )nc)ntare e %rint3 lacrimile de $ericire si de recunostint con$er adevrul vite*iei cavalerului. Si invers" rivirea ei nu are severitatea a!stract a unei riviri masculine" se las $ermecat. Ast$el" eroismul si oe/ia s)nt moduri de seductie1 dar" ls)ndu2se sedus" $emeia exalt eroismul si oe/ia. 7n oc#ii individualistului" ea detine un rivile0iu si mai esential3 ea )i a are nu ca msura valorilor universal recunoscute" ci ca revelatia meritelor sale sin0ulare si a $iintei sale )nsesi. +n !r!at este *udecat de semenii si du ceea ce $ace" )n o!iectivitate si du re0uli 0enerale. Dar unele calitti ale sale" ca de ild cele virile" nu ot s $ie interesante dec)t entru $emeie1 el nu este viril" $ennector" seductor" tandru" crud" dec)t )n 1 (omanele olitiste americane 2 sau sen se du moda american 2 s)nt un exem lu $ra ant )n acest sens. Eroii lut %eter .#e:ne:" de exem lu" s)nt )ntotdeauna )n lu t cu o $emeie extrem de ericuloas" de ne)m!l)n/it entru oricare altul )n a$ar de ei3 du o )nclestare care se des$soar de2a lun0ul )ntre0ului roman" ea este )n la urm )nvins de .am ion sau .alla0#am si )i cade )n !rate. 81E $unctie de ea1 dac une ret e aceste virtuti mai ascunse" va avea o nevoie a!solut de $emeie1 rin ea va cunoaste miracolul de a a rea ca un altul" un altul care este totusi eul su cel mai ro$und. Exist un text din <alraux care ex rim admira!il ceea ce individualistul astea t de la $emeia iu!it. ?:o se )ntrea!3 5^Vocea altora o au/i cu urec#ile" e a ta cu 0)tie*ul._6 Da. Si viata ta o au/i cu 0)tle*ul" dar a celorlalti 4 <ai )nt)i era sin0urtatea" sin0urtatea etern dincolo de multimea muritoare" ca imensa noa te dint)i a nasterii lumii dincolo de noa tea de acum" dens" a stoare" su! care )ndea orasul ustiu" lin de s erant si de ur. ^Ins entru mine" entru 0)tle*" ce s)nt4 +n soi de a$irmatie a!solut" a$irmarea unui ne!un3 o intensitate mai mare dec)t a tuturor. %entru ceilalti" s)nt ceea ce am $ tuit._ ,umai entru <a: nu era doar ceea ce $ tuise1 numai entru el" ea re re/enta cu totul altceva dec)t ro ria ei !io0ra$ie" )m!rtisarea care uneste dra0ostea a dou $iinte )m otriva sin0urttii nu omului )i vine )n a*utor" ci ne!unului" neasemuitului monstru" !uricul m)ntului" care slsluieste" rs$tat" )n su$letul $iecruia. De c)nd )i murise mama" <a: era sin0ura $iint entru care nu era doar ?io 'isors" ci com licitatea cea mai ro$und. ^O com licitate consimtit" cucerit" aleas_" medita el" )ntr2un unison extraordinar cu noa tea" ca si cum 0)ndurile lui nu mai erau destinate luminii. ^Oamenii nu s)nt semenii mei" ei m rivesc si m *udec1 semenii mei s)nt cei ce m iu!esc $r a m rivi" care m iu!esc orice s2ar )nt)m la" care m iu!esc )n o$ida nenorocirii" a *osniciei" a trdrii" e mine si nu ceea ce am $ tuit sau voi $ tui" care m vor iu!i c)t tim m voi iu!i eu )nsumi 2 )n la sinucidere" inclusiv. ,umai cu ea )m reun )m rtsesc o asemenea dra0oste" s$)siat sau nu" cum altii au )m reun co ii !olnavi sau muri!un/i..._16 .eea ce $ace ca aceast atitudine a lui ?:o s $ie uman si emotionant este $a tul c ea im lic reci rocitate si c )i cere lui <a: s21 iu!easc )n autenticitatea sa" nu s2i trimit )na oi o re$lectare com le/ent. La multi dintre !r!ati aceast exi0ent se de0radea/3 )n locul unei revelatii exacte" ei caut )n ad)ncul unei erec#i de oc#i vii ima0inea lor nim!at de admiratie si de recunostint" divini/at. Dac $emeia a $ost at)t de adesea com arat cu a a" este" rintre altele" entru c ea e o0linda )n

care se contem l !r!atul ,arcis3 el se a leac asu ra ei cu !un2credint sau cu rea2 credint. Dar )n orice ca/" ceea ce )i cere este s $ie" )n a$ara lui" tot ceea ce el nu oate cu rinde )n sine" entru c interioritatea $iintei nu este dec)t neant si" entru a se atin0e" tre!uie ca el s se roiecte/e )ntr2un o!iect. -emeia re re/int entru el su rema recom ens entru c este" su! o $orm strin e care el o oate oseda )n tru ul ei" 1 .onditia uman. 81D ro ria2i a oteo/a .)nd str)n0e )n !rate $iinta care re/um entru el Lumea si creia i2 a im us ro riile2i valori si le0i" )m!rtisea/ de $a t 5monstrul incom ara!il6" e sine )nsusi. Atunci" unindu2se cu aceast $iint e care a $cut2o una cu el" s er s a*un0 la sine. &e/aur" rad" *oc si rime*die" mu/" 0#id" *udector" mediatoare" o0lind" $emeia este .ellalt )n care su!iectul se de lasea/ $r a $i limitat" care i se o une $r s21 ne0e1 ea este .ellalt care se las anexat $r a )nceta s $ie .ellalt Si rin acest $a t ea este at)t de necesar !ucuriei !r!atului si trium$ului su" )nc)t utem s une c" daca n2ar $i existat" !r!atii ar $i inventat2o. .um au si $cut" de alt$el.1 Dar ea exist si $r s $i $ost inventat de ei. De aceea este" )n acelasi tim " )ntruc#i area si esecul visurilor lor. ,u exist nici mcar o sin0ur $i0ur $eminin care s nu $i nscut imediat $i0ura ei invers3 este Viata si <oartea" ,atura si Arti$icialitatea" Lumina si ,oa tea. Su! orice as ect am considera2o" vom re0si )ntotdeauna aceeasi oscilare" rin $a tul c neesentialul se )ntoarce )n mod necesar la esential. 7n $i0ura -ecioarei <ria si a Beatricei su ravietuiesc Eva si vr*itoarea .irce. 5%rin $emeie" scrie ?ier;e0aard" idealitatea intr )n viat" si ce2ar $i !r!atul $r ea4>,umerosi !r!ati au devenit 0enii datorit unei $ete... dar nici unul dintre ei nu a devenit 0eniu datorit $etei a crei m)n a o!tinut2o...6 7ntr2un ra ort ne0ativ" $emeia )l $ace e !r!at roductiv )n idealitate... (a orturile ne0ative cu $emeia ne ot $ace in$initi... ra orturile o/itive cu $emeia )l $ac e !r!at $init )n ro ortiile cele mai vaste...68 Aceasta ec#ivalea/ cu a s une c $emeia este necesar at)ta tim c)t rm)ne o Idee )n care !r!atul )si roiectea/ ro ria sa transcendent1 dar c ea este ne$ast ca realitate o!iectiv" exist)nd entru sine si limitat la sine. (e$u/)nd s o ia )n cstorie e lo0odnica sa" ?ier;e0aard crede c a )ntemeiat sin0urul ra ort vala!il cu $emeia. Si are dre tate" )n sensul c mitul $emeii sti ulate dre t ca un .ellalt in$init antrenea/ imediat contrariul su. %entru c este un $als In$init" Ideal )nseltor" ea se desco er ca $initudine si mediocritate si )n acelasi tim ca minciun. Ast$el a are la La$or0ue1 )n toat o era sa el ex rim ranc#iuna )m otriva unei )nseltorii de care )l $ace e !r!at la $el de vinovat ca si e $emeie. O$elia" Salomeea nu s)nt" de $a t" dec)t niste 5$emei mrunte6. Iamlet 0)ndeste3 5Ast$el m2a iu!it O$elia" ca e un ^!un_ al su" si entru c eram din unct de vedere moral si social su erior !unurilor ri2 1 5Br!atul a creat $emeia" si clin ce4 Dintr2o coast a /eului" a idealului su6 C,iet/sc#e" Amur0ul BeilorG. 2 In vino veri tas. 81F etenelor ei. Si mruntele $ra/e care2i sc au la ceasul c)nd se a rind lm ile )n !unstare si )n con$ortN6 -emeia )l $ace e !r!at s vise/e3 totusi ea se 0)ndeste la con$ort" la un cmin linistit1 i se vor!este de su$letul ei" )n tim ce ea nu este dec)t un tru . Si cre/)nd c urmreste Idealul" )ndr0ostitul este *ucria naturii" care $oloseste toate aceste mistici )n sco ul er eturii s eciei. Ea re re/int )ntr2adevr cotidianul vietii3 este stu iditate" rudent" mesc#inrie" lictis. Este cea ce ex rim" )ntre altele" oemul intitulat" <icuta noastr soat3 ...Am arta scolilor din lume" toate"

Am su$lete e lacul orisicui Si c#i uri 2 o u/derie. -loarea le2o cule0eti1 ,u 0lasul" 0ura s2mi sor!iti" mereu Si nu truditi mai multe s2ntele0eti3 .ci nimeni nu m2a deslusit. ,ici eu. Iu!irile ce le2ncercm nu2s deo otriv .a nuna s2mi )ntind s re voi" senin" Srmani !r!ati" cu mintea rea2naiv S)nteti. Eu s)nt Eternul -emininN Iar &elul meu se ierde rintre SteleN .ci +nica si <area Isis s)ntN ,u clinti nimeni vlurile2mi 0rele ,icic)nd. Visasi la oa/ele2mi. At)t... Br!atul a reusit s aserveasc $emeia1 dar )n aceeasi msur i2a r it ceea ce o $cea de/ira!il. Inte0rat $amiliei si societtii" ma0ia $emeii se )m rstie" nu se trans$i0urea/1 redus la conditia de servitoare" nu mai este acea rad ne)m!l)n/it )n care se )ntruc#i au toate comorile naturii. De la nasterea amorului curtean" este !ine stiut c dra0ostea este ucis de cstorie. %rea dis retuit sau rea res ectat" rea cotidian" sotia nu mai este un o!iect erotic. (iturile cstoriei s)nt la ori0ine destinate s21 a ere e !r!at )m otriva $emeii1 ea devine ro rietatea lui1 dar tot ceea ce osedm ne osed e noi" )n sc#im!1 csnicia este si entru !r!at o servitute1 atunci el este rins )n ca cana )ntins de natur3 entru c a dorit o $at t)nr si $ra0ed" !r!atul tre!uie s #rneasc toat viata lui o matroan 0ras" o !tr)n descrnat1 delicata !i*uterie menit s2i )n$rumusete/e existenta devine o ovar a stoare1 Xanti a a artine unuia dintre ti urile $eminine des re care !r!atii au vor!it )ntotdeauna cu oroare.1 Dar" c#iar si atunci c)nd $emeia este t)nr" )n cstorie exist Am v/ut c. 7n 'recia antic =1 )n Evul <ediu" aceasta era tema a numeroase lamentatii. 88L o misti$icare3 retin/)nd s sociali/e/e erotismul" nu a reusit dec)t s21 ucidl %entru c erotismul im lic o revendicare a momentului )m otriva tim ului" a individului )m otriva colectivittii1 el a$irm se ararea )m otriva comunicrii1 este re!el oricrei re0lementri si contine un rinci iu ostil societtii. ,iciodat moravurile nu s2au ada tat la ri0oarea institutiilor si a le0ilor3 )m otriva lor s2a a$irmat" )n toate tim urile" dra0ostea. Su! $i0ura sa sen/ual" aceasta se adresea/" )n 'recia si )n (oma" tinerilor si curte/anelor1 carnal si latonic )n acelasi tim " amorul curtean a $ost )ntotdeauna destinat sotiei altui !r!at. &ristan este e o eea adulterului. E oca )n care a $ost creat din nou" )n *urul anului 1FLL" mitul $emei" este aceea )n care adulterul devine tema )ntre0ii literaturi. +nii scriitori" ca" de ild" Bernstein" )ntr2o su rem )ncercare de a rare a institutiilor !ur0#e/e" se strduiesc s inte0re/e )n cstorie erotismul si dra0ostea1 dar exist mai mult adevr )n )ndr0ostita lui %orto2(ic#" care arata incom ati!ilitatea acestor dou ordini de valori. Adulterul nu oate dis rea dec)t o dat cu cstoria .ci sco ul cstoriei este )ntruc)tva s21 imuni/e/e e !r!at )m otriva $emeii sale3 dar celelalte $emei )si strea/ )n oc#ii si atractia verti0inoas1 si s re ele se va )ntoarce. -emeile se $ac com lice )ntre ele. .ci se revolt )m otriva unei ordini care retinde s le rive/e de toate armele lor. %entru a o smul0e ,aturii" entru a o aservi !r!atului rin ceremonii si rin contracte" $emeia a $ost ridicat la demnitatea unei $iinte umane" a $ost dotat cu o li!ertate. Dar li!ertatea este c#iar ceea ce sca oricrei servituti1 si dac este acordat unei $iinte locuite la ori0ine de uteri male$ice" ea devine ericuloas" cu at)t mai mult atunci c)nd !r!atul s2a o rit la *umtti de msur1 el n2a acce tat $emeia )n lumea masculina dec)t $c)nd din ea o

servitoare" $rustr)nd2o de transcendenta ei1 li!ertatea cu care a $ost )n/estrat n2ar utea s2si a$le dec)t o )ntre!uintare ne0ativ1 ea se strduieste s2o re$u/e. -emeia nu s2a eli!erat dec)t devenind ca tiv1 ea renunt la acest rivile0iu uman entru asi utea re0si uterea sa de o!iect natural. Biua )si *oac" cu er$idie" rolul su de servitoare docil" dar noa tea se resc#im! )n isic" )n c rioar1 se strecoar din nou )n ielea ei de siren sau" )nclec)nd e matur" )si ia /!orul s re #ore satanice. +ne ori )si exersea/ ma0ia nocturn c#iar asu ra !r!atului ei1 dar este mai rudent s2i ascund st )nului aceste metamor$o/e" si atunci )si ale0e dre t r/i niste strini1 acestia nu au nici un dre t asu ra sa" si entru ei a rmas lant" i/vor" stea" vr*itoare" lat2o deci menit in$idelittii3 este sin0ura )n$tisare concret e care o oate lua li!ertatea sa. Este in$idel dincolo c#iar de dorintele ei" de 0)ndurile" de constiinta ei1 rin $a tul c este rivit ca o!iect" este o$erit oricrei su!iectivitti care ar vrea s un st )nire e ea1 nici c)nd este )nc#is )n #arem" ascuns de vluri" nu e si0ur c nu ins ir nimnui 881 dorint1 a ins ira dorint unui strin )nseamn de*a s2si )nsele sotul" societatea Dar" mai mult" ea se $ace com lice acestei $atalitti1 numai rin minciun si rin adulter oate dovedi c nu este o!iectul nimnui si c de/minte retentiile !r!atului. De aceea !r!atului i se destea t at)t de usor 0elo/ia1 din le0ende vedem c $emeia oate $i !nuit $r motiv" condamnat la cea mai mic sus iciune" recum 'enoveva de Bra!ant sau Desdemona1 c#iar )nainte de a $i !nuit mcar" 'riselidis este su us celor mai 0rele su$erinte1 aceast oveste ar $i a!surd dac $emeia nu ar $i dinainte sus ect1 nu tre!uie s2i $ie demonstrate 0reselile1 ea tre!uie s2si dovedeasc nevinovtia. De aceea 0elo/ia oate $i insatia!il1 am s us de*a c osesiunea nu oate $i niciodat reali/at )n mod o/itiv1 nu ose/i i/vorul din care !ei a " c#iar dac )i inter/ici altuia s ia a din el" iar !r!atul 0elos stie $oarte !ine acest lucru. %rin )nssi esenta ei" $emeia este nestatornic" recum a a este $luid1 si nici o $ort omeneasc nu oate contra/ice un adevr natural. 7n toat literatura" )n O mie si una de no ti ca si )n Decameronul" se vd vicleniile $emeii tri2 um$)nd asu ra rudentei !r!atului. Si totusi" nu numai rin vointa individualist acesta )i este temnicer1 societatea )l $ace res onsa!il entru urtarea $emeii )n calitatea sa de tat" $rate sau sot. Dar este" de asemenea" $oarte im ortant ca $emeia s $ie o!li0at s coincid exact cu rolul e care i 12a atri!uit societatea. Exist o du!l exi0ent a !r!atului care o redestinea/ e $emeie sa $ie du licitar3 el vrea ca $emeia s $ie a sa si totusi s rm)n o strin1 visea/ ca ea s $ie )n acelasi tim servitoare si ma0ician. Dar el )si asum )n mod u!lic numai rima dorint1 cealalt este o revendicare er$id e care o ascunde )n ad)ncul su$letului si al crnii sale" rin care contest morala si societatea si care este rea recum .ellalt" recum ,atura re!el" recum 5$emeia cea rea6. Br!atul nu se consacr )n )ntre0ime Binelui e care )l construieste si retinde s )l im un" ci strea/ niste rusinoase conivente cu (ul. Dar retutindeni unde acesta )ndr/neste s se arate e $at" !r!atul orneste r/!oi )m otriv2i. 7n )ntunericul no tii" !r!atul o )ndeamn e $emeie la cat. Dar )n lin /i re udia/ catul si e ctoas. Iar $emeile" ele )nsele ctoase )n misterul atului" )nc#in cu si mai mult asiune un cult u!lic virtutii. Asa cum" la rimitiv" sexul masculin este laic" )n tim ca acela al $emeii este lin de virtuti reli0ioase si ma0ice" 0reseala !r!atului )n societtile moderne nu este dec)t o a!atere li sit de 0ravitate" rivit adesea cu indul0ent1 c#iar dac nu se su une le0ilor comunittii" !r!atul continu s2i a artin1 nu este dec)t un co il teri!il care nu amenint )n ro$un/ime ordinea colectiv. Dim otriv" dac $emeia evadea/ din societate" ea se )ntoarce la ,atur si la Demon" de/lntuie )n s)nul colectivittii $orte incontrola!ile si rele. De/a ro!area e care2o ins ir o urtare nerusinat este )ntotdeauna 888

amestecat cu team. Dac !r!atul nu reuseste s2o constr)n0 e $emeie s $ie virtuoas" el artici la 0reseala ei1 nenorocirea sa este o de/onoare )n oc#ii societtii1 exist civili/atii at)t de severe" )nc)t tre!uie s2o ucid e vinovat entru a se desolidari/a de vina acesteia" )n altele" sotul care )nc#ide oc#ii asu ra 0reselilor sotiei sale va $i ede sit rin vacarmul si voci$erarea multimii sau va $i lim!at 0ol" clare e un m0ar. Iar comunitatea va lua asu ra ei ede sirea vinovatei1 cci nu numai e sot 12a o$ensat $emeia adulter" ci )ntrea0a colectivitate. Aceste o!iceiuri au $ost deose!it de as re )n S ania su erstitioas si mistic" sen/ual si terori/at de tru . .alderon" Lorca" Valle Inclan au scris numeroase drame e aceast tem. 7n .asa Bernardei Al!a a lui Lorca" $emeile din sat vor s2o ede seasc e t)nra $at sedus ar/)nd2o cu un tciune )ncins 5)n locul catului6" )n Vor!ele divine de Valle Inclan" $emeia adulter a are ca o vr*itoare care dansea/ cu demonul1 c)nd i se desco er vina" tot satul se str)n0e" )i smul0e vesmintele si o )neac. <ulte traditii ovestesc cum era ast$el des uiat ctoasa1 a oi oamenii aruncau )n ea cu ietre" cum se ovesteste )n Evan0#elie" o )n0ro au de vie" o )necau" )i ddeau $oc. Sensul acestor torturi este de a reda ast$el $emeia ,aturii" du ce $usese de osedat de demnitatea ei social1 rin catul su de/lntuise e$luvii naturale rele1 is sirea se )m linea )ntr2un soi de or0ie sacr )n care $emeile" des uind2o" lovind2o" masacr)nd2o e vinovat" de/lntuiau la r)ndul lor $luide misterioase" )ns !ine$ctoare" entru c actionau )n acord cu societatea. Aceast severitate sl!atic se ierde e msur ce su erstitiile se diminuea/" iar teama )si ierde intensitatea. Dar la tar oamenii )nc le rivesc cu ne)ncredere e ti0ncile $r Dumne/eu" $r ad ost. -emeia care2si exercit )n mod li!er $armecele3 aventurier" vam " $emeie $atal" rm)ne un ti nelinistitor. 7n ersona*ul $emeii rele din $ilmele de la Ioll:Mood su ravietuieste $i0ura vr*itoarei .irce. <ulte $emei au $ost arse e ru0 ca vr*itoare ur si sim lu entru c erau $rumoase. Iar in teama $tarnic a virtutilor de rovincie )n $ata $emeilor de moravuri usoare se strea/ o s aim ancestral. .#iar aceste rime*dii o trans$orm e $emeie" entru un !r!at aventuros" )ntr2un *oc ca tivant. (enunt)nd la dre turile sale de sot" re$u/)nd s se s ri*ine e le0i sociale" va )ncerca s o )nvin0 )ntr2o lu t de unul sin0ur. El )ncearc s o su un e $emeie anex)ndu2i )n si re/istentele1 o urmreste )n aceast li!ertate rin care ea )i sca . Badarnic1 li!ertatea nu contea/1 $emeia li!er va $i li!er adesea )m otriva !r!atului. .#iar si -rumoasa din durea adormit se oate tre/i cu ne lcere" oate s nul recunoasc )n cel care o tre/este e %rint" oate s nu sur)d. Este c#iar ca/ul cetteanului ?ane" a crui rote*at a are o rimat si a crui 0enero/itate se de/vluie ca o voint de utere si de tiranie1 sotia eroului ascult 88K ovestea is rvilor sale cu indi$erent" <u/a la care visea/ oetul casc ascult)ndu2i versurile. Ama/oana oate re$u/a lictisit lu ta" si oate c#iar s ias )nvin0toare. -emeile din e oca decadentei romane" americanele din /iua de a/i le im un !r!atilor ca riciile sau le0ea lor. +nde este .enusreasa4 Br!atul ar voi s druiasc" si iat c $emeia ia. ,u mai este vor!a entru el s *oace" ci s se a ere. Din momentul )n care $emeia este li!er" ea nu mai are alt destin dec)t acela e care si2l creea/ )n mod li!er. (a ortul dintre cele dou sexe este atunci )n$runtarea. Devenit e0ala !r!atului" ea a are la $el de reduta!il ca e vremea c)nd era entru el ,atura strin. -emeia doic" devotat" r!dtoare se resc#im! )ntr2un animal avid si devorator. -emeia rea )si )n$i0e ast$el rdcinile )n %m)nt" )n Viat1 dar m)ntul este o 0roa " iar viata" o lu t necruttoare1 mitul al!inei #arnice" al mamei2closti este )nlocuit cu acela al insectei devoratoare" mantis rcli0iosa" ian*en. -emeia nu mai este aceea care al tea/ co iii" ci aceea care mn)nc masculul3 ovulul nu mai este un corn al a!undentei" ci o ca can de

materie inert )n care s ermato/oidul" castrat" se )neac1 uterul" aceast vi/uin cald" tcut si linistit" devine carne lutoas" lant carnivor" a!is de tene!re convulsive1 )n el locuieste un sar e care nu se mai satur )n0#itind uterile !r!atului. Aceeasi dialectic $ace din o!iectul erotic o vr*itoare a ma0iei ne0re" din servitoare o trdtoare" din .enusreasa o c cun" si metamor$o/ea/ orice $emeie )ntr2un dusman1 este rscum rarea e care !r!atul o lteste entru c s2a a$irmat e sine" cu rea2credint" ca $iind sin0urul esential. &otusi" nici acest c#i ostil nu este c#i ul de$initiv al $emeii <ani#eismul se insinuea/ )n s)nul s eciei $eminine. %ita0ora asimila rinci iul !un cu !r!atul" rinci iul ru cu $emeia. Br!atii au )ncercat s )nvin0 rul su un)nd $emeia1 si. artial" au reusit1 dar" la $el cum crestinismul" aduc)nd ideile de m)ntuire si de salvare" a dat un sens de lin cuv)ntului 5damnare6" tot ast$el" )n $ata $emeii sancti$icate" $emeia rea )si ca t )ntre0ul ei relie$. 7n cursul acestui 5cearta $emeilor6 care durea/ din Evul <ediu )n $n /ilele noastre" unii !r!ati nu vor s cunoasc dec)t $emeia !inecuv)ntat e care o visea/" alta dec)t $emeia !lestemat care le de/minte visele. Dar de $a t" dac !r!atul oate a$la )n $emeie totul" este entru c ea are )n acelasi tim cele dou c#i uri. Ea )n$tisea/ )ntr2o modalitate vie si tru easc toate valorile si antivalonle rin care viata )si do!)ndeste sensul" lat" se arate net" Binele si (ul care se )n$runt su! trsturile <amei devotate si su! acelea ale Amantei er$ide1 )n vec#ea !alad en0le/ (andall" $iul meu" un t)nr cavaler vine s moar )n !ratele mamei sale" otrvit de iu!ita lui. Li iciul de (ic#e in reia cu mai mult atetism si cu rost20ust aceeasi tem. An0elica <icaela se o une )ntunecatei .armen. <ama" lo0odnica $idel" sotia r!dtoare 889 se o$er s anse/e rnile din inima !r!atilor" $cute de vam e si de $emei2 mandra0ore. 7ntre acesti oli clar de$initi se vor contura o serie de $i0uri am!i0ue" *alnice" detesta!ile" ctoase" victime" coc#ete" sla!e" an0elice" demonice. %rin acestea" o multime de conduite si de sentimente )l solicit e !r!at si )l )m!o0tesc. .#iar aceast com lexitate a $emeii )l )nc)nt3 iat un slu*itor minunat" care )l oate uimi entru !ani utini. Este )n0er sau demon4 Incertitudinea aceasta $ace din $emeie un s$inx. Su! aceast e0id era lasat unul dintre !ordelurile cele mai renumite din %aris. 7n marea e oc a -eminittii" e vremea corsetelor" a lui %aul Bour0et si Ienri Bataille" a $renc#2concan2uTui" tema s$inxului $ace rava0ii ne)ncetat )n comedii" )n oe/ii si c)ntece3 5.ine esti tu" de unde vii tu. S$inx !i/ar46 Si )nc oamenii n2au terminat s vise/e si s discute e tema misterului $eminin. %entru a salva acest mister" !r!atii le2au im lorat mult tim e $emei s nu a!andone/e roc#iile lun0i" *u oanele" voaletele" mnusile si !otinele )nalte3 tot ceea ce accentuea/ )n .ellalt di$erenta )l $ace si mai de/ira!il" entru c !r!atul vrea s si2l )nsuseasc e .ellalt ca atare. 7n scrisorile lui Alain -ournier li se re rosea/ en0le/oaicelor str)n0erea de m)n rea !r!teasc3 tul!urtoare este entru el re/erva udic a $rantu/oaicelor. &re!uie ca $emeia s rm)n ascuns" necunoscut" entru a utea $i adorat ca o rintes )nde rtat1 se are c Alain -ournier nu a $ost deose!it de res ectuos cu $emeile care au trecut rin viata lui" dar tot miraculosul co ilriei" al tineretii" toat nostal0ia aradisului ierdut se a$l )ntr2o $emeie care le2a )ntruc#i at" o $emeie a crei rim calitate era de a rea inaccesi!il. El a conturat o ima0ine al! si aurit a avonnei de 'alais. Dar !r!atii )ndr0esc c#iar si de$ectele $eminine dac acestea creea/ misterul 5O $emeie tre!uie s ai! ca ricii6 )i s unea cu autoritate un !r!at unei $emei re/ona!ile. .a riciul este im revi/i!il1 el )m rumut $emeii 0ratia a ei unduitoare1 minciuna o )m odo!este cu scli iri $ascinante1 coc#etria" erversitatea c#iar )i dau un ar$um ametitor. 7nseltoare" nestatornic" ne)nteleas" mincinoasa" ast$el se retea/ ea cel mai !ine dorintelor contradictorii ale !r!atului1 este <a:a cea cu nenumrate c#i uri. (e re/entarea S$inxului su! )n$tisarea unei tinere $ete

este un loc comun1 vir0initatea este unul dintre secretele e care !r!atii" cu c)t s)nt mai li!ertini" cu at)t )l 0sesc mai tul!urtor1 uritatea $etei )n0duie s eranta tuturor o!scenittilor" si nu se stie ce erversitti se ascund )n inocenta ei1 )nc a roa e de animal si de lant" de*a docil )n $ata riturilor sociale" ea nu este nici co il" nici adult" $eminitatea ei timid nu ins ir team" ci o neliniste tem erat. 7ntele0em de ce ea este una dintre $i0urile rivile0iate ale misterului $eminm. &otusi" cum 5adevrata $at6 este e cale de dis aritie" cultul su a devenit )ntruc)tva erimat. 7n sc#im!" $i0ura rostituatei e care" )ntr2o ies cu succes 88= trium$tor" 'antillon o )m rumuta <a:ei si2a strat un imens resti0iu. Acesta este unul dintre ti urile $eminine cele mai lastice" cel care ermite cel mai !ine *ocul viciilor si al virtutilor. %entru uritanul timorat" rostituata )ntruc#i ea/ rul" rusinea" !oala" damnarea" ins ir team si de/0ust1 nu a artine nici unui !r!at" ci se )m rumut tuturor si din asta trieste1 ea re0seste rin aceasta inde endenta reduta!il a des$r)natelor /eite2 mame rimitive si )ntruc#i ea/ -eminitatea e care societatea masculin nu a sancti$icat2o" care rm)ne )ncrcat de uteri male$ice1 )n actul sexual" !r!atul nu2si oate )nc#i ui c o osed" este aruncat sin0ur )n 0#earele demonilor crnii1 este o umilire" o murdrire e care o simt deose!it de acut an0lo2saxo2nii" entru care carnea este mai mult sau mai utin !lestemat. 7n sc#im!" un !r!at e care nu21 )ns im)nt tru ul va iu!i la rostituat a$irmarea sa 0eneroas si crud1 va vedea )n ea exaltarea $eminittii e care nici o moral nu a o$ilit2o1 va re0si )n cor ul ei virtutile ma0ice care altdat o )nrudeau e $emeie cu astrele si cu marea3 culc)ndu2se cu o rostituat" <iller crede c sondea/ c#iar tene!rele vietii" ale mortii" ale cosmosului1 el se )n$)lneste cu Dumne/eu )n )ntunecimile umede ale unui va0in rimitor. %entru c ea este" la mar0inea unei lumi )n mod i ocrit morale" un soi de aria" 5$emeia ierdut6 oate $i considerat ca o contestare a tuturor virtutilor o$iciale1 indi0nitatea sa o )nrudeste cu s$intele autentice1 cci ceea ce a $ost )n*osit oate $i exaltat1 .#rist a rivit2o cu !unvoint e <aria2<a02 dalena1 catul desc#ide mai usor ortile cerului dec)t o virtute i ocrit. Ast$el" la icioarele Soniei" (as;olni;ov )si sacri$ic aro0antul or0oliu masculin care 12a dus la crim1 el a exas erat rin ucidere aceast voint de se arare care exist )n $iecare !r!at1 resemnat" a!andonat de toti" umila rostituat oate rimi cel mai !ine mrturisirea a!dicrii sale.1 Sinta0ma 5$emeie ierdut6 tre/este ecouri tul!urtoare1 multi !r!ati visea/ s se iard1 nu e at)t de lesne" (ul nu este at)t de usor de atins su! o $i0ur o/itiv1 si c#iar si demonicul este )ns im)ntat de crimele excesive1 $emeia )n0duie cele!rarea $r risc a meselor ne0re unde Satan este evocat $r a $i invitat" ro riu2/is1 ea este la mar0inea lumii masculine3 actele care 1 <arcel Sc#Mo! ex une oetic acest mit )n Le Livre de <onelle. 5Am s2ti vor!esc des re micile rostituate si tu vei sti )nce utul... Ve/i" ele scot un stri0N de mil ctre tine" si te m)n0)ie cu m)na lor descrnat. ,u te )ntele0 dec)t dac esti $oarte ne$ericit1 l)n0 cu tine si te consolea/... ,ici una dintre ele. ve/i tu. nu oate rm)ne cu tine. Ar $i rea triste si le2ar $i rusine s rm)n c)nd n2o s mai l)n0i" nu vor )ndr/ni s te riveasc. &e )nvat lectia e care tre!uie s te )nvete si leac. Vin rin loaie si rin $ri0 s te srute e $runte" s2ti stear0 lacrimile" si )n0ro/itoarea noa te le )n0#ite din nou... ,u tre!uie s te 0)ndesti la ce au $cut ele )n )ntuneric...>6 88@ o rivesc nu a*un0 cu adevrat s ai! niste consecinte1 totusi" ea este o $iint uman" si se ot deci sv)rsi rin ea revolte sum!re )m otriva le0ilor omenesti. De la <usset la 'eor0es Bataille" des$r)ul cu )n$tisare #idoas si $ascinant este $recventarea rostituatelor. -olo2sindu2se de tru ul $emeilor )si satis$ac Sade si Sac#er <asoc#

dorintele care2i o!sedea/1 disci olii lor 2 ma*oritatea !r!atilor care au 5vicii6 2 se adresea/ )n mod o!isnuit rostituatelor. Dintre toate" ele s)nt $emeile cele mai su use !r!atilor" si care" totusi" li se ot sustra0e cel mai mult1 aceasta le redis une s ca ete at)tea multi le semni$icatii. .u toate acestea" nu exist nici o alt $i0ur $eminin 2$ecioar" mam" sor" servitoare" amant" virtuoas )nversunat" odalisc sur)/toare 2 care s nu $ie susce ti!il de a re/uma ast$el sc#im!toarele as iratii ale !r!atilor. Este trea!a si#olo0iei 2 si )n s ecial a si#anali/ei 2 s desco ere de ce un individ se atasea/ cu deose!ire de cutare sau cutare as ect al <itului cu nenumrate c#i uri1 si de ce )l )ntruc#i ea/ )ntr2o anume $orm sin0ular. Dar )n toate com lexele" o!sesiile" si#o/ele este im licat acest mit )n articular" multe nevro/e )si au ori0inea )ntr2un verti* al interdictiei3 acesta nu oate a rea dec)t dac )n reala!il au $ost constituite ta!uuri1 o resiune social exterioar este insu$icient entru a le ex lica re/enta1 de $a t" interdictiile sociale nu s)nt numai niste conventii1 ele au R rintre alte semni$icatii 2 un sens ontolo0ic e care $iecare individ )l ex erimentea/ de unul sin0ur. .a exem lu" este interesant de examinat 5com lexul Edi 61 mult rea adesea este considerat ca $iind rodus de o lu t )ntre tendinte instinctive si interdictii sociale1 dar este )n rimul r)nd un con$lict interior su!iectului )nsusi. Atasamentul co ilului de s)nul matern este mai )nt)i de toate o le0tur cu Viata su! $orma ei imediat" )n 0eneralitatea si )n imanenta ei1 re$u/ul )ntrcrii este re$u/ul a!andonului la care este condamnat individul imediat ce se des arte de &ot1 )nce )nd de aici" e msur ce se individuali/ea/ si se se ar mai mult" utem cali$ica dre t 5sexual6 )nclinatia e care2o strea/ $at de tru ul matern de2acum se arat de al su1 sen/ualitatea sa este atunci mediati/at" a devenit transcendent ctre un o!iect strin. Dar cu c)t mai ra id si mai #otr)t co ilul se asum ca su!iect" cu at)t le0tura carnal care2i contest autonomia va deveni mai ino ortun. Atunci el se sustra0e rn)n0)ierilor" iar autoritatea exercitat de mama sa" dre turile e care le are asu ra lui" uneori c#iar si sim la ei re/ent )i ins ir un soi de rusine. Si mai ales i se are st)n*enitor" o!scen s o desco ere ca tru " evit s se 0)ndeasc la cor ul ei1 )n oroarea e care o simte $at de tatl su ori de un tat vitre0 sau de un amant este nu at)t 0elo/ie" c)t scandali/are3 a2i aminti c mama sa este o $iint $cut din came )nseamn a2i aminti ro ria sa nastere" eveniment e care21 re udia/ din toate uterile1 sau cel utin doreste 88E s2i dea mretia unui $enomen cosmic1 tre!uie ca mama sa s re/ume ,atura care )nvesteste toti indivi/ii $r a a artine nimnui. El detest ca ea s devin rad" nu entru c 2 asa cum se retinde adesea 2vrea s2o osede el )nsusi" ci entru c vrea ca ea s existe dincolo de orice osesiune3 nu tre!uie s ai! dimensiunile mesc#ine ale sotiei sau ale iu!itei. &otusi" c)nd )n adolescent sexualitatea sa ca t o $orm viril" se )nt)m l s21 tul!ure tru ul mamei sale3 dar este entru c )n acest tru el vede $eminitatea )n 0eneral1 si adesea dorinta tre/it de vederea unei coa se" a unui s)n se stin0e imediat ce !iatul reali/ea/ c acest tru este al mamei sale. Exist numeroase ca/uri de erversiune entru c" adolescenta $iind v)rsta con$u/iei" este si aceea a erversiunii" c)nd de/0ustul suscit sacrile0iul sau is ita se naste din interdictie. Dar nu tre!uie s credem c la )nce ut $iul doreste" $r s stie rea !ine ce )nseamn acest lucru" s se culce cu mama sa si c niste interdictii exterioare se inter un si )l o rim1 dim otriv" din ricina acestei interdictii care s2a $ormat )n su$letul individului )nsusi se naste dorinta. Acest inter/is este reactia cea mai normal" cea mai 0eneral. Dar acesta nu rovine dintr2un consemn social masc)nd dorinte instinctive. <ai de0ra! utem a$irma c res ectul este su!limarea unui de/0ust ori0inar1 t)nrul re$u/ s2o riveasc e mama sa ca e o $iint de carne1 el o trans$i0urea/" o asimilea/ uneia dintre acele ima0ini ure ale $emeii sancti$icate e care io ro une societatea. %rin aceasta el contri!uie la $orti$icarea $i0urii ideale a <amei care va veni )n a*utorul 0eneratiei urmtoare Dar

aceasta nu are at)ta $orta dec)t entru c este solicitat de o dialectic individual. Si )ntruc)t $iecare $emeie este locuit de esenta 0eneral a -emeii" deci a <amei" este si0ur c atitudinea $at de <am se va re ercuta )n ra orturile cu sotia sau cu iu!itele" dar adesea )ntr2un mod mai com licat dec)t ne utem ima0ina. Adolescentul care si2a dorit mama" concret si sen/ual" oate s $i dorit )n ea $emeia )n 0eneral3 iar ardoarea tem eramentului su va utea $i otolit de orice $emeie1 el nu va $i menit unor nostal0ii incestuoase. Si invers" un t)nr care are $at de mama sa un res ect tandru" dar latonic" oate dori ca totdeauna $emeia s artici e la uritatea matern. Se cunoaste )ndea*uns im ortanta sexualittii" deci )n mod o!isnuit a $emeii" )n conduitele normale si atolo0ice. Se )nt)m l ca si alte o!iecte s $ie $emini/ate1 entru c si $emeia este )n mare arte o inventie a !r!atului" el o oate inventa cu a*utorul unui tru masculin3 )n #omosexualitatea masculin se mentine divi/iunea sexelor. Dar de o!icei -emeia este cutat c#iar )n $iinte $eminine. %rin ea" rin ceea ce are ea mai !un sau mai ru" !r!atul )nvat $ericirea" 1 lixem lul lui Stend#al este $ra ant. 88D su$erinta" viciul" virtutea" lcomia" renuntarea" devotamentul" tirania" se )nvat e sine )nsusi1 ea este *ocul si aventura" dar si )ncercarea1 este trium$ul victoriei" dar si trium$ul" mai as ru" al esecului de sit1 este ameteala ier/aniei" $ascinatia damnrii si a mortii. O )ntrea0 lume de semni$icatii nu exist dec)t rin $emeie1 ea este su!stanta actiunilor si a sentimentelor !r!atului" )ntruc#i area tuturor valorilor care )i solicit li!ertatea. 7ntele0em de ce" c#iar si condamnat la de/mintirile cele mai crude" !r!atul nu vrea s renunte la un vis )n care s)nt )nvluite toate visele sale. Iat de ce $emeia are un c#i du!lu si )nseltor3 ea este tot ceea ce !r!atul c#eam si tot ceea ce nu oate atin0e. Este mediatoarea )ntelea t )ntre ,atur si !r!at1 este is ita ,aturii ne)m!l)n/ite )m otriva oricrei )ntele ciuni. De la !ine la ru" ea )ntruc#i ea/ tru este toate valorile morale si contrariul lor1 este su!stanta actiunii si o!stacolele care2i stau )nainte" ri/a !r!atului asu ra lumii si esecul su1 ca atare" este sursa oricrei re$lectii a !r!atului asu ra existentei si a oricrei ex resii e care 12L oate da1 totusi" ea se strduieste s 1 deturne/e de la sine" s21 $ac s se cu$unde )n tcere si )n moarte. El vrea ca $emeia" servitoare si tovars" si $ie" de asemenea" u!lic si *udector" s21 con$irme rin $iinta ei1 dar ea )l contest rin indi$erent" c#iar rin !at*ocura si r)setele ei. El roiectea/ )n $emeie ceea ce doreste si ceea ce )l s erie" ceea ce iu!este si ceea ce urste. Si dac e di$icil s s ui ceva des re aceste lucruri" este entru c !r!atul se caut )n )ntre0ime )n ea" iar ea este &otul. ,umai c este &otul )n lumea neesentialului3 este tot ceea ce e .ellalt. Si" )n calitate de .ellalt" ea este" de asemenea" alta dec)t ea )nssi" alta dec)t ceea ce se astea t de la ea. -iind totul" nu este niciodat tocmai acel ceva care ar tre!ui s $ie1 este o continu dece tie" dece tia )nssi a existentei care nu reuseste niciodat s se atin0 si s se reconcilie/e cu totalitatea $iintelor. .a itolul II %entru a con$irma aceast anali/ a mitului $eminin asa cum ni se ro une el )n mod colectiv" vom considera as ectul sin0ular si sincretic e care 12a luat la diversi scriitori. Atitudinea $at de $emeie a lui <ont#erlant" D. I. LaMrence" .laudel" Breton" Stend#al ni s2a rut" )ntre altele" ti ic. I <O,&IE(LA,& SA+ %7I,EA DEB'+S&+L+I <ont#erlant se )nscrie )n lun0a traditie a !r!atilor care au reluat e socoteala lor mani#eismul or0olios al lui %ita0ora. El crede" du ,iet/sc#e" c numai e ocile de sl!iciune au exaltat Eternul -eminin si c eroul tre!uie s se revolte )m otriva ideii de <a0na <ater. S ecialist al eroismului" el se a uc s o detrone/e. -emeia este noa tea" de/ordinea" imanenta. 5Aceste tene!re convulsive nu s)nt nimic mai mult dec)t $emininul

)n stare ur61" scrie el des re So$ia &olstaia. Du <ont#erlant" rostia si *osnicia !r!atilor din /ilele noastre au )m rumutat o $i0ur o/itiv de$icientelor $eminine3 se vor!este des re instinctul $eminin" des re intuitia lor" des re uterea lor de divinatie" c)nd ar tre!ui s $ie denuntat li sa lor de lo0ic" i0noranta )nc t)nat" inca acitatea lor de a sesi/a realitatea1 ele nu s)nt" de $a t" nici !une o!servatoare" nici si#olo0i1 misterul lor e o ilu/ie" insonda!ilele lor comori au ro$un/imea neantului1 nu au s2i dea nimic !r!atului" nu ot dec)t si $ie duntoare. %entru <ont#erlant" )n rimul r)nd mama este cel mai mare dusman1 )ntr2o ies din tinerete" )n$tisa o mam care21 )m iedica e $iul ei s ai! o existent an0a*at1 )n Exilul" )n .am ionii olim ici" adolescentul care voia s se consacre unui s ort este 5)m iedicat6 de e0oismul temtor al mamei sale1 )n .eli!atarii" )n -etele" mama este descris 1 Des re $emei. 8KL su! o )n$tisare odioas. .rima sa este aceea de a voi s2si stre/e $iul entru totdeauna )nc#is )n ad)ncimile )ntecelui ei1 ea )l mutilea/ ca s21 oat aca ara si um le ast$el vidul steril al $iintei ei1 este cea mai de lora!il dintre educatoare1 ea retea/ ari ile co ilului" )l tine de arte de culmile la care as ir" )l )ndo!itoceste si )l umileste. Dar rin re rosurile ex licite e care <ont#erlant i le adresea/ ro riei sale mame" e lim ede c el detest" )n ea" ro ria sa nastere. Se crede /eu" se vrea /eu3 entru c este !r!at" entru c este un 5om su erior6" entru c este <ont#erlant. Beii nu s)nt nscuti1 tru ul lor" dac au unul" este o voint turnat )n musc#i tari si asculttori" nu un tru locuit surd de viat si de moarte1 el o $ace rs un/toare e mama sa de aceast carne erisa!il" contin0ent" vulnera!il" e care o renea0. 5Sin0urul loc vulnera!il din tru ul lui A#ile era acela de unde )l tinuse mama sa.61 <ont#erlant n2a vrut niciodat s2si asume conditia uman1 ceea ce numeste or0oliul su este" )nc de la )nce ut" o $u0 )ns im)ntat din $ata riscurilor e care le resu une o li!ertate an0a*at )n lume rintr2un tru 1 el retinde c a$irm li!ertatea" dar re$u/ an0a*area1 $r le0turi" $r rdcini" se visea/ o su!iectivitate )nc#is )n sine )nssi )n c#i suveran1 amintirea ori0inii sale tru esti )i tul!ur acest vis" si atunci recur0e la acest rocedeu care )i este $amiliar3 )n loc s o de seasc" o re udia/. 7n oc#ii lui <ont#erlant" iu!ita este la $el de ne$ast ca si mama1 ea )l )m iedic e !r!at s re)nvie )n el /eul1 soarta $emeii" declar el" este viata )n ceea ce are ea imediat1 ea se #rneste cu sen/atii" se tvleste )n imanent" are mania $ericirii1 vrea s21 )nc#id e !r!at )ntre aceste limite1 nu simte elanul transcendentei sale" nu are simtul mretiei1 )si iu!este amantul datorit sl!iciunii" si nu $ortei sale" datorit tristetii" si nu !ucuriei sale1 )l vrea de/armat" ne$ericit" )ntr2at)t )nc)t doreste" )m otriva oricrei evidente" s21 convin0 de nimicnicia lui. El o de seste" si rin aceasta )i sca 3 ea )ntele0e s21 reduc la ro ria2i msur entru a une st )nire e el. .ci ea are nevoie de el deoarece nu2si este siesi su$icient" $iind o $iint ara/itar. %rin oc#ii lui Dominique" <ont#erlant $ace s a ar trectoarele din (anela0# 5at)mate de !ratul amantilor lor ca niste $ turi neverte!rate" semn)nd cu niste mari melci de0#i/ati681 cu exce tia s ortivelor" $emeile s)nt" du el" niste $iinte incom lete" redestinate sclaviei1 moi si $r musc#i" nu au nici o ri/ asu ra lumii1 de aceea se strduiesc din 0reu s2si c)sti0e un amant sau" mai !ine" un sot. <itul insectei2clu0rite nu este" du c)te stiu" utili/at de <ont#erlant" dar el )i re0seste continutul1 a iu!i" entru $emeie" )nseamn a devora1 retinde s se druiasc" si nu $ace dec)t s ia. 1 Des re $emei. 2 Visul. 8K1

<ont#erlant citea/ stri0tul So$iei &olstaia3 5Eu triesc rin el" entru el1 cer acelasi lucru )n ceea ce m riveste6" denunt ericolele unei asemenea iu!iri $urioase si a$l un teri!il adevr )n cuvintele Ecle/iastului3 5+n !r!at care2ti vrea rul e mai !un dec)t o $emeie care2ti vrea !inele6. El invoc ex erienta lui L:aute:3 5Acela dintre oamenii mei care se )nsoar este un !r!at redus la *umtate6. <ai ales entru 5!r!atul su erior6 consider el c este ne$ast cstoria1 este o )m!ur0#e/ire ridicol1 cum s2ar utea ima0ina o 5doamn Esc#il6 sau o ro o/itie de 0enul 5Disear cine/ la sotii Dante64 %resti0iul unui mare om este sl!it de cstorie1 si" mai ales" maria*ul s$arm ma0ni$ica solitudine a eroului1 acesta 5are nevoie s nu $ie distras de la sine )nsusi61. Am s us de*a c <ont#erlant a ales o li!erate $r o!iect" adic re$er o ilu/ie de autonomie autenticei li!ertti care se an0a*ea/ )n lume1 el )ntele0e s a ere aceast dis oni!ilitate )m otriva $emeii" care )i este o ovar" care21 a as. 5Era" )n c#i extrem de dur" sim!olic $a tul c un !r!at nu utea mer0e dre t entru c $emeia e care o iu!ea )l tinea de !rat.68 5Ardeam" si ea m stin0e. <er0eam e a e" si ea se a0at de !ratul meu" m $ace s m scu$und.6K .um de are ea at)ta utere" c)nd este numai a!sent" srcie" ne0ativitate" iar ma0ia ei este ilu/orie4 <ont#erlant nu ex lic acest lucru. El s une numai" cu m)ndrie" c 5Leul e !un dre tate se teme de t)ntar69 Dar rs unsul este mai mult dec)t evident3 e usor s te cre/i suveran c)nd esti sin0ur" s te cre/i tare c)nd re$u/i cu 0ri* s iei asu ra ta orice ovar. <ont#erlant a ales $acilitatea1 retinde a avea cultul valorilor di$icile3 dar caut s le atin0 $r e$ort. 5.oroanele e care ni le dm nou )nsine s)nt sin0urele care merit s $ie urtate6" s une re0ele din %asi #ae. %rinci iu comod. <ont#erlant )si une o multime de lauri e $runte" se dra ea/ )n ur ur1 dar ar $i de a*uns o rivire strin entru a se dovedi c diademele sale s)nt de #)rtie colorat si c" recum re0ele din ovestea lui Andersen" este 0ol20olut. S mer0i e a e )n vis este mult mai utin o!ositor dec)t s )nainte/i )n realitate e crrile m)ntului. Si de aceea leul <ont#erlant evit cu teroare t)ntarul $eminin3 se teme de ro!a realului.= T Des re $emei. 2 -etele. K I!idem. 9 I!idem. = Acest roces este cel e care Adler )l consider ca $und ori0inea clasic a si#o/elor. Individul" )m rtit )ntre o 5voint de utere6 si un ..com lex de in$erioritate6" une )ntre el si societate cea mai mare distant osi!il" entru a nu ti nevoit s )n$runte ro!a realului. El stie c aceasta i2ar nuna retentiile e care nu si le oate mentine dec)t )n um!ra relei2credinte. 8K8 Dac <ont#erlant ar $i demascat )ntr2adevr mitul eternului $eminin" ar $i tre!uit s $ie $elicitat1 rin ne0area -emeii" $emeile ot $i a*utate s se asume ca $iinte umane. Dar" recum am v/ut" el nu arunc )n aer Idolul" ci )l converteste )n monstru. Si el crede )n aceast o!scur si ireducti!il esent3 $eminitatea1 el crede c" du Aristotel si S$)ntul &oma" aceasta se de$ineste )n mod ne0ativ1 $emeia este $emeie entru ci li seste virilitatea1 acesta este destinul e care $iecare $emeie tre!uie s21 )ndure" $r a21 utea modi$ica. .ea care retinde s i se sustra0 se situea/ e trea ta cea mai de *os la scar uman1 ea nu reuseste s devin !r!at si renunt s mai $ie $emeie1 nu mai este dec)t o deri/orie caricatur" o a arent )nseltoare1 $a tul c este un tru si o constiint nu2i con$er nici un $el de realitate3 latonician c)nd )i convine" <ont#erlant are a considera c numai Ideile de $eminitate si de virilitate osed $iinta1 individul care nu artici nici la una" nici la cealalt nu are dec)t o a arent de realitate. El condamn $r dre t de a el acesti 5v)rcolaci6 care au )ndr/neala s se a$irme ca su!iecte autonome" s 0)ndeasc" s actione/e. Si vrea s dovedeasc" $c)nd ortretul Andreei Iacque!aut" c orice $emeie

care se strduieste s $ac din sine un ersona* se resc#im! )ntr2o marionet care r)n*este. Bine)nteles c Andree este ur)t" di/0ratioas" rost )m!rcat si c#iar murdar" cu un0#iile si ante!ratele de o curtenie )ndoielnic3 utina cultur care i se atri!uie a $ost su$icient entru a ucide )n ea orice $eminitate1 .ostals ne asi0ur c ea este inteli0ent" dar" la $iecare a0in e care io consacr" <ont#erlant ne convin0e de stu iditatea ei. .ostals retinde c simte $at de ea sim atie1 <ont#erlant o $ace s ne $ie odioas. %rin aceast a!il am!i0uitate" ni se dovedeste rostia inteli0entei $eminine" se a$irm c o di/0ratie ori0inar erverteste )n $emeie toate calittile virile s re care as ir. <ont#erlant !inevoieste s $ac o exce tie )n ceea ce riveste s ortivele1 rin exercitiile autonome ale tru ului lor" acestea ot s2si c)sti0e un s irit" un su$let1 si totusi ar $i usor s $ie co!or)te de e aceste )nltimi1 <ont#erlant se )nde rtea/ cu delicatete de atleta c)sti0toare )n cursa de o mie de metri" creia )i consacr un imn entu/iast1 nu se )ndoieste c ar utea2o seduce usor si vrea s2o crute de aceast decdere. Dominique nu a reusit s stea e culmile e care o c#ema Al!an1 s2a )ndr0ostit de el3 5.ea care $usese numai s irit si numai su$let trans ira" mirosea ur)t" tusea )nec)ndu2se61. Indi0nat" Al!an o alun0. O $emeie care rin disci lina s ortului a ucis )n ea tru ul oate $i stimat1 dar o existent autonom turnat )ntr2un tru de $emeie este un scandal odios1 tru ul $eminin este detesta!il ime2 1 Visul. 8KK diat ce este locuit de o constiint. -emeii i se otriveste cel mai !ine s $ie ur si sim lu tru . <ont#erlant a ro! atitudinea oriental3 ca o!iect al lcerii" sexul sla! are un loc e m)nt" umil" $r )ndoial" dar vala!il1 )si a$l *usti$icarea numai si numai )n lcerea e care i2o o$er !r!atului. -emeia ideal este er$ect stu id si er$ect su us1 este )ntotdeauna 0ata s21 rimeasc e !r!at" si nu2i cere niciodat nimic. Ast$el este Douce" e care Al!an o a recia/" c)nd are c#e$3 5Douce" admira!il de roast si tot mai r)vnit e msur ce este mai roast... inutil )n a$ara momentelor dra0ostei" c)nd o evit cu o !l)ndete $erm61. Ast$el este mica ar!oaic (adid*a" animal linistit !un entru $cut dra0oste" care acce t cu docilitate lcerea si !anii. Ast$el ne utem ima0ina acest 5animal $eminin6" $emeia )nt)lnit )ntr2un tren Js aniol3 5Avea un aer at)t de a!ruti/at" )nc)t am )nce ut s2o doresc68 Autorul ex lic3 5.eea ce este a0asant la $emei e retentia ratiunii1 dac )si exa0erea/ animalitatea" re$i0urea/ su raomenescul6K. &otusi" <ont#erlant nu are mentalitatea unui sultan oriental1 )i li seste mai )nt)i sen/ualitatea. Este de arte de a se delecta $r nici un 0)nd ascuns cu 5animalele $eminine61 ele s)nt !olnave" nesntoase" niciodat cu totul curate69 .ostals ne mrturiseste c rul !ietilor miroase mai tare si mai $rumos dec)t acela al $emeilor1 adesea simte de/0ust $at de Solan0e" )n $ata 5acestui miros dulcea0" care a roa e ci $cea 0reat" si a acestui tru $r musc#i" $r nervi" ca un melc al!6=. El visea/ )m!rtisri mai demne de el" )ntre e0ali" )n care tandretea s2ar naste din $orta )nvins... Orientalul 0ust cu volu tate $emeia" si rin aceasta se sta!ileste )ntre amanti o reci rocitate carnal3 acest lucru )l arat ardentele invocatii din .intarea .)ntOrilor" ovestile din O mie si una de no ti si at)tea oe/ii ara!e scrise s re 0loria iu!itelor1 totusi" exist si $emei rele1 dar exist si $emei savuroase" iar !r!atul sen/ual se a!andonea/ )n !ratele lor cu )ncredere" $r a $i umilit rin asta. 7n tim ce eroul lui <ont#erlant este totdeauna )n de$ensiv3 5A lua $r s $ii luat" sin0ura $ormul acce ta!il )ntre !r!atul su erior si $emeie6@. El este 0ata s vor!easc des re momentul dorintei" care i se are un moment a0resiv" viril" si )l ascunde e acela al *uisrii1 oate ar risca s desco ere c si el trans ir" 0)$)ie" 5miroase unt61 dar nu3 cine ar )ndr/ni s2i res ire mirosul" s2i simt ume/eala4 .arnea sa de/armat nu exist 1 Visul.

2 <icuta in$ant de .astilia K -etele. 9 I!idem. K I!idem. @ I!idem. 8K9 entru nimeni" entru c nu este nimeni )n $ata lui3 el este sin0ura constiint" o ur re/ent trans arent si suveran1 dac entru constiinta lui )nssi lcerea exist" nu tine seama de ea3 ar )nsemna s o recunoasc ca $iind su erioar. Vor!este cu com le/ent des re lcerea e care o d" niciodat des re aceea e care o rimeste1 a rimi )nseamn de endenti 5.eea ce2i cer $emeii este s2i $ac lcere611 cldura vie a volu ttii ar $i o com licitate" si el nu admite nici una1 re$er sin0urtatea mreat a dominatiei. .aut alturi de $emei nu satis$actii sen/uale" ci cere!rale. Si )n rimul r)nd le caut e acelea al unui or0oliu care doreste s se ex rime" dar $r a risca nimic. 7n $ata $emeii 5ai acelasi sentiment ca )n $ata calului sau a taurului e care tre!uie s21 )m!l)n/esti3 aceeasi incertitudine si aceeasi dorint de a2ti msura uterea68. Ar $i $oarte )ndr/net s2ti masori uterea cu alti !r!ati1 ei ar interveni )n aceast )ncercare1 ar im une !aremuri ne rev/ute" ar da un verdict strin1 )n $ata unui taur" a unui cal" rm)i ro riul tu *udector" ceea ce este in$init mai si0ur. &ot ast$el" cu o $emeie" dac este !ine aleas" rm)i sin0ur )n $ata ei3 5)n iu!irea mea nu este e0alitate" entru c )n $emeie caut co ilul6. Acest adevr evident nu ex lic nimic3 de ce caut )n $emeie co ilul" si nu e0ala sa4 <ont#erlant ar $i mai sincer dac ar declara c el" <ont#erlant" nu are e0al1 si" mai exact" c nici nu vrea s ai!1 semenul su )l )ns im)nt. %e vremea .am ionilor olim ici admira )n s ort ri0oarea com etitiilor ce creea/ ierar#ii cu care nu se oate trisa1 dar el )nsusi nu a )nteles aceast lectie1 )n tot restul o erei si al vietii sale" eroii si" ca si el" se sustra0 oricrei con$runtri3 ei s)nt )ncon*urati de animale" de eisa*e" de co ii" de $emei2co ii" niciodat de semenii lor. Altdat )ndr0ostit de as ra luciditate a s ortului" <ont#erlant nu acce t ca iu!ite dec)t $emei de care or0oliul su temtor nu tre!uie s se team c va $i *udecat1 le ale0e 5 asive si ve0etale6" in$antile" stu ide" venale. Va evita sistematic s le atri!uie o constiint1 dac desco er vreo urm de constiint la ele" se ca!rea/" le rseste1 nu este vor!a s sta!ileasc nici un ra ort intersu!iectiv cu $emeia1 ea nu tre!uie s $ie dec)t un o!iect )nsu$letit )n re0atul !r!atului1 niciodat nu va $i rivit ca su!iect1 niciodat nu se va tine cont de unctul ei de vedere. Eroul lui <ont#erlant are o moral care se crede aro0ant si care nu este dec)t comod3 nu2i as dec)t de ra orturile cu sine )nsusi. Se lea0 de $emeie 2 sau mai cur)nd lea0 $emeia de el 2 nu entru a se !ucura de ea" ci entru a se !ucura de sine3 $iind a!solut in$erioar" existenta $emeii de/vluie su!stantiala" indestructi!ila si esentiala su erioritate a !r!atului" si aceasta $r nici un risc. 1 -etele. 2 <icuta in$am de .astilia. 8K= Ast$el" rostia lui Douce )i )n0duie lui Al!an 5s reconstituie )ntr2o oarecare msur sen/atiile semi/eului antic cstorindu2se cu o ')sc $a!uloas>61. .um o atin0e e Solan0e" iat21 e .ostals metamor$o/at )ntr2un leu su er!3 5A!ia se ase/aser unul l)n0 altul" si el use m)na e coa sa $etei C este roc#ieG" a oi o tinu )n mi*locul tru ului ei" ca un leu care2si tine la!a este #alca de carne e care si2a cucerit2o...662 Acest 0est e care" )n o!scuritatea cinemato0ra$elor" at)tia !r!ati )l $ac )n $iecare /i cu modestie" .ostals )l anunt ca $iind 50estul rimitiv al Domnului641. Dac ar avea acelasi simt al 0randorii" amantii" sotii care si2ar )m!rtisa iu!ita )nainte s o osede ar !ene$icia la ret ie$tin de

aceste metamor$o/e senioriale. 5Adulmeca va0 c#i ul acestei $emei" asemenea unui leu care" s$)srind carnea e care o tine )n la!e" se o reste din c)nd )n c)nd ca s2o lin069. Acest or0oliu carnivor nu este sin0ura lcere e care $emela i2o d masculului1 ea este entru el retextul de a $ace" li!er si $r nici un risc" doar de )ncercare" ex erienta ro riului su su$let. 7ntr2o noa te" .ostals se va amu/a s su$ere )n c)nd" stul de 0ustul durerii sale" )si )n$i0e dintii" cu veselie" )ntr2o ul de ui. ,u oti s2ti ermiti dec)t rar un asemenea ca riciu. Dar exist si alte !ucurii mai uternice sau mai su!tile De exem lu" condescendenta3 .ostals !inevoieste s rs und unor scrisori de la $emei" si uneori cu 0ri*3 unei trncute ins irate )i scrie" la s$)rsitul unei di/ertatii edante3 5< )ndoiesc c m oti )ntele0e" dar e mai !ine dec)t dac m2as $i co!or)t )n la tine626>" li lace uneori s modele/e o $emeie du ro ria2i ima0ine3 5Vreau s $ii entru mine ca un $el de vesm)nt... nu te2am ridicat )n la mine ca s $ii altceva dec)t mine...6@ Se amu/ $urindu2i lui Solan0e c)teva amintiri $rumoase Dar mai ales c)nd se culc cu o $emeie )si simte" )m!tat de !ucurie" 0enero/itatea3 este cel care aduce !ucuria" cldura" acea" $orta" lcerea" si aceste !o0tii e care le risi este )l co lesesc. El nu le datorea/ nimic iu!itelor sale1 adesea" entru a se asi0ura de acest lucru" le lteste1 c#iar atunci c)nd )m reunarea este la e0alitate" $emeia )i rm)ne $r reci rocitate o!li0at1 ea nu d nimic" el este cel care ia. De aceea i se are a!solut normal ca" du ce o de$lorea/ e Solan0e" s o trimit la toalet1 c#iar dac o $emeie este )ndr0it cu tandrete" ar $i de mirare ca un !r!at s se *ene/e entru ea1 el este masculul de dre t divin" ea este rin dre tul divin menit !ideului si in0atorului. Or0oliul lui .ostals imit aici at)t de 1 Visul. 9 I!id. A I!ui. @ I!ui. 8K@ $idel !drnia" )nc)t nu se stie rea !ine ce21 deose!este de un co2mis2voia*or necio lit %rima datorie a unei $emei este s se su un exi0entelor 0enero/ittii sale1 c)nd resu une c Solan0e nu2i a recia/ m)n0)ierile" .ostals tur!ea/ de $urie. Dac o iu!este e (adid*a" este entru c $ata ei se iluminea/ de !ucurie imediat cum o trunde. Atunci !r!atul este )nc)ntat simtindu2se )n acelasi tim animal de rad si rint ma0ni$ic. ,e )ntre!m totusi cu er lexitate de unde oate veni !etia de a lua si de a satis$ace dac $emeia osedat si satis$cut nu este dec)t un !iet o!iect" carne $ad )n care al it un suro0at de constiint. .um de oate .ostals s2si iard at)t de mult tim cu aceste srmane creaturi4 Aceste contradictii ne o$er msura unui or0oliu care nu este dec)t vanitate. O delectare mai su!til a !r!atului uternic si 0eneros" a st )2nului" este mila entru rasa.ne$ericit. .ostals" din c)nd )n c)nd" se emotionea/ simtind )n inima sa at)ta 0ravitate $ratern" at)ta sim atie entru cei umili" at)ta 5mil entru $emei6. .e oate $i mai )nduiostor dec)t !l)ndetea ne rev/ut a $iintelor dure4 El tre/este )n el )nsusi no!ile ima0ini de E inal c)nd se a leac asu ra acestor animale rnite care s)nt $emeile. .#iar si e s ortive )i lace s le vad )nvinse" rnite" #rtuite" lovite1 c)t des re celelalte" le vrea c)t mai de/armate osi!il. <enstruatia )l de/0ust" si totusi .ostals ne mrturiseste c 5)ntotdeauna le re$erase e $emei )n acele /ile )n care le stia atinse de indis o/itia lor lunar...6> I se )nt)m l s cede/e acestei mile1 mer0e )n la a $ace romisiuni" c#iar dac nu si le tine1 romite s2o a*ute e Andree" s2o ia de sotie e Solan0e. .)nd mila )i rseste su$letul" romisiunile mor3 oare nu are dre tul s se contra/ic4 El $ace re0ulile *ocului e care21 *oac av)ndu2se dre t sin0ur artener e sine )nsusi. ,u este de a*uns ca $emeia s $ie in$erioar" *alnic3 <ont#erlant vrea ca ea s $ie demn de dis ret. +neori retinde c lu ta dintre dorint si dis ret este o dram atetic3

5A#N s doresti ceea ce dis retuiesti" ce tra0edieN... A tre!ui s atra0i si s res in0i a roa e cu acelasi 0est" s a rin/i si s arunci re ede" asa cum $aci cu un c#i!rit" iat tra0edia ra orturilor noastre cu $emeileN68 De $a t" nu e nici o tra0edie" dec)t" oate" din unctul de vedere 2 ne0li*a!il 2 al c#i!ritului. .)t des re cel care21 a rinde" cu 0ri* s nu2 si ard de0etele" este mai mult dec)t evident c aceast 0imnastic )l )nc)nt. Dac a 5don ceea ce dis retuieste6 n2ar $i ca riciul su" n2ar re$u/a sistematic s doreasc ceea ce retuieste3 Al!an n2ar re$u/a2o e Dominique1 ar 1 -etele 8 <icuta in$am de .astilia. 8KE ale0e s 5iu!easc )n e0alitate61 n2ar utea evita s dis retuiasc at)t ceea ce doreste3 la urma urmei" nu )ntele0em a riori de ce o micut dansatoare s aniol t)nr" dr0ut" im etuoas" sim l" este at)t de demn de dis ret1 oare entru c este srac" de ori0ine *oas" $r cultur4 Acestea nu s)nt" credem noi" )ntr2adevr niste tare )n oc#ii lui <ont#erlant .i o dis retuieste ca $emeie" de la )nce ut1 el c#iar s une c nu misterul $eminin tre/este visele !r!atilor" ci aceste vise creea/ misterul1 dar si el roiectea/ )n o!iect ceea ce retinde su!iectivitatea lui. ,u le dis retuieste e $emei entru c ar $i demne de dis ret" ci tocmai entru c vrea s le dis retuiasc i se ar a!*ecte. Se simte urcat e culmi cu at)t mai mai )nalte cu c)t )ntre ele si el distanta este mai mare1 aceasta ex lic $a tul c ale0e entru eroii si niste )ndr0ostite at)t de *alnice1 marelui scriitor .ostals )i o une o $at !tr)n din rovincie" c#inuit de o$te sexuale si de lictis si o mic2!ur0#e/ de extrem drea t" stu id si interesat1 aceasta )nseamn c un individ su erior este c)ntrit cu niste msuri $oarte umile3 re/ultatul acestei rudente st)n0ace este c el ni se are $oarte mic. Dar nu contea/" .ostals se crede mret. .ele mai umile sl!iciuni ale $emeii a*un0 entru a2i #rni m)ndria. +n text din -etele ni se are deose!it de semni$icativ. 7nainte de a se culca cu .ostals" Solan0e )si $ace toaleta de noa te. 5Ea tre!uie s mear0 la !aie" si .ostals )si aminteste de ia a e care o avusese odat" at)t de m)ndr" at)t de delicat )nc)t niciodat nu urina" nici nu se !ale0a atunci c)nd era clare e ea.6 Aici este evident ura $at de tru C0)ndul ne oart la SMi$t3 .elia se cacaG" vointa de a asimila $emeia unui animal domestic" re$u/ul de a2i recunoaste orice autonomie" c#iar si una de ordin urinar1 dar mai ales" )n tim ce .ostals se indi0nea/" uit c si el are o ve/ic si un colon1 tot ast$el" c)nd )i este 0reat de o $emeie scldat )n sudoare si )n miros" el )si a!oleste toate secretiile ersonale3 este un s irit ur" servit de musc#i" si un sex de otel. 5Dis retul este mai no!il dec)t dorinta6 declar <ont#ertant )n La -)nt)nile Dorintei" iar Alvaro a$irm3 5%)inea mea este de/0ustul61. .e ali!i $ormida!il este dis retul c)nd se com lace )n el )nsusiN %rin $a tul c individul contem l si *udec" se simte radical altul dec)t .ellalt care este condamnat" se s al 0ratis de tarele de care este acu/at. .u c)t )m!atare exalt <ont#erlant" toat viata lui" dis retul su $at de oameniN )i a*un0e s le denunte rostia ca s se cread inteli0ent" lasitatea" entru a se crede cura*os. La )nce utul Ocu atiei" se ded unei adevrate or0ii a dis retului $at de contem oranii si )nvinsi3 el nu este nici $rance/" nici )nvins1 lanea/ e deasu ra tuturor. %rin )ntorstura unei $ra/e #otrste c el" <ont#erlant" care acu/" nu a 1 <aestrul Ordinului de Santia0o. 8KD $icut nimic mai mult dec)t ceilalti entru a reveni )n$r)n0erea1 nici mcar nu a consimtit s $ie o$iter1 dar imediat )nce e din nou s acu/e" cu o $urie care )l duce $oarte de arte.1 Dac a$ectea/ c e ne$ericit din ricina de/0usturilor sale" este entru a le simti cu mai mult sinceritate. De $a t" a$l )n ele at)tea )nlesniri" )nc)t caut sistematic s o antrene/e e $emeie )n a!*ectie. Se amu/ s le is iteasc cu !ani sau cu !i*uterii e $etele

srace3 dac acestea acce t cadourile sale ruvoitoare" *u!ilea/ de !ucurie. Joac un *oc sadic cu Andree entru lcerea de a o vedea )n*osindu2se" nu entru lcerea de a o $ace s su$ere. O )ndeamn e Solan0e la in$anticid1 ea )ncuviintea/ aceast ers ectiv" si atunci simturile lui .ostals se a rind3 )ntr2o exaltare a dis retului" o osed e aceast uci0as virtual. .#eia acestei atitudini" ne2o o$er $a!ula omi/ilor1 oricare ar $i intentia ei ascuns" aceasta este rin sine )nssi destul de semni$icativ.8 +rin)nd este niste omi/i" <ont#erlant se amu/ crut)ndu2le e unele" extermin)ndu2le e altele1 le acord o mil !at*ocoritoare celor ce se )nc t)nea/ s triasc si le las cu 0enero/itate s2si )ncerce norocul1 acest *oc )l )nc)nt. -r omi/i" *etul urinar n2ar $i $ost dec)t o excretie1 el devine instrumentul vietii si al mortii1 )n $ata larvei t)r)toare" !r!atul care se usurea/ cunoaste sin0urtatea des otic a lui Dumne/eu" $r a $i amenintat de reci rocitate. Ast$el" )n $ata animalelor $eminine" din )naltul iedestalului su" c)nd crud" c)nd tandru" dre t si ca ricios r)nd e r)nd" druieste" ia )na oi" co leseste" se )nduiosea/" se irit1 nu se su une dec)t ca riciului su1 este suveran" li!er" unic. Dar tre!uie ca aceste animale s nu $ie dec)t animale1 vor $i alese )n acest sco " sl!iciunile lor vor $i $latate" vor $i tratate ca animale cu at)ta )nversunare" )nc)t vor s$)rsi rin a2si acce ta conditia. &ot ast$el" al!ii din Louisiana si din 'eor0ia s)nt )nc)ntati de mruntele un0sii si de minciunile ne0rilor3 cci se simt con$irmati )n su erioritatea e care le2o con$er culoarea ielii lor1 si dac vreunul dintre acesti ne0ri se )nc t)nea/ s $ie cinstit" va $i maltratat si mai tare. 7n acest $el se ractica sistematic" )n la0rele de concentrare" )n*osirea oamenilor3 rasa St )nilor 0sea )n aceast a!*ectie dovada ca era o ras su raomeneasc. Aceast )nt)lnire nu are nimic )nt)m ltor. Se cunoaste destul de !ine $a tul c <ont#erlant admir ideolo0ia na/ist. Este )nc)ntat s vad crucile )nc)rli0ate 2 (oata solar 2 trium$)nd )ntr2una dintre sr!torile Soarelui. 5Victoria (otii solare nu este numai victoria Soarelui" victorie a 0)nismului. Este victoria rinci iului solar" care $ace ca totul s se )nv)rteasc... Vd trium$)nd )n aceast lumin rin2 1 Solstitiul de var. a0. KL1. 8 I!idem. 8KF ci iul de care s)nt )m!i!at" e care l2am c)ntat" e care" cu )ntrea0a mea constiint" )l simt 0uvern)ndu2mi viata.61 Se stie si cu c)t simt ertinent al mretiei le2a ro us ca exem lu $rance/ilor" )n tim ul Ocu atiei" e 0ermanii care 5res ir marele stil al $ortei68. Aceeasi )nclinatie anicat s re $acilitate care )l $cea s $u0 din $ata e0alilor si )l determin s se ase/e )n 0enunc#i )n $ata )nvin0torilor3 rin aceast )n0enunc#ere" s er identi$icarea cu ei1 iat21 )nvin0tor" asa cum a dorit )ntotdeauna" )n lu ta $ie cu un taur" $ie cu omi/ile sau cu $emeile" $ie cu viata )nssi si cu li!ertatea. E dre t s a$irmm c" de dinainte de victorie c#iar" )i ridica )n slvi e 5vr*itorii totalitari6K .a si ei" $usese )ntotdeauna ni#ilist" detestase )ntotdeauna oamenii. 5Oamenii nu merit nici mcar s $ie condusi Csi nu este nevoie ca omenirea s2ti $i $cut ceva ca s2o detesti )ntr2un asemenea #alG9>1 ca si ei" credea c anumite $iinte" rase" natiuni sau el )nsusi" <ont#erlant" detin un rivile0iu a!solut care le con$er asu ra semenilor lor toate dre turile. &oat morala sa *usti$ic si c#eam r/!oiul si ersecutiile. %entru a ne da seama de atitudinea sa $at de $emei" se cuvine s examinm aceast etic )ndea roa e. .ci" )n s$)rsit" va tre!ui s ve dem )n numele crei idei s)nt ele condamnate.d <itolo0ia na/ist avea o structur istoric3 ni#ilismul ex rima dis erarea 0erman1 cultul eroului servea niste sco uri o/itive entru care au murit milioane de soldati. Atitudinea lui <ont#erlant nu are nici o contra arte o/itiv si nu ex rim dec)t ro ria sa ale0ere existential. De $a t" acest erou a ales teama. 7n orice constiint exist o retentie la suveranitate3 dar ea nu s2ar utea con$irma dec)t risc)nd1 nici o su erioritate

nu este dat niciodat" entru c" redus la su!iec tivitatea sa" omul nu este nume1 ierar#iile se ot sta!ili numai )ntre actele si )n$ tuirile oamenilor3 <ont#erlant )nsusi stie aceasta. 5,u avem" de dre t" dec)t lucrurile e care s)ntem 0ata s le riscm.6 Dai el nu a voit niciodat s se riste )n mi*locul semenilor si. Si entru c nu vrea s o )n$runte" a!oleste omenirea. 5O!stacolul care te $ace s tur!e/i al $iintelor6" s une re0ele din (e0ina moart. Ele s)nt iri tante entru c de/mint 5$eeria6 com le/ent e care vanitosul si2o creea/ )n *ur. El tre!uie deci s le ne0e. Este remarca!il c nici una dintre o erele lui <ont#erlant nu ne descrie un con$lict de la !r!at la !r!at1 coexistenta este cea mai mare dram a lumii vii1 el o eludea/1 eroul lui se ridic )ntotdeauna sin0ur )n $ata animalelor" a co iilor" a $emeilor" a eisa*elor1 este rada ro riilor sale dorinte Cca re0ina din %asi #aeG" sau a ro riilor sale exi0ente Cca <aestrul 1 Solstitiul de var. a0. KLD. 1 I!idem. a0. 1FF. e\ Ec#mocnul de toamn" a0. =E. 9 La $)iu#iile domne". 89L Ordinului de Santia0oG" dar nu este niciodat nimeni alturi de eL ,ici Al!an" )n Visul" nu are rieteni3 c)nd %rinet este viu" )l dis retuieste" nu21 exalt dec)t du ce moare. O era" ca si viata lui <ont#erlant" nu admite dec)t o sin0ur constiint. Dintr2o dat" orice sentiment dis are din acest univers1 nu oate exista nici un e$ort intersu!iectiv dac nu exist dec)t un su!iect Dra0ostea este deri/orie3 dar nu )n numele rieteniei este de dis retuit" cci 5 rietenia nu are viscere61. Si orice solidaritate uman este re$u/at cu mretie. Eroul nu a $ost nscut" el nu este limitat )n s atiu sau )n tim 3 5,u vd nici un motiv re/ona!il s m interese/ de lucrurile exterioare care2mi s)nt contem orane mai mult de acelea din oricare alt tim trecut>.>8. ,imic din ceea ce i se )nt)m l altcuiva nu contea/ entru el3 5La dre t vor!ind" evenimentele n2au contat niciodat rea mult entru mine. ,u2mi lceau din ele dec)t ra/ele e care le trimiteau )n mine" travers)ndu2m... S $ie deci ceea ce vor s $ie...6K Actiunea este im osi!il3 5S $i avut ardoare" ener0ie" )ndr/neal" si s nu le $i utut une la dis o/itia a nimic" din li s de credint )n orice este omenesc N96 Aceasta ec#ivalea/ cu a s une c orice transcendent este inter/is. <ont#erlant o recunoaste. Dra0ostea si rietenia s)nt $leacuri" dis retul )m iedic actiunea1 nu crede )n arta entru art" nu crede )n Dumne/eu. ,u mai rm)ne dec)t imanenta lcerii3 5Sin0ura mea am!itie a $ost s2mi $olosesc mai !ine dec)t altii simturile" scrie el )n 1F8=6=. Si din nou3 5De $a t" ce vreau eu4 %osesiunea $iintelor care2mi lac )n senintate si )n oe/ie6@. Si )n 1F913 5Eu" cel care acu/" ce2am $cut )n acesti dou/eci de ani4 ,2au $ost dec)t un vis um lut de lcerea mea. Am trit )n lun0 si )n lat" )m!t)ndu2m cu ceea ce )mi lace3 acest !ouc#e a !ouc#e cu viataNE6 -ie. Dar nu cuiir.a tocmai entru c se tvleste )n imanent este clcat )n icioare $emeia4 .e sco uri mai )nalte" ce intentii mai 0randioase o une <ont#erlant dra0ostei osesive a mamei" a amantei4 Si el caut 5 osesiunea61 c)t des re acel 5!ouc#e a !ouc#e cu viata6 multe $emei ar utea s2i dea clas. E adevrat c 0ust de unul sin0ur lcerile insolite1 cele e care le oti avea cu animalele" cu !ietii" cu $etitele im u!ere1 se indi0nea/ dac o iu!it asionat nici nu se 0)ndeste si aduc )n at e $etita ei de dois re/ece ani1 iat o mesc#inrie deloc solar. ,u stie el oare c sen/ualitatea $emeilor nu 1 La$)m)nile dorintei. J %osesiunea de sine" a0. 1K. K Solstitiul de var" a0. K1@. 9 La $lnt)nile dorintei. = I!idem. @ I!idem. E Solstitiul de var" a0. KL1. 891

este mai utin c#inuit dec)t aceea a !r!atilor4 Dac ierar#ia sexelor ar $i sta!ilit )n $unctie de acest criteriu" ro!a!il c $emeile ar )nvin0e. La dre t vor!ind" incoerentele lui <ont#erlant s)nt aici monstruoase" )n numele 5alternantei6" declar c" de vreme ce nimic nu contea/" totul contea/ la $el de mult1 el acce t totul" vrea s cu rind totul si )i lace ca lar0#etea s iritului su s le )ns im)nte e mamele de $amilie1 totusi" el este acela care reclama" e vremea Ocu atiei" o 5inc#i/itie61 care ar cen/ura $ilmele si /iarele1 coa sele $etelor americane )l sc)r!esc" sexul strlucitor al taurului )i roduce exaltare1 $iecare cu 0ustul lui1 $iecare recreea/ )n $elul su 5$eeria61 )n numele cror valori marele destr!lat scui cu de/0ust este or0iile altora4 %entru c nu s)nt ale sale4 Deci toat morala consist )n a $i <ont#erlant4 Ar rs unde" evident" c a *uisa nu este totul3 contea/ $elul )n care o $aci. &re!uie ca lcerea s $ie inversul renuntrii si ca volu 2tuosul s se simt croit dintr2o sto$ de erou sau de s$)nt. Dar multe $emei s)nt ex erte )n a2si concilia lcerile cu )nalta ima0ine e care si2o $ac des re ele )nsele. De ce am crede c visurile narcisiste ale lui <ont#erlant au mai mult ret dec)t altele4 .ci" de $a t" des re vise este vor!a. %entru c le re$u/ orice continut o!iectiv" cuvintele cu care *on0lea/ <ont#erlant3 0randoare" s$intenie" eroism" nu s)nt dec)t $leacuri. Lui <ont#erlant ia $ost team s2si riste su erioritatea rintre !r!ati1 entru a se )m!ta cu acest vin exaltant" s2a retras )n ceruri3 cel +nic este" )n mod cert" suveran. Se )nc#ide )ntr2o camer a mira*elor1 o0lin/ile )i multi lic la in$init ima0inea si el crede c este de a*uns entru a o ula m)ntul1 dar nu este dec)t un ca tiv" ri/onier al lui )nsusi. Se crede li!er1 dar si2a alienat li!ertatea s re ro$itul eului su1 modelea/ statuia lui <ont#erlant du norme )m rumutate din ima0eria de E inal Al!an res in0)nd2o e Dominique entru c a v/ut uit)ndu2se )n o0lind o $i0ur de rostnac ilustrea/ aceast sclavie3 nu esti rostnac dec)t v/ut de oc#ii altuia. Or0oliosul Al!an )si su une su$letul acestei constiinte colective e care o dis retuieste. Li!ertatea lui <ont#erlant este o atitudine" nu o realitate. Actiunea $iindu2i" )n li sa unui sco " im osi!il" se consolea/ cu 0esturi3 este un mim. -emeile )i s)nt niste arteneri como/i care2i dau re lica" el este cel care aca area/ rolul rinci al" se )ncin0e cu lauri si se dra ea/ )n ur ur1 dar totul se etrece e scena sa rivat1 aruncat e iata u!lic" )n lumin adevrat" su! un cer adevrat" actorul nu mai vede !ine" se 1 ...erem un or0anism care s ai! utere discretionar entru a o n tot ceea ce crede c oate duna calittii umane $rance/e. +n soi de Inc#i/itie )n numele calittii umane $rance/e.6 CSolstitiul de var. a0. 8EL.G 898 clatin" nu se mai tine e icioare" cade. 7ntr2un acces de luciditate" .ostals stri03 5)n $ond" ce 0lum s)nt si ^victoriile_ astea asu ra $emeilorN61 )ntr2adevr. Valorile" is rvile e care ni le ro une <ont#erlant s)nt o trist 0lum. -a tele )nalte care21 ametesc nu s)nt nici ele dec)t niste 0esturi" niciodat actiuni3 )l tul!ur sinuciderea lui %ere0rinus" )ndr/neala lui %asi #ae" ele0anta *a one/ului care 12a ad ostit su! um!rel e adversarul su )nainte de al s inteca )n duel. Dar declar c 5 ersoana adversarului si ideile e care este de aste tat s le re re/inte nu au deci at)ta im ortant6. Aceast declaratie sun ciudat )n 1F91. Orice r/!oi este $rumos" /ice el" oricare ar $i s$irsitul1 $orta este )ntotdeauna admira!il" la orice ar $olosi ea. 5Lu ta $r credint este $ormula la care a*un0em )n mod necesar dac vrem s mentinem sin0ura idee acce ta!il des re !r!at3 aceea )n care el este )n acelasi tim eroul si )ntele tul.6 Dar este curios c no!ila indi$erent a lui <ont#erlant $at de toate cau/ele a )nclinat nu ctre (e/istent" ci s re (evolutia national" c suverana sa li!ertate a ales su unerea" si c secretul )ntele ciunii eroice 12a cutat nu )n o o/itie" ci la )nvin0tori. ,ici acesta nu este un accident La

asemenea misti$icri a*un0e seudosu!limul din (e0ina moart sau din <aestrul Ordinului de Santia0o. 7n aceste drame cu at)t mai semni$icative cu c)t au mai multe retentii" vedem doi !r!ati im eriosi care sacri$ic or0oliului lor desert niste $emei vinovate doar de a $i niste $iinte omenesti1 ele doresc dra0ostea si $ericirea terestr3 entru a le ede si" uneia i se ia viata" celeilalte" su$letul. 7nc o dat" ne )ntre!m3 entru ce4 Autorul rs unde cu dis ret3 entru nimic. El n2a vrut ca re0ele s o ucid e Ines din motive rea )ntemeiate1 acest omor n2ar $i $ost atunci dec)t o !anal crim olitic. 5De ce o ucid4 Exist $r )ndoial un motiv" dar eu nu21 distin0 rea !ine6" s une el. <otivul este acela c tre!uie ca rinci iul solar s trium$e asu ra !analittii vietii1 dar acest rinci iu nu luminea/" du cum am v/ut" nici un sco 1 cere distru0erea doar" nimic mai mult .)t des re Alvaro" <ont#erlant ne s une )ntr2o re$at c )l interesea/" la anumiti oameni ai vremii" 5credinta lor transant" dis retul lor entru realitatea exterioar" 0ustul lor entru ruin" $uria lor de a distru0e6. Acestei $urii" maestrul Ordinului de Santia0o )i sacri$ic ro ria sa $iic. Va $i )m odo!it cu a elativul strlucitor de mistic. ,u este oare o dovad de latitudine s re$eri $ericirea misticii4 De $a t" sacri$iciile si renuntrile nu au sens dec)t )n ers ectiva unui tel" a unui sco uman1 si sco urile care de sesc dra0ostea sin0ular" $ericirea ersonal" nu ot a rea dec)t )ntr2o lume care recunoaste retul 1 -etele. 89K iu!irii si al $ericirii1 5morala midinetelor6 este mai autentic dec)t $eeriile vidului" entru c )si are rdcinile )n viat si )n realitate1 iar de aici ot t)sni as iratiile cele mai vaste. ,e2o ima0inm usor e Ines de .astro la Buc#enMald" iar e re0e" 0r!indu2se la am!asada 'ermaniei entru ratiuni de Stat. <ulte midinete au meritat" )n tim ul Ocu atiei" un res ect e care nu i21 acordm lui <ont#erlant .uvintele 0unoase cu care se )ndoa s)nt ericuloase rin )nsusi vidul lor3 mistica su raomeneasc autori/ea/ toate devastrile tem orale. -a t este c" )n dramele des re care vor!im" ea se a$irm rin dou crime" una $i/ic si cealalt moral1 Alvaro nu are rea mult )n s devin 2 sl!atic" solitar" necunoscut 2 un mare inc#i/itor1 nici re0ele" ne)nteles" rene0at" )n s se trans$orme )n Iimmler. S)nt ucise $emeile" s)nt ucisi evreii" !r!atii e$eminati si crestinii care au trecut de artea evreilor" este ucis tot ceea ce st)rneste interesul sau lcerea de a ucide )n numele acestor idei. ,umai rin ne0atii ot $i a$irmate misticile ne0ative. Adevrata de sire este un mars o/itiv )ns re viitor" viitorul oamenilor. -alsul erou" entru a se convin0e c a a*uns de arte" c lanea/ )n )nltimi" riveste )ntotdeauna )n *os" la icioarele sale1 dis retuieste" acu/" o rim" ersecut" torturea/" masacrea/. %rin rul e care 2l $ace a roa elui su se crede su erior acestuia. Acestea s)nt culmile e care <ont#erlant ni le arat m)ndru cu de0etul c)nd )si )ntreru e acel 5!ouc#e !ouc#e cu viata6 des re care am omenit. 5%recum m0arul le0at de acele noriasA ara!e" m )nv)rt" m )nv)rt" or! si clc)nd $r )ncetare e ro riile2mi urme. ,umai c nu scot nici un stro de a rece.6 %utine lucruri am mai utea adu0a acestei mrturisiri e care o semna )n 1F8E <ont#erlant. A a rece nu a t)snit niciodat. %oate c <ont#erlant ar $i tre!uit s a rind ru0ul lui %ere0rinus3 ar $i $ost solutia cea mai lo0ic. A re$erat )ns s se re$u0ie/e )n ro riul su cult. 7n loc s se druiasc acestei lumi e care nu stia s2o $ertili/e/e" sa multumit s se o0lindeasc )n ea1 si si2a or0ani/at )ntrea0a viat )n interesul acestui mira* e care nul vedea dec)t el. 5%rintii se simt !ine )n toate )m re*urrile" c#iar si )n )n$r)n0ere6" scrie el1 si entru c se com lace )n )n$r)n0ere" se crede re0e" A )nvtat de Ia ,iet/sc#e c 5$emeia este divertismentul erou lui6 si crede c a*un0e s se distre/e cu $emeile entru a $i consacrat ca erou. (estul este e msur. .um s une .ostnls3 5)n $ond" ce 0lumN6

A Din s aniolul nona. cuv)nt rovenit din ara! 2 instalatie #idraulic entru scos a a din ad)ncunle iii)ntului Cn. tr.G. 899 II D. I. LAX(E,.E SA+ O('OLI+L -ALI. LaMrence se situea/ la anti odul lui <ont#erlant El nu urmreste s de$ineasc ra orturile sin0ulare dintre $emeie si !r!at" ci s le rease/e e am)ndou )n adevrul Vietii. Acest adevr nu este nici re re/entare" nici voint3 el )nvluie animalitatea )n care $iinta omeneasc )si are rdcinile. LaMrence re$u/ cu asiune antite/a sex2cre2ier1 exist la el un o timism cosmic care se o une radical esimismului lui Sc#o en#auer1 vointa de a tri care se ex rim rin $alus este !ucurie3 )n el 0)ndirea si actiunea tre!uie s2si ai! i/vorul" su! amenintarea de a $i conce t vid" mecanism steril. .iclul ur sexual este insu$icient entru c recade )n imanent3 e sinonim cu moartea1 dar este mai de ret aceast realitate mutilat 2 sexul si moartea 2dec)t o existent se arat de lutul tru esc. Br!atul nu numai c are nevoie" recum Anteu" s atin0 din c)nd )n c)nd m)ntul1 viata sa de !r!at tre!uie s $ie )n )ntre0ime ex resia virilittii sale care resu une si cere imediat $emeia1 aceasta nu este" deci" nici divertisment" nici rad" nu este un o!iect )n $ata unui su!iect" ci un ol necesar existentei olului de semn o us. Br!atii care nu au cunoscut acest adevr" de ild ,a oleon" au esuat )n destinul lor de !r!ati3 s)nt niste ratati. ,u a$irm)ndu2si sin0ularitatea" ci )m linindu2si 0eneralitatea )n c#i ul cel mai intens osi!il se oate salva individul3 $ie c este !r!at sau $emeie" nu tre!uie niciodat s caute )n relatiile erotice trium$ul or0oliului su" nici exaltarea ro riului sau eu1 a se servi de sex ca de un instrument al vointei este o 0reseal ire ara!il1 tre!uie s s$arme !arierele eului" s de seasc limitele constiintei )nsesi" s renunte la orice suveranitate ersonal. ,imic mai $rumos dec)t aceast statuet re re/ent)nd o $emeie care naste3 5O $i0ur teri!il de vid" ascutit" $cut a!stract )n la insi0ni$iant su! 0reutatea sen/atiei )ncercate6>1. Acest exta/ nu este nici un sacri$iciu" nici un a!andon. ,ici unul dintre cele dou sexe nu tre!uie s se lase )n0#itit de cellalt1 nici !r!atul" nici $emeia nu tre!uie s a ar ca $ra0mentul se arat al unui cu lu1 sexul nu este o ran1 $iecare este o $iint com let" er$ect olari/at1 c)nd unul este si0ur de virilitatea sa" iar cellalt de $eminitatea sa" 5$iecare reuseste er$ectiunea circuitului olari/at al sexelor681 actul sexual este" $r anexarea" $r redarea nici unuia dintre cei doi arteneri" )m linirea minunat a J -emei )ndr0ostite. 2 I!idem. 89= unuia rin cellalt .)nd +rsula si Bi;rin s2au 0sit )n s$)rsit" 5)si ddeau reci roc acest ec#ili!ru stelar care" numai el" se oate numi li!ertate. Ea era entru el ceea ce el era entru ea" ma0ni$icenta imemorial a altei realitti" mistic si al a!il61. A*un0)nd unul la altul )n smul0erea 0eneroas a asiunii" cei doi amanti a*un0 )m reun la .ellalt" la &ot Ast$el se )nt)m l cu %aul si .lara )n momentul dra0ostei lor38 ea este entru el 5o viat vie" sl!atic" strin" ce se amesteca cu a sa. Era cu mult mai mare ca ei" care erau redusi la tcere. Se )nt)lniser" si )n )nt)lnirea lor se con$undau elanul nenumratelor $ire de iar!" v)rte*urile stelelor6. Doamna .#atterle: si <ellors atin0 si ei aceleasi !ucurii cosmice3 amestec)ndu2se unul cu altul" se con$und cu ar!orii" cu lumina" cu loaia. LaMrence a de/voltat e lar0 aceast doctrin )n A rarea doamnei .#atterle:3 5.storia nu este dec)t o ilu/ie dac nu este )n c#i dura!il si radical $alic" dac nu este le0at de soare si de m)nt" de lun" de stele si de lanete" de ritmul anotim urilor" al anilor" al lustrilor si al secolelor. .storia nu este nimic dac nu e )ntemeiat e o cores ondent de s)n0e. .ci s)n0ele este su!stanta su$letului6. S)n0ele !r!atului si cel al $emeii s)nt

dou $luvii )n eternitate di$erite" care nu se ot amesteca. De aceea aceste $luvii )ncon*ur cu meandrele lor totalitatea vietii. 5-alusul este un volum de s)n0e care um le valea s)n0elui $emeii. %uternicul $luviu al s)n0elui masculin )ncon*oar cu ultimele sale ro$un/imi marele $luviu al s)n0elui $eminin... totusi" nici unul nu ru e !ara*ele. Este comuniunea cea mai er$ect .. si unul dintre cele mai mari mistere.6 Aceast comuniune este o mira culoas )m!o0tire1 dar ea cere ca retentiile la 5 ersonalitate6 s $ie a!olite. .)nd ersonalittile caut sa se atin0 $r a se rene0a" cum se )nt)m l de o!icei )n civili/atia modern" tentativa lor este sortit esecului. Atunci este o sexualitate 5 ersonal" al!" rece" nervoas" oetic6" distru0toare entru curentul vital al $iecruia. Amantii se tratea/ unul e altul ca e niste instrumente" ceea ce naste )ntre ei ura1 ast$el s)nt doamna .#atterle: si <ic#aelis1 ei rm)n )nc#isi )n su!iectivitatea lor1 ot cunoaste o $e!r asemntoare celei rovocate de alcool sau de o ium" dar li sit de o!iect1 nu desco er nici o realitate a celuilalt" nu a*un0 la nimic. LaMrence l2ar $i condamnat e .ostals $r dre t de a el. El a descris )n 'erardK unul dintre acesti masculi or0oliosi si e0oisti1 si 'erard este )n mare arte res onsa!il de in$ernul )n care se arunc )m reun cu 'udrun. .ere!ral" voluntar" se com lace )ntr2o a$irmare vid a ro riului su eu si se ridic ri0id A -emei )ndr0ostite. 8 -ii si )ndr0ostiti. K -emei )ndr0ostite. 89@ 7m otriva vietii3 entru lcerea de a st )ni o ia nrvas" o tine le0at de o !arier )n s atele creia trece cu /0omot asur/itor un tren" )i )ns)n0erea/ coastele re!ele si se )m!at cu uterea lui. Aceast voint de dominare o )n*oseste e $emeia )m otriva creia se exersea/1 mai sla!" iat2o trans$ormat )n sclav. 'e>rard se a leac asu ra <inettei3 5%rivirea ei elementar de sclav violat" a crei ratiune de a exista este s $ie la nes$)rsit violat" $cea si vi!re/e nervii lui 'erard... Sin0ura voint era a sa" ea era su!stanta asiv a vointei sale6. <i/era!il suveranitate3 dac $emeia nu este dec)t o su!stant asiv" )nseamn c !r!atul care o domin nu este nimic. El crede c osed" c se )m!o0testeJ este doar o ilu/ie. 'erard o str)n0e )n !rate e 'udrun3 5Era su!stanta !o0at si adora!il a $iintei lui... ea dis ruse )nuntrul lui" si el atin0ea er$ectiunea6. Dar imediat ce ea )l rseste" se re0seste sin0ur si 0ol e dinuntru1 iar a doua /i ea nu vine la )nt)lnire. Dac $emeia este uternic" retentia masculin tre/este )n ea o retentie simetric1 $ascinat si re!el" devine masoc#ist si sadic r)nd e r)nd. 'udrun este $oarte tul!urat c)nd )l vede e 'erard str)n0)nd )ntre coa se tru ul ie ei )nne!unite1 dar este tul!urat si c)nd doica lui 'erard )i ovesteste c e vremuri 5)l ciu ea de $undulet6. Aro0anta masculin exas erea/ re/istentele $eminine. In tim ce +rsula este )nvins si salvat de uritatea sexual a lui Bi;rin" recum doamna .#atterle: de aceea a durarului" 'erard o antrenea/ e 'udrun )ntr2o lu t $r iesire. 7ntr2o noa te" ne$ericit" do!or)t de moartea unei $iinte a ro iate" se a!andonea/ )n !ratele ei. 5Era marea !aie de viat" o adora. Era mama si su!stanta tuturor lucrurilor. Emanatia misterioas si dulce a sinului ei de $emeie )i invada creierul uscat si !olnav ca o lim$a tmduitoare" ca valul linistitor al vietii )nsesi" er$ect de arc s2ar $i scldat din nou )n la tele matern.6 In aceast noa te" resimte ce ar utea )nsemna comunicarea cu o $emeie1 dar este rea t)r/iu1 $ericirea lui este viciat" cci 'udrun nu este cu adevrat re/ent1 )l las e 'erard s doarm e umrul ei" dar ea rm)ne trea/" nelinistit" se arat. Este edea sa individului c/ut rad siesi3 el nu oate s2si s$arme sin0ur sin0urtatea1 ridic)nd !arierele eului" le2a ridicat e acelea ale .eluilalt1 nu21 va mai )nt)lni niciodat. La s$)rsit" 'erard moare" ucis de 'udrun si de sine )nsusi.

Ast$el" nici unul dintre sexe nu a are )n rim instant ca $iind rivile0iat ,ici unul nu este su!iect. -emeia nu este nici rad" nici" cu at)t mai utin" un sim lu retext <alraux1 remarc $a tul c entru LaMrence nu a*un0e" cum se )nt)m l la #indusi" ca $emeia s $ie rile*ul unui contact cu in$initul" )n maniera unui eisa*" de exem lu3 1 %re$at la Amantul doamnei .#atterle:. 89E ar $i un alt $el de a $ace din ea un o!iect Ea este real )n aceeasi msur ca si !r!atul1 tre!uie reali/at comuniune real cu ea De aceea eroii a ro!ati de LaMrence cer de la iu!ita lor mai mult dec)t darul ro riului lor tru 3 %aul nu acce t ca <inam s i se druiasc" rintr2un tandru sacri$iciu1 Bi;rin nu vrea ca +rsula s caute )n !ratele lui lcerea1 rece sau asionat" $emeia care rm)ne )nc#is )n sine )l a!andonea/ e !r!at sin0urttii sale3 el tre!uie s2o res in0i &re!uie ca am)ndoi s se druiasc" cu tru si su$let Dac acest dar e )m linit" ei tre!uie s2si rm)n entru totdeauna $ideli. LaMrence este un arti/an al maria*ului mono0am. +n individ nu caut varietatea dec)t dac este interesat de sin0ularitatea $iintelor3 dar maria*ul $alie este )ntemeiat e 0eneralitate. .)nd circuitul virilitate2$eminitate s2a sta!ilit" nici o dorint de sc#im!are nu mai oate $i conce ut1 este un circuit er$ect" )nc#is )n sine" de$initiv. Dar reci roc" $idelitate reci roc3 este )ntr2adevr aceasta domnia recunoasterii mutuale4 ,u" nici e de arte. LaMrence crede cu asiune )n su rematia masculin. .#iar sinta0ma 5cstorie $alic6" ec#i valenta e care o sta!ileste )ntre sexual si $alie o dovedesc )ndea*uns. Dintre cele dou curente de s)n0e care se )nsotesc )n c#i misterios" curentul $alie este rivile0iat. 5-alusul serveste dre t unte )ntre ceNe dou $luvii3 el con*u0 cel dou ritmuri di$erite )ntr2un curent unic.6 Ast$el" !r!atul nu este numai unul dintre termenii cu lului" ci si ra ortul si de sirea lor3 5%odul care duce s re viitor este $alusul6. .ultului Beitei2<ame" LaMrence )ntele0e s2i su!stituie un cult $alie3 c)nd vrea s evidentie/e natura sexual a cosmosului" nu evoc )nte cele $emeii" ci virilitatea !r!atului. ,u descrie a roa e niciodat un !r!at tul!urat de o $emeie1 ci de o sut de ori ne o arat e $emeie secret !ulversat de c#emarea vie" su!til" insinuant a !r!atului1 eroinele sale s)nt $rumoase si sntoase" dar nu ametitoare1 )n tim ce eroii si s)nt niste $auni nelinistitori. Animalele2masculi )ntruc#i ea/ tul!urarea si uternicul mister al vietii1 $emeile s)nt atinse de vra*a acestora1 una e tul!urat de un vul oi" alta e )ndr0ostit de un armsar" 'udrun s$idea/ ar/toare o turm de tauri si e ro$und tul!urat de vi0oarea re!el a unui ie ure. %e acest rivile0iu cosmic se 0re$ea/ un rivile0iu social. -r )ndoial entru c $luviul $alie este im etuos" a0resiv" entru c trece /0a/ul viitorului 2 LaMrence nu se ex lic dec)t im er$ect )n acest sens 2" !r!atul este cel menit s 5 oarte )nainte stindardul vietii611 el tinde ctre aceste sco uri" )ntruc#i ea/ transcendenta1 $emeia este a!sor!it de sentimentele sale" este numai interioritate" este sortit imanentei. ,u numai c !r!atul *oac )n viata sexual un rol activ" ci rin el aceast viat este de sit1 este )nrdcinat )n lumea sexual" dar evadea/ de acolo3 )n 1 O $ante/ie a inconstientului. 89D tim ce ea rm)ne )nc#is )nuntru. ')ndirea si actiunea )si au rdcinile )n $alus1 entru c nu are $alus" $emeia nu are dre tul nici la una" nici la cealalt1 oate *uca rolul masculin" si c#iar $oarte !ine" dar este un *oc li sit de adevr. 5-emeia este olari/at )n *os" s re centrul m)ntului. %olaritatea ei ro$und este $luxul )ndre tat )n *os" atractia lunar. Br!atul" dim otriv" este olari/at s re )nalt" s re soare si activitatea diurn.61 %entru $emeie" 5cea mai ro$und constiint /ace )n )ntecele si )n salele ei... Dac se )ntoarce s re )nalt" vine un moment )n care totul se r!useste68. 7n domeniul actiunii"

!r!atul tre!uie s $ie initiatorul" elementul o/itiv1 $emeia este elementul o/itiv e lanul emotiei. Ast$el LaMrence re0seste conce tia !ur0#e/ traditional a lui Bonald" Au0uste .omte" .lement Vautel. -emeia tre!uie s2si su!ordone/e existenta aceleia a !r!atului3 5Ea tre!uie s cread )n tine" )n sco ul ro$und s re care tin/i6K. Atunci !r!atul )i va consacra o tandrete si o recunostint in$inite. 5A#N dulceata de a te )ntoarce acas" l)n0 $emeie" c)nd ea crede )n tine si acce t ca telurile tale s o de seasc... Simti o recunostint insonda!il entru $emeia care te iu!este...69 LaMrence adau0 c" entru a merita acest devotament" tre!uie ca !r!atul s $ie )n c#i autentic locuit de un tel mret1 dac roiectul su nu este dec)t o im ostur" cu lul se cu$und )ntr2o deri/orie misti$icare3 mai !ine este s te )nc#i/i )n ciclul $eminin3 dra0oste si moarte" recum Anna ?arenina si Vrons;i" .armen si don Jose" dec)t s te minti" recum %ierre si ,atasa. Dar su! aceast re/erv" ceea ce ridic )n slvi LaMrence" )n maniera lui %roud#on sau (ousseau" este cstoria mono0am )n care $emeia )si 0seste )n sot *usti$icarea existentei sale. 7m otriva $emeii care doreste s inverse/e rolurile" LaMrence 0seste ex resii la $el de ostile ca <ont#erlant. &re!uie ca ea s renunte s se mai *oace de a <a0na <ater" s nu mai retind a detine adevrul vietii1 aca aratoare" devoratoare" mutilea/ !r!atul" )l $ace s se r!useasc )n imanent si )l deturnea/ de la sco urile sale. LaMrence este de arte de a !lestema maternitatea1 dim otriv" se !ucur $iindc este carne" )si acce t nasterea" )si )ndr0este mama1 mamele a ar )n o era sa ca niste ma0ni$ice exem le ale adevratei $eminitti1 s)nt ur renuntare" 0enero/itate a!solut" toat cldura lor vie este sortit co ilului3 acce t ca el s devin !r!at si s)nt m)ndre de asta. Dar !r!atul tre!uie s se team de amanta e0oist care vrea s21 readuc e !r!at )n co ilrie1 aceasta )i s$r)m elanul. 5Luna" lanet a $emeilor" ne 1 O $ante/ie a inconstientului. 8 l!idem. K l!idem. 9 l!idem. = l!idem. 89F tra0e )na oi.6= Ea vor!este $r )ncetare des re dra0oste3 dar a iu!i entru ea )nseamn a lua entru a um le vidul e care )l simte )nuntrul su1 aceeast dra0oste este a ro iat de ur3 ast$el" Iermione" care su$er de o )n0ro/itoare de$icient entru c nu a stiut niciodat s se druiasc" ar vrea s si21 anexe/e e Bi;rin1 nu reuseste1 )ncearc s2 1 ucid" si exta/ul volu tuos e care21 simte lovin2du21 este identic cu s asmul e0oist al lcerii.1 LaMrence detest $emeile moderne" creaturi de celuloid si de cauciuc care2si revendic o constiint" and $emeia a luat cunostint de ea )nssi din unct de vedere sexual" iat2o 5mer0)nd rin viat" action)nd )ntr2un $el a roa e cere!ral si su un)ndu2se ordinelor unei vointe mecanice62J. 7i inter/ice s ai! o sen/ualitate autonom1 cci este $cut entru a se drui" nu entru a lua. %rin 0ura lui <ellors" LaMrence )si stri0 oroarea $at de les!iene. Dar !lamea/ si $emeia care are )n $ata !r!atului o atitudine detasat sau a0resiv. %aul se simte rnit si iritat c)nd <:riam )l m)n0)ie" s un)ndu2i 5Esti $rumos6. 'udrun" ca si <:riam" $ace o 0reseal c)nd se arat )nc)ntat de $rumusetea iu!itului ei3 aceast contem lare le se ar" la $el de mult ca si ironia intelectualelor de 0#eat care cred c enisul este deri/oriu" sau 0imnastica masculin" ridicol1 cutarea )ncr)ncenat a lcerii nu este mai utin condamna!il3 exist o lcere ascutit" solitar care se ar" de asemenea" iar $emeia nu tre!uie s tind ctre ea. LaMrence a descris )n nenumrate r)nduri aceste $emei inde endente" dominatoare" crora le li seste vocatia $eminin. +rsula si 'udrun a artin acestei s ecii. La )nce ut" +rsula este aca aratoare. 5Br!atul ar tre!ui s i se dea )n la ultima ictur...6K Ea va )nvta s2si )nvin0 vointa. Dar 'udrun se o!stinea/1 cere!ral" artist" )i invidia/ sl!atic e !r!ati entru

inde endenta si osi!ilittile lor de actiune1 tine s2si stre/e intact individualitatea1 vrea s triasc entru sine )nssi1 ironic" osesiv" va rm)ne entru totdeauna )nc#is )n su!iectivitatea ei. -i0ura cea mai semni$icativ" entru c este cea mai utin so$isticat" este aceea a lui <:riam.9 'erard este )n arte res onsa!il entru esecul lui 'udrun1 )n $ata lui %aul" <:riam oart sin0ur ovara ne$ericirii sale. Si ea ar vrea s $ie !r!at" si ea urste !r!atii1 nu se acce t )n 0eneralitatea ei1 vrea s 5se distin061 de aceea marele curent al vietii nu o traversea/" oate semna cu o vr*itoare sau cu o reoteas" niciodat cu o !acant1 nu o tul!ur lucrurile dec)t dac le2a recreat )n su$letul ei" d)ndu2le o valoare reli0ioas3 c#iar aceast $ervoare o des arte de viat1 este oetic" mistic" neada tat. 5E$ortul su 1 -emei )ndr0ostite. 2 O $ante/ie a inconstientului. K -ii si )ndr0ostiti. 9 -emei )ndr0ostite. 8=L exa0erat se )nc#idea )n sine... nu era st)n0ace" si totusi nu $cea niciodat miscarea care tre!uia.6 Ea caut !ucurii interioare" iar realitatea )i rovoac team1 sexualitatea o s erie. .)nd se culc cu %aul" su$letul ei st deo arte cu un $el de oroare1 este )ntotdeauna constiint" niciodat viat1 nu este o tovars1 nu acce t conto irea cu amantul ei" vrea s21 a!soar! )n ea. %e el )l irit aceast voint1 )l a uc o $urie violent c)nd o vede m)n0)ind niste $lori3 i se are c ea vrea s le smul0 inima1 o insult3 5Esti o cersetoare a dra0ostei1 nu ai nevoie s iu!esti" ci s $ii iu!it. Vrei s te um li de dra0oste entru c )ti li seste ceva" nu stiu ce6. Sexualitatea nu este $cut s re a um le un 0ol" ea tre!uie s $ie ex resia unei $iinte )m linite. .eea ce $emeile numesc dra0oste este aviditatea lor )n $ata $ortei virile e care doresc s un st )nire. <ama lui6 %aul 0)ndeste cu luciditate des re <:riam3 5)l vrea cu totul" vrea s21 extra0 din sine )nsusi si s21 devore/e6. -ata se !ucur c)nd rietenul ei e !olnav" $iindc oate s21 )n0ri*easc3 retinde c21 serveste" dar e un mod de a2i im une vointa ei. %entru c rm)ne se arat de el" tre/este )n %aul 5o ardoare asemntoare cu $e!ra" recum o iul6" dar nu este )n stare s2i aduc !ucurie si senintate1 din mi*locul dra0ostei sale" )n secretul $iintei ei 5)l detesta e %aul entru c21 iu!ea si era dominat de el6. De aceea %aul se )nde rtea/ de ea. 7si 0seste ec#ili!rul alturi de .lara1 $rumoas" vie" animalic" aceasta i se druieste $r re/erv1 iar amantii atin0 momente de exta/ care )i de sesc e am)ndoi1 dar .lara nu )ntele0e aceast revelatie. Ea crede c2i datorea/ aceast !ucurie lui %aul )nsusi" sin0ularittii sale" si doreste s si21 )nsuseasc1 nici ea nu reuseste s21 stre/e entru c vrea s $ie cu totul al ei. Imediat ce dra0ostea se individuali/ea/" se resc#im! )n e0oism avid si miracolul erotismului dis are. &re!uie ca $emeia s renunte la dra0ostea ersonal1 nici <ellors" nici don .i riano nu consimt s le s un iu!itelor lor cuvinte de dra0oste. &eresa" care este $emeia exem lar" se indi0nea/ c)nd ?ate o )ntrea! dac )l iu!este e don (amon.l 5El este viata mea6 rs unde ea1 darul e care i 12a acordat este altceva dec)t dra0oste. -emeia" ca si !r!atul" tre!uie s a!dice de la orice or0oliu si de la orice voint1 dac )ntruc#i ea/ entru !r!at viata" si el o )ntruc#i ea/ entru ea1 doamna .#atterle: nu2si 0seste acea si !ucuria )n c)nd nu a$l acest adevr3 5ar renunta la uterea ei $eminin dur si strlucitoare care o o!osea si o )ns rea" s2ar scu$unda )n aceast !aie nou de viat" )n ro$un/imea mruntaielor ei care ar c)nta c)ntecul $r 0las al adoratiei61 atunci este c#emat la !etia !acantelor1 su un)ndu2se or!este !r!atului" renunt)nd s se mai caute e sine )n !ratele lui" $ormea/ )m reun cu el un cu lu armonios" )n acord cu 1 Sar ele cu ene. 8=1

loaia" co acii" $lorile rimverii. &ot ast$el +rsula renunt" )n m)inile lui Bi;rin" la individualitatea ei si atin0 )m reun un 5ec#ili!ru stelar6. Dar mai ales Sar ele cu ene re$lect )n )ntre0ime idealul lui D. I. LaMrence. .ci don .i riano este unul dintre acei !r!ati care 5 oart )nainte stindardul vietii61 are o misiune creia )i se consacr e de2a2 ntre0ul" ast$el )nc)t )n el virilitatea este de sit si exaltat )n la divinitate3 dac se $ace recunoscut ca /eu" nu este o misti$icare1 entru c orice !r!at care este !r!at e de lin este un /eu1 merit deci devotamentul a!solut al unei $emei. %lin de re*udecti occidentale" ?ate mai )nt)i re$u/ aceast de endent" tine la ersonalitatea ei si la existenta ei limitat1 dar" utin c)te utin" se las truns de marele curent al vietii" )i druieste lui .i riano tru ul si su$letul su. ,u este redarea unei sclave3 )nainte de a se #otr) s rm)n cu el" ea )i cere s recunoasc $a tul c are nevoie de ea1 iar el recunoaste" entru c )ntr2adevr $emeia )i este necesar !r!atului1 atunci ea acce t s nu mai $ie nimic altceva dec)t tovarsa lui1 )i ado t valorile" sco urile" )ntre0ul su univers. Aceast su unere se ex rim c#iar )n erotism1 LaMrence nu vrea ca $emeia s $ie cris at )n cutarea lcerii" se arat de !r!at rin s asmul care o str!ate1 el )i re$u/ deli!erat or0asmul1 don .i riano se )nde rtea/ de ?ate atunci c)nd simte )n ea a ro ierea acestei *uisri nervoase1 ea renunt c#iar si la aceast autonomie sexual. 5Ar/toarea ei voint de $emeie si dorinta se otoleau )n ea si dis reau" ls)nd2o numai !l)ndete si su unere" recum i/voarele de a cald care ies din m)nt $r /0omot si care s)nt" totusi" at)t de active si de uternice )n uterea lor secret.6 7ntele0em de ce romanele lui LaMrence s)nt )nainte de orice 5educatii ale $emeii6. Este in$init mai di$icil entru $emeie dec)t entru !r!at s se su un ordinii cosmice" entru c el i se su une )ntr2un $el autonom" )n tim ce ea are nevoie de mediatia !r!atului. .)nd .ellalt ia )n$tisarea unei constiinte si a unei vointe strine" este vor!a cu adevrat de ca itulare. Dim otriv" o su unere autonom seamn ciudat de mult cu o deci/ie suveran. Eroii lui LaMrence sau s)nt condamnati la )nce ut" sau" )nc de la )nce ut" detin secretul )ntele ciunii11 su unerea lor la cosmos a $ost consumat de at)ta tim si extra0 din ea at)ta certitudine interioar" )nc)t ar la $el de aro0anti ca un individualist or0olios1 un /eu vor!este rin 0ura lor3 LaMrence )nsusi. 7n tim ce $emeia tre!uie s se )ncline )n $ata divinittii lor. .#iar dac !r!atul este un $alus si nu un creier" individul care ar2 > .u exce tia lui %aul clin -ii si )ndr0osti1N" care. dintre toti. este cel mai viu. Dar este sin0urul roman al lui LaMrence care ne arat rocesul de $ormare al unui !r!at. 8=8 tici la virilitate )si strea/ rivile0iile1 $emeia nu este rul" este c#iar !un3 dar este su!ordonat. LaMrence ne ro une idealul 5$emeii adevrate6" adic al $emeii care acce t $r reticente s se de$ineasc dre t .ellalt. III .LA+DEL SA+ (OABA L+I D+<,EBE+ Ori0inalitatea catolicismului lui .laudel este un o timism at)t de )nc t)nat" )nc)t rul se converteste6)ntotdeauna )n !ine. 5(ul )nsusi .om ort ro riul su !ine" e care nu tre!uie s21 lsm s se iard.6 Ado t)nd unctul de vedere care n2ar utea s nu $ie acela al .reatorului R din moment ce acesta este resu us ca $iind atot uternic" omniscient si !inevoitor 2 .laudel ader la creatia e de2a2ntre20ul li!er1 $r in$ern si cat" n2ar mai $i nici li!ertate" nici salvare1 c)nd a $cut s se iveasc lumea aceasta din neant" Dumne/eu a remeditat 0reseala si m)ntuirea. 7n vi/iunea evreilor si a crestinilor" nesu unerea Evei a ricinuit ne$ericirea $iicelor sale3 stim c)t de mult au ocrit $emeia %rintii Bisericii. lato" dim otriv" *usti$icat" dac admitem c a servit unor sco uri divine. 5-emeiaN acest serviciu e care altdat" rin

nesu unerea ei" i 12a adus lui Dumne/eu )n ara disul terestru1 aceast )ntele0ere ro$und care s2a sta!ilit )ntre ea si el1 acest tru e care" rin 0reseala ei" 12a $cut a t de a $i m)ntuitN16 -r )ndoial c ea este ori0inea catului si c din vina ei !r!atul a ierdut aradisul. Dar catele oamenilor au $ost rscum rate e acest m)nt si din nou !inecuv)ntate3 5,u am iesit deloc din acest aradis al deliciilor )n care ne2a ase/at Dumne/eu mai )nt)i68. 5Orice m)nt este %m)ntul -0duintei.6K ,imic din ce a iesit din m)inile lui Dumne/eu" nimic din ce a $ost dat n2ar utea $i ru )n sine3 5.u o era sa )ntrea0 )l im lorm e Dumne/euN ,imic din ceea ce a $cut nu este /adarnic" nimic care s $ie strin altui lucru61>. Si c#iar nu exist nimic care s nu $ie nece2 1 Aventurile So #iei. 2 .antata e trei roci. K .onversatii )n Loir le2.#er. 9 .ondurul de satin. 8=K sar. 5&oate lucrurile e care le2au creat )m reun comunic" toate )n acelasi tim )si s)nt necesare unul altuia.61 Ast$el" $emeia )si are locul su )n armonia universului1 dar nu este un loc oarecare1 exist o 5 asiune ciudat si" )n oc#ii lui Luci$er" scandaloas" care )l lea0 e .el Vesnic de aceast $loare trectoare a ,eantului68. Desi0ur" $emeia oate $i distructiv3 .laudel a )ntruc#i at )n Lec#:K $emeia rea care2 1 duce e !r!at la ier/anie1 )n .um na amie/ii" ase )i distru0e viata aceluia e care21 rinde )n ca cana dra0ostei sale. Dar dac nu ar $i acest risc al ier/aniei" nu ar exista nici m)ntuirea -emeia 5este elementul de risc e care )n mod deli!erat El 12a introdus )n mi*locul rodi0ioasei sale constructii69. Este !ine ca omul s cunoasc is itele crnii. 5Acest dusman din noi $ace elementul dramatic al vietii noastre" sarea si i erul ei. Dac su$letul nostru nu ar $i atacat cu at)ta !rutalitate" ar dormi" dar iat21 c tresare... Lu ta este ucenicia victoriei.6= ,u numai e calea s iritului" dar si e aceea a crnii" omul este c#emat s ia cunostint de su$letul su. 5Si" entru ai vor!i !r!atului" ce carne oate $i mai uternic dec)t aceea a $emeii46@ &ot ceea cel smul0e din somn" din linistea lui" )i este $olositor1 dra0ostea" su! orice $orm s2ar re/enta ea" are aceast virtute de a a rea )n 5mica noastr lume ersonal" ordonat de mediocra noastr ratiune" ca un element ro$und ertur!ator6E. <ult mai adesea" $emeia nu este dec)t o $iint )nseltoare care o$er doar ilu/ii3 5S)nt romisiunea care nu oate $i tinut si 0ratia mea st c#iar )n aceasta. S)nt dulceata a ceea ce este" cu rerea de ru a ceea ce nu este S)nt adevrul cu c#i ul 0reselii si cine m iu!este nu tre!uie s se )n0ri*easc s le se are unul de altul66J. Dar exist si o utilitate a ilu/iei1 )n0erul /itor )i s une acest lucru donei %rou#e/e3 5R .#iar si catulN Si catul $oloseste la ceva. R Atunci" era !ine s m iu!easc4 R Era !ine s )l )nveti dorinta. R Dorinta unei ilu/ii4 A unei um!re care2i sca mereu4 R Dorinta este ceea ce este" ilu/ia tine de ceea ce nu este. Dorinta rin intermediul ilu/iei. 1 )n0erul a vestit e <ria. R Aventurile So #iei. K Sc#im!ul. 9 Aventurile So #iei. K %asrea nea0r )n (srit. @ .ondurul de satin. 1 %o/itii si ro o/itii. x Orasul. 8=9

&ine de ceea ce este rin intermediul a ceea ce nu este.16 Iat ceea ce %rou#e/e" rin vointa lui Dumne/eu" a $ost entru (odri0ue3 5O sa!ie )m l)ntat )n inima lui68. Dar $emeia nu este numai acest tis" aceast arsur )n m)inile Domnului1 !unurile acestei lumi n2au $ost $cute s $ie totdeauna re$u/ate1 ele s)nt si o #ran1 tre!uie ca omul s le ia cu el si s si le )nsuseasc. Iu!ita va )ntruc#i a entru el toat $rumusetea sensi!il a universului1 va $i un imn de adoratie e !u/ele sale. 5.e $rumoas esti" Violaine" si ce $rumoas e lumea )n care esti N6K 5.are este aceea care st drea t )n $ata mea" mai dulce dec)t adierea v)ntului" recum luna lumin)nd rin tinere $run/isuri4 Iat2o ca e o al!in a!ia ivit e lume care2si des$soar ari ile )nc roas ete" ca o c rioar mare" ca o $loare care nu stie nici ea c)t e de $rumoas.6>9 5Las2m s2ti res ir mireasma care e ca mireasma m)ntului c)nd" strlucitor" s lat de a ca un altar" se ivesc din el $lori 0al!ene si al!astre" Si ca mireasma verii care miroase a ai si a iar!" si ca mireasma toamnei.. .6= Ea re/um )ntrea0a natur3 tranda$irul si crinul" steaua" $ructul" asrea" v)ntul" luna" soarele" a a" 5tumultul asnic al marelui ort )n lumina amie/ii6@. Ea este si mai mult dec)t at)t3 un semen. 5Or" de data aceasta" iat altceva dec)t o stea entru mine" aceast ra/ de lumin )n nisi ul viu al no tii" .ineva uman ca mine.. .>6E 5,u vei mai $i sin0ur" ci )n tine cu tine entru totdeauna cea devotat. .ineva care2ti a artine entru totdeauna" care nu se va mai lua )na oi" $emeia ta.6J 5.ineva entru a asculta ce s un si entru a avea )ncredere )n mine. +n tovars cu voce sc/ut care s ne ia )n !rate si s ne asi0ure c este $emeie.6>F 1 .ondurul de satin. 2 .ondurul de satin" )n0erul a vestit e <ria. 9 &)nra Violaine. = Orasul. 6 .ondurul de satin. E I!idem. $ Orasul. > %)inea amar. 8== Str)n0)nd la ie tul su $emeia" cu tru ul si su$letul ei" !r!atul )si 0seste rdcinile e acest m)nt si se )m lineste e sine. 5Am luat aceast $emeie" care este msura mea si artea mea de m)nt.61 ,u este usor de urtat" dar !r!atul nu este $cut entru dis oni!ilitate3 5Si iat c !r!atul cel rost se tre/este sur rins de aceast ersoan a!surd" de acest lucru mare" 0reu si st)n*enitor. At)tea vesminte" at)ta r" ce s $ac cu ele4 ,u mai oate" nu mai vrea s se des rind din ele68 Aceasta se )nt)m l entru c ovara este" de asemenea" o comoar. 5S)nt o mare comoar6" s une Violaine. 7n mod reci roc" druindu2se !r!atului" $emeia )si )m lineste destinul ei terestru. 5.ci la ce $oloseste o $emeie" dac nu s $ie culeas4 Si la ce este !un acest tranda$ir" dac nu s $ie m)ncat4 Si la ce $oloseste s te $i nscut Dac nu s a artii cuiva si s $ii rada unui leu uternic46K

5.e vom $ace noi" care nu utem $i $emeie dec)t )n !ratele sale si o cu cu vin dec)t )n inima sa469 5Dar tu" su$letul meu" s ui3 n2am $ost creat )n /adar si cel care e c#emat s m culea0 exist i .e !ucurie entru mine s um lu aceast inim care m aste taN6f Bine)nteles" aceast uniune a !r!atului si a $emeii tre!uie s $ie consumat )n re/enta lui Dumne/eu1 ea este s$)nt si este )m linit )n vesnicie1 tre!uie s $ie consimtit rintr2o miscare ro$und a vointei si nu va utea $i s$r)mat rintr2un ca riciu individual. 5Dra0ostea" consimtm)ntul rin care dou ersoane li!ere se druiesc una celeilalte i s2a rut Iui Dumne/eu at)t de im ortant" )nc)t a $cut din aceasta o s$)nt tain. Aici ca si retutindeni" s$)nta tain d realitate unui lucru care nu era dec)t o su rem dorint a inimii.6@ Si mai de arte3 5.storia nu este lcere" este sacri$iciul lcerii" este )nvtarea a dou su$lete care entru totdeauna de acum )nainte si entru un sco din a$ara lor Vor tre!ui s se multumeasc unul cu altul6E. 1 Orasul. 8 .um na amie/n. = .antata e trei roci. 9 I!idem. l .antata e trei voci. f %o/itii si ro o/itii. II. E .ondurul de satin. 8=@ %rin aceast uniune" nu este numai !ucuria e care !r!atul si $emeia si2o vor da unul altuia1 ci $iecare va intra )n osesia ro riei sale $iinte. 5El a stiut s 0seasc acest su$let )nluntrul su$letului meuN... El a venit )n la mine si mi2a )ntins m)na. El era vocatia meaN .um as utea s une asta4 El era ori0inea meaN .el rin care si entru care am venit e lume.61 5O arte )ntrea0 din mine )nsmi des re care credeam c nu exist" entru c eram ocu at cu altele si nu m 0)ndeam la ea. A#N Doamne" ea exist" duce o viat teri!il de intens.68 Si aceast $iint a are ca *usti$icat entru cel e care21 com letea/" ca necesar. 5In el erai tu necesar6 )i s une )n0erul donei %rou#e/e. Iar (odri0ue3 5.ci ce )nseamn 6s mori" dac nu s )ncete/i de a mai $i necesar4 .)nd a utut s se li seasc de mine4 .)nd voi )nceta s mai $iu entru ea $iinta $r de care n2ar $i $ost ea )nssi46K 5Se s une c nu exist su$let care s nu $i $ost creat altundeva dec)t )ntr2o viat si )ntr2 o relatie misterioas cu ceilalti. Dar noi doi s)ntem mai mult dec)t aceasta" tu" e msur ce vor!esti" existi1 acelasi lucru rs un/)nd )ntre aceste dou ersoane. .)nd am $ost /misliti" Orion" cred c a rmas un ic de su!stant care $usese entru tine" si din aceea care2ti li seste am $ost $cut eu.69 7n minunata necesitate a acestei uniuni" aradisul este re0sit" moartea este )nvins3 5Iat21 re$cut dintr2un !r!at si dintr2o $emeie" )n s$)rsit aceast $iint care exista )n %aradis6=. 5,iciodat alt$el dec)t unul rin altul nu vom reusi s sc m de moarte. %recum violetul" dac este amestecat cu ortocaliu" d la iveal rosul cel mai ur.6@ 7n s$)rsit" su! )n$tisarea altuia" $iecare accede la .ellalt )n toat lenitudinea sa" adic la Dumne/eu. 5.eea ce ne druim unul altuia este Dumne/eu su! di$erite c#i uri6E. 1 .artea lui &o!ias si a Sarei. 8 &atl umilit. K .ondurul de satin.

9 &atl umilit. = -run/e de s$inti. @ .ondurul de satin. E -run/e de s$inti. 8=E 5Dac nu l2ai $i v/ut mai )nt)i )n oc#ii mei" ai mai $i dorit at)t de mult cerul461 5A#N )ncetea/ s mai $ii $emeie si las2m s2ti vd c#i ul" )n s$)rsit" acest Dumne/eu e care nu21 oti tine )n tine.68 5Dra0ostea lui Dumne/eu $ace a el )n noi la aceeasi )nsusire e care o au toate creaturile" la acest sentiment c nu s)ntem de a*uns entru noi )nsine si c Binele su rem )n care ne reali/m este" )n a$ara noastr" cineva.6K Ast$el" $iecare a$l )n cellalt sensul vietii sale m)ntesti si" de asemenea" mrturia de neclintit a insu$icientei vietii noastre3 5%entru c nu2i ot da cerul" mcar )l ot smul0e m)ntului. ,umai eu ot si aduc o insu$icient e msura dorintei sale69. 5.eea ce )ti ceream" ceea ce voiam s2ti dau nu s)nt lucruri com ati!ile cu tim ul" ci cu eternitatea.6= &otusi" rolul $emeii si al !r!atului nu s)nt exact simetrice. %e lan social exist o evident reeminent a !r!atului. .laudel crede )n ierar#ii" si rintre ele si )n aceea a $amiliei3 sotul este c etenia unei $amilii. Anne Vercors domneste )n cminul ei. Don %ela0e se consider ca un 0rdinar cruia i s2a )ncredintat )n0ri*irea acestei lante $ra0ile" dona %rou#e/e1 )i d o misiune e care ea nu se 0)ndeste s o re$u/e. -ie si numai $a tul de a $i !r!at este un rivi le0iu. 5.e s)nt eu" o !iat $at" ca s m com ar cu masculul rasei mele46 )ntrea! S:0ne.@ Br!atul este acela care munceste c)m ul" care construieste catedrale" care lu t cu sa!ia" ex lorea/ lumea" cu cereste m)nturi" actionea/" )ntre rinde. %rin el se )m lineste vointa Domnului e acest m)nt. -emeia nu a are dec)t ca un auxiliar. Ea este cea care rm)ne e loc" care astea t si care strea/ totul asa cum este3 5S)nt cea care rm)ne si care este totdeauna aici6" s une S:0ne. Ea )i a r mostenirea lui .ou$ontaine" )i tine conturile )n tim ce acesta lu t de arte entru .au/. -emeia )i aduce lu ttorului s ri *inul s erantei3 5Eu aduc ire/isti!ila s erant6E. Si e aceea a milei3 5<i2a $ost mil de el. .ci s re cine s2ar )ntoarce" cut)ndu2si mama" dac nu s re $emeia umilit 1 I!idem. 2 .ondurul de satin. K %o/itii si ro o/itii. I. 1 .ondurul de satin. = &atl umilit. @ Ostaticul. E Orasul. 8=D .u 0)ndul con$identei si al rusinii16. Iar &Ote d>Or murmur3 5Iat cura*ul rnitului" s ri*inul in$irmului &ovrsia muri!undului...6 .laudel nu2i re rosea/ $emeii $a tul c )l cunoaste ast$el e !r!at )n sl!iciunea sa1 dim otriv1 or0oliul masculin a$isat de <ont#erlant si LaMrence i s2ar rea un sacrile0iu. E !ine ca !r!atul s se simt o !iat $iint $cut din s)n0e si carne" s nu2si uite nici ori0inea" nici moartea" care s)nt simetrice. Orice sotie ar utea rosti cuvintele <art#ei3

5E adevrat" nu eu ti2am dat viat Dar s)nt aici entru a ti2o cere din nou. Si de aici )i vine !r!atului )naintea $emeii 6 Aceast tul!urare a constiintei" ca )n $ata unui creditor68. Si totusi" aceast sl!iciune tre!uie s se )ncline )n $ata $ortei. %rin cstorie" sotia se d sotului care o ia )n 0ri*a lui3 LOla se culc e *os )n $ata lui .oeuvre" care2si asa/ iciorul e ea. (a ortul $emeii cu sotul ei" al $iicei cu tatl" al surorii cu $ratele este un ra ort de vasalitate" )n !ratele lui 'eor0e" S:0ne rosteste *urm)ntul cavalerului ctre su/eran3 5&u esti c etenia" iar eu o !iat si!il care are 0ri* de $ocul vesnic6>K. 5Las2m s rostesc *urm)ntul ca un nou cavalerN ON St )neN O" $ratele meu mai mare" las2m )n m)inile tale S *ur ca o clu0rit care *ur )n $ata lui Dumne/eu O" mascul al rasei mele N69 -idelitatea" loialitatea s)nt cele mai mari virtuti omenesti ale vasalei. Bl)nd" su us" resemnat s $ie $emeie" ea este" )n numele rasei sale" al descendentei sale" or0olioas si de ne)m!l)n/it1 ast$el este m)ndra S:0ne de .ou$ontaine si rintesa lui &ete d>Or care duce e umerii si cadavrul tatlui su asasinat" care acce t mi/eria unei vieti solitare si sl!atice" su$erintele unei cruci$icri si care st l)n0 &ete d>Or )n a0onie" murind alturi de el. <ediatoare" $cut s concilie/e" ast$el ne a are adesea $emeia3 este Ester su us ordinelor lui <ardo#eu" Judit# ascult)nd de reoti1 este )n stare s2si )n$r)n0 sl!iciunea" lasitatea" udoarea" din loialitate $at de .au/a care este si a sa" din moment ce este a st )nilor si1 din devotamentul ei )si extra0e o $ort care $ace din ea cel mai retios dintre instrumente. 1 Sc#im!ul. 8 <dem. K Ostaticul. 9 I!idem. 8=F %e lan uman" a are" deci" ca a$l)ndu2si mretia )n )nssi su!ordonarea ei. Dar" )n oc#ii lui Dumne/eu" este o ersoan er$ect autonom. -a tul c entru !r!at existenta se de seste" )n tim ce entru $emeie se strea/ nesc#im!at" nu sta!ileste )ntre ei di$erente dec)t aici e m)nt3 oricum" nu e m)nt se )m lineste transcendenta" ci )n Dumne/eu. Iar $emeia are cu el o le0tur mai direct" mai intim c#iar" si mai secret dec)t tovarsul su. %rin 0lasul unui !r!at 2 si )nc al unui reot 2 Dumne/eu )i vor!este lui S:0ne1 dar Violaine )i aude vocea )n linistea inimii sale" iar %rou#e/e nu are de2a $ace dec)t cu )n0erul /itor. .ele mai su!lime $i0uri ale lui .laudel s)nt $emei3 S:0ne" Violaine" %rou#e/e. Aceasta datorit $a tului c" du .laudel" s$intenia este )n renuntare. Iar $emeia este mai utin an0a*at )n roiecte omenesti" are mai utin voint ersonal3 $cut s re a se drui" nu entru a lua" este mai a roa e de devotamentul er$ect %rin ea se va )m lini de sirea !ucuriilor m)ntesti care s)nt )n0duite si !une" dar al cror sacri$iciu este si mai !inevenit. S:0ne )l sv)rseste entru un motiv anume3 s21 salve/e e a . %rou#e/e se resemnea/ )n rimul r)nd entru c21 iu!este e (odri0ue cu o dra0oste a!solut3 5Ai $i vrut s aduc )na oi )n !ratele tale o $emeie adulter4 ... ,2as mai $i $ost dec)t o $emeie care )n cur)nd ar $i murit la s)nul tu" si nu aceast stea vesnic de care )ti este sete61. Dar c)nd aceast dra0oste ar utea deveni le0itim" nu )ncearc nimic entru a o utea )m lini )n aceast lume. .ci )n0erul ia mur murat3 5%rou#e/e" sora mea" co il al lui Dumne/eu )n lumina e care2o salut"

Aceast %rou#e/e e care2o vd )n0erii este aceea $rJstiint e care2o riveste" este aceea e care ai $cut2o ca s i2o dai68. Ea este uman" este $emeie" nu se resemnea/ $r revolt3 5,u va cunoaste 0ustul meuN6K Dar ea stie c adevrata ei cstorie cu (odri0ue nu se consum dec)t rin re$u/3 5.)nd nu va mai exista nici un mi*loc de a sc a" c)nd se va $i le0at de mine entru totdeauna rin acest im osi!il #imen" c)nd nu va mai utea s se smul0 stri0tului crnii mele ne utincioase si acestui vid necruttor" c)nd )i voi $i dovedit neantul cu a*utorul neantului meu" c)nd nu va mai $i )n neantul sau nici un secret e care neantul meu s nu $ie )n stare s )l veri$ice. 1 .ondurul de satin. 8 I!idem. K I!idem. 8@L Atunci )l voi da lui Dumne/eu" de/velit si s$)siat" ca s21 um le cu !u!uitul tunetului" atunci voi avea un sot si voi tine un /eu )n !ratele mele61. Iotr)rea Violainei este mai misterioas si )nc si mai 0ratuit1 cci a ales le ra si or!irea c)nd ar $i utut s se uneasc rintr2o le0tur le0itim cu !r!atul care o iu!ea si e care )l iu!ea. 5Jacques" oate. ,e iu!im rea mult entru a $i dre t s $im unul al celuilalt" entru a $i !ine s $im unul al celuilalt68 Dar dac $emeile s)nt )ntr2un mod at)t de sin0ular destinate eroismului s$inteniei" este mai ales entru c .laudel le erce e )nc )ntr2o ers ectiv masculin. Desi0ur" $iecare dintre sexe )l )ntruc#i ea/ e .ellalt )n oc#ii sexului com lementar1 dar )n vi/iunea !r!atului" cu toate acestea" $emeia a are adesea ca un .ellalt a!solut. Exist o de sire mistic )n 5stim c s)ntem rin noi )nsine ne utinciosi" si de aici vine aceast utere a $emeii asemntoare cu aceea a 'ratiei divine6K. ,oi re re/int aici doar !r!atii" nu s ecia uman" si )n $ata im er$ectiunii lor $emeia este c#emarea in$initului" )ntr2un sens a are" aici" un nou rinci iu de su!ordonare3 )n numele comuniunii s$intilor" $iecare individ este instrument entru toate celelalte1 dar $emeia este )ntr2un mod mult mai recis instrument de salvare entru !r!at" iar reci roca nu este vala!il. .ondurul de satin este e o eea salvrii lui (odri0ue. Drama se desc#ide rin ru0a e care $ratele su o )nalt ctre Dumne/eu )n s ri*inul lui1 si se termin cu moartea lui (odri0ue" e care %rou#e/e )l conduce ctre s$intenie. Dar" )ntr2un alt sens" $emeia c)sti0 rin aceasta cea mai )nalt autonomie1 cci misiunea ei se interiori/ea/ )n ea si" m)ntuindu21 e !r!at sau servindu2 i dre t exem lu" se salvea/" )n sin0urtate" e sine )nssi. %ierre de .raon )i ro$eteste Violainei ro riul ei destin" rimeste )n inima sa $ructele miraculoase ale sacri$iciului ei1 )l va exalta )n $ata oamenilor )n iatra catedralelor. Dar Violaine si2a )m linit destinul $r nici un a*utor. Exist la .laudel o mistic a $emeii care se )nrudeste cu aceea a lui Dante )n $ata Beatricei" cu aceea a 0nosticilor sau a traditiei saint2siinoniene" entru care $emeia este re0eneratoare. Dar" rin $a tul c !r!atii si $emeile s)nt )n mod e0al creaturile lui Dumne/eu" scriitorul le2a atri!uit si un destin autonom. Ast$el )nc)t" )n o era lui" numai $c)ndu2se cellalt 2 5s)nt roa!a lui Dumne/eu6 2 $emeia se reali/ea/ ca su!iect1 si )n en2tru2sinele su ea a are ca .ellalt. 1 &)nra Violaine. 8 I!idem. K .ondurul de satin. 8@1

7n Aventurile So #iei a$lm un text care re/um a roa e )ntrea0a conce tie claudelian. Dumne/eu" citim aici" i2a dat $emeii 5acest c#i care" asa )nde rtat si de$ormat cum este" e o anumit ima0ine a er$ectiunii. El a $cut2o de/ira!il. El a us laolalt s$)rsitul si )nce utul. El a $cut2o strtoarea telurilor sale si ca a!il si dea !r!atului acel somn creator )n care c#iar ea a $ost /mislit. Ea este s ri*inul destinului. Ea este darul. Este osi!ilitatea osesiunii... Este nodul acestei le0turi a$ectuoase care $r )ncetare )l uneste e crea tor de o era sa. Ea )l )ntele0e. Ea este su$letul care vede si care $ace. Ea )m rtseste cu el" )ntr2un $el" r!darea si uterea creatiei6. 7ntr2un sens" se are c $emeia n2ar utea $i mai mult ridicat )n slavi. Dar" )n $ond" .laudel nu $ace dec)t s ex rime )n mod oetic traditia catolic destul de utin modi$icat. S2a s us c vocatia terestr a $emeii nu dunea/ cu nimic autonomiei sale su ranaturale1 )ns" recunosc)ndu2i aceast autonomie" catolicul se crede autori/at s mentin )n aceast lume rero0ativele masculine. Vener)nd $emeia )ntru Dumne/eu" e acest m)nt ea va $i tratat ca o sclav3 !a c#iar" cu c)t i se va cere mai mult o su unere nelimitat" cu at)t mai mult asii ei vor $i )ndre tati e calea m)ntuirii. A se devota co iilor" sotu lui" cminului su. %atriei" Bisericii" aceasta este soarta $emeii" soart e care )ntotdeauna i2a atri!uit2o !ur0#e/ia1 !r!atul o$er activitatea sa" $emeia R )ntrea0a ei ersoan1 a sancti$ica aceast ierar#ie )n numele vointei divine nu )nseamn a o sc#im!a cu nimic" ci" dan otriv" a retinde )ncremenirea ei )n eternitate IV B(E&O, SA+ %OEBIA 7n ciuda a!isului care se ar lumea reli0ioas a lui .laudel de universul oetic al lui Breton" exist o analo0ie )n rivinta rolului e care cei doi )l atri!uie $emeii3 ea este un element de ertur!are1 )l smul0e e !r!at din somnul imanentei1 0ur" c#eie" us" od" Beatrice initiindu21 e Dante )n lumea de dincolo. 5Dra0ostea !r!atului $at de $emeie" dac o!servm cu atentie o secund lumea sensi!il" struie )n a )ncrca cerul cu $lori uriase si cu $iare sl!atice. Ea rm)ne entru s iritul care )ncearc )ntotdeauna nevoia de a se a$la )ntr2un loc si0ur cea mai teri!il iatr de )ncercare.6 Dra0ostea entru o $emeie duce la dra0ostea entru .ellalt. 5)n cea mai de v)r$ erioad a dra0ostei elective entru o anume $iint se desc#id toate marile eclu/e ale dra0ostei entru omenire...6 Dar entru Breton lumea de dincolo nu este un cer strin3 el este c#iar aici e m)nt si 8@8 i se de/vluie celui care stie s2i )nde rte/e vlurile !analittii cotidiene1 erotismul" )ntre altele" risi este ilu/ia $alsei cunoasteri. 5)n /ilele noastre" lumea sexual... n2a )ncetat" du c)te stiu" s o un vointei noastre de enetrare a universului s)m!urele ei de )ntuneric im osi!il de srar)mat6 A te lovi de mister re re/int sin0urul mod de a21 desco eri. -emeia este eni0m si $ormulea/ eni0me1 multi lele ei c#i uri" adu0)ndu2se unul este altul" com un 5$iinta unic )n care ne este dat s vedem ultimul avatar al S$inxului61 si de aceea ea este revelatie. 5Erai )nssi ima0inea secretului6" )i s une Breton $emeii iu!ite. Si ceva mai de arte3 5(evelatia e care urma s mi2o druiesti. .. 7nainte c#iar de a sti )n ce consta" am stiut c era o revelatie6. Aceasta ec#ivalea/ cu a s une c $emeia este oe/ie. Acest rol )l detine $emeia si la 'erard de ,erval3 dar )n S:lvie si Aurelia ea are consistenta unei amintiri sau a unei $antome" entru c visul" mai adevrat dec)t realitatea" nu coincide exact cu aceasta din urm1 entru Breton coincidenta este er$ect1 nu exist dec)t o lume1 oe/ia este o!iectiv re/ent )n lucruri" iar $emeia este $r ec#ivoc o $iint )n carne si oase. Ea este )nt)lnit nu )ntre ve0#e si vis" ci )n stare de tre/ie" )n mi*locul unei /ile !anale" datate la $el ca celelalte /ile din calendar 2 = a rilie" 18 a rilie" 9 octom!rie" 8F mai 2 )ntr2un cadru !anal3 )ntr2o ca$enea" la un colt de strad. Dar )ntotdeauna ea se distin0e rin vreo trstur insolit. ,ad*a 5mer0e cu ca ul sus" s re deose!ire de toti ceilalti trectori... -ardat )n c#i curios... ,2am v/ut niciodat asemenea oc#i6>. Breton intr )n vor! cu ea. 5Ea sur)de" dar )ntr2un $el $oarte misterios si"

as s une eu" de arc ar $i )n cunostint de cau/.6 )n Dra0ostea ne!un3 5&)nra $emeie care tocmai intrase era arc )ncon*urat de un a!ur 2 )nvesm)ntat )n $oc4... Si ot s s un c" )n acel loc" )n 8F mai 1FK9" acea $emeie era scandalos de $rumoas61. Imediat oetul )si d seama c nou2venita va *uca un rol )n destinul su1 oate c nu este dec)t un rol trector" secundar1 recum co ila cu oc#i de Dalil )n Vase comunicante1 av)nd )nt)lnire cu aceast Dalil" Breton citeste )n aceeasi /i un articol !inevoitor semnat de un rieten de mult uitat" numit Samson. +neori minunile se )nmultesc1 necunoscuta din 8F mai" ondina care $cea )ntr2un music2#all un numr de natatie" $usese anuntat rintr2un calam!ur au/it )ntr2un restaurant" e tema3 5Ondine" on d)ne6A1 si rima ei lim!are mai lun0 )m reun cu oetul $usese minutios descris )ntr2un oem scris de el cu uns re/ece ani mai )nainte. .ea mai extraordinar dintre aceste vr*itoare este ,ad*a3 ea re/ice g Su!linierea 7L a artine lui Breton. Joc de cuvinte intraducti!il" !a/at e o omo$onie care se ierde )n traducere3 ..Ondine" cinm6 Cn. tr.G. 8@K viitorul" de e !u/ele ei t)snesc cuvintele si ima0inile care )i trec rin minte rietenului ei )n acelasi moment1 visele si dorintele sale s)nt oracole3 5S)nt su$letul rtcitor6 s une ea1 mer0e rin viat 5)ntr2un $el a arte" nes ri*inindu2se dec)t e ura ei intuitie" tin)nd $r )ncetare de domeniul miraculosului61 )n *urul ei #a/ardul o!iectiv )m rstie )n st)n0a si2n drea ta ciudate )nt)m lri1 ea este )n c#i at)t de minunat eli!erat de a arente" )ne)t dis retuieste le0ile si ratiunea1 )si s$)rseste existenta )ntr2un a/il. Era 5un 0eniu li!er" recum unul dintre acele s irite ale aerului e care anumite ractici ale ma0iei )n0duie s le )nlntui entru moment" dar care nici nu oate $i vor!a s se su un6. Din aceast ricin ,ad*a nu reuseste s2si )nde lineasc e de lin rolul ei de $emeie. %re/ictoare" reoteas a oracolului" ins irat" rm)ne rea a roa e de creaturile ireale care21 vi /itau e ,erval1 ea desc#ide ortile lumii su rareale3 dar este inca a!il s druiasc" entru c nu s2ar utea drui e sine )nssi. 7n dra 0oste $emeia se )m lineste si doar )n dra0oste este cu adevrat im li cat1 dac e sin0ular" acce t)nd un destin sin0ular 2 si nu lutind $r rdcini rin univers 2" atunci ea re/um totul. <omentul )n care !eatitudinea ei atin0e unctul cel mai )nalt este acea or din noa te c)nd 5ea este o0linda er$ect )n care tot ceea ce a $ost" tot ceea ce a $ost c#emat s $ie se scald adora!il )n ceea ce va $i de aceast dat6? %entru Breton" 5a 0si locul si $ormula6 se con$und cu 5a oseda adevrul )ntr2un su$let si )ntr2un cor 6. Si aceast osesiune nu e osi!il dec)t )n dra0ostea reci roc" dra0oste" !ine)nteles" tru easc. 5%ortretul $emeii iu!ite tre!uie s $ie nu numai o ima0ine la care stir)dem" ci si un oracol e care )l )ntre!m61 dar nu va $i oracol dec)t dac $emeia este altceva dec)t o idee sau o ima0ine1 ea tre!uie s $ie 5 iatra de temelie a lumii materiale61 entru clarv/tor" aceast lume )nssi este oe/ie" si tre!uie ca )n aceast lume s2o osede e Beatrice )n realitate. 5Dra0ostea reci roc este sin0ura care conditionea/ ma0neti/area total asu ra creia nimic nu oate avea im act" care $ace ca tru ul s $ie soare si am rent s lendid e tru " care $ace ca s iritul s $ie i/vor vesnic viu" inaltera!il" care t)sneste la in$init" a crui a se )ndrea t o data entru totdeauna rintre 0l!enele si cim!risor.6 Aceast dra0oste indestructi!il n2ar utea $i unic. Aici este a radoxul atitudinii lui Breton care" de la Vase comunicante la Arcana 1E" se o!stinea/ s consacre dra0oste unic si etern mai multor $emei di$erite. Dar" du el" circumstantele sociale care )m iedic li!ertatea ale0erii sale )l determin e !r!at s $ac ale0eri eronate1 de alt$el" rin aceste erori" el caut cu adevrat o $emeie. Si dac2si aminteste 1 Su!linierea lui Breton. 8@9

de c#i urile iu!ite" 5nu va desco eri" la $el" )n toate aceste c#i uri de $emei dec)t unul sin0ur3 ultimulA c#i iu!it6. 5De c)te ori" de alt$el" am utut constata c" su! a arente cu totul neasemntoare" cuta de la un c#i la altul s se de$ineasc o trstur comun dintre cele mai exce tionale.6 %e ondina din Dra0ostea ne!un o )ntrea!3 5&u esti" )n s$)rsit" acea $emeie" ast/i tre!uia s vii46 )n sc#im!" )n Arcana 1E s une3 5Stii !ine c" v/)ndu2te rima oar" te2am recunoscut $r nici o e/itare6. 7ntr2o lume desv)rsit" renovat" cu lul ar $i" ca urmare a unui dar reci roc" indisolu!il1 din moment ce iu!ita e totul" cum ar mai utea $i loc entru alta4 Ea este si acea alta1 si cu at)t mai de lin cu c)t este mai mult ea )nssi. 5Insolitul este inse ara!il de dra0oste. %entru c tu esti unic" nu oti s nu $ii entru mine mereu alta" o alt tu )nsti. %rin diversitatea acestor $lori nenumrate acolo" te iu!esc e tine sc#im!toare )n cmas rosie" 0oal" )n cmas cenusie.6 Si des re o $emeie di$erit" dar la $el de unic" Breton scrie3 5Dra0ostea reci roc" asa cum o vd eu" este un dis o/itiv de o0lin/i care )mi trimite" )n miile de un0#iuri e care le oate c ta entru mine necunoscutul" ima0inea $idel a celei e care o iu!esc" mereu sur2 nn/)ndu2m rin uterea divinatorie de a antici a" rin ro ria2mi dorint" tot mai vie6. Aceast $emeie unic" )n acelasi tim carnal si arti$icial" natural si uman" e )n/estrat cu aceleasi $amece ca o!iectele ec#ivoce )ndr0ite de su rarealisti1 este asemntoare cu lin0ura2 anto$" cu masa2lu " cu /a#rul de marmur e care oetul le desco er )n iata de vec#ituri sau le inventea/ )n vis1 ea artici la secretul o!iectelor $amiliare sur rinse !rusc )n adevrul lor1 si la secretul lantelor sau ietrelor. Ea este orice lucru3 -emeia mea cu rul de $oc de lemn .u 0)ndurile de $ul0er de cldur" .u talia de cle sidr ... -emeia mea cu sex de al0 si de !om!oane vec#i ... -emeia mea cu oc#i de savan Dar mai ales ea este" dincolo de orice" -rumusetea. -rumusetea nu este entru Breton o idee care se contem l" ci o realitate care nu se revelea/ 2 deci nu exist 2 dec)t rin asiune1 nu exista $rumusete )n lume dec)t rin $emeie. 5Acolo" )n $undul creu/etului omenesc" )n aceast re0iune aradoxal )n care conto irea $iintelor care s2au ales cu adevrat restituie tuturor lucrurilor valorile ierdute ale tim urilor luminate de vec#i > Su!linierea lui Breton. 8@= sori" acolo unde )ns" de asemenea" !)ntuie sin0urtatea rintr2una dintre acele $ante/ii ale naturii care vrea ca )n *urul craterelor din Alas;a / ada s rm)n su! cenus" acolo" cu ani )n urm" am cerut s mear0 cineva s caute $rumusetea nou" $rumusetea considerat exclusiv )n sco uri asionale.6 5-rumusetea convulsiv va $i erotic" voalat" ex lo/iv2$ix" ma20ic2circumstantial sau nu va $i deloc.6 7n $emeie tot ceea ce exist )si a$l sensul. 5&ocmai rin dra0oste" si numai rin dra0oste" se reali/ea/ )n cel mai )nalt 0rad conto irea esentei si a existentei.6 Ea se reali/ea/ entru amanti si )n acelasi tim entru )ntrea0a lume. 5(ecrearea" recolorarea er etu a lumii )ntr2o sin0ur $iint" asa cum se )m linesc ele rin dra0oste" luminea/ )naintea lor cu mii de ra/e lumea m)nteasc.6 %entru toti oetii 2 sau a roa e 2 $emeia )ntruc#i ea/ natura1 dar" otrivit lui Breton" ea nu numai c o ex rim" ea o eli!erea/. .ci natura nu vor!este o lim! clar" tre!uie s2i trun/i tainele entru a2i )ntele0e adevrul care este acelasi lucru cu $rumusetea sa3 oe/ia nu este ur si sim lu re$lexul" ci mai de0ra! c#eia ei1 iar $emeia nu se distin0e )n acest unct de oe/ie. De aceea ea este

indis ensa!ilul mediator $r de care )ntre0 m)ntul tace3 5,atura nu este a t s se lumine/e sau s se )ntunece" s m serveasc sau dim otriv" dec)t )n msura )n care urc si scad entru mine $lcrile unui cmin care este dra0ostea" sin0ura dra0oste" aceea a unei $iinte. Am cunoscut" )n a!senta dra0ostei" adevratele ceruri vide. ,u li sea dec)t un mare iris de $oc ornind din mine entru a )ncrca de ret tot ceea ce exist... .ontem lu )n la ameteal m)inile tale desc#ise deasu ra $ocului de cren0ute uscate e care l2am a rins si care se de/lntuie" m)inile tale de vr*itoare" m)inile tale trans arente care lutesc deasu ra $ocului vietii mele6. -iecare $emeie iu!it este entru Breton o minune natural3 5O $eri0 mic" de neuitat" ctr)ndu2se e /idul interior al unui ut $oarte vec#i6. 5...,u2stiu2ce or!itor si at)t de 0rav )nc)t nu utea dec)t s2mi aminteasc... marea necesitate $i/ic natural" $c)ndu2m s m 0)ndesc cu tandrete la nonsalanta unor anume $lori )nalte care )nce s )n$loreasc.6 Sau invers3 orice minune natural se con$und cu iu!ita3 e ea o exalt c)nd )l tul!ur o 0rot" o $loare" un munte. 7ntre $emeia care2si )ncl/este m)inile e un alier din &eide si &eide orice distant este a!olit. %oetul )i invoc )ntr2o sin0ur ru03 5Admira!il &eideN ia2mi viataN 'ur a cerului si )n acelasi tim a iadului" )mi lace s $ii ast$el eni0matic" ast$el )n stare s orti )n la nori $rumusetea natural si s )n0#iti totul6. -rumusetea este mai mult dec)t $rumusetea1 ea se con$und cu 5noa tea ro$und a constiintei61 ea este adevrul si eternitatea" a!solutul1 $emeia nu o$er un as ect tem oral si contin0ent al lumii" ci este esenta ei necesar" o esent nu )ncremenit" cum o ima0ina 8@@ %laton" ci 5ex lo/iv2$ix6. 5,u desco r )n mine alt comoar dec)t c#eia care )mi desc#ide aceast c)m ie nes$)rsit de c)nd te cunosc" aceast c)m ie $cut din re etitia unei sin0ure lante tot mai )nalte" a crei le0nare tot mai sl!atic m va duce ctre moarte... .ci acea $emeie si acel !r!at care" )n la s$)rsitul tim urilor" tre!uie s $im eu si cu tine vor aluneca la r)ndul lor $r s se )ntoarc niciodat )n ce oteca se va ierde" )n lumina o!lic" la mar0inile vietii si ale uitrii vietii... .ea mai mare s erant" cea )n care se re/um toate celelalte" este ca aceasta s $ie entru toti si entru toti s dure/e" ca darul a!solut de la o $iint la alta care nu oate exista $r reci rocitate s $ie )n oc#ii tuturor sin0ura unte natural si su ranatural aruncat este viat.6 Ast$el" rin dra0ostea e care o ins ir si o )m rtseste" $emeia este entru $iecare !r!at sin0ura salvare osi!il. In Arcana 1E" misiunea sa se lr0este si se reci/ea/3 ea tre!uie s salve/e omenirea. Breton se )nscrie dintotdeauna )n traditia lui -ourier care" reclam)nd rea!ilitarea crnii" exalt $emeia ca o!iect erotic1" e normal s a*un0 la ideea saint2simonian a $emeii re0eneratoare. 7n societatea actual" !r!atul domin" ast$el )nc)t )n 0ura unui 'ourmont sun ca o insult ceea ce a s us des re (im!aud3 5&em erament de $atN6 &otusi" 5va veni tim ul s unem )n valoare ideile $emeilor )n loc de acelea ale !r!atilor" a cror )n$r)n0ere se consum destul de tumultuos )n /ilele noastre... Da" ast/i $emeia ierdut" cea care c)nt )n ima0inatia !r!atului" dar la ca tul at)tor )ncercri entru ea" entru el" tre!uie s $ie si $emeia re0sit. Si mai )nt)i tre!uie ca $emeia s se re0seasc e sine )nssi" s )nvete s se recunoasc dincolo de aceste in$ernuri la care o redestinea/ $r recursul su" mai mult dec)t ro!lematic" rivirea cu care !r!atul" )n 0eneral" o msoar6. (olul e care ar tre!ui s21 )nde lineasc este )nainte de toate un rol aci$icator. 5Am $ost )ntotdeauna stu e$iat c" )n aceste conditii" vocea sa nu s2a $cut au/it" nici nu s2a 0)ndit s ro$ite c)t mai mult osi!il de avanta*ul imens a dou in$lexiuni ire/isti!ile si $r ret care2i s)nt date" una entru a2i vor!i !r!atului" alta entru a c#ema la ea toat )ncrederea co ilului. .e minune" ce viitor ar $i avut marele stri0t de re$u/ si de alarm al $emeii" acest stri0t totdeauna virtual... .)nd va a rea o $emeie ur si sim lu $emeie" care va sv)rsi miracolul at)t de di$erit de a )ntinde !ratele )ntre cei ce s)nt e cale de a se

)ncaier si de a le s une3 S)nteti $rati.6 Dac $emeia a are a/i ca neada tat" de/ec#ili!rat" acest lucru este o urmare a tratamentului la care a su us2o tirania masculin1 dar ea )si strea/ o miraculoas utere rin $a tul c )si )n$i0e rdcinile )n i/voarele vii ale vietii" ale crei secrete !r!atii le2au ierdut. 5<elusine1 e *umtate rad anicii" <elusine cu 0le/nele de ietre sau de ier!uri acvatice sau de u$ al no tii" e ea o invoc" nu o vd dec)t e ea )n stare s trans2 8@E $orme aceast e oc sl!atic. Este $emeia )n )ntre0ime" si totusi $emeia asa cum este ast/i" $emeia rivat de temelia ei omeneasc" ri/onier a rdcinilor ei misctoare at)t c)t se vrea" dar" rin acestea" )n comunicare rovidential cu $ortele elementare ale naturii. -emeia li sit de temelia ei uman R le0enda o vrea ast$el rin ner!darea si 0elo/ia !r!atului.6 Se cuvine deci s o tm ast/i entru $emeie1 aste t)nd s2i $ie restituit )n aceast viat adevrata ei valoare" a sosit ceasul s 5ne ronuntm )ntr2o art li sit de am!i0uitate )m otriva !r!atului si entru $emeie6. 5-emeia2co il. 7nscunarea ei este tot im eriul sensi!il tre!uie s2o re0teasc sistematic arta.6 De ce $emeia2co il4 Breton ne ex lic3 5Ale0 $emeia2co il nu entru a o ase/a )n o o/itie cu alt $emeie" ci entru c )n ea si numai )n ea mi se are c slsluieste" )ntr2o stare de trans arent a!solut" cealaltJ rism a vi/iunii...6 7n msura )n care $emeia este ur si sim lu asimilat unei $iinte omenesti" ea va $i la $el de inca a!il ca si $iintele umane masculine s salve/e aceast lume de ier/anie1 $eminitatea ca atare introduce )n civili/atie acest alt element care este adevrul vietii si al oe/iei" si care" numai el" oate eli!era omenirea. %ers ectiva lui Breton $iind exclusiv oetic" $emeia este rivit )n o era lui exclusiv ca oe/ie" deci )n calitate de .ellalt. 7n msura )n care cineva si2ar une )ntre!ri rivind destinul ei" rs unsul ar $i im licat )n idealul dra0ostei reci roce3 ea nu are alt vocatie dec)t dra0ostea1 aceasta nu constituie nici o in$erioritate" din moment ce vocatia !r!atului )nsusi este" de asemenea" dra0ostea. &otusi" ne2ar lcea s stim dac si entru ea dra0ostea este c#eie a lumii" revelatie a $rumusetii1 va 0si ea oare aceast $rumusete )n iu!itul ei4 sau )n ro ria2i ima0ine4 Va $i ea oare ca a!il de activitatea oetic ce reali/ea/ oe/ia rintr2o $iint sensi!il sau se va limita la a a ro!a o era masculului su4 Ea este oe/ia )n sine" )n imediat" adic en tru !r!at1 nu ni se s une dac ea este ast$el si entru sine. Breton vor!este des re $emeie ca su!iect. <ai mult" el nu evoc niciodat ima0inea $emeii rele. 7n )ntre0ul o erei sale 2 )n ciuda c)torva am$lete si mani$este )n care vitu erea/ )m otriva turmei omenesti 2Breton urmreste nu s inventarie/e re/istentele su er$iciale ale lumii" ci s le revele/e adevrul secret3 $emeia nu21 interesea/ dec)t entru c este o 5 oart6 rivile0iat. %ro$und ancorat )n natur" $oarte a roa e de m)nt" ea a are si ca o c#eie a lumii de dincolo. La Breton a$lm acelasi naturalism e/oteric ca si la 0nostici" care vedeau )n So$ia rinci iul <)ntuirii si c#iar al creatiei" ca si la Dante A Su!linierea lui Breton. 8@D ale0)ndu2si2o e Beatrice dre t 0#id" ca si la %etrarca" iluminat de dra0ostea entru Laura. Si de aceea $iinta cea mai ancorat )n natur" cea mai a ro iat de m)nt este si c#eia lumii celeilalte. Adevr" -rumusete" %oe/ie" ea este &otul3 )nc o dat su! )n$tisarea .eluilalt" &otul" )n a$ar de sine )nssi. V S&E,DIAL SA+ (O<A,ES.+L ADEVh(+L+I Dac" rsind e oca )n care ne a$lm" revin acum la Stend#al" este entru c" la s$)rsitul acestor carnavaluri )n care $emeia se de0#i/ea/" r)nd e r)nd" )n scor ie" )n

nim$" )n stea a diminetii" )n siren" este recon$ortant s a!ordm un !r!at care trieste rintre $emei )n carne si oase. Stend#al" )nc din co ilrie" a iu!it $emeile )n mod sen/ual1 )si roiecta )n ele as iratiile adolescentei sale3 era 0ata s se ima0ine/e salv)nd din ericol o $rumoas necunoscut si c)sti0)ndu2i dra0ostea. Sosind la %aris" ceea ce voia cu cea mai mare ardoare era 5o $emeie $ermectoare1 ne vom adora" )mi va cunoaste su$letul...6 Btr)n" scrie )n tarin initialele $emeilor e care le2a iu!it cel mai mult. 5.red c am re$erat reveria )n loc de orice altceva6" ne mrturiseste el. Iar visele i2au $ost #rnite de ima0ini de $emei1 amintirea lor )nsu$leteste eisa*ele. 5Linia st)ncilor. a ro nndu2ne de Ar!ois" cred" si venind dins re Dole e strada cea mare" a $ost entru mine o ima0ine concret si evident a su$letului <etildei.6 <u/ica" ictura" ar#itectura" tot ceea ce a )ndr0it" a )ndr0it cu su$letul unui amant ne$ericit1 dac se lim! rin (oma" la $iecare cotitur a a0inii a are o $emeie1 rin re0retele" tristetile" !ucuriile e care i le2au tre/it" el a cunoscut 0ustul ro riului su su$let1 vrea ca *udectorii lui s $ie $emeile3 le $recventea/ saloanele" caut s se arate strlucitor )n oc#ii lor1 le2a datorat cele mai mari $ericiri ale sale" cele mai mari su$erinte" ele au $ost rinci ala sa ocu atie1 re$er dra0ostea lor oricrei rietenii" re$er rietenia lor celei a !r!atilor1 $emeile )i ins ir crtile" care s)nt o ulate de $i0uri de $emei1 )n mare arte" entru ele scrie. 5Am norocul ca )n 1FLL s $iu citit de su$letele e care le iu!esc" doamnele (oland" <elanie 'uil!ert...6 Ele au $ost )nssi su!stanta vietii sale. .um le2a $ost acordat acest rivile0iu4 Acest tandru rieten al $emeilor" tocmai entru c le iu!este )n adevrul lor" nu crede )n misterul $eminin1 nici o esent nu de$ineste o dat entru totdeauna $emeia1 ideea unui 5etern $eminin6 i se are 8@F edant si ridicol. 5%edantii ne re et de mai mult de dou mii de ani c $emeile au s iritul mai viu" iar !r!atii mai mult soliditate1 c $emeile au mai mult delicatete )n idei" iar !r!atii mai mult utere de concentrare. &ot ast$el" un 0ur2casc din %aris care se lim!a odat rin 0rdinile din Versailles tr0ea conclu/ia" din tot ce vedea" c ar!orii se nasc tiati cu $oar$ec )n $orme 0eometrice.6 Di$erentele care se vd )ntre $emei si !r!ati re$lect di$erentele )ntre situatiile lor. De ild" cum ar utea $emeile s nu $ie mai romanesti dec)t !r!atii lor4 5O $emeie cu lucrul ei de m)n" ocu atie insi id la care nu2 si $oloseste dec)t m)inile" se 0)ndeste la amantul ei" )n tim ce acesta" 0alo )nd e c)m ie cu escadronul su" este ede sit cu carcera dac $ace o miscare 0resit.6 &ot ast$el" $emeile s)nt acu/ate de li s de !un2simt. 5-emeile re$er emotiile ratiunii1 este sim lu de tot3 cum" )n virtutea latitudinii o!iceiurilor noastre nu s)nt )nsrcinate cu nici o trea! )n $amilie" ratiunea nu le este niciodat util... .ere2i sotiei tale s re0le/e a$acerile cu $ermierii de e dou dintre domeniile voastre" si arie/ c va tine re0istrele mai !ine dec)t tine...6 Dac a$lm )n istorie at)t de utine 0enii $emei" este entru c societatea le rivea/ de orice mi*loc de a se ex rima. 5&oate 0eniile care se nasc $emei1 s)nt ierdute entru $ericirea u!licului1 de )ndat ce )nt)m larea le o$er mi*loacele de a se mani$esta" le veti vedea a*un0)nd la talentele cele mai di$icile.6 .el mai mare #andica e care $emeile )l au de )ndurat este educatia care le a!ruti/ea/1 o resorul se str duieste totdeauna s diminue/e ceea ce o rim1 !r!atul le re$u/ )nadins $emeilor sansele e care le au. 5Lsm ne)ntre!uintate )n ele calittile cele mai strlucitoare si cele mai $ericite entru ele )nsele si entru noi.6 La /ece ani" $etita este mai vioaie si mai inteli0ent dec)t $ratele ei1 la dou/eci de ani stren0arul este un ti s iritual" iar t)nra $at 5o idioatO st)n0ace" timid" care se teme si de un ian*en61 vina este a educatiei e care a rimit2o. Ar tre!ui s li se dea $etelor exact at)ta )nvttur c)t si !ietilor. Anti$eministii o!iectea/ c $emeile cultivate si inteli0ente s)nt niste monstri3 tot rul vine din $a tul c ele rm)n )nc niste exce tii1 dac ar utea a*un0e la cultur la $el de natural ca si

!r!atii" ar ro$ita de ea cu aceeasi naturalete. Du ce au $ost mutilate" s)nt su use unor le0i )m otriva naturii1 mritate )m otriva vointei lor" societatea le vrea credincioase" iar divortul le este re rosat ca e o a!atere de la !unele moravuri. <ulte dintre ele au $ost menite tr)ndviei" c)nd numai )n munc oate $i a$lat $ericirea Aceast conditie )l indi0nea/ e Stend#al si el vede aici sursa tuturor de$ectelor care le s)nt re rosate $emeilor. Ele nu s)nt nici )n0eri" Su!linierea lui Stend#al. 8EL nici demoni" nici s$mcsi3 s)nt $iinte umane e care niste moravuri im!ecile le2au redus la o stare de semisclavie. &ocmai entru c au $ost o rimate" cele mai !une dintre ele se vor /i de tarele care )i ur)tesc e asu ritorii lor1 ele nu s)nt" ca atare" nici in$erioare" nici su erioare !r!atilor1 dar rintr2o curioas rsturnare" situatia lor ne$ericit le $avori/ea/. Se stie c)t de mult urste Stend#al serio/itatea3 !anii" onorurile" ran0urile" uterea i se ar a $i cei mai tristi dintre idoli1 imensa ma*oritate a !r!atilor se alienea/ entru a le c)sti0a1 edantul" cel ce2si d im ortant" !ur0#e/ul" sotul su$oc )n ei orice sc)nteie de viat si de adevr1 )ndo ati cu idei rimite de2a 0ata" cu sentimente )nvtate" su un)ndu2se ruti2nelor sociale" ersona*ul lor nu este locuit dec)t de vid1 o lume o ulat de aceste creaturi $r su$let este un desert de lictis. Din ne$ericire" multe $emei l)nce/esc )n aceste triste mlastini1 s)nt usi 5cu idei )n0uste si ari/iene6 sau credincioase i ocrite1 Stend#al )ncearc 5un de/0ust mortal entru $emeile cinstite si entru i ocri/ia care le este indis ensa!il61 ele aduc )n ocu atiile lor $rivole aceeasi serio/itate care2i $ace s se um$le )n ene e sotii lor1 stu ide rin educatie" invidioase" vanitoase" vor!rete" rutcioase din tr)ndvie" reci" retentioase" seci" vtmtoare" de ele e lin %arisul si rovincia1 le vedem misun)nd )n $undalul e care se decu ea/ no!ilele $i0uri ale unei doamne de (enal sau ale unei doamne de .#asteller. .ea e care Stend#al a descris2o cu 0ri*a cea mai lin de ur este $r )ndoial doamna 'randet" din care a $cut ne0ativul exact al doamnei de (oland sau al <etildei. -rumoas" dar li sit de ex resie" dis retuitoare si li sit de $armec" intimidea/ rin 5cele!ra sa virtute6" dar nu cunoaste adevrata udoare care vine din su$let1 lin de admiratie entru sine" )m!i!at de ersona*ul ei" nu stie dec)t s co ie/e din a$ar mretia1 )n ad)ncul ei este vul0ar si mesc#in1 5nu are caracter. .. m lictiseste6 0)ndeste domnul LeuMen. 5%er$ect re/ona!il" reocu at de reusita roiectelor sale6" toat am!itia ei este s $ac din sotul ei un ministru1 5s iritul ei era arid61 rudent" con$ormist" )ntotdeauna s2a $erit de dra0oste si este inca a!il de un sentiment 0eneros1 c)nd asiunea intra )n acest su$let uscat" o arde $r s2o ilumine/e. ,u avem dec)t s inversm aceast ima0ine entru a desco eri ceea ce le cere Stend#al $emeilor1 mai )nt)i s nu se lase rinse )n ca canele serio/ittii1 rin $a tul c lucrurile retinse a $i im ortante nu le s)nt la )ndem)n" ele risc mai utin dec)t !r!atii s se aliene/e )n acestea1 au mai multe sanse s2si stre/e naturaletea" naivitatea" 0enero/itatea e care Stend#al le une mai resus de orice merit1 ceea ce a recia/ la ele este ceea ce am utea ast/i numi autenticitatea lor3 este o trstur comun tuturor $emeilor e care le2a iu!it sau e care le2a inventat cu dra0oste1 toate s)nt $iinte li!ere si adevrate. 8E1 Li!ertatea lor se a$irm" la unele" )ntr2o manier strlucitoare3 An0ela %ietra0ua" 5t)r$ su!lim" )n stilul italian" al Lucretiei Bor0ia6" sau doamna A/ur" 5t)r$a )n stilul du Barr:6... una dintre $rantu/oaicele cele mai utin usuratice e care le2am )nt)lnitA>" s$idea/ e $at moravurile. Lamiel )si !ate *oc de conventii" de moravuri" de le0i" Sanseverina se arunc cu ardoare )n intri0i si nu se d )na oi de la crim %rin vi0oarea s iritului lor" altele se ridic deasu ra lumii o!isnuite3 cum ar $i <enta" cum ar $i

<at#ilde de la <ole care critic" deni0rea/" dis retuieste societatea care o )ncon*oar si vrea s se distin0 de ea. Si la altele" aceast li!ertate are o )n$tisare )n )ntre0ime ne0ativ1 ceea ce este remarca!il la doamna de .#asteller este detasarea sa $at de tot ceea ce e secundar1 su us vointei tatlui ei si c#iar o iniilor acestuia" nu contest mai utin valorile !ur0#e/e rin aceast indi$erent care i se re rosea/ ca o co ilrie si care e sursa veseliei sale ne stoare1 .lelia .onti se distin0e si ea rin re/erv1 !alul" distractiile o!isnuite ale tinerelor $ete o las rece1 ea are totdeauna distant 5$ie rin dis retul $at de tot ce o )ncon*oar" $ie rin re0retul du cine stie ce #imer a!sent6. Ea *udec lumea" se indi0nea/ de *osnicia ei. La doamna de (enal" inde endenta s iritului este cel mai ro$und ascuns1 nici ea )nssi nu stie c)t de neada tat este la ro ria2i soart1 extrema ei delicatete" sensi!ilitatea ei ascutit )i mani$est sila $at de vul0aritatea celor care o )ncon*oar1 este li sit de i ocri/ie1 si2a strat un su$let 0eneros" )n stare de emotii violente" si are nostal0ia $ericirii1 a!ia se simte din a$ar cldura acestui $oc care mocneste )n ea" dar va $i de a*uns o adiere entru a2i tre/i $lcrile. Aceste $emei s)nt ur si sim lu vii1 ele stiu c sursa adevratelor valori nu este )n lucrurile exterioare" ci )n inimi1 aceasta $ace $armecul lumii )n care triesc3 ele alun0 din ea lictisul rin sim lul $a t c s)nt re/ente acolo cu visele" cu dorintele" cu lcerile" emotiile si $ante/iile lor. Sanseverina" acest 5su$let activ66" se teme de lictis mai mult dec)t de moarte. A sta0na )n lictis 5)nseamn s te )m iedici s mori" s unea ea" nu s triesti61 este 5)ntotdeauna asionat de ceva" totdeauna action)nd" totdeauna vesel6. Inconstiente" uerile sau ro$unde" vesele sau 0rave" )ndr/nete sau misterioase" toate re$u/ somnul 0reu )n care se )m otmoleste omenirea. Si aceste $emei care au stiut s2si stre/e )n vid li!ertatea" imediat ce vor )nt)lni un o!iect demn de ele" se vor ridica rin asiune )n la eroism1 $orta su$letului lor" ener0ia lor traduc sl!atica uritate a unei im licri totale. Dar numai li!ertatea nu ar a*un0e s le )n/estre/e cu at)ta $armec romanesc3 o li!ertate ur este recunoscut cu stima" dar uu cu emotie1 ceea ce tul!ur este e$ortul ei de a se )m lini rin o!stacolele care o o rim1 la $emei" este cu at)t mai atetic" cu c)t lu ta este mai di$icil. Victoria re urtat asu ra unor constr)n0eri exterioare este de 8E8 a*uns entru a21 )nc)nta e Stend#al1 )n .ronicile italiene" )si )nc#ide eroinele )ntre /idurile mnstirilor" )n alatul unui sot 0elos3 ele tre!uie s invente/e o mie si unul de siretlicuri entru a se )nt)lni cu amantii lor1 usi secrete" scri de $r)n0#ie" cu$ere )ns)n0erate" r iri" sec#estrri" asasinate3 de/lntuirile de asiune si de nesu unere s)nt servite de o in0enio/itate )n care se des$soar toate resursele s iritului1 moartea" torturile ameninttoare dau si mai mult strlucire )ndr/nelilor su$letelor )nversunate e care Stend#al le descrie. .#iar si )n o erele de maturitate" scriitorul rm)ne sensi!il la acest romanesc a arent" care este )n$tisarea mani$est a aceluia care se naste )n su$let1 nu mai ot $i distinse unul de altul" asa cum o 0ur nu oate $i se arat de sur)sul ei. .lelia inventea/ din nou dra0ostea invent)nd al$a!etul care )i ermite s cores onde/e cu -a!ricio1 Sanseverina ne este descris ca 5un su$let totdeauna desc#is" care nu actionea/ niciodat cu rudent" care se red e de2a2ntre0ul im resiei de moment61 c)nd unelteste" c)nd )l otrveste e rint" c)nd inund %arma" acest su$let ni se de/vluie3 nu este nimic altceva dec)t aventura su!lim si ne!uneasc e care si2a ales s o triasc. Scara e care <at#ilde de la <ole o s ri*in la $ereastra ei este cu totul altceva dec)t un accesoriu de teatru3 este" su! o $orm tan0i!il" im rudenta ei or0olioas" )nclinatia entru extraordinar" cura*ul rovocator. .alittile su$letului ei nu s2ar desco eri dac nu ar $i )ncon*urat de dusmani3 /idurile unei )nc#isori" vointa unui suveran" severitatea $amiliei. &otusi" constr)n0erile cele mai 0reu de )nvins s)nt acelea e care $iecare le )nt)lneste )n sine )nsusi1 atunci aventura li!erttii este cea mai nesi0ur" ca mai s$)sietoare" cea mai icant.

Este evident c sim atia lui Stend#al entru eroinele sale este cu at)t mai mare cu c)t ele s)nt tinute ri/oniere cu mai mult strsnicie. Desi0ur" )i lac t)r$ele" su!lime sau nu" care au clcat o dat entru totdeauna )n icioare conventiile1 dar o )ndr0este cu mai mult tandrete e <etilde" retinut de scru ulele si de udoarea ei. Lucien LeuMen se com lace trind alturi de doamna de Iocquincourt cea li sit de re*udecti1 dar o iu!este cu asiune e doamna de .#asteller" cast" re/ervat" sovitoare1 -a!ricio admir su$letul inte0ru al Sanseverinei" care se nu se )na oi de la nimic" dar i2o re$er e .lelia" si t)nra $at este cea care )i c)sti0 inima. Iar doamna de (enal" )n$surat )n m)ndria" re*udectile si i0noranta ei" este oate" dintre toate $emeile create de Stend#al" cea care )l uimeste cel mai mult. Scriitorul re$er s2si situe/e eroinele )n rovincie" )ntr2un mediu limitat" de in/)nd de un sot sau de un tat im!ecil1 )i lace ca ele s $ie inculte si c#iar )m!i!ate de idei $alse. Doamna de (enal si doamna de .#asteller s)nt am)ndou le0itimiste )n c#i o!stinat1 rima este timid si li sit de orice ex erient" a doua" de o inteli0ent strlucitoare" dar a crei valoare o i0nor" ele nu s)nt" deci" rs2 8EK un/toare entru erorile lor" ci mai cur)nd s)nt victimele acestora" la $el cum s)nt victimele institutiilor si ale moravurilor. Din eroare se naste romanescul" asa cum oe/ia ia nastere din esec. +n s irit lucid care2si #otrste actele )n de lin cunostint de cau/ este a ro!at sau !lamat $r nici o im licare emotional1 )n tim ce cura*ul si manevrele unui su$let 0eneros cut)ndu2si drumul )n )ntuneric s)nt admirate cu team" mil" ironie sau dra0oste. %entru c $emeile s)nt )nselate" vedem )n$lorind )n inimile lor virtuti inutile si $ermectoare recum udoarea" or0oliul" extrema lor delicatete1 )ntr2un $el" acestea s)nt niste de$ecte3 vor /misli minciuni" susce ti!ilitti" m)nii" dar acestea se ex lic )ndea*uns rin situatia $emeilor" determinate s un or0oliu )n lucrurile mici" sau cel utin 5)n lucruri care nu au im ortant dec)t rin sentimente6" entru c toate lucrurile 5 retinse im ortante6 s)nt )n a$ara ra/ei lor de actiune1 udoarea lor este un re/ultat al de endentei de care su$er3 entru c le este inter/is s arate ceea ce ot rin actele lor" )si un )n *oc )nssi $iinta lor1 li se are c doar constiinta altora" si )n s ecial a amantului lor" le revelea/ )n adevrul lor1 le e team" vor s $u0" s i se sustra01 )n evadrile" )n e/itrile si revoltele lor" c#iar si )n minciunile lor se ex rim o autentic reocu are entru adevr1 si acest lucru le $ace s $ie res ecta!ile1 dar se ex rim cu st)n0cie" c#iar cu rea2credint" ceea ce le $ace s $ie )nduiostoare si c#iar utin comice. .)nd li!ertatea se rinde )n ro riile sale ca cane si trisea/ cu sine )nssi este cea mai ro$und uman" si deci" )n oc#ii lui Stend#al" cea mai ca tivant. -emeile lui Stend#al s)nt atetice c)nd su$letul lor le une ro!leme ne rev/ute1 nici o le0e" nici o retet" nici un rationament" nici un exem lu venit din a$ar nu oate s le clu/easc1 tre!uie ca ele s decid sin0ure3 aceast a!andonare este momentul extrem al li!erttii. .lelia este crescut cu idei li!erale" este lucid si re/ona!il1 dar o iniile )nvtate" *uste sau $alse" nu s)nt de nici un s ri*in )ntr2un con$lict moral1 doamna de (enal )l iu!este e Julien )n o$ida moralei" .lelia )l salvea/ e -a!ricio )m otriva ratiunii sale1 exist )n cele dou ca/uri aceeasi de sire a tuturor valorilor recunoscute. Aceast )ndr/neal o exalt Stend#al1 dar ea este cu at)t mai emotionant" cu cit a!ia )ndr/neste s se mrturiseasc1 este si mai natural din aceast ricin" mai s ontan" mai autentic. La doamna de (enal )ndr/neala este ascuns )n s atele inocentei1 entru c nu cunoscuse dra0ostea" nu stie s2o recunoasc si )i cedea/ $r nici o re/istent1 s2ar s une c" entru c a trit )n )ntuneric" este $r a rare )naintea $ul0urantei lumini a asiunii1 ea o rimeste" or!it" c#iar si )m otriva lui Dumne/eu" )m otriva in$ernului1 c)nd acest $oc se )ntunec" ea cade din nou )n tene!rele e care le 0uvernea/ sotii si reotii1 nu are )ncredere )n ro riile sale *udecti" dar evidenta o $ul0er1 de cum )l re0seste e Julien" )i druieste din nou su$letul ei1 remuscrile" scri2

8E9 soarea e care i2o smul0e du#ovnicul ei ne ermit s ne dm seama de distanta urias e care acest su$let ar/tor si sincer o avea de arcurs entru a se smul0e din )nc#isoarea )n care21 )nc#isese societatea si entru a a*un0e s cunoasc $ericirea. .on$lictul este mai constient la .lelia1 ea e/it )ntre loialitatea $at de tatl su si mila ei amoroas1 )si caut motive1 trium$ul valorilor )n care crede Stend#al i se are cu at)t mai strlucitor" cu c)t este resimtit ca o )n$r)n0ere de ctre victimele unei civili/atii i ocrite1 scriitorul este )nc)ntat s le vad $olosind viclenia si reaua2credint entru a $ace s )nvin0 adevrul asiunii si al $ericirii )m otriva minciunilor )n care cred3 doamna de (enal" romit)ndu2i -ecioarei s nu21 mai vad e Julien si acce 2t)ndu2i tim de doi ani srutrile" )m!rtisrile" cu conditia s rm)n cu oc#ii )nc#isi" este )n acelasi tim ridicol si tul!urtoare. .u aceeasi tandr ironie consider Stend#al e/itrile doamnei de .#asteller si incoerentele <at#ildei de la <ole1 at)tea ocolisuri" siretlicuri" scru ule" victorii si )n$r)n0eri ascunse entru a a*un0e la sco uri sim le si le0itime re re/int entru el cea mai )nc)nttoare comedie1 e ceva cara0#ios )n aceste drame" entru c actrita este )n acelasi tim *udector si incul at" entru c este ro ria ei victim si entru c )si im une drumuri com licate acolo unde ar a*un0e o orunc #otr)t entru ca nodul 0ordian s $ie tiat1 si totusi aceste drame arat cea mai res ecta!il 0ri* care oate c#inui un su$let no!il1 $emeia vrea s rm)n demn de ro ria ei stim1 )si une ro ria ade/iune mai resus de a altora" si rin c#iar acest $a t se reali/ea/ ca un a!solut. Aceste de/!ateri solitare" $r ecou" s)nt mai 0rave dec)t o cri/ ministerial1 c)nd se )ntrea! dac va rs unde sau nu la dra0ostea lui Lucien LeuMen" doamna de .#asteller #otrste )n rivinta ei )nsesi si a lumii3 %oti s ai )ncredere )n semenul tu4 %oti s te )ncre/i )n ro ria ta inim4 .are este valoarea dra0ostei si a *urmintelor omenesti4 Este ne!un sau 0eneros acela care crede si care iu!este4 Aceste intero0atii un su! semnul )ntre!rii )nsusi sensul vietii" a $iecruia si a tuturor. Br!atul asa2/is serios este de $a t su er$icial" entru c acce t *usti$icri 0ata $cute ale vietii sale1 )n tim ce o $emeie asionat si ro$und )si revi/uieste )n orice moment valorile sta!ilite1 ea cunoaste constanta tensiune a unei li!ertti $r s ri*in1 rin acest $a t" ea se simte $r )ncetare )n ericol1 oate )n orice moment s c)sti0e totul sau s iard totul. Acest risc asumat cu neliniste d aventurii sale culorile unei aventuri eroice. Si mi/a este cea mai )nalt din c)te exist3 )nsusi sensul acestei existente care2i este dat $iecruia" sin0ura lui soart. Aventura <inei de Van0#el oate rea )ntr2un sens a!surd1 dar ea an0a*ea/ )n aceast aventur o )ntrea0 etic. 5Oare viata ei a $ost un calcul 0resit4 -ericirea durase o t luni. Era un su$let rea ar/tor entru a se utea multumi cu realitatea vietii.6> <at#ilde de la <ole este mai utin sincer dec)t .lelia 8E= sau dec)t doamna de .#asteller1 )si conditionea/ actele du ideea e care si2o $ace des re sine )nssi" mai de0ra! dec)t du evidenta dra0ostei" a $ericirii3 exist oare mai mult or0oliu" mai mult mretie )n a se a ra dec)t )n a se ierde" )n a se umili )n $ata celui e care21 iu!este dec)t )n a2i re/ista4 Ea este sin0ur )n mi*locul )ndoielilor si risc aceast stim de sine la care tine mai mult dec)t la ro ria2i viat. .utarea $ier!inte a adevratelor ratiuni de a tri rin tene!rele i0norantei" ale re*udectilor" ale misti$icrilor" )n lumina tremurtoare si $e!ril a asiunii" riscul in$init al $ericirii sau al mortii" al mretiei sau al rusinii le d acestor destine de $emei 0loria lor romanesc. -emeia nu stie nimic" !ine)nteles" des re seductia e care o eman )n *urul ei. A se contem la e sine )nssi" a *uca un ersona* este )ntotdeauna o atitudine neautentic1 doamna 'randet" com a2rindu2se cu doamna (oland" dovedeste rin c#iar acest $a t c nu seamn cu ea1 dac <at#ilde de la <ole rm)ne atr0toare" este entru c se )ncurc

)n comediile ei si adesea cade rad inimii sale )n momentele )n care crede c o domin1 ea ne emotionea/ )n msura )n care sca ro riei vointe. Dar nici eroinele cele mai ure nu s)nt constiente de ele )nsele. Doamna de (enal )si i0nor 0ratia" iar doamna .#asteller 2 inteli0enta. Aceasta este una dintre !ucuriile cele mai ro$unde ale amantului" cu care autorul si cititorul se identi$ic3 este martorul rin care s)nt revelate aceste !o0tii ascunse1 numai el oate admira aceast vivacitate e care o mani$est" de arte de rivirile altora" doamna de (enal" acest 5s irit viu" sc#im!tor" ro$und6A de care cei din *urul doamnei de .#asteller #a!ar n2au1 si c#iar dac si altii a recia/ s iritul Sanseverinei" el este acela care trunde cel mai ad)nc )n su$letul ei )n $ata $emeii" !r!atul 0ust lcerea contem latiei1 vederea ei )l )m!at ca un eisa* sau un ta!lou1 ea c)nt )n inima lui si d culoare cerului. Aceast revelatie este si una a ro riului sine3 nimeni nu oate )ntele0e delicatetea $emeilor" sensi!ilitatea si ardoarea lor $r asi $uri un su$let delicat" sensi!il" $ier!inte3 sentimentele $eminine creea/ o lume de nuante" de exi0ente" a cror desco erire )l )m!o0teste e amant1 l)n0 doamna de (enal" Julien devine alt $iint dec)t am!itiosul care se #otr)se s $ie" se ale0e din nou e sine. Dac !r!atul nu o doreste e $emeie dec)t )ntr2un mod su er$icial" se va amu/a s o seduc. Dar adevrata dra0oste )i trans$i0urea/ viata. 5Dra0ostea lui Xert#er desc#ide su$letul ... sentimentului si !ucuriei $rumosului" su! orice $orm s2ar re/enta" c#iar su! o #ain de dimie. &re!uie s 0sesti $ericirea c#iar $r !o0tii.. .6 Este un sco nou )n viat" la care totul se ra ortea/ si care sc#im! totul. Dra0ostea2 asiune $ace s a ar )n $ata oc#ilor unui !r!at toat natura" cu )n$tisrile ei su!lime" ca o noutate inventat a!ia ieri.6 Dra0ostea s$arm rutina cotidian" alun0 lictisul" lictisul )n care 8E@ Stend#al vede un ru at)t de ro$und entru c este a!senta tuturor ratiunilor de a tri sau de a muri1 )ndr0ostitul are un sco si aceasta e de a*uns entru ca $iecare /i s se trans$orme )ntr2o aventur1 ce lcere entru Stend#al s etreac trei /ile ascuns )n ivnita <enteiN Scrile de $r)n0#ie" cu$erele )ns)n0erate traduc )n aceste romane )nclinatia entru extraordinar. Dra0ostea" adic $emeia" $ace s a ar adevratele sco uri ale existentei3 $rumosul" $ericirea" ros etimea sen/atiilor si a lumii. Ea )i smul0e !r!atului su$letul si rin aceasta i21 druieste1 )ndr0ostitul cunoaste aceeasi tensiune" aceleasi riscuri ca si iu!ita sa si se cunoaste e sine mai autentic dec)t )n cursul unei cariere lnuite si 0)ndite. .)nd Julien sovie la oalele scrii ridicate de <at#ilde" )si une su! semnul )ntre!rii )ntre0ul destin1 )n aceste momente el o$er 6adevrata msur a valorii sale. %rin intermediul $emeilor" su! in$luenta lor" ca reactie la urtrile lor" Julien" -a!rice" Lucien )nvat lumea si e ei )nsisi. 7ncercare" recom ens" *udector" rieten" $emeia este" )ntr2adevr" la Stend#al ceea ce Ie0el" un moment" a $ost tentat s $ac din ea3 aceast constiint di$erit" care" )n recunoasterea reci roc" d su!iectului di$erit acelasi adevr rimit de la el. .u lul $ericit care se recunoaste )n dra0oste s$idea/ universul si tim ul1 )si este su$icient" atin0e a!solutul. Dar aceasta resu une c $emeia nu este ura alternate1 este ea )nssi su!iect. ,iciodat Stend#al nu se mr0ineste la a2si descrie eroinele )n $unctie de eroii si" ci le d un destin ro riu3 s2a roiectat c#iar e sine )ntr2un esona*2$emeie. ,u se a leac asu ra lui Lamiel recum <anvaux asu ra <ariannei sau (ic#ardson asu ra .larissei IarloM3 )i )m!rtisea/ destinul" asa cum $cuse cu destinul lui Julien. Din acesta ricin" c#iar $i0ura lui Lamiel rm)ne oarecum teoretic" dar este deose!it de semni$icativ. Stend#al a ridicat )n *urul $etei toate o!stacolele ima0ina!ile3 este srac" tranc" i0norant" crescut 0rosolan de oameni lini de re*udecti1 dar ea )nde rtea/ din drumul ei toate !arierele morale din /iua )n care )ntele0e )ntrea0a extensie a acestor cuvinte3 5e stu id6. Li!ertatea s iritului su )i ermite s reia e socoteala ei toate tresririle curio/ittii" ale am!itiei" ale veseliei ei1 )naintea unei inimi at)t de #otr)te" o!stacolele materiale nu ot s nu se

a lane/e1 sin0ura ro!lem va $i entru ea s2si croiasc" )ntr2o lume mediocr" un destin e msur. Acest destin tre!uia s se )m lineasc rin crim si rin moarte1 dar este si soarta care i2a $ost data lui Julien. ,u exist loc entru marile su$lete )n societate" asa cum este ea3 !r!atii si $emeile s)nt riviti la $el. Este remarca!il c Stend#al oate $i )n acelasi tim at)t de ro$und romanesc si at)t de #otr)t $eminist1 de o!icei" $eministii s)nt s irite rationale care ado t )n toate unctul de vedere universal1 dar nu numai )n numele li!erttii )n 0eneral" ci )n numele $ericirii individuale reclam Stend#al emanci area $emeii. Dra0ostea nu va avea" 8EE crede el" nimic de ierdut din asta1 dim otriv" va $i cu at)t mai adevrat" cu c)t $emeia" $iind entru !r!at o e0al" )l va utea )ntele0e e de2a2ntre0ul. -r )ndoial" c)teva dintre calittile care s)nt a reciate la $emeie vor dis rea1 dar retul lor vine din li!ertatea care se ex rim rin el" iar aceasta se va mani$esta su! alte c#i uri1 si romanescul nu va dis rea din lume. Dou $iinte se arate" ase/ate )n situatii di$erite" )n$runt)ndu2se )n li!ertatea lor si cut)nd una rin alta *usti$icarea existentei" vor tri )ntotdeauna o aventur lin de riscuri si de romisiuni. Stend#al are )ncredere )n adevr1 imediat cum individul $u0e de el" moare1 dar acolo unde strluceste adevrul" strlucesc $ru musetea" $ericirea" dra0ostea" iu!irea" o !ucurie care2si oart *usti$icarea )n sine )nssi. De aceea Stend#al re$u/ $alsa oe/ie a miturilor la $el de mult ca misti$icrile serio/ittii. (ealitatea uman )i a*un0e Du el" $emeia este ur si sim lu o $iint uman1 visele n2ar utea $uri nimic mai ametitor. VI Vedem din aceste exem le c )n $iecare scriitor sin0ular se re $lect marile mituri colective3 $emeia ne2a a rut dre t carne3 carnea masculului este /mislit de )ntecele matern si recreat )n )m!rtisrile amantei1 rin aceasta $emeia se )nrudeste cu natura" o )ntruc#i ea/3 animal" vale de s)n0e" tranda$ir )n$lorit" siren" culmea unei coline" )i druieste !r!atului lutul" seva" $rumusetea sensi!il si su$letul lumii1 ea oate detine c#eile oe/iei1 oate $i mediatoare )ntre aceast lume si lumea de dincolo3 0ratie sau :t#ie" stea sau vr*itoare" ea desc#ide ortile su ranaturalului" ale su rarealului1 este destinat imanentei1 si rin asivitatea ei radia/ )n *ur acea" armonia1 dar dac re$u/ acest rol" se trans$orm )n insect2clu0rit" )n c 2cun. 7n orice ca/" ea a are ca un .ellalt rivile0iat rin care su!iectul se )m lineste3 una dintre msurile !r!atului" ec#ili!rul su" salvarea" aventura" $ericirea. Dar aceste mituri se orc#estrea/ entru $iecare )ntr2o manier $oarte di$erit. .ellalt este sin0ular de$init rin modul sin0ular )n care +nul ale0e s se a$irme. Orice !r!at se a$irm ca o li!ertate si ca o transcendent3 dar nu toti dau acestor cuvinte acelasi sens. %entru <ont#erlant" transcendenta este o stare3 el este transcendentul" lanea/ )n cerul eroilor1 $emeia sta0nea/ e m)nt" la icioarele sale1 el se com lace )n a msura distanta care )l des arte de ea1 din c)nd )n c)nd" o ridic )n la el" o rinde" a oi o arunc din nou1 niciodat nu 8ED se )n*oseste co!or)nd )n la s$era ei de tene!re li icioase. LaMrence situea/ transcendenta )n $alus1 $alusul nu este viat si utere dec)t datorit $emeii1 imanenta este" deci" !un si necesar1 $alsul erou care retinde c nu atin0e m)ntul" de arte de a $i un semi/eu" nu a*un0e nici mcar s $ie !r!at1 $emeia nu este de dis retuit" ea este o !o0tie ro$und" un i/vor cald1 dar tre!uie s renunte la orice transcendent ersonal si s se limite/e s2o #rneasc e aceea a !r!atului. Acelasi devotament i21 cere .laudel3 $emeia este entru el cea care mentine viata" )n tim ce !r!atul )i relun0este av)ntul rin actele sale1 dar entru catolic" tot ceea ce se etrece e m)nt se scald )n /adarnica imanent1

sin0ura transcendent este Dumne/eu1 )n oc#ii Lui" !r!atul care actionea/ si $emeia care21 serveste s)nt la $el de e0ali1 $iecare tre!uie s2si de seasc ro ria sa conditie terestr3 salvarea este" )n orice ca/" o )ntre rindere autonom. %entru Breton" ierar#ia sexelor se rstoarn1 actiunea" 0)ndirea constient )n care !r!atul )si situea/ transcendenta )i ar o lat misti$icare ce naste r/!oiul" rostia" !irocratia" ne0area umanului1 imanenta" ura re/ent o ac a realului este adevrul3 adevrata transcendent sar )m lini rin re)ntoarcerea la imanent. Atitudinea sa este exact con2tra artea aceleia a lui <ont#erlant3 acestuia )i lace r/!oiul entru c $emeile nu2si au locul acolo" Breton venerea/ $emeia entru c aduce acea1 unul con$und s iritul si su!iectivitatea" re$u/ univer sul dat1 cellalt 0)ndeste c s iritul este o!iectiv re/ent )n inima $emeii1 $emeia )l com romite e <ont#erlant entru c )i s$arm sin0urtatea1 entru Breton" este revelatie" entru c )l smul0e su!iectivittii sale .)t des re Stend#al" am v/ut c a!ia la el $emeia ca t o valoare mitic1 o consider ca $iind si ea o transcendent1 entru acest umanist" li!erttile se )m linesc )n relatiile lor reci roce1 si )i a*un0e ca .ellalt s $ie ur si sim lu altul entru ca viata s ai! entru el 5o savoare icant61 nu caut 5un ec#ili!ru stelar6" nu se #rneste cu )inea de/0ustului1 nu astea t nici un miracol1 nu vrea s ai! de2a $ace cu cosmosul sau cu oe/ia" ci cu niste li!ertti. Aceasta se )nt)m l entru c se simte el )nsusi ca o li!ertate translucid. .eilalti 2 acesta este unul dintre unctele cele mai im ortante 2 se a$irm ca transcendente" dar se simt ri/onierii unei re/ente o ace a$late )n nucleul lor )nsisi3 si atunci roiectea/ )n $emeie 5acest s)m!ure de )ntuneric im osi!il de s$r)ma$. La <ont#erlant a$lm un com lex adlerian din care se naste o rea2cre2dint dens3 acest ansam!lu de retentii si de s aime )l )ntruc#i ea/ )n $emeie1 de/0ustul $at de ea este sila e care se teme s2o simt $at de sine1 vrea ca )n ea s calce )n icioare ro!a totdeauna virtual a ro riei sale insu$iciente1 cere dis retului s 1 salve/e1 $emeia este 8EF 0roa a )n care arunc monstrii care21 locuiesc.l Viata lui LaMrence ne arat c su$erea de un com lex analo0" dar ur sexual1 $emeia are )n o era sa valoarea unui mit de com ensatie1 rin ea se exalt o virilitate de care scriitorul nu era si0ur1 c)nd o descrie e ?ate la icioarele lui .i riano" crede c a re urtat asu ra -riedei un trium$ viril1 nu admite ca tovarsa sa s21 un )n discutie3 dac i2ar contesta sco2%urile" si2ar ierde orice )ncredere )n ele1 rolul ei este s21 linisteasc" li cere acea" re ausul" credinta" asa cum <ont#erlant )i cerea certitudinea su eriorittii sale. ,u )ncrederea )n sine )i li seste lui .laudel3 dac este timid" nu este dec)t )n ceea ce riveste taina lui Dumne/eu. De aceea la el nu a$lm nici urm de r/!oi al sexelor. Br!atul ia asu r2si cu )ndr/neal ovara $emeii.3 ea este sansa is itei sau a m)ntuirii. Se are c entru Breton !r!atul nu este adevrat dec)t rin misterul care )l locuieste1 )i lace ca ,ad*a s vad aceast stea s re care se )ndrea t el" care este 5 recum inima unei $lori $r inim63 )n vise. 7n resentimente" )n des$surarea s ontan a lim!a*ului sau interior" )n aceste activitti care sca de su! controlul vointei si al ratiunii se recunoaste el3 $emeia este mani$estarea sensi!il a acestei re/ente voalate" in$init mai su!stantial dec)t ersonalitatea sa constient. .)t des re Stend#al" acesta coincide linistit cu el )nsusi1 dar are nevoie de $emeie" cum si ea are nevoie de el" entru ca existenta sa risi it s se adune )n unitatea unei $i0uri si a unui destin1 !r!atul a*un0e la $iint ca entru semenul su1 dar 6tre!uie ca acesta si )m rumute constiinta3 ceilalti !r!ati au $at de semenii lor rea mult indi$erent1 numai $emeia )ndr0ostit )si desc#ide inima ctre iu!itul su si )l ad osteste acolo cu totul. 7n a$ar de .laudel" care a$l )n Dumne/u un martor ales" toti scriitorii des re care am vor!it astea t ca" du cum s une <alraux" $emeia s )ndr0easc )n ei 5acest monstru incom ara!il66 e care doar ei )l cunosc. %rin cola!orare sau rin lu t"

!r!atii se )n$runt )n 0eneralitatea lor. <ont#erlant este entru e0alii si un scriitor" LaMrence" un doctrinar" Breton" un se$ de scoal" Stend#al" un di lomat sau un om de s irit1 $emeia este aceea care revelea/ )ntr2unui un rint ma0ni$ic si crud" )n altul" un $aun nelinistitor" )n altul" un /eu sau un soare sau o $iint 5nea0r si rece ca un !r!at $ul0erat la icioarele S$inxului662" iar )n ultimul" un seductor" un vr*itor" un amant. 1 Stend#al a *udecat" antici )nd cru/imile cu care se amu/ <ont#erlant3 5.e s $aci cu indi$erenta4 Dra0ostea2 lcere" dar $r orori. Ororile vin )ntot deauna dintr2un su$let nuc care caut s se linisteasc asu ra ro riilor sale mente6. 8 ,ad*a. 8DL %entru $iecare dintre ei" $emeia ideal va $i aceea care21 va )ntruc#i a cel mai exact e acel .ellalt ca a!il s2i desco ere siesi ro riul su eu. <ont#erlant" s iritul solar" caut )n ea ura animalitate1 LaMrence" s iritul $alie" )i cere s re/ume sexul $eminin )n 0eneralitatea sa1 .laudel o de$ineste ca e un su$let 0eamn1 Breton )ndr0este o <elusine )nrdcinat )n natur" )si une s eranta )n $emeia2co il1 Stend#al )si doreste o iu!it cultivat" cu s iritul si moravurile li!ere" e0ala sa. Dar totdeauna" $ie c este vor!a de $emeia e0al sau de $emeia2co il" de su$letul 0eamn sau de $emeia2sex ori de animalul $eminin" sin0urul su destin terestru este !r!atul. Oricare ar $i eul care se caut )n ea" nu se oate atin0e e sine dec)t dac $emeia acce t s2i serveasc dre t creu/et. 7n orice ca/" i se cer dra0oste si uitare de sine. <ont#erlant consimte s se )nduiose/e asu ra $emeii care2i ermite s2si msoare uterea viril1 LaMrence )i )nalt un imn $ier!inte aceleia care renunt la sine )n $avoarea lui1 .laudel exalt vasala" roa!a" credincioasa care i se su une lui Dumne/eu su un)ndu2i2se !r!atului1 Breton astea t de la $emeie s m)ntuie omenirea" entru c ea este )n stare de dra0ostea cea mai total $at de co ilul sau de iu!itul su1 si c#iar la Stend#al" eroinele s)nt mai tul!urtoare dec)t ersona*ele masculine" entru c ele se druiesc asiunii cu o violent mai ne!uneasc1 ele )l a*ut e !r!at s2si )m lineasc destinul" asa cum %rou#e/e contri!uie la salvarea lui (odri0ue1 )n romanele lui Stend#al se )nt)m l adesea ca $emeile s2si salve/e iu!itul de la ruin" de la )nc#isoare sau de la moarte. Devotamentul $eminin este cerut ca o datorie de ctre <ont#erlant sau de ctre LaMrence1 mai utin aro0anti" .laudel" Breton" Stend#al )l admir ca e o o tiune 0eneroas1 ei )l doresc $r s retind a21 merita1 dar 2 )n a$ar de Lamiel 2 toate o erele lor arat c astea t de la $emei acel altruism e care .omte )l admira la ele care )i im unea res ect si care" si )u o inia lui" constituia )n acelasi tim o in$erioritate $la0rant si o ec#ivoc su erioritae. Am utea multi lica exem lele" dar nu ar avea rost3 conclu/iile ar $i aceleasi. De$inind $emeia" $iecare scriitor )si de$ineste ro ria sa etic 0eneral si ideea sin0ular e care si2o $ace des re el )nsusi3 adesea )n ea )nscrie distanta )ntre vi/iunea sa asu ra lumii si visele2i e0otiste. A!senta sau insi0ni$ianta elementului $eminin )n ansam!lul o erei sale este ea )nssi sim tomatic1 are o extrem im ortant c)nd re/um )n totalitatea lor toate as ectele .eluilalt" cum se )nt)m l la LaMrence1 si tot ast$el" )si strea/ im ortanta dac $emeia este sesi/at ur si sim lu dre t un .ellalt" dar scriitorul se interesea/ de aventura individual a vietii sale" ca )n ca/ul lui Stend#al1 dar )si ierde aceast im ortant )ntr2o e oc cum este a noastr" )n care ro!lemele sin0ulare ale $iecruia trec e locul al doilea &otusi $emeia" )n calitate de .ellalt" *oac un rol )n msura )n care" $ie si numai entru a se de si" $iecare !r!at are )nc nevoie s ia cunostint de sine. 8D1 .a itolul III

<itul $emeii *oac un rol considera!il )n literatur1 dar ce im ortant are )n viata de /i cu /i4 )n ce msur a$ectea/ moravurile si conduitele individuale4 %entru a rs unde la aceste )ntre!ri" ar tre!ui s reci/m ra orturile e care le are cu realitatea Exist di$erite $eluri de mituri. Acesta" su!liniind un as ect imua!il al conditiei umane R 5)m rtirea6 omenirii )n dou cate0orii de indivi/i 2 este un mit static1 el roiectea/ )n cerul latonician o realitate sesi/at rin ex erient sau conce tuali/at lec)nd de la ex erient1 el su!stituie $a tului" valorii" semni$icatiei" notiunii" le0ii em irice" o Idee transcendent" atem oral" imua!il" necesar. Aceast Idee se sustra0e oricrei contestatii entru c se situea/ dincolo de ceea ce este dat1 este )n/estrat cu un adevr a!solut Ast$el" existentei dis ersate" contin0ente si multi le a unor $emei" 0)ndirea mitic )i o une Eternul $eminin unic si )ncremenit1 dac de$initia care i se d este contra/is de urtrile $emeilor )n carne si oase" acestea din urm s)nt vinovate1 se declar atunci nu c -eminitatea este o entitate" ci c $emeile nu s)nt $eminine. De/mintirile e care le aduce ex erienta nu au nici o utere )m otriva mitului. &otusi" )ntr2un anume $el" i/voarele mitului s)nt )n $emeie. Ast$el" este exact c $emeia este di$erit de !i !at" si aceast alteritate este concret simtit )n dorint" )n )m!rtisare" )n dra0oste1 ca atare" d nastere unor drame autentice3 rin erotism" rin dra0oste" rin rietenie si alternativele lor 2 dece tia" ura si rivalitatea 2 alteritatea este lu ta constiintelor care se vrea $iecare esential" este recunoasterea li!erttilor care se con$irm una e alta" este trecerea nede$init de la ostilitate la com licitate. A a$irma -emeia )nseamn a a$irma un .ellalt a!solut" $r reci rocitate" re$u/)nd" )m otriva ex erientei" ca ea s $ie un su!iect" un semen. 7n realitatea concret" $emeia se mani$est su! di$erite c#i uri" dar $iecare dintre miturile construite )n *urul ei retinde s2o re/ume )n )ntre0ime1 $iecare se vrea unic1 consecinta este c exist o luralitate de mituri incom ati!ile si c !r!atii rm)n vistori )n $ata ciudatelor incoerente ale ideii de $eminitate1 cum orice $emeie artici la o luralitate de asemenea ar#eti uri care retind $iecare a re/uma Adevrul ei" !r!atii re0sesc )naintea tovarselor lor vec#ea uimire a so$istilor care nu )ntele0eau c omul oate $i )n acelasi tim !lond si !runet. &recerea s re a!solut se ex rim de*a rin re re/entrile 8D8 sociale1 relatiile se imo!ili/ea/ aici cu usurint )n clase" $unctiunile" )n ti uri" recum )n mentalitatea in$antil ra orturile se $ixea/ )n lucruri. De exem lu" societatea atriar#al" centrat asu ra strrii atrimoniului" im lic )n mod necesar" alturi de indivi/ii care detin si transmit !unurile" existenta unor !r!ati si a unor $emei care le smul0 de la ro rietarii lor si le $ac s circule1 !r!atii 2 aventurieri" escroci" #oti" s eculanti 2 s)nt )n 0eneral de/a ro!ati de colectivitate1 $emeile" $olosindu2se de $armecele lor" au osi!ilitatea de a2i )ndemna e tineri si c#iar e tatii de $amilie s2si risi easc averea" $r a iesi din le0alitate1 ele )si )nsusesc averea acestora sau un m)na e mostenirea lor1 acest rol $iind considerat ca ne$ast" $emeile care21 *oac s)nt numite 5$emei rele6. 7n $a t" ele ot" dim otriv" a rea )n alt cmin 2 acela al tatlui lor" al $ratilor" al sotului sau amantului lor R ca un )n0er /itor1 cutare curte/an care toac averile unor oameni de a$aceri !o0ati este entru ictori si entru artisti un <ecena. Am!i0uitatea ersona*ului As a/iei" al doamnei de %om adour se oate usor )ntele0e )ntr2o ex erient concreti Dar dac a$irmm c $emeia este <antis reli0iosa" <andra0ora" Demonul" s iritul rm)ne coa$u/ desco erind2o )n ea si e <u/" e Beita2<am" e Beatrice. .um re re/entrile colective si" )ntre altele" ti urile sociale se de$inesc )n 0eneral rin cu luri de termeni o usi" am!ivalenta va rea o ro rietate intrinsec a Eternului $eminin. <ama cea s$)nt )si a$l corelativul )n mastera crud" an0elica $at" )n $ecioara

ervers3 de aceea se va s une c <ama )nseamn c)nd viat" c)nd moarte" c orice $ecioar este un s irit ur sau un tru sortit diavolului. Evident" nu realitatea dictea/ societtii sau indivi/ilor ale0erea )ntre dou rinci ii o use de uni$icare1 )n $iecare e oc" )n $iecare ca/" societatea si indivi/ii #otrsc )n $unctie de nevoile lor. Adesea roiectea/ )n mitul ado tat institutii si valori de care se simt le0ati. Ast$el" aternalismul care cere ca $emeia s se consacre cminului su o de$ineste ca sentiment" interioritate" imanent1 de $a t" orice $ tur este )n acelasi tim imanent si transcendent1 c)nd nu i se ro une nici un sco " sau c)nd este )m iedicat s atin0 vreunul" c)nd este $rustrat de victorie" transcendenta sa se r!useste /adarnic )n trecut" adic recade )n imanent1 aceasta este soarta #r/it $emeii )n atriar#at1 dar nu este deloc o vocatie" nu mai mult dec)t sclavia este vocatia sclavului. Vedem clar )n o era lui Au0uste .omte de/voltarea acestei mitolo0ii. A identi$ica -emeia cu Altruismul )nseamn a2i 0aranta !r!atului dre turi a!solute la devotamentul ei" )nseamn a le im une $emeilor o o!li0atie cate0oric de a $i )ntr2un $el anume. ,u tre!uie s con$undm mitul cu ca turarea unei semni$icatii1 semni$icatia este imanent o!iectului1 ea )i este revelat constiintei )ntr2o ex erient trit1 )n tim ce mitul este o Idee transcendent care se sustra0e oricrei )ntele0eri. .)nd" )n Virst de 8DK !r!at" <ic#el Leiris descrie vi/iunea sa asu ra or0anelor $eminine" ne o$er niste semni$icatii $r a ela!ora nici un mit +imirea )n $ata tru ului $eminin" de/0ustul entru s)n0ele menstrual s)nt erce tii ale unei realitti concrete. ,u exist nimic mitic )ntr2o ex erient care desco er )nsusirile volu tuoase ale tru ului $eminin1 a )ncerca s le ex rimi rin com aratii cu $lorile sau cu ietrele nu )nseamn a trece )n /ona mitului. Dar a s une c -emeia este .arne" iar .arnea este ,oa te si <oarte" sau c ea este s lendoarea .osmosului" )nseamn a rsi adevrul m)ntului si a te av)nta )n /!or ctre un cer vid. .ci si !r!atul este entru $emeie carne1 si $emeia este altceva dec)t un o!iect de carne1 iar carnea )m!rac entru $iecare si )n $iecare ex erient semni$icatii sin0ulare. La $el" este )ntru totul adevrat c $emeia este 2 ca si !r!atul R o $iint )nrdcinat )n natur1 este" mai mult dec)t !r!atul" aservit s eciei" animalitatea sa este mai evident1 dar )n ea" ca si )n el" datul este asumat de existent" si ea a artine si re0nului uman. A o asimila ,aturii este o sim l re*udecat. %utine mituri au $ost mai avanta*oase dec)t acesta iu!itei caste3 el )i *usti$ic toate rivile0iile si c#iar o autori/ea/ s a!u/e/e de ele. Br!atii nu tre!uie s se reocu e s aline su$erintele si overile care s)nt )n mod $i/iolo0ic soarta $emeii din moment ce acestea s)nt 5voite de ,atur61 ei )si $ac din acestea un retext entru a s ori si mai mult mi/eria conditiei $eminine" s re exem lu" entru a2i ne0a $emeii orice dre t la lcerea sexual" entru a o $ace s munceasc recum o vit de ovar. A Dintre toate aceste mituri" nici unul nu este mai ancorat )n inimile !r!atilor dec)t acela al 5misterului6 $eminin. El are o multime de avanta*e. Si mai )nt)i ermite o ex licatie 0ratuit a tot ceea ce are inex lica!il1 !r!atul care 5nu )ntele0e 6 o $emeie este $ericit s su!stituie unei de$iciente su!iective o re/istent o!iectiv1 )n loc s2si admit i0noranta" recunoaste re/enta unui mister )n a$ara lui1 iat un ali!i care2i $latea/ )n acelasi tim lenea si vanitatea1 un su$let )ndr0ostit se scuteste ast$el de o multime de dece tii3 dac urtrile iu!itei s)nt ca ricioase" dac s une $ra/e stu ide" misterul $eminin )i serveste dre t scu/ entru toate. 7n s$)rsit" datorit misterului se er etuea/ acest ra ort ne0ativ care i se rea lui ?ier;e0aard in$init re$era!il unei osesiuni o/itive1 )n $ata unei eni0me vii" !r!atul 1 .$. BALBA." -i/iolo0ia maria*ului3 5,u v nelinistiti cu nimic de murmurele" de stri0tele" de durerile ei1 natura a $cut2o s re $olosul nostru" si entru a urta totul3 co ii" tristeti" lovituri si su$erinte ale !r!atului. ,u v acu/ati de duritate. 7n toate natiunile asa2

/ise civili/ate" !r!atul a scris le0ile care #otrsc destinul $emeilor su! acest e i0ra$ s)n0eros3 ^Vae victisN_ Vai celor )nvinsi N>6 8D9 rm)ne sin0ur3 sin0ur cu visele lui" cu s erantele" cu temerile sale" cu dra0ostea si cu vanitatea sa1 acest *oc su!iectiv care oate mer0e de la viciu la exta/ mitic este entru multi o ex erient mai atr0toare dec)t un ra ort autentic cu $iinta umani %e ce se !a/ea/" deci" o ilu/ie at)t de ro$ita!il4 Desi0ur" $emeia" )ntr2un anume sens" este misterioas" 5misterioas ca toat lumea6" asa cum s une <aeterlinc;. -iecare nu este su!iect dec)t entru sine1 $iecare nu se oate sesi/a )n ro ria2i imanent dec)t e sine1 din acest unct de vederea cellalt este )ntotdeauna un mister. %entru !r!ati" o acitatea entru2sinelui este mai $la0rant )ntr2o alteritate $eminin1 ei nu ot" rin nici un e$ect de sim atie" s2i trund ex erienta sin0ular3 calitatea lcerii erotice a $emeii" ne lcerile menstruatiei" durerile nasterii1 toate acestea !r!atii s)nt condamnati s le i0nore. De $a t" exist o reci rocitate a misterului3 )n calitate de .ellalt" un .ellalt de sex masculin" exist )n inima $iecrui !r!at o re/ent )nc#is )n sine si im enetra!il entru $emei1 si ea i0nor ce este erotismul masculin. Dar du re0ula universal e care am constatat2o" cate0oriile rin care !r!atii rivesc lumea s)nt constituite" din unctul lor de vedere" ca a!solute1 aici si retutindeni" ei nu tin seama de reci rocitate. -iind un mister entru !r!at" $emeia este rivit ca un mister )n sine. La dre t vor!ind" situatia ei o redis une )n mod deose!it s $ie considerat su! acest as ect. Destinul ei $i/iolo0ic este $oarte com lex1 ea )nssi )l su ort ca e o istorie strin" ro riu2i tru nu este entru ea o ex resie lim ede a ei )nsesi1 se simte alienat )n acest tru 1 le0tura care )n orice individ exist )ntre viata $i/iolo0ic si viata si#ic sau" cu alte cuvinte" relatia )ntre $acticitatea individului si li!ertatea care )l asum este cea mai di$icil eni0m im licat de conditia uman3 iar la $emeie aceast eni0m se a$irm )n $elul cel mai tul!urtor. Dar ceea ce se numeste mister nu este sin0urtatea su!iectiv a constiintei" nici secretul vietii or0anice. La nivelul comunicrii" cu2v)ntul )si ca t adevratul su sens3 nu se reduce la linistea ur" la noa te" la a!sent" ci im lic o re/ent care !)i0uie si nu reuseste s se mani$este. A s une c $emeia este un mister )nseamn a s une nu c ea tace" ci c lim!a*ul ei nu este )nteles1 este acolo" dar ascuns su! vluri1 exist dincolo de aceste a aritii incerte. .e este ea4 +n )n0er" un demon" o ins irat" o actrit4 Se resu une $ie c exist la aceste )ntre!ri niste rs unsuri im osi!il de desco erit" $ie c" mai cur)nd" nici unul nu este otrivit" entru c $iinta $eminin este a$ectat de o $undamental am!i0uitate1 )n su$letul ei este im osi!il de de$init c#iar entru sine )nssi3 este un s$inx. -a t este c $emeia ar $i $oarte )ncurcat dac ar tre!ui s #otrasc cine este1 )ntre!area nu are nici un rs uns1 dar nu entru c 8D= adevrul ascuns ar $i rea alunecos entru a se lsa de$init3 ci entru c )n acest domeniu nu exist adevr. O $iint nu este nimic altceva dec)t ceea ce $ace1 osi!ilul nu de seste realul" esenta nu reced existenta3 )n ura ei su!iectivitate" $iinta uman nu este nimic. <sura sa este dat de $a tele sale. Des re o tranc se oate s une c este o lucrtoare !un sau dim otriv" des re o actrit c are sau nu are talent1 dar dac o $emeie este considerat )n re/enta ei imanent" nu se oate s une nimic des re ea" este )n a$ara oricrei cali$icri. Or" )n relatiile amoroase sau con*u0ale" )n toate relatiile )n care $emeia este vasala" .ellalt" ea este v/ut )n imanenta ei. Este $ra ant c o camarad" o cole0" o asociat s)nt li site de mister1 )n sc#im!" dac vasalul este !r!at" dac )n $ata unui !r!at

sau a unei $emei mai )n v)rst dec)t el un !iat" de exem lu" a are ca un o!iect neesential" si el se )nvluie )n mister. Si aceasta ne desco er o in$rastructur a mis terului $eminin care este de ordin economic. ,ici un sentiment nu este nimic. 5)n domeniul sentimentelor" realul nu se distin0e de ima0inar 2 scrie 'ide. Si a*un0e s2ti ima0ine/i c iu!esti entru a iu!i" de aceea a*un0e s s ui c2ti ima0ine/i c iu!esti" c)nd iu!esti" entru a )nce e imediat s iu!esti mai utin...>6 )ntre ima0inar si real nu exist discriminare dec)t rin urtrile oamneilor. Br!atul" entru c detine )n aceast lume o o/itie rivile0iat" este )n stare s2si mani$este activ dra0ostea1 adesea o )ntretine e $emeie sau cel utin o a*ut1 cstorindu2se cu ea" )i d o o/itie social1 )i $ace cadouri1 inde endenta sa economic si social )i )n0duie initiative si inventii3 des rtit de doamna de Ville arisis" domnul de ,or ois cltorea c)te dou/eci si atru de ore ca s2o )nt)lneasc1 $oarte adesea el este ocu at" iar ea nu are nici o activitate1 el )i druieste tim ul e care )l etrece cu ea" iar ea )i ia acest tim 3 cu lcere" cu asiune sau ur si sim lu entru a se distra4 Oare acce t $emeia aceste !ine$aceri din dra0oste" sau din interes4 )si iu!este !r!atul sau iu!este csnicia4 Bine)nteles" si dove/ile e care le o$er !r!atul s)nt am!i0ue1 cutare sau cutare dar este druit din dra0oste sau din mil4 Dar" )n tim ce )n mod normal $emeia a$l )n relatiile cu !r!atul o serie de avanta*e" relatia cu o $emeie nu este ro$ita!il entru !r!at dec)t )n msura )n care o iu!este. Ast$el" du ansam!lul activittii sale se oate" a roximativ" msura 0radul su de atasament. 7n tim ce $emeia nu rea are cum s2si sonde/e ro riile2i sentimente1 le va vedea" du toane" din uncte de vedere di$erite" si at)ta tim c)t le va su orta cu asivitate" nici o inter retare nu va $i mai adevrat dec)t alta1 )n ca/urile destul de rare )n care ea detine rivile0iile economice si sociale" misterul se inversea/1 ceea ce arat $oarte !ine $a tul c nu este le0at mai mult de acest sex dec)t de cellalt" ci de o situatie. %entru un mare numr de $emei" cile transcendentei s)nt )nc#ise1 entru c ele nu $ac nimic" nu reusesc s $ie nimic1 se )ntrea! la 8D@ in$init ce2ar$i utut deveni" ceea ce le determin s se )ntre!e ce s)nt3 este o )ntre!are /adarnic1 dac !r!atul nu reuseste s desco ere aceast esent secret" este ur si sim lu entru c aceasta nu exist. <entinut la mar0inea lumii" $emeia nu se oate de$ini o!iectiv rin aceast lume" iar misterul ei nu )nvluie dec)t vidul. 7n a$ar de asta" se )nt)m l ca ea" recum $ac toti cei o rimati" s2si disimule/e deli!erat $i0ura sa o!iectiv1 sclavul" servitorul" indi0enul" toti cei care de ind de ca riciile unui st )n au )nvtat s2i o un un sur)s imua!il sau o eni0matic im asi!ilitate1 )si ascund cu 0ri* adevratele lor sentimente sau urtri. -emeia este )nvtat )nc din adolescent s2i mint e !r!ati" s um!le cu viclenii si cu su!ter$u0ii. Ea )i a!ordea/ su! niste c#i uri de )m rumut1 este rudent" i ocrit" re$cut Dar <isterul $eminin" asa cum )l recunoaste 0)ndirea mitic" este o realitate mai ro$und. De $a t" el este imediat im licat )n mitolo0ia unui .ellalt>a!solut. Dac admitem c si constiinta neesential este o su!iectivitate translucid" ca a!il s o ere/e ')ndirea" admitem c ea este )ntr2adevr suveran si c se )ntoarce la esential1 entru ca unui individ orice reci rocitate s2i a ar im osi!il" .ellalt tre!uie s $ie entru sine altul" tre!uie ca su!iectivitatea sa )nssi s $ie a$ectat de altentate1 aceast constiint care s2ar aliena )n calitate de constiint" )n ura sa re/ent imanent ar $i" evident" <isterul1 ar $i <isterul )n2sine" rin $a tul c ar $i entru2sine1 ar $i <isterul a!solut. Ast$el" rin secretul e care21 creea/ disimularea" exist un secret al rasei ne0re" al rasei 0al!ene" )n calitatea )n care s)nt considerati )n mod a!solut ca un .ellalt neesential. &re!uie s remarcm c cetteanul american care )l deconcertea/ ro$und e euro eanul mediu nu este" totusi" considerat ca $iind 5misterios61 )ntr2un $el mai modest" oamenii admit c nu21 )ntele01 ast$el" nici $emeia nu21 5)ntele0e6 e !r!at" dar nu exist mister masculin1 entru

c !o0ata Americ sau !r!atul s)nt de artea St )nului" iar <isterul este ro rietatea sclavului. Bine)nteles" nu utem visa )n cre usculele relei2credinte la realitatea o/itiv a <isterului1 asemntor cu anumite #alucinatii mar0inale" imediat ce )ncerci s21 $ixe/i" se risi este. Literatura nu reuseste niciodat s descrie $emei 5misterioase61 ele ot a rea numai la )nce utul romanului ca $iind ciudate" eni0matice1 )ns" dac nu cumva ovestea rm)ne neterminat" s$)rsesc rin a2si desco eri secretul si atunci devin ersona*e coerente si translucide. De exem lu" eroii din crtile lui %eter .#e:ne: nu )ncetea/ s se uimeasc )n $ata im revi/i!ilelor ca ricii ale $emeilor3 niciodat nu oti 0#ici cum se vor urta" de*oac orice calcule1 de $a t" imediat cum resorturile actelor lor s)nt de/vluite cititorilor" ele a ar ca niste sim le mecanisme1 una era s ioan" alta #oat1 oric)t de a!il ar $i intri0a" exist 8DE 7ntotdeauna o c#eie si n2ar utea $i alt$el" c#iar dac autorul ar $i avut tot talentul si toat ima0inatia din lume. <isterul nu este niciodat altceva dec)t un mira*" se risi este imediat ce )ncerci s21 delimite/i. Ast$el vedem c mitul se ex lic )n mare arte rin $elul )n care )l $olosesc !r!atii. <isterul $emeii este un lux. El nu oate a rea dec)t dac !r!atul sca de a sarea im erioas a nevoilor sale1 cu c)t ra orturile s)nt mai concret trite" cu at)t ele s)nt mai utin ideali/ate. -ela#ul din E0i tul antic" tranul !eduin" arti/anul din Evul <ediu" muncitorul din /ilele noastre au" din ricina necesittii muncii si a srciei" ra orturi rea !ine de$inite cu $emeia sin0ular care le este tovars entru a o )m odo!i cu o aur $ast sau ne$ast. E ocile sau clasele crora li se )n0duia luxul de a visa au ridicat statui al!e sau ne0re ale $eminittii. Dar si luxul are o utilitate1 aceste vise erau im erios diri*ate de interese. &otusi" ma*oritatea miturilor au rdcini )n atitudinea s ontan a omului $at de ro ria2i existent si $at de lumea care )l )nvesteste1 dar de sirea ex erientei ctre Ideea transcendent a $ost deli!erat o erat de societatea atriar#al )n sco uri de auto *usti$icare1 rin mituri" le im unea indivi/ilor le0ile si moravurile sale )ntr2o manier sensi!il" )n ima0ini1 su! o $orm colectiv" im erativul mitic se insinua )n $iecare constiint. %rin intermediul reli0iilor" al traditiilor" al lim!a*ului" al ovestilor" al c)ntecelor" al cinemato0ra$ului" miturile trund )n existentele cele mai uternic aservite realittilor materiale. -iecare oate lua din ele o su!limare a modestelor sale ex eriente3 )nselat de o $emeie iu!it" unul declar c aceasta este un sex )n$ometat1 altul e o!sedat de ideea ne utintei sale virile3 iat2o e $emeie devenind Insecta2clu0rit1 unuia )i lace tovrsia sotiei sale3 este Armonia" Odi#na" %m)ntul care ne #rneste e toti. 'ustul eternittii ie$tine" al unui a!solut de !u/unar" care se )nt)lneste la ma*oritatea oamenilor" este satis$cut cu aceste mituri. .ea mai mic emotie" o contradictie devin re$lexul unei Idei atem orale si aceast ilu/ie $latea/ vanitatea )n c#i lcut. <itul este una dintre acele ca cane ale $alsei o!iectivitti )n care serio/itatea se arunc cu ca ul )nainte. Este vor!a )nc o dat de a )nlocui ex erienta trit si li!erele *udecti e care le cere ea cu un idol )ncremenit. +nui ra ort autentic cu o $iint autonom" mitul -emeii )i su!stituie contem larea nemiscat a unui mira*. 5<ira*N mira*N tre!uie s le ucidem" din moment ce nu le utem )ntele0e1 sau mai !ine s le linistim" s le in$ormm" s le $acem s le treac 0ustul entru !i*uterii" s $acem cu adevrat din ele tovarsele noastre e0ale" rietenele noastre intime" asociate" acum si aici" s le )m!rcm alt$el" s le tiem rul" s le s unem totul...6 se indi0na La$or0ue. Br!atul n2ar avea nimic de ierdut" dim otriv" dac ar renunta s o de0#i/e/e e $emeie )n sim!ol. Visurile" c)nd s)nt colective si diri*ate" c)nd s)nt clisee" s)nt $oarte srace si monotone $at de realitatea vie1 8DD

entru adevratul vistor" entru oet" realul este o surs mult mai $ecund dec)t un miraculos u/at E ocile care au rs$tat cel mai sincer $emeia nu s)nt nici $eudalitatea lin de curtoa/ie" nici 0alantul secol al XlX2lea3 s)nt acelea )n care 2 de ild secolul al XVlII2lea 2!r!atii vedeau )n $emei niste semene ale lor1 de2a!ia atunci a ar ele ca $iind cu adevrat romanesti1 n2avem dec)t s citim Le0turile rime*dioase" (osu si ,e0ru" Adio" arme entru a ne da seama de asta. Eroinele lui Laclos" Stend#al si Iemin0Ma: s)nt li site de mister" dar nu s)nt mai utin atr0toare entru acest $a t. A recunoaste )n $emeie o $iint uman nu )nseamn a srci ex erienta !r!atului3 aceasta nu ar ierde nimic din diversitate" din !o0tie si din intensitate dac ar $i asumat )n intersu!iectivitatea ei1 a re$u/a miturile nu )nseamn a distru0e orice relatie dramatic )ntre sexe" nu )nseamn a ne0a semni$icatiile care i se revelea/ )n mod autentic !r!atului rin realitatea $eminin1 nu )nseamn a su rima oe/ia" dra0ostea" aventura" $ericirea" visul3 )nseamn numai a cere ca urtrile" sentimentele" asiunile s $ie )ntemeiate e adevr.> 5-emeia este e cale s dis ar. +nde s)nt $emeile4 -emeile din /iua de a/i nu mai s)nt $emei61 am v/ut care este sensul acestor misterioase slo0anuri. 7n oc#ii !r!atilor si )n aceia ai numeroaselor $emei care vd rin acesti oc#i" nu a*un0e s ai un tru de $emeie" nici s2ti asumi ca amant" ca mam" $unctia de $emeie entru a $i o 5adevrat $emeie61 rin sexualitate si maternitate" su!iectul )si oate revendica autonomia1 5adevrata $emeie6 este cea care se acce t dre t .ellalt. Exist )n atitudinea !r!atilor de a/i o du licitate care creea/ )n $emeie o s$)siere dureroas1 ei acce t )n mare msur ca $emeia s le $ie o tovars" o e0al1 si totusi" continu si cear s rm)n neesentialul1 entru ea" aceste dou destine nu ot $i conciliate1 e/it )ntre ele" $r se utea ada ta cu totul la nici unul" si de aici vine li sa ei de ec#ili!ru. La !r!at" )ntre viata u!lic si viata sa articular nu este nici o r astie1 cu c)t )si a$irm rin actiune si munc ri/a sa asu ra lumii" cu at)t a are ca $iind mai viril1 )n el se con$und valorile umane si valorile vitale1 )n sc#im!" reusitele autonome ale $emeii s)nt )n contradictie cu $eminitatea sa" din moment ce 5adevratei $emei6 i se cere s devin o!iect" s $ie .ellalt. E osi!il ca )n aceast rivint sensi!ilitatea" sexualitatea c#iar a !r!atilor s se modi$ice. De*a s2a nscut o nou estetic. Dac moda ie turilor late 1 La$or0ue mai s une des re $emeie3 5.um a $ost lsat )n sclavie si )n lene" $r alt ocu atie si arm dec)t sexul ei" ea 12a #i ertro$iat si a devenit -emininul.... am lsat2o s se #i ertro$ie/e1 ea a $ost adus e lume entru noi.... Ei !ineN toate astea s)nt $alse... %)n acum ne2am *ucat cu $emeia cum am $i $cut cu usile. Asta durea/ de rea mult tim N6 8DF si a soldurilor )n0uste 2 a $emeii2e$e! 2 n2a durat dec)t un tim " nu s2a revenit" totusi" la idealul o ulent al secolelor trecute. &ru ului $eminin i se cere s $ie carne" dar )n mod discret1 tre!uie s $ie su!tire" si nu )n0reunat de 0rsime1 musculos" su lu" ro!ust" tre!uie s su0ere/e transcendenta1 este de re$erat s nu $ie al! ca o lant de ser" ci s $i )n$runtat soarele universal" !ron/at ca un tors de muncitor. Devenind ractic" costumul $emeii n2a $cut2o s a ar ca asexuat1 dim otriv" $ustele scurte i2au us )n valoare mai mult ca oric)nd icioarele si coa sele. ,u vedem nici un motiv entru care munca ar riva2o de atractia sa erotic. A erce e $emeia )n acelasi tim ca e un ersona* social si ca e o rad carnal oate $i ceva tul!urtor1 )ntr2o serie de desene ale lui %e:net a rute recentJ era )n$tisat un t)nr rsindu2si lo0odnica entru c era sedus de $rumoasa $eme2ie2 rimar care se re0tea s2i cele!re/e cstoria1 $a tul c o $emeie ractic o 5o$iciere civil6 si este )n acelasi tim de/ira!il a $ost mult tim tema unor 0lume mai mult sau mai utin licentioase1 utin c)te utin scandali/area si ironia s2au mai tocit si se

are c noi $orme de erotism s)nt e cale de a se naste1 si s2ar utea ca acestea s dea nastere unor noi mituri. .eea ce e si0ur este c )n /ilele noastre $emeilor le e $oarte 0reu s2si asume )n acelasi tim conditia de individ autonom si destinul lor $eminin1 aici este sursa acelor st)n0cii si stri de ru care le $ac uneori s $ie rivite ca un 5sex ierdut6. Si" $r )ndoial" este mai con$orta!il s )nduri o sclavie oar! dec)t s te strduiesti s te eli!ere/i1 si mortii s)nt mai !ine ada tati m)ntului dec)t cei vii. Oricum" o re)ntoarcere )n trecut nu numai c nu este osi!il" dar nici nu ar $i de dorit. .eea ce tre!uie s s erm este c si !r!atii )si vor asuma $r re/erve situatia care este e cale s $ie creat1 numai atunci $emeia va utea tri $r s $ie divi/at. Atunci" numai" va utea $i )nde linit urarea lui La$or0ue3 5O" tinere $ete" c)nd veti $i oare $ratii nostri" $ratii nostri intimi" $r nici un 0)nd de ex loatare4 .)nd ne vom da m)na cu adevrat46 Atunci 5<elusine" care nu va mai $i su! ovara $atalittii e care doar !r!atul a de/lntuit2o asu ra ei" <elusine eli!erat... 7si va re0si 5temelia omeneasc6>8. ,umai atunci ea va $i e de lin o $iint omeneasc" 5c)nd va $i s$r)mat in$inita sclavie a $emeii" c)nd va tri entru sine si rin sine" du ce !r!atul R )n atunci a!omina!il 2 o va $i lsat li!er6K. A )n noiem!rie 1F9D. 8 B(E&O,. Ai2cana 1E. K (I<BA+D" Scrisoare ctre %. Demenx 8FL .+%(I,S %re$at de Delia Verdes = I,&(OD+.E(E 89 %artea I traducere de Delia Verdes DES&I, .A%I&OL+L I3 Datele !iolo0iei 9L .A%I&OL+L.il. %unctul de vedere si#analitic @D .A%I&OL+L III. %unctul de vedere al materialismului istoric. . . DL %artea a Ii2a traducere de Delia Verdes IS&O(IE I DD II F8 III 1L@ IV 18L %artea a Il2a traducere de Diana Bolcu <I&+(I .A%I&OL+L I 1E9 .A%I&OL+L II I. <ont#erlant sau )inea de/0ustului 8KL II. D. I. LaMrence sau or0oliul $alie 89= III..laudel sau roa!a lui Dumne/eu 8=K IV. Breton sau oe/ia 8@8 V. Stend#al sau romanescul adevrului 8@F VI 8EF .A%I&OL+L III 8D8 8F1 .o erta 3 Au0ustin Ioan (edactor3 Elena <ur0u

Simone de Beauvoir

Acest volum a $ost editat cu s ri*inul acordat de -+,DA&IA SO(OS %E,&(+ O SO.IE&A&E DES.IISh .E,&(AL E+(O%EA, +,IVE(SI&aV O%E, SO.IE&a I,S&I&+&E. AL DOILEA SEX Voi. II &raducere3 DI A, A BOL.+ SI<O,E DE BEA+VOI( Le deuxicme sexe i Editions 'allimard" 1F9F &oate dre turile asu ra acestei versiuni a artin Editurii +,IVE(S EFEKF Bucuresti" %iata %resei Li!ere nr. 1. Editura O&+,IVE(S 1 . E + JJ Bucuresti 21FFD 9;; ISB, FEK2K92L9@=2F .e nenorocire este s $ii $emeieN Si totusi" cea mai mare nenorocire entru o $emeie este s nu )ntelea0 c este $emeie. ?IE(?E'AA(D %e *umtate victime" e *umtate com lice" ca toat lumea. JEA,2%A+L SA(&(E I,&(OD+.E(E -emeile de ast/i s)nt e cale s detrone/e mitul $eminittii1 ele )nce s2si a$irme concret inde endenta1 )ns nu le este usor s2si triasc inte0ral conditia lor de $iint uman. .rescute de $emei" )n mi*locul unei lumi $eminine" destinul lor normal este cstoria" care" ractic" le su!ordonea/ !r!atului1 resti0iul viril este de arte de a $i lit3 el se )ntemeia/" )nc. e solide !a/e economice si sociale. Este necesar deci s studiem cu 0ri* destinul traditional al $emeii .um $ace $emeia ucenicia ro riei sale conditii" cum o simte" )n ce univers va $i )nc#is" ce eva/iuni )i s)nt ermise" iat ceea ce voi cuta s descriu. ,umai atunci vom utea )ntele0e cu ce ro!leme se con$runt $emeile care" mostenind un trecut 0reu" )ncearc s2si $ureasc un viitor nou .ind $olosesc cuvintele ""$emeie6 sau ..$eminism6 nu m re$er" evident" la nici un ar#eti " la nici o esent imua!il1 du ma*oritatea a$irmatiilor mele" cititorul tre!uie s su!)nte2 lea0 ..)n starea actual a educatiei si a moravurilor6 Intentia noastr nu este de a enunta aici adevruri eterne" ci de a descrie $ondul comun. 7nde rt)nd de acesta orice existent $eminin sin0ular. %artea I -O(<A&IE .a itolul I .O%ILh(IE ,u te nasti" ci devii $emeie. ,ici un destin !iolo0ic" si#ic" economic nu de$ineste )n$tisarea e care si2o asum )n mi*locul societtii $emela s eciei umane1 ansam!lul civili/atiei ela!orea/ acest rodus intermediar )ntre mascul si castrat care este )ndeo!ste

cali$icat dre t $eminin. ,umai rin mediatia semenului su individul oate $i constituit ca .ellalt. Asa cum exist entru sine" co ilul n2ar utea s )ntelea0 $a tul c el este di$erit din unct de vedere sexual. %entru !ieti si entru $ete" tru ul este )n rimul r)nd iradierea unei su!iectivitti" instrumentul care e$ectuea/ )ntele0erea lumii3 )nvat universul rin oc#i" nu rin rtile lor sexuale. Drama nasterii" drama )ntrcatului se des$soar )n acelasi $el entru su0arii de am!ele sexe1 ei au aceleasi interese si aceleasi lceri1 su tul este )n rimul r)nd sursa sen/atiilor lor celor mai lcute1 a oi trec rin $a/a anal" unde cele mai mari satis$actii le s)nt rocurate de $unctiile excretorii care Ne s)nt comune1 de/voltarea lor 0enital este analoa01 )si ex lorea/ tru ul cu aceeasi curio/itate si cu aceeasi indi$erent1 au aceeasi lcere nede$init mani ul)ndu2si or0anele 0enitale" $ie c este vor!a des re clitoris sau des re enis1 )n msura )n care sensi!ilitatea lor se o!iectivea/ de*a" ea se orientea/ ctre mam3 carnea $eminin moale" neted" elastic suscit dorintele sexuale" si aceste dorinte s)nt osesive1 $etita" ca si !ietelul" )si )m!rtisea/ mama" o i ie" o m)n0)ie )ntr2un $el $oarte a0resiv3 mani$est aceeasi 0elo/ie $at de un $rate nou2nscut" rin aceleasi urtri3 m)nie" )m!u$nare" tul!urri ale $unctiilor urinare1 recur0 la aceleasi coc#etrii entru a c)sti0a dra0ostea adultilor. %)n la dois re/ece ani $etita este la $el de ro!ust ca si $ratii si" mani$est aceleasi ca acitti intelectuale1 nu exist nici un domeniu )n care )i este inter/is s concure/e cu ei. Dac" )nainte cu mult de u!ertate" si uneori c#iar de la cea mai $ra0ed v)rst" ea ne a are de*a ca de$init din unct de vedere sexual" aceasta nu se )nt)m l entru c niste instincte misterioase o $ac s $ie sortit de la )nce ut asivittii" coc#etriei" maternittii3 interventia celorlalti )n viata co ilului este a roa e ori0inar" si )nc din rimii ani vocatia sa )i este insu$lat im erios. D Lumea nu este re/ent la )nce ut entru nou2nscut dec)t su! $orma sen/atiilor imanente1 este )nc )necat )n s)nul &otului" ca e vremea c)nd locuia )n )ntunecimile )ntecelui1 $ie c este al tat la s)n" $ie cu !i!eronul" este )nvestit cu cldura unei crni materne. %utin c)te utin" )nvat s ercea o!iecte di$erite de el3 se distin0e de acestea1 )n acelasi tim " )ntr2o manier mai mult sau mai utin !rutal" se detasea/ de tru ul care 12a #rnit1 c)teodat reactionea/ la aceast se arare rintr2o cri/ violent J3 )n orice ca/" )n momentul )n care aceasta se consum 2 )n *urul v)rstei de sase luni" a roximativ 2co ilul )nce e s se mani$este rin mimic" care se trans$orm a oi )ntr2o adevrat arad" dorinta de a2i seduce e ceilalti. Desi0ur" aceast atitudine nu este de$init ca o ale0ere 0)ndit* dar nu este nevoie s 0)ndesti o situatie entru a o $ace s existe. 7ntr2o manier imediat" su0arul trieste drama ori0inar a oricrei $iinte" care este drama ra ortului su cu .ellalt. 7n an0oas" omul se simte a!andonat. -u0ind de li!ertatea sa" ar dori s se iard )n s)nul &otului3 aici este ori0inea reveriilor sale cosmice si anteiste" a dorintei sale de uitare" de somn" de exta/" de moarte. El nu a*un0e niciodat s2si a!oleasc eul su se arat3 doreste mcar s atin0 soliditatea )n2sinelui" s $ie ietri$icat" trans$ormat )n lucru1 )n s ecial c)nd este tintuit )n loc de rivirea semenului su a are ca o $iint. Din aceast ers ectiv tre!uie inter retat urtarea co ilului3 su! o $orm carnal" el desco er $initudinea" sin0urtatea" a!andonarea )ntr2o lume strin" si atunci )ncearc s com ense/e aceast catastro$ alien)ndu2si existenta )ntr2o ima0ine a crei realitate si valoare le va )ntemeia .ellalt. Se are c )nce )nd cu momentul )n care )si /reste ima0inea )n o0lind 2 moment ce coincide cu acela al )ntrcrii 2 co ilul )nce e s2si a$irme identitatea83 eul su se con$und cu aceast re$lectare at)t de !ine" )nc)t nu se $ormea/ dec)t alien)ndu2se. O0linda ro riu2/is *oac un rol mai mult sau mai utin im ortant1 )n sc#im!" este si0ur c e la v)rsta de sase luni co ilul )nce e s )ntelea0 ex resia e care2o au )ntr2un moment sau altul c#i urile rintilor si si s se ercea

su! rivirea lor ca o!iect. Este de*a un su!iect autonom care transcende ctre lume3 dar numai su! o $i0ur )nstrinat se va re0si e sine )nsusi. 1 Judit# 'aut#ier ovesteste )n amintirile sale c a l)ns si s2a t)n0uit at)t de lamenta!il c)nd a $ost se arat de doica ei. 7nc)t au tre!uit s renunte s le des art. ,u a $ost )ntrcat dec)t mult mai t)r/iu. J Aceast teorie este ro us de doctorul LA.A, )n lucrarea sa .om lexe $amiliale )n educatia individului. Acest lucru" de o im ortant $undamental" ar ex lica $a tul c )n cursul de/voltrii sale ..eul strea/ $i0ura am!i0u a s ectacolului6. F Atunci c)nd creste" co ilul lu t )n dou $eluri )m otriva a!andonrii ori0inare. 7ncearc s ne0e se aratia3 se 0#emuieste )n !ratele maniei sale" caut cldura ei vie" retinde m)n0)ierile sale. Si )ncearc s se *usti$ice rin su$ra0iile celorlalti. Adultii )i a ar ca niste /ei care au uterea de a2i con$eri $iinta. Simte $orta ma0ic a rivirii care )l metamor$o/ea/ c)nd )ntr2un )n0eras delicios" c)nd )n monstru. Aceste moduri de a rare nu se exclud" dim otriv" ele se com letea/ si se )ntre trund. .)nd seductia reuseste" sentimentul de *usti$icare )si 0seste o con$irmare carnal )n srutrile si )n )m!rtisrile e care le rimeste3 co ilul cunoaste aceeasi $ericit asivitate la s)nul maniei sale si su! oc#ii ei !inevoitori. 7n rimii trei sau atru ani de viat nu e nici o di$erent )ntre atitudinea !ietilor si a $etitelor" toti )ncere)nd s er etue/e $ericita stare de dinaintea )ntrcatului1 si la unii" si la altii )nt)lnim aceleasi manevre de seductie si de arad1 !ietii s)nt la $el de doritori ca si surioarele lor s lac" s rovoace sur)suri" s $ie admirati. Este mai satis$ctor s ne0i s$isierea dec)t s2o de sesti" mai radical s $ii ierdut )n inima &otului dec)t s $ii ietri$icat de constiinta celuilalt3 $u/iunea tru easc creea/ o alienare mai ro$und dec)t orice renuntare su! oc#ii celuilalt. Seductia" arada re re/int un stadiu mai com lex" mai utin $acil dec)t sim lul a!andon )n !ratele mamei. <a0ia rivirii adulte este ca ricioas1 co ilul retinde a $i invi/i!il" rintii lui intr )n *oc" )l caut e i ite" rid si dintr2o dat declar3 ""Iaide" ne2am lictisit" nu esti deloc invi/i!il6 O $ra/ a co ilului i2a amu/at o dat si" amintindu2si acest lucru" co ilul o re et3 de data aceasta" adultii vor ridica din umeri. 7ntr2o lume at)t de nesi0ur" la $el de im revi/i!il ca universul lui ?a$;a" la $iecare as exist ceva de care te )m iedici.1 De aceea at)tor co ii le este $ric s creasc1 s)nt dis erati dac rintii lor )ncetea/ s2i ia e 0enunc#i" s2i rimeasc )n atul lor3 rin intermediul $rustrrii $i/ice 7n %ortocala al!astr. aassu 'auclere a s us des re tatl su3 ..Buna sa dis o/itie nu se rea la tel de reduta!il ea st stnle sale de ner!dare" entru c nimic nu nu se rea a le motiva...,esi0ur de toanele lui" la $el cum as $i $ost de ca riciile lui Dumne/eu" aveam entru el un res ect )ncrcat de neliniste... 7mi lansam cuvintele ca si cum m2as $i *ucat ca sau a*ur" nestund cum vor $i rimite aceste cuvinte6. Si" mai de arte" ovesteste anecdota urmtoare3 ...um )ntr2o /i. du ce $usesem certat. 7mi )nce usem litania3 <as vec#e" ene de arc#et" cu tor" li0#ean" sticl" crticioar etc. mama m auVi si i/!ucni )n r)s. .)teva /ile mai t)r/iu. 7ncercai s2mi $olosesc )nc o dat litania ca s2o )m!l)n/esc e mama care m certase din nou3 de data aceasta nu nu2a mai mers. 7n loc s se )nveseleasc" mama a devenit de dou on mai sever st mi2a mai dat o edea s e l)n0 cea e care2o rimisem. <i2am s us atunci c urtarea celor mari este a!solut de ne)nteles6. 1L 7ncearc din ce )n ce mai crud sentimentul de a!andon care" Ia $iinta uman" este )ntotdeauna )nsotit de an0oas. 7n acest unct vor a rea mai )nt)i $etitele ca $iind rivile0iate. +n al doilea )ntrcat" mai utin !rutal" mai lent dec)t rimul" sustra0e cor ul mamei str)nsorii co ilului1 dar mai

ales !ietilor li se re$u/ utin c)te utin srutrile si )m!rtisrile1 c)t des re $etit" ea este )n continuare alintat" i se ermite s stea l)n0 $ustele mamei" tatl o ia e 0enunc#i si )i m)n0)ie rul1 cei mari o )m!rac )n roc#ii moi ca niste srutri" s)nt indul0enti cu lacrimile si ca riciile ei. o ia tn cu 0ri*" se amu/ e seama mutritclor si a coc#etriilor ei3 contactele $i/ice si rivirile )ntele0toare o rote*ea/ )m otriva an0oasei sin0urttii. Dim otriv" !ietelului i se va inter/ice c#iar si coc#etria1 manevrele lui de seductie" scenele lui au darul de a2i irita e adulti. ..+n !r!at nu cere s $ie srutat... +n !r!at nu se riveste in o0lind... +n !r!at nu l)n0c...6 i se s une. &oti vor ca el s $ie un ..mic !r!at63 numai des rin/)ndu2se de lumea adultilor va o!tine laudele acestora. Va lcea doar r)nd c nu )ncearc s lac. <ulti !ieti. 7ns im)ntati de dura inde endent la care s)nt condamnati" doresc s $ie $ete3 e vremea c)nd erau )m!rcati mai )nt)i )n #aine de $etit" adesea i/!ucneau )n lacrimi c)nd tre!uiau s a!andone/e roc#ia si s2si un antaloni sau c)nd li se tiau !uclele. +nii se )nc t)nea/ s re$ere $eminitatea" si acesta e unul dintre modurile de a se orienta ctre #omosexualitate3 ..Doream cu asiune s $iu $at" si am )m ins i0noranta mretiei de a $i !r!at )n la retentia de a urina ase/at e vine6" ovesteste <aurice Sac#s.> &otusi" dac !iatul a are la )nce ut mai utin $avori/at dec)t surorile sale. aceasta se )nt)m l entru c rintii au retentii mult mai mari de la el. Exi0entele crora le este su us im lic imediat o valori/are. 7n amintirile sale. <auras ovesteste c era 0elos e un $rate mai mic al su e care mama si !unica sa )l alintau1 tatl su 12a luat atunci de m)n si 12a scos a$ar din camer3 ..,oi s)ntem !r!ati3 s le lsm )n ace e $emeile astea6" i2a s us el. .o ilul este convins de cei din *urul su c se cere mai mult de la el entru c !ietii s)nt su eriori3 entru a21 )ncura*a e acest drum di$icil" i se insu$l or0oliul virilittii sale1 aceast notiune a!stract do!)ndeste entru el o $i0ur concret. $iind )ntruc#i at de enis. <)ndria e care o )ncearc $at de micul su sex indolent nu este s ontan" ci este resimtit datorit atitudinii antura*ului su. <amele si doicile er etuea/ traditia care asimilea/ i>alusul si ideea de masculinitate1 $ie ci recunosc resti0iul cu 0ratitudine tandr sau cu su unere" $ie c entru ele )nseamn o revans $a tul de a21 vedea la su0ar su! o $orm umilit" ele tratea/ enisul co ilului cu o ama!ilitate deose!it. (a!elais ne ovesteste 1 Sa!atul. II *ocurile si vor!ele doicilor lui 'ar0antuaA1 istoria le2a retinut e acelea ale doicilor lui Ludovic al XI2lea. -emei mai utin nerusinate ca acestea dau totusi un nume rietenos sexului !ietelului" vor!ind des re el ca des re o ersoan )n miniatur" care este )n acelasi tim el )nsusi si altul dec)t el )nsusi1 ele $ac din sex" otrivit unei $ra/e de*a citate" 5^^ alter e0o de o!icei mai versat" mai inteli0ent si mai )ndem)natic dec)t individul61. Din unct de vedere anatomic" enisul este )ntru totul a t de a )nde lini acest rol1 detasat de tru " a are ca o mic *ucrie natural" un $el de us. .o ilul va $i deci us )n valoare rin valori/area du!lului su. +n tat )mi ovestea c unul dintre $iii si" la v)rsta de trei ani" urina ase/at e vine1 )ncon*urat de surori si de verisoare" era un co il timid si trist1 )ntr2o /i tatl su 12a luat cu el la toalet" s un)ndu2i3 5Am s2ti art acum cum $ac !r!atii6. De atunci )nainte co ilul" $oarte m)ndru c utea urina )n icioare" avea s dis retuiasc $etitele" 5care $ac i i rintr2o 0aur61 dis retul lui venea" la ori0ine" nu din $a tul c acestora le li sea un or0an" ci din aceea c nu $useser alese si initiate de tatl lui. Ast$el" enisul nu este desco erit ca un rivile0iu imediat din care !iatul ar c ta un sentiment de su erioritate1 nici vor! de acest lucru1 dim otriv" valori/area lui a are ca o com ensatie 2 inventat de adulti si acce tat cu asiune de co il 2 entru duritatea ultimului )ntrcat3 rin aceasta" este a rat )m otriva re0retului de a nu mai $i

!e!elus" de a nu se $i nscut $at. <ai a oi" !iatul )si va )ntruc#i a )n sex transcendenta si suveranitatea or0olioas8. Soarta $etitei este $oarte di$erit. <amele si doicile nu au entru or0anele ei 0enitale nici tandrete" nici res ect1 ele im2i atra0 atentia asu ra acestui or0an secret" din care nu se vede dec)t ceea ce este la su ra$at si care nu oate $i a ucat1 )ntr2un anume sens" $etita nu are sex. Ea nu resimte aceast a!sent ca e o li s1 tru ul su este entru ea" evident" un )ntre01 dar ea se a$l )n lume )n alt mod dec)t !iatul1 si un ansam!lu de $actori oate trans$orma )n oc#ii si aceast di$erent )ntr2o in$erioritate. ..)nce use de tun unu s se *oace e su! !urt cu ursuletul" iar )n0ri*itoarele lui i21 )m odo!eau )n $iecare dimineat" un)ndu2i !uc#ete de $lori" an20licute $rumoase si cercei" ciucuri2ciucun. 7l rotun*eau )n alme ca e un s unel" iar c)nd vedeau c ciuleste urec#ile" r)deau st se veseleau" ca de2un *oc lcut" cu care )si treceau vremea. +na )i /icea ^ce uletul meu_" alta ^cercelusul meu_" alta. ^cren0uta mea de mr0ean_" altele ^ce arul meu_" ^s$redelusul meu_" ^!ur0#iul meu_" ^do sorul meu_" ^sulisoara mea_ SL asa mai de arte.6 C-rantois (a!elais" 'ar0antua si %anta0ruel. traducere de Alexandru Iodos" Editura entru Literatur +niversal. Bucuresti" 1F@E" a0. E@.G A A. BALI,&. Viata intim a co ilului" c$. voi I" a0. DF. 2 A se vedea voi. I. a0. E@. 18 %utine lucruri s)nt mai discutate )n si#anali/ dec)t $aimosul 5com lex de castrare6 $eminin. <a*oritatea s ecialistilor admit ast/i c dorinta de a avea un enis se re/int )n cele mai diverse $eluri.1 <ai )nt)i" multe $ete i0nor )n la o v)rst avansat detaliile anatomiei masculine. .o ilul acce t )n mod natural c exist !r!ati si $emei" asa cum exist un soare si o lun1 el crede )n esente continute )n cuvinte si curio/itatea lui nu este mai )nt)i analitic. %entni altii" acea !uctic de carne ce at)rn )ntre icioarele" !ietilor este ceva insi0ni$iant sau c#iar deri/oriu1 este o ciudtenie care se con$und cu aceea a #ainelor" a ie tnturii1 adesea este un lucru desco erit la un $rate mai mic1 5c)nd $etita este $oarte mic" ea nu este im resionat de enisul $ratelui su6" s une I. Deutsc#" cit)nd exem lul unei $etite de o ts re/ece luni care a rmas a!solut indi$erent la desco erirea enisului" ned)ndu2i im ortant dec)t mult mai t)r/iu" )n ra ort cu reocu rile ei ersonale. Se )n$)m l c#iar ca enisul s $ie considerat o anomalie3 este o excrescent" un lucru nede$init care at)rn recum ne0ii" mamelele sau 0)lcile" ceva care oate ins ira de/0ust. In s$)rsit" $a t este c )n numeroase ca/uri $etita este interesat de enisul unui $rate sau al unui camarad1 dar asta nu )nseamn c )ncearc $at de el o 0elo/ie ro riu2 /is sexual" si )nc si mai utin c se simte ro$und marcat de a!senta acestui or0an1 ea doreste s un st )nire e enis asa cum doreste orice o!iect1 dar aceast dorint oate rm)ne su er$icial. Desi0ur" $unctiile excretorii si )n s ecial $unctiile urinare s)nt o!iectul unui interes asionat din artea co iilor3 adesea" a urina )n at constituie un rotest )m otriva re$erintei marcate a rintilor entru un alt co il. Exist tri )n care !r!atii urinea/ s$)nd e vine" si se )nt)m l si ca $emeile s urine/e )n icioare1 )ntre altele" este un o!icei $recvent la multe dintre $emeile de la tar1 dar )n societatea occidental contem oran" moravurile cer )n 0eneral ca $emeia sa stea e vine )n tim ce urinea/" o/itia vertical $iind re/ervat !r!atilor. Aceast di$erent este entru $etit di$erentierea sexual cea mai $ra ant. %entru a urina" ea tre!uie s se ase/e e vine" s se de/veleasc si" im licit" s se ascund3 este o servitute rusinoas si incomod. (usinea s oreste )n ca/urile" $recvente" )n care $etita su$er de emisiuni de urin involuntare" )n ca/ul cri/elor de r)s 1 )n a$ar de o erele lui -reud si Adler. asu ra acestui su!iect s2a sens o a!undent literatur. A!ra#am a emis rimul ideea c $etita )si consider sexul ca e o ran re/ult)nd dintr2o mutilare. ?aren Iorne:. Jones" Jeanne Lani t de 'root. 11. Deutsc#. A. Balint au

studiat ro!lema din unct de vedere si#analitic. Saussure )ncearc s concilie/e si#anali/a cu ideile lui %ia0et si Lucquet. A se vedea si %ollac;. Ideile co ilului asu ra di$erentei dintre se.xe. 1K ne!un" de exem lu1 controlul este mai utin si0ur la ea dec)t la !iat La acestia din urm" $unctia urinar a are ca un *oc li!er" care are atractia tuturor *ocurilor rin care se exersea/ li!ertatea1 enisul se las mani ulat" rin el se oate actiona" ceea ce este unul dintre interesele ro$unde ale co ilului. O $etit" v/)nd un !ietel urin)nd" a declarat cu admiratie3 5.)t de comod esteN61 Jetul oate $i diri*at du 2!unul lac al !iatului" urina oate $i aruncat de arte3 un sentiment de omni otent ia nastere de aici. -reud a vor!it des re 5am!itia ar/toare a $ostilor diuretici61 Ste;el a discutat si el" cu mult a licatieJ aceast $ormul" dar este adevrat c" asa cum s une ?aren Iorne:8" 5$antasmele de omni otent" mai ales acelea ale unui caracter sadic" s)nt adesea asociate *etului masculin de urin61 aceste $antasme" care se strea/ la anumiti !r!atiK" s)nt im ortante entru co il. A!ra#am vor!este des re 5marea lcere e care o )ncearc $emeile atunci c)nd stro esc 0rdina cu $urtunul61 eu cred" )n con$ormitate cu teoriile lui Sartre si Bac#elard9" c nu nea rat asimilarea $urtunului cu enisul este sursa acestei lceri 2 orice *et de a a are ca un miracol" ca o s$idare a le0ilor 0ravitatiei3 a21 diri*a" a21 conduce )nseamn a c)sti0a o mic victorie )m otriva naturii1 )n orice ca/" entru !ietel aceasta )nseamn o distractie care le este inter/is surorilor sale si care" mai ales la tar" )i ermite s sta!ileasc rin *etul urinar o serie de ra orturi cu lucrurile3 a " m)nt" musc#i" / ad etc +nele $etite" entru a cunoaste aceste ex eriente" se culc e s ate si )ncearc s $ac urina s t)sneasc 5)n sus6 sau se strduiesc s urine/e )n icioare. ?aren Iorne: crede c $etitele s)nt invidioase mai cur)nd entru osi!ilitatea de ex#i!itie de care se !ucur !ietii. 5O !olnav a exclamat !rusc" v/)nd )n strad un !r!at care urina3 ^Dac as utea cere %rovidentei un dar" ini2as dori s ot mcar o dat urina ca !r!atii_6" relatea/ ?aren Iorne:. -etitelor li se are c !iatul" av)nd dre tul s2si atin0 enisul" oate s21 $oloseasc la $el ca e o *ucrie" )n tim ce or0anele lor sexuale s)nt ta!u. ,umeroase anc#ete si con$idente rimite de si#iatri stau mrturie c acest ansam!lu de $actori le $ace e multe dintre $etite s doreasc a avea un sex masculin. Iaveloc; Elliss citea/ aceste cuvinte ale unui su!iect e care21 desemnea/ su! numele de Benia3 5B0omotul unui *et de de a " mai ales al aceluia t)snind dintr2un $urtun lun0" a $ost )ntotdeauna $oarte excitant entru mine" entru c2mi T .itat de A. Balint. 2 T>asterea com lexului de castrare la $emei. ..International Journal o$ %s:c#anal:se6. 1F8K21F89. 6 K .$. <O,&IE(LA,&. Omi/ile" Solstitii"N de var. B A se vedea voi. I" artea )nt)i. ca itolul II. K .$. IAVELO.? ELLIS. Ondimsmul. 19 aminteste de /0omotul *etului de urin e care21 au/eam )n co ilrie la $ratele meu si c#iar la alte ersoane6. O alta" doamna (. S." ovesteste c" e c)nd era co il" )i lcea la ne!unie s tin )n m)n enisul unui mic tovars de *oac1 )ntr2o /i i s2a )ncredintat un $urtun de stro it 0rdina3 5<i s2a rut delicios s21 tin )n m)n asa cum as $i tinut un enis6. Ea insist asu ra $a tului c enisul nu avea entru ea nici un sens sexual3 cunostea numai $unctia urinar a acestuia. .a/ul cel mai interesant este acela al lui -lorrie" semnalat de Iaveloc; Ellis1" si a crui anali/ Ste;el a reluat2o mai t)r/iu. .ite/ mai *os un re/umat detaliat al acestuia3 Este vor!a de o $emeie $oarte inteli0ent" activ" !iolo0ic normal si noninvertit. Ea ovesteste c $unctia urinar a avut )ntotdeauna un rol $oarte mare )n co ilria ei1 *uca

)m reun cu $ratii si *ocuri urinare si se stro ea e m)ini $r s )ncerce nici cel mai mic de/0ust. 5%rimele mele conce tii ale su eriorittii !r!atilor au $ost le0ate de or0anele urinare. Eram su rat e natura care m rivase de un or0an at)t de comod si decorativ. 5,ici un ceainic e care cineva l2ar $i li sit de cioc nu s2ar $i simtit mai ne$ericit. ,2a $ost nevoie s2mi insu$le nimeni teoria redominantei si a su eriorittii masculine. Aveam o dovad ermanent a acestora c#iar su! oc#ii mei.6 Ea )nssi )ncerca o mare lcere urin)nd la tar. ,imic nu 1 se rea c oate $i com arat cu /0omotul vr*it al *etului c/)nd e $run/ele moarte )ntr2un colt de dure" si )& o!serva a!sor!tia. Dar ceea ce o $ascina cel mai mult era s urine/e )n a . Este o lcere la care multi dintre !ieti s)nt sensi!ili1 si exist o )ntrea0 ima0erie vul0ar care )i arat e !ietei urin)nd )n lacuri sau )n r)uri. -lorne se l)n0e c $orma antalonasilor ei o )m iedic s se dedea ex erientelor e care ar $i vrut s le )ncerce1 adesea" )n tim ul lim!rilor )n dure" 1 se )nt)m la s se a!tin c)t mai mult osi!il si a oi s2si dea drumul !nisc" din icioare. 5)mi amintesc er$ect sen/atia intens si inter/is a acestei lceri" si" de asemenea" uimirea mea v/)nd c *etul utea t)sni e c)nd eram )n icioare.6 Du rerea ei" $orma vesmintelor $eminine are o mare im ortant )n si#olo0ia unei $emei )n 0eneral. 5Era entru mine nu numai ne lcerea de a tre!ui s2mi des$ac antalonasii si a oi s m a lec entru a uu2i murdri )n $at" dar artea de dina oi" care tre!uie s $ie dat *os" de/0olind ast$el $esele" ex lic de ce" la at)tea $emei" udoarea este locali/at )n s ate" si nu )n $at. %rima distinctie sexual care mi s2a im us" de $a t" marea di$erent" a $ost $a tul c !ietii urinea/ )n icioare" iar $etele 0#emuite e vine. %ro!a!il c ast$el sentimentele mele de udoare cele mai vec#i au $ost asociate cu $esele" mai de0ra! dec)t cu u!isul.6 &oate aceste sen/atii au c tat entru -lorrie o extrem im ortant" entru c tatl su o !iciuia adesea )n la s)n0e" iar o 0uvernant o !tuse )ntr2o /i la $und ca s2o determine s urine/e1 era !)ntuit de vise si de $antasme masoc#iste )n care se vedea !iciuit de o )nvttoare su! oc#ii )ntre0ii clase si urin)nd atunci )m otriva vointei ei" 5idee care2mi ddea o 1 I. ELLIS" Studii de si#olo0ie sexual" voi. XIII. 1= curioas sen/atie de lcere6. La cinci ani i s2a )nt)m lat ca" minat de o nevoie ur0ent" s urine/e e o strad ustie. 5Anali/)ndu2mi sen/atiile" cred c cea mai im ortant era rusinea de a $i )n icioare si lun0imea traiectului *etului de urin )ntre mine si m)nt. Distanta aceasta $cea ca totul s ar im ortant si ridicol" c#iar dac vesmintele ascundeau ceea ce se etrecea. 7n atitudinea o!isnuit exista un element de intimitate. .)nd eram co il" c#iar destul de mare" *etul n2ar $i utut $i rea lun01 )ns la cincis re/ece ani eram destul de )nalt" si2mi era rusine 0)ndindu2m c)t de lun0 era *etul. S)nt si0ur c doamnelor des re care am vor!it 1" care au iesit )ns im)ntate din urinoarul modern de la %ortsrnout#" li s2a rut $oarte indecent entru o $emeie s stea )n icioare cu icioarele de rtate" s2si ridice $ustele si s $ac s t)sneasc su! ele un *et at)t de lun0.6 A )nce ut din nou" la dou/eci de ani" aceast ex enent" relu)nd2o adesea du aceea. Avea un sentiment am!i0uu" de rusine si de volu tate" la ideea c ar utea $i sur rins si c ar $i inca a!il s se o reasc. .Jetul rea s ias din mine $r voia mea" si lotusi )mi roducea mai mult lcere dec)t dac l2as $i $cut s ias du !unul meu lac42 Aceast sen/atie curioas c *etul este tras a$ar din tine de ctre o utere invi/i!il" care a #otr)t s $ie asa" este o lcere exclusiv $eminina si o )nc)ntare su!til. Simti o lcere intens atunci c)nd torentul iese din tine nntr2o voint mai resus de tine )nsti.6 <ai a oi" -lorne si2a de/voltat un erotism $la0elatorul amestecat )ntotdeauna cu o!sesii urinare. Acest ca/ este $oarte interesant" entru c une )n lumin mai multe elemente ale ex erientei in$antile. Dar este evident c im ortanta lor enorm le2a $ost con$erit de niste

)m re*urri s eciale. %entru $etitele de/voltate normal" rivile0iul urinar al !iatului este un lucru rea secundar entru a naste direct un sentiment de in$erioritate. %si#analistii care" du -reud" resu un c numai sim la desco erire a enisului ar a*un0e s 0enere/e un traumatism i0nor ro$und mentalitatea in$antil1 ea este mult mai utin rational dec)t ar utea resu une acestia" nu a$irm cate0orii transante si nu este st)n*enit de contradictie. .)nd $etita care vede un enis declar3 ""Si eu am avut unul la $el6 sau 5Voi avea si eu unul6 sau ""Si eu am unul la $el6 nu )nseamn c ea este de rea2credint a r)ndu2se ast$el %re/enta si a!senta nu se exclud1 co ilul 2 asa cum o dovedesc si desenele sale 2 crede mult mai utin )n ceea ce vede cu oc#ii si dec)t )n ti urile semni$icante e care si le2a $ixat o dat entru totdeauna3 el desenea/ adesea $r s riveasc si" )n orice ca/" nu re0seste )n erce tiile sale dec)t ceea ce el )nsusi a us acolo. SaussureK" care insist c#iar asu ra acestui unct" citea/ aceast o!servatie $oarte 1 Alu/ie la un e isod e care 12a ovestit mai )nainte3 la %ortsmoutli se desc#isese un urinoar modern entru $emei. 7n care tre!uia s urine/i )n icioare3 toate clientele au iesit imediat ce intraser. 2 -lorne su!linia/. K %si#o0ene/ si si#anali/. 7n 5(evue $rancaise de s:e#anal:se6. 1FKK. 1@ im ortant a lui Luquet3 5O dat ce un traseu a $ost recunoscut ca $iind 0resit" este ca si inexistent" co ilul nu2l mai vede" literalmente" #i noti/at )ntr2un $el de noul traseu care2 1 )nlocuieste" si nu mai tine cont de liniile care se ot a$la )nt)m ltor e #)rtie6 Anatomia masculin constituie o $orm uternic ce se im une adesea $etitei" ast$el )nc)t ea nu2si mai vede literalmente ro riul su cor . Saussure citea/ exem lul unei $etite de atru ani care )ncerca s urine/e ca un !iat rintre stin0#iile unui ara et" s un)nd c voia 5un ceva lun0 care cur0e6. Ea a$irma )n acelasi tim c are un enis si c nu are" ceea ce vine s con$irme teoria 0)ndirii rin 5 artici are>6 a co iilor" e care a descris2o %ia0et. -etitei )i convine s cread c toti co iii au venit e lume cu un enis" dar c mai a oi rintii le taie acest or0an unora entru a $ace ast$el din ei niste $etite1 aceast idee satis$ace arti$icialismul co ilului care" divini/)ndu2si rintii" 5)i conce e ca $iind cau/a a tot ceea ce osed6" du cum s une %ia0et1 el nu vede de la )nce ut )n aceast castrare o edea s. %entru ca aceasta s ca ete caracterul unei $rustrri" tre!uie ca $etita s $ie" entru vreun motiv oarecare" nemultumit de situatia ei1 asa cum e !un dre tate ne atra0e atentia I. Deutsc#" un eveniment exterior" asa cum este vederea enisului" n2ar utea comanda o de/voltare interioar3 5Vederea or0anului masculin oate avea un e$ect traumatic" s une ea" dar numai cu conditia ca un lant de ex eriente anterioare ca a!ile s roduc acest e$ect s $i avut loc mai )nainte6. Dac $etita nu se simte )n stare s2si satis$ac dorintele sale de mastur!are sau de ex#i!itie" dac rintii )i re rim onanismul" dac are im resia c este mai utin iu!it" mai utin a reciat dec)t $ratii ei" atunci ea )si va roiecta insatis$actia asu ra or0anului masculin. 5Desco erirea de ctre $etit a di$erentierii anatomice $ata de !iat este o con$irmare a nevoii e care a resimtit2o anienor" rationali/area acestei nevoi" ca s s unem asa.16 Si Adler a insistat c#iar asu ra $a tului c valori/area e$ectuat de rinti si de antura* este aceea care2i con$er !iatului resti0iul1 ex licatia si sim!olul acestuia devine" )n oc#ii $etitei" enisul. -ratele ei este considerat ca $iindu2i su erior1 el se m)ndreste cu virilitatea sa1 atunci $etita )l invidia/ entru aceasta si se simte $rustrat. .)teodat )i oart ranc#iun mamei sale" mai rar" tatlui1 sau se acu/ ea )nssi de a se $i mutilat" ori se consolea/ 0)ndind c enisul este ascuns )n tru ul ei si c )ntr2o /i va iesi la iveal. Este si0ur c a!senta enisului va *uca un rol im ortant )n destinul $etitei" c#iar dac ea nu doreste cu adevrat s21 ai!. <arele rivile0iu al !iatului este c" dotat cu un

or0an care se las v/ut si a ucat" el oate" cel utin artial" s se )nstrine/e de acesta. <isterul 1 .$. I. DE+&S.I" %si<o0ia $emeilor. Ea citea/" de asemenea" autoritatea lui (. A!ra#am si J. I. Xram O lun0sen. 1E cor ului su" amenintrile lui ot $i roiectate )n a$ara lui" ceea ce2i ermite s le tin la distant3 desi0ur" el )si simte enisul )n ericol" se teme de castrare" dar este o $ric mult mai usor de dominat dec)t teama di$u/ a $etitei $at de 5interiorul6 su" team care adesea se va er etua de2a lun0ul )ntre0ii ei vieti de $emeie. Ea este extrem de reocu at de tot ceea ce se etrece )nuntrul este )nc de la )nce ut mult mai o ac )n ro riii ei oc#i" mai ro$und )nvestit cu misterul vietii dec)t !r!atul. %rin $a tul c are un alter e0o )n care se recunoaste" !ietelul oate s2si asume cu mai mult )ndr/neal su!iectivitatea3 )nsusi o!iectul )n care se alienea/ devine un sim!ol al autonomiei" al transcendentei" al uterii1 el )si msoar lun0imea enisului1 )si com ar lun0imea *etului urinar cu acela al camara/ilor si1 mai t)r/iu" erectia" e*acularea vor deveni surse de satis$actie si de s$idare. 7n sc#im!" $etita nu se oate )ncarna )n nici o arte din ea )nssi. Dre t com ensatie" i se une )n m)ini" entru a )nde lini $at de ea rolul de alter e0o" un o!iect ciudat3 o us. &re!uie s s unem c )n $rance/" 5 us6 se numeste si !anda*ul cu care se )nveleste un de0et rnit3 un de0et )m!rcat" se arat de celelalte" este rivit cu amu/ament si cu un soi de m)ndrie" co ilul sc#itea/ $at de acest de0et un roces de )nstrinare. 7ns o $i0urin cu $at uman 2 sau" )n li sa acesteia" un stiulete de orum!" c#iar o !ucat de lemn 2 va )nlocui )n cea mai satis$ctoare manier acest du!lu" aceast *ucrie natural care este enisul. <area di$erent este c" e de o arte" usa re re/int cor ul )n totalitate si c" e de alt arte" ea este un lucru asiv. %rin aceasta" $etita va $i )ncura*at s se aliene/e )n ro ria2i ersoan si s2o considere )n )ntre0ime ca $iind un dat inert. 7n tim ce !iatul se caut e sine )n enis ca su!iect autonom" $etita )si alint si )si )m odo!este usa asa cum ea )nssi visea/ s $ie alintat si )m odo!it1 si invers" se ima0inea/ e sine ca $iind o us minunat. J %rin com limente si !om!neli" rin ima0ini si cuvinte" ea desco er sensul cuvintelor 5$rumoas6 si 5ur)t61 va sti )n cur)nd c entru a lcea tre!uie s $ie 5$rumoas ca o cadra61 va )ncerca s semene cu aceast ima0ine" se va de0#i/a" se va rivi )n o0lind" se va com ara cu rintesele si cu /)nele din ovesti. +n exem lu $ra ant al acestei coc#etrii in$antile ne este $urni/at de <rie Bas#;irtse$$. -r )ndoial c nu a $ost o )nt)m lare $a tul c" )ntrcat t)r/iu Cavea trei ani si *umtateG ea a )ncercat at)t de uternic" ctre v)rsta de atru2cinci ani" nevoia de a $i admirat" de a exista entru ceilalti1 socul a $ost" ro!a!il" violent entru o $etit at)t de mare" iar ea a cutat cu si mai A Analo0ia )ntre $emeie si us se mentine si la v)rsta adult3 )n $rance/. $emeia este numit vul0ar 5 us6" )n en0le/" se s une c o $emeie )m odo!it este 5dolled u >T 1D mult asiune s treac este des rtirea care i se im unea3 5La v)rsta de cinci ani" scria ea )n *urnal" m )m!rcam cu dantele de2ale mamei" )mi uneam $lori )n r si veneam s danse/ )n salon. Eram marea dansatoare %ati a" si toat casa se str)n0ea acolo ca s m riveasc. ..6 Acest narcisism a are at)t de recoce la $etit si va *uca )n viata $emeii un rol at)t de rimordial" )nc)t s)ntem 0ata s21 considerm ca $iind emanatia unui misterios instinct $eminin. Dar tocmai am v/ut c nu un destin anatomic )i dictea/ aceast atitudine $etitei. Di$erenta dintre ea si !iat este un $a t e care )l oate asuma )ntr2o multime de

$eluri. Desi0ur" enisul constituie un rivile0iu" dar retul su se micsorea/ )n mod natural atunci c)nd co ilul )si ierde interesul entru $unctiile sale excretorii si se sociali/ea/3 dac" o dat de sit v)rsta de o t2nou ani" enisul )si mai strea/ ceva din acest resti0iu" aceasta se )nt)m l entru c )ntre tim a devenit sim!olul unei virilitti valori/ate din unct de vedere social. 7ntr2adevr" in$luenta educatiei si a mediului este aici imens. &oti co iii )ncearc s com ense/e se aratia )ntrcrii rin manevre de seductie si de arad1 !iatul este o!li0at s de seasc acest stadiu" este eli!erat de narcisismul su 2 trans$erat asu ra enisului 2 )n tim ce $etita este )ncura*at )n aceast tendint de a deveni o!iect care este comun tuturor co iilor. % usa o a*ut s $ac acest lucru" dar nici ea nu mai are aici un rol determinant1 si !iatul oate )ndr0i un urs" o marionet )nuntrul creia se roiectea/1 )n $orma 0lo!al a vietii co ilului" $iecare $actor" $ie c este. vor!a de enis sau de us" )si c)sti0 ro ria sa 0reutate. Ast$el" asivitatea care va caracteri/a )n mod esential $emeia 5$eminin6 este o trstur care se de/volt )n ea )nc din rimii si ani de viat. Dar este $als s retindem c este vor!a aici des re un dat !iolo0ic1 de $a t" este un destin e care i21 im un educatorii si societatea din *urul ei. Sansa imens a !iatului este c maniera sa de a exista entru ceilalti )l )ncura*ea/ s se a$irme entru sine. El $ace ucenicia existentei sale ca miscare li!er ctre lume1 rivali/ea/ )n duritate si inde endent cu alti !ieti" le dis retuieste e $ete. .tr)ndu2se )n co aci" !t)ndu2se cu tovarsii de *oac" )n$runt)ndu2 i )n *ocuri violente" )si erce e tru ul ca e un mi*loc de a domina natura si ca e un instrument de lu t1 se m)ndreste cu musc#ii si asa cum se m)ndreste cu sexul su3 rin intermediul *ocurilor" s orturilor" lu telor" s$idrilor" )ncercrilor de tot $elul" cunoaste lectiile severe ale violentei1 )nvat s )ncase/e lovituri" sa dis retuiasc durerea" s re$u/e lacrimile v)rstei $ra0ede. 7ntre rinde" inventea/" )ndr/neste. Desi0ur" el se simte rivit de oc#ii semenilor lui1 )si une )n discutie virilitatea" si vor urma multe ro!leme )n ra