Biografia unui geniu

"Biografia mea
nu are nimic
spectaculos.
Poate doar
faptul ca am
trait usor
somnabulic,
intre realitate si
vis, sa fie
interesant

Scriitorul Octavian Paler a fost un autor

eseistic de o rara finete. Chiar in cele doua
romane ale sale, Viata pe un peron si Un
om norocos, nu se indeparteaza de tonul
eseistic, acestea fiind niste parabole care
pot fi decodate si politic, dar a caror miza
suprema este universala conditie umana.
Ca scriitor, Octavian Paler a fost si un
excelent interpret. El ne-a apropiat carti fie
despre care nu auzisem, fie a caror lectura
fusese superficiala. Sa ne amintim cateva
titluri care au facut cariera, au fost la
vremea lor best-seller-uri si care, reeditate,
isi mentin audienta in randul cititorilor
Dan Stanca
Miercuri, 09 Mai 2007

,,Nu m-am priceput sa

calatoresc prin viata, nici
sa iau din ea doar

Spunea ca e un om
care vine dintr-o
lume care a apus
din pacate o data
cu valorile ei,valori
care dadusera
Romaniei
identitatea sa.Il
intrista sa vada ca
omenia,bunul
simt,onoarea au
ajuns azi doar
cuvinte goale

Octavian Paler s-a nscut pe 2

iulie 1926 n satul Lisa, judeul
Fgra, actualmente Braov.

N-am avut, cand eram mic, nici

o jucarie. In Lisa nu functiona
obiceiul ca parintii sa le dea
copiiilor jucarii. Singurul rasfat de
care am avut parte se intampla
dimineata cand tata isi aproipa
obrazul de obrazul meu ceeea
ce ma facea fericit.

Dup absolvirea colii primare n satul natal, n anul

1937 este admis bursier la Colegiul Spiru Haret din
Bucureti. n vara anului 1944,cu o saptmn naintea
ncheierii cursurilor clasei a VII-a de liceu, are o
altercaie cu George erban-directorul colii ,care era
chiar unchiul su (fratele mamei), i este obligat s
prseasc coala,mutndu-se la Liceul Radu Negru
din Fgra (actualul Colegiul Naional "Radu Negru"
Fgra,pentru a urma, n anul colar 1944-1945,
ultima clas de liceu, clasa a VIII-a ,secia literar.Aici sa remarcat ,mai ales la obiectele Filosofie, Latin, Elin

,,Se discuta pe fata despre plecarea

mea. Tata zicea ca urma sa plec la un
liceu, Spiru Haret. Pentru mine ,
seara aceea a fost cea care a pus
capat copilarie mele si prima traita in
sec XX.
,,Cei sapte ani cat a durat experienta
mea contradictorie la Spiru Haret,
mi-au influentat, probabil, decisiv
caracterul. Ulterior, n-am mai putut
indrepta nimic. Nici excesele din
primul an de studentie nu mi-au fost
de folos.

La terminarea ultimei clase de

liceu,o clas cu 44 elevi,a fost
declarat Promovat cu laud.
Termin liceul din Fgra n
anul 1945 susinnd examenul
de bacalaureat la Sibiu. n
continuare urmeaz cursurile
Facultii de Litere i Filosofie i
simultan i pe cele ale Facultii
de Drept din Bucuresti.

Ma revad intr-o odaie mica,

saracacioasa, cu lut pe jos, cu o
lampa de gaz pe o masuta
ovala. Afara, noaptea cazuta
peste
periferiile
cartierului
Ferentari. Din cand in cand,
loveam cu o lingura de lemn in
palaria metalica a unui ceas
desteptator, pentru a-mi birui
somnul, neavand un resou la
care sa-mi fac o cafea. Asa
mi-am pregatit examenele, patru
ani, la Litere, la Drept, la
Filosofie.

In timpul anilor, cu exceptia dupa-amiezilor

in care imi permiteam luxul de a merge la un
film, pe bulevard, colindam bibliotecile, citind
tot ce gaseam despre Evul Mediu. Scriam o
Reabilitare a Evului Mediu, pe care o visam
opera capitala, dar al carui manuscris l-am
pierdut, din pacate, in toamna anului 1948.

Are un fiu ,care a absolvit cursurile

universitare n anul 1974.

Este director general al

Televiziunii Romne
(1965-1968).
Activitatea politic
1974-1979 - Membru
supleant al CC al PCR
1980-1985 - Deputat
MAN de Vaslui
1965-1970 Vicepreedinte al
Comitetului de
Radiodifuziune i
Televiziune

* 1958 debut publicistic in Luceafarul

* 1964 corespondent Agerpres la Roma
* 1965-1968 director general al
Televiziunii Romane

* 1968-1970 director general adjunct la Radio

* 1972 a obtinut Premiul Uniunii Scriitorilor
* 1978 Premiul Academiei
* 1970-1983 redactor-sef al ziarului Romania libera
* 1974-1979 membru supleant al CC al PCR
* 1976 presedinte al Consiliului Ziaristilor
* 1980 a obtinut Premiul Uniunii Scriitorilor

* 1980-1985 deputat de Vaslui in

Marea Adunare Nationala
* 1989 devine director onorific la
Romania Libera
* 1990 membru in conducerea
revistei Romania literara
* 1990-2007 editorialist la cotidienele
Romania libera, Ziua si
Cotidianul

Este persecutat de Securitate datorit

viziunilor sale pro-occidentale i de
critica la adresa PCR i a lui Nicolae
Ceauescu. I se stabilete domiciliul
forat i i se interzic diferite activitai n
lumea artistic.

Activitatea civic dup

1989
Dup evenimentele din
Decembrie 1989 fondeaz
mpreun cu Ana
Blandiana, Gabriel
Liiceanu, .a. Grupul de
Dialog Social, care se
evideniaz prin poziiile
sale anti-comuniste.

Devine, pe rnd, editorialist al ziarelor Romnia

liber, Cotidianul i Ziua. Rmne un jurnalist i
comentator apreciat. n ultimii ani de via devine un
critic acerb al clasei politice romneti

A ncetat din via pe 7 mai 2007 la

vrsta de 81 de ani, n urma unui stop
cardio-respirator. A fost nmormntat,
cu onoruri militare, n Cimitirul Sfnta
Vineri.

Cri publicate

Umbra cuvintelor
Drumuri prin memorie I (Egipt, Grecia)
Drumuri prin memorie II (Italia)
Viaa pe un peron
Scrisori imaginare
Aprarea lui Galilei
Aventuri solitare
Deertul pentru totdeauna
Un om norocos
Mitologii subiective
Caminante, (2004)
Autoportret ntr-o oglind spart, (2004)
Caminante. Jurnal i contrajurnal mexican, (2005), ediia a doua,
adugit
Viaa ca o corid
Un muzeu n labirint
Eul detestabil
Vremea intrebarilor
Rugai-v sa nu v creasc aripi

A debutat, n 1958, n revista

"Luceafrul" cu poemul
"Ulciorul", urmat de o schi
i de un reportaj literar.
Editorial, a debutat mult mai
trziu, n 1970, cu poemele
din "Umbra cuvintelor.
Definiii lirice", dup care s-a
consacrat n exclusivitate
prozei de idei, eseistice.
Dup 1989, autorul i-a
regndit majoritatea crilor,
publicnd noi versiuni:
"Scrisori imaginare" (1992,
1998), "Aprarea lui Galilei"
(1997), "Drumuri prin
memorie" (1999).

Viata pe un peron

Ateptarea ne d iluzia c facem ceva ateptnd, cnd, de fapt, nu

facem altceva dect s murim suportabil, puin cte puin.
Nu exist pustiu; ci doar incapacitatea noastr de a umple golul n
care trim.
Nu m-am priceput nici s cltoresc prin via, nici s iau din ea
doar peronul.
Acesta e omul, domnilor. Rezist la multe, dar cteodat l doboar
golul din jur.
Lucrurile pe care le-am dorit eu, nu le-am putut obine niciodat
cerndu-le sau luptndu-m pentru ele. Cum poi s lupi pentru
tandree? Sau pentru duioie? Cel mult poi s le atepi.
S atepi orict. S atepi orice. S nu-i aminteti, n schimb,
orice. Nu sunt bune dect amintirile care te ajut s trieti n
prezent.
Amintete-i c paradisul a fost, aproape sigur, ntr-o grot.

Rege Midas al reflexivitatii, tot ce

atinge Paler se face eseu, si mai ales
confesiune. Autorul rosteste ades
cuvntul ,,eu si totusi aflam derutant
de putin despre omul Paler. Tendintei
de a se marturisi i se opune, n scrisul
lui Octavian Paler, cea a ridicarii la
concept, la arhetip sau, cel putin, de a
se drapa n parabola.
(George Pruteanu)

Scrisori imaginare(1979)

Astzi tim c nu putem s facem nimic mpotriva morii, dar c

trebuie s facem totul n favoarea speranei.
Am neles de mult c nu eludam moartea nevorbind despre ea i c
nu iubim mai mult viaa recunoscnd numai srbtorile ei.
Exist, poate, o clip n viaa fiecruia cnd vede limpede c nu
negaia este rostul lui.
A iubi nseamn, poate, a lumina partea cea mai frumoasa din noi.
tiind c vom muri, s gsim aici un argument pentru a iubi i mai
mult viaa.
Poate, cei care au spus cel mai mult sunt cei care au suferit cel mai
mult.
n fond, cultura este sau ar trebui s fie o anumit form de a iubi
lumea i de a spera.

Octavian Paler vrea s

spun n aceast carte
de eseuri c nu n
biblioteci a gsit
morala acestor scrisori
imaginare, adresate
unor mari personaliti
ale culturii, dintre care
unele i-au dominat
lecturile i obsesiile, ci
pe strad, pe rmul
mrii sau printre
amintiri.

n aceste texte
mrturisete ce a
aflat cu ajutorul
inimii de la via i
poate de aceea a
simit nevoia ca
dup fiecare eseu
s aeze cte o
poezie. Printre
acestea se afl i
poezia "Avem
timp", amintit de
attea ori la
moartea
scriitorului.

AVEM TIMP

Avem timp pentru toate.

Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,

Avem timp sa citim si sa scriem,

sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin
cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,sa invinovatim

destinul si amanuntele,avem timp sa privim norii,
reclamele sau un accident oarecare, avem timp
sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,

Avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,

avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,avem
timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru putina tandrete.

Cand sa facem si asta murim.

AM INVATAT

Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si

voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca tot ce
poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de
ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie altora s-ar putea sa nu le
pese.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere si ca doar in
cateva secunde poti sa o pierzi.

Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata CI PE CINE ai.

Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15
minute dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii
mai bine sa faca

Am invatat ca oricum ai taia, orice lucru are doua fete.

Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte
calde s-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi.
Am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca
nu mai poti.

Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie

indiferent de consecinte.
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc dar nu stiu s-o
arate.
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu
suparat dar nu am dreptul sa fiu si rau.

Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si

la distanta.
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu nu
inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten oricum
te va rani din cand in cand iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi iertat de altii

Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta

personalitatea dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce
devii.
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca
nu se iubesc si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca
se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc si
nu faptele sale.

Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru

si pot vedea ceva total diferit.
Am invatat ca indiferent de consecinte cei care sunt cinstiti
cu ei insisi ajung mai departe in viata.

Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de

catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul ca si vorbitul poate linisti durerile
sufletesti.

Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult

iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama unde sa tragi
linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc ca sa pot sa fiu iubit.

Aprarea lui Galilei (1978)

A dansa pe vulcani nu e neaprat o dovad de
curaj.
Cei cu adevrat curajoi vorbesc puin despre
curaj.
Cel cruia i e indiferent dac va tri nu are
nevoie de curaj.
Nu exist experien creia s nu-i poi
supravieui dac ai curajul s nfruni viaa.
Fericii cei ce dorm fr s se team de vise!
Poate c acesta e singurul destin: ceea ce inem
minte.

AVENTURI SOLITARE
Dou jurnale i un contrajurnal
Inchin aceast carte prinilor mei,
care n-au vzut niciodat marea
i au cunoscut doar aventura sacrificiului,
amintindu-mi c nu le-am spus, cand trebuia,
cat de mult i-am iubit.

*Vine o vreme cand oboseti s te tot justifici. Mai

ales c asta nu servete la nimic. Problema nu e
dac ai avut sau nu dreptate. Trebuie s-i sapi
grdina pan la capt, chiar dac nu nflorete nimic
in ea.
*De fapt, nu tiu prea bine ce regret. Muli spun c
dac ar lua viaa de la capt ar tri-o la fel. Sunt,
probabil, mulumii de ce au fcut. Eu recunosc c
am motive serioase s m tem c am fost, mai
degrab, "trit" de intamplri. Dovad i faptul c,
acum, n-am nici un prieten apropiat, la care s
ndrznesc s sun n miez de noapte dac a simi
nevoia s m sftuiesc cu cineva. S fie, oare, i
prieteniile o problem de noroc?

Deertul pentru totdeauna

Nu tiu pentru cine scriu, dar tiu de ce

scriu. Scriu ca s m justific. n ochii
cui? Am spus-o deja, dar nfrunt ridicolul
de a mai spune-o o dat: n ochii
copilului care am fost.

,,Infarctul mi-a lmurit, cel puin, dou lucruri. Pe de o parte, am

neles c sunt mprejurri n care egoismul e firesc. De patru luni, m
gndesc doar la sperana c voi depi cu bine aceast var. Pe de alt
parte, e prima oar, cred, c-mi neleg eecurile. Pn acum, n-am
avut niciodat tria de a recunoate c destinul meu a fost decis de
defectele mele.

Octavian Paler
,,Exist lucruri pe care le poi avea doar
dac stai departe de ele.
Fcnd greeala s le caui, le pierzi
"Cine tie totul nu tie nimic. Cine nu tie

nimic tie totul"

UN OM NOROCOS
"Un om norocos" e o carte despre oameni care
nu pot iubi fiindca au fost crescuti si educati prin
ura. Oameni care isi constientizeaza tot timpul
conditia dar le lipseste forta de a si-o depasi.
Persoane care simt in anumite momente ca ar
putea sa devina oameni in adevaratul sens al
cuvantului dar nu o fac fiindca nu sunt dispusi sa
renunte la placerile de moment oferite de
razbunare.

"Un om norocos" este povestea lui Daniel Petric, un copil care

nu se ridica la nivelul asteptarilor tatalui sau si care, in timp,
ajunge sa il urasca pe acesta si sa faca tot posibilul ca si tatal
sau sa il urasca, la randul lui. Intre cei doi incepe un adevarat
razboi psihologic iar rezultatul este trimiterea lui Daniel la
scoala de corectie si, mai tarziu, la spitalul de psihiatrie.
Aceste experiente fac din Daniel Petric un adevarat maestru al
manipularii oamenilor si il ajuta chiar sa scape de la spitalul de
psihiatrie si sa se inscrie la Belle Arte. Dupa ce se angajeaza ca
cioplitor de cruci, ajunge, printr-o intamplare, la un azil, pe
malul marii unde este angajat sa ciopleasca in marmura cate o
statuie pentru fiecare batran care moare. Insa azilul se
dovedeste a fi un adevarat templu al urzelilor, un centru al
raului, asa cum il vede Petric, unde toti batranii sunt sub
stapanirea Batranului, o legenda despre care toata lumea stie
ca exista dar nimeni nu are curajul sa il viziteze macar, chiar
daca el nu si-a mai aratat fata de ani de zile. Toti se tem, mai
putin Petric.

Caminante
Jurnal(i contrajurnal)mexican. (1980)
Omul a simit todeauna nevoia s nale o
credin n mijlocul ntebrilor, un orgoliu n
mijlocul greelilor, i s le apere...
Toate sunt ntradevr trectoare.
...exist nfrngeri care nu coboar ci nal.
...exist ntrebri pe care ni le punem nu pentru
a da un raspuns, ci pentru a auzi ntrebarea.
ncepem s murim cnd nu mai avem puterea
de a opta.

Autoportret ntr-o oglind spart,

(2004)
Cndva, mi-am zis c la btrnee m voi feri de patru gafe:
1. Nu m voi plnge ca nu mai sunt tnar.
2. Nu voi da sfaturi nimnui.
3. Nu voi invoca mereu experiena mea.
4. i nu voi povesti de o sut de ori acelai lucru.
De bine, de ru, primele trei le respect. Ce rost ar avea s m plng
c nu mai sunt tnr? N-a face dect s ngreunez o situaie i aa
dificil. S dau sfaturi, n-am chef. i nici n-are nimeni nevoie de ele.
Iar despre experiena mea ce-a putea spune? Poate, doar c viaa
a avut un sens ct vreme n-am inut s-i dau unul. n clipa n care
am ncercat s-o fac, mi-a sunat n urechi, ironic, vorba Eclesiastului
despre deertciune. Ultima regul era, ns o dovad de
superficialitate. N-am prevzut c, ntr-o zi, a putea suferi de un
exces de memorie, cum sufer alii de un exces de suc gastric. Pe
urm, nu bnuiam, ceea ce tiu azi, c trecutul nu e o arhiv, o
magazie unde gseti i azi, i mine, i poimine aceleai lucruri,
mai uzate, mai pline de praf, dar n fapt aceleai.

Viaa ca o corid

...e prea tarziu sa mai dau inapoi. Din moment ce am cedat vanitatii de a ma
inchipui cu o muleta in mana, nu-mi ramane decat sa incerc sa nu renunt la
iluzia ca as pute deveni intr-o zi cum mi-ar placea sa fiu acum.
Trebuie s ai libertatea s te aperi inclusiv de propriile tale cuvinte,
deoarece cteodat reueti s spui foarte puin din ce ai dorit s spui.
Omul e un zeu pe dos. Dac zeii tac, el e osndit s vorbeasc, s aleag
sau s fug de o alegere.

Exist ceva i mai oribil dect moartea: transformarea agoniei n

spectacol.
Argumentul c exist mcar ansa luptei pentru taur nu poate fi
valabil ntruct acesta nu are habar de asemenea onoare, auzind n
schimb doar urletele n timp ce este ncontinuu hruit.
Corida seamn cu un anume gen de istorie care a silit oamenii s
se ucid ntre ei.

EUL DETESTABIL

Pornind de la autoportret, autorul analizeaza structura

interioara a picturii marilor pictori. Octavian Paler
reuseste sa creeze un roman in care personajele sunt
cativa din marii pictori ai lumii.
,,Cand Columb a plecat in prima sa calatorie,singura lui
sansa era sa se roage.Credinta in misiunea lui era
singurul sprijin inainte de a descoperi America.In a doua
calatorie n-a mai fost nevoie sa repete un lucru deja
facut,busola a inlocuit rugaciunea.
,,Dar drumul spre noi insine e mai pretentios.El ne aduce
aminte de Narcis?Nu,Narcis trebuie scos din cauza.El ar
fi renuntat cu siguranta sa isi faca autoportretul daca ar fi
fost artist

Rugai-v s nu v creasca aripi(1995)

NTR-O GAR
Dimineaa e abia presimit i totui
sunt destui cltori care vin i cltori care pleac.
De ce vin? De ce pleac?
Dar e prea devreme s ntreb.
Filosofii, istoricii, profeii i toi ceilali care se ocup
de sensul existenei dorm nc. Au citit pn noaptea trziu
i nu pot s-i trezesc la o or att de nepotrivit.
Exist i cltori care stau i ateapt, bineneles
n sala de ateptare, cumini, dar i pe peroane. Ce ateapt?
Dorm ns i psihologii sau cum se mai cheam cei care tiu
cte lucruri poate s atepte un om i, n general, ce rol are
ateptarea n lume. Nici pe ei nu pot s-i trezesc. Sunt obosii,
extenuai de probleme serioase, nu se cade s-i deranjez
pentru un fleac, fiindc eu n gara aceasta, n dimineaa aceasta,
care nu e nc diminea, e jumate noapte,
nu tiu de ce stau oamenii prin slile de ateptare ale veacului.
Unii au renunat s atepte. Au aipit, pur i simplu,
ntre dou ipete de locomotiv. Au uitat de veniri,
au uitat de plecri, au uitat de vacarmul din gara. E bine? E ru?

Nu tiu. Cei care ne explic astfel de lucruri complicate

dorm i ei. E normal. Sunt din ce n ce mai multe ntrebri
i ei trebuie s dea din ce n ce mai multe explicaii
n timp ce inexplicabilul crete ca o noapte imens sau
ca o diminea imens. nct, stau mai departe n aceast
jumtate de mirare i jumtate de spaim, prudent,
s nu fac o gaf care s atrag atenia celorlai asupra mea.
Ar ntoarce toi capu. Ce caut sta aici,
ntr-o gar, cu ntrebrile lui? Aici nu e oracolul din Delfi.
Aici oamenii vin i pleac, ateapt sau moie,
dar nimeni, absolut nimeni nu-i permite s pun ntrebri.
Deci, m strecor din gar
tiptil i plec s umblu pe strzi. E mai bine.
Singurul lucru care m-ncurc e c nu tiu
la ce or se scoala filosofii, istoricii, profeii, psihologii
i cei care ne explic lucruri complicate, prin urmare
nu tiu ct va trebui s umblu fr noim pe strzi.
i nu pot nici s ntreb trectorii. Risc
s nimeresc vreunul dispus s m ia peste picior
i s rd: "Nu tiai? Ne-am hotrt s venim, s plecm,
s ateptam i chiar s murim fr s ne mai punem ntrebarea
de ce. Lumea s-a transformat ntr-o gar, nu vezi?"
Mai bine nu ntreb. Tac i m uit la ferestre.

PERPLEXITATE
Tu spui, linitit: "adevr".
Ei se uit la tine i tac,
fr s priceap ce vrei,
dar pentru c sunt oamnei
educai
ntreab: "Ct cost?"
Tu le arai minile goale,
dar ei nu mai pricep gestul de
mult
i, nedumerii, dau s plece.
Tu alergi i le spui: "speran".
Politicoi, ei se opresc i te
ntreab
nc o dat: "Ct cost?"
Iar tu nu tii ce valoare are
sperana. i taci.

,,E atata
mitocanie,
atata
grosolanie
incat
ma simt
descumpanit
deseori.
In Romania
de astazi
traiesti intr-o
grava
criza a
valorilor.

Paradoxul
vremurilor
noastre
in istorie
este ca avem
cladiri
mai mari,
dar suflete
mai mici;

Autostrazi
mai largi,
dar minti
mai
inguste.

Cheltuim mai mult,dar avem mai putin;

cumparam mai mult,dar ne bucuram mai putin.

Avem
case mai
mari,
dar familii
mai mici.
Avem mai
multe
accesorii,
dar mai
putin timp;

Mai multe
functii,dar mai
putina minte,mai
multe cunostinte,
dar mai putina
judecata,mai
multi experti si
totusi mai multe
probleme,mai
multa medicina,
dar mai putina
sanatate.

Bem prea mult,fumam prea mult,cheltuim prea

nesabuit,radem prea putin,conducem prea
repede,
ne enervam prea tare,ne culcam prea tarziu

Ne sculam prea
obositi,citim prea
putin,ne uitam
prea mult la
televizor si ne
rugam prea rar.
Ne-am multiplicat
averile,dar
ne-am redus
valorile.

Vorbim
prea mult,iubim
prea rar si uram
prea des.
Am invatat cum
sa ne castigam
existenta,dar nu
cum sa ne facem
o viata.

Am adaugat ani
vietii si nu viata
anilor.Am ajuns
pana la luna si
inapoi,dar avem
probleme cand
trebuie sa
traversam strada
sa facem
cunostinta cu un
vecin.

Am cucerit spatiul cosmic,dar nu si pe cel

interior. Am facut lucruri mai mari,dar nu mai
bune.

Am curatat
aerul,dar
am poluat
solul.Am
cucerit
atomul,
dar nu si
prejudecatile
noastre.

Scriem mai mult,dar invatam mai putin.

Planuim mai multe,dar realizam mai putine.
Am invatat sa ne grabim,dar nu si sa asteptam.

Am construit mai multe computere:sa detina mai

multe informatii,sa produca mai multe copii ca
niciodata,dar comunicam din ce in ce mai putin.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei

incete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.

Acestea sunt
vremurile in
care avem
doua
venituri,dar
mai multe
divorturi,case
mai frumoase,
dar camine
destramate.

Acestea sunt
vremurile in
care avem
excursii
rapide,scutece
de unica
folosinta,
moralitate
de doi bani,
aventuri de o
noapte

corpuri
supraponderale
si pastile care iti
induc orice stare
de la bucurie
la liniste
si la moarte

Sunt niste
vremuri in
care sunt
prea multe
vitrine,
dar nimic
in interior.

Vremuri in care
tehnologia iti
poate aduce
aceasta
scrisoare si in
care poti
decide fie sa
impartasesti
acest punct de
vedere,fie sa
stergi acest
mesaj.

Aminteste-ti
sa petreci
timp cu
persoanele
iubite,pentru
ca nu vor fi
langa tine
o eternitate.

Aminteste-ti
sa spui o
vorba buna
copilului care
te venereaza,
pentru ca
acel copil va
creste curand
si va pleca de
langa tine.

Aminteste-ti sa-l imbratisezi cu dragoste pe cel

de langa tine pentru ca aceasta este singura
comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te
costa nimic.

Aminteste-ti sa
spui te iubesc
partenerului si
persoanelor pe
care le indragesti,
dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare
si o imbratisare
vor alina durerea
atunci cand sunt
sincere.

Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mana si

sa pretuiesti acel moment pentru ca intr-o zi
acea persoana nu va mai fi langa tine.
Fa-ti timp sa iubesti,
fa-ti timp sa vorbesti,
fa-ti timp sa impartasesti gandurile pretioase pe
care le ai.
Tuturor prietenilor mei,va multumesc ca
existati.

Am visat c i luam un interviu lui

Dumnezeu.

Deci, ai vrea s-mi iei un interviu?"

a ntrebat Dumnezeu.
Dac ai timp ..." am spus eu.
Dumnezeu a zmbit.
timpul meu este venic;
Ce ntrebri te preocup
i ai vrea s m ntrebi?
Ce te surprinde cel mai mult la
mintea uman?..."

DUMNEZEU RSPUNDE...

Faptul c i pierd sntatea

ncercnd s fac bani iar apoi i
pierd banii s-i refac sntaatea.
Faptul c se plictisesc n copilrie i se
grbesc s creasc, iar apoi tnjesc s
fie iar copii.
Faptul c triesc ca i cum n-ar muri
niciodat,i mor ca i cum n-ar fi
trit niciodat..."
Faptul c se gndesc cu temere la viitor
uit prezentul,ca i cum nu ar tri nici n
prezent nici n viitor.

Minile lui Dumnezeu le-au luat pe ale mele

a fost linite un timp,
apoi am ntrebat...
Ca i printe, care sunt cteva din leciile
vieii pe care
ai vrea s le nvee copiii ti?"

Dumnezeu a replicat cu un zmbet :

S nvee c ei nu pot face pe nimeni
s-i iubesc.
Ceea ce pot face este s se lase ei nii
iubii.

S nvee c ceea ce este cel mai valoros nu

este ceea ce ei au n vieile lor ci pe cine au
n vieile lor.
S nvee c nu este bine
s se compare pe ei
nii cu alii.

S nvee c un om bogat
nu este acela care are cel mai
mult
ci acela care are nevoie de cel
mai puin

S nvee c doar n cteva secunde poate

deschide
rni adnci n persoana pe care o iubete
i s-ar putea s treac ani ntregi ca ele s
se vindece.
S nvee s ierte
practicnd iertarea.

S nvee c exist
persoane care i iubesc
tandru,
dar pur i simplu nu tiu
cum s-i exprime
sentimentele.

S nvee c banii pot

cumpra
orice, dar nu i...

FERICIREA!!!!

S nvee c doi oameni pot s

priveasc la acelai lucru i
s-l vad diferit.

S nvee c nu este ntotdeauna

de ajuns ca ei s fie
iertai de alii, ci trebuie s se
ierte pe ei nii.

i s nvee c Eu sunt
aici -- ntotdeauna.

Astfel se incheie o conceptie mica a marii

biografii OCTAVIAN PALER

,,E foarte greu sa fii cu adevarat

sincer pana la capat,sa nu-ti
mai pese cum pari,sa refuzi sa
pozezi.
Poate ca mi-a trebuit mai mult
decat altora sa imi risipesc
rezervele de naivitate cu care
am plecat la drum.