DIANA LUCIA VASILE

INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIA FAMILIEI ŞI PSIHOSEXOLOGIE

Tuturor studenţilor mei

1
 Invitaţie la lectură şi studiu

Atunci când deschizi un manual de psiholoia !amiliei "i psihose#oloie a"tepţi pro$a$il ca
%ntre$&rile pe care ţi le pui despre tine "i propria !amilie s& %"i &seasc& r&spunsul' Am a"teptat "i
eu( student& !iind( r&spunsurile mele' )i ele au *enit' Dar o dat& cu ele s+au n&scut "i numeroase
alte %ntre$&ri pe care le+am purtat de+a lunul anilor ce au urmat' ,&spunsuri ce m& satis!&ceau(
dar "i r&spunsuri
%ntâmple cedac&
"i cu tine( %mi creau con!uzii
te apleci asupra"iacestui
mai mari' Sau alte
domeniu' %ntre$&ri'
Sunt A"ac&pro$a$il
con"tient& o s& senu
te *a interesa
doar ca student-&. %n psiholoie( ci "i ca om' De aceea( pro*ocarea de a scrie un ast!el de manual
este !oarte mare' Cum a" putea %m$ina latura de practician din acest domeniu -de psihoterapeut al
persoanelor cu di!icult&ţilor !amiliale.( cu pedaoul care are sarcina de a transmite cuno"tinţele
%n modul cel mai e!icient cu putinţ&/
Dup& %ndeluni analize( am decis s& renunţ la stilul o!icial( numit uneori academic( dar %n
realitate !orţat "i di!icil de %nţeles de c&tre studenţi de cele mai multe ori' Am pre!erat s& a$ordez
un stil mai 0umanizat( !olosind un lim$a2 mai aproape de cel zilnic( natural' Cred c& acest lucru
te *a a2uta s& %nţelei mai $ine pro$lematica psiholoic& a !amiliei "i psihose#oloiei "i( mai mult
decât atât( s& %ţi plac& s& %l studiezi' 3ns&"i domeniul pe care %l a$ordez este !oarte uman "i natural'
4amilia este una dintre cele mai *echi !orme de comunitate uman&' 3n cadrul ei( !iecare se
descoper& pe sine( c&ci acolo cre"tem( ne maturiz&m( e*olu&m "i tot de acolo plec&m %n lume'
Acolo
atunci ne
cânda*em r&d&cinile
!orm&m( "i $azele
mai târziu( pro!unde
propria ale !iinţei
!amilie' noastre'
Iar dac& )i totacest
nu reu"im acololucru(
tindem s& re*enim
%mplinirea
personal& nu pare a !i deplin&'
A"a c& manualul pe care %l cite"ti acum are ca principal scop s& %ţi trezeasc& interesul pentru
aria psiholoiei !amiliei' Alt!el( %n*&ţarea *a !i nepl&cut& "i an*eoioas&' Iar dac& ţi+a trezit
interesul( atunci drumul c&tre cuno"tinţe este pe 2um&tate !&cut' Am ales de asemenea( cu riscul de
rioare de a !i criticat& "i considerat& 0insu!icient de documentat& sau "tiinţi!ic&( s& nu %ţi %ncarc
memoria cu prea multe cuno"tinţe( ci s& surprind %n special conceptele "i mecanismele de $az&
din cadrul !amiliei' Acestea sper s& te a2ute ulterior s& studiezi orice alte materiale scrise din acest
domeniu' 5ricum( plec de la premisa c& un manual nu este neap&rat o colecţie de te#te "i
in!ormaţii( cât mai ales o cale de accedere la in!ormaţie' De aceea( prezentarea multitudinii de
cuno"tinţe din domeniile psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei este un scop secundar' 6oate c&
*a p&rea ciudat "i nepotri*it acest lucru celor a*izi de cuno"tinţe "i r&$iţi s& cunoasc& adâncimile
psiholoice
ceea ce are ale !amiliei
ne*oie sau celoreste
un student care să înveţes&săli se
a"teapt& dea informaţia,
caute informaţia' Dar
să ocred cu con*inere
recunoască şi să c&
o
folosească în viaţa sa( s& poat& !ace di!erenţa %ntre in!ormaţiile utile "i cele redundante( "i nu doar
s& primeasc& in!ormaţia' 3n plus( consider c& atitudinea !aţ& de %n*&ţare este %n curs de schim$are
"i %n ,omânia( nu doar %n statele mai a*ansate( care pun accentul pe dez*oltarea responsa$ilit&ţii
pentru propria pre&tire' Ast!el( ceea ce *ei &si %n acest manual *a !i doar rampa de lansare "i
hidul pentru a*entura cuno"terii psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei' A*entura o *ei urma
sinur( al&turi de mine "i alţi pro!esioni"ti din domeniu( dac& *ei dori "i când *ei dori' A"a am
!&cut "i eu "i a !ost o e#perienţ& minunat& "i e#trem de util&' A"a c& sunt !ericit& c& acum am
ocazia s& %i a2ut "i pe alţii s& se $ucure de ea'
7ai am "i o moti*aţie personal& pentru acest lucru' Cred c& am a2uns la un echili$ru destul de
$un %ntre cuno"tinţele teoretice "i cele practice( a"a c& a" *rea s& %ţi o!er mai mult din ultima
cateorie' Cred c& ele !aciliteaz& asimilarea cuno"tinţelor teoretice( mai dera$& decât in*ers' 3n
plus( sunt mult mai e!icient& %n prezent&rile orale decât %n cele scrise' Ast!el( te in*it la cursurile "i
8
seminariile mele pentru a $ene!icia de ceea ce nu poate !i transmis prin scris "i de e!ectul
trans!ormati* al e#erciţiilor !olosite ca modalitate e#perienţial& de %n*&ţare -unele dintre ele *or !i
prezentate %n manual.'
De asemenea( %nainte de a pleca la drum %mpreun&( a" *rea s& %ţi prezint câte*a dintre
persoanele care au contri$uit !oarte mult la !ormarea mea "i( prin urmare( la ela$orarea acestui
manual' Lor le port o mare recuno"tinţ& pentru ceea ce mi+au o!erit' )i datorit& lor acest manual
e#ist& acum %n mâinile tale'

careEste *or$a %npro$a$il

*a r&mâne primul pentru
rând demult&
Iolanda
*reme cel mai (important
Mitrofan pro!esor uni*ersitar(
cercet&tor "idoctor %n psiholoie(
practician din acest
domeniu %n ,omânia' Este deschiz&toare de drumuri %n psiholoia "i psihoterapia de !amilie de la
noi din ţar&' De asemenea( %i port o mare a!ecţiune "i admiraţie deoarece este "i persoana care mi+
a insu!lat interesul "i mi+a stimulat potenţialul de lucru psihoterapeutic de orientare e#perienţial&
cu cuplurile "i !amiliile' Este o onoare "i o $ucurie pentru mine s& %i pot !i al&turi la %m$o&ţirea
lucr&rilor din psiholoia româneasc& re!eritoare la psiholoia !amiliei'
Alţi doi psiholoi au !ost importanţi %n !ormarea mea ca terapeut al persoanelor cu di!icult&ţi
!amiliale "i al !amiliilor' Este *or$a de 4rancis 7acna$ "i ,a9 :a;<s( doi psihoterapeuţi
australieni care timp de un an m+au a2utat s& p&trund tainele traumelor umane "i ale inter*enţiilor
psihoterapeutice pentru indi*izi "i !amilii' Franci Macna! este directorul Institutului
Cairnmillar din 7el$ourne( Australia( doctor %n psiholoie "i coordonatorul proramului de
trainin %n Consilierea "i 6sihoterapia Traumei' Este !oarte aproape de su!letul meu prin tot ce a
reprezentat
coordonatorulca acestui
pro!esionist
proram"i cadinom' Ha#$ mi+a
Ra"aceluia"i
cadrul !ost6&strez
institut' !ormator %n Terapii
pentru de 4amilie(
totdeauna !iind
%n amintire "i
apreciez stilul lui delicat "i pro!und uman cu care lucra "i preda'
A" *rea s& %l menţionez "i pe pro!esorul uni*ersitar( doctor( Pant%li&on Gol'( deoarece a !ost
cel care( pentru prima dat&( m+a hidat %n uni*ersul !ascinant la relaţiilor interpersonale "i al
rupurilor mici' Lui %i datorez "i primii pa"i %n cariera didactic&( unde spri2inul s&u a !ost
e#traordinar "i %l apreciez din toat& inima'
De asemenea( %n !ormarea mea un rol e#trem de important l+a 2ucat( e*ident "i fa&ilia &%a(
!iind creuzetul %n care a a*ut loc trans!ormarea mea ca om( dar "i %ntr+o anumit& m&sur&( ca
pro!esionist' Am a*ut parte de un real "i total spri2in %n urmarea scopurilor personale "i %n
%nţeleerea !enomenelor pe care propria mea !amilie le+a tra*ersat' Le mulţumesc mult pentru tot'
Acest manual e#ist& %n !orma aceasta "i datorit& numeroaselor dialouri e#trem de incitante "i
interesante pe care le+am a*ut cu col%(ii t)i *+i t'd%n,ii &%i- din anii trecuţi' Lor le mulţumesc
pentru interesul
participarea "i respectul
lor deschis& care pe care l+au
a !acilitat un mani!estat la cursuri
schim$ !oarte "i seminarii(
util de idei precum
"i pentru ei "i pentru
"i pentru mine'
Am a*ut de %n*&ţat unii de la alţii( ceea ce este !iresc( de alt!el s& se %ntâmple %n procesul
educati*' Sunt con*ins& c& acest lucru reprezi nt& un model "i pentru tine( care creezi acum o
relaţie cu mine "i cu aria psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei'
Las la !inal( de"i sun t la !el de importanţi( pe col%(ii +i .ri%t%nii &%i ( cu care am a*ut
schim$uri minunate de idei "i materiale $i$liora!ice' Dintre ei o menţionez acum doar pe El%na
An(/%l( cu care am cola$orat mai strâns( "i pe care o *ei &si %n painile acestui manual cu
câte*a idei "i e#erciţii !oarte potri*ite scopului nostru'
Acum %ns& este momentul s& ne %ndrept&m spre scopurile pe care le+am menţionat' A"a c& te
in*it s& iei un creion "i s& %ncepi s& lecturezi acest manual( !&când semne pe marinea lui' Ele te
*or a2uta s& accentuezi in!ormaţia important&( s& notezi neclarit&ţile "i %ntre$&rile care %ţi apar'
Apoi *ino cu ele la %ntâlnirile noastre "i ele *or constitui $aza cola$or&rii dintre noi' Voi !i

=
$ucuroas& s& %ţi pot r&spunde sau hida( sau( de ce nu( s& c&ut&m %mpreun& r&spunsuri sau noi
direcţii de analiz& "i cercetare'
Spor la lucru>

Diana Vasile
Septem$rie 8??@


C'.rin0

Ca.itol'l 1 Introducere
1' Clari!ic&ri conceptualeB cuplu( c&s&torie( !amilie( psihose#oloie'
8' ,elaţia domeniului psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei cu alte "tiinţe
,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme
i$liora!ie pentru seminar
suplimentar&
Ca.itol'l 2 Caracterizarea sistemului !amilial
1' 4amilia ca sistem
23 Structura sistemului !amilial
=' 4uncţiile !amiliei
43 Tipurile de !amilii
@' ,olurile !amiliale
,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 5 Caracteristicile *ieţii de !amilie
1'
8' Etapele
6rocesele*ieţii de !amilie
!amiliale
=' Dimensiunea a!ecti*& a !amiliei
' A$ordarea transeneraţional& a !amiliei
,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 4 Stres "i traume !amiliale
1' E*enimente stresante "i e*enimente traumatizante
23 E*enimentele traumatizante !amiliale
=' Trauma psihic&
' e!ectele traumelor !amiliale
,ezumatul
losar capitolului
de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 6 4uncţionarea !amiliei
1' 4amilii !uncţionale "i !amilii dis!uncţionale
8' E*aluarea !amilial&
,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 7 6sihose#oloia
1' Scurt istoric al studiilor despre se#ualitatea uman&
8' Teorii cu pri*ire la se#ualitatea uman&
@
 ,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 8 Dez*oltarea psihose#ual& de+a lunul *ârstelor
1' Caracteristicile dez*olt&rii se#uale la copii "i preadolescenţi
8' Caracteristicile dez*olt&rii se#uale la adolescent
='
' Caracteristicile psihose#uale ale adultului
*ârstnicului
,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 9 S&n&tatea *ieţii se#uale' Tul$ur&rile psihose#uale
1' S&n&tatea *ieţii se#uale
8' Tul$ur&rile psihose#uale
,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 7etode de cercetare %n psiholoia !amiliei "i psihose#oloie
1' Desenul: !amiliei
8' enorama
,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 1; 5ptimizarea relaţiilor de !amilie
13 Educaţia pentru *iaţa de !amilie' Educaţia se#ual&'
23 Consilierea "i terapia de cuplu "i !amilie
,ezumatul capitolului
losar de termeni !olosiţi
E#erciţii "i teme pentru seminar
i$liora!ie suplimentar&
<i!lio(rafi%


 CAPITOLUL 1

Introd'c%r%

E"ti o persoan& matur&' E"ti %ntr+un moment %n care te ânde"ti ce curs *a lua *iaţa ta' 6oate
c& te ânde"ti dac& s& te c&s&tore"ti sau nu( s& ai acum copii sau s& %ţi termnini mai %ntâi
!acultatea' Sau poate c& ai "i !amilie "i copii "i te+ai decis s& studiezi psiholoia pentru a schim$a
ce*a
traiulla%ntr+o
tine sau la *iaţa
!amilie -!ie ta' 5ricare
m&car ar !ilipsa
"i prin situaţia
ei> Fta(dac&
ai cu
ai siuranţ&
crescut %nce*a
a!arae#perienţ& practic&
unei !amilii.' Dac&din
ai
p&strat ce*a "i din ceea ce ai studiat pân& acum %n !acultate( %nseamn& c& e"ti pre&tit s& a$ord&m
%mpreun& !amilia( dar de data aceasta din perspecti*& psiholoic&'

13 Clarific)ri conc%.t'al%0 c'.l'= c))tori%= fa&ili%= .i/o%>olo(i%3

3ncercarea de a de!ini cuplul nu este tocmai u"oar&' Sunt implicate atât de multe tr&iri(
ânduri( *alori c& aproape c& !iecare ar putea &si o proprie de!iniţie a ceea ce %nseamn& a !orma
un cuplu erotic'
Este cunoscut !aptul c& un cuplu erotic presupune dou& persoane( de reul& de se#e di!erite(
-de"i nu este o$liatoriu. care au pentru o *remeB
+ sentimente de a!ecţiune unul pentru cel&lalt -iu$ire( ata"ament( respect etc.
++ atracţie se#ual& care duce -sau nu. la relaţii se#uale
scopuri comune
+ timp petrecut %n comun -unul cu cel&lalt dar "i %n s!era social&.G
+ dorinţa de a !i %mpreun& pe o perioad& mai %ndelunat&'

Totu"i( !iecare dintre noi cunoa"tem cupluri( !ie ele c&s&torite sau nu( care nu %ndeplinesc una
sau mai multe dintre aceste caracteristici' E#ist&( de e#emplu( cupluri care nu mai au nici atracţie
se#ual& "i nici relaţii se#uale( dar %nc& %mp&rt&"esc sentimente de a!ecţiune unul !aţ& de cel&lalt(
sau cupluri care pentru o perioad&( nu mai locuiesc %mpreun& "i nici nu mai petrec timp %mpreun&
decât tele!onic( deoarece sunt separaţi de ana2amente pro!esoiale sau personale -e#emplul celor
care pleac& s& lucreze sau s& studieze %n str&in&tate pe perioade luni de timp.'
Din punct de *edere psiholoic( Iolanda 7itro!an -1HH( p'1. o!er& o de!iniţie mai comple#&
cuplului: 0o structur& $ipolar&( de tip $iopsihosocial( $azat& pe interdeterminism mutual
-partenerii
a!ecti*e se satis!ac(
"i sociale( unulseprin
stimuleaz&( se celuilalt.'
intermediul dez*olt& "i se realizeaz& ca indi*idualit&ţi $ioloice(

Iolanda Mitrofan este pro!' uni*' dr' la 4acultatea de 6siholoie "i

)tiinţele Educaţiei( Uni*ersitatea din ucure"ti' A lucrat timp de
8? de ani ca cercet&tor "tiinţi!ic -r' I. "i psihoterapeut %n domeniul
clinic la Institutul Naţional de E#pertiz& 7edical& "i ,ecuperare a
Capacit&ţii de 7unc& unde a câ"tiat o $oat& e#perienţ& de lucru
cu cuplurile "i !amiliile' 7unca sa a !ost in!luenţat& de orientarea
e#eprienţial&( estaltist&( somato+analitic&' A ela$orat Terapia
E#perienţial& a Uni!ic&rii cu multiple aplicaţii %n lucrul cu
cuplurile "i !amiliile' Autor "i coautor a peste 1?? de studii(
*olume pe teme de cuplu "i !amilie( articole "tiinţi!ice "i teme de
cercetare Iolanda 7itro!an conduce staii de !ormare "i
J
 super*izare %n terapia cuplului "i !amiliei'

Când aceste elemente sunt statuate "i prin lee( atunci cuplul erotic se trans!orm& %n cuplu
con2ual prin intermediul c&s&toriei' Căsătoria este de!init& de c&tre Dicţionarul E#plicati* al
lim$ii române ca !iind uniunea leal&( li$er consimţit& %ntre cei doi parteneri( pentru %ntemeierea
unei !amilii' 7ai este denumit& "i mariaj' Tot DEK+ul ne mai spune c& maria2ul reprezint& o
con*enţie
unele state%ncheiat&
ale lumiiprintr+un
ea poate act de stare ci*il&
!i %ncheiat& "i %ntre%ntre
dou&unpersoane
$&r$at "ideo acela"i
!emeie se#.
-la noi %n "i+au
care ţar&( c&ci
luat %n
o$liaţia s& tr&iasc& %mpreun&'
Din perspecti*& psiholoic&( căsătoria %nseamn& o relaţie psiholoic& %ntre doi oameni
con"tienţi( ea !iind o construcţie complicat&( alc&tuit& dintr+o serie %ntrea& de date su$iecti*e "i
o$iecti*e( a*ând indiscuta$il o natur& !oarte eteroen& -C'' Mun( 1HH( p' =.' Ea este 0un
proces interpersonal al de*enirii "i maturiz&rii noastre ca personalit&ţi( de con"tientizare(
redirecţionare "i !ructi!icare a tendinţelor( pulsiunilor "i a!init&ţilor incon"tiente( de
autocunoa"tere prin intercunoa"tere' Scopul ei este cre"terea personal& prin e#perienţa
con2ualit&ţii "i parentalit&ţii -I' 7itro!an( 1HH( p'1.'
Cu alte cu*inte( a tr&i %n cuplu( !ie el c&s&torit sau nec&s&torit implic& mani!estarea dar "i
dez*oltarea nostr& ca !iinţe' Suntem pro*ocaţi pe multiple paliere ale psihicului nostruB ale
sentimentelor noastre( ale con*inerilor "i credinţelor noastre( de la cele mai super!iciale( la cele
mai pro!unde(
%nseamn& precumcu"ioale
intimitatea comportamentelor
alt& nostre'
!iinţ&( total str&in& 3n %n*&ţ&m
de noi( cuplu %n*&ţ&m
ce esteceiertarea(
este iu$irea erotic&(
toleranţa dar ce
%n*&ţ&m "i s& ne mani!est&m "i emoţiile neati*eB !uria( mânia( !rustrarea( ura( dezustul etc' Tot
%n cuplu( ne %mplinim se#ualitatea' De aceea( cred c& a tr&i %n cuplu este o mare pro*ocare pentru
!iecare om' Este o pro*ocare pentru autodez*oltare "i autoe*oluţie' Nici o relaţie( !ie ea de
c&s&torie sau nu( nu anuleaz& di!erenţele dintre parteneri( ci dimpotri*&( atunci când relaţia este
!oarte pro!und& "i satis!&c&toare( aceste di!erenţe se completeaz& reciproc' E drept c& pân& se
a2une la aceast& completare( se trece prin perioade de sup&r&ri( dezam&iri( certuri( con!licte(
momente de separare emoţional& "i re*eniri' 5rice relaţie presupune s& a2uni "i 0 pe culmile
raiului şi în adâncurile iadului -6' 4errini( 8??8( p' 1=?.'
De alt!el( a$ilit&ţile de relaţionare sunt cele care permit oamenilor s& !ormeze un cuplu erotic'
Aceste a$ilit&ţi se !ormeaz& de timpuriu( %nc& din uterul matern( %n !uncţie de atitudinea p&rinţilor(
%n special a mamei( !aţ& de !&t' Apoi se dez*olt& !oarte mult %n prima copil&rie "i se de!initi*eaz&
%n adolescenţ&
sta$iliza "i tinereţe'
un cuplu' A2uns la
Adic& apare( la cei
tinereţe sau *ârsta
mai mulţi dintreadult&( de reul&
noi( ne*oia de a noi ne %ndrep&m
petrece timpul "ispre
a tr&ia
al&turi de o sinur& persoan&' Cea care urmeaz& a !i martorul *ieţii noastre "i care ne permite a !i
martorul *ieţii lui' De reul&( aceast& hot&râre duce la o!icializarea relaţiei( adic& la c&s&torie "i(
ast!el( la %ntemeierea !amiliei'
Familia reprezint& 0o !orm& de comunitate uman& alc&tuit& din doi sau mai mulţi indi*izi(
uniţi prin le&turi de c&s&torie "isau paterne( realizând( mai mult sau mai puţin latura $ioloic&
"isau cea psihosocial& -I' 7itro!an( C' Ciuperc&( 1HH( p'1J.' Acest lucru presupune c& e#ist&
doi parteneri( cu sau !&r& copii( sau un partener cu unul sau mai mulţi copii proprii' Cred %ns& c&
merit& su$liniat& !uncţia !undamental& a !amiliei de a !orma personalitatea copiilor ap&ruţi %n
cadrul ei' 3n cadrul !amiliei( !iecare dintre noi do$ândim caracterisicile care ne *or de!ini ca
persoane' Aici %n*&ţ&m "i ne dez*olt&m identitatea sexuală( e#primat& prin sex-roluri( adic& acel
set coerent de comportamente care deri*& din condiţia noastr& de $&r$at sau !emeie "i la care
ceilalţi se a"teapt&( tocmai datorit& apartenenţei noastre la un se# sau altul'

 Dac& arunc&m o scurt& pri*ire la !amilile care ne %ncon2oar&( o$ser*&m o mare di*ersitate de
structuri "i mani!est&ri !amiliale' 7ult mai mare decât e#ista acum @? sau 1?? de ani' Acest lucru
se datoreaz& câtor*a schim$&ri pe toate planurile societ&ţiiB economic( social( psiholoic(
spiritual' Iat& care sunt cele mai semni!icati*e dintre aceste schim$&ri care au a*ut e!ect inclusi*
asupra !amilieiB
• dezvoltarea materială a societăţii( care a trans!ormat omul %ntr+un indi*id centrat pe
acumulare "i mai puţin pe e#istenţ&' Acum oamenii se de!inesc mai mult prin ceea ce au(
decât prin ceeadeceaceea
semni!icati*&G !ac sau sunt'tendinţa
e#ist& Valorile personalede"iasociale
oamenilor au cunoscutmai
se responsa$iliza o $ul*ersare
puţin pentru
dez*oltarea "i %mplinirea emoţional&( cât mai mult pentru cea material&'
• depersonalizarea omului( care deri*& destul de direct din caracteristica de mai sus' La aceasta
se mai adau& "i tendinţa de a *aloriza mai dera$& indi*idul unic( decât !amilia sau rupul'
Ast&zi se !olose"te mai mult 0eu( decât 0noi' Se pune accent pe dez*oltarea indi*idual&(
decât pe cea %mpreun&' Asta in!luenţeaz& "i cre"terea *ârstei la care se c&s&toresc tinerii( la
cre"terea *ârstei la care !emeile ale s& de*in& mame'
• creşterea ritmului de viaţă şi a variantelor de petrecere a timpului ( atât %n zona pro!esional&(
cât "i %n cea personal&( ceea ce a a*ut ca e!ect apariţia unor noi ne*oi care se cer satis!&cute'
7erit& %ns& s& ne %ntre$&m dac& aceste ne*oi sunt reale sau sunt 0create de mintea noastr&
sau de societate -care de*ine din ce %n ce mai presant& cu toate in*enţiile "i ariti!icialit&ţile ei.'
• conştientizarea dezavantajelor ale familiilor tradiţionale( care puneau accent pe sta$ilitatea
!amilial&( "i mai puţin pe satis!acţia reciproc& a mem$rilor ei' Ast&zi tinerii sunt mult mai
orientaţi spre satis!acţia marital&( spre %mplinirea emoţional& %n cuplu( decât s& urm&reasc& cu
orice preţ lone*itatea cuplului sau a !amiliei'
• pozitivarea atitudinii faţă de femei( de la $um+ul !eminismului( la %ncerc&rile actuale de
echili$rare a atitudinii !aţ& de cele dou& se#e'
• relaxarea atitudinii !aţ& de sarcinile "i copiii pro*eniţi din a!ara relaţiile de cuplu sta$ile sau
!aţ& de adopţiiG
• deschiderea !aţ& de metodele contraceptive "i !olosirea lor pe scar& lar&( care a dus la
controlul sarcinilor "i deci la controlul *ârstei maria2ului "i a tipului de relaţie de cuplu dorit
de cei doi parteneriG
• schimarea mentalităţii( din una stimatizatoare %n una de acceptare( "i toleranţ& !aţ& de
modelele noi de *iaţ& !amilial&( cum ar !i !amilia cu un sinur p&rinte( cuplurile a!late %n
concu$ina2(
p&rinţi cuplurile
etc'( dar "i !aţ&"ide
c&s&toriile
!enomene%ntre parteneri
precum de acela"i
di*orţul( se#( locuitul
separarea( adolescenţii care de*in
%mpreun& %naintea
c&s&toriei'
• tendinţa la liertinaj( inclusi* -sau mai ales. se#ual "i de a !i !uraţi de modelele !amiliale 0la
mod&( cum ar !i( de e#emplu concu$ina2ul "i cuplul homose#ual'
• relaxarea presiunii isericii asupra relaţiilor se#uale "i instituţiei !amiliei'

Dincolo de aceste schim$&ri( pe noi ne intereseaz& s& %nţeleem ce se %ntâmpl& %n interiorul

!iec&rei !amilii' De aceea( psiholoia !amiliei se centreaz& mai dera$& pe unicitatea !iec&rei
!amilii( ţinând %ns& cont de toate in!luenţele e#ercitate asupra ei' Dar pentru a a2une s&
p&trundem %n uni*ersul interior al !amiliei( cred c& te a2ut& o incursiune %n celelalte domenii ale
"tiinţei care %ţi pot !acilita %nţeleerea "i studiul mecanismelor psiholoice speci!ice !amiliei' A"a
c& te in*it s& meri mai departe( la urm&torul su$capitol'

H
 23 R%la,iil% do&%ni'l'i .i/olo(i%i fa&ili%i +i .i/o%>olo(i%i c' alt% +ti in,%

!siholo"ia familiei este unul dintre domeniile care se studiaz& %n ultimii ani de studiu la toate
!acult&ţile de pro!il' Este !iresc acest lucru deoarece el necesit& cuno"tinţe acumulate din primii
ani de studiu "i este !oarte leat de multe alte arii ale psiholoiei' #omeniul psiholo"iei familiei
se ocupă de
disoluţiei studiul precum
familiei, teoretic şişi al
aplicativ al mecanismelor
proceselor psiholo"ice
şi fenomenelor ale în
care au loc constituirii,
cadrul uneimenţinerii
familii şi'
6entru aceasta este necesar s& d&m atenţie atât la elementele comune !amiliilor( cât "i celor care
di!erenţiaz& !amiliile %ntre ele' Ast!el( nici a$ord&rile nomotetice( nici cele idiora!ice nu sunt
!ertile luate indi*idual( ci doar %mpreun&'
!sihosexolo"ia este un domeniu !oarte strâns leat de psiholoia !amiliei' Cu toate
acestea( se poate *or$i de o e#istenţ& independent& a sa( al&turi de celelate ramuri ale psiholoiei'
Din punctul de *edere al Iolandei 7itro!an -1HHJ( p' .( psihose#oloia este domeniul de studiu
al 0particularităţilor comportamentale ale celor două sexe în stailirea, funcţionarea şi
dezvoltarea relaţiilor interpersonale erotico-sexuale, interactive şi de intercunoaştere ' Dup&
aceea"i autoare( acest domeniu %"i propunse s&B e#plice "i e*alueze din punct de *edere
psihosocial e#perienţele de comunicare( comuniune( coe*oluţie "i coe#istenţ& din cuplu -erotic
"isau con2ual. "i din !amilie( s& a$ordeze dianoza "i terapia st&rilor dis!uncţionale ale cuplului
din persepcti*a intimit&ţii'
6sihose#oloia este un domeniu $ine delimitat( constituit la raniţa dintre medicin& "i
psiholoie' El are o istorie destul de scurt&( %n sensul c& a ap&rut mai târziu ca psiholoia "i
medicina ca arie indi*idual&' Cuno"tinţele de psihose#oloie e#ist& %ns& de mult( e*ident'
0$ultiplele interferenţe interdisciplinare%%%îi consolidează şi justifică domeniul( a"a cum a!irm&
Constantin En&chescu %n &ratatul s&u de psihosexolo"ie -8??=( p' 1J.' Tot acest autor consider&
c& o$iectul de studiu al psihose#oloiei este reprezentat de instinctul sexual şi comportamentele
le"ate de el -8??=( p' 1.'
E*ident( psiholoia !amiliei "i psihose#oloia !olosesc multe dintre conceptele "i modalit&ţile
de analiz& ale celorlalte ramuri ale psiholoiei' De aceea( pentru a putea %nţelee aceste dou& arii
de care ne *om ocupa %n acest manual este necesar ca in!ormaţiile pe care le+aţi studiat anii
anteriori s& !ie $ine asimilate' Iat& care sunt domeniile psiholoice "i non+psiholoice cu care
psiholoia !amiliei "i psihose#oloia sta$ile"te relaţiiB
•

!siholo"ia "enerală
de personalitate( + de aici a*em
cu prec&dere numeroase
la !ormarea in!ormaţiidup&
lor( deoarece( despre
cumprocesele
$ine estepsihice "i sistemul
cunoscut( acestea
se modeleaz& %n mare m&sur& %n interiorul !amiliei' 4amilia este cea care pune $azele
personalit&ţii indi*idului( mai ales %n ceea ce pri*e"te caracterul s&u "i stimularea "i
dez*oltarea aptitudinilor sale'
• !siholo"ia socială + este ramura psiholoiei din care a iz*orât practic psiholoia !amiliei' Ea
ne *or$e"te despre relaţiile dintre oameni( despre diade sau cupluri( despre rupurile mici( iar
!amilia este un ast!el de rup' De asemenea( psiholoia social& se ocup& de studiul proceselor
"i !enomenelor psihosociale cum ar !iB cunoa"terea interpersonal&( comunicarea( con!lictele(
competiţia( cooperarea( atracţia interpersonal&( !ormarea coaliţiilor( !enomenul atri$uirii(
manipulare( neociere etc' Toate aceste !enomene sunt re&site "i %n cadrl cuplurilor "i
!amiliilor' De aceea( o $un& cunoa"tere a psiholoiei sociale presupune "i o $un& $az& de
plecare %n cunoa"terea "i %nţeleerea psiholoiei !amiliei'

1?
• !siholo"ia vârstelor sau a dezvoltării + se ocup& de e*oluţia "i dez*oltarea persoanei de+a
lunul etapelor de *iaţ&' )i cum o mare parte din aceast& *iaţ& o petrecem %ntr+o !amilie( !ie ea
cea %n care ne+am n&scut( !ie cea pe care o !orm&m( climatul !amilial "i tot ce se %ntâmpl& %n
!amilie *a a*ea un impact !oarte important asupra e*oluţiei "i !uncţion&rii noastre %n toate
ariile *ieţii' Ast!el( dac& aţi asimilat in!ormaţiile din acest domeniu( atunci cu siuranţ&
psiholoia !amiliei "i psihose#oloia *& *or !i la %ndemân& "i *& *or stimula curiozitatea mai
departe' V& in*it s& *& aduceţi aminte de teoria ata"amentului a lui o;l$9( de stadiile de
dez*oltare
Eri<son( astapsihose#ual& ale lui
ca s& amintesc S' de
doar 4reud( de etapele
o parte de dez*oltare
dintre noţiunile care *&psihosocial&
*or !i utile ale
de lui
acumE'
%ncolo'
• !sihanaliza + este domeniul care ne introduce %n analiza apro!undat& a dez*olt&rii noastre
psihose#uale( a dinamicii dintre instanţele psihicului uman -con"tient( incon"tient "i
su$con"tient sau sine( eu "i supraeu.( a relaţiilor dintre p&rinţi "i copii "i %n special a modului
%n care !uncţionarea psihic& la maturitate este puternic in!luenţat& de relaţiile pe care noi le
a*em cu p&rinţii %n timpul copil&riei'
• !sihoterapia şi consilierea psiholo"ică + sunt ramuri ale psiholoiei care !olosesc !oarte mult
in!ormaţiile din psiholoia !amiliei "i din psihose#oloie pentru a putea a2uta persoanele(
cuplurile sau !amiliile a!late %n impas e#istenţial'
• 'europsiholo"ia + se %nrude"te mai ales cu psihose#oloia( deoarece %i o!er& acesteia
in!ormaţii cu pri*ire la mecanismele de le&tur& %ntre psihic "i corp( mai ales dintre psihic "i
creier'
• $edicina + mai ales prin aria ei denumit& medicina de !amilie( se a!l& %n stâns& le&tur& cu
psiholoia !amiliei( deoarece %nţeleerea modului de !uncţionare a unei !amilii determin& "i
%nţeleerea mecanismelor ei de !uncţionare !izic&( a $olilor "i transmiterea lor
transeneraţional& -mai multe detalii *eţi a!la când *eţi studia capitolul despre a$ordarea
transeneraţional& "i cel despre enoram&.' De asemenea( aria medicinii numit& se#oloie
reprezint& o alt& surs& !oarte $oat& de in!ormaţii( %n special pentru psihose#oloie'
• (ntropolo"ia + prin studiile ei pri*ind di*ersele culturi umane( ea !urnizeaz& psiholoiei
!amiliei "i psihose#oloiei in!ormaţii cu pri*ire laB di!erenţele dintre !amiliile aparţinând altor
culturiG di!icult&ţile care apar %n !amiliile mi#te -cu parteneri pro*enind din culturi di!erite.G
ritualurile ce sunt !olosite de !amilie %n momentele sale importante de e*oluţie -e#' ritualurile
de trecereB $otezul( nunta( %nmormântarea.G mani!est&rile impulsului "i al comportamentelor
se#uale din di!erite culturi'
• )ociolo"ia + %ndeose$i socioloia !amiliei( studiaz& "i ea !amilia( dar ca instituţie social& "i %n
relaţie cu societatea' Ast!el( in!ormaţiile ei *in s& %m$o&ţeasc& cuno"tinţele despre !amilie(
dar o!er& "i spri2in %n %nţeleerea !uncţion&rii se#uale a persoanei( dac& ţinem cont de
practicile se#uale considerate ca !iind accepta$ile pentru o societate dat&'
• #reptul + %n special cel al !amiliei( se $azeaz& mult pe datele psiholoiei !amiliei pentru a
putea ela$ora "i aplica lei cu pri*ire la protecţia !amiliei "i a mem$rilor ei( precum "i cu
pri*ire la mani!estarea se#ual& a mem$rilor societ&ţii'

R%?'&at'l ca.itol'l'i

3n acest capitol am urm&rit s& %ţi o!er in!ormaţiile de $az& despre cuplu( !amilie( c&s&torie'
Te ro( pune accent pe perspecti*a psiholoic& a de!inirii lor' losarul de 2os te *a a2uta %n acest
sens' Sper c& am reu"it "i s& %ţi mai stimulez "i interesul pentru studiul domeniului' 7+am centrat
11
"i pe câte*a suestii de materii studiate de tine %n anii trecuţi de unde ai mai putea a*ea sau lua
in!ormaţii depre !amilie "i indentitate se#ual&' Deci re*ezi cuno"tinţele din 6siholoia eneral&(
6siholoia social&( 6siholoia *ârstelor( Neuropsiholoie( Socioloie( 6sihoterapie( Consiliere
psiholoic&' E*ident( nu te ope"te nimeni s& cite"ti "i din medicin& -se#oloie>. sau drept> 7i+a"
dori s& r&mâi cu principalele in!ormaţii "i de!iniţii re!eritoare la conceptele de $az& -la e#amen
aceste concepte pot !i *izate %n mod direct.' De asemenea( %n !inal( *ei &si câte*a suestii
$i$liora!ice pe care le+ai putea consulta( %n cazul %n care *rei s& %ţi e#tinzi $aa2ul de cuno"tinţe'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

C'.l' 0o structur& $ipolar&( de tip $iopsihosocial( $azat& pe interdeterminism mutual

-partenerii se satis!ac( se stimuleaz&( se dez*olt& "i se realizeaz& ca
indi*idualit&ţi $ioloice( a!ecti*e "i sociale( unul prin intermediul celuilalt. -I'
7itro!an 1HH( p'1.
C))tori% 0un proces interpersonal al de*enirii "i maturiz&rii noastre ca personalit&ţi( de
con"tientizare( redirecţionare "i !ructi!icare a tendinţelor( pulsiunilor "i
a!init&ţilor incon"tiente( de autocunoa"tere prin intercunoa"tere' Scopul ei este
cre"terea personal& prin e#perienţa con2ualit&ţii "i parentalit&ţii -I' 7itro!an(
1HH( p'1.
Fa&ili% 0o !orm& de comunitate uman& alc&tuit& din doi sau mai mulţi indi*izi( uniţi
prin le&turi
$ioloic& de c&s&torie
"isau "isau paterne(
cea psihosocial& realizând(
-I' 7itro!an( mai mult sau
C' Ciuperc&( maip'1J.
1HH( puţin latura
Pi/olo(ia domeniul al psiholoiei care se ocup& de studiul teoretic "i aplicati* al
fa&ili%i mecanismelor psiholoice ale constituirii( menţinerii "i disoluţiei !amiliei(
precum "i al proceselor "i !enomenelor care au loc %n cadrul unei !amilii'
Pi/o%>olo(i% domeniul "tiinţi!ic medico+psiholoic de studiu al instinctului se#ual "i a
comportamentelor leate de mani!estarea acestuia

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' De!iniţi ce %nseamn& pentru *oi cuplul "i !amilia'

8' Discutaţi %n rupuri de câte patru persoane di!erenţele "i asem&n&rile dintre de!iniţiile date

=' cuplului
Sta$iliţi "i
"i !amiliei'
arumentaţi care ar !i *ârsta potri*it& pentru a %ntemeia o !amilie( pentru
$&r$aţi "i pentru !emei' Discutaţi %n rupuri mici *ariantele *oastre' 4aceţi un mic studiu
printre cunoscuţii *o"tri de alte *ârste "i comentaţi di!erenţele ap&rute'
' C&utaţi %n sursele $i$liora!ice suerate e#emple de studii sau lucr&ri care s& demonstreze
le&turile psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei cu celelalte "tiinţe sau domenii ale
psiholoiei'

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

CIU6E,CO( C'( Cuplul modern * între emancipare şi disoluţie, Ed' Tipoale#( Ale#andria( 8???'
D,UPO( 4'( !sihosociolo"ia familiei, Ed' Didactic& "i 6edaoic&( ucure"ti( 1HH'

18
7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie şi dizarmonie ( Ed' )tiinţi!ic& "i Enciclopedic&(
ucure"ti( 1HH'
7IT,54AN( I' 7IT,54AN( N'(Familia de la ( la +( Ed' )tiinţi!ic&( ucure"ti( 1HH1'
7IT,54AN( I'( !siholo"ia relaţiilor dintre sexe( Ed' Alternati*e( ucure"ti( 1HHJ'
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ntroducere în psihosociolo"ia şi psihosexolo"ia familiei( Ed'
Alternati*e( ucure"ti( 1HHJ'
T544LE,( A'( (l treilea val( Ed' 6olitic&( ucure"ti( 1H1( 1H='

1=
 CAPITOLUL 2

Caract%ri?ar%a it%&'l'i fa&ilial

3n acest capitol %ncepem s& sond&m pro!unzimile !amiliei' Vom *edea ce are de spus teoria
eneral& a sistemelor despre !amilie( *&zut& ca sistem( dup& care *om studia structura !amiliei(
a"a cum o concepe Sal*ador 7inuchin' Vom trece %n re*ist& !uncţiile !amiliei( descrise de 7aria
Voinea "i *om
e#perienţa descrieta"i!amilie
din propria analiza*aprincipalele tipuri
!i !oarte $un& de !amilie
pentru e#istente'
a %nţelee Nu pe
materialul uitacare
c& l+am
"i aiciales s&
ţi+l prezint' La !inalul parcurerii acestui capitol( m& a"tept de la tineB
+ s& cuno"ti caracteristicile sistemului !amilialG
+ s& !aci di!erenţa %ntre su$sistemeG
+ s& %nţelei !uncţiile !amiliei "i s& le aplici unui caz concretG
+ s& poţi identi!ica tipurile de !amilie "i s& le caracterizezi din punct de *edere psiholoic'

13 Fa&ilia ca it%&3

3n psiholoia !amiliei( teoria eneral& a sistemelor "i ci$ernetica -prin Nor$ert Qiener(
Lud;i *on ertalan!!9. au a*ut un cu*ânt important de spus( ca "i %n alte domenii "tiinţi!ice'
Ast!el( a !ost preluat& ideea de sistem( de!init ca ansam$lu de elemente a!late %ntr+o ordine
non%ntâmpl&toare(
ertalan!!9 a lansatcare !uncţioneaz&
ideea pe $aza
con!orm c&reia unor reuli
un sistem "i dispune
este mai mult decât homeostazie
de suma -echiliru
p&rţilor lui( .'
deci( cu
alte cu*inte( aplicat la !amilie( !amilia este mai mult dec&t suma mem$rilor ei componenţi' Adic&(
ceea ce conteaz& %n a$ordarea !amiliei este "i interacţiunea dintre ace"ti mem$ri( care se
realizeaz& dup& anumite reuli( a*ând anumite !uncţii "i c&utând s& %"i meţin& un anumit
echili$ru'
E#ist& sisteme %nchise -care nu comunic& cu mediul( nu !ac schim$ de resurse cu mediul
%ncon2ur&tor. "i sisteme deschise -care comunic& cu mediul( !ac schim$ de resurse cu mediul
%ncon2ur&tor.' Dup& acest model( !amiliile pot a*ea rade di!erite de deschidere c&tre mediul
%ncon2ur&tor( alc&tuit din prieteni( rude( *ecini( "coal&( alte instituţii( etc' Ast!el familiile pot fiB
• mai închise( a*ând puţine relaţii sau chiar deloc cu mediul( !uncţionând dup& reulile "i
principiile proprii( acestea a*ând un mare rad de riidizare "i !iind !oarte rezistente la
schim$areG de e#emplu !amilii care au !oarte puţini prieteni( la care nu *in %n *izit& rude(
*ecini( prieteni(
la noi idei care %"i educ&
sau modalit&ţi copiii doar dup& propriile principii( ne!iind prea disponi$ili
de !uncţionareG
• mai deschise( cele cu multe relaţii de preietenie care presupun *izite reciproce( preocup&ri
pentru modi!icarea reulilor "i a concepţiilor prin o$ser*area altor !amilii'

6e de alt& parte( ci$ernetica( ca "tiinţ& care se ocup& de studiul mecanismelor de !eed$ac< ale
sistemelor cu autorelare a contri$uit la a$ordarea !amiliei prin conceptul de uclă de feedac F
mecanism prin care sistemul preia in!ormaţia pentru a+"i rela starea( scopul !inal !iind echili$rul
"i sta$ilitatea lui' 4amilia !olose"te "i ea mecanisme de !eed$ac< prin care %"i menţine sta$ilitatea
"i echili$rul dinamic' Feedac+ul poate !i de dou& !eluriB
• pozitiv F este mecanismul prin care in!ormaţia semnaleaz& ne*oia de a modi!ica sistemul(
pentru a+l !ace s& e*olueze'
• ne"ativ F in!ormaţia semnaleaz& ne*oia de a reechili$ra sistemul( datorit& unei pertur$&ri'

1
3n cazul !amiliilor( mecanismele de !eed$ac< poziti* sunt reprezentate de acţiunile pe le
%ntreprind( de e#emplu( când copilul mere la r&diniţ& sau la "coal&' 3n !uncţie de reacţiile
copilului "i caracteristicile r&diniţei sau "colii( p&rinţii %"i *or reoraniza stilul de *iaţ&B
proramul zilnic de munc&( timp li$er( timpul dedicat lecţiilor( tipurile de acti*it&ţi e#tra"colare
etc' Tot un e#emplu de !eed$ac< poziti* este "i !enomenul autopro!eţiei %mplinite -pe care %l
cunoa"teţi de la psihoterapie.' 7ecanismele de !eed$ac< neati* sunt pedepsirea( %n*ino*&ţirea(
umilirea(
mem$rilor'cearta( simptomele( $&taia( !olosite pentru a corecta comportamentele re"ite ale

23 Str'ct'ra it%&'l'i fa&ilial

C%nd ne re!erim la structura sistemului !amilial( a*em %n *edere pe Sal*ador 7inuchin'

Sal@ador Min'c/in este un psihiatru arentinian care a crescut

%ntr+o !amilie !oarte numeroas&' Acest !apt a dus la o %nţeleere
!oarte $un& a conte#tului social "i !amilial %n care !uncţioneaz&
oamenii' ândirea "i stilul de munc& au !ost !oarte mult in!luenţate
de lucrul s&u %n Israel cu !amiliile minoritare( cu !amiliile a*ând
*enituri reduse din Ne; Ror< "i cu !amiliile pacienţilor
psihosomatici' El cunoscut&
!amilii e#trem de a dez*oltat o a$ordare
"i uzitat& psihoterapeutic&
%n toat& pentru
lumea' A$ordarea sa
a primit in!luenţe din partea concepţiilor lui Al!red Adler( reor9
ateson "i 5rtea 9 asset'

Sal*ador 7inuchin de!ine"te structura familială ca ! iind setul inviziil de cerinţe

funcţionale ce or"anizează modurile în care memrii familiei interacţionează ' 5 !amilie este un
sistem ce opereaz& prin intermediul pattern+urilor tranzacţionale' &ranzacţiile repetate stailesc
pattern-urile le"ate de cum, când şi cine cu cine se relaţionează'
6attern+urile tranzacţionale pot !i *er$ale sau non*er$ale( cunoscute sau necunoscute' Dar
!uncţia lor este de a rela comportamentul mem$rilor !amiliei' 3n !elul acesta( unicitatea !iec&rei
!amilii este dat& de tranzacţiile repetiti*e care construiesc pattern+uri de !uncţionare a respecti*ei
!amilii'

1' Aceste
Unul pattern+uri sunt menţinute
"eneric, re!eritor prinuni*ersale
la reulile dou& tipuri de u*erneaz&
care constrâneriBoranizarea !amiliei' De
e#emplu( e#ist& %n cadrul !amiliei o ierarhie a puterii "i o complementaritate a !uncţiilor
-copii nu au acelea"i ni*eluri de autoritate ca p&rinţii( iar ace"tia din urm& au ne*oie de o
interdependenţ& pentru a acţiona ca o echip&.'
8' Unul idiosincratic, re!eritor la e#pectaţiile reciproce ale unor mem$rii particulari ai
!amiliei' Aceste e#pectaţii se construiesc %n timpul numeroaselor neocieri( implicite sau
e#plicite( dintre mem$rii !amiliei "i de reul& apar %n mici e*eniemnte zilnice' 4iecare
dintre mem$rii !amiliei contri$uie la dez*oltarea "i %nt&rirea acestor a"tept&ri'

7inuchin consider& c& structura !amilial& are ne*oie de !le#i$ilitate( deoarece ea tre$uie s&
reziste la schim$are -pân& la un anumit ni*el.( dar s& se "i adapteze atunci când circumstanţele o
cer( pentru a+"i putea menţine interalitatea "i !uncţionalitatea' Acest lucru se realizeaz& prin
intermediul susistemelor familiale3
1@
 Su$sistemele !amiliale sunt reprezentate !ie de indi*izii sinuri( !ie de diade -e#emplu
mam& F copil( soţ F soţie.' Ele se pot !orma dup& criterii precumB eneraţia c&reia mem$rii
aparţin( se#( interese( !uncţii' Cele mai importante "i mai des %ntâlnite su$sisteme !amiliale suntB
1' )usistemul adulţilor F uneori acesta este denumit "i su$sistemul marital sau al soţilor(
deoarece include( de reul&( diada soţilor' ,olul preponderent este cel de a modela
intimitatea "i ana2amentul' 6rincipalele a$ilit&ţi necesare pentru a+"i %ndeplini acest rol
sunt complementaritatea "i acomodarea reciproc&' Complementaritatea permite !iec&rui
soţ s& participe
Adic& am$ii soţilasimt
*iaţac&!amilial&( s& o!ere !&r&
pot !i independenţi( a considera
dar %n c& prin
acela"i timp "i c&aceasta pierde ce*a'
sunt %mpreun&'
Di!icult&ţile de relaţionare pot ap&rea de e#emplu( atunci când unul dintre soţi insist& %n
urm&rirea propriilor scopuri( l&sând %n urm& scopurile diadei ca %ntre'
Acest su$sistem poate de*eni un re!uiu !aţ& de stresul e#tern( "i o matrice pentru contactul
cu alte sisteme sociale' El poate stimula %n*&ţarea( creati*itatea "i cre"terea( ceea ce poate duce la
acomodarea reciproc&( adic& la susţinerea aspectelor poziti*e ale partenerului "i la actualizarea
aspectelor creati*e ale acestuia( aspecte ce erau inacti*e pân& atunci'
Su$sistemul marital are ne*oie "i de protecţie !aţ& de cerinţele "i ne*oile altor sisteme( mai
ales %n situaţia cuplurilor cu copii( pentru a+"i o!eri unul altuia suport emoţional'
8' )usistemul parental apare atunci când se na"te primul copil "i de reul& cuprinde p&rinţii(
dar poate include "i mem$rii ai !amiliei e#tinse -e#emplu F $unica.' ,esponsa$ilitatea lor
este mai ales de a cre"te copiii( de a+i hida( de a sta$ili limitele "i de a+i disciplina' Acum
apar de multe
mem$ru ori di!icult&ţi(
al diadei maritale( dardeoarece adulţii
"i p&rinte de*in
pentru %n "i
copil acela"i timp partener
nu %ntotdeauna pentru
aceste dou&cel&lalt
tipuri
de !uncţii sunt e!icient %ntrep&trunse' Asta poate duce la desta$ilizarea cuplului marital(
prin atraerea unui copil %n interiorul acestui su$sistem sau la izolarea copilului de c&tre
cuplul marital -mai rar.' 5rice in!luenţ& e#terioar& asupra copilului sau modi!icare %n
e*oluţia acestuia *a a*ea e!ecte "i asupra acestui su$sistem( chiar "i asupra celui marital'
=' )usistemul fratriilor include copiii din !amilie "i le o!er& acestora primul rup social %n
care sunt cu toţii eali' 3n acest su$sistem copiii %n*aţ& neocierea( cooperarea(
competiţia( su$misi*itatea( suportul reciproc( ata"amentul !aţ& de prieteni' Ei preiau
di!erite roluri "i poziţii %n !amilie( iar de multe ori acestea de*in semni!icati*e pentru
e*oluţia lor ulterioar& %n *iaţ&' 3n !amiliile cu mulţi copii e#ist& o di!erenţiere a rolurilor "i
mai accentuat&( cel mic %nc& acţionând %n aria securit&ţii( %nri2irii "i a hid&rii( timp %n
care cel mare de2a e#perimenteaz& contactele "i contractele cu mediul e#tra!amilial'
4iecare
cerinţele su$sistem
"i ne*oile are ne*oie
celorlalte de "raniţe
su$sisteme( dar clare( dar "ia !le#i$ile
"i pentru pentru
!i capa$il a se prote2a"ides&
s& neocieze
interacţioneze cu acesta'
.raniţele reprezint& un concept !undamental al orient&rii structuraliste' Ele reprezint&
reuli care de!inesc cine particip& "i cum' ,olul raniţelor este de a prote2a di!erenţierea
su$sistemelor' 4iecare dintre acestea are !uncţii speci!ice "i anumite cerinţe de la mem$rii s&iG
dez*oltarea a$ilit&ţilor interpersonale %n interiorul acestor sisteme se repercuteaz& asupra li$ert&ţii
su$sistemului respecti* !aţ& de celelalte'
Natura raniţelor *a a*ea un puternic impact asupra !uncţion&rii !iec&rui su$sistem( dar "i al
!amiliei ca %ntre'
7inuchin descrie trei tipuri de raniţe care se %ntind pe un continuum de la !oarte riide la
!oarte di!uzeB
- .raniţele ri"ide sunt cele care permit o interacţiune "i o comunicare minimal& %ntre su$sisteme'
Indi*izii pot !i izolaţi sau !orţaţi s& acţioneze autonom' Ele permit mem$rilor ma#imum de
1
independenţ& "i o interacţiune minim& cu ceilaţi mem$rii' Su$sistemele -adic& indi*izii sau
diadele. pot de*eni ast!el separate de restul !amiliei'
- .raniţe clare F se a!l& la mi2locul continuumului dintre riid "i di!uzG sunt cele care promo*eaz&
comunicarea deschis& "i intimitatea su$sistemelor( ast!el %ncât acestea pot opera li$er pentru
%ndeplinirea !uncţiilor lor %n cadrul !amiliei'
- .raniţe difuze F sunt caracterizate prin de!inirea *a& a !uncţiilor "i a mem$rilor care !ac parte
din su$sisteme' Ele permit o intimitate minim& "i o interacţiune ma#im&' Nu este clar cine are
responsa$ilitatea "i autoritatea(
termeni( relaţiile dintre mem$riiiar mem$rii
sunt !amiliei pot !i mult in!luenţaţi unul de cel&lalt' 3n alţi
suprapuse'

53 F'nc,iil% fa& ili%i

E#ist& mai mulţi autori care au descris pe lar !uncţiile pe care le %ndepline"te o !amilie' 5
prezentare clar& "i detaliat& o poţi &si la 7aria Voinea( %n cartea ei 0Socioloia 4amilei -1HH=.'
Eu am pre!erat aici o scurt& trecere %n re*ist& a principalelor !uncţii ale !amiliei' Acestea suntB

• Funcţia economică F presupune a asiura resursele materiale( !inanciare necesare e#istenţei

!amiliei -locuinţ&( hran&( haine( etc'.' Aceast& !uncţie este !oarte important&' Dac& ea este
realizat& corespunz&tor( atunci !amilia se poate concentra "i poate %ndeplini "i celelalte !uncţii'
Aceast& !uncţie este realizat& de am$ii soţi prin aducerea *eniturilor -ca urmare a e#ercit&rii
unei
"i de pro!esii(
trai( princel mai des.( prin
transmiterea procurarea
pro!esiei "i producerea
"isau susţinerea hranei(
copiilor a o$iectelor
%n aleerea de %m$r&c&minte
pro!esiei'
• Funcţia de socializare F presupune a transmite cu scopul asimil&rii de c&tre copii( mai ales(
dar "i de c&tre toţi mem$rii !amiliei( a atitudinilor( *alorilor( principiilor( modelelor de
comportament caracteristice unui anumit rup social' Cu alte cu*inte( este *or$a de !uncţia de
educare' Scopul acesteia este interarea %n societate a persoanei -copilului.' Educaţia se
mani!est& la toate ni*elurileB material( !izic( psiholoic( moral( spiritual' E*ident( !amiliile au
di!erite rade de mani!estare a acestei !uncţiiB unele se preocup& !oarte mult de educarea
mem$rilor s&i( %n timp ce altele mai deloc'
• Funcţia de solidaritate F presupune a asiura unitatea "i sta$ilitatea !amiliei' Ea implic&
mani!estarea sentimentelor de a!ecţiune( de respect( de apartenenţ& la rupul !amilial( a
%ncrederii mem$rilor unii %n alţii( a a2utor&rii "i a susţinerii reciproce de+a lunul timpului( a
dez*olt&rii intimit&ţii' Se o$ser*& c& %n ultima *reme aceast& !uncţie pare din ce %n ce mai sla$
%ndeplinit&( !apt do*edit de cre"terea ratei di*orţurilor "i a %nmulţirii relaţiilor de concu$ina2( a
celi$atarilor "i a !amiliilor monoparentale'
• Funcţia sexual-reproductivă F presupune ca cei doi soţi s& se ssatis!ac& se#ual reciproc "i s&
dea na"tere la copii' Aceste dou& componente ale acestei !uncţii sunt %ndeplinite di!erit( %n
sensul c& %n unele !amilii accentul se pune pe %mplinirea se#ual&( %n timp ce %n alte !amilii( se
acord& o importanţ& mai mare na"terii copiilor' E*ident acest lucru este dependent de cultura
din care !ac parte !amiliile( de radul "i tipul de educaţie a*ut( de credinţele reliioase( de
dorinţa "i caracteristicile !izice "i psiholoice ale celor doi soţi -parteneri.' Actualmente( %n
societ&ţile mai a*ansate economic cuplurile "i !amiliile tind tot mai mult s& pun& %n prim plan
%mplinirea a!ecti*+se#ual&( dup& care cea reproducti*&'

1J
 43 Ti.'ril% d% f a&ilii

Literatura de specialitate o!er& o multitudine de tipoloii re!eritoare la !amilii' 4&când o

sintez& a lor( *om lua %n considerare câte*a dintre criteriile pe care le consider a !i cele mai
importante pentru identi!icarea "i %nţeleerea tipurilor de !amiliiB

• criteriul numărului de parteneri care !ormeaz& !amiliaB

-parteneri
familii poli"ame
$&r$aţi( (!emeia
la rândul lor de
a*ând dou& tipuriB
dreptul familii poliandrice
s& se c&s&toreasc& cu mai+ unde
mulţie#ist& maifamilii
$&r$aţiG mulţi
poli"inice + unde e#ist& mai multe partenere !emei( adic& $&r$aţii au dreptul de a+"i alee
mai multe soţii' De reul&( num&rul de copii %n ast!el de !amilii este mai mare' 6oliamia
este %ntâlnit& la unele popoare "i are rolul de a prote2a societatea prin promo*area se#ului
masculin sau !eminin( dup& caz'
+ familii mono"ame ( %n care un $&r$at sau o !emeie are dreptul s& se c&s&toreasc& doar cu
un sinur partener' La rândul ei( mono"amia( ca !orm& !amilial&( poate !i serială( adic& %n
cazul decesului partenerului sau al di*orţului partenerul r&mas se poate rec&s&tori( sau
monoamie strictă( atunci când partenerul nu mai are dreptul s& se rec&s&toreasc&'
Societatea este cea care con!er& dreptul de c&s&torie cu unul sau mai mulţi parteneri'
Societatea româneasc& este( dup& cum se "tie( o societate care promo*eaz& monoamia
serial&'
Tot %n cadrul
+ familii monoamiei
nucleare + !ormateputem
din ceidi!erenţia
doi soţi alte dou&lor
"i copiii tipuri de !amiliiBAcest tip de !amilie
nec&s&toriţi'
este cel mai %ntâlnit "i mai dorit %n toate societ&ţile( deoarece el permite o le&tur& mai strâns&
%ntre mem$rii !amiliei( relaţii democrate "i sta$ilirea propriilor reuli de !uncţionare !amilial&'
Ast!el( %ntr+o !amilie nuclear& radul de intimitate este mai mare( iar "ansele de a !i satis!&cute
ne*oile se#ual+a!ecti*e( de siuranţ& "i sta$ilitate cresc'
+ familii extinse + !ormate din mai mulţi mem$ri ai !amiliei care locuiesc %n acela"i spaţiu
"i care reprezint& dou& sau trei eneraţiiB !raţi( p&rinţi( $unici( copii "i nepoţi' Acest tip de
!amilie su$ordoneaz& !amilia nuclear& "i de cele mai multe ori este !ormat din dou&
!amilii nucleare' De e#emplu( doi soţi cu unul sau doi copii care locuiesc %mpreun& cu
p&rinţii unuia dintre soţi -sau doar cu un p&rinte.' Sau o !amilie nuclear& care locuie"te cu
un !rate sau o sor& c&s&torit& sau nu( cu sau !&r& copii' Acest tip este !oarte %ntâlnit %n
societ&ţile tradiţionale( dar nu numai' El se caracterizeaz& prin conser*atorism al reulilor
"i tradiţiilor
reulile !amiliale' "i
de oranizare Cu!uncţionare
alte cu*inte(
"i !amilia cea!amilii'
celorlalte mai %nDe
*ârst& *a tinde
reul&( s& impun&
se p&streaz& o$iceiul
ca cel mai %n *ârst& $&r$at s& !ie considerat capul !amiliei( cel care ia deciziile importante
sau care cel puţin *a !i consultat atunci când tre$uie luate hot&râri importante' De
e#emplu( doi soţi care locuiesc cu p&rinţii *or tinde s& adopte acelea"i comportamente ca
"i p&rinţii( indi!erent dac& sunt sau nu de acord cu ele "i pot s& se raporteze la dorinţa
p&rinţilor lor ori de câte ori doresc s& %ntreprind& ce*a' De aceea( datorit& acestei tendinţe
la conser*area pattern+urilor de *iaţ& "i de relaţionare( deseori tân&rul cuplu intr& %n
con!lict cu cuplul parental cu care con*ieţuie"te( ceea ce determin& sc&derea intimit&ţii "i
a satis!acţiei maritale' Nu de puţine ori se poate a2une chiar la disoluţia cuplului nou
constituit datorit& imi#tiunii p&rinţilor %n relaţia acestuia sau prin tendinţa prea riid& de
p&strare a *echilor o$iceiuri' 3n alte cazuri( cuplul tân&r este cel care pertur$& cuplul
parental prin re*olt& sau pertur$are a relaţiilor e#istente( ceea ce poate duce la tensiuni(
con!licte sau chiar dezoranizarea *ieţii !amiliale' Alteori( relaţiile dintre !amiliile
1
 nucleare ce !ormeaz& !amilia e#tins& se pot deteriora doar dup& apariţia copiilor
-nepoţilor.' Când $unicii preiau un rol conduc&tor al !amiliei( ei tinzând s& de*in& p&rinţi
atât pentru nepoţi( cât "i pentru p&rinţii acestora -copilul propriu "i soţul sau soţia aecstuia.
se poate a2une la neclarit&ţi "i con!uzii de rol atât pentru p&rinţi( cât "i pentru copii(
ace"tia din urm& nemai"tiind de cine s& asculte "i când'
Totu"i( acest tip de !amilie are "i câte*a avantaje semni!icati*e' 3n primul rând( !aptul c&
e#ist& mai mulţi mem$ri %nseamn& "i o mai mare *arietate de modele de comportament
care pot !idi!erit&'
educaţie adoptateDe de copii' 4iecare!amilia
asemenea( mem$rue#tins&
al !amiliei este di!erit
asiur& "i poate
puternice o!eri o de
sentimente
apartenenţ& "i siuranţ& care sunt esenţiale pentru $una dez*oltare psihic& a copiilor' Este
mult mai u"or s& e#iste mai multe persoane care s& permit& un $un ata"ament al copiilor(
!apt deose$it de important %n dez*oltarea lor emoţional&( mai ales la ni*elul %ncrederii %n
sine "i a a$ilit&ţilor de relaţionare cu ceilalţi' Totodat&( %ntr+o !amilie e#tins& este mult mai
u"or s& se !ac& !aţ& sarcinilor ospod&re"ti( crizelor !amiliale "i s& se %ndeplineasc&
!uncţiile !amiliei' A*anta2ele sunt cu atât mai mari "i mai e*idente cu cât !iecare mem$ru
%"i cunoa"te "i %"i duce la $un s!âr"it rolul pe care %l are "i respect& ne*oile "i relaţiile
celorlalţi( %n special intimitatea'
6e lân& !amilia nuclear& "i cea e#tin s& se mai *or$e"te %n literatur& "i de familia de
ori"ine( care este reprezentat& de !amilia %n care s+a n&scut cine*a( adic& p&rinţii "i !raţii
unei persoane'
•

criteriul numărului
+ familii de părinţi
iparentale caree#ist&
( %n care !ormeaz&
am$ii!amiliaB
p&rinţiG la rândul lor( acestea pot !i formate din
părinţii naturali ai copilului -copiilor. sau pot !i familii mixte sau reconstituite( dac&
p&rinţii au mai !ost c&s&toriţi "i au di*orţat sau "i+au pierdut partenerul' Ei *in cu proprii
copii %n noua c&s&torie( dar pot a*ea "i copii comuni'
4amiliile reconstituite %ntâmpin& o serie de di!icult&ţi pe care *or tre$ui s& le dep&"easc& "i
care pro*in din pierderile su!erite anterior !orm&rii lor' Cele mai !rec*ente o$stacole sau
pro$leme %ntâlnite de !amiliile reconstituite suntB
 neacceptarea p&rintelui *itre de c&tre copil -copii. din simplul !apt c& %l percepe
ca %nlocuind+ul pe cel naturalG aceast& neacceptare este %nsoţit& adesea de
sentimente de respinere( !urie( ur&( elozie' Aceste sentimente sunt %ns& destul de
!ire"ti pentru copil( dar ele pot s& se diminueze %n timp' La aceast& situaţie pot
contri$ui "i atitudinile sau re"elile de comportament ale p&rinţilor( cum ar !i
de*alorizarea p&rintelui
admonesta copilul( *itreeducati*e
tehnicile %n !aţa copiilor(
dure sauretraerea dreptului
pur "i simplu de a educa
di!erite pe caresau
p&rintele *itre le !olose"te etc'
 copilul poate considera c& p&rintele s&u natural %i o!er& mai puţin& atenţie "i iu$ire
dup& rec&s&torire( mai ales dac& p&rintele nu e#plic& di!erenţa dintre iu$irea
parental& "i cea con2ual&'
 neacceptarea copilului de c&tre p&rintele *itre' Este uneori !oarte di!icil pentru
p&rintele *itre s& mani!este a!ecţiune pentru copilul partenerului( mai ales dac&
acesta %l respine sau chiar se re*olt& "i lupt& %mpotri*a sa' De multe ori( p&rintele
este cel care are ne*oie s& %"i a2usteze comportamentul ast!el %ncât s& poat& s& !ac&
!aţ& acestei situaţii'
 con!licte !raterne dintre copiii proprii ai celor doi parteneri "isau copiii pro*eniţi
din c&sniciile lor anterioare' Copiii din c&s&toriile anterioare se pot simţi mai puţin

1H
 importanţi( mai puţin doriţi sau iu$iţi decât noul copil al cuplului' Sau se pot
considera deza*anta2aţi sau mai pedepsiţi atunci când re"esc decât !ratele sau sora
lor *itre&'
+ familii monoparentale( %n care unul dintre p&rinţi nu e#ist&( copilul sau copiii !iind
crescuţi doar de un sinur p&rinte' Lipsa unui p&rinte se poate datora decesului acestuia(
di*orţului( sau aleerii unei persoane de a de*eni p&rinte unic( prin na"terea unui copil
conceput prin !ertilizare in *itro sau cu un partener care nu *a lua parte la cre"terea
copilului(
di*orţului sau prin adopţia
p&rinţilor unui copil'unui
"i decesului Celepartener'
mai multe3n!amilii
plus(monoparentale
cele mai multe se datoreaz&
!amilii
monoparentale sunt cele !ormate din mam& "i copil -copii.( atât din moti*e naturale( cât "i
din raţiuni culturale -tri$unalele %nc& consider& mamele p&rinţi mai potri*iţi pentru copii(
de"i nu %ntotdeauna este a"a.' Dar %n ultima *reme asist&m la tot mai multe !emei care %"i
asum& rolul de mam& sinur&( prin na"terea unui copil sau prin adopţie' Tocmai pentru c&
rolul de p&rinte sinur nu este tocmai con!orta$il "i u"or de realizat !inanciar( persoanele
care %"i asum& aceast& postur& !ac parte din cele cu *enituri peste medie "i ni*el crescut de
educaţie' De asemenea( acestea *or e#perimenta mai puţine di!icult&ţi comparati* cu cele
cu *enituri mici "i ni*el sc&zut de educaţie' 6&rinţii sinuri sunt pu"i %n situaţia de a educa
sinuri copilul( dar de reul& ei apeleaz& "i la persoane din !amilia e#tins& -$unici( alte
rude( $one etc'.' E#ist& %ns& o di!erenţ& %ntre mamele sinure "i taţii sinuri' 7amele
sinure tind s& nu apeleze la !el de mult la alte persoane pentru a2utor( a2unând de aceea
la suprasolicitare
"i la "i tensiuni
copii' De asemenea( ele interioare care"iserolul
tind s& preia pot tat&lui(
trans!orma
ceea%ncesimptome(
se %ntâmpl&atât la ele(
!oarte rarcât
%n
cazul $&r$aţilor p&rinţi sinuri' 3n aceste !amilii este !oarte e*ident&B
 modi!icarea reulilor + de e#emplu( mamele sinure au uneori tendinţa de a de*eni
mai autoritare( mai riide %n aplicarea reulilor( %ncercând s& suplineasc& lipsa
tat&luiG taţii( dimpotri*&( au unoeri tendinţa de a de*eni mai delicaţi( mai a!ectuo"i(
dar "i mai restricti*i %n unele reuli -de e#emplu( *enirea acas& seara a !etelor.G
 modi!icarea raniţelor dintre mem$rii "i su$sisteme F de e#emplu raniţele dintre
p&rinte "i copilul unic sau copilul cel mare tind s& de*in& di!uze( trans!ormând
relaţia lor !ie %n una de prietenie e#aerat&( !ie %n una de parteneriat' Acest lucru *a
modela atitudinea ulterioar& a copilului de*enit adult !aţ& de partener "i proprii
copii'
 modi!icarea %ntreii structuri !amiliale F adic& su$sistemul adulţilor este redus la
un sinurceea
se#uale( adult' Dedetermina
ce *a aceea *or di!icult&ţi
e#ista lacune %n modelarea
%n mani!estarea intimit&ţii
intimit&ţii la erotico+
copii atunci
când ei se *or implica %ntr+o relaţiei de parteneriat "i %n *iitoarea lor !amilie' 6entru
copiii din aceste !amilii se pune pro$lemaB cum se !ormeaz& identitatea lor
se#ual&/ Cine reprezint& modelul !eminin "i cine cel masculin/ Cum *or introiecta
ei modelul mamei "i cel al tat&lui/ Iat& de ce prezenţa am$elor modele( indi!erent
de radul de rudenie( este !oarte necesar( chiar dac& *or r&mâne %nc& unele lacune
%n identitatea se#ual& a copilului "i %n a$ilit&ţile lui de mani!estare a intimit&ţii'

• criteriul numărului de copiiB

+ !amilia fără copii( adic& un cuplu c&s&torit care nu are %nc& sau nu *a a*ea niciodat&
copii' 3n zilele noastre sunt din ce %n ce mai multe cupluri !&r& copii' Apare un !enomen de
a %ntârzia momentul na"terii unui copil %n cuplu din mai multe moti*eB partenerii doresc s&

8?
se $ucure de intimitatea lor mai mult timpG doresc s& %"i testeze sta$ilitatea relaţiei pân& se
adapteaz& unul la cel&lalt( pentru a nu cre"te "ansele o!eririi e#perienţei de di*orţ
*iitorului copilG doresc s& %"i consolideze statutul economic( !ianciar -achiziţia unei
locuinţe( o$ţinerea unui ser*iciu $ine remunerat( sau siuranţa pro!esional&.G unul sau
am$ii parteneri se tem de responsa$ilit&ţile parentale -datorit& unei imaturit&ţi emoţionale(
a unor di!icult&ţi e#perimentate atunci când erau copii( a ne%ncrederii %n a$ilit&ţile
parentale( a ne%ncrederii %n sine.G partenerii doresc o mai mare li$ertate de presiunile
!amiliei de oriine
!aciliteaz& cu care
%ntârzierea poate unui
apariţiei "i locuiesc'
copilB E#ist& "i câte*a
!olosirea elemente
pe scar& lar&sociale care
a metodelor
contracepti*eG con"tientizarea re"elilor educati*e !&cute de p&rinţii partenerilor care
!ormeaz& cuplul actualG cre"terea ratei di*orţialit&ţiiG accentul pus pe %mplinirea
pro!esional& a tinerilorG cre"terea timpului petrecut la ser*iciu care are impact direct
asupra radului de stres( ceea ce duce la sc&derea capacit&ţii reproducti*e "i a intimit&ţii %n
cupluG in!luenţele !eminismului( ceea ce duce la reorientarea !emeilor c&tre *iaţa
personal& "i pro!esional& "i amânarea rolului matern' De reul&( !amiliile care dintr+un
moti* sau altul r&mân !&r& copii se caracterizeaz& printr+o intimitate !oarte mare( o !oarte
strâns& le&tur& emoţional& %ntre parteneri' De multe ori se a2une la o similaritate
accentuat&( atât psiholoic&( cât "i !izic&'
+ !amilia cu un sin"ur copilG este un model !oarte %ntâlnit acum la !amiliile tinere de la noi'
Este tipul de !amilie care %mpline"te ne*oia de paternitate a partenerilor( dar "i pre*ine
suprasolicitarea economic&
!amilia este !uncţional&( "i psiholoic&
echili$rat&( atuncideterminat& de prezenţa
copilul se dez*olt& "i elmai multordecopii'
normalG Dac&
reul&( el
*a simţi ne*oia unui !rate sau sor&' Dac& nu *a a*ea un *&r care s& ţin& loc de !rate( atunci
el %"i *a dori prieteni' Ast!el( %n !uncţie de caracteristicile sale personale *a de*eni timid(
izolat( sau dimpotri*&( socia$il' Copilul se simte %n atenţia am$ilor p&rinţi( ceea ce este un
lucru $un( dar cresc "ansele r&s!&ţului "i a centr&rii e#cesi*e pe sine' 6oate( datorit&
suprain*estiţiei emoţionale a p&rinţilor( s& r&mân& %n starea de copil pentru mult& *reme(
de"i( !izic( este un adult' 6entru c& tr&ie"te mai mult %ntre adulţi( copilul interiorizeaz& u"or
tr&irile acestora( ceea ce poate duce la con!licte interioare "i la %ntârzierea sau accelerarea
maturiz&rii' Are multe "anse de a se dez*olta( deoarece $ene!iciaz& de toate resursele
!amiliei' Dar dac& intimitatea %ntre parteneri are de su!erit -relaţiile de a!ecţiune s+au r&cit(
e#ist& con!licte sau $oli( etc'.( copilul unic este u"or atras %n coaliţii cu unul dintre p&rinţi
%mpotri*a celuilalt' Se %ntâlnesc ast!el numeroase !amilii %n care mama se coalizeaz& cu
copilul %mpotri*a
copilulG tat&lui( este
*arianta in*ers& datorit&
mai rolului timpuriu
rar %ntâlnit&( de"ipesecare %l are mama
%ntâlne"te %n relaţionarea
%n cazul mamelor cucu
pertur$&ri ma2ore de comportamente -de e#emplu( datorate unor $oli !izice "i psihice.'
Ast!el( copilul poate su$stitui rolul de partener sau de con!ident( %n !uncţie de se#ul
copilului "i de ne*oile ne%mplinite ale p&rintelui' De aceea( copilul poate dez*olta o
loialitate e#aerat& !aţ& de p&rinte -sau p&rinţi.( ceea ce *a determina di!icult&ţi %n
asumarea rolului de partener %n *iitoarele sale relaţii' Loialitatea poate !i amestecat& cu
sentimente de *in& pentru ne!ericirea p&rintelui( sentimente de neputinţ&( ne%ncredre %n
sine'
+ !amilia cu doi copii G este un model de !amilie !oarte apreciat "i !oarte %ntâlnit' 7arele
a*anta2 este c& !raţii %n*aţ& s& se accepte( s& se iu$easc&( s& cola$oreze( s& neocieze' 0 )e
au unul pe altul  se spune deseori( accentuând !aptul c& oricând se pot a2uta "i spri2ini'
,olurile %n cas& sunt %mp&rţite pe se#e "i %n ordinea apariţiei -sau ordinea %n !ratrie.' Apare
%ntre ei "i !enomenul competiţiei( mai ales pentru draostea p&rinţilor "i pentru resursele
81
 materiale' Competiţia este mai e*ident& la !raţii apropiaţi ca *ârst&' Aceast& competiţie nu
este neati*&( este chiar de dorit( pentru c& ea stimuleaz& a$ilit&ţile de neociere "i de a
!ace !aţ& societ&ţii unde copilul *a %ntâlni !oarte mulţi eali( nu doar unul' Conteaz& "i
se#ul copiilor %n mani!estarea a!ecţiunii( dar "i a con!lictelorB dac& sunt de acela"i se#(
a!ecţiunea poate !i mai dera$& camaradereasc&( dar "i contri$uie la !ormarea unor
tendinţe homose#ualeG dac& sunt de se#e di!erite( atunci uneori a!ecţiunea poate !i
amestecat& "i cu sentimente erotice( reprimate de ta$u+ul incestului sau nu -depinde de
atitudinea
mama cu un p&rinţilor.' Apar
copil "i tat&l cudes coaliţii( cele mai %ntâlnite !iind %ntre mam& "i copii( sau
cel&lalt'
+ !amilia cu trei sau mai mulţi copiiG %n aceste !amilii( !raţii au mari "anse s& se !ormeze
unul dup& cel&lalt( s& se creasc& unul pe cel&lalt' Dac& resursele materiale ale !amiliei sunt
insu!iciente( de multe ori( mai ales %n !amiliile tradiţionale( primul copil *a a*ea sarcini
similare cu cele ale p&rinţilor( adic& de a ţine ospod&ria( de a a2uta la cre"terea celorlalţi
copii( de a lucra atunci când cre"te mai mare' Cu alte cu*inte( *a de*eni ceea ce se
nume"te copil parental' 5ricare dintre copiii din !ratriile numeroase poate de*eni parental(
dar cele mai mari "anse le au primii' Acest rol de copil parental poate !i adaptati* F dac&
apare %n !amiliile numeroase "i duce la o mai $un& !uncţionare a !amiliei F sau
neadaptati*( când p&rintele renunţ& la rolul s&u "i copilul tre$uie s& %l preia' Cei care au
!ost copii parentali %n !amiliile de oriine p&streaz& acest pattern de %nri2ire "i mai târziu(
inclusi* !aţ& de proprii parteneri %n !amiliile pe care le *or constitui' Un alt !enomen
destul
neli2at(des&des %ntâlnitsentimente
dez*olte este ca celdedin!rustrare(
mi2loculne%ncredere
!ratriei s& se
%n simt& inorat
sine( !urie' emoţional(
Acest lucru poate
determina tul$ur&ri de comportament "i alte simptome -inclusi* $oli( insuccese "colare "i
pro!esionale( di!icult&ţi de relaţionare.'

• criteriul orientării sexuale a celor doi parteneri B

+ familii heterosexuale + %n care am$ii parteneri sunt heterose#uali' Este !amilia cea mai
%ntâlnit& %n lume "i asupra ei ne centr&m dominant "i noi interesulG
+ familii homosexuale + %n care cei doi parteneri sunt homose#uali sau les$iene' Ei pot
a*ea sau nu copii( pro*eniţi din c&s&torii anterioare cu parteneri heterose#uali( sau prin
adopţie sau !ertilizare in *itro' Este un tip de !amilie mai puţin %ntâlnit( nou ap&rut %n aria
tipoloiilor !amiliale' E#ist& doar câte*a state europene care au acceptat c&s&toriile dintre
partenerii
Deocamdat&(homose#uali(
sunt mai dar %ncepe cuplurile
acceptate s& !ie dinhomose#uale(
ce %n ce mai acceptat
!&r& a !idelealizate
c&tre alte %ntr+o
state'
c&s&torie' ,ela#area mentalit&ţii %n ceea ce pri*e"te orientarea homose#ual& a determinat
apariţia acestui tip de !amilie' Totu"i( homese#ualii "i les$ienele pre!er& %nc& s& r&mân&
cupluri( "i mai puţin s& %ntemeieze !amilii' Ei pun un accent !oarte mare pe li$ertatea
personal& "i a e#prim&rii se#ualit&ţii'

• criteriul apartenenţei culturale al partenerilorB

+ !amilii %n care partenerii aparţin aceleiaşi culturiG este tipul cel mai !rec*ent %ntâlnit'
+ !amilii mixte( %n care partenerii aparţin unor culturi diferite' Este un tip de !amilie care
de*ine din ce %n ce mai o$i"nuit o dat& cu multiplele posi$ilit&ţi de c&l&torie dintr+o zon&
%n alta a lumii( datorit& dez*olt&rii tehnicii de comunicare prin tele!on( !a#( internet' 7ulte
cupluri din ziua de ast&zi se !ormeaz& %n urma primelor contacte a*ute prin internet'

88
 A*anta2ul este c& internetul !aciliteaz& punerea %n contact a oamenilor( !iind un ade*&rat
a2utor pentru cei !oarte ocupaţi cu cerinţele pro!esionale sau cei mai izolaţi social' 5 ast!el
de !amilie mi#t& are %n !aţ& numeroase pro*oc&ri( %n special acelea de a armoniza "i
di!erenţele de cultur&( de tradiţii( al&turi de cele personale care e#ist& %n orice !amilie' 3n
,omânia cele mai !rec*ente cazuri de !amilii mi#te sunt cele realizate %ntre români "i
unuri( %ntre români "i nemţi( %ntre români "i rromi( dup& care urmeaz& celelalte tipuri de
com$inaţii' Cei care realizeaz& cupluri "i !amilii mi#te cultural dau do*ad& de o mai mare
deschidere mental& "i spiritual&(
ândire "i comportament' Tocmaimai
de puţin
aceea(a!ectaţi de de
sunt total pre2udec&ţi
acord cu "iAna
maiTucioc*+odan
!le#i$ili %n
care spunea %n cartea pe care a coordonat+o 0Vocaţia !amiliei %n dez*oltarea comunic&rii
interetnice %n ,omânia -studii "i cercet&ri. c&B !amiliile tinere etnic mi#te deţin un
potenţial remarca$il "i resurse poziti*e %n a dep&si pre2udec&ţile "i st&rile tensionale inter+
etnice "i c& ele pot contri$ui la dez*oltarea unor relaţii poziti*e %ntre mem$rii di!eritelor
naţionalit&ţi -1HH( p' J.'

63 Rol'ril% fa &ilial%

,olurile sunt seturi coerente de comportamente a"teptate de la o persoan& %n *irtutea poziţiei

pe care o are %ntr+un sistem( rup( societate' Dac& *or$im de !amilie( atunci rolul familial
reprezint& setul coerent de comportamente pe care memrii familiei îl aşteaptă de la fiecare
celălalt memru
urm&toarele tipuriînde
funcţie
roluride poziţia pe care o ocupă în sistemul familial' Ast!el( putem identi!ica
!amilialeB
 ,ol con2ual -de partener( de soţsoţie. F *izeaz& relaţionarea cu soţulsoţiaG
 ,ol parental -de p&rinte. F *izeaz& relaţionarea cu copiiiG
 ,ol !ratern -de !rate. F *izeaz& relaţionarea cu !raţii'

6ro$lema este c& nu e#ist& comportamente clare( sta$ilite "i acceptate de toat& lumea pentru
!iecare dintre aceste roluri' 4iecare dintre noi consider& c& anumite comportamente tre$uie s&
e#iste la un partener( la un p&rinte( la un !rate' Totu"i( putem e#trae câte*a elemente comuneB

,ol con2ual • Cunoa"terea de sine "i a parteneruluiG

• Satis!acerea reciproc& a ne*oilor a!ecti* F se#uale( a intereselor "i aspiraţiilor
re!eritoare la *iaţa de cupluG
• Susţinere reciproc& %n urm&rirea sarcinilor "i !uncţiilor !amilieiG
• 7odelarea intimit&ţii "i a *ieţii de cuplu pentru copiiG
• Stimularea !uncţion&rii cuplului prin !olosirea tuturor resurselor personale'
,ol parental • Cre"terea "i educarea copiilorG
• 4ormarea identit&ţii se#uale a copiilorG
• Stimularea e*oluţiei "i dez*olt&rii personalit&ţii la copii'
,ol !ratern • 3n*&ţarea traiului al&turi de eali -prin a!ecţiune( ri*alitate( solidaritate(
competiţie( con!lict( neociere.G
• Completarea identit&ţii de sine "i a celei se#ualeG
• Susţinerea a!ecti*& "i comportamental& %n di!erite situaţii'

3n unele !amilii pot e#ista carenţe %n %ndeplinirea rolurilor !amiliale' Acestea pot consta %nB
8=
 • exacerarea rolului( adic& de e#emplu( soţul sau soţia s& se dedice e#clusi* rolului
con2ual( ceea ce poate duce la sentimente de su!ocare( de culp& "i control %n partener "i la
inorarea copiilorG e#aerearea rolului parentalB se %ntâmpl& des ca mamele s& !ac& acest
lucru( !&când din maternitate scopul de a e#ista( un scop %n sine( punând totul( chiar "i pe
ele( pe planul doi %ntotdeaunaG hipertro!ierea rolului !ratern apare %n situaţiile %n care un
!rate %"i poate %ndrepta %ntreaa atenţie( ri2& "i *iaţ& spre !raţii s&i( inorând propriile
ne*oi "i scopuri -de e#emplu la copii parentali.'
•
minimalizarea rolului !amilialGacti*it&ţi
spre relaţii e#tracon2uale( de e#emplu( minimalizarea
pro!esionale( rol rolului con2ual
parental "i %ndreptarea
sau !ratern( etc'G
minimalizarea rolului parental duce la neli2area copiilor sau pri*area acestora de ri2a(
atenţia "i satis!acerea ne*oilor pe care sinuri nu "i le pot %ndeplini( ceea ce las& urme %n
dez*oltarea personalit&ţii lorG acest !enomen apare la p&rinţii imaturi( la cei cu $oli !izice
"i psihice ra*e( la cei care %"i respin propria se#ualitate -mame care %"i respin
!eminitatea( taţi care nu mani!est& masculinitate.( p&rinţii dependenţi -de alte persoane F
p&rinţi sau parteneri( de su$stanţe etc'.( p&rinţi dominatori "i aresi*i( p&rinţi insta$ili'
7inimalizarea rolului !ratern apare atunci când !raţii se inor& unii pe alţii( sau e#ist&
multiple tensiuni "i con!licte %ntre ei'

R%?'&at'l ca.itol'l'i

3n acest!amiliei(
mem$rilor capitol pe
amstructura
prezentat !amilsistem
acestui ia ca !amilial(
sistem( adic& am pus
pe !uncţiile accent pe
"i rolurile interacţiunea
!amiliale' Ast!el(
sper s& reţii c&B
• structura !amiliei( a"a cum o %nţelee Sal*ador 7inuhin este alc&tuit& din su$sisteme F cel al
adulţilor( cel parental "i cel al !ratriei F "i dispune de raniţe F riide( !luide "i di!uzeG
• e#ist& patru mari !uncţii ale !amilieiB economic&( de socializare -sau educare.( de solidaritate
"i se#ual+reproducti*&G
• c& !amiliile iau mai multe !orme sau tipuri( clasi!icate dup& mai multe criteriiG cele mai
semni!icati*e pentru noi acum sunt !amiliileB poliame( monoame( nucleare( e#tinse(
monoparentale( mi#te sau reconstruite( mi#te etnic sau cultural( homose#uale( sau %n !uncţie
de num&rul de copii'
• C& rolurile !amiliale sunt de tip con2ual( parental "i !ratern "i c& ele( de"i teoretic au un
anumit conţinut( la ni*el practic( pentru !iecare persoan&( iau o !orm& speci!ic&' ,olurile pot !i
%ndeplinite e#cesi* sau insu!icient'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

Sit%& fa&ilial rupul !amilial *&zut ca interacţiunea dintre mem$rii s&i componenţi( dup&
anumite reuli "i %ndeplinind anumite !uncţii care au ca scop menţinerea
echili$rului !amiliei'
F%%d!ac$ mecanism prin care un sistem -deci "i !amilia. preia in!ormaţii pentru a+"i
rela starea( scopul !inal !iind echili$rul "i sta$ilitatea sistemului'
Str'ct'ra setul in*izi$il de cerinţe !uncţionale ce oranizeaz& modurile %n care
fa&ilial) mem$rii !amiliei interacţioneaz& -S' 7inuchin.G caracteristicile permanente
ale rupului !amilial -7' Voinea.'
S'!it%& mem$rii !amiliei sinuri sau %n diade care se pot !orma dup& criterii
8
fa&ilial precumB eneraţia c&reia mem$rii aparţin( se#( interese( !uncţii "i care
%ndeplinesc anumite !uncţii "i roluri -S' 7inuchin.'
Grani,% reuli care de!inesc cine "i cum se comport& "i care au rolul de a prote2a
di!erenţierea su$sistemelor -S' 7inuchin.'
Ti. d% fa&ili% mod speci!ic de oranizare al unei !amilii'
Co.il .ar%ntal copil care are responsa$ilit&ţi de p&rinte( al&turi sau nu de p&rinţi( %n special
s& creasc& ceilalţi !raţi'
Rol fa&ilial setul
!iecarecoerent
cel&laltdemem$ru(
comportamente pe de
%n !uncţie carepoziţia
mem$rii !amiliei
pe care %l a"teapt&
o ocup& de la
%n sistemul
!amilial

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' &se"te %n e#perienţa ta de *iaţ& !amilial& e#emple de !eed$ac< poziti* "i neati*'
8' Caracterizeaz& su$sistemele !amiliei din care !aci parte "i tipul de raniţe dintre ele'
=' Caracterizeaz& su$sistemele !amiliei p&rinţilor t&i -$unicii cu p&rinţii. "i tipul de ran iţe
dintre ele' 5$ser*& di!erenţele care apar dintre cele dou& tipuri de !amilii' Comenteaz& cu
un cole ceea ce ai descoperit'
43 Celi$atul constituie un tip de !amilie/ Arumenteaz&( indi!erent dac& r&spunzi cu DA sau

@' NU'
Cum se %ndeplinesc !uncţiile %ntr+o !amilie monoparental&/ Discut& cu o cole& di!erenţele
care apare din acest punct de *edre %ntre !amiliile monoparentale cu mam& "i cele cu tat&'
' Caracterizeaz& relaţiile !amiliale din urm&toarea !amilieB o mam& cu o !at& de J ani este
c&s&torit& de 8 ani cu un $&r$at care *ine %n aceast& c&s&torie cu o alt& !at& de 1? ani'
J' Consideri c& ar tre$ui inclus %n tipurile de !amilie "i concu$ina2ul -numit "i uniune li$er&./
Cum ai arumenta acest lucru/
' Care sunt( %n opinia ta( comportamentele care intr& %n rolul con2ual al soţiei "i care su nt
cele care intr& %n rolul con2ual al soţului' E#ist& di!erenţe/ Ce !el de di!erenţe/
:3 Cum ai descrie relaţiile dintre !raţi( dac& %ntr+o !amilie ar e#ista urm&toarea !ratrieB un
$&iat de 1J ani( o !at& de 1@ ani( o !at& de H ani "i un alt $&iat de  ani/
1?' Care ar !i principalele pro*oc&ri ale unei c&s&torii %ntre o românc& "i un american/ Dar
%ntre un român "i o americanc&/

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/( Cam$ride( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress(
1HJ'
7INUC:IN( S'( 4IS:7AN( :'C'( Famil/ &herap/ &echni0ues( Cam$ride( 7A'( :ar*ard
Uni*ersit9 6ress( 1H1'
7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie şi dizarmonie ( ucure"ti( Ed' )tiinţi!ic& "i
Enciclopedic&( 1HH'
7IT,54AN( I'( !siholo"ia relaţiilor dintre sexe( ucure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ'
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ntroducere în psihosociolo"ia şi psihosexolo"ia familiei(
ucure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ'
7IT,54AN( I'( VASILE( D'(&erapii de familie( Ed' S6E,( ucure"ti( 8???( 8??

8@
NIC:5LS( 7'( SC:A,T( ,'( &erapia de familie * concepte şi metode, traducere "i pu$licare
autorizat& de Asociaţia de terapie !amilial&( 8??@( oriinal pu$licat& de All9n  acon( 8??'
5STE,,IET:( 6'( Copilul şi familia, Ed' Didactic& "i 6edaoic&( ucure"ti( 1HJ='
TUCIC5V+5DAN( A'( -coord'.( 1ocaţia familiei în dezvoltarea comunicării interetnice în
2omânia( 4undaţia 0A,75NIA pentru !amiliile etnic mi#te din ,omânia( ucure"ti( 1HH'
VINCENT( ,'( Cunoaşterea copilului( Ed' Didactic& "i 6edaoic&( ucure"ti( 1HJ8'
V5INEA( 7'( )ociolo"ia familiei, Tipora!ia Uni*ersit&ţii ucure"ti( ucure"ti( 1HH='

8
 CAPITOLUL 5

Caract%riticil% @i%,ii d% fa&ili%

3n acest capitol plec de la premisa c& !amilia este un sistem dinamic( ea cunoa"te
trans!orm&ri permanente' 7em$rii ei se dez*olt&( e*olueaz& %mpreun& "i adau& noi elemente
care %m$o&ţesc *iaţa !amilial&' 3ţi *oi prezenta câte*a dintre concepţiile re!eritoare la ciclul *ieţii
!amiliale( câte*a aprocese
transeneraţional& !amiliei !amiliale semni!icati*e
-a lui 7urra9 o;en. pe "i
carem& opresc e#trem
o consider mai mult la a$ordarea
de interesant& "i de
util& %n %nţeleerea psiholoiei !amiliei' 7i+a" dori ca la !inalul studiului acestui capitol s&
cuno"tiB
+ care sunt principalele etape pri n care trec e o !amilie "i care sun t caracteristicile speci!ice
!iec&rei etapeG
+ s& caracterizezi procesul comunic&rii %n !amilieG
+ s& %nţelei de ce este a$ordarea lui 7urra9 o;en atât de important&G
+ s& poţi de!ini "i pune %n practic& noţiunea de di!erenţiere a sinelui "i toate celelalt concepte
ale orient&rii transeneraţionaleG
+ s& poţi construi "i interpreta sumar o enoram&G

13 Eta.%l% @i%,ii fa&ilial%

4amilia este un sistem deschis( *iu( cu in!luenţe multe "i di*erse din partea mediului "i
numeroase tipuri de interacţiuni cu acesta' Sistemul !amilial niciodat& nu r&mâne la !elG el se
schim$& de la un moment la altul %n !uncţie de e*enimentele care apar %n interiorul "i e#teriorul
!amiliei' El tre$uie s& se restructureze "i reoranizeze %n !uncţie deB
• apariţia sau dispariţia unora dintre mem$rii ei -na"terea copiilor a nepoţilor( decesul(
c&s&toria copiilor( re*enirea dup& un di*orţ a copilului %n cui$ul !amiliei de oriine.G
• cre"terea "i dez*oltarea mem$rilor -copilul mic( adolescentul( con"ietentizarea rolului
parental de c&tre p&rinte( %naintarea %n *ârst& etc'(.G
• apariţia unor e*enimente a"teptate sau nea"teptate -intrarea copilului la r&diniţ& sau
"coal&( di*orţul( pensionarea p&rinţilor( o$ţinerea unui loc de munc& pentru p&rinte( o
$oal& etc'.G

Deci( o schim$are %ntr+o eneraţie determin& schim$&ri "i %n celelalte eneraţii'

Trans!orm&rile care au loc %ntr+un sus$sistem !amilial in!luenţeaz& "i celelalte su$sisteme'
Important este s& reţii c& schim$&rile prin care trece o !amilie nu se !ac %n mod lin( ci( dimpotri*&(
%n salturi( unoeri presupunând chiar zuduiri( care pot !i pl&cute sau dureroase( dar aproape
%ntotdeauna stresante'
De e#emplu( atunci când copilul mere la "coal&( toţi ceilalţi mem$rii ai !amiliei %"i *or
schim$a proramul( atitudinile "i comportamentele unul !aţ& de altul' De asemenea( pro$lemele
de comunicare "i relaţionale pe care o !at& adolescent& de 1@ ani le are cu p&rinţii s&i se pot datora
interacţiunii mai multor !actoriB adapt&rii ei la adolescenţ&G crizei de ? de ani a tat&luiG
%nri2or&rii mamei sale pentru o $oal& proprie sau a unui p&rinte' Sau( dup& plecarea copiilor de
acas& "i resta$ilirea echili$rului "i a *ieţii %n doi a p&rinţilor( ei pot !i con!runtaţi cu %ntoarcerea
copilului %n urma unui di*orţ "i asta *a presupune o nou& "i di!icil& sarcin& parental&'

8J
 3n !elul acesta( a ap&rut ideea ciclului de *iaţ& !amilial&( care presupune parcurerea mai
multor stadii sau etape'
Sal*ador 7inuchin identi!ic& patru stadii de dez*oltare care apar %n ma2oritatea !amiliilorB
1' Constituirea cuplului F diada marital& !ormeaz& un sistem !uncţional prin neocierea
raniţelor -interacţiunea cu socrii.( reconciliind stilurile de *iaţ& di!erite "i dez*oltând
reuli re!eritoare la con!lict "i cooperare'
8' Familia cu copii mici F sistemul marital se reoranizeaz& atunci când apar copiii pentru
a se adapta
=' Familia cu cerinţelor cerute
copii şcolari şi de parentalitate'
adolescenţi * !amilia interacţioneaz& acum "i cu sistemul
"colar' 6e m&sur& ce copiii de*in adolescenţi( !amilia tre$uie s& se adapteze la pro$leme
ca in!luenţa prietenilor( pierderea parţial& a controlului parental( emanciparea copiilor(
etc'
' Familia cu copii mari * ace"tia de*in de2a adulţi( ast!el c& relaţia dintre p&rinţi "i copii
tre$uie modi!icat& pentru a de*eni relaţie de tip adult F adult'

Socioloii E@%l"n D'@al "i R%'!%n Hill au aplicat un cadru de dez*oltare !amiliilor din
anii 1H?( prin sta$ilirea unor etape discrete ale dez*olt&rii rupului !amilial( cu sarcini ce tre$uie
%ndeplinite pentru !iecare dintre ele' Acestea suntB
• Etapa cuplului !&r& copii
• Etapa !amiliei cu copii de *ârst& "colar&
•
Etapa !amiliei cu copii de*eniţi adulţiG
• Etapa !amiliei omului sinur -*&du*ia.'

Terapeuţii de !amilie <%tt" Cart%r "i Monica McGr%(or -1H?( 1HHH. au %m$o&ţit acest
cadruG ei au apelat la orientarea multieneraţional&( recunoscând patternurile culturale di*erse "i
a*ând %n *edere "i etape care nu sunt neap&rat speci!ice( cum ar !i di*orţul "i rec&s&toria' Este de
alt!el( considerat& cea mai cuprinz&toare "i demonstrat& clinic etapizare( oranizat& pe "ase etape
distincteB
a. iniţiati*a tân&rului adult
$. c&s&toria
c. !amiliile cu copii mici
d. !amiliile cu adolescenţi
e. iniţiati*ele copiilor "i p&r&sirea c&minului
!. !amilia la $&trâneţe'
Te ro( studiaz& "i ta$elul de mai 2os %n care sunt prezenta te mai detaliat etapele con!or m
concepţiei autorilor menţionaţi mai sus -dup& Nichols "i Sch;artz( 8??@( p' 18+ 18J.'
E*ident( nu e#ist& nici o *ersiune standard a etapelor *ieţii de !amilie' Nu numai c&
!amiliile au o di*ersitate de tipuri( a"a cum ai *&zut %n capitolul anterior( dar aceste tipuri pot a*ea
norme "i reuli !oarte di!erite pentru etape di!erite' Valoarea conceptului de ciclu de *iaţ& const&
%n a recunoa"te c& !amiliile( adesea( dez*olt& pro$leme la tranziţiile de la o etap& la alta datorit&
ina$ilit&ţii sau temerilor mem$rilor "i a sistemului !amilial de a !ace tranziţia de la o etap& la alta'
De aceea( te+a" rua s& nu le !olose"ti pentru a sta$ili "i a 2udeca ce este normal sau de a"teptat %n
anumite etape %ntr+o !amilie'

Eta.%l% cicl'l'i Proc%'l %&o,ional al Sc/i&!)ri d% (r ad'l do i n tat't'l

8
@i%,ii d% fa&ili% tran?i,i%i0 Princi.i'l c/%i% fa&ili%i c%r't% .%ntr' a contin'a
d%?@oltar%a
6&r&sirea caseiB Acceptarea responsa$ilit&ţii a. Di!erenţierea sinelui %n le&tur& cu
adulţii tineri emoţionale "i !inanciare !amilia de oriineG
sinuri $. Dez*oltarea relaţiilor intime ealeG
c. Sta$ilirea sinelui %n le&tur& cu munca "i
independenţa !inanciar&G
4ormarea
!amiliilor prin Ana2area %n noul sistem a.
$.4ormarea sistemului
,ealinierea relaţiilormaritalG
cu !amiliile e#tinse
c&s&torieB "i prietenii pentru a include soţulsoţiaG
noul cuplu
4amilii cu copii Acceptarea noilor mem$rii %n a. Adaptarea sistemului marital pentru a
mici sistem !ace loc copiilorG
$. 3mp&rţirea sarcinilor pri*ind cre"terea
copilului( a sarcinilor !inanciare "i
ospod&re"tiG
c. ,ealinierea relaţiilor cu !amilia e#tins&
pentru a include rolurile p&rinţilor "i
$unicilorG
4amilia cu 7&rirea !le#i$ilit&ţii a. Schim$area relaţiei p&rinte+copil pentru a
adolescenţi raniţelor !amiliei
putea permite pentru a
putea
independenţa permite
interiorul adolescentului
"i %n a!ara sistemuluiGs& se mi"te %n
copiilor "i sl&$iciunile
$. ,e!ocalizarea asupra pro$lemelor
$unicilor maritale de la mi2locul *ieţii "i asupra
cariereiG
c. 3nceputul schim$&rii spre %nri2irea
eneraţiei mai *ârstnice' Lansarea copiilor
"i plecarea'
Lansarea copiilor Acceptarea multitudinii de a. ,eneocirea sistemului marital ca o
"i plecarea lor de ie"iri "i intr&ri %n sistemul diad&G
acas& !amiliei $. Dez*oltarea relaţiilor adult+adultG
c. A !ace !aţ& diza$ilit&ţilor "i morţilor
p&rinţilor -$unicilor.G

4amilii %n *iaţa Acceptarea schim$&rii a. 7enţinerea !uncţion&rii "i intereselor

târzie rolurilor eneraţionale proprii "i sau ale cuplului %n !aţa declinului
psiholoicB e#plorarea noilor opţiuni ale
rolului !amilial "i socialG
$. Spri2in pentru un rol mai central al
eneraţiei de mi2locG
c. 4le#i$ilizarea sistemului !amilial datorit&
%nţelepciunii "i e#perienţei celor mai %n

8H
 *ârst&( spri2inind eneraţia mai *ârstnic&
!&r& suprasolicitarea lorG
d. Declan"area mecanismelor de copin
pentru a !ace !aţ& pierderii soţului( copiilor
"i a altor perechi "i pre&tirea pentru
moarte'

23 Proc%%l% fa& ili%i

3n cadrul !amiliei au loc numeroase procese "i !enomene !amiliale( cum ar !i intercunoa"terea(
comunicarea( cooperarea( con!lictul( competiţia( neocierea( !ormarea unor coaliţii( manipularea(
etc' 7+am ândit s& !ac o prezentare succint& doar a intercunoa"terii "i comuniic&rii( pe care le
consider !undamentale( l&sându+te pe tine s& le apro!undezi pe acelea care %ţi stârnesc interesul(
!olosind $i$liora!ia suplimentar& de la s!âr"itul capitolului'

Int%rc'noa+t%r%a

Al&turi de comunicare( acest proces de intercunoa"tere st& la $aza !orm&rii "i e*oluţiei
cuplului "i !amilei' Cei doi parteneri se %ntâlnesc( se plac( se %ndr&ostesc -de cele mai multe ori.
"i hot&r&sc
!orma un s& se cunoasc&'
cuplu sta$il( deDup& ce consider&
a r&mâne c& se cunosc
%mpreun&( su!icient(
de reul& dac& e#ist& Dar
se c&s&toresc' "i dorinţa de a
procesul
intercunoa"terii nu s+a %ncheiat( ci dimpotri*&( a$ia acum se mani!est& plenar' 5 dat& ce partenerii
%ncep s& locuiasc& %mpreun&( s& realizeze sarcinile casnice %mpreun&( s& !ac& !aţ& in!luenţelor
e#terne( ei se cunosc din ce %n ce mai mult( pe di*erse !aţete ale personalit&ţii' Ast!el
intercunoa"terea este un proces atât voluntar( conştient( cât " i involuntar, automat' 6artea
*oluntar& const& %n acţiuni directe de autodezvăluire "i dezvăluire reciprocă' 6artea in*oluntar&
const& %n comportamentele o$i"nuite "i automate pe care !iecare pertener le realizeaz& "i %n urma
c&rora partenerul poate culee in!ormaţii reprezentati*e despre cel&lalt' Uneori( acest tip de
intercunoa"tere este inorat sau minimalizat %n unele cuplui( partenerii $azându+se mai mult pe
ceea ce a!irm& decât pe ceea ce !ac' De e#emplu( %ntr+o !amilie cu un partener alcoolic sau
neimplicat emoţional( cel&lalt partener poate minimaliza comportamentele de a$uz de alcool sau
cele lipsite de a!ecţiune( crezând c& 0într-o zi se va schima ( pentru c& 0aşa spune' Asta *a duce
la o !als&
!aptele intercunoa"tere
caracterizeaz& omul"i cel
la un
mai!enomen
$ine' de autoiluzionare' Totu"i( a"a cum cred c& "tii "i tu(
Autodez*&luirea "i dez*&luirea reciproc& a2ut& !oarte mult la sta$ilirea intimităţii %n cuplu "i
!amilie' Atât cei doi parteneri( cât "i p&rinţii "i copiii sta$ilesc relaţii mai $une( mai deschise "i
mai calde tocmai prin intermediul autodez*&luirii' Tot ea !aciliteaz& stimularea draostei erotice(
dar mai ales cea pro!und&( matur&'
Dar nu este u"or "i nici la %ndemân& s& te dez*&lui "i s& asculţi dez*&luirea altei persoane( nici
chiar a soţului sau copilului t&u' Iat& care sunt câte*a dintre arajele intercunoa"teriiB
• Teama de a nu l&sa pe cel&lalt s& a!le presupusele de!ectele propriiG
• Teama de respinere sau pierdere care ar putea urma -%n mod real sau doar !antasmat.
dac& cel&lalt cunoa"te ceea ce tu apreciezi ca !iind urât( nepotri*it( de!ect( etc'G
• Tendinţa de a 2udeca propria dez*&luire sau ceea ce dez*&luie partenerul-a.G
• Tendinţa de a te ar&ta superior partenerului -ceea ce !alsi!ic& intercunoa"terea.G

=?
 • 7itul con!orm c&ruia 0 partenerul treuie să îşi dea sema cum eşti, dacă te iueşte
suficient de multG
• Deprinderi re"ite de comunicare -*ezi mai 2os( la $loca2ele comunic&rii.

E*ident( %ns&( ceea ce !aciliteaz& intercunoa"terea este autocunoaşterea "i încrederea în sine'
Ele a2ut& atât %n primele momente ale dez*&luirii( cât "i mai târziu( la apro!undarea
intercunoa"terii' Ele a2ut& la estionarea temerilor "i la eliminarea sau reducerea $ara2elor'

Co&'nicar%a

Comunicarea este !oarte strâns leat& de intercunoa"tere( !iind mi2locu l prin care aceasta
din urm& se realizeaz&' De aceea( o $un& comunicare *a stimula intercunoa"terea( care la
rândul ei *a contri$ui la satis!acţia "i %mplinirea comunic&rii'
Cred c& de2a cuno"ti cele dou& !orme !undamentale de comunicare uman& ( cea verală "i
cea nonverală ( a"a c& nu am s& insist asupra lor' 7enţionez doar c& am$ele sunt !olosite "i
!oarte utile %n cuplu "i !amilie' Ele pot a2uta la relarea relaţiilor !amiliale "i la reechili$rarea
sistemului !amilial'
5 alt& clasi!icare a tipurilor de comunicare( util& celor care studiaz& !amili a este cea a lui
reor9 ateson' El %mparte comunicarea %nB
• Comunicarea di"itală G
• Comunicarea analo"ică '

3n comunicarea di"itală ( !iecare mesa2 are doar un referent ( aparţine doar unui tip loic "i
const& %n semne ar$itrare -ateson "i Mac<son( 1H.' De e#emplu( cu*ântul mas& nu
desemneaz& nimic altce*a decât o pies& de mo$ilier' Din punctul de *edere al comunic&rii
diitale( o durere de cap este o durere de cap "i nimic altce*a'
3n comunicar ea analo"ică ( mesa2ul are mai mult decât un re!erent( putând e#prima
di!erite rade' De e#emplu( strânerea unui pumn este %n acela"i timp un semn pentru un
anumit tip de comportament -e#' ameninţare( opoziţie( !rustrare( aresi*itate.( dar( totodat&(
este "i o parte a acestui comportament' 3n anumite culturi( mani!est&ri ca plânsul( ţipatul(
ruperea hainelor( smulerea p&rului( lo*irea capului de un zid e#prim& %n mod analo di!erite
rade de disperare' Un mesa2 analoic poate !i decodi!icat doar prin luarea %n considerare a
altor mesa2e' e#primarea
concomitent( A"a de pild&( o durere de
dezustului( unstomac
mod denua teeste doar odedurere
sustrae de stomac(
la a !ace o trea$&(ci(sau o
cerere de a!ecţiune'  #urerea de stomac comunicat& cui*a ca mesa2 analoi c *a depinde de
situaţia "i de conte#tul %n care mesa2ul analoic a !ost emis -7adanes.' Ast!el( simptomele
care apar %n !amilie sunt de !apt mesa2e comunicate celorlalţi mem$ri cu scopul de a schim$a
ce*a %n sistemul !amilial'
De e#emplu( o soţie !rustrat& de lipsa de atenţie a soţului s&u preocupat de alte pro$leme %i
poate comunica $rusc o durere de stomac( %n timpul cinei' 7esa2ul are mai multe semni!icaţii'
El poate %nsemna intenţia de a+l deturna pe soţ de la pro$lemele lui( ne*oia de a+i capta
atenţia "i a!ecţiunea "i( totodat&( o stare !izic& loic& de discon!ort epiastric'
Sau  (m o durere de cap3 ( comunicat& %n momentul pre&tirii de culcare poate %nsemna
mai mult decât o stare intern&( deteriorarea relaţiilor se#uale sau re!uzul acestora'

=1
 De asemenea( stilul "i modalit&ţile de comunicare se %n*aţ& %n primul rând %n !amilie' Apoi ele
sunt modelate %n rupuri "i societate' De aceea( inclusi* $loca2ele %n comunicare *or !i preluate
din !amilie "i !olosite %n *iitoarele relaţii de cuplu "i de !amilie ale copiilor'
Elementele care facilitează o $un& comunicare suntB
• Sentimentele de a!ecţiune autentic& ale mem$rilor !amilieiG
• A$ilit&ţile de estionare ale sentimentelor care se nasc %n procesul comunic&riiG
• 5nestitatea "i promo*area ade*&rului %n orice comunicareG
•
Deschiderea la "i preţuirea mesa2elor -*er$ale "i non*er$ale. care *in de la ceilalţi
mem$rii( ca urmare a con"tientiz&rii !aptului c& acestea a2ut& la p&strarea echili$rului
!amilialG
• 5!erirea unui timp "i spaţiu special pentru comunicare( mai ales a ceea ce este important(
delicat( sensi$ilG
• 4olosirea unui stil adec*at partenerului de comunicare( tocmai pentru a te asiura c& ceea
ce ai transmis a "i !ost recepţionat corect de c&tre partener'

Cele mai !rec*ente locaje ale comunic&rii %n cuplu "i !amilie suntB
• Deprinderile re"ite de comunicareB lipsa ascult&rii( %ntreruperea discursului celuilalt(
realizarea unor alte acti*it&ţi %n timpul discuţiei cu partenerul( a"ezarea pe o poziţie
superioar& cum ar !iB 0ştiam asta( 0exact asta voiam să spun şi eu ( 0eu ştiu mai ine, nu
treuie săde
autoritate îmienul
spui 0tueu(ştiu
inorarea
cel mai aine
ceeacecee ine
spunepentrun
partenerul
tinesau
etcGcopilul( atitudinile de
• Timiditatea( 2ena de a spune( de a e#prima propriile opiniiG
• Teama de a se e#prima( de reacţiile partenerului( p&rintelui sau copiluluiG
• 7iturile F de e#emplu 0nu e frumos să voreşti despre sex4despre defectele celuilalt( 0nu
treuie să îţi spun asta5 ar treui să îţi dai sin"ur6ă7 seama dacă stai cu mine şi spui că
mă iueşti( 0dacă ne simţim ine în pat nu mai treuie să şi vorim etc'

53 Di&%ni'n%a af%cti@) a fa&ili%i

4amilia "i relaţiile !amiliale reprezint& principalul iz*or al *ieţii a!eti*e a omului' ,elaţia
a!ecti*& a copilului cu mama "i tat&l s&u *or !i modelul de $az& al dez*olt&rii sentimentelor !aţ&
de sine "i ceilalţi' Acest lucru este !rumos "i !oarte clar surprins de Doroth9 La; Nolte %n poemul
s&u 0Copiii învaţă ceea ce trăiesc -1H@. pe care am s& ţi+l o!er aici'
#acă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne5
#acă trăiesc în ostilitate, copiii învaţă să fie a"resivi5
#acă trăiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi5
#acă trăiesc înconjuraţi de milă, copiii învaţă autocompătimirea5
#acă trăiesc înconjuraţi de ridicol, copiii învaţă să fie timizi5
#acă trăiesc în "elozie, copiii învaţă să simtă invidia5
#acă trăiesc în ruşine, copiii învaţă să se simtă vinovaţi5
#acă triesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători5
#acă trăiesc în toleranţă, copiii învaţă rădarea5
#acă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea5
#acă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iuescă5

=8
#acă trăiesc în aproare, copiii învaţă să se placă pe sine5
#acă trăiesc înconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că este ine să ai un ţel5
#acă trăiesc împărţind cu ceilalţi, copiii învaţă să fie "eneroşi5
#acă trăiesc în onestitate, copiii învaţă respectul pentru adevăr5
#acă trăiesc în corectitudine, copiii învaţă să fie drepţi5
#acă trăiesc în unăvoinţă şi consideraţie, copiii învaţă respectul5
#acă trăiesc în si"uranţă, copiii învaţă să aiă încredere în ei şi în ceilalţi5
#acă trăiesc în prietenie, copiii învaţă că e plăcut să trăieşti pe lume%
Te in*it %ns& s& %i cite"ti cartea 0Cum se !ormeaz& copiii no"tri -Ed' :umanitas( 8??1.(
scris& %mpreun& cu ,achel :arris( pentru a putea a!la mai multe "i %nţelee mecanismele prin care
copiii asimileaz& tot ce se %ntâmpl& %n *iaţa !amilial& "i %n special %n *iaţa a!ecti*&' De asemenea(
ar putea s& %ţi l&reasc& "i cuno"tinţele re!eritore la rolurile parentale'
Am decis s& %ţi prezint aici doar câte*a lucruri despre iu$ire( cel mai important sentiment din
!amilie( care st& la $aza dez*olt&rii noastre ca !iinţe umane "i despre intimitate care reprezint&
caracteristica !uncdamental& a *ieţii de cuplu "i de !amilie' ,estul te pro*oc pe tine s& cauţi %n
$i$liora!ia pe care ţi+o suerez la !inalul capitolului "i %n alte c&rţi la care eu nu m+am ândit sau
nu le+am citit sau nu au ap&rut %nc&>

I'!ir%a

Iu$irea este sentimentul puternic de a!ecţiune( atracţie "i unire a celor doi parteneri care
!ormeaz& cuplul -marital sau nu.' Actualmente iu$irea este principala moti*aţie pentru
trans!ormarea cuplurilor erotice %n cupluri con2uale -c&s&torie.'
E' Qheat -1H?( apud I' 7itro!an( 1HHJ( p' 1JJ. descrie cinci !orme de mani!estare a
iu$iriiB
1' 8pithumia + se re!er& la dorinţa !izic& puternic&( reciproc e#primat& prin draoste
se#ual& plin& de satis!acţie' Satis!acţia se#ual& este un indicator siur al s&n&t&ţii c&sniciei( chiar
dac&( dup& Qheat( relaţiile se#uale nu sunt aspectul cel mai important al c&s&toriei'
8' 8ros + este !orma de draoste ce implic& cel mai mult romantismul' Eros presupune mai
ales ideea de contopire( uni!icare( !uziune cu !iinţa iu$it&( dar "i dorinţa de a o poseda total -!izic(
mental( spiritual.' De aici + romantismul' Este o iu$ire pasional& "i sentimental& "i reprezint& cel
mai adesea punctul de plecare %n c&s&torie'

a!ecţiune )tor"e + "ieste

=' natural& o !orm& dededraoste(
sentimentul descris&
apartenenţ& ca relaţie
reciproc&' con!orta$il&(
Se $azeaz& care %nlo$eaz&
pe loialitate mutual& "io se
mani!est& %n relaţiile dintre soţi( p&rinţi "i copii( !raţi "i surori( realizând sentimentul de
apartenenţ& la un rup unit'
' Fileo + este enul de iu$ire care preţuie"te pe cel iu$it mani!estând+se cu in&"ie( dar
a"teptând %ntotdeauna un r&spuns' Se traduce prin prietenie( reciprocitate' 4ileo creeaz& prieteni(
%n strâns& apropiere' Ei %"i m&rturisesc "i %mp&rt&"esc ânduri( planuri( sentimente( atitudini(
*isuri( pro$leme intime( pe care nu le+ar putea %ncredinţa altcui*a' Ei %"i %mpart timpul "i
interesele( ceea ce con!er& c&s&toriei siuranţ&( atracti*itate "i recompense' Chiar dac& e#ist&
mult& pasiune %n se#ualitate( a$senţa lui 4ileo %nneureaz c&s&toria "i o !ace neinteresant&'
@' ("ape + este draostea complet&( lipsit& de eoism( care are capacitatea de a se o!eri
continuu( !&r& a a"tepta nimic %n schim$' Ea preţuie"te "i slu2e"te necondiţionat( spre deose$ire de
4ileo care presupune reciprocitate' Este modelul iu$irii Christice( dincolo de emoţii "i sentimente
pasionale( !iind pro!und in!uzat& spiritual( rod al unei opţiuni con"tiente( al unei aleeri li$ere'
==
Este de!init& "i ca o draoste a acţiunii( presupunând a2utorare( a !ace $ine( a a*ea compasiune
pentru cel&lalt( !iind mai curând o atitudine "i un comportament moti*at spiritual( "i aproape
deloc emoţie'

Dincolo de aceste modalit&ţi( putem di!erenţia %ntre o draoste sau iu$ire imatur& "i una
matur&' uirea imatură se caracterizeaz& printr+o intenistate mare( printr+un amestec de
dependenţe "i deci de a"tep&ri ca partenerul s& satis!ac& mult din ne*oile personaleG este de !apt
draostea
$o;enian&!uzional&( despre
la relaţiile carese#uale
erotice *or$e"teale7'cuplurilor'
o;en "i Ast!el(
D' Schnarc<( cel care
draostea a aplicat
imatur& este concepţia
speci!ic&
adolescenţilor "i tinerilor' 5 dat& cu maturizarea emoţional&( cu dez*&luirea reciproc& a
partenerilor "i dez*oltarea %ncrederii %n sine "i %n partener( apare "i drasostea matur&' #ra"ostea
matură este mai puţin intens& -nu %ţi 0d& !luturi %n stomac.( dar este mult mai pro!und&G implic&
%ncredere( respect "i acceptarea partenerului a"a cum este el -!&r& tendinţe de a+l schim$a( a+l
controla sau manipula.G presupune a te $izui pe partener( %n orice situaţie( indi!erent dac& este sau
nu de acord cu tine( dac& %i place sau nuG "tii c& este acolo "i te *a a2uta %n ceea ce !aciG presupune
"i admiraţie "i *alorizarea partenerului a"a cum este el' inenţeles( la o ast!el de draoste a2un
persoanele care se iu$esc "i pe sine( persoane cu un eu $ine di!erenţiat( care pot s& !ie autonome
"i totu"i s& !ie implicate emoţional %n relaţia cu partenerul'
7ulte relaţii de cuplu trec de la draostea imatur& la cea matur&' Altele se destram& %n
aceast& tranziţie din cauza incapacit&ţii unuia sau am$ilor parteneri de a iu$i matur' Trecerea nu
se !ace este
iu$irea u"or(ociart&(
dimpotri*&
un mod cu
de con!licte( su!erinţe
a tr&i %n art& adapt&ri'
"i milita pentruDe alt!el( Erich
%n*&ţarea 4romm
acestei considera
arte a"a cum se c&
procedeaz& %n oricare art& -muzic& pirctur& etc'.' Ccea ce a2ut& %ns& la transformarea iuirii
imature în iuire matură( dup& 4romm suntB
• #isciplina F adic& ana2area responsa$il& a timpului "i eu+lui personalG
• Concentrarea F asupra partenerului( pentru a+l putea cunoa"te "i %nţeleeG
• 2ădarea F e ne*oie de e#erciţiu( %n timp "i treptat( pentru a %n*&ţa s& iu$e"tiG
• )ensiilitatea F leat& mult de con"tientizarea propriilor erori( !luctuaţii de sentimente "i
auto+controlG
• #epăşirea narcisismului F ie"irea din propriul eu( din propriile pl&ceri( din eocentrism "i
eoism "i a mani!esta modestie "i disponi$ilitate %n relaţie'

De alt!el( toţi cei care au a2uns la draostea matur& a!irm& c& satis!acţia marital& este mult
mai crescut&( c& intimitatea "i satis!acţia se#ual& sunt incompara$il mai pl&cute "i pline de
satis!acţii decât %n timpul %ndr&ostirii sau la tinereţe'

Inti&itat%a

Dennis aarozzi( doctor %n psiholoie "i consilier care a lucrat cu cupluri mai $ine de =?
de ani( %n cartea sa 0Stimularea intimit&ţii maritale pu$licat& %n 8??1 pleac& %n studiul s&u asupra
intimit&ţii %n cuplu de la de!iniţia dat& de Dicţionarul ,andom :ouse al lim$ii enleze' Acesta
de!ine"te intimitatea ca 0 relaţie personală apropiată, familară şi de re"ulă afectuoasă sau de
dra"oste cu o altă persoană care presupune o cunoaştere detaliată sau o înţele"ere profundă a
celeilalte persoane, precum şi o exprimare activă a "ândurilor şi sentimentelor ce oferă o ază
pentru familiaritate9 -apud D' aarozzi( 8??1( p' @.' aarozzi concluzioneaz& c& intimitatea
este 0un proces interactiv care conţine o serie de componente ine structurate şi interrelaţionate

=
%n centrul acestora stau 0cunoaşterea, înţele"erea, acceptarea celuilalt şi aprecierea modului unic
al partenerului de a vedea lumea -D' aarozzi( 8??1( p' @.'
Acela"i autor menţioneaz& ca intimitatea este o ne*oie uman& de $az&( ce deri*& din
ne*oia !undamental& de supra*ieţuire( de ata"ament' Acest lucru poate !i o$ser*at cu relati*&
u"urinţ& la persoanele care au !ost pri*ate %n perioada imediat dup& na"tere de un ata"ament $un
!aţ& de mam& "i care de*enite adulte( au di!icult&ţi de dez*oltare a intimit&ţii -Ains;orth( lehar(
Qaters( Qall( 1HJ( o;l$9( 1HH( 1HJ=( 1H( :orner( 1H.' Ne*oia de intimitate poate !i
conceptualizat&(
di!erenţiat& "i maidin punctul
a*ansat& de *edere
a ne*oii al dez*olt&rii(
$ioloice uni*ersale decaapropiere(
o mani!estare mai cumatur&(
de contact mai
o alt& !iinţ&
uman&' De aceea( aceast& ne*oie de intimitate *a *aria %n intensitate de la o persoan& la alta(
ast!el %ncât( %n !iecare cuplu( partenerii *or a*ea ne*oi de intimitate di!erite atât per lo$al( cât "i
pe !iecare component& a intimit&ţii %n parte'

D' aarozzi -8??1( p' +1. *or$e"te de nou& componente ale intimit&ţiiB
1' intimitate emoţional&
8' intimitate psiholoic&
=' intimitate intelectual&
' intimitate se#ual&
@' intimitate !izic& -non+se#ual&.
' intimitate spiritual&
J'
' intimitate estetic&"i recreaţional&
intimitate social&
H' intimitate temporal&

ntimitatea emoţională reprezint& ne*oia de a comunica "i %mp&rt&"i cu partenerul toate

sentimentele( atât pe cele poziti*e( cât "i pe cele neati*e' E#ist& câte*a limite care pot in!luenţa
mani!estarea acestui tip de intimitateB credinţa c& numai sentimentele poziti*e tre$uie
mani!estate( sau dimpotri*& c&( doar cele neati*e( pentru a "ti ce tre$uie s& %m$un&t&ţe"tiG
credinţa c& doar anumite tipuri de sentimente poziti*e sau neati*e pot !i e#primate( de e#( doar
$ucuria "i iu$irea( dar nu "i !ericirea sau e#citarea( sau doar tristeţea "i !rustrarea( dar nu "i !uria
sau ura'
ntimitatea psiholo"ică reprezint& ne*oia de a comunica( %mp&rt&"i "i conecta cu o alt& !iinţ&
uman& prin dez*&luirea caracteristicilor propriului sine( caracteristici semni!icati*e "i !oarte
personale(
temeri( cum ar insecurit&ţi(
pro$leme( !i speranţele(con!licte
*isele( !anteziile(
interioareaspiraţiile( dar "iAcest
cu partenerul' propriile
tip de%ndoieli( nemulţumiri(
intimitate necesit& o
mare putere interioar& a celui care %mp&rt&"e"te( deoarece el de*ine %n ast!el de momente !oarte
*ulnera$il( dar "i o mare capacitate de susţinere a celui care ascult& pentru a nu+l r&ni pe
partenerul s&u' De aceea( %ncrederea reciproc& este !oarte important& pentru ca aceast& !orm& de
intimitate s& se mani!este'
ntimitatea intelectuală este ne*oia de a comunica "i %mp&rt&"i cu cel&lalt ideile importante(
ândurile( credinţele' Ea nu presupune intelectualizare sau raţionalizare -cele dou& mecanisme de
ap&r&re incon"tiente.( oroliu sau demonstrarea superiorit&ţii( sau cererea de laud&( recunoa"tere
sau adulaţie' Toate acestea *or crea distanţ& %ntre parteneri "i %n nici un caz intimitate' Dimpotri*&
ea presupune capacitatea unui partener de a *edea lumea prin ochii celuilalt( indi!erent dac& este
sau nu de acord cu aceast& perspecti*&' 6utem spune c& este *arianta coniti*& a empatiei'
ntimitatea sexuală reprezint& ne*oia de a comunica( %mp&rt&"i "i e#prima cu partenerul acele
ânduri( sentimente( dorinţe "i !antezii de natur& senzual& "i se#ual&' Ea duce la trezirea dorinţei
=@
se#uale( dar nu e o$liatoriu s& se a2un& la actul se#ual' Acest tip de intimitate presupune
s&ruturi( %m$r&ţi"&ri( atineri( dans( 2ocuri erotice( %m$&ierea %mpreun& etc' e*ident( ea este
conectat& pro!und cu draostea erotic&( nu cu cea p&rinteasc&( !ratern&( amical& sau cea narcisic&'
De asemenea( a"a cum spuneam "i mai sus( draostea erotic& tre$uie s& a2un& la maturitate
pentru a !acilita intimitatea se#ual&'
ntimitatea fizică -nonse#ual&. reprezint& ne*oia de apropiere !izic& de partener( !&r& a a*ea
*reo tent& se#ual&' 6resupune atinere sau simple %m$r&ţi"&ri( mersul de mân&( dans( masa2e
nonse#uale etc' spirituală presupune ne*oia de a %mp&rt&"i partenerului ândurile( sentimentele(
ntimitatea
credinţele "i e#perienţele re!eritoare la reliie( supranatural "i aspectele spirituale ale e#istenţei(
*iaţ& moarte( *alori morale( etc' Spiritualitatea este o chestiune !oarte personal&' De aceea( este
ne*oie de o mare deschidere din partea am$ilor parteneri pentru a a2une la acest tip de intimitate(
deoarece ea nu %nseamn& c& cei doi %mp&rt&"e"sc acelea"i *alori( idei( practici'
ntimitatea estetică reprezint& ne*oia "i dorinţa de a %mp&rt&"i cu partenerul sentimentele(
ândurile( credinţele( *alorile( e#perienţele pe care persoana le consider& !rumoase( la care
su!letul rezoneaz& sau inspir&' 7inunile naturii( simple -un !ul de nea. sau comple#e
-cosmosul.( pot !i $aza unei asemenea intimit&ţi' Alte e#emple sunt muzica( poezia( literatura(
pictura( sculptura arhitectura si alte !orme de e#presie artistic&' Acest tip de intimitate nu se
asociaz& "i nu este preludiu pentru nici un alt tip de intimitate' Este o e#perienţ& care se tr&ie"te(
se %mpline"te prin ea %ns&"i'
ntimitatea
pl&cute "i de 2ocsocială şi recreaţională
cu partenerul' este ne*oia
Include acti*it&ţi de aschim$ul
precumB se ana2ade%nlume
acti*it&ţi "i e#perienţe
"i po*estiri haioase(
%mp&rt&"irea e*enimentelor curente de *iaţ&( luatul meselor %mpreun&( practicarea de sporturi "i
2ocuri( dansatul de pl&cere etc' aceste acti*it&ţi pot include "i prieteni comuni sau rude'
ntimitatea temporală implic& timpul pe care !iecare partener *a dori s& %l petreac& zilnic cu
cel&lalt pentru acti*it&ţi intime' Aceast& cantitate de timp *a !i di!erit& pentru cei doi parteneri'
6entru unele persoane 1@+8? de minute pot !i su!iciente( %n timp ce pentru altele dou& ore nu *or
!i su!iciente'
Comunicarea( cum spuneam "i mai de*reme( poate stimula sau diminua intimitatea
cuplului' Stimulati*& este co&'nicar%a dir%ct) a ne*oilor "i dorinţelor !iec&rui partener( adic&
atunci când mesa2ele sunt clare( directe "i sincere' Inhi$iti*e suntB
 mesa2ele mincinoase + partenerii pot minţi !ie ca s& se apere de e*entualele re!uzuri sau
con!licte( !ie pot a*ea tul$ur&ri de caracter' 3n am$ele cazuri %ns& minciunile erodeaz&


sentimentele de %ncredere
mesa2ele confuze "i iu$ire dintre
+ când mesa2ele cei doi' putând a*ea mai multe %nţelesuri' De
sunt neclare(
e#emplu( dac& soţul %i spune soţiei sale %ntr+o zi ;n sfârşit mi-au dat o primă consistentă%
(cum ne permitem să ne facem de cap9 F %n acest caz( soţia nu *a "ti cu e#actitate dac& el
se re!er& la mult+*isata c&l&torie de la s!âr"itul s&pt&mânii despre care au tot *or$it sau la
a+"i cump&ra !riiderul de care au ne*oieG
 mesa2ele paradoxale F sunt cele care e#prim& dou& idei opuse %n acela"i timp' De
e#emplu( un soţ dominator "i aresi* care %i cere soţiei s& %"i e#prime mai clar "i mai des
opiniile proprii sau o soţie care plâne %n urma unei certe cu soţul %i spune acestuia s& nu
ţin& cont de plânsul ei'
 mesa2ele aresi*e F sunt cele care 2inesc( ridiculizeaz&( critic&(
 mesa2ele inconruente

=
 erard Leleu *or$e"te "i el clar "i pe %nţeles despre intimitatea %n cuplu( care de alt!el se
constituie ca !undament pentru intimitatea !amilial&G merit& s& menţionez aici ceea ce el consider&
condiţii pentru o $un& intimitate psihic&B
 autocunoa"tereaG
 %ncrederea %n sine "i intimitatea cu sineG
 a tr&i %n prezent( adic& 0aici "i acumG
 %ndep&rtarea $arierelor !izice -mirosuri nepl&cute( atmos!er& neprielnic&( eliminarea sau
diminuarea comple#elor corporale etc'.G
 %ndep&rtarea $arierelor psihice -%n special temerile.G
 crearea cadrului pentru dez*oltarea "i mani!estarea senzualit&ţii'

7ai multe detalii &se"ti citind c&rţile sale ap&rute la Editura Trei -*ezi $i$liora!ia
suplimentar&.'

43 A!ordar%a tran(%n%ra,ional) a fa&ili%i

3n cadrul acestor a$ord&rilor transeneraţionale( locul cel mai important %l ocup& teoria lui
7urra9 o;en( denumit&( dup& numele s&u( teoria -"i terapia. $o;enian&'

M'rr a" <o#% n ( medic cu specializare %n psihiatrie( "i+a !&cut

rezidenţa la !aimoasa clinic& 7enniner -7enniner Clinic.(
recunoscut& pentru orientarea sa psihanalitic&' Aici( o;en a
de*enit din ce %n ce mai nesatis!&cut de conceptele psihanalitice
care nu puteau !i *alidate prin metode "tiinţi!ice acceptate %n mod
con*enţional' Ca urmare( el a %nceput s& dez*olte o nou& teorie
0concepută să corespundă în mod precis cu principiile evoluţiei şi
cu omul ca fiinţă evolutivă  -Werr  o;en ( 1H( p' =?.' o;en
"i+a per!ecţionat teoria "i dup& mutarea sa la Institutul Naţional
pentru S&n&tate 7ental& -INS7. %n ethesda( 7ar9land( %n 1H@'
La INS7( o;en a admis !amilii %ntrei %n secţia de cercetare
psihiatric&' Cercetarea acestor !amilii a !ost hidat& de teoria
$o;enian&( "i( ast!el( teoria a !ost e#tins& "i modi!icat& de !iecare
dat& când speciali"tii se con!runtau cu in!ormaţii noi sau
incompati$ile' 3n timpul celor cinci ani la INS7( cercetarea lui
o;en s+a centrat pe !amiliile cu copii schizo!reni( "i %n particular
pe relaţia sim$iotic& o$ser*at& %ntre mame "i copiii lor' 3n !inal(
teoria s+a dez*ol tat pentru a inclu de %ntreaa !amilie( adresându+se
"i altor tipuri de !amilii'

Esenţa teoriei $o;eniene este alc&tuit& din opt concepte !undamentale' Aceste concepte
interrelaţionate construiesc 0piatra de temelie -Qalsh( 1HH. a teoriei( "i anume sistemul
emoţional '
Sistemul emoţional include 0!orţa pe care $ioloia o de!ine"te ca instinct( reproducere(
acti*itate automat& controlat& de sistemul ner*os autonom( st&ri emoţionale su$iecti*e "i
sentimente "i !orţele care u*erneaz& sistemele de relaţieX 3n termeni lari( sistemul emoţional
u*erneaz& Ydansul *ieţiiZ %n toate lucrurile *ii' -o;en( 1HJ@( p' =?.'

=J
 Un alt term en+cheie de la %nceputul muncii lui o;en este masa de e"o familial
nediferenţiat ' Acesta se re!er& la 0unitatea emoţional& intens& %ntr+o !amilie care produce
emoţionalitate ce inter!ereaz& cu ândirea "i %mpiedic& di!erenţierea indi*idului de !amilie'
-o;en( 1HJ.' :all noteaz& c& o;en nu mai utilizeaz& aceast& terminoloie( termenul de
0!uziune !iind cel pre!erat %n mod curent' Ast!el( teoria $o;enian& !ace o distincţie %ntre
indi*izii care sunt !uzionaţi "i cei care sunt di!erenţiaţi' Caracteristica pre!erat& este cea de
di!erenţiere' 6rezent&m mai 2os cele opt concepte esenţiale ale teoriei $o;eniene( %n care
di!erenţierea sinelui este considerat& !oarte important&'
1' #iferenţierea sinelui ' 3n conte#tul unui sistem emoţional( di!erenţierea sinelui
reprezint& "radul relativ de autonomie pe care un individ îl păstrează, în timp ce
rămâne în relaţie semnificativă cu ceilalţi ' Ace"ti indi*izi pot transcede nu doar
propriile emoţii( ci "i cele ale sistemului lor !amilial' De asemenea( ast!el de
persoane di!erenţiate sunt mai !le#i$ile( adapta$ile "i mai autonome' Ca urmare( ele
%"i tr&iesc propriile emoţii "i( de"i nu sunt lipsite de con"tiinţa emoţiilor celor din
2urul lor( sunt capa$ile s& menţin& un rad de o$iecti*itate "i distanţ& emoţional& !aţ&
de pro$lemel e emoţionale propr ii sau ale altora' De aceea( se consider& c& indi*izii
înalt diferenţiaţi au un eu solid -0solid sel!. , mai inte"rat% Acesta reprezint& pentru
o;en conceptul de eu care este "hidat în principal de intelect ( adic& persoana poate
acţiona sau lua decizii pe $aza unor 2udec&ţi raţionale'

Indi*izii cu nivele scăzute de diferenţiere tind s& !ie mult mai riizi "i mai dependenţi
emoţional de alţii( comportamentul !iind direcţionat mai dera$& de emoţii' Ei sunt hidaţi
preponderent de pseudo-eul -0pseudo+sel!. lor ' Acesta este un concept de eu care este
ne"ociail cu alţii ( sensi$il la emoţii "i mai puţin la 2udec&ţile raţionale' Ast!el de persoane
*or lua decizii $azate pe sentimente( nu pe principii loice( raţionale' De aceea( deciziile
luate %n momente di!erite de timp *or !i inconsistente unele cu altele( dar indi*izii cu
pseudo+eu nu sunt con"tienţi de aceast& inconsistenţ&' o;en -1HJ. descrie pseudo+eu+ul
ca un eu pretins ( adic& un eu !als( dup& cum ar spune Qinnicott( pe care persoana %l poate
simţi ca !iind real( de"i nu este'
3n terapia de !amilie $o;enian& se urm&re"te radul di!erenţierii sinelui la !iecare
mem$ru al !amiliei( "i %n special al copiilor -mai ales dac& ace"tia sunt adolescenţi sau chiar
maturi.' Este mult mai pro$a$il ca persoanele cu un rad mic de di!erenţiere a sinelui !aţ&
de mem$rii
sau !amilieisimptome(
chiar acelea"i( care dez*olt& anumitecusimptome
comparati* s& cu
persoanele prezinte "i ele(
un rad marelade
rândul lor( alte(De
di!erenţiere'
aceea( unul dintre scopuril e terape utice *a !i cre"terea radului de autonomie a mem$ri lor
!amiliei( unii !aţ& de alţii'
7ai mult( conceptele de di!erenţiere "i !uziune sunt !oarte importante pentru o;en -ca
"i pentru oricare alt tera peut. "i %n ceea ce pri*e"te ipoteze le inter"eneraţ ionale sau
trans"eneraţionale ' o;en consider& c& persoanele care p&r&sesc !amilia de oriine cu un
pseudo+eu sau cele care sunt !uzionate cu !amiliile lor de oriine tind s& se c&s&toreasc& cu
persoane cu care *or putea( de asemenea( s& !uzioneze' Ast!el( dou& persoane nedi!erenţiate
tind s& se &seasc& unele pe altele' ,ezu ltatul *a !i separarea emoţională de !amilia de
oriine "i !uzionarea soţilor' Asta presupune c& pseudo+eul unuia dintre soţi se *a $aza pe
pseudo+eul celuilalt( adic& se *or uita unul la cel&lalt pentru a detecta di!erite indicii pentru
a alee modul de reacţie emoţional& "i de luare a deciziilor' 3n !elul acesta( 0 procesele

=
familiale neproductive trec de la o "eneraţie la următoarea prin astfel de mariaje ' -ec*ar
"i ec*ar( 1HH.'

8' !rocesul emoţional familial nuclear ' Acest concept descrie "ama de pattern-uri
relaţionale emoţionale din sisteme, dintre părinţi şi copii ' E#ist& patru mecanisme
utilizate de !amilie pentru a !ace !aţ& an#iet&ţii când aceasta de*ine prea intens& %n
!amilia nucleu' Toate cele patru mecanisme pot !i !olosite( dar( de reul&( o !amilie(
mai ales
#istanţa dac& este ' !uzional&(
emoţională utilizeaz&
3ntr+un sistem %n mod
familial predominant
fuzional unulînalte
cu nivele sau mai
demulteB
anxietate, un
memru al familiei poate mări distanţa interpersonală atunci când el sau ea nu mai
poate face faţă reactivităţii emoţionale -o;en( 1HJ.' 4rec*ent( acea sta poate
determina o distanţ& mai mare decâ t dore"te( de !apt( indi*idul'
Confli ctul marita l ' Cantitatea de conflict într-un mariaj este o funcţie a "radului de
fuziune din relaţie şi a intensităţii anxietăţii corespunzătoare ' -6apero( 1HH1.' 6oate
a*ea loc un proces ciclic %n care con!lictul este urmat de distanţ& emoţional&( o perioad&
de apropiere cald&( apoi o cre"tere a tensiunii care precipit& un alt con!lict "i( ast!el(
ciclul se perpetueaz&'
&ransmiter ea sau proiecţia prolemei către copil ' De multe ori( prolemele dintre soţi şi
anxietatea acestora tind să fie evitate prin concentrarea lor pe unul sau mai mulţi copii '
Cel mai comun pattern este ca mama s&+"i concentreze o mare parte din eneria sa
emoţional& pe un%n copil
mam& "i copil.( -a2unându+se
timp ce chiar la"i!enomenul
tat&l se distanţeaz& este e*itat de !uziunetimp'
%n acela"i sim$iotic& %ntrepe
Copilului
care p&rintele se concentreaz& %i sporesc reacti*itatea "i !uziunea sistemului intelectual
"i emoţional' De aceea( el este cel mai *ulnera$il la dez*oltarea unor simptome'
#isfuncţia într-un soţ ' 3n cazul unui cuplu cu un mem$ru inadec*at sa u dis!uncţional( iar
cel&lalt %n mod deschis adec*at cu scopul de a compensa( se pot dez*olta roluri
reciproce' Acest pattern poate lua amploare "i poate de*eni solid dac& un mem$ru al
!amiliei dez*olt& o maladie !izic& sau mental& cronic&'
=' &riun"hiurile sau trian"ularea ' Acest concept este mult leat de cel al proiecţiei unei
pro$leme asupra unuia sau mai multor copii' Un triunhi este unitatea de ază a
interdependenţei în sistemul emoţional familial ' 6entru o;en( o diad&( adic& un
sistem de dou& persoane( este sta$il& atât timp cât ea este calm&' Dac& apar !actori
stresori care determ in& cre"terea ni*elului de an#ietate( diada poate r&mâne sta$il&(
dar când an#ietatea %ntr +o diad& atine un ni*el mai ridicat( o a treia perso an& *a !i
atras& %n câmpul emoţional al celor doi' De e#emplu( na"terea primului copil
determin& apariţia unui triunhi !ormat din cei doi p&rinţi "i copil' Sau( atunci când
e#ist& un con!lict %ntre soţi( soţia poate apela la mama sa pentru a+"i reduce
an#ietatea( implicând+o "i pe aceasta %n con!lictele cu soţulG %n !elul acesta apare
triunhiul !ormat din soţ( soţie "i mama soţiei' Triunhiurile %ntr+o !amilie pot !i
latente "i s& nu se mani!este %n mod deschis' Totu"i( aceste triunhiuri pot !i acti*ate
-"i se acti*eaz& !rec*ent. %n timpul perioadelor de stres' ine%nţeles( ni*elul stresului
sau al an#iet&ţii necesar pentru desta$ilizarea diadei este %n strâns& le&tur& cu
radul de di!erenţiere al celor doi'
' !rocesul proiectiv al familiei' Acest proces se re!er& la !aptul c& nivelul de
diferenţiere al părţilor trece mai departe la unul sau mai mulţi dintre copiii lor ' 3n
mod o$i"nuit( un copil dintr+o !amilie *a a*ea o implicare emoţional& crescut& cu

=H
 unul dintre p&rinţi' Aceast& supraimplicare poate *aria de la p&rintele care e %n mod
e#cesi * %nri2or at de ce se %ntâmpl& cu copilul pân& la p&rin tele care este e#trem de
ostil acţiunilor copilului' Dinamica aceasta deterioreaz& capacitatea copilului de a
!uncţiona e!icient %n conte#te sociale' radul de di!erenţiere al p&rinţilor "i ni*elul
de stres %n !amilie determin& intensitatea procesului proiecti* al !amiliei'
@' ;ntreruperea 6distanţarea7 emoţională ' 3n %ncercarea de a !ace !aţ& !uziunii "i
a$senţei di!eren ţierii %n relaţiile lor interne( memrii famili ei sau semente ale
sistemului
1H1.' De"ie#tins se pot
indi*idul caredistanţa unul
%ntrerupe de altul
poate p&rea şic&pot
!acedeveni separaţi
!aţ& relaţiei cu emoţional
!amilia( -:all(
indi*idul r&mâne mai *ulnera$il la alte relaţii intense' Werr -1H1. suereaz& c&
întreruper ea emoţio nală indic& o pro$lem& + !uziunea dintre eneraţii +( rezol*& o
pro$lem& + scade an#ietatea asociat& cu contactul !amilial + "i creeaz& o pro$lem& +
izoleaz& indi*izii care ar putea $ene!icia de contact' Ca rezultat al separ&rii
emoţionale( indi*idul r&mâne prins %n sistemul emoţional al !amiliei "i poate !i mai
puţin capa$il s& r&spund& e!icient la situaţiile de rezol*are a pro$lemelor' Dis!uncţia
consec*ent& se poate mani!esta "i %n alte moduri( cum ar !i relaţii super!iciale( $oal&
!izic&( depresie "i comportamente impulsi*e -Qalsh( 1H?.'
' !rocesul de transmitere multi"eneraţională ' &endinţa puternică de a repeta pattern-
urile disfuncţionale ale conduitei emoţionale în "eneraţii succesive culminează cu
nivele scăzute de diferenţiere a eului pentru anumiţi memri ai "eneraţiilor mai
tinere -:all(deci1H1.'
di!erenţiere( o;en consider&
!ie di!erenţiaţi( !ie !uzionaţi(c&se indi*izii la peni*eluri
&sesc unul altul "i seechi*alente
c&s&toresc de
"i pot a*ea unul sau mai mulţi copii cu ni*eluri mai sc&zute de di!erenţiere' De
aceea( ne putem a"tepta ca aceste ata"amente sau distanţ&ri s& !ie mai accentuate la
copii decât au !ost la p&rinţii lor' Deoarece pattern+ul repetiti* determin& %n mod
succes i* ni*ele mai sc&zute de di!erenţiere la eneraţiile urm&toare( procesul
culmineaz& cu un ultim ni*el de dis!uncţie( adic& ata"amentele -adic& !uziunile. sau
distanţ&rile emoţionale care determin& apariţia di!eritelor simptome care !ac ca
persoana sau !amilia s& recur& la terapie'
J' !oziţia de frate sau soră' Vârsta mai mare "i distri$uţia pe se#e %ntre !raţi %n acelea"i
eneraţii au o puternic& in!luenţ& asupra comportamentului -:all( 1H1.' Cercet&rile lui
Qalter Toman -1HH. descriu roluri di!erite pe care indi*izii le mani!est& ca rezultat al
poziţiei lor %n !amiliile de oriine( cum ar !i copilul cel mai mare( sora mai mic&( cel mai
miccucopil'
!ie totul De e#emplu(
inorat %ntr+ode!amilie
din punct *ederecu mulţi din
a!ecti*( copii( ultimul
cauza copil( cel
preocup&rii mai mic(p&rinţilor
"i stresului poate s&
pentru asiurarea hranei "i securit&ţii !amiliei' o;en suera( de asemenea( c& pattern+
urile interacti*e dintre cuplurile maritale pot !i leate de rolurile indi*izilor din !amiliile
lor de oriine'
' !rocesul emoţional al societăţii 6re"resia socială7' Acest concept+cheie al lui o;en are
%n *edere !aptul c& procesele caracteristice !amiliilor pot !i o$ser*ate "i %n interacţiunile la
ni*el social' De e#emplu( deoarece e#ist& o an#ietate crescut& "i un stres continuu cauzate
de crim&( "oma2 "i poluare( e#ist& "i o tendinţ& social& c&tre reacti*itate emoţional& "i o
pro$a$ilitate sc&zut& a indi*idului de a+"i utiliza e!icient procesele emoţionale' o;en
o$ser*a c& istoria recent& a societ&ţii noastre pare s& re!lecte acest tip de reresie( adic&
societatea poate !ace !aţ& cu succes unor !actori stresori situaţionali acuţi( dar e"ueaz&
când !actorii stresori se cronicizeaz&' Din pricina stresului cronic( atât societatea( cât "i

?
 !amilia pierd contactul cu principiile sistemului lor intelectual "i *or acţiona %n *irtutea
sistemului emoţional( pierzându+"i o$iecti*itatea'

R%?'&at'l ca.itol'l'i

Acest capitol l+am dedicat câtor*a elemente de *iaţ& !amilial&' Am ales s& %ţi *or$esc despreB
• etapele *ieţii de !amilieB etapa adultului tân&r( etapa cuplului nou( c&s&torit( etapa !amiliei
cu copiide
!amilia mici( etapa
$az&( !amiliei
etapa cucu
!amiliei copii adolescenţi(
p&rinţii %n *ârst&'etapa cui$ului 0ol când copii p&r&sesc
• procesele !amiliei( unde m+am oprit asupra a dou& dintre eleB intercunoa"terea "i
comunicarea( punând accent pe !actorii !acilitatori "i inhi$itori ai lor "i pe importanţa lor
%n mani!estarea "i p&strarea intimit&ţii'
• a$ordarea transeneraţional& a lui 7urra9 o;en( una dintre cele mai cuprinz&toare
a$ord&ri psiholoice ale !amiliei' Pi+am prezentat conceptele !undamentale ale acestei
orient&ri "i o s& ne !olosim de ele "i când *om studia metodele de cercetare %n psiholoia
!amiliei( unde enoram a reprezint& un instrument e#trem de util' A"a c& te in*it s& dai
mare importanţ& acestui capitol'

6entru a apro!unda ceea ce ţi+am prezentat %ţi recomand cu c&ldur& c&rţile din $i$liora!ia
suplimentar&'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

Coali,i% alianţ& %ntre dou& persoane %mpotri*a unei a treia' Atunci când se
realizeaz& %ntre un p&rinte "i un copil( *or$im de coaliţie
transeneraţional&'
Co&'nicar% comunicare %n care mesa2ul are mai multe sensuri'
analo(ic)
Co&'nicar% comunicare %n care mesa2ul are un sinur re!erent'
di(ital)
Dif%r%n,i%r%a radul relati* de autonomie pe care un indi*id %l p&streaz&( %n timp ce
in%l'i r&mâne %n relaţie semni!icati*& cu ceilalţi( capacitatea de a+"i tr&i
propriile emoţii "i de a p&stra o$iecti*itatea !aţ& de pro$lemele
emoţionale proprii sau ale altora'
Eta.) d% @ia,) perioad& din e#istenţa !amiliei caracterizat& printr+un anumit tip de
fa&ilial) oranizare "i care se con!runt& cu pro*oc&ri speci!ice'
F'?i'n% stare a eului opus& di!erenţierii' Estomparea raniţelor dintre sine "i alţii(
a celor dintre sistemele emoţional "i intelectual'
Inti&itat% relaţie personal& apropiat&( !amilar& "i de reul& a!ectuoas& sau de
draoste cu o alt& persoan& care presupune o cunoa"tere detaliat& sau o
%nţeleere pro!und& a celeilalte persoane( precum "i o e#primare acti*& a
ândurilor "i sentimentelor'
I'!ir% sentimentul puternic de a!ecţiune( atracţie "i unire a celor doi parteneri
care !ormeaz& cuplul( dar "i %ntre p&rinţi "i copii'
Proc%'l .roi%cti@ transmiterea ni*elului de di!erenţiere de la p&rinţi la unul sau mai mulţi
al fa&ili%i copii

1
S%.arar% mecanism de distanţare !izic& "isau emoţional& prin care un mem$ru al
%&o,ional) !amilie !ace !aţ& an#iet&ţii crescute din !amilie
Tran&it%r% tendinţa puternic& de a repeta pattern+urile dis!uncţionale ale
tran(%n%ra,ional) conduitei emoţionale %n eneraţii succesi*e culmineaz& cu ni*ele
sc&zut e de di!erenţier e a eului pentru anumiţi mem$ri ai eneraţiilor
mai tinere -:all( 1H1.
Trian('lar% proces prin care o a treia persoan& este atras& %n câmpul emoţional al unei
diade( pentru a diminua an#ietatea( dar nu pentru a o rezol*a'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' Caracterizeaz& !iecare stadiu prin care a trecut !amilia %n care ai crescut' Stai de *or$& cu
un cole "i %mp&rt&"iţi+*& caracteriz&rile' 5$ser*aţi similarit&ţile "i di!erenţele dintre
e#perienţele din !iecare stadiu aparţinând celor dou& !amilii'
8' Ia+ţi câte*a minute pentru a *iziona( %n plan interior( !ilmul e*enimentelor importante din
*iaţa !amiliei tale' 5$ser*& cu atenţie acele resurse ale !amiliei care au !acilitat
des!&"urarea e*enimentelor pl&cute "i dep&"irea cu succes a celor nepl&cute sau mai puţin
pl&cute' Listeaz& resursele !amiliei tale pe o !oaie de hârtie' Discut& cu coleul sau colea
ta de $anc& resursele identi!icate "i rupaţi+le dup& urm&toarele criteriiB resurse umane(
resurse non+umane(
principalele resursealecomunitare'
caracteristici resurselor Sta$iliţi(
!amiliale'%n ,ealizaţi
rupuri de
un câte ( care
poster sunt
cu aceste
caracteristici' -e#erciţiu realizat de Elena Anhel( psiholo "i consilier "colar'.
=' Sta$ile"te stadiul %n care te a!li acum cu !amilia pe care ţi+ai !ormat+o "i menţioneaz& care
sunt pro*oc&rile pe care le %ntâmpini'
43 ,ealizeaz& o diad& cu un cole -o cole&.' Staţi de *or$& despre orice timp de @ minute
!iecare( dar când *or$e"te cel&lalt( tu doar ascult& "i o$ser*& procesul de comunicare'
Adic& urm&re"te atât CE spune( mesa2ul *er$al( cât "i CU7 spune( tonul( in!le#iunile(
pri*irea( esturile( poziţia corpului' Comentaţi ulterior %mpreun& care elemente ar putea
!acilita relaţiile *oastre de cuplu "i care le+ar putea $loca'
@' Tu ce !el de draoste mani!e"ti !aţ& de partenerul -partenera. ta/ Arumenteaz&'
' E*alueaz& cele nou& tipuri de intimitate -descrise de D' aarozzi. din cuplul t&u sau al
unui cuplu pe care %l cuno"ti $ine'
J' Care crezi c&acest
%mp&rt&"e"te estelucru
propriul t&u dintre
cu unul ni*el coleii
de di!erenţiere a sinelui/
cu care te+ai Arumenteaz&'
simţi con!orta$il !&cândApoi
asta'
3ţi spune ce*a ceea ce simţi "i !aci %n %mp&rt&"ire despre a$ilit&ţile "i modul %n care te
dez*&lui/
' 3n ce situaţii te+ai dis tanţat emoţional de mem$rii !amiliei tale "i %n ce momente ai
!uzionat/
H' Ce consecinţe au decurs din poziţia ta %n !ratrie/

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

ECVA,( D'S'( ECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic nte"ration( All9n  acon(
oston( 1HH'
5QEN( 7'( Famil/ therap/ in clinical practice( Mason Aronson( Ne; Ror<( 1HJ'

8
5QEN( 7'( Famil/ therap/ after <= /ears' 3n S' Arieti -Ed.( (merican handoo of ps/chiatr/,
1ol% =( asic oo<s( Ne; Ror<( 1HJ@'
CIU6E,CO( C'( ,ADU+EN( L'( $anipularea "ândirii şi comportamentului * profeţii care se
autoîmplinesc, Ed' S6E,( ucure"ti( 8??1'
4,577( E'( (rta de a iui, Ed' Anima( ucure"ti( 1H@'
LELEU( '( Cum să fim fericiţi în cuplu% ntimitate, senzualitate, sexualitate%, Ed' Trei( ucure"ti(
8??'
LELEU(
LIEE,('( 6'(Cum să fim fericiţi
7U,6:R( în cuplu% ;ntreA'7'(
'( SC:QA,T( fidelitate şi infidelitate%,
Copii Ed'adulţi,
adulţi, părinţi Trei( ucure"ti( 8??='
Ed' Niculescu(
ucure"ti( 8???'
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ntroducere în psihosociolo"ia şi psihosexolo"ia familiei(
ucure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ'
7IT,54AN( I'( VASILE( D'(&erapii de familie( Ed' S6E,( ucure"ti( 8???( 8??
,e*ista de 6sihoterapie E#perienţial&( Ed' S6E,( ucure"ti
NIC:5LS( 7'( SC:A,T( ,'( &erapia de familie * concepte şi metode, traducere "i pu$licare
autorizat& de Asociaţia de terapie !amilial&( 8??@( oriinal pu$licat& de All9n  acon( 8??'

=
 CAPITOLUL 4

Str% +i tra'&% fa&ilial%

Capitolul acesta prezint& teme !aţ& de care eu am un interes deose$it( datorit& specializ&rii
mele ca terapeut -%n terapia traumei "i terapia de cuplu "i !amilie.' Am %ncercat totu"i s& nu %ţi
%ncarc memoria cu prea multe lucruri( de"i tentaţia( recunosc( a e#istat' )i asta mai ales c&(
deseori(
su!erinţeioamenii
umaneG mani!est&
totu"i( ele reţineri( pre2udec&ţi(
se asociaz& empatiei tot !elul dedemecanisme
"i dorinţei de con*ins&
a a2uta' Sunt ap&rare %nc&!aţa
toate
acestea e#ist& "i %n tine' Sunt con*ins&( de asemenea( c& "i %n !amilia ta au e#istat e*eniment
stresante sau chiar traumatizante -"i poate tocmai datorit& lor te a!li la aceast& !acultate( studiind
acum psiholoia !amililei>.' Ele *or !i de a2utor acum( când *ei ad&ua o nou& lumin& asupra
e!ectelor lor asupra ta "i a !amiliei tale' Când *ei termina de parcurs capitolul( m& a"tept( ca pe
lân& %nţeleerea mai pro!und& a propriei tale e#perienţe( s& cuno"ti urm&toareleB
ce %nseamn& un e*eniment stresant "i e*eniment traumaticG
ce %nseamn& traum& psihic&G
care sunt traumele !amilialeG
care sunt cele "ase traume centrale "i !azele prin care trece persoana "i !amilia %n urma
traumatiz&riiG
s& descrii principalele e!ecte asupra mem$rilor "i asupra !amiliei ale traumelor !amilialeG

13 E@%ni&%nt% tr%ant% +i %@%ni&%nt% tra'&ati?ant%

4amilia se dore"te a !i( la momentul constituirii sale( unul dintre !actorii de echili$ru ai
persoanei( poate chiar cel mai important' De+a lunul timpului( %n numeroase cazuri( acest !apt se
trans!orm& %n realitate( dar %n altele( prea multe chiar( !amilia se trans!orm& %n iz*or al su!erinţei
"i al izol&rii indi*idului'
5rice !amilie tra*erseaz& momente di!icile care necesit& reoraniz&ri( renunţ&ri la unele
pattern+uri de comportament "i ela$orarea altora' Aceste momente reprezint& surse de stres pentru
!amilie'
S' 7inuchin -1HJ. consider& c& e#ist& patru surse de stres pentru sistemul !amilialB
1' Contactul stresant al unui memru al familiei cu forţe extraconju"ale% De e#emplu( dac& unul
dintre soţi este stresat din cauza pro$lemelor de la ser*iciu( el poate %ncepe s&+"i critice
partenerul sau chiar s& deturneze con!lictul spre copii( atacându+i pe ace"tia( cu sau !&r&
moti*' Acest !apt poate duce la izolarea mem$rului tensionat prin alianţa celuilalt mem$ru cu
copiii( ca reacţie de ap&rare !aţ& de stres' Sau dac& un copil are di!icult&ţi de interare %n
mediul "colar( p&rinţii e posi$il s& reacţioneze di!erit -mama poate e#aera pro$lema( %n timp
ce tat&l o poate minimaliza. ceea ce !ace ca raniţa %n su$sistemul marital s& se riidizeze'
8' Contactul stresant al între"ii familii cu forţe extrafamiliale% Un sistem !amilial poate !i
puternic a!ectat de e!ectele unei recesiuni economice( de mutarea %ntr+un alt ora" sau alt& ţar&(
mecanismele de rezistenţ& ale !amiliei sunt ameninţate semni!icati* de s&r&cie sau de
discriminare'
=' )tresul în perioada de tranziţie din familie% E#ist& multe !aze %n e*oluţia natural& a unei
!amilii( iar ele necesit& o neociere a unor noi reuli( ceea ce duce la con!licte' Acestea o!er&
mem$rilor !amiliei( dar "i !amiliei ca %ntre( ocazii pentru o nou& cre"tere' Dac& aceste
con!licte nu se rezol*& ele duc %n timp la alte di!icult&ţi' E#emplul este cel al tranziţiei


 copilului spre adolescenţ&' Adolescenţa presupune multe contacte ale copilului cu lumea
e#tra!amilial&( iar statusul lui %n aceast& perioad& se schim$&' ,elaţiile cu p&rinţii se modi!ic&(
el a*ând ne*oie de mai mult& autonomie "i responsa$ilitate' Tranzacţiile su$sistemului
parental cu adolescentul *or tre$ui schim$ate de la p&rinţi F copil la p&rinţi F adulţi tineri'
Ast!el( rezultatul *a !i o adaptare reu"it&' 3n unele cazuri mama( de e#emplu( poate rezista
schim$&rilor relaţiei ei cu !iul  !iica adolescent&( pentru c& asta ar presupune schim$&ri %n
relaţia ei cu soţul' Ast!el( %n loc s&+"i modi!ice atitudinea( ea poate ataca adolescentul "i
su$mina autoritateanepotri*it&
cros+eneraţional& lui' Dac& tatal
careintr& %n con!lict
se poate de partea
eneraliza pân&copilului(
când toat&se !amilia
!ormeaz&
se oa!l&
coaliţie
%n
con!lict' Dac& nu se produc schim$&ri adaptati*e( *or aparea seturi dis!uncţionale ce se *or
acti*a ori de câte ori *or e#ista con!licte'
' )tresul cauzat de o prolemă idiosincratică% Un e#emplu de ast!el de situaţie este prezenţa
unui mem$ru $olna* cronic sau retardat' Aceste pro$leme idiosincratice pot supra%nc&rca
!amilia( resursele "i mecanismele ei de rezistenţ&( deoarece !uncţiile mem$rului respecti*
tre$uie preluate de alţi mem$rii ai !amiliei' Este posi$il( de asemenea( ca %ntr+o anumit& !az&
de e*oluţie a !amiliei "i a pro$lemei cu care se con!runt& s& e#iste adaptare( dar mai târziu(
adaptarea s& !ie %nreunat& de intrarea %ntr+o alt& !az& de e*oluţie' De e#emplu( o !amilie cu
un copil autist se poate adapta %n perioada %n care este mic( dar poate s& !ie dep&"it& de
di!icult&ţi atunci când acesta este mai mare'

7a2oritatea
structura !amiliilor
lor pro!und& "i lesu!er& mari pierderi
%mpiedic& sau trec prin
!uncţionalitatea e*enimente
normal&' care aceste
A" denumi acţioneaz& neati* ca
e*enimente %n
traumatizante' Ele produc traume nu doar %n indi*idul care este martorul sau su$iectul care trece
printr+un ast!el de e*eniment( ci "i %n sistemul !amilial( %n toate componentele saleB mem$rii(
raniţe( !uncţii( relaţii etc' Ast!el principalele di!erenţe dintre e*enimentele stresante "i cele
traumatizante constau %nB
intensitatea lor F cele traumatice sunt mult mai intes resimţite de persoan& "i !amiliiG
e!ectele lor asupra persoanei sau !amiliei F cele stresante produc dezoranizarea !amiliei pe o
perdioad& determinat&( dup& care re*in la starea iniţial& de !uncţionare( %n timp ce
e*enimentele traumatizante persist& mult %n timp( poate pentru totdeauna "i produc schim$&ri
de structur& a !amiliei( care nu %ntotdeauna pot !i re!&cute'

5ricum( raniţa %ntre stresant "i traumatizant este !oarte !in&G ceea ce pentru o persoan& sau
!amilie 8venimentele
este ce*a stresant( pentru sunt
traumatice altelede!inite
poate !i-DS7
traumatizant -de e#emplu(
III+,( DS7+IV. di*orţul.' care se află
ca evenimente
în afara orizontului normal de aşteptare şi astfel reprezintă pentru aproape toţi oamenii un stres
sever9% Deoarece stresul este se*er "i uneori ast!el de e*enimente au o durat& %ndelunat&(
e!ectele pertur$atoare asupra personalit&ţii umane sunt de durat& "i la ni*ele pro!unde' Am redat
mai 2os din DS7 III+, scala !actorilor sociali de stres la copii -ta$elul 1. "i la adulţi -ta$elul 8.'

Ta!%l'l 10 Scala factorilor ociali d% tr% la co.ii B 'ra DSM IIIBR

Cod Concept E#emple d e !actori s tresanţiB Circumstanţe de *iaţ& mai dura$ile
E*enimente acute
1 nu e#ist& !actori nu e#ist& e*enimente acute nu e#ist& circumstanţe de *iaţ& mai
stresanţi care s& !ie %n relaţie cu dura$ile care s& !ie %n relaţie cu
tul$urarea tul$urarea

@
8 u"or desp&rţirea de un prieten sau alomeraţia %n condiţiile de locuit(
prieten&( schim$area de "coal& certuri !amiliale
= mediu e#matriculare( n a"terea u nui $oala cronic& "i in*alidant& a unui
!rate sau a unei surori p&rinte( certuri constante ale
p&rinţilor
 se*er desp&rţirea p &rinţilor( s arcin& p&rinţi se*eri sau represi*i( $oala
nedorit&( arest cronic& "i mortal& a unui p&rinte(
di!erite
sanatorii intern&ri %n spitale "i
@ !oarte se*er a$uz se#ual sau maltratare moartea unui p&rinte a$uz se#ual
-e#trem. corporal& repetat sau maltratare corporal&
 catastro!al moartea am$ilor p&rinţi $oala cronic& mortal&
? in!ormaţii
insu!iciente sau
nici o
modi!icare a
st&rii

Ta!%l'l 23 Scala %@%r it),ii factorilor .i/oociali d% tr% la ad'l,i B 'ra DSM III BR
Cod Concept E#emple d e ! actori s tresanţiB Circumstanţe de *iaţ& mai
E*enimente acute dura$ile
1 nici un !actor Nu e#ist& e*enimente acute nu e#ist& circumstanţe de *iaţ&
stresant care s& !ie %n relaţie cu mai dura$ile care s& !ie %n
tul$urarea relaţie cu tul$urarea
8 u"or ruperea relaţiilor cu un prieten alomeraţie %n condiţiile de
sau prieten&G %nceperea sau locuitG certuri !amiliale
s!âr"itul "coliiG copilul
p&r&se"te casa p&rinţilor
= mediu c&s&torie(separareadepartener pro$leme maritale( di!icult&ţi
sau partener&G pierderea locului !inanciare( certuri cu superiorii
de munc&G pensionare( a*ort statutul de p&rinte unic
spontan
 se*er di*orţ( na"tereaprimuluicopil "oma2(s&r&cie
@ !oarte se*er moartea partenerului sau maltratare corporal& dura$il&
-e#trem. partenerei( dianosticarea unei sau a$uz se#ual
maladii somatice ra*e( starea
de *ictim& a unei *iolenţe(
propria maladie cronic& se*er&
sau a unui copil
 catastro!al moartea unui copil( sinuciderea luarea ca ostatic( prizonieratul
partenerului sau partenerei( %ntr+un la&r de concentrare
dezastru natural
? in!ormaţii
insu!iciente sau nici
o modi!icare a st&rii


 Utilizând cele dou& scale din DS7 III+, am ales urm&toarele e*enimente !amiliale ce pot
produce traume atât mem$rilor !amiliei( cât "i sistemului !amilial' Iat& mai 2os lista alc&tuit&B

• Certuri *iolente %n !amilie

• A$uz !izic -$&t&i !rec*ente.
• A$uz se#ual al copilului
•
Delic*enţa unui p&rinte
• Separarea p&rinţilor
• Di*orţul p&rinţilor
• Insatis!acţie pro!esional& pro!und& a unui p&rinte
• )oma2ul unui p&rinte
• )oma2ul am$ilor p&rinţi
• Situaţie material& !oarte precar&
• oal& !izic& sau psihic& se*er& "i cronic& a unui p&rinte
• oal& !izic& sau psihic& se*er& "i cronic& a unui !rate
• 7oartea unui p&rinte
• 7oartea am$ilor p&rinţi
•

•
7oartea
Suicidul unuia dintre !raţi
unui p&rinte
• Suicidul unui !rate

Sintetizând aceste e*enimente( putem a2une la câte*a cateorii de e*enimente care

destructureaz& !amiliile "i indi*iziiB
• A$uzurileB emoţional( !izic( se#ualG
• Delic*enţa unui mem$ru( %n special p&rinteG
• Separarea mem$rilor -prin p&r&sire( di*orţ.G
• S&r&cieG
• )oma2G
• Decesul unui mem$ruG
•
oala ra*& a unui mem$ru'
Toate aceste e*enimente pot acţiona separat sau %mpreun& intensi!icându+"i %n acest ultim caz
!orţa de destrucţie psiho+social&'
Dac& am discutat despre e*enimente traumatizante( consider important "i s& di!erenţiez
e*enimentul traumatizant -!amilial. de situaţia traumatizantă% Aceasta din urm& cuprinde "i
mediul %n care se a!l& persoana sau !amilia care trece prin e*enimentul respecti*' 03ntr+o *iziune
dialectic& a conceptului de situaţie( !actorii situaţionali se lea& %ntotdeauna de su$iectul care
tr&ie"te "i acţioneaz& -' 4ischer "i 6' ,iedesser( 1HH( p' =.' 6ersoana tr&ie"te o anume situaţie
traumatic& %n particularitatea ei istoric& "i indi*idual&( ast!el c& %ncerc&rile persoanei de a o dep&"i
este pro!und dependent& de aceast& e#perienţ& indi*idual&' De aceea( %ntotdeauna situaţiile
traumatizante *or !i di!erite de la indi*id la indi*id( chiar dac& e*enimentul traumatizant *a !i
acela"i' Ast!el( !iecare mem$ru al !amiliei *a percepe di!erit "i *a tr&i di!erit acela"i e*eniment'

J
De e#emplu( di*orţul p&rinţilor poate determina la unul dintre cei doi copii ai !amiliei delic*enţ&(
pe când la cel&lalt s& nu ai$& e!ecte neati*e ma2ore'
3nainte de a *or$i despre e!ectele lor ca situaţii traumatizante "i reacţiile pe care mem$rii
sau !amilia ca %ntre le au la ele( s& descriem %n câte*a rânduri !iecare cateorie %n parte'

23 E@%ni&%nt% tra'&ati?ant% fa&ilial%

A!'?'l fi?ic= %&o,ional +i %>'al

Cel mai des( termenul de 0a$uz se !olose"te %n lim$a2ul 2uridic( dar el apare !rec*ent "i %n
lim$a2ul psiholoic' Dicţionarul e#plicati* al lim$ii române %ncearc& s& ne l&mureasc& a!irmând
c& a$uzul este o 0%nc&lcare a lealit&ţii sau 0%ntre$uinţarea !&r& m&sur& a unui lucru( dar putem
s& %nţeleem acest termen nuanţat atunci când ne re!erim la cele trei mari tipuri de a$uzuri de care
se ocup& psiholoii "i mai ales psihoterapeuţii F a$uzul !izic( a$uzul emoţional "i a$uzul se#ual'
3n primul rând( cel mai u"or de identi!icat "i de analizat este auzul fizic' Vor$im de o
persoan&( !ie adult( !ie copil( c& este *ictima unui a$uz !izic( dac& acea persoan& su!er& o durere
!izic& -%nsoţit& de cele mai multe ori "i de su!erinţ& emoţional&. %n urma unor acţiuni pro*ocatoare
de r&ni !izice cum ar !iB $&t&ile( trasul de p&r( arderea pielii cu ţiara sau leatul de mâini etc'
Desiur( putem recunoa"te aici unele m&suri a"a+zis 0educati*e aplicate de p&rinţii mult prea
zelo"i %n a %ndrepta comportamentul minorilor sau chiar al adulţilor 0c&zuţi %n re"eal&' Nu
%nseamn& c& a da
ci dac& aceste o palm&
palme peste !undde*in
se %nmulţesc( copilului neastâmp&rat
tot mai constituiesau
!rec*ente( puternice un a$uz !izic
*izeaz& "i la adresa
alte p&rţilui(
ale
corpului -care e*ident sunt mult mai sensi$ile la atinere. "i las& urme ca cele$rele *ân&t&i( r&ni
sau chiar( mai ra*( mutil&ri ale corpului *ictimei se a2une la situaţia de a$uz' Tot %n cateoria
a$uzului !izic pot intra suprasolicitarea "colar& "i e#ploatarea prin munc&'
Lucrurile nu sunt la !el de clare %n situaţia auzului emoţional' De data aceasta( a$uzul
este mult mai su$til "i *izeaz& sentimentele "i personalitatea *ictimei' Este *or$a despre
comportamente mult mai reu de e*idenţiat( deoarece nu las& nici o urm& !izic& F $rutalit&ţi $ine
controlate( comportamente sadice( mani!est&ri de respinere( neli2enţ&( e#ienţe disproporţionate
!aţ& de *ârsta copilului' A$uzul emoţional const& %n a pro*oca %n persoana cu care suntem %n
relaţie sentimente puternice de team&( nesiuranţ&( *ino*&ţie( nelini"te( ru"ine( umilinţ&(
inutilitate( incapacitate( !urie etc' 6e scurt( %nseamn& ca *ictima s& tr&iasc& mult timp su$ acţiunea
unor emoţii neati*e( care au e!ecte puternic destructi*e asupra personalit&ţii ei' 4ormele su$ care
apare cel mai
respin"erea, des a$uzul
ne"lijenţa emoţional
' 5 persoan& critica, sau
estede critic&(
e#cesi* autoritatea,
una care nuameninţarea, neîncrederea,
accept& alte p&reri sau care
mani!est& mai mereu o atitudine de ne%ncredere d& na"tere %n cel cu care este %n relaţie la
cople"itoare sentimente de in!erioritate( ceea ce $locheaz& mani!estarea a$ilit&ţilor persoanei care
ar putea duce la a se dez*olta li$er "i armonios' ,eplici ca 0 #oamne, cât de neîndemânatic poţi
să fii>( 0'u-i, dra"ă, facultatea de nasul tău( sau 0 '-am văzut copil mai
neastâmpărat4prost4tâmpit etc% în viaţa mea> sau 0 'iciodată nu faci şi tu o treaă ca lumea>
su$mineaz& %ncrederea %n sine a copilului sau partenerului care crede( sau a2une s& cread&( c& a"a
este el' Copilul( %n special( nu poate !ace di!erenţa %ntre cum este el ( cum poate fi el "i cum este
perceput de p&rinte -sau %n*&ţ&tor( pro!esor etc'.' 3n !elul acesta( el *a de*eni incapa$il s& %"i
!ormeze o identitate de sine care s& %l a2ute s& r&z$at& %n *iaţ& deoarece nu *a a*ea su!icient&
%ncredere( putere de a lupta( capacitate de a se autoa!irma ast!el %ncât s& se respecte "i pe sine "i
pe alţii' Va a*ea multe "anse de a de*eni !ie prea o$edient( supus %n permanenţ& dorinţelor


celorlalţi -pentru el !iind ade*&rate lei.( !ie re$el( aresi*( mereu %mpotri*a tuturor celor ce
%ncearc& s& %i impun& anumite norme sau reuli( inclusi* %mpotri*a sa'
4oarte des critca determin& %n persoana care o prime"te sentimentul c& nu este acceptat&
a"a cum este' Acest lucru este !oarte aproape de respinere' Dar uneori se a2une chiar pân& la a
respine propriul copil sau partener( cu replici de enulB 0 $ai ine nu te aveam4ai muri ca să
scap de tine( 0#e când te-am născut, ne-ai adus numai proleme( 0&u ai stricat echilirul
familiei noastre( 07 ai ine te avortam4nu te adoptam ( 0(cum înţele" de ce te-a părăsit fostul
partener4mama ta'presupune a inora necesit&ţile de zi cu zi ale persoanei -de reul& ale
Neli2enţa
copiilor.G ea poate !i mai dera$& !izic& ccea ce %nseamn& a nu+l hr&ni( sp&la( a+l pri*a de somn
sau de li$ertate( sau mai dera$& emoţional&B a nu+i *or$i( a nu+i o!eri atenţie "i draoste( a pri*a
copilul de posi$ilitatea de a se 2uca de a e#plora lumea etc' Dar ele de reul& se com$in&( pentru
c& neli2enţa !izic& duce automat "i la un rad de neli2are emoţional&( ţinând cont c& atinerea
este calea prin care se mani!est& ri2a( draostea( tandreţea'
3n cazul auzului sexual( lucrurile se complic&G a*em de a !ace aici cu aresarea celei mai
intime p&rţii a persoanei( adic& a zonelor sale enitale( anale sau orale( !&r& acordul preala$il al
persoanei( %n scopul o$ţinerii pl&cerii( se#uale sau de alt& natur&' Nu tre$uie neap&rat s& !ie *or$a
de un *iolG acesta este doar un tip( !oarte ra*( de a$uz se#ual' Tot %n cateoria a$uzurilor se#uale
intr& "i a"a numitele 02ocurile se#uale -atinerea %n scopul satis!acerii curiozit&ţii sau al o$ţinerii
pl&cerii a zonelor se#uale + sâni( *ul*&( penis. care se practic& uneori %ntre copii( sau %ntre un
adult "i copii'
persoanei de a Unele pot sau
participa !i inocente(
când se dar atuncilacând
apeleaz& se !orţeaz&(
mi2loace când sedac&
de pedepsire trecenupeste re!uzul la
se particip&
ast!el de 2ocuri( putem *or$i de prezenţa unui a$uz se#ual'
6rintre cele mai ra*e !orme de a$uz se#ual se a!l& !orţarea persoanei de a participa la
acti*it&ţi cu caracter se#ual( cum ar !i pornora!ie( se# %n rup( prostituţie'
Cel mai ra* tip de a$uz se#ual care poate apare %n cadrul !amiliei este incestul( adic&
practicarea de relaţii sexuale între memrii unei familii' )i incestul %m$rac& mai multe !orme( %n
!uncţie de ce relaţie de rudenie e#ist& %ntre mem$rii implicaţi %n relaţiile se#ualeB tat&+!iic&(
mam&+!iu( $unic&+nepot( *&r+*eri"oar&( etc' Cel mai des %ntâlnit este incestul tat&+!iic&' Ar p&rea
c& incestul se %ntâlne"te doar %n mediile sociale caracterizate prin educaţie de!icitar&( imoralitate(
condiţii socio+culturale de!a*orizate( dar lucrurile nu stau a"a' El apare %n toate tipurile de medii
"i su$ di*erse aspecte -tipuri de relaţii se#uale.'
Centrul Naţional pentru A$uz "i Neli2area Copilului din SUA de!ine"te a$uzul se#ual ca

pentru contacte
reprezentând
folosit şi interacţiuni
stimularea între un
sexuală a acelui copilsauşi ao persoană
adult adultă,
altei persoane în carese#ual
3 A$uzul copilulpoate
este !i
comis "i de o persoan& su$ *ârsta de 1 ani( dac& acea persoan& este( !ie semni!icati* mai mare
decât *ictima -cu cel puţin @ ani.( !ie %ntr+o poziţie care+i o!er& putere "i control asupra copilului'
E*ident( a$uzul se#ual se asociaz& !oarte !rec*ent cu a$uzul emoţional "i !izic'
A$uzul se#ual las& urme adânci %n personalitatea *ictimei( deoarece se asociaz& cu
pro!unde sentimente de neputinţă -de a !ace !aţ& situaţiei.( de vinovăţie -c& nu a !ost %n stare s&
re!uze sau s& !u& etc'.( de murdărie, de respin"ere a propriei persoane şi mai ales a corpului, de
teamă( mai ales c& a$uzatorii "tiu !oarte $ine s& induc& %n mod *oit aceste st&ri' Deseori apar
"ânduri şi tentative de sinucidere cu scopul de a sc&pa de durerea psihic& pricinuit& "i de po*ara
secretului F cele mai multe *ictime ţin ascuns acest !apt de team& c& nu *or !i crezute( c& *or !i
stimatizate sau mai r&u acuzate c& ele au pro*ocat %n *reun !el actul respecti*' Alteori( e!ectele
sunt atât de pro!unde "i sta$ilizate %n personalitatea *ictimelor %ncât ele a2un 0*ictime perpetue
sau aresori'
H
 De"i e#ist& mitul con!orm a$uzatorii sunt persoane str&ine( studiile arat& c& persoanele
care a$uzeaz& sunt de cele mai multe ori persoane din apropierea *ictimei( persoane pe care
*ictima le cunoa"te "i chiar le in*este"te cu un anumit rad de %ncredere' Dac& %n cazul a$uzului
!izic "i al celui se#ual a$uzatorul este de cele mai multe ori con"tient de ceea ce !ace( %n cazul
a$uzului emoţional uneori persoana a$uzi*& nu este con"tient& de e!ectele actelor sale' Ast!el(
persoane care au !ost la rândul lor a$uzate de*in a$uzatori cu scopul de se simţi puternici( %n
control( de a se r&z$una %ntr+un !el' Din practica noastr& "i din literatura de specialitate a!l&m c&
cel mai des
medicii( ast!el
preoţii( de persoane
prietenii( "e!ii' suntB p&rinţii( rudele apropiate( concu$inii( cadrele didactice(
Nu doar $&r$aţii sunt cei care a$uzeaz&( de"i num&rul lor este semni!icati* mai crescut
datorit& !izioloiei "i educaţiei care a e#istat mult& *reme( dar !rec*ent apar !emei care sunt
e#perte %n a$uz emoţional sau !emei implicate %n a$uzul se#ual' Vârsta nu are nici o importanţ&(
a$uzatorii putând !i de *ârste !oarte di!erite'
Toate aceste !orme de a$uz se re&sesc %n denumirea eneric& de &altratatr%'

D%lic@%n,a 'n'i &%&!r'

Delic*enţa unui mem$ru este o situaţie care apare de cele mai multe ori %n urma unor acte
aresi*e sau contrare leii' Este o situaţie de patoloie ra*& !amilial&' De aceea( ea este %nc& "i
mai dureroas& pentru ceilalţi mem$rii ai !amiliei( deoarece( pe lân& modelul ine!icient de
educaţie pe care
prin detenţia care%lurmeaz&
prezint&actelor
mem$rulsale'delic*ent( deseori se
Copiii p&rinţilor produceau"i deseori
delic*enţi pierderea acestui mem$ru
sentimente de 2en&
social&( de in!erioritate( an#ietate crescut&( di!icult&ţi de adaptare "colar& "i social&( la$ilitate "i
reresie emoţional&( !railitate moral&( tendinţe e#aerate spre izolare social& sau *iolenţ& etc'
Unul dintre cele mai ra*e e!ecte !amiliale a acestui e*eniment este perpetuarea modelului
aresi* sau ileal de comportament'

S%.arar%a &%&!rilor .rin .)r)ir% a' di@or,

Separarea de partener sau de !amilie este o situaţie din ce %n ce mai des %ntâlnit& %n
societatea noastr&' De"i pare a se $analiza prin !rec*enţa de care d& do*ad&( p&r&sirea( !ie c& este
leal& sau leal&( prin di*orţ( antreneaz& o mulţime de e!ecte psiholoice neati*e asupra
mem$rilor !amilie "i asupra !amiliei care mai r&mâne un urma acestui e*eniment'

care esteLisa
un 6ar<inson -1HH=.Eade!inea
proces 2uridic' di*orţul
identi!ic& ca 0un comple#
"ase dimensiuni psihosocialde%ndi*orţB
ale e#perienţei aceea"iemoţional&(
m&sur& %n
leal&( economic&( parental&( comunitar& "i psiholoic&' Cuplurile a!late %n di*orţ pot s& se
con!runte cu pro$leme din toate aceste domenii %n acela"i timp( iar con!lictul poate s& se
r&spândeasc& repede dintr+un domeniu %n altul' Unele cupluri nu pot s&+"i o!ere unul altuia
intimitatea "i distanţa de care amândoi au ne*oie %n momente di!erite "i rade di!erite' Aceste
pro$leme pot conduce la o %nstr&inare permanent&' Iar %nstr&inarea poate mere pân& la
%nstr&inarea de sine %nsu"i' Incapacitatea de a tolera schim$area "i dez*oltarea unuia dintre
parteneri poate produce un di*orţ emoţional( !ie c& este sau nu %nsoţit de un di*orţ leal'
Con!lictul cu pri*ire la terminarea c&sniciei este asociat cu dispute cu pri*ire la alte
pro$leme "i cu o proast& adaptare post di*orţ' Un indicator !oarte des citat al unui di*orţ di!icil( "i
poate sinurul( este ner&$darea unuia dintre soţi de a termina c&snicia cuplat& cu lipsa de dorinţ& a
celuilalt' Nearea !aptului c& "i c&snicia este terminat&( adesea contri$uie la menţinerea
con!lictului de *reme ce chiar "i o lupt& apri& este pre!era$il& *ariantei de a l&sa partenerul s&
@?
plece' Cel care pleac&( la rândul s&u( se poate comporta contradictoriu( %n modalit&ţi care
suereaz& c& are unele du$ii cu pri*ire la terminarea de!initi*& a relaţiei' Aceast& am$i*alenţ&(
poate cuprinde nu numai cuplul care di*orţeaz&( dar de asemenea copiii( noii parteneri etc'
6artenerii la care persist& su!erinţa pro*ocat& de pierderea partenerului au deseori
di!icult&ţi %n implicarea %n relaţii "i acti*it&ţi( !ie ele noi sau o$i"nuite' De multe ori ei tre$uie s&
%n*eţe s& se descurce !&r& a mai depinde de altcine*a( ceea ce este !oarte reu( dac& nu chiar
imposi$il pentru cei care nu au cunoscut un alt model de trai' Acesta implic& auto+cunoa"terea "i
auto+*alorizarea ca !iinţ&
a2utor de la prieteni uman&
sau rude' interdependent&
6entru care reu"e"te
di*orţaţi( aceasta %nseamn&s&+"i !ie auto+su!icient&
%n*&ţarea cu saucu!&r&
de a se descurca
pro$leme practice de care pân& atunci se ocupa !ostul partener'
&r$aţii di*orţaţi tind s& duc& o *iaţ& mult mai haotic& decât cei c&s&toriţi( dormind mai
puţin "i apro*izionându+se cu di!icultate'
4emeile di*orţate de asemenea sunt ata s& se simt& dezorientate "i multe caut& a2utor
medical pentru !enomene de depresie "i di!icult&ţi de somn "i alimentaţie( mai ales %n primele
!aze ale separ&rii' De"i unii se pot a&ţa cu ner&$dare de independenţa care le lipsise anterior(
mulţi simt o !ric& pro!und& de a !i total sinuri'
6ierderea unui partener prin di*orţ a !ost adesea comparat& cu pierderea prin moarte'
E#ist& multe similarit&ţi %n sentimentele di*orţaţilor "i *&du*ilor de"i !aptul c& partenerul a plecat
de $un& *oie( *a l&sa pe unii di*orţaţi mai umiliţi "i cu mai mult& am&r&ciune decât suport& %n
eneral *&du*ii' Cei di*orţaţi tind adesea s& !ie considera$il mai tineri decât *&du*ii "i deci cu o
posi$ilitate mai mare
menţin sentimente s& se c&s&toreasc&(
puternice dar neadaptarea
de mânie( respinere este complicat& %n am$ele situaţii când
sau *ino*&ţie'
Di*orţul a!ecteaz& !oarte mult copii' In trecut( %n societ&ţile tradiţionale( e#ista tendinţa de
stimatizare a copilului ai c&rui p&rinţi sunt desp&rţiţi( ceea ce ducea la o su!erinţ& acut& a
acestora' 3n societatea modern&( ur$an&( acest aspect aproape c& nu mai conteaz&( de"i unii copii
%nc& mai reacţioneaz& aresi* !aţ& de copii din !amiliile 0destr&mate' De"i di*orţul presupune
des!inţarea c&s&toriei( mulţi parteneri renunţ& %n acela"i timp "i la rolul lor de p&rinţi' Este necesar
pentru $una dez*oltare a copilului ca amândoi p&rinţii s& !ie implicaţi %n mod eal %n procesul
educati* !amilial' Ei sunt( din acest punct de *edere dar "i din cel al copilului( indispensa$ili
e*oluţiei psihice a copiilor' De cele mai multe ori( copiii cu p&rinţi di*orţaţi prezint& di!icult&ţi de
adaptare "colar& "i social&( la$ilitate "i reresie emoţional&( !railitate moral&( st&ri de an#ietate(
tendinţe e#aerate spre izolare social& sau *iolenţ& etc'

S)r)ci%= +o&a
Acestea se a!l& pe lista !actorilor stresori se*eri deoarece( de cele mai multe ori( ele se a!l&
%n a!ara controlului mem$rilor !amiliei( ei ţinând mai mult de oranizarea economic& "i social& a
societ&ţii din care !ace parte !amilia respecti*&' Ele ameninţ& chiar interitatea !izic& a mem$rilor
datorit& lipsei de mâncare( ap& sau ad&post "i a mi2loacelor !inanciare "i materiale de a !ace rost
de ele' Ei se asociaz& cel mai !rec*ent cu $olile ra*e( ast!el c& se creaz& rapid un cerc *icios din
care( o dat& prins&( persoana nu mai poate ie"i'
Ace"ti !actori sunt cei mai des in*ocaţi ca !iind responsa$ili de situaţia lor de c&tre
ma2oritatea persoanelor a!late la marinea societ&ţii( !ie c& sunt delic*enţi( *aa$onzi( copii ai
str&zii( persoane adulte !&r& ad&post( cer"etori etc'

D%c%'l 'n'i &%&!r'

@1
 Dintre toate e*enimentele cu care se con!runt& omul de+a lunul *ieţii( moartea este unul
dintre cele mai nedorite( ine#plica$ile( "i teri!iante' El nu produce doar team& pro!und&( ci o
su!erinţ& cu atât mai accentuat&( cu cât persoana care decedeaz& este mai semni!icati*& pentru cei
r&ma"i' Cu toate acestea( moartea ne pune %n !aţ& o serie de %ntre$&ri( de pro*oc&ri care ne
!orţeaz& s& modi!ic&m ce*a %n noi( s& schim$&m "i chiar s& ne dez*olt&m' A pierde pe cine*a sau
ce*a -nu doar prin deces. ne o$li& s& ne raport&m di!erit la ceea ce r&mâne( s& schim$&m
priorit&ţile( s& ne continu&m di!erit *iaţa( s& e*olu&m'
Elementele
!enomenului pe care
morţii le consider&m
"i pentru a !i cele
analiza reacţiilor mai pe
de doliu importante
care le aupentru
indi*iziianaliza %&nifica,i%i
"i !amiliile suntB

• (partenenţa reli"ioasă F persoane aparţinând di!eritelor culte reliioase *or a*ea atitudini
"i credinţe di!erite %n !aţa !enomenului morţii( "i deci "i comportamente di!erite( ceea ce
%nseamn& c& pot intera e#perienţa -%n lim$a2 curent pot trece peste sau îşi pot reveni. mai
rapid sau mai lent' Aici un loc aparte %l au ritualurile de trecere speci!ice !iec&rui cult
reliios -slu2$ele reliioase( ritualul %nmormânt&rilor( al pomenilor( al ru&ciunilor etc'.'
• &ipul de cultură "enerală sau profesională F *om o$ser*a( de e#emplu( concepţii di!erite
despre !enomenul morţii la persoanele care deţin in!ormaţii ma2oritare din domeniul
medical -mai ales cele care lucreaz& chiar cu persoane muri$unde. !aţ& de cele care
cunosc mai multe din domeniul tehnic' Acest !apt se *a re!lecta cu siuranţ& %n reacţiile
lor la pierderea unei persoane drai'
•
'ivelul de educaţie F in!luenţeaz& "i el semni!icaţia pe care persoana o acord& morţii( %n
strâns& le&tur& cu tipul de cultur&' De reul&( %n societatea noastr& nu prea se *or$e"te
despre moarte( aceasta !iind oarecum neat&( "i deci nu se !ac nici un !el de pre&tiri
pentru acest moment important al e#istenţei umane' Totu"i( e#ist& comunit&ţi unde( de"i
educaţia se rezum& la cea o!erit& de !amilie "i comunitate( se *or$e"te mai mult despre
acest !enomen "i se construiesc atitudini speci!ice !aţ& de el( cu rolul de a a2uta
supra*ieţuitorii s& %"i continue *iaţa' 7oartea este *&zut& ca un alt !enomen natural( ca "i
na"terea( de e#emplu( "i ca urmare sunt construite ritualuri speci!ice'

De asemenea( la acordarea unei semni!icaţii !enomenului morţii( dar "i la e!ectele acesteia
asupra mem$rilor !amiliei contri$uie "i cont%>t'l %n care aceasta sur*ine' Conte#tul *a conţine
aproape %ntotdeauna di!erite elemente care *or aminti de persoana disp&rut& "i *a constitui uneori
un moti* pentru rudele sale de a nu reu"i s& intereze e#perienţa de pierdere' 3n !elul acesta el
r&mâne %n trecut( !&r& posi$ilitatea de a se ancora %n prezent' Am identi!icat cel puţin  tipuri de
conte#te care pot in!luenţa reacţiile supra*ieţuitorilorB

• Fizic F de e#' acas&( la munc&( %n *acanţ&G

• &emporal * de e#' dimineaţa( seara( noaptea
• )ocial * sinur( %n !amilie( cu prietenii
• )piritual * de s&r$&tori -Cr&ciun( 6a"ti( ziua de na"tereonomastic&.

La !el de important %n %nţeleerea !amiliilor %ndoliate este ti.'l &or,ii ' 6rin tipul morţii
%nţeleem modalitatea prin care a sur*enit moartea mem$rului' 3n literatura de specialitate se
&sesc din când %n când ni"te %ncerc&ri de a tipoloiza pierderile sau decesele' Am %ncercat mai
2os s& !acem o sintez&( ad&uând %ns& "i credinţele populare( care credem c& sunt la !el de

@8
importante %n procesul terapeutic( deoarece oamenii *in la terapie cu propriile concepţii -sau
teorii implicite. despre moarte "i *iaţ&'
Identi!icarea acestor tipuri( care nu sunt neap&rat independente unul de cel&lalt( a2ut& la
înţele"erea reacţiilor particulare pe care le prezint& supra*ieţuitorii "i la stailirea unor ipoteze şi
la "hidarea procesului terapeutic prin e!ectele di!erite pe care !iecare tip le poate a*ea asupra
supra*ieţuitorilor'

aşteptate esteneaşteptate
incura$il&*s' + de e#' (moartea
o moarte aşteptată unui
%n timp ce p&rinteacestuia
moartea sau $unic ce su!er&
datorat& unui de o $oal&de
accident(
circulaţie( munc& sau casnic( este una neaşteptatăG
• fireşti *s' nefireşti + moartea este un fenomen firesc ( care se %ntâmpl& !&r& ca noi s& %l
putem %mpiedica( dar putem accepta mai u"or acest aspect doar %n cazul oamenilor %n
*ârst&G dac& moare un copil( oamenii tind s& considere c& aceast& moarte este nefirească(
deoarece este contrar& leilor !iriiG
• suite *s' lente + moartea suită apare( de reul& %n cazul unei persoane care a !ost de
curând dianosticat& cu o $oal& incura$il& "i la care procesul decure e#trem de rapid( %n
timp ce dac& procesul decu re %n timp( putem *or $i de morţi lente( !apt ce permite o
oarecare pre&tire pentru momentul !inalG
• violente *s' neviolente + dac& moartea sur* ine %n timpul unui accident sau persoana este
*ictima unui homicid( se *or$e"te de morţi violente( iar %n cazul unei morţi care sur*ine %n
timpul somnului putem *or$i de o moarte neviolentă' :omicidul "i suicidul sunt tipuri de
moarte *iolent&( neanticipat& de cele mai multe ori "i ne!ireasc&' 3n aceste cazuri( tre$uie
a*ut %n *edere c& reacţiile supra*ieţuitorilor *or !i o mi#tur& de 6TSD -stres
posttraumatic. "i doliu( adic& *a !i *or$a de un doliu complicat'
• une *s' rele F %n popor se *or$e"te de morţi une( atunci când ele nu implic& su!erinţa
muri$undului sau când persoana moare de $&trâneţe( %n timp ce acele morţi care sunt
precedate de su!erinţ& crescut& sunt cataloate drept releG
• dorite *s' nedorite + e#ist& cazuri când moartea unui om a!lat %ntr+o mare su!erinţ& este
dorit& de cei din prea2ma sa pentru a curma su!erinţa tuturor celor implicaţiG se lea& mult
"i de contro*ersatul su$iect al eutanasiei' Totu"i( tre$uie a*ute %n *edere aici sentimentele
de culp& ce apar %ntotdeauna %n ast!el de situaţii' De asemenea( acest sentiment este cu atât
mai prezent atunci când moartea este dorit&( mai mult sau mai puţin con"tient( "i nu e#ist&
cel puţin %n prezent nici o condiţie care s& duc& la moartea celui %n cauz&G totu"i dac&
moartea acestuia sur*ine din cauze independente de cel care a dorit moartea( apare( de
reul&( un *al imens de sentimente "i ânduri de autoculpa$ilizare( mai ales %n condiţii de
imaturitate emoţional& când reapare ândirea maic& de tipul 0eu am cauzat moartea
pentru c& a !ost un moment când am dorit s& !ie mort'
E*ident( !amiliile *or !i mult mai a!ectate "i mem$rii lor *or putea !i pro!und a!ectaţi dac&
moartea mem$rului de !amilie *a !i *iolent&( sau nea"teptat&( sau ne!ireasc&' E!ectele neati*e
cele mai puternice se %nreistreaz&( de reul&( la decesul copiilor'
De asemenea( atunci când o !amilie pierde un mem$ru al s&u( aceasta nu este sinura
pierdere' La ea se mai adau& "iB
1' 6ierderea *iselor "i speranţelor !aţ& de acea persoan&G
8' 6ierderea unui statut -socialeconomic.G
=' 6ierderea c&minului -sau a ideii de c&min.G

' 6ierderea suportului emoţional din partea persoanei decedateG

@=
 @' 6ierderea unei identit&ţi !amilialeG
' 6ierderea suportului social -cercului de prieteni.'

Literatura de specialitate o!er& = stadii "enerale prin care o persoan& sau o !amilie trece dup&
pierderea unei persoane draisemni!icati*e -cu mici di!erenţe %ntre autori.B
1' neare  izolare
8' !urie
='
' construcţie
depresie  târuire
@' acceptare

Aceste stadii pot !i %ns& %ntâlnite "i %n cazul !amiliilor' 5rdinea lor nu este o$liatorie( uneori
persoana re*ine la stadiile anterioare( alteori sare peste unele' Ele sunt %ns& utile deoarece a2ut& la
identi!icare situaţiei prezente %n care se a!l& persoana sau !amilia'

<oala (ra@) a 'n'i &%&!r'

Acesta este un alt tip !oarte serios de e*eniment traumatizant prin care poate trece o
!amilie( deoarece el produce mutaţii pro!unde %n structura !amiliei respecti*e' De multe ori ceilalţi
mem$rii ai !amiliei %"i oranizeaz& %ntreaa *iaţ& %n 2urul %nri2irii persoanei $olna*e( !apt care
determin&
inutilitate( pe lân& a*anta2ele
disperare( "i menţinerea
!urie "i chiar ur& !aţ& deunui echili$ru
propria !amilial
persoan& "i sentimente
sau !aţ& de $olna*' de !rustrare(
Acest lucru
duce uneori la o atmos!er& con!lictual&( la e"ec personal( la destructurarea relaţiilor sau sistemului
!amilial'
olile care au poate cele mai puternice e!ecte neati*e asupra sistemului !amilial sunt
cancerul( SIDA( handicapurile !izice "i mentale se*ere( paraliziile( $olile psihice se*ere' Ele
determin& sau se asociaz& !oarte des cu celelalte e*enimente traumatizante enumerate pân& acum(
datorit& costurilor materiale "i emoţionale implicate'

3n toate cazurile( e*enimentele sau situaţiile !amiliale menţionate mai sus determin& iniţial
a"a+numitul stres posttraumatic' Dac& ele persist&( atunci putem( *or$i de constituirea unor
traume( %n ade*&ratul sens al cu*ântului'
6entru a de!ini trauma( a*em %n *edere câţi*a autori care consider&m c& au contri$uit la
clari!icareaaustralian
psiholoul termenului' Ace"tia
4rancis sunt psiholoii nemţi ott!ried 4ischer "i 6eter ,iedesser "i
7acna$'

53 Tra'&a .i/ic)

Iat& cum de!inesc ott!ried 4ischer "i 6eter ,iedesser -1HH( p' JJ. trauma psihică: o
experienţă vitală de discrepanţă între factorii situaţionali ameninţători şi capacităţile individuale
de stăpânire, care este însoţită de sentimente de neajutorare şi aandonare lipsită de apărare şi
care duce astfel la o prăuşire de durată a înţele"erii de sine şi de lume '
3n lucrarea sa ap&rut& %n 8???( &raumas of ?ife and &heir &reatment9, 4rancis 7acna$
a!irm& c& !iecare persoan& traumatizat& prezint& de multe ori mai multe tipuri de traume' De
aceea( este important s& !ie sta$ilit& a"a+numita traum& central&' Trauma central& este acea traum&
care a!ecteaz& cel mai puternic persoana( deci rana psiholoic& cea mai adânc& "i mai
pertur$atoare' 5 dat& ce trauma central& a !ost identi!icat&( toate celelalte traume( deoarece un
@
e*eniment traumatizant atrae dup& sine mai multe traume( pot !i percepute "i tratate e!ecti* ca
!iind secundare'
Identi!icarea traumei centrale este *ital& pentru o analiz& conte#tual& a persoanei care a
!ost traumatizat& "i pentru toate !ormele de consiliere sau psihoterapii scurte interati*e' 5 dat&
ce persoana recunoa"te trauma central&( ea sesizeaz& elementele esenţiale ale procesului de
recuperare( sau dac& se a!l& %ntr+un proces terapeutic *ede cum( pe m&sur& ce terapia asupra
traumei centrale a*anseaz&( "i celelalte traume *or de*eni p&rţi ale lucrului terapeutic'

!ostIat& cele "ase

!ormulate eletraume centrale
de 4rancis pe care
7acna$ o persoan&
-8???( le poate e#perimenta %n *iaţ&( a"a cum au
p' 8J + =1.B
1' (meninţarea la adresa vieţii persoanei şi a pattern-urilor de trai' Unele e*enimente
traumatizante a!ecteaz& modul de *iaţ& al persoanei mai puternic decât altele( de"i toate
aduc o schim$are $rusc& a pattern+urilor de *iaţ&' ,&z$oaiele( dezastrele naturale(
*iolenţa( tâlh&riile sunt %n acela"i timp ameninţ&ri speci!ice( dar "i di!uze la adresa *ieţii
persoanei' Simptomele( a"a cum sunt speci!icate ele %n DS7 IV( pot !i tratate toate( dar ele
sunt secundare !aţ& de ameninţarea primar&( deoarece e!ectele %n urma acestor e*enimente
a!ecteaz& nu doar persoanele implicate( ci "i relaţii interpersonale( instituţii( oranizaţii ale
comunit&ţii( mediul de lucru etc' Totu"i( trauma central& este perceperea unei ameninţ&ri
la adresa *ieţii "i la adresa interit&ţii pattern+urilor de trai'
8' (meninţarea inte"rităţii şi coerenţei eului ' Apare clar %n situaţii de in*azie se#ual&( *iol(
a$uz' Se re!er& la %ntreruperea dez*olt&rii "i cre"terii( la o discrepanţ& %ntre 0cine sunt "i
0cine m&6ersoana
torturii' a"tept s&a !iu' De asemenea(
supra*ieţuit( apare cu
dar a r&mas %n lupta
tul$urarea
pentruderecâ"tiarea
stres posttraumatic datorat&
unei coerenţe de
sine dup& umilinţ&( %ncarcerare( tortur&( "i cu zdruncinarea !ireasc& a mecanismelor de
de!ens&( a rezistenţelor "i sta$ilit&ţii mentale'
=' !ierderea unei relaţii semnificative' Se produce %n situaţii de deces( di*orţ( separare "i
alienare' 6oate apare "i %n situaţiile %n care un mem$ru al !amiliei p&r&se"te casa !amilial&
pentru a se sta$ili %n alt& parte' 6entru unii( acesta este un !apt normal de *iaţ&( dar alţii %l
percep ca pe o rupere ma2or& a le&turilor emoţionale' Alte relaţii se pot( de asemenea(
modi!ica drasticG apar depresii( idei suicidare( comportamente hetero+ "i auto+aresi*e'
,elaţia se re!er& atât la persoane( cât "i la o$iecte sau animale %nalt semni!icati*e pentru
indi*id'
' ;ntreruperea funcţionării normale a persoanei' Se %ntâlne"te !oarte des la supra*ieţuitorii
accidentelor rutiere( casnice "i de munc&' Unele persoane $ene!iciaz& de pe urma r&nilor
prin compensaţii
s&n&tatea( !ericirea$&ne"ti(
"i stareadar
de pentru altele
$ine' Cu atât durerea
mai clar "ise disa$ilitatea persistent&
remarc& aceast& traum& tul$ur&
la
persoanele care au su!erit modi!ic&ri semni!icati*e ale corpului sau des!iur&ri' 6rimul
scop al acestor persoane este acela de a recâ"tia cel puţin ni*elul !uncţional de $az&( "i %n
cazul lor acceptanţa "i interarea imainii corporale schim$ate *or !i secundare( c&ci nici
an#ietatea re!eritoare la imainea corporal& nu *a !i dominant&'
@' !ierderea viziunii asupra vieţii' Apare des la re!uiaţi( care au trecut prin e*enimente
traumatizante ra*e "i pe o perioad& mai lun& de timp' De e#emplu( !emeile croate "i
$osniace care au su!erit *ioluri multiple de rupuri de soldaţi( care au !ost o$liate s& %"i
pri*easc& !iicele %n timp ce erau *iolate "i ele sau au !ost martorele uciderii soţilor "i !iilor
lor( !&r& case( $ani( identitate au pierdut orice simţ al unei lumi drepte' Credinţa lor %ntr+un
sentiment umanitar de $az& a !ost de*astat&' Când oamenilor li se distrue atât de mult
*iziunea asupra *ieţii( este de a"teptat s& %ntâlnim la ei simptome( ne*oi "i tul$ur&ri care
re!lect& dezastrul intern "i catastro!ele sociale' Ei au ne*oie de a2utor terapeutic( dar mulţi
@@
 dintre ei %l *or e*ita sau re!uza tocmai datorit& incapacit&ţii de a mai acorda un sens
e#perienţei lor "i de a crede %ntr+o posi$il& perspecti*& poziti*& asupra *ieţii "i lumii lor'
' !erturarea expansivităţii sufletului în contextul vieţii' Se %ntâlne"te la persoanele
traumatizate se*er care se simt alienate de propriul sistem de credinţe( de tot ce credeau
despre ele c& sunt' Se simt dep&rtate de asemenea de ceea ce le aparţineau când*a "i
pri*aţi de surse de suport "i inspiraţie' Aceste persoane pot !i cele care au pierdut un
mem$ru al !amiliei prin suicid( la cele supuse unor a$uzuri !izice( se#uale( emoţionale
ra*e
a2utor %nc& din pare
nu mai timpul copil&riei
rele*ant sau timpurii( la cei
nu pot &si caredesunt
o cale atât de 6entru
re*enire' de*astaţi
unii%ncât nici un
speciali"ti(
aceast& traum& ar !i un semn al amintirilor reprimate( mai ales %n cazurile unde se
suspecteaz& un e*eniment traumatizant %n perioada in!antilit&ţii sau a copil&riei'
6rincipalele mani!est&ri ale acestui tip de traum& sunt pierderea simţului de a !i *iu( de a !i
mo$il( e#pansi*( de a !i parte a lumii %ntrei'

Siur( ne putem %ntre$a( al&turi de 4' 7acna$ dac& nu cum*a sta$ilirea acestor traume centrale nu
reprezint& %ncercarea terapeutului de a+"i controla propriile an#iet&ţi %n !aţa inconsistenţelor(
!ricilor "i destructur&rii cu care se prezint& clienţii %n ca$inetG sau poate %ncercarea psiholoului de
a o!eri un sistem de lucru cu situaţiile tul$ur&toare la care este martor' Dincolo de aceste %ntre$&ri(
cele "ase traume centrale %"i &sesc utilitatea %n procesul de analiz& a patoloiilor indi*iduale(
!amiliale "i sociale( dar "i %n procesele terapeutice( prin !aptul c& deschid lar accesul la
e#plorarea re!lecţiilor
con"tientizeze care este"itrauma
po*e"tilor pe care
ma2or& care st&
le dez*&luie
%n spatele clienţii'
naraţiuniiElesale(
%ncura2eaz&
pentru capersoana s&
%n !elul acesta
s& %"i construiasc& %mpreun& cu terapeutul un plan de recuperare sau chiar %m$un&t&ţire a propriei
personalit&ţi "i a relaţiilor cu ceilalţi' Ast!el( %n haosul creat de e*enimentul traumatizant(
terapeutul are "ansa de a %ncura2a contactul clientului( !ie c& este indi*idul( !ie c& este !amilia( cu
propriile sale resursele personale( sociale "i spirituale( poate chiar "i cu acelea care ar !i stat
ascunse dac& nu ar !i e#istat acea traum&'
E*enimentele traumatizante( deci "i cele care se petrec %n sistemele !amiliale( produc reacţii
care a!ecteaz& urm&toarele ni*eluri ale psihicului umanB
• Ni*elul de !uncţionare -pe plan !izic( psihic si social.
• Viaţa a!ecti*&
• Imainea de sine
•

•
Viziunea asupra
Sentimentul *iitorului
de %mplinire

Iat& care sunt cele mai importante reacţii ce se constituie la traum&( %n detaliu -parţial cuprinse %n
DS7 IV.B

• 3n s!era fiziolo"icăB amorţirea responsi*it&ţii enerale -!izic& sau psihic&.( ni*el de

e#citare !oarte crescut -arousal sporit.F reacţii e#aerate si imediate la stimulii o$i"nuiţi(
insomnie( plâns( lipsa apetitului ce duce la sc&derea reut&ţii corporale( mani!est&ri
neuro*eetati*eB palpitaţii( tahicardie( hiperhidroz&( paloare( sc&derea sistemului imunitar
-de unde !rec*enţa crescut& a di*erselor $oli. etc'

@
 • 3n s!era emoţiilor -aici sunt cele mai puternice reacţii.B stare de "oc( temeri( roaz&(
di*erse an#iet&ţi( depresie( disperare( neputinţ&( nea2utorare( melancolie( reret( durere(
sinur&tate( tristeţe( !urie( ur&( *ino*&ţie( dezapro$are( ne%mplinire "i ol e#istenţialG
• 3n s!era co"niţiilorB amintiri( !lash+$ac<+uri( ruminaţii( ânduri culpa$ilizatoare(
catastro!izante( neati*e( co"maruri( tendinţa de a uita( de a reprima( de a nea pentru a nu
mai simţi durerea( depersonalizare( derealizare( scindare( ideaţii suicidare' 4oarte
semni!icati* este !aptul c& trauma produce o puternic& zuduire a sistemului de *alori "i
de credinţe
dura$il& ale persoanei
a %nţeleerii despre
de sine "i asine(
lumii(alţii
mai"i mult
despre
saulumeG ea duce
mai puţin la o zdruncinare
cuprinz&toare' Este
a!ectat& imainea "i stima de sine( precum "i capacitatea de a+"i imaina *reun *iitor'
• 3n s!era comportamentalăB persoana se poate izola de ceilalţi( poate de*eni aresi*&(
pretenţioas&( cic&litoare( haotic&( poate renunţa la unele acti*it&ţi( la *iaţa social&( poate
apela la a$uz de alcool( drouri( tutun sau poate s& se suprasolicite pro!esional sau
!amilial pentru a nu mai a*ea timp "i putere s& simt& durerea' Chiar "i tentati*ele suicidare
"i suicidele sunt des %ntâlnite'

Din punctul lui 7ardi :oro;itz -apud 4ischer "i ,iedesser( 1HH( p'H+H?.( unul dintre primii
cercet&tori ai traumelor consider& c& reacţia post+e#pozitorie trece prin mai multe !azeG reacţia
traumatic& este *arianta patoloic& de r&spuns la e#punerea la e*enimentul traumatizant( iar
*arianta normal& este denumit& stres response%
4azele sunt urm&toarele -apud 4ischer "i ,iedesser( 1HH( p'H+H?.B
• Faza expozitorie peri-traumatică F r&spunsul normal este !ormat din ţipete( team& doliu(
"i reacţie de mânie' Starea patoloic& a e#perienţei este desemnat& ca inundare cu impresii
cople"itoare' 6ersoana a!ectat& este cuprins& de o reacţie nemi2locit& "i se a!l& adesea %nc&
mult timp dup& aceea %ntr+o stare de panic&( respecti*( epuizare( care ia !iinţ& din reacţiile
emoţionale care escaladeaz&'
• Faza 6respectiv starea7 de ne"are% Cei a!ectaţi se ap&r& %mpotri*a amintirilor din situaţia
traumatic&' Varianta patoloic&B comportament e#trem de e*itare( e*entual susţinut de
!olosirea de drouri "i medicamente pentru a nu !i o$liat s& tr&iasc& durerea su!leteasc&'
• Faza 6respectiv starea7 de invazie a "ândurilor sau ima"inilor mnezice% Varianta
patoloic&B tr&iri cu ânduri "i imaini mnezice ale traumei care se impun'
• Faza 6respectiv starea7 de perlaorare% Aici cei a!ectaţi se con!runt& cu e*enimentele
traumatice "i cu reacţia lor personal&'
• Concluzie relativă 6completion7% Un criteriu este capacitatea de a+"i putea reaminti situaţia
traumatic& %n cele mai importante p&rţi ale sale( !&r& a se ândi compulsi* la acestea'

Variantele patoloice ale ultimelor dou& !aze sunt frozen statesB st&ri de %ncremenire cu simptome
psihosomatice( ca senzaţii corporale !alse de di!erite naturi "i pierderea speranţei de a putea
perla$ora "i concluziona e#perienţa traumatic&G mai departe( alter&ri de caracter ca o %ncercare de
a nu mai tr&i su$iecti* cu e#perienţa traumatic& imposi$il de st&pânit' Comportamentele de
e*itare e#tinse se trans!orm& cu timpul %n tr&s&turi !o$ice de caracter' Tul$urarea capacit&ţii de
munc& "i tul$urarea de a iu$i pot !i *&zute ca un semn al alter&rii caracteriale pro*ocat& de
traum&'

43 Ef%ct%l% tra'&%lor fa&ilial%

@J
 A"a cum spuneam mai de*reme( nu doar indi*idul poate su!eri o traum&( ci "i !amilia ca
sistem poate !i r&nit& din punct de *edre psiholoic' Iat& care ar !i reacţiile cele mai des %ntâlnite
ale unei !amilii traumatizateB
• (lterarea relaţiilor dintre memrii familiei' Acest lucru presupune modi!icarea
semni!icati*& a calit&ţii relaţiilor dintre mem$rii' De e#emplu( se poate trece de la relaţii
de a2utor "i %nţeleere la respinere( con!licte( izolare'
•
(lterarea
care ocupaierarhiilor sistemului
o poziţie ierarhic& familial'un
superioar&( Dealte#emplu(
mem$ru%ns&urma decesului
!ie ne*oit s& %i iaunui mem$ru
locul( de"i nu
are -%nc&. a$ilit&ţile necesare' Acest lucru se %ntâlne"te !rec*ent %n cazul deceselor taţilor
din !amiliile tradiţionale( când mama este cea care r&mâne sinurul p&rinte "i de*ine capul
!amiliei' 3n alte situaţii( !iul( de reul& cel mare( este cel care preia conducerea !amiliei'
Aceast& poziţie este %ns& necunoscut& acestui mem$ru al !amiliei "i de aceea ara*eaz&
modi!ic&rile relaţiilor intra!amiliale'
• !atolo"izarea "raniţelor familiale' 3n urma e*enimentelor stresante sau traumatizante(
raniţele !amiliale pot de*eni !ie prea riide -su$sisteme sau mem$rii separaţi( nu %"i mai
*or$esc( nu se mai %ntâlnesc.( !ie prea di!uze -su$sisteme sau mem$rii suprapu"i(
!uzionali( de e#emplu toţi su!er& de depresie sau toţi mem$rii sunt neputincio"i %n !aţa
unei mame dominatoare "i aresi*e.( ceea ce pertur$& transmisia adaptati*& de in!ormaţii
%ntre su$sisteme "i mem$rii !amiliei'
•
!atolo"izarea alianţelor dintre memrii familiei' Se re!er& la relaţiile intra!amiliale care
pot s& nu ai$& un interes comun' E#ist& dou& tipuri de patoloie a alianţelorB deturnarea
con!lictului( sau &sirea ţapului isp&"itor -de e#emplu( atunci când !amilia reduce
tensiunea prin acuzarea unui sinur mem$ru al !amiliei( cum este cazul tat&lui alcoolic.( "i
coaliţiile cros+eneraţionale neadaptati*e' De e#emplu( mama se asociaz& cu mama ei(
$unica( %mpotri*a tat&lui aresi*'
• @locarea procesului evolutiv al familiei' Acest lucru se poate o$ser*a !oarte des %n cazul
%n care un mem$ru al !amiliei decedeaz&G unele !amilii r&mân $locate %n !aza de e*oluţie
%n care se a!la( de"i ar !i e#istat posi$ilitatea de a mere mai departe %n acest procesG de
e#emplu( copilul nu se mai c&s&tore"te pentru a nu %"i p&r&si p&rintele *&du*' Situaţii
similare se pot %ntâlni "i %n cazul di*orţurilor "i al $olilor ra*e ale p&rinţilor'
• #ezmemrarea sistemului familial% Uneori impactul e*enimentului traumatizant poate !i
atât de puternic %ncât determin& pe unul sau mai mulţi mem$rii ai !amiliei s& se desprind&
din sistemul !amilial "i s& se izoleze sau s& creeze un alt sistem !amilial sau de su$stitut'
A"a apar cazurile persoanelor !&r& ad&post( a copiilor care pleac& de acas& "i se c&s&toresc
doar pentru a sc&pa de su!erinţa pro*ocat& de !amilial de oriine( a celor care se
ad&postesc pe lân& $iserici "i mân&stiri pentru a+"i &si un sens etc'
• !erturarea relaţiilor familiei cu mediul exterior% 3n cele mai multe cazuri( e*enimentele
stresante "i traumatizante prin care trece !amilia pro*oac& %nchiderea sau izolarea
sistemului !amilial de celelalte sisteme !amiliale -rude( prieteni sau *ecini.( ceea ce le
opre"te accesul la posi$ile resurse de *indecare sau susţinere' A"a se %ntâmpl& %n cazul
*iolenţei domestice când( de 2en& sau teama c& se *a a!la( mem$rii !amiliei nu *or$esc
mai cu nimeni( mint sau chiar %ntrerup relaţiile cu cei din 2ur'

@
Toate aceste reacţii traumatice !amiliale !uncţioneaz& atât %n calitate de e!ecte cât "i de cauz&(
menţinând "i ara*ând cercul *icios al su!erinţei "i patoloiz&rii mem$rilor ei "i al sistemului ca
ansam$lu'
Cred c& merit& menţionat c& nu toate persoanele sau !amiliile care trec prin ast!el de
situaţii traumatizante( !ie ele ra*e sau multiple( r&mân $locate %n patoloia psihic&' Dimpotri*&(
ma2oritatea %"i re*in la o !uncţionare normal&( iar o mic& parte chiar $ene!iciaz& %n urma
traumelor su!erite' Este *or$a despre persoanele sau !amiliile reziliente( care mo$ilizeaz& %n mod
e!icient
rezultateresursele
mentale personale
sau !izice "ipoziti*e(
sociale ca r&spuns
"isau la riscsociale
rezultate sau ameninţare(
poziti*e 3mo$ilizare ce duce
Studiul unor ast!ellade
!amilii sau persoane merit& apro!undat "i dez*oltat pentru a a!la care sunt moti*ele pentru care ele
pot s& estioneze un ast!el de proces de mo$ilizare a resurselor( %n *reme ce altele se pierd "i se
destructureaz&'

R%?'&at'l ca.itol'l'i

3n acest capitol am trecut %n re*ist& caracteristicile e*enimentelor stresante "i traumatizante prin
care pot trece !amiliile( insistând asupra reacţiilor mem$rilor !amiliei "i ales sistemului !amilial ca
%ntre la acestea' Cele mai semni!icati*e e*enimente traumatizante pe care le+am analizat suntB
a$uzul( delinc*enţa( decesul( separarea mem$rilor prin p&r&sire sau di*orţ( "oma2ul( s&r&cia( $oala
unui mem$ru' 6rincipalele e!ecte ale traumelor !amiliale suntB alterarea relaţiilor dintre mem$rii
!amiliei( alterarea sistemului
$locarea e*oluţiei ierarhiilor "i a structurii
!amilial( de putere(
modi!icarea patoloizarea
structurii !amiliei raniţelor "i a coaliţiilor(
sau dezmem$rarea !amiliei(
pertur$area relaţiilor !amiliei cu mediul'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

E@%ni&%nt e*enimente care se a!l& %n a!ara orizontului normal de a"teptare "i ast!el
tra'&ati?ant reprezint& pentru aproape toţi oamenii un stres se*er -DS7 IV+,.'
Fa&ili% r%?ili%nt) !amilie care mo$ilizeaz& %n mod e!icient resursele personale "i sociale ca
r&spuns la risc sau ameninţare( mo$ilizare ce duce la rezultate mentale sau
!izice poziti*e( "isau rezultate sociale poziti*e'
Tra'&) pierdere psihic&G ran& psihic&G o e#perienţ& *ital& de discrepanţ& %ntre
!actorii situaţionali ameninţ&tori "i capacit&ţile indi*iduale de st&pânire(
care este"i%nsoţit&
ap&rare de ast!el
care duce sentimente de nea2utorare
la o pr&$u"ire "i a$andonare
de durat& a %nţeleeriilipsit& de "i
de sine
de lume -' 4ischer( 6' ,iedesser( 1HH( p' JJ.'
a. i.)+itor mem$ru al !amiliei acuzat "i responsa$ilizat pentru pro$lemele !amiliei(
de"i responsa$ilitatea este a tuturor mem$rilor'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' Analizeaz& un e*eniment stresant prin care a trecut !amilia ta "i sta$ile"te care au !ost
modalit&ţile de reacţie ale mem$rilor !amiliei "i a !amiliei %n ansam$lu'
8' Ai urm&torul cazB o !amilie compus& din mam&( tat&( un $&iat de 1? ani "i o !at& de  ani' Am$ii
p&rinţi au ser*iciu( cu proram de la H la 1' 4etiţa urmeaz& s& intre "i ea la "coal&' &iatul trece
clasa a IV+a' De doi ani $&iatul mere sinur la "coal&( iar %nainte merea cu $unica' unica %ntre

@H
timp s+a %m$oln&*it ra* "i cei doi soţi au ana2at o in!irmier& s& o a2ute' unica locuie"te separat(
%ntr+un apartament apropiat de cel al !amiliei' Cum credeţi c& *a !ace aceast& !amilie !aţ& noii
schim$&ri/
=' ,ealizeaz& %mpreun& cu un cole o analiz& comparati*& %ntre e!ectele a$uzului !izic asupra
unui copil de 1? ani "i decesul unui p&rinte'
' Care crezi c& ar putea !i e!ectele unui di*orţ %ntr+o !amilie asupra eneraţiilor *iitoare/

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
D5LT5( 4'( Când părinţii se despart% Cum să prevenim suferinţele copiilor, ED' T,EI( ucure"ti
8??=
4ISC:E,( '( ,IEDESSE,( 6'( &ratat de psihotraumatolo"ie, Ed' Trei( ucure"ti( 8??1
Aournal of )ocial ssues -2evista de !rolematici )ociale9.( nr' 8( *ol' @( editat de Societatea
pentru Studiul 6siholoic al 6ro$lematicilor Sociale 1HH'
7ACNA( 4'( &raumas of ?ife and &heir &reatment, Spectrum 6u$lication( 7el$ourne( 8???'
7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/( Cam$ride( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress(
1HJ'
7IT,54AN( I'( UDUCEA( D'( !siholo"ia pierderii şi terapia durerii, Ed' S6E,( 8??8'
7UNTEAN( A'( 656ESCU( 7'( 656A( S'( 1ictimele violenţei domestice ( Ed' Eurostampa(
Timi"oara( 8???
6A,WINS5N( L'( )eparation,
tradus la Ed' Alternati*e( #ivorce
ucure"ti( 1HH='and Families, ritish Association o! Social Qor<ers(
656ESCU( 7'( 7UNTEANU( A'( 1iolenţa domestică * de la o realitate importantă la asumarea
unei stări de fapt, %n 7ih&ilescu( I'( -coord'.( Bn deceniu det ranziţie% )ituaţia copilului şi a
familiei în 2omâni, UNICE4( ucure"ti( 8???'
TEDESC:I( ,'( 6A,W( C'( CAL:5 UN( L'( !osttraumatic .roth: !ositve Chan"es in the
(ftermath of Crisis, La;rence Erl$aum Associates( 6u$lishers( Ne; Merse9( 1HH'

?
 CAPITOLUL 6

F'nc,ionar%a fa&ili%i

Te a"tepţi pro$a$il ca acest capitol s& %ţi r&spund& la %ntre$area 0ce este o !amilie normal&(
s&n&toas&/ Nu "tiu dac& *ei &si r&spunsurile potri*ite pentru tine( dar te+a" rua s& %ncerci s& %ţi
eli$erezi mintea de pre2udec&ţi "i stereotipii re!eritoare la cum ar treui s& arate o !amilie
normal&' De aceea(
&se"te propriile *oi *or$iprin
mecansime mai care
dera$&
s& %"idespre familii
menţin& funcţionale
echili$rul' ( deoarece !iecare
Iar normalitatea arat& %n!amilie
multe %"i
!eluri' 3n cele ce urmeaz& am %ncercat s& %ţi o!er câte*a repere ale unor autori care au sta$ilit
câte*a criterii de !uncţionare ale !amiliei'
Dup& ce parcuri acest capitol a" dori s& cuno"tiB
ce %nseamn& !amilie !uncţional& din punct de *edere al orient&rii structurale "i al orient&rii
transeneraţionaleG
care sunt elementele pe care le *ei urm&ri atunci când *ei !ace o e*aluare !amilial&'

13 Fa&ilii f'nc, ional% +i fa&i lii di f'nc,ional%

A sta$ili radul de !uncţionare al unei !amilii este o sarcin& destul de di!icil&' Cât de mult %ţi
poţi menţine o$iecti*itatea/ Cât de u"or este s& p&strezi opiniile "i *alorile personale pentru tine "i
s& nu le impui
Cele mai sau trans!eri(
clare repere *oluntar sau in*oluntar
de analiz& !amiliei pe!amiliei
ale !uncţionalit&ţii care o e*aluezi/
le !urnizeaz& orientarea
structuralist&' Sal*ador 7inuchin este recunoscut pentru punctul s&u de *edere *ehement re!eritor
la s&n&tatea !amiliei'
Claritatea raniţelor din !amilie reprezint& un parametru util pentru e*aluarea !uncţionalit&ţii
!amiliei' Nu tre$uie e#aerat %n ceea ce pri*e"te raniţele riide sau di!uze( deoarece ele se re!er&
la stilul tranzacţional sau la un tip pre!erat( caracteristic !amiliei( pentru interacţiune "i nu la o
di!erenţ& calitati*& %ntre !uncţional "i dis!uncţional' Deci nu se poate concluziona( dac& %ntâlnim
%ntr+o !amilie raniţe di!uze sau riide( c& acea !amilie este dis!uncţional&' 7a2oritatea !amiliilor
au su$sisteme separate "i su$sisteme suprapuse' De asemenea( depinde de etapa de e*oluţie a
!amiliei' 3n !amiliile cu copii mici( su$sistemul mam& F copii tinde spre suprapunere( iar tat&l
tinde spre separare %n relaţia cu copiii mici( dar mai târziu el poate a2une la suprapunere cu copiii
mai mari' Când copiii au crescut "i mai mult "i %ncep s& se separe de nucleul !amilial( su$sistemul
p&rinţiTotu"i(
F copiie#tremele
tinde spresuereaz&
separare' un anumit rad de patoloie !amilal&' Un su$sistem cu un rad
ridicat de suprapunere %ntre mam& "i copii( cu un tat& !oarte separat are ca e!ect su$minarea
independenţei copiilor( ceea ce poate duce la apariţia anumitor simptome la copii( de e#emplu
anore#ie( lipsa iniţiati*elor( atacuri de panic&( simptome psihosomatice( etc' La !el( un rad
crescut de separare %ntre mem$rii !amiliei poate duce la un sentiment puternic de independenţ&(
dar nu stimuleaz& mani!estarea sentimentelor de loialitate "i apartenenţ&( a celor de a2utor
interpersonal "i suport emoţional atunci când acesta este necesar' De aici pot ap&rea
comportamente simptomatice precum *iolenţ&( depresii dar "i multe tipuri de simptome
psihosomatice'
Acest lucru este posi$il pentru c& o !amilie cu o sla$& di!erenţiere %ntre su$sistemele sale
descura2eaz& e#plorarea autonom& "i rezol*area pro$lemelor' De e#emplu( cele dinspre polul
riidit&ţii( tolereaz& o mare *arietate de comportamente ale mem$rilor s&i( iar stresul unui
mem$ru al !amiliei nu trece de raniţa riid&( deoarece numai un ni*el !oarte crescut de stres *a
1
a2une "i la ceilalţi mem$rii ai !amiliei' La cap&tul opus( la polul raniţelor di!uze( al
su$sistemelor suprapuse( dimpotri*&( comportamentul unui mem$ru %i a!ecteaz& puternic "i
imediat pe ceilalţi mem$rii( iar tensiunea psiholoic&( stresul care acţioneaz& asupra unui indi*id(
*a re*er$era puternic prin raniţele di!uze "i *a a!ecta celelalte su$sisteme'
Una dintre !uncţiile !amiliei este de a+"i susţine mem$ri' Atunci când unul dintre ei este
tensionat( ceilalţi mem$rii simt ne*oia s& se adapteze acestei schim$&ri( deoarece( ei urm&resc
p&strarea interit&ţii structurii sale( adic& menţinerea homeostaziei'

*a !ace 4amilia dis!uncţional&

acela"i lucru ca %n etapa*aanterioar&(
!i !amilia adic&
care %n
seurma stresului
*a petrece se *a riidiza'
un !enomen 4iecare mem$ru
de reresie'
Qalsh7cro; -1HH. *or$esc de patru elemente de patoloie care pot a!ecta
!uncţionalitatea unei !amiliiB
D% !atolo"ia "raniţelorG
<% !atolo"ia alianţelor F relaţii intra!amiliare care pot s& nu ai$& un interes comunG dou&
tipuri de patoloie a alianţelorB
a. Deturnarea con!lictului sau &sirea ţapului isp&"itorG
$. Coaliţiile transseneraţionale neadaptati*e'
E% !atolo"ia triadelor F aran2amentele intra!amiliare insta$ile ce se pot !orma %ntre un
mem$ru ce se coalizeaz& cu un altul %mpotri*a unui al treilea mem$ru'
% !atolo"ia ierarhiei F copiii au mai mult& putere decizional& decât p&rintele'

Aceste tipuri le putem

1' Structura intera
!amiliei ca%nansam$lu
"ase ariiBF toate patternurile tranzacţionale alternati*eG
8' 4le#i$ilitatea sistemului !amilialG
=' ,ezonanţa sistemului !amilial care re!lect& sensi$ilitatea lui la ne*oile !iec&rui mem$ruG
' Conte#tul *ieţii !amiliei respecti*e F !actorii de stres care acţioneaz& asupra !amiliei(
suportul !amilialG
@' Stadiul de dez*oltare %n care se a!l& !amilia respecti*& "i cum !ace !aţ& pro*oc&rilor "i
stadiilor speci!ice !iec&rei etape de dez*oltareG
' Apariţia simptomului %n !amilia respecti*& "i modul %n care este menţinut'

Din punctul de *edere strateic al lui M' :ale9( simptomul are o !uncţie care este aceea de
a menţine echili$rul !amiliei' Simptomul este o reacţie la ce*a' 3n cazul !amiliei dis!uncţionale(
simptomul aparţine %ntreii !amilii'
Ast!el( !amilia
$ine conturate( !uncţional& ar !i !amilia caracterizat& prin deschidere( cea care are raniţele
dar !le#i$ile'
4amilia dis!uncţional& ar !i !amilia care nea& prezenţa *reunei pro$leme sau creeaz&
pro$leme acolo unde nu e#ist&' Acest tip de !amilie dispune de o structur& ierarhic&
necorespunz&toare'
5rice oranizare uman& *a %ntâmpina di!icult&ţi "i *a !i dis!uncţional& dac& *or e#ista
coaliţii %ntre ni*elurile ierarhiei' Dac& se cristalizeaz&( ele enereaz& dis!uncţionalit&ţi'
6e de alt& parte( orice !amilie are ne*oie de reuli "i %n orice !amilie e#ist& un sistem de
reuli care o u*erneaz&'
Grientarea sistemică, reprezentat& de psihiatrii italieni 7ara Sel*ini+6alazzoli( Luii
oscolo( ian!ranco Cecchin "i uiliana 6rata( consider& c& orice sistem are ne*oie de o stare de
echili$ru' Când o !amilie nu mai este %n echili$ru( mecanismele de !eed$ac< *or tinde mereu s&
readuc& !amilia la echili$rul iniţial' 7etodele prin care se %ncearc& s& se resta$ileasc& echili$rul

8
pot de*eni ele %nsele pro$leme' Din dorinţa de a p&stra echili$rul( mem$rii !amiliei inor& !aptul
c& tre$uie s& se schim$e'
Dac& a*em %n *edere jocurile dintre mem$rii !amiliei( adic& 0un set de tranzacţii
complementare ulterioare care %nainteaz& spre un deznod&mânt pre*izi$il "i $ine de!init -E'
erne( 8??8( p' =.( o !amilie dis!uncţional& este cea care nu con"tientizeaz& "i nu modi!ic&
reulile 2ocurilor lor( adic& când %n interiorul sistemului( al !amiliei e#ist& pattern+uri
tranzacţionale $locate( riide( care aparţin !ie eneraţiilor anterioare( !ie !amiliei actuale' Analiza
tranzacţional&
&eoria este orientarea
oeniană care o;en  a!irm& !aptul c& ni*elul de di!erenţiere a sinelui *a
* 7urra9
determina radul de !uncţionalitate "i de dis!uncţionalitate al !amilieiG %n sistemele !uzionale
di!erenţierea este mic&( ca urmare( !amilia are "anse mai mari s& !ie dis!uncţional&( iar %n
sistemele di!erenţiate -separate. di!erenţierea *a !i mare( ceea ce *a duce la !uncţionarea normal&
a !amiliei'

Un alt element de apreciere a s&n&t&ţii !amiliei este modalitatea ei de a !ace !aţ& stresului'
E!orturile !amiliie de a se adapta situaţiei pro*ocate de e*enimentele stresante sau traumatizante
presupun dou& etape distincte( dar interrelaţionateB reacţia la cerinţele imediate "i practice ale
situaţiei "i st&pânirea "i estionarea emoţiilor enerate de e*enimentul stresant' 6sihiatrul erald
Caplan -1H. a identi!icat J caracteristici ale comportamentului de adaptare -apud 7cCu$$in(
Duhl( 1H@( p' =@.B
1'
8' E#plorarea
E#primareaacti*& a pro$lemeiG
deschis& "i li$er& a sentimentelor poziti*e "i neati*eG
=' C&utarea acti*& -propriu+zis&. a a2utorului de la ceilalţi( inclusi* prieteni( rude "i cei de
la ser*iciile socialeG
' 3mp&rţirea pro$lemei %n mai multe aspecte "i analizarea "i rezol*area lor pe rând( una
câte unaG de e#emplu( %n cazul unui adolescent re$el( p&rinţii tre$uie s& alea& s& se
concentreze pe pro$lemele ma2ore ale *ârstei( cum sunt drourile( acti*itatea "colar&(
decât s& se centreze pe pro$leme minore( cum ar !i camera dezordonat&'
@' Con"tientizarea st&rii de o$oseal&( a discon!ortului emoţional "i a ne*oii de a !ace
pauze %ntre e!orturile cui*a' Ast!el( o !amilie cu un copil cu multiple retarduri tre$uie
s& accepte !aptul c& este ne*oie de o pauz&( departe de cerinţele copilului'
' 7ani!estarea !le#i$ilit&ţii "i a dispoziţiei de a schim$a comportamentul sau de a
in*ersa rolurile %n !amilie'
J' atmos!ere
6&strarea unei %ncreder *iza*i
de optimism i de sine( dar "i !aţ& o$stacole
de e*entualele de mem$rii !amiliei "i menţiner ea unei
"i crize'

E!orturile de adaptare pot constitui ele %nsele surse de stres' 0Violenţa !amilial&( cum ar !i
a$uzul asupra copilului sau soţuluisoţiei pot !i percepute atât ca surs& de stres( cât "i ca
modalitate de dep&"ire a pro$lemelor' Cercet&torii suereaz& c& asemenea *iolenţ& este de o$icei
un r&spuns %n*&ţat -automatizat. la stres' Un om care se simte 0%mpinsc&lcat %n picioare la
ser*iciu( poate !i %n*&ţat( imitând comportamentul asem&n&tor al propriului tat&( c& poate !olosi
*iolenţa %mpotri*a soţiei sau copilului( pentru a demonstra c& %nc& el este 0"e!ul acas&' Aceast&
repetare a comportamentului *iolent de la o eneraţie la alta este cunoscut& su$ denumirea de
0ciclul a$uzului -7cCu$$in( Duhl( 1H@( p' =@+=.'
5ricum( unele strateii de adaptare sunt mai !uncţionale decât altele' Cel !uncţionale sunt
acele seturi de acţiuni "i atitudini care produc %m$un&t&ţiri %n situaţia a !amiliei' Iat& câte*a dintre
cele mai $unepoziti*e strateii de adaptare -7cCu$$in( 1HJH.B
=
 1' 7enţinerea unit&ţii !amiliei F alocarea unei perioade de timp pentru a !ace lucruri
%mpreun& cu copiii "i pentru a pl&nui acti*it&ţi e#tra!amiliale'
8' Dez*oltarea %ncrederii de sine "i respectului de sine F %n*&ţarea unor aptitudini care s&
a2ute la adaptarea "i rezol*area unei pro$leme'
=' Dez*oltarea suportului social F petrecerea timpului cu prietenii "i !amilia( acceptarea
a2utorului acestora( participarea %n clu$uri "i oranizaţii comunitare'
' Dez*oltarea unei ândiri poziti*e F r&mânerea %ntr+o s!er& optimist&( chiar "i atunci

@' când ne &sim

Studierea %n !aţaa unor
pro!und& pro$leme
pro$lemei serioase'
F citirea de c&rţi( %nscrierea la cursuri de specialitate(
c&utarea s!atului medical sau de alt& pro!esie'
' ,educerea tensiunii F !ie prin e#erci ţii !izice( pri*ind la tele*izor( %ntreţinând interesul
pentru ho$$9+uri( *or$ind deschis despre lucruri sau plânând'
J' Dozarea e!orturilor de adaptare F !olosind mai multe strateii de adaptare %ntr+o
manier& echili$rat& "i constituind( prin sinteza lor( una sinur&( %n %ncercarea de a a*ea
ri2& de propria persoan& "i de ceilalţi mem$rii ai !amiliei'

23 E@al'ar%a fa&ilial)

3nţele prin e*aluare a !amiliei acel proces de analiz& "i %nţeleere a !uncţion&rii !amiliei(
incluzând rezultatele o$iecti*e ale tehnicilor de studiu a !amiliei( cât "i impresiile su$iecti*e ale
cercet&torului -e*aluatorului.'
nu sunt chiar sinonimiG Luciano Uneori e*aluarea
L[A$ate -1HH.este
!aceconsiderat&
o ast!el de dianoz&
precizare(!amilial&( de"idianoza
considerând termenii
un proces de etichetare a !amiliei( cum ar !i 0!amilie dezoranizat&( 0!amilie riid& sau( ca
urmare a e#istenţei unui simptom $ine de!init( !amilie schizo!renic& sau 0!amilie a unui
psihopat'
Atunci când realiz&m o e*aluare( consider c& *a tre$ui s& lu&m %n seam& urm&toarele
elementeB

• Cum este structurată !amilia( care este componenţa susistemelor !amiliei "i cum sunt
"raniţele dintre eleG
• Cum sunt %ndeplinite funcţiile !amiliei "i rolurile !amilialeG cine aduce $ani %n cas& "i cine
decide cum sunt cheltuiţiG cine determin& aleerea pro!esiei copiilor "i cumG cât& a!ecţiune
e#ist& %ntre mem$ri "i cum este ea mani!estat& %n !amilieG p&rinţii mai au raporturi se#uale sau
acestea sunt realizate %n a!ara cupului con2ualG cine se ocup& de cre"terea "i educarea copiilor
"i cumG
• Care este structura de autoritate şi putere( cine "i cum conduce !amiliaG de e#emplu( deciziile
sunt luate de tat&( de mam& sau de copii/ Sau e#ist& o %mp&rţire a domeniilor de decizie %ntre
cei doi p&rinţi/ Sau %ntre p&rinţi "i $unici/
• Care sunt re"ulile 0o!iciale "i care cele 0nespuse( dar a"teptateG reulile o!iciale se pot re!eri
laB cine se ocup& de tre$urile casnice( cine duce copiii la "coal&( cine !ace lecţiile cu ei( cine
are ri2& de un p&rinte $olna*( cum "i cât de mult se dez*olt& relaţiile cu *ecinii( rudele(
prietenii copiilor( cum se petrec s&r$&torile "i cum( etc' ,eulile 0nespuse se pot re!eri la
cum se mani!est& emoţiile %n !amilie -respectul( iu$irea( !rustrarea( !uria etc'. sau se iniţiaz&
un act se#ual( cine este pre!eratul "i cine 0ţapul isp&"itor( cine sal*eaz& aparenţele %n !aţa
celor din a!ara !amiliei( cine este *ictima( cine este aresorul "i cine sal*atorul !amililei etc'G
• Care este climatul afectiv al !amilieiG cald( a!ectuos( sau rece( distant( sau con!lictualG


• Care este nivelul de diferenţiere a sinelui al mem$rilor !amiliei( %n special al mem$rilor adulţi
-deoarece ei *or ser*i ca model "i %l *or transmite mai departe copiilor.G de reul&( ni*elul de
di!erenţiere al partenerilor -p&rinţilor. *a !i similar( iar mi2loacele "i conţinutul mesa2elor
educati*e *or stimula dez*oltarea la copii a aceluia"i tip de di!erenţiereG
• Cum( când( cine cu cine comunică( interacţionează "i care este conţinutul comunic&riiG de
e#emplu( %ntr+o !amilie tat&l poate comunica %n special ceea ce este leat de estionarea
$anilor( %n timp ce mama *or$e"te cu copiii tot ce este leat de cre"terea "i educarea lorG sau
tat&l poateainter*eni
de o!erire a!ecţiunii%n-sau
educarea copiilor
*ice*ersa.' doaralt&
3ntr+o prin!amilie(
mi2loace
de puniti*e(
e#emplu(%nunul
timp ce mama
dintre copiiare
arerol
rolul de a !ace le&tura dintre !raţi "i p&rinţiG sau de e#emplu( doar mama discut& pro$leme
leate de se#ualitate cu copiii( %n timp ce tat&l se centreaz& doar pe su$iecte leate de "coal&(
"'a'm'd'G
• Cum !ace !aţ& !amilia stresului "i simptomelor ap&rute %n !amilie( adic& mecanismele de
copin" ale familiei ' De e#emplu( %n cazul unor e*enimente stresante sau traumatizante
mem$rii !amiliei pot alee s& nu *or$easc& despre e*eniment( s& %"i consume tristeţea( !uria
sau durerea separaţi unii de alţii sau dimpotri*& s& %"i !ac& timp s& discute( s& plân& %mpreun&
sau s& !ac& di*erse ritualuri %mpreun&G pot !i pro+acti*i atunci când apare un simptom sau pot
!i pasi*i( a"teptând s& treac& de la sine( odat& cu trecerea timpului sau cu cre"terea copilului(
dac& simptomul apare la copil -cum se %ntâmpl& %n cazul enurezisului.G pot apela la alcool sau
drouri( pot a*ea relaţii e#tracon2uale( pot pasa responsa$ilitatea altor persoane -rude(
medici( pro!esori( $one etc'.'
Toate elementele de mai sus *or putea !i o$ser*ate "i cu a2utorul aplic&rii unor
instrumente de studiu "i e*aluare ale !amiliei( cum ar !iB
• Inter*iurile luate mem$rilor !amiliei re!eritoare la di!erite aspecte ale *ieţii !amilialeG
• Scalele "i chestionareleG
• Tehnicile proiecti*eB desenul !amiliei "i ale *ariate !ormeB desenul cuplului marital( al !ratriei(
modela2ul "i sculptura !amilial& etc'G
• Tehnicile dramaticeB 2ocul de rol( dramaterapia( psihodramaG
• enoramaG
• :arta cronoloic& a e*enimentelor !amiliale'

separat E#ist& "i alte"imodalit&ţi

enorama de e*aluare
desenul !amiliei( !amiliale'
pe care Dintreprintre
le consider toate( cele
*oi a$orda %ntr+un
mai utile capitol
"i rapide
modalit&ţi psiholoice de dianoz& !amilial&' Acestea ne *or a2uta s& plas&m !amilia pe un
continuum de la !uncţional la dis!uncţional "i s& putem( dac& este cazul( s& recomand&m
inter*enţii de consiliere sau terapie !amilial&'

R%?'&at'l ca.itol'l'i

Acest capitol l+am centrat pe ce %nseamn& din punct de *edere psiholoic !uncţionarea unei
!amilii' De reul&( o !amilie !uncţional& poate !i numit& "i normal& sau s&n&toas&( de"i( %ntr+un !el
sau altul toate !amiliile !uncţioneaz&' De aceea nu e#ist& criterii standard de e*aluare a radului
de s&n&tate sau normalitate ale unei !amilii' Nici tu nu a" *rea s& !ii riid %ntr+o ast!el de atitudine
!aţ& de *reo !amilie' 4amiliile se %ntind pe un continuum de la !uncţional la dis!uncţional'

@
6rincipalele repere de sta$ilire a !uncţionalit&ţii !amiliei atunci când !aci o e*aluare !amilial& sunt
-pe scurt.B
1' Structura !amiliei ca ansam$lu F toate patternurile tranzacţionale alternati*eG
8' 4le#i$ilitatea sistemului !amilialG
=' ,ezonanţa sistemului !amilial care re!lect& sensi$ilitatea lui la ne*oile !iec&rui mem$ruG
' Conte#tul *ieţii !amiliei respecti*e F !actorii de stres care acţioneaz& asupra !amiliei(
suportul !amilialG
@' Stadiulspeci!ice
stadiilor de dez*oltare
!iec&rei%netape
care de
se a!l& !amilia respecti*& "i cum !ace !aţ& pro*oc&rilor "i
dez*oltareG
' Apariţia simptomului %n !amilia respecti*& "i modul %n care este menţinut&'
6entru mai multe detalii despre 2ocurile psiholoice dintre mem$rii !amiliei studiaz& analiza
tranzacţional&'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

E@al'ar% fa&ilial) 6roces de analiz& "i %nţeleere a !uncţion&rii !amiliale( incluzând

rezultatele o$iecti*e ale tehnicilor de studiu a !amiliei( cât "i impresiile
su$iecti*e ale cercet&torului -e*aluatorului.'
oc'ri Un 2oc este un set de tranzacţii complementare ulterioare care %nainteaz&
spre un deznod&mânt pre*izi$il "i $ine de!init -E' erne.'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' 4&+ţi o ril& de e*aluare !olosind elementele pe care ţi le+am suerat mai sus care s& te a2ute s&
realizezi rapid o e*aluare !amilial&'
8' ,ealizeaz& o e*aluare !amilial& a !amiliei tale "i a coleului -coleii. tale' Apoi !aceţi schim$
de proiecte "i o$ser*aţi "i comentaţi di!erenţele ap&rute'

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

E,NE( E'( Aocuri pentru adulţi( Ed Amalteea( ucure"ti( 8??8'

7IT,54AN(
NIC:5LS( 7'( I'( SC:A,T( &erapii
VASILE( D'(,'( de familie
&erapia ( Ed'*S6E,(
de familie ucure"ti(
concepte 8???(traducere
şi metode, 8?? "i pu$licare
autorizat& de Asociaţia de terapie !amilial&( 8??@( oriinal pu$licat& de All9n  acon( 8??'
NUPO( A'( )ecrete şi jocuri psiholo"ice, (naliza tranzacţională( Ed S6E,( ucure"ti( 8???'
SELVINIF6ALA5LI( 7'( 5SC5L5( L'( CECC:IN( '( 6,ATA( '( !aradox (nd
Counterparadox( Ne; Ror<( Manson Aronson( 1HJ


 CAPITOLUL 7

Pi/o%>olo(ia

6ro$a$il c& a"tept&rile tale atin punctul culminantB 05are ce am putea studia noi la !acultate
despre se#/ 3mi aduc aminte de !iecare curs pe care l+am a*ut cu coleii t&i din anii anteriori "i
de !iecare dat& când *or$eam despre di*erse teme de psihose#oloie e#istau %n sal& chicoteli(
comentarii( ro"eli
la con*inerile %n o$ra2i( coate date
"i comportamentele 0semni!icati*
mele se#uale> Nu "i inclusi*(
e nimic de ce%nnu/(
ne!iresc comentarii
aceast& cu pri*ire
atitudine( ţinând
cont c& ta$u+ul cu pri*ire la discuţiile pu$lice serioase despre se# e#ist& %nc&> Iar comentariile "i
umorul !ac parte din arsenalul mecanismelor de ap&rare %mpotri*a an#iet&ţii crescute $rusc de un
asemenea su$iect 0!ier$inte>
Totu"i( a*em ce discuta serios despre se# la acest curs' Am pre!erat ca "i pân& acum s& !iu
succint& "i s& te %ndemn s& studiezi mai departe dac& %ţi trezesc interesul' 3n urm&toarele rânduri
mi+am propus s& %ţi prezint principalele teorii cu pri*ire la se#ualitatea uman&G ast!el( m& a"tept ca
dup& ce cite"ti "i studiezi s& cuno"tiB
• care sunt momentele cele mai importante %n e*oluţia studiilor "tiinţi!ice despre se#ualitateG
• care sunt principalele teorii re!eritoare la se#ualitatea uman& "i care sunt reprezentanţii
lorG

13 Sc'rt itoric al t'diilor d%.r% %>'alitat%a '&an)

A"a cum menţionam "i la %nceputul manualului( de"i ca domeniu de studiu "tiinţi!ic
psihose#oloia este relati* nou&( cuno"tinţele despre se#ualitatea uman& au e#istat de !oarte mult&
*reme' Ele au e#istat %n reliie( moral&( medicin&( psiholoie( psihanaliz& etc' Actualmente(
psihose#oloia studiaz& instinctul sexual şi comportamentele le"ate de el -C' En&chescu( 8??=( p'
1.' Instinctul se#ual este unul dintre instinctele !undamentale ale omului( el reprezentând un
sistem de tendinţe naturale care determin& "i diri2eaz& un tip de comportamente( numite se#uale'
Comportamentele se#uale sunt cele care au cele mai mari "anse de a produce orasmul( adic&
desc&rcarea tensional&'
Simund 4reud suprapunea instinctul se#ual pulsiunii *ieţii( numindu+l Eros( "i %l opunea
instinctului morţii( denumit Thanatos' Este ade*&rat c& datorit& instinctului se#ual se produce
actul de procreere "i deci perpetuarea speciei umane' Atunci când instinctul se#ual este diminuat(
nici reproducerea nu este posi$il&( cel puţin pe cale natural&'
Instinctul "i comportamentele se#uale au !ost mult& *reme %n atenţa reliiei' )i ast&zi(
%nc&( reliia estioneaz& *iaţa se#ual& a multor indi*izi prin impunrea unor reuli( norme de
comportare %n urma stimul&rii se#uale( de"i multe dintre ele sunt %n contradicţie cu descoperirile
"tiinţi!ice re!eritoare la se#ualitatea uman&'
6rimele studii "tiinţi!ice au !ost realizate %n secolul KIK( de c&tre Si(&'nd Fr%'d -1@+
1H=H.' Din concepţia sa( reţinem acum conceptul de liidou( considerat eneria se#ual&( a *ieţii'
Li$idoul e*olueaz& "i se mani!est& di!erit( %n !uncţie de *ârsta omului' Asta a dus la conturarea a @
stadii de dez*oltare "i maturizare a pulsiunii se#uale( ceea ce duce la modelarea personalit&ţii
umane' Tot 4reud a pus accentul pe normele sociale care %nr&desc mani!estarea li$idoului' Acest
!apt era de alt!el !iresc( ţinând cont de epoca %n care el tr&ia( epoca *ictorian&( când concepţiile "i
reulile care u*ernau *iaţa se#ual& erau e#trem de riide' Unele dintre ele nu au disp&rut

J
complet nici ast&zi' 7arele merit al lui 4reud %n se#ualitate este c& a schim$at complet
mentalitatea cu pri*ire la instinctul se#ual "i la comportamentul se#ual'
Un merit cel puţin la !el de mare( de"i nu are aceea"i notorietate ca 4reud( la a*ut medicul
enlez H%nr" Ha@%loc$ Elli -1@H+1H=H.' El a %ncercat s& compileze mai multe studii asupra
se#ualit&ţii' 3n 1H pu$lic& *olumul 0 )tudii în psiholo"ia sexului ' A !ost cel mai o$iecti*
cercet&tor( mai ales pentru acea perioad&' A considerat "i !emeile ca !iind !iinţe se#uale( la !el ca
"i $&r$aţii' De asemenea( a mani!estat deschidere "i %nţeleere !aţ& de de*iaţiile se#uale(
considerându+le ino!ensi*e
Un alt cercet&tor "i a %ndemnat
important a !ost societatea
Ric/ard @ons& lerafft
accepte'
E!in( -1?+1H?8.' El s+a aplecat
asupra patoloiilor se#uale( da nu a putu s& se menţin& o$iecti* sau s& main!este o atitudine de
%nţeleere "i acceptare'
Ma(n' Hirc/f%ld -1+1H=@. este un cercet&tor erman cu merite deose$ite %n studiile
se#uale' El a !ondat primul institut destinat cercet&rilor asupra se#ualit&ţii' A realizat "i prima
mare cercetare printr+un chestionar cu 1=? de itemi aplicat pe un num&r de 1???? de oameni' Tot
el a %n!iinţat "i primul centru de consiliere marital& "i s+a implicat %n lupta pentru re!orme leale
pri*ind se#ualitatea' A o!erit spri2in "i consiliere re!eritoare la contracepţie "i di!icult&ţi se#uale'
Cu siuranţ&( interesul s&u a !ost stimulat "i de !aptul c& el %nsu"i era homose#ual "i tra*estit'
3n secolul KK( cele mai importante studii sunt cele ale americanilorB Alfr%d in%" "i
coleii s&i !ac %n anii \? o cercetare masi*& asupra comportamentului se#ual uman( iar illia&
Mat%r "i ir(inia o/non descriu mani!est&rile !izioloice implicate %n comportamentul
se#ual "iCam
e#ploreaz& dis!uncţiile
%n aceea"i perioad&(se#uale(
e#ist& "ipentru
studiicare ela$oreaz&
%ntreprinse tehnici terapeutice'
de antropoloi asupra mani!est&rilor
se#uale %n alte culturi' Cei mai importanţi( din acest punct de *edere( sunt Mar(ar%t M%ad "i
<ronila# Malino#$i'

23 T%orii c' .ri@ir% la %>'alitat%a '&an)

E#ist& trei perspecti*e teoretice care e#ploreaz& "i %ncearc& s& e#plice se#ualitatea uman&B
cele e*oluţioniste( cele psiholoice "i cele socioloice'
3n cadrul perspectivei evoluţioniste e#ist& socio$ioloia( al c&rei reprezentat de marc& este
E' Qilson' )ocioiolo"ia are ca scop %nţeleerea comportamentelor sociale ale animalelor( deci "i
a comportamentului se#ual uman -!iind tot un comportament social al unui animal>.' dou&
concepte sunt semni!icati*e %n acdrul acestei teoriiB cel de e*oluţie "i cel de selecţie natural&'
Conceptul
datoreaz& de evoluţie
modi!ic&rilor se re!er&
raduale la !aptulde+a
petrecute c& toate !iinţele
lunul *ii deţin
timpului %n omaterialul
!orm& actual& care se
enetic al
eneraţiilor anterioare' Adic& aceste *iet&ţi au evoluat ast!el pân& au a2uns %n !orma actual&'
Termenul de selecţie naturală reprezint& procesul natural care determin& supra*ieţuirea
doar a acelor oranisme care s+au adaptat %n timp la mediul %ncon2ur&tor' 6entru %nţeleerea
se#ualit&ţii umane( acest lucru arat& ast!elB s+au p&strat acele caracteristici se#uale care au permis
reproducerea "i e*oluţia speciei umane' De alt!el( multe din emisiunile de pe canalul Disco*er9
despre se#ualitatea uman& au ca e#plicaţie aceast& perspecti*& e*oluţionist&' Te in*it s& le
urm&re"ti cu %ncredere( sunt !oarte intresante "i instructi*e'

3n cadrul perspecti*ei psiholoice a*em trei tipuri de teoriiB

a' teoria psihanalitic&
$' teoria coniti*&
c' teoriile %n*&ţarii

 3n centrul teoriei psihanalitice ela$orat& de Simund 4reud st& conceptul de li$idou' A"a
cum aminteam "i mai de*reme( acesta e*olueaz&( conturând personalitatea uman&' Stadiile de
maturizare se#ual&( de maturizare a li$idoului( dup& 4reud( suntB
• stadiul oral F perioada cuprins& %ntre na"terea "i %nţ&rcarea copilului -?+18 ani.' 3n
aceast& etap&( li$idoul este concentrat %n 2urul ca*it&ţii $ucale' Copilul are ne*oie s&
su&( dar prin supt o$ţine "i senzaţia de pl&cereG ast!el( ura este o zon& eroen& F
adic&
r&mânesensi$il& la stimularea
a"a %ntreaa *iaţ&' se#ual&( la o$ţinerea pl&cerii + !oarte timpurie "i ea
• stadiul anal F perioada cuprins& %ntre 1(@ ani "i = ani( când li$idoul este oranizat %n
2urul zonei anale' Deci aceast& zon& de*ine predominant eroen& acum' Copilul o$ţine
pl&cere prin procesul de de!ecare -e#pulzie *s' retenţie.' Acum se !ormeaz& tendinţele
acti*e "i pasi*e( leate mult de tendinţele sado+masochiste'
• stadiul falic F cuprins %ntre = "i @ ani' 3n aceast& perioad& pulsiunile orale "i anale se
uni!ic&( iar li$idoul se concentreaz& %n zona enital&' Copilul %ncepe s& %"i e#ploreze
intens oranele enitale'
• stadiul de latenţă F perioada cuprins& %ntre @ ani "i 1118 ani care !ace trecerea de la
se#ualitatea in!antil& la cea adolescentin&' Se mani!est& comple#ele -5edip "i Electra.
ceea ce are puternice e!ecte asupra !orm&rii identit&ţii psihose#uale a persoanei'
• stadiul "enital F cuprins %ntre 1118 ani "i 18? de ani( când se de!initi*eaz&
oranizarea !uncţiilor se#uale' Ast!el( persoana de*ine capa$il& de !uncţionare se#ual&
normal&'

A trece prin toate aceste !aze este normal "i de a"teptat' E*ident( ca %n orice etapizare(
reperele temporale sunt orientati*e' De asemenea( unele persoane se pot $loca din punct de
*edere psihose#ual %n una dintre etapele iniţiale'
A"a cum pro$a$il %ţi aduci aminte "i de la psiholoia eneral& sau cea a *ârstelor( 4reud
*or$e"te "i de dou& principii opuse cu care opereaz& psihicul umanB principul plăcerii "i cel al
realităţii' Aceste principii hideaz& comportamentul uman di!erit' 6rincipiul plăcerii presupune
căutarea de a evacua şi de a reduce anumite tensiuni psihice, căutarea plăcerii descărcării
pulsionale asociate compulsiei la repetiţie a unor experienţe' 6rincipiul realităţii 0ia în
considerare limitările, interdicţiile, temporizările necesare pentru ca descărcarea pulsională să
nu aia un aspect distructiv pentru suiect9 ' Aceste de!iniri %i aparţine lui Daniel 7arcelli( %n
Tratatul de psihopatoloia copilului ap&rut %n 8??= -p' 1.' De alt!el( 4reud a sta$ilit !uncţionarea
psihicului uman pe ni*eluri' El a denumit aceste ni*eluri instanţe psihice "i le+a etichetat ast!elB
id( eo "i supereo' Pi le reamintesc pe scurt' d+ul reprezint& sediul instinctelor( al pulsiunilor
care se cer satis&cuteG conţine necesit&ţile pro!und umane a c&ror satis!acere determin&
supra*ieţuirea uman&' Id+ul este oranizat dup& principiul pl&cerii "i este sursa eneriei psihice'
8"o+ul reprezint& instanţa oranizat& dup& principiul realit&ţiiG el !ace trecerea de la instinct la
realitate( adic& de la ne*oie( la satis!acerea e!ecti*& a ei' )upere"o+ul este reprezentat de
ansam$lul normelor( reulilor( *alorilor( idealurilor pe care le %n*&ţ&m de la societatea %n care
tr&im( adic& de la !amilia noastr&( rupurile din care !acem parte( cultura( reliia "i tipul de
educaţie primit&' Tot acest ansam$lu are rolul de a transmite eo+ului condiţiile %n care pot !i
satis!&cute pulsiunile id+ului' De aceea( %ntre id "i supereo se nasc con!licte care sunt mediate de
eo' Unele con!licte sunt !oarte puternice deoarece sunt determinate de un supereo prea puniti*

H
sau restricti*' Ele se pot menţine o *iaţ& %ntrea&( ducând la pertur$&ri ale !uncţion&rii se#uale(
a"a cum se %ntâmpl& pentru multe persoane cu educaţie se#ual& riid& sau eronat&'
Teoria coniti*& se re!er& la totalitatea modalit&ţilor de ândire care in!luenţeaz&
comportmentul se#ual( modul %n care ândirea in!luenţeaz& emoţiile implicate %n se#ualitate'
E*ident( modul %n care ne !orm&m concepţia despre propria se#ualitate( se#ualitatea celorlalţi( *a
in!luenţa modul %n care ne *om e#prima se#ualitatea' 6lecând tocmai de la aceast& premis&(
psiholoul Sandra <%& a alc&tuit un in*entar al a"a+numitei scheme se#uale F In*entarul Se#ual
em %n care
masculin' 7aiapar anumite
multe detaliicaracteristici
despre acestconsiderate de!initorii
in*entar &se"ti pentru se#ul
%n 06siholoia !eminin
*ieţii "i pentru
de cuplu( a I'cel
7itro!a "i C' Ciuperc& -8??8( p' 1=1.'
Teoriile %n*&ţ&rii au %n *edere !aptul c& oamenii %n*aţ& s& %"i mani!este instinctul se#ual "i
deci( comportamentele se#uale sunt preluate de la semeni' Trei tipuri de %n*&ţare sunt importanteB
• prin condiţionare clasică + reprezentati* !iind cercet&torul rus I@an Pa@lo@ ' Teoria
pa*lo*ian& a condiţion&rii este util& %n e#plicarea unor !enomene se#uale cum ar !i
!eti"ismul sau atracţia se#ual& ce apare %n anumite locuri( de e#emplu( doar pentru c&
s+a asociat cu tr&irea unei e#citaţii %n locul respecti* la un alt moment'
• prin condiţionare operantă F reprezentati* !iind psiholoul american <3F3 S$inn%r'
Aceast& condiţionare se realizeaz& prin re%nt&rire( !ie poziti*& -recompense.( !ie
neati*& -pedepse.' 7ulte comportamente se#uale se modeleaz& %n !uncţie de modul
cum au !ost re%nt&rite' De e#emplu( mastur$area produce pl&cere( ceea ce %nt&re"te
comportamentul(
atunci ea *a aparedar
%n dac& aceasta
condiţii este pedepsit&
modi!icate( %n sensuldec&cine*a
se *a important pentru copil(
produce pro$a$il %n $aie
sau dormitor cu u"a %ncuiat& sau doar atunci când este sinur acas&' An#ietatea
produs& %ns& de interdicţie sau culpa$ilizare *a duce la intensi!icarea
comportamentului mastur$ator datorit& tensiunii care se cere a !i eli$erat& prin
orasm' Sau( o !emeie ale c&rei prime e#perienţe se#uale au enerat durere( *a tinde s&
e*ite actul se#ual sau s& e#perimenteze %n continuare discon!ort sau durere'
• 6rin învăţare socială F reprezentati* !iind psiholoul american Al!%rt <and'ra' Aici
un !ol determinant %l 2oac& %n*&ţarea prin imitaţie "i prin identi!icarea cu cel&lalt' Un
concept al lui andura e!icient "i %n %nţeleerea comportamentului se#ual este acela de
auto+e!icienţ&( adic& un simţ al competenţei %n !olosirea unei a$ilit&ţi' Aceast& auto+
e!icienţ& determin& %ncrederea pe care un indi*id o are %n capacitatea sa de a atrae
se#ual( de a realiza un act se#ual satis!&c&tor "i de a !i capa$il de intimitate se#ual& cu
un partener'
!erspectiva sociolo"ică se centreaz& pe modul %n care societatea stimuleaz& sau inhi$&
anumite mani!est&ri se#uale' E#ist& trei elemente de $az& ale acestei perspecti*eB
• 5rice societate *a rela se#ualitatea uman&G
• Instituţiile sociale !undamentale -!amilia( "coala( $iserica etc'. *or crea( in!luenţa "i
determina anumite reuli care *or modela comportamentul se#ual umanG
• Comportamentele se#uale *or !i considerate normale sau potri*ite %ntr+o cultur&( dar
a$erante sau nepotri*ite %ntr+o alt& cultur&'

R%?'&at'l ca.itol'l'i

J?
Am de$utat capitolul prin reamintirea o$iectului de studiu al psihose#oloieiB instinctul se#ual "i
comportamentul se#ual' Pi+am prezentat o trecere succint& %n re*ist& a principalilor cercet&tori
din domeniul psihose#oloiei "i anume pe Simund 4reud( :enr9 :' Ellis( ,ichard *on Wra!!t+
E$in( 7anus :irsch!eld( Al$ert Winse9( Qilliam 7aster "i Virinia Mohnson' Apoi am prezentat
teoriile care au a*ut impact asupra %nţeleerii instinctului se#ual( prin prisma a trei perspecti*eB
e*oluţionist&( psiholoic& "i socioloic&' Am insistat mai mult asupra celor psiholoice(
oranizând teoriile( din nou( %n trei rupuriB teoria psihanalitic&( teoria coniti*& "i teoriile
%n*&ţarii'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i

A'toB%fici%n,) simţul competenţei atunci când se e#ecut& anumite comportamente care

e#prim& anumite a$ilit&ţi'
Ero pulsiunea *ieţii( pulsiunea se#ual&'
E@ol',i% !enomen prin care *iet&ţile du !orma actual& datorit& modi!ic&rilor raduale
%n materialul enetic al predecesorilor'
Intinct %>'al sistem de tendinţe naturale care determin& "i diri2eaz& mani!est&rile se#uale'
Li!ido' eneria *ieţii( eneria se#ual&( Eros'
Princi.i'l .l)c%rii c&utarea de a e*acua "i de a reduce anumite tensiuni psihice( c&utarea
pl&cerii desc&rc&rii pulsionale asociate compulsiei la repetiţie a unor

Princi.i'l e#perienţe -D'limit&rilor(

considerarea 7arcelli. interdicţiilor( temporiz&rilor necesare pentru ca
r%alit),ii desc&rcarea pulsional& s& nu ai$a un aspect distructi* pentru su$iect
S%l%c,i% nat'ral) proces prin care suprea*ieţuiesc doar acei indi*izi adaptaţi la mediul
%ncon2ur&tor'
Socio!iolo(i% studiul comportamentelor sociale ale animalelor'
T/anato pulsiunea morţii( a -auto.distruerii( opus *ieţii'
Jon) %ro(%n) parte a orpului mai sensi$il& la stimulare se#ual&'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' Un $&r$at *ede o !emeie atr&&toare se#ual' Care ar !i mesa2ele pe care le+ar transmite id+ul
s&u/ Dar eo+ul s&u/ Dar supereo+ul/
8' D& e#emple de comportamente se#uale proprii care s+au p&strat datorit& unor recompense "i de
comportamente se#uale care s+au stins sau le+ai modelat datorit& pedepselor'
=' Descrie %n ma#im =@? de cu*inte concepţia ta cu pri*ire la se#ualitatea ta' Dup& ce termin&m
cursul( re*ezi descrierea "i analizeaz& dac& apar idei noi sau anumite emoţii'
' D&+ţi câte*a minute %n care s& te a"ezi comod "i s& %ţi reaminte"ti care au !ost persoanele care
au a*ut impact asupra dez*olt&rii tale se#uale' Cine ţi+a !ost model/ 6e cine ai imitat/ Cu cine te+
ai identi!icat/
@' Cum ai putea e#plica cu a2utorul teoriei e*oluţioniste lumele pri*ind atracţia se#ual& a
$&r$aţilor pentru !emeile cu sânii mari "i a !emeilor pentru $&r$aţii musculo"i/

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??=

J1
:RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cro;+:ill Companies( Inc'(
1HHJ'
7A,CELLI( D'( &ratat de psihopatolo"ie a copilului, Ed' 4undaţia eneraţia( ucure"ti( 8??='
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaţiilor dintre sexe( ucure"ti( Ed' Alternati*e(
1HHJ'
6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea umană, Ed' Uni*ers Enciclopedic( ucure"ti(
1HH'

J8
 CAPITOLUL 8

D%?@oltar%a .i/o%>'al) d%Ba l'n('l @Krt%lor

3n acest capitol te in*it s& e#plorezi caracteristicile dez*olt&rii psihose#uale speci!ice !iec&rei
*ârste' Sunt con*ins& c& dac& ai asimilat materia cursului de 6siholoia *ârstelor( o parte din
in!ormaţiile din acest capitol %ţi sunt de2a cunoscute' Ast!el( *ei a!la poate mai multe despre
e*oluţia identit&ţii
capitolului se#uale
s& poţi numi de la na"tere
"i identi!ica "i pân& caracteristici
principalele la $&trâneţe' "i
Demani!est&ri
aceea( sperpsihose#uale
ca la !inalulale
copiilor( pu$erilor( adolescenţilor( adulţilor "i *ârstnicilor'

13 Caract%riticil% d%?@olt)rii %>'al% la co.ii +i .r%adol%c%n,i

Nu se poate *or$i despre se#ualitate( %ndeose$i aceea a copilului( !&r& s& ne ândim din nou la
S' 4reud' )i asta deoarece 4reud( a a*ut "i un alt mare meritB acela de a aduce la lumin&
se#ualitatea in!antil&( adic& de a scrie pu$lic( !&r& ru"ine "i culpa$ilizare( c& se#ualitatea se
mani!est& %nc& de la na"tere' Acest lucru era $inecunoscut %naintea sa( dar era considerat un
pericol la s&n&tatea copilului' Asta a dus la construirea a numeroase aparate( care mai de care mai
inenioase( care s& interzic& atinerea oranelor se#uale' )i %n zilele noastre persist& ideea c&
atinerea oranelor se#uale de c&tre copil este periculoas&( de"i nimeni nu a %ntâlnit pe cine*a
care7ai
s+a prostit sau a inne$unit
mult( chiar( %n urma
descoperirile 2ocului
recente cu oranele enitale'
"i posi$ilit&ţile de *izualizare a e*oluţiei !&tului %n
uterul matern au ar&tat c& *iaţa se#ual& este dinamic& de la concepţie( nu doar de la na"tere'
Comportamentul se#ual este( ast!el( prezent %nc& din perioada intrauterin&B $&ieţii prezint& erecţie(
iar la !etiţe se produce lu$ri!ierea *ainal&' 3n plus( %nc& de atunci( apar primele elemente de
le&tur& emoţional& %ntre mam& "i copil( a ata"amentului( !apt ce sta la $aza dez*olt&rii capacit&ţii
de a intra %n relaţie cu cine*a( de a crea intimitate' 5ricum( !&tul este di!erenţiat se#ual din
momentul concepţiei' Este necesar s& %ţi aduci aminte c& e#ist&B

• se#ul "eneticB comozomii  KR F pentru se#ul masculin + "i  KK F pentru se#ul

!emininG
• se#ul "onadicB structura onadelor !eminine "i masculineG
• se#ul fizic sau corporalB dat de caracterele se#uale primare F orane se#uale interne "i
e#terne F "i caracterele se#uale secundare F sâni( musculatur&( constituţia corpului(
pilozitate( *oce etc'G
• se#ul trăit F se re!er& la identitatea se#ual& pe care persoana simte c& o are( la care
consider& c& aparţine'

azele di!erenţierii se#uale suntB

• Fiziolo"ice F prezenţa cromozomilor di!eriţi pentru cele dou& se#e( ceea ce determin&
di!erenţierea caracterelor se#uale primare "i secundareG
• !siholo"ice "i sociolo"ice F acestea sunt !oarte numeroase "i sunt predispuse la o analiz&
*aloric&( deoarece nu putem inora c& e#ist& %nc& o tendinţ& destul de accentuat& a
societ&ţii de a considera caracteristicile masculine ca !iind mai 0$une( mai 0potri*ite
decât cele !eminine( percepute 0neati*e( 0sla$e etc' Totu"i( masculinul "i !emininul

coe#ist& %n structura noastr& psiholoic&' Carl Mun a!irm& c& la na"tere Sinele este
J=
 nedi!erenţiat "i herma!rodit' 3n timp( %n el %ncep s& se di!erenţieze tendinţele masculine "i
!eminine' El *or$e"te de e#istenţa a dou& comple#eB comple#ul eului "i comple#ul
contrase#ual' Comple#ul eului se re!er& la eul !eminin sau masculin( con!orm se#ului
$ioloic( %n timp ce comple#ul contrase#ual se !ormeaz& prin acti*area arhetipurilor
!eminit&ţii( numit Anima( "i al masculinit&ţii( numit Animus( %n timpul e#perienţelor
copilului cu p&rintele de se# opus' Ast!el( !ata *a a*ea un comple# contrase#ual masculin(
!ormat %n urma e#perienţelor sale cu tat&l( iar $&iatul *a a*ea un comple# contrase#ual
!eminin( construit
comple#elor %n urma r&mâne
contrase#uale e#perienţelor
%n maresale cu mama'
m&sur& Acest proces de !ormare a
incon"tient'

In!luenţele psiholo"ice %n !ormarea identit&ţii se#uale %n perioada copil&riei "i preadolescenţei

se re!er& laB
• 4ormarea ata"amentelor !aţ& de !iurile materne "i paterne sau de su$stitutele
parentale( a"a cum ne e#plic& teoria ata"amentului a lui Mohn o;l$9' 7odul %n care se
!ormeaz& acum ata"amentul F siur sau an#ios + *a in!luenţa pro!und modul %n care
persoana *a construi intimitatea erotic& "i psiholoic& cu partenerul de cuplu'
• 7odul %n care se realizeaz& atinerea !izic& de c&tre p&rinţiG aici o mare contri$uţie are
psihanalistul enlez D' Qinnicott( care *or$e"te de trei roluri ale mameiB unul de de
susţinere şi purtare fizică şi emoţională a $e$elu"ului care la %nceput depinde de
!uncţionarea mameiG al doilea de manipulare a copilului( care se re!er& la toate
acţiunile de %nri2ire(
%ntâlni mame care %"i %m$r&care( mânâiere(
suprasatureaz& copilul "i
detoate tipurile
atineri de atinere
se#uale( F aicimere
putându+se putem
pân& la a$uzuri se#ualeG %n !ine( cel de+al treilea rol este cel de prezentare a oiectelor(
e#act %n momentul %n care acesta are ne*oie de el( pentru a e*ita lipsirea copilului de
e#perimentarea ne*oii -dac& i se da prea repede. sau pentru a nu se simţi anihilat de
ne*oia "i !uria sa -determinarea suprim&rii dorinţei $e$elu"ului dac& o$iectul i se d&
prea târziu.'
• 6rimele mani!est&ri ale copilului din stadiul oral -dup& 4reud.G acum( o$iectul
pulsiunii se#uale este sânul maternG e#ist& dou& tipuri de mani!est&ri oraleB tendinţa de
a sue "i tendinţa de a mu"ca sânul' Ele se metamor!ozeaz& ulterior %n mani!est&rile
se#uale ale adultului %n intimitatea actului se#ual'
• 7ani!est&rile din timpul stadiului anal "i reacţia p&rinţilor !aţa de eleG e#ist& "i aici
dou& !aze -dup& W' A$raham.B una %n care pl&cerea este o$ţinut& prin e#pulzia
materiilor !ecale F !aza sadic anal& F "i cea %n care pl&cerea este pro*ocat& de reţinerea
materiilor !ecale F !aza de retenţie' Aceast& !az& este %nceputul opoziţiei !aţ& de
dorinţele parentale' Stadiul anal conduce treptat copilul c&tre polarit&ţi precumB
e#pulzare+retenţie( acti*ism+pasi*ism( supunere+opoziţie' De aceea( aici %"i are
oriinea mani!estarea de tip sado+masochist& a unor persoane'
• 7ani!est&rile copilului din perioada !alic&G acum sursa pulsiunii mireaz& spre
oranele enitale' 0Satis!acţia pro*ine din erotismul uretral "i din mastur$are'
Erotismul uretral reprezint& in*estirea li$idinal& a !uncţiei urinare( marcat& iniţial de a
lăsa să cur"ă, iar apoi de cuplul retenţie+erecţie' 7astur$area( mai %ntâi leat& direct
de e#citaţia pro*ocat& de micţiune -mastur$are primar&.( reprezint& ulterior o surs&
direct& de satis!acţie -mastur$are secundar&. -D' 7arcelli( 8??=( p' =.' 5$iectul
pulsiunii este penisul( la am$ele se#e' 0Nu este *or$a despre penis %n accepţiunea sa
de oran enital( ci despre penis ca oran al puterii( al %mplinirii narcisiceB de unde

J
 di!erenţa dintre oran+penis "i !antasm&+!alus( o$iect mitic al puterii "i potenţei' Acest
o$iect introduce copilul %n dimensiunea !ie a anoasei de castrare -$&iat.( !ie a
anoasei de lips& -!at&.B nearea castr&rii a*ând ca scop( pentru !iecare dintre se#e(
prote2area copilului %mpotri*a con"tientiz&rii acestui lucru -D' 7arcelli( 8??=( p' =+
.' De aceea( atinerea penisului "i a *ul*ei este o e#perienţ& !oarte comun& la copii(
ceea ce necesit& o atitudine natural& "i !ireasc& a p&rintelui' 3n !elul acesta copilul
descoper& propriul se# "i acest lucru %l a2ut& s& se poziţioneze %n una din rup&rile
se#ualeB
se#ual&' el este 0!at& sau 0$&iat' 3ncepe s& se contureze se#ul tr&it( adic& identitatea
• 4ormarea "i rezol*area celor dou& tipuri de comple#eB 5edip "i Electra' Spre !inalul
stadiului !alic( o$iectul pulsiunii trece de la penis( la partenerul de se# opus din cuplul
parental( sursa pulsiunii !ind %n e#citaţia se#ual& c&utat& %n posesia acestui partener' 3ţi
reamintesc( succint( ce reprezint& cele dou& tipuri de comple#e' Complexul Gedip
presupune atracţia se#ual& a $&iatului !aţ& de mam&( adic& o$iectul pulsiunii sale este
!iura matern&' 6entru a cuceri mama( $&iatul pune %n 2oc "i li$idoul( dar "i pulsiunea
aresi*&' 6entru c& nu o poate poseda %n mod real( $&iatul *a c&uta s& o$ţin& iu$irea "i
stima mamei' Tat&l reprezint& ri*alul( dar "i modelul de comportament potent -*iril(
puternic.' Se mani!est& acum o competiţie aresi*&( sau prin c&utarea $&iatului s& %i !ie
pe plac tat&lui( %n cadrul unei poziţii homose#uale pasi*e -oedip in*ersat.' Complexul
8lectra se mani!est& ast!elB 0decepţia de a nu !i primit un penis de la mam& o !ace s&
se %ndep&rteze
schim$are de aceasta
a o$iectului "i %n consecinţ&
li$idinal o conduce s&
peschim$e o$iectul
!etiţ& c&tre un nouli$idinal'
scopB s& Aceast&
o$ţin& de la
tat& ceea ce mama i+a re!uzat' Ast!el( %n *reme ce !etiţa renunţ& la penis( ea caut& s&
o$ţin& de la tat& o desp&u$ire su$ !orma unui copilB renunţarea la penis nu se
înfăptuieşte decât după o tentativă de despă"uire: să oţină drept cadou de la tată
un copil, să îi aducă pe lume un copil ' 3n raport cu mama( !etiţa dez*olt& o ur&
eloas&( !oarte %nc&rcat& de *ino*&ţie( cu cât mama r&mâne o surs& deloc neli2a$il& a
unei p&rţi importante din satis!acţiile pulsionale preenitale -D' 7arcelli( 8??=( p'
.' ,ezol*area acestor comple#e se !ace treptat( prin reorientarea li$idoului c&tre alte
o$iecte de satis!acţie din rupurile din care !ace parte copilul -socializare. "i prin
in*estirea proceselor intelectuale'
• Tot %n 2urul *ârstei de +@ ani( copiii %ncep s& !ie preocupaţi de relaţiile se#uale( de
!enomenul na"terii copiilor( de rolurile se#uale( de a"tept&rile celorlalţi !aţ& de ei ca
urmare a apartenenţei la un se# sau cel&lalt'
• 7ani!est&rile din perioada de latenţ&G acestea nu au !ost studiate de 4reud' El credea c&
acum comple#ul oedipian se diminueaz&' 6u$erul mani!est& o atitudine de respinere
a se#ualit&ţii( adic& se comport& de parc& se#ul ar !i ce*a !oarte urât( chiar scâr$os'
Deseori( auzim preadolescenţii 2urând c& ei nu o s& s&rute niciodat& "i nici nu o sa !ac&
se#' Acum apare un soi de homose#ualitate( %n sensul c& prieteniile se oranizeaz& pe
se#e -0fetele cu fetele "i 0ăieţii cu ăieţii. "i chiar apare o opoziţie( lupt& %ntre se#e'

In!luenţele socioloice asupra dez*olt&rii se#uale ale copiilor se re!er& la stereotipurile

culturale de ândire "i cele atitudinale !aţ& de cele dou& se#e( modalit&ţile di!erite de educare ale
copiilor( tipurile de 2uc&rii pentru !etiţe( respecti*( pentru $&ieţi etc' 5 descriere !oarte intresant& a
socializ&rii di!erenţiate a copiilor o &se"ti la Cristian Ciuperc& %n lucrarea sa 0 1iitorul copiilor
sau copiii viitorului -Ed' Sper( 8??1.

J@
 23 Caract%riticil% d%?@olt)rii %>'al% la adol%c%nt

3n aceast& perioad& e#ist& câte*a caracteristici !undamentale ale dez*olt&rii psihose#ualeB

• Dez*oltarea !izic& a corpului "i a oranelor se#ualeG
• 3nceputul mani!est&rilor !izioloice ale se#ualit&ţiiG la !ete( asta %nseamn& cre"terea
sânilor( apariţia p&rului a#ial "i pu$ian( a menstrelorG la $&ieţi( se modi!ic& *ocea(
apare pilozitatea( primele poluţii'
• La adolescenţ& apare !urtuna hormonal&( ceea ce determin& modi!ic&ri de
comportament( %n sensul apariţiei insta$ilit&ţii a!ecti*e la !ete "i a conduitelor aresi*e
la $&ieţi' De asemenea( se accentueaz& tensiune se#ual& care se cere a !i desc&rcat&( !ie
prin mastur$are( !ie prin act se#ual' Are loc o intensi!icare a mani!est&rilor
mastur$atorii( mai ales la $&ieţiG
• 6rimele relaţii se#uale "i primele mani!est&ri ale di!icult&ţilor "i patoloiei se#uale'
,elaţiile se#uale sunt de reul& de scurt& durat&( !&r& menţinerea pe perioade
%ndelunate a aceluia"i partener( datorit& insta$ilit&ţii emoţionale speci!ice *ârstei' Cei
mai mulţi adolescenţi percep actul se#ual ca sport( ca mani!estare a *irilit&ţii lor( %n
timp ce !etele adolescente tind s& asocieze se#ul cu draostea -sau %ndr&ostirea.' Din
p&cate( datorit& acestei imaturit&ţi( a necunoa"terii !izioloiei "i anatomiei oranelor
se#uale "isau a metodelor contracepti*e( a carenţelor a!ecti*e din !amiliile de oriine(
mulţi adolescenţi se con!runt& cu apariţia unor sarcini nedorite sau copii nedoriţi'
Aceast& postur& de p&rinte+adolescent este di!icil&( deoarece cei mai mulţi dintre ei nu
sunt pre&tiţi pentru acest rolG %n plus( ei sunt pu"i %n situaţia de a renunţa la *isele lor
"i a lua un nou drum de e*oluţie personal&'
• 6articiparea la rupurile de eali( prieteni "i e#istenţa modelelor de rol se#ualG
• 3ncerc&rile de sta$ilire a unui sistem propriu de *alori( inclusi* !aţ& de se#ualitateG
• De!initi*area identit&ţii psihose#uale( %n care rolul !undamental le re*ine p&rinţilor sau
su$stitutelor parentale'

Voi da mai mult& atenţie procesului de consolidare a identit&ţii se#uale( deoarece acesta se
realizeaz& %n primul rând %n trinuhiul !amilial' 6entru aceast&( am ales s& %ţi prezint un material
realizat de colea mea Elena Anhel( care este !oarte interesat& de aceast& pro$lematic&( studiind
%n %nţelei
s& special dis!uncţiile de se#+rol
cum contri$uie ale adolescenţilor'
interacţiunea p&rinţi+copiiSunt con*ins&se#+rolului'
la !ormarea c& ceea ce a scris ea te *a a2uta

Tri'n(/i'l fa&ilial  f'nda&%nt'l cont r'c,i%i .i/o%>'al% -autor El%na An(/%l.

Copilul nu se situeaz& pe o a#& tat& F !iic& sau mam& F !iu' El tr&ie"te %n primul rând %ntr+un
triunhi tat& F mam& F copil "i particip& cu toat& !iinţa sa la relaţia !amilial&' Tr&ie"te %ntr+o
sim$ioz& e#trem de puternic& cu cuplul parental %ncât se poate simţi r&spunz&tor de toate
ne%nţeleerile "i momentele de separare ale acestora' ,ealitatea cuplului parental sim$olizeaz& %n
ochii copilului complementaritatea contrariilor ce asiur& menţinerea lumii( moti* pentru care
acesta ţine !oarte mult la menţinerea unit&ţii cuplului p&rinţilor s&i' 6redispoziţia lui natural&
pentru adaptarea echili$rat& la mediu( %i permit copilului s&+"i &seasc& %n mod spontan un tat&
sau o mam& de su$stitut %n condiţiile %n care cei naturali nu r&spund ne*oilor sale !undamentale'
,ezult& deci c& toate !iurile care au participat mai mult sau mai puţin la cre"terea copilului
J
particip& "i la !ormarea comple#elor parentale' Un $unic a!ectuos poate compensa !iura unui tat&
insensi$il( reechili$rând ast!el %nc&rc&tura emoţional& a comple#ului patern' Important este s&
e#iste cine*a %n prea2ma copilului' Drama multor copii contemporani de aici *ineB sunt lipsiţi de
repere' Când amândoi p&rinţii lucreaz& de dimineaţ& pân& seara( nu mai au timp "i eneria
necesar& s&+"i petreac& ce*a *reme cu copii lor' Ace"tia cresc %ntr+un !el de *id( iar imainile
parentale poziti*e nici m&car nu au "ansa s& apar&' Identitatea masculin& sau !eminin& a copilului
r&mâne nede!init&' Un aspect decisi* pentru !ormarea identit&ţii psihose#uale este climatul psihic
pe care %l creeaz&
constelate acas& am$ii
"i comple#ele p&rinţi(
!ormate' 0climat
Succesul sau care
e"eculcondiţioneaz&
indi*idului %npro!und procesele
relaţionarea arhetipale
cu mem$rii
se#ului opus este %n mare parte determinat de e#perienţa e#tensi*& tr&it& %n copil&rie prin
interacţiunile repetate dintre tat&l "i mama sa "i( de asemenea( de relaţia indi*idual& a p&rinţilor cu
copilul lor' 3n acest conte#t( *aloarea personal& atri$uit& de !iecare p&rinte celuilalt este %n mod
special semni!icati*& pentru dez*oltarea se#ual& a copilului' -7' 7inulescu( 8??1( p' 1JJ+1J.
04ormarea comple#ului contrase#ual anima este prile2uit& de e#istenţa %n psihicul o$iecti* a
imainii colecti*e a !emeii( imaine mo"tenit& care e#ist& %n interiorul $&r$atului( cu a2utorul
c&reia %nţelee natura !eminin&' De+a lunul dez*olt&rii( $&iatul %"i reprim& mani!estarea unor
calit&ţi( tr&s&turi !eminine sau %nclinaţii naturale( care sunt de!inite cultural ca inaccepta$ile
pentru identitatea se#ual& a eului' Toate aceste conţinuturi se rupeaz& %n 2urul imainii
arhetipale' La aceste !aţete mai contri$uie e#perienţele prile2uite de contactele reale pe care
$&r$atul le+a tr&it cu !eminitatea %n toate ipostazele ei( %n timpul *ieţii sale' Dintre acestea din
urm&(
%n ceeadesiur( semni!icati*&
ce pri*e"te este"irelaţia
oriinea su$iecti*&
sursele cu propria
comple#ului mam&'
animus la Acela"i
!emeie'lucru este empirice
Datele *ala$il "i
demonstreaz& c&( %n mare m&sur&( caracterul animei este determinat de natura su$iecti*& "i
o$iecti*& a relaţiilor cu mama' 3n acest sens( dac& mama are o in!luenţ& neati*& asupra $&iatului(
anima se *a e#prima prin conduite irepresi$ile %n care se mani!est& irita$ilitate( depresie(
incertitudine( insecuritate( suscepti$ilitate' 3n aceea"i ecuaţie intr& "i conduite dominate de teama
de $oli( de accidente( de dispoziţii sum$re "i de idei suicidare' 3n situaţia unor in!luenţe poziti*e
"i a unei relaţii poziti*e $&iat+mam& Fde care %ns& acesta nu se poate eli$era F anima ast!el
structurat& *a in!luenţa prin sentimentalism( suscepti$ilitate "i *ulnera$ilit&ţi a!ecti*e(
hipersensi$ilitate'
Animus apare ca personi!icare masculin& a incon"tientului !eminin "i este %n mod
!undamental in!luenţat de relaţia real&( dar mai ales su$iecti*& a !etiţei cu tat&l ei' Caracteristic
pentru o in!luenţ& parental& neati*& este riiditatea opiniilor du$lat& de un comportament dur(
implaca$il(
*izi$il& rece( %nc&p&ţânat(
%n pasi*itatea insensi$il'
"i paralizia 3n stadiul de identi!icare in!luenţa animusului neati* e
tuturor sentimentelor'
3n !aza de proiecţie( caracteristic& pentru adolescenţ&( dar nu numai( identi!icarea incon"tient&
a unei alte persoane cu imainea animeianimusului este zdruncinat& %n primul rând de
arti!icialitatea unor atri$uiri care nu au consistenţ& %n personalitatea !emeii$&r$atului respecti*'
6e m&sur& ce proiecţiile sunt retrase( prin procesul de con"tientizare( relaţia tinde s& capete din ce
%n ce mai mult atri$utul de autenticitate' 03n acest sens( anima pentru $&r$at "i animusul pentru
!emeie au !uncţia de a l&ri s!era con"tiinţei prin interarea unor conţinuturi care permit eului
schim$&ri de atitudini( noi perspecti*e' Este posi$il&( a"adar( prin con"tientizarea unor elemente
ale animei  animusului e#tensia Eului( prin auto+%nţeleere "i autocunoa"tere' -7' 7inulescu(
8??1( p' @+ @@.

JJ
Ti.'ril% d% r%la,i% .)rint% B co.il car% +i .'n a&.r%nta a'.ra for&)rii id%ntit),ii
.i/o%>'al% a adol%c%n,ilor + punctul de *edere al unui renumit analist 2unian( de oriine
canadian&( pro!esor la uni*ersitatea din ]ue$ec( a$riel La*allee -1HH=.' -autor El%na An(/%l.

Cuplul tată * fiică

Tat&l t&cut( tat&l incestuos( tat&l puritan "i tat&l tiranic sunt cele patru *ariante de taţi
identi!icate de autorul
,elaţia amintit
cu un tată mai sus'
asent !aciliteaz& idealizarea acestuia de c&tre !iica sa "i determin&
!ormarea unei !emei care %ncearc& cu toat& !iinţa ei s& se !ac& pl&cut&( s& !ie %n centrul atenţiei
tuturor' De timpuriu( !etiţa a2une s& cread& c& tat&l ei nu+i *or$e"te pentru c& nu este destul de
!rumoas& sau de intelient&( sau destul de $un& pentru a !i iu$it&' A2une chiar s& se simt&
*ino*at& de t&cerea tat&lui "i %ncepe s& se su$minezeB 0Nu sunt interesant&' Nimeni nu m& place'
Nimeni nu m& *rea' Din acest moment tân&ra %ncepe s&+"i ţeas& destinul amoros( c&ci( dac& pe de
o parte se su$estimeaz&( pe de alta idealizeaz& $&r$atul "i umple olul cu !antasma prinţului din
po*este' 03ntr+o zi prinţul meu *a *eni s+ar putea traduce %n multe cazuriB 0%ntr+o zi tat&l meu *a
*eni( %mi *a *or$i "i %n s!âr"it *oi e#ista ca !emeie' Este e*ident c& %n aceast& situaţie primele ei
relaţii *or a*ea un !inal catastro!al( deoarece nici un $&r$at nu *a putea %nlocui o imaine ideal&
de $&r$at' Sentimentul de a nu !i *aloroas& "i de a nu !i niciodat& o !emeie dorit& o *a marca
%ntreaa *iaţ&( iar "ansele ca ea s& ai$& o *iaţ& de cuplu armonioas& sunt aproape ine#istente'
&atăl rolurilor
mani!estarea incestuosde
( este
se# cel care determin&(
adolescentelor' de asemenea(
Victima a$uzurilormari pro$leme
se#uale %n asumarea
este a!ectat& "i %n
ra* atât
identitatea ei se#ual& cât "i %n ceea ce pri*e"te sentimentul ei de a e#ista' Acestor persoane le este
!oarte reu s& r&mân& %n contact cu propria lor *ieţuire "i s& %ntreţin& relaţii de intimitate cu cei
apropiaţi' Aceast& di!icultate de a e#ista tr&deaz& o preţuire de sine care a !ost total distrus& de
estul tat&lui s&u' Când o !iic& este *ictima unui incest( interitatea ei corporal& este e#trem de
a!ectat&( %ncât riscul de a se o!eri oric&rui $&r$at este !oarte mare' Studiile do*edesc c&
ma2oritatea prostituatelor sunt *ictime ale incestului' 6entru c& nu au !ost respectate( nu iz$utesc
nici ele %nsele s& se respecte' Adesea %"i ur&sc tat&l "i pe toţi $&r$aţii care le sunt clienţi' 6oate s&
de*in& e#hi$iţionist&' 6entru a nu+i aparţine tat&lui( decide s& se o!ere pri*irii tuturor'
Incestul a!ecti* este "i el e#trem de d&un&tor pentru construirea identit&ţii psihose#uale a
!etei' Tat&l paraziteaz& *iaţa se#ual& a !iicei( !iind incapa$il s+o lase s&+"i tr&iasc& sinur& *iaţa
proprie' Este cazul copiilor parenti!icaţi F cei ne*oiţi s& de*in& p&rinţii propriilor p&rinţi' Ace"ti
copiia*ea
*or nu se
*orpot separa
!i cu de p&rinţi
persoane pentru
e#trem c& se simt culpa$ili
de dependente( la !el ca dac& i+ar a$andona'
"i p&rinţii lor' ,elaţiile pe care le
&atăl puritan se a!l& la antipodul tat&lui incestuos' Acest puritanism e#acer$at este moti*at
de aceea"i dorinţ& incestuoas&' La tat&l incestuos e#ist& trecerea la act( la tat&l puritan se
instaureaz& interdicţia sau ne*oia de inhi$iţie a actului' 3n marea ma2oritate a cazurilor tat&l nu se
atine de !iica sa adolescent&' Aceast& r&ceal& "i mai ales t&cerea care o %nsoţe"te au e!ecte ne!aste
asupra !iicei sale' 6rintr+un ast!el de comportament tat&l %i poate pro*oca !etei sale adolescent&
prima "i cea mai mare su!erinţ& din iu$ire' Când ea %ncepe s& de*in& !emeie( când e mândr& c& %n
s!âr"it seam&n& mamei( un $&r$at( prin t&cerea lui( %i spune c& atri$utele ei par a !i periculoase'
Dou& tipuri de reacţii ale !etei putem %nreistra %n acest cazB !ie %"i pune !armecele %n
e*idenţ& pentru a seduce "i a atrae atenţia( !ie( dimpotri*&( %ncearc& s& re!uze di!erenţa se#ual&
purtând *e"minte su!icient de lari pentru a+"i acoperi rotun2imile "i a+"i ascunde( %n !elul acesta(
!eminitatea'

J
 A"adar( erosul patern( când se mani!est& %n mod adec*at este un !actor determinant %n
e*oluţia unei !ete' El a2ut& la dez*oltarea unui animus poziti*( care susţine %ncrederea %n sine "i
spiritul de iniţiati*&' Indi!erent c& este a$sent !izic( a$sent cu ândul( distant( sau de+a dreptul
a$uzi*( relaţia pe care i+o o!er& !iicei sale o r&ne"te( iar ea *a adopta comportamente reprezentând
reacţii la su!erinţ&( dar care n+o *or *indeca "i nu+i *or o!eri posi$ilitatea s&+"i intereze o
identitate psihose#ual& aduc&toare de satis!acţii personale %n *iaţa de cuplu'
&atăl tiranic sau despotic este cel care %"i terorizeaz& !iicele prin riiditatea reulilor pe
care
c& %nleacest
impun
!el adolescentelor( dinmult'
le pot prote2a mai ne*oiaNudereu"esc
a+"i e#ercita controlul
%ns& decât a$solut asupra
s&+i alimenteze lor( de
oroliul ândindu+se
a st&pâni
"i de a dispune "i de a s&di %n inima !iicelor lor puternice sentimente de ur& "i dorinţ& de
r&z$unare' Ade*&rate amazoane ele se *or lupta cu stoicism cu toţi $&r$aţii din *iaţa lor( ne+
reu"ind s& se %mplineasc& ca !emei lân& nici unul dintre ei'
6sihanalista american&( ?inda )hierse-?eonard( %n cartea sa 0 Fiica tatălui său  surprinde
o serie de atitudini pe care !emeile le adopt& ca reacţie la traumele pro*ocate de tat&' Din
perspecti*a autoarei !etele pot r&mâne 0%t%rn% adol%c%nt%  sau( dimpotri*&( pot de*enii
0a&a?oan%
Eternele adolescente sunt acele !iice care( pri*ate de spri2inul patern %n dez*oltarea lor
psiholoic&( r&mân prizoniere ne*oii lor de a pl&cea $&r$aţilor sau adopt& o atitudine de re*olt&(
construindu+"i o armur& de nep&truns' Ele %i las& pe alţii s& le creioneze *iaţa' Unei ast!el de !emei
%i este !oarte reu s& ai$& iniţiati*& "i s& ia hot&râri' 3n loc s& acţioneze %n propriul ei interes(
pre!er&
re!uiaz&s&%ntr+o
se adapteze la schim$&rile
lume de !antasme pe carede*ine
când situaţia *iaţaprea
sau reu
$&r$aţii le hot&r&sc pentru ea "i se
de controlat'
Linda Shierse+Leonard identi!ic& patru tipuri de %t%rn% adol%c%nt%B
• păpuşica dulce este cea care de"i pare !oarte siur& pe ea( !iind mândr& "i %ncrez&toare
tr&ie"te o permanent& team& de a$andon( anoasa !etei neli2ate de tat&l ei' De"i se poate
re*olta uneori( acuzându+"i partenerul( ea *a r&mâne pasi*& "i dependent&'
• fata de sticlă este cea care se re!uiaz& %n c&rţi sau %n lumi imainare( in*ocând prete#tul
!railit&ţii "i hipersensi$ilit&ţii "i de*enind %n !elul acesta o !antom& a celei care este'
• seducătoarea este !ata care tr&ie"te din plin $ucuria momentului prezent( re!uzând orice
!el de responsa$ilitate "i de o$liaţii( de*enind ast!el *arianta !eminin& a lui Don Muan' 3i
*ine deci !oarte reu s& se ana2eze %ntr+o relaţie dura$il&' 3n relaţie cu mama "i tat&l ei(
aceast& !emeie nu a c&p&tat simţul propriei *alori( iar re*olta o %mpiedic& s& realizeze o
relaţie ade*&rat& cu $&r$atul care+i place'
•
mar"inala este cea care se identi!ic& cu un tat& a2uns o$iect de ru"ine( care s+a re*oltat
%mpotri*a societ&ţii sau a !ost respins de aceasta' 4etiţa a !ost mi"cat& de drama tat&lui "i a
r&mas prins& %n ea' 3n orice situaţie ea *a simţi ne*oia s& critice "i s&+"i a!irme di!erenţa(
!iind com$ati*& dar niciodat& nu *a acţiona %n consecinţ&' Se *a re!uia %n alcoolism(
dro( prostituţie sau sinucidere( !iind e#trem de deprimat&' 6rintre ele se num&r& "i cele
aresate se#ual de tat&( !ete care nu mai reu"esc s&+"i capete respectul de sine'

Eternele adolescente su!er&( dup& cum s+a putut o$ser*a( de pasi*itate( amazoanele
procedeaz& e#act in*ers( !iind hiperacti*e' 5 !emeie care a tr&it teroarea unui tat& tiranic *a
%ncerca s& reu"easc& %n lume uzând de aceea"i autoritate despotic&( ea le *a !ace celorlalţi ceea ce
tat&l i+a !&cut ei( le *a impune ceea ce el i+a impus' Amazoanele de*in !emei ale datoriei "i ale
principiilor' 3n loc s& caute pri*irea $&r$aţilor( cum !ac seduc&toarele( ele respin a*ansurile
masculine "i mer uneori pân& la a dispreţui toţi $&r$aţii din lume' 0Amazoana este o !emeie care

JH
a adoptat caracteristicile asociate %n eneral temperamentului masculin "i identi!icate cu puterea
masculin&' Simultan( renunţ& la capacitatea sa de a sta$ili relaţii a!ectuoase( capacitate care( de
reul&( a !ost asociat& cu !eminitatea' 3n consecinţ&( amazoana care preia puterea neându+"i
capacitatea de a se lea a!ecti* de alte !iinţe( r&mâne unidimensional& "i de*ine *ictima
caracteristicilor pe care a *rut s& le acapareze' F ne spune psihanalista Mune Siner'
A&a?oan%l% Lindei Shierse+Leonard suntB
• femeia superstar este !emeia care %ncearc& s& reu"easc& %n toate( cu riscul %ns& de a pierde
orice contact
depresie' Estecu emoţiile
!emeia caresale su$ mai
de cele po*ara responsa$ilit&ţilor
multe ori a a*ut un tat&"icare
a o$oselii "i de
o trata ca pe aunc&dea
$&iat%n
"i
care a in*estit %n ea propriile am$iţii' 3n loc s&+i respecte di!erenţa se#ual& tat&l i+a hot&rât
o *iaţ& "i un destin masculin' Iar aceast& !emeie *a tr&i perpetuu po*ara temerii de a !i
respins& dac& nu de*ine 0$&iatul tatei '
• fata ascultătoare este !emeia datoriei "i a principiilor( cea care a pierdut orice contact cu
spontaneitatea "i oriinalitatea ei'
• femeia martir este cea care se de*oteaz& total soţului "i copiilor( unei cauze sau unei
reliii( ca "i când n+ar a*ea dreptul s& se ândeasc& "i la sineG dar toate ne*oile re!ulate
&sesc( pentru a se e#prima( c&i ocoliteB suspine( toane( t&ceri F ecouri ale unei su!erinţe
pentru care copiii "i cei din 2urul ei *or pl&ti'
• re"ina răzoinică este cea care se opune cu !orţ& "i hot&râre iraţionalit&ţii tat&lui( pe care+l
consider& un deeneratG ea %"i *a nea orice tentati*& de sensi$ilitate "i+i *a interzice chiar
s& "i iu$easc&' Toat& *iaţa ei este o lupt&( recepti*itatea %ns&"i este con!undat& cu
pasi*itatea "i ast!el !emeia pro!und& este suprimat&'

Cuplul mamă - fiică

Atenţia tat&lui o con!irm& pe !iic& %n di!erenţierea ei se#ual&' 6rezenţa lui %i permite s& se
separe "i s& se di!erenţieze de mam&' Tat&l o a2ut& s&+"i câ"tie indi*idualitatea de !emeie' Dar
atunci când relaţiile tat& !iic& nu au !ost satis!&c&toare( sunt a!ectate relaţiile mam& F !iic&( aceasta
din urm& a*ând sentimen te am$i*alente !aţ& de prima' 03mi iu$esc mama care mi+a dat atenţie(
dar o ur&sc pentru c& mi+a cerut prea multe' 3n ast!el de cazuri( cel mai adesea( relaţia parental&
de cuplu este de!icitar&' 7ama are adesea e#ienţe !oarte mari !aţ& de !iica sa( %ncercând s&+"i
%mplineasc& prin aceasta propriile dorinţe' Cu alte cu*inte mama *a %ncerca s& !ie totul pentru
!iic& s!âr"ind prin a de*eni su!ocant&( ceea ce o *a determina pe aceasta s& o respin& "i s& lupte
pentru independenţa sa' 3n aceste condiţii !iica %"i *a respine mama( "i implicit( raţie procesului
de identi!icare se *a respine pe sine( identitatea psihose#ual& a ei a*ând de su!erit'
7amele sinure trans!orm& !iica %ntr+un ade*&rat partener de *iaţ&( atri$uindu+i rolul de
suport emoţional su$stituti* al soţului a$sent' 3n aceste condiţii( con!lictul p&rinte F copil a2une
pân& la a imita con!lictele F maritale ale mamei cu !ostul ei soţ( !iica( auzind deseori din ura
mamei sale( e"ti 0ca taic&+tu' 3n ast!el de situaţii !iica %"i *a respine mama( respinându+"i ast!el
propria !eminitate "i *a de*eni e#act ca tata "i *a intra %ntr+o con!uzie de identitate psihose#ual&
ce *a a*ea implicaţii ne!aste asupra relaţiilor ei de cuplu'

Cuplul mamă * fiu

Uneori relaţia mam& F !iu poate !ii e#trem de strâns& mai ales %n condiţiile %n care !emeia
%ţi &se"te raţiunea de a tr&i %n rolul matern( uitându+"i propria !eminitate' 7aternitatea poate

?
de*eni ast!el un loc de in*estire a ne*oilor de recunoa"tere "i a dorinţelor reprimate ale !emeii( $a
chiar un prile2 de re*an"& pentru !rustr&rile leate de nearea *alorii !eminine' 5 !emeie poate
hot&r% ast&zi s& nasc& pentru a umple un ol( deci dintr+un de!icit emoţional( "i nu din ne*oia
!ireasc& de z&mislire a unui copil' Acesta se na"te( iar destinul s&u de2a creionatB s& umple
lacunele a!ecti*e ale unei !emei c&reia i+a lipsit tat&l "i c&reia %i lipse"te acum partenerul' )i dac&
se %ntâmpl& ca acest copil s& !ie $&iat( sim$olic( %nc& de la na"tere este %mpo*&rat cu o 0c&s&torie(
!iind !orţat s& !ie de timpuriu $&r$at "i soţul propriei mame' Care sunt implicaţiile psiholoice
asupra e*oluţiei*iaţ&
$ântui %ntreaa ulterioare a unui
iar a tr&i ast!eldedeo $&iat
al&turi !emeiesunt lesne
ar !i de hicit'unui
echi*alentul 4antoma incestului
prizonierat din %lcare
*a de
mult& *reme simte ne*oia s& scape' 5 ast!el de situaţie %mpiedic& rezol*area !a*ora$il& a
comple#ului lui 5edip( rezol*are ce presupune ca !iul s& cedeze tat&lui s&u pretenţia la rolul de
soţ( el urmând a se orienta spre alte !emei' Când tat&l nu este prezent pentru a $ara !iului calea
spre mam&( !iul "i mama r&mân unul prizonierul celuilalt adesea pentru tot restul *ieţii' Deci
separarea mam&+!iu este a$solut necesar&'
Dac& aceasta nu se rezol*& !iresc la  F @ ani( comple#ul lui 5edip se *a reacti*a la
pu$ertate' 3n acest moment( relaţia dintre mam& "i !iu risc& s& se trans!orme %ntr+o lupt& pentru
putere' 7area lor iu$ire de*ine $rusc o %nchisoare ce %mpiedic& %n!lorirea indi*idual& a !iec&ruia'
Insu!icient a!irmat( lipsit de modele masculine cu care s& se identi!ice( !iul *a %ncerca s& %ncalce
leea matern& pentru a+"i câ"tia propria identitate de $&r$at( de*enind un 0r&z$oinic *erita$il'
Dac& mamele reu"esc s& %nţelea& c& este timpul s&+"i re&seasc& !eminitatea "i s& se ocupe mai
mult deAdolescenţii
ele( r&z$oiul %"i
arecaut&
"anseinstincti*
s& %nceteze'
tat&l tocmai pentru a se putea separa de mam&( "i pentru a+
"i crea o identitate masculin&' 7ama tre$uie s& accepte c& !iul nu+i poate !i nici partener( nici
prieten( nici amant' Alt!el e#ist& riscul ca eul $&iatului s& !ie in!laţionat de comple#ul
contrase#ual( iar identitatea sa psihose#ual& s& ai$& de su!erit'
6siholoia analitic& susţine c& le&turile de tip heterose#ual nu pot !i !ormate sau e"ueaz&
datorit& dez*olt&rii patoloice a comple#ului contrase#ual' 5 ast!el de dez*oltare depinde deci de
e#perienţele e#istenţiale ne!ericite pe care copilul le are %n relaţionarea cu p&rintele de se# opus'
• 6rin intermediul unei intense identi!ic&ri cu p&rintele de se# opus( eul este in!laţionat de
arhetipul contrase#ual ceea ce duce la e"ecul actualiz&rii principiului se#ual care
corespunde enului $ioloic al indi*idului' Acest !apt *a conduce !ie spre o !emeie
dominat& de animus( !ie spre un $&r$at sla$( dominat de anima( care *or s!âr"i %n le&turi
de tip homose#ual'
•
&iatul depri*at de mam& sau !ata depri*at& de tat& su!er& de o atro!iere a animei sau
animusului( lipsindu+le ast!el oranul psihic pentru !ormarea le&turilor heterose#uale'
• 5 relaţie prea apropiat& de p&rintele de se# opus( poate conduce( de asemenea la o
dez*oltare hipertro!iat& a comple#ului contrase#ual "i la o identi!icare a eului cu acesta(
mai ales dac& p&rintele de se# opus a !ost a$sent %n perioadele critice ale copil&riei( sau
relaţia cu el a !ost neimplicat& a!ecti*' &r$aţii de acest tip tind s& !ie capricio"i( cu un
comportament reu pre*izi$il( moale( !&r& s& se a!irme' 4emeile dominate de animus sunt
aresi*e( domatice( %nc&p&ţânate' Identi!icarea cu comple#ul contrase#ual poate duce %n
aceste cazuri spre transse#ualism'

4undamentându+se pe presupunerea c& heterose#ualitatea este %ntotdeauna 0!ireasc&(

o$iectele erotice c&tre care se %ndreapt& aceste proiecţii tre$uie %ntotdeauna s& !ie o persoan&
complementar& enului identit&ţii eului( deci 0de se# opus' Ca proces primar( !emeia percepe

1
animusul %ntr+un $&r$at concretG este o proiecţie se#ualizat&( ast!el c& ceea ce resimte este !ie
atracţia se#ual& !aţ& de acest $&r$at( !ie o repulsie se#ual&' La $aza presupunerii c& anima F
animus sunt arhetipuri contrase#uale este !aptul c& oricare este enul cu care se identi!ic&
persoana ea *a c&uta mereu satis!acţie se#ual& %n se#ul opus' 3n situaţia unui $&r$at calit&ţile de
tip animus aparţin 0%n mod natural identit&ţii euluiB orientarea spre scop( cura2ul( acti*ismul(
*oinţa( decizia( capacitatea de a emite opinii etc' 6lani!ic&( e#ercit& *oinţ&( ândire !ocalizat&(
*aloreaz& raţiunea( are continuitate loic&' 3n situaţia unei !emei( calit&ţile de tip anima sunt
apana2ul identit&ţii !eminin eului !emininB sentimente nuanţate( e#presi*itate( intuiţie( creati*itate'

53 Caract%riticil% .i /o%>'al% al% ad 'lt'l'i

La adult %ntâlnim premisele a ceea ce putem numi dez*oltarea se#ual& deplin&( %n sensul c&
oranele se#uale a2un la maturitate( !iind apte pentru actul se#ual( dar "i pentru procreere(
caracterele se#uale secundare sunt $ine delimitate' Acum identitatea se#ual& este cristalizat&(
al&turi de maturitatea emoţional&( iar adultul se poate ana2a %n actul se#ual cu totalitatea !iinţei
sale' Acum se caut& de c&tre am$ele se#e %mplinirea total& prin se#( %mplinirea erotic&( spiritual&
"i nu doar desc&rcarea pulsiunii se#uale' Atât !emeile( cât "i $&r$aţii sunt %nclinaţi c&tre raporturi
se#uale mai sta$ile( "i chiar c&tre relaţii erotico+se#uale sta$ile( concu$ina2( loodn& sau
c&s&torie' Totu"i( e#ist& unele di!erenţe la cele dou& se#e %n ceea ce pri*esc mani!est&rile se#uale
%n perioada
&r$aţiiadult&'
au tendinţa de a mani!esta sentimente de posesiune( eocentrism( elozie( precum "i
ne*oia de a+"i p&stra 0li$ertatea( de"i este ana2at %n relaţii erotico+se#uale sta$ile' La ei impulsul
se#ual este mult asociat cu cel aresi*( de unde "i mani!est&rile se#uale lipsite de a!ecţiune pe
acre le au deseori $&r$aţii' Ast!el( mulţi $&r$aţi( mai ales cei tineri( tr&iesc ade*&rate con!licte
interioare( care duc uneori la di!icult&ţi se#uale( %n care se ciocnesc ne*oia de a a*ea o relaţie
sta$il& "i ne*oia de a !i li$er de responsa$ilit&ţi( ei percepând relaţiile sta$ile ca pe o situaţie
limitati*&' 3n timp( %ns&( apare sta$ilitatea a!ecti*&( precum "i o mai $un& estionare a nelini"tilor(
nesiuranţei "i o$i"nuinţei' E#ist& %ns& $&r$aţi care nu rezol*a acest con!lict interior niciodat&(
$alansându+se %ntre c&s&torie "i relaţii adulterine( sau nec&s&torindu+se deloc sau !oarte târziu'
La !emei( instinctul se#ual este mult asociat cu maternitatea( "i de aceea( momentul %n care
de*ine mam& reprezint& punctul culminant al identit&ţii se#uale !eminine' 6articiparea se#ual& a
!emeii cere mult& deschidere erotic& din parte a acesteia( iar ea se a"teapt& la mani!est&ri
emoţionale
de intense'
!uncţionare De aceea( se!emeia
erotico+se#ual&B a2unea"teapta
deseoria!ecţiune(
%n cupluri%nlatimp
con!licte datorate
ce $&r$atul acestordinamismG
a"teapt& di!erenţe
!emeile sunt mai rapid pre&tite pentru relaţii sta$ile( pentru maternitate( %n timp ce $&r$aţii pot
percepe paternitatea ca pe o aresiune la ne*oia sa de li$ertate'
Un alt aspect important( datorat %n mare m&sur& socializ&rii di!erenţiate a !etelor "i $&ieţilor(
este asocierea se#ualit&ţii cu morala( mai ales la !emei' Ast!el( dac& pentru un $&r$at este !oarte
accepta$il "i chiar de dorit pentru trans!ormarea lui %ntr+un 0$&r$at ade*&rat s& ai$& mai multe
contacte se#uale( chiar "i cu multiple partenere( acest lucru este total interzis !emeilor( mai ales %n
societ&ţile tradiţionale( ele !iind considerate 0u"oare( 0prostituate "i alte denumiri chiar mai
umilitoare' 3n !elul acesta( ele nu pot do$ândi e#perienţa necesar& o$ţinerii unei satis!acţii erotice
depline' De aceea( !emeile adulte cu ast!el de mentalit&ţi( tr&iesc ade*&rate torturi psihice când
este *or$a de implicarea %n actul se#ual' )i aceasta cu atât mai mult cu cât la !emeie( le&tura
dintre psihic "i !izic %n actul se#ual este !oarte strâns&' Cu alte cu*inte( ot ce ande"te "i simte o
!emeie re!eritor la se# *a stimula sau( dimpotri*&( inhi$a( mani!est&rile se#uale'
8
Act'l %>'al

6entru denumirea actului se#ual se !olosesc mai mulţi termeniB sex, coit -din su$stanti*ul
latinesc coitus, care %nseamn& 0%mpreunare.( act sau raport sau contact sexual, intercurs, focus,
relaţie sexuală, copulaţie'
E#ist& câte*a caracteristici ale actului se#ual( care uneori pot !i pri*ite "i ca ni"te condiţii
pentru
acestea%ndeplinirea
-dup& S' 6an&( satis!&c&toare
D' D&r&u "iaS'raporturilor se#uale' Iat& care sunt cele mai importante dintre
6an& 2r'( 1HH.B
#urata actului se#ual + se m&soar& de la intromisiune pân& la e2aculare' Studii e!ectuate pe o
serie de cupluri c&s&torite( citate de 7' 7' Unureanu( arat& c& =^ dintre $&r$aţi au !ost capa$ili
s&+"i controleze durata contactului se#ual dup& dorinţ&G la ?^ durata contactului a !ost de @
minuteG la 1J^ de 1@+8? minuteG la H^ actul se#ual a !ost de =? de minute sau mai lun' Durata
actului se#ual depinde de mai mulţi !actoriB *ârst&( mediul am$iant( st&rile a!ecti*e( radul de
implicare al partenerilor( e#perienţa $&r$atului( poziţia coital& etc' 7ulte dintre !emeile
chestionate %n pri*inţa duratei raportului se#ual con!irm& %n mare m&sur& procentele menţionate'
Totu"i( pentru o $un& parte dintre ele se pare c& nu este a"a de importanţ& durata actului se#ual( ci
calitatea lui "i a preludiului'
?ocul ideal pentru des!&"urarea actului se#ual este unul care o!er& siuranţ&( intimitate(
con!ort( !iind *or$a de un act de mare intimitate' ,aporturile se#uale e#tracon2uale( ocazionale
nu se petrec
adec*ate( cum%n arast!el de locuri(
!i mesele acuplarea
sau chiar putându+se
spaţiile !ace oriunde'
pu$lice( acestea creând E#ist& "i alteolocuri
unora chiar maiplus
surs& %n puţin
de
pl&cere'
Frecvenţa raporturilor se#uale' Din punct de *edere $ioloic( nu e#ist& limite ale num&rului
acestora' 4rec*enţa depinde de *ârst&( starea de s&n&tate( ras&( educaţie( reliie( pro!esie( mediu
am$iant' E#ist& de aceea( mari *ariaţii indi*iduale' 4rec*enţa ma#im& este atins& la tinereţe( ea
sc&zând odat& cu %naintarea %n *ârst&' Num&rul mediu statistic este de 8+= raporturi se#uale pe
s&pt&mân&( de aceea nu tre$uie luat ca o norm& de per!ormanţ& se#ual&' inenţeles( atunci când
partenerii sunt mulţumiţi( !rec*enţa raporturilor se#uale este normal&' Winse9( 6omero9( 7artin "i
Unureanu arat& c& !rec*enţa de =+ raporturi se#uale pe s&pt&mân& se atine %n 2urul *ârstei de
8? de aniG la =? de ani ele se reduc la 8+= pe s&pt&mân&G la ? de ani de dou& ori pe s&pt&mân&( la
? de ani o dat& pe s&pt&mân&' Datele sunt apro#imati*e %n cadrul acestor *ârste "i cu mari
*ariaţii indi*iduale' Se#oloii menţioneaz& anumite zone din A!rica "i Australia unde unii $&r$aţi
au =+ raporturi
!rec*enţei actuluise#uale
se#ualG %ntr+o
ceea cesinur& noapte'
conteaz& Este e*ident
este calitatea c& se#ual
actului sunt mari *ariaţii
"i mai puţin%n!rec*enţa
pri*inţa sa'
Unii autori consider& c& raporturile se#uale nu sunt neap&rat necesare pentru p&strarea
echili$rului psihosomatic al indi*idului' Ei aduc e#emple de indi*izi sau cupluri ce+"i p&streaz&
un echili$ru per!ect cu o !rec*enţ& destul de redus& a raportului se#ual'
&ipul şi poziţiile se#uale' Se cunosc trei tipuri de act se#ualB "enital( care presupune
penetrarea cu penisul de c&tre $&r$at a *ainului !emeii( !iind !olosit de cuplurile heterose#uale(
oral( care presupune stimularea oranelor enitale ale partenerului cu a2utorul urii "i a lim$ii( "i
anal( care %nseamn& penetrarea cu penisul de c&tre $&r$at a anusului partenerei sau partenerului'
Acestea dou& din urm& sunt !olosite atât %n cuplurile heterose#uale( cât "i %n cele homose#uale'
Stimularea erotico+se#ual& se poate !ace cu orice parte a corpului partenerului( atât timp cât am$ii
parteneri sunt de acord "i acest lucru produce pl&cere' E#ist& de asemenea( numeroase poziţii %n
care se poate realiza actul se#ual( !iecare cuplu e#perimentând %n ritmul "i stilul propriu' Nici una
nu este neap&rat mai $un& ca alta( ele depinzând de cât& satis!acţie produc celor doi parteneri ai
=
cuplului' De asemenea( nici %n perioada adult& nu se renunţa de!initi* la mastur$are( ea !iind
practicat& uneori pentru a compensa lipsa temporar& a actului se#ual -separ&ri( %m$oln&*iri(
ra*iditate a*ansat& sau di!icil& etc'.' E#ist& "i posi$ilitatea %n care cei doi parteneri se
mastur$eaz& unul pe cel&lalt( acest lucru !acilit&nd o$ţinerea unei pl&ceri se#uale mai intense' De
alt!el( multe persoane a!irm& c& senzaţiile de pl&cere cele mai intense sunt o$ţinute nu doar prin
actul se#ual propriu+zis( cât mai ales prin mani!est&rile de mare tandreţe "i intimitate realizate cu
a2utorul mânâierilor cât mai di*erse "i cât mai $oate %n sentimente pro!unde ale partenerilor
unulFazele
pentruactului
cel&lalt'se#ual' DS7 FIV+, identi!ic& urm&toarele  etape ale actului se#ual sau !aze
ale ciclului de r&spuns se#ual -8??=( p' @=.B
• #orinţa F aceast& !az& const& din !antezii %n le&tur& cu acti*itatea se#ual& "i dorinţa
de a a*ea acti*itate se#ual&'
• 8xcitaţie F aceast& !az& const& din senzaţia su$iecti*& de pl&cere se#ual& care
acompaniaz& mod!ic&rile !izioloice -la $&r$at tumescenţa penian& "i erecţia( iar la
!emeie *asoconestia pel*isului( lu$ri!ierea "i e#pansiunea *ainului "i turescenţa
oranelor enitale e#terne.'
• Gr"asm F const& %n atinerea culmii pl&cerii se#uale( cu rela#area tensiunii se#uale "i
contracţii ritmice ale mu"chilor perineali "i ale oranelor de reproducere' La $&r$at(
e#ist& senzaţia de ine*ita$ilitate a e2acul&rii spermei' La !emeie( e#ist& contracţii -nu
%ntotdeauna e#perientate ca atare. ale peretelui treimii e#terne a *ainului' La am$ele
se#e( s!incterul anal se contract& ritmic'
• 2ezoluţie F !az& ce const& %n senzaţia de rela#are muscular& "i de $ine' 3n timpul ei(
$&r$aţii sunt re!ractari la urm&toare erecţie "i orasm o perioad& *aria$il& de timp' Din
contr&( !emeile pot !i capa$ile s& r&spund& la o stimulare suplimentar& apropae
imediat'
Dup& 4' 7acna$ -1HHJ.( %ns&( actul se#ual are  !azeB
• #orinţa sexuală F poate !i leat& de o persoan&( de o acti*itate e#pectat&( de !anteziile
erotice sau de atinerea orasmului' Indicatorii s&i sunt senzaţiile corporale "i
reprezent&rile mentale' E#ist& multe elemente care pot in!luenţa dorinţa se#ual&'
6rintre cele care o inhi$& se num&r& atmos!era creat& %n 2urul actului se#ual( aluziile
!izice personale !&cute de partener( st&rile emoţionale neati*e -an#ietate( depresie(
tristeţe( *ino*&ţie etc'.( e#pectaţiile partenerilor( credinţele reliioase etc'
• &rezirea sexuală F este o stare mental+corporal& %n care e#perienţa am$ilor parteneri
*ariaz& radual %n pri*inţa pl&cerii pentru acti*itatea se#ual&' La $&r$aţi semnalul !izic
este erecţia( iar la !emei lu$ri!ierea "i senzaţia de 0tân2ire %n *ain( al&turi de
cre"terea pulsului( schim$area respiraţiei( a e#presiilor !aciale( usc&ciunea urii' Ea
poate !i stimulat& de senzaţii *izuale sau auditi*e( prin intermediul dansului( tipului de
*estimentaţie pro*ocator( mi"c&ri sau !ilme pornora!ice'
• 8xcitarea sexuală F poate !i e#perimentat& %n trei moduriB e#citarea autoerotic&
-mastur$are.( contact interpersonal cu o persoan& de se# opus sau de acela"i se#( sau
!eti"' E#ist& o !oarte !in& linie de demarcaţie %ntre !aza de trezire se#ual& "i cea de
e#citaţie' 3n aceasta din urm&( indicatorii !izici sunt mult intensi!icaţi'
• Gr"asmul * !aza %n care e#citaţia a2une la punctul culminant( crescând pân& la
eli$erarea total&' La $&r$at( indicatorul este e2acularea( respiraţia reoaie' La !emeie(
apar contracţiile musculare scurte( repiraţie puternic& "i senzaţia de e#taz'


 • )atisfacţia * senzaţia scopului realizat( asociat& cu eneralizarea pl&cerii( destindere(
rela#are( respiraţia rede*enind le2er&( pro!und& "i eal&'
• !ostludiul - este starea mental+corporal& de con"tientizare a actului realizat' Se
caracterizeaz& prin pro!unzime( dar "i re*italizare "i re%nnoire'

Nu %ntotdeauna o$ţinerea orasmului presupune "i o$ţinerea satis!acţiei' Dac& %n adolescenţ&

"i tinereţe( partenerii pun accentul pe o$ţinerea orasmului -a*ând un act se#ual centrat pe
orasm. ( laSatis!acţia
satis!acţiei' maturitateesteacest
!oarteelement este dep&"it(
strâns leat& actul
de ni*elul se#ual "i!iind
emoţional centrat pe
al intimit&ţii din o$ţinerea
cuplu' De
aceea( este necesar ca am$ii parteneri s& !ie con"tienţi de acest lucru( deoarece atunci când lipsesc
sentimentele pro!unde ale partenerilor unul pentru cel&lalt( satis!acţia se#ual& se limiteaz& la cea
!izic& "i mai puţin la cea psiholoic&' Ast!el se e#plic& de ce o persoan& depresi*& poate a*ea
orasm' Aceast& di!erenţ& %ntre r&spunsul !izioloic "i cel psiholoic( sau cum mai putem spune
%ntre orasmul !izioloic "i cel psiholoic( !ace posi$il& "i %nţeleerea de ce %n cazurile de *iol(
!emeile pot a*ea orasm' Asta nu %nseamn& c& *iolul ar produce pl&cere( a"a cum mult& *reme a
!ost eronat %nţeles( ci c& oranismul !emeii r&spunde stimul&rii se#uale %n mod natural( !iresc'

43 Caract%riticil% .i/ o%>'al% al% @Krtn ic'l'i

Aceast& perioad& este caracterizat& de sc&derea %n intensitate a impulsului se#ual( de declinul

acti*it&ţii
semni!icati*se#uale' Atitudinea
mani!est&rile !aţ& din
se#ual& de sine( deperioad&'
aceast& *ârst& "i de situaţia %n care se a!l& *a in!luenţa
Se remarc& acum dou& etapeB
• Etapa de preinvoluţie %n care se e#acer$eaz& !uncţia erotic& F %ntre @ "i @@ de ani( at&t la
!emei( cât "i la $&r$aţi'
• Etapa de declin sexual( dup& @@ de ani( când se mani!est& un *erita$il con!lict %ntre *irilitatea
cere$ral& "i diminuarea potenţei se#uale' Aceast& etap& se mani!est& di!erit la !emei !aţ& de
$&r$aţi'
De aceea( *or$im despreB
• $enopauză, sau climax F la !emei( "i const& %n oprirea de!initi*& a acti*it&ţii o*arelor "i deci
oprirea de!initi*& a menstruaţiei' Este un !enomen !iziloic natural care apare la !emei %n 2urul
*ârstei de @+@@ de ani' Dar oprirea acti*it&ţii o*arelor nu presupune "i disapriţia posi$ilit&ţii
de !ace draoste( de"i unele persoane tind s& cread& acest lucru' 7a2oritatea autorilor descriu
trei !aze ale menopauzeiB premenopauza( care poate dura luni sau chiar ani de zile(
caracterizat& prin nereularitatea menstrelor( crize de hipertensiune( st&ri de an#ietate "i
depresie( ameţeliG menopauza propriu-zisă( când dispar complet menstrele( "i se pot produce
dezechili$r&ri psihice semni!icati*e( dar nu la toate !emeile( ci mai dera$& la cele predispuse
la insta$ilitate emoţional&G pot apare irita$ilitatea( suscepti$ilitatea( depresia( !o$ii( tul$ur&ri
ale memoriei( sc&deri ale imainii de sine -datorate modi!ic&rilor !izice induse de oprirea
!uncţion&rii o*ariene. G postmenopauza, când unele !emei se lini"tesc( iar aletele pot a2une la
tul$ur&ri an#ioase( o$sesi*+compulsi*e( !o$ii( idei delirante cu conţinut erotic'
• (ndropauză F reprezint& %ncetarea !uncţiei se#uale la $&r$at' Se mani!est& %n ma2oritatea
cazurilor %n 2urul *ârstei de J? de ani -de"i se poate mani!esta %nc& de la =? sau ? de ani( dar
aici tre$uie atent di!erenţiat de tul$ur&rile depresi*e sau an#ioase care au acela"i e!ect. "i este
%nsoţit& "i ea de schim$&ri caracteriale "i de comportament' Se poate a2une la o mani!estare

@
 se#ual& %n e#ces( ceea ce %mpine deseori $&r$atul la a*enturi erotice sau se#uale( cu persoane
tinere' Alteori( impulsul se#ual se poate %ndrepta chiar c&tre copii'

De alt!el( "i la $&r$aţi "i la !emei se poate %ntâlni o pasiune e#aerat& pentru proprii copii(
pentru !iice( %n cazul taţilor( "i pentru !ii %n cazul mamelor' Acest !apt *a %nreuna desprinderea
copilului de cui$ul parental "i mai ales implicarea acestora %n relaţii se#uale cu proprii parteneri'
Uneori apar con!licte deschise( opoziţie !aţ& de plecarea sau c&s&toria copilului( sau respinerea
!&ţi"& a partenerului
Totu"i( sau partenerei
nu este o$liatoriu propriului
ca aceste copil'
de*ieri s& e#iste' 7ulte cupluri sunt echili$rate "i %"i
continu& acti*itatea se#ual&( dar cu mult mai mult& implicare emoţional& -tandreţe( mânâieri(
%m$r&ţi"&ri.( stimulând "i %m$o&ţind ast!el intimitatea lor'

R%?'&at'l ca.itol'l'i

Am prezentat %n acest capitol ce se %ntâmpl& cu identitatea se#ual&( cu mani!est&rile se#uale de+a

lunul *ieţii( oprindu+m& la !iecare etap& "i descriind ceea ce am considerat a !i mai important "i
mai interesant de "tiut despre se#ualitatea uman&' Am %ncercat s& surprind relaţia dintre psihic "i
!izic %n s!era se#ualit&ţii' Ast!el( la etapa copil&riei am accentuat !aptul c& se#ualitatea se
mani!est&( "i %nc& !oarte puternicG c& acest lucru este in!luenţat de relaţiile timpurii ale copilului
cu p&rinţii(
modul de modul
%n care copilul%neste
care tra*erseaz&
socializat' etapele
3n etapa dez*olt&rii psihose#uale
adolescenţei( am accentuat descrise
procesulde 4reud( de
cristaliz&rii
identit&ţii se#uale( su$liniind rolul e#trem de important pe care %l 2oac& aici cei doi p&rinţi "i tipul
de relaţie pe care ace"tia %l construiesc cu adolescentul' La adult am *or$it despre di!erenţele
dintre cele dou& se#e %n mani!estarea emoţional& asociat& actului se#ual "i am descris elementele
de!initorii ale actului se#ualB durata( !rec*enţa( locul( etapele( tipul "i poziţiile se#uale' La *ârsta
atreia( mani!est&rile se#uale se a!l& %n declin( dar poate cre"te ni*elul intimit&ţii psiholoice' Am
prezentat cum arat& acest !apt la cele dou& se#e( *or$ind despre menopauz& "i andropauz&( cu
mani!est&rile psiholoice asociate lor' Dac& e"ti interesat s& a!li mai multe( consult& lucr&rile pe
care ţi le suerez %n $i$liora!ia suplimentar& de mai 2os'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

Co&.l%>'l O%di. atracţia

este se#ual&
!iura a $&iatului !aţ& de mam&( adic& o$iectul pulsiunii sale
matern&G
Co&.l%>'l El%ctra atracţia se#ual& a !etei !aţ& de tat&( adic& o$iectul pulsiunii sale este
!iura patern&( %nsoţit& de o elozie puternic& %nc&rcat& de *ino*&ţie !aţ&
de mam&G
Co&.l%>'l %'l'i eul !eminin sau masculin( con!orm se#ului $ioloicG
Co&.l%> se !ormeaz& prin acti*area arhetipurilor !eminit&ţii( Anima( "i al
contra%>'al masculinit&ţii( Animus( %n timpul e#perienţelor copilului cu p&rintele de
se# opus'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar


1' Ce presupune( %n concepţia ta( a !i !emeie/ Dar $&r$at/
8' Caracterizeaz& prin trei sau cinci cu*inte !emeile din !amilia ta' Apoi !& la !el pentru $&r$aţii
din !amilia ta' 5$ser*& dac& e#ist& un anume model !eminin sau un model masculin' Tu te
re&se"ti %n el/
=' Te re&se"ti %n *reunul dintre tipurile descrise de a$riel La*allee sau Lindei Shierse+Leonard/
' Ce %ţi spune acest lucru despre tine( despre modul %n care te implici %n relaţiile erotico+se#uale/
@' Care este di!erenţa dintre o$ţinerea orasmului "i o$ţinerea satis!acţiei se#uale/
'
J' Care
Cum sunt !actorii care
%ţi imainezi c& *astimuleaz& "i cei
e*olua *iaţa care inhi$&
ta se#ual& cândacti*itatea
*ei a2unese#ual& la adult/
la *ârsta a treia/ Cum ţi+ai dori
s& !ie/

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

AND,E( M'( !sihanaliza şi sexualitatea feminină, Ed' Trei( ucure"ti( 1HHJ'

C5,NEAU( '( 8xistă iuiri fericiteI !siholo"ia relaţiei de cuplu( Ed' :umanitas( 8???'
ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??=
:RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cro;+:ill Companies( Inc'(
1HHJ'
MUN( C' '( !uterea sufletului( Editura Anima( ucure"ti( 1HH'
7INULESCU( 7'( ntroducere în analiza jun"hiană( Editura Trei( ucure"ti( 8??1'
7IT,54AN(
1HHJ' I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaţiilor dintre sexe( ucure"ti( Ed' Alternati*e(
6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea umană, Ed' Uni*ers Enciclopedic( ucure"ti(
1HH'
,EIC:( Q'( Funcţia or"asmului( Ed' Trei( ucure"ti( 1HH@'
,UEEN( D'( &ot ce ai vrut să ştii despre sex * dar ţi-a fost teamă să întrei, Ed' Curtea Veche(
ucure"ti( 1HHH'
,UEEN( D'( Grice femeie poate>, Ed' Curtea Veche( ucure"ti( 8??8'
STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine, Ed' Trei( ucure"ti( 1HHJ'
STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii masculine, Ed' Trei( ucure"ti( 1HHJ'

J
 CAPITOLUL 9

S)n)tat%a @i%,ii % >'al%3 T'l!'r)ril% .i/o%>'al%3

Acest capitol l+am conceput pentru a da o imaine asupra a ce %nseamn& o *iaţ& se#ual& s&n&toas&
"i care sunt principalele tipuri de dis!uncţii se#uale de oriine psiholoic&' Din nou( !ac apel la
p&strarea unei atitudini deschise !aţ& de persoanele care mani!est& orice tip de dis!uncţie( !iind
con"tient-&.
capitol te *ade !aptul
a2uta s&+ţic&%nţelei
oricine propriile
poate trece prin momente
momente di!icile de dezechili$ru
%ntâlnite %n *iaţase#ual' 6oate
se#ual& sau c&
s& acest
acţionezi %n sensul pre*enirii acestora' 5ricum( sper ca dup& parcurerea capitolului s& cuno"ti
care sunt dis!uncţiile psihose#uale speci!ice !iec&rui se# "i ce cauze le determin&'

13 S)n)tat%a @i%,ii %>'al%

S&n&tatea se#ual& se re!er& la mani!estarea !ireasc& a ciclului r&spunsului se#ual( adic&

parcurerea complet& a tuturor !azelor actului se#ual' De cele mai multe ori( s&n&tatea se#ual& *a
!i %nsoţit& "i de sentimentul de %mplinire relaţional&( tocmai datorit& le&turii puternice dintre
s!era emoţional& "i cea se#ual&' De asemenea( s&n&tatea se#ual& presupune "i o claritate a
identit&ţii se#uale'
La *ârstele mici( s&n&tatea se#ual& presupune parcurerea !ireasc& a etapelor de
dez*oltare psihose#ual&(
deplin reprezentat !&r&cu%ntârzieri
%ncepând sau pertur$&ri
perioda adult&( ma2ore'
"tiut !iind c& doar5ricum( acest concept
atunci identitatea este pe
"i maturitatea
se#ual& "i cea emoţional& sunt de!initi*ate' Ast!el( este !oarte pro$a$il ca la adolescenţ& s& apar&
mani!est&ri se#uale ce par a !i tul$ur&ri( dar ele sunt de !apt consecinţa dez*olt&rii "i e*oluţiei
se#ualeG de e#emplu( e2acularea precoce la $&ieţi( lipsa orasmului la !ete( dureri la contactul
se#ual etc'

23 T'l!'r)ril% .i/o%>'a l%

DS7+IV+, menţioneaz& urm&toarele tipuri de tul$ur&ri psihose#ualeB

• Dis!uncţiile se#uale
• Tul$ur&rile de identitate se#ual&
• 6ara!iliile
•
Tul$ur&ri se#uale !&r& alt& speci!icaţie
Dis!uncţiile se#uale presupun perturarea procesului actului sexual sau apariţia durerii în
timpul actului sexual ' 6entru a se pune acest dianostic( dis!uncţia tre$uie s& !ie persistent&(
recurent& "i s& !ie %nsoţit& de di!icult&ţi interpersonale ma2ore'
Ele pot !i primare( adic& au ap&rut de la primul raport se#ual( sau secundare4doândite( adic&
au ap&rut la un moment dat( dup& o perioad& de !uncţionare normal&' De asemenea( pot !i
"eneralizate( adic& dis!uncţiile se mani!est& indi!erent de situaţii( de parteneri( de tipurile de
stimulare( sau situaţionale( dac& dis!uncţiile sunt limitate la anumite situaţii( parteneri( modalit&ţi
de stimulare'
Dis!uncţiile se#uale se pot datora unor !actori psiholoici( sau unora com$inaţi -adic& !actori
psiholoici "i oranici ca urmare a unei maladii sau a medicaţiei pentru o anumit& $oal&.'


 5 s& %ţi prezint aceste dis!uncţii separat la !emei( apoi la $&r$aţi( dup& care *or !i dis!uncţiile
comune celor dou& se#e'

#isfuncţiile sexuale feminine suntB

• Vainismul
• 4riiditatea
• Anorasmia

1a"inismul F contracţia re!le#& "i in*oluntar& a mu"chilor *ainului "i ai coapselor( ast!el
%ncât copulaţia nu mai este posi$il& sau de*ine e#trem de dureroas& pentru !emeie' 7astter si
Mohnson consider& c& principala cauz& a *ainismului o reprezint& teama !emeii %n !aţa unui
posi$il aresor' 3n mod incon"tient !emeia percepe partenerul ca pe un aresor "i actul se#ual ca
pe o aresiune' 7ai pot e#ista "i alte cauzeB amintiri traumatizante reale sau !antasmanteG
e#perienţe anterioare nesatis!&c&toareG erori de identitate se#ual&G *ioluri( a$uzuri se#uale'
4emeile predispuse la *ainism suntB
• 4ete *irineG
• 4emeile a!late in con!licte maritale( pro!und nesatis!acuteG
• 4emeile a!late %n declinul enitalG
• Cele cu traumatismeB *iol( a$uz( inter*enţii ciruricale'
Fri"iditatea
de orientare reprezint&consider&
psihanalitic&( incapacitatea !emeii de aarsimţi
c& !riiditatea pl&cereincapacitatea
reprezenta se#ual&' Alţi!emeii
autori(de%na special
a2une
la orasm *ainal' Studii recente au demonstrat %ns& c& toate !emeile a2un mult mai u"or la
orasmul clitoridian( acesta !iind cele mai des o$ţinut de c&tre !emei( mai ales la de$utul *ieţii
se#uale' E#ist& !emei care nu pot !ace di!erenţa %ntre cele dou& tipuri de orasme( de"i se simt
%mplinite "i satis!c&cute se#ual' 6rintre cauzele psiholoice ale !riidit&ţii suntB
• teama de actul se#ualG
• sentimentul de o$liaţie de a a*ea raport se#ualG
• prezenţa unor con!licte maritale( pro!undeG
• istorii de *iol( a$uz( inter*enţii chiruricale'
(nor"asmia F incapacitatea de a a2une la orasm' 3n prima perioad& a *ieţii se#uale
anorasmia este considerat& normal&' De reul& se datoreaz& temerilor ce duc la lipsa de
lu$ri!iere a *ainului'

#isfuncţiile sexuale masculine suntB

• Tul$ur&rile leate de potenţ&
• Tul$ur&rile de e2aculare

&ulurările de potenţă sau impotenţa se re!er& la di!icultatea $&r$atului de a+"i controla -a

a*ea "i a+"i menţine. erecţia' Ea poate !i B parţial& sau total&' Impotenţa !uncţional& se datoreaz&
consumului de drouri( sedati*e( !umat( tranchilizante' Impotenţa psiholoic& apare %n condiţii de
an#ietate( stres( ne%ncredere %n sine( con!licte interioare etc'
&ulurările de ejaculare se di!erenţiaz& %nB
• e2acularea precoceB normal& %n primii ani de *iaţ& se#ual&G ea apare la $&r$aţii an#io"i care
mani!est& teama de a !i 2udecat( de*alorizat( de a nu li se recunoa"te *irilitatea( cu stim& de
sine sc&zut& "i di!icult&ţi de mani!estare a identit&ţii se#uale masculine'
H
• e2acularea %ntârziat& F cauze oranice B alcoolism( dia$et
• e2acularea in*oluntar& F poate s& !ie sau nu %nsoţit& de erecţie( datorat& unor dis!uncţii ale
sistemului ner*os( sau alte $oliG
• e2acularea anestezic& F $&r$atul nu simte nimicG cauzeleB a!ecţiuni ale prostatei(
desensi$ilizarea ner*ilor din zona enital&'

Dis!uncţiile se#uale comune celor dou& se#e sunt dorinţă sexuală diminuată sau ine#istent&(
dispareunia "i aversiunea sexuală'
#iminuarea sau dispariţia dorinţei sexuale presupune diminuarea sau ine#istenţa !anteziilor
se#uale "i a dorinţei de implicare %n acti*it&ţi se#uale' Ea se poate datora unor con!licte interioare
re!eritoare la moralitate( *ino*&ţie( con!lictului de rol -de e#emplu %ntre cel de mam& "i cel de
soţie( sau %ntre cel de soţsoţie "i cel de inere sau nor&.( an#ietate sau depresie crescut&'
(versiunea sexuală presupune sentimente de respinere "i e*itarea implic&rii %n acte se#uale
enitale cu un partener' 6ersoana mani!est& an#ietate( !ric& sau dezust când se a!l& %n situaţia de
a a*ea contact se#ual' A*ersiunea poate !i !aţ& de anumite aspecte ale e#perienţei se#uale -cum ar
!i mirosul( oranul se#ual sau secreţiile enitale. sau !aţ& de toţi stimulii se#uali' Cauzele stau de
reul& %n e#perienţe se#uale neati*e -a$uzuri( *ioluri. sau educaţie se#ual& e#trem de riid& "i
neati*&( inhi$itoare a pulsiunii se#uale'
#ispareunia se re!er& la senzaţia dureroas& pro*ocat& de raportul se#ual' Cauzele psiholoice
ale dispareuniei suntB
•
teama de actul se#ualG
• sentimentul de o$liaţie de a a*ea raport se#ualG de aici( respinerea partenerului( %nsoţit&
uneori de culpa$ilizarea acestuiaG
• nepl&cere( insu!icient& atracţie erotic&G
• teama de o sarcin& nedorit&G
• istorii de a$uz se#ual'

!arafiliile( con!orm DS7+IV+, -8??=( p' @. F se caracterizeaz& prin prezenţa unor !antezii
se#uale e#citante intense( recurente( precum "i impulsuri "i comportamente se#uale !aţ& de
o$iecte sau care presupun su!erinţa sau"i umilirea proprie sau a partenerului sau implic& copii
sua alte persoane care nu consimt la actul se#ual' Toate aceste se mani!est& pe o perioad& de cel
puţin  luni' Aceste suntB
•
8xiiţionismul + impulsul unui indi*id de a+"i ar&ta oranele enitale %n locuri pu$lice' Se
mani!est& aproape e#clusi* la $&r$aţi'
• Fetişismul + ata"amentul erotic !aţ& de un o$iect -de reul& len2erie intim& !eminin&(
%nc&lţ&minte etc'. sau !aţ& de una din p&rţile corpului partenerului' 6oate !i e#tins la
par!umuri ( $i2uterii( etc' Apare cu prec&dere la $&r$aţi'
• Frotteurismul F atinerea "i !recarea oranelor se#uale de o persoan& care nu consimte la
acest lucru' 3n timpul acesta el %"i imaineaz& o relaţie a!ectuoas& cu acea persoan&'
• !edofilia + atracţie se#ual& mani!est& de un adolescent sau adult -peste 1 ani. pentru
copii mici -de reul& su$ 1= ani.( proprii sau ai altora'
• )adismul F pl&cerea se#ual& este produs& de pro*ocarea su!erinţei( Sadicul dore"te s&
realizeze actul se#ual prin !orţ&( prin $rutaliz&ri ( pentru c& aceste scene corespund cu

H?
 anomaliile lumii sale l&untrice' Sadicul nu resimte e#citaţia se#ual& decât !&când r&u unui
partener'
• $asochismul Fpl&cerea se#ual& inter*ine numai %n urma unor dureri !izice( a unor lo*ituri
sau maltrat&ri sau umiliri'
• 1o/erismul F o$ţinerea satis!acţiei se#uale ca urmare a pri*irii unei alte persoane
dez$r&cate( %n curs de dez$r&care sau ana2at& %ntr+o acti*itate se#ual&( dar care nu
suspecteaz& nimic'
•
Fetişismul transvestic F !anteziile se#uale( pulsiunile sau comportamentele se#uale
implic& tra*estirea unui $&r$at %n %m$r&c&minte de !emeie' 0Articolele de %m$r&c&minte
!eminine sunt e#citante %n special ca sim$oluri ale !eminit&ţii indi*idului "i nu ca !eti"uri
cu propriet&ţi o$iecti*e speci!ice -DS7+IV+,( 8??=( p' @J.' Aceast& tul$urare a !ost
descris& doar la $&r$aţii heterose#uali'

3n literatur& mai &sim descrise "i alte acti*it&ţi se#uale atipiceB

• +oofilia F const& %n raporturi erotice "i se#uale pe care persoana le are cu animale'
• 'ecrofilia -*ampirism. F atracţia se#ual& mani!estat& de indi*id !aţ& de cada*re'
• 'uvitism F pl&cerea se#ual& este o$ţinut& prin alerarea dez$r&cat prin parcurile sau
r&dinile unor c&mine sau internate'
• $oonin"ul F ar&tarea !eselor nude %n pu$lic' 7ooninul "i nu*itismul ţin mai mult de
educaţie "i de o anumit& atitudine de $ra*ad& "i nu de de*iaţii se#uale'
• )catolo"ia tele!onic& F o$sesia dorinţei de a+"i e#cita *er$al acti*itatea se#ual&'
• ncestul F semni!ic& o relaţie se#ual& %ntre mem$rii aceleia"i !amilii'
• 1iolul F presupune a a*ea un raport se#ual cu o persoan& care nu "i+a dat acordul pentru
cti*itatea se#ual& %mpreun&'

&ulurările de indentitate sexuală -DS7+IV+,( 8??=( p' @J+@JJ. presupun identi!icarea

puternic& "i persistent& cu se#ul opus( adic& dorinţa de a !i ori insistenţa su$iectului c& este de
cel&lalt se#( asociat& cu un discon!ort persistent %n le&tur& cu propriul se# atri$uit ori cu un
sentiment de inadec*are %n rolul enului acelui se#' Identi!icarea cu cel&lalt se# tre$uie s& nu
constea doar dintr+o dorinţ& de a a*ea $ene!iciile culturale percepute din apartenenţa la se#ul

opus'
La $&ieţi( acest& tul$urare se mani!est& printr+o preocupare semni!icati*& pentru acti*it&ţi
tradiţional !eminine( inclusi* 2ocuri "i distracţii( pentru %m$r&c&mintea !eminin&' Sunt mai puţin
aresi*i "i %"i e#prim& dorinţa de a !i !at&( a!irmând c& atunci când *or cre"te mari *or de*eni
!emei' Uneori( a!irm& c& testicolele "i penisul sunt dezust&toare( c& doresc s& le %nl&ture "i s&
ai$& *ain'
La !ete( aceast& tul$urare se mani!est& prin re!uzul %m$r&c&minţii !eminine( aleerea unor
nume mas*uline( a unor eroi de po*este sau !ilm masculini( pre!er& 2ocurile $&ieţilor( sporturile
competiti*e "i chiar aresi*e' 6ot a!irma c& le *a cre"te penisul "i pot susţine c& nu doresc s& le
creasc& sânii sau s& ai$& menstruaţie'
Adulţii cu tul$urare de identitate se#ual& doresc s& !ie mem$rii ai celuilalt se#' Ca urmare( ei
pot adopta rolul social al celuilalt se# sau pot do$ândi aspectul !izic al celuilalt se# prin
inter*enţii medicamentoase hormonale sau chiruricale' De reul&( petrec mult timp aran2ându+"i
!izicul pentru a putea trece %n societate drept mem$ru al se#ului opus' 7ulţi de*in con*in&tori'
H1
Acti*itatea se#ual& a acestor persoane cu parteneri de acela"i se# este %n eneral marcat& de
pre!erinţa lor ca partenerii s& nu le *ad& niciodat& oranele se#uale "i nici s& le atin&'

R%?'&at'l ca.itol'l'i

Pi+am prezentat %n acest capitol ce presupune s&n&tatea se#ual& "i care sunt tul$ur&rile se#uale'
Acestea din urm& au !ost %mp&rţite %n trei cateorii' 6rima cateorie este cea a dis!uncţiilor
se#ualeB
prezente diminuarea sau cât
atât la $&r$aţi lipsa"idorinţei se#uale(
la !emei.( a*ersiunea
*ainismul( se#ual&("idispareunia
!riiditatea anorasmia-acestea treiiar
la !emei( !iind
la
$&r$aţi tul$ur&rile de potenţi "i cee de e2aculare' A doua cateorie a tul$ur&rilor se#uale o
reprezint& para!iliileB e#i$iţionismul( !eti"ismul( sadismul( masochismul( !rotteurismul( pedo!ilia(
*o9eurismul( !eti"isum trans*estic' A treia cateorie este re&rezentat& de tul$ur&rile de identitate
se#ual&' 6entru a a!la mai multe despre toate aceste tul$ur&ri( ţi+am recomandat mai 2os lucr&ri pe
care le &se"ti u"or la $i$lioteci "i chiar li$r&rii'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

Di.ar%'nia dis!uncţie se#ual& care presupune durere %n timpul actului se#ualG

Frott%'ri& atinerea "i !recarea oranelor se#uale de o persoan& care nu consimte
la acest lucruG
F%ti+i&'l tran@%tic !anteziile
tra*estirea se#uale( pulsiunile
unui $&r$at sau comportamentele
%n %m$r&c&minte de !emeieG se#uale implic&
N'ti@i& pl&cerea se#ual& o$ţinut& prin alerarea dez$r&cat prin parcurile sau
r&dinile unor c&mine sau internateG
Moonin( ar&tarea !eselor nude %n pu$lic'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' Cum arat& un copil de  ani normal din punct de *edere se#ual/ Dar un adolescent/
8' Care sunt cauzele dis!uncţiilor se#uale !eminine/
=' La ce !el de dis!uncţie se#ual& ne putem a"tepta %n cazul unui $&r$at cu depresie/
' Ce sunt para!iliile/
@' Care este di!erenţa %ntre !eti"ism "i !eti"ismul trans*estic/
'
J' Care
Dac&este opinia
ai a!la ta cu
c& un pri*ire
prieten la operaţiile
de+al t&u ar !i de
de schim$are a se#ului/
!apt !emeie( dar "i+a schim$at se#ul( cum ai
reacţiona/ Ce ai simţi când *ei da din nou mâna cu el( când *eţi $ea o $ere %mpreun&( când *eţi
!ace lume cu caracter se#ual/

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

A7E,ICAN 6SRC:IAT,IC ASS5CIATI5N( #)$-1-2( Ed' Asociaţiei 6sihiatrilor Li$eri din

,omânia( ucure"ti( 8??='
ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??=
:RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cro;+:ill Companies( Inc'(
1HHJ'

H8
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaţiilor dintre sexe( ucure"ti( Ed' Alternati*e(
1HHJ'
6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea umană, Ed' Uni*ers Enciclopedic( ucure"ti(
1HH'
,UEEN( D'( &ot ce ai vrut să ştii despre sex * dar ţi-a fost teamă să întrei, Ed' Curtea Veche(
ucure"ti( 1HHH'
,UEEN( D'( Grice femeie poate>, Ed' Curtea Veche( ucure"ti( 8??8'
STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine,
masculine,Ed'
Ed'Trei(
Trei(ucure"ti(
ucure"ti(1HHJ'
1HHJ'
)ELA,U( 7'( Comportamentul sexual aerant, Ed' 7oldo*a( Ia"i( 1HH='

H=
 CAPITOLUL :

M%tod% d% c%rc%tar% n .i/olo(ia fa&ili%i +i .i/o%>olo(i%

3ţi aduci aminte c& %n capitolul despre 4uncţionarea !amiliei am *or$it despre modalit&ţile de
e*aluare a sistemului !amilial/ Iat& c& a *enit momentul s& detaliez dou& dintre eleB desenul
!amiliei "i enorama' Le+am ales tocmai pe aceste deoarece sunt metode psiholoice( sunt relati*
u"or
*ei !ide aplicat
!oarte "i o!er&
interesat de!oarte
ele "i multe ino!rmaţii
surprins despre
cât de multe *eidinaminca psiholoic&
a!la despre a !amiliei'
propria !amilie> CredCred
%ns& c&
eset ne*oie de mult& maturitate "i responsa$ilitate atunci când !olose"ti aceste metode( a"a c& %ţi
recomand cu c&ldur& s& te pre&te"ti temeinic %nainte de a le aplica altora' Asta presupune s&
cuno"ti !oarte $ine teoria cu pri*ire la psiholoia !amiliei( pe care ţi+am sintetizat+o %n acest
manual "i pe care o poţi dez*olta !olosind "i alte materiale $i$liora!ice' 6ro$a$il c& acum
%nţelei "i de ce am l&sat acest capitol la !inalul manualului "i de ce el nu o s& !ie !oarte $oat %n
in!ormaţii' ,estul r&mâne %n sarcina ta( dac& *ei !i interesat' 3n plus( deprinderile de interpretare
se do$ândesc dup& mult e#erciţiu( "i de reul&( %n cadrul cursurilor postuni*ersitare' 5ricum( mi+
a" dori la !inalul capitolului s& cuno"tiB
+ modul de aplicare a celor dou& metodeG
+ principiile de $az& ale interpret&rii'

13 D%%n'l fa&ili%i
#esenul familiei reprezint& o pro$& proiecti*& de desen( relati* simpl&( prin care se pot culee
o multitudine de in!ormaţii despre mem$rii !amiliei( relaţiile dintre mem$rii !amiliei( atmos!era
de !amilie' Ea poate !i dat& adulţilor "i copiilor( %ncepând cu *ârsta de  ani' Consemnul pentru
copil este 0 #esenează o familie sau 0 ma"inează-ţi o familie şi deseneaz-o' Dac& apar
ne%nţeleeri( se poate ad&ua 0 #esenează tot ce vrei5 persoanele dintr-o familie, dacă vrei
oiecte, animale' Copii *or !i %ncura2aţi( indi!erent ce !ac' Dup& desenare( se %ntrea$& numele(
rolul %n !amilie( se#ual( *ârsta' Se pun patru %ntre$&riB 0 Care este cel mai simpatic dintre toţi /(
0Care este cel mai puţin simpatic /( 0 Care este cel mai fericitI  "i 0 Care este cel mai puţin
fericitI' 6entru !iecare %ntre$are se notaz& "i moti*aţia -0De ce/.' La !inal( copilul este %ntre$at
0&u pe cine preferi din toată familiaI '
Analiza desenului se realizeaz& %n !uncţie de elementele de ra!ic& a desenului F modul de
desenare( %ntre
di!erenţ& zona proiecţia
de plasare( etc' + sale
!amiliei "i cele de conţinut
"i dorinţele F aici se%npleac&
proiectate desenGdedelaaceea(
premisa c& compara
se *a e#ist& o
desenul cu relaitatea'
Cele mai importante elemente %n !uncţie de care se !ace analiza suntB
• dimensiunea desenului şi a elementelor componente -persoane( o$iecte( animale etc'. F de
reul&( desenele mari suereaz& e#tra*ersiune a su$iectului( tendinţa sa de a umple spaţiul
psiholoic( iar desenele de dimensiuni reduse indic& tendinţa a intro*ersiune( u"oar&
depresie sau tendinţa la izolare' De asemenea( *alorizarea persona2elor se *a !ace "i dup&
m&rimea lorB cele %nalt *alorizate *or a*ea dimensiuni mai mari decât cele respinse sau
ne*alorizate'
• aşezarea în pa"ină F aici se respect& reulile de interpretare a pro$elor proiecti*e de
desen( adic&B a"ezarea %n partea de sus a painii indic& tendinţa su$iectului de a
raţionaliza( de a se orienta spre *iitor( spre ideal( spre dorinţe( "i deci mai puţin leat de

H
 realitate( de tr&ire "i emoţionalitate( poate chiar tendinţa de a !ui de ce*a ce tr&ie"te ca
iind dureros' De reul& !amiliile plasate %n partea superioar& a painii indic& o tendinţa
su$iectului de a reprezenta !amilia dorit&' Dac& desenul este plasat %n 2osul painii( atunci
a*em indicii c& su$iectul este leat de trecut( de partea sa instincti*&( de ceea ce tr&ie"te(
%n sensul c& este cuprins de multe emoţii puternice re!eritoare la conţinutul desenului( %n
cazul nostru !amilia' 6rezenţa desenului %n partea stân& a painii suereaz& o le&tur&
emoţional& cu latura !eminin&( adic& de e#emplu( relaţii intense cu toate persona2ele
!eminine(
-pasi*itate(mam&( soţie( etc'(delicateţe.'
emoţionalitate( dar "i cu ceea ce este reprezentat
Dimpotri*&( de caracteristicile
plasarea desenului %n partea!eminine
dreapt&
indic& le&turi emoţionale cu latura masculin& -tat&( $unic( etc'. dar "i caractristici
masculine -dinamism( dominanţ&( aresi*itate.' E*ident( desenele a!late %n mi2locul
painii suereaz& un echili$ru %ntre aceste tendinţe'
• modul de desenare a liniilor F suereaz& modalitatea %n care su$iectul delimiteaz&
persona2ele de mediu sau alte persona2e( inclusi* propriile raniţe dintre eu "i lumeB liniile
roase( du$late indic& o tendinţa de retraere( izolare( raniţ& riid& cu lumea( iar liniile
!ine( su$ţiri sau discontinue( o raniţ& di!uz&( permea$il& la in!luenţele celorlalţi'
• distanţa şi raportul dintre personaje F de reul&( suereaz& calitatea relaţiilor dintre
mem$rii !amiliei desenaţi( cei cu relaţii apropiate sunt apropiaţi "i %n desen( cei a!laţi %n
con!lict sunt separaţi prin spaţiu( linii( o$iecte etc' Tipul de relaţie a mem$rilor unii !aţ& de
alţii este suerat& prin plasare %n di!erte tipuri de raportB unii deasupra celorlalţi( %ntor"i
unul c&tre cel&lalt( unul %n cas& altul a!ar&( etc'
• prezenţa sau asenţa unor personaje F de reul&( omiterea unui mem$ru indic&
sentimente de respinere sau aresi*e -con"tiente sau nu. !aţ& de acel mem$ru( cum este
de e#emplu( a$senţa unui tat& *itre( a unui !rate nou+n&scut' Ad&uarea unor persoane
care nu !ac parte din !amilie -*ecini( $on&( *&r( prieten propriu sau al p&rintelui. sau
aparţin !amiliei e#tinse indic& sentimente de a!ecţiune "i de apartenenţ&'
• culorile folosite F indic&( de reul&( tendinţa la sentimente poziti*e -culorile calde(
intense. sau la cele neati*e -culorile %nchise( lipsa culorii sau !olosirea unei sinure
culori.'
• valorizarea unor personaje sau elemente prin mărime, culoare, detalii etc' F persona2ele
!aţ& de care su$iectul se simte apropiat emoţional( pe care %l *alorizeaz& sau cu care se
identi!ic& se *a distine %n desen prin coloristica !olosit&( prin num&rul detaliilor( prin
m&rimea dat& person2ului' De asemenea( putem o$ser*a *alorizarea unor o$iecte -de
e#emplu( ta$louri de !amilie( mas&( pat( o$iecte de picnic. care au semni!icaţia pentru
anumite sentimente prezente %n !amilie( de reul& cele care menţin unitatea !amilial&'
Valorizarea poate !i "i !aţ& de animalele de cas& -pisici( câini( p&s&ri etc'.
• modul de detaliere a personajelor F detalierea poate !i la ni*el corporal sau la ni*elul
mediului' 6rea multe elemente de mediu %ndep&rteaz& atenţia pri*itorului de la !amilie(
ceea ce poate indica o tendinţ& a su$iectului de a e*ita dez*&luirea despre !amilia sa -oare
ce ar dori s& ascund&/ F ce*a considerat de el nepl&cut( dureros( de neacceptat.( prea
multe elemente despre !amilie poate !i o atraere a atenţiei c&tre !amilie sau c&tre un
anumit persona2' 7odul de desenare al persoanelor din !amilie respect& modalitatea de
interpretare a desenului peroanei sau omuleţului'
• identificările sau diferenţierile sexuale F se remarc& prin prezenţa tipurilor de
%m$r&c&minte( accesorii sau acţiuni speci!ic !eminine sau masculine' 4emeile *or !i des
reprezentate %n !uste( cu p&rul lun( cu $i2uterii( panto!i cu toc' Ele *or a*ea linii cur$e "i
H@
 indicii de se#ualitate -sâni.' Lispa acestora poate indica percepţia con!lictelor re!eritoare
la !eminitatea persona2ului resecti*' &r$aţii sunt de reul& reprezentti %n pantaloni( cu
linii drepte( "i accesorii speci!ice -p&l&rii( enţi( instrumente de lucru.' De asemenea( pot
!i !olosite acelea"i culori( detalii( m&rimi %ntre persoan2ele de acela"i se#' De e#emplu(
toate !emeile din !amilie sunt %m$r&cate la !el( cu acelea"i accesoriiG e#ist& desene %n care
de e#emplu( !etele sunt %m$r&cate la !el ca taţii( suerând prezenţa o relaţie a!ectuoas&
strâns& %ntre cei doi( sau dorinţa !etei de a trae atenţia tat&lui -prezenţa comple#ului

•
Electra. sau Fidenti!icarea
deplasările !etei cu se#ului
adic& schim$area tat&l( respinând propria
persona2elor( !eminitate'
a *ârstei( a situaţiei persona2ului(
trans!ormarea unui persona2 %n animal' Toate aceste indic& un !enomen reresi* datorat
unor tre$uinţe neastis!&cute %n relaţie cu respecti*ul persona2' De e#emplu( un copil poate
s& reprezinte mama ca !iind o pisic& cu dinţi pentru a comunica aresi*itatea ei *er$al&'
• tipurile de detalii F pot indica ne*oi ale su$iectului( sentimente sau tendinţe' Cele mai
%ntâlnite detalii sunt casa( pentru a suera ne*oia de sta$ilitate( de unitate !amilial&( de
siuranţ&( soarele( ca sim$ol al c&ldurii( masculinit&ţii( puterii( copaci( iară( flori( ca
elemente de %n!rumuseţare sau ca ne*oie de rela#are pentru !amilie( de a strâne !amilia
laolalt&( mese, paturi, covoare, sol ( pentru ne*oia de sta$ilitate( de echili$ru( apă( ca
element !eminin suplimentar( nori, ploaie( pentru tendinţele depresi*e'

Toate aceste caracteristici ale desenului ne *or da in!ormaţii despreB sistemul !amilial(
su$sistemele sale(dez*oltarea
in!ormaţii despre coaliţiile dinse#ual&
!amilie(
-detipurile de relaţii(
e#emplu( de con!licte
identi!ic&rile paterne(
se#uale( !raterne(
comple#ul 5edip
etc'.'
Atra %ns& atenţia c& am !olosit special de !iecare dat& cu*inte ca 0suereaz& sau 0de
reul& deoarece aceste interpret&ri nu tre$uie s& !ie riide "i nici luate ca atare' Ele se *or
com$ina( se *or con!runta unele cu altele( dar "i desenul cu alte metode de e*aluare a
!amiliei( "i a$ia apoi se *a !ace o caracterizare a sistemului !amilial' 3ţi suerez ca la primile
desene pe care le interpretezi s& %ţi %mparţi !oaia %n dou&B %n partea stân& s& notezi
caracteristicile desenului( iar %n partea dreapt& scrie toate suestiile pe care le ai cu pri*ire
la acea caracteristic&' Ceea ce se *a repeta *a a*ea "anse mult mai mari s& !ie "i ade*&ratG %n
plus( nu uita s& corelezi toate in!ormaţiile %ntre ele( pentru a !ace sens' Dac& *or$e"ti( de
e#emplu despre izolarea unui mem$ru( pentru c& asta reiese din poziţionarea lui( acest lucru
tre$uie s& !ie %n acord "i cu alte elemente din desen( cum ar !i poate coloratura sa( sau
m&rimea' Dac& ele suereaz& altce*a( atunci poate c& poziţionarea lui suereaz& tendinţa de
a+l scoate %n e*idenţ& "i de protecţie a sa( prin dep&rtarea sa de alţi mem$ri' E*ident
interpretarea acestor caracteristici ale desenului tre$uie armonizat& "i cu datele o$ţinute din
po*estea su$iectului( cu datele luate de la !amilie "i rezultatele altor teste'
Iat& mai 2os interpretarea desenului de la paina''''' el aparţine unei !etiţe( s+o numim
Clara( de  ani( a!lat& %n clasa a doua' Desenul i+a !ost dat la "coal& de %n*&ţ&toarea ei'
Desenul este a"ezat %n partea de 2os a painii( ceea ce ne trimite cu ândul spre tendinţa
Clarei de a !i ancorat& %n ce*a din trecut( ce*a ce produce %n acela"i timp mult&
emoţionalitate' Ceea ce ne mai arat& ea %n desen este un c&rucior %n care se a!l& sora ei(
$e$elu"' Deci( Clara ne *or$e"te aici despre e*enimentul na"terii surorii ei "i despre modul
cum resimte acst !apt' 6rezenţa tat&lui %n partea stân&( a !eminit&ţii suereaz& o relaţie
a!ecti*& cu tataG %n acela"i timp( aparent parado#al( el este cel mai %ndep&rtat de ea' Nici
mama nu este aproape( Clara !iind desp&rţit& de p&rinţii ei de c&rucior' 3n !elul acesta putem

H
a!irma c& sentimentel e pe care le simte Clara sunt cele de %ndep&rtar e( separare de p&rinţi(
ceea ce cunoa"tem "i din teorieG atunci când apare un !rate sau sor& %n !amilie( primul n&scut
tr&ie"te sentimente de tristeţe( respinere( elozie( aresiune' Acest lucru este con!irmat "i
prin desenarea c&ruciorului( "i nu a persoanei surorii( ceea ce ne indic& !aptul c& su$iectul
nostru nu este %nc& pre&tit s& accepte c u totul prezenţa !iinţei surorii sale'
5$ser*&m de asemenea c& toate persona2ele sunt %m$racte aproape la !el( cu elemente de
die!renţeiere se#ual& -!uste la persona2ele !eminine( pantaloni "i cra*at& la tat&.' Acest lucru
ne
ei( suereaz& identi!icarea
de câ"tiarea atenţiei "iClarei cu p&rinţii
a!ecţiunii lor' Deei( %n %ncercarea
asemenea( "i ne*oia
prezenţa ei dela atat&(
cra*atei !i apropiat&
element de
autoritate "i sim$ol !alic %n acela"i timp( ne indic& !aptul c& !etiţa remarc& "i *alorizeaz&
mascu linitatea tat&lui( ceea ce ne+ar putea trimit e la !aptul c& na"terea surorii ei o !orţeaz&
s& rezl*e comple#ul Electra( s& ias& din relaţia a!ectoas& cu tat&l' Ceea ce nu este deloc
comod "i dorit de Clara( acesta !iind un nou moti* pentru neacceptarea surorii sale'
Dac& pri*im corpurile persona2elor( o$ser*&m c& doar tat&l are mâinile desenate( ceea ce
suereaz& percepţia !etei asupra dinaminsmului "i acţiunilor sale' De asemenea( t&lpile
picioarelor tuturor persona2elor sunt $ine accentuate( ceea ce suereaz& ne*oia Clarei de
sta$ilitate( mai ales %n acest moment de restructurare a !amilei -ceea ce con!irm& "i teoria
re!eritoare la momentele de restructurare !amilial& care induc mem$rilor ei un sentiment de
dezechili$ru.' Lipsa altor detalii arat& centrarea Clarei asupra !amiliei sale( !aptul c& acorda
importanţ& !amiliei ei'
Cu alte
sistemul cu*inte(
!amilial( desenul
despre Clarei
modul ne d&
%n care !atain!ormaţii despreB !amiliale(
percepe relaţiile momentuldespre
%n caresentimentele
se a!l&
pe care le are !aţ& de mem$rii !amiliei( dar "i despre cum percepe ea caracteristicile
mem$rilor %n !uncţie de rolul pe care %l 2oac& -de mam&( tat&( sor&.' Este un desen tipic
pentru con!lictul !ratern ap&rut la na"terea unui !rate'

Ca %n oricare alt caz de deprinderi( "i aici( pentru a$ilitarea %n interpretarea desenelor ai
ne*oie de teorie "i mult& practic&' Studiaz& lucr&rile pe care le menţionez %n $i$liora!ia
suplimentar& "i %ncearc& s& !aci analiza cât mai multor desene( cu a2utorul unor colei mai
a*ansaţi %n acest domeniu( dar !&r& a pune un dianostic( "i mai ales !&r& a comunica
!amiliei rezultatele( cel puţin pân& câ"tii e#perienţ& atât %n interpretare( cât "i %n
comunicare a rezultatelor -de reul& ele *or depinde de scopul test&rii "i pre&tirea
su$iectului de a auzi rezultatele.'

23 G%no(ra&a

.eno"rama reprezint& o reprezentare "rafică a familiei ( o manier& de a realiza ar$orele

enealoic' eno rama constitu ie un instrument-ch eie %n teoria "i terapia $o;enian&G ea
asiur&( prin *izualizare( o clari!icare a proceselor emoţionale ale !amiliei "i ser*e"te la
identi!icarea rapid& "i e!icien t& a pattern+urilor comportamentale care se transmit din
eneraţie %n eneraţie' enorama conţine in!ormaţii despre mem$rii unei !amilii "i relaţiile
lor re!erit or la cel puţin trei eneraţii' As t!el( ea o!er& o imaine de ansam$ lu a modelelor
de interacţiune !amilial& comple#e'
E#ist& trei tipuri de in!ormaţii despre !amilie care a par %n enoram&B
1' informaţii de tip demo"rafic F *ârsta( data na"terii( datele deceselor( locul unde au
tr&it( pro!esia mem$rilor( tipul de educaţieG

HJ
 8' inform aţii de tip funcţional F modul %n care se mani!est& !iecare mem$ru din punct
de *edere medical ( emoţional( comport amental ' Aceste in!ormaţii se trec %n dreptul
!iec&ru i mem$ru( adic& lân& semnul ra!ic care %l reprezint& pe acel indi*id'
E#emple de ast!el de in!ormaţii suntB consumul e#cesi* de alcool( $olile( modul %n
care se comport& persoana %n situaţii importante etc' E*ident( aceste in!ormaţii *or !i
mai dera$& su$iecti*e( spre deose$ire de in!ormaţiile demora!ice care sunt
o$iecti*e'
=' informaţii privind evenimentele
ma2ore %n persoan& critice Fdeacele
"i !amilie( schim$&rile e*enimente
relaţie( e"ecurile( care presupun
reu"itele etc' schim$&ri

3n mod !rec*ent( enorama conţineB

• )emne "rafice care indic& se#ul mem$rilor -p&trate pentru $&r$aţi "i cercuri pentru
!emei.( tipurile de relaţii dintre ei -linii orizontale continue pentru c&s&torii( punctate
pentru concu$ina2( linii *erticale continue pentru copii etc'.' E#ist& o serie de sim$oluri
pentru construirea enoramei F *ezi sim$olurile de mai 2os'
• evenimentele nodale sau critice ale familiei F adic& e*enimentele care au schim$at
!uncţionarea !amiliei( cum ar !i na"teri( a*orturi( di*orţuri( separ&ri ale mem$rilor(
schim$area locuinţei( $oli( accidente( decese'
• caracteristicile sistemului familial ( cum ar !i triunhiurile "i separ&rile emoţionale(
ast!el %ncât sunt e*idenţiate procesele multieneraţionale care au modelat !amilia
nuclear&' De e#emplu( cine cu cine *or$e"te mai des( direct sau chiar la tele!on( cine cu
cine se ceart&( locul rezidenţei -adic& apropierea mem$rilor !amiliei( cine cu cine
locuie"te sau se *iziteaz&.( etc' Se in*estiheaz& de asemenea "i relaţiile !amiliei cu
e#teriorulB prietenii( $iserica( medicii( pro!esorii( toate acele persoane care au
semni!icaţie pentru !uncţionarea !amiliei'
• caracteristicile esenţiale ale memrilor familiei, care dau in!ormaţii despre persoane(
dar "i despre modul de reacţie( mai ales emoţional( al mem$rilor !amiliei %n condiţii de
stres' Aceste in!ormaţii se re!er& la oriinea cultural& "i etnic&( statutul socio+economic(
apartenenţa reliioas&( pro!esie( ho$$9+uri( dar "i caracteristicile de personalitate care au
rele*anţ& pentru mem$rii !amiliei( reulile "i c&ile de a !ace !aţ& con!lictelor "i
momentelor tensionante( care cresc ni*elul an#iet&ţii( dependenţele -de alcool sau de
dro.' Este important s& se cear& in!ormaţii despre !uncţiile "i rolurile pe care le au
mem$riiG de aceea( merit& dat& atenţie "i poreclelor( etichetelor !olosite pentru !iecare
persoan&'
8laorarea "eno"ramei

Iat& cum poate decure un proces de ela$orare a enorameiB *om spune persoanei sau
!amiliei c& a*em ne*oie de aceste in!ormaţii pentru a %nţelee pro$lema lor sau modul %n
care ei !uncţioneaz&' Tonul *a !i calm( lini"titor( dechizând spre curiozitatea de a !ace "i a
a!la ce*a nou'
Etapele sunt urm&toareleB
1' are loc %ntâlnirea cu persoana( cuplul sau !amilia "i se cere acordul pentru
in*estiareG
8' se repre zint& r a!ic( pe o coal & mai mare de hârti e( cu a2utor ul sim$ olurilor( !iecare
mem$ru al !amiliei "i relaţiile dintre eiG

H
 =' se cer in! ormaţii despre !iecare mem$ru "i acestea *or !i notate %n apropierea
semnului ra!ic corespunz&tor mem$rului' Este de pre!erat s& se %nceap& cu
in!ormaţiile o$iecti*e "i s& se continue cu cele mai su$iecti*e( l&sând spre !inal cele
mai delicate( mai intime' E*ident( %n modul acesta( persoana sau !amilia are timp s&
se adapteze procesului'

3ntre$&rile se *or re!eri la !amilia nuclear&( cea e#tins&( la conte#tul !amilial l&rit( la situaţia
!amilial&
!entru actual& "ioiective
informaţii la situaţii
B trecute' Ele *or !i de enulB
+ 0S& %ncepem cu !amilia dumnea*oastr&' 7ai a*eţi !raţi sau surori/
+ 0Unde s+a n&scut mama dumnea*oastr&/
+ 0Unde s+a mutat !ratele t&u dup& di*orţ/
+ 0Care este ordinea na"terii !raţilor/
8venimente nodaleB
+ 0Când a murit $unicul/ Care este cauza decesului/
+ 0Cum s+au %ntâlnit p&rinţii dumnea*oastr&/ Cum au a2uns s& se c&s&toreasc&/
+ 0Tat&l a mai !ost c&s&torit/ A a*ut copii din aceast& c&s&torie/
+ 0Când ai plecat de acas&/ Cum ai !&cut !aţa separ&rii de p&rinţi/
!entru caracteristicile sistemului familial 6relaţii, roluri7B
+ 0Cum p&straţi le&tura cu m&tu"a care este plecat& din ţar &/ Cât de des *or$iţi sau *&

+ scrieţi/
0Cum se rezol*au con!lictele %n !amilia %n care ai crescut/
+ 0Cum se e#prima iu$irea -!uria( !rustrarea( tandreţea. %ntre p&rinţi atunci când erai mic&/
+ 0Ce se %ntâmpl& cu *oi când tata *ine $&ut acas&/
+ 0Cum a reacţionat mama ta când s+a %m$oln&*it $unica din partea tat&lui/
+ 0Cine este *&zut %n !amilie ca !iind puternic/ Sla$/ Lupt&tor/ Cald/ Distant/
+ 0Cine este oaia near& a !amiliei/
!entru caracteristicile memrilorB
+ 0Cum l+ai putea descrie succint pe tat&l t&u/
+ 0Care ar !i cele mai importante caracteristici ale $unicii tale( a"a cum ai cunoscut+o tu/
+ 0Cum reacţioneaz& tat&l t&u când tu iei o not& mic& la "coal&/
+ 0Au !ost pro$leme de natur& leal& %n !amilie/ A !ost cine*a arestat/ Care a !ost moti*ul/

nterpretarea "eno"ramei
Dup& ce am completat enorama cu cât de multe date am reu"it s& a!l&m( *om %ncerca s&
identi!ic&m ce patternuri emoţionale( relaţionale( comportamentale se distin %n sistemul !amilial'
6entru asta( ne *om oraniza interpretarea ast!elB
• C&ut&m s& o$ser*&m modalit&ţi repetiti*e de comportareG de reul&( aceste pot !i e#trase
din descrieri similare ale unor persoane' De e#emplu( apare aceea"i caracteristic& sau
caracteristici apropiate la tat& "i soţ( sau mam& "i !iic&( sau unchi "i partener' E#emple de
caracteristici suntB am$iţios -am$iţioas&.( muncitor -muncitoare.( distant-&.( a!ectuos
-a!ectuoas&.( ri2uliu -ri2ulie. etc' Acestea sunt mai posi$il s& apar& pe linie masculin&
sau !eminin& %n !amilie( adic& $&r$aţii s& semene ca mod de a !i sau !emeile s& ai$&
acelea"i caracteristici dominante' Acest lucru se o$ser*& !oarte clar %n !amiliile de tip
tradiţional( unde rolurile %n !amilie sunt stricte "i se transmit direct de la o eneraţie la
alta'
HH
• Identi!ic&m modalit&ţi repetiti*e de !uncţionare' Adesea( pro$lemele actuale ale unei
!amiliii sau ale mem$rilor ei se re&sesc la eneraţiile anterioare' A"a se %ntâmpl& cu
di*erse simptome precum alcoolismul( incestul( *iolenţa( e"ecurile pro!esionale(
simptomele !izice' ,e&sim des %ntr+o !amilie modele transeneraţionale de succes "i e"ec'
De asemenea( &sim !rec*ent modele de succes la o eneraţie( urmat de e"ec la
urm&toarea' Asta se poate datora mai ales la !amiliile cu renume( deoarece copii pot
dez*olta sentimente de in!erioritate "i culpa$ilitate din pricina presiunii e#ercitate de

•
reputaţia p&rinţilor sau
C&ut&m modalit&ţi de standardele
similare pe care
de relaţionare ace"tia
de+a le impun
lunul %n educaţia
eneraţiilor( cum lor'
ar !i triunhiuri
repetate( -cele mai !rec*ent %ntâlnite sunt p&rinţi+copii( cuplu+soacr&( cuplu+prieten.(
coaliţii( separ&ri( tipuri de con!lict' De e#emplu( putem o$ser*a c& o $unic& a realizat o
coaliţie cu !etele sale %mpotri*a $unicului( iar actualmente una din !ete !ace acela"i lucru
%n !amilia sa( coalizându+se cu copilul %mpotri*a soţului( ceea ce poate !i un indiciu pentru
o identi!icare prea puternic& a !emeii cu mama sa' 6utem identi!ica "i tipul de relaţii din
!amilieB !uzional&( distant&( ostil&( con!lictual&( etc'
• C&ut&m coincidenţe de date( cum ar !i situaţia %n care decesul unui mem$ru coincide cu
apariţia unui simptom la un alt mem$u al !amiliei sau cu producerea unei separ&ri' Aici
este *or$a despre aceea"i emoţieB sentimentul de a$andon care se repet&' 6oate !i *or$a de
un proces de doliu neterminat care se continu& %ntr+o eneraţie *iitoare' Sau( %n cazul %n
care *ârsta la care a de$utat un simptom al unui mem$ru coincide cu *ârsta la care un alt
simptom a ap&rut la alt mem$ru al !amiliei' Aici poate !i *or$a de un ni*el de di!erenţiere
!oarte mic( adic& de o identi!icare sau repetiţie a unui pattern emoţional semni!icati*'
• C&ut&m modul %n care o schim$are are impact asupra !amiliei "i dac& e*enimentele
speci!ice etapei de *iaţ& !amilial& s+au petrecut %n etapa respecti*& sau au !ost a*ansate
sau %ntârziate' De e#emplu( dac& %ntr+o !amilie copiii pleac& de acas& !oarte de*reme(
atunci este posi$il ca ei s& doreasc& de !apt s& p&r&seasc& mediul !amilial pe care %l resimt
ca !iind ostil sau nestimulati*' Dimpotri*&( dac& ei se desprind prea reu sau târziu de
cui$ul !amiliei( atunci ei se pot teme s& !ac& !aţ& *ieţii sinuri( !iind prea dependenţi de
a2utorul p&rintesc sau sunt reţinuţi de o loialitate !amilial& care poate !i !aţada unei temeri
a p&rinţilor de a !i l&saţi sinuri %n !aţa unei c&s&torii "u$rede'
• E#amin&m "i e*enimentele de *iaţ& stresante sau traumatizante deoarece acestea produc
numeroase emoţii !oarte puternice care pot s& nu !ie desc&rcate "i interate su!icient de
mem$rii unei !amilii' Ast!el( aceste emoţii pot trece la eneraţiile *iitoare( ampli!icându+
se "i enerând simtome sau comportamente care alt!el nu ar putrea !i 2usti!icate decât
super!icial' De e#emplu( e"ecul pro!esional %ntr+o anumit& meserie a unui mem$ru al
!amiliei poate !i e#plicat de un con!lict interior %ntre dorinţa de a urma acea meserie
pentru a continua acţiunile unui $unic important -care *ine %n slu2$a unei dorinţe
incon"tiente de a !i considerat la rându+i important "i de a atrae atenţia mem$rilor
!amiliei. "i dorinţa mem$rului actual de a %"i urma propria cale pro!esional&( dar care
r&mâne ne%ndeplinit& din cauza temerii de a !i respins sau criticat de propria !amilie'
• E#amin&m de asemenea "i reacţiile la ani*ers&ri( adic& a"a+numitul 0sindrom ani*ersarB
un mem$ru poate reacţiona cu un simptom la !aptul c& este data de ani*ersare a unui
e*eniment stresant sau traumatizant' De e#emplu( o persoan& poate a*ea depresii( mirene
sau e"ecuri %n acţiunile %ntreprinse de !iecare dat& când se apropie data de ani*ersare a
unui di*orţ sau deces'

1??
 • Lu&m %n calcul "i lipsa sau omisiunea in!ormaţiilor' Ele re!lect& de reul& lipsa contactelor
cu acei mem$rii( adic& lipsa emoţiilor poziti*e( care s& !a*orizeze le&turile "i
cunoa"terea' Dar a$senţa in!ormaţiilor poate semni!ica "i emoţii neati*e( cum ar !i
respinerea con"tient& sau incon"tient& a mem$rilor respecti*i sau a laturii !amiliale
respecti*e'
• 6unem %n e*idenţ& contrastele %ntre modelele de echili$ru "i dezechili$ru' De e#emplu(
dac& %ntr+o !amilie toţi mem$rii reu"esc "i doar unul e"ueaz&( atunci acest dezechili$ru
ridic& %ntre$area
atraere a atenţieice"i !uncţie
ri2ii( de2oac& acest e"ec
demascare %n emoţii
a unei sistemul !amilial'
nespuse cumAceasta poate !ietc'
ar !i re2ecţia( de

Dup& cum se o$ser*&( enorama !amiliei ser*e"te drept instrument care a2ut& !amilia "i
pe cercet&tor sau terapeut s& %nţelea& sistemul emoţional al !amiliei respecti*e( atât %n
punctele sale !orte( cât "i %n cele *ulnera$ile' De asemenea( !uncţioneaz& ca hid %n terapie
"i poate !i %mp&rt&"it !amiliei( discutat cu aceasta( ca o component& a procesului terapeutic'
Ast!el sunt !acilitate insiht+uri re!eritoare la procesele emoţionale "i la ni*elul de
di!erenţiere' Ast!el( mem$rii !amiliei %"i pot %m$un&t&ţi modul de !uncţionare( stimulându+"i
pattern+urile poziti*e de comportament "i ie"ind sau trans!ormând pattern+urile riide sau
neati*e( con"tiente sau incon"tiente'

R%?'&at'l ca.itol'l'i
Am surprins %n acest capitol dou& dintre ceel mai uzitate metode de studiu "i de e*aluare ale
!amilieiB desenul !amiliei "i enorama' Desenul !amiliei este o pro$& proiecti*& care ne
!urnizeaz& in!ormaţii despre oranizarea sistemului !amilial( raniţele acestuia( tipurile de relaţii
dintre mem$ri( con!lictele dintre p&rinţi "i copii( con!lictele !raterne etc' 6rincipiile de $az& %n
interpretare au %n *edere caracteristicile !enomenului proiecţiei "i se re!er& la urm&toarele
caracteristici ale desenuluiB a"ezarea %n pain&( dimensiune( prezenţa sau a$senţa unor persona2e(
distanţa "i raportul dintre persona2e( *alorizarea persona2elor prin m&rime( culoare( detalii( etc'
enorama este un instrument de reprezentare ra!ic& a sistemului !amilial( %n urma c&ruia a!l&m
detalii despre sistemul emoţional al !amiliei( ni*elul de di!erenţiere al sinelui al mem$rilor
!amiliei "i putem identi!ica procesul de transmitere transeneraţional& a pattern+urilor emoţionale(
relaţionale "i comportamentale'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

G%no(ra&) ,eprezentare ra!ic& a !amiliei pentru a putea identi!ica radul de

di!erenţiere a sinelui "i procesul de transmitere transeneraţional&

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' Deseneaz& propria ta !amilie' Apoi !& schim$ de desene cu un cole sau o cole&' Interpretaţi+
*& reciproc desenele' Apoi staţi de *or$& despre ceea ce aţi a!lat'
8' Analizeaz& un desen al unei persoane necunoscute( dup& care *eri!ic& rezultatele cu cine*a care
cunoa"te !amilia respecti*&'

1?1
=' Aminte"te+ţi o !otora!ie a !amiliei tale -cea de oriine.' 6ri*e"te+ţi cu atenţie cu ochii minţii
!otora!ia' 5pre"te+te pentru câte*a clipe asupra !iec&rei persoane de acolo' ânde"te+te la ea "i
noteaz& toate rolurile pe care le au %n !amilia taB de soţiesoţ( mam&tat&( $unic$unic&( !iu!iic&(
nepotnepoat&' Noteaz& %n dreptul !iec&rei persoane ce !ace ea %n calitate deB soţiesoţ( mam&tat&(
$unic$unic&( !iu!iic&( nepotnepoat&' Discut& cu un cole -o cole&.B Care sunt comportamentele
pe care le e#ercit&/ Care sunt comportamentele speci!ice !iec&rei persoane din !amilia ta/ Care
sunt comportamentele comune "i di!erenţiale e#ercitate de persoanele de en !eminin din !amilia
ta/
din Care suntta/
!amilia comportamentele comune
Care dintre aceste "i di!erenţiale%ţie#ercitate
comportamente de persoanele
sunt caracteristice "i de
ţie/en masculin
Cum le+ai
0mo"tenit -e#erciţiu adaptat dup& un e#erciţiu al Elenei Anhel( psiholo "i consilier "colar.
' Construie"te+ţi enorama -sau ia+o pe cea care ai !&cut+o la capitolul =. "i interpreteaz+o cât de
apro!undat poţi' Dup& ce ai !&cut tot ce ai putut( roa& un cole s& o interpreteze "i el' Comentaţi
apoi di!erenţele de interpretare "i &siţi e#plicaţii pentru ele'
@' ,ealizeaz& enorama unei persoane cunoscute( dar nu !oarte apropiat& emoţional de tine
-pentru a+ţi p&stra o$iecti*itatea "i a putea sesiza pattern+urile transmise transeneraţional.' Care
este ni*elul ei de di!erenţiere a sinelui/

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

M5U,DAN+I5NESCU( C'( LAC:ENCE( M'( #esenul familiei, Ed' 6ro!e#( Timi"oara( 8??='
7INULESCU(
7IT,54AN( I'7'( &este proiective
-coord'.( ( Ed' Titupsihoterapia
!sihopatolo"ia, 7aiorescu( ucure"ti( 8??1'copilului( ucure"ti( Ed'
şi consilierea
S6E,( 8??1'

1?8
 CAPITOLUL 1;

O.ti&i?ar%a r%la,iilor d% fa&ili%

Iat& c& ai a2uns "i la ultimul capitol al acestui manual> Sper ca ceea ce ai citit pân& acum s& te !i
a2utat "i s& %ţi !i l&rit aria intereselor "i cuno"tinţelor tale despre !amilie' Acum( %nainte de a te
desp&rţi de domeniul acesta( a" *rea s& %ţi o!er "i câte*a elemente despre modul %n care
in!ormaţiile
se#ual& "i cadespre
mem$ripsiholoia !amiliei
ai unei !amilii( pot !iar!olosite
oricare !i !ormapentru
pe carea aceasta
optimizaardez*oltarea noastr&
a*ea+o' De asemenea(
mi+a" dori ca acest capitol s& alune m&car o parte dintre inhi$iţiile ce stau %n calea apel&rii la un
consilier sau terapeut marital sau de !amilie( atunci când cuplul sau !amilia tra*erseaz& o criz&'
De alt!el( eu militez pentru o mai $un& "i mai consistent& educaţie pentru *iaţa se#ual& "i cea de
!amilie( c&ci %ntotdeeauna pre*enţia este mai e!icient&( mai scurt& "i mai !acil& decât tratarea'
Ast!el( m& a"tept ca la !inalul parcurerii rândurilor de mai 2os s& "tiiB
+ care este scopul educaţiei pentru *iaţa de !amilieG
+ cum s+ar putea realiza educaţia pentru *iaţa de !amilieG
+ ce presupune educaţia se#ual&G
+ de ce a*em ne*oie de educaţie se#ual&G
+ care sunt principalele orient&ri terapeutice pentru !amilii "i care sunt scopurile acestora'

13 Ed'ca,ia .%ntr' @ia,a d% fa&ili%3 Ed'ca,ia %>'al)3

3n condiţiile %n care e#ist& tot mai multe dileme cu pri*ire la e*oluţia cuplului "i !amiliei(
cred c& este !oarte necesar s& se construiasc& stateii creati*e "i atracti*e care s& ai$& ca scop
educarea copiilor "i tinerilor pentru *iaţa de !amilie "i pentru *iaţa se#ual&' Num&rul tot mai mare
al di*orţurilor dup& o scurt& perioad& de maria2( al sarcinilor adolescentine( al copiilor p&rinţilor
adolescenţi( num&rul mare al a*orturilor "i al $olilor transmisi$ile se#ual( a *ictimelor a$uzurilor
se#uale "i ale *iolenţei !amiliale cred c& *or$e"te de la sine %n !a*oarea unei ast!el de educaţii'
Educaţia pentru *iaţa de !amilie ar a*ea ca scop pre&tirea tinerilor pentru a a*ea o *iaţ&
de !amilie mai satis!&c&torare "i mai sta$il&' Consider c& ea s+ar putea realiza prin'
• 4ormarea "i dez*oltarea identit&ţii psihose#uale a adolescenţilorG
• Autocunoa"terea %n *ederea realiz&rii intercunoa"terii "i intimit&ţii satis!&c&toare %n cupluG
• Con"tientizarea unor patternuri emoţionale "i de comportament preluate din !amilia de
oriine "i care ar pute !i un !actor inhi$itor al draostei "i intimit&ţii %n cuplu "i !amilieG
• Con"tientizarea a ceea ce presupun rolurile !amiliale "i a modalit&ţilor prin care se pot
%ndeplini rolurile con2uale "i parentaleG
• Do$ândirea unor achiziţii psihocomportamentale %n *ederea realiz&rii unei $une intimit&ţi
%n *iaţa de !amilieG
• Stimularea resurselor personale pentru optimizarea a$ilit&ţilor de relaţionare "i
comunicare %n cuplu "i !amilieG
• 7odalit&ţi de a$ordare "i estionare a con!lictelor !amiliale( etc'

3n ceea ce pri*e"te educaţia se#ual&( a" menţiona c& o anchet& 5NU dat& pu$licit&ţii %n
1HH -apud 7' :ic<lin( 8???( p' . ar&ta c&B
• 0Educaţia se#ual& tinde s&+i %ncura2eze pe cei care o primesc s& %"i %nceap& *iaţa
se#ual& mai târziuG
1?=
 • Ele*ii care $ene!iciaz& de educaţie se#ual& au un num&r mai mic de parteneri se#uali(
se con!runt& mai rar cu sarcini neplani!icate "i su!er& de mai puţine $oli cu transmitere
se#ual& decât cei lipsiţi de acest tip de educaţie'

6e de alt& parte( !aptul c& atât copii cât "i adolescenţii cunosc elemente de psihose#oloie
%i ap&r& de e*entualele a$uzuri se#uale' S+a constatat c& de reul&( pedo!ilii %"i ale ca *ictime
copiii 0inocenţi( care nu "tiu ce li se %ntâmpl&( de*in curio"i "i pot !i mai u"or manipulaţi "i
speriaţi' Aceast&
pedo!ilului c& aremodalitate
de a!ace cudeunreacţie
copil aneinstruit
copiluluicare
%n !aţa
nici unor a*ansuri
nu are se#ualecu%i p&rinţii(
relaţii strânse comunic& deci
"ansele s& di*ule ceea ce i se %ntâmpl& *or !i mai mici'
Educaţia pentru *iaţa de !amilie "i educaţia se#ual& tre$uie s& ai$& %n *edere speci!icul
*ârstei la care se adreseaz&' Ea cuprinde un aspect in!ormaţional "i unul !ormati*( re!eritor la
deprinderi corecte de *iaţa se#ual& "i relaţional&' Educaţia %ncepe practic de când se na"te copilul(
ast!el c& nu e#ist& 0o anume *ârst& la care 0tre$uie s& %ncepi s& !aci educaţie( mai ales cea
se#ual&'
Dup& opinia mea "i a altor autori -S' Cerniche*ici( 8??1( 7' :ic<lin( 8???.( educaţia
se#ual& ar implica noţiuuni "i dez*oltarea a$ilit&ţilor deB
• Iien& personal& "i se#ual&G
• 4uncţionarea se#ual& la am$ele se#eG
• ,elaţiile erotice dinaintea %nceperii raporturilor se#ualeG
•
Actul se#ual completG
• Aspectele psiholoice ale relaţiilor se#ualeG
• Aspectele morale ale relaţiilor se#uale
• Di!icult&ţile intâmpinate %n raporturile se#uale(
• olile transmisi$ile se#ualG
• 6osi$ilele accidente din timpul acti*it&ţii se#ualeG
• De*iaţiile psihose#uale "i tul$ur&rile se#ualeG
• 5rientarea alternati*& a ase#ualit&ţii'

Cu alte cu*inte( educaţia se#ual& ar a*ea ca scop controlul e!icient -raţional "i emoţional.
al impulsului se#ual( sta$ilirea rolului se#ualit&ţii %n dez*oltarea personalit&ţii umane "i( mai ales(
cre"terea responsa$ilit&ţii !aţ& de sine "i ceilalţi %n *iaţa de !amilie "i se#ual&'
6rincipalele persoane care ar putea realiza atât educaţia pentru *iaţa de !amilie( cât "i
educaţia se#ual& sunt părinţii' De alt!el( toate studiile e!ectuate pe aceast& tem& arat& c& "i copiii
"i adolescenţii "i+ar dori s& poat& sta de *or$& cu p&rinţii pe teme se#uale' T&cerea p&rinţilor poate
determina la copii an#ietate( tul$ur&ri se#uale( pierderea %ncrederii %n sine( sentimente de 2en&(
culp& distanţare emoţional&( ceea ce se *a repercuta asupra *ieţii se#uale proprii a copilului a2uns
la maturitate( %n sensul diminu&rii sau chiar ine#istenţei satis!acţiei erotico+se#uale' Din p&cate(
cel puţin p&rinţii din zilele noastre %ntâmpin& di!icult&ţi %n e#ercitarea acestui drept al lor' De !apt(
acesta este "i o datorie' Aceste di!icult&ţi suntB
• Nu au nici ei cuno"tinţe despre se#ualitateG
• Uit& sau inor& propriile pro$leme a*ute %n adolescenţa "i tinereţea lorG
• Consider& c& pro$lemele leate de se# nu se discut& cu copiiG ei ar tre$ui s& %n*eţe
doar din e#perienţ&G

1?
 • 7ani!est& reţinere( 2en&( ru"ine de team& s& nu %"i pierd& autoritatea sau imainea %n
!aţa copilului( sau pentru a nu re"iG
• 7ani!est& temeri c& ar putea pro*oca "oc sau spaim& copiluluiG
• Alţi p&rinţi( dimpotri*& au un e#ces de zel( dând copilului prea multe detalii "i
e#punând+ul la multe imaini "i situaţii cu caracter se#ual( !&când ast!el un a$uz '

6e lân& p&rinţi( alţi posi$ili educatori sunt pro!esorii( cadrele medicale -medici "i
asistente.( psiholoi( pedaoi( di!erite oranizaţii care au ast!el de preocup&ri' La noi au de*enit
$inecunoscute %n special dou& !undaţii care promo*eaz& educaţia se#ual&B 0Tineri pentru Tineri
"i 0SECS' Totu"i !iecare dintre noi putem contri$ui( %n !elul nostru( la locul nostru( la educaţia
pentru *iaţa de !amilie "i *iaţa se#ual&( dac& de*enim con"tienţi c& %n acest !el ne prote2&m
prietenii( coleii( copiii'

23 Conili%r%a +i t%ra.ia d% c'.l' +i fa&ili%

Consilierea "i terapia de cuplu "i de !amilie !ac parte din acele tipuri de inter*enţii cu scop de
asistare psiholoic& a cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( care %m$in& o anumit& orientare
teoretic&( cu un set de metode "i tehnici speci!ice de inter*enţie' Di!erenţa dintre ele( de"i nu toţi
autorii consider& acest lucru( const& %n !ormularea scopului( durata( e!ectele lorB
• Consilierea are un scop limitat la o sin"ură prolemă' Aceast& pro$lem& poate !iB 1' a
cuplului( cum ar !i relaţiile cu !amiliile de oriine ale partenerilor( sau comunicarea
emoţiilor neati*eG si 8' a !amiliei( cum ar !i %nţeleerea reacţiilor copilului la intrarea %n
pu$ertate' 3n consecinţ&( consilierea dureaz& mai puţin( iar e!ectele sunt de cele mai multe
ori la acea pro$lem&'
• &erapia are ca scop restructurarea interacţiunii psiholo"ice dintre memrii cuplului sau
familiei cu scopul funcţionării mai une a relaţiilor dintre ei' De aceea( de reul& dureaz&
mai mult ca timp( iar e!ectele sunt pe multiple planuri( dat& !iind restructurarea cuplului
sau !amiliei'

7erit& menţionat c&( de"i mult& lume consider& alt!el( nici consilierea "i nici terapia de cuplu
nu presupun ca cei doi parteneri s& r&mân& %mpreun& sau( dimpotri*&( s& se despart&' Scopul este
de cele mai multe ori clari!icarea relaţiei( a resurselor "i $ara2elor relaţionale( "i *a continua atâta
*reme cât cei doi parteneri doresc acest lucru' Unul din scopurile consilierii "i terapiei maritale
este modelarea stilurilor nepotri*ite de comunicare "i relaţionare dintre cei doi parteneri "i
o$ţinerea unor stiluri noi "i e!iciente' Acest lucru se o$ţine prin clari!icarea "i %nţeleerea de c&tre
cei doi a propriului comportament' Ine*ita$il( când intr&m %ntr+o relaţie intim&( ne sunt puse la
%ncercare *echile modalit&ţi de comportament pe care le !oloseam zi de zi' Acum %ns&( ele nu ne
mai sunt de !olos( deoarece ele erau e!iciente doar pentru noi "i e*entual pentru !amilia din care
pro*enim' Când doi oameni tr&iesc %mpreun&( se %m$in& de !apt dou& tipuri de concepţii despre
*iaţa de cuplu "i !amilie( !apt care( de cele mai multe ori( d& na"tere la tensiuni "i con!licte(
!iecare crezând c& modul s&u de acţiune este cel potri*it' Ast!el( consilierul are rolul de hid "i %n
acela"i timp de olind& neutr& a ceea ce se %ntâmpl& %ntre parteneri' Consilierul *a a2uta cuplul s&
%"i mo$ilizeze resursele( calit&ţile pentru a stimula punctele lor tari( ast!el %ncât s& &seasc&
%mpreun& cât mai multe soluţii reale "i posi$ile la di!icult&ţile cu care se con!runt&'

1?@
 Terapia de !amilie nu presupune neap&rat prezenţa %n terapie a tuturor mem$rilor !amiliei(
decât dac& inter*enţia este de a"a natur& %ncât solicit& acest !apt' De reul&( o parte din mem$rii
!amiliei particip& la "edinţ&( dar scopul !iec&rei inter*enţii *izeaz& !amilia ca %ntre'
Am realizat mai 2os un ta$el sintetic pri*ind cele mai importante orient&ri %n terapia de cuplu
"i %ndeose$i cea de !amilie( sintetizând scopul lor( tehnicile pe care !iecare dintre ele le !olose"te(
precum "i câte*a detalii re!eritoare la speci!icul orient&rii'

Ori%ntar%a
t%oria S co. ' l T%/nici * R%@al'ar%
%?'ltat% -
t%ra.ia
Sit%&ic) *M3 + a2ut& mem$rii !amiliei s& + enoramele + e#plic& cum s&
<o#%n- &seasc& pro$lema pentru a + terapia de !amilie reducem
se con!runta cu ea "i a multipl& emoţionalitatea "i
e#plora propriile lor roluri + e#perimentele cum s& ne deplas&m
din pro$lemele !amilieiG relaţionale spre un autocontrol
+ stimuleaz& capacit&ţile + triunhiul terapiei matur
p&rinţilor de a+"i estiona + antrenarea + centrat& pe indi*id
propria an#ietate pentru a + 0poziţia EU "i relaţia sa cu !amilia
de*eni mai capa$ili s& se + po*e"tile de e#tins&( neli2ând
ocupe de comportamentul %nlocuire !amilia nuclear&

+ copiilor
!orti!ic& ni*elul !uncţion&rii +considerat&
nu poate !i
ade*&rat&
emoţionale a cuplului sau !als&( ci
+ %m$un&t&ţe"te concentrarea !olositoare sau
+ diminueaz& reacti*itatea ne!olositoare
emoţionale + teoriile sistemice
+ modi!ic& patternurile sunt su!icient de
dis!uncţionale -terapia speci!ice pentru a
marital&. asiura strateii clare
de tratament
Strat%(ic) + schim$& r&spunsurile + contraintuiti*e + scop terapeutic
comportamentale ale -de e#emplu clar
oamenilor la pro$lemele lor inter*enţii + s+a constatat c&
+ reoranizeaz&
!amilia( %n specialstructural
ierarhia + parado#ale.
!olosirea este e!icient&
tratarea %n
rupului
acesteia "i raniţele directi*elor de delinc*enţi(
intereneraţionale + re!ormularea tratarea adicţiilor
+ se !ocalizeaz& asupra simptomului de heroin&
pro$lemei + 0%ncerc&rile
rele
+ conotaţia poziti*&
+ ritualurile
+ tehnica %n tre$&rii
circulare
Str'ct'ral) + schim$& structura !amilial& + al&turarea "i + e!icient& %n c azul
+ !aciliteaz& cre"terea acomodarea copiilor cu $oal&

1?
 sistemului pentru a rezol*a + lucrul cu psihosomatic&
simptomele interacţiunea se*er&( %n cazuri
+ %ncura2eaz& cre"terea + dianosticul de anore#ie
personal&( p&strând "i structural ner*oas&( %n
spri2inul reciproc al + scoaterea %n tratamentul
!amiliei e*idenţ& "i + asmaticilor
+ di!erenţieaz& indi*izii "i modi!icarea psihosomatici
su$sistemele prin lor
raniţelor din 2urul %nt&rirea + interacţiunilor
!ormarea + e!icient&
reducerea %n
competenţei comunic&rii
+ sta$ilirea neati*e( a
raniţelor con!lictelor %ntre
+ dezechili$rul adolescenţi( %n
tratamentul
tul$ur&rilor
adolescenţei
E>.%ri%n,ial) + stimuleaz& cre"terea + sculptura !amiliei + centrarea pe indi*id
personal& + corera!ia "i pe e#perienţa sa
+ inter*iurile p&pu"ii emoţional& -*&zut&
!amiliei atât ca a*anta2( cât "i
+unite
desenele !amiliei ca deza*anta2.
+ 2ocul de rol
Pi/analitic) + eli$ereaz& mem$rii !amiliei + ascultarea + indi!erent de
de restricţiile incon"tiente + empatia a$ordarea terapeutic&(
+ %ncura2eaz& separarea( + interpretarea teoria psihanalitic& nu
indi*idualizareadi!erenţierea + neutralitatea tre$uie uitat&
analitic&
Co(niti@B + elimin& comportamentul + principiul 6remac< + este !orma cea mai
co&.orta&%nB nedorit "i %nt&re"te alternati*ele + time+out+ul atent studiat& a
tal) poziti*e a"a + contractarea tratamentului !amiliei
cum sunt de!inite de !amilie %ntâmpl&toare + !ocalizarea acestei
+ determin& %n*&ţarea a$ord&ri asupra
deprinderilor
de rezol*are a de comunicare "i
pro$lemelor modi!ic&rii
consecinţelor
comportamentului
pro$lem& 2usti!ic&
!orţa "i sl&$iciunea
acestei a$ord&ri
Narati@) + a2ut& oamenii s& se separe ei + e#ternalizareaB + a$ordarea narati*&
%n"i"i de po*e"tile saturate de persoana nu este respine modelul
pro$lem&( pentru a deschide un pro$lema ci$ernetic "i nu ţine
spaţiu unor *ederi noi "i mai + cine este cont nici de
constructi*e despre ei %n"i"i responsa$ilul( caracteristicile
persoana sau de!initorii ale terapiei
pro$lema/ de !amilie

1?J
 + citirea printre + $aza construcţionist
rândurile po*e"tii+ + social& a terapiei d&
pro$lem& a$ord&rii o !orm&
+ rescrierea %ntreii politic& "i nu
po*e"ti su$liniaz& dinamica "i
+ %nt&rirea noii con!lictele de !amilie
po*e"ti
+ipotezelor demolarea
culturale
distructi*e
C%ntrat) .% + rezol*& di!icult&ţile + !ormula sarcinii din + acest tip de terapie
ol',i% prezentate prin a2utarea prima "edinţ& este popular %n lumea
clienţilor s& !ac& ce*a di!erit + %ntre$area de psihoterapiei
-%n a"a !el %ncât s& e#cepţie + este o a$ordare de
de*in& mai satis!&cuţi de + %ntre$area miracol scurt& durat&
*ieţile lor. + %ntre$&rile radate + %ntrune"te "i multe
+ a2ut& s& *or$esc& nu numai + complimentele critici( !iind
despre pro$lem&( cât "i despre considerat& simplist&
soluţie

R%?'&at'l ca.itol'l'i

Educaţia pentru *iaţa de !amilie "i pentru *iaţa se#ual&( consilierea "i terapia de cuplu "i !amilie(
reprezint& ast&zi ni"te necesit&ţi( datorate num&rului mare de di*orţuri( separ&ri( schim$&rii de
mentalitate cu pri*ire la rolul !emeii "i $&r$atului %n noua societate( numeroaselor cazuri de
sarcini adolescentine "i copii n&scuţi "i a$andonaţi( etc' Ca psiholoi( a*em datoria de a ne
implica acti* %n cre"terea radului de con"tientizare a acestei ne*oi "i a oportunit&ţii pe care
educaţia "i consilierea le o!er& pentru %m$un&t&ţirea relaţiilor din cadrul !amiliei( pentru o mai
$un& dez*oltare "i e*oluţie personal& "i !amilial&' Al&turi de noi( medicii( asistenţii sociali(
p&rinţii( pro!esorii pot contri$ui "i ei la acest e!ort de educare' Iar atunci când educaţia nu mai
este e!icient&( consilierea "i terapia pot aduce %m$un&t&ţiri considera$ile %n relaţiile !amiliale'
E#ist& mai multe orient&ri terapeutice( sistemic&( structural&( e#perienţial&( strateic&( narati*&(
psihanalitic&( centrat& terapeutic
%ntotdeauna( suc#cesul pe soluţie( coniti*+comportamental&'
depinde de radul de implicare 4iecare este
al !amiliei e!icient&(
"i de dar ca
disponi$ilitatea
ei pentru schim$are( pentru restructurare'

Gloar d% t%r&%ni foloi,i

Consiliere de cuplu "i !amilie

4orm& teoretic& "i metodoloic& de asistare psiholoic& a
cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( cu scop $ine precizat "i
limitat la o pro$lem&( de scurt& durat& "i e!ect de rezol*are a
pro$lemei a*ute'
Educaţie pentru *iaţa de Inter*enţie in!ormati*+!ormati*& cu scopul %m$un&t&ţirii calit&ţii
!amilie *ieţii de !amilie' Se adreseaz& %ndeose$i adolescenţilor "i
tinerilor'

1?
Educaţie se#ual&
Terapie de cuplu "i !amilie
Inter*enţie in!ormati*+!ormati*& cu scopul o$ţinerii unui $un
control al impulsului se#ual( a unei satis!acţii se#uale "i al unei
responsa$ilit&ţi cu pri*ire la des!&"urarea *ieţii se#uale'
4orm& teoretic& "i metodoloic& de asistare psiholoic& a
cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( cu scop de restructurare a
cuplului sau !amilei( cu durat& *aria$il& "i e!ect de %m$un&t&ţire
a !uncţion&rii de ansam$lu al cuplului sau !amiliei'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

1' Ia o !oaie al$& A' deseneaz& un tri!oi cu patru !oi( mare -ca s& ai noroc>.' 6e prima petal&
noteaz& trei scopuri pe care le urm&re"ti %n !amilia ta -!amilia pe care ţi+ai construit+o sau o *ei
construi.G te ro( alee scopuri psiholoice( nu materiale' 3n a doua petal& noteaz& = -sau @.
caracteristici ale tale care crezi c& te a2ut& %n *iaţa de !amilieG apoi( %n cea de a treia petal&(
noteaz& = -sau @. caracteristici care crezi c& te incomodeaz& sau te *or incomoda %n *iaţa ta de
!amilie -le poţi numi de!ecte sau di!icult&ţi.' D& !oaia a"a coleului sau coleei cu care lucrezi de
o$icei' Tu *ei primi !oaia ei sau a lui' Uit&+te pe ea "i cite"te cu atenţie' Vei completa %n a patra
petal& un compotament sau o serie de comportamnte care ar a2uta coleul sau colea s& %"i atin&
unul dinre scopuri( ţinând %ns& cont de calit&ţile "i de!ectele menţionate' Dup& ce completaţi
amândoi(
de cole-&. daţi
"i din
apoinou !oile unultualtuia'
construie"te Când
o serie *ei primi
de acţiuni propriacare
concrete !oaie( cite"te
te *or %ntâi
a2uta s& suestia !&cut&
%ţi %ndepline"ti
scopurile propuse' Apoi staţi de *or$& despre ce aţi scris "i analizaţi %mpreun& soluţiile' -e#erciţiu
adaptat dup& un e#eciţiu al Laurei N&stase( prep' uni*' la 4acultatea de 6siholoie din ra"o*'.
8' Analizeaz& %mpreun& cu un cole urm&torele a!irmaţii re!eritoare la atitudinea p&rinţilorB
• Un copil nu poate lua decizii pentru c& nu are maturitatea necesar&G
• Un copil poate lua decizii dac& este $ine in!ormat'
Arumenteaz& a!irmaţia cu care e"ti de acord' -adaptat dup& un e#erciţiu din lucrarea Consiliere
familială a autorilor )oitu( L'( Vr&2ma"( E'( 6&un( E'( 8??1.
=' Imaineaz& un proram de educaţie pentru *iaţa de !amilie %n liceu' Ce ai !ace/
' Construie"te un proram de educaţie se#ual& la "coala primar& sau imnaziu' Ce ai !ace/
@' Care ar !i cele mai importante su$iecte de discutat la un curs de educaţie se#ual& pentru adulţi/
' Tu ai apela la *reun consilier marital/ Arumenteaz&'
J' Dac& ar !i e#istat posi$ilitatea( pentru ce pro$lem& te+ai !i adresat unui terapeut de !amilie dac&
ai !i !ost %n locul p&rinţilor t&i/
' Care sunt di!erenţele dintre consilierea "i terapia de !amilie/

<i!lio(rafi% '.li&%ntar)

ECVA,( D'S'( ECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic nte"ration( All9n  acon(
oston( 1HH'
CE,NIC:EVICI( S'( 8ducaţie şi eros * "hid pentru educatori, părinţi şi tineri, Ed' 6olirom( ia"i(
8??1'
:ICWLIN( 7'( Ce le spunem copiilor şi adolescenţilor despre sex ( Ed' :umanitas( ucure"ti(
8???

1?H
7CDANIEL( S'( :E6Q5,T:( M'( 7I:OESCU( V'( D5:QETR( Q'M'( !sihoterapia ca sistem(
Ia"i( Ed' 6olirom( 1HH'
7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie şi dizarmonie ( ucure"ti( Ed' )tiinţi!ic& "i
Enciclopedic&( 1HH
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia şi terapia cuplului( Ed' S6E,( ucure"ti( 8??8
7IT,54AN( I'( VASILE( D'(&erapii de familie( Ed' S6E,( ucure"ti( 8???( 8??
NIC:5LS( 7'( SC:A,T( ,'( &erapia de familie * concepte şi metode, traducere "i pu$licare
autorizat&
)5ITU( L'(deV,OM7A)(
Asociaţia deE'(terapie
6OUN( !amilial&( 8??@( oriinal
E'( Consiliere familialăpu$licat& deEuropean(
( Institutul All9n  acon( 8??'8??1
ucure"ti(
QALS:( Q'( 7c,5Q( M'(8ssentials of Famil/ &herap/( Lo*e 6u$lishin Compan9( 1HH

11?
 <I<LIOGRAFIE

1' A7E,ICAN 6SRC:IAT,IC ASS5CIATI5N( #)$-1-2( Ed' Asociaţiei 6sihiatrilor

Li$eri din ,omânia( ucure"ti( 8??='
8' AA,5I( D'( 8nhancin" intimac/ in marria"e, runner+,outlede( 8??1
=' ECVA,( D'S'( ECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic nte"ration( All9n 

' acon(
5QEN( oston( 1HH' therap/ in clinical practice( Mason Aronson( Ne; Ror<( 1HJ'
7'( Famil/
@' 5QEN( 7'( Famil/ therap/ after <= /ears' 3n S' Arieti -Ed.( (merican handoo of
ps/chiatr/, 1ol% =( asic oo<s( Ne; Ror<( 1HJ@'
' ,ATE)( 7'( @olile copilului * puertatea şi sexul, Ed' ,AI( ucure"ti( 1HH=
J' U,ATTI( 'L'( CAST5LDI( I'( 7AI( L'( )/stemic !s/chotherap/ ith
Families, Couples and ndividuals( Ne; Merse9( Manson Aronson Inc'( 1HH='
' CE,NIC:EVICI( S'( 8ducaţie şi eros * "hid pentru educatori, părinţi şi tineri, Ed'
6olirom( ia"i( 8??1'
H' D,UPO( 4'( !sihosociolo"ia familiei, Ed' Didactic& "i 6edaoic&( ucure"ti( 1HH'
1?' ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??='
11' EV5LA( M'( $etafizica sexului, Ed' :umanitas( ucure"ti( 1HH( 8??8'
18' 4E,,INI( 6'( Cuvinte de înţelepciune pentru fiecare zi( Ed' 4or Rou( ucure"ti( 8??8'
1=' U,7AN( A'( Juestions (nsers in the practice of Famil/ &herap/( runner7azel(
Ne; Ror<( 1H1'
1' :ILL( ,'( Famil/ development in three "enerations( Cam$ride( 7AB Schen<man(
1HJ?'
1@' :RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cro;+:ill
Companies( Inc'( 1HHJ'
1' MA7ES( W'( 7cWINN5N( L'7'( &heor/ and !ractice of )tructural Famil/ &herap/ :
llustration and Criti0ue( %n Australian an Ne; ealand 4amil9 Therap9 Mournal( *ol'
J( nr' 1H'
1J' M5U,DAN+I5NESCU( C'( LAC:ENCE( M'( #esenul familiei, Ed' 6ro!e#( Timi"oara(
8??='
1' WANT5,( D'( LE:,( Q'( nside the famil/( San 4rancisco( Mosse9 oss( 1HJ@'
1H' WE,,( 7'E'( Famil/ s/stems theor/ and therap/( %n urman( A'S'( Wnis<ern( D'6'
-Ed.( Handoo
8?' WE,,( of famil/7'(
7'E'( 5QEN( therap/( Ne;
Famil/ Ror<( runner7azel(
evaluation: 1H1 on @oen theor/ (
(n approach ased
Ne; Ror<( Q'Q' Norton( 1H'
81' L[AATE L'( Famil/ evaluation * a ps/cholo"ical approach( Sae 6u$lication( Inc(
1HH'
88' LAQ N5LTE( D'( :A,,IS( ,'( Cum se formează copii noştri, Ed' :umanitas(
ucure"ti( 8??1'
8=' 7cCUIN( :'( DA:L( ' '( $arria"e and Famil/ * ndividuals and ?ife C/cles(
Mohn Qile9Sons( N;e Ror<( 1H@'
8' 7cLA,EN( A'( )exualitatea secolului KK, Ed' Trei( ucure"ti( 8??8'
8@' 7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/ ( Cam$ride( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9
6ress( 1HJ'
8' 7INUC:IN( S'( 4IS:7 AN( :'C'( Famil/ &herap/ &echni0ues( Cam$ride( 7A'(
:ar*ard Uni*ersit9 6ress( 1H1'
111
8J' 7INULESCU( 7'( ntroducere în analiza jun"iană, Ed' Trei( ucure"ti( 8??1'
8' 7INULESCU( 7'( &este proiective( Ed' Titu 7aiorescu( ucure"ti( 8??1'
8H' 7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie şi dizarmonie( ucure"ti( Ed' )tiinţi!ic& "i
Enciclopedic&( 1HH'
=?' 7IT,54AN( I'( Familia de la ( la +( ucure"ti( Ed' )tiinţi!ic& "i Enciclopedic&(
1HH1'
=1' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaţiilor dintre sexe( ucure"ti( Ed'

=8' Alternati*e(
7IT,54AN(1HHJ' I'( CIU6E ,CO C'( ntroducere în psihosociolo"ia şi psihosexolo"ia
familiei( ucure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ'
==' 7IT,54AN( I'( !sihoterapia experienţială( ucure"ti( Ed' In!omedica( 1HHH'
=' 7IT,54AN( I' -coord'.( Grientarea experienţială în psihoterapie ( ucure"ti( Ed'
S6E,( 8???'
=@' 7IT,54AN( I' -coord'.( !sihopatolo"ia, psihoterapia şi consilierea copilului(
ucure"ti( Ed' S6E,( 8??1'
=' NIC:5LS( 7'6'( SC:QA,T( ,''( Famil/ &herap/% Concepts and $ethods,
oston( All9n  acon( 1HH1'
=J' 6A6E,5( D'V'( &he @oen theor/ ( %n :orne( A'7 '( "i 6assmore( M'L'( Famil/
counselin" and therap/( Itasca( ILB 4'E' 6eacoc<( 1HH1'
=' SATI,( V'7'( Conjoint Famil/ &herap/, 6alo Alto( C'A'( Science and eha*ior

=H' oo<s(
SATI,(1H'
V'7'(!eoplemain", 6alo Alto( C'A'( Science and eha*ior oo<s( 1HJ8'
?' SATI,( V'7'( &he ne peoplemain", 6alo Alto( C'A'( Science and eha*ior oo<s(
1H'
1' SELVINI F 6ALA5LI( 7'( &oards a "eneral model of ps/chotic "ames ( %n
Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9( nr 181H( p' ==H F =H'
8' SELVINI F 6ALA5LI( 7'( 5SC5L5( L'( CECC:IN( '( 6,ATA( '( !aradox
(nd Counterparadox( Ne; Ror<( Manson Aronson( 1HJ'
=' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine, Ed' Trei( ucure"ti( 1HHJ'
' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii masculine, Ed' Trei( ucure"ti( 1HHJ'
@' )5ITU( L'( V,OM7A)( E'( 6OUN( E'( Consiliere familială( Institutul European(
ucure"ti( 8??1
' T577( W'( Gne perspective on $ilan approach: !art % Gvervie of development,
theor/
F 18@' and practice( %n Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9( nr' 1?-8.1H( p' 11=
J' T577( W'( Gne perspective on $ilan approach: !art % #escription of session
format, interviein" st/le and interventions( %n Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9(
nr' 1?-=.1H( p'8@= F 8J1'
' TUD5SE( 4'( 8rotica în cotidian, Ed' In!omedica( ucure"ti( 8??1'
H' VASILE( D'( Criza familială şi mar"inalizarea socială, %n ADEA( V'( 7IT,54AN(
L'( #imensiuni ale excluderii sociale, Ed' S6E,( ucure"ti( 8??'
@?' VASILE( D'( 'oi repere în psihoterapia persoanelor traumatizate( %n ,e*ista de
6sihoterapie E#perienţial&( ediţie special&( 8??8'
@1' VASILE( D'( !sihoterapia pierderii prin deces la persoanelor adulte= ,e*ista de
6sihoterapie E#perienţial&( Nr' 8?( 8??=
@8' QALS:( Q'( 7c,5Q( M'( 8ssentials of Famil/ &herap/( Lo*e 6u$lishin Compan9(
1HH'
118
@=' Q:ITE( 7'( #econstruction and &herap/( Dul;ich Center Ne;sletter( nr' =1H( p'
81 F?'
@' Q:ITE( 7'( &he externalizin" of the prolem and re-authorin" of lives and
relationships( Dul;ich Center Ne;sletter( nr' H1H'
@@' Q:ITE( 7'( E6ST5N( D'( 'arrative $eans to &herapeutic 8nds( Ne; Ror<( Q'Q'
Norton( 1HH?'

11=