UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PSIHOPEDAGOGIA ADOLESCENILOR, TINERILOR SI ADULILOR

NOTE DE CURS

Psiholog principal Lector uni ! "r! MARINELA TANASE

CUPRINS INTRODUCERE #

CAPITOL I DEZVOLTAREA UMAN I CICLURILE VIEII I.1. Factorii dezvoltrii uma e! ereditatea" mediul" educa#ia. I.$. Periodizarea dezvoltrii uma e I.%. Teoriile dezvoltrii uma e CAPITOLUL II PUBERTATEA I ADOLESCENTA. Caracteristici fizice !si"ice si s#ci#$ com&ortame tale. Pro'leme (&eci)ice v*r(tei II.1. PU+ERTATEA II.1.1. Dezvoltarea )izic II.1.$. Dezvoltarea co, itiv II.1.%. Dezvoltarea lim'a-ului II.1... Dezvoltarea &(i/o(ocial II.1.0. Rezumat II.%. ADOLESCENA II. $.1. Eta&ele adole(ce tei II. $.$. Reactii (&eci)ice ale v*r(tei II. $.%. Evaluarea i tere(elor la adole(ce ti II. $... 1etode de educatie )olo(ite la v*r(ta adole(ce tei II. $.0. U &ro)il &(i/olo,ic al &er(o alit#ii adole(ce tului cu com&ortame t devia t II. $.2. 1(uri de &reve ire 3 &ro)ila4ie a devia #ei II. $.5. Rezumare CAPITOLUL III TINERETEA SI VARSTELE ADULTE III.1. TINERETEA III.1.1. Su'eta&ele ti eretii III.1.$. Activitatea de i vatare i &erioada ti eretii III.1.%. I te,rarea (ocio6&ro)e(io al (i co ,rue #a &er(o alit#ii III.1... Criza de v*r(t la %7 a i III.$. 89RSTELE ADULTE III.$.1. Su'eta&ele v*r(tei adulte III.$.$. Caracteri(ticile &er(o alitatii la v*r(tele adulte III.$.%. Pro'leme (&eci)ice adul#ilor : orie tarea : carier CAPITOLUL I8 VARSTELE DE RE&RESIE I8.1.1. Stadiile &erioadelor de i volutie I8.1.$. Caracteristici fizice $

I8.1.%. Caracteristici a'e !r#cese'#r !si"ice c#(!'e)e 'a *arste'e +e re,resie I8.1... Co lcuzii

INTRODUCERE %

Psi"#!e+a,#,ia A+#'esce-.i'#r Ti-eri'#r si A+/'.i'#r ca "isciplina "e sine statatoare inclusa in &or'area ca"relor "i"actice ine sa in"eplineasca o(iecti ele)ca"ru sta(ilite *n acor" cu pro&ilul "e co'peten+, conturat "e Metodologia formrii continue a cadrelor didactice privind standardele de performan! Aceste o(iecti e se concreti-ea-a in &or'area a(ilit,+ilor cogniti e ca ur'are a achi-itionarii unui olu' "e cunostin+e. operarea critic, cu aceste cunostin+e speci&ice. &or'area a(ilit,+ilor pro&esionale speci&ice "o'eniului. a capacit,+ilor necesare pentru *n"eplinirea iitoarelor roluri *n e/ercitarea pro&esiei "e ca"ru "i"actic! Cursul si se'inarul se a/ea-, pe pro(le'ele a"olescentului. tanarului si a"ultului nor'al &,r, a ignora unele aspecte sociale si psihologice ale e"uca+iei pe parcursul intregii ieti a persoanei. in"i&erent "e arsta. a&lata *n situa+ie "e risc ori *n "i&icultate! Pentru cultura pro&esionala a ca"rului "i"actic este util, &a'iliari-area cu "o'eniul psihope"agogiei a"olescen+ilor. tinerilor si a"ul+ilor. cu conceptele "e (a-,. cu principalele teorii si 'o"ele. cu pro(le'ele speci&ice &iec,rei 0rste! Este &oarte i'portanta cunoasterea caracteristicilor &i-ice. psihice si socio)co'porta'entale ale &iecarei 0rste 1a"olescen+a. tinere+ea. 0rsta a"ult, precu' 2i 0rsta a treia3 precu' si cunoasterea ele'entelor "e instruire4autoinstruire. "e e"uca+ie4autoe"uca+ie corespun-,toare &iec,rei 0rste! 5nsusirea unor strategii acti e "e reali-are a unui &ee")(ac6 operati si continuu precu' si &or'area capacit,+ilor "e *n+elegere si interpretare a esen+ei pro(le'aticii "o'eniului per'ite4potentea-a chiar per&ectionea-a co'peten+ele "e a &or'ula ipote-e. "e a g,si solu+ii si "e a &or'ula conclu-ii pentru "i&erite situa+ii e"uca+ionale *n care sunt i'plica+i a"olescen+ii. tinerii 2i a"ul+ii cu *ntregul palier "e etape!

CAPITOLUL I 7

DE;8OLTAREA U1AN< =I CICLURILE 8IE>II I.1. Factorii dezvoltrii uma e! ereditatea" mediul" educa#ia. Dezvoltarea uman este o cltorie. Din momentul concepiei, fiinele umane pornesc pe un drum al experienelor noi, care se vor prelungi pe durata vieii lor. Dei fiecare cltorie este unic, exist i repere familiare : bebeluii cresc i devin copii, iar copii cresc i devin aduli. apalia,D.!.,"end#os $lds, %., Dus#in &eldman, '.()*+*,, Dezvoltarea uman, !ditura -rei A stu"ia "e- oltarea u'an, *nsea'n, a i"enti&ica particularit,+ile "e 0rst, 2i in"i i"uale. *nsea'n, a clari&icaa 'o"ul *n care apar 2i se 'ani&est, "i ersele procese 2i *nsu2iri psihice. a clari&ica e/perien+ele co'ple/e surprin-,toare tr,ite pe parcursul acestei cltorii! Psihologia 0rstelor stu"ia-, legile "e "e- oltare a psihicului in"i i"ului. *ncerc0n" s, sta(ileasc, *n ce ',sur, acest proces este continuu sau *n etape. *n ce ',sur, in&luen+ea-, ere"itatea 2i *n ce ',sur, in&luen+ea-, socialul. ca 'e"iu speci&ic o'ului! De- oltarea persoanei se "es&,2oar, pe 'ai 'ulte planuri nu'ite "e speciali2tii *n "e- oltare sectoare8 sectorul &i-ic sau biologic. care i'plic, cre2terea 2i 'aturi-area &i-ic, 1so'atic,3. 'or&ologic, 2i (iochi'ic, a "i&eritelor co'ponente ale organis'ului9 sectorul.planul cogniiei care presupune &or'area 2i per&ec+ionarea "i&eritelor procese. &unc+ii 2i *nsu2iri psihice 1*n ,+area. aten+ia. . 'e'oria. li'(a:ul. ra+ionarea 2i creati itatea3 *n cursul ontogene-ei2i planul social, care se re&er, la &or'area 2i reglarea con"uitei 1co'porta'entelor3 *n con&or'itate cu 'o"elele 2i nor'ele sociale! /reterea repre-int, o "i'ensiune a "e- olt,rii *n sens cantitati ! Procesul co'ple'entar este cel "e maturizare care e/pri', atingerea gra"ului "e "e- oltare co'plet, a unor &unc+ii ale organelor interne sau a unor &eno'ene psihice! Dezvoltarea psi0ic repre-int, procesul "e &or'are a unor seturi "e procese. *nsu2iri 2i "i'ensiuni psihice 2i. toto"at,. procesul "e *nsu2ire 2i restructurare continu, a acestora! ;actorii care in&luentea-a pregnant "e- oltarea. cresterea si 'aturi-area ata "in punct "e ere &i-ic cat si psihic. anali-ati "in perspecti a 'ulti"isciplinara. sunt8 ere"itatea. 'e"iul si e"ucatia! !'!D1-2-!2. con&or' literaturii "e specialitate" repre-int, *nsu2irea &un"a'ental, a 'ateriei ii "e a trans'ite "e la o genera+ie la alta. "e la *nainta2i la ur'a2i. 'esa:ele "e speci&icitate 1*nsu2iri sta(ile ale speciei. ale grupului. ale in"i i"ului3 su( &or'a 'atricei4co"ului genetic! Se 'o2tenesc. "atorit, 'ecanis'elor ere"it,+ii8 *nsu2iri co'une pentru toat, specia u'an, 1organi-area corporal,. tipurile "e organe. siste'e 2i aparate anato'ice. tre(uin+ele &un"a'entale pentru ia+, < hran,. aer. ap, etc. re&le/ele necon"i+ionate39 *nsu2iri in"i i"uale &i-ice 1'asa corporal,. con&or'a+ia corporal, 2i a &e+ei. pig'entarea pielii. culoarea ochilor 2i a p,rului. pilo-itatea3. (iochi'ice 1grupa sanguin,. structura celulelor. particularit,+ile 'eta(olice3. &unc+ionale 2i psihice 1particularit,+ile siste'ului ner os. particularit,+ile percepti e)sen-oriale.pre"ispo-i+ii care intr, *n structura aptitu"inilor3! =

M!D134 i'plica totalitatea ele'entelor naturale 2i sociale. 'ateriale 2i culturale cu care in"i i"ul interac+ionea-,. "irect sau in"irect! ;actorii "e 'e"iu care in&luen+ea-, "e- oltarea pot &i8 interni 1&actorii (iologici care in&luen+ea-, "e- oltarea &,tului *n cele > luni "e ia+, intrauterin,. con"i+iile "e hran, 2i c,l"ur, *n 'e"iul intrauterin3 2i externi. Cei e/terni. la r0n"ul lor. pot &i8 &i-ici 1con"i+ii cli'aterice. geogra&ice. &lor, 2i &aun,. calitatea ali'enta+iei 2i aerului3 2i sociali 1neorgani-a+i sau spontani 2i organi-a+i8 socioecono'ici. socioigienici. sociopro&esionali. socioculturali. socioa&ecti i etc!3! Me"iul repre-int, &actorul care trans&or', poten+ialul ere"itar *n co'ponent, psihic, real,. care u'ani-ea-, &iin+a 2i &unc+iile sale (iologice9 Ac+iunea &actorilor "e 'e"iu poate &i si'ultan, sau succesi ,. ast&el c, interac+iunea lor poate genera "ou, categorii "e consecin+e8 o "e- oltare &,r, pro(le'e. "ac, ac+iunea acestor 'e"ii este con ergent, 2i po-iti ,9 (loca:e 'a:ore *n "e- oltare "ac, ac+iunea 'e"iilor este "i ergent, 1situa+ia con&lictului aloric *ntre 'e"iul &a'ilial 2i cel 2colar3! Speci&icul in&luentelor e"ucati e "in &a'ilie si 2coal, in&luen+ea-a &un"a'ental tr,s,turile "e personalitate!? Cei sapte ani "e acasa? ca punct "e plecare in iata a iitorului a"olescent tanar sau a"ult sunt cre+ia. re-ultatului in&luen+ei tipului "e e"uc+ie pri'it, *n &a'ilie! ;a'ilie nuclear, sau &a'ilie e/tins,. &a'ilie 'onoparental,. &a'ilie cu p,rin+i iolen+i. a&la+i per'anent *n con&lict. alcoolici. p,rin+i ale c,ror orient,ri se/uale pot gener, 'uta+ii pro&un"e *n structura personalit,+ii copilului!!!sunt nu'ai oparte "in acei &actori "e natur, &a'ilial, care &or sculpta caracterul copilului. iitor a"ult! Deoarece contri(u+iile ere"it,+ii 2i 'e"iului sunt necesare "ar nu su&iciente. *n procesul "e- olt,rii "epline a &iin+ei u'ane este "eter'inant, contri(u+ia singurului 'e"iu cu alen+e e/clusi po-iti e < mediul educaional. /limatul educaional 5n familie Conceptul "e e"uca+ie &a'ilial, 2i)a l,rgit treptat s&era.&,r, s, a&ecte-e prioritatea acor"at, raporturilor p,rin+i)copii.spre interesul actual! *n sens larg.conceptul "e e"uca+ie &a'ilial, se re&er, la8acti itatea "es&,2urat, "e p,rin+i *n e"erea e"uca+iei copiilor lor9acti itatea "e inter en+ie social, reali-at, *n scopul preg,tirii.spri:inirii sau suplinirii p,rin+ilor *n acti itatea lor "e e"ucare a copiilor!1E!.St,nciulescu.#>>@3!/limatul educaional familial este o &or'a+iune psihosocial, &oarte co'ple/,:cuprin-0n" ansa'(lul "e st,ri psihice.'o"uri "e rela+ionare interpersonal,.atitu"ini ce caracteri-ea-, grupul o perioa", 'are "e ti'p! Acest cli'at poate &i po-iti sau negati ! Mult ti'p s)a consi"erat c, "e-organi-area &a'iliilor constituie cau-a aproape sigur, a co'porta'entului "e iant. aceast, con ingere &iin" sus+inut, "e "i erse statistici care arat, c, un nu',r 'are "e "elic en+i pro in "in aceast, categorie "e &a'ilii! Cercet,ri 'ai recente arat, c, nu "e-organi-area &a'ilial, *n sine sugerea-, "elic en+,! ;a'ilia "e-organi-at, este "e &apt o &a'ilie care 2i)a pier"ut integritatea prin separarea p,rin+ilor prin "i or+."ecesul unuia "in p,rin+i.p,r,sirea "o'iciliului "e c,tre un p,rinte etc!

A!B!Goo"e1#>C#3 &ace ur',toarea clasi&icare a &a'iliilor "e-organi-ate8 &a'ilia inco'plet unit, sau nelegiti',9 C

&a'ilia "e-'e'(rat, ca ur'are a *n"ep,rt,rii unuia "intre so+i prin8"i or+.separare.p,r,sire.etc9 &a'ilia tip?c,'in gol?*n ca"rul c,reia p,rin+ii tr,iesc *'preun,.*ns, rela+ionarea 2i co'unicarea sunt reali-ate 'ini'al.&,r, a &i unul suport e'o+ional pentru altul9 &a'ilia *n cri-,."atorit, unor cau-e ce "eter'in, a(sen+a te'porar, sau per'anent, a unuia "intre so+i8"ecesul. "eten+,. r,-(oi. etc!9 e/isten+a *n &a'ilie a unor situa+ii care "eter'in, &un"a'ental e2ecurile co'porta'entului "e rol 'arital rretar"are 'intal, se er, a copilului.psiho-a copilului sau a partenerului.(oli cronice incura(ile! Stu"iile asupra "elic en+ei :u enile au ar,tat c,.*n 'are ',sur,.at'os&era "in familiile dezorganizate, lipsa autorit,+ii p,rinte2ti. a controlului precu' 2i a a&ec+iunii "in partea acestora. ca ur'are a "i or+ului.i)au "eter'inat pe copii la a"optarea unor acte sociale 2i antisociale! Di or+ul care "uce la "e-organi-area &a'iliei. poate contura serioase tul(ur,ri "e co'porta'ent ce con"uc la nea"aptare social,! Unele stu"ii &,cute pe ia+a unor 'ari cri'inali au e i"en+iat ca surs, principal, "e agresi itate 'o"elele co'porta'entale *nt0lnite *n &a'ilia "e-organi-at, "e apartenen+,! E/ist,. &a'ilii care "e2i sunt organi-ate. se caracteri-ea-, prin accentuate st,ri con&lictuale "e intensitate "i&erit, 2i care se pot *ntin"e pe o lung, perioa", "e ti'p! In situa+ia *n care intensitatea. con+inutul. &or'a "e 'ani&estare 2i &rec en+a con&lictelor con:ugale cap,t, alen+e "e-organi-atoare. acestea "e in si'pto'e pentru sin"ro'ul "is&unc+ional &a'ilial! ;a'iliile caracteri-ate printr)un potenial conflictogen ri"icat 2i puternic caren+ate "in punct "e e"ere psihoa&ecti 2i psiho'oral a&ectea-, *n cea 'ai 'are ',sur, procesul "e 'aturi-are psihologic, 2i psihosocial, a personalit,+ii copiilor! ;uga "e acas,. asociat, cu lipsa "e supra eghere parental, *i "eter'in, s, a"ere la grupuri cu un poten+ial "elic en+ial! Stu"iile &,cute au anali-at gra"ul "e preg,tire pentru ia+, a a"olescen+ilor e/pri'at prin gra"ul "e 2colari-are co'parati *ntre cele "ou, tipuri "e &a'ilii.constat,' c,.copii pro enin" "in &a'ilii "e-organi-ate sunt 'ai pre"ispu2i la a(an"on 2colar "ec0t cei cu &a'ilii organi-ate! Stu"iile reali-ate au g,sit unele corela+ii po-iti e *ntre originea social, a copiilor 2i succesul 2colar.nu at0t enitul p,rin+ilor este i'portant pentru reu2ita 2colar, c0t ni elul "e- olt,rii cogniti e. aria(il, ce "epin"e "e ni elul "e cultur, 2i e"uca+ie al p,rin+ilor! ;a'iliile apar+in0n" claselor in&erioare alori-ea-, 'ai pu+in instruc+ia4e"uca+ia 2colar, ca &actor "e reu2it, social,.pre&er0n" &rec ent 2coli cu o cali&icare rapi",.un salariu 2i alte a anta:e! /opii din familii organizate au 2anse 'ult 'ai 'ari "e a)2i continua 2colari-area *ntr)un liceu sau 2coal, pro&esional,! Cli'atul socio)a&ecti 2i 'oral al &a'iliei este 'ult 'ai pertur(at atunci c0n" *n &a'ilie sunt ca-uri "e alcoolis'."e i'oralitate 2i "e antece"ente penale! A"olescen+ii pro eni+i "in &a'ilii cu pertur(,ri ale cli'atului 'oral.socio)a&ecti at'os&er, con&lictual, se pot asocia 'ai u2or grupurilor "elictogene! 2i cu

P,rin+ii. &or+a+i "e *'pre:ur,ri. trans&er, institu+iilor o (un, parte "in o(liga+iile 2i 'isiunile lor &a+, "e proprii copii.ace2tia s&0r2esc prin a se 'aturi-a "e ti'puriu! Practica 'o"ern, a consilierii 2i orient,rii 2colare nu poate l,sa *na&ara ac+iunii sale 2i i'plicarea *n acti itate a p,rin+ilor. partenerilor sociali sau chiar a tinerilor *n2i2i. *n 'o" speci&ic.ace2tia pot contri(ui la actul consilierii 2i orient,ri prin 1M!.Big,u.$DD#38 spri:inirea "e c,tre p,rin+i a propriilor copii *n alegerea li(er, a iitoarei lor cariere. g,sirea unui loc "e 'unc,. sl,(irea stereotipurilor 2i pre:u"ec,+ilor cu pri ire la 'unc,. *ncura:area 'o(ilit,+ii *n e"erea &or',rii pro&esionale sau e/ercit,rii unei pro&esii coparticiparea partenerilor sociali la &or'area pro&esional,. se'nalarea schi'(,rii 'uncii *n plan tehnologic. in&or'area solicitan+ilor cu pri ire la "ina'ica econo'ic, 2i a ocup,rii &or+ei "e 'unc,. o&erirea posi(ilit,+ii tinerilor "e a se &or'a 2i lucra *n *ntreprin"eri. i'plicarea tinerilor *n2i2i *n spri:inirea altora pentru cre2terea accesului la ser iciile "e consiliere 2i orientare. 'ai ales. *n situa+iile c0n" ace2tia au anu'ite "i&icult,+i "e natur, econo'ic,. cultural,. "e e"uca+ie. origine etnic, sau sunt re-i"en+i *n 'e"iul rural! Pon"erea in&luen+ei p,rin+ilor asupra copiilor lor *n alegerea unei cariere este. "e 'ulte ori. "ecisi ,! Pon"erea *n care ele ii +in sea'a "e "orin+a p,rin+ilor cu pri ire la &iliera 2colar, "e ur'at 2i pro&esia iitoare sca"e pe ',sur, ce ace2tia sunt inclu2i *n ni eluri 'ai *nalte "e 2colari-are! EDUCA>IA ine s, ar'oni-e-e "atele o&erite "e ere"itate 2i 'e"iu. *n 'o" creator 2i a"aptat &iec,rui in"i i" 1sau grup "e in"i i-i3! Aceasta "eoarece ceea ce s)a "o e"it. *ntr)un 'o'ent sau pentru un in"i i". (ene&ic. poate &i ",un,tor *ntr)un alt 'o'ent sau pentru un alt in"i i"! !duco,are sau educo,ere insea'na in li'(a latina Ea creste. a hrani. a "e- olta?!!!e"ucatia repre-int, ansa'(lul acti it,+ilor 2i in&luen+elor po-iti e. pe ter'en lung. care i'plic, &iin+a u'an, ca &actor al propriei sale "e eniri! Deoarece "e- oltarea este un proces cu legit,+i interne proprii. e"uca+ia nu tre(uie s, e/ercite o presiune e/terioar,. coerciti ,. asupra in"i i"ului. ea tre(uie s, &ie sti'ulati ,! E"uca+ia "epin"e "e ceilal+i "oi &actori 1ere"itatea 2i 'e"iul3 2i nu poate a ea puteri neli'itate 1nu poate co'pensa *n totalitate o ere"itate a&ectat, 2i nici un 'e"iu total "e&a ora(il3"ar. intr)o anu'it, ',sur, e"uca+ia poate accelera "e- oltarea psihic, prin arietatea e/perien+elor "e *n ,+are care)2i propun re"ucerea "ecala:ului *ntre capacit,+ile pre-ente ale in"i i"ului 2i un ni el superior al acestora! 5n conclu-ie. "e- oltarea psihic, este un proces pluri"eter'inat. a 0n" ur',toarele particulariti8 se spri6in pe ereditate, folosete datele oferite de mediu i este diri6at de educaie7 se desfoar 5n contextul activitii proprii de 5nvare, fiind impulsionat de motivaie7 este deplin 5n condiiile interaciunii optime 5ntre cei trei factori, respectiv atunci c8nd exist o coresponden 5n timp 5ntre desfurarea programului ereditar i cantitatea i calitatea influenelor externe7 are o traiectorie ascendent din punct de vedere calitativ, non9 linear i imprevizibil7 este individual 5n sensul c prezint numeroase aspecte de F

difereniere, dincolo de legile general9umane de dezvoltare7 este sistemic, 5n sensul c orice sc0imbare produs 5ntr9o anumit zon va avea efecte asupra 5ntregii dezvoltri7 este stadial, 5n sensul c anumite perioade ale vieii se coreleaz cu sc0imbri cantitative i calitative specifice. $ alt rezumare este prezentat de Diane apalaia in cartea sa despre dezvoltarea uman cit8ndu9l pe i aul :. :altes care consider c dezvoltarea uman pe toat durata vieii este diri6at de urmtorele principii: (+, dezvoltarea dureaz toat viaa7 (), dezvoltarea este multidimensional7 (;,dezvoltarea este muldirecional7 (<, influena biologiei i cea a culturii se modific de9a lungul vieii7 (=, dezvoltarea presupune modificarea alocrii resurselor7 (>, dezvoltarea prezint plasticitate7 (?, dezvoltarea este influenat de contextul istoric i cultural. Mediu1 colar este re@erva de educaie a familieiA 1nvm8ntul 5n 'om8nia Con&or' raportului c,tre UNESCO al Co'isiei Interna+ionale pentru E"uca+ie. e"uca+ia tre(uie s, :oace un rol &un"a'ental *n "e- oltarea in"i i"ului 2i a societ,+ii! Co'isia nu e"e *n e"uca+ie un re'e"iu 'iraculos sau o &or'ul, 'agic, ce ar per'ite "eschi"erea por+ilor spre o lu'e *n care toate i"ealurile s, poat, &i atinse.ci ca pe unul "intre principalele 'i:loace "isponi(ile pentru a culti a o &or', "e "e- oltare u'an, 'ai a"0nc, 2i 'ai ar'onioas,."uc0n" ast&el la re"ucerea s,r,ciei.e/clu"erii sociale.ignoran+ei.opresiunii 2i r,-(oiului! Se poate spune c, *n ,+area per'anent, per'ite organi-area "i&eritelor etape ale e"uca+iei.trecerea e&icient, "e la o etap, la alta 2i "i ersi&icarea c,ilor "e trecere prin siste'ul e"uca+ional &iecare etap, &iin".poten+at,! Aceasta per'ite e itarea pro(le'ei spinoase a op+iunii pentru selec+ia *n &unc+ie "e aptitu"ini.care a'pli&ic, riscul e2ecului *n *n ,+,'0nt 2i al e/clu"erii "in siste'."ar 2i pentru o e"uca+ie accesi(il, tuturor.ceea ce "uce la inhi(area talentului! E"uca+ia poate pro'o a coe-iunea *n ',sura *n care +ine cont "e "i ersitatea in"i i-ilor 2i a grupurilor.*ncerc0n" *n acela2i ti'p s, nu pro oace 'arginali-area sau e/clu"erea social, a acestora! Siste'ele "e *n ,+,'0nt o&iciale tin" s, "e- olte cunoa2terea a(stract, *n "etri'entul altor calit,+i.cu' ar &i i'agina+ia.capacitatea "e co'unicare."e a con"uce.si'+ul 2i "i'ensiunea spiritual, a e/isten+ei sau *n"e'0narea 'e2te2ug,reasc,! Re&or'a *n ,+,'0ntului *n Ro'0nia su(linia-, i'portan+a co'ut,rii accentului "e pe latura in&or'ati , a procesului e"ucati spre cea &or'ati ,.at0t "e "e&icitar, p0n, nu "e'ult! *n ,+,'0ntul "e tip tra"i+ional se &ocali-ea-, pe aspectele cogniti e ale ele ului.ur',rin" prepon"erent ur',rirea lui sec en+ial, pe "iscipline 2colare! Structura *n ,+,'0ntului general o(ligatoriu 2i liceal "in +ara noastr, este ur',toarea8 >

 Gcoala general, "e F ani.*'p,r+it, *n "ou, cicluri8 )pri'ar 1pri'ele 7 clase39 )gi'na-ial 1clasele V)VIII3! Liceul 1clasele IH)HII3! %ituaia /42%!1 O a creat destule controverse dar se pare c lucrurile au intrat pe fgaul lor, asemntor cu sistemele de educaie din statele dezvoltate. Bnvm8ntul liceal Liceul se organi-ea-, ca *n ,+,'0nt "e -i.seral sau cu &rec en+, re"us,! In licee se pot *nscrie ele i a(sol en+i ai *n ,+,'0ntului gi'na-ial cu certi&icat "e capacitate1*ncep0n" cu anul 2colar #>>>4$DDD.e/a'enul "e capacitate constituie un criteriu pentru a"'iterea *n *n ,+,'0ntul liceal3. *n ,+,'0ntul liceal1&iliere 2i pro&iluri38 teoretic8 real 2i u'anist9 tehnologic8 tehnic.ser icii.e/ploatarea resurselor naturale. protec+ia 'e"iului etc!9 oca+ional8 'ilitar.teologic.sporti .artistic.pe"agogic etc! Stu"iile "e ni el liceal se consi"er, *ncheiate prin sus+inerea unui e/a'en na+ional "e (acalaureat.*n ur'a c,ruia se o(+ine "iplo'a "e (acalaureat! Stu"iile &ilierelor tehnologice 2i oca+ionale se pot *ncheia 2i cu un e/a'en "e certi&icare a co'peten+elor pro&esionale. separat "e e/a'enul "e (acalaureat! ;or'area o&erit, "e liceele tehnologice per'ite continuarea stu"iilor *n oricare "in "o'eniile *n ,+,'0ntului superior.prin sus+inerea unui e/a'en "e a"'itere! La ter'inarea liceului.ele ii au ur',toarele alternati e8 "ac, au o(+inut "iplo'a "e (acalaureat pot continua stu"iile *n *n ,+,'0ntul superior 2i *n toate tipurile "e 2coli postliceale! "ac, nu au o(+inut "iplo'a "e (acalaureat pot continua stu"iile *n 2colile postliceale cu e/cep+ia celor sanitare. "ac, au o(+inut sau nu "iplo'a "e (acalaureat pot intra pe pia+a &or+ei "e 'unc,! *n ,+,'0ntul 'o"e' ro'0nesc tre(uie s, ai(, ca scop nu "oar a(sol en+ii (ine in&or'a+i.ci &or'area "e persoane cu resurse a"aptati e la solicit,rile sociale 2i psihologice ale ie+ii! Ele ul are ne oie "e pre-en+a unor institu+ii sociale care s,)l sus+in, *n re-ol area situa+iilor con&lictuale cu care se con&runt, sau *n 'en+inerea unui echili(ru "ina'ic *ntre gra"ul "e solicitare "in partea societ,+ii 2i posi(ilit,+ile sale "e a r,spun"e "i erselor solicit,ri! In &unc+ie "e aptitu"ini 2i *nclina+iile lor &ire2ti.care "i&er, *nc, "in 'o'entul na2terii.copii nu (ene&icia-, *n acela2i 'o" "e resursele e"uca+ionale ale co'unit,+ii! Copii pot su&eri e2ecuri "ac, 2coala pe care o ur'ea-, nu pune *n aloare talentele 2i a'(i+iile lor.e"uca+ia tre(uie s, +in, cont 2i "e tra"i+iile culturale ale grupurilor care co'pun societatea! De- oltarea ar'onioas, a personalit,+ii copilului.a'eliorarea 2i *nl,turarea aspectelor atitu"inale 2i psihoco'porta'entale negati e ce pot apare *n ca"rul acestui proces &ac necesar, o #D

acti itate siste'atic, "e consiliere 2i "e asisten+, psihope"agogic, at0t la ni elul in"i i"ului c0t 2i la cel al grupurilor 2colare! Intro"ucerea acestei arii curriculare *n Planul)ca"ru pentru *n ,+,'0ntul pri'ar.gi'na-ial 2i liceal ur',re2te atingerea unor scopuri ce "ecurg "in principiile &un"a'entale ale re&or',rii siste'ului e"uca+ional ro'0nesc! Aceast, arie curricular, ine *n *nt0'pinarea ne oilor &un"a'entale ale oric,rui copil 2i a"olescent ;or'area unui stil "e ia+, s,n,tos.controlul stresului."o(0n"irea "e repere *n orientarea 2colar, 2i pro&esional, sunt con"i+iile esen+iale pentru "e- oltarea ar'onioas, a personalit,+ii ele ului! /onsilierea i orientarea colar i profesional Aria curricular, EConsiliere 2i orientare?r,spun"e ne oii ca 2coala s, "e in, a ele ului 2i pentru ele . ne oii ca ele ul 2i pro&esorul s, "e in, parteneri *n "es&,2urarea procesului e"uca+ional.ca ele ul s,)2i i"enti&ice 2i s,)2i construiasc, *n 2coal, 2i cu a:utorul pro&esorului traseul "e enirii pro&esionale 2i u'ane! Co (ilierea &(i/o&eda,o,ic Ca-angiu A!1#>@C3 spunea c, orientarea 2colar, 2i pro&esional, este "o'inant, teoretic 2i 'eto"ologic."e o concep+ie psihope"agogic, sau e"ucati )&or'ati ,! Aceast, concep+ie nu se li'itea-, strict la po-i+iile concep+iei psihope"agogice.lansat, "e 2coala &rance-,.ci are o larg, "eschi"ere.cuprin-0n" toate ele'entele ia(ile ale altor concep+ii anterioare 2i actuale! Dac, echea concep+ie e"ucati )&or'ati , era centrat, pe "e- oltarea intereselor 2i aptitu"inilor u'ane.concep+ia conte'poran, asupra orient,rii. i-ea-, *n 'o" egal.aptitu"inileu'ane.concep+ia conte'poran, asupra orient,rii. i-ea-, *n 'o" egal.aptitu"inile 2i *nclina+iile in"i i"uale.interesele pro&esionale 2i 'oti a+iile.precu' 2i pro(le'atica "e enirii u'ane."e integrare social,! In Ro'0nia consilierea psihope"agogic, 2colar, are ca tra"i+ie ur',toarele tipuri "e ser icii8 ) institu+ii 2i ser icii speciali-ate.acestea a 0n" caracter o&icial9 ) ser icii 'i/te.cuprin-0n" Ca(inetele psihope"agogice 2colare "e OSP."eser ite "e speciali2ti.precu' 2i acti itatea "e consiliere prestat, "e pro&esorul "iriginte! O "o'inant, a consilierii psihope"agogice 2colare "in Ro'0nia poate &i consi"erat, consilierea pe pro(le'e "e orientare 2colar, 2i pro&esional,. a&ir'a+ie sus+inut, "e &aptul c, 'a:oritatea cercet,rilor psihope"agogice p0n, *n #>F> i-ea-, &ie psihologice ale ie+ii! Ele ul are ne oie "e pre-en+a unor institu+ii sociale care s,)l sus+in, *n re-ol area situa+iilor con&lictuale cu care se con&runt, sau *n 'en+inerea unui echili(ru "ina'ic *ntre gra"ul "e solicitare "in partea societ,+ii 2i posi(ilit,+ile sale "e a r,spun"e "i erselor solicit,ri! In &unc+ie "e aptitu"ini 2i *nclina+iile lor &ire2ti.care "i&er, *nc, "in 'o'entul na2terii.copii nu (ene&icia-, *n acela2i 'o" "e resursele e"uca+ionale ale co'unit,+ii! Copii pot su&eri e2ecuri "ac, 2coala pe care o ur'ea-, nu pune *n aloare talentele 2i a'(i+iile lor.e"uca+ia tre(uie s, +in, cont 2i "e tra"i+iile culturale ale grupurilor care co'pun societatea!

##

De- oltarea ar'onioas, a personalit,+ii copilului.a'eliorarea 2i *nl,turarea aspectelor atitu"inale 2i psihoco'porta'entale negati e ce pot apare *n ca"rul acestui proces &ac necesar, o acti itate siste'atic, "e consiliere 2i "e asisten+, psihope"agogic, at0t la ni elul in"i i"ului c0t 2i la cel al grupurilor 2colare! Intro"ucerea acestei arii curriculare *n Planul)ca"ru pentru *n ,+,'0ntul pri'ar.gi'na-ial 2i liceal ur',re2te atingerea unor scopuri ce "ecurg "in principiile &un"a'entale ale re&or',rii siste'ului e"uca+ional ro'0nesc! Aceast, arie curricular, ine *n *nt0'pinarea ne oilor &un"a'entale ale oric,rui copil 2i a"olescent ;or'area unui stil "e ia+, s,n,tos.controlul stresului."o(0n"irea "e repere *n orientarea 2colar, 2i pro&esional, sunt con"i+iile esen+iale pentru "e- oltarea ar'onioas, a personalit,+ii ele ului! I.$. Periodizarea dezvoltrii uma e O perioa"a "estul "e 'are "in istoria cercetarii in "o'eniul psihologiei arstelor s)a ehiculat i"eea ca c, "e- oltarea copilului este un proces continuu. liniar. iar a"olescen+a. "e e/e'plu. nu este un sta"iu "e "e- oltare. copilul &iin" consi"erat un a"ult 'ai 'ic! No+iunea "e Ista"iu "e "e- oltareI apare 'ai t0r-iu 2i "e&ine2te totalitatea tr,s,turilor speci&ice unei anu'ite etape "e ia+, co'une pentru copiii "e aceia2i 0rst,! Legat "e aceast, a(or"are apare ter'enul "e dezvoltare stadial (stadialitate,! %tadiul psi0ic repre-int, un ansa'(lu "e caracteristici psihice (ine conturate 2i "i&eren+iate calitati . care per'it i"enti&icarea particularit,+ilor ase',n,toare la in"i i-i a&la+i *n aceea2i perioa", "e 0rst,. precu' 2i particularit,+ile "i&erite la in"i i-i a&la+i *n "i erse perioa"e "e 0rst,! Rela+ia *ntre 0rst, 1e/pri'at, prin conceptele "e etape 2i cicluri "e 0rst,3 2i sta"iul "e "e- oltare psihic, este una "e corespon"en+, relati , *n sensul c, schi'(area 0rstei 1cronologice3 nu a"uce auto'at 2i schi'(area ie+ii psihice! De e/e'plu. *n "e- oltarea copilului. "e la D)#F ani. s)au sta(ilit 'ai 'ulte etape4sta"ii! Chiar "ac, aceste etape nu sunt i"entice ca li'it, "e 0rst, *n toate a(or",rile. "i&eren+ele sunt nese'ni&icati e! Gcoala ro'0neasc, "e psihologie consi"er, c, "e- oltarea psihic, a copilului cuprin"e ur',toarele perioa"e8 D <# an ) sugarul # < % ani ) copilul 'ic 1pri'a copil,rie3 % < C ani ) pre2colaritatea C < ## ani ) 2colarul 'ic ## < #7 ani ) pu(ertate #7 < #F ani ) a"olescen+, 5n literatura "e specialitate conte'poran, e/ista o 'ai 'are concor"an, *ntre autori in acceptarea coninutului psihic al &iec,rui sta"iu al "e- olt,rii 1"i'ensiunea "escripti , a cunoaterii3 "ec0t *n preci-area cau-elor i 'ecanis'elor care susin acest coninut! susin Ca 2i repre-entare gra&ic, a c,l,toriei prin ia+, a &iin+ei u'ane a' consi"erat &oarte e/presi , aceast, re"are! CICLURILE 8IE>II FA1ILIALE

#$

Des&,2urarea ie+ii "e &a'ilie "e la o&iciali-area c,s,toriei p0n, la ,"u ie i-ea-, opt sta"ii8 #! *nceputul ie+ii "e &a'ilie9 $! apari+ia copiilor9 %! &a'ilia cu copii pre2colari9 7! &a'ilia cu copii 2colari9 =! &a'ilia cu a"olescen+i9 C! &a'ilia ca centru "e lansare. c0n" copiii *ncep s, p,r,seasc, &a'ilia plec0n" la 2coal,. c,s,torin"u)se. anga:0n"u)se sau sta(ilin"u)2i propria re-i"en+,9 @! &a'ilia "e 0rst, 'i:locie. caracteri-at, *n general "e perioa"a c0n" to+i copii au plecat 2i au r,'as cei "oi so+i. cunoscut, ca 2i sta"iul "e ..cui( gol?9 F! &a'ilia "e 0rst,. un"e &eno'enele proe'inente sunt pensionarea 2i ,"u ia! Un alt autor. *n anul #>@D. R. Jill restr0nge aceast, sche', la nu'ai cinci sta"ii. nu'in")o ..Sche'a ciclurilor ie+ii &a'ilialeKK! 5n aceast, sche', sunt preci-ate inter alele "e ti'p *n care se pro"uc schi'(,ri *n "e- oltarea &a'iliei. "isting0n"u)se ur',toarele cicluri8 #! sta"iul ini+ial al cuplului &,r, copii9 $! sta"iul ie+ii cuplului cu pre2colari9 %! sta"iul &a'iliei cu copii cu 0rsta 2colar,9 7! sta"iul &a'iliei p,r,site "e copii "e eni+i a"ul+i9 =! sta"iul ..&a'ilieiKK o'ului singur sau ,"u ia! 1Ilu+. P!. $DD=. p!#=%3 5n &a-ele "e a"ult t0n,r. c,snicia este *n plin, consoli"are. procesul "e a"aptare acti . cu etape "e cre2tere. &a'ilia &iin" preocupat, "e "orin+a "e a 'en+ine con&ortul a&ecti ! Rolurile *n &a'ilie *ncep s, se "i&eren+ie-e 2i s, se consoli"e-e. se sta(ilesc reguli "e (a-, ale &a'iliei. -onele "e toleran+, 2i intoleran+, *n cre2terea copiilor. l,rgin"u)se ast&el inti'itatea! 1Note "e curs ..Psihologia relatiilor "e cuplu si &a'ilieKK. A! Arsene?3 5n etapa cuprins, *ntre %7 2i 7= ani rolul parental "e ine 'ai *nc,rcat. "atorit, procesului "e cre2tere a copiilor intrarea lor *n 2coal,! Rolurile pro&esionale 2i cele parentale &iin" *n e/pansiune 2i 'ai co'plicate. se pro"uce o ero"are a caracterului i'perios al se/ualit,+ii! Ceea ce contri(uie la aceasta ero"are sunt o(oseala. insatis&ac+iile! Se creea-, *n acela2i ti'p un gra" 'ai a"0nc al inti'it,+ii 2i con&ortului a&ecti ! Este a"esea perioa"a c0n" pot inter eni cri-e *n c,snicie. ce se pot sol"a. uneori cu "i or+! 1Note "e curs ..Psihologia relatiilor "e cuplu si &a'ilieKK. A! Arsene?3 5n a "oua etap, "e a"ult cuprins, *ntre 7= 2i == ani. ia+a "e &a'ilie "e ine *nc,rcat, cu o oarecare tensiune "inspre "irec+ia rolului parental. "ata &iin" cre2terea ten"initei copiilor la *nc,lcarea regulilor! Se pro"uc ast&el noi pro(le'e. pot ap,rea chiar con&licte. tensiuni *n &a'ilie a'pli&icate "e &ragilitatea s,n,t,+ii 'a'ei. *n apropiere "e 'enopau-, care poate &i parcurs, cu an/ietate 2i ner o-itate! Li(i"oul se te'perea-, "iscret la a'(ii parteneri! 1Note "e curs ..Psihologia relatiilor "e cuplu si &a'ilieKK. A! Arsene?3 5n etapa "e a"ult "e "up, == ani. rolul parental "e ine 'ai co'ple/ prin plecarea "in casa p,rinteasc, a pri'ului copil 2i prin intrarea *n cri-, a su(i"entit,+ii pro&esionale. prin "e-anga:area pro&esional,! Leg,tura 'atri'onial, "e ine una "e securi-are! Apari+ia nepo+ilor re&ace ciclul ie+ii. al rela+iei 2i "orin+elor ) la un nou ni el ) resta(ilin" *nc, o "at, planurile "e iitor ale persoanei! 1Note "e curs ..Psihologia relatiilor "e cuplu si &a'ilieKK. A! Arsene?3

#%

Ciclurile ietii

Nu e "i&icil "e o(ser at &aptul c, etapele. ciclurile. sta"iile pe care cercet,torii *n "o'eniu se str,"uiesc s, le "eli'ite-e sunt "i&icil "e !!!"eli'itatL /ltoria prin via cu' o nu'esc "istinsele autoare ale De- olt,rii u'ane 1Papalia. D! $D#D3 are o traiectorie relati algorit'ic,. etapele sunt "estul "e rigi"e *n cronologia lor "e2i con+inutul &iec,reia are o conota+ie euristic, L Personalitaea este unic,. original, 2i irepeta(il,L ;iecare persoan, este creaia *'pre:ur,rilor sale "e ia+,. a ere"it,+ii ca su(strat ce ur'ea-, a &i prelucrat "e 'e"iu 2i in&luen+at "e e"uca+ieL Di&eren+ie' "ou, 'ari etape8 ETAPA PRENATALM < perioa"a *n care se conturea-, 2i se construiesc toate co'ponentel organis'ului. inclusi ele'ente "e natur, psihic,9 #7

ETAPA POSTNATALM < "e la na2tere p0n, la &inalul ie+ii. care inclu"e trei cicluri "e "e- oltare 8 #! ciclul "e cre2tere 2i "e- oltare 1o)$= ani3 <se "e- olt, toate capacit,+ile &i-ice 2i psihice speci&ice speciei u'ane9 $! ciclul "e 'aturi-are 1$= ani ) CD4C= ani3 < capacit,+ile &i-ice 2i psihice se 'ani&est, "eplin9 %! (,tr0ne+ea 1"up, C=ani3) capacit,+ile in"i i"ului intr, *n "eclin! STADII DE DENVOLTARE 8 #! sta"iul sugarului 1pri'ul an "e ia+,3 ) se "e- olt, sensi(ilitatea i-ual,. au"iti ,. tactil,. etc!. apar percep+iile. *ncep s, &uinc+ione-e 'ecanis'ele er(ale 2i se structurea-, inteligen+a nu'it, sen-orio < 'otorie 1Piaget39 $! sta"iul antepre2colar sau pri'a copil,rie 1#)% ani3 ) achi-i+ii i'portante8 or(irea. 'ersul. se "e- olt, con2tiin+a "e sine9 %! sta"iul pre2colarit,+ii sau a "oua copil,rie 1% ani) C4@ ani3 ) se "e- olt, procesele psihice co'ple/e. se pun (a-ele "e- olt,rii personalit,+ii 2i se "o(0n"e2te capacitatea "e autocontrol oluntar9 7! perioa"a 2colarit,+ii 'ici sau a treia copil,rie 1@ < #D ani3 ) se pun (a-ele capacit,+ilor care asigur, accesul la cunoa2tere. cultur, 2i lu'ea social,9 =! perioa"a pu(ert,+ii sau prea"olescen+a 1*ntre #D < #7 ani39 C! perioa"a a"olescen+ei 1*ntre #7 < $D ani 3 @! perioa"a posta"olescen+ei sau a"oelscen+a t0r-ie 1*ntre $D 2i $= "e ani3 F! sta"iul tinere+ii 1*ntre $7 2i %= "e ani3 ) se "e&initi ea-, i"entitatea pro&esioanl,. socio) cultural,. &a'ilial,. etc! >! sta"iul 0rstei a"ulte 1%= < C= ani3 < puternic, 'aturi-are *n ia+a psihic,. *n special *n ce pri e2te a&ecti itatea 2i personalitatea9 #D! sta"iul "e trecere 1C=)@D ani3 < i"entitatea pro&esional, a in"i i"ului *ncepe s, se "estra'e 1pensionarea3. *ns, capacit,+ile &i-ice 2i psihice sunt la un ni el (un9 ##! pri'a (,tr0ne+e 1@D)FD ani3) capacit,+ile &i-ice 2i psihice *ncep s, sca", iar in"i i"ul *2i restr0nge s&era acti it,+ilor 2i a rela+iilor sociale9 #$! a "oua (,tr0ne+e 1FD ) >D ani3 < apare "epen"en+a "e ceilal+i pentru satis&acerea ne oilor #%! 'area (,tr0ne+e 1"up, >D ani3! Cu c0t ne situ,' 'ai aproape "e *nceputul "e- olt,rii 1*n copil,ria 'ic,. "e e/e'plu3. unit,+ile "e 0rst, *n care se concentrea-, "i&eren+ele psihologice sunt 'ai 'ici 2i se succe" rapi"! Cu c0t "e- oltarea *naintea-, c,tre 0rstele 'ari. "i&eren+ele sunt "in ce *n ce 'ai greu sesi-a(ile 2i 'ai pu+in spectaculoase! In"i&erent "e sta"iul la care ne re&eri'. structurile psihice e/istente constituie ele'ente "e spri:in. "e gene-, pentru "i&erite *nsu2iri 2i caracteristici psihice caracteristice ur',torului sta"iu! De- oltarea psihic, poate &i ur',rit, pe trei paliere psihice repre-entati e. ast&el *nc0t pute' or(i "espre dezvoltare co, itiv" a)ectiv ?i (ocio6moral. #=

Pre-ena sta"ialit,ii se *nt0lnete at0t *n a(or"area genetic, 1longitu"inal,3 a ieii psihice "eci la ni elul procesualit,ii psihice 1cogniti e. a&ecti e. 'oral)sociale. acionale etc3 < stadii genetice. c0t si *n perspecti ele trans ersale interesate "e unitatea "i erselor aspecte ale ieii psihice *ntr)o etap, anu'e < stadii de v8rst. Decala:ul e/istent intre cele "oua planuri. atat ti'p cat un sta"iu "e arsta poate cuprin"e aspecte ce tin "e "oua sta"ii genetice "i&erite ale aceleiasi procesualitati psihice! Ca ur'are. sta"iul "e arsta nu este i"entic si nici nu se suprapune cu sta"iile genetice ale "i erselor procese psihice E/ist, un "ecala: *ntre "i ersele sta"ii genetice ale proceselor psihice "atorat rit'urilor "i&erite "e "e- oltare! Pe scurt. @. Pia,et a e/pus stadiile dezvoltrii intelectuale. ast&el8 %tadiul senzio9motor (*9) ani, corespun"e "e- oltarii si coor"onarii capacitatilor sen-oriale si 'otorii ale copilului! Principalul Oinstru'ent? psihic al a"aptarii la realitate este sche'a sen-orio)'otorie. in ti'p ce principala Oachi-itie? este per'anena o(iectului! erioada preoperatorie ()9?.C ani, se centrea-a in :urul &unctiei se'iotice 1sau si'(olice3 care constituie o pre'isa o(ligatorie < prin &unctionarea ei psihologica8 interiori-area actiunii. in O'entali-area? acesteia. &iin" etapa in care copilul este pri-onierul propriului sau punct "e e"ere 1egocentris'3 < sa gan"easca ceea ce e"e! Incepan" "in sta"iul ur'ator se pro"uce in ersarea. se'n al aparitiei structurilor logice8 sa a"a ceea ce gan"este! %tadiul operatiilor concrete (?.C9++.+) ani, !5n aceast, perioa",. 'o(ilitatea crescuta a structurilor 'intale per'ite copilului luarea in consi"erare a "i ersitatii punctelor "e e"ere! ;aptul se "atorea-a cristali-arii operatiilor 'intale. care au la (a-a achi-itia re ersi(ilitatii! Copilul poate "e acu' concepe ca &iecarei actiuni ii corespun"e o actiune in ersa care per'ite re enirea la starea anterioara! %tadiul operational9formal (++.+) D +=.+> ani sau niciodata, Se naste posi(ilitatea operatiilor cu operatii! Aceste achi-itii per'it castigarea "i'ensiunii ipotetico)"e"ucti e a gan"irii. ceea ce are ca ur'are in ersarea raportului intre planurile gnoseologice! Daca pana acu' "ru'ul cunoasterii "ucea "e la real la posi(il. acu' posi(ilul "e ine categoria supraor"onata!

L Ao/l'er, pre-inta sase sta"ii ale gene-ei rationa'entului 'oral8 Eivelul premoral sau preconventional (<9+* ani, < stan"ar"ele "e :u"ecata sunt etichetele culturale ale antura:ului. iar &aptele sunt :u"ecate "upa consecintele lor Sta"iul # < al 'oralitatii ascultarii. in care pe"eapsa si reco'pensa sunt criterii &oarte puternice Sta"iul $ < al 'oralitatii he"onis'ului instru'ental nai ! Con&or'area la nor'a este sursa "e (ene&icii. "eci tre(uie reali-ata pentru ca. &iin" reco'pensata. poate &i si placuta in consecintele sale! Eivelul moralitatii conventionale (+*9+; ani, este ni elul con&or'arii la nor'ele e/terioare si al :ucarii rolului "e copil asa cu' este acesta cerut "e uni ersul &a'iliei si "e alte grupuri "e apartenenta! #C

Sta"iul % < al 'oralitatii (unelor relatii! Copilul respecta nor'a "in "orinta "e a &i recunoscut ca un (aiat sau o &ata (una! Incepe sa se pre&igure-e :u"ecata &aptelor "upa intentia lor. nu nu'ai "upa consecinte Sta"iul 7 < al 'oralitatii legii si or"inii! Respectarea autoritatii. a nor'elor si legilor incepe sa apara ca necesitate ce regle'entea-a con"uita tuturor Eivelul autonomiei morale sau al interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale (dupa +; ani, la tinerete sau niciodata,! Acceptarea nor'elor 'orale apare ca &or'a "e i"enti&icare cu grupul "e re&erinta. prin i'partasirea acelorasi "repturi si "atorii! Se 'ani&esta un e&ort "e "e&inire a alorilor 'orale in ter'eni proprii. cu "istantare &ata "e stereotipurile e/istente! Sta"iul = < al 'oralitatii contractuale si al acceptarii "e'ocratice a legii! Legile nu sunt intangi(ile si pot &i schi'(ate pe consi"erente rationale. i-an" utilitatea lor generala! Sta"iul C < al 'oralitatii principiilor in"i i"uale "e con"uita! Se cristali-ea-a propriul siste' "e alori 'orale. prin se'ni&icatiile personale acor"ate conceptelor "e :ustitie. reciprocitate. egalitate. "e'nitate! %tadiile dezvoltrii psi0osociale E Eric6son consi"era ca "upa sta"iile &reu"iene "e "e- oltare 1oral. anal. &alic si genital3 e/ista sta"iile psihosociale ale "e- oltarii eului! Eri6son a e'is i"ee e/istentei unor co'ponente "uale 1po-iti e si negati e3 a&late in opo-itie in &iecare "in cele F sta"ii sau cicluri ale ietii pe care le e/pune! In sta"iul oral 1pri'ul an "e iata3 e/ista relatia (ipolara "e caracteristici incre"ere)neincre"ere. ca e/presii ale "epen"entei copilului "e calitatea ingri:irii parentale! In sta"iul anal 1#)% ani3 se "e- olta caracteristici legate "e autono'ia si e'anciparea copilului "e tutela i'e"iat parentala ersus si'tul rusinii si al in"oielii. ca e/presie a incapacitatii "e a "o(an"i autono'ie! Sta"iul al treilea 1intre 7)= ani3 este un sta"iu "o'inat "e constituirea initiati ei ersus ino atia! Initiati a se 'ani&esta ca 'otorie si intelectuala 1i'aginati a3 si se instru'entea-a prin a(or"area "e tot &elul "e actiuni 1:ocul. co'unicarea prin oca(ular3! Sta"iul al patrulea 1C)## ani3 se consu'a in :urul perechii co'ple'entare "e trasaturi psiho)potentiale sarguinta ersus in&erioritatea! Scoala a(soar(e cea 'ai 'are parte a "isponi(ilitatilor copilului. "ar si i'pune reguli si ten"inte spre sarguinta! Sta"iul al cincilea 1#$)#F ani3 este "o'inat "e constienti-area i"entitatii eului ersus con&u-ia rolurilor. can" se intaresc incre"erea. autono'ia. initiati a! In al saselea ciclu 1 arsta 'i:locie3 perechea "e structuri antrenate este inti'itatea ersus i-olarea! Al saptelea ciclu al ietii i'plica arsta a"ulta 'i:locie si perechea "e relatii altruis' ersus egocentris'! Ciclul al optulea se conturea-a in anii (atranetii ca e/presie a nucleari-arii acti itatii psihice in :urul trairilor "e reali-are ersus "isperare! A' preluat "in literatura "e specialitate 'o"ul *n care autorul corelea-, perioa"a "e 0rst, cu principala achi-i+ie a acperioa"ei respecti e. &actorii sociali care "eter'in, achi-i+ia respecti , precu' si re-onan+a a&ecti , a"iacent, achi-i+iei !

#@

! !ric#son propune ur'atoarea sche'a a sta"ialitatii8 Sta"iul In&antil 1D)# ani3 Copilarie 'ica 1#)% ani3 Copilaria 'i:locie 1%)C ani3 Principala achi-iie ;actorii sociali "eter'inanti Incre"ere s Ma'a sau su(stitutul neincre"ere 'atern Autono'ie s Parintii "epen"enta Initiati a s Me"iul &a'ilial retragere. ino atie Sarguinta. e&icienta s Scoala si grupul in&erioritate "e :oaca I"entitate s Mo"elele si co arstnicii con&u-ie Inti'itate s Prietenii. relatia i-olare "e cuplu Reali-are s ;a'ilia. pro&esia rutina creatoare Integritate s Pensionarea. apusul "isperare ietii Corolarul a/iologic Speranta Vointa ;inalitatea in actiuni 1teleono'ia3 Co'petenta Unitatea Mutualitatea a&ecti a Responsa(ilitatea. "e otiunea Intelepciunea

Copilaria 'are 1C)#$ ani3 A"olescenta 1#$)#F4$D ani3 Tanarul a"ult 1$D)%D4%= ani3 A"ultul 1%=)=D4CD ani3 Patranetea 1CD aniQ3

In conclu-ie8 #! procesul "e- oltarii psihice este "ina'i-at "e &or'e "e con"itionare tot 'ai co'ple/e. in conte/tul carora se "e- olta con"uitele. "ar si iata interioara care constituie "o'eniul constiintei eului ca instanta "e i"enti&icare consistenta. continuitate. energie. insertie si e/presi itate a personalitatii $! procesul "e- oltarii psihice i'pune intelegerea unei relati e cerinte "e raportare a arstei psihologice la arsta cronologica! Desi acestea nu coinci" "eplin. constituie repere i'portante in psihologia si in iata sociala! Stu"iul "e- oltarii o(lig, luarea *n consi"erare a trei "o'enii principale 8 #! Dezvoltarea fizic inclu"e tot ce +ine "e "e- oltarea precu' si aspecte pri in" nutri+ia 2i s,n,tatea! $! Dezvoltarea cognitiv inclu"e toate procesele 'intale care inter in *n actul cunoa2terii sau a a"apt,rii! %! Dezvoltarea psi0o9social. e/pri', i'pactul &a'iliei 2i societ,+ii asupra in"i i"ului! De- oltarea psihic, a in"i i"ului este un proces e/tre' "e co'ple/! Ere"itatea. 'e"iul social 2i e"uca+ia sunt consi"era+i &actori i'portan+i *n "e enirea u'an,!

I.%. Teoriile dezvoltrii uma e #F

De- oltarea u'an,. ca pro(le', "e stu"iu a psihologii "e- olt,rii. este una "estul "e contro ersat,! Ce este 'ai i'portant. -estrea genetic,. e/perien+a personal, a in"i i"ului sau societatea *n care se "e- olt, in"i i"ulR Este "e- oltarea un proces continuu. liniar sau un proces care se "es&,2oar, *n etapeR Iat, c0te a "in *ntre(,rile care "e)a lungul ti'pului au creat "i erse r,spunsuri 2i teorii cu pri ire la "e- oltarea u'an,! Cele 'ai i'portante "intre acestea sunt8 teoria psihanalitic,. teoria *n ,+,rii. teoria u'anist, 2i teoria cogniti ,! #! Teoria &(i/a ali(t Ini+iatorul acestui curent este "octorul Sig'un" ;reu" 1#F=C)#>%>3! Teoria psihanalist, interpretea-, "e- oltarea u'an, prin Eincon2tient? care o 'oti ea-, 2i o coor"onea-,! I'pulsurile acestuia sunt pre-ente per'anent ele in&luen+0n" &iecare aspect al g0n"irii sau co'porta'entului u'an "e la "eci-iile. alegerile i'portante! Cu alte cu inte. ne "ictea-, pe cine s, iu(i'. pe cine s, ur0' sau ce pre&er,' s, '0nc,'. cu ce ne place s, ne *'(r,c,'! Una "in i"eile i'portante ale lui ;reu" *n ceea ce pri e2te "e- oltarea copilului este aceea c, el si'te pl,cere se/ual, 2i are &ante-ii erotice cu 'ult *nainte "e a"olescen+,! Teoria se/ualit,+ii in&antile cuprin"e 'ai 'ulte sta"ii 1sta"ii psiho)se/uale38 a3 "e la na2tere la un an ) sta"iul oral ) gura "e ine centrul sen-a+iilor "e pl,cere ale *ntregului corp 1"e aceea hr,nirea este acti itatea cea 'ai sti'ulant,3! (3 "e la # la % ani ) sta"iul anal ) anusul "e ine locul sen-a+iilor "e pl,cere 1"e aceea pro(le'ele legate "e toalet, sunt cele 'ai i'portante3! c3 "e la % la C ani ) sta"iul &alic ) penisul "e ine cea 'ai i'portant, parte a corpului! P,ie+ii sunt '0n"ri. iar &etele in i"ia-, 2i se 'ir, c, ele nu au a2a ce a! Copiii "e a'(ele se/e au &ante-ii se/uale *n ceea ce *i pri e2te pe p,rin+ii lor. ceea ce le "e- olt, un senti'ent "e culpa(ilitate! "3 @ ) ## ani ) perioa"a "e laten+, ) ne oile se/uale ale copilului se lini2tesc. copilul &olosin"u)2i energia *n acti itatea "e *n ,+are! e3 a"olescen+a ) sta"iul genital ) "e- oltarea organelor se/uale "uce la &ocali-area pl,cerii *n aceast, -on,. a"olescentul a 0n" pl,cere se/ual, 2i satis&ac+ie se/ual,! Cu toate c, teoria psihanalitic, nu este acceptat, *n totalitate 'ulte "in i"eile lui ;reu" sunt &olosite 2i ast,-i 1"e e/e'plu. i"eea con&or' c,reia su(con2tientul 'oti ea-, co'porta'entul nostru. 'ecanis'ele "e ap,rare sunt 'oti ate "e situa+ii con&lictuale 2i se/ualitatea este o co'ponent, i'portant, a co'porta'entului nostru3! ;aptul c,. *n ceea ce pri e2te sta"ialitatea "e- olt,rii copilului. ;reu" pune accentul 'ai ales pe pri'ele trei perioa"e. negli:0n" i'portan+a socialului. a e"uca+iei. li'itea-, teoria sa. acest aspect repre-ent0n" una "in caren+ele teoriei! $! Teoria : v#rii G!P! Aatson #F@F)#>=F a&ir', c, "ac, psihologia tin"e s, "e in, o 2tiin+, atunci ea tre(uie s, stu"ie-e ceea ce se poate e"ea 2i ',sura! Legile (a-ale ale teoriei *n ,+,rii e/plorea-, rela+ia "intre sti'uli 2i r,spunsul la ace2tia. *ntre un anu'e &el "e co'porta'ent 2i sti'ulul care l)a pro ocat! Unele r,spunsuri sunt auto'ate)re&le/ele 1cu' ar &i clipitul la un sti'ul lu'inos puternic3! Cele 'ai 'ulte r,spunsuri sunt *n ,+ate. pe acest lucru (a-0n"u)se teoria *n ,+,rii. care sus+ine c, ia+a este un proces continuu "e *n ,+are. con"i+ionare! #>

Con"i+ionarea sau *n ,+area con"i+ionat, se "es&,2oar, *n "ou, "irec+ii8 #S Co di#io area cla(ic8 este *n ,+area prin asociere! Cel care a &,cut leg,tura *ntre sti'ul 2i r,spuns este neurologul Pa lo $S Co di#io area o&era t < repre-entantul cel 'ai i'portant al acestei teorii este ;! S6inner! El este "e acor" cu teoria *n ,+,rii prin asociere. "ar a&ir', c, un rol 'ult 'ai i'portant *l are *n ,+area con"i+ionat,! 5n *n ,+area con"i+ionat, o 'are i'portan+, o are reco'pensa! Dac, apari+ia unui nou co'porta'ent este *nt,rit, 2ansele ca acest co'porta'ent s, se repete 'ai "es sunt 'ai 'ari! 5nt,rirea este o(+inut, prin reco'pensare 1a unui co'porta'ent po-iti al copilului *nt,re2te posi(ilitatea repet,rii lui 2i *n ,+,rii acestuia3! Reco'pensele pot &i8 (iologice 1"ulciuri. &ructe etc3. 'ateriale 1:uc,rii. :etoane. stelu+e. (ile3. sociale 1lau"a. e i"en+ierea3! Alegerea acestora aria-, *n &unc+ie "e 0rst,. persoan, 2i scop! Li'itele acestui 'o" "e a(or"are a "e- olt,rii u'ane constau *n ignorarea e'oti it,+ii. negarea e/isten+ei su(con2tientului 1li'itea-, *n+elegerea co'porta'entului 2i 'ai ales patologia acestuia3. *n &aptul c, cercet,rile cele 'ai i'portante se (a-ea-, pe stu"iul ani'alelor! %! Teoria uma i(t Repre-entan+ii acestei teorii au o i-iune general,. holistic, asupra "e- olt,rii u'ane. sus+in0n" c, o'ul este 'ai 'ult "ec0t o colec+ie "e instincte. ten"in+e sau con"i+ion,ri &iecare persoan, &iin" unic, 2i "e'n, "e respect! Cei 'ai i'portan+i e/ponen+i sunt A(raha' MasloT 2i Carl Rogers! MasloT a&ir', c, &iecare "intre noi are natura lui proprie 2i o puternic, 'oti are pentru a)2i e/pri'a aceast, natur,! Pri'or"ial pentru o' este asigurarea ne oilor (a-ice ale supra ie+uirii ) ne oile (iologice! Ierarhic ur'ea-, ne oile "e securitate 2i sta(ilitate. apoi ne oia "e "ragoste 2i apartenen+,. ne oia "e sti', 1sti'a "e sine)ne oia "e succes. "e reu2it, 2i un statut corespun-,tor posi(ilit,+ilor in"i i"ului3! La (a-a teoriei u'aniste a lui Rogers st, i"eea c, *n "e enirea sa o'ul poate a:unge la ni elul cel 'ai *nalt al posi(ilit,+ilor sale cu a:utorul persoanelor apropiate 1&a'ilie. prieteni3! Acestea tre(uie s, ne o&ere a:utor necon"i+ionat! Cu alte cu inte ei tre(uie s, ne iu(easc, 2i s, ne respect in"i&erent "e ceea ce &ace' noi! Criticile ce se a"uc acestei teorii sunt legate toc'ai "e aceast, a(or"are 'ult prea tolerant,! U'ani2tii au a ut contri(u+ia lor e/plicarea &eno'enului "e "e- oltare a o'ului. sus+in0n" c, nicio"at, nu este prea t0r-iu ca o persoan, s,)2i alori&ice poten+ialul "e care "ispune! 7! Teoria co, itiv Repre-entantul "e sea', al acestei teorii este Bean Piaget #F>C)#>FD! El a ela(orat anu'ite *ntre(,ri legate "e "e- oltarea cogniti , 1intelectual,3 *ntre(,ri consi"erate ca stan"ar" 2i care au &ost incluse *n testarea ni elului "e inteligen+, al copilului! El 2i)a propus s, g,seasc, 0rsta la care cei 'ai 'ul+i copii pot s, r,spun", corect la &iecare *ntre(are! A "escoperit ast&el c, la un anu'it ni el "e 0rst, copiii au ca' acelea2i reu2ite 2i 'ai ales acelea2i gre2eli. lucru care l)a "eter'inat s, consi"ere c, "e- oltarea intelectual, se &ace sec en+ial. *n etape! Bean Piaget consi"era c, pentru "e- oltarea a(ilit,+ilor cogniti e este 'ai i'portant cu' g0n"e2te copilul "ec0t ceea ce 2tie la un 'o'ent "at! Teoria cogniti , este aloroas, prin aceea c, per'ite &actorilor e"uca+ionali s, solicite copiii *n &unc+ie "e posi(ilit,+ile lor la un anu'it inter al "e 0rst,! Caren+ele acestui tip "e a(or"are constau *n ignorarea 'oti a+iei e/terne. a i'portan+ei procesului "e *n ,+are 2i a societ,+ii *n general! Conclu-ii $D

Toate cele patru teorii au contri(uit la *n+elegerea "e- olt,rii u'ane! Toate sunt aloroase "in anu'ite puncte "e e"ere. "ar nici una nu a e/plicat co'ple/itatea 2i "i ersitatea e/perien+ei u'ane! Cei 'ai 'ul+i "intre cei care s)au ocupat "e stu"iul "e- olt,rii u'ane au pornit "e la pre'isele acestor teorii

$#

CAPITOLUL II PU+ERTATEA =I ADOLESCENTA II.1. PU+ERTATEA II.1.1. Dezvoltarea )izic 5n "e- oltarea psihica a copilului "e "upa #D ani se pot "i&eren+ia "oua sta"ii +. %tadiul pubertatii (de la +* la +< ani, "o'inat "e o intensa crestere 1puseu3. "e accentuarea "i'or&is'ului se/ual cu o larga ga'a "e re-onante *n "e- oltarea psihica si "e "e- oltarea 'are a socia(ilitatii 1'ai ales pe ori-ontala39 ). %tadiul adolescentei (de la +< la +C.)* ani, "o'inat "e a"aptarea la starea a"ulta. "e procesul "e c0stigare a i"entitatii. "e intelectuali-area pregnanta a con"uitei ur'at "e stadiul adolescentei prelungite (de la +C.)* la )<.)= ani, "o'inat "e integrarea 'psihologica pri'ara la cerintele unei pro&esii. la con"itia "e in"epen"enta si "e optiune ''aritala! P/0ertatea este perceput, ca s&0r2itul copil,riei. re'arc0n"u)se prin procesul "e cre2tere accentuat,. 'aturi-are intens, 1'ai ales se/ual,3 2i printr)o structurare co'ple/, a personalit,+ii! Pri'ele se'ne ale pu(ert,+ii sunt aproape in i-i(ile. cu ti'pul trans&or',rile pe care le suport, copilul "e enin" u2or o(ser a(ile! Aspectul &i-ic general. co'porta'entul pu(erului "e in "in ce *n ce 'ai e i"ente! Pri'ele se'ne ale pu(ert,+ii sunt legate "e concentra+ia "in s0nge a hor'onilor 'asculini 1testosteronul3 2i &e'inini 1estrogenul3! Ace2tia sunt responsa(ili *n 'are parte "e trans&or',rile pe plan (iologic! 11.+.+.Dezvoltare fizic general 5n acest inter al "e 0rst, are loc o cre2tere *n *n,l+i'e 2i greutate! Ast&el &etele c02tig, *n :ur "e $7 c' 2i #@ 6g. iar (,ie+ii *n :ur "e $7 c' 2i #>6g! Cre2terea se reali-ea-, *n pusee. "e enin" i'petuoas, 2i antren0n" st,ri "e o(oseal,. "ureri "e cap. agita+ie! Mai intens, este cre2terea *n lungi'e a oaselor lungi ale 'e'(relor superioare 2i in&erioare. ceea ce con&er, pu(erului un aspect caricatural! 5'(r,c,'intea "e ine repe"e 'ic, 2i ne*nc,p,toare! Prin cre2terea trunchiului 2i a 'asei 'usculare se ',re2te &or+a &i-ic,! 5n acela2i ti'p se "e- olt, 2i organele interne. iar la (,ie+i "ispare gr,si'ea ca ur'are a e/tin"erii articula+iilor 2i a 'asei 'usculare! La &ete +esutul a"ipos se 'en+ine. se su(+ia-, talia! Se "e- olt, partea &acial, a craniului. "antura per'anent,. oasele 'ici ale '0inii! Se pro"uce 'aturi-area se/ual, care se e i"en+ia-, prin se'nele pri'are 2i secun"are 1p,rul pu(ian 2i a/ilar. "e- oltarea s0nilor la &ete. apari+ia ciclului 2i 'enarhei9 La (,ie+i au loc pri'ele e:acul,ri spontane. se 'o"i&ic, ocea 2i co'porta'entul *n general3! 5n plan psihologic aceste &eno'ene "au na2tere unor tr,iri tensionale. con&u-e 2i "e "iscon&ort! Tr,irile sunt intensi&icate 2i "e pre-en+a acneelor. a transpira+iei a(un"ente 2i 'irositoare. a sensi(ilit,+ii pielii *n situa+iile e'o+ionale! Spre s&0r2itul perioa"ei pu(erale. "atorit, &aptului c, organele se/uale "e in &unc+ionale. se/ualitatea *2i pune a'prenta asupra rela+iilor cu se/ul opus 1apar pri'ele 'ani&est,ri ale erotis'ului3! Uin0n" cont "e trans&or',rile (iologice ale acestei perioa"e. "e cre2terea se'ni&icati , *n *n,l+i'e 2i greutate. ali'enta+ia pu(erului tre(uie s, &ie a"ec at, acestei "e- olt,ri rapi"e. s, con+in, necesarul "e

proteine. calorii 2i ita'ine 1*n aceast, perioa", ne oia "e -inc. &ier. calciu 2i ita'ina D este cu =DV 'ai 'are3! Con"uita general, a pu(erului alternea-, *ntre 'o'ente "e ioiciune. con"uite e/u(erante "e tip in&antil cu 'o'ente "e o(oseal,. apatie 2i lene! 5n anu'ite con"i+ii pu(erul poate "e eni chiar con&lictual! Acti itatea 2colar, se co'plic, "e enin" 'ai co'ple/, 2i 'ai solicitant,! Se 'o"i&ic, statutul "e ele 'ic prin antrenarea pu(erului *n acti it,+i responsa(ile. co'peti+ionale 1concursuri te'atice. :ocuri co'peti+ionale3! Acestea "eter'in, pu(erul s,)2i e alue-e propria aloare 2i s, "e in, con2tient "e aptitu"inile sau talentele pe care le are! Acu' *ncepe &or'area con2tiin+ei "e sine. pu(erul *nca"r0n"u)se *n categoria ele ilor (uni. 'e"iocri sau sla(i! Preocup,ri 2colare intense *l "eter'in, pe pu(er s, nu 'ai &ie st,p0nit at0t "e &rec ent "e agita+ia 'otorie 2i la(ilitatea "in pri'ele clase! Un se'n "istinct al pu(erului ) co'porta'entul contra"ictoriu este "eter'inat 2i "e 'o"ul inegal *n care este el perceput "e c,tre a"ul+i! C0teo"at, este consi"erat *nc, copil. iar alt,"at, E'are? Pu(erul *ncepe s, &ie nelini2tit. st0ngaci. nesigur "e sine. *ncerc0n" s, g,seasc, solu+ii "e ie2ire "in situa+iile *n care este pus! Treptat *ncepe s, &ie tot 'ai in"epen"ent 2i s, se si't, tot 'ai (ine *n grup. al,turi "e copiii "e 0rsta sa! Co'porta'entul pu(erului cap,t, nuan+e "i&erite la (,ie+i 2i &ete! Acestea "in ur',. "e- olt0n"u)se 'ai repe"e "in punct "e e"ere (iologic. "ep,2esc cu u2urin+, a"aptarea la noua etap, "e ia+, &iin" 'ai sta(ile. 'ai s0rguincioase. 'ai co'unicati e! Co'porta'entul &a+, "e p,rin+i se schi'(,. "orin+a "e in"epen"en+,. "e a)2i petrece ti'pul li(er cu cei "e 0rsta lor "0n" na2tere uneori la rela+ion,ri con&lictuale! O alt, surs, "e con&lict intern al pu(erului poate &i 2i 'o"ul cu' s)a pro"us aceast, 'aturi-are! Maturi-area tar"i , sau precoce 'o"i&ic, po-i+ia pu(erului *n colecti 2i rela+ionarea lui cu ceilal+i!Respingerea. 'arginali-area "eter'in, i-olarea 2i &or'area unei i'agini "e sine necorespun-,toare a celui *n cau-,! II.1.$. Dezvoltarea co, itiv De- oltarea intelectual, este str0ns legat, "e "e- oltarea psihic, general, 2i "e procesul "e 'aturi-are (iologic,. "e acti itatea 2colar, "i&erit, "e cea a 'icii 2colarit,+i! Sen-orialitatea se restructurea-, prin eroti-area &unc+iilor sale! ;eno'enul este 'ai e i"ent la ni elul sensi(ilit,+ii i-uale. au"iti e 2i tactile! Sensi(ilitatea au"iti , e oluea-, pe "irec+ia "e- olt,rii c0'pului i-ual 2i a pragurilor a(solute 2i "i&eren+iale! Sensi(ilitatea i-ual, cre2te "e $)% ori la #% ani &a+, "e para'etrii *nregistra+i la #D ani! Se "e- olt, capacitatea "e prelucrare a in&or'a+iei i-uale conco'itent cu "i&eren+ierea e alu,rii i-uale a ',ri'ii. "istan+ei 2i &or'ei! Pu2i s, "escrie anu'ite ta(louri "up, i-ionarea unor 'o"ele pu(erii se pier" *n "etalii. "ar *n acela2i ti'p se "e- olt, 2i ten"in+a "e a "a un anu'it sens. se'ni&ica+ie celor relatate 1*nc,rc,tur, proiecti ,. copilul e/pri'0n"u)2i prin aceasta "orin+e. senti'ente. te'eri3! Sensi(ilitatea au"iti , se 'ani&est, su( aspectul cre2terii capacit,+ii "e "iscri'i)nare pe plan er(al! ;eno'enul este &acilitat "e "e- oltarea au-ului &one'atic care se e/ersea-, 2i prin pl,cerea pu(erilor "e a asculta 'u-ic,! Tot *n aceast, perioa", se "e- olt, 2i sensi(ilitatea su"ori&ic, care trece printr)un proces "e eroti-are 1aten+i la rela+ia cu se/ul opus "ar 'ai ales &etele &olosesc "eo"orantul. par&u'ul. s,punuri &ru'os 'irositoare3! In estiga+ia tactil, cap,t, sensuri noi 2i se su(or"onea-, acelora2i ten"in+e "e eroti-are 'en+ionate!

E/perien+a percepti , este in&luen+at, "e organi-area o(ser a+iei "irecte. care prin "e- oltarea aten+iei oluntare cap,t, alen+e noi! Aceast, "e- oltare a a(ilit,+ilor o(ser atorii este sus+inut, 2i prin "e- oltarea interesului pu(erului pentru ceea ce *l *ncon:oar,! 5n aceast, perioa", se "e- olt, structurile logico)&or'ale 2i olu'ul "e concepte! Ca ur'are se "e- olt, opera+iile g0n"irii. care *ncepe s, opere-e cu in&or'a+ii "in ce *n ce 'ai a(stracte 2i 'ai co'ple/e! Bean Piaget a&ir', c, ceea ce caracteri-ea-, aspectul &or'al al g0n"irii este e/tin"erea opera+iilor concrete 2i cre2terea capacit,+ii "e a &ace ra+iona'ente! De ase'enea. structurile operatorii superioare constau E*n a organi-a realul *n acti it,+i sau *n g0n"ire 2i nu *n a)l copia pur 2i si'plu?! A! Gasell sus+ine c, la aceast, 0rst, apar 'o"alit,+i "e g0n"ire ce pre&igurea-, g0n"irea a"ultului. "e- olt0n" ast&el poten+ialul intelecti al pu(erului! Cuno2tin+ele pu(erilor "e in "in ce *n ce 'ai "i erse 2i 'ai co'ple/e! Se creea-, o(i2nuin+a "e utili-a &rec ent sche'e. i'agini. si'(oluri 2i concepte "in care transpare capacitatea "e a *n+elege situa+ii co'plicate 2i strategii "e e/pri'are! Cuno2tin+ele lor sunt structurate pe concepte "e 'are co'ple/itate *n care operarea cu pro(a(ilitatea este tot 'ai acti ,! Aceasta &ace posi(il, o alternan+, pe planul g0n"irii 2i ela(orarea "e :u"ec,+i 2i ra+iona'ente *n care se alori&ic, a(ilit,+ile intelectuale! Ele "e in e i"ente spre #%)#7 ani! Con"uitele inteligente "e la aceast, 0rst, se caracteri-ea-, prin8 #S r,spunsuri co'ple/e 2i nuan+ate la cerin+e $S se "i&eren+ia-, ele'entele se'ni&icati e 2i se raportea-, e&ectele posi(ile la cau-ele i'plicate %S se "e- olt, a(ilit,+i "e e/pri'are prin si'(oluri 2i li'(a: nuan+at 7S cre2te capacitatea "e anali-, a(stract, 2i "e sesi-are a &ic+iunii =S se "e- olt, capacitatea "e a e'ite pre"ic+ii ali"e (a-ate pe real Piaget a&ir', c, *n aceast, perioa", pu(erul utili-ea-, &or'e ale re ersi(ilit,+ii si'ple 1care se e/pri', prin in ersiune 2i nega+ie3 2i co'ple/, 1prin si'etrie 2i reciprocitate3! II.1.%. Dezvoltarea lim'a-ului Procesul "e "e- oltare a li'(a:ului se &ace "in punct "e e"ere cantitati 2i calitati ! Voca(ularul *nregistrea-, o e olu+ie esen+ial,. iar posi(ilitatea pu(erului "e al &olosi cre2te e i"ent! De(itul er(al a:unge la CD)#$D "e cu inte pe 'inut &a+, "e CD)>D "e cu inte la 2colarul 'ic! Se "e- olt, capacitatea "e a &olosi asocia+ii er(ale cu se'ni&ica+ii 'ultiple 2i "e a e/pri'a i"ei a'ple! 5nsu2irea regulilor gra'aticale. stu"iul literaturii. lectura particular, "uc la *'(un,t,+irea 'o"ului "e e/pri'are a pu(erului! Me"iul socio)cultural *n care tr,ie2te copilul. &a'ilia. grupul "e prieteni pot in&luen+a co'unicarea er(al, a pu(erului! Se re'arc, la aceast, 0rst, li'(a:ul "e grup. t0n,rul &olosin" anu'ite e/presii al,turi "e *'(r,c,'inte 2i alte o(iceiuri speci&ice grupului "in care &ace parte! II.1... Dezvoltarea &(i/o6(ocial 5n aceast, perioa", "atorit, nu'eroaselor contacte cu situa+ii "e ia+, noi 2i co'ple/e ia+a a&ecti , se "i ersi&ic,. se "e- olt, ia+a interioar, a pu(erului. se 'aturi-ea-, 'o"ul *n care se rela+ionea-, cu ceilal+i!

Di ersitatea tr,irilor a&ecti e se e/pri', prin "e- oltarea 'o(ilit,+ii 'i'ice. e/presi itatea pri irii. a'pli&icarea &unc+iilor "e co'unicare! A'prenta acestei "i ersi&ic,ri a&ecti e se o(ser , u2or la pu(er 2i se 'ani&est, prin &or'e protestatare. "e opo-i+ie 2i tr,irea senti'entelor "e culpa(ilitate sau "e respingere a unor cerin+e "e polite+e consi"erate a(sur"e! Din con&runtarea cu situa+iile "e ia+, se nasc senti'ente negati e 1ur,. "ispre+3 sau po-iti e 1"ragoste. a"'ira+ie3! 5n a'(ele ca-uri se pro"uce proiec+ia personalit,+ii 2i se ela(orea-, co'porta'ente ce pun *n e i"en+, rela+ia "intre "orin+,)aspira+ie)tre(uin+, 2i realitatea lu'ii *ncon:ur,toare! 5n literatura "e specialitate se "esprin" "ou, ten"in+e *n ceea ce pri e2te co'porta'entul 2i atitu"inea la pu(eri8 #S po-iti , < pu(erul este echili(rat. sincer. "e-in olt. a"aptat $S negati , < pesi'ist, care presupune apari+ia tul(ur,rilor e'o+ionale 1i'pulsi i)tate. lips, "e ar'onie. poten+ial "elinc ent3 Aceste aspecte se cristali-e-, 2i "e in tot 'ai e i"ente. pe ',sur, ce pu(erul *naintea-, *n 0rst,. ele &iin" pre-ente 2i *n a"olescen+,! Spre s&0r2itul perioa"ei tr,irile e'o+ionale "e in e/tre' "e co'ple/e! Spiritul co'peti+ional "eter'in, co'porta'ente 2i st,ri e'o+ionale legate "e tr,irea succesului sau e2ecului! Apar ast&el. senti'ente "e a"'ira+ie. in i"ie. suspiciune. tea', 2i &rustrare! 5n rela+iile cu p,rin+ii st,rile a&ecti e "e in 'ai tensionate ca ur'are a 'ani&est,rii opo-i+iei 2i culpa(ilit,+ii! Cu toate c, *n aceast, perioa", ten"in+a spre in"epen"en+, a pu(erului "e ine "in ce *n ce 'ai e i"ent,. paralel cu aceasta se 'ani&est, 2i "orin+a. ne oia "e ocrotire 2i a&ec+iune "in partea p,rin+ilor! 5n acest conte/t. p,rin+ilor le re ine un rol "i&icil. ei tre(uie s, g,seasc, calea e"uca+ional, opti', pentru a ar'oni-a aceste ten"in+e contra"ictorii ale personalit,+ii pu(erului! Aceste 'eto"e tre(uie s, &ie (a-ate pe *n+elegerea speci&icului acestei 0rste. pe toleran+a e entualelor co'porta'ente nea"ec ate! Nere-ol area pe aceast, cale a pro(le'elor pu(erului sau. "in contr,. accentuarea lor "uc la tul(ur,ri care pot c,p,ta uneori &or'e patologice 1ticuri. "epresie. a(an"on 2colar etc3! 5n planul personalit,+ii se conturea-, tot 'ai e i"ent st,ri "e acceptan+, sau "e respingere *n raport cu a"ul+ii *n care :u"ecata 'oral, 2i aloric, se supune e/igen+elor superioare 2i a atitu"inilor negati e &a+, "e co'pro'isuri! La aceasta se a"aug, "i&eren+ele culturale "intre p,rin+i 2i copii. "i&eren+e ce se "atorea-, schi'(,rii "e statut cultural al tineretului 2i e olu+ia conte'poran, a unor noi "o'enii care i'plic, acti it,+i ine"ite "e 'are *nc,rc,tur, social,! Pu(erul. *ncerc0n" s, se a"apte-e cerin+elor sociale. *2i asu', *n 'o" con2tient un anu'it rol social! Aceasta "eter'in, instalarea i"entit,+ii ca persoan, care apar+ine unei anu'ite societ,+i! Aceste roluri pot &i naturale 1"e 0rst,. "e se/. "e na+ionalitate. cet,+enie3 sau roluri "e a"e-iune. legate "e responsa(ilit,+ile sociale ale pu(erului 1rolul "e ele . "e 'e'(ru al unei asocia+ii3 2i roluri poten+iale. care se nasc prin apari+ia "orin+elor. aspira+iilor. i"ealurilor! Aceste roluri sunt *n continu, 'i2care ele trans&or'0n"u) se su( in&luen+a e/perien+ei 2i achi-i+iei psihice! Bean Piaget a&ir', c, la aceast, 0rst, e olu+ia personalit,+ii este 'arcat, "e ni elul con2tiin+ei 2i :u"ec,+ii 'orale! Dup, #% ani copilul "o(0n"e2te capacitatea "e a se transpune i'aginati . irtual *n locul altei persoane! Con&or' opiniei lui L! Wohle(erg. *ntre #% 2i #@ ani are loc acceptarea regulilor sociale. "ar 2i a responsa(ilit,+ii 'orale. iar 'orala proprie "e ine ele'ent "e satis&ac+ie. surs, a respectului &a+, "e sine! Tot acest proces co'ple/ "e 'aturi-are &i-ic, 2i "e "e- oltare a tr,s,turilor "e personalitate &or'ea-, spre s&0r2itul perioa"ei co'porta'ente sta(ile!

De- oltarea rela+iilor cu ceilal+i tineri este concreti-at, prin co'porta'entul pu(erului *n grup! 5n aceast, perioa",. 'ai 'ult "ec0t *n oricare alta. ia+a social, se tr,ie2te cu o intensitate 'a/i',! Grupurile constituite pentru :oc. pentru *n ,+are sau pentru alte tipuri "e ac+iuni au o 'are sta(ilitate 2i "e in o'ogene pe criterii relati constante 1'ai ales al se/ului 2i 0rstei3! De e/e'plu. *ntre #D 2i #$ ani (,ie+ii ignor, &etele care sunt 'ai e oluate (iologic "ec0t ei! Grupuri 'i/te "e (,ie+i 2i &ete apar "up, aceast, 0rst,! Ceea ce *i *nca"rea-, pe tineri *ntr)un grup sau altul sunt interesele co'une. personalitatea! Copiii care nu sunt integra+i *n grupuri. a2a)nu'i+ii Fnepopulari?. sunt aceia care 'ani&est, o ina"aptare a&ecti ,. "e 'ulte ori aceasta &iin" o prelungire a rela+iilor "e "iscon&ort "in &a'ilie! Ace2tia se pot 'ani&esta prin hipere'oti itate 1ti'i-i. retra2i. interiori-a+i3 sau "in contr, cert,re+i. -go'oto2i. egoi2ti! Pu(erul are i'presia c, *n grup 1Ega2c,?. E(an",?3 se poate reali-a 'ai (ine 2i c, *n aceast, &or', se pot opune 'ai &er' a"ul+ilor! Grupul *2i &or'ea-, co"uri. parole. locuri "e *nt0lnire. ritualuri! Se "e- olt, ast&el spiritul "e ca'ara"erie! Dac, o(iecti ele "e (a-, ale grupului intr, *n "iscor"an+, cu nor'ele 'orale. sociale aceasta poate a ea in&luen+e negati e asupra pu(erului! De 'ulte ori *n grup se "e- olt, spiritul pentru a entur, 1legat 2i "e curio-itatea speci&ic, acestei 0rste3. spiritul "e e/plorare 1in estiga+ia caselor p,r,site. a locurilor necunoscute. nepopulate etc3! Aspectul contro ersat al acestei 0rste este tri(utar schi'(,rilor i'petuoase "in planul &i-ic 2i al e&orturilor "e a"aptare la solicit,ri "in ce *n ce 'ai a'ple! Pu(erul are i'presia c, *n grup 1Ega2c,?. E(an",?3 se poate reali-a 'ai (ine 2i c, *n aceast, &or', se pot opune 'ai &er' a"ul+ilor! Grupul *2i &or'ea-, co"uri. parole. locuri "e *nt0lnire. ritualuri! Se "e- olt, ast&el spiritul "e ca'ara"erie! Dac, o(iecti ele "e (a-, ale grupului intr, *n "iscor"an+, cu nor'ele 'orale. sociale aceasta poate a ea in&luen+e negati e asupra pu(erului! De 'ulte ori *n grup se "e- olt, spiritul pentru a entur, 1legat 2i "e curio-itatea speci&ic, acestei 0rste3. spiritul "e e/plorare 1in estiga+ia caselor p,r,site. a locurilor necunoscute. nepopulate etc3! Aspectul contro ersat al acestei 0rste este tri(utar schi'(,rilor i'petuoase "in planul &i-ic 2i al e&orturilor "e a"aptare la solicit,ri "in ce *n ce 'ai a'ple!

II. 1. 0. RE;U1AT Pu(ertatea este o perioa"a "o'inata "e procesul "e crestere si 'aturi-are se/uala intensa9 e tapa prepuberala (de la +* la +) ani, se e/pri'a printr)o accelerare si intensi&icare "in ce *n ce 'ai 'are a cresterii 1staturale 'ai ales3. conco'itent cu "e- oltarea pregnanta a caracteristicilor se/uale secun"are 1"e- oltarea gona"elor. aparitia pilo-itatii pu(iene si a celei a/ilare3!Cresterea este uneori i'petuasa si si *nsoteste "e 'o'ente "e o(oseala. "ureri "e cap. irita(ilitate! Con"uita generala capata caracteristici "e alternanta. *ntre 'o'ente "e ioiciune. "e con"uite copilaroase e/u(erante si 'o'ente "e o(oseala. apatie. lene. "e stari con&lictuale ce se pot centra pe e&ectele acestor 'o'ente "e lene care "eter'ina a"'onestari at0t *n &a'ilie. c0t si *n scoala! Intrarea *ntr)un nou ciclu "e scolari-are cu noi cerinte si solicitari < 'ai "i ersi&icate cantitati si calitati . contactul cu E'o"ele u'ane? "e pro&esori. 'ai "i&erentiate. 'o"ele "e lectii "e o 'are "i ersitate constituie pentru etapa prepu(erala o schi'(are generala a ca"rului "e "es&asurare a *n atarii scolare! Se *ntareste senti'entul "e apartenenta la generatie care ali'entea-a e/perienta inti'itatii prin prietenie si colegialitate ca si prin soli"ari-ari *n situatii critice. "ar si agresi itatea! METODE EDUCATIVE SPECI;ICE PUPERILOR Antrenarea *n &or'atii artistice. sporti e. *n cercuri pe "iscipline. *n concursuri scolare integrate. "es&asurate la "i&erite ni ele creea-a e/perienta co'petitiilor si o *ntelegere 'ai larga a alorii acti itatii e&&ectuate

II. $. ADOLESCENTA Organi-tia Mon"iala a Sanatatii 1OMS3 "e&ineste a"olescenta ca perioa", "e ia, "intre #D si #> ani! In USA e/ista o 'are "i ersitate "e pareri. adolescent e in general consi"erat cine a intre #$)#7 ani si #>)$D "e ani! Mai precisa oarecu'. notiunea "e Oteenage? in engle-a "e&ineste in 'o" para"o/al o persoana intre #% si #> ani! In toate tarile ci ili-ate. "in punct "e e"ere :uri"ic e/ista "oua schi'(ari "e statut pe parcursul a"olescentei8 e'anciparea 1#= sau #C ani3 cu "repturi si responsa(ilitati partiale 1'unca. cu protectia &ata "e 'unci grele. responsa(ilitatea &aptelor penale)partial. "ar nu si "reptul politic. sau cel patri'onial co'plet3! Despre tutela si "e- oltarea responsa(ilitatii! Ter'enul grec pentru a"olescent X efeb (ep0ebos, < ine "e la Je(e. -eita tineretii. inse'nan" tineretea insasi! 1De la acest ter'en "eri a e&e(o&ilia) nu chiar pe"o&ilie. 1&eno'enul OIrinel Colu'(eanu? i"eologia OPar(ie?. 'o"elele a"olescente. &etiul &etitei scolare sau al (,iatului Ocu 'ustata 'i:ita?. etc,. !febofobia. tea'a "e tineri si schi'(are a Ogerontilor?. poate lua &or'e patologice. "e la "iscri'inarea se era. i-olarea si inter"ictiile "e participare in &or'e a(u-i e. "in i"eologie. sau 'al9tratari "irecte ale acestora 1parinti rigi-i. "e o(icei 'ai in arsta3. u'ilirea a"olescentilor in pu(lic. ascun"erea Opatologica? a &etei a"olescente 1'ai ales gra i"e3 ca o rusine pu(lica. pe"epse iolente pentru acte nor'ale speci&icie culturii a"olescentilor!3

Perioa"a a"olescen+ei 1#74#=)#F)$= ani3 se caracteri-ea-, prin "e- oltare intens, *n plan psihic 2i se sta(ili-are a structurilor "e personalitate! Aceast, perioa", este "enu'it, 2i ca perioad a colarului mare! 1E!.Ver-a.$DDD3! II. $.1. Eta&ele adole(ce tei Autorul E'il Ver-a a *'p,r+it perioa"a a"olescen+ei *n trei su(perioa"e8 su(perioa"a prea"olescen+ei 1#7)#C ani39 su(perioa"a a"olescen+ei propriu)-is, 1#C)#F ani39 su(perioa"a a"olescen+ei prelungite 1#F)$D4$= ani3. este "o(0n"it, in"epen"en+a. ceea ce "uce la "e- oltarea personalit,+ii 2i a&ir'area t0n,rului prin stiluri personale *n con"uite. apare interesul pentru ia+a social)culturala! Con&or' aceluia2i autor. Ver-a E!1$DDD38 Gexpansiunea personalitii se realizeaz prin socializarea aspiraiilor, a manifestrii vocaionale i profesionale devenind dornic de competiieG. Chiar "ac, a"olescen+ii sunt preg,ti+i "in punct "e e"ere psihologic 2i pot &ace &a+, "i&icult,+ilor i ite. *n plan (iologic sunt pre"ispu2i la "i erse (oli 2i la con"uite "e iante pe un &on" "e con"i+ionare tensional, 2i "e a"aptare "i&icil,! Dac, speci&ic pu(ert,+ii era puseul "e cre2tere. *n perioa"a a"olescen+ei se pro"uce o "e- oltare intens, *n plan psihic 2i se sta(ili-ea-, structurile "e personalitate! Este o perioa", tu'ultoas,. plin, "e contra"ic+ii. &iin" "escris, "e unii ase'eni unei I&urtuniI. ca I 0rsta cri-elorI. I 0rst, ingrat,I. iar "e al+ii I 0rsta 'arilor elanuriI. I 0rsta "e aurI! Dupa iesirea "in pu(ertate are loc *n 'o" intens iesirea "in societatea "e tip tutelar. &a'ilial si scolar si intrarea *n iata cultural)sociala 'ai larga! Pe plan psihologic se pot re+ine ur',toarele tr,s,turi "e care este 'arcat, a"olescen+a8 c,utarea i"entit,+ii "e sine9 c,utarea unui set personal "e alori9 achi-i+ia a(ilit,+ilor necesare pentru o (un, interac+iune social,9 c02tigarea in"epen"en+ei e'o+ionale &a+, "e p,rin+i9 ne oia "e a e/peri'enta o arietate "e co'porta'ente.atitu"ini 2i acti it,+i! Literatura "e specialitate o&er, o perspecti , 'ultista"ial, asupra a ceea ce unii autori consi"er, e/clusi a"olescent! Aceste sta"ia sunt8 (a, readolescenta. Aceasta este o etapa "e sta(ili-are a 'aturitatii (iologice! Multi autori consi"era *ntreaga pu(ertate ca prea"olescenta! 5n aceasta etapa se conturea-a si se a"0nceste 'ai 'ult in"i i"uali-area si se "e- olta caracteristicile constiintei si ale constiintei "e sine! Este o &a-a "e intensa "e- oltare psihica. *ncarcata "e con&licte interioare! T0narul 'ani&esta *nca o oarecare agitatie si i'pulsi itate. unele e/tra agante. 'o'ente "e neliniste si 'o'ente "e "i&icultate. "e concentrare. o(oseala la e&ort! E/presia &etei "e ine *nsa 'ai precisa si 'ai nuantata! Po&ta "e '0ncare este *nca "e-or"onata. selecti a si *n crestere! In"i i"uali-area se intensi&ica pe planurile intelectual si "e relationare! Parerile personale *ncep sa &ie argu'entate si capata "eseori o ali"are "e generatie 1s)au schi'(at re'urileQpe

re'ea noastraQL3! 5ncepe sa creasca interesul pentru pro(le'e a(stracte si "e sinte-a. "ar si pentru participare la roluri 'ai "eose(ite! Se ra&inea-a interesul pentru lectura. &il'e. TV. tehnica etc! Apare 'ai pregnanta "orinta "e a&ir'are personala ca e/presie a sociali-arii. iar e/perienta a&ecti a se nuantea-a si se i'pregnea-a "e alori! (b, 2dolescenta propriu9zisa sau marea adolescenta (de la +>.+C ani la )* ani,. Se caracteri-ea-a printr) o intelectuali-are intensa 1"e- oltare a g0n"irii a(stracte3. prin *'(ogatirea si largirea *ncorporarii "e con"uite a"ulte! E/pri'area in"epen"entei nu 'ai este "e-irati a si re en"icati a ci e/presi a. 'ai naturala! A"olescentul cauta 'i:loace personale "e a &i si "e a aparea *n ochii celorlalti! 5l interesea-a responsa(ilitati *n care sa e/iste "i&icultati "e "epasit spre a)si 'asura &ortele! In"i i"uali-area si constiinta "e sine "e in 'ai "ina'ice si capata "i'ensiuni noi "e E"e'nitate? si Eonoare?! De la o &or'a "e e aluare i'pulsi a se trece la &or'e "e e aluare *n care cauta sa se e/pri'e originalitatea! Gustul personal are 'ai 'are pregnanta si se poate sustine si "e'onstra! Intensa este si sociali-area aspiratiilor. aspectele ocationale. pro&esionali-area ce se conturea-a treptat! T0narul este pregatit psihologic si se pregateste 'oral si aptitu"inal. *l atrag cunostintele pentru con&runtari sociale co'ple/e 1e/a'ene. pro(e. concursuri etc!3 pentru a se e/pri'a ca atare! (c, 2dolescenta prelungita (de la +C.)* la )= ani, cuprin"e tineretul "e:a integrat *n &or'e "e 'unca precu' si tineretul stu"entesc! Su( o &or'a sau alta. in"epen"ent este "o(0n"ita sau pe cale "e a &i "o(0n"ita la aceasta 0rsta. &apt ce a"uce cu sine un plus "e energi-are a personalitatii! Viata senti'entala este intensa. "ar relati insta(ila! Aceasta este etapa *n atarii rolului se/ual! Este o perioa"a *n care au loc anga:ari 'atri'oniale! Acest "in ur'a &apt a contura o noua su(i"entitate i'plicata *n responsa(ilitati legate "e constituirea unei noi &a'ilii. ceea ce a crea con"itia inti'itatii ca &or'a "e traire noua! Inti'itatea nu se re&era. ca si i"entitatea. nu'ai la se/ualitate. ci si la prietenie. anga:are 1E!Eri6son3! II. $.$. Reactii (&eci)ice ale v*r(tei 5n ansa'(lu. perioa"ele pu(ertatii si a"olescentei cuprin" cel putin trei categorii de reactii legate "e 'o"i&icarile "escrise 'ai sus! a3 Se "e- olta preocupari ale constiintei si constiintei de sine 1ca perceptie "e sine *nt0i. inclusi sche'a corporala3 ca e/presie a identitatii ego9ului! Pu(erul si a"olescentul sunt con&runtati cu schi'(ari 'ultiple. cu trans&or'arile o(iecti e si su(iecti e legate "e 'aturi-area se/uala. "e "escoperirea "i'ensiunilor realitatii sociale precu' si "e descoperirea propriei identitati. (3 Mo"i&icarea si trans&or'arile ce con"itionea-a iesirea din conformismul infantile au loc prin opo-itie. *ncarcata "e cerinta "e cautare a i"entitatii. ceea ce &ace ca sa se treaca printr)o e/perienta personala "ensa. trecere i'pregnata "e nesiguranta si "e na-uinte puternice spre in"epen"enta si li(ertate. "e'nitate si onoare! Nesiguranta are la (a-a spargerea senti'entului in&antil "e "epen"enta! 5n acelasi ti'p. li(ertatea si in"epen"enta &ata "e relatiile parentale sunt a"esea &rustrante si creea-a nu nu'ai nesiguranta. ci si senti'ente "e culpa(ilitate! Aceleasi &eno'ene au loc si cu pri ire la grup! Apartenenta la grup este co'petiti a si a"esea tensionala. ceea ce a genera senti'entul "e "epen"enta. "ar conco'itent si "e in"epen"enta si o oarecare nesiguranta! c3 5n al treilea r0n" are loc gasirea unei identitati vocationale ce pri este un &el "e autocunoastere si autodescoperire "e posi(ilitati sau incapacitati! I"entitatea ocationala este a/ata 'ai ales pe trasaturi "e caracter si pe interese si a(ia *n al "oilea r0n" pe aptitu"ini < *n perioa"a pu(ertatii < pentru ca sa se "e- olte

apoi "in ce *n ce 'ai 'ult si i"entitatea aptitu"inala! ;oarte sinuos. acest aspect "e i"entitate nu reali-ea-a *ntot"eauna concor"anta *ntre interese si aptitu"ini! Treptat. aspiratiile or 'o"ela spectrul ocational pe a/a pro&esionali-arii. &eno'en 'ai pregnant *n perioa"ele a"olescentei 1'area a"olescenta si "upa aceea3! Dezvoltarea constiintei de sine (a identitatii, Pro(le'a principala a perioa"ei pu(ertatii si a"olescentei este aceea a i"enti&icarii "e sine 1personale3 sau a "e- oltarii constiintei "e sine! De- oltarea constiintei "e sine este pre-enta si *n perioa"a scolara 'ica si se conturea-a pe (a-a re-ultatelor acti itatii si a co'pensatiei si raportarii acesteia la ceilalti si la cerintele lor! Perioa"a pu(ertatii si a"olescentei repune pro(le'ele "e- oltarii constiintei "e sine "atorita. pe "e o parte. 'o"i&icarilor ce sur in *n siste'ul general "e cerinte ce se 'ani&esta &ata "e pu(er si a"olescent. iar. pe "e alta parte. "atorita schi'(arilor prin care trece personalitatea cu structurile si su(structurile sale! De aceea. "e- oltarea constiintei "e sine se co'plica! E or(a "e intensificarea perceptiei de sine care are c0te a aspecte. "intre care8 propria)i i'agine corporala. i"enti&icarea si constiinta ego)ului. i"enti&icarea sensului. rolului si statutului se/ual si 'ai ales a celui social 1*n a"olescenta3 erceptia de sine si imaginea corporala "e in critice. "atorita schi'(arilor"e silueta. &i-iono'ie si tinuta! a, 1maginea corporala. a&lata la peri&eriile constiintei *n copilarie. "e ine "in ce *n ce 'ai centrala *ncorpor0n"u)se *n constiinta "e sine si *ncepe sa &ie perceputa ca atare! ;ara i'aginea corporala nu se poate organi-a i"enti&icarea! Pu(erii si pu(erele au o etapa "e scrutare 'ai pro&un"a a caracteristicilor corporale si 'ai ales ale &etei! E perioa"a *n care stau 'ai 'ult *n (aie. se pri esc *n oglin"a 1narcisis'3. i"enti&ica a'anunte ignorate ale &runtii. ale g0tului. ale ochilor. ale -0'(etului etc! Oglin"a capata noi &unctii! Dorintele "e retus sau "e 'ascare a "i&eritelor i'puritati ale pielii sau alte tipuri "e aspecte "e in e i"ente. 'ai *nt0i la &etite! Aceste retusuri e/pri'a "orinta "e a:ustare a sinelui corporal. "orinta "e a aparea agrea(il1a3 si pre-enta(il etc! Toto"ata. aceste a:ustari repre-inta conturarea sinelui social si apiritual! A"eseori pu(erii a&lati *n &ata oglin-ii &ac gri'ase. -0'(in"u)si. caut0n" e/presiile cele 'ai "i&erite pe care pot sa le repro"uca! Narcisis'ul pu(eral este alternati critic si *nga"uitor. cu 'o'ente "e astatoare c0teo"ata! I"enti&icarea nu este un proces si'plu si "irect! Copilul si)a construit *ntre ti'p o i'agine "e sine "in e/perienta sa generala conturata prin ochii celorlalti! El se consi"era puternic sau sla(. cu trasaturi placute sau nu! Aceasta e/perienta in&lentea-a i'aginea "e sine "in ti'pul puseului "e crestere si "inspre &inalul acestuia! De aceea. acei copii care erau sla(i si "e(ili *nainte "e puseul "e crestere pu(eral. au ten"inta "e a se e"ea 'ai 'ici si 'ai sla(i "ec0t sunt *n realitate9 cei ce erau puternici si oinici tin" sa se consi"ere ca atare. chiar "aca *n ti'pul puseului pu(eral au "e enit longilini si &ira i! Se preocupa 'ai 'ult "e aspectele &i-ice tinerele &ete! A"eseori pu(ertatea le sporeste gra"ul "e atracti itate. "ar ele nu constienti-ea-a acest &apt "aca *n copilarie nu au &ost consi"erate atracti e! 5n perioa"a centrala a pu(ertatii respecti a a"olescen+ei ti'purii. &ata este a"eseori "i-gratioasa. pri irea usor neclara si se e ita contactul i-ual! Uneori apar "er'atite sau acnee suparatoare. -onele "in :urul nasului "e in. "e o(icei. 'ai lucioase. 'ai grase! Toate aceste aspecte constituie 'oti e "e *ngri:orare pentru pu(eri si a"olescenti! Ne'ultu'it "e *n&atisarea sa. pu(erul se *n"oieste "e sine. se cre"e 'ai putin inteligent. aratos si respectat. pentru ca se percepe pe sine cu ne'ultu'ire! Perceptia "e sine se poate 'ani&esta ca

negati a si *n ca-ul progresului scolar sla( sau al ina"aptarii scolare! Aceasta. "eoarece 'o"ul *n care pu(erul este pri it "e colegi si "e pro&esori a&ectea-a structurarea autoconstiintei! 5ntre ele ii unei clase si pro&esori se constituie &or'e "e &ee")(ac6 co'ple/e! 5n ca-ul *n care pu(erul are o autoconstiinta 'ai *nalta "ec0t atitu"inea e aluati a a altora "espre el. se si'te i-olat. "epresi si se -(ate *n a gasi &or'e "e e/pri'are care sa a"uca acceptarea si a"'iratia! 5n aceasta optica se 'ani&esta teri(ilis'ele. cresterea la paro/is' a opo-a(ilitatii. cri-a "e originalitate < uneori su(li'ari 1*n arta. poe-ie. literatura etc!3. iar < alteori < *n acte "elinc ente! Tinerii cu esti'atii "e sine *nalte si cu (una acceptanta *n colecti pri'esc sarcini scolare cu e/pectatie po-iti a. cu *ncre"ere! Ei *si sustin *ntot"eauna opiniile cu *ncre"ere! 5n genere. acestia au 'ai putine pro(le'e personale! Tinerii ce au esti'atia "e sine :oasa nu 'ani&esta initiati e. nu or sa se e/pri'e ca sa nu greseasca sau sa supere pe altii < a"eseori o &ac pentru ca nu or sa atraga atentia! Au pro(le'e personale legate "e "i&icultatile lor! E/pectatia parintilor &ata "e re-ultatele scolare ale copiilor are "e ase'enea un rol i'portant *n "e- oltarea constiintei "e sine! Mai ales 'a'ele se preocupa "e pro(le'ele co'ponente ale sinelui social au o 'ai 'are pon"ere si i'portanta "ec0t altele! Asa sunonoarea. reputatia! Sinele social *ncorporea-a o e/perienta sociala "e roluri si "e statute sociale! A treia co'ponenta a sinelui este a sinelui spiritual si se e/pri'a prin constiinta propriei acti itati. a ten"intelor si aptitu"inilor psihice! Aceasta este Esanctuarul e'otiilor si "orintelor? 1A!Ba'es3. este teritoriul actelor "e ointa si repre-inta trairile prin care o'ul se si'te 'ai pro&un" *n sine *nsusi at0t prin perceptia lu'ii. c0t si prin procesele intelectuale pe care le pose"a! Sinele are o natura sociala *n toate acceptiile si ele'entele sale co'ponente! 1(3 Iesirea "in con&or'is'ul in&antil este echi alenta cu c0stigarea in"epen"entei! 5ntruc0t e/ista cel putin trei &eluri "e "epen"enta8 material9economica (instrumentala,, emotionala (de confort afectiv si de apartenenta, si de mentalitate (valori,, "o(0n"irea in"epen"entei este co'plicata si con"itionata "e ce anu'e se consi"era *n societate si "e catre parinti si colegi ca *nsea'na in"epen"enta 1li'itele acceptate pe acest plan3! E/ista o con"itionare a c0stigarii in"epen"entei prin 'o"elele "e acest gen care intra *n -onele "e o(ser atie ale copilului p0na la intrarea *n pu(ertate si a"olescenta! Pri'a care se "o(0n"este este in"epen"enta "e 'entalitate 1 alori3! Aceasta se reali-ea-a prin "e alori-area unor i"ei consi"erate ali"e *n copilarie si a unor o(iceiuri care "e in consi"erate *n echite sau "e'o"ate si sunt tratate ca atare "e catre pu(eri si a"olescenti! In"epen"enta e'otionala 1"e apartenenta si con&ort a&ecti 3 este "i&icil "e "o(0n"it 'ai ales *n ca-ul tinerelor &ete! Depen"enta a&ecti a ca si "epen"enta 'aterial)econo'ica sunt "eose(it "e acti e &ata "e parinti *n pu(ertate si a"olescenta si co'plica o(iecti area ten"intelor naturale spre in"epen"enta! 5n pu(ertate intra *n stare critica. totusi. "epen"enta a&ecti a! Pu(erii *ncep sa se *n"oiasca "e pro&un-i'ea a&ectiunii parentale! Aceasta li se pare lipsita "e tensiune. interpretea-a 'o'entele "e ignorare sau "e neatentie ca e/presii ale lipsei "e a&ectiune. iar 'o'entele "e gri:a si interes. ca intrusiuni *n iata personala pe "e o parte. si ca acte "e rutina si o(ligatie. pe "e alta parte! Dupa ast&el "e e aluari. t0narul se si'te ino at si rau! Totusi. se reia procesul! Relatiile "intre parinti par "e ase'enea plate si (anale si *ncarcate "e co'pro'isuri! Disponi(ilitatea a&ecti a a pu(erilor si a"olescentilor este &oarte larga si *ncarcata "e aspiratii si sperante < i"eale si neco'para(ile &ata "e ceea ce a"! E/pectatiile pe acest plan sunt &oarte *nalte! Relati *nalta este si sugesti(ilitatea! Depen"enta 'aterial)econo'ica 1instru'entala3 "e ine greu "e suportat "esi creea-a con"itii "e e/ercitare "e 'ici acte "e in"epen"enta! c3 I"enti&icarea ocationala se 'ani&esta la pu(eri 'ai 'ult ca o "escoperire "e aptitu"ini. capacitati si a(ilitati. apoi ca pregatire pentru e/a'ene "e a"'itere *n *n ata'0ntul superior sau *n alte &or'e "e instruire

postliceala! Viata sociala este *ncarcata "e e/perienta si 'o"ele pro&esionale 1 ocationale3! Mo"elele pro&esionale se consi"era ca accesi(ile prin e&ort intelectual si practic. "e 'unca si ran"a'ent. "ar si ca &iin" con"itionate "e aptitu"ini *nalte! 2firmarea de sine ;or'e ale a&ir'arii8 suprae aluarea. su(e aluarea 1atitu"inea "e in&erioritate3. esti'entatia e/centrica. li'(a:ul < prea (ogat sau &oarte accesi(il. corespon"enta. gesturile. *i place sa "ea tonul. are spirit "e contra"ictie sau e ita unele situatii pentru a nu &i peni(il! Este e i"enta ten"inta spre autono'ie! Nici un a"olescent nu "oreste sa &ie tratat ca un copil. asteapta sa i se acor"e *ncre"ere! A"olescentii pri esc iata cu serio-itate8 EMa g0n"esc cu placere la copilaria'ea. "ar acu' 'a preocupa iitorul. reusita 'ea *n iata?! 1ntegrarea sociala Se "e- olta atasa'entul la colecti . *n acti itatea "epusa. se reali-ea-a insertia in"i i"ului *n societatea a"ultilor! 5n special pe la #@)#F ani. t0narul este 'ai o(iecti *n aprecieri9 a"olescentul nu se 'ai consi"era &actorul central ci recunoaste e/istenta unei ierarhii care tre(uie respectata! Sunt puternice8 "orinta "e cunoastere. interesul "eose(it pentru stiinta. pregatirea pentru pro&esie9 se constituie si consoli"ea-a conceptia "espre lu'e! A"olescentul 'ani&esta o intensa "orinta "e a trai. "e a *n inge greutatile pe care le *nt0'pina! Este *ntr)o continua cautare "e 'o"ele. "oresc sa se'ene cu parintii si *n unele ca-uri cu pro&esorii9 'ai "es le ra'0n *n 'inte *n atatorii! Paiat "e #F ani8 EAs rea sa a' su&letul 'a'ei si puterea "e patrun"ere a tatalui?! ;ata "e #F ani8 EDoresc sa sea'an cu 'a'a pentru ca)i &oarte energica si hotar0ta *n tot ceea ce &ace. cu tata pentru ca)i o &ire e/tre' "e cal'a. (l0n"a. *ntot"eauna esel?! Caius Iaco( 'arturiseste *n EA'intiri "espre anii "e scoala? ca pro&esorul "e 'ate'atica "in liceu a a ut o in&luenta co 0rsitoare *n "e enirea pro&esionala a colegilor sai prin "ragostea care le)a insu&lat)o &ata "e acest o(iect! Maturi-area rationala si 'orala &ace ca a"olescentul sa "e ina critic si intransigent &ata "e con"uita a"ultilor! El recla'a *nlocuirea autoritatii Ei'puse?. coerciti e cu autoritatea "e aloare recunoscuta! Senti'entul "e'nitatii personale capata o intensitate "eose(ita! A"olescentul este preocupat pentru a "o(0n"i recunoasterea si respectul celor "in :ur! Ignorarea "e catre parinti si ca"re "i"actice a acestei particularitati poate "auna serios echili(rului psihic. integrarii 1sociali-arii3 opti'e a a"olescentului! A"olescen+a este o perioa", "e restructurare a&ecti , 2i intelectual, a personalit,+ii! Ea este caracteri-at, ca o perioa", ingrat,.ceea ce scoate *n e i"en+, &aptul c, este "i&icil, 2i pentru a"olescen+ii *n2i2i c0t 2i pentru cei care se a&l, *n contact cu ei! Autocunoa2terea este o caracteristic, ce *i ", o not, "e speci&icitate perioa"ei a"olescen+ei *n raport cu celelalte etape ale 0rstelor u'ane! Autocunoa2terea repre-int, un pro"us al 'aturi-,rii 2i "i ersi&ic,rii e/perien+elor sinelui ' contact cu lu'ea 2i un proces "iscontinuu "e acu'ul,ri.restructur,ri.a"apt,ri reciproce ale in"i i"ului la realitatea social,! 2utocunoaterea se *n a+, 2i 2coala este principalul loc "e reali-are a acestui proces.al,turi "e &a'ilie.prieteni.etc! 5ncura:area autoe alu,rii 2i "e- olt,rii personale "uce la 'o"i&icarea 'o"ului "e structurare a atitu"inii in"i i"ului &a+, "e sine.sti'ularea "reptului s,u "e a se a&ir'a 2i a Elucra? pentru Ea'eliorarea?inte', 2i e/tern, a i'aginii sale! Cunoa2terea "e sine. ca act "e re&lectare a personalit,+ii co'ple/e a unui in"i i" *n propria con2tiin+,.presupune 2i o (un, capacitate "e autoanali-,. realis'. intui+ie. luci"itate. interiori-area 2i utili-area corect, pentru sine a criteriilor "e e aluare.responsa(ilitate! Cunoa2terea "e sine este. poate. cel 'ai i'portant ele'ent pentru 'anage'entul carierei! Pentru ca autocunoa2terea s, &ie o(iecti ,.in"i i"ul tre(uie s, ai(,

'aturitatea psihologic, s, o &ac,.s, cunoasc, 2i s, interprete-e corect reperele sau in"icatorii "e&initorii ai personalit,+ii.s, &oloseasc, 'eto"e 2i tehnici co'(inate "e e aluare.'ecanis'e "e co'pensare 2i sti'ulare a unor tr,s,turi insu&icient "e- oltate! Aspectele care au o rele an+, 'ai 'are *n alegerea carierei sunt8 interesele. alorile. caracteristicile "e personalitate. aptitu"inile 2i "eprin"erile. chiar "ac, autocunoa2terea nu se opre2te la acestea! 1nteresele repre-int, pre&erin+ele cristali-ate ale unei persoane pentru anu'ite "o'enii "e cuno2tin+e sau "e acti itate! Pre&erin+ele pentru anu'ite "o'enii "e cunoa2tere 2i acti it,+i &a ori-ea-, alegerea ocupa+iilor *n care aceste interese pot &i alori&icate! In estigarea intereselor se poate &ace prin ur',toarele 'o"alit,+i8 )re&lectarea siste'ic, asupra alegerilor anterioare9 )in entarele "e interese)cele 'ai utili-ate instru'ente *n inter en+iile "e orientare! II. $.%. Evaluarea i tere(elor la adole(ce ti A"olescen+a este o perioa", a 'arilor c,ut,ri. a auto"e&inirii. este perioa"a *n care Etotul este posi(il. orice carier, p,r0n" a &i accesi(il, t0n,rului "e #F ani! De2i *nscrierea la un pro&il teoretic sau tehnic pare a &i pre"eter'inant pentru cariera ulterioar,. "up, &inali-area ciclului liceal t0n,rul *2i reanali-ea-, op+iunile pro&esionale *n &unc+ie "e o serie "e &actori 1personali. econo'ici. socio)culturali. politici.etc!3! Totu2i e/ista o "i&eren+, *ntre ele ii "in siste'ul teoretic 2i tehnic. respecti . ele ii "e la pro&ilul tehnic au aspira+ii pro&esionale a/ate *n general *n "o'eniul realist *n ti'p ce ele ii "in clasele teoretice au pre&erin+e 4*nclina+ii pro&esionale prepon"erent sociale si in estigati e! A 0n" *n e"ere c, 'a:oritatea a"olescen+ilor tr,iesc *n s0nul &a'iliei parentale. sunt coor"ona+i i *ntre+inu+i &inanciar "e p,rin+i. structura familiei influeneaz semnificativ imaginea de sine a a"olescentului! Pute' e/e'pli&ica ast&el! s)a "o e"it a"olescen+ii pro eni+i "in familii monoparentale 1"i or+a+i. ,"u i3 au i'aginea "e sine 'ai pu+in cristali-at,. "ar *n acela2i ti'p pre-int, un gra" "e responsa(ilitate 2i con&or'is' 'ai ri"icat &a+, "e cei pro eni+i "in familii cu ambii prini 2i cu un cli'at a&ecti necon&lictual! Se pare e/ist, corela+ii *ntre pro&esiile p,rin+ilor 2i aspira+iile pro&esionale ale a"olescen+ilor "eoarece cei ce pro in "in &a'ilii cu p,rin+i a 0n" stu"ii superioare sunt 'ai &ocali-a+i pe o carier, aca"e'ic,! In schi'( gra"ul *nalt "e preocupare al p,rin+ilor i-a i "e acti itatea 2colar, a copiilor. a "e'onstrat c,. o"at, cu cre2terea aloc,rii ti'pului 2i resurselor 1preg,tire supli'entar,.supra egherea lec+iilor "e c,tre p,rin+i.i'punerea unor stan"ar"e clare 2i uneori coerciti e &a+, "e acti itatea 2colar,3 a "us la cre2terea preocup,rii ele ului pentru *n ,+,tur, 2i i'plicit spre aspira+ii pro&esionale intelectuale!;a'iliile *nalt e"ucogene particip, acti *n "eci-ia a"olescentului pentru alegerea pro&ilului teoretic sau tehnic! !levul crescut 5ntr9un regim educativ permisiv, liberal este caracteri-at "up, cu' ur'ea-, 1E!.En,chescu.#>>@38 ) atitu"ine e/agerat, "e *ncre"ere in &or+ele proprii9 )ten"in+a "e sustragere "e la ciori9 ) super&icialitate in a(or"area sarcinilor9 ) in"i&erentis' &a+, "e aprecierile care se &ac la a"resa sa9 ) in"epen"ent in ac+iuni9 ) in"isciplinat. tur(ulent. preocup,ri colaterale9

) inegal in ceea ce &ace9 ) "eseori nepunctual in re-ol area sarcinilor9 ) "isciplinat "oar "e tea'a "e constr0ngere9 ) regi' a&ecti &luctuant9 ) rapi"itate in sta(ilirea contactelor personale9 ) oncep+ii. "e regula eronate "espre 'unca si iata9 ) sla(, capacitate "e cooperare si integrare in colecti ! !levul care provine din familii cu prinii muncitori pot &i caracteri-a+i *n &elul ur',tor 1E!. En,chescu.#>>@38 )ne*ncre"ere in &or+ele proprii9 ) oin+, sla(,9 )reticen+, *n co'unicare9 )insta(ilitate a&ecti ,. e'o+ional,9 )or"onat. siste'atic in lucru9 )sla(, capacitate "e autoreglare a con"uitei9 )cinstit. intolerant &a+, "e orice a(u-uri9 )'o"est9 )spirit "e respect &a+, "e 'unca altora9 )ni el "e socia(ilitate sla(9 )"orin+, "e autoreali-are9 )se su(aprecia-,. "e regul,9 )sla(, capacitate "e &inali-are a ac+iunilor "ac, nu este "iri:at9 )sla(, capacitate "e &inali-are a proiectelor personale9 )interes 2i *nclina+ii spre alorile culturale. artistice9 !levii care provin din mediul intelectual sunt "i&eren+ia+i "e cei ce pro in "in 'e"iul 'uncitoresc prin ur',toarele caracteristici 1E!.En,chescu.#>>@38 )atitu"ine po-iti , &a+, "e procesul "e *n ,+,'0nt9 )acti is'. 'o(ilitate9 )analitic. e/pe"iti *n ceea ce &ace9 )spirit "e o(ser a+ie "e- oltat9 )'ani&est, in"epen"en+, 2i ini+iati ,9 ) oca(ular (ogat. u2urin+, *n e/pri'are9 )ten"in+e contestatare9 )preocupat ca prin e&ort 'ini' s, o(+in, ran"a'ent 'a/i' 9 )re-isten+, re"us, la e&orturi &i-ice 2i uneori chiar psihice9 )rapi"itate *n sta(ilirea "e contacte interpersonale9 )"orin+a achi-i+ion,rii 2i "e- olt,rii unor alori noi9 )i"ealuri (ine conturate9 )se pier"e u2or in situa+ii "i&icile9

)capacitate "e corelare a 'oti a+iilor personale cu cele pro&esionale! !levii care provin din mediul urban 2i sunt caracteri-a+i "e con&or' aceleia2i autoare "e ur',toarele tras,turi8 )ten"in+a "e sustragere "e la e&ort9 )'ani&est,ri super&iciale9 ) oca(ular "estul "e "e- oltat9 )ten"in+a "e a)2i organi-a *n 'o" in"epen"ent acti itatea9 )inegal *n ceea ce &ace9 )aparent in"isciplinat 1'ai ales *n &a+a ca"relor "i"actice3 )ten"in+a "e supraapreciere a posi(ilit,+ilor proprii9 )capacitate rapi", "e a"aptare la *'pre:ur,ri noi9 )u2urin+a *n sta(ilirea contactelor interpersonale. socia(ilitate9 /opilul unic. cel care apar+ine &a'iliei cu un singur copil se caracteri-ea-, prin 1E!.En,chescu. #>>@38 )i"ealuri (ine conturate9 )ten"in+, "e egois'. egocentris'9 )"e&or',ri ale a&ecti it,+ii9 )spirit "e posesiune e/agerat9 ) i-iune eronat, cu pri ire la e&orturi9 )"orin+a "e a &i 'ereu apreciat9 )inegal *n *n"eplinirea sarcinilor9 )"isciplinat "in tea'a "e constr0ngere9 )ten"in+e "e li(ertis'9 )ten"in+a "e a)2i i'pune punctul "e e"ere. autoritar! 5n situa+ia familiilor numeroase i cu o bun coeziune. respecti *n ca-ul copiilor ce pro in "in 'e"iul 'uncitoresc. cercet,rile *n "o'eniu au e i"en+iat ur',toarele caracteristici8 )pre"ispo-i+ie pentru *n+elegerea e&ortului "e orice natur,9 )'oti a+ie pentru ur'area carierei9 )atitu"ine po-iti , &a+, "e colegii "e 2coal,9 )si'+ practic "e- oltat9 )capacitate "e cola(orare9 )aptitu"ini "e gospo"ar9 )spirit "e econo'ie. spirit "e or"ine9 )rapi"itate *n sta(ilirea "e contacte interpersonale9 O 'are parte "in ele ii "e la liceele cu pro&il teoretic pro in "in &a'ilii 'onoga'e)nucleare &amiliile nucleare sunt &a'iliile re"use nu'eric la so+i 2i copiii lor nec,s,tori+i. structuri (a-ate pe consens. egalitate 2i co'ple'entaritatea rolurilor "e so+)so+ie. precu' 2i pe o participare cresc0n", a copiilor! ;a'ilia nuclear, are o posi(ilitate crescut, "e asigurare a suportului e'o+ional. "e satis&acere a

ne oilor "e securi-are. protec+ie 2i apartenen+, al &iec,rui 'e'(ru. precu' 2i a ne oilor "e co'unicare 2i Ecre2tere a personalit,+ii?! 5n &a'iliile 'onoparaentale. aceast, situa+ie &iin" creat, "e "i or+ul p,rin+ilor. "e a(an"onul &a'ilial sau "e "ecesul unuia "intre p,rin+i ca 2i *n 'ulte situa+ii *n care copii pro in "in &a'ilii "e-organi-ate 1"i or+a+i sau *n curs "e "i or+3 s)au o(ser at ur',toarele caracteristici 1E!.En,chescu.#>>@38 )ten"in+e "e interiori-are9 )concep+ii eronate "espre 'e"iul &a'ilial 2i necesitatea organi-,rii &a'iliale. pre:u"ec,+i9 ) insta(ilitate e'o+ional,9 ) &rustrare a&ecti ,9 ) ten"in+, "e ina"aptare9 ) re-isten+, sc,-ut, la e&ort organi-at9 ) "e&icien+e in rela+iile interpersonale9 ) ten"in+, "e in"epen"en+, relati ,9 ) inconsec ent! (3 Ele i ai c,ror ta+i au "ece"at sau au a(an"onat &a'ilia 2i ei au r,'as capul (st8lpulA, familiei. pot pre-enta co'porta'ente "e genul8 1E!.En,chescu. #>>@38 )'oti a+ie "eose(it "e puternic, pentru carier,9 )serio-itate. capacitate 'are "e e&ort9 )interes pentru procesul "e *n ,+,'0nt9 )capacitate "e *n+elegere a alorilor9 )calit,+i organi-atorice9 )ne oia "e a&ecti itate9 )uneori a"aptare greoaie la 'e"iul 'ilitar9 )con2tiin+a "e sine "e- oltat,9 )atitu"ine "e respect &a+, "e 'unca altora9 )spirit "e econo'ie9 )capacitate "e cola(orare9 )"e regula. se (ucur, "e prestigiu9 )t,rie "e caracter9 )'aturi-are psihic,9 )capacitate "e ar'oni-are a intereselor personale cu cele sociale! c3 /opii abandonai de prini i adoptai de o persoan singur se "eose(esc "e ceilal+i colegi prin 1E!.En,chescu.#>>@38 )ten"in+, &rec ent, "e interiori-are9 )senti'entul acut al singur,t,+ii9 )ne oia pro&un", "e a&ecti itate9 )"e regula. "e-echili(ru e'o+ional9 )"e regula. re-istent la e&orturi9 )atitu"ine "e su(apreciere *n raport cu al+ii9

)atitu"ine po-iti , &a+, "e 'unc,9 ) e/igen+, &a+, "e sine 2i "e ceilal+i! 1Prelucrare "up, Pra/ilogia 'ilitar,. e"itat, "e Centrul "e cercetare 'eto"ologic, 2i per&ec+ionare a ca"relor "i"actice 'ilitare. Pucure2ti #>>@. capitolul Y Cunoa2terea 2i caracteri-area ele ilor Z. con&! "r! Enachescu Eugenia3 Halorile repre-int, con ingerile (a-ale ale in"i i-ilor9 sunt surse 'oti a+ionale 2i ale stan"ar"elor in"i i"uale "e per&or'an+, *ntr)un anu'it "o'eniu! Valorile se 'ani&est, *n co'porta'ent prin e itarea sau propensiunea pentru ele'ente tangi(ile sau intangi(ile! In estigarea alorilor personale se &ace prin ur',toarele 'o"alit,+i8 )ierarhi-area unor alori "ate9 )anali-a alegerilor anterioare9 )utili-area "escre+ionar, a ti'pului9 )anali-a &ante-iilor personale legate "e carier,9 )i"enti&icarea 'o"elelor! Un rol i'portant *n alegerea carierei *l au tr,s,turile "e personalitate! A!.P,(an1$DD%3 consi"er, c, personalitatea poate &i "e&init,8 Eca un pattern cogniti . e'o+ional. co'porta'ental 2i (iologic "istinct al unei persoane care8*i "e&ine2te stilul personal 2i *i '&a+i2ea-, interac+iunile cu 'e"iul?! Se utili-ea-, o 'o"alitate "e a corela caracteristicile "e personalitate cu 'e"iile ocupa+ionale. aceasta se nu'e2te e aluarea pe patru "i'ensiuni (ipolare8 2titudinea general fa de lume) este orientat spre lu'ea e/terioar,. a oa'enilor 2i lucrurilor sau spre lu'ea intern,. a i"eilor 2i reac+iilor interne! $binerea informaiei8 o(+ine in&or'a+ii pe (a-a si'+urilor sale 2i se &ocali-ea-, pe &apte 2i "ate sau *2i &olose2te intui+ia 2i se &ocali-ea-, pe posi(ilit,+i 2i pe supo-i+ii! Modul de evaluare a informaiei8 procesea-, 2i e aluea-, in&or'a+ia (a-0n"u)se pe logic, 2i ra+iona'ent sau pe alorile personale 2i e&ectul asupra altora! 3tilizarea informaiilor8 ia "eci-ii rapi"e pentru a a:unge 'ai repe"e la re-ultat sau a'0n, "eci-ia pentru a 'ai o(+ine in&or'a+ii! 5n opinia lui M!Golu. aspiraia repre-int, E'o"alitatea general,. tipic,. a in"i i"ului "e &i/are a alorii sau 2tachetei scopurilor. *n general. 2i *n raport cu "i&erite categorii "e sarcini sau "o'enii "e acti itate. *n particular?! Din acest punct "e e"ere. "e&ini+ia cea 'ai cuprin-,toare este consi"erat, cea &or'ulat, "e un cercet,tor *n "o'eniu potri it c,reia aspiraia in"ic, Escopurile pe care su(iectul *2i propune s, le ating, *ntr) o acti itate sau s&er, sau s&er, "e acti it,+i *n care este anga:at?! Conturarea aspira+iilor pro&esionale &ace parte "in categoria o(iecti elor pe ter'en lung.iar pentru &inali-area lor tre(uie alocate resurse *nse'nate "e e&ort. oin+, 2i 'o(ili-are personal, constant,! Sta(ilitatea aspira+iilor "e)a lungul 2colari-,rii sau altor etape ale ie+ii e/pri', pro&un-i'ea a"e-iunii psiho)'oti a+ionale. in esti+ia a&ecti , 2i re-isten+a in"i i"ual, la o(stacolele ap,rute *n "ru'ul atingerii o(iecti ului propus9 *n egal,

',sur, e/pri', 2i a"erarea la un 'o"el construit "in nu'eroase "ate "e natur, o(iecti , 2i su(iecti ) proiecti ,. i'aginea "e sine 2i a celei "orite s, o i'pun, celorlal+i. E:ocul? *ntre "atele pre-entului 2i iitorul progno-at ca posi(il pentru sine! Oscila+iile personale *ntre aspira+ii. "orin+e. atrac+ii 2i pre&erin+e sunt puternic corelate cu ni elul 'aturi-,rii psihologice. gra"ul "e cristali-are a personalit,+ii. circu'stan+ele particulare "e ia+,. 0rsta. se/ul.etc! Din aceast, perspecti ,. aspira+ia pro&esional, poate &i consi"erat, realist,. autentic, "ac, se spri:in, pe resurse. poten+ialit,+i 2i e alu,ri pertinente ale con"i+iilor care pot &acilita sau o(struc+iona reali-area acesteia! rocesul de conturare a aspiraiilor "in s&era iitoarei cariere const, *n ur',torii pa2i8 'aturi-area psiho)social,9 *n ,+area 2colar, 2i &or'area pro&esional,9 'o"ul particular "e conturare a i'aginii "e sine9 'o"ele personale care i'pun aten+iei 2i la care se a"er, "atorit, trans&erului e'o+ional operat "e acestea9 a'(ian+a socio)&a'ilial,9 irepeta(ila re-onan+, psiho)a&ecti , a 'e"iului asupra &iec,rei persoane9 istoria personal, a *nt0'pl,rilor. e eni'entelor. acci"entelor. 2anselor tr,ite "e &iecare in"i i"9 tre(uin+ele spirituale particulare "e cunoa2tere 2i "e e/pansiune intelectual,9 tre(uin+a "e auto)a&ir'are. ac+iune. co'pensare. succes. autono'ie. in"epen"en+,! 2ptitudinea este "e&init, ca &iin" poten+ialul unei persoane "e a *n ,+a 2i o(+ine per&or'an+, *ntr)un anu'it "o'eniu! De- oltat, prin *n ,+are 2i e/ersare.aptitu"inea "e ine abilitate,iar prin aplicare ' practic, 2i auto'ati-are.a(ilitatea "e ine deprindere ( 2.:ban,)**;,. Criteriul cel 'ai larg acceptat *n scopul "i&eren+ierii 2i clasi&ic,rii *n interiorul su(siste'ului aptitu"inal este s&era "e solicitare 2i i'plicare *n ca"rul acti it,+ii! Au &ost "eli'itate8aptitudini generale i aptitudini speciale! a, 2ptitudinea general I repre-int, acea aptitu"ine care este solicitat, 2i inter ine *n orice &el "e acti itate a o'ului sau *n re-ol area unor clase "i&erite "e sarcini! Aptitu"inile generale alc,tuiesc repertoriul instru'ental)a"aptati (a-ai al oric,rui in"i i".care asigur, o rela+ionare 2i o a"aptare c0t "e c0t satis&,c,toare *n con"i+iile aria(ile ale 'e"iului! Ele se pot *'p,r+i 5n sensorio9motorii i intelectuale 2ptitudinile sensorio9motorii se leag, "e toate situa+iile concrete care recla', "iscri'inarea 2i i"enti&icarea o(iectelor 2i e&ectuarea unor ac+iuni "irecte cu ele sau asupra lor.*n e"erea satis&acerii unei ne oi curente! Aici sunt incluse caracteristicile re-oluti )integrati e ale anali-atorilor 2i caracteristicile structural)"ina'ice ale aparatelor 'otorii! 2ptitudini generale intelectuale9m aceasta categorie se reunesc 'ai 'ulte &unc+iuni psihice.care sunt i'plicate *n toate &or'ele "e acti itate 2i sunt proprii tuturor oa'enilor! Acestea sunt 'e'oria.i'agina+ia 2i inteligen+a propriu)-is,! (3 2ptitudini speciale sunt structuri instru'entale ale personalit,+ii care asigur, o(+inerea unor per&or'an+e "easupra 'e"iei *n anu'ite s&ere particulare "e acti itate pro&esional,! Ter'enul este luat *n sens relati 8o acti itate este special, *n raport cu o alta 'ai general,.al c,rei ca- particular este 2i poate &i general, *n raport cu alt, s&er, 2i 'ai *ngust, "e ac+iune! Aptitu"inile speciale se structurea-, 2i se "e- olt, selecti *n interac+iunea siste'atic, a su(iectului cu con+inuturile o(iecti e 2i con"i+iile "i&eritelor &or'e ale acti it,+ii

pro&esionale!Potri it 'o"elului 'ulti&actorial. aptitu"inile speciale se (a-ea-, pe ac+iunea &actorilor speci&ici. care se e i"en+ia-, *n ca"rul unor su(siste'e strict in"i i"uali-ate ale personalit,+ii8su(siste'ul au"iti . su(siste'ul i-ual. su(siste'ul cogniti ! Clasi&icarea aptitu"inilor se &ace "e regul, "up, genul acti it,+ii *n ca"rul c,reia se 'ani&est,. "eli'it0n"u)seraptitu"ini artistice. aptitu"ini 2tiin+i&ice. aptitu"ini tehnice. aptitu"ini sporti e. aptitu"ini 'anageriale! Paralela 5ntre preadolescenta si adolescent 5n sinte-a cele "oua perioa"e se "isting prin ur'atoarele caracteristici8 readolescenta este o perioa"a8 tu'ultuoasa cu 'ani&estari e/centrice co'porta'ent contra"ictoriu. socant spirit negati ist teri(ilis' 2dolescenta este o perioa"a8 'ai linistita su( se'nul pu"oarei sensi(ilitate e/cesi a ten"inta la autore&lectie autoanali-a < cine sunt euR Ti'i"itate II. $... 1etode de educatie )olo(ite la v*r(ta adole(ce tei EE"ucatia este in entie *'partasita?1V! Prelici. A e"uca *nsea'na a iu(i. #>>@3 !Meto"ele si strategiile "e e"ucatie tre(uie sa &ie a"aptate particularitatilor "e 0rsta si in"i i"uale ale ele ilor! Metoda convingerii capata se'ni&icatii noi! Daca la scolarul 'ic con ingerea are &or'a con or(irii etice. care "e- aluie 'ai 'ult continutul notiunilor 'orale si o&era ca"rul crearii "e e'otii. la a"olescent con ingerea se a"resea-a :u"ecatilor 'orale. (a-ate pe o 'oti atie sociala! A"olescentul este "e acor" cu argu'entele rationale. le *ntelege si este capa(il sa se con inga "e te'einicia lor! Prea"olescentul si a"olescentul este i'presionat "e &aptul ca a"ultii *i acor"a *ncre"ere. a"res0n"u)se capacitatilor sale "e :u"ecata! EAs "ori sa)ti cunosc parerile. esti "estul "e 'are ca sa)ti "ai sea'a ca argu'entele sunt :uste?! Un rol "eose(it *n 'o"elarea si "e- oltarea personalitatii ele ilor *l au expectantele pro&esorilor! redictia ce se auto5mplineste (selffulfilling prop0ec@, se re&era la situatia "e interactiune *n care asteptarile cre"i(ile ale pro&esorului or suscita un anu'e co'porta'ent "in partea ele ului. acesta "in ur'a con&ir'0n" inconstient. o(iecti asteptarile pri'ului! Ter'enul a &ost intro"us *n psihologie "e catre Merton 1#>7F3. acest

concept a ea initial *n e"ere relatia e/peri'entator < su(iect. o(ser ator < o(ser at! Stu"ii ulterioare "e psihologie sociala e"ucationala 1Rosenthal si Baco(son. #>CF3 au "e'onstrat ca < la &el ca *n ca-ul e/peri'entatorilor < e/pectantele pro&esorilor pot &i pre"ictii ce se auto*'plinesc! Cercetari recente *n "o'eniu e i"entia-a &aptul ca e/pectantele. *nalte sau sca-ute ale pro&esorilor sunt pro ocate "e atracti itatea &i-ica a ele ilor. "e notele anterioare. "e "urata relatiilor "e cunoastere reciproca si "e alti &actori! Pro&esorii a(or"ea-a "i&erentiat ele ii *n raport cu care au e/pectante. asteptari *nalte sau sca-ute "upa ur'atoarele "i'ensiuni8 S cli'atul < "e pil"a co'port0n"u)se *ntr)o 'aniera apropiata. cal"a cu ele ii &ata"e care 'ani&esta e/pectatii *nalte9 S &ee")(ac6)ul. "e e/e'plu. lau"0n"u)i 'ai 'ult pe cei &ata "e care 'ani&esta e/pectatii *nalte9 S intrari 1input3 < pre"0n" 'ai 'ulte &or'atii celor ce inspira e/pectatii *nalte9 S iesiri 1output3 < &urni-0n" 'ai 'ulte oca-ii "e a raspun"e ele ilor &ata "e care 'ani&esta e/pectatii *nalte! Pro&esorul 1e'itentul "e e/pectatii3 care o(tine e&ecte interpersonale 'ari se caracteri-ea-a prin8 ne oia "e in&luenta sociala. stil interacti po-iti 1apreciat prin caracterul prietenos. onest. interesat si curtenitor al relatiilor interpersonale3 si prin capacitatea "e co'unicare a in&or'atiilor e/pectante 1operationali-ata cel 'ai a"esea prin e/presi itatea non er(ala3! Este e i"ent ca. *ntre anu'ite li'ite e/pectantele pro&esorilor 'o"elea-a co'porta'entul si per&or'antele ele ilor si ca acestia "e in ceea ce cre"e' noi. pro&esorii. ca ei pot "e eni! Ast&el *ntelese lucrurile. opti'is'ul pe"agogic se istituie ca o con"itie necesara a succesului! Pe a"olescenti 5i supara moralizarea 1greseala &rec enta a 'ultor e"ucatori. care *ncearca sa i'puna *n 'o" categoric (inele3! A' constatat &iecare "in noi ca e"ucatia nu se reali-ea-a prin "ecrete. ci prin con ingere9 actele i'puse creea-a re-istenta pasi a sau "eschisa! Este &oarte i'portant sa evitam greselile 5n fata preadolescentilor si adolescentilor9 "aca n)a putut &i e itata sa &ie recunoscuta. nu :usti&icata inutil 1ne aprecia-a 'ai 'ult "aca sunte' sinceri3! %timularea initiativei, a autonomiei se leaga &iresc "e ne oile spirituale ale ele ilor "e aceasta 0rsta si constituie o 'eto"a "e "e- oltare a personalitatii prin e"ucatie si autoe"ucatie9 eli(erarea "e tutelarea 'arunta *i &ace coautorii propriei lor &or'ari! 2plicarea pedepselor si recompenselor tre(uie &acuta cu "eose(it tact pe"agogic! E&ectele apro(arii si "e-apro(arii se *ntin" pe un spatiu larg e&ecti ! Lau"ele prea "ese si &ara 'erit generea-a *ng0'&are9 o pe"eapsa "aca nu este *nte'eiata pro oaca &ie a'araciune. &ie a'araciune. &ie *ncapat0nare! Daca glu'ele4u'orul au e&ect con&orta(il asupra starii psihice a tinerilor pe care *i e"uca' < ele i sau stu"enti. ironiile si :ignirile au un e&ect "istructi . "e'o(ili-ator. uneori "e astator! EBignirile. arata M! Malita *n 1dei 5n mers nu sunt nu'ai ele'ente "e antici ili-atie. ele ata'a *ncre"erea *n &orta si che'area proprie care este 'otorul "e (a-a ce pune *n 'iscare. la cei tineri. cautarea. *n atarea. asi'ilarea "e cunostinte si "eprin"eri! 5ncura:area sau "escura:area al caror (ene&iciar sau icti'a ai &ost *ntr)un 'o'ent "e scoala se i'pri'a *n &iinta ta *ntr)un 'o" (ine&acator sau "e-astruos. pentru e/istenta *ntreaga?! $ strategie pedagogica importanta care are valoare de principiu educational se refera la necesitatea spri6inirii pe elementele.5nsusirile pozitive ale elevilor pentru *nlaturarea celor negati e! 5n orice *'pre:urare tre(uie sa arata' copilului. *n pri'ul r0n". ceea ce poate &ace. nu ceea ce nu poate &ace! Mustrarea sa nu contina "eprecieri generale "e &elul8 Enu esti (un "e ni'ic. esti &acut nu'ai pentru rele. "e tine nu se prin"e ni'ic?. care sugerea-a senti'entul "e ne*ncre"ere si ero"ea-a sti'a "e sine. o co'ponenta

e aluati e a eului. esentiala *n asigurarea echili(rului psihic! Mustrarea tre(uie sa cuprin"a si *n"e'nul E'ai *ncearca o "ata?. consi"eratia pentru co'portarea anterioara si regret&ul pentru greseala sa 0rsita. Eora trecuta ai lucrat (ine. proce"ea-a la &el *n continuare. precu' si ele'ente "e 'o(ili-are. nu 'a astepta' la asa ce a "e la tine? sau E*ti sa"e 'ai (ine co'port0n"u)te ca *n e/cursie. "ec0t ca acu'?! De 'are i'portanta si utilitate *n cunoasterea preocuparilor. intereselor si &ra'0ntarilor ele ilor < asa cu' "e alt&el sti' cu totii < este comunicarea eficienta cu acestia! 5n cartea Dialogul 5n educatie Gil(ert Lero[ "e&ineste "ialogul autentic ast&el8 Eun "ialog este autentic. "aca &iecare personalitate se anga:ea-a *n *ntregi'e. se 'ani&esta e/pri'0n"u)si cu sinceritate. < pentru ca se si'te apro(ata < e'otiile. i"eile. e/perientele. accept0n" *n totul senti'entele. i"eile si e/perientele celorlalti. pentru ca "oreste sa le *nteleaga. la ne oie sa)si 'o"i&ice atitu"inile si intentiile. cooper0n" cu ceilalti *ntr)o cautare co'una?! Psihologii e"ucatiei cre" ca nu'ai o ase'enea anga:are totala este capa(ila sa 'o"i&ice personalitatea. &ac0n")o sa se "epaseasca. sa reali-e-e schi'(ari pro&un"e *n g0n"ire si atitu"ini!Co'unicarea *nsea'na si a sti sa)i asculta' pe tineri 1nu este or(a "e notare3! 5n aceasta perioa"a "e constituire a unui nou ni el al constiintei "e sine. c0n" *ncep sa se conture-e i"ealurile 'orale. rolul exemplului este &oarte 'are! Nu se poate sa nu e/iste. la cine *si propune sa) i e"uce pe altii. constiinta ca. prin *nsusi locul pe care)l ocupa *n procesul pe"agogic < el este i'plicit un 'o"el si ca &iecare "etaliu "e con"uit si "e e/pri'are este. repro"ucti(il pe scara sociala "e catre generatii *ntregi. a i"e "e a prelua e/e'plul! Oric0ta punctualitate si preci-ie *n in&or'atii a' cere ele ilor "aca noi *nsine *nt0r-ie' la ore sau ne pre-enta' nepregatiti &orta e/e'plului e 'ai 'are "ec0t puterea or(elor. a cerintelor! Este "e re'arcat &aptul. "e alt&el cunoscut *n pe"agogie. si anu'e ca un e"ucator e/ercita cea 'ai 'are in&luenta asupra "iscipolilor sai nu at0t prin ceea ce sustine 1propune etc!3 c0t. 'ai ales. prin ceea ce &ace sau "e'onstrea-a prin propria sa con"uita8 ENu)i *n eti pe altii ceea ce stii! Nu)i *n eti ceea ce rei. *i *n eti ceea ce esti! !xemplul "eter'ina &apte "e con"uita si "e constiinta? 1B! Baur\s3! Co'porta'entul nostru pe"agogic tre(uie supus *n per'anenta unei autoanalize c0t se poate "e realiste! Pentru un pro&esor echili(rat acest lucru nu este i'posi(il! Orice "ascal cu ocatie este interesat "e e&ectul strategiilor4'eto"elor e"ucationale pe care le aplica iar *n situatii con&lictuale cu ele ii 1"aca acestea apar3. cauta cau-a si *n propriile 'ani&estari! A &i pro&esor nu *nsea'na a "eci"e singur! Scan"alul. re olta. nesupunerea siste'atica a unui ele 1grup3 e i"entia-a o "e&icienta a contactului u'an. a relatiilor interpersonale! Sunt se'ni&icati e8 lipsa "e arietate a proce"eelor. stilul. intensitatea or(irii. chiar ti'(rul ocii. caracterul in&or'atiilor < interesante sau nu. lipsa *ntaririlor po-iti e si alte caracteristici le cre"intei "ascalului! Si 'ai con ingatoare. poate. *n acest sens. este re&lectia ur'atoare care se re&era la ocatia pro&esionala8 EDaca nu ai. la e"erea unui copil sau a unui t0nar. o tresarire e'oti a si o *nclinare "e a)i *n"ru'a ori "e a)i eghea "estinul. "aca nu poti sa *'(raci *ntr)o cal"ura e'oti a. generoasa relatiile si "ialogul cu un t0nar. nu ai "e ce sa te &aci "ascal! Teoria co'unicarii u'ane. *n cele 'ai recente "escoperiri ale sale. arata ca e'otia si senti'entul sunt pri'ele ehicule "e in&or'atii?!1M! Malita. 1dei 5n mers3

II. $.0. U &ro)il &(i/olo,ic al &er(o alit#ii adole(ce tului cu com&ortame t devia t Perce&#ia. De la 10 ani. a"olescentul "e:a "o(0n"e2te capacitatea co'plet, "e "iscri'inare a "etaliilor! Cri-a "e originalitate a apare ca e&ect al eroti-,rii sen-a+iilor 2i percep+iilor 1cau-at, "e e/plo-ia hor'onal, 3 2i)l a *'pinge pe a"olescentul nesigur. nepreg,tit. s, alerge "up, sen-a+ii tari. s, 2oche-e. pro oc0n" la r0n"ul s,u sen-a+ii si'ilare antura:ului 2i p,rin+ilor! Lim'a-ul. Dac, e olu+ia 2colar, este &ireasc,. la #@)#F ani su(iectul "istinge li'(a u-ual, "e cea literar, 2i se &olose2te "e nor'ele con"uitei er(ale *n rela+iile sociale. are acces la li'(a:ul 2tiin+i&ic speciali-at 2i *2i "e- olt, chiar un stil personal "e e/pri'are! A"olescentul "e iant nu atinge aceste stan"ar"e "e o(icei9 el este ostil la "ialog. r,spun"e ag 2i lacunar. co'unic, greu 2i 'onosila(ic! A"er, la li'(a:ul argotic pentru a)2i ascun"e. "e &apt. a(ilit,+ile er(ale s,race! B* direa. Ela(orarea 'ental, 2i consoli"area structurilor superioare ale g0n"irii &iin" *nt0r-iate. el nu poate interpreta tot"eauna *n 'o" critic realitatea. con2tienti-0n" "oar par+ial i'portan+a 'a:or, a s&erelor ie+ii 2i acti it,+ii sociale. el nu)2i poate &or'ula e/plicit unele *ntre(,ri "e esen+, asupra locului 2i 'enirii propriei persoane! Ima,i a#ia. Procesul i'aginati *l a:ut, *n 'o" "irect pe a"olescentul nor'al s, re"escopere lu'ea 2i s,)2i conture-e un sens al ie+ii! A"olescentul "e iant se caracteri-ea-, printr)o &ante-ie "e(or"ant,. &a(ula+ii 2i re erii prelungite9 pen"ulea-, *ntre un realis' (rutal 2i un i"ealis' e/tra agant. "isi'ulea-, &rec ent. recurge la 'inciuna "e i'agina+ie pentru a)2i e/pri'a un Eeu i"eal?! 1emoria. Me'oria "e lung, "urat,. care pre alea-, ia aceast, 0rst,. *l a:ut, pe a"olescent s, *2i repre-inte 'ai precis spa+iul 2i ti'pul. con&igur0n"u)2i repre-ent,ri! El poate re+ine 2i re"a 2ase ci&re consecuti e *n or"ine in ers,. recurg0n" Ia "i&erite tehnici "e 'e'orare! A"olescentul "e iant *nregistrea-, cu "i&icultate aceste per&or'an+e 'ne-ice! Puternic colorat, e'o+ional. 'e'oria a&ecti , este 'ai "e- oltat, *n raport cu cea er(al, 2i 'otric,! Tul(ur,rile "e percep+ie spa+ial, 2i te'poral, "eter'in, *nregistrarea 2i &i/area incorect, a "i'ensiunilor spa+io)te'porale! Me'oria i'e"iat, pre alea-, 'e'oria "e "urat,. C v#area. Pe l0ng, ac+iunea e"ucati , e/tern,. pentru a"olescen+, este speci&ic, autoe"uca+ia! A"olescentul "e iant *n a+, copiin" con"uitele negati e ale celor "in antura:ul lor poluat 'oral sau in&rac+ional! El *nregistrea-, per&or'an+e sla(e la o(iectele teoretice! *n a+, s, relati i-e-e i'aginea glo(al, a &eno'enelor naturale 2i sociale! 1otiva#ia ?i &roce(ele volitive. Caracteristicile pentru a"olescentul "e iant sunt con&lictele 'oti a+ionale care "eter'in, 'inciuna "e :usti&icare 1"e 'oti a+ie. "e ap,rare 2i cea "e anitate3! Ni elul s,u "e aspira+ie este sc,-ut. se a',ge2te. este *nc,p,+0nat! Sl,(iciunea controlului oluntar) generea-, la2itatea. "isi'ularea. ten"in+a icioas, c,tre alcool. "roguri. "istrac+ii c,rora nu le poate re-ista! A"or, &al2ii eroi. *n lipsa unora reali. "e'ni "e elanurile sale! De&ri derile ?i o'i? ui #ele. De o(icei. a"olescentul "e iant nu pose", "eprin"eri igienico)saoltare. "e co'portare ci ili-at,. "e plani&icare 2i "isciplinare a acti it,+ii proprii. "e

rela+ionare socio)a&ecti ,! Deprin"erile speciale sunt "e&icitare8 ticuri &rec ente *n coor"onarea 'i2c,rilor. gestic, 2i e/presie. "i&icult,+i *n perceperea 2i aprecierea rapi", 2i precis, a sti'ulilor. *n "istingerea culorilor. 'irosurilor 2i gusturilor! *n general. greu e"uca(ili. extravertii, a"olescen+ii "e ian+i pre-int, lacune *n &or'area "eprin"erilor intelectuale "in cau-a a(an"onului 2colar! Su(iec+ii introvertii, pro enin" "in &a'ilii iciate. &iin" u2or con"i+iona(ili. achi-i+ionea-, cu u2urin+, "eprin"eri 2i o(i2nuin+e i'orale "in 'e"iile pe care le &rec entea-,! Aceste "eprin"eri tin" s, "e in, o(i2nuin+e negati e 1 aga(on"a:. &ort. agresi itate. iolen+,3. trans&or'0n"u)se. prin "epen"en+,. *n tre(uin+e interioare! Lipse2te oin+a "e a li se sustrage! Proce(ele a)ective ?i (e4ualitatea. Ma:oritatea speciali2tilor a"'it a&ecti itatea ca &iin" sursa principal, a cri-ei a"olescentine! Prin ur'are. "e ian+a a&ecti , repre-int, starea "e nor'alitate a acestei categorii "e 0rst,. raportat, la nor'ele sociale acceptate. *n "ru'ul s,u c,tre 'ult)r0 nita con"i+ie "e a"ult. a"olescentul 1i'atur a&ecti 3este entu-iast. i"ealist. "e 'ulte ori i'pru"ent. chiar ira+ional! Mani&est, pu"oare. hipersensi(ilitate. "orin+e nel,'urite. st,ri ne(uloase. critice. con&lictuale! *nchi"erea *n sine a&i2at, tre(uie *n+eleas, ca e/presie a ne oii lui interne "e a g,si r,spunsuri la pro(le'ele care)# &r,'0nt,! *nsingurarea ascun"e ulnera(ilitate. caren+e a&ecti e preluate "in pu(ertate! Este "e-orientat. se a&l, *ntr)o stare "e an/ietate pe care "ore2te s, 2i)o ascun",. "e enin" "eseori cinic. -go'otos *n 'i:locul antura:ului4(an"ei! Trece cu 'are u2urin+, "e la senti'entul e/cesi la in"i&eren+a cea 'ai ingrat, ! Este critic 2i intransigent &a+, "e con"uita. or(ele 2i &aptele a"ul+ilor. "ore2te s, ai(, *nto"eauna "reptate 2i este preocupat s, "o(0n"easc, recunoa2terea 2i respectul acestora! Trans&or',rile hor'onale e/plo-i e generea-, insta(ilitate psiho)'otorie. e'oti itate la(il,. agresi itate pasi , 'ani&estat, prin accese "ese "e pl0ns. isterie. 'inciun, "e 'oti a+ie 1:usti&icare3! Resturile "e nai itate. negli:en+a &a'iliei 2i lipsa "e e/perien+, *l pot trans&or'a *ntr)o icti', a a"ul+ilor corup+i . care *l tentea-, cu "i&erite ca"ouri a"e'enin"ur)# la &apte i'orale *n 'e"ii pro'iscue! Erotis'ul "e ine preocuparea "o'inant, 8 in a"ea-, a&ectul 2i (lochea-, ra+iunea! ;etele ating 'aturi-area se/ual, *n :urul 0rstei "e #7 ani 1c0n" se instalea-, 2i ciclul 'enstrual39 (,ie+ii se "e- olt, se/ual gra"ual p0n, la #F ani! Interesul &a+, "e se/ul opus gu ernea-, toate ac+iunile a"olescentului. sti'ulea-, toate e&orturile sale *n celelalte "o'enii. :usti&ic0n" "eseori a(aterile "e Ia nor'a 'oral, sau legal,! I teli,e #a. Se re'arc, la su(iec+ii stu"ia+i o polari-are a ni elului intelectual. "eter'inate "e cau-e 'ultiple8 &ie un ni el "e&icitar 1cu intelect "e li'it,3. &ie un ni el ri"icat 1 cu coe&icient "e inteligen+, peste 'e"ie sau superior3! *n perioa"a actual, s)a constatat o cre2tere a ni elului "e inteligen+, a "elinc en+ilor 'inori. oglin"it, *n operarea "elictual, "up, strategii co'ple/e ) copiin" 'o"ele "in 'ass)'e"ia! La aceast, 0rst,. nor'alitatea i'pune o 'asi , reorgani-are intelectual,. care s, con"uc, *n &inal la &or'area concep+iei "espre lu'e 2i ia+,! A"olescentul "e iant 'ani&est, "isonan+e cogniti e pro&un"e. "eoarece intelectul s,u Ese lupt, cu angoase 2i ten"in+e puternice "e opo-i+ie?1U!Gchiopu 9/riza de originalitate la adolesceni, +J?J,. Se pro"uce o cri-, legat, "e acti itatea 2i "isciplinele i'puse "e 2coal,. iar autoritatea e"ucatorilor este su('inat,! Pro(le'ati-area *n raport cu realitatea se "o e"e2te greoaie. super&icial,. *ntruc0t la a"olescentul "e iant 'e"ita+ia asupra alorilor autentice este

*nlocuit, cu acceptarea &acil, a unor alori &alse! Tem&erame tul. Pen"ularea *ntre intro ersie 2i e/tra ersie crea-, aparenta insta(ilitate te'pera'ental, care *2i pune a'prenta pe toate actele "e con"uit,8 i'pulsi itatea. entu-ias'ul "e(or"ant ur'at "e inhi(i+ie 2i apatie prelungit,. e/plo-ia "e energie 2i "e e&ect. care se consu', "uc0n" la epui-are. in"ispo-i+ie! Aceste 'ani&est,ri contra"ictorii *2i au sursa pri'ar, *n e&er escen+a trans&or',rilor hor'onale 2i a unor siste'e 1circulator. osos. 'uscular3 2i "au na2tere uneori la con"uite "e iante. cu aspecte in&rac+ionale! A&titudi ile. In plan aptitu"inal. a"olescentul "e iant pose", toat, ga'a "e *n-estr,ri8 s*'ple)co'ple/e. generale speci&ice! Culti ate inegal sau "eloc. acestea se a&l, *n ger'en 2i *l a:ut, s, *2i alori&ice *nclina+iile nati e. nu rareori *n sens negati . antisocial! ;rec ent. a"olescen+ii "e ian+i "o e"esc aptitu"ini sporti e. artistice. "e integrare *n grupul social restr0ns. *n care pot ocupa chiar statutul social "e li"er! I'plicarea *n anu'ite genuri "e "elicte i'pune antrenarea unor aptitu"ini cu caracter co'ple/ "e natur, intelectual,. tehnic,. 'ecanic,! Posesia acestor aptitu"ini *i asigur, "o(0n"irea in"epen"en+ei. autono'iei personale. prin asu'area "e responsa(ilit,+i 1*n plan social. co'unitar sau *n plan 'arginal. su(grupal. *n ca-ul "e ian+ei3! ;iin" "eseori lipsit "e orientare4 consiliere 2colar, 2i pro&esional, a"ec at,. a"olescentul cu pro(le'e "e con"uit, nu con2tienti-ea-, posi(ilit,+ile lui aptitu"inale! Caracterul repre-int, portretul psihic glo(al al personalit,+ii. re&lect0n" rela+iile pe care su(iectul le *ntre+ine cu lu'ea 2i alorile "up, care el se con"uce! La structurarea caracterului contri(uie at0t tre(uin+ele. con ingerile 2i senti'entele superioare. c0t 2i concep+ia "espre lu'e 2i ia+, a su(iectului! Gra itatea "e ian+ei caracteriale se "e"uce. a2a"ar. "in rolul pe care &or'area atitu"inilor *l :oac, *n e olu+ia personalit,+ii! Se :usti&ic, ."e ase'enea . i'portan+a pre enirii "e ian+ei. *n special la ni elul caracterial! Anali-a ta(loului atitu"inilor a"olescentului "e iant1&a+, "e sine 2i &a+, "e oa'eni. &a+, "e 'unc, 2i &a+, "e alorile sociale3 re&lect, o i'aturitate caracterologic, ilustrat, prin8 autocontrol insu&icient9 i'pulsi itate 2i agresi itate *n plan er(al 2i &aptic. si'+in"u)se negli:at 2i persecutat9 su(esti'area gre2elilor 2i actelor antisociale co'ise9 in"olen+,. in"i&eren+, 2i "ispre+ &a+, "e 'unc,. tr,in" pe sea'a altora ca para-it social9 noncon&or'ist acut9 respingerea societ,+ii *n ansa'(lu. percep+ie &als, asupra rolului s,u social actual 2i iitor. "eci "i&icult,+i "e integrare social,9 in"i&eren+, 4 repulsie &a+, "e 2coal,9 *nclinat spre l,u",ro2enie 2i 'inciun,9 caren+e *n a se "isciplina9 o +inut, negli:ent,. ne*ngri:it,9 "e-orientat "in cau-a r,sturn,rii alorilor 1sociale39con&u-ia alorilor 'orale9 atitu"ini ui'itoare. "ecep+ionate. *ngri:or,toare1care a"esea "ispar "up, cri-,39 soMaritatea *ntre 'e'(rii grupului9 setea "e a entur, 2i a&ir'are pentru a)2i cuceri &ai'a cu orice pre+9 lipsa "e cultur,9 succesiune "e autoaprecieri contra"ictoriii supraesti'area alternea-, cu esti'area39 ne oia "e autoanali-, pentru a)2i "e&ini con+inutul 2i opinia "espre sine9 insistenta c,utare "e 'o"ele9 per'anenta co'parare 2i raportare la al+ii pentru a)2i "eter'ina ',sura propriei alorei9 lips, "e i"ealuri. &rustra+ie e"uca+ional,9 atitu"inea "e opo-i+ie &a+, "e uni ersul a"ul+ilor!

robleme psi0opatologice specifice adolescentei cu care se confrunt familia, coala, consilierii psi0ologi sau educaionali "e la ca(inetele "e consiliere psihope"agogic, "in unit,+ile "e *n ,+,'nt 8 'altratarea si negli:area 1a(u-ul3. tul(urari an/ioase "e "e- oltare. alcoolul si "rogurile. "e&icitul "e atentie cu sau &ara hiperacti ite 1ADJD si ADD3. atacuri "e panica. autis'. tul(urarea 1(oala3 (ipolara. "epresia in a"olescent. tul(urari "e con"uita. tul(urarile ali'entare 1anore/ie <(uli'ie. pica3. tul(urari o(sesi )co'pulsi e. schi-o&renia. . stress. "epresia si suici"ul 2i altele! Depresia! Se constata ca "epresia nu e atat "e rara in a"olescenta! Un stu"iu &rance- "in #>>= al Mariei Cho]uet 1Depression9 a"olescents. e"! Pa[ar"3 arata ca @.=V "in (aieti si $$V "intre &ete "intr)o populatie a"olescenta se "eclara "es sau &oarte a"es "epri'ati! Un stu"iu a'erican 1Le [3 cla'ea-a o pre alenta "e C!FV "epresii la a"olescenti in "epistare acti a. cu teste1 a se e"ea criteriile &oarte largi ale A'ericanilor3! In plus. in contrast cu a&ir'atiile psihiatriei 'ai echi. se constata ca circa o trei'e "in (olile a&ecti e 'a:ore 1 Depresia 'a:ora si Poala 'aniaco) "epresi a "e(utea-a inainte "e $D "e ani3! Se 'ani&esta a"esea cu o stare "e irita(ilitate an/ioasa. o ne'ultu'ire! Nu e/ista inca un senti'ent "e inco'petenta sau autoacu-are! Se 'ani&esta la cei cu trasaturi ne rotice! Depresia ma6ora este co'para(ila cu "epresia a"ultului! Pier"erea sti'ei "e sine. irita(ilitatea si pertur(ari ale caracterului. autoagresi itate in pri' plan < ceea ce &ace sa intelege' rata 'are "e suici" 1tentati e si reusit3. 'ult 'ai 'are "ecat la a"ulti! In ca-uri rare "e "epresie unipolara in a"olescenta apar si si'pto'e psihotice 1pro"ucti e3. precu' halucinatiile sau "elirul! Co'parati cu "epresia la copii. a"olescentii su(linia-a 'ai 'ulte si'pto'e "e anhe"onie. lipsa "e speranta 1"isperare3 .sau "e ori-ont ital. hiperso'nie. 'o"i&icari "e 'asa corporala. a(u- "e su(stante. si 'ani&esta o rata 'ai 'are a tentati ei "e suici" reusit 1letal3! E&ectul cu'ulati al acestor si'pto'e poate "uce la "i&icultatea "e)a re-ol a pro(le'e si'ple si la re"ucerea "rastica a 'oti atiilor "e autoaparare si autopre-er are! Trata'entul pentru &or'ele 'a:ore "e "epresie la a"olescenti este cel "upa 'o"elul "epresiei la a"ulti. "ar raspunsul la 'e"icatia anti"epresi a este 'ai putin consistent! Me"icatia nu pare a &i e&icace cu a"olescenti. iar inter entia psihoterapeutica 1asociata3 in ca-urile 'a:ore e "i&icila si ne ali"ata! In ca-ul "epresiilor "e tip ne rotic sau "e elop'ental o inter entie psihoterapeutica e necesara ca si in episoa"ele post tentati a "e suici"! 1nferioritatea. A"olescentii au i'presia ca "e in lenesi si4sau uraciosi! ;apt pentru care "e in agresi i! De o(icei sunt a"olescenti supraesti'ati "e catre parinti in copilarie. neputan" atinge i"ealul i'aginat si construit in &a'ilie! 2bandonul. In acest ca- e/ista 'ai 'ulta hetero agresi itate "ecat auto agresi itate! Trecerea la act u'ple golul! Acestia traiesc senti'entul "e a(an"on. chiar "aca. &osti copii superprote:ati au a:uns sa nu reuseasca sa se autono'i-e-e cu succes in a"olescenta! Trecerea la acte agresi e &ac sa e ite senti'entul "ureros "e a(an"on! si0oza bipolara la arsta a"olescentei e caracteri-ata "e alternanta &oarte rapi"a intre "epresie si

e/citatie 'aniacala sau cu &eno'ene pro"ucti e "e tip psihotic <halucinatii. "ereali-ari. etc! 1aici "iagnosticul "i&erential cu "e(utul schi-o&reniei e a"esea "i&icil3

:oala maniaco 9 depresiva sau tulburarea bipolara. Tul(urarea (ipolara este "i&icil "e "epistat si sta(ilit in copilarie si a"olescenta. "atorita 'ascarii si'pto'atologice cu alte 'ani&estari speci&ice. unele pasagere speci&ice "e- oltarii la aceasta arsta! In acest 'o'ent cercetarea in "o'eniu este &ocali-ata pe anu'ite si'ilaritati cu ADJD si 'ani&estarile 'aniacale ale arstei! Si'pto'ele "e(utului pot "e ase'enea &i con&un"ate cu cele ale "e(utului ti'puriu al schi-o&reniei! Si'pto'ele "e(utului ti'puriu ale (olii (ipolare prece"a a"esea o sca"ere ulterioara "ra'atica si a(rupta a ran"a'entului scolar si 'ai tar-iu a "e&icitului si "is&unctiilor ocupationale! In plus apar si'pto'ele la(ilitatii e'otionale. iar asociate cu "eteriorarea apar "i&icultati "e co'unicare si intelegere 1in sensul respectarii pro'isiunilor si al "eci-iilor3 cu cei "in :ur si cu terapeutii! Trata'entul curent al tul(urarilor (ipolare. ca si in "epresiile 'a:ore este cel pe 'o"elul stu"iat pe a"ulti! Un a"olescent cu un ast&el "e "iagnostic are un prognostic 'ai "e&a ora(il "ecat unul "iagnosticat ca atare la o arsta a"ulta! Iar trata'entul presupune un risc necunoscut prin necunoasterea posi(ilelor e&ecte ale 'e"icatiei psihotrope asupra cursului "e- oltarii! %c0izofrenia. A"olescentii cu schi-o&renie sunt si'ilari cu a"ultii cu acceiasi (oala. "ar "i&era "e a"olescentii cu "epresie sau (oala schi-oa&ecti a sau "e cei cu o (oala so'atica cu tul(urari psihice! A"olescentii cu schi-o&renie 'ani&esta rationa'ente (i-are. &or'ulari conceptuale &ara legatura intre ele sau cu conte/tul situatiei si con&u-ie pri in" perceptiile proprii! -ulburarile alimentare si de imagine corporala 8 anore/ia. (uli'ia 1asociata sau nu cu anore/ia3.pica. ru'inatia. re&u-ul reacti al ali'entarii. tul(urari &actice 1:ocul patologic cu' ar &i :ocurile "e noroc sau "epen"enta "e co'puter inclusui internet3. con"uitele a"icti e "e la inhalarea lipinolului la copii st,-ii p0na la "roguri ilicite. alcool . se/ etc! 2buzul de substante in a"olescenta este a"esea corelat cu alte "iagnostice! E/ista un grup "e a"olescenti caracteri-ati "e "i&icultati "e con"uita sau "e co'porta'ent incepan" "in anii ti'purii precu' tul(urari opo-itionale "e s&i"are 1opozitional9defiant disorder,. tul(urari "e con"uita. sau ADJD! La a"olescenti nu se 'ani&esta "eteriorarile cogniti e intalnite la a"ultii cu a(u- "e su(stante "e lunga "urata. pro(a(il "atorita "uratei scurte a a(u-ului. "ar ei pot 'ani&esta o intar-iere sau "i&icultati scolare. co'porta'ent agresi . i'pulsi itate pro(le'e "e procesare au"iti a sau er(ala. sau. 'ai ales. o ina(ilitate "e in atare a con"uitelor sociale co'ple/e! Multe si'pto'e ale a(u-ului "e su(stante sau a "epen"entei pot 'asca si alte tu(urari 'a:ore. precu' cele a&eci e. sau trasaturi schi-otipale. care pot &i a"esea con&un"ate cu Oi"eologia? co'porta'entului a"icti ! Un "iagnostic cu acuratete poate &i pus "oar "upa "eto/i&icare si "upa o perioa"a "e a(stinenta pentru a sta(ili care si'pto'e sau co'porta'ente ra'an "incolo "e into/icare! Aceste si'pto'e pot &i a"esea cele care stau la (a-a tul(urarii

capacitatii "e "eci-ie a in"i i"ului pri in" propria persoana!

II. $.2. 1(uri de &reve ire 3 &ro)ila4ie a devia #ei E/ist, o 'ultitu"ine "e opinii printre speciali2ti cu pri ire Ia a(or"area inter) 2i 'ulti"isciplinar, a "e ian+ei! Ela(orarea "e ',suri 2i aplicarea unor 'eto"e "e pre enire tre(uie s, se &ac, *n echip,. la acest progra' &iin" necesar, participarea tuturor instan+elor "in siste'ul social. in"i&erent "e ni elul ierarhic sau "e tipul "e r,spun"ere al &iec,reia! In &unc+ie "e cau-e. "e caracterul speciali-at. "e etapa 2i "e situa+iile i-ate. "in categoria ',surilor "e pre enire 'en+ion,' 8 Msuri psi0o9pedagogice i psi0osociologice Se i'pune "epistarea "e c,tre ser iciile "e asisten+, social, 2i al+i &actori 1consilieri. e"ucatoare. *n ,+,tori. pro&esori. ca"re 'e"icale3 a con"i+iilor necorespun-,toare "e cli'at &a'iliar sau "e grup. *nc, *nainte "e conturarea unor si'pto'e ale pertur(,rilor "e sociali-are a 'inorilor! Este or(a "espre 8 #! Socioterapia 2i psihoterapia &a'iliei. acolo un"e este ca-ul9 $! Suplinirea &a'iliei. *n a(sen+a &i-ic, a acesteia. c0n" aceasta este inco'petent, "in punct "e e"ere e"ucati 9 %! Testarea 2i "epistarea copiilor care pre-int, pro(le'e "e a"aptare 2i integrare 2colar,9 7! Orientarea 2colar, 2i pro&esional,. prin aplicarea unor 'eto"e 2i proce"ee "iagnostice 2i &or'ati e pentru "e- oltarea capacit,+ilor "e *n ,+are 2i aptitu"inilor ele ilor9 =! ;or'area no+iunilor 2i :u"ec,+ilor 'orale. a senti'entelor 2i o(i2nuin+elor 'orale. a tr,s,turilor po-iti e "e caracter9 C! E itarea erorilor "e autoritate 'oral,. "e atitu"ine sau "e co'peten+, pro&esional, "in partea e"ucatorilor! Msuri socio9profesionale Acestea "ecurg "in ',surile psiho)pe"agogice 2i psiho)sociale. ur',rin" pre enirea riscurilor "e e2ec a"aptati prin8 #! Consilierea *n e"erea alegerii unei pro&esiuni *n acor" cu aptitu"inile su(iectului9 $! Spri:inirea plas,rii t0n,rului *ntr)o pro&esiune potri it, cu interesele. aspira+iile 2i capacit,+ile sale9 Metode specifice de consiliere a adolescenilor deviani

Pro(le'a central, a a"olescen+ilor "e ian+i r,'0ne "i&icultatea "e a"aptare 2i integrare 2colar, 4 social,! E/ist, o serie "e 'eto"e clasice 'enite s, echili(re-e 2i s, opti'i-e-e personalitatea a"olescentului8 %tingerea comportamentelor nedorite: Dorin" s, ias, *n e i"en+, *n grupul "e co 0rstnici. pu(erul a"opt, a"esea co'porta'ente 2ocante! Consilierul. pro&esorii 2i p,rin+ii. prin acor" co'un. or apro(a 2i *ncura:a nu'ai acele con"uite "e-ira(ile. e it0n" s, "ea aten+ie celor ostentati e sau agresi e! O(ser 0n" c, acestea "in ur', nu 'ai pro"uc e&ectul scontat. copilul a renun+a la ele! Stingerea parcurge trei etape8 ini+ial co'porta'entele "e-ira(ile se intensi&ic,. pentru ca apoi s, sl,(easc, treptat "in cau-a *ipsei "e *nt,rire. iar *n &inal co'porta'entul este uitat 2i *nlocuit! Modelarea se (a-ea-, pe puterea e/e'plului! In antura:ul copilului se a&l, persoane care prin &or+a lor charis'atic,. *l "eter'in, s, le i'ite co'porta'entul! Esen+a 'eto"ei const, *n "islocarea unor con"uite negati e "o(0n"ite prin i'ita+ie 2i plasarea copilului su( in&luen+a unor 'o"ele "e'ne "e ur'at1 consilier. p,rin+i. pro&esori. colegi3! 2ntrenamentul asertiv vizeaz *n ingerea "i&icult,+ilor "e inter) rela+ionare ale unora "intre ele i! Consilierul a recurge la "i&erite proce"ee. ast&el *nc0t clientul s, "o(0n"easc, "eprin"eri "e rela+ionale 2i co'unicare. 'ai *nt0i *n &a'ilie. apoi *n clas, 2i 'ai t0r-iu *n societate! -e0nica aversiv presupune utili-area sanc+iunilor pentru a a'en"a co'porta'entele ne"orite! Pentru a reu2i. este ne oie "e asenti'entul copilului 2i "e 'oti a+ia lui intinsec, "e a se "e(arasa "e aspectele nepl,cute ale personalit,+ii. p,str0n". prin *nt,rire. nu'ai pe cele social'ente apro(ate! Metoda contractual este "in ce *n ce 'ai "es utili-at, "e consiliere! A"olescentul "e *ant renun+, prin contract la con"uitele sale repro(a(ile. pri'in" o reco'pens, ori "e c0te ori 2i)a putut controla co'porta'entul *n sens po-iti . reali-0n" ast&el. scopul plani&icat *n *n+elegere cu consilierul!

II. $.5. Rezumare B! Rousselt *n lucrarea sa IA"olescentul acest necunoscutI rele , trei &or'e 'ai i'portante "e con"uit, ce se pro"uc prin pris'a "orin+ei a"olescentului "e a &i unic8 #+. conduita revoltei8 ) a"olescentul re&u-, siste'atic 2i ostentati ceea ce *n ,+at sau a &ost o(ligat s, *n e+e9 el a"opt, atitu"ini negati iste. contra-ice &,r, te'ei. ironi-ea-,. utili-ea-, un li'(a: ie2it "in co'un. "e 'ulte ori agresi $). conduita 5nc0iderii 5n sine ) se interiori-ea-,. se i-olea-,. aspecte care "eter'in, *n"ep,rtarea "e societate %;. conduita exaltrii i a afirmrii ) a"olescentul caut, con&runtarea cu al+ii pentru a)2i eri&ica calit,+ile &i-ice 2i intelectuale. a"opt, atitu"ini e/tre'e &a+, "e tot ceea ce "ispre+uie2te sau concor", cu atitu"inile sale De- oltarea inteligen+ei per'ite a"olescentului s, con2tienti-e-e situa+ii care sunt 'ai pu+in pl,cute. con&lictuale. tensionale! 5n acest 'o" se nasc senti'entele "e triste+e. 'elancolie! ;iin" perioa"a intr,rii *n

ia+, a e/a'enelor. a responsa(ilit,+ilor e i"ent e/pri'ate. pot ap,rea *n ur'a unor e2ecuri. insuccese cri-e intense pe plan e'o+ional. a"e ,rate "ra'e! 5n general aceste tr,iri negati e. st,ri con&lictuale ale a"olescentului sunt trec,toare 2i "ep,2ite cu u2urin+,! 5n anu'ite con"i+ii *ns, 1&a'ilii "e-organi-ate. rela+ii iolente *ntre p,rin+i. ruperea co'unic,rii *ntre p,rin+i 2i copii3 aceste st,ri se pot agra a 2i co'plica. "uc0n" la 'o"i&ic,ri negati e *n co'porta'entul a"olescentului! Apartenen+a la o anu'it, &a'ilie 2i la un anu'it grup presupune a"aptarea 2i "ep,2irea situa+iilor in&antile. "e &rustrare. nesiguran+, 2i "epen"en+,! La aceasta se a"aug, cunoa2terea propriului poten+ial. a oca+iilor lucru care per'ite a"olescentului s,)2i 'ani&este atitu"inile 2i pre&erin+ele! C0n" inter in e2ecuri 2colare. c0n" esti'area "e sine este sc,-ut, t0n,rul are ten"in+a "e a se su(esti'a. nu are *ncre"ere *n &or+ele proprii 2i nu 'ani&est, ini+iati , 2i perse eren+, *n acti itate 1'oti a+ie 2i oin+, "e&icitar,3! Succesele. o &a'ilie suporti ,. alori-area propriului poten+ial "uc la *ncre"ere *n sine. la "orin+a "e a se a&ir'a 2i reali-a! 5n o(+inerea acestei i'agini po-iti e a"olescentul se raportea-, la cei "in :ur 2i la atitu"inea acestora &a+, "e el! Apari+ia con&lictelor 2i a &rustr,rilor *n aceast, perioa", este &rec ent,! Apar ast&el tensiuni *n procesul c,ut,rii "e sine 2i raportarea la 'o"ul "e a &i 2i a se co'porta a acelor "in :urul lui sau *n *n"eplinirea rolului. statutului. a rela+iei "intre oca+ie 2i e/ercitarea anu'itor 'eserii! A"olescen+ii se orientea-, spre cei care le *'p,rt,2esc gusturile! ;esti alurile "e 'u-ic, sunt locuri i"eale "e a &ace noi cuno2tin+e! Aceste tensiuni pot &i 'ini'ali-ate "ac, &a'ilia pose", metodele educaionale opti'e 2i a"ec ate a"olescentului! Enu'er,' c0te a "intre stilurile e"uca+ionale. *ncerc0n" s, e i"en+ie' care ar &i cel 'ai potri it *n aceast, perioa", 8 #! stilul autocratic < a"olescentul nu are oie s,)2i e/pri'e nici o opinie sau s, ia singur reo "eci-ie9 #$! stilul autoritar < chiar "ac, *2i e/pri', anu'ite opinii. "eci-iile &inale le iau p,rin+ii9 $%! stilul democratic < a"olescentul contri(uie cu :u"ecata proprie. *2i i'pune propriile p,reri 2i opinii. "ar "eci-iile tre(uie i-ate "e p,rin+i9 #7! stilul ec0ilibrat < p,rin+ii 2i copii :oac, acela2i rol *n e'iterea opiniilor. "ar 2i luarea "eci-iilor 1participare egal,39 Stilul echili(rat este cel 'ai a"ec at. el per'i+0n" alori-area a"olescentului. "e- olt0n"u)i respectul &a+, "e sine. responsa(ilitatea. 'en+in0n" opti', co'unicarea "intre p,rinte 2i copil! Este &oarte i'portant ca tinerii s, ai(, posi(ilitatea "e a sociali-a cu personae "e se/ opus! 5n &apt. scopul &un"a'ental al e"uca+iei este preg,tirea pentru ia+, a ele ului! Conceperea 2colii ca o institu+ie social, cu &unc+ii 'ultiple. apt, s, r,spun", e&icient ne oilor psihologice 2i sociale ale ele ului. s, asigure ca"rul opti' pentru starea sa "e (ine. pentru "i'inuarea 2i pre enirea tul(ur,rilor "e a"aptare speci&ice 0rstei. pentru &or'area unor cet,+eni responsa(ili ai societ,+ii ci ile. este ital,! Ele ul. are ne oie "e pre-en+a unor institu+ii sociale care s,)l sus+in, *n re-ol area situa+iilor con&lictuale cu care se con&runt, sau *n 'en+inerea unui echili(ru "ina'ic *ntre gra"ul "e solicitare "in partea societ,+ii 2i posi(ilit,+ile sale "e a r,spun"e "i erselor solicit,ri!

CAPITOLUL III TINERETEA SI 8ARSTELE ADULTE III.1. TINERETEA D DE LA $0 ANI LA %16 %0 ANI E III.1.1. Su'eta&ele ti eretii Perioa"a "e la $D la $7 ani. a a"olescentei prelungite. se e/pri'a ca o perioa"a "e trecere *n care se 'ani&esta caracteristici ale a"olescentei si caracteristici noi ce sunt ale tineretii. ale starii "e a"ult t0nar! -ipul fundamental de activitate ce "e&ineste t0narul "e ine cel "e persoana anga:ata social. pro"ucatoare "e (unuri 'ateriale. spirituale sau "e prestari "e "i&erite tipuri "e ser icii sociale 1'unca salariata3. ca a"aptare la un anu'it gen "e acti itate. /presie a "i i-iunii sociale a 'uncii! -ipul de relatii devine foarte complex!! Pe "e o parte. t0narul se *nserea-a *n ierarhia pro&esionala. pe "e alta parte. *n &or'e "einterco'unicari cu colegii "e 'unca! Relatiile sociale reali-ate *n etapele anterioare se rare&ia-a! Relatiile *n &a'ilia "e pro enienta se e'ancipea-a "eplin. "ata &iin" constituirea unei noi &a'ilii si a(sor(tia *n realatiile "e inti'itate ale acesteia! Deose(it "e co'ple/a este pro(le'a subetapelor tineretii! Li'ita in&erioara se suprapune peste perioa"a "e la $D la $7 "e ani. perioa"a *n care e/ista c0te a categorii "e tineri8 unii care se a&la *n pro"uctie. altii care)si reali-ea-a stu"iile superioare. a treia categorie este a celor care lucrea-a si continua stu"iile la *n ata'0ntul cu &rec enta re"usa sau *n ata'0nt la "istanta! Ca atare. perioa"a cuprinsa *ntre $D si $74$= "e ani este pregnant "e trecere spre statutul social irtual "e a"ult. pe c0n" perioa"a a"olescentei ra'0ne o perioa"a "e trecere spre statutul (iologic potential "e a"ult! C0stigarea statutului social "e a"ult echi alea-a cu "o(0n"irea autono'iei econo'ice 1prin re'uneratie)salariu3 si acest &apt creea-a o autono'ie 1in"epen"enta3 &oarte 'are. precu' si posi(ilitatea organi-arii con"itiilor "e trai *n conte/tul acestei in"epen"ente! D! Le inson nu'este perioa"a "e la #@ la $$ ani , v8rsta de adult t8nar si consi"era ca se caracteri-ea-a prin coe/istenta statutului "e a"olescent cu cel "e a"ult t0nar! Consi"era ca este o perioa"a "e tran-itie "o'inata "e trecerea t0narului "e la starea "e copil)(ar(at la aceea "e (ar(at t0nar! B! Rousselet se'nalea-a pentru tinerele &ete o ast&el "e e olutie ce a 'ai "e re'e. *n perioa"a a"olescentei. "upa sta(ili-area relati a a ciclului! De alt&el. o serie "e autoriI consi"era ca a"olescentele nu trec prin cri-e "e i"entitate puternice *n a"olescenta. c0t 'ai ales *n perioa"a "e tran-itie 1a"olescenta prelungita3. cu un 'o'ent "e 'ai intensa i"enti&icare si i"entitate "upa casatorie! Perioa"a tineretii i'plica o "ilatare la li'ita sa superioara. *n -ilele noastre. &apt ce "eter'ina oarecare nonconsec ente *n "eter'inarea acesteia "e catre "i&eriti autori! 5n acest sens. D! Le inson consi"era ca 0rsta a"ultului t0nar se re&era la o "istanta "e "e- oltare psihica *ntre #@)#F ani la 7= "e ani. cu o oarecare "i&erenta *ntre cele "oua se/e. *n sensul ca pentru (ar(ati aceasta 0rsta se consu'a *ntre $D si 7D ani!

Pentru su(etapa "e a"ult t0nar. "e la #F4#> la $$ "e ani. autorul citat consi"era ca e speci&ica igoarea &i-ica e i"enta. "u(lata "e inteligenta. 'e'orie. a(ilitati. aptitu"ini "eplin utili-a(ile. si "e (un ran"a'ent! O 'are stap0nire a propriilor posi(ilitati si &orte creea-a un senti'ent "e plinatate. "e &orta si igoare &i-ica si spirituala. antrenate *n lupta pentru scopuri propuse si pentru constituirea &a'iliei si sta(ilirea locului *n societate! Prin toate acestea. perioa"a tineretii este esentiala *n supra ietuirea spetei! Eri6 Eri6son a caracteri-at 0rsta tineretii 1ca 0rsta 'i:locie *n ciclurile ietii3 ca &iin" "o'inata "e a'pli&icarea i"entitatii sociale si "e anga:are. i'plicarea pe acest plan ac0n"u)se prin sarcini sociale! 5n acest ti'p. tineretea se caracteri-ea-a. "upa acest autor. prin trairea intensa a e/perientei "ragostei si *nceputul ietii "e &a'ilie. ceea ce "uce la "e- oltarea inti'itatii! Ca atare. aceasta perioa"a se "e- olta in&luentata "e pen"ularea "intre inti'itate. i-olare si starea *n care eul si'te necesitatea "e a se lega "e noi persoane. grupuri. organi-atii. cau-e etc! Se "e- olta ast&el calitatea si capacitatea "e partener si. legat "e acest statut. se "e- olta "i&erite &orte 'orale interne inti'e care :usti&ica si ali'entea-a sacri&icii si co'pro'isuri! Dragostea si 'unca capata un loc central *n structura "e continut a personalitatii! Mai 'ulti psihologi pun *n e i"enta &aptul ca tineretea este ulti'a etapa *n care :oaca rol central si)si pun a'prenta pe "e'arcatia institutionali-ata e eni'ente "eose(ite ca8 &inali-area scolaritatii. 'a:oratul. casatoria si con"itia parentala! U! Schiopu si E! Ver-a consi"era ca tineretea. inclusi ten"inta usoara "e "ilatare a acesteia la li'ita superioara. se e/tin"e *ntre $7 si $= "e ani! Consi"era. "e ase'enea. ca perioa"a tineretii se poate *'parti *n trei su(etape8 aceea "e a"aptare pro&esionala si&a'iliala. *ntre $7 si $F "e ani9 cea "e)a "oua perioa"a este cuprinsa *ntre $F si %$ "e ani. perioa"a "e i'plantatie. *n care se intensi&ica e/perienta pro&esionala si se "e- olta statutul "e parinte. "at &iin" &aptul ca a"eseori apare un al "oilea copil *n &a'ilie9 a treia su(etapa. *ntre %$ si %= "e ani. este o perioa"a "e sta(ilitate relati a a a"aptarii. a alorilor. con"uitelor si aspiratiilor &or'ulate *ntre ti'p! Este consi"erat, perioa"a "e 0r& a "e- olt,rii 2i puterii "e punere *n aloare a poten+ialului &i-ic 2i psihic! Perioa"a tineretii 1$=)%= ani3 este "e sta(ili-are si 'aturi-are (iopsihica "eplin, in care su(i"entitatile sociale. pro&esionale. 'aritale. parentale se echili(rea-a prin castigarea unui statut si rol cu in&luente pertinente pentru e olutia personalitatii si co'porta'entul tanarului!Tineretul -ilelor noastre se caracteri-ea-a printr)o atentie "eose(ita acor"ata ietii sociale si politice. ca si prin integrarea in pro&esie! Dupa o intensa acu'ulare "e cunostinte "in perioa"ele anterioare. tineretul este 'atur (iologic si psihic. pregatit pentru a se a"apta la noile con"itii! La intre(area ce ii este speci&ic unei'aturitati reusite. ;reu" raspun"e ca iu(irea si 'unca sunt cele "oua "i'ensiuni care "e&inesc 'aturi-area!Iu(irea se reali-ea-a. la aceasta arsta. prin casatorie. iar 'unca prin castigarea i"ntitatii pro&esionale!;ra'antarile sociale. politice. &rec entele seis'e econo'ice "in lu'ea conte'porana &ac sa creasca"i&icultatile cu care se con&runta tineretul si sa ero"e-e. pentru unii. o parte "in aspiratiile si 'entalitatileconstituite in perioa"a a"olescentei! Aceastea presupun nu nu'ai o pregatire 'ai (una a tanarului. "ar si in estitii psihice pentru a crea structuri personale si co'port'entale care sa &acilite-e coechili(rarea in"i i"ului la un

ast&el "e 'e"iu! In societatile anterioare nu se ri"icau atatea pro(le'e si tutela parintilor 1cu "epen"enta econo'ica si a&ecti a3 se prelungea si in aceasta perioa"a. ceea ce a &acut ca tanarului. ce se inca"rea-a in aceasta etapa. sa i se acor"e 'ai putina atentie pe linia in estigatiilor concrete! In ulti'ul ti'p. psihologia arstelor acu'ulia-a "ate tot 'ai interesante "in cercetarile organi-atea tot 'ai 'ulte autori! In perioa"a tineretii. apare o ten"inta conturata "e a o(ser a continutul "e alori al u'anitatii. ni elul atins "e aceste alori cu care este pus sa se con&runte si 'asura in care este pregatit sa raspun"a cerintelor ietii reale! Spre "eose(ire "e perioa"ele anterioare. in tinerete se "i&erentia-a. se constienti-ea-a pre-entul"e iitor si se a"opta un 'o" personal "e prospectare cu incarcatura a&ecti ) 'oti ationala pentrucontri(utia ce si)o propune sa o a"uca la "estinele lu'ii! In acest conte/t. tanarul "e ine sensi(il sirecalcitrant la intalnirea cu non aloarea. nonco'petenta si la persoane "e alori-ate sau "epasite "ee eni'ente. "ar este recepti la cele care au calitati "eose(ite. interesante si isi a"uc o contri(utie la un"o'eniu sau altul! Inca "in etapa "e trecere spre perioa"a tineretii 1$D)$7 ani. a a"olescntei prelungite3. au loc o serie "e restructurari ale planului intern si se 'ani&esta caracteristici speci&ice a"ultului tanar! Prin"e- oltarea tipului paternal. caracteristic societatii 'o"erne cu rit'ul sau trepi"ant. tanarul se orientea-atot 'ai 'ult spre anga:area sociala. spirituala si pro"ucti a!Tipul &un"a'ental "e acti itate pentru t0n,r este cel "e persoan, acti ,. anga:at, social *n e"erea pro"ucerii unor alori 'ateriale. spirituale sau *n prestarea unor o&erte "e ser iciu! -ipul de relaii se co'plic, *ntruc0t presupune8 ) rela+ii "ate "e integrarea 2i respectarea ierarhiei pro&esionale9 ) rela+ii cu colegii "e ser iciu9 ) rela+ii cu &a'ilia "e pro enien+, 2i cu noua &a'ilie9 ) interco'unicare *n plan ci ic. politic. sau pentru *ntre+inerea a&init,+ilor e li"er! Ca ur'are. tipul "e relatii "e ine &oarte co'ple/. "eoarece tre(uie respectata ierarhia pro&esionala.sociala si se sta(ilesc &or'e "e interco'unicare &unctionale pentru planul cunoasterii! Alte tipuri "e relatiinoi sunt cele ce pri esc constituirea &a'iliei si i'plicarea in iata inti'a a acesteia! Inca "in su(perioa"aa"olescentei prelungite. tanarul se con&runta cu situatii "i erse. cu' ar &i cele legate "eter'inarea stu"iilor pentru unii. ser iciul 'ilitar sau anga:area intr)o 'unca salariata pentru altii! Mai cu sea'a. acest ulti'aspect echi alea-a cu castigarea statutului social "e a"ult si "o(an"irea autono'iei econo'ice ce presupune o 'ai 'are in"epen"enta &ata "e parinti si creea-a posi(ilitatea constituirii propriei &a'ilii! Dar tanarul este &ra'antat "e situatia "e pro i-orat re-ultata "in nesiguranta locului "e 'unca. a sta(iliriicon&ortului "e locuit. a incertitu"inii cu pri ire la asigurarea celor necesare traiului. a pro(le'elor senti'ental care se pot i i etc! Direcii de dezvoltare specifice tinereii 5ntre(area speci&ic, a"olescen+ei este ECine sunt euR?! 5n tinere+e se 'eta'or&o-ea-, *n *ntre(,ri "e tipul ECu' pot s, *'i re-ol *n practic, aspira+iileR? sau E 5n ce "irec+ie ', *n"reptR?!Ahite 1#>@=3 a i"enti&icat = E"irec+ii "e "e- oltare? speci&ice tinere+ii8

9 stabilirea identitii eu9lui printr)o anga:are serioas, *n rolurile sociale. "e e/e'plu *n rolul ocupa+ional! Acest lucru a:ut, in"i i"ul s, se "e&ineasc,. s, p,stre-e o preocupare pentru un eu sta(il 2i"e calitate! De- olt, o opinie sta(il, "espre el9 9independena relaiilor personale < "e- olt, rela+ii intense cu cilal+i. ceea ce)i a &ace s, &ie 'aiaten+i la tre(uin+ele lor9 9 creterea intereselor < pentru stu"iu. pasiuni. ocupa+ie. rela+ii cu al+ii9 9 umanizarea valorilor < sta(ilesc leg,turi *ntre nor'e. cerin+e 'orale 2i e eni'entele "e ia+,!Con2tienti-ea-, suportul u'an al alorilor 2i 'o"ul cu' acestea sunt aplicate *n societate9 9 extinderea ocrotirii < "e in 'ai interesa+i "e spri:inirea celor cunoscu+i sau a celor "epri a+i. caresu&er,! III.1. $. Activitatea de i vatare i &erioada ti eretii Bntre )<9)C ani este o perioa", "e i"enti&icare pro&esional, pri'ar,. *n care t0n,rul este pe po-i+ia "estagiar. *ncerc0n" s, cunoasc, 2i s, se a"apte-e la progra'ul "e acti itate. la cerin+e organi-atorice. larit'. 'o"alit,+i. stil! Se conturea-, rolul pro&esional propriu 2i rolul "e so+. statutul "e p,rinte! Apar "i&icult,+i "e surprin"ere a nuan+elor pro&esionale. "e acoperire a unor *n"atoriri e/trapro&esionale.sta(ilirea unui orar care s, r,spun", 2i ie+ii "e &a'ilie! Bntre )C9;) ani < se acu'ulea-, e/perien+,. "eprin"eri. se intensi&ic, rit'ul. se 'ani&est,responsa(ilit,+ile. apar inten+ii "e supli'entare a preg,tirii pro&esionale 1se *nscriu la cursuri serale.&,r, &rec en+,3. se i'plic, 'ai 'ult *n e"ucarea copiilor! Bntre ;)9;= ani < statutul social)pro&esional este *n progres. contri(u+ia acti , este la apogeu. apar noi*n"atoriri "e coor"onare. organi-are! Se e/tin" rela+iile o&iciale pe ertical,! Aspira+iile pentru con&ortul&a'ilial progresea-,. progra'ul anga:ea-, insistent so+ii *n e"ucarea copiilor! Se ela(orea-, Estiluri "eacti itate e"uca+ional,? speci&ice &iec,rei &a'ilii "e cerin+e. control "ar 2i "e participare la :ocul. la"istrac+iile copiilor!5ntregul poten+ial sen-orio)percepri 2i 'otric se 'ani&est, la ni el 'a/i'al. pragurile "i&eren+iale ale ,-ului. au-ului. 'irosului etc! au cele 'ai 'ici alori. ceea ce *nsea'n, c, tinerii au cele 'ai clare. (ogate. precise percep+ii! Acestea se speciali-ea-, *n &unc+ie "e "o'inanta pro&esional,. *ntoc'ai ca 2ispiritul "e o(ser a+ie!Toto"at, sunt 'arcate "e resursele in"i i"uale. &iin" puternic personali-ate! Se "o(0n"esc *nsu2irisen-oriale "iscri'inati e "up, F)#D ani "e e/erci+iu pro&esional!Aprecierea i-ual,. solicitat, intens. *n electronic,. (iologie. la 'icroscop. "up, $@ ani *ncepe s, sca",! Tipologii au"iti e se &or'ea-, prin pro&esiile 'u-icale. sporti e. 'iniere. la cei ce lucrea-, cu "i&erite'otoare. iar cele tactile sunt e/ersate prin8 gastrono'ie. 'arin,. a ia+ie. construc+ii "e "ru'uri 2i po"uri!Pragul "i&eren+ial spre s&0r2itul tinere+ii "e ine 'ai pu+in "e- oltat "ar capacitatea "e receptare ain&or'a+iilor sen-oriale speciali-ate acti ea-, la 'a/i'u'!Tinerii "ispun "e capacitatea "e a *n ,+a 'i2c,rile cu u2urin+,. la cote *nalte "e preci-ie 2i "e control! -inereea este o perioad de evident perfecionare senzorial9perceptiv i de socializare a acestor resurse. rivind g8ndirea, se rezolv operativitatea impregnat de specificul profesional. /ei ce lucreaz 5ndomeniul te0nic opereaz cel mai bine 5n sfera relaiilor cantitative, cei care lucreaz 5n contabilitate, 5nistorie, vor prezenta abiliti pentru fixarea datelor, a cifrelor.

Apare acea speciali-are a g0n"irii at0t *n c0'pul selec+iei 2i "eco"i&ic,rii con+inutului in&or'a+ional pro&esional c0t 2i al 'o"ului "e lucru. al ra+iona'entelor!Se aprecia-, c, este perioa"a conser ,rii capacit,+ilor "e g0n"ire 2i a ni elului "e inteligen+, atins.&eno'en care "epin"e "e ur',torii &actori8 ) ni el "e 2colaritate9 ) gra"ul cali&ic,rii pro&esionale9 ) ni elul 2i olu'ul solicit,rilor intelectuale!Ace2ti &actori ac+ionea-, 2i asupra 'e'oriei! Procesele "e stocare. "epo-itare *n 'e'orie continu, 2i "e in 'ai acti e cel pu+in "in "oua 'oti e8 satis&acerea unor tre(uin+e "e cunoa2tere 2i construirea unor co'peten+e pro&esionale. ceea ce "e- olt,'e'oria pro&esional,! Cre2te selecti itatea 'e'oriei iar 'e'orarea logic,. 'e'orarea oluntar, "e+in po-i+ii pri ilegiate!5n planul *n+elegerii. tinerii "o e"esc preocup,ri pentru surprin"erea rela+iilor. cau-elor. pentru e/plicareaunor 'ecanis'e "e &unc+ionare a"eseori cu riscul unui consu' 'are "e ti'p!Intensitatea cu care se 'ani&est, a&ecti itatea. este 'ai puternic, "ec0t la a"ult "ar 'ai selecti , "ec0t *na"olescen+,! In esti+iile a&ecti e sunt puternice. (ine "irec+ionate 2i sta(ile! Tinerii sunt capa(ili "e ",ruire pro&un",. 'oti pentru care se consi"er, c, pot iu(i sau ur* &,r, li'it,!Caracteristicile su(i"entit,+ii sociale pun *n e i"en+, pre-en+a la tineri a unor "isponi(ilit,+i a&ecti e cu*nc,rc,tur, social,8 a"e-iune &a+, "e 'i2c,ri. organi-a+ii. &un"a+ii. concep+ii politice. sau atitu"inere&ractar,. "e respingere a or0n"uirii. a siste'ului! Uneori pot a:unge p0n, la &anatis' sau *2i risc, ia+anegli:0n" pericolele. consecin+ele 1hipp[. reac+iile stu"en+ilor "in ;ran+a. China etc!3!Se i'plic, a&ecti 2i *n acti itatea pro&esional,8 &a'iliari-area cu locul "e 'unc, pro"uce e'o+ii.tensiuni. *ncerc,ri supli'entare "e control a&ecti pentru instituirea unor rela+ii pe ori-ontal, 2i ertical,!Con&runtarea "intre realitate 2i proiecte. i"ealuri. pro"uce E2ocul realit,+ii? tr,it su( nenu',rate st,ri8"ecep+ie. "isperare. *n"oial, &a+, "e propria persoan,. tea'a "e e2ec. "e ne*'plinire!Multi autori. printre care D!Le inson. consi"era arsta tanara ca &iin" plina "e igoare &i-ica. cu'ani&estari re'arca(ile "e inteligenta. 'e'orie. a(ilitati. aptitu"ini. "e- oltate 'a/i'al si care&a ori-ea-a un (un ran"a'ent in acti itatile "es&asurate!Eri6 Eri6son aprecia-a arsta tineretii ca &iin" "o'inata "e a'pli&icarea i"entitatii sociale si in"eplinirea"e sarcini co'ple/e. care "uc la &or'area unui statut speci&ic aspiratiilor sale! La acestea. autorul a'intita"auga "e- oltarea intensa a inti'itatii prin trairea e/perientei "ragostei si inceputul ietii "e &a'ilie! Noulstatut. "e partener. i'plica. pe langa satis&actiile respecti e. si sacri&icii. co'pro'isuri in care se inclu". inunele situatii. a(ateri "e al regulile 'orale pe care tanarul le cre"ea ca &iin" i'(ata(ile! 5n acest sta"iu.'a:oritatea tinerilor a:ung la statutul "e p,rinte care "eclan2ea-, e'o+ii. senti'ente total ine"ite. legate "e enirea pe lu'e a copiilor. "e r,spun"erile parentale!Se conse'nea-, situa+ii *n care acea &ragilitate a&ecti , "eter'inat, "e i'inen+a unor situa+ii critice careri"ic, gra"ul "e sensi(ilitate. pro oac, an/ietate. con&lict. tr,ire accentuat, a &rustra+iilor. ce pot "eterioras,n,tatea organic, 2i psihic,Aparitia unui copil in &a'ilie constienti-ea-a 'ai (ine statutul "e parinte si seacu'ulea-a e/perienta pentru in"eplinirea acestui rol! Cercetarile rele a ca tinerii nu au o pregatirecorespun-atoare pentru "epasirea. &ara "i&icultati. a rolului respecti si 'ai ales. pentru e itarea unor seis'e a&ecti e intre parteneri generate "e ase'enea situatii! Tanara 'a'a este con&runtata si cu pro(le'elegate "e e"ucatia copilului. "e cresterea si ingri:irea sa!E/perienta in cresterea si e"ucarea copiilor. estere"usa si pentru aceasta se pot a"opta atitu"ini prea rigi"e sau prea

le:ere! Se "e- olta. ast&el. stiluri "eactiune e"ucationala la ni elul &a'iliei!Ca-urile "i&icile necesit, chiar terapii *n pri in+a ie+ii "e cuplu con:ugal! Motivaia Este "o'inat, "e tre(uin+ele "e autoreali-are 2i auto&or'are. acti at, "e interesele cogniti e.interesele pro&esionale care se a'pli&ic, 2i se consoli"ea-, 'ai ales "ac, t0n,rul tr,ie2te satis&ac+iaconcor"an+ei "intre proiecte. pre&erin+e 2i preocup,ri la locul "e 'unc,!E/ist, nu'eroase surse "e 'oti a+ie po-iti , pro&esional,8 pro'o ,ri. (urse. cursuri "e per&ec+ionare.titluri onori&ice! Voca+ia. o"at, "escoperit,. este un instru'ent. &actor 'oti a+ional!La ni elul ie+ii "e &a'ilie. 'oti ele principale i-ea-, cooperarea. co'unicarea. starea "e s,n,tate "ar 2i "e con&ort. apar unele interese prag'atice 1locuin+,. 'o(ilier. 'a2in,3!Sunt acti e 2i interesele 2tiin+i&ice. culturale. *n &unc+ie "e statutul pro&esional. "e aspira+ii. "eco'peten+,. "e resurse! Cele 'ai 'ulte se satis&ac prin re+eaua in&or'al, 2i cu e&ort in"i i"ual!Apare ca o necesitate i'pus, *n pri'ul r0n" "e 'o"i&ic,rile care inter in *n uni ersul pro&esional8 ) rapi"itatea peri',rii unor cuno2tin+e 2i a apari+iei unor noi in&or'a+ii. "o'enii9 ) "ispari+ia unor pro&esii 2i apari+ia altora9 ) necesitatea "o(0n"irii unor noi a(ilit,+i in"i i"uale! Este i'pus, 2i "e i'pre i-i(ilul inter enit *n ia+a unor persoane8 acci"ente. han"icapuri. trans&eruri *nalt, localitatea lipsit, "e acelea2i pro&il pro&esional!Se i'pune o *n ,+are care s, reactuali-e-e preg,tirea. s, o *'(og,+easc, sau s, o&ere o repro&ilare!Acestea se reali-ea-, prin *n ,+area ocupa+ional, care are un regi' 'ai con"ensat. "e cele 'ai 'ulte ori "etip 'o"ular. este prin e/celen+, "e tip interacti . anga:ea-, participan+ii la opera+ii practice. "eli'itate pro(le'atic *n ca"rul acti it,+ii pe ateliere! Este o *n ,+are "e necesitate care "e ine "o'inant, pentru'ul+i tineri!Se pro"uce o schi'(are 2i *n raportul *n ,+are institu+ional, 2i *n ,+are in"i i"ual,. in"epen"ent,. *n&a oarea celei "in ur',! Au loc cursuri "e apro&un"are 2i "e recon ersie pro&esional,!Apar 2i alte &or'e8 *n ,+are inserat,. *n ,+are interpolar,. *n ,+are inci"ental,! S)a constatat c, ceea ce se*n a+, la locul "e 'unc, este 'ult 'ai pro"ucti chiar 2i *n ca-ul celor care au un ni el "e 2colaritate'o"est! La (a-, se a&l, $ 'oti e8 ) 'oti a+ia pro&esional, care are 2i o anu'e *nc,rc,tur, negati , 1tea'a "e a nu pier"e locul "e 'unc,39 ) necesitatea unei a"apt,ri 'entale la tipurile "e solicit,ri pro&esionale. persoanele i'plicate pro&esionala 0n" o recepti itate crescut, a asi'il,rii!Un &eno'en care a atras aten+ia psihologilor este o(oseala care con"i+ionea-, ran"a'entul 'uncii pro"ucti e 2i i'plicit al *n ,+,rii ocupa+ionale!Acti itatea respecti ,. stereotip,. ite-a "e e/ecu+ie a opera+iilor. solicitarea aten+iei. 'e"iul a'(iantuneori insu&icient ilu'inat. o/igenat sunt nu'ai c0te a "in cau-ele care se repercutea-, negati asuprast,rii "e s,n,tate 2i in"uc o "i'inuare a capacit,+ilor neuropsihice!Ter'enul "e Eo(oseal,? are un gra" 'ai 'are "e generalitate *ntruc0t i-ea-, aspecte nu'eroase iar unele "intre ele sunt "oar tr,ite su(iecti "ar nu 2i i"enti&icate!Sunt su&iciente persoane care nu tr,iesc starea su(iecti , "e o(oseal, cu toate c, "in punct "e e"ereco'porta'ental sunt epui-ate!Progra'area 2i con+inutul *n ,+,rii tre(uie s, +in, cont "e in"icatorii o(oselii. "intre care e i"en+i sunt8

) sc,"erea ran"a'entului cantitati 2i calitati a acti it,+ii9 ) 'o"i&ic,rile &i-iologice. respiratorii. circulatorii. apelul e/cesi la consu'area unor su(stan+eenergi-ante9 ) 'o"i&ic,ri *n planul acti it,+ii intelectuale. "i&icult,+i asociati e integrati e. rigi"itate &unc+ional,'ental,. pertur(area &luentei or(iri. a corectitu"inii scrisului etc!9 ) suprasolicitarea auto'atis'elor. apari+ia ticurilor. a (uli'iei. care poate "eregla 'eta(olis'ul!I"eal este ca *n ,+area ocupa+ional, s, &ie g0n"it, ca o 'o"alitate "e Eo"ihn, acti ,? care a solicitaleg,turile ner oase ale -onelor "e in"uc+ie 2i ast&el energia ner oas, &unc+ional, se a reacti a. ceea ce a"i'inua o(oseala! Din &actor pro ocator al o(oselii. *n ,+area poate "e eni un &actor care "i'inuea-,o(oseala! III.1. %. I te,rarea (ocio6&ro)e(io al (i co ,rue #a &er(o alit#ii erioada de tranziie prelungit din ara noastr, are un impact puternic asupra consolidrii statutului i rolului profesional, aflate la dispoziia oportunitilor sociale, c8t i a relaiilor. 2pareun fenomen specific social D provizoratul D cu cea mai semnificativ inciden la nivelul tineretului care trebuie s9i adapteze proiectele privind pregtirea i exersarea profesiei,organizarea unui confort familial, la imprevizibil. Dac, a"olescen+a este apreciat, ca o perioa", "e trecere spre statutul (iologic poten+ial "e a"ult. pri'i iani ai tinere+ii. iar "up, al+ii chiar perioa"a cuprins, *ntre $D)$= ani. repre-int, trecerea spre statutul social poten+ial "e a"ult. statut care *nsea'n, "o(0n"irea unei autono'ii econo'ice 1re'unerare < salariu. enit legali-at3 2i i'plicit o in"epen"en+, psihica!Integrarea social, se reali-ea-, *n 'ai 'ulte planuri! Cel 'ai i'portant este planul integr,rii pro&esionale!Integrarea socio)pro&esional, pentru tineret repre-int, un &actor esen+ial "e 'en+inere. "e asigurare as,n,t,+ii &i-ice 2i 'entale. "e construire 2i "e- oltare a personalit,+ii!5n procesul integr,rii pro&esionale pot apare unele "i&icult,+i. unele o(iecti e ca8 organi-area locului "e'unc,. "i&icult,+ile *nt0'pinate pentru reali-area sarcinilor re enite. u-ura "ot,rii. inegalit,+ile "e preg,tire pro&esional, *ntre colegi9 altele. su(iecti e8 lipsa "e re-isten+,. "istan+a "intre ni elul 2colar "e preg,tire 2ie/ecu+ie. "intre realitate 2i aspira+ii!Atitu"inile tinerilor sunt "i&erite 2i or "epin"e "e tipul "e personalitate 2i chiar "e se/!Unele stu"ii au constatat c, persoanele "e se/ &e'inin sunt 'ai an/ioase 2i 'ult 'ai 'arcate "e insucces*n pri in+a integr,rii pro&esionale!De ase'enea. structurile "e personalitate la(ile. irasci(ile. an/ioase. neechili(rate. lipsite "e capacitate "ee&ort. "ra'ati-ea-, o(stacolele. reali-ea-, rela+ii "e co'unicare "in necesitate. sunt "e-interesa+i &a+, "e pro(le'ele colecti ului!Ina"apt,rile pro&esionale sau &a'iliale se 'en+in la un ni el "estul "e ri"icat *n tinere+e!Deregl,rile personalit,+ii pot &i8 ) u2oare. care nu in&luen+ea-, prea 'ult acti itatea. apar+in psihopatologiei 'arginale9 ) gra e. cu o si'pto'atologie co'ple/,! E olu+ia lor este "e la si'plu la co'ple/8 ini+ial tinerii suntegoi2ti. oci&erea-,. *2i i'pun punctul "e e"ere. apoi "e in iolen+i. in"i&eren+i &a+, "e ia+a social,."e "i&icult,+ile pro&esionale create. apoi recurg la &uga "e acas,. *n2el,torie. prostitu+ie!Spre s&0r2itul tinere+ii. &eno'enul se te'perea-,. iar cei 'ai 'ul+i se lini2tesc. *ncearc, s,)2i i'pun, un 'o" "e ia+, acti . *nscris *ntr)un regi' "e acti itate nor'al!Atragerea *nc, "in perioa"a pu(ert,+ii a t0n,rului *n acti it,+i responsa(ile. repre-int, un e/erci+iu cu alen+e po-iti e pentru u2urarea procesului "e a"aptare!Integrarea

trece prin c0te a sta"ii. &iecare repre-ent0n" un 'o'ent ce nu poate &i elu"at8 aco'o"area.a"aptarea. participarea 2i integrarea propriu)-is,! Pe ',sur, ce t0n,rul trece "e la unul la altul. are loc 2i o'o"i&icare a 'oti a+iei "e rol! E olu+ia a &i "e la su(or"onare la ascultare c0n" acestea sunt sus+inute "e o'oti a+ie "e reco'pens, 2i "e co'porta'ente reglate "in e/terior la 'oti a+ia "e autoreali-are "in ulti'ulsta"iu. e/pri'at, *n co'porta'ente 'oti ate intern. autoreglate!Integrarea *n pro&esie contri(uie la "o(0n"irea8 6 i"entit,+ii "e sine *n s&era ocupa+ional,. c0n" *2i pro(ea-, capacit,+ile. resursele. "o(0n"e2teco'peten+,9 6 i"entitatea 'arital, se cristali-ea-,. se sta(ili-ea-, rolurile 'aritale9 6 i"entitatea socio)cultural, prin a"optarea nor'elor. prin integr,ri e/trapro&esionale. prin roluri *ncon"ucerea unor organi-a+ii sociale. politice!Se "e- olt, con2tiin+a apartenen+ei la genera+ie. c,reia i se al,tur, pentru a o sus+ine 2i a e i"en+iacapacit,+ile lor. 'ai ales "up, $F ani! 2ptitudinile 2i creativitatea a:ung la un nou ni el. se pot e/pri'a *n pro"use cu se'ni&ica+ie social,con&erin"u)le o po-i+ie *n ierarhia alorilor speci&ice! -emperamentul 2i caracterul se sta(ili-ea-,. e/pri', 'aturitate. capacitate "e organi-are! Septi'iu Chelcea a i"enti&icat ur',toarele caracteristici ale structurii "e personalitate la tineri8 ozitive: )energie 2i "ina'is'9 )orientarea e/pres, spre iitor9 )aspira+ii *nalte9 )genero-itate 2i *ncre"ere *n ceilal+i9 )cura: 2i te'eritate9 )pre+uirea onoarei spiritului "e "reptate. "ar 2i a (anilor 2i con&ortului9 Eegative: )*nc,p,+0nare 2i i'presia c, 2tie totul 'ai (ine "ec0t ceilal+i9 )*nclina+ia "e a &ace nu'ai ce le place9 )narcisis' 2i egocentris'9 )au o anu'it, "o-, "e iresponsa(ilitate *n anga:,rile lor9 )p,strea-, *nc, e/altarea a"olescen+ei 2i lipsa "e ',sur,!

III.1. .. Criza de v*r(t la %7 a i 5n 'i:locul tinere+ii o'ul suport, o stare "e cri-,. o cotitur, *n "e- oltare. "in cau-a c, i'aginile "e ia+, &or'ate *ntre $D)%D ani nu)l 'ai satis&ac! Cu alte cu inte. are loc ree aluarea alorilor 2i ree aluarea critic, a EEu)lui? s,u! O'ul "escoper, c, &oarte 'ulte lucruri nu le a putea schi'(a *n ia+a sa8 &a'ilia. pro&esia. "ecurgerea coti"ian, a ie+ii!

Autoreali-*n"u)se la aceast,etap, "e ia+,. *n perioa"a tinere+ii. o'ul con2tienti-ea-, c,. *n esen+,. se a&l, *n &a+a aceia2i "ile'e < c,utare. auto"eter'inare *n noile con"i+ii ale ie+ii. *n corespun"ere cu posi(ilit,+ile reale! Aceast, cri-, se'ani&est, *n si'+ul necesit,+ii "e a *ntreprin"e ce a 2i "e'onstrea-, c, o'ul trece la o nou, perioa", "e 0rst, < 0rsta a"ult,! ECri-a la %D ani? este o "enu'ire relati ,8 aceast, stare poate ap,rea 'ai "e re'e sau'ai t,r-iu!Pentru (,r(a+i *n aceast, perioa", este caracteristic schi'(ul ser iciului sau a 'o"ului "e ia+,. "ar concentrarea lor asupra ser iciului 2i carierei nu se schi'(,! Cele 'ai &rec ente 'oti e "e plecare "e laser iciu sunt legate "e insatis&ac+ia "e ce a la postul "at8 antura:ul. salariul. *nc,rc,tura etc! Dac,insatis&ac+ia "e 'unc, apare *n ur'a ten"in+ei "e a o(+ine un re-ultat 'ai (un. atunci aceasta a contri(uila per&ec+ionarea *nsu2i a lucr,torului!La &e'ei *n ti'pul cri-ei se schi'(,. "e o(icei. priorit,+ile. sta(ilite la *nceputul tinere+ii 1Wraig. $DD%9Le inson. #>>D3 ;e'eile orientate la c,s,torie 2i e"uca+ia copiilor. acu' *n 'are ',sur, la atrag scopurile pro&esionale! Iar cele care ","eau toate puterile sale lucrului. acu' le *n"reapt, spre &a'ilie 2i c,snicie!Tr,in" cri-a "e %D. o'ul caut, posi(ilitatea "e a)2i sta(ili-a locul s,u *n ia+a a"ult,. con&ir'0n" statutuls,u "e a"ult8 rea s, ai(, ser iciu (un. tin"e spre securitate 2i sta(ilitate! O'ul *nc, 'ai este *ncre-ut *n posi(ilitatea reali-,rii co'plete a speran+elor 2i "orin+elor. ce)i &or'ea-, isul 2i 'unce2te intensi pentruaceasta!Cercet,rile re&eritoare la "eose(irile gen"er *n "e- oltare. au "at re-ultate contra"ictorii! Unii autor i'en+ionea-, c, perioa"ele "e trecere 2i la &e'ei 2i la (,r(a+i sunt str0ns legate cu 0rsta! Al+ii consi"er, c, pentru &e'ei in"icatori ai trecerii repre-int, sta"iile ciclului &a'ilial!Unii autori atrag aten+ia cri-ei "e $F)%$ ani c0n" &oarte iu au loc procesele "e ree aluare a alorilor 2i scopurilor ie+ii. c,utarea locului s,u *n ia+,. achi-i+ionarea noilor responsa(ilit,+i! Mo"elele "e co'porta'ent a &e'eilor EGri:ulii? care se c,s,toresc *n :ur "e $D ani sau 'ai "e re'e 2i nu or s, ias, "in rolul lor "e &e'eie casnic,! Ele nu reu2esc s, re-ol e pro(le'ele care sunt speci&ice acestei perioa"e8 o(+inerea in"epen"en+ei 2iautono'iei. &or'area i"entit,+ii. Eeu?lui integru! De aceea &e'eile nelucr,toare continu, s, nasc,. ne2tiin" cu ce s, se ocupe! Mai apoi. c0n" copii or cre2te 2i or p,r,si casa. c,utarea "e sine 2i a esen+ei ie+ii sale a &i 2i 'ai grea! Se/ul poate "e eni un 'e"ica'ent pentru ti'pul li(er 2i o(liga+iilecoti"iene! Tin-0n" spre con&ir'area cu a:utorul se/ului 2i neg,sin" *n el satis&ac+ie. &e'eia ni'ere2te *ntr)un cerc icios! Deseori aceasta "uce la c,utarea pl,cerilor *n alt, parte! Psihologii a'ericani 'en+ionea-,c, &e'eile ce nu lucrea-, sunt 'ai 'ult pre"ispuse spre in&i"elitatea so+ului "ec0t cele ce lucrea-,!;e'eile cu ast&el "e tip co'porta'ental a:ung la cri-a "e %D ani nepreg,tite. ulnera(ile la lo iturile soartei8 ea este lipsit, "e in"epen"en+,. este pasi ,. econo'ic "epen"ent,. nu are stu"ii. pro&esie. i"entitatene&or'at,. a"ic, nu este re-ol at, pro(le'a anterioar, "e "e- oltare! A2tept,rile "e creare a rela+iilor ce or a"uce satis&ac+ie "e in "ureroase. grele. *n special "in cau-e interne8 cre2terea ne*ncre"erii *n sine.re+inere *n "e- oltare general,. *ngreunate "e "epen"en+a econo'ic,!? Aceste &e'ei la $D ani tre(uie s, &ac, alegerea *ntre "ragoste. copii 2i stu"ii. lucru! Se "eose(esc$ tipuri "e ast&el "e &e'ei8 unele las, g0n"urile "e carier, pe 'ai t0r-iu. "ar spre "eose(ire "e Egri:uliile? peste un oarecare ti'p tin" s, &ac, carier,9 altele tin" s, &inise-e stu"iile. l,s*n" 'aternitatea. uneori 2ic,s,toria pe 'ai t0r-iu! Con+inutul tipic alcri-ei8 con2tienti-area &aptului c, le)a r,'as pu+in ti'p pentru a a ea copil. si'+ul singur,t,+ii! 5ncep a&rec enta 'e"icii. *2i schi'(, partenerii.

se pot c,s,tori rapi"! Pro(le', e c, &e'eii in"epen"ente. cu un anu'it statut social. *i este greu s, g,seasc, un partener egal. iar (,r(a+ii le pri esc precaut! C,ut,rile pot "ura un ti'p ne"eter'inat 2i &e'eia poate s, nu cree-e &a'ilie! Printre &e'eile ce nu s)au c,s,torit pot &i e i"en+iate un grup care *2i aleg alte scopuri "e "e- oltare! O alt, grup,. care reu2esc s, o(+in, un echili(rucu in"i i"ualitatea. 'ai *nt0i &ac carier,. apoi se c,s,toresc 2i "e in 'a'e la %D! III. $. 89RSTELE ADULTE Materialele pri in" (iogra&iile oa'enilor cele(ri si 'e"ia "e 0rsta pentru creatia "e aloare *n "i&erite "o'enii pun *n e i"enta un aspect i'portant al "e- oltarii psihice *n perioa"ele a"ulte8 S)a constatat ca. *n general. 0rstele a"ulte 'ai tinere. "esi &oarte creati e. au un potential "e sta(ilitate 'ai re"us 1'area in"ustrie a pus *n e i"enta &luctuatia 'are a &ortei "e 'unca p0na la %D)%= ani3. &iin" apoi ur'at "e sta(ilitatea relati 'are a celorlalte 0rste *n procesul "e perpetuare a progresului social)cultural si pro&esional! Aceste aspecte au creat o atentie crescuta pentru 0rstele a"ulte si pentru trecerea lor pe planul 'ai acti al cercetarii! E/ista un coe&icient "e inter entie a &actorilor (iologici si *n ti'pul 0rstelor a"ulte. ca si *n ca-ul proceselor "e crestere "in 0rstele tinere! La 0rstele "e peste %= "e ani au loc &or'e "e e/pri'are "e 'a/i'a &orta. energie. prin care se reali-ea-a contri(utia consistenta a a"ultilor la cerintele ietii sociale! De alt&el. 0rstele a"ulte se'ai nu'esc si 0rste acti e! O serie "e &actori i'plicati *n iata social)econo'ica si culturala in&luentea-a longe itatea. acti is'ul 'ai 'are al o'ului 'o"ern &ata "e cel "in alte perioa"e istorice. "e e/e'plu stap0nirea energiei ato'ice. -(orul pe Luna. utili-area electronicii. a laserului. a in&or'aticii etc! Printre psihologii 'ai cunoscuti. Ch! Puhler a colectionat *n :urul a #DD (iogra&ii si =D "e ana'ne-e "in literatura pe care le)a tratat "in optica 0rstelor si a *ncercat sa i"enti&ice cur(a ascen"enta si "egeneratoare a ietii u'ane pe aceasta (a-a! Ulterior a "isociat "eclinul (iologic "e cel intelectual! A! Stern a operat cu i'aginea pira'i"ei "ina'ice a 0rstelor. *n care spre anii a"ulti 0r&ul se caracteri-ea-a prin "i'inuare! Si Ahite consi"era ca e/ista perioa"e ale 0rstelor a"ulte ce continua concentricitatea perioa"elor "in 0rstele "e crestere! 5n ceea ce pri este aspectele "i&erentiatoare. Allport a enu'erat sase trasaturi speci&ice a"ultului si anu'e8 S constiinta "e sine larga9 S relatii si raporturi inti'e9 S securitate e'otionala &un"a'entala9 S preocupare o(iecti a9 S o(iecti are "e sine9 S ar'onie relati a cu propriile achi-itii "in e/perienta personala! Cl! I! Leu(a a ela(orat o lucrare legata "e 0rstele a"ulte. *n care a sta(ilit "i&erente nu'eroase *ntre a"ultul t0nar. a"ultul "e 0rsta 'i:locie si a"ultul tar"i ! Au e&ecte in&luentele culturale. sociale ale personalitatii a"ulte. "ar se e/pri'a particularitati si *n

"e- oltarea sen-oriala. ner oasa. glan"ulara. se "e- olta si co'plica planul 'ental si al si'(olurilor etc! J! Tho'ae a atras atentia asupra perio"i-arilor e&ectuate pentru 0rstele a"ulte9 tre(uie sa se ai(a *n atentie rolurile. sarcinile care 'aturi-ea-a. *n sensul i'plantarii o'ului *n sarcinile si *n responsa(ilitatile sociale! Din acest punct "e e"ere. e/ista anu'ite particularitati ale Ea'prentei trairilor su(iecti e? "upa acest autor. a'prente ce se re&era la actiunea trecutului. pre-entului si iitorului! Pentru trecut se caracteri-ea-a ca &iin" asi'ilat sau neasi'ilat. pre-entul ca &iin" constructi sau cu o(stacole. iar iitorul ca "eschis. opac sau a'enintator! Atitu"inile sunt "i'ensiunile psihice cele 'ai sensi(ile. "eoarece sunt in&luentate "e toate e eni'entele ietii sociale. "ar 'ai ales "e 8 S concurenta sociala si pro&esionala9 S situatia &a'iliala9 S interiori-area lu'ii si a i'per&ectiunilor ei reale9 S ocupatiile cu 'onotonia propriei ieti coti"iene9 S interiori-area caracterului "e&initi al propriului "estin9 S con&runtarea cu caracterul &init al e/istentei *n lu'ea reala! C! C! Miles. anali-0n" sta"iile a"ulte. s)a re&erit la aparitia copiilor si a consi"erat ciclurile ietii ca tin-0n" sa &ie a/ate pe ciclurile "e aparitie si crestere a copiilor. a &a'iliei ca unitate! O serie "e autori se opun opticii perio"i-arii a"ulte si e'it ipote-a ca starea a"ulta este "e consoli"are M. Klate a schitat o *'partire a 0rstelor a"ulte. "upa cu' ur'ea-a8 tineretea, maturitatea si involutia! Consi"er0n" contro ersata situatia tineretii ca registru "e 0rsta. autorul citat a"era totusi la i"eea ca tineretea *ncepe la $D "e ani si se caracteri-ea-a printr)o 'ai 'are ar'oni-are. sta(ili-are si 'aturi-are. prin a"0ncirea sociali-arii. speciali-area pro&esionala. anga:area *n iata sociala! Maturizarea 1perioa"a a"ulta3 e consi"erata ca perioa"a unei 'a/i'e reali-ari < ca perioa"a celei 'ai *nalte pro"ucti itati. a ar'oni-arii intereselor. aptitu"inilor. "eprin"erilor. a 'o"alitatilor interrelationale. a constiintei. inclusi a securi-arii e'otionale < si a structurii conceptiei &iloso&ice "e iata! 5n &ine. involutia 1 0rstele "e in olutie3 se caracteri-ea-a prin "eclin co'pensat. inegal. prin u-ura "atorata *'(atr0nirii etc! Se poate constata ca. &luctuatia criteriilor "e "i&erentiere a sta"iilor. inclusi a celor a"ulte este &oarte 'are! Datorita utili-arii "e criterii "i&erite. se conse'nea-a "i&erente *n ceea ce pri este li'itele in&erioare si superioare ale &iecarei etape a"ulte! /ele mai critice momente ale ciclurilor vietii sunt perioa"ele "e trecere "e la #C la $= "e ani si cele "e "upa =D "e ani! 5n literatura "e specialitate se atrage atentia asupra crizei de la <* de ani! Aceste 0rste sunt pro&un" in&luentate "e e eni'entele &a'iliale! Pri'ele se prelungesc peste li'ita in&erioara spre -onele tineretii! V0rstele ter'inale. ca si 0rstele critice *n :urul a 7D si a =D)== "e ani se a&la su( se'nul cresterii longe itatii si al iesirii "in iata acti a. pro&esionala! Se tin"e sa se consoli"e-e o 0rsta 'atura tar"i a prelungita "atorita cresterii con"itiilor "e iata. a suportului 'e"ical si "e cultura 'e"icala pre enti a 'ai (una si 'ai larga. &apt ce pune *n e i"enta o "ilatare a 0rstelor a"ulte acti e!

III.$.1. Su'eta&ele v*r(tei adulte A 0n" *n e"ere i"eea ca sta"iile "e- oltarii psihice au "rept criterii "e "i&erentiere tipul &un"a'ental "e acti itate si tipul "e relatii i'plicate. se poate consi"era ca e/pansiunea cu'ulati a *n caracteristicile 'uncii pro&esionale si *n ierarhia posturilor "e 'unca constituie tipul &un"a'ental "e acti itate *n perioa"ele a"ulte. iar structura relatiilor "e 'unca sociale si "e &a'ilie 1 aloarea lor contri(uanta *n a&ectarea si "e-a&ectarea i"entitatii si a su(i"entitatilor3 constituie tipul "e relatii caracteristice si *n aceasta perioa"a! Ca atare. se pot "i&erentia ur'atoarele su(etape a"ulte8 +, rima perioada adulta, 5ntre ;= si <= de ani, se poate consi"era ca se consu'a 0rsta a"ulta "e sta(ilitate *n care i'plicarea pro&esionala este intensa. acti itatea pe acest plan este cu'ulati a. acti a si creatoare! A"eseori la aceasta 0rsta se 'ai parcurge o scoala "e per&ectionare. "e reciclare. o &acultate sau un "octorat etc! Statutele si rolurile sociale *ncep sa &ie 'ai *ncarcate "e responsa(ilitati. accesul *n ierarhia pro&esionala este acti ! 5n iata "e &a'ilie. copiii *ncep sa &rec ente-e scoala. ceea ce creea-a o crestere relati a a continutului su(i"entitatii "e parinte si o 'o"i&icare *n e olutia &a'iliei! ), erioada adulta dintre <= si == de ani se caracteri-ea-a prin trecerea pe planuri "e 'ai 'are responsa(ilitate pro&esionala si social)culturala. si aceasta cu at0t 'ai 'ult cu c0t or &i 'ai 'ulte etape "e reciclare parcurse! Su(i"entitatea "e sot se a "i'inua usor ca si aceea "e parinte. "at &iin" &aptul ca in"epen"enta copiilor 1'ari "e cele 'ai 'ulte ori3 nu 'ai necesita o atentionare per'anenta *n acest rol! E olutia &e'inina este relati 'ai tensionala si *ncarcata "e in"ispo-itii si an/ietati cu su(strat (iologichor'onal 1'enopau-a3! ;, erioada adulta prelungita (de la == la >= de ani, se caracteri-ea-a printr)o oarecare "i'inuare a &ortelor &i-ice. &iin" o perioa"a critica. 'ai ales pentru &e'ei III.$.$. Caracteri(ticile &er(o alitatii la v*r(tele adulte O'ul 'o"ern i'plicat *n &or'e "e responsa(ilitate co'ple/a pe "irectii. su(i"entitati *n care este solicitat 1pro&esie. iata sociala. &a'ilie si statut 'atri'onial3 se a&la *n 'are parte a(sor(it *n anga:a'entele sociale si "ispune "e relati putin ti'p! Stan"ar"ul "e iata se a&la *n crestere! Responsa(ilitatea *n &a'ilie este co'ple/a9 copiii au ne oie "e hrana. *'(raca'inte. spatiu personal pentru *n atare si o"ihna. "istractii. e"ucatie! 5n perioa"a a"ultului t0nar. personalitatea este antrenata *n trairi a&ecti e intense. aspiratii puternice. nu tot"eauna *n acor" cu posi(ilitatile personale! Se 'ani&esta con&licte "e rol si statut. "eoarece a"ultul t0nar. pregatit teoretic *nt0lneste la locul "e 'unca persoane 'ai li'itate. 'ai prag'atice! O 'are parte "in "isponi(ilitati nu se utili-ea-a social. ceea ce creea-a nesiguranta si "eruta latenta! Stu"iul personalitatii legat "e a"aptarea pro&esionala si sociala a pus *n e i"enta pentru aceasta perioa"a % tipuri "e situatii8 S situatii *n care se traieste "iscon&ortul legat "e Esocul realitatii?. ceea ce are "rept consecinta ina"aptarea pro&esionala. (a-ata pe in estitii 'ari "e aspiratii si cerinte "e responsa(ilitati ce nu sunt a"aptate la con"itiile reale ale locului "e 'unca9

S situatii *n care a"ultul t0nar in esteste *n acti itatea pro&esionala aptitu"ini. "ar nu 'ulte aspiratii si a"aptarea se reali-ea-a. "ar nu este e/tinsa9 S situatii *n care a"ultul t0nar in esteste aspiratii! Bn perioada dintre <= si == de ani se constienti-ea-a si'tul reusitei si *'plinirii sau al nereusitei si ne*'plinirii *n co'(inatii "e reusita. cu ne*'plinire si si't "e ratare latent sau nereusita cu i'pliniri 1la persoane &oarte creati e3. nereusita si ne*'plinirea 1si't "e ratare acti 3! 5n &ine. e/ista si ca-urile "e reusita *n *'plinire! Bn perioada de la == la >= de ani, su( i'periul "e-anga:arii pro&esionale are loc *n 'ai 'are 'asura constienti-area si'tului reusitei si al *'plinirii. o *ncarcare cu neliniste si an/ietate si pregatirea pentru un nou Esoc al realitatii? 1pensionarea3! III.$.%. Pro'leme (&eci)ice adul#ilor : orie tarea : carier Pro(le'a a"ul+ilor este una "e 'are actualitate *n societatea conte'poran,. 'ai ales "in perspecti a teoriilor e"uca+iei care pro'o ea-, i"eea "e- olt,rii personale ca &iin" un proces care se *ntin"e pe "urata *ntregii ie+i. p0n, la 'oartea in"i i"ului! Dac, p0n, *n anii K@D)KFD "e- oltarea era ,-ut, ca &iin" strict legat, "e anu'ite sta"ii &i/e. *n pre-ent se consi"er, c, "e- oltarea este un &eno'en continuu. care nu se incheie o "at, cu atingerea unor anu'ite praguri "e 0rst,! 5n planul carierei. se i'pune ten"in+a c,ut,rii unor activiti semnificative "e 'unc,! Situa+ia unui anga:at care *2i p,stra locul "e 'unc, pe "urata *ntregii ie+i a &ost treptat *nlocuit, cu o c,utare per'anent, a ocupaiei celei mai potrivite, care pe l0ng, ne oile &inanciare poate s, *'plineasc, 2i alte ne oi in"i iuale care +in "e "e- oltarea personal,. satis&ac+ie. *'plinire! Nu',rul a"ul+ilor a&la+i *ntr)o situa+ie "e tran-i+ie *n carier, a crescutse'ni&icati *n ulti'ele patru "ecenii! Unii "intre ei e/peri'entea-, insatis&ac+ie. con&lict *ntre alorile 2i scopurile personale 2i cele ale organi-a+iei *n care 'uncesc. senti'ent "e alienare pro&esional,. an/ietate cu pri ire la iitorul pro&esiei sau a locului "e 'unc, etc! 5n 'o'entul pe care *l tr,i'. 'unca este alori-at, *n 'o" "i&erit < a"ul+ii tin" s, *i con&ere se'ni&ica+ii care nu e/istau acu' :u',tate "e secol! Munca nu 'ai este nu'ai un 'i:loc "e supra ie+uire 'aterial, < ci o cale spre atingerea i'plinirii personale! Ten"in+e ale pie+ei 'uncii 'on"iale8 ) Recesiunea ) Go'a:ul. re"ucerea nu',rului "e posturi. contracte "e 'unc, te'porare ) Ne oia "e mar#etable s#ills ) Non alori-area loialit,+ii &a+, "e &ir',9 co'paniile nu 'ai au responsa(ilitatea *n"ru',rii carierelor anga:a+ilor9 responsa(ilitate in"i i"ual,! ) Glo(ali-area ) Orientarea antreprenorial, 1ni el in"i i"ual4organi-a+ional3 Unul "intre clien+ii i'portan+i ai consultantului *n carier, este adultul. in general a&lat *n tran-i+ie. *n situa+ia "e a)2i clari&ica situa+ia 1 alori personale. a(ilit,+i. scopuri3 2i "e a lua o "eci-ie! A"ultul este capa(il "e a)2i asu'a responsa(ilitatea propriului traseu "e "e- oltare personal, 2i pro&esional, 2i are capacitate aproape neli'itat, "e a"aptare 2i *n ,+are ) cu con"i+ia e/isten+ei unui 'e"iu pro&esional &a ori-ant! Aspectele care +in "e "i ersitatea acestei categorii "e clien+i or &i "e- oltate *n ulti'ul 'o"ul al acestui 'anual!

CAPITOLUL I8 8ARSTELE DE REBRESIE

I8.1.1. Stadiile &erioadelor de i volutie Din 'ultitu"inea clasi&ic,rilor ce s)au &,cut re&eritoare la perioa"ele ie+ii. *n &unc+ie "e 0rst,. ne o' opri asupra celei sta(ilite "e Or,a iza#ia 1o dial a S t#ii" care consi"er,. *ncep0n" "e la 7= "e ani. ur',toarele categorii8 0rsta 'e"ie 1 0rsta "e tran-i+ie38 7= ) => "e ani9 0rstnici8 CD ) @7 "e ani9 (,tr0ni8 @= ) F> "e ani9 longe i i8 >D ani 2i peste Consi"erate ca 0rste &ragile. "e in olutie. etapele "e "upa C= "e ani pun 'ai 'ulte pro(le'e clinice "ec0t celelalte 0rste! Gerontologia. stiinta "espre (atr0netea u'ana. s)a nascut *n conte/tul &iloso&iei si 'e"icinii cu 'ult ti'p *nainte "e epoca noastra! O(ser atiile co'une consi"era (atr0netea ca 0rsta a *ntelepciunii. cu ten"inte "e *'pacare cu lu'ea si "e "etasare "e iata! 5nca "in antichitate au aparut o(ser atii pertinente pri in" (atr0netea. o(ser atii ce au in&luentat conceptiile si punctele "e e"ere ale Renasterii si ale g0n"irii 'o"erne!

Conceptul "e (atr0nete a tre-it nu'eroase "ispute nu nu'ai "atorita &aptului ca *'(atr0nirea este &oarte "i&erita *n "i&erite arii geogra&ice 1&actori (iocli'atici3. "ar si "e la persoana la persoana! Specialistii consi"era ca se poate or(i "e % sta"ii8 sta"iul "e trecere spre (atr0nete 1"e la C= la @= "e ani3. sta"iul (atr0netii 'e"ii 1"e la @= la F= "e ani3 si sta"iul 'arii (atr0neti sau al longe i ilor 1peste F= "e ani3! 8*r(tei a treia Dde la 27 de a i : (u(E" ca 2i celorlalte categorii anterioare ei. *i sunt speci&ice anu'ite 'o"i&ic,ri "e or"in anato'ic. &i-iologic. psihologic 2i social. care. pri ite *n ansa'(lu. ne o&er, posi(ilitatea s, contur,' pro&ilul (,tr0nului! P,tr0ne+ii *i sunt caracteristice procese in oluti e. ce se 'ani&est, "i&eren+iat. la ni elul tuturor organelor 2i +esuturilor. "eter'in0n" sc,"erea capacit,+ii &unc+ionale a acestora 2i i'plicit a *ntregului organis'!

I8.1.$. /aracteristici fizice 5ntregul ta(lou al acti itatii &i-ice poarta. pe "e o parte. a'prenta e/perientei "e iata parcurse. pe "e alta. a proceselor co'ple/e "e reechili(rarece antrenea-a &ortele co'pensatorii ale e/perientei si cele &unctionale ale organis'ului! Hazul se "egra"ea-a prin sca"erea capacitatii "e 'o"i&icare a cristalinului 1pres(itie3! Sca"e capacitatea "iscri'inatorie a nuantelor "e culori si c0'pul isual cro'atic! Are loc sca"erea claritatii i'aginii. a aco'o"arii i-uale si con ergente. a acuitatii si "iscri'inarii i-uale! 2uzul se 'o"i&ica. "e ase'enea! Sca"e sensi(ilitatea a(soluta au"iti a! Au-ul &one'atic "e ine 'ai putin sensi(il! ;eno'enele "e sur"itate se 'ani&esta "e cele 'ai 'ulte ori "atorita sclero-arii urechii interne! 5n ca-urile *n care sunt a&ectate celulele centrilor corticali ai anali-atorului au"iti . au loc &eno'ene "e sur"itate psihica ce se 'ani&esta prin &aptul ca persoana *n cau-a au"e. "ar nu *ntelege! E/ista o sca"ere a tolerantei au"iti e. o 'ai 'are &ragilitate a acesteia! O"at, cu *naintarea *n 0rst, apare o cre2tere "e +esut gr,sos. sur in modificri la nivelul articulaiilor "atorit, artro-elor" se instalea-, &ragilitatea oaselor ca ur'are a osteoporo-ei iar 'u2chii sunt a&ecta+i "e procese "egenerati e. care 'o"i&ic, tro&icitatea 2i 'asa 'uscular,! La ni elul arterelor se instalea-, o sclero-,. nor'al, 0rstei a treia. ce "eter'in, a&ectarea &unc+ional, a tuturor organelor! %cleroza la ni elul arterelor ini'ii sau ale creierului poate a ea ur',ri gra e. uneori ire ersi(ile! De alt&el. sclero-a aselor este consi"erat,. *n 'ulte ca-uri. cau-a tul(ur,rilor senile! OO'ul are 0rsta arterelor sale?! Tipul &un"a'ental "e acti itate "e ine adaptarea la un nou orar de activitati 1&a'iliale si sociale3. consultari pro&esionale etc! Tipul "e relatii se 'o"i&ica restr0ng0n"u)se "in aria pro&esionala. "ar si "in aria altor acti itati! Iesirile *ncep sa &ie con"itionate tot 'ai 'ult "e ti'pul &a ora(il. *nsorit si "e "ispo-itie!

5n perioada de trecere. su(i"entitatea pro&esionala se "e-o&icia-a si se integrea-a *n su(i"entitatea social)o(steasca! Su(i"entitatea 'aritala ra'0ne esentiala! Su(i"entitatea parentala ra'0ne relati e/pansi a. "atorita aparitiei nepotilor care solicita e'otional i"enti&icarea"e prelungire a ur'asilor! 5ncetea-a caracteristicile repro"ucti e ale ietii la (ar(ati! Este o perioa"a "e oarecare &ragilitate (iologica! Polile 'ai curente sunt in&arctul. cancerul. (olile respiratorii! De o(icei. (olile se trec greu! La &e'ei sunt 'ai &rec ente tul(urarile a&ecti e! 5n perioa"a batr8netii propriu9zise. su(i"entitatea parentala se contracta usor. su(i"entitatea sociala se e/ercita *n teritoriul social accesi(il! 5n perioa"a marii batr8neti su(i"entitatile suprapuse se contracta9 uneori poate a ea loc o "isolutie "e sine! %trile depresive sunt cel 'ai &rec ent *nt0lnite la (,tr0ni 2i ele sunt "eter'inate "e o 'ultitu"ine "e &actori8 patologici. psihologici 2i sociali! Degra"area organelor. sur enite "e)a lungul ti'pului. senti'entele singur,t,+ii 2i inutilit,+ii. *i "eter'in, pe (,tr0ni s, "e in, an/io2i. irasci(ili. egoi2ti. la(ili sau tri2ti! Speci&ic senescen+ei u'ane este scderea randamentului" a puterii "e concentrare. "e siste'ati-are. "e 'e'orare a &aptelor recente. "i'inuarea interesului pentru cunoa2tere sau este posi(il, 'ani&estarea unei &or'e patologice "e curio-itate. 'aniacal,! Gi la nivelul creierului se or(e2te "e o atro&ie a ence&alului. Waps argu'ent0n" c,. *ntre $D 2i FD "e ani. creierul pier"e #4@ "in greutatea sa. at0t prin re"ucerea su(stan+ei cenu2ii. c0t 2i a su(stan+ei al(e. a:ung0n"u)se s, se cree-e o "i&eren+, "e olu' *ntre creier 2i cutia cranian,! O"at, cu *'(,tr0nirea. sau "atorit, unor su&erin+e gra e. ia+a este *ncetinit,. ne oia "e e&ort &i-ic tin"e s, sca",. iar 'i2c,rile se "es&,2oar, *ntr)un rit' lent! La 0rstnici 2i (,tr0ni o pro(le', 'a:or, este a"aptarea la noile con"i+ii "e ia+,. pe care le presupune aceast, ulti', perioa", a ciclului ontogenetic! Jans Sel[e spunea8 O;acultatea "e a"aptare este unul "in &actorii &un"a'entali ai ie+ii! Se pare c, ia+a o'ului este "eter'inat, "e cantitatea "e energie "e a"aptare "e care "ispune?! *n concep+ia lui Sel[e. cei ce "ispun "e putere "e a"aptare au posi(ilitatea "e a co'(ate. cu 'ai 'ult succes. toate genurile "e epui-are sau chiar "e a) 2i prelungi ia+a! 5'(,tr0nirea este &oarte "i&erit,. conceptul "e (,tr0ne+e a tre-it nu'eroase "ispute. a2a "up, cu' a' 'ai ar,tat. "atorit, 'ultitu"inii "e &actori care sunt i'plica+i!

I8. 1.$. /aracteristici ale proceselor psi0ice complexe la varstele de regresie Procesele "e cunoastere co'ple/e sunt in&luentate "e e/perienta cultural)intelectuala. "ar si "e capacitatile &unctionale constituite *ntre ti'p. "esi acestea sunt relati 'ai &ragile la "eteriorare! In ceea ce pri este pro(le'a memoriei, apar c0te a &eno'ene caracteristice! Mai se'ni&icati este &aptul ca "egra"area 'e'oriei este 'ai pregnanta pentru co'ponenta ei "e scurta "urata 1MSD3! Me'oria "e 'ai lunga "urata 1MLD3. este 'ai re-istenta! Oa'enii *n 0rsta uita usor

un"e au pus un o(iect. ce au spus *ntr)o *'pre:urare sau alta etc! 5n 'e'oria "e lunga "urata 1MLD3 'ai re-istenta. se &ac totusi asociatii con&u-i e! Se or(e2te "espre 'e'oria retroacti e a (,tr0nilor care *2i a'intesc cu 'ulte a',nunte pri'a *nt0lnire "e "ragoste. pe ce (anc, a stat cu pri'a iu(ire "ar nu *2i a'intesc ce au '0cat *n ur', cu o :u',tate "e or,L Cel 'ai a"esea apar hipo'ne-iile. "ar si 'ani&estari 'ne-ice relati li'itate! De cele 'ai 'ulte ori. hipo'ne-ia apare pe &on"ul unor ne ro-e si psiho-e c0n" se 'ani&esta ca &eno'en secun"ar! Dar sunt si situatii c0n" hipo'ne-ia apare *n pri' plan si c0n" are ten"inta "e a se agra a a:ung0n" la a'ne-ie! La persoanele *n 0rsta se *nt0lneste &rec ent asa)nu'ita a'ne-ie in&antila "e origine a&ecti a! C0teo"ata uitarea acopera 'o'ente "in iata in"i i"ului si anu'e. pri'ii #=)#@ ani! Aceasta a'ne-ie prelungita este consi"erata "e unii autori ca apare *n ur'a apararii persoanelor. prin uitare. "e unele 'o'ente peni(ile "in iata! La unele persoane apare "o'inant &eno'enul "e perse erare! 5n aceasta situatie. se repeta pentru acelasi interlocutor &aptele pre-entate *n alte oca-ii! C0n" i se atrage atentia "e catre cei "in :ur se supara. se ener ea-a si 'ani&esta un negati is' er(al te'poral! De ine 'ai lenta g8ndirea, atentia, vorbirea 1au loc si 'o"i&icari "e oce3! Aceasta "in ur'a se reali-ea-a cu pau-e relati lungi! Conco'itent are loc o exacerbare a emotionalitatii. a ner o-itatii. a starilor "e irasci(ilitate. a &eno'enelor "e "o'inare si re&ulare 'ai ales *n &a-a a "oua. c0n" se 'ani&esta si tul(urari ale unor &unctii psihice < sla(a cooperare. an/ietate. capricii. "epen"ente "e 'o'ent etc! Desigur. e/ista "estule persoane *n 0rsta care reusesc sa)si conser e luci"itatea si echili(rul psihic general si ra'0n acti e. cooperante. "eschise la nou. se pastrea-a pe un palier "e (una a"aptare re'e *n"elungata! Multe "eprin"eri se 'entin chiar "aca ite-a actiunilor sca"e! Declinul psi0ic *n (atr0nete este con"itionat "e o serie "e &actori ce tin at0t "e8 natura su(iecti a si "e structura anato'o)&i-iologica a in"i i"ului. c0t si "e con"itiile "e 'e"iu. "e re-istenta organica si 'ai cu sea'a a siste'ului ner os central! Se stie ca iata su(iecti a a &iecarui o' este in&luentata 'ultilateral "e &elul *n care traieste. "e &aptul "aca au actionat asupra sa sau nu &actori stresanti. "aca a "us o iata or"onata si echili(rata. "aca s)a reali-at pro&esional si a a ut satis&actii etc! La toate acestea tre(uie a"augat si &actorul genetic care poate contri(ui la conser area &unctiilor psihice si la 'entinerea *nsusirilor &i-ice *n anu'ite li'ite sau "i'potri a. la accentuarea unor 'ani&estari "e Epra(usire? psiho&i-ica a in"i i"ului! 1nteligenta poate sa se 'entina relati acti a! Operati itatea nespeci&ica se conser a relati (ine *n pri'a etapa 1C=)@= ani3! Totusi. tu'ultul i"eilor sca"e. se 'ani&esta 'o'ente "e i" intelectual. ur'ate "e 'o'ente "e constienti-are a "eclinului pe care *l repre-inta aceste 'o'ente < tea'a "e anga:are *n "iscursuri er(ale pentru a nu aparea un ast&el "e i"! 5n aceste con"itii se 'ani&esta reticente er(ale. ti'i"itate. autis'! Dupa @D "e ani. "iscursul er(al "e ine 'ai rar *n ca"enta! 5n genere. e'otiile "e in ce a 'ai pri'iti e! Dintre toate 'ani&estarile psihopatice pre-ente *n (atr0nete. cele care se re&era la tulburarile afectivitatii sunt "o'inante si *si pun pecetea pe *ntregul co'porta'ent al acestora! %tarile depresive au o &rec enta 'ai 'are la persoanele *n 0rsta. la care "eter'ina un "e-echili(ru *n plan intern. pe "e o parte. iar pe "e alta parte. pertur(a relatiile in"i i"ului cu cei "in :urul sausi se creea-a &eno'ene "e "e-a"aptare Se pare ca la 'a:oritatea

persoanelor *n 0rsta "epresia este *nsotita "e o stare "e tea'a &ata "e i"eea 'ortii si regretul pentru perioa"ele &ericite "in iata in"i i"uala! Ase'enea stari se accentuea-a "upa pier"erea partenerului sau a cunostintelor "e 0rsta apropiata! 5n alte ca-uri. i"eea "e inutilitate sau cea "e neluare *n sea'a "e catre cei "in :ur i'pri'a un caracter tragic "e tristete si senti'ental "e &rustrare! Persoanele care su&era "e "epresie sunt pesi'iste si inhi(ate. ne&ericite si nelinistite. 'ani&esta negati is' &ata "e con ersatii si au greutati *n acti itatea "e concentrare! Patr0nul preocupat cu preca"ere "e propria sa persoana traieste o tensiune neplacuta si "e ine irita(il la situatii nese'ni&icati e! Un alt &eno'en care se 'ani&esta *n tul(urarile a&ecti e este cel "e 0ipertrofiere a sinelui. ca ur'are a raportarii la propria persoana a tuturor &aptelor. si "e :usti&icare a co'porta'entului 1sau3 prin "ilatarea "repturilor personale si atro&ierea sensi(ilitatii! 5n ca-urile 'ai gra e apare sin"ro'ul "e "epersonali-are care se e/pri'a printr)o pier"ere a i"entitatii personale! Persoana *n cau-a se co'porta ca si c0n" nu)si apartine siesi. e'otiile sunt reci si lipsite "e ioiciune. lucrurile se "es&asoara Eca *n is? si este inhi(ata latura co'unicationala! Dupa stresuri prelungite. sin"ro'ul "epersonali-arii se accentuea-a si se 'ani&esta asociat cu alte "e-or"ini psihotice cu' ar &i ipohon"ria. isteria etc! Mani&estarile "epersonali-arii sunt 'ai &rec ente la &e'ei. "ar se pare ca &eno'enele nu sunt at0t "e iolente ca la (ar(ati! Tul(urarile 'e'oriei se asocia-a &rec ent cu cele ale g0n"irii si li'(a:ului! I"eile "e persecutie creea-a i'presia persoanei ca este *n per'anenta o(ser ata si ur'arita. ca ni'ic "in ceea ce spune si g0n"este nu este pe placul altora! Aceste stari se pot asocia cu i"eile ipohon"rice c0n" persoana se cre"e (olna a so'atic si nu i se acor"a atentia cu enita. sau nu este cre-uta! 5n plan er(al e/pri'area "e ine ane oioasa. lenta si incoerenta! De 'ulte ori oa'enii *n 0rsta nu)si gasesc cu intele potri ite. apar repetarile si usoare &or'e "e (0l(0iala! Scrisul este nesigur. colturos. tre'urat si saca"at! ;eno'enele par6insonice. care inter in &rec ent. *ngreuiea-a si 'ai 'ult transpunerea i"eilor *n spatiul gra&ic! 5n plan co'porta'ental. persoanele cu ast&el "e tul(urari se 'ani&esta ca ner oase. irasci(ile si traiesc un senti'ent "e &rustrare! 5n situatiile 'ai "i&icile. co'porta'entul a(erant se tra"uce prin parasirea te'porara a "o'iciliului. aga(on"a: si &uga "e colecti ! Viata social)culturala a persoanelor *n 0rsta este *n genere 'ai putin apta "e acti itati nu'eroase si ariate! La 0rstele *naintate e/pectanta o(iecti a si su(iecti a a 'ortii este "in ce *n ce 'ai 'are! Se "i&erentia-a trei &atete ale e eni'entelor ter'inale8 'oartea (iologica. psihologica si sociala. &iecare "intre acestea cu 'ani&estarile speci&ice!

I8 1.%. Co lcuzii P,tr0nii tre(uie sa &ie *ntre(a+i ce anu'e "oresc. "eoarece 'a:oritatea or s, tr,iasc, 'ai "eparte *n co'unitatea "in care &ac parte 2i nu *ntr)o institu+ie speciali-at,! Dar cel 'ai i'portant ar &i ca a:utorul s, &ie orientat ast&el *nc0t s,)i *ncura:,' pe (,tr0ni. *n 'ai 'are ',sur, s,)2i a"uc, o contri(u+ie acti , la ia+a societ,+ii! Vastul poten+ial "e co'peten+,.

e/perien+, 2i ti'p pe care (,tr0nii pot s,)l o&ere este *n 'are ',sur, negli:at *n -ilele noastre! Aceasta este o 'eto", i'portant, "e a co'(ate stereotipurile. c, persoanele *n 0rst, sunt pur 2i si'plu o po ar,! Dar s, nu uit,' c, s)ar putea ca 2i cei tineri s, tr,iasc, anii senectu+ii 2i atunci!!!! I"eal este ca (,tr0nii s, &ie *ntot"eauna c0t 'ai aproape "e &a'iliile lor!! E'patia (atranilor. "ar nu nu'ai. se construie2te pe "eschi"erea spre senti'entele celorlal+i! Acest lucru este u2or "e inteles "aca ne g0n"i' la situatia in care se g,sesc ace2ti (atrani. 'a:oritatea @C.@V locuiesc in a-ile. un"e oric0t "e (ine ar &i tratati sau orice con"i+ii 'ateriale ar e/ista in aceste a-ile. nu co'pensea-a lipsa &a'iliei sau senti'entul "e a(an"on! De alt&el nu tre(uiesc uitate toate cri-ele psihologice prin care trec (atranii "ar si toate acele schi'(,ri so'atice! Patranii nu or sa 'oara pe patul spitalelor ci acasa patul pe lor un"e au tr,it!O conclu-ie este cert,8 *n a-ilele "e (,tr0ni ) solu+ia e/tre', pentru cei r,'a2i singuri ) pu+ini reu2esc s, se a"apte-e. chiar *n cele 'ai cal"e circu'stan+e! Cei 'ai 'ul+i "ispar "up, internare!!! Trau'a este cu atat 'ai gra a cu cat sunt o(liga+i. uneori &ara a pri'i nici o e/plica+ie sa paraseasca tot ce este &a'iliar8 casa. uli+ele. ecinii. ru"ele. ani'alele "in gospo",rie! Desigur aceasi "urere o si't si cei care locuiesc la ora2e si sunt 'utati apoi in a-ile! Aici or(i' "e o "i&icultate in a se a"apta cu con"i+iile "in a-ile! Situatia nu este *ntot"eauna pl,cut, nici pentru cei care locuiesc in continuare in ca"rul &a'iliei si se si't o po ara pentru copii. care ii 'altratea-a psihologic "in cau-a lipsei (anilor! Situatia sta alt&el in ca-ul can" a'(ii parteneri "e iata tr,iesc. ei co'pletan"u)se si centran"u)se asupra lor si o perioa"a asupra nepo+ilor! Sugestiile str0nse "e)a lungul anilor ^ re i-uirea 0rstei "e pensionare. &iecare s, &ie acti at0t c0t poate. *n&iin+area unor *ntreprin"eri constituite "in (,tr0ni 1o e/perien+, a ar,tat c, o ase'enea *ntreprin"ere are o pro"ucti itate si'ilar, cu cele o(i2nuite. "ar cu un gra" "e a(senteis' consi"era(il 'ai 'ic3. organi-area unor progra'e "e rea"aptare pro&esional,!!! nu tre(uie s, r,'0n, "oar si'ple "e-i"erate! Pretutin"eni. &iecare +ar, 2i)a conturat o politic, proprie &a+, "e (,tr0ni 1*n Statele Unite s)au creat co'unit,+i pentru (,tr0ni 2i tot acolo (,tr0nii pot 'unci at0t ti'p c0t reu2esc ^ cel pu+in *n unele "o'enii3. "ar la noi *n +ar, *nc, sunte' *n &a-a incipient,!!! %enilitatea este un pericol care a'enin+, pe cei "e 0rsta a treia. sl,(irea si'ultan, a capacit,+ilor &i-ice 2i 'entale "atorit, *'(,tr0nirii nu are o 0rst, precis,. ariin" "e la o persoan, la alta. su( in&luen+a &actorilor ere"itari 2i personali 1antece"ente patologice. into/ic,ri alcoolice. sur'ena:3! Con"i+iile socio)econo'ice 2i a&ecti e :oac, 2i ele un rol i'portant *n ceea ce pri e2te "ata apari+iei st,rii "e senilitate. *ntr)a"e ,r. pensionarea neco'pensat, "e o nou, acti itate. solitu"inea a&ecti ,. insecuritatea &inanciar,. senti'entul "e "e alori-are social, accelerea-, procesul "e in olu+ie! Inteligenta la (atrani se pastrea-a si nu "ispare cu' 'ul+i au i'presia. ceea ce "o e"e2te ca inca sunt apti "e 'unca si ca integrarea la un loc "e 'unca special pentru (atrani ar &i i"eal pentru "epasirea cri-elor 0rstei a treia! Ma:oritatea oa'enilor &olosesc a'(ele e'is&ere insa in propor+ii "i&erite! Se pare ca "upa CD "e ani "ealt&el se &oloseste 'o"ul "e procesare a in&or'a+iilor integrat! Mo"ul "e procesare cogniti a se leaga "e pro&esiunile a ute "e su(iec+i in tinerete. se con&ir'a ipote-a con&or' careia cei care au lucrat in "o'eniul tehnic &olosesc 'o"ul "e g0n"ire integrat. apoi ca si

procent sunt cei "in "o'eniul social. iar pe ulti'ul loc. cei "in "o'eniul artistic care &olosesc 'ai 'ult e'is&era "reapta In ulti'a perioa", s)a constatat o i-olare social, a (,tr0nilor *nso+it, "e o cre2tere se'ni&icati , a iolen+ei *n &a'ilie! Una "in principalele pro(le'e ap,rute o constituie ca-urile tot 'ai &rec ente "e 'altratare a (,tr0nilor "e chiar 'e'(rii &a'iliei! Acest co'porta'ent a(u-i poate *'(r,ca o 'ultitu"ine "e &or'e. "e la iolen+a er(al, sau &i-ic,. la cea a e/ploat,rii &inanciare sau a a(an"onului. 'ai ales acolo un"e persoanele *n 0rst, au o s,n,tate precar,! *ngri:irea p,rin+ilor. receptat, ca o po ar, &inanciar, 2i psihologic,. cu'ulat, cu *n"atoririle &a+, "e propria &a'ilie pot &i la (a-a unui acut senti'ent "e &rustare. care "eter'in, o cri-, *ntre genera+ii! P,tr0nii!!! uit,' c, la u'(ra lor a' crescut to+i!!! uit,' c, *n conul "e lu'in, al anilor lor plute2te o i'ens, *n+elepciune. *n+elepciunea "e eacuri a lu'ii! Pro(a(il "e aceea OOrgani-a+ia 'on"ial, pentru (,tr0ni? a ales "rept si'(ol un &icus 1O;icus (engalensis?3. un ar(ore neo(i2nuit!!! "in ra'urile lui pornesc r,",cini ce se *n&ig *n p,'0nt. &or'0n" noi trunchiuri!!! noi ar(ori care la r0n"ul lor or genera al+i copaci. *ntr)o continuitate care rea'inte2te perpetuarea propriei noastre &a'ilii! *n 'ulte popula+ii (,2tina2e "in Asia. la u'(ra lor se a"unau (,tr0nii pentru a "iscuta pro(le'ele co'unit,+ii. acolo se organi-au t0rgurile!!! o &ireasc, leg,tur, *ntre o' 2i natur,! Un si'(ol al perenit,+ii!

Re)eri #e 'i'lio,ra)ice8 Allport G!A!. 1#>F#3. %tructura si dezvoltarea personalitii. Pucuresti8 EDP! Pa(an. A!. Petro ai D!. Le'eni G! 1$DD$3! /onsiliere si orientare! Pucuresti8 Ju'anitas E"ucational Cos'o ici A!. 1#>>C3. si0ologie general. Iasi8 E"itura Poliro'! Cre+u. T! 1$DD>3! si0ologia v8rstelor! E"!a III)a. Iasi8 Poliro' Enachescu. E!. 1#>>@3. capitolul /unoaterea i caracterizarea elevilor Z *n raxilogia militar, Centrul "e cercetare 'eto"ologic, 2i per&ec+ionare a ca"relor "i"actice 'ilitare. Pucure2ti Golu M!. 1 #>>%3. Dinamica personalitii. Pucuresti8 E"itura Gene-e! Ilu+. P!.1$DD=3. Sociopsihologia 2i antropologia &a'iliei. Poliro'. Ia2i Iucu. R!P! 1$DD73! &ormarea cadrelor didactice. %isteme, politici, strategii! Pucuresti8 Ju'anitas e"ucational Boi+a. E! 1coor"3! 1$DD@3! &ormarea pedagogic a profesorului. Pucuresti8 EDP Big,u.M!. 1$DD#,, /onsilierea carierei. Pucure2ti. E"! Sig'a Big,u. M! 1$DD#3. /onsiliere i orientare. 1Ghi" 'eto"ologic3 Pucure2ti. E"! Sig'a Maciuc. I! 1#>>F3! &ormarea formatorilor. Modele alternative si programe modulare. Pucuresti8 EDP Mitro&an. I!. Ciuperc,. C!. 1#>>F3 1ncursiune 5n psi0osociologia i psi0osexologia familiei, Papalia.D!E!.Aen"6os Ol"s. S!. Dus6in ;el"'an, '.()*+*,, Dezvoltarea uman, !ditura -rei Ra"u N!. 1#>>=3. si0ologia v8rstelor. 2dolescena. %c0i de psi0ologie istoric. Pucuresti. E"itura ;un"a+iei ORo'0nia "e M0ine?!

R,"ulescu S!M!. 1#>>73. %ociologia v8rstelor. Pucuresti8 E"itura J[perion HHI! Schi&irne+ C! 1 $DD#3. !ducaia adulilor 5n sc0imbare. Pucuresti8 E"itura ;iat Lu/! Siel(ert J!. 1$DD#3. Bnvarea autodiri6at si consilierea pentru 5nvare. Iasi8 Institutul European! Gchiopu. U!.Ver-a. E!.1#>>@3. si0ologia v8rstelor.E!D!P!. Pucure2ti Tanase. M!. 1$D#$3. 3n model al formarii initiale a cadrului didactic, Si(iu , E"! Psiho'e"ia Ver-a E!. 1#>>%3. si0ologia v8rstelor. Pucuresti8 E"itura J[perion HHI! Vin+anu N!. 1#>>F3. !ducaia adulilor. Pucuresti8 EDP! Nlate M!. 1#>>@3. si0ologia vieii cotidiene. Iasi8 E"itura Poliro'!