PSIHOLOGIA RELAIILOR DE CUPLU I A FAMILIEI Titular disciplin L!ct" uni#" dr" MO$ICA MORARU Anul III S!%!

strul &I $u%r d! 'r! ( Curs )* 'r! ( S!%inarii +, 'r! ( T'tal ,) 'r! F'r%a d! !#aluar! -inal !.a%!n Cr!dit! / Facultat!a d! Psi0'l'1i! 2i tiin3!l! Educa3i!i D'%!niul -unda%!ntal tiin3! S'cial! 2i P'litic! D'%!niul d! lic!n3 Psi0'l'1i! Sp!ciali4ar! Psi0'l'1i! Tip disciplin d! sp!cialitat! '5li1at'ri! I" O6IECTI&ELE DISCIPLI$EI 1. Sensibilizarea studenilor fa de complexitatea i actualitatea integrrii factorului uman n microstructura de baz a societii, viaa de familie. 2. Antrenarea studenilor n promovarea resurselor calitativ progresive ale vieii de familie. II" CO$I$UTUL TEMATIC DE 6A78
A" CURS

1. !elimitri conceptuale cuplu, cstorie, familie functiile familiei 2. !inamica structurilor familiale poligamia i monogamia " forme de organizare a vietii familiale familia extins i familia nuclear #. $amilia restructurata. %xperiente neofamiliale familia restructurata& concubina'ul, celibatul, cuplul fr descendeni, familia monoparentala, familia mixta experiente neofamiliale& semi csnicia, pseudo csnicia, uniunile (omosexuale, grupul comunitar sexual, s)ingers *. +aradigme explicative cu privire la cuplu i familie

teoria dezvoltrii ,ciclurilor vieiiteoria structural ,dinamica rolurilor i a puteriiteoria funcional ,procesual-& abordarea comunicaional, abordarea interacionist simbolic, abordarea din perspectiva conflictului, abordarea social a sc(imbului teoria sistemic ,(olistteoria istorist ,intergeneraional-

.. Alegerea partenerului con'ugal motivaia alegerii in societatea traditionala/moderna criterii de alegere a partenerului con'ugal 0. 1olurile con'ugal parentale. !isfunctii de rol conceptele de rol, rol conjugal-parental ; sex-rol si gen-rol2 teorii asupra formrii identitii sexuale stereotipii de gen rol disfuncii de rol 3. Stiluri maritale. Stiluri parentale stiluri/tipologii maritale parentalitate2 stiluri parentale2 competente si responsabilitati parentale2 consilierea parintilor anexe 4. 5alitatea vieii familiale indicatori obiectivi i subiectivi ai calitii vieii familiale rolul serviciilor de asisten, consiliere i terapie familial educaia profamilial
6" SEMI$AR

1. $amilia in 1omania contemporana. 5riza familiei. 6 perspectiva socio demografica asupra familiei& nuptialitatea, natalitatea, divortialitatea 2. +arteneriatul afectiv " suport al cunoasterii si interdezvoltarii cuplului ,eseu despre 78971%#. $actori favorizanti si de risc ai disfunctionalitatii maritale. 5onsecintele divortialitatii asupra copiilor *. :iolenta in familie " un fenomen cu impact psi(o social .. $enomenul copiilor ai caror parinti muncesc in strainatate 0. %ducabilitatea comportamentului parental 3. Aspecte ale parteneriatului scoala familie C" 6i5li'1ra-i! 1. Adler, A. ,1;;0-. Cunoasterea omului. 9ucuresti& %ditura 717.

2. #. *. .. 0. 3.

Aries, +., !ub<, =., Istoria vietii private, %d. >eridiane, 9ucuresti, 1;;*. 9aran +escaru, A., Familia azi. O perspective sociopedagogica, 2??*. 9anton, >., Discriminarea, %d. !< St<le, 9ucuresti, 1;;;. 9irc(, A., Psihologia dezvoltarii, %d. @e(nica, 9ucuresti, 2???. 9rucAner, +., $inAielArant, A., oua dezordine amoroasa, %ditura @rei, 9ucuresti, 2??. 9ulgaru, >. ,2??#-, !specte teoretice si practice ale asistentei sociale ,suport de curs-, 8>S, 5(isinau. 4. 5osnier, B., Introducere in psihologia emotiilor si a sentimentelor, %d. +olirom, 2??2. ;. !ucA, S., "elatiile interpersonale, %d. +olirom, 7asi, 2???. 1?. !ucici 7., Fericire, Iu#ire, Femeie, %d. Ciculescu, 9ucureti, 1;;*. 11. !obson B., !rmonia $n %amilie, %d. Coua Speran, @imioara, 1;;*. 12. !umitru, 7. Al., Consiliere psihopedagogica, +olirom, 2??4 1#. =outi, !., DoAAinou, >. ,coord.-, Criza %amiliei, %ditura Sop(ia, 2?11 1*. %nac(e, 1. ,2??#-. O perspectiva psihologica asupra maternitatii. 9ucuresti& %d. S+%1 1.. %nac(e, 1. !sistenta sociala a copilului si %amiliei, 6vidius 8niversit< +ress, 5onstanta, 2?11 10. %nac(escu, 5., &ratat de psihosexologie, +olirom, 2??# 13. $ratiman, Eivica. ,2??#-. otiuni de psihosociologia %amiliei si planning %amilial. 5onstanta& %d. $undatiei FAndrei SagunaG. 14. $romm, %. ,1;;.-. !rta de a iu#i. 9ucuresti& %d. Anima 1;. $uAu<amo, $., 'area ruptura, Humanitas, 9ucuresti, 2??2 2?. Hard<ment, 5. ,2???-. (iitorul %amiliei. 9ucuresti& %d. Stiintifica. 21. Bose 6rtega < =asset, )tudii despre iu#ire, %d. Humanitas, 2??2. 22. >i(ailescu, 7., Familia in societatile europene, %ditura 8niversitatii din 9ucuresti, 1;;;. 2#. 7lut, +., Familia. Cunoastere si asistenta, %d. Argonaut, 5lu' Capoca, 1;;.. 2*. 7lut, +., Sociopsi(ologia si antropologia familiei, +olirom, 2??. 2.. Bung, 5.=. 5asatoria ca relatie psi(ologica, in vol. +uterea sufletului, a treia parte, ed. Anima, 9uc, 1;;* 20. >%5@, )a construim impreuna cei * ani...de-acasa, 9ucuresti, 2??4 23. >i(ailescu, 7. ,1;;.-. Politici sociale in domeniul populatiei si %amiliei. 7n Politici sociale. "omania in context european. 9ucuresti& %d. Alternative. 24. >i(ailescu, 7. ,1;;;-. Familia in societatile europene, 9ucuresti& %ditura 8niversitatii din 9ucuresti. 2;. >ircea, @., Familia + de la %antasma la ne#unie, %d. >arineasa, @imisoara, 1;;*. #?. >iroiu >., Despre natur,, %emei -i moral,, %d. Alternative, 1;;02 #1. >itrofan, 7., Cuplul conjugal. !rmonie si dizarmonie, %d. Stiintifica si %nciclopedica, 9ucuresti, 1;4;. #2. >itrofan 7., >itrofan C., Familia de la ! ... la .. 'ic dictionar al vietii de %amilie. %d. Itiinific, 9ucureti, 1;;1. ##. >itrofan, 7., >itrofan, C., /lemente de psihologie a cuplului, %d. Sansa, 9ucuresti, 1;;*. #*. >itrofan 7., 5iuperc 5., Psihologia rela0iilor dintre sexe - 'uta0ii -i alternative, %ditura Alternative, 9ucureti, 1;;3. #.. >itrofan 7., 5iuperc 5., Incursiune $n psihosociologia -i psihosexologia %amiliei, %dit. +ress >i(aela, 9ucureti, 1;;4. #0. >itrofan, 7., :asile, !., &erapii de %amilie, %d. Sper, 9ucureti, 2??12 #3. >itrofan 7., 5iuperca 5., Psihologia vietii de cuplu, %d. S+%1, 2??2. #4. Ceculau, A., $erreol, =illes. ,2??#- (iolenta. !specte psihosociale. 7asi& %d. +olirom

#;. Cicolaescu, >. ,coord.- ,1;;0-. Cine suntem noi1 Despre identitatea %emeilor din "omania moderna. 9ucuresti& %d. Anima. *?. Cuta, A., Inocenta si inchipuire. Psihologia relatiei de cuplu, %ditura S+%1, 2??? *1. +ascal, >. C. ,2??1-. !rta de a %i mereu impreuna. 9ucuresti& %d. Axel Springer *2. 1adulescu, S. ,1;;3-. )ociologia si istoria comportamentului sexual deviant. 9ucuresti& %d. Cemira. *#. Scutaru, Anca, ,2??0-, Familia monoparentala de la vulnera#ilitate la autocontrol. 7asi& %d. Eumen. **. Stanciulescu, %., )ociologia educatiei %amiliale, vol. 7, 77, %d. +olirom, 1;;3, 1;;4. *.. SteAel, J. ,1;;.-. "ecomandari psihanalitice pentru mame. 9ucuresti& %d. @rei *0. Serban, %lena +etronela ,2??.-, !sistenta sociala a mamelor adolescente. 7asi& %d. Eumen. *3. Stefan, 5ristina, ,2??1-, Familia monoparentala. !specte privind protectia sociala. 9ucuresti& %d. Arefana. *4. @ocKueville, A., Despre democratie in !merica, vol. 77, 1;;. *;. :oinea, >., Psihosociologia %amiliei, 9ucuresti& @.8.9., 1;;# .?. :oinea, >. ,1;;0-. !specte psihosociale ale modelelor %amiliale ale tranzitiei in "omania2 accelerarea tranzitiei. 9ucuresti& %d. 7. C. 7. .1. :rasmas, %. ,2??4-. Interventia socio-educationala ca sprijin pentru parinti. 9ucuresti& %d. Aramis. .2. Lapodeanu, >onica, 2??., &erapii %amiliale si asistenta sociala a %amiliei. 7asi& %d. Eumen. STA6ILIREA $OTEI FI$ALE %xamen& 0?M2 Seminarii& 1.M @este pe parcurs& 1?M2 @eme de control& 1.M

FAMILIE F FIDELITATE A ARMONIE M MULTUMIRE I IUBIRE L LINISTE I IZBANDA E - EGALITATE

I$TRODUCERE Iubirea imbogateste, e!tru "a rimeste si #aruieste $a !es%arsit, e "a!# ura sara"este, "a"i !u #a si !u rimeste !imi"& '(ari!te$e Dumitru Sta!i$oaie) Studiul familiei s a impus cu necesitate in epoca moderna, desi preocuparile sunt foarte vec(i. 7nitial, metodele de cercetare a familiei au fost filologice, etnologice si istorice. Abea in ultimele patru decenii ale secolul NN concepandu se abordari teoretice si metodologice de pe pozitii complementare si interdisciplinare, intre care cele de psi(ologie sociala, sociologie, pedagogie a adultului si psi(ologie a copilului, psi(opatologie si psi(iatrie sociala, psi(oterapie si antropologie detin pozitii prioritare. 7mportana familiei ca instituie, ca microsistem social, este confirmat si de apariia unor domenii conexe ca& planing familial, educaia prinilor, design ambiental, dreptul familie etc. Cumerosi autori au intreprins studii comparative si transculturale privind structurile si tipurile familiale, dinamica relatiilor con'ugal parentale, a structurilor rolurilor familiale, fenomenele de psi(osociologia si psi(osexologia familiei

CURSUL + DELIMITARI CO$CEPTUALE

+" Cuplul este definit ca o stru"tura bi o$ara, #e ti

bio si*oso"ia$, ba+ata

i!ter#etermi!ism mutua$ " partenerii, barbat si femeie, se sustin, se dezvolta, se stimuleaza, se satisfac, se realizeaza ca individualitati biologice, afective si sociale, unul prin intermediul celuilalt 9I" Mitr'-an: C" Ciup!rca: +;;*<"
,u $u$ "o!-uga$ reprezinta nucleul generativ al microgrupului %amilial, exprimand structural si %unctional modul in care doua persoane de sex opus se intemeiaza creator, dezvoltandu-se, motivandu-se si determinandu-se mutual prin interacomodare si interasimilare, simultan in plan #iologic, psihologic si social 9I" Mitr'-an: $" Mitr'-an: +;;+: p" *;<"

5uplul poate fi armonic, satisfacator, stabilizator, avand mari sanse de a se transforma intr o casatorie, sau, din contra, dizarmonic, nesatisfacator, distorsionant, tinzand la disociere/dizolvare. )" Casat'ria !in punct de vedere =uridic, casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, inc(eiata cu respectarea dispozitiilor legale, in scopul intemeierii unei familii. !in punct de vedere psi0'l'1ic, Fcasatoria este o relatie psi(ologica intre doi oameni constienti, o constructie complicata, alcatuita dintr o serie intreaga de date subiective si obiective, avand o natura foarte eterogenaG 9C"G" >un1: Casatoria ca relatie psihologica, in vol. Puterea su%letului, a treia parte, %ditura Anima, 9ucuresti, 1;;*- 2 este un proces interpersonal al de%inirii si maturizarii noastre ca personalitati, de autocunoastere prin intercunoastere ; este o 33experienta traita33 si care nu poate %i inteleasa decat din interiorul trairii 9I" Mitr'-an: C" Ciup!rca: +;;*<" !in perspectiva s'ci'l'1ica, actul casatoriei semnifica unirea a doua neamuri intre care nu exista legaturi de consangvinitate. Aceasta unire poate fi endogamica " partenerul este ales din acelasi grup, comunitate, rasa, religie etc. " sau exogamica " partenerul este ales din afara grupului.

+e de alta parte, casatoria poate fi & patrilocala, neolocala sau matrilocala.

(atri$o"a$itatea implica stabilirea resedintei noilor soti impreuna sau in apropierea parintilor sotului. Neo$o"a$itatea implica o resedinta neutra. Matri$o"a$itatea inseamna stabilirea domiciliului impreuna sau in apropierea parintilor sotiei. 7n prezent, arata I" Mi0ail!scu 9+;;?<: domina casatoriile matrilocale si, indeosebi, cele neolocale.

!in perspectiva r!li1i'asa: vorbim despre taina casatoriei 4a cununiei5, ce implica relatia de Ocomuniune responsabila dintre barbat si femeieG2 o legatura naturala de dragoste si a'utor reciproc, bucurie de celalalt si rabdare a luiG 9D" Stanil'ai!<@ o legatura pe viata intre cei doi soti alcatuind unitatea completa ,barbat femeie-.
Parint!l! Du%itru Stanil'ai!& OAdam a fost totdeauna Adam %va. Aceste doua aspecte ,masculin si feminin- ale omului sunt in asa masura inseparabile in iubirea lui !umnezeu, incat o fiinta umana, luata izolat si considerata in sine, nu e om deplin...Cu este decat o 'umatate de om, intr o existenta izolata de complementarul sau, care s ar iubi numai pe sine. 5ei doi se iubesc pentru ca se completeaza si nu sunt uniformi. 7ubirea nu se naste intre doua suflete care suna la fel, ci in cele care suna OarmonicG, spune Sc(iller. 7ubirea imbogateste pe fiecare, pentru ca primeste si daruieste la nesfarsit, pe cand ura saraceste, caci nu da si nu primeste nimicG. 5asatoria ca legatura naturala si monogama a fost slabita si desfigurata de poligamie/poliandrie. 6mul nu se mai realizeaza ca persoana. %l devine un fel de individ specie, lipsit de o adevarata comuniune personala. 7n el se dezvolta mai mult pasiunea speciei dereglate de pacat, decat trasaturile unei persoane cu caractere spirituale reliefate in mod propriu.

?" Fa%ilia reprezinta ultimul element al triadei& cuplu casatorie familie. !in punct de vedere =uridic, familia reprezinta grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii, avandu si originea in acte 'uridice precum& casatorie, rudenie, adoptie. Din p!rsp!cti#a s'ci'l'1ica, Ofamilia este elementul natural si fundamental al societatiiG 9I" Mitr'-an: $" Mitr'-an: +;;+<@ reprezinta una dintre constructiile sociale cele mai vec(i si mai specifice in asigurarea continuitatii si afirmarii speciei umane, fiind conditionata si determinata in organizarea si evolutia sa de modul in care este organizata societatea pe care o reflecta. $amilia este Onucleul organizarii umane, molecula/microstructura ,grup social unic- care realizeaza, in mic, totalitatea functiilor societatii, ca mare sistem& reproducerea si asigurarea continuitatii biologice a speciei umane, producerea mi'loacelor de subzistenta, educarea si socializarea nou nascutilor si, prin aceasta, asigurarea continuitatii moral spirituale a societatiiG 9I" Mitr'-an: +;*;<"

G" P" Murd'cA 9+;,;< familia este un grup social caracterizat printr-o locuinta comuna, cooperare economica si reproducere; include adulti de am#ele sexe, ..., si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati. B" St!p0!ns 9+;C?< %amilia este o uniune sexuala legitimata social; presupune un contract de casatorie, mai mult sau mai putin explicit, care speci%ica drepturi si o#ligatii reciproce intre soti si viitorii lor copii. C" L!#i(Strauss %amilia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude, grup unit prin drepturi si o#ligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale, incluzandu-le pe cele sexuale.

Maria &'in!a 9+;D*< defineste familia ca fiind Fo forma complexa de relatii biologice, sociale, materiale si spirituale intre oameni legati prin casatorie, sange sau adoptiune. $iind un fenomen social, se dezvolta odata cu dezvoltarea societatii si se modifica in raport cu aceastaG 9apud" R'dica Enac0!: )E++<" 6 definitie interesanta ne este oferita de Adina 6aran(P!scaru 9)EE,: p" +,< 6$amilia este un grup social, care poate sau nu sa include adulti de ambele sexe ,ex. familiile cu un singur parinte-, poate sau nu include unul sau mai multi copii ,ex. cuplurile fara copii-, care pot sau nu sa fie nascuti din casatoria lor ,ex. copiii adoptati sau copiii unui partener dintr o casatorie anterioara. 1elatia dintre adulti poate sau nu sa aiba originea in casatorie ,de ex., cuplurile care coabiteaza-, ei pot sau nu sa imparta o locuinta comuna ,de ex., cuplurile care fac naveta-. Adultii pot sau nu sa coabiteze sexual, iar relatia poate sau nu sa implice sentimente valorizate social, cum sunt& dragostea, atractia, respectful fata de parinti si admiratia P. !in p!rsp!cti#a psi0'(s'ciala, Q familia reprezint o unitate de interaciuni i intercomunicri personale, cuprinzRnd rolurile sociale de so, soie, tat, mam, fiu i fiic, frate i sor, constituit n i prin afeciune 7 9I" Mitr'-an: +;*;<" 5aracteristici ale familiei 9I" Mitr'-an: $" Mitr'-an: Fami$ia #e $a A $a Z, +;;+< a- existenta unui numar de persoane2 b- reunirea lor ca urmare a unui act civil ,actul de casatorie- 2 c- intre membrii grupului familial exista un ansamblu de drepturi si obligatii garantate 'uridic2 d- relatii interpersonala de ordin biologic, psi(ologic si moral 2 e- climat/atmosfera psi(o sociala2 f- ansamblu de norme si reguli privind conduita membrilor grupului familial2

g- organizarea structurala, cu o anumita distributie a rolurilor si sarcinilor familiale2 (- indeplinirea unor functii in raport cu societatea. Institutul canadian p!ntru -a%ili! &ani!r 9apud" Adina 6aran(P!scaru: Fami$ia a+i& O ers e"ti.a so"io- e#agogi"a, )EE,< familia reprezinta Forice combinatie de doua sau mai multe persoane, care relationeaza in timp prin legaturi de acord reciproc, nastere si/sau adoptie sau plasament si care isi asuma impreuna responsabilitati & a- sustinere fizica si gri'a fata de membrii grupului 2 b- adaugarea de noi membri prin procreatie si adoptie 2 c- socializarea copiilor 2 d- controlul social al copiilor 2 e- producere, consum si distribuire a bunurilor si serviciilor 2 f- (rana afectiva " dragoste P. Ecat!rina &ras%as 9)EE*< defineste familia ca fiind Funicul grup social caracterizat de determinarile naturale si biologice, singurul in care legaturile de dragoste si consanguinitate capata o importanta primordiala prin interactiunile multiple si determinante intre toti membrii ei. 7n acest creuzet de relatii, valori si sentimente copilul primeste forta si imboldul principal al dezvoltarii saleG 9apud" R'dica Enac0!: )E++<" !in punct de vedere r!li1i's, familia reprezinta unirea conjugala dintre cei doi soti in vederea nasterii de copii. $unctionalitatea familiei depinde de exista mai multor -act'ri& starea generala a societatii, regimul politic, nivelul de dezvoltare economica, te(nologica, nivelul general de instructie, educatie si civilizatie, tipul, dimensiunea, structura familiei, diviziunea rolurilor si autoritatii in familie, traditii, obiceiuri, norme morale, valori spirituale etc. )" Functiil! -a%ili!i %xista mai multi -act'ri care influenteaza, pozitiv sau negativ, functionalitatea unei familii& starea generala a societatii, regimul politic, nivelul de dezvoltare economica, te(nologica, nivelul general de instructie, educatie si civilizatie, tipul, dimensiunea, structura familiei, diviziunea rolurilor si autoritatii in familie, traditii, obiceiuri, norme morale etc.

I" Mitr'-an si C" Ciup!rca ,1;;4, p. 104- aduc in discutie patru functii SSfundamentaleSS ale familiei ,mai ales pentru societatile traditionale- & economica, socializatoare, de solidaritate si sexual/reproductiva. 'odernitatea redimensioneaza drastic %unctiile %amiliei, mergand pana la ignorarea unora dintre ele in cadrul unor variate con%iguratii %amiliale. Fu!"tia e"o!omi"a - familia trebuie sa si asigure venituri suficiente pentru satisfacerea nevoilor de baza. !aca reuseste acest lucru, familia se poate concentra mai mult asupra realizarii celorlalte functii. 7n caz contrar, se pune in pericol insasi existenta familiei ca institutie sociala. $unctia economica cuprinde 8 dimensiuni 2 1. componenta productiva + producerea bunurilor si serviciilor necesare traiului familiei 2 7n societatea moderna, familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei ,+. 7lut, 1;;.-. Principala -uncti! !c'n'%ica a -a%ili!i %'d!rn! !st! c!a d! c'nsu%" 5u cat veniturile familiei sunt mai mici, cu atat se manifesta mai multe dispute familiale. 2. componenta pro%esionala + transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii 2 #. componenta %inanciara + administrarea unui buget de venituri si c(eltuieli astazi, asistam la un buget dezec(ilibrat, datorita surselor sporadice de venit si/ sau c(eltuieli exagerate intr o anumita directie ,c(eltuieli referitoare la subzistenta-.
5unoscuta SSlege a lui %ngelSS afirma existenta unei relatii direct proportionale intre nivelul de saracie al unei familii si volumul c(eltuielilor necesare asigurarii subzistentei fizice & cu cat veniturile sunt mai mici, cu atat ponderea cheltuielilor pentru su#zistenta este mai mare.

Fu!"tia #e so"ia$i+are

S'ciali4ar!a F proces de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor, modelelor de comportament speci%ice unui grup, in vederea %ormarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane 4C. .am%ir, 9. (lasceanu, Dictionar de sociologie5.

$amilia este prima instanta de socializare2 aici copilul deprinde primele notiuni morale, modele de conduita, atitudini si sentimente intelectuale, morale, religioase, estetice etc. Sub%u!"tii ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4- & /& i!tegra$-%ormati.a " copiii primesc informatii despre mediu, obiecte, persoane 2 se formeaza o serie de deprinderi, priceperi, atitudini 2

0& si*o-mora$a " modelele de conduita oferite de parinti exercita o mare influenta asupra copiilor 2 de asemenea, este important climatul educativ in care se exercita influenta educativa 2 1& so"ia$-i!tegrati.a " nivelul de adaptare si integrare sociala este direct dependent de ac(izitiile realizate in cadrul grupului familial de apartenenta 2 2& "u$tura$-%ormati.a " formarea si cultivarea atitudinilor si sentimentelor estetice, a spiritului critic in receptarea unor produse artistice 2 dezvoltarea unor capacitati creatoare 2 cultivarea atitudinilor si sentimentelor religioase etc. !in aceasta perspectiva, se poate vorbi de -a%ilii inalt !duc'1!n! G spri'ina educarea copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala 2 -a%ilii satis-acat'r !duc'1!n! " asigura copiilor conditii de educatie familiala, dar nu organizeaza si controleaza sistemul activitatilor in aceasta directie 2 -a%ilii sla5 !duc'1!n! " lipsa educatiei familiale si a controlului parental ,>. :oinea, 1;;#-. Fu!"tia #e so$i#aritate3#e su ort emotio!a$, s iritua$, mora$ este o functie complexa.

$amilia sanatoasa asigura unitatea, intimitatea, coeziunea, securitatea emotionala, fizica si materiala a membrilor ei, unitatea acesteia, dezvoltarea personalitatii umane in cadrul unui climat/mediu familial centrat pe valori precum& iubire neconditionata, daruire, munca, respect mutual, sinceritate, incredere, fidelitate etc. Aceasta functie a cunoscut o diminuare in timp, datorita mobilitatii sociale, a diviziunii moderne a rolurilor in cadrul familiei, a contradictiilor dintre generatii ,+. 7lut- etc. Fu!"tia se4ua$a si re ro#u"ti.a

Asistam astazi la o exacerbare a acestei functii, la o SSexplozieSS a sexualitatii in societatea contemporana. >aximalizarea sexualitatii si minimizarea fertilitatii/realizarea cu dificultati TTT Ea nivelul societatii, fertilitatea poate fi influentata de factori economici, demografici, legislativi etc. P" Ilut ,2??., pp. 03 04- discuta despre %unctiile sociale ale %amiliei in interactiune cu cele #iologice, psihologice etc. ,@isc(ler et al., 1;40-& regu$ari+area "om ortame!tu$ui se4ua$ + nu se permit relatii sexuale intamplatoare nicaieri in lume, practicandu se tabuul incestului, care interzice relatii sexuale intre rudele apropiate , parinti copii, frati surori, bunici nepoti, unc(i nepoti, verisori de

gradul 7, 77, 777 in unele tari- 2 daca maria'ul poate fi supraveg(eat, nu acelasi lucru se intampla, insa, cu raporturile sexuale efective 2 reg$eme!tarea mo#e$e$or re ro#u"erii permitand/interzicand anumite forme de maria' ,ex., mai multe sotii/mai multi soti-, promovand o anumita conceptie despre divort si recasatorire 2 se incura'eaza sau nu reproductia 2 orga!i+area ro#u"tiei si a "o!sumu$ui ,functia economica- 2 %u!"tia #e so"ia$i+are a "o ii$or " asigurarea conditiilor necesare pentru insusirea valorilor pe care le promoveaza 2 %u!"tia #e so$i#aritate si*oa%e"ti.a " familia asigura securitate afectiva, a'utor, confort psi(ospiritual 2 din acest motiv, familia reprezinta si astazi %undalul socioa%ectiv cel mai relevant pentru majoritatea indivizilor ; %ami$ia este %a"toru$ "e$ mai im orta!t i! a"or#area #ire"ta, !emi-$o"ita a statutu$ui so"ia$ " individul, prin faptul ca s a nascut intr o familie, mosteneste bunuri materiale si o pozitie sociala recunoscuta & clasa sociala, grup etnic, SSblazonSS 2 familia ofera statut social si indirect, prin scolarizare.

HHH Aplicatii /& "ealizati un eseu cu tema 6Criza %amiliei in "omania contemporana:, pornind de la urmatoarele a%irmatii2 O...$amilia este o realitate vie, care fara a si pierde sensul fundamental sacru, este supusa cu violenta dezordinii cotidiene a profanului, traversand o criza fara precedent...7C56@16UG ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, O+si(ologia vietii de cupluG, 2??2-. 1itmul de viata trepidant, stresul de suprasolicitare, nevoia de adaptare la nou, mira'ul modelelor extravagante, alienarea spirituala, probleme existentiale grave, eul individual/colectiv depersonalizat au modificat fundamentul familiei, conferindu i noi roluri si destinatii,7dem-. OAr putea familia sa mai fie o oaza, in mi'locul unei societati agresive si nevroticeU ,...- Sau asa cum nimeni nu poate fi fericit intr o lume nefericita, sotii ar urma sa si verse, in interiorul celulei con'ugale, toata ura, oboseala, spaima sau indiferenta pe care le inmagazineaza in lumea de afaraU...G,+ascal 9rucAner, A. $inAielArant, OCoua dezordine amoroasaG, 1;;., pp. 1#0 1#3-. Coua dezordine amoroasa se naste intr o lume ce nu mai este indragostita, dar care este influentata de o serie de fenomene ,revolta femeilor, a minoritatilor sexuale- ce au o mare capacitate de perturbare in sfera socio politica. Si daca dezordinea este o stare generala, aparitia si accentuarea acesteia in domeniul cuplului nu este decat o reflectare si o consecinta a (aosului in care se misca lumea contemporana ,7dem-. O...$amilia va deveni o simpla coabitare accidentala a femeii si barbatului, caminul devenind un adapost al relatiilor sexualeG ,SoroAin, 1;*?, apud >. :oinea, 1;;#-. O...desi cuplurile pastreaza nostalgia unei solidaritati afective si sociale definitive,viseaza si actioneaza in spiritul pastrarii unei disponibilitati permanenteG,7. >itrofan, O%lemente de psi(ologia a cupluluiG, 1;;*-. O...oamenii isi sunt suficienti lor insisi. %i nu ,mai- datoreaza nimic nimanui si nu asteapta nimic de la nimeni. Se obisnuiesc sa se considere intotdeauna izolati si isi imagineaza cu usurinta ca tin in maini intregul lor destin. >odernitatea ameninta sa il inc(ida pe om in singuratatea propriei sale inimi. ,...-. 7i uitam cu usurinta pe cei care ne au precedat si nu avem nici o e despre cei care ne vor urmaG,A. @ocKueville, O!espre democratie in AmericaG, vol. 77, 1;;.-. O7ncotro se indreapta familia si care sunt sansele sale de evolutie este intrebarea la care sociologii si psi(ologii sunt din ce in ce mai tentati sa formuleze raspunsuri. !ar oricum s ar numi noile forme familiale pe care societatea industriala le prolifereaza sau le ar mai putea prolifera ,familii comunitare, familii poligame, familii agregat, familii geriatrice, nefamilisti cu copii-, este o certitudine faptul ca familia con'ugala va continua sa existe ca cea mai importanta veriga a dezvoltarii societatii, a supravietuirii sale, purtatoarea cea mai fidela a stafetei vietii pasnice si creatoare de la o generatie la altaG ,1. %nac(e, OAsistenta sociala a copilului si a familieiG, 2?11-.

0& "ealizati o analiza critica a principalelor 6simptome %amiliale: care indica criza %amiliei in "omania2 sntimentul acut al insecuritatii economico sociale, cu cresterea anxietatii de relatie2 diminuarea masiva a ratei demografice " cresterea ingri'oratoare a avorturilor, a divortului, scaderea nr. de casatorii2 agresivitate si violenta domestica2 diminuarea functiei educativ valorice a familiei " frecvente tulburari de relationare si comunicare dintre parinti, parinti copii2 ateizarea populatiei ,Ofractura spiritualaG-2 destabilizarea valorilor spirituale, moral religioase, transmisibile de la o generatie la alta de sute de ani2 !iminuarea autocontrolului vietii instinctuale& viol, abuz sexual, datorate si cresterii impactului resurselor de informatie pornografica2 Ceintelegeri crescute in cuplurile tinere, durata acestora fiind in scadere2 6ptiunea in crestere a tinerilor pentru forme de convietuire nelegiferate2 Abandonul batranilor, dificultati materiale si emotionale ale familiei varstnice

CURS ) DI$AMICA STRUCTURILOR FAMILIALE Motto5 6!tunci cand omenirea s-ar stinge, ultimul #ar#at isi va petrece ultimele lui ore in cautarea nevestei si a copiilor: ,Einton, 1;*;+" Ori1in!a 1rupului -a%ilial 6riginea familiei si a tipurilor de maria' se pierde in timp. O5a si in alte cazuri cand e vorba de reconstituiri ale unui fragment de timp atat de indepartat, e greu sa obtii un OfilmG precis si convingator pe tema aparitiei familiei, arata +. 7lut. ,...- este probabil ca familia sa fi aparut, prin incercari derulate pe o lunga perioada de timp, ca strategia institutionala optima ,in termeni de costuri si beneficii- sa raspunda diferitelor cerinte legate de supravietuirea si dezvoltarea grupurilor umaneG 9P" Ilut: )EE/: p" D+<"
Aparitia familiei este explicata prin Onevoia de a reglementa relatiile sexuale dintre mem#rii unui grup 4comunitati- in vederea reducerii competitiei sexuale. Atata vreme cat o mare parte din energia unui grup este c(eltuita pe competitii si conflicte interne, grupul respectiv este mai vulnerabil fata de amenintarile din afara. 1educerea tensiunilor inseamna cresterea puterii grupului. ,...-. Cecesitatea de a reduce conflictele interne din grupul largit ,trib- a condus la aparitia familiei, iar necesitatea de a le reduce in interiorul familiei a dus la tabuul incestului. 7n acest context se inscrie si Oprincipiul legitimitatiiG, elaborat de 6" Malin'IsAi 9+;)C<: potrivit caruia functia maria'ului si a familiei este de a identifica barbatul responsabil pentru protectia femeii si a copiilor si pentru plasamentul acestora in societate. +rin tata, biologic sau doar social, se asigura pozitia copilului in sistemul de rudenie in societate, iar prin familie in general, reproductia valorilor, a normelor, cunostintelorG 9Id!%: p" DE<"

+entru perioada timpurie a umanitatii, s a emis i ote+a casatoriei, relatii sexuale nerestrictive, neguvernate de reguli culturale.

romis"uitatii " absenta

!e asemenea, primii antropologi ,$razer, >organ, Jestmarc(, 9riffault- semnaleaza ca cea mai vec(e forma a familiei "asatoria i! gru ' o$igi!a!#ria) " mai multi barbati si mai multe femei au mai multi soti / mai multe sotii. @otusi, este vorba mai degraba de un construct teoretic, decat de o forma matrimoniala institutionalizata.

7n istoria formelor de maria' si organizare a familiei, variatia geografica a cutumelor, moralei, factorilor religiosi, socio culturali explica existenta unor practici maritale sau forme de maria' diferite.
Un !.!%plu d!'s!5it d! %aria=: studiat d! J" G'u10 9+;/)<: il c'nstitui! "a+u$ Na6ar 9+. 7lut, 2??., pp33 34-. Q7n 7ndia, la o casta superioara din regiunea Ca<ar, fetele pubescente trec printr o ceremonie de patru zile, in timpul careia se FcasatorescG cu un barbat numit de =oug( Fsot de ritualG. 5eremonia este obligatorie pentru ca fetele sa isi inceapa cariera sexuala si de reproducere. !upa consumarea ritualului, ele sunt libere sa aiba relatii sexuale cu cati barbati vor, cu conditia sa nu incalce restrictiile de casta si incestG. 9arbatii cu care se cupleaza se numesc Fsoti vizitatoriG. F%i nu petrec mai mult de o noapte la rezidenta fetei in cauzaG. !aca FnevesteleG din Ca<ar nu pot dovedi paternitatea copiilor, sunt pedepsite. 5azul Ca<ar arata Finstitutionalizarea culturala a situatiei de 4posi#ila5 di%erenta dintre tatal #iologic si tatal social, precum si nevoia ca acesta din urma sa existe2 ritualul de casatorie are loc tocmai in vederea acreditarii sociale a unui tata ,sotul de ritual-G.

)" Tipuri d! %aria=" P'li1a%i! si %'n'1a%i! 5a pondere a tipurilor de maria' in sanul populatiei de pe intreaga planeta, avem in ordine descrescatoare& monogamia, poliginia, poliandria si foarte rar Ocasatoria in grupG. !istinctia monogama poligama are drept criteriu structura familiala la un moment dat, care implica functia economica si reproductiva ,+. 7lut, 2??.-. (o$igamia '"asatoria mu$ti $a) reprezinta un principiu acceptat de unele popoare, conform caruia casatoria se poate realiza intre un partener de un sex si mai multi parteneri ai celuilalt sex. +oligamia este puternic corelata cu factorii economici, demografici, geografici. !in acest punct de vedere, studiile de antropologie si etnografie disociaza intre o$igamia e$itista si o$igamia o u$ara& +rima este practicata de persoane ce au resurse sa intretina mai multi parteneri con'ugali, casatoria multipla fiind un lux2 a doua reprezinta o uniune intre persoane pentru maximizarea beneficiului economic ,mai multe sotii lucreaza mai mult- si eficientizarea cresterii si ingri'irii copiilor.
7n unele societati, cuplului nu ii este permis sa aiba relatii sexuale cel putin un an de la nasterea copilului ta#uul sexual postnatal 4postpartum sex ta#oo5 . Aceasta interdictie se datoreaza faptului ca mama trebuie sa alapteze copilul 1 2 ani. !aca relatiile sexuale nu ar fi restrictionate, mamele ar putea avea copii la intervale de un an si nu i ar putea (rani corespunzator, ceea ce ar provoca boli si moartea copiilor. Ea populatiile care traiesc din fructe si radacini ,proteinele sunt reduse in alimentatie-, poliginia este foarte frecventa. Aceasta intrucat barbatilor le ar fi

greu sa se abtina sexual ani la rand. Solutia& poliginia, ca raspuns cultural la o problema de supravietuire ,apud. +. 7lut, 2??., p. 4#-.

+oligamia imbraca doua forme& o$igi!ia si o$ia!#ria. /& (o$igi!ia " un barbat este casatorit concomitent cu mai multe femei. %ste un tip de maria' foarte raspandit in tarile islamice, la multe populatii africane, la indigenii australieni si la unii indieni din S8A. +entru a putea supravietui, o familie poliginica trebuie sa functioneze dupa reguli foarte stricte si clare, in care afectiunea sa fie egal distribuita din partea sotului. +oliginia poate fi sororala Osororal pol;g;n;G " barbatul se casatoreste cu toate sau unele dintre surorile sotiei, si non-sororala, cand aceasta regula nu este impusa. 7n mod similar, exista si o practica prin care un barbat este obligat sa se casatoreasca cu vaduva fratelui sau decedat " Olevirate:. 0& (o$ia!#ria " femeia are in acelasi timp mai multi soti. +oliandria este destul de rara, fiind asociata cu conditiile grele ale existentei2 este intalnita in regiuni restranse din 7ndia, Cepal, Sri EanAa, +olinezia, populatii din Africa 5entrala. +oliandria este asociata, in unele regiuni ,zonele de podis inalt din 7ndia, de ex.- cu infanticidul feminin. Se considera ca barbatii sunt mult mai eficienti, mai valorosi, datorita fortei fizice si a rezistentei. 7mbraca doua forme& %rater!a$a si !o!%rater!a$a ,+. 7lut, 2??., pp. 41 4#-. Consecinte ale poligamiei2 tensiuni marcate de gelozie si rivalitatea dintre fati proveniti din mame/tati diferiti ,ex. %amiliile extinse poligame din Africa " frati care locuiesc impreuna, fiecare avand 2 # sotii, dar si baieti adulti, casatoriti la randul lor cu una sau mai multe femei-2 sunt inregistrate si beneficii economice. Mo!ogamia reprezinta forma de maria' in care pe un timp dat o persoana este casatorita cu o singura alta persoana ,este cea mai raspandita in lume-. Se discuta despre 2 tipuri de monogamie& /& Mo!ogamia seria$a ,pe perioada vietii- " casatoria dintre un barbat si o femeie, permitand recasatorirea dupa divort sau disolutie2 in societatile traditionale, monogamia seriala ia cateodata forma sororatului ,una dintre surori se casatoreste cu barbatul surorii sale ramas vaduvsau a leviratului ,fratele se casatoreste cu vaduva fratelui sau- " sunt avute in vedere variabile ca Ointegritatea gospodariei ,proprietatii-G, Ocapitalul marital ,material si psi(osocial-G.

0& Mo!ogamia stri"ta " casatoria unui singur barbat cu o singura femeie pana la vaduvie, sau c(iar mai restrictiva, nepermitand recasatorirea dupa moartea unuia dintre soti. $amiliile monogame cele mai cunoscute si care au avut ponderea cea mai importanta de a lungul timpului sunt -a%ilia !.tinsa ,caracteristica societatii traditionale- si -a%ilia nucl!ara ,specifica societatii moderne-. ?" Fa%ilia !.tins si -a%ilia nucl!ara Fami$ia e4ti!s7 '$argita3"om usa) se pierde ca debut i existen n memoria timpului i are n unele locuri i ri diferite variante. $amilia extinsa reunete mai multe generaii ,de regula trei- " cuprinde pe langa nucleul familial si alte rude& parintii sotului/sotiei, fratii si surorile sotului si/sau ale sotiei cu sotii/sotiile, copiii lor, unc(i/matusi ai cuplului con'ugal. 6 varianta intalnita adesea este Ofamilia tulpinaG locuiesc cu un fiu/fiica cu familia sa ,+. 7lut, 2??.-.
R!pr!4!ntar!a 1ra-ica a -a%ili!i !.tins! 9K-a%ilia tulpinaL<

parintii/unul din parinti ramas vaduv

L!1!nda

$amilia extinsa subordoneaza familia nucleara si dispune de un sistem de reguli si norme de convietuire care se perpetueaza de la o generatie la alta. 5aracteristica ei esentiala este conservatorismul, pastrarea traditiilor, obiceiurilor si stilului familial dominant. Alegerea partenerului este fcut de prini, se bazeaz pe respectarea unor norme privind proveniena, poziia social si economica a acestuia. $amilia extins promoveaz un coeficient de integrare, siguran i de apartenen destul de ridicat. Sistemul valorilor etico religioase, culturale are un grad mai mare de transmisibilitate. +atternurile educationale sunt mai rigide, iar OasteptarileG intregii familii fata de fiecare membru al sau mai uniforme, mai previzibile. Sunt afectate insa, relaiile familiale intime, ntrucRt

evoluia lor se subordoneaz modelului, filonului parental, autocratic i autoritar ,autoritatea este detinuta de cel mai varstnic membru al familiei-. $uncia esenial a acestui tip de familie este reproducerea grupului social i nu dezvoltarea personalitii partenerilor. !esi se produc numeroase conflicte intra si intergenerationale, familia extinsa ridica bariere psi(ologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4-. +e parcursul secolului NN, familia extinsa a scazut ca preponderenta. Aceasta sc(imbare este asociata cu cresterea mobilitatii, cu diminuarea responsabilitatilor financiare ale copiilor fata de parintii care imbatranesc. Fami$ia !u"$eara '"o!-uga$a, sim $a) " este unitatea compusa dintr o perec(e maritala ,sot sotie- si copiii dependenti de ea, necstorii, proprii sau adoptai, care locuiesc si gospodaresc impreuna, impart toate responsabilitatile emotionale, economice si sociale2 este OnucleulG familiei extinse.
R!pr!4!ntar! 1ra-ica a -a%ili!i nucl!ar!

%ste considerata familie nucleara intacta, autentica, familia care nu a trecut prin divort, separare, moartea unui partener si care realizeaza plenar functiile care ii sunt atribuite& economica, de socializare si sustinere, sexuala si reproductiva. $amilia nuclear este familia reprezentativ pentru societatea prezent, fr a fi i cea mai des ntRlnit ,dup studiile lui O" P'cs, n multe ri, doar una din # familii este de acest fel, n unele societi ea nu reprezint decRt 3 1?M din totalul structurilor familiale-. Spre deosebire de familia extinsa, conservatoare, autocratica, motivata de interese economice de cele mai multe ori, familia nucleara, in variantele ei sanatoase, armonioase, este o structura democratica, bazata, intr o mai mare masura pe afectiune, consens, egalitate si complementaritate a rolurilor con'ugal parentale.

!in punct de vedere psi(ologic, familia nucleara are o posibilitate crescuta de a asigura suportul emotional, satisfacerea nevoilor de protectie si apartenenta, a nevoilor de comunicare si dezvoltare, a intimitatii si creativitatii interpersonale. Alegerea partenerului este motivata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii, scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. %ste insa mai expusa instabilitatii, divortului emotional si legal.
5uplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la autodezvoltare, iar cand sentimentul iubirii dispare, cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele mai multe ori, se separa. %xist nc destule persoane care se anga'eaz n viaa de familie dar nu contientizeaz dac sunt pregtite sau dac sunt apte pentru a fi so, soie, printe. !e aici apar dezamgirile, conflictele i c(iar OfracturileG ntre vis, proiecie i realitate ,7. >itrofan-.

VncepRnd cu anii 1;3?, familia nuclear cunoate un regres accentuat, mai ales in tarile puternic industrializate. !in numeroasele explicaii posibile ale acestui fenomen se impun dou& 1. Sc(imbrile din mediul social& creterea independenei economice a femeilor, extinderea metodelor contraceptive, creterea nivelului de educaie, mobilitatea social i demografic2 s a produs o slbire a dependenei tinerilor de presiunea conveniilor familiei i a comunitii de provenien. 2. 5ultivarea individualismului si autonomiei.. +e acest fond, s a extins ideea c familia nuclear ar avea un caracter opresiv, ca nu dezvolta personalitatea si ngrdeste evoluia sinelui ,ex. ideologia promovata de miscarile feministe, anii 0? 3? ai sec. NN-. 7n +;;,: Institutul p!ntru -a%ili! &ani!r 9apud" Ecat!rina &ras%as: )EE*< a descris urmatoarele tipuri de familie& abcfamilia OnuclearaG " compusa din doi parinti si unul sau mai multi copii biologici sau adoptati, care locuiesc impreuna2 familia OextinsaG " compusa din parinti, copii, unc(i, bunici si alte rude de sange care locuiesc impreuna2 familia OamestecataG/GrecombinataG/GreconstituitaG " compusa din parinti care au divortat, s au recasatorit si au format o noua familie, care include copiii din prima casatorie a unuia sau a ambilor parteneri si/sau din aceasta casatorie2

def-

familia Ofara copiiG, reprezentata de un cuplu2 familia Ocu un singur parinteG, compusa dintr un singur parinte ,adesea mama- si unul sau mai multi copii2 Ocupluri care coabiteazaG / Ocasatorii conventionaleG " aran'amente familiale care se aseamana altor forme, dar nu legalizeaza maria'ul.

!in 1;32 acest 7nstitut recunoaste cuplurile cu parteneri de acelasi sex, ca familii. Maria 6ul1aru 9)EE?< 9apud" R'dica Enac0!: )E++: pp" +E(++< realizeaza o clasificare a structurilor familiale, dupa urmatoarele criterii& a- in functie de numarul de generatii& 1. familia nucleara, restransa sau con'ugala2 2. familia extinsa sau largita. b- in functie de criteriul locuintei& #. familii de rezidenta2 *. familii de interactiune. c- in functie de pozitia pe care o ocupa o persoana in cadrul familiei& .. familia de origine ,de orientare/consangvina- este familia in care te nasti si cresti2 0. familia proprie ,de procreare/con'ugala- este aceea constituita prin propria casatorie. d- in functie de criteriul normalitatii& 3. familii normale ,in sensul de ceea ce este permisibil social-2 4. familii anormale ,din care lipsesc copiii sau din care lipseste unul din parteneri-. I" Mi0ail!scu 9+;;?< subliniaza ca, dupa modul de exercitare a autoritatii, sistemele familiale pot fi& atriar*a$e, matriar*a$e sau ega$itare& 7n sistemul patriar(al, autoritatea in cadrul familiei este detinuta de barbatul cel mai in varsta ,familia extinsa- sau de sot ,familia nucleara-. 7n sistemele matriar(ale, autoritatea in cadrul familiei este detinuta de femeia cea mai in varsta sau de sotie. 7n prezent, este foarte raspandit sistemul egalitar, puterea si autoritatea fiind relativ egal distribuite intre sot si sotie. A$te ti uri5 %amili sarace< %amilii #ogate; %amilii tinere<%amilii #atrane; %amilii agrare<nonagrare<mixte.

HHH Aplicatii 1ealizati o analiza comparativa a caracteristicilor familiei in societatea traditionala si in societatea moderna, avand acces la modelul oferit de +. 7lut in lucrarea OSociopsi(ologia si antropologia familieiG ,2??.-.

Fa%ilia in s'ci!tatil! traditi'nal! si in s'ci!tatil! %'d!rn! 9P" Ilut: )EE/" p" **< Crit!rii d! di-!r!nti!r! $u%ar d! part!n!ri c'n=u1ali c'nc'%it!nti Al!1!r!a part!n!ruluiMpart!n!ril'r R!4id!nta R!latia d! S'ci!tati traditi'nal! 8nul ,monogamie>ai multi ,poligamie%ste facuta de parinti sau rude pentru a intari puterea familiei consangvine, a neamului, a clanului +atrilocala, matrilocala, neolocala !iferite grade de dominatie a barbatului ,patriar(atAutoritate si dominanta parinteasca 5oncentrarea pe protectia grupului de rudenie ca intreg ,neamStructura Grad d! sta5ilitat! P'nd!r!a in ansa%5lul s'ci!tal %xtinsa 1idicat $oarte mare S'ci!tati %'d!rn! 8nul ,monogamieAlegerea este relativ libera, facuta de parteneri neolocala 6 mai mare apropiere de putere barbat femeie >ai mare toleranta si egalitate parinti copii Specializate in a oferi un mediu de siguranta cresterii copiilor si suport emotional membrilor familiei con'ugale Cucleara >ult mai scazut, creste semnificativ divortialitatea Se practica alternative nonmaritale

put!r!

in

cuplu R!latia parinti(c'pii Functiil! -a%ili!i

,coabitare, celibat etc.-

CURSUL ?

FAMILIA RESTRUCTURATA" ENPERIE$TE $EOFAMILIALE

+" Fa%ilia r!structurata Societatea contemporan cunoaste o serie de modificri de structur a familiei care reprezint noi tipuri de convieuire sau forme derivate ale acesteia. Aceste forme sunt reunite sub denumirea de %ami$ie restru"turat7, data de o mulime de configuraii familiale, tot mai des intalnite astazi& concubina'e, cstorii desc(ise, cupluri fr descendeni, familii reconstituite, celibatul, familii monoparentale etc. Ea baza lor se afl opiunea individual i capacitatea de modelare a rolurilor n funcie de context i structura de personalitate a individului. Aceste configuratii " desi foarte diferite " au un punct comun& nici una nu indeplineste toate functiile atribuite in mod clasic institutiei familiale. >ai mult, fiecare configuratie tinde sa accentueze unele functii ,celibatul " functie economica, casatoria desc(isa " functie sexuala etc.si sa minimalizeze altele sau c(iar sa le ignore ,cuplurile fara descendenti " functia de socializare, familia monoparentala " functia sexuala etc.- ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. *4-.
6&ranzitia catre oua /ra 4 e= !ge</poca (arsatorului</ra )olara sau >alonomica5 aduce cu sine proli%erarea %ara precedent a stilurilor de viata nenucleare, a neo-%ormatiilor %amiliare, su#stitute maritale sau simulacre, anticipand un viitor din ce in ce mai incert, o perspectiva din ce in ce mai haotica. Putem %i casatoriti, divortati, vaduvi, celi#atari, putem trai 6impreuna cu cineva:, 6pe langa cineva: sau 6printre relatiile cuiva: ,7dem, pp. *3 *4-.

,o!"ubi!a-u$ '"oabitarea "o!se!sua$a, u!iu!ea $ibera) este o alternativa la familia nucleara/con'ugala, alctuit din persoane de sex opus ntre care nu exist relaii de cstorie2 autonomia personala reprezinta cea mai importanata valoare pentru cuplu2 realizeaz ma'oritatea funciilor ntRlnite la familia nuclear i traverseaz aceleai probleme ca i aceasta.

5oabitarea consensual are semnificaii diferite& poate fi doar o coa#itare premarital, care precede cstoria, neleas ca o variant de a spori ansele de alegere a partenerului cel mai indicat2 poate fi un stil de via0, bazat pe o opiune reciproc adoptat pe termen lung sau c(iar pentru ntreaga via.

Concu#inajul este expresia unui protest su#til, re%uzul mascat al unei societati constrangatoare, incerte, deceptionate ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. .3-.

A.a!ta-e ,B. 5oleman, >., 1otrin-& satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel superior2 posibilitate crescuta de realizare a compatibilitati2 dezvoltarea deprinderilor interpersonale2 un nivel economic ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice2 propaga regula fidelitatii liber consimtite2 partenerul nu are aceleasi responsabilitati fata de copiii ce nu sunt ai lui. +. 7lut ,2??., p. 2??.-& coabitarea apare oarecum ca o forma oficializata social a sexualitatii nonmaritale, dar ea indeplineste si alte functii decat cele erotice, insemnand o serie de avanta'e psi(ologice, sociale si economice, fara a fi supusa constrangerilor maritale. De+a.a!ta-e ,5oleman, 1;44-& limitarea prematura a experientei OintalnirilorG2 perpetuarea rolului traditional al femeii ,asigurarea sarcinilor domestice-2 investire emotionala inegala2 reducerea numarului de prieteni2 complicatii legale2 dezinteres fata de functia reproductiva2 +. 7lut ,2??.-& coabitarea este stigmatizata daca exista copii2 nerecunoasterea de catre diferite institutii a drepturilor de cuplu oficial ,asigurari medicale, imprumuturi bancare, mosteniri, impartirea bunurilor la despartire etc.-. ,e$ibatu$ reprezinta un model de mena' in care individualitatea se afirma in deplina libertate. Se opteaza pentru o cariera profesionala in locul vietii de familie, cariera procurand un stil de viata mai independent timp liber, calatorii, c(eltuieli personale etc.. 5elibatul atinge cote alarmante astazi, mai ales in S.8.A., =ermania, $ranta etc. Si in 1omania este vizibila aceasta tendinta. %xplicatii& ponderea vaduviei, marirea varstei medii la casatorie etc.

!upa #. de ani, arata specialistii in domeniu, sansele statistice de a deveni celibatar sunt mai mari, desi trebuie analizate diferentiat& mai scazute pentru barbatii cu studii superioare decat pentru muncitori, mai mari pentru femeile cu studii decat pentru cele fara studii.
F" Si1lO considera ca barbatii evita femeile prea instruite deoarece se tem de pierderea unei parti din OputereaG lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria deoarece le ingreuiaza continuarea carierei profesionale ,apud. 7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. .2-. L" R'uss!l 9+;*;< considera ca barbatii divortati sunt mai dispusi sa si transforme OcelibatulG intr o casatorie, dar Orecasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilorG.

I" Mitr'-an si C" Ciup!rca 9+;;*< arata ca, in general, cauzele extinderii fenomenului de celibat sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva . ,au+e obie"ti.e de ordin sexual ,impotenta sexuala, infantilism genital etc.-2 cauze de ordin psi(o relational ,lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie etc.-2 cauze de ordin material ,constrangeri economice, lipsa locuintei etc.-. ,au+e subie"ti.e5 existenta unei imagini deformate asupra familiei si functiilor ei2 lipsa de cura' in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale2 psi(otraume, datorate conflictelor con'ugale grave din familia de origine ,consangvina- etc. Aceasta nu inseamna ca celibatul inseamna frustrare, neimplinire, cel putin pentru persoanele care il accepta deliberat si care nu au trait experienta maria'ului. @otusi, celibatarul se confrunta si cu o serie de rob$eme de ordin psi(o social& sentiment de frustrare in raport cu rude, cunoscuti, prieteni, colegi care isi au familiile lor2 sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate2 sentimentul izolarii si abandonului2 sentimentul de insecuritate sociala, cu cat se inainteaza in varsta. ,o!se"i!te$e "e$ibatu$ui& se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, antrenand dezec(ilibre demografice pe termen lung2 sunt maximalizate functiile economica si sexuala2

functia de socializare lipseste ,acest model de mena' se caracterizeaza prin lipsa urmasilor-.
7n 1;42 s a realizat un studiu care sa arate cat este realitate si cat este mit in 'udecatile populare despre persoanele singure ,5argan, >elAo, apud 7lut, 2??., pp. 1;. 1;0-. S au dovedit a fi %a$se re re+e!tari 'mituri) urmatoarele& persoanele singure sunt mai legate afectiv de parinti si de rude " nu s au constatat diferente semnificative2 persoanele singure sunt mai egocentrice " dimpotriva, valorizeaza mai mult prieteniile si sunt mai implicati in treburile obstesti2 cei singuri au mai multi bani decat cei casatoriti fals2 persoanele singure sunt mai fericite " de fapt, barbatii singuri sunt mai nefericiti. (er"e tii a ro iate #e rea$itate5 persoanele singure nu se apropie prea mult de societatea celor casatoriti2 cei singuri au mai mult timp, oportunitati de loisir2 sunt insingurati ,resimt mai intens singuratatea psi(osociala-

!e fapt, numarul celibatarilor OinraitiG este mic, marea ma'oritate tan'ind dupa o legatura afectiva sigura si de durataTTT ,u $u$ %ara #es"e!#e!ti 3 '%ami$ia %ara "o ii) reprezinta un model de maria' centrat pe adulti, spre care se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere ,in tarile dezvoltate, intre 1?/2?M din populatia adulta casatorita-. +onderea cea mai mare este intalnita la cuplurile urbane si la cele in care sotia urmeaza o cariera profesionala ,>i(ailescu, 1;;#-. 7n societatile traditionale, cuplurile fara copii erau putin frecvente si c(iar dezaprobate, mai ales cand nu doreau copii. 7n societatea moderna, copiii nu mai reprezinta, din pacate, axul central al vietii de familie ,cuplul sot sotie este mult mai mult valorizat-. Se marc(eaza, astfel, mutatia de la Ofamilia axata pe copiiG la Ofamilia axata pe adultiG ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. ..-. Moti.e i!.o"ate #e arte!eri5 restrangerea sferei activitatii profesionale si de loisir2 responsabilitati parentale2 emanciparea femeii ,libertatea de a fi mama a fost inteleasa ca o obligatie impusa-2

dificultati economice2 lipsa unei politici sociale de incura'are si spri'in a tinerilor casatoriti. ,o!se"i!te $a !i.e$ so"ia$ ,>. :oinea, 1;;0-& nu asigura reproducerea biologica si, ca urmare, nu realizeaza functia de socializare " consecinte demografice2 se maximizeaza functia economica si cea sexuala Eipsa copiilor va fi regretata mai tarziuTTT Fami$ia mo!o are!ta$7 este o structur familial asimetric, alctuit dintr un singur printe i copiii si n urma unui deces, divor, abandon, adopiune, convingere celibatar.
%ste un tip frecvent mai ales n S8A domin simitor numrul femeilor care ofer o asemenea experien de prini singuri. Societatea tradiional, dominat de familia extins a dezaprobat monoparentalitatea i a stimulat comportamentele sociale care ntr o form sau alta i se opuneau. Vn sc(imb, n societatea modern, centrat pe familia nuclear, constituit din cei doi prini i copiii lor, mentalitatea asupra acestui tip de convieuire s a modificat.

Vn cadrul acestui tip de familie are loc o dilatare a rolului parental

preluarea unor

patternuri autoritare , care pot declana nenelegeri, conflicte, impas sau devian de rol. >ai ales mamele cu posibiliti economice modeste intampina dificulti, nempliniri privind& supravege(erea permanent a copilului, ngri'irea n caz de boal, organizarea vacanelor etc.
5ercetrile lui >a%!s Bils'n i Ric0ard H!rnst!in privind re$a8ia #i!tre "rimi!a$itate 9i "o iii ro.e!i8i #i! %ami$ii #estr7mate au subliniat c ma'oritatea brbailor din nc(isori proveneau din asemenea familii, dar aveau i prini care comiseser diferite infraciuni, i acetia provenind din medii vulnerabile. +entru copiii provenii din acest tip de familie, efectele psi(ologice sunt mai puternice, mai dureroase asupra bieilor, asupra fetelor o inciden mai mare avand o efectele materiale. Vn aceste cazuri, cstoriile fetelor sunt mai puin stabile decRt ale bieilor.

I" Mi0ail!scu 9+;;?< prezinta o serie de consecinte ale monoparentalitatii& parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile pe care societatea le atribuie institutiei familiale2 functia sexuala si cea reproductiva sunt minimizate2 mena'ele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si socializatoare mai mari ,mai ales pentru femei-2

exista diferentieri si in functie de sexul copiilor proveniti din familii monoparentale " baietii prezinta o rata mai mare la comportamente deviante decat fetele2 casatoria fetelor are o stabilitate mai redusa. @otusi, cercetri recente psi(osociologice subliniaz c este mai indicat pentru copil o familie monoparental decRt una bRntuit de certuri i probleme ,5. 5iuperc-. >ai mult c(iar, suport unele modificri i ipoteza conform creia copiii provenii din familii dezorganizate sunt mult mai expui riscului de a fi poteniali delincveni. WWW +roblematica monoparentalitatii este foarte complexa, greutatile fiind cu atat mai mari cu cat varsta parintilor este mai mica. 6 categorie aparte este constituita de ari!tiia#o$es"e!ti . >a'oritatea mamelor adolescente provin din mediul urban, *#,;M, conform unui studiu realizat la Spitalul de 6bstretica si =inecologie +loiesti ,1;;* 1;;4- ,!r. Eucia 9alea, !r. =eorgeta Eupu, !r. 1oxana 5ilianu-. ,au+e a$e %e!ome!u$ui5 a- mediatizarea erotismului2 b- migrarea tinerilor din zonele rurale in cele urbane in cautare de lucru si nivel de viata crescut2 c- ruperea relatiilor directe cu familia si cu obiceiurile traditionale2 d- abuz de alcool si droguri2 e- saracie2 f- presiune sociala2 g- abuz sexual anterior ,o!se"i!te a$e are!ta$itatii $a a#o$es"e!ti5 aabandon scolar " Osindrom al nereusiteiG cu cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat sansa de a relua studiile scade2 de aici, slu'be cu prestigiu social scazut, venituri mici, satisfactie scazuta in munca2 bcdelipsa de perspectiva2 dezvoltarea unor sindroame depresive2 ideatie suicidara2 casatorie instabila datorita imaturitatii psi(osociale2

f-

relatia parinte copil deficitara " nerabdare, insensibilitate, inclinatia de a folosi pedeapsa fizica drept mi'loc de educatie ,lipsa maturitatii psi(ice a parintelui este un factor de risc important in dezvoltarea personalitatii copilului-2 copiii sunt abuzati, negli'ati in cele mai multe situatii2

g-

copilul parintilor adolescenti este expus unor riscuri biologice si psi(ologice foarte mari " rata mortalitatii la copiii nascuti de adolescente o depaseste pe cea a copiilor mamelor de peste 2? de ani2 cu cat varsta este mai mica ,sub 1. anisi se asociaza cu provenienta din medii sarace, cu atat riscul de a avea un copil subponderal, cu retard intelectual, diabet, (andicapuri fizice, malformatii congenitale asociate este mai mare2

(-

copii predispusi la delincventa 'uvenila

7n 2??*, in 1omania, s au inregistrat 44#,#3 avorturi raportate la 1??? nascuti vii, ceea ce plaseaza tara noastra pe locul 7 in 8%. !oar .1M dintre adolescente vor pastra copilulT So$utii:;: ore de educatie sexuala " prin continutul transmis nu incura'eaza cumva debutul relatiilor sexuale la varsta foarte tanaraUUU 8n studiu realizat de specialisti americani ai unui 5entru Cational de >edicina familiei se inc(eie cu urmatoarea afirmatie& O+roba coplesesteT A continua sugestia de a folosi contraceptive deoarece va prote'a complet America, este o prescriptie care duce la dezastruTG amanarea momentului de debut al vietii sexuale2 abstinenta sexuala2 diminuarea mediatizarii erotismului2 actiuni de consiliere si educatie familiala, cu accent pe comunicarea in familie2 asistenta sociala acordata mamelor adolescente2 reintoarcere la valorile promovate de societatea traditionala ,nu aproba libertatea sexuala a tinerilorT-. <e#o!ismu$ i!$o"uieste i!"et, #ar sigur, ori"e urma #e se!time!te sa"re #i! e#u"atia "o ii$or;

Fami$ia mi4t7 ' re"o!stituita, reorga!i+ata) reprezint o structur creat prin cstoria a doi prini singuri sau divorai fiecare cu sau fr copii i, eventual, cu copii comuni.

$amilia mixt prezint urmtoarele caracteristici specifice& coabitarea comun n acelai spaiu2 relaii de alianta ntre copii i prini vitregi2 relaii afective de tip mixt ,oferte i cereri-, recompense i sanciuni. $amilia reconstituita necesit, insa, depirea unui numr mare de dificulti ca& adaptarea printelui vitreg la cerintele copilului, diferene de opinie, conduite neacceptate ale noul so ,soie- ca tat ,mama- vitreg,a- privind ofertele i cererile propuse copiilor2 condiii materiale etc. 2. E.p!ri!nt! n!'-a%ilial! semi casnicia, pseudo casnicia, uniunile (omosexuale, grupul comunitar sexual, s)ingers I" Mitr'-an 9+;*;< le considera forme ale unei Opatologii interactionale maritaleG, Oforme simptomatice ale crizei familiei nucleareG.
A" T'--l!r 9KAl tr!il!a #alL: +;*?: p" )*;< descrie familia in care tatal si mama locuiesc si lucreza in doua orase diferite, casatoriile in serie, casatoriile pe baza de contract, casatoriile (omosexuale, comune, grupuri de persoane mai in varsta care se intalnesc pentru a imparti c(eltuielile etc.

Semi-"as!i"ia sau Ofalsa casnicieG, are ca scop prelunigirea casatoriei din punct de vedere legal, in ciuda modificarilor si alterarilor de esenta, a degradarii relatiilor maritale.

Se intalneste frecvent in cuplurile cu relatii tensionale, conflictuale cronice si consta in adoptarea si exercitarea incompleta a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti. %x.& unul din soti poate fi doar partial implicat in viata de familie, atat ca sot, cat si ca parinte, si simultan intr o relatie adulterina. 5a urmare, evita/abuzeaza partenerul con'ugal, isi exercita partial functiile parentale " de ex., asigura suport financiar, dar nu si emotional etc..
8n studiu realizat de I" Mitr'-an in +;*; descrie cateva .aria!te ale semi casniciei& formula Ocasa si copiii impreuna, sexul separatG2 formula Osexul impreuna, casa si copiii mai mult tu, distractiile separatG2 formula Osexul, partial impreuna, casa numai tu, distractiile partial impreuna, copii, mai ales tu, banii, mai ales euG.

Se constata in aceste formule maritale numeroase conflicte, rivalitati, violente cu impact negativ in socializarea copiilor2 acestea sunt asociate frecvent cu alcoolismul, gelozia in contextul infidelitatii, lipsurile financiare, dezordinea in programul de viata. (seu#o-"as!i"ia '=.ieti$e ara$e$e>)3"asatoria #e "o!.e!ie!ta reprezinta forma cea mai grava a psi(osociopatologiei maritale. 5onsta in adoptarea si exercitarea inautentica ,falsa, aparenta- a rolului con'ugal parental, ca urmare a unor aran'amente familiale, pe criterii economice si sociale. Asadar, nu poate fi vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce. !e multe ori, partenerii sunt implicati socio afectiv si sexual in relatii extracon'ugale, dar isi mentin statutul oficial datorita bunurilor materiale, copiilor etc. +entru copii, efectele sunt extrem de nocive& ofera modele comportamentale pseudomaritale, cu consecinte in constituirea atitudinilor antifamiliale. U!iu!i$e *omose4ua$e

$unctia sexuala reprezinta motivatia existentei uniunilor (omosexuale " r!latiil! s!.ual! n'ta d!-init'ri! a c'n#i!tuirii dintr! d'ua p!rs'an! d! ac!lasi s!..
Homosexualitatea este un fenomen socio cultural. Eegatura directa dintre nivelul (ormonal si comportamentul (omosexual nu s a evidentiat. Atat la barbati, cat si la femei, (omosexualitatea rezulta din complexe inconstiente ,Adler vorbeste despre sentimentul de inferioritate, teama de esec-. Silla%O ,1;;0- arata ca la barbati, (omosexualitatea este adesea o consecinta a unei educatii deficitare, iar la femei, rezultat al unei deceptii din copilarie, legate de descoperirea sexuala. Spre deosebire de lesbiene, barbatii (omosexuali sunt mai putin orientati spre OcupluG. 7n S8A, peste 2. mil., aprox. 1?M din totalul populatiei, il reprezinta (omosexualii2 cca * mil de cupluri au in ingri'ire cca 1* mil. de copii proveniti din adoptie, relatii (eterosexuale anterioare etc.

%xista o atitudine ostila a populatiei ma'oritare (eterosexuale fata de (omosexualii care cresc copii, ca urmare a unor probleme pe care le ridica acest fapt& maturizarea psi(ologica a copilului ca adult, identificarea de sex si gen ,ce se intampla cu un baietel crescut de un cuplu de lesbieneU-, determinarea asupra orientarii sexuale ,un baiat crescut de doi barbati are toate sansele sa devina (omosexualU-. +arintii nu isi pot indeplini diferentiat rolul de mama si de tata ,cum poate fi un barbat o mama OduioasaG sau o femeie un tata OfermGU-2 copiii se vor simti

complexati in societate, incercand sa ascunda statutul parintilor lor ,bunul simt s a pierdut la varsta adultaUUUC'l!%an ,1;44- arata riscul crecut de adoptare a unor atitudini re'ective fata de sexul opus, datorita modelului socio educational si cultural prezentat. Argumente ale celor ce sustin legiferarea casatoriilor intre persoane de acelasi sex si posibilitatea cresterii copiilor ,9r<'aA, SoroAa, 2??1, p. 21?-& reducerea promiscuitatii existente in astfel de comunitati2 limitarea raspandirii diferitelor boli sexuale, S7!A2 posibilitatea de a creste copiii intr o atmosfera pozitiva de familie2 reducerea numarului de copii abandonati sau care traiesc in familii monoparentale sarace2 diminuarea fenomenului de Ofalsi (eterosexualiG2 cresterea tolerantei fata de minoritati , nu cumva acesta este adevaratul motivUUU-. Gru u$ "omu!itar se4ua$ ,ia amploare in anii 0?S 3?S ai sec. NN- " replica si o formula de protest la adresa OrestrictiilorG impuse de familia strict monogama ,fidelitatea, spre ex.-. Se propun expectane amoroase multiple, infidelitile fiind considerate remedii ale monotoniei vieii casnice. =rupul comunitar sexual se pronun pentru o legtura de tip alian, care s aib caracterul unui anga'ament supus rennoirii. $orme derivate& %ami$i$e "omu!itare, %ami$ii$e *i 6" Cu au un numitor comun, dar arborRnd deviza iubirii, solidaritii cu toi, practic viaa sexual sub forma maria'ului n grup. Vn colectivitile respective, fiecare brbat este soul tuturor femeilor i fiecare femeie soia tuturor brbailor. 5ei ce se remarc prin abiliti amoroase deosebite ocup poziii de frunte n structura colectivitii. @riesc o competiie devoratoare, susinut i de libertatea consumului de droguri, participri la acte de violen etc.
Ea San $rancisco exista un mic grup de tineri ,Derista :illage- ,+. HaucA, 1;;1-, format din . femei si # barbati2 au relatii libere, nu sunt gelosi ,sunt impreuna de ; ani-2 pentru ca un strain sa intre in grup se cere consimtamantul tuturor membrilor2 acesta trebuie sa fie apreciat pozitiv.

S?i!gers ,s)inging X leganat, oscilant, ritmat- este un sc(imb voluntar si temporar intre perec(i, in scop sexual2 in mod ocazional, poate fi inclusa si o persoana fara partener ,cel mai adesea femeie-2 combinatiile au loc cu acordul tuturor partilor implicate. 5uplurile din aceasta categorie se considera o avangarda a sexualitatii.

S)ingers devin treptat un Ogrup secretG2 sunt discreti, prudenti, nu si publica activitatea ,exista foarte putine studii-. De %apt, cine sunt acesti oameni111 Studiile arata ca s)ingers provin din clase sociale medii si inalte ale societatii americane, cu un nivel de educatie in general mediu2 sunt predominant de rasa alba, au diferite varste, dar mai ales intre #. *. de ani , R" >!nAs: +;*/-. !e regula, cei care initiaza aceste experiente sunt barbatii. S a constatat ca au legaturi slabe cu parintii ,familia de provenienta-, cu religia, cu comunitatea. Studiile lui DucAI'rt0 si L!#itt 9+;*/< arata ca ma'oritatea sunt neadaptati, tulburati emotional in diferite grade, au probleme sexuale, sunt toxicomani, bantuiti frecvent de sentimentul culpabilitatii, de pierderea increderii in sine, teama de a fi respinsi de alte cupluri, uzura emotionala in cautarile nesfarsite de noi parteneri etc.

A $i"atii5 5omentati afirmatia de mai 'os& /xista o tendinta neta la proli%erarea unor noi modele sau pseudo-modele %amiliale, care poarta pecetea unei tranzitii psiho-sociale, anuntand dis%unctii ce pot periclita echili#rul psihic si implicit social al 6consortilor:, 6%als-consortilor:, 6ex-consortilor:, dar mai ales al copiilor + acesti viitori adulti 6plutesc: in con%uzia modelelor parentale multiple, succesive, incomplete, %rustrati de caldura si comunicare a%ectiva, de coerenta si 6competenta: modelelor de rol masculin si %eminin, dar si parentale. 6Programati: la imaturitate socio-a%ectiva, ei vor %i tentati sa nege valorile convietuirii %amiliale cautand noi 6%ormule: de viata, mai putin %rustrante, incorsetante si amenintatoare ,7. >itrofan, C. >itrofan, 1;;*, pp. 142 14#-.

CURS , PARADIGME ENPLICATI&E CU PRI&IRE LA CUPLU SI FAMILIE 7n ultimele decenii s au dezvoltat o serie de paradigme explicative cu privire la familie, avand la baza studii de psi(ologie sociala, sociologie, antropologie, psi(oterapie si psi(opatologie. 7n prezentarea acestei teme, am optat pentru clasificarea realizata de 7. >itrofan si 5. 5iuperca ,1;;4, pp. 1*# 10#-, dar informatiile au la baza mai multe surse ,>endras, 1;;3, Strong, !e :ault, Sa<ad, 1;;4, 7. >itrofan, 1;4;, +. 7lut, 2??. s.a.-. +" T!'ria d!4#'ltarii sau a cicluril'r #i!tii are la baza asertiunea conform careia, familia traverseaza mai multe stadii sau cicluri in evolutia sa, fiecare cu caracteristici proprii. Sunt analizate sc(imbarile la care se pot astepta membrii familiei pe parcursul existentei lor. R" Hill 9+;DE< este cel care realizeaza schema ciclurilor vietii in care precizeaza intervalele de timp in care se produc sc(imbari in dezvoltarea familiei , apud 7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. 1**-& stadiul %amiliei %ara copii " familia este dominata de dorinta de intretinere a intimitatii si a confortului afectiv2 stadiul %amiliei cu copii prescolari stadiul in care se ,re-stabilesc regulile de baza ale vietii con'ugale, responsabilitati legate de cresterea copiilor2

stadiul %amiliei cu copii scolari

stadiul in care rolul de parinte al fiecarui partener

devine mai dificil datorita intrarii copiilor in scoala2 este o perioada favorabila crizelor in cadrul relatiilor de cuplu, crize care se pot solda c(iar cu inevitabila destramare a familiei2 stadiul %amiliei parasita de copiii deveniti adulti + rolul parental devine mai complex prin plecarea copiilor din casa parinteasca2 asistam, de multe ori, si la o criza a identitatii profesionale datorata dezagregarii rolului profesional2 in general, aceasta perioada este caracterizata fie prin tensiune ,nervozitate, anxietate a mamei, ca urmare a menopauzei-, fie prin liniste sufleteasca ,reinstalandu se, la un nivel mai inalt, iubirea si tandretea, pentru a infrange singuratatea si batranetea-2 stadiul 6%amiliei: omului singur 4vaduvia5 + apar probleme noi legate de pierderea sotului/sotiei2 in sc(imb, aparitia nepotilor reface ec(ilibrul vietii. +. 7lut ,2??.- prezinta in capitolul O5iclul vietii familialeG ,pp. 1.# 1.0- un Otraseu complet al indivizilor in societatea contemporana referitor la casatorie si familieG& intalnirea, perioada de curte, coabitarea premaritala, casatoria, divortul, recasatorirea, vaduvia. %ste interesanta opinia autorului, conform careia, Oaceasta traiectorie este urmata integral de tot mai multe persoaneG. 5ei mai multi, insa, traverseaza doar unele etape. Astfel, de la oficializarea casatoriei pana la vaduvie, familia traverseaza Oopt stadiiG& ?. inceputul vietii de %amilie caracterizeaza cuplul con'ugal fara copii2 este o etapa importanta de cunoastere, de adaptare reciproca, mai ales pentru cei care nu au convietuit premarital2 se continua ,se amplifica- Osindromul dragostei romanticeG ,+. 7lut-2 reteaua de prieteni e mai densa, puseurile de gelozie mai frecvente2 probabilitatea despartirii este mai mica / mai mare ,depindeTUT-2 @. aparitia copiilor " venirea pe lume a primului copil reclama ,re-definirea de roluri con'ugal parentale2 veniturile familiei scad, datorita intreruperii pentru o perioada de timp a activitatii profesionale de catre mama in general2 se diminueaza timpul dedicat intretinerii unor relatii cu antura'ul2 se intensifica relatia cu familia consangvinaa a ambilor parteneri2
O5opilul in cuplul con'ugal produce o noua situatie. !e aceea putem intelege transformarile radicale care survin de foarte multe ori in relatiile dintre cei doi si stingerea marii iubiri. ,...- la nivelul constiintei comune, oamenii raman de multe ori nedumeriti de cei doi tineri care s au inteles atat de bine inainte de casatorie si de a avea copii au a'uns dupa aceea aproape sa se urasca. 6 explicatie traditionala era ca nu s au cunoscut suficient, mai ales in

detaliile de intimitate. Astazi insa, multi tineri nu numai ca se stiu sub aspectul vietii sexuale, dar coabiteaza premarital un timp suficient. 7nterpretarea ca daca s ar cunoaste in profunzime, nu s ar casatori, sau daca s ar casatori, s ar intelege foarte bine are in vedere determinantii comportamentali prin trasaturi stabile de personalitate. ,...-. 8n lucru insa pare evident& situatia de a face curte sau cea a unei casatorii fara copii sunt semnificativ diferite decat cea in care, cu tot a'utorul parintilor sau al altor apropiati, partenerilor le revin de rezolvat si impartit sarcini mult mai putin placute decat cele ale perioadei de dragoste romanticaG ,7dem, pp. 1.# 1.*-.

8. %amilia cu copii prescolari; A. %amilia cu copii scolari; B. %amilia cu adolescenti; C. %amilia ca centru de lansare stabilesc propria resedinta2 *. %amilia de varsta mijlocie <6stadiul de cui# gol: 4empt; nest5 + revenirea familiei la cuplul con'ugal singur, prin plecarea copiilor2 redesoperire ca femeie si barbat a celor doi parteneri2 atasament intens fata de viata publica si profesie2 uneori depresie si criza de identitate2 risc crescut pentru divort.
O....7n 1omania viitorului nu prea vor ramane Ocuiburi goaleSS, din cauza lipsei de locuinte si a crizei economice in generalG ,7dem, p. 1..-.

copiii deveniti adulti se casatoresc, se anga'eaza si si

D. %amilia in varsta + proeminente sunt pensionarea si vaduvia 4 mai multe femei vaduve decat barbati vaduvi-. Ea recensamantul din 2??2, in 1omania, la populatia de peste 1. ani, 1?,0M erau vaduvi, dintre care marea ma'oritate femei. Situatia economica a varstnicilor este dificila " pensii mici, venituri putine, necesitati mari legate de sanatate. +ensionarea reprezinta pentru cei mai multi o sursa suplimentara de agravare a precaritatii materiale si psi(ospirituale, arata +. 7lut in studiul citat, desi sunt si investigatii care infirma aceasta realitate ,in America, %uropa occidentala exista foarte multe programe sociale destinate varstncilor-. O %ormula raspandita in mediile mai modeste ca posi#ilitati materiale este %amilia extinsa intermitenta. Strong, !e :ault, Sa<ad, 1;;4, trateaza pe larg aceste aspecte in lucrarea O@(e >ariage and t(e $amil< %xperience& 7ntimate 1elations(ips in a 5(anging Societ<G. )" T!'ria structurala sau a dina%icii r'luril'r si a put!rii dezbate problema sc(imbarilor care intervin in interiorul cuplului, cu deosebire, problematica rolurilor fiecarui

partener in cuplu , rolul X comportamentele pe care ceilalti le asteapta de la individul care ocupa o pozitie sociala determinanta, un statut social " Stoetzel, 1;0#-.
@ranzitia cuplului de la structura de tip traditional la cea de tip modern a adus o serie de schim#ari in ceea ce priveste %actorul a%ectiv . $amilia traditionala accentueaza functia economica si de reproducere, de transmitere a proprietatilor si a rangului social din generatie in generatie. $amilia moderna accentueaza, din contra, functia de sustinere afectiva. 9arbatii si femeile cauta acum intimitatea iubirii, considerata extrem de importanta, esentiala pentru supravietuirea emotionala. 5and intimitatea esueaza, personalitatea este pusa in pericol. 7n spatele lui Ote iubescG " arata A. Cuta ,1;;4, p. 4;- " se afla niste mize si asteptari care dovedesc ca relatia de dragoste nu este simpla. A trai in cuplu este adesea in imaginea multora, o posibilitate de a ti gasi fericirea, de a ti realiza propria identitate, de a cauta veritabilul sens al vietii care sa nu fie egoist. O:iata in doiG trebuie sa compenseze, astfel, toate frustrarile vietii, fiind locul unde omul se intareste afectiv, unde recastiga forte si unde gaseste ec(ilibrul.

Se remarca astazi, in familia moderna ,europeana si americana-, tendinta unei slabe diviziuni a rolurilor con'ugal parentale, mai ales datorita integrarii femeii in viata profesionala, dar si ca urmare a obtinerii unui nivel superior instructional si cultural al partenerilor.
7ntrebari& 7n ce masura cuplul cu du#la cariera, in care atat femeia cat si barbatul au slu'be ce presupun o inalta calificare si un nivel de responsabilitate comparabil, gaseste modalitati de a impaca exigentele profesionale cu cele domesticeU 5e fel de compromisuri si strategii trebuie sa adopte partenerii pentru a colabora cat mai bineU 5e beneficii/pierderi risca cei doiU !ar copiii lorU %xista riscul unei supraincari de rolU

5uplul con'ugal contemporan se caracterizeaza printr o accentuata %lexi#ilitate a structurii de autoritate si putere. Cu mai exista un model unic, dominant, in care barbatul decide si femeia actioneaza in ceea ce priveste viata con'ugala, relatia parentala, asa cum se intampla in familia traditionala. 1elatia moderna surprinde reciprocitatea puterii si autoritatii, in contextul mai general al unui egalitarism afirmat din ce in ce mai frecvent. 5u cRt tendina de egalizare a rspunderilor celor doi soi este mai apropiat, cu atRt gradul de satisfacie este mai mare.
+artea negativa a ideologiei egalitariste a societatii noastre rezida, insa, din faptul ca orice diferenta este vazuta ca o sursa de inegalitate, ceea ce ar putea crea impresia eronata ca toate sarcinile, toate rolurile pot fi indeplinite atat de femeie, cat si de barbat 9M!ndras: +;;D<"

Studiile susin c familia se ndreapt catre noi modele culturale de rol %amilial, respectiv parental -i %ilial ,vezi studiul realizat de Du#all, +;D+: in scopul relevarii conceptiilor despre rolul de Omama
bunaG si Ocopil bunG, evidentiind existenta a doua modele de rol& traditional si modern, in 7. >itrofan, C. >itrofan, 1;4;, pp. #0 *?-.

Astfel, modelul mamei moderne acord ntRietate asigurrii suportului afectiv, crerii unui climat tonic de ncredere care s susin creterea i dezvoltarea copilului. $r a negli'a rolul mena'er, ea este preocupat de dimensiunea instructiv formativ a copilului, de pregtirea sa pentru viaa profesional. 'odelul tat,lui modern asigur suportul economic, privete paternitatea ca pe un privilegiu pe care i l asum cu rspundere, se implic n creterea i educarea copiilor, fa de care manifest i severitate i nelegere, se implic n problemele casnice. 'odelul copilului modern ii iubete prinii, dornic s nvee, are iniiativ, se adapteaz afectiv, prezint competen relaional. ?" T!'ria -uncti'nala 9pr'c!suala< pleaca de la premisa ca familia ,cuplul- trebuie sa realizeze anumite functii. 7n raport cu realizarea/nerealizarea acestor functii, familiile au fost clasificate in %amilii %unctionale si %amilii dis%unctionale. 5lasificarea este relativa, avand in vedere ca anumite configuratii familiale maximizeaza anumite functii si minimizeaza altele. +aradigma functionala are implicatii asupra a * abordari ,acestea se raporteaza la functionalism, dar ar putea sa aiba si o existenta de sine statatoare-, si anume& a- abordarea comunicationala2 b- abordarea interactionist simbolica2 c- abordarea din perspectiva conflictului2 d- abordarea sociala a sc(imbului. a) Abor#area "omu!i"atio!a$a 7n cadrul paradigmei comunicationale sunt elucidate tipurile, cantitatea si calitatea intercomunicarilor maritale ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, pp. 1.# 1..-. &ipurile de intercomunicare sunt legate de tipurile de interactiuni specifice cuplului& senzual senzitive / erotico afective, de petrecere a timpului liber, socio educationale, decizionale, practic mena'ere si de planificare a bugetului. Cantitatea intercomunicarii face referire la frecventa mesa'elor emise si receptate pe diverse canale simultane si succesiv, in conformitate cu trebuintele si disponibilitatle individuale de relationare.

Calitatea intercomunicarii face apel la invatarea deprinderilor de a comunica. !e modul in care se comunica depinde functionalitatea familiei " sa stii ce, cand si cum sa comunici in situatia de parteneriat, constituie o disponibilitate esentiala pentru continuarea vietii in cuplu. b) Abor#area i!tera"tio!ist-simbo$i"a
7nteractionismul simbolic a fost inspirat de pragmatismul filosofic. G" H" M!ad: principalul sustinator al acestei abordari, considera, la inceputul sec. NN, ca oamenii se spri'ina pe simboluri impartasite pentru a se adapta la mediu.

E" 6ur1!ss 9+;)C< este primul care aplica punctul de vedere interactionist la studiul familiei, ca Ounitate de personalitati aflate in interactiuneG. :iata de cuplu este rezultatul acestei mereu construite si reconstruite realitati simbolice ,7. >itrofan, 1;4;-. !up Sulli#an, mecanismul funcional al cuplului l reprezint sistemul de imagini pe care fiecare partener i l construieste despre cellalt, i mai ales modul n care se combin aceste imagini, sistemul Oeu si eaG cu sistemul Oeu si elG. !ac se combin sistemele de reprezentari compatibile, relaiile pot sau nu pot fi agreabile. !ac se combin prin (azard, consecinele sunt foarte grave ,ex.& un cuplu ce provine din etnii/religii diferite descopera ca simbolurile pot fi nu doar diferite, ci si structural opuse2 in acest sens, simbolurile pot ridica mari dificultati in relationarea de cuplu-. 7maginea despre cellalt este instrumentul care diri'eaz i controleaz viaa de cuplu, relaia dintre parteneri. ") Abor#area #i! ers e"ti.a "o!%$i"tu$ui
Aceasta isi are originea in filosofia politica a lui T0'%as H'55!s: in filosofia lui H!1!l: in istoriografia dialectica a lui Mar. si En1!ls si in sociologia lui G!'r1 Si%%!l"

@eoriile conflictului pornesc de la premisa ca acesta este normal in cadrul grupului, dar si intre grupurile sociale, pentru ca lipsa resurselor face ca interesul unei persoane sau al unui grup sa se ciocneasca cu al altora. 5onflictul depinde de structura grupului ,marime si compozitie-, precum si de resurse, care incura'eaza fie competitia, fie cooperarea ,cf. A. 9aran +escaru, p. .?-.
Se iau in discutie mai multe variante ale teoriei conflictului. !e exemplu, teoriile structurale ale con%lictului 9Si%%!l< se centreaza pe modul in care conflictul este afectat de marimea si compozitia grupului. &eoria microsistemelor a lui Scan4'ni explica cum poate aparea conflictul marital dintr un sc(imb de resurse initial ec(itabil, pentru ca partenerii isi reduc sau sporesc contributiile nonreciproc ,de pilda, sotul care nu mai contribuie

financiar sau sotia care ofera mai mult financiar, dar nu l poate determina pe sot sa participe mai mult in gospodarie,7dem, p. .?-.

P" Ilut ,2??.. p. 2# 2*- aduce in discutie @ variante ale teoriei con%lictului& a5 una de sorginte marxista si care sustine ca familia este micromediul ce reflecta proeminent exploatarea omului si conflictul inerent prezent in societatile bazate pe clase cu interese opuse. $emeile sunt exploatate de catre barbati si copiii de catre parinti. 7n aceasta viziune, femeia este dublu victimizata& daca este casnica, lucreaza pana la epuizare, fara ca munca ei sa fie platita, iar cand intra in campul muncii, castiga mult mai putin decat barbatul, c(iar daca are aceeasi pregatire si experienta2 #5 varianta amarxista si 6apolitica:, larg impartasita de aproape toti cei ce analizeaza si asista familia, este ca intre membrii familiei apar tensiuni inevitabile. +articipantii la viata de familie au profiluri psi(ocomportamentale diferite, aspiratii nonconsensuale, interese opse, uneori, mai mult sau mai putin ma'ore. 7n societatea patriar(al autoritara, resursele celorlalti membri, in afara de tata, erau limitate, astazi insa, pe langa legitimitate si bani " specifice parintilor si mai ales tatalui " conteaza si alte resurse de putere& inocenta copiilor, puterea data de dragoste, calitatile psi(ointelectuale deosebite etc. Se apreciaza ca o cauza ma'ora a disolutiei maritale este perceptia unei inegalitati profunde in raporturile familiale. 5onflictul con'ugal reprezinta o stare de disfunctionalitate in viata si activitatea con'ugala, ce poate avea intensitati diferite si se poate intinde pe diverse perioade de timp. $ormele de manifestare sunt variate, de la certuri, contraziceri, pana la agresivitate sau refuzul asumarii unor obligatii de rol. 5onflictul con'ugal patogen se caracterizeaza prin capacitate distructiva la nivelul personalitatii partenerilor, dezorganizand reactiile, impiedicand realizarea functiilor firesti ale familiei.
Analizand conflictul con'ugal din perspectiva delimitarii dintre normal dinamogen si patogen dezorganizator, 7olanda >itrofan ,1;;4, pp. 240 24;- realizeaza o tipologie a conflictualitatii con'ugale in functie de # parametri, mai precis, in functie de combinatiile existente intre acest parametri& a- gradul de tensiune generat de conflictul marital ,ridicat, moderat, scazut-2 b- forma de manifestare predominanta a conflictului in cuplu ,manifesta, latenta-2 c- durata conflictualitatii ,continua, intermitenta-. &ipuri de con%lict conjugal2

?. cupluri cu con%lictualitate majora de aspect mani%est, continuu, cu tensiune crescuta " prezinta mare potential dizolvant si psi(opatogen pentru unul sau ambii parteneri2 ;.M din subiectii divortati ,mai ales femei- si #1,2M din subiectii casatoriti cu reactii si dezvoltari nevrotice reactive psi(otraumelor con'ugale, provin din cupluri caracterizate prin acest tip de conflictualitate2 @. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune crescuta + prezinta potential dizolvant semnificativ, care nu intotdeauna se finalizeaza cu separarea sotilor, dar faciliteaza dezvoltarea dizarmonica a relatiilor con'ugale, cu efecte psi(opatologice individuale si de grup con'ugal2 abandonul, alcoolismul, sustragerea de la indatoririle materiale, infidelitatea, conflictele cu socrii sunt frecvent cauze si efecte ale acestui tip de conflictualitate2 8. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, continua, cu tensiune moderata + aceste cupluri au o evolutie instabila, cu tendinta la deteriorarea esentei con'ugale, dar cu mentinerea structurii de cuplu, intr o formula de pseudocon'ugalitate, in care conduitele de OevadareG si OsubstitutieG ,adulterul, alcoolismul compensator, supravietuirea profesionala- coexista cu mentinerea partiala a exercitarii rolului con'ugal2 A. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata + nu au fost relevate in cazul subiectilor cu tulburari psi(ice2 acest tip de conflict este destul de frecvent la cupluri in perioada de preacomodare si acomodare interpersonala2 poate facilita cunoasterea interpersonala2 B. cupluri cu con%lictualitate su#mani%esta, continua, cu tensiune moderata + sunt frecvente intre normali cu disponibilitati de adaptare mai scazute2 in aceste cupluri, conflictualitatea preseaza asupra relatiei ca o continua virtualitate2 C. cupluri cu con%lictualitate su#mani%esta, continua, cu tensiune scazuta + acest tip de conflictualitate favorizeaza efortul de acomodare reciproca, producand corectii permanente ale conduitelor interactionale2 *. cupluri cu con%lictualitate su#mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata + au o evolutie armonioasa, in cadrul careia acest tip de conflictualitate faciliteaza acomodarea interpersonala ,ironia, persiflarea, comportamentul pseudoludic verbal, ca supapa de descarcare a unor tendinte agresive-2 E. cupluri cu con%lictualitate su#mani%esta, continua, cu tensiune scazuta + cupluri care evolueaza rapid si stabil catre asimilare interpersonala2 dezacordurile nu au un caracter frustrant, ci de facilitare, partenerii preluand reciproc puncte de vedere diferite.

@eoriile conflictului spri'ina interventiile " asistenta sociala, terapie si consiliere familiala " indreptate catre rezolvarea conflictului si imbunatatirea abilitatilor de negociere, precum si actiunile de diminuare a inec(itatilor sociale existente. #) Abor#area so"ia$a a s"*imbu$ui
7si are originea in utilitarismul filosofic si psi(ologic. 5el mai cunoscut teoretician al sc(imbului este sociologul I#an $O!. Oamenii %ormeaza grupuri sociale, doar pentru ca este in interesul lor sa procedeze ast%el. Indivizii sunt motivati de propriul interes; sunt calculatoare rationale ale recompenselor si costurilor.

7n ceea ce priveste familia, se porneste de la premisa ca relatia interpersonala dintre parteneri se formeaza in scopul intalnirii propriilor nevoi individuale. "elatia intima este redusa la o situatie tranzactionala in care costurile sunt contra#alansate de #ene%icii.
7n viata cotidiana, dupa aceasta teorie functioneaza legea reciprocitatii ,Oti am datG " Oma astept sa mi daiG2 Ooc(i pentru oc(i si dinte pentru dinteG2 Ocat dai, atat primestiG etc.-.

8n exemplu de aplicare a teoriei sc(imbului este analiza maximizarii profitului in deciziile de divort. +robabilitatea de divort descreste odata cu acumularea de capital marital specific, cum ar fi proprietatea si copiii, a caror valoare ar descreste daca familia s ar dizolva ,+. 7lut, 2??., p. 20-. Aceste teorii furmizeaza un cadru pentru terapeutii familiali, care pot sa i determine pe parteneri sa transforme relatia in una mai recompensatoare si mai putin costisitoare pentru fiecare dintre ei. @otusi, accentuarea rationalitatii in detrimentul emotiilor, ca baza pentru constituirea grupului familial, a condus la numeroase critici. ," T!'ria sist!%ica 90'lista< isi are originea in organicismul lui H" Sp!nc!r: precum si in teoria moderna a informatiei.
+erspectiva sistemelor a aparut in studiile despre familie initial prin terapeutii de familie, cum ar fi Gr!1'rO 6at!s'n si D'n >acAs'n: iar mai tarziu a aparut in formulari mult mai teoretice, cum ar fi functionalismul lui Pars'ns si teoria generala a sistemelor a lui 6ucAl!O"

!in perspectiva teoriei sistemelor, cuplul reprezinta un sistem alcatuit din doua personalitati care interactioneaza, avand la #aza o structura, o %unctionalitate, o serie de proprietati si caracteristici. Din punct de vedere al %unctionalitatii , se au in vedere efectele comunicarii, calitatea si stabilitatea relatiei maritale. Satisfacerea necesitatilor %ul ui in cadrul familiei este recunoscuta ca o functie de baza a familiei si devine argument important de combatere a teoriei disparitiei familiei ,1. 9ell-. $amilia presupune, in acest sens, sc(imbul afectiv ntre so i soie, ntre prini i copii, empatia avand un impact foarte puternic n funcionarea relaiilor interpersonale de tip afectiv. Din perspectiva campului de proprietati si caracteristici, paradigma sistemica se canalizeaza pe efectele mediului extern asupra relatiei con'ugale, pe factorii economici, sociali, politici, culturali, de mediu fizic care alctuiesc contextul situa0ional al %amiliei. Sunt cercetate

probleme privind& separarea ndelungat a soilor ,condiii de rzboi, de deplasare profesional, naveta pe distane mari etc.- si efectele acesteia.
Mc" Cu55in: Da0l, Hunt!r ,1;30, 1;3;- analizeaz fenomenul de separere a soilor si consecinele lor disfunctionale in sanul familiei & manifestari depresive ale sotiei, anxietate, devitalizare, acte deviante, tulburri psi(osomatice.

5apacitatea familiei Fde a face fataG, de a se mobiliza, depasi si apara de agentii stresori ,cutremure, inundaii, pierderea neateptat a bunurilor, mbolnvirea irecuperabila a unuia din membrii grupului familial etc.- a fost analizata prin prisma teoriei stresu$ui %ami$ia$ ,>c.5ubbin, 1;3;-. 6urr ,1;3#- prezint familia dintr o perspectiv dubl& reactor la stres i agent de %ocalizare a resurselor interioare pentru adaptare, com#atere -i dep,-ire a stresului . Se dezvolta, arata autorul, strategii de adaptare si aparare la stres cum ar fi& cresterea coeziunii intrafamiliale, cresterea tranzactiilor si legaturilor cu comunitatea. /" T!'ria ist'rista 9int!r1!n!rati'nala< are ca specific folosirea metodei longitudinale, metoda ce se concentreaza asupra microistoriei si genealogiei familiei. Arborele genealogic reprezinta instrumentul cu a'utorul caruia se pot elabora ipoteze privind comportamentul si atitudinile generatiilor mai tinere prin raportarea la ascendentii lor ,pe larg in +. 7lut, 2??.-.

CURSUL / ALEGEREA PARTE$ERULUI CO$>UGAL +" M'ti#a3ia al!1!rii in s'ci!tat!a traditi'nalaM%'d!rna Alegerea partenerului pentru casatorie este un moment cu implicatii deosebite pentru evolutia ulterioara a cuplului, fiind o premisa esentiala a implinirii con'ugale, a comuniunii bio psi(o sociale. Alegerea partenerului con'ugal difera de la o societate la alta, de la o cultura la alta. Vn cadrul societatilor traditionale, dominate de criterii economico sociale, normele instituionale sunt cele care reglementeaz functiile familiei, precum si formarea acesteia. Astfel, normele institutionale prescriu& cine se poate cstori sau cine trebuie sa se casatoreasca si cu cine ,E. 1oussel, 1;4;-2 sarcinile prinilor pentru realizarea unei cstorii avanta'oase a copiilor lor, din punct de vedere socio economic2 necesitatea i rolul unor intermediari ,petitori- pentru spri'inirea prinilor i tinerilor n adoptarea unei decizii maritale satisfacatoare2 centrarea pe sexualitatea de tip procreativ.

7n prezent sunt multe culturi n care apartenena la o cast, statutul economic, descendena etnic si rasial primeaz. 7n societatea modern,, actuala, dominata de criterii socio afective, specifica culturii europene, tinerii se cstoresc din cu totul alte motive. $amilia moderna aseaza pe primul plan valorile intimitatii, afectiunii si realizarii maritale, satisfactia sexuala, socializarea si educarea copiilor etc. 5opiii nu mai reprezinta scopul fundamental al familiei moderne, iar numarul in crestere al femeilor anga'ate profesional desfiinteaza argumentul economic in alegerea partenerului. Astfel, femeile si au sc(imbat radical expectatiile si ratiunile pentru casatorie asteapta iubire, implinire, prietenie, respect, putere decizionala, implicare profesionala si succes in cariera. Asadar, de la casatoriile aran'ate de parinti si rude s a trecut la casatoriile construite pe alegeri libere, personale. $amilia nucleara intemeiata pe sentimente pozitive este formula maritala cea mai dezirabila. WWW Ea intrebarea de ce se casatoresc<nu se casatoresc oamenii, >" C" C'l!%an ,1;44indica& a- compatibilitate sexual, b- teama de singurtate, c- nevoia de prieten ,companion-, d- sigurana financiar, e- fuga de restriciile parentale, f- dorina de a fi important pentru cineva. 1aiuni pentru care oamenii nu se cstoresc & a- precauie fa de modelul tradiional al familiei, b- nencredere n sexul opus, c- frica i c(iar refuzul de intimitate. WWW 7ntr o cercetare pe populaia romRneasc ,1;;.-, Oana Iu1ul!scu a identificat . tipuri de motivaii maritale& 1- dorina comuna de a si continua viaa ntr un mod satisfacator ,.1,.M-2 2- conformism social i familial ,#0,#M-2 #- depirea situaiei prezente ,0,?M-2 *- satisfacia actual ,#,?M-2

.- sigurana unui viitor ,#,?M-. %ste interesant diferena dintre sexe in motivatia pentru casatorie& astfel, brbaii n procent de .2,;M apreciaz ca determinant pentru decizia marital conformismul social, pe cand femeile il mentioneaza doar in proportie de 14,3M. 7n proportie apropiata, pe sexe, este ales motivul evadarii din situatia actuala nesatisfacatoare. 7n ceea ce priveste motivaia de meninere a cuplului, au fost mentionate& prezena copiilor, realizrile comune, obligaia, dorina comun de a i continua evoluia n sens pozitiv, teama de sc(imbare, starea de fericire prezent i sperana unor viitoare sc(imbri cu implicaii pozitive. Ii n acest caz sunt diferene semnificative pe sexe. Ea brbati, motivul realizrilor comune este susinut de 30,*M, n timp ce femeile doar 2.M l susin. Tri-'nas 7a0ariadis: intr un studiu intitulat F5ine pe cine educa emotionalG ,2?11, p. 0.-, publicat in lucrarea F5riza familieiG ,coord. de !imitra =outi si >aria !. DoAAinou- afirma ca alegerea partenerului presupune dorinte inconstiente prestabilite. F5eva ce este cunoscut din contactul parintilor si mai ales din contactul cu parintele de celalalt sex ne aduce alaturi de partenerul ales. +rapastiile ce s au mentinut sau le am inmagazinat din drama parinteasca se desc(id din nou, in legatura cu partenerul ales, si isi cer solutionarea. 5asatoria si cladirea familiei a'uta rescrierea legaturii cu parintii nostri. 1etrairea conditiilor din copilarie ofera ocazia indreptarii, imbunatatirii actiunilor sau, dimpotriva, a refacerii greselilorG. )" Crit!rii d! al!1!r! a part!n!rului c'n=u1al +entru a decide alegerea partenerului, persoana trebuie s i clarifice mai intai dorinele, s tie ce dorete de la cel/cea cu care intentioneaza s se cstoreasc. >" C" C'l!%an 9+;;*< ca s, po0i alege tre#uie s, -tii ce dore-ti. 7n acest sens, ar fi utila realizarea unei liste care sa cuprinda cateva aspecte ale potentialului partener ,L. Janderer si %. $abian, 1;3;-& 1. aspectul exterior ,nlime, oc(i, pr etc.2. trsturi de personalitate " umor, optimism, incredere etc. #. potenial economic " carier, moteniri *. credine i valori .. interese speciale i abilitati.

1aspunsurile s ar putea grupa in 2 categorii & a- tre#uie cuprinde aspecte la care nu putem tolera nici o abatere2 b- este #ine -i cuprinde aspecte, particulariti la care putem s renunm. P" Ilut ,2??., pp. 1?2 1?;- identifica mai multe criterii de alegere a partenerului con'ugal& varsta, statutul socioprofesional, rasa, etnie, religie. >aria'ele sunt, la scara statistica, puternic 0'%'1a%ic! " se casatoresc proportional mai mult intre ei cei de aceeasi etnie, clasa sociala, varsta etc. H!t!r'1a%ia: casatoriile intre personae cu statut socio demografic, cultural, educational, religios, etnic, rasial diferit, este statistic mai redusa. a) .arsta " in cultura euro americana, oamenii se casatoresc, in general, cu parteneri de aceeasi varsta sau de varsta apropiata. Ea nivel national, in 1omania anului 2???, varsta medie la prima casatorie era de 2#,0 la femei si 20,; la barbate, reprezentand valori foarte apropiate de media din tarile %uropei 5entrale si de %st, dar in continuare mai mici decat media din tarile 8niunii %uropene ,in 'ur de 2. de ani la femei si 24 de ani la barbati-. b) statutu$ so"io- ro%esio!a$ Homogamia socio profesionala trebuie inteleasa in sensul ca indivizii tind sa se grupeze marital intre ei in acord cu clasa, statutul socio profesional, gradul de scolaritate. S" C0!lc!a si A" C0!lc!a au constatat experimental ca alegerea partenerului pe baza criteriului profesional prezinta cel mai indicat indice de endogrupare. Homogamia opereaza nu numai pentru statutul socio profesional al partenerilor, ci si pentru cel al parintilor lor. ") rasa, et!ia si re$igia Homogamia este mult mai vizibila si mai pronuntata atunci cand este vorba de rasa si etnie ,ex.& in S8A, proportia casatoriilor intre persoane de culoare diferita este destul de rara-. Apartenenta religioasa este in mare masura asociata cu cea rasiala si etnica. %vreii si catolicii sunt mult mai intoleranti decat protestantii. !atele cercetarilor nu confirma o legatura simpla intre (omogamia religioasa si stabilitatea maria'ului. 5ele mai multe cercetri susin c alegerea partenerului se bazeaz pe o opera0ie de %iltrare, adic pe o selecie la nivelul mai multor criterii& proximitate, similaritate complementaritate, atracie personala, compatibilitate. ,riteriu$3%i$tru$ ro4imitatii

7n mediul rural, in comunitatile mai izolate, partenerii se aleg pe temeiul vecintii, apropierii. 7n mediul urban, partenerul este gasit la coal, printre colegi, la locul de munc ,*?M dintr un eantion de 14?? de persoane din +(iladep(ia, cercetat n 1;41 de >" EriAs'n se afl n aceast ultim situaie, iar 1#M, dup acelai psi(olog au crescut mpreun i s au cstorit dup ce au mplinit vRrsta permis2 ultimii au cea mai sczut rat de divor dintre toate categoriile-. 7n spri'inul acestor afirmatii, P" Ilut ,2??., pp. 1?; 11?- arata ca proximitatea spatiala are o mare valoare in inc(eierea unei casatorii, deoarece ea cumuleaza si alte criterii (omogamice& etnie, statut socioprofesional, religie, varsta. %a este intim asociata cu proximitatea si similaritatea culturala. ,riteriu$3%i$tru$ simi$aritate-"om $eme!taritate

)imilaritatea exprim proverbul Fcine se aseamana se adunG, din punct de vedere al varstei, rasei, religiei, clasei sociale, intereselor comune, valorilor, educatiei, studiilor, pe cand complementaritatea, exprima conceptia populara conform careia, Fcontrariile se atragG. Vnc din 1;?2, P!ars'n remarc similarit,0ile mor%ologice ca factor de alegere maritala& persoanele cu talie ridicat sau sczut se cstoresc ntre ele n procent mai mare decRt aleator2 la fel n privina formei, mrimii mainilor, culorii oc(ilor, parului, pigmentaiei pielii. $i!ls'n menioneaz cstoriile FasortativeG ntre persoane cu tulburri psi(ice, cu acelai tip de deficiene etc. Complementaritatea este fenomenul psi(o social opus, n care alegerea partenerului se bazeaz pe aprecierea n cellalt a elementelor pe care nu le posed alegtorul. R" Binc0: autorul teoriei nevoilor complementare ,1;.4, 1;03-, apreciaz c operm preferenial n baza unor patternuri de natur s ne asigure sigurana, confortul, ataamentul , ex.& respectuoii, timizii, supuii sunt atrai de persoanele dominatoare, puternice-. I" Mitr'-an 9+;*;< apreciaza ca alegerile si cstoriile bazate pe similaritate psi(ologic, marcate de tendina identificrii sunt supuse devitalizrii, uniformizrii, pe cand cele bazate pe complementaritate sunt cupluri desc(ise, evolutive, c(iar dac viaa lor este mai tumultoas. Aici, raportul dintre aria cognoscibil i aria incognoscibil, a surprizei, a misterului, a imprevizibilului, este mult mai mare decRt n cstoriile fondate pe similaritate. A" J!rcA'-- 9+;D,< a propus o integrare a similaritatii si complementaritatii in descrierea si explicarea alegerii partenerului. 7ntr o prima etapa, similaritatea de valori si atitudini actioneaza ca un filtru pentru a continua sau nu relatia " de pilda, daca se constata o disimilaritate

cu privire la valori si atitudini fata de familie, sunt foarte mari sanse ca drumul spre casnicie sa se intrerupa " pentru ca, mai tarziu, complementaritatea sa devina dominanta. ,riteriu$3%i$tru$ atra"8iei erso!a$e 9i a$ "om atibi$it78ii

Atractivitatea fizica este un factor important in selectiile noastre de iubire si casatorie, indiferent daca recunoastem sau nu acest lucru. Atracia pentru cellalt poate fi provocat de modaliti erotice de expresie comportamentala si de comunicare nonverbala& culoarea oc(ilor, privirea, conturul buzelor, gestica, intuirea dorinelor, ateptrilor celuilalt etc. !ar sunt si alti factori ce pot pune in plan secundar frumusetea fizica& inteligenta, caracterul, comportamentul ,Ofrumusetea sufleteascaG-. !e asemenea, este importanta compati#ilitatea emotionala in alegerea partenerului con'ugal. 5el care a teoretizat acest concept prin asa numitul Osindrom al dragostei romanticeG este B" G''d! 9+;/;< 9idealizarea celui iubit, conceptia de unul ,una- si numai unul ,una-, dragostea le invinge pe toate, lasarea in voia emotiilor personale-. !ragostea romantica este asociata cu dragostea la prima vedere. Fara dragoste 4romantica5, casatoria este goala, uscata ,+. 7lut, 2??., p. 1??-. Anc(etele transculturale arata ca in aprox. 44M dintre societatile din intreaga lume figureaza indicii ,cantece de dragoste, suferinte declarate etc.- ale dragostei romantice si pasionale ,%mber, %mber, 2??2-. 7n multe alte culturi, insa, casatoriile sunt aran'ate si in rare cazuri negocierile familiei sau ale clanului au in vedere perec(ea de indragostiti. 7nclusiv in %uropa, multa vreme, pana in perioada moderna, casatoria din dragoste era o exceptie ,A. =iddens, 2???-. ,o!"$u+ii5 5ontientizarea motivelor alegerii partenerului conduce la& ntrirea valoririzrii celuilalt, apariia unor noi trebuine de mai bun cunoatere i comunicare interpersonala, diminuarea tensiunii emoional cognitive.

CURSUL C ROLURILE CO$>UGAL(PARE$TALE" DISFU$CTII DE ROL +" C'nc!pt!l! d! ro$: ro$ "o!-uga$- are!ta$, se4-ro$ si ge!-ro$@ t!'rii asupra -'r%arii id!ntitatii s!.ual! Ro$u$ reprezint ansam#lul de conduite pe care societatea il a-teapt, de la un individ care ocup, o anumit, pozi0ie sau %unc0ie $ntr-un sistem.
+rimul care a prezentat sistematic notiunea de OrolG a fost G" H" M!ad ,1;#*-, care considera ca rolurile sociale se invata, iar invatarea acestora asigura functionarea colectivitatilor umane.

7n psi(osociologie, notiunea de ro$ so"ia$ este, adesea, pusa in legatura cu conceptul de status so"ia$, acesta din urma reprezentand pozitia ocupata de o persoana in societate, precum si drepturile si obligatiile ce deriva din aceea pozitie ,G" Allp'rt: 1;01-. Ro$u$ "o!-uga$- are!ta$ reprezint un ansam#lu de reac0ii, comportamente, atitudini, comunic,ri ver#ale<nonver#ale a-teptate reciproc de c,tre mem#rii %amiliei, orientate spre asigurarea, consolidarea si dezvoltarea relatiilor %amiliale.
/x. Vntr o familie din ara noastr este de ateptat ca tatl s plece dimineata la locul unde presteaz o anumit profesiune, s asigure securitatea familiei, s disciplineze copiii i s le orienteze pregtirea colar, s se ocupe de timpul liber al familiei, s susin n diferite moduri preocuprile mamei ,vezi familia traditionala-.

M" $!Ic'%5: studiind rolurile mamei, distinge& conduite impuse sau prescrise, eseniale ,(rnirea copiilor-, conduite permise sau indiferente ,a spune poveti-, conduite interzise, valabile si pentru tata ,incestul-.

1olurile con'ugal parentale se preiau prin imitatia modelelor de rol din familia de provenienta. !e obicei, soia preia si imita, mai mult sau mai putin constient, conduite de rol practicate de mama sa, le interiorizeaz si le selecteaz n funcie de specificul personalitii sale. Similar, soul va reproduce mai ales conduite, atitudini, modaliti relaionale preluate din modelul de rol con'ugal parental al tatlui su ,7. >itrofan,1;4;, pp. 4. 40-. +racticarea rolului con'ugal i, ulterior, a rolului parental, nu este uoar, ridic destule tensiuni, mai ales n societatea contemporana, marcata de o #ulversare a rolurilor, o perceptie am#igua a acestora si o negociere continua a drepturilor si o#ligatiilor masculine si %eminine ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 2??2, p. 2#0-.
Se consider c n perioada ? . ani de la cstorie intr n 'oc nu atRt personalitile celor doi parteneri, cRt adeziunea lor fa de modelele preluate din familiile de provenien. !e aceea sunt frecvente comparaiile, transferurile, frustraiile exprimate n formule de tipul On familia mea mama niciodat nu a trebuit s fac...G, sau Ola noi tata era cel care s a ocupat tot timpul de....G. !ac se persevereaz excesiv n apel la modelul de rol din familia de apartenen, se poate a'unge usor la disonan cognitiv afectiv, la conflict si, in ultima instanta, la disolutie maritala. Ti5!riu Mirc!a ,1;;*, pp. 20 #3- precizeaz c, n funcie de felul cum se realizeaz asimilarea/ndeplinirea rolurilor con'ugal parentale, se disting E tipuri de structuri psihologice 4tipuri de indivizi5& 1. Dis%oricul ,dis%oria - tulburare a dispoziiei manifestat printr o stare de tristee i fric, nsoit uneori de iritabilitate extrem si de agresivitate5 2. #. realizarea rolurilor con'ugal parentale sta sub semnul inconsecvenei, al nesiguranei, al abandonului temporar din viaa familial. !nxiosul " este dominat de dorina de a fi perfect. !nancastul ,anancastic - stare in care cineva se simte fortat sa gandeasca, sa actioneze sau sa simta impotriva vointei sale2 acest sentiment insoteste indeosebi oboselile, compulsiile si fobiile- este o personalitate (iperexact care se identific excesiv cu rolul, este conformism ritualic2 afectivitate foarte redus. *. .. Psihastenul adopt mai multe roluri pe care le abadoneaz rRnd pe rRnd, ntrucRt este mcinat de nencredere, de lips de coeren, de unitate2 apar manifestri duplicitare. !paticul lipsit de energie, nu se implic n rol pentru partener, ci mai ales pentru imaginea pe care i a construit o el despre acesta2 practic, rolul rmRne o perspectiv, o Ofata morganaG, fa de care nu a'unge s se apropie, dei n sinea sa dorete acest lucru. 0. /xplozivul rolul con'ugal parental se deruleaz ntr un climat de nelinite, dominare, agresivitate, for, reacii neprevzute de ctre ceilali. %ste refuzat, ocolit, evitat de familie, ceea ce de fapt i accenteuaz reactivitatea i dorina de a se impune prin for. 3. >istrionicul 4comportament teatral i excesiv, observat n isterie- nu isi asum rolul, vrea s par mai mult decRt este, se iubete pe sine, nu are desc(idere fa de ceilali. 1olul i l creeaz i exerseaz dominat de ordine excesiv,

dup unele repere pe care le consider a fi apreciate ca bune de ctre ceilali, ntruct este animat de dorina evidenierii. 4. Paranoicul refuz dialogul, sugestiile, impune categoric rolul. %ste convins c este infailibil. Are o structur rigid, egoist i rolul se asimileaz n aceti parametri.

Adl!r: examinand relatia dintre rol si personalitate, vorbeste despre rolul prescris ,rolul dat social-, rolul perceput ,cum isi imagineaza fiecare individ rolul cerut de societate-, rolul asumat ,rolul perceput la care se adauga componenta evaluativ afectiva- si rolul per%ormat ,rolul efectiv 'ucat-. Se4-ro$u$ semnifica acele comportamente determinate de sexul #iologic ,e'aculare, erectie, ciclu menstrual-. Ge!-ro$u$ semnifica expecta0iile societ,0ii privind comportamentele masculine sau %eminine ,ex.& a fi insarcinata este un sex rol feminin, dar a creste copiii este un gen rol,Ric0%'nd(A55r'tt: 1;;2-. I#e!titatea se4ua$a 3 #e ge! ,masc./fem.- este determinata genetic ,cromozomii NY masculin si NN feminin- si (ormonal ,testosteron, barbati, estrogen si progesteron, femei-, dar si social, printr un proces de socializare sexuala, particularizat de la individ la individ. Identitatea sexuala este o componenta structurala, atat a /ului corporal, cat si a /ului psihologic, %acand parte din constiinta de sine si avand o determinare sociala importanta ,7. >itrofan, 1;;4, p. 2?1-.
!upa max. 1* zile de la nastere, daca exista dubii, in conformitate cu aparenta si conformatia organelor genitale, se declara sexul legal ,baiat/fata- al copilului, care se inscrie in certificatul de nastere. 8neori natura comite erori2 9arbati cu formula cromozomiala incluzand un N suplimentar ,NNY- ceea ce le confera o infatisare feminina, testicole de volum redus, incapabile de a produce sperma2 $emei cu formula cromozomiala lipsita de un cromozon N, ceea ce determina absenta ovarelor si o redusa dezvoltare a organelor sexuale externe. %le sunt din punct de vedere genetic doar partial femei2 Hermafroditii, in cazul carora apare imposibilitatea determinarii cu precizie a sexului2 sexul se distinge abia dupa primele # luni ale evolutiei postnatale.

!iferentele cromozomiale si (ormonale influenteaza fondul genetic care determina masculinitatea si feminitatea.
8n experiment de manipulare (ormonala realizat pe sobolani ,s au in'ectat (ormoni specifici sexului opusarata dezvoltarea unor comportamente specifice sexului opus. >odificari de comportament s au observat si la persoanele care din diferite motive au dezvoltat stari (ormonale anormale. !e ex., daca o femeie insarcinata primeste in'ectii cu (ormoni, din ratiuni medicale, risca nasterea unor copii cu malformatii ale organelor genitale.

7dentitatea %ului sexual, corporal, incepe sa se contureze dupa varsta de 2 ani, cand copilul isi recunoaste sexul ,baiat/fetita-, dar constiinta adevaratei identitati sexuale se realizeaza la pubertate, cand este de'a realizat suportul neuro endocrin metabolic. Aceasta genereaza baza pentru manifestarea propriilor pulsiuni si experiente. $oarte multe teorii arata ca %actorii educationali, psiho-sociali si culturali remodeleaza si clari%ica in perioada adolescentei identitatea si orientarea sexuala. Teoria i!.atarii so"ia$e 'So"ia$ $ear!i!g t*eor6) arata rolul deosebit de important al familiei, al parintilor, al educatorilor, ca modele in dezvoltarea personalitatii copilului, a identitatii sexuale, a atitudinilor si comportamentelor specifice de gen rol. 5onform acestei teorii, copiii se identifica cu parintele de acelasi sex si sunt incura'ati de catre acesta. !e ex., baietii vor primi aprobare pentru comportamentul agresiv, in timp ce fetele vor fi penalizate pentru acelasi comportament ,$agot, 1;34, apud 9irc(, 1;44-. Aceasta teorie suporta anumite critici. Cu intotdeauna copiii imita adultii de acelasi sex. 5u toate ca parintii isi trateaza copiii intrucatva diferit ,baietii fata de fetite-, diferenta nu este semnificativa. >ulti parinti cred ca nu este rau ca baietii sa se 'oace cu papusi sau fetitele sa se 'oace cu masinute. !e pilda, aderarea la sex rolurile traditionale pare a se micsora in clasa mi'locie si este strans corelata cu nivelul de educatie. 5u cat este mai inalt nivelul de educatie al parintilor, cu atat i se permite fetei, spre ex., sa participe la activitati specific masculine. Teoria #e+.o$tarii "og!iti.e ',og!iti.e #e.e$o me!ta$ t*eor6) ,Ea)rence Do(lberg, 1;00- arata ca cel mai important factor in formarea identitatii de gen este dezvoltarea cognitiva a copilului. %tic(eta atribuita de ObaiatG sau OfataG conduce la perceptia copilului despre sine ca masculin sau feminin. !e asemenea, se considera ca deosebirile de comportament intre copiii de sex opus survin dupa constientizarea permanentei sexului<constanta genului ,c(iar daca se imbraca cu (aine specifice sexului opus- ,* . ani-. @otusi, deseori copiii se comporta intr o maniera adecvata sexului propriu, prin invatare sociala, inainte de a putea constientiza permanenta sexului. Ge!#er S"*ema T*eor6 ,S. 9em, 1;4#- contine elemente atat din teoria dezvoltarii cognitive, cat si din cea a invatarii sociale2 se bazeaza pe conceptul de gender-schema ,sc(ema de gen-, inteles ca model de comportament organizat mental / categorie cognitiva ce a'uta copilul sa stoc(eze si sa ordoneze informatii. Astfel, copiii extrag din mediul incon'urator definitii

stereotipe ale masculinitatii si feminitatii, le incorporeaza in sc(eme de gen >/$ si, in functie de acestea, isi directioneaza propriile comportamente. S. 9em susine, de asemenea, c atat caracteristicile masculine cat i cele feminine se pot dezvolta la acelai individ ,ex.& o persoan poate manifesta impulsivitate, specifica masculinitii, dar i sensibilitate fa de ceilali, specifica feminitii-. 5ei care posed caracteristici pentru ambele sexe au fost denumii a!#rogi!i.
S au realizat cercetarile care au urmrit sa identifice dac androginii sunt mai sntoi i dac au o mai bun adaptare. S au obinut scoruri mai mari decRt la cei care prezint o strict masculinitate sau feminitate.

)" St!r!'tipii d! 1!n(r'l %xpectatiile culturale asociate cu genul sunt exprimate sub forma stereoti uri$or #e ge!ro$& Acestea, in funcie de ras, naionalitate, grup etnic au o mare for asupra oamenilor. Sunt credine puternic nrdcinate n tiparele culturale privind caracteristicile psi(o comportamentale ale brbailor i femeilor.
Sp!nc! i colab. ,1;3.- au investigat acest aspect cu a'utorul unui instrument, O5(estionarul atributelor personaleG aplicat pe eantioane mari de studeni. +rincipalele caracteristici atribuite b/f au fost& 6r5a3i 7ndependent !orin de impunere Agresiv !ominant +refer matematica i tiina Aptitudini mecanice F!%!i %motiva 5ald 5reativ %xcitabil Sensibila Cevoia de aprobare

1eprezentrile stereotipe de gen scot n eviden deosebiri semnificative intre barbati si femei, atRt n privina capacitilor intelectuale cRt i a trsturilor psi(o comportamentale& Stereotipurile de gen aduc inconveniente, mai ales femeilor, in plan domestic / casnico gospodaresc, unde lucreaz mult mai mult n comparaie cu brbaii, n viaa public si profesionala mai puine funcii de decizie, roluri, bani etc. 7n aproape fiecare cultura, rolurile si pozitiile sociale detinute de barbati sunt considerate mai valoroase decat cele detinute de femei. Asadar, ceea ce indivizii dintr o anumita cultura asteapta din partea unui barbat sau femei, de la un tata sau de la o mama, se confunda, in mare masura, cu stereotipiile de gen, care, de multe ori se dovedesc a fi afirmatii false, dar care la nivelul constiintei comune circula cu valoare de adevar.

P" Ilut ,1;;.- formuleaza cateva concluzii pe baza unor cercetari de specialitate cu privire la validitatea stereotipurilor de gen& a- nu s au inregistrat diferente semnificative intre sexe in 7.Z si creativitate2 datele de laborator nu arata multe diferente nici intre trasaturile de personalitate, cum ar fi& dependenta, ascultarea, inclinatia de a i a'uta pe ceilalti2 b- cele mai multe caracteristici de personalitate atribuite prin stereotipuri sunt induse prin mecanisme psi(osociale.
5ercetarile lui M'n!O si En0ard ,1;32- au aratat ca, in cazul (ermafroditilor, unde unii dintre indicatorii de sex ,de ex., organele genitale externe- sunt biologic neconcludenti, acestia se dezvolta ca baieti sau fete in functie de sexul care le a fost desemnat inainte de a implini 14 luni. 6data ce i a fost atribuit un anumit gen ,masculin sau feminin- si a fost educat in acord cu cerintele legate de el, individul a devenit ceea ce a fost OprogramatG sa fie.

c- stereotipurile de gen au serioase consecinte directe si indirecte asupra vietii de cuplu& ignorarea de catre partener a nevoilor personale de dezvoltare a partenerei si impunerea unui stil de viata traditional2 afectarea comunicarii intrafamiliale2 perpetuarea dificultatilor de afirmare a femeii in plan profesional, dar si in plan relational etc. ?" Dis-unctii d! r'l !in perspectiva indeplinirii rolurilor, se disting& 1. familii in care rolurile con'ugal parentale sunt asumate corespunzator2 2. familii in care rolurile con'ugale sunt realizate partial si nesatisfacator, pe fondul unor stari de tensiune si indiferenta. 7n aceste familii, relationarea interpersonala este deficitara si disfunctionala, antrenand conflicte si/sau manifestari violente ale caror efecte se resimt in viata sociala si profesionala a partenerilor ,>. :oinea, 1;;#, p. *?-. I" Mitr'-an ,1;4;, pp. ;1 113- realizeaza o cercetare asupra distorsiunilor de rol con'ugal pe un set de 12# de cupluri, in urma careia a rezultat o tipologie a #is%u!"tii$or g$oba$e si a #is%u!"tii$or s e"i%i"e& Dis%u!"tii g$oba$e5

+" A#o tarea si e4er"itarea i!a#e".ata a ro$u$ui s e"i%i" se4u$ui5 a5 dilatarea, exagerarea < diminuarea rolului masculin < %eminin este generat de tendina unuia dintre parteneri de a considera c rolul su este cel mai important pentru viaa familiei ,ex.& soul tiran, dominator, suportat uneori de sotia marcata de ambiguiti, ne(otrRre, dependen decizional, cu unele tendine masoc(iste-.

7ncomod este i (ipertrofierea rolului matern care recurge la conduite duplicitare, de acoperire a greelilor, (iperprotecie privind ndeplinirea unor ndatoriri igienico sanitare, colare ale copilului ,mama ntocmete referatele colare-. #5 inversarea rolurilor speci%ice sexelor sau 6travestiul: psihosocial marital vieii de cuplu, cRt mai ales asupra evoluiei personalitii copiilor. c5 desincronizarea rolului de sex in diada conjugala. +artenerii, desi isi asuma corespunzator rolul de sex, nu si l exercita oportun conform asteptarilor. $ormula acestor cupluri ar fi& Odesi esti, poti si stii sa fii si sa faci ceea ce vreau, nu esti si nu te manifesti atunci cand imi este necesar, atunci cand trebuieG. Sunt persoane care amana, care actioneaza de obicei prea tarziu sau prea repede, care tensioneaza partenerul prin lentoare/precipitare. !ecid impreuna abia cand unul dintre ei a'unge la Oepuizare psi(icaG prin asteptarea opiniei celuilalt. 1eprosul este maniera comunicationala cel mai frecvent intalnita in astfel de cupluri. 0& A#o tarea si e4er"itarea i!"om $eta a ro$u$ui "o!-uga$ a5 )emic,snicia - caracterizata de partialitate si evaziune psi(osociala2 unul dintre soi se implic doar parial in viata de familie, pentru c n paralel dezvolt relaii extracon'ugale, refuz s exercite o parte din ndatoririle de rol revenite. +oate lua forma exercitrii n comun a mena'ului, a administrrii bugetului, dar cu exercitarea autonom a funciei sexual afective de ctre unul sau de ctre ambii parteneri ntr un cadru de infidelitate con'ugal unilateral sau bilateral2 o alt variant se consum pe desfurarea n comun a vieii sexual afective dar pe exercitarea redus a funciilor administrativ organizatorice de ctre so ,de obicei- si pe realizarea autonom a funciei de loisir tot de ctre so, femeia neavRnd acces la grupul de prieteni, la programul personal al acestuia ,vezi 5ursul #-. #5 Cuplurile imatur-dependente sau Ocupluri copilG tutelate de prini, de socri. Eocuind mpreun cu acetia, apar fenomene de reticen, in(ibiie, nemulumire, dei a'utorul celor vRrstnici poate fi substanial. O5uplul copilG este impiedicat, practic, in autodezvoltarea sa ca entitate independenta, ca unitate de decizie si actiune. 1& A#o tarea si e4er"itarea i!aute!ti"a a ro$u$ui "o!-uga$ Pseudocasnicia sau 6vietile paralele: + forma de manifestare cea mai grava a psi(osociopatologiei maritale, consta in adoptarea si exercitarea inautentica ,falsa, aparenta- a rolului con'ugal parental. !aca in celelalte tipuri de disfunctii sentimentul iubirii persista in rolul femeii este preluat de brbat i invers2 aceasta substitutie are efecte distructive atat la nivelul

forme dramatice, ambivalente, imature, in pseudocasnicie nu este vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei economice si sociale ,vezi 5ursul #-. Dis-unctii sp!ci-ic! al! r'lului c'n=u1al

/& Dis%u!"8ii a$e "om ortame!tu$ui se4ua$& frigiditate ,0; femei din 12#-, e'aculare precoce ,*3 barbati din 12#-, impotenta psi(ogena ,3 cazuri din 12#-2 e'aculare tardiva si ane'aculare ,; cazuri din 12#-, fie datorit unor factori organici, morfologici, fie unor defecte interacionale n cuplu. 5omunicarea verbal i nonverbal sincer, cu ncrctur emoional reprezint c(eia psi(ologic a unei sexualiti tonice, sntoase, ec(ilibrate. 0& Dis%u!"tii a$e "om ortame!tu$ui eroti"& absenta comunicarii erotice si senzitive in general si in special in preludiu, pe parcursul actului si in postludiu ,0# de cazuri din 12#-, dar si in afara actului sexual2 lipsa de imaginatie si spontaneitate in exprimarea tandretei, a sentimentelor si emotiilor, pudoarea, in(ibitia, absenta initiativei sexuale2 educatie sexuala deficitara2 conduita erotica anxioasa, rigida.

CURSUL D STILURI MARITALE" STILURI PARE$TALE +" Stiluri M tip'l'1ii %arital! 7n functie de anumite criterii general definitorii ale vietii de familie& coeziune, stabilitate, tensiune, conflictualitate, capacitate de adaptare, integrare si dezvoltare, climat socio afectiv se pot identifica diferite sti$uri 3 ti o$ogii marita$e.
!e exemplu, F" JunA!l 9+;,D< formuleaza urmatoarea tipologie maritala ,apud 7. >itrofan, 1;4;-& tipul casniciei %urtunoase " oscilatii afective, consum psi(o emotional, tensiune crescuta, frustrari2 aceste cupluri nu au OfortaG sa sc(imbe cursul casniciei in sens pozitiv sau negativ2 tipul casniciei molatice " supraaprecieri si cedari menite sa evite crizele dar, practic, pastrand distanta afectiv cognitiva intre parteneri2 unitatea cuplului este iluzorie2 fiecare partener Otrece greutatile vietii pe umerii celuilalt, fara a le purta raspundereaG2 tipul casniciei dure " comportament relational rigid2 comunicarea este redusa2 partenerii se percep si se valorizeaza ca potentiali Oagresori la integritatea celuilaltG, ceea ce ascunde fragilitate interioara si frica de anga'are in parteneriat, cu riscul unei modificari a propriei personalitati2 partenerii sunt impotriva duiosiei si intimitatii, se cunosc foarte putin, casnicia devenind OarenaG in care cercul razbunarilor reciproce se repeta la infinit. 6 tipologie mai completa o realizeaza I" F" Cu5!r 9+;C/: +;D+< tipul casniciei celor o#isnuiti cu con%lictele " se remarca frecventa conflictelor, rareori ascunse copiilor, dar putin exteriorizate fata de prieteni, rude, vecini2 conflictul este oricand potential si atmosfera de

tensiune prezenta2 pare sa functioneze regula dupa care nici un conflict nu trebuie rezolvat cu adevarat2 cuplul a'unge rar la disolutie, dupa trecerea crizei totul reintrand in normal2 tipul casniciei devitalizate " relatiile de armonie, comunicare si iubire se devitalizeaza treptat, a'ungand sa contrasteze sensibil cu imaginea primilor ani2 partenerii petrec mai putin timp impreuna, relatiile sexuale sunt mai putin satisfacatoare, interesele si activitatile sunt mai putin impartite2 ii mai leaga inca interesul comun pentru cresterea si educarea copiilor, pentru evolutia profesionala a celuilalt2 perec(ea devine apatica, fara viata, Oun vid durerosG, cu o stare de tensiune latenta2 rareori se a'unge la disolutie, ambii parteneri complacandu se intr o atmosfera de indiferenta2 tipul casniciei pasiv-cordiale 4#inevoitoare5 " are multe puncte comune cu tipul casniciei devitalizate, cu deosebirea ca pasivitatea caracterizeaza de la inceput relatia2 lipseste tensiunea si conflictualitatea, desi unii admit un reziduum de resentimente si frustrari subtile2 anga'area intr o astfel de relatie se face, de cele mai multe ori, deliberat& persoane ale caror interese vizeaza altceva decat parteneritatea ,barbati dedicati carierei, femei dedicate copiilor lor-, care fie ca nu vor, fie ca nu pot sa investeasca emotional in relatie2 tipul casniciei vitale " relatie empatica2 prezenta partenerului este indispensabila, satisfactia partenerilor este de a trai unul prin celalalt, nesimtind ca si pierd in felul acesta identitatea proprie2 in anumite situatii ei pot aparea in pozitii de rivalitate/competivitate, conflictualitate c(iar, dar numai cand apar dezacorduri pe probleme importante pentru ei si relatia lor2 tipul casniciei totale " asemanator relatiei vitale, cu deosebirea ca toate problemele importante ale vietii sunt impartite2 exista putine zone de tensiune, iar diferentele de opinie se rezolva uneori prin compromis, alteori prin cedarea unuia sau altuia dintre soti, problema principala nefiind Ocine are dreptateG, ci Ocum poate fi rezolvata mai bine problema fara a strica relatiaG.

7nfidelitatea con'ugala poate aparea in toate tipurile de relatie maritala, cu exceptia relatiei totale, poate, dar cauzele care o produc sunt diferite& la cei obisnuiti cu conflictele, infidelitatea este o cale de manifestare a atitudinii oscilante fata de partener, ca simbol al resentimentului fata de acesta, pe cand la pasivii cordiali, infidelitatea este tipica, in special la barbatul de varsta mi'locie2 mai rara la devitalizati si vitali. !ivortul si separarea apar la toate cele cinci tipuri, dar motivele sunt variabile ,cf. 7. >itrofan, 1;4;, pp. .# .*-.
Slu4Ai si 6!a#in elaboreaza o alta tipologie, cuprinzand sapte configuratii de intercomunicare maritala, din care deduc patru grade posibile ale satisfactiei/insatisfactiei in cuplu ,cf. 7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, pp. 1;. 1;0-& diade bazate pe si%!tri! sta5ila: in cadrul carora ambii parteneri realizeaza un ec(ilibru intre dorinta de a domina si de a se supune2 acest tip de diade induce satisfactie maritala stabila2

diade bazate pe c'%pl!%!ntaritat! sta5ila: in care comunicarile dintre parteneri concura la definirea unuia dintre ei ca dominant si a celuilalt ca supus2 acest tip de relatie induce satisfactie maritala stabila2 diade bazate pe c'%p!titi! si%!trica 'ri!ntata spr! d'%inar!: in care ambii parteneri doresc, in aceeasi masura, sa domine in viata de cuplu2 acest tip de diada induce satisfactie maritala instabila2 diade bazate pe c'%p!titi! si%!trica 'ri!ntata spr! supun!r!: in care ambii parteneri doresc, in aceeasi masura, sa lase pe seama pe celuilalt deciziile ce privesc viata de cuplu2 si acest tip de relatie induce satisfactie maritala instabila2

diade bazate pe c'%p!titi! asi%!trica 'ri!ntata spr! d'%inar!: in care ambii parteneri doresc, in masuri diferite, sa domine in relatia con'ugala2 acest tip de diade induce insatisfactie maritala instabila2 diade bazate pe c'%p!titi! asi%!trica 'ri!ntata spr! supun!r!: in care ambii parteneri doresc, in masuri diferite, sa fie dominati in viata de cuplu2 si acest tip de diade induce insatisfactie maritala instabila2

diad! -luctuant!: in cadrul carora comunicarile dintre parteneri doresc, in masuri diferite, sa fie dominati in viata de cuplu2 acest tip de diada induce insatisfactie maritala stabila.

7n functie de natura relatiilor dintre soti, L" R'uss!l 9+;*;< a identificat trei tipuri de familie ,apud. 7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4-& %ami$ia %u+io!a$a G sotii considera ca uniunea lor este autentica doar atata timp cat au capacitatea reciproca de a se sustine unul pe celalalt prin empatie si anticipare relationala2 are risc crescut de ruptura, insa recasatorirea ,intr o alta formula- este putin probabila2 %ami$ia ="$ub> - in care sotii sunt mai realisti deoarece isi respecta independenta si isi fondeaza uniunea pe ratiune, care capata forma unei compatibilitati bazate pe teoria cost/beneficiu2 isi recunosc autonomia si puterea, inclusiv cea de a rupe relatia daca li se pare deficitara2 %ami$ia =istorie> caracterizata prin solidaritate fondata pe amintirea vie a unui trecut fericit si pe speranta unui viitor mai bun2 fidelitatea si increderea reciproca dau sens acestui tip de familie2 copiii fac parte din proiectele de viitor.

NOTA& Aceste stiluri de viata familiala, desi au tendinta de stabilitate in timp, pot suferi modificari, un cuplu putand sa si modifice stilul marital de mai multe ori in cadrul casatoriei. @ipologia maritala defineste in primul rand relatia si nu personalitatile sotilor, o aceeasi persoana putand sa se manifeste intr o anumita relatie ca fiind vitala, iar in alta ca pasiv cordiala2 este posibil ca o persoana sa treaca intr o relatie devitalizata sau pasiv cordiala cu propriul partener, anga'andu se intr o relatie vitala extracon'ugala sau sa si exprime OvitalitateaG in profesie.

)" Par!ntalitat!" Stiluri par!ntal!" C'%p!t!nt! si r!sp'nsa5ilitati par!ntal! 7n orice societate familia constituie factorul primordial al formarii si socializarii copilului, este cadrul fundamental in interiorul caruia sunt satisfacute nevoile sale bio psi(o sociale si spirituale. >ediul familial este determinat de conditiile economice, materiale, de nivelul cultural si comportamental, de nivelul de integrare sociala care isi pune amprenta pe existenta si $actorii care descriu atmosfera familiala in care se dezvolta un copil& nivelul de apropiere si intelegere intre parinti2 modul in care este perceput copilul2 modul de exprimare a acordului/dezacordului in diferite probleme2 modul in care este ascultata opinia copilului2 comportamente si valori acceptate, sanctiuni utilizate2 modul de manifestare a autoritatii parentale etc.
Nota5 +entru identificarea caracteristicilor mediului familial, se poate utiliza ca instrument KC0!sti'narul adr!sat parintil'rL ,!nexa ?-, iar consilierul, testul proiectiv KFa%iliaL: aplicat copiilor, numai daca are acreditare in utilizarea lui de la 5olegiul +si(ologilor.

dezvoltarea copilului.

7n diversitatea familiilor, din punct de vedere al structurii si functionalitatii, se pot identifica variatii in privinta urmatorilor indicatori ,MECT: KC'nsili!r!a in 1radinita"""start p!ntru #iataL: )EE*: pp" ,E(,+< Oaut'ritat!& %amilii autoritare, care dezvolta initiativele copilului, fermitatea in actiune, curiozitatea epistemica, spiritul obiectiv de autoevaluare2 %amilii reprimatoare, care nu incura'eaza spiritul de independenta al copilului, ii restrictioneaza actiunile, il impiedica sa se autoevalueze obiectiv, sa si formeze o imagine de sine, o constiinta de sine adecvata. Int!1rar!a s'ciala %amilii integrate social ,...-2 %amilii la limita integrarii ,nesigure, inc(istate...-. Acti#Mpasi#& %amilii active care au ca principiu autoafirmarea, depasirea dificultatilor, care incura'eaza copiii la dinamism, motivatie a invatarii si muncii, a increderii in sine2 %amilii pasive, care sunt indiferente, genereaza sentimentul de esec, de neincredere in fortele proprii, descura'are.

C'%pl!titudin!Minc'%pl!titudin!

familii in care parintii formeaza Omiezul

familieiG, familii in care unul dintre membrii familiei lipseste definitiv sau temporar ,deces, divort, separare-, %amilii reconstituite, familii in care bunicii sau alte persoane isi fac prezenta, prin influenta asupra copilului. Ac'rdMd!4ac'rd c'n=u1al generat de situatii precum& adoptia unui copil de parinti mai varstnici, familii reconstituite din familii divortate cu copii rezultati din casatorii anterioare, implicarea in exercitarea rolurilor parentale si a altor adulti ,bunici, matusi, unc(i-, prezenta mai multor copii si constituirea grupurilor fraterne cu interese diferite, conflicte intre frati, pozitia copilului pe scara varstei, copilul unic si atitudini contrare ale parintilor fata de el. Ast!ptaril! -ata d! c'pil& %amilii cu asteptari exagerate care favorizeaza esecurile scolare, provoaca Ointoxicatii intelectualeG, care genereaza irascibilitate si agresivitate in raport cu sarcinile de invatare2 %amilii care au cerinte o#iective in raport cu particularitatile individuale ale copilului, il motiveaza, il apreciaza si il sustin in activitatile pe care le desfasoara, fara sa ridice la rang de catastrofa nereusitele copilului si %amilii care su#apreciaza competentele copilului, nu acorda atentie disponibilitatilor lui, nu l incura'eaza si valorizeazaG. Parentalitatea, comportamentul parental, este un produs al socializarii si internalizarii 9Ralp0 LaR'sa< ,apud 9igner, Berr< B., OAn introduction to parentingG, 1;;., p. 11-. 7n perioada copilariei timpurii, socializarea are un puternic caracter matern, asociat intr o anumita masura, cu influenta intensa a tatalui. >ama reprezinta primul model pentru copil. +rin imitatie, copilul preia diferite atitudini si comportamente sociale, convingeri si mentalitati , E" Stancul!scu: )EE): pp. 1?. 1?3-. Sti$uri$e are!ta$e exprima modalitati de relationare cu copiii, in vederea formarii si dezvoltarii personalitatii acestora. >a'oritatatea autorilor, combinand controlul parental si suportul parental, identifica urmatarele sti$uri 'mo#a$itati) #e a"tiu!e are!ta$a& stilul permisiv, stilul autoritar, stilul democratic ,ec(ilibrat-, stilul negli'ent ,de respingere-, stilul autoritarist. Sti$u$ ermisi. G prezinta un nivel scazut al controlului parental& copilului ii sunt impuse putine norme de conduita si putine responsabilitati2 parintii acorda independenta si libertate copilului, manifesta dragoste ridicata, dar limite scazute2

parintii sunt inconsecventi ,ex& ora de culcare este 2?, intr o zi si 22, intr o alta zi-2 se utilizeaza explicatia si negocierea pentru a obtine acordul copilului2 parintele permisiv nu este abuziv sau ineficient, dar datorita inconsecventei, modul sau de abordare nu este eficient pe termen lung " copilul invata sa si manipuleze parintele, iar parintele confunda agresivitatea copilului cu afirmarea sa2 parintii nu se valorizeaza suficient. Sti$u$ autoritar G parintii stabilesc limite si isi controleaza copiii, dar intr un mod iubitor si afectuos ,ex& Ostii ca n ar fi trebuit sa faci asta...G-2 stabilesc principii si reguli de conduita morala2 transmit valori precum& munca, autoritate, disciplina, ordine, traditie, bine, iubire etc. Sti$u$ #emo"rati" 'e"*i$ibrat) G este bazat pe conceptele democratice de OegalitateG si OincredereG " parintii si copiii sunt egali in termenii nevoii de demnitate si valorizare, responsabilitate si luare a deciziei2 parintii manifesta iubire, dar si limite inalte, asteptari, dar nu cereri2 parintii incura'eaza, explica, comunica, colaboreaza cu copilul intr un mod bland, afectuos, empatic. 5redinte parentale specifice& Onu este acceptata blamarea copiluluiG2 Ocopiii au nevoie de incura'areG2 Ocopiii trebuie sa invete sa rezolve problemeG. 1egula de aur& Osa i tratezi pe altii asa cum ai fi vrut sa te trateze pe tineG. Sti$ !eg$i-e!t '#e res i!gere) G este considerat un stil OindiferentG, datorita lipsei de comunicare, de control si implicare emotionala in viata copilului2 parintii prezinta dragoste si limte scazute2 negli'area copilului este un fenomen specific parintilor imaturi, bolnavi psi(ic, dependenti, dominatori, agresivi, instabili. Sti$ are!ta$ autoritarist 'abu+i.< G limite inalte si dragoste scazuta, cel putin manifest2 sunt valorizate supunerea si respectul cu orice pret2 parintii nu isi incura'eaza copiii spre rezolvarea problemelor2 regulile si treburile casnice nu se negociaza2 disciplina este confundata cu pedeapsa ,fizica, de cele mai multe ori-2 lipseste comunicarea autentica si se dezvolta relatii anxiogene ,teama, furie, evitare-2 sentimentul propriei valori si a stimei fata de sine sufera puternic " copilul se simte nemerituos si inadaptat.

5limatul educativ din familie se organizeaza, asadar, in 'urul a doua axe& axa autoritateli#ertate sau constrangere-permisivitate si axa dragoste-ostilitate < atasament-respingere ,%lisabeta Stanculescu, 1;;3-.
+e baza cercetarilor clinice, C" Enac0!scu 9)EE/< distinge mai multe tipuri parentale& a5 tata agresiv, violent, autoritar, intolerant #5 tata #land, cald, prietenos c5 tata anxios, depresiv, inchis, de%etist d5 tata iu#itor, simpatic >ama este centrul experientelor copilului pe plan fiziologic, psi(o afectiv, intelectual2 relatia dintre mama si copil se realizeaza prin voce, (rana, miros, vedere, satisfactie, 'oc, securitate etc. &ipologii2 a- Omama captivaG " egoism, caracter imperios, vigilent2 b- Omama abuzivaG " nu poate desprinde dragostea materna de propria persoana2 c- Omama nesecurizantaG " cea care priveste copilul ca pe un mi'loc2 d- Omama intelectualaG " ordine, corectitudine, gri'a pentru ec(ilibrul alimentar si igienic2 e- Omama copiilor infirmiG " (ipergri'ulie, scrupuloasa, agresiva uneori.

Atitudinile materne nocive pot declansa aparitia unei largi game de boli la copil pe plan somatic, psi(ic, psi(o somatic. 7n raport cu tatal, mama are un efect mult mai direct, mai important si imediat asupra dezvoltarii copilului. %fectele negative ale modelului patern se vor manifesta mai tarziu in comportamentele si atitudinile copilului, in modelul personalitatii acestuia, insa efectele negative ale modelului matern se manifesta precoce, mai ales in sfera emotional afectiva, vegetativa si somatica, arata 5. %nac(escu in O@ratat de psi(opatologieG ,2??.-.
Caract!ristici p!ntru id!nti-icar!a tipului d! r!lati! parint!(c'pil din p!rsp!cti#a

acc!ptariiMn!acc!ptarii sal! 9Ost!rric0: a u# Ecat!rina &ras%as: KC'nsili!r!a si !ducatia parintil'rL: )EE)< C'pilul acc!ptat este C'pilul n!acc!ptat este inc(is, necomunicativ manifesta agresivitate, brutalitate, pus pe autonomie, independenta, cearta, se 'oaca singur partener ineficient de 'oaca2 se supara cand pierde dezordonat, neatent2 are stari de anxietate si frustrare2 nesigur2 cauta simpatia semenilor se cramponeaza de adulti2 se teme de

creativ,

liber,

spontan,

inventiv,

original manifesta desc(idere pentru comunicare si relationare cu cei din 'urul sau are capacitati de lider este perseverent, cura'os poseda autoritate, forta de concentrare, capacitate de autoaparare

cauta sa se afirme2 prefera 'ocurile creative prezinta un nivel de aspiratii inalt etc.

parinti ,duri, ostili, severi-2 dereglari de limba'/comportament se imbolnaveste frecvent2 este trist, disperat, sarcastic, pesimist2 isi reprezinta viitorul vag si confuz

Adina 6aran(P!scaru: in lucrarea O+arteneriat in educatieG ,2??*, p.11-, apreciaza ca Ototi parintii ,cel putin ;;M- vor sa fie parinti buni si evita sa faca ceea ce cred ei ca ar face un parinte rau. Adopta stilurile insusite de la parintii lor, pentru ca nu stiu ce altceva sa faca si simt ca aceasta este modalitatea corecta de a fi parinteG. Cu exista o reteta speciala pentru a fi un bun parinte, dar trebuie sa existe anumite calitati. +arintele trebuie sa fie un model pentru copilul sau, sa il iubeasca neconditionat, sa il accepte asa cum este el, sa stie cand si cum sa spuna C8, sa se faca dispensabil pentru copil. /lemente pentru o relatie autentica parinte-copil& caldura si afectiune2 limite clare si bine precizate2 reguli clare2 mesa'e scurte, clare si simple centrate pe a face si nu pe a nu face2 fermitate2 autoritate afirmata cu dragoste2 atitudine pozitive, optimism2 rabdare2 evitarea etic(etarii si a compararii2 raspuns imediat la nevoile copilului ,nevoia de securitate afectiva sau nevoia de atasament, nevoia de diferentiere, de recunoastere a identitatii copilului, nevoia de explorare a mediului etc.-2 respect si acceptare2 recunoastere si definire clara a problemei2 colaborare2 incura'are2 implicare si empatie2 ascultare2

disciplinare pozitiva a copilului2 recunoasterea calitatilor si a reusitelor2 confidentialitate si incredere reciproca2 relaxare2 simtul umorului2 blandete etc. Functii parentale 9Jill!n: KC'pilul %altratatL: +;;*< capacitatea de a percepe copilul asa cum este el2 capacitatea de a se anga'a emotional pozitiv in viata copilului2 capacitatea de empatie in relatia cu copilul2 capacitatea de a avea asteptari realiste in cresterea si supraveg(erea copilului Re ere ge!era$e ri.i!# re$atia ari!te-"o i$ ,Sursa&>%5@, OSa construim impreuna cei 3 ani...de acasaG, 2??4, p. 23-&
Cun'stint!: atitudini si practici par!ntal! pri#ind nutritia 5e obiceiuri alimentare are copilulU !e cate ori mananca pe zi copilulU 5um obisnuieste sa serveasca masaU 5e tipuri de lic(ide beaU Cun'stint!: atitudini si practici par!ntal! pri#ind sanatat!a c'pilului 5opilul este inscris la medicul de familieU 5are este frecventa controalelor medicale preventiveU 5opilul se imbolnaveste desU 5um reactioneaza copilul in situatii de boalaU 5ine prescrie medicamentele copilului in aceste situatiiU Cun'stint!: atitudini si practici par!ntal! pri#ind i1i!na c'pilului 5opilul stapaneste deprinderile de igienaU 5and se spala pe mainiU !e cate ori se spala pe dintiU 5e stie despre igiena intimaU 5um poarta (aineleU 5e tip de (aine poartaU Sunt acestea adecvate anotimpuluiU Cun'stint!: atitudini si practici par!ntal! in rap'rt cu d!4#'ltar!a c'pilului +arintele apreciaza in mod corect gradul de dezvoltare integrala a copilului sauU 5unoaste importanta 'ocului in dezvoltarea integrala a copilului sauU 5are sunt caracteristicile comportamentale ale copiluluiU

5e 'ocuri si 'ucarii il sustin pe copil in dezvoltarea saU 5ine se 'oaca mai des cu copilulU 5e tip de activitati poate desfasura copilul in mod independentU 5are trebuie sa fie implicarea copilului in activitatile casniceU 5ine reprezinta autoritatea pentru copilU Sub ce forma se manifesta eaU 5e metode de stimulare utilizeaza in ingri'irea si educarea copiluluiU 5e impact crede ca are relatia cu adultul asupra copiluluiU 5are sunt metodele de control al comportamentului copilului pe care le utilizeazaU 5e loc are valorizarea copilului in ingri'irea si educatia copiluluiU 7ntelege parintele impactul mediului creat in dezvoltarea copiluluiU 5um gestioneaza adultul mediul social in care traieste copilulU @@@ A $i"atii5 5omentati semni%icatiile culturale ale parentalitatii identificate de sociologul american 6i1n!r, >!rrO ,OAn introduction to parentingG,1;;., p. ;-, in functie de categoriile redate in tabelul de mai 'os&

Cat!1'rii moralitate

Tipul id!al al par!ntalitatii A fi parinte este o obligatie morala

Tipul id!al al n'n(par!ntalitatii A nu fi parinte inseamna sa respingi autoritatea divina2 a nu avea copii este imoral A nu fi parinte semnifica eludarea responsabilitatii2 lipsa copiilor arata iresponsabilitate A nu fi parinte demonstreaza o respingere a genului sexual A nu fi parinte este nenatural A nu fi parinte scade din valoarea maria'ului, creste sansele de divort si lasa loc insatisfactiei maritale A nu fi parinte indica subnormalitatea sanatatii mentale2 lipsa copiilor indica imaturitate sociala si un slab ec(ilibru emotional

responsabilitate

A fi parinte inseamna a indeplini o obligatie civica, este o directie a responsabilitatii civice A fi parinte demonstreaza acceptarea genului sexual +arentalitatea este instinctiva, a fi parinte este natural +arentalitatea da sens casatoriei, implica satisfactie maritala si previne divortul +arentalitatea mentala,

identitate sexuala si competenta naturalitate casatoria

normalitate si sanatate mentala

indica

sanatate sociala si

maturitate

stabilitate personala

?" C'nsili!r!a parintil'r Optimizand relatiile dintre parinti si copii, vom da valoare relatiilor din interiorul %amiliei si parintilor, ca persoane. Fn parinte care va sti cum sa raspunda nevoilor copilului, isi

va dezvolta increderea in sine si va avea o deschidere mai mare inspre copil ,MECT: KSa c'nstrui% i%pr!una c!i D ani"""d!(acasaL: )EE*: p. 2;-. 7n general, parintii solicita consiliere pentru sc(imbarea atitudinii si comportamentelor copiilor pe care le considera indezirabile. 7si doresc ca acestia sa detina cunostinte, priceperi, deprinderi, sa se comporte civilizat, sa aiba un limba' adecvat, sa relationeze cu alti copii de varsta lor, sa se adapteze programului gradinitei/scolii, sa evite comportamentele nepotrivite. +arintii au nevoie de informatii, de exercitiu, de spri'in, de educatie pentru a contribui la dezvoltarea copiilor sau pentru a preveni unele situatii de risc. Asadar, una din principalele preocupari ale consilierii este aceea de a motiva parintii sa se implice activ in educatia propriilor copii. Spri'inul consilierului vizeaza atat dezvoltarea rolului de parinti, cat si dezvoltarea personala a adultului care se gaseste intr o situatie problematica. 5onsilierea parintilor se adreseaza si crizelor parentale sau dificultatilor pe care le au parintii in indeplinirea rolurilor lor. 5onsilierul sustine persoana in luarea deciziilor, in dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, de autointelegere. 6rienteaza persoana catre solutii, dar nu le ofera, a'uta la formarea unor deprinderi care sustin functionalitatea rolului de parinti ,engl. parenting competencies-.
@@@ A $i"atii5 R!ali4ati p'rtr!tul parint!lui i%plicatP

%ste foarte important sa identificam nevoile de consiliere ale parintilor prin intermediul intalnirilor informale, sedinte, interviuri etc. 4A!e4a 05 Chestionar pentru determinarea nevoii de consiliere a parintilor5. 8n obiectiv important al consilierii familiei il constituie prevenirea a#uzului si neglijarii copilului.
HHH A5u4 asupra c'pilului 9L!1!a nr" )D)M)EE,< orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de aceasta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala/sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica/psi(ica a copilului. !#uz emotional " frica, teroare, insecuritate, durere, nefericire, asteptare2 carente afective, atasament slab2 copilul nu reuseste sa relationeze adecvat cu mediul fizic si social2 expresii utilizate de catre parinti& Onu esti in stare de nimicTG, Om ai facut de rusineTG, Oniciodata nu reusesti sa...G2 Ofaci ca mine, ca altfel...G2 Ote rog sa taci, nu ai dreptul sa spui nimic, ai gresitTG etc.

Oare cum s-ar simti parintii daca se%ul le-ar adresa ast%el de expresii111 !#uz %izic + loviri, scuturari, batai, ciupituri, muscaturi, aruncari, izolare etc. eglijare " copilul nu beneficiaza de (rana, adapost, imbracaminte, ingri'ire medicala2 parintele nu ofera copilului spri'in emotional, atentie.

Indicii al! a5u4ului si n!1li=arii 9Sursa& O1olul si responsabilitatile personalului didactic in promovarea si protectia drepturilor copiluluiG - Autoritatea Natio!a$a Dre turi$or ,o i$u$ui, 0AAB)
S!%n! al! a5u4ului -i4ic C'pil Parint!Min1ri=it'rM5'na +rezinta arsuri, vanatai, muscaturi, fracturi, semne de !a explicatii neconvingatoare la ranile, semnele de pe degete, obiecte etc. corpul copilului %ste inspaimantat, plange cand trebuie sa plece acasa 7l descrie negativ pe copil Se crispeaza la apropierea adultilor A fost abuzat in copilarie !eclara ca a fost batut S!%n! al! a5u4ului !%'ti'nal Are comportamente extreme& pasiv sau agresiv Acuza, cearta, minimalizeaza copilul in mod constant %ste intarziat in dezvoltarea fizica 1espinge copilul in mod evident S!%n! al! a5u4ului s!.ual Are dificultati de mers %ste excesiv de protector cu copilul si limiteaza sever !a dovada de cunostinte sau comportamente sexuale contactul acestuia cu alti copii sau adulti %ste secretos si izolat

e!tru (rote"tia

7n consilierea parintilor, intervin o serie de dificultati, cum ar fi& comunicare dificila, datorita nivelului instructional precar sau unor dizabilitati2 lipsa de implicare in rezolvarea problemelor2 asteptari nerealiste2 experiente negative care au condus la o slaba incredere in serviciile oferite de specialisti etc. C'nditii !-ici!nt! al! c'nsili!rii parintil'r ,>%5@, O5onsilierea in gradinita...start pentru viataG, 2??4, pp.*1 *2-&
Pr!1ati% a%5iant Asculta% cu at!nti! %!diul realizam o ambianta destinsa, prietenoasa2 eliminam, pe cat posibil, sursele de zgomot sau alti stimuli perturbatori care pot distrage atentia2 ne asezam la aceeasi inaltime cu parintele, la distanta optima care nu ameninta pozitia parintelui, stam fata in fata. captam atentia inainte de a incepe discutia, stabilim si mentinem contactul

R!a%inti% si int!l!1!%

vizual, utilizam numele celui consiliat realizam legatura cu informatiile anterioare& Data trecuta mi-ai spus ca...G repetam instructiunile& !m sta#ilit impreuna ca nu judecam copilul, ci purtarea luiG 7nvitam parintele sa reformuleze, folosind cuvintele lui, ceea ce ii spunem& !s dori sa ma asigur ca m-am %acut intelesG :erificam cuvintele utilizate de parinti& !s dori sa-mi spui daca am inteles #ineG !ivizam activitatile in parti mici& >ai sa vedem care-i primul pasG Ce ne propunem1 prezentarea noastra sa fie un exemplu pentru parinte. postura corporala este atent controlata deoarece parintele simte tensiunea, trairile noastre. 8neori parintele este descumpanit, nu poate continua ceea ce are de spus, dar daca este incura'at prin comunicare nonverbala si paraverbala ,Da, aha5, reuseste.

R!ali4a% %ana1!%!nt c'%unicarii

un

5un al

parintele se asteapta sa primeasca sfaturi, sa i se spuna cum sa faca sau ce sa nu faca. 5onsilierul il a'uta sa gaseasca solutii, sa ia decizii.

+rimul pas in consilierea parintilor este explorarea problemei, direct sau indirect, prin& intrebari de clarificare, intrebari inc(ise/desc(ise, intrebari de sumarizare, tonul vocii, mimica fetei, orientarea privirii, gesturi etc. 8rmeaza oferirea de informatii, sugestii si evaluarea procesului.
HHH Aplicatii 1. 5reati un pliant despre consiliere, destinat parintilor din gradinita/scoala. 2. !ezvoltati un plan de consiliere pentru parinti& scop, obiective, metode, resurse, durata, activitati/sedinte, evaluare

HHH C'nsili!r!a parintil'r p!ntru 'pti%i4ar!a r!lati!i parint!(c'pil cu pr'5l!%! sau cu di-icultati d! c'%p'rta%!nt 9!.!%plu d! pr'1ra%< 9Id!%: pp" ,)(/+<
Ar1u%!nt Sc'p& dezvoltarea unor practici parentale in vederea disciplinarii pozitive a copiilor. O5i!cti#! sa orienteze in mod constient atentia asupra evenimentelor pozitive din activitatea copilului2 sa discute lucrurile placute din viata copiilor2

sa formuleze cerinte adaptate la varsta copiilor astfel incat sa poata fi respectate de acestia.

M!t'd! observatia, discutii in grupuri mici, 'oc de rol, brainstormingul, studiul de caz R!surs! film, povesti, imagini, planse, fise de lucru, (artie, marAere, videoproiector, flipc(art, coli de flipc(art, c(estionare de evaluare Grup tinta parinti, alte persoane care au in gri'a copilul Durata cel putin 0 sedinte, in functie de specificul grupului de parinti Etap! ant!ri'ar! inc!p!rii pr'1ra%ului d! c'nsili!r! analiza c(estionarelor de identificare a nevoilor de consiliere pentru parinti2 interviu pe probleme de educare a comportamentului cu educatoarele grupelor in care sunt inscrisi copiii2 participare la activitatile grupei pentru a observa comportamentele copiilor, interactiunile cu ceilalti copii si cu educatoarea2 interviu cu parintii care doresc consiliere pentru definirea si conceptualizarea problemei.

+e baza analizei de nevoi, vom identifica si vom formula cat mai concret problemele comportamentale. %xemple de formulari concrete, observabile ale problemelor comportamentale ale copiilor& este permanent in miscare si nu este preocupat de o activitate mai mult de # minute2 respecta, rareori, urmatoarele reguli& spalatul mainilor inainte de masa, aran'area 'ucariilor, salutul copiilor si al adultilor2 ii supara pe fratele/sora, pe colegi, deseori, astfel incat acestia plang2 deran'eaza mereu cand vin musafiri sau in timpul activitatilor de la gradinita2 este nelinistit in timpul mesei, se ridica, frecvent tranteste cate ceva2 intervine mereu in conversatiile adultilor2 tipa daca nu primeste ceva sau nu i se da voie sa faca ceva2 arunca obiectele din 'urul sau si striga.

Se#i!ta /& De%i!irea #i%i"u$tati$or "om ortame!ta$e a$e "o i$u$ui i! %ami$ie
Sc'p descrierea concreta a problemei comportamentale D!s-asurar!a pri%!i intalniri& parintii vor fi rugati sa relateze evenimentele ce au avut loc recent Discutar!a '5i!cti#!l'r le spunem parintilor ca in aceasta sedinta dorim sa discutam despre problemele comportamentale ale copilului in familie si ca dorim sa stabilim obiectivele consilierii ce vizeaza aceste probleme Discutar!a r!4ultat!l'r !#aluarii rezumam rezultatele evaluarii psi(ologice pe urmatoarele domenii& comportamentul copilului in familie, la gradinita, in timpul situatiei de evaluare2 evitam interpretarile sau etic(etarile cu scop diagnostic2 precizam ca exista sau nu posibilitatea unor abilitati mai slab dezvoltate sau a unor deficite de dezvoltare.

R!4u%ar!a di-icultatil'r c'%p'rta%!ntal! al! c'pilului & se descriu, impreuna cu parintii, dificultatile de comportament ale copilului, pe care dorim sa le amelioram sau sa le reducem prin consiliere2 se realizeaza o lista cu aceste dificultati.

Grila d! '5s!r#ar! a c'%p'rta%!ntului 9!.!%plu< Aspecte comportamentului zilnic Arunca 'ucariile altor copii Cu sta asezat la masa 5iupeste copiii in timpul activitatii @ipa atunci cand nu obtine ce vrea uneori rar niciodata 1 2 # * . ale $recventa 7ntensitatea

Se#i!ta 0& I#e!ti%i"area "au+e$or "om ortame!tu$ui sau "o!"e tua$i+area

Sc'pul 1ealizarea unei intelegeri comune asupra cauzelor care determina comportamentul copilului " vor fi analizate caracteristicile copilului, ale parintilor si problemele familiale ce pot influenta comportamentul copilului2 este necesar sa participe toti membrii adulti ai familiei. D!s-asurar!a s!dint!i discutarea evenimentelor ce au avut loc de la ultima sedinta si prelucrarea listei de probleme2 discutarea perspectivei parintilor asupra posibilelor cauze ale comportamentului problematic ,exemple& copil impulsiv, are probleme de concentrare, probleme ereditare, tulburari de metabolism, alergii la diferite alimente, alte probleme de sanatate, educatie gresita, datorata mamei/tatalui/bunicilor/stiluri de educatie divergente, copilul este rasfatat, este tratat prea sever, parintii sunt prea permisivi, copilul este negli'at de mama/tata2 diferite evenimente traumatice " moartea unui parinte, divortul parintilor, nasterea unui frate, suprasolicitarea mamei/tatalui din cauza profesiei/problmelor financiare, probleme maritale, rivalitate intre frati etc.-2 Pr!4!ntar!a p!rsp!cti#!i c'nsili!rului asupra posibilelor cauze ale comportamentului problematic " discutam cu parintii in ce masura problemele din familie, insusirile copiilor si cele ale parintilor a'ung sa influenteze comportamentul copilului.

Se#i!ta 1&

Obie"ti.e$e si $a!i%i"area a"ti.itatii #e "o!si$iere

Sc'pul precizarea obiectivelor activitatii de consiliere in vederea reducerii problemelor comportamentale ale copilului in familie D!s-asurar!a s!dint!i 1. !iscutarea evenimentelor care au avut loc de la ultima sedinta2 se revede lista de probleme. 2. +rezentarea scopului sedintei " obiectivele activitatii de consiliere& sc(imbarea comportamentelor nedorite ,ex.& Copilul isi pune jucariile pe ra%t. u mai tipa, atunci cand nu primeste ceea ce vrea-. T!%a p!ntru parinti sa identifice aspecte pozitive in relatia cu copilul.

Se#i!ta 2& Stimu$area i!tera"tiu!i$or si a re$atii$or o+iti.e ari!ti-"o i$

Sc'pul centrarea atentiei pe calitatile si experientele pozitive ale interactiunii cu copilul. O5i!cti#! realizarea unei liste a experientelor pozitive si negative cu copilul2 realizarea unui 'urnal al intamplarilor placute, al evenimentelor pozitive comunicate copilului. D!s-asurar!a s!dint!i discutarea evenimentelor care au avut loc dupa ultima sedinta2 evaluarea sarcinilor stabilite la ultimele sedinte2 analiza interactiunilor copil parinte, a experientelor negative ,certuri, avertizari permanente, critici, pedepse- si pozitive, cu focalizare pe cele pozitive ,copilul s a 'ucat frumos cu fratiorul, a strans 'ucariile, a fost politicos cu bunica, a stat linistit la masa, nu a tipat etc.-. T!%a p!ntru parinti identificarea evenimentelor pozitive, notarea lor in 'urnal, impartasirea aprecierilor copilului.

Se#i!ta C& ,o!struirea i!tera"tiu!i$or o+iti.e ri! i!terme#iu$ -o"u$ui

Sc'pul acordarea atentiei copilului in timpul 'ocului. O5i!cti#! cresterea numarului de interactiuni pozitive intre parinti si copil. D!s-asurar!a s!dint!i 1. +regatirea listei cu probleme si cu obiective 2. !iscutarea evenimentelor care au avut loc de la ultima sedinta si dezbaterea listei cu probleme #. %valuarea sarcinilor stabilite la ultima sedinta >'cul cu c'pilul se precizeaza parintilor ca 'ocul cu copilul nu va rezolva toate problemele, dar el a'uta la diminuarea tensiunii dintre parinti si copii2 copilul alege 'ocul2 se evita 'ocurile cu reguli si se opteaza pentru 'ocurile de constructii, de rol, creative2 la programul de 'oaca nu au voie sa participe alti copii2 sunt apreciate aspectele pozitive ,ex.& Imi place cand ne jucam atat de %rumos impreunaG; Ia uite, ce #ine ti-a iesit...G; Hrozav...G5. T!%a p!ntru parinti desfasurarea de 'ocuri, alegerea momentelor potrivite pentru 'oc, acordarea de feedbacA pozitiv si insemnari in 'urnal.

Se#i!ta B& Formu$area e%i"ie!ta a "eri!te$or

Sc'pul& Sc(imbarea modului de formulare a cerintelor fata de copil O5i!cti#! formularea unor cerinte clare D!s-asurar!a s!dint!i& discutarea evenimentelor care au avut loc dupa ultima sedinta si revederea listei cu probleme2 evaluarea sarcinilor stabilite la ultimele sedinte2 deprinderea parintilor de a exprima clar si constient diferite cerinte fata de copil " cerintele nu se exprima sub forma unor rugaminti2 se formuleaza intotdeauna doar o singura cerinta2 copilul este rugat sa repete cerinta2 parintele va supraveg(ea indeplinirea cerintei. T!%a p!ntru parinti& formularea cerintelor eficiente si notarea lor in 'urnal2 evaluarea programului2 c(estionar de evaluare

ANEDA / C0!sti'nar p!ntru parinti ,Sursa& >%5@, O5onsilierea in gradinita...start pentru viataG, 2??4, p. 341. 5are este gradul de rudenie cu copilulU 2. !in cate persoane este formata familia dumneavoastraU #. Al catelea este copilul in ordinea nasterilorU *. :a rugam sa ne oferiti cateva informatii despre fiecare membru al familiei dumneavoastra, in functie de gradul de rudenie cu copilul, conform exemplului. Cr. 5rt. =rad rudenie copilul de cu Sex :arsta 6cupatie Studii %tnie/nationalitate

.. 5ate ore sta in medie copilul acasa intr o zi lucratoareU 0. 5are dintre parinti se ocupa mai mult de educatia copiluluiU 3. >ai sunt si alte persoane care se ocupa de educatia copiluluiU 5ine anumeU 4. 5um puteti caracteriza relatia copilului cu fiecare dintre fratiU ;. $aceti des observatii copilului dv.U 5e va nemultumeste cel mai desU 1?. 5um procedati atunci cand copilul gresesteU 11. :a suparati atunci cand copilul va contraziceU 12. 5edati usor in fata insistentelor copilului atunci cand el solicita ceva cu care nu sunteti de acordU 1#. 5onsiderati benefica exigenta in educatia copilului dv.U 1*. :a intelegeti cu sotul/sotia in privinta pedepselor si recompenselorU 1.. !e care dintre parinti/persoane care il ingri'esc este copilul mai atasatU 10. 5are dintre membrii familiei este mai autoritar cu copilulU 13. 5are sunt activitatile din afara gradinitei/scolii la care copilul participa cu spri'inul dumneavoastraU 14. 7n ce situatii povesteste copilul despre activitatea de la gradinita/scoalaU 1;. care sunt asteptarile dv. fata de copil in acest anU 2?. 5um considerati ca s a integrat copilul dv. in gradinita/scoalaU $amilia este multumita de elU

ANEDA 0 C0!sti'nar p!ntru d!t!r%inar!a n!#'il'r d! c'nsili!r! a parintil'r ,Sursa& >%5@, O5onsilierea in gradinita...start pentru viataG, 2??4, pp. 3# 3*-

Alegeti varianta potrivita prin bifarea raspunsului, dupa caz. :a rog sa raspundeti tinand cont de situatia reala si de optiunile dv. Cu exista raspunsuri corecte sau incorecte, nimeni n o sa va 'udece raspunsurileT !atele vor fi folosite pentru proiectarea activitatilor de consiliere psi(opedagogica, fara precizarea situatiei particulare a participantilor.

+" P!rs'anaMp!rs'an!l! car! s! 'cupa c!l %ai d!s d! c'pilulMc'piii d#" sunt""" >ama @atal Ambii parinti 9unicii +ersonalul gradinitei 9ona Alte variante si anume...

)" Atunci cand %a c'n-runt cu pr'5l!%! in cr!st!r!a si !ducar!a c'pilului %!u: ap!l!4 la su1!stiil!""" >embrilor familiei +rietenilor si cunostintelor care au copii de varsta copilului meu Altor parinti pe forumurile 7nternetului >edicului de familie si/sau altor specialisti din institutii Specialistilor prin consultarea literaturii de specialitate Specialistilor in emisiunile radio/@:

D!l'c

F'art! rar

Un!'ri

D!s

F'art! d!s

?" Fata d! t!%!l! pr'pus! p!ntru a -i a5'rdat! i%pr!una cu alti parinti: cu !ducat'ar!a si c'nsili!rul %a d!clar""" E 5unoasterea propriului copil !repturile si legislatia privind drepturile copiilor +rogramul zilnic al copilului 5opilul meu are probleme de somn/alimentatie !e ce plange copilul meu la gradinitaU 5opilul neascultator 5opilul curios 5um sa ma 'oc cu copilul meuU 5um stopam agresivitatea copiilorU 5um comunicam cu copilul

F'art! d!4int!r!sa t +

D!4int!r!sat

Int!r!s %!diu

D!stul int!r!sat

d!

F'art! int!r!sat

nostruU 1ivalitatea intre frati Sfaturi pentru parintii singuri !e ce copilul nostru nu are c(ef de 'oacaU !e ce copilul meu este rasfatatU Strategii educationale pentru A!H! 5opiii cu cerinte educative

speciale 5um se dezvolta copilului stima de sineU 5and si cum imi

recompensez/pedepsesc copilulU 5opilul si programele @: 5opilul supradotat Are copilul meu nevoie de terapieU $ricile copilului normaleU @rucuri pentru parinti Altele... meu sunt

," C'nsid!r ca ar -i util p!ntru %in! ca parint! sa -ac sc0i%5 d! !.p!ri!nta si

D!l'c

F'art! rar

Un!'ri

D!s

F'art! d!s

sa pri%!sc spri=in d! la"""" Alti parinti care se confrunta cu situatii asemanatoare in cadrul unor inatlniri organizate in gradinita de educatoare si/ sau consilier %ducatorul grupei la intalniri destinate tuturor parintilor %ducator si consilier, in mod confidential 5onsilier, in mod confidential 5onsilier si alte institutii/specialisti autorizati

/" In #!d!r!a un!i 5un! c'la5'rari intr! 1radinita si -a%ili! %a c'nsid!r dispus"""" Sa observ propriul copil la activitatile organizate la grupa de copii de catre educatoare/consilier Sa particip la inatlnirile cu ceilalti parinti ai copiilor din grupa Sa particip la activitatile organizate pe teme propuse de consilierul gradinitei Sa activez ca voluntar pentru spri'inirea altor parinti si copii cu dificultati Sa apelez la consiliere individuala sau alaturi de copil Sa accept consilierea copilului meu individuala a

D!l'c

F'art! rar

Un!'ri

D!s

F'art! d!s

$'ta :a rog sa aduceti la cunostinta consilierului decizia dv. ca propriul copil sa beneficieze de spri'in individual si sa semnati acordul de principiu. Dat! 1!n!ral! d!spr! -a%ili! Cume si prenume copil&............................................................... !ata si locul nasterii&.................................................................... Cumele si prenumele tatalui&...................................................... Cumele si prenumele mamei&..................................................... =rupa din care face parte copilul&............................................. Cumele si prenumele educatoarei&............................................

&a %ultu%i% p!ntru spri=inul ac'rdat prin c'%pl!tar!a ac!stui c0!sti'narP

ANEDA 1 T!st pri#ind str!sul la c'pii 9T0! Str!ss T!st -'r C0ildr!n Da#id ElAind: +;**< ,Sursa& >%5@, O5onsilierea in gradinita...start pentru viataG, 2??4, p. 30-

>oartea unuia dintre parinti !ivortul parintilor Separarea parintilor +arinte care calatoreste ca parte a slu'bei +robleme de sanatate ale copilului 1ecasatorirea parintilor +arinte concediat +arinti care se impaca >ama care are serviciu

1?? 3# 0. 0# .# .? *3 *. *.

$rati mai mari sau surori care parasesc casa +robleme cu bunicii 1ealizari personale remarcabile >utarea intr un alt oras >utarea intr o alta zona a orasului +rimirea sau pierderea unui animal de casa Sc(imbari in obiceiurile personale +robleme cu educatorii Sc(imbarea orelor petrecute cu bona sau/si la

2; 2; 24 20 20 2. 2* 2* 2?

Sc(imbari in starea de sanatate a unui membru al familiei >ama care ramane insarcinata !ificultati la scoala Casterea unui frate Sc(imbari la scoala ,educator

** *? #; #; #; #4 #3 #0 #. #1 #? 2;

gradinita >utarea intr o casa noua >utarea intr o scoala noua Sc(imbari in obiceiurile de 'oaca $recventarea unei tabere de vara Sc(imbari in obiceiurile de somn Sc(imbarea componentei familiei Sc(imbarea obiceiurilor de masa Sc(imbarea volumului de timp petrecut la @: Sarbatorirea zilei de nastere +edepsirea pentru ca nu a spus adevarul :acante petrecute cu familia Sc(imbarea prietenilor

2? 2? 1; 13 10 1. 1. 1* 12 11 1; 14

nou,

mutarea in alta clasaSc(imbari in starea financiara a familiei 1anirea sau imbolnavirea unui prieten apropiat 7nitierea in/ sc(imbarea activitatii

extracurriculare ,lectii de muzica...Sc(imbarea numarului sau lupte intre frati Amenintarea cu violenta in scoala $urt al unor bunuri personale Sc(imbari in responsabilitatile avute acasa

ANEDA 2 CHESTIO$AR DE E&ALUARE A ATITUDI$II FATA DE SI$E SI FATA DE FAMILIE 1aspundeti prin Da sau u la urmatoarele intrebari&
1. @i s a intamplat sa te gandesti ca familia este uneori un obstacol in calea afirmarii taleU 2. 5ele mai multe din visurile tale le impartasesti prietenilor mai curand decat membrilor familieiU #. 1elatiile cu familia sunt pasnice si armonioaseU *. @e simti adesea ranit/a de cuvintele si actiunile altoraU .. Ai un accentuat sentiment de inferioritate sau o lipsa de incredere in tine pe care incerci sa o ascunziU 0. 7ti sc(imbi des dispozitiaU 3. 7n familie te simti apreciat/a si apropiat/a la fel ca si in afara eiU 4. 7n familia ta domneste o ambianta prietenoasa si destinsaU ;. 5rezi ca este imposibil sa fii prieten cu parintiiU 1?. Ai de facut reprosuri parintilorU 11. @e simti adesea vinovat/aU 12. @e consideri o persoana vesela care stie sa se bucureU 1#. @e ai enervat atat de tare incat sa iti pierzi controlulU 1*. @e enervezi usorU 1.. @e gandesti ca nu ai avut noroc in viataU 10. @e consideri o persoana sociabilaU

13. @i se intampla sa ai cosmaruriU 14. @e simti negli'at/aU 1;. %sti fericit/a cand te intorci de la scoala in familieU 2?. Simti nevoia sa fii alaturi de oameni care sa te inteleaga si sa te consolezeU

!dministrare si cotare2 Administrarea c(estionarului este individuala. Cu este o limita de timp impusa. 7n tabelul de mai 'os, in dreptul fiecarei variante de raspuns, a fost scris codul aferent acesteia& 1 sau 2. Scorurile sunt insumate prin adunarea punctelor la toti itemii si pot avea valori intre 2? si *?.
1 2 # * . 0 3 4 ; 1? 11 12 1# 1* 1. 10 13 14 1; 2? !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A !A 1 1 2 1 1 1 2 2 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 2 2 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 C8 2 2 1 2 2 2 1 1 2 2 2 1 2 2 2 1 2 2 1 1

Interpretarea rezultatelor2 7ntre 2? si #? de puncte obtinute& persoane vulnerabile, defensive, au un nivel scazut de auto acceptare, sunt afectate de nivelul scazut al coeziunii familiale. 7ntre #1 si #* de puncte obtinute& persoane care desi dezvolta unele sentimente de nesiguranta, sunt sociabile si au o atitudine pozitiva fata de sine si fata de familie. 7ntre #. si *? de puncte obtinute& persoane responsabile, cu o stima de sine ridicata, optimiste, comunicative, dezvolta relatii armonioase cu familia.

CURSUL * CALITATEA &IETII FAMILIALE

5alitatea vietii familiale circumscrie starea si evolutia familiei, nu numai ca model institutional, consfintit de istoria organizarii sociale, dar mai ales ca model interactional dinamic, viu, desc(is, evolutiv. +" Indicat'ri '5i!cti#i si su5i!cti#i ai calitatii #i!tii -a%ilial! 5alitatea vietii familiale este determinata de& a- %actori externi / indicatori o#iectivi " cadru socio cultural, nivel de satisfacere a nevoilor materiale ,(rana, spatiu locuibil, buget, confort, posibilitati de consum cultural si trai civilizat, starea de sanatate a membrilor familiei- si b- %actori interni / indicatori su#iectivi, la care nu avem acces decat prin mi'locirea declaratiilor individuale " calitatea relatiilor interpersonale, satisfactia si implinirea, fericirea resimtite, climatul socio afectiv, Obunastarea sexualaG, autenticitatea si completitudinea comunicarii intre parteneri si copiii lor, sentimentul de apartenenta familiala, capacitatea de transmitere a modelelor spiritual valorice pozitive etc. !e pilda, P" Ilut ,2??., p. 1*4- arata ca exista deosebiri marcante, in ceea ce priveste con%ortul psihic si satis%actia maritala, intre barbati si femei2 intre femeile care lucreaza si cele casnice.
Astfel, unele cercetari realizate in S8A arata ca atat femeile necasatorite, cat si cele casatorite care au un loc de munca sunt mult mai sanatoase decat cele casnice, pe cand barbatii casatoriti sunt mai sanatosi decat cei necasatoriti. $emeile de varsta mi'locie casatorite, dar casnice, sufera in mai mare masura de depresie decat barbatii de aceeasi varsta, in vreme ce femeile de varsta mi'locie necasatorite sau care lucreaza nu prezinta diferente in gradul de depresie fata de barbati. %xplicatia& barbatii/femeile care lucreaza au doua surse vitale de satisfactie, familia si locul de munca, astfel incat eventualele dificultati dintr o parte sunt compensate prin cealalta. @otusi, femeile casatorite casnice declara ca sunt mult mai fericite decat cele care au un loc de munca, casatorite sau nu ,9ernard, 1;32-. !e altfel, bunastarea fizica si mentala se datoreaza unui maria' fericit, dupa cum afirma Gl!nn ,1;;4-. OSatisfactia maritala difera mult si pe parcursul ciclului familial. !e regula, nasterea primului copil aduce cu sine o serie de dificultati si tulburari emotionale in cuplul tanar. +erioada 0 1* ani a copilului este, de asemenea, una de presiuni economice, psi(ologice, sociale. Sotul fiind preocupat mai mult de profesie, constrangerile multiple se rasfrang cu deosebire asupra sotiei. 7luzia unei iubiri ce depaseste toate obstacolele se destrama cu o viteza apreciabila dupa nasterea copiilor, iar distantele culturale si educative ies acum pregnant la iveala in activitatile domestice cotidiene ,igiena, alimentatie, socializare-G ,7dem, p. 1*;-.

7n perioada 1;4* 1;4., +. 7lut si =. 5ordos au realizat o investigatie ce urmarea surprinderea perceptiei cuplurilor con'ugale referitoare la sursele satis%actiei si insatis%actiei maritale. Astfel, pe baza aprecierii unor itemi precum& Oconsumul de alcoolG, Ointelegerea cu

socriiG, Odistribuirea sarcinilor gospodarestiG, a rezultat ca motivele tensiunilor grave si apoi ale disocierii familiei sunt foarte strans legate intre ele, formand un fel de Osindrom al incapacitatii de convietuire con'ugala normalaG. Ea polul opus, arata +. 7lut, Oconstelatia de factori ai reusitei familialeG vizeaza& Osinceritatea si respectul reciprocG, fidelitatea, satisfactia sexuala, existenta unor interese comune, atitudini fata de lume si viata etc. 5oncluzionand, autorul citat precizeaza ca, statistic vorbind, reusita familiala este asigurata de absenta factorilor tensionali, deplina intelegere erotico sexuala, un anumit confort material si social si o anume consensualitate cultural axiologica ,valori fundamentale comune,pp. 1.? 1.1-. 7n conditiile in care indicatori obiectivi si subiectivi nu sunt atinsi, vorbim despre consecinte precum& cresterea semnificativa a fenomenului de instabilitate si divortialitate, scaderea numarului de recasatoriri, rata scazuta a nuptialitatii, sociopatologizarea relatiilor dintre soti, a relatiilor dintre parinti si copii, infidelitate, disfunctii sexual afective, consum de alcool, violenta familiala, tentative de suicid, stare precara de sanatate etc. Aceste fenomene psi(o sociale reflecta, de altfel, "ri+a %ami$iei "o!tem ora!e, respectiv criza morala a societatiiT +recaritatea conditiilor socio economice sub nivelul satisfacerii nevoilor bazale de siguranta si sanatate biologica si psi(ica, corelate cu un sistem instructional educativ incomplet, deficitar, accentueaza, intretine si agraveaza deficitele adaptative socio familiale. 6 familie ObolnavaG genereaza o societate ObolnavaGT WWW 1edau mai 'os un fragment din studiul intitulat O 5riza familiei " consecinta a devalorizarii moral spirituale a societatii contemporaneG, publicat in O5onsilierea scolara intre provocari si paradigmeG ,>onica >oraru, 2?12-.
OCemaitrind n iubire, ne am sc(imbat sistemul de valori. 5ariera, imaginea, dorina prosperitii cu orice pre, nevoia de adaptare la nou, mira'ul modelelor extravagante, alienarea spiritual au modificat fundamentul familiei, au distorsionat relaiile dintre soi, dintre prini i copii, dintre membrii comunitii. Familia a devenit o simpl, coa#itare accidental, a %emeii -i #,r#atului, c,minul devenind un ad,post al rela0iilor sexuale , dup cum intuia nc din 1;*? SoroAin ,apud :oinea, 1;;#-. Acas nu mai este acas, ci un loc fr dialog, fr comuniune, dar plin de obiecte. >ulte femei nu vor copii i se druiesc exclusiv carierei, altele nu vor s se cstoreasc i fac deseori un copil n afara cstoriei ,#1M in Anglia-. 7ndependent financiar, femeia modern i controleaz fecunditatea, caut o mai mare libertate sexual i o mai mare satisfacie erotic. Cumrul femeilor, ca si al brbailor care au una sau mai multe legturi extracon'ugale a crescut foarte mult n ultimii ani.

+aradoxalT Vntr o lume marcat de umanism, de susinerea drepturilor omului exist o atmosfer de suspiciune i de fric, de ipocrizie i de duritate, de mpotrivire i adversitate, de 'ustiie i 'ustiiarism, de competiie i confruntare, de dominare i de stpRnire, de rzboi i violen cu consecine grave asupra familiei. =lobalizarea i societatea informaional ne ofer multe, dar cresc sentimentul singurtii, n special la cei care triesc n zone urbane mari, n care se afl astzi n 'ur de 3?M din populaia lumii. Oamenii $0i sunt su%icien0i lor $n-i-i. /i nu 4mai5 datoreaz, nimic nim,nui -i nu a-teapt, nimic de la nimeni. )e o#i-nuiesc s, se considere $ntotdeauna izola0i -i $-i imagineaz, cu u-urin0, c, 0in $n mIini $ntregul lor destin. 'odernitatea amenin0, s, $l $nchid, pe om $n singur,tatea propriei sale inimi. 4...5. Ji uit,m cu u-urin0, pe cei care ne-au precedat -i nu avem nici o idee despre cei care ne vor urma ,@ocKueville, 1;;.-. Eipsa dezideratelor i a idealurilor sociale, ca urmare a nc(iderii n sine i a egocentrismului creeaz o senzaie de pustiu sufletesc. Chinul cel mai mare al omului este s, nu-l poat, iu#i pe cel,lalt -i s, se $ndoiasc, de dragostea celuilalt pentru el -i, mai r,u, s, se $ndoiasc, de dragostea lui Dumnezeu.4 ...5. Jndep,rtarea -i $nsingurarea prilejuiesc tragedia omului contemporan 4Ar(im. >aAarios =riniezaAis, 2?11-. Singurul loc n care omul mai simte o oarecare siguran este familia. !ar, de-i cuplurile p,streaz, nostalgia unei solidarit,0i a%ective -i sociale de%initive,viseaz, -i ac0ioneaz, $n spiritul p,str,rii unei disponi#ilit,0i permanente ,>itrofan, 1;;*-. Si totusi, in ciuda promovrii libertii sexuale, foarte muli tineri se simt singuri, prezint probleme psi(o sociale ,indiferen fa de coal i fa de profesie, indiferen relaional, atracie pentru alcool i droguri- i o mare palet de comportamente deviante. +e de alt parte, prinii de astzi, cu realizri profesionale deosebite, unii dintre ei, au euat n temele mari ale vieii. )trig,te, certuri, r,ceal,, nesiguran0,, %ric,, egoism, acreal,, irita#ilitate, care toate converg $n ur, -i $n r,utate. O dep,rtare ca o pr,pastie de mare, de vreme ce unul doarme $n salon -i cel,lalt $n dormitor, $n%,-ura0i $n vinov,0ii -i dorin0e. Ki copiii1 ",ni0i $n adInc, copiii care peste zi sparg vitrine, #eau, se $m#at,, se drogheaz,, iar noaptea tremur, -i se tem de $ntuneric. !u nevoie de o lumini0, $n camer, pentru a putea adormi, c,ci candela e stins, de mult, vreme. Copii or%ani, cu p,rin0i $n via0,. Lani care la $nceput s-au cheltuit pe petreceri, pe excursii, pe vacan0e, pe podoa#e, se duc acum pe avoca0i -i pe judec,0i, pe pensii alimentare + -i, lucrul cel mai trist, toate au pornit de la scena clasic, copiat, din %ilme2 6 u pot tr,i %,r, tine, te iu#esc, via0a mea...: ,Ar(im. Andreas DonaAos, 2?11-. 7n aceste conditii, mai reuete familia contemporan s rspund nevoilor de dragoste i ncura'are ale copiilorU Sau ncercm s pltim singurtatea lor, prsirea pe care le o oferim, cu daruri, cu (aine, cu coli scumpe, cu excursii, cu partiu uri n centre moderneU 'ai tIrziu, $i vom certa c, sunt nemul0umi0i, c, cer din ce $n ce mai mult. Dar, cer din ce $n ce mai mult, c, poate vor reu-i s, acopere marele gol pe care l-am creat noi $nl,untrul lor. 4...5.Holul dinl,untrul lor se %ace golul dintre noi ,:amvounaAis, 2?11-.G

)" R'lul s!r#iciil'r d! asist!nta: c'nsili!r! si psi0't!rapi! -a%iliala Serviciile de asistenta, consiliere si psi(oterapie familiala au o vec(ime de *? .? de ani in tari precum& $ranta, >area 9ritanie, %lvetia, S8A etc. +ractica terapiilor familiale a aparut intr o

societate cu un nivel economic crescut, in care nevoile emotionale, relationale si de comunicare devin importante. >area 9ritanie " in 1;*4 se infiinteaza o sectiune de cercetare si rezolvare a situatiilor familiale " $amil< !iscussion 9ureau, in cadrul 7nstitutului de relatii umane @avistocA din Eondra, 6rganismul >arriage =uidance 5ouncil, cu ramificatii in ma'oritatea tarilor2 $ranta " in 1;01 se infiinteaza ESAsociation $rancaise de 5entres de 5onsultations 5on'ugales2 OScoala parintilorG " sistem de influenta formativa profamiliala initiata de >. A. 7sambert ,OES%cole des +arents et des %ducateurs de +arisG-2 %lvetia " in 1;3* se infiinteaza sistemul de consiliere familiala de %. Sordet2 S8A " dupa 1;0?, programe de psi(osexoterapie ,J. >asters, :. Bo(nson, S. Daplan s.a.-, psi(oterapie de familie ,:. Satir, !. 9loc(, !. BacAson, B. Hale<, S. >inuc(in, B. +erez s.a.-. Serviciile de asistenta, consiliere si psi(oterapie familiala vizeaza asiste!ta si rote"tia so"ia$a a %ami$iei, pentru a preveni instalarea si proliferarea patologiilor familiale& a) asiste!ta remarita$a5 examinarea complexa cu caracter medical, realizata de sistemul de consult prenuptial2 examinarea cu caracter psi(odiagnostic si de predictie a compatibilitatilor de ordin psi(ologic, relational educational, pe baza metodelor clinice, a metodei testelor de personalitate si a scalelor de interapreciere2 examinarea cu caracter social& posibilitatea asigurarii materiale minime a vietii de cuplu2 consilierea premaritala cu caracter formativ& pregatirea pentru viata de familie, exersarea conduitelor de rol premarital si corectia lor terapeutica, stimularea intercunoasterii si intercomunicarii partenerilor, stimularea maturizarii capacitatii de decizie si actiune premaritala
8n program de consiliere si examinare premaritala realizeaza I" Mitr'-an ,1;4;, pp. 2?? 2?#-& Scop& a'utarea tanarului in identificarea problemelor particulare cu care este confruntat inainte si dupa casatorie2 informare, orientare, pregatire, sfat premarital, evaluari psi(ologice la intervale de 1 # luni. S ar putea crea astfel, premisele inc(eierii unei casatorii durabile, eficiente. Eoc& cabinetul de consiliere premaritala ,policlinici, cabinete de medicina familiei etc.-

b) asiste!ta "o!-uga$a este o alta strategie de interventie psi(o sociala profilactico culturala si formativ educativa, care completeaza asistenta medicala2 se adreseaza cuplului in curs de acomodare la viata con'ugala, precum si cuplului aflat in dificultate ,criza cuplului-2 O5i!cti#!&

evaluarea gradului de adaptare in cuplu, a compatibilitatilor/incompatibilitatilor intre structurile de personalitate ale celor doi parteneri prin metode clinice, scale de interapreciere, teste de personalitate& testul culorilor Eusc(er, testul Szondi, testul 1osc(ac( etc.2 initierea cuplului in cunoasterea/autocunoasterea comportamentului de rol marital2 constientizarea deficitelor de adaptare si comunicare2 abilitarea cuplului cu noi modalitati de relationare ,'oc de rol-2 profilaxia divortului, prin analiza conflictelor latente si manifeste2 ameliorarea relatiilor familiale disfunctionale cu impact patogen. 5(eia terapiei familiale, arata 7olanda >itrofan ,1;4;-, este neoferirea de solutii si angrenarea sistemului familial intr o autorestructurare a pozitiilor, rolurilor, perceptiilor si comportamentelor interpersonale, astfel incat OcrizaG sa fie depasita prin resurse proprii. 7mplica un efort colectiv de negociere si experimentare a fiecaruia cu sine si cu ceilalti, de cooperare responsabila si creativa. Acest efort, insa, este blocat de stereotipii& Orufele murdare se spala in familieG2 Oproblemele dureroase ale familiei trebuie ascunse cu gri'aG, Onoi stim mai bine de unde vin toate relele, dar nu avem incotro etc. ") asiste!ta %ami$ia$a i! situatie #e #i.ort si ost#i.ort isi propune stimularea unor resurse compensatorii ale relatiei maritale scindate, in sensul unei eventuale reconcilieri, precum si a prevenirii sau ameliorarii unor tulburari psi(ice reactive situatiei prelungite de conflict manifest2 identificarea unor strategii psi(oterapeutice cu scop de reintegrare in viata de familie a unor subiecti divortati. ?" Educatia pr'-a%iliala %ducatia profamiliala presupune informarea, dar mai ales formarea intereselor, atitudinilor si aptitudinilor profamiliale2 este o strategie prioritara si obligatorie pentru prevenirea unor disfunctii familiale ulterioare, care pot pre'udicia atat sanatatea fizica si psi(ica a familiei, cat si finalitatile ei socio educationale si demografice. %ducatia profamiliala se bazeaza pe notiuni de psi(ologie sociala si educationala, a familiei, de psi(osexologie si puericultura, de psi(opatologie a cuplului marital. 7n cadrul orelor de consiliere si orientare, dirigentie, prin intermediul unor metode precum studiul de caz, 'ocul de

rol, se pot analiza si interpreta diferite situatii problematice familiale, se pot dezvolta abilitati de relationare si comunicare adecvate. Obie"ti.e& formarea unor modele comportamentale de rol marital parental eficient si adaptat2 remedierea unor inabilitati relationale maritale2 formarea unor abilitati si competente pentru parteneritat& cooperare, respect mutual, intra'utorare, capacitatea de recunoastere si valorizare corecta a personalitatii partenerului, generozitate, fidelitate, capacitate de comunicare etc. O7ubirea este prin excelenta un fenomen afectiv spontan, dar calitatea, profunzimea si stabilitatea ei pot fi stimulate prin invatare sociala maritala, prin cunoastere, imaginare si exersare a unor conduite de parteneritate si rol con'ugalG ,7dem, p. 1;4-. ,o!"$u+ii ,fragment >onica >oraru, O5riza familiei...G-& O7n ciuda greutilor i a tulburrilor de astzi, rolul familiei n creterea i educaia copiilor este primordial. :alorile, ateptrile, modelele, motivaiile, oportunitile, ncura'rile, comportamentele, recunoaterea i acceptarea, aprecierea sunt elemente pe care prinii trebuie s le exerseze i s le ofere mai departe copiilor. +entru cei mai muli oameni, familia va fi singurul mod de a fi fericii ntr o lume nefericit, singurul loc n care se vor simti iubii, nelei, ocrotii i valorizai. 5u o condiie, promovarea adevratelor valori moral spirituale& dragoste, cci dac dragoste nu e, nimic nu e ,Sf. Apostol +avel-, fidelitate, sinceritate, credin, speran, optimism, buntate. $uncionalitatea familiei depinde, ns, i de existena unor factori, precum& starea general a societii pe care, de altfel, o reflect, regimul politic, nivelul de dezvoltare economic i te(nologic, nivelul general de instrucie, educaie i civilizaie, tradiii, obiceiuri, norme morale, valori religioase etc. Sperana c familia va continua s existe n viitorul apropiat nu trebuie s moarTG