Calugarul care si-a vandut Ferrari-ul

de Robin Sharma
 Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul
de Robin Sharma

O fabulă spirituală despre împlinirea visurilor și a

destinului propriu.

Realizat de:

Șerban Diana
Cazan Rareș
Tudor Claudiu
Duță Darian
Vasile Justin
Jilăveanu Mihnea

Profesor coordonator: Ranefir Alina

Clasa 10M4 - 2021-2022

Colegiul Național “Mihai Viteazul” Ploiești
Despre autor și carte:

Născut în 1969, Robin Sharma este un scriitor canadian, preocupat

de domeniul leadershipului. Cu 13 cărți publicate, a devenit faimos încă
de la publicarea celei de-a doua cărți scrise, „Călugărul care și-a vândut
Ferrari-ul”.
Este considerat unul dintre cei mai buni vorbitori motivationali și
lideri, oferindu-și experiența multor organizații, cum ar fi: NASA, Nike,
Starbucks, Microsoft etc.
Cartea “Calugarul care și-a vândut Ferrari-ul” a fost publicată în
1999. Acțiunea este parțial bazată pe experiențele lui Sharma înainte să
își părăsească job-ul de avocat pentru a deveni scriitor.
 Capitolele Cartii

I. Semnalul de trezire
II. Vizitatorul misterios
III. Transformarea miraculoasă a lui Julian Mantle
IV. Întâlnirea magică cu înţelepţii din Sivana
V. Discipolul înţelepţilor
VI. Înţelepciunea transformării personale
VII. Cea mai minunată grădină
VIII. Aprinderea focului interior
IX. Străvechea artă a stăpânirii de sine
X. Puterea disciplinei
Xl. Bunul cel mai de preţ
XII. Scopul ultim al vieţii
XIII. Secretul etern al fericirii durabile
 I. Semnalul de trezire

Julian, un avocat ilustru, îl ia pe John, un tânăr abia ieșit din

facultate, sub aripa lui. Aceștia muncesc foarte mult impreuna, așa de
mult încât cei doi sunt consumați de practicarea dreptului.
Deși John îl admira pe superiorul său, devine conștient de stresul
adus de volumul mare de muncă și se ingrijoreaza cu privințăla
sanatatea prietenului sau. Dornici de a excela în carieră, niciunul nu
schimbă nimic.

II. Vizitatorul misterios

Julian face un atac de cord cauzat de stres și de stilul de viata

dăunător, distrugandu-si de fapt cea mai importantă înzestrare a sa,
spiritul. Atacul îl face pe Julian să realizeze că ar trebui să își schimbe
modul de viata și își anunță demisia, dispărând din viața lui John.
După câțiva ani, John primește o vizita la birou de la o persoana
necunoscută și își dă seama că vizitatorul era Julian, care a trecut
printr-o transformare miraculoasă.
Uimit de schimbările drastice, vizibile pană și fizic, John se
întreabă: „Să fie vorba despre vreo licoare magică pe care să fi băut-o
din fântâna tinereții? Care să fie cauza acestei extraordinare inversări?”.
 III. Transformarea miraculoasă a lui Julian
Mantle

Julian, nerăbdător să împărtășească povestea sa, recunoaște că

ritmul rapid și exigențele continue ale muncii sale îl degradau,
considerând atacul de cord o consecință a vechiului stil de viata, pe care
l-a schimbat cu o călătorie spirituală.
John, curios de circumstanțele transformării sale, îl întreabă despre
călătorie. Fostul avocat îi povestește că și-a vândut toate posesiunile și a
plecat în India, unde spera să gaseasca fericire prin adoptarea culturii
indiene și prin absorbirea cunoștințelor marilor filozofi din această țară.
Pe măsură ce Julian se regăsește, prin meditație, își recapată sensul
vieții. El descrise perioada din acel ţinut îndepărtat ca pe: „O Odisee
personală a Sinelui”.
În fond, Julian decide să descopere cine era cu adevărat și ce
însemna viața sa înainte de a fi prea târziu: „A fost o perioadă extrem de
eliberatoare pentru mine.”
Însă Julian nu se simțea complet satisfăcut de cele găsite în India,
mentorii săi nefiind în totalitate capabili de a-i arata drumul spre fericire.
Yogi Krish-man, un înțelept indian, îi sugerează că dacă vrea cu
adevărat sa ajungă la ceea ce dorește, ar trebui sa îi caute pe întelepții
din Sivana, care se spune ca ar trăi pe culmile munților Himalaya.
Încântat, avocatul pornește în căutarea marilor înțelepți din Sivana.
Urcând munții, Julian se regăsește des admirând frumusețea
naturii, chiar pierzându-se în puritatea și măreția ei, doar ca să se
găsească mai sus pe munte, mai aproape de îndeplinirea visului său.
Este, de fapt, o trezire interioară a avocatului, acesta realizează cu
adevărat ca viața sa nu va mai fi niciodată la fel.
 În timp ce Julian reflecta asupra trecutului său și se cufunda în
admirația naturii, observă o persoană misterioasă. Avocatul, încercând să
îi ceară ajutorul spre a găsi Sivana, îi captează atenția călugărului, iar
acesta îl întreabă blând de ce caută înțelepții din Sivana. Julian îi
povestește bucuros istoria sa călugărului receptiv, care se dovedește a fi
unul dintre înțelepții pe care îi căuta. Yogi Raman, așa cum era numit
bărbatul din munți, îl conduce pe Julian spre templu.

IV. Întâlnirea magică cu înţelepţii din Sivana

Julian, ajuns în Nirvana din Sivana, se simte ca în rai, se afla

într-un sat construit din flori roșii, albe și roz, ținute laolaltă de
panglici și ramuri, părea un peisaj din afara acestei lumi. Imaginea
sătenilor îl impresionează: „Fiecare dintre ei arăta calm, sănătos şi
profundmulţumit.”
Astfel începe noua viață a lui Julian Mantle, într-un adevărat
sanctuar în care sufletul său rănit va începe să se vindece.

V. Discipolul înţelepţilor

John, fermecat de povestirea prietenului său, începe un proces de

autoanaliză și devine conștient că și spiritul lui ruginise, își pierduse
pasiunea și nu mai găsea plăceri în lucrurile simple.
Julian își continuă povestea, explicând cum dorința sa de
cunoaștere și inteligența ascuțită l-au transformat într-un membru al
grupului înțelepților.
 Yogi Raman, călugărul, devine, mai degrabă decât un profesor, o
figură paternă pentru avocat, care se bucură că acesta îi va împărtăși
toată înțelepciunea sa.
În fiecare dimineață, mentorul își învăța discipolul principii
străvechi care puteau fi folosite pentru a trăi mai mult și a fi mai fericit.
Julian află, de asemenea, că cele două discipline înrudite, stăpânirea
propriei vieți și asumarea răspunderii față de sine, îl vor împiedica să
revină la haosul crizei care l-a determinat să înceapă acest drum al
purificării.
Misterios, prietenul lui John pleacă, promițându-i o nouă întâlnire
seara următoare, spre a împărtăși taine și mai adânci dobândite din
călătoria sa extraordinară, asigurându-l totodată pe John, că este pregătit
să își regăsească spiritul.

VI. Înţelepciunea transformării personale

Cei doi se întâlnesc din nou, de această dată în casa lui John, iar
Julian începe să reia povestea. Pe măsură ce discuția evoluează, John
devine din ce în ce mai sceptic, cântărind în ansamblu credibilitatea
povestirii relatate de fostul avocat celebru. În final, bărbatul cedează și
își atacă prietenul, spunându-i să-și înceteze farsa, dar acesta, parcă
pregătit de dinainte, îi arată prin noua înfățișare și prin energia emanată
că metodele sale sunt adevărate.
Făcând o analogie cu o ceașcă umplută până la refuz, Julian îi
explică prietenului său cum este preocupat exclusiv de propriile sale
idei, neavând loc să considere și alte perspective. Mișcat de spusele lui
Julian, bărbatul realizează că stilul său de viața este prea puțin aventuros
și că, de fapt, lumea sterilă cu care se obișnuise îi limitase creativitatea și
îi mărginise perspectiva.
 Julian continuă prin a-i povesti prietenului său cum Yogi Raman
i-a împărtășit, la rândul său, cele 7 virtuți. Acestea erau conținute într-o
parabolă mistică. Virtutiile erau simbolizate de: o grădină, un far, un
luptător gigantic, un fir roz, singurul accesoriu care acoperă trupul
uriașului, un cronometru de aur, niște trandafiri parfumați și un drum
șerpuit, acoperit de diamante.

VII. Cea mai minunată grădină

Julian îi spune lui John că gradina este, în parabolă, simbolul

minții: dacă ai grija de mintea ta, o cultivi asemenea unei grădini fertile.
Majoritatea grădinarilor buni își păzesc grădinile ca niște soldați și se
asigura că nicio contaminare nu le ataca, dar în zilele noastre, tot mai
mulți oameni arunca deșeuri toxice în grădinile minților lor: îngrijorări,
anxietate, agitație, planuri de viitor și frici create chiar de ei fac prăpăd
în lumea interioară. „Îngrijorarea secătuiește mintea de atat de mult din
puterea sa, încât mai devreme sau mai târziu raneste sufletul.”
Julian ii explica lui John că evenimentele care i se intampla îl vor
afecta negativ doar dacă le percepe ca fiind negative, așa că îi
recomandă să nu mai judece evenimentele ca fiind pozitive sau negative,
ci să le celebreze și să învețe o lecție din fiecare. Odată ce începi să iți
condiționezi mintea pentru a transforma fiecare eveniment într-unul
pozitiv, vei alunga pentru totdeauna prizonierul trecutului, devenind
arhitectul viitorului tău.
 VIII. Aprinderea focului interior

Un alt concept dezbătut de cei 2 este găsirea scopului vieții. Julian

spune că singurul mod pentru ca John să își împlinească scopul este, mai
întâi, să îl găsească. În viața nu trebuie sa ne axam doar pe domenii
materiale, trebuie să nu uităm de lucrurile și obiectivele ce ne fac pe noi
fericiți: “Strămoşii noştri ne-au învăţat că stabilirea obiectivelor pentru
ceea ce ne dorim în lumea noastră mentală, fizică şi spirituală este
esenţială pentru atingerea lor.”.
Pentru a aprinde focul interior, Julian sugerează cateva practici,
cum ar fi scrierea scopurilor pe o foaie de hartie și meditarea asupra lor.
Inteleptii din Sivana numesc acest scop „Dharma”: scopurile mici
te vor duce din aproape în aproape la fericirea eternă. John recunoaște
acest concept, deoarece l-a mai auzit în trecut la antrenorul sau de fotbal,
al cărui „crez personal” era „Cunoaste-ti rezultatul”. În cazul în care nu
deblocăm acest potențial, vom ajunge la finalul vieții fără a simți
vreodată acel foc interior.

IX. Străvechea artă a stăpânirii de sine

Discuția celor 2 continuă, John fiind surprins de informația care i se

oferă.
Luptătorul din parabola simbolizeaza o filozofie numita kaizen.
Cuvântul “kaizen” în japoneza înseamnă îmbunătățire constantă și fară
sfârșit. Asemenea unui luptător, mintea trebuie mereu antrenată cu
gânduri bune pentru a prospera. Julian spune ca arta lui kaizen poate fi
practicată “provocându-ți zilnic limitele”. “Când frica îşi arată chipul
hidos, redu-o imediat la tăcere. Cel mai bun mod de a face aceasta este
să faci exact lucrul de care te temi.”.
De asemenea, gestionarea timpului este importantă, după spusele
lui Julian: „Timpul alocat pentru a­ţi stăpâni mintea, a-ți îngriji corpul
şi a-ţi hrăni sufletul îţi va permite să dezvolţi mai multă bogăţie şi
vitalitate în viaţa ta”, rezolvarea problemelor exterioare nu ar trebui să
intervină ca o problemă. „A-ţi îmbunătăţi mintea fără a cultiva darurile
fizice ar fi o victorie găunoasă. A-ţi eleva mintea şi corpul la cele mai
înalte niveluri fără a­ţi hrăni sufletul te-ar face să te simţi gol şi
neîmplinit”.
Lui John îi este subliniată importanța consistenței, spunandu-i-se
de fiecare data de câte un exercițiu, asemănător cu cel precedent, care va
avea rezultate doar după săptămâni de repetare.

X. Puterea disciplinei

Julian îi amintește despre veșmintele luptătorului de sumo - un fir

roz- pe care le asociază cu puterea autocontrolului și a disciplinei. „Când
practici perseverent străvechea artă a autostăpânirii, nicio barieră nu va
fi prea înaltă pentru a o surmonta și nicio criză nu va fi prea gravă pentru
ca tu să nu o reduci la tăcere.”
John află că puterea voinței este, de fapt, virtutea esențială a
fiecărei persoane cu o viață bogată în pasiune și pace. Acesta, reflectând
la propria existență, observă lacunele și devine determinat să își
antreneze mintea.
Călugărul îl asigură că, odată ce este stăpânul voinței sale, va
elimina obiceiul de a se îngrijora și se va menține sănătos, atrăgând, la
rândul lui, tot ce e pozitiv și bun din viață: „Dacă vei continua să declari
război gândurilor de slăbiciune care s-au strecurat pe nesimțite în palatul
minții tale de-a lungul anilor, în cele din urmă, vor realiza că sunt
nedorite și vor pleca asemenea vizitatorilor care știu că nu sunt
bineveniți.”.
Pe măsură ce John se cufundă în procesul de autoanaliză, ajunge la
concluzia că trebuie să recâștige control asupra vieții sale și să-și
îndeplinească visurile, alături de familie. Julian, atent, îi dezvăluie
prietenului său că vorbele au o putere uriașă asupra noastră și îl
sfătuiește să practice exerciții prin care să-și dezvolte puterea de
autocontrol.

XI. Bunul cel mai de preț

„Timpul bine organizat este semnul cel mai sigur al unei minţi
bine organizate.”
Capitolul începe cu Julian, care îi explică prietenului său
semnificația cronometrului din povestea luptătorului de sumo. Acesta
reprezintă, de fapt, un simbol al timpului, cel mai prețuit bun al nostru.
Timpul nivelează totul, dar ceea ce diferențiază pe cei cu vieți
excepționale este modul în care-și folosesc darul suprem.
John află ulterior cum oamenii ocupați sunt eficienți cu timpul lor
și stăpânirea acestuia duce la stăpânirea vieții.
Julian îi spune prietenului său că acesta nu are cum să aibă un
program supraîncărcat deoarece 80% din rezultate vin din 20% din
muncă, explicându-i că majoritatea activităților nu vor mai conta în
viitor.
Apare astfel recomandarea de a-și simplifica traiul, renunțând la
activitățile pe care le consideră inutile și valorificând oportunitățile. „Cel
mai bun moment pentru a planta un pom a fost acum patruzeci de ani.
Cel de-al doilea moment optim este astăzi. Nu pierde niciun minut din
zi.”

XII. Scopul ultim al vieții

„Tot ce trăieşte nu trăieşte singur, nu trăieşte pentru el însuşi.”

John conștientizează că atunci când muncești pentru a îmbunătăți

viețile altora, o transformi indirect pe a ta. Cel mai bun mod prin care ar
putea începe acest proces este schimbarea perspectivei asupra vieții.
Julian îl încurajează să realizeze faptul că, deasupra tuturor, este pe
Pământ cu un scop și are daruri speciale pentru a-l îndeplini.
Julian își sfătuiește prietenul să nu acorde timp regretului. John,
realizând că persoana din fața sa ajunsese cu adevărat o ființa care trecea
prin viață având grijă de ceilalți, se simte inspirat și motivat să se
schimbe.

XIII. Secretul etern al fericirii durabile

Acest capitol prezintă elementul final al parabolei magice, cărarea

de diamante. Asemenea luptătorului de sumo care a găsit împlinirea și
bucuria durabilă mergând pe cărarea de diamante, poți avea viața pe care
o meriți în clipa în care începi să înţelegi că drumul pe care mergi acum
este bătut cu diamante şi alte comori nepreţuite.
 Astfel, Julian devine conștient că și-a învățat discipolul tainele
esențiale unei vieți sănătoase și fericite, îl îmbrățișează și pornește la
drum, asemenea unui misionar care dorește să-și împărtășească
înțelepciunea.

Concluzie:

Pornind de la căderea nervoasă a lui Julian, din cauza stilului de

viata, acesta decide că trebuie sa isi schimbe viața. După o călătorie
legendară în căutarea sinelui, fostul avocat capătă rolul de profet al
înțelepciunii, cu misiunea de a distribui tainele deprinse.
John, prietenul care și-a pierdut curajul, este reprezentativ omului
care nu observă declinul vieții sale. Comod și nesigur, el nu-și asumă
riscuri necesare și este reticent oricărei modificări.
Catalizatori ai procesului de schimbare a noului discipol sunt
credința pe care Julian o dovedește și pasiunea cu care vorbește, pe care
i le insufla lui John și îl motivează să își întoarcă viața, la rândul său.
Discuțiile celor doi vechi prieteni conturează o atmosferă jovială,
dar și profundă, propice meditației. Multiplele deșteptări de care John
are parte pe măsură ce asimilează tainele călugărului sunt pași esențiali
pentru schimbarea mentalității oricăruia dintre noi.
De fapt, realizarea subită a traiului dezamăgitor reprezintă
momentul eliberării sinelui. Omul conștient se regăsește și este dornic să
progreseze, să devină o persoană împlinită.
 Recomandare:

Povestea motivațională oferă un ghid spre o viață plină de

curaj, fericire și bogăție. Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul ne învață
cum să ne gestionăm timpul eficient, importanța echilibrului și a
împlinirii, cum să gândim pozitiv, să ne găsim chemarea și să o
urmărim, dar mai ales, să avem un trai împlinit.