PSIHOPEDAGOGIA SPECIALA

C1. OBIECT DE STUDIU. CONSIDERENTE GENERALE

- se ocupă de studiul particularităţilor psihice a persoanei cu handicap,
de instruirea şi educaţia lor, de evoluţia şi dezvoltarea psihică, de
odalităţile corectiv ! recuperative  pentru valori"carea
potenţialului uan e#istent şi $orarea personalităţii lor în vederea
inte%rării socio!pro$esionale (...) E &erza 
ψ educaţie pentru toţi educaţia pentru fecare
ψ caracter pragmatic actional
ψ rezultanta explicita a componentei teoretice in actiunea concret-practica;
ψ intervenţia timpurie
ψ locarea resurselor materiale
ψ !liminarea etichetărilor şi stigmatizărilor
 ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA:
ψ mani"estari comportamentale, situational
ψ particularităţilor specifce dezvoltării psihice şi a componentelor
personalităţii
ψ identifcarea dis"uncţiilor psihice
ψ căile de terapie, recuperare, compensare
ψ atitudinile şi reacţiile "ata de defcienţa si cei din #ur
ψ securitate şi con"ort a"ectiv
ψ promovarea şi susţinerea unor politici coerente; servicii efciente
ψ inserţia $io-psiho-socio-culturală în societate (pro"esional, "amilial, social)
ψ responsa$ilitatea civică "aţă de persoanele a%ate în difcultate
ψ prevenire şi com$atere a mani"estărilor de inadaptare
OBIECTIV CENTRAL & OBIECTIV SPECIFIC
Intervenţia 'n scop terapeutic( recuperator şi instructiv educativ
asupra persoanelor cu di$erite tipuri de de"cienţe sau a)ate 'n
incapacitate de acţiune( pentru a $avoriza la a#iu *re+inserţia lor
socio!pro$esională,
&enţinerea, re"acerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale necesare
pentru rezolvarea unor pro$leme sau situaţii difcile pe care persoana nu le poate
soluţiona singură şi asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au
posi$ilitatea să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe necesare
des"ăşurării unor activităţi socialmente utile şi care să "avorizeze integrarea lor
socială.
'!*+! !*/*!0
ψ criterii de clasifcare pe niveluri1 grade1 trepte a tul$urărilor sau
defcienţelor
ψ  îm$ogăţirea corpusului de cunoştinţe cu noi in"ormaţii
ψ prezentarea analitică, descriptivă, comparativă şi etiologică a di"eritelor
categorii
ψ scopurilor, metodelor şi mi#loacelor de activitate psihopedagogică
ψ prezentarea particularităţilor specifce activităţii *!
ψ sistemului de depistare-diagnoză-terapie-recuperare-educaţie1
pro"esionalizare-adaptare-integrare
 

ψ strategii de intervenţie pentru prevenirea şi 1sau ameliorarea consecinţelor

la nivel "amilial, de comunitate
ψ program de pro"esionalizare
ψ strategiilor de integrare socială
OLIGOFRENIE PSIHOPEDAGOGICA0 elemente psihologice, psihodiagnoză,
educaţie, recuperare, integrarea copiilor cu defcienţe mintale
TIFLOPSIHOPEDAGOGIA0 pro$leme psihologice şi pedagogice ale persoanelor cu
defcienţe de vedere
SURDOPSIHOPEDAGOGIA0 particularităţile psihofziologice ale persoanelor cu
defcienţe de auz
LOGOPEDIA 0 prevenire şi corectare a pro$lemelor de lim$a#

-O./ALI0A0E 1 adaptare echili2rată la ediu şi raportare la %rup de

aceeaşi v3rstă şi ediu cultural

A-O./ALI0A0E 1 a2ateri peste standard( insu"cienţe retard 'n

dezvoltare( a2ateri coportaentale( a$ecţiuni "zice

DEFICIENTA:
2efcit- conotaţia cantitativă a defcienţei, ceea ce lipseşte pentru a completa o
anumită cantitate sau întregul
2e"ectuozitatea - se re"eră la ceea ce determină un defcit;
nfrmitate3 a$senţa, diminuarea nota$ilă a unor "uncţii importante
ertur$area- a$aterile de la normă
nvaliditate 3 pierderea , diminuarea, capacităţii de muncă
HANDICAPUL:
ψ  împiedică îndeplinirea unui rol normal pentru o anumită persoană
ψ aspectul social, find rezultatul unei defcienţe
ψ independenţă fzică, economică, integrare socială şi mo$ilitate
Forme 0
ψ inadaptare marginalizare,
ψ inegalitate,
ψ segregare,
ψ excludere
CLARIFICARI CONCEPTUALE:
4ormalizarea 5asigurarea condiţiilor de viaţă corespunzătoare pentru persoanele
cu cerinţe speciale;
 5 poate f0 "zică, $uncţională, sociala
 5 asigurarea condiţiilor de viaţă corespunzătoare pentru persoanele cu
cerinţe speciale;
6ea$ilitarea 5 o"ere persoanelor cu diza$ilităţi posi$ilitatea să a#ungă la niveluri
"uncţionale fzice, psihice şi sociale corespunzătoare
ncluziunea sociala 5schim$area atitudinilor şi practicilor din partea indivizilor,
institutţiilor şi organizaţiilor
anse egale5rezultatul acţiunii prin care di"erite sisteme ale societăţii şi mediului
sunt puse la dispoziţia tuturor, în mod egal; sisteme sociale şi de mediu devin
accesi$ile fecăruia 
erviciile de spri#in 5servicii care asigură at7t independenţa în viaţa de zi cu zi a
persoanei cu diza$ilităţi, c7t şi exercitarea drepturilor ei 
 

rotectia sociala 5totalitatea acţiunilor întreprinse de societate în vederea

diminuării sau chiar înlăturării consecinţelor pe care o defcienţă cauzatoare de
handicap
*'4*89: 0
#e$%e"'a (oate #eter!"a o "%a(a%tate %are la r)"#l e a"tre"eaz* o
+tare #e ,a"#%a(
ψ dreptului copilului la educaţie(
ψ  'nvăţă3ntul are ca responsa2ilitate educatia "ecarei %eneraţii in
od inte%ral

C.-.  
PERSONALITATEA I FACTORII CARE
DE0VOLTAREA COPILULUI CU DI0ABILIT/I
CONDI/IONEA0

)nterac
tiuni .rocese
cu s i "a c t o r i
.si
m e d iu l $iologici
hos
oci D e z v  
oltar 
a la
*o e a

gn  ! a
" a
it i /i
va zi
c
a
EREDITATEA
64 - acidul ribonucleic
24 2 acidul dezoxiribonucleic
0otalitatea %enelor $oreaza 4 GE-O0IP
< perechi de gene
'vulul 5 = ==
permatozoidul5= =>
5>

PERSONALITATEA SI EREDITATEA
!reditatea 5 însuşirea "undamentală a materiei vii de a transmite, de la o
generaţie la alta, su$ "orma codului genetic, in"ormaţii de specifcitate care
privesc specia, grupul de apartenenţă sau individul constituindu-se în premisa
$iologică a dezvoltării
 

&ediul 5elementelor şi condiţiilor de viaţă cu care individul interacţionează

direct sau indirect în diverse etape evolutive
!ducaţia
ψ ca proces
ψ ca acţiune de conducere
ψ ca acţiune socială
ψ ca interrelaţie umană
ψ ca ansam$lu de in%uenţe
EREDITATE DIAGNOA PRENATALA
ψ Aniocenteza ! mostre de lichid amniotic ce conţine şi celule ale
"etusului de la "emeia gravidă în a =-a săptăm7nă
ψ Sono%ra"a sau Fo"oStor! !ul 5pico-ce"alia ; ace"alia 
ψ Sindroul Do5n 5apariţia în timpul meiozei a unei a$eraţii la nivelul
celei de-a ?-a perechi de autozomi care generează fe o pertur$are a
pedantării cromozomilor fe prezenţa redundantă a unui cromozom adică
@A în loc de @B c7t e normal pentru om
ψ Sindroul 0urner 5 a$senţa unui cromozom = din perechea == ceea ce
 înseamnă că-n acest caz există doar @C de cromozomi iar marca specifcă
e ='
5 pacientele respective sunt sterile şi scunde cu o "ormă
$izară a gurii şi a urechii
ψ tarele genecice au o "recventa de D ?E
ψ Sindroul 67 5 prezent doar la "emei
explică "ormula ptaismozomială ===;
  nu implica retard mental
ψ  
Sindroul 8line$elter 1 exclusiv la sexul masculin prin intrusierea unui
cromozom = ceea ce duce la "ormula ==>
5 $eraţiile cromozomiale inexistente la părinţii şi la $unicii maladivului tre$uie
considerate native dar nu moştenite.
5  Ereditatea e o premisă cu o logică pro$a$ilistică ce poate remite individului o
şansă sau o tară.
5 !reditatea umană dispune de un set saracacios de instincte 5  copilul e
dependent  de părinţi 5 5 chizo"renia se regaseste la ?FE dintre copii cu un
parinte cu aceasta tul$urare
5 entru gemenii univitelini - CFE daca unul dintre "rati este schizo"ren
PERSONALITATE
ψ Allport G, a accentuat mult ideea unicităţii în diversitate a personalităţii şi
a "olosit conceptul de GpropriumH pentru această caracteristică a
personalităţii.
ψ Od2ert  au identifcat aproximativ ?AIC< denumiri de trăsături de
personalitate "olosite de diverşi autori.
ψ /cClelland 3 ?FFF de trasaturi
ψ Con!"iin#a e$"e o modali"a"e %roce$ual& $u%erioar& a $i$"emului %$i'ic
uman( elabora"& %rin ac"i)i"a"e $ocial& !i encul"ura#ie( mi*loci"& %rin limb&(
baza"& %e un model comunica#ional in"ern !i in"ern+ex"ern( con$",nd din
re-ec"are codi.ca"& %rin cuno!"in#e( au"oor/anizare cu e0ec"e emer/en"e
!i au"ore/la* la ni)elul coordon&rii nece$i"&#ilor $ubiec"i)e cu nece$i"a"ea
obiec"i)&( e$en#ial&1
ψ A, -, Leontiev!  odată cu trans"ormarea structurii activităţii omului se
schim$ă şi structura conştiinţei
ψ O2UL INSTICTUAL 5 nu se desprinde pe sine din natură
ψ O2UL CONSTIENT  5 se desprinde pe sine, cunoaste lumea, o cucereste
 

PERSONALITATE 3 CONSTIINTA 4 re-ec"are co/ni"i)a de ca"re om a lumii $i a lui

in$u$i
*'4+4+ 2! 4! 5 condiţia esenţială a activismului autoreglator,
5 a selectivităţii
5 a intervenţiei creative în mediu
*'4+4+ 89& 5 coercitivă,
5 prezent7nd măsura reală a lucrurilor,
5necesitatea o$iectivă inexora$ilă
!6'48++! 5 !98
ψ ceva de care suntem imediat conştienţi
ψ nucleu al finţei noastre
ψ strict personală a vieţii noastre 5All%or"6 
ψ numele este strans legat de respectul de sine, de identitatea de sine
ψ copilul este GunicentratH
ψ "actorul lim$a# este "oarte important- prenumele
ψ ceva de care suntem imediat conştienţi
ψ simţul eului apare c7nd acţiunile lui sunt zădărnicite şi zdruncinate

- !
-
' 9
.
* 8
)
)
6

)
8
 +
9

 

.  .
& 6 9 ! !
 )' 6
 + 6 9
4 2)
!'
* 8
) ! !  
! !
/ 8,
8* .
!  +  9
-  8  +
 +  + 9

 +

PERSONALITATE 3 I2AGINEA DE SINE

ψ recunoasterea in oglinda se intampla intre luna ?A si <B
ψ interiorizarea cerinţelor parentale 5 sentimentul vinovăţiei şi cel al
o$ligaţiei
ψ pipaitul 5 delimitare intre propriul corp ( imi apartine) si Gtot-ceea-ce-nu-
suntH (nu imi apartine)
ψ se "ormeaza relatia eu - celalalt
ψ după v7rsta de B luni copilul începe să separe propriul corp de celelalte
o$iecte
ψ pe masura ce apar noi explorari, structura si continutul schemei corporale
se fxeaza si devine mai complexa
ψ *'4++96! !ului - mişcarea care provoacă simultan modifcarea ordinii
lucrurilor exterioare şi suma de senzaţii prin intermediul cărora, treptat,
mem$rele şi corpul în întregime a#ung să fe percepute ca proprii
ψ prin anticipatie, copilul cucereste viitorul si mediul
ψ !6'98 5 "rati, surori, parinti, rude 5 !8 49

PERSONALITATEA SPECIFICA PERSOANELOR CU DIA7ILITATI

R3#tate
• de Ginerţie patologicăH ( Jounin)
• scădere şi chiar a$senţă a %exi$ilităţii psihice
• conduce la dezadaptare
 

• discrepanţe care accentuează rigiditatea

• cerc vicios ce potenteaza lipsurile dintr-o arie in alta
&3scozitate %enetică   (nhelder)
• reprezintă av7ntul, replierea pentru o nouă strategie
• devine permanent "actor "renator al dezvoltării
Heterocronia dezvoltării (:azo)
• dizarmonia în structura personalităţii (! erza)
• dezvoltarea inegală între di"erite paliere psihice
• dezvoltare normală duce la coerenţă psihică
• implicaţii pro"unde at7t în procesul de recuperare şi educare
9ra%ilitatea construcţiei personalităţii   (/au)
• consecinţă frească a primelor trei trăsături
9ra%ilitatea conduitei ver2ale  (erza)
• $"ereo"i%ie, !abloane 
• cauze legate de aparatul "onoregulator
• neconcordanţei dintre fgurat şi concret
• lacune în $aza reprezentativităţii

C.4. DIAGNO0A SI 5ETODE

*'96 8! 2K4':! *84*!0

ψ  o"erirea de sugestii pentru activitatea practică
 

ψ  propune un Lprogram de evaluareH 5 corpus de instrumente noi şi vechi

prevăzute cu scale de evaluare
ψ  se centrează pe studii clasice sau de tip longitudinal, pentru a identifca
di$erenţe individuale , pentru a le evalua  şi a intelege interrelaţiile
dintre persoane
SCOPURI  conduite
diagnostic
sugereze tratament
in%uenţarea comportamentelor anormale, inadecvate

INFOR2ATIILE PSIHO+DIAGNOSTICE8
1 %rup o2serva2il vs procesele entale interne
1 relaţia li2ertate:deterinis
1 relaţia conştient:inconştient vector al determinanţilor comportamentali 
1 di$erenţe individuale vs principii universale
1 relaţia ereditar:do23ndit (rolul mediului 3 cineM ceM şi cum in%uenţeazăM) 
CONDITII PENTRU O PSIHO 3 DIAGNOA CONSISTENTA8
→ di$erenţierea tul2urărilor or%anice de cele $uncţionale
→ sta2ilirea rolului $actorilor sociali şi $ailiali
→ depistarea $actorilor etiolo%ici
→ estiarea nivelului de handicapare
→ evaluarea pro%nozei( a şanselor ai 2une de in)uenţă corectivă;  %rin
$"abilirea unui "i% $%eci.c de me"odolo/ie com%en$a"i)+recu%era"i)&

E9ALUARE DINA2ICA8
ψ .ae< = /acPhee *>?@>+- noua paradigma
N
Invatare ! dezvoltare

ψ consecinţe ale raportului dintre învăţare şi dezvoltare la copiii cu

diza$ilităţi
perioade critice de intervenţie  perioade senzitive de
dezvoltare (igotsOi)

ψ permit optima intervenţie, deoarece e"ectul învăţării asupra dezvoltării

este maxim
ψ  învăţare prea t7rzie pierde posi$ilitatea acţionării asupra proceselor încă
nematurizate
E9ALUAREA DINA2ICA 3 ORIENTARI 8 S"ernber/ 5:;;<6
?. teoria modifca$ilităţii structural cognitive ela$orată de /euerstein (?IAI);
. evaluarea potenţialului de învăţare (udoP Q cola$
<. evaluarea potenţialului de trans"er (*ampione şi roRn);
@. teste psihometrice - teste de învăţare;
C. evaluarea în zona proximă a dezvoltării (*arlson Q Siedl);
B. a$ordarea din perspectiva teoriei procesării in"ormaţiei (Ranson).
!896! 24&*0
 

4 dacă învăţarea lim$a#ului la un copil începe t7rziu sau de$utul terapiilor

logopedice este tardiv, su"eră nu numai capacitatea de comunicare a copilului, ci
şi dezvoltarea sa cognitivă şi chiar a"ectivă, pentru că g7ndirea se dezvoltă nu
numai pe $ază de imagini concrete, ci şi pe experienţe mediate (cărţi). 8im$a#ul
ne permite să avem acces la "enomene "ără a f siliţi să ne oprim la un nivel
superfcial al experienţei. 2acă nu se însuşeşte instrumentul (lim$a#ul) sau acesta
este defcitar, in"ormaţiile primite sunt defcitare, eronate sau inutiliza$ile.
= un co%il care $e b,lb,ie dez)ol"& ca $"ra"e/ie de a%&rare( e)i"area anumi"or 
cu)in"e mai com%lica"e $au mai noi( deci nu 0olo$e!"e )ocabularul la ca%aci"a"ea
maxim&( mal"ra"eaz& $in"axa1 A%ar unele com%lexe de in0eriori"a"e( 0ra/ilizarea
 %er$onali"&#ii 5b,lb,iala $e re-ec"& !i >n $cri$6( com%rimarea ca%aci"&#ilor 
in"elec"uale1 =
E9ALUAREA DINA2ICA8
ψ sesizarea perioadelor sensitive 5 intervenţia psihopedagogică are e"ect
maxim
ψ scop pur constatativ 5 a evidenţia o$iectiv prezenţa unei diza$ilităţi
ψ premise pentru ela$orarea unei strategii corectiv-recuperatorii
Evaluarea siptoatică0
• vizează descrierea unor comportamente tipice la su$iecţi (copii), care se
a%ă la niveluri identice ale dezvoltării
• depistarea şi explicarea cauzelor psihologice care stau la $aza diverselor
simptome comportamentale cognitive şi a"ective
• ela$orarea unor metode de "acilitare a dezvoltării psihice
Evaluarea dia%nostică 
• orientată spre examinarea cauzalităţii dinamicii interne, care defneşte
procesul real al dezvoltării psihice
E9ALUAREA PEDAGOGIC? 8
• centrată pe procesul de 'nvăţare ! evaluare
• $ocusata pe dinaica 'nvăţării
•  'nsuşirea de cunoştiţe *pe asiilarea de in$oraţii+
• ăsurarea %radului de asiilare a cunoştinţelor
• predoinant pe rezultate *produse ale activităţii+,
 %ri)ile/iaza ne*u$"i.ca" dez)ol"area co/ni"i)& >n de"rimen"ul
•
celorlal"e %roce$e %$i'ice
• "en"a#i $& in0ereze ra#ionamen"e %ri)ind dez)ol"area de an$amblu a
ace$"uia1
•  %re#uie!"e %rea mul" /,ndirea al/ori"mic&( >n de"rimen"ul celei
euri$"ice
• >ncura*a"e com%or"amen"ele de @ma$&( $"andardiza"eB
E9ALUAREA PSIHOLOGIC? 8
• cunoaşterea nivelului proceselor psihice *'n special al celor
iplicate 'n activitatea şcolară;+
• dinaica proceselor psihice ! corelaţia dintre procesele psihice
• inte%rarea in$oraţii 'ntr!o ia%ine de ansa2lu
• ela2orarea unui pro"l de personalitate,
• conştient de ela2orările interioare
• accen"ueaza %rea mul" indi)iduali"a"ea( >n "im% ce !coala
$"andardizareaB
• cen"ra#i %e %roce$uali"a"ea in"ern&+ in ca"alo/ nu $e )ede
 %er$onali"a"ea ele)ului( ci  de re%roducere a in0orma#iilor
• accen" %e a$%ec"ele @in)izibile ale ac"i)i"&#ii ele)ului( iar 
cuan"i.carea $e 0ace com%or"amen"al

DIAGNOSTIC8
 

• DIAG-OS0IC CO-S0A0A0I& 5 ce diza$ilităţi are copilul (defcienţă

mintală)
• DIAG-OS0IC DI9E.E-BIAL
→ etapă esenţială în a$ordarea psihopedagogică a persoanelor cu
diza$ilităţi
→ G'are aşa esteMH
→ de la 0ac"orii /ene"ici  la "actorii cul"urali, de la "actorii >nn&$cu#i  la
"actorii dob,ndi#i şi de la "actorii indi)iduali la cei $ociali 
• DIAG-OS0IC 9O./A0I& 
→ centrat pe proces
→ evidentierea potenţialului de învăţare în demersul recuperativ-
operatoriu
→ schim$ări in relaţia examinator - examinat
→ o"eră spri#in, elemente a#utătoare
→ măsurarea Gc7ştiguluiH dintre etapele pre şi post-testare.
→ mai com%re'en$i)+ o"eră indicii despre procesul psihologic investigat
→ mai di$crimina"i) - identifca nivelurile intelectuale şi di"erenţele
intracategoriale;
→ orienteaza ntervenţia psihologică şi educaţia cognitivă pentru
ameliorare
→  îm$ină măsurarea validă cu evaluarea "uncţionării procesuale

PREDICTIA8
ψ  etiologia extrem de diversă a diza$ilităţilor
persoană cu diza$ilităţi al cărei prognostic iniţial să f "ost ne"avora$il, să
se dezvolte (în sens de recuperare) $oarte 2ine 1 datorită
copensării
ψ  nuanţarea predicţiei 5 CFE din cazurile de defcienţă mintală sunt
prezumate0 "umat, alcool, poluare etc. şi predicţia este sla$ă; 
ψ  atitudinea socială "aţă de persoana cu handicap
ψ  acura"e"ea - v7rsta examinarii, complexitatea ariei diagnosticate, numărul
de instrumente psihologice

 Ac"i)i"a"ea de ex%er"iz&( "riere !i orien"are !colar& !i %ro0e$ional&

ψ coisia de e#pertiză cople#ă *C,E,C,+
o examinare complexă multidisciplinară (medicală, psihologică,
pedagogică, socială)
o sta$ilirii gradului şi tipului de defcienţă
o orientarea şi re-orientarea şcolară şi pro"esională a *!
o decizia de înscriere a *! în unităţi speciale sau în contexte şcolare
integraţioniste.
o componenţă0 intervenţie (psihologi, pro"esor specializat,
psihopedagog), persoane din domeniul medical, persoane de
intervenţie din domeniul terapeutic (paramedical).
ψ coisia de protecţie a copilului
oela$orarea şi implementarea strategiilor re"eritoare la protecţia
copilului
oidentifcarea copiilor a%aţi în difcultate şi încredinţarea lor spre
plasament, inclusiv adopţiile.
ocopiii ce intră în incidenţă0 cu handicap, 2, în difcultate dpdv
social, devianţe comportamentale.
ψ coisia de dia%nostic şi tria  
 

 ANA5NE0A 8 5 
 +otalitate a datelor pe care medicul le o$Tine interog7nd $olnavul cu privire la apariTia Ui
evoluTia $olii de care su"eră, la antecedentele ei)
reconstituirii $iografei
•
• analiza modului concret de viata, a conditiilor de lucru si a situatiei
"amiliale,a modalitatii de de$ut si evolutiei in timp a elementeor psihice
• apro"undarea relatiei cauza-e"ect
OBSERVATIA 8
• contemplarea metodica si intentionata
• urmarire atenta si sistematica a mani"estarilor psihice
• o$servatie directa si indirecta
• ansam$lul conditiilor de mediu si a antura#ului
• incidentele critice ale conditiilor de mediu
• modalitatea de comunicare
• e"ectele experientei trecute si in%uenta lor asupra prezentului
• modifcarile somatice
CONVORBIREA:
• solicita raspunsuri, atitudini si modalitati de exprimare
• convor$ire li$era
• convor$ire semi-diri#ata
• convor$ire dinamice
• convor$ire re%exa
• convor$ire diri#ata
A-ALIA P.ODSELO. AC0I&I0A0II; 
• principiul unitatii dialectice dintre structurile psihice interne si actiunile de
realizare a di"eritelor tipuri de produse
• cunoasterea motivatiilor, intereselor si disponi$ilitatilor creatoare
• sarcini de desen, compunere, constructie de o$iecte, etc
• criterii de ordin cantitativ si cantitativ.
TESTEL E 8
• discriminarea cazurilor de anormalitate
• pro$e di"erentiate si oranduite dupa criterii de etalonare, standardizare si
validare
• ansam$lul experientelor e"ectuate asupra unui individ supus unor pro$e
in preala$il etalonate pentru a o$tine o masura
• o$tinerea in timp scurt de date cuantifca$ile despre trasaturile
psihologice
• teste cognitive cu estimari cantitative
• tehnici proiective cu estimari calitative
E6PERI5ENTUL DE LABORATOR 8
• delimitarea pro$lemei general;
• raportarea ei la cercetarile anterioare;
• sta$ilirea locului cercetarii ei in raport cu corectarea altor pro$leme
• "ormularea ipotezei
• tipurile de varia$ile independente
• varia$ilele raspuns
• procesul de prelucrare a datelor
• sta$ilirea corespondentelor intre seria categoriilor cantitative si seria
categoriilor calitative
• specifcarea relatiei intre Gvaria$ila-raspunsH si varia$ila psihica sau
intermediara
CHESTIONARUL:
• raspuns la alegere
 

• raspuns inchis
• chestionarele de personalitate
• pretestat
• itemii sa fe clari
• veridicitatea raspunsurilor
• nivelul de in"ormatii al su$iectului
• se evita termenii am$igue
• itemul sa contina un singur aspect
• evitarea du$lei negatii

C.7. DEFICIENTE SEN0ORIALE 2 AUDITIVE

De"cienţa auditivă deterină odi"cări 'n activitatea individuală cu
pertur2area relaţiei cu ediul 'nconurător,
ψ la varste timpurii 5 provoacă di"cultăţi 'n 'nsuşirea li2aului( iar 'n
cazuri %rave chiar uţenia  
ψ prin ea 'nsăşi nu are un e$ect asupra dezvoltării intelectuale
ψ grade di"erite VW hipo!acuzii F surzenie
HIPOACUIE USOARA8
• <F-@F deci$eli
• su$iectul aude conversaţia -dacă sursa sonoră nu este îndepărtată) şi îşi
"ormează un voca$ular destul de adecvat
HIPOACUIE 2EDIE8
• @F 3 AF deci$eli
• aude conversaţia numai de aproape şi cu difcultate
HIPOACUIE SE9ERA8
• AF 3 IF deci$eli
• persoana aude zgomotele, vocea şi unele vocale (se protezează )
SURDITATE SAU COFOA8
• peste IF deci$eli
• numai sunetele "oarte puternice care-i provoacă şi senzaţii dureroase
E0IOLOGIE
!reditate
→ mal"ormaţii transmise prin anumite gene ; apar fe la  ni)elul urec'ii
ex"erne8  lipsa sau de"ormarea0 pavilionului sau al conductului auditiv
extern; la ni)elul urec'ii medii 3 "ără oscioare (ciocan, scăriţă, nicovală); la
ni)elul urec'ii in"erne 3 mal"ormaţii ale la$irintului
→ ex0 mal"ormaţii de tip chei$e 3 c7nd este atrofată nicovala, leziuni ale
canalului cohlear, ale canalului *orti.
8a nastere
→ perinatale 3 leziuni anatomo 3 patologice în timpul naşterii ca urmare a
anoxiei (asfxiei) la naştere
n perioada prenatala
→ $oli in"ecţioase (ru$eolă, siflis, paludism, toxoplasmoză), alcoolism, dia$et,
iradiaţii, "actori toxici, incompati$ilitatea 6h-ului
ostnatal
→ boli (meningita, ence"alita, "e$ra ti"oidă, scarlatina);
→ "rauma"i$meB
→ in"oxica#iiB
→ "ra"amen" medical neadec)a"  (streptomicină, Oanamicină în doze mari)
 

*8/*6! !+'8'K!0(6amură a medicinii care studiază cauzele Ui "actorii care

determină apariTia diverselor $oli)
H(oa%ze #e tra"+!+e8 #e %o"#%ere ;
• mal"ormaţii ale urechii externe sau ale celei medii; unele in"ecţii ale urechii
medii (otită, mastoidită); in"ecţii ale timpanului sau ale oscioarelor
• a"ectată conducti$ilitatea aeriană; conducti$ilitatea osoasă se realizează
normal
• "ormă mai uşoară
• pierderile sunt de BF-AF deci$eli, se protezează cu rezultate $une
• voce diminuată, şoptită şi percepe mai $ine sunetele înalte dec7t cele
grave.
H(oa%ze #e (er%e('e:
• hipoacuzia senzorio-neurală
• cauzată de leziuni la nivelul urechii interne (lo$ul osos, organul *orti,
mem$rana $azilară)
• a"ectată în special conducti$ilitatea osoasă. ierderile pot depăşi ?F
deci$eli (surditate)
H(oa%ze !9t*:
• apar şi leziuni la nivelul urechii mi#locii şi la nivelul urechii interne
Sr#tatea %e"tral*;
• leziuni ale nervului auditiv sau a"ecţiuni la nivelul 4* 3în zona auzului
(zona temporală)
• "orma apare în urma unor $oli
&96   2!+6!0
depistare tipurie
→  depistate de la @ 3 B luni
→  copilul reacţionează la sunete
→   apariţia şi dispariţia rapidă a g7nguritului - #oc articulator cu sunetul -
X'*9:
→  anex7ndu-i copilului un o$iect care se mişcă, îl priveşte şi se emite un
anumit sunet 3 dacă întoarce capul înseamnă că nu sunt dis"uncţii, dacă nu
 întoarce capul atunci este prezentă surditatea X'*9:
6 ani →  întors cu spatele şi cu urechea acoperită. !ste solicitat să repete
cuvintele spuse de examinator (B-Y m), dacă repetă greşit examinatorul se
apropie
ψ  !  F hipoacuzie uşoară(
ψ   >!  hipoacuzie edie
ψ   su2 >  hipoacuzie %ravă 
se testează gradul de surditate dar nu şi localizarea 
0estul .hinne
ψ  se verifcă separat fecare ureche ($loc7ndu-se cea opusă).
ψ   diapazonul este fxat pe apofza mastoidă.
ψ   c7nd su$iectul nu aude sunetul după îndepărtarea diapazonului înseamnă
că este a"ectată urechea medie
ψ   la auz normal su$iectul aude şi după îndepărtarea diapazonului.
0estul Sch5ach ! pentru verifcarea conducti$ilităţii osoase c7t şi a celei
aeriene
ψ  se aplică diapazonul pe mastoidă (conducti$ilitatea osoasă) sau l7ngă
ureche
ψ   apoi se îndepărtează diapazonul de pe mastoidă sau de l7ngă ureche şi se
 înregistrează timpul în care su$iectul continuă să mai audă.
Audioetrul ! cea mai sigură testare
 

ψ  aparat radioelectric, compus dintr-un generator de "recvenţă şi un

potenţiometru de unde se modifcă intensitatea sunetului
ψ   se prezintă sunete de intensitate şi "recvenţă di"erite la nivelul fecărei
urechi
PROCESE SI FUNCTII PSIHICE  INTER 2 INFLUENTE
CARACTERIAREA :
→ dezvoltarea fzică normală în condiţii corespunzătoare.
→ dezvoltarea motrica prezintă o uşoară înt7rziere (mersul) din cauza
a$senţei stimulului ver$al.
→ respiraţia $iologică este normală, iar cea "onatorie - intenţia de a diri#a
aerul pe gură este minimă.
→ echili$rul este tul$urat mai des la hipoacuziile de percepţie;
→ re%rezen"&rile nu au un anumit specifc caracteristic surzilor, ei g7ndesc cu
a#utorul imaginilor generalizate nu cu a#utorul noţiunilor.
→  %erce%#ia audi"i)& lipseşte în totalitate la surzi
CARACTERIAREA 
→ memoria este normală însă cea cognitiv - ver$ală este a"ectată
→  în cazul imaginaţiei - specifcitate vizual-motorie
→ relaţiile a"ective şi cele volitive in%uenţate de comunicarea de"ectuoasă şi
de recepţia defcitară a mesa#ului ver$al
→ determină agitaţie, nervozitate, încăpăţ7nare, comportament dezordonat
sau agresivitate, tendinţa de izolare în prezenţa auzitorului datorită
difcultăţii de a înţelege şi de a se "ace înţeles.
→ din cauza destructurării raportul dintre K şi 8$#, apare un decala# "aţă de
auzitor în activitatea intelectuală;
GANDIREA :
• a)  Concretisul  - situativitatea 3nu dispune de a$stractizări specifce
noţiunilor, ci speci"ce ia%inilor generalizate
• impinge K spre aspectele empirice
• trecerea la lim$a#ul ver$al -condiţii pentru dezvoltarea K at7t pentru
a$stract c7t şi spentru concretul superior celor nedemutizaţi.
• $) Za$lonismul 3 surdomutul tinde să "olosească aceleaşi scheme
operaţionale chiar şi în situaţii di"erite (ex. Za$lonul ver$al la surdomuţii în
curs de demutizare mai ales la început ca urmare a posi$ilităţilor limitate
de a trans"era în cuvinte rezultatele g7ndirii 3 la ceaşcă "oloseşte tot
cuv7ntul cană. Za$lonismul dispare prin îm$ogăţirea "ormulelor de
exprimare.
GANDIREA 
• c) nerţia sau rigiditatea 3 se de$arasează cu difcultate de procedeele
"olosite anterior. ! necesară demutizarea şi odată cu acumularea
cunoştinţelor se înlătură.
• d) [ngustimea 3 are tendinţa de a-şi "orma conversaţia pe $aza unui număr
limitat de "apte "ără o sufcientă selectare şi înţelegere a esenţialului.
• posi$ilă înţelegerea denaturată şi "ormarea unui profl moral denaturat.
• tendinţa persistării unor capricii, încăpăţ7nare, mai puţin receptivi la ceea
ce este contrar convingerilor lor; prin demutizare creşte receptivitatea
DE2UTIAREA8 trecerea de la lim$a#ul mimico-gestual la cel gestual, de la
g7ndirea în imagini la cea noţional-ver$ală; trece de la "olosirea schemelor la
"olosirea cuvintelor pentru că cu a#utorul cuvintelor se "acilitează vehicularea
proprietăţilor de cauzalitate şi a proprietăţilor esenţiale ale o$iectelor
• 7nă la etapa desăv7rşirii demutizării g7ndirea trece prin trei "aze0
• g7ndirea vehiculează situaţii concrete cu o$iecte şi imagini;
• g7ndirea începe să "olosească noţiuni ver$ale concrete;
 

• g7ndirea atinge stadiul de "olosire a noţiunilor şi relaţiilor a$stracte

DE2UTIAREA 8
• @ etape0
• premergătoarea demutizării c7nd K şi 8$# se $azează pe imagini.
• etapa începerii demutizării c7nd g7ndirea şi lim$a#ul se $azează pe
imagini şi parţial pe cuvinte.
• etapa demutizării avansate c7nd g7ndirea se $azează pe cuvinte şi parţial
pe imagini.
• etape în"ăptuirii demutizării c7nd g7ndirea lim$a#ul au aceleaşi
caracteristici ca la auzitor.
DE2UTIAREA 8
• a$solut necesară pentru $azele "ormării g7ndirii noţionale şi se "acilitează
do$7ndirea experienţei cognitive
• activitate complexă de înlăturare a mutităţii prin "olosirea căilor organice
nealterate şi pe $aza compensării "uncţionale.
• presupune receptarea vor$irii celorlalţi prin la$io-lectură şi prin utilizarea
auzului rezidual cu mi#loace tehnice sau emisia vor$irii articulate corelată
cu însuşirea gra"emelor pentru a realiza at7t comunicarea orală c7t şi cea
lexico-grafcă.
• proces îndelungat în care transmisia cunoştinţelor de $ază se realizează
prin asocierea între cuvinte şi imagini.
• &i#loace auxiliare sunt dactilologia (al"a$etul dactil), lim$a#ul mimico-
gestual şi la$iolectura.
DE2UTIAREA 8
•  Al0abe"ul dac"il $au dac"ilolo/ia  3 este un mi#loc de comunicare între
surdomuţi sau cu auzitorii care şi-ar însuşi acest mi#loc de comunicare.
• unetele sunt reprezentate prin poziţii ale degetelor. emnele se numesc
dactileme.
• Limba*ul mimico+/e$"ual 3 este lim$a#ul de $ază al surdomuţilor;
• se dezvoltă spontan, pe $aza gesturilor naturale care reprezintă o$iecte
sau acţiuni sau pe $aza mimicii "eţei ca re%ectă anumite sentimente.
• !ste mai sărac şi mai primitiv şi nu posedă proprietăţile integrale ale
lim$a#ului o$işnuit.
DE2UTIAREA 8
• Labiolec"ura 3 prin perceperea mişcării organelor de vor$ire în pronunţarea
vocalelor a consoanelor la$iale sau la$iodentale;
• prin analiza şi memorarea senzaţiilor, vi$raţiilor ce se produc în timpul
,mişcării propriilor organe de vor$ire.
•  în la$iolectură conteaza perceperea glo$ală a imaginii cuvintelor,
propoziţiilor.
• 4ecesită mult e"ort, antrenament dezvoltarea atenţiei vizuale ast"el înc7t
aceste deprinderi nu se "ormează la toţi în aceeaşi măsură. ceastă
asociere între cuvinte şi imagini şi cuvinte "ără alte mi#loace intercorelate
 între imagine, gest şi cuv7nt).[ntre imagine şi cuv7nt se intercorelează mai
multe imagini auxiliare
DE2UTIAREA 8 PRINCIPII
• respectarea caracteristicilor naturale de dezvoltare ale vor$irii,
• de la simplu la complex, de la uşor la greu, în ordinea în care le învaţă
copilul auzitor;
• respectarea particularităţilor fziologice şi "onetice;
•  învăţarea gradată şi deducerea sunetelor greu de pronunţat din cele mai
uşor de pronunţat sau din alte sunete pe care le poate pronunţa;
•  învăţare sunetelor, a cuvintelor şi a propoziţiilor con"runt7nd aspectele
"ormale cu cele semantice
 

DE2UTIAREA 8
• [nsuşirea structurilor ver$ale depinde de gradul de accesi$ilitate a
cuvintelor, de "elul în care cum ştie să-l lege de conţinutul concret pentru a
surprinde semnifcaţia lui; concomitent cu emiterea ver$ală se percepe
mişcarea laringelui şi al toracelui.
• 8a surdomuţi între senzaţiile vizuale şi mişcările vi$ratile nu este o
legătură trainică la început iar procesul demutizării urmează un drum
specifc, în locul "onemelor se utilizează articulemele (perceperea vizuală)
sau în locul Oinesteziilor sonore se utilizează Oinesteziile vi$ratile.
• rin demutizare surdomuţilor şi dezvoltarea vor$irii hipoacuzicilor
voca$ularul se îm$ogăţeşte şi se per"ecţionează pronunţia ast"el înc7t
cuvintele învăţate înlocuiesc învăţarea lor prin gesturi. *u toate acestea
vor$irea răm7ne defcitară (mai ales ca intonaţie, ritm, articulaţie)care
a"ectează pe ansam$lu inteligi$ilitatea vor$irii.
PROTEAREA AUDITI9A :8
• "acilitarea o$ţinerii comunicării ver$ale
• necesară "olosirea auzului rezidual care se poate realiza prin mi#loace
tehnice.
• aparat destinat să mărească intensitatea sunetului în organul auditiv al
purtătorului.
• se realizează prin captarea sunetului cu un micro"on, amplifcarea şi
transmiterea lui la un receptor sau cască ataşată la ureche.
PROTEAREA AUDITI9A 8
• cu succes în hipoacuziile uşoare, dar ridică pro$leme la cele severe.
roteza "oloseşte un agregat suplimentar numit olivă care are rolul de a
fxa proteza care dacă nu este $ine fxată produce un şuierat. 4ecesită să
fe curăţată permanentă.
• !xistă proteză pentru conducti$ilitatea aeriană (pe pavilionul urechii 3
pentru urechea medie) şi pentru conducti$ilitatea osoasă (fxată pe
mastoidă care conduce sunetul pe cale osoasă.
• roteza nu poate corecta defcienţa, dar poate minimaliza unele e"ecte; nu
sunt aparate de mare fdelitate, nu reproduc cu acurateţe sunetele pe care
le amplifcă şi zgomotele din #ur ceea ce scade inteligi$ilitatea accentu7nd
o$oseala auditivă.
PROTEAREA AUDITI9A 0
• cu am%li.care linear&  care sporeşte nivelul auditiv cu <F-@F deci$eli pe
toate "recvenţele;
• cu am%li.care $elec"i)&  care nu amplifcă dec7t "recvenţele necesare
audi$ilităţii;
•  %rin com%re$ie se selectează "recvenţele utile de cele inutile;
• entru hipoacuzicii care învaţă în şcoli o$işnuite s-au creat proteze auditive
tip radio, o parte purtată de copil, iar alta (micro"onul)de pro"esor (care o
agaţă la g7t); acest tip de proteză are avanta#ul că mesa#ul a#unge la
ureche "ără a f distorsionat de zgomote.
PROTEAREA AUDITI9A 8
→ cu privire la ),r$"a s-au creat divergenţe0 unele pareri sunt ca ar f mult
mai $ine să fe aplicate de timpuriu pentru a se o$işnui şi a "acilita achiziţia
lim$a#ului, alţii optează pentru v7rstele mai mari pentru că protezele ar
putea duce la deteriorarea auzului.
→ *opilul tre$uie învăţat şi o$işnuit să "olosească proteza pentru că pot
apărea reacţii psihologice sau chiar neacceptare $iologică. !l tre$uie
 învăţat să localizeze, să discrimineze sunetele cu semnifcaţii de cele "ără
semnifcaţii, să distingă unităţile ver$ale.
CONCLU0II:
 

→ istemul de învăţare este constituit ca parte integrată sistemului naţional

de educaţie dar este adaptat la copilul care învaţă.
→ !xistă situaţii însă c7nd sunt copii şi cu defcienţă mintală printre cei cu
defcienţe de auz.
→ 'rganizarea unităţilor de învăţăm7nt este în "uncţie de pierderile auzului0
• hipoacuzici - metodologia este asemănătoare celei pentru
auzitori
•  surzi structurile sunt centrate pe procesul demutizării şi are
ca scop trans"erul ulterior într-o şcoală pentru auzitori;
→ ntegrarea socială şi pro"esională depinde de calitatea procesului
instructiv-educativ recuperator, de dezvoltarea psihologică a su$iectului,
de motivaţie, calităţile voliţionale de atitudine şi participarea lui activă.
→ ro"esii care nu solicită auzul şi echili$ru0 croitor, tehnician dentar;
t7mplar, strungar; $ucătar-co"etar; parchetar;

C.;. DEFICIENTE SEN0ORIALE  VI0UALE

de.cien#ele de )izuale de$emneaz& %ierderile %ar#iale de )edere cuno$cu"e $ub
denumirea de amblio%ie c,nd )ederea e a0ec"a"& !i du%& corec"area unui
e)en"ual )iciu de re0rac#ie $au %ierderile "o"ale ale )ederii cuno$cu"e $ub
denumirea de ceci"a"e
ψ  nu pot urma cursurile unei şcoli o$işnuite "ără a-şi a"ecta şi mai mult
vederea dar pot f instruiţi prin metode speciale implic7nd vederea
ψ  'r$ V acea persoană care nu are vedere sau al cărei văz e at7t de
diminuat înc7t educaţia sa necesită metode şi mi#loace care să nu implice
vederea
CATEGORISIRE IN FUNCTIE DE ACUITATEA 9IUALA8
m$liopie usoara0 ?1C din capacitatea normală
m$liopie medie0 între ?1F şi ?1C; între F,FC şi F,
m$liopie grava0 capacitate vizuală între ?1F şi F
*ecitate practica0 între ?1FF şi F
*ecitate a$soluta0 incapacitatea de a percepe lumina
\ ndicii "uncţionali (acuitatea vizuală, c7mpul vizual, sensi$ilitate luminoasă,
sensi$ilitate cromatică, localizarea spaţiului vizual şi rapiditatea actului perceptiv)
Acuitatea vizuală;
→ mărimea şi distanţa de la care ochiul percepe distinct o$iectele;
→ se măsoară optotipii şi se sta$ileşte numărul de dioptrii
Capul vizual F vederea peri$erica;
→ spaţiul pe care îl percepe ochiul c7nd priveşte fx;
→ limitele fziologice sunt între CF şi IF,
→ poate f a"ectat în condiţii patologice (leziuni ale corneei, retinei, nervului
optic),
→ se produce o îngustare a c7mpului vizual;
→ "ecţiunileVdenumirea de scotoame 3 hemianoxia Vpierderea vederii într-o
 #umătate a fecărei retine percep7ndu-se doar o parte a c7mpului vizual.
→ scăderi uşoare (între ?F şi F de grade), scăderi medii (între F şi <F de
grade), scăderi accentuate (un c7mp vizual scăzut cu <F 3 @F de grade) şi
scăderi grave cu scăderi ale c7mpului vizual de peste @F de grade,
rezult7nd o vedere tu$ulară.
→ compensarea se "ace prin rotiri ale capului sau ale ochilor.
→ campimetru (tă$liţa cu un punct al$ în centru şi are un indicator cu a#utorul
căruia se notează locul de unde punctul dispare din c7mpul vizual)
 

Sensi2ilitatea luinoasa;
→ capacitatea retinei de a sesiza şi de a se adapta la orice intensitate a
luminii
→ adaptarea purpurului retinian care se descompune su$ in%uenţa luminii
find reglată de procese corticale
→  +ipuri de tul$urări de adaptare0
• 'emenalo%ia 3 difcultatea de a se adapta la întuneric;
• nic"alo%ia 3 incapacitatea de a se adapta la lumină;
• $en$ibili"a"ea de con"ra$"   3 capacitatea de a distinge deose$iri de
intensitate a luminii dintre două excitaţii concomitente; ea scade în
urma opaciferii mediilor re"ringente şi se mani"estă prin difcultatea
de a distinge o$iectele de "ond sau de a urmări conturul imaginilor.
Sensi2ilitatea croatica;
→ simţul culorilor este a"ectat din cauze ereditare şi sunt defnitive;
→ acromatopsie totală în care su$iectul distinge doar griul şi acromatopsie
parţială ca daltonismul (pentru roşu) sau deuteranopia (pentru verde);

Localizarea spatiului vizual;

→ capacitatea de descoperi o$iectul perceput, de a-şi menţine privirea
asupra lui şi de a-l urmări cu privirea atunci c7nd acesta se deplasează;
→ se mani"estă prin pierderea r7ndului sau conturului pe care-l urmăreşte cu
privirea,
→ difcultatea de a găsi un punct pe h7rtie, în începerea r7ndului următor în
citit sau scris.
→ cauzate de tul$urări ale motilităţii oculare (stra$ismul)
.apiditatea actului perceptiv;
→ capacitatea de analiză şi sinteză;
→ conduce la o investigaţie vizuală haotică ce consumă mult timp
ETIOLOGIE8 momen"ul cand ac"ioneaza
Ereditate;
→ degenerescenţe ale analizatorului vizual transmise ereditar
→ tumori maligne0 a"ro.eri ale re"inei $au ale ner)ului o%"ic( anomalii !i
mal0orma#ii ale a%ara"ului )izual( ano0"almia  (lipsa unui ochi) sau
micro0"almia (un ochi mai mic), /laucomul (creşterea tensiunii oculare care
are loc din cauza "actorilor predispozanţi), de0ec"e de con0orma#ie ale
/lobilor oculariB 
→ tul$urări ale mecanismelor lipidelor, galactosemia sau tul$urări de natură
ectodermică;
Prenatal;
→ $oli in"ecţioase 0 rubeola, opaciferi ale corneei sau glaucom in"antil,
in0ec#ia /onococic& determină o"talmia purulentă cu leziuni de cornee care
duce la or$ire după naştere; T7C+ul produce ulceraţii pe cornee şi $i.li$ul
din care poate rezulta glaucom sau atrofe optică
Perinatal;
→ "rauma"i$me ob$"re"icale  pot cauza leziuni sau anomalii de dezvoltare a
analizatorului vizual
Postanatal;
→ menin/i"a sau ence0ali"a  acţionează asupra segmentului central al
analizatorului vizual;
→ li%$a )i"aminei A are consecinţe negative asupra transparenţei corneei sau
a sensi$ilităţii retinei;
 

→ "rauma"i$mele /lobului ocular care se pot produce prin contuzii care pot
provoca dezlipiri de retină sau opaciferea cristalinului şi in%amarea irisului
cu "ormarea glaucomului secundarB
→  %l&/i %er0ora"e cu obiec"e a$cu#i"e ce distrug componentele intraoculare
provoc7nd hemoragii care duc la dezlipirea retinei;
→ ar$uri oculare  provocate de agenţi chimici (var, sodă, amoniac) rezult7nd
opaciferi ale corneei sau in"oxica#ii cu alcool me"ilic 
E0IOLOGIE; localizarea anatoica F ave
0ul2urari ali%ne0 ale re"racţiei oculare 3 mio%ia( 'i%erme"ro%ia $au
a$"i/ma"i$mul (di"erenţe de re"ringenţă a meridianului dioptrului ocular emitropia
reprezent7nd normalitatea) rezultă o imagine di"uză estompată sau de"ormată.
O(a%$erea !e#lor re<r"3e"te  0 opaciferea corneei se re"eră la a"ecţiuni de
transparenţă congenitală de corneei (cheratite) 3 leucom corneean
Tl=r*r #e tra"+(are"'*: congenitale sau do$7ndite ale cristalinului 3
cataracte, ru$eola (congenitală) sau di"erite traumatisme 
O(a%$erea %or(l vtro+0 anomalii congenitale sau in"ecţii 
Tl=r*r #e re%e('e ret"e"e ;  retinopatii în urma a"ecţiuni vasculare ale
retinei sau a"ecţiuni degenerative ale retinei de natură ereditară rezult7nd
retinita pigmentară în care sunt a"ectate $astonaşele şi apoi conurile; tumorile
maligne ale retinei evolutive se numesc glioame
Tl=r*r ale <"%'o"alt*' "ervl o(t%  0 in%amaţii ale nervului optic de
natură degenerativă sau de natură traumatică produse de $oli in"ecţioase care au
ca consecinţă scăderea vederii centrale, str7mtorarea c7mpului vizual şi
a"ectează sensi$ilitatea cromatică şi simţul luminos. trofile nervului optic
provocate de mal"ormaţii duc la cecitate
Coro#t*: a"ecţiuni ale coroidei care se mani"estă prin Gmuşte z$urătoareH şi pot
duce la scăderea vederii şi chiar la atrofe optică. 
Gla%o!:  oală de ochi caracterizată prin creUterea tensiunii oculare, dureri
locale intense Ui grave tul$urări de vedere.
Tl=r*r ale !otlt*' o%lare: stra$ismul ce se caracterizează prin deviaţia
axelor vizuale ale celor doi ochi din cauza paraliziei unui muşchi ocular; în
stra$ism este a"ectată vederea $inoculară şi imaginea "ormată în "oveea unui
ochi se suprapune cu imaginea "ormată în partea excentrică a celuilalt ochi;
apare şi mişcare involuntară a glo$ilor oculari, mai mult sau mai puţin ritmică
provocată de atingeri la nivelul vesti$ular octocinetic 3 nistagmusul
PROCESE SI FUNCTII PSIHICE : INTERINFLUENTE:
*6*+!6:6! 0
• din punct de vedere fzic nevăzătorii prezintă o dezvoltare fzică înt7rziată
şi mai puţin armonioasă pentru că lipsa vederii "ace inutilă explorarea
spaţiului cu privirea mai ales în plan vertical, ceea ce duce la scăderea
tonusului muscular care asigură poziţia corectă a capului (la nevăzători
capul este aplecat spre piept). 2in toate acestea pot apărea de"ormări ale
coloanei at7t în plan "rontal (scolioze) sau sagital (ci"oze, lordoze).
• defcienţe în discriminarea o$iectelor de "ond VW pierderea o$iectelor din
c7mpul vizual şi reluarea investigaţiei
• "ormarea reprezentărilor vizuale -incomplete, sărace în detalii şi se spri#ină
pe unu, două elemente precise printre altele con"uze.
• reprezentări0 la congenitali sau la care or$irea a survenit p7nă la trei ani
reprezentările vizuale nu se păstrează find legate de componenta auditivă
şi tactilă.
K426!0
 

•  îngustării a"erentaţiei prin lipsa stimulărilor optice se poate produce un

decala# între latura concretă şi cu a$stractă (mai ales la cei congenitali).
4oţiunile, #udecăţile, raţionamentele, pot f corecte su$ raportul
generalizărilor ver$ale, dar "ormale în ce priveşte suportul concret.
• 9nii nevăzători pot opera corect cu noţiunile despre o$iecte şi "enomene;
pot generaliza şi a$stractiza la nivel superior, dar c7nd li se cere să descrie
conţinutul generalizării şi a$stractizării exprimate fe nu cunosc acest
conţinut, fe îl prezintă greşit sau cu lacune.
&!&'60
• este nevoie să fe apelată în permanenţă la nevăzători "apt care constituie
un antrenament continuu pentru ea. 4evăzătorul este o$ligat să menţină
itinerariul, numărul staţiilor c7nd merge pe #os este nevoie să memoreze
topografa locului, reperele tactile, auditive, direcţiile ce pot f sinuoase,
uneori mai ales la început e nevoit să memoreze chiar şi numărul paşilor
• 6eceptarea mesa#elor cu caracter polisenzorial (vi$ratil, tactil, termic,
auditiv) îi semnalează repere sau o$stacole pe care le-a memorat sau pe
care tre$uie să le memoreze pentru a se a orienta în spaţiu. &emoria este
superioară dec7t cea a văzătorilor nu este o memorie specifcă, ci una mai
$ine antrenată.
+!4+0
• $ine dezvoltată pentru că ea are o deose$ită importanţă pentru nevăzători.
8a văzători lipsa atenţiei poate f compensată prin receptare vizuală rapidă
a situaţiei, în aceleaşi condiţii nevăzătorii reacţionează într-un timp mai
lung prin mişcări dezorientate şi imprecise. 4evăzătorul nu poate urmări
existenţa unui o$iect şi deplasarea în spaţiu. entru a urmări o$iectul pe
care3l percepe auditiv cu precizia pe care ţi-o dă vederea tre$uie să-şi
deplaseze atenţia în di"erite direcţii şi să şi-o concentreze permanent în
"uncţie de intensitate şi semnifcaţia stimulilor percepuţi.
• /ără educaţia calităţii atenţiei mai ales la orientarea în spaţiu, adaptarea
echili$rului la mediu, orientările în spaţiu sunt mult îngreunate.
&ani"estările atenţiei sunt di"erite "aţă de ale văzătorilor, nevăzătorii au o
expresie specifcă atunci c7nd sunt atenţi (ascultă cu capul în piept iar
am$liopii ascultă cu ochii închişi) ceste caracteristici determină o
 în"ăţişare mai rigidă, mai puţin expresivă
8&]0
• 6itmul de dezvoltare al lim$a#ului este mai lent, expresivitatea,
comunicarea este a"ectată din cauza mimico-gesticulaţiei sărace. Zi
 înţelegerea lim$a#ului este mai săracă, sla$ă din cauza lipsei de înţelegere
a unor nuanţe ale lim$a#ului (din cauza neperceperii lim$a#ului mimico-
gestual).
•  +ul$urările de pronunţie sunt mai "recvente dec7t la văzători datorită
imposi$ilităţii imitării vizuale a mişcărilor articulatorii, ceea ce duce la o
lipsă de sincronizare şi modelare corectă a componentelor aparatului "ono-
articulator.
*'&!46! 5 proces de adaptare, "enomen curent şi în a$senţa defcienţelor
 în general. !ste "enomenul care apare ca răspuns la condiţiile externe. [n
condiţiile defcienţei pentru adaptare sau readaptare sunt mo$ilizate
disponi$ilităţi care ar f rămas neutilizate.
• *ompensarea exprimă capacitatea sistemului $iologic de a rezista la
pertur$aţii; "enomen de structurare sau restructurare a schemelor
"uncţionale, de mo$ilizare a surselor energetice ale organismului în lupta
 împotriva defcienţelor congenitale sau do$7ndite.
• *ompensarea se realizează prin mi#loace naturale ale organismului, dar şi
prin mi#loace tehnice (ochelari, lupe, aparate opto-electronice care îi a#ută
 

pe cei cu cecitate nocturnă, ochelari cu celule "otosensi$ile ce trans"ormă

sursa de lumină în sunete pentru a "acilita orientarea).
Copensare la con%enitali *'nnăscut+;
• lipsa totală a reprezentărilor vizuale "ace ca de la naştere să se structureze
o schemă "uncţională "ără participarea vederii, o echili$rare la nivelul
analizatorilor valizi care să compenseze a$senţa analizatorului vizual.
• se sta$ileşte de la început o dominanţă tactilo-motorie şi auditiv-motorie,
deşi procesul de instrucţie este mai difcil la cei congenitali, unii specialişti
spun că se lucrează mai uşor cu aceştia pentru că apar dezechili$re la
nivelul personalităţii;
• la nevăzători în ela$orarea mecanismelor compensatorii găsim aceleaşi
procese nervoase ce stau la $aza organismului normal, dar ele apar din
alte relaţii îm$in7ndu-se în mod original, apar alt"el organizate;
• restructurările ce au loc nu atrag crearea de su$stituiri mor"ologice, ci doar
crearea de "uncţii adaptative noi prin includerea dominantă a analizatorului
tactil-auditiv şi "ormarea de imagini mentale pe $aza acestora;
Copensarea in cecitatea survenită 
• reprezentările find păstrate ele participă la structurarea şi întregirea
imaginilor senzoriale; este vor$a de o restructurare a schemei "uncţionale
realiz7ndu-se cu participarea reprezentărilor vizuale pe care le au;
• deose$irea este în plan psihologic între cei la care cecitatea survine $rusc
şi cei la care survine după o evoluţie lentă;
•  în cea care survine $rusc dezechili$rul cuprinde stereotipiile cunoaşterii şi
orientarea în modalitatea optică, consecinţele sunt mai grave; la ceilalţi
"uncţiile vederii pot f trans"erate treptat analizatorilor valizi înt7mpin7nd
momentul critic;
• [n procesul compensării în a"ara analizatorilor participă şi memoria, atenţia
şi g7ndirea (prin operaţiile lor "undamentale şi prin analiza şi sinteza
datelor percepute). 8a am$liopi compensarea se realizează prin exerciţii
polisenzoriale, dar acestea tre$uie să se su$ordoneze activităţii vizuale şi
nu să înlocuiască analizatorul vizual, tre$uie învăţaţi să-şi "olosească
potenţialul vizual existent.
Orientarea in spatiu F tip;
• evăzătorii cu dezvoltare psihică superioară îşi "ormează o serie de a$ilităţi
pentru orientare
• experienţa proprie este "undamentală
•  învăţarea din experienţa altora se realizează doar parţial.
• tre$uie să-şi fxeze un sistem de repere pe care tre$uie să-l asocieze cu
unele relaţii cauzale şi cu semnifcaţia acordată evenimentelor
• entru orientarea în timp V importantă des"ăşurarea ritmică a activităţii
sau anumite semnale periodice (mirosuri) sau ceasuri "ără geam.
• 6estructurări "uncţionale prin sta$ilirea unei dominante tactile, motorii sau
auditiv-motorii
• 4otă specifcă orientării spaţiale în "uncţie de o serie de "actori ce nu au
semnifcaţie prea mare pentru văzători0
→ nevăzătorul îşi dezvoltă o sensi$ilitate "aţă de unii stimuli (mişcarea
aerului în spaţii largi, intersecţii sau spaţii închise) 3 la intersecţii sau
 în locuri virane percep cu "aţa sau cu dosul m7inii di"erenţele
curenţilor de aer "aţă de alte spaţii;
→ sensi$ilitatea "aţă de percepţia zgomotelor;
→ mirosuri în apropierea o$stacolelor;
→ o$stacolul este perceput cu a#utorul $astonului 3"ace un zgomot
di"erit c7nd este aproape de un o$stacol "aţă de atunci c7nd este
departe;
 

→ zgomotul "ăcut de paşi la apropierea o$stacolului;

→ c7ini dresaţi 3 există unele controverse, unii specialişti susţin că
nevăzătorul nu-şi mai antrenează mecanismele compensatorii.
/etode didactice speci"ce;   cărţi cu litere mai mari, caiete ce permit trasarea
gra"emelor "ără e"ort prea mare, materiale intuitive ce pot f manipulate uşor,
timp mai mare pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare, pixuri speciale ce produc
litere puternic marcate
Orientarea pro$esionala0 meseriile care nu presupun o acuitate vizuală
deose$ită
Sisteul Jraille1L, Jraille 'n >@K?
→ schim$area poziţiei a B puncte exist7nd B@ de com$inări posi$ile.
→ aceste litere (?mm şi ,C distanţă între ele 3 corespunzător pragului maxim
al sensi$ilităţii tactile) se "ac pe o "oaie specială (mai groasă şi mai
consistentă) ^
→ scrierea se realizează pe verticală prin trecerea unui punctator într-o
căsuţă sau alta a plăcii de scris. laca este alcătuită din două părţi între
care se introduce "oaia. crierea se realizează de la dreapta la st7nga
→ citirea se realizează de la st7nga la dreapta prin întoarcerea "oii şi prin
perceperea literelor cu policele m7inii drepte (cea st7ngă are rol de
control)
→ nevăzătorii în citit tre$uie să-şi "ormeze o imagine tactilă a literei, iar în
scris tre$uie să-şi "ormeze o schemă motorie - mai greu întruc7t pentru
imaginea motorie contactul direct lipseşte
INTEGRAGREA SOCIO 3 PROFESIONALA8
Ne)&z&"orii $im" ne)oia de ordine1 Sun" con$idera#i oameni ai ordinii !i "rebuie
orien"a#i $%re ac"i)i"&#i ordona"e1 In$"ruirea !i %re/&"irea lor $e realizeaz& >n cla$e
$%eciale %rin"r+o me"odolo/ie $%eci.c& im%u$& de $"ruc"urile lor %$i'o+.zice1
In"e/rarea $e realizeaz& "re%"a" %e m&$ura >n$u!irii cuno!"in#elor
→ maseuri 3 datorită simţului tactil dezvoltat;
→ con"ecţioneri de perii , mături, am$ala#e, coşuri, "otolii, scaune din n uiele;
→ con"ecţioneri de o$iecte din metal;
→ tele"onişti;
→ acordori de instrumente muzicale;
o pot urma învăţăm7nt superior. 

C.>. DEFICIENTE INTELECTUALE

4evoile copilului cu handicap mintal
 a f acceptat
 viata sociala
 "amilie care sa-l accepte
 dreptul la educatie
 viata normal
 acces la munca
 activitati de creatie
 

!+'8'K! 3 relatia cauza 3 ePect este di"erita

 directa
 e"ectul "actorului etiologic este în raport de momentul ontogenetic în care
aceasta acţionează 5consum de psihotrope, accidente la nastere etc
 consecinţă a acţiunii convergente a mai multor "actori 5 "actori simultani
sau succesivi
 coincidenţa acţiunii unor "actori independenti unul de altul 5 se produc
conditii ne"avora$ile care devin o "ranare a dezvoltarii cognitive fresti,
normale
9actori endo%eni 
ψ  nespecifci nu pot f individualizaţi clinic
ψ  cazuri LacliniceH sau endogene (de$ilitate endogenă su$culturală sau
"amilială)
ψ  ma#oritatea defcienţilor mintal le#er şi de gravitatea medie
ψ  AE dintre "raţii defcienţilor mintali au di"erite grade de nedezvoltare
intelectuală
ψ  @FE defcienţa mintala cand unul dintre părinti este
ψ  YFE cînd am$ii părinţi sunt defcienţi
ψ  ?FFE pentru mongoloizi sau dizigoţi
ψ  difcil de izolat contri$uţia "actorilor ereditari de cea a "actorilor de mediu
9actori e#o%eni 
ψ  lezarea structurilor anatomice
ψ  tul$urarea mecanismelor $iochimice ale 4
ψ  cauze in$ecţioase * ru$eola, gripa, ru#eola, variola, oreionul, hepatita
epidemică, tusea convulsivă; streptocociile, staflocociile, siflisul;
toxoplasmoza)
ψ  cauze to#ice **', $, s, medicamente în scopul întreruperii sarcinii,
$ar$iturice, intoxicaţii alimentare, alcool, intoxicaţii pro"esionale acute sau
cronice)
ψ  incopati2ilitatea $actorului .h *mama este 6h negativ iar copilul
moşteneşte un 6h pozitiv de la tată)
9actorii psihosociali
ψ  in%uenta adiacenta
ψ  carenţele a"ective şi educative
ψ  lipsa stimulării şi activării structurilor mor"o"uncţionale ale sistemului
nervos
ψ  corelaţia negativă între coefcientul intelectual (_) şi rangul de naştere

/*+'6 !42'K!40
→ nu se transmite defcienţele mintale ca atar e
→ particularităţi anatoo ! "ziolo%ice care in)uenţează relaţiile
individului cu ediu  
→ "actori genetici specifci care conduc la sindroama sunt relativ rar intalniti
→ anoaliilor craniene $ailiare  care determină sindromul pert,
microce"alia, hidroce"alia, maladia *ronzon
→ a2eraţiilor croozoiale %onozoale  care determină sindromul
 +urner, sindromul Jline"elter
ocazurile care prezintă @A de cromozomi în loc de @B, iar "ormula
cromozomială este ==> în loc de == la indivizi de sex "emenin, şi =>
la cei de sex masculin
→ autozoale determină sindromul 2oRn sau trisomia ?
 

→ su2alientaţia *lipsa unor vitamine, a$uzul de vitamine, o alimentaţie

săracă în calciu, "os"or, proteine)
→ radiaţiile *primele luni de sarcină)
→ unele 2oli cronice ale aei( * dia$etul, hipo sau hipertiroidita,
maladiile cardiace, anemia, ne"ropatia)
→ v3rsta părinţilor *peste 6:66 ani Do5n si al$oratii ale S-C+ şi
eoţiile puternice
→ %rema"uri"a"ea( %o$"ma"uri"a"ea cu /reu"a"ea %rea mare a 0&"ului la
na!"ere(
→ na!"erea %rin cezarian&( ex%ulzia %rea ra%id&( "ra)aliul %relun/i"(
→ $u0erin#a 0e"al&( "rauma"i$mele mecanice( in0ec#iile( $indromul neuro+
)a$cular  
→ ectoderozelor con%enitale  datorate unor defcienţe specifce a
genurilor; determină scleroza tu$eroasă ourneville, neorof$romatoza,
angiomatoza cere$rală, maladia 6eOlinghausen, sindromul turge Se$er
→ de"cienţe eta2olice sau endocrine
→ dizlipoidoze care determină idioţia amaurotică +a`-achs, maladia
4iemann icO, $oala Kaucher, maladia Xurle`
→ disproteidoze care determină "enilcetonuria, degenerescenţa hepato-
lenticulară, sindromul Xartnup maladia siropului de arţar
→ dizeta2oliile hidraţilor de car2on  care determină galactosemia,
hipoglicemia idiopatică
→ Disendocriniile! hipotiroidismul, hipoparotiroidismul, dia$etul insipid
ne"rogen şi cretinismul cu guşă "amilială
→ anoxie $au 'i%oxie + oxi/enarea anormal& a S1N1C1 
→ leziuni $au 'ema"oame la ni)elul SNC 
→ 0ac"ori %o$"na"ali8 neuroin0ec#iile 5menin/i"e( ence0ali"e6( in"oxica#iile 5cu
CO( cu %lumb e"c16(  
→ leziunile cerebrale %o$" "rauma"ice( acciden"ele )a$culare cerebrale(
ence0alo%a"iile de %o$" imunizare( bolile or/anice cronice( $ubalimen"a#ia(
alimen"a#ia nera#ional&( condi#iile nei/ienice 

2!/*!4+ 4+!8!*+980
cople# de ani$estări $oarte etero%ene dpdv al cauzelor(
ψ 
%radelor sau a coplicaţiilor,
0răsătura coună 4 incapacitatea de a des"ăşura activităţi ce implică operaţii
ale g7ndirii la nivelul realizării lor de către indivizii de aceeaşi v7rstă 5
$uncţiile psihice se dezvoltă într-un rit 'ncetinit
  5nivel scăzut  "aţă de nivelul
indivizilor norali de aceeaşi v7rstă
ψ  defcienţă %lo2ală
ψ  vizează 'ntrea%a personalitate (structură, organizare, dezvoltate
a"ectivă, psiho-motorie, comportamentală)
ψ  se mani"estă în %rade di$erite "ata de nivelul mediu al populaţiei
ψ  su"era odi"cari pe parcursul vieţii  cu urmări di"erite în privinţa
adaptării
 +!6&4'8'K!
ψ  ariera#ie min"al& - !K94 (?Y@B) "ormele 3rave ale defcienţei
delimit7ndu-le de cele uşoare
ψ   debili"a"e - descrie "ormele usoare 
ψ   amen#ie - a$senţa inteligenţei, +redgold -di"erenţierea între înt7rzierea
mintală ca stare neprogresivă şi demenţă
 

ψ  oli/o0renie 3 8uria, insufcienţă mintală determinată de leziuni ale 4 în

perioada prenatală sau după
ψ  >n",rziere min"al& - &ariana 6oşca, înlocuieşte termeni mai traumatizanţi şi
 în cazuri mai puţin grave se poate realiza progres
ψ   'andica% de in"elec" + !. erza, evidenţiază defcienţa primară 

E&ALA.E DI-A/ICA - De.cien#a min"al& $e re0er& la limi"&ri $ub$"an#iale >n

0unc#ionarea %rezen"& 5a unei %er$oane61 Ea e$"e carac"eriza"& %rin 0unc#ionarea
in"elec"ual&( $emni.ca"i) $ub medie( exi$",nd corela" cu dou& $au mai mul"e
din"re urm&"oarele ca%aci"&#i ada%"a"i)e8 comunicarea( au"o$er)irea(
de%rinderile /o$%od&re!"i !i cele $ociale( u"ilizarea $er)iciilor comuni"are(
orien"area >n mediu >ncon*ur&"or( $&n&"a"e !i $ecuri"a"e %er$onal&( %e"recerea
"im%ului liber !i munca e"c1
*6+!6 2! *8/*6!0
a. dupa gradul defcientei mintale0
?.  %rimare 0 provocate de "actori genetici - +redgold
. $ecundare 0 provocate de "actori de mediu si micsti
<. >n",rziere min"al& $ubcul"ural&0 dată de moştenirea unui potenţial
su$normal şi condiţii culturale insufciente - 8eRis
@. >n",rziere min"al& %a"olo/ic&
C. de$ilitatea min"al& normal&8 su$culturală, "ără cauze patologice
B. debili"a"e min"al& %a"olo/ic& 0 cauze din perioada de dinainte şi de
după naştere
$. dupa natura cauzei0
?. na"ur& endo/en& 0 provocate de "actori nativi defcitari - trauss
. exo/ene 0 in"ectii sau traumatisme inainte sau dupa nastere (apar
intarzieri de gandire, perceptie, tul$urari de comportament,
impulsivitate)
<. leziuni cor"icale di0uze0 criteriul particularităţilor fziologice
tul$urarea proceselor nervoase şi "ără o dis"uncţie masivă a
echili$rului dintre excitaţie şi inhi$iţie
@. "ulburare ma$i)& a neurodinamicii cor"icale0 predomină excitaţia;
predomină inhi$iţia; sunt sla$e at7t excitaţia c7t şi inhi$iţia
I"tele%t #e l!ta:
• posi$ilitate intelectuală de adaptare socială se situează la graniţa
• dacă de$ilul mintal nu are capacitatea de a parcurge situaţiile prevăzute în
programa şcolii normale intelectul de limită are această posi$ilitate,
• dar nu în ritmurile impuse
• imaturitate a"ectivă,
• la$ilitate emoţională
• _D AF 3 IF, neîncadr7ndu-se în categoria defcienţilor mintali
De$%e"ta !"tala +oara:
• de$ilitate, oligo"renie de gradul 
• "orma cea mai "recventă
• D reprezintă gradul cel mai uşor al de$ilităţii
• introdusă de !K94 pentru a-l di"erenţia de cel de idiot
• a#unge p7nă la o v7rstă mentală de A-?? ani, av7nd _ V CF, AF
De$%e"ta !"tala +evera:
• oligo"renie de gradul  şi im$ecilitate
• _D C şi CF v7rsta mentală < 3 A ani
• D ?Y-FE din totalitatea defcienţilor mintali (8eRis)
 

•  însuşesc cu difcultate operaţiile elementare

• pot învăţa să scrie şi să citească cuvinte scurte
• voca$ular limitat, structuri gramaticale de"ectuoase;
• puţine cunoştinţe despre lumea încon#urătoare;
• incapa$ili să se întreţină singuri, dar au deprinderi elementare de
autoservire şi se adaptează la activităţi simple de rutină;
• capacitate de autoprotecţie normală nefind nevoie de asistenţă
permanentă
• pot f integraţi în comunitate în condiţii prote#ate,

De$%e"ta !"tala 3rava:

• oligo"renie de gradul , idioţenie
• _ su$ C
• v7rstă mentală < ani
• cea mai rar înt7lnită, reprezent7nd CE din totalul defcienţilor
• inel - idiotism
• !suirol0 idiotul este starea în care "acultăţile mintale nu se mani"estă
niciodată, nu este o $oală, ci o stare.
• mal"ormaţii fzice
• mişcări "ără precizie;
• paralizii;
• învaţă să meargă t7rziu sau deloc;
• defcienţe senzoriale3 sla$ă dezvoltare a mirosului sau gustului
• prag sensi$ilitate algica scăzut;
• nu comunică prin lim$a# ci prin sunete nearticulate sau cuvinte izolate
articulate de"ectuos; reacţionează la comenzi simple îndelung executate
"ără să le înţeleagă;
• au nevoie de asistenţă permanentă find incapa$ili de autoprotecţie
MMI/PO.0A-0;MM
ψ  trăsăturile caracteristice pentru toate "ormele defcienţei mintale
ψ   au un anumit grad de sta$ilitate,
ψ   devin tot mai accentuate pe măsura creşterii defcienţei, şi pe măsura
 înaintării su$iectului în v7rstă;
ψ   nu dispar prin instrucţie şi educaţie
ψ   dar pot căpăta un caracter de mascare,
ψ   devin vizi$ile si se accentueaza c7nd persoana des"ăşoară activităţi
intelectuale sau se a%ă în situaţii pro$lematice stresante
.IGIDI0A0EA F 8O-I-;
• rezistenţa la schim$are incluz7nd ideea de fxare, de aici difcultăţile în
adaptare la situaţiile noi
• normal, apare o dată cu înaintarea în v7rstă
• schim$ul nu se realizează con"orm v7rstei cronologice, defcientul mintal
neput7nd aplica cele învăţate într-o "ormă nouă, are un ritm de dezvoltare
lent, cur$a de per"ecţionare este pla"onată av7nd loc $loca#e psihice
• 8uria0 inerţie oligo"renă V insufcienta adecvare a reacţiilor adaptative şi
comportamentale la schim$ările din mediu
•  încetineală în g7ndire
• apatie în reacţiile comportamentale sau reacţii precipitate din cauza
stocării peste limitele normale a unor "ocare de excitaţie
• repetare continuă a unei activităţi şi după ce stimulul ce a declanşat-o a
dispărut
&ASCOI0A0EA GE-E0ICA 3 ar$el nhelder
 

• trecerea de la un mod de g7ndire la altul se realizează fresc, tinde către

un echili$ru progresiv, cu o $ună sta$ilitate a achiziţiilor care arată că noua
structură "uncţionează satis"ăcător
• v7scozitatea raţionamentelor, "ragilitatea achiziţiilor, incapacitatea de a
părăsi un punct de vedere pentru altul
• oscilează între două niveluri de dezvoltare (operatii concrete pentru
anumite domenii, dar si intuitive pentru altele)
• intelect normal - dinamism în trecerea de la un stadiu la altul
• lentoare, pla"onare, regresie, atunci c7nd înt7mpină difcultăţi în
e"ectuarea operaţiilor "ormale datorită neterminării construcţiei sale
psihice
• stagnare de lungă durată
9.AGILI0A0EA SI LAJILI0A0EA CO-DI0EI &E.JALE F E &E.A;
• neputinţa de exprimare logico-gramaticală a conţinuturilor
• imposi$ilitatea de a-şi menţine conduita ver$ală
• mani"estă prin retard în lim$a# sau tul$urări "recvente ale lim$a#ului.
.ELA0II;
In plan sensorial;
• difcultăţi de analiză
• surprinde mai puţine detalii, "ace con"uzii din cauza activismului scăzut şi
din cauza mascării unor elemente care se surprind mai uşor,
• poate f ameliorată prin utilizarea între$ărilor, prin delimitarea contururilor,
prin su$linierea cu culoare (culoarea impun7ndu-se mai uşor dec7t "orma şi
greutatea)
• nu sesizează elementele peri"erice dintr-o imagine
• durata analizei şi sintezei este mai $ună dacă li se prezintă o$iectele un
timp mai îndelungat
•  îngustimea c7mpului perceptiv
• constanţa perceptivă este mai sla$ă datorită analizei şi sintezei defcitare
• iluziile perceptive apar mai rar dec7t la normali
• sărăcia voca$ularului duce la o analiză perceptivă scăzută
• sinteza se realizează cu greutate, orice situaţie prea "ragmentară este greu
de reconstituit (&ariana 6oşca 3 o pisică desenată pe două cartonaşe 3
de$ilii văd două pisici)
• iluzia de greutatebdoi cilindri de mărimi di"erite dar cu aceeaşi greutate 3
normalii spun că cilindrul mai mic este mai greu, iar de$ilii mai rar
• reprezentările sunt sărace, incomplete, lipsite de fdelitate
Gandirea;
• cel mai scăzut ritm de dezvoltare;
• analiza !i $in"eza - cu difcultate;
• din cauza sărăciei voca$ularului analiza şi sinteza din planul senzorial 3
perceptiv apar difcultăţi în compararea a două o$iecte "amiliare 3 ei
descriu fecare o$iect sau se re"eră la indici nesemnifcativi
• $"abilirea a$em&n&rilor  perceptive apare t7rziu (di"erenţierea de cele
categoriale)
• ca%aci"a"ea de /eneralizare apare t7rziu;
• elementele descrise find legate de experienţa senzorială
• de.nirea no#iunilor  se "ace prin indicarea "actorilor (ex. paharul3 cu care se
$ea),
• >n#ele/erea (integrarea cunoştinţelor noi în sistemul de#a ela$orat) ;
• nu înţeleg conţinutul unui text nou chiar dacă au cunoştinţele
• disponi$ilităţile cognitive sunt utilizate într-o manieră pasivă;
 

• orientare nu spre găsirea unor soluţii noi, ci spre găsirea unor experienţe
de#a existente;
•  #udecata este retrospectivă;
•  zon& limi"a"& a zonei %roximei dez)ol"&ri (8.. îgotsOi)
• rezolvă mai greu o sarcină care le-a "ost arătată de adult
• nu ating stadiul operaţiilor "ormale;
• generalizările se des"ăşoară cu difcultate, dar nu a$sente;
Li2aul;
• apariţie înt7rziată vor$irii; voca$ular redus; menţinerea caracterului
situativ; (parametri ai depistării nivelului dezvoltării psihice)
• utilizare greşită a noţiunilor cu caracter a$stract, dacă le utilizează în alt
context dec7t în cel învăţat;
• desprinde cu greutate sensul din context;
• "razele au un număr redus de cuvinte, sunt de"ectuos construite
gramatical;

/eoria;
• hipermnezii în unele cazuri (idioţii savanţi)
• 4!+ 3 A ani v7rstă mentală 3 @C ci"re după o primă citire (datorită
heterocromiei)
• rigiditatea fxării şi reproducerii rezulta in trans"er difcil de cunoştinţe;
• nu are un caracter sufcient de voluntar,
• nu-şi ela$orează un plan de fxare intenţionată;
• di"erenţa dintre memoria )olun"ar& şi cea in)olun"ar& este nesemnifcativă.
• &ariana 6oşca 3 experiment0 memorarea a două texte similare 3li $+a ceru" 
$& re#in& !i $& re%roduc& un "ex"( iar la cel&lal"  $& $emnaleze ce nu >n#ele/  
(scopul esenţial era tot reproducerea); textele au "ost citite de două ori.
6ezultate0 la su$iecţii normali primul text 3 memorie. voluntară YFE, la al
doilea text 3 CF E; la defcienţi0 memoria involuntară @BE la primul text;
@F E la al doilea text;
• număr mai mare de repetiţii, de o motivaţie adecvată, de stimulare a
activismului;
• general, memoria este mai puţin a"ectată;
• e)ocarea nu este sufcient de activă 3 ca e"ect al între$ărilor de$ilul poate
adăuga şi alte elemente;
• li%$a de .deli"a"e 3adaugă elemente străine provenite din alte situaţii, din
experienţe anterioare asemănătoare
In plan eotional F a$ectiv;
• imaturi a"ectiv;
• de$ilul mintal şcolar are mani"estări a"ective specifce preşcolarului
• mani"estări a"ective neconcordante cu cauza care le-a produs0 $u%&rarea 3
ia "orma unei crize de "urie; mani"estări agresive şi autoagresive; )e$elia 3
crize de r7s nestăp7nit; mani"estări de simpatie "ără reţinere.
•  e"ectul capacităţii reduse a scoarţei cere$rale de a exercita un control
asupra centrilor su$corticali, ast"el cauze neînsemnate pot determina
 încetarea crizelor sau trecerea la o mani"estare contrară.
• unii de$ili sunt placizi, au capacităţi reduse de a sta$ili contacte,
• se caracterizează prin unele note autiste;
Activitatea voluntara;
• defcienţe în toate momentele des"ăşurării;
• scopurile fxate sunt apropiate, generate de tre$uinţe imediate,
• se a$at dacă înt7mpină difcultăţi şi execută altă sarcină mai uşoară;
 

• nu dau atenţie instructa#ului, trec la acţiune, nu cer lămuriri, nu prevăd

difcultăţile ceea ce duce la eşec;
• dacă indicaţiile se dau pe parcurs greşelile apar mai puţin "recvent (planul
tre$uie prezentat secvenţial)
• negativism la comenzi categorice (pentru a cola$ora tre$uie să fe
sugestionaţi, reacţionează negativist la comenzile categorice datorită
capacităţilor reduse)
• se evita tonul ridicat;
• lanul motricitatii0
"orţa, precizia, viteza, coordonarea, prehensiunea sunt in"erioare deoarece
mişcările sunt legate de psihismul individului (nu este sufcientă "orţa şi
dezvoltarea fzică); se mani"estă şi la de$ilul mintal le#er;
• la"erali"a"ea 3 este a"ectată; se fxează cu înt7rziere sau este încrucişată
(dominantă pentru m7nă, ochi, picior), rău afrmată şi duce la înt7rzieri în
plan lexico-grafc;
• re/larea 0or#ei mi!c&rilor este defcitară (insufcienţa senzaţiilor
Oinestezice);
• prezintă mişcări stereotipe (mai "recvente cu c7t defcienţele sunt mai
grave 3 su$ BF coefcient de inteligenţă sunt incapa$ili de mişcări de
precizie);
•  într-un mediu de viaţă stimulativ se pot ela$ora motivaţii gradate şi
a$ilităţi pentru stimula procesul educativ;
*.A. 426'&! 3 2!*6+'6
2efciente mintale 3 2'S4, J84!/!8+!6, +964!6 ( anomaliile cromozomilor
$exuali /nomozomii6 
2'S40
ψ  La"3#o" DO?N 2 diagnosticul se "ace chiar de la naştere, similitudinile
 între copii $olnavi find "oarte mari; chiar si particularităţile rasiale
nemaifind delimitatoare
ψ *um se do$andeste 3 nimeni nu stie
ψ n%uentat 3 de varsta mamei
ψ *ele mai intalnite anomalii cromozomiale 3 ? caz la AFF nasteri
ψ  lessing - KN sunt la nivel de de2ilitate şi i2ecilitate  si @FE de
idiotie 5 mediul stimulativ
articularitati0
• capul mic;
• occipital turtit,
• "aţa rotundă, lată, colorată în roşu la nivelul $ăr$iei şi al o$ra#ilor("aţă de
clovn), pomeţii sunt a$senţi,
• "antele de la ochi orientate în sus şi o$lic- aspect mongoloid
• ochii sunt la distanţă (hipertelorism),glo$ii oculari sunt mici
• pleoapele in%amate ($le"arită) şi uneori apare si stra$ismul;
• nasul este scurt şi turtit, nările sunt largi
• urechile sunt asimetrice mici situate #os
• gura este mică, întredeschisă, lim$a este mare şi fsurată rezult7nd lim$a
scrotală, $uza in"erioară este groasă şi fsurată de multe ori;
• $olta palatină este ogivală rezult7nd vor$irea pe nas; dinţii sunt mici cu
vicii de implantare, rezult7nd vor$irea neinteligi$ilă
• g7tul scurt şi gros;
• a$domenul mare şi hipotom;
 

• degetele mici şi lipite rezult7nd sindactilia

• picioarele sunt scurte şi plate; degetul mare find la distanţă de cel de-al
doilea
• lim$a#ul se dezvoltă cu înt7rziere şi răm7ne la un nivel scăzut;
• prezintă grimase "aciale
• mo$ilitate scăzută;
• sunt a"ectuoşi, socia$ili, geloşi
• pot învăţa să c7nte la instrumente de percuţie av7nd simţul ritmului;
• pot munci in activitati cu un caracter repetitiv;
• mal"ormaţii viscerale, a"ecţiuni cardio-vasculare,
• mal"ormaţii ale tractului gastro-intestinal iar $ăieţii sunt sterili;
• durata de viaţă direct dependenta de gravitatea mal"ormaţiei;
• mortalitatea crescută în primul an, YE a#ung peste <F de ani, YE peste
@F de ani iar <E peste CF de ani
 +964!60
ψ  o anomalie în minus a cromozomiilor în care lipseşte cromozomul x,
ψ   disgenezie sau agenezie gonadică care provoacă sterilitate
ψ  intelectual - pot " şi norale dar se 'nt3lnesc şi cazuri de
de2ilitate *>KN din cazuri+
ψ  nanism su$ ?.@Fm
2escriptori fzionomici0
• g7tul scurt, cu plăgi cutanate (terigum coli);
• toracele prezintă mameloanele îndepărtate,
• mal"ormaţii ale coloanei verte$rale(scolioză, sci"oscolioză)
J84!/!8+!60
ψ anoalie 'n plus a croozoilor # F Interse#ualitate
2escriptori fzionomici0
• acrofe testiculară deci şi prin sterilitate,
• pilozitate şi musculatură sla$ dezvoltată;
• defcienţa mentală este cu at7t mai gravă cu c7t numărul cromozomilor x
este mai mare
• mani"estă tul$urări de comportament, inhi$iţie
• complexe de in"erioritate
• mitomanie şi înclinaţie spre perversitate sexuală.
E0IOLOGIE /E0AJOLICA
'8K'/6!4 /!4869*
• ?I<@- /ling
• a$senţa unei enzime care trans"ormă un aminoacid în tirozină (acid a cărui
oxidare contri$uie la "ormarea pigmenţilor negri);
• datorită acestui proces incomplet se acumulează "enilalamina în
concentraţie mare cu e"ecte toxice pentru celula nervoasă.
• "enilalamina se trans"ormă în acid piruvic detecta$il în urina copilului, "apt
ce permite o depistare timpurie
• !ste posi$ilă aplicarea unei diete
• daca interventia este " timpurie deşi eroarea meta$olică răm7ne, nu mai
are e"ecte toxice asupra sistemului nervos
• /ara tratament- defciente mintale cu grade di"erite mai ales cea severă şi
pro"undă (BCE din cazuri).
• aparent normali se mani"estă
• irita$ilitate nervoasă accentuată,
• hiperOinezie, negativism, permanentă a trunchiului,
• pareze sau paralizii spastice, diminuarea pigmenţilor,
• sensi$ilitatea excesivă a pielii, şi mirosul de mucegai
 

K8*+'!40
• lipsa unei enzime necesare meta$olizării galactozei (prezentă în lapte)are
mani"estări ca oligo"renia piruvică;
• copilul prezintă simptome de icter, cataractă şi înt7rziere mintală de
di"erite grade,
• tul$urări în creştere, atonie, atrofe musculară, pareze şi paralizii.
• intreruperea hrănirii cu lapte
/69*+':960
• intoleranţa la "ructoză
• lipseşte enzima necesară meta$olizării sucului de "ructe
9*6':960
• intoleranţa la zaharoză şi are aceleaşi mani"estări şi aceleaşi măsuri de
prevenire ca şi "ructozuria şi galactosenia
2'+ 496'+*0
• transmitere recesivă
• in celulele ganglionare ale creierului şi măduvei spinării se produc
acumulări de lipide, demielinizări ale celulelor gliale care se încarcă lipidic
• la naştere este normal însă după C, B luni devine apatic, nu-şi mai ţine
capul,
• degradarea văzului şi regresia mintală gravă
• aparitia simptomelor la v7rste di"erite(naştere sau <-?F ani)
• relatie invers proportionala intre varsta aparitiei si gravitate
• neuronii cortexului cere$ral şi ganglionii $azali sunt a"ectaţi de o su$stanţă
a cărei natură nu a "ost determinată -o lipoproteină, glicolipidă sau o
com$inaţie a lor
• nanism
• "acies tipic0 ochii sunt depărtaţi mult,
• nasul este turtit şi în "ormă de şa, are $uze groase,
• urechi implantate #os, g7t scurt şi craniu de"ormat (craniu doligoce"al-
av7nd regiunea occipitală "oarte pronunţată),
•  în"ăţişare $ătr7ncioasă, voce răguşită,
• degete în "ormă de gheară şi pete cu aspect de coa#ă de portocală
• peranta de viata limitata
E0IOLOGIE EC0ODE./ICE;
*8!6': +9!6' '964!88!
• noduli sclerotici în cortex însoţiţi de distrugeri neuronale şi atacuri
epileptoide.
• pe piele apar glanulaţii (datorită glandelor se$acee atrofate)
• pete de culoarea ca"elei cu lapte
• spasticitate, hipotonie,
•  înt7rziere mintală care înaintează odată cu v7rsta.
2'+ &=!2!4'0
• atroferea corpului tiroid
• este congenitală
• "aţa $uhăită,
• greutatea corpului este mare în raport cu înălţimea
• poate avea defcienţe mintale de di"erite grade.
*6!+4&98 !42!&*0
•  în "amiliile de guşaţi din regiunile "ără iod în sol şi apă.
• dezvoltarea este a"ectată din viaţa intrauterină
• statură su$normală,
• craniul mare în raport cu corpul,
• au dinţi implantaţi de"ectuos şi păr aspru
• este cura$ilă utiliz7ndu-se sarea iodată.
 

E0IOLOGIA S-
Acroce$alosindactilia *sindroul Apert+
• ereditară;
• craniul înalt, scurt anteroposterior dar lat transversal;
• hiperterorism sindactilie,
• anomalii cardiovasculare,
• defciente mintale grave.
Arahnodactilia *sindroul /ar$an+
• mal"ormaţii ale scheletului, ale aparatului cardiovascular,
• extremităţi lungi şi sci"oscolioză,
•  înt7rziere mintală gravă.
/icroce$alia
• transmisă recesiv
• apare şi din cauza unor in"ecţii toxice în perioada em$rionară;
• craniul este exagerat de mic în raport cu corpul.
• defcienţa mintală poate f destul de gravă
• microce"alii au o viaţă a"ectivă dezvoltată d7nd impresia unei defcienţe
mai le#ere.
Hidroce$alia
• in"ecţii intrauterine
•  acumularea lichidului ce"alorahidian în cutia craniană
• pot apărea modifcări ale craniului at7t în viaţa intrauterină c7t şi după.
• pe supra"aţa creierului circulaţie a$undentă provoc7nd hipertensiune
craniană
• leziuni cere$rale cu tul$urări motorii, oculare şi psihice
• mersul şi vor$itul apar cu înt7rziere,
• dezvoltarea intelectului poate avea di"erite grade şi pot f luate măsuri
precoce de eliminare a lichidului.
/E0ODOLOGIA I-0E.&E-0IEI;
Co2inare in $unctie de;
• "ormă şi gravitate;
• evoluţie şi nivelul dezvoltării "uncţiilor nea"ectate;
• posi$ilităţile preluării "uncţiilor deteriorate de către cele normale;
• starea psihică a su$iectului;
• v7rsta cronologică şi mentală;
• activitatea pentru care va f pregătit;
/edicala  psiholo%ica  peda%o%ica
.ecuperarea se poate realize prin0
I"vatare:
• acumularea de cunoştinţe selectate în "uncţie de contri$uţia la dezvoltarea
psihică
•  "uncţie de aplica$ilitatea lor practică
• "ormativ şi în al doilea r7nd in"ormativ
• stimulată printr-o serie de întăritori aplicaţi cu consecvenţă sau sancţiune
ver$ală şi materială
• pt a înţelege şi rezolva o pro$lemă, defcientul mintal are nevoie de suport
concret, de in"ormaţii anterioare prin care să pregătească $aga#ul de
cunoştinţe necesare pentru înţelegerea ei
• evitat ver$alismul ca o condiţie de $ază
• materialul intuitiv tre$uie eliminate elementele de prisos care ar orienta
g7ndirea spre ceva neesenţial
• elementele se prezintat pe r7nd
• "actorul emoţional V condiţie esenţială pentru reuşita
P+,otera(e:
 

•  înlătura anxietatea, negativismul,

• activa motivaţia
• sugestie şi de relaxare
• sugestii pozitive acţion7nd la înlăturarea sau ameliorarea
comportamentelor a$erante
• "ormarea atitudinilor pozitive
• stimulată dorinţa de a participa la viaţa colectivităţii
• uşor in%uenţa$il
Tera(e o%(ato"ala:
• "oloase practice şi estetice prin activităţi distractive şi culturale
• orientare spre "rumos si plăcut
• aplicată cu succes în toate "ormele de defcienţă mintală
• prin ludoterapia, ergoterapia, artterapia se consumă energia şi se
"ormează unele a$ilităţi motrice şi deprinderi ocupaţionale;
• menţinerea interesului pentru activitate şi $una dispoziţie
• orice solicitare tre$uie adaptată la posi$ilităţile fecăruia.
.e%uli privind noralizarea
→ ar tre$ui să locuiască împreună cu "amilia
→ orice adult cu handicap mintal care ar dori să părăsească casa părinţilor ar
tre$ui să ai$ă posi$ilitatea să o "acă
→ orice alternativă rezidenţială o"erită ar tre$ui, să poată locui împreună cu
alte persoane "ără handicap mintal
→ locuinţele alternative ar tre$ui să fe integrate în mod adecvat în
comunitate
→ indivizii cu handicap mintal ar tre$ui să fe integraţi într-un ciclu şi un
program de viaţă normale.

J, -ire spunea că "te3rarea @"+e!"* +* ' +e (er!t* +* $ %a(a=l8 +*

$ t @"+' (r"tre %elal' , Inte%rarea se re$eră la rela'a %are +e
"+tareaz* @"tre "#v#  +o%etate ,
ntegrarea fzica0
• se asigură construirea locuinţelor în zone rezidenţiale, organizarea claselor
şi grupurilor în şcoli o$işnuite,
• pro"esionalizarea în domenii diverse, unele mici locuri de muncă (rezervate
persoanelor cu handicap)
• petrecerea timpului li$er în condiţii o$işnuite
• satis"acerea nevoilor de $aza ale existentei si realizarea ritmurilor
existentei
ntegrarea "unctional0
• asigurarea "uncţionării persoanei în mediul încon#urător prin "olosirea
tuturor "acilităţilor şi serviciilor,
• exemplu0 "olosirea mi#loacelor de transport în comun, restaurante, cantine,
etc.
ntegrarea sociala0
• ansam$lu relaţiilor sociale dintre persoanele cu handicap, at7t fzic c7t şi
mintal, şi a persoanelor normale,
• indivizi sau grupuri sociale cu care acestea se intersectează (vecini, colegi
de serviciu, mem$ri ai comunităţii)
• relaţiile sunt in%uenţate de atitudinile de respect şi stimă
ntegrarea personala0
• dezvoltarea relaţiilor de interacţiune cu persoane semnifcative în diverse
perioade ale vieţii
• incluse categorii de relaţii diverse, în "uncţie de v7rsta su$iectului.
 

• un copil mutat din "amilie de apartenenţă este traumatizat prin

segregare şi pierde elementele esenţiale ale integrării personale
• un adult care nu se poate muta din casa părinţilor şi nu poate duce o
existenţă independentă con"orm vîrstei, pierde aspecte esenţiale legate de
integrarea personală.
• condiţii0 pentru co%il - existenţa unor relaţii c7t mai apropiate cu "amilia,
• pentru un adul"  - asigurarea unei existenţe demne, cu relaţii diverse în
cadrul grupurilor sociale în comunitate.
ntegrarea sociala0
• asigurarea de drepturi egale şi respectarea autodeterminării individului cu
handicap mintal
• grupurile de persoane cu handicap mintal sunt tratate di"erit "aţă de ceilalţi
cetăţeni
• programele şi deciziile persoanelor cu handicap mintal tre$uie să le
aparţină în totalitate
• posi$ilităţile de exprimare la nivel de grup tre$uie respectate, la "el cu cele
ale celorlalte grupuri sociale.
ntegrarea organizational0
• "ormele şi structurile organizatorice care spri#ină integrarea
• serviciile pu$lice generale să fe organizate în aşa "el înc7t să răspundă
nevoilor tuturor indivizilor din societate
4+!K66! 8'6 *+98!0
I-0EG.A.E F Acceptarea tuturor di$erentelor
 .espectul diversitatii si alteritatii F $aptul de a " o persoana
Solidaritate uana
Ipotriva e#cluderii si ar%inalizarii
Ipotriva ine%alitatii sociale

C,@, DE9ICIE-0E SE-O.IALE F 8I-E0O ! /O0.ICE

0LJ.A.I SPECI9ICE SI CO-GE-I0ALE
→ indromul 8angdon-2oRn (trisomia ?) $oala genetica caracterizată de
hipotonie, dizmorfe tipica (mongolism)
→ &al"ormatii ale aparatului locomotor si mem$relor superioare
o acheilopodia 0 a$senta totala a mem$relor, -
o camptodactilia 0 imposi$ilitatea de a intinde complet degetele;
o polidactilia.
→ &al"ormatiile la nivelul mem$relor se impart în0 amelii 3 lipsa unui
mem$ru, ectromelii 3 lipsa partiala a unui mem$ru.
→ 2i"ormitatea prengel 3 umarul ridicat congenital.
→  +oracele Gin p7lnieH.
→ 8uxatia congenitala a soldului.
0LJ.A.I ALE P.OCESLI DE C.ES0E.E;
• Ra'i"i$mul 3 a"ectiune a cartila#elor de creştere a copilului mic, se
mani"estă prin degenerarea şi creşterea anarhică a matricei cartilaginoase,
datorită nedepunerii sărurilor "os"ocalcice, în a$senţa vitaminei 2, dar şi a
altor cauze de natură meta$olică sau a igienei alimentare.
• Piciorul %la"  3 hipotonie musculară generalizată.
 

• Hi%o"ro.e $"a"ural& 3 nanismul 3 apare din cauza unor tul$urări endocrine

(la nivelul hipofzei, tiroidei, glandelor sexuale) sau pe "ondul unor distrofi,
sau a unor a"ecţiuni cronice la nou născut. negalitatea mem$relor
a"ectează mersul, verticalitatea corpului, sta$ilitatea i pozitie ortostatica.
• O$"eocondrodi$"ro.ile 3 a"ectiuni osoase sau osteoarticulare care survin în
perioada de creştere.
• 2al0orma"iile colanei )er"ebrale 3 "orme di"erite0 de"ecte de segmentare
sau inchidere a arcurilor verte$rale, la anomalii de umar, a$eratii de "ormă
şi sinostoze, cele mai "recvente sunt ci"ozele si scoliozele
Sechele posttrauatice;
• araplegia postraumatică.
• aralizia o$streticala 3 leziune radiculara a plexului $rahial urmare a
inteventiei o$streticale din timpul nasterii.
• areze de origine medulară ce determină sechele de tip spastic ori %asc.
• 6etracţia ischemică a %exorilor degetelor ($oala olOmann) apare prin
compresiunea arterei humerale urmată de scăderea aportului sangvin la
nivelul muşchilor %exori ai degetelor. !"ectul poate f provocat şi de un
aparat gipsat "oarte str7mt
De"cienţe osteoarticulare şi usculare
• traumatisme musculo-tendinoase 3 contuzii şi rupturi consecutive;
• retracţii musculare 3 $locarea unei mişcări datorată retracţiei şi f$rozării
unui muşchi0
• torticolisul 3 retracţia muşchiului sternocleidomastoidian
• contractura în a$ducţie a umărului
• f$roza progresivă a muşchiului cvadriceps
• f$roza posttraumatică a muşchiului cvadriceps
• şoldul în resort.
De"cienţe preponderent neurolo%ice  
• $oli ale neuronului motor central 3 sechele ale ence"alopatiilor cronice
in"antile0
• sindromul piramidal0 hemiplegia spastică, diplegia spastică.
• indromul extrapiramidal, mani"estări de tip atetozic; sindromul rigidităţii
cere$rale.
• indroame ataxice0 ataxia cere$eloasă, diplegia ataxică, infrmitate
motorie cere$rală;
• $oli ale neuronului motor peri"eric0
• sechele poliomielitice;
• leziuni nervoase peri"erice; spina $ifda; distrofi neuromusculare.
X'&'+6*++!0 $unctie cople#a( o aptitudine care inte%reaza atat
aspecte ale activitatii otorii( cat si ani$estari ale $unctiilor perceptive
ψ  actul motor sta la $aza organizarii cunoasterii si invatarii, determinand,
intr-o proportie considera$ila, organizarea mintala a persoanei
ψ  6elatii consistente intre motricitate, intelect si a"ectivitate
ψ  ES0E priordiala in or%anizarea procesului instructiv!educativ!
recuperator pentru toate varstele
ψ  !+! educatie de 2aza in scoala eleentara
ψ  daca copilul nu are constiinta corpului sau( nu cunoaste
lateralitatea sa( nu se poate situa in spatiu( nu este stapan pe
tip si nu a casti%at o su"cienta coordonare si sta2ilitate a
%esturilor si iscarilor sale, azzo
Criterii de clasi"care;
 

• Tulburari ale mo"rici"a"ii8 intarzieri in dezvoltarea motorie; marile defcite

motorii, de$ilitatea motrica, tul$urari de echili$ru, de coordonare, de
sensi$ilitate
• Tulburari de $c'ema cor%orala8 lateralitate; orientar; organizare si
structurare spatialade orientare si structurare temporala 
• In$"abili"a"e %$i'omo"orie
• Tulburari de realizare mo"rica 8 apraxia, d`spraxia, disgrafa motrica
• Tulburari %$i'omo"rice de ori/ine a0ec"i)a
O identi"care precoce se realizeaza pana la varsta de  ani ! Tulburarile
mo"rice in"ra in"o"deauna ca elemen" im%or"an" in $"ruc"ura "abloului
 %$i'o%a"olo/ic al co%ilului de.cien" min"al1 
le%atura lo%ica intre de"cienta intala( nivelurile si tul2urarile de
otricitate; ca" /radul de.cien"ei min"ale e$"e mai %ronun"a"( cu a"a" $i ni)elul
mo"rici"a"ii e$"e mai $cazu" $i "ulburarile $un" mai )aria"e $i mai /ra)e( $i in)er$
Precocitatea interventiei terapeutice ; 'o"ara"oare in ob"inerea unui rezul"a" 
o%"im 
Priul 1 edicul pediatru; recuperare si readaptare 1 unca in echipa

Caracteristici ale dezvoltarii psihootricitatii

inregistreaza salturi calitative0 pe $aza unor acumulari cantitative; "ormele noi de

comportament sunt intotdeauna superioare celor precedente
noile calitati0 nu le desfinteaza pe cele anterioare, ci le includ prin restructurari
succesive
se produce stadial0 in etape distincte, cu caracteristici proprii fecarei varste
trans"ormarile0 continue si impercepti$ile la intervale mici de timp
dezvoltarea psihomotrica0 asincrona la nivelul di"eritelor procese si insusiri, unele
avand ritmuri proprii de dezvoltare la diverse etape de varsta