1

REZUMAT Motivul alegerii temei este realitatea cruda a unei fetite pe care am cunoscut-o in urma cu 7 ani la scoala unde lucrez, care este o scoala normala care are clase integrate de copii cu dizabilitati severe. Revolta mea este ca aceasta fetita care are andicap

fizic nu a putut fi primita intr!o clasa normala desii parintii sunt intelectuali si s-au ocupat permanent de educatia si cultura ei. "and am cunoscut!o vorbea greu si nu mergea dar mi-am dat seama repede de vointa acesteia si de faptul ca are un coeficient de inteligenta peste media copiilor de varsta ei, aceasta fetita a citit foarte multe carti si are o cultura foarte #roblema integrarii sociale a copiilor cu dizabilitati este una de o importanta %ezvoltarea ma$ora unei pentru societati societatea incluzive romaneasca pentru actuala. cu

persoanele

andicap in general si pentru copiii cu dizabilitati in special reprezinta o prioritate. E&perienta de mai bine de '( ani in acest domeniu mi-a facilitat accesul la cele mai noi tendinte de interventie sociala privind copiii cu andicap. )a multe dintre

masurile implementate am participat activ* formarea unor rampe in diferite locatii din +ectorul ,, organizarea claselor speciale in functie de gradul de andicap cu accent pe necesitatile

individuale, formarea unor parteneriate intre scoala si "omisia de

E&pertiza Medicala - .radinitele speciale in vederea formarii unor noi clase si centralizarea lor. "rearea unei baze de date /n cadrul "omitetului Rom0n #entru %repturile "opilului a

Asociatiilor, 12.-urilor si a tuturor institutiilot din sectoarele ' si , care se ocupa de problemele copiilor, am participat la mai multe actiuni organizate de RE232"1 Romania pe problema 3ntegrarii copiilor cu dizabilitati in scoli si societate, si am colaborat cu 4undatia "opii in dificultate 5"entrul +fantul

2icolae6 ca logoped principal. 3nteresul pentru acest domeniu isi are radacina in analizele si studiile intreprinse in cadrul masterului de #olitici +ociale ale %ezvoltarii, in care am reusit sa imi clarific conceptele si teoriile cele mai importante privind integrarea sociala a copiilor cu disabilitati, completate ulterior cu e&perinta directa in lucrul cu acesti copii. "olaborarea cu 1rganizatia +uedez7 3M mi-a prile$uit ocazia sa cunosc modalitati de integrare a persoanelor cu dizabilitati si in alte tari, integrarea prin munca a persoanelor cu andicap sever fiind un e&emplu notabil. "opiii cu %o8n sunt afectosi, sociabili, prietenosi, generosi 9i apoi toti la pubertate devin timizi, comple&ati /9i recunosc andicapul, se

culpabilizeaz7, se identifica cu persona$ele negative, devin depresivi.

:n primul capitol am vorbit despre importanta integr7rii timpurii a copiilor cu dizabilit7ti 9i diagnosticarea c0t mai precoce, plasticitatea comportamental7 a lor. "opiii cand sunt mici au mai putine pre$udecati, pe masura ce cresc, se pervertesc,cand sunt mici nu fac diferenta ca unul e blond si cel brunet e...rrom si nu isi dau seama nici de competentele intelectuale. "opilul /nc7 dinainte de a fi la 9coal7, se $oaca de-a 9coala, invata statutele si rolurile sociale prin imitatie de la varste f mici. #rofesia de parinte se invata. Atunci cand ai in familie un copil bolnav, inveti sa;i faci in$ectie...si in functie de boala, te informezi, inveti sa faci ...terapie. 4amilia trebuie sa;si accepte problemele, sa le recunoasca si sa se desc ida catre comunitate. sa ceara a$utor, si la randul ei sa ofere a$utor. "ostul social ; afectiv, dar si material al unei persoane neintegrate si al uneia, partial recuperate,

integrate...de e& ce inseamna un autist partial recuperat si ce inseamna un autist devenit adult;sc izofren. #recum stiti dupa '< ani diagnosticul de autism este inlocuit cu cel de +c izofren.

"adrul

conceptual

9i

terminologia

de

baz7*

deficien=a,

dizabilitatea,

andicapul, deficienta mentala, incapacitate,

reabilitare, recuperare, educatie speciala, "E+,

"onceptul de educatie speciala l-am dezvoltat pe mai multe pagini, am dezbatut un capitol semnificativ despre diferentele dintre integrare si incluziune, un alt capitol despre "U

AUT1R3TATEA >A2%3"A#, am

2AT312A)A elaborat un

#E2TRU capitol

#ER+1A2E)E despre

infrastructura

legislativa, un alt capitol despre educatia si integrarea in comunitate in Europa, un capitol despre politicile educationale si un capitol numit strategii de integrare a copiilor cu dizabilitati. Merton a introdus no=iunea de ?status dominant? 5?master status?6 referindu-se la cel mai important status ocupat de o persoan7, care /i afecteaz7 aproape toate aspectele vie=ii. %omnul )ivius Manea concluzioneaz7* ?al7turi de caracteristicile rolului de bolnav definite de #arsons, ca scutite de responsabilit7=i, fapt independent de via=a personal7, apare dorin=a de /ns7n7to9ire, c7utarea de a$utor competent.

Un

alt

tip

de

abordare

este

3nterac=ionismul

simbolic.

Acesta se refer7, /n viziunea lui .. >. Mead, la modul /n care p7rerea celorlal=i influen=eaz7 personalitatea individului. )emert a pornit de la ideea c7 indivizii iau decizii /n func=ie de propriile costuri 9i valori 9i a a$uns la concluzia c7 luarea decizillor nu este /n /ntregime ra=ional7, 9i a admis

c7 indivizii sunt susceptibili de a reac=iona /n func=ie de presiunile 9i constr0ngerile e&ercitate de realitatea

obiectiv7. 1 alt7 concluzie a autorului este c7 cei mai mul=i dintre indivizi pot fi considera=i devian=i la un moment dat /n via=7, dar se vor /ntoarce la starea de normalitate %iferen=ierea /ntre integrare 9i incluziune +e face de multe ori confuzia /ntre termenii de integrare 9i incluziune, mai ales de c7tre cadrele didactice care lucreaz7 /n 9colile de mas7 f7r7 incluziune, ceea ce face necesar7 diferen=iera lor. "el ce a lansat conceptul de normalizare este @eng t 2ir$e. +tudiile sale au demonstrat c7 mul=i dintre copiii /ngri$i=i /n familie aveau deficien=e mult mai grave dec0t cei din institu=ii, /ns7 aveau mai pu=ine condi=ii normale 9i apar rezultate normale, iar /n condi=ii anormale, apar rezultate anormale. "oncluzia lui 2ir$e, /n /ncercarea de a defini normalizarea /n practic7 este* As7 te dai $os din pat, s7 te /mbraci 9i participi la activit7=i cu sens, cu scop, /n ciuda faptului c7 ai un profund dezavanta$ 5 andicap grav6B - acesta a fost numit Aritmul normal zilnicB. Autorul a stabilit o serie de principii

fundamentale ale e&isten=ei pornind de la condi=iile normale

de via=7* ritmul normal cotidian, ritmul normal al s7pt7m0nii, ritmul normal anual. Teoriile demostreaz7 faptul c7 interac=iunile sunt cele ce determin7 comportamentul. Astfel, interac=ionismul simbolic eviden=iaz7 modul /n care oamenii interpreteaz7 propriile

ac=iuni 9i pe ale altora. Teoria Etic et7rii arat7 cum indivizii interpreteaz7 propriile ac=iuni 9i ale altora prin folosirea unor AcalificativeB, clasific7ri, c iar epitete. Teoria /nv7=7rii sociale demonstreaz7 cum indivizii /nva=7 s7 se comporte /n cadrul diferitelor interactiuni. #rin distinc=ia f7cut7 /ntre AnormalB 9i Apat ologicB, Emile %urC eim plaseaz7 persoana cu dizabilit7=i /n sfera

patologicului, a anormalit7=ii, abaterii de la normele societ7tii.

:n continuare am analizat *3ntegrarea fizic7 a persoanelor cu dizabilit7=i 3ntegrarea 9colar7 a persoanelor cu dizabilit7=i 3ntegrarea fizic7 9i integrarea func=ional7 3ntegrarea 9i calificarea profesional7 ca forme particulare ale integr7rii 3ntegrarea social7 a persoanelor cu dizabilita=i 3ntegrarea fizic7 se poate completa cu cea pedagogic7, rezult0nd o form7 superioar7 care presupune rela=ii /n

interiorul grupului 9colar, la care copilul cu "E+ particip7 activ.

E&ist7

mai

multe

clasific7ri

ale

formelor

de

integrare;incluziune 9colar7 a copiilor cu dizabilit7=i, acestea baz0ndu-se pe diferite criterii de diferen=iere. %up7 durata prezen=ei copilului cu dizabilit7=i /n 9coal7, se diferen=ieaz7* forme de integrare total7, forme de integrare par=ial7, forme de inregrare ocazional7 :n func=ie de num7rul copiilor integra=i /ntr-o 9coal7, se /nt0lnesc* integrare individual7 D c0nd se ralizeaz7 integrarea unui singur elev cu dizabilit7=i /ntr-o clas7 obi9nuit7E integrare /n grupuri mici - integrarea unui grup de ,-F elevi /ntr-o clas7 obi9nuit7E clase integrate D atunci c0nd se realizeaz7

integrarea unei clase 5<-', copii cu dizabilit7=i6 /ntr-o 9coal7 obi9nuit7 59coal7 incluziv76. 3ntegrare local7 - elevii cu dizabilit7=i /nva=7 /n aceia9i cl7dire, dar f7r7 a avea rela=ii unii cu al=iiE 3ntegrare social7 9i;sau societal7 - elevii cu 9i f7r7 dizabilit7=i particip7 la activit7=i e&tra9colare comune, care sunt atent proiectate 9i planificateE

3ntegrare

func=ional7

5pedagogic76-

participare

comun7

la

procesul instructiv- educativ, /n cadrul c7reia intr7* integrarea total7, integrare par=ial7 3ntegrare G invers7? - se refer7 la participarea copiilor f7r7 dizabilit7=i la activit7=ile de /nv7=are dintr-o institu=ie special7. 3ntegrarea spontan7 sau rece - c0nd integrarea unui copil cu dizabilit7=i /ntr-o institu=ie de /nv7=7m0nt 5gr7dini=7, 9coal7 obi9nuit76 se realizeaz7 f7r7 o preg7tire prealabil7 a acesteia pentru a face fa=7 integr7rii.

+copul educa=iei este integrarea. +arcina 9colii este de a crea acest mediu /n care copilul s7-9i diferen=ieze tr7irile 9i s7 se structureze ca personalitate,

deoarece este incontestabil c7 nu poate r7m0ne acas7. Ace9ti copii integra=i /n /nv7=7m0ntul de mas7 vor fi antrena=i 9i stimula=i de un mediu competi=ional favorabil dezvolt7rii 9i

recuper7rii lor. ?Hcoala pentru to=i? reprezint7 dezideratul ma&imei fle&ibilit7=i 9i toleran=e /n ceea prive9te diferen=ele fizice, socio-culturale, lingvistice 9i psi ologice e&istente /ntre copii, scopul fiind acela de a le oferi tuturor posibilitatea de a /nv7=a /n func=ie de ritmul, capacita=ile 9i nevoile proprii 9i de a se e&prima conform tr7s7turilor individuale de personalitate.

#rincipiile evalu7rii copilului cu dizabilit7=i* Evaluarea trebuie a&at7 pe poten=ialul de dezvoltare a copilului. Evaluarea necesit7 o abordare comple&7 9i complet7 a

elementelor relevante 5s7n7tate, nivel de instruc=ie 9i educa=ie, grad de adaptare psi o-social7, situa=ie economic7 9.a.6 precum 9i a interac=iunii dintre acestea. Evaluarea trebuie s7 fie unitar7, s7 urm7reasc7 9i s7 opereze cu acelea9i obiective, criterii, metodologii, pentru to=i copiii. Evaluarea trebuie s7 aiv7 un caracter multidimensional, altfel spus s7 determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un pronostic 9i recomand7ri privind dezvoltarea viitoare a copilului, /n integralitatea sa. Evaluarea presupune o munc7 /n ec ip7, cu participarea activ7 9i responsabilizarea medici, pedagogi, tuturor speciali9tilor educatori, implica=i sociologi, 5psi ologi, asisten=i

profesori,

sociali, logopezi etc.6.

10

Evaluarea se bazeaz7 pe un parteneriat autentic cu beneficiarii direc=i ai acestei activit7=i* copilul 9i persoanele care /l au /n ocrotire. :n definirea indicatorilor care structureaz7 tipul de evaluare a nevoilor abord7ri 9i progreselor /n dezvoltarea prin copilului la e&ist7 trei

ma$ore*

abordarea

raportare

standarde,

abordarea prin raportare la criterii 9i abordarea prin raportarea la individ.

+tilul inadecvat al unora dintre evaluatori /n administrarea instrumentelor de investigare, cum ar fi* asumarea rolului de persoan7 inaccesibil7, $udecator 9i arbitru al destinului

copilului, nu se admite accesul p7rin=ilor la evaluareE nu se motiveaz7 suficient copilul /n vederea ani il7rii in ibi=iilor, inerente situa=iei de evaluareE atitudini manipulatoriiE timp redus de evaluare. Evaluarea este o parte dintr-un proces 9i nu un demers ulterior 9i e&terior diverselor tipuri de interven=ii*

educa=ionale, de protec=ie, de tratament 9i recuperare etc. %emersul evaluativ nu se rezum7 la o activitate constatativ7, ci investig eaz7 poten=ialul de dezvoltare 9i /nva=are 9i

sugereaz7 programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare.

11

"ondi=ii care contribuie la reu9ita integr7rii 9colare* #reg7tirea t0n7rului cu cerin=e educative speciale pentru

integrarea 9colar7 Evaluarea copilului /nainte de integrarea sa 9colar7 "on9tientizarea integrare )ocul proiectului de integrare 9colar7 /n cadrul proiectului pedagogic al 9colii #ozi=ia directorului 9colii fa=7 de integrarea 9colar7 #unerea la dispozi=ia cadrelor didactice de c7tre director a informa=iilor referitoare la integrarea 9colar7 a copilului cu cerin=e educative speciale #ozi=ia cadrului didactic /n raport cu integrarea 9colar7 %orin=a cadrului didactic de a modifica practicile pedagogice, pentru ca ele s7 devin7 integrat #osibilitatea pentru profesor de a se informa asupra adaptate posibilit7=ilor copilului p7rin=ilor copilului inclus /n proiectul de

deficien=ei copilului sau asupra metodelor de predare adaptate copilului integrat #rezen=a 9i colaborarea speciali9tilor care sus=in 9i a$ut7 /nv7=7m0ntul integrativ 3mplicarea p7rin=ilor copilului /n proiectul de integrare

12

"ercetarea const7 /n aplicarea unui c estionar pe un e9antion de ,(( de persoane prin intermediul site-ului 888.logoped.ro /n vederea test7rii atitudinii fa=7 de procesul de integrare a persoanelor cu dizabilit7=i /n /nv7=7m0ntul de mas7, 9i am inten=ionat s7 surprindem aspecte c eie ale viziunii unor persoane, a modului /n care p7rin=ii, profesorii, cei care lucreaz7 /n sistemul de protec=ie a persoanelor cu dizabilit7=i, se raporteaz7 la fenomenul /nv7=7m0ntului pentru elevii cu nevoi speciale, folosind ca instrument de cercetare discu=iile libere.

Teme de interes au fost sugerate prin /ntreb7ri libere, fiind subliniate de /ncura$area de a se e&prima neformal. +ubiectele discu=iei* dac7 sunt cunoscute problemele pe care le

/nt0mpin7 un elev cu dizabilit7=i /n procesul integr7rii /n /nv7=7m0ntul de mas7 9i modalit7=i de a creea o societate bazat7 pe 9anse egale /n /nv7=7m0nt.

+tudierea fenomenului incluziunii 9colare 9i sociale a elevilor cu dizabilit7=i pe baza unei cercet7ri multilaterale* sondarea opiniei publice, analiza resurselor educa=ionale, analiza opiniei p7rin=iilor care au copii cu dizabilit7=i, analiza problematicii persoanelor cu dizabilit7=i, analiza resurselor institu=ionale,

13

sondarea opiniei 9i interesului persoanelor c eie din sistemul educa=ional din Rom0nia. "ercetarea cuprinde aplicarea a doua instrumente distincte* sonda$ de opinie 9i discu=iile libere. :n cercetare sunt vizate urm7toarele categorii de surse* opinia public7 5viziunea societ7=ii globale6, mass-media 5cultura scris7 9i difuzat7 prin intermediul sistemului de informare /n mas7* TI, internet, pres7, radio, aplica=ii multimedia6, personalul din /nv7=7m0ntul special 9i obi9nuit, persoanele cu dizabilit7=i, factorii de decizie din sistemul educa=ional din Rom0nia. #entru argumentarea metodei educa=ionale considerate optime /n vederea aplic7rii /n Rom0nia /n domeniul /nv0=7m0ntului destinat persoanelor cu dizabilit7=i nu s-a plecat de la anumite mentalit7=i generalizate, ci de la un sonda$ de opinie aplicat pe un e9antion de ,(( subiec=i. Rezultatele sunt orientate spre solu=ionarea practic7 a problemelor ce =in de asigurarea posibilit7=ilor de integrare a persoanelor cu dizabilit7=i /n comunitate prin diferite modele pedagogice 9i psi o-sociale. %atele ob=inute pot fi folosite /n scopul* form7rii opiniei publice privind problema integr7rii educa=ionale a persoanelor cu dizabilit7=iE prevenirii fenomenului institu=ionaliz7rii /n mas7 a persoanelor cu dizabilit7=i /n institu=ii tip internatE restructur7rii sistemului e&istent de

14

educa=ie special7 a persoanelor cu dizabilit7=iE dezvolt7rii alternativelor la GEduca=ia pentru to=i %in grafic reiese c7 r7spunsul* privind persoanele cu dizabilit7=i nu imi provoac7 sentimente negative a fost ales /n ma$oritate, 9i anume /n procent de J(K. R7spunsul care subliniaz7 faptul c7 prezen=a unei persoane cu andicap provoac7 sentimente

negative a fost ales de foarte pu=ini subiec=i, '(K A doua /ntrebare vizeaz7 aspectul discriminativ fa=7 de copiii cu dizabilit7=i /n conte&t 9colar. :ntrebarea este de tip simplu, nesugestiv7 9i foarte relevant7 pentru lucrare. +e raporteaz7 la toate persoanele dar /n special la cele care nu au copii cu dizabilit7=i 9i trimite c7tre situa=ia /n care copiii subiec=ilor ar trebui s7 /nve=e l0ng7 persoanele cu dizabilit7=i. A treia /ntrebare are ca scop sondarea atitudinii subiec=ilor fa=7 de performan=a tratamentelor 9i dac7 medicina este capabil7 /n zilele noastre s7 a$ute la recuperarea c0t mai bun7 sau total7 a unei persoane cu dizabilit7=i. :ntrebarea este parti=ionat7 pe dou7 nivele* deficien=a fizic7 9i cea mintal7. :ntreb7rile F 9i L sunt /n rela=ie fiind centrate pe atitudinea sau viziunea subiec=ilor vizavi de gradul /n care resimt 9ansa de ameliorare c0t mai bun7 a dizabilit7=ilor.

15

#entu a sonda dac7 subiec=ii cred /n 9ansa educa=ional7 a copiilor cu dizabilit7=i s-a recurs la o /ntrebare desc is7, cu dou7 variante de r7spuns* Adev7rat 9i 4als, prin care s7 se testeze dac7 se /ncura$eaz7 implicarea /n educa=ie a copiilor cu dizabilit7=i severe.

+copul /ntreb7rii cinci este de a testa implicarea cadrelor didactice din Rom0nia /n procesul integr7rii copiilor cu dizabilit7=i /n /nv7=7m0ntul de mas7. :ntrebarea este centrat7 pe cadrele didactice, acestea av0nd rolul de a sus=ine moral p7rin=ii /n vederea ob=inerii drepturilor pentru copiii lor. Iariantele de r7spuns au fost curprinse pe o gril7 de la '(-'((K, fiecare subiect av0nd posibilitatea alegerii unui anumit procent

16

:ntrebarea num7rul sase are leg7tura cu intrebarea cinci av0nd ca scop testarea gradului /n care subiec=ii cred /n eficien=a colabor7rii dintre personalul care lucreaz7 /n institu=iile statului 9i copiii cu dizabilit7=i, care aM nevoie de spri$in /n procesul educa=ional. :ntrebarea are L variante de r7spuns, acestea fiind situate pe o gril7 de la negativ* /n mic7 m7sur7, la pozitiv* +U2T 41ARTE MU)TUM3T.%in acest grafic reiese nemultumirea fa=7 de institu=iile de stat. %in graficul 7A rezult7 /ncrederea respoden=ilor /n 12.uri. graficul 7@ face o compara=ie /ntre /ntreb7rile N 9i 7 9i indic7 /ncrederea sporit7 a subiec=ilor /n spri$inul pe care 12.-urile /l acord7 persoanelor cu dizabilit7=i

:ntrebarea opt are ca scop testarea opiniei subiec=ilor, responsabilizarea p7rin=ilor, profesorilor 9i personalului din institu=iile abilitate fa=7 de rezolvarea problemelor copiilor cu dizabilit7=i care vor s7 /nve=e /n sistemul de mas7.

:ntrebarea num7rul nou7 vizeaz7 reac=ia subiec=ilor vizavi de modul /n care p7rin=ii care au copii cu dizabilit7=i se ocup7 de 9colarizarea acestora.

17

#rivind argumentul "ontra /n ceea ce prive9te integrarea copiilor cu dizabilit7=i /n /nv7=7m0ntul obi9nuit, subiec=ii au manifestat opinia ca elevii cu dizabilit7=i s7 /nve=e al7turi de copiii f7r7 probleme pentru a avea modele pozitive l0ng7 ei. #rivind argumentul #R1 /n ceea ce prive9te integrarea copiilor cu dizabilit7=i /n /nv7=7m0ntul obi9nuit, subiec=ii au r7spuns c7 sus=in integrarea persoanelor cu dizabilit7=i /n /nv7=7m0ntul de mas7. "ele dou7 argumente au ca scop testarea modului /n care subiec=ii se raporteaz7 la 9colile speciale pentru copii cu dizabilit7=i. +-au folosit variante de r7spuns /ntre '-'( pentru ambele /ntreb7ri. #entru a canaliza aten=ia spre situa=ia copiilor cu dizabilit7=i 9i a /ncerc7rii lor de a se integra /n /nv7=7m0ntul de mas7, am introdus /ntrebarea '', av0nd ca scop testarea modului /n care oamenii percep posibilitatea copiilor cu dizabilit7=i de a face fa=7 cerin=elor societ7=ii 9i a sistemului de /nv7=7m0nt. %in raspunsurile primite la /ntrebarea ', se constat7 c7 subiec=ii /9i /nsu9esc o pozi=ie activ7 9i preiau responsabilitatea pentru problemele socio-educative ale persoanelor cu dizabilit7=i.

18

grafic 'F #rin cele dou7 e&presii men=ionate la variantele de r7spuns sond7m gradul de optimism al subiec=ilor cu privire la acordarea de 9anse egale pentru fiecare /n domeniul educa=iei. %ac7 subiec=ii aleg c7 aceast7 e&presie reprezint7 pentru ei un ideal irealizabil atunci gradul de optimism este sc7zut, dac7 din contr7 aleg e&presia o provocare care ar trebui s7 ne motiveze atunci /9i arat7 at0t optimismul c0t 9i dorin=a de implicare :ntrebarea 'L referitoare la pozi=ia subiec=ilor fa=7 de un eventual grup de colegi din care fac parte personae cu dizabilit7=i, ma$oritatea subiec=ilor au r7spuns Aa9 /ncerca s7 /i /ncadrez /n cercul meu de prieteniB ceea ce /nseamn7 c7 manifest7 ata9ament fa=7 de Opersoanele cu dizabilit7=i. :ntrebarea 'P 47c0nd parte din seria de /ntreb7ri av0nd ca scop provocarea subiec=ilor de a face m7rturisiri cu privire la atitudinea fa=7 de copiii cu dizabilit7=i, /ntrebarea cincisprezece are o /nc7rc7tur7 moral7 deosebit7, deoarece vizeaz7 un aspect c eie 9i anume compasiunea fa=7 de semenii mai pu=in a$utora=i care e&ist7 pe l0ng7 noi. #entru a m7ri 9ansele ob=inerii unui r7spuns sincer /ntrebarea c eam7 la un e&erci=iu de imagina=ie. +e refer7 /n special la persoanele care

19

nu au copii cu dizabilit7=i 9i trimite la situa=ia /n care, aceste persone ar avea un copil cu dizabilit7=i.

:ntrebarea 'N aduce /n discu=ie efectele pe care un elev cu dizabilit7=i le e&ercit7 asupra celorlal=i colegi ai lui. #rima variant de r7spunseste pozitiv7, de-al doilea e&prim7 r7spuns optimism, e&prim7 este

/ncura$atoare.cel

pesimism,

relat0nd c7 elevii cu dizabilit7=i coboar7 nivelul educa=ional al clasei /n care /nva=7. )a /ntrebarea '7 un procente de ,LK, reprezent7nd LN de subiec=i, au r7spuns c7 au f7cut ac=iuni practice 9i s-au implicat /n ameliorarea problematicii din cadrul procesului de integrare a copiilor cu dizabilit7=i /n /nv7=7m0ntul de mas7. "orela=ie /ntre /ntreb7rile N, 79i J cu privire la implicarea 3nstitu=iilor de stat, a 12.-urilor 9i a #7rin=ilor /n ameliorarea problematicii educa=ionale a copiilor cu dizabilit7=i, numarul r7spunsurilor negative este 'L', 'F< si 'FP iar al celor positive este PJ, N, 9i NP #entru o analiz7 aprofundat7 a fenomenului de incluziune-e&cluziune educa=ional7 a copiilor cu dizabilit7=i din formele de /nv7=7m0nt de mas7, ne-am g0ndit c7 ar fi util s7 red7m c0teva discu=ii pe care le-am avut cu personalul de autoritate din acest domeniu.

20

4olosind ca instrument de cercetare %iscu=iile libere, am inten=ionat s7 surprindem aspecte c eie ale viziunii unor persoane, a modului /n care p7rin=ii, profesorii, cei care lucreaz7 /n sistemul de protec=ie a persoanelor cu dizabilit7=i, se raporteaz7 la fenomenul /nv7=7m0ntului pentru elevii cu nevoi speciale. %iscu=iile libere permit analiza unor p7reri subiective, permit descoperirea unor elemente de viziune 9i e&primare personal7, care analizate ne conduc la identificarea modului /n care anumite grupuri de subiec=i se raporteaz7 la problematica copiilor cu dizabilit7=i. .rupul =int7 al cercet7rii a fost constituit ec ilibrat, incluz0nd urm7toarele categorii de persoane* persoane care lucreaz7 /n mass-media 9i au studiat fenomenul /n cauz7E persoane care care fac parte din Autorita=ile .uvernamentaleE persoane care lucreaz7 /n 12.-urile dedicate /nv7=7m0ntului pentru persoanele cu dizabilit7=iE p7rin=i care au copii cu dizabilit7=i /n /nv7=7m0ntul special 9i de mas7E profesori-educatori care lucreaz7 /n /nv7=7m0ntul special 9i de mas7E elevi cu dizabilit7=i /nscri9i /n /nv7=7m0ntul special 9i de mas7E

#A.. FJ

21

)ipsa

comunic7rii

/ntre

profesori,

p7rin=i,

elevi

cu

dizabilit7=i, guvern, 12.-uri 5comunicare care presupune planuri coerente ma$or7 comune care de interven=ie6 constituie o

problem7

afecteaz7

negativ

integrarea

persoanelor cu dizabilit7=i /n 9coli.

#ag. L( %in grafic reiese c7 subiec=ii cred /n importan=a implic7rii profesorilor /n sus=inerea copiilor cu nevoi

speciale. Hcoala devine astfel, /n viziunea subiec=ilor, o institu=ie important7 de mediere 9i a$utor. #7rin=ii 9i

personalul din institu=iile de stat au un rol secundar /n procesul de integrare a copiilor cu dizabilit7=i /n /nv7=7m0nt, comparativ cu profesorii 9i educatorii. 3dentificarea problemelor pe care le /nt0mpin7 un elev cu dizabilit7=i /n procesul de integrare /n sistemul de /nv7=7m0nt reiese din tabelul num7rul '

#ag.L'

#rivind

implicarea 9i a

institu=iilor direct cu

de

stat; /n

neguvernamentale solu=ionarea

persoanelor elevilor

interesate

problematicii

dizabilit7=i

reiese

faptul c7 profesorii, p7rin=ii 9i elevii, manifest7 rezultate pozitive la nivel atitudinal, rezultate care reliefeaz7 o

atitudine nediscriminativ7, o mentalitate de acordare de

22

9anse egale tuturor copiilor /n sistemul educa=ional. :ns7, pe l0ng7 aceast7 atitudine se eviden=iaz7 o lips7 de implicare comportamental7 dizabilit7=i, lipsa activ7, venind pentru din socializarea partea copiilor cu

factorilor

macro*

sistemul de asisten=7 social7 9i cel de /nv7=7m0nt, c0t 9i din partea factorilor direct implica=i* profesori, p7rin=i, elevi. Astfel aspectul pozitiv al implic7rii /l reg7sim mai mult la nivel atitudinal* acceptare, autoresponsabilizare 9i mai pu=in la nivel comportamental* implicare /n solu=ionarea

problemelor concrete. #ag.L, %in cele dou7 cercet7ri reiese c7 performan=a 9colar7 a copiilor cu dizabilit7=i este condi=ionat7 de acceptarea persoanei /n cauz7 de c7tre colegi 9i prefesori

:ntrebarea , relev7 faptul c7 lipsa comunic7rii /ntre profesori, p7rin=i, elevi cu dizabilit7=i, guvern, 12.-uri 5comunicare care presupune planuri coerente comune de interven=ie6 constituie o problem7 ma$or7 care afecteaz7 negativ integrarea persoanelor cu dizabilit7=i /n 9coli. #ag LF /ntrebarea F "ele dou7 studii, au remarcat c7 lipsa interesului din partea tuturor factorilor implica=i reprezint7 problema ma$or7. At0t macroproblemele identificate /n cadrul discu=iilor libere c0t 9i problemele observate /n

23

celelalte studii pot fi ameliorate dac7 persoanele interesate* asisten=i sociali, p7rin=i profesori, elevi, personalul din mass;media, ar fi mai interesa=i de ameliorarea problemelor copiilor cu dizabilit7=i. /ntrebarea L #rincipalii responsabili sunt profesorii. Ei trebuie s7 /i educe pe elevii normali s7 manifeste acceptare fa=7 de copiii cu probleme de s7n7tate. %ac7 cei normali i-ar privi cu mai mult7 empatie 9i considera=ie pe cei cu probleme, atunci ace9tia din urm7 ar deveni mai motiva=i 9i s-ar alinia /n sistemul de /nv7=7m0nt cu pasiune. #ag. LL /ntrebarea P +olu=iile fundamentale la problemele identificate sunt de dou7 tipuri* solu=ii la nivel primar* responsabilizarea profesorilor, programe de socializare pentru elevii cu dizabilit7=i 9i solu=ii la nivel macrosocial* dotarea 9colilor cu facilit7=i necesare copiilor cu dizabilit7=i, accesarea de fonduri europene etc. /ntrebarea N )ipsa de implicare a institu=iilor de stat, a 12.-urilor 9i a p7rin=ilor nu este o problema fundamental7 ci este efectul problemei lipsei de comunicare 9i de planuri coerente de interven=ie. #ag.LP

24

:n cazul copilului cu dizabilit7=i, lucrurile sunt mai simple, /n r0ndul 9colilor ; gr7dini=elor, de$a sim=indu-se efectele practicilor incluzive 9i integrative, ca prim demers /n normalizarea vie=ii copilului cu dizabilit7=i. "0nd /ntr-o clas7 e&ist7 un copil cu devieri comportamentale, aceasta trebuie s7 se adapteze la cerin=ele lui. Astfel, pentru a face fa=7 unui copil cu tulbur7ri de comportament, /nv7=7torul trebuie s7-9i modifice /ntregul stil de lucru /n clas7. +tatisticile oficiale arat7 c7 unul din 'P( de copii nou n7scu=i are autism. Este o e&plozie de copii cu A%>%, +indromul Asperg er si autism. +unt problemela nivelul comunic7rii, limba$ului 9i probleme comportamentale 9i este necesar s7 se acorde aten=ie egal7 tuturor acestor probleme. Medicii de familie 9i pediatrii au fost anul acesta informa=i pentru recunoa9terea simptomelor 9i interven=ia timpurie /n autism. Ma$oritatea copiilor cu autism nu mananc7 fructe...dar m7n0nca p0ine. Eu personal recomand /n astfel de situa=ii introducerea p0inii f7r7 gluten 9i am observat rezultate pozitive pe aten=ie.

25

"opiii cu autism n-au perceptia timpului, ei nu realizeaza nimic dincolo de aici si acum.

#rin stereotiipii copii cu autism ob=in anumite senza=ii. E&ista antidot pentru inlaturarea stereotipiilor, de e&. %ac7 merge pe v0rfuri s7 i se dea o inc7l=7minte mai grea, dac7 este iperc inetic s7 coboare sc7rile blocului de c7teva zeci

de ori...acesta este un e&erci=iu care /l a$ut7 pe copilul cu sindrom din spectrul autist s7 se concentreze mai bine la ceea ce face 9i /i stimuleaz7 aten=ia. #ersonal coordonez mai multe ec ipe care fac A@A 5terapie comportamental7 aplicat76 9i pentru optimizarea timpului film7m sedin=ele de terapie c iar 9i ale mele de logopedie.Terapia A@A sau Teac sau #ecs n-are efect

pentru to=i copii 9i cunosc multe familii care 9i-au adus ec ipe de formatori din Anglia 9i care regret7 amarnic c7 au f7cut terapia A@A. %in punctul meu de vedere este bun acest dresa$ at7ta timp c7t copilul accepta acest mod de terapie, dar recomand /n general ca fiecare copil cu autism s7 mearg7 obligatoriu la gradini=7 c7ci cea mai bun7 9i fireasc7 evolu=ie apare /ntr-un mediu pl7cut, de $oc, imita=ie. 4iec7rui copil /i elaborez un program individual de lucru adecvat nevoilor sale.

26

+tatisticile arat7 c7 P(K din copiii cu autism r7m0n f7r7 limba$. Eu personal n-am avut /n terapie 5intre N-', luni6nici un copil care s7 nu /nceap7 s7 vorbeasc7. Este grav ca un copil cu elemente din spectrul autist sau cu autism veritabil /ntre , si P ani Gs7 fie l7sat /n paceB

3ntegrarea cuprinde ca element esen=ial e&isten=a unei rela=ii de parteneriat /ntre p7rin=i, cadre didactice 9i societate. #7rin=ii trebuie s7 se informeze, s7 e&erseze metodele de terapie . 4iecare copil prezint7 particularit7=i individuale 9i de rela=ie cu mediul, tr7s7turi care necesit7 o evaluare 9i o abordare personalizat7. 3ntegrarea presupune asumarea unor responsabilit7=i sociale, e&ercitarea unor influen=e asupra partenerilor, acceptarea deplin7 de c7tre ceilal=i membri ai comunit7=ii 9i e&isten=a sentimentului de /ncredere /n sine 9i /n ceilal=i. I7 invit s7 face=i fiecare un scenariu, /nc ipui=i-v7 c7 3ulia de care v-am povestit mai devreme ar fi fost integrat7 /n /nv7=7m0ntul normal.

27

"e rela=iiar fi avut cu colegii, ce via=7 ar fi avut, cum 9i-ar fi imbog7=it via=a colegii ei, cum ar fi ar7tat via=a ei dac7 ea ar fi avut prieteniQ