Curs de Parenting

ASOCIATIA PENTRU PSIHOLOGIE SI
PSIHOTERAPIE ADLERIANA
PARENTING
Principii de crestere a copilului din
perspectiva psiholoiei individuale
!or"ator# Geore Go$ar
%ucuresti &'((
Principii de crestere a copilului din perspectiva psihologiei
individuale
Obiective: intelegerea copilului, discutarea si exersarea principiilor de crestere a
copiilor.
Cursul se adreseaza atat participantilor care au absolvit cursul de Introducere in
psihologia adleriana cat si parintilor/educatorilor/profesorilor care doresc sa-si
imbunatateasca relatia cu copiii. Sunteti invitati sa invatati cum pot creste copiii
devenind cooperanti, responsabili si autodisciplinati fara sa fiti dictatorial.
La completarea cursului, participantii vor sti:
principiile de crestere a copiilor din perspectiva psihologiei individuale,
modalitatile de recunoastere a scopului caracteristic al comportamentului
deviant la copil si de si intampinare a nevoilor acestuia.
greselile in modul de abordare al copiilor
Examinarea : exercitii pe parcursul sesiunii.

Utilitate: participantii la curs vor avea ocazia sa inteleage mai bine
comportamentul copiilor si scopul care sta in spatele unui astfel de comportament;
parintii isi vor putea ajuta copiii sa se schimbe si sa le castige cooperarea.

ibliografie:
!udolf "rei#urs, $.". Si %ic#i Soltz, !.&., Happy Children, A challenge to
patents, '()!, *++,
"in#me-er, "on si "rei#urs, !udolf. )ncouraging (hildren to .earn: /he
)ncouragement 0rocess. )ngle1ood (liffs, &.2 : 0retince 3 4all, *+56
DEZOL!"#E" COP$LULU$
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
$ndrumarea copilului
7
.a nastere copilul intra intr-o societate, ale carei reguli si limite, el trebuie sa
le invete. )l intra intr-o comunitate care are deja stabilite conventii si un ghid
stabilit. "in prima clipa copilul interactioneaza cu oamenii din jurul sau. $embrii
familiei sale sunt prima societate si el invat se se adapteze la ea. 8n copil ajunge la
o concluzie vis-a-vis de relatii, observandu-le pe cele din jurul lui. )l este mai mult
decat un produs al factorilor ereditari si a mediului; interpretarea lui subiectiva a
tot ce se intampla catre el si in jurul lui, ii da un scop actiunilor lui. 're abilitatea
sa interpreteze si sa traga concluzii. (opilul invata foarte repede sa-si schimbe
atitudinea fata de cei din jurul sau, in avantajul sau. 9oarte curand el percepe
raspunsul la ceea ce face. "aca plange, zambeste sau e pasiv, el observa tipurile de
atitudini din jurul lui. Invata foarte repede care din raspunsuri ii place, si cu care
din indivizi poate obtine o anume atitudine.
0arintii ofera atmosfera unei prime societati pe care copilul o
experimenteaza. (onceptele lui fata de oameni si viata sociala vin din relatiile cu
parintii. Isi dezvolta atitudinile fata de conventiile sociale in familia sa. 0arintii ii
aduc influentele comunitatii. )i sunt exemple de relatii inter-umane. "e la ei invata
cum oameni se comporta. 9amiliile competitive, stimuleaza competitivitatea in
copiii sai; familiile cooperante, promoveaza un patren diferit pentru fiecare copil.
:ricum, paternul familiei nu este determinatnt pentru comportamentul familiei. "e
fapt, paternul familial poate permite chiar un comportament total opus pentru unii
copii.
9iecare copil are pozitia sa in familie si din acest motiv percep evenimentele
din familie diferit. .ocul copilului fata de fratii sai joaca un rol important in
dezvoltarea caracterului. (ompetitia dintre frati duce la diferente fundamentale
intre personalitatile lor. )ste vorba de constelatia familiei. 'vem in primul rand
ordinea nasterii: cel mai mare, al doilea nascut, copilul de mijloc, mezinul sau
copilul unic. 9iecare are linia sa de miscare, drumul sau, conceptele si atitudinile
sale, care duc la o evaluare diferita a situatiilor din familie si care nu duc, neaparat,
la acelasi comportament.
'bsenta unuia dintre parinti poate schimba asteptarile pe care le avem bazate
doar pe pozitia in familie.
0arintii au un rol foarte important in dezvoltarea copilului. (opilul decide ce
sa ia si cum sa interpreteze ceea ce parintii ii ofera ca model. )i isi decid
perceptiile. Sunt fiinte creative care isi fac singuri traducerile lor a ceea ce vad, aud
sau experimeteaza. 9iecare copil percepe familia si fratii intr-un mod diferit, si
pentru fiecare acela este adevarul. &u putem sa ne re scriem istoria familiei, dar de
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
6
multe ori o putem re interpreta, atunci cand fapte, evenimente necunoscute sau
uitate sunt introduce.
DEZOL!"#E" PE#&O'"L$!"!$$ ( presupuneri de baza
"in perspeciva psihologiei individuale , teoria personalitatii considera
individul ca fiind activ si relativ liber in comportament. (omportamentul nu este
un rezultat al influentelor exterioare sau al ereditatii. Individul este activ si
responsabil. )l nu este o papusa al carui comportament este determinat de forte
mai presus de controlul sau. Individul este indreptat spre un scop si spre straduinta.
)l se angajeaza in activitati care au o semnificatie; el ia decizii si organizeaza.
!O"!E CO)PO#!")E'!ELE "U O )O!$"!$E &OC$"L"
!ecunoastem ca omul este in primul rand o fiinta sociala. (aracteristicile
care il fac sa fie in mod distinctiv uman sunt interactiunile cu semenii sai in grupuri
sociale. &umai in grup individul poate functiona si se poate implini pe sine.
Individul este dependent de grupul social pentru a se dezvolta ca personalitate.
(omportamentul individului poate fi mai usor inteles daca este vazut in
termeni de cadru social. &u ar trebui sa luam in considerare omul sau
comportamentul sau in afara cadrului social. (e este potrivit pentru $aria acasa
nu este la fel de potrivit la scoala. )ste intotdeauna important sa luam in
considerare intregul camp de actiune al individului care activeaza.
Semnificatia comportamentului consta in consecintele sale. /oate
comportamentele au o motivatie specifica in contextul social in care se desfasoara.
/rebuie sa observam copilul intr-o situatie data pentru a intelege semnificatia
comportamentului sau. (ontextul social este esential pentru intelegerea
comportamentului.
Straduinta sociala este principala, nu secundara. (autarea semnificatiei si a
unui loc in societate sunt obiectivele principale ale fiecarui copil si adult. Indivizii
nu pot exista fara interdependenta sociala. !olul pe care fiecare individ il joaca in
societate si raspunsul sau la stimulii sociali subliniaza dezvoltarea personalitatii
sale.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;
(opilul, intotdeauna trebuie recunoscut nu in izolare, ci ca individ in
interactiune sociala. (onflictele ies la iveala din ciocnirile interpersonale si nu din
lupta intrapersonala pentru control.
0roblemele apar in urma conflictelor cu semenii. "e aceea , daca observam
copilul in interactiunea cu ceilalti, putem intelege imediat motivul
comportamentului sau. Structura nevoilor sale trebuie inteleasa numai in
interdependenta cu contextul social.
Interesul social este mai mult decat un sentiment de apartenenta; el este
conceptul cheie in intelegerea comportamentului. Interesul social nu are obiective
fixate, el este expresia capacitatii noastre de a oferi si de a primi. Interesul social
reflecta atitudinea noastra fata de semenii. Individul cu interes social suficient
accepta responsabilitatea nu numai pentru sine dar si pentru grupul social de care
apartine. Sanatatea mintala si adaptarea necesita crestere si dezvoltarea interesului
social.
8nei persoana bine adaptata ii pasa de semenii lui. (opiii rasfatati sau
neglijati isi pot pierde intgeresul social. 9acand prea mult sau prea putin pentru
copil ii produce acestuia idee eronata ca nu trebuie sa fie ingriorat de realtionarea
prin cooperare. 'stfel, cele doua erori de educare din partea adultului, rasfatul sau
neglijenta, pot duce la dezvoltarea unui sentiment de inferioritate si de inadaptare.
Inca de la nastere copilul intra in lume si ramane pentru ceva timp inferior, fiind
dependent de adult. )l se lupta sa depaseasca aceste sentimente de inferioritate. In
mod constant observam adulti care incearca sa treaca de la inferior la superior in
situatii sociale date.
!O"!E CO)PO#!")E'!ELE "U U' &COP
)ste esential sa recunoastem scopul comportamentului. 'ctiunile si miscarea
individului sunt directionate de scopuri specifice. 'deseori comportamentul este
mai mult sau mai putin inteles atata vreme cat nu stim sau nu recunoastem scopul.
In mod frecvent auzim parinti sau profesori spunand : ,, 0ur si simplu nu inteleg de
ce $aria face asta; nu are sens<. 'sta inseamna ca nu are sens din punctul de
vedere al scopurilor si al telurilor adultului. "aca privim din punctul de vedere al
scopurilor $ariei, actiunile sale cu certitudine au sens, si dupa cum vede ea
lucrurile, acesta este singurul sau mod de a-si atinge scopul. 8n educator
experimentat poate determina scopurile copilului din actiunea sa prezenta si din
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
,
miscare. 9iecare copil ne poate spune multe despre sine daca ne dezvoltam si
utilizam ,, al treilea ochi< si ,, a treia ureche<. (unoscand cate ceva despre scopul
unui individ si stiind cate ceva despre lumea sa, putem intelege ce miscare si ce
semnifica ea, si ce valoare are aceasta pentru atingerea scopului. 0utem vedea
toate comportamentele ca facand parte din miscarea catre scop. 'stfel actiunile
unui copil, studiate indeaproape, ne pot evidentia scopurile sale.
$'!ELE*E#E" COP$LULU$
In scopul de a invata cum sa stimulam copilul sa functioneze intr-o maniera
utila si cooperanta, trebuie sa stim cate ceva despre mecanismele psihologice
implicate. "upa cum vedem, fiecare comportament al individului are un scop si
comprtamentul sau reprezinta miscarea spre acel scop. 8neori stim care este scopul
actiunii- alteori nu. 9iecare dintre noi a avut candva o experienta in urma careia s-a
intrebat : ,,(e "umnezeu ma determina sa fac asta = <. $irarea noastra este
justificata. 'm actionat dupa un motiv care sta ascuns constiintei noastre. .a fel este
si in cazul copilului. "aca dorim sa ajutam un copil sa-si schimbe directia, trebuie sa
intelegem ce anume ii determina miscarea. "aca nu suntem constienti de ce se
ascunde in spatele comportamentului sau, avem slabe sanse de a-l schimba. 0utem
doar sa-i inducem sa se comporte diferit prin schimbarea motivatiei. 8neori putem
descoperi care este scopul din spatele comportamentului sau examinand rezultatele
pe care le obtine.
Dorinta de a apartine
"e bine ce copilul este o fiinta sociala, motivatia sa cea mai puternica este
aceea de a apartine. 0rezenta sau lipsa securitatii depinde de sentimentul de
apartenenta la grup. 'cesta este nevoia sa de baza. /ot ceea ce face este indreptat
spre gasirea unui loc. Inca din copilarie el este foarte preocupat sa exploreze
metodele prin care sa devina parte a grupului familial. "in observatiile si succesele
sale, el trage o concluzie - neformulata in cuvinte 3 ,,'ha > In felul acesta pot
apartine. In felul acesta pot avea o semnificatie ?. Si-a ales metoda prin care spera
sa-si atinga scopul de baza. $etoda devine scopul imediat si sta la baza
comportamentului, sau, in alte cuvinte, devine motivatie. 'stfel ca putem spune ca
comportamentul sau este directionat spre scop. 8n copil nu este niciodata constient
de motivele din spatele comportamentului sau. "aca il intrebi de ce bate din
picioare, el va fi onest si va spune ca nu stie. )l actioneaza in urma unei motivatii
interioara. )l invata din incercare si eroare. )l va repeta comportamentele care ii
ofera sentimentul ca apartine si le va abandona pe cele care il fac sa se simta lasat pe
dinafara.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
5
Inainte de a discuta despre varietarea de metode de educare a copilului
trebuie sa intelegem cate ceva despre copil in general ; observatiile, mediul sau si
pozitia sa in familie.
Observatiile copilului
(opiii sunt experti in observarea adultilor dar fac multe greseli in
interpretarea a ceea ce observa. 'deseori trag concluzii eronate si aleg moduri
gresite prin care sa simta ca apartin.
)ediul copilului
(opilul este atent la tot ceea ce misca in jurul sau. )l trage propriile sale
concluzii despre ceea ce vede, si este in cautarea unei linii ghid pentru
comportamentul sau. )l petrece cea mai mare parte a primilor ani experimentand si
invatand cum sa-si controleze corpul. )l invata cum sa-si miste mainile si
picioarele in co-ordonare astfel incat sa-si schimbe pozitia si sa apuce ceea ce
doreste. )l invata cum sa-si faca corpul sa functioneze dupa cum doreste. )l invata
sa vada si sa interpreteze ceea ce vede ; sa auda, sa simta, sa miroase, sa guste si sa
mestece. 0e masura ce trece timpul, el invata cum sa-si foloseasca inteligenta si
cum sa indeplineasca sarcinile cu care se confrunta. 0rin toate aceste realizari el
invata de fapt cum sa faca fata mediului sau. )l descopera abilitati si deficiente.
"aca se va intampina cu dificultati sau cu handicap, copilul se va da batut sau va
compensa. 8neori copilul poate isi creaza o abilitate speciala atunci cand se
confrunta cu o slabiciune @proces denumit supracompensareA.
Exista trei +actori externi mediului copilului care pot a+ecta dezvoltarea
personalitatii sale. 0rimul factor este atmosfera familiei. In relatia sa cu parintii
copilul experimenteaza societatea pe larg. 0arintii stabilesc o atmosfera de familie
definita ; prin ea copilul experimenteaza economia, religia, rasa, si influentele
sociale din mediul sau. )l absoarbe valorile familiei, morala si traditiile, si incearca
sa le potriveasca in pattern, sau cu standardele, stabilite de parinti. (onceptia sa
despre avantajele materiale reflecta orientarea economica a familiei. )l isi dezvolta
atitudini fata de diferitele rase in cocordanta cu cele ale parintilor. "aca toleranta
este patternul familiei, atunci copilul va accepta toleranta ca valoare pe care ei
doresc sa o sustina. "aca parintii privesc de sus pe ceilalti, copilul poate va
capitula si va cauta superioritatea in rasa si in relatiile sociale. Semnificatia
educatiei religioase este bine cunoscuta, insa reactia copilului poate fi destul de
variata. (opilul va observa imediat si cum se poarta parintii intre ei.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
B
!elatiile intre parinti stabilesc un pattern pentru toate relatiile din familie.
"aca parintii sunt calzi, prietenosi, si cooperanti , aceeasi relatie este posibil sa se
nasca si intre parinti si copii si intre copii. (ooperarea poate deveni un standard al
familiei. "aca parintii sunt ostili si concureaza unul impotriva celuilalt pentru
dominare, acelasi pattern se stabileste si intre copiii aceleiasi familii. "aca tatal
este dominant si ferm in timp ce mama este blanda si docila, C idealul masculinD
poate deveni paternul principal, in particular pentru copii. 'stazi cu egalitatea intre
sexe , fetele deasemeni se pot decide sa urmeze linia C masculina D. !elatiile
dintre parinti ofera copilului o linie directoare despre cum va decide sa-si dezvolte
propriile roluri individuale. "aca mama este figura dominanta, copilul poate va
incerca sa castige o proeminenta asemanatoare prin imitarea sa. (ompetitia intre
parinti poate face competitia sa devina standard al familiei. (eea ce au copiii din
famalie in comun este expresia atmosferei familiale stabilita de parinti. (opiii nu
sunt asemanatori ci din potriva chiar diferiti. "e ce =
Pozitia copilului in +amilie
'l doilea factor extern mediului copilului este constelatia familiei . 'cest
termen indica relatiile caracteristice ale fiecarui membru al familiei cu ceilalti, asa
cum o stea in relatie cu alte stele formeaza constelatia 8rsa $are. 9iecare familie
are o configuratie distincta. In urma interschimbarii de raspunsuri si influente intre
membrii sai, rezulta personalitati diferite. 0ozitia individului in constelatie- rolul
pe care il joaca- va avea, in mod extins, influenta asupra patternurilor intregii
familii si asupra personalitatii fiecaruia dintre frati.
: familie incepe cu o $ama, un /ata si un ebe. !olul mamei este diferit de
cel al unei sotii. !olul unui /ata este diferit de cel al unui sot. 0rezenta bebelusului
in cadrul cuplului va oferi o noua dimensiune relatiilor dintre sot si sotie.
ebelusul este singurul copil, insa pozitia sa arata cumva diferita din punctul sau
de vedere. ebelusul este cel cate primeste iar parintii- si mai mult $ama prin
functia sa- sunt cei care ofera. Intre ei se dezvolta un pattern al oferiri si al primirii-
un pattern al interactiunii. )ste foarte posibil ca unul dintre parinti sa fie de partea
copilului si impotriva celuilalt parinte. 'stfel de aliate sunt produse de obicei de
catre bebelus si impuse parintilor de comportamentul acestuia.
(and al doilea copil se naste, pozitia celor trei membri ai grupului se
schimba. !egele ebe este dintr-o data detronat. )l trebuie sa ia atitudine fata de
schimbarea pozitiei sale, in legatura cu uzurpatorul, si in legatura cu mama si cu
tatal sau, care intr-un fel sau altul au permis sa se intample acest lucru. &oi
elemente intra in toate interrelatiile ca rezultat al schimbarilor din constelatie. &oul
venit este acum bebelus, iar primul nascut descopera ca este necesar sa reaseze
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
E
intr-o noua pozitie- aceea a celui mai mare dintre frati. Intre timp, bebelusul
descopera pozitia sa de bebelus in familie. "ar aceasta pozitie are o semnificatie
diferita pentru al doilea nascut decat a avut pentru primul nascut, din cauza
prezentei unui frate mai mare.
(and al treilea copil vine pe lume, se produc din nou schimbari in modul
cum intelege fiecare pozitia sa in constelatia familiei. 0arintii sunt acum parintii a
trei copii. 0rimul nascut a fost o data detronat iar acum ii vine randul sa fie
detronat si al doilea nascut. 'l dilea copil se descopera la mijloc- intre primul
nascut si mezin. (u fiecare nastere constelatia familiei ia o noua configuratie cu
noi interactiuni si cu noi semnificatii. "e aceea gasim ca copiii dintr-o familie nu
sunt asemanatori unui cu altii. $ai degraba gasim asemanari intre intre primi
nascuti din familii diferite decat intre primul nascut si al doilea copil din aceeasi
familie.
0e masura ce constelatia evolueaza, fiecare copil isi gaseste un loc in felul
sau. Si de obicei, pozitia fiecaruia arata mai bine asa cum iarba din curtea vecinului
pare mai frumoasa. (opilul de mijloc prezinta o amenintare pentru primul nascut.
'stfel ca primul copil are de ales intre a se da batut sau a compensa prin a face
fata, cel putin in unele domenii. .a fel de adevarat este si pentru copilul de mijloc
aflat in relatie cu primul nascut. "e obicei simte diferenta si ori incearca sa o
depaseasca ori renunta. Semnificatia pozitiei numerice depinde in intregime ce
semnificatie ii da copilul in mod individual- cum interpreteaza el acest lucru. &u
toti primii nascuti automat si raman in frunte. 9iecare constelatie a familiei va fi
unica in concordanta cu interpretarile facute in cadrul ei. 'ceste deductii timpurii
lasa o amprenta individului pe intreaga sa viata. "e bine ce multe familii sunt inalt
competitive, competitia dintre primul nascut si al doilea este foarte intensa,
stimulandu-i pe cei doi sa se miste in directii opuse. )ste si mai tare accentuata
daca parintii intorc copiii unul impotriva celuilalt in ideea gresita ca ii stimuleaza
pe amandoi. )i ating opusul : fiecare copil cedeaza campul celui mai de succes
dintre frati si in descurajarea lui, o ia in directie opusa. :ricare ar fi modul de
reusita a primului nascut, pentru al doilea nu este important, el considera acest
camp cucerit si ca cauta o cu totul alta directie.
Intr-o familie cu patru copii, al doilea si al patrulea copil stabilesc adeseori
aliante. 0utem observa astfel de aliante daca cei doi copii au interese si
comportamente comune. (ompetitia intre copiii este exprimata de diferentele de
interes si de personalitate. :ricare ar fi similaritatile dintre frati, ele exprima
atmosfera familiei ; diferentele individuale sunt rezultatul rolurilor pe care le joaca
in constelatia familiei.
8n baiat singut intre fete, privind la pozitia sa, poate gasi ca genul sau are
avantaje sau dezavantaje, depinzand daca parintii ofera importanta rolului masculin
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
+
sau feminin. .a fel se intampla si in cazul unei fete intre baieti. 8n copil bolnav
intre copii sanatosi, robusti poate descoperi ca rolul sau de invalid este interesant
daca familia il va compatimi. "ar daca robustetea este o valoare a familiei iar
slabiciunea este neplacuta, se va gasi in fata unui obstacol. %a avea de ales intre a
renunta si a trai in autocompatimire- cu sentimentul ca nu are un loc si ca viata a
abuzat de el- sau a lupta sa depaseasca slabiciunea si de a se implica in activitati al
celor sanatosi, si poate , cine stie , sa-i depaseasca. In familiile puternice, fiecare
dintre cele doua alegeri prezinta dificultati. "aca , de exemplu, copilul se confrunta
cu o malformatie congenitala , nici un efort nu-l va putea aduce printre cei
sanatosi, vigurosi. "aca renunta, va fi certat/ironizat. 0oate ca va alege sa fie mai
degraba un scolar bun decat un atlet performant.
"aca un copil se naste dupa moartea primului nascut, va avea o dubla
problema e surmontat. )ste in realitate al doilea nascut traind cu o fantoma dupa el.
In acelasi timp, are pozitia de prim nascut. 'stfel ca exista sansa ca mama sa-l
supraprotejeze si sa-l tina in puf. )l va alege sa ramana intr-o astfel de atmosfera
sau sa se razvrateasca si sa lupte pentru independenta sa.
$ezinul familiei are un loc unic. )l va descoperi curand ca pentru ca a venit
pe lume atat de neajutorat, are multi servitori. "aca parintii nu sunt vigilenti, va
deveni foarte usor pentru mezin sa-si mentina pozitia privilegiata si sa-i tina pe
ceilalti membri ai familiei ocupati cu el. !olul ,, celui neajutorat,, care gaseste ca a
primi este mult mai tentant decat a face, este usor dar periculos.
(opilul unic se afla intr-o situatie particulara diferita. )l este un copil in
lumea adultilor- un pitic inconjurat de giganti. )l nu are frati cu care sa stabileasca
relatii apropiate varstei sale. Scopul sau devine acela de aface pe plac adultilor si
de a-i manipula. )l va dezvolta puncte de vedere mature, precocitatea sa este de
inteles, mergand pe varfuri in speranta de a atinve nivelul adultilor ; sau este
neajutorat ca un bebelus, intotdeauna inferior celorlalti. !elatiile sale cu copiii sunt
adeseori incerte si incordate. )l esueaza in a-i intelege iar ceilalti sfarsesc prin a-l
numi ,, sissi,,. )l nu dezvolta un sentiment de apartenenta la copii decat daca este
expus de mic in grupuri in care sa experimenteze.
&u exista o marime ideala de familie. Indiferent de cati copii sunt, exista
intotdeauna probleme specifice. )le variaza odata cu numarul membrilor si cu
interpretarea pe care o da fiecare locului pe care il are in familie. Indiferent de
marimea familiei, exista o influenta constanta si o presiune intre membrii acesteia.
9iecare copil influenteaza si parintii deopotriva.
Inca de la inceput putem constata ca exista o infinitate de raspunsuri variate
pe care copilul le poate da aspectelor variate ale mediulul sau extern. &u exista
regula dupa care un parinte sa poata determina ce se va intampla. "ar parintele
care este intotdeauna in constelatia familiei are informatii dupa care poate
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*F
interpreta mult mai bine ceea ce pe vremuri parea misterios. (and percepem o
situatie suntem intr-o pozitie mult mai buna pentru a coopera cu ea.
'l treilea factor extern care afecteaza dezvoltarea personalitatii copilului se
refera la metodele de educatie oferite.
(oncluzia pe care o putem trage pana aici este ca trebuie sa ne detasam
putin, sa ne dam cu un pas in spate, si sa privim cu atentie la copilul nostru = (e
compensatii sau supracomensatii a dezvoltat = (e impresie are despre ceea ce a
observat = (are este pozitia sa in constelatia familiei si ce inseamna asta pentru el =
Principii adleriene de crestere a copilului
*. Incurajati copilul
7. )vitati pedeapsa si recompensa @)secul folosirii pedeapsei si al recompensei ca
metoda de educareA
6. 8ilizati consecinta logica si naturala
;. 9iti fermi fara a domina
,. !espectati copilul
5. Induceti respectul pentru ordine
B. Induceti respectul pentru drepturile celorlalti
E. )liminati critica si minimalizati greselile
+. $entineti rutina
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
**
*F. :feriti-va timp pentru antrenament @educareA
**. (astigati cooperarea
*7. )vitati sa dati atentie exagerata evenimentelor
*6. 9aceti un pas lateral @inapoiA in lupta pentru putere @evitati confruntarile de
putereA
*;. !etrageti-va din conflict
*,. 'ctionati > /ineti-va gura inchisa.
*5. C &u alungati muste D @exasperati de comportamentele deranjante inclinam
adeseori sa incheiem conflictul cu comenzi de genul ,,nu fa asta,, opreste-te,, nu,
nu,, grabeste-te,, fii cuminte,, fii linistit,,A
*B. 'veti curajul de a refuza, de a spune ,, nu,,
*E. )vitati primul impuls 3 faceti ceea ce este mai putin asteptat sa faceti.
*+. Stapaniti-va supraprotectia
7F. Stimulati independenta. ,,Sa nu faci niciodata ceva pentru copilul tau din ceea
ce poate face singur,,.
7*. Stati deoparte in timpul certurilor dintre copii
77. &u va lasati condusi de frica
76. %edeti-va de treburile dvs @sunt multe situatii in care nu trebuie sa interveniti
7;. )vitati capcanele milei
7,. (ereti de la copii actiuni rezonabile ce presupun rezolvare pe o perioada mai
mare de timp si nu,, acum si aici<.
75. /ineti-va de cuvant- fiti consisitenti
7B. 0uneti-i pe toti in aceeasi barca, consideratii egali intre ei si priviti-i ca egali>
7E. 'scultati>
7+. /ineti cont de tonul vocii dvs
6F. .uati-o mai incet, sau incetul cu incetul>
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*7
6*. &u incurajati ,, obiceiuri proaste,,
67. "istrati-va impreuna
66. %orbiti cu ei, nu lor >
6;. Infiintati un consiliu de familie
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*6
,- $ncura.ati copilul
Incurajarea este mult mai importanta decat orice aspect al cresterii si educarii
copilului. )ste atat de importanta incat lipsa ei poate fi considerata cauza principala a
comportamentului deviant @cand copilul se comporta urat>A. 8& (:0I.
&)'S(8./'/:! )S/) 8& (:0I. ")S(8!'2'/. 9iecare copil are nevoie de
incurajare continua asa cum o planta are nevoie de apa. )l nu poate creste, nu se poate
dezvolta si nu poate castiga sentimentul ca apartine fara sa fie incurajat. (e lucru
extraordinar este cand copilul nostru are curaj> "aca noi adultii am fi plasati intr-o lume
de giganti, am reusi sa ne descurcam la fel de bine cum incerca sa se descurce acesta=
(opiii raspund provocarilor vietii cu o mare dorinta de a reusi, de a-si perfectiona
abilitatile si de a-si depasi sentimentul de inadecvare si de micime in fata adultilor.
"oresc atat de mult sa apartina familiei> "ar, in incercarea lor de a castiga recunoasterea
si de a-si gasi un loc in familie, copilul se intampina cu descurajarea continua. $etodele
de educare duc de multe ori la descurajarea lor. Intr-o suta de feluri pe zi, prin tonul vocii
si prin actiunile noastre ii indicam copilului ca este inadecvat, nepriceput, si inferior in
general. Si cu toate acestea el continua sa doreasca sa apartina si sa aiba un loc in familie,
in lume. 2umatate din job-ul de a incuraja consta in a evita
descurajarea atat prin umilinte cat si prin supraprotectie. :rice actiune care sustine lipsa
increderii in sine este descurajare. (ealalta jumatare a job-ului consta in incurajare. :ri
de cate ori sustinem copilul in a-si stabili un self increzator si curajos, oferim incurajare.
"e aceea trebuie sa observam care sunt rezultatele educarii noastre si in mod repetat sa ne
intrebam: ,,(um afecteaza conceptul de sine al copilului meu, aceasta metoda de educare
pe care o folosesc= ,, (omportamentul copilului ne ofera o idee despre stima sa de sine.
(el care se indoieste de propriile sale abilitati si in propriile sale valori va demonstra
acesta prin deficiente. )l nu mai crede ca apartine lumii prin utilitate, participare si
contributie. In descurajarea sa, el este intors mai mult spre inutilitate si spre
comportamente provocatoare. (onvins fiind ca este inadecvat si ca nu poate contribui,
este determinat ca macar sa fie observat, intr-un fel sau altul. ' fi chelfanit este mai bine
decat sa fii ignorat. Si exista cateva avantaje in a fi vazut ca fiind ,, un copil rau,, > 8n
astfel de copil va deveni convins ca nu exista speranta de a castiga un loc prin
comporamente cooperante.
"ragostea parinteasca este cel mai bine demonstrata prin incurajarea continua spre
independenta. /rebuie sa incepem inca de la nastere si sa mentinem ritmul pe tot
parcursul copilariei. (opilul nostru are nevoie de curaj. Sa-l ajutam sa-l obtina si sa-l
mentina.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*;
/- Evitati pedeapsa si recompensa 0Esecul +olosirii pedeapsei si al
recompensei ca metoda de educare1
,,"upa atatea chelfaneala pentru aceelasi act, de ce copilul continua sa nu asculte ceea ce
ii zic= )ste chiar atat de mic ca sa inteleaga= < &ici pe departe. (opilul stie exact ce face.
In mod deliberat repeta comportamentul sau. ineinteles ca nu stie de ce @scopul este
inconstientA. "ar comportamentul sau ne poate spune noua de ce se comporta asa.
0arintele spune: ,,&u, nu poti face asta,, dar comportamentul sau spune ,, Iti voi arata eu
ca pot- oricare ar fi consecintele @bataie, ceartaA,,. "aca o pedeapsa l-ar fi facut pe copil
sa nu mai infunde toaleta cu hartie, atunci o chelfaneala ar fi fost suficienta pentru a
educa copilul in general. "ar chelfanelile repetate nu au produs prea mare impresie
asupra copilului. (e nu este bine in toate acestea=
"e bine ce democratia implica egalitate, parintii nu mai pot sa-si asume rolul de
autoritate. 'utoritatea implica dominanta; un individ are puterea asupra altui individ. &u
poate exista o astfel de dominare intre egali. "ominare- forta, puterea trebuie inlocuita cu
tehnici de influentare egalitare.
0edeapsa si recompensa apartin de asemeni sistemului autocratic. 'utoritatea,
bucurandu-se de pozitia sa dominanta are privilegiul de a oferi pedepse sau recompense
in functie de merite. )ste privilegiul autoritatii sa stabileasca cine merita pedeapsa si cine
merita recompensa. Si pentru ca sistemul autocratic social s-a bazat pe stabilirea unei
puteri dominante, astfel de judecati au fost acceptate ca facand parte din codul vietii.
(opiii observa, asteapta si spera la timpurile cand si ei vor fi adulti privilegiati. 'stazi,
intreaga noastra structura sociala este schimbata. (opiii au castigat un statut egal cu cel al
adultilor ceea ce face ca adultii sa nu se mai poata bucura pe deplin de pozitia superioara
fata de ei. 0uterea noastra asupra lor s-a evaporat; iar ei stiu, chiar daca noi stim sau nu.
)i nu ne mai recunosc ca putere superioara.
/rebuie sa realizam inutilitatea incercarii noastre de a ne impune in fata copilului.
&ici un fel de pedeapsa nu-l va pune pe acesta in pozitie de supunere. 'stazi copiii sunt
dispusi sa fie pedepsiti pentru ca in felul acesta isi impun dreptul lor la egalitate. 0arintii
in cel mai bun caz obtin doar temporar rezultate. "aca o pedeapsa este data din nou si din
nou, inseamna ca nu da rezultate. Singurul efect pe care poate sa-l aiba pedeapsa asupra
copilului este ca acesta dezvolta o puternica rezistenta si sfidare impotriva parintelui.
0edeapsa sau ideile autoritate 3 ,,Supune-te mie sau....< trebuie inlocuite cu
dezvoltarea simtului respectului mutual si al cooperarii. 8n bun lider @parintele
democraticA ii inspira si stimuleaza pe ceilalti sa actioneze in concordanta cu situatia data.
(opiii au nevoie de ghidare din partea noastra. )i o vor accepta daca sunt siguri ca noi
respectam drepturile lor ca fiinte umane cu drepturi egale de a decide ce vor face. &oi
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*,
parintii trebuie sa invatam sa folosim cat mai multe metode eficiente de stimulare a
copilului astfel incat acesta sa aiba dorinta de a se conforma si de a respecta regulile.
0utem incerca sa cream o atmosfera de respect de sine mutual si de consideratie si sa
oferim oportunitate copilului de a invata cum sa traiasca confortabil si fericit cu ceilalti.
/rebuie sa stabilim situatiile de educare fara a arata lipsa de respect fata de copil sau fata
de noi insine. Si putem face acest lucru fara a ne arata puterea , pentru ca puterea incita la
rebeliune si infrange scopul nostru de a educa copilul in avantajul acestuia.
/rebuie sa fim onesti si sa recunoastem ca atunci cand ne pedepsim sau chelfanim
copilul, de multe ori ne eliberam de propriile noastre frustrari si ne ascundem in spatele
ideii ca facem ceea ce facem ,, pentru binele lui,,. In acelasi timp, noi putem constientiza
ca copilul chiar cauta sa fie chelfanit. (omportamentul sau provocator este parte din
scopul sau, care este acela de a dovedi ca este ,, rau,, sau sa ne implice intr-o lupta de
putere sau sa se razbune pentru injustitia precedenta @ poate ca noi am uitat ca l-am ,,
atins,, dar el nu>A. 'tunci cand il pedepsim de fapt actionam in concordanta cu intentiile
sale 3 cadem in capcana, asa cum se astepta. 0roblema este ca noi oamenii suntem
imperfecti. :ricine dintre noi s-a comportat astfel intr-o situatie data. /rebuie sa avem
curajul de a fi imperfecti.
Sistemul de recompensare a copilului pentru comportamentul bun este la fel de
dezastroasa ca sistemul de pedeapsire. 'ceeasi lipsa de respect este aratata. &e ,,
recompensam,, inferiorii pentru ca au facut o treaba bine sau pentru ca au fost cuminti.
Intr-un sistem de respect mutual intre egali, o treaba este facuta pentru ca trebuie facuta,
iar satisfactia vine din armonia care rezida atunci cand doi oameni fac un lucru impreuna.
"e ce trebuie sa platim copiii pentru ca si-au adus contributia la bunastarea familiei=
/raiesc in aceeasi casa, mananca mancarea, li se procura haine, si imparta beneficiile cu
parintii. "aca sunt atat de egali precum pretind, sunt obligati sa imparta munca cu
parintii. (opiii trebuie sa impartaseasca din toate aspectele vietii de familie. )i ar trebui
sa beneficieze de o alocatie pe care sa o consume asa cum doresc. &u se va face nici o
conexiune intre alocatie si treburile casnice. (opiii fac treburi casnice pentru ca
contribuie la bunastarea familiei. 0rimesc alocatie pentru ca impart cu familia
beneficiile .
: recompensa nu ofera copilului sentimentul de a apartine. 'r putea sa fie un
semn de aprobare de moment din partea parintelui, dar dupa ce trece momentul= 0arintele
il aproba in continuare= Sau este nevoie de o alta recompensa= 0arintele se intampina cu
o problema grava daca copilul nu doreste sa coopereze decat pe baza unei recompense. ,,
"a. $ie ce-mi iese de la faza asta=,, ."e ce sa se mai deranjeze sa faca ceva daca nu
primeste nimic in schimb= 'sa ca atitudinea negativa si materialismul cresc monstruos;
nu exista nici o sansa de a satisface apetitul unui achizitioner. 'stfel se intareste o valoare
negativa , de bine ce copilul gandeste ca ,, .umea imi datoreaza totul<. "aca nimic nu
vine automat la el, atunci , le va arata el lor,, . Iata care este finalul sistemului de
recompensa: ,, )i nu m-au recompensat, ii voi pedepsi, daca ei ma vor pedepsi pe mine, ii
voi pedepsi inapoi, o sa le arat eu lor.,,.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*5
Satisfactia vine din sentimentul contribuirii si al participarii- un sentiment refuzat
copilului nostru daca acesta creste dupa sistemul de recompensare cu lucruri materiale. In
scopul gresit de a castiga cooperarea, privam copilul de satisfactiile de baza ale vietii.
2- Uilizati consecinta logica si naturala

"e bine ce pedeapsa si rasplata sunt ineficiente, ce putem face cand copilul se
poarta rau= )i bine, ce ar fi ca mama sa uite prajitura in cuptor= "aca urmam logica,
atunci concluzia poate fi aceea ca prajitura se va arde. 'sta este consecinta naturala a
neatentiei sale. "aca permitem copilului sa experimenteze consecinta propriilor sale acte,
ii vom oferi un cadru onest si real in care sa invete.
'tunci cand copiii sunt confruntati cu consecinta logica ei vor fi receptivi, dar
cand sunt confruntati cu pedepsa vor riposta.
/ehnica poate fi utilizata si pentru copiii care nu se trezesc singuri dimineata
pentru a merge la scoala. .i se poate oferi propriul lor ceas. $ama poate sa explice ca nu
mai este responsabila sa-l trezeasca pentru a ajunge la timp la scoala.@ )a nu merge la
scoala>A. "aca copilul nu prinde masina poate merge pe jos. 're energie.
/rebuie sa ne intrebam : , (e se intampla daca nu intervenim=</ema pentru acasa
nefacuta poate aduce nemultumire profesoarei,, jucariile stricate dispar nu sunt inlocuite,
hainele nepuse in cui nu sunt spalate. $ulte din comportamentele copiilor nostri sunt
facute ca noi sa fim ocupati permanent cu ei. (onsecinta logica merge foarte bine aici.
9olosirea consecintei logice inseamna reorientarea judecatii noastre. /rebuie sa
realizam ca nu mai traim in societatea autocratica care poate controla copilul ci intr-o
societate democratica care pretinde sa-i ghidam. &u mai trebuie sa ne impunem propria
dorinta in fata copilului nostru.
(onsecintele naturale reprezinta presiunea realitatii fara actiuni specifice din
partea parintelui si sunt intotdeauna eficiente. "aca parintele intra in lupta de putere cu
copilul sau este tentat sa utilizeze aceasta tehnica impotriva acestuia ca pedeapsa astfel
scazand valoarea si puterea acesteia. /rebuie sa ne repetam ,, &u am dreptul sa pedepsesc
o persoana cu statut egal cu al meu, dar am obligatia sa-l ghidez si sa-l directionez . &u
am dreptul sa imi impun dorinta- dar am obligatia de a nu-i oferi raspuns la cereri
nejustificate,,.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*B
3- 4iti +ermi +ara a domina
)ste dificil uneori de inteles diferenta dintre fermitate si dominare. (opiii au
nevoie de fermitate. .e procura limite, fara de care se simt inconfortabil. "aca nu exista
limite, copilul incerca sa vada cat de departe poate sa ajunga. !ezultatul obtinut este acela
ca comportamentul sau atinge punctul in care parintele se revolta. : scena nefericita
urmeaza iar armonia este intrerupta. 9ermitate fara dominanta presupune practica in a
pretui respectul mutual. /rebuie sa-i respectam drepturile copilului cu privire la intentiile
pe care le are. /rebuie de asemenea sa ne dezvoltam abilitatea de a face diferenta intre
nevoi si capricii. $entinerea ordinii poate pretinde uneori renuntarea la fermitate si chiar
ceva presiune asupra copilului. (earta, amenintarea, bataia nu vor aduce rezultate.
(opilul poate invata limitarile numai cu insistenta ferma. "aca copilul nu se imbraca
corect pentru scoala, mama poate sa-l retina acasa. "aca este prea zgomotos si nu doreste
sa se opreasca, poate sa i se ceara sa paraseasca camera. 'stfel de presiuni trebuie facute
numai dand copilului sansa sa aleaga ,, 0oti ramane, daca esti linistit,, ."aca nu este
linistit mama poate sa-i dea ocazia sa aleaga daca doreste sa plece singur sau trebuie scos
afara. Sa-i ceri sa plece poate suna prea dictatorial. "aca relatiile dintre parinti si copii
sunt prietenoase, copilul este receptiv.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*E
5- #espectati copilul
"emocratia se bazeaza pe respectul mutual. "aca numai una dintre persoanele
implicate intr-o relatie pretuieste respectul, nu poate fi vorba de egalitate. /rebuie sa fim
siguri ca ne aratam respectul fata de copil si fata de drepturile acestuia. 'sta presupune
stabilirea unui echilibru intre asteptari prea inalte si asteptari prea mici. !espectul pentru
copil inseamna a-l privi ca pe un om ce are aceleasi drepturi sa i-a decizii ca ale noastre.
"ar asta nu inseamna ca copilul sa faca ceea ce fac parintii. 9iecare membru al familiei
are un rol diferit 3 si fiecare are dreptul de a fi respectat in acest rol pe care si-l asuma.
6- $nduceti respectul pentru ordine
:data ce am reusit sa instauram respectul pentru fermitate in educare si odata ce
am reusit sa ne respectam copilul, este mult mai usor sa-l ghidam pentru a-i induce
respectul pentru ordine. (opilul nu are nici un respect pentru ordine daca este certat
pentru rezultatele dezordinii. In orice domeniu in care copilul trebuie sa invete respectul
pentru ordine, acesta trebuie lasat sa experimenteze 3 prin actiune si nu prin cuvinte.
.ipsa de respect pentru ordine este una dintre cele mai mari probleme cu care se
confrunta parintii astazi. Se pare ca majoritatea copiilor se folosesc de asta pentru a-si
arata revolta impotriva parintilor. 'deseori parintii le cer copiilor sa puna lucrurile la
locul lor. .a fel de des copiii se opun. (u cat mai ingrijorata este o mama de ordinea si
curatenia in casa, cu atat mai vulnerabila devine in fata rezistentei copilului. (opilul
trebuie sa experimenteze ordinea ca parte a libertatii sale si nu a ingradirii sale. "aca
camera copilului devine prea murdara, mama pur si simplu ar putea evita sa intre in ea.
(and rufele sunt gata de pus in dulap, ea poate sa le lase altundeva pentru ca nu-i place sa
intre intr-o astfel de dezordine. Si in plus, cum sa spuna ea unde sa puna lucrurile curate.
Imaginatia ne poate ajuta sa gasim cai pentru a evita sa fortam copilul, sa-l facem sa se
supuna. In majoritatea cazurilor in care exista lipsa respectului pentru reguli, exista si
profunde probleme intre parinte si copil. 'cestea nu se pot corecta utilizand de exemplu,
consecinta logica. 0arintele trebuie sa puna la punct un plan de rectificare a relatiei
defectuasa cu copilul sau.
7- $nduceti respectul pentru drepturile celorlalti
0arintii au dreptul sa petreaca o seara relaxanta impreuna cu prietenii in absenta copiilor.
Inainte de a aparea musafirii, copilului i se poate comunica ,,"orim sa ne vedem cu
prietenii fara sa avem dificultati din partea ta. /u vei fi politicos iar cand acestia vor veni
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*+
acasa la noi ii vei saluta, dar dupa aceea va trebui sa nu intri in sufragerie, poti sta oriunde
in casa. "eci, te ducem la matusa ta in seara aceasta sau crezi ca poti sa ramai cu noi in
casa=,,. "ecizia copilului trebuie respectata "aca decide sa ramana acasa dar nu se
comporta corect, parintii pot ca data urmatoare sa duca copilul la matusa sa fara ca acesta
sa mai fie consultat inainte. "ata urmatoare insa copilului i se poate da din nou sansa sa
aleaga.
8- Eliminati critica si minimalizati greselile
Sublinierea greselilor copiilor nostri este dezastruoasa. (onsumam multa energie
din timpul nostru petrecut cu copilul observand ce greseli face ca imediat sa le sarim in
cap pentru asta. (and dam atentie mare greselilor copilului nostru, nu facem altceva decat
sa-l descurajam. &8 08/)$ (:&S/!8I 0) S.'I(I8&)- (I &8$'I 0)
/'!I)/9:!/'.
Sistemul nostru de educatie pare sa puna accent pe ideea ca copiii trebuie educati
sa nu faca nici o greseala si sa fie perfecti. "aca ne centram atentia asupra a ceea ce a
facut copilul nostru bine, exprimandu-ne increderea in abilitatile lui, si ii oferim
I&(8!'2'!), greselile si vina pot disparea de la sine din lipsa de atentie @ nu mai
sunt ,,hranite,,A. 'tunci cand suntem cu ochii pe greselile copilului si nu pe realizarile
acestuia, de fapt traim intr-un fel de frica in legatura cu faptul ca acesta va creste gresit,
ca va invata obiceiuri proaste, ca va dezvolta atitudini eronate, ca va rezolva sarcini in
mod gresit.. &oi ii supraveghem constant si incercam sa prevenim anumite greseli. In
mod constant corectam, admonestam. : astfel de abordare denota lipsa de incredere in
copilul nostru; este umilitor si descurajator. (u toate aceste atitudini nu facem altceva
decat sa accentuam latura negativa. "e unde sa-si mai procure copilul nostru atata energie
pentru a-si implini scopurile= 'tunci cand corectam in mod constant , copilul nu numai
ca va avea sentimentul ca ceea ce face , face rau, dar poate deveni si temator sa nu faca
greseli. : astfel de teama ii va opri sa faca orice, de bine ce tot ceea ce face este
gresit./eama poate sa-l copleseasca in asa masura incat sa-si piarda abilitatea de a
functiona. )l are impresia ca daca nu este perfect nu are nici o valoare. In orice caz ,
perfectionismul este un scop imposibil de atins, iar efortul de a-l atinge duce la
imbunatatire, dar cel mai adesea la renuntare si disperare/descurajare.
(u totii facem greseli. 9oarte putine sunt dezastruase. "e cele mai multe ori noi
nici nu vom sti daca o actiune este sortita esecului decat dupa ce este terminata si vedem
rezultatele> (ateodata trebuie sa facem greseli in scopul de a afla ca acestea sunt greseli.
/!)8I) S' '%)$ (8!'28. ") ' 9I I$0)!9)(/I- si sa le permitem copiilor
nostri sa fie imperfecti. "oar in acest fel putem functiona, progresa, creste.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
7F
9- )entineti rutina
)ste o practica obisnuita sa permitem copiilor eliberarea de presiunea programului
de educatie pe perioada vacantelor. In mod natural, programul si rutina se pot schimba,
dar asta nu inseamna ca pot duce spre anarhie. 'bordarea de tip laissez-faire aa rutinei pe
timpul vacantelor ofera copilului impresia ca scoala- sau munca- este nesuferita si ca a fi
liber de o astfel de activitate este singurul scop posibil. 'cesta este un concept fals. '
merge la scoala este singura functie pe care copilul o are in viata sa de copil, asa cum
singura functie a tatalui este de a merge la munca iar functia mamei ar putea fi aceea de
gospodina. /oate aceste functii au nevoie de rutina altfel sunt intrerupte. %acantele sunt
necesare. %acanta este un timp al schimbarilor in rutina, o perioada de improspatare a
noastra, o schimbare in activitate, dar nu inseamna abandonarea rutinei zilnice. 'stfel ca
timpul de a merge la culcare poate fi aranjat astfel incat membrii familiei sa se bucure
impreuna de distractiile zilei, orele de trezire sa fie ajustate la necesitatile de somn ale
fiecaruia, mesele sa fie adaptate la programul de vacanta- toate acestea sunt schimbari
clare ale rutinei zilnice. Si totusi trebuie sa mentinem un sistem al ordinii, altfel
cooperarea si armonia sociala sunt imposibile.
(opiii au nevoie de atentia noastra. (e metoda mai buna de a stabili armonia,
relatiile fericite decat orele de joaca prestabilite. 'cest timp apartine copilului. )l stie ca
poate conta pe acest timp. "aca ambii, si mama dar si copilul sunt constienti de aceasta
perioada din zi in care cei doi se joaca impreuna, amandoi vor fi inclinati sa renunte la
situatii conflictuale in scopul de a se bucura de timpul petrecut impreuna. @"in pacate
sunt atat de multi copiii suparati pe parintii lor incat nici nu doresc sa se joace cu ei. )i nu
considera parintii ca fiind prietenii lorA.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
7*
,:- O+eriti(va timp pentru antrenament 0educare1
(opiii au nevoie de timp pentru educarea functiilor vietii. In mod natural acesta
prinde cele mai multe cunostinte din observatie. "ar nu putem sa ne bazam doar pe o
astfel de metoda de invatare. )l are nevoie de antrenament ca sa invete cum sa se
imbrace, cum sa-si lege incaltamintea, cum sa manance, cum sa se spele sau cum sa faca
baie, cum sa treaca strada, si gradat pe masura ce creste, cum sa indeplineasca sarcinile
de acasa. 'cest lucru nu se poate invata doar prin remarci incidentale, nici daca este
certat sau pedepsit in momentul in care aceste sarcini trebuie indeplinite. /impul pentru
antrenarea acestor abilitati ar trebui sa fie parte din rutina zilnica. "aca nu vom oferi
timp pentru antrenarea acestor abilitati vom pierde mult alt timp incercand sa corectam
greselile copilului datorate unul antrenament eronat. (orectarea constanta a
comportamentului duce la franarea procesului de educare pentru ca sunt critici
descurajante care provoaca copilul sa nu invete. In plus copilul poate obtine atentie
speciala in timpul programului de reeducare, iar ei iubesc sa provoace repetitia @ vor
sustine ca nu au inteles cum se face un lucru pentru a va tine atentia asupra lor si pentru a
fi ocupati cu ei permanentA. (opilul care nu a fost descurajat in procesul de educare
afiseaza interes in a actiona. 0arintii alerti vor detecta acest semn si il va incuraja. In orice
caz, exista un anumit timp pentru procesul de invatare a abilitatilor. "imineata in graba,
inainte de a merge la scoala, servici, este cam dificil de invatat cum sa-si legi sireturile.
0resiunea momentuloui nu face altceva decat sa produca nerabdare mamei si rebeliune
copilului. "upa amiaza in timpul programului de joaca este excelent de incercat, mai ales
ca poate fi parte a unui joc. $anierele din timpul mesei se pot invata in jocul cu papusile.
(um sa te comporti in societate se poate invata jucandu-te de-a petrecerea. (um sa te
comporti in autobuz poate fi deslusit in jocul de-a calatoria. 9iecare abilitate trebuie
invatata separat. !abdarea, increderea in abilitatile copilului, frazele incurajatoare cum ar
fi: ,, Incearca inca o data- vei reusi,, o atmosfera placuta, vesela, si constientizarea din
partea copilului a reusitelor sale fac ca procesul de invatare sa fie unul de bucurie pentru
copil dar si pentru parinte. In familiile cu copii multi, educarea celui mai mic poate fi
neglijata. (opiii mai mari vor face pentru mezin ceea ce le-ar place sa li se faca lor.
'cestia trebuie supravegheati, de bine ce aceasta este o oportunitate pentru ei de a stabili
realatii de superioritate fata de mezin. 9iecare copil merita sa aiba perioada lui de
antrenament.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
77
)ducarea nu trebuie facuta cand musafirii sunt prezenti sau cand familia este in
societate. In aceste situatii copilul se comporta asa cum este obisnuit sa se comporte
acasa. "aca un parinte doreste un copil care sa se comporte bine in public, va trebui sa-l
antreneze acasa. "aca comportamentul acestuia este greu de controlat intr-o situatie
externa, singura solutie practica este sa-l retragem imediat din fata publicului.
,,- Castigati cooperarea
(and vorbim de educarea copilului pentru cooperare, presupunem si existenta
propriei noastre cooperari. (and o familie traieste in dizarmonie putem fi siguri ca nu
exista cooperare. 8na dintre rotile trenului este blocata. "aca privim familia ca pe un tren
in care rotile sunt fiecare membru al familiei atunci vom intelege ca trenul ca sa traga in
aceeasi directie si intr-o anumita viteza trebuie ca toate rotile sa functioneze si sa se
roteasca pe sina. "aca una dintre roti este blocata atunci cu siguranta trenul se va opri sau
va deraia de pe calea ferata. 9iecare roata este la fel de importanta ca celelalte, si nici una
nu este cea mai importanta. "irectia de mers a trenului depinde de cum coopereaza cele
patru roti. "aca fiecare roata decide sa faca cum doreste atunci cu siguanta trenul se va
rupe si va deveni inutil. $arimea familiei nu este importanta. (orpul familiei poate fi
sustinut de orice numar de roti.
9iecare membru al familiei ar fi bine sa gandeasca cum ar fi bine pentru intreg
grupul. ,,(e cere situatia prezenta=<.&u mai putem gandi in termeni de ce vrem noi sa
faca altcineva. 'ceasta atitudine impune propria noastra dorinta in fata altora si violeaza
respectul pentru acestia. Insa nici sa oferim atentie nemeritata doar de dragul de a avea
liniste, nu este corect. 'ceasta atitudine violeaza respectul de sine. /rebuie sa fim
intotdeauna constienti de semnificatia reala a cooperarii, care implica acceptarea regulilor
de baza comune. 8na dintre situatiile concrete este cand decidem la ce varsta dorim noi
ca odorul nostru sa fie de ajutor in casa.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
76
,/- Evitati sa dati atentie exagerata evenimentelor
(opilul care obtine atentie constanta este un copil nefericit. )l simte ca daca nu
atrage atentia asupra sa este lipsit de valoare pentru altii, nu are un loc. )l va cauta
continuu reasigurari ca este important. "e vreme ce se indoieste de acest lucru @ca
apartineA, nici o asigurare nu-l va impresiona. $ama sa ii da atentie. "oua clipe mai
tarziu, el se intreaba: mama mai este atenta, constienta ca sunt aici= Inca mai contez=
'cesta este un cerc fara sfarsit al indoielii. (e situatie mizerabila. (um poate mama sa-l
ajute=
(opiii au nevoie de atentie din partea noastra. Insa trebuie sa devenim constienti
de diferenta dintre atentia cuvenita si cea necuvenita. "aca ne gasim in situatia in care
suntem ocupate pana peste cap de copilul nostru atunci putem trage concluzia ca oferim
atentie necuvenita / exagerata. Studiati situatia. 0oate copilul sa faca fata situatiei daca nu
intervenim= (um afecteaza raspunsul nostru conceptul de sine al copilului= Ii
demonstreaza acestuia ca poate face lucruri independent de intervenitia mamei sau ii
dovedeste ca este dependent, neajutorat, asa cum pare= /rebuie sa-i invatam pe copii sa
se simta autosuficienti si sa nu depinda de atentia si de aprobarea noastra.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
7;
,2- 4aceti un pas lateral 0inapoi1 in lupta pentru putere 0evitati con+runtarile
de putere1
Ce se intampla= (opiii din ziua de astazi indraznesc sa faca ce alte generatii nu
indrazneau sa le faca parintilor lor. (um se poate = 0roblema este stimulata de
schimbarile culturale generale .(opiii simt atmosfera democratica a timpurilor noastre si
refuza orice incercare a noastra de a fi autoritari. )i rezista incercarii noastre de a-i
subordona cu puterea pe care o avem asupra lor prin puterea pe care o por exercita si ei
asupra noastra. 'stfel se naste cercul vicios in care parintii incearca sa-si supuna copiii
iar copiii declara razboi. (opiii nu vor accepta. )i sunt pe departe cei mai inteligenti
atunci cand vine vorba de a castiga din lupta de putere. )i nu sunt inhibati de consecintele
sociale ale aparentei sau de consecintele periculoase ale comportamentului lor. .ocuinta
devine camp de batalie. &u exista cooperare si nici armonie. In schimb, exista furie si
agresivitate. :ri de cate ori ,,ordonam< copilului sa faca ceva, sau incercam sa-l facem sa
faca ce dorim noi, il invitam la lupta pentru putere. 'sta nu inseamna ca nu avem voie sa-
l indrumam sau sa-l ghidam in comportamente corecte. "ar trebuie sa abandonam
metodele si atitudinile invechite si sa ramenem doar cu ele care sunt eficace. 9oarte multi
parinti creaza o problema din educatia pentru curatenia personala si pentru perioada de
invatare a copilului sa faca la olita . "iferenta intre un comportament normal si unul
exagerat sta in atitudinea noastra fata de acest proces. "aca insistam ca copilul sa invete
obiceiurile corecte ale mersului la toaleta, il invitam la rezistenta. "aca anticipam si
incurajam obiceiurile corecte ale mersului la toaleta atunci il invitam la cooperare. "aca
dupa un timp rezonabil, copilul foloseste aceasta metoda pentru a primi atentie, sau sa
reziste impotriva presiunii parintilor.)ste timpul sa ne retragem si sa nu ne ingrijoram.Sa
lasam natura sa-si urmeze cursul sau. "aca urinarea si defecarea sunt folosite cu scopul
de a rezita in fata presiunii parintilor, mama poate permite copilului sa se culce intr-un
pat ud sau sa-si schimbe singur lenjeria daca acesta se simte inconfortabil."aca copilul se
afla la mare distanta de perioada educarii pentru a merge la toaleta, acesta poate fi
imbracat in chilotei de antrenare si poate fi lasat ud . "esigur, ca nu i se va permite sa ude
covorul sau canapeaua. /oate acestea pot fi facute cu atitudinea ca GG 'ceasta este
problema ta. : vei rezolva atunci cand esti gata. 0ana atunci astea sunt limiteleHH. "aca
satisfactia obtinerii extraatentiei sau castigarea puterii in fata cellorlalti sunt slabe, atunci
copilul poate va alege sa abandoneze disconfortul.
:ri de cate ori ne intrebam daca suntem sau nu in lupta de putere, putem sa ne
inspectam constiinta si sa ne intrebam: ,, (are este miza mea in aceasta disputa=< $ulti
parinti se pacalesc cu gandul ca ei actioneaza pentru binele copilului. Sa fim seriosi.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
7,
Suntem siguri= )ste prestigiul nostru in joc= (astigam ceva de aici= )xista o satisfactie
personala daca copilul se supune= 'm dori ca lumea sa vada copilul nostru ca pe un copil
supus= 'm vrea sa fim vazuti de ceilalti ca fiind ,,buni parinti,,= 0arinti de succes=
8n alt mod de a vedea daca suntem sau nu implicati in lupta de putere este sa privim
rezultatele. 9ace copilul aceleasi lucruri in ciuda educatiei pe care noi i-o dam= 'rara
sfidare= Suntem furiosi= Suntem refractari=
8n alt test este tonul vocii nostre= 'cesta ne tradeaza cel mai tare. Suna
imperativ = 'gresiv = Insistent = !evendicativ=
In scopul de a intelege in intregime ce este lupta pentru putere si cum poate fi
contracarata, trebuie sa ne reevaluam pozitia ca parinte. /rebuie sa devenim foarte atenti
asupra rolului de lider pe care il detinem si sa renuntam complet la ideea de autoritate.
0ur si simplu nu avem autoritate asupra copilului nostru. )i stiu, chiar daca noi nu stim.
&u trebuie asa continuam sa pretindem si sa impunem. /rebuie sa invatam cum sa
conducem si cum sa stimulam.
"!$!UD$'$ C"#E "# !#E;U$ &" P#O)OEZE "#)O'$" &$ COOPE#"#E" $' 4")$L$E
&OC$E!"!E" "U!OC#"!$C" &OC$E!"!E" DE)OC#"!$C"
figura autoritara lider informat/priceput
putere influenta
presiune stimulare
revendicativ castiga cooperarea
pedeapsa consecinta logica
recompensa incurajare
impunere permite autodeterminarea
copiii sunt de vazut si nu de auzit 'scultati>!espectati copilul
9aci asta pentru ca ti-am zis eu> 9acem asta pentru ca trebuie
(entrat pe prestigiu de parinte (entrat pe situatie
Implicare personala "etasare obiectiva
:data ce atitudinile listate in coloana din dreapta devin mai mult sau mai putin a
doua natura pentru noi, vom fi din ce in ce mai vulnerabili de a intra intr-o lupta de
putere. "aca atentia noastra este situata pe nevoile momentului/situatiei concrete mai
mult decat pe nevoia de a-l ,,face sa se supuna< vom descoperi cai de a stimula copilul sa
raspunda cererii noastre. "e cate ori ne apropiem de copil cu intentia de a-l face sa se
supuna, el percepe acest lucru si declanseaza rebeliunea/opozitia. 0restigiul nostru are de
pierdut atunci cand copilul ne invinge. "e acum putem face schimbari .'vem o sansa
daca suntem preocupati cum sa raspundem situatiei concrete decat cum sa facem fata
prestigiului de parinte lovit in demnitatea lui . (el mai important este sa fii ferm - asupra
a ceea ce voi face si nu asupra a ceea ce il voi face pe copil sa faca. Incurajarea,
intelegereaa, consecinta logica, respectul mutual, respectul pentru ordine, rutina si
castigarea cooperarii, toate joaca un rol in rezolvarea luptei de putere.
$ai presus de toate, cel mai important pas pentru orice parinte este sa sa-si
recunoasca propria implicare in lupta de putere. 'cest lucru nu se realizeaza cu usurinta.
)ste nevoie de constanta alerta; altfel vom fi implicati fara sa ne dam seama. )ste nevoie
de o constanta aducere aminte a faptului ca :,, (hiar nu pot sa-mi conving copilul sa faca
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
75
ceva. &u il pot forta sa faca ceva sau nu il pot opri. . 'm incercat toate trucurile de prin
carti, dar nu pot sa fortez copilul in actiuni de cooperare. &u poate fi fortat, trebuie
castigat de partea noastra. (omportamentele dezirabile trebuie stimulate si nu
revendicate. 0ot sa ma folosesc de ingenuitare , tact, si simtul umorului pentru a promova
bunatarea/bunavointa/dorinta de a face lucruri.
,3- #etrageti(va din con+lict
)xista intotdeauna doua pozitii fata de orice situatie neplacuta intre parinti si copii.
/ulburarea este rezultatul unui conflict intre doua persoane. "aca una dintre cele doua
persoane se retrage cealalta nu mai poate continua. "aca parintele se retrage de pe
campul de lupta al copilului acesta din urma ramane in aer. 'cesta nu mai are audienta
sau oponent 3 nimic si pe nimeni de infrant, pe nimeni de care sa se ia. ,, $arinarul a fost
indepartat de vantul care ii sufla in panze,,
!etragerea dintr-o situatie de conflict este cel mai impresionant pas. 'sta nu
inseamna sa ne retragem fata de copil. "ragostea, afectiunea, prietenia continua. (and un
copil ne provoaca, suntem pe departe prietenosi- suntem mai degraba inclinati sa il
zgaltaim putin. !etragerea la timp din conflict ajuta la mentinerea sentimentului de
prietenie. :stilitatea venita din ambele parti produce mari pagube relatiei. (opiilor nu le
va lua mult pana sa -si schimbe comportamentul pentru a evita crizele de furie inutile.
:data ce aceasta practica a fost stabilita in casa copilul va simti limitele unui astfel de
comportament. "aca ei vor merge peste limitele acestui comportament insa parintii se
retrag din situatia conflictuala, copilul va abandona foarte repede conflictul si va indica
dorinta sa de a coopera din nou. "e bine ce educarea copiilor este cooperarea acestuia
pentru atingerea scopurilor noastre, avem aici un excelent procedeu prin care sa castigam
cooperarea. S-ar putea sa vi se para greu de depistat in ce fel aceasta procedura este de
ajutor. .a o prima privire pare ca lasam copilul nepedepsit de ceva. "aca privim mai
atent insa la motivele copilului, putem descoperi ca in majoritatea situatiilor conflictuale
el doreste atentia noastra sau doreste sa se implice intr-o lupta de putere cu noi. "aca
vom permite sa devenim implicati, vom sfarsi prin a-i intari acestuia schema conflictuala
si ii vom intari scopurile gresite. )ste inutil sa corectam comportamentele gresite ale
copilului verbal. "aca dorim sa educam copilul pentru un comportament benefic, trebuie
sa actionam prin a induce o schimbare in atitudinea lui. "aca copilul ca observa ca
incercarile lui de a produce conflicte esueaza, atunci se va muta repede spre o noua
directie, descoperind astfel cat de mult poate castiga din cooperarea cu adultul. 'stfel va
dezvolta respect atat fata de realitate cat si fata de parinti, care reprezinta ordinea sociala
existenta.
:data ce aceasta secventa de educatie a fost implinita acasa, va fi foarte usor sa faca fata
conflictelor in public. 0rimim adeseori o lectie mult prea aspraatunci cand copilul nostru
se comporta neplacut in public. /raim un sentiment de umilinta si de rusine pentru ca ne-
au pus pe noi intr- o pozitie de parinti inadecvati (opiii se comporta in public asa cum
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
7B
sunt educati sa se comporte in mediul familial. "aca sunt fara control acasa, se vor
comporta astfel si in public, iar noi primim ceea ce meritam. 0roblema este ca copiii se
comporta si mai rau in public daca ne simt vulnerabilitatea. 'tata vreme cat atentia
noastra este focusata pe pe ceea ce ne solicita situatia data si nu pe prestigiul nostru
personal, avem cheia pentru rezolvarea problemei.
,5- "ctionati < !ineti(va gura inchisa-
,, "e cate ori sa-ti spun...=,, este o expresie folosita de sute de ori de sute de
parinti, pe un ton de o completa exasperare; fraza serveste doar ca scop: o expresie a
exasperarii. )ste inutila ca metoda de educare. "oar faptul ca intrebam ,, "e cate
ori=<indica faptul ca ,, spusul I nu a servit drept tehnica de instruire. (opiii invata foarte
repede. "aca i-ai spus odata el ar putea intelege ca un anumit comportament a primit
dezaprobarea dar si atentia din partea parintelui. "aca mama doreste sa schimbe
comportamentul copilului , ea va trebui sa actioneze. %orbele sunt inutile. )a nu poate sa
le spuna copiilor ce sa faca dar poate sa decida ce sa faca ea. ,, &u voi sta la aceeasi masa
cu tine daca ai mainile murdare< mama poate indeparta farfuriile unde copiii sunt murdari
pe maini. ' doua oara cand vede mainile murdare la masa nici nu va trebui sa mai spuna
ceva , ci doar sa indeparteze farfuriile de la masa. 'cum situatia este schimbata. (opiii nu
mai pot s-o tina pe mama ocupata cu ei.(e rost mai are sa stai cu mainile murdare acum
cand mama nu mai este atenta permanent.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
7E
,6- =>'u alungati muste>> 0exasperati de comportamentele deran.ante
inclinam adeseori sa incheiem con+lictul cu comenzi de genul ,,nu +a asta,,
opreste(te,, nu, nu,, grabeste(te,, +ii cuminte,, +ii linistit,,1
(opilul te poate provoca la o astfel de reactie iritanta care poate fi descrisa ca fiind
,,alungarea mustelor,,. )xasperati de comportamentele deviante, suntem inclinati sa
intervenim cu expresii de genul: ,, nu, opreste-te acum, nu mai fa asa, nu, nu, grabeste-te,
taci din gura,, ca si cum am indeparta niste insecte care ne deranjeaza. 'ceasta atitudine
din partea noastra este raspunsul nostru la cererile de atentie din partea copilului. "aca
dorim sa oprim copilul sa se comporte neadecvat atunci trebuie sa-i oferim toata atentia
noastra inca de la inceput si sa fim prezenti pana cand cererea a fost facuta.
,7- "veti cura.ul de a re+uza, de a spune ,, nu,,
)ste normal sa dorim sa le satisfacem dorintele copiilor nostrii pentru ca asta ne da
satisfactie si noua. &u exista nici o explicatie plauzibila pentru ce trebuie sa cumparam
copilului nostru toate jucariile pe care acesta gandeste sau doreste sa le aiba. &ici atunci
cand ii cumparam din oras de fiecare data cate ceva. 'stfel de actiuni rasfata copilul si il
fac sa se simta ca cererile lui sunt indreptatite. ,, "aca mama nu imi cumpara ceva, nu
ma mai iubeste. ,, (opilul nu este nici pe departe interesat de jucarie asa cum pare, cat
este in a primi in mod constant de la mama atentie sau obiecte. 2ucaria in sine are o mica
valoare, poate fi foarte usor uitata intr-un colt. Sa o faca pe mama sa ofere devine cel mai
important scop. 2ucariile trebuie sa aiba un scop util sau sa intampine o nevoie. )le
ar trebui daruite intr-o zi in care darurile sunt asteptate 3 cum ar fi o coarda primavara, o
pusca de apa vara, minge de interior pentru iarna. (umparaturile trebuie facute cu scop.
(opiii isi formeaza ideii cu privire la bani si la felul cum se fac cumparaturile. "aca nu
exista limite a ceea ce poate pretinde, el va presupune ca proviziile de bani sunt
nelimitate, si simtul pentru lucrurile materiale este distrus.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
7+
,8- Evitati primul impuls ? +aceti ceea ce este mai putin asteptat sa +aceti-
"e cate ori raspundem impulsului de a actiona la ceea ce face copilul, putem fi
siguri ca facem exact ceea ce doreste copilul sa facem, chiar daca nu este constient de
acest lucru. "aca tipa si vorbeste in timp ce suntem la telefon, noi raspundem cererii lui
prin atentie totala. "aca ii vom spune sa nu intre incaltat si plin de noroi pe gresia
proaspat spalata, probabil ca el o va lua ca pe o lupta de putere @ care pe care A. "aca il
vom imbraca noi pentru ca el are dificultati in a face acest lucru, ii vom intari sentimentul
de neajutorare si de dependenta si ne vom pune pe noi in serviciul sau, ceea ce este o
putere a ,, slabiciunii,, copilului. Inca din frageda copilarie acesta este implicat in
explorarea cailor prin care sa-si gaseasca locul in lume, sau sa fie semnificativ, sa
insemne ceva , si sa fie important. "e indata ce vor descoperi tehnica de a-si atinge acest
scop, se prind de ea, indiferent de cate ori au fost pedepsiti sau certati. &eplacerea
paternului reactional nu diminueaza satisfactia de a se simti important. 'tata vreme cat
metoda pe care au ales-o aduce rezultate, vor ramane fixati pe ea si vor continua sa
plateasca pretul pentru atentie sau putere. !areori copilul este constient de acest lucru si
de scopul comportamentului sau deviant si perturbator. 'desea nici parintii si nici el nu
sunt constienti ca acest proces este parte din incercarea sa de a s-i gasi un loc si de a
apartine grupului. "aca comportamentul lui violeaza ordinea si tulbura cooperarea, el
utilizeaza metode gresite de a atinge aceste scopuri , iar raspunsul nostru impulsiv
intareste presupunerile sale eronate. &u numai ca devine descurajat dar va deveni si mai
convins ca nu exista alt mod pentru el de a se purta.
"aca ne uitam la raspunsul nostru, vom putea sa descoperim ceea ce are de
castigat copilul din el. "aca vom face effortul sa raspundem conform cu situatia, atunci
eforturile lui vor deveni inutile, si va cauta cai mai bune si metode mai eficiente,
ajutandu-l astfel sa isi dobandeasca un status intr-un mod mult mai constructiv.
,9- &tapaniti(va supraprotectia
&u ne putem proteja copiii de viata. &ici nu ar trebui sa dorim acest lucru. 'vem
obligatia sa ne educam copiii pentru a face fata vietii cu curaj si putere. : mama de baieti
ar putea sa doreasca sa-si protejeze copiii de posibile situatii care ar avea un efect
descurajant asupra lor, insa in astfel de situatii copiii s-ar putea simti neajutorati si
dependenti. Sub pretextul ca ne protejam copiii, de fapt ii tinem neajutorati si dependenti
astfel incat sa putem aparea in ochii nostri si ai copiilor, puternice si protectoare. &e
punem pe noi insine in pozitie de superioritate iar pe copii in pozitie de supunere. (opiii
de astazi nu vor tolera o astfel de situatie. )i vor deveni rebeli.
8n al doilea motiv ce se afla in spatele supra-protectiei sunt indoielile cu privire la
abilitatile noastre, asa ca este firesc sa avem si mai putina incredere in abilitatile unui
copil de a avea grija de sine. $aniera in care copilul face fata superprotectiei depinde de
scopurile sale. (el mai periculos scop este al patrulea dintre scopuri- neajutorarea.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
6F
(omplet descurajat, copilul poate sa renunte si sa astepte protectie pentru totdeauna in
toate problemele dificile ale vietii.
&imic nu este mai frustrant decat sa fii determinat sa faci imposibilul. &u putem
controla totul, nu putem aranja totul in viata, pentru noi sau pentru copiii nostrii.
Incercarea disperata de a face astfel produce intotdeauna mizeria/nefericirea din jurul
nostru. (opiii invata de la noi sa se lupte cu inevitabilul, mai ales daca incercam sa-i
protejam de greutatile vietii si de disconfort. !ezultatul descurajant duce la furie si la
resentimente- nu numai impotriva parintilor, ci impotriva vietii insasi pentru ca nu
permite sa fie aranjata dupa bunul plac. 8n copil alintat este acela care se afla intr-o
constanta furie pentru ca viata nu este sensibila la dorintele sale. "in nefericire un astfel
de copil nu-si va pierde cu totul aceasta atitudine fata de viata atunci cand va deveni
adult. 'r putea deveni atitudinea sa fundamentala asupra vietii. (and il cocolosim si il
protejam pe copil de viata, acesta este darul pe care il oferim de fapt: o furie neajutorata
impotriva lumii dezlantuite. 0entru a evita acest lucru trebuie sa intelegem ca nu suntem
omnipotenti si nici omniprezenti. "ar ca, avem obligatia de a ne instrui copilul in acel fel
care il ca ajuta pe acesta sa coopereze cu viata. 9ormula este: lasa-ne pe noi primii sa
examinam cu ce ne confruntam. 'poi vom cauta un raspunsla aceasta intrebare: ce pot sa
fac pentru asta= (hiar si un copil mic poate fi indrumat catre analizarea unei situatii
perturbatoare prin utilizarea unei simple intrebari. (opiii au creiere foarte active. 4aideti
impreuna sa-i educam sa le foloseasca. 0utem incepe acest antrenament inca de la
nastere. 0utin cate putin, cu incredere si ghidandu-i.
/:- &timulati independenta
,,&a nu +aci niciodata ceva pentru copilul tau din ceea ce poate +ace singur,,-
'ceasta regula este foarte importanta , de aceea ea trebuie repetata cat mai des
posibil. "e cate ori facem ceva pentru copil din ceea ce poate sa faca singur ii aratam cat
de mari, buni, experimentati, capabili, importanti suntem noi si cat de mic si neajutorat
este el. In mod continuu ii demonstram superioritatea noastra asumata si presupusa sa
inferioritate. Si apoi ne intrebam de ce se simte incapabil si devine incomplet/deficient.
Sa faci pentru copil ceva ce poate face singur este extrem de descurajant de bine ce il
deprivam de a experimenta singur puterile sale. 'sta arata completa noastra neincredere
in abilitatea lui de a rezolva o problema, neincrederea in curajul sau. 0rin asta il
deposedam de simtul securitatii, care se bazeaza pe propriile realizari obtinute cu
propriile mijloace. In plus ii negam dreptul de a-si dezvolta increderea in sine. Si toate
acestea cu scopul de a ne pastra imaginea despre propria indispensabilitate.. 'stfel aratam
o imensa lipsa de respect fata de copil ca persoana. Inca din copilaria mica acesta
incearca sa ne arate ca doreste sa faca lucrurile pentru sine, copilul vrea sa ajunga la
sapun pentru ca doreste sa-l simta. $ult prea des descurajam astfel de incercari timpurii
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
6*
in scopul de de a pastra curatenia, astfel ca promovam descurajarea si un concept de sine
fals. (e pacat> )ste mult mai usor sa faci curatenie dupa copil decat sa ii restaurezi
curajul. Imediat ce copilul demonstreaza dorinta de a face lucrurile singur, trebuie sa
profitam de acest lucru si sa-l lasam sa mearga pana unde este posibil pentru el. S-ar
putea ca acesta sa aiba nevoie de ajutor, supervizare, incurajare si training. &u avem
dreptul de a face totul pentru el sau sa-l oprim sa-si aduca contributia acolo unde este
dornic sa realizeze ceva. (and vezi un copil mic ai intotdeauna primul impuls de a-l ajuta
atunci cand este intr-o mica problema pe care doreste sa o rezolve. "ar trebuie sa fim
atenti la acest prim impuls. 9ara sa ne dam seama, frecvent ne dam voie sa continuam sa-i
ajutam chiar si atunci cand acestia pot rezolva problemele independent de noi, pentru ca
suntem atat de obisnuiti sa facem asta. (opiii gasesc placere in a primi servicii speciale.
)ste un fel de putere in a fi capabil de a solicita servicii. "ar copiii se bucura la fel de
mult si atunci cand sunt utili si de ajutor. 0e masura ce copilul creste, inclinatia naturala
este sa faca tot mai multe lucruri pentru sine si pentru altii. 'ceasta inclinatie poate fi
sufocata de teama, protectie si servicii din partea parintilor. Intr-un astfel de caz, copilul
se contamineaza de descurajare si descopera rapid valoarea pozitiva a slabiciunii @ce
inseamna sa fii slab iar ceilalti sa-ti aduca serviciiA. )l presupune ca nu poate face lucruri
pentru sine, presupune ca este inadecvat si nu crede in propriile sale abilitati. 'poi
gaseste ca este confortabil sa primeasca servicii de la ceilalti. Stim ca in practica este
mult mai dificil cand suntem pe fuga si trebuie sa rezolvam mai multe lucruri intr-un
termen scurt dar trebuie sa recunoastem si faptul ca avem tendinta sa minimalizam
abilitatile copilului si sa maximizam slabiciunea sa. /rebuie sa fim sensibili la diferenta
dintre asteptarile noastre exagerate care sunt o forma de impunere a dorintelor noastre, si
increderea in abilitatile lui care este o forma de respect.
/rebuie sa devenim constienti de pericolul din spatele supra-protectiei si sa
actionam in scopul de a stimula independenta. 9iecare mama isi aminteste fericirea care a
acompaniat primii pasi ai copilului. $ulti parinti au inregistrat aceste momente video ca
pe un eveniment deosebit. :portunitati pentru a trai aceste sentimente de mandrie si de
fericire vor mai exista in fiecare stadiu de dezvoltare a copilului daca parintele este atent.
$ama se aseaza in fata departe de copil, tine mainile intinse- pentru a-l sustine daca se
dezechilibreaza. (opilul este independent. )a il incurajeaza. Ii ofera spatiu sa se miste
independent de suportul sau. )l incearca. (and copilul reuseste sa-si atinga mama acesta
traieste un sentiment triumfal iar ea nu mai inceteaza sa-l laude pentru aceasta reusita.
"eci , trebuie sa ne dam un pas inapoi, sa-i oferim copilului spatiu, sa ne a abtine in a
face ceea ce acesta poate face, si sa-l incurajam.
/,- &tati deoparte in timpul certurilor dintre copii
(ei mai multi parinti sunt ingrijorati de nesfarsitele lupte date de frati si surori. )i
iubesc fiecare copil in parte si nu doresc sa-i vada pe acestia urandu-se sau ranindu-se .
$are parte din energia necesara educarii se pierde in incercarea de a desparti copiii sau
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
67
de a-i convinge sa se inteleaga. $ulti copii reduc numarul disputelor si incearca sa
aprecieze prezenta celuilalt ca in final sa-i pese mult de celalalt. 'ltii continua ostilitatile
pana la maturitate si nu fac niciodata pace cu fratii. S-ar parea ca nici o predica de pana
acum nu i-a facut pe copii sa se impace mai bine. (ei mai multi parinti au pus in practica
cele mai diverse reactii pentru a-si opri copiii sa se mai razboiasca- si totusi acestia
continua . .uptele intre frati sunt atat de comune incat au fost acceptata ca si
comportamente obisnuite. &u este normal doar pentru ca este atat de des intalnit. (opiii
nu trebuie sa se lupte intre ei. (ase in care copiii nu se razboiesc sunt reale, pot exista.
(and se lupta, exista ceva ce nu merge bine in relationare. &imeni nu se poate simti in
mod onest bine atunci cand este in conflict. "e aceea, daca copiii continua sa se
razboiasca, trebuie sa fie capabili sa castige satisfactie, nu atat din lupta in sine cat in
rezultatul acesteia. 'ceasta evaluare presupune ca noi recunoastem comportamentele
drept scopuri. "e aceea noi nu putem fi satisfacuti de explicatiile uzuale despre
,,razboaiele,, lor- cum ca ar fi cauzate sau conduse de agresivitate nativa sau nu. "in
punctul nostru de vedere, trebuie sa intelegem comportamentul copilului in termeni de
camp in care isi desfasoara viata si in termeni de scopuri pentru care comportamentele
sunt declansate.
:ricare ar fi motivul pentru care copiii se bat, parintii nu fac altceva decat sa
inrautateasca situatia cand intervin, incercand sa rezolve problema, sau incercand sa-i
desparta. "e cate ori un parinte intervine in cearta dintre copii, ii depriveaza pe acestia de
oportunitatea de a invata cum sa-si rezolve singuri conflictul. (u totii experimentam
situatii in care exista conflicte de interese, si fiecare dintre noi a trebuit sa dezvoltam
capacitatea de a face fata situatiilor conflictuale. /rebuie sa invatam ,,sa dam si sa luam I
de la viata. "e fiecare data cand mama intervine in a stabili programul, ea se pune pe sine
in pozitie autoritara, iar copilul nu va invata nimic despre coperare, ajustarea
comportamentului, sau fair pla-. 'tata vreme cat facem servicii copiilor nostri, atata
vreme cat facem in locul lor anumite lucruri ei nu vor invata cum sa se descurce pentru
sine. 'ceasta se aplica in mod egal luptelor si in dezvoltarea independentei. 8n copil ale
carui lupte sunt rezolvate de altii nu va sti niciodata cum sa rezolve situatii dificile si se
va opune ori de cate ori va aparea o astfel de situatie in care nu poate face precum
doreste. )ste extrem de dificil pentru parinti sa inteleaga cum este posibil sa nu fie treaba
lor daca copiii se bat sau se cearta. )i considera ca este de datoria lor sa ii invete pe copii
sa nu se certe. Si au dreptate. 'r trebui sa ne invatam copiii sa nu se certe.
Smecheria este sa ai succes. "in nefericire interventia si arbitrajul nu duc la aceste
rezultate. )ste posibil poate sa-l opreasca pe copil din cearta pentru moment, insa esueaza
in a-l invata pe copil cum sa evite urmatoarea cearta sau cum sa directioneze conflictul
spre altceva. "aca interferenta noastra in cearta copiilor , produce satisfactie acestora, de
ce sa se opreasca= 8neori copiii se pot rani, insa ranile sunt minore de obicei, o vanataie,
putin sange curs din nas... In acest mod copilul ar putea sa-si dezvolte un simt al
responsabilitatii fata de sine si fata de fratii sai.Sigur ca mama poate asista copilul care a
fost ranit insa fara sa ia partea unui sau a altuia, sau sa spuna cine a facut bine sau cine a
facut rau: ,,Imi pare rau ca te-ai ranit in timp ce te bateai,, este chiar suficient.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
66
(a o regula atunci cand unul dintre copii il ameninta pe un altul cu un obiect
periculos, mama poate veni imediat sa indeparteze obiectul, fara cuvinte in plus, fara tot
tam-tamul pe care copilul spera sa-l creeze.
"aca parintii se cearta, copiii ii vor imita. )i vad aceasta tehnica utilizata de adulti
ca o modalitate de a-si rezolva diferendele asa ca le vor folosi si ei. In acest fel, cearta in
scopul rezolvarii unei probleme devine o valoare a familiei, asa ca copilul ca adult poate
sa se dezvolte in opozitie cu aceasta valoare sau in concordanta cu ea.
)xista intotdeauna o competitie legata de putere atunci cand cineva se cearta. In
mod egal, nu este nevoie sa folosesti conflictul ca oportunitatea de a castiga superioritate.
Se poate rezolva un diferent fara infrangere sau victorie. "ar cand statutul cuiva este
amenintat atunci conflictul devine competitie. (and luam partea bebelusului, cand il
protejam pe mezin in detrimentul primului nascut, cand luam partea celui,, abuzat<, ii
intarim celuilalt sentimentul de inferioritate si invatam ,,victima< cum sa foloseasca
deficienta si slabiciunea pentru a castiga servicii speciale , pe care dorim sa le eliminam.
"aca ii lasam singuri sa-si rezolve conflictul, acestia vor stabili relatii egale, ei invata
functie de impactul realitatii sa-si dezvolte diplomatia, egalitatea, fair pla--ul, simtul
dreptatii, consideratia si respectul fata de ceilalti. 'cesta este lucrul pe care dorim ca
copiii nostrii sa-l invete. Ii putem invata cel mai bine daca iesim din situatie si le oferim
spatiu.
//- 'u va lasati condusi de +rica
9rica poate fi folosita pentru a controla pe cineva. (u totii avem emotii, ele sunt
combustibilul cu care ardem furnalul actiunii. 9ara ele am fi indecisi, slabi, fara directie.
9ara sa fim constienti de acest lucru, noi creem astfel de emotii care fortifica intentiile
noastre. 0utem alege cu ce combustibil sa actionam. (u totii am experimentat frica , si
cu totii cred ca putem recunoaste ca nu putem actiona atunci cand suntem infricosati. 'sa
ca frica pare un fel de lux pe care ni-l permitem. "e fapt , s-a demonstrat ca nu
experimentam frica in momentul de maxima dificultate in viata, ci numai dupa socul
traumatizant, cand perceptia si imaginatia alearga salbatic cu ,, ce s-ar intampla< ce s-ar fi
intamplat. "aca cineva este implicat intr-o situatie dificila acesta este mult mai preocupat
sa rezolve situatia critica cu care se confrunta decat sa traiasca frica. 'bia dupa trauma
apar palpitatiile si tremurul. 'sta indica faptul ca nu avem nevoie sa traim frica
pentru a evita pericolul. "in contra, frica minimalizeaza pericolul. 9rica implica
presupunerea ca nu suntem capabili sa controlam o situatie. /rebuie sa facem o distinctie
intre reactie soc si frica. 8n zgomot puternic sau o cazatura pot ,,infricosa,, un copil. "ar
aceasta este doar o reactie de scurta durata ea poate deveni permanenta doar daca parintii
exagereaza reactia si devin infricosati. 8n copil mic, confruntat dintr-o data cu o noua si
surprinzatoare situatie care pare amenintatoare, are cateva alternative la alegere. )l se
poate opri si poate vedea ce fac adultii, sau se poate retrage. 0oate deasemenea incerca
frica. "e cele mai multe ori acesta este doar inceputul. $ai multa frica aduce cu sine
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
6;
asigurari exagerate din partea parintilor si chiar atentii speciale din partea acestora, cum
ar fi sa-i ridice de jos atunci cand cad sau sa incerce sa-i impace. : simpla sovaiala este
astfel convertita in frica, iar frica este utila pentru ca il face pe adult sa se opreasca din
activitatile proprii si sa vada de copil @adultul este ocupat permanent de copilA. (opiii
care au experimentat teroarea pot fi foarte persuasivi. )i ne par atat de mici si de
neajutorati. "aca putem intelege ce se ascunde in spatele comportamentului unui copil,
putem sa devenim constienti si de raspunsul pe care noi i-l oferim si anume ca nu-l
ajutam ci il antrenam pentru viitor sa foloseasca frica @ valoare A ca mijloc de control.
(opiii nostrii nu pot rezolva dificultatile vietii daca sunt plini de frica. 9rica nu
creste abilitatea de a coopera cu problema, ci din contra. 9rica serveste intr-un mod
,,minunat< pentru a castiga atentia si pentru a-i pune pe altii in serviciul lui. )ste necesar
sa educam copilul pentru a fi precaut in situatii potential periculoase. "ar precautia si
frica sunt doua stari cu totul distincte. 0rima este o recunoastere rezonabila si curajoasa a
unei situatii potential periculoase in timp ce adoua este o stare de retragere descurajanta si
paralizanta. &atural , trebuie sa ne invatam copiii sa utilizeze precautia in trecerea strazii,
sa nu accepte atentii din partea strainilor, ca armele pot provoca moartea si ca acestea nu
sunt jucarii, ca inotul trebuie facut numai atunci cand a-i atins anumite performante @ sa
nu te duci la fund asta ar fi prima performanta >A. toate acestea pot fi atinse fara instalarea
fricii. )ste o problema de invatare a limitelor si cum sa faci fata situatiilor care apar
dificile sau periculoase. 9rica sapa curajul. 9rica este periculoasa. 0entru copii, ea
serveste unui scop. "aca parintii nu raspund cu frica, atunci copiii nu o vor dezvolta, si
atunci atat copiii cat si parintii vor fi liberi de suferinta si tortura rezultata din acest
sentiment.
&ici un parinte nu doreste sa-si vada copilul suferind. "ar sunt situatii cand
durerea este inevitabila. (opilul care este curajos, sufera mai putin. 9rica de durere
mareste catastrofal proportia. /rebuie sa-i invatam pe copiii nostri sa accepte suferinta si
necazul @ nu sa se invete cu acestea>A. &umai daca suntem impresionati exagerat de frica
copilului nostru acesta va deveni timid sau fricos.
/2- edeti(va de treburile dvs 0sunt multe situatii in care nu trebuie sa
interveniti1
!elatiile individuale intre doi oameni apartin celor doi implicati in procesul
relational. Sa ne vedem de treaba noastra nu inseamna ca ne abandonam copilul. /rebuie
sa fim constienti care este treaba copilului ca apoi sa-i lasam responsabilitatea acestuia.
'tunci cand parintii le dau alocatia copiilor , de ex, acesti bani le apartine. (e fac acestia
cu banii nu este treaba parintilor decat atunci cand acestia dezvolta valori gresite @cum ar
fi fumatulA. In astfel de situatii se recomanda ca parintii sa discute prieteneste cu copilul
despre cum isi cheltuie banii. ,,$a intreb daca ai luat in considerare...,, (um crezi ca ar
merge treaba daca toata lumea ar crede asta= ,,te-ai gandit la...,, acestea sunt doar unele
dintre caile de abordare a unei discutii prietenesti ce va produce cu siguranta calea spre
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
6,
discutia libera @ in locul rejectiei sau a rebeliuniiA. )ste important sa presentam toate
aspectele importante ale situatiei, chiar si acelea care nu sint acceptabile pentru noi cu
scopul de a oferi o evaluare cat mai reala. Impreuna cu copilul nostru putem descoperi
acele valori care vor fi benefice acum si in viitor.
/3- Evitati capcanele milei
$ila este paguboasa, chiar si atunci cand este justificabila si de inteles. (opiii sunt
extrem de receptivi la atitudinile adultului chiar si atunci cand acestea nu sint exprimate
liber. In consecinta, daca avem mila de copil, el va crede ca are tot dreptul sa-i fie mila de
sine. /ristetea sa va deveni si mai intensa daca ii va fi mila de sine. In loc sa faca fata
problemelor cu care se confrunta, el va produce si mai multa compasiune din partea
oamenilor asteptant sa fie consolat, si in acest proces copilul pierde din ce in ce mai mult
curaj si dorinta de a rezolva situatia cu care se confrunta. : astfel de atitudine se poate
pastra pentru toata viata. 'cesta poate devenii convins ca societatea ii datoreaza ceva in
schimbul a ceea ce pierde. In loc sa faca ceea ce poate sa faca, el socoteste ceea ce altii ii
vor face lui @serviciiA. (opiii nostrii ar putea invata sa primeasca mai bine esecurile,
dezamagirea daca noi la randul nostru incercam sa evitam sa-i compatimim.
8n copil care este handicapat fizic de la nastere, sau care este orb, surd poate
deveni foarte usor obiect al compasiunii. )ste aproape peste puterile omenesti sa nu-ti fie
mila de un astfel de copil. "ar daca facem acest lucru nu facem altceva decat sa mai
adaugam un handicap celorlalte. 'r trebui sa stimulam copilul sa fie mandru de
realizarile sale facute in ciuda handicapului.
"e cele mai multe ori ne este mila de copilul nostru atunci cand este bolnav.
&atural, un copil bolnav are nevoie de atentia si de intelegerea noastra. )l nu este capabil
sa aiba grija de sine. /rebuie sa-l ajutam. "ar trebuie s-o facem fiind atenti la atitudinea
noastra fata de aceasta situatie. /rebuie sa fim atenti ca nu cumva in aceasta situatie sa nu
fim tentati sa ne compatimim pe noi de problemele marunte de care suferim. . "in
nefericire noi nu putem proteja copilul de suferinta. 'sta face parte din viata. In cel
mai bun caz, putem sa-i venim in intampinarea nevoilor sale in timpul bolii, putem sa-l
ajutam sa tolereze mai bine suferinta, si cum sa faca fata suferintei. (opilul bolnav, mai
mult decat cel sanatos, are nevoie de suportul nostru moral, de increderea noastra in
curajul lui de a face fata bolii, de intelegerea si de ajutorul nostru. (ompatimirea s-ar
putea adauga la starea de demoralizare pe care copilul o resimte pe perioada bolii, ii
scade rezistenta si ii submineaza curajul. (ompatimirea nu sustine curajul ci dimpotriva.
0erioada de convalescenta este cea mai dificila atat pentru mama cat si pentru copil.
0oate fi trecuta mult mai usor daca curajul si simpatia inlocuiesc mila si serviciile
nepotrivite.
&u putem sa ne protejam copilul de viata. 0uterea si curajul pe care il avem cand
suntem adulti s-au construit pe parcursul copilariei $ai intai trebuie sa recunoastem
greselile ce decurg din compatimirea exagerata, sa incercam sa evitam impulsul primar
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
65
de a actiona gresit ca apoi sa ne aratam simpatia si intelegerea pentru sustinerea copilului
in suferinta la fel ca si in cautarea curajoasa a unui drum viitor. 'sta nu inseamna ca ne
abandonam copiii in suferinta ci din contra, ii sustinem asa cum am sustine un adult aflat
intr-o problema majora de viata. &u este dificil de distins mila de simpatie. "aca iti pare
rau pentru ceea ce i s-a intamplat atunci asta se cheama simpatie. "aca iti pare rau pentru
cel caruia i s-a intamplat atunci asta este compatimirea exagerata/mila.

/5- Cereti de la copii actiuni rezonabile ce presupun rezolvare pe o perioada
mai mare de timp si nu ,,acum si aici@-
(ererile rezonabile sunt caracterizate de respect pentru copil si recunoastrere
pentru ordine. "aca un parinte se comporta autoritar cu copilul spunandu-I sa faca asa
cum doreste el fara sa explice motivul, copilul s-ar putea considera controlat. 'sta duce
de cele mai multe ori la lupta de putere. 0arintii esueaza in a intelege ca de fapt prin
atitudinea lor creaza o relatie de inferioritate-superioritate fata de copii. :ricum
superioritatea adultului nu este acceptata, copiii sunt determinati sa fie nesupusi cu scopul
de a scapa de dominatia parintelui. (opilul care simte presiunea superioritatii sau
atitudinea de sef a parintelui va retalia prin lipsa supunerii. 0utem evita astfel de situatii
daca facem cereri rezonabile si necesare intr-un mod non-autoritar. (opiii ar trebui sa
aiba anumite obligatii prin care sa contribuie la bunastarea familiei. 'r trebui sa sa nu
cerem niciodata copilului nostru sa faca ceva ce noua nu ne-ar placea sa facem daca am fi
rugati sa facem. (and dorim sa facem o cerere catre copilul nostru este bine sa fim
sensibili fata de context si de capacitatea copilului de a desfasura o astfel de activitate.
$ulti copii indragesc sa-si asume responsabilitatea fata de fratii mai mici sau de copii
mai mici. 'r trebui sa existe o intelegere a situatiei despre cand ar trebui asumata aceasta
responsabilitate. In mod natural, atunci cand mama este in lipsa de ajutor poate apela la
copilul mai mare pentru ceva ajutor. /rebuie sa fim intotdeauna atenti la situatii in
care ,,pretindem< copilului sa faca ceva ,, chiar acum,,. 'ceasta este o abordare de tip
autoritar si de cele mai multe ori cuprinde o cerere nerezonabila. (opilul va spune : ,,"a,
intotdeauna tipa la mine sa fac ceva,, ceea ce indica o slaba relationare, lipsa armoniei si a
cooperarii. 'tunci cand facem cereri cat mai putine si la cat mai mare distanta, si cand
subliniem ajutorul pe care copilul ni-l ofera in loc sa-i comandam sau sa-i pretindem
supunere, da> atunci promovam prietenia si interrelatiile satisfacatoare pentru ambele
parti.
/6- !ineti(va de cuvant ( +iti consecventi
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
6B
"aca dorim sa-I invatam pe copii cum sa aleaga intelept, trebuie sa le dam
oportunitatea de a alege, si daca este necesar, sa faca greseli. )i invata prin experientele
lor si nu din indicatiile noastre. "aca copiii nostri ne vor privi ca pe niste sefi, ei nu vor fi
capabili sa vada dincolo de rezistenta si nu vor vedea daca alegerea noua este practica sau
nu. (onsecventa este o parte reala a regulilor iar ea ajuta la stabilirea granitelor si a
limitelor ce ofera copilului senzatia de securitate. &u ne putem astepta ca metodele noatre
de educare sa dea roade daca sunt aplicate haotic. 0e de alta parte copiii nostri se vor
simti in siguranta daca noi vom fi consecventi si daca vom urma pasii programului de
educare pe care l-am initiat. (opiii pot invata respectul pentru ordine si vor sti exact cum
stau.
/7- Puneti(i pe toti in aceeasi barca, considerati(i egali intre ei si priviti(i ca
egali<
)xista un concept popular care spune ca ar trebui sa ne ocupam de fiecare copil
individual si sa condamnam sau sa laudam fiecare comportament al copilului separat.
(and ne ocupam de fiecare copil individual dupa cateva comportamente gresite, avem
tendinta sa promovam un tip de actiune din care unul sau altul dintre copii gaseste
aprobarea parentala. 'cest gen de actiune venita din partea parintilor intensifica
competitia intre copii, atata vreme cat intoarcem copiii unul impotriva celuilalt. "e aceea
trebuie sa stimulam fiecare copil in parte sa vada ca obtinerea constanta a aprobarii este
imposibila si devine un scop gresit sau fals si sa vada in schimb ca prin contributia sa
ajuta la armonia familiei. 0utem contribui intotdeauna, indiferent de circumstante de
aceea acesta este un scop realist, care ne duce la unitate. 'tunci cand stimulam competitia
dintre copiii nostri de fapt intarim scopurile eronate. (opilul bun este bun pentru ca ii
place sa fie bun si nu pentru ca obtine mai multa aprobare de la parinti pentru ca este
inaintea celorlalti frati. &evoile sale sunt centrate pe sine si nu pe nevoile celorlalti
asa cum ar fi recomandat. (opilul rau sau deficient ramane asa pentru ca poate obtine
recunoastere si in felul acesta, dar in mod negativ.
0utem minimaliza intensitatea competitiei dintre copii si efectele nedorite ale
acestei competitii daca punem copiii in aceeasi ,,oala<. 'cesta este poate unul dintre cei
mai revolutionari pasi pe care poate sa-I faca o mama.
Intr-o cearta intre copii este foarte dificil de stabilit cine este vinovatul. 'cesta nu este
rezultatul unui comportament nedorit al copilului, toti au contribuit la perturbarea linistii.
(opiii sunt responsabili unul de celalalt, coordonandu-si eforturile mai degraba pentru
sanatatea atmosferei familiale decat pentru tensiuni sau antagonisme. "aca mama isi va
privi copiii ca pe un grup si nu individual atunci cand apare o situatie conflictuala atunci
cu siguranta vor aparea schimbari dramatice, iar copiii vor avea grija unii de altii.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
6E
/8- "scultati<
0oate ca multi dintre noi sunt familiari cu gluma despre copilul care intreaba ,,
$ama de unde vin eu=,, $ama da o explicatie detaliata despre pasari si despre albinute.
Stiu toate acestea mama. /ot ceea ce doresc sa stiu este de unde vin eu= 'sa ca mama
vorbeste mai departe despre nasterea bebelusilor. Si totusi copilul nu este satisfacut :
$ama, Ion vine de la Iasi iar 0etre de la 9ocsani. )u de unde vin=,, 'cest tip de atitudini
fac parte din prejudecatile impotriva copiilor prin care suntem inclinati sa presupunem ca
stim la ce se refera acestia fara a 3I asculta cu adevarat. (opiii sunt uluitor de deschisi
unii cu altii si de cele mai multe ori ne ofera oportunitatea de a-I asculta. 8neori facem
asa o problema din lucruri care sunt marunte incat acestia se pun la adapost in viitor.
"aca ascultam cu atentie am descoperi ca copilul se imbolnaveste atunci cand doreste sa
scape de ceva neplacut. 9iecare mama invata sa distinga intelesul tonului din plansetul
bebelusului. )a stie cand acesta este deranjat sau cand este furios. 'vem acest talent, dar
se pare ca il punem deoparte atunci cand copilul creste mai mare. 'uzim tipatul copilului
si mergem inebunite sa vedem ce se intampla cu el. "e atatea ori inebuneala noastra este
motivul tipatului. "aca ne-am opri si am asculta pentru o clipa atunci am putea evita un
raspuns din partea copilului care ii va servi acestuia pentru scopurile sale gresite. (at de
mult avem de castigat daca doar ascultam>
/9- !ineti cont de tonul vocii dvs
'tunci cand le vorbim copiilor nostri acestia aud mai mult tonul vocii decat
cuvintele din spatele vocii. &u ar strica sa ne asultam putin tonul vocii. 'scultati tonul pe
care adultul il foloseste.. (and ajungi acasa asculta-ti tonul vocii. (e exprimi cu ajutorul
sau= (e aude copilul tau= "e multe ori instigam copilul la purtari rele datorita tonului pe
care il folosim. $odul de a vorbi cu copilul produce de multe ori in sufletul acestuia un
sentiment de inferioritate. .e vorbim intr-un mod si pe un ton pe care nu l-am folosi intre
noi ca adulti si totul numai ca sa le castigam cooperarea. :data ce suntem constienti de
greselile din tonul vocii suntem gata sa facem si schimbari. "aca le vorbim copiilor nostri
prieteneste si de pe pozitii de egalitate, pastram usile comunicarii deschise.
2:- Luati(o mai incet sau incetul cu incetul<
$ama ia-o incet> "aca lucrurile vor merge rau vei afla cat mai curand posibil. (ea
mai mare parte din ingrijorarea si preocuparea noastra in legatura cu copiii este necesara.
$ai rau este insa atunci cand acestia sunt constienti de acest lucru si o utilizeaza drept
arma pentru a atrage atentia noastra asupra lor, sa promoveze lupta de putere, sau sa se
razbune. Ingrijorarea noastra pentru posibile dezastre nu poate preintampina acest lucru.
0utem sa facem fata problemei dupa ce se intampla. (el mai bun refugiu este acela de a
avea incredere in copiii nostri si sa o luam incet pana cand ne vom infrunta cu problema.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
6+
)ste uimitor cat de concentrati putem fi asupra copiilor nostri. 8rmarim semnele unui
comportament adictiv, ii chestionam sa aflam daca au ganduri necurate, ca apoi sa le
impunem propria noastra interpretare despre atitudinea lor morala, ne temem pentru
sanatatea lor, ne temem pentru tot ceea ce li se intampla. 9acem presiuni asupra lor sa
mearga bine cu scoala pentru a avea credit in ochii nostri, ii impingem spre activitati pe
care le consideram noi utile pentru a le forma caracterul. Suntem suspiciosi si dorim sa
stim in fiecare minut ce gandesc si ce pun la cale. &e comportam ca si cum copilul s-ar fi
nascut rau si trebuie sa-l fortam sa de faca bun. &e petrecem un timp exagerat si
consumam multa energie incercand sa traim noi viata copiilor nostri pentru ei. (at de rau
ar fi daca ne-am relaxa, daca am avea incredere in copiii nostri, si daca le-am dat sansa
sa-si traiasca propria lor viata= (ea mai mare parte a ingrijorarii noastre se datoreaza
faptului ca de cele mai multe ori nu stim ce sa facem. &u este necesar si nici productiv
pentru noi sa facem fata fiecarei probleme minore. (ele mai multe dintre ele vor disparea
pentru ca copilul va crea multe alte probleme pentru a ne tine atentia asupra lor. .upta
pentru o viata perfecta este inutila. &u vom reusi. "aca stim ce sa facem sau ce sa nu
facem atunci cand copilul are un comportament nedorit, increderea ca putem fi eficient
mareste posibilitatea de a o lua incet. )ste posibil sa te relaxezi si sa te bucuri de copilul
tau.
2,- 'u incura.ati ,, obiceiuri proaste,,
(u cat facem mai multa valva in jurul unui obicei rau , cu atat mai mult se
inrautateste. )xemple de obiceiuri proaste sunt de la orice forma de jocurile sexuale,
urinatul in pat., sugerea degetului, rosul unghiilor. 0unem cuvantul ,, rau,, in mod
deliberat in evidenta astfel. &ici unul dintre aceste acte nu este mai rau decat alte genuri
de comportamente gresite. )le servesc scopului neconstient al copilului asa cum orice
comportament serveste. Sta numai in mintea adultului faptul ca acest tip de
comportamente iau o anumita conotatie severa sau nu. 0rimul pas in a face fata problemei
este acela ca nu trebuie sa maximizam sau sa dam o importanta marita actului in sine.
"aca copilul va descoperi ca face ceva ce deranjeaza adultul chiar mai mult decat face in
mod obisnuit, atunci isi va da seama si ca are asupra sa o arma foarte puternica cu care
poate lovi in parintii sai.

2/- Distrati(va impreuna
In vremurile vechi, in familiile mari, copiii erau fortati de circumstante sa depinda
unii de altii in privinta distractiei. 'cest obicei s-a pierdut de la o generatie la alta datorita
introducerii divertismentului colectiv oferit de radio si mai tarziu de /%. (u totii iubim
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;F
povestile care prezinta familii solidare si cum isi petrec acestea timpul . 8na dintre
scenele cele mai cunoscute din ,, Spargatorul de nuci,, este aceea in care cei doi copii
impreuna cu adultii , se bucura intr-un dans impreuna in jurul bradului de (raciun. )ste
tragic sa vedem in ziua de astazi atat de multe familii atat de dezbinate incat copiii se
distreaza separat de parinti. 'cest tip de educatie este partial data de schimbarile culturale
care ,,intorc< copiii impotriva adultilor, si partial data de lipsa abilitatii de a trai impreuna
in mod democratic. 0arintii sunt atat de ocupati sa le ofere totul copiilor lor incat pierd
din vedere sa se joace cu ei>
8n alt factor este pierderea intereselor comune ale parintilor si ale copiilor, care
duc la rejectia copilului din lumea adultului si la inabilitatea parintelui de a intra in
lumea copilului ca si egal. In multe familii copiii nu doresc ca parintii sa se joace cu ei. Si
totusi cand parintii si copiii se bucura impreuna de un joc, ostilitatea este redusa iar
armonia are o sansa. )ste usor sa te joci cu un bebelus , insa cand copilul este mai mare
se pare ca ne pierdem abilitatea de a ne juca cu el. (opilul are o nevoie disperata pentru
astfel de participare. :ra de joaca poate deveni punctul forte pentru armonia si
intelegerea dintre copii si parinti. 2ocul acasa poate fi o sursa de distractie mai mult decat
de competitie. 'ici copilul poate invata ca nu trebuie sa castige neaparat si ca poate doar
sa se bucure de joc. 'ceasta este o lectie dificila, de bine ce multi adulti esueaza in a
realiza ca copilul este obisnuit sa castige indiferent ce face. 9iecare casa ar trebui sa aiba
jocuri in concordanta cu varsta copiilor. 8n timp definit pentru jocul in familie ar trebui
sa devina rutina zilnica. "aca parintii stiu sa asculte si sunt alerti, vor descoperi tot felul
de lucruri ce sunt punct de interes pentru copiii lor, si cu imaginatie, aceasta se poate
transforma intr-un proiect de familie. 4obb--urile unesc oamenii. 0rin jocuri si proiecte
comune in care fiecare traieste bucuria, oamenii pot dezvolta sentimente de solidaritate in
grup. Solidaritatea este esentiala pentru egalitatea pe care o promoveaza, si pentru
atmosfera relaxata si armonioasa ce poate deveni parte din viata familiei.
22- orbiti cu ei, nu lor <
(ele mai mari dificultati intre adolescenti si adulti au la baza lipsa comunicarii,
sau prezenta unei comunicari defectuoase. 'ceste porti pot fi tinute deschise pe perioada
adolescentei daca a fost stabilita o relatie simpatetica pe parcursul copilariei
adolescentului. (ea mai mare parte a reusitei depinde de abilitatea noastra de a respecta
copilul, chiar si atunci cand nu suntem de acord cu comportamentul acestuia. (opilul si
mai tarziu adolescentul, cu acordul sau, si de multe ori in chip neconstient, observa,
primeste impresii pe care le organizeaza in propriul sau sistem ca apoi sa actioneze
conform propriilor concluzii. )l are o minte a lui pe care se bazeaza> 0rea adesea utilizam
aceasta expresie pentru situatii in care acesta nu ne mai asculta sau este rebel. /recem cu
usurinta peste ceea ce simte el si incercam sa-l impresionam cu ceea ce stim noi sau
gandim noi incercand sa-I impunem vointa nostra. &oi vrem sa le modelam caracterul,
mintea , personalitatea, ca si cum ar fi facuta dintr-un material moale iar actiunea noastra
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;*
ar trebui sa-l formeze. "in punctul de vedere al copilului aceasta actiune este perceputa
ca tiranie- si chiar asa si este. 'sta nu inseamna ca nu putem sau nu trebuie sa ii ghidam,
numai ca noi nu trebuie si nu avem dreptul de a-I incadra in propriul modelaj. 9iecare
copil are propria sa creativitate, fiecare copil raspunde sau reactioneaza la ceea ce a
contabilizat in viata sa. 9iecare copil are propria sa putere de a-si modela personalitatea
cu ajutorul nostru dar fara a incerca sa-l fortam.
"e vreme ce misiunea nostra ca parinte este aceea de a ne ghida copiii, ar fi
intelept de descoperit ce si cum ghidam. 0utem invata multe privind comportamentul
copiilor nostri si descoperind care este scopul acestui tip de comportament, putem invata
multe daca dorim sa aflam ce gandesc. 'cest lucru nu este dificil de facut deoarece copiii
si adolescentii sunt atat de liberi in exprimare. "aca ii vom certa, critica, admonesta, sau
vom cauta cu tot dinadinsul greseli, ei isi vor da seama foarte curand si nu se vor mai
expune unui astfel de experiente inconfortabile. Si incet incet vom inchide acea usa catre
intercomunicare.
"ar pe de alta parte, daca vom accepta liber ideile copilului nostru, daca vom
examina impreuna posibilitatile, daca vom explora impreuna variantele de reusita sau de
esec, daca vom pune in mod constant intrebari de genul:,, 'tunci , ce se va intampla=,
(um te vei simti atunci=, (um se vor simti ceilalti=,, atunci copilul ca gasi un sens in a
accepta un partener in rezolvarea problemelor de viata. )ste ridicol sa astepti ca copilul
tau sa aiba numai idei grozave, bune. Sa-I spui ca greseste iar ca tu ai dreptate de cele mai
multe ori duce la renuntare din partea lui. @va face acelasi lucru si cu dvsA. 'ceasta
inseamna sa-I vorbesti copilului.
%orbindu-le copiilor nostri inseamna sa le spunem cum dorim noi ca lucrurile sa
se desfasoare, exprimam dorinta noastra spre supunere, pretindem o imagine a ceea ce
gandim noi.
%orbind cu copiii, noi si ei cautam impreuna idei care sa rezolve probleme sau sa
imbunatateasca situatia. (opiii au o contributie creativa in constuctia unei relatii
armonioase si cu aceasta ocazie pot realiza si ei ca contribuie la acest lucru. 'sta nu
inseamna ca ei au dreptul sa conduca familia dupa propriile lor idei. 'tunci cand esuam
sa stam si sa discutam cu copiii nostri despre problemele curente, cand esuam in a-I lasa
sa se exprime liber atunci ei chiar fac ceea ce doresc iar noi pierdem orice influenta in
ceea ce priveste comportamentul acestora. (ooperarea trebuie sa castige- si cea mai buna
cale de a castiga cooperarea copiilor nostri este aceea de vorbi liber despre ce
crede/gandeste sau simte fiecare si sa exploram impreuna cai mai bune de a coopera unii
cu altii.
23- $n+iintati un consiliu de +amilie
(onsiliul de familie este cea mai buna metoda de rezolvare a problemelor din cadrul
familiei intr-o maniera democratica. )l reprezinta ceea ce chiar numele sugereaza- o
reuniune a tuturor membrilor familiei in cadrul careia de discuta si sunt solutionate
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;7
problemele fiecaruia dintre membrii implicati in familie. (el mai indicat ar fi ca data si
ora intalnirii saptamanale sa fie stabilita cu ceva timp inainte de comun acord. 'r trebui
sa devina parte a rutinei familiei. "ata intalnirii nu va fi schimbata decat cu acordul
tuturor membrilor familiei. 9iecare membru este asteptat sa fie prezent la intalnire. "aca
unul dintre membrii familiei nu doreste sa se prezinte , trebuie sa abdice in fata deciziei
grupului. 9iecare familie poate lucra la detaliile privind regulile de functionare a
consiliului de familie, dar principiile de baza raman aceleasi. 9iecare membru are dreptul
sa aduca in discutie o problema noua. 9iecare are dreptul sa fie ascultat . Impreuna, se
cauta o solutie pentru problema iar decizia majoritatii este agreata si de minoritate. In
consiliul de familie vocea parintilor nu se aude mai tare sau mai puternica decat a
fiecaruia dintre copii. "eciziile luate la intalnire dureaza o saptamana adica pana la
urmatoarea intalnire. "aca se descopera ca solutia propusa saptamana trecuta nu a dat
roade se va propune o noua solutie , dar intotdeauna cu intrebarea: ,,(e urmeaza sa facem
in legatura cu aceasta problema=,, Si din nou este in puterea fiecaruia din grup sa decida .
&u este o intalnire a consiliului de familie daca doar parintii preinta probleme sau
gasesc solutii. (opiii trebuie stimulati sa contribuie cu partea lor in luarea deciziilor si in
gasirea de solutii.
Secretul succesului unui consiliu de familie consta in dorinta fiecarui membru al
familiei de a privi problema ca fiind o problema de familie si nu prolema unui membru al
familiei, fiecare trebuie sa- si asume responsabilitatea. )ste o problema comuna de bine
ce traiul in comun presupune multiple interactiuni. 'cest tip de abordare duce la
dezvoltarea respectului mutual, responsabilitate mutuala, si promoveaza egalitatea intre
membrii familiei. 9amiliile democratice traiesc pe o fundatie solida, aceea a egalitatii.
)odalitati de recunoastere a scopului caracteristic al
comportamentului deviant la copii
(ele patru scopuri comune ale comportamentului deviant @indezirabilA al
copilului
*. atentia @doreste sa atraga atentia asupra saA
7. puterea @doreste sa castige fiecare lupta pentru a-si dovedi existentaA
6. razbunarea @pentru ceea ce am facut/nu am facut pentru elA
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;6
;. neputinta @renuntarea la a demonstra lui si celorlalti ca este capabil sa
reuseascaA
"!E'!$E
'r putea fi pentru ca doresti mai multa atentie de la mine=
'r putea fi pentru ca doresti sa ma tii ocupata cu tine=
'r putea fi pentru ca doresti sa fac mai mult pentru tine=
'r putea fi pentru ca doresti sa ma faci sa te observ mai des=
'r putea fi pentru ca doresti sa te ajut mai mult=
'r putea fi pentru ca doresti sa vin si sa te ajut mai des /mult=
'r putea fi pentru ca doresti sa fac ceva special pentru tine=
'r putea fi pentru ca doresi sa tii familia/clasa ocupata cu tine=
'r putea fi pentru ca doresti sa fii special pentru familie/clasa=
0unctajul mare denota un comportament al copilului ce are ca scop atragerea atentiei
asupra lui.
,, &u sunt in frunte dar cel putin nu voi fi neobservat daca pot obtine atentie deosebita,
importanta sau servicii din partea celorlalti,,.
Important >
Copilul nu este un cautator de atentie. El este descurajat si cauta atentie in sensul
recastigarii increderii in sine. Daca lupti impotriva lui in aceasta privinta si daca iti
folosesti cunostintele superioare in sensul infrangerii lui, acuzelel tale si etichetele vor fi
resimtite de el ca umilitoare. Atitudinea poate distruge increderea copilului in dvs si in
ceilalti adulti. 'mintiti-va ca un copil care incearca sa atraga atentia asupra lui, este un
copil care vrea recunoastere.
!aspunsul copilului la corectie este acela ca se opreste pentru putin timp din
actiune pentru ca si-a atins scopul.
!eactia parintelui la un astfel de comportament al copilului ar putea fi enervarea,
iritarea, tinde sa vada copilul ca pe o sursa de enervare sau cel putin considera ca ii fura
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;;
prea mult din timpul sau.
PU!E#E
'r putea fi pentru ca doresti sa fii seful, sa comanzi=
'r putea fi pentru ca doresti sa imi arati ca poti face ce doresti=
'r putea fi pentru ca doresti sa-mi arati ca nu te pot opri=
'r putea fi pentru ca doresti sa-mi arati ca nu te pot obliga sa faci ceva=
'r putea sa fie pentru ca doresti sa faci numai ceea ce doresti sa faci tu sa faci=
'r putea sa fie pentru ca doresti sa faci ceva numai cand doresti tu =
'r putea fi pentru ca doresti sa faci ceva numai cand doresti tu si nimeni nu te poate opri=
0unctajul maxim denota un comportament al copilului ce are drept scop obtinerea puteri i
sau mai bine spus lupta de putere.
,, &u sunt tocmai invingator , dar cel putin le pot arata oamenilor ca nu ma pot impiedica
sau opri sa fac ceea ce vreau eu sau sa ma convinga sa fac ce vor ei,,
!aspunsul copilului la corectie ar putea fi acela ca comportamentul negativ continua, se
accentueaza chiar cand este corectat.
!eactia parintelui la un astfel de comportament al copilului ar putea fi : se simte
infrant, se simte frustrat, este nervos, simte ca autoritatea sa este amenintata .
(8$ '28/'$ (:0I.8. S' S) S(4I$) =
- inainte de toate scoateti-va din lupta pentru putere
- recunoasteti-va limitele
- ati putea sa-I spuneti ,, - Stii J tu ai dreptate, nu te pot obliga sa faci ceva, dar am
nevoie de ajutorul tau, ai fi dispus sa ma ajuti =..
#"Z;U'"#E
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;,
'r putea fi pentru ca doresti sa ma pedepsesti=
'r putea fi pentru ca doresti sa te razbuni=
'r putea fi pentru ca vrei sa mi-o intorci....=
'r putea fi pentru ca vrei sa ma ranesti @pe el, pe ea, pe eiA=
'r putea fi pentru ca vrei sa ma simt rau=
'r putea fi pentru ca vrei sa-mi arati cum e sa te simti asa=
'r putea sa fie pentru ca vrei sa ma faci sa sufar=
'r putea fi pentru ca vrei sa-mi arati ce tare urasti ce am facut=
'r putea fi pentru ca vrei sa-mi arati ca nu voi scapa atat de usor cu asta=
'r putea fi pentru ca vrei sa ma ranesti pe mine si pe ceilalti din casa/clasa=
0unctajul maxim denota un comportamant al copilului ce are drept scop razbunarea.
,, :amenilor nu le pasa de mine, dar cel putin pot face lucruri prin care sa ripostez atunci
cand eu sunt ranit,,
!aspunsul copilului la corectie ar putea fi acela ca devine si mai violent cand este
corectat, cautand sa actioneze impotriva celuilalt
!eactia parintelui la un astfel de comportament al copilului ar putea fi : se simte ranit,
poate considera copilul rau sau extrem de dificil .
'EPU!$'!" A $'"DEC"#E
'r putea fi pentru ca vrei sa fii lasat in pace pentru ca nu poti face nimic=
'r putea fi pentru ca vrei sa fii lasat/a in pace pentru ca iti este frica sa nu gresesti/sa
esuezi=
'r putea fi pentru ca vrei sa fii lasat/a in pace pentru ca nu poti fi printre primii=
'r putea fi pentru ca vrei sa fii lasat/a in pace pentru ca nu poti fi primul/prima=
'r putea fi pentru ca vrei sa fii lasat/a in pace pentru ca nu poti fi castigatorul=
'r putea fi pentru ca vrei sa ma opresti sa iti cer sa mai continui/sa ai in continuare
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;5
rezultate=
'r putea fi pentru ca simti ca nu stii raspunsul si vrei ca oamenii sa nu stie asta=
'r putea fi pentru ca simti ca nu poti sa faci un lucru, indiferent ce=
0unctajul maxim denota un comportament al copilului ce are drept scop neputinta.
,, &u voi fi in stare sa fac fata , dar cel putin daca nu fac nimic, poate ma vor lasa in pace.
!aspunsul copilului la corectie ar putea fi acela ca nu raspunde cand este corectat.
!eactia parintelui la un astfel de comportament ar putea fi : se simte neajutorat, este gata
sa renunte.
!eflexul de recunoastere: cand seria de intrebari de mai sus este pusa, copilul @sub *F
aniA acesta va avea pe chip un zambet in coltul gurii, un zambet de satisfactie, poate un
hohot de ras incurcat, sau o sclipire in ochi atunci cand ghiciti adevarul.)l/ea ar putea
scapa un : Keste adevarat.K "aca nu ghiciti corect copilul pur si simplu da din umeri.
(opiii mai mari pot spune ,,nuK ,K si pot mentine o figura inexpresiva, dar se dau de gol
prin limbajul trupului, cum ar fi contractarea buzelor, clipit des al ochilor, reasezarea pe
locurile lor, leganarea unui picior, pocnitul din degete, si chiar leganarea degetelor de la
picioare atunci cand ghiciti corect. In oricare din cazuri, cand ati ghicit corect motivul
pentru care se comporta neadecvat, copilul se simte inteles si isi schimba sentimentele de
ostilitate si rezistenta in dorinta de a fi cooperant. )ste o experienta fericita pentru un
copil care a fost impins deoparte si care simte ca nu are un loc in societate sa fie inteles.
'cesta este un inceputul construirii unei relatii bazate pe incredere si respect mutual.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;B
Cuvinte descura.atoare: Comunicare care alieneaza <

K &u vrei sa-i spui copilului tau astfel de cuvinte si nici oricui altcuiva >K

L /impitule>
L 0rostule>
L .enesule>
L &ebunule
L olnavule
L /aca-ti gura>
L &eajutoratule
L sa-ti fie rusine
L &u fi copil.
L &u mai boci.
L 9ii dragut. @ofera copilului mesajul ca nu este dragut.A
L 4ai, lasa-ma sa fac eu asta.
L Mrabeste-te.
L /aci din gura
L 9ii atent.
L "e ce nu poti lua note asa cum ia sora ta mai mare=
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;E
L 0latesc atat de mult pentru edcatia ta. Si acum asa note proaste>
L "e ce te duci la scoala, doar ca sa-ti mananci pachetul=K

65 de moduri de a spune B;#"O !$E@
;C EDD"#D &- EU;"'C

9oarte dragut din partea ta.
$ultumesc foarte mult.
8au>
'sta este grozav
Imi place modul in care iti faci treaba.
/ine-o tot asa .
/oata lumea munceste atat de mult.
'sta este chiar o imbunatatire.
$ult mai bine.
$ergi inainte>
)ste o placere sa predau cand vad ce treaba buna faci.
una treaba.
(e treaba buna>
/e-ai autodepasit astazi.
Menul acesta de munca imi face mare placere.
9elicitari. 'i omis doar........
(orect> ravo tie.
Strasnic
0ariez ca parintii tai vor fi foarte mandri cand vor vedea ce treaba buna ai facut.
9rumos .
Sunt foarte mandru de felul cum ai lucrat @lucreziA astazi.
)xcelenta treaba.
'preciez ajutorul tau.
9oarte bine. (e-ar fi sa le arati si celorlalti.=
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
;+
$ultumesc pentru ca @ stai jos, esti linistit, esti atent la lectieA.
$inunat /uluitor
Inainte.
(u siguranta.
Stalucit.
'rata foarte bine.
"oamne, ce impresionant>
)sti pe calea cea buna acum.
)ste o treaba de nota *F.
2 este in top.
$ asteapta in liniste.
" s-a pus pe treaba.
' este atenta.
0are ca ai depus mult efort in treaba aceasta.
9oarte inteligent.
9oarte creativ.
9oarte interesant.
ine gandit.
'cesta este un punct de vedere foarte interesant.
'cum iti dai seama/te-ai prins.
( a facut-o.
'cesta este raspunsul corect.
'cum ai pus punctul pe I.
Super (orect.
Super.
Super treaba.
'ceasta este o observate foarte interesanta.
'cesta este cu certitudine un mod interesant de a vedea lucrurile.
$ultumesc pentru ca ma intrebi= /e ascult
S este pe cai mari.
'cum esti chiar tare.
una treaba
0e departe.
9aci sa para usor
Incepe sa arate dragut.
Imi place cum s-a linistit . @in clasa, in vizitaA.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
,F
S8(()S>
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
,*

Curs de Parenting

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Parenting

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIATIA PENTRU PSIHOLOGIE SI

S-ar putea să vă placă și