Sunteți pe pagina 1din 272

CELE

100 DE REGULI ALE EDUC~RII COPILULUI

CELE

100 DE REGULI ALE EDUC~RII COPILULUI


Codul t`u personal pentru a cre[te copii ferici]i [i \ncrez`tori \n for]ele proprii

RICHARD TEMPLAR
Traducere: Antoaneta Paraschiv

Richard Templar 2008 Edi]ia romneasc` 2008 RENTROP & STRATON Aceast` traducere The Rules of Parenting, edi]ia \nti este publicat` \n \n]elegere cu PEARSON EDUCATION LIMITED. ISBN: 978-973-722-327-2 Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. RENTROP & STRATON Publishing House All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without either the prior written permission of the copyright holder for which application should be addressed in the first instance to the publishers. Editor-Director General: George Straton Traduc`tor: Antoaneta Paraschiv Redactor: Manuela }rloaic` Manager editorial: Manuela }rloaic` Art director: Cristina Straton Tehnoredactare: Dana Seg`rceanu Corectur`: Elvira Panaitescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei TEMPLAR, RICHARD Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului /Richard Templar; trad.: Antoaneta Paraschiv Bucure[ti: Rentrop & Straton, 2008 ISBN 978-973-722-327-2 I. Paraschiv, Antoaneta (trad.) 37.018.1

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, bloc 107 A, sector 5, Bucure[ti Tel.: (021) 317.25.86; Fax: (021) 205.57.30 E-mail: carti@rs.ro; Internet: www.rs.ro.

Pentru Rich Suntem bunul Pamntului care [i-a \nv`]at lec]ia aici. Via]a este strig`tul nostru. Ne-am men]inut credin]a!*

* Citat din poezia The Hill a poetului Rupert Brooke (1887-1915).

Cuprins
Prefa]` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .XIII

REGULI PENTRU A R~MNE CU MINTEA |NTREAG~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1


Relaxeaz`-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Nimeni nu e perfec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Con[tientizeaz` lucrurile la care e[ti bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Orice regul` poate fi \nc`lcat` cnd [i cnd . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Nu \ncerca s` faci totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Nu trebuie s` urmezi fiecare sfat pe care \l prime[ti (inclusiv acesta) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 E normal s` vrei s` evadezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Ai voie s` te ascunzi de copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 P`rin]ii sunt [i ei oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Nu ignora rela]ia cu partenerul t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

REGULI PRIVIND ATITUDINEA . . . . . . . . . . . . . . 25


Iubirea nu e suficient` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Pentru fiecare re]et` ai nevoie de alte ingrediente . . . . . . . . . . . 30 Bucur`-te c`-i vezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Trateaz`-]i copiii cu respect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Simte-te bine \n compania lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 S` fii ordonat nu e att de important pe ct crezi . . . . . . . . . . . . 38

VII

S` fii un bun p`rinte \nseamn` s`-]i asumi riscuri calculate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 P`streaz`-]i grijile pentru tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere . . . . . . . . . . . . . . . . 44 A fi p`rinte nu e o competi]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

REGULI DE ZI CU ZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Las`-i s` se descurce singuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 |nva]`-i s` gndeasc` pentru ei \n[i[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Folose[te laudele \n]elept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Respect` valoarea limitelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Mita nu este neap`rat un lucru r`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Toanele sunt molipsitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a . . . . . . . . . . 64 Comunic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 Fixeaz` scopuri clare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Nu fi cic`litor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

REGULI PRIVIND DISCIPLINA . . . . . . . . . . . . . . . 73


Forma]i front comun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Vorba dulce mult aduce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Fii consecvent! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Folose[te umorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Concentreaz`-te asupra problemei, nu asupra persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Dac`-]i pierzi cump`tul, tu e[ti cel care pierde . . . . . . . . . . . . . 90 Cere-]i scuze dac` ai gre[it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Prime[te-i \napoi cu c`ldur` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Dreptul la exprimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

VIII

REGULI PRIVIND PERSONALITATEA

. . . . . . . . 99

Descoper` stimulentele care func]ioneaz` pentru copiii t`i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu \n care s` [tie c` exceleaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 |nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care \]i amintesc de altcineva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Caut` similitudinile dintre voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Las`-i s` fie mai buni dect tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile . . . . . . . . . . 115 P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine . . . . . . . . . . . . 117 Ai grij` la programare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 Nu \ncerca s` ai un copil perfect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

REGULI PENTRU FRA}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125


D`ruie[te-i unul altuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 |nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132 Lucra]i ca o echip` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt . . . . . . . . . . . . 139 Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Nu trebuie s` ai un favorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 F` combina]ii [i permut`ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146 G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

REGULI PENTRU {COAL~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151


{coala nu e acela[i lucru cu educa]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 {coala vine la pachet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

IX

Fii de partea copilului t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase . . . . . . . . . . . . . . . 160 |nva]`-i s` se apere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac . . . . . . . . . . . . . . . . . 165 Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167 Nu-i cocolo[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 Mic[oreaz` presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze . . . . . . . 175

REGULI PENTRU ADOLESCEN}I . . . . . . . . . . . . 177


Nu intra \n panic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 D`-i drept de vot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184 Nu te uita sub saltea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile . . . . . . . . . . . 188 Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 Urlatul nu e o solu]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 Orice lucru vine la pachet cu condi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 Arat` un pic de respect pentru lucrurile care-i intereseaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex . . . . . . . . . . . . . . . . . 198

REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~ . . . . . . . . 201


Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204 Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 A fi mai tn`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile . . . . . . . . . . . 209 {ocul poate dura pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212 Spune-le ce se \ntmpl` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 |nva]`-i s` e[ueze cu succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217 E mai bine s` fii de acord dect s` ai dreptate . . . . . . . . . . . . . . 219 Faptele tale vorbesc mai tare dect orice cuvinte . . . . . . . . . . . 221

Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1 . . . . . . . . . . . . . 223 Nu po]i repara totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225

REGULI PENTRU ADUL}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227


Retrage-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230 A[teapt` pn` cnd \]i cer sfatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232 Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234 Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236 |ncurajeaz`-i orice-ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239 Renun]` la condi]iile suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241 Nu-i face s` se simt` vinova]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243 Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine . . . . . . . . . . . . . . . . 245 Nu este vina ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247 Odat` p`rinte, pentru totdeauna p`rinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250

XI

Prefa]`
Nimic nu te poate preg`ti pentru a fi p`rinte. Cnd devii p`rinte \]i sunt testate rezisten]a, nervii, emo]iile [i uneori chiar s`n`tatea mintal`. |ncepi s` te fr`mn]i \n leg`tur` cu schimbarea scutecului sau cu modul \n care s`-i faci baie bebelu[ului f`r` a-l \neca [i, nu dup` mult timp, descoperi c` acestea sunt cele mai mici provoc`ri c`rora trebuie s` le faci fa]`. {i tocmai cnd te gnde[ti c` ai reu[it s` treci cu bine peste o perioad` a copil`riei, copiii cresc pu]in [i scenariul e cu totul altul. Primii pa[i, [coala, prietenul sau prietena, [coala de [oferi nu se termin` niciodat`. Din fericire, recompensele sunt uria[e distrac]ia, \mbr`]i[`rile [i apropierea. Chiar mul]umirile, dac` e[ti foarte norocos. {i bine\n]eles, pl`cerea de a-i vedea devenind genul de persoan` de care po]i fi mndru. De-a lungul drumului, cu siguran]` vor fi din bel[ug frustr`ri, angoas`, confuzie [i introspec]ie pentru a g`si lucrurile potrivite pe care s` le spui sau s` le faci [i care s`-l conduc` pe copilul t`u pe calea devenirii unui adult fericit [i echilibrat. Despre asta este vorba \n aceast` carte. Poteca pe care p`[e[ti acum este bine b`t`torit` milioane de oameni au fost p`rin]i \naintea ta [i, prin \ncerc`ri [i gre[eli, unii dintre ei au realizat lucruri care ar putea sa-]i fie utile ]ie acum. Am fost p`rinte de dou` ori. Am avut dou` familii \ntinse pe o perioad` de aproape 30 de ani. Asta \nseamn` c` am avut ocazia s` fac majoritatea gre[elilor clasice de cteva ori. Dar asta \nseamn` [i c`, prin prietenii mei [i prin copiii prietenilor mei, am avut [ansa s` privesc [i s` observ alte familii, s` v`d cum se comport` al]i p`rin]i. Este un studiu fascinant. XIII

Unii p`rin]i par s` [tie instinctiv cum s` abordeze orice situa]ie. Al]ii dau gre[ uneori, dar alteori se descurc` folosind metode geniale. Dac` studiezi al]i p`rin]i suficient de mult, a[a cum am f`cut eu, \ncepi s` identifici tiparele tactici, tehnici [i principii de comportament care reu[esc s` scoat` ce-i mai bun din fiecare copil [i care pot fi adaptate la personalitatea copilului. Tocmai aceste atitudini [i principii sunt cele pe care le-am distilat transformndu-le \n Regulile Educ`rii Copilului, pentru a te ghida \n momentele dificile, pentru a te ajuta s`-]i cre[ti copiii ct de bine se poate [i pentru a \mbun`t`]i rela]ia dintre tine [i copiii t`i.

Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului nu inten]ioneaz` s` produc` o revela]ie sunt doar o trecere \n revist`. Multe sunt de bun sim], dar e u[or s` le pierzi din vedere atunci cnd ai de-a face cu un ]nc de doi ani \n plin` criz` de nervi sau cu un adolescent convins c` \ntreaga lume, cu tot ce e-n ea, exist` pentru unicul scop de a-i face lui pe plac. A[a c` pn` [i regulile care par evidente merit` s`-]i fie reamintite. La urma urmei, treaba pe care o ai de dus la bun sfr[it, [i anume educarea copilului t`u, este prea important`.
100 de Reguli par a fi cam multe la o prim` privire. Dar gnde[te-te c` [i 18 ani este un timp destul de \ndelungat. Mai mult de 18, dac` ai mai mul]i copii.* Trebuie s` treci cu copiii t`i prin scncete, scutece, primii pa[i, primele cuvinte, citit-scris-socotit, [coal`, prieteni, sex [i droguri [i rock-n-roll. De fapt, 100 de Reguli nu sunt deloc multe. Mie \mi e ct se poate de clar cum po]i identifica un bun p`rinte un P`rinte (cu P mare, a[a cum \l voi numi de-acum \ncolo).
* Da, [tiu, nu [i dac` sunt gemeni. Mul]umesc.

XIV

Trebuie doar s` te ui]i la copiii lui. Unii copii trec prin perioade dificile din tot felul de motive, multe dintre ele f`r` leg`tur` cu p`rin]ii. Dar am descoperit c` dup` ce copiii pleac` de acas`, \]i dai imediat seama ce fel de treab` au f`cut p`rin]ii lor. {i m` gndesc c` p`rin]ii ai c`ror copii sunt \n stare s` aib` grij` de ei \n[i[i, s` se bucure de via]` [i s`-i fac` pe cei din jurul lor ferici]i, s` fie aten]i [i amabili [i s`-[i sus]in` opiniile acei p`rin]i sunt cei care [i-au f`cut treaba bine. De-a lungul anilor am v`zut ce fel de p`rin]i produc acest gen de adul]i. Numai gndul la uria[a responsabilitate pe care o ai ca p`rinte te poate face s` \nghe]i [i s` ]i se taie respira]ia. Da, ceea ce spui [i faci de-a lungul anilor va avea o imens` influen]` asupra procesului prin care copilul t`u devine un adult ratat sau unul perfect echilibrat. Vestea bun` e c`, gndindu-te la toate astea acum, pe m`sur` ce cite[ti aceast` carte, vei \ncepe automat s` corectezi multe dintre proastele tale obiceiuri [i \n acela[i timp \]i vei forma obiceiuri noi, mult mai utile (utile pentru tine [i pentru urma[ii t`i). {i mai am \nc` o veste bun`. Exist` o mul]ime de metode nepotrivite de a-]i cre[te copiii, dar exist` [i o mul]ime de metode potrivite. |n aceast` carte vei g`si principii pe care le po]i adapta pentru a se potrivi ]ie [i copiilor t`i. Cartea nu este o list` cu instruc]iuni pe care trebuie s` le urmezi cu sfin]enie dac` nu vrei ca pu[tiul t`u s` sfr[easc` prin a fi un ratat. Am v`zut p`rin]i care au g`sit tot felul de moduri originale, creative [i neobi[nuite de a interpreta cu succes aceste Reguli. Ideea e s` urmezi spiritul, [i nu litera Regulilor. De exemplu, am cunoscut p`rin]i excelen]i care [i-au educat copiii acas`, p`rin]i minuna]i ai c`ror copii au urmat institu]ii de \nv`]`mnt de stat [i p`rin]i la fel de buni ai c`ror copii au fost educa]i \n institu]ii particulare. Dac` ai atitudinea potrivit`, restul vine de la sine. XV

Eu personal garantez c` e imposibil s` urmezi cele 100 de Reguli zi de zi, timp de 18 ani. {i tot eu [tiu cu certitudine c` pn` [i cei mai buni p`rin]i pe care i-am v`zut au mai [i gre[it din cnd \n cnd. E adev`rat, n-au f`cut gre[eli mari [i nici foarte dese [i \ntotdeauna [i-au dat seama cnd au gre[it. E foarte important s` recuno[ti cnd ai gre[it [i s` te str`duie[ti mai mult data viitoare. Asta e tot ce poate cere cineva unui p`rinte. {i, dac` ar fi s` m` iau dup` copiii pe care i-am urm`rit crescnd, este suficient. Pot, de asemenea, s`-]i spun ([i parc` v`d ct e[ti de u[urat cnd cite[ti asta) c` niciuna dintre Reguli nu-]i cere s` piepteni copilul cu religiozitate sau s` te asiguri c` are [osete imaculate \n fiecare zi. Sunt sigur c` toate astea sunt foarte dr`gu]e, dar am v`zut p`rin]i care au crescut copii excep]ionali cu p`rul \nclcit [i f`r` [osete. Aceste Reguli sunt despre lucrurile importante. Lucruri care au de-a face cu atitudinea [i cu valorile [i cu respectul de sine al copilului t`u, nu cu [osetele lui. Sunt Reguli care te vor ajuta pe tine [i pe copilul t`u s` v` sim]i]i bine \mpreun`, s` v` bucura]i de via]` [i s`-i trata]i pe cei din jur cu respect. Sunt principii generale care se aplic` att familiilor tradi]ionale, ct [i familiilor monoparentale sau celor cu p`rin]i vitregi. Nu sus]in c` trebuie s` urmezi exact 100 de Reguli [i c` nu vor mai fi niciodat` altele. Departe de mine. Acestea sunt Regulile care mi s-au p`rut cele mai importante, dar sunt interesat s` aflu [i s` colectez mai multe Reguli pentru educarea copilului. A[a c`, dac` ai vreun as \n mnec`, te rog s` mi-l trimi]i [i mie prin e-mail la Richard.Templar@RichardTemplar.co.uk.

Richard Templar
XVI

REGULI PENTRU A R~MNE CU MINTEA |NTREAG~

Cartea este \mp`r]it` \n zece sec]iuni [i am hot`rt s` \ncep cu Regulile pentru a r`mne cu mintea \ntreag`. Pn` la urm`, dac` asta nu-]i reu[e[te, celelalte 90 de Reguli nu prea-[i mai au rostul. Dac` e[ti un foarte proasp`t p`rinte sau e[ti pe cale s` devii p`rinte pentru prima dat` nu vreau s` te alarmez dndu-]i impresia c` ]inerea la distan]` a nebuniei este principala \ndeletnicire a p`rin]ilor [i c` o s`-]i petreci urm`torii 18 ani \ntr-un echilibru precar, gata-gata s` o iei razna. Nici vorb`. Vor fi doar momente \n care vei sim]i c` cedezi nervos, momente pe care trebuie s` fii preg`tit s` le gestionezi cu succes. Uneori aceste momente vor fi din fericire rare [i suficient de distan]ate unul de altul. Dar crede-m` pe cuvnt cnd spun c` to]i trecem prin astfel de clipe. Sincer, sunt momente care-i pun la \ncercare [i pe cei mai buni dintre cei mai buni p`rin]i. Ideea e c` totul va fi mult mai distractiv dac` vei fi s`n`tos psihic. S`n`tatea ta mintal` nu e important` numai pentru c` tu e[ti important, ci [i deoarece copiii t`i au nevoie de p`rin]i s`n`to[i. Sunt doar cteva Reguli care, odat` ce le vei prinde sensul, te vor ajuta s` r`mi cu capul pe umeri atunci cnd to]i ceilal]i [i-l pierd pe-al lor.

REGULA 1

Relaxeaz`-te
A[adar, care sunt cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti? Cei care par a avea o abilitate instinctiv` de a spune [i de a face lucrurile care vor duce la copii ferici]i, \ncrez`tori \n for]ele proprii, echilibra]i? Te-ai \ntrebat vreodat` ce-i face pe ace[ti p`rin]i a[a de buni? Acum gnde[te-te la cei pe care \n sinea ta nu-i consideri ni[te p`rin]i nemaipomeni]i. De ce oare? To]i p`rin]ii excelen]i pe care-i [tiu au un lucru-cheie \n comun. Sunt relaxa]i. {i to]i cei care pic` la acest examen sunt stresa]i. Poate c` nu-i preocup` \ntrebarea Sunt oare un bun p`rinte? (poate ar fi bine s`-i preocupe), dar \i streseaz` ceva [i asta le afecteaz` abilitatea de a fi cu adev`rat p`rin]i buni. Cunosc un cuplu de p`rin]i care sunt excesiv de preocupa]i de cur`]enie [i de ordine. Copiii lor trebuie s`-[i scoat` pantofii la u[` sau \ntreaga lume se pr`bu[e[te. Chiar dac` pantofiorii sunt cura]i. Se \nfurie \ngrozitor dac` bie]ii copii las` ceva nelalocul lui sau fac vreun pic de dezordine. Copiilor le e imposibil s` se relaxeze [i s` se simt` bine dac` cumva se p`teaz` de iarb` pe pantaloni sau dau din gre[eal` peste sticla de ketchup. Am un alt prieten care este att de obsedat de competi]ie \nct copiii lui suport` presiuni uria[e pentru a c[tiga orice joc prietenesc \n care sunt angrena]i. {i un altul care se fr`mnt` exagerat de mult ori de cte ori copilul lui \[i jule[te genunchii la joac`. Pun pariu c` [i tu ai o mul]ime de astfel de exemple printre oamenii pe care-i cuno[ti. P`rin]ii cu adev`rat buni pe care i-am \ntlnit, pe de alt` parte, 4

se a[teapt` ca pu[tii lor s` fie g`l`gio[i, dezordona]i, neastmp`ra]i, plng`cio[i [i plini de noroi. Ei se descurc` f`r` probleme. {tiu c` au la dispozi]ie 18 ani pentru a transforma aceste mici creaturi \n adul]i respectabili [i merg mai departe \n ritmul lor. Nicio grab` \n a-i determina s` se poarte ca ni[te oameni mari o s` ajung` [i acolo, la momentul potrivit. |ntre noi fie vorba, aceast` Regul` devine din ce \n ce mai u[oar` cu timpul, de[i unii nu reu[esc niciodat` s-o st`pneasc` a[a cum fac adev`ra]ii P`rin]i. E mult mai dificil s` te relaxezi pe de-a \ntregul cu primul bebelu[ dect cu ultimul adolescent care pleac` din casa p`rinteasc`. Cu bebelu[ii, concentreaz`-te asupra lucrurilor esen]iale s` ai un bebelu[ s`n`tos care nu este \nfometat [i nici nu-l deranjeaz` ceva \n mod deosebit [i nu te stresa prea tare pentru restul. Nu conteaz` dac` nasturii sunt strmb \ncheia]i sau dac` n-ai avut timp s`-i faci baie azi, sau ai plecat \n weekend f`r` pij`m`lu]` pentru copil (da, am o prieten` care a f`cut asta [i nu, nu s-a stresat, fiind un P`rinte). Cu att mai bine dac` reu[i]i ca la sfr[itul zilei s` v` pune]i picioarele pe mas` [i cu un pahar de vin sau de gin tonic \n mn`* s` v` spune]i veseli unul altuia: Ce naiba... sunt to]i \n via]`, a[a c` se pare c` ceva tot am f`cut bine.

P~RIN}II CU ADEV~RAT BUNI SE A{TEAPT~ CA PU{TII LOR S~ FIE G~L~GIO{I, DEZORDONA}I, NEASTMP~RA}I, PLNG~CIO{I {I PLINI DE NOROI.
* Nu, nu-i \ncurajez pe p`rin]i s` foloseasc` alcool pentru a o scoate la cap`t. Numai s` se relaxeze!

REGULA 2

Nimeni nu e perfect
Te-ai gndit vreodat` cum ar fi fost dac` ai fi avut p`rin]i perfec]i? Ei bine, gnde[te-te acum. Imagineaz`-]i c` p`rin]ii t`i n-ar fi f`cut nicio gre[eal` (pun pariu c` au f`cut)*. S` presupunem c` ar fi fost p`rin]i de manual c` mama ta ar fi avut \ntotdeauna dreptate. Sun` distractiv? Bine\n]eles c` nu. Copiii au nevoie de cineva cu care s` se confrunte atunci cnd cresc. Au nevoie de cineva pe care s` dea vina [i mi-e team` c` tu vei fi acela. A[a c` ai putea foarte bine s` le dai motive s` te \nvinov`]easc`.

COPIII T~I VOR DA VINA PE TINE DIN CND |N CND. A{A E DE CND LUMEA.
{i cam ce motive ai putea s` le dai? Nimic crud sau abuziv, bine\n]eles trebuie s` alegi ceva care nu e nerezonabil [i care sugereaz` un pic de fragilitate uman`.

* Te rog, nu-mi scrie acuzndu-m` c` ]i-am insultat mama. Vreau doar s`-mi ilustrez punctul de vedere.

Poate ai un pic mai pu]in` r`bdare dect ar trebui? Sau poate ai tendin]a de a pune un pic prea mult` presiune asupra lor? S` fie oare faptul c` le ceri prea mult` ordine [i cur`]enie? Sau hai s`-]i spun eu cum s` faci: cel mai bine, de ce s` te obose[ti s` cau]i? Mergi pe imperfec]iunile tale naturale [i nu mai trebuie s` faci niciun efort. Sunt toate [ansele s` ai unul sau dou` cusururi care s` se potriveasc` m`nu[` aici. Bine\n]eles, nu \nseamn` c` ai sc`pat [i c` nu mai trebuie s` \ncerci s`-]i \mbun`t`]e[ti abilit`]ile de p`rinte. Oricum, asta ar face tot restul c`r]ii inutil. |nseamn` doar c` nu trebuie s` te \nvinov`]e[ti prea tare dac` la[i un pic mai jos standardele pe care ]i le-ai fixat. Pn` la urm`, ce fel de exemplu ai fi pentru copiii t`i dac` nu ai da gre[ niciodat`, nici m`car un pic? Mie nu mi-ar fi pl`cut s` fiu nevoit s` fac fa]` unor astfel de p`rin]i [i cred c` nici copiilor t`i nu le-ar pl`cea. Pu[tii t`i vor da vina pe tine din cnd \n cnd. A[a e de cnd lumea. Dac` ai fi perfect, ei ar avea toate motivele s` te \nvinov`]easc` pentru asta. Nu po]i c[tiga. Po]i doar s` speri c` odat`, mai ales dac` devin ei \n[i[i p`rin]i, o s` ajung` la concluzia c`, de fapt, ar trebui s`-]i fie recunosc`tori pentru c` nu ai fost perfect.

REGULA 3

Con[tientizeaz` lucrurile la care e[ti bun


Cnd copiii mei cei mari erau mici, eram \ntotdeauna gelos pe ceilal]i ta]i care petreceau ore \ntregi jucnd fotbal cu copiii lor. M` sim]eam vinovat c` eu nu puteam face asta dect pentru cteva minute [i nici acelea din toat` inima. Pur [i simplu nu era genul meu. Apoi mai era prietenul care construise o c`su]` superb` pentru copiii lui \n copacul din spatele casei (Tati, de ce nu putem [i noi avea o c`su]` ca a lor?). {i mama care organiza vn`tori de comori complexe [i interesante la fiecare petrecere. {i cea care \[i ducea fiica la aceea[i or` de balet ca [i mine \n fiecare s`pt`mn`, dar care reu[ea s` arate ca [i cum acest lucru chiar i-ar fi pl`cut; [i... a[ putea continua. Probabil c` ai prins ideea. M` concentram asupra lucrurilor pe care ei le puteau face, [i eu nu puteam, cnd de fapt erau [i o mul]ime de lucruri pe care eu le puteam face, [i ei nu lucruri pe care le consideram de la sine \n]elese, dar care erau la fel de valoroase. De exemplu, mie \mi place enorm s` le citesc copiilor. {i fiind un individ destul de extrovertit (OK, la limita exhibi]ionismului), adoram s` petrec ore \ntregi citind pove[ti lungi pe diferite voci, cu accente diferite [i imita]ii, [i efecte sonore, [i [oapte dramatice, [i tot

tacmul. Dar asta mi se p`rea ceva att de natural, \nct au trecut ani pn` s` realizez c` cititul meu era la fel de valoros ca fotbalul sau construc]ia de c`su]e \n copaci. |n din ce \n ce mai rarele ocazii cnd b`team mingea cu copiii, era ct se poate de clar c` f`ceam asta numai pentru c` sim]eam c` a[a trebuie, nu pentru c` asta mi-a[ fi dorit s` fac. Nu zic c` acesta n-ar fi un motiv bun, dar nu voi fi niciodat` ca prietenul meu al c`rui entuziasm pentru joc era aproape palpabil [i care-i inspira pe copiii s`i. Dar probabil c` nici el nu poate citi o poveste a[a cum o fac eu. Sau s` g`teasc` a[a o minun`]ie de spaghetti bolognese. Ideea e c` noi, P`rin]ii, [tim la ce ne pricepem cel mai bine. Nu renun]`m la toate celelalte, dar punem accent pe calit`]ile noastre. Dac` suntem varz` la fotbal, citim mai multe pove[ti; facem mai multe pr`jituri delicioase de cas`; avem o nesfr[it` r`bdare cu copiii cnd \nva]` s` cnte la pian; le ar`t`m cum s` repare ma[ini; le \mp`rt`[im entuziasmul pentru Star Wars sau motociclete, sau My Little Pony (da, [tiu, va trebui s` munce[ti din greu la punctul `sta). E important s` [tii la ce e[ti bun [i s` ai \ncredere \n propriile tale puncte forte. Astfel, \i po]i urm`ri pe ceilal]i p`rin]i f`cnd lucruri pe care tu n-ai putea niciodat` s` le faci f`r` s` te sim]i vinovat. La urma urmelor, amndoi [tim c` nici ceilal]i p`rin]i nu pot face de toate. A[a c`, atunci cnd sim]i un ghimpe de gelozie \n]epndu-te, opre[te-te [i reaminte[te-]i la ce e[ti bun.

P~RIN}II BUNI NU RENUN}~ LA TOATE CELELALTE, DAR PUN ACCENT PE CALIT~}ILE LOR.

REGULA 4

Orice regul` poate fi \nc`lcat` cnd [i cnd


Cu to]ii [tim c` exist` reguli, sisteme, proceduri [i politici care trebuie urmate dac` e[ti p`rinte. {tii la ce m` refer: nu-i hr`ni la fastfood, nu-i l`sa s` se culce prea trziu, nu le da voie prea mult la televizor, nu le permite s` \njure pn` cnd n-au vrsta potrivit` (\nainte de a \ntreba, cite[te Regula 76). Noi, P`rin]ii, \n]elegem c` sunt foarte pu]ine regulile pe care nu le po]i \nc`lca pentru un motiv suficient de bun. OK, ar trebui s` le dai numai mncare s`n`toas` [i recomandatele 5 mese pe zi, dar cnd ajungi acas` obosit dup` o zi lung`, nu-i sfr[itul lumii dac` le dai o dat` semipreparate. Gnde[te-te: ce se poate \ntmpla dac` \ncalci o dat` o anumit` regul`? Sigur, dac` \ncalci regula privind prinderea centurii de siguran]` \n ma[in`, consecin]ele pot fi cumplite, a[a c` pe asta ar fi bine s-o respec]i \ntotdeauna. Dar dac` sari peste baia de sear` pentru c` sunte]i amndoi extenua]i ei bine, ct de r`u poate s` fie? Aminte[te-]i, sec]iunea asta este despre Regulile pentru a r`mne \ntreg la minte. {i ideea acestei Reguli este s`-]i dai seama c` e mai

10

important pentru copiii t`i s` aib` p`rin]i s`n`to[i [i relaxa]i dect s` nu m`nnce niciodat` semipreparate. Unii p`rin]i \[i complic` mult prea mult via]a gndindu-se c` e esen]ial s` respecte fiecare regul` \ntotdeauna. Consum` o mul]ime de energie pentru lucruri m`runte. Odat` am plecat cu doi dintre copiii no[tri \ntr-o excursie de o zi care \ncepea cu o c`l`torie cu un tren cu aburi. Cel mic avea doar cteva s`pt`mni, iar cel mare avea 2 ani. Abia cnd am cobort din ma[in`, la gar`, ne-am dat seama c` cel mare nu avea pantofi. Acum, bine\n]eles, exist` o regul` nescris` care spune s` nu-]i iei copilul \n excursii de o zi cu trenul cu aburi f`r` pantofi. Aveam dou` op]iuni: s` abandon`m c`l`toria cu trenul sau s` continu`m cu copilul descul]. Copil care, bine\n]eles, prefera varianta a doua [i care pornise deja hot`rt spre tren. Ceea ce ne-a l`sat \n continuare cu dou` op]iuni: s` ne \mpotrivim sau s` ced`m. Dup` cum [i tu, [i eu [tim, singura op]iune rezonabil` este s` te la[i dus de val. Ori ne bucur`m de o zi distractiv` \n picioarele goale, ori ne stres`m pentru ceva ce nu putem schimba [i ne stric`m ziua, [i pe a noastr`, [i pe a copilului. A fost unul dintre momentele cnd o regul` a trebuit \nc`lcat` (dar, bine\n]eles, nu cea mai potrivit` zi pentru a \nc`lca [i regula privind baia dinainte de culcare). Morala pove[tii este c`, dac` insi[ti s` respec]i \ntotdeauna fiecare Regul`, atunci \ncalci Regula 4. Ha!

DUP~ CUM AMNDOI {TIM, SINGURA OP}IUNE REZONABIL~ ESTE S~ TE LA{I DUS DE VAL.
11

REGULA 5

Nu \ncerca s` faci totul


Ce-ai vrea s` se fac` pu[tii t`i cnd vor fi mari? Jocheu campion? Balerin`? Om de [tiin]`? Fotbalist profesionist? Violonist de concert? Actor? Greu de spus cnd sunt mici, a[a c` poate ar trebui s` le p`strezi toate op]iunile deschise, asigurndu-te c` beneficiaz` de cursuri suplimentare \n toate domeniile pentru care arat` vreun pic de interes. |n felul `sta nu se vor putea plnge mai trziu c` n-au reu[it din vina ta, pentru c` nu i-ai \ncurajat cnd erau suficient de mici. |ntr-adev`r, se ajunge la un program cam \nc`rcat. Fotbal luni, actorie mar]i, clarinet miercuri [i dup` aceea \not. Joi ai balet, [i vineri gimnastic`. {i c`l`rie \n weekend. {i asta pentru un singur copil. Adev`rata distrac]ie \ncepe cnd ai doi sau trei. Hopa! Opre[te-te! Ceva lipse[te. Unde este joaca fericit` [i f`r` griji \n gr`din`? Cum \nva]` copiii `[tia s` se distreze singuri? Unde, \n rigurosul program s`pt`mnal, reu[esc ei s` r`sfoiasc` o revist` de benzi desenate sau doar s` umble creanga, uitndu-se la nori, f`r` s` se gndeasc` la ceva anume? Acestea sunt [i ele elemente vitale ale dezvolt`rii copilului. Cuno[ti copii a c`ror via]` este un [ir ne\ntrerupt de lec]ii [i exerci]ii [i medita]ii? Ai v`zut ce se \ntmpl` cnd le ceri s` se descurce singuri timp de cteva zile? S` presupunem c` merg \n vacan]` \ntr-un loc frumos [i lini[tit la munte, la mare sau la ]ar`. Sunt deruta]i. N-au nici cea mai vag` idee cum s` fac` s` se simt` bine 12

n-au avut timp s` \nve]e. Acest lucru va face via]a cu adev`rat dificil` pentru ei. Nu se vor putea relaxa niciodat`, pentru c` nimeni nu i-a \nv`]at cum. Nu te panica, nu sugerez s` le interzici copiilor toate activit`]ile extra[colare. Asta ar fi o prostie. Dar sugerez s` le limitezi la, s` zicem, dou` pe s`pt`mn`. {i s`-i la[i pe ei s` le aleag` pe acestea dou`. Nu-i obliga s` \nve]e vioara doar pentru c` tu ai \nv`]at cnd erai copil [i ]i-a pl`cut la nebunie. Sau pentru c` n-ai \nv`]at niciodat`, de[i ]i-ar fi pl`cut. Dac` ei vor s` se apuce de altceva, vor trebui s` renun]e la una dintre activit`]ile curente pentru a face loc celei noi. (Da, d`-i voie s` renun]e la balet dac` nu-i place, chiar dac` profesoara a decretat c` e un adev`rat talent.)

DA, D~-I VOIE S~ RENUN}E LA BALET DAC~ NU-I PLACE, CHIAR DAC~ PROFESOARA A DECRETAT C~ E UN ADEV~RAT TALENT.
|]i aduci aminte de p`rin]ii aceia relaxa]i [i bine dispu[i de la Regula 1? C]i dintre cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti \[i duc copiii la diferite cursuri \n fiecare zi a s`pt`mnii? Nici m`car unul. |i las` la vreo dou` activit`]i de care sunt cu adev`rat interesa]i, iar \n restul timpului copiii lor se amuz` costumndu-se, f`cnd puzzle-uri, murd`rindu-se, jucndu-se cu cutii [i pungi goale de cereale, c`utnd gndaci \n gr`din`, a[eznd \ntr-o anumit` ordine to]i dinozaurii, citind c`r]i pentru care sunt prea mici, f`cnd toate celelalte lucruri pe care copiii ar trebui s` le fac` pentru c` e bine pentru ei [i ca s` nu stea tot timpul pe capul t`u. 13

REGULA 6

Nu trebuie s` urmezi fiecare sfat pe care \l prime[ti (inclusiv acesta)


Ce-]i spunea mama ta? Trebuie s` \ntorci copilul la fiecare zece minute \n timpul al`pt`rii. Oh, [i soacra ta zicea c` e musai s` cumperi numai h`inu]e descheiate \n fa]`. {i, bine\n]eles, prietena ta cea mai bun` te-a sf`tuit s` nu cumperi un co[ule] de ma[in`. De[i cumnatul ]i-a spus c` al lor pur [i simplu le-a salvat via]a... Aaaaah! {i acesta e doar \nceputul. Cantitatea de sfaturi care te love[te cnd ai un nou copil este \nsp`imnt`toare. Iar peste 18 ani \nc` nu se va fi oprit: Oh, doar nu vrei s` dea la facultate. Pierdere de vreme spune-i s`-[i ia o slujb`. Sau: Ai face bine s`-l sco]i din cas` pn` s` \mplineasc` 18 ani; dac` nu, va fi \nc` acolo [i cnd va avea 30. Sau: Nu-i cump`ra ma[in`. Mai bine s` economiseasc` pentru a-[i cump`ra singur. Noi a[a am f`cut. Ascult` o singur` persoan`: pe tine \nsu]i. Dac` ai un partener, probabil c` e \n]elept s` ]ii cont [i de p`rerea lui. Dar limiteaz`-te la asta, altfel o iei razna. {i tocmai asta trebuie s` nu se \ntmple, dac`-]i aduci aminte.

14

Nu zic s` nu ascul]i ce au de spus cei din jurul t`u, dac` asta vrei. Ai putea chiar s` selectezi unul sau dou` ponturi utile. Dar chiar dac` au dreptate, tot nu trebuie s` faci ceea ce spun ei. Doar pentru c` o anumit` abordare, stratagem`, aparat, sistem, tehnic` sau orice altceva a func]ionat pentru altcineva nu \nseamn` c` va func]iona [i pentru tine. To]i copiii sunt diferi]i [i to]i p`rin]ii sunt diferi]i, a[a c` e greu de presupus c` sfatul lor va func]iona pentru tine.

DOAR PENTRU C~ O ANUMIT~ ABORDARE A FUNC}IONAT PENTRU ALTCINEVA NU |NSEAMN~ C~ VA FUNC}IONA {I PENTRU TINE.
Vecina mea mi-a cerut p`rerea \ntr-o zi, \ntrebndu-m` dac` ar trebui s` \ncerce s`-i fac` bebelu[ului ei un program de hr`nit/dormit. De fapt, \ntrebarea ei n-avea niciun rost eram firi total diferite. Ea era foarte ordonat`, riguroas` [i organizat` [i se stresa imediat dac` ceva nu era exact la fel. Eu, pe de alt` parte, sunt mult mai relaxat [i sunt fericit l`sndu-mi copiii s` doarm` cnd le e somn [i s` m`nnce cnd le e foame. Adev`ra]ii P`rin]i au suficient` \ncredere \n ei ct s` resping` sfaturile care nu li se par potrivite. A[a c` ascult`, apoi trece totul prin filtrul t`u personal. Iar dac` sfatul `sta nu ]i se pare potrivit, atunci probabil c` nu este. Zmbe[te politicos [i spune: Mul]umesc, am s` ]in minte.

15

REGULA 7

E normal s` vrei s` evadezi


Hai s` vorbim despre tabuuri. Moarte, droguri, sex... sau ce zici de cel mai tare dintre toate: s` admi]i c` sunt momente \n care ai vrea ca pu[tii t`i s` dispar` pur [i simplu? Bine\n]eles, este strict interzis s` admi]i vreodat` c` dr`g`la[ii t`i \ngera[i se pot dovedi a fi mici terori[ti. Po]i glumi cu autoironie pe tema asta, dar nu po]i declara serios c` sunt momente cnd tot ce-]i dore[ti este s` scapi de ei. Cum ai putea? Treaba ta e s`-i iube[ti [i, dac`-i iube[ti, rezult` c` iube[ti tot ce ]ine de ei. Ar trebui s` zmbe[ti cu indulgen]` cnd \]i cer s` le cite[ti aceea[i poveste plictisitoare care nu se mai termin`, sear` de sear`, timp de trei luni, s`-i prive[ti cu adora]ie cum url` ct \i ]in pl`mnii \n timp ce alearg` bezmetici [i s` rzi cu ei cnd repet` pentru a 25-a oar` aceea[i glum` nes`rat`. Partea amuzant` e c` este perfect acceptabil s` te irite copiii altora (nu c` ar trebui s` le [i spui p`rin]ilor respectivi \n fa]` lucrul `sta). {tim cu to]ii ct de enervan]i pot fi copiii. Iat` de ce mi se pare firesc ca [i copiii no[tri s` ne calce pe nervi din cnd \n cnd. Este OK. De fapt, copiii no[tri chiar exceleaz` \n a ne c`lca pe nervi. |ncep cam imediat ce se nasc. }ip`tul nou-n`scutului e f`cut pentru a-]i penetra creierul pn` cnd decizi s` ac]ionezi \ntr-un fel. {i mam```, ce mai func]ioneaz`! Din momentul acela te calc` pe nervi sis16

tematic. Uneori nici nu e vina lor. De fapt, `sta e cazul \n care te sim]i cel mai vinovat cnd [tii c` nu e vina lor. Dar cnd `la micu nu te-a l`sat s` dormi trei nop]i la rnd pentru c`-i iese un dinte, e greu s` mai fii \n]eleg`tor. {tii c` a[a ar trebui, dar de fapt nu vrei dect s` tac` [i s` te lase s` dormi. La urma urmelor, e doar un dinte! Ei bine, am ve[ti pentru tine. To]i p`rin]ii simt la fel din cnd \n cnd. De fapt, vor fi etape \n care se va \ntmpla doar o dat` sau de dou` ori pe s`pt`mn`. Nu trebuie dect s` accep]i c` e ceva natural, iar orice p`rinte care nu admite asta minte. Nu po]i s`-]i \mpiedici copilul s` te calce pe nervi, dar asta nu trebuie s` vin` la pachet cu sentimentul de vin`. {i mai e ceva: gnde[te-te \ntotdeauna [i la reversul medaliei. |]i aduci aminte cnd erai [i tu copil? Indiferent ct de mult te \nnebunesc copiii, sunt [anse foarte mari ca [i tu s`-i calci pe ei pe nervi cel pu]in la fel de mult. A[a c` sunte]i chit.

ESTE PERFECT ACCEPTABIL S~ TE IRITE COPIII ALTORA. {TIM CU TO}II CT DE ENERVAN}I POT FI COPIII.

17

REGULA 8

Ai voie s` te ascunzi de copii


Dac` Regula 7 spune c` pu[tii au voie s` te aduc` la disperare, trebuie s` ai [i tu voie s` faci ceva \n sensul `sta. Personal, sunt pentru a fugi [i a te ascunde. Nu, serios, mi s-a \ntmplat s` m` strecor \n cel mai apropiat dulap [i s`-mi ]in respira]ia pn` cnd au ie[it din camer`. Cuno[ti sentimentul. |i auzi apropiindu-se, spunnd: Te spun! Ba nu, eu te spun pe tine! Nu [tii dect c` tu e[ti acela c`ruia inten]ioneaz` s`-i spun` [i n-ai nici cea mai vag` idee cine ce a f`cut sau dac` avea dreptate. Ce-ar trebui s` fac` un P`rinte? Ei bine, mie r`spunsul mi se pare evident: S` se ascund`. {i [tii ceva? Cnd nu te g`sesc, aproape \ntotdeauna se descurc` singuri.

MI S-A |NTMPLAT S~ M~ STRECOR |N CEL MAI APROPIAT DULAP {I S~-MI }IN RESPIRA}IA PN~ CND AU IE{IT DIN CAMER~.

18

O mul]ime de c`r]i pentru p`rin]i \]i vor vorbi despre folosirea pauzei cnd copiii se poart` urt. {tii, \i trimi]i \n camera lor sau pe treapta neascult`torilor* (O, nu \ncepe cu asta!) pn` se calmeaz`. Poate s` func]ioneze foarte bine, dar de ce s` se aleag` copiii cu toat` distrac]ia? Ar trebui s` ai [i tu voie s` zici pauz`. Cnd sim]i c` trebuie s` te calmezi, po]i s`-]i oferi singur un premiu. Asta \nseamn` s` evadezi de lng` copii oriunde po]i inclusiv s` te ascunzi. Am o prieten` care mi-a spus cu mul]i ani \n urm`, cu pu]in \nainte de na[terea primului meu copil c` sunt momente cnd, stnd cu bebelu[ul, e att de extenuat` [i de frustrat` \nct \i vine s` ia pe cineva la b`taie. Perspectiva asta m-a cam \ngrijorat, a[a c` am \ntrebat-o ce face \n astfel de momente. Mi-a m`rturisit c` ea a g`sit o singur` solu]ie. Pune bebelu[ul pe jos \n mijlocul camerei, unde nu poate s` p`]easc` nimic r`u, apoi se duce undeva de unde nu aude plnsetele [i st` acolo pn`-[i vine \n fire. De ce oare sim]im c` n-ar trebui s` facem a[a ceva, chiar [i atunci cnd [tim c` suntem la cap`tul puterilor? Ni se pare c` e[u`m \ntr-un fel ca p`rin]i, cnd de fapt alegem cea mai logic` solu]ie existent`. Ei bine, P`rin]ii \n]eleg c` suntem cu to]ii oameni [i c` avem cu to]ii nevoie s` fugim [i s` ne ascundem uneori. |n felul `sta putem face o treab` mult mai bun` cnd ne \ntoarcem cu for]e proaspete.

* |ntotdeauna pare nedrept s` particularizezi o singur` treapt`. Cum poate fi caracterizat` o treapt` drept a neascult`torilor, iar celelalte nu?

19

REGULA 9

P`rin]ii sunt [i ei oameni


Cnd ai luat ultima dat` masa \n ora[ f`r` copii? Cnd ai petrecut o sear` cu prietenii [i n-ai men]ionat copiii nici m`car o dat`? Cnd te-ai \mb`tat ultima oar`? Sau ai me[terit la un motor, sau ai gr`din`rit, sau orice obi[nuiai s` faci pentru a te destinde [i a te sim]i bine \nainte de a ap`rea copiii? Sper c` n-a trecut prea mult timp. Dac` a trecut, atunci rolul de p`rinte \]i poate acapara via]a. Noi, P`rin]ii, trebuie s` [tim cnd s` ne deconect`m. Bine\n]eles c`, de fapt, r`mnem \n standby, nu ne deconect`m total, prin scoatere din priz`, dar po]i s` te distrezi de minune [i \n standby. Fii atent, Regula asta este cu adev`rat important` pentru c`, \n cazul \n care copiii sunt totul pentru tine, ei sunt supu[i unei presiuni uria[e. |ntr-un fel sau altul realizeaz` c` succesul t`u personal se bazeaz` \n \ntregime pe rezultatele lor [i pe ct de bine reu[esc ei. {i asta e o povar` prea mare pentru umerii unui copil. Regula 9 e mai greu de respectat \n primele luni de via]` ale bebelu[ului de fapt \]i dau dispens` \n primele trei luni , dar trebuie s` \ncepi ct de devreme po]i. Copiii t`i au nevoie ca tu s` ai via]a ta separat` de a lor, altfel le va fi extrem de greu s` aib` propriile lor vie]i cnd vor cre[te mari. {i oricum, dac` te baricadezi [i \]i construie[ti \ntreaga via]` \n jurul orelor de mas` [i de somn ale 20

copiilor, peste c]iva ani o s` deschizi u[a [i o s` descoperi c` nu mai ai niciun prieten. {i cu ce o s` te ajute asta? Am observat de-a lungul timpului c` P`rin]ii pe care-i admir cel mai mult au \ntotdeauna interese care nu au nimic de-a face cu copiii. Fie au cariere de succes, fie au o dat` pe an o vacan]` doar a lor, fie nu lipsesc niciodat` de la tenis joia, sau se plimb` cu barca \n fiecare smb`t`, sau nu rateaz` finala Cupei, sau merg \n fiecare an \n aprilie la Paris, sau orice \i men]ine s`n`to[i psihic. Hei, [tiu c` e dificil [i c` ai att de pu]in timp. Bine\n]eles c` vei ie[i mai rar \n cluburi [i vei lua mai pu]ine droguri* dect \nainte s` apar` copiii. Dar trebuie s` te asiguri c` mai faci m`car acele lucruri care \]i plac cel mai mult. Altfel, cnd copiii vor p`r`si casa p`rinteasc` la 18 ani, nu vei [ti ce s` faci cu tine \nsu]i.

P~RIN}II PE CARE-I ADMIR CEL MAI MULT AU |NTOTDEAUNA INTERESE CARE NU AU NIMIC DE-A FACE CU COPIII.

* Glumesc nu m` denun]a!

21

REGULA 10

Nu ignora rela]ia cu partenerul t`u


Regula asta este destul de evident`. Mai greu e s-o respec]i. O mul]ime de p`rin]i se declar` de acord cu ea, dar mult, mult mai pu]ini o respect` \ntr-adev`r. Dar tu [i cu mine [tim c` este o Regul` vital`, asta dac` nu vrei s` sfr[e[ti punnd singur \n practic` celelalte 99 de Reguli. Ai iubit persoana asta suficient de mult \nct s` ai copii cu ea. Asta \nseamn` ceva. Ar trebui s` fie \n continuare cea mai important` persoan` din via]a ta. Probabil c` \]i ocup` mai pu]in timp [i \]i solicit` mai pu]in` aten]ie dect copiii, dar trebuie s` constituie \n continuare obiectul dragostei tale. Copiii au schimbat rela]ia voastr` mai mult dect ai crezut c` e posibil, dar peste 20 de ani ve]i fi din nou, tu [i partenerul t`u, exact cum era]i la \nceput. {i dac` nu este cea mai important` persoan` din via]a ta, vei fi devastat cnd copiii vor pleca. {i la fel vor fi [i copiii e suficient de greu c` pleci de acas`, nu trebuie s` mai sim]i [i c` lumea p`rin]ilor t`i se pr`bu[e[te. Copiii au nevoie s` [tie c` voi v` iubi]i unul pe altul mai mult dect pe oricine altcineva. Asta le va da libertatea de a-[i vedea de vie]ile lor [i, eventual, de a g`si un partener pe care s`-l iubeasc` mai mult chiar dect pe voi. O parte a solu]iei este de natur` pur organizatoric`. Propune-]i s` ie[i]i \mpreun` o dat` pe s`pt`mn`. Dac` nu v` pute]i permite o bon`, g`si]i al]i p`rin]i dornici s` ave]i grij` de copii cu schimbul. 22

Apoi, pur [i simplu, ie[i]i la o plimbare sau mnca]i chipsuri \n parc. Ceva. Orice. Numai s` v` asigura]i c` perpetua]i acel doar noi doi pe care-l \mp`rt`[ea]i \nainte.

AI IUBIT PERSOANA ASTA SUFICIENT DE MULT |NCT S~ AI COPII CU EA. ASTA |NSEAMN~ CEVA.
Dac` nu reu[i]i [i pace (dac` ai mai mul]i copii, [tii la ce m` refer... oooofff, unde oare au disp`rut toate ofertele alea de babysitting?), atunci ie[i]i la plimbare \n parc \mpreun` cu cei mici, dar vorbi]i despre voi doi \n loc s` tr`nc`ni]i la nesfr[it despre ce a mai f`cut bebelu[ul ieri. {i apoi, mai este sexul. Da, sigur c` da, [tim cu to]ii c` e greu s`-]i faci timp cnd e[ti extenuat, ocupat cu sugarul, fug`rit, cnd te sim]i oricum numai sexy nu [i cnd bebelu[ul prive[te din p`tu]ul de lng` patul vostru. {tiu c` a-]i cere s` v` da]i hu]a pe candelabru ar fi un pic cam mult. Dar po]i s` planifici o sear` pentru o mas` special` sau un film romantic, urmat de un masaj sexy. {tiu c` ai mai auzit toate astea \nainte, dar, crede-m`, chiar au efect. Dac` face]i un efort [i v` oferi]i unul altuia dragoste [i aten]ie, nu ve]i regreta. Concentra]i-v` pe calitate \n locul cantit`]ii pentru o vreme, dac` asta ajut`. {i dup` ce copiii se fac un pic mai mari, poate candelabrul va reveni \n meniu.

23

REGULI PRIVIND ATITUDINEA

A fi P`rinte \nseamn` \n mare parte a avea atitudinea potrivit`. Odat` ce ai \nv`]at s` gnde[ti a[a cum trebuie despre copiii t`i [i despre ceea ce faci tu, totul cap`t` contur. A[adar, aceast` sec]iune este despre cum s` ob]ii atitudinea potrivit` pentru a fi un bun p`rinte. Atitudinea fa]` de copiii t`i [i atitudinea fa]` de slujba ta, aceea de a fi p`rinte. Trebuie s`-]i vezi copiii \n cea mai bun` lumin` pentru a te bucura de ei la maximum [i pentru a le da tot ce le trebuie. Dac`-i vezi ca pe ni[te demoni sau ca pe ni[te \ngeri, sau ca pe orice altceva negativ, sau nerealist, urm`torii ani ]i se vor p`rea extrem de duri. Totul se reduce la a construi rela]ia potrivit` din start, pentru ca pu[tii s` creasc` [i s` devin` din ce \n ce mai independen]i [i pentru ca att tu, ct [i ei s` profita]i la maximum de tot ce fiecare ave]i de oferit.

27

REGULA 11

Iubirea nu e suficient`
De cte ori ai auzit cli[eul cel mai important lucru pe care-l po]i oferi copiilor t`i este iubirea? Da, sigur, evident c` iubirea este esen]ial`. Cred c` suntem cu to]ii de acord \n privin]a asta. Dar dac` asta e tot ce le oferi, atunci se dezvolt` cu lipsuri mari. P`rin]ii stil hippy ([tiu bine despre ce vorbesc am fost unul dintre ei o vreme) sunt deseori de p`rere c` pu[tii ar trebui s` aib` voie s` alerge liberi [i f`r` restric]ii, cu vntul \n plete [i cu ]`rna sub picioare, ferici]i fiindc` [tiu c`-i iube[ti. Fereasc` Sfntul s` \ncerci s` le impui restric]ii (c`ci astfel i-ai controla) sau s` le limitezi comportamentul (i-ai \nconjura cu gratii metaforice)! Scuz`-m` o clip`. Ah, a[a e mai bine. M-am dus s` mestec ni[te l`mie. Acum am revenit. Am locuit \n Glastonbury*, a[a c` am avut ocazia s` v`d mul]i copii hippy crescnd astfel. Odat` deveni]i adul]i se luptau pentru a-[i g`si locul \n lumea real` [i se luptau pentru a avea rela]ii normale cu prietenii [i cu colegii.
* Or`[el \n Somerset, Anglia, loc de desf`[urare a unui mare festival de muzic` [i teatru organizat \n aer liber. Glastonbury a fost puternic influen]at de stilul hippy \n anii 70.

28

Unii dintre ei se luptau s` \nghit` o mas` normal` dup` ce fuseser` hr`ni]i numai cu n`ut \ncol]it timp de 18 ani. {tiu c]iva care s-au mutat \n str`in`tate doar pentru a sc`pa de p`rin]i. Da, da, da trebuie s` le oferi dragoste copiilor t`i. Dar mai sunt [i alte cteva lucruri pe care trebuie s` le oferi: disciplin`, autodisciplin`, valori, capacitatea de a dezvolta [i a p`stra bune rela]ii, un mod de via]` s`n`tos, o educa]ie decent`, o minte deschis`, abilitatea de a gndi pentru ei \n[i[i, \n]elegerea valorii banilor, capacitatea de a se impune, abilitatea de a \nv`]a [i din cnd \n cnd o tunsoare. Hei, nimeni n-a zis c` va fi u[or. }i-ai asumat o sarcin` dificil` cnd ai decis s` ai copii [i va trebui s` munce[ti din greu tot restul vie]ii tale. A[a c` nu te gndi c` tot ce ai de f`cut este s`-i iube[ti [i po]i bifa c`su]a cu Sunt un p`rinte excelent. Dac`-i la[i s` fac` ce vor cnd vor, nu e bine pentru ei; trebuie s` te implici [i asta \nseamn` snge, lacrimi [i sudoare. Dar hei, uit`-te \n jurul t`u; o mul]ime de p`rin]i se descurc`, a[a c` nu poate s` fie chiar att de greu dar trebuie s` recuno[ti c` ai de dus la bun sfr[it o \ndatorire dificil`. Noroc c` ai la dispozi]ie 18 ani pentru a o scoate la cap`t.

}I-AI ASUMAT O SARCIN~ DIFICIL~ CND AI DECIS S~ AI COPII {I VA TREBUI S~ MUNCE{TI DIN GREU TOT RESTUL VIE}II TALE.

29

REGULA 12

Pentru fiecare re]et` ai nevoie de alte ingrediente


Regula 11 spune c` trebuie s` faci mult mai mult dect s`-i iube[ti. Deci, ce ai de f`cut? Ei bine, la aceast` \ntrebare nu exist` un singur r`spuns, [i acela simplu. Exist` mai multe r`spunsuri, \n func]ie de personalitatea copilului t`u [i de circumstan]e. Despre asta vorbe[te aceast` Regul`. Nu po]i s` urmezi un set de instruc]iuni [i s` le aplici oric`rui copil f`r` s` te gnde[ti deloc. Cu copiii nu merge a[a. Am ni[te prieteni care au crescut 3 copii folosind aceea[i abordare [i totul a mers ca uns. Apoi a ap`rut copilul num`rul 4 [i abordarea lor s-a dus pe apa smbetei. Mezinul era cu totul diferit. Vedea lumea altfel. Nu putea accepta autoritatea [i nu reu[ea s`-i \n]eleag` pe oameni. Era minunat, dar ciudat r`u. De exemplu, persevera \n a se culca \mbr`cat \n fiecare sear` pe motiv c` n-avea rost s`-[i scoat` hainele de vreme ce urma s` [i le pun` la loc imediat ce se trezea. Prietenii mei erau \n permanent conflict cu fiul lor pentru c` nu se califica la nivelul de copil binecrescut a[a cum o f`cuser` ceilal]i trei copii. Dar au avut atta minte \nct s` se a[eze odat` amndoi [i s` discute ce a mers [i ce n-a mers cu el, de ce, [i s` se gndeasc` dac` e corect sau productiv s`-i fixeze acelea[i standarde pe care

30

le fixaser` pentru ceilal]i. {i-au adaptat unele reguli [i au renun]at la altele. Nu conteaz` care ideea e c` au stat [i s-au gndit ce urmeaz` s` fac` [i de ce. {i [tii ce-au mai f`cut? Au \nceput s`-[i pun` \ntreb`ri [i s` se gndeasc` [i la modul \n care \i trataser` pe ceilal]i trei copii [i au reu[it s` aib` rela]ii chiar mai bune dect \nainte cu ei. Au fost mai aten]i la conflictele ap`rute, iar dac` unul dintre copii era sup`rat sau \ngrijorat, \ntrebau de ce [i dac` pot fi de ajutor. Ideea e c` dac` nu te gnde[ti la ceea ce ai de f`cut, e greu de presupus c` vei face totul cum trebuie. Dac` nu te gnde[ti la ceea ce ai de cump`rat \nainte de a pleca la cump`r`turi, probabil c` te vei \ntoarce de la supermarket cu o adun`tur` de lucruri inutile. Dac` nu te gnde[ti la ce-]i dore[ti de la o vacan]` \nainte de a pleca, pu]ine [anse s` te sim]i bine. La fel, dac` nu te gnde[ti la modul \n care vrei s`-]i cre[ti copiii, degeaba te vei str`dui, c`ci nu vei face tot ce st` \n puterile tale s` faci pentru ei.

DAC~ NU TE GNDE{TI LA CEEA CE AI DE CUMP~RAT |NAINTE DE A PLECA LA CUMP~R~TURI, PROBABIL C~ TE VEI |NTOARCE DE LA SUPERMARKET CU O ADUN~TUR~ DE LUCRURI INUTILE.
31

REGULA 13

Bucur`-te c`-i vezi


Uite, asta e o chestie care chiar m` scoate din s`rite. Am v`zut nenum`ra]i p`rin]i f`cnd-o. Vin copiii de la [coal` sau de la joac` [i nici nu intr` bine pe u[` c` sunt \ntmpina]i cu: Scoate-]i imediat pantofii `ia plini de noroi sau: La teme, acum! Nu te apuci de nimic altceva. Am o prieten` care s-a \ntors acas` de la [coal` \n mijlocul zilei cu un cucui uria[ \n frunte dup` ce c`zuse la ora de sport. Asta era pe vremea cnd aveai voie s` te duci acas` de unul singur dup` un astfel de eveniment. Mama ei era ocupat` s` spele podeaua buc`t`riei cnd prietena mea apare \n cadrul u[ii. Mama se uit` la ea, ridic` o sprncean` [i zice: Nu intra \nc`l]at`. Tocmai am sp`lat pe jos. Cum s`-[i dea seama ace[ti copii c` sunt iubi]i? La urma urmelor, p`rin]ii lor \i salut` mai c`lduros pe c`]el, pe bunici, pe prietenii copiilor, chiar [i pe po[ta[*. Al]i p`rin]i obi[nuiesc s`-[i ignore copiii atunci cnd intr`, de parc` ar face parte din mobil`. Asta e la fel de grav, de vreme ce a nu le acorda copiilor niciun pic de aten]ie este cam acela[i lucru cu a le acorda aten]ie negativ` (`sta e un eufemism pentru a ]ipa la ei).

* Nu inten]ionez s`-l jignesc pe po[ta[. De fapt, avem doi po[ta[i pe care chiar m` pot baza, \n sensul c`-mi \ncep ziua cu un salut prietenesc din partea lor. Sunt cunoscu]i sub numele de Viermele (totdeauna \[i face apari]ia devreme) [i Larva, de[i acest lucru nu are leg`tur` cu aspectul lor.

32

|n zilele lucr`toare, toat` lumea este gr`bit` la ora micului dejun. Dar ct timp \]i trebuie ca s` fii prietenos? {i sincer, orice \i poate face pe cei mici mai pu]in \mbufna]i \n timp ce tu \ncerci s` le desclce[ti p`rul sau s` le \nde[i pe gt \nc` o \mbuc`tur` merit` orice efort, nu-i a[a? Ct de greu poate s` fie s` le oferi un zmbet, poate [i o \mbr`]i[are (dac` n-au ajuns \nc` la vrsta la care nu te mai las` s`-i \mbr`]i[ezi)? E un lucru att de mic, dar \nseamn` att de mult pentru pu[tii t`i. Lor le e de ajuns s` [tie c` te bucuri c`-i vezi.

CT DE GREU POATE S~ FIE S~ LE OFERI UN ZMBET, POATE {I O |MBR~}I{ARE?


{i dac` pantofiorii lor sunt din cale-afar` de murdari [i tu tocmai ai sp`lat pe jos (am putea s` ne \ntreb`m de ce te-ai mai obosit, din moment ce a[teptai din clip`-n clip` s` intre copiii cu pantofiorii murdari), po]i s` folose[ti umorul pentru a-i opri la intrare [i apoi \i po]i recompensa pentru cooperare cu \mbr`]i[`ri [i cu pupici.

33

REGULA 14

Trateaz`-]i copiii cu respect


Cunosc o mam` care comunic` cu copiii ei numai prin instruc]iuni: M`nnc`, Treci \n ma[in`, Spal`-te pe din]i. Acum cteva zile am auzit-o plngndu-se apropo de ct de greu \i este s`-i determine pe copiii ei s` spun` te rog [i mul]umesc. P`i da, tu [i cu mine [tim care e problema ei, dar uite c` ea nu [tie. |ns` ai grij`! E de speriat ct de u[or po]i gre[i. Copiii trebuie s` fac` ce le ceri, pe cnd adul]ii nu. A[a c` pe adul]i \i rogi frumos, dar copiilor le spui ce au de f`cut. Problema e c` pu[tii nu percep lucrurile a[a. Ei nu observ` cum vorbe[ti cu cei din jur (doar [tii c` nu sunt niciodat` aten]i). Ei \]i vorbesc a[a cum le vorbe[ti tu lor. Simplu. |ntotdeauna copiii vor fi mai aten]i la ceea ce faci dect la ceea ce spui. A[a c` nu-i po]i \nvinov`]i pentru c` sar peste amabilit`]i dac` a[a faci [i tu. De fapt, ar trebui s`-i felici]i pentru c`-]i urmeaz` exemplul. Bine\n]eles, copiii t`i merit` respect pur [i simplu pentru c` sunt oameni. Dar mai mult dect att, dac` tu nu-i respec]i, la rndul lor nu te vor respecta. Stai lini[tit, faptul c` le vorbe[ti frumos nu-]i va submina autoritatea. Copiii vor \n]elege repede c` Te rog spal`-te pe din]i sau E[ti dr`gu] s` pui masa? sun` ca o rug`minte, dar de fapt n-au de ales. Nu faci dect s`-i \nve]i s` se poarte frumos \n cel mai eficient mod posibil prin demonstra]ie. 34

BINE|N}ELES, COPIII T~I MERIT~ RESPECT PUR {I SIMPLU PENTRU C~ SUNT OAMENI.
{i nu numai bunele maniere trebuie s` le \nve]e prin puterea exemplului. Nu-]i \nc`lca niciodat` promisiunile, nu-i min]i niciodat` (Mo[ Cr`ciun nu se pune) [i nu \njura niciodat` \n fa]a lor dac` nu vrei s` te copieze. Altfel, practic le spui copiilor t`i clar [i r`spicat c` ei sunt mai pu]in importan]i pentru tine dect al]i oameni [i c` ei nu conteaz` pentru tine. Acum, noi [tim c` asta nu e adev`rat. Dar e important ca [i copiii t`i s` [tie. Dac`-]i iube[ti copiii mai mult dect pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u), atunci ei au dreptul la respectul t`u mai mult dect oricine altcineva, nu mai pu]in. Astfel, vor \nv`]a s`-i trateze [i pe ceilal]i cu respect. {i uite-a[a se va rezolva [i problema cu copiii din ziua de azi.

35

REGULA 15

Simte-te bine \n compania lor


Dac` te-ai \nverzit pu]in cnd ai citit Regula asta, te \n]eleg. Eu voi fi primul care s` admit` c` treaba asta poate fi dur`. Dar nu-i a[a c` sunt [i momente cnd n-ai chef de relaxare filmul t`u favorit sau pu]in` muzic` sau ni[te ciocolat`*? Nu intra-n panic`. Regula asta nu presupune s` fii dispus s`-]i petreci tot timpul cu copiii. Vreau doar s` spun c` atunci cnd e[ti cu ei \n weekend-uri, \n vacan]e, cnd le cite[ti seara \nainte de culcare e important s` te sim]i bine \n compania lor. {i de ce nu te-ai sim]i bine? Poate pentru c` te gnde[ti mereu la ce altceva ai putea face sau la lista nesfr[it` de treburi casnice care te a[teapt` \n timp ce tu ascul]i intriga episodului de ieri din Familia Simpson repovestit` (f`r` pic de savoare). Sau poate pentru c` \]i faci griji c` supa de legume va da \n foc, sau recapitulezi mintal prezentarea pe care o vei sus]ine mine la serviciu. Opre[te-te! Tocmai te ocupi de cea mai important` sarcin` de pe lista ta de \ndatoriri te bucuri de compania copilului t`u. Nu te mai gndi la nimic altceva [i concentreaz`-te cu adev`rat asupra lui, asupra a ceea ce spune [i face.

* Bine, bine, scoatem din list` ciocolata.

36

Recunoa[te c` asta e la fel de important ca schimbatul scutecului, sau preg`titul cinei, sau revizuirea prezent`rii. A[a c` poart` o conversa]ie normal` cu el. Dac` pu[tiul \]i spune: Ghici ce-am f`cut? Am omort 17 balauri, nu morm`i: Oau. |ncearc` ceva gen: Ooo, asta \nseamn` c` ai r`mas f`r` s`ge]i? Secretul pentru a te sim]i bine \n compania copiilor este s` te concentrezi asupra timpului petrecut cu ei ca asupra unui obiectiv \n sine. OK, nu-]i face nicio pl`cere s-o \mbraci pe Barbie succesiv \n 14 ]inute de sear` sau s` discu]i despre fiecare echip` de fotbal din Lig`, sau s` ascul]i relatarea cadru cu cadru a unei b`t`lii imaginare \ntre for]ele luminii [i un batalion de extratere[tri invadatori. Nici nu trebuie. Toate astea sunt doar mijlocul de a atinge un scop. {i scopul este acela de a petrece timp cu copilul t`u, de a \n]elege cum vede el lumea [i ce-l amuz`, sup`r`, r`ne[te, distreaz`, fascineaz`, plictise[te [i intrig`.

SECRETUL PENTRU A TE SIM}I BINE |N COMPANIA COPIILOR ESTE S~ TE CONCENTREZI ASUPRA TIMPULUI PETRECUT CU EI CA ASUPRA UNUI OBIECTIV |N SINE.
Odat` ce ai \nv`]at s` te opre[ti [i s` te sim]i bine, \]i va pl`cea din ce \n ce mai mult s` petreci timp cu copiii t`i [i chiar vei \ncepe s` \nve]i de la ei. {i dac` sim]i c` te descurci bine, vei fi mai \n]eleg`tor cu tine \nsu]i \n rarele ocazii cnd chiar nu mai faci fa]` unei jum`t`]i de or` de My Little Pony.

37

REGULA 16

S` fii ordonat nu e att de important pe ct crezi


Cnd am \ntlnit-o prima dat` pe so]ia mea (evident c` la momentul respectiv nu era so]ia mea), mi-amintesc c` am fost oarecum intimidat de casa ei. }in minte [i acum mese cu aproape nimic pe ele, suprafe]e de lucru imaculate, por]iuni mari de podea str`lucitoare, f`r` cea mai mic` pat`. Puteai lua \n mn` orice obiect din casa so]iei mele [i dac-o \ntrebai unde e locul lui, \]i spunea cu precizie. Da, toate lucrurile absolut toate aveau locul lor. Acesta era un concept relativ nou pentru mine, te asigur. Am f`cut parte \ntotdeauna din curentul las`-l-s`-]i-cad`-pe-jos-[i-nu-temai-gndi-nicio-clip`-la-el. Trebuie s`-]i m`rturisesc c`, atunci cnd ne-am decis s` avem copii, mi-am f`cut griji pentru felul \n care so]ia mea va face fa]`. {tiam c` stilul ei de a \ntre]ine casa nu era compatibil cu genul relaxat de copii pe care amndoi ni-i doream*. La momentul potrivit s-a adaptat admirabil, a[a cum fac mul]i p`rin]i. Dar nu to]i. Unii persist`, precum Knut,** \n a \ncerca s` re]in` valul de mizerie, dezordine, praf, c`r]i, juc`rii, debandad` [i dezorganizare
* Trebuie s` spun \n ap`rarea so]iei mele c`, \n ciuda obsesiei ei pentru ordine, nu c`lca niciodat` nimic, iar aspiratorul era pentru ea doar o cuno[tin]` \ndep`rtat`.

38

care vine la pachet cu copiii. Plus acea categorie de obiecte pe care nu le po]i arunca pentru c` habar n-ai la ce folosesc, deci nicio speran]` s`-]i dai seama unde ar putea fi locul lor. Aici ai doar dou` op]iuni. Op]iunea unu e s`-]i ie[i din min]i \ncercnd cu disperare imposibilul, [i anume s` p`strezi casa ordonat`, \n timp ce copiii t`i se transform` \n ni[te pseudo-adul]i crispa]i [i artificiali, care n-au voie s` se comporte natural [i care nu intr` niciodat` \nc`l]a]i \n cas`. Op]iunea doi este s` cedezi, s` te relaxezi, s` le permi]i copiilor t`i s` fie copii [i s` ai o cas` fericit` cu copii lini[ti]i [i calmi \n ciuda podelei uneori plin` de noroi sau a camerei dezordonate. Cred c` amndoi [tim care este op]iunea adoptat` de un P`rinte. Nu spun c` pu[tii nu trebuie s` fac` niciodat` curat. Dar las`-i s` se simt` bine mai \nti [i abia pe urm` s` fac` ordine. Nu conteaz` dac` masa de buc`t`rie e plin` de urme de dege]ele sau dac` pantalona[ii cei noi sunt plini de noroi. Se spal`. Dar conteaz` dac` nu li se permite s` se distreze [i s` se relaxeze.

NU SPUN C~ PU{TII NU TREBUIE S~ FAC~ NICIODAT~ CURAT. DAR LAS~-I S~ SE SIMT~ BINE MAI |NTI {I ABIA PE URM~ S~ FAC~ ORDINE.
** Te rog, nu te obosi s`-mi explici c` nu asta \ncerca Knut s` fac`. {tiu c` nu vroia dect s` ilustreze o idee. {i exact asta \ncerc [i eu s` fac. (Knut cel Mare a fost rege al Angliei, Danemarcei, Norvegiei [i al unei p`r]i a Suediei \ntre 1016 [i 1035. Legenda spune c` regele Knut [i-a a[ezat tronul pe plaj` la \nceputul mareei [i a poruncit valurilor s` nu se mai apropie. Cum valurile nu l-au ascultat, Knut a dovedit curtenilor s`i faptul c` regele are puteri limitate.

39

REGULA 17

S` fii un bun p`rinte \nseamn` s`-]i asumi riscuri calculate


Cnd eram adolescent, fratele meu mai mic avea cam 8 ani s-a urcat \ntr-un copac \nalt din gr`din`. Ajunsese aproximativ la \n`l]imea acoperi[ului casei cnd creanga pe care st`tea a cedat. S-a apucat de o creang` de deasupra lui cu ambele mini [i a r`mas atrnat la vreo 25 de picioare deasupra p`mntului (dac` gnde[ti doar \n sistemul metric, te asigur c` e o distan]` mare). Deloc surprinz`tor, a \nceput s` r`cneasc` din toate puterile. Mama a ie[it \n gr`din` s` vad` care era necazul. Probabil c` stomacul i s-a f`cut ghem cnd l-a v`zut pe frate-meu a[a de sus [i a[a de nesigur, dar n-a ar`tat absolut nimic. Pur [i simplu l-a ghidat cu calm [i siguran]`: E-n regul`, e un ciot mititel cam la 8 cm de piciorul t`u stng. Acela. Acum mi[c`-]i mna dreapt` \n jos c`tre creanga aceea... [i a[a mai departe, pn` cnd l-a v`zut teaf`r pe p`mnt. Poate te gnde[ti c` mama i-a interzis s` se mai ca]ere \n copaci dup` acea \ntmplare, cel pu]in pentru c]iva ani, dar n-a f`cut-o. A \n]eles c` fratele meu a \nv`]at o lec]ie util`.

40

Deci, care e morala? Ei bine, copiilor trebuie s` li se permit` s` \nve]e propriile lec]ii, s` fac` propriile gre[eli, s` se dea cu capul de pragul de sus. Dac` nu-[i asum` niciodat` riscuri, nu \nva]` niciodat`. Oamenii care nu fac gre[eli nu fac nimic. Asta \nseamn` c` [i tu trebuie s`-]i asumi riscuri. Ca P`rinte, trebuie s`-i la[i pe copii s` se ca]ere \n copaci [i s` plece \n prima lor drume]ie cu rucsacul \n spate. Bine\n]eles, tu e[ti cel care trebuie s` calculeze riscul. Uneori miza va fi prea mare [i vei spune nu. Dar nu po]i s` iei tot timpul decizii presupunnd c` se va \ntmpla cel mai r`u lucru posibil. Dac` faci a[a, o s` spui \ntotdeauna nu din start, pentru c` nimic nu este 100% sigur. |n concluzie, copiii t`i nu vor \nv`]a nimic [i nu vor fi preg`ti]i s` ia decizii bune atunci cnd vor pleca de lng` tine. {i \n cazul `sta tu nu ]i-ai f`cut treaba cum se cuvine.

NU PO}I S~ IEI TOT TIMPUL DECIZII PRESUPUNND C~ SE VA |NTMPLA CEL MAI R~U LUCRU POSIBIL.
A[a c` asum`-]i riscuri. {i evident, dac`-]i asumi riscuri, unele lucruri vor merge prost. S-ar putea ca pu[tiul t`u s` se aleag` cu o \ncheietur` fracturat` sau cu o not` mic` la examen. Dar, hei, a \nv`]at att de mult din experien]a asta. Alternativa este absolut niciun risc, ceea ce-i va aduce mult mai multe neajunsuri pe termen lung.

41

REGULA 18

P`streaz`-]i grijile pentru tine


E clar c` vei fi \ngrijorat atunci cnd copiii t`i \[i vor asuma riscuri. |]i va fi team` pentru ei cnd se vor c`]`ra \n copaci, cnd vor \nv`]a s` conduc` [i cnd vor pleca \n vacan]` f`r` tine. De fapt, chiar [i cnd nu-]i asumi riscuri te temi. |]i faci probleme cnd nu sunt sub privirile tale pentru prima dat`, cnd \ncep [coala, cnd dorm prima dat` la prieteni, cnd \i vezi \mbujora]i [i febra nu le scade, cnd dau examene. Ceea ce trebuie s` ]ii minte este faptul c` nu e[ti singurul \ngrijorat. Copiii t`i se tem [i ei. Pu[tiul t`u poate fi \ngrozit de gndul c` va \ncepe [coala, adolescentul t`u poate fi incredibil de agitat la gndul c` va pleca \n vacan]`, dar sunt hot`r]i s` mearg` mai departe.

CEEA CE TREBUIE S~ }II MINTE ESTE FAPTUL C~ NU E{TI SINGURUL |NGRIJORAT. COPIII T~I SE TEM {I EI.

42

Rolul t`u este s`-i lini[te[ti. D`-le \ncredere pentru a merge mai departe. F`-i s` simt` c` totul e \n regul`. E un chin, nu-i a[a? Iat`-te, amor]it de fric` [i cu stomacul strns de emo]ie, [i trebuie s` zmbe[ti lini[titor [i s` te prefaci c` totul e \n regul`. Mda, mi-e team` c` asta ai de f`cut. E greu, dar cineva trebuie s-o fac`. {i acel cineva e[ti tu. Singura ta consolare este c` po]i s` te duci [i s` \mpar]i grijile cu al]i adul]i. Poate cu partenerul. Sau, [i mai bine, cu p`rin]ii. Pentru c`, da, chiar [i la vrsta ta, rolul lor este \nc` acela de a te lini[ti spunndu-]i c` totul va fi bine cnd e[ti \nsp`imntat. {i pentru c` veni vorba, \ncearc` s` nu mai spui: Fii atent! de fiecare dat` cnd copilul iese pe u[`. Nu numai c` asta implic` o lips` de \ncredere \n el, dar un copil c`ruia i se spune s` fie atent cnd car` un obiect fragil este mult mai probabil s` scape obiectul dect dac` nu i s-ar fi spus nimic. Fii atent poate determina copilul s`-[i imagineze c` ceva va merge prost. Un P`rinte va spune Distrac]ie pl`cut`! sau Petrecere frumoas`! {i tu e[ti acum un P`rinte, bine\n]eles.

43

REGULA 19

Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere


To]i copiii au o uria[` [i ve[nic` nemul]umire. Sunt convin[i c` noi, adul]ii, nu prea ]inem cont de sentimentele lor, doar pentru c` sunt copii. Consider` c`-i ignor`m, c` le neglij`m dorin]ele, c` nu ne pas` dac` deciziile noastre \i nec`jesc. {i [tii ceva? Au perfect` dreptate. Cu to]ii facem gre[eala asta. Nu tot timpul, bine\n]eles, dar o facem mult prea des. Eu unul fac aceast` gre[eal` [i n-am \ntlnit \nc` un p`rinte care s` n-o fac`. Ne spunem nou` \n[ine (asta dac` ne gndim vreun pic la acest subiect) c` noi [tim mai bine ce e bine pentru copiii no[tri. Uneori e adev`rat, dar nu \ntotdeauna. Pn` la un punct este de neevitat. Vreau s` spun c` majoritatea copiilor vor s` se culce mai trziu dect e bine pentru ei. Majoritatea ar vrea s` tr`iasc` exclusiv cu \nghe]at` [i ciocolat` [i ar vrea s` trag` chiulul de la [coal` urm`torii 11 ani [i, \n loc de ore, s` mearg` la plaj`. Bun, noi [tim c` asta nu e o idee prea bun` [i trebuie s`-i determin`m s` fac` ce vrem noi, ceea ce nu \nseamn` c` nu putem vedea lucrurile din punctul lor de vedere. De fapt, am vaga b`nuial` c`, l`sa]i s` se descurce singuri, majoritatea copiilor s-ar comporta destul de curnd mult mai rezonabil dect credem noi c` ar fi \n stare.

44

Copiii v`d deseori lumea altfel dect o vedem noi. Alteori o v`d la fel, dar noi nu ne gndim deloc la perspectiva lor. Oricum ar fi, devin tare dificili cnd cred c`-i ignor`m (lucru perfect de \n]eles, dup` p`rerea mea). Este ceva ce ]ine de Regula 14 Trateaz`-i cu respect. E important ca ei s` [tie c` tu le cuno[ti punctul de vedere. (Iar dac` n-ai habar care e acesta, sunt sigur c` e suficient s`-i \ntrebi [i te vor pune la curent.)

COPIII DEVIN TARE DIFICILI CND CRED C~-I IGNOR~M.


Acum cteva zile eram pe punctul de a ie[i cu copiii, [i unul dintre ei se uita la televizor. A[a c` i-am spus s`-l \nchid` [i s` se urce \n ma[in`. S-a \nfuriat. I-am spus ferm c` trebuie s` lu`m pe cineva de la gar` [i c` asta e mult mai important dect televizorul. Ne-am contrazis. Amndoi ne-am \nfierbntat. M-am \ntrebat dac` nu cumva exist` un mod mai \n]elept de a proceda. Apoi mi-am amintit de Regula 19. A[a c` l-am rugat pe b`iat s`-mi spun` care e problema. Mi-a explicat c` e programul lui favorit [i c`-l pierduse ultimele dou` s`pt`mni. I-am dat dreptate [i m-am oferit s` i-l \nregistrez. Problem` rezolvat`. {i de fapt n-avea nicio leg`tur` cu programul \n sine, problema s-a rezolvat pentru c` pu[tiul meu a sim]it c`-mi pas` de sentimentele lui. Ar fi fost [i mai bine dac` mi-a[ fi amintit mai devreme de Regula 19 dar eram prea ocupat s` urmez Regula 2 (Nimeni nu-i perfect). Ei, asta-i scuza mea.

45

REGULA 20

A fi p`rinte nu e o competi]ie
Vorbeam acum cteva zile cu o m`mic` despre obiceiurile alimentare ale copiilor no[tri. Eu am comentat faptul c` ai mei ar ciuguli non-stop napolitane [i biscui]i dac` i-am ]ine \n cas` (motiv pentru care prefer`m s` stea mai mult afar`). Oh, eu sunt norocoas`, zice vecin`-mea, ai mei prefer` fructele [i legumele crude. Acum, dac` iau \n calcul modul \n care pu[tii ei au dat iama \n biscui]ii cu care i-am tratat deun`zi, m` \ndoiesc c` e vreun strop de adev`r \n declara]ia de mai sus. Dar ideea e c` aceasta este o declara]ie competitiv` clasic`, menit` pur [i simplu s` ne pozi]ioneze pe mine [i pe copiii mei undeva jos, [i prin asta s`-i \nal]e pe ea [i pe copiii ei. Unul dintre exemplele clasice de competi]ie \ntre p`rin]i este f`cutul la oli]`. {tiu p`rin]i care au \nceput s`-[i pun` bebelu[ii pe oli]` \nc` de la cteva luni, doar-doar le-or lua-o \nainte copiilor prietenilor lor. Sau i-au ridicat pe bie]ii bebelu[i \n picioare str`duindu-se s`-i fac` s` mearg` ct mai devreme. Sau se laud` \n stnga [i-n dreapta despre ct de tari sunt copiii lor la sport sau la muzic`, sau la examene. Dar cei mai necinsti]i p`rin]i competitivi sunt aceia care nici m`car nu se laud` pe fa]`, ci ambaleaz` lauda \ntr-un alt fel de remarc` gen: Sunt norocoas`, copiii mei prefer` s` m`nnce fructe dect biscui]i. (bine\n]eles c` tu nu trebuie s` crezi nici pentru o secund` c` asta are ceva de-a face cu norocul).

46

Noi, P`rin]ii, nu juc`m jocul `sta competitiv. Noi avem suficient` \ncredere \n propriile noastre abilit`]i [i ne accept`m suficient de relaxa]i imperfec]iunile \nct s`-i l`s`m pe copii s` evolueze \n ritmul lor. Vezi tu, nu numai c` p`rin]ii competitivi au rareori prieteni adev`ra]i (cu copii); dar, de obicei, copiii lor, din cauza presiunii la care sunt supu[i, se simt datori s` se descurce din ce \n ce mai bine, astfel \nct p`rin]ii s` se poat` l`uda mai departe cu ei. Bie]ii copii ajung s` cread` c` nu pot ob]ine aprobarea p`rin]ilor dect dac`-[i \ntrec prietenii \n tot ce fac. Probabil vor cre[te excesiv de competitivi, ceea ce le va distruge rela]iile cu prietenii, ca s` nu mai vorbim de fra]i. Sunt o gr`mad` de oportunit`]i \n care copiii pot \nv`]a s` fie competitivi \n mod s`n`tos (att ct trebuie, nu mai mult), f`r` s` le impui o competi]ie permanent`, nes`n`toas`, care s` se \ntoarc` \mpotriva lor. P`rin]ii competitivi sunt de fapt \ncorda]i, crispa]i [i nesiguri pe calit`]ile lor. De aceea simt nevoia de a te pozi]iona pe tine undeva jos, astfel \nct s` se simt` ei mai sus. A[a c` nu te enerva. Comp`time[te-i. Asta chiar c` \i va scoate din pepeni.

SUNT O GR~MAD~ DE OPORTUNIT~}I |N CARE COPIII POT |NV~}A S~ FIE COMPETITIVI |N MOD S~N~TOS.

47

REGULI DE ZI CU ZI

Sigur, e foarte bine s` ai principii generale virtuoase cu ajutorul c`rora s`-]i cre[ti copiii, dar cea mai mare parte a muncii de a fi p`rinte o reprezint` truda de zi cu zi de a-i trezi, de a-i \mbr`ca, de a le schimba scutecele, de a-i preg`ti pentru [coal`, de a-i convinge s` m`nnce ceva ct de ct s`n`tos, de a te contrazice cu privire la ora de culcare sau de a dezbate dac` le vei cump`ra sau nu perechea de \nc`l]`ri noi pe care au pus ochii. A[a c` presupun c` ceea ce \]i trebuie de fapt sunt cteva Reguli utile pentru truda asta de zi cu zi, ni[te Reguli care s` fac` interac]iunile zilnice mai u[oare [i mai pl`cute [i care s` transforme faptul de a avea copii \n distrac]ia care ai sperat c` va fi. Acestea sunt Regulile care asigur` transformarea copiilor t`i \n adul]ii inteligen]i, curio[i, amabili la care speri. Cel pu]in \ntr-o zi bun`...

51

REGULA 21

Las`-i s` se descurce singuri


Nu vreau s` te sperii, dar pn` cnd pu[tiul t`u face 18 ani dac` nu mai devreme el trebuie s` devin` un adult pe deplin func]ional, \n]elept [i capabil s` ia propriile decizii, s`-[i fac` propriii prieteni, s` aib` propria via]`, s`-[i fac` singur patul [i s` se descurce singur prin Bucure[ti cu metroul. {i da, atunci vei putea spune c` munca ta a luat sfr[it. Dac` \nc` \]i mai hr`ne[ti copilul de 4 ani sau dac` \i faci tu ghiozdanul pentru a doua zi cnd el are 14 ani, o s` se lupte pentru a supravie]ui cnd va fi singur. A[a c` nu mai face nimic \n locul lui dac` poate face singur lucrul respectiv. {i nu m` refer doar la ordinea din camera lui sau la f`cutul lec]iilor (personal, am senza]ia c` de pe la 8 ani copiii mei \[i fac temele mai bine dect a[ face-o eu pentru ei). Las`-]i copiii s` preg`teasc` din cnd \n cnd masa pentru toat` familia de pe la 10 ani, chiar dac` vor alege s` g`teasc` fasole cu pine pr`jit`. Las`-i s` pun` uneori rufele la sp`lat, s`-[i pun` singuri ceasul s` sune pentru a doua zi, s`-[i fac` singuri bagajul pentru vacan]`. Dar nici `sta nu este lucrul cel mai important. O, nu! Au mare nevoie de alte dou` abilit`]i, pe care ar fi bine s` le \nve]e ct mai devreme: abilitatea de a-[i gestiona banii [i abilitatea de a lua singuri decizii.

52

Vezi, dac` tu le controlezi to]i banii [i le dai doar cte pu]in de cheltuial`, nu \nva]` nimic. Mult mai bine ar fi ca, pe m`sur` ce cresc, s` le dai responsabilitatea gestion`rii unor bani pentru haine, de exemplu, sau s` le dai un minimum de bani de buzunar [i s`-i convingi s` c[tige singuri dac` vor [i al]ii. Am un prieten care este ca o banc` pentru copiii lui le d` o dobnd` generoas` la economii astfel \nct ei prefer` s` economiseasc` dect s` cheltuiasc`. Sunt o mul]ime de moduri \n care po]i s`-i \nve]i pe cei mici s`-[i gestioneze banii. Important e s` le g`se[ti pe acelea care se potrivesc cel mai bine ]ie [i copiilor t`i. {i, bine\n]eles, trebuie s`-]i \nve]i copiii s` ia decizii pentru ei \n[i[i. De la hainele cu care s` se \mbrace azi, dac` au 2 ani, pn` la materiile la care s` dea examen, trebuie s` \nve]e s`-[i planifice via]a. Asta \nseamn` inclusiv s` simt` consecin]ele lu`rii unor decizii gre[ite, deci nu te b`ga atunci cnd \i vezi c` sunt pe cale s` fac` o gre[eal`. Bine\n]eles c` po]i s` dai sugestii [i sfaturi de[i pe m`sur` ce cresc va trebui s` a[tep]i s` fii \ntrebat dar f`r` presiune, da? Este via]a lor. Gnde[te-te c` numeri anii/lunile pn` la data cnd \mplinesc 18 ani [i dup` aceea sunt pe cont propriu...

TREBUIE S~ |NVE}E S~-{I PLANIFICE VIA}A. ASTA |NSEAMN~ INCLUSIV S~ SIMT~ CONSECIN}ELE LU~RII UNOR DECIZII GRE{ITE.

53

REGULA 22

|nva]`-i s` gndeasc` pentru ei \n[i[i


Nu numai c` pu[tii t`i trebuie s` ia propriile lor decizii (Regula 21), dar trebuie s` fie capabili s` gndeasc` pentru ei \n[i[i. Dac` fiul t`u te contrazice, de[i este frustrant, cel pu]in arat` c` gnde[te independent. {i asta este exact ceea ce dore[ti (mda, e posibil s` nu sim]i c` vrei asta chiar acum). Cu ceva vreme \n urm` eram cu o prieten` al c`rei copil de 5 ani era inten]ionat agasant, a[a cum [tiu s` fie copiii de 5 ani. Prietena mea s-a enervat [i-a certat-o, iar feti]a s-a sup`rat. Am fost pl`cut impresionat cnd am auzit-o pe prietena mea \ntrebndu-[i fiica: De ce crezi c` m-am sup`rat pe tine? Feti]a s-a gndit un pic, apoi a morm`it: Pentru c` nu m-am oprit cnd mi-ai spus s` m` opresc. Probabil c` nu s-ar fi gndit nicio clip` la motivul pentru care s-a sup`rat mama ei dac` n-ar fi fost \ntrebat`. Dar mama o \nv`]a s` gndeasc`. Prietena mea a folosit singura tehnic` util` pentru a-i \nv`]a pe copii s` gndeasc`: aceea de a le pune \ntreb`ri. Nu conteaz` cu adev`rat dac`-i \ntrebi de ce prefer` fotbalul gimnasticii sau care cred ei c` este cea mai bun` metod` de a hr`ni 100 de oameni la o nunt`, sau cum am putea reduce efectele \nc`lzirii globale, sau dac`

54

ei consider` c` politica american` \n Orientul Mijlociu este corect` (poate totu[i o p`strezi pe asta pentru cnd vor fi mai m`ricei). Trebuie doar s`-i determini s` gndeasc`. {i pune-le la \ncercare judecata. Nu \n mod agresiv, dar \ntreab`-i: De ce crezi asta? La 2 ani po]i s`-i \ntrebi de ce cred ei c` latr` c`]elul. La 12 ani \i po]i \ntreba dac` pre]ul mare al unor haine de firm` se justific`. ({i dac` nu, atunci de ce se a[teapt` ca tu s` pl`te[ti att de mult pentru o hain`. Ah Regula 21 d`-le pe mn` o sum` de bani din care s`-[i cumpere haine).

LA 2 ANI PO}I S~-I |NTREBI DE CE CRED EI C~ LATR~ C~}ELUL. LA 12 ANI |I PO}I |NTREBA DAC~ PRE}UL MARE AL UNOR HAINE DE FIRM~ SE JUSTIFIC~.
Continu` s`-i provoci [i s` le pui \ntreb`ri. Determin`-i s` dezbat` [i s` contrazic`, [i s` justifice, [i s` pun` \ntreb`ri. Iar din momentul \n care vor face toate astea instinctiv, f`r` ca tu s` trebuiasc` s`-i provoci cu \ntreb`ri, vei [ti c` st`pne[ti Regula 22.

55

REGULA 23

Folose[te laudele \n]elept


Felicit`ri! Ai reu[it s` ajungi la Regula 23. E[ti la aproape un sfert din drumul c`tre a fi un P`rinte cu norm` \ntreag`. Sper c` asta te-a \ncurajat `sta e scopul laudelor. {i noi, P`rin]ii, [tim c` dac` ne facem treaba bine, laudele noastre vor fi unele dintre cele mai motivante lucruri pentru copiii no[tri. N-ai l`sa s` treac` ziua lor de na[tere f`r` s` le faci un cadou, a[a c` nu l`sa nici realiz`rile lor s` treac` f`r` s`-i lauzi. Da, dar nu-i a[a de simplu, nu? C]i p`rin]i cuno[ti care nu [tiu s` foloseasc` laudele? Trebuie s` lauzi ct trebuie, cum trebuie, pentru ceea ce trebuie. Expresia Un lucru bun nu-i niciodat` destul categoric nu se aplic` \n cazul laudelor. Nu \nseamn` c` trebuie s` fii zgrcit, dar e mai bine s` lauzi propor]ional cu realiz`rile copilului. Dac` \l lauzi prea mult [i prea des, moneda se devalorizeaz`. Dac`-i spui c` este extraordinar [i nemaipomenit cnd face ceva mai degrab` mediocru, ce-o s`-i mai spui cnd face ceva cu adev`rat deosebit? {i dac` fiecare lucru mic care-i reu[e[te este recompensat cu laude m`re]e, atunci copilul o s` fie terifiat de gndul c` te va dezam`gi. Copiii nu merit` genul `sta de presiune. Te-ai gndit vreodat` la motivele pentru care \]i lauzi copiii? Dac`-i lauzi \ntotdeauna pentru rezultatele ob]inute la [coal`, dar 56

niciodat` pentru c` s-au comportat frumos, ce le comunic` asta despre valorile tale? E[ti tentat s`-i lauzi mai mult pentru c` au c[tigat dect pentru c` s-au str`duit? Nu, bine\n]eles c` nu, doar e[ti un adev`rat P`rinte. Dar mul]i al]i p`rin]i fac asta. {i o mul]ime de p`rin]i uit` s`-[i laude copiii pentru c` s-au comportat frumos, deoarece consider` c` a[a e firesc. O fi firesc, dar copiii chiar vor s` aud` c` ai observat ct de buni au fost: Bravo, am observat c` nu te-ai scobit \n nas \n fa]a m`tu[ii Mariana sau: Cred c` e[ti tare obosit`, dar v`d c` reu[e[ti s` nu te plngi. Asta e minunat. A[a \i vei convinge s` se poarte frumos [i data viitoare. Acum, un ultim lucru despre laude [i pe urm` po]i spune c` st`pne[ti [i Regula asta. Care dintre urm`toarele laude crezi c` i-ar face mai mare pl`cere unui copil? Ce desen dr`gu]! sau Ce desen dr`gu] \mi place mult felul \n care ai reu[it s` faci calul s` par` c` se mi[c`. Cum ai f`cut? Exact fii specific atunci cnd lauzi [i dac` se poate, pune [i \ntreb`ri. Asta chiar \i va face s` str`luceasc` de mndrie.

E{TI TENTAT S~-I LAUZI MAI MULT PENTRU C~ AU C{TIGAT DECT PENTRU C~ S-AU STR~DUIT? NU, BINE|N}ELES C~ NU, DOAR E{TI UN ADEV~RAT P~RINTE.

57

REGULA 24

Respect` valoarea limitelor


Acum c]iva ani vorbeam cu o vecin` \n timp ce copilul ei de 4 ani a s`rit pe gardul care-i \nconjura gr`dina [i a \nceput s` alerge pe el. Poate c` nu sun` att de grav, dar de cealalt` parte a gardului era un gol de 4,5 metri pn` la o parcare de beton aflat` dedesubt. Probabil c` ar`tam \ngrozit \ntruct vecina mi-a sesizat reac]ia [i a spus: {tiu. I-am spus de o mie de ori s` nu se mai urce, dar pur [i simplu m` ignor`. Ce pot s` fac? Am fost att de [ocat \nct nu i-am r`spuns. (Oricum, chiar dac` i-a[ fi r`spuns, probabil c` pur [i simplu m-ar fi ignorat.) {tii la fel de bine ca mine c` r`spunsul la \ntrebarea ei este: Spune-i NU [i vorbe[te serios. Este un exemplu elocvent despre cum copiii au nevoie de limite \n acest caz pentru siguran]a bietului b`ie]el. De fapt, acest copil a fost un exemplu tipic de ce se poate \ntmpla cnd nu le fixezi copiilor limite clare. |n cartier, b`ie]elului i se spunea s`lbaticul (atunci cnd familia lui nu era de fa]`) din cauza felului s`u de-a fi. |n permanen]` for]a pentru a vedea ct de departe poate merge [i, aparent, nu existau limite. S`lbaticul se purta \ngrozitor, avea foarte pu]ini prieteni [i probabil credea c` p`rin]ilor lui nu le pas` de el nici ct negru sub unghie. La urma urmelor, dac` le-ar fi p`sat, i-ar fi dat voie s` alerge pe un gard situat la 4,5 metri \n`l]ime? I-ar fi permis s` se poarte a[a cum vrea, f`r` s`-i dea aten]ie, indiferent ce-ar fi f`cut? 58

Lumea \nconjur`toare poate fi \nsp`imnt`toare cnd e[ti copil. De multe ori, aceasta se dovede[te \nsp`imnt`toare [i cnd e[ti adult. Cel mai bun lucru pentru siguran]a unui copil este s`-i fie fixat un set de reguli [i limite clare. Evident, copiii vor testa limitele \n mod constant, mai ales cnd sunt mici, nu pentru c` ar vrea s` le dep`[easc`, ci pentru c` vor s` se asigure c` limitele nu s-au mi[cat. Rolul t`u este s` le comunici ct mai clar care sunt aceste limite [i s` te asiguri c` ele r`mn neschimbate \n timp. A[a c` vei spune nu ori de cte ori copilul se va urca pe gard [i, dac` va fi cazul, \l vei da jos pentru a-i ar`ta c` vorbe[ti serios [i pentru a \nt`ri regula. |n felul `sta vei avea un copil \ncrez`tor, fericit [i \n siguran]`, care va [ti exact ce are de f`cut, va \nv`]a despre lumea din jurul lui (pentru c` aceasta nu va fi mereu schimb`toare) [i care va [ti c`-l iube[ti. {i, apropo, asta v` prive[te pe amndoi (dac` nu e[ti p`rinte singur). N-a]i rezolvat nimic dac` un p`rinte \nt`re[te regulile, [i cel`lalt nu asta nu face dect s` genereze confuzie \n mintea copiilor. Trebuie s` juca]i amndoi rolul poli]istului dur (mai multe despre asta la Regula 31). Nu conteaz` dac` un detaliu variaz` (poate Tati \i las` mereu s` stea la el \n bra]e \n timp ce le cite[te pove[ti, \n timp ce lui Mami \i place s`-i vad` ghemui]i sub p`turic`). Dar pentru toate Regulile importante, amndoi trebuie s` \nt`ri]i limitele dac` v` dori]i copii ferici]i [i \ncrez`tori.

AMNDOI TREBUIE S~ |NT~RI}I LIMITELE DAC~ V~ DORI}I COPII FERICI}I {I |NCREZ~TORI.

59

REGULA 25

Mita nu este neap`rat un lucru r`u


Mam``, ce reputa]ie proast` are mita printre p`rin]i... Este considerat` a fi unul dintre cele mai rele lucruri pe care le po]i face \n calitate de p`rinte. Dar stai o clip` hai mai \nti s` definim mita, vrei? S` presupunem c` pu[tiul t`u este \ngrozitor de obraznic, [i tu \i spui c` o s`-i dai 10 lei dac` tace din gur` [i se poart` frumos. Ei da asta, \]i garantez, este mit`. Evident c` nu vom proceda a[a. Dar ce zici despre situa]ia asta? Copilul t`u se poart` exemplar pe moment, dar suspectezi c` n-o s` mai dureze mult. Poate urmeaz` s` intri cu el \ntr-un magazin sau s`-i spui s`-[i fac` lec]iile, s`-[i fac` ordine \n camer`, s`-[i m`nnce fructele, s` \nchid` televizorul, s` mearg` la culcare, sau s` fac` orice altceva genereaz` de obicei o reac]ie negativ`. |i spui c` o s`-l recompensezi cumva dac` se comport` frumos \n continuare. }i se pare c` asta e mit`? Mie nu. {i o s`-]i spun de ce. Am lucrat un timp \n cteva organiza]ii mari. Acolo mi se spunea tot timpul c` dac` fac fa]` responsabilit`]ii cutare o s` fiu promovat, sau c` dac` ating targetul cutare o s` primesc un bonus. Nu v`d diferen]a. Managerii nu numeau asta mit`, ci motivare. {i era considerat un Lucru Bun.

60

Atta timp ct oferi recompense \nainte de a \ncepe comportamentul urt, este o abordare foarte rezonabil`. Bine\n]eles, o s` fii atent cu genul de recompense pe care-l oferi. Dac` folose[ti \ntotdeauna bani, transmi]i copiilor t`i un mesaj deprimant despre modul \n care func]ioneaz` lucrurile pe lume. Ca s` nu mai vorbim c` o s` sfr[e[ti lefter. {i o s` mai fii atent ca recompensa s` fie propor]ional` cu r`spunsul pe care-l a[tep]i. Nu le cump`ra o garderob` nou` drept recompens` pentru c` [i-au pus pe umera[e cteva h`inu]e. |n mod ideal, o s` oferi o recompens` care se potrive[te perfect solicit`rii. Dac` se poart` frumos \ntotdeauna \n magazin, dup` ce faci cump`r`turile o s` merge]i \n parc. Dac` reu[esc s` se scoale din pat diminea]a f`r` ca tu s` trebuiasc` s` torni o g`leat` de ap` rece peste ei, o s`-i la[i s` se culce seara cu 15 minute mai trziu. Dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de dou` luni, o s` le m`re[ti aloca]ia pentru haine.

|N MOD IDEAL, O S~ OFERI O RECOMPENS~ CARE SE POTRIVE{TE PERFECT SOLICIT~RII.


{i nu-i a[a c` n-ai uitat de cea mai potrivit` recompens` dintre toate? Sigur c` n-ai uitat. Copiii t`i vor face mult mai multe lucruri gratis dac` vor [ti c` la sfr[it ob]in aprobarea ta. A[a c` nu trebuie s` concepi cte o duzin` de recompense \n fiecare zi; de cele mai multe ori, copiii vor fi foarte \ncnta]i/impresiona]i/ferici]i s` aud`: A[ fi cu adev`rat mul]umit dac` ai vrea s`... {i apoi asigur`-te c`-]i aduci aminte s` le spui dup` aceea ct de \ncntat/impresionat/fericit e[ti. 61

REGULA 26

Toanele sunt molipsitoare


Din momentul \n care ave]i copii deveni]i o familie. Nu mai e[ti un spirit liber, nu mai forma]i un cuplu intim. Sunte]i o familie. {i \ntr-o familie toat` lumea interac]ioneaz` cu toat` lumea. Ceea ce \nseamn` c` toanele fiec`ruia \i afecteaz` pe to]i ceilal]i. E-adev`rat, unii oameni reu[esc s` fie veseli chiar [i atunci cnd to]i cei din jurul lor sunt isterici, dar majoritatea trebuie s` recunoa[tem c` toanele noastre se schimb` odat` cu toanele celor din jurul nostru. Ca P`rinte, trebuie s` \n]elegi c` e[ti responsabil pentru st`rile de spirit ale familiei tale. Nu vreau s` spun c` e vina ta ori de cte ori cineva e nefericit. |ncerc doar s` spun c` dac` v` l`sa]i cu to]ii prad` disper`rii sau dac` \ncepe]i cu to]ii s` ]ipa]i unul la altul, n-are rost s` a[tep]i ca unul dintre ceilal]i s` \nceteze v`ic`reala sau urlatul, sau bosumflarea, sau ciorov`iala. Dac` te gnde[ti c` ar prinde bine ca cineva s` se opreasc` [i s` dea un bun exemplu, atunci ar fi bine ca acel cineva s` fii chiar tu. Copiii nu \n]eleg c` toanele sunt molipsitoare. Lor nici nu le trece prin minte c` tu e[ti a[a de iritat tocmai pentru c` ei te-au c`piat toat` ziua. Sigur, po]i s` \ncepi s`-i \nve]i despre asta, dar o s` treac` ani buni pn` s` poat` face ceva. Pn` atunci, imediat ce-or s` se simt` prost se vor purta \ngrozitor pentru a te pedepsi, chiar dac` [tiu c` o s` te sim]i [i tu la fel. Acum o s` se \nve]e minte, vor gndi ei. E nevoie de un adult care s` \mpiedice perpetuarea toanelor proaste. {i `sta e[ti tu, precum am mai spus. 62

|n special unul dintre copiii mei (e mai bine s` nu spun care) obi[nuia s` intre permanent \n conflict cu mine cnd era mai mic. Ceea ce m` scotea din min]i era faptul c` nu ceda niciodat`, nici chiar cnd \mi pierdeam cump`tul cu el. |n cele din urm`, so]ia mea alegndu-[i cu grij` momentul mi-a dat de \n]eles c` poate asta are ceva de-a face cu faptul c` nici eu nu cedez niciodat`. Mi-am dat seama c` prin for]a exemplului reu[isem s`-l \nv`] un mod total nefolositor de a rezolva conflictele. Mda, nu e neap`rat pl`cut, dar e adev`rat: p`rin]ii care ]ip` la copiii lor vor avea copii care ]ip`. P`rin]ii care se bosumfl` tot timpul \i \ncurajeaz` pe copii s` se bosumfle. P`rin]ii care se plng toat` ziua vor avea probabil copii plng`cio[i. Nu chiar tot timpul, dar cu mult mai des dect ar fi \n alte condi]ii. Se mai poate \ntmpla [i altceva, \n func]ie de personalitate: copiii pot ajunge \n cealalt` extrem` [i, \n loc s` fie moroc`no[i ca tine (de exemplu), se vor sup`ra foarte tare ori de cte ori cineva din preajma lor va deveni moroc`nos. Dac` vrei ca pu[tiul t`u s`-[i gestioneze \n mod matur st`rile de spirit, trebuie s` ]i le gestionezi \n primul rnd tu \n mod matur pe ale tale. {i, bine\n]eles, se poate [i mai bine de-att. Po]i s` influen]ezi \n bine toanele copilului t`u [i modul \n care le gestioneaz`. Iar aceast` schimbare va aduce dup` sine schimb`ri \n bine printre to]i membrii familiei tale.

NU E NEAP~RAT PL~CUT, DAR E ADEV~RAT: P~RIN}II CARE }IP~ LA COPIII LOR VOR AVEA COPII CARE }IP~.

63

REGULA 27

Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a


Nu urmeaz` s`-]i spun ce s` le dai s` m`nnce copiilor t`i. Habar n-am. Poate e[ti vegetarian sau poate e[ti dependent de gogo[i (a[ putea \n]elege asta), sau poate ai o problem` vizavi de salat`. Este treaba ta s` decizi cum \]i hr`ne[ti copiii \n mod responsabil [i exist` o mul]ime de diete s`n`toase din care po]i alege, ca [i altele \n mod evident nes`n`toase pe care s` le evi]i (cum ar fi gogo[ile, din p`cate). Dar indiferent de tipul de mncare cu care-i hr`ne[ti, modul \n care m`nnc` pu[tii t`i va deveni o obi[nuin]` pe care le va fi foarte greu s-o schimbe, a[a c` asigur`-te c`-i \nve]i cu obiceiuri bune. Altfel spus, cu obiceiuri care le vor permite s` se bucure de o via]` s`n`toas`.

MODUL |N CARE M~NNC~ PU{TII T~I VA DEVENI O OBI{NUIN}~ PE CARE LE VA FI FOARTE GREU S-O SCHIMBE.

64

Eu am crescut \ntr-o perioad` \n care obiceiurile alimentare erau foarte diferite de cele de azi. Genera]ia mamei mele tr`ise un r`zboi, trecuse prin ra]ionalizare, [i obezitatea era lucru rar. Drept urmare, multe dintre obiceiurile care mi-au fost insuflate i se p`reau fire[ti mamei, dar nu [i mie. De exemplu, mi se cerea s` m`nnc totul din farfurie. N-aveam voie s` m` ridic de la mas` pn` nu-mi terminam por]ia. Totul era \n regul` cnd eram mic, [i por]iile erau [i ele mici, dar pe m`sur` ce cre[team era din ce \n ce mai r`u pentru greutatea mea. Chiar [i atunci cnd voiam cu adev`rat s` sl`besc, \mi era aproape imposibil s` las mncare \n farfurie. Acum copiii mei trebuie s` m`nnce att ct le trebuie, iar dac` au \n farfurie mai mult dect pot mnca, nu-i nicio problem` dac` le r`mne. Iat` un alt exemplu. Cnd eram copil nu primeam budinc` pn` cnd nu terminam felul principal. Ce m-a \nv`]at asta? C` budinca (cea plin` de zah`r [i nes`n`toas`) este scopul, iar mncarea este doar purgatoriul prin care trebuie s` treci pentru a ajunge la ]elul t`u cel dulce [i lipicios. |]i spun cu mna pe inim` c` nici asta nu m-a ajutat prea mult \n a-mi men]ine o greutate optim`. Cum procedez cu copiii mei? Aproape niciodat` nu mnc`m budinc`, cu excep]ia cazurilor cnd avem musafiri, [i, bine\n]eles, copiii nu trebuie neap`rat s` termine felul principal pentru a c`p`ta budinca. Sau, alt exemplu: mama obi[nuia s`-mi dea un dulce cnd m` r`neam sau ca r`splat` cnd m` purtam foarte frumos. Asta e alt` obi[nuin]` care atrn` [i azi de gtul meu ca o piatr` de moar`. Ori de cte ori sunt pu]in deprimat, m` r`spl`tesc cu un baton de Mars. |mi promit c` imediat ce termin grupul `sta de Reguli voi mnca o pr`jitur`.

65

Cu ce obiceiuri \i porne[ti la drum pe copiii t`i? Poate c` pu[tii t`i de]in o garan]ie genetic` cum c` nu vor avea niciodat` probleme cu greutatea sau alte probleme de s`n`tate asociate cu dieta nepotrivit`. Poate copiii t`i au nevoie de cu totul alte obiceiuri dect ai mei. Poate ai metode mai bune dect mine de a evita genul de probleme pe care tocmai le-am descris. Aici nu de]in toate r`spunsurile. |]i atrag aten]ia doar s` ai grij` cu ce obiceiuri alimentare \]i \nve]i copiii [i s` te asiguri c` sunt cele pe care vrei s` le capete.

66

REGULA 28

Comunic`
Este a[a u[or pentru p`rin]i s`-i elimine pe copii din bucla comunic`rii. La \nceput sunt prea mici ca s` \n]eleag`. Pe urm`, cnd cresc, ]i-ai pierdut deja obi[nuin]a [i, oricum, este doar o complica]ie \n plus s`-i implici [i pe ei. P`i da, dar este, de asemenea, un pas \n plus spre o familie unit` care func]ioneaz` ca o echip`. Despre ce fel de comunicare vorbesc? Ei bine, stai s`-]i dau cteva exemple. |]i aminte[ti s` le spui \ntotdeauna pu[tilor t`i cnd a[tep]i musafiri? Probabil c` le spui cnd urmeaz` s` vin` cineva de care sunt \ncnta]i, dar dac` vine o persoan` pe care nici n-o cunosc? Poate vine cineva s` ia m`suri pentru o nou` hus` pentru canapea sau s` repare ma[ina de sp`lat. |i spui pu[tiului t`u de un an unde merge]i ori de cte ori \l pui \n ma[in`? Pentru tine e evident, dar nu [i pentru el. {i nu uita un lucru important: comunicarea func]ioneaz` \n ambele sensuri. Da, trebuie s`-i spui echipei tale ce se \ntmpl` (ideal ar fi s`-i spui [i de ce), dar trebuie s` ceri la rndul t`u s` fii informat [i chiar s` ascul]i atunci cnd ]i se r`spunde. Te consul]i cu copiii atunci cnd stabile[ti unde o s` pleca]i \n vacan]`? Dac` sunt adolescen]i, probabil c`-]i spun f`r` s`-i \ntrebi, dar dac` au 6 sau 7 ani? Dar atunci cnd \]i schimbi ma[ina? Le ceri p`rerea pu[tilor t`i? OK, n-o s` cumperi un Lamborghini doar pentru c` ei vor unul, dar po]i s`-i \ntrebi ce conteaz` pentru ei mai mult loc pe bancheta din spate, CD player care cite[te mp3-uri, trap` pe acoperi[. Fii sigur c`, 67

dac` le-ai cerut p`rerea, sunt mai multe [anse s` fie \ncnta]i de alegerea ta final`. Dac` procedezi a[a \ntotdeauna, nota 10 pentru tine. De fapt, tu ar trebui s` scrii cartea asta, [i nu eu. Pentru c` eu nu-mi amintesc de fiecare dat`. Dar \mi amintesc suficient de des \nct s` v`d ct de mult \nseamn` pentru copii s` se simt` b`ga]i \n seam`, s` simt` c` fac parte din familie. Plus c` se pot dovedi chiar utili dac` [tiu ce se \ntmpl`. Sunt plini de idei care, e-adev`rat, trebuie cernute cu aten]ie, dar printre ele po]i descoperi lucruri cu adev`rat utile care ]ie altminteri nu ]i-ar fi trecut prin cap.

68

REGULA 29

Fixeaz` scopuri clare


Iat` o Regul` pe care am cules-o din lumea afacerilor, o Regul` excelent`. Managerii buni \[i fixeaz` \ntotdeauna obiective [i lucreaz` pentru atingerea unor scopuri concrete. {i au absolut` dreptate s` procedeze astfel. Este foarte demoralizant ca [eful s`-]i spun`: Vinde mai mult! Habar n-ai dac` va fi dezam`git sau uluit de cei 10% pe care i-ai ob]inut \n plus la vnz`rile pe luna asta. {i \]i imaginezi c` nici el n-are nici cea mai vag` idee, altfel ]i-ar fi spus: Vinde cu 10% mai mult! A[a c` [tim cu to]ii de la serviciu c` scopurile clare sunt bune [tii ce se a[teapt` de la tine, sim]i c` [efului t`u chiar \i pas` de performan]ele tale. P`i atunci de ce le spunem copiilor P`streaz` ordine \n camera ta sau F`-i baie mai des iepura[ului, sau Nu mai sta atta \n fa]a computerului? Nu realizezi c` dai de \n]eles c` de fapt nu-]i pas` att de mult precum spui? Care variant` ]i se pare mai conving`toare: Nu mai sta atta \n fa]a computerului sau: Ai voie s` stai la computer cel mult dou` ore pe zi? {i care ]i se pare mai u[or de \n]eles de c`tre copilul t`u? Uneori nu ne str`duim suficient, dar alteori pur [i simplu nu ne oprim s` ne gndim dac` pu[tiul va \n]elege ce \ncerc`m s`-i spunem. Poate c` ]ie: F`-i baie mai des iepura[ului ]i se pare un 69

enun] ct se poate de clar, dar poate copilul chiar nu pricepe ce vrei de la el. Oare vrei s` spele animalul o dat` pe s`pt`mn`? Sau o dat` pe lun` ar fi suficient? Oare s`-i dea fn proasp`t de dou` ori pe s`pt`mn` [i s`-i schimbe rumegu[ul la dou` s`pt`mni? Trebuie s` te exprimi clar dac` vrei ca pu[tii s` fie motiva]i [i s` simt` c`-]i pas`. {i cel mai important s` fac` \ntr-adev`r ceea ce le ceri. Regula asta mi-a venit \n minte acum c]iva ani, cnd am rugat-o pe feti]a mea s`-[i fac` ordine \n camer`. Cnd m-am dus s` verific un pic mai trziu am g`sit camera aproape la fel de dezordonat`. Am \nceput s-o dojenesc pe fiic`-mea, iar ea mi-a spus r`nit`: Dar am f`cut ordine. Uite! De fapt, ea strnsese totul de pe podea... [i att. Dar credea sincer c` asta am vrut. Atunci am realizat c` era vina mea [i c` urmarea era nu numai o \nc`pere r`mas` \n dezordine, dar [i o atitudine incorect` fa]` de fiica mea.

UNEORI NU NE STR~DUIM SUFICIENT, DAR ALTEORI PUR {I SIMPLU NU NE OPRIM S~ GNDIM.

70

REGULA 30

Nu fi cic`litor
Am citit de curnd un articol despre rezultatul unor cercet`ri referitoare la cic`leal` (m` \ntreb ct timp au fost cic`li]i cercet`torii respectivi cu privire la acest subiect pn` s` se apuce de treab`). Ei au descoperit c`, dac` cic`le[ti oamenii, ace[tia sunt \nclina]i s` fac` chiar mai pu]in dect ]i-ai fi \nchipuit. Mai bine nu-i cic`le[ti. P`i [i cum \i determini pe copii s` fac` ceea ce dore[ti dac` nu prin cic`leal`? Ei bine, cic`leala presupune un ton care sugereaz` iritarea [i tocmai asta o face att de nesuferit`. {i cic`leala devine de-a dreptul de nesuportat asta e ceva ce P`rin]ii trebuie s` se asigure c` nu fac niciodat` atunci cnd \]i cer]i copiii pentru ceea ce sunt \n loc s` te referi la ceea ce fac. De exemplu: N-ai \nchis u[a este o remarc` rezonabil`, dar: Niciodat` nu \nchizi u[a aia este cic`leal`. {i mai r`u e cnd le pui \n discu]ie caracterul: Niciodat` nu te gnde[ti la ceilal]i sau Of, e[ti a[a de \mpiedicat. Dac` le faci asta copiilor t`i, nu faci dect s` \nr`ut`]e[ti situa]ia. {i po]i s`-i condamni pentru asta? Nu e nevoie s` folose[ti un ton iritat sau fraze cu caracter personal. Tot ce trebuie s` faci este s` fii ferm [i s` spui clar ce se va \ntmpla dac` nu te ascult`. Cam a[a: Te rog s`-]i faci lec]iile. Dac` nu sunt gata pn` la ora 6, o s` \nchid computerul pn` cnd le vei termina. Apoi nu mai zici nimic pn` la ora 6 [i, dac` e cazul, \nchizi computerul. Dac` asta este abordarea ta standard, nu le va lua mult copiilor pn` s`-[i dea seama c` nu glume[ti.

71

Am fost odat` la cineva \n vizit` la prnz [i masa din buc`t`rie, unde urma s` mnc`m, era plin` de juc`rii, desene, dulciuri, buc`]i de Lego, c`r]i de joc [i alte chestii asem`n`toare. M-am oferit (oarecum enervat) s` o cur`]. Oh, nu, a replicat gazda, nu e nevoie. O s-o cure]e copiii. M-am \ntrebat cum Dumnezeu \i va convinge pe copii s` cure]e masa \nainte ca mncarea s` se ard` pe foc, de vreme ce ei erau foarte prin[i cu alte activit`]i, dar ea a ie[it \n u[a buc`t`riei [i a strigat pe un ton vesel: Peste exact 10 minute, tot ce e pe masa din buc`t`rie ajunge la co[ul de gunoi! |n mod clar obi[nui]i cu asta [i convin[i \n rndurile anterioare, cnd mama trecuse la fapte , copiii au ap`rut cu to]ii instantaneu [i \n cinci minute masa era preg`tit` pentru prnz. Nici un pic de cic`leal` mama a spus o singur` dat` ce avea de spus [i s-a asigurat c` pu[tii [tiu ce urmeaz` s` se \ntmple dac` o ignor`.

NU E NEVOIE S~ FOLOSE{TI UN TON IRITAT SAU FRAZE CU CARACTER PERSONAL.


Mai e ceva ce merit` s` fie spus cu privire la cic`leal`, [i anume c` este o perioad` de c]iva ani \n care copiii pot face singuri anumite lucruri, dar e nerezonabil s` le pretinzi s`-[i aminteasc` singuri. A[a c` \n loc s` fii sup`rat c` pu[tiul t`u a uitat iar s` hr`neasc` hamsterul [i s` fii tentat s`-l cic`le[ti, toat` lumea va fi mai fericit` dac` prive[ti \n]elegerea astfel: copilul se achit` de datorie dac` hr`ne[te hamsterul, cu condi]ia ca tu s`-i aduci aminte. Acum mai ai nevoie doar de cineva care s` te cic`leasc` pe tine pentru a-]i aduce aminte. 72

REGULI PRIVIND DISCIPLINA

Nu [tiu cum e[ti tu, dar mie nu-mi place cuvntul disciplin`. Implic` ceart`, pedeaps`, chiar [i (fereasc` Sfntul!) b`taie. Copiii ar trebui s` fie att de cumin]i \nct s`-i vezi, dar s` nu-i auzi chestii din astea. {i totu[i, odat` ce ai trecut peste cuvntul \n sine, descoperi c` e vorba, de fapt, despre un lucru esen]ial [i care \]i e la \ndemn`. Astfel, am v`zut deja care este valoarea limitelor (Regula 24), iar disciplina este despre cum s` \nt`re[ti aceste limite. Dac` \n]elegi totul cum trebuie referitor la disciplin` este mult mai u[or s` fii p`rinte [i este mult mai u[or s` fii copil. Da, pu[tii t`i vor beneficia enorm de pe urma unei bune discipline. Cnd totul merge bine, nu e nevoie de niciun pic de ceart`, pedeaps` sau b`taie. {i atunci toat` lumea este fericit`.

75

REGULA 31

Forma]i front comun


Dac` i-ai cere [efului t`u o zi \n plus de concediu [i el ar zice nu, ai fi dezam`git, dar te-ai resemna. La urma urmelor, nu e vorba de ceva ce ]i se cuvine. Dar s` presupunem c` apoi l-ai \ntreba [i pe [eful [efului t`u, care ar r`spunde: Da, sigur, nicio problem`. Acum ce mai crezi? Nu e[ti sigur dac` e-n regul` s`-]i iei ziua de concediu sau nu. Dar e[ti sigur c` opinia [efului t`u nu conteaz` prea mult. {i dac` [eful t`u \]i va spune alt` dat` nu, [tii ce s` faci. De fapt, poate chiar e mai bine ca data viitoare s` treci peste [eful t`u din start. |n timpul `sta, [eful t`u se simte subapreciat [i frustrat, probabil c` e sup`rat pe [eful lui [i [tie c` a pierdut respectul t`u. Iar [eful [efului t`u descoper` c` a pierdut respectul [efului t`u. E[ti confuz? Nu m` mir`. Inconsecven]a celor doi p`rin]i duce la confuzia copiilor, la frustrare [i la subminarea respectului lor. Dac` [eful [efului t`u l-ar fi sus]inut pe [eful t`u, totul ar fi fost ct se poate de simplu. Trebuie s` \n]elegi c`, dac`-]i subminezi partenerul \ncercnd s` fii dr`gu] cu copilul t`u astfel \nct el s` te iubeasc` mai mult (da, admite, la asta se reduce totul), nu reu[e[ti dect s`-l z`p`ce[ti pe copil [i s`-i subminezi att respectul pentru voi amndoi, ct [i \ncrederea \n att de importantele limite. 76

Dac` e[ti p`rinte singur, s` nu crezi c-ai sc`pat! Acela[i lucru se aplic` ori de cte ori exist` cineva cu care \mpar]i responsabilitatea pentru copil. P`rin]ii t`i, atunci cnd merg cu voi \n vacan]`, sau bona, sau prietena ta care are grij` de el \n fiecare mar]i dup` [coal`. Dac` vre]i ca pu[tiul vostru s` se simt` \n siguran]`, trebuie s` v` sus]ine]i unul pe cel`lalt. {i asta \nseamn` inclusiv s` juca]i amndoi rolul poli]istului dur. Merit`: copilul va fi mai fericit, va fi mai sigur \n privin]a limitelor [i v` va respecta ([i iubi) pe amndoi pentru asta. |n cele din urm`. Bine\n]eles, nu trebuie s` c`de]i de acord dinainte asupra fiec`rei minuscule reguli posibile cnd e vorba de detalii trebuie doar s` conveni]i c` indiferent ce spune unul dintre voi, cel`lalt \l va sus]ine dac` va fi \ntrebat. Dac` Tati a spus nu, atunci r`spunsul e nu. Este crucial s` \n]elegi c`, \n afar` de treburile importante asupra c`rora a]i c`zut deja de acord dinainte (Regula 12), faptul c` e[ti de acord cu partenerul este mult mai important dect lucrul asupra c`ruia e[ti de acord.

FAPTUL C~ E{TI DE ACORD CU PARTENERUL ESTE MULT MAI IMPORTANT DECT LUCRUL ASUPRA C~RUIA E{TI DE ACORD.

77

REGULA 32

Vorba dulce mult aduce


|]i aminte[ti cum erai cnd erai mic? Hai, gnde[te-te sigur c` po]i. Acum imagineaz`-]i c` \nv`]`toarea ]i-ar fi promis o stelu]` aurie/o ciocolat`/un pix la alegere din dul`piorul cu papet`rie dac` te vei descurca bine la urm`toarea dictare. Acum imagineaz`-]i c`, \n loc de asta, te-ar fi amenin]at c` dac` nu te descurci la dictare o s` r`mi \n clas` toat` ziua \n timpul recrea]iilor/o s` prime[ti o bil` neagr`/n-o s` mai ai voie la ora de sport (sau o s` mergi mai des la sport, \n func]ie de \nclina]iile tale sportive). Cu care dintre aceste abord`ri ai fi ob]inut rezultate mai bune la dictare? Dac` semeni cu mine, ai fi avut [anse destul de mici s` faci bine la vreo dictare. Dar cu siguran]` eu m-a[ fi str`duit mai mult pentru recompens` (abordarea pozitiv`). {i la fel ai fi f`cut [i tu, dac` e[ti o persoan` cu comportament tipic. Cercet`rile moderne \n psihologie infantil` au stabilit cu certitudine c` abordarea pozitiv` este mai eficient` \n a-i determina pe copii s` coopereze. Asta nu \nseamn` c` trebuie s`-]i recompensezi copiii ori de cte ori spun te rog sau s`-i pl`te[ti pentru c` [i-au f`cut curat \n camer`. De cele mai multe ori, ei ar fi ferici]i doar s` [tie c` le-ai observat eforturile [i c` le apreciezi. A[a c` spune-le: Mi-a pl`cut cum ai mul]umit la magazin sau Oau, ]i-ai f`cut ordine \n camer` f`r` s`-]i spun eu. Bravo!, sau Mul]umesc pentru c` ai fost a[a de lini[tit azi-diminea]` [i m-ai l`sat s` mai dorm un pic. Acum vor vrea s` repete figura ast78

fel \nct s`-]i ob]in` laudele din nou. E vital ca pu[tii s` [tie c` ai observat ce au f`cut bine, a[a c` aminte[te-]i s`-i lauzi de fiecare dat`, altfel abordarea pozitiv` nu va mai func]iona ([i-o s` te trezeasc` ciorov`iala lor duminica la 6 diminea]a).

E VITAL CA PU{TII S~ {TIE C~ AI OBSERVAT CE AU F~CUT BINE, A{A C~ AMINTE{TE-}I S~-I LAUZI DE FIECARE DAT~.

Cnd e vorba despre lucruri importante, despre care ai discutat cu ei \nainte, e important s` folose[ti promisiuni \n loc de amenin]`ri. Promite-le c` o s` primeasc` cina favorit` dac` se poart` foarte frumos \n parc sau promite-le o m`rire a aloca]iei pentru haine dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de o lun` \ntreag`. Nu spun c` amenin]`rile nu au [i ele rolul lor, dar \ntr-o lume ideal` ele ar exista doar undeva \n fundal, f`r` s` fie vreodat` puse \n practic`. Amenin]`rile sunt pentru lipsuri serioase \n comportament, dar, chiar [i-a[a, ar trebui folosite \ntotdeauna \mpreun` cu promisiuni. De exemplu, \i po]i spune adolescentului t`u c` dac` se \ntoarce \n continuare trziu acas` nu va mai avea voie s` ias` weekendul viitor; \n schimb, dac` vine acas` la ora stabilit` timp de o lun`, vei da \nainte ora de intrare \n cas` cu 15 minute. O singur` aten]ionare aici (doar nu trebuie s`-]i fie prea u[or). Ai grij` s` nu creezi o presiune prea mare pe copii fixndu-le stan-

79

darde prea \nalte [i promi]ndu-le recompense prea substan]iale. Dac` \i promi]i adolescentului t`u propria lui ma[in` pentru o not` de peste 9,90 la examen, creezi o presiune dubl`. Pu[tiul se va sim]i pedepsit de dou` ori dac` nu reu[e[te. O dat` pentru c` va sim]i c` a e[uat (de[i poate a luat o not` foarte bun`, dar sub 9,90), [i apoi pentru c` nu va avea ma[in`.

80

REGULA 33

Fii consecvent!
Cnd eram copil, \ntr-o zi \i puteam r`spunde mamei obraznic [i ea rdea [i-mi spunea c` e mul]umit` c` \mi pot lua singur ap`rarea. A doua zi puteam s`-i r`spund exact la fel [i s-o \ncasez. Niciodat` nu aveam vreun indiciu despre cum va reac]iona. Asta se aplica nu numai la r`spunsuri insolente, ci \n orice alt` situa]ie. Mi-am petrecut o mare parte din copil`rie mergnd pe srm` \ntr-un echilibru precar, f`r` s` [tiu la ce reac]ie s` m` a[tept din partea ei. |n plus, nu aveam nici cea mai vag` idee ce \mi este permis [i ce nu p`rea c` de fiecare dat` o loterie secret` la care nu am dreptul s` particip decide cum ar fi trebuit s` m` comport. A[a c` nu prea era cazul s` \ncerc s`-mi \mbun`t`]esc comportamentul. Puteam s` dau de necaz, dar erau tot attea [anse s` nu p`]esc absolut nimic. |n general, riscul p`rea justificat cel pu]in pentru mine. Copiii t`i trebuie s` [tie ce este [i ce nu este acceptabil. Ei stabilesc asta \n func]ie de ceea ce a fost acceptabil ieri [i alalt`ieri. Dac` nu primesc un mesaj consecvent, nu au niciun indiciu despre cum trebuie s` se comporte [i prea importantele limite (din nou Regula 24) nu sunt bine men]inute. Prin urmare, ace[ti copii vor fi confuzi, nesiguri [i, probabil, se vor sim]i neiubi]i. S`-]i spun care e cel mai important lucru \n cadrul acestei Reguli: nu ai voie s` \ncalci regulile nici chiar atunci cnd vrei. Pur [i simplu nu e corect fa]` de copii. Dac` ai decis c` nu au voie s` doarm` cu tine \n pat, trebuie s` respec]i regula (cu excep]ia cazului 81

cnd e[ti preg`tit s` o schimbi definitiv). Numai pentru c` mezinul t`u a fost cam trist ast`zi [i e a[a de c`ldu], [i pufos, [i miroase frumos dup` b`i]`, [i tu e[ti la rndul t`u un pic deprimat... nu, nu, NU! Opre[te-te chiar acum! Dac`-l la[i o dat` \n patul t`u va fi de zece ori mai greu s`-i spui nu data viitoare, plus c` nu va \n]elege de ce. Spune nu acum (cu blnde]e [i cu o \mbr`]i[are \n plus) [i e[ti crud doar ca s` fii bun (att cu tine, ct [i cu el). Ai observat c` un pic mai devreme am spus cu excep]ia cazului \n care e[ti preg`tit s` schimbi regula definitiv? Bine\n]eles, schimbarea regulilor este mereu o op]iune. Poate realizezi brusc c` via]a ar fi mult mai dulce dac` copilul ar dormi cu tine \n fiecare noapte [i chiar nu \n]elegi de ce i-ai interzis asta ini]ial. Ei bine, da, po]i schimba regula (consult`-te cu partenerul mai \nti), dar odat` schimbat`, trebuie s-o respec]i pe termen lung. Copiii vor fi la fel de z`p`ci]i dac` le schimbi regulile lunar ca [i dac` le schimbi zilnic. Deci ct timp trebuie s` respec]i noua versiune a regulii? Dac` nu permanent, atunci m`car pn` cnd pu[tii t`i au uitat c` a fost vreodat` altfel. {i cu ct copiii sunt mai mari, cu att uit` mai greu.

CEL MAI IMPORTANT LUCRU |N CADRUL ACESTEI REGULI: NU AI VOIE S~ |NCALCI REGULILE NICI CHIAR ATUNCI CND VREI.

82

REGULA 34

Folose[te umorul
Adolescent fiind, o ajutam odat` pe mama s` preg`teasc` masa (folosesc termenul ajutam \ntr-un sens foarte imprecis, a[a cum vei vedea). Mama g`tea, iar eu am scos maz`rea din congelator. Dintr-un motiv pe care nu reu[esc s`-l justific, am ]inut punga de maz`re de col]ul de sus [i am folosit foarfeca pentru a t`ia col]ul, chiar sub nivelul degetelor cu care ]ineam punga. Predictibil, \ntreg pachetul (mai pu]in col]ul care a r`mas \ntre degetele mele) a c`zut pe podea [i maz`rea \nghe]at` s-a r`spndit prin toat` buc`t`ria sub frigider, sub aragaz, sub ma[ina de sp`lat [i sub picioarele noastre. M-am uitat \ngrozit la mama, care era deja cam tensionat` (\ncercnd s` tran[eze carnea, s` fiarb` legumele [i s` nu ard` sosul, toate \n acela[i timp), \n a[teptarea inevitabilei predici... Dar, \n schimb, mama era coco[at` de rs. {i [tii ceva? N-am mai f`cut niciodat` aceea[i gre[eal` (da, [tiu, majoritatea oamenilor reu[esc s` treac` prin via]` f`r` s` fac` aceast` gre[eal` de fel). Ideea e c` n-a fost nevoie s` fiu certat pentru a-mi \nv`]a lec]ia. Faptul c` mama a izbucnit \n rs \n loc s`-mi spun` c` nu sunt prea de[tept (ceea ce, sincer, era oricum mai mult dect evident) a \nsemnat mult mai mult pentru mine [i pentru rela]ia noastr`. Bine\n]eles, atunci a fost vorba despre un accident, oarecum stupid. Dar cum te descurci atunci cnd copiii te c`piaz` \n mod deliberat sau \]i r`spund obraznic? Chiar [i atunci po]i s` transformi cu u[urin]` sup`rarea \n distrac]ie. Dac` faci o glum` sau dac`-i 83

tachinezi \ntr-un mod prietenos [i afectuos, deseori le distrugi hot`rrea de a-]i face via]a mizerabil` \n urm`toarele cinci minute. |n plus, o s` v` distra]i mai bine \mpreun` [i o s` ave]i o rela]ie mai bun`. Exist` o carte excelent` pentru copii scris` de John Burningham Ai prefera...?. Copiii sunt \ntreba]i dac` ar prefera, de exemplu, s` fie stropi]i cu ap` sau tr]i \n noroi de c`tre un c`]el, sau mnji]i cu dulcea]`? (Apropo, o recomand din toat` inima. Cartea, evident, nu mnjirea cu dulcea]`.) Copiii mei mai mici o ador` [i uneori, cnd \ncep s` se poarte urt, dezamorsez conflictul \ntrebndu-i: Ai prefera... s` te opre[ti chiar acum, s` fii trimis \n camera ta pentru cinci minute, sau s` fii gdilat f`r` mil` timp de 30 de secunde? De obicei, asta-i face s` chicoteasc` [i le distrage aten]ia de la ceea ce urmau s` fac`, iar pe de alt` parte copiii par s` aprecieze faptul c` au fost opri]i f`r` s` fie certa]i. Acum, c` stau [i m` gndesc la asta, [tiu [i c]iva adul]i cu care ar merita s` \ncerc aceea[i strategie.

FOLOSE{TE UMORUL... O S~ V~ DISTRA}I {I VE}I AVEA O RELA}IE MAI BUN~.

84

REGULA 35

Concentreaz`-te asupra problemei, nu asupra persoanei


{tiu o doamn` foarte cumsecade care a f`cut un curs de psihologie a copilului sau ceva de genul `sta. Stnd odat` de vorb` cu ea, ne-a spus c` a \nv`]at la curs un principiu vital: Nu e un copil r`u, e un copil bun care a f`cut un lucru r`u. Ei bine, nou` ni s-a p`rut unul dintre cele mai amuzante exemple de psihologie politically correct dus` la extrem pe care am auzit-o \n via]a noastr` [i nu pierdeam nicio ocazie de a parodia acest sfat absurd de siropos. Chestia jenant` este c` de fapt trebuie s` admit c` doamna avea dreptate 100%. |nc` mai iau \n rs exprimarea aceasta (Nu e un computer prost, e doar un computer bun care a f`cut un lucru prost.), dar \nghi]indu-mi orgoliul trebuie s` recunosc c` principiul \n sine este ct se poate de corect. Odat` ce i-ai spus unui copil c` e r`u, obraznic, egoist, lene[, gras, prost, necioplit, neatent sau orice altceva, i-ai pus o etichet`. {i dac` el ia de bun` acea etichet` ([i de n-ar lua-o nu este el instruit s` ia de bun tot ce-i spui?), va \ncepe s` se comporte ca atare. Va spune: N-are rost s` fac eforturi, a[a sunt eu lene[. Sau: Ce-am de pierdut? Oricum, ei m` consider` obraznic. Bine\n]eles, nu e vorba despre un gnd con[tient, cel pu]in nu atunci cnd sunt

85

mici. Dar dac` le pui copiilor o etichet`, ei se vor conforma a[tept`rilor tale. Ceea ce trebuie s` faci este s` le condamni comportamentul, nu pe ei ca persoane. Po]i spune: Faci un lucru egoist sau: E foarte nepoliticos s` for]ezi nota a[a. |n felul `sta nu faci un comentariu la adresa lor, ci la adresa comportamentului lor. {i dac` citind aceste rnduri \]i vine s` strigi: Dar e lene[!, nu-]i spun c` gre[e[ti, de[i ar fi cam incorect din partea mea s` admit c` ai putea avea dreptate. Spun doar c` n-ar trebui niciodat`, dar niciodat` s` spui asta \n fa]a copilului sau a altcuiva (\n caz c` ajunge cndva la urechile lui). P`streaz`-]i comentariul pentru gndurile tale cele mai intime chiar [i cnd se ridic` de la mas` pentru a treia oar` la rnd f`r` s` strng` masa (nici vorb` s` te ajute s` speli vasele...).

CEEA CE TREBUIE S~ FACI ESTE S~ LE CONDAMNI COMPORTAMENTUL, NU PE EI CA PERSOANE.


Etichetele pozitive sunt cu totul alt` mncare de pe[te. Atta timp ct exprim` adev`rul (nu pune prea mult` presiune pe copilul t`u f`cndu-l s` \ncerce s` ating` ni[te standarde inaccesibile pentru el), etichetele pozitive \l vor \ncuraja pe copil s` se comporte \n conformitate cu ele atent, grijuliu, curajos sau harnic.

86

De fapt, uneori po]i folosi etichetele pozitive pentru a consolida un comportament bun \ntr-un moment cnd acesta tocmai a lipsit: Am fost chiar surprins s` v`d c` te por]i att de necioplit. |ntotdeauna te-am considerat o persoan` foarte politicoas`. |i reasigur` c` n-ai renun]at la p`rerea bun` pe care o ai despre ei, deci nu-i trziu s` se comporte conform etichetei politicos.

87

REGULA 36

Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire


Of, sunt groaznic la Regula asta. {i numai pentru c` sunt o persoan` foarte spontan` (asta-i scuza mea). Vorbesc, vorbesc [i la un moment dat bang! Pn` s`-mi dau seama ce mi-a ie[it pe gur`, am [i f`cut o amenin]are idioat` pe care nu o pot respecta nicicum. De curnd i-am spus fiului meu c`, dac` se poart` \n continuare urt, \i interzic s` se mai uite la televizor pentru un an \ntreg. Evident, amenin]area e foarte greu de pus \n practic`, absolut dispropor]ionat` fa]` de gre[eala copilului, iar respectarea ei n-ar fi \n interesul nim`nui. Pe unde s` sco]i c`ma[a?* Din fericire, nu sunt aici ca s`-]i spun s` fii ca mine. Nu fac dect s`-]i comunic ceea ce am \nv`]at urm`rind al]i p`rin]i, mul]i dintre ei mai buni dect mine. |mi dau seama cnd gre[esc [i sunt mult mai bun dect eram \nainte (ei, am zbrcit-o \n cazul `sta, cu televizorul). {i, precum [tii, asta e cheia pentru a fi un P`rinte [tim cnd mai avem de \nv`]at [i continu`m s` ne str`duim. Bine\n]eles, marea problem` cu interzicerea accesului la televizor pentru un an este aceea c` amenin]`rile sau pedepsele promise trebuie \ntotdeauna respectate. Dac`-i spui copilului c` va sta toat` seara \n cas` dac` nu pune piesele de puzzle \n cutiile lor, asigur`-te c`, \ntr-adev`r, dac` nu pune piesele la loc nu iese afar` sub nicio form`.
* Pentru r`spuns, cite[te Regula 38.

88

Altfel, evident, n-o s`-]i mai ia \n seam` amenin]`rile din moment ce va descoperi c` sunt simple vorbe. Un prieten de-al meu nu reu[ea s`-[i respecte niciodat` promisiunile [i, drept urmare, copiii lui cam sc`paser` de sub control. Dup` o conversa]ie cu un prieten \n]elept care l-a luminat pu]in, a \ncercat o alt` abordare. |n timpul unei vacan]e, l-a amenin]at pe fiul s`u: Dac` nu \ncetezi, mine nu mai mergi cu noi la surf. Pu[tiul probabil c` s-a gndit: Ha, ba o s` merg, tata nu face niciodat` ce spune, plus c` dac` eu nu merg la surf, cineva va trebui s` stea acas` cu mine. Ceea ce pu[tiul nu [tia era c` tat`l lui chiar vorbea serios. A[a c`, dup` ce copilul a continuat s` se poarte \n acela[i fel, tat`l s-a ]inut de cuvnt. {i a r`mas acas` cu el. Nu numai c` pu[tiul a pierdut ziua de surf, dar a trebuit s`-[i petreac` \ntreaga zi cu un t`tic cu capsa pus`, c`ruia nu-i convenea deloc c` st` acas` din cauza comportamentului fiului s`u. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` lec]ia a fost foarte eficient`, iar prietenul meu s-a sim]it \ncurajat s`-[i respecte amenin]`rile \n continuare. A[a c` \ntotdeauna du-]i amenin]`rile la bun sfr[it [i nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire f`cnd promisiuni pe care nu e[ti sigur c` le po]i respecta. Gnde[te \nainte de a vorbi (not` pentru mine \nsumi: trebuie s` m` str`duiesc mai mult pentru Regula asta).

COPILUL N-O S~-}I MAI IA |N SEAM~ AMENIN}~RILE DIN MOMENT CE VA DESCOPERI C~ SUNT SIMPLE VORBE.
89

REGULA 37

Dac`-]i pierzi cump`tul, tu e[ti cel care pierde


Copiii no[tri \nva]` s` se comporte privindu-ne pe noi. Dac` spunem mul]umesc [i te rog, vor \nv`]a s` fac` le fel (\n timp). Dac` ne \mb`t`m pulbere \nainte de micul dejun, vor considera c` a[a e normal. Iar dac` ne pierdem cump`tul cnd al]ii nu fac ceea ce vrem noi s` fac`, vor gndi c` acesta este comportamentul corect. |n majoritatea cazurilor e destul de u[or s` ne purt`m a[a cum vrem s` se poarte [i copiii no[tri. Dar exemplul pe care-l oferi este critic atunci cnd tensiunea \ncepe s`-]i creasc` adic` tocmai cnd e a[a de greu s` fii un bun exemplu (fir-ar s` fie!). Deci cum reac]ionezi atunci cnd copilul te contrazice? Reu[e[ti s` r`mi calm, s` nu ridici vocea [i s` ascul]i ce are de spus? Nu e u[or, Dumnezeu ne e martor, dar e singurul mod \n care po]i ob]ine o reac]ie similar`. |n majoritatea cuplurilor, habar n-am din ce motiv, unul dintre p`rin]i e mai \nclinat spre a-[i pierde cump`tul cu copiii dect cel`lalt. Dac` acela e[ti tu, n-o lua ca pe un e[ec comportamentul t`u e ct se poate de normal. Dar trebuie s` \n]elegi c` ori de cte ori \]i pierzi firea cu copiii, de fapt aprobi \n felul `sta reac]iile de acela[i fel din partea lor. De fapt tu e[ti cel care pierde. De asemenea, de fiecare dat` distrugi cte pu]in din rela]iile lor viitoare copiii cresc

90

gndindu-se c` urlnd ob]ii ceea ce vrei [i c` acesta este modul standard de gestionare a conflictelor. Acela[i lucru se aplic`, apropo, loviturilor. Indiferent care e opinia ta despre b`taie, un lucru e clar: nu func]ioneaz`. Transmite copiilor mesajul c`, \n final, lovindu-i pe oameni ob]ii ceea ce vrei. Dac`-]i love[ti copiii luat de val, \i la[i s` vad` c` ]i-ai pierdut controlul. Asta e destul de \nsp`imnt`tor pentru copii, la fel cu a le transmite c` e \n regul` s`-]i pierzi controlul [i s` fii agresiv. Dac` \i love[ti cu snge rece, asta arat` c` te-ai gndit [i ai ajuns la concluzia c` agresiunea este solu]ia. Dac`-]i love[ti copiii des, \i vei distruge emo]ional [i \i vei transforma \n b`t`u[i. {i dac` te-ai hot`rt s` nu-i love[ti dect foarte rar, de ce s`-i mai love[ti de fel? P`rerea mea e c` dac` ai \nceput s`-]i love[ti copilul, e greu s` hot`r`[ti unde s` te opre[ti. P`rin]ii nu au nevoie s`-[i loveasc` copiii pentru a se \n]elege cu ei.

DAC~ AI |NCEPUT S~-}I LOVE{TI COPILUL, E GREU S~ HOT~R~{TI UNDE S~ TE OPRE{TI.


Cum procedezi dac` sim]i cum te umpli de furie [i [tii c` e[ti pe cale s` izbucne[ti? |nva]` s` recuno[ti semnele ct mai de timpuriu, astfel \nct s` po]i alege un alt tip de reac]ie. Dac` nu reu[e[ti, fugi! Repede, dac` e nevoie. Ie[i onorabil din situa]ie atta timp ct mai po]i eu numesc asta pauz` pentru p`rin]i. Dac` ai copii mici,

91

asigur`-te c` r`mn \n siguran]` (dac` e nevoie, ia-i [i pune-i \ntr-un loc sigur) [i apoi retrage-te dac` e cazul la o distan]` suficient de mare \nct s` nu-i mai auzi pn` te calmezi [i \]i recape]i for]ele pentru a intra din nou pe cmpul de lupt`. Pn` atunci, probabil c` pu[tii \[i vor fi dep`[it oricum momentul de rebeliune.

92

REGULA 38

Cere-]i scuze dac` ai gre[it


Unul dintre lucrurile pe care ar trebui s`-l fi re]inut pn` acum* este acela c` modul \n care ne purt`m este cel mai puternic model pe care copiii no[tri \l au pentru propriul lor comportament. Spuneam mai devreme c` dac` nu vrei ca pu[tii t`i s`-[i piard` cump`tul, nici tu nu trebuie s` ]i-l pierzi pe al t`u, iar dac` vrei s` spun` te rog [i mul]umesc trebuie s` fii la fel de politicos cu ei. Ei bine, acum este vorba despre un alt lucru pe care trebuie s` fii capabil s`-l faci cu copiii t`i, un lucru care li se pare teribil de dificil unor p`rin]i (ai fi uimit s` afli ct de mul]i). B`nuiesc c` sentimentul este c` dac` admi]i c` ai gre[it,subminezi \ncrederea copilului \n atotputernicia ta. Dac` spui \mi pare r`u, el va realiza c` nu e[ti perfect. Ei bine, am nout`]i! E doar o problem` de timp pn` cnd copiii \[i dau seama singuri de lucrul `sta. Ai putea la fel de bine s`-i dezam`ge[ti cu blnde]e ar`tndu-le, din cnd \n cnd, c` nu e[ti Dumnezeu [i c` faci [i tu gre[eli. Cu ct e[ti mai dispus s`-]i ceri iertare cnd gre[e[ti, cu att pu[tii t`i vor observa c` nu te desconsider` nimeni dac` admi]i c` n-ai avut dreptate. {i vor vedea, de asemenea, c` oricine face gre[eli [i c` nu trebuie s`-]i fie ru[ine s` recuno[ti cnd ai gre[it. Da, trebuie s` fii con[tient de gre[eal`, s` fii capabil s` o \ndrep]i, dar s` nu-]i fie ru[ine.
* Presupun c` cite[ti cartea \n ordine [i nu \ncepi de aici.

93

Copiii t`i trebuie s`-[i cear` instinctiv iertare atunci cnd \[i dau seama c` au r`nit, ofensat, sup`rat sau deranjat pe cineva.

COPIII T~I TREBUIE S~-{I CEAR~ INSTINCTIV IERTARE ATUNCI CND |{I DAU SEAMA C~ AU R~NIT, SUP~RAT SAU DERANJAT PE CINEVA.
A[ putea ad`uga c` unii adul]i au probleme \n a-[i cere iertare oricui, cu att mai mult copiilor lor. Dac` ai o problem` \n a-]i recunoa[te gre[elile, ocup`-te de problem` acum, \nainte ca pu[tii t`i s` ajung` s` te imite.* Perioada \n care e[ti p`rinte este minunat` pentru a-]i dep`[i punctele slabe \nainte de a le transmite mai departe genera]iilor urm`toare. |]i aminte[ti c` \n Regula 36 povesteam cum i-am interzis fiului meu s` se uite la televizor un an de zile? Singurul mod de a ie[i cu fa]a curat` a fost s`-i spun drept: |mi pare r`u, am f`cut o gre[eal`. M-am enervat, ceea ce n-ar fi trebuit s` fac, [i ]i-am dat o pedeaps` absurd`. Ar fi trebuit s`-]i spun c` n-o s` ai voie la televizor o s`pt`mn` dac` ai s` continui s` fii nepoliticos cu mine. Poate pu]in umilitor, dar m`car am dres-o!
* Realizez acum c`, prin defini]ie, dac` a[a e[ti tu, nu vei admite c` gre[e[ti. |ns` am \ncredere \n faptul c` e[ti suficient de P`rinte \nct s` \ncepi de undeva. Hai! {tii c` po]i...

94

REGULA 39

Prime[te-i \napoi cu c`ldur`


OK, deci te-ai certat cu copilul. Poate te-ai descurcat bine, poate nu (e[ti om [i tu...). Dar e[ti un P`rinte, deci prea r`u nu poate s` fie. Pu[tiul t`u, pe de alt` parte, a fost exilat \n camera lui. Ce se \ntmpl` \n continuare? Este foarte important [i am creat o Regul` distinct` pentru c` am v`zut prea mul]i p`rin]i gre[ind. Copilul vine \napoi plin de remu[c`ri, chiar cerndu-[i iertare, iar p`rintele se repede din nou asupra lui reamintindu-i ct de urt s-a purtat. Urm`torul lucru pe care-l face copilul este s` intre \n defensiv`, s` dea contraargumente [i s` sfr[easc` prin a fi trimis iar \n camera lui. Eventual, p`rintele nu mai vorbe[te deloc cu el [i st` \mbufnat. Procednd astfel \i r`pe[ti copilului posibilitatea de a sc`pa de remu[c`ri. Am auzit recent un p`rinte spunndu-i copilului care-[i ceruse iertare: Important nu e s`-]i ceri iertare. Important e s` nu mai faci asta din nou. Adev`rat, bine\n]eles, dar nu era momentul potrivit s` spun` asta. Bietul copil sim]ea \n mod evident c` \nc` n-a sc`pat de necazuri [i c` nu este iertat [i i-am v`zut fe]i[oara \ncre]indu-se de plns. De departe, lucrul cel mai important este ca pu[tiul t`u s` simt` c`-l iube[ti \n continuare. El trebuie, de asemenea, s` [tie c` are un rost s`-[i cear` iertare [i s` doreasc` s`-[i schimbe comportamentul. Dac` tu e[ti \n continuare sup`rat pe el, de ce s` se mai osteneasc`? 95

A[a c`, atunci cnd lupta s-a sfr[it, arat`-i c` e iubit [i ofer`-i afec]iunea ta. {i arat`-i c` apreciezi scuzele lui [i capacitatea sa de a recunoa[te c` este responsabil (m`car par]ial) de disputa voastr`.

DE DEPARTE, LUCRUL CEL MAI IMPORTANT ESTE CA PU{TIUL T~U S~ SIMT~ C~-L IUBE{TI |N CONTINUARE.
Bine\n]eles, s-ar putea s` sim]i nevoia s` mai discu]i despre problema respectiv` cu copilul fie despre subiectul din cauza c`ruia v-a]i contrazis, fie despre modul \n care a reac]ionat. |n regul`, dar nu o face acum. P`streaz` discu]ia pentru mai trziu, cnd prietenia voastr` va fi restabilit`. Dac` copilul este mai mare, \i po]i spune c` o s` discuta]i mai trziu sau po]i pur [i simplu s` ataci subiectul alt` dat`, \ntr-un moment mai potrivit \n ma[in` (n-are unde s` fug`), sau poate la culcare. Dar niciodat` \n fa]a altei persoane care n-a fost implicat` fra]i/surori, alte rude sau prieteni. Dac` te [tii unul dintre aceia c`ruia \i place s` despice firul \n patru, rezist` tenta]iei de a aborda din nou [i din nou subiectul certei, cu excep]ia cazurilor \n care este strict necesar, mai ales cu adolescen]ii. Majoritatea copiilor [tiu foarte bine unde au gre[it [i discu]iile nesfr[ite de dup` fiecare ceart` nu vor face dect s`-i scie. Pentru ei, o astfel de discu]ie nu e un lucru u[or de suportat, a[a c` nu-i face s` treac` prin asta dect dac` este cu adev`rat necesar. Bine\n]eles, trebuie \n continuare s` rezolvi problema ini]ial`, dar p`streaz` rezolvarea pentru un moment \n care ve]i fi amndoi mai veseli.

96

REGULA 40

Dreptul la exprimare
Poate c` sim]i c` via]a ta ar fi mai u[oar` dac` copiii s-ar comporta mereu rezonabil. Nu tu certuri, nu tu lacrimi, nu tu accese de furie. Ai dreptate, ]i-ar fi mult mai u[or. Dar pentru copii n-ar fi bine s` fie a[a tot timpul. Ei au emo]ii puternice [i trebuie s` fie capabili s` [i le exprime. Cnd sunt sup`ra]i, trebuie s` li se permit` s` exprime faptul c` sunt sup`ra]i. Treaba ta este s`-i \nve]i s` se exprime \ntr-un mod acceptabil, [i nu s`-[i reprime sentimentele indiferent de situa]ie. Cunosc familii \n care copiii sunt certa]i pentru c` sunt sup`ra]i, indiferent de modul \n care [i-au manifestat sup`rarea. Sigur, ei trebuie s` \nve]e s` fie sup`ra]i f`r` a fi agresivi, abuzivi sau amenin]`tori, dar totu[i trebuie s` li se permit` s` se simt` sup`ra]i [i s` spun` acest lucru. Furia poate fi justificat`, iar copiilor trebuie s` le fie clar c` \[i pot exprima astfel furia f`r` s` fie certa]i pentru asta. Ei au nevoie s` aud`: |mi dau seama exact de ce e[ti sup`rat, dar nici chiar \n aceste condi]ii nu ai voie s-o \njuri pe sora ta. Un copil c`ruia nu i se permite s`-[i exprime sentimentele nu va fi \n stare s` se debaraseze de ele chiar [i adul]ii se lupt` cu problema asta. Tot ce poate face un copil este s` [i le \nfrneze, ceea ce poate duce la probleme emo]ionale [i chiar fizice. Mai mult, copilul va deveni un adult care nu poate spune ce simte, ceea ce se poate dovedi extrem de d`un`tor \n tot soiul de rela]ii, mai ales \n cele apropiate. 97

Oamenii care au crescut f`r` certuri nu pot \n]elege c` dup` o ceart` totul poate fi din nou \n regul`. A[a c` nu-[i contrazic partenerul de team` c` acesta \i va p`r`si. Ceea ce \nseamn` c` problemele r`mn necomunicate [i prin urmare nerezolvate, apar resentimente, sentimentele sunt reprimate [i [tim bine c` toate astea sunt nes`n`toase. {tiu c` suntem \nc` la sec]iunea despre disciplin`, dar fiindc` tot discut`m despre exprimarea sentimentelor, vreau s` subliniez ct de important este plnsul pentru copii. {i pentru adul]i, apropo. Nu sunt mul]i p`rin]ii care-[i apostrofeaz` copiii cnd plng, dar am auzit destui spunnd: Nu te mai purta ca un bebelu[ sau Haide, nu-i chiar a[a r`u. Ei bine, evident c` pentru ei chiar este a[a r`u, altfel n-ar plnge, nu-i a[a? Vor \nv`]a curnd, la [coal`, s` nu plng` atunci cnd nu e cazul, a[a c` nu-]i mai face griji pentru asta. Am \nv`]at cu mul]i ani \n urm` de la un prieten foarte drag c` reac]ia corect` atunci cnd cineva plnge (inclusiv un adult) nu este: Haide, gata, nu mai plnge, ci: A[a. Plngi [i descarc`-te.

UN COPIL C~RUIA NU I SE PERMITE S~-{I EXPRIME SENTIMENTELE NU VA FI |N STARE S~ SE DEBARASEZE DE ELE.

98

REGULI PRIVIND PERSONALITATEA

|ntreab` pe oricine are mai mul]i copii [i-]i va spune c` ace[tia sunt, clar, diferi]i. Da, copiii pot avea aceia[i p`rin]i biologici, pot cre[te \n aceea[i familie, se pot duce la aceea[i [coal`, pot merge \n acelea[i vacan]e [i totu[i s` fie persoane complet diferite. Asta are implica]ii asupra modului cum \i cre[ti. Scopul t`u e s` le sco]i la iveal` individualitatea, nu s`-i transformi \n ceea ce ai vrea tu s` fie. Ei, dar [tii deja asta, doar e[ti un P`rinte. Bun, dar cum procedezi? Despre asta este vorba \n urm`torul grup de Reguli. Urmeaz`-le [i le vei permite copiilor t`i s` devin` oamenii minuna]i, independen]i, siguri pe sine, cu gndire liber`, a[a cum au fost \ntotdeauna predestina]i s` devin`.

101

REGULA 41

Descoper` stimulentele care func]ioneaz` pentru copiii t`i


Unul dintre copiii mei poate fi convins s` fac` aproape orice, dac` el crede c` te va dezam`gi nef`cnd lucrul respectiv. Este cu adev`rat util, de[i trebuie s` am mare grij` s` nu-l [antajez emo]ional.* Vrea cu disperare s` plac`, iar eu pot folosi asta ca s`-l motivez. Bine\n]eles, dup` ce a terminat ce a avut de f`cut, trebuie s` nu uit s`-i spun ct de mul]umit, impresionat, \ncntat, mi[cat sunt de el. Altuia dintre copiii mei nu-i pas` nici ct negru sub unghie de \ncntarea sau dezam`girea mea. Din partea lui, asta e doar problema mea. |n schimb, \[i dore[te foarte mult s` par` matur [i s` fie privit ca fiind responsabil. A[a c` asta-i prghia pe care o folosesc pentru a-l motiva. Copiii mei sunt motiva]i de lucruri diferite, nu neap`rat acelea[i lucruri care m` motiveaz` pe mine (de[i v`d c` ciocolata merge aproape la oricine dar sigur c` nu ne putem motiva copiii folosind dulciuri, Regula 27).

* Fir-ar s` fie, n-am inclus Regula Nu-]i [antaja emo]ional copilul. Hai s-o numim Regula 411/2. {i descoper` tu singur de ce e att de r`u s` n-o respec]i.

102

Unele sunt stimulente emo]ionale aprobarea, s` fii privit ca un adult, aprecierea. Altele sunt stimulente mai specifice care s`-l \ncurajeze pe pu[tiul t`u s` fac` ceea ce vrei mai mult` responsabilitate, prestigiu, bani, libertate. Cu alte cuvinte, copiii pot fi r`spl`ti]i prin a fi l`sa]i s` g`teasc` pentru toat` familia, prin ni[te haine noi care cred ei c` le vor spori prestigiul printre prieteni sau printr-o or` de culcare mai \naintat`. Ideea e c` nu po]i folosi acelea[i vechi stimulente cu fiecare copil, pentru c` nu vor func]iona. Nu numai c` nu vei ob]ine ceea ce are fiecare mai bun de oferit, dar nici ei nu vor c`p`ta ceea ce \[i doresc cu adev`rat. A[a c` trebuie s` te gnde[ti care stimulente func]ioneaz` pentru fiecare dintre copiii t`i [i s` descoperi modalit`]i de a le folosi. Recompensele pe care le folose[ti se vor schimba pe m`sur` ce copiii cresc, dar probabil vei descoperi c` pu[tiul t`u de 2 ani care iube[te libertatea s-a transformat \ntr-un adolescent care iube[te libertatea. De[i s-ar putea s` nu-l mai motiveze faptul c` \i permi]i s` urce sc`rile f`r` ca tu s`-l ]ii de mn`. |n parantez` fie spus, \n rarele ocazii cnd vei considera necesar s` folose[ti motivarea negativ`, copiii t`i vor reac]iona la amenin]`ri diferite. Unuia s-ar putea s` nu-i pese c` nu-i mai dai bani de buzunar timp de o s`pt`mn`, \n timp ce altul ar putea fi devastat. Va fi vorba despre acelea[i principii pe care le valorifici \n cazul motiv`rii pozitive: libertate, bani, prestigiu, aprobare. |n concluzie, nu presupune c` pu[tii t`i sunt la fel unul cu cel`lalt sau la fel cu tine. Uneori dureaz` destul de mult pn` s` descoperi care este stimulentul potrivit pentru fiecare, dar dac` te gnde[ti [i experimentezi suficient, vei g`si \ntotdeauna ceva.

103

NU PO}I FOLOSI ACELEA{I VECHI STIMULENTE CU FIECARE COPIL, PENTRU C~ NU VOR FUNC}IONA.

104

REGULA 42

Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu \n care s` [tie c` exceleaz`


Am un v`r care are dizabilit`]i severe de \nv`]are [i o coordonare slab` din punct de vedere fizic, ceea ce face ca arta, sportul sau chiar joaca s` fie extrem de dificile pentru el. Sincer, mul]i ani a fost greu s`-mi dau seama care este punctul lui forte. Fratele lui era un muzician foarte talentat, c`ruia \i pl`cea s` asculte muzic` [i, cu timpul, a devenit clar c`, de[i John nu putea s` cnte la un instrument, a[a cum f`cea fratele lui, avea un sim] special pentru muzic`, \n sensul c` recuno[tea extrem de u[or orice melodie. Dac` puneam o caset` \n ma[in`, dup` dou` m`suri \ncepea s` cnte primul vers al melodiei. A[adar iat` c` [i el este foarte bun la ceva ar putea oricnd c[tiga Recunoa[te melodia!, \mpotriva oricui. Majoritatea copiilor sunt mult mai noroco[i ei nu au soarta att de potrivnic`. Dar exemplul de mai sus demonstreaz` faptul c` pn` [i copiii cei mai n`p`stui]i au punctele lor forte. Copilul t`u are nevoie s` [tie c` e bun la ceva, pentru respectul fa]` de sine. Dac` vrei ca el s` creasc` sim]ind c` poate aduce ceva concret, pozitiv, \n lumea din jurul s`u [i s` fie mndru de asta, atunci de aici trebuie s` \ncepi.

105

Pe m`sur` ce trece timpul, va c`p`ta \ncrederea de a g`si alte lucruri la care este, de asemenea, bun. Unii pu[ti sunt buni la o gr`mad` de lucruri, al]ii doar la unul sau dou` care conteaz` cu adev`rat pentru ei. Treaba ta este s`-]i urm`re[ti continuu copiii pn` g`se[ti lucrul acela \n care ei exceleaz` [i s` te asiguri c` sunt con[tien]i de el.

G~SE{TE LUCRUL ACELA |N CARE EI EXCELEAZ~... NU TREBUIE S~ FIE CEVA ACADEMIC SAU |N LEG~TUR~ CU {COALA.
Nu trebuie s` fie ceva academic sau \n leg`tur` cu [coala (muzic`, sport, art`), de[i acestea sunt domenii foarte potrivite. Ar putea fi faptul c` are o memorie excelent` [i \]i poate aminti toate lucrurile pe care ai uitat s` le pui pe lista de cump`r`turi. Sau poate c` este persoana cea mai organizat` din familie [i singurul care reu[e[te s` p`streze DVD-urile \n ordine. Sau poate g`te[te ni[te macaroane cu brnz` delicioase, sau se \n]elege foarte bine cu animalele. Ai gij` ca el s` [tie c` exceleaz` \n domeniul respectiv [i aproape mai important asigur`-te c` [tie c` tu [tii c` exceleaz`. Apropo, \n cazul fra]ilor mai mici din cadrul unei familii, Regula devine mai important`. Copiii cei mari fac \n general o mul]ime de lucruri mai bine dect fra]ii lor mai mici, pentru mult timp. Dac` ai mai mul]i copii, este destul de greu pentru cei mici s` str`luceasc` (eu am fost num`rul cinci, a[a c` [tiu despre ce vorbesc). Deci asigur`-te c` cei mici reu[esc [i ei s`-[i g`seasc` ni[a.

106

REGULA 43

|nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care \]i amintesc de altcineva


Cnd fiica mea era mai mic`, \mi amintea de ambele ei bunici. (De defectele lor.) Nu vreau s-o jignesc \n niciun fel, dar, dac` a[ fi avut posibilitatea de a alege, nu cred c` asta a[ fi ales s` creez (cel pu]in nu s` semene cu AMNDOU~). Pe m`sur` ce cre[tea \mi amintea din ce \n ce mai mult de bunicile ei. Bine\n]eles c` mo[tenise [i unele dintre calit`]ile lor, dar nu observam asta. Defectele erau cele care se aruncau ostentativ \n fa]a mea. Cu toate astea, era fiica mea. {i o iubeam necondi]ionat. A[a c` am \nv`]at s` iubesc la ea acele tr`s`turi pe care la \nceput era greu s` le remarci. {tiu, nu e u[or, dar trebuie s` faci asta \ntruct nu-]i po]i \nvinui copiii pentru mo[tenirea lor genetic`. M`car am devenit mai \n]eleg`tor fa]` de bunicile ei... Cel mai greu e s` \nve]i s` iube[ti o calitate care \]i aminte[te de fostul t`u partener. Dac` e[ti divor]at sau desp`r]it, copiii \]i vor aduce mereu aminte de fostul, iar tu trebuie s` \nve]i s` iube[ti aceast` latur` a lor, chiar dac` o ur`[ti \n cel`lalt p`rinte.

107

Nici eu nu am toate r`spunsurile, iar subiectul `sta este unul dificil. Dar pot s`-]i spun ce m` ajut` pe mine. Mi-am dat seama, \ntr-un final, c` nu exist` tr`s`turi de caracter 100% negative; conteaz` cu adev`rat doar felul \n care oamenii \[i folosesc \nclina]iile naturale. Cunosc o doamn` care, copil fiind, era incredibil de \nc`p`]nat`. Vreau s` spun din cale-afar` de \nc`p`]nat`. A crescut [i a devenit ap`r`toare a drepturilor celor nevoia[i. Trebuie s` fii incredibil de \nc`p`]nat [i de hot`rt ca s` reu[e[ti s` schimbi ceva \n lumea politicienilor c`rora se pare c` nu le pas`. |ntre timp, \n via]a personal` s-a \mblnzit [i a devenit o tn`r` \ncnt`toare. De obicei, spunem c` \nc`p`]narea este o tr`s`tur` negativ`, nu-i a[a? Ei bine, nu [i \n cazul ei.

NU EXIST~ TR~S~TURI DE CARACTER 100% NEGATIVE.


Doar pentru c` pu[tiul t`u \]i aminte[te de mama lui sau de tat`l t`u, sau de m`tu[a Betty nu \nseamn` c` \[i va folosi \n acela[i fel \nsu[irile. A[a c` nu e nevoie s` le respingi. {tii ce ai de f`cut: insufl`-i valorile care \i vor asigura folosirea \n]eleapt` a talentelor sale naturale.

108

REGULA 44

Caut` similitudinile dintre voi


Mda, cu anumi]i copii po]i s` sari direct la Regula urm`toare. Uneori, copilul \]i aminte[te de tine \n mod constant, iar greutatea \n cazul `sta e doar s`-]i aduci aminte c` el nu gnde[te chiar \ntotdeauna la fel cu tine. Dar unii copii sunt exact pe dos. Te ui]i la ei [i te \ntrebi serios cum e posibil s` fie ai t`i. Nu ai absolut nimic \n comun cu ei [i n-ai nici cea mai vag` idee despre modul \n care func]ioneaz` mintea lor. De cele mai multe ori nu le \n]elegi comportamentul [i pace. De ce ar izbucni cineva \n lacrimi atunci cnd te \nfurii, te \ntrebi tu, \n loc s`-]i r`spund`? Cum de prefer` s` se joace cu molu[te [i cu p`ianjeni cnd tu nu supor]i nici s` te gnde[ti la aceste creaturi? Evident, n-ai niciun motiv s` \i iube[ti pe ace[ti copii mai pu]in dect pe ceilal]i. Dar uneori s-ar putea s`-]i fie greu s` faci fa]` momentelor lor mai emo]ionale atunci cnd acestea sunt de ne\n]eles pentru tine. Poate c` partenerul t`u se descurc` mai bine pentru c` se identific` mai u[or cu ei, dar asta nu face dect s` sublinieze diferen]a. Eu [tiu exact ce sim]i \n astfel de cazuri, pentru c` am fost \n aceast` situa]ie. Gnde[te-te c` 50% din genele copilului provin de la tine, a[a c` trebuie s` recuno[ti ceva tr`s`turi de caracter. G`se[te aceste similitudini pentru c`, dac` nu le g`se[ti, copilul ar putea 109

interpreta lipsa ta de empatie cu lipsa dragostei. Mai ales dac` are fra]i sau surori, ar putea realiza, incon[tient, c` pari mai apropiat de cel`lalt/ceilal]i copil/copii. Poate fi dificil, mai ales dac` e[ti [i de sex opus lui. Oricine are un copil adoptat \]i va spune ct e de important s` g`se[ti o lungime de und` comun`. Mul]i p`rin]i adoptivi se str`duiesc foarte mult \n sensul `sta, pentru c` sunt suficient de de[tep]i \nct s`-[i dea seama c` e vital s` g`seasc` un teren comun cu copiii lor. E adev`rat, unii dintre noi ne sim]im att de diferi]i de copiii no[tri biologici \nct trebuie s` facem acela[i efort pentru a ne conecta cu ei. Prin urmare, continu` s` cau]i pn` g`se[ti. Bine\n]eles, copiii se schimb` [i uneori un copil cu care \]i era foarte greu s` te identifici ajunge s`-]i semene din ce \n ce mai mult pe m`sur` ce cre[te. Dar nu conta pe asta. G`se[te interese comune, descoper` c` v` plac acelea[i c`r]i, \ntreab`-]i p`rin]ii ce asem`n`ri observ` \ntre voi. Str`duie[te-te s`-]i faci timp numai pentru voi doi [i vezi dac` ave]i ceva gusturi comune, chiar dac` personalit`]ile voastre par total opuse. Dac` faci toate astea, copilul t`u se va sim]i iubit [i va sim]i c` face parte din familie, ceea ce este foarte important. Iar bonusul va fi c` deseori de la copiii cei mai diferi]i de tine ai cele mai multe de \nv`]at.

50% DIN GENELE COPILULUI PROVIN DE LA TINE, A{A C~ TREBUIE S~ RECUNO{TI CEVA TR~S~TURI DE CARACTER.
110

REGULA 45

G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri


N-are niciun rost s` tr`ie[ti dac` nu \nve]i permanent. Ai putea foarte bine s` dai ortul popii acum. Unul dintre cele mai bune lucruri care ]i se \ntmpl` ca p`rinte este acela c` po]i \nv`]a att de multe de la copiii t`i. Ar fi tare plictisitor dac` pu[tii t`i ar fi exact ca tine. Unde ar mai fi distrac]ia? Deci nu te a[tepta s` fie ca tine, pentru c` nu vor fi. {i nici lor nu le vor conveni lucrurile pe care le faci tu. Dac` \]i place cricketul, ei vor fi microbi[ti. Dac` e[ti \nnebunit dup` haine, ei nu vor mai ie[i din blugii lor nesp`la]i de 4 luni. Asta e meseria lor. Sunt programa]i s` se separe de tine [i vor face asta din ce \n ce mai intens pe m`sur` ce cresc, ac]ionnd diferit [i petrecndu-[i timpul \n alte moduri dect o faci tu.

AR FI TARE PLICTISITOR DAC~ PU{TII T~I AR FI EXACT CA TINE.

111

A[adar, \n loc s`-]i par` r`u v`znd cum copiii merg pe o alt` cale dect tine, bucur`-te pentru ceea ce po]i \nv`]a de la ei. Pu[tii t`i \]i pot ar`ta lucruri de care n-ai auzit, la care nu te-ai gndit [i ce \ncnta]i sunt s` te poat` \nv`]a ceva ce tu nu [tii sau nu po]i s` faci! Te pot \nv`]a lucruri cu adev`rat interesante ([i m` refer aici mai ales la tehnologie). {i, cel mai pl`cut, copiii t`i se pot purta a[a cum ]i-ar pl`cea [i ]ie s` te por]i. Da, pu[tii se pot descurca de minune \n situa]ii cu care tu te-ai luptat dintotdeauna. Sunt attea de admirat la orice copil, iar admira]ia ta va \nsemna mai mult pentru el dect a oricui altcuiva (chiar dac` nu vrea s` recunoasc`). Unul dintre copiii mei spune oamenilor \n fa]`, deschis [i franc, ceea ce gnde[te, f`r` s`-i pese dac` ceilal]i \l plac sau \l aprob`. Mie lucrul `sta mi se pare ct se poate de natural, dar mama lui, c`reia i-a fost \ntotdeauna greu s` se impun` [i care a fost blestemat`* cu o puternic` nevoie de a se face pl`cut` chiar [i de c`tre oameni de care nu-i pas`, \l admir` enorm pentru abilitatea sa de a fi clar [i de a se impune. (Destul de amuzant este c` ea nu mai e la fel de admirativ` cnd eu fac exact acela[i lucru.) Mai am [i un alt copil, care este diplomatul suprem. Eu m` sfor]ez s` fiu ct de ct diplomat atunci cnd este cazul, dar nu m` simt confortabil. Pe cnd la el totul vine natural [i sunt deseori uimit de tacticile pe care le adopt` pentru a dezamorsa poten]iale conflicte. Dac` nu reu[esc s` \nv`] de la el, n-am s` mai \nv`] niciodat`, pentru c` el este cel mai bun exemplu pe care-l [tiu [i mai e [i permanent sub nasul meu.

* Sunt vorbele ei, nu ale mele.

112

REGULA 46

Las`-i s` fie mai buni dect tine


|mi amintesc c` \ntr-o vacan]` am v`zut odat` un p`rinte str`duindu-se cu disperare s`-[i bat` la tenis fiul adolescent. B`iatul \ncerca s` c[tige, dar taic`-s`u era [i mai hot`rt s` reziste. Tat`l era ro[u la fa]`, gfia [i asuda, dar trebuia s` loveasc` mingea \napoi peste plas` cu orice pre]. {i a reu[it. |n cele din urm` a c[tigat [i au p`r`sit terenul, tat`l ar`tnd stors de puteri, dar infatuat, [i fiul resemnat. |mi imaginez c` era obi[nuit. Mi-a p`rut r`u pentru el. Pentru tat`, vreau s` spun. Satisfac]ia de moment a c[tigului nu se compar` cu satisfac]ia de durat` de a vedea \ncntarea pe fa]a copiilor atunci cnd te \ntrec. M-am consolat cu gndul c` era doar o problem` de timp. Pu[tiul juca bine [i, mai devreme sau mai trziu, pe m`sur` ce el va deveni mai puternic, iar tat`l lui va \mb`trni, \i va veni [i lui rndul. Acum, [i tu, [i eu [tim c` acesta nu era un P`rinte. {i \nc` nu ]i-am spus c` nici m`car nu-[i \ncuraja fiul b`nuiesc c` era prea \ngrijorat c` ar fi putut fi \nvins. Sigur, nu-i po]i l`sa \ntotdeauna pe copii s` te \ntreac` la absolut orice ar fi \ngrozitor de arogant din partea ta. Po]i s-o faci cnd au 2 ani, dar nu-i mai po]i p`c`li cnd au 12. Dar pot [i ei c[tiga din cnd \n cnd; tot ceea ce trebuie s` faci este s` nu te str`duie[ti att de absurd de tare ca tat`l cu tenisul. {i \i po]i \ncuraja atunci cnd pierd: Cnd o s` ai lovitura de rever la fel de bun` ca forhendul, n-o s` mai am nicio [ans`. 113

Iar dac` la tenis nu sunt \nc` a[a de buni ca tine, du-te [i ca]`r`-te \n copaci cu ei. Sau \noat`. Sau face]i \mpreun` pr`jituri. Sau cnta]i la pian. Sau juca]i jocul preferat la PlayStation. G`se[te ceva ce ei fac mai bine dect tine [i face]i \mpreun` lucrul acela. Este cu mult mai distractiv dect s` c[tigi (cel pu]in cnd e vorba despre copilul t`u). {i \nc` ceva. Ce crezi c` l-a \nv`]at tat`l tenisman pe copilul lui despre cum s` piard`? Nimic. Zero. Canci. Tot ce i-a comunicat a fost: Ai grij` ca asta s` nu ]i se \ntmple niciodat`. {i-a ratat [ansa de a-i demonstra copilului cum s` piard` cu gra]ie. De fapt, nu-i a[a de r`u s` pierzi atta vreme ct [tii cum s` pierzi.

NU-I A{A DE R~U S~ PIERZI ATTA VREME CT {TII CUM S~ PIERZI.

114

REGULA 47

Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile


Pentru ce-]i lauzi cel mai mult copilul? Note bune la [coal`? Rezultate bune la examene? O medalie la sport? C[tigarea concursului la muzic`? Bravo! Dac` e[ti un P`rinte, te-ai prins c` asta este o \ntrebarecapcan` [i c` r`spunsul ar trebui s` fie: pentru niciuna dintre cele de mai sus. Bine\n]eles c` este important s`-]i felici]i copiii pentru toate aceste realiz`ri. Conteaz` pentru ei [i ar fi cu adev`rat nec`ji]i dac` nu ]i-ar p`sa. Dar lucrurile pentru care merit` cele mai multe laude au de-a face cu atitudinea [i cu comportamentul lor, nu cu realiz`rile. {tiu o feti]` care chiar se lupt` s` se poarte frumos. Vrea cu adev`rat, dar este a[a de plin` de energie \nct uneori pur [i simplu nu poate fi cuminte. Din nefericire pentru ea, are o sor` mai mare care se comport` perfect. Uneori, oamenii le compar` [i remarc` ce diferen]` e \ntre cele dou` surori [i ct de frumos se poart` cea mare spre deosebire de cea mic` (\mi face pl`cere s` spun c` p`rin]ii lor au atta minte \nct s` nu fac` astfel de comentarii). |mi pare r`u pentru cea mic`, v`d c` se str`duie[te att de mult s` fie cuminte. Sora ei, \n schimb, nu se str`duie[te deloc. Deci, care merit` mai multe laude? (Apropo, \ntorcndu-ne la Regula 32, acesta este un exemplu

115

excelent de eficien]` a motiv`rii pozitive. Feti]a se str`duie[te mult mai mult atunci cnd oamenii remarc` ce frumos s-a purtat.) Lucrurile pentru care \l lauzi sau \l recompensezi pe copil \i spun multe despre ceea ce tu consideri c` este important \n via]`. |l ajut` s`-[i defineasc` valorile. A[adar, dac` \i lauzi realiz`rile, rezultatele [colare, premiile, succesul, \i comunici c` acestea sunt lucrurile care conteaz` ([i \l presezi s` continue s` ob]in` rezultate tot mai bune, premii, succes). |n timp ce dac` lauzi efortul, perseveren]a, progresul, diploma]ia, integritatea, onestitatea iat` \n ce va crede copilul t`u.

LUCRURILE PENTRU CARE |L LAUZI SAU |L RECOMPENSEZI PE COPIL |I SPUN MULTE DESPRE CEEA CE TU CONSIDERI C~ ESTE IMPORTANT |N VIA}~.
Evident c` ai nevoie de o combina]ie. Nu spun c` trebuie s` ignori realiz`rile copilului. Spun doar c` e bine s` te asiguri c` recuno[ti toate lucrurile care vrei s` conteze pentru el [i c` te gnde[ti pu]in la echilibrul pe care-l urm`re[ti.

116

REGULA 48

P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine


Uite un scenariu care s-ar putea s`-]i par` cunoscut eu, unul, l-am v`zut de nenum`rate ori. E[ti la gr`dina zoologic`, \n pavilionul reptilelor. O familie prive[te un [arpe frumos, cu solzi ce formeaz` un model superb, cum se mi[c` gra]ios de-a lungul unei ramuri. Cu ochii la [arpe, mama* spune: |\\\h! E oribil! La fel se \ntmpl` de obicei \n fa]a p`ianjenilor [i din nou la bazinul scorpionilor. Din fericire, majoritatea pu[tilor sunt suficient de de[tep]i \nct s` nu dea aten]ie acestui tip de remarc`. ({i majoritatea mamelor sunt suficient de de[tepte \nct s` nu fac` acest tip de remarc`.) Dar sunt [i unii copii sensibili sau influen]abili care vor \nv`]a s` zic` |\\\h! reptilelor [i insectelor trtoare doar pentru c` ni[te adul]i au fost att de neinspira]i \nct s` dea un prost exemplu. De fapt, aceste creaturi sunt frumoase, [i copiii ar trebui \ncuraja]i s` le aprecieze sau cel pu]in s` ajung` singuri la o opinie negativ`, \n loc s` primeasc` \ncuraj`ri energice. Copiii sunt puternic influen]a]i de noi, a[a c` dac` nu e[ti atent \i po]i \mpov`ra cu tot felul de griji inutile. De vreme ce oricum sunt
* M-am gndit serios [i \ndelung dac` s` spun asta, pentru c` e o remarc` sexist`, dar z`u c` \ntotdeauna mama este cea care vorbe[te!

117

constrn[i s` aib` propriile lor temeri, chiar nu mai au nevoie [i de ale tale. A[a c` faci mai bine s` le p`strezi pentru tine. Unei Mame pe care o cunosc \i este foarte fric` de p`ianjeni. O fric` la limita fobiei. Dar pentru c` nu vrea ca feti]a ei s` simt` la fel, dac` un p`ianjen se r`t`ce[te cumva \n camera fetei, mama \[i face apari]ia imediat cu o m`tur` \n mn` pentru a prinde creatura ofensatoare [i pentru a o da afar` pe geam. Dup` aceea tremur` ore \ntregi, dar feti]a habar nu are, deoarece mama este hot`rt` s`-[i p`streze spaimele pentru ea. (Ei, de cele mai multe ori totul merge strun`, dar o dat` mama a sc`pat din gre[eal` p`ianjenul, [i-a dat seama, dar pur [i simplu nu a fost \n stare s`-l caute. A[a c` s-a pref`cut c` d` p`ianjenul afar` pe fereastr`, ca de obicei. Animalul a fost g`sit abia cnd feti]a s-a dus la culcare [i a dat la o parte p`tura ca s` se bage \n pat; iar acolo, \n mijlocul patului, ai ghicit, trona p`ianjenul. Hopa!) Bine\n]eles c` nu vorbesc doar despre p`ianjeni sau [erpi. Vorbesc [i despre temeri ca, de exemplu, teama de a fi r`pit. Sigur c` vrei s` le insufli copiilor t`i o pruden]` s`n`toas`, dar nu o fric` excesiv`, dispropor]ionat` fa]` de riscuri. O astfel de fric` le poate limita enorm [i inutil via]a social`. Sau s` vorbim despre teama de e[ec? {tiu un tat` care [i-a descurajat copiii \n asemenea hal \nct s`rmanii n-au mai dat la facultate pentru c` ar fi fost att de sup`ra]i dac` n-ar fi intrat... Uneori e greu s`-]i mu[ti limba [i s` taci. Cu siguran]`, uneori copiii vor prinde semnalele ascunse pe care tu nu vrei s` le transmi]i. Dar cu ct \ncerci mai mult s`-]i ascunzi temerile personale, cu att ai mai multe [anse s` reu[e[ti. Asta le va da copiilor t`i libertatea de a se bucura de via]` [i de a-[i descoperi propriile temeri, f`r` ajutorul t`u.

118

DE VREME CE ORICUM SUNT CONSTRN{I S~ AIB~ PROPRIILE LOR TEMERI, CHIAR NU MAI AU NEVOIE {I DE ALE TALE.

119

REGULA 49

Ai grij` la programare
Am fost coleg la [coal` cu un pu[ti al c`rui tat` a \nc`run]it devreme, pe la 30 de ani. Tat`l era teribil de jenat din cauza asta [i o ]inea \ntr-una despre ct de \ngrozitor este s` fii c`runt a[a de tn`r. Ghici ce s-a \ntmplat? Exact, fiul lui a \nc`run]it [i el pe la 30 de ani. {i cum toat` copil`ria sa i s-a spus numai ct e de jenant [i de groaznic s` ]i se \ntmple un astfel de lucru, evident c` [i el se sim]ea \ngrozitor de jenat. Tat`l lui a \ncercat s`-l \ncurajeze, dar bine\n]eles c` totul suna acum fals nu po]i s` spui timp de 25 de ani c` un lucru este \ngrozitor pentru ca deodat` s` te r`zgnde[ti [i s` te a[tep]i s` fii credibil. Ce anume nu-]i place la tine? E[ti gras (dup` p`rerea ta)? Chel? Ai un nas ilar? Genunchi ciuda]i? Te blbi? Dac` da, atunci te rog p`streaz`-]i p`rerile pentru tine. Dac` nu aduci vorba despre ele, copiii t`i nu vor avea motive s`-[i formeze o p`rere negativ` referitoare la aceste tr`s`turi. S-ar putea ca ei s` le mo[teneasc`. Tot ceea ce spui acum despre tine va avea ecou \n urechile lor peste 20 sau 30 de ani.

TOT CEEA CE SPUI ACUM DESPRE TINE VA AVEA ECOU |N URECHILE LOR PESTE 20 SAU 30 DE ANI.
120

S` presupunem acum c` tat`l colegului meu ar fi fost mndru de p`rul s`u c`runt (sau cel pu]in ar fi pretins c` e mndru). S` presupunem c` ar fi glumit cu fiul lui: Eu cred c` m` face s` ar`t mult mai distins, tu ce zici? Colegul meu ar fi avut o cu totul alt` impresie despre sine cnd ar fi \nc`run]it la rndul lui. Nu ar trebui s` ne critic`m unul pe cel`lalt \n fa]a copiilor (da, a[a e, nici atunci cnd copiii nu sunt prin preajm`), pentru c`, evident, se aplic` acela[i principiu. Nu-]i tachina partenerul pentru c` poart` ochelari, nu-i spune cheliu]`, nici m`car cu afec]iune, nu-l critica pentru c` s-a \ngr`[at. |]i programezi copiii subliminal [i nu vei descoperi r`ul pe care l-ai f`cut dect cnd va fi prea trziu. Nu-i vei convinge cnd vei schimba placa peste 30 de ani: Oh, dragule, dar nu m` refeream la tine. Tu ar`]i mult mai bine chel dect mine. Dac` [tii c` e foarte probabil ca pu[tii t`i s` mo[teneasc` o anumit` tr`s`tur`, ai face bine s` le-o prezin]i \ntr-o lumin` favorabil`. Spune-i partenerului ct de intelectual \l fac s` arate ochelarii sau scoate \n fa]` avantajele pe care le are o femeie \nalt`, \n loc s` subliniezi dezavantajele. Nu [tii niciodat`, s-ar putea s` te convingi [i pe tine \nsu]i.

121

REGULA 50

Nu \ncerca s` ai un copil perfect


Regula 2 era despre tine, care nu e[ti perfect. Ei bine, acum e rndul copilului t`u. Dac` \ncerci s` cre[ti un copil perfect, vei e[ua lamentabil. |n plus, \]i vei supune copilul unei presiuni incorecte [i, a[a cum noi, P`rin]ii, [tim deja, este foarte u[or s` supui copilul unei prea mari presiuni, [i acesta este un Lucru R`u. |n orice caz, cine vrea un copil perfect? De fapt, ca s` fim mai concre]i, ce este un copil perfect? Nu-mi pot imagina a[a ceva. To]i copiii \ntlni]i care se comportau impecabil care nu f`ceau niciodat` vreo gre[eal`, care se chinuiau permanent s`-[i mul]umeasc` p`rin]ii [i profesorii, \nv`]au din greu la [coal` [i aveau \ntotdeauna lec]iile gata la timp erau \ngrozitor de plictisitori [i lipsi]i de personalitate. Copiii care mi-au pl`cut cel mai mult, care aveau personalit`]i calde [i puternice aveau [i defecte cu nemiluita. Fie aveau tendin]a de a fi exagerat de pozna[i, fie se \nfuriau cam repede cnd erau sco[i din pepeni, ori aveau un sim] al umorului care uneori mergea cam prea departe, sau o \nclina]ie c`tre lene (pe care, \n general, o compensau cu [arm). Am cunoscut nenum`ra]i copii fabulo[i de-a lungul timpului, care au devenit adul]i nemaipomeni]i, dar cu mna pe inim` pot spune c` absolut niciunul dintre ei nu era perfect. Slav` Cerului!

122

Nu a[tepta de la copii s` fie mini-adul]i. Ei trebuie s` aib` toate acele imperfec]iuni pe care cre[terea [i dezvoltarea sunt menite s` le elimine. Dac` ar fi perfec]i la 10 ani, ai putea s`-i expediezi s` fie bancheri. Dar ai z`d`rnici scopul urm`torilor c]iva ani. Copil`ria este pentru a fi copil [i, personal, cred c` pu[tii se descurc` cel mai bine atunci cnd nu dispar chiar toate acele imperfec]iuni despre care am vorbit un pic mai sus. Cine \[i dore[te un copil adult care n-are niciodat` o sclipire juc`u[` \n ochi sau un strop de \nfl`c`rare, sau un sim] cam stupid al umorului, sau un pic de sim] s`lbatic al aventurii r`mas \n el? Unicul tip de copil pe care merit` s`-]i propui s`-l cre[ti este copilul care este capabil s`-[i dezvolte propria personalitate cu siguran]` de sine [i care \n]elege c` nu trebuie s` r`neasc` al]i oameni \n tot acest timp. ~sta e cel mai bun lucru posibil. M` bucur s` spun c` \n aceast` categorie intr` o gr`mad` de copii. {i sunt sigur c` niciunul dintre ei nu e perfect.

COPIII CARE MI-AU PL~CUT CEL MAI MULT, CARE AVEAU PERSONALIT~}I CALDE {I PUTERNICE AVEAU {I DEFECTE CU NEMILUITA.

123

REGULI PENTRU FRA}I

Dac` ai mai mult de un copil, ]i-ai dat deja seama singur c` s-au schimbat datele problemei [i c` e nevoie de un set special de Reguli. |l cunosc pe directorul unei [coli de b`ie]i care a fost rugat de un ]`ran din zon`, cu multe decenii \n urm`, s`-i \mprumute unul dintre studen]i pentru a-l ajuta pu]in la ferm`. Directorul a zis c` poate g`si cu siguran]` mai mul]i voluntari dornici s` ajute. Dar ]`ranul a refuzat politicos, spunnd: Un b`iat e un b`iat, doi b`ie]i \nseamn` o jum`tate de b`iat, iar trei b`ie]i \nseamn` niciun b`iat. F`r` \ndoial` c` ar fi spus cam acela[i lucru [i despre fete. Cu ct pui laolalt` mai mul]i copii, cu att e mai dificil s`-i ]ii pe to]i sub control. Nu att din cauza num`rului lor, ct din cauza interac]iunilor dintre ei. A[adar, aceast` sec]iune cuprinde cele mai importante Reguli care s` te scoat` la liman dac` ai doi sau mai mul]i copii. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` toate Regulile se aplic` la fel de bine [i \n cazul fra]ilor vitregi.

127

REGULA 51

D`ruie[te-i unul altuia


Cred c` aceasta este cea mai important` Regul` pentru fra]i [i este Regula c`l`uzitoare pentru toate celelalte. A[a c` fii atent. Cel mai important lucru pe care po]i s`-l faci pentru copiii t`i este s` le oferi cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei. Po]i cre[te fra]i \n multe feluri \i po]i separa \n mod deliberat sau \i po]i uni. {i dac` scopul t`u este acela de a-i uni, vei avea probabil bucuria de a-i vedea pe copiii t`i fiind cei mai buni prieteni pe via]`. Odat` ce au devenit adul]i, vor avea nevoie de fra]ii lor cu care sunt pe picior de egalitate la fel de mult cum vor avea nevoie [i de p`rin]i, dar care, inevitabil, nu le sunt egali (nu c` le-am fi superiori, dar rela]ia nu este [i nici nu ar trebui s` fie echilibrat`; \nainte de a m` contrazice, cite[te Regula 94). |n plus, probabil c` fra]ii le vor fi aproape mult timp dup` ce tu nu vei mai fi. Cunosc familii ai c`ror membri sunt risipi]i prin toat` lumea, dar cnd unul dintre ei are necazuri, fra]ii sunt cei pe care pot conta, chiar dac` sunt la continente distan]`. Dac` asta-]i dore[ti pentru copiii t`i ([i ca P`rinte bine\n]eles c` asta-]i dore[ti), preg`tirea \ncepe acum. Exist` o mul]ime de metode care s` te ajute s`-i une[ti pe copiii t`i. Pentru \nceput, po]i refuza s` \ncurajezi pra (Chiar dac` sora ta a l`sat robinetul deschis, tu n-ar trebui s-o pr`[ti. A[a ceva nu se face, este un lucru urt.). Astfel transmi]i un mesaj clar cum c` nu apreciezi faptul c` se poart` urt unul cu cel`lalt. 128

Apoi \i po]i \ncuraja s` se ajute reciproc: Eu nu sunt prea tare la matematic`, dar sunt sigur c` Sam te poate ajuta la lec]ii. Dac` se poart` frumos \i po]i recompensa pe to]i \n grup fiecare prime[te o por]ie de trata]ie pentru c` au preg`tit masa \mpreun` sau deoarece cinele a fost scos la plimbare \n fiecare zi s`pt`mna asta. Vorbe[te cu to]i odat`, \n timpul mesei sau \n ma[in`, spune-le tuturor ce se \ntmpl`: Bunica [i bunicul vin la noi weekendul viitor... Pe m`sur` ce cresc, implic`-i pe to]i \n luarea deciziilor referitoare la locul unde ve]i merge \n vacan]` sau la culoarea \n care ve]i zugr`vi baia. Este la fel de important s` te str`duie[ti s` elimini din fa[` orice prilej de rivalitate sau de gelozie \ntre copii. Mai multe despre asta pu]in mai \ncolo, \n special \n Regula 56. {i \nc` un lucru care leag` \ntotdeauna oamenii \ntre ei, fie ei fra]i sau nu: permite-le s` se uneasc` \mpotriva unui du[man comun. Cum ce du[man? Tu, fire[te. Nimic nu leag` fra]ii \ntre ei mai rapid dect posibilitatea de a se plnge \mpreun` de p`rin]ii lor. Orice ne\n]elegeri m`runte dintre ei vor fi date uit`rii [i vor fi \n deplin` \n]elegere unul cu cel`lalt. A[a c` data viitoare cnd iei o decizie cu care niciunul dintre ei nu e de acord, gnde[te-te c` aju]i la pecetluirea unei alian]e care va dura o via]`.

NIMIC NU LEAG~ FRA}II |NTRE EI MAI RAPID DECT POSIBILITATEA DE A SE PLNGE |MPREUN~ DE P~RIN}II LOR.
129

REGULA 52

Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile)


Dac` ai mai mul]i copii, sunetul ciorov`ielilor nu-]i e deloc str`in [i cu excep]ia cazului \n care ai \nceput direct cu gemeni, ai sesizat diferen]a de la unul la doi sau mai mul]i. Unii sunt mai cert`re]i dect al]ii, dar to]i se ciorov`iesc. {i jum`tate din frustrarea ta vine din faptul c`, de obicei, cearta este att de lipsit` de sens. Sau nu e? Conteaz` cu adev`rat al cui este jocul acela? Sau cine are pantofii mai cool? Sau cine iese primul pe u[a din fa]`? (Da, ai mei s-au certat cu ferocitate pe tema asta.) R`spunsul este, evident, nu. Cel pu]in nu pentru tine. Dar conteaz` faptul c` pu[tii no[tri \nva]` s` se certe. De ce? Pentru c` pn` nu vor [ti cum s` se certe corect nu vor \nv`]a cum s` fac` s` nu se certe. {i noi vrem din toat` inima ca ei s` creasc` fiind \n stare s` nu se certe. Ai observat c` adul]ilor care au crescut f`r` fra]i (poate [i tu e[ti singur la p`rin]i) le e mai dificil s` fac` fa]` conflictelor? Trebuie s` lupte cu tendin]a de a fi prea agresivi sau, \n extrema cealalt`, prea timizi, \n timp ce majoritatea diploma]ilor naturali pe care i-am \ntlnit au crescut cu fra]i sau surori. Singurul mod de a \nv`]a despre diploma]ie, compromis [i toate celelalte abilit`]ii similare la care copiii mici ([i mult prea mul]i adul]i) nu sunt prea buni este cearta. Da, ciorov`iala te \nva]` cum 130

po]i [i cum nu po]i s`-i determini pe ceilal]i s` coopereze cu tine. |n timp, copilul \nva]` c` fratele lui devine mult mai pu]in \ndatoritor dac`-i d` un pumn \n fa]` sau c` sora sa nu-l las` s` intre \n camera ei dect dac` [i el, la rndul lui, o las` s` intre \n camera lui. Este mult mai greu s` \nve]e toate astea exersnd cu prietenii, pentru c` exist` riscul s` r`mn` curnd f`r` prieteni. Fra]ii, pe de alt` parte, nu pot spune: Dac` nu te joci cu mine n-o s` mai fiu fratele t`u. Ei iart` la nesfr[it, fie [i numai pentru c` n-au de ales.

CIOROV~IALA TE |NVA}~ CUM PO}I {I CUM NU PO}I S~-I DETERMINI PE CEILAL}I S~ COOPEREZE CU TINE.
Certurile dintre fra]i sunt deseori lupte pentru putere. Ele stabilesc ierarhia (statutul) sau cine ce spa]iu de]ine (teritoriul), sau cui \i este permis s` ia propriile decizii (independen]a). Tu trebuie s` adop]i o politic` de neinterven]ie \n aceste probleme de baz` (chiar dac` trimi]i trupe speciale de men]inere a p`cii atunci cnd izbucnesc violen]ele), deoarece nu po]i schimba caracterul inerent al copiilor \ncercnd s`-l faci corect. Uit`-te \n Balcani, \n Orientul Mijlociu, \n Vietnam pur [i simplu nu merge s` \ncerci s` faci tu alegerile \n locul lor. {i mam```, cum pot uneori copiii s` par` a aduce la fel de multe necazuri ca na]iunile aflate \n r`zboi... A[a c` data viitoare cnd copiii t`i se vor certa (nicio grij`, nu cred s` ai prea mult de a[teptat), apreciaz` situa]ia. Of, bine, \]i cer prea mult, dar m`car nu-]i imagina c` ai gre[it undeva sau c` ar trebui s`-i opre[ti din ciorov`ial`. Pentru c`, de fapt, ei nu se ceart`, ci \nva]` abilit`]i esen]iale pentru via]`.

131

REGULA 53

|nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele


Ai sc`pat ieftin cu Regula trecut`. Nimic de f`cut dect s` te retragi [i s` te relaxezi. Asta este pu]in mai dificil`, dar reprezint` o continuare esen]ial` a Regulii 52. Odat` ce ai acceptat faptul c` cearta e un r`u necesar parte a lec]iei despre compromis [i cooperare , va trebui s` accep]i [i c` nu func]ioneaz` dect dac`-i la[i pe copii s` continue. Altfel nu vor \nv`]a dect c` dac` url` suficient de tare sau lovesc suficient de puternic, va ap`rea un adult care va rezolva problema pentru ei. Vor fi foarte dezam`gi]i atunci cnd vor p`r`si c`minul [i nu se va mai ivi ca prin minune un adult care s` le aplaneze conflictele.

ODAT~ CE AI ACCEPTAT FAPTUL C~ CEARTA E UN R~U NECESAR, VA TREBUI S~ ACCEP}I {I C~ NU FUNC}IONEAZ~ DECT DAC~-I LA{I PE COPII S~ SE DESCURCE SINGURI.

132

Din p`cate, o mul]ime de copii cresc astfel. Cu mul]i ani \n urm` am fost la un seminar unde unui grup de manageri li s-a cerut s` construiasc` un turn din c`r`mizi avnd forme care mai de care mai ciudate. M-am speriat v`znd ct de repede s-a transformat totul \ntr-un concurs de ]ipete. Ironic, cnd te gnde[ti c` ideea era s` descopere ct de bine pot coopera... Nu conta absolut deloc dac` turnul st`tea \n picioare sau nu. Nu, nu exist` o alt` solu]ie: dac` vrei ca pu[tii t`i s` creasc` fiind \n stare s` reu[easc` la astfel de exerci]ii, ca s` nu mai vorbim de succesul \n via]` \n general, va trebui s`-]i mu[ti limba [i s` te obi[nuie[ti cu zgomotul [i cu certurile. Partea amuzant` e c`, taman cnd te vei obi[nui, majoritatea certurilor vor fi rezolvate f`r` tine. Bine\n]eles, cu to]ii avem zile \n care nu avem r`bdarea sau timpul de a a[tepta ca pu[tii s`-[i rezolve singuri disputele. |n astfel de cazuri, fii creativ [i \ncearc` s` intervii f`r` a le r`pi [ansa de a g`si propria lor solu]ie. De exemplu, le po]i lua juc`ria pentru care se lupt` sau po]i \nchide computerul, sau televizorul, spunndu-le: V-o dau \napoi/\l deschid atunci cnd amndoi (sau voi to]i) c`de]i de acord asupra unei solu]ii. Cunosc un cuplu care folose[te un truc magistral. Merge foarte bine \n cazul lor mai ales pentru c` au numai b`ie]i (sunt \ngrozitor de competitivi). Organizeaz` ceea ce ei numesc concursul cinstei. Solu]ia e foarte bun` \n special \n acele cazuri \n care nu po]i spera s` afli cine a pornit cearta. Spui: O s` organiz`m un concurs ca s` vedem cine este cel mai cinstit. ({tii, `sta e momentul \n care b`ie]ii cad \n plas` de fiecare dat`.) Apoi \i \ntrebi pe rnd: Tu ce ai f`cut [i n-ar fi trebuit s` faci? Regula e c` nu se pot referi la ceea ce a f`cut (chipurile) cel`lalt. Copiii m`rturisesc tot soiul de lucruri [i

133

solicit` s` fie luate \n considerare \nc` 137 de ofense adresate celorlal]i, doar pentru a avea [ansa de a c[tiga concursul. La sfr[itul confesiunii \i rogi pe to]i s`-[i cear` iertare pentru lucrurile pe care le-au recunoscut, apoi le dai drumul. Concursul \i ajut` s` \n]eleag` c` e nevoie de cel pu]in doi pentru o ceart` unde mai pui c` te face s` te sim]i [i tu bine.

134

REGULA 54

Lucra]i ca o echip`
Nu e vorba despre tine [i partenerul t`u, de[i evident c` [i voi trebuie s` lucra]i ca o echip`. Dar suntem la sec]iunea despre fra]i, iar aceast` Regul` este despre a face \ntreaga familie s` lucreze ca o echip`. Este unul dintre lucrurile care te ajut` s` le oferi copiilor cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei. Lucrul ca o echip` poate \nsemna s` lucra]i \mpreun`, cot la cot, sau poate \nsemna s` ave]i fiecare de \ndeplinit cte o sarcin` pentru ca \n final s` ob]ine]i cu to]ii rezultatul dorit. Nu conteaz` ce variant` alegi atta timp ct copiii [tiu c` este un efort de echip`. |n casa noastr` exist` o regul` potrivit c`reia la sfr[itul mesei toat` lumea trebuie s` participe la strns [i la cur`]at pn` cnd buc`t`ria e lun`. Abia atunci ne oprim cu to]ii. Copiii s-au obi[nuit [i se implic` \mpreun`. Unul pune farfuriile [i tacmurile \n ma[ina de sp`lat vase, \n timp ce altul pune untul la frigider sau pune resturile la co[, sau \n vasul cinelui. Fiind o corvoad` \mp`r]it` (nici adul]ii nu sunt scuti]i), cu ct fiecare dintre noi \[i face treaba mai repede, cu att c[tig`m cu to]ii, iar copiii simt acest lucru pe pielea lor. Deseori \[i spun unul altuia: Uite, fac eu asta \n timp ce tu stivuie[ti vasele, pentru c` \[i dau seama c` este [i \n interesul lor. |n activit`]ile voastre de zi cu zi vei descoperi o mul]ime de [anse de a exploata munca \n echip`. Sigur c` ai putea s`-i \ns`rcinezi pe copii s` cure]e pe rnd buc`t`ria, dar astfel ai pierde oportunitatea ca ei s` lucreze ca o echip`.

135

Am \nv`]at de la ni[te prieteni de-ai no[tri un alt exerci]iu bun de echip`. Cnd se duc la plaj`, copiii ajut` la adunarea tuturor lucrurilor pe care trebuie s` le ia cu ei. Unul aduce prosoapele, cel`lalt pl`cile de surf, altul \ncrope[te un co[ de picnic pentru prnz. Cu to]ii fac treburi separate, dar sunt con[tien]i de faptul c` trag \mpreun` la aceea[i c`ru]`, [i anume \ncearc` s` ajung` la plaj` ct mai repede cu putin]`. Crizele sunt de departe cele mai bune oportunit`]i pentru consolidarea echipei; [i cu ct reu[e[ti s` faci lucrul \n echip` mai distractiv, cu att mai bine. Cnd eram mic, aveam o conduct` de scurgere care se rev`rsa o dat` la un an sau doi, cnd era vreo ploaie toren]ial`, [i care amenin]a s` inunde garajul (unde ]ineam tot felul de chestii care nu trebuiau s` se ude, cum ar fi congelatorul). Imediat ce ne d`deam seama ce se \ntmpl`, ne \mbulzeam afar` \n ploaie, deseori \n pijamale, peste care aruncam haine de ploaie [i cizme de cauciuc, \narma]i cu m`turi pentru a da afar` apa de la intrarea garajului, \n timp ce unul dintre noi scotea frunzele uscate din conducta de scurgere. Munceam \mpreun` cam o jum`tate de or`, de obicei rznd cu poft`, dup` care alergam \napoi \n cas` [i ne pr`bu[eam pe canapea cu cte o can` de ciocolat` fierbinte. De[i nu eram att de sentimentali \nct s` admitem lucrul acesta, eram cu to]ii mul]umi]i de puternicul spirit de echip` de care d`dusem dovad`.

CRIZELE SUNT DE DEPARTE CELE MAI BUNE OPORTUNIT~}I PENTRU CONSOLIDAREA ECHIPEI.
136

REGULA 55

Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt


Orice p`rinte cu un singur copil [tie c` aceasta poate fi o munc` tare dificil`. Trebuie s` fii persoana care-l distreaz`, cel mai bun prieten [i tovar`[ de joac` [i \n acela[i timp p`rintele lui, pentru c` de cele mai multe ori nu exist` altcineva prin preajm` care s` ocupe toate aceste func]ii. Din momentul \n care ai mai mul]i copii, ei pot juca aceste roluri unul pentru cel`lalt, l`sndu-te pe tine liber s`-]i vezi de treaba ta de a fi p`rinte ([i poate-poate s` cite[ti din cnd \n cnd ziarul cu picioarele pe mas`). Nu, nu te eschivezi dac` procedezi astfel. Dimpotriv`. Este mult mai bine pentru copiii t`i s` se distreze unul pe cel`lalt dect ca tu s`-i distrezi tot timpul. Bine\n]eles, asta nu \nseamn` c` n-o s` te mai joci niciodat` cu ei. Dar cnd tu te joci cu ei, vii \n general cu mai multe idei sau m`car le ghidezi ideile. {i dac` nu faci asta, atunci \i la[i s` fac` ce vor ei f`r` s` \nve]e s` fac` compromisuri. Vezi, oricum ai lua-o, tot nu c[tigi. Pe de alt` parte, fra]ii se pot juca \mpreun` pe picior de egalitate. Sigur, unul dintre ei va fi dominant, iar cel`lalt va ceda mai des

137

(cu ct sunt mai mul]i fra]i, cu att mai complicate devin interac]iunile), dar trebuie s`-i la[i \n pace. Nu le po]i schimba caracterul [i, \n plus, vei descoperi probabil, atunci cnd \n sfr[it vor fi mari, c` cel care ceda \ntotdeauna este un mai bun diplomat [i un mai bun juc`tor de echip`. A[a c` rezist` tenta]iei de a interveni pentru a echilibra balan]a. E treaba lor [i o vor rezolva \n felul lor, cu certuri [i tot dichisul.

E TREABA LOR {I O VOR REZOLVA |N FELUL LOR, CU CERTURI {I TOT DICHISUL.


Poate ai un copil care vrea s` se joace cu fratele lui, \n timp ce acesta vrea doar s` fie l`sat \n pace. Trecnd peste prima solu]ie care-mi vine \n minte, aceea de a avea un al treilea copil care s` rezolve problema (ceea ce chiar s-ar \ntmpla, dac` diferen]a de vrst` n-ar fi prea mare), aceasta este \nc` o situa]ie \n care trebuie s`-i la[i s`-[i rezolve singuri disputa. Vor sfr[i printr-un compromis singuraticul va deveni un pic mai sociabil, iar mondenul va \nv`]a s` se simt` bine [i singur. Nu cred c` iese cineva \n pierdere, nu-i a[a? Deci nu te sim]i vinovat pentru cea[ca aceea de ceai [i pentru ziarul citit cu picioarele pe mas`*, c`ci astfel faci ce-i mai bine pentru copiii t`i te retragi [i-i la[i s` se distreze unul pe altul.

* {tiu, [tiu, mai ai un morman de rufe de c`lcat \nainte de cea[ca de ceai, plus buc`t`ria de cur`]at, de dat cu aspiratorul, de g`tit dou` feluri de mncare...

138

REGULA 56

Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt


Cunosc un cuplu care are doi copii unul (a[a cum se \ntmpl` deseori) se poart` aproape \ntotdeauna frumos, iar cel`lalt este mai mult neastmp`rat. Pn` \ntr-un punct este [i vina p`rin]ilor. De ce? Pentru c` tot timpul \i spun celui neastmp`rat:* De ce nu po]i [i tu s` te por]i la fel de frumos ca sora ta? [i dac` asta nu e o crp` ro[ie agitat` \n fa]a unui taur, nu [tiu ce este. Copiii t`i nu au cum s` dezvolte o rela]ie frumoas` dac` permi]i ca \ntre ei s` se instaleze rivalit`]ile [i gelozia. A[a c` niciodat` nu-i spune unuia c` \l consideri pe cel`lalt mai bun la sport, mai de[tept, mai haios sau mai talentat. Nu, asta nu \nseamn` s` pretinzi c` sunt exact la fel de buni \n toate. Ar fi prostesc. Dar nu e cazul s` subliniezi diferen]ele la care poate c` ei nici nu s-au gndit [i nu trebuie s` comentezi niciuna dintre abilit`]ile lor \n rela]ie cu ale celuilalt. Acesta este punctul critic. |i spui copilului: Chiar ai talent la desen, f`r` s`-i spui: E[ti mai talentat la desen dect fratele t`u.

* Corect, ai dreptate, tocmai am \nc`lcat Regula 35. Dar copilul nu asculta.

139

La urma urmelor, de ce s` te iei de s`racul frate-s`u? Faptul c` unul are mai mult talent dect cel`lalt n-are nicio relevan]`, \ns` d` impresia c`-]i vezi copiii mai degrab` la pachet dect ca indivizi de sine st`t`tori. Iar \n cazul `sta, fratele mai pu]in talentat r`mne cu impresia c` el e umplutura din pachet. Vom vedea la Regula 60 c` poate fi un lucru bun s` le spui copiilor la ce sunt buni. Acum \ncerc s` spun doar c` n-ar trebui s` le tratezi talentele [i sl`biciunile izolat de cele ale fra]ilor lor. Pn` la urm`, nu conteaz` c` g`tesc, cnt`, socotesc, preiau mesaje telefonice, vorbesc franceza, spun glume, \[i perie p`rul sau orice altceva mai bine sau mai prost dect fra]ii lor. Tot ceea ce conteaz` este c` pot s-o fac`. Sigur, copiii s-ar putea s` nu priveasc` lucrurile \n felul `sta. B`ie]ii sunt, de obicei, mai competitivi, dar [i fetele pot oferi la rndul lor o concuren]` serioas`. Probabil c` pu[tii te vor bate la cap cu \nteb`ri gen: Desenul meu e mai frumos dect al ei, nu-i a[a? sau: Nu-i a[a c` eu alerg mai repede dect el? Ei, ce-o s` le r`spunzi? Ca r`spuns o s` faci ceea ce ai promis cnd erai copil c` nu vei face niciodat` cnd vei fi mare, [i anume \i vei duce cu vorba. De exemplu: E greu de spus. Ai desenat superb copacii `[tia. Modelul frunzelor e minunat. Pe de alt` parte, ea a folosit culori tare frumoase. Sau: P`i tu e[ti cu doi ani mai mare, normal c` alergi mai repede.

140

REGULA 57

Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite


|n general vorbind, nu consider aceast` carte ca fiind una care s` strneasc` controverse. Nu `sta e obiectivul meu eu \ncerc doar s` atrag aten]ia asupra ctorva principii-cheie, majoritatea de bunsim], de altfel. Doar c` probabil vor fi mai u[or de urm`rit odat` ce au fost formulate \n cuvinte, plus c` la unele poate nici nu te-ai gndit \n mod con[tient pn` acum. Cum am mai spus la \nceputul c`r]ii nu e o revela]ie. E doar un instrument care s` te ajute s`-]i aminte[ti ce e important. Dar am o b`nuial` c`, dac` cineva vrea s` m` contrazic`, asta este Regula pe care o va contesta. Pare s` contrazic` Regulile 24, 33, 54 [i, probabil, alte cteva la care n-am ajuns \nc`. Dar e doar o p`rere. Regula 12 era despre a-]i adapta a[tept`rile cu privire la copiii t`i la realitatea caracterului lor individual. Aceast` Regul` merge un pas mai departe uneori trebuie s` ai reguli diferite pentru fiecare dintre copiii t`i. Copiii t`i nu sunt identici unul cu cel`lalt [i de aceea cred c` o abordare gen m`sur`-unic`-ce-se-potrive[te-oricui nu e corect`. Sigur c` pu[tii t`i ar putea crede c` sunt dezavantaja]i, a[a c` unele reguli chiar trebuie s` se aplice oricui. Po]i s` le nume[ti regulile

141

casei sau ceva de genul `sta. E ct se poate de corect ca to]i s` mearg` la culcare la ora stabilit` sau s` fac` ordine \n buc`t`rie dup` mas`. Dar alte reguli vor trebui adaptate la personalitatea fiec`rui copil. O s` fiu sincer cu tine. Cnd mi-am \nceput cariera de p`rinte, m` gndeam c` nu e drept s` \ncalc regulile pentru un copil [i s` le respect pentru cel`lalt. Mi se p`rea evident c` trebuie s` ai acelea[i reguli pentru toat` lumea. Apoi copiii mei au \nceput s` creasc`. {i am realizat c` unele reguli solicitau mult mai mult un copil dect pe cel`lalt. Iat` un exemplu. Unul dintre fiii mei este dezordonat aproape de patologic. Este dezordonat la scar` industrial`.* El habar n-are c` e dezordonat, fiindc` are o maladie ciudat` care-l face incapabil s` vad` haosul din jurul lui. S`-i ceri lui s` fac` ordine nu e deloc acela[i lucru cu a le cere fra]ilor lui s` fac` ordine. El ar trebui s` se str`duiasc` de 20 de ori mai mult pentru c` a) nu percepe dezordinea, b) nu \n]elege de ce ar fi asta o problem` (pe el nu-l deranjeaz`) [i c) i-ar lua cteva ore pe zi. A[adar, aplicarea aceleia[i reguli pentru to]i fra]ii ar fi teribil de nedreapt` pentru el. Bine\n]eles, nu scap` a[a u[or. Dar ne mul]umim cu mai pu]in dect \n cazul celorlal]i. Trebuie [i el s` fac` ceva ordine, iar noi \i d`m o mn` de ajutor dac`-l vedem c` se str`duie[te. Oricum, pe m`sur` ce cre[te, preia din ce \n ce mai mult r`spunderea ordinii din jurul lui. Acest fiu, trebuie s` spun, are o foarte bun` putere de concentrare; nu i se pare deloc dificil s` stea pe scaun [i s` lucreze la tema pentru acas` o jum`tate de or` f`r` pauz`.
* Mda, iar`[i Regula 35. Dar nu spun care fiu.

142

|ns` unuia dintre fra]ii s`i (foarte ordonat) \i e greu s` lucreze \n etape mai lungi de 10 minute, a[a c` el are voie s` se \ntind` cu temele pe tot weekendul, \n sesiuni mai scurte. Cu alte cuvinte, uneori acelea[i reguli pentru toat` lumea reprezint` singura abordare corect`, dar sunt momente cnd aceast` abordare este nedreapt` [i tu trebuie s` cau]i aceste momente. Important este ct de mult ceri de la fiecare copil.

IMPORTANT ESTE CT DE MULT CERI DE LA FIECARE COPIL.

143

REGULA 58

Nu trebuie s` ai un favorit
S` admi]i c` ai un copil favorit este unul dintre cele mai mari tabuuri. O mul]ime de oameni \]i vor spune categoric: |n niciun caz nu trebuie s` ai un copil favorit. Da, sunt sigur c` a[a ar fi dr`gu], dar ce te faci dac` nu reu[e[ti s` te \mpotrive[ti? Unii p`rin]i n-au nicio problem` \n sensul `sta. A[a sunt ei, nu l-ar putea favoriza pe unul dintre copii nici dac` ar \ncerca. Al]ii, \n schimb, nu se pot \mpotrivi s` aib` o preferin]` [i dac` ar spune c` nu au un favorit, ar min]i. Dac` [i tu faci parte dintre ace[tia din urm`, solu]ia este, f`r` urm` de \ndoial`, minciuna. |n nicio circumstan]` nu ai voie s` dezv`lui nim`nui care este copilul t`u favorit, poate cu excep]ia partenerului. |mi amintesc c` bunica mi-a spus odat` c` sunt nepotul favorit al m`tu[ii mele. Bine\n]eles c` eu m-am luminat tot, dar faptul c` bunica mi-a spus acest secret n-a fost \n ordine. Vezi, nu te po]i baza pe faptul c` oamenii nu vor spune ceva \ntr-un moment de sl`biciune. {tiu un p`rinte care-mi spune c` nu se poate ab]ine s` aib` un copil favorit, dar c` preferatul nu e tot timpul acela[i. To]i copiii lui au fost favori]i de-a lungul timpului [i \nc` mai fac cu schimbul pentru postul de favorit, f`r` ca ei s-o [tie. P`rintele \mi spune c`, de fapt, \i iube[te \n mod egal. Doar c` deseori unul \i place mai mult.

144

A[adar, ce po]i face dac` ai un copil favorit (\n afar` de a min]i)? Ei bine, pentru \nceput po]i s` te gnde[ti dac` \l iube[ti mai mult sau dac` doar \l placi mai mult. Poate c` te sim]i mai apropiat de el, ceea ce nu e acela[i lucru cu a-l iubi mai mult. Poate c` de fapt \]i iube[ti copiii \n mod egal, dar pn` acum nu ]i-ai dat seama. Pentru unii va fi suficient, dar nu pentru to]i. Dac` sim]i totu[i c` \l iube[ti mai mult pe unul dintre copii, trebuie s` lucrezi la rela]ia ta cu cel`lalt/ceilal]i. Caut` \n mod con[tient calit`]ile pe care le-ai putea iubi la ei, petrece mai mult timp cu ei, g`se[te un interes comun [i f`-]i timp s` v` ocupa]i \mpreun` de el trenule]e, pescuit, cump`r`turi, filme de groaz` (aici vorbim despre copiii mai mari, evident), plimb`ri, mncare, cai, fotbal, ce-o fi. Apropo, copiii sunt \n permanent` c`utare de indicii care s` le arate cine este favoritul t`u. S-ar putea s` te \ntrebe direct [i chiar dac` din r`spunsul t`u nu r`zbate nici cea mai mic` aluzie cu privire la vreun preferat, \]i pot r`st`lm`ci inten]ionat spusele doar pentru a scoate de la tine aceast` pre]ioas` informa]ie. |n general, dac` fiecare te acuz` c`-l preferi pe cel`lalt, probabil c` te descurci bine. Dac` \ns` to]i cred c` ai acela[i favorit indiferent dac` e adev`rat sau nu trebuie s` te \ngrijorezi cu privire la semnalele pe care le transmi]i copiilor.

|N NICIO CIRCUMSTAN}~ NU AI VOIE S~ DEZV~LUI NIM~NUI CARE ESTE COPILUL T~U FAVORIT.

145

REGULA 59

F` combina]ii [i permut`ri
Aceast` Regul` te ajut` s` consolidezi att rela]iile tale cu copiii, ct [i rela]iile dintre ei. De asemenea, e de mare ajutor, atunci cnd e[ti \n pericol s` ai un copil favorit, s` respingi anumite calit`]i la copiii t`i sau s` sim]i c` n-ai prea multe \n comun cu ei. Multe familii tradi]ionale (\n special familiile de tip doi p`rin]i + doi copii) au tendin]a de a petrece mult timp \mpreun`. Poate \n timpul s`pt`mnii unul dintre p`rin]i nu lucreaz`, poate \n weekenduri ies cu to]ii la ]ar` sau la munte. Cunosc multe astfel de familii [i, \n general, acesta este recunoscut ca a fi un lucru bun. Ei bine, da... [i nu. Ce e prea mult stric`. E important s` te asiguri c` petrece]i timp \n ct mai multe permut`ri [i combina]ii posibile: Asigur`-te c` fiecare copil petrece suficient timp singur cu fiecare p`rinte Ambii/to]i copiii \[i petrec timpul cu unul dintre p`rin]i (cnd unul, cnd altul) Unul dintre copii st` cu ambii p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ ceilal]i sunt \n alt` parte |n cazul familiilor cu trei sau mai mul]i copii, doi copii pot petrece timp cu unul dintre p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ceilal]i copii merg cu p`rintele num`rul doi. Nu v` \mp`r]i]i mereu \n acela[i fel.

146

Procednd astfel ai ocazia s` dezvol]i rela]ii speciale cu fiecare dintre copii. Poate Copilul 1 g`te[te cu un p`rinte [i merge la plimbare cu cel`lalt. |n timp ce Copilul 2 cite[te cu un p`rinte [i se joac` \n parc cu cel`lalt. Dac` fiecare copil are propriul lui lucru special pe care-l face singur cu fiecare p`rinte, cu to]ii se vor sim]i cu adev`rat deosebi]i.

ASIGUR~-TE C~ PETRECI TIMP |N CT MAI MULTE PERMUT~RI {I COMBINA}II POSIBILE.


Sistemul este \n special valoros dac` \n familia ta exist` copii sau fra]i vitregi. Aceast` abordare \i d` fiec`ruia [ansa de a dezvolta rela]ii individuale cu ceilal]i, \n loc s`-[i vad` p`rintele vitreg, de exemplu, numai cnd fra]ii [i surorile lui vitrege sunt [i ei de fa]`. Dac` e[ti p`rinte unic, bine\n]eles c` este mai dificil.* Dar, totu[i, merit` s` valorifici fiecare oportunitate de a l`sa pe altcineva cu unul sau cu unii dintre copii \n timp ce tu \]i petreci timpul cu cel`lalt. {i atunci cnd e[ti singur cu unul dintre copii poate c` ceilal]i sunt cu prietenii sau la o petrecere f` ceva special cu el \n loc s` faci doar treab` \n gospod`rie, bucurndu-te c` sunt mai pu]ine certuri ca zgomot de fond.

* Sau dac` ai 12 copii, \mi imaginez. Dar \n cazul `sta probabil c` oricum n-ai g`sit timp s` cite[ti aceast` carte.

147

REGULA 60

G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil


Regula 42 a fost despre a te asigura c` pu[tiul t`u [tie la ce este bun. Acest lucru este esen]ial, mai ales cnd ai mai mul]i copii. Un lucru \]i pot garanta: fra]ii pot avea puncte forte diferite. Talentele [i voca]iile sunt deseori mo[tenite \n familie. S-ar putea foarte bine ca, dac` unul dintre copiii t`i are talent la muzic` sau este deosebit de atletic sau are un sim] artistic foarte dezvoltat, sau aptitudini deosebite pentru studiu, la fel s` fie [i fra]ii lui. Dar chiar [i a[a, poate fi dificil s` fii un chitarist a c`rui sor` mai mare este un chitarist mai avansat. Poate copilul t`u mai mic simte c` ar avea mai mult succes ca violoncelist sau ca pianist. Trebuie s` \ncurajezi aceste mici diferen]e, astfel \nct fiecare s` poat` str`luci. Oricum, abia cnd vine vorba despre personalitate se arat` marile diferen]e. |n ciuda genelor lor, fra]ii pot avea puncte forte complet diferite [i tu trebuie s` \ncurajezi aceste diferen]e (f`r` a ignora Regula 56: Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt). Pe m`sur` ce cresc, copiii t`i vor avea nevoie s` se dezvolte separat de fra]ii lor pentru a-[i g`si propria individualitate. Ei nu vor s` creasc` fiind o copie la indigo a fra]ilor sau surorilor lor, ci vor s` fie ei \n[i[i. Tu \i po]i ajuta \ncurajndu-l pe fiecare \n parte s` aib` propriile lui puncte forte.

148

Acest lucru este valabil \n special pentru fra]ii mai mici, care deseori se lupt` ani \ntregi pentru a fi mai buni la ceva dect fra]ii lor mai mari. Oricum, e mai u[or pentru ei s` aib` calit`]i legate de caracter dect calit`]i legate de abilit`]i. Cu alte cuvinte, e mai u[or s` fii cel mai curajos cnd ai 3 ani dect s` fii cel mai bun la dictare. Sau f`r` a-i compara unul cu altul asigur`-te c` pu[tiul t`u de 3 ani [tie c` este cu adev`rat curajos sau bun, sau c` are o memorie excelent` (unul dintre ai mei obi[nuia s`-mi reaminteasc` \ntreaga list` de cump`r`turi la 3 ani, cu condi]ia ca lista s` nu fi fost prea lung` avea o memorie deosebit` pentru genul acesta de lucruri). |ncrederea copilului t`u [i sentimentul c` joac` un rol important \n familie cresc dac` el [tie c` are reale puncte forte \n cadrul echipei. A[adar, ca P`rinte, trebuie s` descoperi care sunt calit`]ile lui, \n special acele calit`]i de pe urma c`rora beneficiaz` \ntreaga familie fie c` se orienteaz` foarte bine \n excursiile lungi, g`te[te foarte bine, [tie cum s`-i fac` pe to]i ceilal]i s` rd` atunci cnd lucrurile merg prost, rezolv` cu u[urin]` probleme de logic`, aplaneaz` conflicte, r`mne calm \n mijlocul situa]iilor de criz` sau e \n stare s` urmeze instruc]iunile tehnice (\ntotdeauna sunt recunosc`tor pentru asta, eu fiind practic incapabil s` citesc aceste instruc]iuni). O singur` men]iune aici: asigur`-te c` nu-l alegi \ntotdeauna pe unul dintre copii pentru a fi busola/buc`tarul/diplomatul familiei dac` [i altuia i-ar pl`cea rolul respectiv. Dac` tu crezi c` te orientezi bine \n spa]iu, dar fratele t`u este \ntotdeauna cel rugat s` conduc` grupul [i ]ie nu ]i se ofer` nicio [ans` pentru a dovedi c` po]i [i tu s-o faci, asta poate fi destul de demoralizant. A[a c` verific` dac` nu este nimeni trecut cu vederea, pur [i simplu din obi[nuin]` [i f`r` voie.

149

|NCREDEREA COPILULUI T~U CRE{TE ENORM DAC~ {TIE C~ ARE REALE PUNCTE FORTE |N CADRUL ECHIPEI.

150

REGULI PENTRU {COAL~

Fie c`-]i place sau nu, copilul t`u trebuie s` mearg` la [coal`. {i de[i nu este cu tine atunci cnd e la [coal`, atitudinea ta va influen]a enorm felul \n care el se descurc` [i nu m` refer doar la acumularea de cuno[tin]e. Copilul t`u va petrece mai multe ore la [coal` dect cu tine \n timpul semestrelor, cel pu]in ore \n care e treaz (presupunnd c` la [coal` st` treaz). Aceast` parte din via]a lui e deosebit de important` pentru el [i are nevoie s` simt` c` [i pe tine te intereseaz` subiectul, c` te preocup` [i c` te implici, chiar dac` de la distan]`. De pe la 6 ani [i pn` cnd face 16 sau 18 ani, aceste cteva Reguli te vor ajuta [i pe tine, [i pe el/ei s` trece]i mai ferici]i prin cariera de [colar.

153

REGULA 61

{coala nu e acela[i lucru cu educa]ia


Cunosc oameni care au terminat [coala la 16 sau la 18 ani [i care nu [tiu nimic ei, poate c` [tiu unde este Burkina Faso [i care e treaba cu abolirea legilor porumbului (pe mine, unul, asta m` dep`[e[te)*. Cu alte cuvinte, informa]ie. Asta \]i ofer` [coala: informa]ie. OK, [i cteva abilit`]i analitice cum ar fi extragerea r`d`cinii p`trate [i gramatica limbii latine, pe care probabil c` le vei folosi foarte pu]in sau deloc. Unele sunt utile, cum ar fi limbile str`ine, dar altele aparent n-au nicio valoare.

ASTA |}I OFER~ {COALA: INFORMA}IE.


Nu m` \n]elege gre[it, nu critic [coala. |]i pred` s` \nve]i ceea ce reprezint` o abilitate util` pentru tot restul vie]ii tale , dar \i ia 10-12 ani pentru a face asta. {i gnde[te-te la toate lucrurile despre care nu te \nva]` pe parcursul acestor ani formativi.

* Legile porumbului au fost taxe vamale create pentru a proteja pre]ul porumbului britanic de competi]ia format` de importurile de grne, mai ieftine. Legile porumbului (valabile \ntre 1815 [i 1846) au sporit profiturile [i puterea politic` asociate cu de]inerea de p`mnt.

154

Dar [coala te \nva]` s` pierzi [i s` c[tigi, parc` te aud spunnd. Pentru ce e ora de sport? Da, [tiu c` [coala \]i d` ocazia s` exersezi multe lucruri ([i s` nu exersezi multe altele), dar nu te \nva]` cum s` procedezi corect. Te las` s` pierzi urt de fiecare dat`, dac` asta este \nclina]ia ta natural`. |n orice caz, lucrurile pe care copiii t`i le exerseaz` la [coal` sunt acelea[i pe care ar putea s` le exerseze [i \n afara [colii. De fapt, petrecerea timpului printre copii este cea care \i \nva]` ce tip de comportament este [i nu este acceptabil \n societate. Profesorii n-au nicio leg`tur` cu asta. Copiii ar putea \nv`]a acelea[i lucruri \n orice grup de copii printre vecini sau la clubul de fotbal sau \n timpul recrea]iilor. Ce vreau de fapt s` spun este c` a-]i duce copiii la [coal` nu este acela[i lucru cu a-i educa. {coala e important`, dar nici pe jum`tate att de important` ca o bun` educa]ie. Treaba [colii este s`-i [coleasc` (da, indiciul este chiar \n nume), dar r`mne treaba ta s`-i educi. Nu a[tepta de la [coal` s` fac` asta \n locul t`u. Cunosc copii care au fost educa]i acas`* [i care au devenit mai capabili, mai comple]i [i mai maturi dect copiii care au fost la [coal`. Ceea ce demonstreaz` c` [coala nu este necesar` pentru o bun` educa]ie. Nu te baza pe faptul c` [coala \i va da copilului t`u altceva util \n afar` de informa]ie [i de cteva cuno[tin]e stranii (de exemplu, cum s` cn]i la mandolin` sau cum s` diseci o broasc`). Restul e \n mna ta.

* |n Marea Britanie, educarea la domiciliu este o op]iune aleas` de unii p`rin]i; majoritatea opteaz` totu[i pentru sistemul de \nv`]`mnt clasic, de stat sau privat.

155

REGULA 62

{coala vine la pachet


Nu exist` [coal` perfect`. {coala la care merg copiii t`i are cteva sute, dac` nu chiar cteva mii de p`rin]i; nu exist` modalitate prin care cu to]ii s` fie de acord cu tot ceea ce face [coala. Dac` fiecare politic` a [colii ar trebui stabilit` printr-o decizie comun` a TUTUROR p`rin]ilor, ace[tia n-ar fi \n stare s` hot`rasc` nici la ce or` s` \nceap` orele diminea]a. A[adar, bine\n]eles c` nu vei fi de acord cu unele lucruri. Cantitatea de teme pentru acas`, severitatea pedepselor sau lipsa lor, uniforma stupid` pe care trebuie s-o poarte, faptul c` sunt obliga]i s` joace fotbal chiar dac` nu le place, faptul c` profesorii sunt prea b`trni, faptul c` profesorii sunt prea tineri, limba str`in` predat`, care este spaniola, \n loc s` fie germana, faptul c` elevii se joac` \n`untru atunci cnd plou`... etc. N-ai ce face. Da, ai putea schimba [coala, dar urm`toarea va avea exact la fel de multe lucruri care o s` te irite. Doar c` vor fi altele. |n plus, copilul t`u nu poate face nimic. Ceea ce \nseamn` c` dac`-l \ncurajezi s` submineze sistemul, nu reu[e[ti dect s`-i faci mizerabil` \ntreaga via]` de [colar. O s` aib` probleme cu profesorii [i e posibil s` ajung` ]inta glumelor colegilor. Nu, categoric copiii nu au nevoie de mesaje contradictorii de la [coal` [i de acas`.

156

Ceea ce trebuie s` \n]elegi cu privire la orice [coal` este c` vine la pachet. Sunt lucruri care-]i plac la ea [i lucruri care nu-]i plac. Dac` cele care nu-]i plac dep`[esc plusurile, poate c` trebuie s` te gnde[ti s` schimbi [coala dar asta-i alt` problem`. Atta timp ct ai optat pentru o anumit` [coal`, trebuie s` cumperi \ntregul pachet. Asta \nseamn` c` trebuie s` sus]ii [coala, chiar [i lucrurile cu care nu e[ti de acord. Trebuie s`-]i \ncurajezi copilul s`-[i fac` temele, chiar dac` p`rerea ta e c` sunt prea multe. {i trebuie s`-l convingi s` poarte uniforma aceea stupid` sau s` joace hochei sau s`-[i respecte profesorii, chiar dac` ace[tia nu-l respect`.

CEEA CE TREBUIE S~ |N}ELEGI CU PRIVIRE LA ORICE {COAL~ ESTE C~ VINE LA PACHET.


Poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul te \ntreab` direct: }i se pare corect s` avem attea teme pentru acas`? S`-l min]i? Ei bine, \i po]i spune exact ce ]i-am spus [i eu un pic mai devreme: este vorba despre un pachet [i, atta timp ct e[ti la aceast` [coal`, respec]i toate regulile din pachet. Astfel \]i [i educi copilul (vezi Regula 61), comunicndu-i cum s` se comporte ca parte a unui grup social. A coopera cu sistemul este mai important dect a fi de acord cu el. {i dac` vrei s` m` contrazici, te rog, cite[te urm`toarea Regul` \nainte de a \ncepe s`-mi scrii.

157

REGULA 63

Fii de partea copilului t`u


Regula 62 a fost despre sus]inerea [colii, chiar [i atunci cnd nu e[ti de acord cu tot ceea ce presupune ea. Dar nu trebuie s` faci asta necondi]ionat. Da, trebuie s` sus]ii politicile [i sistemul \n general ca fiind partea voastr` din \n]elegere. Dar pot ap`rea probleme ce ]in strict de copilul t`u [i nu po]i l`sa [coala s` se ocupe de ele. Copilul t`u trebuie s` [tie c` e[ti de partea lui. Cnd apar probleme serioase, tu e[ti singurul ap`r`tor al cauzei lui [i uneori are nevoie de un ap`r`tor puternic. Dac` [coala nu face destule pentru a preveni b`t`ile dintre elevi sau dac` nu recunoa[te dislexia copilului sau dac` un anumit profesor \i face pu[tiului t`u via]a amar`, bine\n]eles c` trebuie s` faci ceva \n sensul `sta. Copilul are nevoie s` [tie c` e[ti lng` el atunci cnd lucrurile \i scap` de sub control. ~sta e rolul p`rin]ilor. Altfel, copilul \n]elege c` tu permi]i ca el s` continue s` sufere.

COPILUL ARE NEVOIE S~ {TIE C~ E{TI LNG~ EL ATUNCI CND LUCRURILE |I SCAP~ DE SUB CONTROL.

158

Poate fi dificil, ca adult, s`-]i aminte[ti sentimentul de neputin]` care te \ncerca uneori cnd erai copil. Situa]ii cu care acum ne descurc`m f`r` probleme erau \ngrozitor de descurajante cnd eram copii. Iar dac` acum ]i se pare rezonabil s` supor]i un anumit lucru timp de cteva luni, aminte[te-]i c`, atunci cnd aveai 5 sau chiar 15 ani, ]i se p`reau nesfr[ite cele cteva luni care se \ntindeau \naintea ta. |mi amintesc senza]ia de r`u pe care o aveam \naintea unei lec]ii \n care trebuia s` m`rturisesc c` nu mi-am f`cut tema (din nou). Dac` m-ai pune acum \n fa]a aceluia[i profesor [i el ar \ncerca s` ]ipe la mine a[a cum f`cea atunci, a[ fi suficient de puternic [i a[ avea suficient` \ncredere \n mine \nct s`-l tratez a[a cum m` trata [i el pe mine. Dar atunci nu puteam. Copiii sunt condi]iona]i s` accepte autoritatea profesorului [i efectiv nu au capacitatea sau influen]a necesar` pentru a se lupta cu sistemul. Aici intri tu \n scen`. M` \ntreb dac` e bine c` am folosit cuvntul lupt` \n cadrul acestei Reguli. Pentru c`, bine\n]eles, calea diplomatic` este mai potrivit` dect cea beligerant`, iar eu nu te sf`tuiesc s` dai buzna \n biroul directorului f`cnd solicit`ri furioase. |ntotdeauna e mai eficient s` ar`]i c` \n]elegi [i punctul de vedere al celuilalt, apoi s`-l ghidezi delicat c`tre punctul t`u de vedere. |n aceast` situa]ie, un P`rinte \[i dovede[te cu adev`rat m`iestria. Pentru c`, P`rinte fiind, [tii s` abordezi situa]ia cu grij` pentru a te asigura c` nu pierzi sprijinul directorului \nc` \nainte de a-]i \ncepe pledoaria. Merit` s`-]i atrag aten]ia c` Regula 63 func]ioneaz` mult mai bine dac` respec]i Regula 62. Cu alte cuvinte, dac` [coala te prive[te ca pe un p`rinte care de obicei nu se plnge, vei fi luat mai \n serios atunci cnd vei fi nemul]umit. Dac` ai crcotit [i ai criticat \n continuu de la \nceperea [colii [i pn` \n prezent, reprezentan]ii [colii \]i vor fi pus eticheta de p`rinte din acela [i vor fi mult mai pu]in dispu[i s` te asculte atunci cnd apare ceva cu adev`rat important.

159

REGULA 64

B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase


{tiu un pu[ti pe care-l cheam` Nelu [i care \[i ur`[te numele pentru c` rimeaz` cu prea multe, iar colegii lui de clas` au remarcat, \n mod evident, lucrul acesta. Nelu]u, Nelu]u \[i ud` p`tu]u este una dintre favoritele lor.* Pn` la un punct (patetic, oricum) e destul de amuzant, dar lui Nelu nu i se pare la fel. Pentru p`rin]i e foarte u[or s` ignore astfel de lucruri. Ei \i spun copilului: Nu l`sa ni[te simple cuvinte s` te r`neasc`. P`rin]ii, pe de alt` parte, au mai mult` minte. Sigur c` e mai bine s` fii un pic nec`jit cu ni[te rime nevinovate dect s` fii zilnic lovit pentru a ]i se lua banii de buzunar (acesta fiind nivelul de agresiune despre care vom vorbi \n Regula urm`toare). Dar nu toate batjocurile verbale intr` \n categoria distrac]ie nevinovat`. Unele pot fi foarte dureroase [i d`un`toare pentru copii. Singurul lucru care conteaz` este ce simte copilul t`u. N-are importan]` dac` un copil \i pune porecle sau \ntreaga clas` \l ocole[te.

* Bine\n]eles, sunt sigur c` ar fi g`sit alte rime echivalente dac` numele lui ar fi fost Radu sau Marin, sau Drago[. De[i poate nu [i dac` l-ar fi chemat Erasmus sau Quauhtli. Dar atunci ar fi avut o cruce [i mai mare de purtat.

160

Nu conteaz` dac` un pu[ti l-a lovit ieri \n fluierul piciorului sau dac` o band` \l maltrateaz` regulat. Nu conteaz` dac` tu personal alegi s` nume[ti ceea ce i se \ntmpl` b`taie de joc sau luat peste picior sau b`taie. Singurul mod \n care po]i judeca severitatea problemei este s` vezi ct de mult \l afecteaz` pe copilul t`u. {i dac` copilul este r`nit [i sup`rat, trebuie s` faci ceva. Vrei s` faci ceva, evident. Atunci pune mna [i ac]ioneaz`. |n func]ie de circumstan]e, s-ar putea s` vrei s` discu]i cu copilul pentru a vedea cum poate face fa]` situa]iei (vezi Regula 65) sau s-ar putea s` vrei s` vorbe[ti cu un reprezentant al [colii. Sau poate ai un alt as \n mnec` (schimbarea pe cale legal` a numelui lui Nelu mi se pare totu[i un pic cam drastic`). Dar trebuie s`-i ar`]i copilului c`, dac` el ia lucrurile \n serios, atunci [i tu faci la fel. A[ recomanda pruden]` \n abordarea direct` a celorlal]i p`rin]i. Dac` ]i s-ar spune c` pu[tiul t`u a lovit al]i copii, probabil c` te-ai gr`bi s`-i iei (instinctiv) ap`rarea, cel pu]in \n public, indiferent ce i-ai spune dup` aceea \n particular. Majoritatea \ntlnirilor dintre p`rin]i \n astfel de situa]ii se termin` cu sup`rare [i cu pozi]ii mai ferme dect la \nceput. Deci nu \ncerca, dect dac` e[ti foarte sigur c` vei \mbun`t`]i situa]ia \n loc s` o \nr`ut`]e[ti.

TREBUIE S~-I AR~}I COPILULUI C~, DAC~ EL IA LUCRURILE |N SERIOS, ATUNCI {I TU FACI LA FEL.

161

REGULA 65

|nva]`-i s` se apere
Nu, nu sugerez c` ar trebui s`-i spui copilului s` pocneasc` \n nas pe oricine \i face zile fripte. Dar b`taia este o parte a naturii umane [i se \ntmpl` \n toate [colile (de[i unele se ocup` mai bine dect altele de aceast` problem`), a[a c` trebuie s` fii preg`tit. Dac` pu[tiul t`u este lovit, am v`zut deja c` trebuie s` ac]ionezi. Eu sunt aici ca s` vorbesc despre Reguli [i nu am suficient spa]iu pentru o carte \ntreag` despre cum s` reac]ionezi \n caz de b`taie, dar s-ar putea ca exact asta s`-]i trebuiasc`.* Deci despre ce este vorba \n aceast` Regul`? Ei bine, dac` pu[tiul t`u se confrunt` sau s-ar putea confrunta cu b`taia, cel mai important lucru pe care-l po]i face este s`-l \nve]i cum s` se comporte pn` nu se ajunge prea departe. {tii de ce sunt copiii lovi]i de c`tre al]i copii? Pentru c` sunt diferi]i. Cercet`rile au demonstrat c` 75% din copii au fost cel pu]in o dat` lua]i peste picior sau lovi]i din cauza aspectului lor. Iar unul din cinci a chiulit sau s-a pref`cut bolnav pentru a evita s` fie batjocorit pe seama felului \n care arat`. Cam \nfrico[`toare cifre, a[a-i? Cele dou` metode tradi]ionale de a te ocupa de problema b`t`ilor \ntre copii sunt la extreme opuse.
* Dac` vrei s` aprofundezi subiectul, \]i recomand Ajutor! Sunt b`tut de Dr. Emily Lovegrove, scris` astfel \nct s` o po]i citi [i tu, [i copilul t`u.

162

O [coal` de gndire spune c` ar trebui s`-i spui copilului c` dac` e lovit s` loveasc` [i el. Cu toate acestea, deloc surprinz`tor (de[i s-ar putea ca metoda s` [i func]ioneze), metoda duce mai des la agravarea situa]iei dect la rezolvarea ei. Cel`lalt sfat popular este s` ignori totul [i b`taia se va opri. ~sta e un sfat pe care p`rin]ii \l dau pentru c` ei vor s` fie adev`rat. Dar nu este. Toate dovezile arat` c` se \ntmpl` exact pe dos. A[adar care-i r`spunsul? Tot ce poate face copilul t`u mai bun este s` par` \ncrez`tor, s` se uite \n ochii atacatorului [i s`-l distrag` pe acesta schimbnd subiectul. Sigur c` nu merge de fiecare dat`, dar dac` copilul are o \ncredere \n sine natural`, are respect de sine [i are grij` de felul cum arat`, pe jum`tate a sc`pat nelovit din start. Iar tu po]i s`-i oferi toate acestea cu mult \nainte de a \ntlni primul b`t`u[. Nu spun c` e vina ta sau a lui dac` e lovit. {i categoric nu e vina lui dac` poart` ochelari sau are o dizabilitate. Dar cunosc copii care poart` ochelari sau care au dizabilit`]i sau care sunt desfigura]i [i care nu sunt niciodat` lovi]i. Totul se rezum` la a nu le oferi celorlal]i copii ocazia de a pune ochii pe pu[tiul t`u. Sigur, un piept`nat mai degrab` superficial nu va fi observat dac` apare ocazional, dar ve[nica murd`rie sau mirosul nepl`cut sau p`rul \nclcit vor fi. Am avut un coleg c`ruia toat` lumea \i spunea Stan mirositorul. Nici nu-mi aduc aminte care era numele lui de familie. Dar \mi amintesc cum mirosea [i justificarea pe care o oferea tuturor de a se lua de el. Po]i s` previi situa]iile \n care copilul t`u este lovit de al]i copii asigurndu-te c` are: \ncredere \n el greutatea optim` (mai bine zis, nu e supraponderal)

163

un aspect pl`cut (curat [i \ngrijit, cu unghiile t`iate, cu p`rul curat [i piept`nat etc.).

Este un \nceput excelent [i dac`, \n plus, \l \nve]i [i despre importan]a de a-i privi pe ceilal]i \n ochi [i de a nu se l`sa intimidat, vei [ti c` ai f`cut tot ceea ce ]i-a stat \n puteri pentru a-l proteja \nc` \nainte de a \ncepe necazurile.

NU E VINA TA {I NICI A LUI DAC~ E LOVIT.

164

REGULA 66

Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac


Au copiii t`i prieteni de care nu e[ti tocmai entuziasmat? Cel de la gr`dini]` care-i trage pe ceilal]i copii de p`r atunci cnd nu se uit` nimeni? Feti]a din clasa a 5-a care e prietena ei cea mai bun` azi [i mine nici nu-i vorbe[te? Cel de 15 ani care toat` ziua chiule[te ([i e[ti absolut sigur c` fumeaz`)? Da, de-a lungul vie]ii de [colar a copilului t`u vor exista [i prieteni pe care ]i-ai dori s` nu-i aib`. Poate sim]i c`-l nec`jesc sau c` au o influen]` proast` asupra lui, ispitindu-l s` fie obraznic cu profesorii sau s` trag` chiulul. Mama nu suporta niciun prieten de-al meu care nu vorbea cum se cuvine (asta chiar era o problem` la [coala din sudul Londrei la care m-a \nscris). Totu[i, cel pu]in n-a aflat niciodat` despre cel care m-a \nv`]at s` fac bombe artizanale \n magazia din gr`dina lui. Ce po]i face? P`i, presupunnd c` ai citit titlul Regulii, [tii ce-o s` spun. |ntr-adev`r po]i s`-i tolerezi. Copilul t`u trebuie s` \nve]e s`-[i aleag` singur prietenii, chiar dac` tu nu e[ti de acord cu alegerile lui. Trebuie s` decid` pentru el \nsu[i dac` s-a s`turat ca Julia s` joace alba-neagra cu prietenia lor. Sau dac` chiulul cu Jake \n timpul orei de francez` e \ntr-adev`r o idee bun`.

165

|n final, deciziile lui vor fi influen]ate de valorile pe care ai reu[it s` i le insufli. E nevoie de timp trebuie s` experimenteze cu prieteni nepotrivi]i pentru a-i recunoa[te pe cei potrivi]i. A[a c` nu te mai da de ceasul mor]ii dac` \[i petrece timpul cu o ga[c` s`lbatic` la 6 ani. Pn` la urm`, faptul c` ai fost [i e[ti un bun p`rinte \[i va ar`ta roadele. |ntre timp, el \nva]` o mul]ime de lucruri de la prieteni, fie ei buni sau r`i. Faptul c` ai picat la francez` pentru c` n-ai ajuns niciodat` la ore te \nva]` de fapt mult mai multe dect dac` ai fi mers la toate orele [i ai fi trecut f`r` probleme.* Prietenii nepotrivi]i \l pot \nv`]a o gr`mad` de lucruri pe pu[tiul t`u. Oricum, de unde [tii c` prietenii lui sunt nepotrivi]i? Poate copilul t`u are o latur` s`lbatic` pe care are nevoie s` [i-o manifeste, chiar dac` tu n-o \mp`rt`[e[ti sau nu-]i place. {i poate pu[tiul acela care fumeaz` este extraordinar de loial. Iar copilul care se joac` cu emo]iile fiicei tale o ap`r` de b`t`u[ul clasei. Sau e capabil s-o fac` s` rd` atunci cnd are o zi proast`. Sigur c` nu trebuie s` tolerezi ca pu[tiul t`u s` fumeze sau s` vandalizeze ma[ini, dar chiar [i prietenii lui care fac a[a ceva pot fi totu[i valoro[i ca prieteni.

DE UNDE {TII C~ PRIETENII LUI SUNT NEPOTRIVI}I?


Personal, de[i am favori]i printre prietenii copiilor mei, \i tolerez cu pl`cere pe to]i. Chiar [i cei care-mi plac cel mai pu]in le ofer` copiilor mei cte ceva ce merit` s` aib`. Doar cu unii dintre p`rin]i am o problem`.
* Ei, evident c` \n felul `sta nu \nve]i prea mult` francez`...

166

REGULA 67

Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor


Bine\n]eles c` vrei ca pu[tii t`i s` se descurce bine la [coal`, s`-[i ia examenele cu note mari, ba poate chiar te gnde[ti deja la viitor, cnd ai vrea s` prind` un loc la una dintre cele mai bune universit`]i. A[a c` poate fi realmente tentant s`-i implici ct mai mult \n activitatea [colar` fie c` asta \nseamn` s` le verifici tot timpul temele, fie s` vrei s` adaugi cuno[tin]ele tale la ale lor. Un tat` pe care-l cunosc \[i \ntreab` \n mod regulat copiii despre ce au \nv`]at la [coal` \n s`pt`mna care s-a \ncheiat, apoi petrece jum`tate din weekend \ncercnd s` le spun` tot ceea ce [tie el despre subiectele respective (ceea ce este convins c` reprezint` mai mult dect [tiu profesorii \n[i[i). Ce mod minunat de a-i determina pe copii s` nu mai \nve]e [i de a-i suprasolicita! Hai s` l`murim un lucru. Rolul profesorilor este acela de a-i transmite copilului t`u informa]ii [i de a-l antrena pentru a-[i lua cu bine examenele. Tu, pe de alt` parte, nu e[ti profesorul copilului t`u. Tu \i po]i permite s` gre[easc` f`r` s`-l corectezi, pentru a-i da [ansa de a \nv`]a din propriile-i gre[eli. Tu po]i accentua importan]a tuturor acelor tr`s`turi de caracter esen]iale pentru via]` despre care am vorbit mai devreme (de exemplu, Regula 11), pen-

167

tru care [coala nu-l preg`te[te deloc, dar care sunt de fapt mult mai importante dect rezultatele [colare. |l po]i \ncuraja s` \ncerce lucruri noi (vacan]e \n str`in`tate, cursuri de karate, naviga]ie), s`-[i descopere interese noi, s` cunoasc` oameni noi. |l po]i \ncuraja s` citeasc` mult [i s` fie interesat de lumea din jurul lui, s` pun` \ntreb`ri [i s`-[i formeze propriile opinii. Sunt momente \n care [coala \i poate domina cu u[urin]` via]a, iar copilul are nevoie ca tu s`-l men]ii ancorat \n realitate. Dac` irose[ti timpul pe care-l petrece acas` cic`lindu-l cu f`cutul lec]iilor [i \ntrebndu-l \ntr-una despre teste [i insistnd s`-i spui tot ce [tii despre Henric al VIII-lea, [coala va p`trunde \n toate ungherele vie]ii lui. Iar dac` un profesor l-a certat pentru ceva, nu e cazul s`-l cer]i [i tu din nou. O dat` e suficient. Nu trebuie s` subminezi [coala (Regula 62), sugernd c` profesorul a fost meschin, dar \i po]i spune copilului: Trebuie s` faci a[a cum ]i se cere la [coal` chiar dac` nu e[ti \ntotdeauna de acord; dar de vreme ce ai fost o dat` mustrat n-o s` te mai cert [i eu. Apoi schimbi subiectul. Da, [tiu c` trebuie s`-[i fac` temele [i c` dac` nu-l \ntrebi unde e echipamentul de sport n-ai cum s` i-l speli ([i c` n-ai de unde s` [tii c` [osetele se odihnesc cumin]i \n penar), dar las`-l s` evadeze ct mai mult departe de [coal`. Cu ct copilul e mai mare, cu att mai dominant` devine [coala \n preocup`rile lui, cu ore mai multe [i cu mai multe teme pentru acas` [i cu presiune mai mare \naintea examenelor, a[a c` e important s`-i dai o [ans` s` scape de toate astea atunci cnd sun` clopo]elul. Ceea ce nu \nseamn` c` nu trebuie s` ar`]i un interes s`n`tos pentru ceea ce face la [coal` sau c` nu trebuie s` discu]i cu el despre subiectele de care se arat` interesat. Nu, \nseamn` doar s`-i oferi o

168

f`rm` de lini[te [i un pic de spa]iu [i s`-l aju]i s`-[i l`rgeasc` orizonturile gndindu-se sau f`cnd [i altceva.

SUNT MOMENTE |N CARE {COALA |I POATE DOMINA CU U{URIN}~ VIA}A, IAR COPILUL ARE NEVOIE CA TU S~-L MEN}II ANCORAT |N REALITATE.

169

REGULA 68

Nu-i cocolo[i
Pun pariu c` [i \n clasa pu[tiului t`u sunt c]iva copii care nu sunt aproape niciodat` la [coal`. Mai ales iarna. Sunt mereu acas` din cauza tusei sau a alergiei imaginare*, ]inu]i \n puf de p`rin]ii lor. Iar cnd sunt la [coal` nu se joac` [i nici nu fac sport pentru c` \i doare un deget sau le-a fost pu]in r`u ieri diminea]`. Am fost coleg cu un tip care st`tea acas` ori de cte ori alergia lui (avea febra fnului) se \nr`ut`]ea. Pierdea nenum`rate ore importante, iar prietenii lui se obi[nuiau f`r` el toat` vara, a[a c` toamna cnd revenea nu reu[ea s` se mai integreze. Toate astea pentru ce? Avea acas` o gr`din` uria[`, deci probabil c` starea lui ar fi fost mai bun` dac` ar fi venit la [coal` unde aveam asfalt [i dale de piatr`. S`-]i spun ceva ce am observat de-a lungul anilor. P`rin]ii care-[i ]in copiii acas` de la primul str`nut sunt aceia[i care nu se duc ei \n[i[i la serviciu fie pentru c`-i doare capul, fie pentru c` au guturai. Iar copiii lor devin persoane din acelea care se vait` [i se a[teapt` s` fie \ngrijite ori de cte ori le curge pu]in nasul, adul]i care cred c` nu trebuie s` mai lucrezi dac` e[ti pu]in ciupit de r`ceal`. Am ve[ti pentru acei p`rin]i (nu pentru tine, evident, tu n-ai face a[a ceva): dac` e[ti r`cit, vei fi r`cit [i la serviciu [i acas`. A[a c` po]i foarte bine s` te duci s` lucrezi. Acela[i lucru este valabil [i pentru copiii t`i.
* Nu m` strni. {tiu c` unele alergii sunt reale [i serioase. Tocmai de aceea m` enerveaz` att de tare to]i pref`cu]ii care submineaz` credibilitatea celor ce sufer` cu-adev`rat.

170

Nu le faci niciun bine \nv`]ndu-i s` se a[tepte ca toat` lumea s` se opreasc` \n loc pentru ei ori de cte ori nu se simt \n apele lor. {i viitorii lor [efi nu-]i vor mul]umi nici ei, de vreme ce, cu regret, \i vor s`ri cu promovarea [i de data aceasta pentru c`, de[i munca lor e minunat`, cu prezen]a stau cam prost. Ce s-a \ntmplat cu bunele [i demodatele valori ca rezisten]a stoic` \n fa]a adversit`]ilor, sim]ul etic [i toate celelalte? Noi, P`rin]ii, vrem s` avem copii s`n`to[i [i duri, nu ni[te flutura[i suferinzi [i ciud`]ei. Destul de interesant e c` am lucrat, \n timp, att cu oameni pe care te puteai baza chiar [i atunci cnd nu le era bine, ct [i cu oameni care-[i luau liber la primul str`nut. {i [tii ceva? Cei care mergeau \nainte se \mboln`veau mult mai rar dect cei care-[i plngeau toat` ziua de mil`.

CE S-A |NTMPLAT CU BUNELE {I DEMODATELE VALORI CA REZISTEN}A STOIC~ |N FA}A ADVERSIT~}ILOR, SIM}UL ETIC {I TOATE CELELALTE?
Sigur c` o s`-]i ]ii copilul acas` dac` este \ntr-adev`r bolnav, dar altfel nu. Dac` e suficient de zdrav`n \nct s` \ntoarc` casa cu susu-n jos, poate s` mearg` [i la [coal`. Trebuie s` stea acas` doar atunci cnd este att de bolnav \nct zace \n pat sau pe canapea, sub p`tur`. Altfel pierde [i lec]iile, [i distrac]ia cu prietenii, ceea ce nu-i face niciun bine. {i hai s` l`s`m deoparte argumentul cu s` nu \mpr`[tie germenii la [coal`.

171

De unde crezi c` a luat microbul? Dac` acesta e suficient de blnd \nct copilul s` mearg` la [coal` [i dac` doctorul nu spune altceva, e clar c` nu va face niciun r`u restului clasei. A[adar, nu-]i cocolo[i copilul. Fii \n]eleg`tor, bine\n]eles nu e foarte amuzant s` fii r`cit , dar nu-l l`sa s` creasc` cu ideea c` a fi r`cit e o scuz` pentru o zi liber`.

172

REGULA 69

Mic[oreaz` presiunea
Copilul t`u va dori s` aib` rezultate bune la [coal`. Fie c` e vorba despre examene sau despre evaluare continu`, fie c` vrea pur [i simplu s` se descurce bine sau c` are nevoie de rezultatele respective pentru a aprofunda un anumit domeniu sau pentru a ajunge la cursul pe care-l dore[te va trebui s` promoveze [i, probabil, nu oricum, ci cu note bune. El [tie acest lucru. Profesorii \i spun \ncontinuu acest lucru. Prietenii \i spun \ncontinuu acest lucru. El \[i spune \ncontinuu acest lucru. Z`u c` n-are nevoie s`-i mai spui [i tu acela[i lucru. Prea mult` presiune poate fi contraproductiv` [i poate duce la reale [i uneori serioase probleme psihologice pentru copii. A[adar, ce ai tu de f`cut? Tu trebuie s` ai grij` ca el s` r`mn` ancorat \n realitate. De exemplu, cnd ai 16 ani, probabil c` [coala \]i d` impresia c` \ntreaga ta via]` atrn` de rezultatele la examene. Ei bine, de cele mai multe ori nu e a[a. Cu excep]ia cazului \n care e[ti absolut disperat s` devii doctor sau veterinar sau ceva de genul `sta, caz \n care admit c` rezultatele bune la examene sunt destul de utile. Eu am picat la o mul]ime de examene [i asta nu mi-a d`unat cu nimic. Einstein a picat cu brio la examenul de absolvire. (Observ` cum m-am plasat \n aceea[i categorie cu Einstein, numai pentru a m` sim]i bine!)

173

Trebuie s` te gnde[ti la stresul pe care-l suport` copilul t`u \n leg`tur` cu examenele. Este foarte probabil ca el s` simt` deja o presiune un pic prea mare, chiar [i f`r` contribu]ia ta. A[a c`, dect s` m`re[ti presiunea, mai bine adaugi un pic de perspectiv` \n via]a copilului t`u. E greu s` prive[ti mai departe de sfr[itul [colii cnd e[ti copil, a[adar treaba ta este s`-l asiguri pe pu[ti c` \n via]` exist` lucruri mai importante dect rezultatele la \nv`]`tur` [i c` [i cei care pic` la examene pot deveni foarte bine adul]i ferici]i [i \mplini]i. Da, dac` ob]in rezultate bune va fi minunat, dar dac` nu, lumea nu se va pr`bu[i. Dac` bietul copil este deja suprasolicitat, atunci trebuie s`-i spui ceva care s`-l relaxeze [i s`-i dea mai multe [anse s` reu[easc` dect s` aib` o c`dere nervoas`. Iar dac` asta \nseamn` s`-l asiguri c` totul va fi \n regul` indiferent ce se \ntmpl`, atunci asta vei face. Dar s` presupunem c` ]ie ]i se pare c` pu[tiul nu e suficient de stresat, c` nu ia problema examenelor prea \n serios [i c` nu realizeaz` adev`ratele implica]ii ale rezultatelor lui [colare. |n acest caz po]i accentua implica]iile f`r` s`-i spui s` munceasc` mai mult [i f`r` s`-l \ntrebi dac` \[i permite \ntr-adev`r s` se uite la televizor sau s` ias` cu prietenii. Po]i face asta punndu-i \ntreb`ri: Ce [anse crezi c` ai s` iei examenul? Te-ai gndit la ce-o s` se \ntmple dac` pici? |n final, el trebuie s` decid` dac` va munci din greu sau nu. Nu-l po]i for]a. Chiar dac`-l \ncui \n camera lui, nu ai nicio garan]ie c` va \nv`]a. A[a c` dect s`-l stresezi [i mai mult, n-ar fi mai bine s` fii salvatorul lui? Evadarea lui? {i odat` ce-[i va da seama c` nu-l pui s` \nve]e, e mult mai probabil s` \nceap` s` se autodisciplineze.

|N FINAL, EL TREBUIE S~ DECID~ DAC~ VA MUNCI DIN GREU SAU NU.


174

REGULA 70

Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze


Cnd aveam 16 ani am hot`rt c` vreau s` dau la Silvicultur`. Am fost acceptat [i tocmai cnd s` \ncep cursurile am anun]at brusc c`, de fapt, vreau s` merg la [coala de art`. Ei, o mic` schimbare... Mama trebuie s` fi avut o p`rere despre toate astea, dar a p`strat-o \n mod admirabil pentru sine [i mi-a sus]inut alegerea. Nici azi n-am idee care dintre cele dou` variante credea ea c` e mai potrivit` pentru mine (sau dac` credea c` mi se potrive[te vreuna). Nu po]i s` nu ai o opinie despre majoritatea alegerilor pe care le face copilul t`u, dac`-l iube[ti. |]i faci griji c` subiectul pe care l-a ales pentru proiectul de licen]` i se va p`rea prea dificil sau c` va regreta c` a renun]at la spaniol`, sau c` a ales fizica doar pentru c`-i place profesorul. Dar n-ai ce face. Po]i s`-l aju]i (u[urel, f`r` presiuni [i f`r` a-]i exprima preferin]a) s` ia cea mai bun` decizie posibil` [i apoi trebuie s`-l sus]ii \n ceea ce prive[te decizia lui, chiar dac` tu e[ti \ngrijorat c` nu e cea mai bun` alegere. Pune-]i cteva \ntreb`ri: Ce-o s` se \ntmple dac` nu face alegerile pe care eu cred c-ar trebui s` le fac`?, Vreau s` fac` aceast` alegere pentru el sau pentru mine? {tiu c` e[ti un P`rinte [i c` n-ai \ncerca \n mod con[tient s`-]i \ndrep]i copilul spre o carier` sau spre un

175

drum \n via]` care n-a fost propria lui alegere, dar e foarte u[or s` crezi c` tu [tii mai bine. Poate te gnde[ti c` te bazezi, \n alegerea ta, pe ceea ce e mai bine pentru el, dar chiar [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti. Treaba ta ca p`rinte, a[a cum repet \ntr-una, este mult mai ampl` dect rolul [colii. Tu nu-l \nve]i chimie sau muzic`, sau englez`. Tu-l \nve]i aptitudini utile pentru via]`. {i asta include lucruri ca luarea de decizii. Iar dac` nu-l la[i s` ia propriile decizii [i s` le urmeze, nu-i e[ti de niciun ajutor. |ntmpl`tor, n-am devenit silvicultor [i nici artist. Am f`cut o groaz` de lucruri pn` s` m` potolesc [i s` devin scriitor. Am o prieten` care la [coal` se chinuia s` se hot`rasc` dac` s` studieze latina sau rusa [i care acum conduce o agen]ie de for]` de munc`. {i o alta care nu se putea decide dac` s` dea la filozofie sau la sociologie. Lucreaz` pentru o organiza]ie nonprofit de protec]ia mediului. Cunosc doi oameni licen]ia]i \n chimie: unul este un bancher de succes, iar cel`lalt este un comic de succes (da, serios). {tiu chiar un domn de 72 de ani care a p`r`sit [coala la 15 ani pentru a deveni ofi]er vamal, iar la 60 de ani a dat la drept [i a devenit avocat. Vezi tu, alegerile noastre pot avea ceva influen]` asupra cursului vie]ii noastre, dar nici pe departe influen]a pe care ne a[tept`m s-o aib`. A[adar, copilul t`u poate foarte bine s` studieze ce subiecte vrea el. Iar dac` tu i-ai dat \ncrederea \n sine [i aptitudinile de care are nevoie ca adult, va fi capabil s` transforme orice op]iuni [colare [i orice rezultate la examene \n cariera care s`-l fac` fericit.

TREBUIE S~-L SUS}II, CHIAR DAC~ E{TI |NGRIJORAT C~ NU E CEA MAI BUN~ ALEGERE.
176

REGULI PENTRU ADOLESCEN}I

Dac` ai ajuns pn` aici, \nseamn` c` e[ti un P`rinte bine preg`tit [i c` [tii ce faci \n majoritatea cazurilor. Dar adolescen]ii au un talent deosebit de a lansa noi provoc`ri [i de a te face s` sim]i c` habar n-ai cum s` fii un bun p`rinte. Odat` ce copilul t`u a devenit adolescent, ai trecut bini[or de jum`tatea drumului cre[terii lui [i mai ai doar c]iva ani \n care s`-i bagi \n cap toate acele valori [i principii cu care vrei s` intre \n via]a de adult. {i, deodat`, el pare c` arunc` la co[ toat` munca pe care ai depus-o pentru el pn` acum. Dar de fapt, dac` te ]ii tare [i urmezi aceste Reguli esen]iale pentru adolescen]i, o s` descoperi c` ie[i la cel`lalt cap`t al tunelului adolescen]ei cu un adult nemaipomenit de care po]i fi cu adev`rat mndru.

179

REGULA 71

Nu intra \n panic`
Adolescen]ii. Am trecut [i eu prin asta. {i e cumplit. Dintr-o dat`, copila[ul t`u cel scump [i adorabil s-a transformat \ntr-o persoan` pe care n-o mai recuno[ti. |n cel mai bun caz e ursuz [i necomunicativ, \n cel mai r`u caz e un monstru venit direct din iad. A[a c` prima Regul` e: nu te panica. A[a trebuie s` fie. Nu e[ti singurul p`rinte care trece prin asta cei mai mul]i dintre noi trecem. Unii scap` u[or, dar dac` ai mai mul]i copii, e aproape de neconceput s` treci cu to]i prin adolescen]` f`r` probleme. {i probabil c` nici nu e s`n`tos. |]i aduci aminte cnd copilul t`u era la vrsta critic` de doi ani? Ei bine, acum a revenit [i de data asta e mult mai mare [i mult mai \nfrico[`tor. La doi ani, copila[ul care a \nceput s` mearg` [i-a dat seama c` nu este o extensie de-a ta, a[a c` for]eaz` limitele pentru a vedea ce poate [i ce nu poate s` fac`, acum c` are propria lui minte. Adolescen]ii reprezint` o versiune mult \mbun`t`]it` a aceluia[i program. Copilul t`u trebuie s`-[i g`seasc` propriul drum \n via]` [i trebuie s` fie \n stare s-o fac` singur.

A REVENIT {I DE DATA ASTA E MULT MAI MARE {I MULT MAI |NFRICO{~TOR.


180

Deci acesta e momentul \n care devine liber. {i \n care nu e \ntotdeauna de acord cu tine asupra distan]ei pn` la care poate s` se aventureze. Adaug` la asta tot soiul de salturi [i de izbucniri, [i de fluctua]ii hormonale, dintre care unele \i afecteaz` func]ionarea creierului [i abilit`]ile de comunicare (uit`-te la c`ut`rile pe care le face pe Internet dac` nu m` crezi) [i nu mai e de mirare c` te po]i a[tepta la cteva belele serioase. Cunosc copii care trecuser` deja de toat` angoasa adolescen]ei pn` la 16, 17 ani [i cunosc al]ii care nu o dep`[iser` \nc` nici la 20, dar cu to]ii trec prin asta la un anumit moment [i \ntr-un grad mai mare sau mai mic. |n general vorbind, cei c`rora le place s` fie copii, poate c`rora le place s` fie alinta]ii familiei dac` sunt cei mai mici, ajung la adolescen]` mai trziu dect cei care abia a[teptau s` devin` adul]i \nc` de la 2 ani. Dar cu to]ii trebuie s` treac` prin asta dac` e s` se elibereze de tine. Am o prieten` care a r`suflat u[urat` creznd c` a sc`pat basma curat` cnd fiica ei a \mplinit 18 ani f`r` a da vreun semn de angoas` adolescentin` sau de \nd`r`tnicie. Apoi bang! {ase luni mai trziu a devenit ursuz` [i ]fnoas` [i a f`cut toate acele lucruri pe care le fac de obicei adolescen]ii, exact a[a cum cei din genera]ia ei tocmai terminaser` de f`cut. Vezi nu po]i s`-]i iei ochii de la ei niciun moment. Vestea bun` e c` odat` ce a ie[it pe partea cealalt` a tunelului adolescen]ei, persoana familiar` pe care o cuno[teai va reveni. Schimbat`, bine\n]eles mai \n vrst` [i mai \n]eleapt` , dar avnd intacte toate acele valori [i idealuri la care ai muncit att de mult. Trebuie doar s` continui s` speri [i s` rabzi pentru c]iva ani, [i apoi totul va fi \n regul`.

181

REGULA 72

Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton


Chestia e c`-]i iube[ti copilul cu disperare. A[a c` e incredibil de greu s`-l prive[ti f`cnd gre[eli care tu crezi c` se vor \ntoarce \mpotriva lui mai trziu. De-a lungul anilor te-ai obi[nuit s`-l la[i s` fac` mici gre[eli s` se serveasc` cu prea mult` budinc` sau s` mearg` prea repede cu bicicleta la vale. Dar pe m`sur` ce el se m`re[te, [i gre[elile se m`resc. Acum trebuie s`-l prive[ti cum bea prea mult la petrecerea dat` de colegul lui sau cum poart` haine mult prea decoltate, sau prea scurte. Poate trebuie s` te ab]ii cnd decide s` p`r`seasc` [coala la 16 ani, pe cnd tu sperai s` mearg` la facultate, sau s` renun]e la o excelent` slujb` de smb`t` pentru c` e un efort prea mare s` se scoale diminea]a. Sunt chestii mult mai importante dect s`-l la[i pe copilul de 2 ani s` m`nnce prea mult` budinc`. Mizele sunt din ce \n ce mai mari. Cel mai r`u e cnd trebuie s`-l urm`re[ti pe copilul t`u repetnd gre[elile pe care le-ai f`cut [i tu. Renun]` la chimie pentru c` nu-i place profesorul, de[i ar fi putut avea o carier` str`lucit` \n domeniu. Sau \[i economise[te to]i banii pentru un an de pauz` dup` terminarea liceului [i apoi \i cheltuie[te pe to]i \ntr-un moment de nebunie pe o ma[in` care nici m`car nu merge bine. Ai fi putut s`-i spui. Probabil chiar i-ai spus. Foarte posibil vehement [i energic... Dar, pe de alt` parte, tu ]i-ai ascultat p`rin]ii, cu mul]i ani \n urm`? 182

Cu excep]ia cazului \n care copilul se pune serios \n pericol, trebuie s` te \mpaci cu situa]ia. Uneori, chiar dac` situa]ia devine periculoas`, tot n-ai ce face. Cu ct \i spui mai multe, cu att \l \mpingi \n direc]ia opus`. El caut` pe cineva cu care s` se confrunte, \mpotriva c`ruia s` se revolte, pentru c` a[a e programat. Cu ct folose[ti mai mult` for]`, cu att folose[te [i el mai mult`. |]i aminte[ti Legea a 3-a a lui Newton, principiul ac]iunii [i reac]iunii? Pentru fiecare ac]iune exist` o reac]iune egal` [i de sens opus. Ar fi putut foarte bine s-o numeasc` Prima Lege a Adolescen]ilor. Deci ce po]i face cnd vezi c` gre[e[te? Po]i s`-i spui care e p`rerea ta, dar nu-i spune ce s` fac`. {i vorbe[te-i a[a cum ai vorbi cu un adult [i cu un egal. Nu: Stai c`-]i spun eu ce cred! Cred c` e[ti un prost! Mai degrab` ceva gen: E decizia ta, dar te-ai gndit cum o s`-]i finan]ezi anul de pauz` dac` \]i cheltui to]i banii pe ma[ina asta? Vorbe[te-i ca unui adult [i poate o s`-]i r`spund` ca un adult. {i dac` nu de data asta, poate data viitoare. Cu siguran]` va fi mai dornic s`-]i cear` sfatul dac` va [ti c` i-l vei da ca unui egal.

TU }I-AI ASCULTAT P~RIN}II, CU MUL}I ANI |N URM~?

183

REGULA 73

D`-i drept de vot


Copilul t`u trebuie s` \nve]e s` ia decizii corecte. {i s` fac` compromisuri. {i s` lucreze \n echip`. {i s` negocieze. {i ce mod mai bun exist` de a-l \nv`]a toate astea dect s`-l implici \n deciziile familiei? Consult`-l asupra deciziilor care-l privesc, exact a[a cum te-ai a[tep-ta [i tu s` fii consultat, dac` ai fi \n locul lui. Bine\n]eles, nu va avea \ntotdeauna votul decisiv. Trebuie s` \n]eleag` faptul c`, fiind \n casa ta, pe banii t`i, tu ai drept de veto. Pn` la urm` nu te po]i l`sa convins de copiii t`i s` construie[ti o anex` cu trei dormitoare doar pentru c` ei \[i doresc cte un dormitor [i un birou fiecare. Totu[i, te po]i consulta cu ei despre cum s` modifica]i spa]iul existent pentru a-l valorifica la maximum. Pe m`sur` ce copiii cresc, trebuie s` exerseze luarea deciziilor, trebuie s` fie consulta]i [i s` fie trata]i din ce \n ce mai mult ca ni[te adul]i. De ce n-ar putea alege culoarea \n care s`-[i zugr`veasc` dormitorul, mai ales dac` \l vor zugr`vi chiar ei? |mi amintesc c` unul dintre copiii mei adolescen]i a vrut s` astupe o gaur` micu]` \n peretele din camera lui cnd a terminat, \n locul g`urii era o ditamai pata zgrun]uroas` [i neregulat` de vreo 15 cm. N-am nivelat-o. Am p`strat-o ca amintire a primei lui \ncerc`ri de decorare. Fiul meu a plecat de mult de-acas`, dar umplutura e \nc` acolo. Acum el e foarte bun la zugr`veli, repara]ii [i decora]iuni, dar pata \mi aminte[te c` trebuie s`-i la[i pe copii s` \nceap` de undeva.*
* N-am vrut s` sune a[a de sentimental [i de siropos. De fapt, p`strez repara]ia ca s` am motiv s` mai rd de el din cnd \n cnd.

184

{i ce zici de vacan]ele \n familie, ct timp le mai ai? Tu va trebui s` fixezi bugetul, dar dac` copiii t`i sunt adolescen]i, pute]i decide \mpreun` unde s` merge]i. Po]i avea drept de veto dac` insi[ti, dar la fel de bine pot avea [i ei. Bine\n]eles c` nu e vorba doar despre a-i \nv`]a s` ia decizii, lucru de altfel foarte important. Este [i despre a-i face pe copii s` se simt` implica]i \n familie, inclu[i \n hot`rrile care v` afecteaz` pe to]i. Po]i aplica asta [i la stabilirea regulilor. Membrii echipei de rugby a Angliei c[tig`toare a Cupei Mondiale s-au a[ezat cu to]ii [i au convenit asupra regulilor care \i vor conduce spre succes, [i le-au urmat pentru c` to]i puseser` um`rul la formularea lor (cu alte cuvinte, erau proprietatea lor, ca s` folosesc jargonul afacerilor).

ESTE VORBA DESPRE A-I FACE PE COPII S~ SE SIMT~ IMPLICA}I.


{i, bine\n]eles, cu ct descoperi mai multe oportunit`]i de a-i trata pe adolescen]ii t`i ca pe ni[te adul]i responsabili, cu att mai bun` va fi rela]ia voastr` [i cu att mai \ncuraja]i vor fi s` se comporte ca ni[te adul]i responsabili. Ceea ce nu poate fi dect o u[urare pentru toat` lumea.

185

REGULA 74

Nu te uita sub saltea


Adolescen]ii se dedau la unele lucruri despre care nici nu vrei s` [tii. Sigur, de fapt, [tii despre ele, doar de asta e[ti \ngrijorat. Dac` ai fi putut fi complet ignorant, ai fi fost mult mai fericit. Uite, crede-m` pe cuvnt, fiica ta a mers mai departe cu prietenul ei dect ai fi vrut tu. Fiul t`u se uit` pe reviste sau pe site-uri porno. Amndoi au \ncercat cel pu]in un fum de ]igar` pn` acum. {i aproape sigur li s-au oferit droguri, dar nu vei g`si nicio dovad` \n camera lor, a[a c` n-are rost s` pierzi timpul c`utnd. Acum e[ti fericit? Bun. Nu mai trebuie s` te ui]i sub saltea [i nici s` le cite[ti jurnalul secret. N-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce mii de al]i p`rin]i au g`sit \naintea ta. De fapt, probabil c` n-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce au g`sit p`rin]ii t`i. {i ce-o s` faci dup` aceea? S`-l pui pe copilul t`u adolescent \n fa]a dovezilor? Nu prea cred. O s`-]i distrugi rela]ia cu el [i singura schimbare va fi c` o s`-]i strice podeaua f`cndu-[i ascunzi[ sub scndurile du[umelei. Poate ar trebui s` te gnde[ti \n urm`, la lucrurile pe care le-ai f`cut, adolescent fiind, [i despre care n-ai vrut s` afle p`rin]ii. Vezi? Copiii t`i sunt doar ni[te adolescen]i perfect normali. {i dac` tu nu faci o tragedie din lucrurile acelea adolescentine [i perfect normale pe care ei le fac, o s` fie mai \ncrez`tori \n a veni s`-]i spun` atunci 186

cnd ceva scap` de sub control sau devine o real` problem` pentru ei. {i tocmai `sta e lucrul cel mai important. Dac` te vei comporta ca [i cnd toate lucrurile de sub saltea ar fi normale, atunci [i ei o s` simt` c` pot vorbi cu tine f`r` teama de a primi un r`spuns ira]ional. Pur [i simplu n-are rost s`-]i faci griji. |n punctul `sta trebuie s` te bazezi pe ceea ce i-ai \nv`]at \n ultimii aproximativ 12 ani. {i nu uita Regula 72 cu ct le faci via]a mai amar`, cu-att vor fi mai dificili. Concluzia e simpl` nu le face via]a amar`. Un alt avantaj simplul fapt c` nu te ui]i sub salteaua lor [i c` nu le cite[ti jurnalele secrete va \nt`ri rela]ia voastr`. Te vor respecta pentru c` le respec]i intimitatea (evident c` nu-]i vor spune lucrul `sta) [i pentru c` ai o atitudine suficient de realist` [i de modern` \nct s`-i la[i s`-[i vad` nederanja]i de treaba lor de a fi adolescen]i.

187

REGULA 75

Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile


Ai \nceput avnd \n fa]a ta 18 ani de carier` ca p`rinte [i num`rnd \napoi pe m`sur` ce treceau anii. Acum c]i au mai r`mas? Pentru c`, odat` ce ai ajuns la zero, copiii t`i vor fi pe cont propriu. Asta \nseamn` c` vor trebui s` [tie s` fac` cump`r`turi, s` g`teasc`, s` fac` cur`]enie [i ordine (cel pu]in pn` la un punct), s` spele, s`-[i pl`teasc` facturile, s` nu se \nglodeze \n datorii [i toate celelalte. {tiu p`rin]i [i f`r` s` vreau s` fiu sexist, aproape \ntotdeauna e vorba despre mame care au \nc` grij` de copiii lor [i la 18 ani. Iar copiii, nefiind tmpi]i, le las`. De fapt, am un prieten care la 35 de ani \nc` \[i mai duce rufele la sp`lat la maic`-sa. {i nu vreau s` spun c` \[i spal` el rufele folosind ma[ina ei de sp`lat, ceea ce ar fi oarecum de \n]eles. Nu, pur [i simplu \i d` rufele maic`-sii s` se descurce cu ele. E nevoie de doi pentru a juca jocul `sta. Numeri ultimii ani pn` la independen]`. {i dac` copilul t`u ajunge la 18 ani f`r` s` fi folosit vreodat` ma[ina de sp`lat sau f`r` s` fi preg`tit o mas` decent`, ]i se pare corect fa]` de el?

NUMERI ULTIMII ANI PN~ LA INDEPENDEN}~.


188

Poate c` el nu realizeaz` ce handicap va avea, dar tu [tii foarte bine, ca P`rinte, c` un copil cocolo[it nu e preg`tit pentru lumea real` (vezi Regula 68). Ca fiecare p`rinte, [i tu cuno[ti punctele tari [i punctele slabe ale copilului t`u. A[a c` gnde[te-te ce ar mai trebui s` \nve]e [i asigur`-te c` va \nv`]a \n timpul care ]i-a mai r`mas. Dac` nu se descurc` deloc cu banii, \nva]`-l s` [i-i planifice [i s` [i-i gestioneze. Las`-l pe el s` fac` cump`r`turile familiei timp de o s`pt`mn` cu condi]ia s` se \ncadreze \n bugetul t`u obi[nuit sau fii ferm asupra faptului c` nu vei pl`ti din factura lui la mobil mai mult dect suma convenit`. F`-l responsabil cu sp`latul rufelor familiei pentru o s`pt`mn` (eventual elibereaz`-l, drept compensare, de sp`latul vaselor pentru s`pt`mna respectiv`), astfel \nct s` \nve]e s` foloseasc` ma[ina [i s`-[i dea seama ce pl`cere e s` trebuiasc` s` sortezi rufele, s` le \ntinzi la uscat, s` le \mp`ture[ti pentru c`lcat (poate de-acum se va gndi de dou` ori \nainte s` mai pun` rufe abia purtate \n co[ul cu rufe de sp`lat). Ai putea chiar s`-]i la[i adolescentul mai mare s` stea singur acas` timp de cteva zile. Da, [tiu ce gnde[ti. {i da, va trebui s` sari cu un stimulent suficient de bun \nct s`-l determine s` reziste tenta]iei de a-[i invita to]i prietenii pentru o petrecere s`lbatic`. Oricum, ajut` s`-i spui c` un vecin sau un prieten e cu ochii pe el. Hai, po]i fi inventiv \n g`sirea de moduri interesante \n care s`-l \nve]i lucrurile vitale. {i sigur vei reu[i s` le faci [i amuzante cel pu]in pn` dispare elementul de noutate, dar oricum pn` atunci va fi \nv`]at ceva.

189

REGULA 76

Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez`


{tii deja c` trebuie s` le permi]i copiilor t`i s` fac` propriile lor gre[eli (Regula 72). Pn` aici, totul e clar. Acum, pentru cte dintre urm`toarele decizii \i vei l`sa pe ei s` hot`rasc`:

S` mearg` cu motocicleta? S` chiuleasc`? S` foloseasc` cuvntul cu f?* S` \ncerce droguri? S` fumeze? S` fac` sex \nainte de 16 ani? Hmmm, da, spinoase probleme. E din ce \n ce mai dificil, a[a-i? Chiar trebuie s`-i la[i pe ei s` decid` toate astea? P`i, hai s` privim altfel problema: cum o s`-i \mpiedici? Op]iunile tale sunt destul de limitate \n zilele noastre. Po]i s` ]ipi la ei (vezi Regula 77), dar asta nu-i mai deranjeaz` ca atunci cnd aveau 5 ani. {i, oricum, ei pot s` ]ipe mai tare. Po]i s`-i pedepse[ti nedndu-le voie s` ias` din cas`, dar orice adolescent care se respect` va ie[i pe fereastr` sau va fi ca un mielu[el pn` cnd \l vei l`sa din nou s` ias` [i pe urm` va face acela[i lucru fiind \ns` mai atent, ca s` nu-l mai prinzi.
* Mama avea un sistem excelent. La 14 ani aveai voie s` folose[ti \njur`turi blnde, la 16 aveai voie s` folose[ti cuvntul cu f, iar la 18 puteai folosi cuvintele cele mai dure. Cred c`-i era destul de greu s` ]in` eviden]a tuturor (eram 6 fra]i), dar se descurca.

190

Po]i s` refuzi s` le mai dai bani, dar sunt suficient de mari ca s`-[i c[tige propriii bani. Cunosc un individ al c`rui tat` l-a dezmo[tenit (erau o familie foarte bogat`) doar pentru c` s-a ras \n cap. Nici m`car asta nu l-a determinat s`-[i lase p`rul s` creasc`. ~[tia sunt adolescen]ii dac` nici faptul c` era deposedat de o avere cu [apte cifre n-a reu[it s`-l motiveze, atunci nimic n-ar fi reu[it. (Dac` e[ti curios s` afli urmarea, s-a \ntmplat c` tat`l a murit subit \nainte de a se calma suficient \nct s`-l treac` din nou pe fiul lui \n testament, a[a c` b`iatul chiar a pierdut acea avere uria[`.) A[a c`, una peste alta, n-ai de ales. Adolescentul t`u se va comporta ca un adolescent indiferent ce vei face. Po]i fie s` accep]i situa]ia, fie s` te opui, dar dac` alegi ultima variant` probabil c`-l vei \mpinge s` ia tocmai deciziile pe care nu vrei s` le ia.

ADOLESCENTUL T~U SE VA COMPORTA CA UN ADOLESCENT INDIFERENT CE VEI FACE.


Oh, dar, bine\n]eles, mai este un lucru pe care-l po]i face: s` ai \ncredere \n el. Tuturor copiilor le sunt oferite lucruri pe care p`rin]ii nu vor ca ei s` le fac` sex, droguri, ]ig`ri. Dar dac` ai \ncredere \n faptul c` pu[tiul t`u va lua decizii responsabile, ai o [ans` destul de mare ca acest lucru chiar s` se \ntmple. {i dac` nu se \ntmpl`, nu te mai agita: oricum, nimic altceva n-ar fi func]ionat. Crede-m`.

191

REGULA 77

Urlatul nu e o solu]ie
S` presupunem c` adolescentul t`u a f`cut toate lucrurile despre care am vorbit \n Regula 76. |ntr-adev`r, e prea groaznic, nici nu te po]i gndi. Hai atunci s` presupunem c` n-a f`cut dect unul sau dou`. {i lucrurile au mers prost. Nu se mai poate l`sa de fumat sau are o boal` cu transmitere sexual`, sau e pe punctul de a fi exmatriculat de la [coal`. Ai prefera s` vin` s`-]i cear` ajutorul sau nu? Sigur c` ai prefera s` vin` la tine. F`r` \ndoial`, vrei s`-l aju]i. Dar e[ti sigur c` va veni s`-]i spun`? Cum se va decide dac` s` vin` la tine sau nu? R`spunsul e c` se va hot`r\ \n func]ie de felul \n care ai reac]ionat \n trecut cnd ai descoperit anumite lucruri. Probabil, lucruri mai pu]in importante cnd a v`rsat vopsea pe covorul din dormitor sau cnd ]i-a promis c` a aranjat s` fie adus \napoi de la petrecere de c`tre un p`rinte [i pe urm` ai aflat c`, de fapt, a f`cut autostopul. Cum ai reac]ionat atunci? Ai urlat [i ai ]ipat, [i ai strigat, [i i-ai spus c` te-a dezam`git [i c` nu po]i avea \ncredere \n el? Sau a]i discutat serios, calm [i i-ai explicat de ce e[ti att de \ngrijorat? Problema e c` urlatul, ]ipatul [i faptul c` i-ai spus c` te-a dezam`git s-ar putea s` fi fost complet justificate, DAR au avut exact efectul opus celui scontat de tine. Dac` vrei s` vin` la tine cnd are probleme, trebuie s` [tie c` vei lua lucrurile \n serios, dar nu vei urla la el. S-ar putea s` nu-]i plac` asta, dar este purul adev`r. Probabil c` [i 192

tu ai sim]it cam la fel cnd erai adolescent. Dac` p`rin]ii t`i obi[nuiau s` ]ipe, pun pariu c` nu le-ai spus nici jum`tate din lucrurile pe care prietenii t`i cu p`rin]i calmi le-au spus alor lor. Vezi tu, exist` [anse ca el s` [tie deja c` a f`cut ceva gre[it sau stupid [i poate c`-i e ru[ine [i se simte prost din cauza asta. Chiar nu mai e nevoie s` ]ipi [i tu la el [i s` intensifici umilin]a. De fapt, dac` reac]ia ta e calm` [i nu-l subapreciezi, s-ar putea s`-]i fie patetic de recunosc`tor. {i cu asta chiar c` ai adunat puncte \n favoarea ta pentru data viitoare cnd va mai face ceva aiurea. Aminte[te-]i, copiii t`i \]i vor evalua reac]ia \n func]ie de felul cum reac]ionezi la problemele minore azi [i mine, [i luna viitoare. |n esen]`, odat` ce copiii au ajuns la o anumit` vrst`, trebuie s`-]i schimbi stilul de educa]ie. Nu po]i s` le spui mereu ce trebuie [i ce nu trebuie s` fac`. Trebuie s` te transformi \ntr-un fel de mentor, un sf`tuitor. Astfel, cnd vor ajunge la 18 ani \i vei trata deja ca pe ni[te egali. Sigur, atta vreme ct sunt \n casa ta, se aplic` regulile casei tale. Dar acelea[i reguli ar trebui s` se aplice [i prietenilor t`i, chiar [i p`rin]ilor t`i. Ct despre ce vor face copiii t`i cu via]a lor, nu ai niciun control [i n-are rost s` pretinzi c` ai. A[adar, cam de cnd copiii \mplinesc 16 ani, renun]` la ]ipete [i \ncepe s` le vorbe[ti ca unor adul]i. Poate fi foarte greu, dar e singura metod` care func]ioneaz`.

|N ESEN}~, ODAT~ CE COPIII T~I AU AJUNS LA O ANUMIT~ VRST~, TREBUIE S~-}I SCHIMBI STILUL DE EDUCA}IE.
193

REGULA 78

Orice lucru vine la pachet cu condi]ii


Unul dintre lucrurile esen]iale pe care copiii t`i trebuie s` le \nve]e \n via]` este c` drepturile [i responsabilit`]ile sunt unite \n mod inextricabil. {i este treaba ta s`-i \nve]i. Sau ar fi mai bine s` spun c` este responsabilitatea ta? De exemplu, copiii pot pretinde dreptul de a fi trata]i ca ni[te adul]i. Dar trebuie s` \n]eleag` c` dreptul vine \mpreun` cu responsabilitatea de a se purta ca ni[te adul]i. Dac` se eschiveaz` de la responsabilitate, pierd dreptul. Odat` ce copiii devin adolescen]i, principiul poate fi aplicat cu mare succes. Pentru fiecare drept pe care-l cer ([i mam`, ce de drepturi cer adolescen]ii...), tu le po]i indica responsabilitatea care vine \mpreun` cu el. Am prieteni care aplic` principiul cu banii de buzunar. Copiii lor au dreptul la o anumit` sum` s`pt`mnal`, dar p`rin]ii le explic` faptul c` au, de asemenea, o responsabilitate \n cadrul gospod`riei. Copiii [tiu deja de mult c`, pentru ca totul \n gospod`rie s` mearg` bine, trebuie rezolvate anumite treburi casnice cur`]area buc`t`riei dup` fiecare mas`, men]inerea dezordinii la minimum etc. Dac` pu[tii nu se achit` de responsabilitate, pierd banii de buzunar. Acela[i lucru merge [i pentru dreptul de a fi tratat cu respect. Vine la pachet cu responsabilitatea de a-i trata pe ceilal]i cu respect. Dac` copiii t`i \]i vorbesc urt sau ]ip` la tine, pierd dreptul la respectul t`u 194

PERIOADA ADOLESCEN}EI REPREZINT~ OPORTUNITATEA PERFECT~ PENTRU A |NV~}A RELA}IA DINTRE DREPTURI {I RESPONSABILIT~}I.
Po]i s` nu-i mai ascul]i (sau cel pu]in s` \ncerci s` nu-i mai auzi) pn` cnd se pot dovedi respectuo[i. Odat` copiii intra]i \n lume pe cont propriu, vor avea nevoie s` cunoasc` aceste lucruri. Nu pot a[tepta nimic pe gratis. {i perioada adolescen]ei reprezint` oportunitatea perfect` pentru a \nv`]a rela]ia dintre drepturi [i responsabilit`]i. Tot ce vor copiii trebuie s` vin` \nso]it de condi]ii: respectul, banii, independen]a, libertatea, statutul. Ba chiar responsabilitatea \ns`[i vine \nso]it` de responsabilit`]i. Ai s` vezi c` adolescen]ilor chiar le plac lucrurile astea. Serios. Arat` c` \]i pas`. Cnd le spui c` n-au voie s` vin` acas` mai trziu dect de obicei dect dac` arat` c` sunt suficient de responsabili \nct s` te sune [i s`-]i spun` unde sunt [i cnd s`-i a[tep]i \napoi, \n secret sunt de fapt mul]umi]i c`-]i pas` (doar nu te a[tep]i s`-]i [i spun` asta!). |]i vor spune cnd s`-i a[tep]i acas`, pentru c` vor realiza c` altfel vor pierde dreptul de a mai sta alt`dat` pn` trziu. A[a c` f`-le pu[tilor t`i o favoare [i nu-i l`sa s` scape ieftin. De cte ori vor ceva de la tine, spune-le ce a[tep]i \n schimb. Vor \nv`]a valoarea drepturilor [i vor fi preg`ti]i pentru viitor. {i via]a ta va fi mult mai u[oar`.

195

REGULA 79

Arat` un pic de respect pentru lucrurile care-i intereseaz`


{tiu un b`rbat care \n adolescen]` a \nceput s` dezvolte probleme psihice. Obi[nuia s`-[i petreac` tot timpul liber \n camera lui ascultnd muzic`, acesta fiind singurul lucru care-i pl`cea cu adev`rat. |n timp, lucrurile s-au agravat. Problemele au continuat [i dup` ce a plecat din casa p`rinteasc`. Mul]i ani mai trziu mi-a spus un lucru foarte interesant. Mi-a explicat c` unul dintre lucrurile care i-au spulberat \ncrederea \n sine a fost modul \n care p`rin]ii lui f`ceau haz de muzica oribil` pe care o asculta. Vezi tu, cnd critici alegerile f`cute de adolescentul t`u, \l critici pe el. Este o vrst` la care ego-ul e fragil, respectul de sine e u[or de demolat [i e foarte u[or s`-l faci pe adolescentul t`u s` simt` c`-l dezaprobi sau chiar c` nu-l placi. Fie c` e vorba despre muzica pe care o ascult` sau despre felul \n care \n]elege politica, sau despre modul cum se \mbrac`, sau despre decizia lui de a deveni vegetarian, are nevoie s` [tie c` e[ti de acord.

196

Este unul dintre multiplele paradoxuri ale adolescen]ilor. Pe de o parte, vor s` fie rebeli, s` te [ocheze, s` fac` lucruri care s` te scoat` din pepeni, iar pe de alt` parte, \]i doresc aprobarea [i bun`voin]a. {tiu c` e[ti confuz, dar pentru ei e [i mai r`u. Sunt prin[i \n interiorul unor min]i [i al unor trupuri care \ncearc` s` fac` tranzi]ia de la copilul dependent la adultul independent [i de cele mai multe ori habar n-au ce vor de fapt. Acum vor s` creasc` repede, ct mai repede posibil, iar peste un minut totul devine \nsp`imnt`tor [i vor s-o lase mai moale. Tu trebuie doar s` accep]i [i s` te la[i dus de curent.

{TIU C~ E{TI CONFUZ, DAR PENTRU EI E {I MAI R~U.


|n timpul `sta, intereseaz`-te de lucrurile care le plac. Nu e cazul s` \ntreci m`sura chiar te rog s` n-o faci, c`ci nu e nimic mai r`u dect un tat` de patruzeci [i ceva de ani care pretinde c` e supercool. Nu te str`dui prea tare trebuie doar s` ar`]i un oarecare interes. Nu trebuie s` pretinzi c` e[ti un fan uria[ al muzicii sau al stilului lor de \mbr`c`minte, dar nu e bine nici s` nu le acorzi nicio aten]ie. S-ar putea chiar s` descoperi tot felul de noi lucruri de care s` te bucuri. Aceasta este unul dintre multiplele avantaje de a avea copii adolescen]i: sunt suficient de aproape de vrsta adult` \nct s` aib` interese destul de sofisticate [i po]i \nv`]a de la ei o mul]ime de lucruri dac` e[ti suficient de deschis la minte. {i bine\n]eles c` e[ti.

197

REGULA 80

Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex


Nu, nu e vorba despre via]a ta sexual`. Sper c` aceea e deja s`n`toas`. M` refer la sex \n general [i, \n particular, la via]a sexual` a adolescentului t`u. Poate c` \nc` nu are una (e[ti sigur?), dar mai devreme sau mai trziu va avea. {i vrei s` te asiguri c` atunci cnd va avea, va fi fericit` [i sigur`, [i satisf`c`toare, nu furi[at` [i murdar`, [i dezordonat` (oh, bine, e tot timpul dezordonat`). Ce anume crezi c`-i poate oferi adolescentului t`u \ncrederea \n sine care s`-l determine s` amne prima experien]` sexual` pn` cnd va fi preg`tit? Exact: faptul c` se simte confortabil cu subiectul. Cu ct copilul t`u [tie mai multe despre sex [i \i vine mai u[or s` discute despre el, cu att va fi mai capabil s` spun` NU sau s` insiste asupra folosirii prezervativului, sau s` respecte sentimentele partenerului. Po]i s` m` crezi pe cuvnt: cu ct vorbi]i mai mult acas` despre sex (e valabil [i pentru droguri, alcool, ]ig`ri [i toate celelalte), cu att adolescentul va avea mai mult` \ncredere \n el [i \n capacitatea lui de a lua decizii mature atunci cnd va veni momentul. Chiar [i p`rin]ii deschi[i, care consider` c` au rela]ii strnse cu adolescen]ii lor, spun \n general c` acesta este subiectul despre care le e cel mai greu s` discute confortabil; [i adolescen]ii sus]in acela[i lucru. Dar

198

este r`spunderea ta s` demonstrezi c` sexul reprezint` un lucru perfect acceptabil [i normal despre care se poate discuta. {coala \l va \nv`]a pe copil despre mecanica sexului [i poate cteva lucruri de baz` despre HIV [i boli cu transmitere sexual` sau cum s` folose[ti un prezervativ. Dar copiii o s` chicoteasc` de zor \mpreun` cu colegii. Plus c` la [coal` n-o s` \nve]e nimic despre faptul c` sexul este o parte normal` a vie]ii de adult [i c` are o rela]ie complex` cu emo]iile. Tu va trebui s`-i spui toate astea nu te baza pe [coal`. Nu \ncerc s` spun c` ar trebui s` stai jos cu copilul [i s` ave]i o discu]ie formal` despre sex. Eu am \ncercat o dat` s` abordez subiectul formal cu unul dintre copiii mei probabil mult prea trziu, dup` cum am \n]eles ulterior [i la sfr[it l-am \ntrebat dac` mai vrea s` [tie ceva. El a r`spuns: Nu, mul]umesc, tat`. {i oricum, s-au schimbat multe de pe vremea ta. Am fost surprins [i intrigat, dar a refuzat \n mod frustrant s` continue discu]ia. Nu e nimic \n neregul` cu o discu]ie formal`, dac` po]i s`-i faci fa]` f`r` s` te sim]i prost. Totu[i, sexul trebuie s` fac` parte din conversa]ia de fiecare zi atunci cnd vine vorba despre el cnd comenta]i un film sau o [tire, sau ispr`vile unui prieten. |n loc s` schimbi repede subiectul \n prezen]a adolescentului t`u, continu` [i chiar cere-i p`rerea. Asigur`-te doar c` transmi]i \ntotdeauna un punct de vedere responsabil. Nu m` refer neap`rat la f`r` sex pn` la c`s`torie, ci la faptul c` nu e corect s` te joci cu emo]iile altora sau s` le ri[ti s`n`tatea.

ASIGUR~-TE C~ TRANSMI}I |NTOTDEAUNA UN PUNCT DE VEDERE RESPONSABIL.


199

REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~

Ar fi superb dac` ai putea s`-]i cre[ti copiii f`r` s` te confrun]i nici m`car o dat` cu o criz` adev`rat`. Dar, din nefericire, foarte pu]ini p`rin]i reu[esc. Poate fi divor], \mboln`vire grav`, criz` financiar`, moartea cuiva din familie, b`t`i serioase la [coal`, concediere, punerea casei sub sechestru. Acest gen de situa]ii sunt \n general o problem` major` pentru tine ca p`rinte, dar ele \]i dau [i motive de \ngrijorare cu privire la copil. Po]i avea tot soiul de strategii minunate, tehnici, reguli ale casei [i politici cu ajutorul c`rora navighezi lin printre majoritatea problemelor de zi cu zi cu copiii. Dar cnd te love[te genul `sta de criz`, deseori e[ti complet nepreg`tit [i sistemele normale nu mai sunt suficiente. Plus c` po]i fi \n stare de [oc sau panicat sau \ntr-o puternic` stare de depresie, poate chiar trebuind s` te descurci deodat` singur cu copiii, caz \n care vei avea probabil nevoie de ajutor pentru a dep`[i momentul. A[adar, dac` se \ntmpl` ce-i mai r`u, iat` cteva Reguli care s` te ajute s` faci fa]` situa]iei [i s`-]i dea siguran]a c` e[ti din nou pe calea cea bun`. O s` treci [i peste asta, fie [i numai pentru c` n-ai \ncotro, iar copiii vor \nv`]a ceva din \ntreaga experien]`. Asigur`-te c` \n urma crizei vor r`mne mai puternici [i mai \n]eleg`tori fa]` de problemele altor oameni.

203

REGULA 81

Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie


Desigur, se aplic` \ndeosebi p`rin]ilor care trec printr-un divor], dar este o capcan` \n care po]i c`dea [i dac` rela]ia voastr` este \ncordat` \n timpul altui tip de criz` (financiar`, de exemplu). Cnd emo]iile se intensific`, totul \n jur are tendin]a de a se intensifica. A[a c`, fie c` e[ti extrem de sup`rat, \ngrijorat pn` la disperare, serios deprimat sau insuportabil de trist, probabil c` ori de cte ori te sim]i furios o s` te sim]i aproape incontrolabil de furios. {i cnd e[ti \ntr-o astfel de stare te sim]i \ndrept`]it s` recurgi la orice argument sau tactic` la care po]i recurge. Din p`cate, una dintre cele mai puternice tactici la care po]i apela este s` speculezi dragostea partenerului (sau fostului partener) pentru copiii lui. Copiii t`i. Po]i fi \n stare s`-i restric]ionezi accesul la ei. Sau s`-i permi]i accesul doar \n perioade \n care [tii sigur c` nu are cum s` se elibereze. Sau s`-i comunici despre planurile tale \n ultimul moment. Sau chiar s` le arunci copiilor mici remarci menite s` submineze sentimentele lor pentru cel`lalt p`rinte. Sau s` le ar`]i copiilor \n mod subtil c` fericirea ta depinde de ei. Poate c` tocmai astfel de tactici a folosit partenerul t`u \mpotriva ta. Ceea ce face ca r`zbunarea, evident tot prin folosirea lor, s` fie foarte tentant`. Doar el a \nceput, nu-i a[a?

204

De fapt, chiar conteaz` cine a \nceput? Nu pentru tine, ci pentru copii. Le pas` lor cine a \nceput? Tot ceea ce-i intereseaz` e s` pune]i cap`t acestui joc. Nu sunt pro[ti, a[a c` [tiu ce se \ntmpl`, cel pu]in par]ial. {tiu c` sunt prin[i la mijloc, \ntre doi p`rin]i pe care-i iubesc, [i c` situa]ia era [i a[a destul de dificil` [i f`r` toate astea. Ceea ce nu [tiu ei este cum s` fac` fa]` unui conflict serios, dar \nva]` rapid privindu-v` pe tine [i pe cel`lalt p`rinte. E[ti sigur c`-i \nve]i ceea ce ai vrea ca ei s` [tie? E incredibil de greu s` evi]i genul `sta de jocuri cnd partenerul sau fostul t`u partener le joac`. Dar trebuie s` rezi[ti tenta]iei. Este esen]ial s`-]i p`strezi ]inuta moral` [i s` nu-]i tr`dezi valorile (vezi Regula 88 din Cele 100 de Reguli ale vie]ii*). Da, [tiu, pe ct este de important, pe att e de dificil. Dar e[ti un P`rinte, deci po]i s-o faci. Trebuie s-o faci. R`spunde oric`rui [iretlic r`ut`cios [i agresiv cu calm, decen]`, onestitate [i integritate. F` astfel \nct s` fii mndru de tine.

CHIAR CONTEAZ~ CINE A |NCEPUT? NU PENTRU TINE, CI PENTRU COPII. LE PAS~ LOR CINE A |NCEPUT?
O prieten`, care din fericire se \ntmpl` s` fie un P`rinte des`vr[it, traversa o perioad` foarte dificil` cu so]ul ei.

* Publicat` \n 2007 de editura RENTROP & STRATON.

205

|ntr-o zi, fiul ei a anun]at-o din senin c` tat`l lui i-a spus c` va c`p`ta o motociclet` pentru motocros cnd va \mplini 14 ani; trebuie s` spun c` ambii p`rin]i fuseser` \ntotdeauna de acord c` acest lucru trebuie s` a[tepte pn` la 18 ani. Era \n mod clar o stratagem` prin care tat`l dorea s-o enerveze pe ea [i s` [i-l apropie pe b`iat cump`rndu-i afec]iunea. Pe moment, prietena mea a fost \ngrozitor de tentat` s`-i spun` fiului ei exact ce gndea despre josnicul lui tat`. A reu[it totu[i, printr-o uria[` st`pnire de sine, s` se ab]in` [i nu i-a spus b`iatului nimic, dar a discutat separat cu so]ul ei. Folosind mult` diploma]ie [i cu limba sngernd de-atta mu[cat, a rezolvat situa]ia printr-un compromis: copilul urma s` primeasc` motocicleta cnd \mplinea 16 ani, iar \ntre timp so]ul ei putea s`-[i duc` fiul la cursele de motocros un weekend pe lun`. {i care e avantajul de a proceda astfel? Copiii t`i vor \n]elege \ntr-o zi, dac` nu acum c` ai f`cut totul pentru ei. Acest lucru va consolida rela]ia voastr` [i, cel mai important, \i va face mult, mult mai ferici]i. Cu siguran]` c` `sta este un sentiment mai pl`cut dect orice satisfac]ie m`runt` ai putea avea \ntorcndu-i \mpotriva celuilalt p`rinte.

206

REGULA 82

Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor


Cnd am divor]at de prima mea so]ie, cu mul]i ani \n urm`, m-am trezit un p`rinte singur cu aproape de niciunele. Copiii [i cu mine st`team \ntr-o cas` \nchiriat`, cu foarte pu]in` mobil`. |ntr-o sear` vorbeam cu unul dintre fiii mei st`team amndoi pe cutii, iar eu eram cople[it de vinov`]ie pentru ceea ce trebuiau s` \ndure copiii mei. I-am spus: |mi pare tare r`u, prietene. |mi pare a[a de r`u c` trebuie s` treci prin toate astea. {tii ce mi-a r`spuns? De ce, tati? E formidabil! Ne distr`m excelent! Sigur, nu vroia s` spun` c`-i pare bine c` p`rin]ii lui s-au desp`r]it. Dar eu \mi f`ceam griji pentru condi]iile \n care locuiam, \n timp ce el se sim]ea ca \ntr-o permanent` tab`r` de vacan]`. Eu presupusesem c` [i el simte la fel ca mine, dar f`cusem o mare gre[eal`. |ns` poate s` se \ntmple [i exact pe dos. Copiii simt unele lucruri mult mai acut dect noi. Poate-]i aminte[ti c` atunci cnd ai fost poreclit prima dat` la [coal` ai ignorat porecla cu senin`tate. Dar asta nu \nseamn` c` [i copilul t`u poate face la fel. Poate c` ]ie nu-]i pas` c` trebuie s` te mu]i din cauza noii slujbe, dar s-ar putea ca fiica ta adolescent` s` fie devastat`. Trauma ei emo]ional` e real`, a[a c` trebuie s-o iei \n serios. Nu e suficient s`-i spui c` trebuie s` fie tare sau c` o s`-[i fac` prieteni noi, sau c` exist` e-mail-ul, messenger-ul [i SMS-urile ([i eu n-am avut toate astea cnd eram ca tine).

207

Cnd ai de-a face cu emo]iile copilului t`u [i \n special \n timpul oric`rui fel de criz`, ceea ce sim]i tu este complet irelevant. Sentimentele lui sunt tot ce conteaz`. Concentreaz`-te asupra copilului t`u [i uit` de tine. Am o prieten` foarte drag` al c`rei partener a murit subit. Copiii au reac]ionat cu diferite grade de durere evident` cnd le-a spus, dar pu]in mai trziu \n aceea[i zi to]i rdeau [i se jucau. Mi-a spus c` ini]ial a fost aproape la fel de dureros s`-i vad` ferici]i pe ct a fost s`-i vad` neferici]i. Dar copiii fac fa]` durerii \n mod diferit [i n-are niciun sens s` \ncerci s` pui reac]ia lor pe picior de egalitate cu reac]ia ta. Cnd vine vorba despre lucruri importante \n via]`, nu face nicio presupunere despre cum se vor descurca pu[tii t`i. Conteaz` pe ei ca s`-]i spun` ce simt [i nu presupune c` vor avea nevoie de acela[i sprijin de care ai avea tu nevoie. Poate c` ei vor s` fie \nconjura]i de prieteni \n timp ce tu ai vrea s` fii singur. Poate c` ei vor s` mearg` \ntr-o vacan]` cu care tu nu te po]i confrunta sau s` renun]a]i la petrecerea cu care tu vroiai s` mergi mai departe. Dac` ai mai mul]i copii, probabil c` nu vor sim]i cu to]ii la fel. Toate acestea pot solicita alegeri dificile [i compromisuri; numai tu po]i decide dac` s` faci lucrurile a[a cum vor ei sau cum vrei tu atunci cnd nu dori]i acela[i lucru. Dar este vital s` le tratezi sentimentele cu toat` seriozitatea cu care le tratezi pe ale tale sau pe ale oricui altcuiva.

CONTEAZ~ PE EI CA S~-}I SPUN~ CE SIMT {I NU PRESUPUNE C~ VOR AVEA NEVOIE DE ACELA{I SPRIJIN DE CARE AI AVEA TU NEVOIE.
208

REGULA 83

A fi mai tn`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile


O ciudat` [coal` de gndire de care m-am izbit deseori pare a fi de p`rere c` copiii dep`[esc mai repede problemele dect adul]ii. Habar n-am de unde le-a venit ideea, dar, \]i spun, e o mare prostie. E adev`rat, unii copii dep`[esc anumite probleme mai rapid dect unii adul]i. Dar la fel de adev`rat e [i c` o traum` din copil`rie \[i poate ar`ta efectele mul]i ani mai trziu. La urma urmei, copiii se dezvolt` permanent [i evenimente din trecutul lor \[i pot schimba semnifica]ia. Un copil care ini]ial a p`rut c` suport` foarte bine moartea cuiva din familie poate suferi enorm din cauza mor]ii respective peste c]iva ani. Ceva ce i-a fost spus copilului t`u acum cinci ani \l poate \nc` bntui. Sau poate c` el sper` \n secret c` p`rin]ii lui se vor \mp`ca [i este devastat ori de cte ori se \ntmpl` ceva care pare s`-i \ndep`rteze visul. Noi, adul]ii, suntem departe de a fi perfec]i, dar majoritatea, de cele mai multe ori, reu[im s` ne rezolv`m problemele pe loc [i s` trecem peste ele. Poate c` triste]ea sau durerea nu ne p`r`sesc niciodat`, dar \nv`]`m s` tr`im cu ele. Pentru copii este mult mai greu. Ei se schimb`, iar evenimentele din trecut \i pot afecta \n moduri noi. Poate c` ei \[i revin din [ocul ini]ial mai repede dect noi (sau

209

poate nu), dar au foarte pu]in` experien]` \n a face fa]` emo]iilor [i le poate lua mai mult dect nou` s` \n]eleag` ce simt [i s`-[i dea seama cum s` ac]ioneze. A[a c` hai s` nici nu mai men]ion`m nonsensul `sta cu copiii care trec peste probleme mai repede dect adul]ii. P`rin]ii [tiu bine c` nu e niciun cuvnt adev`rat, deci nu l`sa pe nimeni s` se ascund` \n spatele unei asemenea banalit`]i absurde.

NOI, ADUL}II, SUNTEM DEPARTE DE A FI PERFEC}I, DAR DE CELE MAI MULTE ORI REU{IM S~ NE REZOLV~M PROBLEMELE PE LOC {I S~ TRECEM PESTE ELE.
Copiii vor avea nevoie de ajutorul t`u. Dac` veniturile tale scad brusc, de exemplu, aceasta poate avea un impact uria[ asupra copiilor t`i. Ei nu mai pot ]ine pasul cu prietenii lor \n ceea ce prive[te vacan]ele, hainele, telefoanele mobile, ma[ina cu care sunt lua]i de la [coal` pentru unii copii, toate astea pot fi devastatoare. Tu te str`duie[ti s` te descurci cu un buget mai mic, dar ei [i-au pierdut jum`tate din prieteni, \ncrederea \n ei, statutul, demnitatea [i vacan]a. Le va trebui timp pentru a-[i reveni, chiar dac` familia \[i va rec`p`ta stabilitatea financiar`.

210

Arat`-le copiilor t`i c` \n]elegi faptul c` sentimentele [i problemele lor pot fi diferite de ale tale, [i c` le tratezi grijile cu aceea[i seriozitate cu care le tratezi pe ale tale. Nu le po]i da \napoi bugetul, p`rin]ii cu o c`s`torie fericit`, fratele sau p`rintele care a murit, s`n`tatea sau orice altceva au pierdut, dar le po]i ar`ta c`-i iei \n serios [i c` nu te a[tep]i ca ei s`-[i revin` la fel de repede cum \]i revii tu.

211

REGULA 84

{ocul poate dura pentru totdeauna


Sigur, \n cele din urm` copilul t`u ar trebui s` treac` peste criz` sau m`car s` se \mpace cu lucrurile. |n timp, va ajunge s` accepte a[a cum facem cu to]ii c` p`rin]ii lui sunt divor]a]i sau c` cineva drag a murit. Dac` pu[tiul a fost grav bolnav, va \nv`]a s` fac` fa]` faptului c` acum nu mai poate mnca tot ce pot mnca prietenii lui. Dac` a trebuit s` se mute \ntr-un alt ora[, mai devreme sau mai trziu \[i va face prieteni noi [i se va obi[nui la noua [coal`. Dar asta nu \nseamn` c` totul s-a terminat. Unele crize trec [i te las` acolo unde erai cnd au \nceput, dar majoritatea te las` \ntr-un alt loc. Uneori \ntr-un loc foarte diferit. Un copil poate c` s-a \mp`cat pe ct posibil cu moartea unui p`rinte, dar el va fi pentru totdeauna un copil care cre[te f`r` mam` sau f`r` tat`. Asta \l face deosebit [i implic` noi dezavantaje fa]` de trauma ini]ial`. Fiecare meci important la [coal`, fiecare ceremonie de premiere va fi diferit` pentru el; fiec`rei anivers`ri, fiec`rui Cr`ciun sau eveniment \n familie \i va lipsi ceva. Acela[i lucru este valabil [i pentru divor]. Chiar dac` pu[tiul t`u accept` c` nu mai sunte]i \mpreun` [i poate chiar a trecut peste etapa acut` a desp`r]irii, el va trebui s`-[i petreac` restul copil`riei cu p`rin]i care tr`iesc \n case diferite [i care nu comunic` la fel de bine cum comunicau odat`. Vacan]ele nu vor mai fi la fel. Serb`rile de la [coal` vor implica aranjamente stnjenitoare pentru ca p`rin]ii 212

s` nu se \ntlneasc` sau \ntlniri stnjenitoare dac` totu[i dau ochii unul cu altul. Eventual, copilul va trebui s` \nve]e s`-i accepte pe noii parteneri ai p`rin]ilor lui, poate chiar pe p`rin]ii vitregi. Poate copilul t`u a suferit de o boal` grav` sau a fost r`nit. Cunosc un copil de 3 ani c`ruia a trebuit s`-i fie amputat piciorul \n urma unui accident de ma[in`. Pare c` s-a \mp`cat \n mod remarcabil [i curajos cu situa]ia, dar va fi \ntotdeauna un copil cu un singur picior. Ceea ce va afecta activit`]ile \n care se va putea implica pe unele, practic, nu le va putea aborda, \n altele va \ncerca mereu s`-i dep`[easc` pe ceilal]i din dorin]a de a se afirma. Indiferent de efecte, fie c` acestea vor fi pozitive sau negative, via]a lui va fi diferit` de cea a unui copil care se folose[te de ambele picioare. Ca p`rinte, tu vei fi f`r` \ndoial` con[tient (deseori dureros de con[tient) de schimb`rile pe termen lung pe care criza le-a adus pentru copilul t`u. Dar nu toat` lumea va fi con[tient` de aceste schimb`ri. Uneori va trebui ca tu s` le indici [i uneori va trebui s`-i oferi copilului t`u mai mult sprijin [i s`-i ar`]i c` [tii. Crizele importante \]i vor afecta copilul pe via]`, dar te asigur c` unele schimb`ri vor fi pozitive, chiar dac` ini]ial pare greu de crezut. Copilul poate deveni mai independent sau mai empatic, sau mai puternic, [i asta poate fi \n final spre binele lui.

UNELE CRIZE TREC {I TE LAS~ ACOLO UNDE ERAI CND AU |NCEPUT, DAR MAJORITATEA TE LAS~ |NTR-UN LOC DIFERIT.
213

REGULA 85

Spune-le ce se \ntmpl`
Copiii pot fi foarte naivi. {tiu, nu e deloc surprinz`tor. |n special copiii mici s-ar putea s` nu \n]eleag` sau s` nu [tie ce \nseamn` divor] sau faliment, sau moarte. {i totu[i, ei sunt inexplicabil de abili \n a percepe emo]ii r`t`cite care plutesc \n jurul lor. Ei [tiu cnd se \ntmpl` ceva, chiar dac` nu [tiu exact despre ce e vorba. Fie c` cineva este foarte bolnav, fie c` te cer]i cu partenerul (chiar [i numai \n [oapt` sau doar cnd copiii nu sunt de fa]`) sau c` e[ti teribil de \ngrijorat din cauza banilor sau a serviciului, copiii vor [ti. Sigur c` nu vor [ti toate detaliile dac` tu nu le spui , dar vor prinde esen]ialul. De aceea e mai bine s` le spui tu. Altfel \[i vor construi propriile lor explica]ii, care, deseori, vor fi mai grave dect realitatea. Adolescen]ii pot interpreta certurile dintre p`rin]ii lor [i o atmosfer` \nc`rcat` ca pe un divor] iminent cnd, de fapt, p`rin]ii se ceart` din cauza banilor [i nici nu le d` prin cap s` divor]eze. Copiii ar putea prinde din zbor faptul c` cineva este grav bolnav [i se pot gndi c` e vorba despre tine, cnd \n realitate este vorba despre unul dintre bunici. Ceea ce, sigur, este grav, dar din punctul lor de vedere este mult mai bine dect s` fii tu foarte bolnav. Dac` nu le spui copiilor cnd se \ntmpl` ceva grav, nu faci dect s` \nr`ut`]e[ti lucrurile. Nu te po]i ascunde de ei, a[a c` mai 214

bine nici nu \ncerca. Bine\n]eles, nu trebuie s` le dai chiar toate am`nuntele dac` nu e cazul, dar cel pu]in pune-i \n tem`. Folose[te-]i judecata pentru a decide cnd [i ct s` le spui, iar aici vrsta are o mare importan]`. Nu-i vei spune copilului de 2 ani tot ce-i spui celui de 15. Ca regul` general`, spune-le minimumul necesar [i apoi r`spunde-le la \ntreb`ri. Cu ct sunt mai mari, cu att vor pune mai multe \ntreb`ri. Dac` situa]ia este cu adev`rat dureroas` pentru ei, nu le da mai multe informa]ii dect \]i cer probabil c` nu \ntreab` pentru c` nu vor s` afle mai mult. Vor \ntreba cnd vor fi preg`ti]i s` aud` r`spunsul.

DAC~ NU LE SPUI COPIILOR CND SE |NTMPL~ CEVA GRAV, NU FACI DECT S~ |NR~UT~}E{TI LUCRURILE.
Ct despre momentul \n care s`-i informezi, trebuie s` le spui imediat ce au observat c` se \ntmpl` ceva. Nu te p`c`li gndindu-te c` n-au observat nimic doar fiindc` tu nu vrei s` abordezi subiectul fii brutal de sincer cu tine \nsu]i. Copiii mai mari o s`-]i dea o gr`mad` de indicii, de la comentarii caustice (Eu sunt ultimul care afl` orice) la \ntreb`ri directe (E totul \n regul`?). {i dac` vestea proast` e inevitabil` de exemplu, cineva din familie are o boal` incurabil` , d`-le timp s` se obi[nuiasc`, \n loc s` le spui \n ultimul moment.

215

Cei mai buni p`rin]i pe care-i cunosc [i-au f`cut un principiu din a nu ascunde nimic fa]` de copiii lor. |i ]in la curent [i le dau informa]ii simple, corecte despre ceea ce se \ntmpl`. Bine\n]eles, este decizia ta [i po]i alege s` \ncerci s` le p`strezi vie]ile neafectate, dar riscul e prea mare. |n cele din urm`, ei tot afl` [i poate pentru ei va fi mai greu s` fac` fa]` unui [oc acut, \n loc s` se obi[nuiasc` \n timp cu ideea. Copiii t`i fac parte din familie [i orice afecteaz` familia \i va afecta [i pe ei. A[a c` p`rerea mea e c` au dreptul s` [tie.

216

REGULA 86

|nva]`-i s` e[ueze cu succes


Nim`nui nu-i place s` dea gre[, dar pentru copii este uneori mai r`u dect pentru adul]i. E trist c` exist` copii care se sinucid din cauza fricii de a pica la examene, \n vreme ce noi, adul]ii, [tim c` un examen picat nu e chiar a[a o tragedie. Inevitabil, copilul t`u va pierde la un moment dat, mai devreme sau mai trziu. Poate c` se descurc` excelent la [coal`, dar pic` examenul de conducere auto sau nu reu[e[te s` intre \n echipa de fotbal, sau nu este inclus \n trupa rock pe care au format-o prietenii lui fiindc` n-are ureche muzical` (am trecut [i prin asta). Cum spuneam mai devreme, tu \]i dai seama c` nu e sfr[itul lumii. Dar motivul pentru care aceast` Regul` este \n sec]iunea cu crize este acela c` pentru copilul t`u s-ar putea s` se dovedeasc` a fi o veritabil` criz`. {i dac` tocmai a acumulat a treia corijen]`, s-ar putea s` fie o situa]ie de criz` [i pentru tine. Dar chiar dac` e[ti u[urat \n secret c` n-a fost selectat pentru echipa de rugby, tot trebuie s` prive[ti problema din punctul lui de vedere, dac` vrei s`-l aju]i s` dep`[easc` momentul. Dac`-i spui copilului c` nu e a[a de important, c` de fapt nu conteaz`, c` \[i poate lua corijen]ele \n toamn`, c` sunt o mul]ime de alte lucruri pe care le poate face... de fapt \i spui c` ceea ce simte el e gre[it [i c` n-ar trebui s` fie att de sup`rat. Faptul c`-i minimalizezi sentimentele \l va face s` se simt` r`nit [i izolat. Nu, n-o s`-l 217

fac` s` gndeasc`: Sigur c` da, ce fraier am fost... Bine\n]eles c` pn` la urm` nu conteaz`. A[adar, ce-ar trebui s` faci? S`-i spui c` are dreptate s` se simt` devastat [i c`, da, chiar e sfr[itul lumii? Nu tocmai, dar ceva de genul `sta. Trebuie s`-i permi]i s` se simt` exact a[a cum se simte, spunndu-i c` \]i dai seama ce distrus trebuie s` fie [i c` nu e[ti surprins c` se simte a[a. Fii \n]eleg`tor [i plin de compasiune. {tii tu cteva \mbr`]i[`ri [i cteva c`ni de ceai. {i un biscui]el cu ciocolat`, dac` ai. Poate preg`te[ti pentru cin` felul lui de mncare preferat, ca s` vad` c` te gnde[ti la el. Odat` ce i-ai permis s` se simt` mizerabil pentru o vreme, dup` aceea va fi gata s` ias` din mla[tina disper`rii; iar cnd va ie[i, tu vei fi acolo pentru a-i oferi o mn` de ajutor [i pentru a-i indica ni[te compensa]ii dar numai \n ritmul \n care vrea el s` le aud`. Fie c` pu[tiul t`u de 6 ani a ratat premiul I la \ntrecerea sportiv` sau c` fiica ta de 17 ani n-a intrat la facultatea unde-[i dorea, dac` ei percep asta ca pe o criz`, atunci a[a trebuie s-o vezi [i tu.

FAPTUL C~-I MINIMALIZEZI SENTIMENTELE |L VA FACE S~ SE SIMT~ R~NIT {I IZOLAT.

218

REGULA 87

E mai bine s` fii de acord dect s` ai dreptate


Divor]ul este probabil cea mai frecvent` criz` major` pentru copii, cel pu]in \n lumea occidental`; aceast` Regul` este scris` special pentru p`rin]ii afla]i \n proces de divor] (sau echivalentul, dac` nu sunte]i c`s`tori]i). E foarte u[or s` vezi divor]ul ca pe ceva ce se \ntmpl` \ntre doi oameni care erau \mpreun` [i acum nu mai sunt. Sigur, [tii c` [i copiii reprezint` un factor, dar ei par s` fie \n alt` sfer`, nu \n cea din jurul evenimentului central. E mult mai realist s` prive[ti divor]ul ca pe ceva ce se \ntmpl` \ntregii familii, iar copiii sunt la fel de importan]i ca oricine altcineva. Poate c` nu ei sunt cei care iau deciziile, dar [i ei sunt la fel de implica]i. Mai mult, orict de r`u este divor]ul, majoritatea p`rin]ilor aleg aceast` variant` pentru c` este mai bun` dect varianta \n care ei ar r`mne \mpreun`. Cu toate acestea, pentru copii s-ar putea s` nu existe niciun avantaj al desp`r]irii p`rin]ilor lor. S-ar putea s` li se par` de departe cea mai proast` alegere dintre toate cele posibile. A[a c` este esen]ial s` faci divor]ul ct mai suportabil pentru copii, care sunt prin[i f`r` ap`rare \n focul \ncruci[at al deciziilor voastre. {i cel mai important lucru pe care-l po]i face pentru ei e s`

219

cazi de acord \n ct mai multe privin]e cu partenerul t`u. Fie c` discuta]i cine ce ia, ce se \ntmpl` cu casa, cu custodia copiilor sau orice altceva, f` tot posibilul s` ajunge]i la o \n]elegere. Da, chiar dac` [tii c` \n]elegerea nu e corect`. S-ar putea s` ai tot dreptul s`-l u[urezi pe fostul de bani, s` lup]i cu el pentru fiecare leu], s`-i ceri s`-]i lase ]ie casa, s`-l obligi s` m`reasc` aloca]ia lunar` pentru copii..., dar de fapt nimic din toate astea nu conteaz` att de mult ca \n]elegerea cu el [i g`sirea unui aranjament care s` v` convin` amndurora. Doar a[a \i vei l`sa pe copii s` se \ntoarc` la refacerea vie]ilor lor. Poate fi foarte greu, mai ales cnd sim]i [i de cele mai multe ori ai perfect` dreptate, [tiu c` ai fost tratat \n mod \ngrozitor de c`tre fostul partener. {tiu c` r`zbunarea [i dreptatea pot fi foarte dulci, dar e[ti sigur c` merit` s` le ai pe seama copiilor t`i? Sigur c` nu merit`. Acesta este unul dintre lucrurile care \i diferen]iaz` pe P`rin]i de nonP`rin]i. |nainte de a face sau de a spune ceva nes`buit, opre[te-te [i gnde[te-te dac` lucrul acela \i va ajuta pe copii. {i dac` nu po]i s` r`spunzi cu sinceritate da, atunci nu-l face.

R~ZBUNAREA {I DREPTATEA POT FI FOARTE DULCI, DAR E{TI SIGUR C~ MERIT~ S~ LE AI PE SEAMA COPIILOR T~I?

220

REGULA 88

Faptele tale vorbesc mai tare dect orice cuvinte


Iat` o Regul` care nu se aplic` numai \n situa]ii de criz`, dar atunci devine extrem de important`. {tii ce se spune copiii nu ascult` niciodat`? Ei bine, nu e adev`rat, dar e adev`rat c` dau mai pu]in` aten]ie cuvintelor pe care le spui dect modului \n care te compor]i. Copiii pot depista ipocrizia de la 100 de pa[i [i nu o tolereaz`. Or s` te judece pe baza faptelor tale. Nu vorbesc doar despre cuvinte [i fapte negative. S`-]i dau un exemplu. S` presupunem c` ai atta minte \nct \n]elegi c` e bine s`-]i la[i emo]iile s` r`bufneasc` [i s` tragi din cnd \n cnd cte un plns zdrav`n. Po]i s` le spui asta copiilor de o mie de ori, dar dac` ei te urm`resc trecnd prin diferite traume [i niciodat` plngnd, o s` le fie mult mai greu s`-]i urmeze cuvintele dect le-ar fi dac` faptele tale le-ar fi sus]inut. Dac` este \ntr-adev`r OK s` plngi ([i este, bine\n]eles), atunci arat`-le acest lucru. Las`-i s` te vad` \nl`crimat [i nestnjenit de faptul c` plngi.

COPIII VOR URM~RI REAC}IA TA |N SITUA}II DIFICILE {I O VOR LUA DREPT MODEL.
221

Am ni[te prieteni care au avut de dep`[it o perioad` dificil` acum c]iva ani, cnd so]ul [i-a pierdut slujba. Ei le spuneau \ntr-una copiilor (ambii adolescen]i) c` nu e nicio ru[ine s` ai bani mai pu]ini dect al]ii [i c` nu trebuie s` se simt` prost fiindc` nu-[i pot permite unele dintre lucrurile pe care prietenii lor le au. Familia a fost invitat` \ntr-o zi la mas` de ni[te prieteni foarte boga]i, iar p`rin]ii au parcat ma[ina dup` col], astfel \nct gazdele s` nu vad` cu ce hrb vechi [i ruginit au venit. |]i garantez c` adolescen]ii au depistat instantaneu ipocrizia. {tiu sigur, pentru c` ei mi-au povestit \ntmplarea. Este un exemplu al clasicului \ndemn p`rintesc: F` cum spun eu, nu cum fac eu. Nu exist` scuz` pentru a-i spune asta vreodat` copilului t`u. Dac` po]i face tu \nsu]i lucrul respectiv, atunci f`-l. Iar dac` nu po]i, de ce-i ceri copilului s`-l fac`? Copiii vor urm`ri reac]ia ta \n situa]ii dificile [i o vor lua drept model. Fie c` e[ti gelos, furios, meschin, cert`re], necontrolat sau ru[inat, ei vor cre[te creznd c` acesta este un comportament acceptabil, indiferent dac` tu le-ai spus cu totul altceva. Pe de alt` parte, dac` te compor]i cu demnitate, cu integritate, dac` dai dovad` de bun`voin]`, considera]ie [i curaj, asta \i va influen]a mai mult dect orice le-ai putea spune.

222

REGULA 89

Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1


Tu [tii c` pe primul loc sunt copiii, sigur c` da. Dar ei [tiu asta? |n cea mai mare parte a timpului nu e greu s` le oferi dragostea [i aten]ia ta, dar atunci cnd mintea [i emo]iile tale sunt \n cu totul alt` parte, e foarte dificil. Cnd te confrun]i cu o imens` sup`rare, cu griji sau cu o mare durere, nu e u[or s`-]i aminte[ti s`-i pui pe copii pe primul plan. |n momentele cele mai \ntunecate, aten]ia [i r`bdarea ta obi[nuit` sunt puse la grea \ncercare. Deodat` e foarte greu s` mai g`se[ti timp pentru o poveste \nainte de culcare sau pentru o \mbr`]i[are, ca s` nu mai vorbim despre un tur de cump`r`turi sau despre un meci de fotbal. Tocmai cnd lucrurile stau mai prost, copiii primesc brusc din partea ta mai pu]in dect de obicei. Poate primesc din partea ta mai mult` grab` [i mai mult` ner`bdare, de vreme ce e[ti mai stresat [i mai tensionat dect \n mod normal, dar categoric primesc mai pu]in din aten]ia [i din timpul t`u. {tiu c` nu po]i face mare lucru. Sunt lucruri \n via]` care \]i r`pesc tot timpul [i care te las` iritabil [i deloc amuzant. Dac` mama ta e grav bolnav` sau casa \]i e pus` sub sechestru, sau [eful e pe cale s` te dea afar`, sau unul dintre copii e \n spital, sigur c` nu po]i fi tu cel vesel [i amuzant dintotdeauna. Nimeni nu se a[teapt` s` fii. 223

Unele crize au via]` scurt`, \n timp ce altele dureaz` s`pt`mni, luni sau chiar ani. Uneori, abia mai reu[e[ti s` ai grij` de tine. {i totu[i, cel mai bun lucru pe care-l po]i face este s`-i pui pe copii pe primul plan \]i ofer` un centru al interesului din exteriorul t`u, nu te las` s` te complaci \n durere [i reprezint` motivul pentru care s` continui s` lup]i. Cel mai bun mod \n care s` te asiguri c` pu[tii t`i [tiu c` sunt pe primul loc \n via]a ta este s` te asiguri c`, \ntr-adev`r, sunt pe primul loc. Dac` e[ti prins \n capcana autocomp`timirii [i te gnde[ti numai la tine, asta se vede. Indiferent cte motive ai s` fii nefericit, copiii vor [ti instinctiv dac` te pui \naintea lor. Dac` vrei ca ei s` [tie c` sunt nr. 1, asigur`-te c` a[a [i sunt; la un anumit nivel, ei vor \n]elege. S-ar putea s` se mai plng` din cnd \n cnd c` nu mai faci asta sau ailalt` a[a cum obi[nuiai, dar vor [ti, \n adncul fiin]ei lor, c` sunt \nc` pe locul I.

DAC~ E{TI PRINS |N CAPCANA AUTOCOMP~TIMIRII {I TE GNDE{TI NUMAI LA TINE, ASTA SE VEDE.
Sigur c` totul trebuie s` fie adev`rat. Nu ajut` dac` te complaci \n depresie [i \]i spui ocazional: Bine\n]eles c` pe primul plan sunt copiii. Nu-]i va fi de niciun folos. Dar dac` ei au prioritate \n orice decizie [i dac` te asiguri c` au tot ce le trebuie de cele mai multe ori, chiar dac` e dificil pentru tine, vor c[tiga \ncredere pentru c` vor [ti instinctiv ct de mult \i iube[ti. 224

REGULA 90

Nu po]i repara totul


Of, asta e o treab` grea. Noi, p`rin]ii, vrem din tot sufletul s` facem totul perfect pentru copiii no[tri. Dac` se r`nesc, \i s`rut`m mai dulce. Dac` dau de necaz, \i ajut`m s` ias` basma curat`. Dac` sunt tri[ti, \i \mbr`]i[`m. Dac` cineva se poart` urt cu ei, intervenim. Dar uneori copiii trebuie s` fac` fa]` unor lucruri serioase pe care noi nu le mai putem aranja pentru ei. {i sentimentul c` nu po]i face nimic pentru a-i ajuta este groaznic. Sunt pu]ine lucruri \n via]` mai rele dect s`-]i vezi copilul suferind [i s` nu po]i s`-i alini durerea. Dar se poate \ntmpla. Cnd cineva moare, nu-l po]i aduce \napoi indiferent ct de mult l-a iubit copilul t`u [i ct de mult \i lipse[te. Uneori, copilul e bolnav [i tu nu-l po]i ajuta. Sau cel`lalt p`rinte al lui pleac` [i nu este lng` el atunci cnd ar trebui s` fie. Copiii trebuie s` \nve]e o lec]ie important`: unele lucruri pur [i simplu se \ntmpl` [i nimeni nu poate face nimic. E o lec]ie dur`, dificil de \nv`]at prin experien]` cnd sunt att de mici. {i ]i se rupe inima cnd \i prive[ti. Dar trebuie s-o \nve]e, mai devreme sau mai trziu, [i tu n-ai niciun control asupra momentului cnd via]a decide s` le-o predea. Tot ce po]i face este s`-i \ncurajezi, dar nu po]i opri durerea. A[adar, Regula asta este despre a accepta c` nu po]i face nimic. Nu e \ntotdeauna vina ta [i nimeni nu s-ar fi descurcat mai bine ca 225

tine. E pur [i simplu un chin, punct. Nu te \nvinov`]i, pentru c` nu meri]i. Lucrurile sunt [i-a[a destul de dificile pentru tine. Poate chiar treci [i tu prin aceea[i durere, \n plus fa]` de faptul c` trebuie s`-l prive[ti pe copil suferind, [i chiar nu e cazul s`-]i mai arunci \nc` o povar` \n crc`. Ofer`-]i o \mbr`]i[are [i un strop de compasiune.* {i adu-]i aminte, copilul nu a[teapt` de la tine miracole. Nu e prost, [tie c` nu po]i face nimic. Tot ce po]i face pentru el \n clipa asta este s`-i dai dragostea ta [i o mul]ime de \mbr`]i[`ri, a[a c` d`-i drumul. Probabil c` v` ve]i sim]i amndoi un pic mai bine.

E PUR {I SIMPLU UN CHIN, PUNCT.

* {i poate ciocolat`.

226

REGULI PENTRU ADUL}I

Nu ajungi s` ie[i la pensie din meseria de p`rinte. E o slujb` pe via]` [i f`r` posibilitatea de pensionare. Chiar [i cnd o s` ai 100 de ani, copiii t`i vor fi tot copiii t`i. {i dac` ]i-ai f`cut treaba corect (sigur c` ]i-ai f`cut-o), \nc` vor mai dori aprobarea [i sprijinul t`u. N-o s` mai vrea s` fie trata]i ca ni[te copii, totu[i. Chiar dac`, pentru tine, \nc` mai sunt. Deci trebuie s` g`se[ti o cale de a avea o rela]ie adult` cu ei, o rela]ie care s`-]i lase \nc` spa]iu pentru a fi p`rintele lor. E un echilibru precar, dar cunosc destui p`rin]i care au reu[it \n mod excep]ional, deci [tiu sigur c` se poate. A[adar, iat` cele mai bune Reguli pe care le-am adunat de-a lungul anilor pentru a te asigura c` vei fi un p`rinte la fel de bun cnd copiii t`i vor avea 40 de ani precum ai fost cnd au avut 4 sau 14.

229

REGULA 91

Retrage-te
Ai avut la dispozi]ie 18 ani pentru a-i aduce pe copiii t`i acolo unde ai dorit. Nu m` refer la o slujb` de avocat de top sau doctor, sau fotbalist, sau mai [tiu eu ce. M` refer la faptul c` ai avut 18 ani pentru a-i echipa cu tot ce ar putea avea nevoie pentru a avea o via]` fericit`. Ei bine, timpul s-a scurs. Ai avut cei 18 ani. Acum retrage-te. Dac` n-au \nv`]at pn` acum, e prea trziu. De aici \ncolo e treaba lor [i nu mai po]i interveni. {tiu, dac`-i vezi f`cnd ceva ce nu-]i place, ]i-e greu. Dar ar fi trebuit s` te gnde[ti la asta mai demult. }i-ai irosit [ansa, prietene. Un singur lucru po]i s`-i mai \nve]i: s` stea pe propriile lor picioare f`r` s` se bazeze pe sprijinul t`u. {i singurul mod \n care-i po]i \nv`]a lucrul `sta e s` te retragi. Cei 18 ani ar fi irosi]i dac` nu le-ai da [ansa s` practice tot ce i-ai \nv`]at. Ce rost mai are s`-i \nve]i s` fie independen]i, s` gndeasc` pentru ei \n[i[i, s` ia decizii [i toate celelalte, dac` nu-i la[i s` \nceap`? {i [tii ceva? Dac` e[ti un P`rinte pe jum`tate att de bun pe ct cred eu c` e[ti, vor face o treab` a naibii de bun` f`r` tine agitndu-te \n jurul lor. Dac` intervii \n continuare, practic spui: Nu mi-am f`cut treaba bine, \nc` mai ai nevoie de ajutor. Pe lng` asta, cu to]ii [tim ce se \ntmpl` cnd intervin p`rin]ii. |n cel mai bun caz sunt condescenden]i, \n cel mai r`u distructivi. Practic, dac` intervii devine imposibil s` mai ai o rela]ie bun`, ca 230

\ntre adul]i, cu copiii t`i. De fiecare dat` cnd intervii, le spui c` nu sunt capabili s`-[i tr`iasc` singuri vie]ile. Ceea ce nu face niciun bine \ncrederii lor, plus c` m` \ndoiesc c` este adev`rat. S-ar putea s` nu se descurce \n a tr`i via]a pe care o dore[ti tu pentru ei, dar dac` e[ti un P`rinte decent, asta nu e valabil pentru tine. Bine\n]eles c` nu ne oprim din \nv`]at cnd \mplinim 18 ani. Sunt sigur c` pu[tii t`i mai au destule de \nv`]at. (Poate [i tu mai ai.) Sper, c`ci altfel vor avea vie]i destul de plicticoase. Dar trebuie s` \nve]e din alt` parte acum. Nu [tiu de unde acum ei decid (asta e ideea). Pot alege ce s` \nve]e [i cum, [i de unde, [i cu cine. De acum \ncolo o s` ai un rol de fundal \n instruirea lor. Att de departe \n fundal \nct nici n-o s` te observe. Pentru c` unica ta slujb` de-acum e s` te retragi. Gata, sunt sigur c` ai prins [pilul. A[a c` eu o s` m` retrag.

DAC~ N-AU |NV~}AT PN~ ACUM, ORICUM E PREA TRZIU.

231

REGULA 92

A[teapt` pn` cnd \]i cer sfatul


Dup` ce ai citit Regula trecut`*, poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul \]i cere sfatul. Nicio problem`, i-l po]i da. P`i a fost destul de simplu. Nu era cazul s` fac o Regul` numai pentru asta, nu? Tocmai de aceea, a[a cum observi, n-am l`sat restul paginii gol. Sunt dou` lucruri pe care trebuie s` le [tii despre sfaturile date copiilor t`i adul]i ([i, de fapt, oricui altcuiva, dac` stau bine [i m` gndesc):

Niciodat`, dar niciodat` nu le da sfaturi pn` nu ]i le cer. D`-le numai ceea ce au cerut.

Dac` \]i cer sfatul, \]i cer sfatul. Nu-]i cer instruc]iuni, recomand`ri, ordine, comentarii asupra stilului lor de via]`, opinii, judec`]i sau orice altceva. |]i cer doar sfatul, simplu [i clar. {i chiar [i atunci trebuie s` fii precaut. Hai s` \ncerc`m un mic exerci]iu. S` presupunem c` pu[tiul t`u adult \]i cere sfatul cu privire la o slujb` care i-a fost oferit`. Iat` cteva dintre multele lucruri pe care ai putea alege s` le spui:

* Dac` cite[ti cartea \n ordine. Dac` nu, te rog f`-mi o favoare f` un pas \napoi [i cite[te Regula 91 \naintea acesteia.

232

Nu conteaz`. Oricum o s` la[i totul balt` peste trei luni, a[a cum faci cu orice altceva. Ai fi un prost s` n-o accep]i. N-o s` \n]eleg niciodat` ce g`se[ti interesant la cur`]atul covoarelor. M`car `stora n-o s` le pese dac` apari cu inelele alea resping`toare \n nas [i cu ]inte \n limb`. N-o s`-]i insult inteligen]a spunndu-]i c` niciunul dintre aceste r`spunsuri nu e OK.* Ideea e c` tot ceea ce trebuie s` faci este s` le dai sfatul t`u. Cel mai bun mod \n care po]i face acest lucru f`r` s` dep`[e[ti limitele este s` le pui \ntreb`ri: Ce te atrage la slujba asta?, Ce [anse de promovare ai?, Ce p`rere ai despre a face naveta pe o distan]` att de mare? Genul `sta de lucruri. Cu alte cuvinte, \i aju]i s`-[i g`seasc` propriile r`spunsuri [i s` ia propriile decizii. La att se limiteaz` sfatul, nu mai mult. Copiii nu sunt obliga]i s`-l urmeze. A[a c` atunci cnd \n final s-au hot`rt s` fac` exact pe dos de cum ai sugerat, e dreptul lor. Asta nu \nseamn` c` sfatul t`u nu i-a ajutat s` ia decizia final`, deci n-ai de ce s` fii deranjat sau sup`rat. Fii bucuros c` ai putut ajuta.

|I AJU}I S~-{I G~SEASC~ PROPRIILE R~SPUNSURI {I S~ IA PROPRIILE DECIZII.

* Ei, na!

233

REGULA 93

Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i


Dac` \]i dore[ti o rela]ie adult` cu copiii t`i adul]i, trebuie s`-i tratezi ca atare. Da, [tiu c` sun` clar, dar se poate dovedi destul de greu. Au trecut at]ia ani \n care le-ai dat instruc]iuni, sfaturi nesolicitate, opinii, lec]ii de disciplin` [i a[a mai departe, \nct acesta a devenit modul t`u natural de a interac]iona cu ei. Poate fi dificil s`-]i aminte[ti s`-]i mu[ti limba pn` cnd noul tip de comportament \]i intr`-n obicei. Sigur, cu ct ai \nceput mai devreme s` sl`be[ti h`]urile, \nc` de cnd au devenit adolescen]i, cu att \]i va fi acum mai u[or. Dar chiar [i a[a trebuie s` treci printr-o perioad` de tranzi]ie. Nimeni nu se a[teapt` s` reu[e[ti \nc` din prima zi. Important este s` [tii unde vrei s` ajungi [i s` nu te opre[ti pn` cnd nu ajungi acolo. Autoinstruie[te-te s` nu le mai spui ce s` fac`, s` nu le mai ar`]i c` le dezaprobi gustul \n materie de \mbr`c`minte, prietene sau orice altceva. Dac` reu[e[ti s` \ncetezi s` mai faci anumite lucruri, de la a le spune cum s` se poarte pn` la a le reaminti ce scumpi erau cnd aveau 6 ani (z`u c` nu vor s` aud` din nou povestea aceea absolut jenant`), ai parcurs deja jum`tate din drum. Cealalt` jum`tate este despre lucruri pe care trebuie s` \ncepi s` le faci. Vorbe[te cu ei despre lucrurile despre care vorbe[ti cu pri234

etenii t`i. Trebuie s` ignori diferen]a dintre genera]ii dac` vrei s` comunici cu copiii t`i ca [i cu ni[te adul]i; ori asta \nseamn` s` le apreciezi opiniile exact ca pe ale oricui altcuiva, indiferent c` e vorba despre schimbarea climei sau despre Cupa Cupelor, sau despre urm`toarele alegeri, sau despre plantarea prazului. Cere-le copiilor t`i sfatul. Te asigur c` [tiu mai multe dect tine despre o gr`mad` de lucruri. Reparat ma[ini, mod`, fotografie, matlasat, machete de [ine de cale ferat`, ornitologie, ceramic` nu [tiu dup` ce te dai tu \n vnt. {i tehnologie, bine\n]eles, dar b`nuiesc c` despre asta le-ai cerut sfatul \nc` de acum c]iva ani buni. Dup` un timp \]i va deveni o a doua natur`, dar pentru \nceput trebuie s` faci lucrurile con[tient, altfel n-o s` se \ntmple nimic. {i nici n-ai idee ce mndri o s` se simt` copiii t`i cnd o s` le ceri opinia [i o s`-i tratezi ca pe ni[te adul]i doar dac` p`rin]ii t`i au procedat la fel cu tine, c`ci atunci [tii deja ct e de important.

PENTRU |NCEPUT TREBUIE S~ FACI LUCRURILE CON{TIENT, ALTFEL N-O S~ SE |NTMPLE NIMIC.

235

REGULA 94

Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten


Uite, asta este o gre[eal` pe care o fac p`rin]i altfel excelen]i. Este att de tentant! La urma urmelor, \]i iube[ti copiii mai mult dect pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u, care \]i este deja prieten), a[a c` e de \n]eles s` vrei s` le fii cel mai bun prieten. O singur` problem`: copilul t`u nu vrea s`-i fii cel mai bun prieten. Poate c` nu realizeaz`, dar chiar nu vrea lucrul `sta. Am o cuno[tin]` care-mi spune cu mndrie c` e cea mai bun` prieten` a fiicelor ei. {i chiar este. Nu vorbe[te aiurea. Le trateaz` pe fete ca pe prietenele ei [i ele o trateaz` \n acela[i fel. Ea crede c` e minunat, dar mie-mi pare r`u pentru fiice. Vezi, ele au deja prietene bune. Multe nu mai au nevoie de altele. {i se au una pe alta. De fapt, ele au nevoie de o mam`. Dar exist` o singur` candidat` pentru acest post, [i ea e prea ocupat` s` le fie cea mai bun` prieten`. {i totu[i, care e diferen]a? Ei bine, tu \mpar]i orice cu prietenul t`u cel mai bun, de pe picior de egalitate. Toate grijile, temerile, gndurile cele mai intime. {i el face acela[i lucru cu tine. |n vreme ce un p`rinte este o persoan` la care te ui]i \n sus nu pentru c` \]i e superior, ci pentru c` e mai matur [i e demn de \ncredere. Cineva care te poate proteja [i care poate avea grij` de tine, chiar dac` speri s` nu 236

fie niciodat` nevoie s`-i ceri ajutorul. La un nivel obi[nuit, pute]i \ndr`gi acelea[i lucruri [i pute]i petrece cu pl`cere timpul \mpreun`, dar nu i-ai spune chiar totul [i n-ai vrea s` auzi totul de la el. Dac`, de exemplu, e[ti teribil de \ngrijorat pentru c` nu [tii ce au copiii t`i de gnd? O s` le spui lucrul acesta? I l-ai spune celui mai bun prieten. S` presupunem c` e[ti p`rinte singur sau ai divor]at [i \ntlne[ti pe altcineva. Sau poate ai o aventur`. O s` le spui copiilor toate detaliile, a[a cum i-ai spune celui mai bun prieten? Sau dac` copilul t`u se bag` \ntr-o treab` necurat` droguri, s` zicem, sau o aventur` cu o persoan` c`s`torit` o s`-i dai acelea[i sfaturi pe care le-ai da celui mai bun prieten? O s` te confesezi copiilor t`i, pe m`sur` ce cresc, m`rturisindu-le ce singur e[ti sau ce probleme ai cu banii?

COPIII T~I TREBUIE S~ SE SEPARE DE TINE ATUNCI CND CRESC. A{A E FIRESC.
Nu po]i fi cel mai bun prieten al copiilor t`i \n acest gen de circumstan]e dect fie min]indu-i, fie [antajndu-i emo]ional. Dac` spui c` te sim]i singur, orice copil iubitor va sim]i c` trebuie s` petreac` mai mult timp cu tine, iar tu te vei sim]i vinovat v`zndu-l cum se str`duie[te. Asta nu e o povar` pe care vrei s-o pui pe umerii copilului t`u, nici chiar dac` el ar accepta-o bucuros. Iar dac` tu \l min]i sau \l [antajezi emo]ional, cum o s` mai poat` veni la tine atunci cnd va avea nevoie de un um`r pe care s` plng` sau de

237

cteva cuvinte \n]elepte sau de cineva pe care s` se poat` baza? |]i vei fi pierdut toat` credibilitatea ca p`rinte, atunci cnd va avea nevoie de unul. Nu spun c` nu po]i avea o leg`tur` apropiat` cu copiii t`i adul]i. Chiar sper c` ve]i fi extrem de apropia]i, c` ve]i \mp`rt`[i interese comune [i un s`n`tos sim] al umorului [i c` ve]i petrece o mul]ime de timp \mpreun`. Sper c` v` ve]i iubi unul pe cel`lalt chiar mai mult dect amndoi v` iubi]i prietenii. Dar nu va fi acela[i tip de rela]ie. Copiii t`i trebuie s` se separe de tine atunci cnd cresc. A[a e firesc. Nu e corect fa]` de ei s` \ncerci s`-i ]ii lega]i de tine, chiar dac` faci asta prin intermediul prieteniei. {i mai [tii ceva? O rela]ie cu adev`rat bun` p`rinte/copil e un lucru minunat [i face mai mult dect o duzin` de prietenii. A[a c` de ce s-o dai pe-o prietenie?

238

REGULA 95

|ncurajeaz`-i orice-ar fi
Cnd fiica mea a terminat liceul, a dat la facultate. Universitatea pentru care a optat era \n Manchester [i-mi amintesc c` am mers s-o vizit`m \mpreun`; eu speram s` n-o aleag`, \ns` ea a ales-o. Fiica mea crescuse la ]ar` [i, pur [i simplu, nu mi-o puteam imagina \ntr-un mare ora[, att de departe de cas`. Ei nu i-am spus nimic, m-am str`duit doar s-o \ncurajez s` fac` exact cum crede ea c` e mai bine. {i m` bucur c` am procedat a[a, fiindc` n-aveam deloc dreptate. S-a distrat de minune. Ar fi stupid s` presupui c` vei considera ca fiind \n]elepte toate alegerile tuturor copiilor t`i, de la slujbele pe care le aleg pn` la persoanele cu care r`mn \mpreun` sau la felul \n care-[i cresc copiii. Dar acum sunt adul]i [i au tot attea [anse s` aib` dreptate cte ai [i tu. Ba chiar mai multe, probabil, pentru c` ei se cunosc mai bine dect \i cuno[ti tu. Iar exemplul pe care tocmai l-am descris ilustreaz` foarte bine unul dintre motivele pentru care ar trebui s`-]i p`strezi p`rerile pentru tine [i s`-i \ncurajezi: altfel vei pica de fraier cnd se va dovedi c` ai gre[it. Sigur c` uneori vei avea dreptate. Dar dac` fac o alegere neinspirat`, cu att mai mult vor avea nevoie de \ncurajarea [i de sprijinul t`u. La urma urmelor, dac` urmezi Regulile 91 [i 92 n-o s` le spui c` nu e[ti de acord cu decizia lor. A[a c` po]i foarte bine s`-i sprijini. Ideea e c` e vorba de via]a lor [i de alegerea lor, a[a cum am 239

REGULA 1

stabilit deja; singurele tale op]iuni sunt de a-i sprijini sau de a le submina decizia. Iat` alt motiv suficient pentru a-i sprijini: faptul c` \i sus]ii te scap` de oribila tenta]ie de a spune ]i-am zis eu dac` treaba merge prost ceea ce, sper c` [tii, este printre cele mai rele lucruri pe care i le po]i spune copilului t`u [i e de neiertat \n absolut orice circumstan]`.

TE SCAP~ DE ORIBILA TENTA}IE DE A SPUNE }I-AM ZIS EU CND TOTUL MERGE PROST.
Unii copii sunt teribil de nec`ji]i atunci cnd cred c` nu le sus]ii alegerile. Al]ii sunt rebeli [i fac exact pe dos de cum vrei tu dac` simt chiar [i cea mai mic` presiune din partea ta. Chiar dac` nu cade \n niciuna dintre aceste extreme, copilul t`u are nevoie s` [tie c` e[ti de partea lui, de[i poate a plecat de mult de acas`. Iat` de ce nu e suficient s` fii neutru; trebuie s`-l \ncurajezi \n mod activ. {i dac` crezi cu adev`rat c` face o gre[eal`? E foarte bine. E \n regul` s` gre[e[ti din cnd \n cnd. {i tu nu-l \ncurajezi pe copil s` fac` un lucru gre[it. Tu-l \ncurajezi s` fac` ce crede el c` e mai bine, indiferent c` e corect sau gre[it.

240

REGULA 96

Renun]` la condi]iile suplimentare


Una dintre prietenele mele are o familie \nst`rit` care a ajutat-o s`-[i cumpere casa dndu-i un \mprumut cu o dobnd` foarte mic`. De curnd, ea s-a decis c` vrea s`-[i vnd` casa [i s` tr`iasc` \n str`in`tate, deci s`-[i cumpere o cas` undeva \n Elve]ia. Familia ei i-a spus c` \i vor retrage \mprumutul dac`-[i vinde casa, fiindc` ei nu sunt de acord cu decizia ei. Dac` \ns` se va muta undeva unde s` fie [i ei de acord, \i vor l`sa \n continuare \mprumutul. Te rog nu le face asta copiilor t`i. Denot` arogan]`, dorin]` de a controla [i cu ct m` gndesc mai mult la asta, cu att m` enervez mai tare. Ori ai \ncredere \n copiii t`i \n privin]a banilor, ori nu ai. Dac` nu ai, retrage-te [i las`-i s`-[i vad` singuri de vie]ile lor. Dac` ai, d`-le banii [i las`-i s` fac` ce vor cu ei. Dar \n niciun caz nu \ncerca s` le controlezi vie]ile dndu-le daruri cu condi]ii suplimentare ata[ate, fie c` e vorba despre bani sau despre orice altceva.

DENOT~ AROGAN}~, DORIN}~ DE A CONTROLA {I CU CT M~ GNDESC MAI MULT LA ASTA, CU ATT M~ ENERVEZ MAI TARE.

241

Din p`cate, cunosc p`rin]i care folosesc tot felul de mijloace de constrngere pentru a controla vie]ile copiilor lor, iar banii sunt cel mai comun (cel`lalt mijloc important de constrngere vine la Regula 97 pun pariu c` abia a[tep]i*). Le pl`tesc nepo]ilor taxele [colare, dar numai dac` se duc la [colile pe care ei le aleg. Sau \i ajut` cu o cas` sau cu o ma[in`, dar numai dac` sunt ei de acord cu alegerea. Al]ii merg doar pn` la jum`tatea drumului. Le dau copiilor banii, dar pe urm` le spun: Nu ]i i-a[ fi dat dac` a[ fi [tiut c` o s`-i risipe[ti pe vacan]e de lux, sau orice altceva. Pur [i simplu nu le po]i face asta copiilor t`i. Procednd astfel \i ]ii lega]i de tine [i le comunici c` nu-[i pot tr`i propriile vie]i. P`i, dac` \ntr-adev`r nu pot, e vina ta. Ce-ai p`zit 18 ani? |mi pare r`u, m-am cam ambalat un pic, tu oricum e[ti un P`rinte, a[a c` nici prin gnd nu-]i trece s` faci a[a ceva. Dar d`-mi voie s`-]i dau dou` exemple ale unor prieteni de-ai mei care au avut ceva b`nu]i pentru a crea fonduri de investi]ii pentru nepo]ii lor, demonstrnd modurile opuse \n care se poate proceda. Versiunea cu condi]ii arat` a[a: bunicii creeaz` fondul [i tot ei figureaz` ca beneficiari. Cnd copiii \mplinesc 18 ani, bunicii controleaz` ceea ce fac nepo]ii cu banii o ma[in`, un an de pauz`, plata taxelor universitare, o cas`. P`rin]ii sunt l`sa]i complet pe dinafar`, iar \n unele cazuri nu sunt deloc de acord cu alegerile bunicilor, dar n-au nicio putere. Ceilal]i prieteni au creat [i ei un fond pentru nepo]i, dar nu \nainte de a-i \ntreba pe copiii lor ce tip de fond ar vrea s` fie. Apoi le-au respectat dorin]ele [i i-au pus ca beneficiari pe copii nu pe ei \n[i[i astfel \nct dup` ce au creat fondul, ei, bunicii, nu mai au niciun drept [i nicio putere de control asupra lui. {i ei nu impun nicio restric]ie referitoare la cum [i cnd copiii lor dau acces nepo]ilor la fond. Asta e varianta f`r` condi]ii [i asta numesc eu a fi un P`rinte de nota zece.
* Nu trage cu ochiul acum!

242

REGULA 97

Nu-i face s` se simt` vinova]i


Acesta este cel`lalt mijloc important de constrngere pe care unii p`rin]i \l folosesc pentru a-[i controla copiii adul]i: vina. Unii exagereaz` de-a binelea, al]ii \ncearc` s` fie subtili, dar copiii no[tri sunt creaturi sensibile [i chiar [i cea mai subtil` \ncercare de \nvinov`]ire este perceput` ca atare. Cel mai comun subiect al acestor \ncerc`ri de a-i face pe copii s` se simt` vinova]i este cantitatea de aten]ie pe care copilul o acord` p`rintelui. Comentarii de genul: Sor`-ta m` sun` s`pt`mnal sau: {tiu c` e[ti foarte ocupat \n weekenduri. A[ vrea s` pot spune [i eu acela[i lucru sunt menite s`-l fac` pe copil s` se simt` prost pentru c` nu acord` mai mult timp p`rin]ilor lui. Chiar [i: Of, o s` fie a[a pustiu aici cnd o s` pleci la casa ta... Uite, hai s` ne-n]elegem. Copiii nu-]i datoreaz` nimic. Nimic. Nu-mi pas` ct snge, transpira]ie [i lacrimi ai v`rsat \n primii 18 ani ai vie]ii lor. Nu au cerut ei s` se nasc`, iar tu, odat` ce ai ales s` ai copii, ai devenit responsabil pentru tot acest efort. Tu le datorezi lor o mul]ime, dar ei nu-]i datoreaz` absolut nimic. A[a c` nu e niciodat` \n regul` s` le dai copiilor impresia c` \]i datoreaz` ceva timp, aten]ie, bani sau orice altceva. Sigur, dac` e[ti un bun P`rinte, copiii vor vrea s` fac` o gr`mad` de lucruri pentru tine. {i faptul c` nu ]i le datoreaz` va face ca 243

aceste lucruri s` fie [i mai pre]ioase, atunci cnd ei vor alege s` ]i le d`ruiasc`. Copiii buni vor avea grij` de tine la b`trne]e pentru c` ]i-ai c[tigat acest drept [i pentru c` ei te iubesc. Unii copii au grij` de p`rin]ii lor pentru c` se simt vinova]i fa]` de ei, dar nu sunt ferici]i [i le poart` resentimente p`rin]ilor, ori tu nu asta vrei. Tu vrei timp [i aten]ie pe care copiii s` ]i le acorde de pl`cere, pentru c` le meri]i. {i n-o s` le cape]i niciodat` f`cndu-i s` se simt` vinova]i. Sunt sigur c` ai prieteni care zic: Trebuie s` m` duc s`-l v`d pe tata \n weekendul `sta. Nu l-am v`zut de-o lun` sau: Sunt ocupat \n seara asta. Mama m` sun` \n fiecare miercuri [i \ntotdeauna dureaz` cel pu]in dou` ore pn` reu[esc s` \nchei convorbirea. Poate ai spus chiar tu lucruri de genul `sta. Dar nu vrei ca copiii t`i s` vorbeasc` despre tine a[a. Tu vrei ca ei s` spun`: Nu pot abia a[tept s`-i v`d pe-ai mei \n weekendul `sta sau: N-am mai vorbit ca lumea cu mama de vreo dou` s`pt`mni [i chiar \mi lipse[te o [uet` cu ea. A[a c` las` deoparte vina, pentru c` indiferent ct de multe vor face copiii pentru tine din vin`, dac` nu se vor sim]i vinova]i vor face de dou` ori mai mult. |n plus, tu vei fi sigur c` fac totul cu pl`cere. De fapt, cel mai frumos dar pe care-l po]i face copiilor t`i este independen]a. Nu a lor, a ta. Dac` tu e[ti independent din punct de vedere emo]ional, social [i financiar, \i eliberezi de orice sentiment de vin`. Astfel, tot ce vor face pentru tine vor face din dragoste.

COPIII NU-}I DATOREAZ~ NIMIC. NIMIC.

244

REGULA 98

Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine


Pe m`sur` ce copiii t`i cresc [i las` \n urm` copil`ria, vor avea nevoie de tine din ce \n ce mai pu]in (pentru c` ai f`cut o treab` excelent` crescndu-i). Dar totu[i, din cnd \n cnd vor mai avea nevoie de tine. S-ar putea s` fie vorba despre bani, mai ales \n primii c]iva ani. Sau s-ar putea s` aib` nevoie de sfatul t`u. Sau s` aib` nevoie s` ai grij` de copiii lor, sau de cinele lor atunci cnd pleac` \n vacan]`, sau de ajutor \n gr`din`. Poate au nevoie de experien]a ta atunci cnd \[i vnd casa sau scriu un CV, sau cump`r` o ma[in`. Apoi mai sunt toate acele lucruri mai pu]in tangibile. Copiii \nc` mai doresc aprobarea ta. Vor s` le vezi noua cas` sau noua rulot`, sau bebelu[ul nou-n`scut. {i de[i s-ar putea s` vrea ca [i prietenii lor s` vad` toate astea, nu e acela[i lucru. Cnd erau mici \]i ar`tau \ntotdeauna desenele lor sau castelele de nisip, sau noile haine. Acum este exact acela[i lucru, dar la o scar` mai mare. Au nevoie s` le spui c` se descurc` bine (de[i, bine\n]eles, c` n-ai voie s` spui c` asta fac, de fapt [i nici ei nu vor admite acest lucru). {i, desigur, din cnd \n cnd vor avea nevoie de tine [i pentru lucrurile cu adev`rat importante. Prezen]` de urgen]` cnd intr` \n travaliu mai devreme, sprijin \n timpul unui divor], ajutor cnd

245

copiii se \mboln`vesc grav, ad`post cnd casa le e inundat`. Ocazii din acelea cnd au nevoie ca cineva s` lase totul balt` pentru ei [i s` amne \ntreb`rile pentru mai trziu. Dac` e[ti un P`rinte, vor [ti c`, atunci cnd ceva r`u se \ntmpl`, tu vei fi acolo pentru ei f`r` s` te plngi sau s` faci mare caz (sau s` le sco]i ochii ulterior). A[a cum spunea Robert Frost, Acas` este locul unde, cnd trebuie s` te duci, trebuie s` te primeasc`. Asta trebuie s` fii tu pentru copiii t`i (cu ceva mai mult entuziasm). P`rin]ii buni sunt mndri s` fie prima op]iune \n caz de nevoie pentru copiii lor [i sunt ferici]i s` poat` fi de ajutor \n caz de criz`, f`r` s` se plng` c` propriile lor vie]i sunt date peste cap. Pe m`sur` ce copiii t`i cresc, te vor suna din ce \n ce mai rar. Poate c` n-o s`-]i cear` nimic semnificativ cu anii, poate chiar cu zecile de ani. Dar nu te l`sa p`c`lit de gndul c` nu mai au nevoie de tine, pentru c` de fapt au. Vor avea \ntotdeauna nevoie de tine. Doar ai grij` s` nu afle niciodat` c` [tii lucrul `sta.

ACAS~ ESTE LOCUL UNDE, CND TREBUIE S~ TE DUCI, TREBUIE S~ TE PRIMEASC~.

246

REGULA 99

Nu este vina ta
Unii oameni trec prin via]` fluiernd, iar al]ii se lupt` din greu. Uneori exist` un motiv evident pentru care ace[tia din urm` se lupt`, alteori aparent nu exist` niciun motiv. Dar deseori la mijloc este aluatul din care sunt pl`m`di]i. Cunosc oameni, a[a cum f`r` \ndoial` cuno[ti [i tu, care provin din medii teribile. Abuz, neglijare, tragedie, tot ce vrei. Mul]i dintre ei au fost, inevitabil, afecta]i de toate groz`viile prin care au trecut, dar mul]i al]ii au trecut prin toate [i au devenit mai puternici. Cunosc un b`rbat care nu are mini i-au fost amputate \nainte de a \mplini 20 de ani din cauza unei boli [i care este cel mai vesel [i mai echilibrat tip pe care l-ai putea \ntlni. {tiu oameni care au avut copil`rii groaznice [i care au devenit adul]i ra]ionali [i ferici]i. Cunosc familii dezmembrate \n care unii copii au crescut serios afecta]i, iar al]ii au reu[it s` r`mn` aproape neatin[i. {i, dimpotriv`, cunosc oameni din familii minunate care beau, se drogheaz` sau sufer` de boli mintale. Sigur, trebuie s` recunosc c` [tiu mai mul]i adul]i cu probleme proveni]i din familii dezmembrate dect din familii stabile, dar totu[i cunosc destui care au crescut \n c`mine frumoase, cu p`rin]i excelen]i. Pentru c` p`rin]ii sunt numai o posibil` cauz` a problemelor unui adult. Sunt o mul]ime de alte motive pentru care copilul t`u ar putea avea probleme (att motive interioare, ct [i exterioare), asupra c`rora n-ai niciun control. Dac` [tii c` ]i-ai f`cut treaba a[a cum trebuie, ca un veritabil 247

P`rinte (aminte[te-]i [i c` oricum nu se a[teapt` nimeni s` fii perfect), nu e vina ta dac` lucrurile merg prost mai trziu. Nu dispera dac` copilul t`u e depresiv sau dac` nu poate sus]ine o rela]ie pe termen lung, sau devine alcoolic, sau \nc` nu are o slujb` la 35 de ani. Nu e vina ta. Da, e[ti responsabil pentru c` a stat o noapte afar` \n ploaie cnd era mic, dar dac` doarme pe str`zi la 30 de ani tu nu mai ai niciun amestec.
S-ar putea s` vin` momentul \n care s` sim]i c` nu ai alt` op]iune dect s`-i \nchizi u[a \n nas copilului t`u. Expresia trendy e tough love*? {i cu siguran]` exist` clipe \n care nu mai ai de ales. Este crucial ca copilul t`u s` [tie, \ntr-un astfel de caz, c` abia a[tep]i s`-i deschizi din nou u[a, imediat ce se va putea. Dac` pu[tiul a luat-o razna r`u de tot, s-ar putea s` fii singura persoan` din lume dornic` s`-i mai deschid` u[a. Probabil c` to]i prietenii l-au p`r`sit deja. Dar tu \nc` mai e[ti acolo, \nc` \l mai a[tep]i, \nc` \i mai dai de \n]eles c` cineva \l va iubi \ntotdeauna [i va fi \ntotdeauna de partea lui. Vina este o emo]ie egoist`, \ng`duitoare cu sine; cel mai bun mod \n care po]i s` te aju]i pe tine [i s`-]i aju]i copilul este s` nu te v`ic`re[ti c` totul este din vina ta, ci s` accep]i c` nu ai nicio vin` [i s` te concentrezi asupra felului \n care \l po]i sprijini acum. Uit` trecutul [i concentreaz`-te asupra prezentului. Da, chiar [i la dou` diminea]a cnd nu po]i dormi de grija lui, nu te l`sa dus de val. {tiu c` e greu, dar nu te duce nic`ieri. {i, de fapt, probabil c` nu te sim]i vinovat pentru c` \ntr-adev`r este vina ta, ci din cauza fricii c` ar putea fi.
* Dragoste dur` (engl.) Metod` de a ajuta pe cineva s`-[i schimbe comportamentul pe termen lung, tratndu-l \ntr-un mod foarte sever; presupune afec]iune, grij` fa]` de persoana c`reia i se aplic` tratamentul.

248

Ei bine, dac` e[ti un p`rinte numai pe jum`tate decent, nu e vina ta. A[a cum spune expertul [i autorul de lucr`ri pentru p`rin]i Steve Biddulph: Treaba ta e pur [i simplu s` ai grij` de ei pn` cnd pot c`p`ta ajutor.

VINA ESTE O EMO}IE EGOIST~, |NG~DUITOARE CU SINE.

249

REGULA 100

Odat` p`rinte, pentru totdeauna p`rinte


Ei bine, am ajuns la final. O sut` de Reguli. {i ultima Regul` \]i spune c` de fapt n-o s` ajungi niciodat` la final. Ca P`rinte, ai construit o rela]ie incredibil` cu o persoan` extraordinar`. O rela]ie care nu seam`n` cu niciun alt tip de rela]ie [i care v` va aduce amndurora bucurie [i confort pentru tot restul vie]ilor voastre. Aceasta este recompensa, dup` to]i acei ani de munc` grea, scutece urt mirositoare, certuri, dezordine, scandal adolescentin, nop]i nedormite [i toate celelalte. Dar \]i promit c` o s` merite cu prisosin]` efortul. Vei descoperi deodat` c` ai copii maturi care vor s`-[i petreac` timpul cu tine, care se simt bine \n compania ta, care vor s`-]i aud` opinia. |nc` \]i mai caut`, \n secret, aprobarea, a[a cum am v`zut, de[i nu vor sfaturi nesolicitate. Dar asta e \n regul`, c`ci tu vei fi oricum c`zut \n admira]ie fa]` de felul \n care \[i tr`iesc vie]ile. Cei mai buni p`rin]i de copii adul]i pe care-i cunosc petrec destul de mult timp vorbind despre calit`]ile pe care le admir` la copiii lor [i despre ct de bine ar fi fost dac` ar fi avut la fel de mult` \ncredere \n sine sau dac` ar fi fost la fel de organiza]i sau la fel de calmi sau dac` ar fi gndit la fel de limpede la vrsta lor. {i \ntotdeauna lucrurile astea sunt spuse f`r` cea mai mic` urm` de invidie sau de gelozie. P`rin]ii spun aceste lucruri numai cu mndrie \n glas.

250

Ei bine, cnd ajungi \n aceast` etap` [i te surprinzi gndindu-te ce oameni uluitori, incredibili, minuna]i sunt copiii t`i, nu uita s` te ba]i prietene[te pe um`r. N-ar fi ajuns astfel f`r` tine. Unul dintre deliciile artei de a fi P`rinte este acela c` copilul t`u te va iubi \ntotdeauna, iar tu vei [ti \ntotdeauna acest lucru f`r` dubiu. {i cnd va veni vremea ca tu s` trebuiasc` s` te bazezi pe altcineva, ei bine, iat`-i pe copiii t`i dornici s`-]i \ntoarc` dragostea pe care le-ai d`ruit-o de-a lungul anilor. Nu pentru c` a[a trebuie, nu pentru c` ]i-o datoreaz`, nu pentru c` le-o ceri, nu pentru c` se gndesc c` a[a ar trebui s` procedeze, ci pur [i simplu pentru c` a[a doresc.

COPILUL T~U TE VA IUBI |NTOTDEAUNA, IAR TU VEI {TI |NTOTDEAUNA ACEST LUCRU.

251

C+r}i care te fac mai PERFORMANT


Colec]ia Ghidul managerului eficient cum s` extragi maximum
de beneficii pentru cariera ta: Cum s` comunici Cum s` \i cite[ti pe ceilal]i Cum s` selectezi personalul Cum s` delegi Cum s` fii un bun manager Cum s` te impui Cum s` motivezi Cum s` negociezi Cum s` te organizezi Cum s` planifici Cum s` rezolvi problemele Cum s` conduci [edin]e Cum s`-]i organizezi timpul Cum s` controlezi stresul

Colec]ia Gndire rapid` solu]ii rapide [i inteligente pentru situa]ii critice


cu care te po]i confrunta pe nea[teptate: Situa]iile de criz` Luarea deciziilor Bugetul Supra\nc`rcarea \n munc` Disciplina Evaluarea Autoevaluarea Proiectele Propunerea

C`r]i practice pentru afaceri de succes modele de succes \n afaceri,


preluate din mediul occidental [i autohton: Descoper` managerul din tine Cum s` st`pne[ti reclama la perfec]ie Arta r`zboiului de SUN TZU pentru oameni de afaceri [i investitori Cum s` iei noti]e \n mod inteligent Contabilitatea [i finan]ele pe \n]elesul tuturor Dic]ionar interna]ional de MARKETING Cartea \ntreprinz`torului: LISTE DE CONTROL Esen]ialul \n marketing 333 de idei, reguli [i tehnici pentru cucerirea pie]ei Manual de e-marketing Managerul de produs Alege profesia care ]i-aduce succesul Securitatea firmei Cum s` g`se[ti rapid informa]ii pe Internet Cum de nu-]i \n]elegi contabilul? Cum s` fii propriul t`u consultant \n management Cele 100 de reguli ale vie]ii Cele 100 de reguli ale reu[itei \n afaceri Cele 10 reguli ale carierei de succes Modele de contracte \n englez` + CD Cum s` concepi un plan de afaceri Cum s` concepi un plan de marketing Cum s` motivezi oamenii Stenograme de [edin]e Managementul proiectelor de succes Manualul secretarei de firm` Cum s`-]i (re)g`se[ti o slujb` Franciza sau Cum s` faci avere prin metode testate de al]ii ed. a II-a

576 scrisori de afaceri pentru anul 2008 CD Cum s` st`pne[ti managementul la perfec]ie Managementul afacerilor de succes Managementul afacerilor de succes CD

Cum s` faci prezent`ri eficiente Totul despre concuren]a neloial` Management financiar pentru miniafaceri Cum s` scrii rapoarte [i propuneri Ghidul prezent`rilor de succes

Colec]ia Instruire pas cu pas: VNZ~RILE ca s` ai SUCCES COMERCIAL, \nsu[e[te-]i secrete, tehnici [i trucuri nea[teptate de la cei mai buni consultan]i \n domeniu:
Metode [i trucuri despre... cum s`-]i gestionezi clien]ii: Metode [i trucuri despre... cum s` face]i clien]ii s` semneze Metode [i trucuri despre... cum s` impune]i pre]ul dorit Metode [i trucuri despre... cum s` cucere[ti noi clien]i

Colec]ia Special pentru tine tehnici practice pentru a te sim]i mai bine valabile pentru oricine, oricnd. Cu o via]` personal` armonioas` ne putem cl`di o carier` de succes, f`r` efort [i f`r` pierderi importante (timp, bani [i energie):
Cum s`-]i \mbun`t`]e[ti rapid via]a sexual` Simplific`-]i viata! Copii n`scu]i sub o stea norocoas` Hop! Hibouk & Company Cum s` tr`ie[ti mai simplu [i mai fericit cu copiii t`i Tehnici de supravie]uire pentru antitalente tehnice Cele 100 de reguli ale bog`]iei

Libertate [i Credin]`

Colec]ia Diverse Cardiopatia ischemic`

Colec]ia Solu]ii MARI pentru taxe mici textele complete ale celor dou`
acte normative, a[a cum au fost ele publicate \n Monitorul Oficial: Codul fiscal [i Codul de procedur` fiscal` Impozitarea veniturilor din \nchirieri

Colec]ia Consilier. Aceast` colec]ie asigur`, \ntr-un limbaj accesibil, informa]ii [i sfaturi practice, care fac din lucr`rile respective veritabile instrumente de lucru. Ele acoper` o vast` plaj` de domenii. Toate lucr`rile sunt actualizate periodic cu informa]ii valoroase, sfaturi, trucuri, nout`]i ale domeniului, formulare [i modele. Consilier Taxe [i Impozite pentru Contabili + serviciul de actualizare pe 6 luni Consilier Raporturile de munc` [i rezolvarea conflictelor cu angaja]ii + serviciul de actualizare pe 6 luni Consilier Contabilitate + serviciul de actualizare pe 6 luni Consilier Management financiar + serviciul de actualizare pe 6 luni Consilier Manualul directorului de SRL + serviciul de actualizare pe 6 luni Consilier Legisla]ie [i Proceduri

Vamale + serviciul de actualizare pe 6 luni Consilier Contracte comerciale [i acte de comer], armonizate cu legisla]ia european` + serviciul de actualizare pe 12 luni Agenda Fiscal` a Contabilului

Consilier Managementul resurselor umane + serviciul de actualizare pe 6 luni Consilier Excel pentru afaceri + serviciul de actualizare pe 6 luni Consilier Asigur`ri sociale + serviciul de actualizare pe 6 luni

Colec]ia Afaceri la Cheie afaceri verificat profitabile v` conduc pas cu pas pe drumul c`tre succes Afacerea care vi se potrive[te este aici [i este u[or de pus \n practic` pentru c` ave]i acum toate instrumentele necesare demar`rii ei: informa]ii valoroase furnizate de cei mai buni speciali[ti. Fiecare lucrare din colec]ie este \nso]it` de un set de instrumente utile, denumit generic Primele 100 de zile ale unui \ntreprinz`tor de succes. Informa]ii detaliate pe: www.afacerilacheie.ro
Ghid practic cultivarea legumelor \n sistem ecologic Ghid practic cultivarea plantelor medicinale \n sistem ecologic Pensiune turistic` [i agroturistic` + CD Ghid practic pentru executarea [i montarea tmpl`riei din PVC + CD Cultivarea ciupercilor Champignon + CD Cultivarea ciupercilor Pleurotus + CD Cre[terea ra]elor [i a g[telor Cre[terea prepeli]elor japoneze + CD Cresc`torie de g`ini (...) + CD Stand mobil de sucuri naturale Cre[terea chinchillelor pentru blan` Cre[terea viermilor de m`tase Ferm` pentru cre[terea melcilor Atelier pentru mic mobilier Ghid practic pentru confec]ionarea lumn`rilor Ferm` pentru cre[terea stru]ilor Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Colec]ia Afaceri la cheie Proiecte: Proiecte [i utilaje pentru dotarea f`bricu]ei de s`pun Set de proiecte ser` modular` pentru bonsai [i plante decorative

Executa]i 99 de piese de mobilier Set de proiecte pentru cresc`toria de prepeli]e Proiecte pentru construc]ia [i utilarea cresc`toriilor ecologice de p`s`ri

Management [i inspira]ie

|n preg`tire: Cum s` \ncepi o afacere de succes

Pentru a intra \n posesia lucr`rilor dorite, completeaz` talonul al`turat [i trimite-l prin fax la nr. (021) 205.57.30. Ne po]i contacta [i telefonic la nr. (021) 209.45.45, prin e-mail la adresa: comenzi@rs.ro, pe site la www.rs.ro sau prin po[t` la adresa: Ghi[eul extern 3 O.P. 39, sector 3, Bucure[ti.


FORMULAR DE COMAND~
Da, doresc s` achizi]ionez lucarea/lucr`rile: ... ex. ______________________________________________ ___________________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)

CORESPONDEN}~ R~SPUNS

CR
SE TAXEAZ~ LA DESTINA}IE
RENTROP \ STRATON Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri Ghi[eul extern 3 O.P. 39, sector 3, Bucure[ti

... ex. _____________________________________________ ___________________________________________________


(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)

... ex. _______________________________________ ______ ___________________________________________________


(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)

RENTROP & STRATON Bdul Na]iunile Unite nr. 4, bl. 107A, Sector 5, Bucure[ti RCJ40/8371/1995 CUI R 7782311

V` rog s` \mi expedia]i comanda mea \n sistem ramburs (voi pl`ti la ridicarea coletului de la po[t`) la adresa de mai jos: Numele________________________ Prenumele _________________Vrsta ________ Func]ia _____________________ Firma ____________________ de stat privat` Dom. Activ. ___________ CUI _______ Cifra de afaceri _______ Nr. angaja]i _____ Banca _____________ Nr. cont. ____________________________________________ Localitate _______________________ Str. ______________________ Nr. _________ Bl. ___ Sc. ___ Et. ___ Ap. ___ Cod _______ Sector / Jude] _____________________ Telefon _____________________________ Fax _______________________________ E-mail ______________________ Pentru facturare, pl`titorul este: firm` / persoan` fizic`

Semn`tura [i [tampila _______________________ Data comenzii _____________________________

Cod surs`: 463508

DIV1PHOS2608

R&S

RENTROP & STRATON


Grup de Consultan]` \n Afaceri

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Bl 107 A, sector 5, Bucure[ti Tel.: (021) 209.45.45 Fax: (021) 205.57.30 E-mail: comenzi@rs.ro Internet: www.rs.ro

RENTROP & STRATON ofer` produse [i servicii (de consultan]`) care se adreseaz` mediului de afaceri, \n toat` diversitatea lui: de la \ntreprinz`torul particular \ncep`tor [i pn` la managerul general al unei firme. Domenii acoperite de publica]iile RENTROP & STRATON management (general, financiar) fiscalitate juridic economic comercial calculatoare/IT resurse umane financiar organizare personal` PRODUSE:

Consiliere (cu serviciile aferente de consultan]` \n afaceri) C`r]i Afaceri la cheie CD-uri Revista Idei de AFACERI Newslettere

Servicii: consultan]` de afaceri oferit` de speciali[ti \n domeniu pentru consilierele juridice, financiare, comerciale. Aceste servicii sunt gratuite, f`cnd parte din abonamentul pe care clientul RENTROP & STRATON \l dobnde[te la achizi]ionarea unui Consilier.