Sunteți pe pagina 1din 64
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti

Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti

Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA 2
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA
2
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO 3
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO
3
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA 4
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA
4
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Acest program educativ este parte a proiectului ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru tine” şi are ca scop diversificarea activităţilor educative din creşă. El face parte din pachetul de 9 programe educative care abordează psihologia copilului, igiena copilului, activităţile desfăşurate de către copilul mic şi împreună cu acesta, dar şi desenul, muzica şi jocul, ca instrumente în procesul de educaţie.

Programul este conceput astfel încât să poată fi aplicat cu uşurinţă de către oricare dintre membrii echipei pluridisciplinare care se ocupă de îngrijirea şi educarea copiilor cu vârste între 0 şi 4 ani.

Sperăm ca acest program să reprezinte o referinţă în activitatea practicienilor şi un instrument util prin care aceştia să completeze exerciţiile sau metodele aplicate, astfel încât să răspundă nevoilor de educaţie şi dezvoltare sănătoasă a copiilor din creşă.

aplicate, astfel încât să răspundă nevoilor de educaţie şi dezvoltare sănătoasă a copiilor din creşă. 5
aplicate, astfel încât să răspundă nevoilor de educaţie şi dezvoltare sănătoasă a copiilor din creşă. 5
aplicate, astfel încât să răspundă nevoilor de educaţie şi dezvoltare sănătoasă a copiilor din creşă. 5
5
5
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA 6
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA
6
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

CUPRINS

INTRODUCERE

3

Scopul şi utilitatea programului în educaţia timpurie pentru grupa de vârstă 0-2 ani

3

ACTIVITĂŢI PENTRU COPIII ÎNTRE 0 ŞI 6 LUNI

6

Activitatea 1: Construirea relaţiei de încredere cu bebeluşul

6

Activitatea 2: Dezvoltarea capacităţii de a percepe sunete şi imagini prin explorarea mediului înconjurător

8

Activitatea 3: Dezvoltarea receptivităţii la senzaţiile tactile

10

Activitatea 4: Înţelegerea nevoilor copilului

13

Activitatea 5: Dezvoltarea interesului pentru mediul înconjurător şi familiarizarea cu acesta

14

Activitatea 6: Dezvoltarea motricităţii şi realizarea achiziţiilor motrice specifice acestei perioade

16

ACTIVITĂŢI PENTRU COPIII ÎNTRE 6-8 LUNI

19

Activitatea 1: Stimularea comunicării verbale

19

Activitatea 2: Dezvoltarea coordonării oculo-motorii

21

Activitatea 3: Stimulare motorie

23

ACTIVITĂŢI PENTRU COPIII ÎNTRE 8-12 LUNI

25

Activitatea 1: Stimularea limbajului şi a deprinderilor motrice

25

Activitatea 2: Stimularea motorie

26

Activitatea 3: Stimularea limbajului

29

a deprinderilor motrice 25 Activitatea 2: Stimularea motorie 26 Activitatea 3: Stimularea limbajului 29 1
a deprinderilor motrice 25 Activitatea 2: Stimularea motorie 26 Activitatea 3: Stimularea limbajului 29 1
a deprinderilor motrice 25 Activitatea 2: Stimularea motorie 26 Activitatea 3: Stimularea limbajului 29 1
1
1
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Activitatea 4: Stimularea motricităţii şi a creativităţii

31

ACTIVITĂŢI CU COPILUL ÎNTRE 1-2 ANI

33

ACTIVITĂŢI CU COPILUL ÎNTRE 12-18 LUNI

34

Activitatea 1: Stimularea limbajului

34

Activitatea 2: Stimulare auditivă

36

Activitatea 3: Stimularea comunicării şi a dezvoltării deprinderilor de autonomie personală

38

Activitatea 4: Stimularea memoriei vizuale şi verbalizare

40

Activitatea 5: Stimularea motricităţii şi a coordonării oculo-motorii

41

Activitatea 6: Stimularea coordonării oculo-motorii I

44

Activitatea 7: Stimularea coordonării oculo-motorii II

46

ACTIVITĂŢI PENTRU COPIII ÎNTRE 18-24 LUNI

47

Activitatea 1: Stimularea coordonării oculo-motorii

47

Activitatea 2: Consolidarea încrederii în sine

50

Activitatea 3: Dezvoltare socio-emoţională

52

Activitatea 4: Stimulare psihomotorie

54

în sine 50 Activitatea 3: Dezvoltare socio-emoţională 52 Activitatea 4: Stimulare psihomotorie 54 2
în sine 50 Activitatea 3: Dezvoltare socio-emoţională 52 Activitatea 4: Stimulare psihomotorie 54 2
în sine 50 Activitatea 3: Dezvoltare socio-emoţională 52 Activitatea 4: Stimulare psihomotorie 54 2
2
2
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

INTRODUCERE

Scopul şi utilitatea programului în educaţia timpurie pentru grupa de vârstă 0-2 ani

Acest program educativ a fost elaborat pentru a veni în sprijinul profesioniştilor care, în activitatea de zi cu zi, oferă copilului mic îngrijire şi educare. Astfel, am considerat necesară prezentarea diferitelor tipuri de activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii pe perioada unei zile, pornind de la etapele de dezvoltare, principale achiziţii pe care acesta le însuşeşte, astfel încât să fie asigurate stimularea şi dezvoltarea armonioasă ale copilului.

Derularea de către educatori a activităţilor prezentate în acest program, în funcţie de specificul fiecărui stadiu de vârstă, va contribui la creşterea calităţii procesului educativ şi va aduce diversitate în activitatea de zi cu zi.

Primii ani de viaţă al copilului sunt consideraţi ca fiind cei mai importanţi pentru evoluţia sa ulterioară. După nouă luni petrecute în siguranţă în burtica mamei, în timpul naşterii şi în zilele ce urmează el face eforturi pentru a se adapta la noul mediu. Din clipa în care se naşte, copilul are nevoie de aer, hrană, somn, căldură, apă. Treptat apare şi se manifestă nevoia de apărare, orientare, investigare, mişcare, relaxare, vocalizare, comunicare şi relaţionare, precum şi semnalele informaţionale care vor fi recepţionate şi prelucrate de copil, contribuind la dezvoltarea personalităţii lui. În această perioadă copilul descoperă, înţelege şi asimilează, mai ales prin intermediul părinţilor, dar şi al educatorilor, principiile şi regulile lumii în care trăieşte. De aceea, are nevoie de un mediu de dezvoltare sigur şi securizant care să îi permită stabilirea de relaţii cu persoanele care îi satisfac nevoia de afecţiune, de experimentare, exersare şi

îi permită stabilirea de relaţii cu persoanele care îi satisfac nevoia de afecţiune, de experimentare, exersare
îi permită stabilirea de relaţii cu persoanele care îi satisfac nevoia de afecţiune, de experimentare, exersare
îi permită stabilirea de relaţii cu persoanele care îi satisfac nevoia de afecţiune, de experimentare, exersare
3
3
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

consolidare a deprinderilor.

Dezvoltarea copilului în această perioadă depinde în mare măsură de modul de asigurare a nevoilor alimentare şi de igienă dar şi de gradul de stimulare motorie şi senzorială. Privarea copilului de un mediu de dezvoltare sigur şi sănătos va duce la întârzieri în creşterea şi dezvoltarea acestuia.

În perioada 0-1 an, copilul este dependent de mamă şi stabileşte cu aceasta o legătură afectivă specială care se manifestă cel mai acut în jurul vârstei de 8 luni când copilul suferă cel mai tare dacă mama pleacă de lângă el. Acelaşi tip de legătură afectivă îl stabileşte şi cu educatorul din creşă, care îi oferă în mod constant satisfacerea

nevoilor. Această legătură a fost denumită în literatura de specialitate ataşament. Teoria ataşamentului afirmă că ataşamentul securizant

în primii ani de viaţă va scade riscul dezvoltării unei tulburări în cazul

expunerii ulterioare la situaţii cu potenţial traumatic. Ataşamentul este

o condiţie foarte importantă a dezvoltării psihice generale a copilului. Copilul are nevoie de o figură de ataşament şi de aceea el trebuie

să se simtă iubit în cadrul creşei, să se simtă protejat şi încurajat în

permanenţă.

În perioada 1-2 ani copilul manifestă un început de independenţă dezvoltând mersul, vorbirea, manevrarea cu mai multă precizie

a obiectelor din jur. Copilul îşi conturează comportamentul şi

personalitatea şi are loc o expansiune majoră a conduitelor motorii

şi verbale.

În activitatea de zi cu zi din creşe sunteţi puşi în faţa unor situaţii noi şi neprevăzute. Fiecare copil are un bagaj genetic propriu şi un istoric personal, ceea ce îl face să fie diferit de alţi copii, dar modul

în care copilul se dezvoltă este în strânsă legătură cu satisfacerea

nevoilor acestuia, încă de la naştere, iar aceste nevoi sunt aceleaşi

este în strânsă legătură cu satisfacerea nevoilor acestuia, încă de la naştere, iar aceste nevoi sunt
este în strânsă legătură cu satisfacerea nevoilor acestuia, încă de la naştere, iar aceste nevoi sunt
este în strânsă legătură cu satisfacerea nevoilor acestuia, încă de la naştere, iar aceste nevoi sunt
4
4
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

pentru toţi copiii.

Nu există o reţetă unică pentru creşterea şi îngrijirea unui copil

şi tocmai de aceea este experienţa cea mai complexă, provocatoare,

dar şi cea mai generatoare de satisfacţii pe care o oferă viaţa. Este

o mare responsabilitate creşterea unui copil astfel încât el să devină

un adult sănătos, echilibrat şi capabil să-şi ocupe locul în generaţia următoare.

Împreună cu copiii din creşe petreceţi câteva ore pe zi. Dacă veţi cunoaşte capacităţile lor intelectuale la fiecare vârstă, veţi reuşi să îi înţelegeţi şi să încurajaţi manifestările lor spontane, veţi şti ce anume să aşteptaţi şi ce să nu aşteptaţi de la copii.

Cea mai cunoscută teorie privind dezvoltarea cognitivă a fost elaborată de Jean Piaget. El s-a preocupat de studiul dezvoltării inteligenţei la copil şi a susţinut faptul că schimbările în inteligenţa apar secvenţial, în stadii succesive. Fiecare stadiu depinde de cel anterior, iar dezvoltarea inteligenţei se face în secvenţe invariabile. Perioada 0-2 ani a fost denumită de către Piaget perioada senzorio- motorie şi este etapizată astfel:

• 0-2 luni etapa reflexelor;

• 2-4 luni etapa reacţiilor circulare (închiderea şi deschiderea degetelor);

• 4-8 luni etapa reacţiilor circulare secundare (schimbare de acţiuni pentru a produce consecinţe interesante);

• 8-12 luni etapa de coordonare a reacţiilor (acţiuni coordonate);

• 12-18 luni etapa de învăţare circulară (descoperirea de noi metode pentru a produce aceeaşi consecinţă);

• 18-24 luni invenţia de mijloace noi prin combinaţii mintale.

noi metode pentru a produce aceeaşi consecinţă); • 18-24 luni invenţia de mijloace noi prin combinaţii
noi metode pentru a produce aceeaşi consecinţă); • 18-24 luni invenţia de mijloace noi prin combinaţii
noi metode pentru a produce aceeaşi consecinţă); • 18-24 luni invenţia de mijloace noi prin combinaţii
5
5
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA ACTIVITĂŢI
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA
ACTIVITĂŢI PENTRU COPIII ÎNTRE 0 ŞI 6 LUNI
Activitatea
1:
Construirea
relaţiei
de
încredere
cu
bebeluşul

Scopul activităţii

Stabilirea unei relaţii afective de încredere şi dezvoltarea unui sistem de comunicare cu bebeluşul constituie aspectele fundamentale ale adaptării. Prin construirea unei relaţii de ataşament sigure, copiii învăţă că persoanele din jurul lor pot interveni pentru a le asigura nevoile, încep să aibă încredere că atunci când le este foame cineva îi va hrăni, iar atunci când sunt supăraţi cineva le va alina supărarea.

Bebeluşul foloseşte o mulţime de metode prin care încearcă să comunice ceea ce doreşte sau simte şi este foarte receptiv la stimulările pe care le primeşte: când aude o voce familiară răspunde cu blândeţe şi încearcă să descifreze semnalele transmise de adult.

Perioada de implementare

Această activitate însoţeşte orice alt tip de activitate cu copilul şi poate fi aplicată în orice moment al zilei, când copilul este treaz şi liniştit.

Număr de copii

Individual. 6
Individual.
6
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Resurse necesare

Niciuna.

Pregătirea activităţii

În vederea atingerii scopului propus este necesar să fiţi calm, liniştit, relaxat, afectuos, orientat către copil. Ţineţi copilul în braţe sau staţi cât mai aproape de el.

Desfăşurarea activităţii

Cu copilul în braţe stabiliţi contact vizual şi vorbiţi cu el, cu un ton blând, de fiecare dată când îi schimbaţi scutecele, îl hrăniţi sau îl supravegheaţi. Căldura emanată de atitudine şi voce linişteşte copilul, îl face să devină mai cooperant pregătindu-l în acelaşi timp pentru alte activităţi. Încercaţi să imitaţi sunetele pe care le produce copilul şi să-i răspundeţi în acelaşi mod.

Evaluarea activităţii

Bebeluşul reacţionează pozitiv atunci când îi zâmbiţi, când îi vorbiţi afectuos, când îi cântaţi sau pur şi simplu când descoperă o figură familiară. De cele mai multe ori răspunde prin zâmbet deoarece se simte în siguranţă, ocrotit şi înconjurat cu afecţiune. Când comunicarea afectivă cu bebeluşul şi-a atins scopul, acesta realizează contactul vizual cu adultul, gângureşte, zâmbeşte şi după vârsta de 3 luni, râde. În caz contrar, bebeluşul devine agitat, plânge şi nu realizează contactul vizual. Acest lucru se poate însă întâmpla chiar şi în cazul unei comunicări afective eficiente din partea educatorului dacă există alt disconfort (îi este foame, are colici sau

unei comunicări afective eficiente din partea educatorului dacă există alt disconfort (îi este foame, are colici
unei comunicări afective eficiente din partea educatorului dacă există alt disconfort (îi este foame, are colici
unei comunicări afective eficiente din partea educatorului dacă există alt disconfort (îi este foame, are colici
7
7
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

trebuie schimbat scutecul).

De fiecare dată când problemele personale ale educatorului, conflictele cu colegii sau cu membrii familiei interferează cu activitatea de comunicare cu bebeluşul, acesta preia starea de disconfort şi reacţionează ca şi atunci când comunicarea nu se realizează eficient.

În cadrul acestei activităţi puteţi urmări dacă:

• la 2-3 luni copilul gângureşte şi îşi mişcă buzele de parcă ar vorbi;

• la 3-4 luni emite sporadic vocale izolate si sunete compuse (consoane+vocale);

• la 5-6 luni emite spontan, mai mult dimineaţa, grupuri de sunete în ritm rapid.

Activitatea 2: Dezvoltarea capacităţii de a percepe sunete şi imagini prin explorarea mediului înconjurător

Scopul activităţii

În această perioadă nou-născutul poate urmări pentru puţin timp un obiect în mişcare. Astfel, agăţarea unei jucării muzicale deasupra pătuţului îl va încânta şi linişti. Dacă va ajunge la jucărie va învăţa să acţioneze asupra mediului şi va căpăta încredere în el şi în cei din jur în vederea unor explorări viitoare.

Perioada de implementare

Înainte de culcare sau în orice moment al zilei când bebeluşul poate fi aşezat în pătuţ.

de implementare Înainte de culcare sau în orice moment al zilei când bebeluşul poate fi aşezat
de implementare Înainte de culcare sau în orice moment al zilei când bebeluşul poate fi aşezat
de implementare Înainte de culcare sau în orice moment al zilei când bebeluşul poate fi aşezat
8
8
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Număr copii

Individual.

Resurse

Jucării muzicale atractiv colorate, de dimensiuni moderate, agăţate deasupra pătuţului sau jucării care produc sunete.

Pregătirea activităţii

Luaţi nou-născutul în braţe sau asiguraţi-vă că sunteţi la o distanţă optimă faţă de acesta, astfel încât să vă poată auzi şi vedea.

Desfăşurarea activităţii

Ţineţi nou-născutul în braţe, mângâiaţi-l şi vorbiţi-i. Arătaţi-i jucăria montată deasupra pătuţului său şi încercaţi să-l faceţi atent la jucărie şi la forma acesteia. Scuturaţi jucăria pentru a face zgomot şi observaţi cum reacţionează nou-născutul. Ajutaţi-l să atingă jucăria şi să o prindă în mânuţa lui. Vorbiţi cu copilul şi explicaţi-i că jucăria cântă, apoi încercaţi să îl faceţi atent la sunetele pe care le emite. Spuneţi-i că urmează să îl aşezaţi în pătuţ, că veţi rămâne în continuare lângă el şi că sunetele muzicale îi vor plăcea.

lângă el şi că sunetele muzicale îi vor plăcea. Aşezaţi câte o jucărie muzicală deasupra pătuţului

Aşezaţi câte o jucărie muzicală deasupra pătuţului fiecărui copil.

el şi că sunetele muzicale îi vor plăcea. Aşezaţi câte o jucărie muzicală deasupra pătuţului fiecărui
el şi că sunetele muzicale îi vor plăcea. Aşezaţi câte o jucărie muzicală deasupra pătuţului fiecărui
el şi că sunetele muzicale îi vor plăcea. Aşezaţi câte o jucărie muzicală deasupra pătuţului fiecărui
9
9
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Este bine ca aceste jucării să fie fixate alternativ şi în părţile laterale ale patului, pentru ca aceştia să le poată vedea şi auzi din unghiuri diferite, la o distanţă la care acesta să le poată atinge.

Evaluarea activităţii

Atunci când activitatea este realizată corect, cu grijă faţă de copil şi afecţiune, cu urmărirea şi interpretarea atentă a reacţiilor copilului, ea devine un stimul pentru viitoarele activităţi de explorare a mediului de către copil, arătându-i acestuia încă din perioada timpurie că lumea înconjurătoare poate fi un spaţiu prietenos. Activitatea şi-a atins scopul atunci când copilul zâmbeşte sau chiar râde, gângureşte, îşi exprimă intenţia de a atinge şi manipula jucăriile muzicale. Urmăriţi mişcările pe care face copilul atunci când îi arătaţi jucăria, dacă se întoarce spre ea, dacă întoarce capul pentru a căuta sursa zgomotelor. Copilul devine receptiv la muzică şi se bucură de fiecare dată când aude sunete plăcute. Orice formă de stimulare şi de încurajare a explorării mediului reprezintă prilejuri de exprimare a bucuriei.

În cazul în care copilul nu este pregătit adecvat pentru această activitate, nu poate ajunge la jucării sau zgomotele jucăriilor sunt prea puternice, copilul se sperie, plânge şi devine agitat. El percepe mediul înconjurător ca fiind neprietenos, ameninţător şi va îşi va pierde curajul pentru eventuale noi explorări.

Activitatea 3: Dezvoltarea receptivităţii la senzaţiile tactile

Scopul activităţii

Copiii învaţă senzaţii de 10
Copiii învaţă senzaţii
de
10

plăcere

la senzaţiile tactile Scopul activităţii Copiii învaţă senzaţii de 10 plăcere încă de când se nasc.
încă de
încă
de
când se nasc.
când se nasc.
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Adaptarea senzorială este intensă la această vârstă şi determină reacţii diferite la stimuli tactili de intensităţi diferite. Mângâierile şi masările uşoare, însoţite de comunicarea verbală pe un ton calm, îi vor dezvolta acestuia sentimentul de încredere în educator şi îl vor linişti. Încă de la primele ore de viaţă, copilul îşi activează trebuinţele de apărare, manifestate prin mişcare. O mare parte dintre mişcările copilului au un caracter primar, constituind forme ale conduitei motorii. Acesta acţionează involuntar la acţiunea factorilor externi, începe să coordoneze informaţia vizuală şi tactilă pe care o primeşte din mediu cu deprinderile motorii pe care tocmai le dezvoltă. Copilul răspunde la toţi aceşti stimuli în mod reflex. Prin masaj, bebeluşul va putea să înveţe mai repede anumite mişcări şi să le coordoneze mai bine, va avea o percepţie mai bună a corpului său şi se va dezvolta armonios.

Perioada de implementare

Alegeţi pentru masaj un moment al zilei în care atât dvs. cât şi copilul sunteţi relaxaţi şi calmi, nu mai devreme de un interval de o jumătate de oră după ce copilul a mâncat. 10-15 minute sunt suficiente pentru această activitate. Nu obligaţi niciodată copilul la masaj, dacă acesta dă semne că nu doreşte.

Număr copii

Individual.

Resurse

O suprafaţă sigură (pătuţul copilului, masă de înfăşat pe care se aşează o salteluţă moale), ulei de masaj pentru copii, non alergic (masarea copilului se poate realiza şi fără ulei de masaj).

moale), ulei de masaj pentru copii, non alergic (masarea copilului se poate realiza şi fără ulei
moale), ulei de masaj pentru copii, non alergic (masarea copilului se poate realiza şi fără ulei
moale), ulei de masaj pentru copii, non alergic (masarea copilului se poate realiza şi fără ulei
11
11
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Pregătirea activităţii

Asiguraţi un mediu cald şi plăcut pentru masaj. Puneţi copilul pe o suprafaţă moale, astfel încât să se simtă bine şi protejat. Pregătiţi-vă să aveţi tot ce vă trebuie la îndemână înainte de a începe masajul (ulei de masaj, şerveţele, scutece şi hăinuţe).

Desfăşurarea activităţii

Aşezaţi copilul într-unul din spaţiile destinate acestei activităţi. Stabiliţi şi menţineţi contact vizual cu acesta, vorbiţi cu el, spuneţi-i pe nume în timp ce îl masaţi uşor pe tot corpul. Executaţi mişcări de mângâiere uşoare şi explicaţi-i că îi faceţi masaj la picioruţe, mânuţe,

pe spate, zâmbind şi vorbind cu el tot timpul. Lăsaţi-l să se mişte liber

şi încurajaţi mişcările pe care acesta le face.

Evaluarea activităţii

Se consideră că activitatea este realizată cu succes atunci când copilul rămâne liniştit şi cooperant pe toată perioada desfăşurării activităţii, atunci când păstrează contactul vizual, zâmbeşte, gângureşte şi vă indică prin gesturi ce fel de mişcări să folosiţi pentru stimulare. De asemenea, copilul va adormi mult mai uşor şi mai repede.

Această activitate se înscrie în rândul activităţilor de stabilire

a legăturii de încredere între copil şi educator încurajând totodată

dezvoltarea simţului tactil al acestuia şi cunoaşterea propriului corp.

Dacă copilul percepe un disconfort de orice fel (termic, afectiv,

senzorial-tactil) el va semnala acest lucru, cel mai adesea prin agitaţie

şi plâns. 12
şi plâns.
12
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Activitatea 4: Înţelegerea nevoilor copilului

Scopul activităţii

Nou-născutul învaţă să-şi comunice nevoile şi înţelege că atunci când îşi exprimă stările adultul îi răspunde. Este importat să fiţi mereu atenţi la semnalele pe care le transmit copiii, pentru că încă de pe acum, ei exprimă emoţii: bucuria, surprinderea, supărarea, teama, neplăcerea. Copilul începe să gângurească şi să râdă, ca formă de imitare a adultului. Comunicarea verbală cu copilul este foarte importantă pentru că acum gângureşte când i se vorbeşte, imită sunetele unor cuvinte, sunetele vocalice încep să fie alternate cu consoane. În această perioadă apare râsul ca formă de imitare a adultului sau atunci când ceva îl mulţumeşte.

Încurajarea exprimării nevoilor de către copil şi răspunsul adecvat din partea educatorului vor crea premisele unei relaţii de încredere între aceştia şi vor permite ulterior dezvoltarea limbajului, verbal şi non verbal.

Perioada de implementare

Nu există un moment optim pentru desfăşurarea acestei activităţi ci educatorul va răspunde solicitărilor copilului ori de câte ori acestea vor apărea.

Desfăşurarea activităţii

Dacă copilul plânge, trebuie să ţinem cont de faptul că aceasta comunică ceva: îi este foame, este bolnav, e prea obosit, are colici sau este incomodat de îmbrăcăminte sau de un alt obiect. Luaţi-l în

foame, este bolnav, e prea obosit, are colici sau este incomodat de îmbrăcăminte sau de un
foame, este bolnav, e prea obosit, are colici sau este incomodat de îmbrăcăminte sau de un
foame, este bolnav, e prea obosit, are colici sau este incomodat de îmbrăcăminte sau de un
13
13
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

braţe, stabiliţi contactul vizual cu el, legănaţi-l uşor, vorbiţi-i pe un ton calm şi asiguraţi-l de prezenţa dvs. Apoi, verificaţi de unde provine disconfortul micuţului pentru a-l putea înlătura/ameliora. De fiecare dată când îi răspundeţi la un semnal, copilul realizează că gesturile, vocea sau expresiile feţei lui v-au făcut să înţelegeţi ce vrea; astfel, copilul se va simţi securizat şi va continua să comunice.

Evaluarea activităţii

Copilul se linişteşte dacă este luat în braţe, dacă i se vorbeşte şi dacă s-a ameliorat/înlăturat disconfortul. Niciun bebeluş sănătos şi bine dezvoltat nu plânge fără un motiv real; dacă copilul continuă să plângă înseamnă că încă mai are disconfort şi că nevoia sa nu a fost pe deplin înţeleasă. Dacă copilul este încurajat să îşi exprime nevoile, el o va face şi mai târziu, atunci când va deprinde limbajul verbal.

Activitatea 5: Dezvoltarea interesului pentru mediul înconjurător şi familiarizarea cu acesta

Scopul activităţii

Copilul manifestă un interes evident pentru figura umană şi recunoaşte persoana care îi oferă îngrijire. Începe să recunoască obiectele familiare şi manifestă interes şi preferinţe pentru acestea.

Perioada de implementare

După trezirea copilului său în orice alt moment al zilei când acesta este odihnit şi liniştit.

de implementare După trezirea copilului său în orice alt moment al zilei când acesta este odihnit
de implementare După trezirea copilului său în orice alt moment al zilei când acesta este odihnit
de implementare După trezirea copilului său în orice alt moment al zilei când acesta este odihnit
14
14
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Pregătirea activităţii

Apropie-te de pătuţul copilului, vorbind cu el. Copilul poate sta în pătuţ, sau poate fi luat în braţe. Dacă veţi dori să desfăşuraţi această activitate cu copilul în braţe, este recomandat ca acesta să fie ţinut într-o poziţie care să îi permită să privească peste umărul dvs.

Resurse

Jucării de pluş, obiecte din proximitatea copilului.

Desfăşurarea activităţii

Dacă copilul se află în pătuţ, aduceţi o jucărie aproape de el şi mişcaţi-o astfel încât acesta să o poată urmări, atinge şi apuca. Vorbiţi în permanenţă cu copilul şi descrieţi jucăria: „acesta este un ursuleţ”, „ursuleţul face mor-mor”. Dacă copilul nu prezintă interes faţă de jucăriile pe care i le propui pentru joacă, încercaţi să identificaţi care este jucăria preferată a acestuia şi aduceţi-o în câmpul lui vizual.

Dacă copilul prezintă interes pentru această activitate, îl puteţi lua în braţe şi plimba prin cameră. Îi puteţi prezenta ceilalţi copii, spunându-le pe nume, lăsându-l să interacţioneze cu aceştia. Puteţi plimba copilul prin cameră, arătându-i obiectele din jur, denumindu-le. Dacă copilul prezintă interes pentru un anumit obiect, apropiaţi-l de el şi lăsaţi-l să îl atingă.

Evaluarea activităţii

În timpul acestei activităţi veţi observa schimbări ale mimicii şi dispoziţiei copilului, faptul că manifestă preferinţe pentru anumite persoane sau jucării. Dacă el este din ce în ce mai activ, mai atent, îşi

manifestă preferinţe pentru anumite persoane sau jucării. Dacă el este din ce în ce mai activ,
manifestă preferinţe pentru anumite persoane sau jucării. Dacă el este din ce în ce mai activ,
manifestă preferinţe pentru anumite persoane sau jucării. Dacă el este din ce în ce mai activ,
15
15
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

menţine capul ridicat şi explorează, curios, spaţiul din jur cu privirea, atunci mediul reprezintă un spaţiu de interes pentru el şi activitatea se desfăşoară la momentul oportun. Totodată copilul îşi exprimă vizibil interesul pentru anumite obiecte şi dorinţa de a le manipula. În caz de indispoziţie, apare rejecţia unei jucării iar când o jucărie îi place va reacţiona pozitiv la primirea acesteia.

La 2-4 luni copilul îşi recunoaşte mama/educatorul, priveşte atent o jucărie prezentată pe linie mediană, îşi priveşte mâinile, se joacă cu ele, ţinut aşezat observă un obiect pe masa din faţa lui, întoarce imediat capul spre persoana care îi vorbeşte şi îi zâmbeşte.

La 4-6 luni îşi manifestă bucuria în mod zgomotos, deosebeşte persoanele străine de cele familiare, plânge când acestea din urmă se îndepărtează de el, îşi priveşte imaginea în oglindă, o atinge uneori cu mâna; se uită după jucăria care i-a scăpat, încercând să o recupereze, diferenţiază biberonul de jucărie, imită mimica veselă sau tristă a persoanelor din jur.

Atunci când copilul nu este interesat de mediul înconjurător, când nu manifestă atracţie pentru obiecte din jur, când nu încearcă să le atingă sau să le manipuleze, înseamnă că el are un anumit disconfort sau momentul pentru desfăşurarea activităţii nu a fost bine ales.

Activitatea 6: Dezvoltarea motricităţii şi realizarea achiziţiilor motrice specifice acestei perioade

Scopul activităţii

Copilul este activ şi dornic să exploreze lumea din jurul său. Pe măsură ce creşte, mişcările sunt din ce mai complexe, tonusul şi motricitatea se dezvoltă şi se manifestă evident. Este important

mişcările sunt din ce mai complexe, tonusul şi motricitatea se dezvoltă şi se manifestă evident. Este
mişcările sunt din ce mai complexe, tonusul şi motricitatea se dezvoltă şi se manifestă evident. Este
mişcările sunt din ce mai complexe, tonusul şi motricitatea se dezvoltă şi se manifestă evident. Este
16
16
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

să stimulaţi şi să încurajaţi mişcările copilului, să-i oferiţi încredere şi sprijin pregătindu-l astfel pentru mersul independent, care va apărea în jurul vârstei de 1 an.

Perioada de implementare

De câteva ori (3-4) pe parcursul unei zile, în reprize de 10-15 minute.

Resurse

Jucării de pluş, saltea.

Pregătirea activităţii

Asiguraţi-vă că aţi ales un moment în care copilul este odihnit, schimbat şi hrănit şi aşezaţi-l pe burtică, în pătuţ/pe saltea.

Desfăşurarea activităţii

Copilul stă pe burtică în pătuţul lui/pe saltea. Stabiliţi contactul vizual şi aduceţi în câmpul lui vizual jucării viu colorate, care să îi solicite atenţia. Ridicaţi jucăriile astfel încât copilul să ridice capul pentru a le vedea şi vorbiţi cu el. Folosindu-vă de jucăriile viu colorate, stimulaţi copilul pentru a se întoarce/târî, pentru a sta sprijinit şi pentru a-şi folosi corpul pentru a ajunge la jucării. Îl puteţi duce şi în faţa oglinzii pentru a se vedea şi pentru a se familiariza cu imaginea sa.

Evaluarea activităţii

Urmărind copilul în timpul activităţilor zilnice din cadrul creşei, veţi observa că din orice poziţie, copilul încearcă să se mişte şi să-şi

zilnice din cadrul creşei, veţi observa că din orice poziţie, copilul încearcă să se mişte şi
zilnice din cadrul creşei, veţi observa că din orice poziţie, copilul încearcă să se mişte şi
zilnice din cadrul creşei, veţi observa că din orice poziţie, copilul încearcă să se mişte şi
17
17
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA
0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA echilibreze trunchiul şi

echilibreze trunchiul şi membrele pentru a apuca obiecte care sunt aşezate în apropierea şi la îndemâna sa.

În jurul vârstei de 3 luni prezintă mişcări active de picioare, îşi ţine capul şi umerii ridicaţi mult timp, poate ţine jucăria în mână, o scutură prin mişcări necoordonate, o duce la gură.

La începutul lunii a 5-a copilul poate întinde ambele mâini pentru apucarea jucăriilor, poate transfera jucăria dintr-o mână în alta, reuşeşte să îşi ţină capul când este aşezat în şezut şi poate sta sprijinit mult timp.

În jurul vârstei de 6 luni, stând pe spate, îşi prinde picioarele în mâini, se joacă cu mâinile şi picioarele, se întoarce de pe spate pe abdomen, poate transfera un obiect dintr-o mână în alta, apucă obiecte mari şi mici, începe să folosească policele.

Dacă activitatea a fost realizată la momentul oportun şi dacă educatorul încurajează mişcările copilului şi interacţionează activ cu acesta, activitatea contribuie la dezvoltarea motricităţii fine şi grosiere, a schemei corporale, a lateralităţii, mobilităţii, supleţei, îndemânării, obţinerii echilibrului etc.

a schemei corporale, a lateralităţii, mobilităţii, supleţei, îndemânării, obţinerii echilibrului etc. 18
a schemei corporale, a lateralităţii, mobilităţii, supleţei, îndemânării, obţinerii echilibrului etc. 18
a schemei corporale, a lateralităţii, mobilităţii, supleţei, îndemânării, obţinerii echilibrului etc. 18
18
18
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

ACTIVITĂŢI PENTRU COPIII ÎNTRE 6-8 LUNI

Activitatea 1: Stimularea comunicării verbale

Scopul activităţii

În această perioadă limbajul copilului se dezvoltă atât cantitativ cât şi calitativ. Dacă veţi vorbi cu copilul de câte ori acesta comunică cu voi şi veţi reproduce sunetele pe care le emite, se va simţi încurajat, liniştit şi va continua să vorbească. Comunicarea verbală cu copilul trebuie să fie expresivă, calmă, caldă, ritmată pentru a-l ajuta pe acesta să recepţioneze, prin imitaţie, mai uşor şi mai corect.

Perioada de implementare

În orice perioadă a zilei în care copilul este liniştit şi relaxat.

Număr copii

Individual.

Pregătirea activităţii

Aşezaţi copilul pe o saltea confortabilă, realizaţi contact vizual şi vorbiţi cu el.

Resurse necesare

Jucării de pluş, imagini colorate, cărţi ilustrate.

realizaţi contact vizual şi vorbiţi cu el. Resurse necesare Jucării de pluş, imagini colorate, cărţi ilustrate.
realizaţi contact vizual şi vorbiţi cu el. Resurse necesare Jucării de pluş, imagini colorate, cărţi ilustrate.
realizaţi contact vizual şi vorbiţi cu el. Resurse necesare Jucării de pluş, imagini colorate, cărţi ilustrate.
19
19
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Desfăşurarea activităţii

Aşezaţi copilul într-o poziţie confortabilă. Este foarte activ şi se va mişca într-una dar îi puteţi capta atenţia jucându-vă cu el, arătându-i imagini colorate din cărţi sau ilustrate atractive. Vorbiţi cu el, explicaţi-i ce vede în imagini, ce reprezintă jucăria, citiţi-i poveşti şi exemplificaţi întâmplările povestite prin gesturi şi limbaj, exprimaţi stările personajelor despre care îi vorbiţi: bucurie, supărare, nedumerire, etc. Repetaţi după el toate sunetele pe care le emite şi încurajaţi-l să folosească altele noi.

Evaluarea activităţii

Activitatea a fost corect desfăşurată dacă copilul reuşeşte să repete singur silabele învăţate atunci când este pus într-un context asemănător (i se prezintă aceeaşi stimuli: carte, imagini, mimică a adultului, cuvinte). De asemenea, copilul va colabora cu interes şi veselie; este important să fie lăudat, apreciat de adult pentru fiecare progres înregistrat. Altfel, copilul va refuza să manifeste interes pentru activitatea respectivă iar progresele vor fi mult mai lente, ajungându- se chiar la întârzierea dezvoltării limbajului acestuia.

La 7 luni vocalizează în serie, emite sporadic silabe: ba, pa, la iar la sfârşitul lunii la 8-a pronunţă clar silabe izolate sau repetate:

ba-ba, pa-pa, ma-ma. La această vârstă copilul decodează mimica adulţilor; râde când îşi exprimă bucuria, plânge când este certat.

20
20
această vârstă copilul decodează mimica adulţilor; râde când îşi exprimă bucuria, plânge când este certat. 20
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Activitatea 2: Dezvoltarea coordonării oculo-motorii

Scopul activităţii

Activităţile care solicită deplasarea, manipularea obiectelor, senzaţii (auz, văz) sunt foarte eficiente şi stimulează adecvat dezvoltarea motricităţii. Copilul este încurajat ca, într-un mod foarte plăcut, să se mişte, să îşi folosească corpul, să descopere şi să se joace alături de alţi copii. De multe ori copilul reproduce un efect descoperit întâmplător, şi repetă gestul pentru a obţine acelaşi efect. În această etapă învăţările elementare ale copilului (acţiunile senzorio-motorii) reprezintă bazele deprinderilor simple. Obiectele există pentru copii atât timp cât se află în câmpul lor perceptiv iar copilul acţionează asupra acestor obiecte coordonând câmpul vizual cu cel tactil.

Perioada de implementare

De două ori pe zi, în reprize de 10 minute.

Număr de copii

Individual sau grupuri de 2-4 copii de aceeaşi vârstă.

Pregătirea activităţii

Copiii vor fi aşezaţi pe o saltea confortabilă, după ce în prealabil vă asiguraţi că în preajma locului de joacă nu există obiecte periculoase pentru copii.

după ce în prealabil vă asiguraţi că în preajma locului de joacă nu există obiecte periculoase
după ce în prealabil vă asiguraţi că în preajma locului de joacă nu există obiecte periculoase
după ce în prealabil vă asiguraţi că în preajma locului de joacă nu există obiecte periculoase
21
21
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Resurse

Saltea, jucării de pluş, cuburi, minge, bile colorate.

Desfăşurarea activităţii

Atenţia copiilor va fi captată prin prezentarea de jucării colorate

şi diferite ca formă. Este de preferat să avem mai multe jucării de

acelaşi fel pentru a nu provoca dispute între copii pentru aceeaşi jucărie. Puteţi lăsa copiii să se joace singuri şi să îi supravegheaţi sau puteţi interveni în jocul lor, în funcţie de dispoziţia copiilor din ziua respectivă. Dacă interveniţi în jocul copiilor, le veţi explica ce reprezintă fiecare jucărie, îi veţi prezenta forma şi culoarea jucăriei.

Rostogoliţi mingea şi bilele astfel încât copiii să le poată urmări

în mişcare şi să înţeleagă faptul că se pot juca în acest fel cu ele. Dacă

scapă jucăriile din mână în timpul jocului, încurajaţi-i să se deplaseze către ele şi să le ridice. Dacă copiii se simt mai bine jucându-se singuri, observaţi reacţiile pe care le au în timpul acestei activităţi şi adaptaţi activităţile următoare în funcţie de acestea.

Evaluarea activităţii

Dacă copilul urmăreşte cu privirea jucăria care i-a scăpat, fixează cu privirea o minge din faţa lui, o urmăreşte în mişcare, se uită

spre un obiect care i-a scăpat din mână încercând să îl recupereze, activitatea şi-a atins obiectivele. Acest lucru e valabil şi pentru situaţia

în

care copilul se uită după o jucărie care i-a scăpat chiar dacă nu

o

poate atinge şi observă cu uşurinţă obiectele noi din jurul său.

Această activitate ajută copilul să folosească deprinderile dobândite într-un context similar când primeşte acelaşi tip de obiecte. Atunci copilul ne dă de ştire că este pregătit pentru a exersa alte deprinderi,

primeşte acelaşi tip de obiecte. Atunci copilul ne dă de ştire că este pregătit pentru a
primeşte acelaşi tip de obiecte. Atunci copilul ne dă de ştire că este pregătit pentru a
primeşte acelaşi tip de obiecte. Atunci copilul ne dă de ştire că este pregătit pentru a
22
22
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

mai complexe, cum ar fi cele de autoservire, de căutare a unui obiect dispărut (ascuns), precum şi cele de manipulare fină sau de mers.

Activitatea 3: Stimulare motorie

Scopul activităţii

La această vârstă copilul este vioi şi se mişcă întruna. Începe să meargă „de-a buşilea” şi acest lucru îi stârneşte curiozitatea şi îi alimentează dorinţa de a învăţa şi explora. Încurajarea copilului pentru a se deplasa şi asigurarea unui mediu sigur pentru explorare, îi vor da încredere şi îl va ajuta să îşi dezvolte organizarea perceptivă, obţinerea echilibrului, încrederea, viteza şi agilitatea.

Perioadă de implementare

În orice moment al zilei, în perioada propusă pentru activităţi.

Număr de copii

Individual.

Resurse

Saltea, jucării moi.

Pregătirea activităţii

Copilul este aşezat pe saltea, pe burtă şi apoi pe spate. Asiguraţi-vă că în zona de joacă nu există obiecte care ar putea

aşezat pe saltea, pe burtă şi apoi pe spate. Asiguraţi-vă că în zona de joacă nu
aşezat pe saltea, pe burtă şi apoi pe spate. Asiguraţi-vă că în zona de joacă nu
aşezat pe saltea, pe burtă şi apoi pe spate. Asiguraţi-vă că în zona de joacă nu
23
23
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

predispune la accidente.

Desfăşurarea activităţii

Stabiliţi contact vizual cu copilul şi aşezaţi-l pe saltea, pe burtă sau pe spate, după preferinţa copilului. Vorbiţi cu el, lăsaţi-l să se mişte în voie şi încurajaţi-i fiecare mişcare. Aşezaţi lângă el jucării sau obiecte care îi plac, la o distanţă care să îl determine să se deplaseze pentru a le putea lua. Ridicaţi-l în picioare, sprijinindu-l de axile, în timp ce îi vorbiţi cu el sau îi cântaţi şi încurajaţi-l să facă la fel. Lăsaţi copilul să depună singur cât mai mult efort ca un exerciţiu necesar pentru dezvoltare. Repetaţi mişcările atât timp cât copilul este dispus să coopereze.

Evaluarea activităţii

Atunci când activitatea este realizată corect şi la momentul oportun, copilul este activ şi dornic de mişcare. În cadrul activităţii urmăriţi toate reacţiile copilului şi observaţi dacă: aşezat pe burtă îşi ridică capul şi toracele cu sprijin pe antebraţe, poate întinde mâna către un obiect, şade sprijinit mai mult timp, întinde ambele mâini spre jucăria oferită, o prinde cu o mână şi o transferă cu uşurinţă în cealaltă, începe să folosească policele.

Dacă prezintă interes pentru obiectele aflate în apropiere, se va deplasa către ele târându-se sau mergând. Aşezat pe spate, veţi observa dacă îşi prinde picioarele în mâini, se rostogoleşte cu uşurinţă pe burtă, stă timp îndelungat uşor sprijinit, susţinut de axile stă în picioare şi poate sări pe loc.

Este recomandat să lăsaţi copilul să depună singur cât mai mult efort ca un exerciţiu necesar pentru dezvoltare.

Este recomandat să lăsaţi copilul să depună singur cât mai mult efort ca un exerciţiu necesar
Este recomandat să lăsaţi copilul să depună singur cât mai mult efort ca un exerciţiu necesar
Este recomandat să lăsaţi copilul să depună singur cât mai mult efort ca un exerciţiu necesar
24
24
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Urmăriţi gradul de interes al copilului pentru această activitate şi mişcările acestuia.

Copiii îşi dezvoltă abilităţile prin metode diferite şi la momente diferite.

Dacă le oferiţi sprijinul de care au nevoie în această perioadă, când îşi sau seama că se pot deplasa prin târâre sau mers de-a buşilea, copilul va căpăta încredere în el şi va fi pregătit pentru a exersa noi deprinderi.

ACTIVITĂŢI PENTRU COPIII ÎNTRE 8-12 LUNI

Activitatea 1: Stimularea limbajului şi a deprinderilor motrice

Scopul activităţii

La această vârstă copilul participă cu plăcere la jocurile iniţiate de adulţi, înţelege sarcinile şi această activitate îl va ajuta să înţeleagă şi să numească părţile corpului, îşi va dezvolta imaginea de sine şi schema corporală şi va transforma activitatea îmbrăcatului/ dezbrăcatului într-un moment plăcut pentru copil. Încurajat şi stimulat, copilul îşi va îmbogăţi noţiunile şi la momentul când va putea să vorbească le va putea folosi adecvat, prin exprimare clară.

Pregătirea activităţii

Vorbiţi cu copilul şi spuneţi-i că urmează să îl îmbrăcaţi pentru a ieşi la plimbare/joacă.

activităţii Vorbiţi cu copilul şi spuneţi-i că urmează să îl îmbrăcaţi pentru a ieşi la plimbare/joacă.
activităţii Vorbiţi cu copilul şi spuneţi-i că urmează să îl îmbrăcaţi pentru a ieşi la plimbare/joacă.
activităţii Vorbiţi cu copilul şi spuneţi-i că urmează să îl îmbrăcaţi pentru a ieşi la plimbare/joacă.
25
25
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Desfăşurarea activităţii

Pregătiţi din timp hainele pentru copil, astfel încât îmbrăcatul şi dezbrăcatul să nu dureze foarte mult timp deoarece, spre sfârşitul primului an de viaţă, aceste activităţi devin un motiv de agitaţie. O modalitate prin care îl puteţi provoca să coopereze este iniţierea unei activităţi prin care îl determinaţi să vă indice părţile corpului în timp ce îl îmbrăcaţi/dezbrăcaţi („Unde e mânuţa ta?”, „Uite! Am găsit piciorul tău. Întinde piciorul să punem pantalonii”). De asemenea, numirea obiectelor cu care îmbrăcaţi copilul cât şi descrierea acestora („Uite, astăzi ne îmbrăcăm cu bluziţa albastră, care este moale şi pufoasă”) îl vor ajuta pe acesta să facă asocieri între obiecte şi denumirea lor iar conexiunea dintre cuvânt, obiect şi acţiune ajută copilul să înţeleagă semnificaţia cuvântului şi utilizarea acestuia.

Evaluarea activităţii

Activitatea îşi atinge scopul atunci când copilul este vesel, răspunde solicitărilor, colaborează şi întinde mânuţa sau piciorul pentru îmbrăcat. La această vârstă copilul îşi manifestă tendinţa de independenţă şi autoservire şi va dori să se îmbrace şi dezbrace singur. Încurajând aceste manifestări, îl veţi ajuta să îşi consolideze încrederea în sine, să îşi coordoneze mişcările, să îşi dezvolte manualitatea şi imaginea de sine, să îşi formeze deprinderile de autoservire.

Activitatea 2: Stimularea motorie

Scopul activităţii

Începând cu această vârstă copilul devine din ce în ce mai activ,

2: Stimularea motorie Scopul activităţii Începând cu această vârstă copilul devine din ce în ce mai
2: Stimularea motorie Scopul activităţii Începând cu această vârstă copilul devine din ce în ce mai
2: Stimularea motorie Scopul activităţii Începând cu această vârstă copilul devine din ce în ce mai
26
26
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

fiind perioada în care el trece de la o poziţie preponderent orizontală

la cea verticală. Prin încurajarea copilului să se mişte liber, acesta îşi

va educa o serie de calităţi fizice şi psihice: simţul spaţiului, al timpului, adaptarea la mediul înconjurător, obţinerea autonomiei corporale, dezvoltarea schemei corporale, a forţei, a vitezei, a îndemânării, obţinerea echilibrului, etc.

Pregătirea activităţii

Amenajaţi o mică porţiune în zona de joacă, pe podea. Spuneţi-i copilului că urmează să vă plimbaţi cu el prin cameră. Asiguraţi-vă că este odihnit şi are dispoziţia necesară pentru această activitate.

şi are dispoziţia necesară pentru această activitate. Desfăşurarea activităţii Lăsaţi copilul liber pe

Desfăşurarea activităţii

Lăsaţi copilul liber pe podea, să meargă în „patru labe”, să exploreze spaţiul în care se află. Cereţi-i să vă dea

o mână şi să se ridice pentru a vă plimba împreună. Unii copii se

ridică siguri, alţii au nevoie de ajutor. Dacă nu reuşeşte să se ridice, susţineţi copilul de axile şi faceţi împreună cu acesta mişcări de mers. Asiguraţi-vă că mobilierul din cameră nu îl poate pune în pericol şi încurajaţi-l să meargă sprijinindu-se de acesta. Din această poziţie sau sprijinit de dvs, provocaţi copilul să ridice de jos o jucărie. Unii copii stau deja singuri în picioare pentru scurt timp. Vorbiţi cu copilul pe tot parcursul desfăşurării activităţii şi încurajaţi toate încercările şi reuşitele acestuia.

cu copilul pe tot parcursul desfăşurării activităţii şi încurajaţi toate încercările şi reuşitele acestuia. 27
cu copilul pe tot parcursul desfăşurării activităţii şi încurajaţi toate încercările şi reuşitele acestuia. 27
cu copilul pe tot parcursul desfăşurării activităţii şi încurajaţi toate încercările şi reuşitele acestuia. 27
27
27
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Evaluarea activităţii

Activitatea a fost realizată cu succes dacă copilul se mişcă cu voioşie, dacă răspunde cu plăcere solicitărilor educatorului, dacă comunică cu acesta verbal şi prin gesturi. În această perioadă copilul îşi exprimă hotărât dorinţele, îndreaptă atenţia adulţilor spre sine prin gesturi sau ţipete. De asemenea, înţelege interdicţia, opreşte un act la ordin.

Pentru copilul de 8 luni urmăriţi dacă:

un act la ordin. Pentru copilul de 8 luni urmăriţi dacă: se întoarce de pe spate

se întoarce de pe spate pe abdomen şi de pe abdomen pe spate, stă nesprijinit mai mult timp, dacă stă scurt timp, în picioare, sprijinindu-se de mobilă sau de alte obiecte pe care le găseşte în cale. Urmărind atent copilul, veţi observa că poate ridica obiectele mici cu primele 3 degete.

La 9 luni, observaţi dacă: stă în picioare sprijinit mai mult timp, susţinut de axile îşi manifestă dorinţa de a merge, dacă atunci când este în pătuţ se ridică singur în picioare agăţându-se de marginea pătuţului.

La 10 luni, observaţi dacă: este interesat de obiectele din jurul său, îşi manifestă dorinţele prin semne sau sunete, caută şi găseşte jucăriile ascunse.

La 11 luni, observaţi dacă: stând în poziţia şezând se întoarce lateral fără să îşi piardă echilibrul, merge susţinut de ambele mâini, începe să manipuleze obiectele cu o anumită intenţie, stă singur în picioare, înţelege solicitările verbale şi gestuale şi răspunde prompt.

cu o anumită intenţie, stă singur în picioare, înţelege solicitările verbale şi gestuale şi răspunde prompt.
cu o anumită intenţie, stă singur în picioare, înţelege solicitările verbale şi gestuale şi răspunde prompt.
cu o anumită intenţie, stă singur în picioare, înţelege solicitările verbale şi gestuale şi răspunde prompt.
28
28
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

În procesul de experimentare a mersului, copilul va suferi şi dezamăgiri legate de neputinţa lui. Dacă va cădea şi se va lovi, el va refuza o perioadă să încerce să meargă. Lasă-l să hotărască timpul şi ritmul de care are nevoie pentru a încerca din nou să meargă, altfel lupta dintre dorinţa de a merge şi teama de a cădea vor duce la anxietate.

Activitatea 3: Stimularea limbajului

Scopul activităţii

Copilul începe să reacţioneze la unele cuvinte sau expresii familiare iar la sfârşitul primului an de viaţă ştie că, prin intermediul limbajului, poate obţine satisfacerea unor trebuinţe. Activităţile care presupun vorbirea clară şi corectă cu copilul, provocarea acestuia pentru sarcini uşoare, prezentarea obiectelor şi a persoanelor din jur, a formelor şi culorilor, vor dezvolta limbajul şi modalităţile de comunicare ale copilului. Comunicarea devine din ce în ce mai elaborată, copilul recunoaşte obiectele familiale după nume, îşi îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare.

Resurse

Saltea, cărţi ilustrate, jucării de diverse forme, mărimi şi culori.

Pregătirea activităţii

Aşezaţi copilul pe o saltea în camera de joacă şi lăsaţi-l să îşi aleagă jucăriile cu care doreşte să se joace.

copilul pe o saltea în camera de joacă şi lăsaţi-l să îşi aleagă jucăriile cu care
copilul pe o saltea în camera de joacă şi lăsaţi-l să îşi aleagă jucăriile cu care
copilul pe o saltea în camera de joacă şi lăsaţi-l să îşi aleagă jucăriile cu care
29
29
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Desfăşurarea activităţii

Aşezaţi-vă comod lângă copil, pe saltea. Iniţiaţi o conversaţie, întrebaţi-l ce face, ce reprezintă jucăria lui, ce culoare are etc. Copilul va răspunde în raport cu nivelul său de dezvoltare şi înţelegere. De fiecare dată când răspunde corect îl veţi lăuda şi veţi repeta cele spuse de el, într-o manieră clară şi corectă. De exemplu, atunci când se joacă cu o minge, îi veţi prezenta dimensiunea şi culoarea sau orice alte caracteristici ale acesteia. Puteţi aşeza câteva cărţi ilustrate în apropierea copilului şi să îl întrebaţi, de exemplu, „Unde e cartea de poveşti?” şi dacă vrea să îi citiţi din ea. Cereţi-i să îşi aleagă o carte din care să citiţi împreună. Dacă doreşte să se joace cu cartea înainte de a-i citi, îi permiteţi acest lucru şi vă arătaţi interesat de dorinţa lui. Captaţi-i atenţia pentru a urmări împreună cu copilul imaginile din carte şi vorbiţi-i despre ce reprezintă acestea, cu intonaţie şi adaptaţi-vă mimica pentru fiecare situaţie redată din carte. Provocaţi copilul să vă imite, să râdă, să gesticuleze. Imitaţia este unul din mijloacele prin care copilul achiziţionează cele mai multe comportamente umane.

Evaluarea activităţii

În timpul activităţii puteţi urmări gradul de participare a copilului la activităţi, modul în care îşi însuşeşte noile cunoştinţe, gesturile, modul în care îşi mişcă poziţia corpului. Încurajat, copilul răspunde cu zâmbete, sunete, silabe şi prin râs la acţiunile şi comunicarea cu adultul. Foloseşte pentru comunicare cuvântul „propoziţie” (de exemplu cuvântul „papa” este folosit pentru „vreau să mănânc”). Îşi exprimă dorinţele prin gesturi, arătând cu mâna spre o jucărie sau un obiect şi imită gesturile şi mimica educatorului. Nu uitaţi că prin imitare copilul învaţă, îşi dezvoltă comportamente şi îşi creează modele!

educatorului. Nu uitaţi că prin imitare copilul învaţă, îşi dezvoltă comportamente şi îşi creează modele! 30
educatorului. Nu uitaţi că prin imitare copilul învaţă, îşi dezvoltă comportamente şi îşi creează modele! 30
educatorului. Nu uitaţi că prin imitare copilul învaţă, îşi dezvoltă comportamente şi îşi creează modele! 30
30
30
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Activitatea 4: Stimularea motricităţii şi a creativităţii

Scopul activităţii

Perioada 8-12 luni este cea în care copilul explorează mediul înconjurător iar obstacolele care apar în faţa lui îl determină să găsească soluţii potrivite pentru înlăturarea acestora. Astfel, îşi dezvoltă şi exprimă inteligenţa, ca nouă modalitate de relaţionare între copil şi mediu. Această activitate îi va consolida încrederea în forţele proprii şi îi va stimula curiozitatea de a învăţa şi descoperi lucruri noi.

Perioada de implementare

De fiecare dată când copilul este dispus să se joace.

Număr de copii

Grupuri de 2-3 copii.

Resurse

Jucării mari de pluş, mingi mari din burete, perne.

Pregătirea activităţii

Aşezaţi jucării mari de pluş, mingi mari din burete sau alte obiecte mari care nu sunt periculoase pentru copiii în zona de joacă.

mari de pluş, mingi mari din burete sau alte obiecte mari care nu sunt periculoase pentru
mari de pluş, mingi mari din burete sau alte obiecte mari care nu sunt periculoase pentru
mari de pluş, mingi mari din burete sau alte obiecte mari care nu sunt periculoase pentru
31
31
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Desfăşurarea activităţii

Aduceţi 2-3 copii în spaţiul special amenajat pentru această activitate. Lăsaţi-i să se mişte în voie şi să exploreze spaţiul, escaladând pernele şi bureţii aşezaţi special pentru ei. În timpul activităţii puteţi schimba poziţia obiectelor sau să ascundeţi jucăriile în proximitatea sa şi să îl încurajaţi să ajungă la ele sau să le găsească. De asemenea, puteţi cere copilului să vă aducă câte o jucărie din cele cu care se joacă sau să căutaţi împreună jucăriile ascunse. Vorbiţi în permanenţă cu copilul şi încurajaţi-l pentru a coopera cu voioşie.

Evaluarea activităţii

Activitatea a fost realizată corespunzător dacă copilul va depune efort pentru a depăşi obstacolele, atunci când acestea apar, într-o manieră potrivită pentru vârsta lui. Dacă obiectele folosite ca „obstacole” sunt alese în concordanţă cu perioada de dezvoltare a copilului, acesta va fi vesel, îşi va îndeplini cu uşurinţă sarcina, îşi va dezvolta gândirea logică, creativitatea şi încrederea în sine. Observă toate reacţiile copilului din timpul activităţii, gradul de implicare al acestuia în depăşirea situaţiilor nou apărute cât şi modalitatea aleasă pentru a se deplasa.

La sfârşitul primului an de viaţă puteţi urmări dacă recunoaşte jucăriile sau obiectele după denumire, dacă este atent la obiectele din spaţiul în care se joacă şi dacă le explorează cu privirea, dacă caută şi găseşte jucăriile ascunse, dacă arată/ indică cu mâna obiecte sau persoane, dacă răspunde la propriul nume.

găseşte jucăriile ascunse, dacă arată/ indică cu mâna obiecte sau persoane, dacă răspunde la propriul nume.
găseşte jucăriile ascunse, dacă arată/ indică cu mâna obiecte sau persoane, dacă răspunde la propriul nume.
găseşte jucăriile ascunse, dacă arată/ indică cu mâna obiecte sau persoane, dacă răspunde la propriul nume.
32
32
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

ACTIVITĂŢI CU COPILUL ÎNTRE 1-2 ANI

Începând de la această vârstă, copilul trece la o nouă etapă de dezvoltare, din ce în ce mai complexă, în care îşi perfecţionează mersul, îmbogăţeşte vocabularul şi îşi consolidează autonomia. Elaborează mijloace noi de explorare şi cunoaştere bazate pe experienţa activă, este atras de tot ceea ce vede, descoperă potenţialitatea mare a mâinii şi importanţa mişcării pentru cunoaştere, stimulând altfel dezvoltarea întregii sale activităţi psihice. Este perioada în care, atunci când stă liniştit mult timp, trebuie să vă întrebaţi ce noutate experimentează. De cele mai multe ori face lucruri la care nu vă aşteptaţi şi de aceea trebuie să vă asiguraţi că nici în proximitatea lui, nici în camera de joacă, nu există obiecte care ar putea provoca accidente nedorite. De asemenea, jucăriile pe care i le oferiţi pentru joacă trebuie să asigure securitatea copilului, să fie adecvate vârstei şi nivelului de dezvoltare.

Stadiile dezvoltării pentru această perioadă au fost etapizate de Piaget astfel:

12-18 luni etapa de învăţare circulară;

18-12 luni invenţia de mijloace noi prin combinaţii mintale.

33
33
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

ACTIVITĂŢI CU COPILUL ÎNTRE 12-18 LUNI

Activitatea 1: Stimularea limbajului

Scopul activităţii

Comunicarea cu copilul devine tot mai facilă. Chiar dacă încă nu vorbeşte, capacitatea de înţelegere a copilului se lărgeşte mult, conştientizează faptul că obiectele, fenomenele, acţiunile au un nume şi recunoaşte o mare parte dintre acestea, îşi recunoaşte şi răspunde la propriul nume, face „pa” dacă este încurajat. Vorbind cu copilul într-un limbaj clar, precis, simplu şi ritmat îl ajutaţi să recepţioneze mesajele, prin imitaţie, mai uşor şi mai corect.

Perioada de implementare

Această activitate se poate desfăşura în orice moment al zilei, în camera de joacă sau în aer liber, într-un spaţiu special amenajat pentru copii.

Număr de copii

Individual.

Resurse

Jucării de diverse forme şi culori, cărţi ilustrate.

amenajat pentru copii. Număr de copii Individual. Resurse Jucării de diverse forme şi culori, cărţi ilustrate.
amenajat pentru copii. Număr de copii Individual. Resurse Jucării de diverse forme şi culori, cărţi ilustrate.
amenajat pentru copii. Număr de copii Individual. Resurse Jucării de diverse forme şi culori, cărţi ilustrate.
34
34
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Pregătirea activităţii

Aşezaţi copilul pe o saltea în camera de joacă sau pe o păturică. Asiguraţi-vă că nu există în apropierea copilului obiecte periculoase şi că aveţi pregătite jucăriile necesare pentru desfăşurarea activităţii.

Desfăşurarea activităţii

Stabiliţi contact cu copilul şi captaţi-i atenţia. Lăsaţi-l să îşi aleagă jucăriile cu care doreşte să se joace şi vorbiţi-i despre fiecare dintre ele: spuneţi-i ce reprezintă (te joci cu o minge) şi faceţi o descriere a jucăriei (e mare, mică, albastră, moale etc). Vorbiţi cu el şi verbalizaţi fiecare acţiune pe care o face („Mergi să iei jucăria?”, „Te uiţi spre uşă?”, „Pe cine vezi acolo?”). Dacă copilul se deplasează în camera de joacă, descrieţi şi indicaţi, de fiecare dată, obiectele de care se apropie sau pe care le atinge, încurajaţi-l pentru a explora şi indica altele noi. Lăudaţi fiecare reuşită a copilului şi introduceţi, de fiecare dată când desfăşuraţi această activitate, denumiri şi obiecte noi în comunicarea cu el.

Evaluarea activităţii

În perioada 12-18 luni, un copil dezvoltat corespunzător recunoaşte educatorul şi alţi copii după nume, recunoaşte un număr mare de obiecte şi acţiuni după denumire şi le indică, rosteşte câteva cuvinte cu sens precis, atrage atenţia adultului (arată cu degetul, îi trage de haine), aduce obiecte la cerere.

În cadrul activităţii puteţi urmări dacă: copilul realizează sarcinile simple, merge bine fără sprijin, aleargă, apucă mingea cu ambele mâini şi o rostogoleşte cu piciorul, urmăreşte traiectoria pe care o descrie căderea obiectului şi diferenţiază dimensiunea acestuia.

cu piciorul, urmăreşte traiectoria pe care o descrie căderea obiectului şi diferenţiază dimensiunea acestuia. 35
cu piciorul, urmăreşte traiectoria pe care o descrie căderea obiectului şi diferenţiază dimensiunea acestuia. 35
cu piciorul, urmăreşte traiectoria pe care o descrie căderea obiectului şi diferenţiază dimensiunea acestuia. 35
35
35
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Activitatea se consideră a fi realizată cu succes atunci când copilul cooperează activ pe toată durata desfăşurării ei, când asimilează noi cunoştinţe. Veţi şti dacă copilul a fost stimulat corespunzător dacă la următoarea activitate similară va fi capabil să folosească achiziţiile dobândite.

Activitatea 2: Stimulare auditivă

Scopul activităţii

Sunetul, la fel ca imaginea gustul, mirosul, sau pipăitul, pun copilul în contact cu mediul înconjurător. Dacă stimulăm auzul copiilor, aceştia vor răspunde la ceea ce aud, emit sunete care exprimă satisfacţia, curiozitatea, după care silabe şi cuvinte care exprimă diferitele stări emoţionale. Capacitatea de a vorbi se va dezvolta mai repede şi se perfecţionează atenţia şi coordonarea mişcărilor. Auzul copilului se specializează treptat şi cunoaşte o anume fineţe, dobândind funcţii psihologice mai ample. Pe de altă parte, stimularea auditivă a copiilor vă dă posibilitatea de a descoperi timpuriu eventualele probleme de auz.

Perioada de implementare

În orice moment al zilei când copilul este liniştit.

Număr de copii

Individual sau grupuri de 2-4 copii.

În orice moment al zilei când copilul este liniştit. Număr de copii Individual sau grupuri de
În orice moment al zilei când copilul este liniştit. Număr de copii Individual sau grupuri de
În orice moment al zilei când copilul este liniştit. Număr de copii Individual sau grupuri de
36
36
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Pregătirea activităţii

Asiguraţi-vă că desfăşuraţi activitatea când copilul este bine dispus şi vioi; regătiţi muzica. Este recomandat ca muzica să fie de tonalităţi diferite, pentru a urmări modul în care copilul reacţionează. Vorbiţi cu acesta şi spuneţi-i că urmează să ascultaţi muzică şi să dansaţi.

Resurse

DVD/casete cu muzică de diferite genuri.

Desfăşurarea activităţii

În grupul de copii: aşezaţi copiii într-o poziţie confortabilă în zona de joacă şi aşezaţi-vă lângă ei. Daţi drumul la muzică şi vorbiţi cu ei sau cântaţi-le. Ridicaţi-i în picioare şi ajutaţi-i să „danseze”, dacă doresc. Puteţi lua câte un copil în braţe şi să dansaţi împreună cu el. Schimbaţi muzica, ascultaţi şi cântaţi împreună cu copiii. Mişcaţi-vă corpul în ritmul noilor melodii şi încurajaţi copiii să facă la fel. Această activitate stimulează şi dezvoltarea limbajului dacă folosiţi cuvinte precum repede, încet, sus, jos în timp ce te dansezi cu copilul. Astfel, îşi controlează mişcările fizice şi începe să înţeleagă relaţia corpului său cu spaţiul.

Evaluarea activităţii

În timpul desfăşurării acestei activităţi poţi urmări modul de implicare al copiilor, reacţiile pe care le au la diferitele genuri de melodii, modalitatea în care aceştia îşi coordonează mişcările, atenţia. Această activitate ajută copilul să îşi dezvolte creativitatea

aceştia îşi coordonează mişcările, atenţia. Această activitate ajută copilul să îşi dezvolte creativitatea 37
aceştia îşi coordonează mişcările, atenţia. Această activitate ajută copilul să îşi dezvolte creativitatea 37
aceştia îşi coordonează mişcările, atenţia. Această activitate ajută copilul să îşi dezvolte creativitatea 37
37
37
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

şi libertatea de mişcare, iar un copil creativ nu va fugi de situaţiile noi în care este pus ci va reuşi să găsească soluţii pentru rezolvarea diferitelor situaţii.

De asemenea, puteţi urmări nivelul de dezvoltare a copilului şi este bine să ştiţi că la această vârstă copilul merge singur chiar dacă uneori îşi pierde echilibrul, se apleacă şi ridică singur jucăriile de pe podea din picioare, se aşează şi se ridică de pe podea fără ajutor. În jurul vârstei de 18 luni copilul începe să alerge, urcă şi coboară scările susţinut, înţelege comenzile şi le răspunde.

Activitatea 3: Stimularea comunicării şi a dezvoltării deprinderilor de autonomie personală

Scopul activităţii

Această activitate stimulează comunicarea cu copilul, îl încurajează să rostească primele cuvinte şi să facă asocieri între cuvinte, anumite imagini pe care le vede şi obiecte. Stimulând copilul, îl ajutaţi să îşi dezvolte deprinderile de autonomie personală şi îl pregătiţi pentru perioada în care va putea să se îmbrace singur.

Perioada de implementare

În orice zi, atunci când copiii sunt liniştiţi şi dispuşi să participe la activităţi.

Resurse

Cărţi reprezentând obiecte de îmbrăcăminte (de exemplu, planşe ilustrate cu aceeaşi temă).

Resurse Cărţi reprezentând obiecte de îmbrăcăminte (de exemplu, planşe ilustrate cu aceeaşi temă). 38
Resurse Cărţi reprezentând obiecte de îmbrăcăminte (de exemplu, planşe ilustrate cu aceeaşi temă). 38
Resurse Cărţi reprezentând obiecte de îmbrăcăminte (de exemplu, planşe ilustrate cu aceeaşi temă). 38
38
38
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Număr copii

Individual sau grupuri de 2-3 copii.

Pregătirea activităţii

Când lucraţi individual cu copilul aşezaţi-vă pe saltea în camera de joacă, lângă acesta. Dacă desfăşuraţi activitatea cu mai mulţi copii, aşezaţi planşele pe perete astfel încât toţi copiii să le poată vedea.

Desfăşurarea activităţii

Individual: Stabiliţi contact vizual cu copilul şi vorbiţi cu el. Spuneţi-i că urmează să citiţi împreună dintr-o carte în care sunt desenate hăinuţe ca ale lui. Identificaţi diferitele obiecte de îmbrăcăminte din carte împreună cu copilul şi cereţi-i acestuia să vă arate care dintre hăinuţele lui seamănă cu cele din carte. Repetaţi împreună cu copilul denumirea obiectului de îmbrăcăminte.

În grupul de copii: când lucraţi cu un grup de copii, arătaţi-le obiectul de îmbrăcăminte pe planşa ilustrată şi solicitaţi copiilor să vă arate care dintre hăinuţele lor seamănă cu cele din imagini. Aveţi răbdare cu copiii şi provocaţi-i pe fiecare, pe rând, să participe la activitate.

În ambele situaţii este important să lăudaţi fiecare reuşită a copilului şi să îl încurajaţi pentru a colabora în continuare. Discutaţi cu ei despre diferitele culori sau imprimeuri ale obiectelor de îmbrăcăminte.

Evaluarea activităţii

Această activitate vă ajută să evaluaţi atenţia copilului, modul

de îmbrăcăminte. Evaluarea activităţii Această activitate vă ajută să evaluaţi atenţia copilului, modul 39
de îmbrăcăminte. Evaluarea activităţii Această activitate vă ajută să evaluaţi atenţia copilului, modul 39
de îmbrăcăminte. Evaluarea activităţii Această activitate vă ajută să evaluaţi atenţia copilului, modul 39
39
39
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

de implicare în realizarea sarcinilor, modalitatea în care face asocieri între imaginile pe care le vede, obiectele de îmbrăcăminte şi părţile corpului pe care le îmbracă. Urmăriţi dacă indică părţile corpului, dacă întinde mânuţa sau piciorul la cerere sau dacă îşi poate dezbrăca singur ciorapii, căciula sau mănuşile. Veţi şti dacă activitatea a fost efectuată corect dacă într-un context similar copilul va denumi părţi ale corpului sau obiecte de vestimentaţie la solicitarea adultului.

Activitatea 4: Stimularea memoriei vizuale şi verbalizare

Scopul activităţii

Vorbind cu copilul, ajutându-l să înţeleagă ce reprezintă diferitele imagini, să se identifice în imagini sau să identifice persoane sau obiecte familiare, îl ajutaţi să îşi dezvolte abilităţile de gândire şi observaţie.

Perioada de implementare

În orice moment al zilei, când copilul este odihnit şi dispus pentru a participa la activităţi.

Număr de copii

Individual.

Resurse

Fotografii ale copilului, fotografii ale altor copii şi ale educatorilor surprinse în cadrul activităţilor din creşă.

ale copilului, fotografii ale altor copii şi ale educatorilor surprinse în cadrul activităţilor din creşă. 40
ale copilului, fotografii ale altor copii şi ale educatorilor surprinse în cadrul activităţilor din creşă. 40
ale copilului, fotografii ale altor copii şi ale educatorilor surprinse în cadrul activităţilor din creşă. 40
40
40
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Pregătirea activităţii

Pregătiţi câteva fotografii în care copilul să poată recunoaşte cu uşurinţă imagini cu el sau cu alte persoane din cadrul creşei.

Desfăşurarea activităţii

Aşezaţi copilul pe salteluţă sau luaţi-l în braţe, într-o poziţie care să vă permită răsfoirea fotografiilor împreună cu copilul. Discutaţi despre fiecare fotografie şi întrebaţi copilul: „Cine este aici?” aşteptând cu răbdare şi calm răspunsul. Descrieţi fotografiile, lăsaţi copilul să atingă imaginile în timp ce îi explicaţi cine sau ce se află în fiecare dintre ele şi ce face fiecare dintre persoanele care apar în fotografii.

Evaluarea activităţii

Această activitate este realizată cu succes atunci când copilul rămâne atent şi examinează fiecare dintre fotografiile/imaginile prezentate. Urmăriţi dacă copilul se recunoaşte în imaginile prezentate, dacă îşi recunoaşte educatorul sau alţi copii din cadrul creşei. Observaţi toate reacţiile copilului în timpul activităţii, încurajaţi-l să denumească imaginile, să facă asocieri între imagini şi nume. La această vârstă copilul reuşeşte să recunoască 10 fotografii familiare, va arăta două şi va denumi una.

Activitatea 5: Stimularea motricităţii şi a coordonării oculo-motorii

Scopul activităţii În jurul vârstei de
Scopul activităţii
În
jurul
vârstei
de
18 luni,
18
luni,
copiii înregistrează progrese 41
copiii
înregistrează
progrese
41
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

spectaculoase la nivelul motricităţii fine. Modul în care copilul manevrează obiectele, încercările sale incomplet reuşite de a se îmbrăca, satisfacţia pe care o are când e ajutat să-şi ducă la capăt aceste mişcări, reprezintă repere de dezvoltare ale acestuia.

Perioada de implementare

Puteţi realiza această activitate la orice oră şi în orice anotimp, când copiii sunt odihniţi, schimbaţi şi hrăniţi. Confortul este important pentru a participa cu plăcere la activităţi. Atunci când vremea o permite, vă puteţi juca cu copiii în aer liber, pe o păturică, într-un loc special amenajat.

Număr de copii

Individual sau grupuri mici, de 2-3 copii.

Resurse

Cuburi de diferite culori şi dimensiuni

Pregătirea activităţii

Asiguraţi-vă că desfăşuraţi această activitate când copilul este dispus să participe: aşezaţi-vă împreună pe podea sau într-o zonă special amenajată şi asiguraţi-vă că aveţi cuburile la îndemână.

Desfăşurarea activităţii

Spuneţi-i copilului/copiilor că urmează să vă jucaţi cu cuburile împreună, în timp ce îl faceţi atent la ele. Când sunteţi sigur că i-aţi

urmează să vă jucaţi cu cuburile împreună, în timp ce îl faceţi atent la ele. Când
urmează să vă jucaţi cu cuburile împreună, în timp ce îl faceţi atent la ele. Când
urmează să vă jucaţi cu cuburile împreună, în timp ce îl faceţi atent la ele. Când
42
42
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO
0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO captat atenţia, luaţi

captat atenţia, luaţi iniţiativa jocului şi începeţi să construiţi, punând cuburile unul peste celălalt, explicând copilului că urmează să construiţi un turn. La început copilul va dori să răstoarne ce aţi construit sau va construi prin imitaţie, dar încurajându-l va reuşi să-şi coordoneze mişcările în aşa fel încât să realizeze singur turnul. Copilul va fi mulţumit de reuşita sa dacă îl vei lăuda şi aprecia rezultatul. Atunci când desfăşuraţi activitatea cu mai mulţi copii, trebuie să fiţi atenţi să nu se lovească între ei sau să nu genereze dispute şi stări de agitaţie. Vorbiţi cu fiecare copil în parte şi încurajaţi-l să construiască.

Evaluarea activităţii

În activitatea cu copilul/copiii veţi urmări modul în care acesta/ aceştia îşi coordonează mişcările, motivaţia pentru îndeplinirea sarcinii şi gradul de implicare. De asemenea, modul de relaţionare dintre copii este un element important care trebuie observat. În această perioadă de dezvoltare copilul poate să construiască o formă din 2-3 cuburi şi rămâne atent pe toată perioada desfăşurării activităţii. Observaţi dacă reuşeşte acest lucru şi încurajaţi-l să adauge câte unul în plus, de

activităţii. Observaţi dacă reuşeşte acest lucru şi încurajaţi-l să adauge câte unul în plus, de 43
activităţii. Observaţi dacă reuşeşte acest lucru şi încurajaţi-l să adauge câte unul în plus, de 43
activităţii. Observaţi dacă reuşeşte acest lucru şi încurajaţi-l să adauge câte unul în plus, de 43
43
43
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

fiecare dată când reluaţi activitatea. În timpul activităţilor care solicită manipularea obiectelor şi aşezarea acestora într-o anumită ordine, copilul învaţă despre greutate, înălţime şi dimensiuni. De asemenea, copilului îşi dezvoltă atenţia, îndemânarea, răbdarea şi va şti să manipuleze obiectele cu o anumită intenţie.

Dacă activitatea a fost realizată cu succes, copilul este vesel şi mulţumit şi va dori să construiască din proprie iniţiativă.

Activitatea 6: Stimularea coordonării oculo-motorii I

Scopul activităţii

Activitatea este distractivă pentru copii şi, în acelaşi timp utilă pentru dezvoltarea capacităţii de sesizare a dimensiunilor, a capacităţii de a rezolva probleme sau a atenţiei.

Perioada de implementare

În perioada zilei când copilul este odihnit, schimbat, hrănit şi manifestă interes pentru activităţi care îi solicită atenţia. Activitatea se poate desfăşura şi în aer liber, într-un spaţiu special amenajat.

Număr de copii

Individual sau grup de 2- 3 copii.

Resurse

Cutii de carton, uşoare, de diferite dimensiuni şi culori.

Număr de copii Individual sau grup de 2- 3 copii. Resurse Cutii de carton, uşoare, de
Număr de copii Individual sau grup de 2- 3 copii. Resurse Cutii de carton, uşoare, de
Număr de copii Individual sau grup de 2- 3 copii. Resurse Cutii de carton, uşoare, de
44
44
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Pregătirea activităţii

Aşezaţi cutiile în camera de joacă sau în spaţiul special amenajat şi invitaţi unul sau mai mulţi copii să se joace cu ele.

Desfăşurarea activităţii

Daţi-i copilului cea mai mică cutie şi exemplificaţi-i cum se pun cutiile una într-alta. Puneţi o cutie mică într-o cutie mare şi stimulaţi copilul să facă la fel. Dacă în activitate sunt implicaţi mai mulţi copii, lăsaţi-i pe fiecare dintre ei să aşeze cutiile, într-o ordine pe care o stabiliţi cu fiecare dintre ei. Puteţi ascunde diverse jucării în cutii şi apoi să îi provocaţi să le găsească şi să vi le dea. Lăsaţi copiii să experimenteze singuri cum pot îndeplini sarcinile şi încurajaţi, de fiecare dată, reuşitele acestora. De asemenea, interveniţi când solicită ajutor pentru a se simţi securizaţi.

45
45
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Evaluarea activităţii

Această activitate îl ajută pe copil să facă clasificări în funcţie de dimensiuni, forme sau culori şi îl ajută să înţeleagă noţiunile de echilibru, înălţime şi greutate.

În timpul acestei activităţi puteţi observa dacă: merge bine singur şi se apleacă, caută obiectele ascunse, ciupeşte cu degetul arătător şi cu cel mare, poate aşeza 2 cutii una peste cealaltă, recunoaşte obiectele şi acţiunile după denumire.

Activitatea 7: Stimularea coordonării oculo-motorii II

Scopul activităţii

Prin această activitate copilul îşi îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare a atenţiei şi de coordonare a mişcărilor.

Număr copii

Individual sau grupuri de 2-4 copii.

Resurse

Creioane cerate, cărţi sau caiete de colorat

Pregătirea activităţii

Aşezaţi copilul/copiii la masă, în scaunul special sau jos, pe podea.

caiete de colorat Pregătirea activităţii Aşezaţi copilul/copiii la masă, în scaunul special sau jos, pe podea.
caiete de colorat Pregătirea activităţii Aşezaţi copilul/copiii la masă, în scaunul special sau jos, pe podea.
caiete de colorat Pregătirea activităţii Aşezaţi copilul/copiii la masă, în scaunul special sau jos, pe podea.
46
46
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Desfăşurarea activităţii

Vorbiţi cu copiii şi spuneţi-le că urmează să desenaţi împreună. Arătaţi-i cărţile de colorat şi creioanele. Lăsaţi-l să îşi aleagă o carte preferată, uitaţi-vă împreună la imagini. Povestiţi-i întâmplările din carte şi încurajaţi-l să deseneze, numind culorile pe care le foloseşte:

iarba este verde, cerul este albastru etc. Întrebaţi copilul ce a desenat, explicaţi-i formele şi culorile, desenaţi împreună cu el şi încurajaţi-l să deseneze în continuare. La sfârşitul activităţii lăudaţi copiii şi strângeţi împreună cu ei cărţile şi creioanele.

Evaluarea activităţii

Atunci când copilul reuşeşte să îşi menţină atenţia pe toată perioada activităţii, când reuşeşte să mâzgălească cu creionul spontan sau imitativ, activitatea a fost realizată cu succes. La această vârstă, puteţi urmări dacă copilul înţelege sarcinile, dacă trasează linii neregulate şi dacă reuşeşte să dea singur paginile cărţii de colorat. Aceste reuşite ale copilului reprezintă repere de dezvoltare normală pentru această perioadă.

ACTIVITĂŢI PENTRU COPIII ÎNTRE 18-24 LUNI

Activitatea 1: Stimularea coordonării oculo-motorii

Scopul activităţii

Atunci când hrăniţi copilul, acesta îşi va manifesta dorinţa de independenţă şi va dori să se hrănească singur. Pentru ca acest

copilul, acesta îşi va manifesta dorinţa de independenţă şi va dori să se hrănească singur. Pentru
copilul, acesta îşi va manifesta dorinţa de independenţă şi va dori să se hrănească singur. Pentru
copilul, acesta îşi va manifesta dorinţa de independenţă şi va dori să se hrănească singur. Pentru
47
47
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

moment să devină unul plăcut pentru copil, încurajaţi-l să se joace cu linguriţa sau cana şi să înţeleagă rolul lor. Vorbind cu copilul şi încurajându-l, aceasta îşi va însuşi deprinderile de autoservire, coordonarea mişcărilor şi îşi va consolida încrederea în sine.

Perioada de implementare

În timpul mesei.

în sine. Perioada de implementare În timpul mesei. Număr copii Individual sau grupuri mici. Pregătirea

Număr copii

Individual sau grupuri mici.

Pregătirea activităţii

Aşezaţi copiii pe scaunele speciale pentru a-i hrăni.

copii Individual sau grupuri mici. Pregătirea activităţii Aşezaţi copiii pe scaunele speciale pentru a-i hrăni. 48
copii Individual sau grupuri mici. Pregătirea activităţii Aşezaţi copiii pe scaunele speciale pentru a-i hrăni. 48
copii Individual sau grupuri mici. Pregătirea activităţii Aşezaţi copiii pe scaunele speciale pentru a-i hrăni. 48
48
48
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Desfăşurarea activităţii

Când copii sunt liniştiţi şi pregătiţi de masă, iniţiaţi o discuţie cu ei. Spuneţi-le pe nume fiecăruia dintre ei şi întrebaţi-i dacă le e foame, dacă le e sete, dacă se simt bine şi dacă sunt pregătiţi pentru masă. Aşezaţi-le farfurioarele şi linguriţele la îndemână şi întrebaţi-i dacă doresc să mănânce singuri; unii vor spune da, alţii vor prefera să îi hrăniţi. Recomandat este să îi hrăniţi pe rând, pe fiecare dintre ei, pentru că sunt neîndemânatici şi nu toţi vor reuşi să mănânce singuri. În timpul mesei stimulaţi-le atenţia arătându-le modul în care ceilalţi copii mănâncă şi spuneţi-le pe nume: ”Uite, Maria a terminat de mâncat”, „Hai să mâncăm şi noi tot, aşa cum a mâncat Maria”.

Evaluarea activităţii

În cadrul acestei activităţi copilul îşi va manifesta independenţa

49
49
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

şi va dori să facă singur lucruri pe care până acum le făcea adultul din preajma lui. Observaţi dacă doreşte să mănânce singur, să bea singur apă şi încurajaţi acest comportament pentru a-l ajuta copilul să devină independent. Atunci când vorbiţi cu copiii, observaţi dacă reacţionează la numele propriu sau la numele celorlalţi copiii şi dacă se poate exprima prin propoziţii simple. Atunci când îl întrebi, de exemplu, „Unde este Maria?”, copilul poate indică cu mâna sau se întoarce în direcţia unde se află Maria.

Activitatea 2: Consolidarea încrederii în sine

Scopul activităţii

Copilul învaţă că există reguli pe care trebuie să le respecte, iar un program organizat îl va învăţa să fie disciplinat. O cameră ordonată şi bine organizată îl va ajuta pe copil să ştie unde îşi găseşte lucrurile atunci când are nevoie de ele, să devină independent şi organizat şi va şti cum să se descurce singur când va fi nevoie. De asemenea, prin implicarea copilului în activităţi care presupun realizarea unor sarcini îi arătaţi că aveţi încredere în el şi îl învăţaţi să ceară şi să ofere ajutor atunci când este nevoie.

Număr de copii

Grupuri de 3-4 copii

Resurse

Jucării sau alte obiecte pe care le folosiţi în timpul activităţilor cu copii.

copii Grupuri de 3-4 copii Resurse Jucării sau alte obiecte pe care le folosiţi în timpul
copii Grupuri de 3-4 copii Resurse Jucării sau alte obiecte pe care le folosiţi în timpul
copii Grupuri de 3-4 copii Resurse Jucării sau alte obiecte pe care le folosiţi în timpul
50
50
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Pregătirea activităţii

La sfârşitul unei activităţi cu copiii, iniţiaţi o discuţie cu aceştia şi spuneţi-le că v-aţi bucura dacă ar strânge împreună cu voi jucăriile.

Desfăşurarea activităţii

Spuneţi copiilor că toate jucăriile au un loc al lor şi că trebuie să fie păstrate în ordine. Comunicaţi copilului că aşteptaţi de la el să vă ofere ajutor pentru strângerea obiectelor cu care s-a jucat pe un ton plăcut, dar ferm. Denumiţi jucăriile şi spuneţi-le copiilor unde să le aşeze pe fiecare în parte „Maria, te rog să aşezi păpuşile mici în coşul cel mai mare, de lângă geam”, „Cezar, aşează maşinuţele mici pe raftul de jos, cel de lângă perete”. Încurajaţi copiii mai mari să îi ajute pe cei mici: „Cezar, ajută-l pe Andrei să aşeze maşinuţele pe raft”.

Evaluarea activităţii

Copiii înţeleg şi execută la cerere un ordin privind acţiuni succesive şi prin această activitate învaţă că poate să aibă grijă de jucăriile sau obiectele pe care le folosesc în activităţile zilnice. În cadrul activităţii puteţi urmări dacă copilul imită activităţile simple, modul de implicare în realizarea sarcinii sau dacă are iniţiativă pentru îndeplinirea acesteia. Prin implicarea copiilor mai mari în activităţi, aceştia vor învăţa să interacţioneze şi să îşi ofere sprijin, unii altora.

mai mari în activităţi, aceştia vor învăţa să interacţioneze şi să îşi ofere sprijin, unii altora.
51
51
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Activitatea 3: Dezvoltare socio-emoţională

Scopul activităţii

Prin această activitate copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune cu alţi copii, de vârstă apropiată, iar interacţiunea mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea socio- emoţională vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea de a percepe şi exprima emoţii, de a înţelege şi de a răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea de sine, care influenţează procesul de învăţare.

Perioada de implementare

În orice moment al zilei în care copiii sunt odihniţi şi relaxaţi.

Număr copii

2 copii care au vârste apropiate şi acelaşi sex.

Pregătirea activităţii

Vorbiţi cu fiecare dintre copii şi spuneţi-le că astăzi se vor juca cu un băieţel/fetiţă la fel de cuminte ca ei şi care se numeşte (spuneţi fiecărui copil numele celuilalt). Asiguraţi-vă că fiecare dintre copii are jucării adecvate vârstei şi le cunoaşte. Puteţi pregăti două jucării identice, pentru a evita disputele în situaţia în care copiii vor dori să se joace cu aceeaşi jucărie în acelaşi timp.

pentru a evita disputele în situaţia în care copiii vor dori să se joace cu aceeaşi
pentru a evita disputele în situaţia în care copiii vor dori să se joace cu aceeaşi
pentru a evita disputele în situaţia în care copiii vor dori să se joace cu aceeaşi
52
52
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Resurse

Saltea, jucării de pluş, cuburi, minge etc.

Desfăşurarea activităţii

Aşezaţi copii pe salteaua de joacă sau pe podea prezentându-i:

„Andrei, astăzi te vei juca cu Radu care este un băieţel cuminte ca şi tine. Radu, el este Andrei şi este bucuros să vă jucaţi împreună”. Iniţiaţi un joc pentru fiecare dintre copii sau la care să participe împreună. Dacă nu vor să relaţioneze, nu îi obligaţi. Lăsaţi-le timp pentru a iniţia singuri interacţiunea. Rămâneţi în permanenţă în preajma copiilor, vorbiţi şi jucaţi-vă cu ei, observând reacţiile fiecărui copil în timpul jocului.

53
53
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Evaluarea activităţii

La această vârstă comportamentul copilului se manifestă prin gesturi de respingere sau afecţiune. Urmăreşte intenţia copilului de

a se juca cu alţi copiii şi comportamentul pe care îl manifestă faţă de

aceştia. Unii copii sunt retraşi şi preferă să îşi studieze atent partenerul de joc fără a se implica în activitate, alţii pot deveni agresivi, se pot împinge sau îşi iau unul altuia jucăriile sau pur şi simplu se ignoră. Activitatea a fost realizată cu succes dacă copiii se joacă liniştiţi împreună, comunică, fac schimb de jucării şi îşi exprimă dorinţa de

a repeta şi cu altă ocazie să se joace. Iniţierea de jocuri în care sunt

implicaţi mai mulţi copii, îi pun pe aceştia în diverse ipostaze şi îi ajută să interacţioneze în toate activităţile din cadrul creşei.

Activitatea 4: Stimulare psihomotorie

Scopul activităţii

Copilul experimentează diferite moduri prin care corpul lui se poate mişca, învaţă să se echilibreze şi să îşi coordoneze mişcările. Participă cu bucurie la jocurile iniţiate de adulţi.

Perioada de implementare

În orice perioadă a zilei, când copiii sunt odihniţi şi manifestă dorinţa pentru activităţi în aer liber.

Număr de copii

Grupuri mici. 54
Grupuri mici.
54
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO

Resurse

Spaţiul de joacă special amenajat pentru copii în curtea creşei (tobogan, scări adaptate pentru copii de vârstă mică).

Pregătirea activităţii

Pregătiţi haine adecvate anotimpului pentru copii şi spuneţi-le că veţi merge afară să vă jucaţi. Asiguraţi-vă că vremea vă permite desfăşurarea de activităţi în are liber.

Desfăşurarea activităţii

Încurajaţi copilul să se îmbrace singur, să îşi pună şosetele, tricoul sau pantalonii. Ajutaţi-l şi explicaţi-i cum se încheie nasturii sau fermoarele. Laudă reuşitele copilului, de fiecare dată.

Lăsaţi copiii să se mişte în voie, asigurându-vă în acelaşi timp că nu sunt expuşi pericolelor. Apoi, cu fiecare copil în parte, iniţiază diferite exerciţii care să îi dezvolte abilităţile motorii: să urce şi să coboare scări, să meargă cu spatele, să îşi menţină echilibrul pe o bordură, să sară. Daţi-i diverse sarcini: să aducă mingea, să găsească o jucărie ascunsă în iarbă, să se aplece după un obiect scăpat.

Sprijiniţi copilul pentru a se da pe tobogan, vorbiţi mereu cu el şi spuneţi-i când vă pregătiţi de coborâre, pentru a nu-l speria. Folosiţi cuvintele „sus” şi „jos” în această activitate. Îl puteţi sprijini şi pentru a se căţăra pe el, de jos în sus.

La revenirea în creşă, încurajaţi copilul să se dezbrace singur, ajutaţi-l şi implicaţi-l în aranjarea hăinuţelor.

în creşă, încurajaţi copilul să se dezbrace singur, ajutaţi-l şi implicaţi-l în aranjarea hăinuţelor. 55
în creşă, încurajaţi copilul să se dezbrace singur, ajutaţi-l şi implicaţi-l în aranjarea hăinuţelor. 55
în creşă, încurajaţi copilul să se dezbrace singur, ajutaţi-l şi implicaţi-l în aranjarea hăinuţelor. 55
55
55
Ani 0-2 ativ e duc m gra ro - P LUI C OPILU PSIHOLOGIA
Ani
0-2
ativ
e duc
m
gra
ro
- P
LUI
C OPILU
PSIHOLOGIA

Evaluarea activităţii

Acest tip de activitate ajută copilul să îţi însuşească schema corporală şi imaginea propriului corp, să îşi dezvolte coordonarea mişcărilor sau echilibrul. În cadrul activităţii puteţi urmări dacă copilul aleargă, urcă şi coboară scări ţinut de o mână sau sprijinindu-se de balustradă, cu ambele picioare pe aceeaşi treaptă, dacă duce la îndeplinire sarcinile. Puteţi urmări şi dacă copilul îşi poate dezbrăca singur, fără dificultate, mănuşile, căciula sau şosetele.

Puteţi urmări şi dacă copilul îşi poate dezbrăca singur, fără dificultate, mănuşile, căciula sau şosetele. 56
Puteţi urmări şi dacă copilul îşi poate dezbrăca singur, fără dificultate, mănuşile, căciula sau şosetele. 56
Puteţi urmări şi dacă copilul îşi poate dezbrăca singur, fără dificultate, mănuşile, căciula sau şosetele. 56
56
56
educativ 0-2 Ani ogram LUI - Pr OP C ILU GIA PSI HO LO
educativ
0-2
Ani
ogram
LUI
- Pr
OP C
ILU
GIA
PSI
HO
LO
Proiectul ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru
Proiectul
”Mai multe centre
de
îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare
pentru tine” este implementat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială
a Municipiului Bucureşti
(DGASMB),
în calitate de beneficiar, având drept parteneri Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului
şi
Sportului (MECTS), Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
(ANOFM) şi
Bernard Brunhes
International (BBI).
Proiectul este cofinanţat
din
Fondul Social European
prin Programul Operaţional Sectorial
“Dezvoltarea
Resurselor Umane” 2007 – 2013, Axa Prioritară 6 –” Promovarea Incluziunii
Sociale”,
Domeniul major de intervenţie 6.3.” Promovarea egalităţii de şa
nse pe piaţa
muncii”.
Investeşte în oameni!
www.educatietimpurie.ro
www.antante.org
Titlul Programului: Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea
Resurselor Umane” 2007
– 2013
Titlul Proiectului:
”Mai multe
centre
de îngrijire
pentru
copilul
tău, mai multe
oportunităţi de
angajare pentru tine”
Editorul
Materialului: Direcţia
Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti
Data publicării: septembrie 2011
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod
obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene
sau a
Guvernului României”
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”