Biblioteca Institutului de Psihologie gi Psihoterapie Adleriand

Cum s[ cregti

Copii fericifi
Rudolf Dreikurs, M.D.

Vicki Soltz, R.N.

Editr,ira IPPA
BUCURE$TI,2011 1i-
 Cuprins Asculti
Ai grij[ la tonul vocii tale
2s2
256
Ia-o uqor 258
CuvAnt inainte VIII Redu obiceiurile proaste 26s
Dilema noastri actuall I Distra{i-vd impreun[ 271
inlelegerea copilului 10 F[ fa!6 provocirii televizorului 275
incurajarea 33 Folosegte religia cu in{elepciune 279
Scopurile gregite ale copilului )J Vorbeqte cu ei, nu lor 283
Eroarea pedepsei ;i a rdsplilii 64 Consiliul de familie 289
Folosirea consecinlelor logice Ei naturale 72 Noile principii de creEtere a copilului 294
Fii ferm fdrd a domina 82 App endix: Aplicl noile abilit[fi 296
Arat[-i respect copilului 87 Alte lucrlri recomandate 323
Introdu respectul pentru ordine 92
Trezeste-le respectul pentru drepturile altora 99
Elimini critica qi minimal izeaz6. gregelile t02
Menline rutina lt2
Fn-!i timp pentru educare 117
CAqtign cooperarea 122
Evitl acordarea atenliei nemeritate r33
Evitl lupta de putere r39
Retrage-te din conflict t48
Ac{iune! Nu vorbe 15s
Nu prinde mugte r64
F[ pe plac cu grijl: ai curajul de a spune ,,nu" L67
Evitb primul impuls: F[ neagteptatul 173
Abline-te si suprapro tej ezi 179
Stimuleazl independenf a 184
Nu te certa! 192
Nu te llsa impresionat de frici 206
Yezi-fi de treaba ta 215
Si nu-!i fie mili 227
Fi cereri rezonabile qi rare 238
Fi ce spui - fii consecvent 242
Pune totul in aceeaqi barcl 247
 Dilema noastrl
actualI
Doamna Price a turnat cafea pentru vecina ei, dna Albany, qi s-au
agezat si vorbeasci. Mark, blie]elul in vArstd de 7 ani, a {dgnit in
bucitlrie, urmat de fratele lui, Tom, de 5 ani. Marks-a c[![rat pe bufet
cu o uqurin![ mult exersati gi a deschis uqa dulapului de deasupra.
Cu aceeaqi abilitate, Tom l-a urmat, urcindu-se qi el pe bufet.
Mama lor a lipat: ,,Dati-vi jos de acolo. Vorbesc seriosl"
,,Dar vrem fondante!'l i-a strigat Mark
,,Nu pofi primi fondante acum. E inainte de prdnz. D[-te jos in
clipa asta!"
Mark a apucat punga cu dulciuri Ei a slrit jos de pe bufet, urmat
de Tom. Acesta i-a inEfbcat punga lui Mark gi amAndoi au gters-o din
bucitdrie, in timp ce dna Price a strigat: ,,intoarceli-vi aici, am spus
c[ nu pute]i primi acum!"
Cuvintele i-au fost acoperite de izbitura ugii.
Dna Price a oftat gi i-a spus vecinei: ,Of, copiii lqtia, ptr 9i
simplu nu gtiu ce s[ mi fac cu ei. Tot timpul sunt ca nigte indieni
sdlbatici. Niciodati nu e iinigte".

Adesea nu qtim ce s[ facem cu copiii noqtri. in orice loc gi

la orice intilnire, copiii sunt obraznici qi insuportabili. in
parcurile de distraclie in care familiile merg pentru a se relaxa,
 Copii fericili
pu{ini par s[ petreacS. un timp plicut. Copii hiperexcitali sau
hiperobosifi !ip[, cerAnd incl o turl qi incd, o tur[.
Pirin{ii neaten{i spun ,,Nu'l apoi [ip6 peste urletul pe
care-l aud. Tafi hlrluifi scotocesc in portofel gi ajung s[
cheltuie mai mult decAt au intenfionat. Copiii sunt plesnifi
in public. in final, mamele neribd[toare lqi smuncesc micutii
care opun rezistenti qi ajung cu tofii acasl, intrebindu-se ce
au clutat in parc.
Deseori, in restaurante, copiii dau dovadi de proasti
cregtere. Irascibili, pot deranja masa altora, strigi, cerind
atenlie, aleargh neobosifi, Mulli refind s[ mlnAnce pAn[ nu
sunt convingi.
La supermarket, copiii abuzeazd adesea de turnichete gi
de sclrile rulante. Mulli aleargh in sus Ei in jos pe culoarele
dintre rafturi, cerind bun[t[{i gi plAng sau fac crize de nervi
cAnd sunt refuzali.
in astfel de locuri publice auzimfurie, cereri furtunoase,
copii {ipdnd, rispunsuri obosite, resentimente, plrin{i
disperali.
Acasi, copiii nogtri arati lipsl de cooperare. Mulli
refaz6, asumarea responsabili a oriclrei sarcini in cas[. Sunt
zgomotogi, nu asculth qi sunt lipsili de maniere. Uneori arat[ o
lipsi de respect colosall fafl de pirin{i sau alli adulli. Adesea
ne insultl qi noi acceptlm.
Copiii nogtri sunt obraznici qi noi asistim neajutorati.
ii ruglm, pledlm, ii convingem, ii pedepsim qi ii mituim
pentru a-i face si se conformeze unei oarecare ordini. O
bunic[ disperati a spus: ,,Copiiior nu le mai pas6!". Acest
comportament lipsit de norme, provocator, a devenit atAt de
comun incit este acceptat ca fiind normal. ,,Aqa sunt copiii'i
La Ecoall, mulli copii refuzi s[ accepte responsabilitatea
de a invila. Profesorii le cer pSrinfilor si vadl daci elevii lgi
fac temele, dar sunt incapabili s[ spuni cum se poate face
aceasta fdrh ceafid, sau lupti.
D ilerna no astrd actuald
Mult prea frecvent citim titluri despre copii problematici.
Potenlialul comportamentului delincvent apare la vArste din
ce in ce mai mici. |udecitorii le cer plrinlilor si-gi ia copiii
de pe strlzi noaptea, dar equeazl in tentativa de a le spune
cum s[ facl acest lucru. Cercetlri la nivel nafional legate de
delincvenla juvenill produc volume intregi, dar foarte pu(ine
solulii posibile,
Mulli pdrinli devin din ce in ce mai furioqi qi tulburali.
Au sperat ci vor putea creqte copii fericili qi slnitosi, care
s[ fie siguri de locul lor. in schimb, vid cum fiii lor devin
nesatis{bculi, plictisifi, nefericili, disprefuitori gi obrazici.
Peste tot pediatri gi psihiatri rapofieazh tot mai multe cazuri
de copii cu tulburiri severe.
in incercarea de a face ceva fa{i de aceastl situalie,
pbrinlii iqi trimit copiii la cursuri, intr[ in grupuri de discu{ii,
iau parte la prelegeri gi citesc nenumirate cirfi, pamflete
qi articole de ziar. Adevirata semnifica{ie a programului
de educa{ie a plrin]ilor este recunoscutl de foarte pufini.
Abilitatea de a creEte copii pare s[ se fi pierdut. Genera{iile
trecute de plrinfi par s[ nu fi avut nevoie de educalie pentru
a-qi cregte copiii. Ce s-a intAmplat? in vremurile trecute,
erau tradilii legate de creqterea copiilor ce erau susfinute de
intreaga societate. Fiecare familie urma o scheml comuni.
Numai in timpurile noastre a ap[rut necesitatea de a dezvolta
un vast program de parenting. De ce?
Ni se spune adesea c[ problemele din prezent sunt
rezultatul insecuritllii adultului, al instabilitelii emolionale
sau al imaturitllii, al exemplelor slrace, al lipsei de valori
sociale potrivite sau al lipsei de credin!6 religioasl. Suntem
martorii schimbirii valorilor morale, dar poate standardele
noastre sunt chiar mai ridicate decAt in trecut, a$a cum atestl
creqterea preocuplrii noastre fa16 de ,,riul social". in clutarea
siguranlei, fiecare genera{ie a gisit cauzele insecuritllii
acuzdnd stresul din acele timpuri, dAnd vina pe primul rbzboi
Copii ferici{i
mondial, pe depresie, pe al doilea rbzboimondial, pe bombele
atomice sau cu hidrogen.
Auzim despre lipsa de maturitate atAt a copiilor, cAt
qi a pirinlilor. ,,Maturitatea" este un termen evaziv, fiind
utilizat adesea pentru a defini dep[girea stadiului de copil,
in numele ,,bunelor maniere" gi al ,,adaptlrii sociale" se pare
ci preferlm moduri sofisticate de a ne ascunde adev[ratele
sentimente. in prezent, maturitatea inseamni creqterea
completi gi dezvoltarea,rcalizarea totall a potenlialului. Acest
stadiu fericit este atins de foarte pufini indivizi. Cregterea gi
dezvoltarea dureazi de fapt toati viafa. De ce s[ fie pretinse in
timpul adolescenfei sau al tinerelii?
Adullii nu au dat niciodati copiilor un exemplu bun.
in trecut, copilului pur gi simplu nu i se permitea s[ fac[
tot ceea ce flcea adultul. ,,Fi cum spun, nu cum fac!'l Din
perspectiva religiei, preo{ii gi plrinlii profund religiogi au
aceleaqi dificult[1i cu copiii lor, aqa cum au gi vecinii lor mai
pulin devota{i religiei. $colile de duminicb sunt adesea case
de nebuni pline de copiii de necontrolat. Cind vine vorba
de elevi, fiecare supraveghetor de gcoall de duminici poate
vorbi despre problemele de comportament in general, dar qi
in particular. insi gregeala e mai profundi. Sub toate acestea
se ascunde faptul ch nu ;tim ce sd facem cu copiii no;tri
pentru ci metodele tradilionale de cregtere a copilului nu
mai funcJioneaz|Ei nu am invilat metode noi care le-ar putea
inlocui.
Fiecare culturi gi civilizalie dezvoltl propriul model de
educare a copiilor. Studii comparate ale societililor primitive
au oferit o excelenti oportunitate de a infelege semnificalia
tradifiei. Fiecare trib avea propriul obicei gi cregtea copiii
diferit. in consecinfl, fiecare trib a dezvoltat modele diferite
de comportament, caracter gi personalitate. Fiecare culturi
are propria procedurl de a intAmpina situa]iile qi problemele
vielii. Dar fiecare femeie, b[rbat ;i copil gtia exact ce trebuia
Dilema noastrd actuald
s[ fac[. Toate comportamentele erau stabilite prin tradilie.
Cultura vesticl este mult mai complexl decAt ce^ a
societllilor primitive, dar in acelagi timp a avut modele
tradilionale proprii de creqtere a copiilor. Erau principii
precum ,,Copiii sunt s[ fie v[zu!i, nu auzi{i'] care erau
respectate in fiecare cas[, Standardele de comportament
pentru copii au existat tot timpul. Totugi, percepfia noastrl
legati de semnificalia democra{iei gi a efectelor ei asupra
relafiilor interpersonale a schimbat profund cultura vestic6.
De pe timpul regilor gi servitorilor pAn[ semnarea Magna
Carta, de la revoluliile francezl qi american[;i Rlzboiul Civil
pdnl in prezent omenirea a inleles treptat c[ omul este creat
egal, nu doar din punct de vedere legal, ci egal ca om printre
oameni. Implicafiile acestei infelegeri sunt c5 democra{ia
nu mai este doar un ideal politic, ci un mod de a trii. Au
loc schimbiri rapide, dar pufini sunt conqtien{i de natura
acestora. in general, impactul democraliei a transformat
atmosfera noastri social[ gi a schimbat metodele tradilionale
de cregtere a copilului. Nu mai avem conduc[tori, aga cum
aveam in societi{ile autocrate din care provenim. intr-o
societate a egalilor nu il poli conduce pe altul. Egalitate
inseamnl cL fiecare decide pentru el. intr-o societate
autocrati, conducitorul era superior gi avea putere asupra
supusului. Indiferent de statutul lui in lume, tatll din fiecare
familie conducea peste membrii familiei, inclusiv peste solia
sa. Acest lucru nu mai este valabil azi. Femeile gi-au proclamat
cgalitatea cu blrbafii gi, aga cum solul gi-a pierdut autoritatea
avuti peste solia sa, ambii pirin{i gi-au pierdut autoritatea
asupra copiilor. Acesta a fost inceputul unei revolte sociale
generalizate, care a fost larg rispAnditi, dar pufin inleleas[.
$i alte laturi ale intreprinderii noastre sociale au fost afectate.
Munca qi managementul se miqci acum spre o relalie de
colaborare intre egali. Astfel de schimbiri majore in structura
sociall sunt mult mai bine percepute dec6t faptul ci femeia gi
Copii
fericili
copilul cer si impartl egalitatea.
Adullil sunt adesea deranjafi de no{iunea conform
cireia copilul este egalul lor social. Ei resping cu indignare
o astfel de posibilitate. ,,Nu fii ridicol! $tiu mai multe decAt
qtie copilul meu. Nu poate fi egalul meu". Nu, sigur cf, nu.
Nu la nivelul cunoqtin{elor, experientei sau al abilit[1ilor. Dar
aceste lucruri nu indicl egalitatea nici micar intre adulli.
Egalitate nu inseamni uniformitate! Egalitate inseamnl cl
oamenii, indiferent de ce ii separi qi de abilitlfi, soliciti in
mod egal demnitatea gi respectul. Convingerea noastrl c[
suntem superiori copiilor noqtri provine din moqtenirea pe
care o avem: aceea c[ oamenii sunt inferiori sau superiori
in funclie de ordinea in care s-au nlscut, bani, sex, culoare,
vArsti sau infelepciune. Nicio trisituri sau abilitate nu poate
garanta superioritatea sau dreptul de a domina.
Mai este Ei un alt aspect care poate face parte din
sentimentul nostru ci trebuie s[ fim superiori copiilor noEtri.
Putem avea un dubiu ascuns asupra propriei valori, un sim!
profund ci nu putem s[ ne ridiclm la idealurile noastre. $i
atunci cel mic, cu neajutorarea lui, devine un obiect bun de
comparalie prin care putem s[ ne sim]im mari! Dar aceasta
este o iluzie. De fapt, copiii noqtri sunt adesea mult mai
capabili decAt suntem noi qi au tendinla de a fi mai isteli in
multe situalii. Acest concept al egalitl1ii a crescut in cultura
noastr6, deqi nu am fost con;tienli de asta gi nu suntem
pregitifi sI in{elegem.
Copiii sunt in mod special sensibili fa[i de climatul social.
Pe ei ideea de a impirfi egalitatea i-a prins repede. Ei simt
egalitatea dintre ei gi adulf gi nu tolereazd o relalie autoritar-
submisiv[. Pirinlii arrealizal vag faptul ci micufii le devin
egaii gi renunli treptat la ideea ,,Faci cum spun eu". in acelagi
timp, le lipsesc metode noi, bazate pe principii democratice,
prin care si-gi ghideze si educe copiii in direcfia unei vie{ii
sociale. Astfel facem fati dilemei noastre prezente.
Dilema noastrd actuald 7
Educatorii nogtri au recunoscut aceast[ schimbare in
atmosfera sociall prin trecerea de la o relalie de autoritate,
de superior-inferior, de dominanfi, de submisivitate, c[tre o
relalie democraticl, intre egali. Ei sincer vor s[ fie democrali.
'lotuEi, este o confuzie general rlspAnditi cu privire la
aplicarea principiilor democratice. $i asta ne duce la ideea
greqiti ci libertatea si anarhia inseamnl democratie. Pentru
cei mai mu\i, democralia este libertatea de a face ce-!i place.
Copiii nogtri au ajuns la punctul la care incalcl restricliile
pentru c[ is,i asumi dreptul de a face ceea ce vor. Aceasta este
permisiune, nu libertate. Dac[ fiecare membru al familiei
insisti si facl a$a cum doregte, avem o casl plinl de tirani, iar
rezultatul este anarhia, CAnd fiecare face ce vrea, rezultatul
cste un conflict permanent.
Conflictele perturbi relaliile interpersonale, care ajung
sd intensifice apoi contradicfia. lntr-o atmosferl conflictuald,
stresul qi incordarea produc tensiune, furie, nervi gi
iritabilitate; toate aspectele negative ale vielii sociale infloresc,
Libertatea este component[ a democra]iei; dar partea subtill
a acestei afirma{ii este c[ nu putem avea libertate decAt daci
recunoagtem qi respectul fallde libertatea altora. Nimeni nu
sc poate bucura de libertate dacS nu se bucurl qi cel de allturi.
l)cntru ca toli s[ beneficieze de ea, trebuie s[ avem ordine. Iar
ordinea vine cu anumite obliga{ii ;i restriclii.
De asemenea, libertatea implici ;i responsabilitate. Sunt
liber si conduc o maqin[. Dar dacl m[ simt liber s[ conduc
[)c sens interzis, libertatea mea se va opri curAnd. Libertatea
rlc a-mi conduce maEina implicd qi acceptarea restrictiilor in
lcord cu regulile de siguranll pentru toati lumea. Putem fi
liberi doar daci ordinea este respectatl. Aceastl ordine nu
cste impusi de o fort[ autoritari pentru beneficiul ei, ci este
rncntinut[ de fiecare pentru beneficiul tuturor.
Obiceiul comun de a-i llsa pe copii s[ aibl libertate
liird restric{ii i-a transformat in tirani pe copii gi in sclavi
Copii Dilema noastrd actuald
fericili

pe pirinli. Cei mici se bucurl de toati libertatea, in timp inr6dicinate in tradilie*. Dar, fbri ele, confuzia din prezent qi
ce plrin{ii igi asumi toate responsabilitifile! Acest lucru ineficienla adullilor in relaliile cu copiii lor nu vor avea $ansa
este greu de conceput ca fiind democrafie. Plrin{ii fac fa\it s[ se schimbe.
consecin[elor dezastruoase ale excesului de libertate pe care
qi-l asum[ copiii; ii acoper[, primesc pedepsele, insultele,
indurl nenumirate pretenlii gi iqi pierd influenfa asuPra
celor mici. Copiii, f[r[ s[-qi dea seama ce-i supirl, pierd
simlul ordinii pentru c[ nu existi restriclii care si-i poati
ghida. Devin mult mai preocupali si facl lucrurile in felul
lor decAt s[ invefe gi si respecte restric{iile gi principiile
necesare traiului in grup. Ca renthat, capacitatea de interes
social sau de interes fali de un seamln rlmAne nedezvoltatd.
Aceasta a dus la un sentiment de confuzie s,i a crescut
proasta adaptare a copiilor. Restric{iile bine definite dau
un sentiment de siguran{i qi funclii anume in structura
unei societlli. Flr[ acestea, un copil se simte total pierdut,
Fiecare efort al lui de a se ,,gisi pe sine lnsugi" ia o turnur[
distructivi, care se manifest[ la mulli dintre copiii rezistenli
sau nefericili. Libertatea implici ordine. Fird. ordine, nu
poate slfie libertate.
Pentru a-i ajuta pe copiii, trebuie s[ eiimin[m metoda
autocratl de a cere supunere si s[ ne indreptlm cltre o noud
ordine, care presupune libertate gi responsabilitate. Micufii
noqtri nu mai pot fi forlafi s[' se conformeze, ei trebuie si fie
stimulali ;i incurajali in a lua parte voluntar la men{inerea
ordinii. Avem nevoie de principii noi de cregtere a copilului,
care s[ le inlocuiascl pe cele tradi[ionale.
in urmi,toarele capitole, vi vom prezenta principiile
pe care le-am dezvoltat in anii de lucru cu plrinfii qi copiii.
Centrele noastre de Ghidare a Copilului sunt laboratoare I l,lste interesant de observat ci' imediat ce dezvoltarea democraliei influen{eazi o

de relalii umane unde putem testa eficienla abord[rii [lrii situatd oriunde in lume, undc oamenii au triit in conditii culturale autonomc qi

noastre. Va fi necesar pentru inceput s[ clarificlm cerinlele rurrrle copiii s-au purtat in conformitate cu modelul cultural al mediului lor, cei mici

fundamentale ale traiului ca egali in familie. Va fi nevoie irrccp acum si se poarte urAt Ia fel ca oriunde in alti parte, cauzAnd aceleaqi nepliceri

de timp gi de efort sus{inut ca principiile de bazh sh fie bine profesorilor qi pirinlilor ca in !6ri1e cu o democralie stabili.

infelegerea
copilului
Bobby, in vArsti de 6 ani, stltea la mas6 si se juca cu creioanele, in
timp ce mama lui planifica meniul slptimAnii. El a inceput si bati
cu piciorul in podea. ,,inceteaz5,, Bobby'i i-a spus mama, supirati.
Bobbyqi-a oprit pulin piciorul in aer, dar imediat a reinceput. ,,Bobby
ti-am zis sd incetezi cu zgomotul!'l Bobby s-a oprit din nou, dar dup6
un timp a reinceput si bati cu piciorul. Mama lui gi-a llsat pixul, s-a
repezltla el qi l-a plesnit flpand: ,,Ji-am zis inceteazi! De ce continui
si faci ceva ce md enerveazi3 De ce nu poli sta linigtit?"
Bobby nu gtie de ce continui si bati din picior. Nu poate si-i
rispundi mamei. Dar existl un motiv. $i existl un mod de
aface fali situafieifdrb ca mama gi copilul si perpetueze un
conflict care e supirltor pentru amAndoi.
Totugi, pentru a-i stimula pe copii s[ functioneze
intr-un mod util qi cooperant, trebuie s[ gtim ceva despre
mecanismele psihoiogice implicate.
Aqa cum vedem noi lucrurile, toate comportamentele
omului au un scop qi reprezintl. o miqcare c[tre acest scop.
Uneori gtim care este scopui acfiunii, alteori nu. Toti ne-
am intrebat la un moment dat: ,,Oare ce m-a ficut si fac
in[elegerea copilului 11
asta?". intrebarea noastrl este justificatl. Am ac{ionat
pentru un motiv de care nu eram conqtien{i. Acela;i lucru
este valabil qi pentru copiii nogtri. Dac6 vrem s[ ajutlm un
copil si-gi schimbe direcfia, trebuie si in{elegem ce il face
si se miqte. Daci nu suntem con;tienfi de ce este in spatele
comportamentului, nu vom fi capabili s[-l schimbim.
Putem s[-l facem s[ se poarte diferit doar dacl ii schimblm
motivalia. Uneori putem descoperi scopul comportamentului
unui copil examinAnd rezultatul pe care il obgine prin el. in
exemplul de mai sus, mama s-a enervat. Bobby, neconqtient
desigur, a vrut s[ o enerveze. $i a avut un motiv ascuns pentru
a-.1i dori asta. JipAnd la el gi plesnindu-I, a fost o victorie pe
care Bobby a oblinut-o pentru ci a reugit sf,-i capteze complet
atenlia mamei. De ce ar trebui s[ se opreascl? Uite ce rezultat
magnific a oblinut. El poate menline atenlia mamei asupra
lui. Aceasta este cheia cltre scopul ascuns al lui Bobby. Nu are
nicio idee ci simte asta, dar se poarti conform acestui scop
cle sute de ori pe zi. CAnd mama rispunde in modul in care a
r[spuns, ii intlreqte lui Bobby scopul ascuns. Daci el ar gti cd
nu ar mai avea rezultate cu comportamentul lui, dacl bltutul
din picior n-ar mai enerva-o, ce sens ar mai avea s[-l facl?
Ar renunla rapid. $i dacl momentele lui t[cute, cAnd se joaci
intr-un mod constructiv, i-ar aduce un zAmbet cald din partea
rnamei, un cuvAnt de apreciere sau o imbrifigare, el ar fi mult
rnai pulin inclinat s[-i oblinl atenlia printr-un comportament
nedorit. Dac[ mama ii ofer[ lui Bobby satisfac]ia faptului cl
a enervat-o sau incearcl s[ il facl s[ se opreascl qi igi aratl
infrAngerea plesnindu-l, ea doar il stimuleazi s[ o enerveze
sau s[ o infringl. Piciorul lui expriml ceea ce vrea el: ,,Uite-
te la mine! Spune-mi ceva,ln loc si-fi afunzi nasul in hArtiile
tale'l Dac[ marna poate s[ vadl asta, atunci gtie care este
rnotivul copilului. El igi cautl un loc prin incercarea de a
obline atenlia ei. $tiind asta, ntama are $anse sl faci fa![ mai
bine situaliei. E o mare gregeall si reac]ioneze dupl cum