TRCI

Mama,
sunt tachinat!
cuu sA Tr AJUTr coPrLUL sA rncA rnTA
PROBLEMELOR VIETII SOCIALE

ltIIC}lAET THO]IllP$Ot'l, LAtlllREI\lCI J. CO]lEI'l,

CAT]|ERI]I|T O'II|TILL GRACE

Truducere din en0lezi de 0ctavia Maria $tancouici

Cuprins

Capitolul 1. Viala de zi cu zi a copiilor:

Suferinla sociali normali 7

Studii de caz 10
Cum a twdgat Sandra sd nu-Si facd griji 10
Descoperd"-filocul, ilescoperd-fipropiapersoand 19

intrebiri rispunsuri
qi 29
Mamd, sunt tachinatd! 29
Atnvdla de ce e important satmpd ,tm 33
Abilitdqle de impietenire in viald 36
Ai lncredere in demoltare 43
Cum sd ne ocupdm de un deficit al abilitdfilor iociale 46
Acceptarea pietenilor imaginai 52
Populaitatea Eiputerea 5l
O perspectivd azupra sufeinyei 61

Cdnd grupul caweazd probleme 64

O chestiune ile stil 67
Cdnd un bdiat se indrdgosteSte pdnd peste urechi 70
Incercarea de a cumpdra pietenia 73

Capitolul 2. CAnd viafa sociali este inspiimAntitoare:

Copii vulnerabili 77

Studii de caz 84
Cazul preScolarului agresiv 84
Izolarea la petrecerea cu ceai: un copil neglijat 92
a ,- . , - o7
lntreDarr 9r raspunsurl
Invdg are a limb ajului nonv erb al 97
o0
Cdnd un copil este sadic
Cumpotfi doi copii din aceeagifamike afit de diferi;i? 103
Disculia despre igiena personald 106
Rdddcinile fenomenului de intimidare/agre sare
ile cdtre tirani '110
 Mama sLlnt tachinatl

BM ilcilttt Tl0tps0li, LluRHtct L coltt,t, clTilmttt 0,[fltt 8fltct

O gascd defete ll3

Spargerea codului td.ceii j1l
Prea slabd flB
$utarea copiilor sd" se descurce cu un coleg dificil 121
A sditn ajutor 183
tnldnrarea semnului ,,Loverte-md." 136
Nimeni nu este tn siguranld pdnd ce nu sunt toti
in siguranpd 1Bg

Capitolul3. La gcoali gi in cartier: viala sociali a copiilor 142

Studii de caz 148
Ajutarea unor marginalizali sd g dseascd o comunitate 148
Hdr,niala care a condus la pdrdsirea Scolii 156
intrebiLri 9i rispunsuri 164
Fii pdinte, nu copil
164
Un bdiat. care tgi urmeazd. propriul ritm 168
TurndtoruI 111
Singura de culoare de la grddiniyd
fatd 113
Martoii care nu sunt a;a de inocenfr. 176
Abilitateq de a conduce care aduce iAEtig mn o, 1/g
A boxa sau a nu boxa 183
Cdnd tiranii ciEtigd 187
M dire a c ercului s o cial al. c o pilului 191
C-dnd alte familii nu urmeazd regulile tale
193
Cdnd un pdinte nu Etie cum sd ajute
197
Puterea iubiii
200
Limb aj uI rem arcil o r umilit o are
203
Despd$rea de gcoald 205
Bundtatea copiilor 208

i;
 CapitnNul 1

[ia]a de il cu zi acopiilor:
Suferinfa sociali norrir alit

ln fiecare dimineali cAnd autobuzele opresc in

fata unei gcoli pri-
mare, gimnaziale sau a unui liceu, se desfdgoari
o drami sociala
extraordinara. Majoritatea adulplor rateazi
importanta acestui act
de deschidere a z,ei de gcoari, deoarece
este un spectacor coti-
dian, aparent atAt de predictibil incAt adulfii
r., ,rrt de
intensitatea sa. Dar copiii coboari din "orEtienli
concentrafi nu pe
",rab,r,
spanioli, caligrafie sau cursul de calculatoare, ci pe
intAlnirea cu
prietenii lor. Ei sunt pregiti,ti de ridicarea
cortinei pentru acfiunea
zilei pentru conflictul gi conexiunea vietii sociale.
-
Copiii suferi cand sunt tachinagi suu e*crugi,
sau cand se cearta
cu un prieten iarpirintrii suferi empatic impreuni
-
noastri este si suportim acea durere gi de asemenea
cu ei. Slujba
si o privim
dintr-o perspectivi adecvati. pani ta urmi, noi
am suprietuit
bisericulelor gi tridirilor, Ei suferintelor, iar
copiii nogtri vor
supravietui gi ei. Desigur, existi lucruri pe care
le putem face pen-
tru a u$ura durerea a lor gi a noastri _ dar prima
-
torire este si tragem aer in piept gi si avem incredere
noastri inda_
in rezilienta
---'-
copiilor gi in procesul de dezvoltare umani.
Problemele sociale cu care se confrunti
copiii sunt at6t de previ_
zibile gi inevitabile incdt este greu si re numim
traume. rotugi, ere
dor Ei submineazi increderea unui cop,. pierderea
unui prieten,
tridarea unui secret sau tachinir,e sunt doar
c6teva exempre. ca
 im Mama, s|]nt tachinatl
xmfit Tllotffox, uf,ftilct J, colttil, caTilgItt 0,tfl[ tntct

pirinfi, wem cu disperare si ii ajutim pe copii si scape de aceste

lecfii grele ale vielii sau cel putin si le treaci cu bine atunci cand se
petrec. $tim ci predicile nu ajuti cu adevirat, dar continuim si le
dim, pentru orice eventualitate. $tim de asemenea ci ingrijorarea
noastri firi sfargit nu ajuti, dar ne este foarte greu si ne oprim.
Cercetirile arati ci majoritatea copiilor se incadreazi undeva
la mijlocul ierarhiei sociale. statutul lorvanazd.de la bine-plicuti
la foarte populari. Pentru acegti copii, problemele sociale intense
(qi durerea) sunt totu$i rispandite. De fapt, presiunile gi conflictele
sunt universale pe misuri ce copiii se confrunti cu dispute indi-
viduale, intre doi prieteni sau in grup. Majoritatea rispunsurilor
la intrebirile din aceasti secfiune incep cu vorbe de incurajare.
Scopul nostru este si ajutim adulfii si infeleagi factori precum
temperament, dinamici de gr,up gi dezvoltarea copilului. Speranta
noastri este ci o mai buni infelegere a acestor rucruri va oferi o mai
buni perspectivi, o d"ozi d,eQptimism gi pufini ugurare in privinta
anxietifii pe care o simEim. pirintii qi arli adurli au tofi propriile
amintiri dureroase ale dificultitilor sociale. Aceste amintiri sunt
trezite atunci cand copiii transmit durerea pirin,tilor lor. Este greu
si separi durerea noui a prezentului copilului tiu de durerea veche
a propriilor zile de gcoali. Se aseamini oarecum cu a fi cilcat pe
un deget care este deja rupt.
cdnd catalogim multe dintre grijile voastre drept durere sociali
,,normali", noi nu lncercim in niciun fel si o banalizim. Durerea
pe care o simpim atunci cand pierdem o persoane iubite este de
asemenea universali
- gi de aceea ,,normali". Dar asta nu micao-
reazi intensitatea ei. Cu toate acestea, cunoa$terea faptului ci ceva
este universal, ci voi gi copiii voEtri nu suntefi singurele persoane
care afi trecut weodati prin aceasti durere, poate fi o consolare
puternici.
Daci citifi printre randuri pe misuri ce vi uitafi la intrebi-
rile din sectiunea aceasta, vefi vedea ci de cele mai murte ori ceea
ce pirin,tii gi profesorii intreabi este asta:
,,Este copilul meu nor-
mal?" ,,Sunt copiii din clasa mea normali?" Deseori existi multi
 anxietate gi ingrijorare in spatele acestor intrebiri. o mare parte
din nesiguranfa gi ingrijorare vine dintr-o ripsi de experiengi des-
pre cAt de normal este pentru copii si sufere, sau cAt de normali
este situatia in care copiii sunt foarte dificili pentru pirinfi,
iar
acegtia au greutifi ln a qti cum si se poarte cu ei sau in a-iinle_
lege. Copiii normali nu sunt minunati in fiecare clipi. prieteniire
lor nu sunt intotdeauna scene din felicitiri Hallmark. De fapt, ei
ne surprind cu tot felul de rucruri neplicute. Deseori impirtigesc
pirinfilor aceasti afirmafie a genialului doctor psihiatru de copii
D.w. winnicott in cartea sa Copilur,familia
sirumea exterioard: ,,CLrm
este un copil normal? Mininci, creqte gi zAmbegte? Nu, un
copil
normal nu este aga. Daci are incredere in propriii pirinti, un copil
normal face toate groziviile din lume. De-a rungul timpului, er
lgi testeazi puterea de a distruge, de a dezmembra, de a speria,
de a-i obosi pe ceilalti, de a-i epuiza, de a minti, de a fura. Toate
motivele care duc oamenii in tribunare (sau in spitale de nebuni)
lgi au echivalentul normal in copilirie, in relafia copilului ., pro_
priul lui cimin. Daci acest cimin rezisti in faga tuturor atacurilor
copilului, atunci micuful incepe si se joace; dar numai dupi ce a
ftrcut nigte teste."
Trebuie si suportim durerea pe care copiii o impart cu noi, o
durere care ar putea si ne frangi inimile, sau si ne enerveze, sau
str ne aduci aminte de propriile noastre experienfe oribile in
corec-
tiv. $i trebuie si ne mentinem obiectivi referitor la acea durere.
tnfi-adevir, prima reguli a ingrijoririi ca pdrinte este ci trebuie
rtr privim dincolo de situafia actuali.
Existi o poveste despre o mami aflati ra primul copil care era
foarte anxioasi gi care chema doctorul pediatm constant, uneori
de cateva ori pe zi. Dupi cdteva runi in care s-a petrecut aceragi
lucru, doctorul a cerut si o vadi. Iati ce i-azis:,,Doamni Smith,
dvs. a1i dat naqtere unui copil. Astfel v-ati expus unei vieti intregi
de lngrijorare. Trebuie sd o luafitncet, pas at pas.,, Copiii, de ase_
menea, au nevoie si lnvete si meargi incet, pas cu pas, in cursa
lungi a cregterii.
imr Mama sllnt tachinatl
Ilcllltl TltotP$oil. uffiflict J. c0llfll, clTlltlltt o'llflIt 8fltct

in primul dintre cele doui studii de caz care urmeazi, vefi

cunoa$te o mami care a invilat si igi stipAneasci grijile qi si incu-
rajeze prieteniile copilului siu, in loc si sufere din cauza lor'
in al doilea studiu de caz din aceasti secfiune vi va fi prezen-
tati Karen, o tAniri, gi reflecfiile ei referitoare la interacfiunea
complexi intre identitate, prietenie gi popularitate in timpul ado-
lescenfei. Abilitatea lui Karen de a privi in urmi la viala ei sociali
o ajuti si giseasci sensul unei lupte pe care ii era foarte greu si o
lnleleagi atunci cind era in mijlocul ei. Sperim ca perspectiva ei
si vi ofere mai multi obiectivitate referitoare la experienlele pro-
priului vostru copil in lumea prieteniei gi popularitifii.

SIUDII DE CAZ

ctJIVl A irrrvATnr SANDRA sA NU $r FACA GRIJI

CAnd Sandra vorbegte despre urcugurile qi coborAgurile prieteniilor

fiului siu de 13 ani, Peter, ea spune lucruri precum: ,ilrebuie si lagi
lucrurile si se intAmple aga cum se intAmpli, firi si reacfionezi
exagerat. Dar trebuie de asemenea si fii acolo, pregitit si asculli."
Sandra nu a fost dintotdeauna aga filosofici in privinga fiului ei.
O luptitoare autoproclamati, ea a petrecut mult timp gAndindu-se
la prieteniile gi la locul lui in grup gi suferind din cauza lor. Dar ea
a ajuns sireaLizeze ci trebuie si iqi lase fiul si faci propriile sale
gregeli, si suporte loviturile qi vdnitiile viegii sociale a copiliriei gi
si infeleagi lucrurile pe cont propriu - oricit de multi anxietate
i-ar produce ei acest lucru. Ea gtie ci nu il poate proteja de aceste
supiriri inevitabile gi nici nu poate si le rezolve pe toate.
Totugi, se implici, considerAnd ci este foarte important ca ea
si fie acolo si il asculte pe Peter inaintea, in timpul qi dupi ce
el a petrecut timp ,,dindu-qi seama". Toati acea ascultare il ajuti
pe fiul ei si-gi rezolve problemele singur gi o ajuti pe ea si stea
linigtiti. Ascultarea cu empatie - dar nu atata empatie incAt si o
inunde propriile emofii negative - ii oferi Sandrei o alternativi
eficienti de la a fi copleqiti gi a-gi cregte nivelul de anxietate. Ea
a invifat si reziste tentaliei de a siri si strige despre dreptate qi
despre cine este riu cu cine.
in acelagi tirnp, Sandra spune ci lucreazi din greu si nu cadi in
extrema cealalti. Nu wea sa fie atdt de calmi gi relaxati in privinla
viefii cotidiene a lui Peter incAt si ignore durerea reali pe care fiul
ei qi alli copii pot si o simti ca rezultat al confruntirilor lor sociale.
Sandra a descoperit ci opusul ingrijoririi nu este neapirat pace-
gi linigte. Cind este vorba de anxietatea referitoare la lumea soci-
ali a copiilor nogtri, opusul ingrijoririi este increderea. Ceea ce
Sandra a ficut in decursul a treisprezece ani, de cdnd este pirinte,
este si invele si aibi incredere in colilul ei
- si aibi incredere in
prieteniile qi relafiile sale gi mai ales si aibi incredere in procesul
de dezvoltare pentru rezolvarea situafiilor.
Sandrei i-a luat ceva timp si ajungi acolo unde este astizi. Acum
cAliva ani, cind Peter avea noui ani, el a venit foarte supirat la ea
deoarece nu fusese invitat Ia o petrecere de Ned, unul dintre cei
mai buni prieteni ai lui. Peter a povestit cd Ned gi unii dintre ceilalli
biiefi de clasa a patra se purtau urAt cu el de cAteva siptimAni. El
nu intrelegea de ce se comportau aqa cu el.
Sandra a fost devastati. Dupi cum a realizat mai tdrziu, ea a
avut o reacgie puternici deoarece a combinat mai multe straturi de
emofii puternice. Mai intAi, era vorba de empatia pentru fiul siu
care evident suferea emofional. Apoi era furia ei, acel sentiment
instinctiv al ursoaicei de protejare a puiului ei. in final - iar acesta
era cel mai dificil qi mai derutant strat - ea a trebuit si se confrunte
cu modul in care acest eveniment din viafa fiului ei ii amintea de
experien(ele dureroase ale propriei copilirii.
Toate acele straturi de sentimente au contribuit la concentrarea
Sandrei pe durerea provocati de situalia in care se aflau - a ei gi a
lui Peter. De asemenea, la inceput, a fost inclinati si iqi vadi fiul ca