Cap 1.

Esenta cooperarii dintre parinti si copii

1. De ce refuza copiii?
Fiecare fiinta se naste cu cele 3 nevoi psihologice de baza:
Conectare: de fi si a iubi neconditionat, de a se simti vazut, valorizat,
respectat, de a oferi si de a primi.
Cum se manifesta? De ex: Copilul iti vorbeste si iti ia fata in maini pt a te
uita la el. Cere sa fie vazut, cere atentie, se urca pe masa cand vb la
telefon, nu poate sta fara tine, nu poate lasa obiectul de atasament, nu
poate dormi in alta parte sau fara tine, nu iti lasa timp pentru tine.
Exemple: arata gelozie fata de frati, refuza mersul la gradinita, sa renunte
la o jucarie draga, nu imparte
Competenta :a se simti capabil, a se dezvolta, a invata, a explora, a se
simti in stare.
Cum se manifesta? De mici baga in gura obiecte, exploreaza, apoi apare
intrebarea de ce. Daca nu este satisfacuta, copilul nu mai are incredere in
el. Apar refuzurile in privinta noutatilor (de a gusta o mancare noua, se
frustreaza usor si sp nu pot, nu vreau sa mai incerc)
Exemple: refuza invatarea, mai ales cand e ceva nou
Control: a lua decizii, a face alegeri
Cum se manifesta: lasa-ma sa fac eu singur. Daca nu este satisfacuta,
refuza sa faca actiuni pe care adultul i le cere.
Exemple: refuza cooperarea in aproape toate cerintele tale
Cand una sau mai multe din aceste nevoi nu sunt satisfacute, apar
refuzurile. Pentru o stare de echilibru, este nevoie sa fie satisfacute toate,
nu doar una sau doua. De asemenea, daca ii oferi azi mai multe
imbratisari si maine nu, nevoia de conectare nu este satisfacuta. Este
nevoie sa fie actiuni constiente si constante zilnic.

1
 Ponderea acestor nevoi este diferita la fiecare individ. Unii au nevoia de
conectare mai mare, de ex. copilul timbru, f sensibil, care sta mai mult cu
tine; cel cu nevoie de competenta mai mare, de ex. cel care sta cu tine
putin, apoi pleaca sa se catere, sa experimenteze, daca ii spui ca se sparge
paharul, el vrea sa verifice; cel cu nevoie mai mare de control, vrea sa
faci ca el, este cel despre care se spune ca este cu personalitate puternica.
Intreaba-te de ce copilul spune NU VREAU, NU POT, LASA-MA-N
PACE, de ce refuza cooperarea. Care dintre aceste nevoi psihologice
trebuie satisfacuta?
2. Ce fel de parinte esti?
Copiii sunt cooperanti cu un adult si mai putin cu altul. Pot fi mai mult
cooperanti la gradi si mai putina casa. Unde este problema? Totul are
legatura cu stilul parental.
Sunt de 3 feluri:
Autoritar: se manifesta prin pedeapsa si recompensa. Adultul stie cel
mai bine ce este bine pt copil. Doare el stabileste reguli si recompenseaza
dc sunt respectate sau pedepseste dc nu sunt. Nu ii da sansa copilului sa
faca alegeri, ci ii spune ce sa faca. Parintele e rece, dar nu cald.
Efecte: Copilul va deveni rebel sau un obedient.
Permisiv: parintele ii da copilului o libertate foarte mare, nu exista limite
pt el, considera ca ce nu a facut el, copilul poate face ce vrea el. Parintele
e cald, dar nu ferm.
Efecte: copilul va deveni demotivat, iresponsabil si egocentric, deseori
Echilibrat: parintele manifesta reguli, dar copilul poate face alegeri in
contextul lor, in limita acelor reguli. Adultul arata fermitate cu caldura.
Copilul cere reguli, are nevoie de ele.
Intr-o familie se pot regasi parinti cu stiluri parentale diferite, deseori.
Copilul se adapteaza fiecarui stil; cand e cu mama se comporta intr-un
fel, cu tata altfel. Relatia copilului cu parintii va avea de suferit.
2
 Cum obtii echilibrul? Avand cateva reguli de care sa te tii, incat tu si
copilul sa obtineti ce doriti.
Chiar daca adultii au stiluri diferite, pot stabili impreuna cateva reguli
pentru a ajuta familia. Este important sa stii ce stil parental ai, pentru a
putea lucra contient.

3. Cum sa stabilesti reguli si limite

Acolo unde simti ca este un teritoriu de razboi, este nevoie de o limita.
De ex., cand copilul vrea ceva dulce si insista pana obtine ce vrea. Cand
exista nesiguranta din partea ta, adica cand nu ai clare anumite aspecte in
privinta cerintelor, copilul (ii cumpar....?, nu ii cumpar...?, cand ii dau
voie sa..., cand ii permit sa..., cand mananca..., ce mananca...) o
speculeaza, adica vrea sa isi satisfaca dorintele, nu face asta pentru a te
sacai pe tine.

De ex. masa
Gandeste-te inainte tu, apoi stabileste regula:
Cand va manca? Dupa masa
Pana la ce ora? Pana la ora 18:00
Ce fel de dulce?

De ex. copilul nu vrea sa se spele pe cap.

Gandeste-te inainte tu, apoi stabileste regula:
-cand: sambata, pentru ca am mai mult timp
-de cate ori: o data pe saptamana
Fiind clar pentru tine, va fi usor si pentru copil.

De ex. copilul nu vrea sa stranga jucariile

Gandeste-te inainte tu, apoi stabileste regula:
3
 -inainte de somn, toate jucariile vor fi puse la loc
sau
-inainte sa te joci cu o jucarie noua, o pui pe cealalta la loc

De ex. mersul in magazin si cumparatul jucariei

Gandeste-te inainte tu, apoi stabileste regula:
-cand ii pot cumpara? o data pe luna o jucarie noua
-cat pot sa investesc pe luna?
-are prea multe jucarii? Va primi una noua dupa ce daruieste/vinde una
din cele vechi

De ex. copilul refuza sa manance o mancare noua

Gandeste-te inainte tu, apoi stabileste regula:
-inainte sa primesti alta mancare, e nevoie sa gusti. Daca nu iti place, poti
scuipa, fara sa inghiti. Daca nu iti place, vei primi altceva.

4. Primele doua tehnici:"planifica in avans" si "dupa ce"

"Planifica in avans"
Copiii traiesc in prezent si au o memorie, in principal, afectiva.
Daca ii spui unui copil sa inchida tv, el va dori sa traiasca in prezent si vei
primi un refuz.
Cum sa faci? Povesteste-i copilului ce urmeaza sa faca:
De exemplu: Mai ai sa te uiti la tv 10 min. Peste un sfert de ora, mergem
din parc. Mai ai cinci minute si voi strange masa.
Planificarea in avans ajuta la:
-Copilul nu stie sa estimeze timpul, dar e important sa invete cum sa
treaca de la un pas la celalalt.
-sa stie pasii urmatori reali, fara a fi mintit; increderea este foarte
importanta pentru colaborare
4
 -sa isi satisfaca nevoile de baza. De ex. daca stii ca vei fi ocupata si nu vei
avea timp sa te joci cu el, sp-i: as vrea sa vb la tel 10 min. Iti multumesc
ca ai rabdare. Vom merge intr-un restaurant si acolo ma voi intalni cu
prietenii mei si nu vom putea sa ne jucam. M-am gandit sa iti iei cateva
jucarii, incat sa nu te plictisesti. M-am gandit la creioane si hartie sau
jocul cu bile. Tu ce parere ai?

Dupa ce

Daca vei...,o sa primesti... (ex: daca mananci mancarea sanatoasa, vei

primi boamboana) este o conditionare, un fel de mita. Vor fi consecinte
negative asupra stimei de sine, fiind focusat pe motivatie externa.
Inlocuieste-l pe DACA... cu DUPA CE.

Exemplu: pot sa deschid tv? Da, poti sa-l deschizi DUPA CE iti termini
masa. Pot mananc biscuiti? Da, dupa ce mananci mancarea. Pot sa-mi
citesti povestea? Abia astept, dupa ce te speli pe dinti.

Cu ce ajuta?
-are legatura cu secventialitatea: intai, apoi
-se obtine cooperarea
-sustine dezvoltarea stimei de sine

5. Urmatoarele doua tehnici: "da, daca "si "optiuni in limita"

Da, daca...

Scopul:
5
 -sa fie evitat NU
-sa fie satisfacuta nevoia de control a copilului
-sa fie depasit refuzul, sa fie satisfacuta nevoia ta, dar si a copilului

De exemplu: pot sa primesc aceasta jucarie? Sigur, daca esti de acord sa

dai o jucarie altcuiva. Pot sa ma mai stau in parc? Da, daca esti de acord
ca mai sa stam mai putin in parc.

Optiuni in limita

Scopul:
-eviti lupta de putere
-stii deja limita (planifici in avans regula), apoi ii oferi optiuni.

De exemplu: Planifici in avans, adica il anunti pe copil cu o zi inainte ca

maine se va spala pe cap, asa cum ati stabilit. A doua zi dimineata, il
anunti din nou ca seara va urma acest lucru. Copilul refuza sa se spele
sambata pe cap, regula stiuta de toti.
Abordarea: Incepi cu emaptia, apoi ii oferi doua optiuni, sfarsind cu "tu
alegi". Ii spui ca intelegi ca nu vrea sa se spele, dar azi este ziua pt
spalare. Il intrebi cand/cu cine/cu ce/unde/cum: cand vrei sa ste speli:
inainte sau dupa desene animate? Tu decizi! Cine vrei sa te spele? Eu sau
tati? Tu alegi! Unde vrei sa te speli: in baia mea sau in a ta? Tu alegi! Cu
ce vrei sa te speli pe cap: cu acest sampon sau cu celalat? Este alegerea
ta!
Tehnica poate fi folosita si de 100 de ori pe zi. Important e sa ii oferi
copilului cat mai mult ce isi doreste, el alegand, dar in limita ta.

6
 6. Ce faci daca nu functioneaza ce ai aplicat mai sus?
Trebuie sa existe consecinte pentru a schimba comportamentul. Exista
doua tipuri:
Logice
Naturale: se intampla fara interventia cuiva.
De exemplu: copilul refuza sa se imbrace, desi afara este foarte frig. Poti
alege sa iasa asa, in tricou, dar e nevoie sa ii spui: te rog sa te imbraci, pt
ca este frig. Daca alegi sa iesi in tricou, inseamna ca alegi sa iti fie frig, pt
ca afara sunt 10 grade. Consecinta naturala este ca ii va fi frig. Poti lua un
pulover de rezerva, dar trebuie lasat copilul sa simta consecinta naturala.
De exemplu: copilul refuza sa stranga jucariile imprasiate peste tot si vor
fi musafiri in vizita. Ii spui: daca alegi sa iti lasi jucariile peste tot, este
posibil /s-ar putea sa calce peste ele. Nu ii spui ca se va intampla, pentru
ca nu stii sigur (poate sau nu sa calce cineva pe ele).
Responsabilitatea de parinte este sa iti tii copilul in siguranta. De
exemplu: nu ii sp copilului: daca te urci in varful acestui copac, este
posibil sa iti rupi gatul. E clar ca nu il poti lasa sa se urce acolo, dar il poti
lasa sa se urce pe prima creanga.
De exemplu: nu il poti lasa sa nu se spele, pt a vedea consecinta naturala,
adica cariile.
!!!Este important ca copilul sa vada cauza si efectul acelei actiuni, sa
vada urmarea imediata, nu peste saptamani, luni, ani sau sa fie
periculoasa. Consecintele naturale sunt importante si merita sa fie lasate
sa se intample, pentru ca aduc disciplina pe termen lung, iar copilul
inelege ce va urma si va deveni mai resposabil. Gandeste-te la
consecintele naturale pe care le poti lasa sa se intample, incat copilul sa
invete din ele, care sa fie sigure pentru el si imediate.
De exemplu:
7
 Daca alegi sa dai drumul la pahar, el se va sparge. Asta vrei?
Daca alegi sa rupi floarea, ea se va ofili in scurt timp. Asta vrei?
As vrea sa-ti speli farfuria. Copilul refuza. Ii spui ca galbenusul se va
usca si mai tare si va fi greu de frecat. Tot el o va spala. Asta vrei? E
alegerea ta.

7. Gaseste consecinte logice si aplica-le

Intai se incearca obtinerea cooperarii, nu oferirea consecintelor lorgice.
Cand sunt oferite pedepse, e provocata o suferinta. Credem, ca urmare a
educatiei traditionale, ca pentru a invata o lectie, trebuie sa suferim.
Trebuie exclusa pedeapsa; scopul este invatarea, responsabilitatea, nu
suferinta, desi poate fi inevitabila.
De ex: copilul nu invata, i se ia tableta. Copilul nu invata, nu mai
primeste ceva dulce
Aceste consecinte nu au legatura cu comportametul!!! Daca ne dorim sa
dezvoltam autodisciplina si resposabilitatea, trebuie sa aiba legatura cu
comportamentul si sa fie logica.
De exemplu: copilul nu isi strange jucariile. Incerci prin cooperare si nu
reusesti.
Ce faci? Ii spui copilului: daca alegi sa nu iti strangi jucariile, maine le
voi pune pe sifonier si nu vei mai avea cu ce sa te joci, pt ca inteleg ca nu
iti pasa de ele. Copilul intelege ca daca alege acel comportament, alege
consecinta.
De exemplu: copilul tipa la tine
Ce faci? Ii spui: Daca alegi sa-mi vb pe acest ton, inseamna ca alegi sa
plec de langa tine, pentru ca eu nu pot sta langa oameni care vb pe acest
ton
Doua lucruri esentiale in aplicarea disciplinei:
8
 a. Scopul este invatarea, nu suferinta copilului
b. Consecinta logica sa fie legata de comportamentul copilului
8. Cum gestionezi refuzul de a inchide ecranele
Pana la 2 ani, ecranul sa nu fie in viata unui copil. Daca alegi, fa-o in
bucati mici. Tu alegi ce priveste la ecran.
Pentru 4 ani, max 30 de min.
Cum faci? Planifica in avans: -stabileste o limita, o regula intre adultii din
casa, apoi il implici pe copil in limitele propuse de voi: Stiu ca ai vrea sa
te uiti m mult la tv; in familia noastra, am stabilit sa fie redus timpul la tv.
Ofera-i alternative in limita ta: copilul alege la ce sa se uite din
episoadele/jocurile/programe selectate de tine si cand sa se uite la ecran:
dimineata si seara sau tot.
Spune-i ca poate sa se uite 15 min. Cu 5 min inainte, aminteste-i cat mai
are, apoi sp-i ca e timpul sa fie inchis. Daca mai vrea, sp-i ca intelegi si ca
se mai poate uita diseara/maine, 15 min. Dupa, il implici in oferirea unei
alternative: Ne putem juca cu altceva: cu lego sau cu masinuta. Inchizi tu
tv sau eu? Tu alegi. Ii dai variante copilului, nu te rogi de el, nu insisti.
Daca el n-o face, cu calm, iei tu telecomanda si inchizi.
Nu folosi ecranul ca recompensa sau pedeapsa.
Ce fel de program poate vedea copilul? Cand e foarte mic, programul
trebuie sa aiba miscari lente, sa nu fie rapide secventele. Altfel, va afecta
atentia. Sa nu fie violente. Daca apare un comportament, il ajuti pe copil
sa constientizeze ca nu e potrivit. Sa nu fie in camera copilului tau,
pentru ca tenatatia e foarte mare.

9. Cum gestionezi refuzul alimentelor

9
 Copilul poate refuza alimente pana la o varsta, fiind foarte multe fixuri in
aceasta directie. De ex, poate manca doar lucruri albe, orice fara sa fie
verzi sau ar manca doar carne, etc.
Cum se poate diversifica alimentatia, nu a forta? Intoarce-te la limite. Sp-
i ca stii ca ii plac mult cartofii prajiti; ii poate manca de doua ori pe
saptamana. Intre timp, ai vrea sa manance x,y,z.
Ce sa faci?
 Implica-l in crearea meniului, in gatit, ia-l la cumparaturi, intreaba-
l cum i-ar placea...cu sos alb sau rosu?
 Sp-i ce inseamna mancare sanatoasa, ca face parte din energia pe
care o are. Nu forta copilul sa manance niciun aliment. El intelege
ca e important pt tine, deci se va activa nevoia de control, copilul
folosind mancarea pentru a obtine ce doreste.
 Daca refuza sa vina la masa, nu insista decat daca mancati toti.
Altfel, asteapta sa sp el ca ii e foame.
 Scoate din casa dulciuri, covrigi, etc, care ii poate taia pofta de
mancare.
 Lasa-l pe copil sa decida cat mananca; este posibil sa nu manance
zilnic la fel.
 Masa sa fie un ritual placut. Critica nu e de ajutor, ch dc copilul
plescaie. De recomandat sa stabiliti o zi pe saptamana cand va veti
juca, propunandu-i sa faceti o masa eleganta; folositi te rog, poftim,
mancat cu gura inchisa, etc.

10. Cum gestionezi problemele la despartire

Copilul plange cand pleci de acasa, cand il lasi la gradi.
Ce sa faci?

10
  Preventia prin cresterea stimei de sine a copilului. Ofera-i activitati
pentru a se simti responsabil, pt a-si dovedi ca poate, pt a se simti
competent. Daca lucrezi la satisfacerea nevoilor, dependenta de
unul din parinti va fi exclusa.
 sentimentul de vinovatie al mamei. Cand pleaca undeva, mama nu
vrea sa-l lase, sa-l abandoneze; copilul simte. Cand mama va fi
impacata cu alegerea facuta, se va transfera copilului.
 Plecarea pe furis de acasa. E simplu pt adult, dar dificil pt copil. El
se asteapta sa fii in casa si nu mai esti. Se va simti parasit. Este
important sa planifici in avans, sa ii sp cand vei pleca, cat, cand te
vei intoarce si sa te tii de cuvant. Chiar daca sufera, increderea se
va cladi, vazand ca te intorci. Pleaca 5 min de acasa. Sp-i unde te
duci, cat stai si te intorci. Maresti intervalul in zilele urmatoare, in
fc de cum il simti.
 Multi copii intreaba de ce ei se duc la gradi si de ce parintele
pleaca la munca. Daca ii spui ca mergi la serviciu doar pentru a
castiga bani, desi nu iti place, copilul va intelege ca in viata va face
lucruri care nu-i vor placea. Pentru a incuraja pasiunile, socialul,
este nevoie ca copilul sa stie ca iti place acolo. Astfel, si el va
incepe sa se simta bine.
 Cauta cauza: poate fi la tine sau la gradinita, la bunica, etc

11.Cum gestionezi refuzul de a strange jucariile/de a face curat

Ce poti face pentru a obtine acest comportament?
 Preventia: orice copil, cat de mic ar fi, poate sa stranga. Gandeste-
te la cateva reguli: una in cutie, alta afara, adica cand termina cu
una, o pune, ia alta.

11
  Ordinea jucariilor: sa fie depozitate, selectate, pt a invata sa
clasifice, sa fie ordonate. Asa se face si cu hainele.

Cand copilul refuza sa stranga, se face ca nu te aude. O poti lasa asa si

sa nu mai insisti. La un moment dat, iti va cere ceva (de mancare, etc).
Ii spui ca sigur, dupa ce strange jucariile sau ii poti da alternative:
cand vei sa strangi jucariile: inainte sau dupa ce mananci, unde, in ce
conditii/cu cine...?

12.Cum il dezobisnuiesti de suptul degetului

Ce faci?

Nu fortezi copilul sa-l scoata. Ii aratati la ce se poate ajunge,

inlocuieste suptul cu un alt tic, da-i sa faca altceva cu mainile.

Nu functieaza lacul, ardeiul pus pe deget. E important ca copilul sa

contientizeze ticul.

Motivul:

 Posibil sa fi aparut vreun stres in viata copilului. Trebuie vazuta

cauza declansarii (s-a certat cu cineva, s-a schimbat ceva, etc),
apoi trebuie lucrat mai mult pe gestionarea emotiilor copilului.
 Sa imite comportamentul

13.Refuzul de a dormi in patul lui

Carte utila: "Bebelusul meu este cel mai fericit", Harvey Karp. Cel putin
pana la 3 luni, copilul este inca fat si are nevoie sa se prelungeasca
sarcina mamei, adica are nevoie sa doarma langa mama.
Daca va este bine cu copilul in pat, puteti dormi asa. Incepand cu doi si
jumatate, trei ani, este implicat in alegerea patului, a tapetului, este
pregatit, spunandu-i, din timp, ce urmeaza sa se intample: cand vei merge
12
 la gradinita/dupa ce te intorci din vacanta, vei dormi in patul tau. Cand se
apropie momentul, il pregatesti ca maine va dormi, ii sp ca dupa masa de
seara, ne spalam pe dinti, citesc povestea, te asezi in pat, iar eu raman aici
pana adormi. Dupa ce adormi, eu merg la mine in pat si raman acolo pana
dimineata. Este pregatit ca pleci in patul tau, pt ca atunci cand se trezeste,
sa nu intre in panica. Ii povesteti asa zilnic cand mergeti la el in pat pt a
se obisnui. Daca vine la voi in pat, treb readus in patul lui in brate, de
mana. Reiei povestea, sp -i ca tu esti aici si ca stai, iar dupa ce adoarme,
tu vei fi in patul tau. Se poate repeta aceasta venire a copilului. Daca doar
striga, te duci, il mangaii, ii sp ca esti aici, ca stai langa el pana adoarme,
apoi ca te intorci in patul tau.
Recomandat ca de mic sa fie intr-un landou pana la 4-5 luni, fara a avea
carut si luat peste tot-la sedinte, la piata, etc-, fiind langa tine. Este alaptat
in pat langa mama. Cumparat la 5 luni un patut, asezat langa patul
parintilor. Pe la 10 luni, patutul e asezat in camera lui. Camera lui a fost
facuta ca o camera de joaca, iar patul lui era doar pt dormit, nu pt joaca.

13
 Cap 2.

Fundatia unui parinte echilibrat

1. Responsabilitatea ta
Gandeste-te la ce poti face tu, nu celalalt. Tu ai control doar asupra ta.
Energia va creste cand iti acorzi tie puterea.

2. Ce provocari ai acum
Un copil are calea lui, nu ne apartine. Rolul nostru e de a-l invata, de a
incuraja, de a fi model.
In fc de varsta copilului, problemele pot fi diferite. Gandeste-te cum arata
prezentul si ce vrei sa rezolvi (loviturile, nu vreau, etc).

3. Parinte autoritar
Felul in care gandim relatia cu copiii este ceva nou. Inainte, copiii nu
aveau drepturi.
Cum se manifesta?
 Foloseste pedeapsa
 Decide orice pt copil, crede ca el stie tot (ce mananca copilul, ce
prieteni sa aiba, la ce scoala sa mearga, etc)
 Ii anuleaza emotiile copilului
 Considera ca copilul ii apartine si trebuie sa faca orice pt a-i fi bine
 Emotiile negative ale copilului sunt luate personal
14
  Nevoia de control e f puternica; mereu considera ca are dreptate
 Este sever
 Comunica prin comenzi. Chiar daca adauga te rog, el se asteapta ca
copilul sa fie obedient, fara a-l implica in nicio decizie
 Copilul e sarutat in somn, ca sa nu-l rasfeti
 Foloseste des cuvintele "trebuie", "vreau "pt ca nu este flexibil
Ce se intampla cand un parinte are de-a face cu un copil cu o nevoie
crescuta de autonomie?
Copilul intelege ca pana la o varsta trebuie sa se supuna, va accepta de
frica, poate deveni obedient, iar in sinea lui va fi foarte multa furie sau
poate deveni copilul rebel in adolescenta.
Cum va fi cand va creste?
Copilul va face ce spune parintele si se va astepta ca altcineva sa decida
pt el in viata. Va intreba daca poate, daca e bine, avand nevoie constanta
de feedback, pt ca nu are incredere in el. se va supune autoritatii, va fi un
executant, va depinde de membrii grupului caruia ii apartine, de
autoritate.
Sau
Se va razvrati importiva autoritatii, o va sfida.

4. Parinte permisiv
Cum se manifesta?
 Daca eu n-am avut voie, atunci sa ai tu
 Copilul e cea mai importanta persoana din familie
 Daca copilul spune vreau, mereu cineva se ridica si ofera
 Accepta emotiile copilului
 Daca un copil greseste, nu se intampla nimic, nu exista consecinte

15
  Daca cineva ataca copilul, parintele gaseste mereu un vinovat,
considerandu-si copilul perfect
 Copilul ia deciziile; alege cat mananca, ce, cat se uita la tv si la ce,
cand se culca, etc; el decide orice
 Obtine lucrurile usor, nu va sti sa aprecieze
 Rolul parintelui este de a-l face pe copil fericit, sa ii evite orice
durere, orice frustrare. Prefera sa ii satisfaca orice fel de dorinta
decat sa-l vada plangand.
 Este inconsecvent: azi copilul poate sa..., maine ...nu
 Nu are limite, nu sunt consecvente daca are cateva, nu exista
consecinte
 Motivatia interna va fi scazuta

Cum va fi copilul cand va creste?

 Va lipsi responsabilitatea din viata copilului si mereu va fi salvat
de cineva. De aceea, va gasi mereu vinovatul in celalalt. Nu va sti
sa isi asume resposabilitatea, consecintele propriilor alegeri
 Se va gandi ca dorintele, nevoile lui sunt cele mai importante. Nu
stie sa respecte nevoile celorlalti
 Va fi fara motivatie, nu va avea disciplina sa ajunga unde isi
doreste
 Sunt putini statornici
 Vor contribui putin in familia lor si in societate

5. Parinte echilibrat
Parintele autocrat-permisiv-sunt extreme.
Cum se manifesta parintele echilibrat?
 Copilul are limite, parintele stie ca are nevoie de ele

16
  Este ferm, dar cald: inteleg ca iti doresti, dar...
 Gandeste in avans, previne, arata empatie, aplica tehnici,
consecinte
 Ii cere punctul de vedere al copilului
 Stie ca nu ii apartine copilul, ca va trebui sa devina un adult
resposabil, sa isi rezolve singur problemele
 Fiecare membru al familiei este egal. Nu e parintele mai presus,
nici copilul.
 Drepturile vin in urma resposabilitatilor
 Cand copilul greseste, parintele stie ca e o oportunitate de invatare.
Stie ca e in regula sa gresesti si il ajuta pe copil sa gandeasca cum
poate rezolva, ce poate face pt data viitoare, incat sa evite; i se da
sansa sa decida.
 Il invata cum sa isi rezolve propriile probleme, nu il lasa sa se
arunce in mare pt a invata sa inoate.
 I se transmite ca propria alegere are o consecinta, nu ca celalalt e
vinivat pt ce i se intampla, ci va invata sa isi asume
 Stie ca este un model si incearca constient sa demonstreze acele
comportamente pozitive
 Va invata munca in echipa, fiind implicat, va invata tolaranta,
intelegand ca fiecare e diferit

Cum va fi copilul cand va creste?

 Stie sa ia decizii, sa rezolve conflicte, probleme, pt ca si-a
dezvoltat autoreglarea, ca nu e celalalt vinovat pt propria decizie
 Este dezvoltata autodisciplina. Nu a obtinut lucrurile usor, desi nu
i-au fost restrictionate. Intelege ca e nevoie de efort, de munca pt a
obtine ceva

17
  Are o motivatie interna crescuta
 Stie ca face ceva pt propria persoana, nu pt a demonstra cuiva

6. Stiluri parentale diferite

Stilurile parentale se manifesta inevitabil cand copilul vine. Fiecare
persoana are un bagaj cu care vine din propria familie, plus pe masura ce
se autodezvolta. In putine familii se intampla ca ambii sa fie parinti
echilibrati. In majoritatea fam exista unul autoritar, altul sever. Cand
copilul vede manifestari diferite, va fi dezorientat. Copilul se va adapta la
orice stil, insa relatia dintre parinti si armonia cu copil vor suferi.
Responsabilitatea este a ta; tu faci ce tine doar de tine. Partenerii pot
agrea un set de reguli dupa care sa se ghideze in raport cu copilul. Ideea e
de a gasi, impreuna, o cale de mijloc, nu de a intra in conflict, in
competitie.

7. Bunicii, bonele, profesorii

Tu esti responsabila de ceea ce faci tu bine. Aria ta de influenta va creste
pe masura ce te vei dezvolta.
Bunicii se comporta diferit cu nepotul decat s-au purtat cu propriul copil.
De ex. pot fi autoritari cu propriul copil, iar cu nepotul sa fie permisivi.
Ceva magic se intampla. Mecanismul iubirii se schimba. Multi realizeaza
ca nu mai au mult timp sa isi vada nepotul mare, asa ca ii ofera f multa
iubire, atentie, fara a mai putea spune nu.
Se poate agrea o serie de reguli cu bunicii, fara a li se impune ce sa faca.
In acelasi timp, se poate stabili ca la bunica acasa, ea decide, iar la parinti
acasa, ei decid. Bunicii simt ca au un cuvant de spus, iar relatia bunici -
propriul copil nu mai este tensionata de discutiile in privinta regulilor
copilului.
18
 8. Convingerile parintelui echilibrat:
a) Copilul nu ii apartine. Are propria viata, cale, va face alegeri care e
posibil sa nu-ti placa
b) Iubire neoconditionata: te iubesc, indiferent ce faci
c) Nu pot schimba comportamentul altcuiva. Fiecare se naste cu un
temperament, cu un bagaj genetic, cu anumite trasaturi
d) Comportamentul este o alegere. Eu aleg cum ma comport. Ceilalti nu ma
pot afecta.
e) Greseala este oportiunitate de invatare. Focus pe cum poate repara
copilul, cum poate evita data viitoare.

9. Cele 3 nevoi de baza

Sursa comportamentului pozitiv sau negativ are o motivatie.
Un parinte echilibrat indentifica nevoile copilului si il ajuta in satisfacerea
lor.
Sistemul bazat pe recompensa si pedeapsa nu functioneaza la oameni,
este superficial. Se pune accent pe motivatie externa, adica fac ceva pt a
obtine. Cand dispare consecinta negativa, copilul va repeta acel
comportament.
Motivatia interna inseamna ca fac pt mine, pt a-mi demonstra ca pot.
Teoria autodeterminarii-Richard Ryan si Deci: pedeapsa si recomepnsa
sunt bune pt dresaj, la animale; ele nu ne duc la performanta. Motivatia
unei persoane este dincolo de recompensa si pedeapsa, ca omul incearca
sa isi satisfaca 3 nevoi de baza: de conectare, de control si de competenta.
Fiecare persoana se naste cu aceste trei nevoi.

10.Nevoia de conectare
Ce inseamna?
19
  De a iubi, fi iubit neconditionat
 De a apartine
 De a fi vazut, respectat
 De a fi unic
 De a primi imbratisare
De exemplu: iti spune ca esti cel mai bun parinte din lume, isi aduce
prietenii acasa, iti face desene si ti le da, etc
Un copil foarte mic are nevoie de atingere fizica. Sunt studii care au
demonstat ca copilul care e privat de atigere fizica, nu a avut o dezvoltare
armonioasa.
Nevoia se poate manifesta negativ, prin cerere de atentie, daca nu e
satisfacuta si dependenta de adult. In timp, vor fi afectate
comportamentele de relationare, in a avea prietenii, relatii, la stima de
sine scazuta, la momente de cerut atentie in mod negativ.

11.Nevoia de competenta
Ce inseamna?
 De ce?-manifestarea nevoii de competenta a copilului
 e dornic sa invete, sa simta ca poate, ca e in stare. Exista in fiecare
om pe intreaga viata.
De exemplu: copilul cade, se ridica, cade, se ridica pana invata sa mearga;
scoate totul din sertare, exploreaza orice. Copilul curios este cel cu nevoie
de competenta foarte mare.
Distractia e importanta in procesul de invatare, pentru a asimila usor si cu
placere.
Cand copilul isi dovedeste singur ca poate, se simte capabil, vrea si mai
mult, astfel stima de sine creste.

20
 Cu cat altii ii arata ca nu poate/ nu il lasa, copilul ia pozitia ghiocelului,
adica stima de sine e scazuta. Se manifesta negativ cand refuza sa isi
asume responsabilitati, spune ca nu se pricepe, ca nu stie ce sa faca.

12.Nevoia de control/autonomie
Ce inseamna?
 De a lua decizii, de a face alegeri
 Sa simti ca esti sursa actiunilor tale

Cand nu e hranita zilnic, copilul incearca sa si-o satisfaca prin

refuzuri: "nu vreau".

Cand copilul spune "vreau eu, vreau eu sa fac singur", e transmisa

nevoia de autonomie transmisa in mod pozitiv.

Copilul considerat cu personalitate este cel cu nevoie mai mare de

autonomie.

13.Starea de echilibru
Cand toate cele trei nevoi sunt satisfacute, copilului ii este bine. Nevoile
functioneaza ca nevoia de hrana, adica cele 3 trebuie satisfacute zilnic,
constant. Copilul nu e constient ca le are, insa va face ceva pt a le
satisface, prin comportament pozitiv sau negativ.
Chiar daca vor mai aparea comportamente dificile, copilul va trece mai
usor peste.
Nevoile nu sunt identice. Un copil poate avea nevoie de conectare mai
mare, considerat un copilul sensibil; copilul curios care pune multe
intrebari, exploreaza mereu, desface orice jucarie are o nevoie de
competenta foarte mare comparativ cu celelalte doua; copilul incapatanat,
cu personalitate are o nevoie mai mare de control. De asemenea, nevoile
fluctueaza, adica cea de control care era mai mare cand era mic, sa scada
si sa fie inlocuita cu cea de competenta in perioada adolescentei.
21
 14.Efectul domino
Stima de sine are mare legatura cu satisfacerea celor 3 nevoi in mod
constant. Parintele, zilnic, cu efort constient, le satisface si il invata pe
copil cum sa faca singur acest lucru.
Ce se intampla cand o nevoie nu e deloc satisfacuta?
Cu cat civilizatia evolueaza, avem cat mai putine lucruri pe care le putem
controla.
De exemplu: obtii un job pe care ti l-ai dorit foarte mult, deci iti satisfaci
nevoia de competenta; te intelegi foarte bine cu colegii, deci nevoia de
conectare e satisfacuta. Cu toate acestea ai un sef care iti cere raport pt
orice faci, orice decizie iei, trebuie aprobata, deci nevoia de control/de
autonomie nu este satisfacuta. In timp, nevoia de competenta,
nemaiputand sa te manifesti, ci un simplu executant, nu vei mai putea sa
iti demonstrezi ca poti si increderea in tine se va miscora, ceea ce iti va
afecta relatiile cu ceilalti. Asadar, e suficient ca o singura nevoie sa nu fie
satisfacuta si, in timp, vor fi afectate si celelalte doua. Depresia e lipsa
satisfacereii celor 3 nevoi pe termen lung.
De exemplu: copilul caruia i se da orice, poate sa faca orice, nu este lasat
sa faca nimic, parintele fiind permisiv. Desi poate manca singur, i se da
cu lingurita, adultul ii spune ca e prea mic si copilul nu poate sa faca asta.
In acest caz, nevoia de competenta nu e satisfacuta. In timp, copilul va
spune sa faca adultul, pt ca nu invata cum sa fie resposabil. Este perceput
ca lenes, insa este vorba despre faptul ca nu se crede in stare. Se poate
recladi, dar nu peste noapte. Nevoia de conectare va fi afectata, pt ca
stima de sine nu a crescut.
Solutia: sa te gandesti la comportamenetele negative ale copilului si sa te
intrebi care este nevoia care trebuie satisfacuta.

22
 15.Dezvoltarea creierului
Poate fi o nevoie prea mult satisfacuta? Da. De exemplu, daca il arunci in
apa pt a-i satisface nevoia de competenta, asteptandu-te ca el va inota,
desi el nu stie, va fi prea mult. Este nevoie ca copilul sa simta ca poate, ca
este capabil. In functie de varsta copilului, el poate face anumite lucruri
sau nu.
Autoreglare=iti vine sa faci ceva, dar alegi sa nu faci, pt ca stii ce va
urma, care vor fi consecintele.
Creierul se maturizeaza treptat, din spate in fata si de jos in sus. El se
dezvolta pana la 21-22 de ani. Cea mai accelerata crestere a creierului are
loc intre 0-2 ani. Studiile spun ca pana la 3 ani personaliatea unui copil
este aproape conturata. Primii 3 ani sunt cruciali in dezvoltarea unui
copil.

16.Copiii si ecranul
Ecranul nu-l ajuta pe copil sa-si satisfaca cele 3 nevoi de baza si nici sa-
si dezvolte armonios creierul.
Chiar daca este un program pe care adultul in considera util, din care
copilul sa invete, nu e adecvat. Secventele se schima rapid, in fiecare
secunda; informatiile vor fi haotice in creier, ceea ce va duce la probleme
de concentrare la varsta scolara. ADHD-ul poate avea legatura cu
expunerea la ecran. Copilul se va astepta ca in viata reala totul sa
decurga rapid.
Cu cat secventele se deruleaza mai rapid, esti mai captivat de ceea ce se
intampla. Creierul nu se dezvolta armonios, vor fi deficite de atentie, de
concentrare, deconectare de realitate, fara a-si satisface nevoia de
conectare cu mediul, nu va sti sa relationeze.
Te gandesti ca traim in era tehnologiei si copilul nu poate fi tinut departe,
ca va avea grup de prieteni care se va juca si va fi exclus, pt ca nu are, nu
23
 stie. Pana la 3 ani, ecranul sa fie exclus!!!Incearca sa amani cat de multi
poti folosirea ecranului si dupa!!! Cu cat secventele se deruleaza mai
lent, cu atat e mai bine. Timpul petrecut este important: 3-4 ani-max. 30
de min/zi; dupa 4 ani-1h; dupa 7 ani-sa nu fie depasite 2 h.

17.Cum gandesc copiii?

De ce nu intelege ce ii spun? De ce reactioneaza asa?
Particularitati:
 copilul traieste in prezent; e prezent aici si acum. De exemplu, este
trimis sa se imbrace si il gasesti jucandu-se cu jucariile din camera
lui. Nu inteleg conceptele de maine, ieri, sapt viitoare. La
intrebarea ce ai mancat azi, nu prea stiu ce sa raspunda. Ce a fost
acum cateva ore, nu mai conteaza. Mintea adultului este ocupata
constant cu ce e planificat. Asadar, trebuie mai multa rabdare cand
un copil vede un gandacel pe jos si se opreste.
Secventialitatea unor activitati este straina. De exemplu, daca nu-l
pregatesti pentru plecarea din parc, se va opune, pt ca el este prezent
acolo, focusat in ceea ce face, ceea ce e o stare valoroasa, pt a se
concentra pe ce are de facut si sa aiba un rezultat pozitiv.
 Copilul cauta distractia in orice. Daca gaseste o balta, sare in ea.
 Copiii gandesc in alb si negru. Eu, tu, aici, acum. Gandirea
abstracta nu le e accesibila la varste mici. Majoritatea copiilor nu
inteleg cuvintele: poate, totusi, posibil. Trebuie sa i le explici,
adica cateodata se poate asa, altadata se poate altfel. Unii oameni
isi doresc asa, altii ....

24
  Copilul intelege regula, dar nu poate, inca, s-o generalizeze.
Invata in termeni de cauza-efect. De exemplu: intelege ca nu se
poate urca pe masa de acasa, dar nu si pe cea a prietenului.
 Copilul nu are constiinta pana la 7 ani, adica nu poate gandi
dincolo de regula; are legatura cu dezvoltarea creierului. Invata
in termeni de cauza-efect. De exemplu, daca fac asta, se intampla
asa; daca ating cuptorul cand merge, e posibil sa ma friga.
Alegerea comportamentului nu e inca constienta, adica nu se
gandeste la consecinta si sa-si asume. Ajutat-ti copilul sa
gandeasca ce inseamna alternative si consecinte.

18.Etapele dezvoltarii la 0-3 ani

Copilul invata sa aiba incredere in el si in lume. Conectarea e nevoia pe
care o vom satisface in primul rand.
Au nevoie f multa de conectare fizica. Bebelusul nu poate fi rasfatat.
Faptul ca il tii in brate, nu inseamna ca-l rasfeti. Nu este in regula sa fie
lasat sa planga pana adoarme. Sigurul mod de a cere satisfacerea
nevoilor, este prin plans. Cand plange, se asteapta ca cineva sa raspunda
si cat de prompt. Daca nu apare cineva, el intelege ca degeaba plange, ca
nu vine nimeni. In timp, va ajunge la neincredere in adulti. Multi copii
care nu au avut nevoia de conectare nesatisfacuta, vor avea relatii dificile,
de neincredere cu ceilalti; la nivel subconstient, el are ideea: descurca-te,
eu nu sunt aproape, aici pt tine.
Intelege aproape fiecare cuvant pe la 7-8 luni. Vorbeste cu el cat de mult
poti. Nu vorbi despre el in prezenta lui. El primeste toate aceste mesaje si
intelege ca nu este dorit, ca nu e iubit neconditionat.
De la 12luni -3ani-se petrec cele mai multe acumulari de informatii.
Invata sa aiba incredere in corpul lor. Exploreaza mult, ceea ce il ajuta in

25
 nevoia de competenta si control. Simtul proprietatii se manifesta acum,
asa ca se tot aude: "al meu", pana inteleg ce e al lor. Fara sa fie fortat sa
dea, ci sa ii fie oferite modele, jocuri si sa ai rabdare. Va experimenta, pt
a intelege cauza-efecte, adica poate da drumul la pahar o data sau de mai
multe ori pt a vedea ce se intampla. Cu cat nevoia de competenta e mai
mare, cu atat aceste dovezi sunt vizibile si apare "nu vreau".

19.Etapele dezvoltarii la 3-18 ani

Daca nevoia de competenta nu e satisfacuta, copilul e considerat timid.
Apar intrebarile cu de ce, vrea sa faca singur, adica nevoia de competenta
si invata sa se adapteze, sa intre in colectivitate, sa aiba relatii, adica
nevoia de conectare. Are nevoie sa isi satisfaca nevoia de control in
cadrul limitei tale.
Sa ii fie hranita curiozitatea.
20.Intelege sursa comportamentului
De cele mai multe ori ne concentram pe efect, nu pe cauza.
De exemplu, te doare stomacul si iei pastila. Se trateaza efectul, adica
durerea fizica, nu cauza.
Comportamentul este un simptom al unei cauze. Ne intereseaza cauza, pt
a rezolva comportamentul.
De exemplu, la un iceberg se vede doar varful, vizibil tuturor. La baza
sunt nevoile. Acestea genereaza ganduri (constiente sau inconstiente),
care genereaza sentimente, emotii, apoi vezi comportamentul. Apa
reprezinta situatiile in care ne gasim zilnic. In aceeasi situatie, fiecare
poate reactiona diferit. Experientele anterioare, convingerile, educatia de
acasa influenteaza gandurile.
26
 Daca nu schimbi convingerile, experientele, e f greu sa schimbi
gandurile.

Cap 3.

Stima de sine si motivatia

1. Ce este stima de sine?

Stima este ingredientul ptr reusita in viata, pt propriul echilibru. Absenta
ei poate duce la depresie, la performanta mediocra.
Are de-a face cu sentimentele despre propria persoana. Cat de mult ma
apreciez, imi place de mine? Cat de demn ma vad, cat de multi bani dau
pe mine? Merit sa am o viata buna si fericita?
Stima de sine reprezinta sentimentele despre propria persoana.
Fiecare fiinta se naste cu stima de sine, are incredere in ea. Putem sa
ajutam ca samanta stimei de sine sa se dezvolte. Ea poate fi recladita
oricand dc e afectata.

2. Imaginea de sine
Stima de sine nu are legatura cu parerea celorlalti despre tine, ci despre
sentimentele tale fata de propria persoana. Este un proces intern, eu cu
mine.

27
 Imaginea de sine este cea din oglinda, adica te intrebi ce parere au ceilalti
despre mine, conteaza parerea lor. Este un proces de gandire despre cum
ma percep ceilalti, despre nevoia de confirmare a celorlalti.
Cu cat imaginea de sine este mai mare, cu atat stima de sine este mai
mica. Persoana se intreaba mereu ce parere au ceilalalti despre ea.
Daca un om are stima de sine ridicata, gandeste fiecare actiune pri propria
existenta, prin felul in care o simte si o percepe in interiorul sau.
Cand imaginea de sine e ridicata, intrebarea este despre cum ma percep
ceilalti, deseori, fiind ca o presiune. Cand confirmarea exterioara lipseste,
apare nesiguranta. Cand cineva te lauda, nu neaparat te simti bine mereu.

3. Egocentrism/egoapreciere
Egoaprecierea-persoana care tot timpul vrea sa fie in fata, vrea sa atraga
atentia, de a primi confirmari, apreciere din partea celorlalti. S-a ajuns
aici prin folosirea, de catre parinti, a prea multa a laudelor la superlativ:
esti cel mai bun, tu poti orice, se naste dorinta de a demonstra celorlalti,
care vine din imaginea de sine, adica din ego. O persoana cu stima de sine
ridicata nu va atrage atentia prin comportamente stridente; va sti sa faca
diferenta dintre competitivitate sanatoasa si nesanatoasa.
Daca stima de sine este scazuta, nevoia de confirmare este mare.
Mandria sanatoasa vs cea nesanatoasa
Modestia nu e buna pt stima de sine. Daca primim un compliment (de
exemplu: "Ai o rochie care imi place! Eee, este veche." Poti spune: da,
imi place mult), recunostinta, este important sa accepti, nu sa-l refuzi.
Daca ai muncit si primesti apreciere, e important s-o primesti, nu sa refuzi
("ai facut o treaba buna! Eee, mi-am facut datoria". Poti spune: "da, ma
bucur pt ce am reusit si ca iti place si tie!"). Stima de sine va fi hranita in
acest fel.

28
 Mandria care vine din egocentrism nu e sanatoasa. De exemplu: uita-te la
mine! Mi-a iesit mai bine decat celuilalt

4. Caracteristicile persoanei cu stima de sine scazuta

 Nesiguranta in comunicare, in a-si cere
 Crede despre sine ca nu merita
 Crede ca nu e in stare, ca nu poate. Fiecare incerca vine cu aceasta
credinta
 Nu se poate din diverse motive gasite
 Simte ca nu are control asupra vietii, ca lucrurile vin din afara, pt
ca altii sunt de vina
 Stima de sine este un predictor al performantei. Are frica de esec.
Nu exista curaj, totul e la minimum de risc.

5. Timiditatea si copilul introvert

Exista vreo legatura intre stima de sine scazuta si timiditate?
Cauze:
 Educatia, care duce la stima de sine scazuta: Deseori, copilul
primeste etichete, care vor accentua comportamente (ooo, este
putin timid, spune parintele dupa ce copilul se ascunde in spatele
lui)
 Temperamentul introvert
Susan Cain -"The power of introverts"
Nu este recomandat sa fie impins copilul pt a iesi in fata, ci sa fie
incurajat, sa i se respecte ritmul de deschidere.

6. Caracteristicile unei persoane cu stima de sine ridicata

O persoana cu stima de sine ridicata are cele 3 nevoi satisfacute.

29
  Controlul este asupra propriei existente: e alegerea mea daca fac
asta
 Isi gasesc resursele, cauta beneficiile, ch dc sunt constransi
 Ma iubesc, merit, am puterea in decizie
 Primesc parerea negativa a celorlalti
 Vrea sa devina si mai bun; e o munca cu sine pentru sine, nu pt a le
demonstra celorlalti
 Obtin ce doresc in mod politicos
 Vrea sa se dezvolte
 Intelege ca nu poate sa fie f bun la toate
 Se uita mereu la plusuri cand are un obiectiv
 Se inconjoara de oameni de la care pot invata, care e pot da
feedback real
 Gandeste in termen de cooperare, nu competitivitate
 De ce fac ceea ce fac? O fac pt mine, pt ca pun pasiune, pt ca vreau
sa ma dezvolt, adica raspunsul este legat de interiorul lui.

7. Ironia si stima de sine

Ce actiuni ucid stima de sine?
Ironia este o forma pasiv-agresiva in comunicare. Ironia e folosita cand
spui un adevar subtil, pe care nu-l poti spune deschis.
De exemplu: "ia uite-l si pe porcusorul asta cat mananca/ Ce copil
cuminte aveti! Daaa, e cuminte doar cand doarme!/ e destept ca taica-su
si frumoasa ca maica-sa"
Daca lucrurile acestea se repeta, convingerile in mintea copilului se
aseaza.

30
 De evitat ironia, pt ca se poate distruge stima de sine. Copilul iti percepe
starea emotionala de la inceput, iar cuvintele le poate intelege de pe la 6-7
luni, de aceea nu este recomandat sa se vorbeasca in fata copilului.

8. Etichetele
"Esti... "devine identitar. Copilul se va comporta asa, pt ca a primit o
eticheta.
Devenim ceea ce cred despre noi ceilalti, mai ales pana la o varsta.
Daca un copil se comporta agresiv sau se vede agresiv, pune accept pe
comportamentele pe care vrei sa le aiba mai des. Scoate toate etichetele
negative si pune accent pe pozitiv. De exemplu, "eu stiu ca tu poti vb cu
ceilalti si poti reolva conflicte discutand."
Sa nu folosesti superlativul: esti cel mai...
Daca ceilalti il eticheteaza pe copilul meu in prezenta ta, ce poti face?
De exemplu: "copilul meu nu este timid, ci va interactiona cand este
pregatit." "Copilul tau este agresiv. Ce inseamna pentru tine ca a fost
agresiv? Care este comportamentul pe care vrei sa-l scoti in evidenta?
Pai, a lovit un alt copil. Aha, inseamna ca nu este agresiv, ci si-a pierdut
controlul si i-a fost greu sa rezolve confilctul cum o face de obicei, adica
discutand".
E important sa iti ajuti copilul sa faca diferenta dintre o eticheta, care este
identitara si comportamentul avut. El va sti ca s-a comportat nepotrivit,
dar asta nu-l face o persoana rea, agresiva.
Este de ajutor sa ii traduci etichetele prin comportamentul avut sau
celuilalt cand este copilul prezent.
9. Comparatiile
Comparatiile aduc o presiune pe imaginea de sine. Cand il compar cu
altcineva se va intampla:

31
  va dori sa fie ca ceilalti: mami, vreau tableta, pt ca ceilalti au.
Vreau sa fumez, pt ca si prietenul meu fumeaza. E transmisa ideea
ca el nu este suficient, ca trebuie sa fie ca celalalt. Stima de sine va
fi afectata; copilul nu va invata sa se iubeasca asa cum este.
 Accentuarea comparatiilor sustine o societate de consum: "nu esti
complet daca nu ai...". Omul care nu se simte suficient, cu stima de
sine scazuta, se uita mai mult in exterior.

Daca ai ceva de spus unui copil, sp-i fara comparatii. De exemplu,

"afara este frig. S-ar putea sa-ti fie frig. Te rog sa-ti pui aceasta haina
pe tine " IN LOC DE "Vezi, toi ceilalti copii s-au imbracat, numai tu
nu esti." Daca sunteti in restaurant si copilul vb tare/tipa, ii poti spune:
stii, toata lumea a venit la restaurant sa se simta bine. Faptul ca tu te
comportai asa, poate fi deranjat pt ceilalti. Te rog sa vb pe un ton mai
scazut IN LOD DE"vezi tu pe cineva care tipa aici?"

Daca folosesti comparatiile, vor fi consecinte:

 Va adopta comportamente negative mai usor de la ceilalti, pt a

fi ca ceilalti
 Inconstient, se va compara cu ceilalti, nesimtindi-se suficient in
propria piele

10.Expresii si sentimente de evitat

Sentimente

Umilinta este una dintre cele mai infioratoare forme ale afectarii
stimei de sine. De exemplu, copilul care face pe el si este aratat cu
degetul.

32
 Rusinea, frica, umilinta si vinovatia distrug stima de sine. Le folosim
pt ca avem convingerea ca pt a invata un comportament pozitiv,
trebuie sa suferi si "gura satului".

Copilul trebuie invatat sa isi asume comportamentele, nu pt ca celalalt

rade de el.

Expresii

"Daca nu vii cu mine, te las aici", adica dc nu te comporti cum imi

place mie, esti oricand de parasit. Ce impact are asupra copilului, cum
gandeste el: daca parintii mei nu ma iubesc asa cum sunt, nimeni nu
ma va iubi; este o convingere inconstienta. Va crede ca trebuie sa se
schimbe, sa faca cum zice celalalt, pt a fi iubit.

Legatura de incredere cu parintele va fi afectata. Copilul va sti ca nu

vei face asta cand va fi capabil sa gandeasca.

"M-ai dezamagit, ma faci de rusine, nu esti in stare, nu esti bun de

nimic" -nu sunt satisfacute cele trei nevoi, deci stima de sine va fi
afectata.

"M-am suparat pe tine" – e perceputa ca pe o forma de pedeapsa.

Cuvantul "tine" este identitar. Ce e util sa inteleaga: pe tine te iubesc;
comportamentul tau este nepotrivit.

11.Iubirea neconditionata
Te iubesc, indiferent ce faci = iubire neconditionata
Iubire conditionata = nu te accept asa cum esti. De exemplu: "nu mai esti
copilul meu, te dezmostenesc"
Chiar daca face alegeri care nu ne vor placea, copilul nu ne apartine.

33
 Folosirea cuvintelor "te iubesc" nu va fi niciodata in exces. Daca spui de
mai multe ori pe zi asta, cand va intalni alte persoane in viata lui, se va
raporta la acest lucru.
Daca ii sp ca il iubesti cand face ceva bine, cand te face mandru, este o
forma de recompensa. Copilul are nevoie sa auda pur si simplu, fara vreo
legatura cu vreo performanta sau comportament bun. Astfel, el va invata
sa se iubeasca asa cum este cand tu il iubesti la fel.

12.Iubirea impartita intre frati

Ceea ce simte un copil cand primeste un frate/o sora, e ca atunci cand
sotul vine acasa cu o iubita si va trebui sa isi imparta iubire. Deodata,
totul s-a schimbat. Camera nu mai e a lui, jucariile, iubirea parintilor, etc.
E ceva firesc.
Cum gandeste copilul:
 masoara iubirea in timp. Cu cat ne petrecem timpul m mult cu el,
cu atat mai mult il iubesc.
 Iubirea se imparte, e limitata. Venirea celui de-al doilea e
perceputa ca injumatatita.
Fiecare copil e iubit in mod diferit, ch dc adultul spune ca ii iubesc la fel.
Copilul nu crede acest lucru, de aceea se lupta pt iubirea ta.
Cum poti ajuta?
Deseneaza o floare cu petale si sp ca fiecare petala este iubirea pt el, pt
sora, pt sot, pt bunica, pt prietena mea si altele goale, pt cei pe are ii voi
intalni, etc. Sp-i ca putem iubi mai multi oameni in feluri diferite, ca
iubirea nu se termina niciodata, ca el s-a nascut cu iubirea lui, ca sora s-
a nascut cu iubirea ei. Sp-i ca fiecare are iubirea lui, ca ii iubesti la fel
de mult, dar in feluri diferite, pt ca sunt diferiti. Copilul intelege ca
iubirea lui e unica, ca rezervorul lui de iubire e doar pt el, ca putem iubi

34
 mai multi oameni in moduri diferite. Cand va fi adult, va deveni mai
empatic, nu va fi gelos, posesiv.
Ce inseamna ca iubim diferit?
Insemna ca fiecare persoana este unica, de ex. tie iti place sa te joci cu
lego, ei cu papusile. De aceea nu se fac comparatii cu ceilalti.
De asemenea, timpul este important. El se diminueaza cand apare al
doilea.
Ce poti face?
E util pt stima de sine, pt nevoia de conectare, sa primeasca iubirea doar a
unuia dintre parinti. De exemplu, un parinte ramane cu cel de-al doilea,
celalalt petrece timp doar cu primul. El se va simti special, unic.

13.Evita pedeapsa
Iesi afara, pleaca de aici, time out-ul, coltul, pusul pe scaunul de la
scoala pt a se calma si cu diverse denumiri, pt a se gandi la ce a facut =
forme de pedeapsa. Ideea ca trebuie sa suferi pt a invata sa eviti
comportamentul.
Statul pe scaun inseamna ca ii este subminata nevoia de control; copilul
se va enerva si mai tare. Se va simti umilit si nu va invata nicio lectie. De
ce copilul nu se poate calma oriunde? Isi va invata lectia? Nu va exista o
lectie care sa ajute, se adauga frustrare la starea existenta, ceea ce va
produce inversunare.
Ce poti sa faci?
"Vad ca esti nervos. Si eu mi-am pierdut cumpatul. Acum ai nevoie sa te
calmezi. Ce vrei sa faci? Sa stai in bratele mele sau un lego? I se ofera
cateva variante, ca sa vezi ce i-ar placea si sa aiba sansa alegerii. Copilul
va invata cum sa se calmeze si isi satisface nevoia de control. Dupa ce se
calmeaza copilul, care poate sta oriunde, se va discuta despre cum s-a
35
 simtit si ce poate face pe data viitoare. I se hraneste nevoia de control, pt
ca alege, nevoia de conectare, pt ca esti langa el si iti pasa de cum se
simte.
Iesi afara sau du-te la tine in camera-nu poti forta pe cineva sa se mute
din punctul A in B. Pe de alta parte, ii transmiti ca il iubesti conditionat,
adica intelege ca il inlaturi, ca il iubesti doar cand se comporta calm, ca
un iti place de el cand este asa.
Daca copilul te loveste, decide ce alegi tu sa faci, nu el: "Inteleg ca esti
nervos, ca vrei sa-ti descarci nervii pe mine. Cand cineva (nu el, neaparat)
alege sa ma loveasca, eu aleg sa plec de langa acea persoana. " Daca
continua, e nevoie sa pleci. Ii dai o alegere -sa se opreasca din lovit- , ii
arati respect, ii dai sansa sa isi schimbe comportamentul, sa vada
consecintele -faptul ca tu pleci-.

14.Perfectionismul
In ce consta?
 Totul este planificat
 Orice deviere era neplacuta
 A corecta in exces

Convingerea pentru copil este ca el nu poate sa faca lucrurile atat de

bine si va prelua modelul.

De exemplu: copilul se imbraca singur si spune incantat ca a reusit.

Este recomandat sa pui accentul pe invatare: "wow, te-ai imbracat

singur! Te-ai simtit bine, cred! Ti-ai pus pantalonii cu fata in fata,
chilotii pe sub pantaloni. Hai sa vedem ce facem cu acest pulover. E
ceva ce te deranjeaza la el? sau ai putea sa-l inveti data viitoare cum se
pune corect si sa lasi lucrurile asa cum sunt daca el nu observa ca e
invers. Important e ca a putut sa faca f multe singur.

36
 De exemplu: stransul jucariilor de pe jos

"Vad ca ti-ai facut patul, ti-ai pus lucrurile in sifonier, masa de lucru
arata bine. Mai am 4 jucarii pe jos. Cand vrei sa le pui in cutie?" Pui
accentul pe lucrurile pozitive, le descrii, copilul simte ca efortul e
apreciat si va sti ce are de continuat, de imbunatatit sau va fi ajutat sa
exerseze in alte dati.

Dar/totusi/insa-sa fie exluse, sa te concenterzi pe plusurile facute, sa

descrii, apoi sa pui punct, continuand cu ce are de facut sau il pui pe
si. De exemplu:" E bine, dar mai ai", inseamna ca nu e bine. Dar
anuleaza tot ce ai spus inainte.

Cand te concentrezi pe minusuri, stima de sine si motivatia vor fi

afectate. Copilul se va concentra tot pe ele. Pe de alta parte, nu va sti
pe ce sa se concentreze, ce a facut bine si ce mai are de imbunatatit. A
fi perfectionist e obositor, pt ca realitatea e altfel.

15.Surprinde-l facand ceva bun

Tendinta e de a cauta vinovatul dintr-o situatie.
De ce ai facut asta? Este o intrebare fara sens. In loc de a cauta vinovatul,
e recomandat sa invete din greseli, sa vanezi plusurile si lucrurile bune.
Cu cat el le aude mai des, cu atat le va accentua si stima de sine va creste.
Ce poti face?
 Fa-ti o lista cu ce vrei sa vezi la copil
 Scoate-l in evidenta
De exemplu: Apreciez ca ti-ai impartit pufuletii./ Multumesc ca te-ai
spalat pe dinti fara sa-ti reamintesc. / Ma bucura ca ti-ai terminat temele
inainte sa vin acasa. In felul acesta, vom avea mai mult timp pentru a ne
juca impreuna.

37
 Foloseste" multumesc, apreciez, sunt recunoascator pentru... " si
lucrurile se vor schimba.

16.Lasa-i sa viseze
De exemplu:
"-Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?
-Vreau sa ma fac cantaret
-Hmm, are doua calitati: canta si prost si tare, ii spune tatal doamnei care
a intrebat"
Este important sa -ti lasi copilul sa viseze. Isi va da seama mai tarziu ce
va putea. In plus, ironia va afecta stima de sine.
De unde stii ca propriul copil nu va deveni cantaret, ca nu va putea, ca nu
va fi fericit cu acea meserie?
Cand distrugem visurile, ii transmitem ca nu avem incredere in el ca
poate ajunge acolo.
Chiar daca copilul spune orice fel de traznaie, e nevoie sa il asculti, sa ii
pui intrebari, nu sa fie ironizat. E important sa simta ca e sustinut.
Totul incepe cu un vis!

17.Greseala, oportunitate de invatare

Convingerea ca pedeapsa e o modalitate de a invata, ca suferinta ajuta.
Pedeapsa scade stima de sine.
De exemplu:
-tati, mi-am pierdut bicicleta
-esti un imprastiat! Nu mai pupi deloc bicicleta.
Sau

38
 -tati, mi-am pierdut bicicleta
-lasa, tati, ca iti iau alta, nu nicio problema
Recomandat
-tati, mi-am pierdut bicicleta
-cum s-a intamplat?
-....
-ce ai putea face diferit data viitoare, incat sa te asiguri ca vii cu ea acasa?
Ai o discutie cu copilul despre cum sa o lege, unde, ce face cu cheia, de
ce o leaga. Intreaba-te dc poate sa faca asta? Roaga-l sa exerseze cu tine.
Copilului ii pare rau ca si-a pierdut bicicleta, sufera deja. Cum il ajuti sa
invete din experienta asta? Daca ii iei sau nu, cum il inveti sa aiba grija de
ea, sa nu si le piarda si pe urmatoarele? Cum poate sa demonstreze? Unde
poate? O greseala este o oportunitate de invatare. Recomandat este sa i se
ia o bicicleta, ch dc mai putin buna decat aceea, incat sa exerseze lectia
despre cele discutate si sa un scape oportunitatea.
Prima greseala niciodata nu trebuie sa aiba consecinta negativa. Un copil
nu a invatat, inca, ca poate si stie sa se comporte bine.
Daca greseala se tot repeta, dupa a doua, a treia oara, va fi nevoie de
consecinte.

18.Afla-i opinia
Este o tehnica in care copilul este implicat: Ce ti-ar placea? Ce dezicie ai
luat? Care e parerea ta?
De exemplu: tie ce pulover iti place? Acesta sau celalalt? Mi-l voi alege
eu pt ca e puloverul meu. Vreau sa stiu si parerea ta. / Luati o decizie in
familie pt a planifica o calatorie in weekend. Intreaba fiecare persoana ce

39
 si-ar dori sa faca in weekend? Discuta despre ce poate face fiecare, incat
sa isi obtina cat mai mult din ce isi doreste.
Astfel, copilul se simte valorizat, vazut, ascultat. Stima de sine creste.

19.Hainele si camera sunt ale lui

De multe ori, parintii aleg cu ce sa se imbrace copilul. Este important sa
fie lasat copilul sa aleaga. Iti poti spune parerea, ch dc nu iti place vreun
obiect vestimentar. Cu toate acestea, exista si limita.
De exemplu: copilul vrea sa mearga la scoala cu o fusta f scurta. Ii
precizezi ca acea fusta ii vine foarte bine si este perfecta doar cand iese in
oras cu fetele, cand e o petrecere. Ai putea sa te gandesti la o alta fusta cu
care sa mergi la scoala si sa fie potrivita pt acel mediu/decenta? Discuta
cu copilul despre ce poate sa faca, in ce conditii, ce limite.
Daca discutia e pe un ton potrivit, se simte inteles, responsabilizat,
copilul va evita sa se ascunda.
Stima de sine va creste cand poate sa decida.

20.Lauda goala. Intreaba si descrie

Ce inseamna lauda goala? Bravo, excelent, minunat, etc. Incepe cu un
entuziasm, de cele mai multe ori, prefabricat din partea parintelui.
De exemplu:
-mami, uite ce desen am facut
-wow, extraordinar. Iei desenul, te lauzi cu el.
Copilul va incepe sa le ceara in mod repetat, va deveni dependent de
lauda, de confirmarea celuilalt. Pana cand cineva nu ii va spune bravo, nu
se va simti satisfacut. Se pune accent pe imaginea de sine.
Motivatia generata de lauda e pe termen scurt.
Copilul va dori sa fie ca ceilalti.
40
 Lauda nu e descriptiva, copilul nu va sti ce ti-a placut, ce are de
imbunatatit, ce poate repeta.
Ce poti sa faci?
Urmatoarele 3 intrebari il ajuta pe copil sa se vada pe sine, daca ii place
rezultatul, cum s-a simtit facand si care a fost procesul, care e metoda de
a ajuns acolo. Nu e neaparat nevoie sa pui toate intrebarile de fieacare
data sau in aceasta ordine. E important sa ajunga el sa povesteasca despre
ce a facut. Starea lui de satisfactie interna se va declansa. Ceea ce faci,
este sa-l ajuti sa se autoevalueze, incat sa nu aiba nevoie mereu de factorii
externi. Cel cu stima de sine ridicata va sti ca a facut o treaba buna. Cei
cu stima de sine scazuta, va spune mereu ca celalalt l-a laudat, ca
feedback-ul clientilor e bun.
1. Tie iti place ce ai facut? -ii place rezultatul-
Cum ti se pare...?
2. Te simti bine facand ...? -cum se simte in legatura cu ce a facut-
3. Cum ai facut...? -care e procesul? Cum a ajuns acolo? Cum a gandit?
Cum te-ai gandit la...?

21.Competitie sanatoasa-nesanatoasa
Traim intr-o societate competitiva. Se pune multa presiune pe copilin
privinta optionalelor, a notelor.
Competitia nesanatoasa -raportare la celalalt, lupta copilului cu o alta
persoana pt a-mi dovedi ca sunt mai bun.
Expresia "daca muncesti suficient de mult, vei reusi" -poti munci f mult si
sa nu reusesti, pt ca nu ai cum sa reusesti in toate domeniile.
Expresia "Nu exista, nu pot, ci nu vreau" – e o presiune pusa pe copil.
Unii vor putea, altii nu. E vb de competenta.
Accentul e pus pe minusuri, nu pe plusurile copilului in atingerea
obiectivului.
41
 Competitia sanatoasa este cu mine, sa fiu varianta mea mai buna decat
ieri, nu cu celalalt.
Cum sa faci?
Ajuta-l sa imparta in pasi mici obiectivul (pt castigarea maratornului, sa
scoata in fiecare saptamana timp mai scurt cu 5 sutimi). Lauda efortul,
procesul, nu doar reusita. Daca lauzi doar reusita, copilul nu va mai vrea
sa incerce, pt ca stie ca va primi lauda doar la final si daca nu ii iese, mai
bine nu incearca. Pune accentul pe ce a invatat, nu pe ce mai are. Nevoia
de competenta e hranita; isi va da seama cate a invatat pana acum, ca
poate.

22.Competitie vs cooperare
E important sa inteleaga copilul ce e o competitie, in ce conditii se face.
Cand copilul imi propune o intrecere, ii spui ca dc iti propui sa alergi, pt a
fi o competitie corecta, trebuie sa..., pt a intelege cum se intampla.
Invata-l sa respecte regulile, nu te preface ca pierzi. Sp-i copilului ca dc e
pregatit sa joace, e pregatit sa si piarda, nu doar sa castige, asa cum se
poate intampla si tie.
De multe ori este nevoie de cooperare decat de competitie pt stima de
sine si pt societate.

23.Tehnica dresarii unui delfin

Cum sustii performanta pentru atingerea unui obiectiv?
Fiecare persoana creste in ritmul propriu. Aprecierea relatiei e foarte
importanta. Imparte obiectivul in pasi mici si mergi la urmatorul doar

42
 cand acel pas e invatat. Apreciaza efortul pentru fiecare pas, sarbatoreste-
l , pentru a tine motivatia si interesul vii.
Priveste persoana care e mai competenta decat ieri.

24.Ce inseamna performanta?

Cum te poti asigura ca va ajunge la performanta?
Fiecare om are zone de minus si de plus. Cand insisti sa imbunatatesti
zonele de minus, copilul e dus in zona de mediocritate, adica conform
asteptarilor, ce se asteapta de la tine, standard. Daca se pune accent pe
cresterea in zona de minus, se va depune energie si e clar ca nu va mai fi
focus pt zonele de plus, adica se va crea o mediocritate. Se cresc zone de
minus, dar nu mai ai zone de plus.
De exemplu: ii pui meditatii copilului in zona de minus, deci va ajunge in
zona mediocritatii. Ca sa ajungi la performanta, trebuie avansat in zona
de plus, pt ca orice crestere in zona in care copilul e bun, se creste mult
mai usor. Fiecare activitate are nevoie de cunostinte, de abilitati, de
atitudine, adica stiu, pot si vreau. Cand o activitate e facuta sub standard,
copilul poate nu stie, nu vrea, nu poate. Efortul pt a creste e mult mai
mare decat in cealalta zona. Cand o activitate e conform standardului e
clar ca persoana stie, poate si vrea. Unde performeaza peste standard,
poate veni si cu pasiune, cu drag, de aceea stima de sine sustine
performanta; fac lucruri pt ca vreau eu, pt ca imi plac, nu pt ca mi se cer.
Daca sistemul cere mediocritate, cum poti aborda copilul si
performanta?
Gandeste-te unde e pe standard, unde performeaza/face cu drag si unde
simti ca scaraie. Poti avea o discutie cu el daca e mai mare, sa ii spui:
"uite, la activ pe standard sa aiba nu mai putin de 8, la celelalte, nu mai
putin de 6-7, iar aici sa-ti acordam tot sprijinul pt a face mai mult".

43
 Copilul intelege si va sti ce sa face pt nivelurile acestea, cum sa
echilibreze efortul.
De exemplu, parabola: intr-o clasa exista un peste, un vultur, o vaca. Noi
ii cerem vacii sa dea aceeasi performanta precum pestele; vulturului ii
spunem ca ar trebui si el sa invete sa inoate, etc. Incercam sa scoatem din
fiecare copil lucrul pt care nu e facut.
Copilul va intelege ca e unic cand va sti ce sa scoata cel mai bun din el,
va invata cum sa invete de la ceilalti si sa fie tolerant, acceptand ca e loc
pt toti, nu ca trebuie sa fie el cel mai bun, ci sa fie cea mai buna varianta a
sa.

25.Motivatia dezinteresata-suboptima/externa
Ce este motivatia?
Poate cineva sa-l motiveze din afara?
In teoria autodeterminarii, Richard Ryan si Deci spun ca nu exista om
motivat sau demotivat, ci ca exista actiuni pe care vrei sa le faci sau nu,
ca exista o motivatie optima-interna- si mai putin optima-externa-.
Motivatia nu e o cauza, ci un efect. Exista cele 3 nevoi de baza. Suntem
motivati de o actiune cand toate cele 3 nevoi sunt satisfacute mai bine. Cu
cate sunt cele 3 nevoi satisfacute mai bine, cu atat motivatie e mai
crescuta.
Nu putem fi intr-o stare de non-actiune, ci cu mai putina.
Daca iti motivezi copilul din exterior, va fi o motivatie externa.

26.Motivatia externa-suboptima
Se bazeaza pe recompensa si e suboptima , pt ca dureaza f putin.
De exemplu: daca mananci, primesti inghetata.

44
 In timp, aceasta mita va trebui sa creasca, adica la 3 ani cu inghetata, la 4
cu tableta, etc; recompensa va trebui sa creasca, copilul dorindu-si mai
mult. Recompensa va deveni mai importanta decat actiunea in sine.
Chiar daca este rugat, copilul va intreba: "ce-mi dai pentru asta. "Adultul
hraneste egoul copilului, nu motivatia si stima de sine.
Lauda este tot o forma de recompensa si hraneste egoul, nu motivatia
interna. Va fi un mecanism extern, nu intern.
De exemplu: "bravo, esti bun. "Nu stii ce te face bun, deci va avea nevoie
de multe confirmari pt a fi hranit.

27.Motivatia impusa-suboptima/externa
Este o forma de pedeapsa, omul fiind motivat mai degraba de frica
consecintelor decat de a -si dori.
De exemplu: vezi ca ma supar pe tine
Motivatia autoimpusa se duce in zona competitivitatii; fac nu pt ca imi
place, ca vreau, ci pt a demonstra ca sunt mai bun decat celalalt.
Perfectionismul este tot o motivatie autoimpusa.

28.Motivatia aliniata=optima, interna

Fiecare actiune e legata de un scop, de valori, de principiile pe care le am.
De exemplu: daca adevarul este unul din principii, ma voi regla daca este
nevoie sa mint si voi spune adevarul. Cand cineva ma va jigni pe strada,
eu ma voi regla, stiind ca eu aleg cum sa ma comport
Actiunile si comportamentele civilizate, dezirabile in societate sustin o
motivatie alniata.
Cum ar putea un copil sa se autoregleze daca pana la 7 ani nu are
constiinta?
E important sa ii transmitem copilului aceste seminte. De exemplu: cand
iesi cu copilul pe strada, poti ridica o hartie si sa o duci la cos. Ii transmiti
45
 o valoare, plecand dintr-o rutina. Copilul va avea, mai tarziu, o motivatie
aliniata.
Stabilirea rutinelor e importanta! De exemplu, daca refuza sa isi spele
dintii, in loc sa ii oferi recompensa sau pedeapsa, sa faci o rutina, sa ii
demonstrezi acest comportament, sa ii spui: "pentru noi, curatenia este
importanta. Tu ai cel mai bine grija de tine." Nu te astepta la un
entuziasm in aceasta privinta.

29.Motivatia integrata=optima/interna
E cea care duce la performanta. Sunt activitatile facute cu drag, cu
pasiune, nu e nevoie de efort, de a cauta energie.
Alte activitati pot aparea in urma unor relevatii: devii vegetarian, ai alt jos
care te defineste atat de bine, incat parca ai fi facut asta mereu sau incepi
un nou sport si e foarte usor sa il faci.
Stima de sine duce la motivatia integrata, pt ca acesta iti satisface toate
nevoile de baza.
Afla care sunt zonele de plus ale copiilor. Sustine-l sa faca cat de mult
poate ceea ce ii place. Asa va putea atinge performanta, nu mediocritatea.

30.Motivatia inerenta-optima/interna
Sunt lucrurile pe care nu te poti abtine sa le faci; timpul se opreste. Sunt
activitatile dintre pasiune si dependenta.
De exemplu: daca unui copil ii place sa danseze, dar nu sa faca curat in
camera. Cum ar putea sa le combine?Sa isi puna muzica in ureche si sa
faca curat dansand.

Motivatia suboptima actioneaza pe termen scurt, nu ajuta in dezvoltare, aduce

presiune, frica.

46
Motivatia optima necesita scop, valori, principii. Aduce energie, hraneste
performanta, actioneaza pe termen lung.

Cap 4.

Un copil competent este un copil responsabil

1. Nevoia de control si definitia responsabilitatii

Orice copil are nevoie sa fie anuntat cand se va intampla ceva, ch dc ii iei
un obiect periculos din mana, fiind foarte mic sau il vei atinge, il vei opri
din ceva.
Un copil care nu are nevoia de control satisfacuta, va deveni opozitionist,
agresiv. Responsabilitatea (control) si autonomia (competenta) sunt
importante pentru increderea in sine si merg mana in mana. Ce inseamna
sa faci pentru copil sau cu/impreuna copilul?
Are nevoie copilul de toata libertatea? Libertatea mea se sfarseste acolo
unde incepe a celuilalt.
Care e varsta la care copilul incepe sa devina responsabil?

2. Incalcarea autonomiei si responsabilitatea

Exemple: copilul la 6 luni cand e hranit cu lingurita, iti ia mana si vrea sa
se hraneasca singur. Este un prim pas spre autonomie, copilul vrea sa
invete sa se hraneasca singur. Parintele impiedica nevoia de autonomie
daca nu ii permite. Parintele se gandeste ca va avea timp sa invete, sa faca

47
 lucrurile, dar va fi tarziu sa devina responsabil fata de sine, va fi nevoie
de timp, nu peste noapte.
De fiecare data cand facem ceva in locul copilului, il handicapam dc asta
se intampla zilnic (de ex. ii speli farfuria, desi poate sa faca asta; ii dai sa
manance cu lungura, desi poate, etc). Parintele isi doreste sa il protejeze,
insa cu cat vor fi mai multe facute pentru el, cu atat va fi mai dependent
de celalalt in viata.
Daca vrem sa crestem un adult care sa stea pe propriile picioare, copil sa
fie responsabilizat, sa simta ca e sursa actiunilor lui, a aiba libertate intr-
un cadru controlat.

3. Echilibrul, autonomia si stilurile parentale

Desi cordonul ombilical e taiat la nastere, o anumita mama simte in
continuare ca e unica sursa de viata a lui: va dezinfecta totul in calea lui,
va face multe pentru el, desi el poate, il va suna de multe ori pe zi cand e
adult, e intruziva la orice varsta. Se va considera ca s-a sacrificat pentru
copil si ii va reprosa cate a facut pentru el. Un parinte trebuie sa stie ca si
nevoile lui, cat si ale copilului sunt importante, pe masura nivelului de
dezvoltare.
Parintele considera ca copilul nu e suficient de mare pentru a-i da
libertatea sau i-o da pe toata. In realitate, copilul are nevoie de libertate,
dar intr-un cadru stabilit, nu peste puterea lui de a o gestiona. Fiecare
etapa de varsta vine cu o alta limita. De ex: cand invata sa se deplaseze,
copilul se joaca in tarc, apoi peste ceva timp, exploreaza sufrageria, apoi
alta camera, dupa intreaga casa, curtea, etc, dandu-i treptat libertatea de
explorare.
Sa ii oferi libertate, responsabiliate in fc de ce stie, ce poate copilul.

48
 4. Triunghiul competentei
Cum vei sti sa largesti limitele, incat sa fii sigur ca acel copil va sti ce sa
faca intr-un viitor context? Ce criterii sunt?
E o capcana cand copilul nu stie sa faca ceva si facem noi in locul lui.
Sunt trei criterii:
1. A sti=a avea cunostintele teoretice
2. Pot=sa poti face acel lucru; abilitate care are de-a face
cu practica, cu exersarea, cu experienta
3. Vreau=avem de-a face cu motivatia optima (vreau eu)
sau suboptima (vreau ca trebuie)
De ex: un parinte spune ca copilul lui nu stie sa se imbrace. Nu stie sa se
imbrace deloc? Stie sa isi puna..., dar nu stie sa bage...Cand nu stie, eu fac
asta pentru el. De ce este nevoie ca acel copil sa invete? Sa stie cum sa
faca si sa poata. E nevoie, de fapt, de exersare, sa poata, sa repete.
Verbul "stiu" si "pot" creeaza impreuna competenta, care e la baza nevoii
de control.

5. Responsabilitatea personala
Ex: daca eu ii duc jucariile in parc si eu le strang, responsabilitatea e a
parintelui, nu a copilului.
Toate lucrurile de care copilul se foloseste, tin deresponsabilitatea lui. La
fel, corpul lui, vestimentatia, grija fata de sine, sunt tot ale lui.
Ex: afara e frig, copilul refuza sa isi ia puloverul. Parintele insista si
ameninta ca nu va mai iesi daca nu si-l ia. Responsabilitatea de a-i fi bine,
oriunde s-ar afla, va fi preluata de parinte. Copilul se va astepta ca mereu
va fi cineva care sa aiba grija de el.

49
 Ex: in camera copilului e mizerie, dezordine. Parintele ii ordona sa faca
curat. Dupa insistente inutile, parintele face curat. Asadar,
responsabilitatea o ia tot parintele, desi e a copilului.
Ex: "hai sa ne facem temele" – folosirea la plural transmite ca e
responsabilitatea amandurora, nu doar a copilului. Temele si orice alta
activ scolara e a copilului.

6. Responsabilitatea generala
Fiecare persoana are o responsabilitate fata de sine si in raport cu
celalalt. O familie functioneaza impreuna pe baza unor reguli.
Responsabilitatea sociala incepe cu cea generala, invatata in familie.
Fiecare membru al familiei lucreaza impreuna cu celalalt; spatiul nu este
doar al meu sau al tau.

7. Responsabilitatea specifica
Ne asteptam ca un adult sa poata fi responsabil de lucrurile pe care doar
el le face.
Exemplu: pentru un copil de 2 ani, responsabilitatea lui e sa ude doar o
planta; mai tarziu, sa le ude pe toate, sa plimbe cainele, sa sorteze
lucrurile, sa puna la loc prosoapele dupa spalare. Sarcina poate fi alta, in
timp.
Stima de sine va creste pt ca el se va simti capabil, ca poate ajuta familia.
Il pregateste pentru autonomie, pentru independenta.
La final, ai incredere ca poate face, apreciaza ca a terminat sarcina si sa
adresezi intrebarile, pentru a intelege ca apreciezi, ca esti interesat: cum
te simti ca ai facut asta? Cum ai gandit sa faci asta? Toata familia iti
multumeste pentru ceea ce faci.

50
 Asadar, gandeste-te la o sarcina, ai o discutie cu copilul despre ce sarcina
isi poate alege si cum o poate duce la indeplinire.

8. Competenta
Ce inseamna competenta? Ea se creste pas cu pas, se aseaza o caramida
peste alta. Copilul sa aiba increderea pe fiecare pas facut. Trebuie sa
planifici ce sa faca copilul si sa acorzi timp.
Exemplu: parintele se asteapta ca copilul sa invete dimineata sa se
imbrace. E dificil, pt ca adultul e grabit. Recomandat e sa se faca
sambata; copilul isi pune chilotii timp de jumatate de ora pana cand
invata sa faca singur. Saptamana urmatoare, el isi pune chilotii singur, iar
tu adaugi ce nu poate el. Sambata, faceti repetitie pentru punerea
sosetelor pentru a exersa. In cest fel, copilul se va simti increzator ca
poate si va invata cum sa faca.
Procesul:
1. Introducerea, adica adultul e cel care ii arata cum se
face (legarea siretului-cum se face)
2. practica, adica faci si tu, si copilul, se repeta pana
deprinde cum se face (el face o funda, tu o funda)
3. o va face singur, in ritmul propriu si in maniera
proprie (va avea diverse moduri de a face)
4. stapanirea actiunii (va invata cum sa se lege)
Gandeste-te la o sarcina sau abilitate pe care vrei s-o aiba copilul, la pasii
pe care ii vei avea pentru a preda aceasta sarcina, ce informatii ii vei da
pentru a trece increzator ca poate, stai la acel pas/nivel pana te asiguri ca
poate. Apeciaza fiecare pas.

51
 9. Modifica mediul ca sa poata face singur
Gandeste-te cum poti face, incat copilul sa se poata servi singur, cum
poate deveni autonom. Cand il servesti pe copil de fiecare data, ii rapesti
sansa de a deveni autonom, de a se simti capabil.
Asadar, adu obiectele la nivelul lui sau gaseste solutii, incat sa-si poata
lua singur.

10.De ce?

11.Incurajeaza fara sa fortezi

12.Cere permisiunea de a ajuta
13.Observa dificultatea
14.Ofera feedback echilibrat
15.Gandeste cu voce tare
16.Fii model
17.Respecta-i spatiul personal
18.Evita folosirea pluralului
19.Incurajeaza zonele de maxima competenta
20.Greseala, oportunitate de invatare
21.Perimte consecintele naturale

52