UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA:PEDAGOGIE
CATEDRA:PSIHOPEDAGOGIE ȘI EDUCAȚIE PREȘCOLARĂ
DOMENIUL GENERAL DE STUDII:ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALITATEA:PSIHOPEDAGOGIE

Portofoliul
la cursul

Educatia Incluzivă
Autismul
A elaborat:studenta ciclului 1, gr. 24,

Rotari Silvia

Coordonator: doctor,lector superior universitar

Mîslițchi Valentina

Chisinau,2014
 CUPRINS:

1.Introducere
2.Delimitari conceptuale .Notiunea de autism.
3.Cauzele apariției autismului
4.Metode de diagnostic a subecților autiști.
5.Tehnologii de incluziune a copiilor ce prezintă autism.
Concluzii generale si recomandări.
Bibliografie
Anexe
Incluziunea copiilor cu deficiente in institutiile de invatamint reprezinta o
problema cu care ne confruntam la etapa actuala,dar acesta este un obiectiv
primordial care se propune a fi realizat in viitorii ani. Problema subiectilor ce
prezinta autism la fel este una cu care ne confruntam,reiesind din
obiectivele educatiei inclusive privind egalitatea in sanse la educatie si
instruire si acceptarea si includerea acestor subiecti in institutii de invatamint
copiii care prezinta aceste tulburari trebuie sa fie inclusi si acceptati de catre
toti elevii,profesorii aceasta problema este actual dar este important sa o
rezolvam si sa identificam modalitatile de incluziune a acestor copii de rind cu
ceilalti care nu prezinta o problema de sanatate.Autismul este o deficient cu
care se confrunta multi copii de aceea incluziunea lor va reprezenta pentru ei
un success si progrese in procesul dezvoltarii lor care va fi la nivel mai inalt
prin participarea in mod egal de rind cu copii normali in procesu de instruire
.Pentru incluziunea acestor copii este nevoie de a crea in primul rind conditii
necesare ,un climat afectiv favorabil,spatii necesare,material si mijloace
didactice eficiente pentru organizarea lucrului cu acesti copii ce prezinta
dificultati de invatare.Este important sa acceptam acesti copii pentru ca si noi
putem sa fim in locul lor si de aceea e nevoie de a-I sustine si de a-I ajuta .
Desi in ultimul timp au fost interprinse o serie de studii autismul ramine unu
din conceptele cele mai controversate.In lucru cu acesti copii este nevoie de
cadre didactice specializate in domeniul educatiei inclusive.Educatia incluziva
este domeniul care are functia de a-I ajuta pe acesti copii,de a-I include in
procesu de instruire pe toti copii cu deficiente si de a solutiona problema
incluziunii din societate.

Delimitari conceptuale

Notiunea de autism a fost definita in acceptiunea mai multor

cercetatori.Creatorul termenului de autism ,E Bleuler il definesteca
pe o detasare de la realitate insotita de o predominare a vietii
interioare.Pentru a inlatura unele confuzii trebuie sa pornim de la
etiologia cuvintului de la grecescul autos ceea ce inseamna eul
propriu .Situindu-se pe o pozitie similara,Lorna Wing afirma ca
autismul reprezinta un comportamentce poate fi definit cel mai bine
dar cu o ereditate anormala.Cu mult inainte de descrierea autismului
de tip Kanner,literature de specialitate consemneaza o serie de date
cu privire la comportamentul si chiar educatia unor copii ce
prezentau o simtologie asemanatoare.Starea de autism este una
dintre cele mai complexe in care varietatea simptomelor psihologice
apar pe fonu unei diversitati de structura citoarhitectonica relative
specifica.Autismul a constituit obiectul de studio al unor specialist
di diferite domenii psihopedagogie speciala,psihologie,psihiatrie
,pedagogie.Datorita diversitatii etiologice si a existentei unor factori
nocivi prezenti si in alte forme de handicap delimitarea autismuluisi
evidentierea specifitatii sale presupune investitii riguroase dintrew
care unele sunt limitate in stadiul actual al stiintelor.Evolutia
comportamentala si structurarea activitatii psihice cu progrese si
regreserealizate sub influienta proceselor educational recuperative
sunt atit de complicate de la un caz la altu incit face

Ce sunt tulburarile din spectru autist?

O tulburare din spectru autist este o dizabilitate de o dezvoltare

complexa care afecteaza modul in care o persoana comunica si
relationeaza cu cei din jur.Termenul de autism este folosit adeseori
deoarece tulburarea variaza de la o persoana la alta unii oameni pot
avea o dezabilitate de invatare ,altii nu sunt mult mai inzestrati avind o
inteligenta medie.Sindromul Asperger este o tulburare situate la
capatul celor mai inzestrati,la capatul celor mai putin inzestrati este
sindromul Kanner cunoscut ca autism infantile in ciuda tuturor
diferentelor toti copii cu aceasta tulburare au dificultati de interactiune
sociala de comunicare sociala si de imagine .

Caracteristicile principale ce definesc autismul sunt :

Perturbarea calitativa a interactiunilor sociale,

Perturbarea calitativa a comunicarii

Caracteru restrins repetitive,si stereotip al comportamentelor,intereselor si

activitatilor.
Autismul reprezinta pierderea contactului cu lumea exterioara printr-o
repliere in sine insusi,un mid de gindire detasat de realitate si o
predominant a vietii interioare.Sinonime:psihoza,infantile,sindromul
Kanner.Autism infantile autismul ce exista de la nastere sau se manifest
ape parcursul primelor 30 luni de viata .Autismul este o afectiune
neurologica severa a creerului uman de des intilnita in rindul copiilor
care afecteaza dezvoltarea acestora,lasindu-I in incapacitatea de a avea
relatii socisle normale sau de a dezvolt o comunicare
normala.Raspunsurile la stimuli auditivi si uneori la cei vizualisunt
anormale si de obicei survin grave dificultati de intelegere a limbajului
vorbit.Drept coonsecinta copilul se izoleaza de contactul uman si e
abdorbit de acivitati si interese obsessive si repetitive.Toate nivelele de
inteligenta pot exista in adociatie ccu autismul,dar o retardare mental
semnificativa e prezenta in aproximativ 3 4 cazuri.Copii cu autism se
comporta in moduri caudate ei se emotioneaza l vederea apei care curge
la robinet,ignorind incercarile adultilor de a transforma activitatea in
joc social.Au dificultati de a stabili un contact visual cu alte personae,ei
pot privi undeva in spatele tau te pot fixa putin cu privirea ,facindu-te
sa te simti ca o piesa neimportanta in lumea lor.De asemenea ei te pot
cind au nevoie de ceva,desi in mod normal ei te ignora petrecindu-si
ore intregi aranjind obiecte in sufragerie sau scuturindu-si si fascinate
minile si degetele la fel cum le place sa atinga usor in mod repetat
imagini din carti sau reviste ,le place sa alineze obiecte in functie de
culoare,prefera sa se joace singuri,nu constientizeaza faptul ca se joaca
linga alti copii.Au dificultari in ceea ce priveste abstractul si
inflexibilitatea lor in gindire se poat extinde si in alte zone de exemplu
bazarea pe rutine fixede comportare care se repeat in mod
demonstrative cum ar fi dorinta de a sta in acelasi loc,ei ar putea sa se
simta nefericiti daca aceasta rutina este intrerupta .Autismul a mai
fost definit ca o tulburare psihica complexa care interfereaza cu
abilitatea de a comunica si de a relationa cu cei din jur,este una din
acele tipuri de tulburari pervasive de dezvoltare denumite si tulburari
din spectru autist sindromul Asperger.Autismul vizeaza intreaga
personalitate a copilului,severitatea simptomelor variaza semnificativ
de la o persoana la alta se manifeste pina la virsta de 3 ani desi aceasta
afectiune deseori este diagnosticata mult mai tirziu.
Cauzele aparitiei autismului ,simptomele copiilor cu autism.

Cauzele exacte ale tulburarilor din spectru autist sunt inca necunoscute dar
cercetarile releva importanta foctorilor genetici. In unele cazuri tuburarile din
spectru autist pot fi deasemenea asociate cu boli care afecteaza dezvoltarea
creerului cum ar fi rubeola pe care o contacteaza mama in timpul sarcinii,
scleroza tuberculoasa si encefalita. Cum se comporta copilul cu autism. De
regula persoanele cu autism se confrunta cu trei zone principale de dificultati:
• Alterari calitative in interactiunea sociala –dificultati in domeniul
relatiilor sociale. Celor mai multi copii cu tulburari din spectru autist li se
pare dificil sa se integreze cu ceilalti.

• Alterarea caliativa a comunicarii sociale –intirziere sau lipsa totala a

limbajului verbal si nonverbal, nu inteleg pe deplin gesturile obisnuite ale
altora, expresiile fetei sau tonul vocii, nu au contact vizual in comunicarea
verbal, nu folosesc limbajul in mod intentionat. La unii copii vorbirea se
caracterizeaza prin ecalolie adica repeat in mod sistematic ultimile
cuvinte auzite. Deseori repeta cuvintele ca un papagal. La alti copii se
poate manifesta mutism selective sau total.

• Alterarea calitativa a imaginatiei dificultate in dezvoltarea abilitatilor

interpersonal si imaginatiei avind abilitatti limitate imaginative. Cei mai
multi copii isi folosesc imaginatia cind se joaca, le plac jourile de rol(dea
doctoral, sora medicala, mamica, taticu).

Copii cu autism manifesta urmatoarele comportamente

• are un limbaj incoherent, utilizeaza un ton si un ritm anormal cind se

exprima;

• nu reactioneaza cind este chemat pe nume;

• nu are abilitatea de a se juca cu jucarie;

• nu zimbeste;

• nu are o mimica adecvate situatiei;

• reactioneaza inadecvat si discordant (plinge sau ride fara motiv, nu

suporta zgomotele puternice);

• face miscari repetitive (leganare, rasucirea miinilor);

 • isi concentreaza atentia asupra unor detalii cum ar fi: o roata care se
roteste;

• in colectiv prefera fie lasat singur, retras fata de ceilalti copii, evita
contactul fizic;

• dificultate in a primi si arata afectiune, nu prezinta frica fata de pericol;

• este fizic foarte activ sau deloc, hiperactivitate si agresivitate fata de

propria persoana sau cei din jur dar nu doreste sa faca rau nimanui;

• incapacitate de a forma combinatii proprii de cuvinte deaceea repeat

mecanic vorbirea altor copii;

• dificultati in obtinerea unui sunet sau unui grup de sunete, foloseste

gesture pentru exprimarea unei dorinte.

6 descoperiri despre autism pe care trebuie sa le stii

• Din ce in ce mai multi copii sunt diagnosticati cu autism ;

• Copii incep sa fie diagnosticati din ce in ce mai timpuriu;

• Sa dovedit autisul este o tulburare genetic;

• Nu exista nici o asociere intre vaccinuri si autism;

• Circumferinta mare a capului bebelusului este un semnal de alarma;

• Inceperea timpurie a tratamentului este esentiala

• Tulburarile pervasive de dezvoltare a spectrului autist:

autismul infantil sau sindromul Kanner –acesti copii prezinta dificultati de

interactiune pe

- intelegerea defectuoasa a mesajelor verbale

- incapacitatea de a manifesta un system de comunicare de expresie

- corelarea inadecvata a ideilor,evenimentelor ,faptelor

- concentrarea excesiva asupra detaliilor

 - incapacitatea de a folosi achizitii anterioare in activitati noi

- comportament obsesiv si repetitiv, incapacitatea de a solicita sprijin si

ajutor

Posibilitati de invatare a copilului autist SAU Cum invata copilul autist

• Fac miscare –pentru ca-i ajuta la constientizarea corpului lor si

coordonare

• Asculta muzica pentru ca are un efect linistitor le reduc

tensiunile individuale si interpersonale

• Se joaca – jocul le diminueaza stresul, stimuleaza creativitatea ii

ajuta sa exprime sentimentele,dorintele si sa exploreze noi
relatii

• Danseaza, modeleaza, picteaza pentru ca-i ajuta sa se exprime

mai usor ,le faciliteaza comunicarea si adaptatea in societate

Ce masuri trebuie luate pentru a ajuta copiii cu autism sa avanseze in

dezvoltare

Exista posibilitatea ca un cadru didactic sa se intilneasca cel putin cu

citiva copii cu tulburare din spectru autist. Desi unele persoane cu
aceasta tulburare au nevoie tot timpul nevoie de grija si supraveghere,
multi pot sa-si imbunatateasca si sa-si dezvolte abilitatile sociale de
comunicare si scolare prin exercitii. Aceasta inseamna ca orice facem
pentru ai ajuta este un pas in directia potrivita. Scopul integrarii
educationale in cazul unui

copil autist nu este de a ajunge la performante foarte mari ci de a-l dezvolta

multilateral astfel ca ajungind la maturitate sa poata trai si munci impreuna cu
semenii. El poate fi orientat spre unele activitati manual demonstrind priceperi
si talent cum ar fi brodatul, cusutul, olaritul, timplaria etc.

Intrucit exista o mare diversitate de diferente individuale la copiii cu autism nu

se poate vorbi de o singura strategie educationala. Sunt multe modalitati prin
care Dumneavoastra le puteti fi de ajutor. Iata citeva sugestii – dat din moment
ce fiecare copil este diferit, acestea sunt doar linii directoare si Dvs veti gasi
probabil mai multe.
Metode de diagnostocare a copiilor cu autism

Terapiile trebuie începute devreme

Diagnosticul de autism se pune după vârsta de 3 ani. Înainte de această
vârstă medicii pot însă diagnostica “elemente din spectrul autist” iar
practica arată că terapia începută mai devreme are efecte mai rapide şi
mai eficiente decât în cazurile în care se intervine mai târziu. Potrivit Ancăi
Neagu, psiholog terapeut specializat în terapia comportamentală destinată
copiilor cu autism, acelaşi tip de terapie dă rezultate diferite în funcţie de
vârsta copilului. “În orice tip de terapie progresele diferă în funcţie de
potenţialul fiecărui copil, iar în ceea ce priveşte terapia comportamentală
ABA, rezultatele vor fi mai bune la copiii care încep terapia la 2-3 ani faţă
de rezultatele unui copil care începe terapia la 5 ani”, precizează
psihoterapeutul.
ABA îi ajută să se dezvolte normal
Tehnica folosită peste tot în lume pentru recuperarea copiilor cu autism se
numeşte ABA şi este prescurtarea termenilor din limba engleză Applied
Behavior Analysis, în traducere însemnând “analiză comportamentală
aplicată”. Într-o primă fază, această tehnică presupune analiza mediului în
care copilul trăieşte şi realizarea acelor schimbări necesare adaptării
copilului la respectivul mediul. Scopul terapeiei este ca, la final, copilul să
îşi îmbunătăţească capacitatea de comunicare şi să se adapteze la
cerinţele mediului social. Acest lucru se face prin învăţarea unor
comportamente. De exemplu, copiii cu autism pot să nu ştie să se îmbrace
singuri. Prin terapie ei sunt ajutaţi să repete mişcările corecte pe care le
presupune îmbrăcarea hainelor astfel încât micuţii să ajungă să le
reproducă şi singuri, din reflex. Specialiştii spun că, prin exersare şi
circuitele neuronale se dezvoltă, ajutând copilul să reproducă apoi aceste
mişcări şi în mod voluntar, ca urmare a învăţării.
Succesul terapiei depinde de mai mulţi factori
Modul în care se dezvoltă un copil cu autism este similar dezvoltării oricărui
copil, însă un copil cu autism se dezvoltă în mod inegal în diferite arii:
social, cognitiv, limbaj, motor. Potrivit psihoterapeutului Anca Neagu,
succesul terapiei depinde de mai mulţi factori. “Sunt patru factori majori:
vârsta copilului la intrarea în program, nivelul cognitiv, adică stabilitatea
atenţiei, capacitatea de înţelegere a abstractului şi autostimulările, gradul
de implicare a familiei şi, nu în ultimul rând, profesionalismul echipei şi al
coordonatorului”, explică Anca Neagu.
Se poate face la domiciliu
Programul terapeutic se poate face într-un centru specializat sau la
domiciliu. “Din punctul meu de vedere terapia la domiciliu este cea mai
eficientă variantă, pentru că se desfăşoară în mediul copilului şi este
implicată şi familia”, spune psihoterapeutul Anca Neagu. Echipa de terapie
poate fi formată din 2-5 terapeuţi care sunt coordonaţi de un psiholog
consultant specilizat în ABA. Aceştia pot lucra cu copilul mai multe ore pe
zi, ajungându-se uneori ca săptămânal să se acumuleze 30, 40 de ore de
terapie. Scopul terapiei este ca toate comportamentele în exces ale copiilor
cu autism (precum autostimulările, agresiunea, hiperkinetismul,
comportamentele obsesive şi cele stereotipe), dar şi comportamentele
deficitare (de la nivelul limbajului, abilităţilor sociale şi de joacă precum şi
de autonomie personală) să fie corectate. Terapia temperează
comportamentele excesive, dezvoltă comportamentele deficitare şi
modelează alte comportamente noi, utile adaptării sociale. De asemenea,
terapia vizeaza şi eliminarea .

Specificul evaluarii si diagnozei copilului cu autism

Este necesar cunoaste ca autismul este un diagnostic clinic.Diagnosticul

primar trebuie sa fie pus de catre lucratorii medicali,in scopul de a diferentia
autismul infantile de alte manifestari patologice de exemplu deficient mentala.

Modelul de dubut:

• Precoce pregresiv sau secundar inainte de 2 ani cu sau fara semen

decelabile anterior.

• Aspecte clinice ale sindromului comortamental;

• Specificacitatea si intensitatea simptomelor;

• Aspectul clinic dominant hipoactivitate sau hiperactivitate;

Nivelul de dezvoltare:

• Cognitive,capacitate de comunicare,etape ale dezvoltarii emotionale;

• Tulburari asociate:absenta anomaliilor somatic decelabile

• Prezenta semnelor fizice indiscutabile,dar nespecifice.

• Patologie specifica asociata

Contextul familial si psihosocial:

• Absenta unor particularitati in domeniul familiei

• Prezenta unui sau mai multor cazuri psihiatrice

• Prezenta unui caz de autism rar sau altor forme ale tulburarii de
dezvoltare

• Factorii psihosociali

Primul semestru de viata 0-6 luni

• Corp flacs la ridicarea in brate

• Pare diferit de alti copii

• Absenta privirii ochi in ochi

• Indiferenta fata de ingrijiri

• Absenta reactiei la voci umane

• Tulburari precoce ale somnului

• Tulburari alimentare supt defectuos,lent,refuzu

biberonului,regurgitari frecvente .

• Eventual anomalii fizice motore

1-3 luni

• Copil hypotonic,isi tine greu capul

• Cumintenie bizara,neobisnuita

• Anomalii in priviri

• Facies inert serios

• Deficit de atentie fata de personae

• Nu zimbeste,sau zimbeste foarte putin,nu este sensibil

la voci

• Tulburari alimentare aneroxie,voma,indiferenta in

timpul suptului.
 • Tulburari ale somnului insomnia agitate uneori
hipersomnie.

3-6 luni

• Copil excesiv de potolit sau dimpotriva e iritabil

• Hipotonie ,uneori hipertonie

• Intirzieri in mentinerea pozitiei capului,a

pozitiei sezinde.

• Absenta sau intirzierea atitudinii anticipatoare

• Absenta sau deficitul de ajustare postural

• Absenta sau raritatea surisului

• Absenta sau intirzierea ginguritului

• Anomalii ale privirii deficitul contactului

visual,privire goala,strabism

• Interes special pentru miini

• Ignorarea jucariilor,tulburari
digestive.tulburari ale somnului.

Adaptari la sala de lucru

Anticipati traumele rezultate in urma unor schimbari, modificari de spatiu,

mentineti o distant potrivita fata de copil(fata in fata, la nivelul ochilor). Daca
copil pare supraexcitat foloositi tehnici de relaxare cum ar fi respiratia adinca,
muzica instrumental linistita, purtarea vestei cu greutati, incercati si sa stingeti
partial lumina din sala de grupa, vorbiti cu voce calma si incet. Unii copii se
calmeaza in urma mesajului profund.

Strategii de predare-invatare

Utilizati frecvent numele copilului, insotiti comunicarea de expresii faciale

potrivite(zimbet, dezaprobare, mirare, suparare). Daca copilului ii face bine
comunicarea cu un coleg anume sau implicarea intr-o anumita activitate, folositi
aceasta informatie pentru al ajuta sa inregistreze sucese si in alte activitati.
Stabiliti orarul si activitatile pentru ca acest copil sa stie exact ce se intimpla si la
ce ora evitind schimbarile, instruiti colegii sa incerce sa comunice cu el, faceti pe
translatorul pentru alti copii in scopul de al ajuta pe el sa poata continua
comunicarea. Urmariti copilul si anticipati nevoile. Lasatil pe el sa spuna ce
doreste, plasati obiecte interesante in interiorul unor vase care sunt dificil de
deschis, de ajuns la ele si asteptati ca sa-si foloseasca privirea, gesturile prin
care sa indice dorinta lui apoi dati-i obiectul. Modelati limbajul copilului prin
folosirea prenumelui personal(eu)in loc de a spune „Tudor urca la
topogan”,spuneti:”Eu ma urc pe topogan”. Copilul ecolalic va repeta propozitia
folosind pronumele „Eu” in vorbire. Reduceti problemele
comportamentale(comportament ritualistic, agresivitatea, hiperactivitate).
Acordati timpul necesar raspunsurilor si procesarii informatiei. Observati si
raspundeti la toate incercarile non-verbale ale copilului, folosit un limbaj simplu
alegeti cu atentie cuvintele. Identificati obiecte(mijloace didactice)-explicati
folosirea lor cu cuvinte simple. Inventati cintece sau melodii care sa insotiasca
rutina(aceasta dezvolta atentia). Folositi carti cu poze simple calendare cu
regimuri de zi, numiti obiectele din imagine. Folositi pictograme si limbajul
semnelor pentru a explica instructiunile. Organizati activitati care au scop
stabilirea relatiilor de reprocitate(cintece insotite de miscari jocuri cu mingea).
Programati experientei senzoriale cu efect calmant-leganatu, sederea pe un puf
intre perne sau doua saltele. Cind este necesar ca un copil sa exerseze o
anumita abilitate sau sa incerce o activitate noua insistati ca el sa participe.

Comunicarea cu copilul autist

Comunicarea este una din principalele probleme ale unui copil autist. Copilul
autist are probleme cu intelegerea limbajului si in exprimare. Adultii (cadrele
didactice sui parinti, specialsti dar si alti copii din anturajul sau au un rol esential
in a patrunde in universul propriu al copilului in al ajuta sa se exprime, emotii,
sentimente, dorinte.

Copilul autist are probleme in a iesi din propriul univers in care traieste si de a
raspunde solicitarilor celorlalti. Unii dintre acesti copii reusesc sa rupa citeva
cuvinte, altii insa nu vorbesc deloc, unii parinti sunt disperati sa comunice cu ei.
Comunicare non-verbala cu colilul autist

Comunicare verbala este deficitara si coerenta la copii autisti ei pot pronunta

cuvinte, fara sens, fiind mai degraba fascinati de forma cuvintelor decit de
continutul lor. Micutii autisti traiesc”furtuni” senzoriale deranjate,
infricosetoare si uneori dureroase. Pentr a scapa de acestea, copii autisti se
concentreaza asupra senzatiilor fizice: zghirierea, datul din mina, miscarile
bruste, ruperea hirtiei. Specialistii sustin ca cel

este un mod de a comunica si de a va spune ce vrea.

Activitati amuzante pentru copii cu autism

Copiii care sufera de autism au nevoie de ingrijiri speciale,iar dezvoltarea lor

parcurge un traseu diferit de cel al copiilor sanatosi. Insa toate activitatile ,chiar
si cele mai banale ,ca imbracatul,spalatul pe dinti,jocul sau mincatul pot fi
imbracate intr-o forma amuzanta si creativa,astfel incit sa le satisfaca
nevoile,dar sa ii relaxeze si bine dispuna. Copiii autisti au nevoie de activitati
zilnice cit mai variate si amuzante ,la fel ca orice alt copil. Iata citeva idei!

• Programul zilei,un joc al copilului.copiii cu autism raspund foarte bine

unui program organizat si bine pus la punct. De aceea este bine sa
planificati programul copilului pentru ziua urmatoare cu o zi inainte. Ce ar
fi sa lasati pe el sa faca asta? Decupati din ziare poze care sa sugereze
activitatile pe care trebuie sa le faca micutul intr-o zi si puneti-i in fata o
coala de hirtie destul de maricica. Apoi lasati-l pe el sa lipeasca pe coala
de hirtie activitatile in ordinea pe care o doreste sau considera ca trebuie
sa le puna in practica.

• Cursa cu obstacole. Puneti pe podea mai multe obstacole de genul

scaunelor,jucariilor,cuburilor,cercurilor,puzzle-urilor etc.si ,la final un mic
premiu-o prajitura,o bomboana ect. Apoi, puneti-l pe copil sa treaca
printre obstacole,iar din cind in cind sa le rezolve (sa faca din cuburi o
constructie,sa rezolve puzzle-ul etc.)si apoi sa ajunga la linia de finis .

• Balaceala de piscina. Este o activitate amuzanta si in acelasi timp o joaca

utila pentru copiii cu autism. Lasati copilul sa se balaceasca intr-o piscina
pentru copii,in timp ce dvs ii fredonati citeva cintece dragute. Puneti-i si
niste jucarii dragute pentru balaceala .
 • Dansul .Alegeti muzica de mai multe stiluri si dansati impreuna cu copilul.
Stati in fata copilului pentru a fi model;ii va fi mai usor sa deprinda ce
trebuie sa faca,imitindu-va. Distrati-va copios dind o mini - petrecere in
care dansul sa aiba un rol principal. Treceti brusc de la un ritm alert la
altul mai lent .

• Unde e jucaria? Luati o cutie incapatoare si umple-ti-o cu nisip sau cu

orez,sau cu hirtiute mici,sau cu fulgi de perna. Puneti mai intii o jucarie la
fundul cutiei. Provocati-l pe copil sa scormoneasca pina gaseste jucaria
ascunsa .

• Plastilina . cumparati-i copilului plastilina si puneti-i imaginatia la

contributie,lasindu-l sa creeze diverse forme din ea. Oferitii drept suport
sau sursa de inspiratie niste desene simple cu animalute sau flori si
ajutati-l sa copieze imaginea in plastilina.

• Lasati-l sa exploreze mediul inconjurator! Iesiti meteu cu copilul la

plimbare,in natura,vorbiti-i despre minunile acesteia (insecte, flori,
copaci,iarba). Mergeti in locuri strategice pentru dezvoltarea lui
cognitiva :la muzee,la gradina zoologica,la gradina botanica.

Metode specifice sunt dezvoltate in special în vederea cresterii autonomiei

acestor copii.

Un bun terapeut trebuie sa dispuna de abilitatea de a interfera asupra starilor

mentale ale acestor persoane, abilitatea de a utiliza aceste informatii pentru a
interpreta ceea ce spun, abilitatea de a da un sens comportamentului lor si de a
face predictii asupra comportamentului lor in viitor. Trebuie sa aive abilitatea
de a citii gandurile care se bazeaza pe principiul:a vedea conduce la a cunoaste,
citii dorintele (un copil de 2 ani intelege ca batutul din picior inseamna
nerabdare), citii emotiile (expresii faciale: bucurie, tristete, furie etc.) si jocul
symbolic (ex. banana – telefon).

Copii cu autism nu au capacitatea de a: lua in considerare ce stiu altii, de a

“negocia relatia de prietenie” prin citirea si raspunderea la intentii, de a citi
nivelul de interes din vorbirea celuilalt, de a anticipa ce ar putea cineva gandi
din actiunile acestuia, de a intelege greselile altora, motivatia actiunilor, de a
folosi adecvat comportamentele non-verbale precum: „privirea ochi in ochi”,
expresia faciala a emotiilor, postura corpului si gesturile care exprima
interactiunea sociala, capacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi
varsta, nevoia de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane
(exprimate prin incapacitatea de a se bucura aratand, cautand sau aducand un
obiect de interes comun), absenta reciprocitatii emotionale si sociale.

De aceea sunt necesare : prezentarea de fotografii si desene schematice ale

expresiilor faciale, prezentarea de situatii de dorinte si de situatii de
determinare a emotiilor.

Comunicarea este afectata de: intarzierea sau absenta totala a dezvoltarii

limbajului vorbit la copiii cu un limbaj adecvat este prezentata o inabilitate
profunda de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane, folosirea unui
limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincratic, absenta unui joc social-imitativ,
limbajul verbal este insuficient dezvoltat si nu este acompaniat de limbajul non-
verbal, incapacitate si esec in initierea si sustinerea conversatiei, limbajul este
stereotip si repetitiv, cu utilizarea de cuvinte si fraze idiosincratice, jocul imitativ
este sarac.

Comportamentele copiilor cu autism sunt stereotipe precum „falfaitul

mainilor”, „topait”, „mers pe varfuri”, „leganat”, cei mai multi dintre ei au un
grad crescut de hiperactivitate motorie, copilul autist poate avea gesturi,
atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp
indelungat, examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu
limba, pipaindu-le structura, ascultand zgomotul pe care il fac, pare uneori
fascinat de ceea ce descopera, poate repeta in mod stereotip diferite sunete
fara valoare de comunicare, sunete pe care le poate inlocui cu altele dupa catva
timp.

Comportamentul este afectat de: preocuparea anormala ca interes si intensitate

pentru un comportament stereotip si repetitiv, inflexibilitate la schimbare,
aderenta nefunctionala la ritualuri specifice sau la rutina, manierisme motorii
stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, mainilor, fluturari ale mainilor,
miscari complexe ale intregului corp), preocuparea permanenta pentru o
anumita parte a unui obiect, functionarea anormala sau intarzierea in
dezvoltarea a cel putin uneia dintre urmatoarele arii de dezvoltare, cu debutul
inainte de 3ani: interactiunea sociala, limbajul folosit in relatie cu comunicarea
sociala, jocul simbolic si imaginativ, copiii pot avea preocupari si interese
anormale in continutul lor si in intensitatea cu care se manifesta, pot avea
uneori o aderenta exagerata pentru rutine si ritualuri proprii, comportament
motor stereotip si repetitiv, cu fluturarea mainilor, rotirea lor si rotirea
intregului corp, preocupari pentru joc stereotip si parti ale obiectelor, sau cu
obiecte nefunctionale; miroase, atinge cu limba, sau asculta zgomotul
obiectelor.

Exista un mare deficit in exprimarea afectiunii si in initierea interactiunii sociale:

copilul se poarta de parca n-ar observa ceea ce se intampla in jurul lui, are o
atitudine indifernta chiar cu persoanele cele mai apropiate, este dezinteresat de
discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si exprima sentimentele sau
emotiile, nu-si exteriorizeaza dorintele, nu simte nevoia sa fie mangaiat, laudat,
nu plange daca se loveste, pare neatent la obiectele din jur, nu priveste
interlocutorul in ochi, dand impresia ca se uita in gol, nu i se poate capta atentia
sau interesul, foarte rar privesc adultul in ochi; pot avea contact vizual doar
pentru foarte putin timp si pote fi atras numai de obiectul care ii preocupa in
mod special, nu se joaca cu alti copii, copilul autist prefera jocurile solitare,
stereotipe, sarace, neelaborate, copiii autisti au aceasta incapacitate profunda
de a relationa empatic cu propria mama sau cu alte persoana.

La copilul cu autism limbajul fie este absent, fie exista, dar are cateva
particularitati specifice autismului.

Cercetarile arata ca ca pana la 50% din copii autisti raman fara limbaj, copilul
pare ca nu intelege ce i se spune sau intelege dar nu raspunde sau raspunsul
este relativ – rareori utilizeaza limbajul nonverbal, aratand cu degetul obiectul
pe care il doreste sau ia mana mamei pentru a arata obiectul dorit. In momentul
in care reusim achizitionarea limbajului la un copil cu autism trebuie sa avem in
vedere ca nu cumva sa se piarda functia de comunicare, sa se inteleaga exact
sensul cuvintelor si a frazelor, sa se utilizeze limbajul in contextul adecvat, sa
inteleaga exact cuvantul nou invatat si sa faca asocieri corecte in orice context
bazandu-se pe atribute functionale, sa inteleaga cuvintele cu mai multe sensuri,
sa inteleaga exact verbele „a da” si „a lua” cat si utilizarea pronumelui personal
la persoana

dupa ce este instalata ecolalia aceasta trebuie indepartata, trebuie invatati sa isi
exprime emotiile prin tonul vocii si sa se evite repetarea intonatiei. Copiii autisti
trebuie invatati sa poarte o conversatie si sa o mentina. Trebuie invatati sa ne
priveasca in ochi, sa anticipeze sensul conversatiei – de fapt nu sunt interesati
sa o faca. Trebuie invatati sa raspunda la cat mai multe intrebari, sa foloseasca
gesturile pentru a comunica.
Rezistenta la schimbare este greu de atins, orice modificare in mediul lor si in
stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala accentuata, cu tipete
si agitatie bizara, prefera reclamele, insista sa se imbrace cu aceleasi haine,
obiectelor din casa trebuie sa li se respecte locul, trebuie respectat acelasi drum
spre parc altfel se pot declansa reactii catastrofice.

Copii autisti prefera sa „se joace” cu obiecte, nu cu jucarii, de aceea ei trebuie

invatati sa se joace cu jucariile, trebuie dezobijnuiti sa scape de anumite
atasamente bizare cum ar fi: un ciob, o cheie, o sfoara, o cutiuta, o bucata de
material, o carte, fata de „sunetul apei care curge”, fata de „fosnetul hartiei”,
pot invarti sau atinge la nesfarsit un obiect numai pentru sunetul pe care-l
produce etc. Modificarile de ritual duc la anxietate si agitatie extrema. Se pot
trage de par, se pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi peste fata
pana se invinetesc. Parca nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora.

Publicat de Nicoleta Stanciu

Camera de stimulare senzorială a copilului cu autism, ADHD şi a celui cu sindrom

Down

Camera multisenzoriala poate deschide o lume noua pentru persoanele cu

dizabilitati.

Camera de terapie ocupationala sau multisenzoriala s-a demonstrat ca

stimuleaza abilitatile cum ar fi dezvoltarea senzoriala (auz, vaz, gust, miros si
atingere), coordonarea oculo-motorie, cauza efect, dezvoltarea limbajului,
controlul asupra mediului si relaxarea, lucrand la inceput pe miros , muzica,
atingeri si gusturi, ajungand sa promovam activitatea intelectuala si sa
incurajam relaxarea in timpul stimularii simturilor copiilor.Atentia trebuie
concentrata pe diferite experiente senzoriale.Stimularea usoar scade agitatia
copilului il linisteste, relaxeaza, le place si le creste perioada de concentrare a
atentiei asupra unei sarcini.

Decorati camera cu diferite lumini, pictati geamurile, puneti muzica in camera,

prezentati imagini relaxante. Pe podea utilizati perne cu bile, perne de diferite
texturi, covoare din piese sau spuma, blana de oaie, perne, scaune cu bile..
Efecte de lumini cum sunt proiectoarele care disperseaza lumina in toata
camera, lampi, spoturi luminoase, panouri cu stelute, figuri
fosforescente(luminoase), lumini de Craciun (instalatii) lampa care face bule,
lumini negre,, proiector, lumini din fibre optica Minge de discoteca, Lumini cu
aprindere intermitenta(decoratiuni pom de Craciun), jucarii care se aprind sau
fac zgomot, stralucesc in intuneric sunt calde sau reci..

Acvariu, oglinzi care nu se sparg, Forme care reflecta lumina, Hartie staniol,
Televizor cu DVD si video, Mingi si jucarii care se aprind, Jucarii di fibra optica,
Moristi si jucarii care se invart, Coarda elastica, Lipici stralucitor, Baloane de
sapun, pictatul cu degetele, folosirea plastelinei, atingerea si simtirea mingiilor
de bumbac, acoperirea cu diverse materiale textile de contexturi diferite, pene
si hartia satinata.

jucarii care ofera efecte vizuale care vibreaza, fac zgomot sau pot fi simtite tactil
: Placute tactile,Tigla, Pensule, Pamatuf ,perie de masaj, pensula de unghii,
pensula vegetala, pensula de pictat, Lufe si bureti, Kush ball, Manusa de masaj,
Roca vulcanica, Inele, Jucarii cu varfuri ascutite, Bile tactile colorate, Mingie
mica agatata de un elastic, Jucarii vibratoare, Scaun de masaj, Blana de oaie, Sac
de dormit, Rola de pictat, bucata de material incalzit, Punga de gheata, Masca
de fata, Saltea cu apa, Perna vibratoare, Aparat de masaj, Mingi care se pot
strange, Plastelina, Rola din material pufos, Bandaje diferite, Pamatuf de
curatat praf, Perne cu bile, Veste cu greutate, Lada cu nisip, Vopsele de pictat cu
degete, Mingi de bumbac, Pene, Cutii cu orez. Jucariile folosite trebuie sa se
poata spala.

Efecte sonore cum ar fi muzica pentru copii, sunete din natura sau cum ar fi ale
unor animale,ex: Sunetele scoase de delfini, Bete de ploaie, Clopotei, Muzica de
relaxare,Xilofon,Perna cu radio,Truinghi, tamburina toba, Boxe, Sunete din
natura, Mingi care tipa, Jucarii muzicale, Clopotei de usa. aromoterapie, uleiuri
si substante racoritoare (folosirea unor esente care calmeaza si
stimulează).Efectele miraculoase ale art-terapie
Ce este Art-Terapia?

Potrivit American Art Therapy Association, Art- terapia este o imbinare

armonioasa intre arta si terapie, care imbunatateste starea de spirit, mentalul si
emotionalul, bazandu-se pe credinta ca procesul creativ, lasat liber, ajuta la
eliberarea conflictelor interioare, la dezvoltarea abilitatilor de intra si
interrelationare, reduce stress-ul si creste increderea in sine. Si toate acestea
printr-un proces inconstient, care ajuta mentalul si emotionalul sa isi regleze
singur deficientele. In practica, terapia prin arta poate arata foarte diferit cand
este practicata de si cu persoane fizice diferite. Acestea pot fi liber-curgatoare
sau structurate, interactive sau individuale. Pentru copiii si adultii cu autism
poate fi un mod minunat de a deschide la usile spre exprimare.

ArtTerapia

Cum ajuta Art-Terapia in tratamentul AUTISMULUI?

Unul dintre semnele distinctive ale tulburarii din spectrul autismului este
dificultatea de comunicare verbala si sociala. In unele cazuri, persoanele cu
autism sunt practic non-verbale: imposibilitatea de a folosi vorbirea pentru a
comunica la toate nivelele. In alte cazuri, persoanele cu autism au un limbaj
greu de prelucrat in timp si transformarea lui in conversatie lina si usoara este
dificila. Persoanele cu autism pot avea, de asemenea, probleme de citirea a
limbajului nonverbal (slaba expresivitate in exprimare si intelegere; mimica,
gestica, limbajul corpului).

Prin urmare, ei pot avea probleme cu a spune sau intelege o gluma dintr-o
conversatie spre exemplu, sau sarcasmul din sinceritate. Nu pot distinge
nuantele din exprimare, notiunile abstacte ale acesteia. S-a constat insa ca
multe persoane cu autism au o capacitate extraordinara de a gandi vizual – “in
imagini.”. Multi isi pot folosi abilitatea in prelucrarea amintirilor in imagini,
inregistrarea imaginilor si informatiilor, ideilor exprimarea lor prin desen sau
alte forme artistice. Arta este o forma de exprimare, care necesita o
interactiune putin verbala sau non verbala, care poate deschide usi de
comunicare care altfle raman definitive inchise.

De foarte multe ori, se presupune ca o persoana non-verbala sau o persoana cu

capacitati limitate verbale este incompetenta si in alte domenii ceea ce este
complet neadevarat. Exemplu sunt oamenii cu Tulburari din Spectrul Autismului
care nu pot fi expusi la oportunitatile de a folosi mass-media artistica – sau
oportunitatile ar putea fi prea dificile si adesea au nevoie de modificari speciale
(in setarile de clasa mari, de exemplu). Art terapia ofera o oportunitate pentru
terapeuti de a lucra unu-la-unu cu persoane din spectrul autist, de a construi o
gama larga de abilitati intr-un mod care ar putea fi mult mai confortabil (si,
astfel, mai eficient) decat limba vorbita.

Cum ajuta Art-Terapia in autism?

Cercetarea este oarecum vaga in ceea ce priveste impactul prin Art-terapie pe

oamenii cu autism. Literatura de
specialitate abunda in principal din studii de caz si lucrari care descriu impactul
observat dupa implementarea unor nprograme de terapie prin arta. Unele
dintre lucrari scrise si prezentate pe aceasta tema, cu toate acestea, sugereaza
ca din terapia prin arta se poate face o afacere mare chiar si in cazul unui copil
autist, lucrarile din timpul si in afara terapiei putand fi transformate cu ajutorul
unei expozitii de pilda. In unele cazuri Art-terapia a deschis o lume intreaga
dand posibilitatea de a unui individ cu autism, care are talent artistic
semnificativ sa-si poata exprima starile, sa poata comuniuca si socializa.
Cum mai ajuta Art-terapia?

Art-Terapia este forma de terapie care ajuta la a:

Imbunatati capacitatea imaginativa si simbolica Imbunatati

capacitatea de a recunoaste si de a raspunde la expresiile faciale

Imbunatati capacitatea de a gestiona probleme senzoriale (probleme cu
aderenta, etc)
Imbunatatirea abilitatilor motorii fine Exprima
sentimentele de neliniste, frica, furie, intr-un mediu care ofera siguranta
Reduce starea de anxietate Ajuta sa se
treaca peste moment dificile: inceperea scolii, schimbarea mediului, despartire,
deces, trauma Creste capacitatea de
concentrare Creste capacitatea si calitatea
atentiei Creste capacitatea
organizatorica la nivel mental Ajuta la
exprimarea emotiilor, trairilor interioare

Incurajeaza-ti copilul sa se exprime prin arta, e una din putinele lui cai de a
comunica, socializa, de a se face inteles, de a se elibera de starile, trairile
nespuse!.

Teste folosite pentru copii autisti

ADI-R – interviu pentru diagnosticarea autismului pentru îngrijitori/ părinţi
PL-ADOS – fişă de observare semistructurată – proba nonverbală administrate
copilului, cu ajutorul părinţilor CARS – test
dezvoltat de specialiştii TEACH; cuprinde 15 itemi ABC – fişa de bifare a
simptomelor CHAT – test de
identificare rapidă (screening) PDDST – Pervasive
Development Disorders Screening Test ASIEP – 2
E2 Rimland
Ruttenberg – test realizat într-un centru de evaluare psihanalitică Scala de
observare a comportamentului Freeman ABCK Krug
Testul nonverbal pentru evaluarea inteligenţei Columbia – nu este specific
autismului.

Concluzii si recomandari

Educatia incluziva reprezinta procesul continuu complex care asigura insertia

copiilor cu cerinte educationale speciale in institutii,scoli,gradinite,centre in
vederea asigurarii ,participarii lor la educatie de rind cu toti copii sanatosi si
acceptarea lor de catre societate.Astfel putem concluziona pentru incluziunea
copiilor autisti in institutii este necesar ca peagogul sa fie un specialist fie ca
psiholog,sau logoped,kinetoterapeut,educator atfel colaborarea acestei echipe
multidisciplinare va avea cu succes incluziunea va avea reusite,rezultatele vor
fi vizibile pentru copil,parinti,educator.In lucru cu copii autiisti est necesar ca
specialistul sa cunoaca foarte bine particulartaile de virsta ale copilului,cauzele
deficientei,nivelul si gravitatea situtiei pentru a sti cum sa isi proiecteze
activitatea de lucru ,sa selecteze ,metodele cele mai utile,necesare,interesante
si eficiente pentru activitatea cu copilul .In lucru cu autistii pedagogii trebuiie
sa se centreze mai mult pe ceea ce doreste copilul,sa realizeze activitati care sa
il ajute sa stabileasca relatii cu ceilalti copii,pentru a nu-l inhiba si mai mult
chiar daca ei traiesc intr-o lume a lor interioara sarcina pedagogului este de a-
i asigura insertia sociala de a-l rupe din acea lume a sa .Atunci ca specialisti
putem face urmatoarele recomandrari;
Pentru facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului trebuie sa folosim diferite
tehnici,metode,procedee de lucru interactive,organizarea activitatilor ce au ca
scop stabilirea relatiilor de reprocitate,cintece insotite de miscari,jocuri cu
mingea.Anticiparea traumelor rezulte in urma unor schimbari,reducerea
problemelor comportamentale comportament ritualistic,agresivtate
,hiperactivitate,orientarea privirii invatatorului in alta directie atunci cind
comunica cu copilul autist iar daca apare intentia de a-l face sa se apropie
privirea invatatorului va fi orientata doar in directia in care dorim sa
mearga.Nu este bine pentru copilul autist ca cei din mediul sau sa cedeze in
fata orcarui moft si sa s adapteze la modul lui de viata,acest compromis creaza
o situatie insuportabila.

Solicitati daca e cazul...

-Ajutorul ergoterapeutului,
-Ajutorul psihologului,care sa evalueze abilitatile intelectuale.

-Medicul logoped care sa testeze limbajul.

-Psihiatru ,psihologul,care ar descoperi o potentiala problema de

comportament .
 Bibliografie:

1. Incluziunea socio-educationala a copiilor cu dizabilitati in institutia

prescolara. Ghid pentru cadrele didactice si menageriale din sistemul de
educatie timpurie si pentru specialisti din. Serviciile specializate de
recuperare, reabilitare a copiilor cu dizabilitati.
2. Educatia incluziva Unitate de curs, Chisinau, 2012
3. Cojocaru V.,Chicu V.,Galben S.Educatia incluziva Repere metodologice
Chisinau 2006.
4. Danii A.,Popovici D.,Racu A.Educatia incluziva Ghid pentru cadrele
didactice si menageriale I.S.F.E.-“Tipografia Centrala”,2010.
5. Neamtu C.,Ghercut A.Psihopedagogie speciala Ghid practic pentru
invatamint deschis la distanta .Iasi :Polirom ,2000.

6. Autism.ro.wordpress.com/…/copilul-nu –dezvo…
7. www .click sanatate.ro/ce metode-sunt…eficiente…
Anexe: