Charles Darwin

Albert Einștein

Bill Gates

Steven Spielberg
Autismul
Evoluția conceptului de autism
 Ce este autismul?
 Autismul este o tulburare severa de dezvoltare, de
natura neurobiologica. Ea apare fie la nastere, fie la
varsta de 18 luni - 2 ani a copilului.
 Autismul este o boala caracterizata prin
afectarea dezvoltarii creierului. Autismul
afecteaza grav abilitatile mentale, emoţionale
şi comunicaţionale ale unei persoane.
 Autismul a fost descris şi diagnosticat pentru prima
dată în anul 1943 de către Leo Kanner
 Tulburarile spectrului autismului
(TSA)
 autismul tipic
 autismul sever
 sindromul Asperger (cei afectati de acest sindrom au limbaj, o
inteligenta chiar geniala, dar manifesta deficiente de comunicare si
socializare).
 sindromul Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei,
 PDD-NOS (tulburarea pervaziva de dezvoltare - nespecificata altfel
sau autismul atipic)
 autismul inalt functional.
Toti copiii cu TSA manifesta deficiente de socializare, de
comunicare verbala sau nonverbala sicomportamente repetitive
si stereotipe. Fiecare dintre aceste simptome se manifesta in grade
si prin comportamente diferite la fiecare copil/persoana cu autism
 Statistici internaționale
 anii ‘90 : 1 la 166 de copii -
potrivit Congresului
European de
Neuropsihiatrie de la
Barcelona
 1 la 150, potrivit Centers for
Disease Control, Atlanta,
fiind o afecțiune mai des
întîlnită decît cancerul,
diabetul, SIDA, sindromul
Down s.a
 Statistici naționale
 În Republica Moldova, conform scrisorii Nr. 06/3-
9/213 din 10.08.2010, eliberată de Ministerul
Sănătății al RM, la finele anului 2009 în evidența
medicilor psihiatri se aflau 103 copii cu autism.
 Raportul dinte băieți/fete fiind de 4-5 la 1, costul
tratamentului de specialitate variind între 16 000
si 32 000 lei/lună sau 1000-2000 de euro/lună.
 Până la mijlocul anului 2013 sunt înregistraţi 180
de copii, dintre care 147 sunt din Chişinău,
semn că în sate se ştie prea puţin despre
această maladie.
 Cauze
 nu se cunoaste cu adevarat cauza
autismului.
 anomalii la nivelul creierului persoanelor
care sufera de autism, insa nu exista un
acord privind zona (zonele) care ar fi
afectata.
 Cauze
 Factori genetici
 Factori de mediu la care a fost expus
copilul inainte, in timpul sau dupa nastere
(expunerea la diverse substante toxice si
vaccinuri),
 factori legaţi de funcţionarea sistemului
imunitar.
 Cauze
 Dr. Bernard Rimland, psiholog si tatal unui copil
cu autism, unul dintre cele mai importante
personalitati in domeniu, (cel care a fondat
Autism Society of America si Autism Research
Institute), a demonstrat prin cercetarile sale,
intregii comunitati medicale, ca autismul nu este
cauzat de "parintii reci", ci este de fapt o
tulburare biologica.
 Cauze
Mai mulți oameni de știință susțin o legătură
între autism și alimentele provenite din
organisme modificate genetic
O altă cauză, sugerată de un studiu recent,
este vîrsta înaintată a tatălui. Cercetătorii
Indiana University Institute din Stockholm
au analizat datele tuturor persoanelor născute
în Suedia în perioada 1973-2001 și au
constatat că urmașii născuți atnci cînd vîrsta
tatălui depășea 45 de ani erau de 3,5 ori mai
susceptibili să dezvolte autism decît copiii
născuți atnci cînd tatăl avea între 20 și 24 de
ani .
Cauzele autismului și diagnosticarea
Analizînd cercetările a mai multor savanți am
constatat următoarele:
Cercetătorii Rockefeller University au efectuat un
studiul statistic în care au evidențiat o serie de variații
genetice asociate tulburărilor autiste. Această cauză
poate fi folosită ca o modalitate de detecție timpurie,
cercetătorii susținând că intervenția în jurul vârstei de
un an ar putea schimba cursul evoluției ulterioare a
tulburării, prevenind instalarea definitivă a
simptomelor.

•O cercetare care a evaluat 40 de studii, realizate în

perioada 1990 – 2013, a ajuns la concluzia că, deși
simptomele pot fi identificate cu certitudine încă de la
vârsta de 2 ani, majoritatea diagnosticelor și terapiilor
sunt realizate după vârsta de 4 ani, privând copilul de o
intervenție timpurie.
 Alex
Alex are cinci ani şi îi place să cânte. Are două piese preferate
“Tot mai sus” de la Guess Who şi K-Boom de la CRBL. Chiar dacă
nu înţelege sensul cuvintelor în totalitate, Alex cântă. A făcut
intervenție la domiciliu de la patru ani jumătate, de când a primit
diagnosticul: “autism light”. Este o formă uşoară de autism care la
Alex s-a manifestat după vârsta de un an prin mersul pe
vârfuri, fluturatul mânuţelor şi lipsa limbajului. De atunci, timp de doi
ani de zile, Lăcrămioara, mama lui,îşi aminteşte că nu a mai auzit
niciun cuvânt de la el, “doar număratul până la zece”...Terapia
ocupaţională pe care o făcea cu el nu a avut rezultate evidente. Era
clar că mai era nevoie și de altceva și astfel a început să lucreze
ABA acasă, cu o echipă de specialiști plătită de părinți.La patru ani
jumătate, Alex a început să scoată sunete şi cuvinte în urma orelor
de logopedie, să comunice, să ceară ce-i place. La centru a avut un
nou început și toți tutorii lui spun că avea nevoie de altfel de
activități. Aici lucrează pe partea de socializare şi face progrese.
Mama lui se gândeşte la alte cazuri de copii cu autism care au reuşit
să devină independenți şi speră ca şi baieţelul ei să reuşească.
 Alexia
 Deşi încă nu vorbeşte, ci doar verbalizează silabe, Alexiei îi place să
cânte împreună cu părinţii ei. La cinci ani şi 10 luni, melodia ei
preferată este „Podul de piatră”. Părinţii îi cântă, iar ea completează
cuvinte simple - precum apa - şi gesticulează veselă pe acordurile
melodiei. Alexia a fost diagnosticată cu tulburare din spectrul
autismului la vârsta un an. Elena, mama ei, spune că fetiţa a făcut
progrese şi s-a dezvoltat frumos: este receptivă, înţelege multe
lucruri, este interesată de alţi copii. Încă nu poate comunica verbal şi
foloseşte PECS, un sistem de comunicare prin pictograme. Evoluţia
Alexiei a fost susținută în mare parte de mama ei, care a căutat cele
mai bune modalităţi de a o ajuta şi a făcut mari eforturi financiare.
Alexia a făcut câţiva ani intervenție acasă, până când Elena şi-a dat
seama că „s-ar descurca mai bine într-un un mediu organizat, cu
resurse mai uşor de accesat şi în care să fie observată în
permanenţă” - un centru de terapie, cu personal de specialitate din
toate domeniile complementare. Deşi problemele motorii o
împiedică să aibă întotdeauna iniţiativa, fetiţa e sociabilă şi îi place
să interacţioneze cu ceilalţi copii.
 Ana
 Ana este o fetiţă foarte veselă şi cârlionţată, care are 9
ani. Ea a făcut diverse forme de terapie de la vârsta de
doi ani. Prietenul ei cel mai apropiat din centru este Alex,
cu care îi place să interacţioneze şi să se joace. Îi plac
foarte mult cântecelele, cartile şi desenele animate.
Personajele preferate ale Anei sunt Tigger şi ursuleţul
Winnie. Povestea ei preferată este Scufiţa Roşie, iar
filmul ei preferat este Veronica. O altă pasiune a ei sunt
jocurile cu mâinile/palmele şi, în general, toate jocurile
ce sunt însoţite de cântecele haioase. Ana nu vorbește
foarte mult, dar invata sa isi comunice nevoile şi
dorinţele printr-un sistem de comunicare prin imagini. Pe
zi ce trece ea comunică din ce în ce mai uşor şi
funcţional. Ana, la fel ca ceilalți copii din centru, are
nevoie de terapie zilnică pentru a deveni din ce în ce mai
independentă.
 Catinca
 Catinca Maria are 11 ani şi este înscrisă într-un program terapeutic de la
vârsta de 3 ani. Este o fetiţă delicată, sensibilă, conştiincioasă, dornică să
facă pe plac, care găsește alinare şi bucurie în muzică şi dans. Aflată în
pragul adolescenţei, etapa ce aduce o mulţime de modificări somatice şi
psihologice, ce pun probleme complexe părinţilor în general, Catinca are
norocul să găsească în oamenii minunaţi din centru adevaraţi prieteni şi
susţinători, deasemenea educatori, ce o ghidează cu drag pe drumul
sinuos, dar firesc, al descoperirii propriei sale personalităţi şi identităţi în
grupul din care, fericit, face parte. Totodată, în ciuda dificultăţilor
suplimentare ce au venit cu vârsta, familia fetei simte o relaxare şi o
împăcare binefăcătoare datorită noului program din centru al Catincăi,
aspect foarte important pentru menţinerea unei relaţii curate părinţi-copil.
Catinca este astăzi, datorită frecventării zilnice a Centrului Multidisciplinar
Învingem Autismul, un preadolescent cu activităţi şi interese apropiate de
ceea ce nevoile ei le cer. Şi este un copil multiubit
 Toma
 Tomi are şase ani şi îi place la nebunie să picteze, în special maşini. Şi-a
descoperit această pasiune la trei ani, când a început, dintr-o dată, să
deseneze pe o tabletă magnetică. De atunci, a realizat numeroase lucrări şi
a avut chiar o expoziţie toamna trecută, numită „Lumea lui Tomi”, unde a
vândut 30 de lucrări. Andreea, mama „artistului”, spune că acest talent a
apărut dintr-o dată, fără ca părinţii sau tutorii să facă ceva anume pentru a-l
încuraja în această direcţie. La fel a fost şi când Tomi şi-a scris pentru prima
oară numele. „A venit pur şi simplu într-o seară acasă, a luat tăbliţa şi a
scris numele, fără să fi făcut niciun instructaj în sensul ăsta”, îşi aminteşte
Andreea. La fel şi-a surprins Tomi părinţii, dar şi echipa de specialiști, când
a început să frecventeze Centrul Multidisciplinar Învingem Autismul. Din
primele zile, băiatul la demonstrat că ştie mai multe lucruri decât credeau
toţi, astfel că programele sale de intervenţie s-au schimbat din prima
săptămână, „ca să ţină pasul cu evoluţia lui”, spune Andreea.
 Îi place să alerge pe bandă, să sară pe trambulină şi să se joace cu ceilaţi
copii. „Şi, bineînțeles, să găsească într-o clipită ceva bun de mâncare”,
adaugă mama lui. Deşi a făcut progrese mari, Tomi mai are mult de
recuperat în ceea ce priveşte limbajul. Deşi recunoaşte cuvinte scrise, încă
nu vorbeşte, iar Andreea spune că asta este cea mai mare greutate pe care
o întâmpină: să nu ştie cum să-l ajute imediat atunci când ceva îl supără.
 Luca
 Luca, un băiat slăbuţ în vârstă de cinci ani. Părinţii lui au
descoperit că are autism când, pe la vârsta de doi ani,
au observat nişte stereotipii în comportament: „bătea din
palme şi se rotea în cerc”, îşi aminteşte Mirela, mama
băiatului. Pentru că situaţia financiară nu le permitea un
terapeut, Mirela a renunţat la serviciu şi a învăţat diverse
metode de intervenţie, pentru a lucra cu el acasă. Luca a
început să facă progrese, dar mai „avea nevoie de mult
mai mult decât făceam eu cu el” Cel mai mult, lui Luca îi
place camera senzorială şi cea de joacă, unde sare cu
plăcere pe trambulină.
 Daria
 Daria are 6 ani și 5 luni și îi place să stea în compania adulților. Își cunoaște toți
colegii și e nerăbdătoare să ajungă mai repede dimineața. Lucrează mai mult pe
partea comportamentală pentru că din punct de vedere cognitiv nu are probleme.
Face adunări, scăderi și știe tot alfabetul de vreo trei ani. Daria se descurcă și la
vorbit, doar că inversează unele consoane. Când lucrurile o interesează le cere
corect, chiar și în propoziție, iar când simte că a greșit încearcă să se corecteze.
Când Daria avea doi ani și ceva, a fost diagnosticată cu autism. Ana, mama ei a
observat că fetița era absentă, nu întorcea capul niciodată când o striga și îi evita
privirea. După ce a văzut la televizor un caz al unui copil cu autism, și-a dat seama
că sunt prea multe asemănări ca să fie o coincidență, a dus-o pe Daria la doctor și a
primit confirmarea: tulburare din spectrul autismului. Când a început terapia, fetița nu-
și recunoștea nici mama. A învățat să o recunoască din poze, după multe exerciții
recompensate cu dulciuri. La început îi plăceau prăjiturile și biscuiții, apoi a trecut la
electronice. E mult mai ușor acuma cu astfel de recompense. Acum se bucură de
calculator și laptop și doar după ce lucrează câteva ore. Daria n-a făcut terapia
permanent, așa cum e indicat. De multe ori, fetița a fost nevoită să-și întrerupă
recuperarea din cauză că părinții nu și-au mai permis. Au fost luni de pauză, în care
fetița se oprea din progrese până când parinții faceau din nou rost de bani. Atunci o
lua de la capat. Au fost perioade de care Ana își amintește cu regret, pentru că e un
timp pierdut în care fetița ar fi putut progresa mai repede.