Initiere in terapia ABA

Analiza comportamental aplicat

Terapia ABA

(Applied Behavior Analysis)

Suport de curs
 Cuprins

1. Autismul- definitia si scurt istoric

2. Diagnostic diferential

3. Simptomatologie (Manifestari clinice)

4. Ce este ABA?

5. Interventia

6. Integrarea in invatamantul de masa a copiilor cu TSA

7. Relatia terapeutica si etica in terapia ABA

1. Autismul- definitia si scurt istoric

Termenul de autism, etimologic vorbind, provine din grecescul AUTOS, care nseamna
pentru sine nsui. Acest termen a fost introdus pentru prima dat in psihiatrie n anul
1911 de catre Bleuler, n lucrarea sa Grupa schizofrenicilor.

Autismul este o tulburare grav a proceselor normale de dezvoltare care apar n

primii doi ani de via. Afectez limbajul, jocul, cogniia, dezvoltarea social i abilitaile
de adaptare, provocnd ntarzieri din ce n ce mai mari fat de copiii de aceeai vrst.

Copiii autiti nu nvat aa cum nvat ceilali copii. Par incapabili s nteleag
cea mai simpl comunicare verbal i nonverbal, informaiile senzoriale i las confuzi
i sunt caracterizai de diferite grade de izolare fa de lumea din jurul lor.

Conceptul de autism infantil precoce a fost lansat prima dat de Leo Kanner n
1943 i definit de A.S. Reber ca un sindrom patologic, aprut n copilrie,
caracterizat printr-o stare de nstrinare/retragere, o lips de rspuns social i/sau
interes fa de cei din jur, dificulti de comunicare i de limbaj, imposibilitatea de a
dezvolta un ataament normal i existena unor ci bizare de a rspunde la stimulii
din mediul nconjurtor.

Leo Kanner a descris pentru prima dat 11 copii care s-au prezentat la clinica sa
cu o combinaie de grave deficite de vorbire marcate de anormalitai n interaciunea
social i o nclinaie spre comportamente stereotipe, repetitive i ritualice. Aceti 11
copii au fost primii copii diagnosticai cu autism infantil. Dei denumirea iniial a
evideniat c autismul infantil e observat n copilrie i documentele descriu
comportamentul autist la copii, acum este clar c autismul e vazut ca o boal pe tot
parcursul vieii a crei tip i severitate se modific n timp odata cu dezvoltarea
individului.

Autismul este cea mai rspndit dizabilitate din cadrul grupului de tulburri
pervazive de dezvoltare (pervasive developmental disorders). Astfel, autismul se
prezint ca o afectare global care cuprinde abiliti i deficiene care variaz de la o
persoan la alta. Caracteristicile comportamentale i deficienele mintale difer i ele de
 la o manifestare de nivel mediu la una foarte sever. Persoanele cu autism prezint o
combinaie individualizat i distinctiv de nevoi i caliti.

Autismul reprezint o tulburare global i precoce a dezvoltrii care apare naintea

vrstei de trei ani, caracterizat prin funcionarea deviant i/sau ntrziat n unul din
urmtoarele domenii: interaciune social, comunicare verbal sau nonverbal,
comportament. Pe lng aceste trsturi specifice, tulburarea este nsoit adeseori de
fobii/ stereotipii, perturbri ale somnului i ale alimentaiei, crize de manie i gesturi auto-
agresive

Etiologie

Pentru multi, autismul a fost echivalat cu apatia si retragerea in sine ca raspuns la frustrari
succesive provocate de o lume ostila - in cazul copiilor mai ales de o relatie defectuoasa cu
mama. Astazi se considera ca autismul este cauzat de o disfunctie fizica la nivel cerebral, cu
foarte probabile radacini genetice, si nu de probleme emotionale ale copilului crescut intr-un
mediu ostil. Realitatea autismului a ramas insa in mare masura incomprehensibila.
Exista patru etiologii ale autismului in timp:
a). Factorii psihogenetici (la nastere copilul este sntos psihic, dar in urma unor trauma
psihologice, al unui comportament parental inadecvat, al neglijrii se declanseaz autismul).
b). Factorii somatici (evenimentele psihotraumatice nu pot declana autismul, responsabile de
acesta sunt anomaliile somatic congenital, endogene genetice i exogene-traumatice, care pot fi
neonatal sau postnatale).
c). Cauzalitatea mixta ( copilul se nate cu fragilitati somatice, iar pe fondul lor, evenimentele
declaneaza autismul).
d). Etiologii comportamentale ( nvatarea unui set de comportamente inadecvate, de exemplu
recompense si pedepse ntamplatoare ale parintilor).

2. Diagnostic diferential
 Se cunosc mai multe etape de diagnostic diferenial:
A) Prima etap vizeaz tulburri organice care pot avea o simptomatologie asemntoare:
paralizii cerebrale, hidrocefalii, porencefalii, agenezii corticale ce pot fi att de severe
ncat sa determine aparitia comportamentului autist.
Diagnosticul diferential cu tulburarile genetice si de metabolism respectiv: neurolipidoze,
adrenoleucodistrofii (B. Schilder), leucodistrofia metacromatica, sfincomielinoze, bolile
de collagen cu deficit de elastin (B. Williams) necesit investigaii paraclinice
suplimentare, dar care aduc repede argumentele necesare.
B) A doua etap cuprinde toate tulburrile psihice ale copilului cu simptome asemanatoare
( autist-like):
- Diagnosticul diferenial se poate face cu ntrzierile mintale, mai ales formele
moderat, sever i profund unde, datorit deficitului cognitiv, pot aprea afectri ale
interaciunii sociale;
- Tulburarile de dezvoltare a limbajulu
-
- i necesit diagnostic diferential n primii ani, cnd copilul prezint o mare afectare
a nelegerii i exprimarii, dar absena stereotipiilor i a discontactului psihic de tip autist
exclude diagnosticul;
- Tulburarile senzoriale se pot nsoi, uneori, de o scadere a capacitaii de relaionare
datorita anxietaii, fricii de necunoscut, contientizrii deficitului. Copiii cu astfel de
deficite pot dezvolta uneori un grad de neresponsivitate la mediu, dar, cu timpul, educaia
special poate compensa i reduce comportamentul;
- Tulburarea reactiv de ataament cu sociabilitate nediscriminativ i eec social
impune diagnostic diferenial cu tulburarea autist, dar evoluia favorabil odat cu
acordarea de ngrijiri i support emoional infirma diagnosticul;
- Diagnosticul diferenial cu Schizofrenia Infantil necesit, n primul rnd,
discutarea acestei entitai nozologice, care nu exista ca atare n nici unul dintre
instrumentele taxinomice menionate;

C ) Ultima etap de diagnostic diferenial se face, n cadrul categoriei diagnostic

Tulburarilor pervasive de dezvoltare , cu celelalte tulburari:

- Tulburarea Dezintegrativ a Copilriei;

- Sindromul Rett;
- Tulburarea Asperger;
Observarea atent a comportamentului i folosirea criteriilor de diagnostic ajut la difereniere,
dei, pentru un specialist tnr, fra experien, poate fi destul de dificil

TULBURARILE PERVAZIVE DE DEZVOLTARE

stabilite de Asociatia de Psihiatrie Americana in DSM IV Manualul de Diagnostic Statistic al

Tulburarilor Mentale sunt:

- Tulburarea Autista (tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin dificultati de invatare,

probleme de vorbire si dificultati de relationare, comunicare si interactiune sociala)
- Tulburarea Asperger (descrie copii ce prezinta unele trasaturi ale autismului, dar sunt
extrem de dotati in unele domenii ale cunoasterii.)
- Tulburarea Dezintegrativa a Copilariei (Tulburarea dezintegrativ a copilriei este o
tulburare invadant a dezvoltrii caracterizat prin existena unei perioade de evoluie normal a
copilului n primii doi ani de via, urmat de o pierdere clar (n decursul a cteva luni) a
abilitilor dobndite anterior.)

- Tulburarea Rett (dezvoltarea unor deficite specifice multiple, urmnd unei perioade de
funcionare normal dup natere.)

- Tulburarea Globala (Pervaziva) de Dezvoltare inclusiv autismul atipic. (termen folosit

pentru descrierea copiilor ce prezinta unele trasaturi ale autismului dar in cazul carora
problemele de comunicare si relationare sunt mai putin severe.)

3. Simptomatologie

DSM IV Diagnostic and Statistical Manual of Mental disorders sau Manual de Diagnostic si
Statistica a Tulburarilor Mentale pulicata de Asociatia psihiatrilor din America.
ICD 10 International Clasification of Diseases sau Clasificarea Internationala a Bolilor, este o
clasificare medicala realizata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO).
Criterii pentru diagnosticarea autismului (DSM-IV)
A. Un total de 6 ( sau mai multe) articole de la (1), (2) sau (3) cu cel putin doua de la (1) si
cate unul de la (2) si (3):
(1) impedimente in interactiunea sociala, manifestate sub forma a cel putin doua din
urmatoarele:
(a) impedimente marcante in utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul
ochi in ochi, expresiile faciale, pozitiile corpului
(b) esecul in dezvoltarea unor relatii caracteristice nivelului de dezvoltare
(c) lipsa dorintei de a impartasi placere, interese sau realizari cu alte persoane (de
exemplu nu sunt aratate sau aduse obiectele de interes de catre pesoanele autiste)
(d) lipsa reciprocitatii sociale sau emotionale

(2) impedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel putin unuia dintre
urmatoarele:
(a) intarzierea sau lipsa totala a limajului verbal (fara a fi insotita de incercarea de a
compensa aceasta lipsa prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau
mimarea)
(b) la indivizii cu un limbaj potrivit apare un impediment in abilitatea de a initia sau
sustine o conversatie cu ceilalti
(c) limbaj stereotip si repetitiv sau limbaj idiosincratic
(d) lipsa jocului variat si spontan sau a jocului social imitativ potrivit varstei

(3) comportamente, interese si activitati reduse, repetitive si stereotipe, manifestate sub

forma a cel putin unuia din urmatoarele:
(a) interes redus si anormal in intensitate sau concentrare
(b) aderenta aparent inflexibila pentru un ritual specific si nefunctional
(c) maniere stereotipe sau repetitive (de exemplu: falfairea sau rasucirea mainii sau a
degetului, sau miscari complexe ale intregului corp)
(d) preocupari insistente pentru parti ale obiectelor
 B. intarzieri sau functionari anormale intr-unul din urmatoarele domenii:
(1) interactiune sociala
(2) limbaj asemanator cu cel din comunicarea sociala
(3) joc simbolic sau imaginative

Manifestri clinice
n TSA manifestrile clinice sunt grupate n trei categorii de deficte: de interaciune social,
limbaj folosit pentru comunicarea social i comportament.

Deficitul calitativ n interaciunea social se manifest prin:

1.deteriorare marcat n uzul comportamentelor non-verbale pentru a interaciona social: privitul

ochi n ochi, expresia facial, gesturile, posturile;

2.incapacitate de a promova relaii cu egali: nu se simte atras de ceilali, deseori nu are prieteni,
nu iniiaz jocuri i nu se altur grupurilor de copii;

3.lipsa dorinei spontane de a mprti cu ceilali bucuria;

4.nu-i exteriorizeaz dorinele, interesele;

5.nu simt nevoia de a fi mngiai, ludai sau apreciai pentru reuitele lor;

6.lipsa reciprocitii emoionale i sociale;

7.nu difereniaz persoanele strine de cele pe care le vede zilnic sau poate manifesta anxietate
marcat fa de strini;

8.poate avea un cerc restrns de emoii insuficient manifestate;

9.nu poate nelege felul n care ceilali i exprim strile sufleteti;

10.poate avea temeri ciudate sau lipsa acestora n faa pericolelor;

11.i exprim emoiile ntr-un mod ciudat, are dificulti emoionale i sociale oscilante.

Deficit calitativ de comunicare

1.lips sau ntrziere total n dezvoltarea limbajului expresiv, neacompaniat de mijloace

alternative de comunicare;

2.nu rspunde atunci cnd este strigat pe nume;

3.poate lsa impresia c nu aude sau c nu se ateapt ca cineva s-i vorbeasc;

4.zmbet discret sau fa prietenoas, dar fr adresabilitate clar, este prietenos cu toat lumea;

5.poate fi neateptat de linitit i tcut;

6.la persoanele la care limbajul este dezvoltat poate apare o deteriorare semnificativ a
capacitii de a iniia sau a susine conversaii;

7.rspunde inadecvat la ntrebri, relateaz evenimente petrecute cu mult timp n urm i pe care
la momentul respectiv parc nici nu le-a observat, are dificulti semantice i alterri ale
structurii gramaticale;

8.nu nelege umorul, ironia sau sensul implicit al cuvintelor;

9.limbaj stereotip i repetitiv sau limbaj vag: solilocvia ntr-o manier stereotip, verbalizri,
respectiv emite sunete sau exprimri fr sens pentru anturaj, ecolalia imediat i ntrziat,
10.dificultatea de a-i nsui exprimarea la persoana I, pedanterie accentuat i o melodicitate
particular n limbaj;

11.lipsa jocului variat i spontan sau a jocului imitativ social.

Pattern-uri repetitive i stereotipe de comportament cu activiti i interese restrnse

1.preocupri circumscrise pentru patternuri repetitive i sterotipe de comportamente i interese,
anormale ca intensitate i focalizare;

2.aderen inflexibil la rutin i ritualuri nonfuncionale;

3.manierisme motorii repetitive i stereotipe: mers pe vrfuri, flfitul braelor, legnat, nvrtire
n jurul propriului ax (semnul titirezului), diverse grimase, gesturi, posturi pe care le adopt i
care unele sunt bizare;

4.preocupare persistent pentru pri ale obiectelor: nvrte la nesfrit rotia unei mainue
(Bergeson et al., 200

Dezvoltarea copilului tipic

0.1 AN

LIMBAJ:
-apar cateva vocale ca modalitate de exprimare a nevoilor
-comunica prin plans, tipete, zambete, toate reflectand confortul sau disconfortul lui
-gangureste, repeat aceeasi silaba (mamama)
-raspunde la propriul nume
-cauta contactul vizual deseori si vocalizeaza ca raspuns la atentia care I se acorda
-priveste in directia sunetului
-isi schimba pozitia corpului ca raspuns la sunet, urmareste sunetul miscandu-si capul
-imita intonatia vocii celuilalt
-incep sa se joace, imita cucu-bau
-fac Pa-Pa cu mana
-arata o parte a corpului
-cand i se spune NU inceteaza activitatea in 75% din cazuri

AUTOSERVIRE
-suge inghite lichide
-mananca alimente lichefiate (fulgi pentru copii)
-apuca biberonul
-mananaca laimente strecurate
-tine biberonul fara ajutor timp de 1 minut
-controleaza miscarea biberonului (il apropie sau il departeaza de la gura)
-mananca alimente facute piure gata de catre parinti
-bea din ceasca tinuta de parinti
-mananca alimente semi-solide date de parinti
-se hraneste singur cu degetele
-bea lichide din ceasca tinand-o cu ambele maini
-duce ajutat la gura lingura umpluta cu mancare
-intinde mainile si picioarele atunci cand este imbracat

SOCIALIZARE
-urmareste personae care se misca in fata sa
-zambeste ca un raspuns la atentia acordata
-vocalizeaza ca un raspuns la atentia acordata
-priveste la propriile maini , zambeste si vocalizeaza
-in cercul familiei, zambeste, vocalizeaza si inceteaza plansul
-zambeste si vocalizeaza la imaginea din oglinda
-zambeste la expresia facial de adult
-bate si trage (par, nas, ochelari) cand este in brate
-ajunge la obiectele oferite, personae cunoscute
-ajunge sau bate in oglinda cand vede imaginea unui copil
-tine si examineaza obiecte primite (1 minut)
-scutura obiectee din mana facand zgomot neintentionat
-se joaca nesupravegheat 10 minute
-cauta contactul ochilor 2-3 minute
-se joaca linistit langa adult timp de 15-20 minute
-vocalizeaza cand I se da atentie
-imita jocul Bau-Bau
-bate din palme (imitatie)
-face din palma Pa-pa (imitatie)
-ridica mainile asa mare (imitatie)
-ofera jucarii, obiecte, hrana, dar nu intotdeauna le elibereaza
-imbratiseaza, saruta personae cunoscute
-raspunde la propriul nume privind sau intinzand mainile
-scurura obiecte pentru a face zgomot
-manipuleaza jucarii sau obiecte
-ofera jucarii la adulti si le elibereaza
-imita miscarile unui copil in joc

COGNITIV
-si indeparteaza de pe fata o panza care-I acopera vederea
-cauta un obiect care a fost indepartat din linia directa a vederii
-poate indeparta un obiect dintr-un container deschis
-plaseaza un obiect intr-un container deschis
-plaseaza un obiect intr-un container la comanda verbal
-scutura o jucarie sunatoare agatata pe o sfoara
-poate pune trei obiecte intr-un container
-poate transfera un obiect dintr-o mana in alta
-lasa sa cada o jucarie si o ridica
-gaseste un obiect ascuns intr-un container
-face un tren din trei cuburi si apoi il impinge
-se poate juca cu un cerc pe o ata
-poate pune o piesa cilindrica in planseta cu orificii
-executa gesture simple la cerere (bate din palme)

COMPORTAMENT MOTOR
-intinde mana dupa un obiect la 15-20 cm
-apuca un obiect suspendat in fata sa la 7-8 cm
-se intinde dupa obiecte suspendate in fata sa si le apuca
-intinde mana dupa un obiect preferat
-introduce un obiect in gura
-se sprijina pe brate in timp ce sta pe abdomen
-sustine capul si pieptul sus cu sprijin pe un brat
-pipaie si cerceteaza obiectul cu gura
-se intoarce de pe abdomen pe o parte si isi mentine aceasta pozitie 50% din timp
-se rostogoleste de pe burta pe spate
-inainteaza pe burta pe o distanta egala cu lungimea corpului
-se rostogoleste de pe spate pe o parte
-se intoarce de pe spate pe burta
-sta in pozitie sezanda cand apuca degetele adultului
-intoarce capul nestingherit cand corpul este sprijinit
-isi mentine 2 minute pozitia sezanda
-da jos din mana un obiect pentru a se intinde dupa altul
-ridica si lasa sa cada un obiect intentionat
-se tine pe picioare cu sprijin maxim
-salta in sus si-n jos fiind sprijinit sa sta in picioare
-merge deabuselea pt a lua obiecte de la o distanta egala cu lungimea lui
-sta singur sprijinit
-din pozitia sezanda se intoarce in pozitia de mers deabuselea
-se ridica de pe burta
-sta fara sa se sprijine cu mainile
-arunca obiecte la intamplare
-sprijinit pe genunchi si coate se leagana inainte si inapoi
-transfera un obiect dintr-o mana in alta fiind in pozitia sezand
-retine doua cuburi cu latura de 2.5 cm intr-o mana
-se ridica singur in pozitia pe genunchi
-foloseste penseta degetelor pentru a lua un obiect
-se taraste
-sta in picioare cu minimum de sprijin
-isi linge mancarea din jurul gurii cand se murdareste
-sta singur in picioare un minut
-ideparteaza un obiect dintr-un container
-intoarce paginile unei carti, mai multe o data
-inceraca sa ia mancare singur cu lingurita
-pune obiecte mici intr-un container
-se coboara singur din pozitia in picioare in pozitia sezanda
-bate din palme
-merge cu minimum de ajutor
-face cativa pasi fara ajutor

1-2
SOCIALIZARE
-imita adultul in actiuni simple (scuturarea hainelor)
-se joaca cu un alt copil fiecare facand o activitate separate
-ia parte la jocuri, impinge o masina, arunca o minge la un alt copil (2-5 minute)
-accepta absenta parintilor continuandu-si jocul
-activ, vrea sa cunoasca imprejurarile
-ia parte la jocuri de manipulare (impinge, trage)
-imbratiseaza sau cere papusi sau jucarii noi
-repeta actiuni care produc ras sau atentie
-tine cartea adultului sa o citeasca sau trage de el
-trage de o persoana pentru a-I arata o actiune sau un obiect
-retrage mana, spune NU, cand este langa un obiect interzis
-asteapta sa fie luat de pe un scaun in altul
-se joaca cu 2-3 copii
-imparte obiecte sau hrana cand I se cere
-saluta egalii sau adultii familiari
-coopereaza cu parintii 50%din timp

LIMBAJ:
-copilul converseaza stalcind cuvintele
-numeste alti membrii din familie, inclusive animalele preferate
-spune 5 cuvinte diferite si numeste 4 jucarii
-incepe sa puna intrebari folosind o intonatie urcatoare la sfarsitul cuvantului
-raspunde cu DA sau NU
-emite onomatopee sau le foloseste pentru a denumi animalul
-se exprima prin cuvinte simple, foloseste gesture pentru a-si exprima dorinta ca mai vrea
-imita folosirea obiectelor uzuale (cana, lingura)
-poate numi 3 parti ale corpului
-arata 3 iamgini dintr-o carte cand sunt numite
-cauta sursa de sunete din afara incaperii
-isi spune numele la cerere
-raspunde la intrebarea Ce-i asta?
-denumeste obiecete familiar
-cere mai mult, mai vreau
-imita adultul in activitati simple (scuturatul hainelor)
-raspunde la sus, jos miscand capul corespunzator
-combina gesturi si cuvinte pentru a-si face cunoscute dorintele
-cere un anumit aliment cu numele lui (daca ii e cunoscut)
-stie ce sa faca in situatii uzuale (la masa, la culcare, cand iese afara)

AUTOSERVIRE
-mananaca independent la masa, folosind lingura
-tine ceasca cu mana si bea din ea
-introduce mainile in apa si isi pune mainile ude pe fata in semn de spalare (imitatie)
-sta pe olita sau pe scaun de toaleta timp de 5 minute
-pune palariuta sau caciulita pe cap si si-o scoate
-isi scoate sosetele
-introduce mainile in maneci si picioarele in pantaloni
-isi scoate pantofii cand sireturile sunt dezlegate, slabite
-isi scoate haina cand este descheiata
-isi scoate pantalonii cand usnt descheiati
-inchide si deschide fermoare mari fara sa actioneze inchizatorul
-foloseste vorbe sau gesture prin care indica nevoia de a merge la baie
-se hraneste singur folosind lingurita sau ceasca (varsa putin continutul)

COGNITIV
-scoate unul cate unul 6 obiecte dintr-un container
-poate indica o parte a corpului
-suprapune 3 cuburi la cerere
-asociaza obiecte asemanatoare
-mazgaleste cu creionul
-arata spre sine cand este intrebat
-pune 5 obiecte cilindrice in planseta cu orificii
-asociaza obiectele cu imaginea lor
-indica o imagine numita
-indica paginile din carte (2,3 odata)

COMPORTAMENT MOTOR
-urca scarile deabuselea
-se ridica singur in picioare din sezand
-rostogoleste o minge imitand adultul
-se urca singur pe un scaun de adult si incearca sa se aseze pe el
-poate pune inele pe un support metallic
-scoate piese cilindrice cu 2,5 cm din planseta cu orificiu
-pune piese cilindrice cu 2,5 cm in planseta cu orificii
-face un turn din 3 cuburu
-face semne cu creionul
-merge independent
-coboara scarile deabuselea cu picioarele inainte
-se aseaza singur intr-un scaaun de copil
-se aseaza pe vine si se ridica din aceasta pozitie in picioare
-impinge sit rage o jucarie in timp ce merge
-se da in balansor
-urca scarile cu ajutor
-se apleaca de la mijloc ca sa ridice obiecte fara sa cada
-imita o miscare circulara

2-3 ani

SOCIALIZARE
-poate aduce sau lua obiecte sau gasi persoana din alta camera
-asculta muzica sau povesti (5-10 minute)
-spune te rog, multumeste cand I se aminteste sau I se cere
-incercarea sa ajute parintii cu sarcini, facand parte din munca
-se joaca de-a imbracatul cu hainele adultului
-face o alegere cand e intrebat Pe cine iubesti?
-intelege sentimentele prin verbalizare (dragoste, tristeze, amuzament)

LIMBAJ:
-numeste actiuni
-raspunde corespunzator la folosirea adjectivelor (oboist, fericit, rece, mare)
-spune te rog, multumesc cand I se adduce aminte
-descopera dorinta de a face placere parintilor sis a le fie de folos
-incepe sa descopere umorul ( sa inteleaga o gluma, sa asculte ghicitori)
-la 2 ani vocabularul lui are 20-300 cuvinte
-sta cu adultul pentru a privy o carte cu imagini pt 5 minute
-la cerere pune obiectele IN, PE, SUB
-asculta povesti scurte
-raspunde la intrebarea Ce face? Pt activitati obisnuite, simple
-mimeaza actiuni
-repete cuvantul final al fiecarui vers dintr-un cantec
-raspunde la intrebarea Unde este?
-foloseste un anume cuvant pt a exprima nevoia de a merge la baie
-arata pe degete cati ani are
-isi spune genul (fata, baiat)
-indeplineste 2 comenzi legate (Du-te la usa si inchide-o)
-pune intrebari Ce e aia?
-raspunde cu NU pentru a exprima refuzul sau neplacerea
-raspunde la intrebarea Cine? Indicand numele si foloseste mai mult Eu/Mie/Al meu decat
numele propriu
-formeaza propozitii din doua cuvinte

AUTOSERVIRE
-ia prosopul de la parinti, isi sterge mainile si fata
-suge, inghite din pahar sau ceasca
-foloseste furculita
-mesteca si inghite numai substante comestibile
-isi sterge mainile fara ajutor cand se da prosopul
-cere sa mearga la toaleta chiar daca este tarziu pt a evita accidentele
-isi controleaza scurgerea salivei din gura
-urineaza sau are scaun al olita, de 3 ori pe saptamana atunci cand este asezat pe ea
-isi pune pantalonii, se incalta
-se spala pe dinti imitand adultul
-isi scoate hainele simple care au fost descheiate
-foloseste toaleta pt scaun, un singur accident pe saptamana
-ia apa de la robinet fara ajutor, atunci cand este pus la dispozitie un scaun sau olita
-se spala pe maini sip e fata folosind sapunul, cand adultul ii potriveste temperature apei
-cere sa mearga a baie in timpul zilei
-isi aseaza haina intr-un cuier pus la inaltimea sa
-evita pericolul, cum ar fi colturile de mobilier, scariel deschise
-foloseste servetelul cand I se aminteste
-infige furculita in alimente si le duce la gura
-toarna dintr-un ibric intr-un pahar fara ajutor
-desface capsa de la imbracaminte fara ajutor
-se spala singur pe maini sip e picioare atunci cand este imbaiat
-isi pune sosetele
-se imbraca cu haine, jacheta, camasa

COGNITIV
-gaseste o anumita carte de copii la cerere
-completeaza un incastru de 3 figuri
-numeste pana la 4 imagini ale unor obiecte asemanatoare
-deseneaza o linie vertical imitative
-deseneaza o linie orizontala imitative
-copiaza un cerc
-deseneaza o cruce imitativ
-asociaza material dupa textura
-indica obiecte mari si mici la cerere
-asociaza 3 culori
-plaseaza obiecte IN, PE, SUB la cerere
-numeste obiecet ce produc sunete
-pune cuburi unul intr-altul, dupa marime
-numeste actiunea din imagine
-asociaza forme geometrice cu imagini ale formelor
-aseaza pe un baston inele sau discuri in ordinea marimii
COMPORTAMENT MOTOR
-insira 4 margele mari in 2 minute
-rasuceste butoane, apasa pe clanta
-sare pe loc cu ambele picioare odata
-merge cu spatele
-coboara treptele cu ajutor
-arunca o minge adultului la o distanta de 1,5 m
-construieste un turn din 5-6 cuburi
-intorce paginile una cate una
-despacheteaza un obiect mic
-indoaie o jumatate de hartie in scop imitator
-desface si imbina jucarii
-monteaza si demonteaza jucarii ce intra una in alta
-da cu picioarele intr-o minge ce sta pe loc
-face bilute din plastilina
-apuca creionul intre degetul mare si aratator, sprijinindu-l pe degetul mijlociu
-poate face tumba inainte cu ajutor
-loveste cu ciocanul 5 cuie din 5

3-4 ani

SOCIALIZARE
-respecta reguli de joc imitand actiunile altor copii
-salute adulti din familie fara a I se adduce aminte
-respecta reguli din joc condus de adulti
-cere voie sa foloseasca o jucarie cu care se joaca alt copil
-spune te rog si multumesc fara sa I se aminteasca in 50% din cazuri
-raspunde la telefon, cheama adultul sau oo persoana cunoscuta
-asteapta sa-I vina randul
-respecta reguli de joc in grup condus de un copil mai mare
-indeplineste cerintele formulate de adulti in 75% din cazuri
-sta in zone delimitate de curtea spitalului, cresei, casei
-se joaca alaturi si vorbeste cu alti copii timp de 30 de minute

LIMBAJ:
- isi spune numele intreg cand I se cere
-raspunde la intrebari simple de tip Cum?, Cand?
-foloseste trecutul verbului
-povesteste despre lucruri care s-au intamplat recent
-spune la ce folosesc obiecte uzuale
-exprima ce se va intampla folosind formula Vreau, doresc sa
- schimba ordinea cuvintelor in modul adecvat pt a pune intrebari Pot sa merg la?
-foloseste cateva substantive
-relateaza doua evenimente in ordinea intamplarii lor

AUTOSERVIRE
-mananca singur intreaga masa
-se imbraca ajutat cu pluover peste cap si se incheie singur
-isi sterge nasul cand I se aminteste
-din sapte dimineti se trezeste uscat doua dimineti
-baietii urineaza la toaleta stand in picioare
-incepe si termina imbracatul cu exceptia inchizatorilor in 75% din cazuri
-incheie haina cu capse si copci
-isi sulfa nasul
-evita pericolele comune (sticla Sparta)
-isi pune hainele pe umeras si umerasul pe o bara joasa la indicatia adultului
-se spala pe dinti cand I se dau indicatii verbale
-isi pune manusi cu un deget
-deschide nasturii mari de la jacheta
-isi incalta ghetele cu ajutor
-isi incalta ghetele fara ajutor

COGNITIV
-numeste obiecte mari si mici in numar mare
-indica 10 parti ale corpului la comanda verbal
-indica un baiat si o fata la comanda verbal
-alatura doua parti ale unei forme pt a face un intreg
-numeste 2 evenimente sau 2 personaje familiar din povesti
-repeta jocuri cu degetele sau cu mainile, cu cuvinte sau cu actiuni
-asociaza cate una, pana la trei sau mai multe obiecte
-indica usor, greu, lung, scurt
-spune care obiecte sau categorii de obiecte se potrivesc
-numara pana a 3 imitativ
-aranjeaza obiecte pe categorii
-deseneaza o linie diagonal de la un colt la altul al unui patrat cu latura de 10 cm
-deseneaza o linie in forma de V, imitative
-numara 10 obiecte imitative
-construieste un pod din 3 cuburi, imitative
-realizeaza un sir de culori sau margele, respectand o secventa
-poate sa copieaze o serie de linii frante unite (vvvvvv)
-adauga o mana sau un picior a un desen incomplete
-completeaza un joc din 6 culori fara incercari sau erori
-numeste obiectele la fel si diferite
-deseneaza un patrat imitative
-numeste 3 culori la cerere
-numeste 3 forme geometrice (cerc, patrat, triunghi)

COMPORTAMENT MOTOR
-taie cu foarfeca
-poate pune doua papusi fata in fata sa se sarute
-sare la o inaltime de 20 cm
-da cu piciorul intr-o minge care vine inspre el
-merge pe varfuri
-earga 10 pasi cu miscari coordinate alternand bratele
-pedaleaza tricicleta
-se da in leagan daca este balansat initial de adult
-se urca si isi da drumul pe topogan
-se da tumba inainte fara ajutor
-urca scarile alternand picioarele
-merge in pas de mars la comanda
-prinde o minge cu ambele maini
-traseaza dupa sabloane
-taie de-a lungul unei linii drepte lunga de 20 cm cu abatere de 6 mm in medie

4-5 ani

SOCIALIZARE
-cere ajutor cand intampina greutati
-contribuie la conversatia parintilor
-repeta versuri, cantece sau deseneaza pentru altii
-lucreaza independent la o sarcina de rutina timp de 20 minute
-isi cere scuze fara a I se adduce aminte in 75% din cazuri
-isi asteapta randul intr-o activitate de grup de 8-9 copii
-se joaca pe rand cu 2-3 copii timp de 20 minute
-cere voie sa foloseasca obiecte care apartin altora in 70% din cazuri

AUTOSERVIRE
-curata locul unde a varsat ceva, luandu-si singur carpa
-evita otravurile si substantele periculoase
-isi descheie hainele singur
-isi incheie singur hainele
-inchide un fermoar
-se spala pe maini si pe fata
-foloseste tacamurile pentru a manca
-se trezeste din somn noptea pt a folosi toaleta
-isi sterge si isi sulfa nasul in 70% din cazuri fara sa I se aduca aminte, se spala singur cand face
baie cu exceptia gatului si a spatelui
-foloseste cutitul pt a unge unt sau gem pe paine
-se imbraca singur complet
-se serveste la masa din castron cu lingura (castronul tinut de adult)
-ajuta la pusul mesei folosind correct farfuriile, servetelele
-se spala pe dinti, merge la toaleta la vreme, se dezbraca, se sterge si se imbaraca fara ajutor
-se piaptana sau se perie daca are parul lung
-poate merge in vecinatatea casei fara sa fie supravegheat permanent
-insira sireturile la pantofi si ii leaga

LIMBAJ:
-indeplineste o serie de comenzi legate intre ele
-demonstreaza intelegerea propozitiilor Iata ca a fost lovita de baiat.
-poate alege o pereche de obiecte la alegere
-foloseste verbe la optiune (conditional-optativ) As dori
-foloseste fraze Am lovit mingea si a sarit in strada.
-poate gasi partea de jos si de sus a diferitelor obiecte
-poate sa sesizeze sis a indice absurdidatile din imagini
-foloseste cuvinte sora, frate, bunic, bunica
-spune cuvintele corespunzatoare care lipsesc fratele baiat, sora este..
-poate spune o poveste familiar fara ajutorul imaginilor
-numeste o imagine care nu se incadreaza intr-o categorie
-spune daca doua cuvinte rimeaza sau nu
-foloseste propozitii complexe ea vrea ca eu sa intru pentru ca..

COGNITIV
-ia un numar specificat inainte la cerere
-numeste tipuri de texte
-copiaza un triunghi la cerere
-isi aminteste 4 obiecte dintr-o imagine
-numeste tipul de zi asociat cu alte activitati
-respecta rime familiar
-spune ca un obiect este mai greu sau mai usor cu o diferenta de 500 de grame
-spune ce lipseste cand se indeparteaza un obiect dintr-un grup de trei
-numeste 8 culori
-numeste 3 monede diferite (1 leu, 5 lei,10 lei)
-asociaza simboluri, litere si numere
-spune culoarea obiectelor denumite
-reda 5 fapte importante dintr-o poveste auzita de 3 ori
-deseneaza un om (cap, trunchi, 4 membre)
-canta 5 versuri dintr-un cantec
-construieste o piramida din 10 cuburi
-numeste obiecte lungi si scurte
-plaseaza obiecte in spate, langa si dupa
-asociaza seturi egale de la 1 la 10 obiecte
-numeste sau arata o parte, lipsa imaginii unui obiect
-numeste propozitiile: prima, cea din mijloc, ultima

COMPORTAMENT MOTOR
-sta intr-un picior 4-5 secunde
-alearga schimband directia
-merge in echilibru pe o scandura lata
-sare in continuu de 10 ori
-sare peste o sfoara ridicata la 5cm inaltime
-sare inapoi de 6 ori
-loveste si prinde o minge mare
-face forme de plastilina si le pune impreuna cate 2, 3
-taie de-a lungul unei linii curbe
-poate sa insurubeze un obiect fixat pe un filet
-coboara scarile alternand picioarele
-pedaleaza tricicleta si face intoarcere la colt
-sare intr-un picior de 5 ori
-decupeaza un cerc cu diametru de 5 cm
-deseneaza masini, case, pomi
-decupeaza si lipeste imagini simple

5-6 ani

SOCIALIZARE
-numeste sentimente pe care le incearca : suparare, furie, fericire, dragoste
-se joaca cu 4-5 copii cooperand intr-o activitate fara sa fie supravegheat
-explica altora regulile unui joc, ale unei activitati
-imita roluri de adult
-participa la conversatii in timpul mesei
-isi consoleaza prietenii de joc cand acestia sunt suparati
-isi alege singur prietenii
-proiecteaza si construieste folosind obiecte simple (plan inclinat)
-isi fixeaza singur obiectivele si le duce la bun sfarsit

LIMBAJ:
-poate sa spuna daca un sunet este tare sau incet
-poate indica unde sunt cateva, multe sai mai multe obiecte

AUTOSERVIRE
-este responsabil pt o sarcina gospodareasca, un ape saptamana si o indeplineste la cerere
-isi alege imbracamintea potrivita in functie de timp si ocazie
-se opreste la colt, se uita in ambele parti si traverseaza strada fara indicatii verbale
-se serveste la masa si da mai departe platoul
-isi prepara singur mancarea simpla (cereal cu lapte)
-este responsabil pentru sarcina gospodareasca zilnica (dusul gunoiului)
-isi poate potrivi singur temperature apei pt baie sau dus
-merge la scoala, gradinita sau magazine la distanta de cel mult 2 strazi
-incearca sa taie alimente mari cu cutitul (banana, cartofi fierti)
-gaseste toaleta potrivita cu sexul in locuri publice
-deschide o sticla cu lapte
-poate lua, duce si aseza cu putin ajutor tava, in cantina de autoservire
-isi poate incheia sireturile la gluga si isi poate incheia centura de siguranta la masina

COGNITIV
-numara pana la 20 obiecte si spune cate sunt
-numeste 10 numere scrise
-numeste stanga si dreapta raportat la propriul corp
-spune literele alfabetului in ordine
-isi scrie numele cu litere de tipar
-numeste 5 litere ale alfabetului scrise
-pune numere de la 1 la 10 in scventa adecvata
-numeste pozitiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea
-numeste literele mici ale alfabetului
-asociaza literele mari cu literele mici
-arata numere numite pana la 25
-copiaza un romb
-completeaza un labirint simplu
-poate face adunari si scaderi cu numere pana la 3
-isi poate spune ziua si data nasterii
-recunoaste 10 cuvinte scrise
-poate face unele prevederi in legatura cu ce se va intampla
-arata obiecte intregi si jumatati
-poate numara pana la 100

COMPORTAMENT MOTOR
-poate scrie litere mari de tipar
-merge pe o scandurica lata inainte, inapoi, lateral
-poate sa faca diferite sarituri
-se da in leagan imitand si mentinand miscarea
-desface degetele si isi atinge fiecare deget cu degetul mare
-poate sa scrie litere mici
-urca scari cu trepte sau treptele unui topogan, inailt de 3 mk
-bate un cui cu ciocanul
-dribleaza mingea cu directive
-coloreaza in interiorul unui contur, 90% din desen
-poate sa decupeze poze din reviste la 0,5 cm de contur
-foloseste ascutitoarea de creioane
-poate face unele desene mai complicate
-rupe din ziare figure simple
-impatureste ziarul de 2 ori pe diagonal pt a face un patrat
-prinde o minge cu o mana
-poate sari coarda
-loveste mingea cu o paleta sau un bat
-in timp ce alearga ridica de jos obiecte
-poate sa patineze 3-4 m
-merge pe tricicleta
-se da pe derdelus cu sania
-merge sau se joaca in bazinul de inot inalt pana la talie
-conduce un carucior avansand cu un picior
-sare si se invarte intr-un picior
-isi poate scrie numele pe o hartie deja liniata
-sare de la inaltime de 20 cm si aterizeaza fara sa cada
-sta intr-un picior fara ajutor cu ochii inchisi 10 secunde
-se tine de o bara orizontala 10 secunde, sprijinindu-si greutatea pe un brat

1. Ce este ABA?

Cele mai recente cercetri n domeniul psihoterapiei ne prezint metoda ABA, ca fiind una
controversat, dar n nici un caz ignorat. Aceast metod s-a nscut n S.U.A., printele su
fiind considerat doctorul Ivar Lovaas care nc din anii 70 punea la punct un sistem de nvare
intensiv pentru copiii autiti. Programul a nregistrat un succes deosebit n S.U.A., mai ales n
urma unei cri scrise de mama a doi copii cu autism care se para c au fost recuperai complet.

Metoda ABA este un program de nvare, care i propune s modifice comportamentul autist al
copilului, n mod sistematic i intensiv, obiectivul final fiind s introduc individul n societate
reabilitat. Sistemul are obiective clar formulate, mprite n sarcini mici, astfel nct evoluia
copilului s poat fi msurat permanent. ntrirea comportamentului se face cu recompense,
ntreg sistemul funcionnd pe baza acestor ntritori fie materiali, fie sociali.

Programul este foarte strict, iar copilul este n activitate o mare parte din zi, uneori pn la 8
ore.Dei metoda seamn uneori cu un dresaj pur i simplu, pentru a-l face pe copil s nvee
anumite comportamente, se pare c este singura metod care d i rezultate. Acestea sunt i
principalele motive pentru care metoda a fost aspru criticat: programul prea strict i faptul c
imit dresajul.Metoda este ntr-adevr controversat, aadar dac prinii vor s-i introduc
copilul autist ntr-un astfel de program, este numai hotrea acestora. Programul este strict, dar
copiii autiti au nevoie de o activitate strict, de predictibilitate, de rutin i cel puin ntr-o prim
faz, pentru a nva comportamentele de baz, metoda este indicat de specialiti ca fiind cea
mai potrivit.

ABA se bazeaza pe observarea comportamentului, recompense pozitiva si prompt (ajutorul

minim dar suficient oferit copilului pentru a indeplini o sarcina) pentru a preda/invata pas cu pas
un comportament. Comportamentul unui copil este intarit cu o recompensa atunci cand raspunsul
este corect. Comportamentele nedorite sau cele care interfereaza cu invatarea abilitatilor sociale
sunt observate cu atentie. Scopul este determinarea trigger-ului (factor declansator) pentru
comportamentul respecti cv v, precum si observarea a ceea ce se intampla dupa manifestarea
acelui comportament, ce anume intareste comportamentul respective.

ABA este stiinta comportamentului uman. Analiza comportamentala aplicata este un proces de
interventie sistematica bazat pe teoriile invatarii, care are drept scop dezvoltarea unor noi
comportamente.
Metoda ABA ajuta copiii autisti in 6 feluri:
- cresterea comportamentelor dezirabile (ex.comunicare);
- predarea noilor abilitati;
- mentinerea unui comportament (invatarea autocontrolului);
- generalizarea sau transferul comportamentelor invatate;
- restrangerea factorilor de mediu care actioneaza asupra copilui cand invata;
- reducerea comportamentelor nedorite (agresivitatea, autoagresivitatea, stereotipii,
autostimulari).

Descrierea principiilor analizei comportamentale aplicate

Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de

principiile conditionarii operante care are 3 componente:

ANTECEDENT situatia in care a aparut comportamentul respectiv;

COMPORTAMENT actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent;

CONSECINTA ce s-a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului

Terminologia specifica terapiei ABA

Terapia ABA presupune utilizarea unei terminologii specifice: Discrete Trial, target, sitting,
sesiune, Rspuns (R), receptiv, stimul recompens (SR), random rotation (RR) , stimul
prompt (SP), program, distractor neutru, masterat, Mass Trial, Item , extincie, format,
intervalul inter-trial-uri, Format, expresiv, Trial-uri extinse, stimul discriminativ(SD),
nvarea discriminrii , Trial-uri n bloc, recompens diferenial, achizitie.

DISCRETE TRIAL

SD--------------------->R------------------->SR

(Stimul Distinctiv) (Rspuns) (Stimul ntritor)

Discrete Trial O unitate de nvare alctuit din trei pri care constituie o secven
comportamental specific utilizat pentru a crete la maxim nvarea .Aceasta st la baza
nvrii n terapia ABA.

De ce folosim discrete trials ?

Clarific ceea ce vrei s l nvei pe copil i i permite copilului s tie cnd elaboreaz un
rspuns corect / greit.
Ajut terapeutul s fie consecvent.
Uureaz evaluarea progresului i colectarea datelor.

COMPONENTELE UNUI DISCRETE TRIAL:

SD= Stimul Distinctiv O indicaie n mediu sau instruciune care semnaleaz c

recompensa este disponibil n urma unui comportament int .
Include prezentarea unui obiect , a unei instruciuni sau a unei ntrebri.
SD trebuie s fie clar , simplu i potrivit nivelului copilului .
Eliminai zgomotul n exces fcnd SD-ul concis , folosii numai cele mai importante
cuvinte ( Bate din palme ar fi o instruciune mai concis dect Poi te rog s aplauzi pentru
mine ? ) .
Spunei ntreg SD-ul fr ntrerupere.
Decidei exact asupra cuvintelor i folosii-le n mod consistent .
Prezentai materialele ntr-un mod consistent .
Nu repetai SD-ul (Privete-m , privete-m , privete-m )fr ca rspunsul sau non-
rspunsul copilului s fie urmat de o consecin ( ncheiai toate trial-urile dvs .).
SD-urile trebuie iniial s fie autoritare i mai puternice dect vorbirea dvs caracteristic , apoi
s slbeasc pentru a ajunge la un limbaj mai natural .

R= Rspuns- Comportamentul n care se angajeaz copilul .

Exist trei tipuri de rspunsuri:

1.Rspuns Corect copilul se angajeaz n comportamentul dorit n 3 secunde dup prezentarea
SD-ului .
2 . Rspuns Greit copilul se angajeaz ntr-un comportament alternant dup ce SD-ul a fost
prezentat .
3 .Non-Rspuns- copilul nu rspunde n 3 secunde dup prezentarea SD-ului .n colectarea
datelor , un non-rspuns se consider rspuns greit .

Folosii criterii de rspuns consistente pentru a determina ce rspuns este considerat corect
(definii cu atenie i amnunit rspunsul ).
Asigurai-v de lipsa comportamentelor strine (comportament auto-stimulativ sau rspunsuri
multiple ).
Limitai timpul dintre SD i rspuns la aproximativ 3 secunde .n unele situaii o cantitate de
timp mai mare sau mai mic ntre SD i R poate fi adecvat ( imediat sau pn la 5 secunde )

SR= Stimul ntritor Consecina ce urmeaz rspunsul copilului care schimb

probabilitatea cu care comportamentul va fi reprodus.

Recompensele, care pot s fie primare (alimente) sau secundare (laude sociale), vor crete
frecvena comportamentului . Absena unei recompense ( extincia ) , pierderea rspunsului
(nlturarea unui stimul plcut ), sau prezentarea a ceva ce copilului nu i place (folosirea unui
stimul nedorit) vor descrete frecvena comportamentului .

Oferii o recompens n urma unui rspuns corect.

Folosii un nu informal( absena recompensei ) atunci cnd copilul demonstreaz un rspuns
greit sau non-rspuns dup ce i s-a prezentat SD-ul .
Asigurai existena unei consecine imediat dup un rspuns .
Recompensele cel mai frecvent utilizate includ : hran , jucrii , privilegii , laude , afeciune ,
atenie , gdilat , interpretarea unui rol , micare fizic , i acces la activitile preferate .
Recompensele pot fi disponibile numai dup un rspuns corect ( recompensele n curs de
utilizare nu sunt disponibile prin alte mijloace sau cu alte ocazii ).
Cu toate c folosirea unor cantiti mai mari din recompense produc efecte mai puternice ,
evitai saturaia prin folosirea cantitilor mici i prin varierea recompenselor .
Recompensele ar trebui s fie individualizate . nainte de folosirea unei recompense verificai
eficacitatea acesteia prin utilizarea sa cu copilul .
Difereniai recompensa dvs. de nu informal folosind o intonaie semnificativ diferit n
ambele cazuri .
Variai recompensele dvs .( gdilat , strigt , mbriare , o mini petrecere , sau inventai ceva
. Evitai folosirea aceleiai recompense pentru mai multe rspunsuri corecte( nu rostii laudele
monoton sau repetai , bine) . Rezervai cantiti mai mari de recompense sau recompense mai
puternice pentru rspunsuri independente sau rspunsuri de nalt calitate i folosii cantiti mai
mici sau recompense mai slabe pentru rspunsuri promptate sau rspunsuri de calitate mai slab (
folosii recompensa diferenial ) .

SP= Stimul Prompt Ajutorul oferit copilului care faciliteaz performarea rspunsului corect .
Un prompt variaz n funcie de nivelul ndemnrii copilului i de sarcina de ndeplinit .

SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR

Promptul trebuie s apar n acelai timp cu sau imediat dup SD .

Decidei s folosii prompt-ul nainte de prezentarea SD-ului dvs , mai degrab dect s
decidei promptarea dup ce copilul nu rspunde SD-ului dat i a trecut o vreme .
Dac copilul rspunde greit de dou ori la rnd la un item considerat masterat , el /ea , trebuie
promptat la urmtorul trial ( al treilea trial ) . Un trial promptat este urmat de un trial nepromptat.
Asigurai-v c v ntoarcei mai trziu la item-ul promptat n acelai sitting sau aceeai sesiune
 n cazul n care un item se afl n lucru , promptai imediat i scdei prompt-ul n timp .
Tipurile de prompturi includ:
- ndrumare fizic
- modelarea rspunsului
- poziionarea itemului corect mai aproape de copil
- modelarea verbal a rspunsului pentru copil
- asigurarea unor indicaii sau descrieri suplimentare despre rspunsul dorit (e.g. , folosete o
propoziie ntreag , sau cel de pe dreapta )
- accentuarea aspectului important al unui SD ( atinge nasul meu ) .
Folosii cel mai puin inoportun prompt posibil care asigur un rspuns corect , cum ar fi
artnd spre item-ul corect mai degrab dect ndrumnd fizic mna copilului spre acesta .
S acordai atenie pentru a scdea prompt-urile , pentru a lsa copilul s ndeplineasc sarcina
independent .Prompt-urile trebuie sczute sistematic (oferii prompt complet , apoi parial iar mai
apoi nu mai oferii prompt ).
Evitai promptarea accidental , spre exemplu s v ndreptai privirea spre obiectul corect , s
atingei itemul corect imediat naintea prezentrii SD-ului , sau s pronunai rspunsul corect
prin micarea buzelor .

Principii Ale Recompenselor/ntritorilor

Recompensa servete la creterea probabilitii reapariiei comportamentului n viitor.

A .Recompesele Primare vs.Secundare (Condiionate ) :

1. Primare = lucruri care n mod natural consolideaz ( hran , buturi ).
2. Secundare = lucruri care dobndesc proprieti de ntrire cu nvare ( bani, laud, note ).

B . ntritori pozitivi vs. negativi :

1 .Pozitivi = adaug ceva plcut situaiei ( acadea , mbriare ).
2 . Negativi = ndeprteaz ceva neplcut din situaie (oprii volumul dat la maxim al muzicii ,
oprii cearta ) .
C . Cum s identificm recompensele:
1 . Exemple tipice :
- hran
- jucrii
- privilegii
- laud i afeciune
- atenie

2 . Principiul Premack O activitate care presupune implicare i care se desfoar mai

frecvent (activitate preferat ) poate recompensa o activitate mai puin frecvent care presupune
implicare urmrirea unui film preferat poate recompensa strngerea jucriilor ) .

3. Eantionarea recompenselor ncercai o varietate de lucruri ( s fie placut , aruncai copilul

n sus , etc ), i determinai care recompense i plac copilului .Acest lucru ar trebui s fie repetat
la un interval de timp deoarece preferinele se pot schimba de la o zi la alta .

D . ndrumri pentru folosirea efectiv :

1. Recompensa s fie disponibil la comportamentul dorit . Nu ar trebui s fie la dispoziia

copilului prin nici un alt mijloc .
2. Trebuie s fie oferit imediat dup comportamentul urmrit .
3. Folosii recompense sociale pentru a lega ntrzierea dintre trial-uri sau /i ntrzierea dintre un
rspuns i oferirea unei recompense primare .
4. Stabilii recompense condiionale ( recompense secundare) prin alctuirea unor perechi
laud , afeciune cu recompense primare .
5. Cantiti mai mari produc un efect mai puternic , totui copilul poate s rspund doar la
cantiti mari de recompense n viitor .
6. Evitai saietatea :

E . Anticipai nevoia de generalizare :

1. Alternai de la folosirea frecvent la cea ocazional a recompenselor n cantiti mari sau a
celor primare . Copilul trebuie, oricum, s primeasc ntotdeauna feedback n urma rspunsului
su pentru a nchide trial-urile .
2. Alternai recompensele artificiale cu cele naturale ( acadeaua cu lauda , stelue , abibild ) .

Promptarea i diminuarea acesteia

Definiii:

1. Prompt: un stimul suplimentar ce faciliteaz rspunsul prin asigurarea asistenei copilului.

2. Diminuarea : reducerea sistematic a intensitii stimului prompt .

Tipuri de Prompt :

1. Fizic : ndrumarea fizic a copilului spre rspunsul corect (prompt mn peste mn) .
2. Model (Imitaie) : Modelarea rspunsului corect .
3. Poziie /apropiere : Aezarea stimulului int mai aproape de copil .
4. Imitaie Verbal : Modelarea verbal a rspunsului corect .
5. Instruciunea Verbal : Dirijarea copilului spre rspunsul corect prin indicaii verbale ( acela
, cel de lng tine ) .
6. Nespecific : gesturi/ privire/ artm cu degetul.
7. Modularea Vocii : Accentuarea aspectului relevant din SD ( atinge nasul MEU ) .
8. Caracterul de ultim or /Pai repezi :Folosirea pailor repezi astfel nct s nu existe o scurt
potenialitate ntre trial-uri , fr interferene ( dup ce copilul rspunde corect , repetai SD-ul
din nou astfel nct copilul s poat folosi rspunsul anterior corect drept prompt ) .
9. Potenialitate: Suprapunerea SD-ului cu rspunsul copilului cnd nlnuim dou rspunsuri
sau dou pri ale unui rspuns (prezentarea prii secunde a unui SD n timp ce copilul
completeaz prima parte a rspunsului ).
10. Legtura cu un rspuns nvat anterior : folosirea unui rspuns nvat anterior pentru
promptarea unui nou rspuns (sarcina receptiv poate s fie folosit pentru a prompta o sarcin
expresiv- prezentarea SD-ului receptiv de atinge maina chiar nainte de a prezenta SD-ul
expresiv Ce este aceasta ? ).
11. Repetiia : S i se cear copilului s imite sau s repete instruciunea (repetarea nlnuit a
Instruciunilor Receptive ).
12. Vizual: Folosirea unui stimul vizual drept prompt (carduri cuvinte , ilustraii , cuburi care s
reprezinte numrul de cuvinte dintr-o propoziie ).
13. Stimul Inclus : Utilizarea unei componente sau a unui aspect al materialului stimul drept
prompt( e.g., cuvntul rou scris cu cerneal /culoare roie ).

Folosirea efectiv :

1. Alegei un stimul prompt care faciliteaz rspunsul .

2. Asigurai- v c acest stimul prompt este diminuabil.
3. Stabilii o secven/ierarhie a prompturilor .
4. Folosii prompt-ul cel mai puin inoportun din ierarhia prompt-urilor dvs pentru a facilita
rspunsul corect .
5. Prezentai prompt-ul simultan sau imediat dup SD .Evitai prezentarea prompt-ului imediat
dup consecin .
6. Diminuai sistematic prompt-ul de-a lungul trial-urilor ( trecei de la prompt total la parial
apoi excludei prompt-ul ) .
7. Folosii ntritori difereniali (oferii recompense uoare pentru trial-uri promptate i rezervai
recompense mai puternice pntru trial-uri nepromptate).
8. Odat ce sarcina s-a masterat , oferii doar o cantitate mic din recompens pentru trial-uri
promptate(spunei asta e ) .
9. Nu permitei greeli repetate . Ajutai copilul ct este necesar pentru ca s rspund corect
aproximativ 70-80 % din timp .
10. Ferii-v de promptri neintenionate sau accidentale ( s privii mrul n timp ce prezentai
SD-ul atinge mrul ) .
11. Probai periodic independena n timpul procesului de diminuare asigurndu-v de lipsa
prompt-ului n timpul unui trial i evalund rspunsul copilului .n cazul n care copilul nu este n
stare s rspund corect , oferii o consecin neutr , cum ar fi bine , i un prompt la
urmtorul trial .

Sfaturi pentru a evita dependena de prompt :

1 . Nu oferii cantiti mari de recompense pentru rspunsuri promptate .

2. Evitai promptarea dup consecin sau dup ce a trecut o perioad de timp fr a primi vreun
rspuns .
3. Diminuai sistematic prompt-urile conform ratei de succes a copilului .
4. Schimbai elurile n cazul n care nu putei diminua prompt-ul mai degrab dect s continuai
s oferii acelai nivel de prompt .
5. Folosii cel mai puin inoportun prompt posibil .
6. Evitai oferirea prompt-ului dup ce copilul a nceput s dea un rspuns incorect.

nvarea Discriminrii

Acest procedeu este folosit pentru a-l nva pe copil s fac discriminri ntre primii doi itemi n
cadrul unui program .
*Acest procedeu rezumat mai jos este pentru programe ce implic folosirea stimulilor . Vor fi
necesare modificri uoare pentru acele programe ce nu implic stimuli .

A . Alegei tinte care pot fi discriminate la maxim n :

1. Aparena fizic (un cub i o main ).
2. Sunet ( can vs dinozaur ) .
3. Funcie (o minge i un camion versus un pantof i o oset ) .
4. Pentru inte ce nu implic folosirea stimulilor topografie diferit a rspunsului (mini vs
picioare ) .

B . Mass Trial item tint

1. Prezentai n mod repetat itemul int cu prompt-uri .
2. Diminuai gradat i sistematic promptarea .
3. Aezai item-ul n locuri diferite pe mas ntre trial-uri .
4. Pentru acele programe ce implic folosirea stimulilor : Odat ce copilul rspunde la item int
cu o acuratee de 80 % sau mai mult , introducei un obiect care s distrag . Obiectul ar trebui s
fie neutru (s aib o valoare mic sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un
erveel ) iar numele ar trebui s-i fie necunoscut copilului . Schimbai poziia obiectelor pe mas
ntre trial-uri . Introducei ntre1-3 distractori .
5. Odat ce copilul rspunde corect la item int cu o acuratee de 80% sau mai mult (cu
distractori) , introducei item int (Pasul C) .

C . Mass Trial item tint

1 . Prezentai n mod repetat item int cu prompt-uri .
2 . Diminuai gradat i sistematic promptarea .
3. Aezai item-ul n locuri diferite pe mas ntre trial-uri .
4. Pentru programele ce implic folosirea stimulilor : : Odat ce copilul rspunde la item int \
cu o acuratee de 80 % sau mai mult , introducei un obiect care s distrag . Obiectul ar trebui s
fie neutru ( s aib o valoare mic sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un
erveel ) iar numele ar trebui s-i fie necunoscut copilului . Schimbai poziia obiectelor pe mas
ntre trial-uri . Introducei ntre1-3 distractori .
5. Odat ce copilul rspunde corect la item int cu o acuratee de 80% sau mai mult (cu
distractori) , trecei la Pasul D .

D.Trial-uri n Bloc (trecerea spre random rotation )

1 . ncepei fie cu item int #1 fie cu item int #2 i prezentai l pe fiecare n bloc de trial-uri
dup cum urmeaz .
2 .Prezentai un bloc de trial-uri pentru item int #1 n prezena item int #2 pentru aproximativ
6 trial-uri (asigurai-v c cel puin ultimele 2 trial-uri sunt rspunsuri corecte independente
nainte de a trece la pasul urmtor ).
3 .Oferii copilului o pauz ( o pauz scurt de joac ) .
4 . Prezentai un bloc de trial-uri ale item-ului int #2 n prezena item int #1 pentru
aproximativ 6 trial-uri .Promptai rspunsul corect la trial-ul de schimbare ( cnd schimbai de
la o int la alta ) .
5 . n timp, pe msur ce copilul demonstreaz consisten :
a. diminuai numrul trial-urilor per bloc .
b. diminuai lungimea pauzei pn cnd conducei fiecare bloc n cadrul aceluiai sitting .
c. diminuai nivelul promptrii la trialul de schimbare .

E . Random Rotation / Rotaie Aleatorie

1 . Prezentai la ntmplare SD-ul pentru item int #1 i item int #2 (lipsit de tipar ca i cum ai
da cu banul n mod repetat ) .
2 .Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri .
3. Ambii itemi sunt considerai masterai atunci cnd copilul rspunde corect la cel puin 80% din
trial-uri n random rotation.

Trial-uri Extinse

Aceast procedur este folosit pentru a promova reinerea informaiei n timp prin creterea
sistematic a lungimii timpului pentru care copilul trebuie s rein informaia . Utilizai aceast
procedur n cazul n care copilul nu este capabil s treac de trial-urile n bloc sau prezint
dificulti n nvarea discriminrii ntre itemi . Aceast procedur poate de asemenea s fie
folosit dac copilul are probleme n reinerea itemilor nou achiziionai de-a lungul sesiunilor
sau zilelor cnd sunt prezentai n random rotation .

1. Odat ce copilul rspunde corect la item-ul int cu o acuratee de 80% sau mai mult n mass
trial , ncepei creterea timpului dintre prezentarea item-ului int . Facei acest lucru prin
prezentarea unui item/ sarcin distractoare .Distractorii trebuie s fie itemi masterai .Ei pot s fie
luai fie din acelai program fie dintr-un program diferit .Spre exemplu , pot fi folosii iniial
distractori mai puin compleci dect item-ul int sau chiar recompense ce necesit timp .
2. Atunci cnd folosii trial-uri extinse , item-ul int este prezentat drept prim SD , apoi este
prezentat un SD distractor iar apoi Sd-ul int este prezentat din nou .Alternai ntre item int #1
i un item distractor pn cnd rspunsul la item-ul int este 80% sau mai mare .Item-ul
distractor poate fi variat .
3. n cazul n care copilul ofer rspuns corect la SD ul int cu un distractor , cretei la doi
distractori .Dup cei doi distractori , Sd-ul int este prezentat din nou .Dac copilul ofer
rspuns corect cel puin n 80% din cazurile item-ului int , atunci cretei la trei distractori
.Gradat i sistematic continuai s cretei numrul distractorilor , folosind pn la 6-7 distractori
n cursul prezentrii item-ului int .
4. Introducei distractori numai n cazul n care copilul rspunde corect la item-ul int . Dac
copilul rspunde greit la item-ul int , facei un pas napoi (i.e., nu cretei numrul
distractorilor ). Copilul trebuie n mod consistent s ofere rspuns corect la item-ul int naintea
creterii numrului distractorilor .
5. Dac copilul rspunde greit la item-ul int , consecina rspunsului greit s fie un nu
informal iar apoi ntoarcei-v la item-ul int . Folosii mass trial-uri pentru a exersa item-ul int
dac e necesar .
6. Dac copilul rspunde greit la item-ul distractor , nu v ntoarcei la acest item ( nu urmai
procedura dou greite un prompt ) .
Putei exersa acest item ntr-un sitting mai trziu dac copilul prezint dificulti n continuare .
Atenie trebuie s rmn pe extinderea timpului prezentat ntre trial-uri pentru item-ul int n
timpul procedurii trial-urilor extinse. Concentrarea ateniei asupra rspunsurilor greite la trial-
uri distractoare va ntrerupe acest el .
7 . Muncii la extindere pe parcursul zilei , utiliznd intervale de timp mai degrab dect numrul
trial-urilor de intervenie .

Iat un exemplu abreviat al felului n care se poate desfura un trial extins de-a lungul mai
multor sitting-uri :

Item int : Bate din palme

Distractori (sarcini masterate ) : Sari , F cu mna , Arat cu degetul , Bate din
picioare , Ridic-te

Bate din palme

F cu mna
Bate din palme
Sari
Bate din palme
Bate din picioare
Bate din palme
Sari
Arat cu degetul
Bate din palme
F cu mna
Arat cu degetul
Bate din palme
Bate din picioare
Ridic-te
Arat cu degetul
Bate din palme
Ridic-te
Bate din picioare
F cu mna
Bate din palme
Sari
 Ridic-te
F cu mna
Bate din picioare
Bate din palme
F cu mna
Arat cu degetul
Bate din picioare
Ridic-te
Sari
Bate din palme

Modelarea i nlnuirea

Modelarea :

Definiie : O procedur n care este ntrit prin aproximri succesive un comportament

int. Este folosit pentru a nva comportamente care nu sunt n repertoriul copilului sau
care sunt greu de promptat .

Pai:
1 . Stabilii comportamentul int .
2. Identificai un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu
comportamentul int .
3 . Recompensai copilul pentru aceast aproximare , promptnd dac este nevoie .
4.Odat ce copilul se angajeaz consitent n aceast aproximare, mrii criteriul de rspuns la un
comportament care este mai apropiat de comportamentul int. Recompensai numai aceast
aproximare apropiat .
5 .Continuai s recompensai fiecare aproximare i s ridicai criteriul dvs . pn cnd vei
obine comportamentul int .
Avantaje :
1. Permite recompensarea imediat .
2. Conduce copilul spre rspuns corect .
3. Reduce frustrarea copilului .

Dezavantaje :
1 . Poate necesita timp .

nlnuirea:

Definiie : Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor

simple masterate ntr-o secven de comportamente numit lan .

Pai :

1 . Stabilii comportamentul int .

2 . Efectuai o analiz a sarcinii .mprii comportamentul int n pai distinci mici .
Determinai care dintre aceti pai sunt deja dobndii de copil i care au nevoie s fie nvai .
3 . Stabilii SD-ul i controlul SR pentru fiecare pas n parte .
4 . Legai paii rnd pe rnd unul de altul ntr-o secven nainte sau napoi .
5 . Diminuai SD-urile individuale i SR ul pn la existena unui singur SD la nceputul
lanului iar recompensa apare numai la finalul nlnuirii .

Tipuri :

1. nlnuirea nainte ncepei cu primul pas din lanul comportamentelor i adugai fiecare pas
ntr-o secven ce nainteaz pn la ultimul pas .(e.g., ncepei prin a-l nva pe copil s-i pun
pantalonii peste picioare i s sfreasc prin a-l nva s i trag pn n talie .
2. nlnuirea napoi ncepei cu ultimul pas din lanul comportamentelor i adugai fiecare pas
ntr-o secven napoi , pn se ajunge la primul pas (e.g., ncepei prin a-l nva pe copil s-i
trag panatalonii pn la talie i ncheiai prin a-l nva s i-i pun peste picioare ) .
Not :

n timpul nlnuirii putei prompta copilul de-a lungul ntregii secvene a pailor i s diminuai
prompt-urile ntr-o manier de avansare sau de napoiere .Putei de asemenea s adugai fiecare
pas pe msur ce se mastereaz cel anterior , oferind un prompt dac este necesar pentru
includerea pasului adugat n rspunsul copilului .

Tehnici de indreptare ale comportamentelor

Regul general: Utilizai cea mai puin inoportun i cea mai natural tehnic care este
efectiv .Este esenial s fie nvat copilul comportamente alternative specifice n legtur cu
orice procedur de reducere. Este important ca nainte de a implementa o procedur , s se aplice
o analiz comportamental funcional pentru a evalua ce antecedente i ce consecine menin
comportamentul .Aceast analiz funcional va ndruma selecia procedurii potrivite .

Tehnici de indreptare ale comportamentelor:

1.Extincia

Definiie : ndeprtarea tuturor recompenselor unui comportament recompensat anterior .

- Adesea folosit n agresivitate , comportamente care cer atenie , toane i proteste verbale .
-Nu se acord atenie comportamentului i nici nu se reduc cerinele ca rezultat al
comportamentului.

-Nu spunei nu drept rspuns la comportament . Continuai cu prezentarea instruciunilor fr

s schimbai inflexiunea vocii dvs .Promptai copilul , dac este necesar , pentru a rspunde la
instruciunea dvs. i oferii o consecin a rspunsului sau la lipsa acestuia n urma SD-ului .
Evitai schimbrile evidente n limbajul corpului ( expresia feei ) , adesea copiii sunt capabili s
sesizeze chiar i cea mai simpl schimbare.
- Prinii/ ajutoarele pot fi obligate s blocheze rspunsul (prevenirea copilului s realizeze
contactul n cazul ncercrii de agresare ) pentru a preveni copilul n a se angaja n comportament
n timp ce acesta este trecut n reducere .
- Pentru a pstra consecvena , este necesar s evitm ncercrile accidentale de a mngia sau
liniti copilul cnd acesta plnge, care este rspunsul natural la acel comportament .
- Nu este efectiv pentru comportamente recompensate intrinsec cum ar fi comportamentele auto-
stimulatoare .

2.Recompensarea diferenial a altui comportament

Definiie : Recompensarea comportamentului dorit B n timp ce trecem comportamentul

nedorit A n extincie .
Adesea folosit pentru nvarea comportamentelor alternative adecvate .
Exemple :
- Copilul i apuc mama de mn , ip i are un acces de furie cnd dorete ceva . Nu se acord
vreo atenie acestui comportament iar copilul este nvat i recompensat s cear lucruri .
- Recompensai aruncarea mingii prin coul de baschet fr ncercarea de a arunca i alte obiecte
- Copilului i place s se legene s-i priveasc minile . nvai i recompensai un
comportament incompatibil cum ar fi niratul mrgelelor .

3.Re-Corectarea

Definiie : Restabilirea mediului plus restituirea condiionat de comportament . Poate include

exersarea unei abiliti legate de aceasta (dac un copil i scap intenionat bolul cu cereale pe
jos, s fie pus s l strng i apoi s curee podeaua ).

Reguli :
1. Trebuie s se refere la comportamentul problem .
2. Trebuie s fie imediat .
3. Trebuie s fie lipsit de orice recompens .
4. Trebuie s restabileasc mediul la starea sa iniial plus restituirea .
5. Trebuie s dureze .
6. Trebuie s nvee un comportament adecvat .

4.Pauza Recompensei Pozitive

Definiie : nlturarea tuturor stimulilor recompens pentru o vreme condiionat de

comportament . Notai c aceasta difer de extincie prin faptul c n timpul extinciei , numai
recompensa comportamentului int este refuzat .
 Se desfoar de obicei ntr-un loc specific , cum ar fi scaunul de pauz , ntr-un mediu
neinteresant .
Pentru ca pauza s fie eficient copilul are nevoie s simt nedorit ndeprtarea de oameni sau
de mediu .
Ca regul general , durata pauzei ar trebui s fie aproximativ 1 minut pentru fiecare an al
vrstei copilului .
Toate pauzele trebuie s aib loc n locuri bine luminate , deschise i supravegheate.
Dac copilul plnge sau protesteaz , nu trebuie scuzat de Pauz pn la trecerea unei perioade
specificate n care se comport adecvat (30 secunde ) . Nu scuzai copilul n momentul n care se
oprete din plns sau din protest .
Nu recompensai copilul atunci cnd prsete situaia de pauz . Copilul trebuie s fie scuzat
ntr-o manier lipsit de importan .
Limitri :
1. Nu este eficient dac permite copilului s prsesc situaia pe care ncerca s o evite .
2. Nu este eficient n cazul n care copilul poate s se angajeze ntr-un comportament auto-
stimulator n timpul Pauzei .
3. Nu este efectiv dect n cazul n care copilul are un bun repertoriu de comportamente
alternative pentru care va fi privat de recompens .

5.Cost rspuns

Definiie : ndeprtarea unui stimul plcut/dorit( pierderea privilegiului ) condiionat de

comportament .

Se implementeaz frecvent legat de un sistem de economie a token-ilor i implic ndeprtarea

unui token .
Poate de asemenea s fie ndeprtarea unui privilegiu ( etimpul la TV sau computer ) .
 Poate nsemna suplimentar ndeprtarea imediat a unei jucrii / a unui joc dorit(e ), sau
ndeprtarea dintr-un mediu dorit ( e.g., parc , magazinul cu jucrii ) .

6.Pedeapsa
Definiie : Introducerea unui stimul neplcut n situaie condiionat de comportament .
Pedeapsa nu este implementat ca parte a programului nostru normal .

Evaluarea situatiei de invatare

Situaia

1. Sunt materialele pentru nvare pregtite ?

2. Au fost ndeprtate elementele ce distrag atenia ?
3. Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?

Sarcina

1 . Este sarcina clar ?

2. Este sarcina potrivit nivelului de funcionare a copilului ?
3 . Este sarcina mprit n pri componente ?
4 . Este specificat criteriul sarcinii ?

Instruciuni

1 . Sunt instruciunile concise ?

2 . Sunt instruciunile explicite ?
3 . Reflect ele nivelul de funcionare al copilului ?
4 . Au aceste instruciuni un nceput i un final distinct ?
5 . Sunt instruciunile potrivite sarcinii ?
6 . Sunt instruciunile consecvente ?.
7 . Sunt aceste instruciuni prezentate la momentul optim ?
8 . Este intervalul dintre trial-uri optim ?

Consecinele

1 . Sunt consecinele efective ( i.e., sunt recompensele ntritoare i nu urile informale

efective )?
2 . Sunt consecinele imediate ?
3 Exist vreun contrast ntre recompense i nu-urile informale ?
4 Sunt nsoite consecinele primare de o consecin secundar ?
5 Este corect frecvena recompensei ?
6 Sunt neechivoce recompensele ?
7 S-a dat consecina adecvat ?
8 Sunt contingenele oricrei consecine bine specificate?

Distincia Trial-urilor

1 . Este fiecare instruciune urmat de o consecin ?

2 . Este fiecare trial independent ?

Prompt-uri

1 . Prompt-ul obine comportametul dorit ?

2. nsoete prompt-ul instruciunea ( apare simultan sau imediat dup SD ) ?
3 . Sunt prompt-urile diminuate progresiv i sistematic ?
4 . Exist recompens difereniat pentru trial-uri promptate ?

Generalizare i Meninere
Generalizare - Schimbare n comportamentul copilului n mod specific drept rezultat a ceea ce a
fost nvat . Este aproximativ analog cu transfer .

Tipuri de generalizare:
1 . Generalizarea Stimulului Msura n care un comportament nvat ntr-o situaie este dup
aceea efectuat ntr-o alt situaie .
a ) cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferite de cele implicate
n nvarea original .
b) n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri diferite de scaun i mas (pe
canapea , pe podea ,la coal ) .
c) alte SD-uri abilitatea copilului de a rspunde la SD uri diferite ( aeaz-te aici , stai jos
, ia loc ) .
d) ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la exemple diferite de stimuli fa de cei
folosii la lecii .

2 .Generalizarea Rspunsului Msura n care , prin nvarea unui comportament , observai

schimbri n alte comportamente dei aceste comportamente nu au fost nvate explicit (nvai
copilul s i strng jucriile la SD-ul strnge jucriile iar copilul ncepe n acelai timp s
arunce gunoiul la coul de gunoi i s-i pun crile pe raft ) .

3 . Meninere Msura n care comportamente care sunt meninute n timp.

Tehnici generale de promovare a generalizrii n terapia ABA:

1 . Variai condiiile de stimulare n timp .

a. Avei mai muli profesori/terapeui i mai multe stiluri .
b. Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli (mai multe fotografii a diferite pisici ).
c. Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor ( stai jos , ia loc , ezi aici ).
d. Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce s-a ajuns la controlarea SD-ului n camera
original de nvare , dai drumul la radio , lucrai n camere diferite sau n curte, sau cerei
membrilor familiei s i desfoare activitile normale n timpul sesiunilor .

2 . La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale (SD-urile sunt limitate la cele mai
importante cuvinte , se folosesc recompense tip hran , etc. ) Totui , n timp , trecei la condiii
ct se poate de naturale :
a. Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum vor aprea n afara
situaiei de nvare ( Poi s ari triunghiul versus atinge triunghi) .
b. Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri , stelue , bani ,etc .
c. Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cu interaciunile tipice
(folosii un limbaj mai natural i diminuai recompensarea evident ) .
d. Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic ( n locul stimulilor plasai pe carduri ,
folosii imagini din cri , obiecte din camer , etc . ).
e. Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte ore ale zilei ( e.g., orele
mesei , n timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i prezentai Sd-uri aa cum apar n mod
natural .

3 . Modificai recompensele .
a. Folosii recompense secundare .
b. Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i recompensele ce consum
timp. La nceput recompensai fiecare rspuns corect , apoi reducei rata sau folosii un program
aleatoriu ( e.g., la fiecare al 3- lea sau al 4-lea rspuns).

4 .Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare .

a. Extindei durata timpului dintre practicarea sarcinilor (trecei de la practicarea sarcinii n
fiecare zi la 3 ori pe sptmn , la 1 pe sptmn , la 2 ori pe lun , etc . ) Aceste programri
sunt incorporate ntr-un orar de meninere .
b. Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele s fie mai rezistente
extinciei .
c. Facei uz n nvarea copilului de procedura Trial-uri Extinse .
5 . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea s fie indicate i ntrite
n viaa de zi cu zi , cum ar fi joaca adecvat , comunicarea i sporirea flexibilitii i a
toleranei .

Greeli frecvente n tratament

1 . Nu toate trial-urile sunt ncheiate (distincte) .

2 . Folosirea excesiv a numelui copilului , care poate duce la debranarea copilului la auzul
numelui su sau numele devine un suplinitor pentru Pregtete-te .
3 . Nu se impune /cere contactul vizual atunci cnd acesta este necesar (e.g., n timpul
conversaiei sau al formulrii unei cerine ).
4. Nerecompensarea copilului pentru comportamente ce apar frecvent , spre exemplu , vine
singur la lecie , st jos , s-a ters la gur ........) .
5 . Absena trial-ului nepromptat dup un trial promptat .

6. Nepromptarea dup 2 trial-uri greite , permind astfel repetarea greelilor .

7 .Nepromptarea ndeajuns de des a rspunsurilor la itemi nou introdui .
8 . Oferirea unei recompense primare pentru un trial promptat ( e.g., nu se folosete
recompensarea diferenial ).
9. nvarea n sine nu este ridicat la valoarea de recompens pentru copil .

10 . Lipsa utilizrii prompt-ului gradat ( folosii ntotdeauna prompt-ul minimal necesar ) .

11. Lipsa de creativitate n alegerea recompensei .
12 . Lipsa programrii generalizrii . Copilul , n cele din urm , trebuie s nvee s rspund la
SD-uri n mediul natural .
13 . Necaptarea i direcionarea eficient a ateniei copilului nainte de prezentarea unei
instruciuni .Folosirea unui timp prea lung la nceputul unui sitting pentru captarea ateniei
copilului , astfel nct copilul se va baza pe acest lucru .
14 . Ateptarea pasiv pentru copil ca s ni se alture nainte de prezenarea unui SD .
15 . Captarea ateniei printr-o instruciune nainte de prezentarea SD-ului ( uit-te la mine ) .
16 . Acceptarea de ctre tutore a autocorectrii sau a angajrii n rspunsuri multiple din partea
copilului .
17 . Ateptarea mai mult de 3-5 secunde dup un non-rspuns nainte de consecine .

18 . Promptarea rspunsului ntrziat n locul nchiderii trial-ului i promptarea trial-ului urmtor.

19 . Raportul disproporionat dintre eecuri i succese .
20 .Acceptarea tiparului ctigi-stau : pierzi fac ce vreau ca i comportament din partea
copilului .
21 . Lipsa criteriilor clare de rspuns .
22 . Promptarea dup consecin n locul promptrii simultane sau imediate dup prezentarea
SD-ului .
23 . Promptarea din neatenie .
24 . Neintroducerea itemilor sau programelor noi cnd copilul a masterat cele curente .
25 . Prea muli itemi /programe curente .
26 . Nestructurarea timpului liber de joac al copilului .
27 . Prelungirea inutil a sitting-ului i pierderea ateniei copilului sau reducerea motivaiei
pentru rspunsuri clare , rapide .

Termeni de Referin

Achizitie Raspunsurile pe care copilul le invata in prezent. Rspunsul este recompensat i

promptat la nevoie daca nu este nc masterat .

Preachizitii raspunsurile/abilitatile pe care copilul le-a invatat anterior inceperii terapiei ABA
si de la care pornim in predarea altora noi.

Trial-uri n Bloc = Un pas folosit n cadrul procedurii de nvare a Discriminrii n care fiecare
Sd int i pereche de R este prezentat n blocuri de trial-uri ( e.x, 5 ori la rnd ).

Recompens Diferenial = Alternarea nivelului de recompensare (intensitate, frecventa,

recompense diferite) n funcie de rspunsul copilului ( ex. rezervarea unor cantiti mai mari sau
a unor recompennse mai puternice pentru rspunsuri independente de calitate superioar).

nvarea Discriminrii - Procedur folosit pentru a-l nva pe copil s fac discriminri ntre
doi itemi int care implic trecerea itemilor de la mass trial la random rotation.

Stimul Discriminativ(SD) - O indicaie n mediu sau o instruciune care semnaleaz

disponibilitatea unei recompense fa de un comportament int .Prezentarea unui obiect , a unei
instruciuni sau a unei ntrebri.

Trial-uri Extinse - O tehnic folosit pentru a implementa copilului reinerea unui rspuns nou
achiziionat (durata de timp n care copilul trebuie s-i aminteasc item-ul int este extins).
Dup masterarea unui item n mass trial , aceast procedur este folosit pentru a ajuta pe mai
departe nvarea i memorarea . Item-ul int este sistematic amestecat cu alte rspunsuri
masterate.

Expresiv - n cadrul unui program expresiv copilul da un raspuns verbal.

Extincie = O procedur folosit pentru a reduce frecvena comportamentelor nedorite.

ndeprtarea recompensei unui comportament anterior recompensat , n care nu se ofer nici o
consecin n urma comportamentului . Este aproximativ analog cu ignorarea comportamentului.

Format - O manier particular n care se nva sau se practic un program /abilitate

( e.x., Nume Obiecte 3-D, Nume Obiecte 2-D , Nume Aciuni 2-D , Nume Aciuni in vivo).

Intervalul inter-trial-uri - Pauza dintre trial-uri .Pauza ar trebui s fie suficient de lung astfel
nct s asigure distinctivitatea fiecrui trial , dar nu att de lung nct copilul s-i piard
atenia sau s nceap s se angajeze n comportamente alternative . Intervalul inter-trial-uri ar
trebui s aib 1-3 secunde aproximativ.

Item - Componentele individuale , stimuli , sau itemi nvai n cadrul unui program (e.x.,
Receptiv Obiecte : main , lingur , dinozaur , cine ).

Mass Trial - prezentarea repetat a aceluiai SD i pereche R timp de cteva trial-uri la rnd .
Aceast procedur este folosit pentru a introduce noi itemi sau a se concentra asupra itemi-lor
dificili.

Masterat - Un item este considerat masterat atunci cnd copilul poate s rspund potrivit
corect 80-100% din timp fr promptri .Ar trebui s se demonstreze pentru cel puin doi
terapeui i dou sesiuni .

Distractor Neutru - Un item ce nu este intit n cadrul programului care se desfoar . Item-ul
este aezat n prezena unui item int care este nvat sau se afl n achiziie . Acest item ar
trebui s fie necunoscut i s nu distrag atenia copilului.

Program - O abilitate specific pe care copilul o nva ( ex. Imitaie Nonverbal , Receptiv
culori) .

Stimul Prompt (SP) - Ajutorul oferit copilului pentru a facilita efectuarea rspunsului corect al
sarcinii int.

Random Rotation - Prezentarea aleatorie a itemilor , fr vreun tipar ( ca i cum a-i da cu banul
n mod repetat ).

Receptiv - ntr-un program receptiv copilul demonstreaz nelegerea limbajului prin rspunsuri
non-verbale fa de un SD verbal .

Stimul Recompens (SR) - Consecina rspunsului copilului care schimb probabilitatea cu care
va reapare comportamentul.
Rspuns (R) - Comportamentul la care se angajeaz copilul n urma prezentrii SD-ului.
Sesiune - Cele 2 sau 3 ore pe durata crora copilul se angajeaz n nvare structurat i pauze
de joac unul-la-unul cu un terapeut .
Sitting - Serie de trial-uri (8-10). Cele 3-5 minute in care copilul desfasoara o lectie, invata un
anumit program, echivalentul a 8-10 comenzi adresate copilului.
Target - Item-ul din cadrul unui program care se afl n achiziie n prezent .

Copilul rspunde nu numai atunci cnd i este adresat o cerin fa n fa, ci i atunci cnd
distana este mai mare sau cel care i adreseaz cererea nu se afl n raza lui vizual (ex.
rspunde la nume din camera alturat)

De obicei in terapia ABA itemii sunt masterati intr-un anume format (trei pe mas de ex. n cazul
obiectelor), generaliznd formatul, copilul poate rspunde la orice fel de prezentare a itemilor
(ex., 7 obiecte, aezate n cerc, 15 obiecte pe o carte, integrate ntr-un peisaj).

Copilul rspunde indiferent ce recompens primete i chiar far recompens.

5.Interventia

1. Evaluarea
2. Formarea echipei de lucru
3. Selectarea programelor
4. Preterapia
5. Ora de terapie

1. Evaluarea
Primul pas in interventie este evaluarea. Aceasta stabileste gradul de afectare al
copilului pentru fiecare arie de dezvoltare in parte.
Evaluarea se realizeaza pe baza interviului cu parintii si a observatiei directe a copilului.
In urma primei evaluarii se intocmeste planul de interventie personalizat.
 Pentru o buna monitorizare a progreselor evaluarea se realizeaza, periodic, intr-un
interval de 3 pana la 6 luni.

2. Formarea echipei de lucru

Dupa realizarea evaluarii si (eventual) stabilirea planului de interventie, parintii se
ocupa de formarea unei echipe de lucru.
Echipa de lucru este formata din: coordonator, terapeuti si parinti (coterapeuti) ,insa, in
functie de nevoile copilului putem integra in echipa: logoped, kinetoterapeut, profesor de
innot etc.

3. Selectarea programelor
Orice program terapeutic are 4 stadii de lucru: potrivire, sortare, receptiv,
expresiv. Unii copii trec direct n expresiv, alii au nevoie de potrivire, alii ncep cu
receptivele. Acelai copil poate ncepe un program direct n expresiv, iar altul, poate avea
nevoie de potrivire.
Alegerea programelor si a modalitatii in care acestea vor fi implementate se face tinand
cont de: nivelul de dezvoltare al copilului (conform evaluarii, pe fiecare arie de
dezvoltare)si de necesitatile copilului.

4. Preterapia
Preterapia este perioada incipienta a terapiei, aceasta dureaza in medie 2
saptamani si presupune: stabilirea relatiei terapeut copil, explorarea jucariilor,
obiectelor, alimentelor, jocurilor/activitatilor existente in mediul copilului, in vederea
intocmirii listei de recompense si verificarea situatiilor in care copilul manifesta
comportamente neadecvate si notarea lor.

5. Ora de terapie
Ora de terapie dureaza 50 de minute de lucru si 10 minute de pauza.
Pauza dintre sittinguri este foarte importanta pentru ca il ajuta pe copil sa se destinda si il
invata sa faca trecerea de la o activitate structurata, ceruta/impusa la una libera.
 Pauza dintre sittinguri sau cea de la finalul programului ii ofera terapeutului timp pentru
organizarea urmatoarelor activitati sau notarea in dosar, pentru evaluarea sesiunii de
invatare si pentru comunicarea acesteia parintilor .

6. Integrarea in invatamantul de masa a copiilor cu TSA

Shadowing-ul presupune sprijinirea copilului in situatiile noi si formarea independentei si a

adaptabilitatii transferului de informatii, de la nivelul de lectie (terapie 1 la 1), la cel de context
social.

Insotitorul trebuie sa culeaga informatii despre comportamentele copilului in clasa sau in alte
medii de interactiune sociala, pe baza carora sa se aplice si sa se modifice interventia terapeutica
atunci cand este necesar.

Atunci cand vorbim de integrarea copilului cu autism in gadinite si scoli de masa trebuie sa avem
in vedere doua grupuri distincte:
1. Copiii cu Sindromul Asperger, Autism inalt functional si Autism cu nivel de functionare
cognitiv in limitele normalului.

2. Copiii cu autism low functional, asociat cu alte afectiuni retard mintal, retard neuromotor,
sau alte sindroame asociate.

In cazul copiilor din primul grup este necesara scolarizarea acestor copii in scolile normale, cu
adaptarea stilului educational potrivit particularitatilor acestor tulburari.
Si cand vorbim de adaptarea stilului educational ar trebui sa ne gandim la o informare cat mai
corecta a educatorilor si invatatorilor asupra caracteristicilor copiilor cu aceste tulburari.
Ei pot fi vazuti ca excentrici si singuratici, dar atat timp cat pot face fata cerintelor educative,
raman in limitele normalitatii iar comportamentul lor nu atrage prea mult atentia; acest lucru
demonstreaza ca pot fi acceptati in scolile normale.
Trebuie sa avem in vedere ca terapia ii poate ajuta foarte mult si sa renuntam la vechile idei in
care autismul era considerat irecuperabil, probabil ca din cauza acestui mit sunt in continuare
exclusi.
Este adevarat ca in prezent sunt multi adolescenti cu autism care nu au putut fi integrati in scoli
normale dar asta din cauza faptului ca pana de curand nu am avut acces la terapia ABA. In
prezent insa, sunt multi copii care urmeaza acest program de terapie si care au toate sansele sa fie
integrati in gradinite si scoli normale cu succes.

In cazul celui de-al doilea grup avem in continuare ca scop integrarea copilului insa acest lucru
se va face intr-o gradinita/ scoala speciala, oferindu-i-se sprijinul de care are nevoie printr-o
adaptare a metodelor si tehnicilor de invatare corespunzatoare propriului ritm de dezvoltare.

Abilitatile pe care copilul trebuie sa le aiba cand merge la gradinita:

- sta pe scaun la cerere o perioada de timp (la inceput mai mica, dar va creste progresiv);

- are abilitati de imitare (imita actiunile celorlalti copii si / sau ale educatoarei);

- raspunde la instructiuni simple;

- poate sa raspunda la intrebarea Ce vrei? - verbal sau cu un sistem alternativ de comunicare;

- poate sa bea cu cana si sa manance cu lingura;

Atributiile umbrei:

1. Ii atrage atentia copilului atunci cand este distras;

2. Ii repeta mesajul spus de dna.educatoare atunci cand nu il intelege;
3. Il corecteaza atunci cand are un comportament care ar putea deranja ora;

4. Il linisteste atunci cand are momente de agitatie;

5. Il ajuta sa initieze conversatii cu ceilalti copii;
6. Ii atrage atentia atunci cand face ceva neadecvat;
7. Il va corecta gramatical atunci cand face greseli (daca este verbal);
8. Insotitorul va avea un sistem de recompensare ce va viza comportamentele adecvate;
9. Ii va oferi copilului buline rosii pentru aceste comportamente. Este un sistem de
recompensare care in timp il va face pe copil sa devina independent;
10. Este posibil sa nu inteleaga anumite situatii (eventual conflicte),reactii ale celorlalti copii;
aici iarasi intervine insotitorul care ii va explica ce a vrut sa spuna/ faca un alt copil;
11. Este posibil ca datorita agitatiei sa nu reuseasca intotdeauna sa exprime corect ceea ce
vrea; aici va fi iarasi ajutat de insotitor pentru a gasi o forma adecvata de exprimare;

Rolul cadrului didactic:

1. Este foarte important sa i se ceara contacul vizual atunci cand cineva i se adreseaza;
2. Este posibil ca uneori sa nu raspunda; In cazul acesta i se va mai repeta inca o data
intrebarea. Daca nu reuseste sa raspunda nici a doua oara, insotitorul il va ajuta sa raspunda.
3. Comunicarea cu copilul trebuie sa fie cat mai clara, scurta si la obiect; este posibil ca unele
mesaje sa nu le inteleaga; in cazul acesta i se va repeta instructiunea intr-un limbaj
simplificat.
4. Este important sa i se atraga atentia la fel ca si celorlalti copiii atunci cand face ceva
neadecvat.
5. Cand vorbeste despre lucruri in afara contextului nu i raspundeti si il redirectionati pe
subiectul despre care discutati chiar daca uneori se va supara.
6. Intrebarile nu trebuie sa ramana fara raspuns. Daca i s-a dat o instructiune, asteptati cateva
secunde sa vedeti daca raspunde; daca nu raspunde, faceti-l atent ca nu a raspuns, repetati
instructiunea apoi insotitorul il va ajuta sa faca ce i s-a cerut.
7. Insotitorul il va ajuta pe copil sa raspunda la cereri. Este important ca dna. educatoare sa ii
dea sarcini direct lui copilului, pentru ca scopul este ca el sa inteleaga ca trebuie sa-i
raspunda cadrului didactic.
8. Cu cat va intelege ca dna. educatoare este cea careia trebuie sa-i raspunda cu atat mai
repede insotitorul se va retrage din spatele lui si va incerca sa-l lase sa se descurce singur.
 7. Relatia terapeutica si etica in terapia ABA

Drepturile si obligatiile familiei (copilului cu TSA)

Drepturi

este tratat cu respect

poate schimba echipa terapeutica
are dreptul la confidentialitate
are dreptul de a emite pareri, sugestii
are dreptul la orice informatie legata de procesul terapeutic

Obligatii

obligatia de a respecta programul terapeutic zilnic, sedintele de coordonare-

supervizare bilunare si ora de 50 de minute
obligatia de a plati sedintele de terapie
obligatia de a respecta regulile si sugestiile echipei terapeutice, de a se implica activ
in recuperarea copilului cu TSA
Drepturile si obligatiile terapeutilor/consultantului
Drepturi
are dreptul de a fi respectat
are dreptul de a-si selecta beneficiarii
are dreptul de a fi platit pentru serviciile oferite
Obligatii
obligatia de a avea studii de specialitate
de a fi in formare continua
de a-si adapta limbajul in functie de nevoile beneficiarilor
nu fac dezvaluiri personale
nu dezvolta relatii personale cu beneficiarii
nu fac schimb de servicii cu beneficiarii
obligatia de a pastra confidentialitatea datelor personale ale familiei copilului cu TSA
obligatia de a colabora cu practicantii altor tipuri de terapii de care copilul beneficiaza
( logopedie, kinetoterapie, gradinita etc).
obligatia de a recomanda doar proceduri de tratament sustinute stiintific
obligatia de a accepta conditii legate de inregistrari video

Terapeutul este un model comportamental pentu copil si familie, motiv pentru care este de
preferat sa isi construiasca si sa isi insusesca o conduita corespunzatoare. Iata care sunt primi
pasi ce se cer a fi parcursi in acest sens:
 - in orele de terapie isi dedica timpul exclusiv copilului
- pentru buna desfasurare a programului terapeutic, este necesar ca fiecare dintre
terapeuti sa citeasca dosarul inaintea inceperii sesiunilor de lucru
- la finalul sedintei de terapie, terapeutul, isi rezerva 10 minute pentru completarea in
dosar si strangerea materialelor folosite
- este important ca fiecare terapeut sa respecte regulile de igiena ce se impun in lucrul
cu copiii

Succesul n terapie depinde de 4 factori majori:

1. Vrsta copilului la intrarea n program ( este important ca interventia sa fie facuta

devreme ,se poate incepe un program de terapie si inainte de 2 ani astfel incat simptomele
autismului sa nu se accentueze; pe masura ce copilul creste deficitele si problemele
comportamentale se accentueaza; cu cat se va incepe mai devreme terapia, cu atat mai usor sunt
de modelat comportamentele problematice si de invatat abilitati caracteristice varstei).

2. Potenialul copilului (diagnosticul copilului si potentialul din punct de vedere cognitiv nu

sunt de neglijat, tulburarile nu se manifesta identic in cazurile copiilor si de aceea si rezultatele
sunt diferite)
3. Gradul de implicare al familiei

- implicarea familiei este vitala in procesul de recuperare progresul va fi mult mai mare atunci
cand familia va fi implicata activ si va respecta deciziile luate de coorodonator.

- familia trebuie sa asiste periodic la sesiuni de terapie pentru a prelua modalitatea de comunicare
cu copilul.

- este foarte important sa cunoasca toate programele copilului pentru a putea face generalizarea
in timpul liber. Este deasemenea importanta interventia asupra comportamentelor neadecvate si
dezvoltarea autonomiei.

- pentru a se mentine o relatie eficienta de colaborare este foarte important ca familia sa

comunice coordonatorului si echipei asteptarile referitoare la copil si rezultatele terapiei.

4. Profesionalismul terapeutilor i coordonatorului

 Coordonatorul:

-stabilileste sedintele periodice cu echipa de terapeuti si parintii copilului cu TSA este foarte
important ca aceste sedinte sa fie cat mai dese

- ofera feedback echipei terapeutice;

- implica familia in planul de recuperare;

- comunica eficient si explica adecvat deciziie luate in realizarea planului de interventie atat
echipei terapeutice cat si familiei;

- selecteaza adecvat programele de interventie si stabileste tehnicile de interventie asupra

comportamentelor neadecvate.

- urmareste periodic graficul de dezvoltare pentru a putea fi obiectiv in evaluarea progreselor

copilului

- urmareste graficul de dezvoltare al copilului pe baza acestuia realizeaza planul de interventie

Echipa terapeutica:

- este foarte important ca fiecare copil sa aiba cel putin doi terapeuti.

- informarea si pregatirea continua sunt aspecte ce tin de formarea profesionala ulterioara.

- receptarea feedback-ului si folosirea lui constructiva va duce la imbunatatirea modalitatii de

lucru si formarea profesionala ulterioara.

- comunicarea dificultatilor catre coodonator si participarea activa in gasirea solutiilor atunci

cand apar dificultati de invatare sau probleme de comportament.

- interesul in tratament si evolutia copilului. Bun jucator in echipa, in paralel cu bunul lucru cu
copilul.
 Carti recomandate:
1. Creierul Social. Autism, Neurostiinte,
Terapie, dr. Otilia Secara, editura Artpress,
Timisoara, 2007;
2. Autismul Infantil, Structuri Psihopatologice
si Terapie Complexa. Autor: lector dr. Cristina
Muresan, editura Presa Universitara Clujeana,
2004;
3. Aspecte generale ale patologiei autiste,
Oana Muraru, editura Universitatii Suceava, 2005;
4. Educatia copilului meu in 25 de tehnici
(care nu dau gres), Meg F. Schneider, editura
Humanitas, Bucuresti, 2006;
5. The Autism book, answers to your most
pressing questions, S. Jhoanna Robledo, Dawn
Ham-Kucharski, Avery, New York, USA 2005;
6. Autism and Asperger syndrome edited by
Uta Frith, Cambridge University Press, 2006;
7. Children with Autism, A Parents Guide,
edited by Michael D. Powers, Woodbine House,
2000;
8. Cum sa devenim parinti mai buni, Ghid
practic, Stanley Shapiro, Karen Skinulis, editura
Humanitas, 2005;
9. Terapia tulburarilor de limbaj, Interventii
logopedice, Ecaterina Vrasmas si Cornelia
Stanica, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.,
Bucuresti, 1997;
10. O intamplare ciudata cu un caine la
miezul noptii, Mark Haddon, editura Trei, 2005;
11. Portretul lui M, Matei Calinescu, editura
Polirom, Iasi, 2003;
12. Jocuri pentru copii de la o zi la sase ani,
Anne Bacus, editura Teora, 2005;
 13. Copilul de la 1 an la 3 ani, cei mai
importanti doi ani din viata copilului, Anne
Bacus, editura Teora, 2006;
14. Milie, copil nenascut, Michele Bromet-
Camon
15. Copilul de la 3 ani la 6 ani, dezvoltarea fizica,
psihica, afectiva, intelectuala si sociala, Anne Bacus,
editura Teora, 2006;
16. Educatia copiilor si tinerilor cu autism, Jordan
Rita, UNESCO, 1997;
17. Manual indrumator pentru profesorii de la clasele
cu copii autisti, Institutul pentru ocrotirea mamei si
copilului, colectivul de cercetare privind recuperarea
copiilor handicapati; Programul pentru autisti, Bucuresti
1983 (traducere din limba engleza a lucrarii Teaching
makes a difference;
18. Teaching developmentally disabled children:
The Me Book by Ivar Lovaas, 1981;
19. Let me hear your voice: A Familys Triumph over
Autism by Catherine Maurice, 1999;
20. Behavioral intervention for young children with
Autism: A Manual for Parents and Professionals, by
Catherine MAurice (editor), Gina Green (Editor), Stephen
C. Luce (Editor), 1996;
21. A work in progress: Behavior Management
Strategies & A Curriculum for Intensive Behavioral
Treatment of Autism by Ron Leaf, John McEachin,
Jaisom D. Harsh, 1999.
22. Sa invatam cu placere, fise de exercitii
logopedice in comunicarea orala si scrisa, Ecaterina
 Vrasmas (coordonator), Supliment al revistei
Invatamantul Prescolar, Coresi, Bucuresti, 2007
23. Descifrarea comportamentului uman, Hans
Eysenck, Michael Eysenck, editura Teora, Bucuresti, 1998
24. Copilul neacultator, agitat si neatent, dr. Iuliana
Dobrescu, editura Info Medica, Bucuresti, 2005
25. Copilul hiperactiv si incapatanat, Ghid de
interventie pentru copiii cu tulburari hiperchinetice
si opozitionale, Manfred Dopfner, Stephanie
Schurmann, Gerd Lehmkuhl, editura ASCR, Cluj-Napoca,
2004
26. Making a Difference-Behavioral Intervention for
Autism.; edited by Catherine Maurice, Gina Green,
Richard M. Foxx, 2001;
27. Give me five, Colette de Bruin;
28. Autismul infantile. Structuri psihopatologice
si Terapii complexe, Cristina Muresan;
29. Autismul, Theo Peeters;
30. Ghid de terapie ABA , Ron Leaf si John
McEachin;
31. Educarea persoanelor cu ntrzieri de
dezvoltare, O. Ivar Lovaas ;
32. More than words, Susmann Fern;
33. S nelegem autismul, Karen Siff Exkorn;
 Filme recomandate:

Daniel Isn't Talking;

Snow Cake;
The Boy Who Could Fly Calificativ
Vis dintr-o noapte de iarna (2004) San
zimske noci (Midwinter Night's Dream);
Mozart and the whale;
Miracle Run;
Make me normal;
Rain Man;
Autism is a World;
Elle s'appelle Sabine;
The Black Balloon;
Temple Grandin;
Ocean Heaven;
I am Sam (2001);
My name is Khan;
After Thomas;