Sunteți pe pagina 1din 88

1

Repere fundamentale
în învãåarea æi dezvoltarea timpurie
a copilului de la naætere la 7 ani

SUMAR
INTRODUCERE 5

A. DEZVOLTAREA FIZICÃ, A SÃNÃTÃÅII ÆI IGIENEI PERSONALE 19


A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizicã 21
A.2. Subdomeniul: Sãnãtate æi igienã personalã 26

B. DEZVOLTARE SOCIO-EMOÅIONALÃ 31
B.1. Subdomeniul: Dezvoltare socialã 34
B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emoåionalã 41

C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 45


C.1. Subdomeniul: Curiozitate æi interes 48
C.2. Subdomeniul: Iniåiativã 49
C.3. Subdomeniul: Persistenåã 50
C.4. Subdomeniul: Creativitate 51

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII 53


D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului æi a comunicãrii 56
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii 61

E. DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII 69


E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice æi rezolvarea de probleme 72
E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii 76

ANEXÃ: Bibliografie 85

La întregul proces de iniåiere æi de validare a conåinutului documentului au participat numeroæi experåi æi reprezentanåi ai instituåiilor guvernamentale, nonguvernamentale, ai instituåiilor de cercetare, ai universitãåilor,
precum æi experåi internaåionali.
Dorim sã mulåumim:
Cancelariei Primului Ministru
Ministerului Educaåiei, Cercetãrii æi Inovãrii
Ministerului Muncii, Familei æi Æanselor Egale
Centrului Naåional pentru Formarea Personalului Didactic
Agenåiei Naåionale pentru Asigurarea Calitãåii din Învãåãmântul Preuniversitar
Autoritãåii Naåionale pentru Protecåia Drepturilor Copilului
Institutului pentru Ocrotirea Mamei æi Copilului „Alfred Rusescu”
Universitãåii Bucureæti – Facultatea de Psihologie æi Ætiinåele Educaåiei
Institutului de Ætiinåe ale Educaåiei
Fundaåiei Copiii Noætri
Centrul Romilor Amare Rromenza
Romani Criss
Centrului pentru Educaåie æi Dezvoltare Step by Step
Holt Romania FCSSCF

Mulåumiri speciale:
Descrierea CIP a Bibliotecii Naåionale a României Viorica Preda – Ministerul Educaåiei, Cercetãrii æi Inovãrii
Repere fundamentale în învãåarea æi dezvoltarea timpurie
Echipa de operatori de teren: Kovacs Dorina, Ambrus Eva, Ionescu Cristina,
a copilului de la naætere la 7 ani / dr. Mihaela Ionescu (coord.),
Carmen Anghelescu, Cristiana Boca, ... - Bucureæti : Vanemonde, 2010
Cozma Mariana, Niåã Mihaela, Mitroi Anamaria, Silvia Breben, Elena Gongea,
Bibliogr. Dumitru Viorica, Botez Antoaneta, Avãdanei Lãcrãmioara, Silvia Borteanu,
ISBN 978-973-1733-16-6 Giol Maria, Aramã Georgeta, Crãciun Silvia, Gherghina Iordache, Dãscãlescu
Tatiana, Mosor Elena, Petre Victoria, Neagu Milena, Sãliæte Mihaela Ioana,
I. Ionescu, Mihaela
Pãunescu Carmen, Borlovan Angela, Biriescu Terezia, Popa Ariana, Manasra
II. Anghelescu, Carmen
III. Boca, Cristiana
Mahmud
Coordonator: Autoritãåilor locale, familiilor æi instituåiilor de educaåie timpurie, sãnãtate æi
Dr. Mihaela Ionescu 37.015.3 protecåie socialã care au sprijinit aplicarea tuturor instrumentelor de validare
159.922.7 a documentului.
Echipa de experåi:
Carmen Anghelescu Abhiyan Jung Rana - UNICEF
Cristiana Boca Deepa Grover - UNICEF
Dr. Ioana Herseni Layout: Victoria Dumitrescu Sharon Lynn Kagan - Columbia University
DTP: Dan Glãvan
Cristina Popescu Pia Britto – Yale University
Ecaterina Stativa Editura VANEMONDE Luminiåa Costache – UNICEF
Dr. Cãtãlina Ulrich Tel.: 021-331.02.00; 021-330.50.66 Eugen Crai – UNICEF
Cornelia Novak E-mail: vanemonde@gmail.com
INTRODUCERE
4

Înainte de a prezenta semnificaåia acestui document, iatã câteva informaåii drept Acestea sunt doar câteva dintre datele furnizate de cercetãri despre dezvoltarea copilului în
preambul1: primii 7 ani de viaåã, care întãresc ideea importanåei perioadei timpurii din viaåa fiecãrui in-
divid, precum æi modul în care dezvoltarea copilului este determinatã de numeroæi factori de
4 80% din arhitectura cerebralã a individului se dezvoltã în perioada prenatalã. 60% din îngrijire, protecåie æi educaåie ce acåioneazã simultan æi potenåeazã progresul interdepen-
structurile mentale ale unui adult se formeazã în primii trei ani de viaåã æi din acestea dent în toate domeniile de dezvoltare: fizic, socio-emoåional, cognitiv.
50% înainte de naætere. Copilul se naæte cu 100 miliarde de celule nervoase, între 1/4
æi 1/5 din celulele nervoase ale creierul unui adult æi petrece primii trei ani din viaåã Nu este de ajuns doar sã îngrjim copilul, cum nu este de ajuns doar sã-l hrãnim sau sã-l în-
adãugând celule gliale pentru a sprijini æi hrãni aceæti neuroni. În primul an de viaåã are vãåãm lucruri noi. Copilul are nevoie simultan æi de hranã sãnãtoasã, æi de îngrijire atentã, æi
loc o explozie sinapticã ce este susåinutã de interacåiunile cu cei care îl îngrjiesc. Neu- de atenåie æi cãldurã, æi de stimulare, æi de încredere, æi de rãbdare, æi de un mediu prielnic
ronii sunt capabili sã formeze mii de interconexiuni între ei sub forma dendritelor æi în care sã se dezvolte etc., fiecare la timpul potrivit. Ætirbirea vreuneia dintre aceste condiåii,
axonilor care se extind æi în alte regiuni ale creierului. La 6 ani copilul are douã treimi din în aceastã perioadã de viaåã, are consecinåe pe termen lung.
creierul unui adult æi are de 5-7 ori mai multe conexiuni între neuroni decât creierul
unui copil de 18 luni sau al unui adult. Creierul unui copil de 6-7 ani are o imensã ca- De aceea, prin acest document, sperãm sã venim în sprijinul tuturor celor care îngrjiesc, cresc
pacitate de a realiza mii æi mii de conexiuni dendritice între neuroni. Acest potenåial de æi educã copiii de pânã la 7 ani din România, în scopul construirii unei viziuni comune asupra
dezvoltare se finalizeazã în jurul vârstei de 10-11 ani, când copilul pierde cam 80% din modului în care ei se dezvoltã æi învaåã, punând astfel bazele unei abordãri coerente a pe-
acest volum de conexiuni neuronale. Ceea ce nu dezvoltãm sau nu utilizãm, pierdem rioadei copilãriei æi ale unei premise puternice pentru politici publice integrate destinate copi-
ca æi capacitate. O enzimã este eliberatã în creier æi dizolvã toate cãile neuronale slab ilor mai mici de 7 ani.
mielinizate.

4 Copiii care prezintã un nivel înalt de anxietate cronicã secretã cantitãåi mari de hor-
moni ai stresului, cortizoli, care dãuneazã exercitãrii capacitãåilor cognitive æi
funcåionãrii sistemului imunitar.

4 Sugarii prematuri care au fost masaåi cu grijã de câteva ori în fiecare zi în spital sau
au fost åinuåi frecvent piele la piele cu mamele lor au crescut în greutate mai repede,
iar la încheierea primului an de viaåã erau mai dezvoltaåi din punct de vedere mental
æi motor decât cei care nu au fost stimulaåi. Presiunea masajului stimuleazã o parte a
nervului cranian care activeazã tractul gastrointestinal, stimulând producerea unor
hormoni precum insulina. Cu cât este mai mare nivelul insulinei cu atît este mai efi-
cientã absorbåia hranei, iar copiii cresc mai repede. Copiii care beneficiazã de masaj au
un nivel scãzut de cortizoli în urinã, hormoni care ucid importante celule imunitare.

4 Anumite microelemente, cum ar fi fierul, iodul æi zincul, sunt extrem de importante


pentru dezvoltarea sãnãtoasã a creierului. Subnutriåia duce la letargie, dãunând in-
teresului copilului pentru lumea din jurul lui.

4 Alãptarea îl protejeazã pe copil de boli, deoarece anticorpii mamei sunt transmiæi prin
lapte. Sugarii prematuri, care au fost hrãniåi cu lapte provenit de la mamele lor, s-au
1. Early Childhood Resource Pack, Young Child Survival,Growth and Development (2004), Module 2: Brain Deve-
dezvoltat mult mai bine decât cei care au fost hrãniåi cu lapte formula. lopment, Rethinking the Brain, Module 3: Basic Course on ECD, Importance of Care, Feeding is a Critical Interaction.
UNICEF Headquarters, New York.
INTRODUCERE
5

1. Ce sunt Reperele Fundamentale privind RFIDT reprezintã punctul de plecare în elaborarea


Învãåarea æi Dezvoltarea Timpurie (RFIDT)? Cunoaæterea
publicã
unui întreg sistem de standarde privind resursele
umane, serviciile oferite æi politicile publice
RFIDT reprezintã un set de enunåuri care reflectã aæteptãrile privind ceea ce ar tre- privind educaåia, îngrijirea æi protecåia copilu-
Îmbunãtãåirea
bui copiii sã ætie æi sã fie capabili sã facã. Acestea sunt definite pentru a sprijini lui de la naætere la 7 ani. Contribuind la
procesului
creæterea æi dezvoltarea copiilor de la naætere pânã la intrarea în æcoalã, atât în mediul educaåional elaborarea unui întreg set de standarde,
familial, cât æi în cadrul altor servicii de îngrijire æi educaåie timpurie. Aceste aætep- RFIDT au multiple utilizãri:

abilitãåilor parentale
tãri au ca repere atât cercetãrile æi noile teorii privind dezvoltarea copilului gene- 4 îmbunãtãåirea procesului edu-
rate de psihologie, neuropsihologie, ætiinåele educaåiei (în ansamblu), cât æi valorile caåional din serviciile de educaåie tim-

curriculumului

programelor
Dezvoltarea
Monitorizare

Dezvoltarea

Evaluarea
naåionale pe care dorim sã le transmitem æi sã le promovãm începând cu purie;

naåionalã
educaåia timpurie. 4 îmbunãtãåirea curriculum-ului des-
tinat educaåiei copilului de la
RFIDT reprezintã o resursã, un document care informeazã educatorii, pãrinåii æi, naætere la 7 ani;
în general, toåi adulåii (care participã la creæterea, îngrijirea, dezvoltarea æi edu- 4 îmbunãtãåirea pregãtirii cadrelor di-
caåia copiilor) asupra aæteptãrilor pe care le pot avea faåã de aceætia în perioada dactice;
copilãriei. Ele reflectã finalitãåile acåiunilor noastre, ne orienteazã æi ne ajutã sã ne 4 dezvoltarea æi îmbunãtãåirea pro-
adaptãm practicile în acord cu specificul dezvoltãrii în aceastã perioadã a vieåii, având gramelor de educaåie parentalã;
în vedere în mod holist toate domeniile dezvoltãrii copilului. 4 evaluarea æi îmbunãtãåirea programelor
educaåionale oferite de serviciile de edu-
Pregãtirea
Întrucât existã diferenåe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor, caåie, îngrijire æi protecåie;
cadrelor didactice
aceste RFIDT sunt flexibile, permiåând mici variaåii de la copil la copil. Însã prin formularea 4 monitorizarea la nivel de sistem educaåional a im-
lor, ele orienteazã adulåii în procesul de participare æi sprijinire a creæterii æi dezvoltãrii nor- pactului programelor educaåionale destinate copi-
male æi depline a copilului. ilor de la naætere la 7 ani;
4 îmbunãtãåirea nivelului de cunoaætere publicã asupra importanåei æi valorii perioadei
Pentru cadrele didactice, formularea RFIDT reprezintã un punct de referinåã în organizarea copilãriei timpurii;
æi proiectarea activitãåilor din unitãåile de educaåie timpurie. Ele au o funcåie diagnosticã 4 crearea unui continuum al învãåãrii care leagã dezvoltarea æi îngrijirea timpurie de succe-
numai la nivel de grup de copii, æi nu la nivel individual æi au ca scop evaluarea nivelu- sul de mai târziu din æcoalã æi din viaåã, prin alinierea acestor repere cu cerinåele pentru
lui la care se situeazã toåi copiii dintr-o grupã, creæã/grãdiniåã, din întregul sistem pe fiecare etapele urmãtoare de dezvoltare ale copilului.
din domeniile precizate de document. Pentru cadrul didactic, observarea copiilor în baza
RFIDT are ca scop conturarea unui profil al grupei de copii pentru a vedea care sunt domeni-
ile de dezvoltare care sunt mai puåin solicitate prin activitãåile desfãæurate în grãdiniåã æi, în
acest mod, a interveni în proiectarea viitoarelor activitãåi.

Scopul principal al elaborãrii acestor RFIDT este acela de a oferi un cadru comun de referinåã în abordarea integratã a copilului prin
toate serviciile de sãnãtate, îngrijire, protecåie æi educaåie care îl deservesc. RFIDT reflectã o anumitã perspectivã asupra copilului æi
asupra dezvoltãrii lui, care, prin adoptarea ei de cãtre toåi cei implicaåi, va permite îmbunãtãåirea serviciilor destinate copiilor în pe-
rioada timpurie æi monitorizarea sistematicã a progreselor realizate.
6

2. Procesul de elaborare a RFIDT æi pãrinåi, scopul principal fiind acela de a valida aria de domenii ale dezvoltãrii pentru
UNICEF a demarat în anul 2002 iniåiativa globalã de dezvoltare a standardelor de învãåare care reperele au fost elaborate, conåinutul reperelor æi al indicatorilor corespunzãtori aces-
æi dezvoltare timpurie. În prima fazã, 6 åãri au fost incluse în acest proces. România s-a alã- tor repere, precum æi practicile de sprijin propuse. Criteriile de analizã au fost: cuprinderea
turat iniåiativei în aprilie 2007 când o echipã de consultanåi a participat la programul de for- tuturor aspectelor semnificative din dezvoltarea æi învãåarea copilului de pânã la 7 ani,
mare de la Istanbul, organizat æi susåinut de Biroul Regional UNICEF cu sediul la Geneva. evitarea suprapunerilor sau a lacunelor în definirea domeniilor de dezvoltare, a reperelor
România, ca æi celelalte åãri incluse în aceastã iniåiativã globalã, a beneficiat de sprijinul con- æi a indicatorilor, promovarea de practici care sã punã adultul în sprijinul copilului în scopul
stant al Biroului Central æi Regional æi al consultanåilor internaåionali. Pe tot parcursul celor oferirii contextelor æi ocaziilor de dezvoltare æi învãåare propice fiecãrei vârste. De aseme-
trei etape majore ale procesului de elaborare a RFIDT - respectiv formularea reperelor, vali- nea, o echipã de doi recunoscuåi experåi internaåionali, consultanåi ai UNICEF au fost con-
darea de conåinut æi validarea de vârstã -, Reprezentanåa UNICEF în România a alocat sultaåi pentru validarea conåintului RFIDT.
resursele tehnice, logistice æi financiare necesare acestui demers. Tot pe perioada acestui de- În urma procesului de validare a conåinutului, RFIDT au fost revizuite.
mers, România a fost reprezentatã în diferite consultãri la nivel global organizate cu sprijinul
UNICEF. 4. Validarea de vârstã a RFIDT. Procesul de validare de vârstã a fost coordonat de o echipã
formatã din: specialiæti în psihologia dezvoltãrii copilului, educaåie timpurie æi creæterea æi
RFIDT au fost elaborate printr-un proces comprehensiv æi colaborativ care a implicat multe îngrijirea copilului mic æi un statistician. Procesul de validare a durat 9 luni æi s-a realizat
surse de informaåie, expertizã æi sprijin. Procesul de elaborare æi finalizare a RFIDT a durat 2 prin investigarea unui eæantion reprezentativ la nivel naåional pentru copiii cu vârsta
ani æi jumãtate, debutând în mai 2007 æi încheindu-se în noiembrie 2009. cuprinsã între naætere æi 7 ani. Scopul procesului de validare de vârstã a fost acela de a va-
lida, de data aceasta, conåinutul indicatorilor formulaåi pentru fiecare perioadã de vârstã
O echipã de experåi sprijiniåi de Reprezentanåa UNICEF din România, alcãtuitã din reprezen- în raport cu cunoætinåele æi abilitãåile copiilor din România. Variabilele avute în vedere în
tanåi ai Ministerului Educaåiei, Cercetãrii æi Inovãrii, Universitãåii Bucureæti æi organizaåiilor
neguvernamentale, a coordonat acest proces.

Procesul a avut cinci etape distincte:


1. Organizarea unui workshop cu reprezentanåi ai ministerelor ce coordoneazã elabo-
rarea æi implementarea de politici privind educaåia, îngrijirea æi protecåia copilului de la
naætere la 7 ani, cu specialiæti în domeniul dezvoltãrii timpurii din lumea academicã (uni-
versitãåi), reprezentanåi ai agenåiilor guvernamentale a cãror activitate vizeazã calitatea
procesului educaåional æi a pregãtirii resurselor umane (formare iniåialã æi continuã),
reprezentanåi ai organizaåiilor neguvernamentale care implementeazã proiecte în dome-
niul educaåiei, îngrjirii æi protecåiei copilului mic, cercetãtori în domeniul ætiinåelor educa-
åiei, pentru a dezbate tema valorilor pe care dorim sã le promovãm prin educaåia,
îngrjirea æi protecåia copilului pânã la vârsta de 7 ani. În urma acestui workshop,
va-lorile naåionale rezultate au fost: unicitatea copilului/diversitate, dezvoltare ple-
narã, bunãstare, sãnãtate, interculturalitate, autocontrol, respect (de sine æi
faåã de semeni), independenåã, demnitate, identitate, creativitate, responsabi-
litate, ordine interioarã, grijã faåã de mediu, solidaritate faåã de comunitate.

2. Elaborarea primei variante de RFIDT în conformitate cu valorile naåionale stabilite.

3. Validarea conåinutului RFIDT. Procesul de validare de conåinut a implicat consultarea


unei game largi de specialiæti din domenii precum: pediatrie, psihologia dezvoltãrii, pe-
dagogie, psihologia/pedagogia copilului mic, asistenåã socialã, precum æi cadre didactice
INTRODUCERE
7

constituirea eæantionului au fost: mediul de rezidenåã, sex, etnie, cu/fãrã fraåi, 4 Conåinutul RFIDT reflectã faptul cã învãåarea æi dezvoltarea copiilor sunt con-
cuprins/necuprins în unitãåi de educaåie timpurie. Au fost implicate 13 judeåe æi Munici- cepte multidimensionale æi cã toate domeniile de dezvoltare sunt intercore-
piul Bucureæti æi un numãr de 26 de operatori. late. Trebuie acordatã atenåie tuturor domeniilor deoarece învãåarea æi dezvoltarea
În urma rezultatelor obåinute prin aplicarea instrumentelor de validare a fiecãrui indica- copilului sunt complexe æi se petrec traversând simultan toate domeniile de dezvoltare.
tor din RFIDT, a fost realizatã o nouã revizuire a documentului.
4 Conåinutul RFIDT åine cont de importanåa rolului jucat de familie, comunitate
5. Finalizarea RFIDT. Varianta finalã a documentului a fost obåinutã în urma pacurgerii æi mediu în dezvoltarea copilului. Familiile reprezintã un factor semnificativ prin
celor douã etape de validare, în urma cãrora au fost realizate douã revizuiri. contribuåia lor asupra dezvoltãrii æi învãåãrii copilului de-a lungul întregii vieåi a aces-
tuia. RFIDT recunosc faptul cã toåi copiii se dezvoltã æi învaåã în contextul interacåiu-
Întregul proces de elaborare a RFIDT, precum æi implementarea lor se bazeazã pe anumite nilor æi relaåiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijã de ei,
principii (prezentate în urmãtoarea secåiune a introducerii) care reflectã perspectiva actualã pãrinåii, apoi cu comunitatea apropiatã æi mediul în care trãiesc.
asupra dezvoltãrii copilului, asupra rolului adulåilor din jurul lui, precum æi a modului în care
dezvoltarea æi învãåarea trebuie privite în aceastã perioadã a vieåii. Reperul PRIMORDIAL al 4 RFIDT recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învãåa, de a realiza progrese
RFIDT este COPILUL. în dezvoltare, indiferent de dispoziåiile lor fizice sau emoåionale, de expe-
rienåele anterioare sau moætenirea culturalã. Setul de RFIDT este universal æi tre-
buie dezvoltat pentru toåi copiii, indiferent de diferenåele culturale, de statut
socio-economic, de prezenåa unor deficienåe æi probleme fizice sau de învãåare. RFIDT
trebuie sã ia în consideraåie aceastã diversitate æi sã se adapteze naturii unice a în-
3. Principii orientative privind conåinutul vãåãrii æi dezvoltãrii copilului. Cea mai mare parte a copiilor au potenåialul de a împlini
aceste repere pentru vârsta lor, dacã li se asigurã susåinerea æi stimularea adecvatã
æi implementarea RFIDT dezvoltãrii.
3.1. Principii referitoare la conåinutul RFIDT

Cadrele didactice, pãrinåii æi alåi adulåi care participã la creæterea, dezvoltarea æi educaåia
copiilor mici utilizeazã RFIDT ca o modalitate de a înåelege mai bine ce aæteptãri pot avea în
privinåa copiilor în raport cu vârsta pe care o au æi de a sprijini æi stimula mai eficient proce-
sul lor de învãåare æi dezvoltare.

4 Conåinutul RFIDT corespunde vârstei copiilor, luând în consideraåie diferenåele


individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecãrui copil. Fiecare copil este unic
în modul în care creæte, se dezvoltã æi dobândeæte deprinderi æi competenåe. Copiii trec
prin stadii similare de dezvoltare, dar în ritmuri diferite. Nu trebuie sã ne aæteptãm ca
toåi copiii sã atingã aceleaæi standarde în acelaæi timp sau la acelaæi nivel de perfor-
manåã.

4 RFIDT recunosc rolul copiilor mici ca participanåi activi la învãåare. Copiii nu


sunt recipiente pasive pentru cunoætinåe; ei învaåã prin joc, prin implicare activã, an-
gajare, explorare æi exploatarea simåurilor – auz, vãz, gust etc. RFIDT trebuie sã re-
cunoascã faptul cã toåi copiii trebuie expuæi unei game cât mai bogate de oportunitãåi
de învãåare, în moduri diferite æi în contexte diferite.
8

4 Conåinutul RFIDT åine cont æi respectã moætenirea culturalã æi diferenåele 4 Implementarea RFIDT este evaluatã pentru a se asigura utilizarea ei adecvatã
lingvistice. Importanåa diversitãåii mediilor æi moætenirii culturale trebuie sã de cãtre familii, unitãåile de educaåie timpurie æi comunitãåi. Rezultatele eva-
se regãseascã în aceste repere. luãrii trebuie sã conducã la o utilizare mai bunã a acestora.

4 RFIDT recunosc faptul cã la vârsta timpurie, copiii dobândesc abilitãåi în- 4 Pentru utilizarea æi implementarea optimã a RFIDT se asigurã suport tehnic æi
deosebi prin utilizarea diverselor strategii de învãåare æi prin construirea de material adecvat. Familiile, educatorii æi ceilalåi adulåi care sunt implicaåi în dez-
variate contexte æi medii de învãåare. Contextele de învãåare în perioada timpurie voltarea copilului trebuie sã fie familiarizaåi æi orientaåi în utilizarea adecvatã a RFIDT.
sprijinã æi stimuleazã învãåarea æi dezvoltarea copiilor mici. RFIDT trebuie sã recunoascã Ei trebuie ajutaåi tocmai pentru a se asigura cã prin utilizarea lor RFIDT contribuie la
necesitatea existenåei acestor medii de învãåare æi faptul cã ele reprezintã diversitatea stimularea dezvoltãrii copilului în toate domeniile indicate de cãtre aceste repere.
modalitãåilor de predare æi învãåare æi diversitatea experienåelor de învãåare æi dezvoltare.

4 Conåinutul RFIDT este orientat de cercetãrile æi practicile bune din educaåia


timpurie. Întrucât RFIDT sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor
educaåionale æi a experienåelor educaåionale ale copiilor, ele trebuie sã se bazeze pe
informaåii valide, riguroase æi realiste de cunoaætere a dezvoltãrii copilului æi familiei.
RFIDT trebuie sã se bazeze pe expertizã æi experienåã în lucrul cu copiii mici.

3.2. Principii referitoare la implementarea RFIDT

4 Bunãstarea copiilor æi respectul pentru familiile lor au cea mai mare priori-
tate în implementarea RFIDT. Familiile reprezintã primul æi cel mai important edu-
cator, decident æi suport în viaåa copiilor. Implicarea familiilor trebuie vãzutã ca un
proces esenåial în implementarea RFIDT.

4 RFIDT sunt utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor, proiectarea pro- Reperele fundamentale în învãåarea
gramului de educaåie timpurie æi practicile educaåionale din familie. RFIDT tre-
buie utilizate pentru a ajuta copiii mici, familiile, educatorii æi programele educaåionale æi dezvoltarea timpurie a copilului:
sã exceleze. RFIDT nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea, excluderea
sau sancåionarea copiilor, a cadrelor didactice sau a familiilor. RFIDT pot servi drept in- 4NU REPREZINTÃ un ghid exhaustiv al dezvoltãrii copilului æi nu trebuie con-
strument pentru discuåie, dialog æi împãrtãæirea experienåelor între pãrinåi, profesio- siderate ca o listã de comportamente ce serveæte drept parcurs fix al dez-
voltãrii copilului.
niæti din domeniul educaåiei timpurii æi membrii comunitãåii.
4NU REPREZINTÃ un instrument de evaluare, „diagnosticare” a copilului, ele
orienteazã conåinutul instrumentelor de evaluare, dar nu sunt un substitut al
4 RFIDT sunt utilizate judicios æi în scopul pentru care au fost create. Ele trebuie
acestora. Ele pot fi utilizate ca o bazã pentru observarea copiilor æi realizarea
sã sprijine familiile care sunt primele care lucreazã cu copiii. Ele nu trebuie utilizate
unui profil al grupei de copii în privinåa domeniilor de dezvoltare care au fost
pentru a foråa sau bloca dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul. mai mult solicitate prin activitãåile realizate de cadrul didactic.
4NU REPREZINTÃ un instrument de evaluare a calitãåii activitãåii cadrelor di-
4 RFIDT sunt revizuite æi actualizate cel puåin o datã la cinci ani. Pentru ca RFIDT dactice, ci stau la baza elaborãrii instrumentelor de evaluare a competenåelor
sã rãmânã relevante, sistematice, ele trebuie sã fie revizuite periodic printr-un proces cadrelor didactice.
consultativ participativ.
INTRODUCERE
9

4. Definirea domeniilor de dezvoltare f) Definirea domeniilor de dezvoltare reprezintã totodatã expresia valorilor æi a modului în
æi a grupelor de vârstã care ne formulãm aæteptãrile privind copilul în viitor. Valorile care stau la baza consti-
tuirii domeniilor de dezvoltare au fost enunåate dupã cum urmeazã2: unicitatea copilu-
lui/diversitate, dezvoltare plenarã, bunãstare, sãnãtate, interculturalitate, autocontrol,
Aceastã secåiune include definirea domeniilor de dezvoltare care se bazeazã pe urmã- respect (de sine) æi faåã de semeni, independenåã, demnitate, identitate, creativitate,
toarele premise: responsabilitate, ordine interioarã, grija faåã de mediu, solidaritate faåã de comunitate.

a) Îndeosebi în primii trei ani de viaåã copiii învaåã într-un ritm foarte alert. Ei traverseazã Notã: Preocuparea pentru tratarea copilului ca individualitate, dar æi creæterea lui prin va-
cu rapiditate perioada de la dependenåa totalã de cei care-i îngrijesc æi le satisfac toate lorizarea lumii diverse în care trãieæte ca æi preocuparea pentru dezvoltarea sa plenarã,
nevoile æi devin moderat independenåi aproape de 3 ani, intervenind æi implicându-se reprezintã idei care transced un domeniu de dezvoltare sau altul æi se reflectã în modul în
în procesul de satisfacere de cãtre adulåi a acestor nevoi. care contemporaneitatea priveæte educaåia timpurie æi structureazã programele de calitate
adresate copiilor de la naætere la 6/7 ani.
b) Creæterea æi dezvoltarea copiilor în primii ani de viaåã este foarte rapidã înregistrând
salturi calitative în intervale scurte de timp. Chiar dacã, în esenåã, copiii cresc æi se
dezvoltã trecând prin stadii similare, fiecare copil este un individ unic care se dezvoltã
în ritm propriu. Dezvoltarea æi învãåarea copiilor reprezintã un proces continuu care se
bazeazã pe experienåele æi cunoætinåele anterioare ale copilului. Stilul de învãåare unic
al fiecãruia dintre copii, abilitãåile æi experienåele sale se reunesc pentru a susåine pro-
gresul/evoluåia de-a lungul acestui continuum.

c) La copiii mici nu se produce disparat dezvoltarea fizicã, socialã, emoåionalã, cognitivã


sau de limbaj. Copiii învaåã holistic, astfel încât fiecare domeniu le influenåeazã pe cele-
lalte æi nici unul nu opereazã independent. Un copil care învaåã sã meargã va urmãri
privirea mamei sale, iar dacã pe chipul ei citeæte îngrijorarea sau spaima se va opri din
noua încercare; dacã va citi mulåumirea, încrederea, va avea curaj sã continue. Aceastã
referinåã socialã a copilului este esenåialã pentru stimularea copilului, stabilirea încrederii
sale de a explora mai departe sub supravegherea adultului. Odatã cu achiziåia mersului,
copilul învaåã sã-æi coordoneze miæcãrile, sã-æi concentreze atenåia, sã înåeleagã un mesaj
verbal transmis de cãtre adult æi sã rãspundã verbal sau non-verbal la acesta. În acelaæi
mod, un copil hrãnit æi îngrijit corespunzãtor va dispune de o capacitate mare de a învãåa.

d) Copiii mici au nevoie sã fie expuæi, stimulaåi în toate domeniile de dezvoltare în mod
simultan. Focalizarea pe oricare dintre domenii æi ignorarea celorlalte prejudiciazã dez-
voltarea plenarã a copilului. Standardele sunt elaborate pe domenii de dezvoltare, dar
dezvoltarea copilului trebuie consideratã holistic.

e) Structurarea reperelor pe domenii de dezvoltare are scopul de a surprinde specificul


fiecãruia dintre domenii æi sã urmãreascã dezvoltarea globalã a copilului. Fiecare dome-
niu de dezvoltare cuprinde subdomenii æi în anumite cazuri aspecte specifice sub- 2. Aceste valori au fost stabilite în urma unui proces de consultare a reprezentanåilor instituåiilor guvernamentale æi
domeniilor, în scopul asigurãrii coerenåei în interiorul domeniului dar mai ales pentru non-guvernamentale, a unor experåi în domeniile educaåiei, îngrijirii, sãnãtãåii æi protecåiei care desfãæoarã programe
æi activitãåi destinate direct sau indirect copiilor de la naætere la 7 ani. Acest proces de consultare a fost realizat de
cuprinderea tuturor aspectelor definitorii pentru domeniul respectiv. Reprezentanåa UNICEF, ca proces premergãtor elaborãrii RFIDT, în perioada mai-iunie 2007.
10

4.1. Domeniile de dezvoltare pentru care sunt elaborate RFIDT sunt B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOÅIONALÃ – vizeazã debutul vieåii sociale a copilului, ca-
urmãtoarele: pacitatea lui de a stabili æi a menåine interacåiuni cu adulåi æi copii. Interacåiunile sociale me-
diazã modul în care copiii se privesc pe ei înæiæi æi lumea din jur. Dezvoltarea emoåionalã
A. DEZVOLTAREA FIZICÃ, SÃNÃTATEA ÆI IGIENA PERSONALÃ – cuprinde o gamã largã vizeazã îndeosebi capacitatea copiilor de a-æi percepe æi exprima emoåiile, de a înåelege æi
de deprinderi æi abilitãåi (de la miæcãri largi, cum sunt sãritura, alergarea, pânã la miæcãri fine rãspunde emoåiilor celorlalåi, precum æi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest
de tipul realizãrii desenelor sau modelarea), dar æi coordonarea, dezvoltarea senzorialã, alã- domeniu. În strânsã corelaåie cu conceptul de sine se dezvoltã imaginea despre sine a copilu-
turi de cunoætinåe æi practici referitoare la îngrijire æi igienã personalã, nutriåie, practici de lui, care influenåeazã decisiv procesul de învãåare. Cele douã subdomenii sunt strâns inter-
menåinerea sãnãtãåii æi securitãåii personale. dependente.

DEZVOLTAREA FIZICÃ, DEZVOLTAREA


SÃNÃTATEA ÆI IGIENA PERSONALÃ SOCIO-EMOÅIONALÃ

DEZVOLTAREA FIZICÃ DEZVOLTAREA SOCIALÃ

Dezvoltarea motricitãåii grosiere Dezvoltarea abilitãåilor


de interacåiune cu adulåii

Dezvoltarea motricitãåii fine Dezvoltarea abilitãåilor de interacåi-


une cu copii de vârstã apropiatã
Dezvoltarea senzorio-motorie
Acceptarea æi respectarea
diversitãåii

SÃNÃTATEA ÆI IGIENA PERSONALÃ


Dezvoltarea comportamentelor
prosociale
Promovarea sãnãtãåii æi a nutriåiei
DEZVOLTAREA EMOÅIONALÃ
Promovarea îngrijirii
æi igienei personale
Dezvoltarea conceptului de sine
Promovarea practicilor
privind securitatea personalã Dezvoltarea autocontrolului
emoåional

Dezvoltarea expresivitãåii
emoåionale
INTRODUCERE
11

C. ATITUDINEA ÎN ÎNVÃÅARE – se referã la modul în care copilul se implicã într-o activi- D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI PREMISELE CITIRII ÆI SCRIERII –
tate de învãåare, modul în care abordeazã sarcinile æi contextele de învãåare, precum æi la vizeazã dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar æi a
atitudinea sa în interacåiunea cu mediul æi persoanele din jur, în afara deprinderilor æi abili- înåelegerii semnificaåiei), a comunicãrii (cuprinzând abilitãåi de ascultare, comunicare oralã
tãåilor menåionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. æi scrisã, nonverbalã æi verbalã) æi preachiziåiile pentru scris-citit æi însoåeæte dezvoltarea în
fiecare dintre celelalte domenii.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A
CAPACITÃÅI ÆI ATITUDINI COMUNICÃRII ÆI PREMISELE CITIRII
ÎN ÎNVÃÅARE ÆI SCRIERII

CURIOZITATE ÆI INTERES DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ÆI A


COMUNICÃRII

INIÅIATIVÃ
Dezvoltarea capacitãåii de ascultare æi
înåelegere (comunicare receptivã)
PERSISTENÅÃ ÎN ACTIVITÃÅI
Dezvoltarea capacitãåii de vorbire æi
comunicare (comunicare expresivã)
CREATIVITATE

PREMISELE CITIRII ÆI SCRIERII

Participarea în experienåe cu cartea;


cunoaæterea æi aprecierea cãråii

Dezvoltarea capacitãåii de discriminare


foneticã; asocierea sunet - literã

Conætientizarea mesajului vorbit/scris

Însuæirea deprinderilor de scris; folosirea


scrisului pentru transmiterea unui mesaj
12

E. DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII – a fost definitã în termenii abi- 4.2. Principii referitoare la conåinutul RFIDT
litãåii copilului de a înåelege relaåiile dintre obiecte, fenomene, evenimente æi persoane, din-
colo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablitãåile de gândire logicã æi rezolvare de Întrucât România iniåiazã procesul de elaborare a RFIDT cu scopul de a construi un întreg sis-
probleme, cunoætinåe elementare matematice ale copilului æi cele referitoare la lume æi mediul tem de repere fundamentale în abordarea integratã a educaåiei, îngrijirii æi dezvoltãrii copilu-
înconjurãtor. lui mic, perioada de referinåã în elaborarea RFIDT este întreaga perioadã a copilãriei timpurii:
naætere-7 ani.

Diferenåele semnificative din cadrul acestei perioade conduc la urmãtoarea grupare pe vârste:
DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI a. naætere-18 luni
CUNOAÆTEREA LUMII b. 19-36 luni
c. 37-60 luni
d. 61-84 luni
DEZVOLTAREA GÂNDIRII LOGICE Vârsta indicatã la care fiecare copil atinge fiecare indicator reprezintã un jalon orientativ.
ÆI REZOLVAREA DE PROBLEME Date fiind caracteristicile individuale ale copiilor, aæteptãm æi acceptãm diferenåe în momentul
æi modalitatea în care copiii ating indicatorii propuæi. Nu toåi copiii vor atinge indicatorii în
intervalul de timp specificat. Unii vor ajunge mai repede la achiziåionarea lor, în timp ce alåii
Dezvoltarea gândirii logice vor ajunge în alt ritm, altã ordine, sau nu vor ajunge deloc. În toate aceste cazuri, intervalul
æi rezolvarea de probleme
de timp este un cadru, un reper cu funcåia de informare æi nu are rolul de a constrânge
cursul natural al dezvoltãrii unui copil.
CUNOÆTINÅE ÆI DEPRINDERI ELEMENTARE
MATEMATICE, CUNOAÆTEREA Câteva argumente în favoarea acestei grupãri a vârstelor în intervalul
ÆI ÎNÅELEGEREA LUMII naætere-7 ani:

4reperele fundamentale pentru fiecare domeniu de dezvoltare sunt astfel definite pen-
Reprezentãri elementare matematice
(numere, reprezentãri numerice, operaåii, tru a traversa întreaga perioadã de vârstã naætere-7 ani, ca aæteptãri finale pentru
concepte de spaåiu, forme geometrice, copilãria timpurie. În interiorul fiecãrui reper fundamental sunt formulaåi indicatori
înåelegerea modelelor, mãsurare) care reflectã specificul unei anumite vârste. Altfel spus, reperul vizeazã dezvoltarea
copilului de la naætere la 7 ani pentru un anumit domeniu de dezvoltare, însã indica-
Cunoaæterea æi înåelegerea lumii (lumea vie, torii reflectã ceea ce este dezirabil la finalul fiecãreia dintre grupele de vârstã stabilite.
Pãmântul, Spaåiul, metode ætiinåifice)
4Întrucât diferenåele individuale în ritmul de dezvoltare a copiilor pot fi foarte mari, am
recurs la o grupare mai sinteticã a anilor, dar care åine cont de diferenåele majore din-
tre etapele dezvoltãrii copilului semnalate de psihologia copilului.

4Intervalul naætere-18 luni a fost stabilit pentru a permite prin specificul vârstei sur-
prinderea mai multor achiziåii în toate domeniile de dezvoltare. Astfel, la finalul aces-
tei perioade de vârstã se poate observa în care dintre domeniile de dezvoltare stabilite
copilul manifestã o mai lentã dezvoltare sau probleme în dezvoltare æi, implicit, nece-
sitã fie o mai puternicã stimulare sau chiar intervenåie specificã. 18 luni reprezintã pe-
rioada pe care æi cercetãrile privind dezvoltarea creierului o menåioneazã ca fiind
semnificativã din punct de vedere al dezvoltãrii cognitive a copilului.
INTRODUCERE
13

4Intervalul 19-36 luni a fost ales întrucât marcheazã o perioadã de mari salturi în dez- mãri progresul în atingerea unui anumit reper. Indicatorii listaåi reprezintã anumite modali-
voltare care se diferenåiazã major, în toate domeniile dezvoltãrii, de perioada ante- tãåi prin care copiii pot demonstra progresul lor în dezvoltare, dar trebuie reåinut cã aceastã
rioarã æi de cea care îi urmeazã. Este o perioadã foarte importantã în special din punct listã de indicatori nu este una exhaustivã æi cã sunt copii care vor demonstra prin modalitãåi
de vedere al cuceririi independenåei „dependente” de adult. unice, individuale realizãri în direcåia atingerii RFIDT.

4Intervalul 37-60 luni se concentreazã pe perioada preæcolaritãåii mijlocii care îmbracã PRACTICI DE SPRIJIN
un anumit specific din perspectiva socializãrii, a interacåiunii sociale cu cei de vârstã Reprezintã exemple de strategii/activitãåi de învãåare care faciliteazã dezvoltarea copilului æi
apropiatã æi cu adulåii, a achiziåiilor în planul limbajului, a proceselor psihice, a jocului. în care adulåii se pot implica sau pe care le pot utiliza, atât în cadrul instituåiilor de îngrijire,
protecåie æi educaåie timpurie dar æi în cadrul familiei, în scopul atingerii indicatorilor. Aces-
4Intervalul 61-84 luni este cel destinat pregãtirii copilului pentru intrarea în æcoalã, tea sunt exemple de modalitãåi în care adulåii pot interacåiona cu copiii în scopul stimulãrii
perioadã în care copilul dispune de o mare capacitate de a opera cu obiectele, cuvin- creæterii æi dezvoltãrii lor æi a producerii învãåãrii. Practicile de sprijin indicã ceea ce facem îm-
tele, mediul æi interacåiunile cu ceilalåi. Disponibilitatea lui cognitivã, fizicã æi socio- preunã cu copiii, nu ceea ce facem cu copiii.
emoåionalã este diferitã de perioadele anterioare din perspectiva modului în care Pentru cã anumite aspecte ale învãåãrii æi dezvoltãrii sunt mai intense în anumite stadii ale
copilul se raporteazã la realitatea înconjurãtoare, prin modul în care prelucreazã dezvoltãrii, numãrul indicatorilor æi al exemplelor privind practicile de sprijin vor varia.
mesajele primite æi le integreazã în structuri psihice. În structurarea documentului am utilizat urmãtoarea schemã:

A. Domeniul
Definirea termenilor utilizaåi în acest document: A.1. Subdomeniul:
A.1.1. Aspect specific: Motricitate grosierã
DOMENIUL
Reper 1:
Domeniul este definit ca parte din complexitatea dezvoltãrii copilului cu caracteristici speci-
fice date de tipul de achiziåii æi procese ce le presupune. Domeniile sunt variabile ca întin- 0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni
dere, dar se regãsesc în toatã perioada de la naætere la 7 ani, formând permanent un întreg, Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
chiar dacã în anumite stadii de dezvoltare, unele domenii comportã intensitãåi mai evidente.

SUBDOMENIUL Practici Practici Practici Practici


de sprijin de sprijin de sprijin de sprijin
Fiecare domeniu este divizat în sub-domenii care reprezintã faåete generale ale domeniului
respectiv. Toate subdomeniile unui domeniu oferã o imagine comprehensivã a acestuia.

ASPECTE SPECIFICE ALE SUB-DOMENIULUI


Unele subdomenii, datoritã complexitãåii lor, cuprind o detaliere în categorii distincte de
cunoætinåe æi abilitãåi sub forma aspectelor specifice, care reprezintã faåete subordonate ale
respectivului sub-domeniu.
5. De ce avem nevoie de Reperele Fundamentale
REPERE FUNDAMENTALE privind DEZVOLTAREA æi ÎNVÃÅAREA TIMPURIE
RFIDT reprezintã enunåuri privind aæteptãrile a ceea ce copiii ar trebui sã ætie æi sã fie capabili sã facã. pentru Învãåarea æi Dezvoltarea Timpurie a copilului
Cu cât ætim mai multe despre copii, cu atât mai bine îi sprijinim sã se dezvolte æi sã devinã
INDICATORI adulåii pe care ni-i dorim în societate. Pe de o parte, responsabilitatea pentru copii face parte
Indicatorii reprezintã manifestãri observabile privind comportamentul æi abilitãåile copiilor. In- din viaåa noastrã cotidianã. Pe de altã parte, conætientizarea importanåei acestei perioade
dicatorii sunt specifici fiecãrui interval de vârstã æi sunt ordonaåi ierarhic, pentru a putea ur- pentru devenirea ulterioarã a individului a fãcut ca la nivel internaåional æi, în ultimul timp æi
14

în România, sã se acorde o atenåie specialã copilãriei æi alocãrii de resurse pentru îngrijirea Copilul este privit ca întreg, cu corpul sãu, cu mintea sa, cu emoåiile æi creativitatea sa, dar æi cu is-
æi educarea copiilor în aceastã perioadã a vieåii. toria sa personalã ca identitate socialã. (Moss æi Petrie, 2002). Aceastã perspectivã – a dezvoltãrii,
Concepåia despre copil æi copilãrie a fost æi este determinatã de noile cuceriri ætiinåifice, teo- documentatã în numeroase cercetãri pretutindeni în lume, reflectã regularitãåile ce se regãsesc în
retice æi practice æi influenåeazã modul în care este conceputã educaåia. Perspectiva asupra dezvoltarea fizicã æi psiho-socialã în timpul copilãriei. Cercetãrile atrag atenåia asupra corelaåiei
dezvoltãrii copilului este tributarã contextului cultural, socio-economic, politic al unei åãri, dar dintre dezvoltarea copilului æi calitatea nutriåiei, îngrijirii, educaåiei æi, implicit, asupra vulnerabilitãåii
æi tradiåiei (uneori neconsolidate sau neinfluenåate de noi infuzii teoretice æi argumente ale copilului în timpul acestei perioade formative, consideratã criticã sau sensibilã. Mai concret, din
teoriei aplicate). Aceastã concepåie despre copil æi copilãrie reprezintã un complex de idei, punct de vedere al dezvoltãrii în perioada 0-6-7 ani, urmãtoarele aspecte sunt foarte importante:
valori, modele, norme, practici, aæteptãri despre cum sunt copiii, respectiv despre cum sã îi 4evoluåia fizicã, mentalã, socialã æi emoåionalã este distinctã de cea a copiilor mai mari
creætem, cum sã îi educãm æi sã îi socializãm. sau a adulåilor, îmbrãcând faze, stadii, ritmuri æi repere de evoluåie specifice;
Sintaxa educaåiei a înregistrat de-a lungul timpului o dinamicã ce astãzi se regãseæte în pa- 4în societãåile moderne se petrec numeroase transformãri progresive în ceea ce priveæte
radigma abordãrii holiste a dezvoltãrii copilului (Vezi Anexa nr. 1 ce prezintã o scurtã per- competenåele fizice, cognitive æi social-emoåionale ale copiilor, din perioada micii
spectivã istoricã asupra educaåiei copilului mic æi un parcurs istoric al educaåiei copilului mic copilãrii pânã la intrarea în æcoalã. Aceste transformãri marcheazã formarea compe-
în România). Societatea de azi æi mai ales cea de mâine, precum æi toate argumentele tenåelor æi capacitãåilor, modurilor de relaåionare, comunicare, învãåare æi joc etc.;
adunate în ultimele decenii privind politicile publice, programele sociale/educaåionale/de 4în perioada timpurie fiinåa umanã prezintã cel mai mare grad de dependenåã de relaåiile cu
igienã æi sãnãtate, avantajele æi implicaåiile impactului intervenåiei noastre asupra copiilor în ceilalåi (pãrinåi, fraåi, co-vârstnici, alåi adulåi) nu doar pentru a supravieåui, ci æi pentru secu-
perioada copilãriei timpurii, ne obligã sã ne adaptãm modul de a privi aceastã perioadã din ritate emoåionalã, integrare socialã, formarea competenåelor cognitive æi achiziåii culturale;
viaåa individului în scopul asigurãrii acestuia a celui mai bun start în viaåã. 4dezvoltarea copilului este foarte sensibilã la impactul negativ al malnutriåiei, al îngri-
jirii neadecvate æi al lipsei afecåiunii parentale, tratamente care îl afecteazã decisiv;
cercetãrile ultimilor ani din domeniul dezvoltãrii creierului demonstreazã impactul or-
Abordãri actuale ale copilului æi copilãriei. Perspectiva integratã asupra ganic (arhitectura creierului) æi mental (dezvoltarea cãilor neuronale din toåi lobii
copilului în perioada timpurie æi necesitatea unei astfel de abordãri creierului) asupra întregii dezvoltãri a copilului mic;
4dacã nevoile de bazã ale copilului nu sunt satisfãcute, dacã este maltratat sau abuzat,
Avem în vedere douã direcåii de analizã a copilului în perioada timpurie: efectele se resimt în toatã perioada copilãriei æi, în funcåie de durata æi gravitatea trata-
a. Copilul în integralitatea lui ca persoanã (perspectiva dezvoltãrii) mentului la care a fost supus, æi în perioada maturitãåii;
b. Politicile, structurile æi serviciile care vizeazã dezvoltarea copilului (perspectiva politicã 4deæi putem vorbi de o serie de principii generale universale, contextele æi experienåele
æi economicã, culturalã æi socialã, perspectiva drepturilor omului) ce marcheazã dezvoltarea sunt foarte variabile, fiind potenåate în special de capaci-
tãåile individuale ale copilului, de nevoile lui speciale, gen, apartenenåã etnicã, cir-
a. Copilul în integralitatea lui ca persoanã cumstanåe economice, sociale æi culturale.
În întreaga lume, în prezent, abordarea dominantã asupra copilului este relaåionalã æi holisticã.
În concluzie, putem vorbi despre consens în lumea ætiinåificã în ceea ce priveæte importanåa
crucialã a evoluåiei copilului de la naætere la 6/7 ani æi preocuparea æi la nivel internaåional
pentru aceastã vârstã. Corelatã cu aceastã concluzie este ideea cã pentru orice problemã ce
poate apãrea în dezvoltarea unui copil (din punct de vedere cognitiv, emoåional, social, legat
de personalitate, etc.), cu cât intervenåia este mai timpurie, cu atât æansa de remediere este
mai mare; æi invers, cu cât intervenåia educaåionalã este mai târzie, cu atât mai mari sunt cos-
turile asociate, iar prognosticul e mai puåin favorabil (Miclea 2006, p. 1).

b. Politicile, structurile æi serviciile care vizeazã dezvoltarea copilului


În lucrarea de sintezã „Changing perspectives on early childhood: theory, research and policy”
(2006), Martin Woodhead evidenåiazã 3 perspective dominante æi complementare cu per-
spectiva privind dezvoltarea, prezentatã anterior:
INTRODUCERE
15

4perspectiva politicã æi economicã, care se pliazã pe profilul de dezvoltare æi care se tra-


duce în intervenåii sociale æi educaåionale, inspirate de modelele economice ale capi- Dacã intersectãm cele patru perspective, rezultã cã aæteptãrile cu privire la învãåarea æi dez-
talului uman. Educaåia timpurie este o pârghie esenåialã de reducere a inegalitãåilor voltarea timpurie a copilului ar trebui sã se coreleze cu alte categorii de aæteptãri, cele referi-
sociale, în special a celor legate de statusul socio-economic æi de gen. Investiåia în edu- toare la familii, educatori, asistenåi sociali, dar æi programe, acces la servicii, indicatori sociali,
caåia timpurie este cea mai rentabilã investiåie în educaåie (Cuhna, 2005; Penn, 2002); eficacitatea sistemului. Aceste aæteptãri stau la baza unor documente de politicã publicã ce
vizeazã dezvoltarea abilitãåilor parentale, dezvoltarea curriculum-ului, îmbunãtãåirea proce-
4perspectiva culturalã æi socialã, ce atrage atenåia asupra diversitãåii accepåiunilor acor- sului educaåional, pregãtirea cadrelor didactice, evaluarea programelor, monitorizarea naåio-
date copilãriei (ca un status construit) æi mai ales asupra varietãåii modurilor în care este nalã sau informarea publicã.
practicatã educaåia (pentru copii, cu copiii æi de cãtre copii). Aceastã perspectivã are
implicaåii asupra actorilor implicaåi æi asupra modului în care sunt definite scopurile,
modelele æi standardele. Derivate din aceastã perspectivã de analizã, remarcãm la nivel
internaåional câteva teme æi tendinåe care susåin æi reflectã abordarea integratã a 6. Context legislativ naåional æi internaåional
copilului în secolul XXI: implicarea pãrinåilor în structurile de educare a copiilor, mode-
le integrate de intervenåie æi inventarea de noi profesii (în afara cadrelor didactice æi a privind educaåia timpurie
ajutorului de educatoare, lucreazã specialiæti pentru activitãåi în afara instituåiei de edu- Documentele legislative care definesc contextul educaåiei timpurii la nivel internaåional æi în
caåie sau dupã programul obiænuit - tip after-school, asistenåi sociali, adulåi cu nevoi România cuprind:
speciale, cadre didactice de sprijin sau itinerante, mediatori æcolari sau sanitari, etc.), 4Convenåia cu privire la drepturile copilului adoptatã de Adunarea Generalã a Or-
abordarea copiilor cu cerinåe educaåionale speciale (CES), promovarea limbii materne ganizaåiei Naåiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 la New York, ratificatã de România
æi a culturilor locale - inclusiv a celor cu dominantã religioasã, dimensiunea de gen; prin Legea nr. 18/1990 republicatã;

4perspectiva drepturilor omului, care redimensioneazã abordãrile convenåionale privind 4Declaraåia Conferinåei Mondiale de la Jomtien, 1990, referitoare la Educaåia pen-
teoria, cercetarea æi practicile educaåionale în sensul respectãrii demnitãåii copilului, tru toåi care subliniazã faptul cã învãåarea începe de la naætere æi pune în luminã nevoia
recunoaæterii capacitãåii acestuia de a contribui la propria dezvoltare æi la dezvoltarea de servicii care integreazã domeniul sãnãtãåii cu cel al nutriåiei, igienei cu dezvoltarea
serviciilor. Principalele drepturi respectate prin elaborarea æi utilizarea reperelor fun- cognitivã æi emoåionalã a copilului;
damentale în învãåarea æi dezvoltarea copilului sunt: dreptul copilului de a-æi împlini
potenåialul, dreptul la protecåia faåã de influenåe dãunãtoare, abuz, exploatare, drep- 4Declaraåia de la Salamanca, 1994, cu privire la realizarea æcolii de tip incluziv, la ac-
tul de a participa pe deplin la viaåa familiei, la viaåa culturalã æi socialã. cesibilitatea, participarea æi calitatea unei educaåii pentru toåi;

Rezultã din aceste perspective de analizã interdependenåa dintre tipurile de politici, structuri, 4Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (The Millennium Development Goals)
servicii. Abordarea integratã a acestora este necesarã pentru a respecta unicitatea copilului pânã în 2015 reiterate în cadrul Summitului Mondial din 2005 (eradicarea sãrãciei
æi a dezvoltãrii sale. Dezvoltarea æi învãåarea în perioada timpurie pot fi privite din perspec- extreme æi foametei, finalizarea educaåiei primare, promovarea egalitãåii de gen æi
tiva mai largã a pregãtirii pentru învãåare/viaåã sau din perspectiva pregãtirii pentru æcoalã. emanciparea femeii, reducerea mortalitãåii infantile, îmbunãtãåirea sãnãtãåii prenatale,
Prima perspectivã include multiple aspecte ale dezvoltãrii, printre care abilitãåi verbale æi in- combaterea HIV/SIDA, malariei æi altor boli, asigurarea auto-susåinerii mediului, con-
telectuale, cunoætinåe, abilitãåi sociale, aspecte legate de sãnãtate æi nutriåie. Aceastã per- struirea unui parteneriat global pentru dezvoltare);
spectivã ne permite sã facem predicåii despre pregãtirea copiilor pentru activitãåile specifice
maturitãåii: participarea în viaåa de familie, în viaåa comunitãåii, în activitãåi economice. 4Miæcarea Globalã pentru Copii (Global Movement for Children) care repune în
Pregãtirea pentru æcoalã face predicåii asupra succesului copilului în æcoalã. Pentru a face atenåia tuturor - guverne, opinie publicã, organizaåii guvernamentale sau neguverna-
faåã cu succes experienåei æcolare, copiii trebuie sã aibã formate abilitãåi fizice æi motrice, mentale - 10 imperative prioritare, printre care: eliminarea excluziunii sociale æi discrimi-
abilitãåi sociale æi emoåionale, o atitudine adecvatã faåã de învãåare, limbaj æi competenåe nãrii de orice formã a copiilor, respectarea drepturilor copiilor, asigurarea tuturor copiilor
lingvistice, abilitãåi cognitive. cu cel mai bun start posibil în viaåã, stoparea exploatãrii copiilor, accesul la educaåie al
16

tuturor copiilor, bãieåi sau fete, lupta împotriva HIV/SIDA, dreptul copiilor æi a tinerilor la 7. Responsabilitate pentru dezvoltarea
exprimare æi în luarea deciziilor care îi privesc, protejarea copiilor de rãzboaie, protejarea unei strategii coerente privind dezvoltarea
pãmântului æi, nu în ultimul rând, lupta împotriva sãrãciei prin investirea în copii;
copilului în perioada copilãriei timpurii
4Legea învãåãmântului 85/1994 care vizeazã serviciile publice de educaåie destinate Dezvoltarea timpurie a copilului se produce ca efect cumulativ al îngrijirii copilului, al nutriåiei,
copiilor cu vârste între 3 æi 6/7 ani; al stimulãrii æi educaåiei sale æi al protecåiei sociale, ceea ce implicã o serie de intervenåii speci-
fice fiecãruia dintre aceste domenii (domeniul sãnãtãåii, al protecåiei copilului, al educaåiei)
4Hotãrârea Guvernului nr. 539/2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale în care ar trebui sã funcåioneze în mod coerent æi integrat.
domeniul protecåiei copilului în dificultate (2001-2004) æi a Planului operaåional pen- În România, pânã în acest moment nu putem vorbi de o politicã privind dezvoltarea timpurie
tru implementarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecåiei copilului în difi- a copilului, ci de politici sectoriale care sunt focalizate pe diferite aspecte ale dezvoltãrii
cultate (2001-2004); copilului.
Dacã în elaborarea politicilor publice
4Legea 272/2004 privind protecåia æi promovarea drepturilor copilului, prin care în domeniul dezvoltãrii copilului,
sunt promovate æi reglementate respectarea æi protejarea drepturilor copilului; considerãm COPILUL reperul cel mai
important æi investiåia în aceastã pe-
4Legea privind concediul maternal/paternal pentru îngrijirea copilului din 1997 rioadã de vârstã ca fiind cea mai efi-
stipuleazã cã mamele (sau taåii) au posibilitatea de a-æi lua 2 ani de concediu pentru cientã, atunci toate politicile publice
îngrijirea copilului – lucru care a condus la o descreætere a numãrului de copii cuprinæi prin instrumentele lor de imple-
în creæe æi, ca urmare, multe creæe au fost desfiinåate; mentare ar trebui sã se refere la ori-
entarea, coordonarea æi convergenåa
4Pactul Naåional pentru Educaåie, document elaborat la iniåiativa Preæedinåiei tuturor activitãåilor desfãæurate de
României æi semnat în 2008 de cãtre toate partidele politice parlamentare, reprezetanåi adulåii din jurul copilului, în baza
ai sindicatelor æi ai societãåii civile, care a coagulat mai ales clasa politicã în formula- unei viziuni comune, indiferent de
rea unei vizuini comune asupra educaåiei naåionale æi asupra prioritãåilor în domeniul statutul pe care adultul îl ocupã în
educaåiei pentru perioada 2008—2013. Pentru prima oarã dupã 1989 în România se viaåa acestuia: pãrinte/tutore, cadru
formuleazã ca obiectiv naåional transformarea educaåiei timpurii într-un bun public; didactic, asistent social, asistent ma-
ternal, asistent medical, medic etc.
4Strategia Naåionalã pentru Educaåie Timpurie elaboratã în 2003, care a trasat linii De aceea, pentru asigurarea unei
de acåiune ce s-au regãsit în ultimii 6 ani în programe æi proiecte naåionale privind convergenåe în formularea æi im-
educaåia timpurie finanåate de Guvernul României cu sprijiinul unor finanåatori externi plementarea politicilor publice
(Banca Mondialã, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, UNICEF); privind dezvoltarea copilului, prin
elaborarea acestui document, con-
4Noua Lege a Educaåiei (2009) care include pentru prima oarã în România prevederi siderãm cã se creeazã premisele unei
privind serviciile educaåionale destinate copiilor de la 4 luni la 3 ani. abordãri unitare a dezvoltãrii copilu-
lui de cãtre toåi actorii responsabili æi
Toate aceste evenimente æi documente de politicã în domeniul dezvoltãrii copilului creeazã implicaåi în educaåia, îngrijirea æi pro-
premise pentru elaborarea de politici integrate la nivel naåional. Pentru aceasta, este nece- tecåia copilului mic.
sarã crearea unui reper comun care sã orienteze eforturile tuturor instituåiilor guvernamen-
tale æi neguvernamentale privind serviciile publice de îngrijire, protecåie æi educaåie destinate
copilului în perioada timpurie.
18

A. DEZVOLTAREA FIZICÃ, A SÃNÃTÃÅII ÆI IGIENEI PERSONALE


SUMAR
A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizicã

A.1.1. Aspect specific: Motricitate grosierã


Reper 1: Copilul ar trebui sã fie capabil sã-æi coordoneze muæchii mari ai corpului cu un scop al miæcãrii. 22
Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã participe la activitãåi fizice variate. 23

A.1.2. Aspect specific: Motricitate finã


Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã utilizeze mâinile æi degetele pentru scopuri diferite. 24

A.1.3. Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie


Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze utilizarea simåurilor (vãzul, auzul, simåul tactil, mirosul etc.)
în interacåiunea cu mediul pentru a-æi orienta miæcãrile. 25

A.2. Subdomeniul: Sãnãtate æi igienã personalã

A.2.1. Aspect specific: Promovarea sãnãtãåii æi a nutriåiei


Reper 5: Copilul ar trebui sã fie capabil sã utilizeze o alimentaåie sãnãtoasã variatã. 26

A.2.2. Aspect specific: Promovarea îngrijirii æi igienei personale


Reper 6: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze deprinderi de pãstrare a sãnãtãåii æi igienei personale. 27

A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind securitatea personalã


Reper 7: Copilul ar trebui sã fie capabil demonstreze abilitãåi de protecåie faåã de obiecte æi situaåii periculoase. 28
Reper 8: Copilul ar trebui sã demonstreze conætientizarea æi înåelegerea regulilor de securitate personalã. 29
DEZVOLTAREA FIZICÃ, A SÃNÃTÃÅII ÆI IGIENEI PERSONALE
19

Dezvoltarea fizicã, sãnãtatea æi moticitatea sunt elemente centrale ale tuturor experienåelor Abilitãåile de motricitate finã se referã la abilitatea de coordonare a muæchilor mici ai
de învãåare ale copiilor æi stau la baza unui stil de viaåã activ æi sãnãtos de-a lungul întregii vieåi. mâinilor, ai braåelor, ai degetelor, precum æi ai muæchilor feåei. Aceste abilitãåi includ:
O stare bunã de sãnãtate fizicã dã copiilor energie, echilibru æi rezistenåã pentru a participa activ prinderea/apucarea obiectelor, folosirea instrumentelor de pictat/scris/modelat, lipirea, tãierea,
în numeroase activitãåi. Dezvoltarea motorie este strâns legatã de dezvoltarea limbajului (de ex. mototolirea, înæirarea, utilizarea de instrumente de deservire, încheierea/descheierea nasturilor,
gânguritul, indicarea obiectelor), a capacitãåilor cognitive (de ex. explorarea mediului), a abi- fermoarelor. Toate aceste abilitãåi pun bazele multor deprinderi necesare pe tot parcursul vieåii.
litãåilor sociale (de ex. îmbrãåiæarea, salutul de „la revedere”) æi dezvoltarea emoåionalã (de ex.
zâmbetul, râsul). Deæi existã o oarecare predictibilitate în dezvoltarea abilitãåilor mai sus menåio- Abilitãåile senzorio-motrice presupun capacitatea de a utiliza simåurile pentru a-æi orienta
nate, dezvoltarea fizicã æi a motricitãåii este deseori inegalã datoritã ritmului individual de dez- miæcãrile: auzul, vãzul, mirosul, gustul, pipãitul. Abilitatea de a utiliza relaåia strânsã între auz
voltare, dar æi datoritã factorilor externi care le influenåeazã dezvoltarea, precum nutriåia sau æi tactil îl susåin în aprecierea culorilor, dimensiunilor, categoriilor æi se condiåioneazã cu dez-
miæcãrile fizice pe care copiii sunt stimulaåi de adulåi sã le efectueze. voltarea limbajului æi dezvoltarea cognitivã. Atenåia este susåinutã de dezvoltarea auzului, de
Motricitatea cuprinde trei categorii mari de abilitãåi: motricitate grosierã, finã æi abilitãåi sen- abilitatea de a-æi orienta corpul cãtre sunetele cunoscute, cuvinte sau muzicã. Deprinderea
zorio-motorii. limbajului este influenåatã de modul în care copilul îæi dezvoltã abilitãåile æi competenåele în
acest plan. Cunoaæterea obiectelor cu ajutorul gurii, îl ajutã pe copil sã îæi dezvolte percepåiile
Abilitãåile de motricitate grosierã se referã la miæcãri ale întregului corp sau ale unor pãråi æi senzaåiile gustative æi olfactive, permiåându-i sã-æi determine preferinåele, sã înveåe despre
mari ale corpului, în care sunt implicaåi muæchii mari æi include miæcãri precum: rostogolirea, mediul înconjurãtor. Coordonarea oculo-motorie (vãz, miæcare) este fundamentalã pentru în-
mersul, alergatul, sãritura, ocolirea, cãåãrarea. Aceste abilitãåi îi oferã copilului posibilitatea de suæirea multor deprinderi ce îi sunt absolut necesare copilului pe tot parcursul vieåii (au-
a-æi coordona muæchii corpului în demersul de adaptare la mediul sãu înconjurãtor æi la inves- toservirea, scrisul, etc.) æi care sunt strâns legate de dezvoltarea cognitivã.
tirea sa, ajutându-l sã exploreze. Dezvoltarea foråei musculare determinã copilul sã participe
activ æi independent la activitãåi de joc æi învãåare, în medii cunoscute sau noi pentru el. Sãnãtatea æi igiena personalã condiåioneazã, de asemenea, dezvoltarea sãnãtoasã a copilu-
lui. Sãnãtatea æi igiena personalã cuprind igiena corporalã (baie, igiena dentarã, îmbrãcãminte),
a somnului, a alimentaåiei, miæcarea în aer liber. Pentru a pune bazele unui stil de viaåã sãnã-
tos, copilul are nevoie sã dobândeascã abilitãåi de autoservire în timpul mesei, deprinderi de
nutriåie sãnãtoasã, de dobândire a capacitãåii de a dovedi control sfincterian æi de a utiliza
toaleta în mod adecvat, de a participa în momentele de îmbãiere, de a utiliza voluntar æi corect
obiectele igienico-sanitare.

Nevoia esenåialã a copilului de asumare a independenåei este condiåionatã de dez-


voltarea abilitãåilor æi deprinderilor acestuia de asigurare a securitãåii personale. Dar pentru a
reuæi acest lucru, copilul trebuie sã aibã abilitatea de a-æi cunoaæte schema corporalã pentru a
se putea delimita de mediul înconjurãtor, de a-æi cunoæte abilitãåile motrice, de a anticipa ges-
turi æi miæcãri sau de a-æi gestiona emoåiile în raport cu propriile dorinåe. Este esenåialã pentru
siguranåa copilului abilitatea acestuia de a distinge între siguranåã, risc sau pericol. El trebuie
sã aibã capacitatea de a solicita ajutor în aceste situaåii. Integrarea regulilor generale (pentru
un stil de viaåã sanogen) æi particulare (date de diferite contexte de viaåã sau de dezvoltare ale
copilului – copilul cu dizabilitãåi, de exemplu) sunt abilitãåi importante pentru dezvoltarea sãnã-
toasã a copilului.
20
A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizicã
A.1.1. Aspect specific: Motricitate grosierã
Reper 1: Copilul ar trebui sã fie capabil sã-æi coordoneze muæchii mari ai corpului cu un scop al miæcãrii.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
1. Îæi ridicã, fiind pe burtã, capul æi pieptul. 11. Duce obiecte în mâini în timp ce merge 20. Urcã æi coboarã scãrile åinând un obiect într-o 27. Merge æi aleargã cu uæurinåã, coordonân-
2. Dobândeæte control al miæcãrilor mâinilor æi dintr-un loc în altul. mânã sau în ambele mâini. du-æi armonios miæcãrile.
picioarelor. 12. Merge æi aleargã cu uæurinåã schimbând rit- 21. Se târãæte cu uæurinåã prin tuneluri, pe sub 28. Poziåioneazã corpul æi membrele în mod
3. Se rostogoleæte. mul æi direcåia. masã. corespunzãtor pentru a imita ceva sau pe
4. Când stã pe spate, îæi ridicã picioarele æi le duce la gurã. 13. Merge cu spatele. 22. Se caåãrã pe echipamente de joacã pentru cineva sau pentru a executa o miæcare (a
5. Stã în æezut cu sprijin din partea adultului æi 14. Se urcã æi coboarã din pat sau dintr-un copii. prinde o minge, a arunca o minge).
mai apoi fãrã sprijin. scaun al adultului. 23. Prinde cu ambele mâini o minge mare. 29. Loveæte mingea cãtre un punct anume cu
6. Se leagãnã înainte æi înapoi ajutându-se cu oarecare precizie.
mâinile æi genunchii æi mai târziu se târãæte. 15. Loveæte æi aruncã mingea cu control redus 24. Loveæte mingea, dând-o înapoi.
al direcåiei æi vitezei. 25. Sare pe ambele picioare æi peste obiecte mici 30. Aruncã o minge de mãrime medie cu oare-
7. Se împinge sã se ridice în picioare, spri- care precizie.
jinindu-se de ceva sau cineva. 16. Sare pe loc. pãstrându-æi echilibrul.
17. Merge în linie dreaptã. 26. Pedaleazã corespunzãtor când merge cu tri- 31. Aleargã pe lângã obstacole cu uæurinåã.
8. Merge åinându-se de mobilier.
9. Se apleacã pentru a explora obiecte aflate 18. Împinge obiecte. cicleta.
pe covor. Practici de sprijin
19. Urcã æi coboarã scãri, nealternând pi-
10. Încearcã sã urce singur(ã) scãrile. cioarele, fãrã sprijin. Practici de sprijin • Oferiåi copiilor permanent oportunitatea de a
• Supravegheaåi copilul când urcã sau coboarã se miæca în aer liber.
Practici de sprijin Practici de sprijin scãrile. Ajutaåi-l sã conætientizeze alternanåa • Solicitaåi copiilor sã aducã lucruri, jucãrii din
• Puneåi copilul pe burtã æi arãtaåi-i jucãrii care • Oferiåi copilului posibilitatea de a alerga, de a picioarelor æi sã adapteze ritmul de mers pen- sala de clasã când ieæiåi din sala de clasã în
produc sunete deplasându-le în câmpul vizual tru siguranåa personalã æi uæurinåa respiraåiei. spaåiul de joacã de afarã.
sãri, de a se cãåãra în siguranåã. Susåineåi-l când
al copilului pentru a le urmãri. Supravegheaåi-l.
are nevoie de ajutor, încurajându-l sã realizeze • Pune-åi la dispoziåia copilului echipamente de • Jucaåi jocuri de imitare fidelã a miæcãrilor unor
• Jucaåi cu el jocuri de schimbare a poziåiei cor- miæcãri noi, în mod independent. joacã pentru a alerga în jurul lor, a se târî pe animale, a unor miæcãri de dans. Încurajaåi
pului prin rostogoliri de pe spate pe burtã æi de
• Puneåi-i la dispoziåie jucãrii æi diferite materiale sub ele, a se cãåãra pe ele. copiii sã reprezinte personaje din poveæti æi din
pe burtã pe spate sau joc în care este ajutat
copilul în rostogolire prin miæcarea unui prosop æi echipamente care sã-l implice în activitãåi de • Propuneåi copiilor rostogolirea mingii mari; ambient prin miæcare.
pe care se aflã copilul æi ridicând prosopul late- miæcare (cãluåi pentru a fi cãlãriåi, cãrucioare sau exerciåii cu mingea micã. Jucând împreunã cu • Puneåi la dispoziåia copiilor mingi de diferite
ral îi imprimaåi miæcarea de rostogolire. (Rosto- maæini pe care sã le împingã). copiii cu mingea, demonstraåi-le miæcãri noi æi mãrimi. Implicaåi-i în jocuri cu mingea.
golirea se referã la schimbarea poziåiei de pe • Implicaåi copiii în activitãåi care sã le solicite îndemnaåi-i sã încerce æi ei.
spate pe burtã.) echilibrul, poziåii diferite ale corpului. • Jucaåi-vã cu ei imitând animale care sar. Cân-
• Iniåiaåi jocuri cu miæcãri de tip „gimnasticã”: taåi cu ei asociind miæcarea cu cântecul.
aæezaåi copilul pe spate æi miæcaåi-i mâinile æi Folosiåi dansul pentru a implica ambele pãråi
braåele, apoi picioarele, cu miæcãri de flexie æi ex- ale trupului în miæcare.
tensie. Miæcãrile sã fie uæoare, fãrã sã foråaåi.
• Puneåi-i la dispoziåie obiecte care sã poatã fi • Supravegheaåi copiii când coboarã scãrile.
trase, împinse, ridicate. • Supravegheaåi copilul atunci când merge cu
• Acordaåi-i spaåiu pentru a se miæca liber, a tricicleta. Arãtaåi copilului cum se pedaleazã,
încerca sã meargã, sã se ridice, sã se caåere. Îm- cum se frâneazã în siguranåã. Exersaåi mersul
brãcaåi copilul în haine comode sã se poatã pe tricicletã æi realizaåi plimbãri doar în locuri
miæca. Nu-i limitaåi miæcãrile prin înfãæare totalã special amenajate.
sau paråialã, nici ziua nici noaptea.
• Jucaåi-vã cu el jocuri în care cântaåi æi îi antre-
naåi în miæcãri mâinile æi picioarele. Aæezaåi
copilul pe podea, ajutaåi-l æi sprijiniåi-l sã se
ridice în picioare, apoi încurajaåi copilul sã se
deplaseze sprijinindu-se de mobilã. Asigura-
åi-vã cã mediul în care se aflã copilul sunt înlã-
turate riscurile de accidentare, pentru a avea
libertate de miæcare.
DEZVOLTAREA FIZICÃ, A SÃNÃTÃÅII ÆI IGIENEI PERSONALE
21

A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizicã Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã participe la
activitãåi fizice variate.
A.1.1. Aspect specific: Motricitate grosierã

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
32. Încearcã cu sprijin miæcãri de motricitate 35. Încearcã activitãåi noi care necesitã miæcãri 37. Participã cu entuziasm în diverse activitãåi fi- 39. Participã în mod regulat la activitãåi fizice de
grosierã. fizice fãrã sprijinul adultului. zice: alergare, cãåãrare, aruncãri, rostogoliri, alergare, dans, jocuri sau chiar sporturi.
33. Demonstreazã dorinåa de a încerca noi jocuri 36. Participã activ în jocuri, dansuri, jocuri în aer dans etc. 40. Ajutã la realizarea de activitãåi domestice
æi jucãrii. liber etc. 38. Desfãæoarã spontan diverse activitãåi fizice în care implicã miæcare: mãturat, adunarea
34. Este încântat(ã) când sunt utilizate jucãrii sau momentele de tranziåie, de trecere de la o rufelor, aranjarea jucãriilor, mutarea unor
obiecte în jocuri. Practici de sprijin activitate la alta, de la un spaåiu la altul. obiecte etc.
• Oferiåi copiilor cel puåin 60 de minute de ac-
Practici de sprijin tivitate fizicã de-a lungul fiecãrei zile. Practici de sprijin Practici de sprijin
• Oferiåi copiilor câteva ore zilnic momente de • Puneåi-le la dispoziåie echipamente æi obiecte • Implicaåi copiii într-o varietate largã de activi- • Oferiåi zilnic copiilor suficient timp pentru ac-
miæcare liberã. care îi implicã în activitãåi fizice structurate tãåi fizice æi miæcare, în diverse momente ale tivitãåi în aer liber æi miæcare æi învãåaåi-i noi
• Ajutaåi-i zilnic sã meargã, sã alerge, sã se ridice. (miæcãri însoåite de cântec, ritm, de cãåãrare, zilei æi în timpul activitãåilor. miæcãri, supuneåi-i la noi provocãri. Exersaåi-le
• Respectaåi zilnic programul de somn æi ritu- de menåinere a echilibrului etc.). • Oferiåi copiilor cel puåin 60 de minute de ac- viteza, foråa, precizia.
alurile de dinainte æi de dupã somn. • Oferiåi momente de odihnã dupã activitãåi tivitate fizicã zilnic, în interior sau în aer liber. • Utilizaåi momentele de rutinã pentru a-i im-
• Jucaåi cu copiii jocuri ce implicã miæcare æi ac- fizice. • Faceåi ca activitãåile fizice sã fie distractive, plica pe copii în activitãåi fizice.
tivitate fizicã. amuzante.
22
A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizicã
A.1.2. Aspect specific: Motricitate finã
Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã utilizeze mâinile æi degetele pentru scopuri diferite.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
41. Prinde degetele adultului. 51. În majoritatea situaåiilor, dã paginile unei 57. Mãnâncã cu tacâmuri. 66. Îæi pune singur pantofii æi îæi leagã æireturile
42. Apucã cu ambele mâini jucãrii/obiecte situ- cãråi una câte una. 58. Utilizeazã diverse materiale din centrul de artã la pantofi.
ate în imediata apropiere. 52. Mâzgãleæte cu creionul începând sã imite (creioane, pensule, bureåi, pictura cu degetele 67. Scrie diferite litere æi cifre (precum cele din
43. Imitã gestul de „la revedere”, de aplauze semne, cum ar fi cercul. etc.). propriul nume).
„bravo”. 53. Utilizeazã pensula. 59. Copiazã desene geometrice sau cu diverse 68. Utilizeazã independent cu uæurinåã materiale
44. Transferã obiecte mici dintr-o mânã în alta. 54. Deschide uæa, cu ajutor, apãsând pe clanåã æi forme. æi tehnici de lucru diferite pentru a picta, a
45. Apucã cu o mânã obiecte. închizând-o. 60. Taie în linie dreaptã sau curbã. modela.
46. Goleæte cutii de conåinut. 55. Realizeazã puzzle-uri de 3, 4, 6 piese. 61. Manipuleazã obiecte mici cu uæurinåã (æiruri de 69. Se îmbracã æi se dezbracã singur.
47. Manipuleazã obiecte. 56. Utilizeazã unele tacâmuri corespunzãtor. mãrgele, obiecte mici introduse prin gãuri etc.).
62. Închide nasturi mari. Practici de sprijin
48. Dã paginile unei cãråi mari, deseori dând mai • Exersaåi abilitãåile copilului de încãlåare æi
multe pagini. Practici de sprijin 63. Închide fermoare mari.
descãlåare în fiecare situaåie potrivitã. Demon-
49. Face semne mari pe hârtie când i se dau in- • Oferiåi activitãåi ce permit copilului sã antreneze 64. Realizeazã puzzle-uri de 10-25 piese. straåi, în caz de necesitate, copilului acåiunea æi
strumente de scris. prinderea de obiecte în mâini. 65. Scrie unele litere æi cifre ce pot fi recunoscute. acordaåi-i ajutor sã o însuæeascã.
50. Umple cutii cu conåinut. • Oferiåi cãråi copiilor cu poveæti, imagini æi daåi
• Propuneåi sarcini de decorare a unor obiecte
libertatea sã le exploreze. Încurajaåi activitãåi în Practici de sprijin sau a unor contururi de obiecte utilizând in-
Practici de sprijin grup mic, perechi sau individuale de „lec- • Oferiåi copiilor seturi de jucãrii: veselã, mobilã, strumentele de scris. Rugaåi copiii „sã se sem-
turare”. haine pentru pãpuæi æi timp pentru a se juca cu
• Puneåi obiecte în jurul copilului pentru ca el sã neze” pe lucrãrile lor.
ajungã la ele, sã le prindã, sã le ridice. • Puneåi la dispoziåia copiilor materiale de scris ele. Demonstraåi prin exemplu propriu, eventual • Alocaåi timp în fiecare zi pentru activitãåi de
(coli mari, creioane æi pensule groase, acuarele) atenåionaåi special, modele de utilizare a vese-
• Jucaåi jocuri æi cântaåi cântecele în care solicitaåi dezvoltare a motricitãåii fine, valorificând situ-
æi încurajaåi-i sã scrie æi sã deseneze sau sã lei.
miæcarea mâinilor æi a degetelor (bãtut din aåii de rutinã: aranjarea mesei, masa, aranjarea
picteze. Apreciaåi permanent efortul lor. • Oferiåi copiilor variate materiale de scris, dese-
palme, cântat la pian, imitarea toboæarului, a jucãriilor, pregãtirea materialelor distributive
ploii, a moriætii etc.). • Propuneåi copiilor jocuri tip puzzle cu 3-6 piese nat. pentru anumite activitãåi, etc.
mari, reprezentând poze clare æi cuburi mari • Propuneåi copiilor activitãåi de decupare pentru
• Oferiåi feluri de mâncare ce permit explorarea • Elaboraåi împreunã cu copiii compoziåii plastice
pentru construit. confecåionarea de hãinuåe pentru personajele
cu degetele (cereale, biscuiåi mici etc.) din puncte, linii, pete, aplicaåii din frunze, or-
• Puneåi la dispoziåia copilului tacâmuri personale lor preferate. namentarea obiectelor.
• Încurajaåi copilul sã se joace cu jucãrii în timpul (lingurã æi furculiåã cu vârfuri rotunjite) æi încu-
bãii, sã le scufunde, sã le umple cu apã, sã le • Exersaåi regulile de utilizare a instrumentelor, • Propuneåi copiilor jocuri cu apã æi nisip pentru
rajaåi-l în autoservirea pe timpul mesei. asigurând copiilor un mediu securizant.
goleascã etc.). antrenarea degetelor.
• Jucaåi-vã cu mingi de ping-pong æi tenis de • Organizaåi activitãåi în centrul de jocuri de • Oferiåi copiilor materiale æi instrumente de
câmp. Oferiåi-i o minge æi åineåi-l de o mânã masã. desen æi picturã; încurajaåi-i sã se implice în ac-
pentru a-l constrânge sã apuce cu o singurã • Utilizaåi centrul de joc simbolic pentru a exersa tivitatea cu astfel de materiale æi instrumente.
mânã, apoi lãsaåi-l sã manipuleze mingile îmbrãcarea æi dezbrãcarea pãpuæilor. • Implicaåi copiii în activitãåi plastice (modelare,
trecându-le dintr-o mânã în cealaltã. Puteåi • Utilizaåi orice oportunitate în timpul activitãåilor punctare, haæurare. etc.); experimentaåi împre-
sã-i demonstraåi, ca sã imite. pentru a încuraja copiii sã scrie litere æi cifre pe unã diverse tehnici æi instrumente (desen cu
• Puneåi la dispoziåia copilului cãråi cu pagini care le cunosc. Atrageåi atenåia permanent degetele, bureåi, vatã, pensulã, markere,
groase, cartonate, instrumente de scris asupra materialelor scrise din clasã. creioane, cretã, etc.).
(creioane de cearã, creioane mai groase) æi citiåi • Asistaåi copilul în realizarea puzzle-urilor. Pânã • Oferiåi costumaåie în centrul de joc simbolic
æi scrieåi, desenaåi cu el. învaåã tehnica de rezolvare a unui puzzle puteåi unde copiii pot exersa îmbrãcarea æi dezbrã-
concepe propriile dvs. puzzle-uri din 4, 9, 16 carea. Încurajaåi/apreciaåi copilul sã se îm-
bucãåi, prin tãierea pe linii æerpuite sau drepte a brace/dezbrace singur.
unor imagini (lipite anterior pe carton).
DEZVOLTAREA FIZICÃ, A SÃNÃTÃÅII ÆI IGIENEI PERSONALE
23

A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizicã Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze utilizarea simåurilor (vãzul,
auzul, simåul tactil, mirosul etc.) în interacåiunea cu mediul pentru a-æi orienta
A.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie miæcãrile.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori
82. Demonstreazã conætientizarea simåurilor în
70. Reacåioneazã întorcându-se dupã sunetul 75 Imitã animale prin miæcare, onomatopee, în- 78. Reacåioneazã fizic corespunzãtor stimulilor acåiuni (recunoaæte obiecte ascunse prin
sau atingerea perceputã. fãåiæare etc. din mediu (îæi îndoaie picioarele pentru a pipãit fãrã sã le vadã, executã miæcãri la
71. Focalizeazã privirea pe obiectele apropiate 76. Demonstreazã coordonare oculo-motorie în ateriza mai uæor, se miæcã mai repede pentru auzirea unor comenzi, recunoaæte mirosuri
sau depãrtate. jocurile de construcåie, în realizarea puzzle- a evita un obstacol, se fereæte, simte mirosuri etc.).
72. Exploreazã mediul cu mâinile æi gura. urilor, în înæirarea de obiecte pe aåã etc. supãrãtoare etc.).
83. Schimbã ritmul, direcåia, viteza miæcãrilor la
73. Realizeazã coordonarea oculo-motorie în 77. Utilizeazã diferite texturi când se joacã (nisip, 79. Realizeazã miæcãri artistice împreunã cu adul- semnale de naturã diferitã (culoare, sunet,
cadrul anumitor acåiuni (pune obiecte mici apã, frunze, pluæ, plastic, burete etc.). tul, cum ar fi dansul pe muzicã sau miæcãri simboluri grafice).
într-un recipient mai mare). ritmice.
84. Manipuleazã pãpuæi simple.
74. Exploreazã æi reacåioneazã la texturi æi Practici de sprijin 80. Demonstreazã o mai bunã coordonare
oculo-motorie (prinde mingea dupã ce a fost 85. Participã cu plãcere la jocurile care implicã
suprafeåe diferite. • Citiåi împreunã cãråi cu poze mari æi clare multã miæcare æi contact social, reguli de joc
reprezentând animale, numind animalele æi aruncatã spre pãmânt).
(„Statuile”, „De-a v-aåi ascunselea” etc.).
Practici de sprijin imitaåi modul de miæcare al acestora, ono- 81. Se urcã pe scãri scurte, se balanseazã în
matopeele emise de acestea. Încurajaåi copilul leagãn, alunecã pe tobogan. Practici de sprijin
• Verificaåi nivelul de zgomot din apropierea
copilului. Evitaåi expunerea lui la sunete puter- sã repete împreunã cu dumneavoastrã.
Practici de sprijin • Jucaåi jocuri de recunoaætere a formelor, mate-
nice. • Puneåi la dispoziåia copilului jocuri tip puzzle, rialelor, sunetelor prin implicarea simåurilor
• Atingeåi copilul pe un obraz æi pe celãlalt, bu- leggo-cuburi æi de înæirat (4-6 piese mari, co- • Utilizaåi jocuri care solicitã simåurile æi miæcarea cor- (auz, pipãit, miros): Ce-i ascuns în sãculeå?
curaåi-vã când miæcã capul în partea în care l-aåi lorate, aåã groasã sau sârmã protejatã). pului: jocuri de imitaåie, cântece cu comenzi etc.
• Utilizaåi în jocuri exerciåii de tipul „stop-start”.
atins. Bateåi uæor din palme în apropiere de ure- • Jucaåi jocuri în care copiii interpreteazã animale • Ascultaåi împreunã bucãåi muzicale favorite. În-
favorite. Le imitã miæcãrile, onomatopeele. In- curajaåi copiii sã se exprime prin miæcãri inspi- • Propuneåi jocuri cu schimbarea miæcãrilor la
chea dreaptã, apoi stânga, jucaåi-vã cu un semnal, la schimbarea ritmului muzicii; jocuri
clopoåel în stânga æi dreapta copilului æi verba- venteazã roluri. rate de muzicã. Dansaåi împreunã cu ei æi dupã
miæcãrile inventate de acesta. cu schimbarea direcåiei æi vitezei de miæcare.
lizaåi activitatea. Ex.: Auzi clopoåelul! • Oferiåi oportunitãåi de activitãåi fizice care inte-
greazã miæcarea cu utilizarea simåurilor (jocul • Oferiåi oportunitatea de a utiliza echipamentul • Jucaåi cu copiii jocul „Roboåelul cu teleco-
• Stimulaåi vederea copilului cu jucãrii care pen- mandã”. Solicitaåi copiii sã redea în miæcãri
duleazã, pe care le poate prinde. Indicaåi umbrelor, pictura cu picioarele, miæcãri la auzul de joacã din spaåiul de joacã din aer liber.
unor semnale etc.) comenzile auzite.
obiecte în jurul copilului numindu-le, atât pe • Realizaåi trasee cu obstacole pe care trebuie sã
cele din apropierea sa cât æi cele îndepãrtate. • Modelaåi miæcãri ale copilului realizând anu- le ocoleascã, sã le escaladeze. • Realizaåi un teatru de pãpuæi cu pãpuæi uæor de
Asiguraåi-vã prin aceste practici cã vede æi mite activitãåi împreunã cu el: dansuri, bãtut la manevrat (confecåionate, de ex., din linguri de
aude. tobã, cântat la pian etc. lemn).
• Legãnaåi uæor copilul folosind braåele, un ba- • Oferiåi jucãrii æi obiecte din materiale æi texturi • Implicaåi copiii în acåiuni de ajutorare reciprocã,
lansoar sau alte echipamente de joacã. diferite. Numiåi-le. de aæezare a mesei, de curãåenie la mãsuåe, la
locul de depozitare a materialelor.
• Oferiåi copiilor obiecte din materiale æi cu tex-
turi diferite. • Învãåaåi-i pe copii jocuri precum „Statuile”,
„De-a v-aåi ascunselea” æ.a.
• Numiåi când vorbiåi cu copilul culorile, forma,
mirosurile, gusturile, temperatura aerului etc.
• Explicaåi-le copiilor când mâncarea sau alte
obiecte sunt prea fierbinåi sau prea reci æi nu
trebuie atinse.
24
A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sãnãtãåii æi igienei personale
A.2.1. Aspect specific: Promovarea sãnãtãåii æi nutriåiei
Reper 5: Copilul ar trebui sã fie capabil sã utilizeze o alimentaåie sãnãtoasã variatã.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
86. Se hrãneæte prin alãptare. 90. Începe sã recunoascã æi sã mãnânce o mare 94. Participã la pregãtirea unor gustãri sãnã- 97. Explicã rolul benefic sau dãunãtor al anumi-
87. Îæi regleazã viteza æi intensitatea cu care varietate de mâncãruri. toase. tor alimente pentru organismul uman.
mãnâncã. 91. Face diferenåa între lucruri care se mãnâncã 95. Numeæte unele calitãåi ale alimentelor sãnã- 98. Recunoaæte mâncãruri dintr-un grup de
88. Consumã o varietate de mâncãruri din toate æi cele care nu se mãnâncã. toase, hrãnitoare. mâncãruri diferite, cu sprijinul adultului.
grupele de alimente (grupa 1: cereale; grupa 92. Poate face alegeri între diverse opåiuni de 96. Ajutã la servirea mesei æi îæi apreciazã corect
2: legume æi fructe; grupa 3: carne, peæte, mâncare. poråia de mâncare. Practici de sprijin
ouã, lactate; grupa 4: dulciuri æi grãsimi). 93. Încearcã mâncãruri noi când îi sunt oferite. • Implicaåi copiii în prepararea, pregãtirea æi
89. Exploreazã mâncarea cu degetele. Practici de sprijin servirea unei mese sãnãtoase.
Practici de sprijin • Organizaåi activitãåi de preparare a unor salate, • Discutaåi despre valoare nutritivã a diferitelor
Practici de sprijin • Stabiliåi ore regulate de masã æi gustare. gustãri æi implicaåi-i pe copii în pregãtirea lor. alimente.
• Alãptaåi copilul la „cerere”. Creaåi un mediu re- Discutaåi despre fiecare aliment utilizat æi • Realizaåi activitãåi de joc privind alimentaåia,
• Vorbiåi cu copilul despre importanåa alimen-
laxat, propice alãptãrii. despre importanåa igienei alimentare æi a unei servirea mesei æi comportamentul sãnãtos în
taåiei æi a apei pentru sãnãtatea organismului.
• Alimentaåi copilul exclusiv la sân (fãrã niciun alt alimentaåii sãnãtoase. timpul mesei, în care copiii joacã roluri diferite
Încurajaåi copilul sã bea apã pe parcursul zilei.
aliment fluid sau solid, nici mãcar apã sau ceai) • Organizaåi activitãåi în care sã discutaåi despre (de ex. „De-a restaurantul”).
• Oferiåi copilului posibilitatea de a alege între
în primele 6 luni de viaåã. Începeåi diversificarea mâncãruri. Organizaåi activitãåi în cadrul cãrora
câteva variante de mâncãruri.
alimentaåiei de la 6 luni æi continuaåi în paralel sã înveåe cum se spalã fructele æi legumele æi
alãptarea pânã la doi ani. • Introduceåi mâncãrurile noi împreunã cu cele de ce este necesarã spãlarea lor.
preferate de copil.
• Oferiåi lichidele cu linguriåa æi cana, nu cu • Implicaåi copiii în activitãåi de plantare, creætere
biberonul. • Evitati adaosul de zahar în alimentele oferite æi recoltare a unor legume, zarzavaturi.
copilului pânã la 2 ani. Limitaåi æi dupã aceastã
• Nu adãugaåi sare în mâncare pânã la 2 ani. vârstã consumul de dulciuri concentrate (zahãr,
• Introduceåi progresiv alimente din toate gru- bomboane, prãjituri, siropuri æi bãuturi dulci).
pele alimentare în ordinea æi cantitãåile reco-
• Oferiåi copilului fructe æi legume variate zi de zi.
mandate de medici.
DEZVOLTAREA FIZICÃ, A SÃNÃTÃÅII ÆI IGIENEI PERSONALE
25

A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sãnãtãåii æi igienei personale Reper 6: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze
deprinderi de pãstrare a sãnãtãåii æi igienei personale.
A.2.2. Aspect specific: Promovarea îngrijirii æi igienei personale

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
99. Se relaxeazã în timpul bãii. 103. Foloseæte æerveåele pentru a–æi æterge nasul, 109. Foloseæte æerveåele pentru a-æi æterge nasul 115. Demonstreazã independenåã în igiena per-
100. Reacåioneazã prin miæcãri, sunete, mimicã cu sprijinul adultului. æi le aruncã dupã utilizare la coæ. sonalã (se spalã æi se æterge singur pe mâini,
la momentele de rutinã (hrãnire, schimbat 104. Atrage atenåia adultului când scutecul este 110. Merge la toaletã atunci când trebuie. îæi acoperã gura cu mâna când strãnutã,
scutece, baie, îmbrãcat). ud sau, mai târziu, când doreæte la toaletã. 111. Îæi spalã mâinile æi æi le æterge înainte de când tuæeæte, foloseæte independent
101. Îæi spalã æi îæi usucã mâinile cu sprijinul adul- masã æi dupã utilizarea toaletei, fãrã spri- toaleta, foloseæte batista).
105. Demonstreazã interes privind mersul la
tului. toaletã æi o poate folosi în mod regulat la jinul adultului. 116. Utilizeazã corect æi independent periuåa de
102. Încearcã sã îæi perieze dinåii cu sprijinul adul- 36 de luni. 112. Coopereazã cu adultul în spãlarea dinåilor. dinåi.
tului. 106. Îæi spalã mâinile æi le usucã în momentele 113. Duce mâna la gurã când tuæeæte.
potrivite (înainte de masã, dupã utilizarea Practici de sprijin
114. Recunoaæte æi spune când simte unele • Oferiåi zilnic copiilor posibilitatea de a-æi exersa
Practici de sprijin toaletei etc.), cu uæoarã supraveghere. simptoame de boalã.
• Respectaåi programul de igienã al copilului. 107. Îæi periazã dinåii cu sprijinul adultului. deprinderile de igienã personalã. Încurajaåi
Faceåi din momentele de igienã personalã, mo- copiii care le respectã æi amintiåi constant de
108. Identificã produsele de îngrijire a corpului Practici de sprijin importanåa respectãrii lor.
mente agreabile, vorbiåi cu copilul, cântaåi-i în (sãpun, æampon, pastã de dinåi etc.). • Puneåi la dispoziåia copilului permanent
timp ce îi faceåi baie, când îi schimbaåi scute- • Realizaåi cu copiii cãrticele despre sãnãtate. În-
æerveåele pentru a le utiliza la nevoie. curajaåi-i sã realizeze desene, afiæe, poezioare
cele, când îl îmbrãcaåi etc. Practici de sprijin • Supravegheaåi permanent respectarea rutinei sau cântecele despre regulile sanitare.
• Însoåiåi copilul la baie æi apreciaåi eforturile lui • Formaåi deprinderile copilului de a se spãla pe în pãstrarea igienei (spãlatul mâinilor, mersul la
de a se spãla pe mâini singur æi a de a-æi peria • Vorbiåi cu copilul despre profesia de medic
mâini æi a se æterge, de a utiliza toaleta, de toaletã, spãlatul dinåilor etc.).
dinåii. Spãlaåi-vã pe dinåi în acelaæi timp cu stomatolog. Mergeåi împreunã sã vizitaåi un
a-æi peria dinåii. Apreciaåi-l permanent. • Creaåi un loc unde copiii sã îæi poatã pãstra
copilul æi încurajaåi-l sã vã imite! cabinet stomatologic.
• Utilizaåi poezii, cântece, povestioare despre de- obiectele de igienã personalã (sãpunul, • Invitaåi un medic stomatolog la grãdiniåã pen-
prinderile de igienã personalã. pieptenul, periuåa de dinåi etc.). tru a le vorbi copiilor despre igiena dentarã,
• Oferiåi copilului ocazia de a exersa prin joc de- • Propuneåi jocuri precum „De-a magazinul” despre periajul corect, periuåe æi pasta de dinåi.
prinderile de igienã personalã: sã spele pãpuæa unde copiii pot utiliza produse de igienã per-
sau cãåelul de pluæ, sã spele rochiåa pãpuæii, etc. sonalã (sãpunuri, æampoane, geluri de duæ,
• Discutaåi despre reguli de pãstrare a igienei paste de dinåi, bureåi de baie etc.).
când îl sprijiniåi în formarea acestor de de- • Apreciaåi de fiecare datã când copilul pune
prinderi („trebuie sã punem mâna la gurã când mâna la gurã când tuæeæte sau strãnutã æi
tuæim sau strãnutãm pentru cã...”, „trebuie sã foloseæte æerveåelul. Realizaåi jocuri în grup mic
schimbãm scutecul dacã este murdar
în care unii copii sunt medici æi alåii pacienåi.
deoarece...” etc.), argumentând permanent.
Discutaåi despre simptoamele unor boli.
• Numiåi stãrile de disconfort fizic cauzate de
simptoame ale unor boli, de ex. „mã doare
burtica”, „simt cã sunt cald, cã frig” etc.
• Creaåi un loc unde copiii sã îæi poatã pãstra
obiectele de igienã personalã (sãpunul,
pieptenul, periuåa de dinåi etc.). Explicaåi im-
portanåa individualizãrii unor obiecte de igienã
personalã (sãpunul, periuåa de dinåi,
pieptenele, prosopul, batista etc.).
• Mergeåi împreunã sã cumpãraåi produse de
igienã personalã pentru adult æi pentru copil.
Oferiåi-i ocazia sã aleagã din mai multe produse
pe cel preferat (periuåa de dinåi, æamponul,
etc.).
26
A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sãnãtãåii æi igienei personale
A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind securitatea personalã
Reper 7: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze abilitãåi de auto-protecåie faåã de obiecte æi situaåii periculoase.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


120. Începe sã evite pericolele (aragaz, fier de
Indicatori Indicatori Indicatori
cãlcat, cuåite), dar nu poate fi lãsat ne-
117. Reacåioneazã când adultul zice „NU”, dar supravegheat. 122. Comunicã adulåilor sau colegilor atunci 127. Nu acceptã jucãrii, bomboane, mâncare,
poate avea nevoie de susåinere pentru a se când vede un comportament periculos. bani etc. de la persoane adulte necunos-
121. Spune adultului când cineva îl loveæte sau îi
opri. 123. Înåelege diferenåa dintre atingere sigurã æi cute.
face ceva rãu.
118. Reacåioneazã diferenåiat la adulåii care îl în- atingere periculoasã. 128. Înåelege cã unele comportamente pot fi
grijesc æi la persoane strãine cu care intrã în Practici de sprijin 124. Recunoaæte simboluri care indicã pericol æi îl dãunãtoare organismului (fumatul, con-
contact. evitã. sumul de alcool, jocul cu chibriturile etc.).
• Explicaåi permanent copilului, pe înåelesul sãu,
119. Reacåioneazã la atenåionãrile adulåilor când care sunt situaåiile æi obiectele riscante pentru 125. Nu ia medicamente în absenåa adultului, 129. Identificã adulåii care pot sã-l(o) sprijine în
i se semnaleazã un pericol. el æi pentru cei din jur. Discutaåi despre acci- dar ætie cã medicamentele sunt utile în anu- situaåii periculoase.
dentele care se pot petrece æi ce consecinåe mite situaåii.
Practici de sprijin grave pot avea. Utilizaåi cãråi cu poze/imagini 126. Priveæte în stânga æi în dreapta când tra- Practici de sprijin
• Supravegheaåi permanent copilul æi folosiåi æi poveæti scurte care vã pot susåine. verseazã strada. • Folosiåi povestiri pentru a discuta despre peri-
modalitãåi de atenåionare în situaåii periculoase. • Folosiåi jucãriile din centrul de joc simbolic sau cole æi cãi de acåiune în situaåii periculoase.
Utilizaåi aceleaæi semnale aæa încât copilul sã se alte centre pentru a discuta despre obiecte æi Practici de sprijin Asiguraåi-vã cã înåeleg care sunt persoanele în
obiænuiascã cu semnificaåia lor. care pot avea încredere æi pot apela în astfel
lichide periculoase. Discutaåi despre acciden- • Utilizaåi imagini pentru a ilustra situaåii de risc de situaåii.
• Explicaåi copilului permanent motivul pentru tele care se pot petrece æi ce consecinåe grave (consum de lichide din sticle necunoscute,
care interziceåi un anumit comportament, care pot avea. • Utilizaåi exemple din viaåa lor personalã pentru
apropierea de un fier de cãlcat în prizã, de
este pericolul pe care îl evitaåi („Nu, acolo nu e a discuta despre comportamente dãunãtoare.
• Folosiåi imagini cu pompieri, medici æi discutaåi flacãrã etc.) æi propuneåi copiilor sã vã spunã ce
voie, pentru cã...). despre intervenåiile lor în situaåiile periculoase. ar face ei dacã s-ar afla într-o astfel de situaåie. • Realizaåi cu copiii afiæe, „campanii” pentru
• Precizaåi când vorbiåi copilului care este statu- evitarea pericolelor.
• Învãåaåi copilul sã vorbeascã despre experienåa • Citiåi poveæti, povestiri ce prezintã situaåii peri-
tul dvs.: Mama, Tata æi la fel pentru ceilalåi sa personalã când a simåit pericole. culoase æi discutaåi despre posibilitatea evitãrii
adulåi care vin în contact zilnic cu copilul. Evitaåi lor sau a riscurilor pe care le presupun.
ca adulåii care îl îngrijesc sã apeleze copilul cu • Oferiåi materiale, pãpuæi, hãinuåe, simboluri în
„hai la mama!”, atunci când nu este mama lui centrul de joc simbolic unde copiii pot demon-
æ.a.m.d. stra înåelegerea pericolelor.
• Menåionaåi permanent care este graniåa între
sigur æi periculos æi argumentaåi permanent.
DEZVOLTAREA FIZICÃ, A SÃNÃTÃÅII ÆI IGIENEI PERSONALE
27

A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sãnãtãåii æi igienei personale


A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind securitatea personalã
Reper 8: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze conætientizarea æi înåelegerea regulilor de securitate personalã.
0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni
Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
130. Poate fi distras de la un comportament pe- 132. Demonstreazã recunoaæterea regulilor, 135. Anticipeazã æi înåelege consecinåele neres- 138. Respectã regulile de comportare pe stradã,
riculos prin semnale, vorbe, miæcãri, dar chiar dacã nu le respectã întotdeauna. pectãrii regulilor. în transportul public æi în alte locuri publice
necesitã supraveghere. 133. Anticipeazã consecinåele nerespectãrii re- 136. Identificã semne de protejare faåã de peri- pentru a evita accidentele, situaåiile pericu-
131. Urmeazã unele reguli æi rutine stabilite. gulilor. cole existente în sala de clasã æi acasã. loase.
134. Acordã atenåie indicaåiilor privind situaåiile
137. Respectã reguli de siguranåã de bazã în 139. Relateazã unde æi când trebuie sã se
periculoase („dã-mi, te rog, mâna când
Practici de sprijin traversãm strada”). transportul public, pe stradã, cu bicicleta adreseze pentru ajutor.
• Oferiåi copiilor un mediu securizant æi etc.). 140. Demonstreazã cunoaæterea regulilor de
supravegheaåi-l permanent. Practici de sprijin siguranåã în jocul simbolic.
• Utilizaåi jucãrii æi echipamente de joacã cores- • Atrageåi atenåia copiilor asupra necesitãåii Practici de sprijin
punzãtoare vârstei æi greutãåii copilului. respectãrii unor reguli când utilizeazã echipa- • Folosiåi ieæirile în locuri publice pentru a discuta Practici de sprijin
mente de joacã pentru a nu se rãni sau rãni alåi despre regulile de protecåie æi evitare a peri- • Propuneåi jocuri pentru cunoaæterea semnifi-
copii. Regulile trebuie respectate æi de adulåii colelor. Atrageåi-le atenåia asupra anumitor caåiei culorilor semaforului, a semnelor rutiere,
din jurul copiilor. semne æi simboluri. Utilizaåi-le æi în sala de discuåii æi jocuri de orientare într-un mediu nou.
• Utilizaåi povestiri pentru a pune accent pe regu- grupã în timpul unor activitãåi. • Realizaåi hãråi rutiere cu copiii.
lile de securitate personalã în diverse contexte • Realizaåi cãrticele privind regulile de circulaåie, • Propuneåi în centrul de joc simbolic vizite la
(pe stradã, în magazine, în locuri publice, în afiæe. muzeu, la magazin, la medic, la piaåã æi exersaåi
parcul de joacã etc.). Amintiåi-le permanent • Apreciaåi de fiecare datã respectarea regulilor. regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.
regulile æi de ce trebuie respectate. • Invitaåi lucrãtori ai poliåiei, medici, pompieri în
sala de grupã etc.
• Realizaåi un joc de rol cu diverse personaje care
pot oferi ajutor în situaåii de risc (medici, pom-
pieri, poliåiæti etc.).
• Elaboraåi împreunã cu copiii scheme, desene
reprezentând surse æi persoane cãrora li se
poate adresa pentru ajutor.
28
30

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOÅIONALÃ

SUMAR
B.1. Subdomeniul: Dezvoltare socialã

B.1.1. Aspect specific: Abilitãåi de interacåiune cu adulåii


Reper 1: Copilul ar trebui sã fie capabil sã manifeste încredere în adulåii cunoscuåi æi sã interacåioneze cu aceætia. 34
Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã cearã æi sã primeascã ajutorul când are nevoie. 35

B.1.2. Aspect specific: Abilitãåi de interacåiune cu copii de vârstã apropiatã


Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã interacåioneze pozitiv cu copii de vârstã apropiatã. 36

B.1.3. Aspect specific: Acceptarea æi respectarea diversitãåii


Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã recunoascã, sã aprecieze æi sã respecte asemãnãrile æi deosebirile dintre oameni. 37

B.1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social


Reper 5: Copilul ar trebui sã fie capabil sã perceapã regulile æi efectele acestora. 38
Reper 6. Copilul ar trebui sã fie capabil sã îæi asume responsabilitãåi, sã fie capabil sã negocieze æi sã participe la luarea deciziilor. 39
Reper 7: Copilul ar trebui sã fie capabil sã manifeste empatie faåã de celelalte persoane. 40

B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emoåionalã

B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine


Reper 8: Copilul ar trebui sã fie capabil sã se perceapã în mod pozitiv, ca persoanã unicã, cu caracteristici specifice. 41

B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoåional


Reper 9: Copilul ar trebui sã fie capabil sã îæi regleze trãirile emoåionale. 42

B.2.3. Aspect specific: Dezvoltarea expresivitãåii emoåionale


Reper 10: Copilul ar trebui sã fie capabil sã recunoascã æi sã exprime adecvat o varietate de emoåii. 43
DEZVOLTARE SOCIO-EMOÅIONALÃ
31

Dezvoltarea emoåionalã æi dezvoltarea socialã a copilului sunt aspecte esenåiale în evoluåia


sa æi în special în procesualitatea învãåãrii. Acest domeniu vizeazã abilitatea æi dorinåa copilu-
lui de a interacåiona eficient cu adulåii æi cu copiii.
În multe abordãri, socializarea æi sfera emoåionalã sunt prezentate separat. În prezentul docu-
ment ele sunt încadrate în acelaæi domeniu deoarece sunt implicate simultan în învãåarea
copilului æi dificil de diferenåiat în activitãåile de achiziåie în care copilul este permanent an-
gajat încã de la naætere.

Dezvoltarea socialã constã în achiziåionarea abilitãåilor de relaåionare cu alte persoane


(adulåi æi copii). Relaåiile cu adulåii se referã la capacitatea copilului de a manifesta încredere
æi a interacåiona uæor cu aceætia, de a le recunoaæte diferitele roluri æi a-i percepe ca per-
soane care îi orienteazã, sprijinã în ceea ce fac, gândesc, simt. Capacitatea de a stabili in-
teracåiuni cu copiii este fundamentalã atât pentru definirea propriei persoane, cât æi a lumii
în care trãiesc. Prin interacåiuni cu alåi copii, se exerseazã capacitatea de a menåine relaåii de
prietenie, de a cere æi a oferi ajutor altui copil, de a aparåine unui grup.
Tot în cadrul dezvoltãrii sociale, copiii învaåã sã recunoascã, sã respecte æi sã aprecieze dife-
renåele dintre indivizi, diversitatea fizicã æi culturalã (mai ales în contextul schimburilor cultu-
rale atât de intense în societatea de azi) æi sã îæi exerseze capacitatea de a coopera cu ceilalåi,
de a negocia æi de a lua decizii în grup, de a respecta dorinåele celorlaåi, de a respecta reg-
ulile unui grup. Toate aceste abilitãåi contribuie la dezvoltarea copilului ca parte a unei co-
munitãåi.

Dezvoltarea emoåionalã vizeazã îndeosebi construcåia conceptului de sine a copilului prin


modul în care se percepe ca fiinåã unicã, reacåioneazã æi recepteazã/interpreteazã reacåi-
ile/trãirile emoåionale ale celorlalåi în interacåiunile pe care le stabileæte cu aceætia. Imaginea
pozitivã de sine reprezintã un resort puternic în susåinerea continuã a învãåãrii. Cu cât va avea
mai multã încredere în sine, cu atât copilului va fi mai dornic de a încerca noi experienåe, de
învãåa lucruri noi.
De asemenea, dezvoltarea emoåionalã vizeazã dezvoltarea capacitãåii de autoreglare a pro-
priilor trãiri emoåionale, precum æi capacitãåile copilului de a recunoaæte, exprima æi înåelege
trãirile emoåionale atât ale sale cât æi ale celorlalåi æi de a le rãspunde adecvat.
Trãirile emoåionale însoåesc toate activitaåile copilului æi sunt strâns legate de formarea abili-
tãåilor de relaåionare æi comunicare ca æi de susåinerea motivaåionalã æi formarea intereselor,
inclusiv a celor de cunoaætere æi învãåare. De exemplu, curiozitatea, ca trãsãturã specific
umanã, este cea care demontreazã co-participarea socializãrii æi a emoåiei la învãåare. Curi-
ozitatea impulsioneazã cunoaæterea æi rezultatul acestei investigaåii aduce trãirea satisfacåiei
care declanæeazã o nouã acåiune.
Acest domeniu se constituie într-un resort esenåial în dezvoltarea globalã sãnãtoasã a copilu-
lui prin intercondiåionãrile pe care le presupune cu celelalte domenii. Socialul æi emoåionalul
potenåeazã orice acåiune a copilului æi determinã salturi în fiecare din celelalte domenii de
dezvoltare.
32
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socialã
B.1.1. Aspect specific: Abilitãåi de interacåiune cu adulåii
Reper 1: Copilul ar trebui sã fie capabil sã manifeste încredere în adulåii cunoscuåi æi sã interacåioneze cu aceætia.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
150. Cu sprijin, se desparte de adulåii cu care este
141. Copilul se liniæteæte în prezenåa adulåilor 146. Se ataæeazã de un adult, altul decât 157. Interacåioneazã cu uæurinåã cu adulåi
obiænuit (fãrã a arãta foarte multã teamã, ca în
cu care este obiænuit. persoana care l-a îngrijit. cazul copiilor mai mici).
familiari din comunitate (pãrinåi, bunici
142. Iniåiazã æi menåine interacåiuni cu adulåii 147. Îæi exprimã verbal nevoia de securitate în 151. Îæi exprimã afecåiunea faåã de adulåii cu care cunoscuåi la locul de joacã, vecin, educa-
care îl îngrijesc æi cu care este obiænuit/ã. situaåii de disconfort (neplãcute) sau este obiænuit. toarea, medic pediatru sau medic de
periculoase cãutând adulåii în care are 152. Spune numele fraåilor sau surorilor æi îi apeleazã. familie, vânzãtorul de la magazinul din
143. Aratã preferinåa pentru unii dintre adulåii 153. Rãspunde la formulele de salut folosite de adulåi. cartier, etc.).
cu care este familiarizat prin expresii încredere.
154. Îæi exprimã sentimente faåã de anumiåi adulåi
faciale æi gesturi (zâmbeæte, gângureæte, 148. Imitã activitãåile adulåilor (ajutã la 158. Se desparte cu uæurinåã de membrii fami-
(„o iubesc pe…”).
dã din mâini). strângerea jucãriilor, se preface cã citeæte 155. Ajutã adultul în sarcini simple. liei la grãdiniåã.
144. Foloseæte miæcãri corporale – gesturi pentru sau gãteæte lângã adultul care face acest 156. Din când în când, face lucruri pentru a fi pe plac 159. Interacåioneazã adecvat cu adulåii (de ex.:
lucru). adulåilor (aduce papucii, danseazã sau cântã, nu îi întrerupe, rãspunde la întrebãri).
a iniåia interacåiuni sociale (de ex. atinge
face mici „comisioane” în familie, etc.).
uæor cu palma pentru a atrage atenåia, 149. Interacåioneazã pozitiv æi se joacã 160. Aplicã formule de politeåe în comuni-
întinde mâinile pentru a fi luat în braåe). împreunã cu adulåii. carea cu adulåii.
Practici de sprijin
145. Manifestã teama de separare prin plâns • Folosiåi expresii æi comportamente pozitive atunci când
(când nu vede adulåii cu care este Practici de sprijin Practici de sprijin
vã despãråiåi de copil.
obiænuit sau în prezenåa strãinilor). • Oferiåi copilului posibilitatea de a interacåiona • Încurajaåi-l æi lãudaåi-l pentru comportamentul pozitiv • Facilitaåi interacåiunile cu adulåii în diverse con-
(gradat) cu alåi adulåi de încredere, în afara în relaåia cu adulåii. Manifestaåi aceleaæi reacåii faåã de texte sociale æi încurajaåi comunicarea cu aceæ-
Practici de sprijin celor care îl îngrijesc. copii, indiferent de genul lor; sã nu aveåi aæteptãri mai tia æi participarea la acåiuni (de exemplu, sã
• Comportaåi-vã afectuos æi calm cu copilul. • Prin gesturi æi cuvinte, arãtaåi copilului mari de la fete în ceea priveæte controlul emoåional æi
cearã informaåii, sã rãspundã la întrebãri, sã
Acordaåi-i atenåie ori de câte ori plânge, vor- înåelegere faåã de reacåiile sale æi asiguraåi-l cã utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decât
de la bãieåi. facã cumpãrãturi simple). În grãdiniåã sau fami-
biåi-i. îi sunteåi alãturi. lie, jucaåi-vã de-a cumpãrãtorul æi vânzãtorul,
• Adresaåi-vã copiilor pe nume æi descurajaåi folosirea ex-
• Adresaåi-vã copilului pe nume, zâmbiåi-i, vor- • Încurajaåi copilul æi oferiåi modele de comporta- cesivã a pronumelor personale, care genereazã ambi- medicul æi pacientul, etc.
biåi-i, îmbrãåiæaåi-l, încurajaåi-l sã imite gesturi mente variate, care sã evite reproducerea unor guitãåi (ei, ea, el. etc.). Încurajaåi copilul sã povesteascã • Manifestaåi respect æi încredere faåã de copil,
æi sunete produse de adulåii cu care este obiæ- stereotipuri de gen (lecturã, activitãåi casnice, despre fraåii/surorile lui. În grãdiniåã folosiåi fotografii discutaåi despre relaåiile cu ceilalåi, despre ac-
nuit. Priviåi copilul în ochi când îi vorbiåi! de petrecere a timpului liber, etc.). ale familiei pentru a sprijini copilul în intervenåiile lui de- tivitãåile zilnice æi evenimente semnificative pe
• Vorbiåi-i æi cântaåi-i copilului frecvent, mai ales • Manifestaåi receptivitate la mesajele verbale æi spre fraåi sau alåi membri ai familiei. care le-a trãit.
atunci când îl hrãniåi æi schimbaåi. non-verbale iniåiate de copil, jucaåi-vã împre- • Folosiåi formule de salut adecvate diferitelor momente
• Oferiåi un model adecvat de comunicare
unã cu acesta. ale zilei æi situaåii sociale æi atrageåi atenåia asupra uti-
• Reacåionaåi la gesturile iniåiate de copil. lizãrii lor în parc, la grãdiniåã, în alte medii sociale.
evitând întreruperea copilului atunci când
• Asiguraåi un mediu populat de persoane de în- acesta vorbeæte.
• Încurajaåi exprimarea sentimentelor pozitive faåã de
credere, asiguraåi-l cã este în siguranåã. Ajuta- adulåi, oferiåi oportunitãåi de a interacåiona respectuos • Oferiåi exemple æi modelaåi comportamentul
åi-l pe copil sã îæi depãæeascã teama. Precizaåi cu adulåii. copilului interacåionând respectuos cu ceilalåi;
verbal copilului ce activitãåi urmeazã sã faceåi • Discutaåi æi cu bãieåii mai mult despre întregul spectru de repetaåi cu copilul formulele adecvate de po-
împreunã cu el. Asigurând predictibilitatea, emoåii æi evitaåi exagerãrile în descurajarea emoåiilor ne- liteåe, de exemplu în jocurile La doctor, La
copilul este în aæteptarea a ceva ce i-a fost gative, deoarece bãieåii vor deveni astfel mai puåin ex- cumpãrãturi, La teatru, etc.
anunåat æi îæi va diminua sentimentul de teamã. presivi emoåional decât fetele.
• Angajaåi copiii în sarcinile cotidiene æi cooperaåi cu
aceætia (udatul florilor, aranjarea mesei) evitând re-
producerea stereotipurilor de gen.
• Demonstraåi cã pentru realizarea unei sarcini, adeseori
este nevoie de contribuåia mai multor oameni. Co-
mentaåi cu copiii cã fiecare contribuåie conteazã.
• Facilitaåi copilului punerea în practicã a unor compor-
tamente care constituie premisele abilitãåilor sociale,
care în viitor îl vor ajuta sã fie eficient în interacåiunile
cu ceilalåi astfel încât sã atingã scopul stabilit.
DEZVOLTARE SOCIO-EMOÅIONALÃ
33

B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socialã Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã cearã ajutorul
adultului când are nevoie.
B.1.1. Aspect specific: Abilitãåi de interacåiune cu adulåii

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori
172. Cere ajutor adulåilor din comunitate
161. Semnaleazã prin diferite sunete, miæcãri, 164. Cere ajutorul adultului atunci când în- 167. Adreseazã frecvent întrebãri adulåilor (vecin, bibliotecar, bunicii, prietenilor de
plâns, nevoia de ajutor din partea adultului. tâmpinã o dificultate (nu poate deschide pentru a obåine informaåii. joacã etc.).
162. Anticipeazã/ testeazã reacåii din partea o cutie cu jucãrii, nu poate asigura stabili- 168. Urmeazã indicaåiile adulåilor în ceea ce
tatea turnului de cuburi etc.). 173. Alege momentul potrivit pentru a aduce
celor care îl îngrijesc prin diverse compor- priveæte comportamentul adecvat în în atenåia adulåilor anumite probleme.
tamente (de exemplu când vrea sã ia un 165. În timp ce se joacã cu alåi copii, din când diverse situaåii.
obiect interzis æi se uitã spre adult sã-i în când cere ajutorul adultului æi confir- 174. Pune întrebãri adultului înainte de a devia
169. La nevoie, cere ajutor adulåilor æi oferã de la ordinea stabilitã æi de a încãlca
testeze reacåia). mare din partea acestuia. sprijin, la rândul sãu. regulile (de ex.„eu am voie sã aprind
163. Aæteaptã aprobarea sau dezaprobarea 166. Începe o activitate dupã ce primeæte 170. Urmeazã instrucåiunile sau se supune focul la aragaz?”).
adultului cu privire la comportamentele sugestii sau indicaåii din partea adultului unei figuri de autoritate, având încredere
sale adecvate, respectiv inadecvate. (de ex. sã gãseascã o piesã lipsã la o în aceasta („Aæa a spus mama”, „dna Practici de sprijin
jucãrie). educatoare nu…”).
Practici de sprijin • Oferiåi sugestii copilului pentru a se descurca
Practici de sprijin 171. Semnaleazã adulåilor situaåii problematice singur/ã atunci când cere ajutorul æi încuraja-
• Oferiåi cu promptitudine æi rãbdare ajutor æi simple (un copil s-a lovit sau are nevoie
• Rãspundeåi pozitiv la întrebãrile copilului æi la åi-i sã rezolve problema.
atenåie copilului atunci când acesta are nevoie. de ajutor, se aud zgomote suspecte, arde
Faceåi distincåia între comportamentele sale ce cererea de ajutor, sprijiniåi-l concret sã de- • Puneåi copiii în situaåia de a vedea cã a cere æi
mâncarea pe aragaz, etc.). a primi ajutor reprezintã comportamente so-
reflectã o nevoie realã æi cele prin care doar vrea pãæeascã dificultatea.
sã atragã atenåia adultului. • Urmãriåi cu atenåie activitatea copilului, încura- ciale adecvate, nu expresia unei neputinåe.
Practici de sprijin Creaåi situaåii care sã contrabalanseze faptul cã
• Vorbiåi copilului æi rãspundeåi prin expresii fa- jaåi-l sã continue æi lãudaåi-l pentru ce a reuæit • Rãspundeåi direct, cu claritate æi rãbdare între-
sã facã; din când în când asiguraåi-l cã sunteåi fetele cer mai frecvent ajutorul decât bãieåii, în
ciale, comportaåi-vã astfel încât sã vadã recep- bãrilor adresate de copil; încurajaåi-i sã
acolo æi îl sprijiniåi dacã are nevoie. virtutea stereotipului conform cãruia „un bãiat
tivitatea faåã de nevoile sale. adreseze întrebãri pentru a obåine informaåii. trebuie sã se descurce singur”.
• Reacåionaåi constant æi ferm în legãturã cu • Plasaåi la dispoziåia copilului obiecte æi jucãrii æi • Clarificaåi ori de câte ori este nevoie limitele ac-
ajutaåi-l sã înceapã o activitate, stimulându-l cu • Oferiåi copilului æansa de a observa æi participa
comportamente æi obiecte interzise sau pericu- ceptabile ale comportamentului.
întrebãri, explicaåii. la discuåiile adulåilor; discutaåi despre ce
loase pentru copil.
• Oferiåi copilului sprijin atunci când cere æi are înseamnã sã nu vorbeæti în acelaæi timp cu
• Facilitaåi identificarea de cãtre copil a compor- nevoie; cereåi ajutor copilului æi discutaåi îm- ceilalåi, sã îåi aætepåi rândul, sã ai un ton potrivit.
tamentelor adecvate/inadecvate prin reacåii preunã despre ce înseamnã a oferi æi primi aju- • Când un copil face o greæealã, discutaåi cu el/ea
verbale sau non-verbale de aprobare, respectiv tor (când apar situaåii relevante pentru acest despre ce a învãåat din asta.
respingere a unor comportamente. subiect). • Ajutaåi-l pe copil sã înveåe sã întrebe adultul
• Manifestaåi o atitudine pozitivã, evitaåi com- înainte de a devia de la reguli æi momente obiæ-
portamente negative care vor fi preluate de nuite.
cãtre copil. De exemplu, dacã educatoarea este • Arãtaåi deschidere faåã de copil pentru ca
încruntatã de fiecare datã când vorbeæte cu un acesta sã se simtã confortabil sã vinã sã vã
copil care are unele comportamente negative, cearã ajutorul.
copiii se vor comporta la fel, deoarece educa-
toarea reprezintã o autoritate pentru ei.
• Descrieåi æi discutaåi cu copilul diverse situaåii
problematice simple ajutându-l sã coreleze
ideea de pericol cu solicitarea ajutorului din
partea celorlalåi; comentaåi situaåii concrete
vãzute la grãdiniåã sau în parc, la televizor sau
în filme.
34
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socialã
B.1.2. Aspect specific: Abilitãåi de interacåiune cu copii de vârstã apropiatã
Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã interacåioneze pozitiv cu copii de vârstã apropiatã.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
184. Se alãturã unui grup de copii care se joacã (cu 191. Interacåioneazã din proprie iniåiativã cu copii
175. Zâmbeæte altor copii. 179. Se joacã lângã alt copil. apropiaåi ca vârstã în diferite contexte.
ajutorul adultului, dacã este necesar.)
176. Exprimã prin sunete, gesturi, expresii fa- 180. Observã æi imitã comportamentul altui 185. Iniåiazã o activitate împreunã cu alt copil. 192. Inventeazã activitãåi care implicã mai mult de un copil.
ciale bucuria de a se juca împreunã cu alåi copil. 186. De cele mai multe ori îæi exprimã dorinåa de a 193. Cere æi oferã ajutor altor copii (îl ajutã pe alt copil
copii. se despãråi de adult pentru a se juca împreunã sã gãseascã o jucãrie rãtãcitã, sã îæi facã patul).
181. Iniåiazã interacåiuni sociale cu co-vârst- 194. Propune, dar æi urmeazã sugestiile unui cama-
cu alåi copii.
177. Aratã interes faåã de alåi copii urmãrin- nici. rad de joacã despre cum sã se joace.
187. Se conformeazã deciziilor de grup.
du-i cu privirea æi imitându-le comporta- 182. Se bucurã de compania copiilor la joacã. 188. Coopereazã, face schimb de obiecte în joc.
195. Se identificã drept prieten al unor copii din
mentul (de ex. comportamentul fraåilor). diferite medii apropiate (la grãdiniåã, acasã/ la
189. Se împrieteneæte æi menåine prietenia cu cel
183. Manifestã spontan preferinåa sã se joace bloc, la bunici).
178. Începe sã se joace în paralel cu alåi copii. puåin un copil.
cu copii pe care îi cunoaæte. 190. Rãmâne cu grupul æi nu merge cu persoane Practici de sprijin
necunoscute. • Oferiåi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri mici, în
Practici de sprijin Practici de sprijin care fiecare copil are un rol æi o responsabilitate concretã.
• Zâmbiåi-i des copilului. • Petreceåi timp cu copilul jucându-vã, daåi-i posi- Practici de sprijin Structuraåi activitatea de la grupã pe centre de interes æi în-
• Oferiåi copilului posibilitatea de a se afla în bilitatea sã se afle în compania copiilor, in- • Citiåi cãråi, folosiåi jocuri cu marionete pentru a curajaåi interacåiuni între fete æi bãieåi, iar accentul sã fie
prezenåa altor copii. diferent de vârstã. Mergeåi cu copilul în parc æi demonstra cu ajutorul personajelor ce înseamnã sã pus nu pe performanåã ci pe implicare în sarcinã æi pro-
gres. Stimulaåi jocul în grup al fetelor æi jocul în diade al
• Rãspundeåi pozitiv la sunetele, åipetele, ges- lãsaåi-l sã se joace alãturi de alåi copii æi inter- împaråi cu ceilalåi, sã îåi aætepåi rândul æi sã cooperezi.
bãieåilor deoarece jocul în diade stimuleazã abilitãåile de
turile copilului prin comportamente verbale æi veniåi în jocul lui doar atunci când vã solicitã. Facilitaåi aplicarea strategiei de a se implica într-un joc
comunicare ale bãieåilor, în timp ce jocul în grup sti-
paralel æi de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la
non-verbale. • Facilitaåi copilului contactul cu copii din medii muleazã cooperarea æi competiåia fetelor.
desfãæurarea acestuia.
• Oferiåi copiilor posibilitatea de a se juca æi in- culturale diverse pentru a se familiariza cu co- • Inventaåi la grupã în mod regulat roluri pentru toåi copiii,
• Ajutaåi-l pe copil sã se alãture altui copil care se joacã. roluri care îi ajutã sã înåeleagã complementaritatea res-
teracåiona cu alåi copii (din familie, dar æi alåi vârstnici aparåinând unor medii sociale, cultu- Faceåi conversaåie cu copilul astfel încât sã înveåe sã as- ponsabilitãåilor æi ideea de convieåuire (de ex. cel care
copii din medii culturale diferite). rale, lingvistice diferite. culte æi sã vorbeascã cu alåii. are grijã de plante, responsabilul cu timpul, poætaæ, cel
• Oferiåi exemple de cooperare cu ceilalåi în ac- • Demonstraåi prin propriul comportament ce • Oferiåi asistenåã copiilor în timp ce se joacã împreunã care duce gunoiul, chelnerul, etc.).
tivitãåile cotidiene (de exemplu în pregãtirea înseamnã sã cooperezi cu celãlalt, atunci când cu alåi copii stând deoparte, punând la dispoziåie • Ajutaåi-i pe copii sã înåeleagã faptul cã a coopera rãspun-
mesei æi în alte activitãåi casnice). vã jucaåi cu copilul. resurse æi încurajãri æi intervenind în caz de conflict. zând unei cereri este diferit de a te supune unei comenzi.
Monitorizaåi zilnic, încurajaåi æi lãudaåi comportamentele
• Creaåi oportunitãåi de a se juca împreunã copii • Încurajaåi copiii sã se implice în activitãåi considerate în
prin care copiii se ajutã unii pe alåii.
din medii diverse, ceea ce faciliteazã dez- mod tradiåional specifice genului opus æi oferiåi copi-
• Numiåi în mod regulat comportamentele pozitive de în-
ilor feedback pozitiv imediat când vedeåi cã aleg
voltarea interacåiunilor care presupun interde- trajutorare astfel încât copiii sã fie motivaåi sã le repete æi
aceste activitãåi. pe viitor æi sã le identifice singuri. Comentaåi æi sancåio-
pendenåa pozitivã, schimburile culturale (în joc,
• Facilitaåi æi întãriåi alcãtuirea grupurilor mixte de joc, naåi imediat comportamentele de intimidare sau exclu-
copiii aud cuvinte din alte limbi).
datã fiind tendinåa ca fetele æi bãieåii sã se grupeze în dere manifestate faåã de anumiåi copii.
• Asiguraåi copilului ocazia sã se joace în mod activitãåi în funcåie de gen. În acelaæi timp suprave- • Responsabilizaåi copiii în casã/grupã oferindu-le sarcini
regulat cu 1 sau 2 copii cu care este deja fa- gheaåi grupul de joc æi interveniåi atunci când fetele care contrazic stereotipurile de gen (ex. bãieåii sã ajute
miliarizat. sunt mai puåin implicate în joc din cauza bãieåilor care la gãtit). Încurajaåi copilul sã îæi exprime pãrerea, sã iden-
dominã. tifice mai multe variante de rezolvare a unei situaåii sau
• Valorizaåi comportamentele copiilor atunci de continuare a unui joc.
când interacåioneazã pozitiv cu ceilalåi copii. • Oferiåi copiilor oportunitãåi pentru a împãråi materiale
æi de a-æi spune pãrerea despre continuarea jocului. • Lãudaåi copiii când acceptã æi sugestiile celorlalåi copii æi se
Asiguraåi copilului ocazia de a se întâlni cu prietenii, ajutã reciproc. Întãriåi alcãtuirea grupurilor mixte de joc,
pentru a trãi sentimentul de încredere unul în celãlalt deoarece fetele æi bãieåii se grupeazã în activitãåi în funcåie
de gen, facilitãåi. Supravegheaåi grupul de joc æi interveniåi
æi pentru a se simåi mai puåin vulnerabili atunci când
atunci când fetele sunt mai puåin implicate în joc din cauza
îæi exprimã dificultãåile într-un domeniu.
bãieåilor care dominã. Gruparea copiilor în funcåie de gen
• Identificaåi elemente specifice grupului din care face are drept consecinåe întãrirea unor comportamente
parte copilul (grupul de la grãdiniåã, æcoalã sau grupul tradiåionale de gen.
de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de aparte- • Daåi copiilor ocazia de a fi parte a diverselor activitãåi
nenåã, asociat cu solidaritatea æi securitatea emoåio- de grup în contexte sociale diferite (la grãdiniåã, acasã/
nalã æi socialã. la bloc, în curte, la bunici) pentru a se identifica cu acele
• Folosiåi nume sau simboluri specifice cu care sã iden- grupuri æi pentru a practica încrederea æi colaborarea în
tifice grupa de la grãdiniåã. medii diferite.
DEZVOLTARE SOCIO-EMOÅIONALÃ
35

B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socialã Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã recunoascã, sã
aprecieze æi sã respecte asemãnãrile æi deosebirile dintre oameni.
B.1.3. Aspect specific: Acceptarea æi respectarea diversitãåiii

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori 207. Formuleazã întrebãri despre familia, etnia,
196. Se priveæte în oglindã. 200. Se joacã în prezenåa altor copii diferiåi din 203. Este capabil sã se angajeze în joc simbolic limba vorbitã, cultura, caracteristicile fizice ale
punct de vedere al genului, limbii vorbite, (pretinde cã face ceva sau cã este altcineva celorlalåi.
197. Priveæte cu interes persoanele din jurul etc.). 208. Recunoaæte abilitãåile diferite ale celorlalåi copii
sãu. etniei sau cu cerinåe educative speciale.
204. Face comparaåii cu cei din anturaj în ceea ce în diverse domenii (X cântã bine la pian, Y
198. Observã/ percepe trãsãturile fizice ale 201. Se intereseazã de alåi copii sau adulåi din aleargã repede…).
priveæte culoarea pãrului, înãlåimea, etc.
celorlalåi (ex. atinge pielea sau pãrul unei anturaj (pune întrebãri simple Unde este 209. Numeæte æi acceptã diferenåe æi similaritãåi în
X?). 205. Se joacã împreunã cu copii diferiåi din punct ceea ce priveæte mâncãruri sau jocuri preferate
alte persoane). de vedere al genului, limbii vorbite, etniei
202. Remarcã diferenåe de gen între el/ea æi de el/ea æi alåi copii.
199. Interacåioneazã cu persoane diferite din sau cu CES, sub îndrumarea adulåilor. 210. Remarcã faptul cã alåi copii folosesc cuvinte
punct de vedere al etniei, genului, vârstei, ceilalåi.
206. Identificã asemãnãri æi deosebiri dintre per- diferite pentru acelaæi obiect (de ex. pentru
limbii vorbite, condiåiilor speciale de în- soane dupã diferite criterii (gen, aspect apã, mamã, jucãrie, etc.).
vãåare. Practici de sprijin exterior, vârstã, profesie, mediu cultural æi 211. Remarcã faptul cã aceeaæi persoanã poate avea
• Daåi copilului posibilitatea sã se joace cu copii lingvistic, etc.). mai multe roluri sociale (mama este mama lui,
Practici de sprijin din medii diferite în contexte variate (parc, fami- este angajatã la..., este fiica bunicii lui, etc.).
• Plasaåi în casã oglinzi în care copilul sã se poatã lie, creæã), oferind asistenåã pentru facilitarea in- Practici de sprijin
teracåiunilor (în cazul diferenåei de vârstã, dacã Practici de sprijin
vedea æi apropiaåi-l de oglindã, pentru a per- • Asiguraåi în mediu obiecte care sã reflecte diversi-
se vorbesc limbi diferite, dacã nivelul de dezvol- tatea æi care sã stimuleze învãåarea interculturalã • Organizaåi activitãåi în care copiii sã se familiarizeze cu
cepe propria imagine. Îndrumaåi-l cu întrebãri
tare a abilitãåilor este diferit). (obiecte, casete cu cântece, obiecte de artã, varietatea caracteristicilor unei persoane (meseriei,
„cine este acolo?” æi spuneåi numele: X, vârstã, gen, limbã vorbitã, port naåional etc.). Puneåi
mama, Y. Puneåi la dispoziåia copilului oglinzi • Puneåi la dispoziåia copiilor resurse pentru jocul etichete cu cuvinte scrise în diverse limbi) pe care
copiii le pot folosi în joc. la dispoziåia copilului imagini cu persoane aparåinând
mici, care nu se sparg. dramatic care sã reflecte diversitatea. unor culturi diferite, cãråi, enciclopedii. Valorificaåi
• Familiarizaåi copilul cu persoane, experienåe, • Daåi-i copilului ocazia de a-æi descrie propriile ca- situaåiile de contact cu alte culturi (de ex.: vizite, va-
• Daåi copilului posibilitatea de a intra în contact
medii sociale prin cãråi, cântece, interacåiuni cu racteristici fizice æi culturale. Îndrumaåi-l sã canåe).
cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc.
perceapã deosebirile æi asemãnãrile dintre oameni
Încurajaåi contactul vizual când vorbiåi copilu- oameni din medii diferite. • Comentaåi împreunã cu copiii caracteristici fizice æi
pornind de la propria persoanã. Ajutaåi-l sã inter- preferinåe ca aspecte ale identitãåii. Organizaåi acti-
lui. • Încurajaåi copilul sã-æi perceapã propriile carac- preteze aceste deosebiri astfel încât sã nu aibã va- vitãåi care atrag întregului grup atenåia asupra dife-
• Facilitaåi æi ghidaåi activitatea perceptivã a teristici identitare. Discutaåi cu copilul despre loare evaluativã, de exemplu atunci când copilul renåei æi capacitãåii într-un mod pozitiv, de exemplu
copilului. Folosiåi cuvinte care descriu diverse deosebiri æi asemãnãrile pe care le-a remarcat. spune „Eu sunt mai înalt/ã decât Y”, puteåi arãtând copiii cu dizabilitãåi într-o luminã pozitivã, va-
pãråi ale corpului (nas, pãr, obraz, etc.), încura- Puneåi la dispoziåia copilului cãråi æi fotografii. adãuga „Tu eæti mai înalt/ã decât Y pentru cã eæti lorizând bilingvismul, etc.
jãri verbale æi gesturi („Mãi, mãi”). mai mare cu 1 an”. • Invitaåi membrii familiei sã împãrtãæeascã din tradiåiile
• Participaåi la întruniri de familie æi la eveni- • Facilitaåi jocul între copii diferiåi din punct de specifice (mâncare, muzicã, dansuri, jocuri, sãrbãtori) æi
mente culturale din comunitate, pentru a-l fa- vedere al genului, limbii vorbite sau CES. organizaåi cu copiii activitãåi în care sã le valorificaåi.
miliariza pe copil cu propria culturã, dar æi cu • Daåi o sarcinã comunã pentru a stimula interde- • Încurajaåi copiii sã foloseascã limba maternã, dar æi
alte culturi. pendenåa pozitivã, facilitaåi asumarea de sarcini re- limba de predare pentru a numi acåiuni æi obiecte din
aliste de cãtre fiecare copil æi oferiåi asistenåã (când mediu. Folosiåi etichete în mai multe limbi.
• Familiarizaåi-vã æi practicaåi în creæã (grãdiniåã)
sunt dificultãåi de comunicare într-o limbã sau • Cultivaåi respectul pentru diversitatea lingvisticã æi in-
metode de îngrijire a copilului specifice familiei
când copilul cu CES are nevoie de sprijin). terveniåi ferm atunci când apar comportamente pre-
æi grupului din care face parte. Utilizaåi cuvinte judiciatoare pentru copii (de exemplu când în mod
æi semne cu care copilul este familiarizat. • Citiåi împreunã cu copilul cãråi æi analizaåi imagini
intenåionat nu este pronunåat corect un nume). Puneåi
care prezintã oameni din culturi diferite æi cu ca-
la dispoziåia copiilor cãråi în mai multe limbi.
racteristici fizice sau abilitãåi diferite.
• Oferiåi copilului posibilitatea de a se familiariza cu o
• Discutaåi despre personaje, sãrbãtori, eroi, cântece persoanã din perspectiva mai multor roluri, în diverse
care reflectã aceastã diversitate. contexte sociale. Realizaåi vizite la diverse instituåii pen-
• Puneåi la dispoziåia copilului obiecte, imagini care tru a se familiariza atât cu diverse profesii, cât æi cu va-
reflectã diversitatea culturalã. rietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor,
de exemplu vizita la bibliotecã, la spital, la coafor, la
Poliåie, la fabrica de conserve, etc. unde lucreazã
pãrinåii.
36
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socialã
B.1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social
Reper 5: Copilul ar trebui sã fie capabil sã perceapã regulile æi efectele acestora.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
223. Se joacã sau lucreazã fãrã sã îi deranjeze pe ceilalåi.
212. Urmeazã reguli æi rutine simple legate de 214. Anticipeazã æi urmeazã reguli simple, 218. Urmeazã reguli simple fãrã a i se mai 224. Îæi adapteazã comportamentul în funcåie de regulile
hranã, somn. dacã i se reaminteæte æi cu supraveghere reaminti (sã nu trânteascã jucãriile). diferitelor situaåii (de ex. vorbeæte în æoaptã când
intrã la bibliotecã, când merge la spital, la muzeu,
213. Asociazã anumite comportamente ale (sã punã jucãriile la loc, sã nu strice con- 219. Îæi aæteaptã rândul în joc. etc.).
strucåiile altor copii, etc.). 225. Îæi exprimã dezacordul faåã de comportamente in-
adulåilor cu propriile comportamente 220. Recunoaæte comportamentul pozitiv al corecte („nu este corect”, „aæteaptã-åi rândul”).
(când este pus în pãtuå, se aæteaptã sã 215. Urmeazã rutinele familiei (comportamen- 226. Respectã reguli simple de participare în activitãåi æi joc.
altor copii. 227. Participã la activitãåi în grupuri mici sau mai mari,
adoarmã, ridicã mâinile anticipând sã fie tul la masã). uneori ca æi conducãtor, alteori ca æi executant.
221. Foloseæte jocul pentru a explora, exersa æi
luat din pãtuå æi hrãnit). 216. Anticipeazã consecinåele nerespectãrii 228. Aplicã independent regulile în situaåii noi, dar simi-
înåelege rolurile sociale. lare.
regulilor. 229. Explicã celorlalåi reguli simple din familie sau de la
222. Anticipeazã ce urmeazã în programul zil- grãdiniåã.
Practici de sprijin 217. Recunoaæte cã un comportament negativ nic, dacã existã un program clar æi respec-
• Stabiliåi æi respectaåi rutine legate de programul atrage reacåii negative din partea adulåilor. tat. Practici de sprijin
• Amintiåi de fiecare datã când desfãæuraåi activitãåi indivi-
de hranã, igienã æi somn, åinând cont atât de duale cu mai mulåi copii, cã suntem mai eficienåi dacã ne
particularitãåile individuale ale copilului, cât æi Practici de sprijin Practici de sprijin concentrãm asupra activitãåii noastre æi nu îi deranjãm sau
de caracteristicile culturale ale familiei. • Reamintiåi copiilor regulile æi rutinele, afiæaåi-le nu ne deranjeazã nimeni în timp ce lucrãm. Daåi exemplu
• Stabiliåi rutine æi reguli care sã fie respectate în prin comportamentul dvs., interveniåi numai atunci când
• Manifestaåi în mod constant disponibilitate æi mod regulat, dar åinând cont æi echilibrând în pe pereåi într-o formulã graficã accesibilã. este necesar.
sensibilitate faåã de copil, dar æi consecvenåã în mod flexibil nevoile individuale ale copilului. • Folosiåi în mod repetat îndemnuri de tipul: • Comunicaåi cu claritate regulile æi comportamentele aætep-
respectarea rutinei specifice. tate, argumentând. Organizaåi vizite la muzeu cu copiii,
• Repetaåi reguli simple: „Acum mâncãm, înainte „Acum aæteptãm...”, „Întâi faci..., apoi faci...”, modelându-le prin propriul exemplu comportamentul
sã mâncãm trebuie sã ne spãlãm pe mâini. La „Facem rândul, apoi...”. dezirabil.
• Sprijiniåi copiii în realizarea legãturilor între acåiuni æi emoåii
fel face æi mama æi tata...”; „înainte sã ieæim în • Puneåi la dispoziåia copiilor o clepsidrã care sã-i prin adresarea unor întrebãri specifice æi directe æi prin in-
curte, strângem jucãriile”. atenåioneze atunci când timpul pentru un anu- terpretarea emoåiilor care se aflã la baza comporta-
mit joc a expirat sau este rândul altui copil sã se mentelor; încurajaåi-i sã se exprime atunci când se simt
• Lãudaåi copilul pentru respectarea acestor ru- nedreptãåiåi sau frustraåi.
tine æi reguli. joace cu jucãria respectivã. • Ajutaåi-i astfel pe copii sã anticipeze consecinåele anumitor
• Faceåi liste (pe înåelesul copiilor) sau desenaåi acåiuni, fapt ce contribuie la rezolvarea eficientã a pro-
• Stabiliåi reguli simple, repetaåi-le în fiecare situ- blemelor æi la dezvoltarea empatiei acestora. Faceåi împreunã
aåie similarã æi reacåionaåi la comportamentul comportamente pozitive apreciate la cu copiii planuri zilnice, identificând elementele de noutate
copilului. copil;.Obiænuiåi-i pe copii sã identifice æi sã faåã de rutina obiænuitã.
aprecieze aceste comportamente. • Daåi copiilor posibilitatea ca pentru unele activitãåi libere
• Prin observare directã æi prin formulare verbalã, copiii sã se înscrie singuri pe o tãbliåã desenând un simbol.
puneåi-i pe copii în situaåia de a învãåa cã fiecare • Motivaåi-i pe copii cu comentarii de genul Pentru respectarea rândului, puneåi la dispoziåia copiilor o
context social are anumite reguli (ex. dacã vreau „Înainte de a merge la masã am sã vã citesc clepsidrã (sau un ceas) æi, împreunã cu copiii, puteåi alege
faptele bune pe care le-aåi fãcut azi”, nomi- un responsabil cu timpul.
sã mã dau pe tobogan trebuie sã stau la rând. • Daåi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri de diverse
Dacã nu stau la rând, ne lovim). nalizând autorii. Dupã câteva zile veåi observa mãrimi. Acordaåi atenåie specialã integrãrii în joc a copiilor
cã unii copii vã atrag atenåia sã notaåi gesturile marginalizaåi (se comportã agresiv, au un comportament
• Echilibraåi limitele comportamentului cu o serie timid, necooperativ, deficit de atenåie æi hiperactivitate, anxi-
frumoase.
de alternative. În acelaæi timp, respectaåi cu con- oæi, copiilor ce aparåin unui grup etnic diferit de cel al ma-
secvenåã regulile pe care le-aåi comunicat æi sta- • Daåi copiilor posibilitatea sã se angajeze în jocuri, joritãåii, celor ce prezintã imaturitate în dezvoltarea fizicã,
oferindu-le costume, jucãrii, timp, sugestii de înfãåiæare mai puåin plãcutã sau mod de îmbrãcãminte pre-
bilit cu copiii, de exemplu „ieæim afarã doar car, copii cu dizabilitãåi (de ordin fizic, motor, limbaj, etc.).
dupã ce am adunat jucãriile”. teme. • Identificaåi æi sprijiniåi suplimentar copiii introveråi, copii cãrora
• Afiæaåi în mediu elemente specifice programu- le este fricã sã interacåioneze cu ceilalåi, fie cã nu au fost su-
ficient stimulaåi, nu li s-a oferit oportunitatea de a-æi exersa
lui zilnic æi regulilor de urmat, într-o manierã abilitãåile sociale sau au trãit într-un mediu mai autoritar.
sinteticã æi accesibilã. • Daåi copilului posibilitatea sã interacåioneze cu copii æi
adulåi în contexte cât mai diverse. Valorificaåi în mod flexi-
bil diferenåele culturale derivate din valorizarea diferitã a
relaåiei dintre autonomie æi supunere, sau regula de a
aætepta sã-i vinã rândul sau sã nu vorbim toåi deodatã.
• Exersaåi prin jocuri æi dramatizãri regulile de conduitã. Invi-
taåi-l pe copil sã povesteascã ce i s-a întâmplat în familie
sau acasã din perspectiva relaåiei dintre reguli æi con-
secinåele lor în viaåa socialã.
DEZVOLTARE SOCIO-EMOÅIONALÃ
37

B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socialã Reper 6: Copilul ar trebui sã fie capabil sã îæi asume responsa-
bilitãåi, sã negocieze æi sã participe la luarea deciziilor.
B.1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori
239. Åine cont de dorinåele æi nevoile altor copii.
230. Acceptã intervenåiile adulåilor pentru a 231. Începe sã împartã æi sã înapoieze jucãrii cu 234. Participã la luarea deciziilor, cu ajutorul
240. Foloseæte multiple strategii pentru rezolvarea con-
negocia disputele privind jucãriile. ajutorul adulåilor. adulåilor. flictelor (întâi vorbeæte, apoi cere ajutorul adultului).
232. Menåioneazã preferinåe æi intenåii simple. 235. Utilizeazã diverse strategii pentru a parti- 241. Cautã soluåii pentru rezolvarea problemelor
Practici de sprijin 233. Cu ajutorul unui adult, vorbeæte cu alt copil cipa la un joc (târguialã, schimb). apãrute în interacåiunea cu copiii, fãrã a-l implica
• Creaåi oportunitãåi pentru ca împãråirea jucãri- pentru a rezolva un conflict. 236. Aplicã strategii simple pentru a rezolva pe adult.
ilor sã reprezinte primul pas în învãåarea com- adecvat problemele, fie individuale, fie de 242. Evitã situaåiile care duc la conflict.
portamentelor pro-sociale. Valorificaåi faptul cã Practici de sprijin grup (de ex. cere ajutorul unui adult). 243. Acceptã responsabilitãåi æi le respectã.
apare cu cea mai mare frecvenåã (în familie, • Oferiåi-i oportunitatea de a participa efectiv la 237. Negociazã cu alåi copii rezolvarea unei pro- 244. Încearcã sã repare sau sã corecteze consecinåele
dacã sunt mai mulåi fraåi, la locul de joacã ori la alegerea hainelor cu care se va îmbrãca, ali- bleme, cu ajutorul adultului. eventual distructive ale acåiunilor sale.
grãdiniåã). mentelor pe care le va consuma etc. 238. Expliciteazã drepturile sale æi motivele celor- 245. Ia decizii simple cu minimã supervizare din partea
• Modelaåi prin propriul exemplu acest compor- adultului (mâncare, îmbrãcãminte, jucãrii, cãråi).
• Oferiåi sprijin pentru împãråirea jucãriilor. Puteåi lalåi în negocierea conflictelor (Îåi dau pasta
tament. întreba: Te mai joci cu jucãria X? Poate acum de lipit dupã ce termin eu de lipit douã
• Amenajaåi un scaun, în care copilul poate sã sã o ia Y? Vrei sã o mai pãstrezi?. Puteåi sã uti- hârtii). Practici de sprijin
stea la masã împreunã cu ceilalåi membri de lizaåi jocul cu diferite obiecte pe care le arun- • Facilitaåi exprimarea emoåiilor trãite de copil atunci
familie, de când copilul dobândeæte posibili- caåi, împingeåi de la unul la celãlalt (baloane Practici de sprijin când alåi copii nu vor sã împartã jucãrii cu el, pentru a
permite copilului sã conætientizeze mai bine con-
tatea sã stea în æezut, având grijã sã îi oferiåi colorate, mingi etc.). • Prezentaåi copiilor mai multe alternative. secinåele negative ale acestui comportament.
feluri de mâncare ce sunt adecvate vârstei sale. • Modelaåi comportamentul copiilor realizând o • Discutaåi cu copilul despre activitãåi comune, • Daåi copiilor ocazia sã descrie faptele, ca pas impor-
• Verbalizaåi când i se pune în farfurie atât lui, activitate împreunã cu copiii (de exemplu de- de exemplu: Ce vrei sã facem azi? sau Ce mân- tant în a-i învãåa pe copii sã vorbeascã despre com-
cât æi celorlalåi membri de familie. senatul) æi aduceåi doar o singurã cutie de cu- care pregãtim? portament æi nu persoanã, sã evite blamãrile æi
lori. În timp ce desenaåi, rugaåi-l pe copil sã vã • Construiåi situaåii sociale în care copiii sã se etichetãrile.
dea creionul cu care deseneazã æi lãudaåi-l pen- simtã confortabil (unii copii se simt incomodaåi • Oferiåi îndrumare copiilor exersând în mod repetat
tru gestul sãu (ex. Dã-mi, te rog, æi mie creionul de situaåii sociale în care sunt mulåi copii). rãspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor. În-
galben. Mulåumesc! Uite ce desen frumos curajaåi tentativele de rezolvare a conflictelor,
• Invitaåi acasã sau la un loc de joacã cel mult cerându-le pãrerea: Ce credeåi cã ar trebui sã facem ca
facem împreunã!).
unul sau doi copii cu care copilul sã exerseze sã rezolvãm aceastã problemã?
• Creaåi oportunitãåi æi încurajaåi copilul sã îæi ex- abilitãåile sociale.
prime intenåia de a realiza anumite lucruri, pen- • Facilitaåi realizarea de activitãåi care sã permitã copiilor
• Oferiåi copilului sugestii pentru rezolvarea sã negocieze rezolvarea conflictelor (joc dramatic,
tru a o face cunoscutã æi celorlalåi. construcåii, folosirea de costume specifice diverselor
problemelor, de exemplu dacã ne jucãm pe
• Realizaåi convorbiri pe teme Mâncarea mea rând, o sã ajungã fiecare la calculator. comunitãåi etnice, etc.).
preferatã, Jocul meu preferat, etc. • Discutaåi cu copiii alternative pentru diverse situaåii.
• Cereåi copilului sã rezolve singur sarcini în care
• Daåi copiilor suficient timp pentru a discuta æi ætiåi cã va avea succes, pentru a-i da încredere în • Daåi copiilor suficient timp pentru a discuta, negocia
negocia înainte de a interveni atunci când foråele proprii. Dacã el nu este pregãtit, se va simåi æi a dobândi sentimentul de control.
apare un conflict. Explicaåi importanåa rezolvãrii speriat æi copleæit de aceastã situaåie æi existã riscul • Daåi copiilor posibilitatea ca pentru unele activitãåi libere
pozitive a conflictelor, de ex.: Ce bine ne pare sã refuze pe viitor implicarea în activitate. sã se înscrie singuri pe o tãbliåã desenând un simbol.
când un copil ne dã æi nouã cercul! Ne jucãm • Arãtaåi copilului imagini cu situaåii sociale æi discutaåi
• Oferiåi-i sprijinul când îl cere.
frumos împreunã! Æi noi putem da altor copiii împreunã cum poate fi rezolvatã o sarcinã.
jucãriile noastre! • Citiåi copiilor poveæti æi povestiri, inventaåi cu • În situaåiile când au comis o greæealã, familiarizaåi
ajutorul pãpuæilor situaåii în care personajele re- copiii cu modele de conduitã comentând exemple din
zolvã conflictele în mod constructiv. poveæti, poezii, filme. Valorificaåi situaåii cotidiene pen-
• Documentaåi-vã în legãturã cu modul în care tru a demonstra copiilor modele de remediere.
se rezolvã disputele în familia æi în comunitatea • Acordaåi copiilor ocazii de a face o alegere. Susåineåi
din care vine copilul. copiii sã facã o alegere, propunând modele de exami-
nare a oportunitãåilor.
• Acordaåi atenåie æi sprijin suplimentar copiilor
care au dificultãåi de vorbire.
38
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socialã
B.1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social
Reper 7: Copilul ar trebui sã fie capabil sã manifeste empatie faåã de celelalte persoane.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
246. Urmãreæte cu atenåie miæcãrile æi reacåiile 248. Remarcã dacã ceilalåi copii sunt triæti sau 250. Aratã empatie faåã de suferinåa fizicã sau 253. Ætie când sã ofere ajutor în rezolvarea unei
fiinåelor din jur. veseli. emoåionalã a celorlalåi copii. probleme, fãrã sã acåioneze în locul
247. Reacåioneazã când o fiinåã manifestã 249. Demonstreazã conætientizarea stãrilor 251. Alinã copiii de vârstã apropiatã, cu ajutorul celuilalt.
bucurie sau suferinåã. emoåionale diferite prin jocul de rol (alinã adulåilor. 254. Vorbeæte despre emoåiile celorlalåi.
pãpuæa care plânge). 252. Exprimã sentimente æi emoåii faåã de per- 255. Alinã membrii familiei sau prietenii care nu
Practici de sprijin sonaje din poveæti („åin cu fata moæului”, se simt bine (din proprie iniåiativã).
Practici de sprijin
• Oferiåi copilului o varietate de medii sigure pe „biata caprã”, „sãracul cocoæ”, etc.). 256. Începe sã înåeleagã situaåia oamenilor aflaåi
care sã le exploreze. • Folosiåi în conversaåiile cu copiii cuvinte care în situaåii æi contexte sociale æi natu-
descriu emoåii (vesel, supãrat, furios), încurajaåi rale diferite (sãrãcie, dezastre
• Vorbiåi clar æi cu ton prietenos întotdeauna
copiii sã fie atenåi la cei din jurul lor. Practici de sprijin naturale, etc.).
când efectuaåi diferite activitãåi cu copilul.
• Vorbiåi zilnic copiilor despre cum vã simåiåi, ce • Încurajaåi copiii sã înåeleagã emoåiile, ideile æi .
• Puneåi la dispoziåia copilului oglinzi care nu se
anume simåiåi în anumite ocazii æi încurajaåi-l sã acåiunile celorlalåi prin citirea unor cãråi, ur- Practici de sprijin
sparg æi ocazii pentru a vedea feåe æi mani-
vorbeascã despre emoåiile sale. mãrirea unor desene animate sau filme.
festãri emoåionale diverse. • Oferiåi explicaåii simple referitoare la compor-
• Oferiåi oportunitãåi pentru a identifica emoåiile • Atunci când apare un conflict între doi copii,
• Dovediåi respect pentru varietatea manifestãrilor tamentul celorlalåi copii, deoarece când copiii
prin folosirea imaginilor, afiæelor, oglinzilor, arãtaåi empatie faåã de ambii copii. Numiåi æi
emoåionale în grupuri culturale diferite. sunt capabili sã recunoascã indicii verbali æi
jocurilor cu pãpuæi care reflectã culturi diferite. discutaåi despre emoåii æi trãiri: Eæti trist/ã pen-
• Modelaåi prin propriul exemplu comportamen- fizici ai emoåiilor celorlalåi, ei îæi pot dezvolta
tru cã…
tul empatic faåã de copii, adulåi, animale. empatia æi compasiunea faåã de ceilalåi.
• Demonstraåi expresivitatea pozitivã în compor-
• Creaåi oportunitãåi pentru copii sã îæi îm-
tamentul cotidian în familie sau la grãdiniåã;
pãrtãæeascã æi discute despre trãirile
aceasta dezvoltã sentimentele de securitate ale
emoåionale.
copiilor, de control æi încredere în mediu.
Asemenea sentimente reduc preocuparea sau • Încurajaåi copiii sã deseneze figura unui prieten
îngrijorarea copiilor, ceea ce creæte probabili- când se simåea vesel, trist sau singur.
tatea ca aceætia sã ia în considerare æi sã • Discutaåi de ce un personaj a reacåionat într-un
rãspundã la emoåiile celorlalåi. anumit mod într-o poveste, åinând cont de
• Folosiåi poveæti în care personajele trec prin diferenåele dintre diverse culturi.
situaåii neplãcute, reamintiåi copiilor cum • Sprijiniåi copiii pentru a recunoaæte emoåiile
s-au comportat personajele în acea situaåie, de celorlalåi æi încurajaåi-i sã încerce sã înåeleagã
exemplu: Îåi mai aminteæti ce a fãcut ceea ce simte un alt copil, adresându-i întrebãri
ariciul atunci când a fost necãjit de iepuraæ? de genul: Cum crezi cã se simte acum X?
• Prezentaåi imagini cu oameni locuind în zone
sãrace æi bogate ale lumii, discutaåi despre
economisirea resurselor æi despre consum
echilibrat. Daåi exemplu copiilor dovedind grijã
faåã de mediu æi explicând efectele anumitor
comportamente asupra mediului natural æi
social.
DEZVOLTARE SOCIO-EMOÅIONALÃ
39

B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emoåionalã Reper 8: Copilul ar trebui sã fie capabil sã se perceapã în mod pozitiv,
ca persoanã unicã, cu caracteristici specifice.
B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori
267. Cunoaæte ziua, luna, oraæul æi åara în care s-a nãscut,
257. Îæi exploreazã (îæi pipãie, îæi priveæte) propriul 260. Îæi spune numele æi vârsta, dacã este în- 264. Îæi spune corect numele, prenumele æi numãr de telefon.
corp. trebat/ã. vârsta. 268. Împãrtãæeæte celorlalåi informaåii despre sine.
258. Reacåioneazã prin sunete æi gesturi când îæi 261. Îæi exprimã apartenenåa de gen: „Sunt 265. Foloseæte corect pronumele (nu mai 269. Solicitã liniæte æi spaåiu.
aude numele. fetiåã”, „Sunt bãiat”. foloseæte persoana a III-a pentru a se 270. Demonstreazã conætientizarea schimbãrilor care se
262. Îæi recunoaæte propriile obiecte. referi la sine). produc în sine æi mediu (copilul creæte, plantele au
259. Se recunoaæte în oglindã. un ciclu de viaåã).
263. Atrage atenåia asupra sa în fotografii sau 266. Descrie membrii familiei, asociindu-le
271. Dã dovadã de încredere în abilitãåile sale în formare.
oglindã. corect statutul æi spunându-le numele.
Practici de sprijin 272. Are o imagine pozitivã despre sine.
• Îngrijiåi cu afecåiune copilul, rãspundeåi tuturor Practici de sprijin
Practici de sprijin Practici de sprijin
nevoilor lui pentru dezvoltarea ataæamentului,
acordaåi-i timp pentru a-æi explora corpul. • Adresaåi-vã copilului utilizându-i prenumele • Daåi copilului ocazia de a se prezenta în situaåii • Utilizaåi jocul dramatic pentru a conætientiza valoarea in-
Înainte de baie lãsaåi copilul câteva momente corect. Creaåi poveæti despre el, invocând un diferite (la joacã, la grãdiniåã, la medic, la în- strumentalã a acestor informaåii, de exemplu când se
personaj care are aceeaæi vârstã æi care... tâlnirile cu vecinii). preface cã sunã la salvare sau la pompieri, trebuie sã co-
dezbrãcat ca sã ia cunoætinåã tactil cu corpul munice numele, adresa, telefonul.
lui, la fel când este schimbat. • Folosiåi numele persoanelor cu care inte- • Notaåi numele copilului æi dataåi toate lucrãrile. • Realizaåi împreunã cu copiii calendarul zilelor de naætere,
• Folosiåi numele copilului în timpul interacåiu- racåioneazã. • Construiåi oportunitãåi pentru a vorbi despre pe care îl folosiåi la clasã pentru a pregãti aniversãrile.
• Cultivaåi copiilor imaginea de sine pozitivã, sine æi despre ceilalåi, cu referire æi la caracte- • Adresaåi-vã copiilor pe nume æi cereåi-li æi lor sã se
nilor. adreseze unul altuia pe nume. Folosiåi jocuri pentru a
• Puneåi la dispoziåia copilului oglinzi care nu se evitând stereotipurile de gen de tipul fetiåele ristici lingvistice æi culturale diferite. memora numele celorlalåi colegi din grupa de grãdiniåã.
sparg pentru a se privi æi a se juca în faåa lor. sunt drãguåe, bãieåii sunt puternici. • Facilitaåi descrierea vieåii în familie, valorificând Propuneåi copilului sã-æi aleagã activitãåi în grãdiniåã, re-
flectând la ce poate face mai bine æi ce preferã; discutaåi
• Obiænuiåi-l pe copil sã îæi åinã jucãriile în ordine, diferenåele privind structura familiei (familie individual æi în grupuri mici despre preferinåele copiilor;
puneåi-le la dispoziåie cutii æi spaåii de depo- monoparentalã, pãrinåi divoråaåi, etc.), carac- Convorbiri pe teme „Activitatea mea preferatã”, „Locul
zitare. teristici economice, profesionale, culturale, meu preferat”, Jocul meu preferat”, etc.
lingvistice sau mediu de rezidenåã. Invitaåi • Amenajaåi în casã æi în sala de clasã un colå în care se
• Facilitaåi copiilor preocuparea de a se autoe- poate retrage când se simte obosit/ã, trist/ã (puteåi pune
valua: am pãrul creå, sunt blond, am ochii al- membri ai familiei în activitãåile din grãdiniåã. perne pe jos, poate asculta muzicã la cãæti).
baætri etc. • Încurajaåi-i sã povesteascã sau sã deseneze pro- • Respectaåi nevoia de intimitate a copilului. Creaåi opor-
pria familie. tunitãåi pentru copil de a discuta despre ciclul de viaåã al
• Evitaåi sã spuneåi fetiåã sau bãiat unui copil care plantelor, animalelor, despre viaåa oamenilor. Creaåi un
nu corespunde acestui gen, ca mod de alintare grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din grupã
sau de negare a unei realitãåi. (înãlåime, greutate, preferinåe) la începutul/sfâræitul
fiecãrui an æcolar pentru a sesiza evoluåia.
• Încurajaåi copilul sã descrie acåiunile sale æi ale copiilor în
general; discutaåi despre ce poate face fiecare din ei. Im-
plicaåi fetele în jocuri care dezvoltã nu numai abilitãåile
verbale (prin jocul cu pãpuæile), ci æi abilitãåile cognitive æi
motorii, oferindu-le oportunitatea de a se simåi compe-
tente în cât mai multe domenii de activitate. Dovediåi
atenåie faåã de diferenåele de gen (s-a constat cã fetele
primesc mult mai frecvent laude æi aprecieri decât bãieåii
æi mai puåine penalizãri din partea adulåilor).
• Încurajaåi adresarea de complimente. Menåionaåi succe-
sele copiilor, apreciaåi eforturile lor.
• Consolidaåi imaginea pozitivã prin evidenåierea calitãåilor
copiilor, a faptelor bune pe care le fac.
• Organizaåi jocul „Sã facem cunoætinåã” (copilul se pre-
zintã, povesteæte despre sine). Transformaåi-l în joc sim-
bolic sau utilizaåi-l în întâlnirile cu alte grupe de copii.
• Învãåaåi-i deopotrivã pe copii (fete cât æi bãieåi) sã îæi ex-
prime bucuria æi fericirea, deoarece se pare cã ei experi-
menteazã fericirea în mod similar, doar cã fetele sunt
învãåate sã æi-o exprime, iar bãieåii sunt învãåaåi sã æi-o
controleze.
40
B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emoåionalã
B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoåional
Reper 9: Copilul ar trebui sã fie capabil sã îæi regleze trãirile emoåionale.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
273. Îæi exprimã nevoile prin sunete æi miæcãri. 276. Numeæte câteva emoåii (vesel, trist, speriat, etc.). 279. Îæi aæteaptã rândul. 284. Îæi controleazã exprimarea sentimentelor (mai ales
280. Se calmeazã cu ajutorul adultului (merge într-un a celor negative).
274. Se relaxeazã când se simte confortabil (când 277. Cautã sprijin emoåional când trãieæte emoåii
loc liniætit, sau cere sã i se citeascã din cartea 285. Rãmâne calm când situaåia se modificã sau când
i se vorbeæte calm, este luat în braåe etc.). intense. nu reuæeæte sã realizeze ceva (îæi controleazã furia).
preferatã când este trist).
275. Îæi gãseæte singur/ã alinare când este obosit/ã, 278. Începe sã-æi controleze pornirile/ impulsurile 286. Îæi exprimã propriile trãiri în mod constructiv, fãrã
281. Face faåã sarcinilor dificile fãrã sã manifeste frus-
de ex. åine o jucãrie sau pledul preferat. (spune „nu” obiectelor pe care i se interzice sã sã se certe.
trãri foarte mari.
le ia). 287. Îæi modificã expresia æi comportamentul în funcåie
282. Are rãbdare pânã i se oferã atenåie sau o recom-
Practici de sprijin de context.
Practici de sprijin pensã. .
• Manifestaåi grijã æi preocupare pentru nevoile 283. Face referire la dorinåele æi gândurile celorlalåi
copilului, comportaåi-vã astfel încât copilul sã • Construiåi situaåii imaginare sau descrieåi situ- Practici de sprijin
când interpreteazã comportamentul lor.
simtã cã sunteåi aproape de el atunci când aåii în care copilul sã identifice propriile emoåii
• Încurajaåi autoevaluarea copilului æi nu faceåi compara-
schimbaåi elemente de mediu (de exemplu æi emoåiile altor persoane în diverse situaåii. åii cu alåi copii: copiii devin critici cu ei înæiæi în caz de
când plecaåi de acasã). • Încurajaåi copilul sã îæi recunoascã emoåiile, Practici de sprijin eæec.
modelaåi prin propria expresivitatea emoåionalã • Stabiliåi un loc liniætit, cunoscut de copii, în care se • Manifestaåi expresivitate emoåionalã pozitivã, care con-
• Vorbiåi copilului æi rãspundeåi prin expresii fa- pot uita pe o carte sau pot desena singuri, atunci
ciale, comportaåi-vã astfel încât sã vadã recep- comportamentul copiilor. struieæte credinåele copiilor referitoare la cât de multe æi
când se simt triæti sau obosiåi. Staåi alãturi de el în ce tipuri de expresii emoåionale sunt adecvate æi eficiente
tivitatea faåã de nevoile sale. • Discutaåi probleme legate de emoåii, trans- astfel de situaåii. în interacåiunile sociale æi ce cunoætinåe pot eficientiza
• Reacåionaåi la orice sunet pe care îl emite, miåând astfel copiilor ideea cã acceptaåi cã • Puneåi la dispoziåia copiilor o clepsidrã sau o jucãrie autoreglarea æi abilitãåile sociale. Pãrinåii îæi pot învãåa
încercând sã identificaåi ce vrea sã comunice æi existã asemenea probleme æi cã le oferiåi spri- cu sonerie (sau un ceas), care sã-i atenåioneze atunci copilul despre regulile privind modurile de exprimare a
verbalizaåi cu glas tare ce descifraåi cã solicitã jinul; asemenea discuåii contribuie la conætien- când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este emoåiilor æi strategiile de a face faåã emoåiilor. Acest
copilul. tizarea de cãtre copil a diferitelor stãri rândul altui copil sã se joace cu jucãria respectivã. antrenament parental sporeæte abilitatea copiilor de a-æi
emoåionale pe care le experimenteazã. inhiba emoåiile negative, de a le atenua, de a-æi focaliza
• Asiguraåi confortul copilului stând aproape de • Exprimaåi emoåii pozitive, pentru a modela copi-
atenåia æi a-æi regla propriile emoåii.
el æi comportându-vã conform rutinei familiare. • Organizaåi jocuri cu miæcare la semnale: Stãm ilor cãi pozitive de a rãspunde celorlalåi æi eveni-
mentelor din viaåa lor (pãrinåii care exprimã emoåii • Construiåi situaåii în care copiii sã recunoascã valoarea
pe loc pânã auzim clopoåelul. socialã a mesajului emoåional.
• Puneåi la dispoziåia copilului obiectele cu care negative modeleazã abordãri ostile, dereglate, de
este obiænuit æi care îl liniætesc (melodia de cul- • Încurajaåi copiii sã-æi amâne realizarea dorin- • Daåi deopotrivã fetelor æi bãieåilor posibilitatea de a-æi
a face faåã emoåiilor).
care, jucãrie, pled, etc.). åelor pe un timp. „Nu putem sã mâncãm acum exersa controlul furiei (s-a constatat cã mamele æi taåii
• Discutaåi cu copiii æi despre emoåii pozitive æi de-
prãjiturã, pentru cã mai e foarte puåin timp acceptã mai bine exprimarea furiei la bãieåi decât la
spre emoåii negative. A nu vorbi despre emoåii fete). Învãåaåi-i pe bãieåi sã acorde mai mare atenåie
pânã la masa de prânz. Dupã ce te trezeæti, cu negative poate induce copiilor ideea cã emoåiile
siguranåã o sã mãnânci” sau “Nu putem suferinåei celorlalåi æi atât mamele, cât æi taåii sã vor-
nu trebuie exprimate, ceea ce afecteazã capaci- beascã cu bãieåii despre emoåii pozitive æi despre tris-
merge în acest moment sã cumpãrãm creioane tatea de reglare emoåionalã a acestora. Sugeraåi teåe.
colorate, cãci este târziu æi trebuie sã ajungem activitãåi interesante pentru copii sau încorporaåi
• Discutaåi cu copiii comportamentul anumitor personaje
la bunica, cã ne aæteaptã. Când plecãm de la sarcina dificilã în ceva plãcut. care ilustreazã faptul cã recunoaæterea greæitã a mesaju-
ea, îæi promit cã mergem.” • Oferiåi explicaåii referitoare la realizarea sarcinilor, lui emoåional atrage dupã sine apariåia unor dificultãåi în
modelaåi prin propriul comportament disponibili- relaåiile sociale. Facilitaåi exersarea æi aplicarea de strate-
tatea de a face ceea ce åi se cere, îndrumaåi copiii în gii de reglare emoåionalã precum: identificarea de soluåii
coordonarea acåiunilor pentru atingerea scopului. adecvate la problemele cu care se confruntã, raåiona-
• Creaåi în mod regulat situaåii în care sã fie moti- lizarea sau minimizarea. Oferiåi ghidaj emoåional, dat
vaåi sã amâne o recompensã imediatã, dar micã, fiind faptul cã, deæi la aceastã vârstã copiii apreciazã pri-
pentru o recompensã ulterioarã unei activitãåi, dar etenii de aceeaæi vârstã cu ei, continuã sã apeleze la
mai substanåialã (ex. „Tu poåi sã te uiåi la desene adulåi (mai ales la pãrinåi) pentru ajutor.
animate, dar dacã nu îåi strângi toate jucãriile • Creaåi situaåii în care copiii sã recunoascã emoåiile pe
acum, nu mai avem timp sã mergem la zoo”). baza componentei non-verbale: expresia facialã, pos-
turã æi sã interpreteze corelarea acestora cu contextul.
• Selectaåi situaåii din viaåa copiilor æi demonstraåi
copiilor cã fiecare copil are dorinåele æi nevoile sale. • Oferiåi timp permanent pentru jocuri simbolice în care
Valorificaåi momentele potrivite în situaåiile cotidi- copiii interpreteazã roluri aæa cum le percep ei æi cum le
interpreteazã semnificaåia. Interveniåi în jocuri cu roluri
ene pentru a-i ajuta sã åinã cont æi de dorinåele æi
noi pentru a reconfigura contextul jocului æi a determina
nevoile altora.
reacåii æi comportamente diverse.
DEZVOLTARE SOCIO-EMOÅIONALÃ
41

B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emoåionalã Reper 10: Copilul ar trebui sã fie capabil sã recunoascã æi sã
exprime adecvat o varietate de emoåii.
B.2.3. Aspect specific: Dezvoltarea expresivitãåii emoåionale

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori 296. Îæi exprimã emoåiile prin joc æi activitãåi artistice.
288. Åipã, utilizeazã expresii faciale æi miæcãri cor- 292. Recunoaæte emoåii simple (teamã, bucurie, 294. Rãspunde la emoåii prin joc de rol. 297. Împãrtãæeæte celorlalåi trãirile/ emoåiile sale (copiilor de
porale pentru a-æi exprima emoåiile. tristeåe). 295. Asociazã emoåiile cu cuvinte æi expresii vârstã apropiatã, adulåilor din anturaj).
faciale. 298. Reacåioneazã emoåional într-o manierã adaptativã æi
289. Rãspunde la manifestãrile celorlalåi (plânge 293. Foloseæte modalitãåi de exprimare emoåio- flexibilã în contexte sociale æi fizice variate.
atunci când æi alåi copii plâng). nalã adecvate contextului. 299. Îæi verbalizeazã frustrarea.
290. Zâmbeæte, gângureæte sau râde ca rãspuns Practici de sprijin 300. Are mimicã adecvatã sensului mesajului transmis de
la interacåiunile pozitive cu adulåii. Practici de sprijin altcineva.
• Fiåi partenerii copilului în jocuri de rol, astfel .
291. Se încruntã când nu reuæeæte sã facã ceva. • Ajutaåi-i pe copii sã înåeleagã cuvintele care ex-
încât sã preia stilul de expresivitate facialã com- Practici de sprijin
primã emoåii; cuvintele referitoare la emoåii
portamentul verbal æi non-verbal. • Propuneåi jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a
Practici de sprijin pun probleme copiilor, deoarece se referã în miæcãrilor cu diverse emoåii.
parte la stãri emoåionale neobservabile. • Folosiåi reflectarea sentimentelor, în faza în care
• Reacåionaåi pozitiv (verbal sau prin expresii fa- • Demonstraåi unele variante de exprimare a emoåiilor.
copiii învaåã despre emoåii æi încã nu le ætiu de- • Discutaåi cu copiii despre muzicã æi emoåii.
ciale) la plânsul copilului sau la alte comporta- • Iniåiaåi jocuri de dezvoltare a expresivitãåii, prin
numirea: nu întrebaåi copilul cum se simte, ci • Implicaåi copiii în diferite activitãåi artistice (picturã, colorat) æi
mente prin care acesta se exprimã. Acordaåi care copiii sã simuleze o expresie de bucurie,
încercaåi sã identificaåi emoåia copilului æi apoi întrebaåi-i ce fac æi cum anume se simt. Dacã încep sã vã de-
atenåie copilului dacã plânge sau emite sunete. entuziasm, tristeåe, fricã, etc.
sã o transmiteåi acestuia sub formã de între- scrie un eveniment, un vis sau o emoåie simåitã, ascultaåi-i cu
Daåi-i rãspunsuri verbale æi tactile (mângâia- • Analizaåi expresiile personajelor din desene ani- bare sau afirmaåie. atenåie æi oferiåi-le sprijin spunând “înåeleg” sau “æi apoi?”
åi-l/o, luaåi-l/o în braåe). mate. • Încurajaåi în permanenåã copiii sã utilizeze cuvinte æi expresii
ce denumesc stãri emoåionale. Adresaåi copiilor întrebãri de
• Manifestaåi empatie faåã de alåi adulåi, copii sau • Insistaåi pe exprimarea verbalã æi nonverbalã a genul: „Cum te simåi?”, „Cum te face acest lucru sã te
animale. emoåiilor trãite mai ales în cazul copiilor care simåi?”, „Cum te simåi atunci când...?” pentru a-i ajuta pe
• Oferiåi alinare copilului în situaåii stresante. sunt frustraåi, furioæi sau iritabili. copii sã-æi identifice propriile emoåii. Copiii vor învãåa astfel cã
• Stimulaåi copiii sã vorbeascã despre emoåiile lor, este normal sã experimenteze diverse emoåii æi sã vorbeascã
• Jucaåi-vã cu copilul provocându-i reacåiile prin despre ele.
grimase, miæcãri neobiænuite sau sunete sã redea verbal æi prin mimicã emoåiile perso-
• Cultivaåi flexibilitatea emoåionalã, care presupune reevaluarea
amuzante (de tipul Cucu-bau). najelor din filme æi cãråi. rapidã a situaåiilor care provoacã emoåii, accesul la o gamã
• Încurajaåi copilul sã continue „Foarte bine!”, • Utilizaåi jocuri de selectare a cuvintelor despre largã de emoåii æi atingerea scopurilor propuse. Acordaåi spri-
„Bravo!”, „Aproape ai reuæit!” æi arãtaåi-i cum emoåii, a poeziilor, poveætilor despre dispoziåie, jin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiåi sã se
sentimente. adapteze la medii dificile sau stresante (copiii expuæi la vio-
sã rezolve problema cu care se confruntã (dacã lenåã domesticã sau în comunitate, care trãiesc cu pãrinåi de-
dupã mai multe încercãri nu reuæeæte singur/ã). • Daåi copiilor posibilitatea sã discute despre fap- presivi, care au o vulnerabilitate temperamentalã la stres).
tul cã unele comportamente expresive • Dialogaåi cu copiii despre emoåiile trãite la activitãåile din grup
emoåional le folosesc pentru a substitui, masca, (vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri, audierea
diminua sau maximiza expresivitatea lor poveætilor, etc.).
emoåionalã în concordanåã cu anumite situaåii • Examinaåi poze, fotografii, propuneåi copiilor sã identifice
emoåiile. Aplicaåi jocuri de tip „Omul vesel, omul trist”.
æi în scopul autoconservãrii (ex.: un copil îæi exa- • Utilizaåi mesajele la persoana întâi pentru exprimarea propri-
gereazã exprimãrile afective plângând pentru ilor emoåii, pãreri, aæteptãri (de ex : în loc de „Tu m-ai supãrat”
a câætiga atenåie sau a primi rãspuns din partea puteåi spune „M-am supãrat când nu ai venit la mine”, ast-
adulåilor). Reacåionaåi astfel încât copilul sã fel îi veåi învãåa pe copii sã se exprime æi ei în acelaæi mod).
perceapã cã aåi decodat corect expresiile lui • Stimulaåi denumirea emoåiilor de cãtre copii, deoarece con-
emoåionale. tribuie la reamintirea unor evenimente æi fãrã o etichetã ver-
balã a emoåiilor, copiii pot sã nu realizeze cã acel
comportament provoacã o emoåie.
• Încurajaåi copiii, oferind întãriri pozitive ori de câte ori aceætia
au fãcut faåã unei situaåii frustrante, precizându-le exact ceea
ce au fãcut, în acest fel veåi promova realizarea a cât mai
multe comportamente pozitive de cãtre copii.
• În conversaåiile zilnice cu copiii nu faceåi doar referiri directe
la emoåii, ci æi interpretãri ale emoåiilor apãrute în interacåiu-
nile sociale. Oferiåi explicaåii pentru aceste interpretãri ale
emoåiilor, deoarece ele oferã copiilor o teorie cauzalã impli-
citã æi împãrtãæitã social.
42
43
44

C. CAPACITÃÅI ÆI ATITUDINI ÎN ÎNVÃÅARE


SUMAR
C.1. Subdomeniul: Curiozitate æi interes
Reper 1: Copilul ar trebuie sã fie capabil sã manifeste curiozitate æi interes sã experimenteze æi sã înveåe lucruri noi. 48

C.2. Subdomeniul: Iniåiativã


Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã aibã iniåiativã în interacåiuni æi activitãåi. 49

C.3. Subdomeniul: Persistenåã


Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã continue realizarea sarcinii, chiar dacã întâmpinã dificultãåi. 50

C.4. Subdomeniul: Persistenåã


Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã manifeste creativitate în activitãåile zilnice. 51
CAPACITÃÅI ÆI ATITUDINI ÎN ÎNVÃÅARE
45

Acest domeniu este diferit de cele anterioare, deoarece cuprinde abilitãåi ce ar putea fi con-
siderate ca aparåinând altor domenii precum cel cognitiv sau socio-emoåional.

Formularea lui intenåionat separatã marcheazã importanåa pe care i-o acordãm în dez-
voltarea globalã a copilului, considerând cã dezvoltarea acestor capacitãåi æi atitudini în-
cepând din perioada copilãriei pune bazele învãåãrii pe tot parcursul vieåii.

Curiozitatea æi interesul ca subdomeniu se referã la dorinåa copilului de investigare a rea-


litãåii din jur, a o cunoaæte mai bine æi la interesul sãu de a afla lucruri noi, de a æti æi a dori
sã înveåe cât mai multe despre cele ce-l înconjoarã. Acestea sunt douã motoare cognitive æi
motivaåionale care susåin procesul învãåãrii.

Iniåativa se referã la dorinåa copilului de a participa la activitãåi de învãåare, de a iniåia acåi-


uni individual sau în grup. Iniåiativa presupune încredere, dorinåã, motivaåie æi pune bazele
capacitãåii autonome de învãåare.

Persistenåa reprezintã subdomeniul ce vizeazã capacitatea copilului de a-æi concentra


atenåia asupra unei sarcini æi de a o duce la bun sfâræit, chiar dacã întâmpinã dificultãåi.
Aceastã capacitate dezvoltatã în timp contribuie semnificativ la acumularea de progrese în
învãåare æi se întrepãtrunde mult cu resorturile de tip emoåional implicate în învãåare.

Creativitatea vizeazã capacitatea copilului de a-æi extinde singur cunoaæterea pe baza


cunoætinåelor/experienåelor deja acumulate, utilizând modalitãåi noi de combinare a lor în
forme noi, dincolo de modurile convenåionale, de gãsire de soluåii diverse pentru aceeaæi situ-
aåie problematicã, de construcåie a unor noi realitãåi utilizând imaginea, cuvântul, sunetul,
miæcarea, dansul, obiectele æi materialele din jurul sãu.
46
C.1. Subdomeniul: Curiozitate æi interes
Reper 1: Copilul ar trebui sã fie capabil sã manifeste curiozitate æi interes sã experimenteze æi sã înveåe lucruri noi.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
301. Reacåioneazã la sunete noi æi lumini (se în- 303. Manifestã interes pentru activitãåi æi obiecte 305. Manifestã entuziasm faåã de deplasãrile în aer 310. Formuleazã întrebãri referitoare la schim-
toarce, se liniæteæte sau devine agitat). noi. liber æi în locuri noi. bãrile din jur.
302. Îæi manifestã curiozitatea prin explorarea 304. Pune întrebãri despre oameni noi æi obiecte 306. Experimenteazã materiale noi æi combinaåii noi 311. Cautã informaåii noi legate de domeniile
mediului (de ex. întinde mâna sã prindã necunoscute. de materiale. care îl intereseazã.
ploaia). 307. Manifestã interes faåã de cum æi de ce oamenii
Practici de sprijin 312. Exprimã satisfacåia în descoperirea æi dis-
fac diverse lucruri. cutarea unor noi informaåii æi situaåii.
Practici de sprijin • Asiguraåi gradat obiecte noi pe care copilul le
308. Formuleazã frecvent întrebarea „De ce?” æi 313. Împãrtãæeæte celorlalåi entuziasmul sãu legat
• Adresaåi-vã copilului strigându-l pe nume æi li- poate explora în mediu. Descrieåi copilului
”Cum?” pentru a înåelege ce se petrece în jur. de noi descoperiri.
niætiåi-l când manifestã neliniæte. locuri noi æi oameni noi când mergeåi în comu-
nitate (uite poætaæul, X este). 309. Îæi contureazã incipient domenii de interes .
• Stimulaåi copilul punându-i gradat la dispoziåie (dinozauri, animale, eroi ca Spiderman,
o varietate de stimuli noi (jucãrii, jocuri care • Daåi copilului posibilitatea sã interacåioneze cu Practici de sprijin
Åestoasele Ninja, pãpuæi Barbie, etc.).
produc sunete, lumini). mai multe persoane, extindeåi treptat aria lui • Practicaåi cu copiii activitãåi de observare æi de
de interacåiuni æi încurajaåi-l sã adreseze între- înregistrare a schimbãrilor din jur æi încuraja-
• Asiguraåi copilului un mediu sigur æi bogat în Practici de sprijin
bãri. åi-i sã formuleze întrebãri referitoare la
obiecte/jucãrii æi surse de stimulare (vizualã, au-
• Puneåi-i la dispoziåie cãråi æi alte materiale ac- • Organizaåi incursiuni în cartier sau în comunitate,
ditivã, tactilã). Numiåi cu glas tare toate jucãri- fenomenele urmãrite
cesibile care îi pot satisface interesul de excursii, vizite la grãdina zoologicã, grãdina bota-
ile oferite copilului, ca æi obiectele din jurul sãu. • Utilizaåi calendarul naturii la clasã sau metoda
cunoaætere. nicã, muzee, etc.
• Observaåi copilul pentru a-i identifica prefe- Ætiu/ Vreau sã ætiu/ Am aflat.
• Încurajaåi-l pe copil sã punã întrebãri fiind • Puneåi la dispoziåia copilului o varietate de mate-
rinåele, stilurile de învãåare, temperamentul. • Urmãriåi împreunã cu copiii emisiuni de ætiinåã
model pentru acesta. În cazul obiectelor cunos- riale noi æi încurajaåi-l sã încerce diverse combinaåii.
• Oferiåi sprijin copiilor care sunt ezitanåi æi nu în- accesibile lor.
cute, întrebaåi „Ce este acesta?”. • Adresaåi-i încurajãri: „Bravo”, „Hai sã vedem ce se
drãznesc sã exploreze lucruri noi. întâmplã dacã amesteci albastru cu galben!” • Furnizaåi materiale informative diverse (enci-
• Rãspundeåi cu promptitudine, claritate æi pe
înåelesul copiilor la întrebãrile formulate. • Daåi copilului posibilitatea sã vã urmãreascã în clopedii, reviste, cãråi) æi acordaåi-i sprijinul când
timp ce realizaåi diverse activitãåi (citiåi, gãtiåi, æo- cautã informaåii (de exemplu, cãutaåi împreunã
faåi, îngrijiåi plantele, folosiåi calculatorul, folosiåi imagini pe Internet).
CD-playerul, faceåi fotografii, etc.) • Încurajaåi copilul în demersurile sale exploratorii
• Rãspundeåi cu rãbdare întrebãrilor copilului. æi lãudaåi-l.
• Încurajaåi copilul sã construiascã singur rãspun- • Organizaåi centre de ætiinåã în sala de clasã (ur-
surile. mãriåi creæterea plantelor, germinarea, realizaåi
• Puneåi la dispoziåia copilului o varietate de mate- mici experienåe nepericuloase).
riale informative (enciclopedii pentru copii, cãråi) • În cadrul grupei de grãdiniåã, stimulaåi-l sã-æi
æi cãutaåi împreunã rãspunsuri la întrebãrile lui.
asume responsabilitãåi în domenii în care se
• Urmãriåi împreunã cu copiii emisiuni de ætiinåã ac- simte competent.
cesibile, folosiåi jocuri pentru copii (de pe Internet
sau pe CD/ DVD) æi oferiåi-i explicaåii suplimentare.
• Iniåiaåi jocuri de rol de tip „reporter” – „cer-
cetãtor” în care sã îæi prezinte descoperirile.
• Încurajaåi conturarea unor domenii de interes,
acordând atenåie specialã dimensiunii de gen; per-
petuarea stereotipurilor de gen le limiteazã dez-
voltarea prin explorarea unui set redus de activitãåi
æi prin construirea unui set de percepåii reduse
asupra propriilor competenåe (fetele au preocupãri
domestice, bãieåii construiesc æi reparã lucruri).
• Puneåi la dispoziåia copiilor jucãrii non-specifice în
mod tradiåional genului (piese pentru construcåii,
pãpuæi, costume de poliåist, medic, bucãtar, pom-
pier, etc.) æi asistaåi copilul în explorarea æi
descoperirea lor.
CAPACITÃÅI ÆI ATITUDINI ÎN ÎNVÃÅARE
47

C.2. Subdomeniul: Iniåiativã


Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã aibã iniåiativã în interacåiuni æi activitãåi.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori
325. Alege æi desfãæoarã activitãåi care concordã cu
314. Exploreazã medii noi. 317. Încearcã lucruri noi æi începe sã îæi asume 322. Cere unui copil sã se joace împreunã.
interesele lui/ei sau pentru care a fost motivat
315. Doreæte sã facã singur/ã anumite lucruri (sã riscuri. 323. Gãseæte æi utilizeazã materiale pentru a corespunzãtor.
mãnânce, sã bea, sã se îmbrace). 318. Iniåiazã jocuri cu alåii. pune în practicã o idee (cuburi pentru o
326. Face planul unei activitãåi æi îl pune în practicã.
316. Aratã cã îi plac sau displac anumite activi- 319. Alege o activitate din mai multe æi o susåine construcåie).
327. Iniåiazã jocuri æi activitãåi cu alte persoane, copii
tãåi, experienåe sau interacåiuni. pentru o perioadã scurtã. 324. Ia decizii legate de activitãåi æi materiale
æi adulåi.
320. Propune o idee de petrecere a timpului. dintr-o gamã mai largã.
Practici de sprijin 328. Exprimã dorinåa de a învãåa sã realizeze anu-
321. Exploreazã din proprie iniåiativã materiale. mite acåiuni de autoservire, sã confecåioneze
• Jucaåi-vã cu copilul în fiecare zi. Aæezaåi copilul Practici de sprijin
obiecte, jucãrii sau sã gãseascã informaåii
pe podea, asigurându-vã cã este ferit de Practici de sprijin • Oferiåi copiilor posibilitatea de a lucra în
despre obiectele interesante.
riscurile de accidentare, æi încurajaåi copilul sã grupuri mici æi în perechi în cadrul activitãåilor.
• Daåi sarcini noi copilului æi descrieåi-le. .
priveascã în jur, sã exploreze æi sã experi- • Modificaåi activitãåile grupului pentru a asigura
• Asiguraåi un mediu în care sã poatã explora în Practici de sprijin
menteze prin manipularea obiectelor, pipãiri, æi participarea copiilor cu nevoi educaåionale
atingeri, explorãri cu gura, ascultãri ale zgo- siguranåã lucruri noi æi sã îæi asume riscuri. • Oferiåi copiilor posibilitatea de a-æi alege activi-
speciale.
motelor produse prin manipulare. • Daåi copilului variate posibilitãåi sã se joace sin- tatea pe care doreæte sã o desfãæoare (având la
• Încurajaåi copiii sã improvizeze, folosind dispoziåie mai multe opåiuni) æi de a-æi alege
• Oferiåi multiple posibilitãåi de explorare activã, gur æi alãturi de alåi copii.
resursele disponibile (cutii goale de carton, ma- partenerii.
descurajaåi privitul la televizor. • Oferiåi timp æi oportunitãåi copilului pentru a teriale din naturã, ambalaje, etc.).
face alegeri. • Exersaåi cu copiii deprinderile elementare de
• Daåi copilului posibilitatea de a alege jucãrii cu • Lãudaåi rezultatele copilului æi încurajaåi-l pen- planificare, discutând înaintea unei activitãåi an-
care sã se joace æi cãråi pe care sã se uite/ sã le • Solicitaåi copilului sã spunã ce ar dori sã facã tru comportamentele sale pro-sociale. ticiparea desfãæurãrii acåiunii (de exemplu: Dacã
citiåi. într-un anumit moment al zilei (de ex. dupã-
• Oferiåi resurse variate. Respectaåi iniåiativele æi mergem la picnic, de ce avem nevoie? Cum
• Încurajaåi tendinåele spre autonomie æi asigu- amiaza, dupã ce se trezeæte). Negociaåi împre-
deciziile copilului, åinând cont de faptul cã pot procedãm?).
raåi un mediu æi resurse care sã permitã acest unã cu copilul petrecerea timpului: „Doreæti sã
avea iniåiative în prezenåa copiilor de aceeaæi • Acordaåi oportunitãåi de manifestare a iniåia-
lucru. mergem în parc la jocuri sau sã ne ducem sã
vârstã, dar nu æi în prezenåa altor copii mai tivei: solicitaåi copiilor sã propunã ocupaåii,
ne plimbãm cu bicicleta?“
• Respectaåi preferinåele copilului, nu îl foråaåi sã mari. jocuri, subiecte de discuåie, subiecte pentru ac-
facã lucruri de care momentan se teme. • Discutaåi despre iniåiativele æi activitãåile
tivitãåile artistice, etc.
adulåilor. Asiguraåi un mediu în care copilul sã
• Acordaåi-i æansa sã îæi asume riscuri, de exem- • Oferiåi copiilor posibilitatea de a-æi alege acti-
nu se simtã criticat.
plu sã se întindã dupã o jucãrie sub pat. vitatea, de a-æi alege partenerii.
• Lasaåi materialele destinate copilului la în-
demâna lui, încurajaåi explorarea lor. • Acordaåi timp în fiecare zi pentru jocul liber al
copilului, când acesta iniåiazã jocuri.
• Susåineåi iniåiativele care vin din partea copilu-
lui æi facilitaåi-le accesul la informaåii æi materi-
ale. Fiåi receptivi la dorinåele de cunoaætere ale
acestora.
48
C.3. Subdomeniul: Persistenåã
Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã continue realizarea sarcinii, chiar dacã întâmpinã dificultãåi.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
329. Repetã miæcãri simple (pentru a lua o 332. Repetã activitãåile preferate. 336. Se concentreazã pe sarcini care îl/o intere- 340. Se concentreazã la o activitate 20 de
jucãrie). 333. Finalizeazã proiecte simple (de exemplu seazã. minute, fãrã supervizare.
330. Se concentreazã pe perioade scurte de timp puzzle din 3-5 piese). 337. Îæi menåine atenåia concentratã pe sarcinã 341. Planificã o activitate din 3 - 4 paæi æi o rea-
asupra persoanei care îi citeæte sau îi spune 334. Încearcã de mai multe ori o sarcinã dificilã, între 5 æi 10 minute. lizeazã.
o poveste. pe o perioadã scurtã (sã construiascã un 342. Realizeazã o sarcinã revenind asupra ei în
338. Persistã în rezolvarea unei sarcini chiar dacã
331. Îæi aminteæte unde gãseæte obiectele preferate. turn, în interval de 3-5 minute). nu a reuæit (sã facã un puzzle, sã constru- intervale diferite de timp.
335. Solicitã æi acceptã ajutor pentru a depãæi o iascã un turn din cuburi). 343. Revine asupra sarcinii chiar dacã are difi-
Practici de sprijin dificultate. 339. Spune „nu ætiu” atunci când nu poate rea- cultãåi, este întrerupt/ã sau are anumite
• Jucaåi-vã zilnic cu copilul. liza o sarcinã dificilã. nemulåumiri.
Practici de sprijin .
• Observaåi copilul pentru a vedea ce activitãåi îi .
suscitã æi menåin interesul. • Oferiåi-i ocazia de a repeta activitãåile care îi fac
plãcere (sã refacã în mod repetat un puzzle, sã Practici de sprijin Practici de sprijin
• Facilitaåi jocul æi activitãåile copilului împreunã • Arãtaåi disponibilitate copilului æi rãspundeåi • Creaåi oportunitãåi æi timp suficient pentru a
construiascã un turn din cuburi, etc.).
cu alte persoane. alege æi derula activitãåi care îi intereseazã pe
• Respectaåi ritmul copilului, oferiåi-i timpul nece- când vã solicitã, fãrã sã fiåi intruzivi.
• Oferiåi spaåiu æi timp suficient pentru a se juca copii.
sar, înainte sã se plictiseascã de aceeaæi activi- • Ajutaåi copilul sã îæi concentreze atenåia prin
sau realiza sarcini simple fãrã sã fie întrerupt. • Oferiåi copiilor oportunitãåi de a-æi stabili æi
tate. modularea vocii, spunându-i „Vreau sã fii
• Menåineåi locurile obiectelor (jucãrii, haine etc.) atent/ã la poveste, Uitã-te aici!” sau folosind urma obiective.
• Reduceåi factorii care îi pot distrage atenåia, de
pe care copilul le utilizeazã cel mai frecvent, marionete. • Propuneåi copiilor sã îæi aleagã o activitate
exemplu închideåi televizorul.
astfel încât acesta sã le poatã utiliza când doritã æi sã-æi elaboreze un plan de realizare a
• Vorbiåi cu copilul despre activitatea pe care o • Faceåi comentarii pozitive referitoare la persis-
doreæte. acesteia. (Adresaåi întrebãri de genul: Ce ai vrea
desfãæoarã, adresându-i întrebãri deschise de tenåã æi concentrarea atenåiei copilului.
genul „Cum ai fãcut asta? Povesteæte-mi”. • Vorbiåi cu copilul despre ce i-a reuæit æi ce n-a sã faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai
mers, ajutaåi-l sã punã în aplicare mai multe al- întâi? Æi apoi? Crezi cã ai tot ce îåi trebuie? Ai
• Rãspundeåi solicitãrii copilului de a fi ajutat.
ternative de rezolvare. timp suficient?).
• Reformulaåi sarcina dacã este nevoie, adaptaåi- • Daåi copiilor posibilitatea sã îæi asume responsa-
vã aæteptãrile faåã de persistenåa în activitate în bilitãåi pentru activitãåi care se deruleazã pe
cazul copiilor cu CES (de exemplu, copiii cu mai mult de o zi.
deficit de atenåie ADHD). Susåineåi copilul prin • Derulaåi cu copiii proiecte pe termen lung, care
atitudine manifestã, pentru a nu se demora- presupun mai multe etape (de ex. creæterea
liza. Încurajaåi copilul sã aibã o atitudine adec- plantelor, pentru a le îngriji æi pentru a observa
vatã (constructivã) faåã de o nereuæitã. cum cresc).
• Oferiåi ajutor pentru a soluåiona problemele æi
a-æi menåine încrederea în foråele proprii.
• Discutaåi individual sau în grup sarcina, exami-
naåi alte posibilitãåi de abordare æi propuneåi
copilului se revinã la ea. Îndemnaåi copilul sã
reflecteze asupra sarcinii æi sã revinã.
• Oferiåi suficient timp pentru a finaliza jocuri sau
sarcini complexe.
CAPACITÃÅI ÆI ATITUDINI ÎN ÎNVÃÅARE
49

C.4. Subdomeniul: Creativitate


Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã manifeste creativitate în activitãåile zilnice.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori
354. Aduce elemente noi în activitãåile cunos-
344. Diversificã operaåii învãåate: aruncã, loveæte 346. Gãseæte utilizãri noi ale obiectelor, cu în- 349. Sugereazã teme pentru jocuri simbolice æi
cute.
între ele diferite obiecte pentru a urmãri drumarea adultului (transformã farfuria æi pentru jocurile de rol.
consecinåele æi a produce zgomote, sunete lingura în tobã). 355. Schimbã conåinutul unor poveæti cunoscute
350. Se implicã æi rãmâne angajat în jocuri com-
æi alte efecte. æi introduce personaje create de el, schim-
347. Foloseæte ocazii de a inventa jocuri simbo- plexe („casa”, „în excursie”, „super-eroii”).
bând astfel întregul fir al poveætii.
345. Foloseæte diverse obiecte pentru a construi lice. 351. Inventeazã cântece, poveæti sau cuvinte.
sau pentru a ajunge unde vrea (suprapune 356. Inventeazã jocuri æi activitãåi noi.
348. Se preface cã este ceva sau cineva, îæi 352. Îæi exprimã ideile prin activitãåi artistice, con-
diverse obiecte). foloseæte imaginaåia în joc. 357. Utilizeazã sau combinã materiale æi strategii
strucåii, muzicã sau miæcare.
în modalitãåi noi pentru a explora sau re-
Practici de sprijin 353. Creeazã reguli acceptabile într-un joc de zolva probleme.
Practici de sprijin grup.
• Jucaåi-vã zilnic cu copilul. Oferiåi copilului • Demonstraåi ce utilizãri noi pot avea materi- 358. Gãseæte forme æi mijloace noi de exprimare
jucãrii, obiecte din materiale diferite. Lãsaåi alele æi obiectele. a gândurilor æi emoåiilor (prin muzicã,
Practici de sprijin desen, dans, joc simbolic).
copilul sã le pipãie cu degetele æi zona oralã
• Permiteåi copilului sã amestece materiale æi • Creaåi un mediu în care copilul sã fie stimulat
(gura, limba).
jucãrii. sã experimenteze æi sã îæi foloseascã imaginaåia.
• Dovediåi creativitate în jocul cu copilul, de Practici de sprijin
• Oferiåi materiale, spaåiu æi timp pentru copil, • Folosiåi întrebãri deschise pentru a stimula cre- • Folosiåi întrebãri deschise în dialogurile cu
exemplu folosiåi pãpuæi de pluæ pentru a le
pentru a se juca (de exemplu, amenajaåi un loc ativitatea. copiii. Nu folosiåi modele.
transforma în personajele unei mici scenete.
unde poate folosi materiale pentru picturã sau • Daåi copiilor suficient timp pentru a iniåia jocuri
• Schimbaåi în mod regulat obiectele, materi- modelaj). • Încurajaåi copiii sã utilizeze ceea ce ætiu în situ-
æi a-æi pune în practicã ideile legate de des- aåii noi: sã formeze obiecte variate din formele
alele, jucãriile din mediul copilului.
• Asiguraåi copilului materiale care sã reflecte fãæurarea jocului. geometrice cunoscute, sã cânte versurile me-
• Facilitaåi copilului experienåa de a se murdãri, propria culturã pentru a le folosi în joc. • Încurajaåi copiii sã-æi imagineze alt final pentru morizate, sã punã în scenã poveætile cunoscute,
a face dezordine, punându-i la dispoziåie
• În interacåiunile cu copilul, folosiåi întrebãri poveæti cunoscute, formulând întrebãri de tipul etc.
obiecte æi materiale cu o varietate de culori,
deschise æi încurajaåi limbajul descriptiv pentru „Ce-ar fi fost dacã…” • Propuneåi copiilor sã înlocuiascã unele perso-
texturi, sunete, forme æi mirosuri.
a vã povesti ce face. • Formulaåi sarcini care presupun aplicarea de naje din poveæti, filme cu desene animate æi sã
• Stimulaåi copilul sã se prefacã a fi un personaj, strategii alternative æi nu gãsirea unui rãspuns presupunã, ce s-ar produce „Ce-ar fi dacã…?”.
sã îæi foloseascã imaginaåia. corect sau incorect. • Încurajaåi æi extindeåi ideile æi acåiunile noi ale
• Facilitaåi accesul la produse artistice æi întâlni- copiilor.
rile cu artiæti care sã reprezinte propria culturã. • Demonstraåi copiilor cum pot fi combinate
• Demonstraåi ce înseamnã sã fii flexibil æi sã poåi diferite materiale sau acåiuni. Propuneåi copiilor
schimba anumite rutine. sã încerce. Propuneåi copiilor sarcini noi (sãrbã-
• Oferiåi sprijin suplimentar pentru structurarea torirea unui eveniment, pregãtirea pentru vizita
activitãåilor în cazul copiilor cu CES. unui adult din comunitate) æi solicitaåi-le idei,
soluåii.
• Discutaåi împreunã cu copiii despre valorificarea
deæeurilor, despre ce utilizãri pot avea cutiile de
carton, din ce pot fi improvizate diverse obiecte
necesare activitãåilor în grãdiniåã.
• Valorificaåi jocuri în care regulile interzic comu-
nicarea verbalã, propunându-le copiilor sã uti-
lizeze cântatul, desenul, dansul, miæcarea.
50
52

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII


SUMAR
D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului æi a comunicãrii

D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de ascultare æi înåelegere (comunicare receptivã)


56
Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã înåeleagã semnificaåia limbajul vorbit. 57

D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de vorbire æi comunicare (comunicare expresivã)


Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã comunice eficient. 58
Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. 59
Reper 5: ar trebui sã fie capabil sã-æi extindã progresiv vocabularul. 60

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii

D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienåe cu cartea; cunoaæterea æi aprecierea cãråii


Reper 6: Copilul ar trebui sã manifeste interes pentru carte æi tipãrituri. 61
Reper 7: Copilul ar trebui sã fie interesat de citit. 62

D.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de discriminare foneticã; asocierea sunet-literã


Reper 8: Copilul ar trebui sã fie capabil sã identifice diferite sunete ale limbii. 63
Reper 9: Copilul ar trebui sã fie capabil sã punã în corespondenåã simboluri abstracte cu sunete. 64

D.2.3. Aspect specific: Conætientizarea mesajului scris/vorbit


Reper 10: Copilul ar trebui sã fie capabil sã aprecieze æi sã foloseascã limbajul scris æi tipãritura în fiecare zi. 65
Reper 11: Copilul ar trebui sã fie capabil sã foloseascã mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate. 66

D.2.4. Aspect specific: Însuæirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
Reper 12: Copilul ar trebui sã fie capabil sã utilizeze diferite modalitãåi de comunicare graficã. 67
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII
53

Limbajul æi comunicarea, dar æi achiziåiile premergãtoare citit-scris-ului prind viaåã în cadrul aparåinând unor culturi diferite, cãråi despre copii “speciali”, a citi zilni æi a extinde durata
unui proces complex, intens, care debuteazã la naætere. lecturii pânã la 30-40 de minute în cazul copiilor care se apropie de 7 ani, sunt numai câteva
Drumul de la nou-nãscutul care gângureæte (emiåând sunete) ca expresie a bucuriei în din sugestiile oferite.
prezenåa mamei, pânã la jocul simbolic, care se bazeazã pe stãpânirea limbajului, se prezin- Tot în cadrul acestui subdomeniu este vizat parcursul construirii premiselor scrisului, de la primele
tã ca un proces interactiv în care copilul învaåã sistemul de sunete (fonologie), cuvinte (mor- linii trasate, depãæind etapa mãzgãlelilor ca pretins scris pânã la descoperirea de cãtre copil a
fologie) æi structuri gramaticale (sintaxa), sensurile cuvintelor (semantica), folosirea adecvatã înåelesului pe care-l poartã propriului nume, pânã la folosirea scrisului pentru îndeplinirea unor
a acestora, în prezenåa æi asistat/susåinut/stimulat continuu de aparåinãtori/familie, de scopuri diverse æi rolul important al adultului de a pune la dispoziåia copilului materiale pentru
grupurile de joacã formale (în cadrul instituåiilor de educaåie timpurie) sau informale, sau de exersarea musculaturii fine sau de a juca diferite jocuri care sã includã æi literele.
cãtre comunitate. Modelele verbale ale copilului, modalitãåile de stimulare, varietatea expe-
rienåelor de învãåare, atitudinea adulåilor din mediul apropiat copilului faåã de carte æi
aprecierea acesteia, interesul acordat comunicãrii scrise în copilãria timpurie, toate acestea
sunt variabile care influenåeazã æi determinã achiziåiile copilului cu dezvoltare tipicã în dome-
niul dezvoltãrii limbajului, a comunicãrii æi a premiselor citirii æi scrierii.
Cele douã subdomenii ale domeniului studiat, Dezvoltarea limbajului æi comunicãrii, ca æi
Premisele citirii æi scrierii sunt corelate æi se produc concomitent de la naætere la 7 ani (ca æi
ulterior). Nu este posibil sã separi achiziåia unui aspect de a celorlalte, cu toate cã, în timp,
focalizarea se produce asupra unui aspect specific mai mult decât asupra celorlalte.

Subdomeniul Dezvoltarea limbajului æi a comunicãrii vizeazã capacitatea copilului de


a asculta æi a înåelege semnificaåia limbajului vorbit, capacitatea copilului de a vorbi æi co-
munica eficient, dincolo de vârsta acestuia, capacitatea sa de a se exprima corect gramati-
cal æi de a-æi dezvolta vocabularul, astfel încât sã poatã fi înåeles nu numai în mediul familiei,
dar æi în instituåia de educaåie timpurie, în grupurile de copii frecventate sau în mediul ex-
tins al comunitãåii. Achiziåiile în acest subdomeniu se realizeazã gradual începând de la naætere
æi sunt puternic dependente de contextul stimulativ în care copilul creæte æi se dezvoltã.

Subdomeniul Premisele citirii æi scrierii pune accent pe dezvoltarea interesului pentru


cãråi æi tipãrituri æi, implicit, pentru citit, pe identificarea, discriminarea sunetelor limbii æi re-
alizarea corespondenåei dintre simboluri abstracte æi sunete, pe dobândirea æi interpretarea
informaåiilor, urmarea direcåiilor, localizarea spaåiului æi a evenimentelor, etc. prin intermediul
limbajului scris, pe conætientizarea mesajului vorbit/scris æi însuæirea deprinderilor de scris în
scopul comuncãrii unui mesaj.
Acest subdomeniu atrage atenåia asupra multor abilitãåi care toate contribuie încã de la
naætere la procesul de dezvoltare a premiselor citirii æi scrierii, atât de importante pe tot par-
cursul vieåii. Este important de ætiut cã existã experienåe pe care copilul le poate æi e reco-
mandat sã le aibã cu cartea încã de la naætere, parcurgând în acest fel drumul de la explorãri
bazate pe simåuri, la capacitatea de alegere a cãråii ca obiect preferat, la dobândirea de in-
formaåii prin intermediul cãråii - pe care le poate împãrtãæi co-vârstinicilor sau adulåilor. Cul-
tivarea interesului pentru citit la copii în aceastã perioadã a vieåii este subliniatã prin practicile
de sprijin oferite drept inspiraåie adulåilor din mediul apropiat al copiilor. Citirea unor cãråi
de poveæti, poezii, întâmplãri în care copilul este personajul central, cãråi despre copii
54
D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului æi a comunicãrii
D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de ascultare æi înåelegere (comunicare receptivã)
Reper 1: Copilul ar trebui sã fie capabil sã asculte în scopul înåelegerii limbajului.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


359. Se întoarce pentru a localiza vorbitorul.
Indicatori Indicatori Indicatori
360. Recunoaæte vocile persoanelor cunoscute æi 367. Participã la discuåiile unui grup ascultând in-
363. Acåioneazã adecvat la comenzi care includ 370. Ascultã cu plãcere poveæti înregistrate pe
se întoarce spre vorbitori. terlocutorii pentru un timp scurt.
verbe (vino, deschide/închide...). diferite suporturi magnetice (casetã audio,
361. Preferã sunetele vocilor cunoscute (mama, 368. Demonstreazã înåelegerea vocabularului CD), înregistrãri radio sau poveæti citite de
364. Repetã un mesaj verbal simplu atunci când
tata) faåã de alte voci sau înregistrãri. uzual/de bazã prin adecvarea rãspunsului. adulåi.
îl aude.
362. Râde în hohote când i se vorbeæte cu afecåiune. 369. Dobândeæte informaåii prin ascultare uti- 371. Participã la activitãåi în care se citesc poveæti,
365. Participã la jocuri/cântece/poezii însoåite ini-
åial de gesturi. lizându-le apoi în contexte adecvate. povestiri pentru mai mult de 20 minute.
366. Ascultã poveæti æi povestiri scurte, simple pe 372. Participã activ la discuåiile dintr-un grup, as-
Practici de sprijin cultând æi intervenind în conversaåie,
care le preferã cu un final fericit. Practici de sprijin
• Vorbiåi-i copilului cu ton prietenos si cu articu- • Încurajaåi/creaåi oportunitãåi pentru copii sã exprimându-æi opinia.
larea clarã æi corectã a cuvintelor, asiguraåi-vã participe în grupuri la discuåii pe diverse teme
.
cã vã ascultã prin stabilirea contactului vizual, Practici de sprijin de interes. Practici de sprijin
miæcaåi-vã încet în jurul copilului, când îi vor- • Folosiåi un vocabular cât mai divers atunci când • Citiåi poveæti unui grup de copii æi încurajaåi-i • Furnizaåi copilului oportunitãåi de a asculta
biåi. vorbiåi cu copilul. Rostiåi corect cuvintele în di- sã punã întrebãri sau sã vã descrie „cu ce era diferite înregistrãri, atât la culcare, în maæinã,
• Organizaåi pentru copil un mediu bogat în alogul cu acesta. îmbrãcatã fetiåa”, „ce anume face ursul”, etc. în cadrul unor activitãåi sau în momentele de
stimulãri auditive (muzicã, jucãrii muzicale, • Cereåi copilului sã transmitã un mesaj verbal tranziåie dintre activitãåi.
• Încurajaåi copilului sã povesteascã despre ac-
interacåiuni permanente cu persoane din fam- scurt în timpul jocului sau al activitãåilor zilnice. tivitãåile æi experienåele lui zilnice; susåineåi ex- • Oferiåi copilului cãråi cu poveæti; citiåi copilului
ilie).
• Organizaåi jocuri sau cântaåi/folosiåi casete tinderea vorbirii copilului prin adresare de încurajând participarea lui (urmãrind imagini,
• Jucaåi cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”. muzicale pentru copii cu cântece în care miæ- întrebãri deschise. anticipând continuarea...).
• Cântaåi cântece æi vorbiåi frecvent cu copilul. carea æi gesturile însoåesc versurile; jucaåi-vã, • Folosiåi cuvinte complexe în contexte diferite æi • Oferiåi copilului æansa de a participa în activitãåi
• Vorbiåi cu copilul despre evenimentele, acti- puneåi în scenã împreunã versurile cântecelor explicaåi copilului sensul acestora. de grup, de a avea dreptul la opinie æi de a se
vitãåile zilnice, accentuaåi aspectele reuæite, („Dacã vesel se trãieæte”, „Mingea sare”). implica în luarea deciziilor.
emoåiile pozitive în relatarea lor. • Citiåi zilnic copilului explicând cuvintele
necunoscute; introduceåi cuvintele noi prin
povestirea/descrierea a ceea ce experimenteazã
copilul prin toate simåurile (ceea ce vedem
gustã, pipãie, aude sau miroase).
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII
55

D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului æi a comunicãrii Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil
sã înåeleagã semnificaåia limbajul vorbit.
D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de ascultare æi înåelegere (comunicare receptivã)

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori
Indicatori Indicatori Indicatori
386. Întreabã ce înseamnã cuvintele necunoscute.
373. Indicã obiecte familiare când ele sunt de- 378. Identificã anumite persoane, obiecte æi 382. Demonstreazã un grad înalt de înåelegere
numite. acåiuni dupã denumire. æi participare în conversaåii alãturi de copii 387. Urmeazã instrucåiuni cu 2, 3 etape necore-
sau adulåi. late æi fãrã legãturã cu contextele cunoscute.
374. Îndeplineæte comenzi simple însoåite de 379. Rãspunde la comenzi care includ verbe
gesturi (ex. spune „Pa-pa” când este solici- („sãri, aleargã, deschide, prinde, 383. Demonstreazã progres în înåelegerea æi apli- 388. Povesteæte un eveniment sau o poveste
tat sau aplaudã împreunã cu un adult sau adu-mi...”). carea unor instrucåiuni simple din mai cunoscutã respectând succesiunea eveni-
face „bravo!”). multe etape. mentelor.
380. Îndeplineæte 2 comenzi corelate redate prin
375. Înceteazã o activitate simplã în 75% din folosirea unor structuri mai complexe care 384. Rãspunde la întrebãri folosind limbajul ver- 389. Utilizeazã dialoguri în jocurile simbolice.
cazuri atunci când i se spune „Nu”. includ substantiv, verbe, adverbe, adjective bal, referindu-se atât la contextul prezent .
(„Aæeazã jucãriile de construit în rafturile lor cât æi la alte contexte. Practici de sprijin
376. Indicã, la cerere, persoanele cunoscute
(„Unde este bunica?”) æi obiecte familiare æi vino la masã”). 385. Face diferenåa între cuvintele reale æi cele • Rãspundeåi întrebãrilor copilului cu atenåie,
(„Aratã-mi camera/pãtuåul ta/tãu”). 381. Adreseazã întrebãri simple: „Ce este?”. inventate. oferind mai multe informaåii.
377. Rãspunde afirmativ sau negativ la întrebãri • Puneåi la dispoziåia copilului jocuri de tip „Fã ca
cu rãspuns „Da” sau „Nu” („Vrei apã?”). Practici de sprijin Practici de sprijin mine”, completaåi mici rebusuri, rezolvaåi jocuri
• Jucaåi jocuri de tip: „Ascunde obiectul”. • Valorizaåi participarea copiilor în discuåiile care precum „Parcurge labirintul”.
Practici de sprijin • Ajutaåi copilul sã vorbeascã la telefon cu o per- îl privesc. • Creaåi zilnic pentru copil oportunitãåi de a îm-
• Faceåi posibil pentru copil sã arate obiectul soanã cunoscutã. • Jucaåi cu copilul jocuri care implicã urmãrirea pãrtãæi colegilor evenimente din viaåa perso-
atunci când acesta este denumit. unor instrucåiuni în secvenåe (jocuri de masã, nalã, sau de a povesti în faåa unui grup, singur
• Implicaåi copilul în rezolvarea unor situaåii sim- sau împreunã cu un partener scene, poveæti,
• Acåionaåi ca un model pentru copil; încurajaåi ple secvenåiale, repetând sarcina sau realizând jocuri de tip Domino, sau „Gãseæte dife-
renåele”) sau cântaåi cântece precum „Itsy Bitsy legende citite de adulåii din familie sau de per-
copilul sã vã imite. acåiunea împreunã la început sau jucaåi jocuri sonalul didactic.
de ascultare æi înåelegere cu copilul („Fã ca Spider”.
• Explicaåi copilului pe înåelesul acestuia motivul • Încurajaåi copilul „sã punã în scenã” în cadrul
pentru care nu are voie sã facã un anumit lucru mine!”). • Apreciaåi eforturile copilului de a rãspunde la
întrebãri. Extindeåi încercãrile copilului de a centrului de joc simbolic/de rol poveæti clasice
(folosiåi consecinåele naturale ale acåiunilor). • Rãspundeåi întotdeauna întrebãrilor copilului. sau inventate de copii.
Puneåi la dispoziåia copilului cãråi cu imagini, folosi cuvinte æi structuri noi, reformulând sau
• Jucaåi jocuri de denumire æi indicare a pãråilor
reviste, cu scopul de a provoca æi stimula dis- oferind modele de exprimare corectã.
corpului, persoanelor din familie, obiectelor din
apropiere: „Unde sunt ochii tãi?”, „Ce este cuåiile cu acesta. • Selectaåi accesul copilului la programe de tele-
aceasta?” (arãtând gura). viziune pentru copii æi limitaåi-l la 1 orã pe zi;
urmãriåi împreunã cu copilul æi explicaåi sem-
• Purtaåi dialoguri cu copilul de la vârste cât mai
nificaåia vocabularului utilizat.
mici, oferind acestuia posibilitatea de a
rãspunde non-verbal, apoi verbal.
56
D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului æi a comunicãrii
D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de vorbire æi comunicare (comunicare expresivã)
Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã comunice eficient.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


390. Gângureæte, vocalizeazã ca rãspuns la
Indicatori Indicatori Indicatori
vorbirea altei persoane, lalalizeazã.
398. Îæi spune numele sau porecla/diminutivul 406. Vorbeæte suficient de clar pentru a fi înåe- 412. Iniåiazã o conversaåie æi participã adecvat
391. Rãspunde prin gesturi la întrebãri simple. les de toåi interlocutorii.
când este întrebat(ã) sau când se prezintã. în conversaåie cu copii sau adulåi.
392. Imitã intonaåia vocii altora (sub aspectul 407. Relateazã întâmplãri din experienåa zilni-
399. Cunoaæte numele membrilor familiei. 413. Îæi adapteazã discursul în funcåie de inter-
tonului, ritmului, mimicii). cã atât ca rãspuns la întrebãri cât æi în
400. Aratã cu ajutorul degetelor câåi ani are. locutor (cu copiii mici foloseæte cuvinte
393. Rosteæte cuvinte monosilabice æi bisilabice mod spontan. simple, alt ritm al vorbirii).
cu sens pentru a atrage atenåia celor din jur. 401. Adreseazã întrebãri pentru a extinde
cunoaæterea „Ce este?” 408. Rãspunde cu explicaåii la întrebarea „De 414. Adreseazã întrebãri de informare æi clarifi-
394. Foloseæte onomatopee pentru a imita ce?”. care æi rãspunde la întrebãri.
glasul animalelor, a unor fenomene, sau 402. Foloseæte cuvinte care desemneazã cate-
gorii simple (animale, mâncare, jucãrii). 409. Îæi exprimã propriile opinii folosind cuvin- 415. Îæi exprimã o idee prin mai multe moda-
a le denumi. te, gesturi sau diferite semne.
403. Foloseæte intonaåii diferite pentru a trans- litãåi.
395. Comunicã o nevoie prin cuvinte, expresii 410. Utilizeazã propoziåii dezvoltate pentru a
mite diferite mesaje. 416. Foloseæte intonaåia atunci când dramati-
faciale sau gesturi care exprimã acåiuni. comunica nevoi, idei, acåiuni sau senti-
404. Foloseæte gesturi æi limbajul corpului pen- zeazã o poveste æi interpreteazã un rol.
396. Imitã saluturi simple, formule de politeåe. mente.
tru a exprima nevoi æi sentimente (îmbrã- 417. Foloseæte formule de politeåe în vorbirea
397. Asociazã cuvinte cu onomatopee. 411. Transmite corect un mesaj (de la un coleg curentã.
åiæeazã spontan membrii familiei).
cãtre educatoare, de la bunici cãtre 418. Copiii a cãror limbã maternã nu este limba
Practici de sprijin 405. Se adapteazã interlocutorilor diferiåi (când
pãrinåi). românã progreseazã în utilizarea acesteia
vorbeæte cu un copil îi foloseæte numele).
• Expuneåi copilul limbajului de la naætere, co- în comunicare.
municând, vorbind æi citindu-i acestuia. Practici de sprijin Practici de sprijin
• Arãtaåi copilului cã înåelegeåi ceea ce spune • Oferiåi copilului posibilitatea de a se prezenta • Oferiåi copilului posibilitatea de a iniåia con- Practici de sprijin
prin gesturi sau expresii faciale; transformaåi în diverse contexte (vecini, cunoætinåe, per- versaåii cu persoane din afara familiei (la
• Iniåiaåi jocuri în care copilul sã aibã posibilitatea
rãspunsul sãu într-unul de tip verbal. sonal din grãdiniåã, medic). cumpãrãturi).
intervievãrii diferitelor persoane: un membru
• Vorbiåi expresiv, expresiile feåei, intonaåia sunt • Povestiåi copilului istorioare despre familie, cul- • Stimulaåi copilul sã îæi aminteascã æi sã din familie, un prieten, un vecin („Unde
importante pentru a stimula interesul æi tura acesteia sau comunitatea din care provine. povesteascã experienåe trãite în absenåa locuieæti? Câte persoane sunt în familia ta?
reacåiile copilului. membrilor familiei (o vizitã, o activitate, o Care este mâncarea/sãrbãtoarea preferatã a
• Ajutaåi copilul sã realizeze corespondenåa din-
• Arãtaåi æi numiåi diferite obiecte familiare în aniversare). familie tale?”).
tre numãr æi cantitate, prin imitaåie, pânã la îm-
faåa copilului; invitaåi copilul sã repete sau sã plinirea vârstei de 3 ani. • Ajutaåi copilul sã-æi construiascã argumente • Oferiåi copilului æansa de a-æi exersa vorbirea
iniåieze acest joc; daåi copilului posibilitatea pentru a explica un fapt, un fenomen. Ac- în public, mai întâi în grupuri mici, în familie,
• Rãspundeåi întrebãrilor copilului. Stimulaåi-l sã
de a contribui cu câte un cuvânt atunci când ceptaåi, rafinaåi explicaåiile copilului. cu prieteni.
adreseze întrebãri despre obiecte æi fenomene
îi citiåi sau îi spuneåi o poveste urmãrind interesante. Adresaåi întrebãri deschise pen- • Jucaåi jocuri de tip „Mima” cu copilul sau • Adresaåi copilului întrebãri deschise æi rãspun-
diferite imagini. tru a oferi modele pentru întrebãrile adresate oferiåi oportunitatea de a se juca cu alåi copii. deåi întrebãrilor adresate de acesta.
• Inseraåi jocuri cu onomatopee atunci când de acesta. • Încurajaåi copilul sã-æi exprime verbal senti- • Încurajaåi copilul sã comunice o idee folosind
rãsfoiåi/citiåi cãråi despre animale sau • Puneåi la dispoziåia copilului cãråi cu imagini mentele de teamã, fricã, tristeåe. Nu negaåi limbajul verbal, mimico-gestual, simboluri.
fenomene cunoscute de copil. care reprezintã diferite categorii (ex. cãråi cu aceste sentimente, ajutaåi copilul sã
• Asiguraåi accesul copilului la vizionarea unor
• Conætientizaåi intenåia de comunicare a copilu- imagini de tipul animalul æi puiul sãu, obiecte foloseascã cuvinte pentru exprimarea acestor
spectacole de teatru pentru copii; încurajaåi
lui; preåuiåi nivelul de comunicare al fiecãruia. de uz casnic, jucãrii etc.). trãiri.
copilul sã foloseascã obiecte din gospodãrie
• Iniåiaåi de timpuriu copilul în folosirea • Oferiåi modele în folosirea tonului, intonaåiei • Jucaåi cu copilul jocuri de tip „Telefonul fãrã drept recuzitã pentru spectacolele jucate în casã.
normelor de comportament civilizat. Salutaåi vocii copilului în vorbire, acåionând ca un fir”.
• Citiåi cãråi despre diverse culturi æi saluturile lor:
æi invitaåi copilul sã salute, sã mulåumeascã model de comunicare. practicaåi saluturi diferite la începutul zilei.
folosindu-vã de fiecare context adecvat. • Când citiåi poveæti copilului folosiåi diferite ma- • Alocaåi timp pentru copiii bilingvi sã se implice
• Arãtaåi copilului cã înåelegeåi onomatopeele rionete, pãpuæi pe degete, pentru a-l învãåa sã în conversaåii semnificative atât în limba
folosite de el. Repetaåi cuvântul corect, pen- descifreze æi sã foloseascã limbajul non-verbal. românã cât æi în limba maternã.
tru ca în timp, onomatopeele sã fie înlocuite • Daåi copilului posibilitatea de a comunica cu
cu substantivele/verbele corespunzãtoare. alåi copii, adulåi în diferite contexte (familie,
vecinãtate, comunitate, instituåii).
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII
57

D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului æi a comunicãrii Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze
capacitatea de a se exprima corect gramatical.
D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de vorbire æi comunicare (comunicare expresivã)

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
419. Foloseæte cuvinte cu valoare de propoziåie 422. Foloseæte structuri gramaticale simple în 429. Foloseæte pluralul în vorbirea curentã, corect 436. Utilizeazã în vorbire acordul de gen,
(ex. „Sus” – comunicã faptul cã vrea sã care asociazã substantive, substantive æi æi sistematic. numãr, persoanã, timp.
fie luat în braåe). verbe, verbe æi pronume posesive, sub- 430. Foloseæte corect pronumele personal (eu, 437. Foloseæte corect adverbul de timp („azi,
420. Foloseæte propoziåii laconice („Mama, stantive æi adjective, substantive æi ad- tu, ei, voi). mâine, ieri”).
pa”). verbe. 431. Foloseæte adverbe de timp (azi, mâine). 438. Foloseæte verbe la modul optativ („aæ
421. Îmbinã cuvintele cunoscute cu onomato- 423. Foloseæte verbe la timpul trecut („Tata a 432. Exprimã în vorbirea curentã acåiuni viitoare putea”, „aæ vrea”).
pee pentru a transmite un mesaj („Uite plecat”). („trebuie sã”, „o sã ...”).
439. Demonstreazã folosirea propoziåiilor în
mac”). 424. Foloseæte pronumele posesiv „al meu” æi 433. Vorbeæte folosind propoziåii dezvoltate æi secvenåe logice.
apoi pronumele personal persoana I fraze pentru a descrie evenimente curente,
Practici de sprijin singular („Eu”). oameni, locuri folosind verbe la timpul tre-
cut. Practici de sprijin
• Când vã adresaåi copilului, utilizaåi propoziåii 425. Începe sã foloseascã pluralul substantive-
simple, corecte din punct de vedere gramati- 434. Descrie un produs al activitãåii, un proiect • Jucaåi cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte
lor corect.
cal. în 3 sau mai multe propoziåii secvenåiale. de tip „Descurcã cuvintele” sau „Rãspunde re-
426. Foloseæte negaåia în vorbirea spontanã pede æi bine”.
• Lãudaåi copilul pentru încercarea sa de a ex- („Nu”). 435. Foloseæte corect prepoziåiile în limbajul
prima în propoziåie. Reluaåi propoziåia în curent. • Fiåi model în vorbirea copilului. Încercaåi sã îl
427. Formuleazã întrebãri (incorect din punct determinaåi sã îæi corecteze singur exprimarea.
forma completã: ”Mama a plecat”. de vedere gramatical sau al topicii).
• Utilizaåi în vorbirea cu copilul un limbaj sim- Practici de sprijin • Iniåiaåi jocuri de rol de tip „De-a eroii/De-a
428. Formuleazã propoziåii simple sau dezvol- • Apreciaåi folosirea corectã a formelor neregu- magicienii” cu scopul de a se simåi puternici,
plu, fãrã diminutive.
tate cu 3, 4 cuvinte. late de plural. de a avea controlul asupra sentimentelor æi vi-
• Organizaåi jocuri de prezentare despre sine cu surilor lor.
asocierea prenumelui æi a unor calitãåi/interese • Folosiåi timpul petrecut în familie împreunã (de
Practici de sprijin personale, de tipul „Ce ætii despre mine/noi?” ex. servirea mesei) pentru a oferi copilului
• Folosiåi în mod constant în vorbire descrierea • Implicaåi copilul în relatãri despre evenimente, æansa de a împãrtãæi experienåele, bucuriile, în-
rutinelor zilnice: „Ne-am trezit dupã somnul fapte care sã includã exersarea folosirii adverbe- grijorãrile de peste zi.
de amiazã æi ne pregãtim sã mergem la joacã: lor (Jucaåi jocuri de tip „Când/unde s-a întâm-
mai întâi mergem la baie, ne spãlãm, apoi ne plat?”).
schimbãm hainele...” • Citiåi copilului poveæti. Pe parcursul poveætii, daåi
• Când adresaåi copilului întrebãri, alocaåi timp copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele
suficient pentru ca acesta sã vã rãspundã. sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul.
• Angajaåi copilul în conversaåii æi adresaåi în- • Puneåi la dispoziåia copilului imagini, comentaåi
trebãri deschise, fãrã sã încurajaåi rãspunsuri imaginile, creaåi scurte poveæti pe baza lor sau
monosilabice. daåi copilului posibilitatea de a crea propriile de-
sene pentru a ilustra poveæti create. Jucaåi jocuri
• Jucaåi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una,
de tipul: „Unde este/era?”.
tu spui mai multe”.
• Ascultaåi copilul atunci când doreæte sã vã trans-
• Acceptaåi acest moment al opoziåiei traversat mitã ceva, sã vã facã pãrtaæ la experienåele sale de
de copil. învãåare. Acceptaåi ritmul copilului, nu îl grãbiåi æi
• Reformulaåi întrebãrile în forma corectã. apreciaåi procesul de realizare ca æi procesul prin
• Utilizaåi propoziåii dezvoltate în comunicarea care a trecut copilul.
cu copilul. Încurajaåi exprimarea copiilor în • Utilizaåi jocuri cu imagini pentru consolidarea uti-
propoziåii complete. lizãrii corecte a prepoziåiilor, de tipul „Spune
unde se aflã iepuraæul?”
58
D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului æi a comunicãrii
D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de vorbire æi comunicare (comunicare expresivã)
Reper 5: Copilul ar trebui sã fie capabil sã-æi extindã progresiv vocabularul.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
440. Vocalizeazã folosind vocale neclare, apoi 447. Foloseæte deseori cuvinte noi în experien- 452. Înåelege æi utilizeazã cuvinte care exprimã 458. Utilizeazã cuvinte care exprimã sentimente æi
clare („a, e, i, o , u”). åele zilnice. grade de rudenie. emoåii proprii æi ale altora.
441. Gângureæte folosind mai multe sunete 448. Foloseæte cuvinte bisilabice, trisilabice. 453. Adreseazã frecvent întrebãrile „De ce?”, 459. Denumeæte obiecte care nu se aflã în câmpul
(„bbb”, „ppp”, „mmm”). 449. Comunicã folosind propoziåii din 2, 3 „Pentru ce?”, „Unde?”, „Când” ca expre- vizual, folosind cuvinte adecvate.
cuvinte. sie a curiozitãåii crescute care conduce la ex- 460. Poate defini anumite cuvinte din orizontul
442. Articuleazã vocale cu consoane æi le dife- tinderea vocabularului.
renåiazã (a se articuleazã cu m, n, p, b, t, 450. Verbalizeazã experienåele senzoriale gusta- cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu
tive (acru, dulce, amar, sãrat), odorifice 454. Cere explicaåii la cuvintele pe care nu le 4 picioare).
d).
(miros de floare, de parfum), auditive, tac- înåelege æi le utilizeazã. 461. Înåelege æi utilizeazã în vorbire antonime æi
443. Repetã în mod spontan aceeaæi silabã de
tile (dur, neted...) sau vizuale (denumind 455. Foloseæte cuvinte pentru a evalua acåiuni sau sinonime.
douã, trei ori (ma, ma, ma) – lalalizeazã. situaåii („a patinat frumos, a schiat repede,
întâi culorile vii). 462. Demonstreazã înåelegerea unui vocabular
444. Repetã sunetele emise de alte persoane. 451. Întreabã pentru a cunoaæte denumirea a jucat bine...”). specializat în anumite domenii (ex. în dome-
445. Foloseæte cuvinte cu rol de propoziåii æi le obiectelor, evenimentelor noi („Ce este?”, 456. Îæi exprimã starea de spirit æi sentimentele niul medical vorbeæte despre stomatolog æi
combinã cu gesturi („Pisica pa-pa”, „Fata „Cum se numeæte?”) utilizând o gamã variatã de cuvinte æi pediatru).
buf”). expresii („Sunt fericit/trist/supãrat/speriat/ 463. Îæi doreæte sã foloseascã în vorbire cuvinte
446. Foloseæte un numãr de cuvinte uæor de Practici de sprijin mirat/furios(ã)”). noi, creaåii verbale, fantezii.
decodificat („mama, tata, apa”) – 10-12 • Utilizaåi modalitãåi diferite de a exprima ace- 457. Înåelege æi utilizeazã antonime (cuvinte cu 464. Dezleagã ghicitori, rebusuri, creeazã rime.
cuvinte æi onomatopee. leaæi lucruri, expuneåi copilul unui vocabular sens opus) în vorbirea curentã.
465. Utilizeazã în vorbire propoziåii dezvoltate æi
cât mai divers. Lãudaåi folosirea cuvintelor noi fraze.
Practici de sprijin de cãtre copil în situaåii æi contexte diferite. Practici de sprijin
• Vorbiåi cu copilul, inversând rolul de vor- • Jucaåi jocuri de despãråire a cuvintelor în si- • Citiåi copilului poveæti æi basme scrise de autori
clasici din literatura românã (Petre Ispirescu, Ion
Practici de sprijin
bitor/auditor, chiar æi înainte ca acesta sã labe, pentru a facilita pronunåia cuvintelor al-
Creangã) sau universalã (H. Ch. Andersen, Ch. • Implicaåi copilul în jocuri de rol sau dramatizarea
foloseascã cuvinte; în exersarea vocalelor dvs. cãtuite din mai multe silabe.
Perrault, Fraåii Grimm). poveætilor cunoscute; încurajaåi copilul sã-æi
puteåi avea rol de model. • Extindeåi propoziåiile construite de copil, aleagã æi sã interpreteze rolul preferat; discutaåi
• Apreciaåi întrebãrile adresate de copil. Ajutaåi-l
• Asiguraåi copilului un mediu bogat în stimuli transformându-le în propoziåii dezvoltate; despre cum s-a simåit interpretând rolul respectiv.
sã dobândeascã rãspunsuri folosindu-se de
auditivi (muzicã, comunicare interumanã). rearanjaåi topica atunci când este cazul. • Încurajaåi copilul sã povesteascã/repovesteascã
diferite surse: imagini, dicåionare sau enciclope-
• Daåi sens încercãrilor de comunicare ale • Jucaåi jocuri de tipul „Sãculeåul fermecat” dii pentru copii. poveæti æi povestiri îndrãgite având sau nu ca su-
copilului (be, be – bebe). pentru dezvoltarea capacitãåii de exprimare a • Utilizaåi dicåionarul în oferirea explicaåiilor ex- port câteva imagini.
• Extindeåi încercãrile copilului de a utiliza cu- experienåelor senzoriale. Iniåiaåi jocuri fizi- plicând copilului modalitatea de cãutare. Dacã • Jucaåi jocuri de tipul „Defineæte cuvântul”.
vinte (mama). ce/de explorare/senzoriale dând copilului folosiåi un dicåionar pentru copii, implicaåi copilul • Jucaåi jocuri cu antonime: „Spune cuvântul
• Modelaåi vorbirea copilului repetând în forma æansa sã verbalizeze experienåele trãite. în „citirea” imaginilor. opus/invers?” sau „Sus/Jos”. Citiåi poezii copilului;
corectã cuvintele pronunåate greæit de cãtre • Oferiåi copilului explicaåii adecvate nivelului • Implicaåi copilul în evaluarea/autoevaluarea com- explicaåi cuvintele necunoscute cu ajutorul sino-
acesta. de înåelegere: de ex. arãtaåi modul de portamentelor æi situaåiilor trãite. nimelor. Jucaåi jocuri cu sinonime de tipul: „Cum
funcåionare, utilitatea obiectului respectiv. • Acåionaåi empatic æi ajutaåi copilul sã exterio- spunem altfel?” sau „Gãseæte cuvântul geamãn?”
• Demonstraåi înåelegerea enunåurilor folosite
de copil. Apreciaåi încercarea de a comunica rizeze trãirile, emoåiile æi sã le exprime prin in- • Lãudaåi copilul atunci când foloseæte în vorbire cu-
termediul cuvintelor. Folosiåi jocuri tematice vinte noi; ajutaåi-l sã le introducã în contexte æi
în propoziåii. Reluaåi propoziåia în forma
pentru a dezvolta inteligenåa personalã, astfel propoziåii noi.
corectã æi încurajaåi copilul sã repete cuvân-
tul nou. copilul începe sã conætientizeze propriile senti- • Încurajaåi copilul sã creeze poveæti, povestiri,
mente, gânduri, lucruri care îi fac sau nu plãcere. scurte istorii, pe care le puteåi scrie pe mãsurã ce
• Jucaåi cu copilul jocuri cu cuvinte. Arãtaåi acesta le creeazã pentru a le putea citi ulterior.
• Organizaåi jocuri de grup în care copilul sã re-
diferite obiecte, le denumiåi, încurajaåi copilul
cunoascã æi apoi sã identifice cuvinte cu sens • Dezlegaåi ghicitori citite în cãråi sau reviste sau în-
sã le repete, având la dispoziåie cãråi sau opus, ca de exemplu „Dacã nu e..., atunci curajaåi copilul sã creeze ghicitori æi rime.
imagini adecvate. este...”. Explicaåi antonimele pornind de la ex- • Motivaåi copilul sã nareze din memorie. Citiåi îm-
perienåele de viaåã æi de învãåare ale copiilor în preunã benzi desenate din revistele pentru copii æi
înåelegerea contrariilor: Atunci când nu îåi este încurajaåi copilul sã povesteascã sau sã creeze pe
deloc frig, spui cã îåi este...”. bazã de imagini propria istorie.
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII
59

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii Reper 6: Copilul ar trebui sã manifeste


interes pentru carte æi tipãrituri.
D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienåe cu cartea; cunoaæterea æi aprecierea cãråii
0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni
Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
466. Exploreazã cãråile cu toate simåurile (vãz, 470. Este atras de cãråi, reviste, imagini æi le 473. Ætie sã rãspundã care este æi sã prezinte 476. Înåelege ce este titlul, autorul cãråii.
tactil, gust, olfactiv). priveæte/rãsfoieæte fãrã sã fie asistat. cartea favoritã. 477. Este interesat de cãråi despre cum sunt
467. Se bucurã când atinge æi carã/ transportã/ 471. Când priveæte împreunã cu adultul o carte, 474. Rãsfoieæte cu interes cãråi aduse de alåi concepute æi cum funcåioneazã lucrurile
manipuleazã cãråi. „comenteazã” pozele, imaginile. copii sau pe care le întâlneæte în sala de (de ex., enciclopedii pentru copii).
468. Aduce adultului cãråi pentru a-i fi citite. 472. Alege cãråi pentru a-i fi cumpãrate dacã i grupã. 478. Povesteæte cu colegii despre ce a aflat din
469. Indicã preferinåe pentru anumite cãråi. se spune sã-æi aleagã un obiect preferat. 475. Aratã interes crescut æi implicare în as- cãråi.
cultarea æi discutarea unei varietãåi de 479. Cautã sã gãseascã diferite cãråi în funcåie
Practici de sprijin Practici de sprijin genuri: ficåiune/non-ficåiune, poezie pentru de interes (despre dinozauri, despre
• Puneåi la dispoziåia copilului diferite materiale copii, poezie popularã, basme, reviste cu vapoare).
• Alegeåi æi oferiåi copilului cãråi cartonate, din
tipãrite (cãråi de poveæti cu/fãrã imagini, ma- benzi desenate.
material plastic sau care combinã diferite tex- 480. Are un autor sau un ilustrator preferat sau
turi (material lucios, suprafeåe netede, lânã, nuale, reviste, albume de fotografii), rãsfoiåi æi chiar o serie de cãråi de acelaæi autor sau
pâslã etc.). discutaåi împreunã. Staåi aproape de el æi Practici de sprijin editate de aceeaæi editurã.
oferiåi-i ocazia de a privi împreunã cu dum- • Când citiåi copilului, prezentaåi titlul cãråii, au-
• Asiguraåi în camera copilului sau într-un loc 481. Demonstreazã cã ætie cum sã utilizeze æi sã
neavoastrã paginile æi imaginile cãråii. Oferi- torul, discutaåi despre prima æi ultima copertã.
din casã o minibibliotecã pentru acesta; este pãstreze cãråile.
suficientã aranjarea câtorva cãråi pe rafturi åi-i ocazia sã åinã el/ea cartea sau sã dea • Încurajaåi copilul sã împrumute æi sã
deschise promovând utilizarea lor indepen- paginile. foloseascã în comun cãråile. Stimulaåi copiii
Practici de sprijin
dentã de cãtre copil. • Iniåiaåi æi încurajaåi comentariile copilului æi prin oferirea unor contexte în care sã-æi pre-
asocierile dintre cãråile citite æi experienåa sa zinte cãråile favorite, astfel încât sã le • Discutaåi cu copilul despre autorul cãråilor
• Rãmâneåi în contact vizual æi chiar tactil cu citite, ca æi despre autorul, regizorul în cazul
de viaåã. cunoaæteåi interesele æi sã le stimulaåi intere-
copilul (åineåi-l de mânã, în braåe) atunci când spectacolelor de teatru sau al desenelor ani-
• Citiåi copilului în fiecare zi 30 de minute. sul de cunoaætere æi celorlalåi copii.
citiåi. mate pentru copii.
• Discutaåi cu copilul despre conåinutul textelor
• Alegeåi cãråi cu rime simple, text predictibil, • Citiåi copilului alãturi de poveæti, povestiri,
citite, despre personajele principale æi cali-
câteva cuvinte pe paginã. basme sau poezii æi cãråi de ætiinåã (despre
tãåile lor.
cum funcåioneazã obiectele, despre anotim-
puri, despre viaåa plantelor æi a animalelor...).
• Oferiåi copilului posibilitatea de a comunica
cu parteneri de aceeaæi vârstã pe teme de in-
teres comun.
• Daåi copilului posibilitatea de a explora cãråi
într-o librãrie, bibliotecã, magazin pentru
copii, pentru a-æi identifica interesele.
• Creaåi împreunã cãråi pe diverse teme intere-
sante pentru copil. Ajutaåi copilul sã dea cãråii
un titlu, sã scrie autorul æi sã o ilustreze
(Cartea despre mine, Cartea despre familia
mea, Cartea vacanåei, Enciclopedia noastrã
despre case/animale, Cartea despre excursiile
grupei...).
• Apreciaåi, lãudaåi copilul atunci când foloseæte
corect æi întreåine cãråile.
60
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii
D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienåe cu cartea; cunoaæterea æi aprecierea cãråii
Reper 7: Copilul ar trebui sã fie interesat de citit.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
482. Exprimã stãri de spirit când i se citeæte 486. „Citeæte” cartea preferatã unui adult sau 489. „Citeæte” poveæti pãpuæilor sau pentru 492. Este interesat de citit æi încearcã sã citeascã
(gângureæte, zâmbeæte...). sieæi. alåi copii. poveætile favorite.
483. Indicã imagini de pe carte dacã acestea 487. Doreæte ca povestea preferatã sã îi fie cititã 490. Recunoaæte cuvinte cunoscute de pe 493. Doreæte sã rãsfoiascã æi încearcã sã
sunt denumite. în mai multe rânduri. etichete familiare (din sala de grupã, de citeascã independent.
484. Se concentreazã pentru perioade scurte 488. Reåine cuvinte, expresii din povestea acasã). 494. Este interesat de cãråi despre aspecte
de timp atunci când se uitã pe cãråi. preferatã. 491. Recitã o strofã sau repetã ultimul vers al foarte diferite ale vieåii.
485. Urmãreæte æi „citeæte imaginile” cãråii unei poezii preferate sau redã cuvinte, 495. Diferenåiazã un text în prozã de unul în
Practici de sprijin expresii, sintagme, din povestea preferatã.
preferate asistat de un adult. versuri.
• Când citiåi copilului schimbaåi rolurile, astfel
496. Stã æi asistã în momente de lecturã fãrã sã
Practici de sprijin încât copilul poate deveni povestitor æi adul- Practici de sprijin deranjeze, rãmâne pânã la finalul ei.
tul poate asculta povestea. • Ajutaåi copilul sã înåeleagã cã se citeæte de la
• Alegeåi cãråi cu imagini, fotografii æi imagini
de copii æi adulåi, cu imagini ale obiectelor • Acceptaåi rugãmintea copilului de a reciti de stânga spre dreapta, de sus în jos, urmãrind
uneori textul atunci când citiåi.
Practici de sprijin
similare mediului imediat al copilului. mai multe ori o poveste preferatã.
• Folosiåi în vorbirea curentã fraze, expresii din • Etichetaåi lucrurile copilului, lucrãrile sale, pro- • Puneåi la dispoziåia copilului æi cãråi cu text
• Denumiåi imaginile cãråilor, revistelor pe care puåin pe care acesta îl poate citi sau memora.
le rãsfoiåi împreunã cu copilul æi încurajaåi poveæti; amintiåi copilului despre ce poveste dusele activitãåii sale ca æi diferite spaåii din
este vorba. sala de grupã (bibliotecã, colåul pãpuæii, masã • Încurajaåi copiii sã citeascã unii altora.
copilul sã facã acelaæi lucru.
pentru scris...). • Puneåi la dispoziåia copilului cãråi despre copii
• Oferiåi copilului æansa de a interacåiona cu
• Citiåi copilului cãråi din cultura proprie/diferitã care aratã æi trãiesc la fel/diferit, despre cum
cãråi de câte ori îi face plãcere, în momentele
de a dvs., poezii din folclorul copiilor sau ne facem prieteni, despre bucuria de a avea
în care este odihnit æi binedispus.
aparåinând autorilor clasici/pentru copii. În fraåi/surori, de diferenåa de a locui în oraæ æi la
• Creaåi o carte/o poveste în care personajul sat, la munte sau la câmpie.
momentele în care repovestiåi textele citite
principal sã fie copilul æi întâmplãrile de peste
stimulaåi copilul sã foloseascã expresii din • Citiåi copilului poeziile preferate de mai multe
zi; folosiåi fotografii ale copilului pentru a ilus-
poveste. ori; indicaåi fiecare cuvânt pe mãsurã ce îl
tra cartea.
citiåi; subliniaåi faptul ca între cuvinte existã
spaåii libere, ca unele cuvinte sunt scrise cu
mai multe/mai puåine litere.
• Extindeåi durata de timp în care citiåi copilului
pânã la 30-40 minute.
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII
61

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii Reper 8: Copilul ar trebui sã identifice


diferite sunete ale limbii.
D.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de discriminare foneticã; asocierea sunet – literã
0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni
Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
497. Imitã sunetele emise de alte persoane. 500. Completeazã versurile familiare prin conti- 502. Demonstreazã creæterea conætientizãrii 506. Demonstreazã creæterea conætientizãrii
498. Începe sã conætientizeze diferenåa dintre nuarea versului început sau a cuvântului sunetelor iniåale ale unui cuvânt prin sunetelor iniåiale æi finale ale unui cuvânt
sunete æi sã reacåioneze diferit la acestea final. identificarea lor cu/fãrã ajutor. prin identificarea lor fãrã ajutor.
(sunetul unui tunet poate sã sperie). 501. Recitã sau cântã rime familiare individual 503. Devine conætient cã mai multe cuvinte 507. Desparte cuvinte în silabe cu ajutor.
499. Recitã cu plãcere rime, împreunã cu adul- sau împreunã cu alåi copii. încep cu acelaæi sunet (b – bunic, bucãtar, 508. Începe sã creeze cuvinte noi prin înlocuirea
tul. bananã...). sunetului iniåial (lac, rac, sac).
Practici de sprijin 504. Alege din imagini obiecte care încep cu 509. Identificã rime ale cuvintelor familiare în
Practici de sprijin • Repetaåi împreunã poezii æi cântece cunos- acelaæi sunet. jocuri, cântece, poezii.
• Vorbiåi cu copilul într-un ritm moderat, în cute. Dacã sesizaåi cã versurile îi sunt cunos- 505. Articuleazã adecvat anumite sunete,
scopul inteligibilitãåii pronunåiei. cute, lãsaåi copilul sã continue, fãrã a-l toate vocalele æi majoritatea consoanelor. Practici de sprijin
• Jucaåi jocuri pentru dezvoltarea capacitãåii de corecta. Reluaåi, fãrã a insista/foråa copilul.
• Implicaåi copilul în activitãåi æi jocuri de limbaj
discriminare auditivã (ex. jocuri cu sunete pro- • Jucaåi jocuri de tip karaoke sau încercaåi îm- Practici de sprijin de tip „Fazan”.
duse de diferite instrumente muzicale: batem preunã sã fredonaåi versurile având la dispo- • Jucaåi jocuri de identificare a sunetelor iniåiale
ziåie doar linia melodicã (negativul). • Jucaåi jocuri de corespondenåã între prenu-
la tobe, suflãm la fluier, cântãm la orgã sau ale cuvintelor utilizând la început cuvinte care mele copilului, al dvs. æi al altor cunoscuåi æi
cele produse de diferite obiecte din • Puneåi la dispoziåia copilului casete de muzicã încep cu vocale: A, E, I, O, U. numãrul de silabe pe care astea îl conåin.
gospodãrie). Atenåionãm copilul când as- pentru copii. Ascultaåi æi fredonaåi împreunã. • Organizaåi jocuri/activitãåi în care copilul ar
cultãm muzicã æi ritmãm cu tapotãri în acord • Implicaåi copilul în jocuri cu sunete sau silabe.
trebui sã diferenåieze anumite sunete prin in-
cu sunetele muzicii. • Încurajaåi copilul sã creeze rime; le puteåi nota
termediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu
• Recitaåi copilului versuri simple sau cântaåi îm- pentru a le citi ulterior.
ce începe”.
preunã cântece pentru copii. Încurajaåi-l sã • Jucaåi jocuri cu jetoane reprezentând diferite
recitaåi împreunã. obiecte; sortaåi obiectele dupã diferite criterii,
precum sunetul iniåial/final al cuvântului
reprezentat.
• Faceåi posibilã participarea copilului în jocuri
precum repetarea silabelor, cuvintelor.
62
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii
D.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitãåii de discriminare foneticã; asocierea sunet – literã
Reper 9: Copilul ar trebui sã punã în corespondenåã simboluri abstracte cu sunete.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
510. Imitã sunete pe mãsurã ce urmãreæte pe 512. Cântã sau recitã cântece æi poezii care in- 514. Identificã literele cuprinse în propriul 516. Recunoaæte litere mari/mici de tipar æi le
cãråi diferite obiecte sau cuvintele asocia- clud sunete/litere („A, a, a, acum e nume cu sunetele specifice. pune în corespondenåã cu sunetul asociat.
te lor (imaginea unui tren, cuvântul tren, toamnã, da”). 515. Începe sã înåeleagã faptul cã tipãritura 517. Poate determina sunetul iniåial al unui
asociat cu UUU…). 513. Începe sã spunã cã „scrie” când dese- reprezintã cuvinte. anumit cuvânt, câte sunete sunt incluse
511. Cere sã i se citeascã diferite cuvinte dintr-o neazã. într-un cuvânt.
carte (titlul, anumite pagini favorite). Practici de sprijin
Practici de sprijin • Încurajaåi încercarea/ reuæita copilului de a Practici de sprijin
Practici de sprijin • Cântaåi împreunã cântece care includ sunete identifica literele cuprinse în prenumele sãu.
(diferite onomatopee, vocalele, alfabetul). • Indicã diferite litere, cuvinte din mediul încon-
• Stimulaåi copilul sã verbalizeze imaginile în- Puneåi la dispoziåia copilului literele din alfa- jurãtor. Jucaåi jocuri de tipul „Spune unde s-a
tâlnite; apreciaåi nivelul sãu de comunicare. • Oferiåi-i ocazii de a vã povesti despre ce betar pentru a realiza (compune) propriul oprit roata”.
• Citiåi copilului respectând alegerea sa; ajuta- anume a „scris” în desenul sãu, unde anume nume.
pe foaia de hârtie, cui a vrut sã scrie, etc. • Ilustraåi poeziile/cântecele pe care le memo-
åi-l sã decidã asupra lecturilor favorite. • Urmãriåi cuvintele atunci când citiåi copilului; reazã copilul îmbinând scrierea unor cuvinte
„Scrieåi” alãturi de el, pe aceeaæi paginã indicaåi imaginea obiectului æi cuvântul cores-
(dacã vã dã voie). simple (monosilabice sau bisilabice) cu ima-
punzãtor. gini.
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII
63

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii Reper 10: Copilul ar trebui sã aprecieze æi sã foloseascã
limbajul scris æi tipãritura în fiecare zi.
D.2.3. Aspect specific: Conætientizarea mesajului scris/vorbit
0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni
Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
518. Manipuleazã cãråile specifice vârstei (din 521. Învaåã sã întoarcã paginile cãråii una câte 523. Înåelege faptul cã limbajul scris ia forme 527. Identificã litere din numele propriu æi alte
material textil, carton tare sau plastic) æi una. diferite (semne, litere, ziar, reviste, cãråi, nume/denumiri familiare.
învaåã sã le poziåioneze corect. 522. Poziåioneazã corect cãråile când le explo- meniu, mesaje prin Internet). 528. Recunoaæte literele æi cifrele în contexte
519. Învaåã sã întoarcã paginile cãråii cu asis- reazã independent. 524. Recunoaæte coperta, prima æi ultima pagi- diferite æi face diferenåa între ele.
tenåã. nã a unei cãråi. 529. Citeæte numele propriu în diferite contexte
520. Se concentreazã pe imagini sau pe Practici de sprijin 525. Identificã mesaje scrise sub formã de æi pe cele ale câtorva colegi.
sunetele emise de carte. • Puneåi la dispoziåia copilul cãråi de diferite semne sau simboluri în mediul familiei 530. Citeæte câteva cuvinte din mediu (grãdi-
mãrimi æi materiale æi încurajaåi-l sã le utilizeze sau în sala de grupã, de exemplu simbo- niåã, spital, muzeu…).
Practici de sprijin în activitatea sa zilnicã. Lãsaåi-l sã åinã cartea, luri precum „Stop”.
531. Conætientizeazã faptul cã un mesaj se scrie/
• Adultul reprezintã un model pentru copil în sã întoarcã paginile. Apreciaåi copilul în încer- 526. Începe sã conætientizeze faptul cã literele citeæte de la stânga spre dreapta, de sus în
modul în care poziåioneazã cartea, întoarce carea sa de a întreåine cartea. compun cuvinte. jos.
paginile, întreåine/respectã cartea. • Ajutaåi copilul sã corecteze poziåia în care 532. Conætientizeazã faptul cã limbajul rostit
• În timp ce citiåi copilului, exersaåi susåinerea, po- susåine cartea. Reluaåi conceptele de autor, Practici de sprijin poate fi scris æi apoi se poate tipãri.
ziåionarea corectã æi întoarcerea paginilor cãråii. titlu, copertã. • Realizaåi împreunã mesaje pentru ceilalåi
• Puneåi la dispoziåia copilului diferite tipuri de membri ai familiei. Folosiåi mesaje de în-
Practici de sprijin
cãråi: tridimensionale, care emit sunete, care tâmpinare a colegilor în colectivitate.
• Încurajaåi copilul sã-æi eticheteze lucrãrile, pro-
conåin texturi diferite – pe care le puteåi ex- • Încurajaåi copilul sã-æi realizeze propriile cãråi
dusele activitãåii sale; apreciaåi încercarea sa.
plora împreunã. pe teme interesante pe care sã le ilustreze;
asistaåi-l sã scrie autorul, titlul cãråii. • Realizaåi cãråi de mici dimensiuni în care
copilul ilustreazã paginile, scrie titlul æi autorul
• Identificaåi/discutaåi cu copilul semnele de cir-
dacã este posibil æi numeroteazã paginile.
culaåie ca æi altele întâlnite în plimbãrile dvs.
(ex. M – metrou, H – Spital). • Încurajaåi copilul sã vã prezinte lucrãrile lui æi
pe cele ale colegilor din sala de grupã sau de
• Jucaåi jocuri cu câteva litere cunoscute, fie cã
la avizier; apreciaåi æi extindeåi acasã unele din
sunt din jetoane, fie magnetice; încurajaåi
lucrãrile realizate în sala de grupã.
copilul sã le aranjeze, rearanjeze; citiåi-le îm-
preunã (ex: CAR / ARC / RAC). • Când sunteåi la plimbare sau într-un magazin
cu copilul, încercaåi sã discutaåi semnele/sim-
bolurile pe care le întâlniåi, sã recunoaæteåi
litere.
• Când citiåi copilului urmãriåi textul æi identifi-
caåi uneori titlu, semnele de punctuaåie de
bazã (punct, semnul întrebãrii).
• Spuneåi copilului o poveste despre primul sãu
pas sau primul cuvânt rostit; scrieåi povestea æi
invitaåi copilul sã o ilustreze; citiåi povestea mai
târziu copilului.
64
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii
D.2.3. Aspect specific:Conætientizarea mesajului scris/vorbit
Reper 11: Copilul ar trebui sã foloseascã mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
533. Se amuzã când rãsfoieæte cãråi tridimensi- 535. Utilizeazã imagini pentru a descrie anumi- 537. Identificã æi foloseæte o varietate de mate- 540. Identificã mesaje scrise în mediul familiei
onale sau care emit sunete. te acåiuni (ex. la vederea imaginii unui riale tipãrite (cãråi, reviste, ziare, reåete, sau în sala de grupã.
534. Rãsfoieæte cu plãcere cãråi despre rutine alergãtor, copilul spune „Aleargã”). prospecte, cutii de jucãrii, cutii de ali- 541. Utilizeazã imagini ca surse de informaåie
zilnice (servirea mesei, spãlatul). 536. Completeazã o poveste cunoscutã privind mente). (utilizeazã semne pentru completarea
imaginile acesteia. 538. Înåelege rolul tipãriturii. calendarului naturii).
Practici de sprijin 539. Recunoaæte semne/simboluri din mediul 542. Recunoaæte etichete diverse în mediu care
• Citiåi copilului cu bucurie, râdeåi împreunã, în- Practici de sprijin ambiant. faciliteazã înåelegerea acestuia (semnali-
vãåaåi-l cã lectura produce bucurie, amuza- • Priviåi împreunã fotografii, imagini æi descrie- zarea staåiei de metro, recunoaæterea unui
ment. åi-i copilului ce reprezintã sau acåiunile pe care Practici de sprijin Taxi) sau reclame.
• Citiåi copilului cãråi diferite. Faceåi legãtura cu le realizeazã personajele acesteia. Solicitaåi-i • Arãtaåi copilului æi rãsfoiåi împreunã materi- 543. Utilizeazã o carte de bucate în imagini
experienåa de viaåã a copilului. copilului sã vã vorbeascã despre ceea ce vede. ale diverse care transmit informaåii: carte de pentru a realiza o reåetã sau o hartã
• Utilizaåi în jocurile de grup jetoane cu imagini telefon, manuale de funcåionare a obiectelor pentru copii.
æi cuvântul corespunzãtor. casnice, pliante, bilete de teatru, chitanåe de
• Rãsfoiåi împreunã cãråi cu text æi imagini, cumpãrãturi. Practici de sprijin
jucând cu copilul atât rolul de povestitor cât • Asamblaåi împreunã o jucãrie urmãrind in- • Citiåi materiale diferite în prezenåa copilului,
æi pe cel de ascultãtor. strucåiunile de pe pachet/cutie. de la pliante de la grãdina zoologicã, muzee
• Permiteåi copilului sã apese butonul unui lift, sau parcuri de distracåie, la reviste auto, harta
sã foloseascã telecomanda televizorului sau metroului sau a oraæului, reviste de modã sau
sã asculte independent o casetã audio/video. carte de bucate.
• Pe stradã, arãtaåi-i copilului inscripåiile/firmele • Realizaåi un calendar pentru a vã ajuta copilul
luminoase ale magazinelor. sã îæi reaminteascã ce aåi lucrat sau eveni-
mente speciale ale familiei. Discutaåi cu
copilul despre cum ar trebui sã ne îmbrãcãm
urmãrind starea vremii la TV sau rubrica
Meteo din ziar, de pe Internet.
• Concepeåi împreunã bilete pentru intrare la
spectacolul preferat îmbinând desenul cu
scrierea cu litere æi utilizarea cifrelor.
• Concepeåi împreunã o carte de bucate cu
felurile de mâncare favorite ale familiei; nu-
merotaåi reåetele.
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICÃRII ÆI A PREMISELOR CITIRII ÆI SCRIERII
65

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii æi scrierii Reper 12: Copilul ar trebui sã utilizeze
diferite modalitãåi de comunicare graficã.
D.2.4. Aspect specific: Însuæirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni
Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
544. Lasã urme prin apãsare în plastilinã, cocã 548. Mãzgãleæte æi lasã urme pe hârtie cu un 554. Îæi corecteazã poziåia corpului la scris; îæi 561. Foloseæte/scrie cuvinte familiare (numele,
de modelat; lasã amprente colorate cu anumit scop. ajusteazã poziåia foii, hârtiei folosite. mama...).
ajutorul degetelor pe coli de hârtie. 549. Descrie ceea ce a desenat/scris sau ce a 555. Deseneazã schiåa corpului uman. 562. Copiazã cuvinte familiare sau data.
545. Apucã æi åine în mânã diferite instrumen- reprezentat. 556. Începe sã respecte conturul imaginilor æi sã 563. Foloseæte instrumente de scris foarte vari-
te de scris: creioane cerate, markere, 550. Foloseæte corect instrumente de scris dife- coloreze în interior. ate (creion, pix, culori, computer).
creioane colorate mai groase. rite: creioane, creioane cerate, pensulã. 557. Lipeæte fragmente de hârtie æi resturi vege- 564. Îæi ajusteazã poziåia la scris, modul de
546. Mâzgãleæte spontan (face „ghemuri” pe tale pentru a crea o imagine.
551. Traseazã linia orizontalã. Face puncte. De- apucare a instrumentului de scris æi po-
hârtie). seneazã cercul. 558. Începe sã reprezinte poveæti æi experienåe ziåia foii.
547. Imitã miæcarea verticalã pentru a trasa personale prin desene, jocuri, sau dictând
552. Coloreazã nerespectând conturul. adulåilor ce ar dori sã exprime. 565. Înåelege conceptul de scriere pentru co-
linii pe hârtie. municarea unei informaåii sau a unui
553. Deseneazã conturul mâinii cu ajutor. 559. Experimenteazã scrisul cu o varietate de in-
mesaj (eticheteazã lucrãrile, scrie scurte
Practici de sprijin strumente de scris (creioane, pensule,
Practici de sprijin mesaje de felicitare).
computere).
• Puneåi la dispoziåia copilului materiale care sã 566. Utilizeazã, cu ajutor, jocuri de masã cu
• Daåi copilului posibilitatea de a desena pe 560. Copiazã sau îæi poate scrie numele cu ajutor.
permitã exersarea musculaturii fine. Încurajaåi litere (scrabble, cuvinte încruciæate, rebus).
suprafeåe mari.
copilul mic sã mãnânce cu mâna.
• Scrieåi pe lucrarea copilului comentariile æi Practici de sprijin
• Asiguraåi copilului un spaåiu cu instrumente Practici de sprijin
descrierea pe care o face acesta. • Ajutaåi-l sã îæi corecteze independent poziåia cor-
pentru scris æi foi mari.
• Desenaåi împreunã, astfel încât copilul sã pului prin stabilirea unor referinåe; faceåi legã- • Implicaåi copilul în dezvoltarea de proiecte
• Încurajaåi copilul atunci când doreæte sã uti- tura cu cãråile citite/rãsfoite despre corpul colective care implicã scris (realizarea unui jur-
poatã observa poziåia instrumentelor de scris,
lizeze instrumente de scris. omenesc. nal, realizarea unei reviste pentru copii, a
a modului de apucare a acestora æi poziåia
• Jucaåi-vã cu copilul æi scrieåi linii verticale pe corpului. • Puteåi exersa desenul corpului omenesc folosind unor colaje din benzi desenate).
suprafeåe diverse, atât plane cât æi verticale oglinzi mari, atât pentru observarea corpului • Responsabilizaåi copilul în legãturã cu propriul
• Asiguraåi copilului suprafeåe diferite pentru
(ex. pe æevalet) sau coli mari de hârtie prinse omenesc, cât æi pentru pictarea pe oglindã a portofoliu. Explicaåi importanåa datãrii æi
exersarea scrisului æi desenului (la masã, pe
pe perete, la înãlåimea convenabilã pentru conturului unei pãpuæi. etichetãrii lucrãrii.
æevalet, pe plãci de faianåã cu acuarele, pe
copil). • Apreciaåi efortul copilului de a colora în contur;
perete acoperit, vara cu apã, etc.). • Asiguraåi existenåa unui spaåiu destinat scrierii
folosiåi imagini pe foi A4. acasã æi în sala de grupã, atât pentru lucru in-
• Nu insistaåi asupra respectãrii coloratului în
contur în aceastã etapã de vârstã. Puneåi la • Cereåi copilului sã descrie lucrarea realizatã; no- dividual ca æi în grup.
taåi descrierea sa pentru a o citi altã datã; cereåi
dispoziåia copilului pentru scris foi A3 sau • Explicaåi cu ajutorul copilului importanåa pozi-
copilului sã o semneze, iar dacã este posibil, sã
suprafeåe mari. åiei corecte la scris pentru asigurarea dez-
dateze lucrarea. Încurajaåi realizarea de felicitãri,
• Ajutaåi copilul sã deseneze pornind de la con- invitaåii din materiale cât mai neconvenåionale. voltãrii corecte a corpului.
turul mâinii, în locul degetelor feåe cu diferite • Realizaåi împreunã o carte despre trei lucruri pe • Ajutaåi copilul sã aleagã o persoanã specialã
expresii faciale (bucurie, tristeåe). care copilul le face înainte de a merge la culcare: æi discutaåi cu acesta mesajul pe care doreæte
adãugaåi imagini pentru a ilustra fiecare sã îl transmitã; încurajaåi copilul sã ilustreze
secvenåã; adãugaåi cuvinte; alegeåi un titlu; de- felicitarea æi adãugaåi cuvinte dacã este posi-
senaåi o imagine pe copertã; citiåi cartea împre- bil, independent sau cu ajutor.
unã cu membri familiei. • Jucaåi jocuri cu litere din diferite materiale. În-
• Puneåi la dispoziåia copilului, dacã este posibil, curajaåi copilul sã copieze conturul literei, sã
un computer sau o maæinã de scris pentru exer- o descrie.
sarea scrisului.
• Scrieåi numele copilului cu litere suficient de mari
æi uæor de citit; numãraåi împreunã literele care
compun numele; ajutaåi copilul sã rosteascã
fiecare sunet; scrieåi numele dvs. sub al copilului;
prin ce se aseamãnã/deosebesc?
66
68

E. DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII


SUMAR
E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice æi rezolvarea de probleme
Reper 1: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze conætientizarea relaåiei cauzã-efect. 72
Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã observe æi sã compare experienåe, acåiuni, evenimente. 73
Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã utilizeze experienåele trecute pentru a construi noi experienåe. 74
Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã gãseascã multiple rãspunsuri/soluåii la întrebãri, situaåii, probleme æi provocãri. 75

E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentãri matematice elementare (numere, reprezentãri numerice, operaåii, concepte de spaåiu,
forme geometrice, înåelegerea modelelor, mãsurare)
Reper 5: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze cunoaæterea numerelor æi a numeraåiei. 76
Reper 6: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze cunoætinåe despre mãrime, formã, greutate, înãlåime, lungime, volum. 77
Reper 7: Copilul ar trebui sã fie capabil sã identifice æi sã numeascã forme ale obiectelor. 78
Reper 8: Copilul ar trebui sã fie capabil sã realizeze operaåii de seriere, grupare, clasificare, mãsurare a obiectelor. 79

E.2.2. Aspect specific: Cunoaæterea æi înåelegerea lumii (lumea vie, Pãmântul, spaåiul, metode ætiinåifice)
Reper 9: Copilul ar trebui sã dobândeascã informaåii despre mediul înconjurãtor æi lumea vie prin observare, manipulare
de obiecte æi investigarea mediului. 80
Reper 10: Copilul ar trebui sã fie capabil sã foloseascã instrumente æi metode specifice pentru investigarea mediului. 81
Reper 11: Copilul ar trebui sã fie capabil sã observe æi sã descrie caracteristici ale lumii vii. 82
Reper 12: Copilul ar trebui sã fie capabil sã observe æi sã descrie caracteristici ale Pãmântului æi Spaåiului. 83
Reper 13: Copilul ar trebui sã descopere omul ca parte a lumii vii æi fiinåã socialã. 84
DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII
69

Dezvoltarea cognitivã este un domeniu la fel de important ca celelalte, iar perioada primilor modului în care lumea vie æi cea nevie se aflã într-o continuã interacåiune. Aceste compor-
trei ani este o perioadã crucialã pentru dezvoltarea abilitãåilor vizate de acest domeniu, mai tamente se dezvoltã încã de la naætere.
ales datoritã disponibilitãåii æi plasticitãåii creierului.
Dezvoltarea cognitivã æi cunoaæterea lumii se referã la capacitãåile copilului de a gândi, a
asimila noi informaåii æi a utiliza ceea ce ætie, de a descoperi æi a-æi construi înåelegerea prin
interacåiunea cu cei din mediul social apropiat æi cu mediul fizic în care trãieæte.
De aceea, abilitãåile din acest domeniu nu se reduc doar la ceea ce mulåi considerã a fi nece-
sar sã ætie copilului înainte sã intre la grãdiniåã, un anumit set de cunoætinåe (culori, forme,
numere, cifre, etc.), ci cuprind o gamã mult mai largã æi foarte importantã de capacitãåi pre-
cum gândirea, explorarea mediului pentru a-l cunoaæte, pentru a stabili relaåii, conexiuni
între caracteristicile obiectelor sau ale fiinåelor, între fenomene, evenimente æi situaåii, re-
zolvarea de situaåii problematice, toate acestea însemnând sã-l învãåãm pe copil sã gân-
deascã, sã-æi construiascã cunoaæterea, pe lângã a-i oferi un set cât mai divers de cunoætinåe
despre lumea înconjurãtoare.

Dezvoltarea gândirii logice æi rezolvarea de probleme, ca prim subdomeniu, vizeazã ca-


pacitãåile copilului de a analiza æi stabili relaåiile ce se pot stabili între obiecte, evenimente,
persoane, situaåii. Relaåia de cauzalitate, gândirea criticã æi analiticã, rezolvarea de situaåii
problematice, reprezintã aspecte-cheie ale acestui subdomeniu, ce stau la baza dezvoltãrii
cognitive de mai târziu. Copilul încã de când se naæte manifestã o mare disponibilitate de a
recepta informaåii din mediul înconjurãtor, de a explora miæcãri æi acåiuni, este însã crucial
rolul adultului în a-l ajuta æi stimula în acest parcurs. Copilul trebuie ajutat sã înåeleagã de
ce, cum, când, în ce condiåii se întâmplã anumite lucruri, pentru a putea realiza conexiuni
logice între acåiunile æi cunoætinåele dobândite. El trebuie sã fie actorul principal în
descoperirea lor cu sprijinul adultului.

Subdomeniul Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi


înåelegerea lumii cuprinde mai multe tipuri de cunoætinåe ce privesc atât lumea numerelor,
culorilor, formelor, unitãåilor de mãsurã, cât æi lumea vie æi nevie, a Pãmântului æi Spaåiului.
Pe lângã aceste cunoætinåe generale, acest subdomeniu cuprinde æi multe abilitãåi ce se dez-
voltã prin punerea în relaåie a acestor cunoætinåe: grupare, seriere, comparare, ordonare,
mãsurare, asociere fie a obiectelor, fie a caracteristicilor, fie a fiinåelor vii sau nevii, fie a
fenomenelor, fie a evenimentelor. Toate aceste abilitãåi necesitã suport concret (materiale,
obiecte, imagini), contexte de învãåare cât mai variate pentru ca înåelegerea lor sã fie cât mai
completã, stimulare æi atenåie susåinutã din partea adulåilor.
Acest subdomeniu atrage atenåia æi asupra altui aspect: pentru a creæte copii care sã înåe-
leagã locul æi rolul omului în interacåiunea sa cu mediul, mai ales în contextul ameninåãrilor
climatice pe care le trãim, nu va fi suficient sã ætie sã numere, sã cunoascã culorile, sã facã
operaåii simple matematice sau sã cunoascã grupe de obiecte sau fiinåe. Este important sã
dezvoltãm comportamente ecologice, de dezvoltare durabilã, care nu sunt altceva decât ex-
plicaåii ale relaåiilor de cauzalitate ce se stabilesc între acåiunea omului æi mediul fizic æi ale
70

E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice æi rezolvarea de probleme


Reper 1: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze conætientizarea relaåiei cauzã-efect.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
567. Urmãreæte un obiect care a cãzut. 571. Experimenteazã pentru a observa efectele 574. Identificã obiecte care influenåeazã sau au 580. Realizeazã experimente pentru a descoperi
568. Utilizeazã miæcãri, sunete, gesturi pentru propriilor acåiuni asupra obiectelor æi efect asupra altor obiecte (dacã pun zahãr relaåia cauzã-efect prin acåiunea unor
asupra celorlalåi. în apã, se topeæte). factori asupra obiectelor (pune apã în
a observa impactul lor asupra interacåiu-
nilor æi mediului. 572. Observã acåiunile celorlalåi pentru a re 575. Adreseazã întrebarea „De ce?” indicând inte- douã cãpãcele, unul la soare, altul în con-
marca efectul acåiunii lor asupra obiectelor res pentru stabilirea relaåiei de cauzalitate. gelator æi constatã efectele temperaturii
569. Acåioneazã asupra obiectelor pentru a
obåine un sunet, o miæcare care îi face æi persoanelor. 576. Explicã efectele unor acåiuni simple asupra asupra apei).
unor obiecte (dacã închid radioul, se face
plãcere. 573. Demonstreazã cã începe sã înåeleagã rela-
åia cauzã-efect (dacã stingi lumina, se face
liniæte). Practici de sprijin
570. Repetã anumite miæcãri pentru a cauza
întuneric). 577. Recunoaæte în relaåii simple care elemente • Realizaåi împreunã cu copiii experimente pen-
aceleaæi efecte. ale unui obiect cauzeazã anumite efecte tru a surprinde relaåia de cauzã-efect: sã punã
(pietricelele dintr-o cutie fac gãlãgie). gheaåã în apã pentru a vedea cum se topeæte,
Practici de sprijin Practici de sprijin
578. Încearcã sã explice pe bazã de cauzalitate sã îngheåe obiecte în apã, sã punã lãstare în
• Puneåi la dispoziåia copilului jucãrii care emit • Oferiåi copiilor materiale diverse, sigure æi
anumite schimbãri ale fenomenelor (dacã e apã pentru a vedea cum dau rãdãcinã, sã
sunete când sunt strânse, împinse, lovite. adecvate vârstei pentru a le putea manipula æi înnorat, atunci s-ar putea sã plouã).
acåiona asupra lor. punã obiecte în apã pentru a observa cã
Atenåionaåi copilul la consecinåa acåiunii sale. 579. Oferã explicaåii pentru care anumite eveni- unele plutesc æi altele se scufundã etc.
• Rãspundeåi la acåiunile copilului, stimulân- • Demonstraåi-i diverse experimente ce exem- mente se petrec (Mihai a lipsit ieri pentru cã
du-l æi încurajându-l sã interacåioneze cu plificã relaåia de cauzã-efect. Însoåiåi acåiunile a fost bolnav).
obiectele. dumneavoastrã de explicaåii. Repetaåi-le.
• Demonstraåi æi explicaåi-i relaåiile dintre • Oferiåi permanent explicaåii ale relaåiei cauzã- Practici de sprijin
obiecte æi fenomene, de ex. ce se întâmplã efect, ce se întâmplã când acåionãm asupra • Oferiåi copilului posibilitatea de a experimenta,
dacã aruncã jucãria din pãtuåul lui. unor obiecte. Lãsaåi copilul sã experimenteze sub supravegherea adultului, pentru a înåelege
• Oferiåi copilului experienåe care pun în valoare sub atentã supraveghere. efectele acåiunii sale asupra obiectelor: sã
relaåia cauzã-efect (dacã lovesc cu mingea un amestece fãinã cu apã, zahãr cu apã, sã planteze
seminåe, sã ude florile etc.
obiect se rãstoarnã, dacã apãs pe un buton
se aprinde lumina etc.). • Însoåiåi permanent experimentele de explicaåii.
• Puneåi întrebãri copilului în timp ce realizeazã un
experiment „Dar ce s-a întâmplat cu zahãrul din
apã? Unde a dispãrut?” sau „De unde a apãrut
acest firicel de plantã? Cum ai fãcut?”
• Solicitaåi permanent explicaåii copilului în relaåii
simple de cauzalitate: „De ce s-a uscat aæa de
tare pãmântul florii?” sau „De ce este aæa de în-
tuneric în clasã?”
• Solicitaåi explicaåii pentru a surprinde relaåia de
cauzalitate între fenomene. Valorificaåi mo-
mentele discuåiilor despre vremea de afarã,
despre îmbrãcãmintea adecvatã timpului („dacã
e foarte cald, trebuie sã ne îmbrãcãm subåire æi
sã ne protejãm de soare, dacã nu ne protejãm
de soare, ne dãuneazã pieii” etc.).
• Valorificaåi orice situaåie cotidianã pentru a sur-
prinde relaåiile de cauzalitate: „De ce am pus
mai puåine farfurii la masã? De ce trebuie sã ne
spãlãm pe mâini?” etc.
DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII
71

E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice æi rezolvarea de probleme


Reper 2: Copilul ar trebui sã fie capabil sã observe æi sã compare acåiuni, evenimente.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
581. Urmãreæte acåiunile celorlalåi. 584. Imitã acåiuni vãzute în alte momente æi 586. Demonstreazã înåelegerea conceptelor 592. Comparã evenimente æi personaje din
582. Exploreazã în moduri diferite obiectele, contexte. „la fel” æi „diferit”. poveæti.
ducându-le la gurã, miæcându-le, zornãin- 585. Constatã æi descrie asemãnarea sau deose- 587. Recunoaæte æi numeæte caracteristica unui 593. Descrie evenimente utilizând cuvinte ce in-
du-le, aruncându-le. birea dintre douã obiecte de acelaæi tip (o eveniment (lung, amuzant, gãlãgios etc.). dicã o comparaåie (azi am mâncat mai
583. Imitã miæcãrile, gesturile altora imediat minge este mai mare decât alta, fusta mea 588. Comparã evenimente cu ajutorul adultu- mult decât ieri).
dupã ce le-a observat. este la fel cu cea a Mariei etc.) lui. 594. Argumenteazã propriile decizii.
589. Identificã unele caracteristici în funcåie de
Practici de sprijin Practici de sprijin care se pot face comparaåii (mãrime, Practici de sprijin
• Jucaåi-vã cu copilul cântând, gesticulând, • Apreciaåi eforturile copilului de a încerca prin culoare, formã etc.). • Organizaåi activitãåi de lecturã în grupuri mici
emiåând sunete. imitare acåiuni noi, vãzute în diverse contexte. 590. Grupeazã obiecte care întrunesc douã cri- æi discutaåi despre personajele preferate ale
• Oferiåi copiilor jucãrii æi obiecte diferite ca • Demonstraåi-le, explicaåi æi implicaåi copilul în terii concomitent. copiilor. Puneåi întrebãri de tipul: „Dar cu cine
formã, culoare, sunete emise, pentru a le activitãåi de comparare a obiectelor în funcåie 591. Utilizeazã cuvinte care indicã o compara- mai seamãnã....?”, „Dar în ce poveste s-a mai
putea compara. Însoåiåi jocul copilului de ex- de mãrime, formã sau alte caracteristici. åie (mai... decât...). întâmplat...?”
plicaåii. • Valorificaåi orice moment al zilei pentru a sur- • Discutaåi cu copiii despre ceea ce au realizat la
• Arãtaåi-i copilului obiecte din jur indicându-le prinde comparaåii între acåiuni æi obiecte. Practici de sprijin grãdiniåã solicitând comparaåii cu zilele ante-
cu mâna. • Utilizaåi jocuri pentru a stabili asemãnãri æi de- rioare.
osebiri între obiecte. Folosiåi jetoane, poze, • Supuneåi copiii la provocãri de genul „Hai sã
jucãrii, cãråi etc. construim în clasã un parc de distracåii folosind
• Solicitaåi copiilor sã vã povesteascã evenimente doar materialele pe care le avem aici. „Cum
din viaåa lor personalã æi întrebaåi-i cum a fost, credeåi cã ar fi bine sã facem?”. Solicitaåi ar-
cum li s-a pãrut. Participaåi cu copiii la specta- gumente pentru deciziile pe care le iau. Discu-
cole æi comentaåi-le împreunã cu ei. Folosiåi ast- taåi argumentele pro æi contra ale unei decizii.
fel de prilejuri pentru a realiza comparaåii între
obiecte, fenomene.
• Alegeåi criterii diferite dupã care copiii sã se or-
ganizeze pe grupuri mici.
• Oferiåi materiale diverse copiilor pentru a lucra,
solicitându-le astfel a face comparaåii între ele
pentru a le utiliza pe cele care îi sunt utile.
• Implicaåi copiii în ordonarea obiectelor din clasã.
Cereåi sã grupeze anumite obiecte pe baza unui
criteriu (toate cuburile mari într-o cutie sau toate
maæinile mici pe un anumit raft). Introduceåi în
exerciåiile ulterioare de grupare a obiectelor
douã criterii concomitent: obiectele care sunt
roæii æi din plastic etc.
• Solicitaåi copiilor sã vã aducã obiecte prin for-
mularea unei comparaåii „Aæ avea nevoie de un
creion mai gros...” sau „Unde gãsesc un cub
mai mare?” sau „Cine se aflã mai aproape de
fe-reastrã?”.
72

E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice æi rezolvarea de probleme


Reper 3: Copilul ar trebui sã fie capabil sã utilizeze experienåele trecute pentru a construi noi experienåe.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
595. Încearcã sã utilizeze un obiect sau o 597. Generalizeazã idei pornind de la experi- 599. Utilizeazã noile informaåii æi cuvinte achi- 601. Explicã o nouã situaåie sau o problemã
jucãrie care a vãzut cum poate fi enåe anterioare, de ex. observã cum adul- ziåionate în activitãåi. pornind de la experienåele sale anteri-
utilizat/ã. tul suflã în mâncare pentru a o rãci æi suflã 600. Utilizeazã informaåia dobânditã pe o anu- oare.
596. Conætientizeazã permanenåa (realizeazã æi el/ea la urmãtoarea masã. mitã cale pentru a o aplica într-un alt 602. Explicã faptul cã o persoanã este aceeaæi
cã persoanele æi obiectele existã æi dupã 598. Realizeazã conexiuni între obiecte (mãtura context, într-un alt mod (de ex.: constru- chiar dacã este costumatã, poartã mascã
ce nu se mai vãd). este pentru a mãtura, umbrela este pentru ieæte din cuburi un castel, aæa cum l-a sau este machiatã.
ploaie etc.). vãzut într-o carte cu poveæti).
Practici de sprijin Practici de sprijin
• Oferiåi copiilor jucãrii diverse, obiecte fami- Practici de sprijin Practici de sprijin
• Supuneåi-i la probleme noi care necesitã
liare pe care a vãzut cum le-aåi utilizat (o • Explicaåi acåiunile dumneavoastrã pentru a le • Oferiåi copiilor zilnic posibilitatea de a des- soluåii ce se bazeazã pe experienåa lor ante-
pãlãrie pe care æi-o poate pune pe cap, canã înåelege copilul æi a le utiliza æi el în contexte fãæura jocuri simbolice. Introduceåi materiale rioarã. Solicitaåi explicaåii sau argumente pen-
din care sã bea, obiecte de uz casnic). similare. Implicaåi-l în activitãåi rutiniere. noi în centrul de joc simbolic pentru a stimula tru soluåiile pe care le propune copilul sau alåi
• Jucaåi jocuri care sprijinã înåelegerea perma- • Numiåi permanent obiectele pe care le folosiåi utilizarea de noi informaåii æi cuvinte. copii.
nenåei obiectelor (ascunderea lor æi revenirea æi pentru ce le folosiåi. • Organizaåi activitãåi în grupuri mici æi propu- • Implicaåi copiii în jocuri simbolice æi drama-
lor). Jucaåi „De-a Cu-Cu Bau!” • Realizaåi jocuri de rol în care copii sã poatã neåi sarcini care necesitã transferul de infor- tizãri, punându-le la dispoziåie costumaåii
utiliza diverse obiecte pentru acåiunile pentru maåie æi experienåã („Haideåi sã facem un diferite, mãæti etc. Încurajaåi-i sã joace roluri
care sunt destinate apelând la experienåa lor magazin cu etaje, unde sunt numai produse pen- diferite.
anterioarã. tru copii. Ce magazine ar putea fi înãuntru?”)
DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII
73

E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice æi rezolvarea de probleme


Reper 4: Copilul ar trebui sã fie capabil sã gãseascã multiple rãspunsuri/soluåii la întrebãri, situaåii, probleme æi provocãri.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
603. Ajunge la o jucãrie sau un obiect care s-a 606. Utilizeazã explorarea prin încercare æi 608. Exploreazã mai multe cãi de soluåionare a 611. Lucreazã în grup pentru soluåionarea unei
îndepãrtat rostogolindu-se. eroare pentru a rezolva probleme. unei probleme æi alege una dintre ele. probleme, utilizând strategiile dezvoltate
604. Cautã în adult o soluåie pentru rezolvarea 607. Încearcã modalitãåi diverse pentru soluåiona- 609. Cautã sprijin la alåi copii sau adulåi pentru de grup.
unei probleme, atrãgându-i atenåia prin rea unei probleme înainte de a cere sprijin. rezolvarea de probleme. 612. Discutã când æi de ce o situaåie este pro-
sunete, gesturi, expresie a feåei. 610. Se reorienteazã în soluåionarea unei pro- blematicã, provocatoare.
605. Foloseæte obiectele ca mijloc pentru atin- Practici de sprijin bleme când intervine un element nou.
gerea unui scop (utilizeazã un camion ca • Provocaåi copilul sã rezolve probleme fãrã Practici de sprijin
sã transporte cuburi, lingura ca sã ajungã sã-l ajutaåi (sã îæi scoatã jucãria preferatã de Practici de sprijin • Propuneåi sarcini de grup mic care sã necesite
la mâncare etc.). sub alte jucãrii). Lãsaåi-l sã încerce singur. • Fiåi alãturi de copil când încearcã sã gãseascã rezolvarea de probleme împreunã cu un grup
• Vorbiåi cu el sau demonstraåi, dupã multiple soluåiile unei probleme. Provocaåi-l cu între- de copii. Interveniåi ca moderator pentru a
Practici de sprijin încercãri, posibilele soluåii. bãri. Vorbiåi cu el æi cereåi explicaåii pentru ajuta procesul de soluåionare a problemei.
• Puneåi la dispoziåia copilului obiecte secu- • Jucaåi-vã cu el jocuri care au mai multe soluåii soluåiile alese („Cum ai reuæit?”). • Discutaåi avantajele æi dezavantajele alegerii
rizate adecvate vârstei lui pe care sã le poatã ( de ex. construcåia unui castel pentru un per- • Propuneåi sarcini individuale de rezolvare de unei soluåii æi ajutaåi copilul sã gãseascã cea
manipula. Plasaåi-le în apropierea lui pentru a sonaj preferat). probleme. Întrebaåi-l de ce anume are nevoie mai bunã soluåie.
se îndrepta cãtre ele. pentru a gãsi soluåii la sarcinile individuale
• Reacåionaåi întotdeauna la semnalele copilu- primite. Valorizaåi-l când adoptã demersul
lui prin care doreæte sã vã atenåioneze cã are corect.
o problemã în care vã solicitã ajutorul. • Introduceåi elemente noi în situaåiile pro-
• Puneåi la dispoziåia copilului jucãrii care îi per- blematice (un nou personaj, un nou obiect,
mit utilizarea lor pentru atingerea unui scop un nou eveniment etc.).
(camioane cu remorcã, cãruå pentru pãpuæi
etc.).
• Jucaåi-vã împreunã cu el încercând sã puneåi
forme mari în forme mici, sã încãrcaåi/sã umpleåi
diverse recipiente æi sã le goliåi. Sã construiåi din
forme geometrice utilizând diferite strategii.
• Apreciaåi acåiunile noi ale copilului pe care le
întreprinde independent pentru a atinge un
scop.
74
E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii
E.2.1. Aspect specific: Reprezentãri elementare matematice (numere, reprezentãri numerice, operaåii,
concepte de spaåiu, forme geometrice, înåelegerea modelelor, mãsurare)
Reper 5: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze cunoaæterea numerelor æi a numeraåiei.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
613. Înåelege semnificaåia cuvântului „mai 616. Numãrã pe dinafarã pânã la 5. 620. Numeæte unele numere (0-100). 629. Numãrã cu uæurinåã pânã la 20 æi din 10 în
mult” în privinåa mâncãrii, a jocului. 617. Imitã cântece æi rime cu numere. 621. Înåelege corespondenåa unu la unu (de ex. 10 pânã la 100 din memorie.
614. Utilizeazã gesturi pentru a cere „mai cã numerele desemneazã o cantitate). 630. Utilizeazã jucãrii manipulative matematice,
618. Recunoaæte unele cantitãåi ale unor
mult”. 622. Utilizeazã numerele æi numãratul în activitãåi obiecte cu cifre, jocuri cu cifre æi monezi
obiecte (douã cãråi, trei cutii etc.).
cotidiene (numãrã câåi copii sunt în grup, în activitãåile zilnice.
615. Imitã cuvinte ce desemneazã numere. 619. Identificã æi comparã cantitãåi utilizând numãrã câte farfurii sunt pe masã etc.).
comparaåiile mai mare/mic, mai 631. Utilizeazã numere æi operaåii simple (Am
623. Recunoaæte, numeæte æi scrie unele cifre.
Practici de sprijin mult/puåin. douã bomboane æi una i-o dau Angelei).
624. Numãrã cu uæurinåã din memorie pânã la 10.
• Vorbiåi cu copilul utilizând termenii „mai 632. Cunoaæte ordinea numerelor pânã la 20.
625. Numãrã 10 obiecte prin corespondenåã 1 la 1.
mult”, „mai puåin”, numãrând cu voce tare Practici de sprijin
obiectele. 626. Poate face estimãri ale cantitãåii utilizând
• Utilizaåi în activitãåile cotidiene tot timpul nu- numerele. Practici de sprijin
• Puneåi în mediul copilului materiale cu cifre æi meraåia æi numerele („Mai trebuie încã • Solicitaåi frecvent copiilor sã numere câåi copii
627. Face comparaåii înåelegând semnificaåia cu-
numiåi-le tot timpul. douã”, „Acum suntem numai patru în salã” vintelor: toate, unele, niciuna, mai multe, sunt prezenåi în grupã, câåi copii lucreazã la
• Cântaåi cu el cântece care utilizeazã numerele etc.). mai puåine, la fel de... mãsuåã, câåi au terminat o sarcinã etc.
æi numeraåia. • Cântaåi cu copii cântece care utilizeazã nu- 628. Cunoaæte ordinea numerelor în æirul 1-10. • Puneåi la dispoziåia copiilor materiale manipu-
merele. lative cât mai diverse care utilizeazã cifrele.
• Numiåi permanent cantitatea obiectelor pe Practici de sprijin • Utilizaåi situaåii cotidiene pentru a stimula
care le utilizaåi („douã cãråi, patru creioane, • Organizaåi copiii în grupuri mici æi solicitaåi sã vã spunã copilul sã realizeze operaåii simple („Avem trei
trei pãpuæi etc.”). Rugaåi copilul sã vã aducã câåi copii sunt în grup. Puneåi-i sã grupeze jucãriile câte biciclete, dar una este stricatã...”).
douã..., trei... douã sau câte trei pentru un anumit joc.
• Realizaåi activitãåi de gospodãrie în care uti- • Numiåi numerele în toate activitãåile cotidiene æi faceåi-
lizaåi mai multe fructe sau legume æi utilizaåi le prezente æi prin suport scris în mediul copilului.
termeni precum: mai multe, mai puåine, mai • Implicaåi copiii în pregãtirea gustãrii sau a mesei de prânz.
Utilizaåi numele æi numeraåia: câåi copii sunt prezenåi,
mari, mai mici.
câte scaune, câte farfurii, câte coæuri cu pâine etc.
• Încurajaåi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la
magazin – inventarul produselor, la farmacie – numãrul
pastilelor, etc.
• Propuneåi-le copiilor sã realizeze cãrticele, felicitãri în
care sã utilizeze numere (vârsta sãrbãtoritului, a per-
sonajelor, numãr de prieteni etc.). Încurajaåi copiii sã
scrie vârsta lor, vârsta pãrinåilor, numãrul strãzii pe care
locuiesc, numãrul de apartamente etc.
• Oferiåi oportunitãåi copiilor în activitãåi cotidiene sã nu-
mere: obiecte, persoane, simboluri, forme etc.
• Implicaåi copii în jocuri simbolice care necesitã estimãri
de cantitãåi („De-a bucãtarul”, „De-a vânzãtorul” etc.).
• Propuneåi-le copiilor activitãåi în cadrul cãrora sã poatã
grupa pe diverse categorii de obiecte, dupã diverse cri-
terii æi sã descrie categoriile identificate („Sunt mai
multe pãpuæi cu ochi albaætri decât cu ochi negri?”,
„Remorca are la fel de multe roåi ca æi camionul?” etc.).
• Realizaåi calendarul zilelor de naætere ale copiilor æi sta-
biliåi în fiecare lunã în ce ordine îæi vor sãrbãtori zilele.
• Oferiåi oportunitatea de a-æi alege un obiect dintr-un
æir de obiecte, numindu-i ordinea.
DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII
75

E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii


E.2.1. Aspect specific: Reprezentãri elementare matematice (numere, reprezentãri numerice, operaåii,
concepte de spaåiu, forme geometrice, înåelegerea modelelor, mãsurare)
Reper 6: Copilul ar trebui sã fie capabil sã demonstreze cunoætinåe æi abilitãåi de operare cu mãrimi, forme, greutãåi, înãlåimi, lungimi, volume.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
633. Se joacã cu jucãrii de diverse mãrimi æi 635. Ordoneazã cu sprijin câteva obiecte dupã 640. Realizeazã activitãåi ce dezvoltã vocabu- 643. Mãsoarã apa æi nisipul utilizând diferite re-
forme. mãrime. larul referitor la lungime, înãlåime, cipiente.
634. Identificã la cere obiecte mari æi obiecte 636. Utilizeazã corect cuvinte precum „mare”, greutate æi volum. 644. Mãsoarã, cu ajutor, ingredientele pentru
mici de acelaæi tip. „mic”, „multe”, „puåine”. 641. Utilizeazã instrumente de mãsurare în realizarea unei reåete.
637. Comparã mãrimea unor obiecte familiare jocuri, în centrul de nisip æi apã pentru a 645. Estimeazã cam de câåi paæi are nevoie
Practici de sprijin de acelaæi fel (pantofi, gentuåe etc.). mãsura lungimea, greutatea, înãlåimea, pentru a trece dintr-o parte într-alta a
• Descrieåi copilului obiectele în funcåie de 638. Identificã prin comparare care obiect este volumul. încãperii.
mãrime, greutate, lungime, precum æi per- mai mare dintre douã obiecte de acelaæi tip. 642. Estimeazã mãrimi, lungimi, greutãåi (este
soanele. 639. Exploreazã utilizarea unor obiecte de mã- la fel de înaltã ca æi...). Practici de sprijin
• Iniåiaåi jocuri cu cuburi piramidã, pãpuæi de di- surat (cântarul, diferite recipiente pentru • Implicaåi copiii în activitãåi în Centrul de Nisip
mensiuni diferite de tip „Pãpuæa ruseascã”. volum etc.). Practici de sprijin æi apã æi în Centrul de Menaj. Utilizaåi materi-
• Implicaåi copiii în activitãåi de mãsurare: a ale convenåionale æi neconvenåionale pentru a
Practici de sprijin înãlåimii tuturor copiilor din grupã, a lungimi mãsura corpuri solide æi lichide. Solicitaåi
• Puneåi la dispoziåia copilului obiecte care au pantofului, a lungimii pãrului, a greutãåii estimãri ale copiilor: „Care este mai grea?”
mãrime, greutate diferite. copiilor. Realizaåi grafice împreunã cu ei. Uti- sau „Care este mai lungã?”.
lizaåi comparaåii între mãsurãtori „la fel de
• Implicaåi copiii în activitãåi de organizare a
înalt”, „mai greu decât” etc.
cuburilor în rafturi æi solicitaåi gruparea
cuburilor dupã anumite criterii. • Învãåaåi copiii sã utilizeze mãsurãtori necon-
venåionale: o bucatã de sfoarã pentru a mã-
• Jucaåi-vã jocuri care implicã o comparare a
sura lungimea unei mãsuåe, un pumn pentru
obiectelor în funcåie de mãrime, greutate, volum.
a mãsura orezul dintr-o cutie etc. Realizaåi
• Implicaåi copiii în activitãåi în Centrul de Nisip grafice cu copiii.
æi apã pentru a experimenta volumele: sã
umple recipiente cu apã, cu nisip, sã le com-
pare.
• Puneåi la dispoziåia copilului instrumente de
mãsurare æi jucaåi jocuri de tipul „La piaåã, la
cumpãrãturi”, „La alimentara” etc.
76
E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii
E.2.1. Aspect specific: Reprezentãri elementare matematice (numere, reprezentãri numerice, operaåii,
concepte de spaåiu, forme geometrice, înåelegerea modelelor, mãsurare)
Reper 7: Copilul ar trebui sã fie capabil sã identifice æi sã numeascã forme ale obiectelor.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
646. Se joacã cu jucãrii de forme diferite, chiar 647. Potriveæte forme simple în puzzle-uri cu 650. Identificã æi numeæte: cercul, pãtratul, 654. Recunoaæte forme în obiectele din mediul
dacã nu reuæeæte sã potriveascã întot- forme sau tãbliåe cu forme. triunghiul. înconjurãtor.
deauna formele (pãtratul în spaåiul de 648. Identificã forma rotundã/cercul. 651. Comparã mãrimea æi forma obiectelor. 655. Combinã forme geometrice pentru a rea-
forma pãtratului, rotundul în spaåiul de 652. Creeazã, copiazã æi construieæte forme. liza alte forme geometrice (douã triun-
649. Creeazã æi copiazã forme simple realizate
forma rotundului etc.). ghiuri pentru a realiza un pãtrat, un drep-
de alåii. 653. Ordoneazã formele de acelaæi fel de la
mici la mari. tunghi).
Practici de sprijin Practici de sprijin 656. Comparã un cerc cu o sferã, un pãtrat cu
• Puneåi la dispoziåia copilului jucãrii care se un cub.
• Utilizaåi cuvinte care desemneazã forme în Practici de sprijin
bazeazã pe formã. Identificaåi æi numiåi în
activitatea cotidianã. Numiåi forme ale • Utilizaåi cuvinte corecte æi fidele când redaåi
mediul copilului diferite forme.
obiectelor cu care copilul se joacã. numele diferitelor forme, pentru a fi înåelese Practici de sprijin
• Cântaåi cu el cântece sau citiåi-i cãråi în care corespunzãtor de copil. Puneåi la dispoziåia
• Cãutaåi împreunã cu copilul forme geome- • Organizaåi jocuri în care copiii sã identifice
sunt prezente diferite forme. copilului forme diferite de texuri diferite pen-
trice în mediul lui înconjurãtor („Unde mai forme în mediul înconjurãtor.
vezi un rotund?”). Exploraåi elemente deco- tru a fi utilizate în scopuri diferite. Consolidaåi • Realizaåi cu copiii postere, afiæe pentru a sãr-
rative. denumirile formelor geometrice prin re- bãtori un eveniment sau pentru a încheia o
• Puneåi la dispoziåia copilului piese de forme cunoaæterea acestora în contexte reale: Cu ce activitate tematicã, utilizând diferite forme
geometrice, puzzle-uri cu forme geometrice. formã se aseamãnã un CD? Dar acoperiæul geometrice. Încurajaåi copiii sã creeze noi
Încurajaåi-i sã copieze formele pentru a rea- caselor? Gãseæti undeva în jurul nostru un forme.
liza anumite compoziåii artistice. obiect cu forma pãtratã?
• Utilizaåi în Centrul pentru Nisip æi apã formele
• Valorificaåi obiectele de utilitate cotidianã pentru nisip pentru a stimula copiii sã creeze
pentru identificarea æi compararea formelor. noi forme prin combinarea lor.
• Propuneåi sarcini în care copiii sã utilizeze • Încurajaåi copiii sã identifice æi sã compare fi-
formele pentru a realiza construcåii sau mo- gurile geometrice bidimensionale cu cele
dele artistice (cartonaæe pentru colaje, piese tridimensionale utilizând obiecte din mediul
din lemn, din plastic etc.). apropiat æi imagini.
• Realizaåi cu copiii trenuleåe, æiraguri, piese or-
namentale utilizând forme, ordonându-le de
la mic la mare sau de la mare la mic.
DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII
77

E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii


E.2.1. Aspect specific: Reprezentãri elementare matematice (numere, reprezentãri numerice, operaåii,
concepte de spaåiu, forme geometrice, înåelegerea modelelor, mãsurare)
Reper 8: Copilul ar trebui sã fie capabil sã realizeze operaåii de seriere, grupare, clasificare a obiectelor.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
657. Grupeazã, cu ajutorul adultului, obiecte 658. Seriazã obiecte de acelaæi fel într-un æir (un 661. Grupeazã obiecte cotidiene care se 663. Sorteazã obiectele în categorii, clasifi-
dupã o singurã culoare. æir de cuburi). potrivesc ca æi utilizare. cându-le æi comparându-le în funcåie de
659. Grupeazã obiectele dupã un criteriu. 662. Ordoneazã obiectele în funcåie de o ca- douã criterii (mãrime, culoare).
Practici de sprijin 660. Identificã, cu sprijin, categorii de obiecte, racteristicã, utilizând încercarea æi eroarea 664. Creeazã æi descrie un pattern (model).
• Utilizaåi cãråi cu imagini pentru a numi fiinåe (pisica, vulpea, câinele sunt animale). (de la mic la mare, de la gros la subåire 665. Descrie æi explicã de ce anumite obiecte
formele, culorile, mãrimea. Cântaåi cântecele etc.). sunt ordonate sau grupate într-un anumit
despre forme æi asociaåi-le cu imaginea aces- Practici de sprijin fel.
tora.
• Realizaåi cu copiii trenuleåe, æerpiæori din Practici de sprijin
• Cereåi copiilor sã strângã materialele care diferite obiecte. • Jucaåi-vã cu copiii jocuri care sã necesite
Practici de sprijin
sunt numai animale, sau care sunt roæii, sau înæiruirea obiectelor în ordine crescãtoare în
• Oferiåi copiilor obiecte de forme æi culori • Oferiåi copiilor posibilitatea de a lucra cu
care sunt rotunde etc. funcåie de un criteriu („Cutiile surori”, „Fa-
diferite æi propuneåi-le o temã cu o anumitã forme æi a le utiliza pentru a crea noi forme æi
milia bulinelor” etc.).
culoare sau cu o anumitã formã. modele.
• Jucaåi jocuri de punere în corespondenåã a
• Citiåi cu copiii cãrticele cu imagini care de- • Creaåi cu ei motive ornamentale pentru di-
obiectelor care sunt legate ca utilizare (panto-
numesc aceleaæi categorii de obiecte sau fi- verse obiecte (hãinuåe, vase, felicitãri etc.).
ful cu æoseta, ghiveciul cu floarea etc.).
inåe. • Oferiåi copiilor criterii diferite de grupare a
• Jucaåi jocuri de potrivire a obiectelor la cate- obiectelor. Lãsaåi copiii sã propunã æi ei cri-
goriile corespunzãtoare. terii.
78
E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii
E.2.2. Aspect specific:Cunoaæterea æi înåelegerea lumii (lumea vie, Pãmântul, spaåiul, metode ætiinåifice)
Reper 9: Copilul ar trebui sã fie capabil sã dobândeascã informaåii despre mediul înconjurãtor æi lumea vie prin observare,
manipulare de obiecte æi investigarea mediului.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
666. Întoarce capul æi priveæte spre locul de 670. Sesizeazã detalii (asperitãåi, colåuri...) 674. Îæi extinde informaåiile despre mediul în- 676. Cautã informaåii despre mediu prin uti-
unde vin diverse surse de stimulare atunci când examineazã jucãriile æi conjurãtor æi creæte respectul faåã de fiin- lizarea simåurilor, sau prin observare; se
(sunete, voci, miros, luminã puternicã...). obiectele de interes. åe æi mediu. documenteazã din diferite surse.
667. Foloseæte mai multe simåuri atunci când 671. Observã æi manipuleazã obiecte pentru a 675. Recunosc schimbãrile în materiale æi încep 677. Descrie æi discutã în urma unui proces de
exploreazã un obiect (o jucãrie este privi- identifica asemãnãri æi diferenåe. sã înåeleagã relaåia cauzã-efect. observare a lumii vii, a fiinåelor sau
tã, åinutã în mânã æi pipãitã, gustatã). 672. Observã æi examineazã fenomene ale na- fenomenelor din naturã.
668. Urmãreæte cu privirea obiecte din mediul turii prin simåuri (ceaåã, tunet) sau diferite Practici de sprijin
înconjurãtor pentru perioade scurte de fiinåe vii (insecte, animale de companie). • Facilitaåi accesul copiilor în naturã; discutaåi Practici de sprijin
timp. 673. Sesizeazã diferenåele dintre varã æi iarnã despre schimbãri în mediu ca efect al unor • Puneåi la dispoziåia copilului imagini cu
669. Atenåionat de adult, observã fenomene (de ex.: vara ne îmbrãcãm cu haine subåiri, fenomene naturale întâlnite: cutremur, inun- fenomene naturale, enciclopedii de ætiinåã
ale naturii cu ajutorul simåurilor (ploaie, iarna cu haine groase, iarna este zãpadã, daåii, eroziuni æi despre importanåa acåiunilor pentru copii, diferite instrumente æi iniåiaåi
ninsoare, vânt). vara mergem la mare etc.). omului asupra mediului (defriæãri, poluare). discuåii despre obiecte æi fenomene în urma
• Implicaåi-vã alãturi de copil în activitãåi din observãrii lor. Valorificaåi evenimente æi con-
Practici de sprijin Practici de sprijin care învaåã independent (observarea naturii texte reale care permit explorarea mediului
• Asiguraåi copilului un mediu echilibrat de • Puneåi la dispoziåia copilului obiecte æi stimu- în diferite momente ale anului, nivelul (excursii, plimbãri, vizite, vacanåe).
bogat în obiecte/jucãrii æi surse de stimulare laåi-l prin întrebãri sã identifice æi sã descrie râurilor/lacurilor din vecinãtate, efectele se- • Încurajaåi copilul sã exploreze independent æi
(vizualã, auditivã, tactilã). caracteristici (mãrime, culoare, formã, cetei/inundaåiilor). sã formuleze concluzii legate de cele obser-
• Plasaåi la dispoziåia copilului jucãrii æi obiecte suprafaåã), sã conætientizeze aspectele pe- vate.
æi ajutaåi-l sã le exploreze prin toate simåurile riculoase. • Creaåi posibilitatea de a creæte o plantã.
în siguranåã, stimulându-l cu întrebãri, expli- • Încurajaåi explorarea diferitelor obiecte æi de-
caåii. scrieåi similaritãåi æi diferenåe între acestea; în-
• Denumiåi obiectele din mediu, caracteristicile curajaåi întrebãrile æi rãspundeåi la întrebãri
æi utilitatea lor æi stimulaåi copilul sã repete de- despre acestea.
numirile, sã indice obiectele întâlnite. • Asiguraåi prezenåa copilului în naturã; exami-
• Asiguraåi plimbãri în aer liber copilului æi iniåi- naåi în siguranåã fiinåele vii (animale, insecte)
aåi-l în a simåi picãturile de ploaie, fulgii de zã- întâlnite.
padã verbalizaåi ce aåi simåit: ud, rece... • Încurajaåi copilul sã sesizeze relaåiile între ca-
descrieåi evenimentele, fenomenele trãite. racteristici ale anotimpurilor æi efecte asupra
vieåii (cum ne îmbrãcãm iarna, cum ne prote-
jãm vara de soare), valorificaåi contextele
reale, experienåele anterioare ale copilului.
DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII
79

E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii


E.2.2. Aspect specific: Cunoaæterea æi înåelegerea lumii (lumea vie, Pãmântul, spaåiul, metode ætiinåifice)
Reper 10: Copilul ar trebui sã fie capabil sã foloseascã instrumente æi metode specifice pentru investigarea mediului.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
678. Investigheazã fenomene simple ale natu- 679. Formuleazã întrebãri simple despre lumea 681. Foloseæte simåuri æi instrumente standard 683. Foloseæte simåuri æi o varietate de instru-
rii în compania unui adult (atinge picãturi vie („Unde sunt dinozaurii?”). pentru a investiga mediul æi a dobândi mente æi aparate simple de investigaåie
de ploaie, atinge zãpadã, nisipul încãlzit, 680. Foloseæte instrumente non-standard pen- informaåii æi a observa procese, relaåii (lupã, vase gradate, microscop).
pãmântul dezgheåat). tru explorarea mediului în cadrul jocurilor (lupã, magneåi). 684. Participã în experimente simple, discutã æi
(binoclu – în jocurile „De-a piraåii”). 682. Observã æi discutã despre proprietãåi co- formuleazã concluzii, generalizãri.
Practici de sprijin mune, diferenåe, comparaåii între obiecte, 685. Colecteazã informaåii æi înregistreazã infor-
• Permiteåi copilului sã exploreze în siguranåã Practici de sprijin materiale, fenomene. maåiile prin mijloace variate (desene,
mediul înconjurãtor. • Rãspundeåi curiozitãåii naturale a copilului grafice, fotografii, mãrturii narative).
• Povestiåi ce simåiåi, cald-rece, aspru-catifelat prin consultarea unor surse de informare di- Practici de sprijin
etc. verse (cãråi, desfãæurarea de experimente sim- • Explicaåi æi utilizaåi împreunã instrumente
Practici de sprijin
ple, vizite æi observãri în naturã). standard în scopul iniåierii copilului în uti-
lizarea lor independentã. Puneåi la dispoziåia • Pune la dispoziåia copilului diferite instru-
• Desfãæuraåi experimente simple cu instru- mente æi posibilitatea de a le utiliza inde-
mente non-standard pentru a explica diferite copilului instrumente pe care sã le poatã
folosi mai întâi cu sprijinul adulåilor, iar mai pendent; cereåi copilului sã organizeze
fenomene (ex. în loc de lupã folosiåi o picã- informaåiile obåinute.
turã de apã pe o folie de plastic). târziu independent: magneåi, lupe.
• Sugeraåi copilului sã realizeze colecåii de • Stimulaåi copilul sã facã predicåii înainte de
• Puneåi-i la dispoziåie obiecte cu ajutorul derularea unui experiment, sã estimeze rezul-
cãrora sã poatã explora mediul înconjurãtor: obiecte diferite; iniåiaåi în sala de grupã sau
acasã un spaåiu pentru pãstrarea colecåiilor tatele pe care sã le poatã compara ulterior cu
beåe pentru a scormoni pãmântul, etc. cele obåinute în urma experimentului.
(conuri, scoici, pietre de râu, frunze sau do-
puri de plutã, diferite capace, etc.). • Încurajaåi copilul sã înregistreze informaåiile
obåinute în urma observãrii sau experi-
mentelor; åineåi un jurnal al experimentelor
copilului/grupei: notaåi experimentele, es-
timãrile, predicåiile æi rezultatele obåinute.
80
E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii
E.2.2. Aspect specific: Cunoaæterea æi înåelegerea lumii (lumea vie, Pãmântul, spaåiul, metode ætiinåifice)
Reper 11: Copilul ar trebui sã fie capabil sã observe æi sã descrie caracteristici ale lumii vii.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
686. Sesizeazã existenåa în mediu a plantelor, 689. Sesizeazã existenåa fiinåelor vii æi nevii din 692. Observã faptul cã plantele cresc, înfloresc, 698. Descrie æi comparã nevoile de bazã ale fi-
animalelor æi a oamenilor cu asistenåa mediu. îæi schimbã înfãåiæarea. inåelor vii.
adulåilor.
690. Identificã clase mari de fiinåe vii din mediu. 693. Sorteazã fiinåele vii æi plantele dupã mediul 699. Înåeleg æi exprimã interacåiunile dintre ani-
687. Denumeæte prin cuvinte sau onomatopee de viaåã sau caracteristicile lor (fiinåe teres- male, plante æi mediul de viaåã („Rechinii
plante, animale, oameni din mediu. 691. Observã æi înåeleg cã fiinåele vii au nevoie
de apã, hranã pentru a creæte æi a se tre/marine sau legume/fructe/flori). trãiesc în ape æi se hrãnesc cu diferite
688. Interacåioneazã cu insecte (atinge râme, dezvolta. 694. Clasificã æi denumeæte clasele de obiecte specii de peæti”).
observã furnici), cu animale (priveæte, (ex. mijloacele de locomoåie: terestre, mari- 700. Foloseæte un vocabular care include denu-
aratã animale de companie sau de curte), Practici de sprijin time, aeriene...). mirea unor principii ætiinåifice care explicã
cu plante (rupe flori, adunã frunze sau procesele din lumea vie (magnetism, foråa
• Extindeåi progresiv vocabularul æi noåiunile 695. Descriu asemãnãri æi diferenåe între clase
crengi). de gravitaåie).
cunoscute de copil din mediul înconjurãtor de obiecte sau în interiorul fiecãreia.
Practici de sprijin imediat cu cel din diferite cãråi, imagini, enci- 696. Foloseæte un vocabular care include denu- 701. Are responsabilitatea îngrijirii unei plante
clopedii. mirea unor principii ætiinåifice care explicã sau a unui animal în familie sau în cadrul
• Facilitaåi observarea de cãtre copil a diferitelor grupei.
• Jucaåi cu copilul jocuri de sortare æi clasificare procesele din lumea vie (scufundare, plu-
plante, animale, ca æi interacåiunea cu oameni
dupã diferite criterii, ex. dupã mediul de viaåã tire, dizolvare, topire).
– alåii decât membri familiei.
(animale sãlbatice/domestice, pãsãri de 697. Pune întrebãri æi oferã explicaåii despre Practici de sprijin
• Stimulaåi copilul sã identifice æi sã denu- curte/sãlbatice). modul în care interacåioneazã, cresc æi se • Provocaåi copilul cu întrebãri de tipul „Ce ar
meascã obiectele æi fiinåele întâlnite; jucaåi
• Oferiåi copilului æansa de a observa plante în dezvoltã fiinåele vii. fi dacã...?”, „Ce s-ar fi întâmplat dacã...?”
jocuri cu onomatopee pentru identificarea
anumitor animale. diferite momente ale anului (înflorind, având • Puneåi la dispoziåia copilului filme scurte sau
fructe) sau animale (care sunt hrãnite, adã- Practici de sprijin secvenåe din filme de animaåie, cãråi cu ima-
• Înlesniåi interacåiunea copilului cu plante, ani- pate). • Faceåi posibil pentru copil sã sesizeze relaåii gini depre modul de viaåã al diferitelor specii.
male, insecte din mediul înconjurãtor; discu-
cauzale de tipul condiåiilor de mediu æi con- • Explicaåi conceptele noi întâlnite; apreciaåi
taåi despre noåiuni de igienã în scopul
secinåelor pentru creætere æi dezvoltare prin in- folosirea de cãtre copil a unor concepte æti-
pãstrãrii sãnãtãåii.
termediul experimentelor simple (plante udate/ inåifice în vorbirea curentã. Realizaåi experi-
neudate, plante åinute la luminã/întuneric). mente simple care sã punã în evidenåã
• Daåi copilului posibilitatea de a observa fiinåele principiile ætiinåifice æi încurajaåi copiii sã le re-
vii prin vizite la zoo, ferme de animale, ferme producã în faåa pãrinåilor, bunicilor pentru
de pãsãri, acvariu, cabinetul unui medic vete- a-æi exersa capacitatea de descriere a aces-
rinar sau plantele prin vizite într-o livadã, grã- tora.
dinã de legume, solar cu rãsaduri, etc. • Daåi copilului posibilitatea de a întreåine o
• Jucaåi jocuri de tipul „Zboarã, zboarã”. Provo- plantã sau de a participa la îngrijirea unui
caåi copilul sã povesteascã despre expe- animal de companie sau din gospodãrie.
rienåele personale.
• Jucaåi jocuri de sortare, clasificare a obiectelor
din mediu pe clase de obiecte: „Meseria æi
uneltele potrivite”, „Fiinåe marine/terestre”.
• Facilitaåi reluarea independentã de cãtre copil
a experimentelor simple æi descrierea lor în
faåa unui auditoriu (membri familiei, alåi
copii); apreciaåi folosirea limbajului ætiinåific
de cãtre copii.
• Extindeåi sursele de informare ale copilului;
folosiåi de câte ori este posibil persoane
resursã pentru subiectul respectiv.
DEZVOLTAREA COGNITIVÃ ÆI CUNOAÆTEREA LUMII
81

E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii


E.2.2. Aspect specific: Cunoaæterea æi înåelegerea lumii (lumea vie, Pãmântul, spaåiul, metode ætiinåifice)
Reper 12: Copilul ar trebui sã fie capabil sã observe æi sã descrie caracteristici ale Pãmântului æi Spaåiului.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
709. Adreseazã întrebãri despre elementele vieåii
702. Observã cu ajutor æi independent corpuri 706. Exprimã starea vremii prin relaåie cu 717. Identificã æi face diferenåa între forme de
(pãmânt, apã, aer, foc).
cereæti (soare, lunã, stele). fenomenele cunoscute („Soare”, „Ninge”, 710. Poate descrie caracteristicile materialelor æi a
relief (câmpie/munte), tipuri de ape (râu/
703. Observã cu ajutor sau independent nori, „Plouã”). elementelor mediului (apa, pietrele...). lac/mare).
miæcarea produsã de vânt, schimbãri în 707. Îæi extinde vocabularul privind materialele 711. Descrie importanåa apei, aerului pentru viaåã æi a 718. Numeæte anotimpurile în succesiune
starea vremii. investigate (pietre, stânci). modalitãåilor de protecåie pentru a evita poluarea lor. (iarnã, primãvarã, varã, toamnã).
712. Numeæte æi face diferenåa dintre sursele de cãl-
704. Sesizeazã diferite suprafeåe ale pãmântului 708. Adreseazã întrebãri despre fenomenele æi durã æi poate exprima beneficiile æi pericolele lor.
719. Descrie timpul probabil æi ilustreazã o anu-
(iarbã, nisip, noroi, asfalt, apã). obiectele observate în mediu („Unde sunt 713. Observã æi exprimã miæcarea corpurilor cereæti mitã stare a vremii (utilizeazã semne con-
705. Sesizeazã diferenåa zi/noapte. stelele?”) (soare, lunã). venåionale pentru ape, ploaie...).
714. Cunoaæte æi foloseæte corect ca unitãåi de timp 720. Cunoaæte æi foloseæte corect zilele sãptã-
Practici de sprijin Practici de sprijin momentele zilei, zilele sãptãmânii, anotimpul. mânii în succesiune, ætie lunile anului.
• Cereåi copilului sã denumeascã fenomenele 715. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor.
• Asistaåi copilul æi explicaåi-i corpurile cereæti în
meteo întâlnite æi discutaåi despre efectele lor 716. Sesizeazã diferenåe între forme de relief sau
plimbãrile în aer liber; ajutaåi-l sã le identifice medii de viaåã pe bazã de imagini sau în urma Practici de sprijin
æi sã le denumeascã. asupra activitãåilor zilei.
unei experienåe directe. • Jucaåi jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde
• Discutaåi cu copilul schimbãrile pe care le ob- • Diversificaåi experienåele de cunoaætere ale se potriveæte?”
servaåi în decursul unei zile (Dimineaåa e copiilor în funcåie de contextul local. Practici de sprijin • Încurajaåi copilul sã conceapã calendare, cãråi
soare, dupã amiaza apar norii, e posibil sã • Rãspundeåi întotdeauna întrebãrilor copilului. • Discutaåi despre elementele fundamentale æi explicaåi despre anotimpuri în care sã îmbine desenul
plouã...). Atenåionaåi-l la miæcarea ierbii, frun- Pentru temele interesante pentru copil puteåi copiilor importanåa fiecãruia dintre ele.
cu colaje de imagini æi text.
zelor produsã de vânt. discuta urmãrind schema: Ce ætiu?/Ce vreau • Încurajaåi copilul sã foloseascã adjective pentru a de-
sã ætiu?/Ce am aflat? scrie materialele întâlnite în mediu. Oferiåi copiilor • Jucaåi jocuri de rol în care copil prezintã prog-
• Permiteåi copilului sã se joace pe diferite informaåii despre rezistenåa materialelor prin expe- noza meteo cu simboluri concepute anterior.
suprafeåe în condiåii de siguranåã; denumiåi rimente simple (foråa apei în erodarea pietrelor, a
suprafeåele æi ajutaåi-l sã exprime senzaåiile pe • Folosiåi un calendar care sã aminteascã eveni-
malurilor unui râu).
care le trãieæte (Îåi place iarba? Cum mentele semnificative ale vieåii copilului æi ale
• Implicaåi-vã împreunã cu copilul în activitãåi ecolo-
miroase?). gice simple (plantat, curãåarea unui spaåiu...). Con- familiei.
• Discutaåi despre activitãåi corespunzãtoare cepeåi mesaje de conætientizare a importanåei • Utilizaåi un calendar al sãptãmânii æi un pro-
protecåiei mediului. gram zilnic în care utilizaåi simboluri alãturi de
zilei/nopåii.
• Discutaåi despre mãsuri de protecåie împotriva in- cuvinte æi cifre. Faceåi referiri la ceas pe par-
cendiilor. Introduceåi în discuåie concepte precum cursul zilei, la modul în care se învârtesc in-
materiale ignifuge, extinctor. Încurajaåi jocul de rol al
dicii orari, minutari.
copilului cu recuzitã specificã pentru consolidarea
conceptelor însuæite.
• Discutaåi æi urmãriåi (pe cãråi sau în realitate atunci când
este posibil) fenomene precum eclipse de soare/lunã.
• Creaåi planæe simple cu decupaje/fotografii ale ac-
tivitãåii fundamentale a copilului într-o zi æi asam-
blaåi-le cu ajutorul sãu. Discutaåi despre activitãåi æi
succesiunea lor.
• Provocaåi copilul la discuåii despre caracteristicile
anotimpurilor în relaåie cu activitãåi fundamentale
ale sale sau evenimente semnificative.
• Puneåi la dispoziåia copilului imagini cu forme de re-
lief æi fenomene naturale greu accesibile (cascade,
peæteri, vulcani, mãri, oceane) æi extindeåi experienåa
de cunoaætere a copiilor atunci când este posibil cu
vizite, excursii în medii necunoscute.
82
E.2. Subdomeniul: Cunoætinåe æi deprinderi elementare matematice, cunoaæterea æi înåelegerea lumii
E.2.2. Aspect specific: Cunoaæterea æi înåelegerea lumii (lumea vie, Pãmântul, spaåiul, metode ætiinåifice)
Reper 13: Copilul ar trebui sã fie capabil sã descopere omul ca parte a lumii vii æi fiinåã socialã responsabilã.

0-18 luni 19-36 luni 37-60 luni 61-84 luni


Indicatori Indicatori Indicatori Indicatori
721. La cerere, poate indica pãråi ale corpului. 722. Descrie câteva pãråi ale corpului æi câteva 724. Participã la întreåinerea æi îngrijirea mediu- 727. Demonstreazã conætientizarea schimbãrilor
organe de simå. lui fizic apropiat (sala de grupã, camera sa). care se produc în sine æi mediu (copilul creæte,
Practici de sprijin plantele au un ciclu de viaåã).
723. Întreåine (ordoneazã) mediul apropiat asis- 725. Cunoaæte caracteristicile omului ca fiinåã
• Puneåi la dispoziåia copilului cãråi cu imagini tat de un adult. vie. 728. Cunoaæte condiåiile specifice ale vieåii umane
despre corpul omenesc. æi semnificaåia lor.
726. Descrie câteva organe interne æi funcåiile
Practici de sprijin lor. 729. Participã la îngrijirea æi protecåia mediului, la
• Jucaåi jocuri de identificare a pãråilor corpu- reciclarea materialelor.
lui; asociaåi cu numere (1: gura, nasul; 2: Practici de sprijin 730. Este conætient de existenåa tehnologiei æi a
ochii...). • Promovaåi responsabilizarea copilului în modului în care aceasta îmbunãtãåeæte æi
afecteazã viaåa.
• Încurajaåi copilul sã vã ajute în întreåinerea gospodãrie æi sala de grupã.
unui mediu ordonat. 731. Este interesat de fenomene naturale excep-
• Discutaåi despre abilitãåile/talentele indivi- åionale (calamitãåi naturale) æi înåelege pagu-
duale ale copiilor/oamenilor. bele ce pot fi provocate.
• Puneåi la dispoziåia copilului cãråi despre cor- 732. Identificã modalitãåi prin care poate participa
pul omenesc, organele interne æi funcåionarea la asigurarea unui mediu mai sãnãtos.
lor. Folosiåi în astfel de discuåii persoane
resursã (medic, sportiv).
Practici de sprijin
• Creaåi oportunitãåi pentru copil de a discuta de-
spre ciclul de viaåã al plantelor, animalelor, de-
spre viaåa oamenilor. Creaåi un grafic cu
caracteristicile copilului/copiilor din grupã
(înãlåime, greutate, preferinåe) la începutul/sfâræi-
tul fiecãrui an æcolar pentru a sesiza evoluåia.
• Discutaåi cu copilul pe bazã de imagini, filme,
despre condiåiile de viaåã ale oamenilor din di-
verse regiuni geografice sau spaåii culturale.
• Participaåi împreunã cu copilul la evenimente
care se concentreazã pe conætientizarea impor-
tanåei protecåiei mediului: Ziua Pãmântului, Ziua
Mediului.
• Discutaåi despre resursele energetice æi concepeåi
împreunã un plan de acåiune cu activitãåi adec-
vate vârstei copilului prin care sã economisim
energia electricã (Ex.: Nu lãsãm lumina aprinsã
dacã este zi æi nu ne foloseæte, Nu lãsãm apa sã
curgã la chiuvetã în timp ce ne spãlãm pe dinåi,
Nu lãsãm aparate electrice în prizã când nu sun-
tem acasã, Pentru drumuri scurte mergem pe jos
sau folosim bicicleta etc.).
• Implicaåi copilul în participarea la acåiuni ecolo-
gice. Discutaåi despre unele ætiri din lume privind
fenomenele naturale excepåionale.
• Discutaåi cu copilul teme precum: Fumatul
activ/pasiv æi impactul lui nociv pentru individ æi
mediu/comunitate.
ANEXA 1
84

Concepåii despre copil/ copilãrie. ce susåine rolul interacåiunii dintre ereditate æi mediu (care include educaåia) în dezvoltarea
O scurtã perspectivã istoricã umanã. Piaget sau Dewey reclamau faptul
cã adevãrul decurge dintr-un proces al dez-
În secolul XXI copilul este perceput ca individualitate, are un anumit statut distinct æi voltãrii care nu este nici o maturizare pur
drepturi universal recunoscute. Cu toate acestea, în Europa mult timp copilul a fost per- biologicã, nici direct învãåatã, ci de preferat
ceput ca un adult în miniaturã æi abia din secolul XVII-lea copilului i s-a acordat un statut dis- o reorganizare a structurilor psihice rezul-
tinct. Putem identifica diverse concepåii referitoare la copil æi copilãrie, multe intersectate tate din interacåiunea organism-mediu. Ex-
unele cu altele, cu accente diferite, dar toate cu implicaåii în domeniul teoretic æi practic al perienåa umanã reprezintã construirea
dezvoltãrii copilului. O perspectivã de analizã a acestor concepåii se referã la natura copilãriei realitãåii æi determinã dezvoltarea. Con-
æi la modul în care copilul trebuie crescut. În perioada medievalã, copilul era asociat cu pã- structivismul susåine cã aceastã realitate
catul originar, iar scopul creæterii æi educaåiei era acela de a-l salva, de a-l elibera de pãcat. este influenåatã de condiåiile culturale æi so-
La sfâræitul secolului XVII-lea este influent modelul “tabula rasa” propus de John Locke. ciale în care copilul creæte æi este educat.
Acesta promoveazã ideea cã experienåele trãite în perioada copilãriei sunt importante în
conturarea caracteristicilor viitorului adult, motiv pentru care îi încurajeazã pe pãrinåi sã pe- O altã clasificare posibilã este cea a lui
treacã timpul cu copiii pentru a-i ajuta sã se maturizeze æi sã contribuie în viitor ca membri Kohlberg (2003), care identificã trei para-
ai societãåii. Acest model a fost dezvoltat ulterior de teoriile behavioriste (Skinner, Bandura). digme educaåionale dominante în cultura
Modelul bunãtãåii naturale - promovat de Rousseau - dominã secolul al XIX-lea. Pentru cã occidentalã, relevante pentru dezvoltare æi
sunt nãscuåi buni, copiilor trebuie sã li se permitã sã creascã natural, cu puåinã supraveghere învãåare în copilãrie. Romantismul, inspirat
æi constrângere din partea adulåilor. Acest model a fost ulterior dezvoltat de teoriile eredi- de Rousseau æi susåinut de Freud, Gessel
tariste (Gessel, Chomsky). sau Neill, susåine cã cel mai important as-
pect al dezvoltãrii vine din interior. Ro-
Dintr-o altã perspectivã de analizã, de un secol æi jumãtate, copilãria nu mai este privitã ca manticii susåin metafora biologicã a
o perioadã de aæteptare, pe care copilul o are de traversat înainte de a fi adult. Copilãria este sãnãtãåii æi creæterii, atât din punct de
recunoscutã æi valorizatã ca o perioadã unicã, distinctã de alte perioade de dezvoltare. Mai vedere corporal, cât æi mental. Mediul pe-
mult, copilãria este perioada cea mai bogatã în experienåe de învãåare, pe care se clãdeæte dagogic ar trebui sã fie permisiv pentru ca
ulterioara evoluåie ca adult. Teoriile psihanalitice pun accent pe caracterul distinct al copilãriei, “binele interior” al copilului sã iasã la
ca stadiu de dezvoltare æi pe importanåa acestei perioade în înåelegerea fiinåei biologice, so- ivealã æi pentru ca “rãul exterior” sã poatã
ciale, emoåionale æi raåionale (Freud, Erickson). Teoriile interacåioniste (Piaget, Vîgotsky) susåin fi controlat. Educaåia timpurie ar trebui sã
cã jocul este modul fundamental de dezvoltare a gândirii, rolul educatorului fiind acela de permitã dezvoltarea emoåionalã æi socialã, prin interacåiuni cu alte persoane decât cele din
a încuraja æi valorifica interacåiunile fizice æi sociale zilnice, ca oportunitãåi de stimulare a familie æi sã asigure dezvoltarea intelectualã prin stimularea curiozitãåii.
dezvoltãrii copiilor. Copilul este un individ unic care creæte æi de dezvoltã în ritmuri diferite æi
interacåiunile sociale îi contureazã dezvoltarea emoåionalã æi cognitivã. Teoriile constructiviste Transmiterea culturalã este o altã paradigmã, centratã pe tradiåiile academice clasice ale
continuã aceste direcåii teoretice. Copiii îæi construiesc propria modalitate de înåelegere a educaåiei europene. Educaåia constã în transmiterea cunoætinåelor, regulilor æi valorilor con-
lumii. Ei învaåã interacåionând cu adulåii, cu copiii æi mediul înconjurãtor, corelând noile ex- struite în trecut. Educaåiei îi revine rolul de a transmite aceastã culturã, fie staticã, fie di-
perienåe cu ceea ce deja au înåeles. Adulåii trebuie sã ofere materiale, sprijin, ghidarea copilu- namicã. Spre deosebire de paradigma romanticã, centratã pe copil, paradigma transmiterii
lui, pentru a asigura valorificarea oportunitãåilor de învãåare. culturale este centratã pe societate, definind finalitãåile educaåiei ca interiorizarea valorilor
æi cunoætinåelor relevante pentru o culturã. Dacã romantismul valorizeazã libertatea copilu-
Din perspectiva dihotomiei clasice naturã-culturã, remarcãm o altã clasificare posibilã. Din lui, cea de-a doua paradigmã se centreazã pe învãåarea disciplinei æi a ordinii sociale; în
perspectiva teoriilor dominante ale dezvoltãrii, identificãm polarizarea dintre teoriile eredi- vreme ce romantismul valorizeazã unicul, noul æi caracterul personal, paradigma transmiterii
tariste (inspirate de Rousseau) æi cele inspirate de Locke, potrivit cãrora fiinåa umanã este pa- culturale graviteazã în jurul a ceea ce este stabil æi comun.
sivã æi receptivã. Dialogul dintre cele douã orientãri a condus la o a treia orientare teoreticã,
ANEXA 1
85

Paradigma progresivismului, inspiratã de Dewey æi dezvoltatã ca parte a filosofiilor prag-


matice funcåionalist-genetice (de la sfâræitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX)
promoveazã ideea cã educaåia trebuie sã hrãneascã interacåiunea naturalã a copilului cu so-
cietatea æi mediul care sunt în dezvoltare. Spre deosebire de romantici, progresiviætii nu susåin
cã dezvoltarea este dezvãluirea unui pattern natural, sau cã scopul educaåiei este sã creeze
un mediu neconflictual capabil sã gãzduiascã o dezvoltare sãnãtoasã, ci concep dezvoltarea
ca o progresie prin ordinea unor stadii secvenåiale. Scopul educaåiei este eventuala atingere
a unui stadiu mai înalt al dezvoltãrii la vârsta adultã, nu doar funcåionarea sãnãtoasã a copilu-
lui la nivelul actual. O asemenea åintã presupune din partea educatorilor sã incite conflicte
cognitive æi sociale autentice æi dezbateri cu privire la situaåii problematice. Prin experienåele
educative pe care le trãieæte, copilul îæi organizeazã atât cogniåia, cât æi dezvoltarea emoåio-
nalã. Dacã romanticii folosesc pentru copil metafora plantei, iar susåinãtorii transmiterii cul-
turale analogia unei maæini, progresiviætii considerã copilul un filosof sau poet.

Concepåia despre educaåie, copil æi copilãrie


în România – perspectivã istoricã pânã în 1989
În România, copilul æi copilãria au parcurs istoriceæte tendinåele europene, cu o defazare a
ritmului determinatã de circulaåia informaåiei în secolul XIX-lea, dar mai ales de izolarea inte-
lectualã, culturalã æi socialã la care a fost expusã familia din România în anii comunismului.

Aflatã în plin proces de modernizare a învãåãmântului în a doua jumãtate a secolului


XIX-lea, în România s-a manifestat un interes crescut pentru Herbart æi herbartianism, în urma
constatãrii ineficienåei sistemului monitorial practicat în æcoli dar æi prin influenåa exercitatã de
profesorii de pedagogie sau pedagogii saæi care au studiat în Germania æi Austria.
Pentru Herbart - reprezentant al rigorismului pedagogic - educaåia reprezintã ca un proces
de formare a individului. El introduce noåiunea fundamentalã de guvernare având în vedere
prezentul, ca precedând instrucåia æi fiind necesarã pentru a contracara „zburdãlnicia sãl-
baticã a copilului”. Herbart impune un rol activ al educatorului, care avea sarcina de a
supraveghea acåiunile copilului, de a emite interdicåii, ordine æi de a-l pedepsi. Herbart îl con-
duce în felul acesta pe copil la formarea capacitãåii de ascultare prin constrângere. Pe ter-
men scurt, scopul educaåiei la Herbart era dobândirea cunoætinåelor (oferind posibilitatea
pregãtirii corpului de funcåionari publici necesari), iar pe termen lung asimilarea noåiunilor
morale æi formarea caracterului. Aceste finalitãåi, susåinerea autoritãåii educatorului în în-
vãåãmânt, dar mai ales teoria lecåiei æi a treptelor formale au fãcut ca sistemul herbartian sã
se extindã pânã cãtre sfâræitul secolului al XIX-lea, când criticile devin tot mai virulente.
Concomitent cu herbartianismul, au circulat în epocã æi ideile altor pedagogi, care concepeau
diferit copilul æi primii ani de viaåã. Astfel, Diesterweg concepe educaåia ca un proces de
stimulare æi susåine natura activã a copilului, respectiv folosirea conversaåiei euristice ca
86

mijloc de educare. Diesterweg lanseazã æi ideea educaåiei ca dezvoltare a potenåelor umane


potrivit naturii fiecãruia la maximum posibil, idee care se menåine actualã peste timp, deæi
la vremea aceea a rãmas departe de lumea realã a æcolilor.
Importanåa primilor ani pentru formarea individului îæi gãseæte adeptul æi în Froebel care în
1837 înfiinåeazã prima grãdiniåã de copii la Blankenburg, care este promovatã æi în Româ-
nia prin „Legea pentru æcolile mici” (abia în 1909) funcåionând dupã metoda sa, în timpul
unui mandat al lui Spiru Haret. În concepåia lui Froebel lumea este creaåia lui Dumnezeu,
spiritul uman este de esenåe divine, iar dacã omul este privit ca o fiinåã creatoare æi activã æi
percepåia asupra copilului este una de fiinåã activã. Promovarea de cãtre Froebel a jocului la
vârstele mici (de la 3 la 9 ani) ca mijloc de dezvoltare a foråelor interne ale copilului, dar æi
ca modalitate de realizare a intuiåiei, sunt idei care au pãtruns æi în România începutului de
secol XX, dar progresul a fost extrem de lent.

Pedagogia secolului al XIX-lea urmãreæte problema educaåiei æcolare cu accent pe rele-


varea scopului educaåiei æi a mijloacelor corespunzãtoare realizãrii sale. Practica a pus în evi-
denåã necesitatea cunoaæterii copilului ca o condiåiei a educãrii lui. Astfel, practica educativã
æi interesul crescut pentru educaåia din æcolile noi impun nevoia de cunoaætere a „materiei
prime”; apar preocupãri pentru cunoaæterea copilului ca reacåie faåã de æcoala æi pedagogia
tradiåionalã axatã pe educator.

Anul 1898 este un an de referinåã pentru schimbarea plasãrii centrului de greutate de la


magistru cãtre copil/elev, prin apariåia lucrãrii „Paidologie – Æchiåã pentru o ætiinåã a copilu-
lui” aparåinând lui Oskar Chrisman æi „care reprezintã mai mult un manifest decât o con- mai apropiat de trebuinåele societãåii æi care sã åinã seama de particularitãåile copilului. Con-
tribuåie pozitivã la studiul copilului” (Stanciu, 1995), dar care anunåã importanåa psihologiei cepåiile promovate de reprezentanåii educaåiei noi (John Dewey, Maria Montessori, Eduard
copilului æi conceperea teoriei educaåiei derivate din aceasta. Claparede, Ovide Decroly) ajung în România prin diferite cãi, dar æi idei proprii educaåiei noi
Dacã în plan european pledoaria pentru schimbarea atitudinii faåã de copil a debutat prin se nasc în acelaæi timp în åara noastrã:
lucrarea suedezei Ellen Key, „Secolul copilului”, construirea unui sistem de educaåie care sã 4În 1911 are loc primul Congres Internaåional de Pedagogie de la Bruxelles, prezidat de
plaseze în centrul preocupãrilor sale copilul cu particularitãåile propriei copilãrii, mai întârzie Decroly, având ca participanåi æi pedagogi români;
pe teritoriul românesc. 4Ion Gãvãnescu promoveazã ideea pregãtirii pentru o profesie în cadrul procesului de
învãåãmânt;
Începutul secolului XX în învãåãmântul din România cunoaæte o focalizare asupra æcolii 4Grigore Tãbãcaru atrage atenåia ca „...învãåãtorul sã nu scape din vedere faptul cã
din mediul rural, atât prin realizarea infrastructurii, cât æi prin cuprinderea în învãåãmântul elevul este centrul acåiunii pedagogice, el este axa principalã în jurul cãreia se miæcã
primar a unui numãr cât mai mare de copii. Astfel, dacã la 1899, cifrele epocii vorbesc tot învãåãmântul” (Stanciu, 1995).
despre 84% din populaåia ruralã ca analfabetã, în numai 10 ani, prin aceste preocupãri pro-
centul scade la 65%. Extinderea numãrului de æcoli primare, dar æi modul în care s-au dez- Perioada dintre cele douã Rãzboaie Mondiale este marcatã de dificultãåi: organizarea
voltat instituåiile pentru copiii sub vârsta æcolaritãåii în perioada urmãtoare este relevantã unitarã a æcolilor de pe întreg teritoriul românesc în urma Marii Uniri, unitatea æi stabilitatea
pentru a înåelege prioritãåile momentului: alfabetizarea populaåiei3. legislaåiei. Deæi regãsim interesul pentru dezvoltarea grãdiniåelor æi a cãminelor de copii prin
Legea pentru învãåãmântul primar al statului æi învãåãmântul primar normal (1924), care
Perioada de început a secolului XX cunoaæte aceleaæi frãmântãri æi preocupãri ca æi în cele-
lalte åãri europene, anume de a înlocui rigiditatea æcolilor tradiåionale în care intelectualis-
3. Dacã în 1909 erau în România 5073 æcoli primare, din care 4696 erau æcoli rurale, în anul 1938 putem vorbi de 1577
mul de tip herbartian æi autoritarismul magistrului predominã æi de a organiza un învãåãmânt de grãdiniåe æi 13 654 æcoli primarie æi gimnazii (Stanciu, 1995, p.163).
ANEXA 1
87

prevedea integrarea „æcolilor pentru copii mici” în învãåãmântul primar, problemele strin- aparåinând societãåii; în aceastã, perioadã putem vorbi despre eforturile de a rupe copilul de
gente ale învãåãmântului rãmân obligativitatea æi gratuitatea învãåãmântului primar æi pre- familie pentru o mai eficientã îndoctrinare cu ideologia comunistã.
lungirea duratei învãåãmântului obligatoriu. Æi anii urmãtori au adus în atenåie preocupãri Dupã 1989 putem vorbi despre importante schimbãri în atitudinea faåã de copil atât în fami-
pentru aceastã vârstã, atât prin mãsuri legislative, cât æi prin crearea de asociaåii pedagogi- lie, cât æi în mediul instituåional, precum æi de schimbãri importante pe care le-a experimen-
ce, prin extinderea metodei montessoriene sau a publicaåiilor destinate copiilor mici. tat sau le experimenteazã instituåiile de educaåie timpurie din România.
În perioada 1944 – 1989 filosofia materialist dialecticã æi istoricã devine doctrina oficialã, iar
sistemul de învãåãmânt românesc este puternic influenåat de sistemul de învãåãmânt sovi-
etic. Æcoala este instrumentul edificãrii noii orânduiri sociale, iar copilul era perceput ca
88

Bibliografie:
4 Botiæ, A., L. Mihalca (2007), Despre dezvoltarea abilitãåilor emoåionale æi sociale ale 4 Woodhead, M. (2006), Changing Perspectives in Early Childhood Theory, Research and
copiilor, fete æi bãieåi, cu vârsta pânã în 7 ani - Ghid pentru cadrele didactice din în- Policy în EFA Global Monitoring Report 2007, Paris, UNESCO;
vãåãmânul preæcolar. Bucureæti UNICEF, Centrul Parteneriat pentru Egalitate;
4 *** Early Childhood Resource Pack – Young Child Survival, Growth and Development
4 Cunha, F. & J.J. Heckman & S. Navarro (2005), Separating Uncertainty from Hetero- (2004), New York, UNICEF Headquarters;
geneity in Life Cycle Earnings, NBER Working Papers 11024. National Bureau of Eco-
nomic Research, Inc; 4 *** Early Learning and Development Standards for Children from 0 to 6 Years Old
(2009), Ministry of Labour and Social Policy, Macedonia;
4 Evans, J. L., Myers, R.G. and Ilfeld, E. M. (2000), Early Childhood Counts.
Washington D.C.: World Bank Institute; 4 ***Illinois Early Learning Standards (2002), Illinois State Board of Education, Division of
Early childhood Education;
4 Kagan, S.L. et alii (2005) Washington State Early Learning and Development Bench-
marks A Guide to Young Children’s Learning and Development. Washington US De- 4 *** Missouri Early Learning and Development Standards (2005), Missouri Department
partment of Education; of Elementary and Secondary Education, Early childhood Section;

4 Kohlberg, L & R. Mayer (2003), Development as the Aim of Education în Educating 4 *** Pennsylvania Early Learning Standards for pre-kindergarten (2005), Pennsylvania
children for Democracy nr. 5 ISSA Summer/Fall 2003; Department of Education and Department of Public Welfare;

4 Miclea, M. (2006) Reforma educaåiei timpurii – Raport de sintezã (manuscris); 4 *** Pennsylvania Standards for Kindergarten (2006), Pennsylvania Department of Edu-
cation and Department of Public Welfare;
4 Landers, C. (2002), Milestones in early child development, Developmental Pediatrics;
4 *** Strong Foundations. Early Childhood Care and Education, Education for All Global
4 Moss, P., Petrie, P. (2002), From Children’s Services to Children’s Spaces: public provi- Monitoring Report (2006), Paris, UNESCO;
sion, children and childhood. London: Routledge Falmer;
4 *** Starting Strong II. Early Childhood Education and Care (2006), OECD.
4 Pãun E., Potolea D. (2002), Pedagogie – fundamentãri teoretice æi demersuri aplicative,
Iaæi, Editura Polirom;

4 Penn, H. (2002), The World Bank’s View of Early Childhood, în Childhood, 9(1), pp.
118-132;

4 Stanciu, I. Gh. (1995), Æcoala æi doctrinele pedagogice în secolul XX, ediåia a doua, re-
vizuitã. Bucureæti, Editura Didacticã æi Pedagogicã, R.A;

4 Tomæa, Gh., Oprescu, N. (2007), Bazele teoretice ale psihopedagogiei preæcolare,


Bucureæti, Editura V&I Integral;