Psihodiagnoza Cuplului Curs

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),
Master Psihodiagnoza complexa a personalitatii

UNIVERI!"!E" #VI$IU %#N!"N!"
&"%U'!"!E" $E PI(#'#)IE I !IIN!E'E E$U%"!IEI
M"!ER* PI(#$I")N#+" %#MP'E,- " PER#N"'I!-.II

PI(#$I")N#+" %UP'U'UI I "
PER#"NE'#R V"R!NI%E
/Note de curs/
'E%!0UNIV0$R0R#$I%" EN"%(E
%#N!"N!"
1223
1
Introducere
Psihologia dezvoltarii studiaza transformarile psihologice care au loc ncepnd de la nastere
si pna n perioada vrstei a treia. Este adevarat ca cele mai dramatice transformari au loc n
copilarie, cu precadere n primii ani ai vietii, dar este de asemenea adevarat, ca transformari
importante au loc pe parcursul ntregii vieti.
Pna nu demult, majoritatea specialistilor n psihologia dezvoltarii s-au ocupat mai ales de
studiul dezvoltarii psihologice pna la perioada adolescentei. n parte, aceasta se datoreaza faptului
ca cei mai importanti gnditori n domeniul psihologiei
dezvoltarii, Freud si Piaget, au considerat adolescenta ca fiind ultima etapa majora a dezvoltarii.
Este general acceptat faptul ca adolescenta reprezinta o perioada de schimari majore, dar ce
se ntmpla n perioada vrstei adulte si a atrnetii! "u precadere dupa al doilea razoi mondial, s-
au realizat cercetari asupra naturii si calitatii vietii adulte, cu accent particular asupra atrnetii.
#tudiile realizate pe parcursul ultimilor $% de ani au descris dezvoltarea n perioada adulta ca serii
de faze determinate att de vrsta, dar si de evenimente importante de viata, definite de conte&tul
sociocultural si economic specific, la care fiecare persoana treuie sa se adapteze. "asatoria,
e&perienta parentala, divortul, somajul, doliul sau decesul sunt evenimente cu care orice persoana
adulta se confrunta ntr-o anumita etapa a vietii. Pe masura ce se nainteaza n vrsta, apar proleme
precum pensionarea, la care se adauga frecvent reducerea standardului de viata. n perioada vrstei
a treia, persoana se confrunta frecvent cu proleme de sanatate, sau pierderea partenerului de viata.
%URU' PSIHODIAGNOZA CUPLULUI SI A PERSOANELOR VARSTNICE E!E
%#N%EPU! IN 4 P"R!I*
1. DEZVOLTAREA PSIHICA IN STADIUL VARSTEI ADULTE SI AL BATRANETII
2. ASPECTE PSIHOLOGICE ALE VIETII DE CUPLU
3. INSTRUMENTE PSIHODIAGNOSTICE DE INVESTIGATIE A CUPLULUI SI
FAMILIEI
4.PARTICULARITATI ALE PROFILULUI DE PERSONALITATE IN STADIUL
BATRANETII
5. INSTRUMENTE DE INVESTIGATIE PSIHOLOGICA SI SOCIALA IN STADIUL
BATRANETII
'
1. DEZVOLTAREA PSIHIC N STADIUL VRSTEI ADULTE SI AL BATRNEII
1. #tadiile dezvoltarii psihosociale
'. "iclurile si structura vietii adulte
(. )daptarea n perioada vrstei a treia
*. Evenimente de viata n perioada vrstei adulte
$ezvoltarea 5n perioada v6rstei adulte
ntre persoanele adulte e&ista diferente enorme din punctul de vedere al directiei pe care
viata fiecaruia o urmeaza de la sfrsitul adolescentei pna la vrsta a treia. + parte dintre aceste
variatii sunt datorate diferentelor inerente de la nivelul personalitatii, motivatiei si intereselor care
orienteaza persoana spre un anumit curs al vietii, altele apar datorita aparitiei unor evenimente de
viata neasteptate sau nedorite ,de e&emplu, divortul, somajul, proleme de sanatate-.
.otusi, e&ista o serie de teme comune care se regasesc n viata celor mai multe persoane
adulte/ majoritatea adultilor stailesc relatii strnse cu alte persoane, se casatoresc, au unul sau mai
multi copii, desfasoara o activitate profesionala etc. .eoreticieni precum E!" ERI#SON ,10%'-
100*- sau D$%!&' LEVINSON ,1012- s-au concentrat asupra acestor teme comune si, pornind de
aici, au identificat mai multe stadii de dezvoltare specifice pentru perioada adulta. Psihologia
dezvoltarii s-a ocupat o perioada ndelungata cu studiul perioadei dintre nastere si adolescenta, n
primul rnd datorita faptului ca cele mai evidente procese de crestere si dezvoltare, cele mai
dramatice schimari au loc tocmai n aceasta perioada.
.otusi, asa cum vom vedea n continuare, procesele de dezvoltare psihologica continua de-a
lungul ntregii vieti.3ajoritatea teoriilor dezvoltarii ncearca sa descrie similaritatile dintre oameni
pe masura ce intra n perioada adulta si naineaza nspre perioada atrnetii, lipsind deocamdata o
descrierea sistematica a diferentelor care apar ntre persoane pe parcursul vietii.
tadiile dezvoltarii psihosociale
E!(" E!")*% ,10$%, 1021- sustine faptul ca 4noi ne dezvoltam prin dezvaluirea
predeterminata a personalitatii noastre n opt stadii5. Patru dintre acestea se deruleaza pe parcursul
copilariei, n timp ce perioada adolescentei si a vrstei adulte cuprind la rndul lor n patru stadii
majore. Fiecare dintre aceste stadii este caracterizat printr-o criza specifica a dezvoltarii, iar
progresul este determinat de succesul sau insuccesul cu care persoana a reusit sa rezolve criza
caracteristica stadiilor anterioare.
(
Principalele crize ale dezvoltarii
n perioada (*+!'a!&!, principalele crize ale dezvoltarii se construiesc n jurul a patru
conflicte majore/
67-%(&.&& vs %&-%(&.&&* va determina masura n care lumea va fi privita ca un loc sigur ,sau nu-
pentru copil8
67$/0*%*1!& vs -%.*!$'a s! /s!%&* se dezvolta autonomia si copilul ncepe sa aia control asupra
propriei persoane si asupra lumii8
67!%!t!$0!2a vs 2!%a* este un conflict azat pe activitatea imaginatiei, dezvoltarea limajului si
realizarea de actiuni pe cont propriu8
67$(t!/%& vs !%3&!*!0$0&* copiii asimileaza valorile culturii n care traiesc, nvata sa staileasca
relatii interumane si sa ndeplineasca sarcini caracteristice8 se cristalizeaza
sentimentul ncrederii n sine8
Principala sarcina a adolescentei consta n dezvoltarea unui simt clar al identatii. "a urmare,
principalul motor al dezvoltarii n aceasta perioada este lupta ntre identitate vs con7uzie* perioada
unei schimari psihice si emotionale mari, individul cauta sa si defineasca rolul si statutul sau n
societate.
9a vrsta adulta, principale crize de dezvoltare se definesc n jurul urmatoarelor diade/
intimitate vs izolare (individul se centreaza pe realizarile din viata sa, pe siguranta si pe
dezvoltare interumana-8
generativitate vs stagnare si a8sor8tie de sine (intervine grija fata de sine si fata de
ceilalti-8
5ntelepciune vs disperare, conflictul care defineste stadiul terminal, al atrnetii.
Principalele stadii de dezvoltare la v6rsta adulta
:ezolvarea crizei caracteristice fiecarui stadiu de dezvoltare
poate lua o directie pozitiva sau negativa. )tunci cnd rezultatul dezvoltarii unui stadiu este negativ,
persoana va avea dificultati n a face fata solicitarilor stadiului urmator. ;esi intervalele de vrsta
sunt destul de apro&imative, cele patru stadii de dezvoltare ale persoanei n adolescenta si vrsta
adulta pot fi descrise astfel/
;ezvoltarea psihosociala/ stadiile $<1
#tadiu =rsta ,ani- "aracteristici )spect central
)dolescenta 1(-10 >dentitate vs confuzie de rol :elatiile cu covrstnicii
=rsta adulta timpurie '%-(% >ntimitate vs izolare Prietenii
Perioada adulta mijlocie (%-2% ?enerativitate vs stagnare "aminul familial
*
@atrnetea 2% A ntelepciune vs disperare Prolemele umanitatii
Tabel. Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson)
67S0$.!/' 5. A.*'&)(&%t$ 413516 $%!7* este stadiul n care individul lupta pentru
depasirea confuziei de rol si pentru a-si dezvolta un sentiment clar al identitatii personale.
67S0$.!/' 8. T!%&&t&$ )$/ +&!*$.$ $./'0a 0!1+/!& 429539 $%!7: este stadiul n care cei mai multi
adulti se angajeaza ntr-o relatie staila, azata pe dragoste si intimitate, n timp ce alte persoane
dezvolta mai degraa sentimente de izolare.
67S0$.!/' ;. V<)0$ $./'0a 1!='*(!& 439589 $%!7* este stadiul n care majoritatea adultilor se
angajeaza ntr-o activitate productiva, valorizata si utila din punct de vedere social,incluznd aici
grija pentru proprii copii si preocuparea pentru alti memri ai societatii-8 n cazul unei rezolvari
negative ale acestei crize, persoana stagneaza si devine centrata pe sine. EriBson descrie aceste doua
e&treme ca generativitate si stagnare, unde >&%&$0!2!0$0&$ se refera laCinteresul pentru a crea si a
pastori urmatoarea generatie5 ,EriBson, 10$0, p.0D-.
67S0$.!/' ?. Ba0<%&t&$ 4+&)0& 89 .& $%!7* ajuns n acest stadiu, adultul ncearca sa nteleaga daca
viata sa a avut si are un sens. ;aca reuseste sa nteleaga sensul propriei vieti, persoana cstiga mai
multa ntelepciune8 daca nu, atunci va trai cu intensitate sentimentul disperarii.

Pro8lema di7erentelor 5ntre sexe
n termeni general, ipoteza propusa de EriBson ,1021- este ca aceste trei stadii ale perioadei
adulte sunt universal valaile, se aplica la amele se&e si n orice conte&t cultural.
.otusi, EriBson accepta faptul ca pot e&ista diferente ntre arati si femei n ceea ce priveste
succesiunea stadiilor descrise mai sus. ;e e&emplu, aratii dezvolta sentimentul identitatii nainte
de a trai intimitatea cu un partener se&ual n perioada tineretii8 spre deoseire de acestia, de multe
ori femeile nu si dezvolta complet propria indentitate nainte de a-si gasi un potential sot. ;in acest
motiv, crede EriBson, identitatea femeii va depinde partial de tipul aratului cu care doreste sa se
casatoreasca.
"hiar daca aceasta idee a fost puternic controversata, e&ista dovezi ferme care sustin ipoteza
diferentelor ntre arati si femei din punctul de vedere al dezvoltarii identitatii. ntr-un studiu
realizat pe studenti ,amintit de EEsenB, '%%*-, rezultatele arata ca pentru foarte putini arati
intimitatea se realizeaza nainte de dezvoltarea identitatii. n schim, $'F dintre tinerele care nca
nu aveau un simt al identitatii clar dezvoltat traiau deja e&perienta intimitatii.
Identitate si schim8are
$
EriBson este unul dintre primii psihologi care a ncercat sa priveasca ntreaga dezvoltare
umana prin prisma unei aordari stadiale, vaznd vrsta adulta ca domeniu de studiu n sine.
)stazi este general acceptat faptul ca, din punct de vedere psihologic, oamenii se dezvolta si
prezinta schimari semnificative de-a lungul ntregii vietii, acestea depasind cu mult perioada
copilariei. Este adevarat ca aordarea lui EriBson este
schematica ,de e&emplu, este greu de imaginat ca o singura perioada de dezvoltare < stadiul D-
acopera (% de ani de viata.
3ai mult dect att, este greu de imaginat ca toti oamenii sedezvolta si se schima n acelasi
mod. ;e e&emplu, Geugarten,10D$, apud EEsenB, '%%*- prezinta dovezi clare ca schimarile
descrise de EriBson n cursul dezvoltarii tind sa se manifeste mai repede la aratii din clasele
sociale formate din muncitori dect la cei din clasa de mijloc. Primii se casatoresc, au copii, se
angajeaza n munca si lucreaza nca de la '% de ani, n timp ce n clasa de mijloc casatoria si
ntemeierea unei familii, angajarea ntr-o cariera profesionala ntrzie de multe ori pna n jurul
vrstei de (% de ani. Pe de alta parte, EriBson emite ipoteza ca atunci cnd societatea trece prin
perioade de schimari majore, este foarte dificil pentru parinti sa ofere copilului lor suportul
adecvat pentrudezvoltarea identitatii si sentimentul unor valori si scopuri clare care sa i orienteze n
viata adulta. "ercetarile sale asupra practicilor de ngrijire a copiilor n triurile de indieni #iou& si
HuroB, care traiau n acel moment schimari sociale majore, au oferit argumente puternice n
sprijinul acestei ipoteze.
%iclurile si structura si vietii adulte
D$%!&' LEVINSON ,10D1, 1012- preia si dezvolta teoria lui EriBson, aratnd ca fiecare
dintre noi parcurgem un (!('/ $' 2!&t!! care este constituit dintr-o succesiune de )&@*$%& sau
anotimpuriale vrstei adulte. "onform teoriei lui 9evinson ,1012, p.*-,notiunea de ciclu al vietii ne
Csugereaza ca e&ista o anumita ordonare n cursul vietii omului8 desi viata fiecarui individ are
caracteristici unice, cu totii trecem prin aceasi secventa de baza.5
%onceptul de structura a vietii
n centrul teoriei lui 9evinson ,1012- se afla conceptul de )0/(0/a $ 2!&t!!, cea care
organizeaza viata individului n orice moment al vietii. Pentru fiecare persoana, structura vietii este
definita de mediul sau fizic si social, n primul rnd familia si mediul profesional, desi alte variaile
precum religia, rasa, statusul economic etc. au o importanta care nu poate fi neglijata.
n opinia lui 9evinson, doar doua dintre aceste componente,mai rar trei, ocupa o pozitie
centrala n aceasta structura. "el mai adesea componentele centrale ale vietii unei persoane sunt
(a)a0*!$A3$1!'!$ si *(/+$t!$, nsa e&ista variatii importante din punctul de vedere al importantei
2
relative al acestor componente. ;eci, pentru a ntelege structura vietii unui adult este asolut
necesar sa analizam relatiile pe care acesta sau aceasta le staileste cu alte persoane semnificative
,care conteaza-, precum
si modul n care aceste relatii se schima de-a lungul timpului.
90101 $e7inirea ciclurilor si etapelor vietii adulte
Fiecare ciclu al vietii poate fi descris printr-o o secventa de +&!*$.& sau )&@*$%& ,anotimpuri- $'&
.&@2*'0a!!.Fiecare dintre acestea are propriile caracteristici psihologicesi sociale, fiecare perioada
este vazuta ca un ciclu n sine careaduce o contriutie distincta la ansamlu.
"ele patru cicluri sezonale descrise de 9evinson sunt/
67vrsta pre-adulta
67vrsta adulta timpurie
67vrsta adulta mijlocie
67vrsta adulta trzie
n cadrul fiecareia dintre aceste perioade au loc schimariimportante, iar trecerea de la o
etapa la urmatoarea nu are locfoarte rapid ci traversnd +&!*$.& .& 0$%@!t!& care uneori potdura
mai multi ani. 9evinson a stailit cele patru cicluri majore pe azainformatiilor din interviuri
instensive, repetate la interval dectiva ani, care initial au realizate cu un grup de arati ,10D1-si,
ulterior, cu grupuri de femei de vrste apropiate ,101D-.
"teva oservatii sunt necesare cu privire la aordareametodologica folosita n studiile lui
9evinson..eoria dezvoltata de initial de 9evinson si pulicata ncartea TB& S&$)*%) *3 $ M$%C)
L!3& ,10D1- se azeaza pe dateleotinute din interviurirealizate cu un grup de *% de arati cuvrste
cuprinse ntre (% si *% de ani. )cest grup initial eraconstituit din zece scriitori, zece iologi, zece
muncitori si zece oameni de afaceri.ntr-un interval de trei luni, au realizate mai multe interviuri cu
fiecare dintre aceste persoane, totaliznd ntre 1% si '% de orepentru fiecare persoana, cu scopul de a
e&plora n detaliu moduln care s-au dezvoltat structurile de viata a fiecaruia n perioadavrstei
adulte. ;oi ani mai trziu, persoanele din grup au fost intervievate din nou. ;e asemenea, acum au
fost luate interviuri si sotiilor acestora."tiva ani mai trziu 9evinson a realizat un studiu similar cu
*$ de femei.
:ezultatele acestui studiu au fost pulicatepostum n lucrarea TB& S&$)*%) *3 $ D*1$%C)
L!3&. )mele studii au prezentat o tendinta surprinzator de mare a fiecarei persoane de a trece prin
aceleasi perioade si cicluri de dezvoltarela apro&imativ aceeasi vrsta.@aratul intra n etapa adulta
timpurie atunci cnd si ncepecariera profesionala si si ntemeiaza o familie. ;upa un procesde
autoevaluare care are loc n jurul vrstei de (% de ani, aratii4se aseaza la casa lor5 si se
concentreaza asupra carierei profesionale. + alta tranzitie importanta apare n jurul vrstei de *%
D
deani/ pe masura ce aratii realizeaza ca, eventual, amitiile lor nuse pot realiza. n perioada
adultatimpurie, principala preocuparea aratilor este sa si cultive calitatile, cunostintele
sideprinderile.
n fine, tranzitia catre perioada adulta trzie este o perioadade analiza si refle&ie asupra
succesului sau a esecurilor traite parcursul vietii, precum si a ncercarii de a se trai plenar aceasta
ultima perioada a vietii. n cazul femeilor, indiferent de profesie ,casnica sau femeie de afaceri-, se
pare ca se urmeaza ndeaproape acelasi tipuri decicluri pe care le parcurg aratii. .otusi, modul n
care estestructurata viata unei femei tinde sa fie foarte strns legata de ciclul de viata al familiei
sale.
Principalele cicluri ale vietii adulte
Prezentare detaliata a unui fiecarui ciclu de viata descris de9evinson este prezentata mai jos.
=rstele la carepersoana intra, respectiv iese dintr-un ciclu de viata sunt comune celor mai multi
oameni, chiar daca n practica se oserva variatii importante.
a0 %opilaria si adolescenta (2:11 ani)
Este perioada caracterizata de ritmul cel mai rapid aldezvoltarii si acopera ntreaga perioada a
copilariei si adolescenta. Perioada cuprinsa ntre 1D si '' de ani reprezinta o perioadade tranzitie
catre perioada adulta timpurie, n care individulncepe treptat sa se comporte ca un adult ntr-o lume
a adultilor.
80 Perioada adulta timpurie (;<: 4= ani)0
n opinia lui 9evinson, aceasta perioada este caracterizataprin energie ma&ima, dar si stres si
contradictii puternice. Perioada ncepe cu tranzitia catre vrsta adulta ,1D<'' ani-,n timpul careia
individul si construieste un 2!) +&)*%$' caredescrie oiectivele majore ale vietii sale. )tunci cnd
visul nu este foarte ine conectat cu viatapersoanei, visul moare pur si simplu si, odata cu el,
sentimentul personal de a fi viu, de a avea un scop, o directie n viata.
Perioada de tranzitie catre vrsta adulta este urmata de intrarea netapa structurala a vrstei
adulte timpurii ,''<'1 ani-, n timpulcareia are loc o prima ncercare a persoanei de a-si construi
un)0!' .& 2!$ta adecvat vrstei adulte.
+ a doua perioada de tranzitie apare n jurul vrstei de (% de ani ,'1<(( ani-, care este o
perioada de reconsiderare simodificare a ntregii structuri a vietii. )ceast proces culmineaza cu o
&)0/(0/$& $ 2!&t!! specifica perioadei adulte timpurie,((<*% ani-, perioada n care persoana
ncerca sa si realizezeprincialele aspiratii.Etapa care ncheie acest ciclu este etapa de tranzitie
catreperioada adulta mijlocie ,*%<*$ ani-. )tunci cnd n aceastaperioada oamenii simt ca viata pe
1
care o traiesc nu se ridica la naltimea idealurilor si a viselor pe care si le-au construit, vor trai o asa-
numita (!@a $ 1!='*(/'/! 2!&t!!.
c0 V6rsta adulta mi>locie (42:?= ani)
)ceasta perioada ncepe odata cu etapa de tranzitiacaracteristica miezului vietii, urmata de
intrarea n structuraspecifica pentru perioada adulta mijlocie ,*$<$% ani-, n timpulcareia individul
dezvolta un stil de viata caracteristic acestei perioade.
)ngajamentele fata de familie, cariera profesionala, prietenisau fata de interese speciale
devin staile. Irmeaza apoi tranzitiaspecifica vrstei de $% de ani ,$%<$$ ani- n timpul
careiastructura vietii din perioada anterioara este reconsiderata simodificata si care se stailizeaza n
perioada $$<2% ani. Iltimatranzitie majora are loc n jurul vrstei de 2%<2$ ani, etapa
caremarcheaza sfrsitul perioadei adulte mijlocie si nceputul perioadei adulte trzii.
d0 Perioada v6rstei adulte t6rzii (?2:00000ani)0
)ceasta perioada ncepe odata cu etapa de tranzitie amintitamai sus si continua cu o perioada de
ajustari care devin necesareca urmare a pensionarii, declinului starii de sanatate, alte
aspectespecifice atrnetii care vor fi discutate pe larg n sectiunea urmatoare.
%iclurile de viata si dinamica tranzitiilor
"teva oservatii privind dinamica trazitiilor de la un ciclu de viata la urmatorul sunt
necesare. n primul rnd, treuie spus ca e&ista doua pozitii e&treme n ntelegerea ciclurilor vietii
descrise mai sus. Pe de o parte, se afirma ca dezvoltarea adultului se realizeaza prin treceri
succesive de la o structura a vietii la urmatoare, cu etape de tranzitie rapida ntre doua structuri
succesive. 9a cealalta e&trema, se sustine ideea ca dezvoltarea adultului implica un +*(&) .&
)(B!1E$& $+*$+& (*%)0$%0a, cu o foarte mica stailitate structurilor vietii la un moment dat de
timp. 9evinson ,1012- prefera o pozitie de compromis si sustine ideea ca majoritatea adultilor
petrec un timp relativ egal n structuri staile de viata si n stari de tranzitie sau schimare.
Pe de alta parte, pentru a aprecia n ce masura o anumita structura a vietii individului a fost
satisfacatoare, treuie sa fie luati n considerare cel putin doi factori. n primul rnd, este vora
despre gradul de succes, respectiv insucces pe care individul l-a nregistrat n interactiunile sale cu
lumea e&terna. n al doilea rnd, este vora despre impactul acestei structuri de viata asupra
sinelui7de e&emplu, n ce masura individul a ignorat sau a neglijat principalele vise si dorintele sale
majore.
Visul personal* di7erente 5ntre 8ar8ati si 7emei
0
;in nou, se pune prolema diferentelor ntre modul n care aratii si femeile se angajeaza
n construirea unui 2!) +&)*%$'.
#tudiile realizate de 9evinson ,10D1- arata ca pentru arati, visele personale tind sa fie
organizate n jurul carierei, n timp ce n cazul femeilor, visele sunt mai comple&e, incluznd att
oiective personale ,de e&emplu, cariera-, ct si oiective interpersonale, de tipul oligatii fata de
ceilati, sprijin pentru un Carat J sot special5, familie, copii. + prolema interesanta se refera la
modul n care femeile rezolva de oicei conflictul ntre oiectivele personale si cele interpersonale/
se oserva ca n societatea moderna, multe dintre femeile care pna n jurul vrstei de (% de ani se
concentreaza n principal asupra carierei ncep sa si reorienteze atentia asupra casatoriei si familiei,
n timp ce acelea care si-au petrecut aceasta perioada fiind dedicate casniciei si oiectivului familial
vor ncepe acum sa se gndeasca serios la o cariera.
)stfel, chiar daca structura ciclurilor vietii este, n mare, similara, e&ista diferente notaile
ntre arati si femei din punctul de vedere al visului personal si al oiectivelor majore pe care
fiecare le urmareste.
1%
2. ASPECTE PSIHOLOGICE ALE VIETII DE CUPLU
1. %uplul con>ugal* dimensiuni conceptuale @i structurale Identitatea psihosexualA la 8Ar8at @i
7emeie
10 $inamica interacBionalA 5n cuplu0 peci7icul evaluArii psihodiagnostice a cuplului 5n cele
trei etape (7ormare, menBinere, disoluBie a cuplului)
90 Metode @i instrumente de investigaBie psihodiagnosticA a cuplului
;0 %uplul con>ugal* dimensiuni conceptuale @i structurale
Identitatea psihosexualA la 8Ar8at @i 7emeie
>uirea este sensul Ki regula de aur a ntlnirii fundamentale a se&elor, iar intercunoaKterea Ki
intercreaLia celor douM personalitMLi prin mutualitate- calea devenirii lor. Ea nu poate fi separatM de
se&ualitate dect cu preLul alterMrii, devierii, regresiei sau eKuMrii n patologie. >dentitatea
psihose&ualM se dondeKte prin e&perienLa iuirii parental-filiale, dar se confirmM Ki se dezvoltM
ulterior prin cea a iuirii erotice Ki conjugale. )partenenLa geneticM, iologicM, la unul din cele douM
se&e, deKi determinM traiectoria socialM, n mare parte nu garanteazM n totalitate formarea identitMLii
psihologice de se&, adecvarea, competenLa Ki satisfacLia resimLitM n e&ercitarea se&-rolului. ).
Nesnard face o sintezM a caracterelor se&omorfologice generale ale tipologiilor umane, punnd
accentul pe caracterele de tip anatomic Ki pe cele de tip funcLional, aKa cum rezultM din taelul
urmMtor/
%aractere &emeie CAr8at
"natomice Primare
genitale
+vare
.rompe
Iter-vagin
#ni dezvoltaLi
.esticule
"anal deferent
=ezicule seminale, prostatM
#ni rudimentari
#ecundare
se&uale
PredominanLa dezvoltMrii pelviene
#istem locomotor gracil
;ezvoltarea grMsimii
)senLa pilozitMLii
9aringe infantil
PredominaLa dezvoltMrii scapulare
#istem locomotor puternic
;ezvoltarea musculaturii
)undenLa pilozitMLii
9aringe dezvoltat
&uncBionale Primare genitale 9iido orientat cMtre Mrat
)titudine conceptivM
3enstruaLie- sarcinM-naKtere-
9actaLie
9iido orientat cMtre femeie
+rgasm se&ual rapid
)titudine fecundantM
#ecundare
se&uale
>nstinctul de maternitate
3are sensiilitate afectivM Ki
dispoziLie redusM pentru astractizare
Ki creativitate
)ptitudini motorii reduse,
>nstinctul de acLiune socialM
#ensiilitate afectivM redusM, mare
capacitate de astractizare mentalM
)ptitudini motorii impulsive, rezistenLM
la efort, timrul vocii grav.
11
3ers Ki atitudini caracteristice,
timrul vocii scMzut
!a8el nr0;0 %aracteristici anatomice @i 7uncBionale speci7ice sexului masculin @i 7eminin
+ importanLM deoseitM n psihose&ologie i revine imaginii corporale. ,?. PanBoO- aceasta
contriuie att la edificarea unei imagini de sine, plecnd de la care se constituie identitatea se&ualM,
ct Ki n ceea ce priveKte rolul diferenLiat al fiecMrui individ n cadrul comportamentului se&ual. ?.
PanBoO suliniazM importanLa dinamicii imaginii corporale, n sensul cM omul are nevoie de un corp
recunoscut net n ceea ce priveKte limitele Ki funcLiile sale, nainte de a se putea integra n sfera
se&ualitMLii umane pe care sM o recunoascM drept aparLinndu-i Ki depMKind prin aceasta simpla
utilizare a se&ualitMLii. >dentitatea se&ualM nu se reduce numai la apartenenLa unui individ la se&ul
masculin sau feminin, ci are semnificaLii multiple/ psihologice, morale, social-culturale, statute Ki
roluri precise. n se&ologie, imaginea corporalM se constituie plecndu-se de la schema corporalM ca
fundament neuropsihologic al fiecMrui individ. >maginea de sine n psihose&ologie are cteva
caracteristici proprii, de care suntem oligaLi sM Linem seama n interpretarea formMrii tipurilor
se&uale, att n cazul femeii, ct Ki n cel al Mratului. n centrul imaginii de sine, se aflM Eul
personal, imaginea de sine fiind e&presia e&terioarM a naturii Ki caracteristicilor propriului Eu.
10 Modele de re7erinBA @i atitudini sociale privind comportamentul sexual/a7ectiv @i procreativ
;esprinderea familiei conjugale din familia e&tinsM implicM o nouM structurM de raporturi ale
acesteia cu e&teriorul, Ki n primul rnd cu familia de origine. Pe de altM parte, funcLiile familiale,
definitorii pentru e&istenLa acestei forme de comunitate umanM se redimensioneazM din perspectivM
psihosocial interacLionalM. )stfel, funcLiile se&uale Ki de reproducere, economice, de instrucLie,
educaLie Ki integrare socialM a descendenLilor, de protecLie Ki solidaritate de grup, de dezvoltare a
personalitMLii se realizeazM n cadrul nucleului conjugal modern de o manierM aparte, angajnd Ki
modelnd noi conduite de rol marital. E.@urgess preciza cM n vreme ce familia e&tinsM are o
structurM de tip autoritar sau autocratic, n care alegerea partenerului este fMcutM de pMrinLi, pe aza
statutului socio-economic Ki social, iar suordonarea oligaLiilor Ki urmarea tradiLiei sunt aKteptMri
majore, n familia nuclearM se evidenLiazM o structurM democraticM, azatM pe egalitate, consens Ki
participare crescndM a copiilor, alegerea partenerului se face pe azM de afecLiune, scopul sMu fiind
fericirea indivizilor, dezvoltarea Ki realizarea personalM a acestora.
"uplul modern, caracterizat printr-o serie de elemente care dezvoltM att ogMLia ntlnirii
dintre soLi, ct Ki fragilitatea ei, n acelaKi timp, ridicM prin constituirea Ki particularitMLile
funcLionMrii sale, prolema necesitMLii unei atente Ki oportune asistenLe de specialitate care sM-l poatM
sprijini n depMKirea momentelor de crizM.
1'
Cercetrile de sociolo!ia familiei au pus n evidenLM o serie de similarit"i n dinamica
familiei n societ"ile contemporane/
-scderea ratei cstoriilor sanc"ionate le!al ,ndeosei ;anemarca8 :omnia prezintM una
dintre cele mai nalte rate ale cMsMtoriilor legale din Europa-8
-cre#terea v$rstei medii la cstorie%
-cre#terea ratei divor"urilor #i a recstoriilor%
-cre#terea bunstrii medii a familiei #i cre#terea contribu"iei femeilor la aceast
bunstare%
-cre#terea ponderii femeilor cstorite care desf#oar o activitate permanent
e&trafamilial%
-cre#terea calit"ii n!ri'irii copiilor prin contribu"ia prin"ilor #i a serviciilor sociale
specializate%
-redistribuirea mai e!alitar a puterii #i autorit"ii ntre so"i%
-cre#terea ponderii cuplurilor n care unul sau ambii parteneri au rela"ii se&uale
e&tramaritale #i cre#terea toleran"ei sociale fa" de astfel de comportamente%
-cre#terea ponderii cuplurilor care folosesc mi'loace contraceptive%
-scderea ratei natalit"ii #i a numrului mediu de copii pe familie%
-cre#terea ponderii na#terilor n afara cstoriilor le!ale%
-am$narea fertilit"ii cuplului p$n la demararea carierei profesionale.
% 1*. 0$.!F!*%$', familiile aveau copii ntruct Ki raLiunea social a e&istenLei familiei era
principial, procrearea. Familiile fMrM copii erau puLin frecvente Ki n mod oiKnuit erau fie oiectul
compMtimirii comunitare ,cnd nu puteau sM aiM copii-, fie al dezaproMrii ,cnd nu doreau sM aiM
copii-. n a doua jumMtate a secolului al PP-lea, odatM cu sezvoltarea familiei moderne, numrul
familiilor fr copii a nceput sM creascM rapid. n unele cazuri este vora de amnarea fertlitMLii sau
de infertilitate, n altele este vora de o decizie definitivM de a nu avea copii. )rgumentele invocate
de cupluri pentru a nu avea copii sunt apro&imativ aceleaKi n toate societMLile/ nepriceperea de a fi
pMrinLi, dorinLa de a practica un stil de viaLM care oferM mai multM liertate, spontaneitate, intimitate
Ki timp lier comparativ cu stilul de viaLM al familiei cu copii. 3otivaLia principalM constM n dorinLa
de a urma o anumitM carierM profesionalM, prezenLa copiilor fiind apreciatM drept un ostacol n
realizarea acestui oiectiv. (onderea cea mai ridicat a familiilor fr copii este ntlnitM la
cuplurile urane n care soLia urmeazM o carierM profesionalM.
Celibatul este unul din factorii care determinM scMderea natalitMLii, fapt pentru care n
majoritatea societMLilor este descurajat prin politicilele demografice Ki sociale ,ta&e pe celiat,
impozite mai mari plMtite de celiatari, restricLii n oLinerea de credite pentru locuinLe sau n
atriuirea de locuinLe din fondurile pulice sau chiar restricLii n urmarea unor cariere profesionale-.
1(
Coabitarea consensual este o altM formM sau fazM a familiilor contemporane. Ea nu are
aceeaKi semnificaLie n toate situaLiile. n unele cazuri ea este doar o simplM coaitare premaritalM, o
etapM premergMtoare cMsMtoriei. )ceastM alternativM prezintM o mare atractivitate pentru generaLiile
tinere din societMLile de culturM americanM dar Ki europeanM. Ea este consideratM ca o posiilitate de a
creKte Kansele de alegere a unui partener potrivit. n alte cazuri, coaitarea consensualM este un stil
de viaLM rezultat dintr-o opLiune de lungM duratM sau definitivM.
9a nivel statistic se constatM o corelaLie puternicM ntre creKterea numMrului cuplurilor consensuale Ki
creKterea numMrului cuplurilor fMrM copii. 9a sfrKitul anilor 101% Ki nceputul anilor 100%,
cercetMrile au pus n evidenLM manifestMrile unui nou tradiLionalism familial, de revalorizare socialM
a copiilor. )cest nou tradiLionalism se manifestM mai ales n LMrile foarte dezvoltate din punct de
vedere economic. n anii 102%-101%, a crescut rapid ponderea menajelor monoparentale.
3ajoritatea acestor menaje sunt formate din mamM Ki copiii ei minori. )ena'ele monoparentale sunt
n cea mai mare parte rezultatul divorLului Ki ntr-o mai micM mMsurM al decesului soLului sau al
naKterilor n afara cMsMtoriei. Givelul mediu de viaLM al menajelor monoparentale este mai scMzut
dect al familiilor nucleare complete, iar gradul de satisfacLie al pMrinLilor singuri privind viaLa
familialM este mai redus dect al cuplurilor."uplul modern este profund marcat de liertatea
alegerii, avnd drept criteriu esenLial iuirea, cu corolarul rupturii, cnd uniunea conjugalM Ki pierde
raLiunea sa de a fi prin dispariLia iuirii. 3ai mult dect oricnd, Ki poate pentru prima oarM,
noLiunea de cuplu se azeazM pe consideraLii afective Ki pe potrivire se&ualM. :olul familial feminin,
fMrM sM-Ki piardM din atriutele esenLiale legate de maternitate Ki educarea copiilor, de suport afectiv
Ki moderator interpersonal, al ntregului grup familial s-a dilatat Ki perfecLionat continuu. Firesc,
rezultM ca metamorfozele rolului feminin consecutive schimMrilor statutului sMu, sM se reflecte n
dezvoltarea Ki e&ercitarea lier-consimLitM a rolului se&ual-afectiv Ki procreativ, n mpMrLirea tot mai
echiliratM cu soLul a sarcinilor de rol parental.
10 $inamica interacBionalA 5n cuplu0 peci7icul evaluArii psihodiagnostice a cuplului 5n cele
trei etape (7ormare, menBinere, disoluBie a cuplului)
n procesul devenirii Ki desMvrKirii de sine, cuplul Ki familia sunt calea, mijlocul Ki Kansa ca
matrice fundamentalM a vieLii. n Ki prin familie, omul accede Ki apoi ncorporezM, asimileazM Ki
participM la valorile spirituale, religioase, culturale, materiale.
%uplul erotic, devine prin iuire, comunicare Ki intercunoaKtere, o structurM generativM,
deschisM la schimare, autocreatoare, o unitate prin complementaritate. El angajeazM douM forLe
energetico-informaLionale polare ,masculin Ki feminin-, care e intercompenseazM, interacLioneazM, se
reveleazM, se cunosc Ki se confirmM mutual, fuzioneazM, se dezvoltM Ki se transformM n fiinLe mature,
1*
autonome, liere. >uirea ne ajutM sM ne gMsim Ki re-gMsim pe noi nKine prin dMruire de sine Ki
sacrificiu, Ki prin aceasta sM ne situMm n dimensiunea transcendenLei. ) descoperi, trMi, practica Ki
dezvolta iuirea ca mod de a fi echivaleazM cu a deveni lier. %AsAtoria reprezintA o experienBA
de maturizare a personalitABii. ;iferenLele culturale introduc diferenLe mari n cMsMtorie.
;in punct de vedere psihologic, (G)G0*!$ sau parteneriatul sustitutiv ei este un proces
interpersonal al devenirii Ki maturizMrii noastre ca personalitMLi, de conKtientizare, redirecLionare Ki
fructificare a tendinLelor, pulsiunilor Ki afinitMLilor inconKtiente de autocunoaKtere, prin
intercunoaKtere. #copul ei este creKterea personalM prin e&perienLa conjugalitMLii Ki parentalitMLii.
N$H0&&$ /%/! (*+!' este un moment magic n viaLa unui cuplu, a unei familii, se&ualitatea
umanM deoseindu-se fundamental de se&ualitatea animalM.
;incolo de dimensiunea sa pur iologicM, aKa cum o ntlnim la animale n perioada de rut-
mperechere, la om, aceasta este dulatM de dimensiunea psihologicM Ki moralM a dorinLei de a avea
copii. :eproducerea speciei este transferatM n planul ideal, psihomoral, care transformM procesul
reproducerii n actul comple& al procreaLiei de sine n proprii urmaKi. ) avea urmaKi n care sM te
recunoKti, n care sM simLi cM-Li continui propria ta e&istenLM, care sM-Li semene Ki care sM fie ai tMi,
toate acestea dau o notM particularM reproducerii se&uale specific umane. )cest aspect prezintM nsM
particularitMLile sale, care Lin, pe de o parte de partenerii cuplului, iar pe de altM parte, de tipologia
cuplului.
#e considerM, cM orice cuplu oficial constituit are printre altele, ca scop sM dea naKtere la
urmaKi, sM se reproducM. )cesta este un punct de vedere superficial Ki care nu vizeazM dect
aspectele formale ale cuplului, aKa cum decurg ele dintr-un angajament contractual.
;atele de oservaLie medico-psihologicM Ki, n special cele de orientare psihanaliticM, ne
ndreptMLesc sM considerMm cM nu toate cuplurile se pot reproduce, n sensul cM nu toLi pot Ki treuie
sM dea naKtere la urmaKi. I1+/%&&$ ($ *E'!>$0!2!0$0& $ &+*./(&!! (/+'/!'* s-a dovedit de
fiecare datM, mai ales atunci cnd a fost consideratM politicM demograficM a unui stat, a avea
consecinLe deoseit de grave att pentru descendenLi, ct Ki pentru cupluri.
Primul aspect pe care treuie sM-l avem n vedere este, dacM respectivul cuplu este pregMtit Ki
doreKte sM aiM copii, dacM n prealail a analizat Ki a acceptat toate consecinLele pe care le implicM
acest fapt, de o importanLM majorM, att pentru partenerii cuplului, ct mai ales pentru descendenLi.
Plecnd de la acest punct de vedere, se poate afirma faptul cM nu orice cuplu este apt de a se
reproduce Ki de a avea copii. Pentru asumarea responsailitMLii de a procrea, a creKte Ki a educa un
copil este necesarM o anumitM maturitate emoLionalM intelectualM Ki socialM.
;in aceastM perspectivM este foarte important sM analizMm 1*0!2$F!$, +&(/1 H! $E)&%F$
1*0!2$F!&! .& $ $2&$ (*+!!. ) procrea, a da naKtere copiiilor este un fapt iologic, dar Ki psihologic Ki
social specific fiecMrui cuplu. ;in punct de vedere psihanalitic, actul de procreare este e&presia unei
1$
dule pulsiuni, pe de o parte, a pulsiunilor primare, de reproducere a speciei, care Lin de inconKtient,
Ki, pe de altM parte, a dorinLelor afective, intelectuale Ki morale de a se proiecta n urmaKi, ca o
replicM de autovalorizare ce Line de #upraeu. Este clar cM acest aspect reprezintM situaLia 3!&$)(G $
(/+'/!'* %*1$'&.
C& &+&@!%0G -% ($@/' $(&)0$ (*+!'/' +&%0/ (/+'/' &)+&(0!2I ;in punct de vedere
psihanalitic, treuie sM vedem n copil oiectul care concentreazM simolic dorinLele ideale, reunite
ale celor doi parteneri. C*+!'/' &)0& !1$>!%&$ *E!&(0/$'G H! &+&@&%0$&$ )!1E*'!(G $ (&$F!&!
(*1/%& $ (&'* .*! +$0&%&! H! )&1%!3!(G +&%0/ $(&H0!$ .*E<%.!&$ /%/! )0$0/0 )/+&!*, .&
2$'*!@$& )*(!$' 1*$'G, .& -1+'!%!& $ &)+&(0$E!'!0GF!!. 9a femeie, funcLia se&ualM depinde de
procreaLie nainte de toate. @Mratul acceptM greu Ki trziu rolul sMu de procreator pe cnd la femeie
acesta se dezvoltM Ki apare mult mai devreme. @Mratul nu are conKtiinLa organicM, visceralM a
procreaLiei, aceasta fiind amestecatM cu impulsurile erotice primitive, de ordin instinctual.
n cazul fetelor, acceptarea unirii se&uale are caracterul amiguu al luptei interioare ntre
dorinLa se&ualM Ki instinctul de conservare a integritMLii fizice. Ea nu urmMreKte, ca partenerul sMu
masculin, numai satisfacerea dorinLei se&uale ci o raporteazM la perspectiva maternitMLii ca pe o
mplinire a acesteia. Participarea femeii la unirea se&ualM cu Mratul este dulM / pe de o parte,
dorinLa de a se dMrui partenerului, iar pe de altM parte .*!%F$ .& $ 3! 1$1G. )cestM dMruire este n
toate cazurile sau n marea lor majoritate nsoLitM de angoasa cM ar putea fi trMdatM, pMrMsitM, fMrM a-Ki
putea ndeplini rolul complet legat de perspectiva mplinirii maternitMLii. ,EnMchescu, ".-
9a femeie, perspectiva maternitMLii este nLeleasM ca finalitatea fireascM a dMruirii acesteia
cMtre partener, depMKind astfel simpla satisfacere a dorinLei se&uale. S&%0!1&%0/' 1$0&% $'
+*(&$F!&! are un pronunLat caracter fiziologic Ki el se manifestM precoce. Este legat de impresia
potrivit cMreia copilul este amintirea animalM a unui fragment din corpul sMu, a unui fragment din
personalitatea sa fizicM Ki moralM. ,Nesnard, ).- 9a Nesnard maternitatea apare ca o ncoronare a
operei se&ualitMLii, ca un stadiu ultim Ki definitiv al evoluLiei se&uale. Pentru Mrat sentimentul
patern este legat de grija privind viitorul copiilor, educaLia, situaLia economico-materialM, integrarea
lor socialM. ;impotrivM la femei, )&%0!1&%0/' 1$0&% are o conotaLie afectivM, psihologicM, de
protejare, de educaLie Ki de formare a copilului.
1010 Rolurile 7amiliale : rolul con>ugal @i rolul parental/
particularitABi psihocomportamentale
n toate orientMrile sociologice Ki culturale, a fi Mrat sau femeie nu se limiteazM doar la
apartenenLa la se&ul iologic, ci, dincolo de acesta, fiecare individ aparLine unui model social, n
care distincLia dintre se& Ki gen este fundamentalM.
12
Rolul reprezintM ansamlul de conduite pe care societatea le aKteaptM de la un individ care ocupM
o anumitM poziLie sau funcLie ntr-un sistem. El reprezintM un mod structural de participare la viaLa
socialM. ,?. )llport-. Pentru prima datM, (*%(&+0/' .& *' a fost analizat de ?.N. 3ead ,10(*-, iar
accepLiunea sociologicM a termenului apare la :. 9inton ,10(2- Ki ulterior la .. Parsons ,10$1-, :.
3erton ,10$D- etc.
GoLiunea de rol social este legatM de cea de status social care reprezintM poziLia ocupatM de o
persoanM n societate Ki drepturile, oligaLiile ce decurg din aceastM poziLie.
Rolul 7amilial este reprezentat de rolul con>ugal @i rolul parental0 R*'/' (*%=/>$' reprezintM
o formaLiune comple&M de atitudini Ki comportamente, comunicMri verale Ki e&presive aKteptate de
fiecare dintre cei doi parteneri ai celulei familiale. Practicarea rolului conjugal Ki ulterior a rolului
parental nu este uKoarM, ridicM destule tensiuni, incompletitudini, mai ales n familia actualM unde
percepLia de rol nu mai este strict limitatM la natura partenerului, ci este mult mai lejerM, chiar
nedefinitM Ki unde drepturile, oligaLiile masculine Ki feminine se negociazM, stereotipurile fiind ntr-
o necontenitM schimare. "el puLin, n primii ani de cMsMtorie se confruntM, nu att personalitMLile
celor doi parteneri, ct aderenLele lor la vechile modele, investite cu valoare de criteriu de referinLM
pentru propriul rol conjugal. ;e aceea sunt frecvente comparaLiile, transferurile, frustraLiile
e&primate n formule de tipul n familia mea mama niciodat nu a trebuit s fac.., sau la noi tata
era cel care s-a ocupat tot timpul de......;acM se persevereazM e&cesiv n apel la modelul de rol
conjugal din familia de apartenenLM, transferul de e&pectaLii poate duce la disonanLM cognitiv-
afectivM, la autofrustrare, la conflict de rol. ;eKi termenii de se&-rol Ki gen-rol sunt adesea folosiLi
ca echivalenLi, e&istM o diferenLM importantM ntre ei. #e&-rolul ngloeazM comportamentele
determinate de se&ul iologic iar gen-rolul semnificM e&pectaLiile societMLii privind
comportamentele masculine sau feminine. ;e e&emplu, $ 3! -%)G(!%$0G &)0& /% )&JA*' 3&1!%!%,
.$ $ (&H0& (*+!! &)0& /% >&%A*'
G&%A*'/' se referM la e&pectaLiile societMLii privind comportamentele masculine sau feminine.
)cestea cuprind caracteristici generale privind aKteptMrile n raport cu/ anumite trMsMturi ale
personalitMLii ,sensiilitate la femei, forLM, rezistenLM la MraLi-, roluri sociale ,MraLii sunt taLi,
femeile sunt mame-, stereotipuri de gen-rol care e&primM anumite aKteptMri culturale, care sunt n
funcLie de rasM, naLionalitate, grup etnic, dar au o mare forLM asupra oamenilor. ;iversitatea gen-
rolurilor este foarte mare. #tudii recente ,#cher,101*- aratM cM femeile adoptM mult mai uKor
comportamente masculine dect MraLii comportamente feminine. GoLiunea de gen ,gender n
englezM- a cKtigat teren ncepnd cu 101% pentru a lMsa n plan secund particularitMLile se&uale Ki a
dirija prolematica n direcLia psiho-socio-culturalului. ?ender-ul este un construct socio-cultural
dar n coordonatele sale principale se realizeazM n funcLie de iologic ,nnMscut-, iar Eul mediazM
activ, creator relaLia dintre nnMscut Ki manifestat n fenotip Ki sociocultural indus prin socializare.
1D
"ercetMrile ntreprinse pe prolema surprinderii diferenLelor dintre se&e sprijinM formularea
urmMtoarelor douM ntreMri/ care sunt caracteristicile tipice pe care le posedM MraLii Ki femeile Ki
n ce mMsurM se percep indivizii pe ei nKiKi ca masculini Ki feminini! Prima ntreare se referM la
)0&&*0!+/!'& .& >&%. )cestea sunt credinLe puternic nrMdMcinate n tiparele culturale privind
caracteristicile psihologice Ki sau comportamentale ale MraLilor Ki ale femeilor. #pence Ki cola.
,10D$- au investigat acest aspect cu ajutorul unui instrument %hestionarul atri8utelor personale
aplicat pe eKantioane mari la studenLi Ki studente. Principalele caracteristici atriuite au fost/
%aracteristici psihologice atri8uite
sexului masculin
%aracteristici psihologice atri8uite
sexului 7eminin
>ndependent EmoLionalM
;orinLM de impunere "aldM cu ceilalLi
)gresiv "reativM
;ominant E&citailM
PreferM matematica Ki KtiinLa #e simte uKor rMnitM
)ptitudine la mecanicM Gevoia de aproare
!a8el nr0 1* %aracteristici psihologice atri8uite sexului masculin @i 7eminin
#tereotipizMrile sunt utile dar aduc Ki inconveniente, mai ales n defavoarea femeilor/
distriuirea sarcinilor n domenii domestice ,familie-, unde lucreazM mult mai mult n comparaLie cu
MraLii, n viaLa pulicM, mai puLine funcLii de decizie dar Ki n economia de ansamlu a vieLii.
T&*!$ $%0*+*'*>!(G ('$)!(G privind acest raport evidenLiazM rolul circuitului cauzal dintre
pattern-ul ,configuraLia, matricea- culturalM Ki personalitate n sensul cM, un conte&t cultural va
influenLa personalitatea memrilor sMi ntr-un anumit mod, iar aceKtia, prin felul cum vor acLiona
vor contriui la multiplicarea Ki continuarea specificului psiho-a&iologic al culturii respective.
10 90 %onduita de rol 7amilial
"onstituirea Ki funcLionalitatea unei familii ilustreazM drumul de la persoane la psihologia
de microgrup, 4traversnd cu necesitate zona relaLiilor interpersonale.5 ,P. ?olu, 10D*-
.recerea de la persoanM la relaLia interpersonalM presupune traversarea de cMtre cei doi
parteneri a unui proces de acomodare Ki 4prefacere5 interpersonalM, n cadrul relaLiei conjgale,
mogMLitM prin rolul parental, n condiLiile formMrii microgrupului familial. R*'/' 3$1!'!$' include
douM componente/ *'/' (*%=/>$' H! *'/' +$&%0$'.
Structura de rol a micro!rupului familial e&primM o anumitM confi!ura"ie a pozi"iilor #i
func"iilor formale #i informale ale membrilor acestuia, ea constituind aza desfMKurMrii relaLiilor
matrimoniale, cadrul psihosocial al vieLii familiale. >. 3itrofan Ki ". "iupercM ,1001- considerM cM
11
n cadrul structurii de rol a micro!rupului familial, se dezvluie esen"a func"ional a acestuia,
nivelurile #i mecanismele sale intrinseci grupate n/
nivel intermotivaLional diadic8
nivel de interacomodare ioafectivM8
nivel de intercunoaKtere < intervalorizare8
nivel de interacLiune < interdezvoltare familialM.
n interiorul microgrupului familial, cuplul deLine poziLia prioritarM Ki generativM n raport
cu traiectoria funcLionalM sau disfuncLionalM a nucleului. )doptarea, asumarea Ki e&ercitarea de cMtre
parteneri a unor roluri conjugale Ki parentale simetric compatiile este hotMrtoare pentru echilirul
familial, ca Ki pentru menLinerea unor raporturi sanogene intra Ki interfamiliale.
D!% +/%(0 .& 2&.&& +)!B*)*(!$', *'/' (*%=/>$'A+$&%0$' (*%)0!0/!& * 3*1$F!/%&
(*1+'&JG .& $0!0/.!%!, (*1+*0$1&%0&, (*1/%!(G! 2&E$'& H! &J+&)!2&, *!&%0$0& )+&
$)!>/$&$, (*%)*'!.$&$ H! .&@2*'0$&$ &'$F!!'* 3$1!'!$' $H0&+0$0& '&>!0!1 &(!+*( .& (G0& (&!
.*! +$0&%&!. Nomeostazia interacLionalM familialM Ki stailitatea cMsMtoriei sunt fundamental
determinate de o structurM armonicM a rolurilor conjugale, e&ercitatM compatiil, sinergic, pe
principiul simetriei Ki al complementaritMLii mutuale.
)doptarea unui rol conjugal corespunzMtor, 4intrarea n rolul conjugal Ki ulterior parental5,
e&pectat, nu este deloc simplM Ki lipsitM de 4proleme5, nici mMcar n cazul cuplurilor formate din
personalitMLi nalt compatiile su aspectul concepLiilor, aspiraLiilor, treuinLelor Ki pulsiunilor
reciproc proiectate. *olul con'u!al, deKi se preia iniLial prin imitaLia modelelor de rol familial
cunoscute n familia de apartenenLM, se nva" a fi adoptat #i se perfecteaz prin e&ersarea n
propriul nucleu con'u!al. El se modeleazM pe parcursul interacLiunii maritale n sensul asigurMrii
unui optimum funcLional n cuplu.
9a nceputul cMsMtoriei, maniera de adoptare Ki e&ercitare a rolului conjugal este
determinatM socio-educa"ional, Ki astfel, triutarM modelelor de rol conjugal, preluate, cunoscute Ki
interiorizate n cadrul familiilor de orientare. ;e oicei, soLia preia Ki imitM mai mult sau mai puLin
conKtient conduite de rol proprii mamei sale, pe care le integreazM Ki filtreazM prin intermediul
propriei sale personalitMLi. n mod similar, soLul reproduce, n comportamentul sMu de rol, maniere
relaLionale, atitudini Ki e&presii de comunicare preluate din modelul conjugal oferit de tatMl sMu.
I%!F!$', -% +!1!! $%! .& (G)G0*!&, (*!%(!.&%F! (/ +&!*$.$ .& !%0$(*1/%!($&,
confruntMrile generate de adoptarea Ki e&ercitarea rolurilor conjugale sunt n general frecvente Ki
perturatoare pentru armonia cuplului. ?eneza acestor confruntMri rezidM n divergenLele posiile
ntre douM modele de rol conjugal preluate din douM familii, cel mai adesea diferite din punctul de
vedere al particularitMLilor desfMKurMrii 4jocului de rol marital5. #e confruntM, aKadar, n perioada de
10
cMsMtorie de la % la $ ani, nu att personalitMLile partenerilor, ct aderen"ele lor la vechile modele,
preluate din familiile de apartenenLM.
)ceste modele de rol sunt investite de oicei de consorLi cu valoare de criteriu de
referin" #i evaluare pentru propriul rol conjugal. 4)aterea partenerului de la rolul conjugal
e&pectat conduce la accentuarea unui sentiment de insecuritate Ki frustrare, alimentnd o anumitM
an&ietate de relaLie. #oLii se raporteazM unul la altul conform 4normelor relaLionale Ki funcLionale ale
comportamentului marital al pMrinLilor lor, e&primndu-Ki frecvent analogiile Ki transferurile ,e&/
4tatMl meu n-ar fi spus mamei niciodatM asta Q5, 4mama mea nu face niciodatM aKa acest lucru Q5,
4la mine n familie nevasta treuie sM se comporte astfel Q5, 4la noi tata rezolva prolema asta
Q5-. )dultul care cautM perpetuu sM identifice modelul matern sau patern n conduita partenerului
sMu erotic Ki marital se e&pune eKecului relaLional, frustrndu-Ki partenerul Ki autofrustrndu-se
concomitent, prejudiciind interadaptarea Ki interasimilarea diadicM.
"u alte cuvinte, n aceeaKi dinamicM perceptiv-afectivM, mai mult sau mai puLin
inconKtientM, n vreme ce 4ea5 o reproduce relativ fidel pe mama sa, 4el5 nu pregetM sM o nege,
prefernd-o pe propria sa mamM pe care ncearcM s-o identifice n persoana partenerei8 pe de altM
parte, 4el5 l reproduce oarecum pe tatMl sMu, pe care 4ea5 l neagM, preferndu-l pe propriul sMu tatM,
al cMrui model de rol tinde sM-l identifice Ki sM-l impunM n rolul conjugal al partenerului sMu.
#e relevM astfel (*%3/%0G!'& !1!%&%0& )+&(!3!(& &0$+&! .& +&$(*1*.$& H! $(*1*.$&
!%0&1$!0$'G, .$0*$0& .!%$1!(!! H! +&3$(&!'* &)&%F!$'& $'& )0/(0/!! *'/!'* (*%=/>$'&.
PrezenLa acestor confruntMri, urmatM n timp de ajustMri, cedMri Ki restructurMri mutuale ale manierei
de e&ercitare Ki dezvoltare a rolului conjugal, constituie o particularitate fireascM n evoluLia
armonioasM a oricMrui cuplu conjugal stail. n acest sens, traiectoria vieLii de cuplu se desfMKoarM
relativ previziil n sensul delimitMrii unui stil propriu, original, unic al interacLiunii conjugale,
conducnd la satisfacLii mutuale. #e contureazM astfel, traiectoria normal a vie"ii familiale, ca
urmare a realizMrii unei structuri de rol conjugal armonioase Ki complete su aspectul asigurMrii
funcLiilor familiale. "uplul, indiferent de stadiul dezvoltMrii sale ,etapa acomodMrii, asimilMrii,
cristalizMrii sau regresiei psihosociale-, fiinLeazM prin simultaneitatea diverselor tipuri de
interacLiuni. Ele angreneazM ntr-un mecanism de armonicM sau dizarmonicM funcLionarea cele douM
roluri conjugale ,cel feminin Ki cel masculin-.
>ndiferent de stilul interacLional predominant al cuplului ,cooperare sau competiLie-,
indiferent de principiul predominant al coaitMrii Ki intercomunicMrii celor douM personalitMLi
,similaritate sau complementaritate < compensaLie-8 rolul conjugal, prin toate faLetele sale, treuie
sM satisfacM funcLiile de azM ale familiei. I)0*!$ .&@2*'0G!! 3$1!'!&! H! $ .!$.&! (*%=/>$'&, -%
)+&(!$', &)0& -% +!1/' <%. * !)0*!& $ .&@2*'0G!! H! +&3&(F!*%G!! *'/!'* (*%=/>$' 3$1!'!$'&
$3'$0& -% !%0&$(F!/%&$ '* )+&(!3!(G.EvoluLia formelor sociale de organizare familialM este
'%
determinatM de evoluLia modalitMLilor io-psiho-sociale de interacLiune umanM ntre se&e, fiind n
raporturi de intercondiLionare cu factori e&ogeni ,socio-economici, istorici, cultural-etnografici-.
:olul conjugal este un construct unitar rezultat, pe de o parte, al istoriei normative socio-
familiale, aflat, pe de altM parte, ntr-o continuM modificare n constituirea Ki dezvoltarea
psihosocialM a fiecMrui cuplu. ;in acest motiv, marile 4proleme5 ale cuplului, deKi rMmn n
general aceleaKi ,comunicare se&ualM, afectivM, moralM, intercunoaKterea Ki intervalorizarea,
creKterea Ki educarea copiilor, autorealizarea materialM Ki socio-profesionalM familialM-, ele capMtM
semnificaLie Ki ponderi specifice de la un cuplu la altul, comportM rezolvMri diferite Ki suportM
diferenLiat intervenLiile corectoare, educative sau terapeutice din e&terior.
1040 $inamica rolurilor con>ugalDparentale 5n 7amilia tradiBionalA @i 5n cea modernA
ncercMrile de identificare a resurselor psihologice care e&plicM o opLiune sau alta pentru
asimilarea rolurilor conjugal-parentale au la azM numeroase criterii. "el mai recunoscut este
criteriul generat de )0/(0/$ .& *' 3$1!'!$' care reprezintM disponiilitatea structural-psihologicM a
unui individ ce permite preluarea unui rol familial la un anumit moment Ki e&ersarea lui. )ceasta
nseamnM, cM, n mod curent, oamenii se ndreaptM spre rolurile care corespund n cea mai mare
parte structurii psihologice personale Ki unde implicit asimilarea nu solicitM efort special susLinut.
.. 3ircea precizeazM cM n 3/%(F!& .& 3&'/' (/1 *$1&%!! &$'!@&$@G $)!1!'$&$ 4-%.&+'!%!&$7
*'/!'* (*%=/>$'A+$&%0$'& )& .&+$0&=&$@G ? 0!+/! .& )0/(0/! +)!B*'*>!(&/
1. D!)3*!(/'-asimileazM un numMr mic de roluri, le ndeplineKte cu multM seriozitate pentru ca
treptat sM se diminueze, implicarea chiar sM disparM. :olurile conjugal-parentale se
ndeplinesc su semnul inconsecvenLei, nesiguranLei, cu sincope e&istenLiale, cu plecMri,
aandon temporar din viaLa familialM, fMrM justificMri de fapte e&terioare.
'. A%J!*)/'-structura de rol se dondeKte cu efort Ki se dezvoltM ntr-un cadru infle&iil,
ameninLat mereu de dorinLa de a fi perfect, cu insistenLe greu de suportat de cMtre partener Ki
cu ncercMri de transfer a temerilor patologice, care de fapt i sumineazM rezistenLa.
(. A%$%($)0/'-este o personalitate hipere&actM care se identificM cu rolul pnM la limitM. :olul
pentru el este o mMsurM a realizMrii personalitMLii prin/ ordine e&cesivM, conformism ritualic,
dar afectivitate foarte redusM.
*. P)!B$)0&%/'-adoptM mai multe roluri pe care le aandoneazM, rnd pe rnd ntruct este
mMcinat de nencredere, de lipsM de coerenLM, de unitate, apar manifestMri duplicitare.
$. A+$0!(/'-lipsit de energie, nu se implicM n rol, pentru parteneri ci mai ales pentru imaginea
pe care Ki-a construit-o el despre aceKtia. Practic, rolul rMmne o perspectivM, o fata
mor!ana, faLM de care nu ajunge totuKi sM se apropie, deKi n sinea sa doreKte acest lucru.
'1
2. EJ+'*@!2/'-rolul conjugal-parental se deruleazM ntr-un climat de neliniKte, dominare,
agresivitate, forLM, reacLii neprevMzute de cMtre ceilalLi. Este refuzat, ocolit, evitat de familie,
ceea ce de fapt i accentueazM reactivitatea Ki dorinLa de a se impune prin forLM.
D. H!)0!*%!(/'-Ki alege rolul, dar nu Ki-l asumM, vrea sM parM mai mult dect este, se iueKte pe
sine, nu are deschidere faLM de ceilalLi. :olul Ki-l creeazM Ki e&erseazM dupM unele repere pe
care le considerM a fi apreciate ca une de cMtre ceilalLi, ntruct este animat de dorinLa
evidenLierii.
1. P$$%*!(/'-refuzM dialogul, sugestiile, impune categoric rolul. Este convins cM este
infailiil. )re o structurM rigidM, egoistM Ki rolul se asimileazM n aceKti parametrii.
"oncluzionnd, din perspectiva ndeplinirii rolurilor conjugale se disting .*/G 0!+/! .&
3$1!'!! ,=oinea, 100(-/
familii n care rolurile conjugale sunt asumate corespunzMtor cerinLelor Ki e&igenLelor
normalitMLii funcLionale a cuplului Ki
familii n care rolurile conjugale sunt asumate parLial Ki nesatisfMcMtor, pe fondul unor stMri
de tensiune sau indiferenLM.
M*.&%!0$0&$ $ $2/0 /% !1+$(0 .!&(0 $)/+$ 0$.!F!*%$'!0GF!!, stilul de viaLM tradiLional
fiind aandonat aproape su toate aspectele sale. +rice domeniu al realitMLii sociale este afectat iar
ceea ce se ntmplM cu 3$1!'!$ (*%0&1+*$%G reprezintM, pnM la un anumit punct o &3'&(0$&$ $
(!@&! +!% ($& 0&(& )*(!&0$0&$, o imagine a mutaLiilor semnificative n trecerea de la tradiLional la
modern. ;e aici rezultM o serie de implicaLii sociale Ki psihologice generate de schimarea rolurilor
familiale pe care le vom sintetiza n .aelul nr.*. 3ajoritatea studiilor contemporane evidenLiazM
e&istenLa unor modificMri n structura de rol conjugal. )stfel, Narriman,1012, Rorthington Ki
@oston, 1012 aratM cM (&! ($& %/ !%0&%F!*%&$@G )G $!EG (*+!! $/ $0!0/.!%! &>$'!0$!)0& -% +!2!%F$
)&JA*'/!'*. Este posiil, nsM, ca dupM naKterea primului copil, sM se revinM la rolurile de gen
tradiLionale ,:ossi, 10D0-. .otuKi, cu ct este mai lungM perioada de egalitate, cu att este mai puLin
proail pentru cuplu sM renunLe la valorile egalitariste cu care au fost oiKnuiLi. :olurile de gen ale
femeii Ki ale Mratului au n mod particular consecinLe nefaste n ceea ce priveKte sMnMtatea genitalM
Ki practicile contraceptive.
)stfel, sMnMtatea femeii este n permanenLM supusM riscului suplimentar, ea putnd avea
sarcini nedorite sau putnd ajunge la avorturi, uneori n condiLii periculoase. 3odul n care Mratul
acceptM sau dimpotrivM respinge ideea de planificare familialM ca Ki mMsurile de protecLie au un
impact psihologic puternic asupra stMrii de sMnMtate a partenerei.
''
&amilia tradiBionalA &amilia modernA
:oluri Ki statusuri sociale diferite pentru femei Ki
MraLi
.endinLe de egalizare a statusurilor sociale.
:edefinirea rolurilor statusurilor feminine din
perspectiva nevoii de autoafirmare
"Msnicia-formM de legitimare socialM )ntrenarea femeilor n activitMLi productive, roluri
sociale comple&e, ziua de muncM dulM
"eliatul-nu este ncurajat, cooarM femeia din punct
de vedere social
"eliatul- un mod alternativ de viaLM acceptat att
pentru femei ct Ki pentru MraLi
Givelul studiilor relativ redus pentru femei "reKterea numMrului anilor de Kcolarizare a femeilor ,
ca urmare a nivelului de pregMtire, universitarM Ki a
specializMrilor
=Mrsta timpurie la cMsMtorie "reKterea vrstei la care este realizatM cMsMtoria,
)mnarea fertilitMLii
Femeile presteazM activitMLi necalificate, foarte sla
remunerate
Femeile ocupM locuri de muncM din ce n ce mai
diverse, cu grad nalt de calificare Ki venituri sensiil
mai mari
Gu deLin funcLii pulice Ki politice #unt implicate activ n viaLa politicM Ki socialM
,manageri, femei de afaceri-
:espectM restricLiile Ki tauurile privind relaLiile
se&uale
9ieralizarea se&ualitMLii ,schimMri de atitudini n
relaLiile cu celMlalt se&, liertatea alegerii
partenerului, nlMturarea tauului virginitMLii,
acceptarea coaitMrii-
Familia a&atM pe copii ,>. :amseE- Familia a&atM pe adulLi ,>. :amseE-
)sumarea timpurie a oligaLiilor parentale )mnarea asumMrii rolurilor parentale
#arcina Ki comportamentul reproductiv
nu sunt planificate
Planning-ul familial, popularizarea practicilor
contraceptive
E&perienLa maternitMLii valorizatM pozitiv
?rad nalt de stailitate a familiei. :uptura conjugalM
Ki divorLul se face prin apel la autoritatea
judecMtoreascM
"reKte divorLialitatea ,mai ales n primii *-D ani de
cMsnicie-. Femeia poate avea iniLiativa divorLului
emoLional sau legal
Fidelitatea conjugalM este o condiLie intrinsecM a
acceptMrii femeii n societate
)dulterul este vMzut ca o formM de satisfacere a
treuinLelor tacit acceptate de societate
"onservatorismul Ki rigiditatea <atriute ale femeii
promotoare a oiceiurilor
3utaLii valorice semnificative, cooperarea
intergeneraLionalM, creKterea duratei medii de viaLM
"Msnicia apare drept contract de aservire a femeii
care-Ki oferM serviciile se&uale Ki domestice
"Msnicia este azatM pe consens, egalitate Ki
complementaritate a rolurilor
=iolenLa domesticM moderatM Ki informal acceptatM "reKterea violenLei familiale Ki agravarea
consecinLelor acesteia
!a8el nr0 9* $i7erenBe 5ntre 7amilia tradiBionalA @i 7amilia modernA
'(
10=0 &actori psiho/sociali ai 7uncBionalitABii @i sta8ilitABii maritale
n continuare vom analiza o serie de factori ce stau la aza dezvoltMrii armonioase a
cuplului marital Ki asigurM stailitatea acestuia. ;in motive metodologice Ki avnd n vedere nivelul
la care acLioneazM n evoluLia normalM a cuplului, am mpMrLit aceKti factori n douM categorii /
factori de deut Ki factori de ntreLinere Ki dezvoltare.
10=0;0 &actori de de8ut ;0 "ptitudinea pentru parteneriat
"onsiderMm cM armonizarea Ki stailizarea uniunii conjugale se azeazM pe capacitatea
plastic de modificare Ki corec"ie a comportamentului de rol, pe ct posiil n consens cu
e&pecta"iile #i trebuin"ele mutual-proiectate n diad. Givelul Ki calitatea treuinLelor de parteneriat
acLioneazM ca o adevMratM 4cheie motivaLionalM5 a fiecMrui partener. PosiilitMLile de satisfacere
reciprocM a acestor treuinLe decid n ultimM instanLM cursul relaLiei interpersonale, menLinerea,
amplificarea, diminuarea sau alterarea sentimentelor de dragoste care i leagM pe consorLi. "edMrile,
concesiile, metamorfozele conduitei de rol n ntmpinarea satisfacerii acestor nevoi vitale, necesitM
o disponiilitate fle&iilM de adaptare interpersonalM, de creativitate interacLionalM, un anumit nivel
de $+0!0/.!%& +&%0/ +$0&%&!$0. )cesta suplineKte Ki corecteazM deficitul de intercunoaKtere,
diminund dezechilirul motivaLional produs, reduce disonanLa ideo-afectivM creatM n cuplu.
+ptitudinea pentru parteneriat mutual constituie capacitatea individual de adaptare
interpersonal eficient, creativ #i fle&ibil, e&primatM prin intermediul conduitei de rol marital, ca
model de comportament cu valoare stailizatoare n funcLionarea cuplului. )vnd ca punct de
plecare Ki de referinLM, modelele de rol conjugal cunoscute n copilMrie, n familia pMrinLilor sMi,
adultul cMsMtorit reconstruieKte Ki Ki dezvoltM personalitatea prin intermediul propriului sMu rol
conjugal Ki parental. #e considerM cM modelul de rol conjugal se dondeKte, se nvaLM, se e&erseazM
Ki se deprinde, perfecLionndu-se continuu n cadrul interacLiunilor conjugale pe parcursul
cMsMtoriei. )ptitudinea de a e&ercita un rol marital eficient ,consensual- ca Ki creativitatea
interacLionalM a fiecMrui partener se dezvoltM pe parcursul vieLii conjugale, se perfecLioneazM n
decursul e&istenLei conjugal-parentale Ki devine factor hotr$tor pentru echilirul funcLional
familial, pentru gradul de satisfacLie mutualM. #atisfacerea reciprocM a sistemelor de treuinLe
privind parteneriatul su toate aspectele lui ,ca rol conjugal Ki parental- conferM cMsMtoriei
durailitate Ki sens, asigurnd echilirul fizic Ki psihic al consorLilor.
'*
C*%)!.&G1 (G * $%/1!0G (*&)+*%.&%FG H! (*%)&%)/$'!0$0& -% +'$%/' !.&!'*,
$0!0/.!%!'* H! $)+!$F!!'* +& .& * +$0&, H! -% +'$%/' (*1/%!(G!! H! $' (*1+*0$1&%0/'/! &*0!(*A
)&J/$' H! +*(&$0!2, +& .& $'0G +$0&, (*%)0!0/!& &'&1&%0/' &)&%F!$' $' &/H!0&!, )0$E!'!0GF!! H!
)$0!)3$(F!&! 1$!0$'&.
)ceastM corespondenLM se&ualM, afectivM Ki comportamentalM asigurM echilirul alanLei
interacLionale n cuplu Ki oferM partenerilor posiilitatea unei intermodelMri mutuale reciproc
satisfMcMtoare. n acest sens, unul din 4secretele5 fericirii conjugale pare sM fie capacitatea unui
cuplu de a se crea Ki re-crea continuu, ca o uniune dualM coevolutivM, n interiorul cMreia
personalitMLile angajate se afirm, se dezvolt Ki se satisfac una prin intermediul celeilalte, se
interasimileaz #i intercondi"ioneaz psiholo!ic, ceea ce confer sens #i valoare rela"iei lor.
;ragostea, nLeleasM ca mod de comunicare completM Ki profundM ntre Mrat Ki femeie, este nu
numai condiLie, ci Ki efect al creaLiei interpersonale n cuplu. "onceputM astfel, dragostea depMKeKte
semnificaLia sa primarM de trMire Ki sentiment de plenitudine, satisfacLie Ki securizare conferit de
persoana celui iuit, dondind semnificaLia unei atitudini Ki a unui comportament creativ, de tip
afectiv-se&ual. Ea devine mMsura Ki recompensa realizMrii 4rolului conjugal5 Ki ulterior prin naKterea
copiilor a rolului parental, fiind totodatM Ki una din e&plicaLiile reuKitei sau nereuKitei ndeplinirii
acestui rol. )stfel, producerea echilibrului motiva"ional-afectiv interpersonal, prin adoptarea Ki
e&ercitarea unor comportamente de rol marital, poate fi considerat un factor primordial. )ceste
comportamente treuie sM corespundM proiecLiilor de necesitate ale fiecMrui partener n vederea
satisfacerii 0&E/!%F&'* .& +$0&%&!$0 (*%=/>$':
1- treuinLa de securizare, solidaritate Ki afiliere a cMrei satisfacere asigurM 3/%(F!$ .&
)/)F!%&& H! )&(/!@$& )*(!$'G, $3&(0!2G H! 1*$'G $ (/+'/'/!K
'- treuinLa de identificare, a cMrei satisfacere asigurM 3/%(F!$ &3&&%F!$'G, .&
(*%3!1$& H! .&@2*'0$& $ +&)*%$'!0GF!!, +!% $+*0/!'& !%0&)&J&8
(- treuinLa de comunicare, apartenenLM Ki gratificaLie mutualM, prin afecLiune Ki fidelitate
,fizicM Ki spiritualM-, a cMrei satisfacere asigurM 3/%(F!$ &*0!(*A)&J/$'GK
*- treuinLa de continuitate Ki autorealizare prin urmaKi, a cMrei satisfacere asigurM
3/%(F!$ +*(&$0!2G8
$- treuinLa de cooperare, ncredere Ki sustituLie mutualM n plan decizional < acLional
familial < a cMrei satisfacere asigurM 3/%(F!$ 1$0&!$'G H! *>$%!@$0*!(GK
2- treuinLa de valorizare a personalitMLii ,admiraLie, respect, stimM, crediilitate- a cMrei
satisfacere asigurM 3/%(F!$ .& !%0&&2$'/$& H! $/0*&2$'/$& $ +&)*%$'!0GF!! H! $ (/+'/'/!.
'$
10=0;0 10 "daptare @i acomodare maritalA
A.$+0$&$ 1$!0$'G vizeazM att restructurMri la nivelul comportamentului de rol marital al
indivizilor, ct Ki la nivelul funcLionalitMLii lor interpersonale. 9a nivel individual, ea presupune
orientMri, potenLMri, activMri Ki reorientMri succesive, dinamice ale motivaLiilor de parteneriat
,iologic-se&uale, socio-afective, de autorealizare Ki autodezvoltare a personalitMLii-, precum Ki a
disponiilitMLilor de parteneriat, determinate esenLial de factorul vrstM, normalitatea Ki integritatea
iopsihicM, nivelul maturizMrii afective Ki relaLionale, fle&iilitatea Ki plasticitatea adaptativM n rolul
conjugal. 9a nivel interpersonal, adaptarea maritalM vizeazM sincronizarea Ki complementaritatea
intercomunicMrilor, potenLarea Ki maturizarea sentimentelor mutuale de afecLiune, ca Ki a climatului
afectiv familial, aprofundarea intercunoaKterii partenerilor, stimularea intervalorizMrilor n cuplu,
echilirarea Ki optimizarea sferei acLiunilor Ki deciziilor maritale, interdezvoltarea rolurilor
conjugal-parentale.
A(*1*.$&$ 1$!0$'G sau interacomodarea maritalM, constituie mecanismul Ki, totodatM,
procesul de stimulare Ki dezvoltare a adaptMrii mutuale conjugale. n cadrul acestui proces
interacLional, soLii acceptM, respectM Ki valorizeazM reciproc interesele, atitudinile, opiniile,
oiceiurile, valorile, oferindu-Ki gratificaLii Ki susLinere unul faLM de celMlalt. ;inamica acomodMrii
maritale presupune nsM Ki corecLii, concesii Ki tolerMri mutuale, care pot dezvolta n etapele iniLiale
unele tensiuni Ki confruntMri, ce pot fi depMKite n eneficiul funcLional al cuplului. .endinLa
generalM a acestui proces interacLional este de facilitare progresivM a ajustMrii interpersonale, a
realizMrii coeziunii Ki 4stilului5 personal al cuplului.
$i7icultABile ce pot sA aparA se traduc 5n dis7uncBii @i con7licte con>ugale. Ele se pot
manifesta predominant ntr-una din sferele vieLii conjugale ,e&emplu/ comunicarea afectiv-se&ualM,
interacLiunile privitoare la organizarea timpului lier, prolemele administrativ-gospodMreKti, uget,
copii, etc.- sau perturnd n ansamlu una funcLionalitate familialM. ;eficitele de acomodare
maritalM se pot identifica Ki corecta precoce printr-o mai unM informaLie, educaLie Ki culturM a
relaLiilor dintre se&e, dar ele se pot compensa Ki spontan n dinamica maritalM pe mMsurM ce cuplul
acumuleazM e&perienLM prin coe&istenLa maritalM Ki Ki structureazM strategii proprii de rezolvare Ki
depMKire a incidentelor Ki momentelor critice. +pusul acomodMrii maritale l constituie ri!iditatea
marital, e&primatM prin tendinLa simultanM a partenerilor de a-Ki conserva Ki impune 4modele
relaLionale5 contradictorii, dizarmonice, frustrante reciproc. >nerLia, conservatorismul Ki persistenLa
4vechilor modele5, a prejudecMLilor relaLionale constituie un impediment important n calea
acomodMrii interpersonale a soLilor, dovedind o lipsM de supleLe care predispune cuplul la relaLii
simulate, aparente, superficiale, disconfortaile din punct de vedere psihologic. .endinLele de
'2
adaptare Ki acomodare maritalM se pot manifesta reciproc sau unilateral, situaLie n care treuinLele
partenerilor legate de viaLa Ki activitatea cuplului conjugal sunt satisfMcute disimetric. "onstatnd tot
mai des o neconcordanLM ntre aKteptMrile sale pe linia satisfacerii treuinLelor Ki modul n care viaLa
Ki activitatea cuplului i oferM 4rMspuns5, partenerul, mai ales la nceput, depune mari eforturi pentru
a reduce starea de disonanLM. Si acestea se realizeazM fie prin diminuarea efectelor negative ale unor
acte comportamentale, fie prin sporirea valorizMrii altor nsuKiri de personalitate sau acte
comportamentale.
)semenea modalitMLi de rezolvare a conflictelor motivaLionale asigurM o anumitM
continuitate cuplului nsM, treptat distanLa psihologicM dintre parteneri se accentueazM att de mult
nct nu mai putem vor8i de viaBa con>ugalA 5n adevAratul sens al cuv6ntului0 )stfel, un soL
dominator, cu o forLM e&ageratM a eului, care nu suportM nici un fel de contrazicere, dacM impune
partenerului sMu o conduitM de totalM suordonare, el reuKeKte sM-Ki satisfacM treuinLele lui
accentuate de prestigiu Ki de respectare a eului, nsM soLul sMu va deveni un 4mijloc5 de satisfacere a
acestor treuinLe, transformndu-se ntr-un frustrat etern. +ri, ceea ce este specific pentru un cuplu
funcLional constM tocmai n satisfacerea ilateralM a treuinLelor consorLilor prin intermediul
relaLionMrii interpersonale, fiecare dintre ei contriuind att la satisfacerea propriilor treuinLe, ct Ki
ale partenerului sMu. )comodarea completM a personalitMLilor maritale este reprezentatM de
asimilarea marital sau interasimilarea maritalM. #oLii preiau reciproc, interiorizeazM, simt Ki
acLioneazM n consens cu aceleaKi modele valorice, atitudinale, motivaLionale. )similarea maritalM
creeazM consens mutual Ki echilibru func"ional, azndu-se pe un grad crescut, reciproc satisfMcMtor
al intercomunicMrii Ki intercunoaKterii, n condiLiile aprofundMrii Ki stailizMrii sentimentelor erotice,
ca Ki a complementaritMLii se&ual-afective. ?ndurile, sentimentele, atitudinile, acLiunile, la nceput
diferite, n procesul interacLiunii sunt supuse unor modelMri continue, pnM ajung la un nalt grad de
interpenetrare Ki fuziune. )similarea pe linie psihologicM Ki psihorelaLionalM poate produce efecte
modelatorii chiar Ki asupra unor aspecte fizionomice ,un anumit mod de a privi, de a rde, de a se
mira, etc.-. A)!1!'$&$ 1$!0$'G, deKi presupune fuziunea personalitMLilor n cadrul e&ecutMrii
rolurilor conjugale, nu presupune automat Ki pierderea autonomiei Ki integritMLii lor psihologice.
;impotrivM, ea creeazM condiLiile dezvoltMrii Ki autorealizMrii fiecMruia prin intermediul Ki cu
susLinerea celuilalt, pe fundalul unui climat psihosocial echilirat Ki securizant. )similarea maritalM
mplineKte procesul interadaptMrii maritale, asigurndu-i durailitate, fMrM a garanta definitiv
viailitatea structurii conjugale. % &2*'/F!$ (/+'/'/! 3$1!'!$' $)!1!'$&$ 1$!0$'G (*%)0!0/!& .*$ *
(*%.!F!& %&(&)$G, .$ %/ H! )/3!(!&%0G $ )0$E!'!0GF!! (/+'/'/!, 3GG $ >$$%0$ -%)G H! H$%)&'& )$'&
.& $/0*.&@2*'0$& (*%0!%/G. ;upM perioade variaile de acomodare Ki asimilare maritalM, unele
cupluri se pot devitaliza sau pot regresa n formule relaLionale, care, deKi pMstreazM unele modele,
haitusuri Ki valori rezultate din procesul asimilMrii maritale, prezintM Ki unele tendinLe noi, de
'D
desincronizare a partenerilor sau stagnare a dezvoltMrii personalitMLii unuia sau amilor soLi. :eapar
n acest caz noi mecanisme de acomodare care asigurM un modus vivendi adecvat. "uplul marital
apare din aceastM perspectivM ca o )0/(0/G 1*E!'G, cu meandre evolutive adesea puLin previziile,
cu continue prefaceri n interiorul sMu, ca Ki n relaLiile sale cu lumea. 4"MsMtoria treuie sM lupte
fMrM ncetare cu acel monstru care distruge totul/ oiKnuinLa5 ,NonorT de @alzac-. >ar oiKnuinLa
poate fi nlMturatM atta timp ct relaLia interpersonalM intramaritalM e&clude monotonia, rutina,
infle&iilitatea, presupunnd o accentuatM dinamicM a interadaptMrii, interacomodMrii Ki
interasimilMrii celor douM personalitMLi.

10=0;090 Iu8irea con>ugalA
+ singurM pasiune, dragostea, este capailM sM rMspundM la nevoia umanM de comuniune cu
lumea, respectnd ntru-totul integritatea Ki individualitatea fiinLei. ,E. Fromm, 101(-. Este oare
iuirea conjugalM doar un sentiment durail Ki profund care uneKte Mratul cu femeia, este ea doar
e&presia 4purM Ki asolutM a comunicMrii prin care #inele 4Ki mplineKte fMptura printr-un )ltul, care
treuie sM fie n cele din urmM un alt Eu nsumi!5 ,". 3ircea, 10D0-. n opinia >. 3itrofan Ki G.
3itrofan ,1002-, iuirea conjugalM realM tinde sM fie ntr-o oarecare mMsurM crea"ia comun a dou
personalit"i, una prin intermediul celeilalte, un mod autentic de a fi 4unul cu celalalt, unul prin
celMlalt Ki unul pentru celMlalt5, un mod complet de a convieLui prin intercomunicare,
intercunoaKtere Ki intermodelare, n sensul dezvoltMrii Ki mplinirii celor douM persoane angajate, n
completa lor fiinLare iopsihosocialM."MsMtoria apare, astfel, ca o e&perien" fundamental de
maturizare psihosocial, desfMKuratM la intersecLia dintre tendinLele Ki nevoile de fuziune Ki
autonomie. >nteracLiunea conjugalM naKte Ki renaKte iuirea dintre soLi, care ea nsMKi are forLa de a
metamorfoza comportamente, atitudini, motivaLii, disponiilitMLi de rol neMnuite, aspiraLii Ki idei,
mogMLind Ki maturiznd continuu profilul afectiv spiritual al Mratului Ki al femeii. )desea se
confundM iuirea cu mirajul ndrMgostirii Ki mulLi se aKteaptM ca acesta sM se perpetueze la infinit,
ceea ce e&pune cuplul, evident decepLiei, atunci cnd 4devoalarea5 n intimitate se produce fie
rutal, fie neconform cu aKteptMrile mutual proiectate. )ceasta se ntmplM pentru cM 4starea de
graLie5 a ndrMgostirii e&altM nevoile de fuziune dincolo de nLelepciunea acceptMrii Ki respectMrii
graniLelor de autonomie ale celuilalt. 4"eea ce apare ntr-o cMsMtorie sau ntr-o iuire lierM este o
puternicM tentaLie de a te lMsa complet asorit de altul, de a-Li pierde orice rezervM, att spiritualM
ct Ki fizicM. .otuKi, n cea mai mare parte din cazuri, acest aandon ameninLM proail serios
viitorul relaLiei5, preciza ?eorg #immel ,102*-. )stfel, relaLia ndrMgostiLilor i proiecteazM ntr-o
lume 4nouM5 n care, dincolo de tot ceea ce au simLit pnM acum, e&perienLele lor amoroase trecute,
'1
nu sunt dect palide umre ale celei actuale. n mod miraculos, fiecare simte Ki gndeKte cM-l
cunoaKte pe celMlalt empatic Ki cumva din interior, o simplM dar semnificativM privire fiind mai
decisivM dect un lung dialog cu partenerul. :oussel este de pMrere cM sentimentul iuirii constM n
aceastM reciprocM dMruire de o nouM identitate sau mai precis de ceea ce este perceput de unul Ki de
celMlalt drept noua lor identitate. Printr-o ciudatM metamorfozM, slMiciunile Ki chiar defectele devin
calitMLi, oiecte de adorare, ca Ki cum s-ar transfigura prin simplul fapt cM aparLin fiinLei iuite.
=aloarea acordatM celuilalt nu Line att de meritele sale, ct de acest har al transfigurMrii reciproce.
4) iui Ki a fi iuit nu este altceva dect percepLia vie Ki rapidM a e&istenLei sinelui, fMcndu-l sM
e&iste pe celMlalt.5 ,:. 3usil, 10$2-. E&istM mai multe ncercMri de 4tipologizare5 a iuirii Ki a
comportamentelor de parteneriat erotic. +llie Pocs distinge trei forme de 4dragoste5/ oarM,
romanticM Ki maturM.
,ra!ostea oarb sau -nebun. se caracterizeazM printr-o idealizare a iuirii pentru
cineva, de oicei o persoanM nepotrivitM sau inaccesiilM ,vedetM de cinema sau .=, o celeritate-.
)dolescenLii e&perimenteazM de oicei acest gen de iuire Ki nu constituie suiectul acestei lucrMri.
,ra!ostea romantic se e&primM prin trei elemente ,U. :uin, 10D(-/ataKamentul Ki nevoia
de a iui pe cineva8 predispoziLia de a-l ajuta pe cel iuit8 asorLia n relaLie pnM la e&cluderea
altora. 9a aceste componente ale dragostei romantice, Vephart ,1011- adaugM tendinLa la idealizare
a persoanei de se& opus de care cineva este ataKat emoLional puternic Ki marcata atracLie fizicM care
se intensificM la fiecare atingere.>uirea romanticM este Ki o e&perienLM de cunoaKtere Ki comunicare
fundamentalM ntre se&e care, activnd mecanismele de identificare mentalM, creeazM o azM pentru
autocunoaKtere Ki autodecentrare pentru 4creKtere interioarM prin e&perienLM afectivM5. )Kadar, ea
este transformativM. ;ragostea romanticM deuteazM, de oicei, cu o irezistiilM atracLie, urmatM de o
intensificare Ki aprofundare a relaLiei pnM la un 4punct culminant5 al plinMtMLii Ki satisfacLiei n doi,
dupM care urmeazM o diminuare progresivM a intensitMLii trMirilor, o scMdere treptatM pnM la erodare
,ceea ce nseamnM sfrKitul cuplului erotic-.
,ra!ostea matur nseamnM a te sprijini pe cineva, a te izui pe cineva, a sta cu cineva.
#tailitatea este nota ei definitorie. ;in acest motiv, n relaLia afectivM de parteneriat intervin
componente majore ca/ respectul, admiraLia, ncrederea, sensul mutual al valorii personale, grija faLM
de celMlalt, ataKamentul Ki oligaLia autoasumatM. ;upM @rehm ,101$-, dragostea maturM nseamnM
pierderea ataKamentului fragil faLM de partener ,dependenLa emoLionalM- Ki cKtigarea unei siguranLe
Ki investiLii psihologice constante, care conferM persoanei Ki un grad de autonomie, ce permite
autoafirmarea. #e voreKte n acest sens de 4dragostea prieteneascM5 ,4companionate love5-, iar
3eEers o e&pliciteazM ca fiind 4afecLiunea pe care o simLim pentru cei cu care viaLa noastrM este
strns mpletitM5.#pre deoseire de forma intensM a dragostei pasionale cu efecte perturatoare chiar
asupra comportamentului social adaptativ, 4companionate love5 ia forma unei relaLii afective
'0
staile, profunde, reale, cu un ataKament reciproc mpMrtMKit, dar cu forme mai puLin 4zgomotoase5
de manifestare emoLional-eroticM. :Mcirea dragostei pasionale Ki romantice atrage dupM sine o
perioadM de deziluzie, mai ales pentru cei care considerM cM aceastM formM de manifestare a iuirii
este esenLialM pentru menLinerea cMsMtoriei. ,>. 3itrofan, G. 3itrofan, 100*-.
Inii autori ncearcM sM e&plice creKterea puternicM a ratei divorLului n ultimele douM
decenii ca fiind datoratM, pe de o parte, creKterii importanLei acordate e&perienLei emoLionale
pozitive, deoseit de intense Ki, pe de altM parte, imposiilitMLii de a menLine mai mult timp o astfel
de relaLie eroticM. #tailizarea cuplului care e&perimenteazM dragostea maturM, depinde nu att de
comportamentul individual al partenerilor, ct de comportamentul lor interpersonal ,n ce mMsurM
reuKesc ei sM-Ki satisfacM reciproc nevoile, aspiraLiile Ki aKteptMrile-. Gevoia de altul este acoperitM pe
mMsurM ce comportamentul relaLional cu partenerul satisface nevoia Ki dorinLa acestuia de menLinere
a cuplului. ;in acest motiv, dragostea maturM este evolutivM, este 4construitM5 prin minarea
rezonailitMLii Ki raLionalitMLii cu plMcerea Ki generozitatea. Ea devine 4un drum e&istenLial5, al cMrui
plan de azM include puterea de a accepta Ki depMKi mpreunM ostacolele sau situaLiile e&cepLionale.
;ragostea maturM este responsailM, n sensul cM include n aKteptMrile sale att 4suiKurile5, ct Ki
4coorKurile5 att 4ucuriile5, ct Ki 4suferinLele5. Ea se azeazM pe acea atitudine mentalM care Li
asigurM 4forLa de a face faLM provocMrilor e&istenLiale5, de a anticipa Ki relativiza cu nLelepciune
4ntmplMrile5 Ki nevoile celuilalt, miznd ntotdeauna pe relaLie Ki pe capacitatea ei regeneratoare,
pe semnificaLia ei vitalM.) iui matur echivaleazM cu un mod activ de a convieLui pozitiv ,4a fi
ine5- unul cu celMlalt, de a rMspunde Ki veni fiecare n ntmpinarea nevoilor celuilalt, de a-i simLi
nevoile Ki prolemele, nainte ca el sM le comunice, de a-i respecta individualitatea Ki a-l percepe Ki
evalua suficient de corect, pentru a nu-Li alimenta sentimentele din erori de cunoaKtere. )Kadar, o
relaLie deplin echiliratM ce se azeazM pe forma 4companionate love5 presupune e&istenLa mai
multor sutipuri de comportament interpersonal. )stfel, fiecare partener treuie sM manifeste n
relaLionarea cu celMlalt memru al cuplului interpersonal ceea ce #idneE Wourard a numit
autodezvluire sau ceea ce ;almas .aElor Ki >rOin )ltman au numit penetrare social ,social
penetration-. Pe mMsurM ce amii parteneri manifestM aceastM tendinLM tot mai intens de-a lungul
timpului se produce o mai mare apropiere Ki o mai accentuatM ntrepMtrundere psihologicM Ki
psihosocialM. ?radul de cunoaKtere interpersonalM creKte treptat, tinznd cMtre nivelul dorit Ki
aKteptat de cMtre amii memri ai cuplului. ;iferiLi cercetMtori au suliniat faptul cM lipsa unor
asemenea posiilitMLi de manifestare a intimitMLii poate cauza apariLia sentimentului dureros al
singurMtMLii.
Inul dintre cele mai importante efecte ale dezvMluirii, l constituie dezvMluirea reciprocM,
deschiderea ct mai largM a canalelor de comunicare Ki punerea 4n contact5 direct a unor elemente
structurale componente ale psihologiei personale. >nvestigaLiile efectuate n acest sens au confirmat
(%
pe deplin aceastM concluzie Ki anume/ dezvMluirea produce dezvMluire ,@erg, 101D8 :ais Ki #hover,
1011-. .endinLa de dezvMluire este proporLionalM cu gradul de deschidere manifestat de cMtre celMlalt
partener. Ea progreseazM dupM modelul dansului/ 4eu dezvMlui puLin, tu dezvMlui puLin8 apoi tu
dezvMlui mai mult Ki eu voi proceda la fel5. ,3eEers, 100%-. )utodezvMluirea nsM, deKi este
gratificantM, nu conduce automat la activarea sau reactivarea sentimentului de dragoste. )stfel,
cercetMrile aratM cM, n timp ce ne place foarte mult de cei care ne sunt parteneri, n propria noastrM
dezvMluire, nu ntotdeauna i iuim pe cei care ni se dezvMluie prea mult ,:. 9. )rcher, Ki @urleson,
101%-. ;e pildM, cineva, care foarte devreme Ki foarte repede dupM ce facem cunoKtinLM, se grMeKte
sM ne furnizeze ct mai multe detalii intime, poate fi considerat ca fiind indiscret, imatur Ki chiar
instail ,;ion Ki ;ion, 10D1, 3iell Ki alLii, 10D0-. "hiar dacM autodezvMluirea intimM nu produce
direct atracLie interpersonalM, ea pare a fi una dintre plMcerile Ki ucuriile principale ale dragostei
complete. n cadrul cuplurilor interpersonale, inclusiv a celor maritale, n interiorul cMrora e&istM
tendinLa de creKtere a autodezvMluirii, reciproc, partenerii se declarM tot mai intens satisfMcuLi de
relaLia lor Ki, totodatM, creKte proailitatea ca ei sM se menLinM n cadrul acestor relaLii ,@erg Ki
3cXuinn, 10128 NendricB, 10118 #precher, 101D-."hiar dacM gradul de deschidere, n ceea ce
priveKte relaLionarea interpersonalM, este foarte mare, iar partenerii sunt susLinuLi Ki sincer dispuKi sM
se dezvMluie reciproc, comportamentul lor concret, efectiv, este n mare mMsurM influenLat de o serie
de factori e&terni/ norme, reguli, valori socio-culturale, care regleazM comportamentul indivizilor.
nsM, cu toate acestea, dezvluirea reciproc este unul dintre canalele deoseit de importante pentru
realizarea comunicMrii Ki ntrepMtrunderii psihologice n cuplu. ;acM acest canal este 4utilizat5 ntr-o
manierM echiliratM, el contriuie la ntMrirea Ki amplificarea sentimentului de dragoste, Ki totodatM la
stabilitatea cuplului.
10=010 &actori de 5ntreBinere, dezvoltare @i trans7ormare
Factorii psihosociali cu rol de ntreLinere, dezvoltare Ki transformare a relaLiei maritale
ncearcM sM dea un rMspuns la ntrearea 4cum se structureazM cele douM personalitMLi n relaLia
conjugalM!5 Ki ulterior, cum vor adopta rolurile parentale.
#e dezvMluie pregnant n dinamica maritalM rolul factorilor interpersonali care i conferM un
sens armonic sau dizarmonic, un anumit )0!' .& &J!)0&%FG 1$!0$'G0
S0!'/', !01/' H! 3*1/'$ )+&(!3!(G .& 1$%!3&)0$& $ (*1+$0!E!'!@G!! !%0&+&)*%$'& sunt
rezultatul cumulat al unui comple& angrenaj de imagini Ki mesaje retroactive, care n LesMtura intimM
a interacLiunii maritale, dondesc efecte de halo, amplificndu-se Ki multiplicndu-se n infinite
nuanLe Ki semnificaLii, e&primate n modele comportamentale Ki comunicaLionale proprii fiecMrui
cuplu. #e contureazM astfel, 1*.&'& .& !%0&(*1/%!($& )&J/$'A)&%@!0!2G H! &*0!(*A$3&(0!2G,
(1
verale Ki nonverale, care, deKi se ncadreazM modelului socio-cultural al se&ualitMLii Ki erotismului
propriu unei epoci Ki unei anumite organizMri sociale, Ki pMstreazM totuKi apanajul diversitMLii
infinite Ki a irepetailului. "uplul este un perpetuu creator de 4codificMri5 erotico-senzitive,
mogMLind Ki perfecLionnd limajul Ki cunoaKterea senzorialM prin semnificaLii afective Ki ideative,
ce dondesc calitatea unui veritail act de culturM erotico-senzitivM. G$./' .& (/%*$H0&&
!%0&+&)*%$'G, ca rezultat al intercomunicMrilor Ki interacLiunilor pe toate planurile, .&2!%&
+!%(!+$'/' 1&($%!)1 .& -%0&F!%&&, .&@2*'0$& H! (*&(F!& -% .!%$1!($ .!$.&! 1$!0$'&.
10=010; Intercunoa@terea maritalA
>ntercunoaKterea maritalM reprezintM un factor psihosocial de ntreLinere, dezvoltare Ki
corecLie a interacLiunii n dinamica relaLiei maritale, ce constM n modalitatea specificM n care
partenerii se percep, se evalueazM, se interpreteazM Ki se anticipM reciproc su aspectul trMirilor,
reacLiilor, atitudinilor, convingerilor, capacitMLilor de nLelegere, interpretare Ki opLiune, motivaLiilor,
valenLelor Ki intereselor, acLiunilor Ki comportamentelor n adoptarea Ki e&ercitarea rolurilor
conjugale, precum Ki a celorlalte roluri simultane ,pMrinLi, memri ai societMLii, profesioniKti-.
>nstrumentul operaLional al intercunoaKterii l constituie cuplul de imagini Ego-)lter, care
devine o perpetuM Ki nuanLatM confruntare a mecanismelor perceptiv-motivaLionale ce intervin
simultan n procesul de autoevaluare, evaluarea a celuilalt Ki interevaluare. #istemul operaLional al
imaginilor posiile, din a cMror cominaLie se poate deduce caracterul comple& Ki adesea puLin
previziil al dinamicii intercunoaKterii Ki intervalorizMrii n cuplu este semnificativ pentru
interpretarea concordanLei sau neconcordanLei lor graduale, cu consecinLe n planul acomodMrii Ki
asimilMrii interpersonale. Pe aza acestor aprecieri se poate deduce un anumit nivel de
disponibilitate adaptiv-creativ interpersonal maritalM ,individualM Ki de cuplu-.
10=01010 Intercomunicarea 5n cuplul con>ugal
Pentru familie, comunicarea, alMturi de intercunoaKtere, este principalul instrument de
dezvoltare a structurii Ki relaLiilor de rol familial. )tunci cnd memrii familiei sunt capaili sM se
asculte unii pe alLii, sM se ntree Ki sM comenteze asupra suiectelor pentru care e&istM un interes
personal, ei pot conlucra Ki interacLiona optim, astfel nct fiecare sM fie stimulat n a se dezvolta Ki a
resimLi satisfacLie.
('
Pe parcursul dialogului familial, se utilizeazM zilnic toate modalitMLile de comunicare
posiile/ nLelegerea, dezaproarea sau impunerea, supunerea sau consilierea, indiferenLa sau
mutualitatea, detaKarea sau neimplicarea. Fiecare dintre aceste modificMri pot sM alterneze
situaLional la fiecare din memrii familiei, dar pot deveni Ki dominante prin frecvenLa lor, adevMrate
tipare de comunicare proprii unuia sau altuia din memrii familiei.
#tilul comunicaLional al unei persoane poate fi moil, deschis ,utiliznd adecvat toate
modalitMLile de comunicare- sau rigid ,folosind predominant doar un tip de comunicare-. n general,
puLini oameni sunt nclinaLi sM acLioneze permanent ntr-o singurM manierM, deKi e&istM Ki persoane
care utilizeazM acelaKi mod de a comunica ,dominator-autoritar sau sumisiv-supus-.
V. S$0! (*%)!.&G (G &J!)0G (!%(! 1*.$'!0GF! .& ($& )& 3*'*)&)( !%.!2!@!! +&%0/ $
(*1/%!($:
concilierea presupune acordul cu o altM persoanM chiar Ki atunci cnd sentimentele Ki
convingerile personale sunt contrarii. ;eKi poate genera ncM proleme Ki insatisfacLii
pe termen lung, concilierea rMmne o strategie de comunicare accesiilM Ki de stimulare
a relaLiilor interfamiliale8
dezaprobarea este o metodM utilizatM n special de persoanele cu o mare nevoie de
afirmare Ki demonstrare a puterii, avnd un comportament hipercritic, dictatorial.
)cestea au o mare nevoie de a fi ascultate, de a-Ki dovedi lor nsele forLa Eu-lui, poziLia
de autoritate8
rezonabilitatea este o modalitate comunicaLionalM proprie mai ales celor care manifestM
o incapacitate n a-Ki e&prima sentimentele, fie ca un deficit de e&presii, fie din teamM
,locaj afectiv-8
irelevan"a mesa'ului constituie un mod de comunicare indiferent sau evitant, prin care
cuvintele persoanei respective nu au legMturM cu ceea ce se ntmplM n mediul apropiat,
desemnnd o manierM nonimplicativM, care poate aate atenLia de la oiectivul discutat.
concordan"a e&primM modalitatea de comunicare n care sentimentele se potrivesc cu
convingerile Ki comportarea individului, fiind cea mai sanogenM pentru relaLiile
interpersonale.
3esajele verale sunt nsoLite n comunicarea interumanM ,n cea conjugalM n special- de
mesaje nonverale, e&presiv-senzitive, fizionomice ,mimice-, corporale ,pantomimice, Binestezice-,
comunicarea fiind de fapt un fenomen propriu ntregului organism. )desea, soLii comunicM senzitiv
mai autentic dect veral. .ocmai de aceea, inautenticitatea unor mesaje verale este demascatM de
cMile comunicMrii senzitive Ki uneori chiar e&trasenzoriale, prin mijloace intuitiv-empatice.n
comunicarea dintre doi oameni, n general, dintre parteneri n special, se stailesc douM canale/
conKtient Ki inconKtient. 3esajele conKtiente Ki inconKtiente Ki jocul impreviziil al acestora devin
((
relevante pentru nLelegerea comportamentului de rol familial. Fiecare mesaj reflectM, n fond,
modul propriu al unei persoane de a intra n contact cu alta.
)stfel ntr-un cuplu pot predomina cantitativ mesajele de ordin afectiv-senzitiv-veral, iar
n alt cuplu dominante sunt mesajele nonverale de tip empatic. "antitatea crescutM a informaLiilor
intramaritale de un tip sau altul nu conduce oligatoriu la un cKtig n planul compatiilizMrii
partenerilor, ea putnd favoriza uneori fenomene de ruiaj Ki distorsiune a semnificaLiei mesajelor,
devalorizndu-le Ki conferindu-le alteori o valoare tensionalM n cuplu.
"eea ce este definitoriu pentru stilul comunicaLional Ki eficienLa sa ntr-un cuplu este
calitatea mesa'elor, semnificaLia lor raportatM la sistemul de 4cerere Ki ofertM5, 4recompensM Ki
sancLiune5, 4primire Ki respingere5. + #ti ce, c$nd #i cum s comunici, n situa"ie de parteneriat,
constuie o disponiilitate esenLialM pentru comunicarea vieLii n cuplu Ki pentru corecLia succesivM a
stilului interacLional Ki ulterior a celui parental. )ceastM disponiilitate se ntemeiazM pe anumite
particularitMLi individuale, dar creeazM Ki se dezvoltM pnM la un anumit punct numai n conte&tul
interac"iunii con'u!ale, ntr-un proces continuu de 4educare5 Ki 4autoconducere maritalM5. 3odelele
socio-culturale de intercomunicare conjugalM, pe care consorLii le-au asimilat n e&istenLa lor
anterioarM ,n familia pMrinLilor, a rudelor, etc.-, ca Ki cele de referinLM actualM ,ale prietenilor,
rudelor, etc.- sau mijlocite pe cale culturalM ,literaturM, teatru, film- constituie factori e&terni de
corecLie, dezvoltare Ki, uneori, distorsionare continuM a stilului comunicaLional n cuplul conjugal.
EficienLa comunicMrii conjugale conduce la creKterea gradului de integrare a fiecMrui partener n
viaLa Ki activitatea conjugalM Ki ulterior la adoptarea rolurilor parentale ntr-o manierM sanogenM Ki
eficientM. ;esigur, acest nivel de inte!rare poate fi testat n funcLie de mai mulLi indicatori, dar cei
mai importanLi sunt doi/
1. eficienLa Ki competenLa comportamentului marital Ki familial8
'. gradul de satisfacLie resimLit.
Primul indicator se referM la aptitudinile Ki disponiilitMLile maritale Ki parentale din cadrul
grupului familial. Este vora de capacitMLile 4instrumentale5 puse n funcLiune de fiecare memru al
cuplului conjugal n calitate de soL Ki pMrinte. )l doilea indicator vizeazM efectele relaLionMrii n plan
intern, suiectiv, psiho-afectiv ntre partenerii conjugali. "nd asemenea efecte sunt pozitive, ele
apar su forma unor trMiri afective de tipul mulLumirii, satisfacLiei, mplinirii, echilirului, armoniei,
iar cnd sunt negative, suiectul este dominat de puternice stMri de frustraLie, nemulLumire,
insatisfacLie.
;esigur, cazul cel mai fericit este acela n care, pentru amii parteneri, 4eficienLa5 n rolul
marital Ki familial este ma&imM Ki, totodatM, nivelul de satisfacLie conjugal familialM este autentic Ki
relativ stail, indiferent de etapa de evoluLie n care se aflM cuplul ,deutul relaLiei conjugale,
graviditatea femeii, perioada postnatalM a&atM pe creKterea Ki educarea copiilor, etc-.
(*
n sens opus, cel mai nefericit caz este acela n care, pentru amii parteneri, att eficienLa
comportamentului conjugal familial, ct Ki nivelul de satisfacLie resimLit sunt e&trem de scMzute. n
asemenea situaLii, stailitatea Ki, mai ales, funcLionalitatea cuplului conjugal sunt practic imposiil
de menLinut.
10=01090 Intimitatea con>ugalA
)Ka cum o indicM etimologia < latinescul 4intimus5 este superlativul lui 4interior5 <
intimitatea desemneazM tot ce este cu adevMrat profunzime a interiorului fiinLei, strMfundurile inimii,
chiar aisul sufletului sau secretul Ki esenLa acestuia.
4=iaLa intimM5 este partea cea mai profundM a ntregii noastre e&istenLe, cea pe care o
Linem ascunsM de alLii8 ea mai este numitM Ki 4personalM5 sau 4privatM5, n opoziLie cu sintagma
4viaLa pulicM5. =iaLa intimM se referM la sentimentele, gndurile Ki propria noastrM se&ualitate. 4#M
fii intim5 cu cineva nseamnM sM te apropii de ceea ce are el mai profund Ki mai secret, ceea ce
presupune o ncredere asolutM Ki o puternicM legMturM.
Prin urmare, am putea sM definim intimitatea amoroasM ca pe relaLia privilegiatM pe care o
stailesc ntre ele douM fiinLe, relaLie a cMrei cu caracteristicM este de a fi foarte strnsM Ki foarte
profundM att n plan corporal, ct Ki n planul conKtiinLei, Ki al cMrei rezultat constM n a realiza o
legMturM afectivM strnsM ntre parteneri.
I%0!1!0$0&$ +)!B!(G
>ntimitatea psihicM nseamnM sM comunici Ki sM asculLi, sM te confesezi Ki sM primeKti, sM
dMruieKti Ki sM accepLi, ntr-un cuvnt, sM Ktii sM mparLi.
>ntimitatea este definitM ca fiind o calitate particularM pentru douM persoane, aceea de a fi
apropiate su aspect emoLional-afectiv. ,". EnMchescu, '%%%-
)ceastM legMturM se azeazM pe urmMtoarele aspecte/ atenLii reciproce, responsailitate,
ncredere, comunicare deschisM sincerM, a sentimentelor Ki senzaLiilor, schim deschis Ki total de
informaLii ntre parteneri, cooperare reciprocM8 realizarea unei securizMri reciproce prin sprijinirea
unui partener prin celMlalt. Echilirul ntre aceste componente ale iuirii dintre parteneri este
ntotdeauna diferit Ki relativ, e&istnd posiilitMLi infinit de variate n cadrul relaLiei erotice.
/atura co!nitiv a iuirii se constituie din toate acele elemente pe care partenerii cuplului
Cle Ktiu5 din partea altora Ki care, n final, le influenLeazM decizia de Ca iui5 Ki de a ntreLine aceastM
decizie. n trecut, CcMsMtoriile aranjate5 din raLiuni sociale sau pentru interese familiale, funcLiona
destul de ine, erau duraile, aspect ce se mai menLine Ki astMzi, n special n mediul rural.
/atura motiva"ional, legatM de pasiuni, prezintM aspectul relativ la cerere, la alegerea unei
anumite persoane sau preferinLa pentru o anumitM persoanM. ;e ce se simte cineva atras de o
($
persoanM n mod deoseit Ki de ce ncearcM o repulsie vie faLM de alta! Pasiunea cuprinde aspecte
relative, fie legate de atracLia fizicM, n care raportul se&ual predominM, fie legate de sentimentul
romantic al ndrMgostirii. Pasiunea este un fapt iraLional, fiind legatM de pulsiunile inconKtientului.
>uirea nu poate e&ista fMrM pasiune, n schim pasiunea singurM nu este suficientM pentru a garanta
Ki a dezvolta stailitatea viitorului cuplu.
/atura emo"ional a intimitMLii cuprinde toate elementele care presupun faptul de Ca trMi
unul alMturi de celMlalt5 Ki din care rezultM sentimentul de legMturM. )cesta nu corespunde pasiunii,
ntruct nu se nsoLeKte n mod necesar de dorinLa se&ualM.
;in cele mai sus prezentate, reiese faptul cM intimitatea face parte integrantM din Cmotorul
viu5 al fiinLei noastre psihosomatice Ki conferM adesea individului reale surse de adaptare Ki eficienLM
socialM. Ea asigurM motivaLiilor noastre fundamentale, ca Ki acLiunilor pe care le ntreprindem, o
sursM nelimitatM de energie, o rezistenLM crescutM la stres, o miraculoasM Cimunitate psihosocialM5 pe
arena att de diversM Ki de impreviziilM a e&istenLei. Si este firesc aKa, pentru cM prima funcLie a
intimitMLii este consolidarea sentimentului acceptMrii de sine, a recunoaKterii Ki confirmMrii
importanLei Ki valorii fiecMruia pentru celMlalt.
N.#. Vaplan considerM intimitatea drept o calitate particularM a douM persoane de a fi
aproape su aspect emoLional, cu alte cuvinte de a dizolva orice distanLM psihologicM, ce ar putea
ara o comunicare completM Ki autenticM. Ea induce o ma&imM transparenLM n raporturile dintre
douM persoane, susLinutM de atenLie, responsailitate Ki ncredere mutualM, comunicare sincerM a
sentimentelor Ki senzaLiilor, fMrM apMrMri Ki disimulMri atunci cnd unuia dintre parteneri i se ntmplM
ceva semnificativ su aspect emoLional. n cuplul erotic, intimitatea este importantM, 4pentru cM ea
determinM calitatea vieLii Ki a dragostei5 ,N.#. Vaplan-.
>ntimitatea ca laturM afectivM a dragostei este consideratM drept garanLia dezvoltMrii Ki
stailitMLii unui cuplu. n acest sens, :.?. #ternerg Ki #. ?rajeB ,101*- argumenteazM prin aKa-
numita 0&*!& 0!/%>B!/'$G $ .$>*)0&! semnificaLia particularM a celor trei componente care decid
cursul armonic Ki longevitatea unei cMsMtorii/pasiunea ,sau atracLia fizicM, senzitivM Ki se&ualM-8
cunoaKterea celuilalt Ki de sine ,care influenLeazM decizia de a iui Ki menLinerea ei-8 intimitatea ,sau
sentimentul de legMturM emoLionalM care alimenteazM Ki impulsioneazM nevoia de continuitate a
relaLiei-. FMrM ndoialM cM dragostea nu poate e&ista fMrM pasiune ,care se naKte mai ales din
resorturile inconKtiente ale motivaLiei se&uale umane-, dar ea, de cele mai multe ori se estompeazM
n timp, fMrM a putea garanta menLinerea cuplului. #ingura care poate depMKi chiar Ki 4conflictele de
cunoaKtere5 interpersonalM sustituind sutil devitalizarea pasiunii sau revitaliznd-o impreviziil
este cMldura emoLionalM manifestatM Ki receptatM, mereu necesarM, indiferent de vrstM, moment,
etapM. "uplurile fericite, cel puLin tranzitor, cunosc douM tipuri de intimitate ,3. 3ascherpa, E.
3ecco, 1010-/ cea fuzionalM, azatM pe o relaLie de interdependenLM ,care o reaminteKte pe cea
(2
dintre mamM Ki copil-, proprie n special stMrii de a fi ndrMgostit, de la nceputul unei iuiri8 cea care
permite dezvoltarea propriei individualitMLi Ki autonomii, consideratM mai maturM Ki mai avantajoasM
pentru relaLia de cuplu. )rmonia unui cuplu, chiar dacM se construieKte iniLial pe o intimitate
fuzionalM, nu se poate menLine ulterior dect prin stimularea Ki recunoaKterea unei autonomii care sM
permitM dezvoltarea reciprocM a partenerilor, ca 4repere5 psihologice esenLiale fiecare pentru
celMlalt. n cuplu, o anumitM distanLM psihologicM optimM este necesarM pentru o mai unM
comunicare, ca Ki pentru o revigorare Ki energizare a atracLiilor mutuale.
10=01040 InteracBiunea maritalA
I%0&$(F!/%&$ 1$!0$'G reprezintM un factor psiho-social esenLial prin care se formeazM,
fiinLeazM Ki se dezvoltM cuplul marital, presupunnd simultaneitatea unor tipuri de interacLiuni
se&ual-afective, motivaLionale, comunicaLionale, perceptual-cognitive, comportamental-atitudinale,
precum Ki succesiunea perpetuM a unor feed-acB-uri corectoare cu sens interadaptativ, n cadrul Ki
ntre toate tipurile de interacLiuni. >nteracLiunea maritalM asigurM procesul de re-creare Ki
redimensionare a psihologiei individuale n psihologia interpersonalM Ki a acesteia n psihologia de
tip familial.
S0!'/' !%0&$(F!*%$' 3$1!'!$' este specific fiecMrui cuplu, n condiLiile evoluLiei sale
particulare e&istenLiale, fiind determinat att de condiLiile suiective Ki intersuiective ale
personalitMLilor ce formeazM cuplul, ct Ki de condiLiile oiective, situaLionale, materiale,
socioculturale n care se desfMKoarM viaLa. #tilul interacLional familial, cu predominanLa sau
alternanLa modelelor de tip cooperant, competitiv Ki conflictual, determinM climatul socio-afectiv
conjugal Ki parental, scopurile Ki aspiraLiile individuale Ki de microgrup, modalitMLile specifice de
realizare a rolurilor familiale.n viziune longitudinalM, date de cercetare pe familia romneascM ,>.
3itrofan, 1010- $/ &'&2$0 0&%.!%F$ +*>&)!2 (&)(G0*$& $ 1*.&'/'/! (**+&$%0, ceea ce reflectM
interacomodarea treptatM a partenerilor, atingndu-se un ma&imum funcLional n medie dupM 11-1$
ani de cMsMtorie. + uKoarM diminuare a cooperMrii, concomitent cu o oarecare tendinLM la acutizarea
interacLiunilor conflictuale apare n etapa urmMtoare ,cca. 12-'$ ani de cMsMtorie Ki dupM-, de
preclimateriu Ki climateriu care fragilizezM Ki tensioneazM relaLiile conjugale. 3odelul competitiv
este predominant n etapele de nceput ale cMsMtoriei ,%-1% ani-, diminund la cuplurile armonice
treptat n favoarea modelului azat pe cooperare sau amplificndu-se Ki transformndu-se n model
conflictual. n evoluLia gloalM a cuplurilor armonice, se conturezM o tendinLM progresivM de
nlocuire a modelului iniLial, azat pe rivalitate ,n stadiul de preacomodare Ki interacomodare
maritalM-, cu modelul azat pe cooperare, atingnd valori ma&ime n stadiul asimilMrii Ki cristalizMrii
interpersonale. =ariailitatea stilului interacLional n evoluLia cuplurilor familiale constituie nsM o
(D
realitate, att n ceea ce priveKte durata sincronizMrii ritmurilor Ki disponiilitMLilor de
interacomodare, ct Ki n ceea ce priveKte potenLialul conflictual, frecvenLa Ki formele de manifestare
a divergenLelor, inerente n dinamica funcLionalM a familiei.
PrezenBa sau a8senBa copiilor 5ntr/un cuplu, ca @i numArul de copii in7luenBeazA de
asemenea stilul interacBional 5n diverse etape0 "st7el, 5n perioadele de 5nceput, ca urmare a
dilatArii excesive a sarcinilor de rol parental, relaBia maritalA anga>eazA unele rivalitABi @i
con7licte pe linia sta8ilirii unei conduite educaBionale unitare, ceea ce presupune o rea@ezare a
diviziunii sarcinilor 7amiliale @i o restructurare a raportului de decizii 5n cuplu0
10=010=0 %oeziunea cuplului
E&primM raporturile de minare, solidaritate Ki apropiere dintre memri, raporturi n virtutea
cMrora cuplul funcLioneazM la nivelul social ca o entitate coerentM, relativ de sine stMtMtoare. )cest
factor ce asigurM funcLionalitatea normalM a familiei, indicM legMtura dintre partenerii grupului
familial, tendinLa lor de a rMmne uniLi Ki n acord. )stfel, coeziunea la nivelul cuplului conjugal
presupune o atitudine de adeziune faLM de partener, faLM de familie. Givelul de coeziune poate fi
determinat n funcLie de nivelul de participare la viaLa de familie, pe de o parte, Ki de nivelul de
satisfacLie, pe de altM parte . Pentru ca un cuplu sM fie coeziv treuie sM e&iste atracLie interpersonalM
ntre soLi, consens afectiv Ki cognitiv, angajare n sarcini comune.E&istM o serie de factori care
acLioneazM pentru coeziunea vieLii de cuplu/ stima Ki afecLiunea reciprocM8 dorinLa de a duce o viaLM
n comun alMturi de altul8 e&istenLa unui spaLiu comun8 compatiilitatea se&ualM8 un nivel mutual
similar privind instruirea, poziLia socialM, venitul, ocupaLia.
10=010?0atis7acBia con>ugalA
"onfiguraLie psihicM comple&M, )$0!)3$(F!$ (*%=/>$'G constM ntr-un set de atitudini pozitive
ale persoanei cMsMtorite faLM de viaLa Ki activitatea sa conjugalM. Este urmarea, ecoul n plan
psihoafectiv al succesului conjugal Ki familial conceput ca ,W. #zczepansBi, 10D'-/ a- dondire a
fericirii personale, a unei depline adaptMri a soLilor, oLinerea satisfacerii se&uale, armonizarea
personalitMLii, oLinerea echilirului emoLional Ki a mulLumirii sentimentale, mulLumire provocatM de
realizarea n comun a scopurilor cMsniciei Ki succesul n realizarea lor8 - ca succes n ndeplinirea
sarcinilor cMsniciei, indiferent de simLMminte, ceea ce nseamnM a avea copii Ki a-i educa n mod
corespunzMtor, a dondi succesul economic, adicM a realiza unMstarea materialM, a realiza
aKteptMrile instituLiilor de stat Ki religioase, a desfMKura o susLinutM activitate de cMtre amii soLi n
(1
viaLa socialM Ki culturalM. +pusul satisfacLiei conjugale l constituie !%)$0!)3$(F!$ (*%=/>$'G, sursM a
disfuncLiilor Ki conflictelor conjugale. In rol deoseit de important n apariLia Ki conturarea
satisfacLiei maritale l are comportamentul de rol conjugal, care poate produce restructurMri
fundamentale n cadrul setului de imagini Ki aprecieri ale partenerului conjugal n raport cu soLul
sMu. E&istM deci o serie de factori antagonici care acLioneazM iniLial n familia stailM, pentru ca
)!0/$F!!'& .& (!@G sM le modifice configuraLia astfel/
!#'ER"N.- I+#'"RED REPU'IE

IUCIRE "!R"%.IE &RU!R"RE DIN$I&EREN.-

%#MUNI%"RE %#N&'I%!EDVI#'EN.-
%##PER"RE
'IP- $E %#MUNI%"REE%U'P"CI'I+"RE
&ig0 nr0 1* Modi7icarea con7iguraBiei 7actorilor psihosociali 5n 7amilia sta8ilA 5n cazul unor
situaBii de crizA
)ngajarea ntr-un mariaj provoacM evidente schimMri asupra soLilor. #-a oservat cM femeile
sunt mai fle&iile la modificMrile generate de aceastM formulM e&istenLialM. Pe ansamlu, satisfacLia
maritalM a cuplului descrie o curM n formM de I, nregistrnd cote mai nalte la cele douM capete
,deut Ki final- Ki o evidentM scMdere n etapa de mijloc ,@engston Ki cola., 100%-.
#porirea asperitMLilor n relaLiile familiale este condiLionatM Ki de traiectoria evolutivM a copiilor,
n sensul cM ele se acutizeazM pentru o vreme, imediat dupM apariLia primului nMscut Ki nregistreazM
un nou puseu tensionat cnd aceasta ajunge la vrsta adolescenLei, degenernd chiar ntr-o dulM
crizM/ intergeneraLionalM Ki interconjugalM. ,3.#egalen, apud 3unteanu, '%%%-.
>nventariind factorii psihosociali ce alimenteazM armonia vieLii conjugale, unii autori ,#..aElor
Ki cola.100*, :.@aron Ki cola., 1001- reitereazM importanLa decisivM a iuirii ntemeiate pe
prietenie, prezenLa unor stiluri cognitive Ki de coping similare n faLa vicisitudinilor vieLii, e&istenLa
(0
&"MI'I" !"CI'- &"MI'I" FN %RI+-
unei stime de sine nalte a partenerilor, funcLionarea unei une capacitMLi de e&primare a
sentimentelor.
)rmonia conjugalM este condiLionatM Ki de modul n care partenerii respectivi Ktiu sM se
ntlneascM, sM vireze Ki n plan se&ual.
+ atitudine sapienLialM faLM de se&ualitate ne ndeamnM sM refuzMm e&tremele, adicM att
suaprecierea dar Ki supralicitarea relaLiilor se&uale n economia unui cuplu. "hiar dacM iuirea
,inclusiv cea conjugalM- origineazM din sMmnLa se&ului, ea fiinLeazM dincolo de aceasta.
10?0 $is7uncBiile de rol con>ugal/parental
Privind ndeplinirea rolurilor conjugal-parentale se delimiteazM douM tipuri de familii/
1. Familia n care rolurile conjugale sunt asumate n conformitate cu normele, cerinLele care
reglementezM funcLionalitatea normalM a vieLii. )ceste familii au un stil propriu ce se nscrie ntr-o
traiectorie normalM, datoritM unei structuri de rol conjugal armonioasM, completM, care va asigura
ndeplinirea funcLiilor familiei.
'. Familia n care rolurile conjugale sunt doar n parte realizate la un nivel necorespunzMtor, ntr-un
cadru, fie tensional, fie de semiprezenLM, fie de indiferenLM.Familia trMieKte relaLii conflictuale,
tensionale, ceea ce afecteazM Ki relaLiile sociale Ki viaLa profesionalM. .raiectoria este disfuncLionalM,
marcatM de tensiuni, prezenLa iminentM a riscului de disturare relaLionalM, evolueazM spre conflict Ki
culmineazM cu divorL.
Principalele categorii de dis7uncBii sunt/
1. A.*+0$&$ H! &J&(!0$&$ /%* *'/! %&$.&(2$0&
a- EJ$>&$&$ )$/ .!1!%/$&$ 0G)G0/!'* (*1+*0$1&%0$'& )+&(!3!(& )&J/'/!. + trMsMturM
este activismul, propriu amilor parteneri, numai cM, n aza arhetipurilor de se&, a istoriei
normative sociofamiliale e&istM o anume dominanLM/ la Mrat n componenta motricM Ki cea
intelectualM, iar la femeie, cu precMdere pe plan senzitiv-afectiv. 3inimalizarea, suaprecierea poate
fi mutualM, dar Ki e&plicitM prin afirmaLii. 0rbatul i se adreseaz1 2tii tu... sau ,e unde s #tie ea...
,este o minimalizare a capacitMLii de nLelegere-. Femeia i reproKeazM/ 3u m pre"uie#ti pe msura
druirii mele, devo"iunii mele-femeia i diminueazM resursele empatice, afective.;isfuncLia, de
regulM este datM de reproKurile reciproce care e&primM ceea ce suapreciazM unul faLM de celMlalt n
raport cu un mod de referinLM normativ.;ilatarea, e&agerarea rolului feminin sau masculin este
generatM de tendinLa unuia de a considera cM rolul se&ului sMu este cel mai important pentru viaLa
ntregii familii/ soLul tiran, dominator adoptM un rol hipertrofiat. Ineori, acesta este suportat de tipul
feminin, trofiat din punctul de vedere al rolului de se&, femei marcate de amiguitMLi, nehotMrri cu
dependenLM decizionalM, cu unele tendinLe masochiste. Familia poate evolua pentru cM rolurile
*%
conjugale sunt e&ercitate ntr-o direcLie relativ-complementarM Ki compensatorie, dar efectele
derulMrii rolurilor parentale sunt prolematice. >ncomodM este Ki hipertrofierea rolului matern care
decurge la conduite duplicitare, de acoperire a greKelilor. In asemenea fenomen poate menLine
structura familialM, dar creKte riscul de disturare a relaLiilor familiale prin/ acutizarea conflictelor
cnd copiii ajung la puertate, adolescenLM, sau prin instalarea unei perioade de crizM a cMsMtoriei n
intervalul 1$-'% de ani de e&istenLM a acesteia, ceea ce reprezintM o accentuare a unei atmosfere
mutuale distorsionate ntre soLi.n acest caz, e&ersarea inadecvatM a rolului de se& induce o
disfuncLie Ki la nivelul rolului parental.
- + altM inadecvare este (&%0$'!0$0&$ *'/'/! 3&1!%!% -% (/+'/, e&presie a dorinLei de putere
manifestatM prin conduite restrictive, punitive, cicMlitoare, an&ioase, prin lacrimi, reproKuri, uneori
azate pe disimularea a ceea ce prezintM ca suferinLM, nenLelegere. :olul masculin n asemenea
cupluri este trMit printr-o participare redusM, inhiiLie, reacLii imature, dependenLM acLionalM,
relaLionalM, disimularea unei fericiri ce ascunde renunLMri, tumultul interior.
c- n aceeaKi categorie disfuncLionalM, o altM modalitate de inadecvare este inversarea rolurilor
specifice se&elor sau travestiul psihosocial marital. Este o distorsiune n care cei doi intrM ntr-un joc
de rol forLat, n travesti rolul femeii este preluat de Mrat Ki invers. Este o sustituLie mutualM ntre
cei ' soLi care are afecte distructive att n privinLa vieLii de cuplu ct mai ales asupra evoluLiei
personalitMLii copiilor. Femeia Ki asumM ct mai multe conduite masculine/ fumeazM, KofeazM,
decide, organizeazM, considerM lipsitM de importanLM prezenLa soLului n viaLa de familie. @Mratul i
acordM femeii prioritate n orice direcLie, treptat lui i s-a diminuat iniLiativa, se simte nlMturat,
ironizat Ki se gndeKte dacM nu i s-ar fi potrivit o femeie mai nLelegMtoare, mai atentM, mai tandrM.
10 Un alt tip de dis7uncBie este incompletitudinea asumArii rolului0 Ea poate lua forma
semicMsniciei, cnd unul dintre soLi se implicM doar parLial pentru cM n paralel dezvoltM relaLii
e&traconjugale sau refuzM sM e&ercite o parte din ndatoririle de rol revenite. + altM formM este cea a
e&ercitMrii n comun a menajului, a administrMrii ugetului, dar cu e&ercitarea autonomM a funcLiei
se&ual-afective de cMtre unul sau de cMtre amii parteneri ntr-un cadru de infidelitate conjugalM
unilateralM sau ilateralM, sau o altM variantM se consumM pe desfMKurarea n comun a vieLii se&ual-
afective, pe e&ercitarea redusM a funcLiilor administrativ-organizatorice de cMtre soL ,de oicei- dar
pe realizarea autonomM a funcLiei de loisir tot de cMtre soL, femeia neavnd acces la grupul de
prieteni la programul personal. >ncompletitudinea asumMrii rolului apare Ki n cuplurile imatur
dependente, sau cupluri-copil tutelate de pMrinLi, de socri. 9ocuind mpreunM cu aceKtia apar
fenomene de reticenLM, inhiiLie, nemulLumire, deKi ajutorul celor vrstnici poate fi sustanLial.
III0 $is7uncBii ale rolului parental/educativ, rol ce treuie sM rMspundM funcLiei de ngrijire,
creKtere, educare a copiilor, consilierii Kcolare, orientMrii Ki susLinerii acestora pentru a dondi o
pregMtire profesionalM temeinicM.
*1
IV0 $is7uncBii 5n exercitarea rolului organizatoric admininstrativ care treuie sM
satisfacM funcLia de interacLiune Ki decizie n plan economic, material, igienic-sanitar, asigurarea
confortului material.
V0 $is7uncBii ale rolului relaBional @i de integrare socialA a noii 7amilii 5n grupurile de
apartenenBA ,familie e&tinsM, prieteni, colegi, vecini- sau de integrare n mediul civic-profesional.
Ineori apare pe fondul unei une, chiar performante funcLionalitMLi a relaLiilor n mediu strict
conjugal.
VI0 $is7uncBii ale unor incompati8ilitABi sexuale, fie datoritM unor factori organici,
morfologici, fie unor defecte interacLionale n cuplu. "omunicarea veralM Ki nonveralM sincerM, cu
ncMrcMturM emoLionalM reprezintM cheia psihologicM a unei se&ualitMLi tonice, sMnMtoase, echilirate.
chim8area structurii de rol con>ugal rMmne un proces care ntmpinM o serie de dificultMLi, mai
greu sau mai uKor de nlMturat. "ert este faptul cM modificarea se&-rolului tradiLional nu se realizeazM
ntr-o manierM lentM, evolutivM, fMrM fricLiuni Ki dizarmonii. "auze de ordin suiectiv, dar Ki oiectiv,
motive de ordin individual, dar Ki constrngeri indirecte ale unei societMLi care impune schimarea,
nsM i treuie timp sM se oiKnuiascM cu ea, e&plicM dimensiunile Ki disfuncLionalitMLile ce
caracterizeazM (/+'/' (*%0&1+*$%, n tentativa acestuia de a-Ki construi o nouM identitate. A0<0
)(G.&&$ %/+F!$'!0GF!!, (<0 H! $((&%0/$&$ 3&%*1&%/'/! .!2*F!$'!0GF!!, $/ !1+'!($F!! .!&(0& $)/+$
$0&! E/0& $ %$0$'!0GF!!, $3'$0G -% )(G.&& (*%0!%/G. P& '<%>G $(&)0& ($/@& *E!&(0!2&, .!1!%/$&$
%$0$'!0GF!! -H! >G)&H0& &J+'!($F!$ H! -% )(B!1E$&$ 3!'*)*3!&! $)/+$ *'/'/! (*+!!'* -% ($./' 2!&F!!
.& 3$1!'!&. )stfel, copiii nu mai reprezintM a&ul central al vieLii familiale, ci cuplul soL-soLie a
devenit centrul de greutate n jurul cMruia graviteazM dorinLele, aKteptMrile, speranLele, plMcerile.
)cum pMrinLii trMiesc mai mult pentru ei, ceea ce i face sM e&tindM pe durata a ct mai mulLi ani
posiil ,uneori chiar pe durata ntregii vieLi- asenLa unui copil n familie. ;e asemenea, eventualele
temeri privind renegocierea rolurilor n cazul apariLiei unui copil n familie fac preferailM
prelungirea unei stMri de lucruri relativ staile Ki reciproc aKteptate.
90 IN!RUMEN!E PI(#$I")N#!I%E $E INVE!I)"!IE
" %UP'U'UI I &"MI'IEI
*'
Evaluarea psihologicM si psihodiagosticM constituie prima atriuLie a psihologului clinician
ca Ki a consilierului psiholog, ea necesitnd un proces de formare special, deci o competenLM
profesionalM academicM specificM.
+iectivele investigaLie psihologice nu se sustituie demersului diagnostic medical ci l
completeazM pe acesta, contriuind n mod specific, nunaLat, ntr-o manierM etio-patogeneticM Ki
evaluativM proprie azatM pe metode, tehnici Ki instrumente psihodiagnostice la precizarea tipului,
intensitMLii Ki consecinLelor psihologice ale tulurMrii psihice sau-Ki de comportament.
>n cazul familiei e&tinse, de cele mai multe ori psihodiagnoza copilului care manifestM
tulurMri de comportament este inclusM n diagnsticul familial.
$iagnosticul 7amilial se referM la evaluarea nivelului Ki tipurilor de funcLionalitate-
disfuncLionalitate din cadrul sistemului familial.
El identificM patternurile interacLionale patogene din familia copilului care sunt implicate
direct n declanKarea, ntreLinerea sau agravarea tulurMrilor sale psihice Ki de comportament.
;e asemenea, un un diagnostic familial, surprinde Ki evalueazM deficitele de comunicare,
schimurile emoLionale Ki deficitele structurii de roluri familiale, gradul de adecvare-inadecvare n
asumarea Ki e&ercitarea rolurilor parental-filiale, ca Ki a rolurilor Ki relaLiilor conjugale cu impact
semnificativ n dinamica evolutivM a copilului.
$iagnosticul 7amilial este un diagnostic de sistem putnd sM conducM la elucidarea
semnificaLiei reale, ascunse, metaforice, simolice sau reactive ale unor simptome sau tulurMri ale
conduitei copilului, ca mecanisme de apMrare patologicM, protest Ki reglare a homeostaziei Ki
homeodinamicii din sistemul familial perturat.
"a Ki n cazul adulLilor cu tuurMri psihice, dar cu att mai mult n cazul evaluMrii copiilor
aflaLi n acestM dificultate, analiza Ki evaluarea sistemului familial de apartenenLM este oligatorie, ea
constituind o premisM Ki o cheie importantM n nLelegerea modului de evoluLie a simptomatologiei
su Ki n afara tratamentului individualizat.
>n cele ce urmazM vom prezenta un instrument de lucru cu valenLe structurante care poatefi
folosit in cadrul familiei n evaluarea psihodignosticM a fiecMrui memru sau a copilului.
%"'" "N"MNE+EI GI E,"MIN-RII PI(I"!RI%E "P'I%"!- %#PI'U'UI GI
&"MI'IEI dupA )R"("M preluatA din !ratatul de Psihiatrie #x7ord, ;3H?
*(
;0 Natura si severitatea pro8lemei actuale
frecvenLa
situaLia n care apare
factorii ce o provoacM sau o amelioreazM
factori de stres
10 PrezenBa altor pro8leme @i acuze curente*
-somatice-cefalee, dureri gastrice
-auzul, vMzul,
-convulsii, leKinuri, alte tipuri de atacuri
-proleme de alimentaLie, somn sau e&creLie,
-relaLii cu pMrinLii Ki fraLii ,afecLiune, nLelegere-
-relaLii cu alLi copii, prieteni deoseiLi,
-nivelul de activitate, aria de atenLie, concentrarea
- dispoziLia, nivelul energetic, tristeLe, suferinLM, depresie, sentimente legate de sinucidere
-nivelul general de an&ietate, frici specifice
-raspunsul la frustrare, crize de furie
-comportament antisocial, agresivitate, furt, chiul
-achiziLii educaLionale, atitudinea faLM de mersul la KcoalM,
-interesul Ki comportamentul se&ual,
-orice alte simptome, ticuri
90 Nivelul curent de dezvoltare
-limaj, nLelegere, comple&itatea voririi,
-aptittudini spaLiale,
-coordonare motorie, nendemnare
*. tructura 7amiliei
a- PMrinLii, vrsta, ocupaLia
-starea somaticM i emoLionalM curentM
-istoric de tulurare somaticM sau psihiatricM,
-ce se ntmplM cu unicii
- FraLii, e&istenLa prolemelor
-condiLi acasM, condiLii pentru dormit
=0 &uncBionarea 7amiliei
**
-calitatea relaLiei dintre pMrinLi, afecLiunea mutualM, capacitatea de a comunica Ki rezolva
prolemele, mpMrtMKirea atitudinilor faLM de prolemele copilului
-calitatea relaLiei pMrinte-copil, interacLiunea pozitivM, agreerea reciprocM, nivelul de
nemulLumire, ostilitate al pMrinLilor
-modelul general al relaLiilor de familie, alianLM, comunicare, e&cludere, tendinLa de a gMsi Lapi
ispMKitori, confuzii ntre generaLii
?0 Istoricul personal
-sarcinM, complicaLii, medicaLie, ferM de naturM infecLioasM
-naKterea Ki starea la naKtere, greutatea la naKtere, nevoia de ngrijiri speciale dupM naKtere
-relaLia precoce mamM-copil, depresia maternM post-partum, modurile iniLiale de alimentaLie,
-caracteristicile temperamentale precoce/ comod sau dificil, schimMtor sugar sau copil mic
neastmpMrat
-date importante ,se vor oLine detalii e&acte numai dacM sunt n afara normalului-
-oli Ki leziuni trecute, spitalizMri
-separMri care au durat o sMptMmnM Ki mai mult, tipul ngrijirii de sustituLie,
-istoria KcolarizMrii, uKurinLa de a urma Kcoala, progresul educaLional
<0 #8servarea stArii emoBionale @i a comportamentului copilului*
-aspect, semne de dismorfism, stare nutriLionalM, semne de neglijare, echimoze
-nivelul de activitate miKcMri involuntare, capacitate de concentrare
-dispoziLie, e&presie sau semne de tristeLe, suferinLM, an&ietate, tensiune
-raportul creat, capacitatea de a intra n legMturM cu medicul, contactul vizual, vorirea spontanM,
inhiiLie Ki dezinhiiLie
-relaLia cu pMrinLii, afecLiunea arMtatM, resentimente, uKurinLa separMrii
-oiceiuri Ki manierisme,
-prezenLa delirului, halucinaLiilor, tulurMrilor de gndire
-nivel de conKtiinLM, indicii de epilepsie minorM
H0 #8servarea relaBiilor intra7amiliale
/modele de interacBiune, alianBe, Bapi ispA@itori
/claritatea limitelor dintre generaBii
/u@urinBa comunicArii dintre mem8rii 7amiliei
/atmos7era emoBionalA a 7amiliei, cAldurA mutualA, tensiune, critici
*$
I% $%$1%&@$ +&)*$%&! )$/ $ 3!&($/! 1&1E/ $' (/+'/'/! (*%=/>$' )& 2* .!)(/0$ $)+&(0&
+!2!%.:
antecedente psihiatrice8
evenimente psihotraumatizante8
autoadministrare e&cesiva de tranchilizante, sedative8
consum de alcool, droguri, alte sustante8 alte dependente8
stailitatea emotionala,
capacitatea de autocontrol8
capacitate de e&primare a emotiilor si sentimentelor8
rezistenta la stres8
e&perienta personala privind separareaJpierderea8 capacitatea de a depasi esecuri si
neimpliniri8
gandirea pozitivaJ negativa
idealuri in viata8 conceptie despre viata8
autocaracterizare8
caracterizarea partenerului8
atentie si disponiilitate la nevoile celorlalti8
empatie,radare,compasiune
2.A I)0*!$ 1$!0$'$ )! &'$0!$ .& (/+'/ S& 2* $%$'!@$ $)+&(0& +!2!%.:
relatia de cuplu dinainte de casatorie8
modul de construire a rolurilor maritale8
stailitatea afectiva a cuplului8
nivelul si calitatea comunicarii in cadrul cuplului8
impartirea rolurilor maritale8
proiecte de viitor8
domenii de tensiuneJconflict8
modalitati de rezolvare a prolemelorJconflictelor8
modalitati de impartasire a prolemelor8
asteptari ale sotilor unul fata de celalalt8
mod de impartasire a iuirii, tandretei8
*2
concordanta parerilor si convingerilor8
A &'$0!$ (/ +*+!!! +$!%0! ,relatia cu mama8 relatia cu tatal8 propria copilarie/ cum a perceput
e&perientele pozitive si negative8 cum apreciaza ailitatile parentale ale propriilor
parintiJpersoane de ingrijire8 ce ar face in aceleasi situatii in calitate de parinte/ ce ar schima in
raport cu propriii copii si cum ar face acest lucru, ce considera ca a fost gresit in
comportamentul parintilor-8
- relatiile cu ceilalti ,relatia cu familia e&tinsa8 relatia cu prietenii8 relatia cu comunitatea8
frecventa si calitatea contactelor cu acestia8 eventuale conflicte8 disponiilitatea familiei,
prietenilor, vecinilor ca retea de sprijin8 atitudinea acestora fata de adoptie8 relatia cu alti copii/
proprii, din familie, din comunitate-8
- stilul de viata al familiei ,sistemul de valori, convingeri si norme8 atitudinea fata de viata8
programul zilnic, saptamanal, lunar, anual al familiei8 modul de petrecere a vacantelor8
gestionarea timpului lier8 saratorirea evenimentelor importante8 reguli in familie, atitudinea
fata de educatia copiilor-8
A $)0&+0$!'& !% '&>$0/$ (/ %$)0&&$ )$/ $.*+0$&$ /%/! (*+!' ,cunoasterea nevoilor copilului
adoptail8 asteptari referitoare la copilul adoptat8 temeri, an&ietati, incertitudini8 Ycopilul
imaginarY/ varsta, se&, etnie, religie, proleme medicale si psihologice versus Ycopilul realY8
modalitati de informare a copilului despre adoptie si despre familia sa de origine8 modelul
educational pentru copil8 proiecte de viitor pentru copiii-8
A ($+$(!0$0! +$&%0$'& ,reprezentarea ca familie8 modul in care isi percep rolul de parinti8
e&perienta ingrijirii copiilor sau lucrului cu copiii8 capacitatea de a-si imparti rolurile si
responsailitatile cresterii copilului8 gestionarea sentimentelor si emotiilor in relatie cu copiii8
gestionarea situatiilor dificile8 disponiilitatea la schimare8 capacitatea de a intelege
schimarile care se impun in stilul de viata al familiei odata cu divorLul8 acceptarea
individualitatii copilului8 intelegerea etapelor de dezvoltare a copiilor si a modului in care
dezvoltarea este influentata de e&perientele timpurii ale copilului8 protejarea copilului impotriva
oricaror forme de auz8 fle&iilitatea in ceea ce priveste asteptarile, atitudini si comportamente
conform varstei, nevoilor si particularitatilor copiilor8 stailirea limitelor, regulilor de disciplina8
sistemul de pedeapsa-recompensa8 intelegerea motivelor separarii copilului de unul dintre
parinti.
*D
;0 %"'" $E EV"'U"RE " RE"IU!"RII #%I"'E
Evenimente de viata 5n perioada v6rstei adulte
In eveniment de viata este o ntmplare sau un moment din viata unei persoane care o
determina sa si schime modelul de viata.
T&*!$ &2&%!1&%0/'/! .& 2!$0$ sugereaza ca toate evenimentele de viata, une sau rele, pot
induce stress si, prin urmare, impun o ajustare psihologica. Ineori, evenimentele de viata serioase
sunt urmate de proleme de sanatate, oli fizice sau psihice. Este adesea foarte dificil sa
determinam directia cauzalitatii, mai ales ca e&ista diferente individuale importante n ceea ce
priveste semnificatia acordata aceluiasi eveniment.
>mpactul unui eveniment de viata asupra persoanei nu este determinat pur si simplu de
aparitia reala a evenimentului. ;e fapt, factorul critic care intervine n aprecierea nivelului de stress
este modul n care persoana percepe evenimentul n cauza."a urmare, pentru acelasi eveniment o
persoana poate conferi o conotatie pozitiva, n timp ce pentru alta conotatia acordata este negativa.
Evenimentele de viata si adaptarea la schim8are
3ajoritatea adultilor traiesc multe evenimente stressante de-a lungul anilor, efectele acestora
asupra persoanei n cauza fiind diverse. Pe aza unui studiu realizat n 102D, .homas N. Nolmes si
:ichard N. :ahe au identificat *( de evenimente de viata avnd un potential de stress diferit.
Fiecare dintre aceste evenimente a fost evaluat din punctul de vedere al impactului proail asupra
persoanei si i-a fost alocat o valoare ,de la 1 la 1%%-. Pe aceasta aza a fost dezvoltata o scala de
autoevaluare a stressului numita S($'$ .& &2$'/$& $ &$=/)0a!! )*(!$'& ,#ocial :eadjustment
:ating #cale-. .otusi, Nolmes si :ahe arata ca orice schimare ,fie ea deziraila sau indeziraila-
poate fi o sursa de stress. Pentru multe persoane poate surprinzator ca evenimente placute cum sunt
vacantele sau "raciunul sunt listate printre evenimentele majore generatoare de stress. "a urmare,
printre cele *( de evenimente de viata, n scala au fost incluse si evenimente precum reconcilierea
maritala ,scor *$-, cstigarea unui nou memru al familiei ,(0-, realizari personale deoseite ,'1-.
cala de evaluare a rea>ustarii sociale
Foarte multe studii realizate n ultimii ani au utilizat aceasta scala aratnd ca indivizii care
acumuleaza un scor mai nalt dect (%% de puncte ,life-chan!e units- pe parcursul unui interval de
un an prezinta un risc mai mare de molnavire, indiferent daca este vora despre dezvoltarea de
proleme cardiace, diaet, astm, an&ietate sau depresie.
67Pentru a evalua nivelul de stress la care sunteti supus n prezent treuie sa selectati si sa ncercuiti
evenimentele pe care le-ati trait n ultimile 1' luni8 nsumati apoi punctele otinute.
Nolmes Z :ahe considera ca/
*1
67otinerea unui scor mai mic de 456 reprezinta un stress minor.
67persoanele care otin scoruri cuprinse ntre 456-477 traiesc evenimente cu un nivel de stress
mediu8
67nivelul de stress este moderat atunci cnd scorurile otinute se situeaza ntre 866-877,
iar un scor peste 966 reflecta trairea unui stress major.
Pe aza acestor scoruri, se estimeaza ca ($F dintre persoanele care nregistreaza un scor
mai mic de 1$% este posiil sa traiasca o e&perienta de oala sau un accident n urmatorii doi ani, n
timp ce pentru persoanele cu un scor ntre 1$% si (%% proailitatea creste la $1F, iar cei cu un scor
peste (%% au 1%F sanse sa se molnaveasca grav sau sa aia un accident major. .reuie sa
oservam ca impactul diferitelor evenimente de viata asupra unei persoane nu este determinat pur si
simplu de aparitia evenimentului. ;e fapt, factorul critic pentru aprecierea nivelului de stress este
modul n care persoana respectiva percepe evenimentul ,o persoana poate conferi unui eveniment o
conotatia pozitiva, n timp ce pentru o alta persoana poate avea semnificatii negative-. Pe de alta
parte, este necesar sa retinem ca desi nu putem sa controlam toate evenimentele de viata stressante,
putem totusi sa controlam modul n care raspundem la acestea si efectul pe care l au asupra vietii
noastre. Efectele negative ale stressului pot fi reduse prin actiuni simple cum sunt/ odihna
suficienta, miscare si e&ercitii fizice, alimentatie corecta si a ne acorda timp pentru noi nsine.
%"'" $E EV"'U"RE " RE"IU!"RII #%I"'E
1%% $ecesul sotului D sotiei
:9 $ivortul
2$ #epararea maritala
2( Privarea de liertate n nchisoare sau alte institutii
2( 3oartea unui memru apropiat al familiei
$( @oala sau afectiuni majore ale persoanei
$% %asatoria
*D "oncedierea de la locul de munca
*$ :econciliarea maritala
*$ Pensionarea
** #chimarea starii de sanatate a unui memru al familiei
*% )raviditatea
*% ;ificultati de natura se&uala
(0 )paritia unui nou memru al familiei prin nasterea unui
copil, adoptie sau casatorie
*0
97 *ea'ustare ma'ora n domeniul afacerilor
(1 #chimarea situatiei financiare
(D 3oartea unui prieten apropiat
(2 #chimarea locului de munca
($ #chimarea numarului de certuri cu partenerul
(1 )ngajarea unui nou credit
(% nchiderea unui credit sau achitarea unui mprumut
'0 #chimari la nivelul responsailitatilor curente
'0 Fiica Jfiul paraseste casa parinteasca
'0 Proleme cu rudele prin alianta/ socrulJsoacra,
ginereleJnora
'1 :ealizari personale deoseite
'2 Partenerul de viata ncepe J nceteaza o activitate
profesionala
'2 nceperea sau terminarea scolii
'$ #chimarea conditiilor de viata
'* 3odificari ale oiceiurilor personale
'( Proleme cu seful
'% #chimarea orelor sau conditiilor de munca
'% #chimarea rezidentei
'% #chimari n programul scolar
10 #chimari ale oiceiurilor recreationale
10 #chimarea sctivitatilor legate de iserica
11 #chimare n domeniul activitatilor sociale
1D )chizitii majore ,de e&emplu, o masina noua-
12 #chimarea programului de somn
1$ 3odificari ale numarului de unuri familiale
1$ #chimarea oiceiurilor alimentare
49 Concediul ; vacanta
1' Pregatirea pentru "raciun sau vacanta
11 =iolare minora a legii
$%
Interpretarea unor evenimente semni7icative in cala de evaluare a rea>ustArii sociale
%asatoria
"asatoria este unul dintre cele mai importante evenimente ale vrstei adulte. "a orice tip de
relatie interumana, nici casatoria nu este statica/ amii parteneri se schima ,evolueaza sau se
dezvolta-, transformnd continuu natura relatiei.
Pentru unele cupluri aceasta transformare este resimtita ca un fapt negativ, pentru altele
satisfactia maritala este mentinuta sau sporita pe tot parcursul vietii. n functie de aceasta dinamica,
pot fi descrise mai multe tipuri de casatorie ,)lu, '%%'-/
67%asatoria traditionala functioneaza conform principiului ca sotul este principala forta si
principalul factor de decizie ,cel putin n aparenta sau n pretentii-. ;esi sotia poate detine
autoritatea n unele domenii ale vietii cuplului ,de e&emplu, ngrijirea copiilor si activitati casnic -
gospodaresti-, toate celelalte domenii sunt controlate de sot ,n special, domeniul economic sau
sfera relationala a familiei-.
67%asatoria de tip camaraderie* n acest tip de mariaj accentul se pune pe egalitate si
tovarasie. :olurile aratului si ale femeii nu sunt strict diferentiate, fiecare partener putnd lua
decizii si putnd sa si asume responsailitatea n orice domeniu al vietii de familie.
67%asatoria de tip colegial* aici accentul se pune pe egalitate si tovarasie. :olurile
aratului si ale femeii nu sunt strict diferentiate, fiecare partener putnd lua decizii si putnd sa si
asume responsailitatea n orice domeniu al vietii de familie. ;esigur, multe casatorii nu corespund
cu e&actitate acestor categorii iar numeroase trasaturi se suprapun.
Intrarea 5n rolul de parinte
)paritia copiilor n viata oricarui cuplu reprezinta unul dintre evenimentele de viata care,
conform scalei prezentate mai sus, are ca efect trairea unui nivel puternic de stres la nivelul
individului. )ceasta situatie nu este deloc surprinzator avnd n vedere ca a deveni parinte implica
numeroase schimari n ceea ce priveste stilul de viata, o reducere majora a timpului lier si, mai
ales, o crestere consideraila a responsailitatii.
Gu este lipsit de importanta faptul ca acum se produce o importanta schimare de rol/
parintii se autodefinesc si sunt definiti de ceilalti ca ocup$nd rolurile de mama si tata. Parintii care
au copii mici au mai putin timp pentru celalalt ,@ee, 100*-/ ei discuta ntre ei cu aproape $%F mai
putin dect cuplurile care nu au copii, iar majoritatea discutiile sunt concentrate n jurul prolemelor
$1
copilului. Ei au mai putin timp pentru a se implica mpreuna n activitati de rutina, mai putin timp si
disponiilitate pentru intimitate si se&.
Pe de alta parte, se constata si un asa-numit )!%.*1 $'L(/!E/'/! >*'M, n care satisfactia
maritala creste dupa ce si ultimul copil a parasit casa parinteasca ,EEsencB, 100%-. Factorii
enumerati aici ne ajuta sa e&plicam rezultatele unor studii realizate n societatea vest-europeana care
arata faptul ca aparitia primului copil are ca efect o scadere dramatica a satisfactiei maritale ,e.g.
:eistein Z :ichards, 100'-. )cest efect advers poate fi constatat indiferent de apartenenta
religioasa, rasa sau nivel educational. .otusi, el este resimtit mai puternic de catre femei dect de
arati8 de multe ori mama spera ca tatal se va implica mai mult n ngrijirea copilului, ceea ce de
oicei se dovedeste o speranta falsa ,:ule et al., 1011-. 3asura n care parintii pot se adapteaza cu
mai mult sau succes la aparitia unui copil depinde de o multitudine de factori/
67"partenenta sociala a parintilor0 #tudiile realizate n ultimii ani pun n evidenta faptul ca
persoanele care fac parte din <orkin!-class prezinta un nivel mai scazut de insatisfactie relativ la
situatia parentala dect persoanele din clasa de mijloc ,:ussell, 10D*-. + posiila e&plicatie consta
n faptul ca a deveni parinte are proail mult mai multe efecte dizruptive asupra carierei femeilor
din aceasta clasa. n plus, gradul de satisfactie pe care femeia l resimte n ndeplinirea rolului sau
de mama are un mare impact asupra reactiilor ei fata de copii.
67In studiu realizat n #I) ,EriBson, '%%*- arata faptul ca este mult mai proail ca proprii
copii sa fie respinsi de mama atunci cnd acesta nu este satisfacuta de rolul sau. n consecinta,
creste proailitatea ca acestia sa dezvolte un comportament dificil de controlat.
JKV6rsta si situatia 7inanciara a parintilor este importanta pentru determinarea modului n care
acestia se adapteaza la situatia de a avea un copil. "uplurile tinere cu o situatie financiara una tind
sa fie mai fericite dect cuplurile mai n vrsta si cu o situatie financiara precara ,@ee Z 3itchell,
101*-.
JK%alitatea relatiei existente 5ntre parinti 5nainte de nasterea copilului este un aspect foarte
important. )cele cupluri care au o relatie psihologica strnsa se adapteaza mai ine la aparitia
copilului. ;e e&emplu, cuplurile caracterizate de interactiuni pozitive n timpul lunilor de sarcina si
care dovedesc respect unul fata de celalalt atunci cnd apar conflicte, fac fata cu mai mult succes
rolului de parinte ,NeinicBe Z ?uthrie, 100'-.
n cuplurile n care e&ista ncredere unul n celalalt, tatal are o atitudine mult mai pozitiva
fata de rolul sau iar mama se comporta cu mai multa caldura fata de copil ,"o& et al., 1010-. #arcina
majora a parintilor consta n socializarea copiilor si, la rndul lor, parintii sunt socializati de copii.
M$! $'&) -% (/+'/!'& ($& )!A$/ .*!0 1/'0 /% (*+!', $+$!0!$ (*+!'/'/! (*%)*'!.&$@$ &'$0!$
1$!0$'$. 3ulti cercetatori considera ca, pentru amii parinti, e&perienta parentala le permite
acestora sa retraiasca ,si, eventual, sa rezolve- crizele de dezvoltare anterioare prin care au trecut.
$'
E&ista mai multe motive pentru care adultii doresc sa aia copii ,.urner Z Nelms, 101(-/
67n primul rnd, copii ofera un sentiment al mplinirii.
67n al doilea rnd, copii dau parintilor ocazia sa ofere si sa primeasca dragoste.
67n al treilea rnd, a avea copii reprezinta o e&pectatie culturala n multe societati, fiind valorizata
ca atare.
67n al patrulea rnd, copiii confera parintilor lor un sentiment al valorii si importantei personale.
.otodata, prin aparitia si cresterea copilului parintii e&perimenteaza o noua capacitate
sociala/ posiilitatea si oligatia de a-si e&ercita autoritatea. 3odul n care acesta este ncorporata n
viata de familie are implicatii importante att asupra dezvoltarii copilului, ct si asupra relatiei
parinti-copii.
$ivortul
;ivortul a devenit un eveniment foarte oisnuit n societatea moderna. n anul '%%%, n
:omnia se estima ca 10,1 F dintre casatorii se termina cu un divort, *%F n 3area @ritanie, iar
cifrele sunt semnificativ mai mari n #tatele Inite. :ata divortului este nalta mai ales n timpul
primilor cinci ani dupa casatorie, alte perioade Ccritice5 fiind la 1$, respectiv '$ de ani dupa
casatorie ,?ross, 1002, cf. EriBson, '%%*-.
a0 E7ectele negative ale divortului
)sa cum se oserva din scala prezentata mai sus, divortul este apreciat ca al doilea
eveniment susceptiil sa conduca la trairea unui nivel de stress e&trem de puternic ,Nomes Z :ahe,
102D-. ;ate de oservatie arata faptul ca persoanele divortate au mai multe proleme de sanatate
fizica si mentala dect persoanele casatorite ,apud EriBson, '%%*-.
3ai mult dect att, e&ista statistici care indica faptul ca starea generala de sanatate a
persoanelor divortate este chiar mai precara dect a persoanelor vaduve sau a celor care nu au fost
niciodata casatorite.
Inul dintre primele studii realizate pe populatia americana ,@radurn, 1020- si-a propus sa
verifice n ce masura e&ista corelatii pozitive ntre nivelul sentimentului de fericire si statusul
marital. :ezultatele otinute au indicat faptul ca ($F dintre aratii casatoriti si (1F dintre femeile
casatorite au apreciat ca sunt Cfoarte fericiti5, un scor mult mai nalt dect cifrele otinute pentru
persoane care nu au fost niciodata casatorite ,11F pentru arati si pentru femei-.
n schim, un procent semnificat mai mare de persoane niciodata casatorite afirma ca sunt
4foarte fericite5 spre deoseire de persoanele separate, divortate sau vaduve. 9a celalalt capat al
scalei, mai putin de 1%F dintre persoanele casatorite afirmau faptul ca 4nu sunt prea fericiti5,
$(
comparativ cu peste (%F dintre persoanele divortate si *%F dintre persoanele despartite. )ceste
rezultate se pot datora fie faptului ca divortul produce sentimente negative si de nefericire dar, pe de
alta parte, este de asemenea posiil ca persoanele cu tendinte depresive sa prefere sa aleaga
divortul.
E7ectele negative al divortului depind de o varietate de 7actori*
@uunB ,1002, p.(D1, cf. EriBson, '%%*- arata ca persoanelecare au avut o relatie mai putin
profunda cu fostul lor partener, care iau initiativa de a se desparti sau de a divorta, care sunt
ine integrate n retele sociale si care au n prezent o relatie intima satisfacatoare, sunt
relativ mai putin afectate. n plus, anumite caracteristici de personalitate cum sunt un nivel
mai nalt al stimei de sine, independenta, toleranta la schimare si a caror atitudine care
favorizeaza egalitatea rolurilor de se&, pot sa faca fata mai ine situatiei de a fi divortat.
>mpactul pe care divortul l are asupra celor doi parteneri difera n cazul aratilor si al
femeilor. n multe cazuri, femeile sunt cele care sufera mai mult. Inul dintre motive se
refera la faptul ca, de oicei, femeile pierd mai mult din punct de vedere financiar si, n plus,
treuie sa accepte sa faca fata unor responsailitati parentale mult mai mari ,:utter Z
:utter, 100'-.
Pe de alta parte, procedurile de divort sunt mai rar initiate initiate de aratii care, de oicei,
au retele de suport social mult mai slae dect ale femeilor ,?ross, 1002-.
80 Etapele divortului
Pe parcursul separarii si al divortului, persoanele care divorteaza trec prin mai multe stadii. ;e
e&emplu, @ohannon ,10D%- descrie astfel stadiile prin care trece de oicei un cuplu care divorteaza /
ND!2*0/' &1*0!*%$'* relatia maritala se dezintegreaza din punct de vedere emotional, ca urmare a
conflictelor si comportamentelor negative, incriminarea, lipsa afectiunii si a sustinerii.
6D!2*t/' '&>$'/ casatoria se desface din punct de vedere oficial si legal.
67D!2*t/' &(*%*1!(* partajarea unurilor cuplului divortat.
67D!2*t/' (*A+$&%0$'/ are loc luarea unor decizii cu privire la aspecte legate de custodia copiilor si
reglementarea drepturilor parentale.
67D!2*t/' (*1/%!0$* au loc modificari necesare la nivelul relatiilor cu familia si prietenii.
67D!2*t/' 3!@!(/ cele doua persoane divortate se adapteaza separat la noua situatie sociala.
"a si n cazul altor teorii stadiale, se pune ntrearea daca toate cuplurile care divorteaza trec
prin aceste stadii n ordinea precizata mai sus.
Efectele divortului depind ntr-o foarte mare masura de tipul de personalitate al persoanelor
implicate, de natura relatiilor anterioare dintre ele, de e&istenta unei alte relatii intima si a unei
retele sociale puternice. n multe cazuri, asa cum am vazut mai sus, datele de oservatie arata ca
$*
persoanele divortate sunt mai putin fericite si mai stresante dect persoanele care nu au trecut prin
aceasta e&perienta.
E&plicatiile pentru aceasta stare de fapt sunt multiple/ ea poate fi o consecinta a faptului ca
divortul reprezinta un factor de stres, dar si a faptului ca persoanele care traiesc diferite tipuri de
e&periente stresante sunt cele mai predispuse sa aleaga divortul.
Pierderea partenerului de viata
)sa cum se oserva din scala de evaluare a impactului celor *( de evenimente de viata
amintite mai sus ,Nolmes Z :ahe, 102D-, decesul partenerului de viata este considerat evenimentul
cu cel mai puternic impact negativ asupra individului. E&ista mai multe aspecte care e&plica de ce
pentru majoritatea persoanelor casatorite, disparitia sotului sau sotiei nseamna o 0$/1$
&1*0!*%$'$ (*%)!.&$E!'$.
n primul rnd, decesul partenerului de viata nseamna, de fapt, +!&.&&$ &'$0!&! (&%0$'&
.!% 2!$0$ /%&! +&)*$%e. n plus, acest eveniment antreneaza schimbari ma'ore n modul n care
este organizata viata partenerului supravietuitor. Gu n ultimul rnd, vaduvia are un impact major
asupra identitatii sociale a persoanei n cauza, care treuie sa renunte la rolul de partener ntr-o
relatie maritala si treuie acum sa adopte rolul de vaduv sau vaduva.
)ceste schimari pun proleme particulare mai ales n acele societati n care viata sociala
graviteaza mai ales n jurul cuplurilor casatorite. #troee et al. ,100(- arata ca pierderea sotului sau
sotiei poate sa afecteze functionarea sociala a sotului supravietuitor n mai multe moduri/
NOP!&.&&$ )/+*0/'/! )*(!$' )! &1*0!*%$'/ care reprezinta de fapt principala pierdere. Pierderea
principalului mijloc de validare sociala a 'udecatilor personale, partenerul de viata fiind cel care
ofera suportul necesar si ncrederea individului n corectitudinea propriilor puncte de vedere.
67P!&.&&$ )/+*0/'/! 1$0&!$', dar si a suportului n realizarea diferitelor sarcini/ n majoritatea
casniciilor, e&ista o anumita diferentiere a rolurilor, n care sotul si sotia au responsailitatea
diferitelor sarcini si activitati8 disparitia unuia dintre soti nseamna ca sotul supravietuitor treuie sa
preia sarcinile care anterior erau realizate de acesta.
JKP!&.&&$ +*0&(t!&! )*(!$'&/ partenerul nu mai si poate apara sotul sau sotia de agresivitatea sau
tratamentul nedrept al altor persoane.
a0 Etapele perioadei de doliu
;iferiti autori au ncercat sa descrie starile emotionale prin care trece persoana care si
pierde partenerul de viata. :amsaE Z de ?root ,10DD- arata ca n cele mai multe cazuri pot fi
descrise reactii specifice la aceasta pierdere majora, nsa ordinea aparitiei lor nu este predictiila/
$$
NO)0$&$ .& )*( )$/ $1*0&$'$K
NO.&@*>$%!@$& )$/ * !%$E!'!0$0& .& $A)! +'$%!3!($ 2!$0$ $0!*%$'K
NO%&>$&$ 4.& &J&1+'/, $)0&+0$&$ )*0/'/! .!)+$/0 )$ )& -%0*$($ $($)$7K
NO.&+&)!$K
NO2!%$ .& $A)! 3! %&>'!=$0 +$0&%&/' .!)+$/0 )$/ .& $ %/ -' 3! 0$0$0 E!%&K
NO$%J!&0$0& )! 0&$1$ .& 2!!0*K
NO$>&)!2!0$0&$ 4.& &J&1+'/, 3$0$ .& 1&.!(! )$/ (B!$ 1&1E!! 3$1!'!&!7K
NO$((&+0$&$ )!0/$0!&! .& 3$+0K
67reintegrarea sau reorganizarea vietii persoanei vaduve.
"hiar daca se afirma adesea faptul ca ultimul stadiu al doliului implica recuperarea si
revenirea dupa e&perienta pierderii partenerului, recuperare este e&trem de dificila sau nu este
ntotdeauna posiila. 3ai ales atunci cnd a e&istat un atasament foarte puternic ntre soti,
implicarea emotionala poate sa continue pe parcursul ntregii vieti.
80 $ate de o8servatie si rezultate ale cercetarilor de teren
3ajoritatea celor care trec prin e&perienta pierderii partenerului de viata, traiesc o serie de
reactii de durere si tristete care dureaza chiar si multi ani dupa acest eveniment. .otusi, pierderea
este suportata mai usor atunci cnd persoana care a murit a fost olnava un timp ndelungat sau
daca este vora despre o persoana mai n vrsta8 de multe ori, n cazul unei persoane tinere,
pierderea este cu totul neasteptata, provocnd reactii suplimentare ,#troee Z #troee, 101D-.
Gumeroase date statistice arata ca persoanele care traiesc e&perienta pierderii partenerului de
viata prezinta un risc crescut de a suferi la rndul lor de ciroza, accidente coronariene, atacuri
cererale etc. :iscul mortii premature a sotului supravietuitor este mai mare n cazul n care acesta
este mai putin integrat social iar sotul sau sotia disparuta era persoana n care avea cea mai
mare ncredere. ;e oicei, n acest caz, este vora despre persoane care au o retea sociala de
dimensiuni mici si, n general, sunt mai putin implicati n activitati sociale.
c0 $i7erente 5ntre 8ar8ati si 7emei
#e afirma adesea ca pentru majoritatea aratilor, pierderea partenerei de viata este o
e&perienta mult mai greu de suportat dect pentru o femeie. Inul dintre motive se refera la faptul ca
pentru multi arati sotia reprezinta de fapt unicul prieten apropiat, n timp ce femeile au de oicei
un cerc mult mai larg de prieteni. In alt motiv se refera la faptul ca multi arati nu au deprinderile
necesare ,gatit, ntretinerea locuintei- pentru a se ngriji n mod corespunzator. ;e oicei, aratii
ramn vaduvi la o vrsta mai nainta dect femeile si este mai greu pentru ei sa faca fata situatiei.
"a urmare, este de asteptat sa sufere de diferite proleme de sanatate si sa creasca riscul de deces.
,apud EriBson, '%%*-.
$2
Pentru o femeie, efectul pierderii partenerului depinde n mare masura de natura relatiei pe
care a avut-o cu sotul sau. 3ai ales femeile care s-au definit pe ele nsele n functie de sotul lor
traiesc sentimentul de pierdere a identitatii si, n general, le este foarte greu sa se adapteze noii
situatii. ;e asemenea, se oserva faptul ca femeile care au relatii strnse cu alte persoane ,n special
cu proprii copii- reusesc sa se ajusteze mai ine situatiei ,Field Z 3inBler, 1011-.
+ alta diferenta ntre se&e se refera la faptul ca este mai putin proail ca femeile sa se
recasatoreasca. Pe de alta parte, pentru aratii o noua casatorie este o optiune favorizata avnd n
vedere ca pentru ei este mai dificil sa realizeze apropierea psihologica cu persoane din afara
caminului. n societatea moderna, se pare ca o parte dintre aceste diferentieri ntre se&e se
estompeaza treptat ca urmare a re-evaluarii societale a rolurilor de gen.
oma>ul
Gu este deloc surprinzator faptul ca efectele psihologice ale somajului tind sa fie e&trem de
negative. "omparativ, spre deoseire de persoanele care au un loc de munca stail, somerii resimt
un nivel mai mult mai nalt de stress negativ ,cu scoruri deaproape sase ori mai nalte-, cu
sentimente de an&ietate, depresie, inutilitate, lipsa de speranta, deznadejde etc.
n mod oisnuit, somajul are ca rezultat o cadere rapida a starii de ine psihologica care se
deterioreaza apoi treptat8 ulterior, la apro&imativ sase luni de la pierderea locului de munca, acesta
se stailizeaza si apare o zona de platou, de stare psihologica proasta ,Rarr, 101D, cf. EriBson,
'%%*-. ;e asemenea, somajul are efecte negative si pe plan fizic. 3oser et al. ,101*- a realizat un
studiu longitudinal ,pe un interval de 1% ani-, urmarind un lot de arati a caror vrste erau
cuprinse ntre 1$ si $* ani la nceputul perioadei.
#-a oservat ca persoanele care erau somere la nceputul studiului au prezentat o tendinta
mult mai puternica de a deceda n cursul studiului ca urmare a unor acte suicidare sau cancer
pulmonar. )sa cum arata Rarr ,101D- cresterea riscului de cancer pulmonar poate sa creasca
datorita faptul ca somerii tind sa fumeze semnificativ mai mult dect persoanele care au un loc de
munca.
n ciuda faptului ca somajul are n general efecte negative, intensitatea acestora depinde de
circumstantele specifice n care se gaseste persoana somera. )stfel, efectele somajului sunt
puternice n special n cazul persoanelor sarace, de vrsta mijlocie care, de oicei, treuie sa
ntretina o familie numeroasa si are sanse mici de a-si gasi un nou loc de munca. n contrast,
somajul poate avea un impact mai putin important pentru cineva care are o situatie economica una
si care ar fi urmat sa se pensioneze n scurt timp. ;e fapt, Rarr ,101D- arata ca la apro&imativ 1%F
dintre somerii care au lucrat in condiLii foarte grele de muncM ,e&.mineri, sudori- se constata de fapt
o ameliorare a starii de sanatate dupa pierderea locului de munca. E&plicatia consta n faptul ca
$D
mediul n care lucrau producea efecte negative asupra sanatatii fizice8 n plus, la unele persoane se
constata chiar o ameliorare a sanatatii psihice.
D& *E!(&!, )*1$=/'/! $& 1/'0!+'& &3&(0& %&>$0!2& $)/+$ )$%$0$0!! 3!@!(& )! +)!B!(&. D$
416?;7 !.&%0!3!($ /% %/1$ .& %*/$ 3$(0*! .& 1&.!/ ($& $3&(0&$@$ )0$&$ .& E!%& +)!B*'*>!($ )!
3!@!($ )! ($& )/%0 $3&(0$0! %&>$0!2 .& )*1$=/
67R&)/)&'& 3!%$%(!$&/ persoanele somere au de oicei mai putini ani la dispozitie.
67O($@!! +&%0/ (*%0*'/ persoanele somere au ocazii mai putine pentru a se comporta asa cum
doresc sau aleg ei nsisi.
67O($@!! +&%0/ /0!'!@$&$ +*+!!'* (/%*)0!%0&: acestea descresc n general ca rezultat al
somajului.
67OE!&(0!2& s! )$(!%! )*'!(!0$0&/ somajul reduce cerintele si solicitarile la care treuie sa raspunda
persoana si poate face comportamentul sau mai putin clar directionat si orientat spre scop.
67V$!&0$0&$* viata de fiecare zi a persoanelor care traverseaza o perioada de somaj este de oicei
mai terna, cu o varietate mai scazuta dect a persoanelor ncadrate n munca.
67S&(/!0$0& 3!@!(a/ n multe cazuri, somajul aduce griji suplimentare privind posiilitatea de a-si
pierde locuinta sau de a putea plati facturile pentru comustiil si electricitate.
67O+*0/%!0at! +&%0/ &'$t!! s! (*1/%!($& !%0&+&)*%$'a/ persoanele somere au de oicei
contacte sociale cu mai putine persoane dect persoanele angajate n munca.
67I1$>!%&$ ('$$ $)/+$ (*%0&J0/'/! .& 2!$0$/ persoanele somere au o imagine destul de neclara nu
doar despre viitor, ct si despre prezent ,4rostul n viata5- dect persoanele ncadrate n munca.
67P*@!0!& )*(!$'$ 2$'*!@$0$/ persoanele somere pierd rolul aproat social pe care l ndeplineau
atunci cnd ocupau un loc de munca, una dintre urmarile importante fiind reducerea stimei de sine.
Inul dintre rezultatele principalele ale studiilor lui Rar se refera la faptul ca acele persoane
care reusesc sa si construiasca un stil de viata care implica varietate, posiilitatea de control asupra
diferitelor situatii, de utilizare a cunostintelor si a deprinderilor pe are persoana le poseda, care au
oiective clare si solicitare de a se angaja n diferite tipuri de sarcini, ocazii pentru contact social si
o pozitie sociala valorizata reusesc sa faca fata mai usor e&perientei somajului.
"oncluzii similare au oferit multe alte studii/ somerii care reusesc sa si gaseasca si sa
ndeplineasca roluri satisfacatoare n comunitatea din care fac parte, n organizatii religioase sau
politice etc. au o stare psihologica mai una si sanse mai mari de a face fata n mod pozitiv acestei
situatii de viata.
$1
%(E!I#N"R $E IN!ER"PRE%IERE " NEV#I'#R I
"!I!U$INI'#R E,U"'/"&E%!IVE
(adaptare de I0 Mitro7an, ;3H4, dupa Inventar de atitudini 7ata de sexualitate/ ELsencM)
=arstaQ #e&Q
;urata casatorieiQ
)cest chestionar e anonEm pentru a incuraja raspunsurile sincere. "ititi fiecare intreare cu
atentie, apoi incercuiti raspunsul Cda5 sau Cnu5 ,pe foaia de raspuns-, in conformitate cu ceea ce vi
se potriveste dv. #i partenerului dv. ;aca nu va puteti decide, incercuiti raspunsul C!5. Gu e&ista
raspunsuri gresite sau corecte. Gu va ganditi prea mult la fiecare intreare8 incercati sa dati un
raspuns imediat, care sa reprezinte sentimentele si parerile dv. )supra fiecarei chestiuni.
1. "onsider ca se&ul opus te respecta mai mult daca nu esti prea familiar cu el.
Partenerul meu considera ca se&ul opus te respecta mai mult daca nu esti prea familiar cu el.
'. .reuie sa am conditii perfecte pentru a ma e&cita se&ual.
Partenerul meu treuie sa aia conditii perfecte pentru a se e&cita se&ual.
(. #unt satisfacut de viata mea se&ual- afectiva.
Partenerul meu este satisfacut de viata sa se&ual- afectiva.
*. #unt mai degraa neatragator pentru se&ul opus.
Partenerul meu se considera mai degraa neatragator pentru se&ul opus.
$. 3a deranjeaza sa vad oamenii imratisandu-se si sarutandu-se in pulic.
Partenerul meu este deranjat sa vada oameni imratisandu-se si sarutandu-se in pulic.
2. Emotiile se&uale imi sunt uneori neplacute.
Partenerului meu ii sunt uneori neplacute emotiile se&uale.
D. "eva lipseste in viata mea se&uala.
Partenerului meu ii lipseste ceva in viata sa se&uala.
1. )m fost deziluzionat in dragoste.
Partenerul meu a fost deziluzionat in dragoste.
0. 3-am simtit ,ma simt- vinovat de unele e&periente se&uale.
Partenerul meu s-a simtit ,se simte- vinovat de unele e&periente se&uale.
1%. )m emotii se&uale puternice, dar cand am ocazia nu par sa pot sa ma e&prim pe mine
insumi.
$0
Partenerul meu pare sa aia emotii puternice se&uale, dar cand are ocazia nu poate sa se
E&prime pe sine insusi.
11. >nfluenta parintilor m-a inhiit se&ual.
Partenerul meu a fost inhiit se&ual de influenta parintilor.
1'. "opiii ar treui sa fie invatati despre se&ualitate.
Partenerul meu considera ca ar treui sa fie invatati copiii despre se&ualitate.
1(. E mai ine sa nu ai relatii se&uale inainte de a te casatori.
Partenerul meu considera ca e mai ines a nu ai relatii se&uale inainte de a te casatori.
1*. "ateodata emotiile se&uale ma domina.
Partenerul meu este dominat cateodata de emotiile se&uale.
1$. "and devin e&citat se&ual nu pot sa ma gandesc la altceva decat la satisfactie.
Partenerul meu cand devine e&citat se&ual nu poate sa se gandeasca la altceva decat la
satisfactie.
12. Gu-mi place sa fiu sarutat prea des.
Partenerului meu nu-> place sa fie sarutat prea des.
1D. G-am invatat chestiuni de viata decat foarte tarziu.
Partenerul meu n-a invatat chestiuni de viata decat foarte tarziu.
11. >mi place Cjocul erotic5si in afara actului se&ual.
Partenerului meu ii place Cjocul erotic5 si in afara actului se&ual.
10. "ateodata devin nervos, speriat, cand ma gandesc la se&ualitate.
Partenerul meu devine nervos, speriat, cand se gandeste la se&ualitate.
'%. 3a simt prost sa voresc despre se&ualitate.
Partenerul meu se simte prost sa voreasca despre se&ualitate.
'1. .inerii ar treui sa invete despre se&ualitate prin propria lor e&perienta.
Partenerul meu considera ca tinerii ar treui sa invete despre se&ualitate prin propria lor
e&perienta.
''. "red ca uneori femeia ar treui sa aia initiativa se&uala.
Partenerul meu este de parere ca uneori femeia ar treui sa aia initiativa se&uala.
'(. ?lumele se&uale ma dezgusta.
Partenerul meu este dezgustat de glumele se&uale.
'*. + persoana ar treui sa invete despre dragoste si se&ualitate treptat, e&perimentand-o.
Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta.
'$. "onsider ca aratilor li se ingaduie mai multa liertate in se&ualitate decat femeilor si
aceasta este un lucru normal.
2%
'2. Femeilor ar treui sa li se ingaduie aceeasi liertate a e&perientelor se&uale ca si aratilor.
'D. ;ragostea imi ofera cea mai mare satisfactie in casnicie.
Partenerul meu considera ca dragostea ii ofera cea mai mare satisfactie in casnicie.
'1. Fidelitatea se&uala fata de partener toata viata e la fel de proasta ca celiatul.
'0. >n actul se&ual suna mai curand reticent si pudic ,prefer lumina stinsa, patura de
protectie,
pastrarea partiala a imracamintei.-
Partenerul meu este mai curand reticent si pudic in timpul actului se&ual ,prefera lumina
stinsa, patura de protectie sau pastrarea partiala a imracamintei.-
(%. "onsider ca partenerul meu se&ual imi satisface complet nevoile fizice si psihice.
"red ca partenerul meu considera ca ii satisfac complet nevoile fizice si psihice.
(1. >mi place o parte cat de lunga de joc erotic ,preludiu- inaintea actului se&ual.
Partenerul meu prefera o parte cat de lunga de joc erotic ,preludiu- inaintea actului se&ual.
('. >mi vine usor sa-> spun partenerului meu se&ual ca imi place si ce nu-mi place la el ,ea-
cand
facem dragoste.
Partenerului meu se&ual ii vine usor sa-mi spun ace-> place si ce nu-> place la mine cand
facem dragoste.
((. )s vrea ca partenerul meu se&ual sa fie mai Ce&pert5 si mai Ce&perimentat5.
Partenerul meu ar dori ca eu sa fiu mai Ce&pert5 si mai Ce&perimentat5.
((. Pentru mine caracteristicile psihologice ale partenerului se&ual sunt mai importante
decat
cele fizice.
Pentru partenerul meu caracteristicile mele psihologice sunt mai importante decat cele fizice.
($. 3a simt mai putin competent se&ual decat prietenii mei.
Partenerul meu se simte mai putin competent se&ual decat prietenii lui ,ei-.
(2. ;e oicei, ma simt agresiv cu partenerul meu.
Partenerul meu este, de oicei, agresiv cu mine.
(D. Potrivirea se&uala fizica este cea mai importanta parte a casatoriei.
(1. )tractia fizica e foarte importanta pentru mine.
)tractia fizica e foarte importanta pentru partenerul meu.
(0. >ntr-o uniune se&uala tandretea e calitatea cea mai importanta.
21
*%. Prefer ca partenerul meu sa hotarasca regulile jocului erotico-se&ual.
Partenerul meu prefera ca eu sa hotarasc regulile jocului erotico-se&ual.
*1. Gevoia controlarii nasterilor ma deranjeaza cand fac dragoste, pentru ca face ca totul sa fie
planificat si cu Csange rece5.
*'. Gu pot sa discut chestiuni se&uale cu sotul ,sotia-.
#otul ,sotia- nu poate sa discute chestinui se&uale cu mine.
*(. Gu m-ar tulura prea mult daca partenerul meu ar avea relatii se&uale cu altcineva, atata timp
cat s-ar intoarce la mine.
Partenerul meu nu s-ar tulura prea mult daca as avea relatii se&uale cu altcineva, atata timp
cat m-as intoarce la el ,ea-.
**. ;e oicei, am relatii se&uale/
a- de mai multe ori pe zi8
- in fiecare zi8
c- de (-$ ori saptamanal8
d- de ' ori saptamanal8
e- o data saptamanal8
f- o data pe luna8
g- niciodata.
*$. >deal, as prefera sa am relatii se&uale/
), , c, d, e, f, g.
Partenerul meu ar prefera sa aia relatii se&uale/
), , c, d, e, f, g.
*2. ,@-)m suferit de impotenta/
a- niciodata8
- o data sau de doua ori8
c- de multe ori8
d- deseori8
e- intotdeauna.
,F-Partenera mea a suferit de frigiditate/
a- niciodata8
- o data sau de doua ori8
c- de multe ori8
d- deseori8
2'
e- intotdeauna.
*D. ,F-)m suferit de frigiditate/
), , c, d, f, g.
Partenerul meu a suferit de impotenta/
), , c, d, f, g.
*1. ,@-)m suferit de Cejaculare precoce5/
a- foarte des8
- des8
c- mediu8
d- rar8
e- niciodata.
Partenera mea ajunge la orgasm in timpul actului se&ual/
a- foarte des8
- des8
c- mediu8
d- rar8
e- niciodata.
*0. a- )preciati taria oisnuita a dorintei se&uale a partenerului dv. de la 1% ,foarte puternica- la 1
,foarte slaa, ine&istenta-.
QQQQQQQQQQQQQQQQQ.
- )preciati taria oisnuita a dorintei dv. se&uale de la 1% ,asolute coplesitoare- la 1 ,foarte
slaa, aproape ine&istenta-.
QQQQQQQQQQQQQQQQQ.
$%. )preciati taria influentelor care va inhia se&ual ,moral-estetice, educationale etc.- de la 1%
,teriil de puternice- la 1 ,foarte slae si aproape ine&istente-.
QQQQQQQQQQQQQQQQQ.
)preciati acelasi aspect si pentru partenerul dv.
$1. "onsiderati utila si necesara cunoasterea oiectiva a prolemelor dv. se&uale in scopul
imunatatirii vietii dv. conjugale prin Csfat familial5!
"e parere credeti ca are partenerul dv. in aceasta privinta!

2(
NIVE'URI $E IN!ERPRE!"RE
>.+titudini, conceptii, autoperceptii, reactii affective = 86 de itemi.
*aspuns cu semnificatie ne!ativa1
raspunsul Cda5 la itemii/ 1,*,$,1,11,1(,12,1D,'1,'(,'$,**,f-g-8
raspunsul Cnu5 la itemii/ 1','','*,'2,'1,(D,(0,$18
*aspuns cu semnificatie ne!ativa ,punctaj la control-/
raspunsul 5da5 la itemii/ 1','','*,'2,'1,(D,(0,*$,a-,c-d-,$18
%#!"RE
%-$ puncte < deficiente nesemnificative ,in corelatie si cu continutul itemilor-8
2-1% puncte < deficiente moderate8
11-1$ puncte < deficiente semnificative8
12-'% puncte < deficiente grave in plan atitudinal si perceptual ,auto si heteroorientate- <
conceptii rigide in e&tremis.
>>.3evoi si comportamente afectiv-se&uale = 94 itemi.
*aspuns cu semnificatie ne!ativa1
raspunsul Cda5 la itemii/ ',2,D,0,1%,1*,1$,10,'%,'0,((,($,(2,*%,@-,*',*(,**,f,g-,
*2,c,d,e-,*D,c,d,f-,*0,F3 puncte 1%-1 sau (-1-,*1,c,d,e-,
$%,puncte 1%-D-8
raspunsul Cnu5 la itemii/ (,11,'D,(%,(1,(',(*,(1,*%,F-,*18
%#!"RE
%-1% puncte < deficiente usoare8
11-'% puncte < deficiente moderate8
'1-(1 puncte < deficiente importante ,grave, accentuate-.
>>>.>nterapreciere1 54 itemi & 8 ? 468 evaluari.
2*
- coincidentele de raspuns < 1 punct,
- coincidentele partiale < 1 punct,
- necoincidente < 1 punct.
#e calculeaza procentual in raport cu $1 itemi/
- suma coincidentelor8
- suma coincidentelor partiale8
- suma necoincidentelor.
IN!ERPRE!"RE
- coincidente ,D$F-1%%F- < intercunoastere una si f. una8
,in corelatie cu natura si semnificatia evaluarilor-8
- coincidente partiale ,D$F-1%%F- < intercunoastere cu fenomene de distorsiune8
- necoincidente ,D$F-1%%F- < deficite grave de intercunoastere.
3.0. )naliza comparative a procentelor releva ponderea gradelor de intercunoastere si, implicit, de
disfunctionalitate afectiv-se&uale in cuplu.
E&emplu/ 'DF coincidente [ *'F coincidente partiale
(1F necoincidente [ D(F.
>nterpretare/ intercunoastere cu distorsiuni si deficite ,predomina per gloal < D(F-.
. U% 1*.&' &J+'!($0!2 3$(0*!$' $' 3/%(0!*%$'!0$0!! 1$!0$'&
Pe aza rezultatelor cercetarilor noastre privind dinamica interactionala in cuplul marital, am
elaorate un model psihosocial e&plicativ si metodologic, ,>. itrofan, 1010-, pe care il consideram
un raspuns posiil in intelegerea, si evaluarea si asistarea specializata a fenomenelor de
dezorganizare familiala. "eea ce este definitoriu pentru acest model de aordare psihosociala este
sensul specific singular, comparative cu al altor modele, de recreere si dezvoltare a doua
personalitati de se& opus, una cu, pentru si prin intermediul celeilalte, de pe pozitii simetrice ,
implicate intr-o relatie mutuala, completa si profunda, iopsihosociala. >n cadtrul acestui process
functional, evolutia negativa, dizarmonica a interactiunilor mutuale, instituie un process de
de!radare pro!resiva a structurii si functiilor familiale, ale carui mecanisme sunt de esenta
psihosociala. >n interiorul procesului disfunctional factorii/ individuali, interpersonali, de grup si
conjuncturali ,incidentali-, realizeaza o dinamica si un stil particular in evolutia fiecarui cuplu
2$
dEsfunctional. ,izarmonia con'u!ala este !enerate de mecanisme care vizeaza dezechilibre
successive in balanta !lobala a cuplului ,mecanisme de intercomunicare si coparticipare
decizional-e&ecutorie-, cu consecinte ne!ative asupra posibilitatilor de inter!ratificare si
interdezvoltare a posibilitatilor maritale.
>n interiorul procesului dEsfunctional se ierarhizeaza o succesiune de dezechilibre su forma unor
conflicte intrapsihice individuale si interpersonale, care devin cause primordiale ,factori
determinanti- si cause secundare ,factori de intretinere si corectie a deficitelor interactionale
maritale-.
@actori determinanti1 balanta motivational-afectiva, aptitudini maritale si creativitate
interpersonala con'u!ala.
"onsideram ca factor primordial al dezor!anizarii maritale producerea dezechilibrului
motivational-afectiv interpersonal, prin adoptarea si e&ercitarea unor comportamente de rol marital
care se aat de la nivelul de treuinte, e&pectatii si aspiratii mutuale de Cparteneriat conjugal5.
)ceste Caateri5 de la proiectiile de necessitate ale fiecarui partener, se pot datora unor factori
individuali, interpersonali si de un grup aflati la un moment dat intr-o interconditionare
negativa.53etamorfozele5 sentimenului de dragoste, in sens negative, e&primate, in degradarea,
saracirea, aplatizarea si, uneori, disparitia sau convertirea in opusul lor ,sentimentele de ura,
ostilitate- sunt consecinta directa a dezechilirelor alantei motivationale interpersonale si, in
primul rand, a celor produse in campul motivational con'u!al e&primat prin trebuintele de
parteneriat con'u!al1
1. treuinta de securizare, solidaritate si afiliere a carei satisfacere asigura functia de sustinere si
securizare mutuala sociala, afectiva si morala a cuplului8
'. treuinta de identificare, a carei satisfacere asigura functia referentiala, de confirmare si de
dezvoltare a personalitatii, prin raporturile interse&e8
(. treuinta de comunicare, apartenenta si gratificatie mutuala, prin afectiune si fidelitate ,fizica si
spirituala-, a carei satisfacere asigura functia erotico-se&uala8
*. treuinta de continuitate si autorealizare prin urmasi, a carei satisfacere asigura functia procreativa8
$. treuinta de cooperare, incredere si sustitutie mutuala in plan decisional-actional familial- a carei
satisfacere asigura functia de autoafirmare, reglaj si control, autorealizare materiala si
organizatorica8
2. treuinta de valorizare a personalitatii ,admiratie, respect, stima, crediilitate- a carei satisfacere
asigura functia de interevaluare si autoevaluare a personalitatii si a cuplului.
22
)ordand cuplul din perspective intermotivationala, putem opera cu urmatorii indicatori ,niveluri
de analiza-/
.1 si .' [ nivelurile treuintelor de parteneriat in cuplu ,.1 la sot si .' la sotie-8
)s1 si )s' [ nivelurile de aspiratie cu privire la satisfacerea mutuala a lui .1 si .'8
E1 si E' [ nivelurile de e&pectatii privind satisfacerea mutuala a lui .1 si .'8
:1 si :' [ comportamente de rol manifestate de fiecare partener ,realizarea rolului-.
9egaturile functionale intre aceste niveluri de analiza sunt redate in figura de mai jos/

Pe aza acestei scheme se poate oserva ca in cazul in care :1 \ :' ,1- :1 ] ) s ', atunci
:1 pertura e&ercitarea lui :' si reciproc valail. "u alte cuvinte, se oserva ca dezechilibrul creat
intre nivelul trebuintelor poiectate de un partener si posibilitatea satisfacerii acestora de catre
celalalt partener ,prin intermediul conduitei de rol-, pertura homeostazia structurii didactice si
instituie starea de conflict in dulu plan/ conflict intermotivational < conflict de rol ,cele doua
planuri aflandu-se in relatii de interelimitare-. )stfel, conflictul de rol !enereaza dezechilibrul
balantei motivationale diadice care, la randul sau, perturba mecanismele de intercunoastere si
intercomunicare, ceea ce a!raveaza recurrent conflictulde rol. C)aterea5 rolului de la modelul
e&pectat si aspirat, conform nevoilor de satifacere mutuala se poate realize prin doua Adefecte.
functionale in interiorul diadei/
a.delict de intercunoastere ,cunoastere deformata, partiala, supra sau suevaluare, perceptie
distorsionata- prin atriuirea unor Ccalitati5 si Cdefecte5 partenerului, care nu au acoperire in
realitate. )triuirea unor semnificatii improprii comportamentului de rol al partenerului se
datoreaza Cfiltrarii5 si Cdistorsionarii5 perceptiilor interpersonale prin intermediul emotiilor, starilor
si sentimentelor erotice, in directa corelatie cu trairile si necesitatile instinctuale de tip se&ual.
.ransferul inconstient al necesitatilor si satisfactiilor affective de tip infantile in persoana
partenerului ,refacerea in alt plan a relatiilor filial-parentale- contriuie , de asemenea, la
perpetuarea unor deficite de interevaluare. .ransferul afectiv se produce atat in sens pozitiv
2D
,gratificant- cat si negativ ,frustrant-, ceea ce releva importanta relatiilor affective dintre parinti si
copii pentru evolutia ulterioara a adultului in planul relatiilor conjugale. ;eci, daca treuintele de
parteneriat nasc atractia si emotia de indra!ostire, acelasi mechanism afectiv ,atasamentul si
dragostea mutuala- risca sa deformeze ,cel putin in etapele initiale- perceptia si evaluarea
partenerului ales8 reevaluarea rolului marital e&ercitat de acesta ulterior, prin prisma treuintelor
oiective constiente, constientizate si inconstiente, modifica dinamica afectivo-motivationala
incuplu. #e pot crea, astfe, disonante care, ,in caz ca nu se pot mentine limitele unei tolerante
reciproce prin corectii interpersonale ale rolurilor conjugale-, conduc la dezechiliru functional,
adancind Cprapastia5 si Cracind5 sentimentele mutuale8
. deficit de adoptare si e&ercitare a rolului con'u!al e&pectat si aspirat de partener, pe de o
parte, autoe&pectat si autoaspirat, pe de alta parte, ceea c ear defini lipsa de consens in structura
rolurilor maritale. )cest deficit se poate datora unui nivel scazut de disponibilitati de e&ercitare a
rolului scontat interpersonal, fie printr-o rigiditate e&cesiva in procesul de interacomodare, fie
printr-o necorespondenta de fond a Ccampurilor motivationale5 ,necesitati, conceptii, asteptari-
aspiratii- ale celor doi parteneri ,v.schema nr.(-

21

"onsideram ca armonizarea si stailirea uniunii conjugale se azeaza pe capacitatea
plastica de modi7icare si corectie a comportamentelor de rol, pe cat posiil in consens cu
expectatiile si tre8uintele mutual/proiectate in diada. Givelul si calitatea treuintelor de
parteneriat actioneaza ca o adevarata Ccheie motivationala. a fiecarui partener. Posiilitatile de
satisfacere reciproca a acestor treuinte decid in ultima instanta cursul relatiei interpersonale,
mentinerea, amplificarea, diminuarea sau alterarea sentimentelor de dragoste care ii leaga pe
consoti. "edarile, concesiile, metamorfozele conduitei de rol in intampinarea satisfacerii acestor
nevoi vitale, necesita o disponibilitate fle&ibila de adaptare interpersonala, de
creativitateinteractionala, un anumit nivel de Aaptitudine pentru parteneriat.. )cesta, in act,
suplineste si corecteaza deficitul de intercunoastere, diminuand dezechilirul motivational produs,
reduce disonanta ideo-afectiva create in cuplu. +ptitudinea pentru parteneriat marital constituie
capacitatea individuala de adaptare interpersonala eficienta, creative si fle&ibila, e&primata prin
20
intermediul conduitei de rol marital, ca model de comportament cu valoare stabilizatoare in
functionarea cuplului.
)vand ca punct de plecare si de referinta, modelele de rol conjugal cunoscute in copilarie, in
familia parintilor sai, adultul casatorit reconstituieste si isi dezvolta personalitatea prin intermediul
propriului sau rol conjugal si parental. "onsideram ca modelul de rol con'u!al se dobandeste, se
invata, se e&erseaza si se deprinde, perfectionandu-se continuu in cadrul interactiunilor con'u!ale,
pe parcursul casatoriei. >nterabilitarea partenerilor cu modele consensuale de rol con'u!al
conditioneaza nivelul de satisfacere si echilibru motivational in cuplu, coeziunea si stabilitatea
acestuia. :olul marital, ca o formatiune comportamentala moile, continuu modificaila si
perfectiila, intermediaza si echilireaza Ctransferurile5 si interactiunile afectiv-motivationale.
)ptitudinea de a e&ercita un rol marital efficient ,consensual- ca si creativitatea interactionala a
fiecarui partener se dezvolta pe parcursul vietii conjugale, se perfectioneaza in decursul e&istentei
conjugal-parentale si devine factor hotarator pentru echilirul functional familial, pentru gradul de
satisfactie mutuala.
,eficitele de intercunoastere si de disponibilitate aptitudinala an!reneaza, la randul lor,
perturbatii inintrea!a structura afectiv-motivationala si interactionala, generand reactii
disfunctionale in lant, dupa cum se poate urmari din schema de mai jos/

D%
9E?EG;)/
.)^ .) [ treuintele de parteneriat ale lui ) si @
)#),@- [ aspiratiile lui ) in raport cu @
)#@,)- [ aspiratiile lui @ in raport cu )
EP),@- [ e&pectatiile lui ) in raport cu @
EP@,)- [ e&pectatiile lui @ in raport cu )
:) [ rolul realizat de )
:@ [ rolul realizat de @
P),@- [ perceptia lui ) raportata la @
P@,)- [ perceptia lui @ raportata la )
P:@,)- [ perceptia lui ) asupra rulului realizat de @
P:),@- [ perceptia lui @ asupra rolului realizat de )
") [ comunicarea lui ) raportat la @
"@ [ comunicarea lui @ raportat la )
#),A- [ sentimentele positive ale lui ) in raport cu @
#@,A- [ sentimentele positive are lui @ in raport cu )
#),-- [ sentimentele negative ale lui ) in raport cu @
#@,-- [ sentimentele negative ale lui @ in raport cu )
.^) [ treuintele de parteneriat perturate ale lui )
.^@ [ treuintele de parteneriat perturate ale lui @
d1 [ deficit de interactiune si intercunoastere
d' [ deficit interactional ,intre conduitele de rol-
d( [ defect de interevaluare a rolurilor
d* [ defect de intercomunicare
d$ [ defect afectiv ,polarizare negativa a sentimentelor-
.c---.^c [ perturarea campului motivational
#atisfacerea reciproca a sistemelor de treuinte privind parteneriatul su toate aspectele lui
,ca rol conjugal si parental- confera casatoriei durailitate si sens, asigurand echilirul fizic si psihic
al consortilor. "onsideram ca o anumita corespondenta si consensualitate in planul comunicarii si
al comportamentului erotico-se&ual si procreative, pe de alta parte, constituie elemental essential
al reusitei, stabilitatii si satisfactiei maritale. )ceasta corespondenta se&uala, afectiva si
comportamentala asigura echilirul alantei interactionale in cuplu si ofera partenerilor posiilitatea
unei intermodelari mutuale reciproc satisfacatoare. >n acest sens, unul din Csecretele5 fericirii
D1
conjugale pare sa fie capacitatea unui cuplu de a se crea si re-crea continuu, ca o uniune duala
coevolutiva, in interiorul careia personalitatile angajate se afirma, se dezvolta si se satisfac una
prin intermediul celeilalte, se intersimileaza si interconditioneaza psiholo!ic, ceea ce confera sens
si valoare relatiei lor. ,ra!ostea, inteleasa ca mod de comunicare completa si profunda intre arat
si femeie, este nu numai conditie, ci si effect al creatiei interpersonale in cuplu. "onceputa astfel,
dra!ostea depaseste semnificatia sa primara de traire si sentiment de plentitudine, satisfactie si
securizare conferit de persoana celui iuit, dobandind semnificatia unei atitudini si a unui
comportament creativ, de tip afectiv-se&ual. Ea devine masura si recompensa realizarii Crolului
conjugal5, fiind totodata si una din e&plicatiile reusitei sau nereusitei indeplinirii acestui rol.
@actori de intretinere, dezvoltare si transformare a relatiei maritale1 intercunoasterea si
intercomunicarea
;aca analiza factorilor determinanti a incercat sa raspunda la intrearea Cde ce se implica
cele doua personalitati in relatia conjugala!5, analiza factorilor de intretinere ai acesteia incearca
sad ea un raspuns la intrearea Ccum se structureaza!5. #e dezvaluie pregnant in aceasta dinamica
rolul factorilor interpersonali care ii confera un sens armonic sau dezarmonic, un anumit stil de
e&istenta maritala. #tilul, ritmul si formula specifica de manifestare a compatiilizarii
interpersonale sunt rezultatul cumulate al unui comple& angrenaj de ima!ini si mesa'e retroactive,
care in tesatura intima a interactiunii maritale, doandesc efecte de halo, amplificandu-se si
multiplicandu-se in infinite nuante si semnificatii, e&primate in modele comportamentale si
comunicationale proprii fiecarui cuplu. #e contureaza astfel, modele de intercomunicare se&ual-
senzitiva si erotico-afectiva, verale si nonverale, care desi se incadreaza modelului socio-cultural
al se&ualitatii si erotismului propriu unei epoci si unei anumite organizari sociale, isi pastreaza
totusi apanajul diversitatii infinite si a irepetailului. "uplul este un perpetuu creator de
Acodificari. erotico-senzitive, imbo!atind si perfectionand limba'ul si cunoasterea senzoriala prin
semnificatii affective si ideative, ce dobandesc calitatea unui veritabil act de cultura erotico-
senzitiva. ?radul de cunoastere interpersonala, ca rezultat al intercomunicarilor si interactiunilor pe
toate planurile, devine principalul mechanism de intretinere,dezvoltare si corectie in dinamica
diadei maritale. ;eficitele si erorile care apar in functionarea mecanismelor perceptive-
motivationale si comunicationale pot fi identificate si eventual corectate therapeutic, doar pe aza
unei analize diagnostice atente, cu character operational, al carei model de desfasurare il vom
prezenta in continuare.
D'
>3TE*CB3C+STE*E+. +naliza mecanismelor perceptive-motivationale in cuplul marital se
desfasoara, in conceptia noastra dupa un model operational cuprinzand 1 tipuri de imagini ,total 12-
cu rol de intretinere, particularizare si corectie a conduitelor de rol conjugal/
1- ima!inea lui E!o(+lter) despre sine = autoperceptie < care raspunde la intrearea Ccum sunt
eu!5 sip e care o codificam/ )P si )H8
'- ima!inea lui E!o(+lter) despre +lter(e!o) < perceptia partenerului = care raspunde la
intrearea Ccum este el ,ea-!5, pe care o codificam/
PPE [ perceptia lui H de catre P
PH& [ perceptia lui P de catre H
(- ima!inea lui E!o(+lter) despre perceptia de sine a lui +lter(E!o) = e&pectatia privind
autoperceptia partenerului = care raspunde la intrearea Ccum cred ca se vede el ,ea- pe
sine!5, pe care o codificam/ EP)H < e&pectatia lui P privind autoperceptia lui H8 EH)P <
e&pectatia lui H privind autoperceptia lui P8
*- ima!inea lui E!o(+lter) asupra perceperii lui E!o de catre +lter si respective a lui +lter de
catre E!o = e&pectatia partenerului privind perceptia sa de catre celalalt, care raspunde la
intrearea Ccum cred ca ]]ma vede__, ma considera el ,ea- pe mine!5, pe care o notam/
EPPH,&- [ e&pectatia lui P privind perceptia lui P de catre H
EPPH,E- [ e&pectatia lui P privind perceptia lui H de catre P
$- ima!inea lui E!o(+lter) despre sinele autoproiectat = aspiratia de autorealizare a rolului
con'u!al =care raspunde la intrearea Ccum as vrea sa fiu eu!5, pe care o notam/ #P si #H8
2- ima!inea lui E!o(+lter) despre sinele proiectat a lui E!o = aspiratia cu privire la realizarea
rolului con'u!al de catre partener = care raspunde la intrearea Ccum as vrea sa fie el ,ea-!5
relevand de fapt modelul ideal de partener asteptat catre care tinde fiecare. #e noteaza/
#P,E- [ aspiratia lui P cu privire la H
#H,&- [ aspiratia lui H cu privire la P
D- ima!inea lui E!o(+lter) despre sinele autoproiectat al lui +lter(E!o) = perceptia aspiratiei
de autorealizare a partenerului in rolul con'u!al =care raspunde la intrearea Ccum cred ca
ar dori el ,ea- sa fie!5 sau, cu alte cuvinte, Ccatre ce model ideal de a fi in cuplu tinde
partenerul!58 se noteaza/
PP#H [ perceptia lui P privind aspiratia de autorealizare a lui H in cuplu
PH#P [ perceptia lui H privind aspiratia de autorealizare a lui P in cuplu
1- ima!inea lui E!o(+lter) despre sinele proiectat vazut de +lter(E!o) = perceptia aspiratiei
celuilalt de realizare a rolului con'u!al de catre partener =care raspunde la intrearea Ccum
cred ca ar dori el ,ea- sa fiu!5 sau ,5cu ce model ideal ma confunda partenerul!58 se noteaza/
PP#H,&- [ perceptia lui P asupra aspiratiei lui H cu privire la realizarea lui P
D(
PP#P,E- [ perceptia lui H asupra aspiratieii lui P cu privire la realizarea lui H.
"ele 1 tipuri de imagini permit cominatii multiple, semnificative pentru analiza dinamicii
intercunoasterii si intervalorizarii in cuplu, interpretaile su aspectul concordantei si
neconcordantei lor graduale, cu toate consecintele acestora in planul acomodarii si asimilarii
interpersonale. 3odelele psihodiagnostice de interapreciere, prezentate anterior, ca si e&tinderea
conceptiei lor la alte chestionare dTj` e&istente ofera posiilitatea relevarii parametrilor cantitativi si
calitativi definitorii pentru ceea ce noi am numit nivel de disponibilitate adaptativ- creative
interpersonala maritala (individuala si de cuplu). >n cadrul acestei disponiilitati de adaptare
maritala, nivelul de intercunoastere raportat la motivatii reprezinta elemental de7initoriu, el
fiind insa mediat si conditionat de nivelul, stilul si calitatea intercomunicarilor in cuplu, a caror
analiza constituie o a doua directie de desfasurare a modelului functional pe care-l propunem.
>3TE*CC)B3>C+*E+. +naliza mecanismelor de intercomunicare diadica isi propune sa
dezvaluie tipurile, cantitatea si calitatea intercomunicarilor maritale. .ipurile de intercomunicare
sunt legate de tipurile de interactiuni specifice cuplului/ se&ual-senzitive si erotic-afective, conceptii
socio-educationale, decizionale, practice-menajere, de petrecere a timpului lier si de planificare a
ugetului.
Pentru familie, comunicarea, alaturi de intercunoastere, este principalul instrument de
dezvoltare a structurii si relatiilor de rol familial. )tunci cand memrii familiei sunt capaili sa se
asculte unii pe altii, sa se intree sis a comenteze asupra suiectelor pentru care e&ista un interes
personal, ei pot conlucra si interactiona optim, astfel incat fiecare sa fie stimulat in a se dezvolta si a
resimti satisfactie.
;in aceasta perspective, un stil defectuos de comunicare poate angaja disfuntii familiale
multiple, ce suscita adesea necesitatea unei terapii centrate pe ameliorarea modului de comunicare.
>n acest sens, W. :isjin si E. Faunce ,10D'- jaloneaza ca principalele astecte ale evaluarii stulului si
calitatii comunicarii intrafamiliale sunt/
1. claritatea elocutiunii ,dictiei-8
'. schimbarile de subiect ,mesajele pot fi complete sau tangentiale, intrerupte sau cu tendinta
de trecere la alt suiect, evitante etc.-8
(. raportul intre accord si dezacord ,capacitatea memrilor familiei de a fi in dezacord fara a
se manifesta agresiv, de a nu considera divergentele de opinii drept 5atacuri5-8
*. intensitatea ,modul in care memrii familiei isi e&prima afectele, gradarea, nuantarea,
fluiditatea comunicarii-8
$. semnificatia ,modul in care sunt formulate comentariile < amical, agresiv, tonul cu care se
comunica-8
D*
2. ordinea schimburilor verbale ,cine se adreseaza si cui, cine este lasat la o parte in
conversatie etc.-8
D. an!a'area ,implicarea-8
1. respectarea promisiunilor ,cat de legati se simt de o promisiune-8
0. confi!uratia secventiala ,e&emplu/ mama voreste tatalui si copiii o intrerup, sotia e&plica
dar sotul nu este atent etc.-.
Pe parcursul dialogului familial, se utilizeaza zilnic toate modalitatile de comunicare
posiile/ intelegerea, dezaproarea sau impunerea, supunerea sau concilierea, indiferenta sau
neutralitatea, detasarea sau neimplicarea. Fiecare dintre aceste modificari pot sa alterneze
situational la fiecare din memrii familiei, dar pot deveni si dominante prin frecventa lor, adevarate
tipare de comunicare proprii unuia sau altuia din memrii familiei.
#tilul communicational al unei personae poate fi mo8il, deschis ,utilizand adecvat toate
modalitatile de comunicare- sau rigid ,folosind predominant doar un tip de comunicare-. >n
general, putini oameni sunt inclinati sa actioneze permanent intr-o singura maniera, desi e&ista si
persoane care utilizeaza acelasi mod de a comunica ,dominator < autoritar sau sumisiv < supus-.
=. #atir considera ca e&ista cinci cai de care indivizii se folosesc pentru a comunica/
concilierea, dezaproarea, rezonailitatea, irelevanta mesajului, concordanta.
Concilierea presupune acordul cu o alta persoana chiar si atunci cand sentimentele si
convinegerile personale sunt contrarii. ;esi poate genera unele proleme si insatisfactii pe termen
lung, concilierea ramane o strategie de comunicare accesiila si de stimulare a relatiilor
intrafamiliale.
,ezaprobarea este o metoda utilizata in special de persoanele cu o mare nevoie de afirmare
si demonstrare a puterii, avand un comportament ,de cele mai multe ori- hEpercritic, dictatorial.
)cestea au o mare nevoie de a fi ascultatea, de a-si dovedi lor insele forta Eu-lui, pozitia de
autoritate.
*ezonabilitatea este o modalitate comunicationala proprie mai ales celor care manifesta o
incapacitate in a-si e&prima sentimentele, fie ca un deficit de e&presie, fie din teama ,locaj afectiv-.
>relevanta mesa'ului constituie un mod de comunicare indifferent sau evitant, prin care
cuvintele persoanei respective nu au legatura cu ceea ce se intampla in mediul apropiat, desemnand
o maniera nonimplicativa, care poate aate atentia de la oiectivul discutat.
Concordanta e&prima modalitatea de comunicare in care sentimentele se potrivesc cu
convingerile si comportarea individului, fiind cea mai sanogena pentru relatiile interpersonale.
3esajele verale sunt insotite in comunicarea interumana ,in cea conjugala in special- de
mesaje nonverale, e&presiv-senzitive/ fizionomice ,mimice-, corporale ,pantomimice, Binestezice-
etc., comunicarea 7iind de 7apt un 7enomen propriu intregului organism0 >nfle&iunile vocii,
D$
intensitatea privirii, grimasele specifice pot Cincurca5 adesea mesajul veral si sensul primit,
dezvaluit, al acestuia.
)desea, sotii comunica senzitiv mai autenti decat veral. .ocmai de aceea, inautenticitatea
unor mesa>e ver8ale este demascata pe caile comunicarii sensitive si uneori chiar
extrasenzoriale, prin mi>loaec intuitive/empatice, ale caror mecanisme ioenergetice sutile
continua inca sa ne scape.
Fara indoiala ca in comunicarea dintre doi oameni in general, dintre parteneri in special, se
stailesc doua canale/ constient si incosntinent. 3esajele constiente si inconstiente si jocul
impreviziil al acestora devin relevante pentru intelegerea comportamentului de rol familial. Fiecare
mesaj reflecta, in fond, modul propriu al unei personae de a intra in contact cu alta. "omple&itatea
si < de aici < confuzia ,atat a mesajelor primate, cat si a celor emise-, reflecta nevoia acuta a finite
umane de a comunica, de a mentine contactul cu ceilalti.
Cantitatea intercomunicarilor se refera la frecventa mesajelor emise si receptate, pe diverse
canale de comunicare, simultan si succesiv, corespunzator treuintelor si disponiilitatilor
individuale de relationare. ;e la un cuplu la altul, pot sa predomine intr-un anumit tip de
interactiune mesajele verale sau nonverale, dupa cum anumite canale pot fi mai saturate
informational, in vreme ce alte canale sa se prezinte ca Csuinformale5. )sa, de pilda, intr-un cuplu
pot predomina cantitativ mesaje de ordin afectiv-senzitiv-verbal, in vreme ce in alt cuplu dominante
sunt mesajele nonverbale de tip empatic. >n stailirea unor interventii educative asupra copiilor
,sanctiuni, recompense, organizarea programului de viata etc.- unii consorti consuma o mare
cantitate de mesaje verale si nonverale, mai ales in cazul unor divergente de opinii, in vreme ce
altii /economisesc5 informatia verala in favoarea celei nonverale, gradul de congruenta
decizionala fiind de oicei crescut si interventia de comun acord.
Cantitatea crescuta a informatiilor intramaritale de un tip sau altul nu conduce oligatoriu
la un castig inplanul compatiilizarii partenerilor, ea putand favoriza uneori fenomene de bruia' si
distordionarea a semnificatiei mesajelor, devalorizandu-le finalmente si conferindu-le alteori o
valoare tensionala in cuplu. Este cunoscuta in acest sens devalorizarea semnificatiei positive a
mesajelor affective de e&presie verala, atunci cand cantitatea emiterii lor depaseste mult
treuintele receptorului, sau situatia tensiva, marginal-nevrotica, generate de promovarea mesajelor
cu incarcatura negative-frustranta ,traducand conduitele sacaitoare, critice-.
Cantitatea redusa a mesajelor verale si nonverale ,susaturate pe canal- poate impieta
asupra unei functionarE a cuplului, dar nu devine afectogena cata vreme calitatea acestor mesaje
satisface treuintele reciproc proiectate.
"eea ce este definitoriu pentru stilul communicational si eficienta sa intr-un cuplu este
calitatea mesa'elor, semnificatia lor raportata la sistemul de Ccerere si oferte5, Crecompensa si
D2
sanctiune5, Cprimire si respingere5. + sti ce, cand si cum sa comunici, in situatia parteneriat,
constituie o disponiilitate esentiala pentru continuarea vietii in cuplu si pentru corectia succesiva a
stilului interactional. )ceasta disponiilitate se intemeiaza pe anumite particularitati individuale, dar
se creeaza si se dezvolta pana la un anumit punct numai in conte&tul interactiunii con'u!ale, intr-un
process continuu de Ceducare5 si Cautoconducere maritala5. 3odelele socio-culturale de
intercomunicare conjugala, pe care consortii le-au asimilat in familia parintilor, a rudelor etc., ca si
cele de referinta actuala ,ale prietenilor, rudelor etc.- sau mijlocite pe cale culturala constituie
factori e&terni de corectie, dezvoltare si, uneori, distorsionare continua a stilului communicational
in cuplul conjugal.
3etoda oservatiei intercomunicarilor in anumite situatii de cuplu, ca si interviul focalizat
cu numerosi suiecti casatoriti ,normali, nevrotici si personalitati psihopate- ne-au permis
conturarea unui micromodel de analiza operationala a structurii de comunicare si a implicatiilor
acesteia in dinamica relatiilor maritale. Parametrii urmariti in acest sens sunt/
- semnificatia informatiei emise si receptate in cuplu/ pozitiva ,A-, negativa,-- si neutra ,%-8
- congruenta ,adecvarea, articularea, sincronizarea- mesajelor reciproce, ca e&presie a coerentei
comunicarii8
- frecventa informatiei emise si receptate/ mare = cu supraincarcarea canalului de
intercomunicare si suprasaturare informationala ,stilul relational al adezivilor e&trovertiti-8
optima < ,reciproc satisfacatoare-8 redusa <cu suincarcarea canalului de intercomunicare si
susaturare informationala ,stilul relational distant-introvert-.
&enomenul de congruenta a mesa>elor este deoseit de important pentru dinamica relatiei
conjugale si a gradului de tensiune in cuplu. )stfel, daca receptorul decodifica in mod cerect
semnificatia mesajului emis ,de e&emplu, recompense emisa de ) veral sau nonveral este
receptionata ca atare de @, sau sanctiunea emisa de ) este receptionata adecvat de @- < coerenta
intercomunicarii conduce la o clarificare a situatiilor si la o orientare adecvata a conduitelor de rol.
;aca insa mesajul decodificat de receptor nu corespunde celui emis de partener, apar fenomene de
deteriorare, diluare, confuzie sau locare a semnificatiei mesajului de consecinte relationale
immediate sau mai indepartate, de oicei negative. >ata cateva e&emple concrete/
- + emite o informatie neutral pe care @ o decodifica drept negativa ,cu semnificatie frunstranta
pentru @-8 efectul/ tensionarea lui @ si , consecutive, a lui ). E&emplu/ sotul povesteste sotiei ca
s-a intalnit cu P, care arata foarte ine, printer altele si pentru ca a slait8 sotia intelege aceasta
afirmatie ca o aluzie la silueta sa supraponderala, resimte frustratia si devine iritaila, indispusa
sau renunta la continuarea conversatiei8
- + emite o informatie pozitiva pe care @ o receptioneaza ca fiind negativa. E&emplu/ un
compliment facut de ) cu stangacie devine o gafa, din care @ resimte frustratie ,intr-un cuplu cu
DD
parteneri normali din punct de vedere psihic-8 un sot dornic sa Cfaca ine5 partenerului, ferindu-
l, prevenindu-l perseverant, ajunge sa devina cicalitor si frustrant pentru acesta ,mesajul pozitiv
in intentie este receptat negative- intr-un cuplu in care partenerul prezinta o structura psihica
fragile de tip interpretative-senzitiv, cu idei de gelozie, o incurajare afectiva sau o mangaiere
neasteptata din partea celuilalt este decodificata aerrant drept Co manevra de acoperire a
adevaratelor intentii5 sau un Cmod de a se dezvinovati de eventualele infidelitati comise de
acesta58
- + emite o informatie pe care @ o receptioneaza ca fiind neutral. >n acest caz, este posiil ca ) sa
inceteze de a mai emite gratificatia pe care o intentionase, el hipersensiilizandu-se si emitand
compensator, in continuare o informatie negativa pentru @ ,efect de punitiune-8
- + emite o informatie negativa pe care @ o receptioneaza ca fiind neutral. Efectul poate fi
renuntarea treptata sau imediata a lui ) de a mai emite informatia respective ,e&emplu, clasicul
caz al sotiei grijulii care isi cearta frecvent sotul pentru ca in timp ce mananca citeste ziarul, sau
pentru ca fumeaza tigara de la tigara, dar care renunta intr-un tarziu si se retrage, din lipsa de
raspuns-8
- + emite o informatie neutral pe care @ o decodifica drept pozitiva ,fenomen de comunicare
intalnit mai ales in perioada de idealizare erotica, cunoscut fiind fenomenul de imogatire
afectiva a mesajelor receptionate de catre indragostiti-. )cest fenomen, pe masura cristalizarii
cuplului tinde sa diminueze, el fiind inlocuit de o filtrare si articulare mai mult corecta a
mesajelor mutuale, cu predominanta emiterii si receptarii celor positive in relatiile armonice si a
celor negative in relatiile conflictuale. + forma modificata de receptare pozitiva a mesajelor
neuter o intalnim si in unele cazuri patologice ,isterii, deliruri erotomane-.
)naliza celor doua mecanisme psihosociale ,intercunoasterea si intercomunicarea- correlate
permanent cu factorii cauzali ,motivationali-afectivi- interni pe care ii satisfac si cu modelele socio-
culturale de referinta e&terna ,norme, traditii, sanctiuni, presiuni si recompense sociale- care le ofera
dimensionarea corectiva si situationala, dezvaluie esenta dinamicii 7unctionale psihosiciale a
cuplului marital, erijandu-se in principalii factori de dezvoltare si corectie ai acesteia.
@actorii favorizanti si de risc ai disfunctionalitatii con'u!ale
>mpactul grupului social si etno-cultural de apartenenta asupra fenomenelor
disfunctionale maritale se poate evidetia in cazurile unor asocieri intre parteneri proveniti din medii
socio-culturale pregnant deoseite. )derenta la modelele de rol familial neconsensuale ,apartinand
unor norme, datini, traditii diferite fundamental- cresc riscul pentru incompatiilitatea
interpersonala si pentru deficitele de interacomodare. :elatiile cuplului cu e&teriorul ,microgrup
D1
familial <familie e&tinsa, grup vicinal, grup de munca, de prieteni- pot capata valente
dezorganizatoare, precipitand conflictul conjugal. 9a aceasta se adauga si un element de
impreviziilitate conjunctural <situationala ,conditii material-economice precare, evenimente din
mediul fizic si social, catastrophe, decese, imolnaviri, schimarea fortuita a mediului de viata etc.-
care pot conduce la modificari perturatoare ale vietii familiale. aracia, 7rustratia materiala,
soma>ul, insecuritatea sociala prelungita, sunt factori care pericliteaza pe termen lung destinul
familiei, deusoland sau agravand relatii conjugale dTj` fragile, cu efecte la distanta,
transgenerationale.
V)G#)# 3):>.)9 ?+)9#
+:>EG.).>+G #")9E ,V3?+#-
)I.+:>/ Venneth Eggerman, =irginia 3o&leE, Ralter :. #chumm.
#"+P/ mMsurarea intenLionalitMLii n relaLia maritalM
;E#":>E:E/ V3?+# este un intrument de D itemi construit pentru a mMsura
intenLionalitatea n relaLia de cuplu marital. >ntenLionalitatea este definitM ca limitele ntre care un
cuplu lucreazM la munMtaLirea relaLiei lor, acum Ki n viitor. V3?+# a fost proiectat pentru a
evalua focalizarea unei persoane pe programele de dezvoltatre maritalM, adicM de a facilita pentru
cupluri asumarea unui rol mai activ n munMtMLirea relaLiei lor curente Ki viitoare. V3?+# este
uKor de administrat Ki de scorat Ki dureazM doar douM minute pentru a-l completa. =ersiunea aceasta
este pentru soLii8 schimnd cuvntul soL cu cel de soLie, va fi adaptat pentru soLi.
G+:3E/ V3?+# a fost administrat la zece cupluri care s-au oferit voluntare pentru
participarea la programul de dezvoltare maritalM din Vansas. =rsta medie a soLiilor a fost de ''.*
,sd['.2(- iar a soLilor de '*.* ,sd['.$(-. #oLiile aveau o medie a anilor de educaLie de 1$.$ iar soLii
de 12.' ani. ;urata medie de cMsMtorie a fost de 10.* luni ,sd[1(.1-8 toLi suiecLii au fost caucazieni
cu e&cepLia unui singur hispanic. #corul mediu pentru soLi a fost de '1.'% ,sd[2.11- iar pentru soLii
de '1.(% ,sd[$.D2-.
#"+:):E)/ V3?+# este uKor de scorat prin nsumarea itemilor individuali, ntr-o plaja
de la D la ($.
F>)@>9>.).E)/ V3?+# are o consistenLM internM e&celentM, cu o corelaLie test-retest de .
0* Ki .0$ pentru soLi Ki de .12 Ki .0% pentru soLii. #tailitatea pentru V3?+# este e&celentM cu o
corelaLie de test-retest de .01 pentru soLi Ki de .10 pentru soLii.
D0
=)9>;>.).E/ V3?+# are o foarte unM validitate concurentM cu corelaLii semnificative
att pentru soLi ct Ki pentru soLii ntre V3?+# Ki scalele de conflict marital.
P:>3) )P):>a>E/ Eggerman, V., 3o&eleE, =., Ki #chumm, R.:. ,101$-. Evaluarea
percepLiilor partenerilor din ?ottman^s .emporal Form n conflictul marital, PsEchological reports,
$D, 1D1-111.
;>#P+G>@>9>.).E/ ariticolul din jurnal
V3?+#
1[aproape niciodatM
'[rar
([cteodatM
*[frecvent
$[aproape ntotdeauna
1 "t de des discutaLi dvs. Ki soLul dvs. felul n care doriLi sa fie cMsMtoria dvs.
peste cinci ani!
' "t de des dvs. Ki soLul dvs. faceLi schimMri n mod delierat, intenLionat
pentru a ntMri relaLia dvs.!
( "t de des dvs. Ki soLul dvs. faceLi schimMri specifice n prioritMLile dvs. cu
scopul de a intesnifica realaLia dvs.!
* "t de des dvs. Ki soLul dvs. sunteLi de acord n privinLa scopurilor pe termen
lung pentru cMsnicia dvs.!
$ "t de des soLul dvs. face un efort delierat pentru a afla mai multe despre dvs.
cu scopul de a vM fi mai pe plac!
1%
2 "t de des ia n considerare soLul dvs. modalitMLi specifice de a se schima cu
scopul de a munaLMLi relaLia!
D "t de des dvs. Ki soLul dvs. discutaLi oiectivele principale pe care le aveLi
pentru cMsnicia dvs.!
V)G#)# 3):>.)9 #).>#F)".>+G
#")9E ,V3#-
)I.+:>/ Ralter :. #chumm, 9ois ). Paff-@ergen, :uth ". Natch, Feli& ". +iorah,
Wanette 3. "opeland, 9ori ;. 3eens, 3argaret ). @ugaighis.
#"+P/ mMsurarea satisfacLiei maritale
;E#":>E:E/ V3# este un intrument de ( itemi construit pentru a oferi o scurtM
mMsurare a satisfacLiei maritale. :aLiunea pentru care a fost dezvoltat acest instrument a fost
acela cM alte mMsurMtori ale satisfacLiei maritale sunt proail prea lungi de utilizat n
anumite situaLii. >temii din V3# au fost construiLi pe aza teoriei cM e&istM diferenLe
conceptuale ntre ntreMrile despre soLi, cMsnicie Ki relaLia maritalM. V3# este ultil pentru
evaluarea dimensiunii de satisfacLie a calitMLii maritale.
G+:3E/ V3# a fost studiat pe 21 de soLii slectate aleator dintr-un proiect de
cercetare despre stre Ki strategii de coping efectuat n nouM state. #uiecLii au avut vrsta
medie de **.$ ani ,sd[D.0$-, o duratM medie a cMsniciei de '' de ani Ki o educaLie medie de
1*.D' de ani ,sd['.D0-. 3ediile itemilor au fost de 2.'1 ,sd[.1$-, 2.11 ,sd[.1*- Ki $.0
,sd[1.%*- pentru satisfacLia n legMturM cu soLul, cu cMsnicia Ki cu relaLia cu soLul.
#"+:):E)/ V3# este uKor de scorat prin nsumarea itemilor inidividuali pe o
posiilM plajM de la ( la '1, n care scorurile nalte reflectM o mai mare satisfacLie.
F>)@>9>.).E/ V3# are o consistenLM internM e&celentM pentru o scalM att de micM,
cu un alpha de .0(. >nformaLii despre modalitatea test-retest nu e&istM.
=)9>;>.).E)/ V3# are o validitate concurentM e&celentM, corelnd semnificativ
cu ;Eadic )djustment #cale Ki cu the XualitE of 3arriage >nde&. V3# este corelat de
11
asemena cu un instrument de mMsurare a dezirailitMLii sociale maritale, sugernd un anumit
grad de pMrtinire n rMspunsuri.
P:>3) )P):>a>E / #chumm, R.:., Paff-@ergen, 9.)., Natch, :."., +iorah, F.
"., "opeland, W.3., 3eens, 9.;., @ugaighis, 3.). ,1012-. =aliditatea concurentM Ki
discrminativM a Vansas 3aterial #atsifaction #cale, Wournal of 3arriage and FamilE, *1,
(11-(1D. >nstrument retipMrit cu permisiunea Gational "ouncil on FamilE :elations.
;>#P+G>@>9>.).E/ ;r. Ralter #chumm, ;epartment of Numan ;evelopment and
FamilE #tudies, Wustin Nall, Vansas #tate IniversitE, 3anhattan, V# 22$%2-1*%(.
V3#
9>FE ;>#.:E## >G=EG.+:H ,9;>-
)I.+:>/ EdOin W. .homas, 3arianne HoshioBa, :ichard ;. )ger
#"+P/ evaluarea gradului de nefericire asociatM cu 11 arii ale vieLii
;E#":>E:E/ )cest inventar de 11 itemi este un instrument de auto-evaluare menit a
mMsura nivelul curent de nefericire n 11 arii ale vieLii. Format ca un insturment de cercetare
clinicM, 9;> a fost repede implementat ca o evaluarea clinicM rapidM Ki monitorizare a nefericirii
soLilor, pentru evaluare tratamentului de reducere a acestei nefericiri Ki e&aminarea corelatelor
e
&
t
r
e
m

d
e

n
e
s
a
t
i
s
f
M
c
u
t
f
o
a
r
t
e

n
e
s
a
t
i
s
f
M
c
u
t
o
a
r
e
c
u
m

n
e
s
a
t
i
s
f
M
c
u
t
K
i

s
a
t
i
s
f
M
c
u
t

K
i

n
e
s
a
t
i
s
f
M
c
u
t
o
a
r
e
c
u
m

s
a
t
i
s
f
M
c
u
t
f
o
a
r
t
e

s
a
t
i
s
f
M
c
u
t
e
&
t
e
r
m

d
e

s
a
t
i
s
f
M
c
u
t
1 "t de satisfMcutM sunteLi de casnicia dvs.! 1 ' ( * $ 2 D
' "t de satisfMcutM sunteLi de soLul dvs.! 1 ' ( * $ 2 D
( "t de satisfMcutM sunteLi de relaLia cu soLul
dvs.!
1 ' ( * $ 2 D
1'
vieLii nefericite. )lMturi de scorul total pentru nefericirea generalM, pot fi oLinute Ki suscoruri
pentru cinci arii azate pe un factor analitic descris mai jos.
G+:3E/ 9;> a fost construit pe un eKantion de soLii < n principal ale, educate, de clasM
mijlocie < ale unor alcoolici auzivi care au refuzat sM renunLe la alcool Ki sM urmeze un tratament
,G[1D-. EKantionul a fost stailit pentru a primi terapie familialM unilateralM care s-o ajute pe
soLie n legMturM cu prolema alcoolicM a auzatorului. )naliza factorialM a arMtat cM instrumentul
mMsoarM nefericirea relaLionatM cu preocupMrile maritale ,3"-, preocupMrile profesionale ,""-,
activitMLi e&tramaritale ,+)-, sine Ki familie ,#F-, satisfacLiaJoptimismul vieLii ,#+-. #corul
mediu 9;> pentru nefericire generalM a fost de (.D' ,sd[.1'-. 3ediile pe suscale sunt date mai
jos.
#"+):):E)/ #corul nefericirii generale este suma tuturor itemilor care se poate ntinde
de la % la '2. #corurile nalte indicM o nefericire mai mare. >temii factor sunt dupM cum urmeazM/
3"/ 1,',(,128 +)/ 1%,118 ""/ 1,0,1(8 #F/ *,$,2,D,1*8 #+/ 1D,11.
F>)@>9>.).E)/ Fiailitatea test-retest pentru scorul total dupM 2 luni pentru *' de soLii
care nu au primit tratament imediat a fost de r[.22, indincnd o stailitatea temporalM relativ
unM. "onsitenLa internM pentru scorul toatl afost naltM, cu alpha de .1$. )lpha pentru suscale
indicM o unM consistenLM internM/ 3"[.1*, +)[.D2, ""[.$$, #F[.D1, #+[.DD.
=)9>;>.).E/ )naliza factorialM a 9;> a produs factorii descriKi mai sus care e&plicM $'F
din varainLM. #olicitarea se ntindea de la .*% la .10 cu o medie de .2( ,itemii de la 1 Ki 1$ nu au
fost incluKi n aceastM soluLie-. Factorii au oferit dovezi ale validitMLii de conLinut pentru 9;>.
3ediile pentru factori au indicat mai multM nefericire pentru 3" ,*.0- Ki #+ ,*.'-, aKa cum se
aKtepta de la acest eKantion care trMia cu alcoolici auzivi ce rezistau la tratament8 pentru celelate
arii/ ""['.*, +)['.1, #F['.D. 9;> corelezM pozitiv cu ?loal #everitE >nde& of @rief #Emptom
>nventorE, astfel susLinnd validitatea convergentM, dar nu se asociazM cu #E#, educaLie, religie,
indicnd validitatea discriminativM.
P:>3) )P):>a>E/ .homa, E.W., UoshioBa, 3.:., )ger, :.;. ,100(-. 9ife ;istress
>nventorE/ :eliilitE and validitE. 3anuscris supus pulicMrii. >nstrument repulicat cu
permisiunea lui EdOin W. .homas.
;>#P+G>@>9>.).E/ ;r. EdOin W. .homas, IniversitE of 3ichigan, #chool of #ocial
RorB, )nn )ror, 3> *11%0-1'1$.
9;>
)ceastM scalM este destinatM sM vM estimeze nivelul curent de nefericire din cele 11 arii ale
veiLii dvs. listate mai jos. =M rugMm sM incercuiLi unul dintre numerele din dreapta fiecMrei arii.
Gumerele din partea stngM a scalei de D unitMLi indicM nivele nalte ale nefericirii, in timp ce
numerele dinspre dreapta indicM nivele joase ale nefericirii. >ncercaLi sM vM concentraLi asupra
nivelului de nefericire pe care l simLiLi n mod oiKnuit n fiecare arie.
1(
"
e
a

m
a
i

m
a
r
e

n
e
f
e
r
i
c
i
r
e

p
e

c
a
r
e

a
m
s
i
m
L
i
t
-
o
E
&
t
r
e
m

d
e

n
e
f
e
r
i
c
i
t
M
F
o
a
r
t
e

n
e
f
e
r
i
c
i
t
M
3
o
d
e
r
a
t

d
e

n
e
f
e
r
i
c
i
t
M
n
t
r
u
c
t
v
a

n
e
f
e
r
i
c
i
t
M
F
o
a
r
t
e

p
u
L
i
n

n
e
f
e
r
i
c
i
t
M
G
u

e
&
i
s
t
M

n
e
f
e
r
i
c
i
r
e
"Msnicie D 2 $ * ( ' 1
#e& D 2 $ * ( ' 1
:elaLia cu soLul D 2 $ * ( ' 1
:elaLia cu copii D 2 $ * ( ' 1
:elaLia cu celelate rude D 2 $ * ( ' 1
.reurile casnice D 2 $ * ( ' 1
#ituaLia financiarM D 2 $ * ( ' 1
#luja D 2 $ * ( ' 1
EducaLia D 2 $ * ( ' 1
.impul lier D 2 $ * ( ' 1
=iaLa socialM D 2 $ * ( ' 1
:eligia D 2 $ * ( ' 1
Planificarea timpului D 2 $ * ( ' 1
#MnMtatea fizicM D 2 $ * ( ' 1
>ndependenLa personalM D 2 $ * ( ' 1
:olul alcoolului n casM D 2 $ * ( ' 1
#atisfacLia vieLii D 2 $ * ( ' 1
)KteptMrile de viitor D 2 $ * ( ' 1
9+"VE-R)99)G"E 3):>.)9
);WI#.3EG. .E#. ,9R3).-
)I.+:>/ NarveE W. 9ocBe Ki Varl 3. Rallance
#"+P/ mMsurarea adaptMrii maritale
1*
;E#":>E:E/ )cest instrument de 1$ itemi a fost unul dintre primele care au mMsurat
adaptarea maritalM. )daptarea maritalM este definitM ca acomodare a partenerilor unul la celMlalt
n orice circumstanLe. Primul item este un inde& general al fericirii maritale Ki i se acordM o
valoare mai mare la scorare. #corurile de 1%% sau mai puLin sunt considerate cutting scores,
indicnd o proastM adaptare la relaLia maritalM. )cest instrument este mai degraM gloal Ki se
poate sM nu fie foarte util n planificarea tratamentului n care specificitatea comportamentului
este importantM.
G+:3E/ ;ate normative sunt disponiile pe un eKantion de '(2 de cupluri cMsMtorite.
3emrii au fost predominant ali Ki de o vrstM medie de (% de ani. In sueKantion de suiecLi
4adaptaLi5 a avut scorul mediu de 1($.0, n timp ce sueKantionul de 4neadapatLi5 un scor de
D1.D.
#"+:):E)/ >temii sunt scoraLi cu valori diferite, aKa cum indicM instrumentul. >temul 1'
este scorat cu 1% puncte daca amii parteneri preferM 4sM stea acasM5, ( puncte dacM amii
preferM 4sM iasM5 Ki ' puncte dacM partenerii preferM lucruri diferite. #corurile toatale sunt suma
fiecMrui item Ki se ntind pe o plajM de la ' la 1$1.
F>)@>9>.).E/ "onsistenLa internM a fost estimatM utiliznd formula #pearman-@roOn Ki
a fost foarte unM, cu o corelaLie de .0%. >nfostmaLii despre fidelitatea teste-retest nu sunt
disponiile.
=)9>;>.).E)/ 9R3). dispune de o validitate de grupuri, discriminnd ntre gurpurile
adaptate si cele neadaptate. E&istM Ki o validitate concurentM, scorurile intrumentului corelnd
cu 9ocBe-Rallance 3arital Predictions .est, mMsurM a adaptMrii viitoare prezise.
P:>3) )P):>a>E/ 9ocBe, N.W. Ki Rallance, V.3. ,10$0-. #hort marital-adjustment and
prediction test/ .heir reailitE and validitE, 3arriage and FamilE 9iving, '1, '$1-'$$.
>nstrument reprodus cu permisiunea lui NarveE W. 9ocBe Ki Varl 3. Rallance.
;>#P+G>@>9>.).E/ articol din jurnal.
9R3).
ncercuiLi punctul de pe scala de mai jos care descrie cel mai ine gradul de fericire, lund
n considerare toate aspectele, a cMsnicie dvs. prezente. Punctul de mijloc, 4fericit5, reprezintM
1$
gradul de fericire pe care majoritatea oamenilor l simt n mariaj. #cala se ntrinde pe o parte
pentru cei nefericiLi, Ki de partea celaltM, pentru cei care simt o fericire e&tremM.
% ' D 1$ '% '$ ($
foarte fericit perfect
nefericit fericit
3arcaLi gradul de acord sau dezacord ntre dvs. Ki partenerul dvs. pentru itemii urmMtori.
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
d
e

a
c
o
r
d
)
p
r
o
a
p
e
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
d
e

a
c
o
r
d
;
e
z
a
c
o
r
d
o
c
a
z
i
o
n
a
l
;
e
z
a
c
o
r
d

f
r
e
c
v
e
n
t
)
p
r
o
a
p
e
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
d
e
z
a
c
o
r
d
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
d
e
z
a
c
o
r
d
' 3anevrarea ugetului familiei $ * ( ' 1 %
( .impul lier ,al recreMrii- $ * ( ' 1 %
* ;emonstrarea afecLiunii 1 2 * ' 1 %
$ Prieteni $ * ( ' 1 %
2 :elaLiile se&uale 1
$
1' 0 * 1 %
D "onvenLionalitatea
,comportament un, corect-
$ * ( ' 1 %
1 Filosofia de viaLM $ * ( ' 1 %
0 3odul de relaLionare cu rudele $ * ( ' 1 %
1% "nd apar certurile, dezacordurile, de oicei ele se terminM astfel/
% soLul cedeazM
' soLia cedeazM
1% amii cad de acord la un compromis
11 ;vs. Ki partenreul dvs. vM angajaLi mpreunM la interese e&atrafamiliare!
1% n toate
1 n unele dintre ele
( n foarte puLine
% n nici unul
1' n timpul lier, dvs. preferaLi ca n general/ sM ieKiLi
sM staLi acasM!
Partenerul dvs. n general preferM/ sM ieKiLi
sM staLi acasM!
1( =M doriLi vreodatM sM nu vM fi cMsMtorit!
% frecvent
( ocazional
1 rar
12
1$ niciodatM
1* ;acM ar fi sM o luaLi de la nceput, credeLi cM/
1$ v-aLi cMsMtori cu aceiaKi persoanM
% v-aLi cMsMtori cu altM pesoanM
1 nu v-aLi mai cMsMtori deloc
1$ )veLi ncredere n partenerul dvs.!
% aproape niciodatM
' rar
1% n majoritatea cazurilor
1% n toate cazurile
3):>.)9 )9.E:G).>=E# #")9E ,3)#-
)I.+:/ W. :ichard IdrE
#"+P/ mMsurarea percepLiilor despre alternativele la cMsMtorie
;E#":>E:E/ 3)# este un instrument de 11 itemi construit pentru a mMsura percepLia
despre ct de ine sau rMu i-ar fi unei persoane fMrM actualul soL, Ki ct de uKor l-ar nlocui pe
rspectivul soL cu altul de o calitate comparailM. >ntrumentul se azeazM pe teoria
4disponiilitMLii5 soLului care susLine cM pesoana comparM n mod constant propria 4afacere
maritalM5 cu alta posiilM Ki in acelaKi timp cu eneficiile potenLiale ale situaLiei de a nu fi
cMsMtorit deloc. ;oi factori separaLi au fost identificaLi/ ,1- nlocuirea soLului ,itemii 1, ' Ki 0
pentru amii parteneri- Ki ,'- menLinerea nivelului economoic ,itemii $, 2, D Ki 1% pentru soLi Ki
itemii $, D Ki 1% pentru soLii-. 3)# este vMzut ca un predictor mai un al dezinMrii familiale
dect satisfacLia maritalM.
G+:3E/ 3)# a fost dezvoltat pe aza unor serii de interviuri pe o peroadM de trei luni
n 10D% care au inclus (D$-*%% de cupluri. ParticipanLii au fost reprezentativi pentru categoriile
de tineri, mediul uran, rasM alM, clasa inferioarM Ki mijlocie a cuplurilor din #I). ;ate
specifice demografice Ki norme actuale nu au fost oferite.
#"+:):E)/ :Mspunsurile la itemi au valori de la 1 la * Ki 3)# se scoreazM prin simpla
nsumare a itemilor. #corurile nalte dovedesc o mai mare insatisfacLie. Este de asemenea
posiil sM se dividM scorurile n categorii dihitimiznd scorurile fiecMrui se& n mediile
respective , e&. soLul Ki soLia au amii scoruri nalte sau scMzute etc.-.
F>)@>9>.).E)/ 3)# are o consistenLM internM unM cu fidelitatea half-split de .D% att
pentru MraLi ct Ki pentru femei. ;ate despre stailitate nu au fost oferite.
=)9>;>.).E/ 3)# dispune de o validitate concurentM Ki predictivM ,mai ales
predictiilitatea dezinMrii < divorL sau separare- Ki se coreleazM semnificativ cu mai multe surse
ale sinelui, cum ar fi asemMnarea, statutul socio-economic, situaLia financiarM sau personalM, mai
ales pentru soLii.
P:>3) )P):>a>E/ IdrE, W.:. ,1011-. )lternative maritale Ki dezinarea maritalM,
Wournal of 3arriage and the FamilE, *(, 110-10D. >nstrument reprodus cu acordul Gational
"ouncil on FamilE :elations.
;>#P+G>@>9>.).E/ articol din jurnal.
3)#
1D
#e pare cM multe cMsnicii se destramM n zilele noastre. ;esigur, e puLin proail, dar
imaginaLi-vM cM soLul dvs. vM pMrMseKte anul acesta. "t de proaile vi se par urmMtoarele
situaLii! ;ecideLi dacM fiecare dintre itemi vi se par imposiil, posiil, proail sau cert.
,ncercuiLi numarul corspunzMtor-
"t de proail vi se pare!
>
m
p
o
s
i
i
l
P
o
s
i
i
l
,
d
a
r

p
u
L
i
n
P
r
o
i
l
"
e
r
t
1
' ( * $ 2
1
#M vM luaLi un Mrat mai un dect el 1 ' ( *
'
#M vM luaLi un Mrat la fel de un ca el 1 ' ( *
(
#M vM simLiLi la fel de ine Ki fMrM un Mrat 1 ' ( *
*
#M vM simLiLi tristM, dar trecLi repede peste asta 1 ' ( *
1
' ( * $ 2
$
#M trMiLi la fel de ine ca acum 1 ' ( *
2
#M vM purtaLi singurM de grijM 1 ' ( *
D
#M fiLi ntr-o situaLie mai unM din punct de vedere
economic
1 ' ( *
1
"a planurile dvs. pentru un viitoar mai fericit sM fie
ntunecate
1 ' ( *
0
#M consideraLi cM e&istM Ki alLi MraLi cu care puteLi
sM fiLi fericitM
1 ' ( *
1
%
#M vM menLineLi la nivelul dvs. actual 1 ' ( *
1
1
"a viaLa dvs. sM fie ruinatM 1 ' ( *
11
3):>.)9 "+3P):>#+G 9E=E9 >G;EP
,3"9>-
)I.+:>/ :onald 3. #aatelli
#"+P/ evaluarea percepLiilor soLilor asupra relaLiei maritale
;E#":>E:E/ 3"9> este un intrument de (' de itemi construit pentru a mMsura percepLia
unui individ despre gradul n care relaLia maritalM se ridicM la e&pectaLiile sale. 3"9> poate fi vMzut
ca o evaluare gloalM a nemulLumirii suiecLilor pentru relaLia lor maritalM. #e azeazM pe ideea cM
o persoanM este nemulLumitM de un aspect al vieLii sale n momentul n care acel aspect nu
corespunde e&pectaLiilor sale. >niLial itemii au fost generLi de teoria azatM pe o reviziuire
comprehensivM a literaturii despre satisfacLiaJadaptarea maritalM. Prin analiza factorialM, cu
eliminarea a * itemi, 3"9> s-a dovedit unidimensional. Pentru a evalua rezultatele maritale
referitoare la e&pectaLii, fiecare item a fost scorat pe o scalM de D puncte n care punctul din mijloc
reflectM nivelul e&pectaLiei suiectului. )cesta permite suiecLilor sM indice gradul n care relaLia
lor se situeazM deasupra sau dedesutul e&pectaLiei.
G+:3E/ In eKantion de (%% de cupluri cMsMtoriLi a fost selectat din Iniversitatea
Risconsin. 3edia de vrstM a femeilor a fost de (2.1 ani Ki de (1 ani pentru MraLi, ei fMceau parte
din clasa socialM de mijloc spre naltM, erau familii de carierM. 3edia 3"9> penrtu MraLi a fost de
1**.D iar pentru femei de 1*0.D.
#"+:):E)/ 3"9> se scoreazM prin nsumarea scorurilor/ 1 punct dacM ncercuieKte -(,'
puncte pentru -',( puncte pentru -1,* puncte pentru %,$ puncte pentru A1,2 puncte pentru A' Ki D
puncte pentru A(. #corurile nalte indicM o evaluare mai unM a rezultatelor comparativ cu
e&pectaLiile.
F>)@>9>.).E/ 3"9> dispune de o consistenLM internM e&celentM cu alpha de .0(. + eroare
standard foarte micM indicM de asemenea o e&celentM fidelitate. ;ate test-retest nu au fost oferite.
=)9>;>.).E/ 3"9> are o validitate concurentM unM, corelnd semnificativ cu scorurile de
la mMsurarea echitMLii Ki angajMrii maritale.
P:>3) )P:>a>E/ #aatelli, :.3. ,101*-. .he marital "omparison 9evel >nde&/ ) measure
for assessing outcomes relative to e&pectations, Wournal of 3arriage and the FamilE, *2, 2$1-22'.
>nstrument reprodus cu permisiunea Gational "ouncil on FamilE :elations.
;>#P+G>@>9>.).E/ ;r. :onald 3. #asatelli, Numan ;evelopment "enter, I 11D, #torrs,
". %2'21.
3"9>
ncercuiLi numMrul corespunzMtor e&perienLei dvs. prezente comparativ cu e&pectaLiile dvs.
-( -' -1 % A1 A' A(
mai rMu la fel cum mai ine
dect mM aKteptam mM aKteptam dect mM aKteptam

1 Givelul de prietenie pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
' ?radul n care partenerul dvs. are ncredere n dvs. -( -' -1 % A1 A' A(
( Givelul activitMLii se&uale pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
* ?radul ncrederii dintre dvs. Ki soLul dvs. -( -' -1 % A1 A' A(
$ ?radul de conflict ce apare n deciziile zilnice -( -' -1 % A1 A' A(
10
2 ;urata timpului petrecut mpreunM -( -' -1 % A1 A' A(
D Givelul de afecLiune pe care l e&primM partenerul -( -' -1 % A1 A' A(
1 ?radul n care se mpart responsailitMLile pentru sarcinile
casnice
-( -' -1 % A1 A' A(
0 ?radul n care partenerul este dispus sM vM asculte -( -' -1 % A1 A' A(
1% Givelul egalitMLii n relaLie pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
11 Givelul conflictului pentru ani pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
1' Givelul compatiilitMLii pe care l e&eprimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
1( Givelul conflictului pentru timpul lier pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
1* Givelul dezacordului pentru prieteni pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
1$ Givelul de interes pentru se& pe care l e&prima partenerul dvs. -( -' -1 % A1 A' A(
12 "orectitudinea n care se cheltuiesc anii -( -' -1 % A1 A' A(
1D Givelul spiritului critic pe care l e&primM partenerul -( -' -1 % A1 A' A(
11 Givelul respectului reciproc pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
10 ?radul n care comunicare interpersonalM este eficientM -( -' -1 % A1 A' A(
'% Givelul de iuire pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
'1 ?radul n care nevoile dvs. se ntlnesc -( -' -1 % A1 A' A(
'' ?radul liertMLii pe care l simLiLi n promovarea altor prieteni -( -' -1 % A1 A' A(
'(
Givelul responsailitMLii pe care partenerul dvs.l acceptM sarcinile casnice
-( -' -1 % A1 A' A(
'* ?radul n care dvs. Ki partenerul dvs. discutaLi despre se& -( -' -1 % A1 A' A(
'$ Givelul intimitMLii pe care l e&perimentaLi -( -' -1 % A1 A' A(
'2 ?radul n care soLul dvs. suportM alegerile dvs. n legMturM cu
profesia
-( -' -1 % A1 A' A(
'D ?radul n care dvs. Ki soLul dvs. sunteLi de acord cu stilul de
viaLM
-( -' -1 % A1 A' A(
'1
?radul n care dvs. Ki soLul dvs. sunteLi de acord cu numMrul copiilor pe care
sM-l aveLi
-( -' -1 % A1 A' A(
'0 Givelul atracLiei fizice a partenerului dvs. -( -' -1 % A1 A' A(
(% ?radul n care vM certaLi pentru lucruri mMrunte -( -' -1 % A1 A' A(
(1 Givelul geloziei pe care partenerul dvs. l e&primM -( -' -1 % A1 A' A(
(' Givelul angajMrii pe care l simLiLi din partea soLului -( -' -1 % A1 A' A(
0%
3):>.)9 "+G=EG.>+G)9>U).>+G
#")9E ,3"#-
)I.+:>/ =ernon N. Edmonds
#"+P/ mMsurarea distorsiunii unei persoane n evaluarea cMsniciei prorpii
;E#":>E:E/ 3"# este un instrument de 1$ itemi cu rMspunsuri 4adevMratJfals5 care
mMsoarM limita pnM la cre o persoanM distorsioneazM evaluarea propriei cMsnicii n direcLia
dezirailitMLii sociale. Punctul central al scalei este 4convenLionalitatea5, cu tendinLa de a se
purta ca Ki cum ar fi adevMrat fMrM a-i pMsa dacM este cu adevMrat aKa. >deea din spatele
dezvoltMrii 3"# a fost cM aceastM convenLionlitate este o prolemM specialM n mMsurarea
individualM a realLiei maritale pentru cM aproarea socialM Ki implicarea logicM a ego-ului <
principalii determinanLi ai convenLionalitMLii < sunt mai mari aici dect n oricare alt domeniu al
vieLii. ;eKi 3"# a fost construit numai ca un instrument de cercetare a convenLionalitMLii n
studierea relaLiilor maritale, scala poate avea Ki o utilitate clinicM interesantM ajutndu-l pe
practician sM descopere viziunile nerealiste sau supraevaluate ale clientului asupra partenerului
lor < 4efectul de piedestal5.
G+:3E/ 3"# a fost studiat iniLial pe 1%% de studenLi cMsMtoriLi aleKi aleator din Florida
#tate IniversitE, avnd o medie a duratei cMsniciei de peste $ ani. )lte date demografice nu au
fost oferite. #corul mediu al formei lungi a 3"# ,$% itemi- a fost de 1' ,#;[1- Ki al formei
scurte, reprodus aici, Ki care coreleazM .00 cu forma lungM, a fost de (* ,#;[(%-.
#"+:):E)/ FiecMrui item la care se rMspunde n mod convenLional i se acordM valoarea
din paranteza de la sfrKitul fiecMrui item. :Mspunsurile care se scoreazM sunt 4adevMrat5 pentru
itemii (, *, 2,D, 1, 0, 11, 1', 1( Ki 1* Ki 4fals5 pentru cei care au rMmas. )stfel, dacM un individ
ncercuieKte fals la itemul 1, scorul va fi 2. =alorile care se acordM sunt proporLionale cu
corelaLiile dintre fiecare item Ki scorul total 3"# forma lungM. >temii inidividuali sunt nsumaLi
pentru scorul total.
F>)@>9>.).E/ Gu au fost oferite date.
=)9>;>.).E/ 3"# dispune de o validitate concurentM unM, corelnd .2( cu 9ocBe-
Rallace #hort #cale of 3arital )djustment. Forma lungM Ki cea scurtM coreleazM de asemenea .
** Ki respectiv .(0 cu #cala minciunii din 33P>, corelaLie care e n acord cu ideea cM
convenLionalitatea este o formM a nKelMciunii sine-altul.
P:>3) )P):>a>E/ Edmonds, =.N. ,102D-. "onvenLionalitatea maritalM/ definire Ki
evaluare, Wournal of 3arriage and the FamilE, '0, Govemer 102D, 211-211. >nstrument
reprodus cu permisiunea Gational "ouncil on FamilE :elations.
01
3"#
"itiLi fiecare afirmaLie Ki decideLi dacM este adevMratM n cazul n care o aplicaLi la dvs., la
partenerul dvs. sau la cMsnicia dvs. ;acM este adevMratM, ncercuiLi litera .. ;acM este falsM, n
cazul n care o aplicaLi la dvs., la partenerul dvs. sau la casnicia dvs., ncercuiLi litera F.
. F 1 )m anumite nevoi care nu sunt satisfMcute
de cMsnicia mea. ,R[2-
. F ' "Msnicia mea poate fi mai fericitM dect este. ,R[2-
. F ( "hiar dacM ar fi disponiile pentru a se cMsMtori cu mine toate pesoanele de
se& opus, tot n-aK fi putut face o alegere mai unM. ,R[*-
. F * Gu cred cM vreun alt cuplu ar putea trMi ntr-o armonie mai mare dect
partenerul meu Ki cu mine. ,R[$-
. F $ E&istM perioade cnd nu simt prea multM iuire Ki afecLiune pentru aprtenerul
meu. ,R[2-
. F 2 Gu am regretat nicodatM cMsnicia mea, nici mMcar o clipM. ,R[$-
. F D #untem att de ine adptaLi pe ct pot fi douM persoane n aceastM lume.
,R[2-
. F 1 Gu cred cM cineva poate fi mai fericit dect suntem eu Ki partenerul meu
atunci cnd suntem mpreunM.,R[2-
. F 0 Partenerul meu nLelege Ki empatizeazM complet cu fiecare stare a mea. ,R[$-
. F 1% "Msnicia mea nu este un succes perfect. ,R[1-
. F 11 Fiecare lucru nou pe care l-am aflat despre partenerul meu m-a mulLumit.
,R[2-
. F 1' Partenerul meu are toate calitMLile pe care le-am dorit la cineva. ,R[1-
. F 1( ;acM partenerul meu are cteva defecte, eu nu le cunosc. ,R[1-
. F 1* Eu Ki partenerul meu ne nLelegem perfect unul pe celMlalt. ,R[1-
. F 1$ E&istM perioade cnd partenerul meu face lucuri care mM fac nefericitM.
,R[1%-
0'
3):>.)9 N)PP>GE## #")9E ,3N#-
)I.+:>/ Gathan N. )zrin, @arrE .. Gaster Ki :oert Wones
#"+P/ mMsurarea nivelului curent al fericirii maritale
;E#":>E:E/ )cest instrument de 1% itemi a fost iniLial construit pentru a testa efectele
consilierii reciprocitMLii, o aordare comportamentalM a consilierii maritale. 3N# evalueazM
fericirea maritalM n 0 arii diferite ale interacLiunii, cu un inde& gloal item singular a mMsurMrii
fericirii generale. Este dat atenLiei conLinutul fiecMrui item separat. )cest instrument pare util
mai ales pentru cupluri care se confruntM cu distriuLia responsailitMLii.
G+:3E/ ;ate normative nu sunt disponiile. )cest instrument a fost testat iniLial pe '*
de cupluri.
#"+:):E)/ Fiecare item poate fi tratat ca un inde& separat al fericirii maritale pentru
diferite arii ale intercaLiunii maritale. )stfel, scorurile reprezintM rMspunsurile la itemi cu valori
de la 1 la 1%. #corurile la itemi pot fi nsumaLi pentru a produce un inde& al fericirii maritale cu
valori de la 1% la 1%%.
F>)@>9>.).E/ ;ate nu au fost oferite la prima apariLie.
=)9>;>.).E)/ "uplurile utilizate n dezvoltarea 3N# au aprticipat mai nti n
consiliere pentru catarsis Ki apoi n consilierea reciprocitMLii. #corurile din timpul primei condiLii
de tratament au fost mai scMzute dect scorurile din timpul consilierii reciprocitMLii, ceea ce
sugereazM cM acest instrument este sensiil la mMsurarea schimMrii. )lte date despre validitate
nu sunt disponiile.
P:>3) )P):>a>E/ )zrin, G.N., Gaster, @.W. Ki Wones, :. ,10D(-. :eciprocitE
counseling/ ) rapid learning-ased procedure for marital counseling, @havioral :esearch and
.herapE, 11, (2$-(1'. >nstrument reprodus cu permisiunea ;r. G. )zrin.
;>#P+G>@>9>.).E/ ;r. G. )zrin, $1$1 @aEvieO ;rive, Ft. 9auderdale, F9 (((%1.
0(
3N#
)ceastM scalM intenLioneazM sM estimeze fericirea dvs. curentM n legMturM cu cMsnicia dvs. n
fiecare din cele 1% dimensiuni listate. ;vs. treuie sM ncercuiLi unele dintre numerele de lngM
ariile menLionate. Gumerele dinspre stnga scalei de 1% unitMLi indicM un anumit grad de
nefericire Ki numerele din dreapta scalei indicM grade variate de fericire. PuneLi-vM urmMtoarea
ntreare pe mMsurM ce daLi cate o valoare fiecMrei arii/ 4;acM partenerul meu continuM sM se
comporte n viitor aKa cum se comportM azi n legMturM cu o arie maritalM, ct de fericit aK fi n
legMturM cu repsctiva arie maritalM!5 "u alte cuvinte, daLi o valoare din scala numericM ,1-1%-
e&act n funcLie de cum simLiLi azi. ncercaLi sM e&cludeLi toate sentimentele din trecut Ki
concentraLi-vM numai pe sentimentele din prezent din fiecare arie maritalM. ;e asemenea
ncercaLi sM nu permiteLi unei categorii sM influenLeze rezultatele altei categorii.
"omplet nefericit "omplet
fericit
:esponsailitMLile casnice 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
"reKterea copiilor 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
)ctivitMLile sociale 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
@anii 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
"omunicarea 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
#e&ul 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
Progresul academic ,sau
profesional-
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
>ndependenLa personalM 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
>ndependenLa partenerului 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
Fericirea generalM 1 ' ( * $ 2 D 1 0 1%
0*
3):>.)9 >G#.)@>9>.H >G;EP ,3>>-
)I.+:>/ Wohn G. EdOards, ;avid :. Wohnson Ki )lan @ooth
#"+P/ mMsurarea instailitMLii maritale
;E#":>E:E/ 3>> este un instrument de 1* itemi construit pentru a mMsura instailitatea
maritalM Ki mai ales tendinLa spre divorL. 3>> se azeazM pe ideea cM att cogniLiile ct Ki
comportamentele treuie luate n considerare cnd se evalueazM instalitatea Ki potenLialul pentru
divorL al unui cuplu. )ceastM scalM poate fi uKor administratM de un intervievator Ki scoratM n cteva
minute. 3>> este in mod particular util cu att mai repede cu ct este administrat cogniLiilor Ki
comportamentelor specificate. l poate ajuta pe consilier sM determine cu o mai mare acurateLe
rezultatul percis pentru o relaLie maritalM particularM. 3>> este reprodus aici ,ca partea 1- mpreunM
cu o mMsurMtoare a altor cLiva factori de rsic ,partea '- pe care practicianul o poate folosi pentru a
mMri acurateLea.
G+:3E/ 3>> a fost studiat iniLial pe '%(* de MraLi Ki femei cMsMtorite su $$ de ani n
101% Ki apoi pe 1$D1 ,D1F- din acel eKantion n 101(. )lta norme sau date demografice nu sunt
oferite.
#"+:):E)/ 3>> este uKor de scorat urmMrind instrucLiunile din dreapta instrumentului.
GumMrul de rMspunsuri < 4nclinaLii spre divorL5 sunt nsumate Ki inregistrate la sfrKitul
instrumentului unde este prezentatM o figurM 4Kansa divorLului5. In e&emplu din partea ' este
prezentat la sfrKitul pMrLii 1.
F>)@>9>.).E/ 3>> are o consistenLM internM e&celentM cu un alpha de .0(. ;ate despre
stailitate nu au fost oferite.
=)9>;>.).E/ 3>> are o validitate predictivM unM. ;intre cei care n 101% nu au raportat
nici un semn de instailitate mentalM, doar (F au divorLat n 101(, n timp ce persoanele care au
avut scoruri n e&trema cealaltM, au avut o ratM de divorL de 'DF, de 0 ori mai mare. ;e asemenea
3>> a dovedit o validitate de construct unM, corelnd pozitiv cu mMsurMtori ale prolemelor
maritale Ki 4dezacordurilor5 maritale, Ki negativ cu fericirea maritalM sau cu interacLiunea maritalM.
P:>3) )P):>a>E/ EdOards, W.G., Wohnson, ;.:. Ki @ooth, ). ,101D-. "oming apart/ )
prognostic instrument of marital reaBup, FamilE realations, (2, 121-1D%. >nstrument reprodus cu
permisiunea Gational "ouncil on FamilE :elations.
;>#P+G>@>9>.).E/ )rticol din jurnal.
0$
3>>
Partea 1. Evaluarea nclinaLiei spre divorL.
PuneLi-vM urmMtoarele ntreMri Ki ncercuiLi unul din rMspunsurile date/
F
M
r
M

n
c
l
i
n
a
L
i
e

s
p
r
e

d
i
v
o
r
L
n
c
l
i
n
a
L
i
e

s
p
r
e

d
i
v
o
r
L
"teodatM oamenii cMsMtoriLi cred cM le-ar plMcea sM locuiascM
separat de partenerul lor. "t de des simLiLi dvs. acest lucru!
Foarte des, des, ocazional sau niciodatM!
+
c
a
z
i
o
n
a
l

s
a
u

n
i
c
i
o
d
a
t
M
;
e
s

s
a
u

f
o
a
r
t
e

d
e
s
"hiar Ki persoanele care se nLeleg ine cu partenerul lor se
ntreaM uneori dacM mariajul lor merge sau nu. =-aLi gandit
n ultimii ( ani cM cMsnicia dvs. este n proleme!
Gu ;a
;in cte KtiLi, s-a gndit vreodatM partenerul dvs. cM mariajul
dvs. este n proleme!
Gu ;a
)Li vorit n ultimii ( ani cu memrii familiei, prieteni,
consilieri sau asistenLi sociali despre prolemele dvs. n
cMsnicie!
Gu ;a
;upM cte KtiLi, partenerul dvs. a vorit cu memrii familiei,
prieteni, asistenLi sociali despre prolemele pe care le aveLi n
familie!
Gu ;a
=-a trecut prin cap n ultimii ( ani gndul de a divorLa sau
separa de partenerul dvs.!
Gu ;a
;in cte KiLi, i-a trecut prin cap partenerului dvs., n ultimii (
ani, gndul de a divorLa sau de a vM separa!
Gu ;a
02
;vs. sau partenerul dvs. aLi sugerat n mod serios ideea unui
divorL n ultimii ( ani!
Gu ;a
)Li discutat despre mpMrLirea proprietMLilor! Gu ;a
)Li discutat despre consultarea unui avocat! Gu ;a
)Li consultat dvs. sau partenerul dvs. un avocat n legMturM
cu un divorL sau o separare!
Gu ;a
;in cauza proelmelor pe care oamenii le au n cMsniciile lor,
uneori ei pleacM de acasM pentru puLin timp sau ca o separare
de porM. #-a ntmMplat acest lucru Ki n cMsnicia dvs. n
ultimii ( ani!
Gu ;a
)Li vorit cu partenerul dvs. despre cererea unui divorL sau
unei separMri!
Gu ;a
)Li cerut divorLul sau separea dvs. sau partenerul dvs.! Gu ;a
GI3b:)a> GI3b:I9 ;E :b#PIG#I:> 4G"9>G)a>> #P:E ;>=+:a5
,>G"9IUcG; 4GI S.>I5 #)I 4;)5- S> G:E?>#.:)a>-9E )>">/
G"E:"I>a> S)G#E9E ;E ;>=+:a G I:3b.+:>> ( )G> ;IPb "I3 I:3E)Ub/
#"+:I9 G"9>Ga>E> S)G#E9E #P:E
#P:E ;>=+:a ;>=+:a
''
'2
$-2 (1
(1
1%A *(
Partea '. )tracLii Ki ariere spre divorL
PIGEa>-=b G.:E@b:>9E I:3b.+):E S> );bI?)a> #)I #"b;Ea> PIG".E
;>G #"+:I:>9E S)G#E> #P:E ;>=+:a G FIG"a>E ;E :b#PIG#I:>.
3ai jos sunt enumerate cteva dintre lucrurile pe care cuplurile le fac mpreunM. Pentru
fiecare, vM rugMm sM spuneLi ct de des dvs. Ki partenerul dvs. l faceLi mpreunM.
1 niciodatM ' ocazional ( de oicei * aproape ntotdeauna
G
u
m
M
r
u
l

d
e

r
M
s
p
u
n
s
u
r
i
"t de des luaLi masa principalM mpreunM!
"t de des vM vizitaLi prietenii mpreunM!
"t de des dvs. Ki partenerul dvs. lucraLi mpreunM la
proiecte pentru casM!
"t des ieKiLi mpreunM < de e&. la film, sM jucaLi cMrLi,
oOling, etc.!
0D
FaceLi suma numerelor pentru frecvenLa cu care faceLi lucururi mpreunM. ;acM totalul este ntre 1( Ki
12, e&trageLi 1' din scorul Kansei pentru divorL, iar daca totalul este ntre 0 Ki 1', e&trageLi 1%.
G+I9 #"+: 9) S)G#) PEG.:I ;>=+:a/
;acM ar fi sM o luaLi de la nceput, ,a-v-aLi cMsMtori cu aceiaKi persoanM, ,-v-aLi cMsMtori cu altcineva
sau ,c-nu v-aLi mai cMsMtori deloc!
;)"b :b#PIG#I9 E#.E ,c-, );bI?)a> 11 9) I9.>3I9 #"+: 9) S)G#) PEG.:I
;>=+:a8 ;)"b E#.E ,a- #)I ,-, .:E"Ea> 9) I:3b.+:I9 >.E3.
G+I9 #"+: 9) S)G#) PEG.:I ;>=+:a/
#unteLi proprietarul apartamentului n care staLi sau este nchiriat!
;)"b )P):.)3EG.I9 E#.E )9 ;=#., #"b;Ea> 2 ;>G I.9>3I9 #"+: 9) S)G#)
PEG.:I ;>=+:a/
G+I9 #"+: 9) S)G#) PEG.:I ;>=+:a/
n general, ct de mult credeLi cM vM influenLeazM viaLa de zi cu zi credinLele dvs. religioase < foarte
mult, mult, ntructva, puLin sau deloc!
;)"b :b#PIG#I9 E#.E G.:I"c.=), 3I9. #)I F+):.E 3I9., #"b;Ea> * ;>G
I9.>3I9 #"+: 9) S)G#) PEG.:I ;>=+:a/
G+I9 #"+: 9) S)G#) PEG.:I ;>=+:a/
;e cLi ani sunteLi cMsMtorit cu partenerul dvs.!
;)"b #IG.Ea> "b#b.+:>. ;E 3)> PIa>G ;E $ )G>, );bI?)a> ( 9) I9.>3I9
#"+: 9) S)G#) PGE.:I ;>=+:a/
G+I9 #"+: 9) S)G#) PEG.:I ;>=+:a/
E&emplu/
+ persoanM care are scorul 1 la scala nclinaLiei spre divorL ncep cu o KansM de ''F pentru
divorL n curs de ( ani. ;ar dacM persoana face multe lucruri mpreunM cu partenerul ,e&. are scorul
1* la frecvenLa lucrurilor fMcute mpreunM-, proailitatea scade cu 1' puncte pnM la 1%F. ;acM
cuplul cumpMrM apartamentul, se scad alte 2 puncte, scMznd nclinaLia spre divorL la *F. n final,
dacM religia are o importanLM n viaLa lor, scorul poate fi redus pnM la %.
3>99E: 3):>.)9 9+"I# +F "+G.:+9
#")9E ,339+"-
)I.+:>/ Philip c 3iller, Nerert 3. 9efcourt Ki EdOard E. Rare
#"+P/ mMsurarea locului pe care l ocupM controlul n relaLia maritalM
;E#":>E:E/ )cest instrument de '2 de itemi mMsoarM locul controlului n relaLia maritalM.
PoziLia e&ternM-intrenM a controlului a fost amplu studiatM Ki s-a dovedit a fi un important moderator
al stresului vieLii. 3ai mult, 339+" ia n considerare caracteristicile partenerilor n relaLie care
mMresc stailitatea Ki satisfacLia. 339+" a fost dezvoltat prin proceduri psihometrice serioase. "ei
'2 de itemi au fost derivaLi dintr-un eKantion de D1 de itemi care mMsoarM * dimensiuni legate de
rezultatele maritale/ ailitate, efort, conte&t Ki noroc. n genreal, n relaLia maritalM, cineva are un
scor mai nalt la internalitate tinde spre o satisfacLie maritalM Ki intimitate mai mari dect cineva care
are un scor nalt la e&ternalitate.
G+:3E/ @azate pe un eKantion de '(% de studenLi cMsMtoriLi, scorurile nu au fost
semnificativ diferite pentru MraLi Ki femei. 3ediile au fost de 1((.*',#;[10.1(- pentru MraLi Ki
de 1(1.*(,#;[10.$0- pentru femei.
#"+:):E)/ #corurile totale sunt determinate de urmMtoarea formulM/ 1('A scor e&tern-
scor intern. #cor e&tern[ itemii 1 A ' A * A 2 A 1% A 1' A 1( A 1$ A 1D A '1 A '* A 'D A '1 A (% A
01
(' A ($ A (D A (0 A *1 A *' A **. #cor intern[ itemii ( A $ A D A 1 A 0 A 11 A 1* A 12 A 11 A 10 A
'% A '( A '$ A '2 A '0 A (1 A (( A (* A (2 A (1 A *% A *(. )dMugnd o constantM Ki scMznd itemii
interni se recodeazM n mod eficient itemii interni ntr-o direcLie e&ternM. #corurile celor * suscale
atriuLionale se determinM astfel/ Effort[ ( A $ A D A 0 A 1* A 11 A '( A '0 A (1 A *%8 )ilitate[ 1
A 11 A 12 A 10 A '% A '$ A '2 A (( A (* A (2 A (1 A *(8 "onte&t[ 1 A ' A 2 A 1% A 1' A 1( A 1D A
'* A 'D A '1 A ($ A (D A (0 A *1 A *'8 Goroc[ * A 1$ A '1 A '' A (% A (' A **.
#corurile nalte reflectM e&ternalitatea pentru locul marital al controlului.
F>)@>9>.).E/ 339+" are o consistenLM internM foarte unM, cu un alpha de .1(. ;ate
despre stailitate nu au fost oferite.
=)9>;>.).E/ 339+" dispune de o validitate concurentM, corelnd cu scorurile
initmitMLii sociale. =aliditatea 339+" este evidentM Ki din corelaLia dinte locul e&tern al
controlului Ki discerpanLa dintre scorurile soLului Ki soLiei, de e&. cei care sunt mai e&ternali dect
internali au o mai mare discrepanLM ntre scoruri. 339+" coreleazM de asemenea cu satisfacLia
maritalM Ki satisfacLia vieLii n general.
P:>3) )P):>a>E/ 3iller, P."., 9efcourt, N.3. Ki Rare, E.E. ,101(-. .he construction
and development of the 3iller 3arital 9ocus of "ontrol #cale, "anadian Wournal of @ehavioral
#cience, 1$, '22-'D0. 3iller, P."., 9efcourt, N.3., Nolme, W.?., Rare, E.E. Ki #aleh, R.E. ,1012-.
3arital locus of control and marital prolem-solving, Wournal of PersonalitE and #ocial PsEchologE,
$1, 121-120. >nstrument reprodus cu permisiunea lui Nerert 3. 9efcourt Ki "anadian PsEchologE
)ssociation.
;>#P+G>@>9>.).E/ )rticol din jurnal.
339+"
)firmaLiile din acest chestionar e&primM opinii asupra unor proleme ale ralLiei maritale.
PuteLi sM fiLi de acord puternic cu unele dintre ele Ki n dezacord la fel de puternic cu altele, sau
puteLi sM nu fiLi sigur de ceea ce simLiLi. :eacLiile dvs. reflectM opiniile dvs. Ki nu e&istM rMspunsuri
corecte sau incorecte. >ndiferent dacM sunteLi de acord sau nu cu vreo afirmaLie, puteLi fi sigur cM
e&istM o mulLime de oameni care simt la fel ca dvs.
3arcaLi fiecare afiramLie din stnga n funcLie de ct de acord sunteLi cu ea. =M rugMm sM le
marcaLi pe toate.
A1[ sunt de acord puLin
A'[ sunt de acord foarte mult
%[ nici acord, nici dezacord
-1[ simt puLin dezacord
-'[ simt foarte mult dezacord
=M rugMm sM vM amintiLi cM cel mai un rMspuns este opinia dvs. Ki de oicei este reflectat de
prima reacLie la item, mai degraM dect dupM lungi dezateri cu dvs. nKivM asupra e&pereinLelor
particulare.
1 "nd vreau ca soLul meu sM facM ceva ce n-a planificat, nu
prea pot face multe pentru a-l ntoarce spre modul meu de
gndire.
' #unt adesea dezorientatM n legMturM cu ceea ce treuie sM
spun sau sM fac atunci cnd nu sunt de acord cu soLul meu.
( )desea prolemele maritale se rezolvM cu prea mare efort
din partea mea.
* Pot adesea sM ajut la o reconciliere cnd eu Ki soLul meu ne
certMm
$ #tMrile soLului meu sunt adesea misterioase pentru mine, n
00
sensul cM nu prea am idee de unde au pornit.
2 )desea gMsesc comportamentul soLului meu nepredictiil.
D n timpul unei nenLelegeri deseori pot sM spun sau sM fac
ceva care sM munMtMLeascM situaLia.
1 nLeleg comportamentul soLului meu.
0 Perioade fercite n cMsnicia noastrM par sM se ntmple cu
puLin efort din partea mea sau fMrM nici un efort.
1% )desea starea soLului meu este o reacLie la ceea ce eu am
spus sau am fMcut.
11 E&istM lucurui pe care le pot face pentru a ncuraja
terminarea unei nenLelegeri cu soLul meu Ki care ne fac sM
ne simLim mai ine.
1' "ircumstanLele de un fel sau altul joacM un rol important n a
determina dacM cMsnicia noastrM merge ine sau nu.
1( "nd suntem n conflict, soLul meu este cel care cel mai
adesea reconciliazM situaLia.
1* In anumit efort este de oicei necesar din partea mea pentru
a aduce e&perienLe plMcute n cMsnicia noastrM.
1$ "nd avem e&perienLe neplMcute n cMsnicie pot adesea sM-
mi dau seama cum am contriuit eu la producerea lor.
12 "el mai adesea depinde de soLul meu sM facM o nLelegere sM
se termine paKnic.
1D Perioadele nefercite din cMsnicia noastrM par sM se ntmple
indiferent de ceea ce fac eu.
11 "nd avem dificultMLi n cMsnicie, par sM fie puLine lucurui
pe care eu Ki soLul meu le putem face pentru a ajunge la o
reconciliere.
10 Pot uKor sM-mi conving soLul sM facM ceva pe care el nu l-a
planificat.
'% "ircumstanLele joacM un rol foarte limitat n producerea
satisfacLiei maritale8 ceea ce contezM sunt efortul Ki interesul.
'1 )desea cred cM MraLii sunt mai greu de nLeles dect
femeile.
'' "nd am dificultMLi n relaLiile mele cu MraLii, gMsesc cM
timpul este un vindecMtor mai un dect orice aK putea face
eu.
'( @MraLii par mai puLin predictiili dect femeile.
'* Femeile par mai zMpMcite dect MraLii.
'$ "nd ntlnesc dificultMLi n relaLiile mele cu femeile, mi se
pare cM pot face prea puLin pentru a ntoarce sitauLia.
'2 Femeile sunt mai de ncredere n interacLiuni pentru mine
dect MraLii.
1%%
@E>E: <#.E:G@E:? ;>#"+:; XIE#.>+GG)>:E
,;X-
)I.+:/ Ernest ?. @eir Ki ;aniel P. #ternerg
#"+P/ mMsoarM conflictul marital Ki nefericirea maritalM
;E#":>E:E/ ;X este un instrument de 1% itemi construit pentru mMsurarea a douM dimensiuni ale
relaLiei marital/ discordiad conflictul Ki gradul de nefericire ataKat acestui conflict. >temii au fost
selectaLi pe aza consultMrii literaturii de specialitate care prezenta aceste prolem ca fiind
principalele surse ale conflictului marital. Fiecare suiect va scora, mai nti, fiecare prolemM n
sensul gradului de conflict pe care l genereazM n cMsnicie iar apoi evalueazM n ce mMsurM acesta
produce nefericire. >temii sunt scoraLi individual. ;eKi nu e&istM prea multM informaLie psihometricM
despre ;X, utilitatea instrumentului rezultM din capacitatea lui de a analiza separat dimensiunile
relevante n relaLia de cuplu.
G+:3E/ ;atele pentru ;X au fost generate de o serie de studii pe cupluri proaspMt cMsMtorite care
au rMspuns solicitMrii de cooperare e&primate n scrisorile trimise. "uplurile erau heterogene Ki au
fost contactate puLin dupM cMsMtorie Ki la un an distanLM. 3ediile sunt disponiile pentru fiecare item
n cele douM perioade. ) e&istat o micM creKtere a conflictului n cuplu pe perioada de un an / media
totalM a conflictului este de ((.0' la scurt timp dupM cMsMtorie Ki de (2.$$ la un an dupM cMsMtorie.
#"+:):E)/ Fiecare item este scorat separat pe o scalM de D puncte n care scorurile nalte indicM
un conflict Ki o nefericire maritalM mai mare. >temii individuali pot fi adunaLi ntr-un scor total, dar
semnificaLia scorului nu este clarM.
F>)@>9>.).E)/ Gu e&istM informaLie disponiilM.
=)9>;>.).E)/ ;X dispune de un anumit grad de validitate convergentM ,analoagM- n sensul cM
valoarea conflictului coreleazM semnificativ cu valoarea nefericirii maritale Ki e&istM o anumitM
corelaLie ntre scorurile la ;X Ki valoarea gradului de comportament intim. ;e asemenea, e&isKM o
schimare semnificativM de-a lungul primului an de cMsMtorie pentru soLii ,media totalM s-a miKcat de
la 10 la '$$.((-, ceea ce sugereazM un anumit grad de validitate predictivM pentru ;X.
1%1
P:>3) )P):>a>E / @eier, E. ?. Ki #ternerg, ;.P.,10DD-. "omunicarea marital, Wournal of
"ommunication, 'D, 0'-1%%. >nstrument reprodus cu permisiunea lui Ernest ?. @eier Ki ;aniel P.
#ternerg.
;>#P+G>@>9>.).E / ;r.;aniel P #ternerg, PsEchiatric )ssociates, ($*% #outh *%%% Rest,
#uite (1%, Rest =alleE "itE, I. 1*1'%.
;X
Prin urmMtoarele scale dorim sM aflMm care credeLi dvs. cM sunt ariile de acord Ki dezacord n
cMsnicia dvs. ;e asemenea dorim sM ne aflMm dacM aceste arii vM aduc fericire, nefericire sau
indiferenLM. ;e e&emplu, dacM anii sunt un punct de mare dezacord n cMsnicia dvs., puteLi marca n
dreptul #calei 1 ,gradul acordului- su numerele $,2 sau D n funcLie de e&tensia dezacordului. ;acM
aLi face un semn n dreptul mui D, aceasta ar nsemna cM e&istM foarte mult dezacord n legMturM cu
anii n casnicia dvs. ;acM marcaLi nr.$, aceasta ar nsemna cM e&istM doar puLin dezacord n
legMturM cu anii.
Prin #cala 1 dorim sM aflMm n ce mMsurM vM diferenLiaLi de partener n legMturM cu modul de
a privi lucrurile. n #cala ' dorim sM aflMm n ce fel resimLiLi dvs. aceste diferenLe. ;acM, de
e&emplu, un dezacord vM face foarte nefericit, puteLi marca 2 sau D pe #cala ',rezultate ale
acordului sau dezacordului-. =M rugMm sM marcaLi fiecare item n amele scale. )tenLie, cu ct este
mai mare numMrul marcat cu att este mai mare dezacordul sau conflictul, iar cu ct este mai mic,
cu att este mai mare acordul.
#")9) 1/ ?radul de acord #")9) '/:ezultatele
acorduluiddezacordului
)cord ;ezacord Fericit Gefericit
1 ' ( * $ 2 D 1 ' ( * $ 2 D
1.@anii
'."opii
(.#e&ul
*.?rija Ki dragostea
$.9ucruri fMcute mpreunM ,n
timpul lier-
2.Prieteni Ki viaLa socialM
D.)miLia, voinLa de a merge
nainte
1.Politica
0.EducaLia copiilor
1%'
1%. :eligia
)ltele/
=M rugMm sM specificaLi

"+3PE.>.>=EGE## #")9E
,"#-
)I.+:/ 3arE :. 9aner
#"+P/ mMsurarea competivitMLii unui partener n relaLie
;E#":>E:E/ "# este un instrument de $% de itemi construit pentru a mMsura competitivitatea
unui partener n relaLii. "# este mpMrLit n trei suscale, aKa cum o indicM mMsurMtoarea nsMKi,
azate pe felul n care comportamentele sunt e&perimentate/ plMcute ,P-, neplMcute ,I-, sau
agresivedauzive ,)-. )ceste suscale au fost dezvoltate de evaluatori independenLi cu o ratM de
acord de 11F. "# poate fi foarte util in identificarea Ki e&plorarea prolemelor de competitivitate a
cuplurilor care prezintM prolemele n relaLiilor lor.
G+:3E/ "# a fost studiat iniLial pe 00 MraLi Ki 11 femei, majoritatea ali, studenLi dintr-o
universitate de sud-vest. 3area majoritate nu fusese niciodatM cMsMtoritM Ki erau de clasM socialM
mijlocie8 1%F dintre femei aveau vrsta de '% de ani sau mai tinere iar D*F dintre MraLi aveau '1
de ani sau mai mult. Gorme actuale nu sunt disponiile, deKi femeile Ki MraLii au aceleaKi scoruri
la toLi itemii plMcuLi n afarM de 1, la toLi itemii neplMcuLi n afarM de ' Ki la toLi itemii
agresividauzivi.
#"+:):E)/ "# este uKor de scorat acordnd fiecMrui rMspuns 4tipic5 Ki Cocazional5 cte un
punct, apoi adunnd aceste puncte pentru fiecare suscale. >temii plMcuLi au un total ma&im de '% de
puncte, cei neplMcuLi un ma&imum de '' puncte iar cei agresivi, un ma&imum de 1 puncte.
F>)@>9>.).E)/ Gu e&ista informaLii disponiile.
=)9>;>.).E)/ ;eKi datele sunt limitate, suscala neplMcutM este asociatM cu scorurile
comatitivitMLii aKa cum sunt mMsurate de >nde& of #pouse )use.
1%(
P:>3) )P):>a>E / 9aner, 3. :. ,1012-. "ompetiLia n etapa de curtare, FamilE :elations, ($,
'D$-'D0.
;>#P+G>@>9>.).E / ;r. 3arE 9aner, Profesor, ;epartamentul de sociologie, Iniversitatea din
)rizona, .empe, )U1$'1D.
"#
=M rugMm sM analizaLi comportamentele, trMsMturile sau calitMLile pe care partenerul dvs. le
are n relaLia dvs. pentru a-Ki atinge scopurile. Pentru fiecare dintre itemii urmMtori, faceLi un P n
coloana care se apropie cel mai mult de descrierea comportamentelor, trMsMturilor, calitMLilor pe care
partenerul dvs. le are n relaLia cu dvs.
Pentru a-Ki atinge scopul,
partenerul meu /
)ceastM trMsMturMd calitated comportament
este /
.ipicM FolositM doar
ocazional
GiciodatM
1 ' ( * $ 2
I 1 E&pune o putere rutalM
I ' nKealM
P ( )ratM fle&iilitate
P * ;emonstreazM tenacitate
I $ Este tMcut
) 2 FoloseKte violenLa fizicM
I D 3inte
P 1 PersevereazM,este
perseverent-
P 0 Este harnic ,munceKte
mult-
P 1
%
#e comportM stoic,fMrM
sM plngM-
) 1
1
Este nendurMtor
I 1
'
Este viclean, isteL
P 1
(
Este inteligent, nLelept,
informat
) 1
*
.erorizeazM, ameninLM,
intimideazM
P 1
$
)ratM curaj
P 1
2
ItilizeazM Karmul
I 1
D
#e comportM ntr-un
mod nepMsMtor
I 1
1
=oreKte linguKitor
P 1
0
;emonstreazM toleranLM
I ' ItilizeazM
1%*
% linguKealM,nduplecarea-
) '
1
>nspirM teamM Kidsau
an&ietate
I '
'
#e e&primM emfatic,
omastic
I '
(
)ccentueazM realizMrile
trecute
P '
*
ItilizeazM umorul Ki
ironia
P '
$
;emonstreazM
competenLM,e e&pert-
) '
2
>nsultM, este auziv,
nepoliticos
I '
D
)cLioneazM ca un sno
P '
1
PrezintM vigoare,
energie
P '
0
#e comportM ca un tip
de treaM, ca un cavaler
P (
%
Este rMdMtor
I (
1
#e comportM arogant,
superior
I (
'
ItilizeazM satira,
ridiculizeazM
P (
(
#e comportM e&uerant,
entuziast
I (
*
;emonstreazM putere,
autoritate, influenLM,
4trage sforile5
I (
$
#e comportM sofisticat
) (
2
Este furios
I (
D
Este sarcastic
P (
1
Este grijuliu, planificM
activitMLile
I (
0
>nspirM un sentiment de
vinM
I *
%
Este lMudMros
I *
1
ItilizeazM sutefugii,
viclenie
P *
'
Este conKtient de sine
) *
(
ProvoacM, confruntM
I *
*
Este mincinos
P * Este ncrezMtor n
1%$
$ propriile sale puteri
I *
2
#imuleazM slMiciunea
,se comportM ca un
martir-
P *
D
Este calm
I *
1
Pretinde dragoste
I *
0
#imuleazM stupiditate
P $
%
Este diplomat, plin de
tact

;+3>G)G"E-)""+3+;).>+G #")9E
,;)-
)I.+:/ "arol Goll NossBins
#"+P/ mMsurarea dominanLei Ki acomodMrii n cupluri Ki familii
1%2
;E#":>E:E/ ;) este un instrument de (D de itemi construit pentru a mMsura dominarea Ki
acomodarea n relaLiile inter-personale, n special n cupluri Ki familii. ;ominanLa a fost definitM ca
ncercMri de a controla mediul de viaLM al cuiva/ e&primarea opiniilor, preferinLe sau atitudini n
manierM veralM sau nonveralM care tinde sM influenLeze puternic sau direct comportamentele
partenerului. )stfel, un individ nalt dominant va fi vMzut ncercnd sM-Ki controleze partenerul. In
individ cu scoruri nalte la acomodare a fost definit ca acceptnd vina Ki critica atunci cnd nu le
meritM8 avnd tendinLa de a fi auto- depreciativ8 evitnd riscul rMnirii fizice sau emoLionale8 cMutnd
sM-Ki ma&imiEeEe securitatea psihologicM personalM, starea unM sau stailitatea. ;) are doi factori
sau suscale/ acomodare personalM ,itemii ',(,$-D,0-11 , 1(,1*, 12-11,'%,'1,'(,'$,'2,'1-(%,($-(D-
Ki acomodarea n cuplu ,itemii 1,(,*,2,1,0,1',1(,1$-'2, '1, (1, ((-. #unt recomandate scorurile
separate pe factori, unde scorurile nalte la primul factor nseamnM cM e&istM o tendinLM de
acomodare la partener Ki un scor scMzut indicM dorinLa de a se impune, autoafirmare. #corurile nalte
la factorul al doilea indicM faptul cM suiectul percepe puLinM apreciere legat de propriile nevoi.
G+:3E/ ;) a fost studiat pe mai multe eKantione, cel mai recent pe D1 de cupluri,1$2 indivizi-
cu o medie de vrstM de (0 de ani, media de 11.2 ani n relaLii8 1DF erau specializaLi ntr-o profesie
Ki D1F aveau o educaLie medie. #corul mediu pentru ntreaga scalM a fost de 12*.* ,sd[ 10.'-.
#"+:):E)/ ;) este scorat prin inversarea scorurilor la toLi itemii de la al doilea factor Ki apoi
nsumnd valorile itemilor pentru suscalM Ki scorurile totale.
F>)@>9>.).E)/ ;) dispune de o unM fiailitate cu un alpha total de .1*8 primul factor are un
alpha de .D0 iar al doilea factor un alpha de .2$. ;ate despre stailitate nu au fost date.
=)9>;>.).E)/ ;) are o una validitate convergentM avnd corelaLii semnificative ntre amele
suscale Ki mai multe suscale ale PersonalitE :esearch Form-E, incluznd umilire, agresivitate,
dependenLM, dominanLM, evitarea rMnirii, recunoaKtere socialM Ki nLelegere.
P:>3) )P):>a>E / NosBins, ". G. ,1012-. 3Msurarea dominanLei Ki acomodMrii percepute/
;ezvoltarea unei scale, PsEchological :eports, $1, 2'D-2*'.
;>#P+G>@>9>.).E / ;r. "arol NosBins, GeO HorB IniversitE, *'0 #himBin Nall, Rashington
#euare, GeO HorB, GH1%%%(.

;)
n paginile urmMtoare veLi gMsi o serie de propoziLii care descriu sentimente n legMturM cu
relaLia dvs. cu partenerul dvs. =M rugMm sM citiLi fiecare propoziLie atent Ki sM rMspundeLi
corespunzMtor cu ceea ce #>3a>a> n general. =M rugMm sM rMspundeLi la toLi itemii.
1%D
+ scalM gradatM de rMspuns este datM pentru rMspunsurile dvs. /
#)[acord puternic
)[acord
I[nedecis
;[dezacord
#;[puternic dezacord

1 Stiu cM partenerul meu mM ia n serios cnd sunt preocupat
de condiLiile din lumea de azi.
#) ) I ; #;
' "hiar dacM aK putea sM dorm pnM mai trziu, mM scol de
oicei deoarece aKa vrea partenerul meu.
#) ) I ; #;
( "nd am nevoie de ajutor de la partenerul meu n casM,
insist
#) ) I ; #;
* Partenerul meu se nLelege ine cu prietenii mei deKi el
poate sM-i nu-i placM la fel de mult ca mine.
#) ) I ; #;
$ ;e oicei cedez pentru a avea pace dacM partenerul meu
mi e&plicM de ce crede cM opiniile mele sunt greKite.
#) ) I ; #;
2 >nsist sM am ecva de spus n legMturM cu ct timp lier
petrec eu cu prietenii.
#) ) I ; #;
D ;acM partenerul meu mM trezeKte, ncerc sM fiu drMguLM
chiar dacM nu simt asta.
#) ) I ; #;
1 "hiar dacM partenerul meu are de lucru, Ktiu cM el l va da
deoparte dacM eu am nevoie de timp mpreunM cu el.
#) ) I ; #;
0 "nd este rndul partenerului meu de a strnge dupM cinM,
n-o fac eu.
#) ) I ; #;
1% ;acM partenerul meu nu nLelege nevoia mea de a avea
anii mei, nu aK face o prolemM din asta.
#) ) I ; #;
11 ncerc sM fiu de acord cu ideile partenerului meu asupra
activitMLilor de OeeB-end chiar atunci cnd am alte gnduri.
#) ) I ; #;
1' "heltuim ani n funcLie de felul n care cMdem de acord cM
ne putem permite.
#) ) I ; #;
1( ;acM mi-e foame nainte de a veni soLul meu acasM,
mMnnc.
#) ) I ; #;
1* ;e oicei partenerul meu decide cnd este timpul sM ne
retragem
#) ) I ; #;
1$ Partenerul meu ia n considerare interesele mele la fel ca Ki
pe ale lui cnd planificM timpul lier.
#) ) I ; #;
1%1
12 ;acM nu treuie sM mM trezesc dimineaLM, mM aKtept ca
partenerul meu sM plece singur.
#) ) I ; #;
1D "nd nu suntem de acord cu vreun aspect al vieLii noastre
se&uale, mi e&prim punctele de vedere.
#) ) I ; #;
11 "nd ideile noastre pentru OeeB-end sunt diferite, i spun
asta.
#) ) I ; #;
10 "nd mi fac planuri cu prietenii mei, partenerul meu Ki va
adapta programul.
#) ) I ; #;
'% ;acM partenerul meu ntrzie acasM, Ki va pregMti singur
cina.
#) ) I ; #;
'1 ;acM partenerul meu mM trezeKte cnd eu mai vreau sM
dorm, i spun asta.
#) ) I ; #;
'' ;atoritM faptului cM valorile noastre de azM sunt similare,
sunt satisfMcutM cu stilul nostru de viaLM.
#) ) I ; #;
'( ;acM partenerul meu face dragoste ntr-o maniera pe care o
gMsesc dezagreailM, nu continui actul se&ual.
#) ) I ; #;
'* "nd i spun partenerului meu cM simt nevoia sM fim
apropiaLi, Ktiu cM Ki va face timp pentru asta.
#) ) I ; #;
'$ ;eKi Ktiu cnd partenerul meu vrea sM facem dragoste, nu
simt cM treuie sM mM adaptez lui.
#) ) I ; #;
'2 Gu renunL la ceea ce fac Ki mM duc sM mM culc doar pentru
cM partenerul meu este gata de culcare.
#) ) I ; #;
'D Partenerul meu nu ia n serios ngrijorMrile ,ele pentru
condiLiile sociale.
#) ) I ; #;
'1 ncerc sM-mi menLin prietenii chiar dacM partenerul meu nu
este interesat de asta.
#) ) I ; #;
'0 ;acM partenerul meu oiecteazM cnd spun unei ospMtMriLe
cM ne-a luat prea puLini ani, n-o mai fac.
#) ) I ; #;
(% >nteresele partenerului meu sunt pe primul plan n
planificarea timpului lier.
#) ) I ; #;
(1 "nd nu cMdem de acord asupra a ceea ce sM mncMm,
partenerul meu renunLM n favoarea mea la fel de mult ct
renunL Ki eu n favoarea lui.
#) ) I ; #;
(' Prefer sM mM retrag dacM partenerul meu nu-mi rMspunde
se&ual.
#) ) I ; #;
(( 3M simt ine cnd voresc cu partenerul meu despre viaLM #) ) I ; #;
1%0
Ki semnificaLiile ei pentru cM el dovedeKte respect pentru
credinLele mele.
(* ;acM simt nevoia sM fim apropiaLi, nu mM pot aza pe
partenerul meu sM-Ki lase alte preocupari deoparte.
#) ) I ; #;
($ 3M simt oligatM sM servesc cina chiar cnd partenerul meu
vine trziu.
#) ) I ; #;
(2 ;e oicei sunt refractarM la a cheltui ani fMrM sM-mi
consult partenerul.
#) ) I ; #;
(D "hiar dacM mi-e foame nainte de a veni partenerul meu
acasM, mM simt mai ine dacM l aKtept.
#) ) I ; #;

;I)9 E3P9+HE; "+P>G? #")9E
,;E"#-
11%
)I.+:/ ;enise ). #Binner Ki Namilton >. 3c"uin
#"+P/ mMsurarea comportamentelor de coping la familiile cu ami soLi angajaLi.
;E#":>E:E/ ;E"# este un instrument de $1 de itemi construit pentru a mMsura comportamentele
de coping considerate folositoare n coordonarea rolurilor serviciului Ki a familiei n condiLiile n
care amii parteneri sunt angajaLi n afara casei. ;atM fiind nevoia n creKtere din societatea
americanM ca amii parteneri sM fie angajaLi, acest instrument poate fi foarte util pentru a-i ajuta pe
practicieni sM evalueze Ki sM urmMreascM schimMrile din comportamentele de coping care pot afecta
negativ interacLiunile familiale. ;E"# dispune de patru factori sau suscale descrise n detaliu n
prima apariLie a instrumentului/ menLinerea sistemului familial, procurarea suportului, modificarea
rolurilor Ki a standardelor Ki menLinerea perspectivei sau reducerea tensiunii. +ricum, ;E"# mai
poate fi utilizat Ki ca o mMsurM de coping, n general, prin folosirea scorului total.
G+:3E/ ;E"# a fost studiat pe mai multe eKantioane de familii, incluznd pMrinLi de copii cu
oli serioase. Gicio altM datM demograficM nu este disponiilM. 3edia totalM pentru soLii este de 1D(.0
Ki de 12'.( pentru soLi. n toate studiile, au e&istat diferenLe semnificative ntre scorurile soLilor Ki
ale soLiilor, soLiile utiliznd comportamnete de coping mai multe dect soLii.
#"+:):E)/ ;upM inversarea scorului la itemul *$, toLi itemii sunt pur si simplu adunaLi pentru
un scor toatal.
F>)@>9>.).E)/ ;E"# dispune de o consistenLM internM foarte unM cu un alpha total de .12. date
despre stailitate nu sunt disponiile.
=)9>;>.).E)/ ;E"# are o validitate convergentM unM, corelnd cu un instrument de adaptare
familialM. ;E"# are Ki o validitate unM a grupurilor cunoscute, distingnd ntre pMrinLii din
familiile echilirate Ki cele e&treme ,n termeni de adaptare-.
P:>3) )P):>a>E / 3c"uin, N. >. Ki .hompson, ).>.,eds.- ,1001-. .este de evaluare ale
familiei pentru cercetare Ki practicM. 3adison, R>/ IniversitE of Risconsin.
;>#P+G>@>9>.).E / ;r. Namilton 3c"uin, ;ean, #chool of FamilE :esources and "onsumer
#ervices, 3adison, R> $(D%2-1$D$.
;E"#
;E"# este construit pentru a nregistra ce gMsesc familiile ca fiind folositoare pentru ele n
rolurile de coordonare ,conducere- a familiei Ki serviciului cnd amii soLi sunt angajaLi n afara
casei. "oping se defineKte ca eforturi personale sau colective ,cu alLi indivizi, programe- de a
administra cerinLele asociate cu familiile cu profesie dulM.
>ndicaLii/
3ai nti citiLi lista comportamentelor de coping din stnga, unul cte unul.
)poi decideLi ct de ine fiecare afirmaLie descrie coping-ul dvs., ncercuind una dintre
cifre/
$[acord puternic
*[acord moderat
([nici acord nici dezacord
'[dezacord moderat
1[dezacord puternic
111
"+3P+:.)3EG.E ;E "+P>G?/
Eu ncerc sM fac faLM cerinLelor familiei noastre cu
profesie dulM astfel/
;
e
z
a
c
o
r
d

p
u
t
e
r
n
i
c
;
e
z
a
c
o
r
d

m
o
d
e
r
a
t
G
i
c
i

a
c
o
r
d
J
G
i
c
i

d
e
z
a
c
o
r
d
)
c
o
r
d

m
o
d
e
r
a
t
)
c
o
r
d

p
u
t
e
r
n
i
c
F
M
r
M

c
o
p
i
i
1 ' ( * $ 2 D 1
1 ;evin mai eficient8 utilizez mai ine timpul de
acasM.
1 ' ( * $
' Itilizez echipament modern ,e&. "uptor cu
microunde, etc.- pentru a fi de mai mare ajutor
acasM.
1 ' ( * $
( "red cM avem mult de cKtigat din punct de vedere
financiar dacM lucrMm amndoi.
1 ' ( * $
* Pun la punct un program rezonail privind treurile
casnice pentru toLi memrii familiei.
1 ' ( * $
$ ;orm mai puLin dect aK dormi n mod ideal. 1 ' ( * $
2 >gnor comentarii despre cum 4ar treui5 sM ne
comportMm ca MraLi sau femei ,e&. Femeile n-ar
treui sM munceascM8 MraLii ar treui sM facM curat
n casM.
1 ' ( * $
D ;ecid sM ndeplinesc sarcini casnice la o orM regulatM
n fiecare sMptMmnM.
1 ' ( * $
1 "umpMr mncare convenailM care e uKor de
preparat acasM.
1 ' ( * $
0 "red cM profesia mea m-a fMcut un pMrinte mai un
dect aK fi fost n alte condiLii.
1 ' ( * $ F"
1% 9as cteva treuri neterminate n casM ,deKi aK vrea
sM le termin-.
1 ' ( * $ F"
11 i determin pe copii noKtri sM ajute la treurile
casnice.
1 ' ( * $
1' >gnor critica celorlalLi despre pMrinLii care lucreazM
amndoi n afara casei.
1 ' ( * $ F"
1( ntreLin relaLii de prietenie cu alte cupluri cu profesie
dulM.
1 ' ( * $
1* Planific special o perioadM de timp pentru familia
ntreagM8 planific activitMLi familiale pe care sM le
1 ' ( * $
11'
facem mpreunM.
1$ )ngajez pe cineva care sM ne ajute la treurile
casnice.
1 ' ( * $
12 .rec cu vederea dificultMLile Ki mM focalizez asupra
lucrurilor une din stilul nostru de viaLM.
1 ' ( * $
1D Planific ca relaLiile familiale variate sM se petreacM la
o orM regulatM n fiecare zi sau sMptMmnM,e&.;in
momentul n care ajungem acasM Ki pnM la ora de
culcare este 4timpul pentru copii5
1 ' ( * $
11 3ncMm n oraK frecvent. 1 ' ( * $
10 "red cM profesia mea m-a fMcut o soLie mai unM. 1 ' ( * $
'% )ngajez o persoanM sM aiM grijM de copii. 1 ' ( * $ F"
'1 3M azez pe memrii familiei e&tinse pentru
ncurajare.
1 ' ( * $
'' Ge ocupMm de responsailitMLiile casnice unul pentru
celMlalt, atunci cnd unul dintre noi are un program
de muncM prelungit.
1 ' ( * $
'( 9as prolemele de serviciu la servicu atunci cnd
plec de acolo la sfrKitul zilei.
1 ' ( * $
'* mi fac prieteni la serviciu cu care voresc despre
ceea ce simt.
1 ' ( * $
'$ Planific un timp n care sM fiu singurM cu soLul meu. 1 ' ( * $
'2 mi modific programul de lucru,e&. :educ timpul de
serviciu sau lucrez la ore diferite-.
1 ' ( * $
'D 3M azez pe memrii familiei e&tinse pentru ajutor
financiar cnd este necesar.
1 ' ( * $
'1 Gegociez cine stM acasM cu un copil olnav n funcLie
de situaLie.
1 ' ( * $ F"
'0 Planific schimMri la serviciu ,e&. .ransfer,
promovare, schimMri de turM, etc.-, n funcLie de
nevoile familiale.
1 ' ( * $
(% 3M azez pe familia e&tinsM pentru ajutor n
ngrijirea copilului.
1 ' ( * $ F"
(1 >dentific pe mine sau pe partenerul meu ca principal
responsail pentru sarcinile de creKtere al copilului.
1 ' ( * $ F"
11(
(' "red cM suntem une modele pentru copii noKtri prin
faptul cM amndoi muncim.
1 ' ( * $ F"
(( >dentific pe mine sau pe partenerul meu ca principal
responsail pentru sarcinile casnice.
1 ' ( * $
(* Planific timp pentru mine spre a mM detensiona
,jogging, e&ercciLii, meditaLii, etc.-
1 ' ( * $
($ )pelez la mai multe servicii Ki nu fac totul de una
singurM.
1 ' ( * $
(2 ncurajez copiii sM se ajute unul pe altul cnd este
posiil ,e&. teme, dus la diverse activitMLi,etc.-
1 ' ( * $ F"
(D ncerc sM fiu ct pot de fle&iilM pentru a mM adapta
la nevoi sau evenimente speciale ,e&. serarea unui
copil la KcoalM-.
1 ' ( * $
(1 Planific din timp pentru ca schimMrile majore de
acasM ,e&. naKterea unui copil- sM nu afecteze
cerinLele de serviciu.
1 ' ( * $
(0 Itilizez mai ine timpul de la serviciu. 1 ' ( * $
*% mi fac uni prieteni cu care sM voresc despre ceea
ce simt.
1 ' ( * $
*1 9imitez petrecerile de acasM numai la prietenii mei
apropiaLi.
1 ' ( * $
*' "red cM, cu timpul, viaLa noastrM va fi mai uKoarM. 1 ' ( * $
*( #tailesc programe dinainte ,e&. cine duce copiii la
doctor8cine munceKte pnM trziu-.
1 ' ( * $
** 3M Lin de un program stailit la serviciu Ki acasM. 1 ' ( * $
*$ "red cM treuie sM e&celez att la serviciu ct Ki n
familie.
1 ' ( * $
*2 :enunL la unele dintre activitMLile e&traprofesionale
Ki e&trafamiliale n care aK putea sM mM implic.
1 ' ( * $
*D #tailesc cui revine responsailitatea de a asta acasM
cnd un copil este olnav.
1 ' ( * $ F"
*1 >dentific pe unul dintre noi care sM fie responsail
pentru 4cKtigarea pinii5.
1 ' ( * $
*0 "red cM munca ,profesia- este unM pentru creKterea
mea personalM.
1 ' ( * $
11*
$% "red cM, puse una peste alta, e&istM mai multe
avantaje dect dezavantaje n viaLa noastrM.
1 ' ( * $
$1 9imitez implicarea la serviciu cu scopul de a avea
mai mult timp pentru familie.
1 ' ( * $
$' 3icKorez standardele mele privind ct de ine
treuie fMcute treurile casnice.
1 ' ( * $
$( ncurajez copii sM fie independenLi, cnd este cazul. 1 ' ( * $
$* Elimin anumite activitMLi ,petrecerile de acasM,
munca voluntarM, etc.-
1 ' ( * $
$$ ncurajez comunicarea ntre memrii familiei despre
programele, nevoile Ki responsailitMLile individuale.
1 ' ( * $
$2 mi menLin sMnMtatea ,mMnnc corect, fac e&erciLii-. 1 ' ( * $
$D "red cM am nevoie de multM stimulare Ki de multe
activitMLi pentru a nu mM plictisi.
1 ' ( * $
$1 mi limitez implicarea la serviciu, spunnd 4GI5 la
unele dintre aczivitMLile pe care le-aK putea face.
1 ' ( * $

11$
;I)9-"):EE: F)3>9H #")9E
,;"F#-
)I.+:/ @rian F. Pendleton, 3argaret 3. Poloma Ki .. Geal ?arland
#"+P/ mMsurarea caracteristicilor familiilor cu dulM profesie.
;E#":>E:E/ ;"F# este un instrument de (1 de itemi care este compus din 2 scale ce mMsoarM
urmMtoarele caracteristici ale familiilor cu profesie dulM aKa cum le indicM Ki scalele/ 1- tipul
cMsniciei ,3.-, '- responsailitatea casnicM ,;:-, (- satisfacLia ,#-, *- imaginea de sine ,#->-, $-
realizare profesionalM ,"#-, 2- linia profesionalM ,"9-. >temii acestor scale au construiLi pe aza
lucrMrilor teoretice despre familii Ki au fost testaLi n mod empiric pentru a elimina itemii amigui.
;atoritM faptului cM familiile cu profesie dulM reprezintM o arie relativ nouM de practicM Ki cercetare,
aceste scale pot fi vMzute ca o azM iniLialM pentru continuarea e&plorMrilor n practicM Ki cercatare.
G+:3E/ >nformaLii despre aza acestor scale au fost e&trase dintr-un studiu pe *$ de soLii care
erau angajate ca avocaLi, profesori sau doctori. Gicio altM informaLie demograficM sau normM actualM
nu au fost oferite.
#"+:):E)/ ;"F# este scorat dupa o scalM tip 9iBert de $ puncte de la 4accord puternic5 ,1- la
Cdezacord puternic5 ,$-. #corul scalei se oLine prin nsumarea itemilor individuali. In scor total al
celor 2 scale nu este recomandat.
F>)@>9>.).E)/ "onsistenLa internM pentru cele 2 scale este relati scMzutM, cu coeficienLii alpha
de la .*' la .D2 ,media alpha [.21-8 scalele de imagine de sine Ki linie profesionalM au cea mai unM
consistenLM internM ,.D( Ki .D2-. #calele au fost Ki suiectul analizei lui ?uttman asupra coeficienLilor
de reproductiilitate ,predictiilitatea scorurilor de la un item la altul-. "oeficienLii de
reproductiilitate au ntrecut cerinLa de .1$ pentru trei dintre scale ,responsailitatea casnicM,
satisfacLia, imaginea de sine-, n timp ce alte trei scale s-au e&tins de la .D2 la .11.
=)9>;>.).E)/ Gu este prezentatM nicio informaLie realM despre validitate. .otuKi, autorii susLin
cM un anumit grad de validitate de construct poate fi oLinutM printr-o matrice de intercorelaLii ntre
scale, dintre care $ din 1$ intercorelaLii erau semnificative n moduri predictiile.
P:>3) )P):>a>E / Pendleton, @. F., Poloma, 3. 3., ?arland, .. G. ,101%-. #cale pentru
investigaLia familiei cu dulM profesie, Wournal of 3arriage and the FamilE, *', '20-'D2. >nstrument
retipMrit cu permisiunea Gational "ouncil on FamilE :elations.
;>#P+G>@>9>.).E / ;r. .. Geal ?arland, ;epartment of #ociologE, IniversitE of )Bron,
)Bron, +N **('$.
;"F#
=M rugMm sM ncercuiLi numMrul care indicM gradul n care sunteLi sau nu sunteLi de acord cu
fiecare itemi.
1[acord puternic
'[acord
([indecizie
*[dezacord
$[dezacord puternic
112
.ipul de cMsnicie
1 ;acM un copil ar fi lonav Ki ar treui sM rMmnM acasM, cel mai proail cM
eu voi rMmne cu el acasM Ki nu soLul meu.
1 ' ( * $
' ;atM fiind structura societMLii noastre,este important ca femeia sM-Ki asume
responsailitatea primarM pentru ngrijirea copilului.
1 ' ( * $
( "onsider cM soLul meu este principala persoanM din familie care CcKtigM
pinea5 familiei.
1 ' ( * $
* =enitul meu este la fel de vital pentru unM-starea familiei ca Ki al soLului
meu.
1 ' ( * $
$ Gu aK munci dacM soLul meu nu ar fi de acord. 1 ' ( * $
2 Gu m-aK duce la o convenLie profesionalM dacM aceasta ar fi un
inconvenient pentru soLul meu.
1 ' ( * $
:esponsailitatea casnicM
D ;eKi soLul meu mM poate ajuta, responsailitatea pentru sarcinile casnice
este n principal a mea.
1 ' ( * $
1 ;acM o soLie Ki mamM simte cM nu reuKeKte n treurile casnice datoritM
implicMrii n carierM, ar treui sM reducM cerinLele profesionale.
1 ' ( * $

#atisfacLia
0 )K fi o persoanM mai puLin mplinitM fMrM e&perienLa mea din viaLa de
familie.
1 ' ( * $
1
%
;acM ar fi s-o iau de la capMt, nu aK mai face copii. 1 ' ( * $
1
1
;acM ar fi s-o iau de la capMt, nu m-aK mai pregMti pentru profesia mea
particularM.
1 ' ( * $
>maginea de sine
11D
1' "ariera mea m-a fMcut o soLie mai unM dect aK fi fost n alte condiLii. 1 ' ( * $
1( Femeile cu carierM cMsMtorite au ce este mai un din doua lumi/ angajare
profesionalM cominatM cu o viaLM de familie plinM.
1 ' ( * $
1* "ariera mea m-a fMcut o mamM mai unM dect aK fi fost n alte condiLii. 1 ' ( * $
1$ Petrec mai mult timp cu copii dect vecinele mele neangajate care sunt
active n afacerile comunitMLii.
1 ' ( * $
mplinirea profesiunalM
12 mi vMd munca mai mult ca o slujM care mi place dect ca o carierM. 1 ' ( * $
1D 3i-am mai micKorat implicarea din carierM pentru a nu-mi ameninLa
cMsnicia.
1 ' ( * $
11 "ariera mea este la fel de importantM pentru soLul meu ct este Ki pentru
mine.
1 ' ( * $
10 #unt la fel de orientatM spre carierM ca Ki colegii mei MraLi. 1 ' ( * $
'% )K recomanda oricMrei tinere femei care priveKte spre o carierM, sM-Ki
completeze pregMtirea profesionalM nainte de cMsMtorie.
1 ' ( * $
'1 n cazul unor conflicte de interese, responsailitMLile principale ale unei
femeu de carierM sunt soLul Ki copii ei.
1 ' ( * $
'' Este posiil pentru un soL Ki o soLie sM lucreze n oraKe diferite pentru a
ma&imiza posiilitMLile profesionale Ki a avea Ki o cMsnicie de succes n
acelaKi timp.
1 ' ( * $
'( ;acM aK primi o ofertM de serviciu e&cepLionalM n alt oraK ,una pe care aK
vrea s-o accept-, nu m-aK aKtepta ca soLul sM mM urmeze dect dacM ar fi
sigur de o poziLie potrivitM pentru el.
1 ' ( * $
9inia carierei
'* >storia carierei unei femei cMsMtorite ar treui considerate n lumina a
douM seturi de cerinLe pe care ea le ntmpinM ca soLie Ki ca profesionistM.
1 ' ( * $
'$ "ele mai multe dintre femeile de carierM necMsMtorite au mai mari Kamse
de succes n profesie dect au femeile de carierM cMsMtorite.
1 ' ( * $
'2 aelurile unei femei de carierM cMsMtorite tind sM fie mai modeste dect
cele ale colegilor lor MraLi.
1 ' ( * $
111
'D )m mai renunLat la implicarea n carierM pentru a ntmpina nevoile
familiei mele.
1 ' ( * $
'1 "ariera mea a avut de suferit datoritM responsailitMLilor pe care le am
,avut- ca mamM.
1 ' ( * $
'0 Este imposiil n societatea prezentM sM comini o carierM, n sensul plin
al cuvntului ,nentreruptM, normM ntreagM, nalt grad de anganjament Ki
dorinLM de succes- cu oligaLiile familiei.
1 ' ( * $
(% 3M consider o femeie care munceKte ,este angajatM profesional- mai
degraM dect o femeie de carierM ,pentru care promovarea Ki realizMrile
profesionale e&cepLionale sunt importante-
1 ' ( * $

;HG)3>"-);WI#.E3EG. #")9E
,;)#-
)I.+:/ ?raham @. #panier
#"+P/ mMsurarea calitMLii cMsniciei sau a cuplurilor similare.
;E#":>E:E/ )cest instrument de (' de itemi este construit pentru a evalua alitatea relaLiei aKa
cum este perceputM ea de cuplul marital sau consensual. )cest instrument rMspunde mai multor
nevoi. Poate fi folosit ca o mMsurM general a satisfacLiei n cuplul intim prin utilizarea scorurilor
totale. )naliza factorialM indicM faptul cM acest instrument mMsoarM patru aspect ale relaLiei/
satisfacLia diadicM ,;#-, coeziunea diadicM ,;?oh-, consensul dEadic ,;con- si e&presia afectivM
,)E-. )cest instrument poate fi adaptat pentru utilizarea n interviuri.
G+:3E/ ;)# a fost aplicat pe un eKantion de indivizi cMsMtoriLi ,n['11- Ki divorLaLi ,n[0*-.
3edia de vrstM a celor cMsMtoriLi a fost de ($.1 ani, iar a celor divorLaLi de (%.* ani. 3edia duratei
cMsniciei celor cMsMtoriLi a fost de 1(.' ani n timp ce a celor divorLaLi de 1.$ ani. 3edia scorului
total al ;)# a fost de 11*.1 cu o deviaLie standard de 1D.1 pentru cuplurile cMsMtorite. 3edia pentru
eKantionul divorLat a fost de D%.D cu o deviaLie standard de '(.1.
#"+:):E)/ Pentru ;)# sunt utilizate trei tipuri diferite de scale de rating. #corul total este
suma tuturor itemilor, putndu-se ntinde de la % la 1$1. #corurile nalte reflectM o relaLie mai unM.
>temii factor sunt / ;#/ 12, 1D, 11, 10, '%, '1, '', '(, (1, ('8 ;coh/ '*, '$, '2, 'D, '18 ;con/ 1, ',
(, $, D, 1, 0, 1%, 11, 1', 1(, 1*, 1$8 )E/ *, 2, '0, (%.
F>)@>9>.).E)/ "a scor total ;)# are o impresionantM consistenLM internM cu alpha de .02.
#uscalele au urmatoarele consistenLe ,une pnM la e&celente-/ ;#[.0*, ;"oh[.11, ;"on[.0%,
)E[.D(.
110
=)9>;>.).E)/ )cest instrument a fost verificat prima oarM prin procedee logice de validitate de
conLinut. ;)# demonstreazM Ki o validitate intergrupalM discriminnd ntre cuplurile maritale Ki cele
divorLate pentru fiecare item. >nstrumentul dispune Ki de validitate concurentM, corelnd cu 9ocBe-
Rallace 3arital )djustement #cale.
P:>3) )P):>a>E / #apnier, ?.@. ,10D2-. 3Msurarea adaptMrii diadice/ noi scale pentru
evaluarea calitMLii cMsniciei Ki a cuplurilor similar, Wournal of 3arriage and the FamilE, (1, 1$-'1.
>nstrument reprodus cu permisiunea lui ?raham @. #panier.
;>#P+G>@>9>.).E / articolul din jurnal.
;)#
3ajoritatea oamenilor au unele nemulLumiri n legMturM cu relaLiile lor. =M rugMm sM indicaLi
mai jos gradul de acord sau dezacord dintre dvs. pentru fiecare item n parte.
$[ntotdeauna de acord
*[aproape ntotdeauna de acord
([dezacord ocazional
'[apropae ntotdeauna dezacord
1[ntotdeauna dezacord
1 +rganizarea finanLelor de familie
' :ecreerea n timpul lier
( Proleme religioase
* ;emonstrarea afecLiunii
$ Prietenii
2 :elaLiile se&uale
D "onvenLionalitatea ,comportamentul corect-
1 Filosofia de viaLM
0 3odalitMLi de a trata rudele
1% +iective, scopuri Ki lucruri considerate importante
11 .impul lier petrecut mpreunM
1' 9uarea unor decizii majore
1( #arcini casnice
1* >nterese pentru petrecerea timpului lier
1$ ;ecizii legate de cariera profesionalM
1'%
=M rugMm sM indicaLi ct de frecvent vi se ntmplM dvs. Ki partenerului dvs. urmMtoarele/
1[ ntotdeauna
'[aproape tot timpul
([des
*[ocazional
$[rar
2[niciodatM
12 "t de des aLi discutat sau aLi luat n considerare divorLul, separarea sau
terminarea relaLiei!
1D "t de des dvs. sau partenerul dvs. plecaLi de acasM dupM o ceartM!
11 n general,ct de des gndiLi cM lucrurile ntre dvs. Ki partenerul dvs. merg ine!
10 )veLi ncredere n partenerul dvs.!
'% :egretaLi vreodatM cM v-aLi cMsMtorit!,sau cM trMiLi mpreunM-
'1 "t de des dvs. Ki partenerul dvs. vM certaLi!
'' "t de des vM cMlcaLi pe nervi unul pe altul!

'(.=M sMrutaLi partenerul!
n fiecare zi aproape n ocazional rar niciodatM
fiecare zi
* ( ' 1 %
'*.;vs. Ki partenerul dvs. vM angajaLi n satisfacerea intereselor comune mpreunM!
.oate majoritatea unele puLine niciunul
1'1
* ( ' 1 %
"t de des vi se ntmplM urmMtoarele evenimente dvs. Ki partenerului dvs.!
1[ niciodatM
'[mai puLin de o datM pe lunM
([o datM sau de douM ori pe lunM
*[o datM pe zi
$[mai des ,de o datM pe zi-
'$ )veLi schimuri stimulante de idei
'2 :deLi mpreunM
'D ;iscutaLi cu calm ceva
'1 9ucraLi mpreunM la un proiect
)cestea sunt unele lucruri cu care cuplurile uneori sunt de acord iar alteori nu sunt de acord.
>ndicaLi care din itemii de mai jos v-au cauzat diferenLe de opinie sau proleme n relaLia dvs. n
ultimele cteva sMptMmni.,ncercuiLi ;) sau GI-.
;) GI '0 )Li fost prea oosiLi pentru a face se&
;) GI (% Gu prea aLi arMtat iuire
(1.Gumerele de pe linia urmMtoare reprezintM diferite grade de fericire n relaLia dvs. Punctul
de mijloc Cfericit5, reprezintM gradul de fericire al majoritMLii relaLiilor. =M rugMm sM ncercuiLi
numMrul care descrie cel mai ine gradul de fericire, lund n considerare toare aspectele ale relaLiei
dvs.
% 1 ' ( * $ 2
E&trem de
nefericit
:elativ
nefericit
In pic
nefericit
Fericit Foarte
fericit
E&trem de
fericit
Perfect
1''
('.=M rugMm sM ncercuiLi una din afirmaLiile urmMtoarele care descrie cel mai ine felul n
care consideraLi viitorul relaLiei dvs.
=reau cu disperare ca relaLia mea sM reuKeascM Ki aK face aproape orice pentru ca asta sM se ntmple.
=reau foarte tare ca relaLia mea sM reuKeascM Ki voi face tot ce pot pentru asta.
=reau foarte tare ca relaLia mea sM reuKesacM Ki voi face ceea ce Line de mine pentru asta.
)r fi frumos ca relaLia mea sM reuKeascM, dar nu pot face mai mult dect fac acum pentru asta.
)r fi frumos ca relaLia mea sM reuKeascM, dar refuz sM mai fac ceva n plus dect fac acum pentru a
face relaLia sM meargM.
:elaLia mea nu poate reuKi niciodatM iar eu nu mai pot face nimic pentru a face relaLia sM meargM.
EQUALITY/INEQUALITY SCALE
(E/I)
)I.+:/ Wane .raupmann, :oert Peterson, 3arE Itne Ki Elaine Natfiel
#"+P/ mMsurarea echitMLii n relaLia intimM.
;E#":>E:E/ EJ> este un instrument de '2 de itemi construit pentru a mMsura nivelurile de
echitate intimM pe care cuplurile le percep n relaLiile lor. ;ouM scoruri separate sunt disponiile
pentru EJ>, un scor gloal al echitMLii azat pe un item Ki un scor pentru arii particulare ale unei
relaLii intime, n principal, interese personale, interese emoLionale, interese cotidiene Ki oportunitMLi
cKtigate Ki apoi pierdute ,'$ de itemi-. EJ> este un instrument util pentru cercetarea Ki practica cu
cupluri intime. "ompletarea scalei gloale EJ> dureazM vreo 1$ minute. #corurile se plaseazM ntre
A(.%% Ki -(.%. #corurile ntre A( Ki A1.$ reflectM un partener care eneficiazM peste mMsurM n relaLie8
#corurile ntre A1.*0 Ki -1.*0 sugereazM un grad de echitate n relaLie, iar scorurile de la -1.$% la -(.%
indicM un partener care este copleKit peste mMsurM de ralaLie.
G+:3E/ EJ> a fost dezvoltat n trei studii/ un pretest, evaluarea fidelitMLii Ki a validitMLii. )ceste
studii au inclus 111 cupluri care au cerut certificatul de cMsMtorie n decursul a patru luni n
Risconsin, (2 de personae ,incluznd 12 cupluri cMsMtorite- recrutate prin reclama unui ziar Ki 1'(
de suiecLi ,2% celiatari incluznd '0 de MraLi Ki (1 femei Ki 2( cMsMstoriLi incluznd (2 araLi Ki
'D femei-. Gicio altM datM demogreficM sau normM actual nu sunt date.
#"+:):E)/ "ei '' de itemi ai EJ> sunt scoraLi pe o scalM tip 9iBert care se ntinde de la A( la -(
pentru fiecare item. )poi valorile sunt nsumate. #uma valorilor pentru EJ> detaliar este devizatM cu
'$. Pot fi derivate patru scoruri pentru fiecare suiect ,cnd partenerii completeazM Ki ei
chestionarul-/ propriile inputuri ,suma tuturor itemilor pe o scalM input-, suma tuturor ieKirilor
proprii, suma inputurilor partenerului si suma ieKirilor partenerului. ;iscrepanLele dintre scoruri pot
fi vMzute ca prolem ce Lin de echitatea aranjamentelor n cuplu. ,+ procedurM mult mai complicatM
de scorare pentru stailirea unui inde& al discrepanLei de echitate este disponiilM n prima apariLie-..
F>)@>9>.).E)/ EJ> detaliat are o consistenLM internM unM spre e&celenLM cu alpha lui "ronach
pentru toate inputurile de .0% Ki pentru toate ieKirile de .1D. Gu se dau date despre stailitate.
=)9>;>.).E)/ EJ> dispune de o unM validitate de construct, corelnd cu alte constructe propuse
de teoria echitMLii, affect , ucurie versus furie- Ki satisfacLie ,fericirea n relaLie-.
P:>3) )P):>a>E / .raupmann, W., Peterson, :., Itne, 3. Ki Natfield, E. ,1011-. 3Msurarea
echitMLii n relaLiile intime, )pplied PsEchological 3easurement, $, *2D-*1%.
;>#P+G>@>9>.).E / ;r.Wane .raupmann, "enter for :esearch on Romen, RellesleE "ollege,
RellesleE, 3) %'111.
1'(
EJ>
3b#I:):E) ?9+@)9b ) E"N>.ba>>J >GE"N>.ba>>

9und n considerare ceea ce aduceLi dvs. n relaLie, comparat cu ceea ce primiLi Ki ceea ce
aduce partenerul dvs. n relaLie, comparat cu ceea ce primeKte, cum se prezintM relaLia dvs.!
ncercuiLi numMrul ce caracterizezM cel mai ine relaLia dvs.
A([ Eu cKtig mult mai mult dect partenerul meu.
A'[ Eu cKtig mai mult dect partenerul meu.
A1[ Eu cKtig un pic mai mult dect partenerul meu.
%[ )mndoi avem parte n mod egal de ceea ce e un sau rMu.
-1[ Partenerul meu cKtigM un pic mai mult dect mine.
-'[ partenerul meu cKtigM mai mult dect mine.
-([ partenerul meu cKtigM mult mai mult dect mine.
3b#I:):E) ;E.)9>).b ) E"N>.ba>>J >GE"N>.ba>>
>atM o listM cu ariile critice dintr-o relaLie. .itlurile cM dau o idee despre ce este vora/
interesele dvs. Ki ale partenerului dvs., interesele emoLionale, interesele cotidiene Ki puLin despre
lucrurile pe care amndoi simLiLi vM le-aLi cKtigat sau le-aLi pierdut pur si simplu datoritM faptului cM
sunteLi cMsMtoriLi. nregistraLi valorile dvs. n spaLiul din stnga fiecMrei afirmaLii.
9und n considerare ceea ce aduceLi dvs. n relaLie, comparat cu ceea ce primiLi Ki ceea ce
aduce partenerul dvs. n relaLie, comparat cu ceea ce primeKte, cum se prezintM relaLia dvs.!
A([ Eu cKtig mult mai mult dect partenerul meu.
A'[ Eu cKtig mai mult dect partenerul meu.
A1[ Eu cKtig un pic mai mult dect partenerul meu.
%[ )mndoi avem parte n mod egal de ceea ce e un sau rMu.
-1[ Partenerul meu cKtigM un pic mai mult dect mine.
-'[ partenerul meu cKtigM mai mult dect mine.
-([ partenerul meu cKtigM mult mai mult dect mine.
):>> >3P9>").E G 4) ;) S> ) 9I)5
>G.E:E#E PE:#+G)9E
EleganLa socialM
1 EleganLa socialM / unii oamenii sunt sociaili, pritenoKi, rela&aLi n situaLii sociale. )lLii
nu sunt aKa.
1'*
>ntelect
' >nteligenLa/ Inii oameni sunt inteligenLi Ki informaLi.
)parenLM
( )tractivitatea fizicM / Inii oameni sunt fizic atrMgMtori.
* ?rija pentru aparenLe fizicM Ki sMsnMtate / Inii oameni au grijM de nfMLiKarea Ki condiLia
lor fizicM, prin atenLia pe care o acordM unor lucruri cum ar fi mrMcMmintea, ordinea,
e&erciLiile Ki manierele de a mnca.
>G.E:E#E E3+a>+G)9E
) plMcea Ki a iui
$ ) plMcea / Inora le place de partenerii lor Ki o aratM. )lLii nu-Ki e&primM sentimentele.
2 ) iui/ Inii oameni simt Ki e&primM iuire pentru partenerii lor.
nLelegere Ki grijM
D nLelegere Ki grijM/ Inii oameni cunosc interesele personale Ki nevoile emoLionale ale
partenerilor lor Ki rMspund de ele.
)cceptare
1 )cceptarea Ki ncurajarea fle&iilitMLii de rol/ Inii oameni Ki lasM ocazional partenerii sM
ncerce diferite roluri, de e&emplu, Ki lasM partenerul sM fie un 4copil5 uneori, o
4mamM5, un coleg sau un prieten, un iuit agresiv sau pasiv, etc.
)preciere
0 E&primarea aprecierii/ Inii oameni Ki aratM n mod deschis aprecierea pentru
contriuLiile partenerului de relaLie.
)fecLiune fizicM
1'$
1
%
E&primarea afecLiunii/ Inii oameni sunt deschiKi afectiv, mngie, mrMKiKeazM, sMrutM.
#e&
1
1
PlMcere se&ualM/ Inii oameni participM n aspectul se&ual al relaLiei/ ncearcM sM-l facM
satisfMcMtor Ki desMvrKit pentru amndoi.
1
'
Fidelitatea se&ualM/ Inii oameni sunt fideli acordului privind relaLiile e&tramaritale.
#ecuritateJ9iertate
1
(
)ngajament/ unii oameni se angajeazM faLM de partenerul lor Ki de partenerul lor Ki de
viitorul relaLiei mpreunM.
1
*
:espectarea nevoii partenerului de a fi o persoanM lierM Ki independentM/ Inii oameni
permit partenerilor lor sM se dezvolte ca un individ n felul n care doresc/ de e&emplu, ei
permit partenerilor sM meargM la KcoalM sau nu, sM facM lucruri mpreunM cu prietenii sau
singuri, sM fie singuri cteodatM.
Planuri Ki scopuri de viitor
1
$
Planuri Ki scopuri de viitor/ Inii oameni Ki planificM Ki viseazM la viitorul lor mpreunM.
>G.E:E#E "+.>;>EGE
ntreLinerea cotidianM
1
2
ntreLinerea cotidianM / Inii oameni contriuie cu timp Ki efort la responsailitMLile
casnice cum ar fi cumpMrMturile, pregMtirea cinei, curMLenia sau ntreLinerea maKinii. )lLii
nu fac asta.
FinanLe
1
D
FinanLe/ Inii oameni contriuie cu venitul sM la ugetul cuplului.
1'2
#ociailitate
1
1
IKor de trMit mpreunM cu / "u unii oameni se trMieKte foarte uKor zi de zi, n sensul cM au
sensul umorului, nu sunt capricioKi, nu se matM des, etc.
1
0
"omapnie/ Inii oameni sunt o unM companie, sugereazM activitMLi interesante pe care sM
le facM mpreunM, dar sunt de acord Ki cu ideile partenerului de distracLie.
'
%
"onversaLie/ Inii oameni povestesc partenerilor lor despre evenimentele zilnice Ki
despre ce i preocupM dar sunt interesaLi Ki de interesele, grijiile Ki activitMLile zilnice ale
partenerului lor.
'
1
Potrivirea/ Inii oameni sunt compatiili cu prietenii Ki rudele partenerului lo8 9e plac
aceste rude Ki priteni dar Ki reciproc.
9uarea deciziilor
'
'
9uarea deciziilor/ Inii oameni Ki asumM partea de responsailitate pentru deciziile care
le afecteazM partenerii.
)mintirile ocaziilor speciale
'
(
)mintirea ocazilor speciale/ Inii oameni sunt atenLi cu lucrurile sentimentale, cum ar fi
amintirea zilelor de naKtere, aniversMri Ki alte ocazii speciale.

++:.IG>.ba> "cSG>?).E S> P>E:;I.E
+portunitMLi cKtigate
'
*
Sansa de a fi cMsMtorit/ "MsMtoria oferM multor oameni oportunitatea de a lua parte la
multiple e&perienLe de viaLM care depind de viaLa de familie, de e&emplu, Kansa de a
deveni pMrinte sau chiar unicm Kansa de a fi inclus n evenimente social ale celor
cMsMtoriLi Ki Kansa de a avea pe cineva de sprijin la MtneLe.
+portunitMLi stailite
'
$
+portunitMLi/ "MsMtoria presupune n mod necesar ca oamenii sM renunLe la anumite
oportunitMLi pentru a pMstra relaLia ,posiilitatea de a fi cu alt partener, carierM, cMlMtorii
etc.-

1'D
HYPOTHETICAL,JEALOUSY-PRODUCING EVENTS SCALE
(HJPE)
)I.+:/ ?arE 9. Nansen
#"+P/ mMsurarea geloziei maritale
;E#":>E:E/ NWPE este un instrument de 1 itemi construit pentru a mMsura gelozia marital
folosind evenimentele ipotetice producMtoare de gelozie ca stimuli. NWPE se azeazM pe idea cM
gelozia este alcMtuitM din doi factori. Primul este definiLia individului despre comportamentul actual
sau imaginat al partenerului care se aflM n conflict cu propria definiLie asupra relaLiei. )l doilea
factor implicM considerarea relaLiei de cMtre individ ca valoroasM. #uiecLii se confruntM cu diverse
situaLii Ki sunt rugaLi sM dea o valoare pe o scalM de la 1 la 11 n funcLie de ct sunt de mulLumiLi
,sau deranjaLi- de situaLie. NWPE poate fi o mMsurM utilM pentru descoperirea schimMrilor n
atitudinea de gelozie la cuplurile aflate la consiliere.
G+:3E/ NWPE a fost studiat iniLial pe 1%1 MraLi Ki 11' femei studenLi n ultimii ani dintr-o
universitate sudicM8 01F dintre suiecLi erau ali Ki cu o medie de vrstM de '%.( ani. 3ediile pentru
cele 1 situaLii au fost dupM cum urmeazM/ 1[1.10, '[*.*1, ([$.(', *[*.(1, $[2.1*, 2[2.*1,D[0.0$,
1[1%.$*. 3edia totalM a scorurilor a fost de $2.'D. Gu au e&istat diferenLe semnificative ntre MraLi
Ki femei.
#"+:):E)/ #corul total este calculat prin simpla nsumare a scorurilor la cei 1 itemi individuali.
F>)@>9>.).E)/ NWPE dispune de o unM consistenLM internM cu alpha de .2$. ;espre fidelitatea
test-retest nu e&istM date.
=)9>;>.).E)/ NWPE dispune de o validitate concurentM unM, corelnd pozitiv cu se&-rolul
tradiLional, negativ cu alternative maritale Ki tot negativ cu imaginea de sine la femei.
P:>3) )P):>a>E / Nansen, ?. 9. ,101'-. :eacLii la evenimente ipotetice producMtoare de
gelozie, FamilE :elations, (1, $1(-$11. >nstrument retipMrit cu permisiunea national "ouncil on
familE :elations.
;>#P+G>@>9>.).E / )rticolul din jurnal.
NWPE
=M rugMm sM ncercuiLi un numMr indicnd cum aLi simKi comportamentul partenerului n
fiecare din urmMtoarele situaLii ipotetice. n fiecare caz 415 indicM faptul cM sunteLi foarte mulLumit
cu situaLia, n timp ce 4115 indicM faptul cM sunteLi e&trem de deranjat de situaLie.
1.Partenerul dvs. are o slujM care i cere sM lucreze un timp normal de *% de ore pe
sMptMmnM. Pe lngM aceste ore, partenerul dvs. se simte foarte ataKat serviciului sMu Ki dedicM, n
medie alte 1% ore pe sMptMmnM unor activitMLi ce Lin de serviciul sMu Ki care necesitM ca el sM se
ntoarcM la serviciu dupM-amiaza sau n OeeB-end. Gu este plMtit n plus pentru aceste ore.
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1% 11
'.Partenerul dvs. are un hoE care i place mult ,cum ar fi pictura, fotografia, etc.- Ki cMruia
i dedicM o mare parte a timpului sMu lier ,apro&imativ 1$ ore pe sMptMmnM-. ;vs. nu mpMrtMKiLi
acest hoE astfel cM partenerul dvs. se implicM n el singur. ,)cest hoE nu implicM o cheltuialM
financiarM pentru familia dvs.-.
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1% 11
1'1
(.;vs. Ki partenerul dvs. aLi fMcut un copil. Partenerul dvs. este foarte dedicat copilului Ki se
preocupM de unMstarea lui. "a rezultat, el Ki oferM tot timpul ngrijirii Ki jocului cu copilul, ceea ce
a redus drastic timpul pe care l petreceaLi singura cz partenerul.
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1% 11
*.Partenerului dvs. i place ca n mod regulat sM joace cMrLi sau alte jocuri cu prietenii de
acelaKi se&. )cest lucru se ntmplM o datM pe sMptMmnM.
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1% 11
$.Partenerul dvs. a devenit foarte un prieten cu un coleg de serviciu de se& opus, pe care
dvs. nu-l cunoaKteLi foarte ine. 9e place sM ia prnzul mpreunM, sM discute despre vieLiile lor
personale Ki sM-Ki ofere suport emoLional. ,)ceastM relaLie nu are o componentM se&ualM-.
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1% 11
2.;vs. Ki partenerul dvs. locuiLi n acelaKi oraK cu pMrinLii Ki rudele partenerului. Partenerul
dvs. a stailit ca duminica dupM-amiaza s-o petreacM cu memrii familiei ,pescuit, golf, vizite, etc-.
;vs. nu participaLi la aceste avtivitMLi.
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1% 11
D.Partenerul dvs. se ntoarce dintr-o cMlMtorie de afaceri Ki vM informeazM cM a cunoscut o
persoanM de se& opus foarte atrMgMtoare. Ei au sfrKit prin a avea relaLii se&uale. Partenerul vM spune
cM relaLia a fost pur fizicM ,nu emoLionalM- Ki cM nu se vor mai revedea niciodatM.
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1% 11
1.Partenerul dvs. are o relaLie emoLionalM Ki se&ualM cu o persoanM de se& opus. El este foarte
satisfMcut de aceastM relaLie Ki plMnuieKte s-o continue. )tt dvs. ct Ki partenerul dvs. aveLi o relaLie
foarte fericitM Ki mulLumitM. Partenerul dvs. considerM relaLia e&traconjugalM ca pe un supliment Ki ca
un sustitut al relaLiei dvs.
1 ' ( * $ 2 D 1 0 1% 11

KANSAS MARITAL CONFLICT SCALE
(KMCS)
)I.+:/ Venneth Eggerman, =irginia 3o&leE Ki Ralter :. #chuman
#"+P/ mMsurarea conflictului marital.
;E#":>E:E/ V3"# este o serie de trei scale construite pentru a mMsura treptele conflictului
marital8 prima treaptM are 11 itemi, a doua are $ itemi iar a treia are 11 itemi, totalul fiind de 'D
itemi. #cala se azeazM pe o cercetare oservaLionalM care aratM cM cuplurile fericite Ki cele nefericite
diferM n mod sustanLial de-a lungul celor trei trepte ale conflictului marital/ prima este construirea
programului, a doua este disputa, cearta, iar a treia este negocierea. V3"# este o ncercare de a
dezvolta un instrument de mMsurare care sM se potriveascM sistemului de oservare comportamentalM
Ki sM conducM la dezvoltarea ipotezelor treptelor conflictului marital. )ceastM scalM este utilM pentru
a evalua terapia marital, mai ales cM este singura scalM care mMsoarM paternurile conflictului marital
n diferite trepte.
G+:3E/ V3"# a fost studiat iniLial cu 1% cupluri care s-au oferit voluntari ntr-un program de
dezvoltare maritalM n Vansas. n afarM de unul toLi ceilalLi erau ali, 11 erau protestanLi, 2 erau
catolici. =rsta medie a siLiilor era de ''.* ani iar a soLiilor de '*.* . 3edia anilor de educaLie a
soLiilor era de 1$.$ ani iar a soLilor de 12.' ani. ;urata medie a cMsMtoriilor era de 10.* luni.
#corurile medii, dinaintea tratamentului, pentru soLi au fost/ primul stadiu- (2.% ,sd[0.1-, stadiul '-
$D.$2 ,sd[1'.**-, stadiul (- *'.1 ,sd[D.10-. #corurile pentru soLii au fost/ stadiul 1- ($.*
,sd[1%.$D-, stadiul '- $D.D ,sd[1'.*D-, stadiul (- (1.$ ,sd[1.%'-.
#"+:):E)/ #corurile se formeazM pentru fiecare stadiu prin simpla nsumare a scorurilor la
itemii individuali. n prima treaptM, itemii $,D,0 Ki 11 sunt scoraLi invers8 n stadiul ', toLi itemii n
afara celui 4respectului de tine5 sunt invers scoraLi, iar n stadiul ( itemii ',*,$,2 Ki D sunt invers
scoraLi. #corurile nalte reprezintM conflicte scMzute.
1'0
F>)@>9>.).E)/ V3"# dispune de o consistenLM internM, cu alpha n toate stadiile pentru MraLi
de la .01 la .0$ iar pentrz femei de la .11 la .0$. #tailirea mMsurMtorii este de asemenea foarte unM,
corelaLiile test-retest la Kase luni pe cele trei stadii fiind de la .2* la .02.
=)9>;>.).E)/ #calele au validitate de grup pentru soLii foarte unM, diferenLiind semnificativ
ntre cMsMtorile fericite Ki cele nefericite n termenii satisfacLiei materiale. "orelaLiile au fost pozitive
Ki pentru soLi dar nu ntotdeauna semnificativ. #calele V3"# coreleazM de asemenea cu alte scale,
sugernd o e&celentM validitate de cosntruct. )ceste scale includ F)"E# '8 mMsurMtori ale empatiei
Ki congruenLei8 mai multe suscale din 3arital "ommunication >nventorE8 concepLia despre
comunicare Ki orientare maritalM cMtre un scop.
P:>3) )P):>a>E / Eggerman, V., 3o&leE, =. Ki #chumn, R.:. ,101$-. Evaluarea percepLiilor
soLilor n conflictul marital din ?ottman^s .emporal Form, PsEchological :eports, D, 1D1-111.
;>#P+G>@>9>.).E / articolul din jurnal.
V3"#
=M rugMm sM utilizaLi scala urmMtoare Ki sM indicaLi ct de des dvs. Ki soLul dvs. vM angajaLi n
activitMLile menLionate n fiecare ntreare. #crieLi ct de des n foaia de rMspuns, ncercuind unul
dintre numerele din tael, Ktiind cM/
1[niciodatM
'[rar
([cteodatM
*[frecvent
$[ntotdeauna
)."nd dvs. Ki soLul dvs. ncepeLi sM discutaLi n dezacord asupra unei proleme importante, ct de
des/
ncepeLi rapid sM vM nLelegeLi sentimentele unul altuia!
=M accentuaLi punctele de vedere unul altuia fMrM prea multe menajamente!
ncepeLi sM vM apreciaLi destul de rapid reciproc ounctele de vedere!
#oLul dvs. pare a fi suportiv cu sentimentele dvs. asupra dezacordului din discuLie!
=M spune soLul dvs. cM nu ar treui sM simLiLi aKa cum simLiLi n legMturM cu prolema discutatM!
Este soLul dvs. cu adevMrat disponiil sM asculte ceea ce doriLi sM comunicaLi!
>nsistM soLul dvs. n a vM contrazice ideile despre prolemM chiar nainte de a nLelege care sunt
aceste idei!
=M face soLul dvs. sM simLiKi cM opiniile dvs., chiar dacM sunt diferite de ale lui, sunt foarte
importante pentru el!
Pare soLul dvs. mai interesat n a-Ki justifica propriul punct de vedre dect de a-l nLelege pe al
dvs.!
=M lasM soLul dvs. sM vM simLiLi supMratM sau furioasM fMrM a ncerca sM vM diminueze aceste stMri!
=M nvinovMLeKte soLul dvs. pentru toate sentimentele dvs. de frustare, iritare ca Ki cnd ar fi
numai vina dvs Ki a lui deloc!
@.;upM ce aLi discutat un timp cu soLul dvs. despre un dezacord asupra unei proleme importante,
ct de des/
#unteLi capailM sM identificaLi aspectele specifice n legMturM cu care v-aLi contrazis!
#unteLi capailM sM identificaLi aspectele specifice n legMturM cu care aLi fost de acord!
#unteLi amii capaili sM e&primaLi ce simte celMlalt despre prolemM!
#unteLi amii capaili sM e&primaLi punctul de vedere al celuilalt aproape la fel de ine ca
propriul punct de vedere!
E&presia facialM a soLului dvs. Ki tonul vocii lui transmit un sentimen de/
;escurajare
Furie
1(%
;ezgust
"ondescenLM
:esentiment
+stilitate
Frustare
)mMraciune
)utocompMtimire ,n legMturM cu el nsuKi-
"inism
:espect pentru dvs.!
".n momentul n care dvs. Ki soLul dvs. simLiLi cM sunteLi aproape de soluLia pentru o prolemM
importantM n legMturM cu care eraLi n dezacord, ct de des/
#unteLi capaili s-o rezolvaLi complet printr-un fel de compromis care sM fie un pentru amndoi!
#rKiLi prin a nu gMsi aproape nicio rezolvare!
"onduceLi rapid prolema spre o concluzie care sM fie satisfMcMtoare pentru amii!
=M daLi seama cM prolema va treui rediscutatM ntr-un viitor apropiat datoritM faptului cM cel
puLin unul dinter dvs. este ncM nesatisfMcut de soluLia gMsitM!
#e ntmplM ca dendatM ce credeLi cM lucrurile s-au rezolvat, soLul dvs. sM vinM cu o nouM idee de
a rezolva prolema!
ncearcM soLul dvs. sM vM propunM lucruri care nu sunt mutual acceptaile pentru rezolvarea
prolemei!
=i se pare cM indiferent de ceea ce sugeraLi dvs., soLul dvs. continuM sM gMseascM noi soluLii
presupuse de el a fi mai une!
#unteLi amii disponiili sM faceLi compromisuri cu scopul de a rezolva nenLelegerea!
#unteLi capaili dvs. Ki soLul dvs. sM renunLaLi la ceea ce doriLi n mod individual pentru a a duce
prolema la un sfrLit!
#unteLi capaili dvs. Ki soLul dvs. sM vM apropiaLi unul de celMlalt pentru o soluLie mutual
acceptailM!
#unteLi capaili dvs. Ki soLul dvs. sM ajungeLi la o soluLie nutual acceptailM pentru rezolvarea
dezacordului!
)
1 1 ' ( * $
' 1 ' ( * $
( 1 ' ( * $
* 1 ' ( * $
$ 1 ' ( * $
2 1 ' ( * $
D 1 ' ( * $
1 1 ' ( * $
0 1 ' ( * $
1
%
1 ' ( * $
1
1
1 ' ( * $
1(1

"
1 1 ' ( * $
' 1 ' ( * $
( 1 ' ( * $
* 1 ' ( * $
$a 1 ' ( * $
$
1 ' ( * $
$c 1 ' ( * $
$
d
1 ' ( * $
$e 1 ' ( * $
$f 1 ' ( * $
$
g
1 ' ( * $
$
h
1 ' ( * $
$i 1 ' ( * $
$j 1 ' ( * $
$
B
1 ' ( * $
1 1 ' ( * $
' 1 ' ( * $
( 1 ' ( * $
* 1 ' ( * $
$ 1 ' ( * $
2 1 ' ( * $
D 1 ' ( * $
1 1 ' ( * $
0 1 ' ( * $
1
%
1 ' ( * $
1
1
1 ' ( * $
1('
P"R!I%U'"RI!"!I "'E PR#&I'U'UI $E PER#N"'I!"!E
IN !"$IU' C"!R"NE!II
"daptarea 5n perioada v6rstei a treia
n ultimii $% de ani, odata cu cresterea sperantei de viata si a numarului de persoane
vrstnice, constatam schimari majore n structura demografica a populatiei. )stfel, pe parcursul
secolului PP, speranta de viata n Europa si #I) a crescut n medie cu 8D de ani, iar proportia
persoanelor peste 2$ de ani a crescut de la un raport de de 1 la (% la aproape 1 la 2. Irmare a acestei
cresteri semnificative a numarului de persoane vrstnice n ansamlul populatiei, a crescut
semnificativ si interesul specialistilor pentru ntelegerea modului n care oamenii se fac fata acestei
perioade si se adaptateaza procesului de matrnire.
A.$+0$&$ '$ 2<)0$ $ 0&!$ este un proces dificil din multe puncte de vedere. ;e oicei,
dupa 2$ de ani oamenii se pensioneaza si nu mai desfasoara activitati retriuite, multi dintre prieteni
si rude apropiate dispar, forta si sanatatea fizica sunt n declin, iar ocaziile de a se implica activ n
activitati sociale scad la rndul lor. n plus, persoanele ajunse la vrsta a treia treuie sa nfrunte o
multitudine de )0&&*0!+/! %&>$0!2& cu privire la atrnete.
?oldman Z ?oldman ,1011- au realizat un studiu n care au discutat cu peste 1%% de copii
din diferite tari din Europa de =est si #I) despre modul n care acestia percepeau atrnetea. n
multe cazuri, rezultatele otinute la diverse chestionare nu prezinta clar reactia de respingere a
atrnetii e&primata de copii de toate vrstele. nsa, n acest caz s-au oservat in descrieri/ pielea
razdata de riduri, oli diverse, slaiciune si lipsa de putere, fragilitatea tot mai mare care vine
odata cu atrnetea. )cestea au fost nsotite de foarte multe ori de comentarii si grimase e&primnd
reactii emotionale negative ,respingere, dezgust etc.-
a0 tatusul social la v6rsta a treia
9a rndul lor, persoanele vrstnice sunt constiente de imaginea negativa, pe care, societatea
n ansamlu o are despre acest segment de vrsta. ;oi cercetatori americani ,?raham and @aBer,
1010- au rugat att studenti, ct si persoane n jurul vrstei de 2% de ani sa acorde punctaje si sa faca
o clasificare a nivelului pe care l are )0$0/)/' )*(!$' al persoanelor de vrste diferite. )mele
grupuri au oferit raspunsuri similare/ nivelul statusului este scazut n perioada copilariei mici, creste
treptat n adolescenta, tinerete, maturitate si scade apoi la trnete. 3ai mult dect att, a reiesit ca
nivelul statusului social al unei persoane ajunsa la vrsta de 1% de ani este considerat la fel de scazut
ca si al unui copil de $ anif
1((
80 %alitatea vietii la v6rsta a treia
"are sunt aspectele pe care vstnicii le considera importante pentru o una calitate a vietii!
)sa cum Ferris and @ranston ,100*- aratau ca relatiile interpersoanale, integrarea ntr-o retea
sociala puternica, precum si o stare una de sanatate sunt factorii cei mai importanti, argumente
privind importanta suportului social n viata vrstnicului au fost aduse de multi autori ,de e&emplu,
:ussell and "atrona, 1001-. Persoanele n vrsta care nu se pot aza pe un suport social adecvat
sunt mai vulneraile si mult mai predispuse la dezvoltarea de simptome depresive. #ecuritatea
financiara este un alt factor important/ vrstnicii dispun de ani mai putini, iar prolemele
financiare sunt de multe ori cauza depresiei si a sentimentelor de lipsa de valoare si inutilitate.
!eoria dezanga>arii sociale
.eoria dezangajarii sociale a fost propusa de "umming and NenrE n anii 102% si ncearca sa
e&plice cauzele scaderii treptate a gradului de implicare sociala a persoanelor vrstnice. n primul
rnd, autorii constata ca e&ista o serie de factori care nu se afla su controlul individului, cum ar fi
pensionarea oligatorie, disparitia partenerului de viata, a rudelor si prietenilor etc.
n alte situatii, chiar persoana n vrsta este cea care decide asupra unei reduceri treptate a
implicarii n viata sociala, petrecnd tot mai mult timp singura sau ntr-un grup social restrns, cel
mai adesea memrii apropiati ai familiei. "a urmare, n opinia autorilor citati mai sus, o dezangajare
progresiva ar reprezinta modalitatea optima de adaptare la caracteristicile vrstei a treia.
a0 Reducerea c6mpului social
>deile prezentate mai sus au fost reluate si dezvoltate ulterior de "umming ,10D$-. )cesta
arata ca la vrsta a treia are loc o &./(&& 0&+0$0$ $ (<1+/'/! )*(!$' $' +&)*$%&! pe masura ce
aceasta se angajeaza n tot mai putine roluri sociale si interactioneaza cu un numar tot mai mic de
persoane. ;in acest punct de vedere, chiar societatea n ansamlu are mai putine asteptari de la
persoanele n vrsta. Pe de alta parte, nsasi vrstnicii se dezangajeaza activ, constient, din
majoritatea activitatilor sociale n care erau implicati8 n opinia autorului citat, aceasta ar fi cea una
strategie pentru de a face fata presiunilor interne si e&terne caracteristice perioadei. "u toate
acestea, persoanele care reusesc sa ramna active ct mai mult timp sunt si cele care traiesc o stare
emotionala pozitiva, sunt mai multumite si mplinite. )ceasta idee este ntarita si de rezultatele altor
cercetari care arata ca este important ca persoanele v$rstnice sa continue sa fie c$t mai active cu
putinta.
1(*
80 $i7erente culturale
?radul de dezangajare sociala si presiunea e&terna resimtita n acest sens este diferita n
diverse culturi. #tudii realizate n 3area @ritanie sau )ustralia arata ca de multe ori persoanele n
vrsta nu prezinta caracteristici ale dezangajarii sociale, de tipul celor prezentate n teoria lui
"umming and NenrE ,1021-. 3ai mult chiar, multe persoane ramn foarte active social chiar la
vrste naintate, fiind implicate n activitati ale comunitatii din care fac parte sau ale isericii.
n plus, e&ista diferente cu privire la modul n care sunt privite persoanele n vrsta n
diferite conte&te socio-culturale. + distinctie importanta din acest punct de vedere treuie facuta
ntre individualism si colectivism ,.riandis, 100*-.
n societatile de tip nord-american sau vest-european, caracterizate prin accentul pe
individualism si realizare personala, persoanele n vrsta, ale caror forte sunt n declin, sunt cel
putin partial rejectate de societate. Pe de alta parte, n societatile de tip colectivist din )sia sau
)frica, accentul pus pe cooperare si suportivitate face ca persoanele n vrsta sa ramna mult mai
mult timp integrate si angajate n viata comunitatii din care fac parte ,.riandis, 100*-.
(resiunile e&terne se refera aici la o nevoie tot mai redusa pe care ceilati o e&prima pentru
cunostintele, deprinderile si ailitatile de care dispune persoana n cauza. (resiunile interne includ
deteriorarea sanatatii fizice, dar si o descrestere a gradului de preocupare si interes pentru ceilati
oameni.
$i7erente individuale
)sa cum am vazut mai sus, teoria dezangajarii sociale nu ia n considerare o serie de
diferente individuale la nivelul personalitatii si al stilului de viata. Practic, din punctul de vedere al
aceastei teorii conteaza mai putin (!%& &s0! dect (& 3$(! de fapt. .otusi, e&ista multiple argumente
care pot fi aduse n sprijinul ideii ca (!%& &s0!, n termenii caracteristicilor individuale si de
personalitate, are un efect sustantial asupra starii suiective de ine.
a0 !rasaturi de personalitate
"osta Z 3c"rae ,101%- arata ca oamenii fericiti sunt aceia care traiesc mai multe stari
emotionale placute si mai putine emotii negative. In studiu realizat de acestia arata ca persoanele
caracterizate prin e&traversie si sociailitate nalta traiesc mai multe emotii placute dect introverti,
iar cei cu un nalt nivel de nevrotism ,o trasatura de personalitate care implica un grad mai nalt de
instailitate afectiva si an&ietate- traiesc mai putine emotii pozitive. U'0&!*, M(C$& $%. C*)0$
416?27 $/ >$)!0 &J$(0 $(&$)! (*%3!>/$0!& $ 0$)$0/!'* '$ /% &)$%0!*% .& +&)*$%& 2<)0%!(&.
1($
Pe de alta parte, persoanele vrstnice traiesc intens sentimentul de singuratate. + e&plicatie
n acest sens este oferita de FolBman et al. ,101D-/ n situatii de stress vrstnicii aordeaza situatia
ntr-un mod mult mai pasiv, fara o puternica angajare directa ,utilizeaza strategii pasive si focalizate
emotional, dnd dovada de o mai una competenta emotionala-, pe cnd tinerii tind sa se angajeze
activ, utiliznd strategii de management al stressului centrate pe prolema.
80 !ipuri de personalitate la v6rsta a treia
)sa cum am aratat deja n sectiunea anterioara, e&ista diferite modalitati de a face fata
solicitarilor vrstei a treia.
:eichard et al. ,102'- au identificat cinci tipuri de personalitate, n functie de succesul
ajustarii la vrsta a treia si modul n care sunt orientate sentimentele negative si cele de *)0!'!0$0&.
Primele doua tipuri sunt asociate cu o slaa adjustare la perioada vrstei a treia/
NOP&)*%$'!0$0&$ *)0!'$1 care i acuza pe ceilalti pentru propriul esec8
NOP&)*%$'!0$0&$ ($$(0&!@$0$ +!% /$ .& )!%& si orienteaza ostilitatea mpotriva propriei
persoane.
n schim, e&ista alte trei tipuri de personalitate, asociate cu succesul ajustarii la solicitarile
aceastei vrste/
67S0!'/' (*%)0/(0!2/ care accepta pierderile pe care le aduce vrsta atrnetii si continua sa
interactioneze pozitiv cu ceilalti.
67S0!'/' .&+&%.&%01 care priveste atrnetea ca pe o vrsta a odihnei, azndu-se pe altii care i
ofera asistenta.
67S0!'/' .&3&%)!2/ ncearca sa ramna foarte activ, ca si cum atrnetea nu ar fi sosit.
)ceste rezultate sunt relevante si pentru teoriile prezentate anterior ,dezangajarea, teoria
activitatii-. #tilul de personalitate dependenta prezinta n mod clar elemente de dezangajare, n timp
ce stilul de personalitate defensiva este azata n primul rnd pe angajare si implicare n activitate.
)ltfel spus, oservam ca, de fapt, teoriile amintite mai sus sunt complementare si fiecare dintre ele
ne poate ajuta n e&plicarea unor aspecte diferite ale procesului de ajustare la prolemele vrstei a
treia.
1(2

$E&INI!I" I %"R"%!ERI+"RE" PRIN%IP"'I'#R IN$I%I $E %"'I!"!E "I
VIE!II
$e7initie
%alitatea vietii in general ,reprezinta satis7actia individuala data de viata sau 8ucuria de a
trai legata de domenii pe care fiecare le considera importante.)stfel de criterii ,domenii- au fost
reprezentate sintetic de catre Flanagan/
;omenii ;imensiuni
#tare de ine fizic Ki material 1. #ecuritate materialM Ki financiarM
'. #MnMtate Ki sieuranLM personalM
:elaLiile cu alte persoane 1. :elaLiile cu soLul
:elaLiile civice 1. Participarea la prolemele locale Ki
euvernamentale
;ezvoltare personalM, perfecLionare 1. ;ezvoltare intelectualM
'. Perspicacitate Ki planificare
(. "ariera
:ecreere 1. ntlniri cu alte persoane
'. )ctivitMLi pasive Ki oservaLionale
(. :ecreere activM
Gotiunea a evoluat in timp, de la Csatisfactie a vietii5 sau Cstare de ine5 spre conceptual actual
de Ccalitate a vietii gloala5,pentru a se diferentia de Ccalitate a vietii legata de sanatate5.
%alitatea vietii raportata la sanatate ,N:X9[Nealth :elated XualitE of 9ife- este satisfactia
data de domenii ale vietii care afecteaza sau sunt afectate de sanatate,definite anterior-.
N:X9 reprezinta o incercare de evaluare a varia8ilelor dimensiunii sanatatii corelata cu
dimensiunile particulare ale vietii definite ca importante pentru oamneni in general ,N:X9
generic- sau cu dimensiunea vietii celor afectati de o anumita oala ,NEX9 specific-."ea mai mare
parte a conceptelor N:X9 infatisaza influenta olii asupra componentelor io-psiho-sociale ale
sanatatii ,adica asupra functiilor fizice,sociale,psihologice J
emotionale,cognitive.#imptomele,perceptiile asupra propriei sanatati si calitatea vietii in general
sunt ,si ele, incluse in N:X9.
1(D
Evaluare
Evaluarea starii de sanatate individuala se 7ace cantitativ cu a>utorul indicatorilor de
sanatate ,care au fost clasificati astfel/
-dupa adresailitate/indicatori individuali si populationali8
-dupa aria de cuprindere/indicatori specifici si indicatori generali ,gloali,generici-8
-dupa aza de date/indicatori oiectivi ,apartin de regula aordarii functionale-si indicatori
suiectivi,apartin aordarii perceptuale-8
>ndicatorii suiectivi poti fi grupati in trei categorii principale/
1-indicatori care inregistreaza senzatii despre starea fizico-psihica generala8
'-indicatori care inregistreaza simptome ale olii8
(-indicatori care vizeaza manifestarile comportamentale personale legate de starea de oala.
>ndicatorii cei mai intalniti ai X+9 sunt/
;)&unctionalitatea
-functionalitatea 7izica ,capacitatea de a realiza o varietate de activitati fizice,cum ai fi mersul dupa
cumparaturi ,urcatul scarilor ,sportul ,plimarea-8
-functionalitatea de rol ,limitari de rol atriuite prolemelor de sanatate fizica,limitarea activitatilor
zilnice cauzate de starea de sanatate-8
-functionalitatea sociala ,limitele pana la care sanatatea influenteaza activitatile sociale
oisnuite,marimea constrangerii/intalnirea cu prietenii,intalniri de grup,etc.-8
1) tarea de 8ine
-sanatatea mental ,diferite stari sufletesti/depresii,an&ietati,traieri pozitive cu referire la o anumita
perioada de timp-8
-energie,7atiga8ilitate,vitalitate ,aprecierea tonusului energic-8
-durerea corporala ,aprecirerea durerii-8
9)"utoaprecirerea sanatatii
-autoaprecierea generala a sanatatii,evaluarea curenta a intregii stari de sanatate-8
-modi7icari in starea de sanatate in ultimul an.
>n esenta,evaluarea calitatii vietii olnavilor tinde sa reduca suiectivitatea aprecierilor
olnavului.
*-"alitatea vietii este afectata in plus ,fata de cauzele medicale de o serie de 7actori
extramedicali de care,totusi,medical treuie sa tina seama/
-unurile si serviciile economice8
1(1
-conditiile de mediu ,calitatea mediului natural si uran-8
-conditiile sociale si umane ,calitatea organizarii vietii sociale la diferitele sale niveluri,calitatea
relatiilor interpersonal-8
-posiilitatiile de informare,de perfctionare intelectuala si de participare culturala.
>n plus,personalitatea olnavului constituie o sursa de variatii ale autoaprecierii olnavului
solicitatea de intrearile diverselor chiestionare pentru X+9.
cala de evaluare a calitatii vietii
Ina din cele mai complete scale de evaluare a calitatii vietii omului olnav este cea
denumita IP (icMness Impact Pri7ile-,cuprinzand 1(2 itemi.)ceasta scala a fost utilizata in
1010 ,in #I) si )nglia,la olnavi cronici/respiratori,artrozici si diaetici,fiind apoi incercata si de
Wones si cola. pentru masurarea indicatorilor privind Cstarea de sanatate generala5 ,simptomele
respiratorii,parametrii fiziologici si ai dispozitiei la pacentii cu ostructructie respiratorie
cronica.#corurile otinute la principalele grupe de itemi ai acestei scale se corelau semificativ cu
distanta la care aparea dispneea si cu parametrii ventilatori.
;atorita,insa caracterului laorios al culegerii datelor ,inclusiv timpul mare necesar completarii
chestionarului ,au mai fost elaorate alte chestionare avand scale mai putin Cincarcate5,dintre care
s-a impus rezistand proei timpului-chestionarul M#/& 9?(Medical #utcome urveL/hort
&orm-,continand (2 itemi referitor la 1 grupe de indicatori ai sanatatii /fizici,de insertie sociala si
sustinerea rolului social,sanatate generala ,perceptia sanatatii ,energiaJ fatigailitatea,prezenta
durerii.
%hestionarul &N (&unctional tate Nuestionnaire) prezinta * functii - fizica,psihica
,emotional-,sociala,limitarea rolurilor.)cest chestionar constituie un un e&emplu de sinteza a
principalelor directii de investigare a alterarii calitatii vietii de catre diversele oli.
%hestionarul Minnesota pentru evaluarea X+9 in insu7icenta cardiaca contine urmatoarele
scale/fizica,socio-economica si psihologica ,acestea din urma evaluand prezenta
insomniei,an&ietatii si depresiei ca si etichetarea olnavului drept Ccardiac5,neputinta,osesia
mortii-.
%hestionarul Iuniper pentru rinita alergica si recenta omologat in :omania-astmul 8ronsic
alergic are scale centrate pe principalele simptome ,ostructia nazala si ronsica-."hestionarul
pentru rinita alergica are meritul de a atrage atentia asupra originii-greu de imaginat-a unor
simptome afective,an&ietate,depresie-si mai ales a unor simptome cognitive ,scaderea atentiei
,memoriei,precum si a somnolentei diurine-de care dau dovada olnavii cu rinita alergica cu
predominanta ostructiei nazale nocturne.E&plicatia simptomelor de mai sus a fost data de
perioadele de apnee episodica nocturna care survine de '-( ori mai frecvent in raport cu persoanele
1(0
sanatoase.)cest fenomen des repetat cauzeaza stari de anemie cererale care lasa in urma lor o stare
de Cooseala nervoasa5 ce justifica aparitia simptomelor de mai sus mentionate,in diminetile ce
urmeaza perioadelor de ostructie nazala nocturna prelungita.
#calele chestionarului 3+# <#F(2 si interpretarile scorurilor/

"oncepte GumMr
itemi
#emnificaLia scorului mic #emnificaLia scorului mare
FuncLia fizicM 1% 9imitare mare n realizarea
activitMLilor fizice, inclusiv
mMiatul sau mrMcatul
:ealizarea tuturor tipurilor de
activitMLi fizice fMrM limitare datoratM
sMnMtMLii
9imitarea acti-
vitMLii datoratM
prolemelor
fizice
* E&istenLa prolemelor la
lucru sau n activitMLile
zilnice datoritM sMnMtMLii
fizice
Gu e&istM proleme la lucru sau n alte
activitMLi zilnice datoritM sMnMtMLii
fizice n ultimele * sMptMmni
FuncLia socialM ' >nterferenLe frecvente Ki
e&treme cu activitMLile
sociale datoritM proleme-
lor fizice Ki emoLionale
:ealizarea activitMLilor sociale normal
fMrM interferenLa prolemelor
emoLionale sau fizice n ultimele *
sMptMmni
;urerea ' ;urere severM Ki foarte
limitantM
FMrM durere sau limitMri datorate ei n
ultimele * sMptMmni
#MnMtatea
mentalM
$ Gervozitate Ki depresie pe
toatM perioada celor *
sMptMmni
@unM dispoziLie, calm, mpMcare pe
toatM durata celor * sMptMmni
9imitarea
activitMLii
datoratM
prolemelor
emoLionale
( Proleme de muncM Ki n
activitatea zilnicM datorate
prolemelor emoLionale
FMrM proleme la muncM sau n
activitatea zilnicM datorate
prolemelor emoLionale
=italitatea * +osit Ki 4uzatY tot timpul Plin de energie tot timpul n ultimele *
sMptMmni
PercepLia stMrii
de sMnMtate
$ #MnMtatea este afectatM Ki
proail se va nrMutMLi
#MnMtatea este e&celentM
1*%
Pro8leme de interes pentru medici si psihologi re7eritoare la N#'
1-)naliza riguroasa a parametrilor psihici si a parametrilor de relationare personala8
'-)naliza impactului aspiratiilor intime ale pacientilor si a rolului jucat de familie,dar si de
factorii sociali,asupra X+98
(-:eculul somato-psihic al simptomelor olii8
*-Evaluarea medicamentelor cu rol in cresterea efectului Placeo.

C#'N"VII V"R!NI%I
1*1
Psihologia varstnicului a constituit prilejul a nenumarate studii,ce si-au avut ca si alte domenii
ale psihologiei o profunda si plina de seva radacina in oservatiile medicale.;ate fiind prioritatiile
romanesti pe plan international in ceea ce priveste gerontologia,". Parhon,)na )slan-,continuate
ulterior de #t. 3. 3ilcu,".@alaceanu-#tolnici, 3. ;umitru, ". @ogdan si alti cercetatori,e&ista
posiilitatea stailirii unui cadru de referinta azat cu precadere pe lucrarile acestor cliniceni si
cercetatori romani.
In studiu de e&ceptionala valoare efectuat in 101* de catre #t. 3. 3ilcu, intitulat C#indromul
psihosomatic al atranului valid5,ofera perspectiva conturarii reperelor psihice ale omului varstnic
la care se pot,facultativ ,instala evenimentele olii.
Modi7icarile psihice speci7ice presenescentei(=2/?=ani)si senescentei(O?=ani)
Potrivit autorului citat,la atrani e&ista o iminare a tulurarilor mentale si affective ,cu e&primare
comportamentala-pe fondul carora survin in cazul necomaterii lor,in special printr-o reactivitate
ocupationala un comple& de tulurari somatice variaile.
>n aceste conditii distingem/
a)Modi7icari are imaginii de sine
=arstnicul traieste un veritail comple& de inferioritate amplificat de apropierea pensionarii sau
de iesirea la pensie,ca si de anturajul sau social ,lipsa de tact,adversitate,etc.- i constand din/-
sentimentul de inutilitate sociala8
-suaprecierea personala8
-pierderea sensului e&istentei8
8)!ul8urari cognitive si a7ective
-scaderea memoriei,mai ales de tip imediat prin scaderea atentiei de fi&are-,amele usor oservaile
de cei din jur8
-ideatie,adesea mai greoaie,prin aparitia mai rapida a ooselii,mai rar deteriorarea mentala ,la cei
care nu au avut un antrenament intelectual siJsau nu mai presteaza-dupa pensionare-activitati cu
caracter intelectual-8
-scaderea functilor senzorio-motorii,scaderea vazului,auzului,etc.-8
-stare depresiva-domina tulurarile afective-generata atat de pierderea functiei sociale,cat si de
reactia la contemplarea propriei involutii8
-an&ietate-aparuta in aceleasi conditii dar argumentata de teama de oala,de neprevazut,uneori se
centreaza asupra ideii inevitailului sfarsit8
-modificari comportamentale.
1*'
+ tendinta generala la omul varstnic oservata de cercetatori din domeniul personalitatii,este
ampli7icarea pana la caricaturizarea anumitor trasaturi dominante,eventual accentuate- ale
personalitatii sale din vremea tineretii,)llport-.
>n cadrul celorlalte modificari comportamentale caracteristice pentru varstnici le mentionam pe
cele prezente in cadrul regresiei afectiv-comportamentale specifice omului
olnav,egocentrism,dependenta,predominanta afectelor,etc.-
In moment delicat la deutul presenescentei il constituie aparitia climacteriului, tolerat cu multa
dificultate de femei la care uneori apar inclinatii spre drog,alcool.tutun,etc.- sau spre
supraalimentare si implicit,sedentarism.
Modi7icari somatice cu tenta 7unctionala
)cestea au o determinare atat fiziologica,de involutie-,cat si psihosomatica.
=arstnicii acuza frecvent,in asenta unor cauze lezionale evidente,algii diverse(in special
artralgii si mialgii),raceala a extremitatilor,parestezii,palpitatii,etc0
)stfel de tulurari motiveaza automedicatia si e&cesul de consultatii medicale ,3ilcu 101*- si
,in acelasi timp,5amplifica comple&ul psihoemotional,realizandu-se astfel un feed-acB
pozitiv5,iidem-.
>mportanta cunoasterii acestor tulurari somatice serveste atunci cand ele sunt instalate de mai
multa vreme-la evitarea unor capcane diagnostice in care pot cadea medicii neavizati,tentati in astfel
de situatii sa indice analize laorioase ori medicamente active,capaile-adesea-sa produca
importante tulurari,chiar oli- iatrogene.
>ncluderea acestor tulurari somatice in Ccomple&ul psihosomatic al atranului
valid5,3ilcu-,evita astfel de confuzii si constituie,totodata,o aza de la care se poate e&tinde
investigatia unor tulurari cu real sustrat sau potential patogen,delimitat de acest halou
psihosomatic dar avand-la randul lor-un recul somato-psihic de care medicul cu inclinatii
psihologice treuie sa tina cont.
%riterii de conduita a medicului 7ata de 8olnavii varstnici
Este necesara intelegerea nivelului de apreciere gloala,psihologica a olnavilor varstnici in
cadrul limitelor de ordin cognitiv dar si al particularitati afective si comportamentale specifice
varstei cu e&ceptia unor personalitai,in special din domeniul elitei intelectuale cu un spirit,in
continuare,vivace,ajuns la un adevarat apogeu.
Evolutia modi7icarilor psihologice ale individului
#e apreciaza modificarile psihologice ale individului ca o devenire,conservand-de regula-nucleul
personalitatii,in sensul Banatian de =eranderung [schimare,ca proces si nu de
Rechsel[sustituire-.)cest mod de a vedea olnavul ajuns in zona senectutii permite medicului sa
recunoasca elementele de aza ale personalitatii olnavului conservat sutrecerea timpului-si,in
1*(
acelasi timp,sa sesizeze eventuala aparitie a unor modificari patologice,inafara procesului de
imatranire.)ceste tulurari de ordin nevrotic,foii,cresterea an&ietatii,patie-depresie,agresivitate
revendicativa-,@ogdan si >rene .alaan-101%-necesita ,desigur,tratament medical,dar ele invita si la
o considerare a factorilor psihogeni de inducere.
Modi7icari somatice consecutive starilor patologice
#e considera tulurari somatice deja mentionate in cadrul5sindromului psihosomatic al olnavului
valid5,3ilcu-ca un fundal pe care se pot proiecta celelalte tulurari patologice somatice sau psihice
caracteristice diverselor oli specifice sau nespecifice varstei inaintate.
Programe antistres la varstnici
#unt conditionate de particularitatile individuale ale varstnicilor,dependente prioritar su *% de
ani de factorii genetici si peste *% de ani <de factorii sociali-.
:elatiile dintre factorii demografici-sociali si io-psihologici si principiile de conduit antidistres
emergente figureaza mai jos tocmai dupa sistematizarea unor date furnizate de 3aEer si @altes si
@uddeerg si cola.
.aelul *. :elaLiile dintre factorii demografici-sociali Ki io-psihologici Ki principiile de conduitM
antidistres
"ondiLii socio-
demografice
Factori io-psihologici "onduite antidistres
- se&
- locuinLM
-partener conjugal
-participare
socialM
-suport social
relaLional Ki
material ,rude n
centre urane
-funcLii psihice de azM
intacte
- funcLii senzoriale/ auz,
vMz
-moilitate,
independenLM
- nivel de instruire
crescut
- interese vii ,hoE-uri-
-capacitatea de valorificare/
g e&perienLM personalM
g evenimente actuale
g trMiri prezente
- a se ucura de orice moment, prilej
- Linte, aspiraLii ct mai actuale ,4viitorul
apropiatY-
- sM-Ki accepte propriile limite
- compromisuri rezonaile ntre nivelul de
1**
importante- - stil de viaLM activ
anterior ,presenescenLM-
- capacitatea de a-Ki
pune ntreMri
e&istenLiale
aspiraLii Ki de posiilitMLi
- valorificarea funcLiilor Ki posiilitMLilor restante
C$ /% &@/'0$0 $)/+$ (*%./!0&! !%.&$'& $ !%0&'&(0/$'/'/! 2$)0%!( +*$0& 3! (!0$0$ 1$J!1$ P*3.
.. B. L/E$%AP'*@@$ML$ E$0$%&0&,0&E/!& (*%)&2$0M3*(/' )$(/M.
S$ )&2&)0! +$%$ '$ ($+$0 )! )$ .!)+$! ./+$ (& $! )&2!0 3$$ )$ 3!! )&2!0. S$ $1$! )0/.&%0 )!
/(&%!( +$%$ '$ 1*$0&M.
Ci8liogra7ie
1. "8raham, $0 ,1001-. >ntroducere n sociolo!ia urban. @ucureKti/ Ed. StiinLificM.
'. "cherman, N0 V0,10D%-. @amilE (rocess. GeO HorB/ @asic @ooBs.
(. "dams, ". ,1012-. TodaEFs marria!es and families. "alifornia/ @elmont.
*. "dams, C0 ,101%-. The @amilE1 + Sociolo!ical >nterpretation. "hicago/ :and 3cGallE.
$. "dler, "0 ,1002-. Cunoa#terea omului. @ucureKti/ Ed. >ri.
1*$
2. "merican %ollege o7 #8stetricians and )Lnecologists0 (;333)0 )"+? Education
Pamphlet )P%01. (ostpartum ,epression. Rahington, ;"
D. "ries, P0 (100'-. /FEvolution des roles parentau& n @amille dFau'ourdFhui. @ru&elles/
Editions de >^>nstitut de #ociologie.
1. "ries, P0,$u8L, )0 (100*-. >storia vie"ii private. @ucureKti/ Ed. 3eridiane.
0. Calzac, (0 ,100(-. Codul csniciei. .imiKoara/ Ed. Nelicon.
1%. Cancro7t, I. ,101(-. Guman Se&ualitE and its problems. Edinurgh/ "hurchill 9ivingstone.
11. CAdescu, I.,100*-. >storia Sociolo!iei. @ucureKti/ Ed. Porto- Franco.
1'. Ceardslee, P0, R.,100(-. (reventive >ntervention <ith the Children of ,epressed (arents.
+ Case StudE. (suchoanalEtic StudE of the Child
1(. Ceauvoir, 0 ,1001-. +l doilea se&. @ucureKti* Ed. Inivers.
1*. CecMer, 0)0 (100*-. Comportamentul uman - o abordare economic. @ucureKti/ Ed. )ll.
1$. Ce>in, "0 (1011-. Cstoria e&tracon'u!al astzi. +radea/ Ed. )ntet.
12. Cell, I0E0 ,10D$-. @amilE Hroup TherapE. GeO HorB/ Wason )ronson.
1D. Cerndt, !h0I0 ,100D-. Child development0 @roOn and @enchmarB.
11. Coudon, R0, Cesnard, P0, %herMaoui, M0, 'ecuLer, C0P.,101(-. ,ic"ionar de sociolo!ie.
@ucureKti/ Ed. Inivers Enciclopedic.
10. CoQen, M0,10D1-. @amilE TherapE in clinical practice0 GeO HorB/ Wason )ronson.
'%. CrucMner, P., &inMielMraut "0 ,1002-. 3oua dezordine se&ual. @ucureKti/ Ed. >:>.
'1. Cullough, C0 R Cullough,V0,100%-. CommunitE health across the a!e cEcle0 #t. 9oius/ ".=.
3osE.
''. Curr R00 $aL0 R0$00 Cahr S00 ,1010-. @amilE Science. Itah/ Pul. )le&ander^ #.
'(. CLdloQsMi, M0,1002-. (sihanaliza maternit"ii. >aKi/ Ed. .rei.
'*. %6rB6nA, %0, !one !0 ,100*-. Tendin"e n evolu"ia familiei n *om$nia. n revista
Sociolo!ie *om$neasc. nr.$J100*. @ucureKti/ Ed. )cademiei :omne.
'$. %helcea, 0, %helcea, "0 ,101(-. Eu. Tu. 3oi. Iia"a psihic - ipoteze. certitudini. @ucureKti/
Ed. )latros.
'2. %helcea, 0 ,1012-. Cunoa#terea de sine-condi"ie a n"elepciunii. @ucureKti/ Ed. )latros.
'D. %helcea, 0,100%-. ,in universul autocunoa#terii. @ucureKti/ Ed. 3ilitarM.
'1. %helcea, 0, MArginean, I0, %auc, I0 ,1001-. Cercetarea sociolo!ic1 metode #i tehnici.
@ucureKti/ Ed. ;estin
'0. %io8anu, M0, )h0 ,'%%%-. Sntatea optim -Ciclul vie"ii. )ama #i pruncul. "onstanLa/
Editura E& Ponto.
(%. %ioldi, &0, $oise, P0 ,100D-. >dentitate social #i identitate personal n Stereotipuri.
discriminare #i rela"ii inter!rupuri. >aKi/ Ed. Polirom.
(1. %oleman, I0%0 ,1011-. >ntimate *elationships. )arria!e and @amilE. GeO HorB/
3ac3illan Pulishing "ompanE.
('. %onnell, %0, Mervil, S0,1010-. /es femmes JuFils Juittent. Paris/ Ed. :oert 9affonte.
((. %ox I0,'0, (olden I0,M0, agavovsML R0, ,101D-. ,etection of (ostnatal ,epression.
,evelopment of the 46-item Edinbur!h (ostnatal ,epression Scale. @ritish Wournal of
PsEchiatrE
(*. %u8er, &0 I0 ,10D1-. @ive TEpe of )arria!e. n @amilE in Transition. @erBeleE/ IniversitE
of "alifornia.
($. $a7inoiu, I0 ,1002-. Su!estie #i hipnoz. @ucureKti/ Ed. StiinLM Ki .ehnicM.
(2. $a7inoiu, I0 ,'%%%-. Elemente de psihoterapie inte!rativ. >aKi/ Ed. Polirom.
(D. $a7inoiu, >. ,'%%%-. (ersonalitatea. )etode de abordare clinic. Cbserva"ia #i interviul.
Editura Polirom/ >aKi.
(1. $a7inoiu, I0 ,'%%'-. Gipnoza clinic. >aKi/ Ed. Erota.
(0. $imitriu, %0 ,10D(-. Constela"ia familial #i deformrile ei0 @ucureKti/ Ed. ;idacticM Ki
PedagogicM.
*%. $o8son, I0 ,100*-. +rmonia n familie. .imiKoara/ Ed. Goua #peranLM.
*1. $ucici, I0 ,100*-. @ericire. >ubire. @emeie. @ucureKti/ Ed. Giculescu.
1*2
*'. $ucM, 0 ,'%%%-. *ela"iile interpersonale. >aKi/ Ed. Polirom.
*(. $uvall, E0,M0RMiller, C0 (101*-. )arria!e and @amilE ,evelopment. Philadephia/ W.@.
9ippincott.
**. EaglL, "0(0 ,101D-. Se& ,ifferences in Social 0ehaviour1 + Social-*ole >nterpretation.
GeO-WerseE/ Erlaum.
*$. Eiger, "0 ,101*-. /a therapie psEchanalithiJue du couple. Paris/ Ed. ;unod.
*2. Enache, R0 ,'%%(-. C perspectiv psiholo!ic asupra maternit"ii. @ucureKti/ Ed #PE:.
*D. Enache, R0 ,'%%$-. (siholo!ia e&perien"ei na#terii sau Cum va rodi (omul vie"ii n :evista
de Psihoterapie E&perienLialM. nr. (%J'%%$. @ucureKti/ Ed. #PE:
*1. Enache, R0 ,'%%$-. Teama de na#tere-teama de moarte. (erspective psihanalitice. n
:evista de Psihoterapie E&perienLialM. nr. ('J'%%$. @ucureKti, Ed. #PE:.
*0. Enache, R0 ,'%%(-. C perspectiv psiholo!ic asupra maternit"ii. n :evista de
Psihoterapie E&perienLialM. nr. '1J'%%(. @ucureKti, Ed. #PE:.
$%. EnAchescu, %0 ,1002-. Tratat de i!ien mental. @ucureKti/ Ed. ;idacticM Ki PedagogicM.
$1. Evola, I00 ,100*-. )etafizica se&ului. Ed.Numanitas. @ucureKti./
$'. ELsencM, (0, ELsencM, M0 ,1001-. ,escifrarea comportamentului uman. @ucureKti/ Ed.
.eora.
$(. &er8er, "0, Mendelsohn, M0,Napier, "0 ,10D(-. The 0ook of @amilE TherapE. @oston/
Noughton 3ifflin.
$*. &erreol, )0 ,1001-. ;icLionar de sociologie.. @ucureKti/ Ed. StiinLificM Ki .ehnicM.
$$. &erreol, )0 ,100*-. Se poate vorbi de o criz a familiei K n revista Sociolo!ie
*om$neasc. nr.$J100*.
$2. &oucault, M0,100$-. >storia se&ualit"ii0 .imiKoara/ Editura de =est.
$D. &romm, E. ,100$-. +rta de a iubi0 @ucureKti/ Ed. )nima.
$1. &romm, E0 ,1001-. The @ear of @reedom.. @ucureKti/ Ed. .eora.
$0. )asset, #0(T)0 ,100$-. Studii despre iubire. @ucureKti/ Ed. Numanitas.
2%. )he8rea, )00 !essier, R0 ,100*-. Cuplu #i familia rom$neasc 1 men"inerea precar a
familiei tradi"ionale n revista Sociolo!ie *om$neasc. nr. $J100*.
21. )iddens, "0 ,1000-. Transformarea intimit"ii. @ucureKti/ Editura )ntet.
2'. )olu, P.,'%%%-. @undamentele psiholo!iei sociale. "onstanLa/ Ed. E&Ponto.
2(. )orell, C0, )0 ,1001-. @amilE TherapE in Chan!in! Times. 3c3illan Press. 9.;.
2*. )orer, )0 ,10D1-. Se& and )arria!e in En!land TodaE. 9ondon/ Gelson.
2$. )reen8erg, '000 Iohnson0 0M0,1011-. EmotionallE focused therapE for couples. GeO
HorB/ ?uidford.
22. )run8erg, '0 Miroiu, M0 (100D-. Hen #i societate. @ucureKti/ Ed )lternative
2D. (aleL, I0 ,100D-. Chan!er les couples. Paris/ E#F Editeur.
21. (aleL, I0 ,100%-. Strate!ies of (sEchotherapE. :ocBville/ .he .riangle Press.
20. (ardLment, %0 ,'%%%-. Iiitorul familiei. @ucureKti/ Ed. StiinLificM.
D%. (eneghan "0,M0, ilver E0, I0, Cauman '0,I0, et al0 ,'%%%-. ,o (ediatrics *eco!nize
)others <ith ,epressive SEmptomsK, Pediatrics
D1. (ite, 0 ,1011-. The Gite *eport 1 Lomen and /ove. 9ondon/ Penguin.
D'. (oldevici, I0 ,'%%%-. +meliorarea performan"elor individuale prin tehnici de psihoterapie.
@ucureKti/ Ed. +rizonturi.
D(. (oldevici, I0 ,100$-. +utosu!estie #i rela&are0 @ucureKti/ Ed. "eres.
D*. (oldevici, I0 ,100D-. Elemente de psihoterapie.@ucureKti/ Ed. )ll.
D$. (oldevici, I0 ,1000-. H$ndirea pozitiv-Hhid practic de psihoterapie ra"ional-emotiv #i
co!nitiv comportamental0 @ucureKti/ Ed. StiinLM Ki .ehnicM.
D2. (oldevici, I0 ,'%%1-. Gipnoz clinic. @ucureKti/ Ed. "eres.
DD. (oldevici, I0, Ion, "0, Ion, C0 ,100D-. (sihoterapii moderne. 3oua hipnoz eriksonian0
@ucureKti/ Ed. >G>.
D1. (oldevici, I0 ,'%%%-. (sihoterapia tulburrilor an&ioase. @ucureKti/ Ed. "eres.
1*D
D0. (oldevici, I0 ,100(-. (sihoterapia -un tratament fr medicamente0 @ucureKti/ Ed.
"eres.
1%. (oldevici, I0 ,'%%%-. (sihoterapii scurte. @ucureKti/ Ed. "eres..
11. (oldevici, I00 ,100$-. Su!estiolo!ie #i psihopterapie su!estiv. @ucureKti/ Editura =ictor.
1'. (oldevici, I00 Vasilescu, I0,P0,1001-0 Gipnoza #i for"ele nelimitate ale psihismului uman0
@ucureKti/ Ed. )ldomars.
1(. (u8er, P0(1001-. (sihoterapiile.Terapia potrivitM fiecrui pacient. @ucureKti/ Ed.
StiinLM Ki .ehnicM.
1*. IluB, P0,100$-. @amilia-cunoa#tere #i asisten". "luj- Gapoca/ Ed. )rgonaut.
1$. IluB, P0('%%%-. >luzia localismului sau localizarea iluziei. >aKi/ Ed. Polirom.
12. InQood $0, )0, ,101$-. *ecent +dvances in (ostpartum (sEchiatric ,isorders.
Rashington ;". )merican PsEchiatric Press
1D. IacMson 0, cott, 0,1002-. @eminism and Se&ualitE, Edinurgh/ Edinurgh IniversitE
Press.
11. Iung, %0,)0 ,1002-. (siholo!ie #i alchimie. @ucureKti/Ed. .eora.
10. Iung, %0)0 ,100*-. Cstoria ca rela"ie psiholo!ic. n volumul (uterea Sufletului.
@ucureKti/ Ed. )nima.
0%. Sau7mann, I0%0 ,1001-. Corpuri de femei. (riviri de brba"i. @ucureKti/ Ed. Gemira.
01. Sellerhals, I0 ,101D-. /es tEpes dFinteraction dans la famille. n /F+nee sociolo!iJue. nr.
(DJ101D
0'. SellL, '0 ,1002-. >tFs everE<here1 Se&ual violence as a continuum. n WacBson #.. #cott #
,coord.-. @eminism and Se&ualitE. Edinurgh/ Edinurgh IniversitE Press.
0(. SinseL, "00,PomerL, P0C0,Martin, %0&0 ,10$(-. Se&ual behaviour in the human female0
Philadelphia/ #aunders.
0*. Sligman, )0 ,1001-. 3unta mortului. >aKi/ Ed.Polirom.
0$. SunMel, &0,10*D-. Caracterul. dra!ostea. csnicia. @ucureKti/ Ed. de #tat.
02. 'arionescu, M0,100*-. @amilia1 primatul ordinei morale. n Sociolo!ie *om$neasc.
nr.$J100*. @ucureKti/ Ed. )cademiei.
0D. 'ipovetsML, )0 ,'%%%-. + treia femeie.@ucureKti/ Ed. Inivers
01. 'issarraUue, &0 ,1001-. @emmes au fi!ure. n Gistoire des femmes. Paris/ Plon
00. Macna8, &0 ,100D-. ,orin"a se&ual. @ucureKti/ Ed. >:>.
1%%. Mamali, %0(1011-. 0alan"a motiva"ional #i coevolu"ia. @ucureKti/ Ed. StiinLificM Ki
EnciclopedicM.
1%1. Masters, P0, Iohnson V0 (100*-0 Guman Se&ualitE. N
th
ed. Narper "ollins
Pulishers.
1%'. Mc$aniel, 0, $ohertL P0, (epQorth I0, MihAescu V0 ,1002-. (sihoterapia ca
sistem0 >aKi/ Editura Polirom.
1%(. Mc)oldricM0, M0, )erson, R0 (100%-. Heno!rammes et entretien familial0 Paris/
E#F.
1%*. Meltzo77, "0, N0 RMoore, M0, S0 ,1010-. ,evelopmental (sEcholo!E0 GeO HorB.
1%$. Mertin '0,Reeder, I0, 0 (1001-. Essentials of )aternitE 3ursin!- @amilE Centered
Care. GeO HorB/ W. @. 9ippincott "ompanE.
1%2. MihAilescu, I0 ,100$-. (olitici sociale n domeniul popula"iei #i familiei. n (olitici
sociale. *om$nia n conte&t European. @ucureKti/ Ed. )lternative.
1%D. MihAilescu, I0 (100(-. @amilie. n ,ic"ionar de sociolo!ie ,coord. Uanfir, ".,
=lMsceanu, 9.-. @ucureKti/ Ed. @ael.
1%1. Minuchin, 0 ,10D*-. @amilies and @amilE TherapE. "amridge 3ass/ Narvard
Iniv. Press.
1%0. Mircea, !0 ,100*-. @amilia de la fantasm la nebunie..imiKoara/ Ed. 3arineasa
11%. Miroiu, M0 ,1002-. ,espre natur. femei #i moral. @ucureKti/ Ed. )lternative
111. Miroiu, M0(1002-Se&ism. n Hen #i societate ,coord. ?runerg, 9., 3iroiu, 3.-.
@ucureKti/Ed. )lternative.
1*1
11'. Mitro7an, I. ,1010-. Cuplul con'u!al- +rmonie #i dizarmonie. @ucureKti/Editura
StiinLificM Ki EnciclopedicM.
11(. ;;90Mitro7an, I0 ,100$-. Calitatea vie"ii familiale. Estimri. predic"ii #i solu"ii. n
Calitatea Iie"ii. nr.1J'. @ucureKti/Ed. )cademiei :omne.
11*. Mitro7an, I. ,coord-. ,100D-. (sihoterapia e&perien"ial. C paradi!m a
autorestructurrii #i dezvoltrii personale. @ucureKti/ Editura >nfomedica.
11$. Mitro7an, I0 41002-.Iiolen"a familial ntre disimulare. deconspirare #i impact
psihopato!en. "onsfMtuirea >nterdisciplinarM a )sociaLiei 3edicale :omne. #iiu.
septemrie.
112. Mitro7an, I0, %iupercA, %. ,100D-. (siholo!ia rela"iilor dintre se&e- )uta"ii #i
alternative. @ucureKti/Editura )lternative.
11D. Mitro7an, I0, %iupercA, %0,1001-. >ncursiune n psihosociolo!ia #i psihose&olo!ia
familiei. @ucureKti/Edit. Press 3ihaela.
111. Mitro7an, I0, )heorghiu, M0(100$)0 *ezisten"e #i capacit"i compensatorii ale
familiei. n :evista de E&pertizM 3edicalM Ki :ecuperare a "apacitMLii de 3uncM. vol. 1-
'J100$. @ucureKti
110. Mitro7an, I., Mitro7an, N0 ,1001-. @amilia de la + la O. @ucureKti/ Ed. StiinLificM
1'%. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0 ,100*-. Elemente de psiholo!ie a cuplului. @ucureKti/Ed.
Sansa.
1'1. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0 (100*-. @amilia rom$neasc n perioada de tranzi"ie. n
*evista de (siholo!ie. @ucureKti/ Ed. StiinLificM Ki .ehnicM.
1''. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0 (;33;)0 ,e la identitatea se&ual la rela"iile ini"iatice
sau rentoarcerea la izvoarele cuplului. Ce #tiu #i ce nu #tiu prin"ii. n revista +lternative.
nr. D-1J1001. @ucureKti
1'(. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0 (100'-. ,ialo!ul familial. n vol.Cabinet de psiholo!ie.
@ucureKti/ Ed. )cademiei.
1'*. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0,1010-. ,isfunc"ii !lobale #i specifice n adoptarea #i
e&ercitarea rolului con'u!al. n *evista de (siholo!ie nr.'J1010 Ki *J1010. @ucureKti
1'$. Mitro7an, I0. Mitro7an, N.,100%-. Educa"ia se&ual sau se&ual afectivK n :evista
de Pedagogie. nr.2J100%. @ucureKti
1'2. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0(;33;)0 @amilia bolnavului psihic-patolo!ie individual
sau interpersonalK n *evista de (siholo!ie. nr.(-*J1001
1'D. Mitro7an I0. Mitro7an N0 @amilia cu un sin!ur printe-o nou form de familie. n
revista +lternative. nr. 1-'J100'/@ucureKti
1'1. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0,1001-. @amilia de la + la O. @ucureKti/ Ed. StiinLificM.
1'0. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0 (101D-. >nterac"iuni disfunc"ionale maritale cu risc
comportamental patolo!ic. n vol. +sisten"a psihiatric a cazurilor cu risc comportamental
patolo!ic. >aKi
1(%. Mitro7an, I0. Mitro7an, N0 (1011- (entru o csnicie armonioas. n vol. (siholo!ia
#i via"a cotidian. @ucureKti/ Ed. )cademiei.
1(1. Mitro7an, I0 ('%%*-. Terapia unificrii. @ucureKti/ Ed. #per.
1('. Mitro7an, N0(101*-. ,ra!ostea #i cstoria. @ucureKti/ Ed. StiinLificM Ki
EnciclopedicM.
1((. Mitro7an, I00 Vasile0 $0, ,'%%1-. Terapii de familie.. @ucureKti/ Ed. #per
1(*. Munteanu, "0, ,'%%*-. (siholo!ia v$rstelor adulte #i ale senectu"ii. .imiKoara/ Ed.
Euroit.
1($. Murstein, C0, %ase, $0, &renn, 0P0 (101$-.(ersonalitE Corrlates of E&-S<in!ers. in
/ifestile1 + Pournal of Chan!in! (atterns. @all.
1(2. Nichols, M0P0, chQartz, R0%0 (1001-. @amilE TherapE. Concepts and )ethods.
@oston.
1(D. Nicolaescu, M0(coord0)0,1002-. Cine suntem noiK ,espre identitatea femeilor din
*om$nia modern. @ucureKti/ Ed. )nima.
1*0
1(1. Niel, M0 (10D*-. ,rama eliberrii femeii. @ucureKti/ Ed. PoliticM.
1(0. Noddings, N0, %0 (101*-. + feminine +pproach to Ethics and )oral Education.
@erBeleE/ "alifornia. IniversitE of "alifornia Press.
1*%. NoiziM, R0 ,100D-. +narhie. Stat #i utopie. @ucureKti/ Ed. Numanitas.
1*1. PanA 0, $ArAu $0, PanA 0 >r00,1001-. Se&ualitatea uman. @ucureKti/ Ed.Inivers.
1*'. Papalia $0 E00 #lds PendMos 00 &eldman R0 $0,1000-. + ChildFs Lorld- >nfancE
Throu!h +dolescence. 3c. ?raO. Nill.
1*(. ParMinson, '0 ,100(-. Separarea. divor"ul #i familia. @ucureKti/ Ed. )lternative.
1**. Pascal, M0,N0 ,'%%1-. +rta de a fi mereu mpreun. @ucureKti/ Ed. )&el #pringer.
1*$. Pillitteri "0 (100'-. )aternal and Child Gealth 3ursin!. Care of the Childbearin!
and Childrearin! @amilE. GeO HorB/W.@.9ippincott "ompanE.
1*2. Pocs #0 ,1010-. Cur intimate relationships marria!e and the familE. GeO HorB/
Narper and :oO Pul.
1*D. PrisAcaru, %0 Postelnicu, M0, Cotea, V0 ,1001-. (rincipalii factori de risc n
evolu"ia mortalit"ii infantile. n *evista *om$n de Statistic. nr.48;477Q. @ucureKti
1*1. RAdulescu, 0 ,100D-. Sociolo!ia #i istoria comportamentului se&ual deviant.
@ucureKti/ Ed. Gemira.
1*0. RAdulescu, 0 ,100$-. Iiolen"a familial #i maltratarea copilului. n revista
Sociolo!ie *om$neasc. nr.$-2J100$.
1$%. Rich, "0 (10D2-. Cf <oman 0orn. )otherhood as E&perience and >nstitution0 GeO
HorB/ Gorton.
1$1. Roussel, '0(1010-. /a famille incertaine. Paris/ Ed. +dile >aco.
1$'. RuddicM, 0 ,101*-. )aternal Thinkin!. in )otherin!1 EssaEs in @eminist TheorE.
GeO HorB.
1$(. andu, $0 ,1002-. Sociolo!ia tranzi"iei. @ucureKti / Ed. #taff.
1$*. atir, V0 ,100$-. Therapie du couple et de la famille. ;esclee de @rouOer/
1$$. chna8l, $0,100(-. 0rbatul #i femeia. "hiKinMu/ Ed. Iniversitatea
1$2. chulz, $0"0, Rodgers, 0,&0 ,101$-. )arria!e and @amilE ,(rd ed.-. GeO HorB/
Prentice-Nall
1$D. egalen, M0 ,1002-. Sociolo!ie de la famille. Paris/ )rmand "ollin.
1$1. horter, E0 (1011-. 3aissance de la famille moderne. Paris/ Editions du #euil.
1$0. illamL, N0 ,1002-. ,ic"ionar de psiholo!ie. @ucureKti/ Ed. Inivers Enciclopedic.
12%. imons, "0, I0, Salichman 0, antrocM P0I. ,100*-. Guman +d'ustment. I.#.)/
@roOn Z @enchmarB Pulishers.
121. lAmnescu R0, ,100*-. Cupluri fr copii. n revista EducaLie nr.'J100*, @ucureKti.
12'. mirnov, I0, MAgescu, )0 ,1010-. Stilul de via" #i familia. n Stiluri de via" ,coord.
Uamfir, "., :eedeu, >.-. @ucureKti/ Ed. )cademiei.
12(. tanQaL, P0,!au8man0 C0 (100*-. 3e< Huide to (re!nancE and Child Care0 GeO
HorB.
12*. tAnciulescu, E0 ,100D-. Sociolo!ia educa"iei familiale. vol.>. >aKi1Ed. Polirom.
12$. tAnciulescu, E00 ,1001-. Sociolo!ia educa"iei familiale. vol.>>. >aKi/ Ed. Polirom.
122. tAnoiu, "0, Voinea, M0,101(-. Sociolo!ia familiei. @ucureKti./ I...@.
12D. teMel, P0 (100$-. *ecomandri psihanalitice pentru mame. @ucureKti/ Ed. .rei.
121. toica, !0 ,100(-. Se&olo!ie #i educa"ie se&ual.. @ucureKti/ Ed. C:5
120. Gchiopu, U0, Verza, E0 ,1011-. (siholo!ia v$rstelor. @ucureKti/Ed. ;idacticM Ki
PedagogicM.
1D%. Gte7Anescu, $0, Educa"ia pentru e!alitate prin diferen". ,100D- n ?runerg, 9.,
3iroiu 3., ,coord.-. Hen #i educa"ie @ucureKti/ Ed. )na.
1D1. !ietze, %0 @ertilitE Control. 1021 n #ills, ;., >nternational EncEclopedia of the
Social Sciences , GeO HorB/ Nardcover Pulisher/ .he 3ac3illan "ompanE.
1D'. !ord>man, )0 ,10D(-. /a maladie con'u!ale. Paris.
1D(. !re8ici,V0 ,1001-. Henocid #i demo!rafie. @ucureKti/ Ed. Numanitas.
1$%
1D*. !re8ici, V00 ,1002-. ,emo!rafie. Ed. EnciclopedicM. @ucureKti./
1D$. Ungureanu, M0, ,100*-. Se& #i se&ualitate. @ucureKti/Ed. =iaLa :omneascM.
1D2. Voinea M0 ,100*-. *estructurarea familiei1 modele alternative de via". n
Sociolo!ie *om$neasc. nr.$J100*. @ucureKti/ Ed. )cademiei.
1DD. Voinea, M0 ,1002-. +specte psihosociale ale modelelor familiale ale tranzi"iei n
*om$nia1 accelerarea tranzi"iei. @ucureKti/ Ed. >.G.>.
1D1. Voinea, M0,100*-. *estructurarea familiei1 modele alternative de via". n
Sociolo!ie *om$neasc. nr.$J100* @ucureKti/ Ed. )cademiei.
1D0. Voinea, M0 ,100(-. (sihosociolo!ia familiei. @ucureKti/ ..I.@.
11%. Palsh0 P0, Mc )roQ, I0 ,1002-. Essentials of familE TherapE. GeO-HorB/ 9ove
Pulishing "ompanE.
111. +am7ir, %0, +am7ir, E0 ,100D-. (entru o societate centrat pe copil -:aport realizat
de >nstitutul de "ercetare a "alitMLii vieLii. @ucureKti.
11'. +am7ir, E0 ,1010-. *ela"iile interpersonale #i stilurile de via". n Stiluri de via".
@ucureKti/Ed. )cademiei.
11(. +am7ir, E0 (1001-. Situa"ia copilului #i a familiei n *om$nia. @ucureKti/ Ed.
)lternative.
11*. +late, M0(coord)0 ,100D-. (siholo!ia vie"ii cotidiene. >aKi/ Ed. Polirom.
11$. +lAtescu, $0V0 ,100'-. (olitica familial #i dreptul la planificarea familiei.
@ucureKti/ >nstitutul :omn pentru ;repturile +mului.
.
1$1

Psihodiagnoza Cuplului Curs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihodiagnoza Cuplului Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Master Psihodiagnoza complexa a personalitatii

S-ar putea să vă placă și