Briciul lui occan 28 Lama lui Occam, (numita i Briciul lui Occam) sau principiul parcimoniei, este folosit

pentru a justifica anumite afirmaii tiinifice. Lui William de Occam i se atribuie principiul conform cruia cea mai simpl explicaie pentru un fenomen este de preferat. Acest principiu i gsete formularea deseori n felul urmtor: "entitile nu trebuie s fie multiplicate dincolo de necesar" (entia non sunt multiplicanda praeter necessitatem). A se considera situaia omniprezent a dou teorii A i B, unde A este versiunea cea mai simpl a teoriei, care se potrivete cu datele, iar B este o versiune a lui A augmentat cu cu elemente adiionale care nici nu mbuntesc, nici nu duneaz problemei. Principiul briciului lui Occam ne sftuiete s ndeprtm elementele suplimentare din B, rmnnd cu versiunea mai simpl A.

21. Pardigma social a evului mediu Societatea feudal s-a cldit pe ruinele vechii soceti antice, n completarea creia s-a impus un nou mod de gndire, un nou cadru cultural. Este relevant n acest sens c frmntrile sociale nscute la sfritul epcii antice au fcut ca vechile orae antice aproape s dispar. Viaa social proprie cetile antice a fost preschimbat de o alta dominant rural de la sate; veche ordine democratic a cetii, dominat de stpnii de sclavi a fost preschimbat cu cea dintre feudali i masa de rani analfabei. Erau raporturi sociale noi, necesare a fi consfimite printr-o corespunztoare nou ordine statal necrutoare. Au fost raporturi ce se doreau propovduite i reprezentate contient la nivelul pturilor largi ale populaiei, un mesaj ce a fost nsuit s fie dus la ndeplinire de biseric, o instituie de stat anume cret pentru asta. Instituiei bisericii i-a fost investit s asimileze n structurile ei ntreaga motenire culturala antic, pentru a o reformula n spiritul noilor interese sociale, cu care s acioneze asupra convingerilor pturilor tot mai largi de oameni. n aceste condiii cunoaterea naturii i a omului a fost pur i simplu neglijat. Ceea ce a fcut ca n locul preocuprilor de acest fel s se institue un interes marcant pentru viziunile mistice speculative. Cu acestea se vroiau explicate att organismul ct i sufletul. Aa se face c n noua epoc medieval interesul pentru cunoaterea naturii i a omului a slbeasc considerabil. Cutarea determinismul i cauzalitii din natur i despre om a naintailor antici a fost de ast dat preschimbat i cobort la nivelul contiinei i a convingerilor evlaice, epuizat de explicaiile realizate n termenii textelor de credin bisericeti. Respectivele fenomene erau de acum produse ale contiinei, unde omul era desprit de natur, sufletul lui era ridicat la nlimea unei viei de apoi, a unei supra pmnteti, care se va continua n imaginara lume a zeilor i sfinilor. Noua mentalitate se raporta ordine oscial care se vroia impus, una care urmrea ruperea omului de natur i subordonarea acestuia feudalilor dominani. n acelai spirit au fost interpretate i integrate cunotinele pn atunci dobndite despre viaa psihic. Sufletul dac mai era acceptat ca un obiect de preocupare ideatic, el era considerat ca o realitate ambivalent,

adic: ca pe o esenialitate cu care se completeaz corpul, unde acesta sluiete i nceteaz la a se mai manifesta liber (a); ca dumnezeire, n care ipostaz existenial sufletului i putea fi studiat nlarea spre ceruri, aa cum aceasta rea reprezentat n termenii textelor bisericeti (b). n noul cadru social omul a ncetat s mai existe ca sclav, de a crui via stpnul su s poat dispune dup voie. Acum el a devenit iobag, o fiin dumnezeiasc, de care feudalul dispunea prin intermediului bisericii.

77-81 n Romnia psihologia ncepe s se constituie ca disciplin independent , cu caracter experimental, la puin timp dup ce ea ncepe s se dezvolte ca tiin experimental pe plan mondial. Pionierii psihologiei experimentale din Romnia ( E. Gruber, C. Rdulescu-Motru, F. tefnescu-Goang) i fac ucenicia n primul laborator de psihologie experimental , al lui W. Wundt, nfiinat n 1879 la Leipzig. Din pcate, Eduard Gruber, fondatorul primului laborator de psihologie experimental din ara noastr (la Iai,1893), se stinge din via n 1896, la numai 35 de ani, regretat, printre muli alii, i de Dimitrie Anghel i t. O. Iosif. Ca s devin tiinific, psihologia s-a dezvoltat iniial ca o '' tiin natural'', pe modelul biologiei sau fiziologiei, devenind experimental, apoi i-a lrgit cmpul de activitate spre cele mai variate aplicaii, devenind, pe lng o tiin teoretic, i o tiin aplicat, chiar o psihotehnic. La noi etapa aceasta n-a fost atins plenar dect ntre cele dou rzboaie mondiale, deci dup Unirea din 1918. Dup primul rzboi mondial, n pofida condiiilor grele create ca urmare a acestuia i apoi ale crizei economice prin care a trecut ara noastr, activitatea tiinific este reluat n cele dou universitai din Bucureti i Iai, la care se adaug noul i puternicul centru universitar de la Cluj. Psihologia romneasc cunoate acum un avnt deosebit, datorit dezvoltrii celor trei centre de cercetare de pe lnga catedrele de psihologie ale celor trei universiti. La Bucureti, C. Rdulescu-Motru nfiineaz Laboratorul de psihologie experimental (la 1906), cu condiii vitrege de dezvoltare, n timpul rzboiului, mare parte din aparatura cu care a fost nzestrat fiind distrus. Imediat dup rzboi, C. Rdulescu-Motru intervine n repetate rnduri pentru obinerea fondurilor necesare pentru refacerea laboratorului; interveniile sale se soldeaz cu promisiuni care nu sunt respectate dect n parte i cu mare ntrziere. Activitatea lui C. Rdulescu-Motru n domeniul psihologiei a fost precumpnitor pozitiv. Concepnd psihologia ca tiin exact, el a relevat legtura de dependen a proceselor psihice de cele fiziologice, a ncurajat dezvoltarea cercetrilor experimentale i a luat n consideraie aciunea factorilor sociali asupra vieii psihice. El a neles importana cercetrilor experimentale pentru dezvoltarea psihologiei i le-a sprijinit, organiznd un laborator de psihologie n cadrul catedrei sale i contribuind la pregtirea unora dintre elevii si n aceast direcie. A ncurajat i sprijinit aplicarea psihologiei n diverse domenii de activitate (coala, industrie, armat etc.). Aportul lui principal n

istoria psihologiei romneti const n ocuparea i organizarea celei dinti catedre de psihologie specializat din ara noastr, n formarea unor psihologi de profesie prin mijloace didactice naionale i asigurarea unor cadre organizatorice, instituionale (laborator, bibliotec, asociaii, reviste etc.) pentru desfurarea unor activiti permanente i adncite. De numele lui C. Rdulescu-Motru se leag primele eforturi de la noi de a asigura psihologiei condiiile obiective ale trecerii de la speculaia filozofic spre tiin, de la compilaie spre cercetri originale.

PSIHOLOGIA ROMANEASCA si scolile de psihologie

PSIHOLOGIA ROMNEASCA Tempo-ductul 1860 - 1890 T. Maiorescu e interesat de cunoastere / temperamente / inteligenta / hipnotism. V. Conta emite Teza Fatalismului - sufletul ca functie se descopera inmateric. Imaginatia poate fi ranforsativa (imaginile obiectelor externe sunt reactualizate fara sau in afara experientei idemice), creativa (via emotii) si inventiva (teleotopica). C. Leonardescu observa ca sufletul influentat exclusiv de unitatea tuturor partilor corpului e doar rezultatul impactului fiintei cu Lumea si nu un produs supra-natural. 46436izv68orv4f Tempo-ductul 1890 - 1920 E. Gruber deschide primul curs si laborator de psihologie experimentala.(Iasi - 1893) N. Vaschide initiaza psihofiziologia organelor de simt, psihopatologia, psihologia activitatii mentale morbide. C. Radulescu - Motru inaugureaza la Bucuresti cursul de Psihologie Experimentala in 1897. E necesara o noua emancipare a psihologiei - evadarea de sub tutela fiziologiei stiinta care a contribuit in crasa masura la prima secesiune a psihologiei in raport cu metafizica spiritualista dar care tinde sa o ingereze ca pe un simplu capitol. Universul reprezinta o finalitate imanenta ceruta imperios de conservarea personalitatii. zr436i6468orrv Ion Athanasiu duce si consacra in atentie electro-fiziologia nervoasa. Gh. Marinescu abordeaza si califica domeniul clinic :

psihogeneza parezelor provocate prin intermediul imaginatiei in cazuri de isterie psihopatologia limbajului psihoterapia fonocromia hipnagogia

C. Parhon e autorul primului tratat de Endocrinologie din lume (1909). Secretiile endocrine pot influenta atat intensitatea cat si viteza proceselor psihice. D. Draghicescu initiaza cursul de Psihologie Sociala pe temeiul ca stiinta psihologiei trebuie sa tinda spre o psihologie inter-individuala. P s i h o l o g i a de d u p a A II - a C o n f l a g r a t i e M o n d i a l a

Scoala de la Bucuresti

C. Radulescu-Motru deschide in 1906 Laboratorul de Psihologie Experimentala. A relevat legatura proceselor psihice cu cele fiziologice. M. Ralea fondeaza Asociatia Psihologilor din Romania. Orgia de idei a permis o dialectica a naturalului si artefactului. Animalul se comporta extatic sau instinctiv dupa expresia lui Scheler - fata de mediu in timp ce omul are virtutea de-a se comporta ascetic in raport cu impulsurile naturii. Perceptia e un act suspensiv in opozitie cu reflexul care e o descarcare imediata. Curba evolutiei se desemneaza de la izbucnire la amanare - orice cucerire psihica superioara se traduce printr-o sistare a cursului spontaneitatii naturale ca prezumare a nevoii de-a introduce termeni intermediari intre stimulare si actiune. Gh. Zapan a fost sedus de fizica teoretica a lui Albert Einstein pe care l-a audiat la Berlin (1930). Pornind de la celebra Teorie a Relativitatii a savantului german de origine evreu, Gh. Zapan a elaborat si verificat experimental Teoria Spatiului si Timpului Psihic (1935). S-a dezvoltat astfel viziunea cosmica asupra fenomenelor psihice prin Teoria Relativitatii omonime. Asa cum in fizica relativista timpul se anemiaza in campurile gravitationale puternice pentru observatorul care priveste fenomenele dintr-un punct cu camp de gravitatie inferior in psihologie timpul saturat perceput intens si continuu de pilda reprezentat prin durata unui ton potent pare subiectiv mai scurt decat timpul vidanjat

escortat de 2 borduri fonice. Fizica relativista arata cum dimensiunile spatiale par mai mari in campurile gravitationale slabe percepute insa din puncte administrate in campuri gravitationale puternice si invers. In psihologie un cerc alb pe fond negru e perceput ca fiind mai mare decat un cerc negru de acelasi gabarit perceput pe fond blanc. Daca in fizica inabsoluta viteza pare augmentata in campurile gravitationale slabe pentru psihismul uman o viteza idemica a unui corp e perceputa ca fiind mai mare in intuneric decat in lumina. A initiat Taxiologia perceputa ca stiinta a progresului si dezvoltarii experientei traveliene umane. Traian Herseni inaugureaza cursul de Psihologie Eclativa Paul Popescu-Neveanu inventeaza conceptul Anticipare Operationala. Creativitatea emerge din interactiunea aptitudini - atitudini. Mihai Golu stabileste principiile psihologiei cibernetice.

Scoala de la Cluj F. St. Goanga se formeaza in Laboratorul de Psihologie condus de Wundt - 1908. Al. Rosca initiaza cursuri de Psihologia Handicapatului / Psihologia Gandirii si Psihologia Creativitatii. B. Zrgo trateaza modelarea operatiilor intelectuale si psihodiagnoza. Scoala de la Iasi M. Ralea editeaza Pedagogie Sociala si Legislatie Scolara. V. Pavelcu se remarca in Docimologie.