Capitolul 10

E)(EMPLEDE MATERIALEPENTRU SEDINTELE CU PARINTII,PROIECTE DE LECTII, FISEDE I-UCNU PENTRUACTTVTIATISI TESTE

10.1 SUGESTII DE TEME pentru lectoratele qi qedin(ele cu plrinfii - C durafamiliei - garantia stabilitdqii emotionale a copilului. - Metodcde cunoaqterc a adolesccntului. - Rolul Iamiliei in lbrmaleaunei atitudinicivilizatea elevilor. - Rolul milloacclolmass-media in dezvoltarea psihicda elevului. - E,xclcitiide dczvoltarc a memolici. - Tulburdride comportamcnt 1aadolcscenti. - Rela[iilefete-biieti. - Alegerca prielenilor. - Dependenta de nicotind. - Complcxele de infbrioritate la adolescent. - Cunoasterea aptitudinilor adolescentilor.. * Metodesi procedee de educatic utilizatein familie. - Atitudini greqiteale pilinlilor in rclalia cu adolescentul. - Timiditatea la adolescen(i. - Banii de buzunar ai adolescentului. - Particularildli leferitoalc 1a dezvoltarea pcr.sonalitltii adolescentului. - ParticularitAti ale lumii contemporane si influenla lor asupra tinelilor. - Prcgitireaadolescentilor pentruviatade familie. - Ce este temperamentul si cum trcbuie sd tinem seamadc cl in activitatea educativS. - Ce estecaracterulsi cum se fbrmeazl el in tamilie. - Factoriimplicatiin agresivitatea adolescentilor..

160

Intrebdri si ritspunsuri pcnau prolbsorul dirlintc

Comunicalea si conflictulintle gonelatii. Adolcscontul 9i timpul siu libcr'. Atitudinialc pilintilorin rcla[ia cu adolcscentii. lamiliale Evcnimcntc stlesante: cducatia sexualS la adolcsccntr. Ii.cgimuldc muncdal adolescentului. Nicotinasi alcoolul. adolescentoi; Ptietcnia la vArsta insnccesnl scolar. - mod de viatdromAncsc. Convietuilea intro gencratii Scoala si lamilia- conculen(i saucomplcmentaritatc. antur a.jului Influcnla asupra adolcsccntilor. Stimularca adolescentului in vcdclcaimplicilii in salcinilc scolalc. Ce - mi dolescpentlucopilul mcu. psihicl,molaldli f izic[ a lamiliei. Sdnltatca Examcnclo si copiii nostri. Limbajul copilului- oglinda1amilici. Cei gapte ani de acasd. Educatic religie- morald. Impoltanta autorititii morale a pdrintilor, r'olr.rl cxonrplului pcrsonal. Cine fi cum trebuie si olganizczc tinpul libel al copiilol noltlr. Libcltatc si ple.judecatd in educatic. qi rcc<lmpenselol Rolul cducatival pedepselor' in lanrilic. Rolul familiei in formarca, la copii, a dcplir.rdeliloldc compol'tamont civilizatacasl si in societatc. Rispundclea copiilor'. .julidici a pdrinlilol pentruinfracfiunile Regimulde munci ri odihni al $colalului in familie. pirintilol plofesionald Rolul in orientarea si a copilului, $colarA dragostei in dezvoltarea latd de mescria a1eas5. gustului pentru Rolul familieiin lblmarea!i dezvoltarca ll'umos. 'l sautcoali a iubirii Familia:r'elugiu, inchisoare, la arlolcscenti. Crizadc originalitctc cunoagterii adolescentului Importanta ;i a grupuluidin carelacc parte. Riscurilc la care sunt supuqiadolescenlii:consum dc alcool, droguri,tutun etc.

Intrebdri si rispunsuri pentru prolbsorul tliriginle

161

- f amilie. Colaborarea scoalX Stiluri parentale. Scdintaidealdcu pdrintii. pdrinte- adolescent Comunicarea desplealcool,tutun ;i dloguli. despresexualitato. Comunicareapirinte-adolescent Contlictele interparentale $i coeziuneatamiliei: predictolii anxietdtii si izolirii adolcscentilor. sociale, singurdtdtii Talii ;i fii lol adolescenli:dezvoltarea adolescontilor'implicale parentalS. Meseriade pdlinte. Ce ne dorim de la copilul nostru.

IO.2 MATERIALEPENTRU SEDINTELE CU PARINTtr Familia:refugiu,lnchisoare, sau$coaltr a iubirii ? Scopul activititii:

. Prezentarea albctivitdtii ca temeial unit[tii funcfionalea lamiliei; social- educativ. constientizarea rolului lamiliei, ca f'actor Obiective : . promovalea unci strategii de comunicarc elicientl,in lamilie; . evaluarea diferiteconfiguraliilamiliale; datelordespre . in{elegerealamilici ca sursdprincipald a adaptbriiqi integrdlii a adolescentului sociale ; . inlelegerea influenlei negative a lamiliei dezor ganizale ("predeviante"sau "deviante") asupla socializdlii morale a adolescentuluii . in(elegelea efectelordezorganizirii si carcntelorfamiliale asupra psihice ale adolescentului tulburdrilor ; . comunicareaef'ioientd in familio: transmitcre,ascultale, oomportament nonverbal/paraverbal; . definircadif'eritelortipuri de familii, recunoasterea Eirespectarea di f'erentelor dintre elc; . constientizarea necesitXliide mentincre a iubiLii in familie ri rolul indeplinirii responsabilitllii fiecdrui membru al ei; .constientizarea deosebirilol dintle iubirea pdrinteasc[, copil5reascdqi cea conjugall si succesiuneadezvoltdrii si a interdependenlei lor, in familie;

),o2

pentn profesonl diiginte lntrebdri si rdspunsuri

. formarea convingerii cd familia este locul unde se pdstreazi valorile morale,etice ;i spilituale qi mijlocul de tr ansmitereale acestora societet . comunitdtii. ii intregi. Bibliografie: .,,Adolescen{ii qi familia", autori: Dan Banciu, Sorin M. Rddulescu, Marin Voicu, Editura qtiinlific[ Ei enciclopedicd. .Internet:

Material orientativ Familii qi familii, / Familia esteuna dintre lbrmele istorice de comunitateuman5. de rela{ii natural Ea esteun fenomencomplex,cale includeun ansamblu - biologice si sociale. Constituind prin excelenll un I'enomensocial, familia include, aldturi de raporturile biologice, un intleg complex de relalii socialemateriale,economicegospodilesti, precum qi spirituale. Schimbareamodurilor de produclie, estefactorul hotilAtor al evoluliei relaliilor familiale. Se afilm[ tot mai puternic criterii de afectivitate gi de inclinalie, de stim5, de respectqi ajutor reciproc. Respectul reciproc, al membrilor t'amiliei, unitatea de concepfii Ei idealuri, inalta responsabilitate Iald de familie, fa;d de educareacopiilor, sunt trdsdturi noi, care se dezvoltd in cadtul relaliilor familiale. Din neferici'e, mai suntcazuri de tratare usuraticd, h'esponsabilda indatoririlor familiale, de lipsd de rcspect intre soli, de insuficientd grijd ;i rdspunderein educareacopiilor, etc. Dezvoltarea familiei pe temeiul normelor morale, democratice, func{ie ce se exercitd implicd o intbrire a funcliei educativea acesteia, deopotrivd asupracopiilor, pfuinlilor qi a celollal{i membri ai familiei. Familia este un instrument hotdrdtor in educareanoii generatii, in sdn[toase. formareaunor convingeri, deprinderi,obiqnuinfe,caractere viala sociald, cum exercitd un de impofiante funclii in Familia ;ir ar fi: D func;ia familiei de perpetuarca specieiumane. Y funclia familiei in sfera vie[ii materiale, economice gospoddresti. ) tunc(ia educativd a familiei.

Intrebii si rdspunsuri pentru profesoru] diriginte

toJ

Fanihei ii rdmhne un rcl impo ant in orientarca protbsionald a copiik>r,careasigurd existcnlade mAineindividual! si socialI a copilului. Nerecunostinta copiilor este una din celc mai obisnuite fbrme de ingratitudineuman5.Se spune:"Un tatd hrdncqte zecofii $i zecefii, nu pot hrdni un tat[". 'Trebuie s[ ne asteptimla necazuri de la copiii nogtli". " Un copil i1i creeazd implesia cd e;ti vesnic, dd un scop efortului pe carel faci, raliunii de a fi". Dacd este adcvdratd lormularea: " pdrinlii clldescviitolul copiilorlor", nu estemai putinadevlratc6,la lAndullor, copiii pregdtesc viitolul pbrintilorlor. l)drintii suntchematisI inliptuiascd "educa[ie" in iamilie. "Cum iti cinstesti pdrintii,asatt: vor cinsticopiii". Greu estede infdptuit o bund cduca[icin conditiileunui modiu familial deficitar, lie ci estecarentat sublaport molal - plrintii avAndei inqiqidihcult6li subacestaspect, fie conllictual sauin lamilii destrlmate, toate aceste situafii cu pdrinti problemd, reflcctAndu-sein formarea vicioasl a copiilor."Pomul de amla ( cu fi'uct acru) nu rodcsteliuctul de mango (cu fiuct dulce)", cu sensul,de: "Pdrin[i rdi nu pot cregtecopii buni", ne atrageatentiaun provelb bengalez, ilustrAndconsccinlele fbrmdrii copiilor inlr-un astf'elde mediu I'amilial. Pirintii suntrdspunz5toii, directpentruviitolul copiilol lor, pentru z-iua lor de "mAine".Nimic nu poatcti preamult, nimic nu trebuieneglijat, candse pune problemalbrnirii cit mai bine,pentruviale a propriilor copii.Totul pentlua nu fi pusi in situatia, cuprinEi de remuscili tardive, de a le cere , in mod inutil iertare. Exemplu\ ca model de conduitd, replezinLd una din cdile cele mai impofiante ale educa;iei in familie. Cum seexplicd for'laeducativX atAtde mare,a modclului familial? - f'amilia, prim ca mediu de viald al copilului,constituie pentlu el, cea mai bund "ilustratie". - familia, iqi exelcitd inrAulirea asupracopilului in mod ditect, prin trdirea nemi.llocit[ a vietii in comun:copilulcopiazd pe pdrintisi pc alti membri ai lamiliei. Labaza aclivitdlii educative in 1amilie,nu trebuiesI steasfaturile, povelele oferite copiilor, desi si acestea au rostul lor, ci modelele, exemplelebune de conduitd.Din aceasti perspcctivd,se impune si fie cunoscutegi condiliile pe care lr'cbuit: sd le indeplineasodcxemplele p[rin{ilor, pentru a fi cAt mai eficiente,sub raport fbrmativ: autoritate,

164

Intrebdri si riispunsuri pcnlru pralcsorul diriginte

unitatcde voderi,concoldanta dintfo cxigeittcle de or,.liu mual pe carc pirintii le lblmulcaz[si laptele concr ete.exemplele pozitivc, 1or dragostea si respectul fatXde copii , colduitapt evenitoarc, intcrcsulrranif'estat dc pArintiIati de ieusitelecopiilor,aprecicrca Iot pozitivd.alituri de pc carc lc olcr5 ei insisi. StaLLrrile modelele oleritc copiilor'. vot avea pozitivc, rezultate numaidaci vor 1iintelcsc dc accstia. EsLe binecadc timpunu,copriisdfic initiatiin tleburile/acLivititilc casnicc. Si lctclcsi bdietri tLebr.: ie si se.loace cu ace lasi.ju cXlii, aptitu dinile si inlclesclelor specrlice. urnrAnd sI-si spulii cuvAnlul in olientarca lor precXdcre, cu spreuneledinLre ele. PreintAntpinarea e$eculuiscolar al cctpiilctr'-cr.lgrave imphcatii pani la oeasociall si indrviduale de la inadaptarca scolalX ii sociale, - reprezintd prolesionald o preocuparc cu caractcl dc continu itato:rscolii. Cauzelc cc tin dc star:ea civili pleciu i a lamiliei(divort. abandon l'amtlial. concubinaj, decesril unuia din p[r'inti sau a amAnduLola, urcslere.r copiluluide cdtleo mami calc n-a fbstcilsitoriti, saude alti mentbli ai iamilici se dovedesc pcnhu dczvoltalea a 1i pertulbatoale nolmali a personalitltii copiluluisi duc,adesea 1ainsuccese scolat c. Factorii de naturieconomic6, asociati cr"l lacloriimorali.aotioneazir ca o cauzi a cscculuiscolar. Starea sin;ititii copiluhti constituicun I'actor, carcpoateimpiedica succcsul scolar, psiho pcdagogic dar ;i nivelLrl al lamiliei,r'eprezintl o cauz-i a iusuccesului scolar al copilulur. lrrrsti lamilii cnlc l.rLivesc cn indrlelenti riminerea in urmi la invitlturi a copiilor.Alte l'amilii nu pot depisi insucccsul scolalal copiilor.Unii pilinti nu reusesc si-si lraduci in practicX bunclcrntentii,altii .iau celemai adecvatc mlsufi do lcmcdielc a situatiei. Esccul pcolar nu lrcbuic sd tJcgcncreze in spri.linexaguat. pentru iblmalca Supraprotectia. constituieo pcrmancntl ameninlare pelsonalitilii copilului. EI are nevoiedc plotcctia/incr:cdcrea lan.riliei, fh I ca accasta sI dcgenelcze. insirir.r libcrtate exageratS. Ajntolul acordat copilulur la invdtdtlu'5, in familie trcbuie si clcezeun echiliblu ir.itre cxigcntX si splijin. Sc impuneclcaleaunui mediul avorabil. orgonizirr c.r dc cdtrefamilie a reglmuluizilnic al copilultii.a timpului liber', control continuu si sistcmaLic al rezultalclorohtinutc de copil la invbtitur'5. (lontactttl cu scctala. claborarcattntti ;tlatt contttn dc ntistn'i. crccazi

penlruprofesorulcliriginte IntrebdriEi rdspunsuri

165

premisele necesare depdqirii rdmLnerii in urmd la invdldturd. Ea se prin sustineroa copilului de c6tre familie, prin ameliorarea desdvArseste conditiilor care au fost deficitare,prin stimularealui morald. Familia, cu tendin;ele ;i experienla sa particulate de viagd, determind ;i preferingelecopilului pentu anumite lbrme de activitate de desldsuratd in timpul liber. Forla educaliei materneestedependentX mediul social in care se exercitS.In mijlocul grupului fratern, trdirile fiecdrui copil se amplificd, gAndurile,sentimentele, ndzuinlele lui profunzime, cdpXtAnd si un sporde intensitate fbarteimportante subraport tbrmativ. in lamiliile cu .pdrinfi crispali, moroclnosi, nemultumi{i, ca urmale a unor dificult5li sau neimpliniri, oe instaureazd in cdmin o atmosf'erd apdsdtoare, total nefavolabil5dezvoltlrii normale a copiilor, mai mulli copii infruntd mai ugor acastclimat marcatnegativ de adulti. In tamilia cu mul{i copii, atbcgiunea si grija pdrinlilor au caracternormal, dar in familiiie cu un copil, el fiind inconjurat de o dragostefirl Limite, supraprotejat, ddd6citgi privat de experienfapersonald, devine un mic despot,capricios,nehotdrAt, dependentEi stAngaci, degi bine dezvoltat subraport intelectual,lasdde dorit sub aspectulinitiativei gi maturitilii. Rezultdcl elicien[a influen{elor formative de famiiie,.esteasiguratdde climatul sAnitos instituit, fundat pe stim[ reciprocb Ei afeciiune, pe concepliiqi idealuricomune. Devine evidentl importanla avizdrii pedagogicea pdrinlilor, in scopul lbrmSrii copilului in condilii optime, potrivit particularit5lilor constelatieif'amilialein care se dezvolti. in loc de concluzii : Ce este mai de prel pentru noi? Evident, toate acestsasunt importante, dar pentru majoritatea oamenilor,nu estenimic mai valoros decAtpdrinlii qi familia. Este ceva mai pregios, decAtpdrinlii, copiii, frafii, surorile, decAt Lelatiiledintre soti? De ce ne estegreu t\rd familie? Din cauzadragostei? Cc estedragostea? I)e ce esteimportantdpentru noi dragostea? Rispunsul e simplu: suntemcrealipentru a oferi dragostea, ,,Dragosteape care am ddruit-o, o vom aveaIE vei, cea pe carc n-am diiruit-o, va fi piedutd pentu totdeauna"

166

Intrebtri si rdspunsuri penlruprofesoruldiriginte

Relaliilede dragoste dintresot si sotie,dinhe pirinti si copii,ftali si suloli, constituie fundamentulvielii noastre qi ne formeazd personalitatea. Orice familie,depinde de lelatiile leciprocedintremembrii ei. Fiocaremembru al tamiliei esteo parto a unui ?ntleg,o personalitate unici ce ref'lectd totodatl intreaga lamilie. ChiaL dacd ne iubim cu sinceitale pfuintii, tialii, surorile,prietenii, nu puten evita prohlemele din familie. Adesca ne revirsdm necazttl asupraapropiatilor no;Ii ;i aceasta devineun m<ttiv de conllict, alte<tri ne amintim cd membrii maturi ai familiei, suntnedrep;icu uoi,altd sursdde tensiunesufleteascd. FiqE/chestionar: ^Familia: refugiu, lnchisoare sau $coald a iubirii" 1) Familia meaeste compusd din: ................... 2) Dintre membriifamiliei,copilul comunicS/discutd mai bine cu ...... deoarece 3) Fatdde membriitamiliei copilul sc manil'estl
4) Sunteti/nu suntetisociabili .

Copilulare/n' aLemultiprieteni .:.:...:.::..........:...:.::...:..:.:...:........ o J Ce apreciati cel mai mult la prieteniicopilului 1) Ce vI displace, copilului........... la prietenii petreacd 8) Sunt/nusuntde acord,sd-Ei timpul cu prietenii 1or,deoarece

9) Copilul iri aiutb familiaastf'el:

10) Cea mai mareceartX cu copilul . a fbst cAnd 11) Totdeauna, i-amspus copilului sdfacdulmitolul lucru:................. l2) Cdndmai gre$este copilulil"disciplincz"astfcl: 13) DupI ce termindorele,la gcoal[ ajunge / nu ajunge rapid acasd, deoarece, in familie

Intrebdrisi rdspunsuipentruprollesoruliliriginte

167

14)Atunci cand un membru a1 familiei, are probieme,copilul reactioneazE astfel: ...............

15) Dintre semnificaliile atribuite familiei(refugiu,inchisoare,qcoal[ a iubirii), la noi sepotriveste.....

16) Ce factor/cine crezi,cd v-ar puteaajuta,se suportali /depdsiliun necaz/necazul lamiliei tale?.....
17)Cuvintelebifate,din : "grijd", "atentie","prejudecatd", " devotamenf', 'ln1elegere", "incredere", "afectiune", "sacrificiu", "asteptare", "bucurie", "deschidere", "pf in{i", "frali qi sulori", "ajutor", 'toleran!6", "neglijare", consider, cd sunt ngcesare, ca seref'lectecuvnntul: "dragoste

Acest chestionar are caracter confidential. Confinutul chestionarului este cunoscut doar de dumneavoast[ gi echipa de control.

CHESTIONAR oentru pdrinti

l.

Precizafi numele dirigintelui clasei in care lnvafil fiul/fiica qi disciplina pe careo preddacesta, dumneavoasbd ln ce mod finefi legXtura cu dirigintelc clasei? a) participale le;edinfecu pedntii E b) intAlnili individuale! c) telefonic I d) in nici un mod fl Careestefrecvenfacu careluafi legltura cu dirigintele clasei? a) sbptdmAnal I b) lunar I c) semestrial (precizafi) d) alti frecvenfd

168
4

Inlrebdri si rispunsuripcntu protbsorul diiginte

J.

VE placecum aratE$coala ln carelnvalEcopilul durnneavoashl? a) DaE b)NuE c) Nu $tiun Cum apreciaficomportamentul dhigintelui qi al cadrelordidactice fafd de copilul dumneavoash[? a) F-oarte buni I b) Buni I c) Satisficdtoare ! d) Nesatisl lcdtoarc g (motivali rlspunsul)

6.

Cum aprecia{i stilul de predarefolosit la clasa fiului/fiicei dumneavoastrd? a) Foarte bun I b) llun I c) Satisldcdtor ! d) Nosatisflcltor I (motivati rlspunsul) Cum apreciali obiectelede studiu ce separcurgln pcoald? Considerafi pregdtirea cdqcoala asigurd pentruintegrarea necesar! copilului dumneavoastri ln societate?
a) I)a b) Nu (motivalildspunsul)

'1.

9.

Cum apreciafiobiectelede studiu ce separcurgln gcoall?

penhuintegrarca preg5tirea asigurX necesar[ ci qcoala 10. Considera{i in societate? copilului dumneavoastr[ a) Da

Intrchdri i rdspunsuri pcntru pro!'esorulrJirigintc

169

b) Nu (motivatirdspunsul)

gcoata asisurtr.rt;r*r; ;b*i;; ;; ;;".*;r programului gcolar?

a",iti"ra.ir

a) Excelent I b) Satisficdror I c) Acceptabilfl d) Nesatisfdcdtor [-.1 t2. Nivelul de organiz-are interni a qcolii este: a) ExcelentD b) Satisficdtor E c_1 Acceptabil! 1 3 . Dotareacu fond de carte a bibliotecii Scolii este: a) Excelentfl b) SatisfZcbtor El c) Acceptabil fJ d) Subminimulacceptabil fl e) Nesatisfacitor fl f) Nu qtiu I t4. Nivelul de pregEtireal cadrelordidactice este: a) Excelent I b) Satisfhcdror E c) Acceprabil E d) Subminimulacceptabil ! e) Nu stiufl 1 5 . Cadreledidacticerespectdetica profesionalE: a.1 Excelent E b) SatisfdcdrorI c) Acceptabil I d) Nu stiu ! 1 6 . Nivelul rezultatelorgcolareoblinuto de elevii acesteiqcoli la cxamenulde bacalaureat/admiterea fn fnvelamantul zuo}"i o,., a) ExcelentI b) Satisfdcdtor E

1'70

Intrebdri;i rdspunswi pentruprolbsorul diriginte

c) Acceptabil ! d) Subminimulacceptabil ! e) NesatislEcdtor E l) Nu qtiu E 17. Sunteti mullumit de qcoalape crue o frecvente azd fiul/fiica dumneavoastrtr? a) Da fl b) Nu fI (motivatirdspunsul)

18. Curnapreciati obiectele de studiuce separcurg ln qcoall?

19, ConsideraJi penhuintegrarea cl qcoala asigurlpreg[tireanecesard copilului dumneavoastrtr tn societate? a) Da b) Nu (motivatirdspunsul)

20. $coala asigurEsigurantaelevilor pe parcursuldesf?iquririi

programului 0colar? a) ExcelentI b) Satisf6cdtor E c) AcceptabilI d) Nesatlslicdtor D 2 t . Nivelul de organizareinternd a qcolii este: a) ExcelentI b) SatisfXcdtor'I c) AcceptabiiI 22. Dotareacu fond de carte a bibliotecii scolii este: a) Excelent I b) Satisf5cdtol E

Intrebii si rdspunsuri pentru prolbsorul diriginte

1'71

c) Acceptabil L d) Subminimulacceptabil I e) NesatisfEcdtor ! 1) Nu rtiu E 23. Nivelul de pregitte al cadrelordidacticeeste: a) ExcelentT-l b) SatisllcitolE c) Acceptabil ! d) Subminimulacceptabil ! c) Nu stiu I Cadrele didactice respectd eticaprofesionald: a) Excelent ! b) Satisfdcdtor I c) Acceptabil ! d) Nu stiu I 25. Nivelul rezultatelor$colareob{inutede elevii acestei$coli la examenul de bacalaureaUadmiterea ln lnvlt5mintul superioreste: a) lixcelentE b) Satisfdcltor E c) Acceptabil I d) Subminimulacceptabil I e) Nesatisfdcitor ! 0 Nu ltiu D 26. Suntefi mulfumit de qcoalape care o frecventeazX fiul/fiica dumneavoastrd? a) Da fl b)Nu E (mol.ivati rispunsul)

172

Intrcbdrisi rdspunsuipentruprotbsoruldiriginte

PARTENERIATIJL $COALT, - FAMILIE - condifie a eficienfei intervenliei educalionale. Scopul activitltii: Identificarea modalitetilorde rcalizarcparteneriatului scoaldfamiliein vederea spoririieficienleiinter.ventiei educationaie. Obiective : . prezentarea conlinutului parteneriatului educa{ional; . descrierea avantajelor parteneriatului; . identificarea modalititilorde rcalizare a parteneriatului. Moduicumintenelalioneazd plrintii siprofesoriiisi pune amprenta pe formarea si instruirea copilului.Numeloase studiiaudemonstrat cdo - qcoaia relatiebundintre celedouainstitutii ale educaliei qi familia este in avantajul dezvoltdrii copiluluila toatevarstele. Cu toateacestea, realitatea umand,sociald. economicd conqi sarcinile temporand tot maidificile c[r.ora trebuie sdle atnthmilia cAt gi qcoala - familie. facsdseidentifice tot maimultefisur.i in relatia scoald CAteva dintrecauzele careaupr.odus aceste fisuri sunt: F climatul familial s-a deteriorat sub presiunea qomajuluisi a grijilor materiale; ts pirinlii sunt victimeale vechii mentalithfi conformc eia absolvirea garantatd este din star.t. Pusi in 1a{a unoresecuri scolate ;colii a copiilor1or,ei nu reactioneaz[ in modadeovat in raportcu obligaliile ce le revin; F neinlelegAndu-qi corect rolurile-mai exact noileroluri - cadrele didactice pbrin{ii seinvinovdlesc reciproc; 9i F suntem nevoili s[ constatem esecul al multorelevi din Ecolar clasele sociale defavorizate. in fala acestei situa(ii, educatorii greqesc Ei ei adeseori, catalogAnd de la bun inceput elevii qi pdstrAnd aceasteatitudine discriminatorie mult timp; F literatura pedagogicd pentrupdrinfiestepu[in reprezenlatd pe pialacdrtii. De aceea considerdm cd penhua creao relatiet'unctionalX intre familieqi qcoaldaceasta trebuie si steasubsemnul parteneriatului. Parteneriatul educa{ional esteformade comunicare, gi cooperare colaborare in spri.jinul copilului la nivelul procesului educafional. El

Intrebdri si rdspunsuripentn prolbsoru) diriginte

173

presupune o unitate de cerinle,optiuni, decizii ;i ac{iuni educativeintre lactolii educationali. Cu alte cuvinte, partoneriatul educalional se ref'erd la unitatea cerinfelorin educalie,o acliunein acelaEi sensa familiei ;i a profesorilor'. Mdsurile educativeluatein famiiie sd fie in acord cu cele scolare. Colaborareascoali - familie presupune o comunicareefectivd gi eficient[, o unitate de cerinte si o unitate de actiunecAndestevorba de interesulcooilului. in momentelediferite ale creqterii,dezvoltdrii si devenirii fiintei umane,fiecare din acesteinstitutii are un rol important. Mai mult, azi, este determinantdnevoia unui parteneriateducalionalintre acestea, in f'avoarea unei educa{iieficientepentru individ $i societate. Multd weme s-aconsiderat ce Scoalajoacd rolul centralsi cddiferite actiuni organizate ar puteainlocui famiLia. Implicareap[rin[ilor in problemeleqcolii nu insemnanumai plata unui sprijin materialsauatentionarea in leglturl cu problemelecopiilor. Ea estemai muit. Sereferdla construirea unei relalii pozitiveinte familie si scoald gi la o unifrcare a sistemului de valori $i cerinte relative la copil, Aceastapoate aveaun efect benefic asupraelevilor, faptul cd ii vdd pe prof'esoricolaborAndcu familia, influenlAndu-i pozitiv qi contribuind la dezamorsarea unor problemeinainte ca acestea si devini necontrolabile. Implicarea pdrin[ilor in rezolvare problemelor qcolare gi in sprijinirea procesului instructiv-educativare multiple motiva{ii dintre careenumerdm: - pdrinlii ?qicunosccopiii $i dorescsdii cunoasc[ gi ca elevi; - pdrintii iEi cunosccopilul mai bine decAtoricine altcineva; - pXrinlii au nevoiede informalii referitoare la indeplinirearolului de elev de citre copilul 1or; - pdrintii meritd sd fie respectatipentru ideile gi cunoaEterea copilului lor; - ratainvitirii creqte qi semenlinemult mai mult timp dacdpdrinlii se implic[ in sprijinirea acesteia prin diferite acliuni; acasd, - efecteteleimplicdrii plrinlilor in programeleqcolarede sprijin serdsfrAngsi asupra celorlalti copii ai familiei; dacl ajut5mun copil acestase dezvolt5,dacd ajutlm pdrinlii, intreagafamilie se dezvoltd;

1,74
-

Intrebdri;i rdspunsuipentruprol'esorulrlirigintc

cdnd p[rinlii sunt stimulali astf'elincat ei sd se simtd o parte a programului scolar, il intelegmai bine li-l spLiiinl adecvat; - activitateadc parteneriat cu p inlii poate ulura rezolvarea diferitelor probienredidacticesi extradidac{.ioe; - modul in careplrintii isi inteleg pr.opriulcopil qi au cunostintd dc posibilitetile lcale ale acestuia ostede multe ori un sprijin pentru intelegereasituatiilol dc invitare; a.jutAndu-i pe pirinti si se implice mai mult in problemelc de viali scolard alc copilului lor, putem intdri inter.actiunileqi relatiile dintre pdrinti qi copiii 1or; - activitateacu pdrinlii ducela rezolvarea situa(iilorproblemd,a conflictelor posibile si evidentiazdcIi pentlu rezolvarea situafiilor de risc apirute in dezvoltaleacopiilor. Pirintii pot fi partencli in educatiepentlu ci detin cele mai multe informatii desprecopiii lor. pdrinlilor, indiferent de nivclul lor cultural si social, Ma.loritatea pot da infbrma{iiposibiledespre problemele, crizelede crestere, dorintele, asteptdrile, neinclederile,pasiunileetc. ale elevilor. Pentrurealizarea parteneriatuluicu pArinlii esteesen[ialca: . pdrintii sd fie priviti ca participanli activi, care pot aduce o contribu(iereal[ qi valoroas5 la educatea copiilor lor; . pdrinlii sd fie palte la adoptaleadeciziilor privitoare la copiii lori . s5 se rccunoascd infbrmaliiledatede pdrinli $i sAse aprecieze ref'eritoare la copii lor; . responsabilitatea sI fie impdrliti intrc plrinti si profesori. Putemidentificadouddimensiuni principalealeimplicdrii rccipr.occ a scoiii si familiei in tavoarea copilului: - dimensiunea relatiei pilinte-copil, vizAnd controlul fiecventei, ai rezultatelorscolale,al temelor si in general,indeplinirea sarcinilorscolare, suslincrea qi spir.ituald materialS a activitXtiididactice a copilului dimensiunea relatiei familie-scoal5, care se ref'erdla contactele directeaie pirintilor cu reprozentantii instituliei scolare, cadre didactice siadministratori. Aceste contactepot imbrica forma unor reuniuni de informar.ea pirintilol cu plivire la continuturile;i metodelescolare, orareleclaselor,

Intrebdi si rdspunsui pentru profesorul iliriginte

t'75

exigentelecadrelor didactice a lec[iilor deschisepentru pirinli, a atclielelor de lucrdri practicecu pdrin{ii. In cadrul infbrmal , pdrinlii pot colaboracu $coalacu prilejul excursiilor, serbdrilor,vizitelor,vizitelor comuneetc. La acestease adaug6Ecoalapdrintilor', comitetul cet[lenesc de pSrinfi care se constituie la nivelul fieclr'ei clase,adundrilecu pdrintii prin careseasigur[ legdtura ou pilinlii elevilol pe parcursulanuluiscolar, lectolatelecu pirin[ii in cadrul clrora se dezbatproblemede educaliea copilului in familie gi in qcoal5,vizitele la domiciliu, consulta{iile psihopedagogice pdrintilor de citre psihopedagogul gcolar, acordate pdrin[ii, corespondenla cu realizarea unui caietde comunicare intre cadre didacticeqi pdrinte, etc. Scoalaeficientdrealtzeazd un palteneriatcu familia recunoscAndu-i lie imporlanla acesteiafie atragereaei in procesul didactic cu toate resursele educativede caredispunepentlu a le folosi in mod activ. Scoala,singura institutie careisi propuneplanificat qi organizat sdspri.jine dezvoltarea de instluctie gi educajie, individului prin procesele simteastfeltot mai mult nevoias[realizezeunparteneriat activ cu familia in care se dezvoltdcopilul. Recunoaqterea importan{ei aspectelorinformale si incidental pe l6ng[ cele formale, in devenireapersonalitdliiindividului, duce la permanentiqi de colaborare qi cooperare dezvoltalea ideii de comunicare in favoareaacesteia. Bibliografie:Vrljmaf , Ecaterina.,Consilierea qi educafia

p[rin1ilor,Ed. fu amis,Bucuregti,2OO2. EXAMENELESI COPItr NOSTRI Scopul activittrtii:

Identificarea strategiilor eficiente de invdlare qi planificare a invX{drii. Dezvoltareaabilitifilor in alegereaqi utilizarea metodelorde management al stresului. Obiective : . prezentarea modalitd(ilorde contlol a atitudinii fatd de invlfare; . identihcareamodalitd{iloreficientepentruinvSlare; . descrierea modului de monitorizare a invdtdrii si discutarea eficientei acestuia:

+-)'

>'

v
)

uI
!J'
'.$)
al

I
|

lD.
tlrE

9/

174

'!ul Jiri!:intr lntr,furi 'i r:t'fun'rl r]-rr'niru 1rrr,/i-r,

c A n dp h r i n t i i s u n t s t i m u l a t ia s t l c li n c l t c i s i s e s i n . i l io l ) a l t oa plogranrulLr sic o l a r , i l i n t c l c g n r a ib i n c s i - 1s p l i . j i n la d e c v a t l a c t i v i t a l c ad c p u l t c n e l i a t c L r p i r i n t r i l ) o a t o L l s u r i . rr czolvarca d i i c r i t c k r r p r o b l c n r rt l i d a c t i c c5i c x t l a c l i d a c t i c c l - m o d u l i n c a r c p i i l i L r t iii5 r i n t c l e gp r o p r i u l c o p i l s i a u c u n o s l i n l i dc posibllititilc e s t cd e m u l t c o 1 i n n . , p r i.jin feaira : lc rccstrria 'inr. p c n t r ui r ) l c l e g e f c .s ri t u a t i i l o rd c ilrlc: a j L r t i n c l L rp -e i p i i r i n t i s I s c i m p l i c c n r a i n r u ] ti n p l o b l o n r c l cd c v i a t l s c o l a l l a l c c o p i l u l u i k r r ' .p u t c m i n t i r i i n t c r a c { r L r n i l;e i r c l a t i i l c d i n t l c p i ui n t i s i c o p i i i k ; r ' : aclivitatca c u p f t i n l , i i d u c cl a r c z o l v a l c a s i t u a t i i l o lp l o b l c r n i . a conlliclclol posihilesi cvidcntiazir c i i p e n t l L rl c z o l v a r r a situatiikr dc lisc apirnitc i n t l c z v o l t a r c lc o p i i l o r - . P l l i n t i i p o t l i p a r ' l c n c liin c d L t c a t i p c c r l l r uc i d c t r nc c l e m l i m u l t c copiiilor'. i n l i l n . r a t ic i lcsprc l r 4 a . j o l i t a t cp ai r i n t i l u r . i n d i l c r c n t d c n i v c l u l l o l c u l t u l a l s i s o c i a l , pot da infbrmatii posihiledcsprcprohlcnrclc.crizclc dc crcstclc,ilolintclc. ct c . i r l c c l c v i l o r ' . a s t c p L i r i l en . einclcdcrilcp . a s i r . r n i le p a l t e n e r i a t u JL i rc L rp f ui n t i i c s t ec s c n t i a lc a : Pcltlu rcllizarca . p l r i n t i i s I l i c p r i v i t i e r p l r t i ei p . - r n r t ic t i v i . c l r c p o t a d t t c co contlihLrtic copiilol Ior: r c a l i is i v a l o r o a s l l a c d u c a l c a . pirintii sir Iir,: p a l t c 1 a a d o p t r r c r d c c i z i i l o l p l i v i t o a r c J ac o p i i i lor'; . s i s c r c c u l r o r s c is i s I s c l p r c c i c z c i n l i r r r n a l i i l c datcdc pftinti l c l e l i t o a r cl r c o p i i k r r ' : . r ' c s p o n s r h i l i l a t cs ai l i e i n r p i ut i t i ri n t r c p f t i n L i s i p r o l c s o r i . l ) ut c m i d c n t i li e at k r L rd i i n r e n s i Lr p nr i n c i p a l c a l c i m p l i c f t i i re ei p l o e c a s c o l i is i t a n r i l i eiin l l v o a r e ac o p i l L r l u r : vizAnd controlul dimensir:rrcr lclatici pirirtc-coprJ. r lc o l a l c ,l l t c n r c l o ls i i n g c n c l a l .i n c l c p l i n i l c a I r ' e c v e n t c i , a ] r c z L r l t u t e ks sarcinilor s c o l a l e ,s u s t i n c l c a matcliall si spiriLuala i a c t i v i L l t i id i d a c t i c c a c o p i l u l u i - d i n c n s i u n c a L c l L r t i clia n r i l i c s c o a l 6 ,c a l c s c r c l c : i l a contactele dilcctcalc pdrintilor cu rcprczcntantii institulrci scolalc. eirdrt Jirlaetice si u.lmirtistr.rti .. ,t A c e s t c c o n t a c t ep o t ' i m b r i c a l i r r m a u r r o l l c u n i u n i d e i n l i r r m a l c a p i n n t i l o r c u p l i v i r c J ac o n t i n u t u l i l c si nrctodclc s c o l a r eo , r a l c l cc l a s c l o r .

Intrcbiri si rispunsud pentnt prolbsorul tlirigintc

1'15

exigenlelecadrelor didactice a lecliilor deschisepentru pdrinli, a de lucrdripractice atclielelor cu pbrinqii. in cadrulinformal. pdrinliipot cu scoala cu prilejul colabora excursiilor, serbbrilor,vizitelor,vizitelor comuneetc. La acestease adaugi $coalap[rintilor, comitetul cetdtenesc de p[r'in[i care se constituie la nivelul fiecdrei clase, adundrilecu pXrintii prin care seasigurd legXtura cu pdlin[ii elevilorpe parcursul anului gcolar, lectofatelecu pdrinlii in cadrul cdrorase dezbatproblemede educaliea copilului in familie Ei in gcoald,vizitele la domiciliu, consultaliile psihopedagogice pdrin[ilor de cdtre psihopedagogul acordate scolar, corespondenfa cu pXrin{ii,realizarea unui caietde comunicare intre cadre didacticeqi p[rinte, etc. Scoalaeficientdrealizeazd un palteneriat ou familia recunoscAndu-i fie imporlanta acesteiafie atragereaei in procesul didactic cu toate educativede caredispunepentru a le folosi in mod activ. LcsuLsele Scoala,singura institulie careiqi propuneplanificat gi organizat sdsplijine dezvoltarea individului prin procesele de inshuctie Eieducalie, simte astfel tot mai mult nevoia sdrcalizezernpafieneriat activ cu familia in care se dezvolti copilul. Recunoaqterea importan{ei aspectelorinformale gi incidental pe ldngl cele formale, in devenireapersonalitd{iiindividului, duce la gi cooperare permanent6 dezvoltarea ideii de comunicare ;i de colaborare in f'avoarea acesteia. Bibliografie:Vrlijmag, Ecaterina.,Consilierea qi educafia

pErintilor"Ed. Aramis,Bucureqti,2O02. EXAMENELESI COPM NOSTRI Scopul activit[tii: strategiilor eficiente de invdlare a Identificarea Ei planificare
qi utilizarea invdtdrii.Dezvoltarea abilitdlilorin alegerea metodelor de management al stresului. Obiective : . prezentarea decontrola atitudiniifatddeinvdtare; modalitdlilor . identificarea pentruinvitare; modalit5tilor eficiente . descriereamoduluide monitorizare a invdtdrii si discutarea eficientei acestuiai

176

pentn prolesorul diriginte Inkebdi ;i rdspunsui . definilea stresuiuifi identificareasurselede stres; . identificareacauzelorshesului la examen; . prezentarea modului de elaborarea unui plan de adaptare1a stresulde examen; . formarea abilitdfilor de managemental stresului in situalii conclete- examene. Bibliografie www. eva.ro/psih olo gie/articolL1 www.e-scoala.ro/referate/psiho_stres. Material orientativ

Stresul
Shes: - factor (ansamblu de factori) de mediu care provoacd organismuluiuman o reacfieanormald; - ansamblulreactiilor liziologice prin care organismuluman ldspunde unui agent stresant,incerclnd sd se apare qi sd-gi menfinb eohiliblul de bazS; - reac[iape careoamenii o pot aveaatuncicAndsimt cA nu sepot adaptasolicitirilor ;i presiunilorcdrola trebuiesi le facd fa[i in viafa de familie, personaldsau la locul de muncd. Termenul de "stres"desemneazdo serie de substantiveinrudite ca presiune, povard, in[elesdar cu nuanlece pot diversificasensul: incordare, forl[, efbrt, solicitare,tensiune,constrAngere etc. Iamandescuconcluzioneazd asupraconceptului general de stres cd el reprezint5o stalo de tensiunea intlegului organism (atAt compartimentul somatic, cAt;i cel psihic) ap6rutdin cadrul unui dezechilibru marcat intre solicitdri (ale mediului) si posibilitdti (ale organismului).lncalitatetle componente fundamentale ale stresuluiapar: a) stresorii (surselede stt'es); 1ui; b) reac[iile la stres;i/sau consecin[ele c) particularit[1ile individuale care mediazi comportamentulin sttes.

1'71
Simptomele stresului pot lt clasificatein: lare, dclicien[e a) fizice (dureli de cap, tulbulhi caldiovascu gastlointestinalc, alesonmului alelgii,problcn.rc dcrnatologicc. tulbulXri si celeale lcspiratieietc.); b) psihoiogice(problcmoemo[ionaleqi cognitive,plecum, plictiscala. anxictalca. ll'usLt area, izolarea, irrsatislactia n-iuncii, depresia, etc.): resentimentul a) cclc relctitoalela petsoani(evttarea c) comportamentale: qi drogurilor', pofiaexagcratd saudiminuatd luclului,utilizarea alcoolului probleme domAnczue, agresivitatea tati dc colcgisaudc mcmbrii1amilici, ctc.); intel-personalc f l.u c t u a ! i e b ) c e l e c u i m n a c t o r g a n i z a t i o n a(i a b s e n L e i s m productivitate proiesior.rald, pr-edispozitic sclzuti ctc.). spreaccidcnte, ln literatura de specialitatesunt descrisemai multe forme de stres: ca facloliplincipali: zgomotul, cildura/ ambiental, avAnd 1) stresul polualea acrului, r'adiatiile etc.); liigul.tLepidaliile, 2) stresul gravitalional,avAndca Iactori principali impontlcrabilitatca si acceleralia; aglomclatia, ca lactoliprincipalizgomotul, 3) stresul urban,avAnd poluarea; plincipalplcsiunca atmosl'elici avAnd calacLor: 4) stresul hioerban. ridicatS: ca l'aclorplincipalexcesul iulbrmafionall avAnd 5) tehnostresul, 6) stresul orenatal $i neonatal,avAndca lactol principal hipoxia (scldcrcaconccntratici dtn sAngc) oxigenului disnusc strcsul ca avind palm variatiifirnclamcntale. Selyedescr:ie climensiuni: ne cloud a) distresul vs. eustresul b) hiperstresulvs. hipostlesul. nivelul unei stimulSri Termenul de "eustres" desemneazd cchilibrul si tonusul psihoneuLoendocline moderate, optime, care mt:ntimc qi induceo adaptale pozitivX starca de slndtate tiz.ic si psihical pelsoanei, la mediu. o intcnsilatc Termenulde "dishes" desemreazistrcsulcedepiqestc critici, a clrei valoalevariazi in limite largi de la individ la individ. suprastimuldri intense Dishesul esteprovocatde suprainc[r'c[ri, pcrsonalc, si psihologice caredepXsesc resursele liziologice si prelungite,

178

Intrcbii si rispunsuri pentntprolesorul dirip.intt

rozultand sciderea pcrtbrmantei, psihosomatice insatislac(ie, tulburdri ('fhoits, si fizice Hannam, 1979; Utsin, Murison, 1984, cit.114,p.251. Termenul de 'fipersEes"desemneazi un nivel dc suprastimulare ce depdseste limiteleadaptabilitdtii duclndde la suprasolicitarea mecanismelor pAnE adaptative la epuizarca lor. Termenul descmnoaz[ un nivel desubstimulare de "hiposhes" ce ducela o lips5 de auto-realizare maniltstatlprin imobilitatc fizicd, plictiseald si deprivarc senzorial[. Clasificarea lui Sclveeste compleLatl de alti autori cu altctipuri destres si agenli strosori, utilizAnd vatiatc clitclii.Astfel, sedilbrontiazd p . 3 l ] [14, - stresulacutsaude scurtiiduratii(durcazlminute,olc); - stresul cronicsaude lungi duratd(durcazlzile, luni); - stresulcumulativ (longitudinal); - stresulmultiplu (transversal) sau independent. pot fi: Stresorii sffesorimajori gi minori; potenliali; stresori - stresoricenhali $i periferici; - stresoricu actiunecontinu[ qi respectivdiscontinui, intermitentd; - stresoriunici saurepetafi; - agentifizici qi psihologicisau mentali$i sociali,existAnd qi forme combinate. Una din cauzole caredetelminiapaliliastresului psihiosunt examenele. Ce se lntAmpld cu un candidat(d.\lnaintea $i ?n timoul unui examen? In perioada examenelor, vizibil saunu, starea psihioda unui candidatse schimbd$i acestluclu va duce qi la schimbXri in comportamontul sdu,care va fi modil'icatin primul rdnd prin ncrsspectarea unuirogimdevia[dgi a unuiregimalimentar corcctc in perioadd. aceastI Tendin[a cazeste dea avea in acest cdtmai multenoptialbc,dea creqte volumul substanlclor carcauroluldea te tinotleaz(cat'ea, tutun) si dea renunla maimultsaumaipulinla mAncare.

lnlrebii si rispunsuripentru prolbsorul diriginte

1'19

Aceastd cheltuiall enelgeticiinutilSestcdescolio slalc cronlci. Ea contribuie hotlrAtor la aparitiaconsecintelor stresului:tulbuliri functionalc, depres ie, organrce. anxictate, boli Pentluinceput. tlcbuicclarificatun luctu: nimeninu s-aniscut cu starea de stres ca apartinAndu-i, ci eaapare ca o rcactic nolmalXa organismului de flecalcdatdcAndacesta se conf'r'untl cu situatiidit'icilc. lcaclia deS[!:! estoadaptatd, eapregdteste Avantajul shesului:oAnd prinsein activititii solicitante elicientac(iunea pelsoanelc sunt mult qi mai atente vigilente. Inconvenientulstresului:cAndreactiaestepreaintensi saudureazi preamult, aparproblcme psihicesi tulburdriorganice. Pentru a gestiona stresul, nu trcbuie fdcutapclla nrinunisalvatoarc. ci tlebuieelaborate, in f'unctic dc I'iccare, un mod dc contracarare bazat pe pozitivale,modificarca gAndile, obisnuintclol de administralea eficientd a timpului $i adoptaroa unci buncigienede viall. Perccpcnrmult mai u;ol evcnimcntelepe calc ne asteptdmsd le primim,mai alespe celode calenetemcm.Impresiile pot fi candidalilor falsein acestcaz,prin urmaree mai bine cain gestionarea stresuluisi se obitnuiascdsdobserve mai culAndfaptele decAt impresiile;i interpretalea I'aptclor. si contracararea stresului l{ezultate foarte bune in administrarea qi au ibst date de relaxare hipnoterapie. "Relaxare rapidX" sdte concentrezi asupra respiratiei A!eazl-te confbrtabil;i incearcd "care adoarme" (incetineEte ritmul respirator).Fiecarerespiralic tc va apropiade somn saude o senza(ie de calm. La inceput,suntneccsare 10respiratii;fiecarerespiralieterelaxeazd tot mai mult. Incetul cu incetul, po[i obline o relaxareprolunda cu din ce ! in ce mai putine respiratii,pAndcAnd...una singura este de a.juns ce antrenamentul avanseazd, cautd sd ob1ii, cu ajutolul Pe misuri senza[ie de calm, dar'linAndochii deschi;i. Relaxarea rcspiratiei,aceeaqi unei stlri de calm ascmdnitoarecelei de veghe - pentru a corespunde adormi, dar r[mAndnd"treaz". CAndpoli sd te relaxezirapid, adicd sd ajungi in cAtevaminute la un calm generalin intregul corp, tlebuie sb practici exerciliul in toate cu celemai pu(in stl'esante. situaliilevietii cotidiene, incepAnd

180

pentruprolbsorul diriginte Intrcbdi ;i rdspunswi

Cum putem face faftr shesului ln timpul unui cxamen oral? Primul examende acestgen dd nasterecelor mai puterniceemo{ii, care sunt cumulateasti'el: . emoliile dinainteaexamenuluipropriu-zis; . emo[iile nbscute prin prismaf'aptului cd acest examenestesuslinut oral. La acestedoud tipuri de emo{il se adaugdqi gAndulile,de obicei negative, care sunt de urmdtorul format: ,,ce fac dacd profesorul md futeab{ ua anumit lucru pe care nu m-lm axat saudacemd blochez ia pot fi cumulate tinpul rdspunsuluigi nu mai zic nimic efc). Toate acestea ;i formeazdceeace noi numim stres. stbri,corpul nostruestssupusunor trlili cel pu[in in timpul acestor dil'eritefatd de o situalie normal5,astf'el: ritmul cardiaccre;te, respilalia qi estenoregulatb lapidS, pot apdreatranspilalii reci, un ugor tremur al mninilor, al vocii, senzatiade rece in palme, moleqeala in picioale, gAndurilese abat de la situalia datd etc. Putem con$ola aceste fenomene? Rdspunsul esteda. Din plcate, pentrua ajungelarezultate optime, estenevoiede exercitii repetate. Totu$i o amelioare a senza[iilorsepoate produceprin respiralie contlolat[ qi imaginalie dirijati. Astfel, po[i respira mai rar, dar mai amplu. incearcds[ umpli cAt mai mult pldmAnii;i apoi expird u;ol pAndla goiire qi line respilatia pu[in, dupd care repetd.Acest exercitiu presupune oxigenareas0ngelui qi, implicit, a vaselorcapilarecare irigI scoartacerebrald. in acelaqi timp, poti sI ili imaginezio situaliesauun peisajcareiti tace plEcereqi care poatecontribui la relaxareata. Se qtieci inlocuirea gAndurilor negative cu gAnduri despre lucruri carene fac pldcelerelaxeazd organismulqi induc o stareplicut5. ln acestmod,poli minimiza;i impactulexamenului asuprata, astfel il po[i consideramai pu[in important, dar, atenfie!, sd nu ajungi sd-l

consided neimportant delocla susginerea lui!.., ti sdnu temaiprezinsi

Trebuie qtiut cd totul tine numai de concenlraleqi de dorinla de a "scbpa" de emolii. Astfel, o persoanddeosebitde emotiv5, dacd nu-qi doregtefbarte tare sd facd 1a!dsitua{iei $i se lasi copleqitdde emo{ii, incercAndsd respirerar gi amplu, va transformarespiraliain suspindin cauzatremurului coroului.

-----

Intrebdri si rdspunsui pentrx prclesorul tliiginte

181

VIATA:

Nu uita! . stresulsi anxietatea actioneazd negativasupra sistemuluiimunitar al organisrnului,crescAndriscul de imbolndvire a individului. in consecintd,adoptareaunui stil de viatd mai relaxat poate conduce la cresterea lezisten{eiorganismului ; . pentru a scbpade stresrespectl urmdtoarele l0 REGULI DE

1. Ia o PAUZA de 10 minute la cel mult 2 orede munc5.Nu o lolosi pentlu a fuma,ci pentrua te g6ncli la tine. 2. InvatI sd spui NU fdr.I a te simfi vinovat. A dori si muitumesti pe toatd lumca esteun efort gi o risipd enormd. 3. P[,AN IFICA-TI activitatea ziltic:a, dar lasl si intervale libere pentru orice neprevdzui,con$tientliintl cd nu totul depinderle 1ine. 4. CONCENTREAZA-TEpc r6ndasupr.a I'iecdici sar.cini pc car.e vrei sdo rezolvi. Chiar dacl beneficiczidc ceamai rapicll mime, recerea de la o activitatela alta tot te va obosi pdnl la urmi. 5. Plrdseste o datd pentru totdeauna gAndul cd eqti INDISPENSABIL la locul de munci, acasdsau in grupul in care eqti obisnuitsdtreiesti.Realizeazd cd totul poatecontinuasifer5 tine. 6. incetcazh sI te mai simli I{ESpdNSABIL pentr.u pllcerile altora. Nu eEtinici sursatuturor dot.infelor, nici eternulmaestrude ceremonii. 7. CERE AJUTOR ?ntotdeauna cind estenecesar. Cautl insd sd_ I ceri celor mai indicatepersoane. 8. Separd problemeleREAL,Ede celeimaginar e pentrua nu pierdc timpul si a nu 1estresadegeaba. 9. Cautd sd descoper.i H..ACUTLTLin acliunile simple, cum ar fi dormitul, mancatul,plimbatul, Ilrd a credeinsi cI astaestetot ceeace ili poateol'eri via{a. 10. Evitd sX te invdlui in NELINISTI qi rensiuni. Ia nai bine o pauzd mrc[ la dialog si actiune. ;i apoiintoarce-te

NEGOCIEREATt NBZOI-VEPEA CONFLICTELOR Scooul activitltii: Prezentarea modului in caresepot prezenta propriiledolinle, trebuinle qinevoi a tehnicilor denegociere in rezolvarea Ei conflictelor. Obiective:
. definilea conflictului;

182

Intrebdi si rispunsuripentru protbsontl dirigintc

. prezentaroa plincipalelor tipuri dc conl'licte; . prezentarea principalelol stiluri dr:aboldare a conflictolor'; . prezentarua clilor dc ncgociero a situaliilorconllictualc. Bibliografie: Intcrnet. Material orientativ l. Def,rnitiacon-flictului. Conllictul oste un procescale aparcintrc doui sau mai multe (grupuri,organizalii, pcrsoano state),atuncicAndau punclcde vedere dil'critc,scopuridilbritc, nevoi qi valori dif'critcEi se luptI pe resulsc limitate,cale al putea1l fblositepentlua rezolvaploblcmelecu cale sc conll'unta. 2. ConJlictul este o parte fireasci a vielii. De cAteori doi saumai multi oamenisuntlmpreunS,mai devremc sau mai tArziu,un conllict va aplrea.Mai mult decAtatAt,o cxistenl[ dc plictisitoarc. Oamcniicauti lIrX nici un fel de conflict ar li dcosebit conflictul in viala lor, lie provocdndu-l ri ludnd parte la el, lie doar jocuri, piesede teatlu. privindu-1 ca observatori in spolturicompetitivc, filme sau$tir-i de telcviziune. 3. Conflictul nu estenici bun. nici rdu. Modalitdtilc dc abordarcale conl'lictclc saurezullaLelc acestota. pot li bune saulcle. Problcma ostenu cum sd eliminlm conllictsle,ci cum sb trvemcontroverse cum sI vii, in loc dc conliuntdli distonantc, crcim conl'lictc constfuctivc li sd le cvitim pc cclc distructivc. Conflictele constructivepot aveamulte rezultatepozitive : . stimuleaziinteresul si curiozitatca oamcnilor; . a.jutdla dezvoltarca pclsonalitdlii,la stabilircaidentitxtii individuale si dc grup; . a.jutd oamcniisi seadaptcze unorsituatiiineditesausdinventezc solutiinoi unor problemcvechi. pdr'[ilc Conflictele distructivesuntviolente$i au rczultatcnegative: dal incearcl nu numaicXnu cauti s[ isi atingdscopulile in mod pagnic, sd sc dominesauchiarsI se distrugl rcciproc. Modul. stilul de abordarca situatiilor conllictuale dcterminl constructivlsauuna distructivS. cvolutiaconflictuluicdtreo situa!ie

Intrebdi si rispunsudpentruprolesorul diriginte

183

Moduri si stiluri de abordareale conflictului. Competitie Dacdai acest stil,iti vei concentra ideileli actiunile numaipcntlu atingerea interesclolproprii ;i vei neglijain totalitateinteresele celorlalti. Esti gatasi cAqtigi cu oricepre!,chial dacl acest pre!inseamnd distrugerea relatiilor cu cealaltl parte.Relaliile nu au nici o impoltanli pentru tine, ci numaiatingerea scopurilor proplii. Aplanare Aceststil estoopusstilului competitiv: iti vci conccntlaideilc qi actiunile partcsdi1i atingcscopurile numaipentru a a.iuta cealaltd si vei ncglija total propliile intcrcse.Plstrarea unor relatii bune cu ccalaltl parteestemult mai importantlpentrutinc dcc6ta cistiga.in acest scop vei cluta sd a.lungi cu olice ple! la un acord si vei facc ncnumerato concesii.

Evitare
Dacd ai aceststil, vei evita conflictul sauvei plel'elas[ crezi cd nu existdnici un conflict, chiar daci nu-ti vei alingescopurilesauvei stlica relatiape care o ai cu parteacealaltd, Compromis Dacdai acest stil, vei oblinecevadin ceea ceti-ai dorit sdcAEtigi si vei renunla la altceva,fie prin ?mpdr[ile,fie plin lblosilea in comun a resurseiallatd in conflict. Desigur, vei stabili limite privind misura in caree$ti dispussd renun{i la ceeace ai fi dolit sd obfii. Coooerant Dacdfolose$ti aceststil, vei acorda, in acelaEi timp, o importantd la I'elde mareatingerii scopurilorproplii cAtqi pistr'5rii lelatiei. Stilul dc cooperare implicd o comunicaredeschisl si totald: e$ti atenl la celdlalt, artepli se-ti r'[spundl qi faci sugcstii utilc. Este stilul cel mai dificil si care ia ce1mai mult timp, dar are lezultatele cele mai bune, in cazul f'ericitin care ambeleplrli il folosesc. Rezultatele unui conllict pot fi de tipul: a). CAqtig - pierdere Doar o parteiqi atingescopurile, prin confruntare fizicd sauvelball, prin dominare. Pentru a atinge acesttip de rezultat in conflict trebuie tblosite stilurile: competilie vs. aplanare, competi{ievs. evitare.

184

pentruprofesoruldiiginte Intrebdri;i rdspunsuri

b), Pierdere - Pierdere rezolvdrii Ambele pdrli pierd prin evitareaconflictului, amAnarea lui saurenuntarea la atingerea scopurilor. Pentru a atinge acesttip de rezultat in conflict trebuie folosite stilurile: evitme vs. evitare,competilievs. competi{ie.

- Caqtig/Pierdere c). Cigtig/Pierdere

timp cAqtigd ceva.Pentru Ambele pdrti renun![ la cevasi in acelaqi a atinge acest tip de rezultat in conflict trebuie folosite stilurile: compromis vs. compromis.

d). caqdg- Ca$ig

Ambele p[r!i cAqtigdmai mult decdt pierd, plin redefinilea scopurilor qi explorareade noi posibilitd[i. Pentru a atinge acesttip de rezultatin conflict trebuie folosite stilurile: cooperare vs. cooperare. Conflictele au un ciclu propriu de viatd: se nasc, pot ajunge la intensitatemaxim[ gi apoi mor, lisAnd in urma lor seminleleunui nou inceput. pot trece de la primele semnalepdnd la Conflictele pot escalada, stadiul de violenld mult mai rapid qi mai u;or decAtpot de-escalada, dupl ce violenla a alut loc. Conllictele evolueazi foarte ral dc.la tazele de inceput la fazele violente intr-un mod brusc. Ele evolueazdin mod gradat,in etape,caro pot fi recunoscute ca pa5i cdtre violen{d. Primele semnale sunt non-verbale, atitudini gi comportamentecare exprimd pdr'!ilor'. frustrarea ploblemelepot li discutate, DacSpdr'filele recunosc, clarificate qi rezolvate.Daci neintelegerile nu sunt rezolvate,tensiunca qi pdrlile cle;te incep si isi exprime verbal sentimentele Ei poziliile in timpul disputelor.Daci pdrfile suntdeschisc sdseascultesi sdcomunice eficient, problemelepot fi discutate,clalilicate qi rezolvate. ln cazul in care conflictul nu'este rezolvat nici acum, tensiunea poatecontinuasI creascd. Comunicarea intre pdr{idevinetot mai dificild. Conflictul se poate extinde, implicAndtot mai multe persoanesau mai multe organizalii, care sunt de partea uneia sau alteia dintre pdrlile implicate ;i apar tot mai multe probleme. Pir{ile se pol^rizeazeQi se pe atingelea scopurilor proprii, fiind surde qi oarbe la concentreazd interesele celorlaltepirti. Pdrtilepotincerca,din nou,sd-qi rezolvedisputa Eisd negocieze.

pantruprotbsoruldiriginte Intrebdri;i rdspunsuri

18s

Dacd pdltile e$ueaz[in a rezolva conl]ictul, situatia se poate inrdutdli. Pdrlilc ajung la nivelul la cale se separ5,se segregheazd, comunicaleaesteintreruptd si oamenii nu mai pot vorbi unii cu ceilal1i. in aceastl etap[, o a treia parte care intervine - mediator, facilitator, arbitrusauiudecetor- poateajutala lezolvaleaconflictului,prin mijloace juridic, sansele paqnice. ce trecemde la mediere Pe mdsurd la sistemul descresc.Dar, cel pulin, violenla nu ca relaliile sX se imbundtXfeascd estelblositd penhu atingereascopurilor. poatedeveni paqnice equeazd, situatia Dacdfolosileamijloacelor din ce in ce mai tensionatl ti conflictul seindreaptdsprepunctul in cate va izbucni in violenld. in acestemomente,extlemi;tii, care sunt mai pentruatingerea binepregdtiliqi organizaqi ?na luptaagresiv scopulilor PXrtile lor, preiaude obiceicomanda. inccp sd se vaddtot mai putin ca qi prin fiinte umane, urmare nu mai meritd un tratamentuman. Dezumanizarea face posibil ca pdrfile sd tbloseascl violen{a, s5 se generalacceptate, rlneascdqi sd violeze normelede comportament privind relaliile umane. Conflictul nu ar trebui s[ fie confundat cu violenta. a$a cum se lntAmpl! de obicei. Violenta estedoaro manifsstare a conflictului, qi apareatuncicAnd sa estemaxim[, iar emoliile puterniceinvadeazd intensitatea raliunea. Violenta nu stXin lirea omului, dar ea esteun potenlial carepoate fi activat: (a) in cazul in carenecesitl1ileumanede bazdnu sunt satisfdcute, datorite unor actoricinici saua unor sfucturi rdu inten(ionate; (b) in cazul in cale violenla esteglorificat[ de cdtre cultura unui popor si iustificd rlzbunarea (violenla ca o compensatie a violenlei). Violenla nu arenumai ei'ecte vizibile, plecum moaltea,vdtdmdrile corporalesaudistrugerilemateriale, ci si efecteinvizibile, traume,mituri qi ;i eroi, seteade r[zbunare de victorie, carepot fi mult mai importante, genelatiilor viitoare. Dacdnu se deoarece influenteaz5comportamentul rezolvd cauzeleconflictului, situatia de "dupd violenfX", poate deveni lbarteu;or situa{ia "inaintede violen!6". Violenta poatefl oprita in mod natural, dacdoameniinu mai au la indemAnamijloace de distrugere,dacd nu mai au ce distruge (politica pimAntului pArjolit), dacdisi pierd dorinta de a distrugc sausperanta de

186

Intrabdri si rispunsuri pentru prol'esoru) cl'triginte

a castiga,dac5 obosesc.Violenla poate fi oplit[, mai lapid, prin fortd: fo4e de menlinerea pecii caresd separe pdr'{ileaflatein conflict qi sd lc asistein procesulde tranzilie de la violen(d la pace. Penhu a ne rezolva conflictele putem folosi si mefode alfernatlvet' tn afaracelor oferite de sistemuliudecdtoresc) dacSsuntemincl dispuEi sd comunicdmdirect sau ajutali de o terla persoane neutrd,cu ,,cealaltb parte". Metodele alternativede solu{ionare pot fi dispusepe o scard descrescXtoare, de la fazelede inceput ale conflictului, pAni la stadiulde izbucnire a violenlei: . mai mult control asupra rezultatelor cdtre pielderea totald a controlului; . o solu{ie mai durabil5 cdtreuna instabil5; . mai multe satisfactiein ce privestc rczultatul citre mai pulind satislactie: . relalii imbunltltite saucel pulin nedeteriorate cdtlerelalii distruse. Metodelealternativede solu!ionarea conf'licteloraflatepe aceasta scara sunt: - comunicarea direct5; - negocierea (comunicarestlucturate); - medierea(negocierefacilitatd); - facilitareaproceselorde rezolvarea problemelor(mediereintre mai multe pilti). La capdtulscirii reprezentAnd metodelealternativede solutionare se afl5: - arbilrajul - litigiul. Comunicare inter-oersonal[ lmbundtdtit[ reprezintX cheia oentru o solutionare pasnici a conflictelor. Un model simplificat de comunicareinter-personald implic6 doi oameni - vorbitolul Ei ascult[toru1, doud procese - trimitere Ei receplionareqi un mesaj.

(I"i*J) ( '"*, ) r-;;;-: tilb;l ---------------- \---------/-\__/* --.--____-----.---

'--

F",dl

Intrebdrisi rdspunsuri penhuprofesoruldiriginte

187

. sd stii ceeace vrei sI spui si sdtransmiti clar; . sd rezisti tentafiei de a face atacuri persoand, la de a at.aca oponentii; . sd folosesti un limba.jde de-escaladare, rrrin inlocuir.ea declaratiilor acuzatoare de tipul Tu,cu maiputin provocatoarele mesaje de tip Eu. Spre exemplu: Am senzaliacd nu am fostinfeles,in loc de : Esti un prost, dacd nu md ?ntelegii . sb incerci sdli exprimi adevdratele tale sentimentesi gAnduri, . prrntr-uncomportamentasertiv (comportamentul carese plaseazl intre douaextreme, intre comportamentul supus si comportamentul agr.esiv). Persoanele caresecomportdsupusdemonstreazl o lipsdderespect pentr.u propriile nevoi si drepturi.persoanele agresive isi eiprimd senhmentele, nevoile si ideile pe seamacelorlalli. persoanele asertive, igi satisfac propliile nevoi, dar in acelaqitimp lin seamagi de nevoile celorlalti.

vorbitor (cel care timite mesaju . bebuie:

ascultdtorftel cfte este mesaiul)tebuie: . si fii un bun ascultitor (ascultatul este mult mai mult decdt a auzicevacu propriileurechi);
. cAndasculli,uitd-tela inlelesurilemesajului din spatele cuvtntelol. pe cale le auzr; . tbloseste-fi ochii pentrua observa qi a inlelegemesajulgesturilor, expresivitatea I'etii, ascultdce va spunetonul vocii; . aplicd tehnicile de ascultareactivl: (1) confirmdri, incluzAnd semnale verbale, precum sunete de aprobareqi non-verbale, precum datul din cap,pentru a_lface pe vorbitor sd inleleagdcI il asculli cu interesqi cu respect; (2) tdcereatentd- pdstreazit[cerea,chiar dacdestedificil: atunci cAndreuqegti vei afla mai multe informafii de la vorbitor; (3) intrebdri - foloseqteintrebdri deschise, care sunt preferabile celor inchise,pentrucd dau posibilitatea vorbitoiului sd iqi exprime punctelede vedere; (4) parafrazarea esteun instrumentpe careil poli fblosr pentru a sumariza,pentru a clarilica sau pentru a confilma dacd, in postura de ascultdtor,ai infeles corect ceea ce s_asous.

188

Intrabdri si rdspunsuri pcntru prolesorul rlirigint,'

gazepe conlinutul a caeace transmite Parafi'azarea seconcenU vorbitorul. Scuza;i-md,permiteti-mi sd vdd dacd am inples bine ce ali spus... (s) oglindirea implici leflectarea,cdLrevorbitor, in comentalii succinte, a emoliilorpe careellea!i le-acomunicat si pe care tu in calitatede ascultbtoratentle po(i descifra; (6) refleclarca interesului - din momcnt ce $tii cum sd reI'lectl qi conlinutulseparat, sentimentele iti va f-trelativ uqor sd le pui impreund, inlr-o ftazdcaresAle contindpe amandoue; (7) t ellectarea rccap itulativd esteo scuftA revedere a principalelol pe care volbitolul le-a explimat pe teme ;i sentimente, parcursuldisculiei.

abord dri : comnetiti a si coooerarea. esteun plocosde tirguiali care Negocierea bazatd ne comnetitie poateaveaca rezultate tipurile: ci;tig-pierdere,compromissauun impas. in care ambelepdrli pierd. carepoateavcaca Negocierea bazatd estsun proces ne colaborare rezultattipul cAqtig-cAqtig, adicd pdrtile se concentreazd in mod constructivpe satisf'acerea ambelorinterese. decizieitale strategice, cAnd ImportantestesAinlelegi consecinlele pe abordarea de i1i r6spunzi la intrebarea:Sd imi bazeznegocierea tip competigie sau de tip colaborare? Rezultatelecercetirilol rlspund: Colaborarea conduceLa;i mai multd colaborare,in timp ce competi[ia conducela ;i mai multd compc(ifie.Folosireaunei aborddricooperante poatepereasimpl5,darin realitate, ea estefbartecomplexl ;i dificil de - a unel pe cooperarc stdpAnit. Rezultatulunei negociericaresebazeazd - esteun acordde calitate. principiale negocieri Un acord de calitate: (a) estcln{elept: satisf'acc intcresclepdr(ilor, echiliblat li durabill (b) estc eficient: ia mai pufin efort Sitimp pentru a-l atingedecAt abordarea competitivd;

(c) tnbun5tdfeqte saucel pufinnu distruge relafiadintrepirli. pentru a sdtii seama Patruprincipiide baz[ de caretrebuie orincipial: ajunge la un acorddecalitate. atunci cind negociezi

Intrebdri ;i rdspunsuripentn protbsontl diiginta

189

(1) separdoamenii de probleme:sdsepariploblemele subiective, generatede pelceptii di1'eriteri alte obstacole inerente comunicdrii intle oameni,de cele obiective,de conlinut; (2) concenheazE-[i atenfia asupra intereselor trecind dincolo de poziliile fieciruia: gdseqteproblemele reale, sub aparente solutii sau simptome; (3) genereazXo multitudine de op(iuni, lnainte de a ajunge la problem[; un acord:uitd{e 1asolutii alternativepentu aceeagi (4) insistd ca acordul s[ se bazezepe critert obiective: giseste criterii obiective pentru a lua orice f'el de decizie, in cazul stabilirii unor plobleme plioritale sau alegerii celei mai bune solulii dintrc multe alternative. Pentru a rezolva un conflict putem cere ajutor unei persoane neutre- unui mediator - sd ne mediezeconllictul, Medierea estenn processlructuratde negociere,tacilitat de cdtre un mediator. Mediatorul: . ajutdpdr'1ile sdinpleag[ gi oblineacordullor inprivinla procesului medierii: . cteeazb. un climat plopice, prin stabilirea unor reguli de compoltament,precum qi prin araniareaincdperii in care va avea loc medierea; . se infbrmeazdasupraproblemelor, ascultAnd cu atenlie fiecare dintre pXrfile implioatein conflict; . inculajeazdpdr{ile sI se ascultecu aten{ie,sdvolbeasc[ pe rAnd, si inleleagl punctul dc vederea1celuilalt; . ajutdpdrlile sXisi identifice propriile nevoi ;i sd g5seascd solulii reciprocsatisldcdtoare. hocesul de mediere este: . confidenJial- mediatorulnu poatefi chematsd depuni mXrturie intr-un proces, toate intbrmaliile rXmAnconfidenliale,intre p5rlile implicate; . voluntar - medierea se intAmpld numai dacd pdrlile inleleg procesulsi lolu1 mediatoruluiqi suntde acold sdparticipein acestproces de bundvoie; . eficient - procesulde mediereconsum5mai pulin efort, timp qi bani, in comparaliecu un litigiu saucu o luptd continudintre pdrqi:

190

Intrebdi si rdspunsuri pentruprotbsoruldiriginte

CI-MAT'I]L AFECTIVAL FAMILIEI SI PERSONALITATEA COPLULUI Scopul activitatii: Identificarea modului in care climatul at'ectiv
al f amiliei afecteazd personalitatea copilului. Obiective: . prezentarea situaliilor care provoacd tulbur[ri in psihicul copilului; . prezentareafactorilor ce determind trdiri psihice pozitive ;i negative; . identificaleaunol situalii cu efectenegativeasupraechiliblului sentimentalal copilului; . precizarea rolului educalieiin formareacaracterului; . plezentarea sarcinilor;i responsabilitdlilor pdr.intilor in educarea copiilor; . prezentar ea caractcristiciloradolescentilor; . of'er irea unor sugestii pentru asigurareaclimatului optim in familie. Material orientativ Familia esteunul din lactorii careprin legeanescris[ a naturii, dar. si prin legeascris[ a drepturiloromului, areobligalia de a oferi un cjimar Iindamental atAtaf'ectiv, cht;i ocrotifor.Deoarece ceamai micd tulburare careaparein echilibrul afectiv al pdlintilor pr.ovoacd tulburdriin psihicul copiilor, trebuiesd acordhmo deosebitd impor.tanld unor situatii de acest gen, cum ar fi: iubirea tiranicd a pdrintilor Wntu copii- determind dependenld exageratlqi astfelimaturitate ; anbivalenta afectivd manifestatl fie prin: - acoldare neechilibratl a afectiunii din partea celor doi pdrinli (cAndunul il ceartd,celdlaltil apdrd); - neconcordanla dintre mesaje- duble bind - (pbLintele ii spune copilului c[-l iubeEte, dar nu o gi demonstreazd); indiferenn afectivd manifestatd prin: - deprivarematernl / paterndplin divor'[;

Intrebdi si rdspunsuri penlru prolesorul diiginte

19I

absenta af'ectiv[a pirintelui (de5iprezentfizic, pdrintelenu pentrucopil). reprozintd un sp[ijin af'ectiv Experimentele realizate psihologE.B.Hurlockau de celcetdtolul demonstratcd cea mai bund metodd de sustinereaf'ectivd;i stimulare motivationald estelauda,incurajarca, in timp cc cearta, bdtaia,critica dacdsuntcontinuese soldeazicu destructurdri ale pelsonalitdtii, chiar cu nesupunere in tataautoritelii, iar ccamai dureroasi fbrmdde rapoltare Ia succesul si escculadolescentilol estenepisarea. pgntruce ignorarea, accasta pozitive saunegativesi se nu detormind tliili psihiccal'ective soldr:az5 cu sentimentul izolSriisi nepXsirii. ptotector al lamiliei se caracterizeazd Caracterul prin sentimentul securitdtii, al sus!inerii, al echilibrului, sentimentul de a tldi in liniste.In acest senscAteva situatiicu eltcte ncgativo sunt: certwi. violenle. agresivitate verbal{ si fizicd ln cadrul faniliei. Statisticilc qi 6-57o aratl cdpesteT)Vo dintrccopiii delincventi dintrecei cu tulbur[ri neuropsihice p r o v i n d i n a c e s t em e d i i . A s t f e l d e compottamentc pot detcrmina mai alesin adolescentd ;i fugade acasd, ; divortul sausepararea pdrinflor - in urma lor copilul liind supus unoImotivatii, tendinte si normecontradictorii care impiedicd dezvoltarea psihic5corcspunzdloare . Cercctdrile de specialitatearatdcd tempcramentuleste inndscut, in timp ca caracterulse l'ormeazd prin educalie,avAndo mare inf'luentd pcrsonalitXtii, asupra sistemcaresedczvoltl pAnS spre20 de ani. Datoritd laptuluici din 24 de ole /zi copiluliqi petrece in cadrulfamiliei celemai multe ore, punAndin calcul si zilele de weekcnd,familiei ii revine o importantd majorl in cducatie. Deci, estedeosebit de impoltantmodul cum seachit[ p[rintii de sarcinile si de responsabilititile lor in educarea si fblmarea copilului, si cuminteractioneazi actir.lnea cducativla Iamiliei cu cca a scolii. Astl'eldc sarciniqi responsabilitdli sunt: . asigurarea subzistenleisi educatiei; . educareaqi dirijarea comportamcntuluiin concoldanti cu standardele socio-culturale ; . tealizareaunei relalii de comunicaresi aceasta nu doar la nivel faptic; . corectarca grorilor de comDortament :

192

pcntruprolbxnl diriginlc lntrebdri si rispunsuri

. comunicale verbali dcspre noliunilede "bine" si de'fiu"prin : - oltlilea dc modele proprii - exen.rple personaleale p5rintilor' (nu le puLem pilintii cerecopiilol sXf'ac[cceace insisi nu fac) ; prin a nu ccre copiilor sX mintl in diversesiluatii pentru a absolvipe pilinte de anumileresponsabilitXti; . sustinefeaafecliv - moral[ - roounoastcrea qi aplecierca lozultatelor copilului,ceea ce nu insoamnlblamarea ci sain cazde esec, stabililea uneilelatii de iubilc,respect si incredere reciprocS, ilrcura.jalea in a pelsevela ; . acordarea dreptuluide memblu al f amiliei,de participar.rt activ la schimbdrile din cadrulei - intrucAt cei cale participi la deplsiLea cu succes a unei crize dc lamilie au ulterioro mai micd vulne:abilitate1a slres: . inlblmaleain lcgdturdcu particulatititilevdrsteipe careo are ptof'esoli, copilul (de la spccialisti, mass-media etc.). Adolescenta esteceamai dinamicl ctapI a dczvoltlrii umanc.Nu estenici prin natura, nici prin factoriiei constituenli o perioacld de crizl, dar', pozitive,ar puteadovenio perioadl lipsaunor in11uen1e oducative de clizL Adolescentul estede fapt oglindaI'amilici. in continuareprezent[m cdtcvacaractcristicia]c adolcsccntilor, importantefiind si prin sugestiile cducativesugerate. Specialistii considcrX cd principalele temeriale adolescentilor sunt: . tcamade a nu li luat in seamd, de a ll considerat incd mic, de a nu fi suficicnt aprcciat in acastsensse sugcleazl incredinfaleaunor' responsabilitXti si sprijinileainitiativelor adolescentilor de cltre pilinli: . teamadc a nu ti inteles.dc a fl lidiculizat, marginalizat,r'epezit se sugcLcazd sustinerea ur.ror dialoguli deschise, sincere, cu confidente lcciproce; . teama de a nu li pcdepsit pentru cd nu a rlspuns cxigenlelor' - sesugcreazX plin de tact,rdbdale adulLului un comportament din partea plrintilor, iar intcrvcntiilcpunitivesI fie f]cutc doarin cazulabatelilor lepetate si majole; . Leama de a nu se cunoaltcprea bine,dc a nu sti incd cine cstc. - in accste putAnddetermina aceasta fie subaprccierea, fie suplaaplccielea - psiholog- pentru cazurise sugeleaz[consultarea unui specialist cvalualeacapacititilor 5i asistarea procosuluide aulocunoagtere.

pentru protbsorul diiginte lntrebdi si rdspunsuri

193

propriiledorinlecu oricepre!, fiind ca pirinlii sdnu-9iimpunS important n u c o i n c i d c u a p t i t u d i n i l ei i i n t e r c s r : l e mai alesdac5accstea adolcscentului; . teama de banal, obi;nuit, traditional - in acest caz liind creativitdtii prin recomandatdstimularea. antlenarca si eclucarca pasiunil()r. cd: inculajalea si descopclirca in linrl. si nrrLritbm Penlru a asigula climatul alcctiv optim in l'amilie aplicati suscstii: consecvcnt urmdtoarclc iN FTECAREZI . spuneti " TE IUIIESC; urmatio activitatc dc intoros . sirutati-i inaintedc culcare; comunimprcunl: . imbld[isa{i- i; glsiti posibilitlti dc a rlmlnc . invSlati-iautodisciplina singur cu copilul; (ordineetc.); petreceti o scar Edoarcu Iamilia; . r'Ade[i impreuni cu oii lacetio lccapitulare a lectiilor . verificati- le lec(iilo; cu copilul; . limitali-letimpul pctlccutin tata jucali un .jocimpreund; televizorului ; a.lutati c,rpiiisu lued o laptdhund . asigura{i - vX cd mlnAncdbinc l daranonimi. . invdtati-i prin excmple : . s p L r n e tI bunbtalea i\ ' l t r l t r r m c sce 6"n , v . li oterdceva.

DE CATEVAORI PI]LUN^:
. reaminrilicc inscamnd reamintilireuqitelo ;i lamilia recompensele; pentrudvs, ; invdtati-io ocupalieutild in viald . a e t u a l i z a |c ( ig u l i l c d i nc a s d : (gdtit, spdlat); . adaptati rcsponsabilitdlilc ; intrebalicum mai merglucrurile . mergetiin excursieI (la ;coalI cu prietcnii,in tamilie); . purtatio discutie lungdde la om incercalicevanou impreunl cu laom; . reciclali,clatisdracilor' copiii; ; vizitalio bibliotecd, un muzeu . bucurati- vi toti de o I aoordatidin timpul dvs. pentru a aniversare. vd copildri ; . peteceti o seall doarcu fili spontani, nu le cerelipreamult; lamilia:

194

pentruprofasoruldiriginte Intrebdrisi rdspunswi

. verficali- le carnetele denote; . (adaptat dupd194- Piramida pdrinfiior) ; . gdsiti posibilitdqi dea rdmdne singur cu copilul; . inv5fafi-iautodisciplina (ordineetc.). . rAde{i cu ei; impreund

PENTRU CTNOA$TEREA CHESTIONAR ELEVILOR DESTINATPARN-ru-OR

qiprenumele Numele elevului:
Numelesi prenu melepdrintelur:

1. Copilul dumneavoastrd a suferitde vreo boaldcu urm[ri de careh'ebuie s[ se lini seamd?

2. ln situaliile in care in familie au intervenit situalii speciale,cum a reactionatcopilul?

3. Care sunttrisdturile de caracterdominanteale cooilului dumneavoastrd qi cum se manifestS?

c[ trebuie 4. Ce laturi ale caracterului vd multumesc si considerati dezvoltate? Ce laturi vd nemultumesc si trebuiecorectate? cd poatefi atrasln activitdli pozitive? 5. Prin ce mijloace a{i observat

* T:::::: :::'::::: :t ::::l::::::::

6. Ce atitudine are fali de inv5{5turd?Este necesarsI fie controlat sau

Intrebdriqi rdspunsuipantruprofesonl diiginte

195

7. Careesteatitudinea fafddepbrinfi,vecini,fa![ dereguliledoconviotu e sociall?............

dirigintele? 8. Ce consideraficI mai trebuie sd cunoascX

Copilul meu se nurne$tq

pe copiluldumneavoastr[ I. Desenafi un simbolcarestr11 reprezinte

propozifiile tr. Terminafi lnceputc:

. 11 facefericit
. Unora le olace atunci cAndel/ea

. Stiecel mai binesI . E greupentruellea . Ii place persoand la propria ......................

. Este fbarte important penhu ellea

. Un hobbyde-alsdu: . Nu-i placela propriapersoanl

194

Intrebiri si rtrspunsuri pcnlru prolcsorul diriginle

. vcr'ficali- le carnetele de notc; . (adaptat dupd 194 Piramida pirintilor): . p i s i t ip o s i h i l i t dd ti c a r a m a ns ci r r g u r cu copilul; . invltati-i autodisciplina (ordincctc.). . rldeti impreundcu ei:

CFIESTIONAR PENTRU CUNOASTEREA ELEVILOR DESTINAT PARINTILOR

Numcle5iplenume le elevulLr i: plrinlclur: Numcle si prcnumcle

'::::::i:::::l

l. Copiluldumnoavoastrb a suf'elit dc vrcoboali cu urmAri de cafotlcbuie

...^.......'''.....'.....' 2. ln situaliile in care in lamilic au intcrvenit situatii speciale, cun'r a reactionatcopilul?

3. Calesunttrlslturile de ca actcr dominante alccopiluluidumncavoastli si cum sc manil'esti?

4. Cc laturi ale caracterului vi multumescsi consideraticI trebuie dezvoltate? Cc laturi vd nemultumcsc si trebuiecotectate?

::;:1;llil:{t;t :: :lif:il;:lr:i:lf1;:1*
6. Cc atitudineare fat[ de invltlturd'] Esteneccsar si 1iecont|olatsau

::::::: ::::l::::: :: :::: :::::::::lr:::

pantruprofesonl dirtginte lntrebdriqi rdspunsuri

195

7. Careesteatitudineafatl de pbrinti, vecini, fald de regulile de conviefuhe sociald?............

8. Ceconsiderati cdmaitrebuie dirisintele? si cunoascd .....................

Copilul mcu se nume[te I. Desenafiun simbol care si 11 reprezintepe copilul dumneavoashi

propozitiile tr. Termina{i ?ncepute:

. il facefericit
. Unora le olace atunci cAndellea . Stie cel mai bine sd

. E greupentruellea
. Ii placela propria persoand...................... . Este foarte important pentru ellea

196

I n I rebiri si ri :pu nsu r i pcnlru p ro lt'soru1 tlirigintL

'llllilll : ::

': l:TlllT':::: T:::t :"': 1::::::::1-'::: :: :

' ': -:i: l::l:::::l-" l::::u:10"":i:::"::

" :l**:::'.1*:-:1. ::':-::.'.i : :* ]:'i:::."*".-..

prieteniicopiilor voEtri? Pirinfi, ce credeficd qtifi despre

''.-"-ll.."r:::*:..' :::::: :::

IL Caresunth5sdturile careii recomand[ ca buni prieten
::::

^: o :lio lllll

III. V[ place sa invitali acasl sau in oraq prieteni ai copilului dumneavoastrd?

calitXfile debuniprieteni IV. Dac[ artrebuisi realizslis lsclaml despre ale copilului dumneavoastr[, cum ar fi aceasta?

pentru prolbsorul Jiriginle Intrebdri si rdspunsuri

19'1

Material orientativ

DELINCVENTA ruVENILA
Eforturile de autoperfecfionare sunt personificatein modelele umaneexemplare, cu caretinerii sestrdduicsc sI semene. Cel mai adesea pot pdrinti, acestemodele fi intrur:hipatede iar alteori prioritatea modelelor paterne (materne)este estompati sau chiar neutralizatdde ilezistibila fbr[6 de atracfie a unor modele extrafamiliale (reale sau imaginare). pot avea o inlclegere adecvati a conlinutului Unii adolescen(i no(iunilor morale,dar nu ac[ioneazd potrivit acestei inlelegeri comitAnd o serie de abateli qi inc cdri flagrante ale normelor de comportarein f amilie, scoal6sau societate. Sunt situalii in care incapacitatoade interiorizare afectivd a semnificatiei morale se datorcazdunor tulburdri de comportamentale adolescentului, tavorizate de un climat educativcu valenlenegative pentru carefamilia apalein primul rAndresponsabild. Existd o strAnsdleg[turI intre manifestirile comportamentale de instabilitate qi impulsivitate , condiliile familiale in care au apdrut, I'actorii extlalamiliali care le-au intretinut si acte deviante ale adolescentului(tata il lua pe liu la,,o bere"). Apar adevXrate stXri de inadaptaresocialSconcrctizate in aprecierieronateasupramoralitd{ii, in dezacoldul dintre opinii ;i conduite morale sau chiar conflicte puterniceintre adolescentqi mediul sdude via!6. Stareade inadaptare a adolescentului implicd o seriede manifestdri, mergAnd de la aqanumitele,,deviatii a1e personalitdlii" (timiditate, instabilitate emolionald,tulburdri afective,deformdricaracteriale, imaturitate)pan[ la diferite dezarmonii ale conduitei. Adolescenlii deforma[i caracterial,datorit[ carenleloreducaliei morale in f'amilie ( care furnizeazd cele mai ridicate procente de probleme: delincventi ), ridicI urmdtoarele . afbctive(depresie, anxietate,ipohondrie); . caracterologice(agresivitate,pasivitate, imaturitate afectiv5, exacerbarea tr6sXturilorcaracteriale de tip detaEare, suprasensibilitate);

t9l{ .

pcnlru prolesoruI tliriginte InIrLb:trisi r:tspunsuri

intolcctuale, cognlllrr'(incgalit!tiin randamcntul activitSlii particularc): Llnor csccuri scolarc c()rlccntrarea asul)ra inlirrmatii . psihosoc i.r/c(mLrlLiplc conllictccu pirintti, cu scoalasi cu si climatultutelar). antulajul in scopul dc a slibi )cgitulilede dcpcndcnti Sc utilizcazl urmltoalc lc dcllnitti: juvenild cste constituiLd din totalitatea de Predelincvenfa si ..dclicte". scolarc scdzute, mirnil'cstirr mclglnil dc la pcllblmante pAnila iirlmemaiglavo, cumar fl lugadc acasd. indisciphni. abscntcism ju vagahonda1.aglcsiunilc lizicc. juv eniJ6- din punctul de vedere al jwisfulur - este DeLincvenla dclictckrr comise de rrnlcnonrcn ctrnstituit de ansamhlul li incllcdrilor ' it'lr rnaict:rttrlLri. r , l r r is t t i r t . r i . J ( r n - J l l: t l i t t v Delincvenfa juvenill - din punctul de vedereal psihologului proccsului personalitirtii dczordinilor si e;ecului cstc un lenomen clatolat cdLrcativ. DeLincvenlajuv enrld - din punctul de vedere al psihiatrului - sc lclcli la incrprcilrtca de atllplarc la lcalitatc. juventTl din punctui de vedere al sociologului Delincvenfa n c g a t i v ca l e m o d i L r l us i o c i a ls a u l ' a m i 1 i a l , s L r h l i n i a zi in rl l r r c n t c l c social. scidclca tunctie-i ior dc control del'icicntcle kl inlcgrativc. manilcsLililor' Delincvenfa real[ cstcalcltuiti din totalitatca l n t i s o c i a l c c o l n i s e d c m i n o l i c a r c n u s u n t i d e n t i l i c a t cs i i n (alecclemai importante consecintii nu suntjudccatc. nicisanc[ionatc i tXri a s i p l o l ' u n d c s c m n i f i c a l i i p c n t l u e v a l u a l c aa d e v X r a t e s l en o m e n l u ui i r r c a u z d ) .

CHESTIONAR (se poate aplica p5rinlilor qi elevilor) juvenild? 1. Cc cstcdelincvcnta carcdetermind aparitia ei? 2. Carc suntcauzclc ( in scoald, in anturajul cazuli do delincventi 3. Cunoastcti copilului dumncavoastr'5)?

Intrebiri si rdspunsuri pentru prolisorul diriginte

199

4. Prietenii, pot facecevapentrupreintnmpinarea familia.scoala aparitiei acesluiI'enomen? Observatie Vd prez,entdm chteva din pdrerile elevilor exprimate cu ocazia apI i cir i i chestio n arulu i. 1. ,,Prietenii, alesila intAmplale, ajung,la un momentdat, sd-1i controleze viala;depinzide ei, intr-un t'el,flLd s5-tidai seama". 2. ,,Cauze? Lipsade educatie si ocupatie, lipsaunui cdminpentru str'5zilor", violenta in lamiliecaresepoate solda cu violenti asupra ,,copiii celordin.jur,sIrXcia, boala,complexelc in cazultinerilorcu inteligentX redusX, anturajul". 3. ,,Discotecile si cluburilede noapte in careseintilnesc cazuri frecventede prostitutie,violentecorporaldsi verbalS, consumde droguri, violuri". je 4. ,, Muzica de tip Hip- Hap carenu transmitetotdeauna mesa benefice pentrutineri: dorinlade a fl taresi cu bani". 5. ,,Gasca dc cartiercuprinde,cateodatd, tineri abia iefili din puscbrie saupe cale de a intra in pusclrie.fcoala ne influenleazd spre bine,dartAndrul esteincoltit de gaSca in caresingurs-ainfiltlat, Ilti sdqi deaseama de riul pe caresi l-a fdcutsingur". 6. ,,Delincvenlii sunt victimele societelii deoarecemajoritatea provin din familii cu o situalie materialdproastX". poateapdrea 7. ,,Delincventa datoriti libertdtii preamari pe care o au unii copii din parteapdrintilor, dar $i datoritdunei severitdtiprea mati sau a unei educatiiindiferente".

200

pantruprofesoruldiiginte )ntrebiri si rdspunsuri

Fiq[ pentru elevii cu risc pronuntatde deviantl

Numelesi prenurEle elcvului Sexul M/F
Familia:intreagi (l) / desconrpletati(D)

Numirul fratilor/surorilo(minori) Starea sercrali a slnitltii elovului:FB,B,S,NS Capul familiei: - muncitor, agricuitor, - intelectual - inclusivlunctionar, - Densionar, cadrude conducere somer, Situatiall hvltdturn a obvului: FB, B, S, NS. de ansanrblu): Discipline gcolarl a olevului (caracterizare FB, B, S, NS.
Tenperamcnful coleric, fl egmatic,melancolic,sangvinic

In rclafiilc cu colegii din clasn,elevul e,ste: (R), egoist ( E), cu tendinle (S),rotras de solidar/sociabil (D), (C) dominare/agresivilate corect-respectuos elevul este;cuviincios ( C ), In relafiile ct profe,sorii (N) necuviincios la ore, Acto de indiscipfinnrni frecvento(nedisciplinat cu colegiide clasS"vicii:fumat, obraznic cu prol'esorii, biuturi, droguri,pornografie, altele)
Corportarea ln familie (aprecicregenerali): FB, B, S, NS.

(apreciere generali): Coryortarea ?nsp8liul extraqcolar FB,B, S,NS. ln tinpul libr: culturaH, Naturaactivitltii dominante sportivi,practici,religioasi,altele. Luatln evideainde politie (da,nu) Notii: Seva completade citre diriginteleclaseicu datelecorespunzAtoare fiecdrui elev.

pentruprctbsoruldiiginte Intrebdri;i rdspunsuri

201

10.3 PROIECTE DE LECTII

PROIECT DE LECTIE Clasa: Data: Durata:2h Modulul: ..Comunicare si relationare interoerconald". Tema:,,Cumcomunicin situaliiconllictuale? Obiectiwl general: Cunoa;tereaploblcmelor legate dc conflicte, autoevaluarea moduluiin careelevii comunicl plopriile dorinte,tlcbuinte qi exersarea si nevoiintr'-ositualieconflictuald unol modalitdti cficiente de comunicare. Obiective operationale. Elevii hebuie: . sbdel-tneascd conflictul si si diferentiezc intre conflicteleconstluctivc sauviolente; li celedistructive . sdcunoascd si sddif'erenticze intrestilulile(modalitdtile) de abordare si rezolvarea conflictelor; . sd conqtientizeze cd stilul (modalitatea) de abordarear trebui adaptat situaliilordeoarece fiecatestil esteeficientin anumite situatii; . sd constientizeze ci stilul de abordarea conflictului, lblosit de cltrc pdr[i, determini rezultatcle, . si-;i imbunit5{eascdaptitudinilede comunicare atAtca vorbitor (care (careprimeste mesajul); trimite mesajul),cAt qi ca_ascultdtor r sd cunoascdqi sd aplice principiile de bazd de cale trebuie sd lind seamapentlu a ajungela un acordde calitate,atunci c6nd negociazl prinoipial; . sI oonfientizcze cd pentlu a-qi rezolva un oonllict pot ccre ajutor' - sd le medicze unei persoane neutre- unui mediator conflictul; . sdevalueze dificultdlile pe carele intAmpindpelsoanele in cxplimatca dorinlelor si trebuinlelorpersonale in situatii de conflict; . sd evaluezeeficienla modului propliu de comunicarein situatii conllictuale; . s[ idenlifice comportamente pe care ar dori sd le modificc. problematizarea, Metode: conversafia, studiul de caz. Materiale didactice: chestionare, liqe de lucru, mateliale lcfcritoare la conflicte. sistemicS, completarea Feed-back: observarea fisclor dc lucru.

202

lntrebdri si rispunsuri pcnLru prolbsorul diriginte

Scenariul 1. Momentorganizatoric: ordinii asigu;.alca si disciplinct in clasil

velificalcaplozontci clevilot si nottrcaabsclttclot inregistlatc in culsulsiptdminii; - identil'icarca cvenimentelor pettccuto roccntin viataclaseisi analiza lor oporativl; dacdse impune, stabilitea de mlsLnipentlu desfisuralea cl'iciontla activitltilor instluctiv-cducativc in clas[; - precizaroa unol cventualc comunicili.anu via[:r nturicaleprivesc si activitatea scolall si extlascolard a colectivului dc clcvi ai clasei. 2).Anunlareatemei li a obiectivelor propuse:..Cum comunic in situatii conflictuale? Notaleapc tdbli a titluluitemeipropusc si a obicctivolot specificc vizate 3) Captarea atentiei: Conllictelcsunt vcchi do cAndlumea,elc sunLun fcnomon univclsalcare poatc 1'jintAlniLla toate nivelclc conviel,uirii umauc.Nu prczcn[aconllictclol cstc ploblcmatica, nu eil cstcceacalcconstituic o anronin[:,ue pIcii, ci lirlmclcci violente, 1aadlcsa carepropagl sistemc nedlepte, carc avantajcazl doaruna dintrc pirtile implicate. inclinato spreplclualea puteriisi \pfe lmpuncrL'a propriilor interescsi carc crcd cI doar ele detin ..adevilr.rl absolul".Asemenca a t i t u d i n ip o t d c g c n e r a c u u s u r i n t di n m o d c l c d c g A n d i r es i d c comportamcnt oliontate dupi cucerirea totall: pierdcrrilo sufcritede una dintre pdr:tisunt cl;tiguri pentlu ccalalti. Ciqtrgltoml, prin asocicrc, estecel mai putornic, drcptatca stlnd de partcalui. in uzul zilnic, conllictelc suntdcsoori asociatcin mod autontat cu celtulilc, cu conflictclc de intcrese, cu putclca saucu uzul de violcnti. Pentrua nu sc a.jungc la astf'el de situatiicstelbartcimportat si discut6m d c s p l cc o n l l i c t c ,d e s p r e p o s i b i l i t l t i l cd c c t t m u n i c a rie n s i t u a t i ic o n l l i c t u a l cs , I i n c c r c i m s i g i s i n m o d a l i t i t i l ec e l e m a i cficienlede a comunica propriilcdorintc.trcbuintc si nevoiin astfcl de situatii. -

pentruprofesoruldiiginte Intrebdi ;i rdspunsuri

203

4lSarcinile de lucru, . in acest scop le propun eleviior ca ln prima ord, la inceput, sd analizeze materialui pe care-l au la dispozilie (15 minute). in continuarele voi cere s[ completeze,cAt 2 qi 3 ( 20 minute). ln mai sincer, cerinlele fiqelor din anexeTe ultimele 15 minute voi analizaimpreund cu ei rdspunsuriledate Ei le voi propune ca pentru ora urmdtoaresd se gAndeasclla exemple de conflicte din clasd gi de ce nu din viala de zi ct zi, precum gi la modalitdtile de rezolvare. Ora urm[toare .dup[ momentul organizatoric voi trece in revistd concluziile reielite din testele din ora anterioarl. Voi cere exemplede situalii conflictualedin clas[, elevilor sdprezintecAteva modul in care au fost rezolvate, dacd metodele folosite au fost eficiente sau nu (15 minute). Pentru a vedeamodul concretin care ar comunica elevii in situalii concrete le voi solicita ca in urm[toarele 10 minute sd completezechestionarul,,Cum comunic in situalii conflictuale?". 5). Evaluarea rezultatelor activitHlii . elor voi glupa chestionar Exersarea direclionattr.DupAstrangerea impreundrispunsurile la elevii in perechi gi le voi cere sd analizeze qi eficien{astrategiilorutilizate.1nincheiere chestionare sd evalueze le voi cere elevilor sdprecizezedacdau identificat ce comportamente ar dori s[-gi modifice qi sd argumenteze. Concluzii. Elevii hebuie obisnuiti : . s[ identificecon-flictele; . sXutilizeze metodeeficiente pentru rezolvareaconflictelor; . sd construiasc[ mesajegi sd identifice compoftamentope care dorescgi trebuie sd 1emodifice.

Intrebdri pi rdspunsuipentruprofesoruldiriginte

203

4) Sarcinile de lucru. . In acest scop ie propun elevilor ca ?n prima orE, la lnceput, sd analizeze materialul pe care-l au la dispozilie (15 minute). ln continuarele voi cere sd completeze,cdt mai sincer, cerinlele fiqelor din anexele2 qi 3 ( 20 minute). in ultimele 15 minute voi analiza impreun[ cu ei rdspunsurile date gi le voi propune ca pentru ora urmdtoaresd se gAndeascd la exemple de conflicte din clasd gi de ce nu din viala de zi cu zi, precum qi la modalitd{ile de rezolvare. Ora urm[toare .dupd momentul organizatoric voi trece in revistd concluziile reie;ite din testele din ora anterioard.Voi cere elevilor sXprezintecAteva exemplede situa{iiconflictualedin clas5, modul in care au fost rezolvate, dacd metodele folosite au fost eficiente sau nu (15 minute). Pentru a vedeamodul concretin care ar comunica elevii in situalii concrete le voi solicita ca in urmdtoarele l0 minute sd completeze chestionarul ,,Cum comunic in situalii conflictuale?".

5). Evaluarearezultateloractivitdfii . dire4ionatX .Dupi strAngerea chestionarelor voi grupa Exersaroa elevii in perechiqi le voi ceresd analizeze impreundrdspunsurile la qi sdevalueze chestionare eficienla strategiilor utilizate. in incheiere dacX auidentificatce comportamente le voi cereelevilor sdprectzeze ar dori s5-qimodifice gi sI argumenteze. . Concluzii.Elevii hebuieobisnuiti: . sXidentificeconflictele; . sdutilizezemetode penfu rezolvarea eficiente conflictelor; . sdconstruiascd qi sdidentificecomportamente pe caredoresc gi mesaje trebuie si le modifice.

204

pentnrprct'esorulcliiginte Intrebdi qi rtrspunsuri

TESTDEEVALUARE a modului ln care au fost lntelesenofiunile qi problemelelegate de conllict CAnd ceimasine auzicuvAnttlconflict iti vinein minte? Deseneazd
imagineain cisula de mai jos:

Cdnd auzi{i cuvAntulconflict, ce altecuvintevd mai vin in minte? Scriefi-le in rAndurilede mai jos. Ce conotalii au aceste cuvinte?Negative,pozitive?Numdra{icAte cuvinte cu conotatii negativeali notat qi cdtecu conotalii pozitive.

l--'lNr.

"uuint"

pozitive conotalii

l-l Nr.

conotalii negative "uvinte

Majoritateaoamenilorleagdconceplul rJe conllict cu imagini qi conota(ii negatrve Cum a(i defini conceptulde conllcl lblosind imagineape careali desenat-o si cuvintele pe care le-ati notat?

InIr(hi!'i 'i IA\f ttL\rrri f(nInr ln'l; \,'t'ttIJiri!inr,

20.5

VERIFICA-TI PREZUMTIILEASUPRACONFLICTULUI Illsnulrdeti cu Dr\ sauNU la urmirtoarcle intlebili:

PlTE7-UMT1]
| ' t c , , ' r t l l r . t r t l "p . L r ' e lileu:,.r r rir tii'

DA

NU

li.ste conIlictuIbun ! Eslu ctut,llictul fitt'l

r\vcm orlc un sll plclcrat in abordarea unci sjturtii

Clczi ci cslc rnai bine si ataci inlr \) \:ttuttic t onflictu:tki'! Crczi ci cstc nrai binc sa cviti o silnatic Lt)nlJiLtuitlLi)

Crczi ci ar trehui si iirloscqti un singur .s/r7 inloldcauna in ahrtrlarc;t unui conllitl. pcnlru a lilcc lirll ccl nai binc situatici'l Clrczi cri slilul in catc abortltzi un utnllicl poale dctcmrina rczullatcle accstuia:)
Au tnllic'lcJc Lt viata a Lrr'l

l Lstc trtn./liclul accla5ilucru cu rb1cz1,:

(in alafa cekrr olcritc Putorr lirlosi Si ntcttxlc allcLLta11vc (lc sislemul judecitolcsc) penlru a ns rez.olvaunJJiciclel .loacii un rol comunicrica intcl pclsonali in lczolvn-ea qnJlicttltu'.' I:risti nai nultc cii de a negocia? l)utcnr ccre ajul(Jful cuiva pcntfu a ne lezolv;i un utnllic ll

. r l.. r n r r r , r n . , z , l r r p r ' , ' hrl r r r r, ' a r ' r N. put. Jr s n i r ' '

CUM COMUNIC IN SITUATII CONFLICTUALE? 1. Atuncic2ndamo problem[, o nsintelegere, sauun conflictcu cineva, de obicei: @ifafitoatemodalit[jile de mai jos carevi sopotrivesc)
.

. a.jungcm la un compromis; . fac apella o autolitatc pcntfua alita ci am drcptatc:

J r n i l ) e J l . . l L ' J l r ' i t t l : r l l t i tJ i Lll l,t\(,JnJ \Jtrsit{lJliJl

Jntr(h:tri ii

'"rn\l/rilcai

rz f rulc'roru I Jiriy inte

20.5

VERIFICA-TI PREZUMTIILEASUPRACONFLICTULUI llisnundeti cu DA sauNU la urn'ritoarele intrebiri:

PItI-ZLIMTII DN EsIc cttnlltctul o prutc liluascii a victii'l Lslc conlliclulbunl F.stcton/lict ul riu'l Avcm oarc un sd prelclal in aburtlareaunei situatii conllir'luaJc'l
Clczi ca cslc nrai binc si alaci inlr-o .sttuat rc conllic luah? Clrczi ciesle mai bine si cviti ositLratic cttnlbttualti)

NU

Crczi ci ar tret.rui si lblosegtiintotdcauna un singur .i/r7 in aborrlatcaunui enlJiLl, pcnlru a lacc latri ccl n.iaibinc situatici'1
Clezi ci stilul in can' ahordtzj detcr'lllina rezultatelc accstuial un (onllt('t pt)atc

Au ton.lliclclc o viata a ltlr'l L s t t Lt t n l l i l t r l a e t l r 5 i l u c r u e u v i , t h l . t '

Putcrnlolosi li telodcaltetnalrrc(in alua celor olerits dc sjslcnrul judccitorcsc) pcntru a nc rcz.olvac'onlliclelel .loaci un Lril comunicarca intcr-pcrsonali in rczolviuea qtnlliclcktt'l
, ii (l( irn.i{'r'iJ.' t.\i\lr r|ai rrrult.

Putcnr ccrc ajutoml cuiva penlrll a nc rezolva un c:onllitll

Nc putem oarc lezolva problcmclc in mod pa5nicl

CUM COMUNIC IN SITUATII CONFLICTUALE? 1. AtuncicAnd amo problemd, o nelnlelegere, un conflictcu cineva, sau de obicei: (bifaJitoatemodalitdlile de mai jos carevi sepotrivesc)
. . . Ja Lrri l t r : r t i i : d m i n , . a ts e | o a l c i n t r L l n i r e ca u p r ' r r , ) J ns a j u n g e n 1 au n c o m p r o m i s : iac apel la o autolitate pentru a arbtacI am drcptatc:

206

Intrebdi ;i rdspunsuri pentruprofesoruldiriginte

mb dau b5tut,renunt: incerc s[ ajut cealaltepersoand sd ob{ind ceeace doregte; m[ plAngpAn[ ce oblin ceeace doresc; explic punctul meu de vedefs Ei cer qi celeilaltepersoanes[ facd la fel; imi pbstrez ideiledoarpentrumine: schimb subiectul; incerc sd inleleg punctul de vedereal celeilaltepersoane; chem o altd persoand care sd deciddcine aredreptate; greEit, admit ci am chiar dacdin gAndulmeu considercd nu esteaga.
^t.

2. Imi estecel mai ugorsEdiscuto problemdsauun conflict cu persoana care.................. Deoarece 3. lmi este cel mai dificil si discut o problemi sau un conflict cu persoana care.......,..,...,... Deoarece 4. Miar plicea caln timpul unui conflict si-mi comunictrebuinfeleqi dorinfele astfel: ............... PROIECT DE I,ECTIE Profesordiriginte / consilier : Clasa: Data: Durata:110minute Modulul:,.Calitatea stilului de viat|"(..Calitatearelatiilor sociale") Tema: 'Familia: refugiu, tnchisoare,sau$coalH a iubtii ? " Scopullectiei: . Afectivitatea catemeial unitali func{ionale a familiei:conEtientizarea rolului familiei,ca factorsocial educativ. Competenlespecificp: . Promovarea uneiitrategiide comunicare eficientd, in familie. . Evaluarea datelor despre diferiteconfigura{ii familiale. Obiective operationale: la sfArqitul 1ec!iei, elevii vor fi capabili:

penlru prolesorul tliriginte Intrebdi si rdspunsuri

20'7

Sdin{eleagdfunclionalitateafamiliei - sursaprincipal[ a adaptdriiqi integrdrii socialea adolescentului. . S[ inleleagdinliuen{a negativl a familiei dezorganizate("predeviante" sau "deviante") asuprasocializdrii morale a adolescentului. . SAmodveze propriul comportamentsi pe cel al celorlalti. . Si deducd care sunt efectele dezorganizlrii si carenfelor familiale asupra tulburdrilorpsihiceale adolescenlului. . Sd deduc[ impactul dezorganizdriifamiliei, asupratendinlelor de deviantX,manifestatede adolescent. . Sd relind, comunicareaeficientd in familie: transmiterc, ascultare, comportament nonverbal/paraverbal. . SX-Ei qi si respecte diferiteletipuri de familii, sdrecunoascd insuqeascX diferenlele. . Si conEtientizeze importanlafamiliei drept celuld a societedi. . S[ con$tientizezerclul central al dezintereseriipentlu men[inerea iubirii in familie qi rolul indeplinirii responsabiliti[ii fiecirui membru al ei. . Sd in{eleagdmodul de viald individualist Ei cel axat pe farnilie. . Sd con$tientizeze deosebiriledintre iubilea pbrinteascS, copil6reasc[ gi cea conjugaldgi succesiunea dezvoltXrii Ei a inteldependen{ei lor, in familie. . S5-Eiformeze convingeri , cd familia este locul unde se phstreazd valorile morale, etice qi spiritualeqi mijlocul de transmitere ale acestora , comunitetii, societdliiintregi. . SX conEtientizeze taptul cd tezaurul spiritual al familiei, reprezintd bazacultudi intregii omenilr. scheme, Materialedidactice:chestionar, fiEede lucru,metodeinteractive, dic{ionarul limbii romane; conversa{ia euristicd,explicalia,rezolvarede Metode: conversafia, probleme,expunerea, problematizarea, studiul de caz, dezbalerea.. pdrinfi. Invitati : Membrii Comitetului de Bibliografie: . ,,Adolescenlii si familia", autori: Dan Banciu, Sorin M. Rddulescu, Marin Voicu, Editura ;tiinlificd qi enciclopedicd. . Internet.

208

pentruprolbsonl diriginte Intrebdi si rdspunsuri Scenariul

I Moment organizatoric: - Asigurareaordinii si disoiplinei in clas6; - Verificarea prezenleielevilor gi notareaabsenlelorinregistrate de elevi in cursul sdptimAnii; - Identificareaevenimentelolpefecute recent in via{a clasei si analiza lor operativd;dacd se impune, stabilireade m5suri penflu desflsurareaeficient[ a actividlilor instructiv-educative in clasd; - Precizarea unor eventuale comunicdri,anunluricareprivescviata si activitatea extra$colard a colectivului de elevi ai clasei. $colafe si 2).Anuntarea temei $i a obiectivelor oroouse: 'Familia: refugiu, lnchisoare,sau gcoalda iubirii ?" Notareape tabld a temei propusesi a obiectivelor specificevizate. 3) Caotareaatentiei: Familie, rolul familiei, familii unite, familii dezbinate, familia refugiu, familia inchisoare,familia Ecoali a iubirii, dragosteaconceptepe care le intilnim aproapein ftecarezi qi la orice pas, SI incercdm sd detaliem acesteconcepteqi s[ vedem cum sunt pelceputede voi. 4) Sarcinilede lucru: Diriginteleimpalte fiqele:"Familia: refugiu, inchisoare sau scoald a iubirii". Precizeazd indicatii cu privire la completarea acestola. 5). Evaluarearezultateloractivit4ii . Analizeazdrdspunsurile, cu invitafii, apoi le cere elevilor sd defineascl,pe rAndconceptelecheie. Se trag concluziile referitoarela modul in care elevii au reuqit sd clarifice problemeleEisdconqtienti zezeadevlralelevalori carepresupun respectpentru societate, responsabilitate, familie, prietenie,educafie.

pentruprofesoruldiiginte Intrcbdri ,i rdspunsuri Nume/prenume elev: Clasaa

209
-a

Figd/chestionar: "Familia: refugiu, lnchisoaresaugcoalda iubirii" 1) Familia meaeste comDusd din:...............

2) Dintre membrii famillei.mai bine comunic/discut cu .................... deoarece
3) Fatd de membrii familiei, md manifest :"""""""""".'"' 4) In opinia mea, pdrin{ii mei, sunt/nu sunt sociabili ....

5) Pdrinliimei au/nuaumulli prieteni

6) Cel mai mult, la prietenii pdrin{ilor mei, apreciez

7) Imi displac, p[rinlilormei............ la prietenii

8) Sunt/nusunt de acord,ca pdrinlii sd-qipetreacd timpul cu prietenii 1or,deoarece

9) imi ajutfamilia astfel:

10) Cea mai mare ceartdcu ai mei, a fost cAnd

pdrintiimi-auspussdfacurmdtorul 11) Totdeauna, lucru:

12) CAndmai greqesc, pirinlii md "disciplineazl" astfel: 13) Dupd ce termin orele,la gcoal6, agtept/nu aqtept, sdajungrapid acasd, deoarece, in familia mea....,......... 14) Atunci cAndun membru al familiei, areprobleme,reactionezastfel: 15) Prefer sd vin/nu vin, la Ecoald, si invIt, in 1ocs6-rni ( si sd-mi ajut familia) ajut familia la treburilecasnice .................

2to

lntrcbii si r'\.Un5uri p(ntru proltsr.tntl tliri;iDtc

16) Dintrcactivitdtile casnice, imi displac: ............. l7) Activildticasnicc, la careiau partc(r.r.rinim 3) .................................

r*,i)i,,i,;;;;;ii:'.,,rii.,i,lrn"ii.;;;ii.i;;.,;ri;.r'.r
iubirii),1aminc sepotriveqte ...................... pulcaaluta, si suporti/dcpiscsti un nccaz/ I9) Ce lacbr/cinccrozi,cdte-ar necazu l 'l a m i l i e tale l .................. 20) Ai fbst ajutat,de cineva,din alara l'amiliei, in rezolvalca unor problemef amilic/concret problemlfamiliallatunci, 2l) Daci cineva, mi-alcerespri.jinul, intr'<r c u. . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . , a t c n t i e " ," p l e j u d c c a t i " , " 2 2 )C u v i n t e l ob i l a t c , d i n : " g L i . 1 [ " " "aStoptarc", "incredelc","bucurie", devotamcnt", "saclificiu", '1n1e1egore", "a1ec1iune", "pirin{i", "fiati si surori", "dcschidcrr:", "aiutor", "tolcrantd", "neglqare", considcr, cd suntneccsaLc, ca sd : "dragostc". rctlectccuvAntul

PROIECTDE LECTIE hofesor diriginte consilier : Clasa:a - a Data: Durata:2h Modalul: .Managementul informatiilor si al lnvdtdrii", ..Calitatea stilului de viatd" stresului. Tema: hegtrtheapentru oxamene $i managementul slr'atcgiilor eficientcdo invltalc st Obiectiwl general: identificarea planificar-c si utilizalea a invltftii. l)czvoltarea abilitltilorin alegerca de managcnrent al stlesului. metodelor Elevii trebuie: Obiectiveoperationale. i sl explice in invltarci rolul motivatiei

Intrchii si rispunsuri penlnt profesorul dirigintt

211

sddescric modalitdti de control al atitudinii 1a15 de invltalc: sd analizeze lolatia dintle memolalesi prcluclarccficicntd a inlbrmatiilor: .- sI discutc pcntruinvXtale. elicicnta modalititilolpc calele uti)izeazd i si desclicmodul plopliu dc monitorizare a invdtilii ;i sI cliscutc cficientasa: i sddelincascd stresul si si idcntificc slrlselc dc stres: i stresului sI identifice cauzele la examen: i s[ elaholcze un plan dc adaptarc la strcsul de cxancn: i sd apliccmetodele de adaptare ltr strcs: z sd demonstlczc abilitlti dc managcn.ient al stlcsuluiin situatii conclcte cxanlene. problcmatizalca. Metode:conversalia, studiuldc caz. Materialedidactice:chestionarc, liie dc lLrcru. Feed-back:obselvalea sistr,:micd, compk:tarea f iqclol dc lucru.

i 'i

Scenariul 1 Moment organizatoric: Asigurarca ordiniisi discipLinci in clasll - Velilicaleaprczcnlei elovilor!i notarea absentolor in lcgistratc culsulsiptimAnii; de clcviir.r - Identificalca pctlccr.lte evenimentclor rccentin viataclaseisi dacl sc impunc, stabrlirca dc m5suli pcntru analizalor operativ5; eficient[ a activitXti]or instructiv-educativc in clasd; desli$urarca Plccizarca unor cvcntualccomunicdri, anunturicale privcse viatasi activitatea scolarX si extrascolarl a colectivului dc elevi ai clasei. pentru 2).Anunlareatemei si a obiectivelor propuse:Pregdtirea examene$i managementulstresului. pc tablS Notalea a titluluitcmeiplopr.rse spccilicc 5i a ohiectivelor vtz,ate. atentiei: Pentrutiecalc dintlc voi cste neccsari 3) Captarea cliteriilol carc stabilirea unui scop,al unui idealin viatl, identilicarea pentrua palcurgc stau la bazaalegcrii lui plccum si efbrtul neccsar plni la atingerca distanta din stadiulactual teluluipropus. Examcnul dc

212

lntrclti.i \i !.i''.unsuri p ttru l-.)l(.\orulJiriginr.

bacalauleat si ccl dc admitcrcin invitiminLul superiorreprezinti momentele ccle mai inpoltante.Sdincercim sb analizlm 1tlul cunrv! plcgititi pcntru aceste momenlo,din pur.rct dc vedeleal ounoitintclol punct acumulate din dc vcdelc cmolional. ;i 4) Sarcinilede lucru. Irlevii primesccAteun Chestion (Anexa 1) si completcazi individual. ii o Firi delucru(Ancxa2) pe c:lclc analizeazii impoltantei sinceritltiiin alegerea Se atlageatenliaclcvilol asupra (lh- primaorl). evalufii corecte a situatiei. rftspunsulilor in vedelca 5). Evaluarea rezultatelor activitdtii. (lh - ora a doua). - clcvii vor alege qi algumonta rlspunsurile date: Exersarea direcfionatd: scolar si se va analizasituatia clevilor carenu daulandament dc prcg[tirc: au deticienle in progr-amul - se ofeld indicafiipentrumoditicalcaplogramuluide lucru si pcntru m a n a g e m e ns tL lc rs l ului. Concluzii: . eleviitlebuic sd I'ic familiarizati cu nodul in cale se dcsfl;oali dc accsl cxamen; cxamenul si scopurik: urmdritc . si cunoascllactoriicalc detcrmini stlcsulprccumsi modalitilile dc (fisa dc lucru ii va a.ju1a in adaptarcsi eliminarc a sLrcsultti ploblemo) consticntizarca acestor ; . eleviitrebuiesI tie lanrilializati pLinplcg[tirc cu mateliade t:xamcn. Lemeinici: . acestlucru se realizcazd nur.nai in cazulin care atAtptcgltilca din continuturilor cAtsi prcgltilea lizici 1i psihologicisc rcalizcazd variaLX si slndtoasS; allernatea trmp. Tlebuic sd aibI o alimcntatie judicioasia intcrvalelol plegltir:ea dc timp pcntluprcgdtile si odihr.rS; intcglalda materiilorde continut ii va confer-i din Linp si palcurgcrea un scntimcnt dc siguranti si ir.r acela;i timp un mor:rl lidicat elcvului penLru accste cxameltg; a sustitc cu sLlcccs . seva pultao discutic dcsplcdifelitetipuli de veriticalca cunostintclor' caLe un ntodcl): unui cxamcn(sc va prezenta intAlnitela suslinerca - Leste grill cu alegerca variantcide rlspuns; - tcsteglilI elipticc(completarea tdspunsului); - tcstcanalitice; - tcstcdc sinteze;

Intebei si rdspunsuri pentnt protbsonl diriginte

zlJ

- examinareoralSsaupracticd(la bacalaureat saula admiterela liceu undese cer probede aptitudini); . fiecareelev eslefamiliarizat din clasacu aceste metodede evaluaresi au anumiteprel'elinfepentru unele dintrc ele; . se vor purta discutii desprc avanta.jele si dezavantajele diferitelor. tipuri de examinareqi undesimt c[ s-ardescurca mai greuestenevoie de exersare; . in urma celor prezentatesi a disculiilor purtate, elevii vol preciza dacdvor face modificlri in programul lor de pregltire si in ce mod. Se vor sublinia: . importantasustineriidin parteatamiliei a unui climat pldcut,favorabil pregXtirii pentru examen; . importantamotivatiei de a sustinecu succesacesteexamenc; . reguli de viald pentru a scdpade str.es

CHESTIONAR de: D. Motivafialn lnvllare estodeterminattr

a) rezultatelepe carele doreqtila examene; b) scopurile/aspiraliile tale; c) activitatea pe carc trebuiesdo incepi. tr). Modalitlfi de control al atitudinii faf! de lnvlifare: a) r'ezultatele scolare; b) opiniileprofesorilor, c) opiniilepdlintilor. f[). ln pregltirea pentru examene te bazezi pe: a) memorareamecanicea nofiunilor; b) invdtatealogicd; c) memoraresi prelucrareeficienti a infbrmatiilor. lV). Pentru a deveni eficient ln clutarea gi utitizarea informaliilor trebuie si posezi urmitoarele abilitXti: a) sd fii capabil s5 decizice infbrmatie i1i estenecesar[pentru a gisi rdspunsulla intrebdrilepe care le ai; b) sXdecizicareinformatieiti estemai utili: din carte,depe Internet saude pe un CD-ROM; c) sd reformulezi sintetic ideile dintr-un text, fblosind propriile

214

pentruprofesonl diiginte Intrebdri;i rdspunsurt cuvinte qi sd-[i suslii cu argumente un anumit punct de vedere.

V). hoblemamotiva[ionale estesctrzutE la nivel do:

a) declansare a activit5li i; b) direc{ionarea activitetii; c) menlinere a activithlir. VI). Care din urmitoarelc componente cu rol motivalional joacl un rol important ln activitatea ta, La nivel de declansarea activititii: l) a) activitateape caretrebuie si o incep nu corespunde intereselor mele; b) trdiescemo[ii negativecAndmi e gAndesc la activitate; c) mediul de lucru nu md stimuleazl sdincep activitatea. 2. La nivel de directionarea activit[tii: a) nu am convingerea cA am abilitdtile necesarepentru luarea deciziilor care sh duc[ la realizarcaactivitSlii qi la succesulei; b) trdiescemo{ii negativec2ndtrebuiesd iau decizii in ce prive;te r eaTizar ea activitdli i ; c) mediul de lucru nu mI ajutd sd imi organizezaclivilatea. 3. La nivel de mentinerea activitdtii: a) am tendinlasd abandonez activitateala ceamai micd dificultate aplrutS; pontru a b) trdiescemofii negativecAndtrebuie sd m[ concentrez realiza activitatea; c) mediul de lucru nu md mobitzeazdpentrua continuaactivitatea. Vtr). Care din urmltoarelc stiluri de lnv{are 11practici? 1. Stilul vizual: a) cau{i imagini relevantepentru infbrmaliile pe care trebuiesd le relii; b) subliniezi, cu diferite culori, datele qi ideile importante,ideile pe caretrebuiesd le relii; esentiale pe cale le pui ln locuri c) scrii informafii esenliale pe cartonaqe vizibile (oglind5, fi'igider, dulap). 2. Stilul auditiv: a) citeqti cu voce tare materialulde invifat; b) rogi pe cineva s[-{i punl intrebdri/adreseziintrebbri celorlalii desprematerialul pe carel-ai invilat;

Intrebdri si rispunsui pentru profesorul diriginte

215

c) asculli muzic[ /elimini zgomotelece ti-ar dishage atenlia in timp ce inveli. 3. Stilul chinestezic: a) scrii cuvintele sauregutle ce tlebuie invSlatecu degetulin aer; b) te plimbi prin camer6,bali ritmul cu degetelesaupicioarelein timp ce inveti; c) te misti in.lurul unor obiectein mod regulatsaui1i reorganizezi locul de muncX. Vm), homovarea atitudinilor qi comportamentelor carc previn dezvoltarea afectivitdfii negative presupune: a) analizar ea rcla{iei convingeli- emotii - comportamente; b) identificareafactorilor careduc la fbrmareaemoliilol pozitive si a celor negative. nepldcutel c) cunoagterea etapelorpregdtirii pentru examen,modalitd{ilor eficientede pregdtiresi proiectarea unui programpentrupregitirea unui examen.

PROIECT DE LECTIE Profesordiriginte consilier :

ebcc:
Data: Durata:2h Modulul: .Pl anificareacarierei" Tema: ..CV-ulpersonal" Obiectivulgeneral:DobAndirea unorabilitdlideelaborare a CV-uluiin func[iede cerinlele specifice aleunui anunlde angajare. Obiectivc operationale. Elevii hebuie: . sd inleleag[ necesitatea de a adunadate biografices,iexperien[e personale; . s[ in]eleagb leglturadintreceea cesecerepentruunpostgi organizarea informaliilorintr-unCV; . s5selecteze datele biografice necesare redactbrii unui Eiexperienlele cunoasc[ elementele unui CV, sd realizeze CV profesional;sd qi paginarea structura corectd a CV-ului; . sdidentificecerinlele unui postdin anunlurile de angajare.

2t6

Intrebdrisi rdspunsuri pentruprotbsoruldiiginte

problematizarea, pegrupe, studiul decaz,activitatea !lg!g(b. conversalia, dezbaterea . Materiale didactice: fiqecu infbrmaliipersonale, modelde CV, fisd de
luclu. Feed-back : observarea sistemicd,redactareaCV-ului

Scenariul 1 Moment organizatoric: - Asigurareaordinii gi disciplinei in clasd; - Ef'ectuarea prezenfeielevilor qi notareaabsenlelor ef'ectuate de elevi in cursul sdptlmAnii; - ldentificalea evenimentelorpetecute recentin viala clasei gi analiza lor operativd;dacd se impune, stabilireade m5suri pentu desfd;urarea eficientd a activit[filor instructiv-educative in clasd; - Precizateaunor eventualecomuniciri, anunluri care privesc viala gi activitateaEcolar[qi extraqcolald a colectivului de elevi ai clasei. 2).Anuntareatemei $i a obiectivelorpropuse: ..CV-ul personal" Notareape tabl5a titlului temei propusesi a obiectivelorspecificcvizate. 3) Captarca atentiei: CV-ul esteun memoriude activitatecaresetrimite unei institutii sau lirme cu scopul de a o infblma asuprapersoaneitale. Scopul unui bun CV estesdrealizezco invitalie la un intelviu. CV-ul teu esteo dovadI a capacitetii tale de a comunica qi de a te organiza.Un CV lbarte bine flcut aratd prin el insuqi ce angajatvaloros ai putea fi. La fel, un CV realizat in[-o manierdprea subiectiv[ esteo modalitatesigurd de-a te scoatedin luptd chiar inainte de a incepe. Vom incerca sXinvilati cum sI laceti un CV atrXgltor, pornind de la cunostinleledesprepost identificate. 4. Desf?isurarea activitdFi. La inceput voi prezentaun anun! de pe funclia de ,,inginer;el'' la o tirmd de produseelecilotehnice angajare qi voi solicita ca,utilizAndfiqa de lucru sdanalizatianunlul.Vom discuta pe caretrebuiesd le ia cinevain consideralecAndiqi caresunf aspectele elaboreazd un CV. I Vom sublinia diferenla dintre cunoEtinleledintre postul vizat (ce se cerede la o persoand careva fi angajat[pe un anumit post) si abilitdtile/experien(a elevului (candidatului). Elevii vor fi ghidali

Intrcbdi qi fispunsuri pentruprofesoruldiiginto

217

ca, pe bazaanuntului,sd identifice cAtmai multe informalii desprepost (cunostinle post)1. despre Voi centralizape tabld cuno$tinteledesple post identilicate qi apoi voi solicita elevilor sd intocmeascdun C\r dupd ce le voi atrage atentiaasupraurmdtoareloraspecte: . ce esteun CV; . tipuri de CV (cronologic Ei1'unclional); . erori in redactarea unui CV; . sfaturi pentru redactarea unui CV eficient si atrdgitor. 5. Concluzii. Pentru a redactaun CV eficient hcbuie avute in principalece tlebuie luatein considerare vedereaspectele cAndelaboldm un CV pentruun post.
VIZAT CUNOfNNTBDESPRE POSTT'L ( cc vrc{ sngajstorul?)
Ce fel de orgarizalie scoatela colctus postul? Cu ce se ocupd aceastd orga izatie? Care sunt planudle de viitor ale olgzulizalioi? Ce se cere de la o persoafli care se va ocupa do acestposl? a) abildli qi dep.inderi; b) intereseprofesionalei c) expelienlaprofesionale; d) abililili de operarePC; e) linbi cunoscutc. . . . .

AUTOCITNOAtrSRE (cincciti tu ti cl pofi hc:g?)

. educaliei . experienteprofesionall; r xrteresepelsonale; . realizdri gi prenii speciale; . abilirdli de opertuePC; . linbi cunoscute.

Date oersonale

Educatio Abilittli qi doprinderi

Realizdri qi premii speciale Abilit[ti de operarePC Limbi cunoscute Intoresoporsonalo

2t8

Intrebii si rdspunsuri pentn prolesorul dirigintc

Material orientativ pentru marketingulpersonal

din cadrulmodulului,.Planilicarca carierci" VIITORULiN CARN'NN DEPIND]], DE ALEGBITEA FACU.I.A ACUM AI-BGE, iN CUNTiS'ilNt',\Dr,. CRUZA
l. Identiticareadorintclor. inlcrcsclor aspiratiilor 2. I<lcntilicarea rcsurselorpersonale: - abilitdti,dcprinderi, aptitudini, valoli oxistente - cunostintc, inlbrmatii - insusiriintclectuale, alcctive,motivationalc. de personalitatc 3. Irlcntilicarea ol'erleieducat,ionale posihiliti;ile de pc piata muneii 9i in preT.ent 4 Ltrareadecizici prin realizarcaacorduluiintrc dorinl,c,ccrin[c si posibilititi 5. I?eorientarea

CITEIAUNEI CARIERE DE SUCCES ESTE NCREDEREA

.Dvs.na

Cunoasterea de sinc= incredcrea in sine + Imaginea de sinc + l)eplinderilede lucru

CELEMAI CAUTATEDEPRINDERI DE LUCRU

Deprinderi dc comunicare Deprinderi dc a lucrain cchipi Deprindelidc organizare a timpului Deprinderi de a rezolvaploblcmele Deplindcrido olganizaro Dcprindelido invdtare Dcplindcli de a utilizacalculatorul Deprindelide ascultar e l)eprinderidc creativitate dc a conducc Deprinderi

Intrebdri ;i rispunsuri pentruprotesorul diriginte

279

TREPTELE CAUTARilUAAILOCDE MUNCA

l. - Sa $tii ce cauti,ce vrei si lii, pe ce postvlei sd lucrezi. II. - Caresuntinstitutiile, lirmele,companiile carepot ofcrii aceltip de job. III. - Careestefirma careale un loc de muncl vacantasacum estecel pe carel cauli tu.

CAUTAREA U N U I L o CD E M U N C A
inscrierea 1aagentiile privatedc anga.jare. Citirea frecventda zialelor';i rcvistclol care anuntl noi loculi de muncd. Obtinelcaintbrmaliilol dcspreanga.jlriprin contactarea unor peISoan0. Folosirea selviciilorcentrelor dc plasare a lbltei dc muncd. TArgurile de joburi. Ciutarea anunturilor de genul,,Angajdm. . ." pe vitrinele magazinelor. llmelor, institutiilor. pe internet. CXutarea Contactalea directE a patronilorsaua cclor careanga.jeazl.

OFERTA: CI]M SA IDENTIFICILOCULDE MUNCA UNDEVREISA LUCREZI

ItiEu drdi Dtaoaa doua Etspaa trcir t rcbuie 5nvorbe.iticu oarne i: Sirletizeazi toatc Vizj(eazi' rstituliile san finnele carc par sn aceste discLrliiau rolul de a le infomraliili se apropicde inleresele lale: - trcbujc sd der.opei uu uuntai cc npwi de tufolrlla arupra difcriielor slrjbe. - Care lactorctre cel mai r modalilifilor de 1ucrutia inportatr (fwt.lja, tluJhe li.arpLcea sa ai cj li G iu;itutjj orgadzilrij hsliluliilor. IaLl snari uI, cor.l;l jjle de .'au linn au .arenenea ujb. catela ilrhebnri I)e cflre e bhe sn nuLcd, ontetji .u carc - LU intrcba dc la iu.eput da.:a au locurj le lu crczi, zon t geogL{icd - gascrtc pc cnteva ( e pr.f.nbil pc u ,1 Cun ati tjat'.ti luct4i icj? Ce rd place cel rri n\h iL . Stahjlqtc prjo 4ile. dn pcnaauele inpo xntcalen tt!4r'ci) .Je tj it4iazn o cotr.r|4ie dr.Vft.i (b t1i pt"te .el r ai intprctiotat qi dc tinua rerp..!h.d, ?uttt it) .JcsptcprohlL'ncle.c lc ate rau lc n are, - ln ce allc locuri se rrri trnc ca finua. dcptuttlcrilc si rbjltililc tEcet;rc activiE!ile de aici? pcntrx a face l4d prcblcntelor si rlespre faptul c,1rui aveaacetredeDtu)deri.

Atengie ! Peatrua avea succes trebaiesEai cwoptinle sedoase fu domaiul respectiv, sdpad hotlrtt qi IINE CONT: SA NU DERANIE?j!

220

lntrebdi ;i rdspunsuripentru prolesorul diriginte

CUM tratezi chestiunile legate de oferta de angajare? in mod normal, firma care doregtesd te angajeze i1i trimite o of'ertdde angajarescrisl. De multe oli insl aceasta ili esteprezentatl vcrbal sau la telefbn. Existd cAtevalucruri pe caretrebuie sd le cunoqti: 1. Sd ft sigur cd ai lnfeles qi rclhut toate detaliile. De multe ori emo{iaprimilii unei veqti bune este ant de mare incdt tinzi sd accepti imediat, fdrl a pune intrebdri suplimentare. Aceasteacceptalespontand nu estebunddecAt in pulinccazuri. 2. Este bine sd ?ntrcbi despre orice aspect care nu-fi este clar sau te intereseazd ln mod deosebit.Iat[ cAtevaintreb[ri pe care poli sX 1e pul: - Ce salariu vei avea? - Dacd acestsalariu e negociabil? - Care sunt critet'iile mdririi salariului si dupd cht timp? - Care estetimpul de lucru etbctiv? - Dacd lucrul pesteprogram sepldte;te? - Orice amdnunl legat de chestiunile legislative sau de mediul in care vei lucra 3. Numai dupd ce egi sigtr de toate aceste detalii, gende$tele dacd sd accepSisau nu.

CURRICULUM VTTAB
E,steun memoriu de activitate care se trimite unci institutii sau persoanei fir'mecu scopul de a infblma asupra caredoreqte si oblind un loc de muncd. Tipuli de C.V.-uri . C.V. cronologic - prezintd intr-un mod secvenlialactivitdlile qi studiile incepAnd cu cele mai recenteqi continuAndcu cele mai indepdrtate in timp; - nu estenecesard menlionar eatuturor activitl{ilor, mai alesa celor pentru postul respectiv; nerelevante

Intrebdi si rdspunsui pentru profesorul diiginte

221

- un C.V. nu trebuie sA conlind elementede discontinuitatc neexplicate; - nu ii avantajeazlpe cei cu schimbdr i repetatein cariele. . C.V. funcfional - pune accentpe realizdri si exempleflri a tine cont de cronologia lor: - esterecomandataceloracare dorescsd-sischimbecariera. . C.V. biografic - are un calacter mai personal,scopul fiind acela de a puns in valoaretrdsdturileindividuale, caracterul, motivafia gi mai putin situa{ia strict profesionalS. Secreteleunui C.V. perfect qi stil. Dacd esteincdrcatgi dezordonatva prezentare Si lle clal in 1i aruncat 1aco$. Faceli-v5 portrelul fdri modestie qi fdrl lduddroqenie. Nu puteli vindeceeace nu cunoaste[i indeajuns. Evidenfi-vd reuEitele. Estima{i-vdcompeten[ele. Definiti-vl clar obiectivele. Fili sinceri! Stareade spirit. Comportamentul Cui trirnite-fi C.V.-u1? Ce confine un C.V. Numele;i prenu mele. Adresa Atenlie !!lNu omiteli codul po;tal Numdrul de telefbn Data nagterii Situalia familiald Stagiul militar. Na!ionalitate 2. PregHtirea

Studiile
-indicati nivelul cel mai inalt a1studiilor

222

Intrebdi si rdspunsuri pentru prolbsonl diriginte

-bacalaureat: nu-l amintiti decAtdacl aveti o notd foartebun[. Dacd nu l-a1i tlecut, nu indicali cdzut bacalauleat,,nivelul bacalaureatului" estemai elegant. -prezenta{i-vX studiilesi diplomele dupI schema: 1997Facultateade Drept 2003 Scoalade Perfectionare Cadrc Stagii de pregdtire -nu trebuiesXfie preanumeloasc : se va presupune cd nu aveti profesionalS chef sdleluati viala -nu trebuiesd fie plca diversil'icate : acsasta ar ldsasi se creadX cd nu avefinici un proiectpe termenlung - indicatilc doarpe celemai importante saupe celecareau leglturl cu postul - prezenta{i-ledupI schema: Data lntreprindereallocul Functia 3.Experienf a profesionall ci in funcfie Esteparteaceamai importantd;i mai complexdpentru parte cel care citeqteva gAndi: ,,Esteomul careimi tlebuie! de aceastd in redactarea,,experien[eiprofesionale- tineli minte acest principiu: pe un nostdatpentluo functieprecisi md angajeazl ,, Intreorinderca destinatl obtinerii anumitor rezultate" Daci experienladv. prof'esionall este scurte,redactareaacestui paragrafva fi uqoald si conlinutul va fi rapid memoratde cititor. Dacb posturile pe care l-ati ocupat sunt numeroase$i funcliile variate, enumerareariscd sI lie plictisitoare. Estc totuqi indispensabil sX mentionali toato etapelecariereidv. Fi{i clar. Resputafi o ordine logicd de prezentare pentru fi*are post : a. Dateprecise ( cifra de afaceri-numdrul de b. Numele societ[1ii-activitatea salariali ) c. Titlul postului d. Descrieleal'unctiei e. Realizdri concrete

Intrebiri ,si rdspunsuri pcnLrupro1bsoru1 diriginte

223

f. Competentele dv. deosebite, daci estimatic[ aveli Prezentali un paragraf pentruficcatepost 4.Limbi str6ine - Din ce in cc mai solicitate Putetinota: o abordare scolarl lZr'6 nici o placticX. ,.Noliune, != presupune capabil si descifrati un textcu vocabular curent. ,,Crtit,. = sunteti ,,Volbit, ,= vi lacetiinteleslSrXmari dificultlti. notiunicxcelente de glamaticisi vocabular ..Scris,, = 2vs1i destul ilc bogat. = vorbiti si scrietiflrd glcscli de sintaxii.vocabulalul ,,Curent,, tlv. estebogat. "Bilingv,,= estcuna din limbile dv. matcrne .5.Activitdti extraprofesionale Sc consideli ci hobby-ulilereflecLitendintelcprofundealo candidatului. Elc trebuieplasate intr-un contextproltsional pcntrua putea aplcciasemnificatia 1or. Mentronati activititiledv. extlaprofesionale daci elev-audezvoltat unclecalitlti in legiturI cu postulsolicitat: . practicarea unor sporturide echipI presupune o bunI capacitate dc integlare, gustpentrucontactc un pronuntat umane; . practicarea s p o r t u r i l o ri n d i v i d u a l ed e n o t l u n s p i l i t d e independent[; . pictura,tbtogratia, desenul indici o fir-e de artist; . sah-r.rl. = bridge-ul o inclinaresprereflexie; . multe c itorii: o curiozitate mare. Ce nu trebuie sd facesi: . si intocmiti o list[ lungd de activititi diversc : se vor intreba cind luclati; . s[ taceti caz de activit[li cu coloratur[politicd , religioasIsau preamodernX : nu toatdlumeavd impdltXscste opiniile; . si urmati modaoricear 1i : si nu credeticXtrebuiecu olieeplet si pdrettzvelt,spoltiv li bronzat; Acceptati-vIpersonahtatea: . s[ lbrtati nota : nu ir.rdicati ceeacc nu practicati.

2U

pentruprotbsoruldiiginte Intrebdi ;i rdspunsuri

l Fotografia Sd fie recentS. Si fie fdcuti de un profesionist. SI aibl un format standard. Sd vd reprezinteintr-o {inutd clasicd. S[ fie lipitd nu prinsdcu agrafd. SXtie plasatdin dreapta,parteade susa CV-ului. T.Prctenfiile salarialc h'incipiul transparen;eitinde sd devind obi;nuit in lumea afacerilor. Este din ce in ce mai pu;in interzis sd se vorbeascd despre bani in lranzactii. Dacd v-a{i fixat o remuneralie subcare vd este imposibil sdcoborigi, indicaSiaceastd cifrd. Dacd remuneratianu estepenhu dv. un element primordial indica[i salariul dv. actua] ca - bazdde negociere,,.Pentru multe intreprinderi, indicarea unei remunera[ii superioare cu I 57ogrilei lor de salarizare elimind din oficiu candidatul. Deci, interesati-vd inainte de a vd tixa asupt'aunei sume,

hezentarea CV-ului pe o singurdt'ald,serespecfi HAxia sdfie 44, albd.Seredacteazd marginile.Folosi;i caractere diferitein func;iedetext,evidengia;i titlurile rubricilor. qters[turi, supraimprimdri, greqeli de ortografie. Interzise: CV-ulnu sesemneazd. Ordinea anticronologicd. ultimaexpelien{d. Avantq : privilegiazd Vocabularul Evita{iprezentare cuvintelor: - probleme, greutdti, vicisitudini, dificultdli,griji, fi asco, insucces, nenorocire, incurcdtud, a aEtepta, a cere, indoiald, aqteptale, expectative, a solicita,a spera, a sconta, a renunta, a abandona, a abdica, am esuat, am ratat,nu am izbutit,nu am reuqit,nu am putut,nu am ajunss5,nu mai suntmotivat,nu mai amsperanle, nu qtiu nu gtiucui sdmdadresez, ce si md mai fac,complex, stAnjenitor dificil, plictisitor,complicat,

Intrebdi si rdspunsui pentru profesorul diiginte

225

- cuantificati: ceamai marepade; in loc de : mulli, numero$i, - important, divelqi,vast; variali,dil'erit,mare,cateva, - mic, pufin; - da{icifre! ln concluzieun C.V. trebuie si fie foarte exact Si inteligent conceput !! li sAarateimpecabill CURRICULUMVITAE Ionescu Numele$i prenumele:Maria AleeaZorelelorNr. 20Loc. Onesti. Adresa:Strada -218221, T el. 0265 email:ionescumaria@yahoo.com 16.08. I 984 Data naqteri: Starea civilX: necisitoritd qi sdavansez Obiectiv:sd-miprezintcapacit[lile in cadrulfrrmei. Colegiul Tehnic ,,PetruPoni", profilul Studii: 1999-2003 matematic[-informaticd mediagenerali9,80. Succese $i reu[ite: - pregedintele clubuluidecalculatoare din ColegiulTehnic,,Pehu Pon1",2002-2003 - menliune la fazanalionald a oLimpiadei de informaticl2003 -20O2 am invdlatsd lucrezin Excel gi Experienfiprofesionali: Paradox sd conectez sistemele in relea Ei scrisvorbit foaltebine; Competenfe:- limbaenglezd: - limbagermanX scris-vorbit nivel mediu; - tehnoredactare computerizatS; - excelente abilit[ti decomunicare. explorarea internetului, baschet, lectur'5. Interese: la cer-cr-c. Referinte:furnizate

SCRISOAREA DE PREZENTARE C.V.-uluicarnu hebuieexpediat Esteambalajul f?irtraceasttr sctisoarc

- Semenlioneazd persoanei numele cireia i seadreseazh. - Se precizeaz[postul vizat qi sursadin care a lbst oblinuti informatia.

LZO

pentn protbsoruldiiginte Intrebdrisi rdspunsuri

- Seexprimdclar dorinla de a candidapentruun post,argumentAnd pe scurt motivele pentru care candidatulesteinteresat. Sfaturi pentru redactarea scrisorii de prezentare: si nu depdqeascd o pagindA 4; paragraf'e r'edactati scurte;i precise; dactilograliali sautehnoredactali scrisoarea; trimiteli-o ln manuscris numai cAnd se cere acast lucru;

verificati ortografia qi punctualia; evitati hArtiacolorati: nu trimiteli lotoglafii decAtdacdestenevoie; ceretiunui prietensd vd citeascdscrisoarea ca sd vb deasugestii greselile; sau sI vb corecteze - scrie(i adresa personald;i numdrul de telefon; - atenfiela politeteaformulei de incheiereutilizatd; - semndtura cu scriereanumelui in intregime cu litere de tipar; scrisoarea sdexprime avantajulpentruangajator de a gdsi un loc de muncXpentru persoanasoiicitatoareEi sd nu eviden{iezesolicitarea unui favor, a unui aiutor intr-un moment de impas; - sd nu se pund condilii (salariu,program,alte faciliteti). HArtie A4,albd, folosili un stilou, nu pix cu pastXsaucarioca.Nu tlimiteli niciodatdo fotocopie. Nu scrieli mult: 3 paragrafepe o singurdpaginb sunt suficiente! Respectalimarginile,ca qi la CV, liti meticulos,prezentarea sdfie impecabild. Urmafi schema urmiitoare: - primul paragraf-cumv-am cunoscut; - al doilea paragraf-dece vd scriu; - ce pot sdv[ aduc; - al patruleaparagraf-gidac[ ne-amintAlni? Sdlu.l Gdsili calea de miiloc intre originalitate gi banalitate lEvitati cu strictete:

Intrabdi Ei rdspunsuripentru profosorul tliriginte

221

- stilul administrativ- 22'7 aldturatvI trimit . .. - stilul pompos-"prin prezenta vd rog sdluali in considerare..." - stilul implorator - "sunt somer de 3 ani, sunteli ultima mea .." speran[[. - stilui l[ud6ros- "sunt omul carevd trebuie..." - stilul agresiv- ,,cum se face cd produseledv. sunt atAtde pulin competitive.. . ?" - stilul narcisist -''sunt convinscI eu pot sdvd aduc..." Model 1 Ovidiu Moldovan B-dul Republicii Nr.24 Onegti,RomAnia TeI.0265-21O212 10 mai 2003 ComputerCenter Str. Republicii, nr. 20 Onesti. RomAnia in atenliadomnului OctavianMihdescu,director StimatedomnuleMihdescu, in iunie 2003 voi absolvi Colegiul Tehnic,,Petru Poni" Oneqti , profilul matematicd-infblmatic5. Scopulmeuinc[ din liceu a fost sdlucrez la o firmd de computere.IntrucAtfirma pe care o conduceliestepe cale de extindere,am decis sd vd prezint un C.V. care evidentiazl perlbrman{e1e mele din timpul liceului. In timpul gcolii am colaboratcu mici din acesldomeniu gi am inv5lat sd pun in aplicalie diverse firme cunostinfeledobdndite. Aq fi deosebitde bucuross[ vd intdlnescpersonalspre a analiza posibilitateade a lucra pentru firma dumneavoastrd. Vd rog contactali-md pentru a frxa un interviu. Cu sinceritate, Ovidiu Moldovan

Inlrebdi si rispunsli pentru prcfesorul ttiriginte

227

- stilul administr aliv - 227 allturat vd trimit . . ." - stilul pompos- "prin prezenta vErog sd luati in considerare. . .,, - .stilulimplorator- ,'sunt ;omer dc 3 ani, sunteliultima mea speranf5..." - stilul ldudlros - "sunt omul carevI trebuie...,' - stilul agresiv- ,,cum se face cd produseledv. sunt atat de pulin competitive.. . ?" - stilul nalcisist-"sunt convinsc6 eu pot si vd aduc...', Model I Ovidiu Moldovan B-dul Republicii Nr.24 Oneqti,RomAnia '1e1. 0265-210212 10 mai 2003 ComputerCenter Str. Republicii, nr. 20 Onetti, RomAnia ln atenlia domnului OctavianMihdescu,director StimatedomnuleMihdescu, in iunie 2003 voi absolvi Colegiul Tehnic ,,peht pont,,OneEti , profrlul matematicd-infbrmaticd. Scopulmeuincd din liceu a fost sI iucrez la o firmd de computere.intrucAt firma pe care o conducliestepe cale de extindere,am decis sd vd prezint un C.V. care evidentiazd perlblman(elemele din timpul liceului. in timpul qcolii am colabor.at cu diverse firme mici din acestdomeniu si am invltat si pun in aplicatie cunostinteledobAndite. A9 fi deosebitde bucurossd vi intAlnescpersonalspre a analiza posibilitateade a lucra pentru firma dumneavoastri. Ve rog contactafi-mdpentru a fixa un interviu. Cu sinceritate, Ovidiu Moldovan

228

pentruprofesonl diiginte Intrebdrisi rdspunsuri INTERVIUL

Disculie pe careo po4i cu reprezentantul instituliei saual firmei . GAndeqte-te cd: - situalia estein favoareata ; - persoana pe cei carete-au selectat. ta intereseazd lntreberi care se pun - Cum ati ales aceastd profesie? -.Daci v-a1iputeaintoarcein timp, a{i alegeaceeaqi prot'esie? - Care sunt aspectele pe carele apreciafiin munca dvs.? - Care sunt aspectele dificile ale profesiei dvs.? - Careconsidera{i cd suntcalitelileindividualenecesare desfd$urdri acesteiactiviteti ? - Cum s-a desfdgurat pAndacum o zi obiEnuitdde lucru in alte locuri unde ati lucrat ? - Ce puteti of'erii firmei noastre? - Vorbilimi, vd rog, despre una din realizdrile dvs. ? - Ce inseamnd pentru dvs. banii ? - Care sunt a$tepterile dvs. legatede viitor ? - De ce a{i ales firma noastri ? - De ce v[ intereseazd acestpost? - De ce weli s[ p[rdsili locul de muncd actual? - De evolu{ii vedeli pentru carieradv.? - De credeli cd vd poateaduceintreprinderea noastr5? - A{i acceptadeplasdrilet - CAndve[i li disponibiP - Care vi sunt preten{iilesalariale? - Ce limbi strdinevorbiti? - A{i fbst in strdinitate? - Ce crede{idesprecarieradv.? - In ce domeniu ali reuqit cel mai bine? si: Mai oot sd anarX . Care sunt principaleledv. calitdti? . Cale sunt principaleledv. defecte?( pute{i spune: - vorbdre!,,dac5,de exemplu,discuta{idespre un post comercial,acesta esteun lucru oozitiv).

Intrebdi ;i rdspunsuipentruprofesoruldiriginte

229

. Careestesitualiadv. familiald?(fi1i discretdacdsunteliin divor{, sau aveli orice alte probleme,nu v[ plAngeli). . Practicalivreun sport?(recunoaEte[i dacdnu, pentru cd mai sunt inc[ mul{i sedentari). . Faceli parte dintr-un club sau asocia[ie? (Aten{ie! Nu vd afisati ideilepolitice!). . Ce citili ( obligatoriu qtirile, evitali romaneuqoaresi chiar gi pe cele serioase). . Ave{i mul{i prieteni? . Ieqifi des? . Cum vd petreceliconcediul? La fiecare intrebare trebuie s[ rdspunzi simplu, hotdrdt, exact, concis. Dacd nu $tii se faci un lucru asupracdruia eqti intrebat aratd-te dispussdinveli fbarte repede. Nu ili ardtasingur defectelesauinabilitdlile chiar dacdesti intrebat; c5, arat[ degi ai avut problemeintr-un anumit context,ai reuqit dupdun timp sd rezolvi respectivasarcind. Dacd !i se solicitd se pui intreblri, arat[-1i interesul pentru activitatea firmei respective,intreabd despreresponsabilitElileexacte ale postului pe care il doreqti, despreviitorul qef, posibila echipi in care vei lucra. Vorbe;te politicos qi, mai ales, prezinld-Ie la interviu in cea mai bund formd a ta. Nimeni nu va angajape cineva care chiar la interviu este nearanjat, neatent,face greqeli de comunicare sau pare nepdshtor. Guma de mestecat, tigdrile, accesoriile stridente de imbrdciminte, limbajul nepoliticos sunt ,,duqmanii" suslinerii cu succesa unui interviu.

Etapeleinterviului

Iuaintcdc.. .
- Pregiti!-vI intilnire. aceasLd - lntbrma[-vi despre la intreprinderea carev-ali depus candidatura. - Alegeli-vi cu gdji imbricimi ntea. - Pregitif-vi mapa: CV-ul, tbtocopii dupddiplome, scnson oe lrccomanoarc. l- MAnca{iinaintegi levitagialcoolul, lmcdicamentele sau lcahante lexcltante.

ln tinptl
- Fri putrctual!!!

lntr,cvcdcrca ncdirccfioq4n

lntrcbirilc dumlcqvoastri

Dupi

- Urmali in general CV-ului : schema - Fi$ amabil 9i prezentali-vilbarte surazitor. pe scurt. - Trece! la descnerea - ASezaF-vical mai confortabil,$i scoateF- experienpi protesionale. vi documenrele. - ExpuneEirezultatele - PriviF interlocutorul obfinute, in ochi. menfondnd aptjtudilile dv. - Nu rdspunde{i - Explica{ide ce vre[ monosilabic, sdrenunla$Ia vechiul post,cea$ePtaFde la intrepri nderea care vi pnme$te.

- Desprepostulpe careil viza!. AI REU$IT? - Natura exacti a Postului Continud!!! - Aptitudini ti competenle NU AI REU$IT? cerute - Amploarearesponsabilitililor' Continuilll S-arputeasi fii de echiPei Componenfa chemat pentru un colaboIatori. - Siruarea al doileainterviu in ierarhie. - PerspecLive de avansare. - Cerin{ele postului:locul de munci. mediul, deplasiri, orar deosebitetc. - Motivul penlrucarePostuleste liber. - Avantajesociale:asigurarea de via(i, de sindtate,pensie,Pregitire internd.concedii. - Salarizare,

al'r

! !

! o

i'

pantruprollesoruldiiginte Intrebdrisi rdspunsuri

,1,-1|

SCRISoAREA DE MULTUMIRE
Ea te poatediferentiade ceilal[i candidafi,dovedindu-i celui care angaieaztr cd ai capacitatea de a comunicain mod adecvat,ci ai o bund educatieqi cd motivalia ta de a lucra la firma sau institulia respectiv[ esteuna serioasd. De asemenea, ea arat[ cd ai ref]ectatasupra interviului - deci ai un interesmai mare decdtceilalli pentrujob-ul respectiv- qi c[ ai relinut numele qi func{ii1eexacteale persoanelor cu care ai discutat. Reguli de redactare: - sd fie ingrljitl qi scrisl de mAnE; - velific[ daci ai trecut corectnumeletuturor persoanelor cu care ai vorbit la intelviu; - nu ,,povesti"in scrisoarelucruri fdrd semnificalie; - nu relua vreo temi de la interviu; - nu incercasd accentuezi ceva; - nu incercasd repari o gre$eal[fhcutd?ntimpul interviului.

DomnuluidirectorBucurVasile Firma X- Com. Strada Vdntuluinr. 15 Bacdu, RomAnia

Stimate domnule Bucur, Vi mullumescpentruocaziape caremi-ali oferit-o sdvd ?ntAlnesc marlr,25 mai 2003, penhu a discutadesprepostul de agentde vAnzdri dvs. ConsidercI interviul a fost interesant din cadrul departamentului ;i util. Postulpe care-loferi fuma dvs. esteatractivEiagdori sdvd infbrmez c[ ag fi bucurossd am ocaziasd rdspundacesteiprovocdri. Dacd dolili informalii suplimentare desplemine, vd rog sd md contactafi.A$teptcu nerdbdare ve$ti de la dvs. Al dumneavoastr[, Ovidiu Moldovan

232

Intrehid si rispunsuri penLru prolbsorul di'igintc

CUM FACI FATA UNUI REFUZSAU CE FACI DACA NU REU$E$TISA GASE$TIUN LOC DE MUNCA Ai grijl de tine insuti! lntAlnegte-te cu cei ce-fi pot oferi suportemolional! StabileEte obiectiverealiste$i pe termenscurt! o limitd a perioadei Fixeazd in carete simfi dezamdgit! Fii lnglduitor cu tine insulil - te, relaxeazl- te qi rabdi! DistreazE qi invafhlucruri noi! Perfectioneazl-te Ajutd-i pe alfii ! lnva15 din greqeli! ADEVARUL DESPRE TINE ESTEURMATORUL: NU eqti ,,inferior"nimEnui ! NU eqtinici ,,superior" ! Eqti, doar,TU. lncepeziuaintr-un nou fel, eficientqi fericit
Fii cAtsc poatedc vcscll inccarc[ s[ acorzio mai maleintelegere celordin jur! Nu tc ldsaangrenat in bdrfel Actioneazd ca ;i cum reusitata estcccvaincvitabill Nu accepta pesimisLe in .jurultlu pfu'eri sauatitudinincgativel ZAmbcstc dc cel putin tlci ori pe zi! fhice s-arintAmplala scrviciu,fli cAtsc poatede calm! Ignordcomplet,,faptele" ncgativcsaupesimistcl

E$TI CELMAI BUN

Analizeazl-1i inliAngerile. Daci pierzi,invSldsi vei cdsLiga dataviiloarc. Aicura.iu sld i i i p r o p i i L t r il u c l i t i cc o n s t l u c t i v . - qiJe. Identilicd-tidefectele si apoicolcctcazd ;i slSbiciunilc

Intrcbii ,i rispunturip, ntruproL 'oruLJiriginrt

233

Nu mai da vina pe ghinion. Studiazd flecaleobstacol I Aildcen amcrs. llefine: nimeni nu a a.juns niclieri dind vina pe ghinion. cu experimentele. imbini pelseverenla Nu-ti abandona idcalul,dar nu tc da cu capuldc pcletr

UNDEPOTI DESPRE INSTITUTIILE ' GASIINFORMATtr

DEn$VATAMANT suppRroR

Internet:www.edu.ro Paginileweb a1e universitd{ilor : www,ubbclui,ro, www.uaic.ro, www.unibuc.ro www.Dloteus.net www.cnrop.ise.ro SITE-URIUTILE PENTRUCEI CARE CAUTA UN LOC DE MUNCA www.ejobs.ro http:/joburi.hypermart.net www.mem,ro

PROIECT DE LECTIE hofesor diriginteconsilier: Clasa: Data: Durata:50 minute Modulul : ..Calitateastilului de viatd" (..Calitateavietii oersonale") Tema:Bugetulfamiliei. general: constientizalea necesitltii olganizdrii bugetului Obiectivul familiei in contextul insusirii noliunilor economice. Elcvii vor dcvcnicapabili:s! cunoasci Obiective operationale:

234

httrcbdri si ri.;punsuript:ntrupntlbsorul diriginlc

e l e m e n t c l c o n t p o n c n ta e l c b u g c i u l u il i n a n c i a la l u n e i f a m i l i r s i modalrtAtilc optintcdc administrare; - si stabilcasci prioritlti irl consLrnt si chcltulcii in luncticde proprir ncvorle si alo lamiliei: -sI intclcagl ncccsitatea utiliziliilation alcsi pI an il'icate a Lcsurs clor' linanciaro alc r.rnci Ian.rilii I - si-sidcz.vr>ltc: instrumcnte de adntinistraro a banilolsi deprindcli dupi carcse actionzc in viat5. Strategii de realizare: studiul a)Metode: dc caz.discutii. dezhrtcrca de glup: de b)Mijloace: f i$c luclu. chcstionar. Desfisurare (scenariul) 1).Organizarea clasei.Elevii isi plcgltcsccclc ncccsare incepcrii actlvitltii. Prcgitcscl isclodc lucruplintitc in tx tr pleccdenth. 2).Anuntareatemei si a obiectivelor proouse. Bugetul familiei. 3) Caotareaatentiei . Ma.joritatca dinllc voi si-ar doli si mealgi ir.rtr'-o excursiedar' principalul impcdinrcnt posibiliLitilc iJconstituie lipsa haniJor, llnanciale limitatcalc lamilici. . Af putcacxistavlco posibilitate plob'lcntc dc lczolvare a accstci l (economisile . impluntuturi) . Asa chr pii cum cstccuuoscut. intrc lirnctiile Iamiliciselemalci si aceea lclelitoalc la gospodirirea bunulikl ;i tcsursekrr de carc dispunc. I-)xplcsia sintetica a lesurselot plin bani. lamilicisecxplima Cu baniiseproculibunulile si sclviciilo ncccsalc cxistontcisi dczvoltirii familici.Consumul clcbunuli si selviciicstcstLrdiat in rnulteqiri cu ujLrto ur l hup.'ttrlu J it l u r r r i l i r ' . Bugetul lcplczintl o evidentdcAt mai clall a vcnitutilol si c h e l t u i c l i l ou l n c l t i r i . a L r n cfii r m e .a u n e il a n . r i l r i . Venitr.u ilc unei lamilii suntlimitate le si dolintclc . iar'1r'obuinte suntnelimitatc; de aceca esteneccsal ca f iccalclamilic si-si faci un plan (proiect ) al bugetului, avAndin vcdcrc veniturile l'amiliei si cheltuielile acostcia.

pantruprofesontl tliriginte Intrebdi si rdspunsuri

235

4) Sarcinile de lucru . Inventariali venituile Si chelnielile pentu o funA ab familiei voastrc, conform fiSei de lucru completate acasd, ExemplificaSi: - Ce venituri estimativepoate aveao familie? (salarii. pensii, alocatii, chirii, vAnzdride bunuri q. a.). a) Caresunt categoriilede cheltuielicareaparin familic? (fixe, variabile) - Cum am putea defini cheltuielile fixe gi care sunt acestea? (chirie, rate, alimente, intrelinere - gaze. apa, cildurd - energie electricS, telefon,transport). - Ce destina[iipot se aibI cheltuielilevariabile?(pentrudorinte, cheltuieli neprevizute) - Cum poatefi totalul cheltuielilor ta16de totalul veniturilor? - Cheltuieli=venituri - buget echilibrat; cheltuieli>venituri buget deficitar; - Cheltuieli < venituri = buget excedentar. . in cazul unui buget excedentar,ce destinalie poate avea diferenla dintre venituri Ei cheituieli? (economii pentru concedii, Dar in cazulqel mai achizi(ionarea unor bunuri, situa(iineprevdzute) des intAlnit, al unui buget deficitar', care sunt cheltuieliie prioritare? (nevoile strict necesare: hran5,locuinld, clldur5, lumini, igienX) . Unele familii au mai mulli bani, venituri mai mari, altele venituri mai mici, dar indiferent de mdrimea veniturilor, fiecare familie cAt mai infelept,s[ aibd grijd mai intAi de trebuiesd se gospoddreasce (hran[, 1ocuin16, c dura, lumind, igiend) qi nevoile strict necesare apoi s5-qiprocurebunuri de lux, saude carete poli iipsi la un moment dat. . Ce inseamndsd cheltuim inteligent? Profesorul impreun6 cu elevii realizeazdo listd de sfaturi utile pentru a cheltui inteligent gi o afiqeazd. 5). Evaluarea rezultatelor activitdtii

Concluzii:
- OricAt de bogataar fi o farnilie, arenevoie de evidenld,planificare gi inlelepciune in efectuareacheltuielilor'.

236

Intrebdi si rdspunsuri pentruprofesoruliliriEinte

- Cumpute{icontribuila bunagospoddrire a resurselor familiei? (economiila energia electrica, apa,gazetc.,ingrijirea rechizitelorsi imbrdcdmintei, evitareacumplrdturilor de care ne putem lipsi, efectuarea unor mici servicii pentru familie, astfel incAt sd nu trebuiascia pldti altoraetc.) - Faptulci o familie arevenituri mai mici nu esteo r.uqine, dupi cumaverea lnai marenu dedreptulla ingAmfare lips[ de respect fali de Ei cei din jur. Esteo realitate social[ cireia trebuie s5-i facem fati cu inlelegereSi tolerantd reciprocd. 6 Temi de reflectie in viatdavem mereu deoptatintrenecesitEti $i dorinte! Stabilim pngdtlll$i estimdmcosturi! Lulm decizii economice! SFATURI UTILE PENTRU A CTIELTUI INTELIGENT . Planificalicumpdrdturile. . Fili atentila calitate. . Comparati prelurileqi magazinele. . Urmdri(io reducere. . Negociali pre[ul,dac6este posibil. . Citili anunlurile publicitare. . Luatiin considerare "la mAna alternative a doua"fali de ,,nou,'. . Lua[i in considera{ie qi posibilitdfile garan{ia dereparafie. . Aminali inlocuirea unui bun. . Cdutatilucrurireciclabile.

Intrebii si rispunsm'ipcnln prclbsorul dirigintc

231

FI$A DE LUCRU BUGETUL LUNAR formular

VEM'IURI ES'NMAIIVE
salrrii
chirie

SIJMA

O ILI-'NJIIII J FJ IlMATIVI]

SUMA

(f nll_'tutEu F])c,

Pe sx

alilnente lliTc

irlocatii cilduri

chirii

!rcr!if.l.clricri

V;lnziri de

lfflrsporl

rltrl.
r\ltelLl

TOTAL CI IELTUIIIII F'IXII CIII]LTUIELI VARIAIIIIIl CHELTUIEU PEN'TRU DORINTE

ilnbrlcininte

CIIELTUIELI NEPREV,4.ZIIIE

I
TOTAL CIIEL'I'TJ] LII VARIAI]II.E TOTAL VENITURI ECONOMII PI-ANINCATT TO'TALC]IELTI.I !1-.I

238

pcnlru prolbsorul Llit'iginLc Inn'cbId si ri.spunsuri

PROIECT DE LECTIE Data: Clasa: Componenta:< Calitateastilului de via{[ > Tema lecfiei: < Violen{a in familie qi efectele ei asupra adolescen!ilor> Timpul alocat temei : -50minutc Locul de desfdqurare : saladc clasi generale : exelsalea abilititilol de management a1unui Competenle stii calitativdc via1,5. dr-: calitatca viefii in Competen[e specifice: analizacorrcoptului conLextul lclaliilol socialc, cxcrsalca abiiitlLilordc a intclveni in cazde violentl domesLici : Obiectiveoperationale : olovii vor'1icapabili: tclmcnii-ancold in problcmatica violentei in O1- si delineascl familie:aglesivitate, conflict,abuz,violentii,violentdin lamilict 02- sXidcntillcecauzele violcntciin famrliesi in comunilatc: O3- sI lccunoasc5 tblmclc dc vitrlcnti si impactullor asupla celor' esati(copii li temei); agr C)4 sbidcntificcdifcliteletipuli de actede violentl; O-5sd constienLizcze inlluentanegatrvIa familiei dezorganizate asuplasocializdrii moralea adolescentilor; aparla copii, O6- sddcducicc tulburlripsihicc 9i comportamentale adolcscenfi ce provin din familii violente: 07- si-si folmczcconvingcrisi cornportarnenle nclrr-r iolente; s o c i a l e ,g l e q i L e O 8 - s X c u n o a s c ll e p r c z e n t i l i 1 e l e g a t ed c vriro l e n t e i ,r J ' r l c r en ,ti: nrrnifcstutc l; 09- s[-si lbrmezedeplindericorectcdc interventie in cazuride v i o l e n t i r h r r za . ;rcsir itatc slu : O 10- sXstiecui sI se adleseze in cazulsesiziriiulror situatiicarc inLrIin categolia violenleiln lamilie. Strategia didacticd : Resurse materiale : fise de lucru, compuLer,chcstionitt, videoproiector. prccedurale: si ploccdcc: convclsafia, convctsaiiu metode Resuse d e p r o b l c m c ,l u c r u l c u f i $ e l e , c u l i s t i c X ,c x p l i c a I i a ,r e z o l v a r e a descoperirea. Forma de organizarc:liontald, individualX

Intrebdi ;i rdspunsuipentn profasorulaliiginte

239

sistemicd, completarea chestionarelor Feed-brck:observarea Eia fiqelorde lucru. Bibliografie: Dan Banciu,Sorin M. Rddulescu, Marin Voicu, ,,Adolescenliiqi familia",Editura$tiinlificd qi enciclopedicd. qi orientare"ghid de Gabriela Lemeni,AncaTdrdu,,,Consiliere pentrucarierd, educalie EdituraASCR,Cluj

DESFASURAREA LECTIEI
MOMENTEI.E INSTRIJIRN$I OBIECTIVI,'L VEIAT TTMPI'L AI-OCAT
l. Monentul orga izatodc (5min.) METODE

ACITVITATEA DIRIGINIIUN
- Asi$rarca ordinii Si disciplinei in cksn; - Efcctuarea prezenli elevilor 6i discularea absilFlorefecNatede sEplirnilii; - Ideutificarca ev.nimeDtelor FtrEcrtc reccnt ln viala clffei; evennrale comlnicnri,

ACTIVIIATEA ELEVIIOR
- ConNrica eve naleleproblone ti colaborcaz-ila stabilirca mis rilo! @ aInliorarca $itr|aliilor negstivc.

lRocED4 MIJLOACDE

Dw.

- caralognl

colectiv ri d elvi. Notcazi pe tabll tidnl !i a obiecdvelor propnsc (2rnin.)

Notcazd to caiete.

3. Caplara atcnFci l0(mh.)

O5

o6
o7

fnlilh si efcctclc ci ar upra adolcaE 4 ilo?' ai aarnF clar obicctivele irviltuii. ' CoftponarEntcle Elevii vizioncaz; agesive ti actclc violetrlc filmele, apoi Iri ar dcvc t atAt de exprim! sentimcntele ficvcale, fo cal oallErii tnite. au ajtlns sa sc obignuiascScll acstea$ sin mei ia atitudine impotiva lor, ln continnale voi ptezenla c3ieva filrE sclne, carc in mod sigur v! vor capl. - Inpadc elevilor o fi!6 de lucnl din cale rciese daci acgtiamnl sau n

trlm didacti

4. Desriturarea activilllii (25nin.)

()3 07

- Elevii cornplelcaz! - lit de lucru frtelc, dupl care s tlag conchziile.

]u ruI Jiripintt Ir]trcbari .,; k1.,fut) ]ur i 1\'r)/ru lr, ).li

()l 'f.fnrerii l.!lrIIc l.rrr roashi \(Lrl ..rl l L i c r .r s f c s j r r . - i h L r / . \ i.l.rr:r i| fi|rrih. \ io l.r)rir iI s.!rii Sr n , . d c r n rs i i i J . f i r i , L , I ' f r z i r t i r l . l i r i ri a rid.urci tu lurrilic rtrli d.1c!<n ll l/100-l C.f. clc!ilor si i(l(Il r i l i c . c a u z c l cv i o l f r ( ( i !oortoncazi si dr!.:iz) e1.vii ir gisirer fis Ccf. .-l(!ilor si i(lcrrili(e fonrcli d. nr riii s.r l . \ r d i : J r v i o l c l l r c\ ' r f s . . t ' r f . t i r ) r 7 rr c r . r))!i Rd,rr.r rr).1.,rc.i r1) / r r l r r . . t . c e s cb i z ! 1 7 i ' S o l i c i r rc r ( 1 r \ i i \ r Ll.r r\cllrplr. dr (.1. I l r r i f c ! c n r c -a c r . d . !rolcrt:i la rar( irr l\1\ iirr sxrr chrirr rlr fosr sufusr , Pfdznti ull lrbcl .u rlri[rfilegate dc\ kt.rla (cftudu 1c clerilor sil r r i r c : i r r r g u r n e n llc )rosi collIa aceslof nxtufl. - P f c z i r l ir s c h . r r n Citlul I iolcntti rlo. n ! z i n l i i n r t r r d u l! i o l . r r . r d o I I r . s d . (l t s u t i l 1 t .ol,liloffr adol.rrJn
()8

-I)cfi|l.\. ItlIrc|lii. ,i,,1 , )( . r . . i ' . \ r , l . l i - Ponrt r1rirlt,1.,1 i. u t)r. / r i r . L r .LI ' , \ \ . r l l ) i n r

()l o5

L-xpIci!ia - L l u r r i l i . r i -\ c i ri l | I J r l r h l r . ! " . , . 1 . v r o - ducr.iv:i

()+

i) i

LI!rrrlr.i lofrr!lc d. IrrrLlr\rrf. \r lrrl.l'11r.r/i \clr.rr.' d c s . o t ) (i'r , l e i \ r o r c l | r i s c D n r c : r r ; tt ) c I'(^ c\l.sc I)rot)fiilr - disc liir ( \l'cflcrr(. utUrncr' l . r / i f i . c r r . l i ' n r c t( i r

o5

Irt(rt)r.t.r/r s.lr. 'rr s' rlrr'r! rr cor' clrrir.i !lolcrriro , i . r r rl ) , ' r r i r i n u r l l l i

otr

()10

' l : \ t il i c xr . 1 )c r z . n t i r i l r I t ( , , \ , 1r\ \ i u . r r r r d ( so.irli!r.siri l.gir. d. ,r!rciiurc lx a(iol(i ..r1i si lJ clre clr! r1,\r si (ircisci srrdiul (lc f , r z , 1 .t ) cf i 5 i td < l , , c n l s i \ j i i r l c n t i f i c cp r r f t l r\lirl dc ret)rezr-1lljifi !rc\i1.. - i-e I)rczirri cl.vilof o - i 1 i r , , r . r z r i n s l i schelrrc : ir ri I 1 s r i t r L i i lh . lIliil. rhililrlc \r s. li(. jr (rz dc carLtor alre]l nl raz d. i r i r t i
- P u | l . c i i r . ! a n r l r . h a r i - K i l s l ) [ r t rr r I r u r l ) r sr fo'r'tr.r(rlr (1'.s Iic'rh1r x sc as'!ur| (1r cli.r.r|a c.lor' discuralc sr j)f;zerrir. sil. di Lrr .ll.sriorrrr cl c\ ilof :rLrrti tdrrr dc nr.diLrri( |fircntirci Po$ el I'oitr rilt) .. Hirtia

crt)iic?1i.l

ti! rlilii si isi!u rlui (lrrrr l

6 Iur:hticLtr rc ti!irirrii I I rr ir.l

- r \ r n u [ ^ r c n l a l ] c n r n r ' N o l c a T r il i l l t r l l ( n r c i .

Intrcbiri si rdspunsuri penlm prolcsonl diriginte

241

FigXde 1ucru in tabelululmdtorsuntprezentatc anumitcaetiunicu potenlialde violent[. Cititi cu atenfiesi analizati-vd ploplinl comportament. Daci ati dcstdsufat ccl putin o datdacoste ac{iuni(saucevasimilar'), notaticu X pc coloana cu DA, iar daci nu le-alideslhsulat. notaticu X pe coloana cu NU.
Exemplc do actirhi ln timp cc ai trccut pc lAngi un colegi-ai dat un ghiont, firi nici un rr.rotiv.
| ( n l r u r r u n t , ' l e g l i - a5 p u s c a c s l i p r r r s tl.. a i i n j u r a l .

DA

NU

l)in neatentic, liatclc tiu / un coleg s-a ciocnit de tine. L-ai oplit 5i l-ai amenintat ci o sil bati. Frateletiu (sau altcineva)a ales un canal TV carc tie nu-ti place,le-ai enervatgi i-ai luat lcleconanda,apoi toali dupd ariaza ai alescanalcle, lira nicar si-!i piese daci lui ii plac saunu. Pcntruci lc-a spuspirinlilor tii ci ai lual o noti proasti la Ecoala,nu ai rrai vorbit cu tiatele lau (sau cu altcineva) o zi intreagi. Tc-ai tritut cu liatele 1au/sora la./colcgictc. Prietcnul 1iu cel mai bun nu a vonil Ia ziua 1a.dar tu nu ai acccptat r.notivele lui qi i-ai spusci prieteniavoastri nu poatccontinua. In lala tuturor colegilor ai spus un lucru ncadcvirat . l . s p r e p : r [ i n t i il u i X . l p t c a r c i - a l r , , v u ( a l i , r r i r r ' . ru5ine. Ai dcscoperitun secrcl al liatelui./surorii ta1c.I1 / o qantajezi ci ii vci spunepirinlilor dc llecarcdali cind vrei si reactioneT-e intr-un anumit mod.

Studiu de caz Idcntificafi in studiulde cazde maijos cel putinpattureprezcnt6ri grcslte legate dc manil'estarea violentcila preadolescenli si adolesccnti. Sergiuestc cu patru ani mai mare dectitMihai. S-aucunoscutin Ln'ma unei inL|mpldri carei-a marcal lui Mihai existenta:intr-o scari, in

') /11

/r/r( hjlrl .i i:i\pr/r \rr i p('r]1ru llri r/c\, 'ruI tlit ii inli

litttp cc sc plinttttt prinlr-utt loc izolal ul oratrului,a losLincon.juruL tlc un grttpdc biicti catc:.vizintJu-l singLrr. I au alacatIit'i motiv. La Lt n tno:ncnl tJal.a apirut Scrgru, clrc a interveniLsi I apcrepc Mihai. I)upi cc:au litst intlepdrtati agrcsi u ii, cci doi au inccltul si discutc. Asa a allal Mihai cii Scigirr urnteazi curstn i de box. ci slaturasi lorla lui i-au dclcrntinal pc nulti si-l rccunoasci drept cel ntai putcrnit din carticr, si-l adntire si-l pldteasci ltcult'Lt a-i apira. Sergitr chiar a incepul sd creadi ci, y;rin utntportantcnlul ugrcsiv pc care i} aliscazi in lala cclctr din -jttt-, isi c'isligi rcspcclul, utui ztlcsci s . . r i t t t t s . r r ' / i l / i l l l ( i J : i \ 1 iJ ( L J I ' l i , ' 1 . Dtrpi citcva zilc. cci doi s-au intilniL din nou, aparcnt tJin intAmplare. Scrgiu i-a propuslui Nlihai si intrt in gasca \ui. dctttne:ccii csle dator pcnlrtt ci l-a a;;irat. Cunt it'lihai a at'ut t'ctincri, Scrgiu /-ir ancnintat ctr bitaia pctlt[Lr ,,cd ]-a rciLtzal" si i a spus ci dcgcaha va spune cttiva dcsprc celc intiintplatc ci, oricunt, ninteni nu o si-i litci nintic. CAnd pitinlii lui Mihai au allal, au crc'.zut ci ar puLca rctolva pnthlcnta prin pirintii lui Sergiu. I-au ciulat, tlar aceslia s i-r:uru1;iral littl, spunAntlu-Jc ci ccca cc a Iicut Sclgiu rru t:stc loarle gtrr sr cii .iu litstsi alti titcri tL st'analui ctu'e nu au piliI nitnic yttntru comporlanlcntul lor. I:i lc-au nrai spus ci, in tond, ar tr(hLri si-i ntullumeasci lui Scrgiu pcntru btnele I icul. Pentru ci antcninlirilc la atlrcsa lui l\,lihai ntt incetau pirintii lui att anuntat pcslitia. intrc tintp Scrgiu a sitvlirsit dil'eritc acte clc violcn{i pc lrLIcalc a lost arcslal.

Plande lectie Data: C l a s a : a I X - X t r- a Tema:De mani cu politelea. Timp: 50 minute Obiectivulactivitd{ii:formalcadeplindelilordc conpoltalc gcstLrri, civilizatd, tinutl, Iamiiic, socictatc. in limhaj, in scoall, Competenfe specifice: - infelegelea si bLrnI notiunilor depolitelc cuviintS; - abofdarea unuicomportament cuviincios in oricc situatic';
- alegerea s i a p l c c i c r c ao b i c c t i v i a m o d c l c l o r d e p e r s o n a l i t l t is i stilun de viatii

lntrchli si r:ttlunsuriptntru proltsorul dirigintc - c un o a s t c r c a bltneloL ntantere: - c u l t i v r r c a c a l i t i t i l o r m o l a l c c a r e 1 a cp o s i b i l i h t l n ac o n v j L - t l l i r c : - i n t c l e g e l c an e c c s i d t i i l e s p e c t r r i in o r n r c l o rd c p o l i t c t c a c a s d l .a s c o a l i .p c s t l a d i; i n l e l c g c l c a s c m n i l l c a t i c rc x p r e s i c i , . l ) L t l i L c l cd ac s c h i d c t r s t s r i, dczbatcrcit. cortvelsa[iae , xemplul, M e t o d e q i p r o c e d e e : c s cru

dc lol. r'ezolviri de prohlcnc. cxcrcitiul dc comparatie , .joculi Mijloace: plovcrbcsi cugetlti. alticolc. si huni cirriint:i'.Aulelia I)clia\4ur.r1eanu: ..Pttlilttc Bibliografie: \'lalincsctr: hunclorntaniere astizi". Nicolac,\r'nrls:..r\BC- Lr.l ..Cctdttl '. lLtltlirig.inLc:ltti conporlirii civiliz.atc", A. llotaru.C. NIarcu:..Caie Desf[gurareaactivitefi - elcvii prczintl ovcninrcntclc a) Moment organizatoric: netrceulc in colcctivulclasoi. in ulLimasiptimlni, cu plivirc Ia invltltur'5si clisciplinl; - sc analizcazi caLrzclc si sestabilesc mirsLtlilc co sc impunpcntru iolarca situaLiilol ncgative. amcl b) Anuntarea temei Ei a obiectivelor. in e.-r.llultentci ,,De mAnd plin ,.politctc" sdaflim ceseintelcgc cupolitefea"ncpropnncm $i ..bundastl'el cuviintl". cLrm tlcbtricsI nc compoltlmin diltritc imprc.jurlri, bunului simt. incatsi rcspcctlm rcgulilc c) Dezbaterea temei.Cu ajutorulelevilol sc cxpJici notiuncadc dupi carcinccpdiscutiile Unul dintlcelcviplezintinn cscu. ..politctc". pc marginca unol cxcmplc din viatade zi ct z.i'. compolturca in dilelite implcjuldri (]a f ilm, in vizite,in l'amilie. pc strad[,la scoali): in milloacodc tl dnsport, - s l l r t t r ts cc lc cstuia: l i c L ' r ' i r r ta - tinulavostimcntari; - convolbirca la tclefbn; - convclsalia?n sooietatc, ctc. dc vcdcrc l:lcvii isi cxprimi punctul , dilijatidc diliginte. ca ]cctia sI mai activl si dczbatcrca mai aprinslva exista [)cntlu l'ic si hunsimtsi carcseva ,,impotrivi" rcguliiol dc politctc un grupdc cJcvi vol glcsiinlclrtional rispu nsurile.

244

Intrebii si rispunsuripentruprofesonl rJiriginle

d) Concluzii.Politelea: - esteun aspectal unui comportament civilizat , al concepliei noastre despre via16; - nu estenici slug[rnicie, nici lingugire; - exprimdgradulnostrudecivilizalie. Penkusublinierea celorafirmate, sevor citi cAteva cugetdli: deschide u;i Eiinimi", ,,Politegea pe tine ?nsufi", lncepepfin a te respecta ,,Casdfii rcspectat, gie place, nu-;i altuia nu-i face", ,,Ce ,,Florii i se cereparfum iar omuluipolitege" n-aregurd", ,,Bundziua, cdciuld,cd stdpAnul ,,Bunulsim;e geniul umanitdlii"( Goethe), sabia"(A. Pann). ,,Demulteori limba taiemai mult decAt e) Anuntareatemei penku ora viitoare: ,Portet de lidef' -,tn scurleseu voi, cdtrebuie s[ aibl un lider". ,, Ce calitdli, crede]i PROIECT DE LES,TIE Profesordiriginte consilier : Clasa:D( -Xtr Data: Durata: 50 minute qi succes. Tema: Autoeficacitate Obiectiwl general:inlelegerea conceptului de autoeficacitate si a loluluiacestuia in obtinelea succesului, Obiective operationale. Elovii : ) sd ana\zeze succesului rolul autoeficacitd[ii in obfinerea in activitate; L sdidentificemodalit5[i de dezvoltare a autoeficacitllii; P sd exemplilice influenla autoeficacitdliiasupradeciziilor, efbrtuluidepus in activitate. ;i a niveluluide stres problematizarea, studiulde caz. Lhbdg; conversalia, Fiqade lucru,,Influenfa autoeficacitetii". Materialedidactice. sistemicd, completarea Feed-back : observarea figelorde lucru.

'rul tliriiint( l n t t L h : i i s i r J . f u n \ i i r il c r t r u f r ( , 1 i . \ (

245

Scenariul l). Moment organizatoric: - AsipLulalca ordiniisi disciplinci in clasil - Iifcctuarca plezcntciclcvilor si notarca ahsentelor inlcgistlate dc clcvi in cursulsirptlminii; - Identilicarca pctrecutc lcccnl in viata clasci si evenimentckrl stahi]ilca dc misuri pentru analiza lor opcrativi:dac[ se impunc. dcslisuralca cficientia activititilor instlr-rctir'-cdrreativc in clasll - l)r'ccizarca eere prr\ L\c virtr u norcvcntualc comuniclri. anunluri zrcoleclivuh.ridc clcvi ai cllsci. si activitatca scolalir si cxtlascolali 2). AnunllLrea temei $i a obiectivelor propuse:Autoeficacitate gi succes. pc tabli a titluluitcmciplopuse specil'ice si a obicctivelor Notalea vizatc. la o pctsoanl de 3) Captarea atenfiei: Rog clcvii sI segAndoasci si identificccalacteristicilc accsteia si si lc scriepc tabll Voi succcs, il are sublinia faptul ci un rol importantin obtincreasuccesului scr.rtin.rcntul de autocllcacitatc. Pcntrua intclegcacestsentiment ii voi n.ratcrialul din Ancxa l. invita sI studicze 4) Sarciniiede lucru. Distlibui llseledc lucru (Anexal si Ancxa 2) si solicit clcvilol sI studiezc cu atentieAncxal si apoi si notoze in desituatii in caresentimcntul de autoel'icacitate Iisadin Anexa2 exemple ( crcscutd /sclzut[) 1e-a influcntat comportamentul din pelspectiva (alcgerile lcalizate. cfbltul dopus si nivclul dc strcs celol tlei dimensiuni voi rugaclevii si plczintcsi cAtevaexcmple din resimlit).De asemcnca clasi. 5). Evaluarearezultatelor activitetii. Exersareadireclionatl: . voi analizacu i:levii situatiilcdescrisc incclcAndsi gisin.r dc dezvoltarc a autoelicientei; impleuni modalititi . voi incercasd obtinr5spLrnsuti pcnttu urmltoalele iifgumcntatc situatii: - ce seintAmpll dacl o pclsoani arc abiliiitltilc neccsarc pcnfu a cd va rcusisi aibi succcs avcasucces si nu estcconvinsd intr-oueLivitrte: - ce estemai inrportant pentrur avcasucccs: si ai abilitlti pontlu

Intrcbdri si rispunsuri penlru prolbsorul diri3intc

activiLalea respectiv[,sausi ai convingerea cI ai sullcientea abilititi pgntrua t cusl. Concluzii.Elevii trebuiesi fie convinsidc: . rela[ia dintre cficacitatcsi sr-rcccsu] scolarsau in alte domenii de (activiLdti activitate spoltivesauartisticc); . irrtluen{a autoeficacitltii asupra: a) alegelilol rcalizatc. b) efbrtulur depus in activitatc, c)nivelului de shes resim(it de persoand. Anexa I

STUDruL PERSONALITATII
Motive pgrsonalede a studia teoriile personalit[tii: . curiozitatea fireasc[ de a qti cAt mai mult despre propriul comportament: - dc cc uc compoltlm, gAndimsi simtim intr-unanumit1el; - dc cc o pclsoand cste agresivi raLalta inhibatd,una plinl dc curajial alta ll'icoas5, una sociabil5 iaLaltatimidd; - ce ne f'acepe noi sd ne purtdm intl-un anumit 1'el,iaLpe 1ia1iisi surorilenoastre crescuti in aceeaqi casX si llc atit de diferilil . ce factori ajuti pe anumifi indivizi s[ devinl oameni de succes potential in calier'[sau/simaria.l in timp ce allii, cu acelasi cad dintr-un csccin altul; . nevoiade a ne cunoaqte pe noilnqine, curiozitateade a descoperi dedesubturilemotivelor $i temerilor noastre. . motiv practic- intelegelca natulii personalitiliiumaneva sp,-rr i calitatearelaliiloi inteipersonale pentru atAtde importante succesul prof'csional dar 9i pentruo insellieadecvatd in comunitate. Termenul de personalitatese referl la: . sumade dimensiuni pc carenu pot Ii obselvate dilect, la acelea careo persoan[ incearclsI 1eascundide noi saupe carenoi incclcdmsi le ascundem vederiialtora; . caracteristici de durati - personalitatea unui individ esLe relativ stabill si pledictibill; aceasta nu inscamnicd personalitalea esLe rigidir si ncschimblLoare, ea poatesi-si relevedif'eriteaspecte in lunclie de sttual.lc.

Intrebdi ;i rdspunsuripentru profesonl diiginte

u'7

Obs.Oriceteorieasupra pcrsoanei trebuiesXfie ln mdsurtr sX ofererlspunsurila trei tntrebXri:

. "ce" se referd la caracteristicilepersoaneisi la modul cum ea esteorganizatA in lelatiile cu ceilal[i; . "de ce" se orienteazd sple motivele ce pafiicularizeazd comportamentulindividului (aspectele motivalionaleale persoanei); . "cum" se ref'eldla factorii determinan[iai personalite{ii( in ce mod gi in ce mdsurl forlele geneticeqi cele ambientaleau interactionat pentru a determinastructuraqi funclionareaactualda personalitdlii). Teoria social-cognitivtrse diferentiazl de alte teorii ale personalititii prin aceeacd pune accentpe doud procesedistincte: lnv{area observafionalX qi autoreglarea. lnvlLarea observationald se ref'erdla capacitatea de a ne insuqi comportamente complexe prin observarea altora.Autoreglareasc ret'erI la capacitatea individului de aqi influentapropriul comportament, mai mult decdtde a reacliona mecanic la influenlele externe.AtAt invilarca observalionald cAt qi autoreglarea implicX participareaproceselorcognitive $i ambelesunt influentate de recompense fird a fi insd determinate de elc. 9i pedepse, Structurileoersonalitdtii reliefatede teoriasocial-cognitivd ser.efbrd in nrincipal la orocesecosnitive. Cele mai importanto concepte strucfurale sunt: competentcle deprinderile, scopurile qi sinele. ) Competentele si deprinderile cognitive reprezintd abilitarea persoanei de a rezolvaproblemeqi de a facefatd problemelorde viali cu care se confruntd. Aceste competentese referl atat la modahteli de a judeca problemele de via![ cAt qi la deprinderi comportamentale de a solu{ionaef'ectivacesteprobleme.Foarteimpoltantd esteprecizarea cd posedd indivizii deseoridoarcompetente contextual specifice.;aceasta inseamnd ci o perioani competentd lntr-un contextpoatesdf-re saupoate sd nu fie competente intr-altul. F Scopurile.Conceotulde scopserefer[ la capacitatea indivizilor de a anticipaviitorul Ei de a fi automotivali.Scopurilesunt cele care ne ghideazd in stabilirea prioritililor Eiin selectarea situafiilor.Ele ne permit sd trecem dincolo de influen{ele de moment ;i si ne organizdm compoftamentul pe perioade mai lungi de timp. Scopurilesuntorganizate intr-un sistem,care face ca unele sd fie mai imnortantesau centralein

248

In t rehii :i r,i:p un :uri pentru proIc," rul, Ii riE:i n tc

raport cu altele,daL acastsisLem poate sai nu cstc rigid, ci persoana selecteze anumitescopuri, in l]rnctiede ceea ce i sepateimpoltantla un momentdat, de posibilitd[ile pe carc le arc si de expectanlele privind autocf icacitate lelativ 1acelinlelemediului. ), Sinele $i sentimentul de autoeficacitate. Conceptul socialcognitiv al sinelui se lct'crd la proccselecare tin de lunctior.rarea psihologicS a individului.Individul nu detineo structurE numit[ "sine" ci mai deglabd proccsc speciliccalc sincluicaresuntparteintegrantia pelsoanei.Deci o pelsoani are conceptii despresine qr pr:ocese de iu.ltocontlol carcpot sd sc modificcdc la o perioadd de timp la altasi de Ia o situatiela alta. ) Un aspectparticular al percepliei sinelui care a devenit central ln teoria lui Bandura: este autoeficacitate.capacitateaautoperceputd de a face fat[ unor situatii specifice. Conceptul autoellcacitltii cstcrclationat cu judecdtileindivizilor privind capacitatea lor de a actiona intr-o sarcind sausitua[ie specificX. in opinia lui Bandura, int'luenteazl .judecitileprivind autoclicacitatc alcgclea situaliilolin car e ne implicim, cantitatl::a de cfbrtdepus[, timpul cAtpcrsistdm intr-o sarcini si reacliileemotionalc din timpul anticipXlii siLua[iei saual implicbliiin acea situalie. Gdndim, simlim9i necomport[m dit'eritin situatii in cale nc simlim siguri de capacitdlile noastre, comparativ cu situatiile in carcnc simtim ncsigurisauincompctcn[i. in esente,autoperceptiileprivind eficacitateainfluenteazd gAndilca, perfbrmanf motivatia, a si activalca cmotionali. Autoeficacitate si oerformantI autopcrr:cnliilor in.tportanla csupLa eficacitdtii llgldllaa acccntuat c a m c J i l t u rc i o g n i t iir r i u c t i u n i i . in timpul analizei unei actiunisi al implicirii in ea,indivizii cmit aprecieri cu privilc la capacitatca de a face fati diferitelorcerinle ale sarcinii. Aceste aprecieri asupraautoeficacitEtiiinfluen{eazb: > Cendtgq ("aceastaesteceeace trebuie sI 1'ac si not sd o fac" sau" nu voi rer.rsi niciodali: ce o si cleadi ceilaltidesnlemine?"), l emofia(stimularc. intcrcs. bucuricsauanxietate si denresie): > actiunea(angajare si implicarecrescutdsau inhibitic si demobilizare). Un individ isi stabileqte obiective saustandaldc. calc staula baza actiunii(compol'tamentului) sale( avdnd in vedere mai multealternative

I n t n h , i r i: i t i ' f u n \ u r i p d t t r u l r t , l $ o n t l d i r i ; i r t t .

)49

posibilcde actiunc) (consccintelor.) si va luaOdeciz-ie pc baza Iczultatelor (cxtclnc si irrternc) anticipate si a autocficacitetii pcrccputc pentru roalizaroa acelorcomportamcnte. O dati cc actiuncaa lbst initiatl si exccutad,r'czultatLrl ei va 1i ovaluat in telmeniirccompenselor extclnc primitcdc la allii si ai autocvalud|ilor intc|nc. Un succes poatc conduce 1aun scntimcnt clcscutde autoellcacitatc. si implicitla o rclaxalcin eli)rturilc viitoarcsaula stabilirea unor standaldc mai lidicatcpentr.u salcinilc ulmltoare. in schimbun insucecs poate sJu un eseu ducc la rcnunta[o saula pelsistenta in clbrt.in 1'unctie dc importanta acelui rezultat 'in pentrupcrsoana in cauzdsi de sentimentul dc aLrtoe l icacitatc lcgiluri cu incelcdrilcviitoare. CONCLUZIE 'l'coria social-cognitivd puncacceitt pe dervoltarea compctcntclor cognitivc, cxpcctalttelor, obicclivclor. standaldelor', scntimentului dc qi a functiilorautoreglatolii autoel'icacitatc prin invltare obser.vationali si oxpclientadircctS.in ceca ce privestcdezvoltarea abilit[riloi si a competcntelor, Bandura subliniazd special in dez-voltarca autoellcacitltii. poate Autoellcacitatea avea multiplcsursc: prczcnto, persuasiune realizdri vcrbald. pcrsonalo IJxpclienlcle carcconducIa atingcrea unorobiectivc spccilicc suntimportantc atatdin punctdc vedc|e gcncral cAtsi din punct de vedcrespocificin ceoace privcstcdczvoltarca intcresului intlinscc. Accasti teoricpoatcfi ilustlati luind in considerare doud drtmenii: aglcsivitatea 1i amlnalcagratilicirii (r'ecompcnsei). Bibliografie: personalitl{ii", ,,Psi-hologia asistentuniv. Drd. Petru Curseu.

lector univ. dr. Adrian OPREA,

PROIECTDE LECTIE Data: Clasa: aD( - XI -a Tema:,,Ce este antreprenoriatul qi deceeste important sdinvXflm despre e1.". Timp: 50 minute Obiectivul activit5lii: Familiarizarea cuaspcctelc importante legate deantrcprenoriat.

250

lntrebdi si rdspunsuri pantru proIbsorul cliriginte

Competenle specifice: - inlelegereaconceptuluide antreplenoliat; - identificalealbrmelor de antleprenoriat qi a diferenfelordintre formele cele mai frecvente; - inlelegereaavantajelorantreprenoriatului; - identificarea in orag gi in jude! a principalelor firme qi antreprenori. Metode: conversalia,ciorchinele. Resurse bibliografice: - Internet - Gabriela Lemeni, Mircea Miclea (coordonatori),,Consilierc pi orientarc - ghid de educalie pentru carierd". Actiuithsi pentru clasele D( XII SAM DesfEqurareaactivit[fii l). Moment organizatoric: - Asigurareaordinii qi disciplinei in clas[; - Ef'ectualea prezenlei elevilor Ei notareaabsen{elor inregistrate de elevi in cursul sdpt[mAnii; - Identificarea evenimentelorpetrecuterecent in viala clasei qi analiza lor operativd;dacl se impune, stabilireade m[suri pentru desfdsurarea eficient[ a activitdtilor instructiv-educative in clasl; - Precizarea unor eventuale comunicdri,anunluricareprivescvia{a si activitateaqcolar[ qi extragcolard a colectivului de elevi ai clasei. 2). Anuntarea temei $i a obiectivelor propuse: ,,Ce este antreprenoriafirl gi de ce este important sd lnvEtXm despre e1.". Notareape tabld a titlului temeipropusegi a obiectivelorspecifice vizaLe. 3) Captarea atenfiei. Nevoia de promovare a spiritului antreprenorialin RomAniaeste astizi de o important[ majord. intr-o propriei afaceri economi.e de piald, bazatdpe concuren!5,deschiderea poate fi motivatd de dorinla de a aveacontrol asuprapropriei cariere , de delinerea unor cuno$tinlesau abilitdli antreprenoriale, de dorinla de independenlisaudepunerea in practici a propriei viziuni. Pentrua vedea pe parcursulcdtorvaore de dirigenlie cum se pot realiza loale acestea, vomilcerca sdv[ familiariza{icu toatenoliunile logatode antreprenoriat si educalieantreprenoriald.

Intrebiri si rdspunsuri penlru prol'asorul diiginte

251

4) Sarcinile de lucru. Scliem in centrul tablei titlul temei si apoi, pe baza materialului pe careJ au elevii in laqd,se scriu idcile de bazl careseunescintre ele,dupdlegdturd(formelede antreprenoriat, calitdtile necesare unui antreprenor, importantaantreplenoriatului). In continuare sotcitim elevilor si prezinteexempledeintreprinderi mici Eimijlocii dintle celecunoscute de pdlinli, prieteni. 5). Evaluarearezultatelor activitdtii. Exersareadirectionat[: Solicit clevilor : - sd- ;i aleagiunadin lirmclccunoscute si sI lealizeze o prezcntatc a acesteia, intr<r ord ulterioard, refbrindu-se la tipul firmei, importanla ci, impacLul asupla comunitSlii; - sI prezinte,subfbrmapetalclor propriilecaractclistici unei11ori, antreprenoriale. Concluzii.Elevii trcbuiesdfle convinside: . necesitatea cunostintelor specificepentru desfi;urar eauneiactivitdti indcpendente sauinitierea unei alaceri. Sugestie de material Antreprenoriat - abilitatea dc a descoperi,evalua ;i valorifica oportunitdli, transfolmind ideilc in inovalii aplicate,asumAnd continuu riscuri. Caracteristici: - Comportament vizionar,cu idei inedite, comunicate cu pasiune. - Detalii de aplicareincomplete,Ilexibilc, in schimbare. - Persistenld in stabilireastrategiilorde transpuncre ;i determinare in reaiitate. - Lanseazd produse,afaceri,sistemenoi, creAnddinamism si cl'eStere. - Accepti riscul la un nivcl inalt pentru o idee. - GAndeEte pozitiv Eiia deciziisingur;i rapid. Cole mai frecvente forme de antrqlrenoriat. Cele mai liecvente fbrme de antreprenoriat sau munci pe cont propriu sunt: fbrmele de activitatecomercialS cu licenfd sau forma oomnaniilorcomerciale.

252

lnbebdi ;i rispunsuripentruprofesoruldiiginte

Principala diferenfdintre cele doua forme este ci un comerciant (persoana fizicd) face afaceripe cont propriu si arenevoiede asa-numita autorizaliecomerciald,in timp ce o companie(persoanljuridicd) face afaceriin contul companiei,adicdpentrutoli patroniisdi.Pentrua infiin{a o astfel de companie estenevoie de autorizalia comerciald a fondatorilor, ca qi de un contract legal incheiat intre acegtia.

ACTIVTTATI CU AUTORZATIE COMERCIALA O activitatecu autorizalie comerciald estecea mai simpld modalitate de a lncepeo afacere. Trebuiesolicitatdo autorizalie comerciala care sb conf'ere dreptul de a face afaceriintr-un anumit domeniu. Existddiferitecerinlepentruurmdtoarele tipuri de activitdli (toatenecesitd comerciale probitate): necesard o calificare specificS, ci numaiun Comedliber - nu este extrasde cazierjudiciar (aceste activitAtiinclud, doexemplu,activitatea obiqnuitide vdnzare sauactivitdliintermediare diverse etc.) este ucenicia saualtecursuri ActivitSfimeqte$ugdregti necesarl specifice deinvitdmAntEipregitireprofesionald sauqase anideexperienld (printreacestea in activitdtilesauocupaliilerespective se numdra, de exemplu tAmpldria, fierdria,activitdlilemecanice, ziddria, tinichigeria, serviciile cosmetice etc.) - pe ldngdcalificirile adecvate existd Activitifi reglementate (acestea cerinle suplimentare definite in diverseregulamente sunt activitdti gi controlul ca,deexemplu, contabilitatea, montajul, repararea aparatelor electrice,producfiachimica,optica, serviciile de masaj, consilierea psihologica etc.) Tipurilede activitdlide mai sussenumesc activiteliinregistrate. Solicitantulcareindeplineqte cerin[elespecifice depune documentele relevante la registrulcomerlului, careelibereazl licen{a comercial5. sunt definite cerinle (inclusiv Concesiontrri.Pentru acestea calificdri) prin legi qi regulamente. in plus, pe lAngdinmatriculare, solicitareanecesitdaprobarea din parteaunei anumeautoritdli administrative de stat (de exemplupentruschimbulvalutar- Banca primeEte, nalionall).ln cazulin careaprobarea este acordat[, solicitantul pelAngd licen(a comerciala, aqa-numita concesionare. Printre exemplele

Inlrcbdi si fispunsuri pantruprofesoruldiriginte

253

de concesioniri se numlra: produclia, repararea, vtnzarea gi utilizarea de arme,furnizareatle servicii de comunicatii,servicii de taximetrieetc.

ANTREPRENORIATTJL ht TONVA hffNEPRhIDSRN.ON CoMERCIALE(SOCTETATT SAU PARTENERTATE COMERCIALE)

Cei carenu doresc sdfaci afaceri singuri, ci doresc sd- qi uneascd forlele si resursele financiare cu alli parteneri, lucru carear puteafi inevitabilin cazulin carecosturile de incepere a afaceriisuntmari,au ocazia de a infiinla o societate comerciala. Ceamai frecventa esteaqanumita societatecu rtrspundere limitat[ (SRL). Fiecarepartenereste obligatsi facl o depunere decapital debazd, din carevor putea fi pl[tite datoriilesau alte angajamente financiare in cazul lichiddrii societdfii (acesta estemotivul pentrucarerdspunderea estelimitata- societatea este rdspunzetoare numaiin limita capitaluluidebaza).Partenerii incheie contrachrl caremenlioneazX, printrealtele,sumainvestitl decdtrefiecme partener qi modul in carese va facedistribuirea profitului comun.O asemenea societate curdspundere poate limitatd fi deasemenea infiin{ata decAtre un singur comerciant. Exist[ qi altetipuridesociet[licomerciale, ca de exemplusocietifile pe adiuni, companiilepublice,parteneriatele anonime etc.Detaliilesuntdefinitein CodulComercial. Anhepenoriat - caracteristicileanhoprenorilor Recunoasterea antreprenorilordateazd incd din secolul al XVItr lea, in Fran{a, c2ndeconomistul Richard Cantillona a asociar asumarea de riscuriin economie cu antreprenoriatul. in Anglia,in jurul aceleiasi perioado Revolulialndustriald evolua, iar antreprenoriijucau unrol vizibil in transformarea resurselor. Numeroase studii ce au fost conduse au determinatfaptul cd anumitecalitlli personale suntnecesare pentrua fi un antreprenor de succes, Antreprenorii suntcaracterizali cainteracliune intreurmdtoarele calitd{i:controlinterior,capacitate de planificare, asumarea riscurilor, inovalie, folosirea feedback-ului,luarea deciziilor, independenld. Acesteiliste i se adaugi: inovatori,lideri, asumbtori de riscuri, independenti, creatori, tenace, energici, originali,optimiEti, cenhatipe rezultate, flexibili, materialiqti. Identificarea oportunitetilor de afaceri

254

Intrebdrisi rdspunswi pentruprct:eso rul diriginte

fler/intentie, conceperoade viziuni antreprenorialc, imagina{iel independen!5/pasiune, adoptarea deciziilor, ra{iune/prudenla, realizarea de viziuni, capacitate de orientare/constanld/tenacitate, punereain functiunea echipamentelor, dexteritate tehnicd,aprovizionarea cu materii prime, materiale,acuitate. propliu-zisea produselor, dilcren{iere/originalitate, Fablicarea qi implicareapersonalului, atragerea previziune,vinzalea produselorsi serviciilor flexibilitate, detelminareapersonalului" sX facX cc trebuie f'dcut", comunicare. Alte caracteristici ale antreprenorilorar putea fi:determinare si perseverenta. Mai mult decAtoricare alt factor, dedicareatotalX citre poatedepisi obstacolele. puternicA succesca antreprenor Determinarea pot determina si perseverenla un antreprenor sdfacdfat[ oriclror greutlti pe carealtepersoane le-arconsidera insurmontabile si chiarpot compensa qi personalului lipsa de experienfd de indemdnare a angajat. Dorinla de acAqtiga: antreprenorii examineazio situatie,determina cum iqi pot mdri gansele de caStig $i tlec mai departc.Ca rezultatriscurilc considelatemari de persoanele obisnuite nu sunt riscuri mari pentru antrepreno . Ciutarea f'eedback-ului: antreprenorii eficienli suntadesea descrisi ca avAndcapacitatea de a invep repede. Spredeosebire de altepersoane si au Ei dorinta puternici de a qti cdt de bine se descurcdsi cum isi pot imbun6l[1irezultatele. esteimportantdeoarece antreprenorul Feedback-ul doreqtesi invele din greEeliqi din expericnteanterioare. problemelor persistente: Rezolvarca antreprenorii nu suntintimidati de situalii dificile. lncrederea in sine si optimismul generalii fac sdvadd imposibilul cape cevacedoarnecesitX mai mult timp pentrua fi rezolvat. Problemelesimple ii plictisesc;antleprenoriisunt extrem de pelsistenti insd sunt reaiisti in a apreciaceeace pot si ceeace nu pot sdfacd Eiunde au nevoie de ajutor pentru rezolvareaunor probleme dificile dar de neevitat. Iniliativa qi responsabilitate:antreprenorii au fost intotdeauna consideralipersoane ei cautXsi preiauinitiativa, sepun in independente, situatii in care sunt personalrXspunzdtoripentru succesulsau esecul intregii opera(iuni.Le placc sd se implice ?n problemein care impactul lor oersonal sd noat5fi m5surat.

Intrabdri si rispunsui pentnt profesorul diiginte

255

Orientare spre oportunitdti: un lucru care li diferenliazd clat pe antreprenorieste concentrareaspre oportunitate mai mult decAt spre resurse. structure saustrategie. CAndsehotdrdsc sdintreprinddo acliuneo fac intr-un mod calculat, incearcdsd facd totul pentru a obline cAt mai multe;anse de cdqtigdar fdrd sd-li asumeriscuri ce nu sunt necesare. Toleranla pentru e$ec: antreprenoriifolosesc e;ecul ca pe o experienlddin carepot invdta ceva . Cei mai eficienfi antreprenorisunt cei care se agteaptd la difircultd{iqi nu sunt dezamigili, descurajalisau deprimali de un eqec. increderein sine qi optimism: de;i antreprenorii intAmpindadesea obstacolemajore incredereain abilitd{ile personaleii determind si le depEqeascd;iii face pe ceilalti si-li mentinl propriul optimism. Realizareade viziuni: antreprenoriistiu unde vor sd ajungd . Ei au o viziune sau concept despre ceea ce vor sd iie firma lor,. Nu toli antreprenorii au viziuni predeterminate pentrufirmele lor, unii iqi dezvolt[ viziunea in timp, conEtientizAndce este firma qi ce poate ajunge. Nivelul marede energie: cantitatea marede munchdepusl de antreprenori presupunedin partea acestoraexistenlaunei energii superioare.Mulli antreprenorii$i dozeazdcantitateade energiemonitorizand cu grij[ ce mdnAnc[, ce beau, fac exercilii fizice qi qtiu cAnds6 se retragApentru relaxare. qi spiritul de inovatie:creativitatea Creativitatea a fost privit[ timp indelungatca ceva genetic,cu carete na;ti si nu o pofi dobAndi,insd un curent in continu[ cre$tereafirmd cd aceastapoate fi invitat5. Independenli: frustrarea in fala sistemelor birocratice, impreuna cu dorinla de a "face o diferenla" ii desemneaz[pe antreprenori niqte persoanefoarte independente care dorescsd faci lucrurile in felul lor. Totusi antreprenoriinu iau toate deciziile ci dorescca autoritateasd ia deciziile importante. gi autonomie Lucrul in echip[: dorin[ade independenti nu il opreqte pe antreprenor sd doreascdlucrul in echip[. De f'apt in timp ce antreprenorulqtie clar unde se afli firma (sau unde ar dori sd se afle) personalul se ocupd de activitd{ile "de zi cu zi " din firmd. Abiliteti manageriale: aceastanu reprezinth o caracteristicd absolut necesard a antreprenorilor ins[ esteimportant de qtiut cd qi de acesttip

256

pentru Inuebdi si rdspunsuri pro[esorul diriginte

de cunoaqtere estenevoiepgntru a li un antreprenor dg succes. In concluzie,antreprenorul esteun actor principal si un simbol al economiei depia1d. RolurileEicontribulia antreprenorilor seamplificd substantial, simultan cu manil'estarea lor peplancalitativsupenor, ceea cesereflectl in revolufiaantreprenoriald actuald, care, pohivit aflrmaliilor a numeroqi specialigti, va ajungela apogeu in secolul XXI, generAnd multiple mutalii, unele incd dificil de imaginat in prezent. Bibliografie: "Entrepreneurship-A contemporaryapproach" DonaldF .Kuratko, Richard M. Hodgetts " Managementul intreprinderilor mici si mijlocii" tradusdeOvidiu Nicolescu. Editura Economicd PROIECTDE LECTIE Data: Clasa:aXI-XII-a Tema: lmbunEtXfirea relafiei profesor- elev, Scop:dezvoltarea capacitelii de autoanalizd fi autocunoa$tere. Competenfespecifice: - ?nlelegerea modurilordemanifestare pentruimbunitdlirearelaliei - elev; profesor - inlelegerea - elev; avantajelor uneibunerelalii profesor - autoanaliza gi conEtientizarea comportamentului decdtrefiecare elev; - dezvoltarea stimeide sine,stimAndu-i pe colegiqi profesori. Metode:lucrulpe grupe,disculii,test. Mijloace:h6rtie,pix, chestionare. Desf?ipurarea activitfiii 1). Momcnt organizatoric: - Asigurarea ordinii Eidisciplinei ln clasd; - Efectuarea prezenleielevilor gi notareaabsen{elor efectuate de eleviin cursulsdptlmanii; - Identificarea petrecute evenimentelor recentin viala claseisi analizalor operativd;dacdse impune,stabilireade mlsuri pentru desfbsurarea eficientl a activitetilor instructiv-educative in clas[;

pentruprofesoruldiiginte lntrebdri Ei rdspunsuri

257

- Precizarea unor eventuale comunic[ri, anunluricareprivescviala qi activitateaqcolarl qi extraqcolarl a colectilului de elevi ai clasei. 2). Anuntarea temei $i a obiectivelor propuse: lmbundt[1irea relafiei profesor - elev. Notareape tabl[ a titlului temei propusegi a obiectivelorspecifice vtzale. 3) Captareaatentiei.Seprezintdconlinutul temei astfelincAt sd se creezeo atmosferdde calm qi relaxare. 4) Sarcinile de lucru. Se distribuie chestionarulqi se solicitd elevii siJ completezeqt multe atentie,sinceritategi responsabilitate. Se cere celor doui grupe de lucru sI-qi aleagdcAteun purtdtor de cuvAntgi un colegcaresiJ ajutela consemnarea datelor. DupX15 minute qi suntprezentate seconsemneazd rdspunsurile chestionarului rezultatele de cdtre fiecarepurtltor de cuvArt . Se solicitd pdrerea elevilor referitor la concluziile testelor. Concluzii. Din rbspunsuriledate?ntestea reieEitcd elevii considerd relalia 1orcu profesorii ca frind,,bun[" (2/3 din subiecli) qi ,,satisfdcdtoare" (1/3 din subiecli).Efortul elevilor trebuiecanalizatspreimbundtdfirea relaliei pentru c[ acestlucru estein interesulgi favoarea1or.Se anun!6 temapenfou ora urm[toare Eiobiectivele esenliale. Bibliografie. 1. Chestionar intocmit de Centrul .Iudeteande AsistentX - BacXu. Psihopedagogic[ Dorina Mirginean{u 2. Riana Calotd, Doina Ddnculescu, (coordonatori pentruactivitatea lucrare),,,Consulta{ii educativd", Editura

EUROBIT. gi dialogcu deviant in confruntare 3. AdrianIbiq,,,Adolescentul plofesorii",EdituraPANSOFIA. SilviaTinicX, 4. Daniela Gdldgean, DorinPintilie;,,Ora educativl - modele deproiecte didactice", EdituraEURODIDACT. 5. ,,Dirigintele.Ora de dirigentie".Editat de ,,Tribuna invdfdmdntului"

258

Intrebdi ;i rdspunsuipantntprofesonl diriginte

CHESTIONAR - elev". relafieiprofasor elevilorpentrulnibunXtii{irea ,,,4,tihdinca

Nr. crL
1. Intebqre
Vei lnceta chiulul de la oro?

DA

NU

iti pregilesti zilnic lectiile? 3 . Ai avut un motiv foade seriospentruqarenu !i-ai ficut lectiile, asalncAt sdte scuzipoliticos?. +. Esti la tinp in clasd?. Daci ai vreo nemullumireripostozi,nelindndcont de limbai si atitudine?. 6. Daci ai vreo nemullumireo explici coleguluisau profesorului,ln termenii cei mai civilizat' pentrucAastate r eprezintd? . 5i respectuoqi, 7 . Te porti civilizat la ore?. 8 . Ai gesturi si cuvinte adecvatefa6 de colegi? profesorii qi colegii, respec! 9. Considerici respectindu-gi oersoana ta?. 10. Ceri sfatul unui profesoratuncicind ai o problemd deosebiti?.

2.

Intrebdd si risptmsuripcnltu pioiL'sorul dirigintc

q 2-5

CFIESTIONAR - elev". profesorilor pentiulmbundtdlhea relaliei profesor ,*A.titudinea Nr. crt.

)

0pinic
S d n u 1 l es c v e r ic u n o i I a t i d c c o u r p o f l u n r e n l u nl o s t t u . Sd ne ceari lrcgitire riguloasi pcntru lcetii. c;ici recrl lucru nc tirrnrcazi pcntru viala. Si lblosclsci in limbq crplesii pe nrisura c o r r p o r t a I n c n t u l un i oslru. S i n u n c p u n i n o t c l c l c c i r i a l d i r c i rn L r yL i nLr urrrinrliLrr ne-am licut tcnclc.

I)A NU

3.
rt. 5. 6.

Si fic indiltrcnli lali de alitudinua noastla.

Si ne notczt] corcct in llnclic rle calitirlcu Si canliliilcu rispunsurilor.

1,
o.

Sa prcdcarigurosgi pe inlclesLrl nostru, loali ntalcriadtr t l rcspccliv. l a o b i e cu Sd ne ascultcEi si ne inteleagiatuncicind rrvcnr problc rure rlilclilc la lcctii sauin al)ia o|clor.
Si ne indmrnc qi si ne tlca sllltiri rlLrnci ciinil ii lurinr acest lucru.

9.

1 0 . Diriginlclc si coopercze cu pu-in1ii. pcnllu irr$nnatilirca

situalieiEcolarc.

PROIECTDE LECTIE Data: aXI - Xtr -a Ciasa: - o problemd (2Tema:Educatia sexualX cu multenecunoscute. 3 ore)
pontruo viati serualanormtili. pcntfll \ilta dc Scop:Plegitirca I'amilicsi pcntlu viatdin gcncral. Competenfespecifice: - cunoaqterca $i inlolcgclca. de cittc elcvi. din tLrnctdc vcdcrc pc carc1c;rlcsLrputrc o via{i scxnllircolccti. ftiintilic, a tuturoraspectelor sinltoas[; - cunoaiterea b o l i l o t c L rt r a n s m i s i c s c r u a l i . m o c l u l1 o l d c manifestare, consecintclo asuplasiinililii l(lr Jlczclltiisi viitoale:

260

I n trcbii si rispun surip cttIm p roI t:s oruI diri gi n tc

- cunoastcrea unui avortprova)cat: riscului delinilca scxualitltii la I'ete si bdieLil - consticntiza|ca rcspo ns abilitilii tincliloI plilind dcbutLrl vretji sexuale I - cunoafteroa de actiunc in cazulcorrtacliliiunt:iboli n.u>dalititilor cu transmisic scxuali. problematizalea, discutii in glup. Metode:convcrsatia, Mijloace;pliante,f isc dc lucru. Bibliografie. l. l\4ariaAlecu - UngLrrcanu, ,,\/iata scxuali s: cisitoria". l-,ditura Stiintiticd. Buculcsti,,/96,9. N. Andrci,..Asp irutii si atitutlin i i n ;rlLlcscentii . 2. I. I)Lrnritrescu. Iluculcsti 1983. EditulaAlbatlos, '['. pt' calc scxua/il . liditula l. Ciuci, .,lJct]iLransmisihi]e Stiintil icii,lluculcsti1993. 2. Intctnct. dn'igentic",Volum cdittt dc,.7R18UAI \ 3. * ..l)itfuintcle, cn'a<Jc

NvA'rAuANlutur

Desf[qurarea activitlfii 1). Moment organizatoric: - .,\sigurarca clrsir: ordiniisi disciplinct'in plczenlei cievilolsi rtotalea abscntclr)l electuate lllcctualca dc 'in clevi cLrlsLr l siptlminir: pctrccule leccntin viateclaseisi ldcntilicarca cvenimentclor stabililca pcntLLr analiza lor opcrativi;daci se impunc. de mirsLrli a activitEtilor instructiv-cducativc in clasS; desll;ulllca cl'icicnti - PLccizarca unol cvcntualc comnnicirli, anuntulicaleprivcsc viata scolalisi oxtlasccllari a colcctivului tlo clcvi ai clasei. si activitatca 2). Anunlarea temei si a obiectivelor oropuse:Educafia sexual5 - o problemd cu multe necunoscute, propusc pc tahli a titluluitcmr-i si a Lrhicctivclol specifice Notalca vlzatc. atentiei. Educatiascxuali estco laluli imporlanti i 3) Captarea firlmftii personaiit;tii tanilului,a prcgitini salcpcntlu viatl se.rual:,

Intrebdi si rdspunsui pentru profesorul cliriginta

26t

norma16.Este necesardinlbrmarea tinerilor asupra pericolelor care-i gtiin{ifice a tuturor pAndescla tot pasul,periOole datorate necunoaqterii corectd, sdndtoasd. Pe pe care le presupune o viall sexuald aspectelor parcursul a educalieisexuale. a 2-3 orevomilcerca modalitdlide abordare 4) Sarcinile de lucru. Se distribuie fiqele de lucru gi se soliciti elevii sd participe Ia dezbatere cu multd atenfie, sinceritate gi desprece qtiu qi ce dorescsXafle referitor ia problemele responsabilitate pusein disculie. Sepot forma ;i gupe de elevi care sdanalizezeo partedin probleme de grup, expuneproblemelegrupului subforma ;i apo,un lider desemnat qtim". qtim qi ce nu ,,ce Concluzii. La sfArqitul orei sistematizeazdrentlratele 1i concluzioneazl asupraproblemelor dezbdtute. Se anun![ obiectivele orei urmitoare. Fiqe de lucru ln timpul dezbaterilor, lncearcd sd rdspunzi la urmdtoarele lntrebdri :
7. Careste varsta optimi pentru inceperea viedi sexuale? 2. Ce esteinstinctul sexual? 8. Ce estecontraceptia? de contraceptie? 9, Caresunl metodele 3. Ce estedrasostea sexualS? ale 10. Dupi ce criterii se aleg metodelede 4. Caresunt criteriile de alegere partenerei/partenerului. contraceplie? ? Caresunt 5. Ce estesexualilatea 11. Care sunt bolile cu transmitere sexual qi gi cum te poli imbolnivi de ele? caracteristicile sexualiti$ la fete biieti in pubedate? abilitate 12.Dacdai aveao boal6transmisibili 6. Ce inseamni respons privind decizia inceperii vietii sexualegtiimun la ea?Nu trebuiesi te sexuale? mai prezhti la medic? 1. Ce estedragostea?

Material orientativ detandrele, derespect, decdldurlpe cale un sentiment BlgggE@ se un om il manifestdfa{1 de cel[lalt. In cadrul familiei, dragostea 'manifestd intre so!i,intre plrinli si copii;i intre frali. de sex opusde a Instinctulsexual:dorinladintre doi parteneri instinctului sexual in cadrulfamiliei,pdstrarea intrelinerela{iisexuale. al armoniei conjugale. este un element esenlial

)62

InLrchid si ri;punsuri pcnlnt prol'csoruldiriginte

Dragoste sexuald:lorma i.lc imbinare a instinctului sexual cu primordial landlctca;i lcspcclu)inLlc paltL:rcri. in lamilie, elementul tlciruicsl fie cL agostea, ulnrati dc doljnta scxuali. Criteriile de alegere ale partenerului(ei) sunt in func1ie de: - caljtirtrlc moralc alc ficcilur individ (clitcrii fbrmate , in malc pdlintilor tiniLLrlLri cxcmplLrl cstc misuri. in lirmilia hotlrAtor); (nu cstc valoriledin slela celculuiclecunostinl,e a tincrilor' lcconrantlatil cisitrrlia cu plimuLpartener intAlnit)l - ilumusetea fizici nu tlebuie sl fic un criteriucsential de ( mai dcgrabd intenrciere a uneilamiti, mai airsci aceasta esto trecltoare ilunusctca sulleteascir tleb,.rie avutirin vedele). pcrsoanc. Ea Sexualitatea csteo parteinlcgrantl a vietir flecdrcr privinddcfinirca cuprinde: valolilepersonale aleindividului,atitLrdinile cu alti oameni de sexopus,slndtatca sa cr bilbat saulemcic.r.eiatiile privindviatasexuall scxualS si lcproductivl.compoltl,rmcntul si deciziile scrLrale. aparc in pubcrtate, liind inciuzincl si Lclatiilc Scxualitatca dcpcndcntd dc scclctia holn.ionilolsexualidin aceastl perioadS. pc hirictilor'ostc scxual, Sexualitatca mult mai dominatldc instinctul cAndcca a fctclol csLc ol icntatl splc scntiment, spledragoste. Instinctul sexual estc clorinta.nevoia biologici de a intretinc lapoltuli scxualc. ca urmarea maturdriiorganelor r\palc la puircr'latc. gcnilale. de tensiLrnc scxuall in ado'lcsccntl sc lcalizeazd initial Eliberalca ( plin poluLirlcuoctrirne c.jaculSri spontane in timpul noptii) sau prin
n]tstufnLl[1c.

se \lastulbatiabiiclilor. l cnomen ticcvcntintAlnitin adolescenl6, psihologic probleme spontan. pJan slu mcdical, apar doar in rozolvi Pc cazul naslurbrLieillecvcntc.obscsivc. Pc plan fiziologic duce la dc atentic, cor.rccnlrarc si chiarepuizalelizicd. scidcrcacapaciLirlii ln luarea deciziei inceperii vielii sexuale sunt impoltante: (instinct sexualsau dragoste, precizarea rcspcct $i scntimcntclor posibilc intr-o idcntrlicalea tuLuror optiunilor considelaqie lccipr-oci), sauleluzul inceperiivielii situaLie dati (inceperca relatiilor, amAnarea de pricten sau iubit), identificarea scxualc imcdiate.despir'1ilea posibilc( salcini. copil nedorit.contactarca unor boli cu consecinteloL dragoste), optiunca crrrllictc1'amiliale, deceplie ir.r transr.nilelc sexLrelil,

Intebdri Ei rdspunswi pentruprofesoruliliriginta

263

ln func{iede valorile moraleproprii, acceptand consecintele), actiunea propriu-zisb responsabill. Conbaceotia(antimnceDtia) este o modalitatode prevenire a sarcinii prin folosireaunei gamelargi de metodecu actiunevariatdde inhibi{ie a genezei sau dezvoltlrii procesuluide conhacepfie. Este preferati avortului din motive medicalegi moralo. Metodele de coatrrepSicpt ft a) traditionale(ex. metodacalendarului); b) moderne reprezentate de contracep{ia hormonal5( prin administrare pilule de conbaceptive, prin injecfii contraceptive). Criteriile dupdcareseopteazipentruo metodd contraceptivlsunt: ( statutul sociomarital numIrul de parteneri,frecven{a raporturilor posibilitiilile materiale, sexuale), caracteristici alestilului deviali (fumat, alimentalieexcesivd), opliuneafiecdrui cuplu. Eficienta diferitelor metodecontraceptive variazdde Lao metodd la alta , dar nici o metodl, ln afardde abstinen{l,nu conferdprotec{ie I007o. Ce sunt Bolile cu Transmiterc Scxual[ @TS). Bolile cu tran^smitere sexuali sau bolile venericesunt infeclii transmi$eprin contact sexuai (normal, oral sau anal) dar care pot ti transmiseEi pe alte cii. ltintre mijloacele de transmitereale acestor lroli, ?nafarX de contactulsexual,se numdri: contactulcu z.ona infectat[, contactulcu obiecteint'ctate (ace,etc.) saudela maml la f?it,etc. Cum sc clasificd Bolile cu Trangmiterc Sexualtr. Acesteboli pot fi clasilicaiein doul mari categorii: 1) Bolile cu franrmitere6exual6 mqiorc, din carefac parte: - sifilisul; - gonoreea saubl.enoragi a; - lancrulmoale; - granulomulinghinal; - limf.ogranulomatoza ir ghinali; 2) Bolilo cu hanrmitere Bextral[minorc, din care fac parte: - triccrmonazia urogenitald; - candidoz,ele urogenitalo: - herpesulgenital; - scabia: - uneleforme dohepatitdvilalX.

264

Intrebdi si rispunsui pentru profasonl rliiginte

periculoasiiiniecfie. Irr ultirnul deceriiu,inliecfiacu llIV, cea r:na'i provocat albturi de sifilis. a epidemii flri 1.rrec-edent. Unde gi cum se manifestb acesteboli, din punrt de vedere clinic. li)xprimlrile ciinice alebo]i1orcu transrniterc sexunlI aparmai ales ?nregiLrnea genital[, clari-.ot fi evidenieEiil cavitatea bucalii,pe tegurnent sau lariveiul ochikrr conjunctival. prin sec.le{ii In ztxa genital6,sirnptomele semanifestd neohiqnuite. clureriin zonapclviani, arsuli,prurit, scnzali*der iritalie, dureri intirnpul actulni sexual sau la ulinare .l)rozenia tuturol' acestorsimptome nu este obligatolie - unele clintreele clispiirAnd de la sine,deqi infectia rlmiine c'rorticiz.arr. iI ()f!.a0!srn Ia tratilre sau t)anI Prinul pasin trataleaboiilor cu transmitclesexu al[ t:stecr;nsultul metlical qi diagnosticareacorect6. Nu esto recomandat tratamenulul empilic. Sifilisul poatr: Ii primar, secundar,tertiar. Poate avea forme (in carecopilui esteinfectatla naqtere congenitale tie cllre mnrnalxrlnav]] si alte forme nn foarLe lrint: delimitate: - lateot - {iri simpttrrnedar cu rezultateletestelorpozitive: - fonne de trecereintre secundar' etc, 1i ter{iar', L'rimul simptom in r:azulsifilisului prirnal este apadlia uneripole: qi apoi o ulcera{iecale doae rosii, calc devine o erc'ziune, ail2incindu-se, cloalin caz.ul traumatizXriisaual suprainfectrilii.L,afemei pot fi at'octato lahia, vaginul" urelra 1i peri.neul" i.,a aritiele sexe mzripot fi afeclate regiunea anorectalX. mamelonall, buzele, limba, amigdaleie,eLc. pot Clon-rplica1iilc caro :rpdreasunl fimoza, palafimoza, suprainfecthri ale leziunii, blocajul ciilor limfatice cu edemulpenisului Ei. a sc.rotuiiti labiir.rr'. sau a - sirnptomelepot Sifilisul st:crndal esteconsiderafo staresepticE a;riireain 3 - 6 siptlirnAni.determindndairalilia sillidclor. Acosteasun( pei.e mici, roz - pal, care nu ies in relief qi dete,r min[ rozeoiasi ]c[ sau (papuicJ. pulin pe piele l)ot apfuera st[ri aserndnltoare care ies in relic'f glipe:iiiipsa potiei de mftnc:re, dureri de r:ap5i musculare.articula{ii ce dar in ultirna dor, e;tc.).Se poate instaia sifllisul latent sau cel.te,rtizu'. perioadI acestea apartot nai rar datorit{ tratiilii 1atimp iii a mijloacelor dr inlbrmare ?n masd. simptomeapar1a2 - 3 Gonoreea.in cazul acesteiinf'ecfii,prfunele galbcn - velzui, senza(ii sexual: secrelii abuntlente zikr clc la contzrc[ul

IntrebdriEi rispunsuripentntprofesonl diiginta

265

de usturime 1i alsuri, mucoasacongestionatd, ro1ie, urnllarea uretrei. - dar dispirilia nu etc. Acestre simptomepot dispereadupfi ll sbptdmAni marcheazi sf?rsitul bolii, ci cronicizare a ei. Complica{iile ce apar sunt fimozele, prostatitele. strictudle ureLrale,etc. (ionoreea setransmite prin qi lirarte rar prin contactul direct cu mucoaselesau lichidele in{'ectate prosr-.laire, folosireain comun a obio:telor sanitare, bureli, etc.F-ia sepoate trata cu antihioticerecomandate de medic $i in caz.ulunei di.agnosticdri precoc,situalie ln cyrrciii boala estenecornplicatE, traiaslerrl.ul esteds scurtii ilurati^ (ionoreea are o fiecvenlE mai rnrrte in i5r'ile in curs rle dezvoltare, pre:rentindun risc mare de coutanlinare. Candidoza .Esteprovocata de o ciuperca numita Candida albicans pe care mul[i oameni o au pe piele. De cele mai multe ori nu face nici un rlu dar uneori se poate inmul{i foarte mult producAnd boala numitd candidoza.

Simptome: - la femei:scurgere groasd, vaginald albicioasd, numithqi ,,poala alb5", usturimi si dureri vaginale,arsuri la urinat, mAnc6rime in zona genitaldqi anali; - la birba{i: inflamalia penisuluiprin[rifrecvente. Herpesulgenital Esteprovocatde un virus herpeticce produceherpesulgenital si gurii al Simptome: - de gripi: dureri de cap,dureri de spate, dureri qi arsuriin zonele genitale; - vezicule ln zonagenitald; - dureri sauarsurila urinat; Simptomeleaparin patru-cincizile de la infectare. Scabia presupune prezen{a Apari{ia scabiei unui paraz.it ferneld caresapd un canalin pieiein caredepune. 2 3 ou5pe zi timp de o lund,ceea ce prurit delermind tegumentar ;i iritareapieiii leziuni de grataj, 'h parazitse face at0t pe cale semalS,cdt gi prin ansmiterea acestrri - gentirlosirea confacte curente in comun delcnjeriesihaine. Simptclmele pe suntreprez,e.ntate demAncErimi f'ata inte,rioarii a mhinilor, intredegete,

266

pentruprofasorulcJiiginte Intrabdi si rdspunsuri

in regiunea sAnihrr In p'ivi.ntatratarnetlului.acesta $i.iorganelorgenitale. se aplicI ant pa$enerikx sexuali,cet gi persoanelor calc coabiteazd cu cei inf'ectari cu scabia. l.,eojeriiie si obiectele personale liriosite iie persoiurele inl'ectate necesiLidezinfectarera, SIDA S.I.DAeste prescurtaleaLrenl.ru :lindromui lrnunodeficienlei DobAndite$i marcheaz[ un defioit al sistcrnului imunitar dobiindit ca urmare a int'cclici cu virusul lllV. S.l1)ApredispuneIa tli fcrite holi care alecteazl in mod tipic persoanele inf'ectate cu virusul HIV Eipe carein moJ normal organismul ar trebui sd lie capabil sd le combatl - infec{ii oportuniste. Ca toatevirusurile,HIV nu aremetabolism propriuEinecesitd o celuld gazddpentru a se putea multiplica. Aceste celule gazdl sunt, printre altele, celulele sistemului imunitar, limfocitele, globulele albe, celulelesistemuluinervos. Cercetdtorii clasificdinfectiacu HIV in difelite stadii. Prin SIDA seinfelegestadiulin caresistemulimunitar estefoarte sldbit si in care pot sd aparddiferite boli gi tumori - fbrme de cancer. Evolu{ia unei infec[ii cu HIV diferd de la o persoanbla alta. La scurt timp dup[ infectarea cu HIV, acesta incepes[ seinmulleascifoarterapid, astf'el incit in primele sdptdmini nu aparde obicei simptome(la inceput, eventuale prin testul stdrigripale).Dupd 12 s[ptXmini de la contaminare, cu anticorpi, se gdsesc anticorpii construiii de vilus. Infectiile, oportuniste in cazulbolii SIDA, la un organismshndtos uneori nici nu se manifestl sau pot li combitute cu destulduqulin{d.Virusuri precum l:lerpessirnpluxsau l'-[clFes nu prea periculoase zostori)ot duce la imbolndviri grave. Toxoplasmoza, tuberculoza, citomegalia,PcP - o forma a pneumonieigi ciupercaCandidaalbicanssunt de asemenea boli caracteristice stadiului SIDA. Por{ilede intrarein organismale acestuivirus suntrlnile deschise, suprafe{ele iritate, zgdtiatesauinflamate ale pielii gi lesuturilesensibile gen mucoasd vaginali. Lichidele infeclioase prin careacesta setransmite sunt sAngele, spelma, lapteie de mamd, etc. si nu cele ca saliva, urina, transpira{iesau lacrimi.

De refinut!
In ultimii ani, bolile cu transmiteresexual5au crescutca numdr qi vor cre$te in continuare daci nu se vor lua mdsuri drastice pentru combaterea mecanismuluicarepermite propagarca acestorafec[iuni in rdndul populatiei.

pentntprofasoruldiriginte Intrebdi qi rdspunsuri

267

acestorboli Ei au Cu toate cd s-au luat mdsuripentru combaterea apdrut medicamentenoi si eficiente de tratament,numbrul lor creqte alarmant gi apar cazuri noi la o parte insemnataa popula{iei, ceeace constituieDentruviitor un semnde alarmd.

Chestionar desprebolile transmisibilesexual AdevErqi legendE

Nr.
cfl"

Intrebarea

A L NU adev dr legendi STru

previn bolile transmisibile Pilulele contraceptive sexual? 2. Oameniisepot molpsi de bolile transmisibile de WC, sexualde pe clan{eleugilor,scaune bazine de inot? tAsnitoare, 3. Daci simptomele bolilor transrnisibile sexual dispar.nu mai estenevoie si mergemla doctor? A sexual,esti Daci ai avut o boali transmisibild Imun la ea si nu trebuiesdte mai temi? 5 . Bolile transmisibilesexualpot fi considerale amt ca o probleml socialS c6t si ca una medicald? 6. Homosexualiinu seimbolnivesc de boli transmisibile sexual? 7. Majoritateacelor bolnavi de boli transmrsibile sexualau oeste30 de ani? 8 . Oamenii care se spali sunt rnai pulid expuqi ia botle transmisibilesexual? 9. Prezervativele oferi proteclie 1007ocontra bolilor transmisibiie sexual? 10. Abstrnen{a oferi o protec}ie de 1007ocontra bolik transmisibilesexual? 1 1 .Dacd doudpersoane nu suntbolnave(de boli transmisibilesexual)si au contactsexualdoar o boald Unul cu celilalt, probabilnu vor dobAndi transmisibili sexual? 12. HIV SIDA este. .. frecventd? I

268

penuuprolbsorul tliiginte InLrebdri si rtrspunsuri

CHESTIONAR1. CE $Ttr DESPREHIV-SIDA?

l. ,)
J.

Caresuntciile de transmitere a vilusuluiHIV?

Fazalinald a HIV este Ce vaccin se folosesteoentru vindecarea SIDA ^ Ce metodede protecfiecunoagteli lmpotriva HIV?

CI{ESTIONAR 2
I . Ceintreb6ri wei sdadresezi?

z- Enumhriprecauliuni universale deevitare a riscurilordeinfectare cu

HIV; .................
J.

Cinev-a mai vorbit desore HIV-SIDA? Caresuntcdiledetransmitere a virusuluiHIV?

5 . Poti lua virusul HIV daci ai o sinsurd datecontact sexual?

o.

Dacdavemo boaldvenericd estenevoies[ facemsi testulHIV? ....

MOTTO: Un ombineinformat este unomputernic

coNcURs
Uneleprobesedesfdqoari individualin cadrulechipei, alteleau de grup. activitate saur6spunsuri Echipele au cate4 membn hoba 1. lntcb5ri qi rdspunsuri probleme cu pdrintii intime? .......................................... 10p l. Discu{i ...........,.. 2. Cum acorziprimul ajutorunui colegcaresdngereazd2 5p

pentruprofasoruldiriginta Intrebid ;i rdspunsuri 3. Pilula contraceptivd te apdri de HIV? ....................................... 10p 4. Cea mai periculoasd BTS este: ......................... 10p 5. Metodede proteclie sexuald.............. ................ 5p 6. De ce nu existd vaccin anti-HIV?............................................... 10p qiuna infecfioasd? 7. Existd diferen![ intre o boalScontagioasd .... 10p personale? 8. in tabdrd imprumutobiecte ............. 10p intrebdrile 1 qi 8 sunt individuale(cAte 2,5 p pentru fiecaremembru din echipd)iar celelaltesunt de grup.

Proba2. Desene cu tema:,,TrHim tnb-o lumeln careexistdSIDA" ........... 10p hoba 3. Miniscenete cu titlul: ,Eu qtiusemXapEr de HI\f' ....................... 10p Rdspunsuriposibile: 1. E! da (2,5pfiecare) goaie(0p) 2. [cu mAinile 3. trda(Op)
A

Inu(0p)
E cu minuqi(opungi) (5p)

Eurv(sp)

E nu(10p) E alta(0p)

5.flprezervativ Iabstinenla lfidelitateaincuplu departeneri !limitarea numbrului 6. iqi schimbi mereu I (10p) structura ! nu qtiu (0p) (10p) 7. lda E nu (0p) 8 fllama deras deunghii I forfecula ! cerceii (-10p) lperiula dedin{i / flnimic(10p) Punctaj maxim:100p PROIECT DE LECTIE Profesordiriginte / consilier : Clasa: Data: Durata: I l0 minute ln mine. Planul meu de viatl " Ir!0g: 4;"d*ea

270

pentruprofesoruldiiginte Intrebdrisi rdspunsuri

Scooullectiei: Educarea dorinleiEi a voinlei elevilorde a-qicultivacalitdlileEi controia defectele, de a-sicunoa$te limitelefi a luptasprea 1edepdqi. Obiective: . dezvoltarea qi dea-qistructura capacitelii dea depista aptitudinile motivatiile: . cultivarea personale; rdspunderii . evitarea confuziilordevalori . identificarea ciilor de autocunoastere; . identificarea directiilorde autoeducatie. Materialedidactice: eseuri,,Cinesuntou ; ce doresc sddevinin viald?",citate. Metode:conversatia, dezbaterea, chestionarul.
Scenariul I Moment organizatoric: - Asigurareaordinii qi disciplinei in clas[; - Verificarea prezen{eielevilor ;i nolareaabsenlelorinregistrate de elevi in cursul sdptdmAnii; - Identificarea evenimentelorpetlecute recent in viata clasei Ei analiza lor operativ5;dacb se impune, stabilireade mdsuri penhu desftEurarea eficient[ a activit5lilor instructiv-educative in clasd; - Precizarea unor eventuale comunicdri,anunluricareprivescvia[a qi activitateagcolardgi extraqcolard a colectivului de elevi ai clasei. 2).Anuntarea temei si a obiectivelor propuse: 'llncrederea ln mine. Planul meu de via[5 "Notareape tabli a temei propuse;i a obiectivelor specificevizate. citatului: 3) Captareaatentiei: Prezentarea ,, Tinerelea nu este o peioadd a vie[ii. Ea este o stare a spiritului, un efect al voinlei, o calitate a imaginaliei, o intensitateemotivd, o victorie a curajului asupra timiditdli, a gustului aventu i asupra dorinpei de contbrt. Nu devii bdtrAnfiindcd ai trdit un numdr de ani, devii bdtrAnfiindcd ai dezertat de la idealul tdu. Anii rideazd oielea. dar renuntarea Ia ideal rideazd sufletul.

pentruprofesonl diiginte Intrebdrisi rdspunsuri

271

Thndr este acela care se uimeste, se minuneaze, intreabd ca un copil nesdtul si apoi sfideazi evenimentele Eigdse;te bucurie in jocuile vie{ii. Suntetitot athtde tineri caincredereain voi in$ivdtot aftt de tinei ca propria voastrd speranfd ftnfu4 tot atAt de bdtrini ca lntiLngerea voastrd. Veli rdmine tineri atAt timp cht veSifi receptivi la ce este frumos, bun, mare. Dacd intr-o zi inima voastrd va fi mu;catd de pesimism ;i roasdde cinism, Domnul sd aibd ?npaze sufletul vostrude moqneag..." 4. Desfllsurarea lectiei. Voi solicitaelevilor sdprezintemodul ln careau perceputsi inleles acestcitat qi vom comentapdrerile exprimate.In continuare,pentru a veni in sprijinul elevilor in dezbateri, voi reaminti, cu ajutorul lor, urmdtorii termeni: Personalitate: totalitatea trdsdturilor psihologice,unitate a psihologicd ce caracterizeazd un individ; suma modurilor de comportamentactual ;i potenlial al individului. Temperament:reacfiile unui individ la situaliile ce i se impun de mediu, tendinpe caracteri ale. Ideal: aspi'agielduntricd a individului cdtreo inzestrareqi o eficien{d mai inaltd. Motivagia: se alld la sfLr;itul perioadei ln care au incercat sd inleleagd cauzelefenomenelor, sdse inleleagd pe sine , prin cunoa;tere, sd-;i caute o identitate, sd-sigdseascdun model, sd se regdseascd. in continuarevoi distribui elevilor chestionarul;i le voi cere se completeze,cdt mai sincer, cerintele ( 20 minute). ln ultimele 15 minute voi analizaimpreun[ cu ei rdspunsurile date.Voi solicita ca pentru ora urmdtoare sd preglteasci un eseucu tema ,,Cinesunt eu ; ce dorescs[ devin in via!d?" (lh - prima ord). 5). Evaluarea rezultatelor activitXtii . (1h - ora a doua). Elevii (selecta[ide diriginti, in urma citirii eseurilor)vor prezentamaterialele pregitite. In continuare,pe bazardspunsurilordate la chestionareqi a eseurilorprezentate, elevii vor fi condugipentruformulareaurmdtoarelor concluzii referitoarela direcliile de autoeduca{ie: . se ceri mult de la tine insuti: . sb gtii sd-!i dai seamalie insu{i; . sd ltii ce se cuvine si sd actioneziln consecinld;

n2

Intrebdi si rispunsuripentruprcfesorul diiginte

. sbfaci ceea co trebuie cu perseverenll; . nute mul{umicupulineidealuri ( N. Iorgavorbea despre ,,blAnda sinucidere, prin lene' ); . chiulangiul deghizat treceprin gcoald, prin via1d, iar mai tArziu, caun vizitatorsuperficial gi grdbitprin sdlileunui muzeu; seuitd, aude cAteodatd, darnu sestrSduieEte nici s[ priceapd nici sdr.e]ini; . estespectaculos numai curajultdcut al rdbddrii,al infruntirii greutd[ilor, al afirmdriiopiniilorproprii,al mdrturisiriiadevlrului; . compare-te cu tineinsufiin etape qi analizeazd anterioare cu cAt ai progresat; . autodiscipiina estecheiasuccesului; . o cunoa$tere realistda propriului eu permite o influenlare beneficS; . nimicnu este mairdudecAt refuzuldearecunoaqte superioritatea altora si tendinta dea te supraaprecia. Concluzie: D cerceteazd-te dupl faptenu dupddorinle; F a te cunoagte ilseamnda facelumin6in via{ata sufleteasch, a deveniconqtient decattAti qi lipsuri,a qti ce qi cAtsI ceri de la tine; penhucd ea reprezintd ts autocunoaqterea estenecesar[ primul passpreautoeduca[ie F c[i de autocunoaEtere: via{a insiqi, activitatea, lecturile, discutiilecu adultii$i cu cei de v6rsta ta. ln incheiere sereaminte$te temapentruoraurmltoare. CHBSTIONAR 1. Ceinseamnla te cunoaste? 2. De ce estenecesarl autocunoaqterea? 3. Caresuntciile de autocunoaqtere? 4. Consideri cd te cunoqti? 5. Estenecesar s[ ai un modelde via{I? 6. Reglseqti ce admirila altii? in tine ceea plrereata despre 7. CAtconcordd tine cu a altora? 8. Cumarputeafi eaclt mai reali gi cumamputeasdevitdmamdgirile? pe ale noashe? 9. De ce observlm mai bine defectele altoradecAt 10. Eqtimai tolerant/Icu cei cete avantajeazi in aprecierile lor?

PROIECT DE LECTts
Clasa: Data: Durata: 2h Tema: .E$ecul. oricAnd posibil". Obiectivul general: Cunoastclca notiunilor legatedc csec. autoevaluarea moduluiin calecle,vii pclccpesecul si trcvoiin , trebuintc cazulunui esec.cxersarea unol modalitlti elicientcdc prevcrrirc si dcplsile a ese cuIr.r i. Obiective operalionale.Elevii trebuie: . sI dellncasci csccul: . sI cunoasci sr si dtlerenticzc intrc modalitltiletle proclucetc a osccurikrr; . sI desciliczc cauzalitatca cscculLri la vilst.a adolcsccntei : . sI consticntizczc ci stilul dc abordalc al esccului detcrn.rinl rozultaLclo accstuia I . si cunoascisi sil aplicenrodalititiledc prcvenilcale esccului: . si consicntizezc cI pcntl u rtplrveniun r-sce pot ecrcajutolunei pclsoanccu expclicntl: . sI cvaluczc pc calelc int?in.rpini dificultdtilc pcrsoanelc careau sulerltun esec; . si cvaluczc eficicntamoduluiptopriu dc abordalo a csecului; . sd identillcccomportame ntepe carear doli sI lc modilicc. problomatizalca, Metode:conversatia, studiulde caz. chestionale, Materiale didactice: l'ise de lucru,matcliale ref'e ritozu e la escc. Feed-back:obsclvarca sislcmici.completarea I'isolor de lLrcm. Scenariul 1. Moment organizatoric: - asigurarca ordiniisi disciplinci in clasil - vcrillcarcaprczcnfei olcvilor si nol-alca absentclt)r inr(!istIa[L] in cursulsdptlmlnii: - identillcarea petrccute evcnimentolol rccentin viata clasci si analizalor operativi; dac[ sc impune, stabilirea dc ntdsuripcntrLr deslisularea eticientd a activitltilof instluctiv-cducativcr in clasi; - prcclzal eaunorevcntualc comuniciri,anunturi calcptivescviata qcolar[ si activitatca si cxtrascolard a colcctivu]ui dc eloviai clasci.

2'74

pentn prcfesorul diriginte Intrebdi Fi rdspunsun

2).Anuntareaternei si a obiectivelor proouse: 'Eseul. oricLnd pstbill qi a obiectivelor specifice petablda titlului temeipropuse Notarea vizate citate(proverbe): urmdtoarele Seprezintd atentiei. 3) Captarea . E$ecul pentru a mai departe' merge de unde te ridici estelocul fhtto://www.citatepeaia. Liiceanu). index.oho?id=23258Gabriel 'Egec e pur qi simplu cu qansa din nou,dedataasta dea incerca a.ro/ (httD: edi citateD //www. inteligenfd. multd mai citat.oho?id=20803httn://www.citatenedia.ro/index'ohn?id=20803Henw

Eato.

. E$ecul este calea de minimb rezisten!5. (htto:l/ 859htt!://www'citatepedia.ro/ www.citatepedia.ro/citat.php?id=1 M. Banie). 859James index.oho?id=1 . Eseculestef'undaliasuccesului qi mijlocul prin cale esteobtinut. 820LaoTse). index.ohn?id=1 . Eqecul este condimentul care dd savoaresuccesului. ftttp:// ://www.citateoedia.ro/ www.citateoedia.ro/citat.pho?id=762http Caoote). index.oho?id=762Truman I Esecul este cheii succesului;fiecare greqeal5ne invafi ceva, (trttp:ilwww.citatepeOl Eushiba- Arta Pdcii). index.oho?id=30Morihei . Cea mai mare greEeald pe careo poli facein via!6 estesd te temi cd vei face o greqeald." in permanenfd (Elbert Hubbald) 4) Sarcinile de lucru. . Le propun elevilor ca ln prima or5, la inceput, sd analizezematerialulpe care-l au la dispozilie (15 minute)' In continuare le voi cere sd completeze,cAt mai sincer, cerinlele din chestionar( 20 minute). in ultimele 15 minute voi analizaimpreundcu ei rdspunsuriledate gi le voi propune ca, pentru ora urmdtoare,sd se gAndeasc5 la exemplede situa{ii de eqecdin clasdgi, de ce nu, din viata de zi cl zi, din via[a pdrinlilor qi prietenilor precum qi la consecinlele lor, efectesi modalitElilede r ezolvarc,Ora a doua voi rezolva cerinlele primei ore gi voi cereelevilor sdrezolvesolicitdrile exprimatela sfArqitul din fiql.

Intrcbfui si rdspunsuri pantn profesoruldiriginte

n5

5). Evaluarearezultateloractivitdtii . C.oncluzii: uneori,eqecul esteun esec doarpe termen scurt.Dacd reuqim s6-l accept6m cape o partenecesar[ a vielii, gi apoisi inv[lXm pe careni le oferd,il putemdepdqi. lecliile valoroase Cel mai bine este sdnu incercdm sd-lnegdm, ci sdJ acceptdm efectivqi sd-lvalorificdm, astfelincit sdne conducila reuqit5. 6 TemI de reflectie: . Acceptdcd uneorie;ecul e chiar un eqec! . Alege sdfii fericit, nu sdai dreptate! . Viata estefantastic!! Material referitor la ,Egec" Epcttl: hfrtngere, insucces, neizbAndd, ln[-o acfiune. nercu1itd ln procesul lung gi anevoios deconstruc{ie a psihiculuisdu,omul estesolicitat s[ se adapteze continuu mediului social, astfel lncnt raporturilecu semenii precumqi cu procesele culturii qi civiliza{iei cdreia ii apartjnese pot solda atat cu succese cAt qi cu esecud.Psihologii au constatat ce : - succeselc au efecttonifiantasupra prin triirile acliuniiumane, pozitivepe carele genereaz[; - tnfrAngerile(nereuqitele) - mai alescelerepetate . produc adesea fenomenevariatede neadaptare ce perturbd gi/ sauinserliaindividului in mediuls5ude echilibrulpsihicpersonal via!d; . prejudiciazd personalitatea celui in cauzdqi contributiasa la progresul socialgeneral. MECANISIvIELE PRODUCERtr E$ECURILoR Problema egecului este esenlialdin cazuladolescenlilor deoarece : . aceqtia seafldintr-o perioadd deprofunde transformiri; . areloc conturarea personalitdlii; . in interiorul adolescentului qi seconfruntlmaturizarea biologicE intelectual5 cu tendinlecelin deinsuficienlaechilibrului afectivsi psiho - socialt

2'76

Intrebdi si rdspunsui pentru profesorul diriginte

. prezintd manifestdri de nonconformism fald de regulile ce guverneaza existenlaadullilor: teribilismul, nevoia de independent[in gindire gi actiune,labilitatea afectivd; . pe fondul psihic ,,fragil" coexist[ idealuri specifrcevAlstei ce nu beneficiazd de o suficientd experien{d de viald ;i nici de suficiente posibilitdti adaptive.

DESCIFRAREA CAUZALITATNESECULUI LA VARSTA ADOLESCENTEI

Eqecul,fenomenpsihologic de neadaptare la mediu a individului, poartd amprentafactorilor multipli ce actioneazd intr-o manieri unic5, irepetabild la nivelul iiecdrui individ. El are un caracter individual deoarece acelasirezultatpoatefi privit de o persoand ca un succesiar de cealaltdca un eqec(in func{ie de nivelul aspiratieifieclreia). Cauzele neimp Iinirilor a) de ordin medical (care conduc la eqecuri adaptive): . existenta unui terenorganicmai sensibildeterminat de profundele transform[ri endocrine,cr9$terea somaticeaccentuatX, dezvoltarea sexualitdtii; . lipsaunui sistemigienic de muncl qi via{6(reducerea programului de odihnl, ignorareaaiimentatieiadocvate, diete severede slSbire); . efbrtul de pregdtireqcolarX; . aparitiaunor hepatite,anemii,tulburdri de vedere. b) factori psihologici: . conturareatrdsdturilorde petsonalitate; . aparilia unor conflicte intre diverse impulsuri li tendinte divergente cerezultddin nevoiaafirm[rii individualeintFun mediupentru care tAnirul nu esteincd pregdti| . insuficienta autocunoastere: . cei cu temperament coleric (impulsiv, neechilibrat)qi melancolic ( lbarte sensibili, interiorizati) sunt predispu$i la tulburdri comportamentale , mergAndde la acte heteroagresive la acte autodistructive (suicid). c) mediul social, relaliile cu cei din jur: . conflictul intre generatii(imposibilitateade comunicare);

htrebiri si rispunsuripentru proIEsorulLlirigintc

27'7

. inlluentcle nelaste alefamiliilordezorganizate procesului asupra de integrare sociald; . insuf'icicnta capacit[tiide disccrndmAnt ce-i tace s[ alunece pe pantaconsumuluide alcool,tutun, drogurisau refigiul in anlurajecu inclinatii antisociale saucu ideciogiiscctare: d) cauzede ordin pedagogicgencratede: . organizarca dc ansamblu a sistcmului dc invitdmAnt: . d e s f d s u r a r ep a l o p r i u - z i s da p r . o c e s u l ud ie invitimAnt ( supraincircarca inlbrmationald, prelungir.ea programului zilnrcde muncd. cxrgenta exagerat[ dar si toleranta prcamare): . necunoastelea propriilorcapacitdti reale(poato conducc pAnI la plan latarea in profcsional ;i social); - vfustaidealurilor, e) adolescenfa a vislrii, t.iirsta la car.e nu leecp[i compromisuri sauinfrAngeri; f) convingerea cI toateesecurile pot ti cvitatecu bani,prin mitl sautlafic de influenli:

FORTA MAGNIFICA A E$ECULUI autor: Valentin DOLGANruC

Uneoriinsl esecul eslecu adeviratun csecsi trebuiesi-l lu5m ca atarc.Pentluaceasta trebuiesEl inliuntlm cu onestitatc si sdnu exaget.im in incercarea dc a-l reformula. Nu Lrebuie si consider'[m esecul un dr.um inchis si un motiv de vinovitie si rcmusciri.Trcbuie,pur.sisimplu,sii lecunoastem ci uncoriesecul csteun esec, sdtragemdin el invdtdminte si sI mergemmai depalte. CAndcseculestocu adevirat esec'? lUspunsuldepindein mar.e mdsur[dc fiecare in parte.Poate cI cel mai clarr.Ispuns cste:e vorbade un csccatuncicAndnu invitlm nimic dc pe urma unci greselicarene poatc ajutasdplogrcsimin viitor. Ilste votba dc un eqec atuncicind: - lacemun gestce contravine normelotmoralcsansociale; - actionim intr-unmod egoist,careii poatcai'ecta pe altii; - ii minlim cu bunl credintl pe altii, cu intentiadc a le lace rdu; - promitemccva si nu ne tinem de cuvint. si nu din cauzaunei

278

lntrebdi ;i rdspunsuipentruprofesonl diiginte

gre$elineintenlionatesau a nepriceperiinoastre,ci pentru ce nu facem un efo-rt real pentrua ne onorapromisiunea. poatedeveni In majoritateasitualiilor, ceeace am fi putut numi eqec, Dar alteori,e vorbade o situaliediferitd o piatrd de temeliea succesului. - de un egecpropriu-zis - $i atunci trebuie sI recunoaqtem ce am ratat, afunda din ce in ce mai Dacdnu ne vom recunoaqte infrAngerea, ne vom adAncin mlagtina trecutului, in loc s[ ne asumim riscuri pentru a ne Succesulnostrupe termenlung poate indreptac[tre un viitor de succes. pe eEecul sd depinddin mare m[surd de capacitatea noastrl de a accepta termen scurt, atunci cdnd acesta este cu adevirat un e$ec. Dacd ne recunoa$tem cinstit eqecuriie,,reale",ne putem elibera de un trecut intunecatca s[ ne pregdtimpentruun viitor luminos. Atunci cAndnu oblinemceeace credemnoi c[ meritdm,via{apoate personale pot fi de-a dreptul frustranti." Pierderilesauinconvenientele de principiu !" insd in mod inevitabil fi relativ minore,dar ,,eo chestiune exist[ costuri in ce priveqtetimpul pierdut, eforturile depusegi stresul nociv, acumulatin urma conflictului. ln astfel de momente e bine sd ne punem o intrebareinleleaptS: ,,VreausXam dreptatesausi fiu fericit?" Uneori, meritbseporli o bdtelie daci ai dreptate. Dacd-li sus{iipunctul de vedereatunci cAndcrezi c[ ai dreptate,poli avea o $ansd extraordinarl sd cunoqti Ei aite perspective. de pe urma sdinveti ceva nou qi sd g6seqti o solulie de tipul cAqtig/cdgtig cdreiasI beneficiezetoli cei irnplicali. insd dacde$ti cinstit cu tine, vei ci alteori vei fi mai fericit Ei mai mullumit dacdvei accepta recunoaqte situalia ;i vei cduta pertile ei bune. Uneori, dac[ reuqim sd accept[m faptul cd nu am oblinut ceeace credeamcd ni secuvinepe bunb dreptate intr-o anumit[ situalie, putem fi fericili intr-un context mai general. in via1d,avem ocazii importantein careputem invdla cd lumea qi oamenii imperfecti pe care ii intilnim nu se potrivesc intotdeaunacu aceastd preferin{elenoastre, dar cI putem administrain mod satisfhcdtor conjuncturd.La urma urmei, la ce te ajut[ sd demonstrezimereu c[ ai dreptateqi sd oblii ,,ceeace !i se cuvine", dacd aceasti atitudine nu te face fericit? Fd o infelegerecu tine insuti, in rezultatul cdreiasi alegi mai des sd tii mul1umit,chiar daci astainseamnl si renunli la ,,a avea

Intrebdi si rispunsuripentruprofesoruldiriginte

279

dreptate".Atunci cAndvei inlelege de cAtefrustrXriqi de cAt shes scapi in f'elul acesta, vei descoperi c[ de fapt acesta estelucrul pe careeqticel mai indreptdlit sd-l taci. Daci esti implicat intr-o bdtdlie a orgoliilor, lnvald s5-!i pui intrebarea:.,Vreausi fiu l'ericit sausd am dreptate?" CHESTIONAR L 2. 3. 4. Ce inlelcgiplin succes in viatd? Ce in{elegi prin esecin viati? CAndconsidericd estevorba de un esec? Care din modalitd{ilede mai jos consideri cI te pot ajuta sd previi e;ccul Ei sd -!i regisesti increderea in forlele proprii? a) mobilitateain rccalificare, b) optimismul; c) credin[ain Dumnezeu; d) in[elegerea$i promovarealiberei concurenlea inteligenlelor. 5. Daci eqtiimplicat intr-o bdtdliea orgoliilor, ili pui intrebarea:,,Vreau s[ fiu fericit sausd am dreptate?" 6. Consideri c[ esteposibil $omajulsi cd qomeruinu estecu nimic mai prejos decdtceilalli oamoni? 7. !i-ai fhcut un proiect de viald fericit5, plini de realizdriprofesionale, o familie uniti ri fericitd?

FI$EDB LUCRU lmparte cuvintele de mai jos ln doudgrupedistincte, dup! cum qi aplicareaconfinutului lor asigurtrsuccesul respectarea sauegeculln

viatx:
prietenie, solidaritate, egoism, muncd, cinste, altruism, ingel6ciune, inv6ldturd, supunere, bundtate, hlrnicie,compasiune, lene, autoapreciere, ho1ie, cooperare, individualism, linguqire, independen{5, loialitate, respect fatXde ceilalti. Ordoneazi,descrescltoar, urmtrtoarele valori, pecarele considcri penhu a-fi asigurasuccesul fundamentalc ln viaftr: familie, munc, dragoste,lnvdYtw,bunstare,frumusece,respect fac de ceilalci, avere. La caredinte aceste valori ai renunla?nfavonea hdependenfei, a libertftii de decizie?

280

pentru prolcsorul liriginlc lnLrcbiri si rtrspunsuri

ACTTVITATI 10.4 FI$EDE LUCRUPENTRU Activitate

,,Cum mi-ar pldcea sd fiu?" Exerciliu-joc: .. Daci as fi......" si 1ii'/Povesteqtelnagincazl-tici esLi o lloare.Ce lloalc at plcl'cla nc dcsplcaccastlf'loalc. Spune de co ai ales-o? Rdspunde1aurm[toarele lntreb[ri: - llstr mLrltumit dc ltlul tiu de a 1i ? De ce? 'l - I-,sti multumitdc ltLul in oalete compoltiI I)c cc - I:sti multumit aritr'lDe ce'l de inlltisarea ta.dc ltlLrlcun-r - Ai inclcdcro in tincI De cel Exercifiu-joc: ceabun5"carc Si ne rmuginimci 1anoi in clasi a apilut,.ZAna vlca si v[ a.jutc si v[ poaLc indeplinitrci dorin!c. cu tlci Prima tlorinli: DacI ar fl s[-i ccli zinci si to inzestrczc calillti. pc carcnu le ai , ce i-ai cere?( Dc cxcmplu:., l-luas vreasd lln n.iai cur.r.iintc". ..llu asvlca si f iu mai silitor" etc). A dottadctrinti:Daci ar ll si-i ceri zlnci si tc ajutosirte schimbi l)e in binc.cc dcfcctc i-ai ccreca prinlr-ovraji si le l'acisi dispall'?( cxcnplu:.. Eu asvleasI nu mai llLr......"t A treiatlorinti. Pcntltia trcia dolinli cclc zinei ce vtei tu. Scie ln interiorul cdsulelorpatru cuvinte care fi-ar pl[cea sXfte spusedespretine.

Lineprotcsolii.dit'iginLcle'? [ic ti ar pl5ccasi spunl despre - Ce ti-al plicea si spunl desprc tinc pilintii LIi'? ExerciJiu - joc: Scrieiu liecarebalono dorin!5carcspcrisi tr seimplineasciin viitor'l

Intrebdi si rdspunsuri pentn profasorul diiginto

281

De cinedepinde dorinlein parte? implinirealiecXrei pentru Ce crezicd trebuie sdfaci cadorinlele sddevind realitatea? Numeroteazd baloanele in ordinea importanlei dorinlelor! Discutd impreund cu colegiideechipl despre dorinlele voastre! Suntdif'erite sauseaseam[nd intre e1e? Suntuqor saugreuderealizat-1 Activitate: Emitereaunui mesaj Obiectiv Recunoaqterea diferitelor moduri de a trimite un mesaj qi a modurilor variateln care oameniill percp. Infrlducere Oamenii rdspund in moddiferitla situa{iisimilare, in funcliedesti1u1 de comunicareal fiec[ruia Ei de situalie.Existb moduri diferite de a comunica. uneleeficiente. alteleineficiente. DesfEgwareaactiuitdsii . Se distlibuiefiga intitulatd"Trimite mesajul"careesteanalizatd cu grupul. . Sedistribuie pe careo fisa de activitate intitulatd"Trimite mesajul" vor completa individual. La fiecare scenariu dinprimafoaieli secere soluliape foaiaderlspuns. . Sesolicitdapoir[spunsuri intreguluigrup. . Formatorul va punegrupuluiurm[toarele intrebdri: . A{i avut vreodatX weo ocaziesd fili agresiv / pasiv,pasiv-agresiv? Dacdun participant ddun exemplu, i seceregrupuluisd-giexprime

282

Intrebdrisi rdspunsuri pentruprolbsonl rliriginte

acordul saudezacordul.Gindili-vd la o situaliecAnda1ireaclionatin unul din urmdtoarelemodud: pasivitate; agresivitate;pasivitate qi agresivitate;ali regretatulterior?. Dacb v-a!i puteaintoarce in timp, cum v-a1imodifica rdspunsul? GAndili-vdla un momentcdnd cineva v-a rdspunsintr-un mod inadecvat. Cum v-a{i simlit? Cum ar 1i putut sd vd rdspundX mai bine? Se continud activitatea,incluzdndu-seEi mesajelenon-verbale.Se impartegrupul in dou6,fiecbruimicrogrupdAndu-i-se cAte un scenanu din cele la care au rdspunsanterlor. Fiecare va veni in fala grupului qi va "interpreta" r[spunsurile fblosindu-sede limbaiul corporal Ei de voce. Exemplu Situalia in care profesorul subevalueazd lucrarea unui elev. Rdspunsurile elevului pot fi: Pasiv."Nu sunt sigur, dar nu cred c[ lucrareamea a fost evaluatd corect" (privire in jos, vorbe$teincet, arat5speriat). Agresiv. "M-a!i furat! $tiu cI lucrarea asta melita mai mult!" (Privire ostil5, vorbeEte tare,trAnteEte lucrareape mas[). Pasiv-agresiv. Spunealtui palticipant: "Profesorulm-a furat. O sX regrete!" Asertiv. "Am urmat instrucliunile pe care ni le-a{i dat in clas[ si cred cd am r5spunscorect.Nu cred cd nota aceasta reflecte efortul meu. Ag aprecia daci ali revedealucrarea.". (Vorbe.ste clar qi confidenlial, privire inlelegdtoare). Discutie A fi asertivinseamndcd te exprimi in cel mai potrivit mod. Dac[ in mod curentrdspunziunei situalii intr-un mod saualtul (pasiv,agresiv, pasiv-agresiv), invafd-tesdte opregtigi sI gnndeEti inainte de a reac{iona. Aceste reaclii nu ili aduc de obicei rdspunsulpe care il doreqti de la ceilalti. incearc[ sl te schimbi si sd fii asertiv.

pentruprofasonl cJiiginte Intrebfui Ei rdspunsuri

283

FI$A DE LUCRU Trimiterea unui mesai in fiecarestil Pentrufiecaresitualie de mai jos, scrie(i cAteun r5spuns prezentat in fiEacu informalii: a) Prietenultduinthrzieintotdeauna. Mercu te facesdaqtepli.Incepi sd devii furios. ................ Pasiv Agresiv............. . Pasiv- agresiv Asertrv ............. pentru un bilet la concert.Cinevase bagd b) Stai de chtevaorela coadh in fafd. Pasiv ................ Agresiv............. Pasiv- agresiv . Asertiv............. c) Teplimbi pe holul qcolii. CAndtrcci pe lAngdun grup de elevi, unul dintre ei face un comentariu nepoliticosIa adresa ta. Pasiv ................ Agresiv............. Pasiv- agresiv . Asertiv...,......... de Ia tine o carte;i nu [i-o mai ddinapoi. d) Un coleg?mprumutd Pasiv ................ Agresiv............. Pasiv- agresiv. Asertiv............. casei. Nu ai e) Solul / so[ia/ colegulde camerd nu te ajutdla Intrelinerea timp sdle faci pe toate. Pasiv ................ Agresiv............. Pasiv- agresiv Asertiv............. observicd are un defect.Pe fl Cumperiun tricou Ei cAndajungi acasd bonscrie cdmarfa vhndutd nu seschimbd.

284

pentruprolbsorul diiginte Intebdri Ei rdspunsuri

Pasiv................ Agresiv............. Pasiv- agresiv . Asertlv............. g) GAndeEte-te la ultima datd c6nd cineva ti-a cerut sd faci ceva ce nu lia pldcut. Exemplificd in cAtemoduri ai putea sd reacpionezi.

Asertlv

FI$A CUINFORMATtr
Trimitereaunui mesaj
Stilud Pasiv
Nu vorbe$ie . in numelelui. . Nu i9i expdmd nevoile. . Se considerd o victimd.

Agrcsiv
ii blameazipe allii. Abuziv, sa.rcastrc. Se consided vocea

Pasiv / agrcsiv . Cautdrdzbuna-re. La$,meschin. .

Asdtiv. Comunici seDtimentele ongst $i deschis. igi satisfacenevoile fard s5-i aftcteze pe altii,

Exemple: Situafia: un profesor subevalueazd o lucrare. Rdspunsuri: Pasiv:elelul nu spunenimic, stl in bancdEisegAndeqte cAtde nedreaptd esteuneori lumea. Agresiv: trhnteqtelucrareape catedrdSi spunece l-a furat la noth. Pasiv - agresiv: se gAndeqte cA a fost furat la notd gi cAndprofesorul pXr5seste pe scaun. clasaii varsX cernealX Asertiv: ii spuneprofesoruluice simte desprenota primitd Eiii ceresd o reevalueze. Care din aceste rdsnunsuriiti va oferi ceeace vrei?

Intrehdri si rispunsuri pentru proIesorul diriginte

285

FI$A DE LUCRU . . U C I C A SC I IO " M UNIC'A II R

UCIGA$ULCOMUMC \RII EXEMPLUL CINE PROCEDEAZA. ASTFEL? EIJ ALTII

AMEMMARI (produc tcamn. .,Daci ru ctli in stare sn ajungi la supuncre. resentiment. sen'iciLr la lir)rp. anl puten si le oslililale) A DA ORDINE (fblosirca pulcriixsupra.ltuia)
. F i a s a ,d c i u . . . . " ., Se te prezinli inectiat in biroul ., Nu nlid irtrebr dc ce. fi{) Iiindci a$a spun eu

CRITtCTI

.Nu nrunccflidestul ; ,Te lanlerrlezitot tinDul" INSULTA (..n,lierxrea .,Numaiun idiot ar spuneastn"; ) ,.Prostule"i..cepoti altepfa de li un ' birocrat? DIRIJARXA ("trebuic" sau..rru ,,Ar trebuisalli nlai con$tient'; trebuic si. . ") ,.l rebuiesi lc dcscurci"t ..N .r trebuisi Iii l;a fLtrios" (liri a T^INUIRM acesta" ,,lfi va plicca plnrrul spunecat de rnult va ll el inrplicat). INFORMATII I.,oR CHEIE INTEROCARM ..Cateorc ai lucrar la asta? ; 'l ..Cal:rcoslal l .. De ce ai intarziat?"1 ,,Cefaci.la ce lucrezi?". TAUDA IN SCOPUL ,,Etti ata de talentatIa rcdactatea MAMPUL{RII rapoartelor. Dul faci si pe al Ineul"

pozilia...n,.Dace li-ai fi consolidat ai fi ajunsin pftuicaasta'; ,,De ce nu o faci asa?" PERSUASIUNB PRIN APEL ,,Nu existi nici un nlotiv de LA LOCICi hgrijordre. l otul estefoarte nomral' . SCIIIMBARM ceea ce spui...." ,E interesanl SUBIECTULUI ,.Am vizut asearl un fihn noslitu" PUNEREAIN PRIM P1AN A ,,Am avut ui groaznicaccidentde PR,OPR.IEI PERSOANE malind siplimana frecuti,. spune .ineva.., SI nrd fi rizut pe minc ce rccident am avut". rEspunde interlocutonrl. REFUZULDE A ACCEPTA ,,Nu avenl cc discuta.Eu nu led PROBUEMA nici o problenrlaici". INCURAJAREAPRIN ,.Nu fi neryos"i ,.Nu te teme.va merge i NEGAREAE(ISTENTEI PROBLEMEI ..Veill bine t..,\rifi splendirl .
persoLu[r Du lrea decrit si lilr rscultalii)

DIACNOSTICAREA MOTIVEI,OR SAU CAUZELOR (cind SFATNECERUT

,,Etti foade posesiv"; . inlotdealnri| ri avut probleme cu IirDpului": Sestiunea

286

pro[csorul Intrebdi si rdspunsuri penLru cliiginte

STARTREU$ITLA INTERVIU
Pe bazainterviuluide angajare s-aucreatmituri: . mitul norocului - iei job-ul daci ai noroc sb te placd intervievatorul,e$ti inspirat, i1 prinzi intr-o pasXbund ori se stabileste intle tine qi intervievator o legdturd mai specialdatunci cdnd all6 cI aveli experienlecomune; . miful tracului - dacdai emotii vei c$ua;timizii rateazd interviul; . mitul respunsurilorpotrivite - trebuie sd dai rispunsuri bune ca si treci de interviu. Formatorul citette fifa "La.job-uri ca la poker" Fiqi de lucru LA JOBI,IRI.,. CA LA POKER Nu-mi place poker-ul. in general nu md omol dupd jocurile de noroc. Sunt adeptulteoliei conform circia atAtcAqtigulcdt Ei e;ecul mi se datoreazd. Un telefonrecentmi-a readus in memorieizbitoaleaasemdnarc joc job dintre-ciutarea unui de pokcr'. ;i un Imi cautde muncd.Suntla masade joc. Privesc cu atenlie: ce-or aveain mAndceilalli? (Anga.iatorii?) Cu ce plusezsd le iau potul? Oale perechea de aqi (am mai luu at in domeniullor) e cA;tigdtoale, sautrebuic sd mai aqtepto pelechede popi (gdsesc pe cinevacunoscutin structura lor)?Eh, da ! Daci a; avea pe cineva"inside",secheam[cd am un aliat la masd.Care,dac[ ar aveatrei a;i (penu'uangajarc, englezaobligatorie) e dispussd "se arunce",chiar dacdtot ce am sunt doi optari necdjili (nam mai vorbit englczadin generald, hau du iu du hau). Si cine Etie,poate "insider"- ul meu blocheaz[ alli jucitori cu englezala nivelul mesei. Mai am qi alteoptiuni.TrebuiesXprivesc cu atenlic: nu cumvaam jucitori pe gre;it masa?Poatejocul meu nu e aici. 'frebuie sI gbsesc calibrulmeu.Dar astainseamnd sdstiu fbartebine acel"calibrulmeu". Ei, asta-iacuml FacempsihanalizE? Ce, nu stiu eu jucdtoricaresuntla prea mese inalte pentruei? Si uite, mai sar cAndle vine lAndul,ii mai pe umeri...Da' Eidacl se prlbu;esc... [ine careva juc[tolii suntqi ei Uite o masi bun[. Tigdri fine,b[uturi scumpe... bine imbrdcati. Nu prea e de mine. Mamd, dar si dacd m-ol accepta... Da! .locla cacealma! imi mai indrepto cutd,iau zdmbetul de superior.

pentru prolbsorul dirigintc Intn:hdri si riispunsuri

287

calcgreusi impoltant. SEnu uit voccainsinuantd... MdcardouS{reimAini plind, dup-aia dacl mI duc la alti masi mai slabd,da se cheam[ c5-s prolcsionist I parc[ ci conduclumca! Ce prcgdtircam, cinc di Ce scArtari, - pii d'aia, relelin[e... ci de cc port etichet5 dc llrm[ la mAneca sacou]ui si sc vadl c am dat 100dc dolaripe toatclCi dc ce am ceassportncgru poatc la costum... o mostcnile, da?Sic subacvatic, tdranilor', ce stitivoi! Cum de anr plccatrlj Ia ultimamasi la care.lucim'? Ela nasol. Potulmic. jucitoli slabi... r\la de conducca.jocul cramult submine.Nu se llcea. oramprcabun pcntruei. I-a voi. da, la voi e altccva. Am auzit cu, aici c dc minc! Probade joc'?Adici un t'eldc examen s; intlu la masl'? Oopsss... cinc md strigi? Vin acum!Md scuzatidomnilor I Sunt chcmatla alti nrasll DacI ati tlas dc timp atAt,m-ati pierdut!... am scEpat la limitX... Ia si l'aceu un tur al meselor. MI salutcu lumea,md I'ac cunoscut, poatcs-o lipi ceva.Si dacl m-or vlea mai multe simultan,vdd eu. Md duc undc-i mai cald li binc. La urma urmci, s5-miI'iemie bine! Aici e , ) e u p as l .i a i c i .s i . . c . l i h e r 'S . )c u z u l i . . . Las' ci mai vin eu si miinc... SI dcn.rontim n.ritulile ca si vedemcum ne putemprczenta la un intclviu. Aro loc o dczbaterc carcvizeaza: - Cum poti alla inlirrmatiidespre lilma angajatoarc? - Cum poti al'lamai multeinlbrmatiidesprc postului? cerin(ele - Carceslcccamai potrivitltinut['/Cehaincsi accesorii tebuie evitate? - Cc tleburccvilat in cadrulunui intcrviu'i * Cc scop :ru anumitcintlcbdri alc anga.iatorilor si ce posibile putemda. rlspunsuri qi de par'[ialo Dezbaterea cstcsustinutd lecturidin lisa ,,Sfart rcuslf pcnlru inlcrviu"

d I
I

SECRETUL SUSTINERtr UNUI INTERVruESTE

Ceamai ef,tcientE metod5 de pregdthe esteseinveli sI rlspunzi la trei intreblri - cheie: - Ce pot sdofer ? - Ce altceva trebuiesdqtiu ? - De ce weau acest loc de muncd?

sAte pREcArEsrr!!r

288

pentruprofesoruldiriginte Intrebdi ;i rdspunsuri CE SA FACI TU PENTRU INTERVIU

inainte Felicitdri, ai fost solicitatpentruun interviu. Te pregdteqti. de orice interviu, asigurd-te cd ai informatii desorefrma la care vrei sI le po{i gbsi, de reguld, pe Internet. Cautd fii angajat. Informaliile necesare date generaledespre firmd sau companie:tipul Ei profilul fumei sau companiei,produseleqi serviciilepe care1eoferl gi pielele de desfacere la postul pontru carete prezen{i interne sau internationale.Gdndegte-te la interviu. Care este pozilia ierarhici. Te prezin{i pentru un post de Te vAnzdri in care trebuie sd demonstrezicd ai o linutd prezentabiid? prezinli, pentruun post de managersaude asistent? Abia apor,iLfwak sd alegi un de orofilul companieiooti sd-ti alegi tinuta.Dacl te gAndeqti costum d[ atenlie culorii. Negrul poate fi prea sobru,un gri inchis sste mai indicat. Culorile inchise aratl formalitate, conservatorismqi autoritate.Culorile deschise(bej, bleu, caki, oliv) aratd deschidereEi optirnism.Imbracd-tedecentcu un pantalongi cdmaElsaucu fusta care sdtreacdpulin de genunchi.EvitX culorile tari, roquaprinsspreexemplu, qi nu purta materialetransparente sau mulate. Pentru sexul feminin, o alegereneinspiratde sd se prezintecu un decolteuEi machiaj strident. Nu purta{i ochelari de soare pe ochi qi nici pe cap ln timpul interviului. Nu purta ceasuride plastic, mari qi sport. Nu lua o intreagdcutie de pixuri, unul singur estesuficient. Nu purta mulli cercei. Acoper6-fitatuajele,dacdsunt vizibile. pantoirisport;i costumulnu sepotrivesc. Ai grijd la linuta generald, Alege-li hainelecu o zi inainte ! Vei puteasdte asiguri c[ nu sunt sifonatesaupdtate. Pasul urmtrtor e s[ rlspunzi lnbeb[rilor angajatorului. Ce ai tu de fdcut e si fii onest Ei sd dai rdspunsuridesprece te pe tine in via{a profesionald sau in experien{a de studiu. caracterrzeazd Evitd sd foloseqti exemple din viagata personald, cum ar fi experien{ele din familie. Nu existl intrebdri standardpentlu un interviu, dar trebuie sd fri pregdtit sd vorbeEti despre realizdri Ei despre nereuqite personale. Angajatorul te va intreba prin ce situa{ii dificile ai hecut qi cum le-ai rezolvat.Re{inec[ nu existdo reletda rispunsurilor la astfelde intreb 'il

pentruprotbsontldiiginte lntrebdi si rdspunsuri

289

Situaliile dificile diferi de la o persoandla alta.E motivul pentrucaretot ce lebuie sd faci tu ia interyiu e sd te desclii prin exemplelecele mai apropiate!ie. Intervievatorul va dori si gtie de ce situafia prezentat5de tine a fost dificil[, care au fost urmdrile qi ce inv[idminte ai tras. Rdspunde sincer qi spunede ce ai ajunsin situaliarespectivd.Spreexemplu,dacl nu ai reugit sd termini un proiect la timp din cauzd cia nu ai fdcut o planificale a muncii, recunoa$to.Concentreazd-te sd ii transmiti angajatoruluimotivul pentrucareo astfelde situatienu seva repeta:vei respecta termenelepentru c[ acumiti stabileEti norme pentru fiecarezi. Evitd rdspunsurile dezirabile, adicd nu spune ce crezi tu c[ ar f] mai potlivit sd audd angajatorul.Angajatorul recunoa$te rdspunsurile dezilabile.Un specialist in recrutare exemplificd:,,Am o situatiede crizi. Toli angajatiisunt rugali sd mai lucreze10 ore qi nu vor fi pldti{i. intreb candidatul dacd rdmAne.Rdspunsuldezirabil al candidatului e ,,Da". Acela;i consultantspunecd in astf'el de situalii candida[iisediferenliazd clnd rlspund la intlebarea,,Dece?".Unrdspunsafirmativjustificat poate fi ,,Da, pentru cd imi place munca mea", unul dezirabil va fi motivat, spreexemplu ,,Pentruc[ stl toatd lumea stau !i eu-

CE E GREU SA SPUI LA INTERVIU? probleme Nu-ti fie teami sdspuicdai avut desdndtate, c6\i-ai dat demisiasaucd nu ai experien;d. Cum te recomanzi in astfelde situalii? Important este s5laEiangajatorul s[ vaddcd ai calit5liledea lua decizia ti-ai rezolvat corect[,adic[, dacl ai fost bolnav,ai stattrei luni acasd, problema ai statacasd, si apoiai revenit. E maibinec[ ai demisionat, tiai revenitEiacumpoti muncidin noudecAt s[ te fi dusla serviciu si sdf] avutnerealiz[ridin cauzd cd sdndtatea nu [i-al fi permissi lucrezi. pentru in situalia in care!i-ai datdemisia cd nu te-aiintegrat in colectivsaupentru c[ ai considerat c[ nute potriveqti culturiifirmei sau mediuluidelucrue indicatsdspuiundecrezicdte-aipotrivi mai binesi qinu ai experienli, dece.Dacd nu ai mailucratniciodatd nue o problemd. Un consultant hebuiesdevalueze dacd e;ti hot[rAts[ lnvefisdlucrezi. E recomandat ca tinerii care nu au experien{5 sd se orienteze spre pentruce fac training-uri cu studenlii, spreinternship multina{ionale - qi spre practic6 pecareo poli facein interiorul programe uneicompanii de management trainele, undecei mai buni studenlidin universitdlile din tardsuntselectati sI lucreze$ase luni in departamente diferitedin

2,X)

Intrcbii si rispttnsuripcntru prolesorul diriginlc'

cadlul unci companiisi au posibilitatca sI alcagi dcpar'lamcntul in calc vor lbmAnc sI luclczcla linalulcclolsasc luni.

CE SA STtrDESPRE INTERVIEVATOR?
U n i n t c l v i La t l Lr c h u i s i d u l c z cc c l p u t i no j u m l l a l c d e o r i . E p t r s i b r l ca anga-jatu ol r s I c o n s i r , l c ric n c i d c l a i n c e p L re t i p c l s o a n ap e c a l e o i n t c l v i c v c a z in i u c p o t r i l i t i r .d r r v a a c o r t l a t i n r p c a n d i d a t u l u iL . r r n . i i ns dI i i d c a d e i n l c l c s c i o n c p o t l i v i t p c n t l L tc i . a l L l c l ,s o c r e e a z l a n u m i t c c x p c c t a t i i .O a n . r c n id i i n l c c l u t a r ei e s p u n c a n d i d a t i l o l e s p i n s ic i a c c l c l i e n tp c c a l c i l r ' c p r c z i n t ia r e n e v o i c d c o p c r s o a n lc u u n a n u m i t p l o l i l s i c i t l c b u i c s I ; L i s c a s c iu n c a n d i d a t c u a c c l cc a l i t l t i . D a c I u n c i r n c l i d a t s - a rp o t r i v i p c u n a l t d o m c n i up o a t c 1 i r c o l i e ^ n l aC t .a n d i d a t i k r L a d m i s il e s p u nc i v o l p l i n r i L r nt c l el b n s I i i a n u n t cc l n d s i s c p l c z i n t c l a i n t c l r i L r c r . r c l i e n t u l . E x i s t i i s i s i t u a t i ai n c a r c n u s a t r h o t i r i i l i n p l i v i n t a u n L r i car.rdida Lti s e v a s l . r r - r n cc A n da i n c c p L rp t r r l c c s u ld c s e l c c t i cs i c l n d s c i n c h e i e s i c I v o r p l i m i r i r s p u n s uiln t r u n a n L r n r itti m p d c l a i n c h e i e l e u p r o c e s u l ud i c s c l c c t i c . ' l i c b u i es i f i i p r c g i i t i ts i l l c n t r us i t u a t i zir c r l c n u v c i n r a i 1 i c I L r l a td L r p I i n t c r v i r . rV . er l'i anurrtat'in timpul intclviului ci d o a l c a n d i d a l i is c l c c t a Lv ior 1icontactati.

OCLPA, VA ROGI ,,VARoG SA-MIACORDATIPUTINDIN TIMPUL DUMNEAVOASTRAI''

Sigul ai cclLtt c L t i v ar n l c a l r r d a t i is I ' i l i a c o r d cc i t c v a u n i t i i t ic h i a r m u l t m a i m i c i d c t i n r p c a s I t c c x p l i n r i - s ; i s p L rd i c s p r et i n c . s i ri n t l c b i c e v a .s i c c l i c c v a .s i i p r i m c s t io c x p l i c a t i c . llctinc cI oricc it crviu ,:lurcazi tninitnunt ojuntiLab tlc ori. |.tr iniclviu. ai o.junrirtatc dc olii in calc nrclitl si spui ce dai lLtnrai bLrn p e n t r uf i f n r u l r rc a r c r l c i s i l i i a n g a l a t O . l i c c d e z a v a n t a .v je czi in situatia t a . n u u i t a c i r t i n r p u l d c i n t c l v i u t i n c c L rl i n c l

CETREBUIE EVITATLA UN INTERVru? CETREBUIE ARATATLA UN INTERVru?

poLdclcrntinl M ai.jos gisiLio lisLicu ccle nt;.ti li'ccvcnlcti)olivcctx'e nn angajuktr si ntt Lc st:lcclczc pcnau ittlt:tt,ittl nttmirttl Lloi. . S l a h oc a l i t l t i d c c o m u n i c a t o r 'i : ncluzirnd aici vorbilcaerce:ir;r

pcntu profesorul diriginte lntrebiri si rdspunsuri

291

paltenerul intre mesalul verbalsi fdrl a asculta de disculie, inadvcrtenle cel nonverbal, discursul incoercnt. . Claritateaobiectivelor:recrutoriicautX angajaticaresuntmotiva{i plan propriile tu un de caricrl clar, atunciesti de 1orobiective. Daca ai un candidatde relinut pentruurmdtoalea etapddin procesulde recrutare. . Disonanta dintre oresdtireaasademicdsi expel'ientd. Zllele in gi anga-jeazi careun absolvent al Facultdliide Automaticd Calculatoare sc pe un post de Dilector de Comunicale s-au sfAlsit. Tendinlele actuale ale angajatolilor sunt de a recluta candidali care au atAtpregdtirecdt Ei experientdintr-un domeniu. . Comnetenta tehnic5.Trcbuie sI fii la curentcu ultimele tendinte si aparitii tehnicein domcniul in careprofesezisau doreqtisdprofesezi . Lipsa entuziasmului si a energiei. un nou colegde Tu ifi doreqti birou apatic.moroclnos qi care pale a fl de motivat atit personalcit si profesional?De ce crezi c6 un angajator iEi doreqte? . Calitdti de relationale:trebnie sd faci dovadacd vei reusi sd te integreziusor in noua echipXsi cd vei putealucra uqol cu noii colegi. . Asteotdri nerealiste:aici intld aqteptdrilesalariale, aqteptdrile iegatede responsabilitatile la locul de muncd,etc. . Nenregdtire literaturii de specialitate, nenttuinterviu: consultarea pentru consultarea brolurilor scoase de companie, altecercetf i relevante postul1acarecandida{i. . Imaturitate sauliosaincrederii. Un angajat sigurpe el estemereu pref'erat constientizeaz[ valoareag1nu arc de in lala unuia care nu iEi incredere in ca. Uneoli insd o incredere exageratdqi nejustificati in propriile fbrle poate fi asociatd unei imaturit[1i. . Intirziere. fdrd motiv. la intAlnireaoentru interviu. Nu intArzia niciodat[ la un interviu, asigur5-te c[ ajungi cu 15 minute mai devreme la sediul companieiunde aveli intAlnirea. . Privire ascunsd: daci nu priveEtiin ochi persoana cu care sustii interviul aceasta va inlelegefie cd nu ai suficient[ incredere in tine pcntlu a-i putea sustineprivirea, fie cd ai ceva de ascuns.

CELEMAI DE$TEPTE MISCARIPECARELE POTIFACE LAUNINTERVru

De fiecare datl cAnd nu suntem sunali dup[ un interviu,cu tolii ne "Dc "Cu punem intrebarea lireascd ce?"sau ce am greqit? Ce nu le-a

292

si rdspunsuipentruprofesoruldiriginte lntrebd,ri

cu rhspunsuri vagi Eisubiective.Poate convenitla mine?" Eine consolSm fi ceva ce ai f[cut sau poato ceva ce nu ai fdcut. Pentru a veni in intAmpinarea intrebSriiorvoastreau fbst intervievali mai mulli manageri de resurseumane ;i am sintetizatdin rispunsurile lol care ar fi cele 5 miqcdri,cele mai indicate,pe carecinevale poateface 1aun interviu. Cu o impresiebund celor carete intervieveazd altecuvinte,ce anumele I'ace un avantajin cursapentrujobul dorit. despretine ;i implicit iti creeazd l. Demonstreaz[ gi comunicE-[i experienta $i aptitudinile. Cel mai impoltant lucru pe care un candidatil poate lace 1aun interviu este sd prezinte in mod coerent qi clar experienla dobdnditi, aptitudinile pe care gi le-a dezvoltatqi cuno;tinlele pe care 1edefine.in general,manageriide resurseumane sunt impresionaliin mod pozitiv capabilitatea de de oamenii bine ancolali in realitate,caredemonstreazd a gAndipe cont propriu. 2. Poart[-te profesional, Un candidat care are o aiurd profesionaldva ieqi in evidentdin timpul procesuluide seleclie.CAndun om comunicl inteligent,vorbeqte corect gramatical, stabileqtecontactul vizual in timpul convelsaliei, ascult[ Ei pune intrebdri relevantesubiectuluide discu{ie,se presupune qi in posturajobului pentru cale este c5 in acelagimod se va manif'esta intervievat fa![ de viitorii colegi, clien{i sau superiori. Managerii iqi dolesc angajalicare sd reprezintecAtmai bine compania1or. 3. Preglteqte-te. Pentrua suslineun interviu, sfatul nostru estesimplu: pregdte$tete. Pregdtirea unui interviu const[ in: . inlbrmeazb{e asuplafirmei: . informeazd-te asupracelui cu carevei sta de vorbb (astain cazul in care va fi posibil, dacdnu sepoatenu estenici o problemd) ; . aflXexactde ce vrei s[ lucrezi in respectiva firml $i de vrei iobul "pus de ei la bitaie"; . nu uita de asemenea ale CVsi aduci cu tine copii suplimentare ului, o scrisoare de recomandare ; estefoartebine dacl o po{i obline de la un loc de muncd anteriorsaude la un profesor ; . sd fii sigur pe tine si pe capacitdliletale pentru a-i putea arlta pe line (chiardac[nu ai experienld angajatorului de ce trebuiesdte aleagd qi esti dispussdinvefi, eEtidinamic vrei sd ajuti companiasd - qi ating6 obiectivele); . preglteste-tepentru a descrieverbal proiectelemari la care ai

pentruprofesoruldiriginte Intrebii si rdspunsurt

293

lucrat - ce rol ai arut in ele, ce finalitate au avut, ce invd{dminte ti-au adus[io personal etc. In concluzie, dacd te duci cu temele ldcute sau nu 1aun interviu poate li decisiv in oblinereapostuiui respectiv

4. fuatdentuziasm.
Studiile demonstreaze ce suntemcei mai buni in lucrurile pe care le facem cu pldcere - si angajatolii gtiu asta.Ace$tia vor li dornici si angajeznmai degrabdun entuziast,plin de energiesi cate sesimte pregdtit se accepteo provocare,si ducdtleabapinX la capdtqi sd se strdduiascd, decatun blazat sovbielnicsi retinut. In plus, entuziasmularatXo dorin{[ de a invdta, ori acestlucru merge mAni in mdndcu progresul- pe care fiecare managersi-l doreqte.Aveli grijd insl - entuziasmultlebuie manifestatin limitele decenfei,pentru a evita se dali impresia de superticialitatesau imaturitate.

5, Fii sincer.
Fii sincer si d[ dovadi de integritate. Volbeqte deschis despre .joburile anterioare - chiar si despre cele la cale lucruriie nu au fost intotdeaunaroz. EviU dezvdluireadetaliilor murdare desprefoEti gefi sau supervizoli - incearcX sd pui intr-o lumin5 neutrd intAmpl5rile neplXcutedin trecutul tdu plof'esional.Cel mai important: aratd ce ai alut de invdlat din toate acslea sau cum intAmplarearespectivdte-a schimbatin bine, aducAndu-li o valoroasi experienli de viafd, de lucru cu colegii, cu clien[ii etc.

NrnesARn-E hqcaonuLuNurINTERvTU
Fiecare intrebare are qi un scop, iar angajatorulincearc[ s[ afle ceva de la tine punAndu-liaceea intrebare. Vorbifi-mi despre dumneavoashtr ? Scopulintrebbrii : angajatorul urmlregtes[ afle atdtpdrlile pozitive ale personalitdliitale, cAt gi intereseleEi capacitSlile personale. Rlspuns: trebuie sd men{ionezi atAt "punctele forte" cAt qi interesele, obiectiveledar gi capacitilile tale personale. Cum v-afi descrie? Scopul intrebdrii: angajatoruldoreqtesi afle cum te evaluezi ca Dersoana.

291

' i t i r \ . 1 ) r / n . r t i lt,t{t t u l t i ' 1 , ' " n t l , l h i i i n t L 1 , . 'i, t Itttr,

R I s p L r n sp : o t l s p u n ec I c s t i o f c r s o i u l l c c h i l i b r a L d si in ltnctic dc plol rluI jobulLrip()ti lLla1llii r :ispu nsul. L,lnclc locuri dc muircitccl calactclc p u l c l n i c c .c a r c s L l n t capabtlc s i rl u c l c z c s u b p r e s i u n e si stres. Nu trcbuie s i r m i n t i c L i p l i v i l c 1 ap c r s o n a L i t a t c a t a , p u r s i s i r n p l un u l r ' e b u i e si tc 'frcbuic c a r a c t e r i z c zc i l l o l c r s o . r n : rs l a b i . s i 1 ' r s i g L r rd e t i n c s i d c c a p a c i t i t i l cr a l c l

De ce doriti sdlucraticu noi? Scopnl irrtrcbilri: angajatorul siiatlcdacivei1isatisfiicut vrea dc

mLlncata si ciL ai de glnd si linrlii ir.rcor.npanic. p c c a l c l c v c i a v c al u c l } r c l l { i s p t i n s :t l c b u i cs i s L r b l i n i c z aiv a n t a j c l c pozitivc i n l c s p c c t i v ac o m p a n i e .s i s I p r c c i z c z ic l t n a j m u l l e a s p e c t e p r i v i n d. j o b u 1 si compatria.

Ce salariuati dori?
Scc4rul intr-cbilii:anga.jatoml vlcl sI allc daci astcftirilotalc sunt posihilrtlLilc p1ati. mai mali dccAt dc lol llispuns: ir gcncralpoti spunccI dorcstisI cAstigiatlt ciit csle dispusiconrpania siiplitcascS. si precizezi o suml pcntnr ci Nu trcbuic vci avcr un punct sI ti sc ol'ere posLul in minus. I)e plelelat este si dupir accea salaliu si ncgtrciczi L gdsit De ce nu afi un loc de munc[ pAndacum ? postul Scopul int|cbilii:angajatorulv|cl siiallcntotivalia ta pentru ()lt|iLsi cum tc dcscntci. poli spunc llispuns: ci cslcusorsi itr gdscsti un 1oi: tlc muncii. daf cstcmaigreusiiglscSti un locdc nunci clrc si ti scpotlivcasci. flcbuie sil ii ariti ci csti in clutareairroi'esici pentru ti11e. l.rotlivilc Care sunt calitEfile dumneavoastrl$i care ve sunt slXbiciunile? Scopul intlcbilii: angajatolul vleasi a1lc daci te potrivesti cu postLrl ol c l i t d c c i . Ilispuns: incerciisi scoLi in cvidcntiipunctclctalc l'oltc (dc cxcmplu: dinamism. scriozitate. entuziasm. conlpctenti ctc.). De ce consideraticd ali lt persoanapohivitd pentru acestjob? Sco;rr:l intlcbft ri: angajatolul vlca si allc daci cstipotlivit cu.lobu1 olcrit de oi. siicnumcfitl isitulilc talepozitive. l{irspuns: trebuic abilitirtilc tale. plcgitirca,plecum si de ce estitu "il.rstarc".

pentru prol'esoruldiigintc Intrebdi si rdspunsuri

295

INTERVIIJLDB ANGA JARE lnucbtrritioicela interviu: : Pregtrtirea scolard

. undc ai fdcut liceul /fasitatea2 . de ce ai ales acestdomeniu ? . cu ce medieai absolvit? . ai avut vreo slujbd in paralel cu scoala? Motivatia angajXrii: . de ce dore$tisd fii angajatla noi / pe acestpost?/ . de ce vrei acestloc de munca? . de ce doresti si prestezimeseriade ... ? Informafii despre abilitdfile si cunostintele profesionale acumulate anterior: . ce stii desplemeseria... ? . ai mai prestato meserieca aceasta qu er ? sauu13 ?nr,1di1i . stii sd taci lucrul x ? . ce deprinderiai pentrupostul < x > ? . ce experientdde muncd ai in domeniul y ? . ce calitdti personalete fac s[ crezi cd ai fi potrivit pentru acest loc de munca ? . ce crezi cd va trebui s[ faci dacdvei fi angajat? Caracterizare personald: . esti capabil sd lucrezi in condi[ii de stres? . poli sdinveli repede s[ faci .... ? . caresuntpunctele taleslabe? . care a fost cea mai importantdrealizareprofesional5a ta? . poli sd ne spui ceva despre o situalie de la gcoall sau de la serviciu, situalie in care ai identificat o dificultate qi ai incercat si o depdsesti ? . poli sd ne descrii o situalie de grup in care ai fost singurul in dezacordcu punctul de vedereal celorlalli ? . cum te-ai descurcat? . care au fost rezultatele? . cunoqtiactivitateafirmei noastre? Testarea motivatiei gentou perfeclionare profesional!: . ce planuri ai pentru viitor ? . care sunt interesele tale orivind cariera?

296

pentn prolbsorul diiginte Intrebdrisi rtrspunsuri

. ce crezi cX vei facein viitorul an? Informalii desore locurile de muncd anterioare : . care a fost prima ta slujba ? . cui te subordonai? . ai fbst vreodatdpromovat ? / . careerau sarcinilo de serviciu ? . ai avut cresteride salaliu ? . de ce ti-ai schimbatlocul de munc[ ? . de ce nu ai mai lucrat in ultimul timp ? Testarea interesului pentru firma care face angajarea : . vrei sd afli ceva desprefirma noastrd? Testareadisponibilitdtii pentru muncd : . uneori aparsituafii de urgenld ; poli lucra si dup[ proglam ? . acceptiun salariu mai mic ? . poti incepe sd luclezi de mAine? Seimpartegrupul cursanlilorin trei. Seimpart lige1e participanlilor din grupa 1. Ei primesc ca sarcindfiEanr.l, iar al doilea grup primegteca sarcindlisa nr. 2. Al treilea grup este format din observatori.Fiecare glup trebuie si pregdteascd un joc de rol pe bazafigei primite. Fiqa nr.l,,Care sunt calitdlile dvs. cele mai importante/ atuurile dvs.?"

Fisanr. 2
Prezentati toate calacteristiciledvs. pozitive legatede: - deprinderi/pregdtireaprof'esionald; - experienta; - interesul; - entuziasmul; - faptul cX sunteti om de increderegi responsabil; - el icientacu carelucrati: - laptulca va intclcgeti binccu oamenii: - faptul ca tineti la satisfactiamuncii indeplinite. Fiqa nr. I "Care vi sunt puncteleslabe?" Figa nr. 2 Nu-l ajutali pe ce1cu care stati de vorbd sd vi respingdlNu lecunoaEtefi nici un punct siab! Spunelicevade genul: ,, Nu am nici un punct slabcarear puteasdmi afecteze activitateala locul de munc6,in mod negativ," sau: ,,Nu am puncte slabelegatede activitateala locu1de muncd."

pentruprotbsonl diriginte lntrebtri ;i rdspunsuri

297

Figa ff. 1 ,,Ati mai desliqurat o asemenea activitate?" Figa nr. 2 a) incercati intotdeaunasd rdspunde{iDA. b) Tlece[i apoi la prezentarea experienteipe care o avefi gi care demonstreazd cunoa$terea locului de muncd pe care il solicitali Ei abilitateadvs, realdde a desfisura acoaactivitate,in mdsurain careeste posibil. c) Dacd nu avcti multd experientd, descr ieti alte activitdti pe care Ie-alidesfl$ulatin h'ccutsi caredemonstreazd capacitatea dvs. de a invd[a lepedeqi bine ce trebuie sd faceli sausubliniali interesulsi entuziasmul cu caresuntetigatasdinvltati. d) Menrionali: experienlain munc[; activit[fi inrudite cu postul solicitht,pe carele-a1i desfEqurat in trecut;pregdtireainmeserie, cursurile urmate,intereseextra-profesionale Eipasiunicarear puteaavealeglturd cu natura muncii solicitate; trdsdturilesi caltetile personalecare v-al putetiinvdta;cAtde entuziasmat avantaja in muncd;cAtde repede sunteti. Exemplu: Dolili o muncdde birou, dar nu ali lucrat niciodatdca funclionar. Puteti menliona olice activitate pe care ali desfEgurat-o in scris:ponta.jele, faptul oe stiti si dactilografia{i,cd nu ave{iproblemecu sclisul corect,ortografic, faptul cd stiti si fblositi un copiator,telefonui, faxul, faptul cd sunteli casierulunui club saual unei organizalii de orice f'el,colec{ionalimonedeqi lineti o eviden[[ clard a acestora, ave{i acas[ un computer,v[ intelegefi bine cu oamenii,vd place sd lucrali cu cifi'e, invltali repede,v-a[i dorit dintotdeauna o muncdde birou. Fiqa nr. I Cu ce fel de echipamente: aparate,maqini,utilaje, qtili sI lucrati?

Fiqa nr. 2 Majoritatea presupun ocupa{iilor utilizarea sauoperarea unui

anumittip de aparate sauma$jnj. a) Menlionali orice tip de aparatpe care 1-a[i folosit la locurile de gi carear puteafi folosit qi la locul de muncdpe careil muncl anterioare solicita{i acum. b) Prezenta[iexperientape care o aveli in utilizarea oricdror alte echipamente cu care sunte{ifamiliarizat. c) Nu uitali si vX referiti la echipamentele care au legdturd cu pasiunilesi interesele dvs. extra-profesionale.

298

pentruprofeson dbiginte Intrebdriqi rdspunswi

Figa nr, I De ce dorili sdlucraliaici? Figanr. 2 Directorii/ qefiidepersonal / patroniivor sdaudd motivepozitive Din acest caredemonstreazd c[ dorili sdrimAneliin acea intreprindere. gi reputa{iei motiv este binesdvd informafidin timp asupra specificului filmei respective. Menlionali: a) bunareputafie de caresebucurd firmain general; b) faptul cd igi desfdqoard activitatea intr-un domeniucare vi intereseaz5 foartemult; c) c[ locul de munc5solicitat vi separeidealpentrudvs. pe dvs.qi nu pe altcineva" Fipanr. 1,,De ce sdvd angajdm Figanr. 2 a) Fiti gatas[ rdspunde[i la o asemenea intrebare repede. Daci dvs.nu plreli sigurde calitdlilepe carele ave{iqi pentrucaredvs.gi nu altcineva trebuiesdoblinefiacelloc de munc5, cum putetispera s[ fie mai sigurcel cu carestalide vorbd? dvs.pozitive,chiar b) Trecelipe scurtin revistdtoatetr5sdturile dacdtrebuiesd repeta{i mai spus.Referi(i-vd la: lucruri pe carele-a1i pregdtirea profesionald, pasiunigi interese experienla anterioard, extraprofesionale. c) Asigurati-lpe cel cu carestalide vorbdci sunteli: - conqtiincios qi muncitor; - deincredere; - capabil pecare deaildeplini toatesarcinile le presupune acelloc de munc[ gi chiaractivitdlisuplimentme. Fiqam. I Ce salariu solicitali? !'iqa nr. 2 In mod normal, vi se va comunicasalariul exact sauin termeni destul declari.Uneoriinsd,salariul este negociabil. Dilemaeste evidentd - dacdcerelipreamult, nu veli fi angajat, dacdcerelipreaputin, este posibilsdobline1i acelloc de munc[,darla un salariu necorespunzdtor fa1[de munca depusd. Strategia! a) Evitali sI dali cifre;

Intebdi li ;/spunsuripentruprcfesoruldiriginte

299

b) Fili vag, dar rezonabil:" imi dorescun salatiu care sd fie pe mlsura efbrtului depus." ,,Probabilcd nivelul de saladzarepe care il practic.a{i este cel standardqi, din punctul meu de vedere, este foarte corect dvs. arereputalia unei frme careigi apreciazd bine." Intreprinderea necesit[lileftnanciare. imi va satisface salaria{iigi credcd salariulacordat c) Dac[ estecazul,pute[i afla dupi interviu careestesalariulprimit de alli angaja{ipentlu activitili similare.Astfel, in situafiain caresunteli saupAndundeputeti angajat,veli Etimai bine la ce salariusdvd aqteptali negocla. Figa nr. 1 ,,Cnndafi puteaincepe activitatea?" Fiqa nr. 2 - Nu ezitalisd r5puneli:,, CAtse poatede repede." sau:,,OricAnd estenevoie." - DacI sunteli angajatla altd firmX, specificali cd aveli nevoie de o perioad6anumede timp pentru a vd anunfaactualii qefi; altfel riscali sdcr.eati implesiaunei persoane nesetjoase. Clasa Diriginte...........

A CARIEREI FISA DE ORIENTARE

Nume si prenumeleelevului

VArsta Proftlul carierei Opfiuni qcolare

I

2 3 OpfiuniDrofesionale 1 ...... 2 3
Locuri de munci preferate: 1 2 3

(dorintele) pdrintilor OpJiunile REZULTATESCOLARE preferate: ..,.................., Materii

300

Intrebdri ;i rdspunsuripentru profesorul diiginte

Discipline la cate elevul are . rezultate bune . rezultateslabe ...........,........... Nivelul sXude reugitXeste . in laportcu munca depusa . in raportcu capacitdlile sale. profesionale..... Inierese Hobby.............. Aptitudini......... Observafii generale asupra profilului de personalitate qi comportamentului Sugestiide ocrpafii Recomandlri Data profesorului diriginte INVESTIGAREA PROFLTJLUMCATIONAL hezentul test cuprinde 6 profiluri vocalionalesub forma unor tabeleinvestigative,carevor hebui completate de persoana dornicdde autocunoa$tere ln felul urmdtor: . Seva incepecu Profilul I gi seva lucrape coloane: ->incoloana,,EU SUNT..."persoana testativa bila acele trisXturi depersonalitate carei sepotrivesc cel mai bineqi la final, va completa numfu'ul de h'dsdturi bitatein rubrica,,total"corespunzdtoare acestei
co)oane; ->>in coloana,EU POT SA..." persoana testat6 va bifa aceleabilitdli pe care le poate lace bine qi la linal, va completanumirul de abilitdti bifate in rublica total corespunzdtoare acesteicoloane; ->in coloana,,IMI PLACE SA..." pelsoana va bifa acele testatA interesepe care le manifestdin via{a de zi cl zi Ei la linal, va completa numdrul de abilitlti bifate in rubrica ,,total" corespunzdtoare acestei coloane; Semn[tura

i rlriy''.iri.i rii'j 'r/r\ uri lc nlr? lro /i.\oruI Jiri; inti

:r0l

->in coloana 1ohobby..HOBllY-Uli.Iporsorla tcstatl va bil'aace pc ruli carc, lc alc si la tjnal.va conrplcta nunliml dc abilitlti bilatcin fubrica colcspunzltoarc accslei coloanc; ..total" -) sc adunl ..k)tal"(totalLrlilc ulilc partialc dc pc coloan[)si sc < T()'fAJ , > a obtinc lotalu/ prolilttlui .l calc va li lrccut in lLrl.;rica profilLtlui. . Se procedeaz[ in acelaqi mod $i cu urm[toarele profile, pcntluiiecale ohtinindu-se din elc totalulilellnalc. . So lacc ierarhiaprofilelorvocalionale, ln lirncticdc punctajclc linalc. . Interpretarea testului gi discutiicpurtatcI)e Iinic clc olienlule scolariisi prolcsionali so vol axa pe primele 3 profile vocalionale, pc caracteristicile insistAndu-sc accstolprofilc - din punctdc vcdcrcll -, plolcsionalc valoril'iciriilol cAtsi pe profesiilecarecorespund kl.
Pl.lot'lt.r,L 1
LI SI NI
.r

i : L l , (I I S . \ :
ol).'.2 cL' drvcrsc ,rr.lti l\l 1"r$"1

lMi i'i l(tl- l.t:

lolo\.s. scIlc / r(ihie Ijeru I I)fel Crrreadc

I IOI]I]Y-URI
r rccordilro,rrrc Il(n)ili

, l i , rl e r u r : sclrrnr o rirlelol,il sdrulei,rll| rcroh l)roblenrc .l..li.c sintiJlc

i r ( ! 1 ( r ( , l ( p l r r r r / f L ir i i n s l n r i r r . n t eo .biecl.. insiah!ii f a c r i r l u r o b i . c t e d i r r : l A r i i t o t u e/ l ) e s c r r t

j ^ r c h l l l rs r p r e( l o r n e r r r l :

:, t,r;relic c,ic stDrlrnr

di\ crs.l0r ! tcLiale

i r b i t o f d en f l l r r i

, c L ' r j o s , l e s p rIe ure,r lizici : shbil. corrrrol:rl

Lr. refi lr sinrt,lc li rl):I nleclcchrct rrrlio.'lV) l r c r e p a n l r rs i r r t , l cl a rrslilrliile d. rt):1

l r c d e s e i r ci a s c ; l l i

1ru gllid la liuritotu-(: . o r c ( l e e r u c i t i i s t x n t i v c

. , r r u e n t u c r r ec c r U l ) c r e p t u i l i rI n e c r i r i c e , \ i

:,

. r . i r c \ c u o p l l r r rs . c|iF ., itnrbitios uri,iinri,!sc ., nrsijcsc alir ile 9i , Irc e\.r$ji / jctin lir ..iiibi verdc' l , ! s r " i i n a L rl i l r e r

. r r c r ) l r e d c r r a t n ) r/

r! ' Llll

lbb!

Tota! Slr. Principrl a TOTALT

Tot I

Totat

Intrebtrrisi rdspunsuipentruprclesorul dirigintt

PROFILUL 2 I]U SUN'I':
o

EU POTSA:

IMI PLACESA:
o

HOI]BY-URI
cluburi ric carte

- Sriiulitrc

rezolv problente de o umlezun ct$ dc r)latematicd il)Jonnatcn o lac calcule complexe o studiez cirli sau

reviste stiirrlifice
o rclir 9i interprctez cn o citesc despfe subiecteo qtiinjifice utL'dnF foln'rle dirrpurn o infeles teonile stjin!fice o lotic experinent ttiiDlific integramc / rebusuri

calculator o lac programe pe o indcpendent o incrczilor in mire din o intcrpretez fomrule punct de vcdere chirnice simple ir)lelectual o aplic principii li legi $tiinlifice n' problemele pIaclice zilnice

o uoniresc enrisiunile o jocuri stralegce cu cnractcrstiintific o descopnrpdt|cipii fi o problerre distractjYe legi ltii0lilice r problemcte pr aclice de zi cu zi o lDcrez cu rnstrunlente de laborator $i substantecldDrice o lucrez la un program o vizihre de muzre stiintific o zbor rccrealional o creez ,siexperimentez progrtune de softuri o tac 1o1 ielul de mdsurnbri li ap(]i s; le ara.lizezti interpretcz din punct de vedere stiintific o realizare de mini

Tot ! TqTAL:

o spun3 mancenrricu o gnsesc corelalii ur conlnut nraft de ttiintificeintre diferiteforornene fotd: ot!l:

-UL3
EU SUNT:
o c r d r t i v .i o i luitiv aghatjv

r deschis
o curajos

EU POT sAl IMI PLqCE SA: o cfultla un instrurienl ceirt lnlr-rn cor muzical orchestri o fac lectura cu o cantla un instnrment o lea|Iu mIonaIle muzrcal o dansez cu multd o fac dsigl de f(ecvenlnrea l'trlui cor rnobilier, vestimeniar aratie Sileieritate o joc futr-opiesi de o schitez, desenez sau lealru DlCieZ
o fac Parle ditllr-un cor cu ?/4 voci o joc inlr-o piesd de o picturft / graflca / arhitectura/ sculr

o enDlional

o redaclezStid sau repo(ale

o fac aranjanEnte nuzicale/compun nl zici dc orice fel

o inJependenl

o schilez portrele iir caresubiectii sepot

o lac un araniomenl muzical / pot muzlca

tbtografii

o cantarul la un instrument m zical

o urmezun cursde arta o vizitare de muzee de

a|'ta o sclicrc de povesti.i, poezii o eusul:rflizanal

o original

o impulsi\
o conlplicat

desrgn o cltesc sau \, ffriu vestimentnr,de aflfe Poezie Naude nn)bilier o scliu povestii sau o scriupentruo revisti/ poezii un ziar o tac o pictud / o scflu romane sau piese de teatnt sculDtufa Toiali Total:

o limbistrdine Total:

IOTAL:

EUSUNT:
o di$pursarjut pe cei din iur
o visik)f, idealist o soeiabil o Convinqil(Ul o reNp(nruhil

PROFILUL 4 EU POTSA: IMI PLACE SA: o vorbesc utor cu o pftrctic rporturi de

echrpa

HOBBY.URI
o $riere de scri\ori

o conduc o disculie de o particip lu indlniri / o cA$Iigare de noi grup de lt|cru pnelenl $edinfe o Jauexplicatii hune o llc muncd loluntar'd o i n g t i i i r ed e o r p i i o ii iDvlf / instruiesc la liceu.coleeliu. cu o pred^u o v(tunlarialin pealtii usurinld lacultarc irctiviltrti so!iale o mediez dispule o am griid de coDii o a(rivilnti relisi.rse
o ii ajut pe oamenii suparali / cu probleme o lucrez cu cei aflati in de pers('anec pfohleme

o organizez activitdli de divertisment

o inlelegator o organrzcz$l sA s!fefvizez un grup

handicapuri.cu pft)h1eme euonomice. tocjale) o ii ajut pe allii in o narlicipare in pft)hlemeleperjionale organizillii comunitdre

o mi inli|rmez uaresunt sorietalii sPorturilor de echipa f'erspctivele o Participare la evenimente o nereceri. chdluri

o gerreros

o colaborcz bine cu cei o urmezuDcunioespre dir jur relaliileinterumane o agreabil / i celor mtli o mi aflu in comlania in varsta

o iertitur

rdhdi!or Totall

terafleuti importaoli o mAimplic in acliuni o cilercarticole rau ctrrfi o parliciParela de psiholoqie. socioloqie evenimenl sportive Totall Tolal: Total:

TOTAL:

Intrebdri;i rispunsuripentruprolbsorul diriginte

EU SUNT:
o impulsiv o plin de energie PROF ,UL 5 EU POTSA: IMI PLACESA: HOBBY.URI o hn discursun reusile o venddiverse Droduseo liinzeri Drodusc o vorbesc utor cu o invat strategiipenlru o urfiirire a burseide ditbrilecalegorii de succesul valori in afaced peauii sd o ii influenfz o ii determm peallii lbci ata cum vresu
o ofga[tzez munca allore / a mes

o soclabll

o disculi despre politici participare la intruniri / dezbsteri urmirire de emisiuni economice

orgeJlzafe 0e conferinte- inl conducerede oreanizatii conducde de afaceri la domiciliu

o convingdlor

o entuziasl optimist

o organizez!i sd conduc un grupde lucru

proprnle o pomesc mcle o afacerisauservicii o panicipl3 un curspe o leme de vanzdri o liu alesin lirnclii de
o

o poPurar o ambilios o cunos o sponian

o vtrd lucruri / se promovez idei

o imi odministrz sineur barii o conduc o mica

o vorbdrel

o slgurpemine

Total: TOTALI

o fiu conducitor de o proiect o supervzezmunca o altora o recunoscce$ mal o illelnesc persoane cu o umirire de etnisiuni convenabili of'ertd funclii de conducere politice importante o inlelego bundparto o conouc rn gruppenlru o citire de revistede din emisiunile 6-;i atinge afaceri obiectivele o spun(aproximaliv) o litc campaniepoliticl o realizdri de repo sje careestecursul valutar aclual Tot!l: otrli

EUSUNT:
o bine organizat

PROFILUL 6 EU POTSA: IMI PLACE SA: o utilizez un calculalor o oDerez De calculator o slredactezu$or o urmezun cursde ti contabililate
o

HOBBY. URI
o iocuri de cSrti
o orgarnzare de cumpiretur-i

o nrelodic. ordonat

o cu abilir.iti xumeice o conformist o eficient

execut ordinele clare o urmez w curs de o jocuri (oomputr) matematicl aplicati in ti precise ale supedorilor mei comed / finaile o fac multe documente o operezcu numereirr o iffegistriri ale in scurt timD finartesaucomert familei (poze.Iil e) o scriu scrisori de o lucrz cu orice fel de o colectionar de afacerl eliciente mssini de calcul o lh evidenlapldtilor o dactilogBliez diverse citire reviste scrisori sau documcnte despre case ti iucasirilor(ex.

fondul clasei)
o $actic

orgaJrizez elicient diverse documeute (scflsori, cursuri)

o cdnPletez divne Iomulare (impozite ti

studrers legii |,tu\clor

pentu profesoruldiriginte Intebfui si rdspunsuri

o fac munca de birou in scurttimf)
o tin evidenle detaliale ale costurilor planilicate li ale cheltuielil or realizate

o scrierea istoriei limiliei

o polilicos o ambitios

o persrsrcnl

arhivez date foarte o corecI st organlzal o imiplanilic cu o precizie limpul $r ceea ce am de facut o o respectlimpul $i etapele Dlanului oroDus o
I OIll:

de o cu.llenia$i aranjarea lin un inventar materiale sauDroduse casei

ordonez Si sd arhivez sistematictot felul de date

materialelor delucru

pcnrru o realizarea Iiu responsahil unuicaiet detaliile uneiactiviuli decheltuieli

Tobl:

Totd:

Totd:

TOTAL:

Interpretarea rezultatelor
Profilull: Realisf Profilul: 2 Investieativ

LOCUL I:
Profilul 6: Conventional

f---__l'

LOCULII:

Profilul: J Anistic

LOCIIL III:
Profilul 4: Sociil

PROFILUL REALIST
- tipul putemic din puDctde vederefizic; - :re organizaremotorie bunA; - agreslv; - are dificuldli in comunicareasentimentelor; - nu are deprinderiverbale fi de rclationar e interpersonala (nesociabil); - rcspingeideile fadicale ; - ii place se munceasca in

PROFILUL INTELECTUAL PROFILUL ARTISTIC

- are competenleStiinlitice $i ma[ematice; - esteralional; - esteindependent; - esle curios; - esl.e original $i creativ in specialin ariile $tiinlifice; - nu-i plac regulile; - nu esteinteEsat in mod specialde a lucra in colaborare cu ceilalfi : - este orientatmai mult pe - preferarelafionalepersonala
in,,li'F.r n ^.i.i.-^

autoexpnmarepropne mediului artistici - lucreazasingur, exprimandu$i sentimentele la nivel simbolic ; - dispunede competenfe artisticain domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastic, llterar;

306
- ii placesdconstruiasctr sau sarEpare ; - ii placesemunceasci ii plac activiuFle carecer
-ii plac activitafile ce impun

pentruprofesoruldiiginte Intrebdri ;i rdspunsuri

incearca seinFleage li sA
esio neconventional ; este pasionat de probleme are novoie de exprimare abstracte; tolvlouala : - ii plac activitdfile intelectuale, ii placesi fio original ; rezolv5rile de probleme ; nu-i plac mediile structurate: - se implici in investigalii ale se axeazdpe activiteF fenomenelor fizice, biologic $i carcpresupun materialglor

- ii plac activitilile ce solicitAmanipularea ordonatA- ii displacactivitdtile a obiectetor, li sistemadca repetitive. meltelor,matinilor ; - preferi sl rezolveprobleme concrele$i nu pe cele Profccii : abstracte ; - ii displacactivitdlile sociale . meteorolog ;
. . . . o . r o .

a creafolme artistice ii displacactivita{ile sistematizate,

. mecanic de avion, auto, de locomotiva ; o pompier; . polifisr; . tamphr; e arheolog: . pomicultor, silvicultor, femier; . $ofer de camion, autobuz etc. ; . bijutier: . marinar; . electrician; . tehniciandentar; . inginer mecanic.

antropolog,biolog, zoolog; farmacisl; stomatolog; maiematician; chimist; cercetabr; geograf,geolog; irzician; inginer do sistem, informatician; o psiholog, sociolog, statistician.

scriitor (poet,dramaturg, prozator); . editor; r dirijor de orchesne, muzician,orchestrator; . actor,scnograf, rcgizor etc.; . manager in publicitate; . fotograf; . arhitecti . artist plastic ; . dansator / instructorde dals ; o designer de modd,de interioarein publicita0e ; . profesor demuzicd, teatru, limbi streioeetc. ; . jurnalist/ reporter.

Inlrebdri 5i rispunsuri pentru profesorul diiginte

PROFILUL SOCIAL PROFILUL INTREPRINZATOR
are competenlede lider, de persuasiune, de relalionare intcrpersonah; ' are detrinderi verbalei - ii place sn conving; pe ceilalli; - ii J'lacesa dominei - are dorinta de puterestatut social; - esteentuztasll - are energie; - es(eincrezatorin sine;

PROFILUL CONVENTIONAL

esteorienlal social i - are abilitali de a stabili relalii inlerpersonrle,de a se implica in aclivildti de ajulorarc. de - are deprinderi verbale si inrcrpersonale: - comunica bine cu oamenii ; - rezolva nroblemeleprin d i s c u l i i; - ifi exprimi sentimentelei - esle preocupatde starea celorlalli ; - ii place si i se dea alenlie : - dore$lerelatii de prieteniecu ceilalti I - ii place s, fle lider ; ' prelera activitifile care implice inlonnarea, pregdtirea. grija pentru afte dezvoltarea, persoane (ifi asumi roluri de predarefi / sau terapeulice); - ii displac activitdlile manuale si lehnic care lrsupun utilzareade material,masini, unelle de lucru. Pmfesii :

- are rspectfale de lege. ti alte ierarhii; - nu cauti rduri de lider: ' alegeroluri de subordonat; esteloial gefibri ' estestabil ; - ii place sd $(ie ce a$leplide la ' ii plac sarcinile detinite; - afe autoconlrolIJUlemrc; - aJeun sislem dc valori; - pretra acdvitdtile ordonateSi

- pune accentpe bunashrea intelectuali; - ii displac activitdlile gtiintitice, Profesii : contabill de observarece'i solicita perioadelungi de efort intelectual - trelera aceleactivitrti in care expert in laxe $i impozite; solicih ahor persoane atingerea operatorpe computer; scopurilor sale organizatorice sau analistfinanciar; liranciare I lnspectorDancar; - lreferi activitilile de vanzare, de dominant. de conducerea operatortelefonist; altora, dactilograf; Profesii : asislen1 bibliotecar; grefier. . avocal procurori . rprezen tant relalii cu publicul; . jumalisrl agentde asigurdri,turism, vanzdfl etc.; crainic radio TV; director de fi[ma etc.; manager; inginer industrial; vanztrtorde aulomobile etc.;

. . . . .

logoped; consilier matrimonial ; psiholog clinician: administratorde spital; asistentsocial;

. . . . .

. consilier personal: . asislenlmedical; . sFcialist in fiziderapie.

308

Intrebfuisi rdspunsuri pentu pro[esoruldiiginte

FISA DE LUCRU PLANULMEU DE CARIERA

Scopul Obiectivul nr. I Stratcgiide realizarc
Temen

l{esurse

Posibile bar iele

Strategiide realizare

Termen

Obiecrivul nr. 2 Resurse

Posibile baricle

Strategiide realizrre

Obiectivul nr. 3 Termen Resurse

Posibilebarierc

Fis[ de lucru Ierarhizeazd-Si valorile Selecteazi valoareacea mai importand pentru tine si scrie I in dreptul ei. Continud in felul acestapdnh cAndparcurgi toate punctele. Valoareaclreia ii esteatribuitAnumdrul 14 va fi ceamai pulin important[ Denru nne.
Nr. crt..

1.

2. 3.
^

Valoarea O buni condi{ie fizici (form[ fizici) Siguran[acconomici Inteligenta

Locul

5. 6.

Educalia Curilenia Casetoria

pentruprcfesotul diriginte Intrebdri Fi rdspunswi 7. 8.

q

309

10.
11

Copiii O carieri de succes Fericirea Relieia

Prietenia Libertatea

12.
13. 14.

Cetatenia Familia.

Chestionar Te domindnewozitatea? greusi-!i stipdnesti i1ieste Estinervos? emoflile? Saudimpotrivd? prin DA sau NU la urm[toarele Pentrua afla acestlucru rdspunde intrebdri:
Nr. cn. Intrebarea DA I La cea mai mict nelntelegere, te ,,ambalezi" pentru ,,cauze''
mArunte?

NU

2.

3.
L 5. 6.

8.
9.

10.

in oriceimoreiurare calmulsi stdpinirea de sine? li Dasuezi Cardcsti nervos /nervoast sDui lucruriDecareapoile regreti? generalA ln cazde Danicd calnul? ti Dlstreziintotdeauna C6nd trebuie sa astcpti la coadA pentlu plata facturilor ai intoideauna rabdare. indiferentde situatie? precipirat Gesticulezi mult?.EsLi in misclri? Ai avut vreodataimpulsul de a aruncaobiectc sau de a lovi pe cineva? Ti s-a intamplat se rabzi un oxarnct\ o competitiesportiva sau c afacere din cauza nervozitatii? Rdzbunarea esteun ..fel de mincare" caresc consumA rece? Ai uneoriticurinervoase?

Interpretare a rezultatelor Acordi-1i unpunct daca ai rdspuns cuDA la intrebirile:1,3,6,7,8,10 punct si tot un dacAai rdspuns cu NU la intrebirile | 2,4,5,9. Fd totalul punctelor oblinute. F 10 puncte - e$ti intotdeauna victima nevilor tdi, care-ti permanent controleazi comportamentul; D 6-9 puncte- nervii i1i joac[ feste,iti estefoarregreu s[-!i stdpaneAti emotiile;

310

pentruprofesoruldiriginte Intrebdri;i rdspunsuri

- reuqeqti F 3-5puncte uneorisi te stdp6negti numaide , depinde situalie; - te st[pane$ti F sub3 puncte in totalitate, estefoartegreusdte enerveze clneva.

FisXdelucru Eu sunt
I. Deseneaziun simbol care s[ te tr. Ternin[ propoziliileincepute: reprezinte: .. Md face fericit
. Unorale placealuncicAndeu _

. Stiu cel mai bine si . E greupentrumine . imi place1amine

II. Numeqte trei prieteni de-ai tii: . Este foarte important pentru mine . Un hobbyde-almeu: . Nu-mi place la mine

. M[ supdrd

Itr. Enumirdceletrei lucruri carefi sespuncel mai desacasi

pentu profesorul Intrcbdri diiginte ;i rdspunsui

Jl

IV. Ce iti place cel mai mult Ia mamata? V. Dar la tatAl tiu? VI. Ce ai prcfera sd se schimbe/ sii seimbunittr{eascii in atitudinealor?

Copii, ce ptili despreprietenii plrinfilor voEtri? I. ln opinia ta, p5rinfli tii sunt sociabili? lda Enu II. Ce apreciezicel mai mult la prietenii pdrin{ilor tii:

V. Eqtideacordcap5rinlii t5; pereac[ timpulcu prietenii s6-qi lor? lda Enu VI. lF facepHcere s[ fii lmpreun[cu ei?De ce?

Itr. Existi aspecte careifi displac Vtr. Daci ar trebui sarealizezi o persoane? la aceste reclamEdesprecalit5file de buni Eda Enu prieteni ale pdrinqilortiii, cum ar fi aceasta? IV. Care sunt acesteasoecte?

312

pentruprcfesorul diriginte Intrebdriqi rdspunsud

Activitate abilititilor de comunicareeficientd" ,,hacticarea tehnici eficiente de Obiectiv. Participanlii vor invEla s[ foloseascE comunicare. Desf?igurarea activitilii . Seimpartegrupulin doui microgrupuri. i sed[ Fiecdrui microgrup "Joculde ro1". cdteun scenariu din foaiadeinformatiiintitulatA . Sevor decide persoana A comunicd bine,are rolurile.Li sespune c[ Persoana B si un limbaj corporaladecvat. o voce corespunzdtoare pasiv-agresivd poateaiegesdfie pasivl, agresiv[, sauasertivA. . Fiecare grupulutinterpreteaz[ scenariul in tala microgrup . Dupi fiecare (restul grupului) r[spundla utm[toarele rol, observatorii corporalls-a intrebdri: a fost fblosit?Postura Ce stil de comunicare potrivit cu conlinutulcomuniclrii?Tonulvocii a corespuns cu stilul qiintr-omanier[potrivitd? aufostdeschise comunicdrii? Rdspunsurile putea fi imbun[t[lit? Ce a fost bine?Ce ar Figi cu informa{ii Roluri 1. Unpieten apropiatte inuiti la o cind cu o ocaziespeciald.Comanzi o fripturd qi cAndo tai obseni cd nu e bine fdcutd. Chelnerul uine Ia masd. Persoana A.: subiectul Persoana B: chelnerul 2. lgi duci maqina Ia semicepentu a schimbauleiul. CAndo iei, constali cd mecanicul nu a fecft c@ace frebuia. Persoana A.: subiectul Persoana B: mecanicul de la service 3. Te simgisingur 6i nebdgatin seamd.hietenul / prietena lSipetece toatl searacu ochii Ia televizor. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul / prietena 4. La updsundun sectantcarcfurcearEe rc conuingdsdaderila secta[ui. Nu te intercseazd.

Intrebdri si rdspunsuri pentn profesorutdiriginte

Jl-)

Persoana A.: subiectul Persoana B: seclantul 5. Te afli in restaurant Ia o mas| denefitmdtori. percoana de l6ngd tine awinde o figard. Persoana A.: subiectul Persoana B: fumdtorul 6. Te-ai ldsat de bdut de luni. Un prieten insistl!sd mergi cu el Ia un Pahu. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul 7. Medicul tiu face glume pe carc le consideri Persoana A.: subiectul Persoana B: medicul 8. Joci tcnis cu tn prieten. El te criticd tot timpul gi fii spune sEjoci corwt. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul 9. Profesorul copilului tliu te-a Et:lnat astiizi sd flyi spund ce acestas-a puttat uret h Fcoald.!i-a mai spuscd arc mteu probleme cu copiii carcprovin dinfi'-s fzpifie sonoparcntalL. Persoana A.: subiectul Persoana B: profesorul 10. ConstalicEcel mai bw coleg de serviciu tc ignorl!. Mai mult, afli cd seplenge de tine altora. Persoana A.: subiectul Persoana B: prietenul GESTIONAREA TIMPIJLIII Activitate ,,CAtde bine vi organiza;itimpul?" Obiectiv: panicipangii vor congtientiza an igi pehtr timpul qi c6tde biae 11organizeazd" Introducere:avem atat de multe de fdcut qi atat de pufin timp, organizdndu-vi timpul vd putelirezolva mai bineproblemele. Desfdgurarea activitdgii . Se impartefoaia de activitatenumitd..CAtde bine di organizen timpul?' . Sediscutd rezultatele dupdce fiecare si-acompletat fisa.

31.4

pentu profesoruldiriginte Intrebdri si rdspunsuri

Fiq[ de activitate Cdt de bine i[i orgardzezitimpul?

Nr.crt.
I

ftrtrebarea
Ai un program stabilit pentru ora de sculare, masi Ei culcare?

DA

NU

z.
3.
4.

Ai un birou / cutie undeiS gi hartiile,notilele otc.?

Ifi rdmAnezrlnic ceva timp pentm tinc insuti? Iti stabile$ti plioliti$le gi rcspec! acest program? Iti faci liste cu ce ai de ficut?

5. 6. 7.
a

I1i rezervi timp in fiecare zi pcntru a-! planificaziuade mAine?

Programul tiu zilnic de activitatecste suficient de flexibil? Ajungeli la timp la intdlniri?

Apelali la alf;i si vd ajute sd vi termrnati treburile? 1 0 . Vd sim$f, adesea stresatpentru ce nu aveli timp si facetitot ce v-atipropus?

9.

Punctaj: Acordati puncte pentru doud fiecare DA cuexceplia intreb[rii 10si doul puncte dacdrdspundeti cu NU la intrebarea 10. Interpretare: 0-1 Pierdelimuit din timpul dvs. liber. Acordatimai multd atentie modalititii de management al timpului. 8-11 Ati incercatsdv[ planificalitimpul eficient,dar incercdrile nu aureuEiJ. Ca rezuinal adesea vd simlili frustrat. 12-18 In general, v[ folositi timpul cum trebuie.Vedeli undeputeti gi aclionali imbun[tdtisitua{ia 20 Suntelifoarte organizatqi vd controlatitimpul. V[ terminati treburile la termen si vd mai r[mdnetimo si oentrudvs.

pentruprofesoruldiriginte Intrebdri qi rdspunsuri

Jl)

Activitate timFul?" v[ ,,Unde Peheceli Obiectiv: participanSiivor conStientiza cum iSipetec timpul acum Si cum ar dori sd gi-lpeteacd in uiitor. Desflgurareaactivitiifii : . sedistribuie fisa de activitate intitulatd"Undev[ petreceti timpul?" individual; secompleteaz[ . sediscutd rlspunsurile cu grupul. Fiqd cu informaqii ,,Undev[ petrecelitimpul?"
l. $coala

2. Munca 3. Familia 4. Distaclia. 5. Sornnul 6. Altele.

Include Include timpul petrecul timpul cu petrecutcu familia . hobby-uri, hclude timpul de prcgitire penuu privitulla TV culcare, sautimpul sonrnul pctrecut lecandefectiv gi ccvapenku scularea.

lncludetim- Include pul petrecut timpul de la ore,pentru pregAdre studiuli alte pentru activit6li slujbd qi conexe. munca
clecdvA.

Includealte activitdfi consumatoare de timp ca: transportul, cumpdraturi, curetenie, intalflirietc.

tine.

FiqI de activitate Cdttimp petreceti cu fiecare din aceste actividti?

Cdt timp ali dori sdvi petreceli cu acaste activit[li?

316

pentruprofesoruldiriginte Intrebdri 6i rdspunsuri

v-atiputea Caresuntactivitdlile decare dispensa sau reduce timpulalocat lor?

Activitate de management al timpului" ,,Tipuri eficient aI timpului. Obiectiv: explorweametodelorde management Desfa5urarea activitdtii . Sedistribuie al fiqacu infbrmaliiintitulatd"Tipuri de management timpului?" . Formatorul va informagrupulcl tjecaremetod[ va fi exploratd in detaliu.

penlruprofesoruldiriginte Intrebdri si rdspunsuri

3r'7

Fiq[ cu informa[ii al timpului" de ,,Tipuri management I . Face$-vl o listil cu modalitiilile defolosirea timpului 9i stabiliqi propuse Decidelipriorit[1ile.Asigurati-vA cAmodalit[1ile suntrealiste. vAcareestecel mai impofiant. Listaprioritetilorestefoarteimportantd atuncicdndsunteti nevoits[ acordati din timpul dvs.pentrumai mulie vd va ajutas[ vd dali seama lucruri.De asemenea, catdmp va trebuise pentrufi ecare acordati modaiitate. peaceastIlistd includeti 2. Face{i o listi cu ceavefidefiicut. Dacd posibilsi ajunge{i si lucrurifdri importan{d, este foarte sdn-orespectali, asac[ includetiaceleactivitl(i care vd vor ducemai aproape de indeplinirea scopurilor. Apoi puneti-le in ordinea importan{ei. Dacd lista parea fi prealungd,vedeli si dacdnu vd poateajutacinevas[ realizati uneleiucruri. Nu v[ facetiprobleme dacl nu reugilis[ transpuneti in pracdcetot ce ati trecutpe 1ist5. Important e si vI organizali c6t mai binetimpul. un orarin careinclude{i 3. Folosili o planificarezilnicd. Facefi-vd ale zilei. Nu uitali sEincludetiqi activitdti toateactividtile importante pentru propriadvs.pldcere. Ldsalicelputin 15-30 minuteliberepentru a TV. Orarultrebuiesd fie flexibil. Apar faceo baie,lecture,vizionare zilnic lucruri noi pe caretrebuies[ le rezolvali.Refaceti-v[orarulsi prioritltile. reformulali-vd Activitate ,"A,lcituirealistelot'' Obiectiv: a|cdtuirca listei de actiuitlti zihice. DesfEqurarea activitilii . Sedistribuiefiqadeactivitate intitulati "Cean de.ficut".Participantii o vor completa cu ceea ce audefbcutpentrua douazi. . Dupddoudzile,seimparte grupulin microgrupuri formate din patru persoane. Fiecare vaprezenta listagrupuluiqi va spune cata reu$itsa putea Dacd nu, va explica de ce nu o respecte. areugit, cear s[ schimbe ca sd-siatingd toateobiectivele? . La fiecare vor completa sfdr;ital zilei , participantii o astfeldelist[.