Manual Gis 151-300

Machine Translated by Google
Capitolul 6
4. Verificați scara actuală a cadrului hărții dvs. uitându-vă la fereastra de scară situată
în colțul din stânga jos al vizualizării hărții.
Întrebare: Care este scara ta actuală?

___________________________________
___________________________________
Scara ta ar trebui să fie undeva între 1:4600 și 1:5000. Aceasta este foarte aproape de
o scară care ar face 1 inch egal cu 400 de picioare. Scara 1:4800 este egală cu 1 inch
echivalent cu 400 de picioare dacă harta dvs. este setată să folosească picioarele ca unități:
5. Tastați 1:4800 în fereastra la scară mică.

6. Dacă este necesar, mai deplasați harta până când sunt toate parcelele de interes
vizibil.
7. După ce ați verificat că toate parcelele de interes sunt vizibile, faceți clic pe fila
Aspect din panglică. Faceți clic pe butonul Închidere activare .
8. Salvați proiectul.
Pasul 4 – adăugarea altor elemente

Ești foarte aproape de a-ți finaliza aspectul. Trebuie doar să adăugați câteva elemente
la aspectul dvs., cum ar fi un titlu, săgeată spre nord, legendă și scară:
1. Faceți clic pe fila INSERT de pe panglică. De aici, puteți introduce diverse

elemente în aspectul dvs.
2. Folosind rotița de defilare, măriți centrul de jos al aspectului. Aici vei plasa titlul.
3. Faceți clic pe săgeata mică derulantă situată în dreapta Textului dinamic

și selectați Numele hărții. Veți folosi numele hărții pe care ați adăugat-o la aspect
ca titlu:
[ 139 ]
Crearea unui aspect
Textul dinamic este un text care face referire la o anumită proprietate a cadrului hărții,
proiectului, aspectului sau sistemului computerului dvs. Textul dinamic se va actualiza
automat dacă valoarea proprietății specifice se modifică.
4. Panoul Elemente ar trebui să apară automat. Faceți clic pe Opțiuni

butonul situat în fila Elemente .
5. Extindeți opțiunea General și redenumiți acest element Titlu.

6. În fereastra Text , ștergeți Name of Map din fereastră și faceți clic
pe Aplicare.
7. Faceți clic pe butonul Plasare din panoul Elemente . Faceți următoarele
ajustări ale proprietăților de plasare:
° Lățime = 18,5 in
° Înălțime = 1,5 in
° X = 14,75 in
° Y = 2 in
8. Acum trebuie să introduceți o săgeată spre nord. Asigurați-vă că fila INSERT este
activ și faceți clic pe săgeata drop-down de sub North Arrow. Selectați un stil de săgeată spre
nord care vă place, cum ar fi ArcGIS North 11. (În general îmi place să o păstrez simplu,
deoarece săgeata nordică este doar un element mic într-o imagine mai mare.)
9. În panoul Elemente , ajustați dimensiunea și poziția după cum urmează:
° Lățime = 2,0 in
° Înălțime = 2,5 in
° X = 2,8 in
° Y = 2,75 in
Aceasta va plasa o săgeată nord similară cu ArcGIS North 11 în colțul din stânga jos al
aspectului. Dacă alegeți un stil de săgeată nord mai lung, cum ar fi ArcGIS North 4, poate fi
necesar să faceți ajustări suplimentare la dimensiune și poziție pentru ca săgeata să se
potrivească corespunzător. Folosește-ți judecata cu privire la ceea ce arată cel mai bine.
Amintiți-vă că aceasta este o șansă pentru dvs. de a vă exercita o floare artistică.
10. Măriți zona dintre săgeata nord și titlul hărții.
11. Introduceți o bară de scară folosind aceeași metodă de bază pe care o utilizați pentru a introduce
săgeata nordică.
12. Selectați fila Design din fila contextuală Instrumente bară de scară . Această filă
vă permite să controlați diferite setări de design pentru bara de scară. Deoarece
directorul dorește ca scara să se bazeze pe inci, trebuie să faceți unele ajustări la
bara de scară.
[ 140 ]
Capitolul 6
13. Scara 1:4800 este aceeași cu 1 inch = 400 de picioare. Deci, trebuie să ajustați bara de scară
pentru a arăta asta. Modificați comportamentul de redimensionare pentru a ajusta numărul
de diviziuni. Acest lucru va împiedica modificarea diviziunii, permițându-vă să o setați, astfel
încât diviziunile sunt afișate în trepte de inci.
14. Setați unitățile la picioare.
15. Schimbați Valoarea Diviziunii la 400. Aceasta setează incrementele de diviziune astfel
încât să fie de 1 inch.
16. Acum faceți următoarele modificări la Proprietățile de plasare din

Panoul Elemente similar cu metoda folosită pentru a modifica setările săgeții nord:
° Lățime = 4 in
° Înălțime = 0,30 in (aceasta poate varia în funcție de stilul barei de scară

tu alegi)
° X = 7,0 in
° Y = 2,5 in
17. Faceți clic pe fila Layout și faceți clic pe butonul Full Extent .
Aspectul dvs. ar trebui să arate acum similar cu acesta. Săgeata nordică și bara de scară pot
arăta diferit, în funcție de stilul selectat.
[ 141 ]
Crearea unui aspect
Provocare
Folosind abilitățile pe care le-ați învățat pentru a introduce o săgeată nordică și o bară de scară,
adăugați o legendă la aspectul dvs. Poziționați legenda în colțul din dreapta jos al aspectului pentru a
ajuta la echilibrarea aspectului general al acesteia. O legendă are câteva componente mai multe decât
o săgeată nordică, așa că acest lucru poate fi puțin mai complicat. Poate doriți să accesați http://pro.
arcgis.com/en/pro-app/help/layouts/add-a-legend.htm pentru indicii sau asistență.
Exercițiul 6B – crearea și utilizarea unui șablon

de aspect
Directorul a fost foarte mulțumit de harta pe care ați făcut-o pentru întâlnirea lui și acum vrea
alta. El ar dori să aibă o hartă tipărită la aceeași dimensiune, dar care arată toate parcelele zonate
comercial din oraș.
În acest exercițiu, veți folosi aspectul pe care l-ați creat în ultimul exercițiu pentru a crea un
fișier șablon. Veți folosi apoi acel șablon pentru a crea un nou aspect.
Pasul 1 – salvarea unui fișier șablon

În acest pas, veți crea un aspect șablon bazat pe aspectul pe care l-ați creat în ultimul exercițiu:
1. Faceți clic pe fila Partajare din panglică.

2. Faceți clic pe butonul Layout File din grupul Salvare ca.
3. În fereastra Save Layout as PAGX File , selectați unitatea C: și apoi navigați la C:
\Student\IntroArcPro\My Projects.
4. Denumiți noul fișier de aspect Layout Template și faceți clic pe Salvare.
Ați creat un fișier de aspect care poate fi folosit ca șablon pentru alte aspecte. Noile aspecte
bazate pe acest șablon vor conține toate aceleași elemente standardizate.
Pasul 2 – crearea unui nou aspect folosind un fișier de aspect

Acum veți folosi fișierul pe care l-ați creat la pasul anterior pentru a adăuga un nou aspect la
proiectul dvs.:
1. Faceți clic pe fila INSERT din panglică.
2. Faceți clic pe săgeata mică derulantă situată lângă Aspect nou.

3. Selectați Import a layout file, care se află în partea de jos a ferestrei afișate.
[ 142 ]
Capitolul 6
4. În fereastra Import , navigați la C:\Student\IntroArcPro\My Projects

și selectați fișierul Layout Template.pagx pe care l-ați creat la Pasul 1.
Un nou aspect a fost adăugat la proiectul dvs. care arată exact ca aspectul pe care l-ați creat în
ultimul exercițiu. Acum va trebui să configurați aspectul pentru a afișa harta corectă și să faceți
ajustări la câteva dintre elemente.
Pasul 3 – configurarea unui nou aspect

În acest pas, veți configura aspectul pentru a afișa harta care arată toate parcelele
zonate comercial din oraș:
1. Selectați cadrul hărții comerciale între 1 și 3 acri din panoul Conținut pentru a deschide
panoul Elemente , astfel încât să puteți ajusta proprietățile.
2. Faceți clic pe butonul Opțiuni din panoul Elemente .
3. Extindeți opțiunea Cadrul hărții dacă este necesar.
4. Faceți clic pe săgeata drop-down pentru opțiunea Hartă și selectați Commercially Zoned
Prop. Aceasta atribuie harta corectă pentru afișare în aspect.
5. Schimbați numele elementului în Proprietate în zone comerciale.
Prin urmare, titlul apare cu cuvântul proprietate scris complet; trebuie să schimbați
numele hărții care este afișată, deoarece titlul este text dinamic.
6. Selectați fila Commercially Zoned Prop din partea de sus a vizualizării hărții. Acest
va face acea hartă vizibilă.
7. În panoul Contents , faceți clic dreapta pe Commercial Zoned Prop și selectați

Proprietăți.
8. În Proprietăți generale , redenumiți harta Proprietăți în zone comerciale

și faceți clic pe OK.
9. Faceți clic înapoi pe noul aspect pe care l-ați creat (Sugestie: poate fi numit
Aspect2).
Titlul ar trebui acum schimbat pentru a reflecta noul nume al hărții afișat în cadrul hărții.
Acum trebuie să ajustați scara hărții, astfel încât să afișeze toate proprietățile zonate
comercial și legenda, astfel încât să vă arate straturile:
10. Folosind abilitățile pe care le-ați învățat, schimbați-vă scara la 1: 7200, astfel încât să puteți
vedea toate proprietățile comerciale din oraș, așa cum le dorește directorul.
11. Selectați legenda în panoul Conținut .
12. Selectați fila Design din fila contextuală Legend Tools .
[ 143 ]
Crearea unui aspect
13. Faceți clic pe meniul derulant Straturi și activați toate straturile făcând clic în caseta
situată lângă numele fiecărui strat.
Tocmai ați creat un nou aspect folosind un fișier de aspect ca șablon. Acesta a inclus automat
același stil săgeată nord și bară de scară. Toate elementele de layout au fost poziționate corect.
După ce ați făcut câteva ajustări simple, ați creat rapid un nou aspect, care este gata pentru
imprimare.
Provocarea
A trebuit să modificați scara în noul aspect creat, astfel încât bara de scară să nu mai aibă
diviziuni, care au dimensiunea de 1 inch. Vedeți dacă puteți ajusta bara de scară astfel încât
diviziunile să aibă din nou dimensiunea de 1 inch. Se întâmplă doar că 1:7200 este egal cu 1
inch = 600 de picioare. Dacă aveți nevoie de ajutor sau asistență, puteți accesa http://pro.arcgis.
com/en/pro-app/help/layouts/scale-bars.htm.
[ 144 ]
Capitolul 6
rezumat
Ați învățat cum să creați machete simple, dar eficiente pentru a încadra hărțile 2D și 3D pe
care le creați folosind ArcGIS Pro. Aspectele vă permit să vă prezentați eforturile într-o manieră
profesionistă, permițând altora să vă aprecieze eforturile. Acest lucru face analiza, hărțile și datele
dvs. mai utile pentru alții și vă ajută să vă puneți toată munca grea în perspectivă.
După cum ați învățat, înainte de a vă crea aspectul, trebuie să luați în considerare mai mulți factori.
Acestea includ scopul, publicul și situația. Fiecare dintre acestea va avea un impact asupra designului
general al aspectului dvs. Prin urmare, este important să vă gândiți bine la acestea înainte de a
începe să vă construiți aspectul.
Fiecare aspect pe care îl creați va conține mai multe elemente, care vor trebui configurate.
Va trebui să alegeți ce hartă sau hărți din proiectul dvs. să includeți, ce săgeată spre nord să
utilizați, să determinați scara și multe altele. Factorii pe care i-ați luat în considerare vor ajuta la
includerea sau excluderea unor elemente. Pentru a ajuta la standardizarea elementelor între
machete, ați învățat cum să creați un șablon de aspect.
Acest lucru vă va ajuta să vă marcați hărțile și să vă accelerați producția.
[ 145 ]
Editare spațială și tabulară

Date
Una dintre întrebările preferate pe care mi le pun adesea de la administratori, directori și aleșii
este „când se va face GIS-ul nostru?” Răspunsul sincer nu este niciodată. Toate straturile de
informații pe care le stocăm într-un GIS se schimbă. Se construiesc drumuri noi. Coletele sunt
împărțite și vândute. Sunt instalate noi linii de canalizare și nu numai. Toate aceste modificări trebuie
să fie încorporate în bazele noastre de date GIS. Pentru a face acest lucru, trebuie să puteți edita
datele GIS.
ArcGIS Pro vă permite să editați datele GIS. Puteți adăuga funcții noi sau modifica caracteristici
existente. De asemenea, puteți edita structura bazei de date GIS. Cu ArcGIS Pro, puteți crea noi
clase de caracteristici, puteți adăuga noi câmpuri de atribute, puteți crea tabele noi, puteți adăuga
domenii și așa mai departe. De asemenea, acceptă editarea datelor 2D și 3D.
ArcGIS Pro este încă o lucrare în desfășurare. Există unele structuri de date, cum ar fi topologii,
rețele geometrice și Parcel Fabric, care nu pot fi editate cu versiunea actuală a ArcGIS Pro, care
este 1.1. Este de așteptat ca în timp, pe măsură ce ArcGIS Pro continuă să se maturizeze, aceste
limitări să fie eliminate.
În acest capitol, veți învăța următoarele subiecte:
• Cum să creați și să gestionați șabloanele de caracteristici
• Cum se creează actualizarea datelor spațiale și tabelare
• Aflați ce tipuri de date pot fi editate
• Cum să faceți modificări la schema bazei de geodate
[ 147 ]
Editarea datelor spațiale și tabulare
Formate de date editabile

ArcGIS Pro permite utilizatorilor să acceseze și să utilizeze o mulțime de formate de date pentru a
face hărți, a efectua interogări și așa mai departe. Dar utilizarea și accesarea este mult diferită de a
putea edita. Este important să cunoașteți limitele ArcGIS Pro cu anumite formate de date comune.
Formate de date – editabile sau nu

Cu cât lucrați mai mult în GIS, cu atât veți întâlni mai multe formate de date. Platforma ArcGIS
de la Esri acceptă multe dintre cele mai frecvent utilizate formate. Cu toate acestea, așa cum
am spus mai devreme, există o mare diferență între a putea vizualiza și a interoga datele și a le
putea edita.
Următorul tabel prezintă câteva dintre limitele pe care ArcGIS Pro le are cu diferite formate
de stocare a datelor pe care probabil că le veți întâlni în mod regulat:
Format de date Afi a Editați comentariile
Nu Nu
Geodatabase personală
Geodatabase de da Da Geodatabasele pentru grupuri de lucru și întreprinderi
fișiere, grup de lucru și necesită licență standard sau superioară.
întreprindere (SDE). Editarea topologiilor, a rețelei geometrice și a
țesăturii parcelelor nu este acceptată în prezent.
Shapefiles da da
Acoperire Nu Nu
Fișiere CAD (DWG, da Niciun ArcGIS Pro nu va afișa fișiere DWG create cu
DGN și DXF) AutoCAD 2016 sau mai devreme.
Caracteristica ArcGIS da da Publicat cu ArcGIS Server.
serviciu
Stratul de caracteristici ArcGIS Da da Publicat din ArcGIS Online sau Portal cu ArcGIS.
Editarea trebuie să fie activată.
Servicii de hartă web da Niciun ArcGIS Pro nu poate accesa serviciile de
hărți web, inclusiv ArcGIS Server, ArcGIS
Online, WMS și WMTS.
Foaie de calcul Excel da Nu
fișier DBF da da
Fișiere text (TXT sau da Nu

CSV)
[ 148 ]
Capitolul 7
Această listă este doar acele tipuri de date care sunt întâlnite cel mai frecvent cu accent
pe date vectoriale sau tabelare. Există multe alte formate de date GIS. Shapefiles și
geodatabase sunt formatele spațiale principale cu care ArcGIS Pro este proiectat să
interacționeze complet. Chiar și geodatabase are în prezent anumite limite cu privire la ceea
ce poate fi editat folosind ArcGIS Pro.
Formatul geodatelor personale nu este acceptat în ArcGIS Pro. Esri a redus încet
suportul pentru acest tip de geodatabase, care este construită pe baza tehnologiei
Microsoft Access Database. Acest lucru se datorează în mare parte limitărilor
Microsoft Access, care este limitat la 2 gigaocteți și a cărui performanță încetinește
cu cât baza de date devine mai mare. Acesta este motivul pentru care Esri a dezvoltat
geodatabase de fișiere.
Se recomandă insistent ca, dacă încă utilizați geodatabase personale, să le migrați într-
un grup de lucru cu fișiere sau într-o geodatabase de întreprindere, mai ales dacă doriți
să începeți să utilizați ArcGIS Pro sau ArcGIS Online. Aceste tipuri de baze de date geodate
oferă, de asemenea, performanțe și capacitate de stocare mult mai bune. Următorul tabel
prezintă o comparație generală între cele trei tipuri de geodatabase, care pot fi create cu
Platforma ArcGIS:
Personal Fi ier Grup de lucru/

Afacere
Suport pentru baza de date Microsoft Access Fișiere individuale SQL Server Express,
concepute de Esri SQL Server, Oracle,
DB2, Informix și
PostgreSQL
Dimensiunea de depozitare 2 GB (performanța scade 1 TB la baza bazei de date 10 GB plus,
pe măsură ce dimensiunea plus 1 TB per set de date în funcție de
crește) de caracteristici baza de date compatibilă
Numărul de redactori 1 1 per set de date de 10 sau mai
caracteristici (dacă harta mult, în funcție
face referire la straturi din de baza de date suportată
mai multe seturi de date de
caracteristici, fiecare set de
date va fi blocat la editare)
Cum să știi în ce format sunt datele

Acum că știți că ArcGIS Pro vă permite să lucrați cu mai multe formate de stocare a datelor,
dar puteți edita doar câteva. Cum îți dai seama în ce format sunt stocate datele pe care le
folosești? Aceasta este o întrebare bună.
[ 149 ]
Așa cum ArcGIS Pro vă permite să vă vizualizați datele, oferă, de asemenea, indicii vizuale despre
datele cu care lucrați. Lângă diferite tipuri de date sunt afișate diferite pictograme pentru a vă
ajuta să identificați cu ușurință tipul de date cu care lucrați.
Următoarea imagine ilustrează câteva dintre pictogramele utilizate de ArcGIS Pro pentru a
identifica diferite tipuri de date.
După cum puteți vedea, ArcGIS Pro utilizează diferite pictograme pentru a diferenția tipurile
de date. De exemplu, Shapefiles folosesc pictograme verzi cu un grafic pentru a spune dacă
Shapefile conține puncte, linii sau poligoane. Fișierele CAD sunt identificate cu pictograme
albastre. Fișierele DWG, DXF și DGN folosesc toate aceleași pictograme albastre. ArcGIS nu face
distincție între fișierele create cu AutoCAD, MicroStation sau unul dintre multele pachete software
de desenare și proiectare utilizate de ingineri și topografi.
Unele formate de date acceptă stocarea mai multor tipuri de date,

în timp ce altele permit utilizatorilor doar stocarea unui singur tip de
date. De exemplu, geodatabase vă permite să stocați puncte, linii, poligoane,
raster și multe altele într-o singură bază de date, în timp ce un Shapefile vă
va permite să stocați doar un singur tip de date. Un Shapefile va fi un punct
sau o linie sau un Shapefile poligon. Nu poate conține mai mult de un tip de
date într-un singur Shapefile.
[ 150 ]
Capitolul 7
Cum să editați datele folosind ArcGIS Pro

Lumea se schimbă mereu, așa că GIS-ul tău trebuie să țină pasul cu aceste schimbări.
Fie că este vorba despre împărțirea unei parcele, adăugarea unui drum, adăugarea unui nou câmp
de atribute sau crearea unui nou strat de date, este important ca datele dvs. GIS să reflecte condițiile
cele mai actuale ale caracteristicilor din lumea reală pe care le reprezintă și să răspundă nevoilor
organizația dumneavoastră.
ArcGIS Pro conține diverse instrumente care vă permit să faceți toate acestea. Puteți adăuga caracteristici
noi la un strat existent. Puteți modifica caracteristicile existente pentru a afișa modificările.
Puteți crea straturi și tabele noi. Cu alte cuvinte, ArcGIS Pro permite GIS-ul dvs. să crească, să se schimbe
și să înflorească pe măsură ce realitatea se schimbă.
Cum să începeți editarea caracteristicilor și atributelor

Pentru a începe editarea datelor în ArcGIS Pro este destul de ușor. Primul pas este să deschideți un proiect
care conține straturi, care fac referire la date care sunt stocate într-un format editabil, cum ar fi Shapefile
sau geodatabase. De acolo, tot ce trebuie să faceți este să faceți clic pe fila EDITARE din panglică. Este atât
de ușor.
Pentru cei care au folosit ArcGIS for Desktop, acest lucru poate părea prea ușor. Ce s-a întâmplat pentru
a începe editarea? În ArcGIS Pro, nu mai trebuie să începeți editarea. Puteți începe imediat editarea
odată ce proiectul dvs. este deschis. ArcGIS Pro, de asemenea, nu vă limitează la editarea datelor într-un
spațiu de lucru la un moment dat. Dacă harta dvs. conține straturi care indică date stocate într-o bază de
date geografice și ca Shapefiles, le puteți edita pe toate în același timp. Nu mai trebuie să începeți și să
opriți editarea de fiecare dată, trebuie să comutați între spațiile de lucru.
Ce este un spațiu de lucru? Un spațiu de lucru este locația în care sunt stocate datele
dvs. Poate fi o bază de date sau un folder. Deci, o bază de date geografice este
considerată un singur spațiu de lucru. Un folder care conține Shapefiles sau alte
fișiere de date ar fi un alt spațiu de lucru.
Se pregătește pentru editare

Înainte de a începe să editați datele, trebuie să vă luați ceva timp pregătirii atât a datelor, cât și a ArcGIS
Pro. În general, ar trebui să vă acordați timp pentru a face următoarele înainte de a începe editarea:
1. Asigurați-vă că toate datele spațiale pe care intenționați să le editați sunt în aceeași coordonată
sistem. Acest lucru evită erorile care pot fi cauzate de probleme de transformare.
[ 151 ]
2. Adăugați și simbolizați toate straturile pe care doriți să le editați pe harta dvs. Cu cât puteți păstra
mai simplu simbolistica pentru fiecare strat din hartă, cu atât mai repede se va redesena pe
măsură ce deplasați și măriți în timpul editării. Salvați simbolul complex pentru imprimare.
Deoarece ArcGIS Pro acceptă mai multe hărți într-un singur proiect, este posibil să doriți să aveți
o hartă pe care o utilizați pentru a edita datele și alta pentru a o include într-un aspect pentru
imprimare.
3. Simplificați-vă câmpurile de atribute astfel încât să fie vizibile doar cele de care aveți nevoie.
Acest lucru vă va crește eficiența și va reduce șansa de a edita în mod eronat o valoare de
atribut care nu ar trebui modificată.
4. Ajustați setările Opțiunilor de proiect pentru editare din panoul Proiect prin:
° Asigurarea că unitățile adecvate sunt setate pentru distanță, unghi, direcție,

si zona
° Asigurați-vă că setările de editare sunt setate după cum doriți, cum ar fi cum și când
a salva.
5. Setați ce straturi doriți să editați în Lista după modificări din panoul Conținut .
6. Setați opțiunile de fixare.
Alocarea timpului pentru a parcurge acești pași înainte de a edita pentru prima dată într-un proiect va face
editarea mai ușoară și va reduce șansa de erori.
Fila EDITARE
Fila EDITARE de pe panglică, așa cum se arată în următoarea captură de ecran, este locul în care mergeți
atunci când doriți să începeți editarea datelor. Aici veți găsi multe dintre instrumentele de editare cele
mai frecvent utilizate. Instrumentele din această filă vă permit să modificați caracteristicile existente sau
să ajutați la crearea de noi caracteristici. Această filă nu vă permite doar să editați date spațiale, ci și
atribute și tabele independente:
După cum puteți vedea, fila EDITARE conține șapte grupuri: Clipboard, Manage Edits, Snapping, Features,
Selection, Tools și Elevation. Acum vom explora aceste grupuri și unele dintre instrumente.
[ 152 ]
Capitolul 7
Următoarea captură de ecran arată câteva instrumente în Clipboard:
Grupul Clipboard conține instrumente, care vor copia sau lipi în și din clipboard-ul computerului. Folosind
aceste instrumente, puteți copia caracteristici dintr-un strat în altul sau le puteți tăia dintr-un strat și le
puteți lipi în altul. De asemenea, puteți utiliza aceste instrumente pentru a duplica caracteristici în același
strat.
Următoarea captură de ecran arată instrumentele prezente în Gestionarea editărilor:
Grupul Gestionați modificările vă ajută să vă controlați editările. Aici, puteți să salvați editările sau să le renunțați.
Dacă renunțați la editări, ArcGIS Pro va readuce toate datele dvs. la modul în care erau înainte de ultima salvare.
Aceasta înseamnă că va anula toate editările pe care le-ați efectuat de la ultima salvare a editărilor. După ce ați
salvat editările, nu le puteți anula sau anula.
ArcGIS Pro vă permite să configurați o salvare automată sub Editarea proiectului

opțiune. Puteți alege să salvați automat la anumite intervale de timp sau după un număr de operațiuni.
Configurarea unei salvări automate vă poate ajuta să vă asigurați că nu pierdeți editările pe care le-ați efectuat
dacă sistemul dvs. sau ArcGIS Pro s-ar bloca. Dezavantajul salvării automate este că, în timp ce se salvează, nu
poți lucra. Trebuie să așteptați să se termine salvarea, așa că doriți să vă asigurați că setați un interval sensibil
dacă alegeți să activați salvarea automată. De asemenea, rețineți că nu puteți anula nicio modificare după ce a
fost salvată. Deci, dacă ați editat din greșeală caracteristica greșită și ArcGIS Pro salvează, va trebui să anulați
manual editarea sau să restaurați o copie de rezervă de un fel.
Butonul Șabloane va deschide panoul Gestionare șabloane din partea dreaptă a interfeței ArcGIS Pro. Din acest
panou, puteți gestiona șabloanele de caracteristici, care sunt utilizate pentru a crea funcții noi. Acestea vor fi
discutate mai detaliat mai târziu.
[ 153 ]
În cele din urmă, puteți verifica starea de editare a hărților din proiectul dvs. Vă va spune ce
straturi pot fi editate, care nu sunt și orice avertismente de care ar trebui să fiți conștient atunci
când editați datele la care se face referire în harta respectivă.
Următorul grup este Snapping. Include un singur buton cu un meniu derulant, care controlează
opțiunile de aprindere și de fixare. Snapping vă permite să desenați cu ușurință caracteristici, astfel
încât acestea să mențină conexiunile cu alte caracteristici de pe același strat sau alt strat în timpul
editării. Din grupul Snapping , puteți seta unde doriți să faceți snap la caracteristici noi sau schițe la
caracteristicile existente.
O schiță este ceva ce creați în timp ce editați. Poate reprezenta o nouă caracteristică,
cum ar fi o nouă linie centrală a străzii sau un poligon de parcelă. Schițele pot fi, de
asemenea, forme pe care le desenați pentru a modifica sau remodela caracteristicile
existente, cum ar fi o linie trasată pentru a împărți un poligon. Schițele sunt temporare
și există doar în memoria computerului dvs. Dacă schița reprezintă o actualizare sau o
modificare a unuia dintre straturile dvs., nu va fi trimisă înapoi în datele dvs. GIS până
când nu salvați editările. Odată ce ați salvat schița devine o caracteristică adevărată.
Acesta este motivul pentru care ar trebui să economisiți des.
[ 154 ]
Capitolul 7
Cu Snapping activat, puteți să faceți snap la sfârșitul, marginea, punctul de mijloc, intersecțiile și vârful
altor caracteristici, așa cum se arată în următoarea captură de ecran:
Din meniul drop-down Snapping , puteți, de asemenea, să activați și să dezactivați Snapping.

Ținerea apăsată pe bara de spațiu va dezactiva temporar Snapping atâta timp cât este apăsată.
Următoarea captură de ecran arată instrumentele prezente în fila Funcții :
Grupul Caracteristici conține instrumente pentru editarea caracteristicilor. Accesați panoul

Creare caracteristici făcând clic pe butonul Creare . Panoul Creare caracteristici conține șabloanele
de caracteristici utilizate pentru a crea caracteristici noi în straturile dvs. Butonul Modificare deschide
panoul Modificare , care include instrumente pentru a modifica caracteristicile existente, cum ar fi
Mutare, Rotire, Împărțire și multe altele. În cele din urmă, este butonul Ștergere , care șterge
caracteristicile sau înregistrările selectate.
[ 155 ]
Grupul de selecție include instrumentele pentru selectarea interactivă a caracteristicilor din harta dvs.,
vizualizarea atributelor și ștergerea selecției. Instrumentul Selectare include cinci forme diferite, care pot fi
desenate pentru a selecta caracteristici pentru editare, așa cum se arată în următoarea captură de ecran:
Cele mai multe dintre acestea se explică de la sine, cu excepția lui Lasso. Instrumentul de selectare Lasso vă
permite să desenați o formă de poligon cu formă liberă. Desenul urmează mișcarea cursorului mouse-ului
atâta timp cât țineți apăsat butonul stâng al mouse-ului. Eliberarea butonului mouse-ului completează forma.
Grupul Instrumente conține instrumente pentru modificarea caracteristicilor. Le veți folosi atunci când trebuie
să efectuați sarcini precum împărțirea unui pachet care a fost subdivizat în mai multe parcele. Există, de
asemenea, instrumente pentru împărțirea unei linii, editarea vârfurilor, mutarea unei caracteristici și îmbinarea
caracteristicilor.
Ultimul grup este Elevation. Acesta conține instrumente pentru editarea caracteristicilor 3D.
Crearea de noi caracteristici

Crearea unei noi caracteristici este o sarcină de editare foarte comună. S-ar putea adăuga un drum nou sau
o nouă cămină de canalizare sau un nou iaz de reținere a apelor pluviale. Pe măsură ce se construiesc lucruri
noi, trebuie să le adăugăm la GIS-ul nostru. Crearea de noi caracteristici necesită un șablon de caracteristici.
[ 156 ]
Capitolul 7
Șabloane de caracteristici
Șabloanele de caracteristici definesc proprietățile necesare pentru a crea o caracteristică nouă. Aceasta
include stratul țintă, instrumentul de construcție implicit, valorile implicite ale atributelor și simbolologia.
Aceste șabloane sunt legate de conținutul hărții dvs. Deci, pentru fiecare strat din harta dvs.,
veți avea un șablon de caracteristică potrivit. Dacă simbolizați un strat cu valori unice, culori
gradate sau simboluri gradate, veți avea un șablon de caracteristică pentru fiecare simbol unic
asociat cu acel strat. De exemplu, dacă simbolizați un strat de parcelă pe baza clasificării sale de
zonare și există trei clase de zonare: rezidențial, comercial și industrial, veți avea trei șabloane de
caracteristici pentru acel strat.
Când adăugați un strat pe hartă sau ajustați simbolologia, șabloanele de caracteristici disponibile
sunt ajustate pentru a se potrivi. De asemenea, puteți crea manual șabloane de caracteristici,
puteți ajusta proprietățile șabloanelor existente și puteți șterge șabloanele. Toate acestea se
realizează în panoul Gestionare șabloane .
Există două tipuri de șabloane de caracteristici în ArcGIS Pro, șabloane de caracteristici și

șabloane de grup. Ați învățat deja despre șabloanele de caracteristici, așa că acum să aruncăm
o privire rapidă la șabloanele de grup. Deși un șablon de caracteristică va crea o nouă
caracteristică pe un singur strat, un șablon de grup va crea mai multe caracteristici pe mai
multe straturi pe baza regulilor pe care le definiți. În cadrul șablonului de grup, veți defini un
șablon de caracteristică principală. Șablonul de caracteristică principală conduce la crearea altor
caracteristici.
Exercițiul 7A – crearea de noi caracteristici

În acest exercițiu, veți actualiza mai multe straturi pe baza unei plăci care vi s-a oferit pentru o
nouă subdiviziune, care a fost construită în orașul Trippville. Aceasta face parte din îndatoririle
tale normale ca specialist GIS al orașului. Plata este de la un inspector local și a fost scanată.
Folosind informațiile afișate în planșă, va trebui să actualizați straturile sistemului de canalizare,

liniile centrale ale drumurilor și parcelele.
Pasul 1 – deschiderea proiectului și pregătirea pentru editare

În acest pas, vă faceți ceva timp pentru a vă asigura că totul este gata pentru a începe
editarea. Veți deschide proiectul pentru a verifica dacă straturile pe care trebuie să le
actualizați sunt editabile. Vă veți asigura că nu există avertismente sau mesaje care ar putea cauza
probleme în timp ce actualizați datele. Veți verifica, de asemenea, alte setări ale opțiunii de editare:
1. Deschideți ArcGIS Pro.
[ 157 ]
2. Folosind abilitățile pe care le-ați învățat, deschideți secțiunea Creare de noi caracteristici.aprx
situat în C:\Student\IntroArcPro\Chapter7.
Când proiectul se deschide, ar trebui să vedeți o singură hartă care conține straturile pe care le
veți actualiza. Ar trebui să arate foarte asemănător cu acesta:
Acum că proiectul este deschis, trebuie să verificați câteva setări:
3. Faceți clic pe butonul List By Data Source din panoul Conținut pentru a verifica locația datelor
sursă pentru straturile din harta dvs.
Întrebare: la ce bază de date geografice se face referire de straturi și unde se

află?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
4. Faceți clic dreapta pe stratul Parcels și selectați Proprietăți.
5. Selectați Sursă din panoul din partea stângă a proprietăților Stratului

fereastră.
6. Derulați în jos în panoul din partea dreaptă până când vedeți Referință spațială și extindeți-l făcând
clic pe capul săgeții deschis situat lângă acesta. Aceasta vă va arăta în ce sistem de coordonate
se află acest strat.
[ 158 ]
Capitolul 7
Întrebare: În ce sistem de coordonate se află stratul de parcele?

________________________________________________________
________________________________________________________
7. Folosind aceeași metodă, verificați restul straturilor din hartă.

Vedeți în ce sistem de coordonate se află.
Întrebare: Toate straturile dvs. sunt în același sistem de coordonate?

________________________________________________________
________________________________________________________
ArcGIS Pro vă va permite să editați date care se află în diferite sisteme de coordonate.
Cu toate acestea, cea mai bună practică recomandată este ca toate datele să fie
editate în același sistem de coordonate. Acest lucru ajută la evitarea erorilor cauzate de
utilizarea diferitelor transformări.
Acum este timpul să configurați simbolul pentru straturile pe care le veți edita.
În cea mai mare parte, simbolologia actuală va funcționa. Directorul Lucrari Publice
vrea insa ca noile linii de canalizare sa fie introduse cu dimensiunea si materialul
corect. Pentru a face acest proces mai eficient, ar fi bine să aveți un șablon de
caracteristici cu acele valori implicite definite din timp. Deoarece șabloanele de
caracteristici sunt legate de straturile din panoul Conținut , veți schimba simbolul liniilor
de canalizare pentru a se baza pe dimensiunea și materialul conductei.
Din fericire, există deja un fișier strat, care are setările de simbolizare deja
definite. Veți putea importa acele setări din fișierul de strat fără a fi nevoie să
configurați simbolologia pentru stratul sewer_lines de la început:
8. Selectați stratul sewer_lines din panoul Conținut .

9. Selectați fila APARAȚIE .
10. Faceți clic pe instrumentul Import situat în grupul Desen . Aceasta va deschide panoul
Geoprocessing din partea dreaptă a interfeței.
11. Faceți clic pe butonul Răsfoire situat la sfârșitul Stratului Simbologie.
12. În fereastra Strat simbologic , faceți clic pe Foldere situat în panoul din stânga al
fereastra.
13. Faceți dublu clic pe folderul Chapter7 .
[ 159 ]
14. Faceți clic pe fișierul Sewer Lines.lyrx și pe butonul Selectare .
Panoul dvs. de geoprocesare ar trebui să arate acum astfel:
15. După ce ați verificat că totul este completat corect, faceți clic pe Run.
16. Când procesul s-a încheiat, închideți panoul Geoprocessing .
Tocmai ați folosit un fișier strat pentru a importa simboluri prestabilite pentru canalul dvs
strat, care vă permite să distingeți dimensiunea și materialul fiecărei țevi de canalizare.
Dacă dintr-un motiv oarecare nu a funcționat, puteți face clic dreapta pe stratul de
canalizare existent și selectați Eliminare. Apoi, accesați panoul Proiect și Foldere
conexiune. În folderul Chapter7 , puteți face clic dreapta pe Linii de canalizare.
lyrx și alegeți Adăugare la harta curentă.
ArcGIS Pro 1.1 pare să aibă o problemă intermitentă la importul setărilor de

simbologie bazate pe două sau mai multe câmpuri. Dacă se întâmplă să
întâmpinați acest lucru, puteți elimina stratul sewer_lines existent și puteți
utiliza butonul Adăugare date din fila HARTĂ pentru a adăuga sewer_lines.lyrx
ca strat nou cu simbolul corect. Sperăm că Esri va aborda acest lucru în
versiunile viitoare.
Sunteți aproape gata să începeți editarea. Există alte câteva setări pe care trebuie să le
verificați:
[ 160 ]
Capitolul 7
17. Faceți clic pe fila PROIECT din panglică și selectați Opțiuni.

18. Selectați Unități și verificați dacă sunt alese următoarele setări. Dacă nu sunt,
apoi selectați unitățile corecte:
° Unități de distanță: Foot_US
° Unități unghiulare: grade, minute, secunde

° Unități de suprafață: Square_Foot_US
° Unități de amplasare: Picior
° Unități de direcție: Lagăr cu cuadrant

° Toate celelalte: Acceptați valorile atribuite
19. Selectați Editare în panoul din partea stângă al ferestrei Opțiuni .

20. Dacă este necesar, extindeți secțiunea Sesiune din panoul din partea dreaptă.
21. Asigurați-vă că Salvarea automată a editărilor nu este activată. Din moment ce ești nou
ArcGIS Pro, nu doriți ca editările să fie salvate până când nu ați verificat că sunt corecte.
22. De asemenea, asigurați-vă că salvați editările atunci când salvarea unui proiect nu este activată.
23. Simțiți-vă liber să examinați celelalte opțiuni de editare disponibile. După ce ați terminat
de explorat, faceți clic pe OK.
24. Faceți clic pe săgeata Înapoi situată în colțul din stânga sus al ferestrei Proiect
pentru a reveni la interfața principală ArcGIS Pro.
Ai un ultim lucru de verificat. Trebuie să vă asigurați că Snapping

este activat și ceea ce va fi de asemenea rupt. De asemenea, trebuie să verificați
toleranța de fixare:
25. Faceți clic pe fila EDITARE din panglică.
26. Faceți clic pe săgeata mică derulantă situată sub Snapping.

27. Selectați Opțiuni de fixare .
28. Setați toleranța XY la 10 unități de hartă.
29. Setați culoarea vârfului Snap la Mars Red și faceți clic pe OK.
30. Faceți clic din nou pe săgeata de sub Snapping . Verificați ce opțiuni de poziție de
fixare sunt activate.
Întrebare: Ce opțiuni de poziție de fixare sunt activate?

________________________________________________________
________________________________________________________
[ 161 ]
Puteți modifica toleranța de fixare și pozițiile de fixare după cum este necesar în timp
ce editați. În calitate de utilizator nou, va trebui să schimbați frecvent aceste setări în
timp ce încercați să găsiți un mediu fericit care să funcționeze în majoritatea cazurilor.
Odată ce vă dați seama ce funcționează cel mai bine pentru dvs., nu va trebui să
schimbați toleranța la fel de des. Pozițiile de fixare vor fi modificate mult mai frecvent,
deoarece depind în mare măsură de ceea ce editați:
31. Asigurați-vă că Snapping este activat făcând clic pe butonul Snapping de pe

fila EDITARE .
32. Setați pozițiile de fixare la punctul final și la margine făcând clic pe mic
săgeată de sub Aprinderea și selectarea acelor opțiuni.
Acum sunteți gata să începeți editarea. V-ați făcut timp pentru a vă asigura că mediul dvs. de
editare a fost configurat corect.
Pasul 2 – adăugarea datelor sursă

Inspectorul v-a oferit o copie pe hârtie a plăcii pentru noua subdiviziune. Placa arată
aspectul parcelelor, străzilor, canalizării și elementelor de apă din noua subdiviziune. Din
fericire, unul dintre ceilalți membri ai personalului tău a scanat și a georeferențiat placa scanată,
astfel încât să o poți adăuga cu ușurință pe harta ta.
ArcGIS Pro 1.1 nu acceptă georeferențiarea , așa cum o face ArcMap de la

ArcGIS for Desktop cu bara de instrumente de georeferențiere. Această
funcționalitate este planificată pentru o versiune viitoare. Pentru cei care nu sunt
familiarizați cu termenul de georeferențiere, înseamnă pur și simplu identificarea
locației unei caracteristici într-un sistem de coordonate din lumea reală, cum ar fi
WGS 84, care este un tip de latitudine și longitudine utilizate de GPS sau Universe Trans Mercator .
(UTM) sau unul dintre multele alte sisteme de coordonate din lumea reală.
Următorii pași vă vor ajuta să adăugați o placă georeferențiată scanată pe harta dvs.:
1. Faceți clic pe fila MAP din panglică. Apoi, selectați Marcaje.
2. Alegeți marcajul Noua subdiviziune 1 pentru a vă mări locația noii subdiviziuni.
3. În panoul Proiect , extindeți Folders și conexiunea Chapter7 .
4. Faceți clic dreapta pe Forrest Park Subdivision.jpg și alegeți Add to Current Map.
[ 162 ]
Capitolul 7
Harta dvs. ar trebui să arate acum astfel. Scara de zoom și zona de afișare pot fi ușor diferite în
funcție de dimensiunea monitorului și rezoluția acestuia.
Nu este nevoie ca harta de bază a imaginilor să fie vizibilă în acest moment. Vă va încetini doar pe măsură
ce deplasați și măriți în timpul editării. Deci, dezactivați stratul de imagini debifând caseta de lângă strat.
Tocmai ați adăugat placa scanată ca strat pe harta dvs. Acest lucru vă va permite să îl utilizați ca ghid
pentru a adăuga noi caracteristici și pentru a vă actualiza baza de date GIS. Acesta este doar un exemplu
de sursă de date pe care o puteți utiliza. Există multe alte moduri în care puteți obține informații noi pentru
a le utiliza în GIS.
Pasul 3 – trasarea unei noi linii de canalizare

Acum că ați adăugat platforma pe hartă pentru a o folosi ca ghid, veți începe să desenați noi
caracteristici. Veți începe cu linii și puncte simple care alcătuiesc sistemul de canalizare:
1. Măriți colțul de nord-est al noii subdiviziuni, astfel încât să puteți vedea unde
noua linie de canalizare se conectează la linia de canalizare existentă.
2. Faceți clic pe fila EDITARE din panglică.
3. Faceți clic pe butonul Creare pentru a deschide panoul Creare caracteristici din dreapta
partea de mână a interfeței.
[ 163 ]
Întrebare: Ce șabloane sunt disponibile?

_________________________________________
_________________________________________
Acum veți adăuga o nouă linie de canalizare și o cămină de vizitare urmărind

caracteristicile prezentate în plată. Înainte de a face acest lucru, veți examina un
șablon de caracteristică.
4. Faceți clic dreapta pe șablonul PVC de 8 inchi din panoul Creare caracteristici și selectați
Proprietăți. Aceasta ar trebui să deschidă fereastra Proprietăți șablon pentru acel
șablon.
Întrebare: Care sunt unele dintre proprietățile asociate șablonului?

________________________________________________________________
________________________________________________________________
5. Sub Atribute , uitați-vă la valorile de lângă Dimensiunea conductei și Material.
Întrebare: Ce valori sunt atribuite acelor câmpuri pentru acest șablon și de unde
credeți că provin?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
6. Deoarece adăugați conducte noi care au fost construite recent, veți seta valoarea pentru
câmpul Condiție la bună pentru acest șablon. Faceți clic în celula de lângă condiție și
selectați Bun din lista derulantă.
7. Faceți clic pe OK pentru a închide fereastra Proprietăți șablon .
Motivul pentru care vi s-a prezentat o listă derulantă pentru câmpul de condiție
este că acesta avea un domeniu de valoare codificat atribuit acelui câmp. Un
domeniu de valoare codificată este o listă de valori acceptate predefinite, care
pot fi introduse într-un câmp. Când editați, puteți selecta doar o valoare care este
inclusă în domeniu. Acest lucru ajută la creșterea eficienței editării și la reducerea
erorilor.
[ 164 ]
Capitolul 7
Acum că ați configurat șablonul de caracteristici pentru liniile de canalizare, sunteți

gata să începeți să desenați noi caracteristici:
8. Selectați șablonul PVC de 8 inchi în panoul Creare caracteristici . Știți să utilizați acest
șablon, deoarece ordonanța dvs. de dezvoltare necesită această dimensiune și
material pentru conducte pentru toate subdiviziunile rezidențiale noi.
9. Faceți clic pe capătul țevii existente din fontă ductilă de 8 inchi, lângă intersecția dintre
autostrada GA HWY 50 și noul Oak Place. Poate fi necesar să verificați dacă snapping
este activat dacă cursorul dvs. nu se fixează automat la capătul conductei existente.
10. Mutați mouse-ul către căminul situat la vest, la intersecția dintre

noul Oak Place și Pine Drive, așa cum este ilustrat în următoarea captură de ecran
și faceți dublu clic:
Dacă uitați să faceți dublu clic sau să mutați mouse-ul prea repede și să
faceți doar un singur clic, puteți apăsa tasta F2 pentru a finaliza schița.
[ 165 ]
Tocmai ați desenat una dintre noile linii de canalizare care au fost construite pentru noua
subdiviziune. Desenarea noilor caracteristici este doar o parte a creării unei noi caracteristici.
Apoi, trebuie să actualizați atributele asociate caracteristicii. Puterea GIS vine din combinația atât
a datelor spațiale, cât și a atributelor, ceea ce vă permite dvs. și altora să puneți întrebări pe hartă și
să obțineți răspunsuri. Răspunsurile respective sunt la fel de bune ca și datele. Așadar, este la fel de
important să păstrați atributele caracteristicilor actualizate, precum este să le desenați corect.
Pasul 4 – actualizați atributele

Acum veți actualiza atributele pentru noua caracteristică pe care tocmai ați creat-o. Atributele
sunt informații despre acea caracteristică. Acestea vor varia de la o caracteristică la alta și de la
un strat la altul.
Următorii pași vă vor ghida prin cum să actualizați atributele:
1. Faceți clic pe butonul Atribute situat în grupul de selecție din fila EDITARE din panglică.
Aceasta va deschide panoul Atribute din partea dreaptă a interfeței.
Valorile pentru Dimensiunea conductei, Materialul și Condiția au fost

deja atribuite de șablonul pe care l-ați folosit pentru a desena linia.
2. Faceți clic în celula din dreapta LINEID și tastați 1200. Acest câmp este folosit pentru a
identifica fiecare linie de canalizare din sistem, care poate fi apoi legată la un sistem de
gestionare a comenzii de lucru pentru a urmări istoricul de întreținere al fiecărui
segment de canalizare.
Provocare
Folosind abilitățile pe care tocmai le-ați învățat, trageți liniile de canalizare rămase afișate pe placa
pentru noua subdiviziune. Atribuiți noilor conducte pe care le desenați numere secvențiale LINEID .
Va trebui să creați segmente individuale de conducte între fiecare dintre căminele afișate pe
placa sursă pe care o utilizați pentru a digitiza locațiile liniilor de canalizare.
Pasul 5 – desenarea căminelor de vizitare

Acum că ați trasat liniile de canalizare, trebuie să adăugați și noile cămine. O cămină este în
general situată la capătul fiecărui segment de conductă.
[ 166 ]
Capitolul 7
Pentru a desena gura de vizitare, urmați acești pași:
1. Selectați panoul Creare caracteristici folosind fila din partea de jos a panoului din partea dreaptă din
interfața ArcGIS Pro.
2. Faceți clic pe șablonul Cămin și asigurați-vă că instrumentul Punct este selectat sub numele
șablonului.
3. Faceți clic pe capătul de vest al primei țevi pe care ați desenat-o la pasul 3 pentru a adăuga o nouă
cămin de vizitare.
4. Faceți clic pe fila Atribute situată lângă fila Creare caracteristici .
Acum ar trebui să vedeți toate câmpurile de atribute asociate cu stratul de canal.

Nu aveți acum toate informațiile pentru a le completa pe toate. Cu toate acestea, puteți actualiza
câteva dintre ele prin:
5. Făcând clic în celula de lângă Condiție și selectați Bun din lista derulantă.
6. Dacă ați finalizat provocarea menționată mai devreme, continuați să adăugați celelalte cămine afișate pe
placă folosind același proces, setând condiția pentru fiecare cămin nouă la Bună.
7. După ce ați terminat de adăugat noi cămine de vizitare, opriți placa de subdiviziune Forrest Park din
panoul Cuprins pentru a vedea munca dvs. la îndemână.
Dacă ați finalizat provocarea și ați adăugat toate căminele noi, harta dvs. ar trebui să arate acum
astfel:
[ 167 ]
8. Dacă sunteți mulțumit de noile funcții de canalizare pe care le-ați adăugat, faceți clic pe
fila EDITARE și pe butonul Salvare din grupul Gestionare modificări . Aceasta vă va
salva editările înapoi în geodatabase Trippville_GIS .
Când editați, editările sunt afișate numai pe computer și stocate în memoria

computerului. Ele nu sunt trimise la sursa stratului, astfel încât ceilalți le pot
vedea până când salvați editările. Până când sunt salvate, toate editările sunt
considerate o schiță, pe care nimeni altcineva nu o poate vedea. Aceasta
înseamnă, de asemenea, că dacă computerul se blochează sau ArcGIS Pro
eșuează din orice motiv înainte de a salva, toate editările se vor pierde și vor
fi irecuperabile. Deci, dacă nu aveți funcția de salvare automată activată în
opțiunile ArcGIS Pro, asigurați-vă că salvați des.
Pasul 6 – adăugarea drumurilor

Acum că ați învățat cum să adăugați funcții noi simple, este timpul să faceți ceva mai
provocator. Veți adăuga liniile centrale ale drumului și drepturile de trecere. Primul pas va
fi digitalizarea liniilor centrale ale străzilor și apoi folosirea acestora pentru a construi
drepturi de trecere.
Următorii pași vă vor ghida prin cum să adăugați drumuri pe hartă:
1. Porniți din nou placa Forrest Park Subdivision , astfel încât să fie vizibilă din nou.
2. Opriți straturile de canal și sewer_lines .
3. Activați stratul Street_Centerlines .
4. Măriți colțul de nord-est al noii subdiviziuni unde ați început pentru prima dată să
desenați noile linii de canalizare în ultimul pas.
5. Faceți clic pe fila Creare caracteristici din panoul din partea dreaptă a
interfata.
6. Selectați șablonul Street_Centerlines și asigurați-vă că instrumentul linie

dedesubt este activ.
7. Pentru a desena primul segment de linie centrală, începeți din punctul în care placa
arată Oak Place intersectând GA HWY 50. Faceți clic pe acea intersecție pentru a
începe să desenați primul segment de stradă.
[ 168 ]
Capitolul 7
8. Mutați cursorul mouse-ului în locația în care placa arată Oak Place

intersectându-se cu Pine Drive. Ar trebui să fie în același loc cu una dintre căminele noi pe care le-
ați digitalizat mai devreme. Faceți dublu clic în această locație pentru a desena sfârșitul primului
segment. Amintiți-vă că, dacă faceți doar un singur clic, puteți folosi tasta F2 pentru a finaliza
schița.
9. Acum editați atributele pentru acest segment, așa cum se arată aici:
°
ST_NAME = Oak Place
°
RD_Class = Oraș
10. Acum veți desena următorul segment selectând din nou Strada_
Șablon de linii centrale și apoi făcând clic pe punctul final pentru segmentul pe care tocmai l-ați
finalizat.
11. Deplasați cursorul mouse-ului de-a lungul liniei centrale a drumului afișat pe plată
și faceți un singur clic într-o locație chiar înainte de a începe să se curbeze. Acesta ar trebui să fie o
locație lângă O în Oak.
12. Pentru a desena curba, veți folosi instrumentul Arc Segment. Privește spre
partea de jos a interfeței ArcGIS Pro pentru acest instrument din bara de instrumente care a
apărut când ați început să desenați noul segment de linie centrală a străzii, așa cum se arată în
următoarea captură de ecran:
13. Acest instrument vă permite să trasați trei puncte pentru a defini arcul în linia centrală.
Faceți un singur clic doar o dată pe lângă O în Oak , unde începe curba. Apoi, faceți clic lângă
mijlocul estimat al curbei pentru a defini centrul arcului. În cele din urmă, faceți clic lângă capătul
estimat al curbei unde drumul se îndreaptă din nou pentru a defini capătul arcului. Faceți referire
la imagine după următoarea sarcină 14 dacă aveți nevoie de ajutor.
[ 169 ]
Tocmai ați desenat o curbă care este încorporată în linia centrală a drumului.
Aceasta oferă o reprezentare mai fidelă a locației și geometriei drumului decât ar avea-o
digitizarea unei serii de segmente drepte mici. Mai trebuie să terminați acest segment:
14. Faceți clic pe instrumentul Linie situat în bara de instrumente mică unde ați găsit
instrumentul Segment arc. Acest lucru vă va permite să continuați să desenați segmentul
pentru această porțiune a Oak Place.
15. Segmentul ar trebui să înceapă automat de la sfârșitul arcului pe care tocmai l-ați
a tras. Mutați cursorul mouse-ului la intersecția estimată a Oak Place
și micul drum fără nume care merge spre nord-vest și faceți dublu clic pentru a încheia schița.
16. Editați atributele pentru acest segment în același mod în care ați făcut primul.
17. Salvați editările.
Dacă nu reușiți să desenați corect prima dată, nu vă îngrijorați prea mult.

Este nevoie de practică pentru a deveni competenți în utilizarea instrumentelor
de desen din ArcGIS Pro. După cum se spune, practica face perfectă.
18. Folosind abilitățile pe care tocmai le-ați învățat, continuați să desenați restul liniilor centrale
ale străzii, așa cum se arată pe planșă. Odată finalizată, harta dvs. ar trebui să arate foarte
asemănătoare cu următoarea captură de ecran dacă opriți placa Forrest Park Subdivision :
[ 170 ]
Capitolul 7
Acum să adăugați drepturi de trecere pentru drumuri. Ai putea face asta în același mod în care ai
desenat drumurile. Cu toate acestea, deoarece drepturile de trecere se bazează pe liniile centrale
ale drumului, este adesea mai ușor să utilizați liniile centrale ca un cadru pentru a vă construi
drepturile de trecere.
Dacă utilizați aplicația ArcMap mai veche a Esri, puteți utiliza pur și simplu instrumentele Copy
Parallel sau Buffer Edit pentru a realiza acest lucru. Cu toate acestea, ArcGIS Pro 1.1 nu acceptă în
prezent aceste funcții. Deci, în schimb, puteți utiliza instrumentul Urmărire , care se află pe aceeași
bară de instrumente pe care ați folosit-o pentru a desena arcele:
19. Faceți clic pe meniul derulant Snapping și activați Intersection Snapping de atunci
dreptul de trecere va începe la intersecția dreptului de trecere existent pentru GA HWY 50.
20. Faceți clic pe șablonul RW . Acesta este șablonul pentru drepturile de trecere.
21. Selectați instrumentul de urmărire situat sub șablon. Ar trebui să fie ultimul
butonul din lista de instrumente.
[ 171 ]
22. Faceți clic pe locul unde linia centrală a lui Oak Place intersectează dreptul de trecere pentru
GA HWY 50.
23. După ce ați făcut clic pe acea intersecție, apăsați litera O pentru offset. Fereastra Opțiuni de
urmărire ar trebui să apară în mijlocul ecranului.
24. Setați opțiunile așa cum se arată în următoarea captură de ecran și faceți clic pe OK:
25. Deplasați cursorul mouse-ului de-a lungul liniei centrale a Oak Place până când dreptul de trecere
pe care îl desenați se intersectează cu dreptul de trecere pentru drumul mic fără nume afișat pe
plată. Faceți dublu clic odată ce ajungeți la acel punct.
Tocmai ați trasat limita de nord a dreptului de trecere pentru Oak Place. Acum veți continua să
desenați dreptul de trecere pentru micul drum fără nume folosind o altă metodă. Vi s-au furnizat
informații despre măsurătorile specifice ale dreptului de trecere pentru drumul mic fără nume,
așa că le veți folosi pentru a desena dreptul de trecere:
26. Asigurați-vă că șablonul RW este încă selectat cu instrumentul Linie activ.
27. Faceți clic pe capătul dreptului de drum nordic pe care tocmai ați completat-o pentru Oak
Locul de a începe schița.
[ 172 ]
Capitolul 7
28. Deplasați mouse-ul spre nord-vest de-a lungul dreptului de trecere afișat pe placa Forrest Park
Subdivision și chiar înainte de a ajunge la începutul curbei faceți clic dreapta pentru a expune
meniul așa cum se arată în următoarea captură de ecran:
29. Selectați Direcție/Distanță, astfel încât să puteți introduce direcția și distanța specifică
pentru segmentul de drept de trecere.
30. Introduceți o direcție de N49-52-25W și o distanță de 105 ft și apăsați

Tasta Introducere .
31. Localizați instrumentul End Point Arc Segment pe bara de instrumente, care conținea celălalt
instrument de arc și linie pe care l-ați folosit în trecut. Poate fi necesar să faceți clic pe săgeata
derulantă mică situată lângă instrumentul Segment de arc pe care l- ați folosit în trecut.
[ 173 ]
Instrumentul End Point Arc Segment vă permite să specificați un punct de început și

de sfârșit pentru arc și apoi o rază. În acest exercițiu, îl vei potrivi doar cu placa scanată.
Cu toate acestea, dacă apăsați tasta R după identificarea punctului de început și de
sfârșit, puteți specifica o anumită rază:
32. Faceți clic pe sfârșitul ultimului segment pe care l-ați desenat. Apoi, treceți la
capătul curbei din partea de sud-vest a străzii fără nume.
33. Mutați indicatorul mouse-ului în centrul aproximativ al curbei.

Următoarea ilustrație a capturii de ecran vă va ajuta:
34. Activați din nou instrumentul Linie și mutați cursorul mouse-ului de-a lungul dreptului
de trecere de sud-vest pentru drumul fără nume până când ajungeți aproape de
intersecția cu dreptul de trecere continuă pentru Oak Place și apoi faceți clic dreapta
din nou pentru a afișa meniul contextual.
Un meniu contextual este orice meniu care se afișează când

faceți clic dreapta în interfața aplicațiilor. Aceste meniuri
vor varia în funcție de locația indicatorului mouse-ului când
faceți clic dreapta.
35. Selectați Direcție/Distanță din meniul contextual și setați Direcția la S49-52-25E și o

distanță de 105 ft și apăsați tasta Enter . Ați terminat acum trasarea dreptului de
trecere pentru micul drum fără nume. Dacă nu se potrivește perfect cu placa scanată,
este în regulă.
[ 174 ]
Capitolul 7
36. Continuați să desenați restul dreptului de trecere nordic pentru Oak Place, folosind aceeași
metodă pe care ați făcut-o pentru prima secțiune. Trebuie să ocoliți până când vă
intersectați înapoi la dreapta drumului cu GA HWY 50. Ar trebui să arate așa când ați
terminat:
Acum că ați desenat dreptul de trecere exterior pentru Oak Place, trebuie să desenați
dreptul de trecere din interior pentru a finaliza procesul. Iată ce vei face în continuare:
37. Măriți înapoi la zona în care vă aflați când ați început să desenați dreptul de trecere
exterioară nordică pentru Oak Place.
38. Selectați șablonul RW în panoul Creare caracteristici . Activați instrumentul de urmărire .
39. Faceți clic pe intersecția dintre linia centrală Oak Place și dreapta
drum spre GA HWY 50.
40. Deplasați indicatorul mouse-ului la o distanță mică de-a lungul liniei centrale a
Oak Place și faceți clic dreapta.
41. Selectați Opțiuni de urmărire din meniul contextual care apare. Asta face
același lucru cu apăsarea butonului O.
42. Setați opțiunile de urmărire la aceleași setări pe care le-ați folosit anterior.
43. Începeți să mutați indicatorul mouse-ului de-a lungul liniei centrale a Oak Place. Trebuie
să rețineți că ArcGIS Pro desenează din nou dreptul de trecere nordic.
Apăsați tasta Tab pentru a o deplasa spre dreapta de trecere de sud.
44. Deplasați cursorul mouse-ului de-a lungul liniei centrale a Oak Place până când noua linie
de drept de trecere ajunge la intersecția dintre dreptul de trecere sudic pentru Oak
Place și dreptul de trecere de est pentru Pine Drive.
[ 175 ]
45. Folosind abilitățile pe care le-ați învățat acum, trageți liniile de drepturi de trecere
rămase afișate pe placa Forrest Park Subdivision. Asigurați-vă că salvați editările
des.
46. Salvați proiectul. Dacă nu continuați Provocarea, închideți

ArcGIS Pro.
Acum ați văzut cum să adăugați noi caracteristici la straturi din ArcGIS Pro și cum să actualizați
atributele pentru aceste caracteristici.
Provocare
Folosind abilitățile pe care le-ați învățat de-a lungul cărții, actualizați liniile de apă și hidranții
de incendiu folosind informațiile afișate pe platforma Forrest Park Subdivision. Rețineți că aceste
straturi nu sunt în harta dvs., așa că vor trebui adăugate. Conductele de apă din noua subdiviziune
sunt toate conducte din PVC de 6 inch.
Editarea schemei dvs

Pe măsură ce nevoile organizației dvs. cresc și se schimbă, este important ca GIS-ul dvs. să țină
pasul. Aceasta înseamnă că va trebui să faceți modificări în schema bazei de date.
Deci, ce înseamnă cuvântul schemă? Mai simplu spus, înseamnă structura unei baze de
date. Deci schema nu este doar un termen GIS, ci este și un termen folosit și pentru alte
baze de date. În cazul unei baze de date GIS, schema se referă la lucruri precum ce clase de
caracteristici sunt stocate în baza de date, ce câmpuri de atribute sunt legate la acele clase de
caracteristici, ce domenii sunt incluse în baza de date, sunt legate tabelele sau clasele de
caracteristici și curând.
ArcGIS Pro vă permite să faceți unele modificări la schema de date GIS. Vă va permite să
adăugați noi clase de caracteristici, să adăugați câmpuri și să creați domenii. În prezent, are
unele limitări, cum ar fi nu puteți crea o topologie sau o rețea geometrică.
Sperăm că, pe măsură ce ArcGIS Pro continuă să se maturizeze, acele limitări vor dispărea.
Adăugarea unui câmp

Uneori, schimbarea schemei este la fel de simplă ca și adăugarea unui câmp nou la un tabel de
atribute. Un câmp este o coloană dintr-un tabel de bază de date. Actul propriu-zis de a adăuga
un câmp în ArcGIS Pro nu este prea complicat, mai ales în comparație cu editarea datelor
spațiale. Cu toate acestea, necesită puțină gândire.
Când adăugați un câmp nou, trebuie să vă gândiți la proprietățile care vor fi asociate cu
acel câmp, cum ar fi numele și tipul câmpului.
[ 176 ]
Capitolul 7
Numele domeniului
Într-un tabel de bază de date, fiecare câmp trebuie să aibă un nume unic. Acest nume nu poate include
spații sau caractere speciale. Litere de subliniere sunt permise. Lungimea permisă a numelui câmpului va
depinde de tipul bazei de date. Este un tabel dBase, Access sau SQL Server?
Fiecare dintre acestea are propriile limite.
Ca regulă generală, am învățat că păstrarea numelor câmpurilor mele limitate la șapte până la opt
caractere funcționează cel mai bine. Acest lucru va împiedica scurtarea numelor câmpurilor dacă exportați
datele într-un format diferit, care nu acceptă lungimea numelui bazei de date native. Acest lucru se
întâmplă adesea atunci când datele dvs. GIS sunt stocate ca o bază de date geografică, dar exportați într-
un Shapefile. Shapefiles stochează atribute într-un format dBase, care nu acceptă nume lungi de câmpuri.
Deci, un câmp numit parcel_indentification_number din geodatabase poate fi redenumit în parcel_in atunci
când este exportat într-un Shapefile.
Alias
Un alias este un nume mai descriptiv pentru un câmp. Un alias poate conține caractere speciale, cum ar fi
spații și nu are restricții de lungime asociate cu numele câmpului. Aliasurile permit utilizatorilor să înțeleagă
mai bine scopul unui câmp. În mod implicit, aliasul este ceea ce este afișat atunci când un tabel este deschis
în ArcGIS Pro.
Tipuri de date de câmp

Când adăugați câmpuri la baza de date, trebuie să decideți ce tip de date vor fi stocate în acel câmp. Acesta
este tipul de date de câmp. Există mai multe tipuri de date în funcție de tipul de bază de date cu care lucrați.
Iată o listă cu unele dintre cele mai comune tipuri de date pe care le puteți utiliza în ArcGIS Pro:
Nume Descriere Comentarii
Text sau șir Stochează date alfanumerice. Câmpurile Nu oferă cea mai bună
pot avea până la 254 de caractere. performanță a bazei de date în
Lungimea implicită în ArcGIS Pro este de 50 comparație cu alte tipuri de
de caractere. câmpuri. Asigurați-vă că setați
dimensiunea cât mai mică posibil
pentru a economisi spațiu de stocare.
[ 177 ]
Nume Descriere Comentarii
Număr întreg (lung și Stochează numere întregi, fără Oferă cea mai bună
Mic de statura) zecimale. Diferența dintre numerele performanță pentru toate
întregi lungi și scurte variază oarecum tipurile de câmp. Acest lucru
în funcție de baza de date, dar, în le face cel mai optim tip de
general, numerele întregi scurte pot utilizat dacă performanța
stoca valori între -33.000 și 33.000. generală a bazei de date este o problemă.
Numerele întregi lungi vor stoca valori între
-2,1 miliarde și aproximativ 2,1 miliarde.
Float sau Single Stochează valori zecimale cu Oferă performanță medie a

aproximativ șase până la opt zecimale, în bazei de date.
funcție de baza de date.
Dubla Stochează valori zecimale cu 15 sau mai Performanță similară cu
multe zecimale, în funcție de baza de date. Float.
Data Stochează data și ora. Formatul va

depinde de baza de date.
BLOB Câmp Binary Large Object (BLOB) . Oferă cea mai slabă
Acestea sunt folosite pentru a stoca date care performanță din orice tip de
nu se potrivesc cu unul dintre celelalte tipuri câmp. Poate cauza probleme
de câmp. Nu toate bazele de date acceptă dacă este exportat într-o bază de
BLOBS. date care nu acceptă acest tip.
Raster Stochează imagini sau imagini direct în Aceleași probleme ca BLOB.
baza de date. Este un domeniu specializat

BLOB.
GUID Identificator unic global (GUID) Ghidurile sunt necesare dacă

Oferă o valoare unică de identificare tuturor intenționați să permiteți editarea
înregistrărilor și tabelelor din baza de date mobilă sau offline sau să utilizați
care au acest tip de câmp. replicarea bazei de date.
Exercițiul 7B – adăugarea unui câmp și popularea

valorilor
Directorul de Lucrări Publice v-a cerut să determinați cât de lungă este fiecare segment de
drum în mile pentru un proiect la care lucrează. Deși aveți datele privind axul drumului,
acestea nu sunt atribuite cu lungimea în mile. Deci, va trebui să adăugați un câmp nou pentru
a stoca lungimea în mile și apoi să calculați acea valoare pentru fiecare segment.
[ 178 ]
Capitolul 7
Pasul 1 – adăugarea câmpului

În acest pas, vă veți deschide proiectul și apoi adăugați noul câmp, care va stoca lungimea fiecărui segment de
drum în mile.
1. Deschideți ArcGIS Pro și proiectul Creare funcții noi pe care l-ați folosit în
ultimul exercițiu.
2. În panoul Proiect , extindeți Baze de date pentru a putea vedea cele două baze de date
legat de acest proiect.
3. Extindeți baza de date Trippville_GIS și setul de date pentru caracteristicile de bază .
4. Faceți clic dreapta pe clasa de caracteristici Street_Centerlines pentru a expune

meniul contextual.
5. Faceți clic pe Design și selectați Câmpuri așa cum se arată în următoarea captură de ecran:
6. O filă nouă ar trebui să se deschidă în zona de vizualizare principală a interfeței în care

harta a fost înainte. Această nouă vizualizare arată câmpurile de atribute curente și proprietățile
acestora pentru clasa de caracteristici Street_Centerline . În partea de jos a câmpurilor existente, ar
trebui să vedeți un rând care spune Faceți clic aici pentru a adăuga un câmp.
[ 179 ]
Întrebare: Ce câmpuri de atribute sunt asociate cu clasa de

caracteristici Street_Centerline și ce tipuri de câmpuri sunt acestea?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
7. Faceți clic pe Click aici pentru a adăuga un câmp.
8. Denumiți câmpul Len_Mi.
9. Apoi, faceți clic pe celula Alias și dați noului câmp un alias de Lungime în mile.
10. Apoi, faceți clic pe celula Data Type și setați-o la Float. Folosești un
o singură celulă, deoarece directorul caută lungimea în mile numai până la două zecimale.
11. Lăsați toate celelalte setări la fel. Tabelul ar trebui acum să arate astfel:
12. După ce ați verificat că noul câmp a fost adăugat corect, faceți clic pe
butonul Salvare situat în fila Câmpuri din panglică.
13. Închideți vizualizarea Câmpuri .
Tocmai ați adăugat un câmp nou la clasa de caracteristici Street_Centerlines , pe care îl puteți utiliza
pentru a stoca lungimea fiecărui segment de drum în mile. Totuși, acel câmp este gol. Trebuie să-l populați.
[ 180 ]
Capitolul 7
Pasul 2 – popularea câmpului folosind

calculatorul de câmp
În acest pas, veți popula lungimea fiecărui segment de drum în mile în câmpul pe care tocmai l-ați
creat. Puteți face acest lucru manual pentru fiecare segment folosind unele dintre abilitățile de
editare pe care le-ați învățat deja. Asta ar consuma foarte mult timp. Există o modalitate mult mai
eficientă.
Unul dintre câmpurile pe care le-ați identificat ca fiind asociate cu liniile centrale ale străzii
a fost Shape_Length. Deci, aveți deja valori care arată lungimea fiecărui segment de drum.
Totuși, este în picioare, așa că pentru a completa noul câmp cu valorile corecte în mile, trebuie să
convertiți picioarele în mile. ArcGIS Pro include un instrument numit calculator de câmp, care vă va
permite să convertiți picioarele în mile, în timp ce, în același timp, completați acea valoare în tabel
pentru toate caracteristicile din clasa de caracteristici:
1. Dacă este necesar, activați vizualizarea Hartă în ArcGIS Pro făcând clic pe fila din partea de
sus a zonei Vizualizare .
2. Faceți clic dreapta pe stratul Street_Centerlines din panoul Conținut .

3. Selectați Tabel de atribute pentru a deschide fereastra Tabel din partea de jos a interfeței.
4. Faceți clic dreapta pe noul câmp creat. Ar trebui să fie afișat folosind aliasul
ați specificat când ați creat noul câmp, Lungime în mile. De asemenea, rețineți că câmpul
este Null. Null , ceea ce înseamnă că este gol. Nu are valori stocate.
5. Selectați Calculate Field. Aceasta va deschide panoul Geoprocessing din partea

dreaptă a interfeței.
6. În caseta Câmpuri , faceți dublu clic pe Shape_Length. Aceasta se va insera
numele câmpului cu sintaxa corectă în caseta de expresie situată sub Câmpuri și Ajutoare.
7. Faceți clic pe simbolul / situat sub caseta Helpers pentru a adăuga asta la
expresie. Acest simbol va împărți valoarea stocată în Shape_Length
câmp pentru fiecare înregistrare cu o valoare pe care o veți specifica în continuare.
8. În caseta de expresie, tastați 5280 după simbolul / . Acesta este numărul de

picioare într-o milă. Expresia ta ar trebui să arate astfel:
9. După ce ați verificat expresia, faceți clic pe butonul Run situat în partea de jos a
panoului Geoprocessing .
10. Când procesul este finalizat, închideți panoul Geoprocessing .
[ 181 ]
Când câmpul Calculate este complet, ar trebui să vedeți acum câmpul pe care l-ați creat
umplut cu valori. Dacă parcurgeți tabelul, veți vedea că acesta a calculat o lungime în mile
pentru toate înregistrările din tabel. Instrumentul Calculate Field este o modalitate foarte
puternică și eficientă de a popula un câmp.
Dacă nu treceți la următorul exercițiu, salvați proiectul și închideți ArcGIS Pro.
Importul unei noi clase de caracteristici

Adăugarea unui câmp este doar o modificare pe care o puteți face schemei bazei de date GIS.
De asemenea, puteți adăuga clase de caracteristici complet noi creând una nouă de la zero sau
importând-o dintr-o altă sursă de date.
Nu este neobișnuit să aveți date stocate în alte formate și locații, ceea ce ar fi benefic în GIS.
Mutarea tuturor acestor surse de date diferite într-o singură bază de date GIS le face mai ușor
de utilizat, găsit și gestionat. ArcGIS Pro conține instrumente pentru importarea, exportul și
conversia datelor. Acest lucru vă permite să construiți o bază de date GIS cuprinzătoare, care
poate fi integrată cu alte soluții.
Exercițiul 7C – importul unui Shapefile

Un consultant local a fost angajat pentru a localiza toate supapele de apă din orașul
Trippville. Ei au furnizat Directorului Lucrărilor Publice un Shapefile care conține robinetele de
apă pe care le-au localizat și atributele colectate.
Acum trebuie să importați acest Shapefile în geodatabase a orașului, astfel încât să fie stocat
în aceeași locație ca și celelalte clase de caracteristici care alcătuiesc sistemul de apă al orașului.
Pasul 1 - deschideți proiectul și adăugați un strat

În acest pas, veți deschide proiectul cu care ați lucrat de-a lungul acestui capitol. Apoi, veți
adăuga Shapefile, care a fost furnizat Directorului de la consultant care conține datele supapei
de apă:
1. Deschideți ArcGIS Pro și proiectul Crearea de noi caracteristici .

2. În fila MAP din panglică, faceți clic pe butonul Adăugare date .
3. Faceți clic pe Foldere în panoul din partea stângă.

4. Faceți dublu clic pe Chapter7.
5. Selectați Water_Valves.shp și apoi faceți clic pe butonul Selectare .
Acum ați adăugat pe harta dvs. datele colectate de consultant. Acum trebuie să-l exportați
în geodatabase.
[ 182 ]
Capitolul 7
Pasul 2 – exportați în geodatabase

Acum veți exporta Shapefile într-o clasă de caracteristici din geodatabase a orașului Trippville.
Veți stoca clasa de caracteristici nou importată în setul de date de caracteristici apă împreună cu
celelalte clase de caracteristici legate de sistemul de apă:
1. Faceți clic dreapta pe stratul Water_Valves pe care tocmai l-ați adăugat pe hartă.
2. În meniul contextual afișat, mergeți în jos la date și selectați Export Features, așa cum se arată
în următoarea imagine:
3. Panoul de geoprocesare ar trebui să se deschidă cu instrumentul Copiere caracteristici . Faceți

clic pe butonul de răsfoire situat în partea dreaptă a clasei de caracteristici de ieșire.
4. Faceți clic pe Baze de date în panoul din stânga ferestrei Output Feature Class .
5. Faceți dublu clic pe geodatabase Trippville_GIS .
6. Faceți dublu clic pe setul de date pentru caracteristicile Apă .
7. În celula de lângă Name , tastați Water_Valves și faceți clic pe Salvare.
8. Apoi, faceți clic pe butonul Run din partea de jos a panoului Geoprocessing .
[ 183 ]
Când instrumentul Copiere caracteristici își încheie rularea, ar trebui să vedeți un al doilea strat
Water_Valves adăugat pe harta dvs. Acest nou strat utilizează acum o nouă clasă de caracteristici
care a fost creată în geodatabase ca sursă. Acum veți verifica că:
9. Faceți clic pe butonul List By Data Source situat în partea de sus a paginii
Panoul de conținut .
10. Verificați dacă vedeți un strat Water_Valves listat sub

Spațiul de lucru Trippville_GIS.gdb și unul în folderul Chapter7 .
11. Faceți clic dreapta pe stratul Water_Valves din folderul Chapter7 și faceți clic pe Eliminare.
Acest lucru elimină stratul, care s-a bazat pe Shapefile original de pe hartă, deci rămâne doar
cel care face referire la geodatabase primară a orașului.
12. Salvați proiectul și închideți ArcGIS Pro.
Tocmai ați convertit un Shapefile într-o clasă de caracteristici de geodatabase și ați verificat că conversia a
avut succes. Importarea datelor din Shapefile în geodatabase a creat o nouă clasă de caracteristici, care este,
de asemenea, o modificare a schemei.
rezumat
Lumea nu este un loc stagnant, așa că nici GIS-ul tău nu ar trebui. Trebuie să fie capabil să țină pasul cu
schimbările care au loc în jurul nostru. În acest capitol, ați aflat că ArcGIS Pro are multe instrumente puternice,
care vă permit să vă mențineți actualul GIS pe baza acelor nevoi și caracteristici în schimbare.
Ați învățat cum să adăugați funcții noi folosind diverse instrumente de editare din ArcGIS Pro.
Ați putut să creați noi caracteristici și să le actualizați atributele pentru a reflecta adevărata lor natură. Ați
experimentat cum pot fi folosite șabloanele de caracteristici pentru a crea noi caracteristici mai eficient prin
redefinirea valorilor.
De asemenea, ați învățat cum să faceți modificări în schema bazei de date. Ați adăugat un câmp nou la o
clasă de caracteristici existentă și ați folosit instrumentul Calculate Field pentru a completa acel câmp cu
valori. De asemenea, ați învățat cum puteți importa date în geodatabase, astfel încât să fie mai ușor de
accesat și gestionat.
[ 184 ]
Geoprocesare
Ați aflat că ArcGIS Pro are câteva instrumente puternice pentru vizualizarea și întreținerea datelor
GIS. Dar cum rămâne cu analiza acestor informații? Vă poate ajuta să identificați proprietarii de
terenuri pe care trebuie să îi contactați de-a lungul unui drum care va fi reparat sau să obțineți un
număr de clienți într-o anumită zonă? ArcGIS Pro are instrumentele pentru a vă ajuta să răspundeți la
aceste tipuri de întrebări și multe altele.
Răspunsurile la întrebări precum acestea se fac folosind instrumente de geoprocesare din

ArcGIS Pro. Deci, ce este geoprocesarea? Mai simplu, este manipularea datelor utilizate în interiorul
ArcGIS. Instrumentele de geoprocesare pot analiza date sau pot converti date dintr-un format în
altul sau pot adăuga un câmp de atribut la un tabel sau la date de proiect de la un sistem de
coordonate la altul. Cerul este limita a ceea ce poți face cu instrumentele de geoprocesare.
Pe lângă instrumentele incluse în ArcGIS Pro, puteți achiziționa extensii care adaugă mai multe capacități
ArcGIS Pro. Cadrul de geoprocesare oferă, de asemenea, căi de a crea propriile instrumente personalizate
folosind ModelBuilder, Python și ArcObjects.
Veți afla mai multe despre ModelBuilder și Python în capitolele ulterioare.
În acest capitol, veți învăța:
• Ce determină ce instrumente de geoprocesare aveți
• Cum se accesează instrumentele de geoprocesare
• Cum să înțelegeți procesul de analiză
• Cum să utilizați unele dintre cele mai comune instrumente de geoprocesare pentru analiză
Un lucru de reținut când începeți să utilizați instrumentele de geoprocesare este că majoritatea

creează date noi. Aceasta înseamnă că, chiar dacă alegeți instrumentul greșit sau utilizați o setare
proastă în instrument, datele dumneavoastră originale sunt protejate în majoritatea cazurilor. Acest
lucru oferă un nivel de protecție și vă ajută să vă liniștiți știind că șansa de a vă deteriora datele
făcând un lucru greșit este mult redusă.
[ 185 ]
Geoprocesare
Ce determină ce instrumente poți folosi?

Există două lucruri care determină ce instrumente de geoprocesare vă vor fi disponibile în ArcGIS
Pro. Primul este nivelul de licență. Al doilea este ce extensii ai putea avea. Să aruncăm o privire la
aceste două elemente și la impactul lor asupra instrumentelor de geoprocesare care vor fi
disponibile pentru utilizare.
Niveluri de licență
Dacă vă amintiți din Capitolul 1, Prezentarea ArcGIS Pro, ArcGIS Pro are trei niveluri de licență
diferite: Basic, Standard și Advanced. Nivelul de licență pe care îl aveți va avea un impact direct
și asupra instrumentelor de geoprocesare la care veți avea acces.
Nivelul de bază este cel mai limitativ nivel de licență cu cel mai mic număr de instrumente
de geoprocesare. Cu acest nivel, veți putea accesa instrumente simple de analiză, cum ar fi Buffer,
Union și Intersect. Nu veți putea folosi instrumente care vă permit să găsiți cea mai apropiată
caracteristică într-un alt strat sau care șterg zonele care se suprapun între două sau mai multe straturi.
Nivelul Standard include câteva instrumente de geoprocesare în plus față de toate cele disponibile
la nivelul de bază. Multe dintre acestea se concentrează pe gestionarea și întreținerea datelor. De
exemplu, nivelul Standard include instrumente de geoprocesare pentru crearea claselor de relații în
cadrul unei baze de date geografice. Standard include, de asemenea, instrumente pentru gestionarea
unei baze de date SDE, cum ar fi instrumente care vă permit să creați un nou utilizator al bazei de date
sau să reconciliați o versiune. Mai multe instrumente pentru crearea și gestionarea topologiilor și
rețelelor geometrice vor fi adăugate la versiunile viitoare.
Nivelul de licență Avansat are cel mai mare număr de instrumente de geoprocesare.
Include toate instrumentele găsite în licențele de bază și standard, plus instrumente de analiză
suplimentare. Licența avansată vă va permite să localizați cea mai apropiată caracteristică de o altă
caracteristică sau să calculați distanțele dintre puncte. De asemenea, are instrumente care vă permit
să ștergeți zonele de suprapunere dintre două sau mai multe straturi. Acestea sunt doar câteva
exemple de instrumente de analiză pe care le veți găsi doar la nivelul de licență avansat.
Iată o comparație a numărului de instrumente de geoprocesare găsite în nivelurile de licență Basic

și Advanced ale ArcGIS Pro. Nivelul licenței Standard se va situa undeva între aceste două:
De bază Avansat
Analiză 15 25
Cartografie 0 7
Conversie 28 32
Management de date 206 265
[ 186 ]
Capitolul 8
De bază Avansat
Editare 0 12
Geocodare 7 7
Referință liniară 7 7
Multidimensional 8 8
Server 8 8
Exploatarea modelului spațiu-timp 4 4
Statistici spațiale 23 24
Total 306 399
Fiecare nivel de licență are alte limitări, în afară de instrumentele de geoprocesare disponibile. Ar trebui
să verificați ArcGIS for Desktop Functionality Matrix de la Esri pentru a vedea liste complete ale
diferențelor dintre nivelurile de licență. ArcGIS Pro va fi ușor diferit, deoarece nu toate funcționalitățile
găsite în ArcGIS for Desktop au fost portate în ArcGIS Pro. Puteți vizualiza matricea de funcționalități
accesând http://
www.esri.com/~/media/Files/Pdfs/library/brochures/pdfs/arcgis1021-
desktop-functionality-matrix.pdf.
Extensii pentru ArcGIS Pro

De asemenea, Esri are mai multe extensii pentru ArcGIS Pro. Acestea sunt incluse
atunci când achiziționați extensia ArcGIS for Desktop asociată. Extensiile sunt suplimente
pentru produsul de bază ArcGIS Pro care oferă funcționalități extinse la toate nivelurile de
licență. Fiecare extensie are o zonă concentrată de funcționalitate sporită care include
instrumente suplimentare de geoprocesare.
În prezent, există șase extensii diferite care au fost dezvoltate pentru ArcGIS Pro.
În cele din urmă, toate extensiile care au fost dezvoltate pentru ArcGIS for Desktop vor fi
portate și în ArcGIS Pro. Extensiile actuale ArcGIS Pro includ:
• Analist spatial
• Analist 3D
• Analist de rețea
• Analist Geostatistic
• Analizor de date
• Manager flux de lucru
Numele fiecărei extensii ajută la identificarea scopului acesteia. Pentru a utiliza aceste
extensii, nu numai că trebuie să le fi achiziționat, dar trebuie să i se atribuie și o licență
utilizatorului în ArcGIS Online sau Portal for ArcGIS. Vom arunca o privire rapidă asupra
primelor trei extensii, care sunt cele mai frecvent utilizate.
[ 187 ]
Geoprocesare
Analist spatial
Extensia Spatial Analyst este folosită în principal pentru a efectua analize spațiale folosind date
raster, deși are o anumită capacitate de analiză vectorială. Operațiunile pe care le efectuați cu
extensia Spatial Analyst includ: analiza terenului cu un model digital de elevație (DEM), calcularea
pantelor, determinarea bazinelor hidrografice, efectuarea analizei hidrologice, clasificarea
imaginilor și multe altele.
Extensia Spatial Analyst include peste 170 de instrumente de geoprocesare, care se găsesc într-o cutie
de instrumente cu același nume ca extensia. Aceste instrumente de geoprocesare sunt organizate în
20 de seturi de instrumente diferite în cadrul casetei de instrumente.
[ 188 ]
Capitolul 8
Analist 3D
Extensia 3D Analyst vă permite să lucrați cu și să analizați date 3D în ArcGIS Pro. Are
multe instrumente în comun cu Spatial Analyst. Marea diferență este că 3D Analyst este
proiectat să funcționeze în principal cu date vectoriale 3D, spre deosebire de datele raster.
Are o anumită capacitate de a crea și analiza date raster, dar acesta nu este punctul său forte.
Nu este neobișnuit să folosiți 3D Analyst și Spatial Analyst împreună.
De exemplu, puteți lua date vectoriale 3D, cum ar fi contururile de cotă și puteți utiliza 3D
Analyst pentru a crea un DEM pentru analize suplimentare cu extensia Spatial Analyst.
3D Analyst vă permite să lucrați cu multe seturi de date 3D, inclusiv rețele neregulate
triangulate (TIN), seturi de date lidar LAS și formate de date standard. Dacă datele dvs. nu
au o înălțime sau o înălțime asociată cu acestea, 3D Analyst vă poate întinde datele 2D pe o
suprafață și apoi poate utiliza suprafața pentru a calcula o cotă pentru caracteristicile dvs.
în raport cu suprafața acoperită.
Extensia 3D Analyst include puțin peste 100 de instrumente de geoprocesare grupate în 11

seturi de instrumente. Extensia 3D Analyst pentru ArcGIS Pro 1.1 nu acceptă afișarea unui
set de date de teren; cu toate acestea, permite crearea acestor seturi de date de către
instrumentele de geoprocesare incluse. Se crede că versiunile viitoare ale ArcGIS Pro vor
suporta pe deplin seturile de date de teren.
[ 189 ]
Geoprocesare
Analist de rețea
Extensia Network Analyst are instrumente pentru crearea și analiza seturi de date de rețea. Un
set de date de rețea este o colecție de caracteristici liniare care sunt conectate prin noduri care
permit fluxul bidirecțional. Acestea sunt de obicei asociate cu rețelele legate de transport, cum ar fi
drumurile sau căile ferate sau trotuarele sau pistele pentru biciclete. Acestea de obicei nu sunt
utilizate pentru utilități, deoarece acestea sunt în mod normal rețele de flux cu o singură direcție.
Cu Network Analyst, puteți calcula cele mai bune rute pentru vehicule, puteți determina zonele de
service pe baza cerințelor de timp de conducere, puteți găsi cele mai apropiate funcții de-a lungul
rețelei și multe altele. Așadar, puteți utiliza această extensie pentru a ajuta la amplasarea unei noi
stații de pompieri pe baza duratei de acoperire a stațiilor de pompieri existente.
Extensia Network Analyst pentru ArcGIS Pro include în prezent 20 de instrumente de geoprocesare
organizate în trei seturi de instrumente.
[ 190 ]
Capitolul 8
Exercițiul 8A – stabilirea nivelului și prelungirii

licenței
După cum tocmai ați învățat, nivelul de licență al ArcGIS Pro și extensiile care vi s-au atribuit
vor afecta ceea ce aveți capacitatea de a face în ArcGIS Pro. Prin urmare, este important să știți
cu ce nivel de licență și extensii trebuie să lucrați.
În acest scurt exercițiu, veți determina ce nivel de licență aveți și ce extensii, dacă există, vi
s-au atribuit din ArcGIS Pro. Dacă se întâmplă să fiți administratorul organizației dvs., vă puteți
conecta și la ArcGIS Online sau Portal for ArcGIS pentru a determina ce licențe au fost atribuite
fiecărui utilizator.
Cu toate acestea, nu toată lumea are drepturi administrative, așa că este important să știți
cum puteți determina acest lucru din ArcGIS Pro.
Pasul 1 - deschideți ArcGIS Pro

Primul pas este să deschideți ArcGIS Pro și apoi să determinați ce nivel de licență aveți
disponibil:
1. Deschideți ArcGIS Pro așa cum ați făcut în exercițiile anterioare.

2. Faceți clic pe Despre ArcGIS Pro situat în colțul din stânga jos al ferestrei Deschideți un
proiect recent de pornire.
Fereastra Despre ArcGIS Pro vă arată ce versiune de ArcGIS Pro utilizați.

De asemenea, vă permite să verificați pentru a vedea dacă există actualizări de software pentru ArcGIS Pro.
Întrebare: Ce versiune de ArcGIS Pro utilizați?

________________________________________________
________________________________________________
Pasul 2 – determinarea nivelului de licență și a extensiei

Acum veți vedea ce nivel de licență vi s-a atribuit și dacă vi s-au atribuit și extensii:
1. Faceți clic pe Licențiere în panoul din stânga.

2. Examinați ce licențe sunt disponibile pentru dvs. Secțiunea vă va spune ce
nivelul de licență este disponibil și secțiunea din mijloc ce extensii au fost
atribuit ție.
[ 191 ]
Geoprocesare
Întrebare: Ce nivel de licență pentru ArcGIS Pro aveți?

________________________________________________________________
________________________________________________________________
Întrebare: Ce extensii, dacă există, puteți utiliza?

________________________________________________________________
________________________________________________________________
3. Închideți ArcGIS Pro după ce ați răspuns la întrebările precedente.
Acum știți cu ce trebuie să lucrați atunci când încercați să efectuați analize în interior
ArcGIS Pro.
Procesul de analiză
În mod normal, analiza începe cu o întrebare. Întrebarea poate fi una simplă, cum ar fi: care
este lungimea totală a drumurilor din interiorul orașului? Ele pot fi, de asemenea, foarte
complexe, cum ar fi: Trebuie să știu unde este cel mai bun loc pentru a-mi localiza noua afacere
în oraș, astfel încât să aibă un serviciu de apă și canalizare, să fie în apropierea drumurilor
principale și într-o locație care va ajunge clienții de afaceri în timpul zilei și familiile seara.
Aceste întrebări vă încep în procesul de analiză. Acest proces de cele mai multe ori nu este liniar.
Veți descoperi că odată ce răspundeți la întrebarea inițială, aceasta duce la alte întrebări care
pornesc din nou procesul. Deci procesul de analiză generală arată astfel:
[ 192 ]
Capitolul 8
Întrebarea inițială ar trebui să vă determine să puneți și alte întrebări. Perioada de întrebări

stabilește specificațiile a ceea ce trebuie să fie răspuns și de ce date veți avea nevoie pentru
a răspunde la întrebare.
Odată ce știți exact la ce întrebare încercați să răspundeți, trebuie să începeți să colectați

datele de care veți avea nevoie pentru a efectua analiza. Pe măsură ce adunați datele, trebuie să
le evaluați. Are toate informațiile de care aveți nevoie? Este în formatul de care aveți nevoie?
Unitățile sunt cele corecte pentru a răspunde la întrebări? Acestea sunt toate exemple de lucruri
pe care trebuie să le luați în considerare atunci când adunați datele pe care le veți folosi pentru analiză.
În continuare, va trebui să vă pregătiți datele pentru analiză. Aceasta poate include simplificarea acestuia
prin tăierea acesteia într-o anumită zonă, proiectarea lui într-un sistem de coordonate diferit, conversia
formatelor de date, îmbinarea straturilor, generalizarea informațiilor sau actualizarea acesteia.
După ce ați pregătit datele, sunteți gata să începeți analiza.

Acest lucru poate necesita adesea utilizarea mai multor instrumente de geoprocesare împreună cu alte
instrumente, cum ar fi selectarea caracteristicilor pe baza atributelor sau locațiilor.
După ce ați finalizat analiza, va trebui să vă prezentați constatările.

Puteți face acest lucru creând o hartă și un aspect așa cum ați învățat deja. ArcGIS Pro 1.2 vă
va permite, de asemenea, să creați diagrame și grafice pentru a vă afișa rezultatele.
Această funcționalitate nu este acceptată în versiunea actuală ArcGIS Pro 1.1.
Pregătirea datelor pentru analiză

Pe măsură ce culegeți și evaluați datele pentru analiză, nu este neobișnuit ca datele să aibă
nevoie de ceva muncă de pregătire pentru a le ajunge într-o stare pe care o puteți utiliza
pentru analiză. De exemplu, puteți descărca date din ArcGIS Online care se află într-un sistem de
coordonate diferit de cel principal pe care îl utilizați pentru datele dvs. Deci, ar trebui să proiectați
datele descărcate în sistemul de coordonate pe care îl utilizați pentru restul datelor.
Sarcinile comune de pregătire a datelor includ simplificarea datelor, standardizarea

unităților, îmbinarea straturilor și actualizarea datelor. Deci, unele dintre cele mai utilizate
instrumente de geoprocesare pentru a efectua aceste sarcini sunt:
• Clip
• Se dizolvă
• Proiect
• Adăugați
• Fuzionare
Aceste instrumente sunt disponibile la toate nivelurile de licență.
[ 193 ]
Geoprocesare
Instrumentul Clip
Instrumentul Clip este folosit pentru a extrage date pe baza limitei altor date. De exemplu, dacă
doriți să determinați ce porțiuni de străzi au fost situate în limitele orașului, puteți utiliza instrumentul Clip
pentru a decupa părțile străzilor care se află în limitele orașului în propriul strat. Instrumentul Clip
acționează ca un tăietor de prăjituri.
Instrumentul Clip se găsește în caseta de instrumente Analiză și în setul de instrumente Extragere . Poate fi
folosit pentru a tăia puncte, linii sau poligoane. Cu toate acestea, stratul de tăiere trebuie să fie un poligon.
Iată un exemplu al instrumentului Clip în acțiune:
În acest exemplu, încercați să izolați porțiunile de pâraie și pâraie care sunt situate în interiorul limitelor
orașului. Stratul pârâu și pârâu conține amplasarea tuturor acestora în întreg județul. Deci le-ați tăiat folosind
stratul de limite ale orașului, care este un poligon. Rezultatul este un nou strat care conține doar acele părți
ale pârâurilor și pârâurilor care sunt situate în interiorul limitelor orașului.
Instrumentul Dizolvare
Instrumentul Dizolvare este folosit pentru a simplifica sau generaliza un strat de date pe baza unei valori
de atribut comun. Deci, de exemplu, dacă ați avut un strat de parcelă care arăta fiecare parcelă și fiecare
parcelă a fost codificată cu clasificarea de zonare desemnată, dar doriți să aflați cantitatea totală de suprafață
pentru fiecare clasificare de zonare din oraș, puteți utiliza instrumentul Dizolvare pentru a creați poligoane
individuale pentru fiecare clasificare de zonare.
[ 194 ]
Capitolul 8
Instrumentul Dizolvare se găsește în setul de instrumente Instrumente de gestionare a

datelor și în setul de instrumente Generalizare . Funcționează pe puncte, linii și poligoane.
Iată o ilustrare a exemplului care tocmai a fost descris:
După cum puteți vedea, stratul inițial de parcelă conținea un număr mare de poligoane
individuale care ar fi făcut dificilă determinarea suprafeței totale pentru fiecare clasificare de
zonare. Odată ce utilizați instrumentul Dizolvare, este creat un nou strat, astfel încât fiecare clasă
de zonare să aibă un singur poligon. De acolo, devine mult mai simplu să se determine suprafața
totală pentru fiecare clasă de zonare.
Instrumentul Proiect
Instrumentul Proiect este folosit pentru a transforma sau muta un strat spațial de la un sistem
de coordonate la altul. Este important să știți că atunci când proiectați date între sistemele de
coordonate, valorile reale ale coordonatelor pentru caracteristicile dvs. trebuie să se modifice.
Instrumentul Proiect vă va prelua datele existente și le va traduce în noul sistem de coordonate
folosind matematica și traducerile adecvate pentru a crea un nou strat care se află în sistemul de
coordonate desemnat.
Instrumentul Proiect se află în caseta de instrumente Instrumente de gestionare a

datelor și în setul de instrumente Proiectări și transformări . Anumite instrumente și funcții
funcționează cel mai bine cu diferite tipuri de sisteme de coordonate. Există două tipuri de bază
de sisteme de coordonate: geografice și proiectate. Dacă încercați să măsurați distanțe sau zone,
atunci un sistem de coordonate proiectat funcționează cel mai bine.
[ 195 ]
Geoprocesare
Chiar dacă ArcGIS Pro va proiecta datele din mers, astfel încât chiar și datele care se află în
sisteme de coordonate diferite să fie afișate împreună, este o practică recomandată să plasați toate
datele pe care le analizați în același sistem de coordonate comun.
Acest lucru evită erorile cauzate de probleme cu unități și transformări diferite.
Acest instrument nu trebuie confundat cu instrumentul Define Projection , care se află în același
set de instrumente. Instrumentul Definire proiecție va atribui un sistem de coordonate unei clase
de caracteristici care este nedefinită sau atribuită greșit. De fapt, nu proiectează date către un nou
sistem de coordonate. Aceasta este o greșeală comună pentru noii utilizatori ArcGIS.
Instrumentul Merge
Instrumentul Merge va prelua date din două sau mai multe straturi sau tabele și le va combina
într-o nouă ieșire unică. Acest lucru este util dacă obțineți același tip de date din mai multe surse sau
locații. De exemplu, lucrați cu un grup regional de răspuns la situații de urgență și încercați să
dezvoltați un plan regional de evacuare. Primiți date rutiere din mai multe jurisdicții. Puteți folosi
instrumentul Îmbinare pentru a le combina pe toate într-un singur strat.
Instrumentul Merge poate fi găsit în setul de instrumente Instrumente de gestionare a

datelor și în setul de instrumente Generalizare . Instrumentul Merge poate fi folosit pentru
a combina puncte, linii, poligoane și chiar tabele independente. Puteți îmbina numai caracteristici
similare, ceea ce înseamnă că puteți îmbina doar puncte cu puncte, linii cu linii și poligoane cu poligoane.
Iată un alt exemplu de când ați putea dori să utilizați instrumentul Merge. Sunteți responsabil
pentru inventarierea tuturor hidranților de incendiu din oraș. Așa că ieși pe parcursul mai multor
zile culegând locațiile hidranților de incendiu. Rezultă un strat care arată toate locațiile colectate
zilnic. Doriți să combinați toate locațiile colectate într-un singur strat.
[ 196 ]
Capitolul 8
Instrumentul Merge creează un nou strat care include toate caracteristicile și atributele care erau
inițial în cele patru straturi separate. Deci acum aveți un singur strat de gestionat, actualizat și analizat.
Instrumentul Adăugați
Instrumentul Adăugați este foarte asemănător cu instrumentul Merge. De asemenea, combină
datele din mai multe straturi sau tabele într-unul singur. Marea diferență dintre aceste două instrumente
este că Append este unul dintre puținele instrumente de geoprocesare care schimbă de fapt datele de
intrare. Acesta va adăuga caracteristici sau înregistrări la intrarea țintă.
Puteți utiliza instrumentul Adăugați dacă aveți un strat de informații existent și trebuie doar să adăugați
date nou achiziționate la acesta. De exemplu, continuând cu exemplul hidranților, după unirea hidranților
din primele patru zile în care ați colectat date, ieșiți și colectați mai multe locații de hidranți. Doriți să
adăugați acești hidranți nou colectați la stratul îmbinat pe care l-ați creat mai devreme.
Instrumentul Adăugați ar funcționa în acest caz. Ar continua să adauge hidranții nou colectați la
stratul de date existent. Nu ar continua să creeze straturi noi pe care ar trebui să le gestionați. Acest
lucru este ilustrat în următoarea captură de ecran:
Instrumentul Adăugați este unul dintre instrumentele de geoprocesare care editează sau modifică
datele originale de intrare.
[ 197 ]
Geoprocesare
Exercițiul 8B – folosind instrumentele Clip și

Dizolvare
Directorul Lucrări Publice lucrează la un raport pe care trebuie să îl prezinte Consiliului Local
pentru a-și susține cererea de buget. El trebuie să știe lungimea totală a fiecărui drum din
orașul Trippville. Așa că ți-a cerut să-i oferi acele numere.
Din fericire, aveți deja datele privind limita orașului și străzile în geodatabase.
Cu toate acestea, datele privind străzile se extind în afara limitelor orașului și sunt împărțite
în segmente individuale de drum. Așa că va trebui să vă acordați ceva timp pentru a pregăti
datele înainte de a-i putea oferi numerele de care are nevoie.
Pasul 1 - evaluați datele

Directorul v-a pus deja întrebarea și ați verificat că aveți deja datele necesare pentru proiect.
Deci, acum trebuie doar să vă evaluați datele pentru a verifica pașii de care aveți nevoie pentru
a finaliza proiectul.
În acest pas, veți deschide ArcGIS Pro și veți examina datele privind limita străzilor și orașului.
Vă veți asigura că aveți informațiile de care aveți nevoie:
1. Porniți ArcGIS Pro și deschideți fișierul Ex8B.aprx aflat în C:\Student\

IntroArcPro\Chapter8\Ex8B.
2. Odată ce proiectul se deschide, ar trebui să vedeți o hartă cu două straturi: City_Limit

și Street_Centerlines. Observați că străzile se extind în afara limitelor orașului.
Întrebare: Ce instrument de geoprocesare, despre care ați citit în acest capitol,

credeți că ar trebui să utilizați pentru a crea un strat care conține doar străzile
din interiorul orașului?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
3. Faceți clic dreapta pe stratul Street_Centerlines și selectați Tabel de atribute.

4. Directorul dorește lungimea totală pentru fiecare drum din oraș. Consultați tabelul
pentru stratul Street_Centerlines pentru a vedea dacă există un câmp care identifică
drumul căruia îi aparține fiecare segment.
Întrebare: Ce câmp identifică ce drum îi aparține fiecare segment?

____________________________________________________________
____________________________________________________________
[ 198 ]
Capitolul 8
5. Închideți tabelul și salvați proiectul.
Acum ați evaluat datele dumneavoastră pentru a determina adecvarea acestora pentru a furniza
informațiile solicitate de Director. Știți că va trebui să extrageți porțiuni din liniile centrale ale străzilor care
se află în interiorul limitelor orașului și că aveți un câmp de identificare pe care îl puteți folosi pentru a
dizolva segmentele de stradă pentru a calcula cu ușurință lungimea acestora.
Pasul 2 – tăierea străzilor

În acest pas, veți decupa liniile centrale ale străzilor, creând un nou strat care conține doar
porțiunile străzilor care se află în interiorul limitelor orașului:
1. Selectați fila ANALIZĂ din panglică.
2. Din grupul Instrumente situat în centrul filei ANALIZĂ , selectați Clip.

Aceasta ar trebui să deschidă panoul Geoprocessing din partea dreaptă a interfeței.
3. Faceți clic pe săgeata mică derulantă situată în dreapta celulei pentru Caracteristicile de intrare
și selectați stratul Street_Centerlines .
4. Pentru funcțiile Clip, selectați City_Limit utilizând același proces.
5. Asigurați-vă că Clasa de caracteristici de ieșire este setată la C:\Student\IntroArcPro\

Chapter8\Ex8B\Ex8B.gdb\Street_Centerlines_Clip.
6. Lăsați XY Tolerance necompletat.
Panoul dvs. de geoprocesare ar trebui să arate astfel:
7. După ce ați verificat că totul este setat corect, faceți clic pe Run
butonul situat în partea de jos a panoului Geoprocessing .
[ 199 ]
Geoprocesare
Când instrumentul Clip este complet, un nou strat va fi adăugat pe harta dvs. numit
Street_Centerlines_Clip.
8. Dezactivați sau eliminați stratul Streets_Centerlines , astfel încât să puteți vedea mai bine rezultatele
instrumentului Clip .
9. Faceți clic dreapta pe noul strat pe care tocmai l-ați creat și selectați Tabel de atribute.
10. Faceți clic dreapta pe câmpul ST_NAME și alegeți Sort Ascending. Aceasta va sorta
înregistrările bazate pe numele fiecărui drum.
Întrebare: După sortarea înregistrărilor din tabel, ce observați despre

numărul de segmente pentru fiecare drum?
________________________________________________________
________________________________________________________
Deci acum puteți vedea cum instrumentul Clip a creat un nou strat care conține doar acele porțiuni
de drum care sunt situate în limitele orașului. Stratul original rămâne neatins. Ești aproape gata să-i
oferi Directorului informațiile de care are nevoie. Mai trebuie să simplificați datele, astfel încât să puteți
calcula mai ușor lungimea totală a fiecărui drum.
Pasul 3 – simplificarea datelor și calcularea lungimii

totale
În acest pas, veți folosi instrumentul Dizolvare pentru a simplifica stratul de linie centrală a drumului tăiat
pe care l-ați creat în ultimul pas. Acest lucru va crea un alt strat nou pe harta dvs.
1. Faceți clic pe fila ANALIZĂ din panglică.
2. Faceți clic pe butonul Instrumente din grupul Geoprocesare . Aceasta se va reactiva sau
deschide din nou panoul Geoprocessing .
3. În partea de sus a panoului Geoprocessing , selectați Toolboxes situat în partea dreaptă a Favorites.
Aceasta va afișa o listă cu toate casetele de instrumente incluse în ArcGIS Pro plus orice extensii la
care aveți acces.
4. Extindeți caseta de instrumente Data Management Tools .
5. Extindeți setul de instrumente Generalization situat în caseta de instrumente Data

Management Tools .
6. Faceți dublu clic pe instrumentul Dizolvare .
7. Setați funcțiile de intrare la Street_Centerlines_Clip utilizând același proces

ai folosit pentru instrumentul Clip.
[ 200 ]
Capitolul 8
8. Setați clasa de caracteristici de ieșire la C:\Student\IntroArcPro\Chapter8\

Ex8B\Ex8B.gdb\Street_Centerlines_Dissolve_Name.
9. Setați câmpul de dizolvare la ST_NAME.
Panoul dvs. de geoprocesare ar trebui să arate astfel:
10. După ce ați verificat că instrumentul Dizolvare este configurat corect, faceți clic pe
butonul Run .
11. Un nou strat este adăugat din nou pe harta dvs. Faceți clic dreapta pe acest strat în
panoul Conținut și selectați Tabel de atribute.
12. Faceți clic dreapta pe câmpul ST_NAME și selectați sortare crescător.
13. Defilați prin lista de înregistrări. Acordați atenție numărului de înregistrări asociate
cu fiecare nume de drum.
Întrebare: Câte înregistrări există cu același nume de drum?

________________________________________________________________
________________________________________________________________
Acum aveți informațiile pregătite pentru a le oferi directorului. Odată ce dizolvarea este
finalizată, aveți o listă cu fiecare drum și lungimea totală asociată acestuia folosind câmpul
Shape_Length .
[ 201 ]
Geoprocesare
Pasul 4 – exportarea unui tabel în Excel

Directorul apreciază eforturile dumneavoastră. Cu toate acestea, el nu are ArcGIS Pro. Așa că a întrebat dacă vă
puteți exporta rezultatele într-o foaie de calcul Excel. Acest lucru îi va permite să încorporeze mai ușor rezultatele
dvs. în raportul său.
În acest pas, veți exporta rezultatele eforturilor dvs. într-o foaie de calcul Excel folosind instrumente găsite în
caseta de instrumente Conversie :
1. Reveniți la lista Casete de instrumente din panoul Geoprocesare .
2. Extindeți caseta de instrumente Instrumente de conversie și apoi extindeți setul de instrumente Excel .
3. Selectați instrumentul de script Tabel în Excel . Acest instrument special este de fapt un script Python.
Pictograma de defilare situată lângă numele instrumentului îl identifică ca atare.
4. Setați Tabelul de intrare la Street_Centerlines_Dissolve_Name.
5. Setați fișierul Excel de ieșire la C:\Student\IntroArcPro\Chapter8\Ex8B\

Street_Lengths_by_Name.xls.
6. Verificați ca panoul de Geoprocesare să arate ca în imaginea următoare și faceți clic pe

Butonul Run :
Când instrumentul Tabel în Excel este complet, acesta nu adaugă foaia de calcul
Excel rezultată pe harta dvs. Dacă doriți să vizualizați rezultatele, porniți Microsoft
Excel și deschideți foaia de calcul pe care tocmai ați creat-o. Ar trebui să arate
foarte asemănător cu tabelul pe care l-ați vizualizat în ArcGIS Pro.
[ 202 ]
Capitolul 8
7. Închideți panoul Geoprocessing și salvați proiectul.

8. Închideți ArcGIS Pro.
Felicitări! Tocmai ați finalizat primul proiect de analiză folosind

ArcGIS Pro.
Alte instrumente de analiză de geoprocesare

utilizate în mod obișnuit
Cu peste 300 de instrumente de geoprocesare, ați început abia să zgârieți suprafața tipurilor de
analiză pe care le puteți efectua cu ArcGIS Pro. ArcGIS Pro include instrumente care vă permit să
efectuați o analiză spațială a datelor dvs. Acesta este împărțit în mai multe seturi de instrumente,
inclusiv Suprapunere, Proximitate și Statistici în caseta de instrumente Analiză .
Analiza suprapunerii
Analiza suprapunerii compară două sau mai multe straturi și localizează zonele în care
acestea se suprapun. În funcție de instrumentul pe care îl utilizați, puteți determina doar zonele în
care acestea se suprapun sau puteți șterge zonele în care se suprapun sau puteți combina
suprafețele totale ale tuturor intrărilor.
Setul de instrumente Overlay include următoarele instrumente:
Numele instrumentului
Nivel minim de licență Scurta descriere
terge Avansat Decupează zonele de suprapunere din caracteristicile
de intrare
Identifica Avansat Calculează zonele de suprapunere și nicio

suprapunere
Se intersectează De bază Returnează numai zona de suprapunere
Uniune De bază Combină suprafața totală a poligoanelor de intrare
Actualizați Avansat Înlocuiește zona de suprapunere cu funcții noi
Unire spațială De bază Unește atributele de la o caracteristică la alta

pe baza relației spațiale
Simetric Avansat Identifică zonele în care caracteristicile nu se

Diferență suprapun
[ 203 ]
Geoprocesare
ArcGIS Pro introduce un nou set de instrumente Pairwise care efectuează și analize de suprapunere.
Instrumentele din acest set de instrumente sunt concepute pentru a fi utilizate cu seturi de date extrem de
mari. Acestea vor oferi rezultate mai simple decât cele create cu instrumentele standard Overlay.
Acum veți arunca o privire mai atentă asupra celor două instrumente de analiză Overlay care sunt disponibile
la toate nivelurile de licență: Union și Intersect.
Uniune
Instrumentul Union preia intrarea mai multor straturi de poligoane și combină toate informațiile într-
o singură clasă de caracteristici care conține toate datele din cele două sau mai multe straturi de
intrare. Este important să rețineți că acest instrument funcționează numai cu poligoane.
Nu poate fi folosit cu puncte sau linii. Dacă trebuie să efectuați acest tip de analiză pe puncte sau linii, va
trebui să utilizați instrumentul Identity .
Poate doriți să utilizați instrumentul Union dacă doriți să determinați cât de mult din fiecare parcelă a
fost într-o zonă inundabilă și cât de mult din fiecare parcelă nu a fost într-o zonă de inundație, așa cum este
ilustrat în următoarea figură:
După cum puteți vedea, rezultatul este un nou strat sau o clasă de caracteristici care atribuie ce parte a
fiecărei parcele se află în câmpia inundabilă și ce părți nu sunt. Din nou, intrările dumneavoastră originale
sunt încă intacte.
[ 204 ]
Capitolul 8
Se intersectează
Instrumentul Intersect preia mai multe straturi de intrare și returnează un nou strat care
arată unde se suprapun intrările. Tabelul de atribute al stratului rezultat va conține atributele
combinate ale tuturor intrărilor. Acest instrument funcționează cu toate tipurile de
caracteristici, puncte, linii și poligoane. Dacă introduceți mai multe tipuri de caracteristici, puteți
alege care va fi tipul de ieșire rezultat.
Puteți utiliza instrumentul Intersect dacă lucrați la un plan de evacuare de urgență pentru
comunitatea dvs. Trebuie să determinați ce drumuri ar putea fi blocate din cauza inundațiilor,
așa că trebuie să știți ce segmente se află în câmpia inundabilă. Puteți utiliza instrumentul
Intersect pentru a suprapune liniile centrale ale străzilor cu câmpiile inundabile pentru a localiza
unde și cât de mult din fiecare drum este în cel mai mare pericol de inundație, așa cum este
Rezultatul rezultat al instrumentului Intersect în acest scenariu este un nou strat care
conține doar porțiuni de străzi care sunt situate în interiorul zonei inundabile. Ca și în cazul
altor instrumente, straturile de intrare originale nu au fost modificate în niciun fel.
[ 205 ]
Geoprocesare
Analiza de proximitate
Analiza de proximitate compară, calculează sau arată distanțele dintre caracteristici în două sau mai multe straturi.
Instrumentele de proximitate vor genera zone tampon de distanță, vor localiza cele mai apropiate caracteristici,
sau calculați distanțele dintre caracteristici.
Instrumentele incluse în setul de instrumente de proximitate includ:
Numele instrumentului
Nivel minim de licență Descriere scurtă
Tampon De bază Creează poligoane în jurul caracteristicilor
existente la o distanță stabilită
Multiple Ring Buffer Basic Creează mai multe poligoane tampon la

diferite distanțe
Creați Thiessen Avansat Creează poligoane în jurul punctelor

Poligoane care arată zone de influență
Aproape Avansat Identifică cât de departe este cea mai apropiată
caracteristică între straturile de caracteristici de intrare și
cele mai apropiate
Generare Aproape tabel avansat Creează un nou tabel autonom care arată
distanțele dintre caracteristici în două straturi
Poligon Neighbors Avansat Identifică ce poligoane sunt lângă poligonul

sursă împreună cu calcularea altor informații
asociate
Acum vom arunca o privire rapidă asupra instrumentelor Buffer și Multiple Ring Buffer.
Tampon
Instrumentul Buffer este unul dintre cele mai frecvent utilizate instrumente în ArcGIS. Acesta creează un nou strat de
poligon în jurul stratului de intrare pe baza unei distanțe specificate. Distanța tamponului poate fi o singură valoare
sau poate fi bazată pe un câmp de atribut din tabelul de atribute al caracteristicilor care sunt stocate în tampon. Puteți
alege să salvați orice tip de caracteristică. Puteți salva puncte, linii sau poligoane. Totuși, rezultatul va fi întotdeauna
un poligon.
[ 206 ]
Capitolul 8
Bufferele sunt foarte utile. Ele pot fi utilizate pentru a ajuta la determinarea dacă caracteristicile dintr-
un strat se află la o distanță de alt strat. Ele pot ajuta, de asemenea, la crearea de funcții pentru alte
scopuri, cum ar fi crearea de drepturi de trecere pentru drumuri sau căi ferate, așa cum tocmai este ilustrat.
În acea ilustrație, puteți vedea că un nou strat de poligon a fost creat în jurul liniilor centrale ale
străzilor existente, toate la o distanță uniformă. Acest nou strat reprezintă drepturi de trecere pentru
acele drumuri. De asemenea, fiecare poligon nou moștenește valorile atributelor străzii care a fost stocată
în tampon. Aceasta înseamnă că noilor poligoane li se atribuie numele drumului și orice alte atribute care
au fost legate de segmentele de stradă.
Una dintre opțiunile pe care le aveți când utilizați instrumentul Buffer este să dizolvați
tampoanele care se suprapun. Dacă alegeți să dizolvați tampoanele care se suprapun, toate tampoanele
care se suprapun vor fi îmbinate într-un singur poligon. Acest lucru reduce numărul de caracteristici
care se află în stratul rezultat. De asemenea, dacă alegeți să dizolvați zonele tampon care se suprapun,
noile poligoane nu vor conține informațiile despre atribute care au fost asociate cu caracteristicile pe
care le-ați stocat.
[ 207 ]
Geoprocesare
Această ilustrație arată diferența dintre un tampon care este dizolvat și unul care nu este. După
cum puteți vedea, exemplul nedizolvat din stânga conține mult mai multe poligoane decât cel
dizolvat din dreapta. Exemplul din stânga are multe tampoane suprapuse, așa că, dacă sunt
dizolvate, devin una.
Tampon de inel multiplu

Instrumentul Multiple Ring Buffer este un script Python care rulează instrumentul Buffer de mai
multe ori pentru a crea inele tampon concentrice în jurul caracteristicilor tamponate, așa cum este
La fel ca instrumentul standard Buffer, instrumentul Multiple Ring Buffer funcționează cu puncte, linii
și poligoane, dar scoate numai un nou strat de poligon. Aveți, de asemenea, opțiunea de a dizolva
tampoanele care se suprapun.
Acum că ați avut ocazia să aflați despre unele dintre cele mai frecvent utilizate instrumente de
geoprocesare de analiză, să vă oferim șansa de a le pune în practică.
[ 208 ]
Capitolul 8
Exercițiul 8C – efectuarea analizei

Amintiți-vă în capitolul 4, Crearea hărților 2D, când directorul de dezvoltare economică și comunitară v-a cerut să
pregătiți mai multe hărți care arătau locația proprietăților comerciale care aveau între 1 și 3 acri. După întâlnirea
cu proprietarii de afaceri, are nevoie de mai multă asistență în acest proiect.
Are nevoie de tine pentru a localiza proprietăți comerciale care se află la 150 de picioare de liniile de canalizare
existente ale orașului și au cel puțin 1 acru care nu se află într-o câmpie inundabilă.
Pasul 1 – localizarea proprietăților comerciale în apropierea

liniilor de canalizare
Primul pas al analizei dumneavoastră va fi să localizați toate proprietățile comerciale care au o dimensiune
între 1 și 3 acri și se află la 150 de picioare de o linie de canalizare existentă.
Din fericire, ați identificat deja proprietățile comerciale care îndeplinesc cerințele de dimensiune din Capitolul
4, Crearea hărților 2D, astfel încât acea parte este gata. Deci, acum trebuie doar să determinați care dintre
ele se află la 150 de linii de canalizare.
În acest pas, veți crea un tampon de 150 de picioare în jurul liniilor de canalizare din oraș.
Apoi veți efectua o selecție spațială pentru a selecta toate proprietățile comerciale între 1 și 3 acri
care sunt atinse de sau intersectează tamponul pe care îl creați:
1. Porniți ArcGIS Pro.
2. Deschideți proiectul Ex8C.aprx aflat în C:\Student\IntroArcPro\Chapter8.
Când proiectul se deschide, ar trebui să vedeți o hartă care pare foarte familiară.
Ar trebui să arate ca cel pe care l-ați creat în Capitolul 4, Crearea hărților 2D.
Această hartă conține deja toate straturile de bază de care aveți nevoie pentru a efectua analiza.
Puteți vedea proprietățile comerciale între 1 și 3 acri, liniile de canalizare și luncile inundabile.
Acum veți crea 150 de picioare
tampon în jurul liniilor de canalizare:
3. Selectați fila ANALIZĂ din panglică.
4. Selectați instrumentul Buffer pentru a deschide panoul Geoprocessing și instrumentul Buffer

parametrii.
5. Folosind abilitățile pe care le-ați învățat în exercițiul anterior, setați caracteristicile de intrare
clasa la liniile de canalizare.

Ex8B\Ex8B.gdb\sewer_lines_Buffer.
7. Setați distanța la 150 și unitățile la picioare.
[ 209 ]
Geoprocesare
8. Lăsați tipul lateral, tipul final și metoda cu setările implicite.

9. Setați Tipul de dizolvare pentru a dizolva toate caracteristicile într-o singură
caracteristică. Deoarece nu trebuie să știți ce linie de canalizare se află lângă ce
parcelă, permiterea ArcGIS Pro să dizolve tamponul rezultat va ușura analiza viitoare.
10. Verificați ca panoul de Geoprocesare să arate ca în imaginea următoare și
faceți clic pe Run:
Odată ce instrumentul Buffer este complet, un nou strat va fi adăugat pe harta dvs.
Acest nou strat va arăta zonele care se află la 150 de picioare de liniile de canalizare.
Acum veți folosi acel nou strat pentru a selecta proprietățile comerciale:
11. Faceți clic pe fila HARTĂ din panglică.
12. Selectați butonul Selectare după locație din grupul de selecție din fila HARTĂ .
13. Dacă ați lăsat deschis panoul de Geoprocesare , acum va afișa Select
Parametrii Straturi după locație . Setați stratul de caracteristici de intrare la Proprietăți
comerciale 1 până la 3 AC.
[ 210 ]
Capitolul 8
14. Setați Relația la Intersect. Aceasta va selecta toate proprietățile comerciale între
1 și 3 acri care sunt suprapuse de stratul tampon al liniilor de canalizare.
15. Setați Selectarea caracteristicilor la sewer_line_Buffer.
16. Lăsați toți ceilalți parametri cu setările implicite.
faceți clic pe Run.
Când se finalizează Selectarea după locație , ar trebui să aveți aproximativ 18 proprietăți

comerciale selectate. Toate acestea sunt suprapuse sau atinse de tamponul de canalizare
creat de dvs. Aceasta înseamnă că toate se află la 150 de picioare de o linie de canalizare
existentă. Acum veți exporta acele parcele selectate în propriul lor strat.
[ 211 ]
Geoprocesare
Pasul 2 – exportul pachetelor selectate

Acum că ați identificat proprietăți comerciale care se află la 150 de picioare de o linie de canalizare,
le veți exporta într-o nouă clasă de caracteristici, astfel încât să le puteți utiliza pentru analize
ulterioare. Acest lucru vă va asigura că nu modificați sau nu deteriorați din greșeală stratul existent:
1. Selectați Proprietăți comerciale 1 până la 3 AC în panoul Conținut .
2. Selectați fila Date din grupul Feature Layer .
3. Faceți clic pe butonul Export Features situat în grupul Export din fila Date pentru a afișa
parametrii pentru instrumentul Copy Features în panoul Geoprocessing .
4. Funcțiile de intrare ar trebui setate automat la Proprietăți comerciale 1 până la 3 AC. Dacă nu,
setați-l la acel strat.
5. Setați Clasa de caracteristici de ieșire la C:\Student\IntroArcPro\Chapter8\

Ex8B\Ex8B.gdb\CommercialProp_near_sewer.
Când instrumentul Copiere caracteristici se termină, pe harta dvs. este adăugat un

nou strat care conține numai acele parcele comerciale pe care le-ați selectat. Dacă aveți
caracteristici selectate într-o hartă sau un tabel, majoritatea instrumentelor de
geoprocesare vor folosi automat numai acele înregistrări selectate din acel instrument.
7. Deschideți tabelul de atribute pentru stratul CommercialProp_near_sewer care tocmai a fost

adăugat pe harta dvs.
[ 212 ]
Capitolul 8
8. Verificați că tabelul conține același număr de înregistrări ca și pe care l-ați selectat

anterior. Ar trebui să fie aproximativ 18.
9. Ștergeți selecția făcând clic pe butonul Ștergere din grupul Selecție din fila HARTĂ .
10. Închideți masa.
11. Opriți liniile de canalizare, căminele de canalizare sanitară, sewer_line_Buffer și

Commercial Properties 1 până la 3 straturi AC . Nu trebuie să le vedeți pentru restul
analizei. Ele pot provoca confuzie.
Pasul 3 – determinarea cât de mult din fiecare proprietate

comercială se află în zona inundabilă
Acum că ați selectat proprietățile comerciale care au dimensiunea necesară și care se află în
apropierea sistemului de canalizare al orașului, este timpul să calculați câtă suprafață a fiecăreia
dintre acele parcele se află în câmpia inundabilă. Pentru a face asta, veți uni noul strat pe care
tocmai l-ați creat cu câmpiile inundabile.
Acest lucru va crea un nou strat care va împărți fiecare proprietate comercială în partea care se află
în zona inundabilă și cea care nu este:
1. Folosind abilitățile pe care le-ați învățat deja, deschideți tabelele cu atribute atât pentru
straturile CommercialProp_near_sewer , cât și pentru Floodplains . Acordați un moment
pentru a examina ce câmpuri sunt situate în fiecare tabel și unele dintre valorile pe care
le conțin. Acest lucru vă va ajuta să înțelegeți mai bine rezultatele produse de instrumentul
Uniunii .
2. Închideți mesele.
3. Faceți clic pe fila ANALIZĂ din panglică.
4. Selectați instrumentul Unire din grupul Instrumente . Panoul Geoprocessing va afișa

acum parametrii asociați instrumentului Union .
5. Setați clasele de caracteristici de intrare la CommercialProp_near_sewer și

Floodplains.
[ 213 ]
Geoprocesare

Ex8B\Ex8B.gdb\Commercial_Floodplain_Union.
7. După ce ați verificat, panoul de geoprocesare arată ca imaginea următoare,
Când instrumentul Unire se finalizează, va adăuga un nou strat pe harta

dvs. care include caracteristici care sunt combinația celor două straturi de
intrare. Harta dvs. ar trebui să arate similar cu ilustrația următoare. Amintiți-
vă că culorile dvs. pot fi diferite.
[ 214 ]
Capitolul 8
Stratul verde din harta precedentă este rezultatul instrumentului Union .

Acum, efectuați următorii pași:
8. Deschideți tabelul de atribute pentru stratul pe care tocmai l-ați creat și care a fost adăugat
la harta ta.
9. Sortați Descendent pe câmpul SFHA . Toate acele poligoane care sunt atribuite cu IN sunt
în interiorul luncii inundabile. Toate cele care sunt goale sau NULL sunt în afară.
10. Trebuie să actualizați câmpul ACRE_CALC pentru a reflecta noua suprafață pentru
Commercial_Floodplain_Union. Faceți clic dreapta pe câmpul ACRE_CALC .
11. Selectați Calculate Field.
[ 215 ]
Geoprocesare
12. În celula de expresie situată mai jos, unde scrie ACRE_CALC =, tastați
următoarea expresie: !Shape_Area! / 43560. Aceasta va converti forma_
valorile câmpului de suprafață care sunt în picioare pătrate în acri. Ar trebui să
arate cam așa când ați terminat:
Când convertiți unități folosind calculatorul de câmp așa cum tocmai ați
făcut, este, de asemenea, posibil să specificați unitatea specifică în care
faceți conversia în expresia dvs. De exemplu, ați putea folosi și
următoarea expresie în sarcina anterioară: !Shape.Area@ACRES!.
Cuvântul acri înlocuiește factorul de conversie. Acest lucru facilitează
conversia unităților dacă nu cunoașteți factorul de conversie adecvat de aplicat.
13. Faceți clic pe Executare după ce v-ați verificat expresia.

14. Închideți tabelul și salvați proiectul.
[ 216 ]
Capitolul 8
Pasul 4 – selectarea parcelelor comerciale care nu se află

în zona inundabilă
Singura problemă cu utilizarea instrumentului Union în acest proces este că stratul rezultat include
și părți ale poligoanelor de luncă care nu s-au suprapus cu parcelele comerciale. Aceasta înseamnă
că trebuie fie să simplificați stratul prin eliminarea acelor poligoane doar din câmpia inundabilă, fie să le
luați în considerare în interogarea dvs. Dacă aveai o licență avansată, ai fi putut folosi instrumentul
Identity; care ar fi evitat acest pas următor.
În acest pas, veți selecta proprietățile comerciale care au cel puțin 1 acru sau mai mult care nu se află
într-o câmpie inundabilă:
1. Faceți clic pe fila MAP din panglică.
2. Faceți clic pe butonul Select By Attributes . Aceasta va afișa parametrii pentru instrumentul Select
By Attributes în panoul Geoprocessing .
3. Verificați că numele stratului sau vizualizarea tabelului sunt setate la Commercial_Floodplain_

Uniune. Dacă nu, setați-o în consecință.
4. Tipul de selecție trebuie setat la Selecție nouă.

5. Faceți clic pe butonul Adăugare clauză .
6. Setați câmpul la Zonare și următorul operator la Nu este egal.

Pentru valoare, selectați opțiunea goală din partea de sus a listei și faceți clic pe Adăugare.
Acest lucru va elimina poligoanele care reprezintă doar zone de luncă inundabilă care nu se
suprapun proprietăților comerciale.
7. Faceți clic din nou pe butonul Adăugare clauză .
8. Setați Câmpul la ACRE_CALC și următorul operator la este Mai mare decât sau egal cu. Tastați 1,00
pentru valoare și faceți clic pe Adăugare. Aceasta selectează toate pachetele comerciale care au
dimensiunea potrivită.
9. Faceți clic încă o dată pe butonul Adăugare clauză .
10. Setați câmpul la SFHA și operatorul la Does Not Equal. Apoi setați valoarea la IN și faceți clic pe
Adăugare. Acest lucru elimină toate zonele care se află în interiorul câmpiei inundabile din selecția
finală.
[ 217 ]
Geoprocesare
11. Faceți clic pe bifa verde pentru a vă valida interogarea. Panoul dvs. de geoprocesare
ar trebui să arate asemănător cu acesta:
12. Faceți clic pe Executare după ce ați verificat că totul este setat corect.
Când este complet, ar trebui să aveți 13 proprietăți comerciale selectate.

Acestea ar trebui să fie toate mai mari de 1 acru și în afara câmpiei inundabile.
13. Folosind abilitățile pe care le-ați învățat, exportați selecția într-un nou strat.
Setați simbolistica pentru noul strat la ceva care iese în evidență.
14. Dezactivați stratul Commercial_Floodplain_Union astfel încât noul dvs. strat

iese și mai mult în evidență.
[ 218 ]
Capitolul 8
Tocmai ați identificat coletele din oraș care îndeplinesc cerințele Directorului. Ai folosit
diverse instrumente de analiză și selecție pentru a-i răspunde la întrebare. După cum
puteți vedea, nu este neobișnuit să folosiți mai multe instrumente și metode pentru a obține
răspunsurile necesare la ceea ce poate părea a fi o întrebare simplă. Credeți sau nu, odată ce
vă familiarizați și vă simțiți confortabil cu aceste instrumente, procesul pe care tocmai l-ați
finalizat poate fi realizat în mai puțin de 10 minute. Este nevoie doar de practică.
rezumat
ArcGIS Pro poate fi folosit pentru a efectua analize spațiale pentru a răspunde la o mulțime
de întrebări și preocupări. Vă poate ajuta să vedeți modele și soluții. Instrumentele puternice
de geoprocesare pot fi utilizate cu diferite tipuri de date pentru a obține răspunsurile de care
aveți nevoie la problemele de zi cu zi.
În acest capitol, ați învățat ce este geoprocesarea și unele dintre instrumentele disponibile
în ArcGIS Pro. De asemenea, ați învățat cum nivelul de licență și extensiile pot afecta
instrumentele care vă sunt disponibile atunci când trebuie să efectuați analize sau să gestionați
datele GIS.
Acest capitol v-a expus, de asemenea, la unele dintre cele mai utilizate instrumente
de analiză și pregătire a datelor. Ați realizat două proiecte de analiză separate care au
oferit experiență practică cu multe dintre aceste instrumente și v-au permis să vedeți
cum pot fi integrate cu alte instrumente la care ați fost deja expus pentru a găsi răspunsuri.
[ 219 ]
Crearea și utilizarea sarcinilor

După cum ați experimentat acum, ArcGIS Pro conține o mulțime de instrumente și metode pentru efectuarea
de analize, crearea de hărți și gestionarea datelor. În multe cazuri, există două sau trei moduri diferite de a
face același lucru. De asemenea, multe instrumente de geoprocesare sunt foarte asemănătoare, cum ar fi
Union, Intersect și Identity. Deși acestea sunt similare, fiecare este conceput pentru a fi utilizat în circumstanțe
specifice.
Toate aceste instrumente și metode diferite fac din ArcGIS Pro o aplicație foarte puternică.
Cu toate acestea, poate provoca confuzie pentru utilizatorii noi și permite utilizatorilor experimentați
să îndeplinească funcții în mod foarte diferit. Acest lucru poate duce la rezultate inexacte sau greșite.
Lucrurile ar fi mult asemănătoare dacă ai putea dezvolta fluxuri de lucru standardizate pe care
toată lumea le-ar putea folosi cu instrucțiuni pas cu pas necesare pentru a îndeplini anumite sarcini.
Cu ArcGIS Pro, puteți face doar acest lucru. Se numesc sarcini. Sarcinile oferă fluxuri de lucru pas cu pas,
care pot fi salvate împreună cu proiectul dvs. Nu există limită pentru numărul de sarcini pe care le puteți
salva cu proiectul dvs. Nu vă limitați la salvarea lor în proiect. Le puteți salva și partaja într-un folder de rețea,
ArcGIS Online, Portal for ArcGIS și multe altele.
În acest capitol, veți învăța următoarele subiecte:
• Ce este o sarcină și considerente de luat în considerare înainte de a crea una

• Cum se creează o sarcină
• Cum se utilizează o sarcină
Ce este o sarcină?
Simplu spus, o sarcină este o serie de pași preconfigurați necesari pentru a finaliza un anumit proces. Sarcinile
pot fi foarte simple, conținând doar trei sau patru pași, sau pot fi foarte complexe, conținând sarcini de grup
în cadrul unei sarcini și fiecare grup poate conține mai mulți pași. Depinde în întregime de tine. Sarcinile vă
permit să fiți atât de detaliat pe cât credeți că trebuie să fie pentru publicul dvs. de utilizatori.
[ 221 ]
Sarcinile sunt stocate ca element de sarcină în cadrul unui proiect ArcGIS Pro. Vă veți accesa
sarcinile din panoul Proiect . Când deschideți o anumită sarcină, aceasta va apărea într-un nou
panou numit Panoul de activități .
Componentele unei sarcini

Fiecare sarcină pe care o creați în ArcGIS Pro va consta din mai multe componente. Primul este Task
Item, care este stocat în proiect. Este practic un folder pentru a stoca sarcinile conexe în cadrul
proiectului dumneavoastră. Veți accesa elementele de activitate din panoul Proiect , așa cum se arată
în imaginea următoare:
A doua componentă este grupul de activități. Grupul de activități este un subdosar din Elementul
de activitate pentru a grupa sarcinile conexe după funcție sau scop. Puteți crea grupuri de activități
în interiorul altor grupuri de activități la fel cum puteți crea dosare în interiorul altor foldere din
Windows. Acest lucru vă permite să creați o structură organizatorică pentru a vă stoca sarcinile,
astfel încât acestea să fie mai ușor de găsit și gestionat.
[ 222 ]
Capitolul 9
A treia componentă este însăși sarcina. Aceasta este o colecție de pași necesari pentru a finaliza
un anumit proces, cum ar fi împărțirea unui pachet sau adăugarea unei noi linii de apă sau
geocodarea unei noi adrese. Sarcinile pot fi stocate într-un grup de sarcini sau autonom.
[ 223 ]
Ultima componentă este un pas. O sarcină va conține, în general, mai mulți pași. Pașii se referă la acțiuni,
butoane, instrumente de geoprocesare, modele sau scripturi accesibile în ArcGIS Pro.
Un pas obișnuit ar fi utilizarea instrumentului Explorare pentru a mări locația unei caracteristici.
Un alt exemplu de pas ar fi odată mărit în zona dreaptă, selectând o anumită caracteristică.
Fiecare pas va avea mai mulți parametri pe care îi puteți seta pentru acel pas, așa cum este ilustrat mai
târziu. Veți furniza informații generale cu privire la fiecare pas, cum ar fi un nume, instrucțiuni de urmat de
către utilizatori și modul în care va fi executat pasul.
Puteți face referire la anumite instrumente sau comenzi de geoprocesare într-un pas din acțiuni. În
ilustrație, acest pas face referire la comanda Selectare prin dreptunghi .
Aveți opțiuni pentru a controla ce hartă și vizualizare ar trebui să folosească pasul. În cele din urmă,
puteți controla conținutul din acea vizualizare prin pasul. Puteți decide ce straturi sunt vizibile, selectabile
sau editabile.
Puteți avea pași care pur și simplu oferă instrucțiuni pentru utilizator și care rulează automat.
Puteți ascunde pașii de la utilizatori dacă doriți. Veți afla mai multe despre pași și despre cum să
le creați mai târziu în acest capitol.
Rularea unei sarcini

Activitățile sunt executate în panoul de activități . Pașii sunt prezentați utilizatorului pe măsură ce îi parcurg
pe fiecare și mai mult la pasul următor. Pentru a deschide o sarcină în panoul de activități , trebuie să
deschideți mai întâi elementul de activitate care conține sarcina dorită pe care doriți să o executați.
[ 224 ]
Capitolul 9
Odată ce deschideți elementul de activitate din panoul Proiect , se va deschide panoul de activități și veți
putea selecta ce sarcină stocată în elementul de activitate selectat pe care doriți să o rulați. Poate fi
necesar să extindeți un grup de activități pentru a găsi sarcina specifică pe care o căutați. Când găsiți sarcina
specifică pe care doriți să o executați, faceți dublu clic pe ea în panoul de activități pentru a o executa.
Acum, să vă oferim șansa de a experimenta cum este să rulați o sarcină.
Exercițiul 9A – executarea unei sarcini simple

În acest exercițiu, veți rula o sarcină simplă care vă va conduce prin procesul de selectare a unei
caracteristici de pe hartă.
Pasul 1 – porniți ArcGIS Pro și deschideți un proiect

Mai întâi trebuie să deschideți un proiect care conține sarcini stocate. În acest pas, veți porni ArcGIS Pro și
veți deschide un proiect care are mai multe sarcini:
1. Porniți ArcGIS Pro.
2. Deschideți EX 9.asprx aflat în C:\Student\IntroArcPro\Chapter9.
Când se deschide proiectul dvs., ar trebui să vedeți o singură hartă 2D care conține straturi
reprezentând limitele orașului, străzile și parcelele pentru orașul Trippville.
3. În panoul Proiect , extindeți folderul Activități , astfel încât să puteți vedea elementele de activitate
salvate în acest proiect.
Întrebare: Ce elemente de sarcină vedeți incluse în acest proiect?

___________________________________________________________
___________________________________________________________
Pasul 2 – deschiderea și rularea unei sarcini

În acest pas, veți deschide un element de sarcină și apoi veți rula o sarcină care vă va ghida prin procesul de
selectare a unei caracteristici de pe hartă:
1. Faceți dublu clic pe elementul de activitate Selectare caracteristici din panoul Proiect .
2. Panoul Proiect ar trebui să se deschidă în partea stângă a interfeței ArcGIS Pro. Notați
sarcinile incluse în acest articol de sarcină.
[ 225 ]
Întrebare: Câte sarcini sunt incluse în elementul de activitate pe care l-ați

deschis și care sunt acestea?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
3. Faceți dublu clic pe sarcina Selectarea caracteristicilor din Hartă pentru a o deschide.
4. Urmați instrucțiunile furnizate în pașii sarcinii. Când i se cere

măriți o zonă de pe hartă, puteți mări orice locație pentru acest exercițiu.
Asigurați-vă că citiți și urmați toate instrucțiunile.
Întrebare: Câți pași a avut această sarcină?

_________________________________________
_________________________________________
5. Când ați terminat de rulat sarcina, ștergeți selecția.
6. Închideți panoul de activități .
7. Închideți ArcGIS Pro fără a salva proiectul.
Tocmai ați experimentat cum funcționează o sarcină din perspectiva utilizatorului. Aceasta a fost o
sarcină foarte simplă. Sarcinile pot fi la fel de complexe sau simple pe cât doriți să fie. Simțiți-vă liber să
încercați unele dintre celelalte sarcini incluse în acest proiect.
[ 226 ]
Capitolul 9
Crearea sarcinilor
Crearea unei sarcini nu este diferită de crearea unei hărți sau a unui aspect. Este nevoie de ceva
gândire și planificare pentru a crea o sarcină de succes. Timpul petrecut pe front-end creării unei
sarcini va atenua o mulțime de frustrări și dureri de cap mai târziu pentru dvs. și pentru cei care
folosesc sarcinile pe care le creați.
La fel cum ați făcut înainte când creați un aspect, trebuie să răspundeți la câteva întrebări:
• Care este scopul sau scopul sarcinii?

• Care este fluxul de lucru care sprijină scopul?
• Cum va fi folosit?
• Cine este publicul pentru sarcina ta?
Răspunsurile la aceste întrebări vor avea un impact asupra designului sarcinilor dvs. Acestea
vor ajuta la determinarea numărului de pași care trebuie incluși, care pași ar trebui să fie
executați automat, nivelul de instrucție pe care trebuie să-l furnizați, ce instrumente trebuie
incluse ca pas și multe altele.
După ce răspundeți la aceste întrebări, veți fi gata să începeți să vă creați sarcina.

Acest lucru poate necesita să începeți prin a crea un nou articol de sarcină și apoi să creați sarcini sau
grupuri de activități în cadrul respectivului articol sau puteți adăuga sarcini noi la un articol de sarcină existent.
Pe măsură ce creați sarcini noi, veți folosi panoul Task Designer . Task Designer vă permite să
adăugați sau să modificați pași. Pașii sunt inima oricărei sarcini. Acestea oferă utilizatorilor
instrucțiunile necesare pentru a finaliza sarcina. Pașii înșiși au câțiva parametri, pe care va trebui
să îi configurați pe măsură ce vă creați sarcina.
Din nou, răspunsurile la întrebările menționate mai devreme vor ajuta la ghidarea creării fiecărui
pas.
Înainte de a începe să creați o sarcină, veți explora o sarcină existentă.
Exercițiul 9B – explorarea unei sarcini

În acest exercițiu, veți arunca o privire mai atentă asupra sarcinii pe care ați executat-o în
Exercițiul 9A – rularea unei secțiuni de sarcină simplă . Veți verifica dacă conține numărul de pași
pe care credeați că a făcut-o sau dacă a fost mai mult decât ați văzut.
Pasul 1 – deschideți un proiect

În acest pas, veți deschide același proiect pe care l-ați folosit în ultimul exercițiu. Acest lucru vă
va permite să accesați sarcina pe care ați rulat-o anterior:
1. Deschideți ArcGIS Pro și selectați Ex 9 din lista proiectelor deschise anterior.
[ 227 ]
2. Extindeți folderul Activități din panoul Proiect .
3. Verificați dacă vedeți elementul de sarcină Selectare caracteristici în folderul Sarcini .
Acum că ați deschis proiectul corect și ați verificat că vedeți elementul de sarcină pe care l-ați folosit în
ultimul exercițiu, veți învăța acum cum să îl deschideți pentru editare în Task Designer.
Pasul 2 – deschiderea unei sarcini în Task Designer

Acum veți deschide elementul de sarcină în Task Designer. Acest lucru vă va permite să vedeți toți
parametrii, sarcinile și pașii incluși în elementul de sarcină:
1. Faceți clic dreapta pe elementul de activitate Selectare caracteristici și selectați Editare în Designer.
Panoul Tasks se deschide în modul Designer în partea stângă a interfeței, iar panoul
Task Designer se deschide în partea dreaptă a interfeței.
2. Examinați parametrii pentru elementul de activitate din panoul Designer de activități .

Rețineți că, pe lângă parametrii standard, cum ar fi numele, autorul și descrierea, puteți
vedea și ce versiune de ArcGIS Pro rulează și puteți urmări versiunea sarcinii pe măsură ce o
actualizați și o modificați.
3. Acum veți face câteva modificări acestui articol de sarcină. Redenumiți elementul de sarcină ca
Selectare caracteristici în ArcGIS Pro , tastând-o în celula situată sub Nume.
4. Schimbați numele autorilor cu al dvs.
5. Schimbați descrierea în următoarele: Acest articol de activitate conține

diverse sarcini care demonstrează diferite metode de selectare
caracteristici din ArcGIS Pro.
6. În cele din urmă, activați Creșterea automată a versiunii elementului de activitate.
Rețineți că nu există niciun buton de salvare în Task Designer. Modificările sunt

aplicate automat când faceți clic pe alt parametru, sarcină sau panou.
Acest lucru vă permite să testați rapid modificările. Modificările efective sunt salvate
permanent atunci când salvați proiectul. Dacă închideți un proiect fără a salva, orice modificări
pe care le-ați făcut la elementul de sarcină și sarcinile și pașii incluse se vor pierde.
[ 228 ]
Capitolul 9
Pasul 3 – Revizuirea pașilor unei sarcini

Acum că ați deschis elementul de sarcină în Task Designer, acum veți explora pașii unei anumite
sarcini. În acest caz, va fi aceeași sarcină pe care ați executat-o
in ultimul exercitiu:
1. În panoul Activități , selectați opțiunea Selectarea caracteristicilor din sarcina Hartă.
2. Faceți clic pe săgeata albastră care apare în dreapta numelui sarcinii pentru a accesa pașii
sarcinii.
Întrebare: Câți pași vezi în această sarcină?

________________________________________________________________
________________________________________________________________
Întrebare: Cum se compară acest lucru cu numărul de pași pe care i-ați numărat
când ați executat sarcina în ultimul exercițiu?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
3. Selectați fiecare pas și examinați General, Acțiuni, Vizualizări și Conținut

parametrii asociati fiecarui pas. Acestea vor fi afișate în panoul Task Designer situat în
partea dreaptă a interfeței.
Întrebare: De ce credeți că numărul de pași pe care i-ați numărat în Exercițiul

9A – rularea unei secțiuni de sarcină simplă diferă de numărul real de pași
conținut în această sarcină?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
[ 229 ]
4. Faceți clic pe săgeata înapoi situată în colțul din stânga sus al panoului Sarcini după ce ați revizuit
fiecare pas.
5. Examinați celelalte sarcini situate în acest articol de sarcină și pașii lor asociați.
6. Închideți panoul Activități când ați terminat de revizuit sarcinile.
Acum aveți o idee mult mai bună despre cum este configurată o sarcină și despre modul în care
funcționează pașii. Să începem acum să ne uităm mai atent la procesul de creare a unei sarcini.
Lucruri de luat în considerare

După cum am menționat anterior, trebuie să răspundeți la aceste patru întrebări înainte de a începe să creați
orice sarcină. Răspunsurile la aceste întrebări vor ghida o mare parte din proiectarea sarcinii.
Deci, cum influențează sau ghidează aceste patru întrebări designul sarcinii tale?
Care este scopul sau scopul sarcinii?

Ca o hartă, creați o sarcină cu un motiv. Ar putea fi să arătați tuturor din organizația dvs. fluxul de lucru
adecvat pentru a împărți un pachet, astfel încât toată lumea să o facă în același mod. Ar putea fi
dezvoltarea unui flux de lucru pentru a identifica toate parcelele situate la 300 de picioare de un alt parcel
care urmează să fie rezonat, astfel încât să puteți crea o listă de corespondență de notificare. Fiecare dintre
acestea reprezintă un scop.
Scopul vă va ajuta să determinați ce instrumente vor trebui să fie menționate în sarcina dvs. De asemenea, vă
va ajuta să răspundeți la următoarea întrebare referitoare la fluxul general de lucru
pe care sarcina o va aborda.
Care este fluxul de lucru care susține scopul?

Fluxul de lucru al sarcinilor este pașii care vor fi incluși în sarcini. Sunt instrumentele și acțiunile care vor
trebui efectuate pentru a atinge scopul și scopul sarcinii. Fluxul de lucru va determina ordinea pașilor dvs. în
cadrul sarcinilor și atunci când utilizați instrumentele pe care scopul dvs. a ajutat la identificarea va fi necesar.
Gândiți-vă cu atenție la fluxul dvs. de lucru. Notați fiecare pas pe care credeți că va fi necesar în sarcină și
orice instrumente asociate fiecărui pas. După ce aveți pașii notori, ar trebui să verificați că ați ținut cont de toți
pașii necesari. Nu este neobișnuit ca utilizatorii experimentați să uite un pas, deoarece este ceva pe care îl fac
automat, fără să-și dea seama că o fac. Aceasta înseamnă că o sarcină poate fi incompletă sau confuză, în
funcție de publicul care utilizează sarcina.
[ 230 ]
Capitolul 9
Una dintre cele mai bune modalități de a valida sau chiar de a dezvolta fluxul de lucru inițial
pentru o sarcină este de a lucra manual prin întregul proces în ArcGIS Pro. Dacă validați un flux de
lucru, asigurați-vă că îl urmați exact așa cum l-ați notat. Acest lucru vă va ajuta să identificați orice
pași pe care i-ați ratat. Urmarea propriilor instrucțiuni va fi mai greu decât credeți. Veți dori să o
faceți. Nu cazi in acea capcana.
Fă-ți timp și fă fiecare pas așa cum l-ai subliniat. Rețineți că cei care pot utiliza sarcina pe care o
creați este posibil să nu aibă același nivel de experiență cu ArcGIS Pro ca și dvs. Așa că lipsa unui
instrument sau a unui pas care este intuitiv pentru tine poate să nu fie pentru alții.
Dacă parcurgeți procesul manual pentru a dezvolta efectiv pașii, atunci înregistrați fiecare pas pe
măsură ce îl faceți. Asigurați-vă că notați instrumentele asociate cu acel pas. Crearea unui document
cu capturi de ecran poate fi, de asemenea, utilă în timp ce faceți acest lucru. Acest lucru vă ajută să
vă asigurați că vă amintiți toate cerințele asociate unui anumit pas atunci când mergeți la
creați sarcina.
Cum va fi folosită sarcina?

Există mai multe motive pentru care creați o sarcină. Poate doriți să standardizați un flux de lucru
comun în cadrul organizației dvs. pentru a vă asigura că toată lumea o face în același mod. Poate
doriți să-l utilizați ca instrument de instruire pentru noii utilizatori. Poate doriți să stabiliți cea mai
bună practică pentru organizația dvs. pentru a asigura acuratețea și eficiența.
Cum va fi adesea legat de scop și va afecta complexitatea și nivelul documentației necesare

pentru sarcină. De exemplu, dacă creați o sarcină care va fi folosită pentru a instrui noi utilizatori,
va trebui să vă asigurați că includeți instrucțiuni exacte pas cu pas, cu o documentație foarte
amănunțită despre exact ce trebuie să facă utilizatorul pentru a finaliza pasul. Veți necesita ca mulți
dintre pași să fie manual interactivi, astfel încât utilizatorul să învețe procesul complet și să înțeleagă
motivele fiecărui pas.
Cu toate acestea, dacă încercați doar să stabiliți un flux de lucru comun în cadrul unei
organizații de utilizatori experimentați, puteți reduce adesea numărul de pași interactivi și
puteți utiliza pași automati, deoarece utilizatorii sunt deja familiarizați cu funcționalitatea ArcGIS
Pro. De asemenea, datorită acestui nivel de experiență, puteți reduce nivelul de documentație
de instruire necesară pentru fiecare pas. Sarcinile create pentru instruire sau pentru stabilirea
celor mai bune practici au nevoie de mai mult timp pentru a fi create, deoarece de obicei necesită
mai multe eforturi din cauza nivelului excesiv al complexității proiectării și documentației lor.
[ 231 ]
Un alt aspect, care ține de modul în care va fi utilizată sarcina, este nivelul de licență necesar
pentru a efectua pașii dintr-o sarcină. Pașii se referă adesea la utilizarea unor instrumente specifice
de geoprocesare sau a comenzilor ArcGIS Pro. După cum ați aflat, unele instrumente de
geoprocesare sunt disponibile numai cu anumite niveluri de licență sau extensii.
Deci, pe măsură ce dezvoltați o sarcină, trebuie să luați în considerare întotdeauna ce nivel de
licență sau extensii sunt necesare pentru a finaliza o sarcină. Dacă sarcina dvs. utilizează
instrumente care necesită un anumit nivel de licență sau extensie, este posibil să doriți să includeți
un pas prin care utilizatorul verifică dacă are nivelul de licență sau extensia corectă necesară
pentru a finaliza sarcina.
Cine este publicul pentru sarcină?

În cele din urmă, trebuie să determinați publicul pentru sarcina pe care o creați. Sunt utilizatori
experimentați ArcGIS Pro sau sunt un utilizator nou? Sunt cineva care a folosit alt software GIS?
Sunt sau nu pricepuți la calculator?
Evident, nivelul de experiență și abilitate va avea un impact asupra designului sarcinii dvs. Cu cât este
mai scăzut nivelul de calificare și experiență, cu atât mai multe instrucțiuni va trebui să oferiți. De
asemenea, poate fi necesar să includeți pași care ar fi intuitivi pentru utilizatorii experimentați.
Dacă publicul dvs. este un grup care este familiarizat cu o altă aplicație software GIS, cum ar fi
ArcMap, ar putea fi necesar să includeți referințe la instrumente sau procese în aplicația respectivă,
astfel încât să poată lega mai ușor funcționalitatea ArcGIS Pro cu ceva cu care sunt familiarizați.
Acest lucru poate crește cantitatea de instrucțiuni pe care le creați pentru fiecare pas.
Acum că știți ce trebuie să luați în considerare înainte de a crea o sarcină, este timpul să învățați
cum să creați efectiv o sarcină.
Crearea unei sarcini

După cum ați învățat, o sarcină are mai multe componente. Când creați o sarcină nouă, va trebui să
creați aceste componente. Primul pas pentru a crea orice sarcină este să ai un element de sarcină
care să o conțină. Acesta poate fi un element de sarcină existent sau nou.
[ 232 ]
Capitolul 9
Odată ce creați sau identificați un element de sarcină existent care va conține sarcina dvs.,
atunci trebuie să decideți dacă doriți ca sarcina să fie autonomă sau inclusă într-un grup de
activități. Când trebuie să faceți o activitate independentă și când ar trebui să o stocați într-un grup
de activități? Dacă sarcina pe care o creați nu are legătură cu alte procese sau fluxuri de lucru, este
bine să o lăsați ca independent. Cu toate acestea, dacă sarcina face parte dintr-un flux de lucru sau
proces mai mare, atunci este o idee bună să stocați acele sarcini asociate într-un grup de activități.
Acest lucru le face mai ușor de găsit. Dacă doriți să vă stocați sarcina într-un grup de activități, va
trebui să o creați după ce creați elementul de activitate.
În acest moment, sunteți gata să vă creați sarcina. Veți folosi Task Designer și răspunsurile la
aceste patru întrebări pentru a crea sarcina împreună cu toți pașii incluși.
Crearea unui element de sarcină

Există mai multe moduri de a crea elemente de sarcină. Dacă acesta este primul articol de
sarcină pe care îl adăugați în proiect, veți merge la fila INSERT de pe panglică și veți selecta
butonul Sarcină din grupul de proiecte. Acest lucru va crea un nou element de sarcină gol în
proiectul dvs., așa cum este ilustrat aici:
[ 233 ]
Dacă aveți deja elemente de activitate în proiect, atunci puteți adăuga altele noi din panoul
Proiect . Pur și simplu faceți clic dreapta pe folderul Sarcină și selectați Element nou sarcină.
Crearea unui grup de activități

Dacă ați decis că doriți să vă stocați sarcina într-un grup de activități, va trebui să o creați în
cadrul articolului de activitate. Veți face acest lucru din panoul Sarcini în modul Designer .
Pur și simplu, faceți clic pe butonul Grup nou și completați parametrii, așa cum este ilustrat în
următoarea captură de ecran:
Crearea unei sarcini

Acum sunteți gata să creați sarcina reală. Amintiți-vă că puteți adăuga sarcini la elementele și
grupurile de activități existente. Crearea unei sarcini este foarte asemănătoare cu crearea
unui grup de sarcini. Veți face clic pe butonul Nouă sarcină din panoul Sarcini în modul
Designer . Veți completa apoi parametrii asociați și noua sarcină este creată, așa cum este
ilustrat în următoarea captură de ecran:
[ 234 ]
Capitolul 9
Exercițiul 9C – crearea unei sarcini

În acest exercițiu, veți crea o sarcină nouă într-un proiect. Într-un exercițiu ulterior, veți adăuga pași
acestei sarcini.
Scopul noii sarcini este de a crea o listă de parcele situate de-a lungul unui drum.
Acest lucru va ajuta Primăria să-i informeze pe cei care locuiesc și lucrează de-a lungul drumului
când acesta este reparat. Această sarcină va fi folosită ca flux de lucru comun pentru cele existente și noi
personal GIS.
Pasul 1 – deschideți proiectul și creați un element de sarcină

În acest pas, veți deschide un proiect și apoi veți crea Elementul de sarcină, care va conține sarcina creată
într-un pas ulterior:
1. Porniți ArcGIS Pro și deschideți proiectul Ex 9 din lista dvs. de recent

proiecte deschise.
2. Extindeți folderul Activități din panoul Proiect .
3. Faceți clic dreapta pe folderul Tasks și selectați New Task Item. Panourile Tasks și Task
Designer se vor deschide automat.
4. În panoul Task Designer , completați parametrii noului element de activitate

după cum urmează:
°
Nume: Sarcini de reparare a drumurilor
° Autor: numele tău
° Descriere: acest articol de activitate conține sarcini asociate proiectelor de reparații de

drumuri, cum ar fi generarea de liste de notificări, localizarea parcelelor din apropiere,
calcularea lungimii totale și multe altele
° Versiunea sarcinii: 1.0.0
° Activați creșterea automată
[ 235 ]
Tocmai ați creat primul articol de sarcină . Acum trebuie să adăugați o sarcină la acel element.
Pasul 2 – crearea unei noi sarcini

Acum sunteți gata să creați sarcina care va servi drept container pentru pașii necesari pentru a crea lista
de parcele situate de-a lungul unui drum. Veți crea o sarcină independentă pentru acest exercițiu, deoarece
este singura sarcină pe care o veți crea. Dacă aceasta făcea parte dintr-un set mare de sarcini pe care le creați,
ați putea crea grupuri de activități pentru a le ajuta să le organizați:
1. În panoul Activități din partea stângă a interfeței, faceți clic pe Nou

Butonul de sarcină .
2. În panoul Task Designer , completați parametrii pentru noua sarcină, așa cum este indicat
aici:
°
Nume = Creați o listă de parcele din apropiere
° Descriere = Această sarcină vă va ghida prin procesul necesar pentru a crea o listă de parcele
situate de-a lungul unui segment de drum care va fi reparat. Lista va permite celor care
locuiesc și lucrează de-a lungul drumului să fie înștiințați despre reparație și despre cât
timp se preconizează că va dura.
3. Închideți panoul Task Designer .
Panoul dvs. de activități ar trebui să arate acum similar cu acesta:
[ 236 ]
Capitolul 9
4. Salvați proiectul și închideți panoul Sarcini .
Acum ați creat o sarcină, dar este goală. Mai trebuie să adăugați la sarcină pașii care le spun
utilizatorilor procesul necesar pentru a produce lista de parcele situate în apropierea
segmentelor de drum care vor fi reparate.
Pașii sarcinii
Pașii sunt într-adevăr carnea sarcinilor tale. Ele oferă utilizatorilor instrucțiuni pentru a finaliza
un proces sau un flux de lucru. Pașii pot fi instrucțiuni simple text care vă spun cum să
efectuați o acțiune, cum ar fi cum să utilizați instrumentul Explorare pentru a mări zona de
interes. Pașii pot fi, de asemenea, foarte complexi. Puteți include instrumente specifice,
comportamentul stratului și controale de selecție într-un pas.
Depinde în întregime de tine. Complexitatea pașilor și de câte aveți nevoie vor fi determinate
de răspunsurile la aceste patru întrebări. Dacă încercați să standardizați un anumit flux de
lucru pentru utilizatorii experimentați, puteți crește complexitatea structurii pașilor pentru a
o automatiza cât mai mult posibil. Acest lucru va crește eficiența echipei dvs., asigurându-vă
totodată că toată lumea efectuează procesul în același mod.
Dacă proiectați sarcina pentru a fi un instrument de instruire, este posibil să doriți ca pașii să fie
mai manuali și instrucționali, pentru a permite utilizatorului să înțeleagă mai bine ce instrumente
sunt utilizate și cum funcționează.
Așadar, să aruncăm o privire mai atentă la componentele care alcătuiesc un pas și la ce scop
servesc. Acest lucru vă va oferi o bună înțelegere, astfel încât să puteți construi pași eficienți în
cadrul sarcinilor dvs.
Componentele unui pas

Un singur pas poate include mai multe componente în funcție de scopul său. Puteți include instrucțiuni
pentru utilizator, puteți determina modul în care va rula pasul, îl puteți conecta la instrumente sau comenzi
de geoprocesare, puteți controla vizualizarea și comportamentul straturilor și puteți gestiona selecțiile într-
un singur pas. Să ne uităm mai atent la aceste componente sau parametri.
[ 237 ]
General
Prima componentă a unui pas este informația generală și comportamentul pasului.
Aceasta include numele pasului , balonul cu instrumente , instrucțiunile și comportamentul de rulare a pasului, după cum urmează:
Numele pasului este ceea ce utilizatorul vede mai întâi listat în sarcină. Numele ar trebui să
ofere utilizatorului o idee generală despre ceea ce trebuie să realizeze pasul, cum ar fi Zoom la
zonă sau Selectați parcela de editat.
Sfaturile instrumente sunt ferestre pop-up care apar atunci când mutați cursorul mouse-ului
peste obiectul din întrebare. Acest lucru ar trebui să ofere mai multe informații pentru utilizator,
dar să se limiteze cel mult la un scurt paragraf. Va fi adesea foarte asemănător cu numele.
Instrucțiunile sunt unul dintre cei mai importanți parametri ai unui pas. Acestea sunt locul în
care oferiți utilizatorilor instrucțiuni despre ceea ce trebuie să facă în timpul pasului dat pentru
a-l finaliza. Acestea pot fi atât de lungi și detaliate pe cât simțiți că trebuie să se bazeze pe scopul
pasului și pe publicul vizat. Ele ar trebui să fie întotdeauna clare și ușor de urmărit. Încercați să
evitați utilizarea abrevierilor sau a acronimelor, dacă este posibil, deoarece acestea pot provoca
confuzie.
Instrucțiunile de rulare/procesare îi spun utilizatorului ce trebuie să facă după ce a

finalizat instrucțiunile pentru a trece la pasul următor. De exemplu, faceți clic pe butonul
Run pentru a începe pasul. Apoi, faceți clic pe butonul Următorul pas pentru a continua.
[ 238 ]
Capitolul 9
În cele din urmă, va trebui să determinați cum va rula pasul. Aveți patru opțiuni de bază
pentru a alege dintre Manual, Auto Run, Auto Proceed și Automatic:
Comportamentul pasului Descriere Exemplu de utilizare

Manual Utilizatorul trebuie să facă clic manual pe Doriți ca utilizatorul să
butonul Run pentru a începe pasul și pe activeze instrumentul Explore
butonul Următorul pas pentru a continua. și apoi să mărească la o anumită
zonă. Îl utilizați ca instrument de
antrenament, așa că aveți nevoie
de ei pentru a vedea instrumentul
Explorare activat pentru utilizare.
Auto Run Rulează automat comanda sau instrumentul de Doriți ca utilizatorul să selecteze
geoprocesare. Utilizatorul efectuează acțiuni cu un caracteristici de pe hartă.

instrument asociat și face clic manual pe Pasul Deci, ați conectat instrumentul
următor pentru a continua. Select by Rectangle la pas și
rulează automat; utilizatorul nu
are nevoie să-l activeze. Ei selectează
doar caracteristici de pe hartă.
Continuare automată Utilizatorul face clic pe butonul Executare pentru a Doriți ca utilizatorul să tamponeze
rula pasul și trece automat la pasul următor când o funcție, dar distanța va fi diferită
este finalizat. în funcție de circumstanțe.
Utilizatorul va introduce distanța
tampon corespunzătoare și apoi
face clic pe butonul Run .
Când tamponul este complet, acesta

trece automat la pasul următor.
Automat Introduceți pasii fără nicio interacțiune a Utilizatorul dvs. lucrează pe o hartă
utilizatorului. Pașii automati au opțiunea de a fi și trebuie să se schimbe pe alta.
ascunși. Puteți include un pas automat, care
comută harta activă curentă la alta
înainte de a trece la pasul următor.
[ 239 ]
Acțiuni
Următoarea componentă a unui pas este Acțiuni. Acțiunile vă permit să conectați o comandă ArcGIS Pro
sau un instrument de geoprocesare la pas. O comandă ArcGIS Pro este orice buton sau instrument pe care
îl vedeți într-o panglică, cum ar fi Adăugați date sau Măsurați. Instrumentele de geoprocesare sunt orice
instrumente disponibile într-o cutie de instrumente, inclusiv scripturi Python personalizate sau modele pe
care le-ați creat dumneavoastră sau alții. Nu este necesar un pas pentru a avea o acțiune. Dacă pasul este
strict instrucțional, este posibil să nu aibă o acțiune.
Când adăugați o comandă sau un instrument de geoprocesare la un pas, puteți realiza acest lucru
în două moduri. Mai întâi este să editați acțiunea. Acest lucru vă permite să alegeți o comandă sau un
instrument de geoprocesare dintr-o listă. Aveți opțiunea de a căuta folosind cuvinte cheie.
O altă metodă este înregistrarea. Când înregistrați, pur și simplu găsiți comanda sau instrumentul de
geoprocesare pe care doriți să îl utilizați din interfața ArcGIS Pro și faceți clic pe el.
Aceasta este o opțiune excelentă dacă ați efectuat pasul manual în trecut și știți exact ce instrument
aveți nevoie.
De asemenea, puteți gestiona selecțiile asociate unui pas ca acțiuni suplimentare atunci când începe pasul,
înainte de a rula o comandă sau la ieșirea din pas. În cadrul pasului puteți salva o selecție, modifica o selecție,
crea o selecție nouă sau șterge o selecție.
[ 240 ]
Capitolul 9
Puteți salva caracteristicile selectate în prezent într-un set de selecție. Acest set de selecție poate fi apoi
utilizat în etapele ulterioare ale sarcinii. De asemenea, puteți salva caracteristicile create sau modificate prin
acest lucru sau pașii anteriori.
De exemplu, dacă într-un pas anterior ați împărțit o parcelă în mai multe parcele, care au rămas
selectate după ce au fost împărțite și ați dorit într-un pas ulterior să editați atributele pentru acele
parcele noi, puteți salva selecția acelor parcele divizate într-o selecție. numit Split Parcels, care ar putea fi
apoi rechemat cu ușurință într-o etapă ulterioară.
De asemenea, puteți șterge selecția sau puteți crea o interogare personalizată pentru a selecta funcții.
Interogarea personalizată este foarte similară cu instrumentul Selectare după atribut și cu o interogare de
definiție, pe care le-ați folosit în capitolele anterioare.
[ 241 ]
Utilizarea acțiunilor suplimentare este, de asemenea, opțională. Un pas poate să nu aibă

acțiuni sau acțiuni suplimentare definite. Pasul poate avea doar o comandă sau un instrument
de geoprocesare indicat. Poate avea doar acțiuni suplimentare definite sau o combinație de un
instrument de comandă/geoprocesare și acțiuni suplimentare. Aceasta înseamnă că un pas
poate fi atât de simplu sau complicat pe cât îți dorești să fie.
Vizualizări
Vizualizările vă permit să controlați hărțile, scenele sau aspectele care sunt deschise și active în
cadrul proiectului dvs. pe măsură ce rulați pasul. Veți vedea toate vizualizările conținute în proiectul
pe care l-ați deschis. Deși puteți avea mai multe vizualizări deschise la un moment dat, doar una
poate fi activă.
Vizualizarea activă va fi cea la care se aplică pasul și acțiunile definite. Deci, dacă creați un pas pentru
a selecta un poligon de zonare, este posibil să doriți să vă asigurați că vizualizarea Zonare este
activă. Dacă pasul dvs. are pe cineva care adaugă o săgeată nord la un aspect, ați dori ca aspectul
adecvat să fie deschis și activ. Este posibil să doriți să închideți unele vizualizări pentru a elimina
posibila confuzie din partea utilizatorului și pentru a reduce cantitatea de resurse de computer, care
ar putea fi utilizate.
După cum puteți vedea în ilustrație, puteți seta acești parametri manual pentru pas, îi puteți captura
din pasul anterior sau pe baza setărilor curente ale proiectului dvs. pe măsură ce creați pasul.
[ 242 ]
Capitolul 9
Cuprins
Așa cum puteți controla ce vizualizări sunt deschise și active, puteți controla și straturile
din vizualizarea dvs. activă. În cadrul pasului, puteți controla vizibilitatea unui strat, indiferent
dacă este selectabil sau nu, editabil sau nu, snapabil sau nu, este un strat selectat și
vizibilitatea etichetei.
Nivelul de control al stratului este foarte puternic. Vă asigură că protejați datele și că lucrați
numai cu straturile de care aveți nevoie în orice pas dat. De exemplu, dacă editați o parcelă
într-un pas, ați dori să vă asigurați că stratul de parcele este setat ca singurul strat editabil.
Acest lucru va asigura că utilizatorul nu editează accidental limitele orașului sau o stradă din
întâmplare.
Acum că aveți o înțelegere mult mai bună a modului în care pașii sunt configurați și cum
funcționează în cadrul unei sarcini, sunteți gata să începeți să adăugați pași la sarcina creată
în exercițiul anterior.
[ 243 ]
Exercițiul 9D – adăugarea de pași la o sarcină

În acest exercițiu, veți adăuga pașii la sarcina anterioară pe care ați creat-o pentru a ghida utilizatorii prin procesul
de generare a unei liste de parcele în apropierea unui segment de drum selectat, care urmează să fie reparată,
astfel încât proprietarii să poată fi anunțați.
Pasul 1 – deschideți sarcina în Task Designer

În acest pas, veți deschide sarcina pe care ați creat-o în Task Designer, astfel încât să puteți începe să vă
creați pașii:
1. Porniți ArcGIS Pro și deschideți Ex 9 folosind abilitățile pe care le-ați învățat deja.
2. Extindeți folderul Task din panoul Proiect .
3. Faceți dublu clic pe elementul Sarcini de reparare a drumurilor pe care l- ați creat în ultimul exercițiu.
Aceasta va deschide panoul Sarcini .
4. Faceți clic dreapta pe Creare listă a sarcinii de parcele din apropiere și selectați Editare în
Designer. Panoul Task Designer ar trebui să se deschidă în partea dreaptă a interfeței, iar panoul
Tasks ar trebui să intre în modul Designer .
Acum sunteți gata să începeți să adăugați pași. Dacă acesta nu a fost un exercițiu de clasă, ați începe să
vă referiți la notele din răspunsurile la acele patru întrebări pe care trebuie să le luați în considerare înainte de
a crea o sarcină. Ați acorda o atenție deosebită fluxului de lucru pe care l-ați subliniat pentru întrebarea 2.
De dragul exercițiului, acest lucru a fost deja făcut și va trebui doar să urmați instrucțiunile exercițiului.
Pasul 2 – adăugarea unui pas pentru a mări

În acest pas, veți adăuga un pas care va instrui utilizatorul să mărească la locația drumului în cauză. Îi vei
pune să folosească instrumentul Explorare pentru a mări locația.
1. Faceți clic pe butonul Pas nou din panoul Sarcini . Noul pas este
listate automat în panoul Tasks , iar parametrii pentru pas sunt afișați în panoul Task Designer .
2. Setați parametrii generali după cum urmează:

°
Nume: măriți pe stradă folosind instrumentul Explorare
° Sfat instrument: Măriți la stradă care urmează să fie reparată
[ 244 ]
Capitolul 9
° Instrucțiuni: Folosind instrumentul Explorare situat în fila HARTĂ , măriți locația

segmentului de stradă, care va fi reparat pe hartă. Dacă ați mărit deja zona
corectă, puteți sări peste acest pas.
° Instrucțiuni de alergare/continuare: După ce ați mărit cu succes locația străzii, faceți

clic pe Pasul următor pentru a continua.
Personal îmi place să fac numele oricăror instrumente sau butoane pe care le spun în
instrucțiuni într-un font aldine. Acest lucru îl ajută pe utilizator să le identifice ca fiind importante.
Așadar, în instrucțiunile și Instrucțiunile de rulare/procesare menționate anterior, aș fi făcut
din Explorare și Pasul următor un font aldine.
3. În Step Behavior, setați acest lucru ca pas de rulare automată . Te vei conecta
instrumentul Explorare ca acțiune la acest pas. Făcându-l o Execuție automată, pasul va
activa automat instrumentul Explorare fără ca utilizatorul să fie nevoie. Tot ce va trebui să
facă utilizatorul este să înceapă să mărească în zona potrivită din hartă.
4. În cele din urmă, pentru setările generale, setați acest lucru ca pas opțional. Acest lucru va
permite utilizatorului să sari peste pasul dacă este deja mărit în locația potrivită pentru
strada care va fi reparată atunci când începe sarcina.
Ai configurat parametrii generali pentru acest pas. Acum îl veți conecta la o acțiune.
Acțiunea va fi instrumentul Explorare .
5. Faceți clic pe Actions situat în partea de sus a panoului Task Designer .
6. Mutați indicatorul mouse-ului unde scrie <niciun>. Trei pictograme ar trebui

apar în dreapta. Faceți clic pe pictograma Editați .
7. Faceți clic pe săgeata derulantă situată în dreapta <none> în Command/

Panoul de geoprocesare .
8. Selectați Comandă din lista verticală.
9. Faceți clic pe butonul Browser care apare în partea dreaptă a comenzii selectate.
[ 245 ]
10. În zona de căutare a ferestrei pop-up, tastați Explore și selectați Explore (Deschide instrumentul
de explorare curent) și faceți clic pe OK.
11. Faceți clic pe Done situat în partea de jos a panoului Task Designer .
Nu este nevoie să configurați acțiuni suplimentare sau să modificați setările pentru vizualizări
sau conținut în acest pas, deoarece aveți doar utilizatorul să mărească o locație. Deci, ați
terminat de creat acest pas. Amintiți-vă că nu există niciun buton de salvare sau pas. Ele sunt
salvate când salvați proiectul.
Felicitări! Ai creat primul pas. Încă nu ai terminat. Aveți mai mulți pași care trebuie creați pentru a
finaliza acest flux de lucru.
Pasul 3 – selectarea segmentului de stradă

Acum trebuie să adăugați un pas care indică utilizatorului să selecteze segmentul de drum, care va fi
reparat. Veți folosi instrumentul Selectare prin dreptunghi și veți instrui utilizatorul să selecteze drumul
de pe hartă.
1. Faceți clic pe butonul Pas nou din panoul Sarcini pentru a crea un alt pas nou.
2. Concurează parametrii generali după cum urmează:

°
Nume: Selectați Segmentul de drum
[ 246 ]
Capitolul 9
° Indicator: Selectați segmentul de drum care va fi reparat
° Instrucțiuni: Faceți clic pe butonul Run pentru a începe acest pas. Apoi, folosind
instrumentul Selectare prin dreptunghi , selectați segmentul de drum de pe
hartă care este programat să fie reparat. Dacă ați selectat deja segmentul de
drum, puteți sări peste acest pas.
° Instrucțiuni de rulare/procesare: După ce ați selectat segmentul de drum care este

programat pentru reparație, faceți clic pe butonul Următorul pas .
° Comportament pas: manual
° Activați opțional pentru a permite utilizatorului să omite dacă a selectat deja

un segment de drum.
3. Faceți clic pe opțiunea Acțiuni din partea de sus a panoului Task Designer .
4. Mutați cursorul mouse-ului în zona care spune <niciun> și faceți clic pe

Pictograma de înregistrare .
5. Faceți clic pe instrumentul Selectare situat în fila HARTĂ . Asigurați-vă că este Select
prin dreptunghi. Rețineți că acest instrument este adăugat automat ca acțiune.
Deoarece veți solicita utilizatorului să selecteze o caracteristică pe un anumit strat în

acest pas, doriți să limitați straturile selectabile disponibile atunci când execută acest pas.
După cum ați învățat mai devreme, puteți face acest lucru prin setările de conținut într-un pas.
6. Faceți clic pe Contents situat în partea de sus a panoului Task Designer .
7. Când această sarcină este executată, doriți să vă asigurați că stratul Străzi este
vizibile și selectabile. Faceți clic pe – localizați lângă Străzi sub
Coloana de vizibilitate până când devine o bifă verde. Faceți același lucru pentru
coloana Selectați .
8. Pentru a vă asigura că niciun alt strat nu este selectat accidental, doriți să setați straturile
rămase la niciunul care nu poate fi selectat făcând clic pe – din coloana Selectare până când
toate au un X roșu.
[ 247 ]
Panoul Task Designer ar trebui să arate astfel când ați terminat:
Acum le-ați oferit utilizatorilor instrucțiunile de care au nevoie pentru a mări locația drumului programat
pentru reparație și cum să-l selecteze. Acum trebuie să le spuneți cum să selecteze parcelele din jur.
Pasul 4 – selectarea pachetelor din apropiere

În acest pas, veți crea un pas care le spune utilizatorilor cum să selecteze parcelele care se află în
apropierea segmentului de drum pe care l-au selectat la ultimul pas. Veți folosi Select By
Comandă de locație pentru a face acest lucru:
1. Faceți clic din nou pe butonul Pas nou pentru a crea noul pas.

°
Nume: selectați pachetele din apropiere
° Indicator: selectați parcele care se află în apropierea segmentului de drum pe care l-ați
selectat la pasul anterior
° Instrucțiuni: Folosind instrumentul Select by Location , veți selecta

parcele care sunt situate pe o distanță de 100 de picioare de segmentul de drum
selectat.
[ 248 ]
Capitolul 9
Asigurați-vă că acest instrument este configurat după cum urmează:
° Strat caracteristic de intrare = Parcele

° Relație = Într-o distanță
° Selectarea Strat = Străzi

° Distanța de selecție = 100 de picioare
° Tip selecție = Selecție nouă
După ce ați verificat că setările sunt corecte, faceți clic pe butonul Run
° Executare/Continuare instrucțiuni: Faceți clic pe Următorul pas pentru a continua.
° Comportament pas: manual
3. Faceți clic pe Acțiuni și, folosind opțiunea Înregistrare , setați comanda la Selectare după
locație situată în fila HARTĂ .
4. Panoul Geoprocessing se va deschide automat. Deoarece executați acest pas manual, îl

puteți închide și reveni la panoul Task Designer .
5. Faceți clic pe Conținut. Setați-o astfel încât străzile și parcelele să fie vizibile și
Pachetele vor fi singurul strat selectabil.

Acum că sunt selectate parcelele din apropiere, mai aveți de făcut un ultim pas. Veți instrui
utilizatorii cum să exporte parcelele selectate într-o foaie de calcul Excel.
Pasul 5 – exportarea selecțiilor în foaia de calcul Excel

În acest pas, veți crea un nou pas, care instruiește utilizatorii cum să exporte parcelele
selectate într-o foaie de calcul Excel:
1. Faceți clic pe butonul Pas nou din panoul Sarcini .

°
Nume: Export în Excel
° Indicator: exportă parcelele selectate într-o foaie de calcul Excel
° Instrucțiuni: Completați parametrii pentru instrumentul de geoprocesare
Tabel în Excel așa cum este indicat aici:
°
Tabel de intrare: colete
° Tabel de ieșire: C:\Student\IntroArcPro\Chapter9\
Parcels_TableToExcel.xls
[ 249 ]
° Faceți clic pe Run după ce v-ați verificat setările.
° Executare/Continuare instrucțiuni: Faceți clic pe Terminare pentru a finaliza sarcina.
° Comportament pas: Rulați manual
3. Faceți clic pe Acțiuni și faceți clic pe pictograma Editare .
4. Setați Tipul de comandă la Instrumentul de geoprocesare.
5. Faceți clic pe butonul Răsfoire de lângă Instrumentul de geoprocesare selectat.
6. În celula Găsire instrumente tip Excel.
7. Selectați scriptul Table to Excel Python și faceți clic pe OK.
8. Asigurați -vă că încorporarea este activată și setați parametrii așa cum este descris în
instrucțiunile dvs. Panoul Task Designer ar trebui să arate după cum urmează:
9. După ce v-ați verificat setările, faceți clic pe Terminat.
10. Nu este nevoie să schimbați vizualizările sau setările de conținut, așa că închideți Task Designer
și salvați proiectul.
Sarcina ta este acum finalizată. Ați adăugat toți pașii necesari pentru a selecta parcelele din
apropierea unui segment de drum care este programat pentru reparație și apoi le-ați exportat într-o
foaie de calcul Excel. Acum trebuie să-l testați.
[ 250 ]
Capitolul 9
Pasul 6 – rulați sarcina

Acum că sarcina este finalizată, o veți rula pentru a vedea cât de bine funcționează. Aceasta va
verifica dacă sarcina conține toți pașii necesari pentru a finaliza procesul dorit și pentru a verifica că
instrucțiunile sunt clare și pașii se desfășoară conform așteptărilor:
1. Folosind abilitățile pe care le-ați învățat pentru a localiza și rula sarcina pe care tocmai ați creat-o.
Urmați cu atenție instrucțiunile din fiecare pas. Vezi dacă au sens și ajungi cu rezultatele
așteptate.
2. Faceți orice ajustări la sarcină și la pașii ei pe care credeți că sunt necesari.
Presupunând că totul a funcționat conform așteptărilor, tocmai ați creat prima sarcină completă.
Ați dezvoltat un flux de lucru, astfel încât alții să poată urma pentru a realiza un anumit proces
folosind instrucțiunile dvs. pas cu pas.
Provocare
Folosind abilitățile pe care le-ați învățat în acest capitol, selectați un exercițiu anterior din această carte
sau un proces comun din biroul dvs. și dezvoltați o sarcină sau sarcini pentru a reproduce acel flux de
lucru.
rezumat
În acest capitol, ați învățat cum pot fi utilizate sarcinile pentru a standardiza procesele, a instrui noi
utilizatori și a stabili cele mai bune practici în cadrul organizației dumneavoastră. De asemenea, ați
dobândit o înțelegere a tuturor componentelor care alcătuiesc o sarcină și a considerațiilor de care
trebuie să țineți cont atunci când vă creați propriile sarcini.
În cele din urmă, ați lucrat prin procesul de creare a unei noi sarcini de la început, de exemplu, creând
o sarcină care exportă datele selectate într-o foaie de calcul Excel.
[ 251 ]
Automatizarea proceselor cu
ModelBuilder și Python
După cum ați învățat acum, efectuarea analizei sau editarea unei caracteristici necesită mulți
pași. Cu cât folosești mai mult ArcGIS Pro, cu atât mai mult te vei trezi că faci același proces
din nou și din nou. De asemenea, puteți realiza că unele dintre procesele pe care le faceți în
mod repetat necesită foarte puțină interacțiune din partea dvs., în afară de selectarea unei
caracteristici și apoi de a spune ArcGIS unde să salveze rezultatele.
Nu ar fi extrem de benefic dacă ai putea automatiza procesele pe care le faci în mod

repetat? Creați butonul proverbial Ușor în care faceți clic pe un singur instrument, completați
câțiva parametri și dezactivați instrumentul vă oferă rezultatele când a fost finalizat. Asta ți-
ar face cu siguranță munca mai ușoară.
Cu ArcGIS Pro, puteți crea butoane sau instrumente Easy folosind scripturi ModelBuilder
și Python . Ambele vă permit să creați procese automate care pot rula mai multe instrumente
împreună în secvență sau în același timp pentru a finaliza o operațiune.
ModelBuilder folosește o interfață vizuală pentru a crea modele de automatizare fără a
fi nevoie să fie programator. Python este limbajul de scripting principal pentru platforma
ArcGIS. Cu acesta puteți crea scripturi foarte puternice care nu pot fi utilizate numai în ArcGIS
Pro, ci și integrarea proceselor din toate componentele ArcGIS, inclusiv Server, Online, Extensii
și multe altele. Crearea de scripturi Python necesită scrierea de cod.
În acest capitol, veți învăța:
• Diferențele dintre sarcini, modele de geoprocesare și scripturi Python

• Cum să creați și să rulați un model
• Componentele unui model

• Cum se exportă un model într-un script Python
• Bazele limbajului Python
[ 253 ]
Automatizarea proceselor cu ModelBuilder și Python
Sarcini, modele de geoprocesare și

scripturi Python – care este diferența?
După ce tocmai ați învățat despre sarcini în ultimul capitol și citind introducerea pentru
acest capitol, s-ar putea să vă întrebați care este diferența dintre o sarcină, un model de
geoprocesare și un script Python? Aceasta este o întrebare grozavă.
Pentru a răspunde, mai întâi trebuie să înțelegeți ce este fiecare. Știți deja ce este o
sarcină, așa că acum ne vom concentra pe obținerea unei înțelegeri mai bune a ceea ce
sunt un model de geoprocesare și un script Python. Odată ce înțelegi asta, poți înțelege
diferențele dintre cele trei.
Model de geoprocesare
Un model de geoprocesare este un instrument personalizat creat în fereastra ModelBuilder
care conține mai multe instrumente de geoprocesare împreună cu diferiții lor parametri
(intrari, ieșiri, opțiuni și alte valori) care funcționează împreună ca parte a unui proces integrat
care va rula ca și cum ar fi un un singur instrument.
Ilustrația anterioară este o mostră a unui model foarte simplu. Conține două instrumente
de geoprocesare despre care ați învățat în Capitolul 8, Geoprocesare. În model, instrumentul
Buffer creează poligoane tamponate în jurul intrării Străzi . Poligoanele tampon rezultate sunt
apoi folosite pentru a tăia parcelele care sunt situate în interiorul poligoanelor tampon stradale.
Deoarece ambele instrumente de geoprocesare se află în interiorul modelului, utilizatorul
trebuie doar să ruleze modelul, în loc să fie nevoit să ruleze fiecare unealtă individual.
Modelul rulează automat instrumentele pe baza parametrilor specificați în model. Veți afla
mai multe despre componentele unui model de geoprocesare și despre cum să creați unul
mai târziu în acest capitol.
[ 254 ]
Capitolul 10
Modelele de geoprocesare pot include instrumente de geoprocesare, scripturi Python, iteratoare,

instrumente numai pentru modele și alte modele. Acest lucru le permite să fie la fel de simple sau la fel
de complexe pe cât aveți nevoie pentru a realiza procesul pe care le-ați proiectat să-l completeze.
Fereastra ModelBuilder permite utilizatorilor să creeze modele de geoprocesare într-un mediu vizual. Nu
este necesară codificare pentru a construi un model. Esri se referă de fapt la ModelBuilder ca un limbaj
de programare vizuală.
Modelele de geoprocesare pot fi create folosind ArcGIS for Desktop (ArcMap sau ArcCatalog)
sau ArcGIS Pro. Un dezavantaj al unui model de geoprocesare este că poate fi rulat numai de la
ArcGIS Pro sau ArcGIS for Desktop. Nu le puteți programa să ruleze automat la o anumită dată și oră.
Cel puțin nu de la sine!
Script Python
Un script Python este, de asemenea, un instrument personalizat care poate rula mai multe instrumente
de geoprocesare împreună cu diferiții lor parametri, ca parte a unui proces integrat. Cu toate acestea,
spre deosebire de un model care nu necesită să scrieți cod de programare, scripturile Python o fac.
Trebuie să cunoașteți limbajul de scripting Python pentru a crea scripturi Python.
Următorul este un mic fragment dintr-un script Python creat pentru ArcGIS:
#------------------------------------------------- -------------
# Nume: Exemplu de Script Union Tool
# Scop: Rulează instrumentul Union Geoprocessing de la ArcGIS
# Autor: Esri și Tripp Corbin
#
# Creată: 15.09.2015
# La curent: # 15.09.2015
# Utilizare: Uniți două clase de caracteristici

#------------------------------------------------- --------------
# Importați modulele de sistem

import arcpy
din arcpy import env
# Setează spațiul de lucru curent pentru a evita necesitatea specificarii căii complete
# la clasele de caracteristici de fiecare dată
env.workspace = "C:\\student\\IntroArcPro\\Databases\\Trippville_GIS.
gdb"
#Runs Union Geoprocessing instrument pe 2 clase de caracteristici
arcpy.Union_analysis ([„Parcele”, „Lunci inundabile”], „Parcele_Luncă_
Uniune", "NO_FID", 0,0003)
[ 255 ]
Scripturile Python au mai multe avantaje față de un model de geoprocesare. În primul rând, Python nu se
limitează la ArcGIS. Python poate fi folosit pentru a crea scripturi pentru multe alte aplicații, cum ar fi Excel,
SharePoint, AutoCAD, Photoshop, SQL Server și multe altele.
Aceasta înseamnă că puteți utiliza un script Python pentru a rula instrumente pe mai multe platforme
pentru a crea un proces cu adevărat integrat.
În al doilea rând, scripturile Python pot fi rulate din afara ArcGIS. Aceasta înseamnă că le puteți
programa să ruleze la anumite ore și zile folosind aplicația de planificare a sistemului de operare. Dacă
scriptul dvs. include instrumente de geoprocesare ArcGIS, scriptul va necesita acces la o licență ArcGIS
pentru a rula cu succes, dar ArcGIS nu trebuie să fie deschis și activ în momentul în care scriptul este
programat să ruleze.
În al treilea rând, Python poate fi folosit pentru a crea instrumente de geoprocesare complet personalizate.
Nu se limitează doar la instrumentele de geoprocesare pe care le veți găsi în casetele de instrumente ArcGIS Pro.
Care este diferența?

Acum că înțelegeți mult mai bine ce sunt o sarcină, un model de geoprocesare și un script Python, veți
putea înțelege mai bine diferențele dintre ele. Fiecare poate servi unui scop în standardizarea și
automatizarea fluxurilor de lucru și proceselor comune.
Următoarea grilă va oferi o înțelegere mai clară a diferențelor dintre cele trei:
Sarcină Model de Script Python

geoprocesare
Rulați automat un singur instrument Da – poate alerga da da

de geoprocesare un singur
instrument automat
ca parte a unui pas
Permiteți utilizatorilor să ofere informații da da da

despre instrumente înainte de a rula
Rulați mai multe sarcini de geoprocesare Nu da da

automat și în secvență
Fii inclus într-o sarcină Nu da da
Să fie incluse într-un model de Nu da da

geoprocesare
Furnizat un flux de lucru documentat Da da Nu
Fiți rulat din afara ArcGIS Pro nr Nu da
Integrați cu alte aplicații Nr Nu da
[ 256 ]
Capitolul 10
Sarcină Model de Script Python

geoprocesare
Fiți programat să ruleze la Nu Nu da

anumite ore și zile
Necesită cunoștințe de Nu Nu da
limbaj de programare
Crearea modelelor de geoprocesare

După cum am menționat mai devreme, modelele de geoprocesare sunt instrumente personalizate pe
care le creați din ModelBuilder. ModelBuilder furnizează interfața grafică pentru construirea modelelor,
precum și accesarea instrumentelor suplimentare numai pentru model, iteratoare, setări de mediu și
proprietăți ale modelului.
Modelele sunt create din mai multe motive. Prima și cea mai comună este automatizarea
proceselor repetitive efectuate în ArcGIS Pro. Dacă aveți o analiză, o conversie sau un alt proces pe
care îl efectuați în mod regulat, un model poate fi folosit ca modalitate de a-l automatiza.
În al doilea rând, puteți utiliza un model ca modalitate de a gândi și de a diagrama fluxul unui proces
în ArcGIS Pro. Acest lucru vă poate ajuta să vă asigurați că ați luat în considerare toate instrumentele
și datele de care aveți nevoie pentru a finaliza un proces. Odată finalizat, modelul oferă apoi
instrumentul pentru finalizarea procesului, precum și documentația vizuală și textuală care explică
modul în care a fost efectuat procesul.
Puteți partaja modele cu cei din organizația dvs., astfel încât aceștia să le poată folosi pentru a efectua
procesul. Acest lucru vă poate reduce volumul de muncă și vă permite să vă concentrați asupra altor
sarcini care necesită niveluri mai mari de cunoștințe și abilități. Deoarece un model rulează automat
instrumentele de geoprocesare conținute în el, puteți crea un model care este ușor de rulat pentru alți
membri mai puțin cunoscători de GIS ai organizației dvs., fără a avea nevoie de o înțelegere completă
a ArcGIS Pro. Acest lucru ajută, de asemenea, la standardizarea metodologiilor noastre, asigurându-ne
că totul este făcut într-o manieră consecventă și aprobată.
Toate acestea ne ajută să economisim timp și bani prin creșterea eficienței, care este în cele din
urmă puterea principală a ModelBuilder. La fel ca sarcinile, modelele constau din mai multe
componente și au propria terminologie asociată acestora.
Componentele modelului și terminologia

Înainte de a putea crea un model, trebuie să înțelegeți piesele și părțile care le compun. Modelele
includ o serie de procese conectate. Fiecare proces include un instrument, care poate fi un instrument
de geoprocesare, un alt model sau un script Python. Fiecare instrument are variabile care servesc ca
intrări sau ieșiri.
[ 257 ]
Următoarea figură este un exemplu de model cu două procese:
După cum puteți vedea în figura anterioară, modelul conține două procese construite în
jurul instrumentelor Buffer și Union . Fiecare dintre aceste instrumente are o serie de variabile
care le alimentează. Variabilele sunt identificate prin ovalele albastre și verzi. Observați că cele
două procese partajează o variabilă, Street_Buffer. Această variabilă este o ieșire a instrumentului
tampon , dar o intrare pentru instrumentul Union .
Există trei tipuri de bază de variabile care sunt incluse într-un model. Sunt date, valoare și variabile
derivate. Variabilele de date sunt date existente care sunt utilizate ca intrare pentru un instrument,
script sau model. Acestea pot fi straturi dintr-o hartă, tabele independente, fișiere text, clase de
caracteristici, Shapefile și multe altele.
Variabilele de valoare sunt informații suplimentare pe care un instrument le poate folosi pentru a
rula. În cazul instrumentului Buffer , distanța folosită pentru a crea tamponul este considerată o
variabilă de valoare, la fel ca și opțiunile de dizolvare, tipul final și ceilalți parametri găsiți care apar
atunci când rulați instrumentul Buffer în mod normal în panoul Geoprocessing .
[ 258 ]
Capitolul 10
Variabilele derivate sunt ieșirile unui proces. Din nou, acesta poate fi un nou strat, clasă de caracteristici,
tabel, raster sau mai multe, în funcție de instrumentul utilizat în proces.
Deoarece ModelBuilder este un limbaj de programare vizuală, puteți distinge tipurile de variabile în
funcție de culorile lor. Deși puteți ajusta aceste setări în mod implicit, variabilele de date sunt de un
albastru mai închis. Variabilele de valoare sunt de un albastru mai deschis, iar variabilele derivate sunt
verzi.
Salvarea unui model

Dacă doriți să salvați un model pe care l-ați creat pentru a-l putea folosi din nou sau a-l partaja altora,
trebuie să îl salvați într-o cutie de instrumente personalizată pe care o creați. Modelele nu pot fi salvate
într-o cutie de instrumente de sistem care este inclusă automat cu ArcGIS Pro atunci când este instalată.
[ 259 ]
Când creați un proiect nou, ArcGIS Pro creează automat o cutie de instrumente personalizată
pentru acel proiect. Este stocat în folderul proiectului ca fișier TBX . Acest lucru vă oferă un loc ușor
de utilizat pentru a vă depozita modelele. Această casetă de instrumente este, de asemenea, conectată
automat la proiectul dvs. și accesibilă în panoul Proiect , așa cum se arată în următoarea captură de ecran:
[ 260 ]
Capitolul 10
De asemenea, puteți crea cutii de instrumente personalizate într-o bază de date geografică, astfel încât acestea,
împreună cu modelele și scripturile dvs. Python, să fie stocate împreună cu datele dvs. GIS, așa cum este ilustrat în continuare.
Aceasta este o opțiune bună dacă modelele sau instrumentele pe care le salvați în caseta de instrumente vor fi utilizate
în mai multe proiecte ArcGIS Pro.
[ 261 ]
De asemenea, puteți crea și alte fișiere TBX personalizate în afară de cel care este creat
automat cu un proiect nou. Folosirea unui fișier TBX personalizat este perfectă dacă instrumentul
și modelele pe care le salvați în el nu vor fi folosite doar cu mai multe proiecte, ci și pe mai multe
baze de date sau, în cazul consultanților, mai mulți clienți.
Folosirea fișierelor TBX personalizate pentru a stoca modele facilitează, de asemenea, partajarea
acestora cu alții, deoarece acestea sunt mai mici decât o geodatabase, care include și toate datele
GIS. Fișierele TBX pot fi ușor trimise prin e-mail, încărcate pe site-uri FTP sau plasate în ArcGIS Online
cont.
Acum că aveți o bună înțelegere generală a unui model, a componentelor sale și a modului de
salvare a unuia, este timpul să folosiți aceste cunoștințe.
Exercițiul 10A – crearea unui model

Tocmai a fost adoptată o nouă ordonanță pentru a proteja pâraiele din zona Trippville. Este
necesar ca toate proiectele noi de construcție sau de îmbunătățire să aibă loc la cel puțin 150 de
picioare de linia centrală a tuturor pârâurilor sau pârâurilor. Acest lucru, sperăm, va proteja malurile
de eroziune și va reduce scurgerea poluată de la ele.
[ 262 ]
Capitolul 10
Directorul de dezvoltare economică și comunitară v-a cerut să calculați suprafața totală a

fiecărei parcele care se află în interiorul tamponului non-disturb și cât de mult din fiecare
parcelă se află în exterior. Deoarece va trebui să actualizați această analiză oricând se
adaugă o nouă subdiviziune sau o dezvoltare comercială, ați decis să creați un model pe
care să îl puteți rula de fiecare dată când trebuie să efectuați aceste calcule.
În acest exercițiu, veți crea un model simplu care va calcula cât de mult din fiecare parcelă se
află în interiorul și în afara unei zone tampon fără perturbări din jurul fluxurilor. Acest model
va include câteva instrumente de geoprocesare și variabilele asociate acestora.
Pasul 1 – deschideți proiectul și fereastra

ModelBuilder
Primul pas este să deschideți proiectul și apoi fereastra ModelBuilder, astfel încât să puteți
începe crearea modelului efectuând următorii pași:
1. Porniți ArcGIS Pro și deschideți proiectul Ex10.aprx găsit în C:\Student\

IntroArcPro\Chapter10.
2. Când proiectul se deschide, extindeți folderul Toolboxes din panoul Proiect .

3. Faceți clic dreapta pe caseta de instrumente Ex10 pe care o vedeți.
4. Selectați Nou și apoi Model.
[ 263 ]
ModelBuilder ar trebui să fie acum deschis și fila MODELBUILDER a apărut în panglică. Fereastra și fila
ModelBuilder sunt utilizate împreună pentru a crea sau edita modele. Fila conține instrumente pentru
salvarea modelului, navigarea în fereastra ModelBuilder și adăugarea de conținut la model.
Acum veți începe să utilizați aceste instrumente pentru a vă crea modelul.
Pasul 2 – adăugarea componentelor modelului

În acest pas, veți începe să adăugați instrumente și variabile la modelul dvs. Veți explora câteva
dintre diferitele metode care pot fi utilizate. Veți începe cu adăugarea procesului care va genera tampoane
non-perturbare în jurul fluxurilor.
1. Faceți clic pe butonul Instrumente din grupul Inserare din fila MODELBUILDER din panglică. Aceasta
deschide panoul Geoprocessing din partea dreaptă a interfeței.
2. Faceți clic pe Casete de instrumente din partea de sus a panoului pentru a expune diferitele casete de
instrumente din ArcGIS Pro. Acestea sunt cutiile de instrumente ale sistemului dvs.
3. Extindeți caseta de instrumente Analiză și apoi setul de instrumente Proximitate .
4. Trageți și plasați instrumentul Buffer din Caseta de instrumente în fereastra ModelBuilder,

astfel încât să arate astfel:
[ 264 ]
Capitolul 10
Tocmai ați adăugat primul proces la un model. Procesele model vor exista în una dintre cele trei
stări: nu sunt gata de rulare, gata de rulare și au fost rulate. Procesul pe care tocmai l-ați
adăugat este în starea de nepregătit pentru rulare. ArcGIS Pro indică acest lucru vizual prin
afișarea instrumentelor și variabilelor în gri. Un proces va fi în starea nepregătit de rulare până
când toate variabilele necesare vor fi definite.
În cazul instrumentului Buffer , nu ați definit încă cele trei variabile necesare: clasa
caracteristică de intrare, distanța tampon și clasa caracteristică de ieșire. Acum vei face asta:
5. Clasa de caracteristici de intrare pentru instrumentul Buffer utilizat în model va fi stratul

Fluxuri din harta dvs. Deci acum veți adăuga acel strat ca variabilă la model. Selectați
stratul Fluxuri și trageți-l în fereastra ModelBuilder. Va fi adăugat ca un oval albastru.
6. Faceți clic undeva în spațiul liber din ModelBuilder pentru a deselecta

Fluxuri variabile.
7. Acum trebuie să conectați variabila Streams pe care tocmai ați adăugat-o la Buffer
instrument. Faceți clic pe variabila Streams și, cu butonul stâng al mouse-ului încă apăsat,
mutați indicatorul mouse-ului până când se află peste instrumentul Buffer . Apoi eliberați
butonul mouse-ului.
8. Ar trebui să apară un mic meniu pop-up; selectați Funcții de intrare. Ai doar

a definit clasa de caracteristici de intrare pentru instrumentul Buffer .
9. Acum, faceți dublu clic pe instrumentul Buffer din fereastra ModelBuilder. Acest
va deschide fereastra de dialog cu instrumente în MODELBUILDER , astfel încât să puteți
defini variabile suplimentare.
10. În câmpul distanță, tastați 150 și verificați că unitățile sunt picioare.
11. Ieșirea ar trebui să fie setată automat la Natwtr_Stream_Buffer, care

este salvat în C:\Student\IntroArcPro\Chapter10\Ex10.gdb\. Verificați că acest lucru este
adevărat trecând mouse-ul peste numele clasei de caracteristici de ieșire. Acest lucru va fi bine
pentru acest exercițiu, așa că îl veți lăsa așa cum este, fără a-l schimba.
[ 265 ]
12. Deoarece directorul nu a indicat că vreunul dintre atributele fluxului sunt

important pentru calcule, veți avea tampoanele rezultate să se dizolve.
Faceți clic pe săgeata derulantă de sub Tip de dizolvare și selectați Dizolvați toate
caracteristicile de ieșire într-o singură caracteristică.
Fereastra instrumentului Buffer ar trebui să arate acum similar cu aceasta. În funcție

de ceea ce ați făcut anterior, numele caracteristicii de intrare poate fi ușor diferit:
13. Faceți clic pe OK după ce ați verificat setările.

14. Faceți clic pe butonul Auto Layout din fila MODELBUILDER .
Modelul dvs. ar trebui să includă acum un singur proces finalizat care este în stare
gata de rulare. Puteți spune că este gata de rulare deoarece instrumentul și toate
variabilele rânduite sunt acum afișate cu o umplere colorată care nu este gri.
[ 266 ]
Capitolul 10
Acum, haideți să vă salvăm modelul pentru a ne asigura că munca voastră nu este pierdută în
cazul în care se întâmplă ceva.
15. Faceți clic pe butonul Proprietăți din grupul Model din MODELBUILDER
fila.
16. Completați proprietățile așa cum este indicat aici:

° Nume = ParcelsStreamProtectionBuffer
° Etichetă = Parcels Stream Protection Buffer Analysis
° Lăsați toate celelalte proprietăți cu setările implicite
17. Faceți clic pe OK.
18. Faceți clic pe butonul Salvare situat în grupul Model din MODELBUILDER
fila pentru a salva modelul. Dacă încă aveți deschis panoul Proiect , ar trebui să vedeți
că numele modelului se schimbă din Model în Eticheta pe care tocmai ați introdus-o.
Procesul pe care tocmai l-ați creat în model va genera zonele tampon din jurul fluxurilor. Acum
trebuie să adăugați un alt proces care va calcula cât de mult din fiecare parcelă este în și în afara
acelei zone tampon. Veți folosi instrumentul Unire pentru a uni parcelele cu bufferul de flux nou
creat. Acest lucru va crea o nouă clasă de caracteristici care va împărți fiecare parcelă acolo unde
este suprapusă de buffer-ul de flux, permițându-vă astfel să determinați cât este în și în afara
bufferului.
Pasul 3 – adăugarea unui alt proces

În acest pas, veți adăuga un alt proces modelului dvs. Acest proces va include instrumentul
Uniunii . Apoi veți conecta acest nou proces cu cel pe care l-ați creat în ultimul pas:
1. Faceți din nou clic pe butonul Instrumente din fila MODELBUILDER .

2. Extindeți setul de instrumente Suprapunere în caseta de instrumente Analiză .
3. Adăugați instrumentul Union la modelul dvs. folosind aceeași metodă pe care ați folosit-o pentru a adăuga
instrumentul Buffer .
[ 267 ]
4. Folosind rotița de defilare, micșorați fereastra ModelBuilder până când aveți spațiu pentru a muta instrumentul
Unire , astfel încât acesta și instrumentul Buffer să fie vizibile.
5. Cu instrumentul Unire și variabila Clasă caracteristică de ieșire selectate, utilizați mouse-ul pentru a le muta astfel
încât să fie situate sub instrumentul Buffer
după cum se arată în continuare:
Acum ați adăugat instrumentul Union la model. Acum trebuie să-l conectați la rezultatul din instrumentul Buffer și să
definiți restul variabilelor necesare:
6. Faceți dublu clic pe instrumentul Unire pentru a deschide fereastra instrumentului.
7. În fereastra instrumentului Unire , faceți clic pe săgeata mică de lângă Caracteristici de intrare.
8. Verificați stratul Parcels și variabila model Natwtr_Stream_Buffer .

Faceți clic pe Adăugați , așa cum se arată în următoarea captură de ecran:
[ 268 ]
Capitolul 10
9. Realizați ieșirea C:\Student\IntroArcPro\Chapter10\Ex10.gdb\

Parcels_StreamBuff_Union.
10. Faceți clic pe OK.
Întregul tău model ar trebui să fie acum în starea de funcționare și să arate

similar cu acesta:
[ 269 ]
Aspectul dvs. poate fi diferit. Acest lucru este acceptabil atâta timp cât sunt realizate
conexiunile adecvate și procesele sunt în stare gata de rulare.
11. Salvați modelul și proiectul dvs.
12. Puteți închide ArcGIS Pro sau îl lăsați deschis dacă intenționați să continuați.
Conducerea unui model

După ce ai creat un model, bineînțeles că vei dori să-l rulezi. Există multe moduri de a rula un model. Puteți rula
întregul model, acele procese într-o stare gata de rulare sau doar un singur proces din model.
Dacă doriți să rulați întregul model, cel mai simplu mod de a face acest lucru este să faceți pur și simplu dublu
clic pe el din caseta de instrumente în care este stocat. Acest lucru va rula toate procesele din model care sunt
gata de rulare sau au fost rulate. state. Dacă ați permis utilizatorilor să furnizeze valori pentru unele dintre
variabilele din model, li se va solicita să le introducă înainte ca modelul să fie rulat. În caz contrar, dacă nu ați
permis introducerea utilizatorului, modelul va indica doar că nu există parametri în fereastra de geoprocesare
și tot ce aveți
trebuie să faceți este să faceți clic pe butonul Run . Veți învăța cum să faceți un model interactiv a
puțin mai târziu în acest capitol.
De asemenea, puteți alege să rulați modelul sau procesele în model din fereastra ModelBuilder.
Făcând clic pe butonul Run din fila MODELBUILDER , vor rula toate procesele gata de rulare din cadrul
modelului. Nu va rula procese care sunt în stările au fost rulate sau nu sunt gata de rulare. Acest lucru vă
permite să construiți și să testați un model pe măsură ce mergeți, fără a fi necesar să rulați întregul model.
Exercițiul 10B – rularea unui model

Acum că știți puțin mai multe despre cum să rulați un model, veți ajunge să puneți aceste cunoștințe în
practică. În acest exercițiu, mai întâi veți rula modelul din ModelBuilder. Apoi îl veți putea rula direct din
caseta de instrumente, astfel încât să puteți vedea ce vor experimenta utilizatorii dvs. când vor rula modelul.
Pasul 1 – rularea modelului din ModelBuilder

În acest pas, veți rula modelul pe care l-ați creat în Exercițiul 10A – crearea unui model
secțiunea din ModelBuilder. Veți explora, de asemenea, cum să rulați procese individuale, astfel încât
să vă puteți testa modelul pe măsură ce îl creați:
1. Dacă ați închis ArcGIS Pro după ultimul exercițiu, porniți ArcGIS Pro și deschideți
Proiect Ex10.aprx .
2. Extindeți folderul Toolboxes din panoul Proiect și apoi caseta de instrumente Ex10 .
[ 270 ]
Capitolul 10
3. Faceți clic dreapta pe modelul creat în Exercițiul 10A – crearea unui model
și selectați Editare din meniul contextual afișat. Aceasta va deschide fereastra
ModelBuilder.
Dacă ați creat cu succes modelul în ultimul exercițiu și l-ați salvat, toate procesele
ar trebui să fie în starea gata de rulare. Acest lucru este indicat de toate
instrumentele și variabilele care au aplicată o umplere de culoare solidă. Dacă
unele sunt umplute cu gri sau goale, atunci trebuie să reveniți la Exercițiul 10A -
crearea unei secțiuni model și reluarea exercițiului.
4. Faceți clic dreapta pe instrumentul Buffer din ModelBuilder. Selectați Run pentru a rula Buffer -ul
instrument cu variabilele conectate pe care le-ați definit în model. O fereastră mică va apărea
în interiorul ModelBuilder care afișează progresul instrumentului Buffer și vă va anunța când
este finalizat. Când instrumentul este terminat, observați ce se întâmplă cu grafica pentru
instrumentul Buffer și variabilele asociate acestuia.
Întrebare: Cum s-au schimbat graficele pentru instrumentul Buffer și variabilele

asociate?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Procesul instrumentului Buffer este acum în starea de rulare. Aceasta înseamnă că ați rulat cu
succes acel proces în model. Pe măsură ce începeți să învățați, starea unui proces va avea un
impact asupra modului în care acesta rulează. Acum că acest proces este în starea de rulare, nu
se va rula din nou dacă faceți clic pe butonul Executare din panglică.
Butonul Run va rula numai acele procese care sunt în starea gata de rulare. Să verificăm
totuși că:
[ 271 ]
5. Închideți fereastra pop-up care a apărut când ați rulat instrumentul Buffer .
6. Faceți clic pe butonul Run din grupul Run din fila MODELBUILDER .
Urmărește ce se întâmplă cu modelul pe măsură ce rulează.
Întrebare: Modelul a încercat să ruleze din nou instrumentul Buffer ?

____________________________________________________________
____________________________________________________________
Întrebare: Ce instrument sau instrumente a rulat modelul când ați făcut clic pe
butonul Run și de ce?
____________________________________________________________
____________________________________________________________
Pasul 2 – resetarea stării de rulare

În acest pas, veți învăța cum să resetați starea de rulare a tuturor proceselor rulate la
gata de rulare:
1. Faceți clic pe butonul Validate din grupul Run din fila MODELBUILDER
în panglică.
Întrebare: Ce se întâmplă cu toate procesele din model care erau în starea de rulare?
________________________________________________________________
________________________________________________________________
2. Faceți clic pe butonul Run de pe panglică și urmăriți cum rulează modelul dvs
timp. Toate procesele vor rula de data aceasta deoarece toate sunt pregătite
a rula starea.
Acum veți verifica de fapt că modelul dvs. a rulat și a creat clasele de caracteristici pe
care trebuia să le facă în baza de date a proiectului.
3. Extindeți folderul Baze de date din panoul Proiect și apoi extindeți Ex10
geodatabase.
Întrebare: Ce vezi în această bază de date?

_____________________________________________
_____________________________________________
[ 272 ]
Capitolul 10
4. Faceți clic dreapta pe fiecare clasă de caracteristici pe care o vedeți în geodatabase Ex10 și
selectați Delete până când baza de date este goală. Acest lucru vă va permite să verificați că
modelul funcționează corect atunci când îl rulați direct din caseta de instrumente în pasul următor.
5. Închideți fereastra ModelBuilder. Dacă vi se cere să salvați modelul, faceți acest lucru.
Pasul 3 – rularea modelului dintr-o cutie de instrumente

În acest pas, acum veți rula modelul direct din caseta de instrumente. Acesta va fi modul în care
majoritatea utilizatorilor vor accesa și rula modelele pe care le creați. Rularea modelului folosind această
metodă vă va permite să aveți aceeași experiență pe care utilizatorii o vor avea atunci când rulează
modelul:
1. Asigurați-vă că vizualizarea Hartă este activă.
2. În panoul Proiect , extindeți folderul Toolboxes și Ex10 toolbox.
3. Faceți dublu clic pe Parcels Streams Protection Buffer Analysis

modelul creat de tine.
[ 273 ]
4. Când faceți dublu clic pe modelul dvs., acesta ar trebui să se deschidă în Geoprocessing
panou. Se va afirma că nu există parametri. Acest lucru este de așteptat deoarece nu ați definit nicio
variabilă ca parametri care vor accepta intrarea utilizatorului.
Faceți clic pe butonul Run din partea de jos a panoului Geoprocessing .
5. Când modelul este terminat, reveniți la panoul Proiect .
6. Extindeți folderul Baze de date și geodatabase Ex10 . Este posibil să fie necesar să reîmprospătați
vizualizarea bazei de date geodate pentru a vedea rezultatele modelului dvs. Pentru a face acest
lucru, pur și simplu faceți clic dreapta pe geodatabase și selectați Reîmprospătare.
Întrebare: Ce clasă de caracteristici se află acum în geodatabase Ex10 și cum

se compară asta cu când ați rulat modelul din interiorul ModelBuilder?
____________________________________________________________
____________________________________________________________
Când ați rulat modelul din interiorul ModelBuilder, acesta a produs două clase de
caracteristici diferite în geodatabase Ex10 . Cu toate acestea, când l-ați rulat din cutia de
instrumente, a produs doar unul. De ce este asta?
Răspunsul este că clasa de caracteristici care a fost creată de instrumentul Buffer în model este
considerată date intermediare. Datele intermediare sunt orice clasă de caracteristici sau tabel care
este creat într-un model care este apoi utilizat de alte instrumente și nu este un rezultat final al unei
serii de procese legate.
Când rulați un model dintr-o cutie de instrumente, acesta se va curăța automat după sine. Aceasta
înseamnă că șterge automat datele intermediare care sunt create pe măsură ce modelul rulează.
Singurele date pe care le lasă sunt rezultatele finale ale oricăror procese din model care nu sunt date
intermediare. Rezultatul final este că aveți datele de care aveți nevoie, fără a rămâne, de asemenea, cu
o mulțime de seturi de date parțiale sau straturi care vă pot aglomera baza de date.
Acum ați creat și rulați primul model. Acum puteți rula acest model oricând trebuie să actualizați
calculele pentru suprafețele fiecărei parcele în și în afara unei lunci inundabile.
Realizarea unui model interactiv

Deci ai creat primul tău model. Este un instrument foarte eficient care vă va ajuta să actualizați rapid
informațiile. Cu toate acestea, ce se întâmplă dacă distanța tampon se schimbă sau directorul dorește să
analizeze diferite straturi, cum ar fi utilizarea terenului sau doar proprietățile comerciale?
[ 274 ]
Capitolul 10
În acest moment, modelul dvs. este codificat la un set specific de variabile. Dacă ceva se schimbă,
veți fi forțat să editați modelul înainte de a putea fi utilizat. Nu ar fi mai eficient să le permitem altora
să specifice valori diferite pentru variabilele din model atunci când îl rulează? Poți permite asta. Pur
și simplu, trebuie să desemnați o variabilă ca parametru în cadrul modelului. Acest lucru permite
utilizatorului să furnizeze o valoare înainte de a rula modelul.
Pentru a desemna o variabilă ca parametru, astfel încât un utilizator să poată specifica o valoare
atunci când este rulată, pur și simplu faceți clic dreapta pe variabilă în ModelBuilder și selectați
Parametru. Când faceți acest lucru, lângă variabilă va apărea un mic P majuscule, indicând că acum este
un parametru de model, așa cum este ilustrat în următoarea captură de ecran:
În acest exemplu, puteți vedea că Parcels și Parcels_SteamBuff_Union

variabilele sunt ambele marcate ca parametri. Acest lucru va permite utilizatorului să selecteze valorile
pe care doresc să le folosească pentru acele variabile. Aceasta înseamnă că ei vor putea uni bufferele de
flux cu un alt strat în afară de stratul de parcele și vor putea controla unde sunt salvate rezultatele și
numele acestuia.
Realizarea unui model interactiv poate crește foarte mult funcționalitatea acestuia. Acesta va permite
ca modelul să fie utilizat în diferite scenarii și seturi de date. Dezavantajul este, cu cât faci un model
mai interactiv, cu atât este mai mare șansa de a introduce erori de operator.
Utilizatorii pot selecta stratul de intrare greșit pentru un instrument sau pot uita unde au setat ca
rezultatele finale să fie salvate. Acest lucru poate duce la mai multe probleme decât a fost conceput
modelul pentru a le rezolva. Deci, este întotdeauna un act de echilibru între flexibilitate și hardcoding de eliminat
surse de eroare.
Acum, să vă oferim oportunitatea de a vă face modelul interactiv.
[ 275 ]
Exercițiul 10C – realizarea unui model interactiv

Directorul a fost impresionat de modelul pe care l-ai creat. I-a permis să calculeze cu ușurință
suprafața fiecărei parcele care se afla în și în afara zonei de protecție a pârâului.
Consiliul are în vedere modificarea distanței tampon pentru zona fără perturbări, iar directorul
dorește să analizeze impactul mai multor distanțe diferite. Așadar, va trebui să poată rula modelul
într-un mod care să îi permită să specifice diferite distanțe tampon și să poată salva rezultatele
generale cu nume diferite, astfel încât să poată revizui rezultatele diferitelor distanțe.
În acest exercițiu, veți face interactiv modelul anterior creat, astfel încât utilizatorii să
poată furniza propriile valori variabilelor din model. Veți permite utilizatorilor să specifice
distanța tampon pe care doresc să o utilizeze și rezultatul final al modelului.
Pasul 1 – marcarea variabilelor ca parametri

În acest pas, veți învăța cum să desemnați variabilele ca parametri într-un model.
Veți face distanța tampon și ieșirea parametrilor instrumentului Union în modelul dvs.:
1. Deschideți ArcGIS Pro și proiectul Ex10.aprx .

2. Extindeți folderul Toolboxes din panoul Proiect .
3. Extindeți caseta de instrumente Ex10 și faceți clic dreapta pe Parcels Stream Protection
Modelul de analiză tampon pe care l-ați creat într-un exercițiu trecut. Selectați Editați pentru a-l
deschide în ModelBuilder.
4. Faceți clic dreapta pe variabila de ieșire pentru instrumentul Union și selectați Parametru.
Un P mic ar trebui să apară lângă variabilă, așa cum se arată în următoarea captură
de ecran:
5. Salvați modelul.
[ 276 ]
Capitolul 10
Făcând rezultatul instrumentului Union un parametru de model, utilizatorii vor putea acum alege unde vor
salva rezultatul final al modelului și cum va fi numit.
Aceasta este una dintre cele două cerințe cerute de director. Acum trebuie să permiteți utilizatorilor să
specifice o distanță tampon.
Distanța tampon este în prezent codificată în model. Trebuie să îl faceți un parametru așa cum ați
făcut rezultatul instrumentului Union . Cu toate acestea, variabila buffer este ascunsă. Deci mai întâi va
trebui să îl faceți vizibil în model și apoi să îl desemnați ca parametru.
Pasul 2 – expunerea variabilelor ascunse

În acest pas, veți expune variabila distanță pentru instrumentul Buffer , astfel încât să îl puteți transforma
într-un parametru:
1. Faceți clic dreapta pe instrumentul Buffer din ModelBuilder.
2. Selectați Creare variabilă și apoi Din parametru. Aceasta va afișa o listă cu toate variabilele ascunse
asociate cu instrumentul Buffer .
3. Selectați Distanța [valoare sau câmp] așa cum se arată în imaginea următoare:
Variabila Distanță este acum vizibilă în modelul dvs. Acum că este vizibil, îl veți putea
desemna ca parametru.
[ 277 ]
4. Deplasați cursorul mouse-ului astfel încât să fie peste variabila Distanță pe care tocmai ați
adăugat-o la modelul nostru. Când indicatorul se transformă în două săgeți încrucișate care
indică că acum este în modul mutare, trageți variabila Distanță astfel încât să fie deasupra Bufferului
instrument așa cum se arată în următoarea captură de ecran:
5. Faceți clic dreapta pe variabila Distanță și selectați Parametru. Micul capital P

ar trebui să apară acum lângă variabila distanță, indicând că acum este un parametru de model.
6. Salvați modelul.
[ 278 ]
Capitolul 10
Modelul dvs. ar trebui să arate acum foarte asemănător cu acesta:
Acest model ar trebui să îndeplinească acum cerințele cerute de director. El va putea acum să folosească
distanțe diferite față de pâraie și să vadă impactul pe care îl va avea asupra parcelelor. El poate salva rezultatul
într-un alt nume și locație de fiecare dată când rulează modelul.
Ultimul pas este să vă verificați munca. Trebuie să testați rulați modelul pentru a vedea dacă acesta permite
utilizatorilor să specifice o distanță și valorile de ieșire.
[ 279 ]
Pasul 3 – rularea modelului

În acest pas, veți rula modelul din caseta de instrumente pentru a vă asigura că îi va permite Directorului
să introducă o distanță și să specifice unde va fi salvată rezultatul. Deoarece nu ați schimbat logica
generală sau funcționalitatea modelului, nu este nevoie să testați din nou procesele din interiorul
modelului:
1. Închideți vizualizarea ModelBuilder.
2. Dacă este necesar, extindeți folderul Toolboxes și Ex10 toolbox din Proiect
panou.
3. Faceți dublu clic pe modelul creat pentru a-l deschide în panoul Geoprocessing .
Observați de data aceasta că atunci când deschideți modelul în Geoprocessing

panou, arată diferit. În loc să spună Nu există parametri, cere intrarea
utilizatorului. Utilizatorul poate furniza valori pentru cele două variabile pe care
le-ați desemnat ca Parametri.
4. Schimbați valoarea variabilei Parcels_Stream_Union la C:\Student\

IntroArcPro\Chapter10\Ex10.gdb\%Your Name%_Results (adică Tripp_
Rezultate).
5. Schimbați valoarea Distanță la orice valoare dorită, care nu este de 150 de picioare. Tu
poate chiar schimba unitățile dacă doriți.
6. Faceți clic pe butonul Run din partea de jos a panoului Geoprocessing când sunteți
s-a făcut schimbarea valorilor variabilelor.
7. Odată ce modelul a terminat de rulat, închideți panoul Geoprocessing .
8. În panoul Proiect , verificați că clasa de caracteristici rezultată este localizată în

Ex10.gdb.
Acum ați creat primul model interactiv. Acest model oferă mai multă flexibilitate pentru utilizator,
permițându-le să investigheze diferite scenarii.
Piton
Python este limbajul de scripting principal pentru platforma ArcGIS. Le-a înlocuit pe altele, cum ar fi VB
Script. ArcGIS Pro este în prezent compatibil cu Python 3.4, care este instalat automat când instalați ArcGIS
Pro.
[ 280 ]
Capitolul 10
Python a fost complet integrat cu interfața de programare a aplicației de geoprocesare (API) ArcGIS
prin modulul ArcPy. Aceasta înseamnă că puteți utiliza instrumentele de geoprocesare din ArcGIS Pro în
cadrul scripturilor dvs., permițându-vă să
automatizați și programați sarcinile.
Spre deosebire de ModelBuilder, Python nu se limitează doar la platforma ArcGIS. Poate fi folosit pentru a
crea scripturi care accesează funcții în alte aplicații, sistemul de operare și computer. Acest lucru vă oferă
posibilitatea de a crea scripturi care extind și integrează funcționalitatea ArcGIS Pro pe platforme și aplicații. Ca
rezultat, Python este un instrument foarte versatil în arsenalul dezvoltatorului GIS.
Scripturile Python pot fi stocate în casetele de instrumente ArcGIS sau în foldere autonome ca .py
fișiere. Spre deosebire de alte limbaje de programare, cum ar fi C++ sau Visual Basic, crearea de scripturi
Python nu necesită software special de dezvoltare a aplicațiilor. Puteți utiliza editori de text simple, cum ar fi
Notepad sau WordPad. Există mai multe aplicații gratuite pentru mediul de dezvoltare integrat (IDE) pentru
Python, cum ar fi PythonWin sau IDLE. Aplicațiile IDE oferă un mediu de dezvoltare mai bun decât editorii de
text, deoarece includ indicii de codare automată și instrumente de depanare. Când instalați ArcGIS, acesta
instalează automat Python și IDLE.
ArcGIS Pro include, de asemenea, o fereastră Python care poate fi folosită pentru a scrie scripturi Python, a
rula instrumente folosind Python și a încărca un script Python pentru a vizualiza codul. Noii dezvoltatori Python
consideră adesea utilă fereastra Python datorită interfeței sale integrate și a funcționalității de sugestie
automată care ajută la ghidarea sintaxei corecte.
Câteva elemente de bază Python

Deoarece aceasta este prima dumneavoastră introducere în Python, este un moment bun pentru a
prezenta câteva elemente fundamentale și cele mai bune practici. Acestea vă vor fi de folos când începeți
să vă scrieți propriile scripturi.
Comentarea și documentarea scripturilor dvs

Când începeți să creați un script Python, este considerată cea mai bună practică să includeți documentație
în cod care va ajuta alți dezvoltatori să înțeleagă ce se întâmplă în cod și scopul anumitor părți ale scriptului.
Acest lucru se poate dovedi util și pentru dvs. dacă trebuie să reveniți la un script pe care l-ați scris cu ceva
timp în urmă și trebuie să faceți modificări.
[ 281 ]
Această documentație de cod este realizată în mod tradițional folosind comentarii. Gândiți-
vă la codul comentat ca la o formă de metadate stocate în codul însuși. Oferă utilizatorilor și
altor programatori cine, ce, unde, când și de ce ar putea avea nevoie pentru a utiliza, integra sau
edita cu succes un script pe care îl creați. Diferite limbaje de programare folosesc metode diferite
pentru a comenta codul. Python folosește semnul lire sterline (#) pentru a identifica liniile de
comentarii în codul său, așa cum este ilustrat în continuare:
Ori de câte ori Python întâlnește o linie care începe cu #, ignoră acea linie și trece la următoarea.
Va continua să ignore linii până când va întâlni una care nu are un # la început.
De asemenea, este posibil să utilizați ghilimele triple ("") pentru a indica un comentariu cu
mai multe rânduri. Orice text între ghilimelele triple de deschidere și de închidere va fi ignorat.
În mod tradițional, primul grup de linii dintr-un script Python este folosit pentru a furniza
informații de bază despre script, cum ar fi scopul său, cine l-a creat, când a fost creat, pentru ce
versiune ArcGIS a fost creat și așa mai departe. Furnizarea acestor informații de bază este
considerată cea mai bună practică din industrie.
[ 282 ]
Capitolul 10
Variabile
La fel ca un model, un script Python poate conține variabile. Când definiți o variabilă în Python, îi dați
un nume și o valoare. De asemenea, similar cu un model, valoarea atribuită unei variabile poate fi
codificată, poate face referire la rezultatul unui alt proces sau poate fi o funcție a Arcpy sau a altui
modul.
De exemplu, puteți defini o variabilă care ar fi folosită ca intrare pentru Buffer

instrument ca:
In_buf_fc = „C:\\GIS\\Trippville.gdb\\Base\\Natwtr_Stream”
Această variabilă va fi utilizată apoi de instrumentul Buffer într-un script Python, după cum urmează:
arcpy.Buffer_analysis (In_buf_fc, „C:\\GIS\
\Trippville.gdb\\Streams_Buffer”, „125 Feet”, „FULL”, „ROUND”)
Puteți vedea că utilizarea variabilei definite a fost evidențiată în exemplul de cod Python. Într-un
script real, nu ați încuraja variabila. Acest lucru a fost făcut în acest exemplu pentru a vă ajuta să
vedeți mai ușor utilizarea variabilei.
Un alt lucru foarte important de reținut atunci când scrieți scripturi este faptul că Python este sensibil la
majuscule și minuscule. Aceasta înseamnă că o variabilă numită Mapsize nu este aceeași cu o variabilă
numită Mapsize. Pentru Python, acestea sunt două obiecte diferite și distincte. Aceasta este una dintre
cele mai frecvente cauze ale problemelor la scrierea și rularea scripturilor Python.
Python are și alte restricții atunci când definește o variabilă într-un script:
• Numele variabilelor trebuie să înceapă cu o literă. Nu pot începe cu un număr.

• Numele variabilelor nu pot include spații sau alte caractere speciale. Singura excepție este un
caracter de subliniere (_).
• Numele variabilelor nu pot include cuvinte cheie rezervate, cum ar fi:
° Clasă
° Dacă
° Pentru
° In timp ce
° Întoarcere
[ 283 ]
Căile de date
Adesea, atunci când definiți o variabilă, accesați date sau salvați rezultatele unui instrument,
trebuie să faceți referire la un anumit fișier sau cale de date. Într-un mediu Windows tradițional, acest
lucru necesită de obicei să definiți calea folosind barele oblice inverse. De exemplu, ați accesat datele
și exercițiile pentru această carte accesând C:\Student\
IntroArcPro. Acesta este un exemplu de cale.
Din păcate, nu puteți utiliza această metodă comună de definire a unei căi într-un script Python.
Barele oblice inverse sunt caractere rezervate în Python care sunt folosite pentru a indica o escape
sau o continuare a liniei. Deci, atunci când specificați o cale de date, trebuie să utilizați o metodă
diferită. Python acceptă trei metode pentru definirea unei căi:
• Bare oblice inverse duble – C:\\Student\\IntroArcPro
• O singură bară oblică – C:/Student/IntroArcPro
• O singură bară oblică inversă cu un r în față – rC:\Student\IntroArcPro
Puteți utiliza oricare dintre aceste metode atunci când vă creați propriile scripturi. Deși este acceptabil
să folosiți oricare dintre acestea într-un singur script, se recomandă să încercați să utilizați aceeași
metodă pe tot parcursul scriptului. Acest lucru vă va ajuta să localizați posibilele erori și să le remediați
mai rapid.
Modulul ArcPy
Modulul ArcPy este un pachet de site Python care permite accesul Python la funcționalitatea
ArcGIS. Nivelul de funcționalitate este limitat la nivelul de licență ArcGIS Pro și la extensiile disponibile
utilizatorului care execută scriptul.
Prin modulul ArcPy, Python nu poate fi folosit doar pentru a efectua sarcini de geoprocesare folosind
instrumente din casetele de instrumente ale sistemului ArcGIS Pro sau alte instrumente personalizate,
ci poate executa și alte funcții, cum ar fi listarea seturilor de date disponibile într-o anumită locație sau
descrierea unui set de date existent. De asemenea, poate crea obiecte precum puncte, linii, poligoane,
întinderi și multe altele.
Modulul ArcPy conține mai multe submodule. Aceste submodule sunt biblioteci cu scop specific
care conțin funcții și clase. Aceste submodule includ acces la date (arcpy.da), cartografiere (arcpy.mp),
un modul de analist spațial (arcpy.sa) și module Network Analyst (arcpy.na) . Modulele analist spațial
și analist de rețea necesită acces la extensiile ArcGIS cu același nume.
[ 284 ]
Capitolul 10
Modulul ArcPy trebuie să fie încărcat într-un script pentru ca Python să acceseze funcționalitatea
ArcGIS Pro. Acest lucru se face de obicei la începutul unui nou script folosind următoarea sintaxă:
import arcpy
Această linie permite lui Python să acceseze instrumentele și funcțiile ArcGIS Pro. Modulele
suplimentare pot fi încărcate folosind aceeași linie, cum ar fi sistemul de operare (os) sau sistemul
(sys).
Localizarea sintaxei Python pentru un instrument de geoprocesare

Pentru a găsi codul Python necesar pentru a executa un anumit instrument de geoprocesare,
este la fel de ușor ca deschiderea ajutorului pentru instrument. Esri a inclus exemplu de cod
Python pentru toate instrumentele de geoprocesare din ArcGIS Pro și extensiile sale. Aceasta include
sintaxa adecvată de utilizat într-un script împreună cu o descriere a variabilelor care pot fi utilizate
cu instrumentul. Ajutorul pentru un anumit instrument poate fi accesat în panoul Geoprocessing
atunci când instrumentul este deschis făcând clic pe mic semn de întrebare albastru situat în partea
dreaptă sus a panoului.
[ 285 ]
Sintaxa din instrumentul Ajutor vă va arăta formatul adecvat pentru cod, împreună cu o descriere a
posibilelor variabile care pot fi incluse. Următorul este un exemplu de sintaxă pentru instrumentul
Union din ajutorul Esri:
Ajutorul pentru toate instrumentele din ArcGIS Pro poate fi accesat din ajutorul ArcGIS Pro online, prin
intermediul Instrumentului de referință. Adresa pentru a-l accesa este http://pro.arcgis.com/en/pro-app/
tool-reference/main/arcgis-pro-tool-reference.htm.
[ 286 ]
Capitolul 10
Ajutorul va include, de asemenea, fragmente de cod, care ajută la punerea sintaxa în context cu
un proces mai mare. Este adesea posibil să copiați exemplul de cod din ajutor și apoi să îl lipiți în
scriptul dvs. Apoi, puteți ajusta cu ușurință codul copiat pentru a vă satisface nevoile.
Captura de ecran precedentă este un exemplu de fragment de cod exemplu pentru instrumentul
Union , care se găsește în ajutorul de la Esri. După cum puteți vedea, oferă un exemplu de
înțeles al codului într-un context real. Acest lucru oferă o înțelegere mult mai bună a modului în
care instrumentul poate fi utilizat într-un script personalizat pe care l-ați putea crea.
Observați comentariile incluse în eșantionul de cod și modul în care acestea ajută la o mai bună
înțelegere a scopului diferitelor părți ale codului.
Acum este timpul să vă încercați să scrieți un script Python simplu.
Exercițiul 10D – crearea unui script Python

Orașul Trippville operează o aplicație web GIS care permite cetățenilor și aleșilor să acceseze
datele coletului. Această aplicație web GIS combină datele din oraș cu alte straturi de date din
ArcGIS Online și Google Maps. Ca urmare, parcelele trebuie proiectate din sistemul de coordonate
local al planului de stat către sistemul WGS 84 Web Mercator (Sfera auxiliară) . Acesta este
sistemul de coordonate comun utilizat de Esri, Google și Bing pentru aplicațiile web și date GIS.
[ 287 ]
De asemenea, actualizați câmpul Acres pe măsură ce noi parcele sunt adăugate sau combinate
înainte ca noile date să fie adăugate în aplicația web. Utilizați instrumentul Calculate Field pentru a realiza
acest lucru cu o expresie care convertește câmpul Shape_Length care este în
picioare în acri.
În trecut, ați efectuat manual aceste operațiuni. Cu toate acestea, veți pleca în vacanță și directorul dorește
ca datele coletului să fie în continuare actualizate în mod regulat cât timp sunteți plecat. Este capabil să copieze
datele în aplicația web, dar nu știe cum să efectueze celelalte operațiuni. Așa că dorește să creați o rutină
automată care să poată efectua aceste operațiuni în mod automat la un program regulat.
Deoarece dorește ca această rutină să ruleze într-un program automat, va trebui să scrieți un script Python.
Un model nu va funcționa în acest caz. În acest exercițiu, veți scrie un script Python de bază care va calcula
suprafața fiecărei parcele și va actualiza câmpul Acres și apoi va proiecta datele din sistemul de coordonate
al planului de stat în care se află în prezent în WGS 84 Web Mercator (sfera auxiliară).
Pasul 1 – deschideți IDLE

În acest pas, veți deschide aplicația IDLE, astfel încât să puteți începe să vă creați scriptul:
1. Faceți clic pe butonul Start din Windows. Acesta se află în mod normal în colțul din stânga jos al
ecranului în bara de activități. În funcție de sistemul dvs. de operare, poate apărea ca patru
pătrate colorate, cu sau fără cuvântul Start lângă el. În Windows 8.1 sau 10, apare doar ca patru
pătrate albe.
2. În Windows 7, faceți clic pe toate programele. În Windows 8.1 sau 10, faceți clic pe săgeata mică
orientată în jos pentru a accesa toate programele sau aplicațiile instalate.
3. Navigați la grupul de programe ArcGIS din lista tuturor programelor. În

Windows 7, poate fi necesar să extindeți grupul pentru a vedea programele din interior.
4. Localizați aplicația IDLE (Python GUI) și faceți clic pe ea pentru a lansa programul.
Acum ați deschis aplicația Python IDLE. Veți scrie scriptul în această aplicație. Se va deschide
cu fereastra shell.
Fereastra shell afișează mesajele și erorile generate de un script atunci când este rulat din IDLE.
De fapt, nu scrieți scripturi în această fereastră.
Această fereastră este folosită în principal pentru testarea și verificarea rezultatelor scripturilor.
Pentru a începe să scrieți un script, va trebui să deschideți o nouă fereastră de cod:
[ 288 ]
Capitolul 10
5. Faceți clic pe Fișier și pe Fereastră nouă. Aceasta va deschide fereastra de cod pe care o veți
folosi pentru a vă scrie scriptul. Acum ar trebui să vedeți următoarele:
6. Faceți clic pe Opțiuni în meniul de sus.

7. Selectați IDLE Preferences.
8. Faceți clic pe fila General și setați Codarea sursă implicită la UTF-8.
9. Faceți clic pe Aplicare și OK.
[ 289 ]
Pasul 2 – scrierea scenariului

Acum veți începe să scrieți scriptul de care aveți nevoie pentru a îndeplini sarcinile pe care le-
ați efectuat manual înainte. Pentru a începe, veți introduce câteva informații de bază referitoare
la script-ul dvs. în conformitate cu cele mai bune practici. Apoi veți importa modulul ArcPy și, în sfârșit,
veți scrie codul pentru script:
1. Mai întâi, veți salva scriptul gol, astfel încât să aibă un nume. Faceți clic pe File și
apoi Salvați.
2. În fereastra Salvare ca , navigați la C:\Student\IntroArcPro\Chapter10

și denumește fișierul tău AcresWebProject.py. Faceți clic pe Salvare.
Tocmai ați salvat scriptul gol. Ar trebui să vedeți noul nume și calea afișate în partea de sus
a ferestrei de cod
3. Acum veți adăuga informațiile generale la începutul scriptului ca comentarii. Amintiți-vă că #

identifică un comentariu în codul Python. Tastați următorul exemplu de cod în fereastra de
cod IDLE. Scopul ar trebui să fie scris pe o singură linie. Dacă îl împărțiți în mai multe linii, va
trebui să plasați un # la începutul fiecărei linii:
#************************************************
#Titlu Script: AcresWebProject.py
#Script Autor: Numele tău
#Script creat pe: data de azi
#Ultima actualizare: data de astăzi
#Ultima actualizare de către: Numele tău
#Scop: Acest script calculează suprafața parcelelor în acri și actualizează câmpul de acri. Apoi
proiectează parcelele în sistemul de coordonate WGS 84 Web Mercator, astfel încât să poată fi
utilizate în aplicația web a orașului.
#Software: ArcGIS Pro 1.1

#**************************************************** ****
4. Acum trebuie să adăugați linia de cod care importă modulul ArcPy, astfel încât
scriptul poate accesa instrumentele ArcGIS Pro. Adăugați următorul cod la scriptul dvs. în
fereastra de cod:
#Importă modulul ArcPy pentru ArcGIS

import arcpy
5. Salvați scriptul făcând clic pe Fișier și Salvați. Dacă primiți un avertisment, faceți clic
pe OK.
[ 290 ]
Capitolul 10
Acum veți defini câteva variabile în scriptul dvs. care specifică locația datelor despre
parcele și unde să salvați rezultatele instrumentului Proiect .
6. Tastați următorul cod după instrucțiunea de import în fereastra de cod:

#Specifică variabilele de intrare pentru instrumentele de script
#Dacă datele sunt mutate sau într-o bază de date diferită, atunci aceste căi vor trebui actualizate
Parcele = "C:\\Student\\IntroArcPro\\Databases\\Trippville_GIS.
gdb\\Base\\Parceles"
Parcels_Web = „C:\
\Student\\IntroArcPro\\Chapter10\\Ex10.gdb \\Parcels_Web”
7. Salvați scriptul.
8. Acum trebuie să începeți să adăugați codul pentru instrumentele pe care va trebui să le rulați în
script. Veți folosi ajutorul ArcGIS Pro pentru a obține sintaxa adecvată pentru instrumentele
Calculate Field și Project . Apoi modificați-l astfel încât să funcționeze corect în scriptul dvs.
9. Deschideți ArcGIS Pro și Ex10.aprx.

10. Faceți clic pe fila ANALIZĂ și pe butonul Instrumente .
11. În panoul Geoprocessing , faceți clic pe Toolboxes situat în partea de sus a

geamul.
12. Extindeți caseta de instrumente Instrumente de gestionare a datelor și setul de instrumente Câmpuri .
13. Selectați instrumentul Calculate Field .
14. Faceți clic pe butonul Ajutor . Este semnul de întrebare albastru din dreapta sus
col .
15. Ați deschis referința instrumentului online pentru acest instrument. Faceți clic pe Sintaxă.
16. Evidențiați și copiați sintaxa instrumentului. Ar trebui să citească: CalculateField_

management (in_table, field, expression, {expression_type}, {code_block})
17. Accesați fereastra cod IDLE și inserați sintaxa copiată pe o linie de sub variabilele pe care le-ați
definit mai devreme.
18. Adăugați un comentariu deasupra codului pe care tocmai l-ați lipit în script, care spune:
Calculează suprafața în acri pentru fiecare parcelă și actualizează câmpul Acres.
19. Acum editați sintaxa eșantionului de cod pe care tocmai ați lipit-o în script, după cum urmează:
arcpy.CalculateField_management (Parcele, "Acre", "!Shape_Area! / 43560",
"PYTHON_9.3", "")
[ 291 ]

Manual Gis 151-300

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Gis 151-300

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

Întrebare: Care este scara ta actuală?

5. Tastați 1:4800 în fereastra la scară mică.

Pasul 4 – adăugarea altor elemente

1. Faceți clic pe fila INSERT de pe panglică. De aici, puteți introduce diverse

3. Faceți clic pe săgeata mică derulantă situată în dreapta Textului dinamic

Crearea unui aspect

4. Panoul Elemente ar trebui să apară automat. Faceți clic pe Opțiuni

5. Extindeți opțiunea General și redenumiți acest element Titlu.

9. În panoul Elemente , ajustați dimensiunea și poziția după cum urmează:

10. Măriți zona dintre săgeata nord și titlul hărții.

16. Acum faceți următoarele modificări la Proprietățile de plasare din

° Înălțime = 0,30 in (aceasta poate varia în funcție de stilul barei de scară

18. Salvați proiectul.

Crearea unui aspect

Exercițiul 6B – crearea și utilizarea unui șablon

Pasul 1 – salvarea unui fișier șablon

1. Faceți clic pe fila Partajare din panglică.

Pasul 2 – crearea unui nou aspect folosind un fișier de aspect

1. Faceți clic pe fila INSERT din panglică.

2. Faceți clic pe săgeata mică derulantă situată lângă Aspect nou.

4. În fereastra Import , navigați la C:\Student\IntroArcPro\My Projects

Pasul 3 – configurarea unui nou aspect

7. În panoul Contents , faceți clic dreapta pe Commercial Zoned Prop și selectați

8. În Proprietăți generale , redenumiți harta Proprietăți în zone comerciale

Crearea unui aspect

Editare spațială și tabulară

În acest capitol, veți învăța următoarele subiecte:

• Cum să creați și să gestionați șabloanele de caracteristici

• Cum se creează actualizarea datelor spațiale și tabelare

• Aflați ce tipuri de date pot fi editate

• Cum să faceți modificări la schema bazei de geodate

Editarea datelor spațiale și tabulare

Formate de date editabile

Formate de date – editabile sau nu

Format de date Afi a Editați comentariile

Fișiere text (TXT sau da Nu

Personal Fi ier Grup de lucru/

date va fi blocat la editare)

Cum să știi în ce format sunt datele

Editarea datelor spațiale și tabulare

Unele formate de date acceptă stocarea mai multor tipuri de date,

Cum să editați datele folosind ArcGIS Pro

Cum să începeți editarea caracteristicilor și atributelor

Se pregătește pentru editare

Editarea datelor spațiale și tabulare

° Asigurarea că unitățile adecvate sunt setate pentru distanță, unghi, direcție,

Următoarea captură de ecran arată câteva instrumente în Clipboard:

Următoarea captură de ecran arată instrumentele prezente în Gestionarea editărilor:

ArcGIS Pro vă permite să configurați o salvare automată sub Editarea proiectului

Editarea datelor spațiale și tabulare

Din meniul drop-down Snapping , puteți, de asemenea, să activați și să dezactivați Snapping.

Următoarea captură de ecran arată instrumentele prezente în fila Funcții :

Grupul Caracteristici conține instrumente pentru editarea caracteristicilor. Accesați panoul

Editarea datelor spațiale și tabulare

Crearea de noi caracteristici

Există două tipuri de șabloane de caracteristici în ArcGIS Pro, șabloane de caracteristici și

Exercițiul 7A – crearea de noi caracteristici

Folosind informațiile afișate în planșă, va trebui să actualizați straturile sistemului de canalizare,

Pasul 1 – deschiderea proiectului și pregătirea pentru editare

1. Deschideți ArcGIS Pro.

Editarea datelor spațiale și tabulare

Acum că proiectul este deschis, trebuie să verificați câteva setări:

Întrebare: la ce bază de date geografice se face referire de straturi și unde se