Sunteți pe pagina 1din 155

NORMATIV privind PROIECTAREA FUNDA ŢIILOR DE SUPRAFAŢĂ

Indicativ NP 112-2012

Redactarea II

2012

CUPRINS

 

Pag.

GENERALITATI

4

PARTEA I. PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDAŢ IILOR DE SUPRAFAŢĂ

4

I.1

Scop ş i domenii de aplicare

4

I.2

Defini ţ ii, notaţ ii ş i simboluri

5

I.3

Bazele proiect ă rii geotehnice

10

I.3.1

Cerin ţ e generale

10

I.3.2

Situaţ ii de proiectare

11

I.3.3

Durabilitate

12

I.4

Proiectarea geotehnic ă prin calcul

12

I.4.1

Generalit ăţ i

12

I.4.2

 

Acţ iuni

13

I.4.3

Parametrii geotehnici

13

I.4.4

Date geometrice

14

I.4.5

St ă ri limit ă ultime

14

I.4.6

St ă ri limit ă de exploatare

16

I.4.7

Abord ă ri de calcul

17

I.5

Etapele preliminare ale proiect ă rii geotehnice

18

I.5.1

Stabilirea adâncimii de fundare

18

I.5.2

Alegerea tipului de funda ţ ie

18

I.5.3

Alegerea metodei de calcul

19

I.5.3.1

Criterii privind construcţ ia

19

I.5.3.2

Criterii privind terenul de fundare alc ă tuit din p ă mânturi

20

I.5.3.3

Criterii de alegere a metodei de calcul

20

I.6

Calculul la st ă ri limit ă ultime

20

I.6.1

Capacitatea portanta

22

I.6.1.1

Principii generale

22

I.6.1.2

Aria comprimat ă a bazei fundaţ iei

23

I.6.1.3

Aria efectivă (redus ă ) a bazei fundaţ iei

23

I.6.1.4

Metoda prescriptiv ă

23

I.6.1.5

Metoda direct ă

25

I.6.1.6

Metoda indirect ă

26

I.6.2

Rezisten ţ a la lunecare

26

I.6.3

Stabilitatea general ă

27

I.7

Calculul la starea limit ă de exploatare normal ă

28

I.7.1

Generalit ăţ i

28

I.7.2

Deplas ă ri ş i deformaţ ii

29

I.7.2.1

Tasarea absoluta

29

I.7.2.2

Deplas ă ri ş i deformaţ ii posibile

29

I.7.2.3

Deplas ă ri ş i deformaţ ii limit ă

29

I.7.3

Încă rcarea transmisa la teren

30

I.8

Calculul la vibraţ ii

30

I.9

Fundaţ ii pe roci

30

PARTEA II. PROIECTAREA STRUCTURAL Ă A FUNDAŢ IILOR DE SUPRAFAŢĂ

30

II.1

Scop ş i domenii de aplicare

30

II.2

Defini ţ ii, notaţ ii ş i simboluri

31

II.3

Cerinte generale privind proiectarea infrastructurilor

34

II.3.1

Cerin ţ e privind proiectarea fundaţ iilor

34

II.3.2

Cerin ţ e privind proiectarea substructurilor

34

II.3.3

Cerin ţ e privind proiectarea infrastructurilor

34

II.4

Eforturi transmise infrastructurilor

35

II.4.1

Prevederi generale

35

II.4.2

Eforturi transmise infrastructurilor în gruparea de încă rc ă ri care con ţ ine acţ iunea seismică

36

II.5

Materiale utilizate la fundaţ ii

37

II.6

Proiectarea fundaţ iilor izolate

38

II.6.1

Fundaţ ii pentru stâlpi ş i pereţ i de beton armat monolit

39

II.6.1.1

Fundaţ ii tip talp ă de beton armat

39

II.6.1.2

Fundaţ ii tip bloc ş i cuzinet

42

II.6.2

Fundaţ ii pentru stâlpi de beton armat prefabricat

45

II.6.2.1

Dimensiunile secţ iunilor de beton

46

II.6.2.2

Pahare cu pereţ i amprentaţ i

47

II.6.2.3

Pahare cu pereţ i netezi

48

II.6.3

Fundaţ ii pentru stâlpi din o ţ el

52

II.7

Proiectarea fundaţ iilor continue sub stâlpi sau pere ţ i

55

II.7.1

Domeniul de aplicare

55

II.7.2

Eforturi transmise fundaţ iilor de stâlpii ş i pereţ ii structurali de beton armat

56

II.7.3

Dimensionarea bazei fundaţ iilor

56

II.7.4

Calculul eforturilor secţ ionale

56

II.7.5

Fundaţ ii continue sub stâlpi

57

II.7.5.1

Secţ iunea de beton

57

II.7.5.2

Armarea fundaţ iilor

58

II.7.6

Fundaţ ii continue sub pereţ i structurali de beton armat

59

II.7.7

Fundaţ ii continue sub pereţ i structurali de zid ă rie

60

II.7.7.1

Prevederi generale de alc ă tuire

60

II.7.7.2

Fundaţ ii la cl ă diri amplasate pe teren de fundare favorabil, în zone cu seismicitate a g 0,15g

60

II.7.7.3

Fundaţ ii la cl ă diri amplasate pe teren de fundare favorabil, în zone cu seismicitate a g > 0,15 g

63

II.7.7.4

Dimensionarea fundaţ iilor

63

II.7.7.5

Solu ţ ii de fundare la pere ţ i nestructurali

67

II.7.5.6

Racordarea în trepte a fundaţ iilor având cote de fundare diferite

68

II.7.7.7

Fundaţ ii la rosturi de tasare

69

II.7.7.8

Fundaţ ii cu desc ă rcă ri pe reazeme izolate

69

II.8

Proiectarea radierelor de beton armat

70

II. 8.1

Alcă tuire general ă ş i domenii de aplicare

70

II.8.2

Elemente de proiectare a radierelor

71

II.8.3

Elemente constructive

74

II.8.4

Rosturi de turnare ş i m ă surile care trebuie prev ă zute în proiectare din punctul de vedere al rezisten ţ ei ş i tehnologiei de execu ţ ie

75

II.9

Infrastructuri

77

II.9.1

Probleme generale

77

II.9.2

Tipuri de infrastructuri

79

II.9.2.1

Infrastructuri alc ă tuite doar din fundaţ ii

79

II.9.2.2

Infrastructuri alc ă tuite din unul sau mai multe subsoluri ş i din fundaţ ii

79

II.9.3

Determinarea eforturilor pentru calculul infrastructurii

79

II.9.4.

Indicaţ ii privind calculul eforturilor în elementele infrastructurii

80

II.9.5

Dimensionarea elementelor infrastructurii

80

II.9.5.1

Verificarea plan ş eelor

80

II.9.5.2

Verificarea pereţ ilor

81

II.9.5.3

Verificarea pereţ ilor în zonele de discontinuitate

81

II.9.6

Transmiterea eforturilor la infrastructură prin intermediul plan ş eelor - “efectul de menghin ă

82

II.9.6.1

Prevederi generale

82

II.9.6.2

Elemente de calcul, dimensionare ş i verificare

84

II.9.7

Elemente specifice de alc ă tuire ale infrastructurilor

85

ANEXE

Anexa A

Adancimea de incastrare echivalenta. Principii de calcul pentru fundaţ iile semi-încastrate

87

Anexa B

Coeficien ţ i parţ iali ş i de corelare pentru st ă rile limit ă ultime

90

Anexa C

Adâncimea de îngheţ

91

Anexa D

Presiuni conven ţ ionale

93

Anexa E

Calculul presiunilor pe teren pentru fundatiile solicitate excentric

96

Anexa F

Calculul la starea limit ă ultima. Capacitatea portant ă

102

Anexa G

Valori orientative pentru coeficientul de frecare

105

Anexa H

Calculul la starea limit ă de exploatare

106

Anexa J

Parametrii geotehnici de compresibilitate

116

Anexa K

Metode de calcul pentru fundatiile continue sub stalpi

119

Anexa L

Metode de calcul pentru radiere

140

Anexa M

REFERINTE

152

GENERALITĂŢ I

1. Prezentul normativ stabileş te prescrip ţ iile generale de proiectare a fundaţ iilor de suprafaţă pentru

cl ă dirile de locuit ş i social – culturale, construcţ iile industriale ş i agrozootehnice.

2. Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu prevederile din sistemul de standarde europene

pentru construcţ ii – EUROCODURI.

3. Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile din documentele normative de

baz ă ş i conexe enumerate în Anexa M.

4. La proiectarea funda ţ iilor de suprafaţă în condi ţ ii speciale de teren (p ă mânturi sensibile la umezire, p ă mânturi contractile, p ă mânturi lichefiabile etc.) se au în vedere ş i m ă surile suplimentare din reglement ă rile tehnice de referin ţă specifice acestor cazuri.

5. Normativul este format din 2 parţ i care trateaz ă cele dou ă aspecte ale proiect ă rii fundaţ iilor de

suprafaţă :

Partea I – Proiectarea geotehnică a fundaţ iilor de suprafaţă Partea II – Proiectarea structural ă a fundaţ iilor de suprafaţă

PARTEA I.

PROIECTAREA GEOTEHNICĂ A FUNDAŢIILOR DE SUPRAFAŢĂ

I.1 Scop şi domenii de aplicare

(1) Prevederile privind proiectarea geotehnică a fundaţ iilor de suprafaţă sunt în concordan ţă cu principiile expuse în SR EN 1997-1:2004 ş i SR EN 1997-1:2004/NB:2007 cu eratele ş i amendamentele asociate.

(2) Prevederile din prezentul normativ se aplică fundaţ iilor de suprafaţă .

(3) Din punct de vedere al proiect ă rii geotehnice, fundaţ iile de suprafaţă se pot clasifica în dou ă categorii în funcţ ie de adâncimea de fundare, D ş i/sau de adâncimea relativ ă de încastrare, D e /B:

fundaţ ii de suprafaţă directe, când sunt îndeplinite condi ţ iile (I.1a) ş i/sau (I.1b):

D

6,00m

 

(I.1a)

unde

 

D

Adâncimea de fundare

sau D e /B unde

1,5

(I.1b)

D e

 

Adâncimea de încastrare echivalent ă (Anexa A)

B

Latura mică a bazei fundaţ iei rectangulare sau diametrul bazei fundaţ iei circulare

 

fundaţ ii de suprafaţă semi-încastrate, când sunt îndeplinite condi ţ iile (I.2a) ş i/sau (I.2b):

 

D

> 6,00m

 

(I.2a)

unde

D Adâncimea de fundare

sau 1,5 < D e /B unde

5

(I.2b)

D e

Adâncimea de încastrare echivalent ă (Anexa A)

B

Latura mică a bazei fundaţ iei rectangulare sau diametrul bazei fundaţ iei circulare

(3.1) În cazul fundaţ iilor de suprafaţă directe, reac ţ iunile laterale ale terenului (frecarea sau rezisten ţ a pasiv ă ) se neglijeaz ă .

(3.2) În cazul în care conditia (I.2a) este îndeplinit ă dar datele necesare pentru calculul adâncimii de încastrare echivalente nu sunt disponibile, se recomand ă ca incadrarea fundaţ iei de suprafaţă în categoria fundaţ iilor semi-încastrate s ă se facă intr-o manier ă pertinent ă ş i prudent ă . Trebuie s ă se ia în calcul posibilitatea ca, pe durata de viat ă estimat ă a structurii, p ă mântul din jurul fundaţ iei s ă fie îndep ă rtat prin activit ăţ i umane sau cauze naturale (eroziune etc.).

(3.3) Prevederile prezentului normativ se aplică ş i în cazul construcţ iilor prev ă zute cu 2 sau mai multe niveluri subterane (subsoluri), fundaţ iile fiind considerate directe sau semi-încastrate, dupa caz.

(3.4) Principiile de calcul pentru fundaţ iile semi-încastrate sunt date în Anexa A.

(4) Prevederile normativului se aplică urm ă toarelor tipuri de fundaţ ii de suprafaţă :

a) fundaţ ii izolate;

b) fundaţ ii continue, dispuse dup ă una, dou ă sau mai multe direcţ ii;

c) radiere generale.

(5) Prevederile normativului se aplică urm ă toarelor tipuri de acţ iuni directe sau orice combinaţ ii între acestea transmise fundaţ iilor de că tre construcţ ie:

- forţ e verticale centrice sau excentrice (Fig. I.1 a, b) - forţ e înclinate sau orizontale (Fig. I.2 a, b)

(6) Prevederile prezentului normativ se aplica fundaţ iilor de suprafaţă supuse actiunilor statice sau actiunilor care pot fi considerate echivalent statice (cvasistatice) în calcul.

(7) Prevederile normativului se aplică atât în cazul fundaţ iilor având baza orizontal ă , cât ş i înclinat ă cu un unghi faţă de orizontal ă .

(8) Prevederile normativului se aplică ş i în cazul fundaţ iilor situate în vecin ă tatea unui taluz (Fig. I.3).

I.2 Defini ţii, nota ţii şi simboluri

(1) În prezentul normativ se folosesc defini ţ iile generale din SR EN 1990:2004

(2) În prezentul normativ se folosesc defini ţ iile specifice din SR EN 1997-1:2004 ş i SR EN 1997-

2:2007.

(3) Principalele defini ţ ii utilizate pentru proiectarea geotehnică sunt men ţ ionate în tabelul I.1.

F i g u r a I . 1 a Figura I.1 b Figura I.2

Figura I.1 a

F i g u r a I . 1 a Figura I.1 b Figura I.2 a

Figura I.1 b

F i g u r a I . 1 a Figura I.1 b Figura I.2 a

Figura I.2 a

F i g u r a I . 1 a Figura I.1 b Figura I.2 a

Figura I.2 b

r a I . 1 a Figura I.1 b Figura I.2 a Figura I.2 b Figura

Figura I.3

Tabelul I.1

Defini ţ ie

Semnifica ţ ie

Teren

P ă mânt, rocă sau material de umplutură care exist ă pe amplasament înainte de execu ţ ia lucră rilor de construcţ ii.

Fundaţ ie

Partea inferioar ă a unei construcţ ii care are rolul de a transmite încă rc ă rile la teren ş i de a participa, al ă turi de celelalte elemente structutale, la asigurarea rezisten ţ ei stabilitaţ ii, exploat ă rii ş i durabilit ăţ ii construcţ iei.

Fundaţ ie de suprafaţă direct ă

Fundaţ ie la care încă rcă rile transmise de structur ă sunt preluate exclusiv prin contactul dintre baza fundaţ iei ş i teren.

Fundaţ ie de suprafaţă semi-încastrat ă

Fundaţ ie la care încă rcă rile transmise de structur ă sunt preluate atât prin baza fundaţ iei cât ş i prin suprafaţ a lateral ă în contact cu terenul.

Categorie

Încadrarea lucr ă rii geotehnice în funcţ ie de exigen ţ ele proiect ă rii geotehnice.

geotehnică

Risc

Defineş te importan ţ a efectelor negative asupra persoanelor, construcţ iilor învecinate ş i a protecţ iei mediului, pe durata execu ţ iei ş i în exploatare.

geotehnic

Acţ iune

Acţ iune transmis ă structurii de teren, umplutură , apa de suprafaţă sau apa subteran ă .

geotehnică

Experien ţă

Informaţ ii documentate sau stabilite cu claritate pe orice alt ă cale, referitoare la terenul luat în considerare în calcul, care implică aceleaş i tipuri de p ă mânturi ş i roci ş i pentru care este de aş teptat o comportare geotehnică similară , precum ş i structuri similare. Se consideră cu precă dere pertinente observaţ iile ob ţ inute pe plan local.

comparabil ă

(4) In prezentul normativ se folosesc notaţ iile ş i simbolurile din SR EN 1997-1:2004 ş i SR EN

1997-2:2007.

(5) Principalele notaţ ii ş i simboluri utilizate în partea I a prezentului normativ sunt prezentate în tabelul I.2.

Tabelul I.2

 

Nota ţ ia sau simbolul

Semnifica ţ ia

 

Litere LATINE

 

A

Aria total ă a bazei fundaţ iei

A

Aria efectivă (redus ă ) a bazei fundaţ iei

A

C

Aria comprimat ă a bazei fundaţ iei

 

a

d

Valoarea de calcul a datelor geometrice

 

a

nom

Valoarea nominal ă a datelor geometrice

 

a

Modificarea adus ă valorii nominale a datelor geometrice

 

B

Lăţ imea (latura mică ) a bazei fundaţ iei rectangulare sau diametrul bazei fundaţ iei circulare

 

B

Lăţ imea efectiv ă (redus ă ) a fundaţ iei

 

C

d

Valoarea de calcul limită a efectului unei acţ iuni

 

c

Coeziunea p ă mântului

 

c'

Coeziunea efectiv ă (în termeni de eforturi efective)

 

c

u

Coeziunea nedrenat ă

 

c

u;d

Valoarea de calcul a coeziunii nedrenate

 

D

Adâncimea de fundare

 

D

e

Adâncimea echivalent ă de încastrare

 

d

Distan ţ a dintre marginea fundaţ iei ş i marginea taluzului

 

E

Valoarea efectului acţ iunilor

 

E

d

Valoarea de calcul a efectului acţ iunilor

 

E

stb;d

Valoarea de calcul a efectului acţ iunilor stabilizatoare

 

E

dst;d

Valoarea de calcul a efectului acţ iunilor destabilizatoare

 

e

Excentricitatea componentei vertical ă a unei acţ iuni totale faţă de centrul de greutate al bazei fundaţ iei

 

e

B

Excentricitatea prin raport cu axa longitudinal ă a bazei fundaţ iei

 

e

L

Excentricitatea prin raport cu axa transversal ă a bazei fundaţ iei

 

F

d

Valoarea de calcul a unei acţ iuni

 

F

k

Valoarea caracteristică a unei acţ iuni

 

G

Acţ iunea vertical ă permanent ă

 

G

dst;d

Valoarea de calcul a acţ iunilor permanente destabilizatoare pentru verificarea la subpresiune

 

G

stb;d

Valoarea de calcul a acţ iunilor verticale permanente stabilizatoare pentru verificarea la subpresiune

 

G´ stb;d

Valoarea de calcul a acţ iunilor verticale permanente stabilizatoare pentru verificarea la cedare hidraulică a fundului s ă p ă turii (cu greutatea submersat ă )

 

H

Acţ iunea orizontal ă sau componenta orizontal ă a unei acţ iuni totale aplicat ă paralel cu baza fundaţ iei

 

H

d

Valoarea de calcul a lui H

 

H

î

Adâncimea de îngheţ

 

h

Nivelul apei pentru verificarea la cedare hidraulic ă a fundului s ă p ă turii

 

h'

În ă l ţ imea unei prisme de p ă mânt pentru verificarea la cedare hidraulică a fundului

 

s

ă p ă turii

h

w;k

Valoarea caracteristică a în ă l ţ imii coloanei de ap ă faţă de talpa unei prisme de p ă mânt pentru verificarea la cedare hidraulică a fundului s ă p ă turii

i

Gradientul hidraulic

K

0

Coeficient al presiunii în stare de repaus a p ă mântului

k

Raportul d /

cv;d

L

Lungimea (latura mare) a bazei fundaţ iei rectangulare sau a sistemului de fundare

 

L

Lungimea efectiv ă (redus ă ) a fundaţ iei

 

Q

Acţ iunea variabila vertical ă sau înclinat ă

 

Q

dst;d

Valoarea de calcul a acţ iunilor verticale destabilizatoare la verificarea la subpresiune

q

Presiunea din greutatea p ă mântului la nivelul bazei fundaţ iei

R

d

Valoarea de calcul a rezisten ţ ei faţă de o acţ iune

S

dst;d

Valoarea de calcul a forţ ei curentului destabilizatoare în teren

S

dst;k

Valoarea caracteristică a forţ ei curentului destabilizatoare în teren

s

Tasarea total ă

s

0

Tasarea imediat ă

s

1

Tasarea de consolidare

s

2

Tasarea prin curgere lent ă (tasare secundar ă )

T

d

Valoarea de calcul a rezisten ţ ei la forfecare dezvoltat ă asupra p ă rţ ii unei structuri în contact cu terenul

u

Presiunea apei din pori

u

dst;d

Valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori

 

V

Acţ iunea vertical ă sau componenta vertical ă a unei acţ iuni totale aplicat ă la baza fundaţ iei

 

V

d

Valoarea de calcul a lui V

 

V'

d

Valoarea de calcul a acţ iunii verticale efective

 

V

dst;d

Valoarea de calcul a acţ iunii verticale destabilizatoare

 

V

dst;k

Valoarea caracteristică a acţ iunii verticale destabilizatoare

X

d

Valoarea de calcul a propriet ăţ ii unui material

X

k

Valoarea caracteristică a propriet ăţ ii unui material

Litere GRECEŞTI

 
 

Înclinarea faţă de orizontal ă a bazei fundaţ iei

 

Unghiul taluzului faţă de orizontal ă

 

Unghiul de înclinare a lui Q faţă de vertical ă

 

a

Unghiul de frecare la interfaţ a fundaţ ie – teren, în planul bazei

 

Greutatea volumică a p ă mântului

 

'

Greutatea volumică submersat ă

 

c'

Coeficient parţ ial pentru coeziunea efectiv ă

cu

Coeficient parţ ial pentru coeziunea nedrenat ă

 

E

Coeficient parţ ial pentru efectul unei acţ iuni

 

f

Coeficient parţ ial pentru acţ iuni, care ţ ine cont de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor acţ iunilor prin raport cu valorile lor reprezentative

 

F

Coeficient parţ ial pentru o acţ iune

G

Coeficient parţ ial pentru o acţ iune permanent ă

G;dst

Coeficient parţ ial pentru o acţ iune permanent ă destabilizatoare

G;stb

Coeficient parţ ial pentru o acţ iune permanent ă stabilizatoare

m

Coeficient parţ ial pentru un parametru al p ă mântului

m;i

Coeficient parţ ial pentru un parametrul al p ă mântului în stratul i

M

Coeficient parţ ial pentru un parametru al p ă mântului care ţ ine cont de incertitudinile asupra modelului

Q

Coeficient parţ ial pentru o acţ iune variabil ă

qu

Coeficient parţ ial pentru rezisten ţ a la compresiune monoaxial ă

R

Coeficient parţ ial pentru o rezisten ţă

R;d

Coeficient parţ ial care ţ ine cont de incertitudinile asupra modelului de rezisten ţă

R;e

Coeficient parţ ial pentru rezisten ţ a p ă mântului

R;h

Coeficient parţ ial pentru rezisten ţ a la alunecare

R;v

Coeficient parţ ial pentru capacitate portant ă

S;d

Coeficient parţ ial pentru incertitudinile în modelarea efectelor acţ iunilor

Q;dst

Coeficient parţ ial pentru o acţ iune destabilizatoare care provoacă o cedare hidraulică

Q;stb

Coeficient parţ ial pentru o acţ iune stabilizatoare care se opune ced ă rii hidraulice

w

Greutatea volumică a apei

Coeficient parţ ial pentru unghiul de frecare intern ă (se aplic ă la tg )

 

Coeficient parţ ial pentru greutatea volumic ă a p ă mântului

 

Unghiul de rotire a bazei fundaţ iei fata de orizontala

 

Coeficient pentru convertirea de la valoarea caracteristică la valoarea reprezentativ ă

stb;d

Valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator

' h;0

Componenta orizontal ă a presiunii efective a p ă mântului în stare de repaus

'

Unghiul de frecare intern ă în termeni de eforturi efective

d

Valoarea de calcul a lui '

cv

Unghiul de frecare intern ă la starea critic ă

cv;d

Valoarea de calcul a lui cv

 

Coeficient de frecare

PRESCURTĂRI

SLU

Stare limit ă ultim ă

SLE

Starea limit ă de exploatare

EQU

Starea limit ă ultim ă prin pierderea echilibrului fundaţ iei ş i/sau terenului, considerate ca un corp solid

GEO

Starea limit ă ultim ă prin cedarea sau deformaţ ia excesiva a terenului

UPL

Starea limit ă ultim ă prin pierderea echilibrului provocat ă de subpresiunea apei (presiunea arhimedic ă )

HYD

Starea limit ă ultim ă prin cedarea hidraulică a terenului sub efectul gradien ţ ilor hidraulici

(6) Unit ăţ ile de m ă sur ă recomandate la proiectarea geotehnic ă sunt indicate în tabelul I.3.

Tabelul I.3

Mă rimea

U.M.

Forţă

kN

Mas ă

kg

Moment

kNm

Mas ă volumică

kg/m 3

Greutate volumică

kN/m 3

Efort unitar, presiune, rezisten ţă , rigiditate

kPa

Coeficient de permeabilitate

m/s

Coeficient de consolidare

m

2 /s

I.3 Bazele proiectă rii geotehnice

I.3.1 Cerin ţ e generale

(1) Pentru fiecare situaţ ie de proiectare geotehnică , trebuie s ă se verifice faptul că nu este atins ă nici

o stare limit ă pertinent ă , în conformitate cu SR EN 1990:2004 ş i SR EN 1990:2004/NA:2006 .

(2) Situaţ iile de proiectare geotehnic ă ş i st ă rile limit ă care trebuie avute în vedere pentru fundaţ iile de suprafaţă sunt precizate în SR EN 1997-1:2004, Secţ iunile 2 ş i 6 ş i în Anexa naţ ional ă , cu eratele ş i amendamentele asociate.

(3) Situaţ iile de proiectare ş i st ă rile limit ă se iau în considerare în funcţ ie de urm ă torii factori:

condi ţ iile de amplasament cu privire la stabilitatea general ă ş i la mi
condi ţ iile de amplasament cu privire la stabilitatea general ă ş i la mi ş că rile terenului;
natura ş i m ă rimea structurii ş i elementelor ei, inclusiv orice cerin ţ e speciale (durata de viaţă
etc.);
condi ţ iile referitoare la vecin ă t ăţ i;
condi ţ iile geotehnice ş i hidrogeologice;
influen ţ a mediului (hidrologie, ape de suprafaţă , subsiden ţă , variaţ ii sezoniere de temperatură ş i
umiditate etc.);
seismicitatea regional ă .

(4) St ă rile limit ă pot ap ă rea separat în teren sau în structură sau simultan în teren ş i structură .

(5) Pentru proiectarea geotehnica a fundaţ iilor de suprafaţă trebuie luate în considerare urm ă toarele

st ă ri limit ă ş i trebuie întocmit ă lista st ă rilor limit
st
ă ri limit ă ş i trebuie întocmit ă lista st ă rilor limit ă pertinente, dup ă caz:
pierderea stabilit ăţ ii generale;
epuizarea capacit ăţ ii portante, cedarea prin poansonare;
cedarea prin alunecare;
cedarea combinat ă în teren ş i în structură ;
tas ă ri excesive;
ridicarea excesiv ă a terenului datorit ă umfl ă rii, îngheţ ului ş i altor cauze;
vibraţ ii inacceptabile.

(6) La proiectarea geotehnică a fundaţ iilor de suprafaţă trebuie utilizat ă una din metodele urm ă toare sau o combinaţ ie între acestea:

(6.1) O metod ă direct ă în care se efectueaz ă calculele specifice pentru fiecare stare limit ă pertinent ă . Experien ţ a dobândit ă poate ară ta care tip de stare limit ă guverneaz ă proiectarea lucră rii. La verificarea la o anumit ă stare limit ă , calculul trebuie s ă modeleze cât mai corect mecanismul de cedare prev ă zut.

(6.2) O metod ă indirect ă bazat ă pe experien ţ e comparabile ş i pe rezultatele încerc ă rilor pe teren sau în laborator sau pe observaţ ii, aleas ă în corelare cu înc ă rc ă rile la starea limit ă de exploatare

normal ă , astfel încât s ă fie satisfă cute cerin ţ ele pentru toate st ă rile limit ă pertinente.

(6.3) O metod ă prescriptivă bazat ă pe valori ale unor presiuni acceptabile.

(7) În vederea stabilirii cerin ţ elor minime privind con ţ inutul Studiului geotehnic (Raportului de investigare a terenului conform SR EN 1997-2:2007), a metodei de proiectare ce trebuie utilizat ă ş i a verific ă rilor de control, trebuie identificate Categoria geotehnic ă ş i riscul geotehnic asociat, în conformitate cu NP 074:2011.

(7.1) În conformitate cu NP074:2011, încadrarea preliminară intr-o categorie geotehnica poate fi schimbat ă pe durata procesului de proiectare ş i de execu ţ ie.

(7.2) Diferitele aspecte ale proiect ă rii unei lucră ri pot cere încadră ri în categorii geotehnice diferite. Nu este necesar s ă se trateze întregul proiect în concordan ţă cu cea mai înalt ă dintre categorii.

(8) Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea geotehnica a lucră rilor din categoria geotehnică 1, 2 ş i 3.

(9) La proiectarea geotehnica a lucr ă rilor din categoria geotehnică 3 este obligatorie folosirea metodelor de calcul directe si se recomanda s ă se recurg ă si la prevederi ş i reguli alternative fat ă de cele din prezentul normativ.

I.3.2 Situa ţ ii de proiectare

(1) Situaţ iile care trebuie luate în considerare pentru proiectarea geotehnică sunt precizate în SR EN 1997-1:2004, Secţ iunea 2 ş i dup ă caz, Anexa naţ ional ă , eratele ş i amendamentele asociate.

(2) Situaţ iile de proiectare trebuie s ă includ ă urm ă toarele criterii principale, dup ă caz:

(2.1) Caracteristicile amplasamentului ş i condi ţ iile de mediu

acceptabilitatea general ă a terenului pe care este amplasat ă structura, în termeni de stabilitate
acceptabilitatea general ă a terenului pe care este amplasat ă structura, în termeni de stabilitate
general ă ş i de mi ş că ri ale terenului;
planurile de stratificaţ ie;
dispunerea ş i clasificarea diferitelor zone de p ă mânt ş i rocă sau elemente ale lucră rii care
intervin în modelul de calcul;
în cazul construcţ iilor aflate pe sau în apropierea unor masive de rocă :
∑ alternan ţ a de straturi tari ş i moi;
∑ falii, rosturi ş i fisuri;
∑ posibila instabilitate a blocurilor de rocă ;
exploat ă ri miniere, caverne sau alte construcţ ii subterane;
mi ş că ri ale terenului datorate subsiden ţ ei miniere sau altor activit ăţ i;
caverne de dizolvare, cum sunt goluri sau fisuri umplute cu material moale, procese de dizolvare
în curs;
efectele afuierilor, eroziunii ş i excavaţ iilor care conduc la modifică ri ale geometriei suprafeţ ei
terenului;
efectele coroziunii sau alteră rii chimice, îngheţ ului, secetelor prelungite etc.;
variaţ iile nivelurilor apelor subterane, inclusiv cele datorate epuismentelor generale,
inundaţ iilor, disfuncţ ionalit ăţ ilor sistemelor de drenare ş i ale reţ elelor purt ă toare de ap ă ,
exploat ă rii apei etc.;
încadrarea seismica a zonei;
efectul noii structuri asupra structurilor ş i reţ elelor existente ş i asupra mediului local.

(2.2) Caracteristicile construcţ iei

acţ iunile, grup ă rile de acţ iuni ş i ipotezele de încă rcare; sensibilitatea
acţ iunile, grup ă rile de acţ iuni ş i ipotezele de încă rcare;
sensibilitatea la deplas ă ri diferen ţ iale ş i/sau deformaţ ii ale construcţ iei;
restricţ iile de deplas ă ri diferen ţ iale ş i/sau deformaţ ii în exploatarea normal ă a construcţ iei.
I.3.3 Durabilitate
Evaluarea condi ţ iilor de mediu interne ş i externe din punctul de vedere al durabilit ăţ ii ş i a m ă surilor
de protecţ ie sau de asigurare a rezisten ţ elor adecvate a materialelor se face în conformitate cu
prevederile generale din sistemul de standarde europene pentru construcţ ii – EUROCODURI ş i cu
prevederile specifice din SR EN 1997-1:2004, Secţ iunea 2 ş i Anexa naţ ional ă , eratele ş i
amendamentele asociate.
I.4 Proiectarea geotehnică prin calcul
I.4.1 Generalităţ i
(1) Proiectarea geotehnică prin calcul trebuie efectuat ă în conformitate cu cerin ţ ele fundamentale
din SR EN 1990:2004 şi cu prevederile specifice din SR EN 1997-1:2004, Secţ iunea 2, SR EN
1997-1:2004/ NA:2007 ş i prezentul normativ.
(2) La proiectarea geotehnica intervin:
acţ iunile care pot fi:
∑ încă rc ă ri impuse;
∑ deplas ă ri impuse, de exemplu cele cauzate de mi ş că rile terenului;
propriet ăţ ile p ă mânturilor, rocilor sau altor materiale;
datele geometrice;
valorile limit ă ale deformaţ iilor, deschiderii fisurilor, vibraţ iilor etc.;
modelele de calcul.
(3) Este obligatoriu ca recunoaş terea condi ţ iilor de teren s ă se fac ă în funcţ ie de categoria
geotehnică ş i riscul geotehnic asociat, în conformitate cu prevederile din NP074:2011. Aceast ă
recunoaş tere precum ş i controlul calit ăţ ii execu ţ iei lucră rilor sunt mai importante pentru satisfacerea
cerin ţ elor fundamentale decât precizia în modelele de calcul ş i în coeficien ţ ii parţ iali.
(4) Modelul de calcul trebuie s ă descrie comportarea presupus ă a terenului pentru starea limit ă
considerat ă . Dacă unei st ă ri limit ă nu i se poate asocia un model de calcul fiabil, calculul se face
pentru o alt ă stare limit ă , folosind coeficien ţ i care s ă asigure că dep ăş irea st ă rii limite considerate
este suficient de improbabil ă .
(5) Modelul de calcul poate fi:
un model analitic;
un model semi-empiric;
un model empiric.

(6) Modelul de calcul ales trebuie s ă fie exact (dup ă caz, se accept ă ipoteze simplificatoare) sau s ă conducă la rezultate de partea siguran ţ ei.

I.4.2 Acţ iuni

(1) Defini ţ ia acţ iunilor este conform ă cu prevederile din SR EN 1990:2004 iar valorile acţ iunilor, dup ă caz, cu prevederile din SR EN 1991.

(2) Modul de determinare a valorilor acţ iunilor transmise de construcţ ie asupra fundaţ iilor este prezentat în partea II a normativului.

(3) La proiectarea geotehnică se ţ ine seama ş i de urm ă toarele acţ iuni specifice:

greut ăţ ile p ă mânturilor, rocilor ş i apei; eforturile din teren; presiunile p
greut ăţ ile p ă mânturilor, rocilor ş i apei;
eforturile din teren;
presiunile p ă mântului;
presiunile apei subterane (dup ă caz, presiunea apei libere);
presiunea apei din pori;
forţ ele hidrodinamice;
suprasarcini;
lucrari de terasamente (dup ă caz, desc ă rcarea sau excavarea terenului);
încă rc ă rile din trafic;
mi ş că rile p ă mântului cauzate de :

activit ăţ i legate de lucr ă ri subterane;

ridicarea ş i contracţ ia produse de vegetaţ ie sau clim ă (variaţ ii de umiditate sau temperatură , inclusiv acţ iunea îngheţ ului);

alunecarea sau tasarea masivelor de p ă mânt;

acceleraţ iile produse de cutremure, explozii, vibraţii ş i încă rcă ri dinamice.

(4) Valorile acţ iunilor geotehnice se determin ă anterior efectu ă rii calculului, dar pot fi modificate pe parcursul diferitelor etape ale proiect ă rii.

(5) Valoarea de calcul a unei acţ iuni geotehnice se determin ă :

(5.1) Prin calcul cu relaţ ia [2.1 SR EN 1997-1:2004]:

F d = F F rep

unde:

F d

F

F rep

valoarea de calcul a acţiunii coeficient parţ ial pentru situaţ ii permanente sau tranzitorii, definit în Anexa B valoarea reprezentativa a acţ iunii :

F rep =

F k

(I.3)

unde:

F k

coeficient pentru convertirea de la valoarea caracteristică la valoarea reprezentativ ă dat în SR EN 1990:2004 valoarea caracteristica a acţiunii

(5.2) Prin evaluare direct ă . în acest caz, este indicat ca valorile coeficien ţ ilor parţ iali date în Anexa B s ă fie utilizate ca valori de referin ţă pentru definirea nivelului de siguran ţă cerut.

I.4.3 Parametrii geotehnici

(1) Parametrii geotehnici reprezint ă propriet ăţ ile maselor de p ă mânt ş i de rocă .

(2) Parametrii geotehnici sunt defini ţ i în SR EN 1997-1:2004, Secţ iunea 3.

(3) Determinarea valorilor parametrilor geotehnici se face în conformitate cu SR EN 1997-2:2007 şi Anexa naţ ional ă asociat ă , SR EN 1997-2:2007/NB:2009.

(4) Determinarea valorilor caracteristice ş i de calcul ale parametrilor geotehnici se face în conformitate cu NP 122:2010.

(5) Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se determina cu relaţ ia [2.2 SR EN 1997-1:2004]:

X d = X k / M unde:

(I.4)

X d

valoarea de calcul a parametrului geotehnic

X k

valoarea caracteristică a parametrului geotehnic

M

coeficientul parţ ial M pentru situaţ ii permanente sau tranzitorii, definit în Anexa B

(6) Atunci când valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt evaluate direct, valorile coeficien ţ ilor parţ iali indicaţ i în Anexa B este indicat s ă fie utilizate ca valori de referin ţă pentru definirea nivelului de siguran ţă cerut.

I.4.4 Date geometrice

(1) Nivelul ş i panta suprafeţ ei terenului, nivelurile apei, nivelurile interfeţ elor între stratele geologice, nivelurile de excavare ş i dimensiunile fundaţ iei trebuie tratate drept date geometrice.

(2) Valorile caracteristice ale nivelurilor terenului, apei subterane ş i a apelor de suprafaţă trebuie s ă fie valori m ă surate, nominale sau estimate ale nivelurilor superioare sau inferioare.

(3) Se recomand ă ca valorile caracteristice ale nivelurilor terenului ş i ale dimensiunilor fundaţ iei s ă fie valorile nominale.

(4) Atunci când se apreciaz ă că abaterile datelor geometrice au un efect important asupra fiabilit ăţ ii structurii, valorile de calcul ale datelor geometrice trebuie determinate direct sau calculate din valorile nominale cu rela ţ ia [2.3 SR EN 1997-1:2004):

a d = a nom ± a unde:

a d

a nom

a

valoarea de calcul a datei geometrice valoarea nominală a datei geometrice 0,10 m

I.4.5 Stă ri limită ultime

(I.5)

(1) St ă rile limit ă ultime sunt definite în conformitate cu SR EN 1997-1:2004, Secţ iunea 2.

(2) Trebuie s ă se verifice faptul c ă nu sunt dep ăş ite urm ă toarele st ă ri limit ă atunci când sunt pertinente:

(2.1) EQU: pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerat ca un corp solid, în care rezisten ţ ele materialelor structurii ş i ale terenului nu aduc o contribu ţ ie important ă la asigurarea rezisten ţ ei.

Condi ţ ia de verificare este definita de relaţ ia [2.4 SR EN 1997-1:2004]:

E dst;d

unde:

E dst;d

E stb;d

E stb;d + T d

valoarea de calcul a efectului acţ iunilor destabilizatoare :

E dst;d

= E{ F F rep ; X k / M ; a d } dst

valoarea de calcul a efectului acţ iunilor stabilizatoare :

E stb;d =

unde:

E{ F F rep ; X k / M ; a d } stb

(I.6)

F ; M coeficien ţ i parţ iali pentru situaţ iile permanente ş i tranzitorii defini ţ i în Anexa B T d valoarea de calcul a rezisten ţ ei la forfecare dezvoltat ă asupra p ă rţ ii unei structuri în contact cu terenul

NOTA - În proiectarea geotehnic ă, verificarea EQU este limitată la cazuri rare, cum este o funda ţ ie rigid ă pe un teren stâncos şi este, în principiu, distinctă fa ţă de analiza stabilităţ ii generale sau de problemele datorate de presiunile arhimedice. Dac ă se include rezisten ţ a la forfecare, T d , aceasta trebuie să fie de mică importanţă.

(2.2) GEO: cedarea sau deformaţ ia excesiv ă a terenului, în care rezisten ţ a p ă mânturilor sau a rocilor contribuie în mod semnificativ la asigurarea rezisten ţ ei. Condi ţ ia de verificare este definita de relaţ ia [2.5 SR EN 1997-1:2004]:

E d

unde:

E d

R d

R d

valoarea de calcul a efectului acţ iunilor

E d = E{ F F rep ; X k / M ; a d }

sau E d = E E{F rep ; X k / M ; a d } unde:

coeficient parţ ial pentru efectul unei acţ iuni definit în Anexa B valoarea de calcul a rezisten ţ ei faţă de o acţ iune

E

R d = sau

R{ F

F rep ; X k / M ; a d }

R d =

R{ F

F rep ; X k ; a d }/ R

sau R d = R{ F unde:

F rep ; X k / M ; a d }/ R

R

coeficient parţ ial pentru o rezisten ţă definit în Anexa B

(I.7)

(I.8.1)

(I.8.2)

(I.9.1)

(I.9.2)

(I.9.3)

Nota 1 - Starea limită GEO este deseori critic ă pentru determinarea dimensiunilor elementelor structurale din funda ţ ii sau structuri de fundare. Nota 2 - În unele situa ţ ii de proiectare, aplicarea coeficienţ ilor par ţ iali asupra ac ţ iunilor generate de p ă mânt sau transmise prin p ă mânt pot conduce la valori de calcul nerezonabile sau chiar imposibile din punct de vedere fizic. În asemenea situa ţ ii, coeficienţ ii par ţ iali pot fi aplica ţ i direct asupra efectelor ac ţ iunilor stabilite pe baza valorilor reprezentative ale ac ţ iunilor. Nota 3 - În procedurile de calcul în care coeficienţ ii par ţ iali sunt aplica ţ i asupra efectelor ac ţ iunilor, coeficientul par ţ ial al ac ţ iunilor se ia F = 1,0.

(2.3) UPL: pierderea echilibrului structurii sau terenului provocat ă de subpresiunea apei (presiunea arhimedică ) sau de alte acţ iuni verticale. Condi ţ ia de verificare este definita de relaţ ia [2.8 SR EN 1997-1:2004]:

V dst,d

unde:

G stb;d + R d

(I.10)

V dst,d

stb;d

dst;d

valoarea

destabilizatoare

V dst,d = G dst;d +Q dst;d

valoarea de calcul a acţ iunilor permanente verticale stabilizatoare valoarea de calcul a acţ iunilor verticale destabilizatoare la verificarea la subpresiune

de

calcul

a

grup ă rii

între

acţ iunile

verticale

permanente

ş i

variabile

G

Q

R d valoarea de calcul a orică rei alt ă rezisten ţ e adi ţ ionale la ridicare; rezisten ţ ele adi ţ ionale la ridicare pot fi de asemenea tratate drept acţ iune permanent ă vertical ă stabilizatoare

Nota - Coeficienţ ii par ţ iali pentru G dst;d , Q dst;d , G stb;d şi R d pentru situa ţ ii permanente sau tranzitorii sunt definiţ i în Anexa

B.

(2.4) HYD: cedarea hidraulică a terenului, eroziunea intern ă ş i eroziunea regresiv ă în teren, sub efectul gradien ţ ilor hidraulici. Condi ţ iile de verificare sunt definite de relaţ iile [2.9 a, b SR EN 1997-1:2004]:

u dst;d

unde:

u dst;d valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori la baza coloanei de p ă mânt, pentru orice coloan ă de p ă mânt pertinent ă stb;d tensiunea totală verticală stabilizatoare la baza aceleiaşi coloane sau

(I.11 a)

stb;d

S dst;d

unde:

S dst;d

G´ stb;d

G´ stb;d

(I.11 b)

valoarea de calcul a forţei curentului în coloana de p ă mânt greutatea în stare submersată a aceleiaşi coloane

Nota - Coeficien ţ ii par ţ iali pentru u dst;d , stb;d , S dst;d şi G´ stb;d pentru situa ţ ii permanente sau tranzitorii sunt definiţ i în Anexa B.

(2.5) STR: cedare intern ă sau deformaţ ia excesiv ă a structurii sau elementelor de structură , ca de exemplu fundaţ iile continue, radierele generale sau pereţ ii de subsol, în care rezisten ţ a materialelor structurii contribuie semnificativ la asigurarea rezisten ţ ei. Starea limit ă STR este tratata în partea II

a prezentului normativ.

(3) În cazurile unui risc anormal sau ale unor condi ţ ii de teren ş i de încă rcare excep ţ ional de dificile (de regul ă , situaţ iile care se încadreaz ă în categoria geotehnic ă 3 asociata unui risc geotehnic major) este indicat s ă se utilizeze valori mai severe decât cele recomandate în Anexa B.

(4) Se pot utiliza valori mai pu ţin severe decât cele recomandate în Anexa B pentru lucră ri temporare sau pentru situaţ ii de proiectare tranzitorii, în cazul în care consecin ţ ele posibile o justifică .

I.4.6 Stă ri limită de exploatare

(1) Verificarea pentru st ă rile limit ă de exploatare, în teren sau într-o secţ iune, element sau îmbinare

a structurii, trebuie s ă urm ă rească îndeplinirea condi ţ iei [2.10 SR EN 1997-1:2004]:

E d

C d

(I.12)

unde:

E d

valoarea de calcul a efectului unei acţ iuni sau combinaţiilor de acţ iuni

C d

valoarea de calcul limită a efectului unei acţ iuni sau combinaţiilor de acţ iuni

(2) Conform SR EN 1997-1:2004/NB:2008, coeficien ţ ii parţ iali pentru stările limită de exploatare normală au valoarea egală cu 1,0.

(3) Este indicat s ă se modifice în mod adecvat valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici în cazul în care se produce o modificare a acestora pe durata de viaţă a construcţ iei, de exemplu prin coborârea nivelului apei subterane sau prin uscare.

(4) Valoarea de calcul limit ă a efectului unei acţ iuni, de exemplu o anumit ă deplasare ş i/sau deformaţ ie a fundaţ iei sau a unor p ă rţ i ale structurii de fundare este acea valoare pentru care se consideră atins ă în structură o stare limit ă de exploatare normal ă . Asupra acestei valori limit ă trebuie s ă se convin ă la proiectarea structurii suportate de teren.

I.4.7 Abord ă ri de calcul

(1) Abord ă rile de calcul definesc modul în care sunt utilizate relaţ iile (I.8) si (I.9) prin combinarea seturilor de coeficien ţ i parţ iali pentru acţ iuni sau efectele acţ iunilor (A), pentru parametrii geotehnici (M) ş i pentru rezisten ţ e (R).

(2) Abord ă rile de calcul se aplică pentru calculul la st ă rile limit ă ultime GEO ş i STR, dup ă caz.

(3) Modul de calcul al valorilor E d ş i R d definite în relaţ ia (I.7) trebuie determinat prin alegerea uneia dintre cele dou ă abord ă ri de calcul (abord ă rile de calcul 1 ş i 3) definite conform SR EN 1997-

1:2004/NB:2008.

(4) Coeficien ţ ii parţ iali din Anexa B de utilizat pentru determinarea valorilor E d ş i R d sunt grupaţ i în seturile notate A (pentru acţ iuni sau efectele acţ iunilor), M (pentru parametrii p ă mântului) ş i R (pentru rezisten ţ e). Valorilor acestora se aleg în funcţ ie de abordarea de calcul utilizat ă .

(5) Abordarea de calcul 1

(5.1) Gruparea 1: A1 “+” M1 “+” R1

(5.2) Gruparea 2: A2 “+” M2 “+” R1

Nota 1 - Nota ţ ia: “+” înseamn ă: “de grupat cu”. Nota 2 - Coeficienţ ii par ţ iali sunt aplica ţ i asupra ac ţ iunilor şi parametrilor de rezistenţă ai terenului. Nota 3 - Dac ă este evident c ă una dintre cele două grup ări guverneaz ă proiectarea, nu este necesar să se mai efectueze calculele ş i cu cealaltă grupare. Totuşi, grup ări diferite se pot dovedi critice pentru aspecte diferite ale aceluia şi proiect.

(6) Abordarea de calcul 3

Gruparea: (A1* sau A2 ) “+” M2 “+” R3

Nota 1 - Nota ţ ia: “+” înseamn ă: “de grupat cu”. Nota 2 - *: Coeficienţ ii par ţ iali sunt aplica ţ i asupra ac ţ iunilor provenind de la structur ă.

Nota 3 - : Coeficienţ ii par ţ iali sunt aplica ţ i asupra ac ţ iunilor geotehnice. Nota 4 - La calculul stabilităţ ii taluzurilor sau al stabilităţ ii generale, ac ţ iunile aplicate asupra terenului (de exemplu ac ţ iunile provenind de la structur ă, înc ărc ările date de trafic) sunt tratate drept ac ţ iuni geotehnice, folosindu-se setul A2 de coeficienţ i par ţ iali.

I.5 Etapele preliminare ale proiectă rii geotehnice

I.5.1 Stabilirea adâncimii de fundare

(1) Adâncimea de fundare este distan ţ a m ă surat ă de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) pân ă la baza fundaţ iei.

(2) Stabilirea adâncimii de fundare a unei fundaţ ii se face ţ inând seama de urm ă toarele criterii:

(2.1) Geotehnice, hidrogeologice ş i climatice

adâncimea la care apare un strat de p ă mânt cu capacitate portant ă adecvat ă ; nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane ş i presiunea apei (apa cu nivel liber, apa sub presiune) în corelare cu problemele care pot apare în timpul execu ţ iei sau în exploatare; mi ş că ri posibile ale terenului ş i reduceri ale rezisten ţ ei stratului portant provocate de curgerea apei, de efectele climatice sau de lucră rile de execu ţ ie; adâncimea pân ă la care contracţ ia ş i umflarea p ă mânturilor argiloase datorate variaţ iilor climatice sezoniere pot induce mi ş că ri apreciabile ale fundaţ iei; adâncimea pân ă la care se pot produce degrad ă ri prin îngheţ (Anexa C); adâncimea de afuiere (in cazul fundaţ iilor amplasate în albia apei curgă toare); prezen ţ a de materiale solubile (carbonat de calciu, roci saline etc.); efectele variaţ iilor de umiditate datorate unor perioade lungi de secet ă urmate de perioade cu precipitaţ ii abundente asupra propriet ăţ ilor p ă mânturilor structural instabile din zonele cu climat arid.

(2.2) Proiectul de arhitectură prin care se impune cota util ă (cota ± 0,00 sau cota ultimului nivel subteran, dup ă caz).

(2.3) Vecin ă t ăţ i efectele excavaţ iilor ş i/sau a epuismentelor generale asupra fundaţ iilor ş i cl ă dirilor învecinate;

excavaţ ii ulterioare prev ă zute pentru utilit ăţ i sau alte construcţ ii.

(2.4) Condi ţ ii speciale în exploatarea construcţ iei care pot influenta caracteristicile ş i comportarea terenului de fundare (temperaturi excesive transmise la teren etc.).

(3) Adâncimea minim ă de fundare se stabileş te ca fiind adâncimea cea mai mare care rezult ă în funcţ