MONITORUL OFICIAL

AL
A

ROMANIEI
PARTEA I
Anul 182 (XXVI) - Nr. 935 bis LEGI, DECRETE, HOTARARI ~I ALTE ACTE Luni, 22 decembrie 2014

SUMAR

Anexa Ia Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltarii

regionale 9i adm inistratiei publice, nr. 2.352/2014
pentru aprobarea reglementarii tehnice ,Normativ
privind proiectarea fundatiilor de suprafata", indicativ
NP 112-2014 ................ ..... ..... .. .... .. ........ ... ................ . 3-158

EDITOR: GUVERNUL ROMANIEI

, Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul1, Bucure!;>ti; C.I.F. R0427282,
IBAN: R055RNCB0082006711100001 Banca Comerciala Romana- SA- Sucursala , Unirea" Bucuresti
!;>i IBAN : R012TREZ7005069XXX000531 Directia de Trezorerie !;>i Contabilitate Publica a Municipiului Bucure!;>ti
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relatii cu publicul , Bucure!;>ti, !;>OS. Panduri nr. 1, 111111111111111111111111
MONITORUL 5 948368 63634 7
bloc P33 , parter, sectorul 5, tel. 021.401 .00 .70 , fax 021.401.00 .71 !;if 021.401 .00.72
O F I C IAL Tiparul : ,Monitorul Oficial" R.A.

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 935 bis/22.XII.2014 contine 160 de pagini. Pretul: 80,00 lei ISSN 1453-4495
Acest numar al Monitorului Oficial al Romaniei a fost tiparit in afara abonamentului.
 2 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.X11.2014 3

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBL I CE CENTRALE
'
MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE ~I ADMINISTRATIEI PUBLICE Anexii

ORDIN
pentru aprobarea reglementarii tehnice ,Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata",
indicativ NP 112-2014*)
Tn conformitate cu prevederile art. 10 9i art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) 9i (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementari tehnice 9i de cheltuieli aferente activitatii de
reglementare in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului 9i habitat, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificarile 9i completarile ulterioare,
avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 34/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 6 ,lnginerie geotehnica 9i
fundatii" 9i Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generala,
in temeiul art. 4 pet. II lit. e) 9i al art. 12 a lin . (7) din Hotararea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea 9i functionarea
Ministerului Dezvoltarii Regionale 9i Administratiei Publice, cu modificarile ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale 9i administratiei publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,Normativ privind
proiectarea fundatiilor de suprafatc3", indicativ NP 112-2014,
prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2.- Normativul NP 112-2014 se aplica Ia proiectarea
fundatiilor de suprafata ale constructiilor noi, care se efectueaza
in cazul serviciilor de proiectare contractate dupa data intrarii in
vigoare a prezentului ordin .
Art. 3. - Contractele pentru serviciile de proiectare incheiate
pana Ia data intrarii in vigoare a prezentului ordin se finalizeaza
cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare Ia data
semnarii acestora.
Art. 4. - Prezentul ordin1 se publica in Monitorul Oficial al ,.,.
Romaniei, Partea I, 9i intra in vigoare Ia 1 ianuarie 2015.
Art. 5. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin,
Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor 9i turismului
nr. 275/2005 pentru aprobarea reglementarii tehnice ,Normativ NORMATIV
pentru proiectarea structurilor de fundare directa", indicativ PRIVIND PROIECTAREA FUNDATIILORDE SUPRAFATA,
NP 112-20042, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, indicativ NP 112 - 2014
Partea I, nr. 451 9i 451 bis din 27 mai 2005, se abroga.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale 9i administratiei publice,

Shhaideh Sevil,
secretar de stat

Bucure9ti, 24 noiembrie 2014.

Nr. 2.352 .

*) Ordinul nr. 2.352/2014 a fast publica! In Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 935 din 22 decembrie 2014 ~i este reprodus ~i In acest numar bis.
1 Ordinul ~i anexa se publica ~i In Buletinul Constructiilor, editat de lnstitutul National de Cercetare-Dezvoltare In Constructii. Urbanism ~i Dezvoltare
Teritoriala Durabila .,URBAN-INCERC".
2 Reglementarea tehnica .. Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa", indicativ NP 112-2004, a fast publicata ~i In Buletinul Constructiilor
nr.14 din 2005, editat de lnstitutul National de Cercetare-Dezvoltare In Constructii ~i Economia Constructiilor INCERC - Bucure~ti.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI , PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 5

CUPRINS PARTEA a II- a. PROIECTAREA STRUCTURAL.\. A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA

ILl Scop ~i domeniu de aplicare
ll.2 Definitii, notatii ~i simboluri
ll.3 Cerinte generale privind proiectarea infrastructurilor
INTRODUCERE ll.3 .1 Cerinte privind proiectarea fundatiilor
11.3 .2 Cerinte privind proiectarea substructurilor
PARTEA I. PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA 11.3..3 Cerinte pfivind proiectarea infrastructurilor
1.1 Scop ~i domeniu de aplicare 11.4 Eforturi transmise infrastructurilor
1.2 Definitii, notatii ~i simboluri 11.4.1 Prevederi generale
1.3 Bazele proiectarii geotehnice 11.4.2 Eforturi transmise infrastructurilor in gruparea seismica de incarcari
1.3.1 Cerinte generale 11.5 Materiale utilizate la fundatii
1.3 .2 Situatii de proiectare 11.6 Proiectarea fundatiilor izolate
1.3.3 Durabilitate 11.6.1 Fundatii pentru stalpi ~i pereti de beton armat monolit
1.4 Proiectarea geotehnica prin calcul II.6.1.1 Fundatii tip talpa de beton armat
1.4.1 Generalitati 11.6.1.2 Fundatii tip bloc ~i cuzinet
1.4.2 Actiuni specifice 11.6.2 _Fundatii pentru stalpi de beton annat prefabricat
.I 1.4.3 Parametrii geotehnici 11.6.2.1 Dimensiunile sectiunilor de beton
1.4.4 Date geometrice II.6.2.2 Pahare cu pereti amprentati
1.4.5 Stari limita ultime (SLU) ll.6.2.3 Pahare cu pereti netezi
1.4.6 Stari lim ita de serviciu (exploatare - SLE) 11.6.3 Fundatii pentru stalpi din otel
1.4.7 Abordari de calcul II.7 Proiectarea fundatiilor continue sub stalpi ~i pereti
1.5 Etapele preliminare ale proiectarii geotehnice II. 7.1 Domeniu de aplicare
1.5.1 Stabilirea adancimii de fundare II. 7.2 Eforturi transmise fundatiilor de stalpii ~i peretii structurali de beton armat
1.5.2 Alegerea tipului de fundatie 11.7.3 Dimensionarea bazei fundatiilor
1.5.3 Alegerea metodei de calcul II. 7.4 Calculul eforturilor sectionale
1.5.3.1 Criterii privind constructia II. 7.5 Fundatii continue sub stalpi
1.5.3.2 Criterii privind terenul de fundare alcatuit din pamanturi II. 7.5 .1 Sectiunea de beton
1.5.3.3 Criterii de alegere a metodei de calcul 11.7.5.2 Armarea fundatiilor
1.6 Calcululla stari limita ultime 11.7.6 Fundatii continue sub pereti structurali de beton armat
1.6.1 Capacitatea portanta 11.7.7 Fundatii continue sub pereti structurali de zidarie
1.6.1.1 Principii generale 11.7.7.1 Prevederi generale de alcatuire
1.6.1.2 Aria comprimata a bazei fundatiei 11.7.7.2 Fundatii la cladiri amplasate pe teren de fundare favorabil, in zone cu seismicitate
1.6.1.3 Aria efectiva (redusa) a bazei fundatiei a~ :::; 0,15g
II 1.6.1.4 Metoda prescriptiva II.7.7.3 Fundatii la cladiri amplasate pe teren de fundare favorabil, in zone cu seisrnicitate
1.6.1.5 Metoda directa a~> 0,15 g
I 1.6.1.6 Metoda indirecta 11.7.7.4 Fundatii la cladiri amplasate pe terenuri speciale
1.6.2 Rezistenta la lunecare II.7.7.5 Dimensionarea fundatiilor
1.6.3 Stabilitatea generala II.7.7.6 Solutii de fundare 1a pereti nestructurali
1.7 Calcululla starea limita de serviciu (exploatare) 11.7.7.7 Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite
1.7.1 Generalitati II.7.7.8 Fundatii la rosturi de tasare
1.7.2 Deplasari ~i deformatii 11.8 Proiectarea radierelor de beton armat
1.7.2.1 Tasarea absoluta II.8.1 Alcatuire generala ~i domeniu de aplicare
1.7.2.2 Deplasari ~i deformatii posibile 11.8.2 Elemente de proiectare a radierelor
1.7.2.3 Deplasari ~i deformatii limita 11.8.3 Elemente constructive
1.7.3 Incarcarea transmisa la teren II.8.4 Rosturi de tumare ~i masuri prevazute in proiectare referitor la rezistenta ~i tehnologia
1.8 Calcululla vibratii de executie ale radierelor
1.9 Fundatii pe roci 11.9 Infrastructuri
11.9.1 Probleme generale
11.9.2 Tipuri de infrastructuri
11.9.2.1 Infrastructuri alcatuite doar din fundatii
 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 7
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014

II.9.2.2 lnfrastructuri aldituite din unul sau mai multe subsoluri ~i din fundatii INTRODUCERE
II.9.3 Determinarea eforturilor pentru calculul infrastructurii
11.9.4. Precizari privind calculul eforturilor in elementele infrastructurii 1. Prezentul normativ contine prevederi generale de proiectare a fundatiilor de suprafata
II.9.5 Dimensionarea elementelor infrastructurii pentru cladiri ~i constructii industriale ~i agrozootehnice (fundatii izolate, fundatii continue
II.9.5.1 Verificarea plan~eelor sub stalpi sau pereti, precum ~i radiere generale de beton annat).
II.9.5.2 V erificarea peretilor
2. Prevederile prezentul].li normativ sunt armonizate cu prevederile din sistemul de standarde
II.9.5.3 V erificarea peretilor in zonele de discontinuitate
europene pentru proiectarea constructiilor din seria SR EN 1990 ... SR EN 1999, in ceea ce
11.9.6 Transmiterea eforturilor la infrastructura prin intermediul plan~eelor - "efectul de
prive~te proiectarea fundatiilor de suprafata.
menghina"
II.9.6.1 Prevederi generale 3. Normativul utilizeaza ca documente de referinta standardele ~i reglementarile tehnice
11.9.6.2 Elemente de calcul, dimensionare ~i verificare aflate in vigoare la data elaborarii acestuia, enumerate in Anexa M.
II.9.7 Elemente specifice de alcatuire ale infrastructurilor
4. La proiectarea fundatiilor de suprafata pe terenuri speciale (pamanturi sensibile la umezire,
pamanturi contractile, pamanturi lichefiabile, etc.) se vor avea in vedere ~i prevederile din
AnexaA Adancimea de incastrare echivalenta. Principii de calcul pentru fundatiile
reglementarile tehnice specifice aplicabile.
partial incastrate
I'
Anexa B (normativa) Coeficienti paqiali ~ide corelare pentru starile limita ultime 5. No~ativul se adreseaza proiectantilor, speciali~tilor cu activitate in domeniul
Anexa C (normativa) Adancimea de inghet constructiilor atestati /autorizati in conditiile legii, organismelor de verificare ~i control
AnexaD Presiuni conventionale (verificarea ~i/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul ~i/sau expertizarea
AnexaE Calculul presiunilor pe teren pentru fundatiile solicitate excentric lucrarilor), executantilor de lucrari, operatorilor economici specializati in domeniul ingineriei
'I
Anexa F Calcululla starea limita ultima. Capacitatea portanta geotehnice, precum ~i investitorilor/beneficiarilor de constructii.
~ l AnexaG
AnexaH
Valori orientative pentru coeficientul de frecare
Calcululla starea limita de serviciu (exploatare)
6. Normativul este alcatuit din 2 paqi care trateaza urmatoarele aspecte ale proiectarii
Parametrii geotehnici de compresibilitate fundatiilor de suprafata:
Anexa J
AnexaK Metode de calcul pentru fundatiile continue sub stalpi Partea I - Proiectarea geotehnica a fundatiilor de suprafata
AnexaL Metode de calcul pentru radiere
Partea a II - a - Proiectarea structurala a fundatiilor de suprafata.
d Anexa M (normativa) Referinte normative
'I
I
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 9

PARTEAI (4) La proiectare se iau in considerare urmatoarele tipuri de actiuni directe sau once
combinatii intre acestea transmise fundatiilor de catre constructie:
PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA
- forte verticale centrice sau excentrice (Figura. I. I a, b cu notatiile/simbolurile din tabelul
1.2)
1.1 Scop ~i domeniu de aplicare - forte inclinate sau orizontale (Figura. 1.2 a, b cu notatiile/simbolurile din tabelul 1.2).

( 1) Prevederile pri vind proiectarea geotehnica a fundatiilor de suprafata din prezentul (5) Prevederile prezent4lui normativ se aplidi la proiectarea fundatiilor de suprafata supuse
normativ sunt armonizate cu principiile expuse in standardul SR EN 1997-1 cu erata ~i Anexa actiunilor statice sau 'actiunilor care in calcul pot fi considerate echivalent statice
nationala asociate. (cvasistatice).
(2) Din punct de vedere al proiectarii geotehnice, fundatiile de suprafata se pot clasifica in (6) Prevederile normativului se aplica atat in cazul fundatiilor cu baza orizontala, cat ~i in
doua categorii in functie de adancimea de fundare, D ~i/sau de adancimea relativa de cazul celor cu baza inclinata cu un unghi a fata de orizontala.
incastrare, DelE:
(7) Prevederile normativului se aplica ~i in cazul fundatiilor situate in vecinatatea unui taluz
- fundatii de suprafata directe, cand sunt indeplinite conditiile (I.la) ~i/sau (I.l b): (Figura. 1.3 cu notatiile/simbolurile din tabelul 1.2).
D:::;3,00m (I.la)
1.2 Definitii, notatii ~i simboluri
unde
D adancimea de fundare (1) In prezentul normativ se folosesc definitiile generale din codul CR 0.
I
i
•I Sau (2) In prezentul normativ se folosesc definitiile specifice din SR EN 1997-1 ~i SR EN 1997-2.

DelE.:::; 1,5 (I.lb) (3) Principa1ele definitii utilizate pentru proiectarea geotehnica sunt mentionate in tabelu1 1.1.

unde
Q
adancimea de incastrare echivalenta (vezi Anexa A a prezentului normativ)
latura mica a bazei fundatiei rectangulare sau diametru1 bazei fundatiei circulare
v
- fundatii de suprafata partialincastrate, cand sunt indeplinite conditiile (I.2a) ~i/sau (I.2b ):
D > 3,00m (I.2a)
sau
!
1,5 <DelE.:::; 5 (I.2b) Figura I.la- Forta verticala centrica Figura I.2a- Forta inclinata
(2.1) In cazu1 fundatiilor de suprafata directe, reactiuni1e 1aterale ale terenului (frecarea sau
rezistenta pasiva) se neglijeaza. Q :;:;. V
I
(2.2) Iri cazul in care conditia (I.2a) este indeplinita dar date1e necesare pentru calculul H I
adancimii de incastrare echiva1ente nu sunt disponibi1e, se recomanda ca fundatia de . j
suprafata sa fie incadrata in categoria fundatiilor de suprafata directe.
(2.3) Prevederile normativului se aplica ~i in cazu1 constructiilor prevazute cu doua sau mai
multe niveluri subterane (subsoluri), fundatiile fiind considerate directe sau partialincastrate, I
dupa caz. Figura I. I b - F orta verticala excentrica Figura l.2b- Forta orizontala
I
(2.4) Principiile de calcul pentru fundatiile partial incastrate sunt date in Anexa A a
prezentului normativ.
(3) Prevederile normativului se aplica la proiectarea urmatoarelor tipuri de fundatii de
suprafata:
a) fundatii izolate;
b) fundatii continue, dispuse dupa una, doua sau mai multe directii;
c) radiere general e.
Figura 1.3 - Fundatie situata in vecinatatea unui taluz
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 11

Tabelul 1.1 B' Latimea efectiva (redusa) a fundatiei

Definitie Semnificatie Cct Valoarea de calcullimita a efectului unei actiuni
Teren Pamant, roca sau material de umplutura care exista pe amplasament c Coeziunea pamantului
inainte de executia lucrarilor de constructii. c' Coeziunea efectiva (in termeni de eforturi efective)
Fundatie Parte a inferioara a une1 constructii care are rolul de a transrnite Cu Coeziunea nedrenata
incarcarile Ia teren ~i de a participa, alaturi de celelalte elemente Cu·d Valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
structurale, la as1gurarea rezistentei, stabilitatii, exploatarii ~1 D Adancimea de fundare
durabilitatii constructiei. De Adancimea echivalenta de incastrare
Fundatie de Fundatie Ia care incarcarile transmise de structura sunt preluate exclusiv d Distanta dintre marginea fundatiei ~i marginea taluzului
suprafata directa prin contactul dintre baza fundatiei ~i teren. E Valoarea efectului actiunilor
Fundatie de Fundatie la care incarcarile transmise de structura sunt preluate atilt prin Ect Valoarea· de calcul a efectului actiunilor
suprafata partial baza fundatiei, cat ~i prin suprafata laterala in contact cu terenul. Eoed Modulul edometric
incastrata Es Modulul de deformatie liniara
Categorie lncadrarea lucrarii geotehnice in functie de exigentele proiectarii Estb·d Valoarea de calcul a efectului actiunilor stabilizatoare
geotehnica geotehnice. Ectst·d Valoarea de calcul a efectului actiunilor destabilizatoare
Rise geotehnic Define~te importanta efectelor negative asupra persoanelor, -
e Excentricitatea componentei verticale a unei actiuni totale fata de centrul de
constructiilor invecinate ~1 mediului, pe durata executiei ~1 in greutate al bazei fundatiei
exploatare. es Excentricitatea prin raport cu axa longitudinala a bazei fundatiei
Actiune Actiune transmisa structurii de teren, umplutura, apa de suprafata sau eL Excentricitatea prin raport cu axa transversala a bazei fundatiei
geotehnica apa subterana. Valoarea de calcul a unei actiuni
Fct
Experienta Informatii documentate sau stabilite cu claritate pe orice alta cale, Valoarea caracteristica a unei actiuni
Fk
comparabila privind terenul luat in considerare in calcul, care se refera Ia acelea~i G Actiunea verticala permanenta
tipuri de pamanturi ~i roci ~i pentru care este de a~teptat o comportare Valoarea de calcul a actiunilor permanente destabilizatoare pentru verificarea la
Gctst;d
geotehnica similara, precum ~i Ia structuri similare.
subpresiune
Se considera pertinente, cu precadere, informatiile obtinute pe plan
Gstb;d Valoarea de calcul a actiunilor verticale permanente stabilizatoare pentru
local.
verificarea Ia subpresiune
Constructie Constructie incadrata in clasele de importanta I ~iII, conform codului
G' stb;d Valoarea de calcul a actiunilor verticale permanente stabilizatoare pentru
special a p 100-1
verificarea la cedarea hidraulica a fundului sapaturii (cu greutatea submersata)
Constructie Constructie incadrata in clasele de importanta III ~i IV, conform codului H Actiunea orizontala sau componenta orizontala a unei actiuni totale aplicata
obi~nuita p 100-1 paralel cu baza fundatiei
Hct Valoarea de calcul a lui H
(4) In prezentul normativ se folosesc notatiile ~i simbolurile din SR EN 1997-1 ~i SR EN H! Adancimea de inghet
1997-2. h Nivelul apei pentru verificarea Ia cedare hidraulica a fundului sapaturii
(5) Principalele notatii ~i simboluri utilizate in Partea I a prezentului normativ sunt prezentate h' Inaltimea unei prisme de pamant pentru verificarea Ia cedare hidraulica a
in tabelul 1.2. fundului sapaturii
Tabelul 1.2 hw;k Valoarea caracteristica a inaltimii coloanei de apa fata de talpa unei prisme de
pamant pentru verificarea Ia cedare hidraulica a fundului sapaturii
Notatie
sau Semnificatie i Gradientul hidraulic
simbol Ko Coeficient al presiunii in stare de repaus a pamantului
Litere LA TINE k Raportul Sctl«Pcv;d
A Aria totala a bazei fundatiei Lungimea (latura mare) a bazei fundatiei rectangulare sau a sistemului de
L
A' Aria efectiva (redusa) a bazei fundatiei fun dare
Ac Aria comprimata a bazei fundatiei L' Lungimea efectiva (redusa) a fundatiei
act Valoarea de calcul a datelor geometrice Q Actiunea variabila, verticala sau inclinata
an om Valoarea nominata a datelor geometrice Qdst;d Valoarea de calcul a actiunilor verticale destabilizatoare la verificarea la
11a Modificarea adusa valorii nominale a datelor geometrice subpresiune
Latimea (latura mica) a bazei fundatiei rectangulare sau diametrul bazei fundatiei q Presiunea din greutatea pamantului la nivelul bazei fundatiei
B
circulare Rct Valoarea de calcul a rezistentei fata de o actiune
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 13

Sctst;d Valoarea de calcul a fortei curentului destabilizatoare in teren /R·e Coeficient partial pentru rezistenta pamantului
I I'
Sctst;k Valoarea caracteristidi a fortei curentului destabilizatoare in teren /R·h Coeficient partial pentru rezistenta la alunecare
/R·v Coeficient partial pentru capacitate portanta
s Tasarea totala
YS;d Coeficient partial pentru incertitudinile in modelarea efectelor actiunilor
so Tasarea instantanee (imediata)
YQ ;dst Coeficient partial pentru o actiune destabilizatoare care provoaca o cedare
St Tasarea de consolidare hidraulica ·.
S2 Tasarea prin curgere lenta (tasare secundarl'i) YQ;stb Coeficient partial pentru o actiune stabilizatoare care se opune cedarii hidraulice
Tct Valoarea de calcul a rezistentei la forfecare dezvoltata asupra partii unei structuri rw Greutatea volumica a apei
in contact cu terenul Coeficient partial pentru unghiul de frecare intema (se aplica la tg rp')
Y<Jl'
u Presiunea apei din pori Coeficient partial pentru greutatea volumica a pamantului
Yr
Uctst;d Valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori e Unghiul de rotire a bazei fundatiei fata de orizontala
v Actiunea verticala sau componenta verticala a unei actiuni totale aplicata la baza
If/ Factor pentru conversia de la valoarea caracteristica la valoarea reprezentativa
fundatiei Valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator
G"stb·d
Vct Valoarea de calcul a lui V .Componenta orizontala a presiunii efective a pamantului in stare de repaus
dh -O
V'ct Valoarea de calcul a actiunii verticale efective rp' Unghiul de frecare intema in termeni de eforturi efective
Vctst;d Valoarea de calcul a actiunii verticale destabilizatoare rp'ct V aloarea de calcul a lui rp'
Vctst;k Valoarea caracteristica a actiunii verticale destabilizatoare {/Jcv Unghiul de frecare intema la starea critica
Xct Valoarea de calcul a proprietatii unui material {/Jcv· d Valoarea de calcul a lui {/Jcv
Valoarea caracteristica a proprietatii unui material f.l Coeficient de frecare
xk

Litere GRECE$Tl (6) Unitatile de masura recomandate la proiectarea geotehnica sunt indicate in tabelul 1.3.
a Inclinarea fata de orizontala a bazei fundatiei
Tabelul I 3
fJ Unghiul taluzului fata de orizontaHi Marime U.M.
5 Unghiul de inclinare a lui Q fata de verticala Forta kN
5a Unghiul de frecare la interfata fundatie - teren, in planul bazei Mas a kg
Greutatea volumica a pamlntului Moment kNm
r kg/mj
Masa volumica
r' Greutatea volumica submersata
Greutate volumica kN/m3
Yc' Coeficient partial pentru coeziunea efectiva Efort unitar, presiune, rezistenta, rigiditate kPa
Ycu Coeficient partial pentru coeziunea nedrenata Coeficient de permeabilitate m/s
n: Coeficient partial pentru efectul unei actiuni Coeficient de consolidare mL!s
rr Coeficient partial -pentru actiuni, care tine cont de posibilitatea unor abateri
nefavorabile ale valorilor actiunilor prin raport cu valorile lor reprezentative 1.3 Bazele proiecHirii geotehnice
J1:1 Coeficient partial pentru o actiune
YG Coeficient partial pentru o actiune permanenta 1.3.1 Cerinte generale
YG·dst Coeficient partial pentru o actiune permanenta destabilizatoare
YG· stb Coeficient partial pentru o actiune permanenta stabilizatoare ( 1) Pentru fiecare situatie de proiectare geotehnica, trebuie sa se verifice faptul ca nu este
Ym Coeficient partial pentru un parametru al pamantului atinsa nici o stare limita pertinenta, astfel cum este aceasta definita in CR 0.
Ym·i Coeficient partial pentru un parametrul al pamantului in stratul i (2) Situatiile de proiectare geotehnica ~i starile limita care trebuie avute in vedere pentru
1M Coeficient partial pentru un parametru al pamantului care tine cont de fundatii1e de suprafata sunt precizate in SR EN 1997-1, Sectiunile 2 ~i 6, cu erata ~i Anexa
incertitudinile asupra modelului nationala asociate.
Yo Coeficient partial pentru o actiune variabila
(3) Situatiile de proiectare ~i stari1e limita se iau in considerare in functie de urmatorii factori:
}Qu Coeficient partial pentru rezistenta la compresiune monoaxiala
- conditiile de amplasament cu privire la stabilitatea generala ~i la mi~carile terenului;
!R Coeficient partial pentru o rezistenta
- natura ~i marimea structurii ~i elementelor acesteia, inclusiv oricare alte cerinte specifice
/R;d Coeficient partial care tine cont de incertitudinile asupra modelului de rezistenta (durata de viata, etc.);
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014
conditiile referitoare la vecinatati;
conditiile geotehnice ~i hidrogeologice;
influenta mediului (hidrologie, ape de suprafata, subsidenta, variatii sezomere de
temperatura ~i umiditate, etc.);
- seismicitatea regionala.
(4) Starile limita pot aparea separat in terenlin structura sau simultan in teren ~i structura.
(5) Pentru proiectarea geotehnica a fundatiilor de suprafata trebuie luate in considerare
urmatoarele situatii care pot conduce la stari limita, dupa caz:
pierderea stabilitatii generale;
epuizarea capacitatii portante, cedarea prin poansonare;
cedarea prin alunecare;
cedarea combinata in teren ~i in structura;
tasarile excesive;
ridicarea excesiva a terenului datorita umflarii, inghetului ~i altor cauze;
vibratiile inacceptabile.
(6) La proiectarea geotehnica a fundatiilor de suprafata trebuie utilizata una dintre metodele
urmatoare sau o combinatie intre acestea:
( 6.1) 0 metoda directa in care se efectueaza calculele specifice pentru fiecare stare limita
pertinenta. Experienta dobandita poate arata care tip de stare limita guvemeaza proiectarea
lucrarii. La verificarea la o anumita stare limita, calculul trebuie sa modeleze cat mai corect
mecanismul de cedare prevazut.
(6.2) 0 metoda indirecta bazata pe experiente comparabile ~i pe rezultatele incercarilor pe
teren!in laborator sau pe observatii, aleasa in corelare cu incarcarile la starea limita de
exploatare, astfel incat sa fie satisfiicute cerintele pentru toate starile limita pertinente.
(6.3) 0 metoda prescriptiva bazata pe valori ale unor presiuni acceptabile.
(7) In vederea stabilirii cerintelor minime privind continutul Studiului geotehnic (Raportului
de investigare a terenului conform SR EN 1997-2), a alegerii metodei de proiectare care
I trebuie utilizata ~i a verificarilor de control, trebuie identificate, in conformitate cu
! prevederile din NP 074, categoria geotehnica ~i riscul geotehnic asociat.
(7.1) In conformitate cu NP 074, incadrarea preliminara intr-o categorie geotehnica poate fi
schimbata pe durata procesului de proiectare ~i de executie.
(7 .2) Diferitele aspecte ale proiectarii unei lucrari pot conduce la incadrari in categorii
geotehnice diferite. Nu este necesar sa se trateze intregul proiect in concordanta cu cea mai
I inalta dintre categorii.
(8) Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea geotehnica a lucrarilor din
I categoria geotehnica 1, 2 ~i 3.
II (9) La proiectarea geotehnica a lucrarilor din categoria geotehnica 3 este obligatorie folosirea
metodelor de calcul directe.
I din prezentul normativ.
1.3.2 Situatii de proiectare
I (2) La proiectarea geotehnica intervin:
''
I
(1) Situatiile care trebuie luate in considerare pentru proiectarea geotehnica sunt precizate in
I SR EN 1997-1, Sectiunea 2, cu erata ~i Anexa nationala asociate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 15
(2) Situatiile de proiectare trebuie sa includa urmatoarele criterii principale, dupa caz:
(2.1) Caracteristicile amplasamentului ~i conditiile de mediu
- acceptabilitatea generala a terenului pe care este amplasata structura, in termeni de
stabilitate generala ~i de mi~cari ale terenului;
- planurile de stratificatie;
- dispunerea ~i clasiftcarea diferitelor zone de pamant ~i roca sau e1emente ale lucrarii care
intervin in modelul de calcul;
in cazul constructiilor aflate pe sau in apropierea unor masive de roca:
• altemanta de strate tari ~i moi;
• existenta unor falii, rosturi ~i fisuri;
• posibila instabilitate a blocurilor de rocii;
exploatari miniere, caveme sau alte constructii subterane;
mi~cari ale terenului datorate subsidentei miniere sau altor activitati;
caveme de dizolvare, cum sunt goluri sau fisuri umplute cu material moale, procese de
dizolvare in-eurs;
- efectele afuierilor, eroziunii ~i excavatiilor care conduc la modificari ale geometriei
suprafetei terenului;
- efectele coroziunii sau alterarii chimice, inghetului, secetelor prelungite, etc.;
- variatiile nivelurilor apelor subterane, inclusiv cele datorate epuizmentelor generale,
inundatiilor, disfunctionalitatilor sistemelor de drenare ~i ale retelelor purtatoare de apa,
exploatarii apei, etc.;
- incadrarea seismica a zonei;
- efectul noii structuri asupra structurilor ~i retelelor existente, precum ~i asupra mediului
local.
(2.2) Caracteristicile constructiei
actiunile, gruparile de actiuni ~i ipotezele de incarcare;
sensibilitatea la deplasari diferentiale ~i/sau deformatii ale constructiei;
restrictiile de deplasari diferentiale ~i/sau deformatii in exploatarea normala a constructiei.
1.3.3 Durabilitate
(1) Evaluarea conditiilor de mediu interne ~i exteme din punctul de vedere al durabilitatii ~i al
masurilor de protectie sau de asigurare a rezistentelor adecvate ale materialelor se face in
conformitate cu prevederile generale din sistemul de standarde SR EN 1990 ... 1999 ~i cu
prevederile specifice din SR EN 1997-1, Sectiunea 2, cu erata ~i Anexa nationala asociate.
1.4 Proiectarea geotehnidi prin calcul
1.4.1 Generalitati
(1) Proiectarea geotehnica prin calcul trebuie efectuata in conformitate cu cerintele
fundamentale din CR 0 ~i cu prevederile specifice din SR EN 1997-1 cu Anexa nationala ~i
actiunile, care pot fi:
• incarcari impuse;
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 17

• deplasari impuse, de exemplu cele cauzate de mi~carile terenului; (5) Valoarea de calcul a unei actiuni geotehnice se determina:
- proprietatile pamanturilor, rocilor sau altor materiale-
- datele geometrice; ' (5.1) Prin calcul, cu relatia[2.1 din SR EN 1997-1]:
valorile limita ale deformatiilor, deschiderii fisurilor, vibratiilor, etc.; Fd = IF · Frep (1.3)
modelele de calcul. unde:
Fd . valoarea de cal.cul a actiunii
(3) Este obligatoriu ca recunoa~terea conditiilor de teren sa se faca In functie de categoria
geotehnica ~i riscul geotehnic asociat. Aceasta recunoa~tere, precum ~i controlul calitatii )'F coeficient partial pentru situatii permanente sau tranzitorii, definit In Anexa B a
executtel lucrarilor sunt mai importante pentru satisfacerea cerintelor fundamentale decat prezentului normativ
precizia rezultata din alegerea modelelor de calcul ~i a coeficientiilor partiali. Frep valoarea reprezentativa a actiunii:
Frep = If/ · Fk
(4) Modelul de calcul trebuie sa descrie comportarea presupusa a terenului pentru starea
unde:
limita considerata. Daca unei stari limita nu i se poate asocia un model de calcul fiabil,
If/ factor pentru conversia de la valoarea caracteristica la valoarea reprezentativa,
calculul se face pentru o alta stare limita, folosind coeficienti care sa asigure ca depa~irea
starii limite considerate este suficient de improbabila. definit In CR 0 (lfJ este, dupa caz, ljfo sau lfJt sau lfJ2)
Fk . valoarea caracteristica a actiunii.
(5) Modelul de calcul poate fi:
un model analitic; (5.2) Prin evaluare directa. In acest caz, este indicat ca valorile coeficientilor partiali date In
.I Anexa B sa fie utilizate ca valori de referinta pentru definirea nivelului de siguranta cerut.
- un model semi-empiric;
- un model empiric.
1.4.3 Parametrii geotehnici
(6) Modelul de calcul ales trebuie sa fie exact.
(1) Parametrii geotehnici reprezinta proprietatile maselor de pamant ~ide roca.
(7) ~odelul de calcul poate include simplificari. In acest caz, rezultatele obtinute pot fi
modtficate pentru a se asigura ca proiectarea prin calcul este fie exacta, fie acoperitoare. (2) Parametrii geotehnici sunt definiti In SR EN 1997-1, Sectiunea 3.
(3) Determinarea valorilor parametrilor geotehnici se face In conformitate cu SR EN 1997-2
1.4.2 Actiuni specifice
~i Anexa nationala.

( 1) Definitia actiunilor este conforma cu prevederile din CR 0 iar valorile actiunilor se (4) Determinarea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici se face conform
stabilesc conform prevederilor din standardele pertinente din seria SR EN 1991. normativului NP 122.
(2) Modul de determinare a valorilor actiunilor transmise de constructie asupra fundatiilor (5) Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se determina cu relatia [2.2 din SR EN
este prezentat In Partea a II-a a normativului. 1997-1] :
(3) La proiectarea geotehnica se tine seama ~ide urmatoarele actiuni specifice: ~=ht~ a~
greutatile pamanturilor, rocilor ~i apei; unde:
eforturile din teren; Xd valoarea de calcul a parametrului geotehnic
presiunile pamantului; Xk valoarea caracteristica a parametrului geotehnic
presiunile apei subterane (dupa caz, presiunea apei libere); ~ coeficient partial pentru situatii permanente sau tranzitorii, definit In Anexa B.
- presiunea apei din pori;
( 6) Atunci cand valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt evaluate direct, este indicat
fortele hidrodinamice;
ca valorile coeficientilor partiali din Anexa B a prezentului normativ sa fie utilizate ca valori
suprasarcinile;
de referinta pentru definirea nivelului de siguranta cerut.
lucrarile de terasamente;
- Incarcarile din trafic; 1.4.4 Date geometrice
mi~carile pamantului cauzate de:
• activitati legate de lucrari subterane; (1) Nivelul ~i panta suprafetei terenului, nivelurile apei, nivelurile interfetelor Intre stratele
• ridicarea ~i contractia produse de vegetatie sau clima (variatii de umiditate sau geologice, nivelurile de excavare ~i dimensiunile fundatiei trebuie tratate drept date
temperatura, inclusiv actiunea inghetului); geometrice.
• alunecarea sau tasarea masivelor de pamant;
• acceleratiile produse de cutremure, explozii, vibratii ~i incarcari dinamice. (2) Valorile caracteristice ale nivelurilor terenului, apei subterane ~i apelor de suprafata
trebuie sa fie valori masurate, nominale sau estimate ale nivelurilor superioare sau inferioare.
(4) Valorile actiunilor geotehnice se determina anterior efectuarii calculului, dar pot fi
modificate pe parcursul diferitelor etape ale proiectarii. (3) Se recomanda ca valorile caracteristice ale nivelurilor terenului ~i ale dimensiunilor
fundatiei sa fie valorile nominale.
 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 19

(1.9 a)
(4) :\t~~~i cand s~ apreci~za ca abaterile datelor geometrice au un efect important asupra
fiabihtatu structurn, valonle de calcul ale datelor geometrice trebuie determinate direct sau sau
calculate din valorile nominale cu relatia [2.3 din SR EN 1997-1):
Rd = R {IF Frep; Xk; ad}I!R (1.9 b)
ad = anom ± f..a (1.5) sau
unde: Rd = R{)1' Frep; Xki]'M; ad}I!R (1.9 c)
ad valoarea de calcul a datei geometrice ·unde:
anom valoarea nominala a datei geometrice !R coeficient partial pentru o rezistenta, definit 1n Anexa B.
f..a :::; 0,10 m. Nota 1 - Starea 1imita GEO este deseori critica pentru determinarea dimensiunilor elementelor structurale din
fundatii sau structuri de fundare.
1.4.5 Stari limita ultime (SLU) Nota 2 - In unele situatii de proiectare, aplicarea coeficientilor partiali asupra actiunilor generate de pamant sau
transmise prin pamant pot conduce la valori de calcul nerezonabile sau chiar imposibile din punct de vedere
(1) Starile limita ultime sunt definite 1n conformitate cu CR 0 ~i SR EN 1997- L fizic. In asemenea situatii, coeficientii partiali pot fi aplicati direct asupra efectelor actiunilor, stabilite pe baza
valorilor reprezentative ale actiunilor.
(2) La proiectarea geotehnica, trebuie sa se verifice faptul ca nu sunt depa~ite urmatoarele Nota 3 - In procedurile de calcul in care coeficientii partiali sunt aplicati asupra efectelor actiunilor, coeficientul
stari limita, atunci cand acestea sunt pertinente: partial a! actiunilor se ia YF = 1,0.
,I
(2. ~) EQU: pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerat ca un corp solid, J:n care (2.3) UPL: pierderea echilibrului structurii sau terenului provocata de subpresiunea apei
re~Istentele ~ateria~elor structurii ~i ale terenului nu aduc o contributie importanta Ia (presiunea arhimedica) sau de alte actiuni verticale.
as1gurarea reZistentei. Conditia de verificare este definita de relatia [2.8 din SR EN 1997-1]:
Conditia de verificare este definita de relatia [2.4 din SR EN 1997-1]:
Vdst,d :S: Gstb;d + Rd (I.lO)
I
I :
Edst;d :S: Estb;d + Td (1.6) unde:
\ unde: Vdst,d valoarea de calcul a gruparii 1ntre actiunile verticale permanente ~~ variabile
I jl
,,f, Edst;d valoarea de calcul a efectului actiunilor destabilizatoare: destabilizatoare
t' Edst;d = E {IF Frep; Xk I }'M; ad } dst Vdst,d = Gdst;d + Qdst;d
'I 1:
lit valoarea de calcul a actiunilor permanente verticale stabilizatoare
Estb;d valoarea de calcul a efectului actiunilor stabilizatoare: Gstb;d

Estb;d = E {YF Frep; Xk I ]'M; ad } stb Qdst;d valoarea de calcul a actiunilor verticale destabilizatoare la verificarea la
[I unde: subpresiune
}'F; 1M coeficienti partiali pentru situatiile permanente ~i tranzitorii definiti J:n Rd valoarea de calcul a oricarei alte rezistente aditionale la ridicare; rezistentele
Anexa B a prezentului normativ aditionale la ridicare pot fi de asemenea tratate drept actiune permanenta verticala
Td valoarea de calcul a rezistentei la forfecare dezvoltata asupra partii unei structuri J:n stabilizatoare.
contact cu terenul. Nota - Coeficientii partiali pentru Gctst;ct, Qctst;ct, Gstb;d ~i Rct pentru situatii permanente sau tranzitorii sunt dati in
Anexa B a prezentului normativ.
Nota - ~~ proie~tarea ~eote~nic~, ver_ifi~are~a EQU este li_mitata Ia cazuri rare, cum este 0 fundatie rigida pe un
teren stancos ~~ este, m prmCiplU, d1stmcta fata de anahza stabilitatii generale sau de problemele datorate de (2.4) HYD: cedarea hidraulica a terenului, eroziunea intema ~i eroziunea regresiva 1n teren,
presiunile arhimedice.
sub efectul gradientilor hidrau1ici.
(2.2) GEO: cedarea sau deformatia excesiva a terenu1ui, 1n care rezistenta pamanturilor sau a Conditii1e de verificare sunt definite de relatiile [2.9 a, b din SR EN 1997-1]:
rocilor contribuie 1n mod semnificativ la asigurarea rezistentei. (I.l1 a)
Udst;d :S: CTstb;d
Conditia de verificare este definita de re1atia [2.5 din SR EN 1997-1]:
unde:
(1.7) Udst;d valoarea de calcul a presiunii tota1e destabilizatoare a apei din pori 1a baza co1oanei
de pamant, pentru orice coloana de pamant pertinenta
va1oarea de ca1cul a efectului actiunilor: CTstb;d tensiunea tota1a verticala stabi1izatoare la baza aceleia~i coloane
Ed= E{}'F Frep; Xki]'M; ad} (1.8 a) sau
sau (I.l1 b)
Sdst;d :S: G' stb;d
Ed = J'E E{Frep; Xki]'M; ad} (1.8 b) unde:
unde: Sdst;d va1oarea de calcul a fortei curentu1ui 1n coloana de pamant
}'E coeficient partial pentru efectul unei actiuni definit 1n Anexa B G' stb;d greutatea 1n stare submersata a aceleia~i coloane.
Rd va1oarea de calcul a rezistentei fata de o actiune:
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 21
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014

Nota- Coeficientii partiali pentru Uctst;ct. crstb;ct, Sctst;ct ~i G' stb;ct pentru situatii permanente sau tranzitorii sunt definiti determinarea valorilor Ed ~i Rd, sunt grupati in seturile notate A (pentru actiuni sau efectele
in Anexa B a prezentului normativ. actiunilor), M (pentru parametrii pamantului) ~i R (pentru rezistente). Valorile acestora se
(2.5) STR: cedarea intema sau deformatia excesiva a structurii sau elementelor de structura, aleg in functie de abordarea de calcul utilizata.
ca de exemplu fundatiile continue, radierele generale sau peretii de subsol, in care rezistenta (5) Abordarea de calcul 1
materialelor structurii contribuie semnificativ Ia asigurarea rezistentei. Starea limita STR este
tratata in Partea a II-a a prezentului normativ. (5.1) Gruparea 1: AI "+".,Ml "+" Rl

(3) In cazurile unui rise anormal sau ale unor conditii de teren ~ide incarcare exceptional de (5.2) Gruparea 2: A2 "+" M2 "+" Rl
dificile (de regula, situatiile care se incadreaza in categoria geotehnica 3 asociata unui rise Nota 1 - Notatia: "+" inseamna: "de grupat cu".
geotehnic major) este indicat sa se utilizeze valori ale coeficientilor partiali mai mari sau mai Nota 2 - Coeficientii partiali sunt aplicati asupra actiunilor ~i parametrilor de rezistenta ai terenului.
mici (dupa caz) dedit valorile date in Anexa B a prezentului normativ. Nota 3 - Daca este evidenfca una dintre cele doua grupari guvemeaza proiectarea, nu este necesar sa s.e mai
efectueze calculele ~i cu cealalta grupare. Totu~i, grupari diferite se pot dovedi critice pentru aspecte difente ale
(4) Pentru lucrari temporare sau pentru situatii de proiectare tranzitorii se pot utiliza valori aceluia~i proiect.
diferite ale coeficientilor partiali (dupa caz) de valorile din Anexa B a prezentului normativ,
In cazul in care consecintele probabile o justifica.celeia (6) Abordarea de calcul 3
Gruparea: (Al* sau A2t) "+" M2 "+" R3
1.4.6 Stari limita de serviciu (exploatare - SLE)
Nota 1 - Notatia: "+" inseamna: "de grupat cu".
Nota 2- *: Coeficientii partiali sunt aplicati asupra actiunilor provenind de la structura.
(1) Starile limita de serviciu (exploatare) sunt definite in conformitate cu CR 0 ~i SR EN
Nota 3 - t : Coeficientii partiali sunt aplicati asupra actiunilor geotehnice.
1997-1.
Nota 4 - La calculul stabilitatii taluzurilor sau al stabilitatii generale, actiunile aplicate asupr.a t~renului .(de
(2) Verificarea pentru starile limita de exploatare, in teren sau intr-o sectiune, element sau exemplu actiunile provenind de la structura, incarcarile date de trafic) sunt tratate drept actmm geotehmce,
imbinare a structurii, trebuie sa urmareasca indeplinirea conditiei [2.10 din SR EN 1997-1]: folosindu-se setul A2 de coeficienti partiali.

Ed:::; cd (I.l2) 1.5 Etapele preliminare ale proiectarii geotehnice

unde:
1.5.1 Stabilirea adancimii de fundare
Ed valoarea de calcul a efectului unei actiuni sau combinatiilor de actiuni
Cd valoarea de calcullimita a efectului unei actiuni sau combinatiilor de actiuni. (1) Adancimea de fundare este distanta masurata de la nivelul terenu1ui (natural sau
sistematizat) pana Ia baza fundatiei.
(3) Este indicat sa se modifice in mod adecvat valorile caracteristice ale parametrilor
geotehnici in cazul in care se produce o modificare a acestora pe durata de viata a (2) Stabilirea adancimii de fundare a unei fundatii se face tinand seama de urmatoarele
constructiei, de exemplu prin variatia nivelului apei subterane sau prin uscare. criterii:
(4) Valoarea de calcullimita a efectului unei actiuni, de exemplu o anumita deplasare ~i/sau (2.1) Geotehnice, hidrogeologice ~i climatice
deformatie a fundatiei sau a unor parti ale structurii de fundare, este acea valoare pentru care - adancimea Ia care apare un strat de pamant cu capacitate portanta adecvata;
se considera atinsa in structura o stare limita de exploatare. - nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane ~i presiunea apei (apa cu nivel liber, apa sub
presiune) in corelare cu problemele care pot apare in timpul executiei sau in exploatare;
(5) Conform SR EN 1997-1 ~i Anexa nationala, coeficientii partiali pentru starea limita de
exploatare au valoarea egala cu 1,0. - mi~cari posibile ale terenu1ui ~i reduceri ale rezistentei stratului portant provocate de
curgerea apei, de efectele climatice sau de lucrarile de executie;
1.4. 7 Abordari de calcul - prezenta pamanturilor speciale; .
- adancimea pana la care se pot produce degradari prin inghet (Anexa C a prezentulm
(1) Abordarile de calcul definesc modul in care sunt utilizate relatiile (1.8) ~i (1.9) prin normativ);
combinarea seturilor de coeficienti partiali pentru actiuni sau efectele actiunilor (A), pentru adancimea de afuiere;
parametrii geotehnici (M) ~i pentru rezistente (R). - prezenta de materiale solubile (carbonat de calciu, roci saline, etc.); .
- efectele variatiilor de umiditate datorate unor perioade lungi de seceta urmate de penoade
(2) Abordarile de calcul se aplica pentru calcululla starile limita ultime GEO ~i STR, dupa
cu precipitatii abundente asupra proprietatilor pamanturilor structural instabile din zonele cu
caz.
climat arid.
(3) Modul de calcul al valorilor Ed ~i Rd definite In relatiile (1.8 a, b ~i 1.9 a, b, c) trebuie
(2.2) Proiectul de arhitectura prin care se impune cota utila (cota ± 0,00 sau cota ultimului
determinat prin alegerea uneia dintre cele doua abordari de calcul (abordarile de calcul 1 ~i 3)
din SR EN 1997-1 ~i Anexa nationala. nivel subteran, dupa caz).

(4) Coeficientii partiali din Anexa B a prezentului normativ, care se utilizeaza pentru
 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
(2.3) Vecinatati
efectele excavatiilor ~i/sau a epuizmentelor generale asupra fundatiilor ~1 cladirilor
invecinate;
- excavatii ulterioare prevazute pentru utilitati sau alte constructii.
(2.4) Conditii speciale in exploatarea constructiei care pot influenta caracteristicile ~1
comportarea terenului de fundare (temperaturi excesive transmise la teren, etc.).
(3) Adancimea minima de fundare se stabile~te ca fiind adancimea cea mai mare care rezulta
in functie de criteriile de mai sus.
(4) Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (pamanturi sensibile la umezire, pamanturi
contractile, pamanturi lichefiabile, etc.), adancimea de fundare este indicata in reglementarile
tehnice aplicabile specifice.
1.5.2 Alegerea tipului de fundatie
(1) Fundatiile trebuie alese astfel !neat sa transmita la teren incarcarile constructiei, inclusiv
cele din actiuni seismice, asigurand indeplinirea conditiilor privind verificarea terenului de
fundare la stari limita.
(2) Stabilirea tipului de fundatie se face tinand seama de urmatoarele criterii:
(2.1) Sistemul structural al constructiei
- tipul sistemului structural (in cadre, cu pereti, etc.);
- dimensiunile structurii (deschideri, travei, inaltimi- suprateran ~i subteran);
- materialele utilizate (beton, metal, zidarie, etc.);
actiunile transmise de constructie asupra fundatiilor;
- mecanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismica (pozitia zonelor potential
plastice, eforturile transmise fundatiilor, etc.);
sensibilitatea la tasari a sistemului structural.
(2.2) Conditiile de exploatare ale constructiei
eforturile transmise la fundatii (din sarcini statice ~i dinamice - vibratii prod use de utilaje,
etc.);
posibilitatea pierderilor de apa sau substante chimice din instalatiile sanitare sau
industriale;
- incalzirea terenului in cazul constructiilor cu degajari mari de caldura (cuptoare, fumale,
etc.);
- degajarile de gaze agresive care polueaza apele meteorice ~i accentueaza agresivitatea
chimica a apelor subterane;
influenta deformatiilor terenului de fundare asupra exploatarii normale a constructiei;
limitarea tasarilor in functie de cerintele tehnologice specifice.
(2.3) Conditiile de executie ale infrastructurii
I adancimea sapaturii pentru realizarea fundatiilor constructiei ~i modul de as1gurare a
stabilitatii sapaturii;
- existenta unor constructii in vecinatate care pot fi afectate de lucrarile de executie a
infrastructurii (instabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuizmentelor, etc.);
- sistemul de epuizmente;
- prezenta retelelor de apa-canal, de gaze, de energie electrica, etc.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 23
(2.4) Conditiile de teren
natura ~i stratificatia terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor
de pamant sau de roca ~i evolutia acestora in timp;
conditiile de stabilitate generala a terenului (terenuri in panta cu structuri geologice
susceptibile de alunecari de teren, etc.);
conditiile hidrogeologice (nivelul ~i variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea
apelor subterane, circulatia apei prin pamant, etc.);
conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafata, posibilitati de producere a inundatiilor,
a fenomenului de afuiere, etc.).
(3) Se recomada ca laalegerea tipului de fundatie sa se tina seama ~ide consideratii practice
cum sunt volumul de lucrari de excavatie, tolerante in executie, spatii de lucru, etc.
1.5.3 Alegerea metodei de calcul
( 1) Metoda de calcul trebuie aleasa astfel incat rezultatele obtinute sa asigure indeplinirea
conditiilor privind verificarea terenului de fundare la stari limita.
(2) Alegerea metodei de calcul se face tinand seama de urmatoarele criterii:
1.5.3.1 Criterii privind constructia
( 1) Importanta constructiei
- constructii speciale, CS, astfel cum sunt definite in tabelul 1.1;
- constructii obi~nuite, CO, astfel cum sunt definite in tabelul 1.1;.
(2) Sensibilitatea la tasari diferentiale
- constructii sensibile la tasari, CST;
- constructii nesensibile la tasari, CNT.
(3) Restrictii de deformatii in exploatare normala
- constructii cu restrictii, CRE;
- constructii fiira restrictii, CFRE.
1.5.3.2 Criterii privind terenul de fundare alcatuit din pamanturi
(1) Terenuri favorabile (TF); prin terenuri favorabile se inteleg terenurile bune ~i medii
definite conform NP 074.
(2) Terenuri dificile sau conditii speciale de incarcare (TD) (de exemplu, pamant coeziv
saturat incarcat rapid).
1.5.3.3 Criterii de alegere a metodei de calcul
In tabelul 1.4 sunt sintetizate criteriile de alegere a metodei de calcul.
 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 25

Tabelul 1.4
Constructia
Teren
Metoda Sensibilitate Restrictii de
Stari de
de Importanta Ia tasari deformapi in
limita fund are
calcul diferentiale exploatare
co cs CNT CST CFRE CRE TF TD
Prescriptiva e e e e

SLU SLE e e e e

i
SLU SLE e .
a) Capacitatea portanta b) Rezistenta la lunecare
I
Directa SLU SLE e

SLU
SLU
SLE
SLE
e

e
r»VJ
.I
Nota I - Folosirea metodei prescriptive la proiectarea finalii este permisa doar atunci ciind sunt lndeplinite
simultan cele patru conditii (CO+CNT+CFRE+TF) .
Nota 2 - Prin folosirea metodei prescriptive, se considera lndeplinite, implicit, conditiile de verificare la SLU ~i
~c::::::::!::::://
~/
SLE.
Nota 3 - Metoda prescriptiva se poate folosi la predimensionare.
Nota 4- In cazul folosirii metodei directe, calcululla stari limita este obligatoriu.
c) Stabilitatea generala
Nota 5 - In cazul terenului de fundare alcatuit din roci stiincoase ~i semistiincoase, In conditiile unei stratificatii
practic uniforme ~i orizontale, este admisa folosirea metodei prescriptive In toate cazurile, cu exceptia cazului Figura 1.4 - Stari limita ultime de tip GEO
constructiilor speciale.
l
I
1.6 Calcululla stari limita ultime 1.6.1 Capacitatea portanta

(1) Calculul la starile limita ultime se face pentru gruparile de actiuni (efecte ale actiunilor) 1.6.1.1 Principii generale
definite conform CR 0:
- Combinarea (efectelor) actiunilor pentru situatiile de proiectare persistenta sau normala ~i ( 1) Pentru calculul la stare a limita de capacitate portanta trebuie satisfiicuta conditia [6.1 din
tranzitorie (Gruparea fundamentala, GF); SR EN 1997-1]:
- Combinarea (efectelor) actiunilor pentru situatia de proiectare seismica (Gruparea seismica,
(1.13)
GS).
(2) Pentru stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiei este necesar, dupa caz, calculul la valoarea de calcul a actiunii verticale sau componenta verticala a unei actiuni totale
urmatoarele stari limita ultime, de tip GEO: aplicata la baza fundatiei
(2.1) Capacitatea portanta (Figura 1.4 a) Vct se determina conform prevederilor din capitolul 11.2
Nota - Vct trebuie sa includa greutatea proprie a fundatiei, greutatea oricarui material de umplutura ~i
(2.2) Rezistenta la lunecare (Figura. 1.4 b) toate presiunile pamiintului, fie favorabile, fie nefavorabile. Presiunile apei, care nu se datoreaza
(2.3) Stabilitatea generala (Figura 1.4 c). incarcarilor transmise terenului de fundare, trebuie incluse ca actiuni.
valoarea de calcul a capacitatii portante.
(3) Pentru verificarea la starea limita ultima de tip STR se vor avea in vedere urmatoarele:
(2) Limitarea excentricitatilor
(3 .1) Trebuie luate in considerare deplasarile diferentiale verticale ~i orizontale ale fundatiilor
pentru a se asigura ca acestea nu conduc la o stare limita ultima in structura. (2.1) Fundatie cu baza dreptunghiulara
(3.2) Se poate adopta o presiune acceptabila, conform 1.3.1 pct.(6.3), cu conditia ca
1 (1.14 a)
deplasarile sa nu conduca la o stare limita ultima in structura. <--
- 9
(3.3) In pamanturile care se pot ridica, trebuie evaluata umflarea diferentiala potentiala, iar unde:
fundatiile ~i structura trebuie dimensionate astfelincat sa reziste sau sa fie adaptate pentru a o eL excentricitatea fortei Vct fata de axa transversala (latimea bazei fundatiei, B)
prelua pe aceasta. eB excentricitatea fortei Vct fata de axa longitudinala (lungimea bazei fundatiei, L).
 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.X11.2014 27

I
I I (2.2) Fundatie cu baza circulara B' latura B redusa: B' = B - 2 eB
I I
unde:
e/r::::: 0,589 (I.l4 b) eB = ML / Vd
unde:
e excentricitatea fortei Vd fata de centrul bazei fundatiei (2) Fundatie cu baza circulara
r raza bazei fundatiei. A' = 0,785 (B - 2 e) B (1.16.b)
unde: ·
(3) Dimensiunile (minime) ale bazei fundatiei se determina astfel incat sa fie indeplinite
conditiile urmatoare, dupa caz: B diametrul bazei.
I i
(3.1) Pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situatii de proiectare persistente 1.6.1.4 Metoda prescriptiva
(permanente) ~i tranzitorii, aria comprimata a bazei fundatiei, Ac, trebuie sa fie ega] a cu aria .·
I
total a, A. (1) Determinarea capacitatii portante prin metoda prescriptiva se bazeaza pe valorile
(3 .2) Pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situatii de proiectare accidentala ~i seismica, presiunilor acceptabile determinate empiric.
aria comprimata a bazei fundatiei, Ac, trebuie sa fie mai mare de 75% din aria totala, A, (2) Presiunile acceptabile pe terenul de fundare (presiunile convenfionale) sunt definite
respectiv aria efectiva (redusa) a bazei fundatiei, A', trebuie sa fie mai mare de 50% din aria pentru situatiile in care terenul de fundare apartine categoriei de terenuri favorabile (bune sau
totala, A. medii), conform NP 074.
(3) Modul de determinare a valorilor presiunilor conventionale este prezentat 'in Anexa D a
1.6.1.2 Aria comprimata a bazei fundatiei
prezentului normativ.
(1) Aria comprimata a bazei fundatiei se define~te pe baza urmatoarelor ipoteze: (4) in Anexa G din SR EN 1997-1 este prezentat un exemplu pentru stabilirea unor presiuni
acceptabile la fundarea pe roci. Atunci cand se utilizeaza o asemenea metoda, este indicat ca
( 1.1) Rezistenta la intindere pentru pamanturi este nula.
evaluarea rezultatului calculului sa se bazeze pe experienta comparabila.
( 1.2) Deplasarile/deformatiile sunt proportionale cu eforturile.
(5) Calculul capacitatii portante a terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale se
(1.3) Distributia presiunilor la baza fundatiei este liniara, conform teoriei Navier. diferentiaza in functie de:
(2) Calculul ariei comprimate se face in functie de forma bazei fundatiei, dupa cum urmeaza: (5.1) Tipurile de actiuni directe sau orice combinatii intre acestea transmise fundatiilor de
(2.1) in cazul fundatiei cu baza dreptunghiulara soli citata excentric dupa o singura directie, catre constructie.
aria comprimata se calculeaza cu relatiile: (5.2) Gruparile de actiuni.
Ac = 1,5 (L - 2 eL) B (6) Conditiile care trebuie verificate Ia starea limita de capacitate portanta, pentru cazurile
sau (1.15) cand Ac = A (conform 1.6.1.1 pet. (3.1 )), sunt prezentate in tabelul 1.5.
Ac = 1,5 (B - 2 eB) L (7) in cazurile cand Ac <A, relatiile de verificare (1.17)-;- (1.22) raman valabile cu conditia ca
unde: valoarea Permax sa fie calculata 'in functie de A c.
L, eL, B, e8 definite conform relatiilor din tabelul 1.5.
1.6.1.5 Metoda directa
(2.2) in cazul fundatiei cu baza dreptunghiulara solicitata excentric dupa doua directii, aria
comprimata se calculeaza pe baza distributiilor de presiuni la baza fundatiei. ( 1) Metoda directa se bazeaza pe parametrii de rezistenta la forfecare ~1 parametrii de
(2.3) in cazul fundatiei cu baza circulara solicitata excentric, aria comprimata se calculeaza deformabilitate ai pamantului.
pe baza distributiei de presiuni la baza fundatiei. (2) Metoda directa poate fi analitica sau numerica.

1.6.1.3 Aria efectiva (redusa) a bazei fundatiei 1.6.1.5.1 Metoda analitica

I
I (1) Fundatie cu baza dreptunghiulara solicitata excentric dupa doua directii (1) Evaluarea pe cale analitica a valorilor petermen scurt ~i petermen lung ale lui Rd trebuie
A'=L' B' (I.l6.a) luata in considerare, cu precadere, pentru pamanturile fine.
unde: (2) Metoda analitidi pentru calculul capacitatii portante este prezentata, exemplificativ, in
L' latura L redusa: L' = L- 2 eL Anexa D din SR EN 1997-1, pentru cazul general din figura 1.5.
unde:
(3) Calculul capacitatii portante in conditii nedrenate este prezentat in Anexa F din normativ.
eL =MB I vd
 I 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 29
I

_____ ___ J _______ •

Tabelul I 5
Tip de indircare Grupare Conditie de verificare
incarcare centrica
Pef med = Vct;F I A :S Pconv (1.17)
unde:
GF
IT ! Vct;F forta verticala de calcul din GF
A aria bazei fundatiei : A = L B
Pef med = Vct;S I A :S 1,2 Pconv (1.18)
unde:
GS
Vct ;s incarcarea verticala de calcul din GS

Incarcare excentrica dupa o directie

P ef max = CO Vct;F I A :S 1,2 Pconv (1.19)
unde:
Figura 1.5 - Cazul general pentru calculul Rct
GF
co coeficient functie de er)L;
'T 1.6.1.5.2 Metode numerice
valorile co sunt date in Anexa E a prezentului
I normativ
(1) Metodele numerice permit determinarea mecanismului de cedare eel mai defavorabil.

1
-·-·vL· ·-·
I
P ef max = CO Vct;S I A :S 1,4 Pconv
unde:
(1.20)
(2) Se recomanda utilizarea metodelor numerice in cazurile in care nu se pot aplica metodele
analitice, ca de exemplu:
GS
co coeficient functie de er/L; (2.1) Atunci cand masivul de pamant sau roca de sub o fundatie prezinta o structura
~Pef max valorile co sunt date in Anexa E a prezentului stratificata sau discontinua bine definita. Mecanismul de cedare presupus ~i parametrii de
normativ rezistenta la forfecare ~i de deformabilitate ale~i trebuie sa tina seama de caracteristicile
lncarcare excentrica dupa doua directii structurale ale terenului.
P ef max = CO Vct;F I A :S 1,4 Pconv (1.21) (2.2) in cazul unei fundatii a~ezate pe un depozit putemic stratificat, cu straturi ale caror
unde: proprietati diferii foarte mult de la un strat la altul, valorile de calcul ale parametrilor terenului
GF trebuie cunoscute pentru fiecare strat.
co coeficient functie de er/L ~i es/B;
'T (2.3) in cazul in care o formatiune tare se afla sub o formatiune mai slaba, capacitatea
va1orile co sunt date in Anexa E a prezentului portanta poate fi calculata cu utilizarea parametrilor de forfecare ai formatiunii mai putin
normativ
rezistente.
Pef max = CO Vct;S I A :S 1,6 Pconv (1.22)
unde: (3) Metodele numerice utilizate, in general, sunt:
GS (3 .1) Metoda elementelor finite
co coeficient functie de er/L ~i es/B ;
J
~~ j j j j j Pef max valorile co sunt date in Anexa E a prezentului (3.2) Metoda diferentelor finite.
~ normativ
j (4) Calculul pe baza metodelor numerice se face pnn utilizarea adecvata a sistemelor
I (4) Calculul capacitatii portante in conditii drenate este prezentat in Anexa F a prezentului
informatice.
normativ.
1.6.1.6 Metoda indirecta

(1) Metoda de calcul indirecta se bazeaza pe modele serni-empirice.

(2) Modelul utilizat este indicat sa fie un model semi-empiric general recunoscut.

,,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 31
30

(3) In Anexa E din SR EN 1997-1 este prezentat un exemplu pentru estimarea valorii de (6) Determinarea rezistentei de calcul la lunecare in conditii nedrenate se face conform
calcul a capacitatii portante a unei fundatii pe baza rezultatelor obtinute prin incercarea relatiei [6.4 din SR EN 1997-1]:
presiometrica. Rct = min {Ac Cu;d; 0,4 Vct} (1.25)
(4) In Anexa D din SR EN 1997-2 este prezentat un exemplu pentru estimarea valorii de unde:
calcul a capacitatii portante a unei fundatii pe baza rezultatelor obtinute prin incercarea de Ac aria comprimata a bazei fundatiei
penetrare cu conul. Cu;d coeziunea nedrenata de calcul
(5) In lipsa valorilor coeficientilor partiali relativi pentru combinatiile la starile limita ultime Vct valoarea de calcul a incarcarii totale verticale transmisa de fundatie la teren.
seismice, se recomanda utilizarea coeficientului partial pentru capacitate portanta, !R;v, egal cu
1,4. 1.6.3 Stabilitatea generaHi

1.6.2 Rezistenta Ia lunecare ( 1) Pentru verificarile de stabilitate generala pot fi aplicate calculele de stabilitate generala
descrise in SR EN 1997-1, Sectiunea 11.
(1) Atunci cand incarcarea nu este normala pe talpa fundatiei, fundatiile trebuie verificate fata
de cedarea prin lunecarea pe talpa. (2) Stabilitatea generala, cu sau :Iara fundatii, trebuie verificata in particular ill urmatoarele situatii:

(2) Pentru calcululla starea limita de rezistenta la lunecare trebuie satis:Iacuta conditia [6.2
din SR EN 1997-1):
Hct::::; Rct + Rp;ct (1.23)
unde:
Hct valoarea de calcul a actiunii orizontale sau a componentei orizontale a unei actiuni
totale, aplicata paralel cu baza fundatiei
Hct se determina conform prevederilor din capitolul 11.2
Rct valoarea de calcul a rezistentei ultime la lunecare
Rp;d valoarea de calcul a rezistentei frontale ~i/sau laterale mobilizate ca urmare a
efectului Hct asupra fundatiei.
Nota- Hct trebuie sa includa valoarea de calcul a oricarei presiuni active a pamiintului asupra fundatiei.
(3) Este indicat ca valorile pentru Rct ~i Rp;d sa fie corelate cu ordinul de marime a mi~carii ·
anticipate a pamantului pentru starea limita de incarcare considerata.
(4) In cazul fundatiior pe pamanturi argiloase aflate in zona mi~carilor sezoniere, este indicat
ca valoarea aleasa a lui Rp;d sa reflecte posibilitatea ca, pe durata de viata estimata a structurii,
argila sa se desprinda prin contractie de pe fetele verticale ale fundatiilor. Trebuie sa se ia in
calcul ~i posibilitatea ca pamantul in fata fundatiei sa fie indepartat prin eroziune sau prin
activitati umane.
( 5) Determinarea rezistentei de calcul la lunecare in conditii drenate se face conform relatiei
[6.3 din SR EN 1997-1]:
(1.24)
Rct = V' d tan5ct
unde:
V'ct valoarea de calcul a incarcarii efective verticale transmisa de fundatie la teren; la
stabilirea lui V' d trebuie sa se tina seama daca Hct ~i V'ct sunt actiuni dependente sau
independente
unghiul de frecare de calcul; valoarea unghiului de frecare poate fi considerata egala cu
valoarea de calcul a unghiului efectiv de frecare intema la starea critica, cp'cv;d, la
fundatiile de beton tumate pe loc, sau egala cu 2/3 qicv;d la fundatiile prefabricate lise.
Nota - In !ipsa unor rezultate experimentale determinate prin lncercari de teren sau de laborator, se pot utiliza
valorile coeficientului de frecare pe talpa fundatiei, f.1, prezentate In Anexa G a prezentului normativ.
(2.1) In apropiere de un taluz sau pe un taluz, natural sau artificial.
(2.2) In apropierea unei excavatii, tran~ee, lucrari de sustinere sau lucrari subterane.
(2.3) In apropierea unui rau, canal, lac, rezervor sau mal.
(3) Pentru oricare dintre situatii trebuie sa se demonstreze, conform cu principiile descrise in
SR EN 1997-1 Sectiunea 11, ca pierderea de stabilitate a masivului de pamant cuprinzand
fundatia este suficient de putin probabila.
I. 7 Calcululla stare a limita de serviciu (exploatare)
1.7.1 GeneralWiti
(1) Calcululla starea limita de exploatare (serviciu) se face pentru gruparile de actiuni (efecte
ale actiunilor) definite conform CR 0, dupa caz:
- Combinatia (gruparea) caracteristica;
- Combinatia (gruparea) frecventa;
- Combinatia (gruparea) cvasipermanenta.
(2) Calculul la starea limita de exploatare comporta indeplinirea conditiilor de verificare a
urmatoarelor criterii principale:
(2.1) Deplasari ~i/sau deformatii: valorile de calcul limita pentru care se considera atinsa in
structura o stare limita de exploatare.
(2.2) Incarcarea transmisa la teren: valoarea de calcullimita pentru care in pamant apar zone
plastice cu extindere limitata (zona plastica este zona pe conturul ~i in interiorul careia se
indepline~te conditia de rupere in pamant).
(3) Situatiile in care calculul la starea limita de exploatare este obligatoriu sunt indicate in
tabelul 1.4.
(4) Se recomanda efectuarea calculului la starea limita de exploatare pentru categoriile
geotehnice 2 ~i 3 in cazul fundarii pe argile plastic-consistente ~i plastic-vartoase.
(5) Adancimea pana la care trebuie luate in considerare straturile compresibile de pamant
depinde de adancimea ~i forma fundatiei, de variatia in functie de adancime a modulului de
deformatie ~i de distantele dintre fundatii.

1r
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
(6) in cazul structurilor fun date pe argile, este indicat de a se calcula raportul dintre
capacitatea portanta a terenului corespunzatoare rezistentei initiate nedrenate ~i presiunea
efectiva. in cazulin care acest raport este mai mic de 3, trebuie sa se efectueze calculul la
starea limita de exploatare.
(7) La estimarea tasarilor diferentiale ~i rotirilor relative, trebuie luate in considerare atat
distributia incarcarilor, cat ~i variabilitatea posibila a terenului, pentru a se asigura ca nu se
I atinge nici o stare limita de exploatare.
/r (8) Efectul fundatiei ~i umpluturilor vecine trebuie luat in considerare cand se calculeaza
cre~terea eforturilor in teren ~i se determina influenta fundatiei asupra deformarii terenului.
I structuri in parte.
(9) La aprecierea marimii deplasarilor fundatiei trebuie sa se tina seama de experienta
comparabila. Este indicat sa nu se considere drept exacte valorile tasarilor obtinute prin calcul.
I;,,I' Ii 1.7.2 Deplasari ~i deformatii
'
II (1) Conditia exprimata prin relatia (L 12), respectiv Ed :::; Cd, se particularizeaza, dupa caz, in
functie de tipul deplasarii sau deformatiei avut in vedere pentru verificarea la starea limita de
exploatare, unde Ed reprezinta orice deplasare sau deformatie posibila a fundatiei ca efect al
deformatiei terenului datorate unei actiuni sau combinatii de actiuni iar Cd reprezinta valoarea
de calcullimita a deplasarii sau deformatiei fundatiei sau structurii.
I II 1.7.2.1 Tasarea absoluta
I
,,, '
(1) Calculul tasarii absolute trebuie sa se refere atat la tasarea instantanee (imediata), cat ~i la
'''i I
I
tasarea petermen lung.
(2) La calculul tasarilor in pamanturi saturate sau partial saturate, componentele tasarii sunt:
s 0 : tasarea instantanee (imediata); pentru pamanturile saturate, datorita deformatiei de
lunecare sub volum constant ~i pentru pamanturile partial saturate datorita atat deformatiilor
de lunecare cat ~i reducerii de volum;
s 1: tasarea datorata consolidarii;
s 2 : tasarea datorati'i curgerii lente, in special in cazul unor pamanturi organice sau argile sensitive.
(3) La calculul tasarilor pamanturilor speciale se vor avea in vedere prevederile din
reglementarile tehnice specifice.
I I (4) Metodele utilizate curent pentru evaluarea tasarilor sunt:
I II
I (4.1) Metoda bazata pe teo ria elasticitatii, prezentata in Anexa F din SR EN 1997-1;
(4.2) Metoda bazata pe relatia liniara de efort - deformatie, precizata in Anexa H a
prezentului normativ;
(4.3) Metode numerice bazate pe modele liniare sau neliniare de comportare a pamanturilor;
(4.4) Metode semi-empirice bazate pe rezultatele determinarilor ,in situ". in Anexele D, E, F ~i K
din SR EN 1997-2 sunt prezentate metode de calcul al tasarii pe baza rezultatelor obtinute prin
penetrare cu conul (CPT), presiometru Menard, penetrare standard (SPT) sau incarcare cu placa.
(5) in Anexa J a prezentului normativ sunt indicate modalitatile de stabilire a valorilor
parametrilor geotehnici care intervin In calculul tasarilor.
- ---------· -
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 33
1.7.2.2 Deplasari ~i deformatii posibile
in Anexa H din SR EN 1997-1 sunt definite principalele tip uri de deplasari ~i deformatii
posibile.
I. 7.2.3 Deplasari ~i d~~ormatii limita
(1) In Anexa H a prezentului normativ sunt indicate valorile limita orientative ale
deformatiilor structurilor ~i ale deplasarilor fundatiilor.
(2) Valorile limita ale deplasarilor ~i deformatiilor limita se stabilesc la proiectarea fiecarei
I. 7.3 Incarcarea transmisa Ia teren
(1) Criteriul de limitare a incarcarilor transmise la teren se exprima prin relatia (1.13) care se
particularizeaza pentru verificarea la starea limita de exploatare.
(2) In cazulin care calculul se efectueaza utilizand metoda prescripti_va, criteriul de limitare a
incarcarilor transmise la teren se exprima prin relatiile (L 17), (1.19) ~1 (1.21 ).
(3) In cazul in care calculul se efectueaza prin metoda directa, conditia de verificare a
criteriului privind limitarea incarcarilor transmise la teren se exprima sub forma:
(1.26)
unde:
presiunea efectiva medie la baza fundatiei, calculata pentru gruparile de actiuni
Pefmed
(efecte ale actiunilor) definite conform CR 0 (caracteristica, frecventa,
cvasipermanenta), dupa caz.
pp 1 presiunea plastica care reprezinta valoarea de calcul limita a presiunii pentru care
in pamant apar zone plastice de extindere limitata.
(4) Presiunea plastica se calculeaza utilizand metoda data in Anexa H a prezentului normativ.
(5) Conform SR EN 1997-1 ~i Anexa nationala, pentru sti'irile limiti'i de exploatare coeficientii
partiali de rezistenta pentru pamanturi, )'M, au valoarea egala cu 1,0.
1.8 Calcululla vibrapi
( 1) Fundatiile constructiilor sup use la vibratii sau la incarcari vibratorii trebuie proiectate
astfel !neat sa se asigure ca vibratiile nu produc tasari ~i vibratii excesive.
(2) Este indicat sa se ia masuri de precautie pentru a nu se produce rezonanta 1ntre frecventa
incarcarilor pulsatorii ~i frecventa critica a sistemului fundatie-teren ~i pentru a pune in
siguranta fundatia fata de aparitia lichefierii in teren.
(3) Vibratiile produse de cutremure trebuie luate in considerare conform SR EN 1998-5 ~i
Anexa nationala.
1.9 Fundatii pe roci
Consideratii suplimentare privind proiectarea fundatiilor de suprafata pe roci sunt prezentate
in SR EN 1997-1, Sectiunea 6.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 35

PARTEA a II- a
PROIECTAREA STRUCTURALA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA s LEGENDA:
S=Suprastructrnii

11.1 Scop ~i domeniu de aplicare

(1) Prevederile din Partea a II-a a prezentului normativ se refera la dimensionarea ~i
!Hll;
a) Cladire parter farii sub sol
±0.00

b) Cladire etaJata fiira subsol

F
T
I=Infmstructura
B=Substructura
F=Fundatii
T=Teren de fundare

alcatuirea constructiva a fundatiilor de suprafata pe terenuri favorabile. Pentru alte tipuri de

fundatii, precum ~i pentru fundatiile pe terenuri speciale se aplica prevederile din
reglernentarile tehnice aplicabile, in vigoare.
(2) Prevederile normativului se aplica la proiectarea urmatoarelor tipuri de fundatii de
suprafata:
a) fundatii izolate (a se vedea 11.6);
s
b) fundatii continue, dispose dupa una, doua sau mai multe directii (a se vedea II. 7);
c) radiere generate (a se vedea 11.8).

11.2 Definitii, notatii ~i simboluri

( 1) Principalele definitii, notatii ~i simboluri utilizate in Partea a II-a a prezentului normativ
sunt prezentate in tabelele II.l ~i ll.2. c) Cladire etajata cu subsol d) Cladire etajata cu subsol e) Cladire etajata cu i.nfrastructum e'l:ti.nsa
Tabelullll cu un si.ngur nivel cu mai multe niveluri deasupra cotei zero

Semnificatie Figura II.l- Partite componente ale sistemului structural

Definitie
Ansamblul elementelor care asigura rezistenta ~i stabilitatea unei constructii Tabelul II 2
Sistemul
sub actiunea incarcarilor statice ~i dinamice, inclusiv cele seismice. Notatie sau
structural Semnificatie
Sistemul structural este alcatuit din trei subsisteme: suprastructura (S), simbol I
infrastructura (I) ~i terenul de fundare (T) (Figura ll.l ). Litere LA TINE
Ansamblul elementelor structurale situate deasupra infrastructurii. As Aria de armatura
Suprastructura
Suprastructura este pozitionata, de regula, peste cota zero a constructiei. As con Aria de armatura de conectare din plan~eu
Ansarnblul elernentelor structurale situate, de regula, sub cota zero a Ash, Asv Aria armaturii orizontale, respectiv verticale, in peretii fundatiei pahar
Infrastructura
constructiei. lnfrastructura este alcatuita din substructura (B) ~i fundatii (F); Awr Suprafata sectiunii de forfecare dintre elementul vertical ~i placa
la constructiile care nu au substructura, infrastructura este alcatuita doar din Dimensiunea mai mica a talpii fundatiei avand forma dreptunghiulara in
B
fundatii (F) (Figura II.l-a ~i b). plan
Substructura Parte a infrastructurii pozitionata intre suprastructura ~i fundatii (Figura ILl- Ba Latimea activa a fundatiei
c, d ~i e). Substructura este alcatuita, de regula, din elemente structurale Cw Forta de compresiune din biela comprimata din peretii fundatiei pahar
verticale (pereti, stalpi) ~i elernente orizontale sau inclinate (placi, grinzi, Ecti Valoarea de proiectare a efectului acjiunii seismice a elementului i
etc.). EFd Efortul care actioneaza Ia partea superioara a fundatiei
in raport cu suprastructura, aceasta prezinta diferente de alcatuire ~i Efortul din incarcari neseismice care actioneaza la partea superioara a
conformare, care conduc la capacitati de rigiditate ~i rezistenta majorate. EFG
fundatiei
in unele cazuri substructura include ~i primul sau prirnele niveluri de peste Efortul din incarcari seismice care actioneaza la partea superioara a
cota zero (Figura 11.1-e). EFE
fundatiei
Fb F orta taietoare de baza
H inaltimea fundatiei
H' Inaltimea la marginea fundatiei tip obelisc
inaltimile treptelor blocului din beton simplu. inaltime talpa fundatie
Hr,H2
pahar
He inaltimea sectiunii fundatiei continue
Hr Grosimea fundului paharului
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 37
36

Hi inaltime infrastructura hw Inaltimea peretelui

inaltimea minima a fundatiei lb Dimensiunea interioara a paharului
Hmin
Hp Inaltimea paharului fundatiei pentru stalpi prefabricati lbd Lungimea de ancorare
Grosimea radierului fe, be Lungimea cuzinetului, latimea cuzinetului
Hr
Hv;Lv inaltimea; lungimea vutei fw Inaltimea sectiunii peretelui
L Dimensiunea mare a talpii fundatiei avand forma dreptunghiulara in plan; Is, bs Dimensiunile sectiunii transversale a stalpului
Lungimea sistemului de fundare pentru fundatii de sectiune p Presiune de contact fundatie-teren; procent de armare
dreptunghiulara q Factor de comportare
Lo Distanta dintre doi stalpi vecini u Perimetrul de strapungere
Le Lungimea consolei grinzilor de fundare Ui Perimetrul de strapungere la distanta 2d
Ls Valoarea de calcul a fortei de lunecare transmisa plani;)eului superior uo Perimetrul de strapungere la fata stalpului
Momentulincovoietor rezultant in centrul de greutate al sectiunii Litere GRECESTI
M Q Rt/Edi
fundatiei
MI Momentul incovoietor transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal a Unghiul blocului din beton simplu
u Momentul incovoietor in stalpul i f3 Unghiul cuzinetului din beton armat. Factor care tine seama de momentul
Mc,Nc Momentele incovoietoare i;>i forta axiala la baza cuzinetului incovoietor in calcululla strapungere
MFd Momentul care actioneaza la partea superioara a fundatiei J Unghiul bielei comprimate din peretele fundatiei pahar
Factor de suprarezistenta
.
Mx Momentul incovoietor fata de sectiunea x-x YRd
Mv Momentul incovoietor fata de sectiunea v-v Y/], 112 Factori pentru calculul efortului de aderenta
N Forta axiala; Rezultanta incarcarilor axiale in centrul de greutate al J1 Coeficient de frecare
sectiunii fundatiei v, v Coeficienti de reducere a rezistentei la compresiune a betonului fisurat
NI Forta axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare p Coeficient de armare
N2 Forta axiala de strapungere a fundului paharului monolitizat Pw Coeficient de armare transversala
NFd Forta axiala care actioneaza la partea superioara a fundatiei a Efort unitar normal
Np Forta de intindere in peretii longitudinali fJRdmax Efort unitar de aderenta
p Rezultanta presiunilor pe peretele frontal Trued Efort tangential mediu
Rezistenta (efortul capabil) elementului i C[J Diametrul barei de armatura
Rdi
T Momentul de torsiune C/JL Diametrul barei de armatura longitudinala
v Forta taietoare C[Jt Diametrul barei de armatura transversala
VFd Forta taietoare care actioneaza la partea superioara a fundatiei
Vinf Forta taietoare care se dezvolta in elementul vertical sub plani;)eu (2) Unitatile de masura recomandate la proiectarea fundatiilor de suprafata sunt date in
VRde Capacitatea betonului simplu la forta taietoare tabelul II.3.
a£ Acceleratia terenului pentru proiectare Tabelul II 3
bo Grosimea peretelui paharului, la partea superioara Marimea U.M.
bs, Is Dimensiuni sectiune stalp Forta kN
bo, lo Dimensiuni pahar la partea superioara Mas a kg
b'w Latimea bielei comprimate din peretele fundatiei pahar
Moment kNm
d Inaltimea utilii a sectiunii Masa volumica kg/mj
ds Diametrul tijei i;)Urubului Greutate volumica kN/m3
.fek Rezistenta caracteristica a betonului la compresiune Efort unitar, presiune, rezistenta, rigiditate kPa
fed, fctd Rezistenta de calcul a betonului la compresiune, respectiv la intindere
fctm Rezistenta medie a betonului la intindere
Efort unitar de aderenta 11.3 Cerinte generale privind proiectarea infrastructurilor
/bd
hk V aloarea caracteristica a rezistentei de curgere a armaturii
Rezistenta de calcul a armaturii 11.3.1 Cerinte privind proiectarea fundatiilor
_fvs
h inaltimea sectiunii transversale a grinzii
( 1) Fundatiile trebuie proiectate astfel incat sa transmita la teren incarcarile constructiei,
hr Grosimea radierului
inclusiv cele din actiuni seismice, cu asigurarea indeplinirii conditiilor privind verificarea
he Inaltimea cuzinetului; inaltimea sectiunii transversale a grinzii in camp
terenului de fundare la stari limita.
 r
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
38
(2) Fundatiile ca elemente structurale se .vor proie~t~ ast~el indit sa fie indeplinite conditiil~
de verificare la starile limita ultime ~1 de serv1cm dm standardul SR EN 1992-1-1 ~1
codul P 100-1.
II.3.2 Cerinte privind proiectarea substructurilor
(1) Substructura are rolul de a prelua incarcarile provenite de la suprastructura ~i de a le
transmite fundatiilor.
(2) La proiectarea substructurilor se vor lua in considerare incarcarile pro~rii, incarcarile
transmise de suprastructura, conform prevederilor de la !1.4 ~i i~c~rca:ile dm teren. Vor ~
indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime ~1 de serv1cm dm SR EN 1992-1-1 ~1
p 100-1.
II.3.3 Cerinte privind proiectarea infrastructurilor
(1) Se vor respecta cerintele de la punctul4.4.1.7. din codul P 100-1 ~i anume:
alcatuirea fundatii1or constructiei ~i a legaturii a~este~a ~u ~up~ast~ctura. tr~buie s.a
asigure conditia ca intreaga cladire sa fie supusa une1 exc1tatn seismice cat ma1 umforrne,
in cazul structurilor alcatuite dintr-un numar de pereti structur~li cu :igi~i~a~e ~! cap.acitat!
de rezistenta diferite sunt recomandabile infrastructurile de tlp cutle ng1da ~~ rez1stenta
sau de tip radier casetat;
in cazul adoptarii unor elemente de fundare individuate (fundar~ direc~a sau la adiincime,
prin piloti), este recomandabila utilizarea unei placi de .fun~~tie (radwr) sau prevederea
unor grinzi de legatura intre aceste elemente, in ambele duectu;
se recomanda sa se evite forrnele de constructii la care, pentru anumite directii de a~tiun~
seismica, pot aparea suprasolicitari ale unor elemente verticale ale suprastructunlor ~~
solicitarea dezavantajoasa a infrastructurilor.
(2) La proiectarea elementelor infrastructurii vor fi i~deplinite conditiile de verificare la
starile limita ultime ~i de serviciu din SR EN 1992-1-1 ~1 P 100-1.
(3) Infrastructura se va proiecta astfelinciit s~ fi~ so~icitata, de.re~ula, in dom~?iul elastic ~e
compo rt are (F 1.gura 112)
. . Eforturile din actium
~
se1srmce _transm1se
. . mfrastructurn
. se vor
. asoc1a
mecanismului de plastificare al suprastructurii. :\ceasta cond1!1e nu .es~e ~bhgatone pentru
structurile care se proiecteaza ca structuri cu duct1htate moderata sau hmttata.
I ·-
T (4) 0 modelare mai corecta consta in a considera structurile ca ansamblul constituit din
Figura II.2 - Mecanisme de plastificare (de disipare a energiei)
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 39
(4) Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a structurii cu dezvoltarea de
articulatii plastice (zone disipative) ~i in substructura, caz in care se vor lua masuri care sa
asigure o comportare ductila a substructurii.
(5) La constructiile care nu se incadreaza in cerintele de la (3) sau (4) (de exemplu rezervoare
sau silozuri de beton annat) se poate admite plastificarea terenului de fundare. In acest caz se
interzice calculul tereu,ului de fundare pe baza metodei prescriptive bazate pe presiuni
conventional e.
(6) Atunci dind interactiunea teren-structura are o influenta sernnificativa asupra efectelor
actiunilor in structura, proprietatile terenului ~i efectele interactiunii trebuie luate in calcul
conform SR EN 1997.~ 1. Dimensionarea fundatiilor de suprafata poate fi efectuata utiliziind
modele simplificate adecvate pentru a descrie interactiunea teren-structura.
(7) Toate elementele infrastructurilor trebuie sa satisfaca cerintele de durabilitate prevazute
pentru intreaga structura. In acest ca, la proiectarea elementelor infrastructurilor se vor lua in
considerare prevederile norrnativului NE 012/1 pentru producerea betonului. Valorile minime
ale raportului apa/ciment, clasa minima de rezistenta ~i dozajul de ciment in functie de clasa
de expunere sunt indicate in anexa F a NE 012/1. Pentru stabilirea grosimii stratului de
acoperire se va utiliza metodologia din SR EN 1992-1-1. Pentru elementele de beton annat in
contact cu pamiintul, stratul de acoperire cu beton al arrnaturilor va fi de minim 50 mm.
11.4 Eforturi transmise infrastructurilor
Il.4.1 Prevederi generale
( 1) Eforturile transmise infrastructurilor se deterrnina consideriind eforturile transmise de
suprastructura, incarcarile aplicate direct infrastructurii (lncarcari din greutatea proprie,
din incarcari de exploatare, forte seismice, etc.), presiunile sau impingerile pamiintului,
presiunea apei, etc.
Orice actiune sernnificativa pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru
verificarea terenului de fundare se va considera in categoria de eforturi transmise
infrastructurii.
(2) Eforturile transmise infrastructurilor se deterrnina in gruparile de incarcari definite de
codul CR 0.
Stabilirea eforturilor transmise infrastructurilor in gruparile de incarcari care cuprind actiunea
seisrnica este, de regula, conditionata de dimensionarea completa a suprastructurii.
(3) Eforturile de proiectare din infrastructura se deterrnina in urrna calculului suprastructurii
~i depind de modelul de calcul adoptat. In mod traditional, suprastructura se considera
incastrata la nivelul cotei plan~eului peste subsol sau, in lipsa unui subsol, la nivelul cotei
superioare a fundatiilor. Eforturile obtinute la baza suprastructurii constituie incarcari pentru
infrastructura ~i terenul de fundare.
Ipoteza susmentionata este acceptabila pentru structuri in cadre ~i structuri de tip hata.
Pentru structuri cu pereti, ipoteza poate fi corecta ciind cladirea are subsol (sau subsoluri) iar
subsolurile au o alcatuire capabila sa asigure dezvoltarea capacitatii peretilor. Ipoteza nu este
valabila (corecta), de regula, in cazul in care cladirea nu are subsol. In acest caz trebuie
considerat ca peretii se pot roti pe teren.
suprastructura, infrastructura ~i teren de fundare. Terenul de fundare poate fi modelat, in mod

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
simplificat, ca un ansamblu de resoarte caracterizate de coeficientul de pat. Aceasta modelare
este corecta atat timp cat nu apar intinderi pe suprafata terenului, caz in care, daca tipul de
resort din programul de calcul poate prelua intindere, modelarea este gre~ita.
ll.4.2 Eforturi transmise infrastructurilor in gruparea seismica de incarcari
(1) La proiectarea infrastructurii, actiunea seismica orizontala se va considera conform
prevederilor din codul P 100-1 .
(2) In gruparea de incarcari care contine actiuni seismice, atunci cand se accepta plastificarea
suprastructurii ~i comportarea in domeniul elastic a infrastructurii, eforturile transmise
infrastructurilor sunt cele asociate mecanismului de disipare a energiei produs de actiunile
seismice (MFr1 VFr1 NFr1 - Figura 11.3), considerand efectele suprarezistentei elementelor
structurale, Ia.ra a depa~i insa valorile corespunzatoare comportarii elastice (q = 1,0), conform
(3), (7) ~i (8). Fortele generalizate capabile se determina considerand rezistentele de calcul
ale materialelor.
Directia actiunii seismice
_J>l . -- ~- _J._ - -- ___;~·
-
--_i:4_
Figura II.3 - Eforturi transmise infrastructurilor in gruparea seismica de incarcari
(3) In cazul fundatiilor elementelor verticale individuale (stalpi, pereti ductili), conditia de la
paragraful (2) se poate considera satisia.cuta daca efectele actiunii EFct asupra fundatiei se
determina dupa cum urmeaza:
(II.l)
E Fd = EF,G + YRd Q EF,E
in care
efectul actiunii (efortul sectional) din incarcarile neseismice, incluse in
combinatia de actiuni considerate in calcululla cutremur
efectul actiunii (efortul sectional) din incarcarile seismice de proiectare
factorul de suprarezistenta, egal cu 1,0 pentru q:::; 3, ~i 1,15 pentru q > 3
valoarea (Rct/Ecti) :::; q in zona disipativa a elementului i al structurii care are
influenta cea mai mare asupra efortului EF considerat
rezistenta (efortul capabil) elementului i
valoarea de proiectare a efortului in elementul corespunzatoare actiunii
seismice de proiectare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 41
(4) In cazul fundatiilor de staJpi ~i pereti ductili de beton armat, Q se determina ca valoare a
raportului momentelor MRc!MEct in sectiunea transversala de la baza zonei plastice.
(5) In cazul fundatiilor stalpilor cadrelor metalice cu contravantuiri centrice, Q este valoarea
minima a raportului fortelor axiale NRc!NEct, determinate pentru toate diagonalele intinse.
(6) In cazul fundatiilor stalpilor cadrelor metalice cu contravantuiri excentrice, Q este
valoarea minima a raportului ·fortelor taietoare VRct/ VEct determinata pentru toate zonele
disipative forfecate sau a raportului momentelor incovoietoare MRc!MEct stabilite pentru toate
zonele disipative prin eforturi de incovoiere.
(7) In cazul fundatiilor ·alcatuite ca sisteme spatiale sau bidirectionale de fundatii (retele de
grinzi de fundare sau· infrastructuri complexe) la care suprarezistenta sectiunilor din calculul
structural la situatia de proiectare seismica este relativ uniforma ~i moderata (orientativ Q :::;
1,5), eforturile sectionale in elementele sistemului de fundare se vor obtine utilizand modelul
de calcul elastic complet al ansamblului suprastructura - infrastructura, pe care se aplica
incarcarile gravitationale ~i fortele seisrnice de proiectare multiplicate printr-un factor de
suprarezistenta mediu pe structura:
EFd = EF,G + 1,5 EF,E (Il.2)
(8) Peretii neductili (pereti de dimeniuni mari, slab armati, adica pereti cu dimensiunea
~ri~ontala minim intre lw ::=:: 4 m ~i lw ::=:: 2/3 hw, la care incursiunile in domeniul postelastic sunt
hm1tate), se vor calcula ca pereti care pot avea rotiri limitate la baza (,rocking walls"), la
eforturile rezultate din calcul elastic, in cazul in care ace~tia reazema direct pe fundatie ~i nu
pe un subsol de beton armat.
(9) Daca mecanismul de plastificare care asigura disiparea energiei induse de cutremur
implica dezvoltarea de deformatii inelastice ~i in elementele substructurii, pentru verificarea
terenului de fundare se considera valorile eforturilor capabile ale elementelor infrastructurii.
( 10) Eforturile transmise infrastructurilor de catre suprastructurile care au o comportare
quasi-elastica la actiunile seismice (q :::; 1,5 sau de catre structurile din clasa de ductilitate
joasa - DCL) ~i/sau la care se admite plastificarea terenului de fundare vor fi cele rezultate
din calculul structurii in situatia de proiectare seismica.
(11) La proiectarea sistemelor de fun dare se va lua in considerare efectul componentei
verticale a actiunii seismice, in concordanta cu P 100-1 .
11.5 Materiale utilizate Ia fundatii
11.5.1 in mod uzual, fundatiile se realizeaza din:
beton armat;
beton simplu;
zidarie de piatra.
La realizarea fundatiilor proiectate in conformitate cu prevederile prezentului normativ, se
recoman~a . folosirea betonului armat, indiferent de marimea incarcarilor ~i de destinatia
construct1e1.
11.5.2 Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea fundatiilor se stabilesc de catre
proiectant in functie de destinatie, solicitari, conditiile mediului de fundare ~i influenta
acestora asupra durabilitatii betonului din fundatii.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 43

Clasele minime de beton utilizate sunt urmatoarele: (3) Proiectarea fundatiilor izolate de beton annat se face pe baza prevederilor standardului SR
a) Pentru elemente din beton simplu EN 1992-1-1.

C4/5 - pentru umpluturi/egalizari ~i C8/l 0 pentru bloc (la fundatiile tip bloc de beton simplu Dimensiunile in plan ale fundatiilor izolate se stabilesc conform prevederilor din Partea I a
~i cuzinet de beton annat).
prezentului normativ.

b) Pentru elemente din beton annat (4) La alcatuirea fundatiilor izolate se va tine seama de urmatoarele reguli cu caracter
general: ·. ·
C16/20, respectandu-se prevederile din P 100-1.
a) sub fundatiile de beton annat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50-;- 100
In functie de clasele de expunere (din punct de vedere al durabilitatii), clasa minima va mmgrosime;
respecta prevederile NE 0 12/1 .
b) fundatiile se pozitioneaza, de regula, centrat in axul stalpului sau peretelui;
c) Pentru betonul din sub-betonari la stalpi metalici
c) pentru stalpi sau pereti de calcan/rost sau pentru situatii in care exista in vecinatate alte
C25/30.
elemente de constructii sau instalatii, se pot utiliza fundatii excentrice in raport cu axul
Tipul de ciment care se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundatii se stabile~te in elementului; in acest caz momentul transmis talpii fundatiei se poate reduce prin prevederea
functie de influenta conditiilor mediului de fundare, conform NE 012/1. de grinzi de echilibrare.

11.5.3 Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile definite in ST 009. Otelul folosit in 11.6.1 Fundatii pentru stalpi ~i pereti de beton armat monolit
fundatii va fi de clasa B sau C. Otelurile neductile, sau mai putin ductile, se pot utiliza in
situatiile in care, prin modul de dimensionare, se poate asigura o comportare in domeniul 11.6.1.1 Fundatii tip talpa de beton armat
elastic a acestor armaturi.
Fundatiile tip talpa de beton annat pentru stalpi ~i pereti de beton annat pot fi de forma
11.5.4 Pentru fundatiile continue ale constructiilor cu eel mult un nivel amplasate in mediul prismatica (Figura II.4-a) sau de forma de obelisc (Figura II.4-b).
rural se pot aplica ~i solutii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. Fundatiile se
pot realiza ~i din zidarie de piatra sau beton ciclopian.

11.5.5 Prevederile prezentului normativ nu se aplica pentru proiectarea fundatiilor realizate

din zidarie de piatra sau alte materiale locale. -.- · ·- -
:H r r-~--~--- ---~--~--J i
11.6 Proiectarea fundatiilor izolate __. - IZZ2777Z/T/T£/OT~

•~ -
~eton
L __ _ ___
_ ___ _. de egalizare
- - - -- -- ·----- ·-
_______ _ ___ _
_______.

(1) Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor izolate ale stalpilor de
beton annat, peretilor structurali de beton annat ~i stalpilor de otel. Detaliile constructive ~i a) b)
de armare pentru fundatii izolate pot fi utilizate ~i in cazul unor elemente structurale continue.
Figura 11.4- Fundatii tip talpa de beton annat
(2) Tipurile de fundatii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt:
( 1) Inaltimea fundatiei (H) se stabile~te functie de urmatoarele conditii:
a) Fundatiile pentru stalpi ~i pereti de beton annat monolit:
a) asigurarea rigiditatii fundatiei de beton annat; daca se respecta conditia HIL ::=:: 0,30 unde H
- fundatii tip talpa de beton annat;
este inaltimea maxima a fundatiei ~i L este dimensiunea cea mai mare in plan, se admite
- fundatii tip bloc ~i cuzinet. ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren;
b) Fundatiile pentru stalpi de beton annat prefabricat: b) v~rificarea fundatiei la forta taietoare fiira sa fie necesare armaturi transversale; inaltimea
maxima H va fi luatii astfel incat sa se respecte conditia:
fundatii tip pahar;
alte tipuri de fundatii adaptate sistemului de imbinare dintre stalpul prefabricat ~~ (II.3)
fundatie.
unde VEd este forta taietoare maxima, iar VRd,c este capacitatea betonului simplu la forta
c) Fundatiile pentru stalpi de otel: taietoare, conditie care asigura faptul ca sectiunea de beton poate prelua forta taietoare
nefiind necesare armaturi transversale. In relatia (II.3):
fundatii tip bloc ~i cuzinet;
fundatii tip talpa de beton annat. k=1+~::;;2
.--
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 45

este definit in capitolele 6.2 ~i 6.4 din SR EN 1922-1-1.

P I =A.,
Bd
::; 0 02
' e) Valoarea minima a inaltimii fundatiei este Hmin = 300 mm.
B este dimensiunea fundatiei pe directia perpendiculara lungimii L ~i d este inaltimea (2) Inaltimea la margine a fundatiei tip obelisc (H') rezulta in functie de urmatoarele conditii:
utila a sectiunii: d = H-a,
a) valoarea minima este H' min= 250 mm;
As1 este aria armaturilor intinse care se prelungesc cu o lungime I 2 lbd + d . b) panta fetelodnclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1/3.
Se va respecta conditia: (3) Armatura fundatiei (Figura II.5 a ~i b) este compusa din:
VRd ,c > . ·B·H=0035k
- V mm '
3 2
1 .~" 1 12
J ck ·B·H (11.4) a) armatura de pe talpa; realizata ca o retea din bare.

c) verificarea fundatiei la strapungere tara a fi nevoie de armatura; inaltimea maxima H va fi Aria de armatura rezuW:i din dimensionarea la moment incovoietor in sectiunile de la fata
luata astfelincat sa indeplineasca conditiile: st§Jpului. In calculul momentelor incovoietoare din fundatie se considera presiunile pe teren
determinate de eforturile transmise de stalp. Se vor considera situatiile de incarcare (presiuni
• in lungul perimetrului ui (la distanta 2d de marginea stalpului) sa se respecte pe teren) care conduc la solicitarile maxime in fundatie.
conditia:
Coeficientul minim de armare pe fiecare directie este 0,001.
V Fd :s;vRd,c =0,12k·(100p 1 · fck)'/3 (Il.5) Diametrul minim al armaturilor este C/J= 10 mm.
in care: Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.
Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei ~i se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minima egala cu d, inaltimea utila a sectiunii, la margine.
unde:
b) armatura de Ia partea superioara, realizata din minim trei bare dispuse in dreptul stalpului
Px ~i py sunt coeficientii de armare pe cele doua directii, iar sau ca o retea dezvoltata pe toata suprafata fundatiei.

_ fJNFd Fundatiile care nu au desprindere de pe terenul de fundare se prevad la partea superioara cu

VFd-
uid
unde fJ este un coeficient care tine seama de influenta momentului incovoietor. Valoarea lui fJ
se poate calcula conform metodei din SR EN 1992-1-1, sau se poate lua 1, 15 pentru stalpii
centrali ~i 1,5 pentru restul stalpilor. In cazul unei incarcari centrice fJ = 1. Inaltimea d este
media inaltimilor utile pe cele doua directii ale fundatiei, d = (dx+dy)/2;
Valoarea neta a fortei de strapungere poate fi redusa:
(11.6) armatura constructiva.
La fundatiile care lucreaza cu arie activa, armatura de la partea superioara rezulta din calculul
la incovoiere. Dimensionarea armaturii se face in sectiunile de consola cele mai solicitate,
considerand momentele incovoietoare negative rezultate din actiunea incarcarilor din
greutatea fundatiei, a umpluturii peste fundatie ~i a mcar~arilor aplicate pe teren sau prin
repartizarea momentului incovoietor transmis de stalp. In aceasta situatie de solicitare
armatura se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile fundatiei.
Diametrul minim al armaturilor este C/J = 10 mm.

in care: Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.

forta aplicata
forta de reactiune verticala din interiorul conturului considerat, adica reactiunea
terenului minus greutatea proprie a fundatiei .
•in lungul unor contururi de calcul u situate la eel mult 2d de Ia fata stalpului. In acest
caz membrul drept din relatia (II.5) se multiplica cu coeficientul 2d/a in care a este
distanta Ia care se considera perimetrul u. Restul variabilelor sunt cele de la punctul b).
d) Conditiile de la punctele b) ~i c) constituie recomandari. In cazul cand se alege o inaltime
H care nu respecta aceste conditii, fundatia va fi prevazutii cu armaturi corespunzatoare
calculate cu relatiile din capitolele 6.2 ~i 6.4 din SR EN 1922-1-1. De asemenea, se va
verifica ~i conditia:
(II.7)
in care:
c) armatura transversa/a necesara pentru preluarea forte lor taietoare sau pentru strapungere
se realizeaza ca armatura inclinata dispusa in dreptul stalpului. Armatura se prevede in cazul
in care nu sunt respectate recomandarile de la II.6.1.1.(1) pct.b) ~i c) ~i se calculeaza conform
SR EN 1992-1-1.
d) armaturi pentru stalpi $i perefi (mustati)
Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu stalpul de beton armat, rezultii in urma
dimensionarii/verificarii stalpului. Se recomanda ca armaturile din fundatie (mustatile) sa se
alcatuiasca astfel incat in prima sectiune potential plastica a stalpului, aflata deasupra
fundatiei, barele de armatura sa fie continue (tara innadiri). In Figura II.5c este prezentata o
solutie altemativa de realizare a mustatilor pentru stalpi in cazul cand barele nu pot fi
executate tara innadiri.
Armatura trebuie prelungita in fundatie pe o lungime eel putin egala cu lbd, unde hd se
determina conform SR EN 1992-1-1 ~i P 100-1 .
T 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 47

Am1atura de la colturi 11.6.1.2 Fundatii tip bloc ~i cuzinet

~
-. Fundatiile tip bloc de beton ~i cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care

--
Cll
reazema un cuzinet de beton armat in care se incastreaza stalpul (Figura II. 7).

-0..

L
r- ---
p
I
I -
lc
->0~
p

I
I
alL
I
I
I
:
-.~ -
lc ~ -
I
I
I
I
..-I
lbd
I he

HI
I·LEGEND
L
A
·I I
I H ~

-I
r----------,
I I
I I LI
Is - lungime suprapunere a I -
Hz
I
lp - lungime articulatie plastidi a
L
L
a) b) c)
Figura ll.5- Exemple de armare a fundatiilor tip talpa de beton armat a) Bloc de beton cu o treapta b) Bloc de beton cu doua trepte
Figura II. 7 - Fundatii tip bloc ~i cuzinet
Etrierii din fundatie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stalp; etrierii se
dispun la distante de maximum 250 mm ~i eel putin in 3 sectiuni.
(1) Blocul de beton simplu se realizeaza respectand urmatoarele conditii:
(4) Calculul momentelor incovoietoare in fundatie
a) inaltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta;
Pentru calculul momentelor incovoietoare in fundatie se considera sectiunile de incastrare de
la fata stalpului ~i presiunile pe teren pe suprafata delimitata de laturile talpii ~i planul de b) blocul de beton poate avea eel mult 3 trepte a caror inaltime minima este de 300 mm;
incastrare considerat. In calcule nu se ia in considerare greutatea proprie a fundatiei (Figura inaltimea treptei inferioare este de minimum 400 mm;
ll.6). c) clasa betonului este minim C8/1 0, dar nu mai mica decat clasa betonului necesara din
Calculul simplificat al momentelor incovoietoare in talpa fundatiei se face cu relatiile (ll.8) ~i conditii de durabilitate;
(ll.9):
d) inaltimea blocului de beton se stabilqte astfel incat tga sa respecte valorile minime din
tabelul II.4; aceasta conditie trebuie respectata ~i in cazul blocului realizat in trepte
(II.8) (Figura II. 7);
Tabelul II.4
!2 Presiunea efectiva
M Fd,y=L·Pmed . ~; Pmed = (p,+pz)/2 (II.9) pe teren (kPa)
Valori minime tga

lx 200 1,05
y 250 1,15
300 1,30
B X r:-::-1
___ L_j__ -- - - X
- ~
350 1,40
ly 400 1,50
L __ _ _ _ _ ___j - !

y 600 1,85
~ ~ --~--- -

==-·
e) rosturile orizontale de tumare a betonului se vor trata astfel incat sa se asigure conditii
Pz~P pentru realizarea unui coeficient de frecare intre cele doua suprafete Jl = 0, 7 conform SR
EN 1992-1-1, prin realizarea de asperitati de eel putin 3 mm inaltime distantate la 40 mm.
(2) Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectand urmatoarele:
Figura 11.6- Calculul momentelor incovoietoare in fundatie tip talpa de beton armat
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 49

a) cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica; Daca: Pc2 < 0, atunci lungimea zonei active ( comprimate) este:
b) dimensiunile In plan Ue ~i be) vor respecta urmatoarele conditii:
vor fi mai mari dedit dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact
A
X
=3(~-
2
Mc(x)J
N c
sau A
y
=3(bc- 2
Mc(y)J
Nc
cu bloculla valori mai mici dedit rezistenta de calculla compresiune a betonului;
iar Pel se determina cu relatiile:
..
pentru raportulleiL, respectiv beiB, se vor lua In considerare urmatoarele intervale:
2 2
• bloc de beton cu o treapta: felL = 0,50 + 0,65 Pc1 =
3b
( Nc
~- Mc(x)
J sau Pc1 = 31. ( ~-NcMc(y) J (II.ll)
• bloc de beton cu mai multe trepte: felL = 0,40 + 0,50 c 2 Nc c 2 Nc
c) lnaltimea cuzinetului (he) va respecta urmatoarele valori minime: unde:
- he 2::300 mm; Nc, Mc(xJ ~i Mc(yJ sunt forta axiala ~i momentele lncovoietore la nivelul talpii cuzinetului.
helle 2:: 0,25; Momentele lncovoietoare In cuzinet se calculeaza cu relatiile:
- tg /32::0,65 (Figura II.7); daca tg /32:: 1,00 nu este necesara verificarea cuzinetului la forta
taietoare. Daca nu se respecta aceasta conditie, se va face verificarea la forta taietoare M -b ·[
x- c
_J;I +(
PcO 2
-
Pcl P cO 3
)l;IlJ (II.12)
conform SR EN 1992-1-1;
d) rosturile orizontale dintre bloc ~i cuzinet se vor trata astfel !neat sa se asigure conditii M -l . b;I _Pel + Pc2
pentru realizarea unui coeficient de frecare lntre cele doua suprafete f.L=O, 7 conform SR EN y - c Pcmed ' P cmed - 2 (II.l3)
2
1992-1-1, prin realizarea de asperitati de eel putin 3 mm lnaltime distantate la 40 mm.
(3) Calculul momentelor lncovoietoare pozitive In cuzinet se face considenlnd lncastrarea Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet - bloc este mai mica decat 70% din aria
consolelor In sectiunile de la fata stalpului (Figura 11.8). cuzinetului (le · be), atunci cuzinetul se va ancora de bloc cu armaturi. Aria acestor armaturi
poate fi calculata din conditia ca forta din armaturi sa fie egala cu volumul de lntinderi
lei
obtinut pe baza unei distributii liniare a presiunilor.
y
I . (4) Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii:
a) Armatura de fa partea inferioara:
be X se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armatura
rezulta din verificarea la moment lncovoietor In sectiunile de la fata stalpului (Figura II.7)
' -
y
coeficientul minim de armare pe fiecare directie este 0,001;
diametrul minim al armaturilor este <!> = 10 mm;
- distanta maxima lntre armaturi este 250 mm; distanta minima este 100 mm;
Pe2gQPel
armatura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului ~i se prevede la capete cu ciocuri cu
Pcmed Po lungimea minima egala cu lungimea de ancoraj, masurata de la margine, eventuallntoarsa
pe orizontala.
Figura II.8- Calculul momentelor lncovoietoare In cuzinetul de beton armat
b) Armatura de Ia partea superioara se dispune cand cuzinetul are desprinderi de pe blocul
fundatiei.
Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet ~i bloc, functie de care se determina
Aria de armatura pe fiecare directie rezulta din:
eforturile sectionale In cuzinet, sunt determinate de eforturile din stalp (nu se tine cont de
greutatea cuzinetului). - verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact
Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet ~i blocul de beton, daca nu apar desprinderi, dintre cuzinet ~i bloc;
se determina cu relatiile: preluarea lntinderilor cand zona comprimata pe talpa cuzinetului este mai mare de 70%
din aria talpii, ca armatura de ancorare;
p Nc +6Mc(x) sau p N c_ + 6M(c Y l
= __
=- (II.IO)
cl,c2 / ·b - /2 ·b cl,c2 b .f - b2 .J verificarea la moment lncovoietor negativ a cuzinetului lncarcat cu fortele dezvoltate In
cc c c cc cc
armaturile de ancorare;
 • ---..:-....__ &

50 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 51

Arrnatura se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului ~i ancorate in

blocul de beton simplu, dupa modelul din Figura II.7;
diametrul minim al arrnaturilor este C/J = 10 mm;
Mortar fara contractie Mortar fara contractie
distanta intre arrnaturi este de minim 100 mm ~i de maxim 250 mm. - · -- --- ---- - - --

c) Armaturile pentru stalpi sau pereti (mustati):

arrnaturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu staJpul de beton annat, rezulta in Spraituri metalice Spraituri metalice
~
urrna dimensionarii staJpului sau peretelui; -

/
/
se recomanda ca arrnaturile din cuzinet sa se alcatuiasca astfel incat in prima sectiune .- Mustati din fundatie · ' ' Mustati din fundatie
potential plastica a st<llpului, aflata deasupra fundatiei, barele de arrnatura sa fie rara
innadiri. In caz contrar se poate utiliza solutia altemativa din Figura II.5c. Cofraj Cofraj
etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a arrnaturilor verticale pentru stalp ~i se dispun in
------,"
,~

eel putin 2 sectiuni; ~.::-

arrnaturile trebuie prelungite in fundatie pe o lungime eel putin egala cu lungimea de Surub de reglare
Fundatie
ancorare. Placuta metalica
d) Armaturi fnclinate dispuse pentru preluarea fortei taietoare in consolele cuzinetului daca tg Figura II.9-b- Prinderea stalpilor prefabricati de fundatii tip talpa, cu mustati in canale
fJ< 1 (Figura II.7), care se vor dimensiona conform SR EN 1992-1-1. injectate
II.6.2 Fundatii pentru stalpi de beton armat prefabricat L

~~ I
Lo lo
bp
Fundatiile izolate pentru stalpi de beton annat prefabricat pot fi realizate ca talpi arrnate I bpI Beton de
(Figura II.9 a ~i b) sau fundatii tip pahar (Figura II.9-c ). monolitizare

----.--------'11/,.----,-- ---.---1
1/ Beton de
Stalp beton prefabricat egalizare
------- - - -----~

-----.....
Placi otel

..,. L
l :-·· ·.. ·:· \
'
,.
Beton subtumare ~ -
Figura II.9-c - Fundatii tip pahar de beton annat
'

- --.. -- ..........________________
Buloane ancoraj
- -----· ----- - - -- 11.6.2.1 Dimensiunile sectiunilor de beton

Figura II.9-a - Prinderea stalpilor prefabricati de fundatii tip talpa, cu buloane metalice ( 1) Inal time a paharul ui
Inaltimea paharului (Hp) se stabile~te din conditii de asigurare a Iungimii de ancoraj (/bd) a
Talpile arrnare se proiecteaza conform prevederilor de la II. 6.1.1. arrnaturilor longitudinale din sta1p:
Pentru fundatia tip pahar, cea mai utilizata in practica curenta, se dau prevederi de proiectare Hp;:::: lbct +100 mm;
in paragrafele urrnatoare. Hp se poate reduce, corespunzator, daca arrnatura este intoarsa 1a baza stalpului;
Aceasta fundatie poate fi realizata din beton annat monolit, din guler prefabricat plus talpa lbct se deterrnina conform SR EN 1992-1-1 sau P 100-1, considerand conditii norrnale de
din beton annat monolit, sau poate fi integral prefabricata. Paharele pot avea pereti solicitare;
amprentati (sau nervurati) sau pereti netezi.
conditiile de aderenta sunt stabilite functie de modul de realizare a stalpului prefabricat.
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 53

Se recomanda respectarea urmatoarelor conditii constructive generale: conform Figurii II.lO, in care 10 este lungimea de suprapunere conform SR EN 1992-1-1, iar s
- Hp :2': I ,2 ls in cazul stalpilor cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile ls ;;i bs, ls :2': bs; este distanta intre barele din stalp ;;i barele din fundatie.

- Hp :2': 500 mm in cazul stalpilor la constructii etajate; (3) Calcululla strapungere se efectueaza cain cazul unui ansamblu stalp/fundatie monolit, cu
conditia sa se verifice transmiterea forfecarii intre stalp ;;i fundatie. Daca aceasta conditie nu
- Hp :2': H/8; Hs este inaltimea Iibera a stalpului de Ia fata superioara a fundatiei pana la rigla este indeplinita, calcululla strapungere trebuie fiicut ca pentru paharele cu pereti netezi.
acoperi;;ului sau pana la grinda de rulare a podului. Conditia este valabila pentru inaltimi
ale stalpilor mai mici dec at 10 m. 11.6.2.3 Pahare cu pereti netezi
(2) Grosimea fundului paharului
(1) Se poate admite ca forta axiala din stalp este transmisa la teren prin doua componente: o
Grosimea fundului paharului (Hf) rezulta in urma verificarii la strapungere, in urmatoarele parte se transmite pril) betonul de monolitizare la peretii paharului - N 1 ;;i alta prin fundul
doua situatii de proiectare: paharului - N 2 (Figura II.11):
• in faza de montaj, cu paharul nemonolitizat, incarcarea axiala va fi egala cu greutatea Beton de monolitizare
stalpului multiplicata cu un coeficient dinamic egal cu 1,5. Verificarea Ia strapungere se va
face conform relatiilor de Ia II.6.1.1(c) cu f3 = 1.
Grosimea minima se va lua Hr = 250 mm.
• in faza finala, verificarea la strapungere se va face in functie de tipul de pahar, amprentat
sau neted (vezi II.6.2.2 ;;i II.6.2.3).
(3) Grosimea minima a peretilor paharului (bp) va fide:
• 200 mm in cazul paharelor din beton armat monolit;
• 150 mm la paharele din beton armat prefabricat;
• bp 2: min (/s,bs) I 3. L

11.6.2.2. Pahare cu pereti amprentati Figura II.11 - Forte axiale transmise paharului ;;i talpii fundatiei

(1) Paharele care au, de la tumare, pereti amprentati sau nervurati (Figura II.IO) pot fi NFd=Nl+N2 (II.14)
considerate ca actiomlnd solidar cu stalpul. Acest tip de pahar este obligatoriu in cazul in care in care:
sta1pul poate fi solicitat la eforturi de intindere.
N1 = As ybtfctd
As este aria laterala a stalpului pe inaltimea paharului, unde:
As = (2ls+2bs)Hp
fctd este rezistenta de calculla intindere a betonului de monolitizare
s
_ Afi~talp
Ybt este coeficientul conditiilor de lucru, cu valoarea Ybt = 0,30 in cazul constructiilor fiira
poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim u;;or de lucru; Ybt = 0 in cazul halelor cu poduri
T
rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamic din
lo / incarcarile curente de exploatare.
-1-7_/'"
s / Rezulta:
/ /L --·
/ N2 =NFd-Nl
/ / 1\s_Fundatj(,
Forta Nz este utilizata la verificarea la strapungere a fundului paharului. Se recomanda ca
marimea lui Hr sa fie luata astfel incat forta N 2 sa fie preluata doar de beton.
Figura II.l 0 - Pahare de beton armat cu amprente. Dimensiuni amprente
(2) Solicitarile peretilor paharului in plan orizontal
Eforturile transmise peretilor paharului de momentul ;;i forta taietoare din stalp (MFct ;;i VFct) se
(2) Cand dintr-o combinatie de incarcari rezulta eforturi de intindere in stalp, trebuie luate
preiau prin presiuni pe peretii paharului (Figura II.12). Se admite, de asemenea, ca in partea
masuri constructive privind suprapunerea armaturilor din stalp ;;i a armaturilor din fundatie
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 55

inferioara presiunile actioneaza la baza paharului. Astfel, rezultanta presiunilor (P) pe in care:
peretele frontal este:
este latimea bielei comprimate;
(Il.15)
este grosimea peretelui;

~d O"Rdmax este efortul capabil al betonului.

-vFd
":?~
- lo

r 1
, ----- ~§ 0,5P
-- - ~ ---

02H
--,
0,5Hp p -· -1 ' p

0,8Hp

- - J
Figura II.l2 - Solicitari pereti fundatii pahar In plan orizontal
Figura II.13 - Schema de calcul cu biela comprimata in peretii paharului

Aceasta forta solicita la incovoiere peretele frontal ~i la intindere centrica peretii logitudinali.
In aceste relatii:
Porta de intindere intr-un perete longitudinal (Np) se determina din relatia:
Np=P/2 O"Rdmax = 0,75v ·fed (II.20)
(Il.16)
Momentele incovoietoare din peretele frontal au valori mici ~i se pot neglija. unde:
(3) Verificarea peretilor paharului in plan orizontal V=1- fck
250
a) Peretii se dimensioneaza la intindere centrica cu forta Np, provenita din actiuni paralele cu
ace~tia. Armatura rezultata (Ash) se dispune simetric pe fetele peretelui ~i se distribuie in
jumatatea superioara a paharului (Figura II.l4). (II.21)
b) La verificarea la compresiune excentrica in sectiunea orizontala de la baza paharului
considerand sectiunea chesonata cu dimensiunile 10 • b0 ~i grosimea peretilor bp' (la baza in care: tg6 = H,
lo hdh
, ~i , sunt lungimile de ancoraj ale armaturii orizontale, respectiv
hdv
paharului), sectiunea se verifica la eforturile N ~i M, determinate astfel:
Porta axiala: verticale, iar c este acoperirea cu beton. Lungimile de ancoraj se calculeaza cu relatiile din
N = N1 SR EN 1992-1-1, unde lb,rqd se determina cu relatia:
Momentul incovoietor: cp /yd
M = MFd + VFdHp (Il.17) lb,rqd =
4 · Jbd (Il.22)
Armatura rezultata din calculul paharului la compresiune excentrica, (Asv), se dispune pe in care:
directie verticala, uniform distribuita pe laturile sectiunii.
¢ este diametrul barei
c) Verificarea peretelui lateralla forta taietoare se face sub actiunea fortei P/2.
/yd este rezistenta de calcul a barei
d) Grosimea peretilor se va verifica din conditia ca biela comprimata sa preia forta de
compresiune rezultata din proiectia fortei de intindere Np pe directia bielei (Figura II.l3). /bd este efortul unitar de aderenta care calculeaza conform (II.23):

C =P __1_ /bd = 2,25 'Y/l'Y/2fctd (Il.23)

2 cosJ (Il.l8)
w in care:
p 1 fctd este rezistenta de calculla intindere a betonului
C wRd --b w bp (5Rdmax ::;; -
2 ·COS
--
J (II.l9)
'Y/I este un coeficient legat de conditiile de aderenta ~ide pozitia barei in timpul betonarii:
r

56 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 57

1]1 = 1,0 cand conditiile de aderenta sunt "bune'', conform SR EN 1992-1-1 ~i - diametrul minim: 10 mm in jumatatea superioara a paharului ~i 8 mm in restul paharului;
1]1 = 0,7 in toate celelalte cazuri. De regula, pentru barele orizontale 1J 1 = 0,7, iar - eel putin 2x3 bare orizontale in jumatatea superioara a paharului;
pentru barele verticale 1J 1 = 1,0
- distanta maxima intre armaturi este 200 mm.
1]2 este un coeficient legat de diametrulbarei:
Barele verticale din pahar vor avea diametrul minim 8 mm ~i se vor dispune la eel mult 200
1]2 = 1,0 pentru <P::::; 32 mm mm distanta. ·
1]2 = (32- <P)/100 pentru <P > 32 mm. c) Monolitizarea paharului
(4) V erificarea talpii la strapungere se face conform Figurii II.l1 sub actiunea foqei N2 , pe Se recomanda ca dimeBsiunile golului paharului sa fie mai mari dedit cele ale sectiunii
perimetre p1ecand de la fata interioara a paharului, conform SR EN 1992-1-1. stalpului pe fiecare directie ~i sens cu 50--;-- 75 mm la baza paharului ~i, respectiv, cu 85 --;-- 120
(5) Calculul talpii fundatiei pahar mm la partea superioara a paharului.

Talpa fundatiei pahar se verifica la moment incovoietor ~i la forta taietoare conform II.6.1.1.
V erificarea la moment incovoietor ~i foqa taietoare se face in sectiunile de la fata paharului.
Se recomanda ca inaltimea talpii la margine Ht sa respecte conditia Ht :?: Hf + 100 mm. Daca
aceasta conditie nu se respecta - de exemplu in cazul paharelor prefabricate - este necesara
verificarea la lunecare in rostul orizontal conform prevederilor SR EN 1992-1-1.
(6) Alte prevederi constructive
Imbinarea dintre stalp ~i fundatie se realizeaza prin betonarea spatiului din pahar. Betonul va
avea minim clasa betonului din pahar. Suprafetele stalpului ~i paharului se curata ~i se
umezesc inainte de montare in pahar ~i monolitizare. Se recomanda folosirea unei piese de
centrare a stalpului, montata pe fundul paharului.
Daca intr-un pahar se monteaza mai multi stalpi (in dreptul unui rost), distanta intre ace~tia va
fi eel putin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stalpi, precum ~i
a paharului.

a) Armatura dispusa in peretii paharului trebuie sa respecte urmatoarele cerinte minimale: 11.6.3 Fundatii pentru stalpi din otel
- coeficientul minim de armatura orizontala este 0,001 pe fiecare fata;
( 1) Fundatiile izolate ale stalpilor din otel se realizeaza ca fundatie cu bloc ~i cuzinet
- coeficientul minim de armatura verticala este 0,001 pe fiecare fata a sectiunii peretelui (Figura II. 7) sau ca fundatie de beton annat (Figurile II.15 a, b ~i c). Daca eforturile din stalp
paharului.
sunt relativ reduse, conducand la ~uruburi de ancoraj cu diametru mic, orientativ, ds< 25 mm,
b) Armarea paharului se poate utiliza solutia din figura II.15-a.
Schema de armare a paharului recomandata este data in figura II.14. Stalp metalic
Piulita
1-1 1
J 2

= ---- -1 4--,-----
.. . .
- ~

1 Hp/2 - 1 --
f
Hp I
3 I I •
I

I I

- L_
-- !

-
3
..___.::: -
l i :
lo _ . _ i . - · - .
Beton
Figura II.14- Exemplu de armare a paharului de egalizare
Figura II.l5-a - Exemplu de fundatie de stalp metalic solicitat cu eforturi reduse

Armaturile orizontale se ancoreaza sau, dupa caz, se innadesc, ca bare intinse.

Daca stalpii sunt solicitati la eforturi mari se pot utiliza solutiile prezentate in Figurile II.15-b
Armaturile verticale se ancoreaza in talpa fundatiei. In cazul paharelor prefabricate armatura
sau II.15-c. Partea evazata a fundatiilor poate avea una sau mai multe trepte.
verticala se rea1izeaza sub forma de bucle, ancorate corespunzator. Prin bucle trebuie sa
treaca minim doua bare longitudinale din armatura ta1pii. (2) Stalpul metalic se realizeaza cu o placa de baza prevazuta cu rigidizari care asigura
transmiterea presiunilor la fundatie ~i a foqelor la ~uruburile de ancorare.
Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

l
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 59

Sectiunea in plan a pUicii de baza rezulta din conditiile privind limitarea presiunii maxime pe Presiunea pe placa de baza se determina considerand actiunile de la baza stalpului
suprafata de contact cu betonulla urmatoarele valori: (determinate conform 11.4.2(3)) sau forta de pretensionare a ~uruburilor.
rezistenta la compresiune a betonului din cuzinet; (3) Suruburi de ancoraj
rezistenta la compresiune a mortarului de poza. (3 .1) Suruburile de ancoraj vor fi proiectate conform prevederilor seriei de standarde SR EN
1993 ~i P 100-1, cap.6 .
..
Stalp (3.2) Pentru evitarea niperii fragile, se recomanda ca detaliul de prindere a stalpilor in
metalic Suprabeton_Cl_r~baza_ st_alp din infrastructura sa asigure o zona de deformatie Iibera a ~uruburilor de ancoraj de minim 5d5 ,
--------.
unde ds este diametrul tijei ~urubului.
- -- - -

beton arm at
(3.3) Se recomanda ca ,transmiterea fortelor orizontale de la infrastructura la suprastructura sa
Beton de subturnare ... .. nu se realizeze prin intermediul ~uruburilor de ancoraj. Pentru aceasta, se poate aplica una din
fara contractii ~ 50mm urmatoarele conditii constructive:
Teava PVC 0100
- -

L=250 mm
-- fa ~ I
a) inglobarea bazei stalpului intr-o suprabetonare armata, cu inaltimea de eel putin 400 mm
sau jumatate din inaltimea sectiunii stalpului (Figura 11.15-b);
"'- ~ - i - ~-
>5d
Piasa d e armatura - I
b) prevederea unor elemente sudate (Figura 11.15-c) sub placa de baza a stalpului, care vor fi
>08/ 1001100 Saiba inglobate in goluri special executate in fundatii, odata cu sub-betonarea bazei. Aceste

~/
-----

c arcasa de Piulita de cal are elemente vor fi dimensionate astfel indit sa poata transmite forta taietoare de la baza
su rub uri stalpului la fundatie;

~
c) inglobarea stalpului in infrastructura pe o inaltime care sa ii asigure ancorarea directa,
:Iara a fi necesare ~uruburi de ancoraj .

' '
- . .. 1..

Beton
(4) Sectiunea de beton
Pentru alcatuirea fundatiei se utilizeaza prevederile de la 11.6.1.1 sau II.6.1.2.
de egalizare
Dimensiunile in plan a paqii superioare a fundatiei se vor alege, astfel, incat de la placa de
Figura 11.15-b - Exemplu de fundatie de stalp metalic solicitat cu eforturi mari
baza a stalpului la marginea fundatiei sa fie minim 150 mm pe fiecare latura.
Stalp Dimensiunile in plan ale cuzinetului se stabilesc in functie de conditia de limitare a
metallc presiunilor pe planul de contact cu blocul de beton simplu la valori mai mici decat rezistenta
Suprabetonare baza stalp
penti-u protectiaanticoroziva de calculla compresiune a betonului;
(5) Armarea fundatiei se poate realiza dupa modelul din Figura II.16.
Console de forfecare
Beton de subtumare sudate pe placa de baza
fara contractii ~ 50mm
Teava PVC 0100
L=250mm

>50 ~ --- ----:--=-: •: - i

Piasa de armatura __ , >5d •

>08/WO/IM Saiba r----1·
Carcasa de Piulita de calare
suruburi
.
r-----1•
---------.- . ------;:---· ----.-- .--.----.
I
Figura 11.16 - Exemplu de armare fundatie pentru stalpi metalici
·=;=·
- --·--·-·- -·iJ·
E:::::::. s========::::.:::.::::::::::::s"' Beton
de egalizare
Se vor respecta urmatoarele conditii:
a) armatura verticala din fundatie (marcile 1 ~i 2) rezulta din verificarea la compresiune
Figura Il.15-c- Exemplu de fundatie de stalp metalic solicitat cu eforturi mari excentrica a sectiunii de rost dintre partea superioara a fundatiei ~i partea evazata;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 61
60

eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a (2) Solutia de retele de grinzi de fundare se adopta in cazul constructiilor civile, in conditii
~uruburilor de ancoraj ale stalpului;
normale de fundare ~i :tara prezenta apei freatice la:

b) armatura orizontala de Ia partea superioara a fundatiei (marcile 1 ~i 2) poate fi
suplimentata cu una sau doua retele de bare, in cazul stalpilor putemic solicitati;
diametrul minimal armaturilor este (f) = 10 mm;
- distanta dintre armaturi va fi cuprinsa intre minim 100 mm ~i maxim 200 mm;
c) armaturile orizontale minime (marca 3), dispuse pe perimetrul fundatiei, vor avea:
- aria egala cu eel putin 1/4 din aria armaturii verticale din cuzinet;
a) constructii cu pereti de beton annat sau zidarie (cu substructura sau cu rezemare directa pe
fundatii) ;
b) constructii cu cadre de beton annat sau metalice, eventual conlucriind cu pereti de beton
annat sauzidarie (cu subsfructura sau cu rezemare directa pe fundatii) (Figura II.18);
Solutia se poate adopta Ia orice tip de constructie atunci ciind se dore~te realizarea unei
infrastructuri relativ rigide care sa asigure conlucrarea spatiala a elementelor structurale, iar
presiunile efective pe teren nu impun realizarea unui radier general.

- o armare minima de (JJ1 = 8 mm Ia maxim 200 mm. Sect.1-1

Fundatie continua
II. 7 Proiectarea fundatiilor continue sub stalpi ~i pereti

II.7.1. Domeniu de aplicare

Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor continue (grinzi sau retele
de grinzi) ale stalpilor ~i peretilor de beton annat monolit ~i zidarie.
Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stalpilor (pahar, ~uruburi de ancorare ), fundatiile DOC
. '.
unc
continue pot fi utilizate ~i pentru stiilpii de beton annat prefabricat sau pentru fundatiile
structurilor cu stalpi metalici. < <

L <
Fundatiile continue pot fi alcatuite ca grinzi independente sau ca retele de grinzi.
(1) Solutia de grinda de fundare continua sub stalpi ~i pereti poate fi impusa, in general, in Fundatii locale
urmatoarele cazuri: Figura ll.18 - Fundatii sub forma de retele de grinzi
a) fundatii izolate care nu pot fi extinse suficient in plan (constructii cu travei sau deschideri
mici care determina "suprapunerea" fundatiilor independente), stalpi langa un rost de tasare
sau la limita proprietatii, etc. (Figura ll.17-a). In figura s-au indicat punctat fundatiile Grinzile pot fi alcatuite ca talpi de beton annat sau in solutia bloc de beton simplu ~i cuzinet
independente necesare, care se lnlocuiesc cu grinzi; de beton annat.
b) fundatii izolate care nu pot fi centrate sub stalpi (Figura ll.17 -b), etc. 11.7.2. Eforturi transmise fundatiilor de stalpii ~i peretii structurali de beton armat
fundatii continue
Valorile eforturilor transmise de stalpii ~i peretii structurali de beton annat la fundatii se
- -
determina conform prevederilor de Ia Il.4.2.
0 D
fundatie continua

, ----.. , ,- - - - -,
~ "~~ 11.7.3. Dimensionarea bazei fundatiilor

I I I I
I I I I Stabilirea dimensiunilor in plan ale bazei fundatiilor se face conform prevederilor din Partea I
I I I I
[ill
I f1il I I I a prezentului normativ. Este indicata majorarea valorii latirnii obtinute prin calcul cu cca.
.L - :::J, - ~. . L __ __ d ,. , , . k- - -~ ,·=L. ' / '
20%; aceasta majorare este necesara pentru ca, datorita interactiunii dintre grinda static
' ~ /

' //, > .( :

nedeterminata ~i terenul de fundare, diagrama presiunilor de contact are o distributie
constructie existenta constructie existenta neliniara, cu concentrari de eforturi In zonele de rigiditate mai mare, aflate, de obicei sub
---
-- - - --- ----

(limita de proprietate) (limita de proprietate) stalpi.

a) b)
11.7.4. Calculul eforturilor sectionale
Figura II.17 - Exemple de situatii in care se adopta solutia cu grinda de fundare izolata
Calculul eforturilor sectionale In grinzile continue este dat In Anexa J a prezentului normativ.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.Xll.2014 63
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.Xll.2014

Pentru cazurile curente dind infrastructura este suficient de rigida, pot fi acceptate distributii
liniare de presiuni p~ teren (Figura Il.19). Calculul presiunilor pe teren (~i implicit
~5 0mm

dimensionarea talpii fundatiilor) se poate face acceptand ipoteza sectiunilor plane.

Lv
in cazul infrastructurilor cu deformatii semnificative calculul presiunilor pe teren se face pe - ------.- Hr - - - -- - - - I

I
baza unui model care permite luarea in considerare a interactiunii dintre infrastructura ~i
terenul de fundare.
==::::=====~==========
=:::::::Z:=========::::±======::::!
__H' j
1
-H
-- -~--L
He _Hr
==== ---'---- '-
' Beton de egalizare B
"' y

b)
Figura II.20- Conditii constructive pentru grinzi de fundatii
Pentru fundatiile tip grinda dreapta, inaltimea sectiunii grinzii de fundare, He (Figura 11.20-a)
se recomanda a se alege cu valori cuprinse intre 1/3 -;- 1/6 din distanta maxima (Lo) dintre doi
stalpi succesiy>i, dar nu mai putin de 500 mm. Latimea minima, B, va fi de 300 mm. Dadi
sectiunea grinzii nu este dreptunghiulara ~i are forma din Figura II.20-a, inaltimea talpii, H 1,
X
se determina din conditia:
Ht 2:: Lc;

- in cazul grinzilor cu vute (Figura II.20-b), lungimea vutei este Lv = ( i-;- ±} L 0, 1ar

inaltimea vutei, Hv, rezulta din conditiile:

Hv J
tga = - 2::- (11.24)
Figura 11.19 - Schema pentru calculul eforturilor sectionale pentru infrastructuri rigide
LV 3
Conditii constructive:
II.7.5. Fundatii continue sub stalpi
Ht 2::300 mm
II.7.5.1 Sectiunea de beton H' 2:: 200 mm (pentru grinzile cu vute)

Fundatiile continue sub stalpi se realizeaza, de regula, ca grinzi sau ca bloc de beton simplu ~i bmin = bs+ 50 mm
cuzinet de beton annat (Figura II.20). - inaltimea la marginea fundatiei (H1 sau H') se stabile~te astfel incat sa fie asigurata
lungimea de ancoraj a armaturilor transversale de pe talpa fundatiei (/bd 2: 15<PL; <P1 =
diametrul barelor longitudinale)
Pentru fundatiile cu sectiunea tip bloc ~i cuzinet se adopta conditiile constructive pentru
Lo

l I
~ 50mm b fundatii izolate de la II.6.

I 1
He
i 11.7.5.2 Armarea fundatiilor

(1) Armatura de rezistenta din grinda de fundare rezulta din calculul sectiunilor caracteristice
la moment incovoietor, forta taietoare ~i, daca este cazul, moment de torsiune.
Beton de egalizare B
----- - - -~- ---- In cazul structurilor flexibile (cadre) se recomanda aplicarea unor metode exacte de calcul al
eforturilor, cu luarea in considerare a interactiunii intre fundatie ~i teren. Daca grinda de
a)
fundare este rigida (orientativ, H j L 0 > 0,125) se pot utiliza metode aproximative de calcul.
In Anexa J a normativului sunt prezentate metodele de calcul pent~ determinarea eforturilor
sectionale in lungul grinzii de fundare (M, V, T).
 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 65
64

De regula, se unnare~te evitarea dezvoltarii defonnatiilor plastice in grinzile de fundare in Prin ie~arhi:are_a. ~ezistentei el_ement~lor sistemului structural (suprastructura ~i infrastructura)
cazul actiunilor seismice, prin ierarhizarea eforturilor de calcul. se reahzeaza dmJarea mecamsmulm de plastificare in cazul actiunilor seismice intense. De
regula, defonnatiile plastice sunt dirijate in suprastructura, iar infrastructura este proiectata sa
(2) Annatura longitudinala dispusa la partea inferioara a grinzii se va distribui pe toata raspunda in domeniul elastic de comportare.
latimea talpii, dupa regulile de la grinzile din suprastructura. Se pot dispune ~i annaturi
(2) Sectiuriea de beton
inclinate.
Coeficientul minim de annare in toate sectiunile (sus ~i jos) este Pmin = 0,26 fctm pentru Fun~at~ile continue sub p~reti (in multe cazuri conlucrand cu stalpi) se realizeaza, de regula,
fyk ca talpi de beton annat (Ftgura II.21) sau ca bloc de beton simplu ~i cuzinet de beton annat.
Da~a pe fundatii reazema exclusiv pereti de beton annat, sectiunea grinzii va respecta
grinzi calculate in gruparea fundamentala de incarcari ~i Pmin = 0,50 fctm pentru grinzi
fyk
cermtele pentru fundatii izolate de la II.6.
(3) Annarea fundatiilor
calculate la actiunea seismica, dar nu mai putin 0,002 in toate cazurile.
(a) Annarea transversala a talpilor se va face cu respectarea prevederilor de la II.6 (1).
Diametrul minim al annaturilor longitudinale este 14 mm.
(b) Armarea longitudinala a talpilor va respecta conditile de la II.7.5.2.(2)
Pe fetele laterale ale grinzii se dispun annaturi minim cP= 10 mm la 300 mm.
(c) ~nna~rile verticale din fundatie, pentru conectarea cu peretele de beton annat, se
(3) Etrierii rezulta din verificarea la forta taietoare ~i moment de torsiune. stabtlesc dm unnatoarele:
Coeficientul minim de annarea transversala este 0,001, dar nu mai putin de
verificarea la lunecare in rosturile de turnare ale betonului ·
'
Pw,min = 0, os!f
lyk
verificarea la moment incovoietor ~i forta axiala a peretelui substructurii · annatura
rezult~t~ din aceasta conditie nu poate depa~i aria corespunzatoare suspendarii greutatii
fundatiet;
Diametru1 minim a1 etrierilor este 8 mm. Daca latimea grinzii este 400 mm sau mai mult se
dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri). v~ri~carea_ sectiunii de la baz~ peretelui la moment incovoietor detenninat de presiunea
pamantulm pe planul peretelm; in calcul se poate considera ~i efectul favorabil al fortei
Armatura de rezistenta a talpii fundatiei in sectiune transversala rezulta din verificarea
axiale din perete.
consolelor la moment incovoietor. Daca se respecta conditiile privind sectiunea de beton date
la 11.6.1.1 (1) nu este necesara verificarea consolelor la forta taietoare. Calculul ~i alcatuirea annaturilor vor respecta prevederile codului CR 2-1-1.1.
Annatura minima trebuie sa respecte conditiile date pentru etrierii grinzii. Annatura
. ~ trebuie
c:
prelungita in fundatie pe o 1ungime eel putin egala cu lbct
'
unde 1bd se
det ennma con1onn SR EN 1992-1-1 ~i P 100-1.
(4) Longitudinal grinzii, in console, la partea superioara se dispune annatura constructiva
(coeficient minim 0,001 din sectiunea grinzii ~i 1/5 din annatura transversala a consolei).
a.
Daca grinda de fundare este solicitata la momente de torsiune, consolele se anneaza pe
directie transversala cu etrieri, iar longitudinal se dispune annatura dimensionata
corespunzator starii de solicitare.
(5) Annaturile pentru stalpi (mustati) rezulta din dimensionarea cadrelor de beton annat.
Mustatile pentru stalpi se prevad cu etrieri fonnand o carcasa care sa asigure pozitia corecta a
acestora in timpul turnarii betonului.

II. 7.6. Fundatii continue sub pereti structurali de beton arm at

( 1) Consideratii generale rc:f:l

Peretii structurali de beton annat avand rigiditate ~i rezistenta mare transmit infrastructurii, in
gruparea seismica de incarcari, eforturi sernnificative (momente incovoietoare ~i forte
taietoare) ~i sunt, in general, insuficient lestati (forta axiala mica), astfel incat solutia de
fundatie independenta nu poate fi utilizata decat in unele cazuri particulare.
Eforturile mari (N, M, V) transmise de peretii infrastructurii pot fi preluate, in general, de
fundatii dezvoltate in plan ca o retea de fundatii continue, pe una sau doua directii (Figura
II.19) sau de infrastructuri cu rezistenta ~i rigiditate foarte mare, alcatuite din pereti de beton
annat, plan~ee ~i fundatii de tip radier considerate ca o structura spatiala.
v
Figura II.21 - Fundatii pentru pereti de beton annat
11.7.7. Fundatii continue sub pereti structurali de zidarie
11.7.7.1 Prevederi generale de alcatuire
Confonnarea fundatii1or se diferentiaza functie de unnatoare1e conditii:
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 67

a) conditiile geotehnice ale amplasamentului; Inaltimea soclului ~i a treptelor blocului de fundatie va fide eel putin 400 mm.
b) zona seismica de calcul a amplasamentului, caracterizata prin acceleratia seismica de La determinarea inaltimii blocului din beton simplu se va respecta valoarea minima tg a data
proiectare (ag): in tabelulll.4.
• ag S. 0,15g; In cazul constructiilor fiira subsol la care adancimea mare de fundare determina un soclu
• ag > 0,15g; inalt, se pot introduce ~enturi suplimentare pe inaltimea acestuia (Figura 11.25).

c) cladire cu sau fiira sub sol.
Fundatiile peretilor sunt de tip continuu; in anumite situatii pot fi avantajoase ~i fundatiile cu
descarcari pe reazeme izolate.
Fundatiile se pozitioneaza, de regula, centric ~1, numm in anumite situatii particulare,
excentric fata de peretii pe care ii sustin.
II.7.7.2 Fundatii Ia cladiri amplasate pe teren de fundare favorabil, in zone cu
Pentru cladirile fiira subsol se recomanda ~i urmatoarele:
a) grosimea peretelui ( sau soclului) care reazema pe blocul de fundatie: B :;::: b+ 100 mm;
(B:2:B8+100mm);
b) dimensiunile minime necesare pentru executarea sapaturilor, conform tabelului II.5.
Prin proiect se pot adopta ~i solutiile prezentate in Figurile II.27 ~i 11.28, daca se considera ca
~ starea de eforturi transmisa sistemului de fundare de catre suprastructura cliidirii justifica
I

seismicitate agS. 0,15g acest lucru.

Tabelul II 5
(1) Fundatii la cladiri tara subsol
Adancimea sapaturii h (m) Latimea minima (m)
Tipurile de fundatii utilizate sunt cele prezentate in Figurile 11.22 + 11.25.
t 0,40 < h :s; 0, 70 0,40
Tipurile de fundatii din beton simplu prezentate in Figurile 11.22 ~i 11.23 pot fi utilizate daca j
rezultatele calculelor de dimensionare permit aceasta solutie (vezi ~i P 100-1, punctul
0,70<h:s; 1,10 0,45
8.5.3.2.(2)). 1 h > 1,10 0,50

Latimea soclului Bs sau a blocului de fundatie B (in situatia in care nu este prevazut soclu)
trebuie sa fie mai mare decat grosimea peretelui structural b cu minim 50 mm de fiecare
I
parte.
{
Aceea~i prevedere se aplica ~i pentru latimea blocului B fata de latimea soclului Bs.
Blocul de fundatie poate fi realizat cu una sau doua trepte (Figurile 11.22 7 ll.24).
b b
•" ,r perete structural interior perete structural interior

lacli din beton

strat de se arare t
!

Figura II.23 - Bloc de fundatie cu doua trepte ~i soclu din beton simplu

I (l.

B L B
bloc de fundare bloc de fundare
Figura 11.22.a - Bloc de fundatie din Figura II.22.b - Bloc de fundatie ~i soclu
beton simplu din beton simplu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 69
68

Figura II.24 - Bloc de fundatie din beton simplu ~i soclu cu centura din beton annat

(2) Fundatii la cladiri cu subsol

Peretii subsolului se prevad sub peretii structurali, pe cat posibil axati fata de ace~tia. . a b c d
Figura ll.26 - Pereti de. ~u~sol din b~ton simpl_u cu centuri din beton annat la extremitati, talpi
Fundatiile pot fi din beton simplu (Figurile II.26, a ~i b ) sau din beton annat (Figurile 11.26, c
de fundatn dm beton simplu (a ~I b) ~i talpi din beton annat (c ~i d)
~i d).
Peretele de subsol, daca se realizeaza din beton simplu, va fi prevazut cu doua centuri
amplasate la nivelul plan~eului peste subsol ~i respectiv la baza peretelui (Figura. II.26); vezi
~i CR 6, punctul 7.2.3.2.
Peretii de subsol din beton annat vor respecta indicatiile de conformare de la 11.9.
Armatura verticala din stalpi~orii de beton annat ai peretelui de zidarie de la suprastructura va
fi ancorata fie in centura de la baza peretelui de subsol, fie in talpa de fundatie din beton
annat.
I, Bs -1-
'
;r:

J B l l B l
' ' '
. ~ ~
Figura II.27 - Fundatii cu bloc din beton simplu ~i soclu din beton annat

(3) Fundatii cu descarcari pe reazeme izolate

La cladiril~ din cla~.el.e de imp.ortanta Ill .~i IV care transmit incarcari verticale reduse, se pot
p:eve~ea ~I fundatn Izolate dm beton simplu, legate cu grinzi din beton annat pe ambele
directu, care sunt detaliate in figura II.30 (conform P 100-1, punctul8.5.3.1.(2)).

Figura II.25 - Bloc de fundatie din beton simplu ~i soclu inalt cu doua centuri din beton annat

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
70
ll.7.7.3 Fundatii Ia cHidiri amplasate pe teren de fundare favorabil in zone cu
seismicitate ag > 0,15 g
(1) La cHidirile tara subsol, fundatiile se realizeaza sub forma ~e fundatii rigide cu soclu din
beton annat (Figura 11.27) sau grinzi continue de beton annat (Ftgura 11.28).
Figura 11.28 - Fundatii de tip grinzi continue din beton annat
(2) La cladirile cu subsol fundatiile ~i peretii de subsol se realizeaza din beton annat (Figura
11.29).
Dimensionarea sectiunii de beton ~i a armaturilor se face in concordanta cu prevederile din
SR EN 1992-1-1 ~i Anexa Nationala.
b
...-----.
a b
Figura 11.29 - Pereti de subsol ~i talpi de fundatii din beton annat
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 71
11.7.7.4 Fundatii Ia cHidiri amplasate pe terenuri speciale
( 1) Pam1nturi cu umflari ~i contractii mari
Cerintele ~i principiile de alcatuire, proiectare ~i executie ale constructiilor civile, industriale
~i agrozootehnice cu sisteme de fundare directa, pe pamanturi cu umflari ~i contractii mari
(PUCM) sunt precizatt<_i'n normativul NP 126.
( 1.1) Fundatii cu descarcari pe reazeme izolate
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt folosite pentru reducerea umflarii terenului
prin marirea presiunii efective pe talpa fundatiei, pana la o valoare eel putin egala cu
presiunea de umflare; dar care nu va depa~i capacitatea portanta a terenului.
Capacitatea portanta a terenului de fundare trebuie sa fie suficient de mare pentru a face
posibila distantarea rationala de-a lungul zidurilor a blocurilor de fundatie.
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate se folosesc, de regula, in cazul unor adancimi de
fundare mai mari decat cca. 2,0 m.
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate nu sunt indicate in cazul cand sunt de a~teptat
tasari inegale ale acestora. De asemenea, acestea se vor evita in regiunile cu seismicitate
ridicata.
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate transmit terenului incarcarile exterioare prin
blocuri de fundatie dispuse discontinuu in lungul peretilor.
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt alcatuite din:
blocuri de beton simplu;
grinzi de beton annat.
Reazemele izolate se dispun obligatoriu in punctele de intersectie ale peretilor structurali din
zidarie sau in cele in care sunt concentrate incarcari importante.
Reazemele izolate dispuse in lungul peretilor structurali din zidarie au o forma
dreptunghiulara in plan .
Pozitia in plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel incat centrele de greutate ale
bazelor lor sa coincida, pe cat posibil, cu axul peretelui.
Elementele de descarcare sunt alcatuite din grinzi de beton annat care constituie suportul
zidurilor ~i care transmit incarcarile la reazemele izolate.
in cazul obi~nuit al constructiilor tara subsol, elementele de descarcare alcatuiesc ~i soclul
zidului, depa~ind cu eel putin 25 em cota trotuarului constructiei.
Grinzile se fac, de regula, mai late decat zidul de deasupra cu cca. 5 em de fiecare parte.
Grinzile se realizeaza, in general continue, din beton annat tumat monolit. Pentru u~urinta
executiei se va urmari, pe cat posibil, ca grinzile sa aiba aceea~i inaltime (Figura 11.30).
Pentru asigurarea unei rigiditati corespunzatoare se recomanda h ;:::: (i -;..l) ·
L.
(1.2) Masuri constructive
in NP 126 sunt precizate masurile constructive speciale (specifice) care trebuie sa fie
respectate, dupa caz, la fundarea pe PUCM.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 73
72

- ---
--b- - r
Secpunea a-a b
b/2 b/2 3b/4 1 " l--bf4

~
+t-
N N

r !J
L
B B

Figura 11.30- Fundatii cu descarcari pe reazeme izolate

~~ a)
~ b)
Figura II.31 - Fundatii cu bloc supuse la solicitari excentrice
(2) Pamanturi sensibile la umezire
Normativul NP 125 cuprinde reguli ~i masuri specifice referitoare la fundarea constructiilor
pe terenuri alcatuite din pamanturi a caror structura ~i comportare mecanica se modifica
substantial ~i ireversibil in contact cu apa, denumite generic pamanturi sensibile la umezire - Bs Bs

PSU.
Prevederile acestui normativ se aplica la proiectarea, executia ~i exploatarea fundatiilor de
suprafata amplasate pe PSU.
(2.1) Alcatuirea constructiva a fundatiilor
Fundatiile se realizeaza, dupa caz, conform Figurilor 11.28 ~i 11.29.
(2.2) In NP 125 sunt precizate masurile constructive speciale (specifice) care trebuie sa fie
respectate, dupa caz, la fundarea pe PSU.
B
11.7.7.5 Dimensionarea fundatiilor B

(1) Latimea bazei fundatiei, B, se stabile~te functie de calculul terenului de fundare la

eforturile transmise de fundatie conform prevederilor din Partea I a prezentului normativ.
(2) Fundatiile supuse la solicitari excentrice provin, de regula, din pozitionarea excentrica a . ~ ~
Figura 11.32 - Fundatii cu bloc ~i soclu supuse la solicitari excentrice
fundatiei sub peretele structural, de exemplu fundatiile zidurilor de calcan amplasate la
rosturi de tasare sau seismice, sau pe limita de proprietate (Figurile 11.31 ~i 11.32). Aceste
fundatii se dimensioneaza astfel incat rezultanta tuturor fortelor axiale, N, sa se mentina in
Cand acest lu~ru nu ~oate fi realizat, iar latimea activa Ba = 1,5 b (Figura 11.31-a; Figura
treimea mijlocie a bazei, pentru ca intreaga latime sa fie activa la transmiterea presiunilor pe
ll.32-a) nu satisface dm ~unct de vedere al presiunilor efective acceptabile la teren, se tine
teren. s~~ma de . e~ectul favorabil_ al deformarii ~erenului ~i a blocului de fundatie ~i se admite 0
latime activa Ba = 2,25 b (Figura ll.31-b; Figura II.32-b), cu urmatoarele conditii:
- . peretele care spr~jina pe fundatie trebuie sa fie legat de constructie la partea superioara
pnn placa plan~eulm sau centura plan~eului, precum ~i prin ziduri transversale suficient de
dese (recomandabilla maximum 6,0 m distanta); '
- eforturile care se dezvolta la interfata dintre peretele structural ~i fundatie trebuie sa nu
depa~easca rezistentele unitare de proiectare ale materialelor din care sunt alcatuite aceste
elemente.
(3) In cazul fundatiilor sub pereti cu goluri pentru u~i (Figura 11.33) se verifidi conditia:
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 75

L0 :::; H(~ + _3_J (11.25)

p cfccli v tg a
unde fctd reprezinta rezistenta unitara de proiectare la intindere a betonului din blocul
fundatiei.
Daca relatia (II.25) este indeplinita, fundatia poate prelua presiunile de pe deschiderea
golului. In acest caz, fundatia se poate realiza din beton simplu sau se poate realiza o armare
minima. In cazul in care relatia (11.25) nu este respectata, fundatia se calculeaza Ia incovoiere
~i forta taietoare ca o grinda pe mediu elastic ~i se realizeaza din beton armat.
0,80. m grosi~e~ Dac~ umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei din instalatii, etc.),
gros1mea maxima adm1sa a acestora se va limita Ia 0,40 m.
Solutiile de rezemare pot fi realizate astfel:
a) daca_peretii nestructurali transmit o incarcare de maxim 4 kN/m ~i au eel mult 3 m
lung1me, placa se realizeaza de minim 100 mm grosime cu o armatura suplimentara
dispusa in lungul peretelui (Figura II.35);
b) daca. peretii nestructurali transmit o incarcare intre 4+ 10 kN/m ~i au eel mult 3 m
lung1me, placa se realizeaza cu o ingro~are locala de minim 200 mm grosime (Figura
II.36).
Armaturile suplimentare longitudinale dispuse in placa sub pereti vor avea diametrul minim
de 10 mm.
Situatiile .care nu ~~ inc~dreaza la punctul a) sau b) se rezolva ca in cazul fundatiilor peretilor
structurah (fundatn contmue sau cu rezemari izolate).

erete nestructural

pardoseala
placii beton

L 0 - _lli_
pef tg a strat de separare t-'1 ~'-LL...LL_LL-<"--L.LL.L-;-;;;;JLL...,~LLL:..LLLL.;~
I

granwJ~!~~!Jj$~~ta;~~t5~~~\1
Figura 11.33 - Schema de calcul pentru verificarea talpilor de fundatii continue realizate din
beton simplu sub pereti cu goluri pentru u~i
material
~ (W./<~'///{//-/;1><~{//;{f//fd
(4) incarcarile trans mise fundatiilor se stabilesc conform principii! or prezentate Ia capitolul ~ff{:f{{;f!fiff:f{{;f{{;~
compactata controlat
II.4. in figura 11.34 sunt reprezentate eforturile sectionale ale suprastructurii care sunt luate in
considerare Ia dimensionarea infrastructurii. Figura 11.35- Armare suplimentara !ocala a placii pe sol pentru sustinerea unui perete
nestructural

annaturi
suplimentare

8
....~

Figura 11.34- Eforturile sectionale ale suprastructurii considerate la dimensionarea Figura ll.36- Ingro~are ~i armare suplimentara a placii pe sol sub un perete nestructural
infrastructurii

11.7.7.6 Solutii de fundare Ia pereti nestructurali 11.7.7.7 Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite

Peretii nestructurali reazema, de regula, pe placa de beton armat realizata intre soclurile Racordarea in trepte a fundatiilor este necesara in urmatoarele situatii:
fundatiilor. Placa trebuie a~ezata pe teren bun sau umpluturi compactate controlat de eel mult - amplasament pe terenuri in panta sau cu stratificatie inclinata;
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN IE I, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 77

- cladiri cu subsol partial; (3) Fundatiile tip radier se utilizeaza, de regula, in unnatoarele situatii:
- intersectii de fundatii avand cote de fundare diferite (exemplu: fundatie sub perete - terenuri cu rezistenta scazuta care impun suprafete mari ale talpii fundatiilor;
exterior cu fundatie sub perete interior, etc.).
- terenuri dificile sau neomogene, cu rise de tasari diferentiate;
Se recomanda respectarea unnatoarelor conditii (Figura Il.37):
- prezenta apei subterane impune realizarea unei cuve etan~e;
- racordarea intre cotele de fundare diferite sa se realizeze in trepte;
- elementele vertical~· (stalpi, pereti) sunt dispuse la distante mici care fac dificila realizarea
- linia de panta a treptelor sa respecte conditia tg a:::;: 0,65; (executia) fundatiilor izolate sau continue;
- inaltimea treptelor se limiteaza la 0,50 m in pamanturi necoezive, respectiv 0,70 m in - radierul impreuna cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie sa realizeze
pamanturi coezive; o cutie rigida ~i re~istenta;
- cota superioara a blocului de fundatie se pastreaza la acela~i nivel pe intreaga lungime a - constructii cu inaltime mare, care transmit incarcari importante la teren.
zonei de racordare. (4) Radierul se poate realiza in diverse solutii constructive, cum ar fi:
hidroizolatie perete structural a) radier tip dala groasa, in care elementele verticale (stalpi sau pereti structurali) sunt
- - -/din zidarie -- - rezemate direct pe acesta:
perete structural /

:
\ - radier cu grosime constanta tip dala groasa (Figura 11.38);
din zidarie ...--
I\
.........,._...,
- ~ - ~- --- ~~ ~~ ·· - ~-- -

~"'~~,~~~' '~ '~'"~£~'~,

m
ml -- ~ ~
'~
~ ~- ~ ~ --- - - -- - ---

n ~'
1
--
~- ~ ~ - - -- ~ - -- -- ~ -- ~ - -- -~ 1
~ - ~ '~

- ' ''
B
~ -~~,~-~,~~cc;~;,c~~~,~~-
J B L
" /
-~ ~ - ~~ ~~ - ~ - - ~ ~--- - - -- -- - --~ - -~ - -,

-~~ Radiertipdala
groasa
excavatie fundatie
lc b-b
l
"
B
c-c
J
a-a
1-1
Figura II.3 7 - Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fun dare diferite
<:.LLL:Z:T~L7~~_LL.r,--"r-

11.7.7. 8 Fundatii Ia rosturi de tasare

Rosturile de tasare separa atat suprastructura, cat ~i infrastructura a doua tronsoane de cladire
alaturate.
Latimea rostului intre fundatii nu va fi mai mica de 40 mm.
11.8. Proiectarea radierelor de beton armat
II.S.l. Aldituire generaHi ~i domeniu de aplicare
(1) Fundatia tip radier reprezinta tipul de fundatie directa, realizata ca un plan~eu intors.
Radierul poate fi extins pe toata suprafata constructiei (radier general) care asigura o
suprafata maxima de rezemare pe teren a constructiei sau poate fi partial, sub anumite
elemente putemic solicitate ale structurii. Radierul general este solutia de fundare
recomandata in zone seismice.
(2) Radierul poate face parte, impreuna cu peretii de subsol, dintr-o infrastructura, sau poate
asigura fundarea unor elemente izolate, stalpi (de beton annat mono lit sau prefabricat, metal,
compoziti sau de lemn) sau pereti structurali (de beton annat sau de zidarie).
~ - Beton de
egalizare
Figura II.38- Radier cu grosime constanta tip dala groasa
- radier cu grosime variabila (Figura II.39); solutia poate fi adoptata in cazul unei
~onstructii cu pereti structurali din beton annat care transfera eforturi sectionale
1mportante intr-o zona centrala a acestuia;
b) radier tip plan~eu ciuperca (Figura II.40);
c) radier tip. pl~ca ~i ~nzi ( dr~pte sau intoarse) dispuse pe una sau doua directii (Figura
II.~ 1~; de obtcet, gnnzlle au sectmne constanta, iar in cazul unor incarcari mari se pot realiza
gnnz1 cu vute;
d) radier casetat alcatuit din doua plan~ee solidarizate intre ele prin intennediul unor grinzi
dispuse pe doua directii (Figura II.42).
(5) Radierul poate fi folosit ~i la constructii situate sub nivelul apei subterane. In acest caz
subsolul impreuna cu radierul se realizeaza ca o cuva etan~a. Detaliile de alcatuire a
hidroizolatiilor pentru diverse situatii constructive nu fac obiectul prezentului nonnativ.
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.Xll.2014
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN IE I, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.Xll.2014
79

In cazul constructiilor situate sub nivelul apei subterane, in calcul se va tine cont ~i de Lmax
t ···-- ·---,f-
subpresiunea apei.
Perete
· / structunil

a)

!1

- beton de \

Placa
Figura 11.39 - Radier cu grosime variabila

- ·-

Perete
perimetral b)
Capite]
sta.lp r
! 2

Stalpi
2-2
Figura ll.40- Radier tip plan~eu ciuperca

(6) Suprafata interioara a peretilor structurali perimetrali ~i a radierului poate fi tratata cu

materiale specifice pentru a asigura impermeabilitatea necesara. t~{~*+" -r-'
Figura II.41 - Radier tip placa ~i grinzi
11.8.2. Elemente de proiectare a radierelor

(1) Eforturile sectionale pentru proiectarea radierului se stabilesc in urma calculului (3) Metodele pentru calculul eforturilor in radiere sunt date in Anexa L a prezentului
infrastructurii, care poate avea grade diferite de complexitate. In cazurile curente de normativ.
proiectare, cand se urmare~te ca mecanismul de plastificare al structurii in ansamblu sa aiba (4) Armarea radierelor
zonele plastice localizate in suprastructura, evaluarea eforturilor de proiectare ale radierului
se va face conform relatiei (11.1) in cazul rezemarii unor elemente izolate ~i conform relatiei (a) _Armaturi longi~dinale. Pent~ preluarea momentelor incovoietoare pozitive ~i negative
(11.2) in cazulin care radierul face parte dintr-o infrastructura, comuna mai multor elemente. radterele se arm:_az~ cu retele onzontale de a~atura, dispuse pe fetele placii. De asemenea,
poate fi_ ne~esara ~~ o armare pe zona med1ana a placii pentru preluarea solicitarilor din
(2) Proiectarea radierelor trebuie sa tina seama de compatibilitatea deformatiilor terenului cu cont:,actte, .m spec1~l ~tunci cand radierul are grosimea mai mare sau egala cu 600 mm.
cele ale elementelor structurale.
Armatura mte_:me~I~ra pen~ con-tractie se ~ispune, astfel, indit distanta maxima intre
Calculul eforturilor sectionale (M, V) in sectiunile caracteristice ale radierului se efectueaza, plasele de armatura sa nu depa~easca 500 mrn, ~~ se determina prin calcul.
de regula, cu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interactiune fundatie-
teren.
Daca in radier apar eforturi axiale de compresiune sau intindere ca efect al conlucrarii
acestuia cu substructura, Ia dimensionarea sectiunilor de beton ~i a armaturii pentru moment
incovoietor ~i forta taietoare se va considera ~i efectul acestora.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 81
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
80

(2) Este posibil ca pe anumite zone, din motive tehnologice (ba~e, rigole, etc.), inaltimea
radierului sa se reduca, mic~orandu-se capacitatea betonului simplu la forta taietoare. In acest
caz se vor prevedea local etrieri ~i armatura de bordaj a golurilor.
I • • • • I
(3) in cazul in care portiuni din radier se realizeaza la cote diferite, trecerea de lao cota la alta
I
• • • • I 1i se va face prin trepte de beton simplu respectand conditiile pentru fundatii cu bloc de beton

.
i l simplu. . .
I _-_ --· '/ - ----- •- (4) Coeficientii minimi de armare pentru placa radierului sunt 0,0020 pentru fiecare fata ~i
directie ~i 0,00075 pentru armatura intermediara. Distanta intre axele barelor se va lua intre
Stalpi 1-l 150 mm ~i 400 mm. Diametrul minim este 14 mm pentru barele retelelor de pe cele doua fete
\ ~i minim 12 mm pentnJ. barele intermediare.

Innadirea barelor se face prin petrecere sau prin sudare pentru barele cu diametre mari
( <1>=25+40).

Figura 11.42 - Radier casetat 11.8.4. Rosturi de turnare ~i masuri prevazute in proiectare referitor Ia rezistenta ~i
tehnologia de executie ale radierelor
(b) Armaturi transversale. Se prevad__arm~turi pentru forta taiet_oare sae~ pentru strapungere in (1) Calculul efortului de lunecare (L) in rost (Figura II.43) se face cu relatia:
conditii1e in care nu se respecta relatnle dm SR EN 1992-1-1, ~1 anum ·
L =Ml_ M2
- pentru calcululla forta taietoare: (II.28)
(11.26) zl z2
VFd:5:VRd,c
(2) Rosturi verticale de tumare (Figura II.43, b)
in care liitimea elementului se va lua egala cu un metru (1,0 m),
Rezistenta la lunecare in planurile rosturilor de tumare se realizeaza prin armatura orizontala
- pentru calcululla strapungere: care traverseaza rostul ~i prin rugozitatea fetelor rosturilor.
N Fd (11.27)
VFd = jJ - d ~ VRd ,c Annatura orizontaUi - A sh Armatudi verticalii - Asw
ui

in care
N Fd este forta axiala de strapungere in situatia de incarcare considerata la proiectare
~/.'======~/JJ z2
Ui este perimetrul conturului de calcul considerat
~~1~-~J.l--~2 Rost vertical
de turnare
Rost orizontal
de mmftrc
fJ coeficient care tine seama de influenta momentului incovoietor

d
~ ~lt'mea utila medie a dalei, care poate fi luata egala cu (dx + dy)/2, in care dx ~i dy a) b) c)
ma ~1 1 . .. d 1 1
reprezinta inaltimile utile in directiile x ~i y a e sectmnu e ca cu Figura ll.43 - Rosturi de tumare
VRdc este rezistenta betonului simplu la forta taietoare
Di~ valoarea fortei axiale de strapungere se poate scadea rezultanta presiunilor pe teren de pe Pentru realizarea acestor rosturi se va utiliza tabla expandata, cofraje speciale cu amprente,
aria marginita de conturul Uj. etc. - conform prevederilor NE 012/2 - amplasate verticalla fata intrerupta a elementului ~i
Daca sunt necesare armaturi se vor aplica prevederile de la II.6.1.1(1) pct.d) din prezentul rigidizate pentru a rezista la irnpingerea betonului proaspat.

normativ.
Armaturile transversale pot fi armaturi inclinate, minim t~ei bare <1:>14 pe fiecare directie, sau
armaturi verticale. Acestea se dispun conform pet. 9 .4.3 dm SR EN 1992-1-1.
11.8.3. Elemente constructive
(1) Grosimea minima a _ rad~erelor se va lua 1I 10 din deschiderea maxima interax,
recomandabil 1/8 ~i nu mat putm de 400 mm.
Pozitionarea rosturilor de tumare va asigura impartirea radierului in volume de beton pentru
care pot fi asigurate conditiile optime ~i sigure pentru lucrarile de preparare a betonului,
transportul auto, tumarea ~i vibrarea acestuia in vederea realizarii monolitismului total, a
continuitatii, precum ~i pentru etan~eizarea contra infiltrarii apelor freatice. Pozitia rosturilor
va evita sectiunile cu solicitari maxime.
Tumarea betonului se va face continuu, in straturi orizontale de aproximativ 400 mm
grosime, iar intervalul de timp intre tumarea a doua straturi suprapuse (pe intreaga suprafata a
acestora) va fi mai scurt decat durata prizei celor doua straturi suprapuse.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.Xll.2014 MONITORUL OFIGIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.Xll .2014 83
82

Turnarea betonului in volume prestabilite asigura consumarea, practic totala, intr-un anumit (d) in cazul stiilpilor compoziti (Figura 11.46) efortul de lunecare va fi preluat de mustatile de
interval de timp a deformatiilor din fenomenul de exotermie (degajarea de dildura din armatura ale stalpului de beton. In acest caz, este recomandabila, 1nsa, inglobarea armaturii
procesul chimic de hidratare a cimentului). In acest sens, se vor respecta prevederile NE rigide in radier sau folosirea detaliului din Figma II.45.
012/2.
Armatura rigida
(3) Rosturi orizontale de tumare (Figura 11.43, c).
Rezistenta la lunecare in planurile rosturilor de betonare va fi realizata de armatura verticala
care traverseaza rostul ~i de rugozitatea fetelor rosturilor. Aceasta armatura este constituita,
de regula, de caprele pe care reazema plasele de armatura.
(4) Rosturi orizontale intre fata superioara a radierului ~i elementul structural care reazema pe - - .. -. _.,. .r - - -
radier. In aceasta privinta sunt prezentate trei situatii:
Armatura elastica Armatura rigida
(a) In cazul peretilor de beton armat, armatura de conectare a radierului cu peretele stalp compoztt
substructurii (marca 1 in figura 11.44) se determina conform CR 2-1-1.1 ~i SR EN 1992-1-1. Carcasa de suruburi v Placa de baza
I Beton de subtumare
~ .. ..
I / tara contractii 50 mm

\.

~~
!

IV /
1//
/
~"'
!
CD
-::; ~ '·:'•'•') ,. , j", ~- ~··:- ! 1:·,..-..·::.; .. ••,. ' I ! : ;,• ~·': _:. I '• .~;,•:•. •."l :: ; :: ':,:.'•i• ~ -";."': .~~•' • ';,,·,; ·:••~ ~·:•: t.~ •• ,•,:y -~ ,i:

Figura II.44 - Rost orizontal intre radier ~i pereti structurali de beton armat Figura II.46 - Exemplu de rost orizontal intre radier ~i stiilpi compoziti

(b) In cazul stiilpilor din otel rezemati pe radier se recomanda adoptarea de detalii care evita (e) In cazul stiilpilor de beton armat prefabricat se pot adopta detalii ca cele din Figura IL9 a
preluarea lunecarii prin forfecarea ~uruburilor de ancoraj (de exemplu prin plasarea stiilpului ~i b la care efortul de lunecare va fi preluat de mustati de armatura din radier, care asigura
intr-o alveola de beton simplu cain figura ll.45 ~i prevederea unor elemente sudate sub placa 1mbinarea stalpului.
de baza a stiilpului, sau plasarea stiilpului intr-o alveola de beton armat, caz in care consola de
forfecare nu mai este necesara, sau inglobarea bazei stiilpului in radier pe o adiincime care sa 11.9. Infrastructuri
asigure ancorarea directa, :fiira a fi necesare ~uruburi de ancoraj).
(c) In cazul stiilpilor de beton armat efortul de lunecare va fi preluat de mustatile de armatura 11.9.1. Probleme generale
ale stiilpului.
(I) Infrastmctura cuprinde elementele substructurii §i fundatiile constmctiei. Aceasta poate
cuprinde, in anumite cazuri, ~i niveluri situate deasupra cotei ± 0,00 (Figura II.47).

-·4::::---..--..... Stalp metalic Fundatiile de suprafata, considerate ca elemente care transmit eforturile la terenul de fundare,
sunt tratate Ia II.3 -;- II.8. Prevederile privind :fundatiile, prezentate in continuare, considera
/ Console de forfecare
/ I sudate pe placa de baza efectele determinate de conlucrarea acestora in ansamblul infrastructurii.
P1aca de baza ; I / Beton annat tumat
TeavaPVC~lOO ~
- -- --- 1-1/ j in a doua etapa Retea (2) Clasificarea infrastructurilor dupa modul de comportare Ia actiuni seismice
Carcasa de suruburi ·\
I
, Beton de subtum~~interrne diara a) lnfrastructuri cu comportare elastica, Ia constructiile proiectate sa dezvolte deformatii
V1 / / fara contractii 50
• • .
.
.. ...\ n~y.
I
'\
~ :.. · ;~ .. ,,
"J •? · ·
_.-,.: ,
•... ·:I ::: ..... ~

i/
:-·t' .I~
,.
";: l-=(~1\~~~.; ~~1/ .. •
..
..r -.- plastice in cazul actiunilor seismice exclusiv in suprastructura (Figura II.48). in acest caz
rezistenta infrastmcturii este calibrata cu eforturile transmise de mecanismul de plastificare
\. . "-....'!!! .\t:.Ur ~J~ Saiba
. f din suprastructura (care pot fi determinate simplificat conform II.4.2.(7)). In figura II.48
. foytele F1z ~i Fb reprezinta particularizatea efectelor actiunii seismice EFd, respectiv E F,E, din
. ....•. ..
\,
.. '
/· 'i
i
1

' !'"
'-,
i
Piulita de calare
.. •
relatia (II.2). De§i infrastructura este proiectata sa lucreze in domeniul elastic, intruciit
.. ' "' . . .. .. . .. . .. ·- - .. .. . .._. .. .. .... raspunsul seismic al fundatiilor prezinta un grad de incertitudine mai mare deciit in cazul
suprastructurii, se recomanda ca la proiectare sa se prevada masuri pentru a asigura
elementelor infrastructurii o capacitate minima de deformare in domeniul postelastic.
Figura II.45 - Exemplu de rost orizontal intre radier ~i stiilpi de otel
84 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI , PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014
Adoptarea regulilor constructive date in P 100-l pentru structmile cu ductilitate medie
(DCM) este una dintre solutiile recomandabile.
o:
Infrastructura
Figura II.47 - Exemplu de infrastructura care se intinde §i deasupra cotei ± 0,00
Perete
Fundatie _ /
Figura ll.48 - Infrastructura cu comportare elastica
b) Infrastructuri ductile la constructiile In care, prin ierahizarea capacitatilor .de rezi~tenta,
deformatiile plastice se dezvolta $l in substructura rigura II.49). Zonele pote~t=a~ plastiCe ~le
infrastructurii se proiecteaza, astfel, incat sa prezmte o comportare favorab1la m domemul
postelastic (defonnatii mari tara degradare de rezistent~~ etc.). Zonele de inter~ectie intre
elementele verticale §i grinzile de fundare sau peretn de subsol se trateaza conform
paragrafu1ui 5.8.2 din P 100-1. . , .. . 11.9.2.2. Infrastructuri aldituite din unul sau mai multe subsoluri ~i din fundatii
La actiuni gravitationale nu se admite ca rezistenta terem.Ilm de fundare, a fundatnlor .~1 a
elementelor substructurii sa fie degradata, adica sa fie mic~orata ca urmare a defonnatulor
plastice dezvoltate in infrastructura ductila.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bisl22.XII.2014 85
--
Stalp
Zona de articulatie
pla:stica in sub-structura Zona de nod rigid plastica in sub-structura
perete-fundatie
Figura II.49- Infrastmctudi ductila
Mecanismele de disipare a energiei induse de cutremur, bazate pe dezvoltarea de articulatii
plastice in elementele infrastructurii, vor fi adoptate doar cazul in care conduc la comportari
structurale avantajoase.
c) Infrastructuri cu comportare elastica, care se pot roti pe terenul de fundare, eventual cu
plastificarea terenului. Aceasta solutie este indicata in situatiile in care nu sunt necesare
armaturi verticale la baza peretilor pentru preluarea momentelor de rasturnare (de exemplu la
cladiri cu pereti de~i de beton annat cu putine niveluri, la cladiri cu pereti de zidarie simpla)
sau atunci cand in suprastructura nu se poate dezvolta un mecanism plastic (silozuri,
rezervoare, etc.).
(3) Prevederile privind conditiile de solicitare a terenului de fundare sunt date in Partea I a
prezentului normativ.
11.9.2 Tipuri de infrastructuri
In prezentul paragraf se prezinta, cu caracter exemplificativ, cateva din tipurile caracteristice
de solutii de infrastructura cu fundare directa.
11.9.2.1 Infrastructuri alcatuite doar din fundatii
(1) Fundatii izolate pentru stalpi sau pereti individuali de zidarie sau beton annat (vezi II.6).
Fundatiile vor avea dimensiunile necesare pentru transmiterea Ia teren a eforturilor de la baza
elementelor suprastructurii, conform II.4.2.
(2) Fundatii comune pentru mai multi stalpi sau pereti structurali de zidarie sau de beton
armat (vezi II.7). Fundatiile vor fi alcatuite ca grinzi sau retele de grinzi. In functie de scopul
propus, proiectarea va urmari evitarea deformatiilor plastice in grinzi, sau dimpotriva, aceste
elemente se vor proiecta ca disipatori de energie.
(1) Infrastructuri care realizeaza un efect de incastrare (efect de ,menghina") al elementelor
verticale prin intermediul plan~eului peste subsol. Acest tip de infrastructura rezulta atunci
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.Xll.2014 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.Xll .2014 87

dind, din conditii de functionalitate a subsolului, elementul vertical din suprastructura se
continua cu aceea~i sectiune ~i in infrastructura, dar in infrastructura exista alti pereti, de
regula perimetrali. Probleme specifice acestui tip de infrastructura sunt tratate Ia 11.9.6.
(2) Jnfrastructuri alcatuite ca o cutie lnchisa. Cutia este realizata de ansamblul peretilor de
subsol, de contur ~i intennediari ~i de diafragmele orizontale constituite din plan~eele
subsolurilor ~i de placa de Ia nivelul terenului, proiectata, de regula, ca radier general. Acest
tip de infrastructura trebuie sa fie suticient de rezistent ~i rigid pentru a asigura conditia de
lncastrare a elementelor verticale ale suprastructurii Ia nivelul plan~eului peste primul subsol.
- infrastructurile alcatuite din grinzi de fundare ~i fundatii izolate pot fi modelate in calcul
ca un sis tern de bare cu reazeme elastice (incastrari partiale).
(5) Modelarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor
Terenul de fundare va fi modelat pentru calcul conform prevederilor din Partea I a
prezentului nom1ativ.
Il.9.5. Dimensionarea elementelor infrastructurii

H.9.3. Determinarea eforturilor pentru calculul infrastructurii
Eforturile transmise infrastructurilor se stabilesc conform prevederilor de Ia II.4.
11.9.4. Precizari privind calculul eforturilor in elementele infrastructurii
( 1) Eforturi le in elementele infrastructurii construqiilor se determina pentru incarcarile
precizate la 11.9.3 tinand seama de interactiunea cu terenul de fundare ~i terenul inconjurator.
Elemente le de beton atmat ale infrastructurilor se dimensioneaza in concordanta cu
prevederile generate dip SR EN 1992-1-1 ~~ Anexa Nationala.
11.9.5.1 Verificarea plan~eelor
( 1) Plan~eele care conlucreaza in ansamblul infrastructurilor sunt solicitate cu incardiri
· semnificative. in planul lor ( comportare specifica de diafragma orizontala) ~i cu incardiri
nom1ale pe plan (comportare de plan~eu).

(2) La proiectarea infrastructurilor se vor considera $i eforturile care apar in faze intermediare (2) Diafragmele orizontale se verifidi ~i Ia eforturile locale In zonele de intersectie cu
de cxecutie a constructiei (Figura Il.50). Se recomanda ca, prin miisuri adecvate de etapizare elementele structurale verticale (vezi 1!.9.5.3.(2)).
a executiei $i pentru alte cazuri precizate in proiect, solicitarile infrastructurii in fazele in calcul se va considera efectul combinat al solicitarilor specifice plan~eelor ~i al
intermediare sii tie inferioare solicitarilor rezultate din calculul ansamblului construqiei. diafragmelor orizontale.
(3) Atunci cand conditiile de exploatare ale constructiei, conditiile de teren de fundare, Armiiturile de centurii se dimensioneazii consider:ind valoarea maxima a fortei taietoare din
tasiirile diferentiale, etc. detennina ~i alte situatii de incarcare semnificative, acestea vor fi peretii structurali (Figura II. 51).
luate in considerare Ia proiectarea elementelor structurale.
Perete
structural
Fisuri in radier
Planseu

\
As =VFifyd

\ N*
- vfd
M Fd

Tasari diferentiate ~ Tasari diferentiate ~

~
Fisura de cedare
Perete subsol la forta taietoar e
Figura ll .50- Eforturi din tasari in diferite etape ale executiei
( 4) Modelarea pentru calcul a infrastmcturii
Modelarea pentru un calcul riguros implica considerarea ansamblului spatial suprastructura,
Figura II. 51 - Determinarea anniiturii de centura la baza peretilor
infrastructurii $i teren de fundare, cu proprietati definite prin legi constitutive, cat mai
apropiate de comportarea reala a celor trei componente. Actiunile seimice vor fi modelate fie
prin forte orizontale de proiectare, fie prin intem1ediul accelerogramelor. 11.9.5.2 Verificarea peretilor
Pentru un calcul simplificat sunt recomandate urmiitoarele modeUiri ale infrastructurii:
(I) La verificarea peretilor se vor considera efectele indircarilor aplicate direct acestora
- infrastructurile alciituite din pereti de beton annat, plan~eu/plan$ee $i fundat:ii tip radier (impingerea pamantului, presiunea apelor subterane, etc.), precum ~i solicitiirile determinate
general se pot modela, in ansamblu, prin metoda elementelor finite , calculul fiind de participarea la preluarea eforturilor infrastructurii.
abordabil cu programe specializate; terenul de fundare se poate modela ca un mediu Calculul sectiunilor de beton va respecta prevederile din CR 2-1-1.1.
elastic tip Winkler;
(2) Peretii se vor calcula ca grinzi pereti in situatiile in care comportarea peretilor
infrastructurile aldituite din pereti de beton annat, plan~eu peste subsol ~i fundatii infrastructurilor este asimilabila acestora.
continue sub pereti se pot modela ca un sistem de grinzi de fundare rezemate pe mediu
elastic tip Winkler;
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XIl.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEJ, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 89

11.9.5.3 Verificarea peretilor in zonele de discontinuitate Plan~eu

A·:;!.Ly...
(l) Intersectii de pereti structurali ai infrastructurii cu rezemari indirecte
Intersectiile de pereti cu forma In plan L, T, etc., de regula rara elemente verticale incarcate
Perere
M
..
axial, pot realiza rezemari indirecte care impun ~i verificari ale am1aturilor de suspendare.
Reactiunea maxima transmisa prin intersectia de pereti determina armatura de suspendare
necesara (Figura 11.52).
Aria de armatudi de suspendare As este: fcd
Figura II. 53 - Scheme pentru determinarea armaturii din intersectia perete-plan~eu
A = VFd (11.29)
s f vd
unde: Forta de lunecare unitara se poate aproxima ca fiind constanta intre sectiunea de moment
incovoietor maxim ~i sectiunea de moment nul sau sectiunile de aplicare a fortelor
VFd- forta Hiietoare transmisa intre pereti cu planuri mediane intersectate concentrate selllllificative.
/yd - rezistenta de calcul a armaturii de suspendare. (3) Verificarea fundatiilor
Armatura de suspendare se ancoreaza in zona de dezvoltare a diagonalelor comprimate din La verificarea fundatiilor se vor considera eforturile sectionale (moment incovoietor, fm1a
beton. Sectiunea de beton a peretilor se verifica similar ca sectiunile curente. taietoare, moment de torsiune ~i fot1a axiala) determinate de participarea acestora la
infrastructura ~ide transmiterea indircarilor la terenul de fundare.
Armaturi de suspendare Verificarea sectiunilor de beton ~i anm1tura se face conform prevederilor din SR EN 1992-1-
Armaturi de suspendare
Diagonale comprimate 1 ~i Anexa Nationala.
in peretii de beton
11.9.6. Transmiterea eforturilor Ia infrastructura prin intermediul plan!ieelor - "efectul
de menghina"

11.9.6.1 Prcvederi gencrale

(1) Transmiterea eforturilor (M, V) Ia infrastructura se realizeaza prin efect de menghina daca
elementele verticale ale suprastructurii, care transmit fortele orizontale, intersecteaza eel
putin doua plan~ee ale infrastructurii, rigide ~i rezistente, cu deplasari neglijabile in plan
Pereti de beton armat Pereti de beton annat
orizontal (Figura II.54 a ~i b).
Figura II.52 - Scheme pentru determinarea armaturii de suspendare din intersectii de pereti

(2) Intersectii de pereti ~i plan~ee la infrastructuri (sectiuni prefisurate)

Verificarea intersectiilor dintre pereti ~i plan~ee Ia forta taietoare se va realiza la forta de
lunecare maxima transmisa prin rostul de turnare, considerat ca sectiune prefisurata. Forta de
lunecare rezulta din verificarea ansamblului infrastructurii (pereti, plan~ee, fundatii) la
incovoiere cu forta taietoare (Figura II. 53).
 90 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bisi22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 91

··----r ---···
i
~
PERETE
---j~~~-"'-
PERETE
1 STRUCTURAL PLANSEE STRUCTURAL
PLANSEU 1====+'""'1----t-~-i'
a). '" : SJ I
: : S2 (e)
RADlER/ RADlER/

' I
Figura II.55 - Fixarea elementelor verticale prin efectul de menghina
b).
- - 11.9.6.2 Elemente de calcul, dimensionare ~i verificare

(1) Transmiterea fortei de lunecare la plan~eul superior (Figura IL56)

I
~ ~ Valoarea de calcul a foqei de Iunecare (foqa transmisa plan~eului superior Ls) este:
Ls = VRd + v;nf. (II.30)
I
~ ~ I
unde:
VRd - forta taietoare in elementul vertical al suprastructurii, asociata mecanismului de
- - plastificare la actiuni seismice;
Figura Il.54- Efectul de menghina Vint - forta taietoare care se dezvolta in elementu] vertical sub plan~eu; valoarea de
calcul se poate determina acoperitor cu relatia:
V _1,2MRd
(2) Fixarea eJementelor verticale prin efectul de menghina (Figura TI.55) se realizeaza daca inf- H (II.31)
sunt indeplinite urmatoarele conditii: s

a) conectarea dintre elementul vertical ~i plan~eul superior poate asigura transmiterea fortei Valoarea foqei taietoare care se dezvolta in elementul vertical, sub plan~eul superior este
de legatura (lunecare); dependenta de gradul de incastrare asigurat de fundatie (Figurile II.56 a ~i b) ~ide schema de
rezemare asigurata de plan~eele subsolurilor, in interactiune cu restul peretilor substructurii.
b) plan~eul superior poate prelua forta 1.Tansmisa prin efectul de incastrare - conditia de
rezistenta la fm1a taietoare ~i moment incovoietor a diafragmei orizontale superioare; (2) Verificarea sectiunilor de conectare la Iunecare
c) rezistenta suficienta Ia forta taietoare a elementului vertical pe portiunea dintre elementele Efortul tangential mediu Vmed pe suprafata de lunecare se limiteaza la:
care realizeaza efectul de menghina; L
V __
s <21'
d) preluarea fortei orizontale de catre plan~eul inferior sau de catre fundatia elementului med- A - Jctd (IL32)
wf
vertical;
unde:
e) existenta unor elemente verticale rigide (pereti ai infrastructurii) care sa poata prelua
reactiunile plan~eelor ~i sa Je transmita terenului de fundare (fundatii suficient !estate, Ls - forta de lunecare calculata cu relatia (II.30);
etc.).
A~r suprafata sectiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical ~i plan§eu
fctd- rezistenta de calculla intindere a betonului.
Verificarea la lunecare va lua in considerare efectele determinate de prezenta golurilor din
plan~ee, prin reducerea corespunzatoare a sectiunilor de forfecare in zona de conectare ~i in
verificarea plan~eelor ca diafragme orizontale. Daca suprafata de contact perete - plan~eu este
insuficienta se poate realiza o centura de beton armat prin ingro~area peretelui pe 1naljimea
plan§eului.
92 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 93

- - T- PERETE 11.9.7 Elemente specifice de aldituire ale infrastructurilor

-!----=-=-=--
I STRUCTURAL
(1) Peretii din infrastructura vor avea grosimea minima de 250 mm pentru peretii de contur §i
200 mm pentru peretii interiori.
PLANSEU
(2) Peretii din infrastructura vor avea grosimea mai mare sau egala cu grosimea peretilor
corespunzatori din supq~tructudL
(3) Arrnarea peretilor de subsol va respecta conditiile minime din CR 2-1 - l.l.
I (4) Golurile din peretii infrastructurii vor avea dimensiuni minime §i vor fi dispuse, pe cat
RADlER
posibil, in zone cu solicitari recluse. Astfel, in cazul peretilor de subsol cu proportii de pereti
a) scurti se va cauta plasarea golurilor in afara traseelor diagonalelor comprimate.
PERETE Se vor evita alci:ituirile care pot duce la ruperi la fo11a taietoare in sectiuni inclinate (Figura
PLANSEE IL57 a).
STRUCTURAL

Pozitia acestor goluri va fi corelata cu pozitia golurnor din suprastmctura, astfel , 1ncat sa nu
duca la situatii de solicitare dezavantajoase. De exemplu, in cazul golurilor de U§i, daca
golurile nu sunt suprapuse, decalarea va fi minim 600 mm (Figura II.57 b). Sunt de preferat
golurile rottmde sau cu colturi te§ite in locul celor rectangulare. Golurile vor fi bordate cu o
annatura egala cu eel putin aria armaturilor intrerupte de prezenta golurilor (Figura II. 58).

RADlER

b)
Figura II. 56 - Transmiterea fortei de lunecare Ia plan§eul superior
r min.600mm

(3) Armatura In zona de conectare

Armiitura de conectare din plan§eu se va calcula §i dispune in concordanta cu prevederile din
SR EN 1992-1 - 1 §i CR 2-1-1.1
(4) Rezemarea elementului vertical Ia partea inferioarii.
a) Amplasare defavorabilii goluri
n
b) Amplasarea pe verticala goluri
Blocarea deplasarilor §i preluarea reactiunilor de la partea inferioara se poate asigura de catre
Figura II. 57 - Amplasare goluri in peretii de subsol
fundatii (independente, retele de grinzi sau radier) sau de o diafragma orizontala (plan§eu
intermediar de subsol). (5) Plan~eul peste subsol va avea grosimea minima de 150 mm. Annarea minima pe fiecare
Forta taietoare din elementul vertical (perete, stalp) pentru determinarea reactiunii aplicate fatii §i directie va reprezenta un coeficient de 0,0025 §i minim 6 bare (/) = 8 mm.
fundatiei sau diafragmei orizontale de Ia partea inferioara se considera cea rezultata utilizand Armatura placii va contine, pe langa armaturile necesare pentru preluarea incarcarilor
relatia (IL3 I). normale pe planul acesteia, armaturile rezultate din incovoierea de ansamblu a infrastructurii,
In cazul fundatiilor independente, dadi forta orizontala (Vinr) nu respecta relatia (11.33), atunci precum §i armaturile necesare pentru preluarea fortelor din planul plan§eului (armaturi de
fundatia trebuie tixata in plan orizontal prin legaturi cu diafragme orizontale sau grinzi suspendare, etc.).
("centuri") de fi.mdare.
Vinj. -< 0' 3 1;\Tmin .
V fundalle (II.33)
I

I
? ? I

I
I I
1

,...
I I

in care N"~~datie este efortul axial minim pe fundatie din gruparea seismidi de incarcari.
I I
I I
I -'"-' I
I I
I I
I I
(5) Verificarea elementului vertical (stalp, perete) pe inaltimea infrastructurii se face conform I
I
I
I
I
SREN 1992-1-1. I
I
I
I
I
I
I
I
I u
Figura II.58- Exemplu de bordare goluri
 94 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 95

ANEXAA H
Adancimea de incastrare echivalenta. Principii de calcul pentru fundatiile
partial incastrate

A.l Determinarea adancimii de incastrare echivalenta

( 1) Adancimea de incastrare echivalenta, De, se poate calcula pomind de la rezultatele

obtinute prin incercari cu presiometrul Menard: Reactiuni tangentiale

(A.l)
Reactiuni normale
unde:
I
p \e presiunea limita neta echivalenta:
l I
I
I
P • l;e= ( mp • l;k;i ) 1/n I
I
I
unde: I
I I
p \ k;i presiunile limita nete reprezentative determinate la diferite adancimi, i, sub I
nivelul bazei fundatiei, pe o adancime de min. l ,5B. ~- ----------------------..Y xG; Yo; e
I
I
Nota 1 - in cazul in care pe adancimea de min. 1,5B terenul este format dintr-un singur strat Figura A.1 - Schema de calcul pentru o fundatie partial incastrata
geologic sau formatiuni geologice similare, avand presiuni limita nete comparabile, profilul
presiometric reprezentativ este definit printr-o variatie Iiniara a presiunii limita netii cu
adancimea. (4) Se admite ca terenul se opune deplasarilor fundatiei prin reactiuni normale ~i reactiuni
Nota 2- In cazul in care pe adancimea de min. 1,5B terenul nu este format dintr-un singur strat tangentiale.
geologic sau formatiuni geologice similare iar presiunile limita nete nu au valori comparabile,
profilul presiometric reprezentativ trebuie sa tina cont de profilul presiometric mas urat, cu (5) Pentru calcululla SLU, coeficientii partiali de rezistenta, J'R, au valoarea egala cu 2,0.
eliminarea valorilor singulare considerate prea mari.
p\k presiunea limita neta reprezentativa: ( 6) Pentru calcululla SLE se va verifica indeplinirea conditiilor:
P\k = Pl;k- Po (6.1) Valorile calculate ale deplasarilor fundatiei (tasare, rotire) sunt mai mici decat valorile
unde: limita impuse de structura.
Pl ;k presiunea limita reprezentativa la adancimea incercarii
(6.2) Valorile reactiunilor normale ~i tangentiale mobilizate nu depa~esc cca. 30% din
p0 presiunea orizontala in stare de repaus la adancimea incercarii:
valorile de calcul ale rezistentelor.
po = Koq' + u
unde: (6.3) Criteriile privind aria comprimata a bazei fundatiei (conform 1.6.1.2) sunt indeplinite.
K0 valoarea estimata a coeficientului de presmne in stare de
repaus A.2.2 Reactiunile normale verticale Ia baza fundatiei
q' valoarea efortului vertical efectiv
u valoarea presiunii apei din pori. ( 1) Diagrama presiunilor transmise terenului se determina tinand seama de ipotezele
urmatoare:
- rezistenta la intindere pentru pamanturi este nula;
A.2 Calculul fundatiilor partial incastrate
- eforturile sunt proportionate cu deplasarile.
A.2.1 Principii generate (2) Conditiile de verificare la SLU sunt indeplinite.

(1) Fundatiile de suprafata pot fi considerate partial in castrate in cazul cand 1,5 < De IB ::; 5. A.2.3 Reactiunile normale frontale orizontale perpendiculare pe directia deplasarii
fundatiei
(2) Fundatiile de suprafata partial incastrate sunt fundatiile la care incarcarile transmise de
structura sunt preluate atat prin baza fundatiei cat ~i prin suprafata laterala in contact cu
( 1) Diagrama presiunilor transmise terenului se determina tinand seama de ipotezele
terenul.
urmatoare:
(3) in figura A.1 este prezentata schema de calcul pentru o fundatie partial incastrata. - rezistenta la intindere pentru pamanturi este nula;
- eforturile sunt proportionate cu deplasarile.
96 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 97

(2) Presiunile normale frontale orizontale mobilizate in pamantul aflat in fata ~i in spatele ANEXA B (normativa)
fundatiei sunt limitate la valorile de calcul ale rezistentei pasive, respectiv impingerii active. Coeficienti partiali ~i de corelare pentru starile limita ultime
(3) Mobilizarea rezistentei pasive ~i a impingerii active depinde de tipul de interactiune dintre
fundatie ~i teren. Tabelul B 1
Starea
· Notatii Semnificatie Valori
A.2.4 Reactiunile tangentiale limita .
1t Coeficienfi parjiali pentru actiuni fn constructii
A.2.4.1 Frecarea pe baza fundatiei YG·dst pentru actiuni permanente defavorabile destabilizatoare 1,10
YG·stb pentru actiuni permanente favorabile stabilizatoare 0,90
( 1) Frecarea care se opune lunecarii fundatiei ~i care se mobilizeaza pe baza fundatiei se YO:dst pentru actiuni temporare defavorabile destabilizatoare 1,50
determina tinand seama de ipotezele urmatoare: Yo:stb pentru actiuni temporare favorabile stabilizatoare 0,00
- legea de mobilizare a frecarii unitare in functie de deplasarea orizontala a fundatiei este de EQU
11vf Coeficienfi partiali pentru parametrii pamanturilor
tip elasto-plastic;
Y<p' pentru tangenta unghiului de frecare intema 1,25
- frecarea totala se determina corespunzator ariei comprimate, Ac, a bazei fundatiei, definita
conform 1.6.1.2. Yc' pentru coeziunea efectiva (drenata) 1,25
Ycu. pentru coeziunea nedrenata 1,40
A.2.4.2 Frecarea laterala verticala 'Yv pentru greutatea volumica 1,00
)'F Seturi de coeficienfi parjiali asupra acfiunilor SET
( 1) Frecarea laterala verticala care se mobilizeaza pe laturile verticale ale fundatiei se IE Seturi de coeficienji parjiali asupra efectelor acjiunilor AI A2
determina tinand seama de ipotezele urmatoare: defavorabile 1,35 1,00
ra pentru actiunile permanente
favorabile 1,00 1,00
( 1.1) Frecarea se mobilizeaza doar pe suprafetele pe care se exercita presiuni normal e.
Adancimea de la care se poate conta pe mobilizarea frecarii laterale verticale se determina cu defavorabile 1,50 1,30
YQ pentru actiunile temporare
prudenta, tinand cont ~i de conditiile de executie a fundatiei. favorabile 0 0
Seturi de coeficienji parjiali de rezistenfa pentru
(1.2) Legea de mobilizare a frecarii unitare in functie de deplasarea verticala a fundatiei este }'M Ml M2
pamanturi
de tip elasto-plastic. pentru tangenta unghiului de frecare intema 1,00 1,25
STR Yw'
Valoarea frecarii laterale verticale mobilizabile depinde de conditiile de executie a fundatiei.
GEO Yc· pentru coeziunea efectiva (drenata) 1,00 1,25
Ycu pentru coeziunea nedrenata 1,00 1,40
A.2.4.3 Frecarea laterala orizontala
'Yv pentru greutatea volumica 1,00 1,00
( 1) Frecarea laterala orizontala se mobilizeaza pe laturile verticale ale fundatiei paralele cu Seturi de coeficienji partiali de rezistenfa pentru
)'R Rl R3
directia deplasarii fundatiei. fundatiile de supra{afa
pentru capacitate portanta 1,00 1,00
(2) Frecarea laterala orizontala se determina tinand seama de ipotezele enuntate la A.2.4.2.
/R;v pentru capacitate portanta estimata prin metode de calcul
1,40
A.2.5 Determinarea deplasarilor fundatiei indirecte bazate pe modele semi-empirice
/R·h pentru rezistenta la lunecare 1,00 1,00
(1) Sistemul de incarcari aplicat pe fundatie, V, H, M, produce deplasari verticale ~i orizontale IF Coeficienji parjiali asupra acfiunilor
~i rotire. YG·dst pentru actiuni permanente defavorabile destabilizatoare 1,00
YG·stb pentru actiuni permanente favorabile stabilizatoare 0,90
(2) Pentru determinarea valorilor deplasarilor fundatiei considerata rigida este necesar sa se
determine coordonatele centrului de rotatie, G (xa; ya; B) (Figura A.1 ). YO:dst pentru actiuni temporare defavorabile destabilizatoare 1,50
UPL
/'M Coeficienji parjiali pentru rezistenja la ridicare a pamanturilor
Yw' pentru tangenta unghiului de frecare intema 1,25
Yc' pentru coeziunea efectiva (drenata) 1,25
Ycu pentru coeziunea nedrenata 1,40
IF Coeficienfi parjiali asupra acfiunilor
YG·dst pentru actiuni permanente defavorabile destabilizatoare 1,35
HYD
YG·stb pentru actiuni permanente favorabile stabilizatoare 0,90
Yo:dst pentru actiuni temporare defavorabile destabilizatoare 1,50
 98 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 99

ANEXA C (normativa)
Adancimea de inghet

Cl. Valorile de referinta pentru adancimea de inghet sunt indicate in STAS 6054.

C2. Adancimea minima de fundare se stabile~te conform tabelului C.l in functie de natura
terenului de fundare, adancimea de inghet ~i nivelul apei subterane.

Tabelul C. I
Adancimea minima de
Adancimea apei fund are
Adancimea
subterane fata de Terenuri
de inghet Terenuri
Terenul de fundare cota terenului sup use
H1 ferite de
natural actiunii inghet*)
inghetului
(em) (m) (em)
Roci stancoase on care oricare 30 +40 20
Pietri~uri curate, nisipuri H:2:2,00 H1 40
on care
mari ~i mijlocii curate H<2,00 HI+ 10 40
H:2:2,00 80 50
H1:::;70
I . Pietri~ sau nisip argilos, H<2,00 90 50
II I
argila grasii
H1>?0
H:2:2,00 HI+ 10 50
H<2,00 H1+20 50
H:2:2,50 80 50
H1:::;70
I ' Nisip fin priifos, praf argilos, H<2,50 90 50
argila priifoasa ~i nisipoasa H:2:2,50 HI+ 10 50
H1>?0
H<2,50 H1+20 50
Nota *l- Valorile indicate pentru cazul terenurilor ferite de i'nghet se masoara de Ia cota inferioara a pardoselii.

C.3 Zonarea teritoriului Romaniei in functie de adancimile maxime de inghet, conform STAS
6054, este prezentatii in figura C.l.

II
!

I
I
 ·~

100 MONITO RUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 101

ANEXAD unde:
-
Presiuni conventionale ! Pconv valoarea de baza a presiunii conventionale pe teren, conform tabelelor D.1-;- D.5;
CB corectia de latime;
D.l Presiunile conventionale, Pconv, se determina luand In considerare valorile de baza Pconv Cn corectia de adancime.
din tabelele D.l -;- D.5 , care se corecteaza conform prevederilor de la pet. D.2.
i Tabelul D.4
Nota - Pentru pamiinturile sensibile Ia umezire stabilirea valorilor presiunii conventionale se face pe baza
. Indicele Indicele de consistenta, /c 1 ' 2)
prescriptiilor specifice. porilor,
Denumirea terenului de fundare e•l 0,5 0,75 1
Tabelul D.1 Pconv [kPa]
Den umirea terenului de fundare Pconv [kPaJ Cu plasticitate red,usa (Ir::::; 10%):
Roci stancoase 1000-;- 6 000 nisipuri argiloase, prafuri nisipoase si prafuri, avand e < 0, 7
Roci semi- Marne , marne argiloase ~i argile marnoase compacte 350-;-1100 0,5 325 350
Ic?. 0,75
stancoase Sisturi argiloase, argile ~istoase ~i nisipuri cimentate 600-;- 850 0,7 285 300
Nota- In intervalul indicat, valorile de baza se aleg tiniind seama de compactitatea ~i starea de degradare a rocii : 0,5 300 325
0,5 < Ic < 0,75
stiincoase sau semistiincoas e. Ele nu variaza cu adiincimea de fundare ~i dimensiunile bazei fundatiei. 0,7 275 285
Cu plasticitatea mijlocie (10% < Ir::::; 20%):
Tabelul D.2 nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, avand e < 1,0
D enumirea terenului de fundare Pconv [kPa] 0,5 325 350
~---------.------
Pamanturi Blocuri ~i bolovani~uri cu interspatiile umplute cu nisip ~1 C1) Ic?. 0,75 0,7 285 300
750 ~
foarte ietri~ t;:1 1,0 225 250
.......
grosiere Blocuri cu interspatiile umplute cu pamanturi argiloase 350-;- 600 1) 2 0,5 300 325
~ 0,5 < Ic < 0,75 0,7
Pietri~uri curate (din fragmente de roci cristaline) 600 (~ 275 285
Pamanturi Pietri~u ri cu nisip 550 )~
s 1,0 200 225
p..
grosiere Pietri~ur i din fragmente de roci sedimentare 350 Cu plasticitate mare (lr > 20%): I

Pietri~uri cu nisip argilos 350-;- 500 1) argile nisipoase, argile prafoase ~i argile, avand e < 1,1
Nota I) - In intervalul indi cat, valorile de baza se aleg tiniind seama de consistenta pamiintului argilos aflat In 0,5 600 650
interspatii, interpoliind lntre valorile minime pentru Ic = 0,5 ~i maxime corespunzatoare lui Ic = l. 0,6 485 525
Ic?. 0,75
0,8 325 350
Tabelul D.3 1,1 260 300
Gradul de indesare 0,5 550 600
Denumire a terenului de fundare indesatT) indesare medie 1) 0,6 450 485
0,5 < Ic < 0,75
Pconv rkPal 0,8 300 325
m are 700 600 1,1 225 260
m ijlociu 600 500 Nota I) - La pamiinturi coezive aviind valori intermediare ale indicelui porilor e ~i indicelui de consistenta Ic se
uscat sau umed 500 350 admite interpolarea liniara a valorii presiunii conventionale de calcul dupa Ic ~i e succesiv.
Pamanturi Nisip fin Nota 2l - In cazulln care nu este posibila prelevarea de probe netulburate, aprecierea consistentei se poate face
foarte umed sau saturat 350 250
gros1ere pe baza penetrarii dinamice In foraj sau a penetrarii statice.
usc at 350 300
Nisip fin
umed 250 200
prlifos D.2.1 Corectia de latime, CB
foarte umed sau saturat 200 150
Nota I ) - In cazulln care nu este posibila prelevarea de probe netulburate, stabilirea gradului de lndesare se poate
face pe baza penetrarii dinam ice In foraj sau a penetrarii statice. • Pentru B ::::; 5 m corectia de latime se determina cu relatia:

D.2 Valorile de baza din tabelele D.1 -;- D.5 corespund presiunilor conventionale pentru CB = PconvKI (B- 1) (D.2)
fundatii avand latimea talpii B = 1,0 m ~i adancimea de fundare fata de nivelul terenului unde:
sistematizat D = 2,0 m K 1 = 0,10 pentru pamanturi necoezive (cu exceptia nisipurilor prafoase);
Pentru alte latimi ale talpii sau alte adancimi de fundare presiunea conventionala se K 1 = 0,05 pentru nisipuri prlifoase ~i pamanturi coezive.
calculeaza cu relatia:
• Pentru B > 5 m corectia de latime este:
Pconv = Pconv + CB + Cn (D.1)
102 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 103

Cs = 0,4 Pconv pentru pamanturi necoezive, cu exceptia nisipuri1or prafoase; ANEXAE

Cs = 0,2 P conv pentru nisipuri prafoase ~i pamanturi coezive. Calculul presiunilor pe teren pentru fundatiile solicitate excentric
D.2.2 Corectia de adancime, Co E.l Fundatii cu baza de forma dreptunghiulara
• Pentru D :::; 2 m: ( 1) Presiuni1e pe terenul. de fundare sunt determinate in ipoteza distributiei liniare.

Co = P conv (D - 2) I 4 Va1ori1e presiuni1or la baza fundatiei se determina cu relatia:

• Pentru D > 2 m: = Vd + 6MB + 6ML (E.1)

Pef(l...4) LB - 2 - 2
L B LB
Co = y(D- 2) unde:
unde: Vct,Ms,ML valorile de calcul ale so1icitarilor la nivelul bazei fundatiei
r- greutatea vo1umica de calcu1 a straturilor situate deasupra nive1u1ui ta1pii fundatiei P ef(l.. .4) va1orile presiunilor la colturile bazei fundatiei.
(calculata ca medie ponderata cu grosimea straturilor).
Presiunea maxima pe teren se determina cu relatia:
Tabelul D 5
Pamanturi nisipoase Nisipuri prafoase, - Vct (E.2)
Pefmax- f f i -
~i zguri (cu exceptia pamanturi coezive, LB
nisipurilor prafoase) cenu~i, etc. unde:
Denumirea terenului de fundare
Gradul de saturl!tie, Sr co coeficient care depinde de excentricitatile relative: eL I L, respectiv, e8 I B
< 0,5 ~ 0,8 ~ 0,5 ~ 0,8 unde:
Pconv[kPa] eL = Ms l Vct
Umpluturi compactate realizate pe baza es =MLI Vct
documentatiilor de executie ~i controlate 250 200 180 150
calitativ. Va1orile coeficientu1ui co se determina din tabe1ul E.1.
Umpluturi de provenienta cunoscuta,
continand materii organice sub 6 %, realizate E.2 Fundatii cu baza de forma circulara
180 150 120 100
organizat sau avand o vechime mai mare de
10-12 ani ~i necompactate initial. ( 1) Presiunile pe terenul de fun dare sunt determinate in ipoteza distributiei liniare.
Nota- Pentru valori 0,5 ~ S, ~ 0,8 valorile presiunii conventionale se deterrnina prin interpolare liniara.
Presiunea efectiva maxima pe teren se determina cu relatia:

Pef max = CO Pef med (E .3)

unde:
co coeficient care depinde de excentricitea relativa, e I r
unde:
e = M I Vct; Vct ~i M va1ori1e de calcul ale solicitarilor la nivelul bazei fundajiei
r - raza bazei fundatiei

Per mect presiunea efectiva medie pe teren

P er mect = Vct I A

unde:
A - aria bazei fundatiei.
104 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 105

ANEXA F (normativa)
Calcululla starea limita ultima. Capacitatea portanta

F.l Calculul capacitatii portante in conditii nedrenate

(1) Calcu1ul capacitatii p_ortante in conditii nedrenate se poate face cu relatia [D.1 din SR EN
N 0 t-- M
M 0 0\ 1997-1]: .
(") t--~ 0\ ........ 7 t-- 0\~
7~ 7~ 7~
0 M M 7
Q M 7 <n 00 M 0\ 00 0\ M Rct =A' (n+2) Cu;d be Se ie + q (F.1)
(") M <n t--~ 0\~ 01 7 t-- 0~ 7~
7~ 7~ 7~
0 M M M M <n tr)
unde:
00 M 01 ........ 01 7 00 <n M 7 00
N 0 <"'t 7~ \D 00 0 M \D 0\ <"'t "C
Rct valoarea de calcul a capacWitii portante
0 M M M M M 7 7~ 7~
<n "'e
.....
1.0 00 <n M 01 01 7 00 7 M 7 0\ "'"" ~
A' aria redusa a bazei fundatiei
N t-- 0\ ........ M <n t-- 0\~ 01 <n 00 ........ ...__ A'=L'B'
0 01 01 M M M M M """~ 7 7 <n <n <n 01
<n ........ t--
"'1' \D 01 0\ \D <n \D 00 01 00 t-- 0\ <n "e"' 7 7
unde:
N <n t--~ 00 0~ <"'t 7~ \D 0\ ........ t-- ........ ..... M
0 01 01 01 M M M M M 7~ 7~ tr) """ ~ L ', B' se determina conform pet. 1.6.1.3
N
~
00 M
<n
7 00
00 0~ <"'t 7~ \D
01 0 ........ 7 00 tr)
........
"'77"" t-- <n
........ 8
II
Cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
M \D 00 t--~
0 M' 01 01 01~ M M M M M 7~ 7~
7 <n be factor adimensional pentru inclinarea bazei fundatiei:
Q 01 \D 0 \D 01 0\ 00 0\ 01 \D 7 7 0\ 0\
....
...__
0
0
0 0\
<n 00 be= 1 - 2a I (n + 2);
00 0\~ ,....... ........ t-- ........ <n <n <n
N <"'t M <n \D
01~ 01~
~ \D 00 7~ 7 7~ 7~ ~
0 0 0
0 01 01 01 01 M M M M <n a este inclinarea (in radiani) bazei fundatiei fata de orizontala (Figura 1.5)
00 00 ,....... <n 0\ 7 0 00 t-- 00 ........ \D <n t-- 7 00 se factor adimensional pentru forma bazei fundatiei:
0~ 01 M 7~ \D 00 0\ ........ ~ \D~ 00 ........ 7~ 00 01~
0""'" 01 M' M' C"l C"l 01 01~
M M M 7~
M 7 7 <n "C se = 1+ 0,2 (B'IL') pentru o fundatie rectangulara
~ "'e
~IX) 1.0 \D 00 ........ 00 M 0 t-- t-- 00 01 00 00 M M
8 se = 1,2 pentru o fundatie patrata sau circulara
~
""'Q "
~
o;_
,.......
0 <"'t
01 01 01 01
"""
~ 7~ \D 01~
00
01~
0\ ........ ~ \D~
M' M M M
00
M
........ <n
"""~ """~
"""
0\~ 7~
tr) g ...__~ ie factor adimensional pentru inclinarea incarcarii V produsa de incarcarea orizontala H
"""
"'1'
""'"
0
"""
00
........
\D
0\
,.......
00
0
01~
,.......
<"'t
01 01 01
"""
M
00 M
7~ \D
01~
0\
C"l~
t-- t-- 0\
M' M
01
M
M 0\
t-- 0\ ,....... M \D 0\ 01 \D~ 0
"""
M M
"""
"""~
"""
<n
'"§
~
0
0
""'e 0i 0i """
0 C"l
M
t--
0i 0i
00 \D
-
,.......

M
ic = _!_(l+J1-
2 A
~
Cu;d
) pentruHsA'cu;d
N 01 7 \D 00 ,....... 00 M 0 00 00 ,....... 00 00 <n 00 0 01 ~
""" 0\ ........ ~ q suprasarcina totala la nivelul bazei fundatiei.
0""'"
Q
t--~ 00

0 01
0\
,....... ........ ,....... 01
0~ 01

\D 00 0
01~
~
01 """~
01
\D
C"l
00
00
01
M
M'
0
M

0\ 0
"""~
M
\D
M

\D
0\
M
~ t--~ M
""" """
00 0\
<n
0\
--
;:::!
C1)
8
II

""'" \D~ t--~ 00

,....... ........
"""
,.......
0\~ 0~ 01~ M
,....... 01 01 01
""" """~
\D 00 0\ <"'t 7~ """
t-- 0~ 7~ 0\ {l .... 0 0 0 0 0 F.2 Calculul capacitatii portante in conditii drenate
Q~
01 C"l M' 01 M M M """~ ...__
f.-< <n 0 <n 0 <n
""" """ 0-l M M
"""
\D 00 ........ 0 """
--
7 01 C"l <n 01 0 ~
00 00 0 01
"""
00 M 0 0 0 0
Q
0 """~ ........
,.......
\D t-- """
00 0\ 0
,....... M'
<"'t
01 C"l
M
"""
01~
\D
01~
00 0
<"'t <n 00 01 t--
01 M M M M """~ """~
""" (1) Pentru cazu1 general prezentat in figura 1.5, ca1culul capacitatii portante in conditii drenate se

- poate face cu relatia [D.2 din SR EN 1997-1]:

-
1.0 \D 00 0 01 \D 00 7 0\ \D 7 \D 01 01 00 M
"""
Q
Q~
- 7~ \D~ t-- 00 0\~ 0~ <"'t ~
~ ,.......

-
,....... """~ 01 01 M0~ M~ M\D~ M """~
,....... ........ 01 C"l 01 01
\D 00 0\ "C
"'e
Rct =A' (c'ct Ne bese ic + q' Nq bqsq iq + 0,5 r' B' Ny by sy iy)
-- """ ..... (F.2)

- -
<n 0
"'1' \D 00 0 01 \D 00 00 00 M <n t--
~
"""
Q
0
-""" - - M
"""~
<"'t ,....... ,....... \D t--
,.......
00 0\~ 0
C"l~
01~ M <n \D 00
01 01 01 C"l 01 M """~
M
t-- ........
M
"""
...__
0

---
0 0 0 0
unde:

-- ---
~ 0 0-l \D 00
va1oarea de ca1cul a coeziunii efective
N 01 7 \D 00 0 01
"""
\D 00 \D M 01 <n 01
<n t--~ 0\ <"'t l£l o;_
"""
M e
.....
,....... """ ........
"""~ t--~ 00 0~ 01
Q <"'t ,.......
~ ,....... \D 0\ M
0 ,....... ,....... 01 M' M' M' 01 C"l~ M M M ~ factori adimensionali pentru capacitate portanta
II

- - --
Q 0 01 \D 00 0 01 \D 00 C"l 00 \D 00 M M 0
,....... """
Q 0~ """
,....... <"'t ~ """~ \D ,.......t-- 00 o;_ 0~ 01 ~ <n
01~
t-- 0~ ~ t--~
01~
8 Nq = e 1t tamp' tan2 ( 45+ rp'd /2)
0 ........ ........ ........ C"l 01 01 M M M

.... Ne = (Nq- 1) cot rp'd

--
0 0 0 0 0
<n 0
~ QQ QN "'1' ...__ 0 0
tr)
1.0 00 Q N 1.0 00 Q N "'1' 1.0 00 Q N
Q Q Q
~ 0 0 0 0 0 0 0 0 ""'
""'" ""'" ""'" 0" """ ""'"
Q~
N
Q~
N
0
N M N (") (")
Q~
0 0 0 0 ~
0 0
0 0 0 0
0-l
0
Ny = 2 (Nq- 1) tan 8, in care 8 = rp'd 12
unde:
rp'd valoarea de calcu1 a unghiu1ui de frecare intema in termeni de eforturi
efective
be, bq, by factori adimensionali pentru inclinarea bazei fundatiei
bq =by= (1 -a ·tan rp'ct) 2
be = bq- (1 - bq) I (Ne tan rp'd)
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN IE I, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 107

factori adimensionali pentru forma bazei fundatiei: ANEXAG

Sq = 1 + (B'IL') sin rp'd Valori orientative pentru coeficientul de frecare
rectangulara sy = 1 - 0,3 (B'IL')
Sc = (sq·Nq -1 )I(Nq- 1) (1) Coeficientul de frecare pe baza fundatiei de beton, J.l, se determina prin incercari de teren sau
Sq = 1 +sin rp'd de laborator.
patrata sau circulara sy = 0, 7 ..
Sc = (sq Nq -1)1(Nq- 1) (2) In lipsa unor valori obtinute experimental, se pot adopta valorile indicate in tabelul G.l.
factori adimensionali pentru inclinarea incarcarii V produsa de incarcarea
orizontala H Tabelul G.1
Denumirea pamantului
ic = iq- (1 - iq) I (Nc tan rp'd) f.1
0,25 < lc < 0,5 0,20
iq = [1 - HI(V +A' c'd cot rp'ct)]m
, )]m+l Argile 0,5 :<S; lc < 0,75 0,25
iy= [1-HI(V+A'c'ctcot rpct
Ic ~ 0,75 0,30
unde:
Argile nisig_oase, nisipuri ar_giloase ~i pamanturi prafoase 0,30
m = m 8 = [2 + (B 'I L' )]/[1 + (B' I L' )] cand H actioneaza in directia lui B'
Nisipuri fine 0,40
m = mL = [2 + (L' I B' )]1[1 + (L' I B'] cand H actioneaza pe directia lui L' Nisipuri mijlocii ~i mari 0,45
m = me = mL cos 2() + ms sm . 2()
Pietri~uri ~i bolovani~uri 0,50
unde: () este unghiul dintre directia pe care actioneaza H ~i directia lui L' Terenuri stancoase 0,60
q' suprasarcina efectiva la nivelul bazei fundatiei
y' valoarea de calcul a greutatii volumice efective a pamantului sub baza fundatiei .

(2) Valorile factorilor adimensionali pentru capacitate portanta sunt date in tabelul F.l. ANEXA H (normativa)
Calcululla stare a limit a de serviciu (exploatare)
Tabelul F.l Tabelul F .1 (continuarel
!P'_d [0] Nc Nq NY ql d [0] Nc Nq NY H.l Valorile limita orientative ale deformatiilor structurilor ~i ale deplasarilor fundatiilor
0,0 5.1 1.0 0.0 25,0 20.7 10.7 4.3
2,5 5.8 1.3 0.0 27,5 24.8 13.9 6.3 Valorile limita orientative ale deformatiilor I deplasarilor fundatiilor pentru constructii tara
5,0 6.5 1.6 0.0 30,0 30.1 18.4 9.3 restrictii de tasari, neadaptate in mod specialla tasari diferentiale, sunt date in tabelul H.1.
7,5 7.3 2.0 0.1 32,5 37.0 24.6 13.7
H.2 Calculul tasarii absolute
10,0 8.3 2.5 0.3 35,0 46.1 33.3 20.4
12,5 9.5 3.1 0.5 37,5 58.4 45.8 30.4
(1) Deformatiile terenului calculate pe baza prezentelor prescriptii reprezinta deformatii finale
15,0 11.0 3.9 0.8 40,0 75.3 64.2 46.0
rezultate din suma tasarii instantanee ~i a tasarii din consolidarea primara. in cazul in care este
17,5 12.7 5.0 1.2 42,5 99.2 91.9 70.7
necesara evaluarea independenta a acestor componente, ca ~i in situatiile in care apare posibila
20,0 14.8 6.4 1.9 45,0 133.9 134.9 110.9
producerea unor tasari importante din consolidarea secundara, se folosesc metode de calcul
22,5 17.5 8.2 2.9 corespunzatoare.
..
Nota_ Pentru val on mtermedtare ale unghtu!ut de frecare intema, qJ ct. se admite interpolarea liniara.
(2) Necesitatea calculului evolutiei in timp a tasarii din consolidare primara se apreciaza in
functie de grosimea straturilor coezive saturate (avand Sr > 0,9) cuprinse in zona activa a
fundatiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare,
Cv, precum ~i de viteza de cre~tere a presiunii pe teren in faza de executie ~i de exploatare a
constructiei.

(3) Capacitatea pamanturilor de a suferi tasari din consolidare secundara se apreciaza in functie
de valoarea coeficientului de consolidare secundara, ca, avand in vedere precizarile din tabelul
H.2.

(4) in calculul tasarilor probabile ale terenului de fundare trebuie luate in considerare:
- influenta constructiilor invecinate;
- supraincarcarea terenului din imediata vecinatate a fundatiilor (umpluturi, platforme, etc.).
108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 109

Tabelul H 1
H.2.1 Calculul tasarii absolute prin metoda insumarii pe straturi elementare
Deplasare/ Valoare Tasare Valoare
Tipul constructiei/structurii
Deformatie [-] lim ita [mm] limita ( 1) Schema de calcul ~i notatiile folosite sunt pre zen tate in figura H.1.
Constructii civile ~i industriale cu structura de rezistenta in cadre
a) Cadre de b.a. tara umplutura de 0,002 80
zidarie sau panouri
b) Cadre metalice tara umplutura de 0,004 120
1 zidarie sau panouri
0,001 tasare 80
c) Cadre de b.a. cu umplutura de
absoluta
zidarie tasare relativa
maxima,
d) Cadre metalice cu umplutura de 0,002 120
Smax
zidarie sau panouri
Constructii in structura carora nu 0,006 150
2 apar eforturi suplirnentare datorita
tasarilor neuniforme
Constructii rnultietajate cu structura de rezistenta pe pereti portanti
a) panouri mari 0,0007 100
b) zidarie din blocuri sau caramida, lncovoiere relativa, 0,0010 tasare 100 !:S'
medie,
3 tara armare f Sm
c) zidarie din blocuri sau-earamida 0,0012 150
armata
d) independent de materialul zidurilor inclinare transversala, 0,0050 - -
tgt'A,
Silozuri din beton armat
a) tumul elevatoarelor ~i grupurile de 0,003 400
celule de b.a. monolit1i radier comun inclinare longitudinala
b) tumul elevatoarelor ~i grupurile de sau transversala, 0,003 300
celule de b.a.prefabricat ~i radier tgB Figura H.l - Schema de calcul al tasarii absolute
comun
c) tumul elevatoarelor pe radier inclinare transversala, 0,003 tasare 250 (2) Presiunea neta rnedie, Pnet. Ia baza fundatiei se calculeaza:
4
independent !g_I'A, medie,
inclinare longitudinala, 0,004 Sm 250 Pnet = Pefmect- yD (H.1)
!Kt1. unde:
d) grupuri de celule de b.a. monolit 0,004 400 Pefmed presiunea efectiva rnedie Ia baza fundatiei:
inclinare longitudinala
pe radier independent = Vct I A
sau transversala, Pefmect
e) grupuri de celule de b.a.prefabricat 0,004 300 unde:
tgB
pe radier independent
Co~uri de fum cu inaltirnea H (m Vct incarcarea de calcul totala Ia baza fundatiei (incarcarea de calcul transrnisa de
i)_ H < 100 0,005 400 constructie, Q, Ia care se adauga greutatea fundatiei ~i a urnpluturii de parnant care
5 hl_ 100 < H < 200 300
sta pe fundatie)
tasare
lnclinare, A aria bazei fundatiei
c) 200 < H::; 300 112H medie, 200
tgB
d)H > 300 Sm 100 r greutatea volurnica rnedie a parnantului situat deasupra nivelului bazei fundatiei
6 Constructii inalte, rigide, H < IOOm 0,004 200 D adancirnea de fundare
Nota- In cazul gropilor de fundare cu latimi mari (B > 10m) executate In terenuri coezive, cand exista posibilitatea
Tabelul H.2 ca fundul sapaturii sa se umfle dupa excavare, efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei se acceptii Pnct = P ermed flira a
Coeficientul de consolidare secundara, Ca Compresibilitatea secundara considera efectul de descarcare al greutatii pamiintului excavat. In acest caz, pentru calculul tasiirilor In domeniul de
< 0,004 foarte mica presiuni P er< yD, se pot utiliza valorile modulului de deformatie liniara Ia descarcare.
0,004..;. 0,008 mica
(3) Parnantul situat sub nivelul talpii de fundare se irnparte in straturi elernentare, pana Ia
0,008 ..;. 0,016 medie
adancirnea corespunzatoare lirnitei inferioare a zonei active; fiecare strat elernentar se constituie
0,016..;. 0,032 mare din pamant ornogen ~i trebuie sa aiba grosirnea rnai mica decat 0,4B.
> 0,032 foarte mare
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 111

(4) Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare, se conditiei (H.3), nu apar orizonturi mai compresibile, adancimea zonei active se limiteaza Ia
calculeaza eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise la baza fundatiei: suprafata acestui strat.
oz = aoPnet (H.2) (6) Tasarea absoluta posibila a fundatiei se calculeaza:
unde: · a'!Jed
O"z efort unitar vertical la adancimea z s= 103·~-L zi ·hi [nnn] (H.5)
· Esi
ao coeficient de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundatiei, pentru presmm unde:
uniform distribuite, dat in tabelul H.3, in functie de LIB ~i z/B
unde:
s tasarea absoluta probabila a fundatiei
L latura mare a bazei fundatiei
~ coeficient de corectie: ~ = 0,8
B latura mica a bazei fundatiei
~ed efortul vertical mediu in stratul elementar i:
z adancimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul bazei sup+ inf
fundatiei. ri!]ed = O"zi O"zi
Zl 2
Tabelul H.3 unde: -
Forma bazei fundatiei sup inf
..-: ·1 ·
e1ortun e umtare verticale la limita superioara, respectiv limita inferioara
O"zi , O"zi
Dreptunghi a stratului elementar i
ziB Cere LIB grosimea stratului elementar i [ m]
1 2 3 > 10
ao modulul de deformatie liniara al stratului elementar i [kPa]
0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 n numarul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active.
0,2 0,95 0,96 0,96 0,98 0,98 Nota 1 - Pentru fundatiile de forma speciala In plan, Ia care distributia presiunilor pe talpa se admite sa se considere
0,4 0,76 0,80 0,87 0,88 0,88 uniforma, eforturile O"z la Iimitele straturilor elementare se pot determina conform H.2.2.
0,6 0,55 0,61 0,73 0,75 0,75 Nota 2 - Pentru distributii de presiuni pe talpa diferite de cea uniforma, calculul eforturilor O"z se efectueaza cu
metode corespunzatoare.
0,8 0,39 0,45 0,53 0,63 0,64
1,0 0,29 0,34 0,48 0,53 0,55
H.2.2 Metoda punctelor de colt
1,2 0,22 0,26 0,39 0,44 0,48
1,4 0,17 0,20 0,32 0,38 0,42
1,6 0,13 0,16 0,27 0,32 (1) Pentru calculul tasarii sup limen tare intr-un punct al unei fundatii, sub influenta incarcarilor
0,37
transmise de fundatiile invecinate ~i a supraincarcarii terenului in vecinatatea fundatiei
2,0 0,09 0,11 0,19 0,24 0,31
respective, eforturile O"z corespunzatoare se determina prin metoda punctelor de colt.
3,0 0,04 0,05 0,10 0,13 0,21
4,0 0,02 0,03 0,06 0,08 0,16 (2) Efortul G z la adancimea z a unui punct aflat pe verticala coltului unei suprafete
5,0 0,02 0,02 0,04 0,05 0,13 dreptunghiulare incarcata cu presiunea neta uniform distribuita, Pnet, se calculeaza:
6,0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,10
(H.6)
(5) Zona activa in cuprinsul direia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza Ia adancimea zo unde:
sub baza fundatiei la care valoarea efortului unitar vertical O"z devine mai mic sau egal cu 20%
ac coeficientul de distributie al eforturilor verticale la coltul suprafetei incarcate dat in
din presiunea geologica o-gz la adancimea respectiva: tabelul H.4 in functie de rapoartele LIB ~i z/B. '
O"z :::=; 0,2 O"gz (H.3)
(3) Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul oz pe verticala unui punct p aflat la 0
(5.1) in situatia in care lim ita inferioara a zonei active se afla in cuprinsul unui strat avand distanta oarecare fata de o fundatie de suprafata dreptunghiulara, ABCD, care transmite terenului
modulul de deformatie liniara mult mai redus decat al straturilor superioare, sau avand Es ::; presiunea suplimentara uniform distribuita, Pnet (conform notatiilor din figura H.2):
5.000 k.Pa, adancimea zo se majoreaza prin includerea acestui strat, sau pana la indeplinirea
conditiei:
O"z::; 0,1 O"gz (H.4)
(5.2) in cazulin care in cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (Es > 100.000
k.Pa) ~i exista siguranta ca in cuprinsul acestuia, pana la adancimea corespunzatoare atingerii
112 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 113

A B
----, E activa se caracterizeaza prin valori Es > 10.000 kPa, tasarea absoluta probabila a fundatiei se
calculeaza prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finita.
I
I

G H : P (2) Tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza:

-------------------------¥
I 3
Ki-K. I
I s = l0 ·mpnet·B·L z- ·(1-v3) [mm] (H.8)
I . · Esi
I
I unde: . ·
I

L_--------------------~-----~
I m coeficient de corectie prin care se tine seama de grosimea stratului deformabil,
D C F zo, dat in tabelul H.5
Figura H.2 - Schema de calcul a efortului O"z prin metoda punctelor de colt Ki, Ki-I coeficienti adimensionali dati in tabelul H.6, stabiliti pentru nivelul inferior,
respectiv superior al stratului i
Tabelul H 4 Esi modulul de deformatie liniara a stratului i [kPa]
Fundatii in forma de dreptunghi cu raportullaturilor LIB Vsi coeficientullui Poisson al stratului i.
z/B 1 2 3 ~ 10 Nota - C~l.culul ~as_arii s~ extinde asupra zonei active, care se lrnparte In straturi cu caracteristici geotehnice de
ac defo_rmabthtate_distmcte. ~n c_azul In care ~ona activa este constituita dintr-un strat ornogen, coeficientii Ki ~i K i-I se
0,0 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 stabilesc n~rnat pentru adanctrnea z = z 0 ~1, respecttv, la nivelul talpii fundatiei : z = 0 (calculul efectuandu-se, deci,
pentru un smgur strat).
0,2 0,2486 0,2491 0,2492 0,2492
0,4 0,2401 0,2439 0,2442 0,2443
Tabelul H 5
0,6 0,2229 0,2329 0,2339 0,2342
Zo/B m
0,8 0,1999 0,2176 0,2 196 0,2202 0,00 -7- 0,25 1,5
1,0 0,1752 0,1999 0,2034 0,2046 0,26 -7- 0,50 1,4
1,2 0,1516 0,1818 0,1870 0,1888 0,51 -7- 1,00 1,3
1,4 0,1308 0,1644 0,1712 0,1740 1,01 -7- 1,50 1,2
1,6 0,1123 0,1482 0,1567 0,1604 1,51 -7- 2,50 1,1
2,0 0,0840 0,1202 0,1314 0,1374 > 2,50 1,0
3,0 0,0447 0,0732 0,0870 0,0987
4,0 0,0270 0,0474 0,0603 0,0758 H.3 Deplasari ~i deformatii posibile
5,0 0,0179 0,0328 0,0435 0,0610
6,0 0,0127 0,0238 0,0325 0,0506 H.3.1 Calculul tasarii medii
Nota- Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B ~~
.
LIB se admtte mterpolarea hmara -
a valonlor ac.
(I) Tasarea medie probabila a constructiei se calculeaza efectuand media aritmetica a tasarilor
az = Pnet ( Uc J+ Uc2 - Uc3 - a c4) (H.7) absolute posibile a eel putin 3 fundatii izolate ale constructiei.
unde:
(2) Cu cat suprafata constructiei este mai mare, cu atat numarul valorilor tasarilor absolute
coeficientul de distributie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG
posibile pe baza carora se calculeaza tasarea medie trebuie sa fie mai mare.
idem, pentru dreptunghiul GPFD
idem, pentru dreptunghiul BEPH H.3.2 Calculul tasarii relative
idem, pentru dreptunghiul HPFC.
Tasarea relativa posibila se calculeaza ca diferenta intre tasarile absolute posibile a doua fundatii
(4) Pentru fundatiile de forma speciala in plan, la care distributia presiunilor pe talpa se admite
invecinate raportata la distanta intre ele, luand in considerare cea mai defavorabila situatie de
sa se considere uniforma, eforturile O"z pe verticala diferitelor puncte ale fundatiei se pot incarcare.
determina cu ajutorul metodei punctelor de colt, prin aproximarea formei reale a fundatiei cu un
numar de suprafete dreptunghiulare ~i suprapunerea efectelor.

H.2.3 Calculul tasarii absolute prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finita

(1) In cazul in care in limita zonei active apare un strat practic incompresibil (Es > 100.000 kPa)
sau atunci dind fundatia are latimea (sau diametrul) B > 10 m, iar stratul care constituie zona
114 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 115

Tabelul H.6 H.3.3 Calculul inclinarii fundatiei dreptunghiulare

Fundatii in forma de dreptun~hi cu ra_l!ortullaturilor LIB
Fundatii ~ 10 Inclinarea posibila a unei fundatii rigide dreptunghiulare, incarcata excentric, se determina:
ziB circulare 1 1,5 2 3 5 (fundatii
( 1) Inclinarea 1ongitudinala
continue)
K
0,0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 (H.9)
0,1 0,045 0,050 0,050 0,050 0,050 0,050 0,052
0,2 0,090 0,100 0,100 0,100 0,100 0, 100 0,104
(2) Inclinarea transversa1a
0,3 0,135 0,150 0,150 0,150 0,150 0,150 0,156
0,4 0,179 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0,208
0,5 0,233 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,260 (H.10)
0,6 0,266 0,299 0,300 0,300 0,300 0,300 0,311 unde:
0,7 0,308 0,342 0,349 0,349 0,349 0,349 0,362
Vd incarcarea verticala de calcul ce solicita excentric fundatia
0,8 0,348 0,381 0,395 0,397 0,397 0,397 0,412
0,9 0,382 0,415 0,437 0,442 0,442 0,442 0,462 eL ·excentricitatea punctului de aplicare a fortei N masurata din centrul bazei,
paralel cu L
1,0 0,411 0,446 0,476 0,484 0,484 0,484 0,511
e8 excentricitatea punctului de aplicare a fortei N masurata din centrul bazei,
1,1 0,437 0,474 0,511 0,524 0,525 0,525 0,560
paralel cuB
1,2 0,461 0,499 0,543 0,561 0,566 0,566 0,605
Esm, Vsm valorile medii ale modulului de deformatie liniara ~i coeficientului lui Poisson,
1,3 0,482 0,522 0,573 0,595 0,604 0,604 0,648
pentru intreaga zona activa
1,4 0,501 0,542 0,601 0,626 0,640 0,640 0,687
K1, K2 coeficienti adimensionali determinati in functie de raportul n = LIB, dupa
1,5 0,517 0,560 0,625 0,655 0,674 0,674 0,726 graficele din figura H.3.
1,6 0,532 0,577 0,647 0,682 0,706 0,708 0,763
1,7 0,546 0,592 0,668 0,707 0,736 0,741 0,798 2.4
1,8 0,558 0,606 0,688 0,730 0,764 0,772 0,831
0.5
1,9 0,569 0,618 0,708 0,752 0,791 0,808 0,862 2.0
2,0 0,579 0,630 0,722 0,773 0,816 0,830 0,892 ~
/,. 0.4
2,1 0,588 0,641 0,737 0,791 0,839 0,853 0,921 1.6 \
v
2,2
2,3
2,4
0,596
0,604
0,611
0,651
0,660
0,668
0,751
0,764
0,776
0,809
0,824
0,841
0,861
0,888
0,902
0,885
0,908
0,932
0,949
0,976
1,001
~ 1.2

0.8 l/
1./
/
o.s
0 .2
'' ~

'l!oo..
2,5 0,618 0,676 0,787 0,855 0,921 0,955 1,025 I/ ~ .
2,6
2,7
0,624
0,630
0,683
0,690
0,798
0,808
0,868
0,881
0,939
0,955
0,977
0,998
1,050
1,073
0.4
1 2 s 4 5 6 7 8 9 10
0.1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
-
2,8 0,635 0,697 0,818 0,893 0,971 1,018 1,095 n=LIB n = LIB
2,9 0,640 0,703 0,827 0,904 0,986 1,038 1,117
Figura H.3 - Graficele de variatie ale coeficientilor adimensionali K 1, K 2
3,0 0,645 0,709 0,836 0,913 1,000 1,057 1,138
3,1 0,649 0,714 0,843 0,924 1,014 1,074 1,158
H.3.4 Calculul inclinarii fundatiei circulare
3,2 0,653 0,719 0,850 0,934 1,027 1,091 1,178
3,3 0,657 0,724 0,857 0,943 1,040 1,107 1,197
(1) Inclinarea posibila a unei fundatii rigide circulara, incarcata excentric, se determina:
3,4 0,661 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123 1,215
2
3,5 0,664 0,732 0,869 0,959 1,062 1,138 1,233 1- Vsm
tgB = (H.11)
4,0 0,679 0,751 0,897 0,995 1,111 1,205 1,316 Esm
4,5 0,691 0,766 0,918 1,022 1,151 1,262 1,390 unde:
5,0 0,700 0,777 0,935 1,045 1,183 1,309 1,456 e excentricitatea punctului de aplicare a fortei Vd masurata din centrul bazei
. . "
Nota_ Pentru valori interrnediare ale rapoartelor z!B ~~LIB se adm1te mterpolarea hmara a valonlor coeficientului K. r raza bazei fundatiei

(2) Inclinarea unei fundatii avand in plan forma poligonala se calculeaza cu aceea~i relatie,
considerand raza egala cu:
 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 117
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
116

proiectul structurii sau determinate conform tabelului H.l

r= ~ unde A este aria bazei fundatiei poligonale. l1t valori limita ale deplasarilor fundatiilor ~i deformatiilor structurilor admise din punct
de vedere tehnologic, specificate in proiectul tehnologic, in cazul constructiilor cu
. restrictii de deformatii in exploatare normala (CRE- conform tabelului 1.4).
H.3.5 Calculul inclinarii fundatiei continue
H.S Verificarea criteri~lui privind limitarea indirdirilor transmise Ia teren
Inclinarea posibi1a a unei fundatii continue de latime B, incarcata excentric, se determina:
2
(1) Conditia de verificare a criteriului privind limitarea incarcarilor transmise la teren se exprima
1- Vsm 0,04Vd e (H.12) prin relatia (1.26).
tg B = (B I 2)
3
E sm
(2) Calculu1la starea 1imita de exploatare se face, dupa caz, pentru actiunile sau combinatiile de
unde:
actiuni din gruparile caracteristica, cvasipermanenta ~i frecventa, defmite conform CR 0.
e excentricitatea punctului de aplicare a fortei Vd, masurata fata de axa longitudina1a a
bazei fundatiei continue. (3) Calculul presiunii plastice, pp 1
Pentru fundati~le cu baza de forma dreptunghiulara, presiunea plastica se calculeaza:
H.3.6 Calculul inclinarii fundatiei sub influenta fundatiilor vecine
(3 .1) Constructii tara sub sol
Inclinarea posibila a fundatiei produsa in urma influentei fundatiilor vecine, se calculeaza: Ppl = m,(Y B N, + q N2 + c N3)
(H.16)
tgB=(s 1 - s2) I B (H.13a) (3.2) Constructii cu subsol
sau Ppl = m,[y B N, + (2qe + qi) N2 13 + c N3]
(H.13b) (H.17)
unde:
unde:
tasarile absolute posibile pentru verticalele fiecarei margini a fundatiei m, coeficient adimensional al conditiilor de lucru, conform tabelului H. 7
S!, S2
latura bazei fundatiei dupa directia inclinarii. y media ponderata a greutatilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundatie
B,L
cuprinse pe o adancime de B/4 masurata de la baza fundatiei
B latura mica a bazei fundatiei
H.3.7 Calculul incovoierii relative a fundatiei continue
q suprasarcina de calculla adancimea de fundare, lateral fata de fundatie
Incovoierea relativa posibila a fundatiei continue se determina: qe, qi suprasarcina de calcul la adancimea de fundare, la exteriorul ~1, respectiv,
(H.l4) interiorul subsolului
f = (2 S3 - s I - S2) I 2 l c valoarea de calcul a coeziunii pamantului de sub baza fundatiei
unde: N,, N2, N3 coeficienti adimensionali de capacitate portanta, definiti in functie de valoarea de
tasarile absolute posibile ale capetelor portiunii incovoiate care se analizeaza calcul a unghiului de frecare interioara a pamantului de sub baza fundatiei;
tasarea absoluta posibila maxima sau minima pentru portiunea incovoiate care se valorile N,, N2, N 3 sunt date in tabelul H.8.
analizeaza Nota 1 - Se admite determinarea presiunii Pvl cu relatiile de mai sus ~i pentru fundatiile de forma specia!a In plan.
l distanta intre puncte}e avand tasarile posibile SJ ~i S2. Pentru fundatii cu baza circulara sau poligonala, latura echivalentii B se calculeaza cu relatia B = .JF unde F este aria
bazei fundatiei de forma data.
H.4 V erificarea criteriului privind deplasarile ~i I sau deformatiile Nota 2 - La stabilirea suprasarcinilor de calcul (q , qe, qi) se iau In considerare greutatea pamantului situat deasupra
nivelului bazei fundatiei, precum ~i alte sarcini cu caracter permanent.
(1) Verificarea la starea limita de exploatare trebuie sa urmareasca indeplinirea conditiei Nota 3 - Pentru stiirile limitii de exploatare coeficientii partiali de rezistenta pentru pamanturi, }'!vr, au valoarea egala cu
1,0.
exprimata prin relatia (1.12).
(2) Relatia (1.12) se poate scrie sub forma:

(H.15)

l1t !{ l1t
unde:
l1s, /:11 deplasari sau deformatii posibile, calculate conform H.2 ~i H.3
valori limita ale deplasarilor fundatiilor ~i deformatiilor structurilor, stabilite prin
l1s
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 119

Tabelul H 7
ANEXAJ
Denumirea terenului de fundare ffi)

Bolovani~uri cu interspatiile umplute cu nisip, pietri~uri cu exceptia nisipurilor

Parametrii geotehnici de compresibilitate
1 2,0
fine ~i priifoase
(1) Parametrii geotehnici de compresibilitate ale straturilor de pamant care intervin in calculul
Nisipuri fine:
deformatiilor posibile ale terenului de fundare sunt:
2 - uscate sau umede (Sr < 0,8) 1,7
foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) 1,6 - modulul de deformatie 'liniara, E;;;
Nisipuri priifoase: - coeficientul de contractie transversala (coeficientullui Poisson), v5 •
3 - uscate sau umede (Sr < 0,8) 1,5 (2) Parametrii geotehnici de compresibilitate se obtin prin:
foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) 1,3
4 Bolovani~uri ~i pietri~uri cu interspatiile ump1ute cu pamanturi coezive cu
(2.1) Incercari pe teren .
1,3
Ic < 0,5 (2.2) Incercari in laborator
5 Pamanturi coezive cu Ic > 0,5 1,4
(2.3) Calcul invers
6 Bolovani~uri ~i pietri~uri cu interspatiile umplute cu pamanturi coezive cu
1,1
Ic < 0,5 (2.4) Utilizarea unor valori orientative.
7 Pamanturi coezive cu Ic < 0,5 1,1
J.l Modulul de deformatie liniara
Tabelul H.8 Tabelul H 8 (continuare)
qJ' rol Nt Nz N3 qJ' rol Nt Nz N3 J.l.l incercari pe teren
0 0,00 1,00 3,14 24° 0,72 3,87 6,45
2 0,03 1,12 3,32 26° 0,84 4,37 6,90 J .1.1.1 Incercari directe
4 0,06 1,25 3,51 28° 0,98 4,93 7,40 (1) Incercarea de incarcare cu placa (PLT) este descrisa in anexa K din SR EN 1997-2.
6 0,10 1,39 3,71 30° 1,15 5,59 7,95
0,14 1,55 3,93 32° 1.1.1.2 Incercari indirecte
8 1,34 6,35 8,55
10 0,18 1,73 4,17 34° 1,55 7,21 9,21 (1) Incercarile de penetrare cu conul ~i piezoconul sunt descrise in anexa D din SR EN 1997-2.
12 0,23 1,94 4,42 36° 1,81 8,25 9,98
14 0,29 2,17 4,69 38° 2,11 9,44 10,80 (2) Incercarea presiometrica (PMT) este descrisa in anexa E din SR EN 1997-2.
16 0,36 2,43 5,00 40° 2,46 10,84 11,73 (3) Incercarea de penetrare dinamica (DP) este descrisa in anexa G din SR EN 1997-2.
18 0,43 2,72 5,31 42° 2,87 12,50 12,77
(4) Incercarea prin sondare cu greutati (WST) este descrisa in anexa H din SR EN 1997-2.
20 0,51 3,06 5,66 44° 3,37 14,48 13,96
22 0,61 3,44 6,04 45° 3,66 15,64 14,64 (5) Incercarea cu dilatometrul plat (DMT) este descrisa in anexa J din SR EN 1997-2.

J.1.2 incercari in laborator

(1) In lipsa incercarilor de teren, pentru calculul deformatiilor in faze preliminare de proiectare a
constructiilor speciale, CS, cat ~i pentru calculele definitive ale constructiilor obi~nuite, CO, se
admite utilizarea valorilor modulului de deformatie edometric, Eoed·
(2) Modulul de deformatie liniara se calculeaza pe baza valorilor modulului edometric:
Es = EoedMo
(J.1)
unde:
Eoed valoarea modulului de deformatie edometric, determinata in intervalul de eforturi
cuprins intre efortul geologic corespunzator adancimii de recoltare a probei, O"gz ~i
efortul unitar vertical totalla aceea~i adancime, 0_, + oz;
M0 coeficient de corectie pentru trecerea de la modulul de deformatie edometric la modulul
de deformatie liniara; valoarea coeficientului M 0 se determina experimental sau se pot
adopta valorile orientative indicate in tabelul J.1; pentru pamanturi prafoase ~i argiloase
avand I c < 0,5 sau e > 1,10 se accepta Mo = 1 daca nu se dispune de date experimental e.
120 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 121

Tabelul J 1
Tabelul J .2 (continuare1
lndicele porilor, e Pamanturi coezive avand Sr > 0,8 si maximum 5% materii or2anice
Denumirea pamantului Ic 0,41 -;- 0,60 0,61 -;- 0,80 0,81 -;- 1,00 1,01 -;- 1,10 Q;l Indicele porilor, e
Mo ....Oll= Denumire
Nisipuri
Nisip argilos, praf nisipos,
- 1,0 1,0 - -
0
.
.... pamant Ic
0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95
Valori orientative ale modulului Es [kPa]
1,05

0,00 -;- 1,00 1,6 1,3 1,0 - ..

argiUi nisipoasa Praf
Praf, praf argilos, 0,76-;- 1,00 2,3 1,7 1,3
Q)
1-< 0,25-7-1 32000 24000 16000 10000 7000
1'1 ......
U)
nisipos
argiHi prafoasa 0,50-;- 0,75 1,9 1,5 1,2 1,0 ;:l
(.) Praf,
0,76 -;- 1,00 1,8 1,5 1,3 1,2 ..::! praf argilos, 0,75-7- 1 34000 27000 22000 17000 14000 11000
Argila, argila grasa Q)~

0,50 -;- 0,75 1,5 1,3 1,1 1,0 c; argila

·;; prafoasa,
;:l
J.1.3 Calcul invers ~ argila 0,50-7-0.75 32000 25000 19000 14000 11000 8000
"d
Q)~ nisipoasa
(1) In cazul amplasamentelor cu stratificatie uniforma, daca se dispune de valori masurate ale c; Argila,
·;; 0,75-7- l 28000 24000 21000 18000 15000 12000
tasarilor la constructii existente, modulul de deformatie liniara se poate stabili prin calcul invers. ..2 argila
--< grasa 0,50-7-0,75 21000 18000 15000 12000 9000
(2) Aceste valori pot fi utilizate in calculul tasarilor probabile ale unor constructii proiectate, cu
Praf
conditia verificarii uniformitatii caracteristicilor fiecarui strat prin sondaje executate pe 0,25-7- 1 33000 24000 17000 11000 7000
nisipos
amplasamentul fiecarei noi constructii. Q)
1-<
~ Praf,
·u
J.1.4 Utilizarea unor valori orientative -~
b!J
I
praf argilos,
argila
0,75-7-1 40000 33000 27000 21000

In !ipsa datelor din teren ~i/sau de laborator, la calculul deformatiilor pentru predimensionare se
admite utilizarea valorilor orientative date in tabelul 1.2.
·-
0
>
;:l
prafoasa,
argila 0,50-7-0,75 35000 28000 22000 17000 14000
ii: nisipoasa
Tabelul J 2
Indicele porilor, e J.2 Coeficientul de contractie transversala (coeficientullui Poisson)
Caracterizarea
0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 I o,95 I 1,05
pamanturilor
Valori orientative ale modulului Es [kPa] In !ipsa unor valori obtinute experimental, se pot adopta valorile indicate in tabelul 1.3.
Pamanturi necoezive
Tabelul J 3
Nisipuri cu pietri~ 50000 40000 30000 Denumirea pamanturilor Vs
Nisipuri fine 48000 38000 28000 18000 Bolovani~uri ~i pietri~uri 0,27
Nisipuri (inclusiv nisipuri prafoase ~i nisipuri argiloase) 0,30
N isipuri prafoase 39000 28000 18000 11000
Praf, praf argilos, argila nisipoasa, argila prafoasa 0,35
Argila, argila grasa 0,42

J.3 Cazul terenului stratificat

J.3.1 Modulul de deformatie liniara

In cazul terenului stratificat, modulul de deformatie liniara se calculeaza:

Esm = ffiPnet B (Kl - Ko) (1 - ~m) I S (1.2)

unde:
m coeficient de corectie prin care se tine seama de adancimea zonei active zo (tabelul
H.5)
Pnet presiunea neta la baza fundatiei definita prin relatia (H.1)
B latura mica a bazei fundatiei
122 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 123

coeficienti adimensionali indicati in tabelul H.6, stabiliti pentru adancimile

ANEXAK
z = z0 ~i z = 0
s tasarea absoluta posibila a fundatiei Metode de calcul pentru fundatiile continue sub stalpi
valoarea medie a coeficientului lui Poisson. K.l Metode simplificate

J.3.2 Coeficientullui Poisson Metodele simplificate sunt metodele in care conlucrarea intre fundatie ~i teren nu este Iuata in
considerare iar diagrama de presiuni pe talpa se admite a fi cunoscuta.
In cazul terenului stratificat, coeficientullui Poisson se calculeaza:
K.l.l Metoda grinzii continue cu reazeme fixe
(J.3)
Vsm = (.I:Vsi hi)/ .I; hi
unde: Vsi coeficientullui Poisson pentru stratul i (1) Fundatia se asimilea~a cu o grinda continua avand reazeme fixe in dreptul stalpilor (Figura K.l).
grosimea stratului i.
(2) Se accepta ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren, calculata cu:

. - N
Pmax,mm- +M
A _- W (K.l)
unde:

(K.2)
unde: Ni - forta axiala in stalpul i
n n
M = LNidi + _LMi
I I
(K.3)
unde: Mi - moment incovoietor in stalpul i;
di - distanta de Ia centrul de greutate al talpii Ia axul stalpului i.
d.
N ~
;....j...._ M
/ I '\..
I I ""

a)
b)
Figura K.l - Metoda grinzii continue cu reazeme fixe

(3) Pentru o latime B constanta a grinzii, incarcarea pe unitatea de Iungime este:

N 6M
PI,2 =L±!F (K.4)

(4) Fundatia este considerata o grinda continua cu reazeme fixe, actionata de jos in sus cu
incarcarea variabila liniar intre jh ~i Pz ~i rezemata pe stalpi. Prin calcul static se determina
reactiunile Ri in reazeme, adica in stalpi.

K.2 Metode exacte

( 1) Metodele exacte sunt metodele care iau in considerare interactiunea dintre fundatie ~i teren.
(2) Metodele exacte se diferentiaza in functie de modelul adoptat pentru teren.
 ....

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 125
124

K.3 Metode bazate pe modelul mediului discret (modelul Winkler) Bp latura placii de forma patrata; Bp = 0,30m
B latimea bazei fundatiei.
(1) Modelul Winkler asimileaza terenul cu un mediu discret reprezentat pnn resoarte
independente. K.3.1.2 Pe baza parametrilor geotehnici de compresibilitate

(2) Resoartele permit determinarea deformatiei terenului aflat sub fundatie, dar nu ~i in afara (1) Coeficientul de pat,. .ks, se determina in functie de Es ~i Vs:
bazei acesteia.
_ k. 1 Es
(3) Relatia caracteristica pentru modelul Winkler este: ks - m ~ (1-vD (K.8)
(K.5) unde:
p=zks
unde: km coeficient functie de raportul dintre lungimea ~i latimea bazei fundatiei (Tabelul K.1 ).
p presiunea intr-un punct al suprafetei de contact dintre fundatie ~i teren (2) Coeficientul de pat, ks , se determina in functie de modulul edometric, Eoed :
z deformatia pe verticala in acel punct
ks B = 2 E oed (K.9)
ks factor de proportionalitate intre presiune ~i deformatie, care caracterizeaza rigiditatea
resortului, denumit coeficient de pat. K.3.1.3 Pe b(lza valorilor orientative, ks, date in tabelul K.2 pentru B = lm ~i incarcari statice.
K.3.1 Calculul coeficientului de pat ks Tabelul K.1 Tabelul K.1 (continuare)
K.3.1.1 Pe baza incerdirii de incarcare cu placa (Figura K.2)
a=L/B km a=LIB km
1.00 0.5283 6.00 0.2584
1.25 0.4740 7.00 0.2465
1.50 0.4357 8.00 0.2370
1.75 0.4070 9.00 0.2292
2.00 0.3845 10.00 0.2226
2.25 0.3663 20.00 0.1868
2.50 0.3512 30.00 0.1705
z 2.75 0.3385 40.00 0.1606
Figura K.2 - lncercarea de incarcare cu placa pe teren 3.00 0.3275 50.00 0.1537
3.50 0.3093 60.00 0.1481
(1) Pentru un punct de coordonate (p, z) apartinand diagramei de incarcare- tasare, in zona de 4.00 0.2953 70.00 0.1442
comportare cvasi-liniara, coeficientul de pat se obtine: 4.50 0.2836 80.00 0.1407
5.00 0.2739 90.00 0.1378
~=p ~~ 100.00 0.1353
z
unde:
Tabelul K.2
k' 5 coeficientul de pat obtinut printr-o incercare cu placa de latura Bp.
Pamanturi In
(2) Pentru acela~i teren, diagrama de incarcare - tasare depinde de dimensiunile ~i rigiditatea grosiere 0-:-0,33 I 0,34-:-0,66 I 0,67-:-1,00
placii. ks (kN/m3) 14000-:-25000 I 25000-:-72000 I 72000-:-130000
(3) Coeficientul de pat ks de utilizat in cazul unei fundatii de latura B se determina in functie de Ic
Pamanturi fine
0-:-0,25 I 0,25-:-0,50 I 0,50-:-0,75 I 0,75-:-1,00
k's: ks (kN/m.l) I 7000-:-34000 I 34000-:-63000 I 63000-:-100000
ks =a k's (K.7)
K.3.1.4 Prin calcul invers
unde:
a coeficient de corelare definit in functie de tipul de pamant:
B
In cazul in care se dispune de valori masurate ale modulilor de deformatie liniara, Es, pentru
a = __£ pentru pamanturi coezive toate stratele de pamant aflate in limita zonei active a fundatiei (definita conform anexei H),
B
2 valoarea coeficientului de pat, ks , se obtine:
= [(Bp + 0,3)] pentru pamanturi necoezive
a 2B k _ Pef
s- (K.IO)
unde: s
126 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 127

unde:
Pef presiunea efectiva medie la baza fundatiei Se introduce notatia: A=~ ksB unde A, se masoara in m- 1.
tasarea absoluta probabila a fundatiei ( calculata conform anexei H). 4EI'
s
(5) Ecuatia (K.14c) devine:
K.3.2 Metode analitice de calcul
(K.15)
K.3.2.1. Grinda continua pe o singura directie

K.3.2.1.1 Grinda de lungime infinita incarcata cu o forta concentrata, P (Figura K.3). (6) Solutia generala a ecuatiei (K.15) este:
p
X (K.l6)
(7) Constantele de integrare Ci, i= 1+4, se determina din conditiile de margine:

+ ---- z
- pentru X = ±=: M = 0, T = 0 => cl =
dz
- pentru X = 0 : - = 0 => C3 = C4
c2 =0

-------- dx
Figura K.3 - Grinda de lungime infinita incarcata cu o forta concentrata p p
-pentru x=O: T=- => C 3 =C 4 = - - PA- PA PA
2 8EJ A-3
( 1) Ecuatia diferentiala a fibrei medii de formate a grinzii solicitata la incovoiere se scrie:
(8) Ecuatia (K.16) devine:
4
EJ d z = p (K.ll)
dx 4 z = -PA.
- e -A-x (cos~~,x+sm~~,x
1 . 1 ) PA.- f (Ax)
=- 1
2~B 2~B (K.l7)
unde:
p incarcarea pe unitatea de lungime unde: f 1 (A-x)= e-t..x (cos A-x+ sin A-x)
El rigiditatea grinzii. dz 8 PA-2 -A-x . PA-2
-= =--e smA.x = - - f2 (A-x) (K.18)
(2) lntre p ~i presiunea de contact la nivelul talpii de fundare se poate scrie relatia: dx ksB ksB
p=pB (K.l2) unde: f 2 (A-x) = e ·Ax sin AX
unde:
(9) Se introduce notatia le = 1 I A, unde le este lungimea elastica.
B latimea grinzii.
2 3
(3) lnlocuind ecuatia (K.l2) in ecuatia (K.ll ): d z M PA- -A-x . PA-4 _
- -2 = - - = - - e (cosA-x-smA-x)= - - - e A-x(cosA-x-sinA-x)
dx El ksB ksBA
d4z
EJ- +pB=O (K.13) P ksB
4
dx
=- 4 EI e-h(cosA.x -sin A-x) (K.l9)
(4) lnlocuind ecuatia (K.5) in ecuatia (K.13): ksBA

d 4z M =-Pie .!.e -h(cosA.x -sin A-x)=.!. P/ef3(A-x)

EJ- 4 +kszB=O (K.14a) 4 4
dx unde: f 3 (Ax)= e·Ax (cos AX- sin AX)

3 4
d4z + ks B z =0 d z T 2PA. -A-x
(K.l4b) -= - - = - - - e cosA-x=
dx4 EI dx 3 EI ksB (K.20)
4 1 -Ax cos A-x=--
1 Pf (Ax )
d z + 4ks B z = 0 (K.14c) T = -P-e 4
2 2
dx 4 4EI 4
unde: f 4 (Ax)= e- cos AX

(10) Valorile functiilor f 1 (A-x), f 2 ("-x), f 3 ("-x), f 4 (A.x) sunt date in tabelele K.3+K.6.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 129
128 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI , PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014

a eu
TbllK4
AX f2 AX f2 AX f2 AX f2 AX f2
0.000 0.000 1.040 0.305 2.080 0.109 3.120 0.001 4.160 -0.013
Tabelul K 3
0.040 0.038 1.080 0.300 2.120 0.102 3.160 -0.001 4.200 -0.013
AX ft AX ft AX ft AX ft AX ft
0.080 0.074 1.120 0.294 2.160 0.096 3.200 -0.002 4.240 -0.013
1.000 1.040 0.484 2.080 0.048 3.120 -0.043 4.160 -0.021
0.000 0.120 0.106 1.160 0.287 2.200 0.090 3.240 -0.004 4.280 -0.013
0.998 1.080 0.460 2.120 0.040 3.160 -0.043 4.200 -0.020
0.040 0.160 0.136 1.200 0.281 2.240 0.083 3.280 0.005 4.320 0.012
0.994 1.120 0.436 2.160 0.032 3.200 -0.043 4.240 -0.019
0.080 0.200 0.163 1.240 0.274 2.280 0.078 3.320 -0.006 4.360 -0.012
0.987 1.160 0.413 2.200 0.024 3.240 -0.043 4.280 -0.018
0.120 0.240 0.187 1.280 0.266 2.320 0.072 3.360 -0.008 4.400 -0.012
0.977 1.200 0.390 2.240 0.017 3.280 -0.042 4.320 -0.017
0.160 0.280 0.209 1.320 0.259 2.360 0.067 3.400 -0.009 4.440 -0.011
0.965 1.240 0.368 2.280 0.011 3.320 -0.042 4.360 -0.016
0.200 0.320 0.228 1.360 0.251 2.400 0.061 3.440 0.009 4.480 -0.011
0.951 1.280 0.346 2.320 0.005 3.360 -0.041 4.400 -0.015
0.240 0.360 0.246 1.400 0.243 2.440 0.056 3.480 -0.010 4.520 -0.011
0.935 1.320 0.325 2.360 -0.001 3.400 -0.041 4.440 -0.015
0.280 0.400 0.261 1.440 0.235 2.480 0.051 3.520 0.011 4.560 -0.010
0.918 1.360 0.305 2.400 -0.006 3.440 -0.040 4.480 -0.014
0.320 0.440 0.274 1.480 0.227 2.520 0.047 3.560 -0.012 4.600 -0.010
0.899 1.400 0.285 2.440 -0.010 3.480 -0.039 4.520 -0.013 . 0.286
0.360 0.480 1.520 0.218 2.560 0.042 3.600 -0.012 4.640 -0.010
0.878 1.440 0.266 2.480 -0.015 3.520 -0.038 4.560 -0.012
0.400 0.520 0.295 1.560 0.210 2.600 0.038 3.640 -0.013 4.680 -0.009
0.857 1.480 0.247 2.520 -0.019 3.560 -0.038 4.600 -0.011
0.440 0.560 0.303 1.600 0.202 2.640 0.034 3.680 -0.013 4.720 -0.009
0.835 1.520 0.230 2.560 -0.022 3.600 -0.037 4.640 -0.010
0.480 0.600 0.310 1.640 0.194 2.680 0.031 3.720 0.013 4.760 -0.009
0.811 1.560 0.212 2.600 -0.025 3.640 -0.036 4.680 -0.010
0.520 0.640 0.315 1.680 0.185 2.720 0.027 3.760 0.013 4.800 -0.008
0.787 1.600 0.196 2.640 -0.028 3.680 -0.035 4.720 -0.009
0.560 0.680 0.319 1.720 0.177 2.760 0.024 3.800 -0.014 4.840 -0.008
0.763 1.640 0.180 2.680 -0.031 3.720 -0.034 4.760 -0.008
0.600 0.720 0.321 1.760 0.169 2.800 0.020 3.840 -0.014 4.880 -0.007
0.738 1.680 0.165 2.720 -0.033 3.760 -0.032 4.800 -0.007
0.640 0.760 0.322 1.800 0.161 2.840 0.017 3.880 -0.014 4.920 -0.007
0.712 1.720 0.150 2.760 -0.035 3.800 -0.031 4.840 -0.007
0.680 0.800 0.322 1.840 0.153 2.880 0.015 3.920 -0.014 4.960 -0.007
0.687 1.760 0.137 2.800 -0.037 3.840 -0.030 4.880 -0.006
0.720 0.840 0.321 1.880 0.145 2.920 0.012 3.960 -0.014 5.000 -0.006
0.661 1.800 0.123 2.840 -0.038 3.880 -0.029 4.920 -0.006
0.760 0.880 0.320 1.920 0.138 2.960 0.009 4.000 0.014
0.635 1.840 0.111 2.880 -0.040 3.920 -0.028 4.960 -0.005
0.800 0.920 0.317 1.960 0.130 3.000 0.007 4.040 -0.014
0.610 1.880 0.099 2.920 -0.041 3.960 -0.027 5.000 -0.005
0.840 0.960 0.314 2.000 0.123 3.040 0.005 4.080 -0.014
0.880 0.584 1.920 0.088 2.960 -0.042 4.000 -0.026 1.000 0.310 2.040 0.116 3.080 0.003 4.120 -0.013
0.920 0.558 1.960 0.077 3.000 -0.042 4.040 -0.025
0.960 0.533 2.000 0.067 3.040 -0.043 4.080 -0.024 TbllK5
a eu
0.508 2.040 0.057 3.080 -0.043 4.120 -0.023
1.000 AX f3 AX f3 AX f3 AX f3 AX f3
(11) in figura K.4 este prezentata variatia functiilor f 1 (Ax), f 2 (Ax), f 3 (Ax) ~i f 4 (Ax) cu 0.000 1.000 1.040 -0.126 2.080 -0.170 3.120 -0.045 4.160 0.005
0.040 0.922 1.080 -0.139 2.120 -0.165 3.160 0.042 4.200 0.006
argumentu1 A,x, functii ce pot fi utilizate pentru calculullui z, e, M ~i respectiv T. 0.080 0.846 1.120 -0.152 2.160 -0.160 3.200 -0.038 4.240 0.006
Nota. Deoarece diagrama de forta taietoare este antisimetrica fata de punctul de aplicatie al fortei, valorile functiei f4 0.120 0.774 1.160 -0.162 2.200 -0.155 3.240 -0.035 4.280 0.007
vor fi luate cu semnul prezentat In tabel atunci ciind forta este situata Ia stiinga sectiunii de calcul ~i cu semn 0.160 0.705 1.200 -0.172 2.240 -0.150 3.280 0.032 4.320 0.007
schimbat ciind forta este Ia dreapta sectiunii de calcul. 0.200 0.640 1.240 -0.180 2.280 -0.144 3.320 -0.029 4.360 0.008
(12) in figura K.5 sunt date diagramele de sageata, rotire, moment incovoietor ~i forta taietoare 0.240 0.577 1.280 -0.187 2.320 -0.139 3.360 -0.026 4.400 0.008
pentru grinda de lungime infinita actionata de forta concentrata. 0.280 0.517 1.320 -0.192 2.360 -0.134 3.400 -0.024 4.440 0.008
0.320 0.461 1.360 -0.197 2.400 -0.128 3.440 0.021 4.480 0.008
0.360 0.407 1.400 -0.201 2.440 -0.123 3.480 -0.019 4.520 0.009
0.400 0.356 1.440 -0.204 2.480 -0.118 3.520 -0.017 4.560 0.009
0.440 0.308 1.480 -0.206 2.520 -0.112 3.560 -0.014 4.600 0.009
0.480 0.263 1.520 -0.207 2.560 -0.107 3.600 0.012 4.640 0.009
0.520 0.221 1.560 -0.208 2.600 -0.102 3.640 0.011 4.680 0.009
0.560 0.181 1.600 -0.208 2.640 -0.097 3.680 -0.009 4.720 0.009
0.600 0.143 1.640 -0.207 2.680 -0.092 3.720 -0.007 4.760 0.009
0.640 0.108 1.680 -0.206 2.720 -0.087 3.760 0.005 4.800 0.009
130 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 131

0.680 0.075 1.720 -0.204 2.760 -0.082 3.800 -0.004 4.840 0.009
0.720 0.045 1.760 -0.201 2.800 -0.078 3.840 -0.003 4.880 0.009 AX(-)
0.760 0.017 1.800 -0.199 2.840 -0.073 3.880 -0.001 4.920 0.009 -0.3
0.800 -0.009 1.840 -0.195 2.880 -0.069 3.920 0.000 4.960 0.009
0.840 -0.033 1.880 -0.192 2.920 -0.064 3.960 0.001 5.000 0.008 -0.2 -
0.880 -0.055 1.920 -0.188 2.960 -0.060 4.000 0.002
0.920 -0.076 1.960 -0.184 3.000 -0.056 4.040 0.003 -0.1
0.960 -0.094 2.000 -0.179 3.040 -0.052 4.080 0.004
1.000 -0.111 2.040 -0.175 3.080 -0.049 4.120 0.004 0.0 I I
' I
' I I
Tabelul K.6 0.1 - ·
I I
I I
AX f4 AX f4 AX f4 AX f4 AX f4 I I
- --- 1 - --- I
0.000 1.000 1.040 0.179 2.080 -0.061 3.120 -0.044 4.160 -0.008 I I
I
0.040 0.960 1.080 0.160 2.120 -0.063 3.160 -0.042 4.200 -0.007 ,......__ I I
I
..._,
I 0.3 I - -- -. I
0.080 0.920 1.120 0.142 2.160 -0.064 3.200 -0.041 4.240 -0.007 ,......__ I I I
I --fl
- _!S I I
0.120 0.881 1.160 0.125 2.200 -0.065 3.240 -0.039 4.280 -0.006 ~ 0.4 I I I ... . ... i2
f r I
0.1 60 0.841 1.200 0.109 2.240 -0.066 3.280 -0.037 4.320 -0.005 I I I - · - ·-f3
I I I
0.200 0.802 1.240 0.094 2.280 -0.067 3.320 -0.036 4.360 -0.004 0.5 -- I - - -- I·-- ___ I ----f4
I
0.240 0.764 1.280 0.080 2.320 -0.067 3.360 -0.034 4.400 -0.004 I
I
1
I
I
0.280 0.726 1.320 0.066 2.360 -0.067 3.400 -0.032 4.440 -0.003 0.6 . - ----1 ~ - -- L ~-
I
I
I ' I
0.320 0.689 1.360 0.054 2.400 -0.067 3.440 -0.031 4.480 -0.003 I I I
I I I
0.360 0.653 1.400 0.042 2.440 -0.067 3.480 -0.029 4.520 -0.002 0.7 I - - - -1 ---- I
I I
I
0.400 0.617 1.440 0.031 2.480 -0.066 3.520 -0.028 4.560 -0.002 iJ I
I I I
0.440 0.583 1.480 0.021 2.520 -0.065 3.560 -0.026 4.600 -0.001 0.8 !I ·I -- ----- I J
I
!} 1 I
0.480 0.549 1.520 0.011 2.560 -0.065 3.600 -0.025 4.640 -0.001 I I I

0.520 0.516 1.560 0.002 2.600 -0.064 3.640 -0.023 4.680 0.000 0.9 I!II --- . ..L --- _ .1 __ _
I
I
··-r -
·I 1
I I 1
0.560 0.484 1.600 -0.006 2.640 -0.063 3.680 -0.022 4.720 0.000 I I I
1.0
0.600 0.453 1.640 -0.013 2.680 -0.061 3.720 -0.020 4.760 0.000 1t 1t
0 - 3n 3
0.640 0.423 1.680 -0.020 2.720 -0.060 3.760 -0.019 4.800 0.001 2 1t 4 5
4 2 4
0.680 0.394 1.720 -0.027 2.760 -0.059 3.800 -0.018 4.840 0.001
0.720 0.366 1.760 -0.032 2.800 -0.057 3.840 -0.016 4.880 0.001
0.760 0.339 1.800 -0.038 2.840 -0.056 3.880 -0.015 4.920 0.002 Figura K.4 - Graficele de variatie ale functiilor f 1 (Ax) , f 2 (Ax) , [3 (Ax) ~i f 4 (Ax) .
0.800 0.313 1.840 -0.042 2.880 -0.054 3.920 -0.014 4.960 0.002
0.840 0.288 1.880 -0.046 2.920 -0.053 3.960 -0.013 5.000 0.002
0.880 0.264 1.920 -0.050 2.960 -0.051 4.000 -0.012
0.920 0.241 1.960 -0.053 3.000 -0.049 4.040 -0.011
0.960 0.220 2.000 -0.056 3.040 -0.048 4.080 -0.010
1.000 0.199 2.040 -0.059 3.080 -0.046 4.120 -0.009

K.3 .2.1 .2 Grinda de lungime infinita actionata de mai multe forte concentrate

In situatia in care grinda este actionata de mai multe forte concentrate, Pi, i=1+n, determinarea
valorilor pentru z, 8, M, T intr-o sectiune data se face prin suprapunerea efectelor (Figura K.6).
132 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XI1.2014
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XIl.2014 133

(K.21)

z 3n
4A. (K.22)

X
(K.23)

(K.24)
e n

K.3 .2.1.3 Grinda de lungime infinita actionata de un moment incovoietor

X
(1) Momentul incovoietor Mo este inlocuit in calcul prin cuplul P& (Figura K.7).
M n Mo
4A.
n 0
X
~p
00
+ pi +
dx
.. I
J: .. J
X
X
Figura K.7- Grinda de lungime infinita incarcata cu un moment incovoietor
(2) Pentru determinarea tasarii grinzii intr-o sectiune situata la distanta x fata de punctul de
aplicare al cuplului se utilizeaza relatia (K.l7) in cazul a doua forte concentrate:
Figura K.5 - Diagramele de sageata, rotire, moment incovoietor ~i forta taietoare pentru grinda PA. PA. A. dx
z = ---fl (A.x) + --ft[A.(x- dx)] = ---P{fi (A.x)- f1[A.(x- dx)]}- =
de lungime infinita actionata de forta concentrata 2~B 2~B 2~B &
MoA. f1 (A.x)- ft[A.(x- &)] M 0 A. df1 M 0 A.2 -h . M A.2 (K.25)
P, p 0
PI ~ pi-! pi t+l pn 2ksB dx = 2ksB dx = 2ksB e sm A.x = 2ksB f2 (A.x)
XI

(3) Astfel, pentru calculul sagetii in cazul grinzii infinite actionata de un moment incovoietor Mo
'

+
X) ·~
este utilizata functia f 2(A.x) care descrie rotirea in cazul grinzii infinite actionate de o forta
XJ
~~ concentrata P. Aceasta inseamna ca pentru e, M ~iT se vor utiliza, prin permutare, functiile f 1, 6
~---- zi ~ ___ _ ~i f4 dupa corespondenta descrisa in tabelul K. 7.
---------- ____ - _t.--- -Sectiune de
T Tabelul K 7

r-
i
calcul
~u&~\M
I .
I
Functii utilizate in cazul
_g_rinzii ac ionate de:
[l]_ttJ
p z
p
fl
Mo
f2
e f2 f3
Figura K.6 - Schema de calcul pentru grinda actionata de mai multe forte concentrate Pt M f3 f4
T f4 ~
134 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 135

K.3.2.2 Grinzi continue pe doua directii

K.3.2.1.4 Orinda de lungime finita
K.3 .2.2.1 lpoteza nodurilor articulate
(1) Pentru folosirea functiilor determinate in cazul grinzii de lungime infinita, grinda de lungime
finita se calculeaza prin metoda fortelor fictive. (1) In ipoteza nodurilor articulate urmeaza a se repartiza pe cele doua directii doar forta
concentrata Vi ce actioneaza in nodul i.
(2) Se considera grinda de lungime finita care este transformata in grinda infinita prin .
prelungirea fictiva a capetelor A ~i B (Figura K.8). (2) Mix ~i Miy se transmit integral grinzilor pe care actioneaza (FiguraK.9).
I / /

V v,j Pl P,j P,j P,j /

/

---J---------------L--------------~----
/
I
/
/

1
m ] ]

1 /" /
I M / J /
/ ~/ /
/ / /
L•••••••••••••••••••••••::::•••••••••• L l_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _____Jin ---·••mmmnnnnmnnn /
I /
I
/

A B ; M ;
// / 'Y //
---J------------- - --------------~----
Figura K.8- Schema de calcul pentru grinda de lungime finita / /i k /
/ / /
/ / /
/ / /
/ / /
/ / /
I / I
(3) Asupra grinzii de fundare considerata ca grinda infinita actioneaza sistemul de incarcari Pi, / / /
---~---------------~--------------~----
i= 1+n, impreuna cu fortele fictive Vi, i= 1+4, amplasate de o parte ~i de cealalta a grinzii cu /
/
/
/
/
/

valori astfel determinate indit starea de eforturi ~i deformatii in grinda de lungime finita sa nu se / / /

modifice.
Figura K.9- Schema de calcul pentru grinzi continue pe doua directii
(4) Pentru determinarea fortelor fictive se impun conditiile pentru capetele libere ale grinzii, ~i
anume: MA=O, TA=O, MB=O, TB=O. (3) Se scrie conditia de echilibru:
(5) Utiliziind functiile [3 (A-xJ ~i rJA.xJ definite anterior ~i impuniind conditiile pentru capetele V =V +Vty
1 IX
(K.27)
libere ale grinzii se obtin patru ecuatii liniare pentru determinarea valorilor fortelor fictive.
(4) Se scrie conditia de continuitate exprimata prin conditia de egalitate a tasarilor (deplasarilor
(6) Pentru simplificarea calculelor se alege distanta de la forta V 1 Ia capatul A al grinzii astfel verticale) in nodul i, Zi:
inciit momentul incovoietor sa fie egal cu zero, iar punctul de aplicatie pentru V2 astfel inciit
Z-tx =Z-1y
forta taietoare corespunzatoare in sectiunea A sa fie egala cu zero. (K.28)
In acela~i mod se procedeaza ~i cu fortele V3 ~i V4 cu privire la momentul ~i forta taietoare in
capatul B al grinzii. (5) Conditia de echilibru (relatia K.27) ~i conditia de continuitate (relatia K.28) exprimate pentru
fiecare nod (i=1 +n) formeaza sistemul de 2n ecuatii cu 2n necunoscute prin rezolvarea caruia se
(7) Din tabelele pentru functiile f 3 (A-xi) ~i f 4 (A-xi) rezulta ca, pentru ca fortele fictive care apar determina incarcarile in noduri.
intr-o ecuatie sa se anuleze altemativ, distantele de la capetele grinzii finite la punctele de (6) Dupa determinarea incarcarilor pe noduri, fiecare din grinzile rete lei se calculeaza ca o
aplicatie ale fortelor fictive sa fie alese dupa cum urmeaza: grinda continua pe o singura directie, determiniind diagramele M ~i T necesare pentru
dimensionarea acestora.
x = --.!:._ pentru care f 3 (
4A. 4
n) = 0 (K.26a)
K.3.2.2.2 Ipoteza nodurilor incastrate

x =--.!:._ pentru care f 4

2A. 2
= 0 (n) (K.26b) ( 1) In ipoteza nodurilor incastrate urmeaza a se repartiza pe cele doua directii atilt forta
concentrata Vi cat ~i momentele Mix ~i Miy (Figura K.9).

(8) F ortele Vi, i= 1+4, astfel obtinute, se introduc in schema de incarcare a grinzii finite iar (2) Momentele incovoietoare se descompun in momente care determina incovoierea grinzii pe
calculul deformatiilor ~i al eforturilor sectionale se poate face utiliziind tabelele ~i diagramele care actioneaza ~i momente care produc torsiunea grinzii pe directie transversala.
pentru grinda infinita. (3) Conditiile de echilibru pentru noduli sunt:
vi = vix + viy
Mix == Mix_incovoierc + Miy_torsiunc (K.29)
{
Miy == Miy_incovoicrc + Mix_torsiunc
136 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 137

(4) Rezultii 3n ecuatii cu 6n necunoscute.

(5) Celelalte 3n ecuatii se obtin din conditiile de continuitate care exprima egalitatea tasarilor -
d-
2 (
z = d -dz) -
~(~z) 2
~ _____
~z 1 .( z · 1 - z · I+ 1 _ z 1· - z I·_1 )
(deplasarilor verticale) ~i a rotirilor: dx 2 dx - ~X - ~2 -~X ~X ~X
(K.31)
- tasarea grinzii longitudinale (directia x) in nodul i trebuie sa fie egala cu tasarea grinzii 2
d Z _ Zj+1 -2Zj +Zj_1
transversale (directia y) in nodul i; dx 2 - ~x 2
- rotirea din incovoiere a grinzii longitudinale (directia x) in nodul i trebuie sa fie egala cu rotirea
din torsiune a grinzii transversale (directia y) in nodul i; (4) Pentru cazul general (n sectiuni de calcul) expresiile derivate lor de ordinul II ~i III se scriu
- rotirea din torsiune a grinzii longitudinale (directia x) in nodul i trebuie sa fie egala cu rotirea sub forma:
din incovoiere a grinzii transversale (directia y) in noduli.
z "- d2z
- - zn+l - 2zn _+ zn-1
- -- --'-'-~-~ __::__:__
2
K.3.3 Metode numerice de calcul dx (ilic) 2
(K.32)
K.3.3.1 Metoda diferentelor finite z"'= d3z = zn+2- 2zn+l + 2zn- 1 - zn-2
2(~x) 3
3
dx
( 1) Metoda se poate aplica Ia grinzi continue pentru orice numar de stalpi care aduc la fundatie
forte axiale ~i momente incovoietoare concentrate. (5) Relatiile (K.32) permit determinarea valorilor eforturilor sectionale, M ~iT:
EJ
(2) Panta fibrei medii deformate a grinzii in sectiunea curenta i (Figura K.l 0) se poate exprima
in diferente finite:
(~)2 (zn+1 -2zn +zn-l)=Mn
EI
dz) => ( ~z) = ( zi+I - zi ) (K.30)
(~? (zn+2 -2zn+l +2zn-1 -Zn-2)=Tn (K.33)
( dx ~X ~X ·
I I I

P, p2 p
n (6) Pentru rezolvare este recomandat ca numarul de intervale ~x sa fie limitat Ia 10 (un numar de

l l
~Ax~Ax~ Ax~
intervale mai mic dec at 10 conduce la rezultate gre~ite iar unul mai mare decat 10 va mari
volumul de calcul dar nu ~i precizia solutiei rezultate ).

i~x~~x~~x~ ~ ~ Din considerente legate de rezolvarea numerica se recomanda ca ~ sa fie constant.

(7) Metoda diferentelor finite aplicata la grinzi continue de fundare rezemate pe un mediu
2 n-1 n
Winkler necesita scrierea relatiilor care exprima momentul incovoietor in fiecare sectiune i
a
moment incovoietor egal cu zero la capetele grinzii ~i, respectiv, a relatiei care exprim~
egalitatea intre fortele ce actioneaza pe directie verticala.
Ri = f(k,,B,~x,zJ

t f f f f f f f f t K.3.3.2 Metoda elementelor finite

R, ~ Ri Rn-1 Rn
(1) Pentru fiecare nod al structurii analizate, discretizata in elemente finite, se scrie relatia care
b
~xprima ~galitatea intre fortele nodale externe, Pi ~i fortele care actioneaza pe elemente, Fi, prin
mtermedml constantei Ai:

f---[---[--- L--- L--- ~--

I z2
_j_-- _I_-- _I_-- _I
zn-1 zn (2) Pentru toate nodurile structurii analizate se scrie relatia matriceala:
(K.34)

c
P=A·F (K.35)
Figura K.l 0 - Schema de calcul prin metoda diferentelor finite (3) Pentru deformatiile elementelor, e, (definite de doua noduri) ~i deplasarile nodale externe X
se scriu relatiile matriceale: ' '
e=B·X (K.36)
(3) Pentru aceea~i sectiune i se determina valoarea celei de-a doua derivate a tasarii obtinandu- unde:
se: e ~i X pot reprezenta rotatii (exprimate in radiani) sau translatii
B reprezinta matricea A transpusa, AT
138 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN IE I, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 139

(4) Intre fortele care actioneaza pe elemente ~i deformatiile acestora se scrie relatia matriceala: p
m
F = S·e (K.37)
(5) Pentru obtinerea deplasarilor nodale exteme se utilizeaza exprimarea matriceala de forma:

X= (AsArtp (K.38)
unde: ASA r poarta numele de matrice globala. A-A

K.4 Metode bazate pe modelul mediului continu (modelul Boussinesq)

Modelul Boussinesq este un semispatiu elastic caracterizat prin modulul de deformatie liniara, Es
~i coeficientullui Poisson, V5 • L

K.4.1 Metoda analitica de calcul Jemocikin Figura K.ll - Grinda continua considerata nedeformabila in directie transversala

(1) Metoda Jemocikin se aplica in cazul grinzilor continue avand raportul LIB ~ 7 care se A-A
considera nedeformabile in directie transversala (Figura K.ll ).
(2) Presiunea pe latimea B se considera a fi uniform repartizata. 1: 1., 1,. 1.,,,.1., 1,. 1., 1,.1., 1,. 1.,~.. 1., ,.1., ,.1., ,.1., ,.1.,
1 1 1 1 1
,. 1:1
(3) Pentru determinarea presiunilor de contact fundatie-teren se considera o distributie continua
conform diagramei prezentata in figura K.l2.
(4) Diagrama reala de presiuni pe teren se aproximeaza printr-o diagrama in trepte, impartind
BI I I I I I I I I I I I I I
suprafata de fundare in suprafete dreptunghiulare cu latimea B ~i lungimea l, in lungul suprafetei
p1 p2 P. pm-1 p
de fundare (Figura K.l2). J m

(5) R este rezultanta presiunilor uniform distribuite aferente suprafetei B l. r

(6) Sistemul fundatie - teren se substituie cu sistemul echivalent al unei grinzi flexibile rezemata
pe terenul deformabil prin intermediul unor bare rigide verticale, articulate la capete ~i dispuse in
centrul de greutate al suprafetelor dreptunghiulare de dimensiuni in plan B l (Figura K.13). RHI tR tR ~-1 tRi
In acest mod, se inlocuie~te contactul continuu dintre fundatie ~i teren prin contacte in punctele B·\ 1 4 +1 Rt tRn
izolate de egala interdistanta l.
Cu cat numarul de puncte de contact este mai mare, cu atat calculul aproximeaza mai bine
---- -..........
::::::-,.
:::::::-,.
= l:::=-"
diagrama continua de presiuni de contact fundatie - teren.
Figura K.l2 - Schema de discretizare a grinzii continue in suprafete dreptunghiulare cu Hitimea
(7) Considerand presiunea, Pi, pe suprafata dreptunghiulara, i, de arie B l, ca fiind uniform B ~i lungimea l
distribuita, forta axiala in bara rigida din punctul analizat are valoarea: a.

(K.39)

Figura K.l3 - Sistemul echivalent de calcul al grinzii flexibile rezemata pe terenul deformabil
prin intermediul unor bare rigide verticale
 r
i

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014

I MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
140 141
I
I

(8) Ca sistem static determinat de baza se considedi grinda incastrata la un cap~t. incastrarea s~
anuleaza printr-o rotire, ~ ~i o deplasare verticala, zo (se iau in consideratie doar forte ~1
deplasari verticale) (Figura K.14 ). .. _ _ ___
--- lr......Z___ _
i~> hm.lhlu~

ai J .
I
~
~

- - - -t --
~ ""\ Izo+aitg8o
zoi

' - - ~- eo

Figura K.l4 - Sistemul static determinat de baza - grinda incastrata

Figura K.l5 -Schema de calcul a deplasarilor Zik_funda\ie
(9) Conditiile de anulare a deplasarilor totale in punctel~ _ de apli~~tie ale ~ortelor Ri se exprima
prin sistemul den ecuatii la care se adauga ~i cele 2 ecuatn de ech1hbru static: Utilizand relatiile din Statica constructiilor, se obtine (conform notatiilor din figura K.15) :
R 18 11 + R28 12 + R38 13 + ... + Rn81n + 81p- zo- a1 tgt9o = 0
R18 21 +R28 22 +R3823 + ... +Rn82n +D2p -zo -a2tgt9o = 0 1
EI
_ v2 · 2 ik _ fundatie = t ---tJ
af (
ak
a·
(K.41)

R1831 +R2832 +R3833 + ... +Rn83n +D3p -zo -a3tgtJo = 0 sau

· .....................................................................................................
(K.40) Zjk _ fundatie =r;~ 3 2(-ta · J2(-1---ta · )
l 1- v 3ak
(K.41 ')

n
"R--"P.
L. 1-L. J
m

1
Se noteaza 11~ ( ~i re~k ~i J -
n m Pentru situatia in care rapoartele ai I l respectiv ak I l sunt multipli intregi de 0,5, valorile n sunt
LRiai = LlJaj date in tabelul K.8.
1 1
Tabelul K 8
(10) Coeficientii necunoscutelor Ri, Dik, reprezinta deplasarile punctului i in urma aplicarii unei
forte unitare in punctul k: ~
0,5
l
0,5
0,250
1,0
0,625
1,5
1,000
2,0
1,375
2,5
1,750 2,125
3,0 3,5 4,0 4,5 5,0
2,500 2,875 3,250 3,625
1,0 - 2,000 3,500 5,000 6,500 8,000 9,500 11,000 12,500 14,000
Dik = Zik_funda\ie + Zik_teren 1,5 - - 6,750 10,125 13,500 16,875 20,250 23,625 27,000 30,375
( 11) Determinarea forte lor Ri, i= 1-;-n, se face considerand separat d~plasarea vertica~a a ~apetelor 2,0 - - - 16,000 22,000 28,000 34,000 40,000 46,000 52,000
superioare, articulate la baza fundatiei (zi_funda\ie) ~i deplasarea vert1cala a capetelor mfenoare ale 2,5 - - - - 31,250 40,625 50,000 59,375 68,750 78,125
barelor articulate la teren (zi teren). 3,0 - - - - - 54,000 67,500 81,000 94,500 108,000
' -
3,5 - - - - - - 87,750 104,125 122,500 140,000
(12) Se calculeaza deplasarea grinzii in punctul i, produsa de forta Rk = 1 aplicata in punctul k, 4,0 - - - - - - - 128,250 152,000 176,000
Zik_fundatie (Figura K.15) 4,5 - - - - - - - - 182,250 212,625
5,0 - - - - - - - - - 250,000

(13) Se _calculeaza deplasarea verticala in punctul i, produsa de o forta unitara aplicata in punctul
k la o d1stanta x de punctul i ca rezultanta a unei incarcari uniform distribuite pe lungimea l ( p k
= II !), Zik_teren (Figura K.16)
142 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 143

ANEXAL
Metode de calcul pentru radiere
L.1 Principii generale

Ef·I~I~I~IIl~· ( 1) In calculul radiert1lor trebuie luati in considerare numero~i factori intre care cei mai
I e I ; importanti sunt rigiditatea ~i geometria radierului, marimea ~i distributia incarcarilor,
; - ; x=x(xk ' caracteristicile de deformabilitate ~i de rezistenta ale terenului, precum ~i etape1e de executie.
I :~ ---r---··--
(2) Calculul urmare~te determinarea presiunilor de contact ~i a deformatiilor precum ~i a
11 111 1111 11 : 1 momentelor incovoietoare ~i fortelor taietoare.
(3) In calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. Principalele criterii de apreciere a
rigiditatii relative a radierelor prin raport cu terenul de fundare sunt prezentate in continuare.
(3 .1) Pentru radierele generale avand forma dreptunghiulara in plan (L B) ~i grosimea uniforma
(h), indicele de rigiditate, K 0 , se determina cu expresia:

Figura K.16 - Schema de calcul a deplasarilor Zik_teren

2
Ka = 12 · n(1- v ) . E5 • (!:_) 2
. !!_
(L.1)
1-v; E 2h 2h

Utilizand relatiile din Teoria elasticitatii, se obtine: Radierul poate fi considerat rigid daca este indeplinita conditia:

.
zlk - teren - n Esl
v; [F(Xik)
_ _!_ 1-
l
+ c(Xik )]
l (K.42) KG~~
8
(L.2)
in tabe1ul K.9 sunt date valorile Fik ~i C pentru valori xI l variind intre 0,5 ~i 10.
(3.2) In cazul radierelor incarcate de forte concentrate din stalpi dispu~i echidistant pe ambele
Tabelul K.9 Tabelul K.9 (continuare)
directii iar incarcarile din sta.Ipi nu difera cu mai mult de 20% intre ele, se define~te coeficientul
x/l Fik c xll Fik c de flexibilitate, /...:
0,5 -2,00000 2,00000 5,5 -6,79299 6,79577
1,0 -3,29583 3,3 8629 6,0 -6,96746 6,96980
1,5 -4,15658 4,19721 6,5 -7,12802 7,12988 (L.3)
2,0 -4,75136 4,77258 7,0 -7,27647 7,27812 unde:
2,5 -5,20536 5,2 1887 7,5 -7,41455 7,41609
3,0 -5,57421 5,58351 8,0 -7,54396 7,54517 br; Ir latimea, respectiv momentul de ineqie ale unei fa~ii de radier considerata intre
mijloacele a doua deschideri consecutive intre stalpi (Figura L.l );
3,5 -5,88499 5,89182 8,5 -7,66517 7,66643
1atimea br este egala cu distanta dintre doua axe consecutive ale stalpilor.
4,0 -6,15357 6,15888 9,0 -7,77951 7,78073
4,5 -6,39032 6,39443 9,5 -7,88806 7,88886 Radierul poate fi considerat flexibil daca este indeplinita conditia:
5,0 -6,60181 6,60517 10 -7,99082 7,99146 br~ 1.75/A.
(14) Inlocuind valorile oik in sistemul de ecuatii (K.40) se pot determina valorile Ri, i=1-:-n, cu
(3.3) In cazul in care structura de rezistenta a constructiei este realizata din cadre (stalpi ~i
ajutorul carora se determina diagramele de foqa taietoare ~i moment incovoietor. grinzi) ~i din pereti portanti (diafragme) iar fundatia este de tip radier general, se define~te
rigiditatea relativa, KR, care permite evidentierea conlucrarii dintre structura, radier ~i terenul
de fundare:

KR = E'fc
Es B 3 (L.4a)
unde:
E' Ic rigiditatea constructiei ~i a radierului:
144 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 145

t h3 (L.4b) 2 X
E' I C = E' I F + "'\'
LJ E' I ca + E' ___Q___Q_
12
unde:
E'Ip rigiditatea radierului
L E' I ca rigiditatea cadre lor
fct; hct grosimea ~i inaltirnea diafragrnelor
Radierul poate fi considerat rigid daca este indeplinita conditia:

KR:::::o,s
y
~andaax'? /

I
f.. qr ~ !... br •.J
I I I
1 . I I

[I} - - ill-- -8-- ill- -GJ-- - 8 -- ill- -l±J -- ill- - -8----

1 I I I I I I I I

1 I I I I I I I I

0-- - -GJ- -BJ- - ffi- -GJ- -- E3-- ill-- EB -- -ITJ-- -GJ ---·- Figura L.2 - Metoda reducerii incarcarilor
I

I
1 I I I I I I .

0- - - -m-- -E8 - - m- -GJ -- m-- -m- -- m-- m---GJ-- --

I I I I I I I I I
(2) Se calculeaza presiunile pe talpa radierului:

I I I I i I I i I .n~ P(1+4) = LN ± LNey y± LNex x

0- - - m- --Eb ---m- -6- -Eb·-- -m--- 83 --m-- -6 -- -- A Ix Iy (L.5)

(3) Se exarnineaza radierul ca un intreg pe fiecare dintre cele doua directii paralele cu axele x ~i

0-- ftJ- --BJ-- ~- -rh -- ~-~ -~~ -EB --4-- -~- -+Jl
y:
- forta taietoare totala actionand in orice sectiune dusa prin radier este egala cu surna aritrnetica
a tuturor incarcarilor ~i presiunilor de contact la stanga sectiunii considerate;
OJ-- ~ --tlJ~ ~~EL-~- m---~[b- - ~ ~-~ -ciJ-- -ili ~- m- --~~ ----
I I I I I I I I I
- rnornentul incovoietor total actionand in aceea~i sectiune este egal cu surna rnornentelor
acelora~i incarcari ~i presiuni fata de sectiunea considerata.

(4) Metoda nu perrnite deterrninarea distributiei fortei taietoare totale ~i rnornentului incovoietor
total in lungul sectiunii. Se irnpune, in consecinta, introducerea unor sirnplificari.
~ ~ [E] m m em 8J
Figura L.1 - Irnpartirea radierului in fa~ii de calcul L.2.2 Metoda impartirii radierului in fa~ii de calcul (Figura L.1)

L.2 Metode simplificate
(1) Metodele simplificate sunt rnetodele in care conlucrarea intre fundatie ~i teren nu este luata
in considerare iar diagrarna de presiuni pe talpa se admite a fi cunoscuta.
(2) Metodele sirnplificate se folosesc pentru calculul radierelor rigide.
L.2.1 Metoda reducerii incarcarilor in centrul de greutate al radierului (Figura L.2)
( 1) Se deterrnina centrul de greutate al suprafetei radierului.
(1) Atunci cand incarcarile din stalpi ~i distantele dintre stalpi nu difera intre ele cu rnai mult de
20%, radierul poate fi irnpartit in fa~ii de calcul independente.
(2) Fiecare fa~ie de calcul este incarcata de fortele corespunzatoare stalpilor ce reazerna pe
fa~iarespectiva.
(3) Se deterrnina diagrarna presiunilor de contact, adrnitandu-se o lege de variatie liniara de tip
Navier.
(4) Valorile obtinute ale rnornentelor incovoietoare ~i fortelor taietoare in sectiunile
sernnificative pot fi folosite pentru arrnarea radierului, de~i pozitia rezultantei incarcarilor din
stalpi nu coincide cu pozitia centrului de greutate al rezultantei presiunilor de contact.
146 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 147

~)
L.3 Metode exacte
Z'3 (
(1) Metodele exacte sunt metodele care iau in considerare interactiunea dintre fundatie ~i teren. Mr =- N
4
vz4 (~)-(1-v)-
L r
-'--L---"-- (L.9)
(2) Metodele exacte se diferentiaza in functie de modelul adoptat pentru teren.
L
(3) Exista 3 categorii de modele:
(3 .1) Modelul mediului discret - modelul Winkler: se inlocuie~te terenul de fundare de sub (L.lO)
radier, strict in gabaritul acestuia, cu resoarte independente.
(3.2) Modelul mediului continuu - modelul Boussinesq: terenul de fundare este un mediu unde:
continuu, elastic, omogen ~i izotrop; se considera comportarea globala fundatie - teren pe r distanta de la punctul considerat la punctul de aplicare a incarcarii
intreaga zona de influenta a radierului. Z3, Z'3, Z4, Z'4 functii de r/L ale caror grafice de variatie sunt prezentate in figura L.3
(3.3) Modelul hibrid: se inlocuie~te terenul de fundare cu resoarte definite de legi de constitutive
care modeleaza comportarea mediului continuu.
O~(r~ ~'ir/L)
L.4 Metode bazate pe modelul Winkler
0.4 \\
L.4.1 Metoda analitica de calcul Hetenyi 0.3 \

~"
(1) Metoda Hetenyi se foloseste pentru calculul radierelor flexibile.
0.2 \
(2) Efectul unei forte concentrate, N, pe un radier flexibil se amortizeaza relativ rapid,
resimtindu-se asupra unei arii reduse din jurul ei. Suprapunand zonele de influenta se poate
determina efectul intr-un punct al tuturor incarcarilor concentrate transmise de stalpi. 0.1 \~;:::·································· .•
Nota 1- Deoarece zonele de influenta nu sunt foarte mari, in marea majoritate a situatiilor este suficient sa se o.o \.z._'ir/L) / ~- ·-······-··-···-··· ······
considere o distanta definita de doua rand uri de stalpi fata de punctul considerat. ...... ...-·/·
-0.1
Nota 2- Calculul se efectueaza in coordonate polare.

(3) Se calculeaza rigiditatea cilindrica, D: -0.2

;
····-.. .. --....
3 :
Eh -0.3
D = - - -- (L.6)
12(1- v 2 )
-0.4 I
unde:
E; v caracteristicile de deformabilitate ale betonului -0.5
h inaltimea radierului in sectiunile critice la forta taietoare 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0

(4) Se calculeaza raza rigiditatii relative, L: Figura L.3- Graficele de variatie ale functiilor Z3, Z'3, Z4, Z'4

(L.7) (7) Porta taietoare pe unitatea de latime de radier se determina:

unde:
ks coeficientul de pat
Q=- ~ Z'4(~) (L.ll)

(5) Zona de influenta a incarcarii din stalp se considera egala cu 4L. (8) Se tree momentele din coordonate polare in coordonate carteziene:
(6) Se calculeaza momentele pe directie radiala, Mr ~i tangentiala, Mt ~i sageata, z a radierului:

Z'3 ( ~)
M =- N
r 4
z4 (~)-
L
(1- v)--"--L..(_
r
(L.8)

L
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 149
148

2 2 -t-nn -t-+1
Mx =Mrcos 8+M 1 sin 8
y
2 2 (L.12)
MY= Mr sin 8+M 1 cos 8
nv n ne +2 -8 +2

unde:
1 .... 8 este unghiul definit in figura
L.4.
_l
I
vv v
. a
a e I ee
1
.1 + I
I
-8
a
+20 -8 I
I
+I

e X sv s sc +2 -8 +2

Figura L.4 - Sistemele de coordonate

- t-ss
-i1-+ 1
(9) Cand marginea radierului se gase~te in zona de influenta, se aplica urmatoarele corectii: a. b.
-se calculeaza momentele incovoietoare ~i fortele taietoare perpendicular pe marginea radierului ~;> N;>
;> ~
~

- "' ~;>
in ipoteza di radierul ar fi infinit de mare; ;>
"'+ :;-
N:;- +;> <') ~
;>
~:;-

-se aplica pe margine, ca incarcari, momente incovoietoare ~i forte taietoare egale ~i de semn .,..:, '?
"' ~
V)
"'"T+ >
"T "'+ ~
V)
0 00 "T 0
contrar cu cele calculate; a
-se utilizeaza mai departe ipoteza grinzilor pe mediu Winkler.
1+ I -8 + 19 -8 I +I
(10) Momentele incovoietoare ~i fortele taietoare pentru fiecare stalp se suprapun ~i se obtin I a I 2-v -6+2v 2-v
valorile finale totale ale momentelor incovoietoare ~i fortelor taietoare.
+2 -8 +2
L.4.2 Metode numerice de calcul - _+1
d.
L.4.2.1 Metoda diferentelor finite - 1-+1
N;>
N;> V)

( 1) Presiunile de contact cu terenul ~i eforturile sectionale in radierele flexibile pot fi determinate

~
c--i
1 "'+
;> >
v:; "T
tinand seama de ecuatia diferentiala a suprafetei mediane deformate:
2(1-v) 0
"'+
"T
V)
.,...: -3+2v+v 2
a
a4 z 2 a4z a4z - q - ksz (L.13a)
ax4 + ax2. al + ay4 - D .1 + I -8 + 18 -6+2v 2-v -6+2v 2-v
I a
(2) Suprafata mediana a radierului sub forma unei retele patratice de latura d.
(3) In cazul radierului cu baza dreptunghiulara, ecuatiile diferentiale exprimate in diferente finite +2 -8 2-v -r-+1
care aproximeaza, in fiecare nod, suprafata mediana deformata definita de relatia (L.l3a), se f.
stabilesc avand in vedere pozitia nodului de calcul in reteaua de discretizare.
- f-+1
(4) Coeficientii deplasarilor fiecarui nod in functie de pozitia fata de nodul de calcul, notati cu
e.
indici dupa punctele cardinale conform figurii L.Sa, sunt prezentati in figurile L.Sb . .;- L.Sg. N? t
;>
'tr: ~
(5) Relatia (L.13a) scrisa in diferente finite, exprimata pentru fiecare nod de calcul caracteristic 0 ~
-r-----r----4 3-2v-v
2
a
(cazurile b, c, d, e, f ~i g), devine:
Cazul b: 2(1-v2 ) -3+2v+v2
20za -8(zn + Ze + Zs + Zv )+ 2(Zne + Zse + Zsv + Znv)+ Znn + Zee + Zss + Zvv =
(L.l3b)
qd4 +Qd2
D g.

Figura L.5 - Coeficientii deplasarilor nodurilor de calcul caracteristice

 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 151
150

L.4.2.2 Metoda retelei finite

Cazul c:
19za - 8(ze + z 8 + Zv) + ( -6 + 2v )zn + 2(Z 8 e + Zsv) + (2 - V )(Znv + Zne) + (1) Radierul este discretizat intr-un numar de grinzi cu rezistenta la incovoiere ~i torsiune (Figura
(L.l3c) L.6).
qd4 + Qd2
+ Zee + Zss + 2 vv = D

Cazul d:
(8 -4v- 3v 2 )za + (- 4 + 2v + 2v 2 )(ze + Zv ) + (-6 + 2v)z 8 + (2- v)(Zse + Z8v) +
(L.l3.d)
qd4 +Qd2
+Zss = D

Cazul e:
18za + (- 6 + 2v)(zn + Ze ) - 8(z 8 +zv) + 2(1 - v)zne + (2-v)(zse + Znv)+2Zsv +
(L.l3e) Figura L.6- Discretizarea radierului prin metoda retelei finite
qd4 +Qd2
+ Zss + Zvv = D (2) Rezistenta la torsiune este definita prin modulul de forfecare G.
(3) In terminologia elementelor finite, metoda retelei finite folose~te elemente neconforme
Cazul f:
deoarece compatibilitatea intre deformatiile elementelor este asigurata numai in noduri.
2
(7.5- 4v- 2.5v 2 )z a + (-3 + 2v + v 2 )z v + (-6 + 2v)z 8 + (-4 + 2v + 2v )ze +
(L.l3f) L.4.2.3 Metoda elementelor finite
2 qd4+Qd 2
+ (2- v)(zse + Zsv) + z 88 + 0.5(1- v )zvv = D
(1) Radierul este modelat printr-un set de elemente interconectate la noduri, in timp ce pamantul
se modeleaza plin resoarte izolate.
Cazul g:
4 2 (2) Discretizarea poate sa cuplinda radierul ~i restul structurii. Nodurilor structurii li se atribuie
2 2 2 - qd + Qd (L.13g)
(3 - 2v-v )(-za +z 8 + zv)+2(1-v )z 8v + 0.5(1-v )(Z88 + Zvv)- D un numar de grade de libertate in functie de tipul analizei.
(3) Figura L.7 prezinta un exemplu de analiza in care radierul este discretizat printr-un element
In relatiile (L.l3b)7 (L.l3 g) prin q se intelege reactiunea terenului pe unitatea de arie iar Q este
de tip placa, iar pamantul printr-un mediu Winkler. In acest caz gradele de libertate sunt o
forta concentrata in punctul a. translatie pe directie verticala (tasarea) ~i doua rotatii (dupa axele din plan).
(6) Exprimandu-se ecuatiile diferentiale pentru toate nodurile rete lei se obtine un sistem de
ecuatii care, prin rezolvare, conduce la obtinerea tasarilor in fiecare nod.
(7) Dupa ce se afla tasarile, se poate calcula momentul incovoietor pe fiecare directie utilizand
relatiile din Teoria Elasticitatii:
Mx = M'x +vM' y (L.14)
unde:
Mx momentulincovoitor pe o fa~ie unitadi pe directia x
M ' x momentulincovoietor pe directia x, tara influenta momentului pe directia y
M' Y momentul incovoietor pe directia y, tara influenta momentului pe directia x
(8) Considerand o fa~ie pe directia e-v, se poate exprima momentul incovoietor pentru un punct
Figura L. 7 - Discretizarea radierului prin metoda elementelor finite
interior:
(L.l5) L.5 Metoda bazata pe modelul Boussinesq

(1) Schema generala de calcul este prezentata in figura L.8.

(9) Precizia utilizarii metodei diferentelor finite depinde de desimea retelei de noduri
considerate. (2) Se pome~te de la ecuatia diferentiala a suprafetei mediane deformate:
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 153
152

(L.16)

(3) Rezolvarea ecuatiei (L.16) se bazeaza pe metoda e1ementelor finite.

q(x,y)

y y'

Figura L.9 - Schema generala de calcul pentru modelul hibrid

z I = 1-
-PIIA Iall + ... +PiIA iali + ... + PjAjUij
I I
+ ... + PnAnain
2i = 1 = pfAiail + ... + pfAiaii + ... + pjApij + ... + p~Anain
Figura L.8 - Schema generala de calcul pentru modelul Boussinesq (L.l9)
2j = 1 = pfAiaji + ... + pfAiaji + ... + pjApjj + ... + p~Anajn
L.6 Metoda bazata pe modelul hibrid
2n = 1 = pfAiani + ... + pfAiani + ... + p]Apnj + ... + p~Anann
(1) Metoda se folose~te pentru calculul radierelor rigide (Figura L.9).
unde:
(2) Sub actiunea unei incarcari verticale excentrice, N, tasarea (deplasarea verticala), z(x,y), este:

z(x,y) = zo +By X+ Bx y (L.17)

(3) Presiunile de contact dintre baza radierului ~i teren se obtin in modul urmator: (L.20)
(3.1) Se imparte baza radierului in n suprafete dreptunghiulare mici, Ai, pe care actioneaza
presiunea distribuita, Pi, pentru i= 17 n.
Nota - Aproximarea diagramei de presiuni pe teren este cu atat mai bunii cu cat numiirul suprafetelor
unde:
dreptunghiulare prin care se discretizeazii baza radierului este mai mare.
Xi, ~i ~i Xj, Yj sunt coordonatele punctelor i ~ij
(3.2) Tasarea z(x,y) se calculeaza utilizand expresia generala din Teoria Elasticitatii: Li ~I Bi repre~inta laturile h.~nga, ~espectiv scurta ale dreptunghiului de suprafata Ai
co este coefic1entul de forma dat m tabelul L.l in functie de raportul Li 1 Bi.
z(x, y) = Hp(s, TJ). acs- x, Tj - y)dsdTJ (L.l8)

Tabelul L.l
(3.3) Punand conditia ca toate tasarile, Zi, sa fie egale cu unitatea se alcatuie~te sistemul de
1 2 3 4 5
ecuatii (L.19): co 3,525 2,406 1,867 1,542 1,322

(3 .4) Valori1e presiunilor, pf , rezultate din rezolvarea sistemului (L.19) sunt mai mari pe
conturul radieru1ui ~i mai reduse spre mij1ocul suprafetei de fundare.
154 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII .2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 155

(4) Solutia { pf } sistemului (L.19) reprezinta rigiditatile resoartelor de tip Winkler, {ksi}: Piim,i presiunea limita corespunzatoare ariei Ai, determinata prin interpolare liniara intre valoarea
Ppi ~i Pv, in functie de pozitia centrului ariei Ai ~i punctul de aplicare al fortei N.
Pi (L.21)
ksi = - - = P i (2.2) Se fac urmatoarele corectii:
Zi = 1
a). Pentru toate suprafetele Ai la care s-a indeplinit conditia (L.25b):
(5) Cu valorile {ksi} se scriu, tinand seama de relatia (L.17), conditiile de echilibru statical radierului: - se introduce Pi = Pc,i, in toti termenii sistemului de ecuatii (L.22);
IpiAi =I ksizjAi = N = Zo I ksiAi + 8y I ksixjAi + 8x I ksiYjAi - se calculeaza valorile ksi in functie de Pc,i·
IpjAixi =I ksizjAi Xj = N ex = Zo I ksixiAj + 8y I ksiXfAi + 8x I ksiYjXiAj (L.22) b). Pentru toate suprafetele Ai la care este indeplinita conditia (L.25c) se anuleaza termenii
IpiAiyi =I ksizjAi yi = N ey = Zo I ksiYA + 8y I ksixiyiAi + 8x I ksiYfAi corespunzatori din sistemul (L.22).
c) Se corecteaza inc~rcarea N la valoarea N' in cele trei ecuatii din sistemul (L.22):
(6) Din rezolvarea sistemului (L.22) rezulta valorile z~, 8~ ~i 8~ care, introduse in relatia
N' = N-Si
(L.l7), permit calculul presiunilor, Pi, in orice punct, i, cunoscand valoarea ksi = pf ~i tasarea unde:
local a, Zi, cu relatia (L.21 ). Si = LPc,i Ai
(7) Presiunea limita la care in pamant se produce cedarea se determina in functie de pozitia
punctului de aplicare a incarcarii N. (2.3) Cu aceste corectii se rezolva din nou sistemul de ecuatii (L.22) ~i se obtin valorile z~, 8~
. 8I
~~ y corespunzatoare etapei a 2-a de calcul.
(7 .1) lncarcare centric a
Incarcarea totala critica, Ncr: (2.4) Se reiau procedurile prezentate la pet. (2.1 ), (2.2) ~i (2.3) pana cand, pentru toate
(L.23) suprafetele ,active" Ai, se indepline~te conditia (L.25a).
(3) ~unoscand distributia finala a presiunilor la contactul radier - teren, se pot calcula eforturile
unde:
Per presiunea critica definita in Anexa F a prezentului normativ sectwnale (M, T) in sectiunile caracteristice ale radierului.
A aria totala a bazei radierului. (4) Daca incarcarea Neste mare ~i I sau cu excentricitati mari, conditia (L.25a) nu va putea fi
indeplinita pe un numar suficient de suprafete Ai astfel incat:
(7 .2) lncarcare excentrica
(1) Se admite ca presiunea limita de cedare !ocala, in zona interioara a bazei radierului, Plim, a) nu se poate obtine conditia de echilibru global;
variaza liniar intre pp 1 pe conturul radierului ~i Pv, presiunea corespunzatoare centrului de b) aria efectiva (redusa) a bazei fundatiei, A', devine mai mica de 50% din aria total a, A.
greutate al bazei radierului.
In ambele situatii se produce pierderea generala de stabilitate a terenului de fundare aflat sub
Presiunea Pv se calculeaza:
radier prin refulare laterala, fenomen insotit de tasari ~i rotiri excesive ale fundatiei.
Pv= 3ppl- 2pcr (L.24)

unde:
Ppi presiunea plastica definita in Anexa H a prezentului normativ.
(2) Pentru a tine seama de faptul ca presiunile repartizate de radier nu pot depa~i presiunile
limita de cedare locala a terenului, rezolvarea sistemului de ecuatii (L.22) se face in mod iterativ:

(2.1) Utilizand valorile z~, 8~ ~i 8~ obtinute in prima etapa de rezolvare a sistemului (L.22) se
stabilesc tasarile, Zi ~i presiunile Pi, in punctele i, i= 1-;-.n.
Valorile presiunilor, Pi, se pot situa in unul din urmatoarele cazuri:
0 <pi ~Pc,i (L.25a)
Pi>Pc,i (L.25b)
Pi<O (L.25c)

unde:
Pi presiunea corespunzatoare ariei Ai
Pc,i = 0,9plim,i
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014 157
156

19. SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la

ANEXAM
cutrernur.
REFERINTE NORMATIVE Parte a 5: Fundatii, structuri de sustin ere ~I aspecte
geotehnice
20. SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
1. Standarde cutrernur.
.
Nr. Denumire Parte a 5: Fundatii, structuri de sustinere ~1 aspecte
Standard
crt. geotehnice. Anexa nationala
1. SR EN 1990:2004 Eurocod 0: Bazele proiectarii structuri1or
21. STAS 6054-77 Teren de fundare. Adiincirni rnaxirne de inghet
2. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod 0: Baze1e proiectarii structurilor. Anexa
nationa1a
3. SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structuri1or.
2. Re2IemenHiri tehnice
Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati
Nr.
proprii, incardiri utile pentru cladiri Reglementare tehnica Act normativ prin care se aproba/publicatia
crt.
4. SR EN 1990:2004/AC:2009 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor.
1. Cod de proiectare seisrnica - Partea I Ordinul rninistrului dezvoltarii regionale
Partea 1-1: Actiuni general e. Greutati specifice, greutati
- Prevederi de proiectare pentru ~i adrninistratiei pub lice nr. 2465/2013,
proprii, incarcari utile pentru cladiri
cladiri, indicativ P 100-1/2013 publicat in Monitorul Oficial al Rorniiniei, Partea I, nr.
5. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structuri1or. 558 ~i nr. 558 bis din 3 septernbrie 2013
Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati
2. Cod de proiectare a constructiilor cu Ordinul rninistrului dezvoltarii regionale ~I
proprii, incarcari utile pentru cladiri. Anexa nation1a
pereti structurali de beton arrnat, adrninistratiei pub lice nr.2361/2013, publicat in
6. SR EN 1992-1-1 :2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
indicativ CR 2-1-1.112013 Monitorul Oficial al Rornaniei, Partea I, nr. 583 ~i nr.
Partea 1-1 : Reguli generale ~i reguli pentru cladiri
583 bis din 13 septernbrie 2013
7. SR EN 1992-1-1:2004/ NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. 3. Cod de proiectare pentru structuri din Ordinul rninistrului dezvoltarii regionale ~1
Partea 1-1: Reguli genera1e ~i reguli pentru cladiri. Anexa
zidarie, indicativ CR 6 - 2013 adrninistratiei pub lice nr.2464/20 13, publicat in
nationla Monitorul Oficial al Rornaniei, Partea I, nr. 582 ~i nr.
8. SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. 582 bis din 13 septernbrie 2013
Partea 1-1: Regu1i generale ~i reguli pentru cladiri
4. Cod de proiectare. Bazele proiectarii Ordinul rninistrului dezvoltarii regionale ~i turisrnului
9. SR EN 1992-1-1 :2004/ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. constructiilor, indicativ CR 0- 2012 nr. 1530/2012, publicat in Monitorul Oficial al
NB:2008/A91:2009 Partea 1-1: Reguli generale ~i reguli pentru cladiri. Anexa
Rornaniei, Partea I, nr.647 ~i nr. nr.647 bis din 11
nationla septernbrie 2012, cu cornpletarile ulterioare
10. SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel.
5. Specificatie tehnica privind produse Ordinul rninistrului dezvoltarii regionale ~i turisrnului
Partea 1-1: Reguli generale ~i reguli pentru cladiri
din otel utilizate ca arrnaturi: cerinte nr. 683/2012, publicat in Monitorul Oficial Partea I
11. SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. ' '
~i criterii de perforrnanta, indicativ nr. 337 din 18 rnai 2012
Partea 1-1: Reguli generale ~i reguli pentru cladiri. Anexa
ST 009:2011
nationala 6. Norrnativ privind docurnentatiile Ordinul rninistrului dezvoltarii regionale ~I
12. SR EN 1993-1-1:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. geotehnice pentru constructii, adrninistratiei pub lice nr. 1330/2014 publicat in
Partea 1-1 : Reguli generale ~i reguli pentru cladiri indicativ NP 074- 2014 Monitorul Oficial al Rornaniei Partea I, nr. 597 ~I
13. SR EN 1997-1 :2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. nr.597 bis din 11 august 2014
Partea 1: Reguli general e. 7. Norrnativ privind deterrninarea Ordinul rninistrului dezvoltarii regionale ~i
14. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. valorilor caracteristice ~i de calcul turisrnului nr. 2690/2010 publicat in Monitorul Oficial
Partea 1: Reguli generale. Anexa nationala ale pararnetrilor geotehnici, indicativ al Rornaniei Parte a I, nr. 15 8 ~i 15 8 his din 4 rnartie
15. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. NP 122:2010 2011
Partea 1: Reguli generale. 8. Norrnativ privind fundarea Ordinul rninistrului dezvoltarii regionale ~i
16. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. constructiilor pe parnanturi sensibile turisrnului nr. 2688/2010 publicat in Monitorul Oficial
Partea 2: lnvestigarea ~i incercarea terenu1ui la urnezire, indicativ NP 125:2010 a1 Rorniiniei Partea I, nr. 158 ~i 158 bis din 4 rnartie
17. SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. 2011
Partea 2: lnvestigarea ~i incercarea terenului. Anexa 9. Norrnativ privind fundarea Ordinu1 ministru1ui dezvo1tarii regionale ~i
nationala constructiilor pe parnanturi cu turisrnului nr.115/2012 pub1icat in Monitorul Oficial
18. SR EN 1997-2:2007/AC:2010 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. urnflaturi ~i contractii rnari, indicativ al Rornaniei Partea I nr. 397 ~i 397 bis din 13 iunie
Partea 2: lnvestigarea ~i incercarea terenului NP 126:2010 2012
158 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XII.2014
10. Normativ pentru producerea
betonului ~i executarea lucrarilor din
beton, beton annat ~1 beton
precomprimat - Partea 1: Producerea
betonului, indicativ NE 012/1 :2007
11. Normativ pentru producerea ~1
executarea lucrarilor din beton, beton
annat ~i beton precomprimat - Partea
2: Executarea lucrarilor din beton,
indicativ NE 012/2:2010
Ordinul ministrului dezvoltarii lucrarilor publice ~i
locuintei nr.577 /2008 din 29 aprilie 2008, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 374 din 16
mai 2008
Ordinul ministrului dezvoltarii regionale ~i turismului
nr. 2514/2010, publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr.853 ~i nr. 853 bis din 20 decembrie 2010
 EDITOR: GUVERNUL ROMANIEI

, Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul1 , Bucuresti; C.I.F. R0427282,
'I
lj IBAN: R055RNCB0082006711100001 Banca Comerciala Romana- S.A.,- Sucursala ,Unirea" Bucuresti
I ~i IBAN: R012TREZ7005069XXX000531 Direc(ia de Trezorerie ~i Contabilitate Publica a Municipiului Bucure~ti
II (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
~I Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro , internet: www.monitoruloficial.ro
111111111111111111111111
ill'"' MONITORUL
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela(ii cu publicul, Bucure~ti, ~os. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401 .00 .70 , fax 021.401.00 .71 ~~ 021.401 .00.72
5 948368 63634 7
.I O F l C lAL Tiparul: , Monitorul Oficial" R.A.

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 935 bis/22.XII.2014 contine 160 de pagini. Pre(ul: 80,00 lei ISSN 1453--4495
Acest numar al Monitorului Oficial al Romaniei a fost tiparit in afara abonamentului.