CAIET DE SARCINI

ÎNCADRARE TROTUARE SI SPATII VERZI CU BORDURI

1. Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini priveşte încadrarea trotuarelor cu borduri prefabricate din

beton şi a spaŃiilor verzi din cadrul trotuarelor cu borduri mici din beton, îngropate.
Caietul de sarcini se aplică la lucrările de construcŃie a trotuarelor, incadrarea
spatiilor verzi, alei de pietoni, piste de ciclisti, etc.
Bordurile utilizate la încadrarea trotuarelor şi a spaŃiilor verzi sunt prefabricate din
beton simplu conform STAS 1139, utilizându-se două tipuri:

Tip A, utilizate la trotuarele adiacente părŃii carosabile, precum şi la încadrarea
părŃii carosabile a străzii cu borduri denivelate;

Tip B, utilizate ca borduri îngropate la marginea spaŃiilor verzi pentru limitarea
lor faŃă de trotuarele adiacente;

Tip P, utilizate la partea centrala a intrarilor carosabile;

Tip I, utilizate la partile laterale ale intrarilor carosabile.

Notare

Bordurile se notează, indicând în ordine tipul, mărimea, lungimea, varianta, modul

de prelucrare a feŃelor, culoarea şi modelul, standardul (exemplu: bordura A1 x 1000 / I /
nefinisată STAS 1139).
Bordurile folosite in acest caz sunt Borduri mici prefabricate din beton 10 x 15 cm
asezate pe fundatie din beton 10 x 20 cm: bordura B1 x 500/I/ finisata STAS 1139-97.

2. CondiŃii tehnice de calitate

2.1. Forma şi dimensiunile (mm)

Forma şi dimensiunile celor două tipuri de borduri utilizate se prezintă în
tabelul 1.

Tabelul 1
Tip LăŃime ÎnălŃime Lungime Pantă
Mărimea
bordură b±2 h±5 l±5 n±2
1000;
A 1 200 250 4
330
1 100 150 750;500 -
2 100 150 750;500 -
B
1000;750;
4 120 150 -
500
P - 600 300 400 -
I - 300 300 600 -
 2.2. Caracteristici fizice
Caracteristicile fizice se adoptă în conformitate cu cele prevăzute în STAS 1139 şi
se prezintă în tabelul 2.

Tabelul 2
Caracterisitca CondiŃii de admisibilitate
RezistenŃa la încovoiere (N/mm2)
(valori minime)
Tip A 5,0
Clasa betonului C 18/22,5 (BC 22,5)
După încercare să nu apară
RezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ fisuri sau ştirbituri la nici o
bordură de probă
Uzura cu nisip normal
1,3
monogranular, mm, maxim

2.3. Aspect
CondiŃiile de aspect sunt prezentate în tabelul 3.
Tabelul 3
CondiŃia de aspect CondiŃii de admisibilitate
Uniformă pe aceeaşi bordură şi cu mici
Culoarea diferenŃe de nuanŃă între bordurile din
acelaşi lot
Abatere de la planeitate (săgeata
maximă) a feŃelor văzute, mm/m, 3
maxim
Deformări la feŃele văzute mai
Nu se admit
mari de 2 mm
Abatere de la unghiul de 90º,
3 (0º10')
mm/m (grade) maxim
Ştirbituri, milimetri, maxim:
- lungime 3
- adâncime 2
la 25% din lot. La muchiile rotunjite nu
se admit ştirbituri

2.4. Materiale
2.4.1. Ciment
Se va utiliza ciment Portland compozit tip II/B-M, SR 1500.
2.4.2. Agregatele de balastieră cu granulaŃia 0..31 mm (STAS 1667-76) şi/sau
agregate concasate din roci dure conform SR 667.
Caracteristicile materialelor componente şi ale betoanelor se verifică conform
instrucŃiunilor cuprinse în Normativul NE 012/99. Bordurile se montează pe o fundaŃie
C6/7,5 (BC 7,5) cu următoarele dimensiuni:
o pentru bordurile tip B – 10 x 20 cm;

3. Reguli pentru verificarea calităŃii bordurilor

Verificarea calităŃii se face pe loturi a 3000 bucăŃi, de aceeaşi dimensiuni, format,

variantă şi finisare prin:
o verificări de lot;
o verificări periodice;
Verificările de lot constau din verificarea formei, a dimensiunilor şi a aspectului.
 Verificările periodice se fac semestrial pe unul din loturile supuse verificărilor de lot
şi constau din:
o verificarea rezistenŃei la încovoiere pe minim 3 bucăŃi bordură;
o verificarea clasei de beton pe minim 3 epruvete la fiecare 50 mc beton cu
aceeaşi compoziŃie;
o verificarea rezistenŃei la îngheŃ-dezgheŃ pe minim 3 bucăŃi bordură;
o verificarea uzurii pe minim 3 epruvete.
Volumul lotului şi al eşantionului, precum şi modul de acceptare sau respingere al
lotului sunt conform STAS 3160/2-84. Lotul respins poate fi prezentat la o nouă verificare
numai după o sortare bucată cu bucată.
Verificările periodice (cu excepŃia clasei betonului) se efectuează pe probe alese
aleatoriu, din eşantion sau din lot şi care corespund verificării dimensionale şi de aspect.
Metodele de verificare cuprind modul de realizare a verificării formei şi
dimensiunilor, a aspectului, determinarea rezistenŃei la încovoiere, verificarea clasei de
beton şi determinarea uzurii conform STAS 1139 .

4. Marcare. Depozitare si livrare

Bordurile se marcheaza, cel putin una la 50 bucati, pe o fata neaparenta, cu marca

fabricii si STAS 1139.
Bordurile se depoziteaza in randuri, pe stive de 1,5 m inaltime. Intre randuri se
recomanda a se aseza sipci.
Bordurile se livreaza la varsta de 28 zile sau daca au atins rezistenta
corespunzatoare la incovoiere.
Bordurile se transporta cu orice mijloc de transport, asezarea in vehicul trebuie sa
fie astfel incat sa se asigure integritatea in timpul transportului. Este interzisa incarcarea
sau descarcarea lor prin rostogolire sau aruncare.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii,
intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare.

5. Măsuri de protecŃie a muncii

Se va respecta regulamentul privind „ProtecŃia şi igiena muncii în construcŃii”

publicate în buletinul construcŃiilor nr. 5-6-7-8/1993.
 CAIET DE SARCINI
ÎNCADRARE SISTEM RUTIER CU BORDURI

1. Obiect şi domeniu de aplicare

Caietul de sarcini se aplică la lucrările de construcŃie a străzilor noi, la lucrările de

modernizare a străzilor existente cat si a platformelor carosabile.
Bordurile utilizate la încadrarea sunt prefabricate din beton simplu conform STAS
1139, utilizându-se două tipuri:

Tip A, utilizate la trotuarele adiacente părŃii carosabile, precum şi la încadrarea
părŃii carosabile a străzii cu borduri denivelate;

Tip B, utilizate ca borduri îngropate la marginea spaŃiilor verzi pentru limitarea
lor faŃă de trotuarele adiacente.

Notare

Bordurile se notează, indicând în ordine tipul, mărimea, lungimea, varianta, modul

de prelucrare a feŃelor, culoarea şi modelul, standardul (exemplu: bordura A1 x 1000 / I /
nefinisată STAS 1139).

2. CondiŃii tehnice de calitate

2.1. Forma şi dimensiunile (mm)

Forma şi dimensiunile celor două tipuri de borduri utilizate se prezintă în
tabelul 1.

Tabelul 1
Tip LăŃime ÎnălŃime Lungime Pantă
Mărimea
bordură b±2 h±5 l±5 n±2
1000;
A 1 200 250 4
330
P - 600 300 400 -
I - 300 300 600 -

2.2. Caracteristici fizice

Caracteristicile fizice se adoptă în conformitate cu cele prevăzute în STAS 1139 şi
se prezintă în tabelul 2.
 Tabelul 2
Caracterisitca CondiŃii de admisibilitate
RezistenŃa la încovoiere (N/mm2)
(valori minime)
Tip A 5,0
Clasa betonului C 18/22,5 (BC 22,5)
După încercare să nu apară
RezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ fisuri sau ştirbituri la nici o
bordură de probă
Uzura cu nisip normal
1,3
monogranular, mm, maxim

2.3. Aspect
CondiŃiile de aspect sunt prezentate în tabelul 3.
Tabelul 3
CondiŃia de aspect CondiŃii de admisibilitate
Uniformă pe aceeaşi bordură şi cu mici
Culoarea diferenŃe de nuanŃă între bordurile din
acelaşi lot
Abatere de la planeitate (săgeata
maximă) a feŃelor văzute, mm/m, 3
maxim
Deformări la feŃele văzute mai
Nu se admit
mari de 2 mm
Abatere de la unghiul de 90º,
3 (0º10')
mm/m (grade) maxim
Ştirbituri, milimetri, maxim:
- lungime 3
- adâncime 2
la 25% din lot. La muchiile rotunjite nu
se admit ştirbituri

2.4. Materiale
2.4.1. Ciment
Se va utiliza ciment Portland compozit tip II/B-M, SR 1500.
2.4.2. Agregatele de balastieră cu granulaŃia 0..31 mm (STAS 1667-76) şi/sau
agregate concasate din roci dure conform SR 667.
Caracteristicile materialelor componente şi ale betoanelor se verifică conform
instrucŃiunilor cuprinse în Normativul NE 012/99. Bordurile se montează pe o fundaŃie
C6/7,5 (BC 7,5) cu următoarele dimensiuni:
o pentru bordurile tip A – 15 x 30 cm;

3. Reguli pentru verificarea calităŃii bordurilor

Verificarea calităŃii se face pe loturi a 3000 bucăŃi, de aceeaşi dimensiuni, format,

variantă şi finisare prin:
o verificări de lot;
o verificări periodice;
Verificările de lot constau din verificarea formei, a dimensiunilor şi a aspectului.
Verificările periodice se fac semestrial pe unul din loturile supuse verificărilor de lot
şi constau din:
o verificarea rezistenŃei la încovoiere pe minim 3 bucăŃi bordură;
 o verificarea clasei de beton pe minim 3 epruvete la fiecare 50 mc beton cu
aceeaşi compoziŃie;
o verificarea rezistenŃei la îngheŃ-dezgheŃ pe minim 3 bucăŃi bordură;
o verificarea uzurii pe minim 3 epruvete.
Volumul lotului şi al eşantionului, precum şi modul de acceptare sau respingere al
lotului sunt conform STAS 3160/2-84. Lotul respins poate fi prezentat la o nouă verificare
numai după o sortare bucată cu bucată.
Verificările periodice (cu excepŃia clasei betonului) se efectuează pe probe alese
aleatoriu, din eşantion sau din lot şi care corespund verificării dimensionale şi de aspect.
Metodele de verificare cuprind modul de realizare a verificării formei şi
dimensiunilor, a aspectului, determinarea rezistenŃei la încovoiere, verificarea clasei de
beton şi determinarea uzurii conform STAS 1139-87.

4. Reguli privind realizarea încadrărilor în cazul modernizării străzilor

În cazul modernizării străzilor şi a execuŃiei ranforsărilor sistemului rutier pe partea

carosabilă, în marea majoritate a cazurilor este necesară ridicarea cotei bordurilor şi a
trotuarelor cu o înălŃime h, mai mare sau egală cu grosimea straturilor de ranforsare. Acest
lucru este necesar pentru asigurarea denivelării trotuarelor cu cel puŃin 15 cm. În acest caz
execuŃia efectivă a ridicării la noua cotă cuprinde următoarele lucrări:
- demontarea bordurilor vechi;
- distrugerea vechii fundaŃii a bordurilor existente pentru a putea monta noua fundaŃie;
- aşternerea noi fundaŃii la dimensiunile şi la cotele necesare;
- pozarea noilor borduri la cota necesară, asigurând respectarea dimensiunilor părŃii
carosabile;
- verificarea cotelor bordurilor (la fiecare element de bordură) precum şi a diferenŃei de
nivel faŃă de stratul suport al ranforsării care trebuie să rezulte:
∆h ≥ 15 + h (cm)
unde h reprezintă grosimea straturilor de ranforsare.

5. RecepŃia lucrărilor

RecepŃia preliminară
La terminarea lucrărilor sau a unor părŃi din aceasta se va efectua recepŃia
preliminară verificându-se:
- concordanŃa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi cu proiectul tehnic;
- dacă s-au realizat verificările conform prezentului caiet de sarcini;
- dacă au fost duse la îndeplinire constatările consemnate în cursul execuŃiei de către
organele de control.
În urma acestei recepŃii se încheie un proces verbal de recepŃie preliminară unde
sunt consemnate eventualele remedieri necesare, termenul de execuŃie a acestora şi
recomandările cu privire la modul de urmărire.

6. Măsuri de protecŃie a muncii

Se va respecta regulamentul privind „ProtecŃia şi igiena muncii în construcŃii”

publicate în buletinul construcŃiilor nr. 5-6-7-8/1993.
 CAIET DE SARCINI: STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST

CAPITOLUL l
GENERALITATI
Arl.l. Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conŃine specificaŃiile tehnice privind execuŃia şi recepŃia
straturilor de fundaŃie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale
drumurilor publice şi ale străzilor.
El cuprinde condiŃiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcŃie
folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaŃie realizat conform STAS 6400.
Art.2. Prevederi generale
2.1. Stratul de fundaŃie din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau mai
multe straturi, în funcŃie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform
prevederilor STAS 6400, între 15 şi 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea "Beneficiarului", verificări
suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
"Beneficiarul" va dispune întreruperea execuŃiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se
impun.

CAPITOLUL II
MATERIALE
Art.3. Agregate naturale
3.1. Pentru execuŃia straiului de fundaŃie se vor uliliza balast sau balast amestec
optimal, cu granula maximă de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheŃ, nu
trebuie să conŃină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
3.3. In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul şi balastul amestec
optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundaŃie, trebuie să îndeplinească
caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
Tabel l
CONDIłII DE ADMISIBILITATE
AMEST FUNDAłII COMPLETAREA METODE DE
CARACTERISTICI EC RUTIERE SISTEMULUI RUTIER VERIFICARE
OPTIM LA ÎNGHEł-DEZGHEł - CONFORM
STRAT DE FORMÂ-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
ConŃinut de fracŃiuni % STAS 1913/5
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3 STAS 4606
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neumfonnitate . 15 15
(Un) minim
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS
Uzura cu maşina tip Los 30 ' 50 50 730
Angeles (LA) % max.
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor0-8,8-
16,16-25, 25-63,fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitatea ale agregatului total in cazul balaslului amestec optimal
sunt aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu
Limita
gnmulozitate dimensiuni de ... in mm
0,02 0,2 1 4 8 25 63

inferioara 0 4 12 28 35 100
0-63 60 75
superioară 3 10 22 38 50 100
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în
depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanŃa calităŃii acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor
de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc
cerinŃele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va Ńine evidenŃa calităŃii balastului sau balastului
amestec optimal astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate
de laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcŃie
de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.
3.9. In cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi
depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor
aprovizionate din surse diferite.
3.10. In cazul în care la verificarea calităŃii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul l aceasta
se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiŃiilor
calitative prevăzute.
Art.4. Apa
Apa necesara compactariistratului de balast sau balast amestec optimal poata sa
provina din reŃeaua publică sau din alte surse, dar în arest din urma caz nu trebuie sa
conŃină nici un fel de particule în suspensie.
Art.5. Controlul calităŃii balastului sau a balastului ameutec optimal înainte de
realizarea stratului de fundaŃie
Controlul calităŃii se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul 3.
 Tabel 3
AcŃiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristici ce se
verifică
1 Examinarea datelor
înscrise în certificatul de
calitate sau certificatul de
garanŃie
2 Determinarea
gramilometrică.
Echivalentul de nisip.
Neomogenitatea
balastului
3 Umiditate
RezistenŃe la uzura cu
maşina tip Los Angeies
(LA)
Metoda de
FrecvenŃa minima determinare
conform
La aprovizionare La locul de punere în
La fiecare lot -
aprovizionat
O probă la fiecare lot - STAS 4606-
aprovizionat, de 500
tone, pentru fiecare
sursă (dacă este
cazul pentru fiecare
sort)
STAS 730
-. O probă pe schimb (şi sort) STAS 4606-
înainte de începerea
hicrărilor şi ori de câte ori se
observă o schimbare cauzată
de condiŃii meteorologice
O probă la fiecare lot STAS 730
aprovizionat pentru
fiecare sursa (sort) la
fiecare 5000 tone
 CAPITOLUL III
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
Art.6. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal
se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea
lucrărilor de execuŃie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:
du max.P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3
Wopt P.M. =umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
Art.7. Caracteristicile efective de compactare
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe
probe prelevate din lucrare şi anume:
du ef - greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3
W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului
de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ------------------- x 100
du max.PM
7.2. La execuŃia stratului de fundaŃie se va urmări realizarea gradului de compactare
arătat la art. 13.

CAPITOLUL IV
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Art.8. Măsuri preliminare
8.1. La execuŃia stratului de fundaŃie din balast sau balast amestec optimal se va trece
numai după recepŃiona rea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Inainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele
necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Inainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor
din fundaŃii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaŃie la acestea, precum şi alte
lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundaŃie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum
este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face
printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor
în orice punct al traseului, la cel puŃin 15 cm deasupra şantuluii sau în cazul rambleelor
deasupra terenului.
8.5. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri
de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcŃie de
sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.
Art.9. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec
optimal
9.1. Inainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o
experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăŃime de cel
puŃin 3,40 m (dublul lăŃimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru rea-
lizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor
de raspindire, pentru utilizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.
9.2. Compaelarea de proba pe tronsonul experimental se va face în prezenŃa
Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de
comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obŃinut, Antreprenorul va
trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului
de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
- condiŃiile de compactare (verificarea eficacităŃii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi,schimb), exprimat în
mc; S = suprafaŃa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2.
In cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeŃele compactate de fiecare
utilaj se cumulează.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca
sector de referinŃă pentru restul lucrării.
Caracteristicile obŃinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru
a servi la urmărirea calităŃii lucrărilor ce se vor executa.
Art.10. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
10.1. Pe terasamentul recepŃionat se aşterne şi se nivelează balastul amestec optimal
intr-unul sau mai multe straturi, in f+unctie de grosimea prevazuta in proiect si de
grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Aşternerea si nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăŃimilor şi pantelor prevazute
in proiect..
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileşte de laboratorul de şantier Ńinând seama de umiditatea agregatului şi se
adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundaŃie din balast sau balast amestec optimal se
face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se
componenŃa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S
de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaŃie nu se realizează pe întreaga lăŃime a
platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de
fundaŃie, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se
totodată şi măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaŃie, sau
care rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se
recompactează. SuprafeŃele ci denivelări mai mari de 4 cm se completează, se
renivelează şi apo se compactează din nou.
10.6. Este interzisă folosirea balastului îngheŃat.
10.7. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit ci un strat de zăpadă sau cu
pojghiŃă de gheată.
Art.ll. Controlul calităŃii compactării balastului sau 4 balastului amestec optimal
11.1. In timpul execuŃiei stratului de fundaŃie din balast sau balast amestec optimal se
vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările arătate în tabelul 4.
.
 Tabel 4
DETERMINAREA,
NR. PROCEDEUL DE METODE DE
FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE
CR VERIFICARE SAU VERIFICARE
PUNERE ÎN OPERĂ
T. CARACTERISTICA, CARE SE CONFORM
VERIFICA
1 încercare Proctor modificată - STAS 1913/13

2 Determinarea umidităŃii de zilnic, dar cel puŃin un test la flecare 250 STAS 4606
compactare şi corelaŃia m de banda de circulaŃie
umidităŃii
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafaŃă de 2.000 _
compactat mp de strat
4 Verificarea realizării intensităŃii zilnic _
de compactare Q/S
5 Determinarea gradului de zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeŃe STAS 1913/15 STAS
compactare prin determinarea < 2.000 mp şi minim 5 puncte pentru 12288
greutăŃii volumice în stare suprafeŃe > 2.000 mp de strat
uscată
6 Determinarea capacităŃii în câte două puncte situate în profiluri Normativ CD 31
portante la nivelul superior al transversale la distanŃe de 1 0 m unul de
stratului de fundaŃie altul pentru fiecare bandă cu lăŃime de
7,5 m
In ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast,
aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităŃii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va Ńine următoarele evidenŃe privind calitatea stratului
executat:
- compoziŃia granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obŃinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimă, densitate maximă uscată);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portantă).

CAPITOLUL V
CONDIłII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
Art.12. Elemente geometrice
12.1. Grosimea stratului de fundaŃie din balsat sau din balast amestec optimal este cea
din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge
stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaŃie este media măsurătorilor obŃinute pe fiecare sector de
drum prezentat recepŃiei.
12.2. LăŃimea stratului de fundaŃie din balast sau balast amestec optimal este
prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lăŃime pot fi ± 5 cm. Verificarea lăŃimii executate se va face în dreptul
profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversală a fundaŃiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
mibrăcăminŃîi sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu
± 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la
fiecare 25 m distanŃă.
12.4. DeclivităŃile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundaŃiei din balast,faŃă de cotele din proiect pot fi de+/-10 mm.
Ari. 13. CondiŃii de compactare
Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate
pina la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime dindensitatea in stare
uscata maxima determinata prin incercari Proctor nodificata conform STAS 1913/13:
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III:
- 100% in cel putin 95% din punctele de masurare;
- 98% in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si in toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II si III.
- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:
- 98%, în cel puŃin 93% din punctele de măsurare;
- 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaŃie se consideră
realizată dacă valoarile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor
admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD 31).
Tabel 5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
fundaŃie din Strat de
balast sau forma Paminturi de tipul (conform STAS 1243)
balast
Conform Nisip prăfos, Argilă prăfoasă, argilă
amestec Praf nisipos, praf argiîos-
optimal h STAS nisip argilos nisipoasa, argila prafoasa
nisipos, praf argilos (P4)
12.253 (P3) nisipoasa ( P)
(cm)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201

Nota: Balastul din stratul de fundaŃie trebuie să îndeplinească condiŃiile de admisibilitate

din SR 662 şi STAS 6400.
Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile
Normativului CD 31.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în
scopul calităŃii execuŃiei lucrărilor de fundatii se va face prin examinarea modului de
variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare
vehiculului etalon ( cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientilor de
variatie Cv.
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de
fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
Art.14. Caracteristicile suprafeŃei stratului de fundaŃie
Verificarea denivelărilor suprafeŃei fundaŃiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaŃie şi
nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi
nu pot fi mai mari de +1,0 cm.
In cazul apariŃiei denivelărilor rnai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafeŃei fundaŃiei
 CAPITOLUL VI
RECEPłIA LUCRĂRILOR
Art.15. RecepŃia pe faza determinantă
RecepŃia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform
Regulamentului privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii aprobat cu HG 272/94 şi
conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuŃie determinante,
elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul ConstrucŃiilor volum 4/1996, atunci când
toate lucrările prevăzute în documentaŃii sunt complet terminate si toate verificarile sunt
efectuate in conformitate cu prevederile Art.5,11,12,13 si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organul de control.
In urma acestei receptii se incheie „ Proces verbal” in registrul de lucrari
ascunse.
Art.16. RecepŃia preliminară, la terminarea lucrărilor
RecepŃia preliminară se face odată cu recepŃia preliminară a întregii lucrări,
conform Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente
acestora, aprobat cu HG 273/94.
Art.17. RecepŃia finală
RecepŃia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanŃie pentru întreaga lucrare
şi se va face in condiŃiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
 ANEXA
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind publicat în
MO 397/24.08.2000 condiŃiile de închidere
a circulaŃiei şi de instruire a
restricŃiilor de circulaŃie în vederea
executării de lucrări în zona
drumului public şi/sau pentru
protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecŃia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreŃinerea
drumurilor şi podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingerea incendiilor
şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr.116/1999 - Instructiuni proprii de securitate a
muncii pentru lucrari de intretinere,
reparare si exploatare a drumurilor
si podurilor
II. REGLEMENTĂRI TEHNICE
20. CD 31 - Normativ pentru determinarea prin
deflectografie şi deflectometrie a
capacităŃii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple şi semirigide.
III. STANDARDE
SR 662 - Lucrări de drumuri. Agregate
naturale de balastieră. CondiŃii tehnice
de calitate.
STAS73O - Agregate naturale pentru lucrări de căi
ferate şi drumuri. Metode de încercare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidităŃii.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozităŃii.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor
de compactare, încercarea Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutăŃii
volumice pe teren.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si
betoane cu lianti minerali.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de
fundatie. Conditii tehnice generale de calitate
CAIET DE SARCINI PENTRU IMBRACĂMINłI RUTIERE
BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD

CAPITOLUL I
GENERALITĂłI
Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare
1.1. Prezentul caiet de sarcini conŃine specificaŃiile tehnice privind
îmbrăcăminŃile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice
preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde condiŃiile tehnice
de calitate prevăzute în SR 174-1 si SR174, care trebuie să fie îndeplinite la preparare,
transportul, punerea in operă şi controlul calităŃii materialelor şi straturilor executate.
1.2. Caietul de sarcini se aplică la construcŃia, modernizarea şi reabilitarea
drumurilor publice şi a străzilor, precum şi la construcŃia drumurilor de exploatare.
1.3. Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte în
proiect de către Proiectant.
1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcăminŃilor
executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice
recuperate.
Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
2.1. ÎmbrăcăminŃile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tripul betoanelor
asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcătuite, în general din două straturi şi
anume:
- stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi
asfaltice:
• MASF8 şi MASF16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
• BA8, BA16 şi BA25, betoane asfaltice bogate în criblură;
• BAR16, beton asfaltic rugos;
• BAPC16, beton asfaltic cu pietriş concasat;
- stratul inferior, de legătură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi
asfaltice:
• BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblură;
• BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietriş concasat;
• BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietriş sortat.
2.2. În cazurile în care îmbrîcîmintea bituminoasă cilindrată se execută într-un
singur strat, acesta trebuie să îndeplinească toate condiŃiile cerute pentru stratul de
uzură.
2.3. ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru
drumuri se vor executa conform STAS 174-2.
ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor
executa conform următoarelor normative:
AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloză;
AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 – realizate cu bitum aditivat.
 C A P I T O L U L II
NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA
MATERIALELOR
Art. 3. Agregate
3.1. Pentru îmbrăcăminŃi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din
agregate naturale neprelucrate şi prelucrate care trebuie să îndeplinească, condiŃiile de
calitate în conformitate cu prevederile standardelor după cum urmează:
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;
- pietriş şi pietriş concasat, sorturi 4-8, 8-16 şi 16-25(31), conform SR 662,
tabelul 10.
Clasa minimă a rocii din care se obŃin agregatele naturale de carieră, în
funcŃiede clasa tehnică a drumului sau categoria străzii, trebuie să fie conform SR 667,
tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienŃă a a gregatelor naturale
de carieră trebuie să fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în
totalitate, înainte de a fi introduse în instalaŃia de preparare.
Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute
cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereŃi despărŃitori, pentru
evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.
3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor
de conformitate care atestă calitatea acestora.
Art. 4. Filer
Filerul care se utilizează la îmbrăcăminŃi rutiere bituminoase este de calcar sau
de cretă, conform STAS 539, care trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:
- fineŃea (conŃinutul în părŃi fine 0,1 mm) min.80%;
- umiditatea max. 2%;
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.
În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie să corespundă
prevederilor STAS 539 şi condiŃiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02mm
să fie de 20%.
Filerul de depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu
încărcare preumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art. 5. LianŃi
5.1. LianŃii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în
prezentul caiet de sarcini sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi tip 80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Aceştia se aplică în conformitate cu indicaŃiile din tabelul 1.

Tipul îmbrăcăminŃii bituminoase Tipul liantului

Îmbrăcăminte bituminoasă din mixtură
asfaltică stabilizată cu fibre:
- strat de uzură (cu adaos de fibre)
- strat de legătură (fără fibre)
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu
polimeri:
- strat de uzură
Bitum neparafinos pentru drumuri, con form SR 754:
Tip D 60/80
sau
Bitum modificat cu polimeri
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR754:
Tip D60/80
Bitum modificat cu polimeri
 - strat de legătură
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat:
- strat de uzură şi strat de legătură
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum
neparafinos pentru drumuri:
- strat de uzură şi strat de legătură
Bitum modificat cu polimeri sau
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:
Tip D60/80
Bitum aditivat:
- tip D 60/80a – zona climaterică caldă
- tip D80/100a – zona climaterică rece
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:
- tip D 60/80a – zona climaterică caldă
- tip D80/100a – zona climaterică rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi tip D 80/100 trebuie să
îndeplinească condiŃiile prvăzute de SR 754 şi Normativul AND 537 şi o adezivitate de
minimum 80% faŃă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar
se utilizează bitum aditivat.
5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2. şi 1.1.3, în scopul creşterii
rezistentei la deformaŃii permanente la temperaturi ridicate şi a rezistentei la fisurare la
temperaturi scazute, îmbrăcăminŃile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnică I …III şi
pe străzi de categorie tehnică I şi II, cu trafic greu şi foarte greu şi la alte lucrări
speciale) locuri de parcare, zone cu accelerări frecvente, etc.) se vor executa cu bitum
modificat cu polimeri.
În cazul utilizării bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului
AND 549 şi cele din ANEXA NR.1 la prezentul caiet de sarcini.
5.3. În funcŃie de calitatea bitumului şi natura agregatelor, în cadrul testelor
preliminare se va stabili utilitatea aditivării bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur faŃă
de agregate naturale este mai mică de 80%, indiferent de clasa tehnică a drumului sau
de categoria tehnică a străzii, la care se foloseşte.
Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80 şi tip D
80/100a este bitumul tip D 60/80 şi respectiv tip D 80/100, care trebuie să corespundă
prevederilor SR 754 şi Normativului AND 537.
Prepararea bitumului aditivat se efectuează conform Normativ AND 553.
5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează
separat. Pe tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire
cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire,
pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depozitează în recipienŃi metalici verticali,
prevăzuŃi cu cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare
permanentă, pentru evitarea separarii componentelor şi sistem de înregistrare a
temperaturii. Se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească maximum 2 zile,
iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie să fie minimum
140°C;
- bitumul aditivat se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de
încălzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei
şi bitum), gură de aerisire. Se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească 3
zile iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare să fie de (120-140) °C.
5.5. Pentru amorsări şi badijonări se va folosi emulsie bituminoasă cu rupere
rapidă sau bitum tăiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale,
curăŃate în prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de
încălzire.
 Art. 6. Aditivi
Aditivii utilizaŃi pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuŃia
îmbrăcăminŃilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compoziŃia şi structură
specifică polar-apolară, conform celor prevăzute în declaraŃia de conformitate a calităŃii
emisă de producător.
Aditivii trebuie să fie agrementaŃi tehnic conform reglementărilor în vigoare.
Aditivii trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii de bază:
- să fie compatibili cu bitumul;
- să fie stabili termic până la minimum 200°C;
- să amelioreze adezivitatea bitumului faŃă de agregatele naturale, fără a afecta
celelalte caracteristici ale acestuia;
- să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu
preliminar efectuat de un laborator autorizat, Ńinându-se seama de respectarea
condiŃiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intenŃionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării Beneficiarului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităŃii.
Art. 7. Fibre
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre,
pentru execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză,
bitumate sau nebitumate, trebuie să fie agrementate tehnic conform reglementărilor în
vigoare.
Tipul şi dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza unui studiu
preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea următoarelor condiŃii
tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confecŃiona, în funcŃie de intensitatea
de trafic, la temperatura de 135 + 5°C, conform reg lementărilor în vigoare, iar
încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.
Art. 8. Controlul calităŃii materialelor înainte de anrobare
Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminŃile
bituminoase, se verifică în conformitate cu prescripŃiile din standardele în vigoare ale
materialelor respective şi SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea condiŃiilor arătate la art.
3, 4, 5 şi 6 din prezentul caiet de sarcini.

C A P I T O L U L III
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
Art. 9. CompoziŃia mixturilor
9.1. Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât şi pentru stratul de
legătură, pot fi realizate integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de
agregate naturale de carieră si de balastieră, funcŃie de tipul mixturii asfaltice conform
tabelului 2.
Tabelul 2
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
- criblură sort 4-8 şi 8-16
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8 şi 8-16
Beton asfaltic rugos - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8 şi 8-16 şi 16-25
Betoane asfaltice bogate cu criblură - nisip de concasare sort 0-4
 )
- nisip natural sort 0-4*
- filer
Beton asfaltic cu pietriş concasat - pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
- nisip natural sort 0-4
- filer
Beton asfaltic deschis cu criblură - criblură sort 4-8 şi 8-16 şi 16-25
- nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat - pietriş concasat sort 4-8 şi 8-16 şi
16-25
- nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat - pietriş sort 4-8 şi 8-16 şi 16-25
- nisip de concasare sort 0-4
)
- nisip natural sort 0-4*
- filer
*) Conform notei de la tabelul 4.
CompoziŃia mixturii asfaltice se stabileşte pe baza unui studiu preliminar
aprofundat, Ńinându-se seama de respectarea condiŃiilor tehnice precizate în
prescripŃiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său autorizat, sau îl comandă
la un laborator autorizat.
9.2. Formula de compoziŃie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură,
susŃinută de studiile şi încercările efectuate împreună cu rezultatele obŃinute se supune
aprobării Beneficiarului.
Aceste studii comportă cel puŃin încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C;
indicele de curgere – fluaj – la 60°C, densitatea a parentă, absorbŃia de apă), pentru
cinci conŃinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conŃinutului de liant prestabilit.
La confecŃionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numărul de lovituri vor fi
de 75 pentru straturile de imbrăcăminte la drumuri de clasa tehnică I, II, III (respectiv
străzi de categoria I, II, III) şi 50 lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru
celelalte clase şi categorii.
După verificarea caracteristicilor obŃinute pentru compoziŃia propusă,
Beneficiarul, dacă nu are obiecŃiuni sau eventuale propuneri de modificare, acceptă
formula propusă de Antreprenor.
9.3. Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite
în funcŃie de greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părŃile fine;
dozajul de bitum se stabileşte la masa totală a mixturii.
9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în
tabelul 3.
9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie să fie asigurată pentru
fiecare tip de mixtură asfaltică este indicată în tabelul 4 şi în figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi
8.
9.6. ConŃinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator
conform STAS 1338/1, 2, 3 şi trebuie să se încadreze între limitele recomandate în
tabelul 5.
Tabelul 5
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice ConŃinut liant Clasa tehnică Categoria
din masa a drumului tehnică a
mixturii % străzii
MASF 8 6,7…7,5 I…V I…IV
MASF 16 6,5…7,5 I…V I…IV
BAR 16m, BAR 16a BAR 5,7…6,2 I…III I…III
16 5,7…6,2 II…III II…III
 Strat de uzură BA 16m 6,0…7,0 I…II I…II
6,3…7,3 III III
BA 16, BA 16a 6,0…7,0 II II
6,3…7,3 III III
6,5…7,5 IV…V IV
BA 8, BA 8a 6,5…7,5 IV…V IV
BA25, BA 25a 5,5…7,0 IV…V IV
BAPC 16, BAPC 16a 6,0…7,5 IV…V IV

BAD 25m 4,0…5,0 I…III I…III

Strat de legatura BAD 25, BAD 25a 4,0…5,0 I…V I…IV
BADPC 25, BADPC 25a 4,0…5,0 III…V III…IV
BADPS 25, BADPS 25a 4,0…5,0 IV…V IV

9.7. Raportul filer – liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este
conform tabelului 6.
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant
(recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1,6…1,8
Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblură:
- cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm 1,3…1,8
- cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm
1,1…1,8
Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6…1,8
Strat de legătură Betoane asfaltice deschise 0,5…1,4

9.8. ConŃinutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF şi

MASF 16 va fi în limitele (0,3…1,0)% din masa mixturii asfaltice, în funcŃie de tipul fibrei
utilizate.
ConŃinutul optim de fibre se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de
către un laborator de specialitate autorizat, Ńinându-se seama de respectarea condiŃiilor
tehnice prevăzute.
Tabelul 3
Strat de uzură Strat de legătură
Tipul mixturii asfaltice
FracŃiuni de agregate BA 8 BA 16 BA 25 BAR BAD BADPC BADPC
naturale din amestecul BA 8a BA BA 16 MASF MASF BAPC 25 25 25
total 16m 25a BAR 8 16 16 BAD BADPC BADPC
BA 16m 25m 25a 25a
16a BAR BAD
16a 25 a
Filer şi fracŃiuni din nisipuri
sub 0,1 mm, % 9..13 9..13 6..13 9..11 11..14 10..14 9..13 2..7 2..7 2..7
Filer şi nisip fracŃiunea
(0,1…4)mm,% DiferenŃă până la 100%

Cribluri cu dimensiunea
peste 4 mm, % 22..45 34..58 69..60 47..61 45..60 63..75 - 55..72 - -
Pietriş concasat cu
dimensiunea peste 8 mm, - - - - - - 18..34 - 39..58 -
%
Pietriş sortat cu
dimensiunea peste 8 mm, - - - - - - - - -
% 39..58
 Tabelul 4
Tipul mixturii asfaltice
Marimea ochiului BA 8 BA16 BA 25 BAR BAD25, BAD25m,
sitei, conform SR BA 8a BA BA 16 MASF MASF BAPC BAD25a,BADPC25,
EN 933-2 16m 25a BAR 8 16 16 BADPC25a,
BA 16m BADPS25,
16a BADPS25a
Treceri prin site cu ochiuri patrate – SR EN 933-2
25 mm - - 90..100 - - - - 90..100
16 mm - - 72..90 90..100 - 90..100 95..100 73..90
8 mm 90..100 66..85 54..80 61..74 95..100 44..59 66..82 42..61
4 mm 56..78 42..66 40..61 39..53 40..55 25..37 42..66 28..45
2 mm 30..55 30..55 30..50 30..42 19..28 20..25 30..55 20..55
1 mm 22..42 22..42 20..40 21..31 16..22 19..22 21..42 14..32
0,63 mm 18..35 18..35 15..35 18..25 13..20 13..20 18..35 10..30
0,20 mm 11..25 11..25 8..25 11..15 12..16 11..15 11..25 5..20
0,10 mm 9..13 9..13 6..13 9..11 11..14 10..14 9..13 2..7
Zona de
granulozitate a Fig 1 Fig 2 Fig 3 Fig 4 Fig 5 Fig 6 Fig 7 Fig 8
amestecului de
agregate naturale
NOTA:
La betoanele asfaltice bogate in criblură destinate stratului de uzură şi la
betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasa
cu nisip natural, din care nisipul natural este in proporŃie de maximum:
- 25% pentru BA8 şi BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25.
Art. 10. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe
corpuri de probă tip Marshall şi confecŃionate din mixturi asfaltice preparate în laborator
pentru stabilirea dozajelor optime şi din probe prelevate de la malaxor sau de la
aşternerea pe parcursul execuŃiei, precum şi din straturile îmbrăcăminŃii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuŃiei lucrărilor, precum
şi din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
10.2. In lipsa unor dispoziŃii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asflatice preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri şi cu bitum aditivat, trebuie să îndeplinească, în timpul studiului de
laborator şi în timpul controalelor de fabricaŃie, condiŃiile arătate în tabelele 7 şi 8.

Tabelul 8
Tipul mixturii asfaltice
BAR 16, BAR 16a, BA 16, BAD 25, BAD 25a,
Caracteristica BA 16a, BA 8, BA 8a, BA BADPC 25, BADPC
25, BA 25a 25a, BADPS 25,
BADPS 25a
Caracteristici pe cilindri confecŃionati la presa de
compactare giratorie: 5,0 -
- Volum de goluri la 80 de giraŃii, %, max
- Volum de goluri la 120 de giraŃii, % , max - 9,5
RezistenŃa la deformaŃii permanente: Fluaj
7600 -
dinamic la 40°C şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max
Modulul de elasticitate la 15°C, Mpa, min:
4200 3600
- zona climaterică caldă
- zona climaterică rece 3600 3000
RezistenŃă la oboseală : numărul de cicluri până - 4 x 105
la fisurare la 15°C, min.
 Tabelul 9
Tipul mixturii asfaltice
Caracteristica
BA 16 m BAR 16m BAD 25 m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60°C, KN, min
- Indice de curgere (I) la 60°C, mm 10,0 10,0 8,0
- Densitate aparentă, kg/m³, min 2,0…3,5 2,0…3,5 2,0…3,5
- AbsorbŃie de apă, % vol 2350 2350 2300
2…5 3…5 3…6
Caracteristici pe cilindri confecŃionaŃi cu presa de
compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giraŃii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giraŃii, %, max
- - 9,5
RezistenŃa la deformaŃii permanente
-4
Fluaj dinamic la 40°C şi 1800 pulsuri, 10 mm, 2900 2800 -
max
Modulul de elasticitate la 15°C, MPa, min 4500 4500 4000
5
RezistenŃa la oboseală: numărul de cicluri până la - - 4 x 10
fisurare, la 15°C, min

10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 10.
Tabelul 10
Caracteristica Tipul mixturii
MASF 8 MASF 16
Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip
Marshall: 7,0 7,0
- Stabilitate (S) la 60˚C, KN, min
- Indice de curgere (I) la 60˚C, mm 1,5…3,5 1,5…3,5
- Densitate aparentă. Kg/m³, min 2300 2300
-Volum de goluri, % 3…4 3…4
RezistenŃa la deformaŃii permanente
-Fluaj dinamic la 40˚C şi 1800 pulsuri, 10-4 10000 10000
- Viteza de deformaŃie la ornieraj (VDOP), Temperatura Temperatura
mm/h: 45˚C2) 60˚C3) 45˚C2) 60˚C3)
1)
Numărul mediu de vehicule :
• <1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0
• 1500…3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0
• 3000…6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5
• >6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5
- Adâncimea făgaşului, mm:
Numărul mediu de vehicule1):
• <1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0
• 1500…3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0
• 3000…6000, max 4,0 7,0 4,0 7,0
• >6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0
Modulul de elasticitate la 15˚C, Mpa, min 3600 4000
DeformaŃia permanentă la oboseală (3600 1200 1000
impulsuri) la 15˚C, 10-4, max
NOTA: 1 – Vehicule de transport mmarfă şi autobuze, în 24 h, calculat pentru
traficul de perspectivă.
2 – Zonă climaterică rece
3 – Zonă climaterică caldă.
10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip
Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat şi bitum aditivat se face
conform STAS 1338-1 şi STAS 1338-2.
 10.6. Caracteristicile prevăzute în tabelele 8,9 şi 10 se determină conform
metodologiilorprevăzute de reglementările tehnice în vigoare.
Testul Schellenberg se eefectuează conform anexei 2.
10.7. Bitumul conŃinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuŃiei
lucrărilor, de la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de inmuiere IB
cu maximum 9˚C mai mare decât bitumul iniŃial utilizat la prepararea mixturii asfaltice
respective. Se exceptează verificarea bitumului din mixturile asflatice tip MASF.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregătirea
probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltică se face
conform SR EN 12697-28.
Extragerea şi recuperararea bitumului din mixtură, pentru determinarea acestuia,
se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 şi SR EN 12697-4. În cazul în care nu
se dispune de aparatura prevăzută SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea
bitumului se face conform STAS 1338-2,
Art. 11. StaŃia de asfalt
StaŃia de asfalt va trebui să fie dotată şi să fie dotată si să prezinte caracteristici
tehnice care să permită obŃinerea performanŃelor cerute de diferitele categorii de mixturi
prevăzute de Caietul de sarcini.
11.1. InstsalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice
11.1.1. Centralele de preparare trebuie să fie automatizate şi dotate cu
dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor
naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi
dispozitiv de malaxare forŃată a agregatelor cu liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalaŃiile în flux discontinuu.
În cazul instalaŃiilor în flux continuu, corecŃia de umiditate, respectiv corelarea
cantităŃii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se
face automat, pe computer.
11.1.2. Indiferent de tipul instalaŃiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de
înregistrare şi afişare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii
asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregatele naturale şi de +2%
pentru bitum şi filer.
În cazul dozării volumetrice a bitumului se va Ńine seama de faptul că densitatea
acestuia, variază cu temperatura astfel încât la 150˚C…180˚C, 1 kg de bitum rutier are
un volum de (1,09…1,11)l.
11.1.3. InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să aibă capacitatea
de fabricaŃie de maximum 80 t/h la umiditate de 5%.
11.2. Stocarea, încălzirea şi dozarea bitumului
11.2.1. StaŃia de asfalt trebuie să aibă rezervoare pentru depozitarea unei
cantităŃi de bitum mai mare sau cel puŃin egală cu media zilnică de consum. Fiecare
dintre rezervoare trebuie să aibă un indicator de nivel gradat şi un dispozitiv de încălzire
a liantului până la temperatrura necesară, evitându-se supraâncălzirea acestuia.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190˚C, în scopul
evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum şi
echipamentul de uscare trebuie să fie dotate cu termometre, a căror funcŃionare trebuie
verifică frecvent. Datele privind verificările trebuie trecute într-un registru specific.
11.2.3. InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să fie dotată cu un
sistem automat de alimentare şi dozare a bitumului.
Abaterea pentru conŃinutul de bitum faŃă de dozajul stabilit prin reŃeta aprobată
de Inginer privind compoziŃia mixturii asfaltice este de +0,3%.
11.3. Stocarea şi dozarea filerului.
 La staŃia de asfalt, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu
dispozitive de alimentare şi extragere corespunzătoare (pneumatică), care să permită
dozarea filerului, cu toleranŃa (pe volum) de +1,5% faŃă de dozajul din reŃeta aprobată
de Inginer.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
11.4. Antreprenorul va trebui să asigure stocarea a cel puŃin o treime din
agregatele necesare lucrării pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe
platforme amenajate cu pereŃi despărŃitori pentru evitarea contaminării sorturilor.
Zona în care sunt depozitate agregatele trebuie să fie uşor accesibilă şi cu
scurgerea apelor asigurată.
Platfoemele trebuie să fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt) şi suficient de
late, astfel încât să permită depozitasrea volumului de agregate necesar lucrărilor,
având în vedere că depozitele nu trebuie să fie mai înalte de 6 m şi cu un raport de
lungime/lăŃime de 3.
11.4.2. InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de
echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor astfel încât
să se menŃină o producŃie constantă.
Agregatele trebuie să fie dozate gravimetric iar instalaŃia de dozare să permită
alimentarea agregatelor conform reŃetei aprobată de Inginer privind compoziŃia mixturii
asfaltice, cu abaterile admise faŃă de granulozitatea prescrisă din tabelul 11 (conform
SR 174-2, tabel 4).
Tabel 11
FracŃiunea, mm Abateri admise faŃă de doxaj, %
25…31,5 ±5
16…25 ±5
8…16 ±5
4…8 ±5
1…4 ±4
0,20…0,63 ±3
0,1…0,2 ±2
0…0,1 ±1,5

11.4.3. InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotată şi echipamentul

mecanic necesar pentru uscarea şi încălzirea agregatelor.
11.5. Malaxarea
InstalaŃia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil
de a produce mixturi asfaltice omogene. Dacă cuva malaxorului nu este îchisă, ea
trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie.
InstalaŃia trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împidicarea
golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi funcŃie de tipul de instalaŃii de preparare ;I tipul de
mixturi şi se va stabili în cadrul operaŃiunii de reglare a staŃiei de asfalt înaintea începerii
fabricaŃiei.
11.6. Stocarea şi încărcarea mixturilor
La ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive şi luate măsuri speciale
pentru evitarea segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi/sau la la încărcarea în
mijloacele de transport.
Dacă se foloseşte buncăr de stocare, acesta va trebui să fie încălzit.
Art. 12. Autorizarea staŃiei de asfalt
Înaintea începerii execuŃiei, Antreprenorul trebuie să supună acceptării
Beneficiarului lucrării, staŃia de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor.
 Beneficiarul va verifica atestarea staŃiei de asfalt Ńi va autoriza punerea ei în
funcŃiune după ce va constata că debitele fiecărui constituient permit obŃinerea
amestecului prescris, în limitele toleranŃelor admise, că dispozitivele de măsurare a
temperaturilor sunt etalonate şi că malaxorul funcŃionează corespunzător, fără pierderi
de materiale.
CondiŃia pentru autorizare o constituie şi existenŃa tuturor dotărilor şi amenajărilor
la staŃie, a depozitelor la staŃie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la
instalaŃia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de
agregate (betonarea platformelor, existenŃa pereŃilor despărŃitori între sorturile de
agregate, suprafaŃe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi îndepărtarii apei).
Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienŃe, acestea se vor
completa sau se vor reface înainte de autorizarea staŃiei de asfalt de către Inginer.
Art. 13. Fabricarea mixturilor asfaltice
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminŃile rutiere bituminoase va trebui
realizată numai în staŃii automate de asfalt.
13.1. O atenŃie deosebită se va da în special respectării prevederilor privind
conŃinutul de liant şi se va urmări prin observaŃii vizuale, ca anrobarea celor mai mari
granule să fie asigurată într-un mod corespunzător.
13.1. Conform SR 174-2, pct.2.2.2. şi tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de
bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie să fie cuprinse între următoarele valori:
- 165°C la 175°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
- 160°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuŃia
îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase în zone climaterice reci (vezi figura 9).
ToleranŃa admisă a temperaturii bitumului este de + 3°C.
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceluiaşi bitum
de mai multe ori.
Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea
bitumului, atunci este necesară determinarea penetraŃiei acestuia. Dacă penetraŃia
bitumului nu este corespunzătoare se renunŃă la utilizarea lui.
13.2. Încălzirea agregatelor naturale se va face în uscătorul instalaŃiei de
preparare a mixturilor asfaltice.
Conform SR 174-32, pct. 2.2.2. şi tabel 1, temperatura agregatelor naturale în
uscător trebuie să fie între următoarele valori:
- 170°C…190°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
- 165°C…180°C pentru mixturi cu bitum d 80/100.
Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuŃia
îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase în zone climaterice reci (vezi figura 9).
Se interzice încăltzirea agregatelor peste 190°C, pentru a evita ard erea liantului.
ConŃinutul de apă al agregatelor după uscare, trebuie să nu depăşească 0,5% şi
trebuie verificat cel puŃin odată pe zi.
13.3. După încălzirea agregatelor naturale în uscătorm acestea se resortează pe
ciururile instalaŃiei apoi se cântăresc, conform dozajelor stabilite şi se introduc în
malaxor unde se amestecă, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul încălzit,
dozat în prealabil şi se continuă amestecarea.
Durata de amestecare este în funcŃie de tipul instalaŃiei şi trebuie să fie suficientă
pentru realiyarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului
cu liantul bituminos.
13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. şi tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la
ieşirea din malaxor trebuie să fie între următoarele valori:
- 160°C…180°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
- 155°C…170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.
 Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuŃia
îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase în zone climaterice reci (vezi figura 9).
ToleranŃa admisă a temperaturii mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor este de +
5%.
Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor va fi stabilită astfel ca, Ńinând
seama de răcirea care are loc în timpul transportului şi a aşteptărilor în condiŃiile
climaterice concrete, să se asigure temperatura cerută la aşternerea şi compactarea
mixturii.
Art.14. Reglarea instalaŃiei de preparare a mixturilor asfaltice
14.1. Înainte de auitorizarea staŃiei de asfalt, predozatoarele instalaŃiei de
preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin încercări, astfel încât curba de
granulozitate a amestecului de agregate naturale obŃinută, să corespundă celei
calculate în laborator, în limitele de toleranŃă din tabelul 11.
14.2. După autorizarea staŃiei de asfalt de către Beneficiarul lucrării,
Antreprenorul trece la operaŃiuni de reglare şi etalonare:
- calibrarea dozatoarelor clade şi reci pentru agregate;
- calibrarea dozatoului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer;
- a dispozitivelor de măsurare a temperaturilor;
- verificarea ecranului dozatorului;
- verificarea funcŃionării malaxorului.
14.3. AutorizaŃia de punere în exploatare va fi dată de Inginer dpă ce se va
constata că debitele fiecărui constituent permit să se obŃină amestecul prescris în
limitele toleranŃelor admise.
14.4. Dacă, umare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalaŃiei se
dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui va trebui să le înlocuiască, să efectueze
din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării Beneficiarului autorizaŃia de
punere în exploatare.
14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea
utilajului şi/sau a personalului care-l deserveşte, în tot timpul cât durează operaŃiunile
pentru obŃinerea autorizaŃiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare
a autorizaŃiei.
Art.15. Controlul fabricaŃiei
Controlul calităŃii mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare,
verificări de rutină în timpul execuŃiei şi verificări în cadrul recepŃiei la terminarea
lucrărilor, cu frecvenŃa menŃionată în tabelul 12.
Tabelul 12
Categoria*c FrecvenŃa
Faza Natura controlului sau verificării ontrolului controlului sau
A B C verificării
Studiu Studiul compoziŃiei mixturii x Pentru fiecare tip de
produs

ExecuŃie Controlul reglajului instalaŃiei de preparare a Înaintea începerii

mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare x x fabricaŃiei fiecărui tip
de mixtură
Încadrarea agregatelor în zona de granulozitate La începutul
indicată în caietul de sarcini pentru tipul de campaniei sau ori de
mixtură asfaltică proiectat, inclusiv starea de x câte ori se utilizeazî
curăŃenie (conŃinutul de impurităŃi) a agregatelor alte agregate
Temperatura liantului la introducerea în malaxor x Permanent
Temperatura agregatelor naturale uscate şi x Permanent
încălzite la ieşirea din toba de uscare
FuncŃionarea corectă a dispozitivelor de cântărire x La începutul fiecărei
sau dozare zile de lucru
 Granulozitatea amestecului de agregate naturale Zilnic sau ori de câte
la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea ori se observă o
liantului (aceasta trebuie corelată cu dozajul de x calitate
bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile necorespunzătoare a
admisibile la conŃinutul de liant). mixturilor asfaltice
Temperatura mixturilor asflatice la preparare x În fiecare oră a
programului de lucru
Încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit x Zilnic, prin extracŃii
în laborator
Verificarea compoziŃiei mixturii asfaltice:
ganulozitatea agregatelor şi dozajul de bitum, Zilnic
care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de x
laborator, cu toleranŃele admise indicate în
tabelul 11 şi la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini.
Caracteristicile fizico-mecanice : x Câte o probă de 20
Stabilitatea la 60°C kg la fiecare 200-400
Indicele de curgere, Fluaj to de mixtură, în
Densitatea aparentă Marshall funcŃie de
AbsorbŃia de apă Marshall productivitatea staŃiei.

C A P I T O L U L IV
MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ
Art. 16. Transportul mixturilor asfaltice
16.1. transportul pe şantier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu
autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de
temperatură, care trebuie să fie curăŃate de orice corp străin şi uscate înainte de
încărcare. La distanŃe de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30
minute, indiferent de anotimp, precum şi pe vreme rece (+10°C...+15°C),
autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorină, păcură, etc.) este interzisă.
16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea
instalaŃiei de preparare a mixturii asfaltice şi de punerea în operă, astfel încât să fie
evitate întreruperile procesului de execuŃie a îmbrăcăminŃii.
Art.17. Lucrări pregătitoare
17.1. Pregătirea stratului suport
17.1.1. Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăŃat.
Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi
îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăŃă şi se mătură, urmărindu-
se degajarea pietrelor din surplusul agregatelor de colmatare.
17.1.2. După curăŃare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie să fie
conform proiectului de execuŃie.
În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminŃi existente, aducerea
acestuia la cotele prevăyute în proiectul de execuŃie se realizează, după caz, fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform
prevederilor din proiectul de execuŃie.
17.1.3. Compactarea şi umiditatea trebuie să fie uniformă pe toată suprafaŃa
stratului suport.
17.1.4. SuprafaŃa stratului suport trebuie să fie uscată.
17.2. Amorsarea
17.2.1. La executarea îmbrăcăminŃilor bituminoase se vor amorsa rosturile de
lucru şi stratul suport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă.
 Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru pătrat în funcŃie de natura stratului suport.
17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în următoarele cazuri:
- pentru strat de legătură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul
suport din îmbrăcăminŃi asfaltice existente;
- pentru strat de uzură pe strat de legătură când stratul de uzură se execută la
interval mai mare de trei zile de la execuŃia stratului de legătură.
După amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea şi uscarea emulsiei
bituminoase.
17.2.3. În funcŃie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după
aplicarea amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5)kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă
înaintea aşternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
17.2.4. Amorsarea se va face în faŃa finisorului la o distanŃă maximă de 100 m.
17.2.5. La îmbrăcăminŃile bituminoase executate pe strat suport de beton de
ciment sau macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi
asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lăŃime de minimum 50 cm
cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. În cazul în care stratul suport de
beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături se recomandă acoperirea totală a zonei cu
straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică în grosime
de minimum 2 cm.
Punerea în lucru a geogrilelor şi/sau a materialelor geotextile combinate se va
face conform prevederilor din Anexa nr. 4 şi Anexa nr. 5.
Art. 18. Aşternerea
18.1. Aşternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie – octombrie la
temperaturi atmosferice de peste 10°C, în condi Ńiile unui timp uscat. La utilizarea
bitumului tip D 60/80 aşternerea se face până la 15 septembrie.
18.2. Aşterenerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu
repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de
clasa tehnică I, II şi III şi care asigură o precompactare. În cazul lucrărilor executate în
spaŃii înguste (zona casetelor) aşternerea mixturilor asfaltice se poate face manual.
Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei
benzi programată a se executa în ziua respectivă.
18.3. în cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii
mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, până la 120°C, se
procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat
suprafaŃa nivelată şi se îndepărtează resturile de mixturi, rămase în capătul benzii.
Concomitent se efectuează şi curăŃirea buncărului şi grinzii vibratoare a repartizatorului.
Această operaŃie se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se
aşterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru
transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10.
18.4. Mixturile asfaltice trebuiesă aibă la aşternere şi compactare, în funcŃie de
tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 13.

Tabelul 13
Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la compactare °C,
Tipul liantului asfaltice la aşternere mm
°C
min. început Sfârşit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
 Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii, în buncărul finisorului.
Mixturile asfaltice a căror temperatură este sub cea prevăzută ăn tabelul 13 vor fi
refuzate şi evacuate urgent din şantier.
În acelaşi fel se va proceda şi cu mixturile asfaltice care se răcesc în buncărul
finisorului, ca urmare a unei întreruperi accidentale.
18.5. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform, atât din punct
de vedere al grosimii cât şi cel al afânării.
Aşternerea se va face pe întreaga lăŃime a căii de rulare. Atunci când acest lucru
nu este posibil, Antreprenorul supune aprobării Beneficiarului, lăŃimea benzilor de
aşternere şi poziŃia rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate.
18.6. Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea
fixată de caietul de prescripŃii speciale sau de Inginer, la propunerea antreprenorului,
după realizarea unui sector experimental.
18.7. Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenŃei de sosire a
mixturilor de la staŃie şi cât se poate de constantă ca să evite total întreruperile.
18.8. Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta
eventualele denivelări, imediat după aşternere, cu ajutorul unui aport de material
proaspăt depus înainte de compactare.
18.9. În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenŃă,
suficientă mixtură necesară pentru a evita o răspândire neuniformă a materialului.
18.10. La executarea îmbrăcăminŃilor bituminoase o atenŃie deoasebită se va
acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie
foarte regulate şi etanşe.
La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului,
astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. In cazul rostului longitudinal, când benzile
adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară.
SuprafaŃa nou creată prin tăiere va fi aorsată, iar mixtura pentru banda adiacentă
se aşterne, depăşind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de mixtură repartizată,
împingându-se înapoi cu o racletă, astfel încât să apară rostul, operaŃie după care se
efectuează compactarea pe noua bandă.
Rosturile longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu
minimum 10 cm faŃă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când
există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de
lucru ale straturilor se vor executa întreŃesut.
18.11. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt
existent al drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime
variabilă în funcŃie de grosimea noului strat, astfel încât să se obŃină o grosime
constantă a acestuia, cu panta de 0,5 %. În plan liniile de decapare, se recomandă să
fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va fac e cu o amorsare a
suprafeŃei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul
superior al mbelor straturi (nou şi existent).
Art.19. Compactarea
19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare,
care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare
tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte.
OperaŃia de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu
pneuri şi compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate,
astfel încât să se obŃină un grad de compatare conform tabelului 15.
 19.2. Pentru obŃinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un
sector experimantal, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în
funcŃie de performanŃele acestora, de tipul şi grosimea stratului de îmbrăcăminte.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în luna
respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiŃii similare cu cele stabilite pentru
producŃia curentă.
Încercările de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.
Beneficiarul poate cere intervenŃia unui laborator autorizat, care să efectueze testele
decompactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului:
- sarcina şi alte specificaŃii tehnice ale fiecărui utilaj;
- planul de lucru al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât
posibil constant, în fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecărui utilaj;
- presiune de umflare a pneurilor şi încărcătura compactorului;
- temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime fixată
în articolul precedent.
19.3. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se
obŃine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menŃionat la pct. 18.1.
19.4. Conform pct. 2.4.4. din SR 174-2, pentru obŃinerea gradului de compactare
prevăzut se consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel
menŃionat în tabelul 14.
Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte.
Tabelul 14
Ateliere de compactare
Tipul stratului A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu rulouri
pneuri de 160 kN rulouri netede de netede de 120 kN
120 kN
Număr de treceri minime
Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorŃuri de protecŃie.
Numărul matelierelor de compactare se va stabili în funcŃie de dotarea
Antreprenorului cu compactoare (grele, în tandem, etc.) şi de numărul punctelor de
aşternere – compactare.
19.4. operaŃia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată astfel
încât să se obŃină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate
şi suprafaŃare.
19.5. compactarea se execută în lungul bezii, primele treceri efectuându-se
înzona rostului dintre bezi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în
urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început,
pentru a evita văluirea îmbrăcăminŃii şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 în spatele
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în
jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul
mecanic sau cu maiul manual.
19.6. SuprafaŃa stratului se controlează în permanenŃă, iar micile denivelări care
apar pe suprafaŃa îmbrăcăminŃii vor fi corectate după prima trecere a rulourilor
compactoare pe toată lăŃimea benzii.
19.7. compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorŃuri de protecŃie.
 Art. 20. Tratarea suprafeŃei îmbrăcămintei
Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie sau executate înainte de
această dată în zone umbrite şi cu umiditate excesivă sau cu trafic redus, suprafaŃa
îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta realizându-se numai cu aprobarea Benficiarului,
pe baza constatărilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere
rapidă cu 60% bitum diluat cu apă (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă
curată nealcalină) şi răspândire de nisip 0...4 mm cu un conŃinut cât mai redus de praf,
sub 0,1 mm, în următoarele cantităŃi:
a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
- răspândire de nisip (de preferinŃă de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. – stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum diluat cu apă
(0,8 – 1) kg/mp;
- răspândire nisip 3...5 kg/mp.
Art. 21. Controlul punerii în operă
21.1. In cursul execuŃiei îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase, trebuie să se
verifice cu frecvenŃa menŃionată mai jos următoarele:
- pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrărilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare: cel puŃin de două
ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de execuŃie a rosturilor: zilnic.
21.2. verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face
pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de
compactare: câte o probă de 20 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtură asfaltică,
indiferent de tipul mixturii, în funcŃie de productivitatea instalaŃiei.
21.3. Verificarea calităŃii stratului bituminos executat se va face pe o placă de
minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafaŃă executată (conform SR 174-2:
1997/C1:1998) pe care se vor determina următoarele caracteristici:
- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură şi stratul de legătură:
• densitatea aparantă
• absorbŃia de apă
• gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie să fie conforme cu cele din tabelul 15.

Tabelul 15
Tipul mixturii asfaltice Densitatea AbsorbŃia de Grad de compactare,
3
aparantă, kg/m , apă, % vol %, min
min
Mixtură asfaltică stabilizată cu
fibre:
MASF 8 2...6 97
MASF 16 2300
Beton asfaltic rugos:
BAR 16 mm 2300 96
4...7
BAR 16a, BAR 16 2250
Beton asfaltic bogat în criblură:
BA 16 m 2300
2...6
BA8a,BA16a,BA25a, BAPC 16a 2250 96
BA8,BA16,BA25a,BAPC16
Beton asfaltic: BAD 25 m 2250
BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 2200 3...8
25a
96
BAD 25, BADPC 25, BADPS 25
 - la MASF 8, MASF 16 şi mixturile asfaltice destinate stratului de uzură,
pentru clasa tehnică a drumului I, II li categoria tehnică a străzii, I, II:
• rezistenŃa la deformaŃii permanante.
RezistenŃa la deformaŃii permanente se măsoară prin determinarea vitezei de
deformaŃie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 45°C pentru zona
climaterică caldă, conform metodologiei stabilite de reglementările tehnice în vigoare.
Valorile admisibile, în funcŃie de trafic, sunt prezentate în tabelul 16.

Tabelul 16
Numărul mediu Viteza de deformaŃie la ornieraj Adâncimea făgaşului, mm, max
1)
de vehicule (VDOP),
mm/h, max
Temperatura Temperatura
45°C 60°C 45°C 60°C
< 1500 6,0 8,0 6,0 9,0
1500...3000 4,0 6,0 5,0 8,0
3000...6000 2,0 3,5 4,0 7,0
> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0

NOTA: Vehicule de transport marfă şi autobuze, în 24 h calculate, pentru traficul

de perspectivă.
21.4. Controlul compactării
21.4.1. În cursul execuŃiei compactării, Antreprenorul trebuie să vegheze în
permanenŃă la:
- etapele execuŃiei să fie cele stabilite la încercări;
- utilajele prescrise atelierului de compactare să fie efetiv pe şantier şi în
funcŃiune continuă şi regulată;
- elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, planul de
mersm, viteza, presiunea în pneuri, distanŃa maximă de depărtare între finisor şi primul
compactor cu pneuri) să fie respectate cu stricteŃe.
Beneficiarul lucrării îşi rezervă dreptul ca, în cazul unui autocontrol insuficient din
partea Antreprenorului, să oprească lucrările pe şantier până când Antreprenorul va lua
măsurile necesare de remediere.
21.4.2. Calitatea compactării straturilor îmbrăcăminŃilor bituminoase, se va
determina de către Antreprenor, pr tot parcursul execuŃiei, prin analize de laborator sau
in situ.
Verificarea gradului de compactare în laborator se efectuează pe epruvete
formate din probe intacte, prelevate din nîmbrăcăminte (pe fiecare strat în parte), prin
determinarea densităŃii aparente pe plăcuŃe sau carote şi raportarea acesteia
ladensitatea aparentă a aceluiaşi tip de mixtură asfaltică prelevată de la malaxor sau
aşternere (înainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparentă a
mixturii asfaltice din strat şi densitatea aparentă determinată pe cilindrii Marshall
pregătiŃi în laborator, din aceeaşi mixtură asfaltică.
În cazul analizelor de laborator se determină densitatea aparentă, absorbŃia de
apă şi gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate
îmbrăcăminŃile. Determinările se vor face conform STAS 1338/1 şi STAS 1338/2.
Probele intacte, se iau în prezenŃa delegatului Antreprenorului şi Beneficiarului,
la aproximativ 1 m de la marginea îmbrăcăminŃii, încheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să
prezinte cât mai corect aspectul calitativ al îmbrăcăminŃii executate.
 Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate şi izolate cu defecŃiuni vizibile,
stabilite de Inginer sau de comisia de recepŃie se pot preleva probe suplimentare, care
vor purta o menŃiune specială.
CondiŃiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate în
tabelul 15.
21.5. Reglarea nivelmentului
Atunci când caietul de prescripŃii speciale prevede o reglare a nivelmentului în
raport cu repere independente şoselei, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu,
pe suprafeŃe corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şo 0,3
m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului şi
eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.
ToleranŃa pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele
straturi (de legătură şi/sau de uzură) este +/- 1,5 cm.
Dacă toleranŃele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este
considerată convenabilă.

CAPITOLUL V
CONDIłII TEHNICE DE CALITATE ALE
ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE
Art. 22. Caracteristicile suprafeŃei îmbrăcămintei
Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condiŃiile
din tabelul 17.
Tabelul 17
Caracteristica CondiŃii de Metoda de încercare
admisibilitate
1)
Planeitatea în profil longitudinal Reglementări tehnice în
Indice de planeitate, IRI, m/km: vigoare privind
- drumuri de clasă tehnică I...II ≤2,5 măsurători cu
- drumuri de clasă tehnică III ≤3,5 analizorul de profil
- drumuri de clasă tehnică IV ≤4,5 longitudinal (APL)
- drumuri de clasă tehnică V ≤5,5
Uniformitatea în profil longitudinal1) : Denivelari
admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m, mm:
- drumuri de clasă tehnică I şi străzi de
≤3,0
categoria tehnică I...III
-drumuri de clasă tehnică II şi străzi de SR 174-2
categoria IV (în alte zone decât cele din zona ≤4,0
rigolelor)
- drumuri de clasă tehnică III...V ≤5,0
Rugozitatea2)
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unităŃi SRT:
• drumuri de clasa tehnică I...II ≥80 STAS 8849
• drumuri de clasa tehnică III ≥70
• drumuri de clasa tehnică IV...V ≥60
-Rugozitatea geometrică, HS, mm:
• drumuri de clasa tehnică I...II ≥0,7 STAS 8849
• drumuri de clasa tehnică III ≥0,6
• drumuri de clasa tehnică IV...V ≥0,55
- Coeficient de frecare (µGT): Reglementări tehnice în
• drumuri de clasa tehnică I...II ≥0,95 vigoare cu aparatul de
• drumuri de clasa tehnică III...V ≥0,7 măsură Gip Tester
Omogenitate.Aspectul suprafeŃei Aspect fără degradări sub
formă de exces de bitum, Vizual
fisuri, zone poroase,
deschise, şlefuite
 NOTE 1 – Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea
indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafeŃei de rulare în profil longitudinal se verifică în axă la
drumuri şi în axă şi rigole la străzi.
2 – Rugozitatea se determină fie prin măsuri cu pendulul SRT, fie prin măsurarea
rugozităŃii geometrice HS. În caz de litigiu se determină rugozitatea cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafeŃei îmbrăcămintei se efectuează în termen
de o lună de la execuŃia acestora, înainte de data recepŃiei la terminarea lucrărilor.
Art. 23. Elemente geometrice şi abateri limită
Verificarea elementelor geometrice include şi îndeplinirea condiŃiilor de calitate
pentru stratul suport şi fundaŃie, înainte de aşternerea mixturilor asfaltice, în
conformitate cu prvederile STAS 6400.
23.1. Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip
din proiect.
Verificarea grosimii îmbrăcăminŃii se face în funcŃie de datele înscrise în
buletinele de analiză întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata
executată, iar la aprecierea comisiei de recepŃie prin maximum două sondaje pe km,
efectuate la 1 m de marginea îmbrăcăminŃii.
Abaterile limită locale admise în minus faŃă de grosimea prevăzută în proiect,
pentru fiecare strat în parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile în plus nu constituie
motiv de respingere a lucrării.
23.2. LăŃimea straturilor vor fi cele prevăzute în proiect. Eventualele abateri limită
loale admise pot fi de maximum + 50mm.
23.3. Pantele profilului transversal şi ale celui longitudinal sunt indicate în proiect.
Abaterile limită admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse în
intervalul +5 mm/m, atât pentru stratul de legătură cât şi pentru stratul de uzură la
drumuri şi în intervalul + 2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
23.4. Abaterile limită locale la cotele profilului longitudinal sunt de
+ 5 mm, faŃă de cotele profilului proiectat şi cu condiŃia respectării pasului de proiectare
prevăzut.

C A P I T O L U L VI
RECEPłIA LUCRĂRILOR
Art. 24. RecepŃia pe faze determinate
RecepŃia pe faze determinate, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de
legătură şi de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al
calităŃii în construcŃii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul
statului în fazele de execuŃie determinate, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul
ConstrucŃiilor volumul 4 din 1996.
Art. 25. RecepŃia preliminară (la terminarea lucrărilor)
RecepŃia preliminară a lucrărilor de către beneficiar în construcŃii şi instalaŃii
aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de recepŃie examinează lucrările executate faŃă de documentaŃia
tehnică aprobată şi de documentaŃia de control întocmită în timpul execuŃiei.
Verificarea uniformităŃii suprafeŃei de rulare se face conform
pct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum
10% din lungimea traseului.
La străzi cota în axă se verifică în proporŃie de 20% din lungimea traseului, iar
cotele rigolelor, pe toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităŃilor.
 Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 şi pe probe ce se iau pentru
verificarea calităŃii îmbrăcăminŃii.
EvidenŃa tuturor verificărilor în timpul execuŃiei lucrărilor face parte din
documentaŃia de control a recepŃiei preliminare.
În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care
este de un an de la data recepŃiei preliminare a îmbrăcăminŃii, toate eventualele
defecŃiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.
Art. 26. RecepŃia finală
RecepŃia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după
expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.
 CAIET DE SARCINI: TERASAMENTE

CAPITOLUL I
GENERALITĂłI
Art.l. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru
modernizarea, construcŃia şi reconstrucŃia drumurilor publice. El cuprinde condiŃiile tehnice
comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la
compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor precum şi controlul calităŃii şi condiŃiile de
recepŃie.
Art.2. PREVEDERI GENERALE
2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte
standarde şi normative în vigoare, la data execuŃiei, în măsura în care acestea completează
şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităŃi de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, şi alte verificări
suplimentare faŃă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice
care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să Ńină evidenŃa zilnică a terasamentelor executate,
cu rezultatele testelor şi a celorlalte cerinŃe.
2.6. In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
poate dispune întreruperea execuŃiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun,
pe cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL II
MATERIALE FOLOSITE
Art.3. PĂMÂNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafeŃelor ce urmează a fi însămânŃate sau plantate se foloseşte
pământ vegetal rezultat de la curăŃirea terenului şi cel adus de pe alte suprafeŃe locale de
teren.
Art.4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile şi tipurile de pământuri, clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1a şi l.b.
4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiŃii climaterice şi
hidrologice, la orice înălŃime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice condiŃii climaterice,
hidrologice şi la orice înălŃime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie
adecvată.
4.4. Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiŃiile
hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acŃiunea fenomenului de îngheŃ-dezgheŃ la lucrări de
drum.
4.5. în cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele
sau foarte rele (vezi tabelul l b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică
de 1,5 g/cm3, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate
mecanic sau cu lianŃi (var, cenuşă de furnal, etc.). înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe
toată lăŃimea platformei, la o adancime de minim 20 cm.

Tabel 1a Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243

Granulozitate Coef Indic Umflar
Continui în părŃi icie e de e
fine In % din masa nt plasti libera
Calitate
totală pt: de citate
Denumirea şi caracterizarea Sim material
neu Ip
principalelor tipuri de pământuri bol d<0,0 d<0,0 d<0,2 pentru
05 5 mln 5 mln ni- pentr Ul %
terasamente
min form u
itate fracti
UN uni
sub
0.5
mm
1. Pământuri cu foarte puŃine părŃi 1a >5 Foarte buna
necoezive grosiere fine, neuniforme
fracŃiunea mai (granulozitate continuă)
mare de 2 mm insensibilitate la îngneŃ-
<1 <20 0
reprezintă mai mult dezgheŃ şi la variaŃiile <10
de 50% de umiditate
Blocuri, bolovâniş,
pietriş
idem la, însă uniforme 1b <5 Foarte buna
(granulozitate continuă)
2. Pământuri cu părŃi fine, 2a <6 <20 <40 >5 <10 Foarte buna
necoezive medii şi neuniforme
fine (fracŃiunea mal (granulozitate continuă)
mică de 2 mm sensibilitate mijlocie la
reprezintă mai mult îngheŃ-dezgheŃ,
de 50%) insensibile la variaŃiile
Nisip cu pietriş, de umiditate
nisip mare mijlociu
sau fin
idem 2a, însă uniforme
(granulozitate 2b 55 Buna
discontinuă)
3. Pământuri cu multe părŃi fine, 3a <40 Mediocra
necoezive medii şi foarte sensibile la
fine (fracŃiunea mai îngheŃ-dezgheŃ,
mică de 2 mm fracŃiunea fină prezintă
reprezintă mai mult umflare liberă (
de 50%) cu liant respectiv contracŃie)
>6 >20 >40
constituit din redusă >10
părnânturi coezive.
Nisip cu pietriş,
nisip mare, mijlociu
sau fin cu liant
prăfos sau argilos
idem 3a, însă fracŃiunea Mediocra
fină prezintă umflare 3b - >40
liberă medie sau mare
NOTA; In terasamente se poate folosi şi material provenit din derocări, în condiŃiile arătate în
prezentul tabel.
Tabel 1b Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243

Granulozilate Umflare
Indice de
libera
Simb plasticitat
Conform nomogramei Casagrande Calitate material
Denumirea şi caracterizarea principalelor ol Ip pentru
Ul % pentru terasamente
tipuri de pământuri fractiuni
sub 0.5
mm
4. Pământuri anorganice cu <10
coezive: nisip compresibilitate şi umflare
4a <40 Mediocra
prăfos, praf nisipos, liberă reduse, sensibilitate
nisip argilos, praf mijlocie la ingheŃ-dezgheŃ 7
praf argilos nisipos, 0
praf argilos, argilă anorganice cu 6
prăfoasă nisipoasă, compresibilitate mijlocie şi 0
argilă prăfoasă, umflare liberă reduse sau 4b 5 4 <35 <70 Mediocra

Indice de penetratie Ip
argilă, argilă grasă medii, foarte sensibile la 0 Ip = 0.73, Wc = 30
d
îngheŃ-dezgheŃ 4 4
0 a
anorganice (MO > 5%)" cu 3 4
compresibilitate şi umflare 0 b
liberă reduse si 4c 2 4 <10 <40 Mediocra
sensibilitate mijlocie la 0 f
IngheŃ-dezgheŃ 1 4 4
anorganice cu 0 c c
compresibilitate şl umflare 0 10 20 30 40 50
4d >35 >70 Rea
liberă mare, sensibilitate 60 70 80 90 100
mijlocie la îngheŃ-dezgheŃ Limite de curgere Wc %
anorganice (MO > 5%)* cu
compresibilitate mijlocie şl
umflare liberă redusă sau 4e <35 <75 Rea
media, foarte sensibile la
îngheŃ-dezgheŃ
anorganice (MO > 5%)* cu
compresibilitate mare,
umflare liberă medie sau 4f - >40 Foarte Rea
mare, foarte sensibile la
îngheŃ-dezgheŃ
cazul paminturilor rele si de minimum 50 cm in cazul paminturilor foarte rele sau pentru
soluri cu densitate uscata compactata mai mica de 1.5 g/cm3. Adincimea se va considera
sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre
Inginer.
Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor
cu var, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când
pământul din patul drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de
separaŃie din geotextil, rezistent şi permeabil.

W (umiditate naturală)
w = ------------------------
W L ( limita de curgere)

4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d

(anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului l b este
rea, este necesar ca alegerea soluŃiei de punere în operă şi eventualele măsuri de
îmbunătăŃire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-
economice.
4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, turba şi
pământurile vegetale, pământurile cu consistenŃă redusă (care au indicele de consistenŃă
sub 0,75%), precum şi pământurile cu conŃinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă.
Nu se vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ îngheŃat sau cu conŃinut de materii
organice în putrefacŃie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc).
Art.5. APA DE COMPACTARE
5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să
conŃină materii organice în suspensie.
. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul Beneficiarului, cu excepŃia compactării
terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.
5.3. Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va
face decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza şi modalităŃile de
utilizare.
Art. 6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Paminturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodate
trebuie sa aibă calitaŃile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind
excluse nisipurile si pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie sa aibă
elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
Art.7. VERIFICAREA CALITĂłII PĂMÂNTURILOR
7.1. Verificarea calităŃii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici
ale acestuia, prevăzute în tabelul 2.
Tabelul 2
Nr. Caracteristici care se FrecvenŃe minime Metode de determinare
crt verifică conform STAS
1 Granulozitate în funcŃie de heterogenitatea pământului utilizat 1913/5-85
însă nu va fi mai mică decât o încercare la fiecare
5.000 m2
2 Limita de plasticitate 1913/4-86

3 Densitate uscată 1913/3-76

maxima
4 Coeficientul de 730-89
neuniformitate
5 Caracteristicile de Pentru pământurile folosite în rambleurile din 1913/13-83
compactare spatele zidurilor şi pământurile folosite
 la protecŃia rambleurilor, o încercare la fiecare
6 Umflare libera 1913/12-88
1.000 m1
7 Sensibilitate la îngheŃ O încercare la fiecare: 1709/3-90
- dezgheŃ - 2.000 mc pământ pentru rambleuri
- 250 ml de drum in debleu
3
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m 1913/1-82
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor
determinărilor de laborator.

CAPITOLUL III
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
Art.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR
8.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheŃi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton
legaŃi de reperi amplasaŃi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoŃit şi de o reŃea
de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaŃi în afara zonei drumului, cel
puŃin câte doi reperi pe km.
8.2. In cazul când documentaŃia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul
drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la
începerea lucrărilor de execuŃie pe baza planului de situaŃie, a listei cu coordonate pentru
vârfurile de unghi şi a reperiior de pe teren.
8.3. Inainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaŃiei arătate la pct.8.1. sau la
executarea pichetajului complet nou în cazul situaŃiei de la pct.8.2. în ambele cazuri
trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distantă maximă
între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe.
Pichetii implantaŃi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaŃi, în plan şi în profil în
lung, de aceiaşi reperi ca şi picheŃii din pichetajul iniŃial.
8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului,Antreprenorul va
materializa prin Ńăruşi şi şabloane următoarele:
- înălŃimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor;
8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si
are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa daca este necesar.
8.6. în caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către
Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a
Beneficiarului, cu notificare cu cel puŃin 24 ore în devans.
8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaŃiile subterane şi
aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.
Art.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
9.1. Inainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări
pregătitoare în limita zonei expropriate:
- defrişări;
- curăŃirea terenului de resturi vegetale şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaŃă şi adâncime;
- demolarea construcŃiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi
arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos
rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislaŃia în vigoare.
Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălŃime mai
mică de 2 m precum şi la debleuri.
9.3. CurăŃirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe
întreaga suprafaŃă a amprizei.
9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafaŃă a amprizei drumului şi a
gropilor de împrumut.
9.5. Pamintul decapat si orice alte paminturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate si depuse in depozite definitive,evitind orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului.Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, in
vederea reutilizării.
9.6. Pe porŃiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin şanŃuri de gardă care să colecteze şi să
evacueze apa în afara amprizei drumului, în general, dacă se impune, se vor executa
lucrări de colectare, drenare şi evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolările construcŃiilor existente vor fi executate până ia adâncimea de 1,00 m sub
nivelul platformei terasamentelor
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform
indicaŃiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în
groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puŃuri, pivniŃe, excavaŃii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor
şi rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform
prevederilor art.4 şi compactate pentru a obŃine gradul de compactare prevăzut în tabelul
nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la execuŃia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să
constate şi să accepte execuŃia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menŃionată în registrul de şantier.
Art.10. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI
10.1. Mişcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din
săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul
trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităŃilor ce se vor
transporta (inclusiv un tabel de mişcare a terasamentelor),precum si toate informatiile cu
privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc).
10.2. Excedentul de sapatura şi pământurile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor( in sensul prevederilor din art.4) precum şi pământul din patul drumului din
zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor li transportate in depozite
definitive.
10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de
supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.
10.5. Dacă, în cursul execuŃiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri şi
gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripŃiile prezentului caiet de sarcini şi ale
caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare,
privind calitatea şi condiŃiile de execuŃie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să
informeze Beneficiarul şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a
provenienŃei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători şi teste de laborator,
demonstrând existenta reală a materialelor şi evaluarea cantităŃilor de pământ ce se vor
exploata.
10.6. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa
sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini, în acest caz, Antreprenorul
poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, "Tabloul de corespondenŃă a
pământului" prin care se defineşte destinaŃia fiecărei naturi a pământului provenit din
debleuri sau gropi de împrumut.
10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, "Tabelul
de mişcare a pământului" care defineşte în spaŃiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei
cantităŃi izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El tine cont de "Tabloul
de corespondenŃă a pământului" stabilit de Beneficiar, dacă aceasta exista, ca si de
punctele de trecere obligatorii ale itineralului de transport si de prescriptiile caietului de
sarcini speciale.Acest plan este supus aprobării Beneficiarului in termen de 30 de zile de
ia notificarea ordinului de începerea lucrărilor.
Art.11. GROPI DE ÎMPRUMUT Şl DEPOZITE DE PĂMÂNT
11.1. In cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin
proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu
acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de
începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă Beneficiarul consideră
că este necesar, cererea trebuie să fie însoŃită de:
• un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele şi
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
• acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite
şi/sau pentru gropile de împrumut;
• un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a
mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
• pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi refolosit
conform prevederilor proiectului;
• crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaŃiei prealabile a
Beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
• taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu condiŃia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a
asigura evacuarea apelor din precipitaŃii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
• săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicata in debleuri
sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu
• in albiile majore ale riurilor, gropilor de împrumut voi executate iu avalul
drumului, amenajind o bancheta de 4.00 m lăŃime între piciorul taluzului drumului si
groapa de împrumut;
• fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior si
o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;
• taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu
înclinarea de l: l,5...l :3; când între piciorul talu-zului drumului şi marginea gropii de
împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi
de 1:3.
11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele
moduri:
• în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat şi taluzat conform prescripŃiilor aplicabile rambleurior drumului;
suprafaŃa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult
egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
• la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuŃie sau ale
celor existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaŃii este necesar să se
obŃină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiŃiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuŃia acestora să nu
se provoace înzăpezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită
stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape
sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor
publice particulare, în acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de pagube.
11.5. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor,
susceptibie de a înrăutăŃi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fara ca
Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele
de paminturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina
Antreprenorului.
Alt. 12. EXECUłIA DEBLEELOR
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale să
fi fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menŃionate în registrul de şantier.
12.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăŃime şi pe măsură ce avansează,
se realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menŃionate pe profilurile
transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. în cazul când în mod accidental apar
asemenea situaŃii se va trece la umplerea lor, conform modalităŃilor pe care le va prescrie
Beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala Antreprenorului.
12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progre-
siv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabi-
lizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni ume-
zirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de înce-
perea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.
12.5. In cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităŃile
stabilite şi nu este de portanta prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de
formă pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la
gradul de compactare de 100% Proctor Normal, în acest caz se va limita pentru stratul
superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
12.6. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv.Daca aceasta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostiinta Beneficiarului
neconcordanta constatata, umind ca aceasta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor
si modificarea volumelor terasamentelor.
12.7. Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de
maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3, în funcŃie de natura materialelor existente în
debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZURILOR
Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau 1,0 : 1,5
prăfoase, nisipuri argiioase sau prafuri argiioase
Pământuri mânioase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pământuri macroporice (loess şi pământuri 1,0:0,1
loessoide)
Roci stâncoase alterabile, în funcŃie de gradul de 1,0: 1,5... 1,0: 1,0
alterabilitate şi de adâncimea debleurilor
Roci stâncoase aealterabile 1,0:0,1
Roci stâncoase (care nu se degradează) cu de la 1,0:0,1 până la poziŃia verticală sau chiar în
stratificarea favorabilă în ce priveşte stabilitatea consola
In debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiŃii hidrologice nefavorabile
(zone umede, infiltraŃii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea
taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
12.8. Taluzurile vor trebui să fie curăŃate de pietre sau de bulgări de pământ care nu
sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror stabilitate
este incertă.
12.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile,
Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunŃând în acelaşi timp Beneficiarul.
12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor
Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.11. In terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului,
Antreprenorul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare
în aşa fel încât după explozii să se obtina:
• degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
• cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitind orice risc de deterioare a lucrarilor.
12. l2. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze. in mod frecvent şi în
special după explozie, taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, in scopul
de a se înlătura părŃile de roca, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din
alte cauze.
După execuŃia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea
suplimentară necesară.
12.13. ToleranŃele de execuŃie pentru suprafaŃa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lata
de 3 m sunt date în tabelul 4.
Tabel 4
Profilul ToleranŃe admise
Roci Roci compacte
necompacte
Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm
Platformă fără strat de formă -i-/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit •f/- 10 cm variabil în funcŃie de natura rocii

12.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este
lăsată la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime
suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru
aducerea la cote, care va trebui compactat aşa cum este arătat în art.14.
12.15. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la
umezeală, Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:
• în perioada ploioasă: extragerea verticală
• după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conŃinut în apă va
fi superior cu 10 puncte, umidităŃii optime Proctor Normal.
12.16. In timpul execuŃiei debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel
ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate
sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu
de la partea de jos a rampelor profilului în lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa
execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul
excavarii.
Art. 13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrările pregătitoare arătate la art.8 şi 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu
cât şi celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare şi se vor executa şi alte lucrări pregătitoare.
13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul
va trebui să execute trepte de înfrăŃire având o înălŃime egală cu grosimea stratului
prescris pentru umplutură, distanŃate la maximum l ,00 m pe terenuri obişnuite şi cu
înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de "Beneficiar".
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 şi 9, sau
pe terenuri de portantă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza
rambîeului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obŃine un grad de compactare
Proctor Normal conform tabelului 5.
Art.14. EXECUłIA RAMBLEURILOR
14.1. PrescripŃii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului,
indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de
"Inginer". Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de
şantier.
14.1.2. Nu se execută lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. ExecuŃia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităŃile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi
compromise de intemperii
Executia nu poale fi reluata decit după un timp fixat de "Beneficiar” sau reprezentantul sau
,la propunerea Antreprenorului.
14.2. Modul de execuŃie a rambleiirilor
14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia
proiectului, pe întreaga lăŃime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a
rambleului, evitându-se segregările şi variaŃiile de umiditate şi granulometrie.
Dacă dificultăŃile speciale, recunoscute de "Beneficiar", impun ca execuŃia straturilor
elementare să fie executate pe lăŃimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi
executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lăŃime a profilului, urmărind
ca decalarea în înălŃime între două benzi alăturate să nu depăşească grosimea maximă
impusă.
14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăŃime a
platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind
realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
SuprafaŃa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi
plană şi va avea o pantă transversală de 3.. .5% către exterior, iar suprafaŃa ultimului strat
va avea panta prescrisă conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălŃimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza
acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu
condiŃia respectării următoarelor măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp şi luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel puŃin
2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.
14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va tine seama de umiditatea optimă de
compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la
sursa si se vor lua masurile in cosecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si
necompactarea imediata, lasind pamintul sa se zvinte sau sa se trateze cu var pentru a-si
reduce umiditatea pina cit mai aproape de cea optima,sau din contra, udarea stratului
asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.
Tabel 5
Pământuri
Zonele din terasamente (la care se prescrie Necoezive Coezive
gradul de compactare) Imbrăcă îmbracami imbracâ îmbrăcami
minŃi nŃi minŃi nŃi
perman semiperm perman semiperm
ente ancnte ente anente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu înălŃimea: h < 2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
b. în corpul rambleurilor, la adâncimea sub
patul drumului: h < 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h ă 2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
c. în debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub
patul drumului 100 100 100 100

NOTA: Pentru pământurile necoezive, strâncoase cu granule de 20 mm în proporŃie mai

mare de 50% şi unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu
se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor
Normal, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de
compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului, cu cel puŃin opt zile
înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de
pământ, care poate asigura obŃinerea (după compactare) a gradelor de compactare
arătate în tabelul 5, cu echipamentele existente şi folosite pe şantier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cite un tronson de incercare de
minim 30 m lungime pentru fiecare tip de pamint. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va
aduce modificările necesare grosimii si râturilor şi utilajului folosii. Rezultatele acestor
încercări trebuie să fie menŃionate în registrul de şantier.
In cazurile când această obligaŃie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive
nu va depăşi 20 cm după compactare.
14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminŃile din beton
de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrac aminti şi se acceptă în max. 10% din numărul
punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactării
In timpul execuŃiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecvenŃa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea încercării Frecventa minimală a ObservaŃii
încercărilor
încercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pământ
Determinarea conŃinutului de apă 1 la 250 m de platformă pe strat
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 m de platformă pe strat
Laboratorul Antreprenorului va Ńine un registru în care se vor consemna toate rezultatele
privind încercarea Proctor, determinarea umidităŃii şi a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat şi sector de drum.
Antreprenorul poate să ceară recepŃia unui strat numai dacă toate gradele de compactare
rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepŃie va
trebui, în mod obligatoriu, menŃionată în registrul de şantier.
14.5 Profiluri si taluzuri
14.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incit dupa cilindrare profilurile din
proiect sa fie realizate cu toleranŃele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituiente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie să fie obŃinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt
dispoziŃii contrare în caietul de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaŃie cu capacitatea portantă
corespunzătoare vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălŃimile maxime pe verticală indicate
în tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului în rambleu Hmax
(m)
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrişuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificată şi asigurată numai după realizarea gradului de

compactare indicat în tabelul 5.
14.5.3. In cazul rambleurilor cu înălŃimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar numai
până la maxim 12,00 m, înciinarea taluzurilor de la nivelul patului dramului în jos, va fi de
1:1,5, iar pe restul înălŃimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. La rarnbleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale
râurilor, ale văilor şi în bălŃi, unde terenul de fundaŃie este alcătuit din particule fine şi
foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu
un coeficient de stabilitate de l,3....l,5.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaŃie cu capacitate portantă
redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălŃimile maxime, h max pe verticală indicate în
tabelul 8,in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabelul8
Panta Caracteristicile terenului de fundatie
terenului de
fundaŃie
a) Unghiul de frecare interna în grade
0
5° 10 15°

b) coeziunea materialului KPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

înălŃimea maximă a rambleului, h max. (m)

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

14.5.6. ToleranŃele de execuŃie pentru suprafaŃarea patului şi a taluzurilor sunt

următoarele:
- platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- platformă cu strat de formă + /- 5 cm
- taluz neacoperit + /- 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, faŃă de cea proiectă este de + 50 cm.
14.6. PrescripŃii aplicabile pământurilor sensibile la apă
14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă,
Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului următoarele:
- aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut
cu un grad de umiditate convenabil;
- un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în exces
prin evaporare;
- tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităŃii;
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităŃii pământurilor cu exces de
apă.
Cind umiditatea naturala este mai mica decit cea optima se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste paminturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale
pentru evacuarea apelor.
14.7. Presciptii aplicabile rambleurilor din material stâncos
14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocari se va împrăştia şi nivela astfel
încât să se obŃină o umplutură omogena şj cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcŃie de dimensiunea
materialului şi posibilităŃile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în
nici un caz, să depăşească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul
drumului nu vor conŃine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziŃiile de mai sus vor fi
fracŃionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea
lor în depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă.
Intercalarea straturilor de materiale fine şi straiuri din materiale stâncoase, prezentând un
procentaj de goluri ridicat, este interzisă.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puŃin, sau cu
utilaje cu şenile de 25 tone cel puŃin, Această compactare va fi însoŃită de o stropire cu
apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în mc după compactare;
S - reprezintă suprafaŃa compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat
cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat
prin încercări cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel
putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat, iar rezultatele vor
fi inscrise in registrul de santier.
14.7.3 Platforma rambleului va fi nivelată, admiŃându-se aceleaşi tolerante ca şi în cazul
debleurilor in material stâncos, tabelul 4.
Denivelările pentru taluzurile ncacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel
puŃin jumătate din grosimea lor.
14.8. PrescripŃii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea
taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu
poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai
după corectarea granulometriei acestuia, pentru obŃinerea compactării prescrise.
14.8.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru obŃinerea
unei umidităŃi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiŃându-se toleranŃele arătate la în
tabelul 4. Aceste tolerante se aplică strasurilor de pământ care protejează
platforma şi taluzurile nisipoase.
14.9. PrescripŃii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi,
ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. In lipsa unor indicaŃii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul drumului,
cu excepŃia materialelor stâncoase. Pe o lăŃime minimă de l metru, măsurată de la zidărie,
mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea
integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta întinderea zonei
lor de folosire.
14.10. ProiecŃia împotriva apelor
Antreprenorul osie obligat sa asigure protecŃia rambleurilor contra apelor pluviale şi
inundaŃiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai
puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitaŃiilor de care se va Ńine seama va fi cea furnizată de cea mai
apropiată staŃie pluviometrică.
Art.15. EXECUłIA ŞANłURILOR ŞI RIGOLELOR
ŞanŃurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se
secŃiunea, cota fondului şi distanŃa de la marginea amprizei.
ŞanŃul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. în nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenŃa masivelor stâncoase.
Paramentele şanŃului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminenŃă să
fie tăiate.
La sfârşitul şantierului şi înainte de recepŃia finală, şanŃurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgări şi blocuri căzute.
Art.16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând
cotele în profil în lung şi în profil transversal, declivităŃile şi lăŃimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare şi toleranŃele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tab. 4.
In ce priveşte lăŃimea platformei şi cotele de execuŃie abaterile limită sunt:
- la lăŃimea platformei se admit:
+ /- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, pe intreaga latime
- la cotele proiectului se admit:
+/- 0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Daca execuŃia sistemului rutier nu urmeaza imediat după terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperiş, în doua ape,
eu înclinarea de 4% spre marginea acestora, în curbe se va aplica deverul prevăzut în
piesele desenate ale proiectului, iară să coboare sub o pantă transversală de 4%.
Art.17. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL
Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în
prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc.,
destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiŃat, curăŃat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi
umectat înainte de răspândire.
După răspândire pământul vegetai este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe
timp de ploaie.
Art.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi
evacuate gravitaŃional.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi
definite prin dispoziŃii de şantier de către "Beneficiar" şi reglementarea lor se va face, în
lipsa unor alte dispoziŃii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor
contractuale.
Art.19. ÎNTREłINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANłIE
In timpul termenului de garanŃie, Antreprenorul va trebui să execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea
apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceiasi perioada, la cererea
scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul
nu este raspunzator.
Art.20. CONTROLUL EXECUłIEI LUCRĂRILOR
20.1. Controlul calităŃii lucrărilor de terasamente constă în:
- verificarea trasării axului, atnprizei drumului şi a tuturor celorlalŃi reperi de trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundaŃie (de sub rambleu);
- verificarea calităŃii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor aşternute;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat să Ńină evidenŃa zilnică, în registrul de laborator, a
verificărilor efectuate asupra calităŃii umidităŃii pământului pus în operă şi a rezultatelor
obŃinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuŃia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost
finalizat şi aprobat de Inginer.
Antreprenorul va întreŃine pe cheltuiala sa straturile recepŃionate, până la acoperirea
acestora cu stratul următor.
20.3. Verificarea trasării axului şi aniprizei drumului şi a tuturor celorlalŃi reperi de
trasare
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuŃie a terasamentelor
urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. ToleranŃa admisibilă fiind de
+/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
20.4. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)
20.4.1. Inainte de începerea executării umpluturilor, după curatirea terenului, indepartarea
stratului vegetal si compactarea pământului, se determina gradul de compactare şi
deformarea terenului de fundaŃie.
20.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 m2 suprafeŃe compactate.
Natura şi starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutură.
20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităŃii
lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru
cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie
a capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31-
2002.
20.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate
ia max. 25 rn unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
20.4.6. La nivelul terenului de fundaŃie se consideră realizată capacitatea portantă
necesară dacă deformaŃia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN,
se încadrează în valorile din tabelul 9, admiŃându-se depăşiri în cel mult 10% din punctele
măsurate. Valorile admisibile ale deformaŃiei la nivelul terenului de fundaŃie în funcŃie de
tipul pământului de fundaŃie sunt indicate în tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaŃii se va face în corelaŃie
cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de
capacitate portantă scăzută.
20.5. Verificarea calitatii si stării pământului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calităŃii pamintului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamintului, conform tabelului 2
20.6. Verificarea grosimii straturilor aşternute
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ asternut la executarea rambleului.
Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental,
pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactării umpluturilor
20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pământ pus în operă.
In cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaŃa, mijlocul şi baza
stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25cm şi numai de la suprafaŃa şi baza
stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. In cazul pământurilor necoezitive se va
preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de mm. 1000
cm3, conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face
potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităŃii în stare uscată a
acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor,
STAS 1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate
stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.
La stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta.
Aceste puncte vor fi la cel puŃin l m de la marginea platformei, situate pe o lungime de
maxim 250 m.
20.7.2. In cazul cind valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute
in tabelul 5., se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea
stratului respectiv.
20.7.3. Nu se va trece la execuŃia stratului urmator decât numai după obŃinerea gradului
de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.8.1. Controlul caracteristicilor parului drumului se face după terminarea execuŃiei
terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilităŃii,
cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.
20.8.2. ToleranŃele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m
faŃă de prevederile proiectului, în ce priveşte suprafaŃarea patului şi nivelarea taluzurilor,
tolerantele sunt cele arătate la pct.12.13 (tabelul 4) şi la pct.14.5.6 din caietul de sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanŃă.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se
consideră realizată dacă, deformatia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de
115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din
numărul punctelor măsurate.
Tabelul 9
Tipul de pamint conform STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100
mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos,praf argilos, praf 400
Argila prfttoasa, argila nisipoasă, argilă prăfoasa 450
nisipoasa, argila

Când măsurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă,

Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de
Inginer.
In cazul utilizării metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS 2914/4,
frecvenŃa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secŃiune de drum de maxim 250 m
lungime.
 CAIET DE SARCINI
EXECUłIA TROTUARELOR

1. Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la realizarea trotuarelor prezentate in proiectul
tehnic si in detaliile de executie – se va utiliza beton tip C 8/10 (Normativul NE 012/99) si
beton asfaltic Ba 8.

2. Pentru realizarea dalelor din beton de ciment C8/10 se va tine seama de

urmatoarele prescriptii conform Normativul NE 012/99

2.1. Materiale utilizate

2.1.1. Cimenturi
La prepararea betoanelor de clasa C 8/10 aflat in clasa de expunere 2a se vor
folosi cimenturi tip: II/B, II/A, III/A, IV/A,V/A si clasa 32,5 (SR 388 si SR 1500 sau
Normativul NE 012/99).
Cimentul se livrează în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule rutiere,
vagoane de cale ferată, însoŃit de documentele de certificare a calităŃii.
Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 60 de zile de la data expedierii de
către producător.
Controlul calităŃii cimentului se face obligatoriu:
- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate;
- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat.
2.1.2. Agregate
La executarea elementelor din beton C8/10 cu densitatea aparenta normala (2001 –
2500 Kg/mc) se folosesc agregate cu densitatea normala (1201 – 2000 kg/mc0 provenite
din sfaramitarea naturala si/sau concasarea rocilor .
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile tehnice specifice
(STAS 1667, STAS 662 şi SR 667).
Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului
sau depozitării.
Depozitarea agregatelor se va face pe sorturi, pe platforme betonate având pante şi
rigole de evacuare a apelor.
Controlul calităŃii agregatelor se face în conformitate cu STAS 4606.
2.1.3. Apa
Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor trebuie să provină din reŃeaua
publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condiŃiile
prevăzute în STAS 790.
2.1.4 Raportul A / C
Valoarea maxima a raportului A / C pentru realizarea clasei betonului se stabileste
in functie de clasa cimentului si gradul de omogenitate al betonului, cu urmatoarele
precizari:
- valoarea precizata conform tabel I.4.2 pentru C8/10 de 0.75 sunt valabile pentru
gradul II de omogenitate al betonului; pentru gradul I de omogenitate valorea creste cu
0.05, iar pentru gradul III, scade cu 0.05;
- in cazul utilizarii agregatelor de concasaj, valora raportului A / C se mareste cu 10%.

2.2. Prepararea şi transportul betonului

Prepararea betonului C 8/10 (B150) se va face conform reŃetei elaborate de un

laborator autorizat.
 Dozarea materialelor se va face prin cântărire. La dozarea materialelor componente
ale betonului se admit următoare abateri:
- pentru agregate: ±3%;
- pentru ciment şi apă: ±2%.
Transportul betonului se va face cu autoagitatoare. La descărcare se vor lua măsuri
pentru evitarea segregării betonului.

2.3. Cofraje

Cofrajele vor fi din scânduri sau dulapi, îmbinate la nivel şi alăturat în mod
convenabil, denivelarea maximă admisă între două scânduri alăturate este de ±3 mm.

2.4. Punerea în operă a betonului

Betoanele preparate şi transportate conform punctului 2.2. trebuie puse în operă

înainte de a începe priza.
Betonul trebuie ferit de segregări în momentul punerii în operă. După ce a fost pus
în cofraje se va vibra şi se va proteja până la întărire de acŃiunea agenŃilor atmosferici
(raze solare, vânt, ploaie, îngheŃ, etc.).
La distanŃe de 6 m se vor prevedea rosturi de contracŃie care după întărirea
betonului se vor colmata cu mastic bituminos. Totodată timp de 7 zile betonul se stropi cu
apă. Durata şi numărul de stropiri vor fi stabilite de şeful punctului de lucru.
ToleranŃele la lucrările executate din beton sunt în conformitate cu prevederile din
tabelul 1.
Tabelul 1
Dimensiuni (m) ToleranŃe (mm)
<1,0 ±5
1,0...10,0 ±20
>10 ±30

2.5. Controlul de calitate şi recepŃie a lucrărilor

5.5.1. Pentru obŃinerea unor lucrări de calitate se va proceda la efectuarea

următoarelor încercări:
a) încercări preliminare de informare ce cuprind studii de compoziŃie a betoanelor;
încercările pe agregate, pe cimenturile utilizate fiind efectuate înaintea începerii fabricării
betoanelor;
b) încercări de control de calitate ce sunt efectuate în cursul execuŃiei lucrărilor în
condiŃiile prevăzute de tabelul 2;
c) încercări de control de recepŃie ce se efectuează fie în timpul execuŃiei, fie la
sfârşitul execuŃiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepŃiei provizorii a lucrării în
condiŃiile prevăzute de tabelul 2.
Tabelul 2
Categoria
FrecvenŃa
Denumirea lucrării Natura încercării de control
a b c
Betoane de clasă Încercarea de
x
> C 8/10 (BC 10 plasticitate
sau B 150) Încercări la compresiune x x x O probă la 50 mc turnaŃi
ExecuŃia Controlul dimensiunilor
trotuarului din şi încadrării în toleranŃă x
beton
 5.5.2. RecepŃia lucrărilor
RecepŃia preliminară
La terminarea lucrărilor sau a unor părŃi din aceasta se va efectua recepŃia
preliminară verificându-se:
- concordanŃa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi cu proiectul tehnic;
- dacă s-au realizat verificările conform prezentului caiet de sarcini;
- dacă au fost duse la îndeplinire constatările consemnate în cursul execuŃiei de către
organele de control.
În urma acestei recepŃii se încheie un proces verbal de recepŃie preliminară unde
sunt consemnate eventualele remedieri necesare, termenul de execuŃie a acestora şi
recomandările cu privire la modul de urmărire.

3. Realizarea stratului de uzura la trotuare cu beton asfaltic bogat in criblura Ba 8

3.1. Definirea tipului de mixtura

Caracteristicile tipului de mixtura din prezentul caiet de sarcini sunt conform SR 174 – 1.
Tabelul nr.3
Nr. Tipul mixturii Simbol Dimensiunea Stratul în care Clasa
crt. asfaltice maximă se utilizează tehnică
a agregatelor a drumului

1. Beton asfaltic bogat BA 8 8 uzura Trotuar

în criblură

3.2. Natura şi calitatea materialelor

3.2.1. Agregate
3.2.1.1. Agregatele naturale care se vor utiliza la prepararea betoanelor asfaltice
sunt următoarele:
- cribluri sort 4-8, conform SR 667.
- nisip de concasaj sort 0-4, conform SR 667.
- nisip natural sort 0-4, conform STAS 662.
3.2.1.2. Sorturile de agregate se vor depozita separat în padocuri prevăzute cu
platforme betonate având pante de scurgere a apei şi pereŃi despărŃitori, pentru evitarea
amestecării şi impurificării agregatelor.
3.2.2. Filer
3.2.2.1. Filerul trebuie să corespundă prevederilor STAS 539.
3.2.2.2. Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală. Nu se
admite folosirea filerului aglomerat.
3.2.3. LianŃi
3.2.3.1. Se vor folosi următoarele tipuri de bitumuri : D 60/80 deoarece drumul se
află în zona climatică calda indicată în harta din anexa A SR 174 – 1.
3.2.3.2. Bitumul trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS
754, STAS 10969-1-3.
3.2.3.3. În cazul în care adezivitatea bitumului faŃă de agregatele naurale este mai
mică de 80% se va folosi numai bitum aditivat.
 CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER

Nr. Caracteristici U.M. D60/80 Metode de determinare

crt.
1 Penetratie la 25° C 1/10mm 60…80 STAS 42
2 Punct de inmuiere inel si bila ºC 49…55 STAS 60
3 Ductilitate la :
- 5° C, min cm 4,0 SR 61
- 13° C cm SR 61
- 25° C, min cm 100 SR 61
4 Punct de rupere FRAASS, ºC -13 STAS 113
max
5 Punct de inflamabilitate ºC 250 STAS 5489
Marcusson, min
6 Solubilitate in solventi % 99 STAS 115
organici, min
7 Stabilitate in film subtire a
bitumului la 163° C *
a) Metoda TFOT
- pierderea de masa, max % 0,8 Instructiuni tehnice AND nr
- penetratia reziduala, min % 50 2535 pentru determinarea
- cresterea punctului de ºC 10 stabilitatii in strat subtire a
inmuiere, max bitumului pentru drumuri
- ductilitatea reziduala la 25° cm 50 incercarea RTFOT
C, min
b) Metoda RTFOT
- pierderea de masa, max % 0,9 Instructiuni tehnice AND nr
- penetratia reziduala, min % 50 536 determinarea
- cresterea punctului de ºC 10 stabilitatii in strat subtire a
inmuiere, max bitumului pentru drumuri
- ductilitatea reziduala la 25° cm 50 incercarea RTFOT
C, min
8 Continutul de parafina, max % 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 15° C g/cm 3 0,995 STAS 35
10 Indice de instabilitate Ind. AND nr 521 R
coloidala, max
11 Adezivitate pe agregat % 80 STAS 10 969/3
etalon, min**
*
metoda a) sau b) in functie de dotare
**
agregate etalon = agregate Chileni sort 5-8
 3. 3. CompoziŃia şi caracteristicile fizico – mecanice ale betonului asfaltic Ba 8
3.3.1. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de
agregate sunt prezentate în tabelul nr. 4 Tabelul nr.4
FracŃiuni de agregate din BA 8
amestecul total
Filer şi fracŃiuni din nisipuri sub 0,1 mm 9…13
Filer şi nisip (0,1…4) mm Rest până la 100
Cribluri peste 4 mm 22…45
3.3.2. Granulozitatea amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de beton
asfaltic este prezentată în tabelul nr.5 .
Tabelul nr.5
Mărimea ochiului sau Treceri prin ciur sau sită în % pentru tipul de
sitei (mm) mixtură
BA 8
8.00 90…100
4,00 56…78
2,00 30…55
1,00 22…42
0,63 18…35
0,20 11…25
0,10 9…13

Notă : La betoanele asfaltice se foloseşte nisip de concasaj sau amestec de nisip

de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este în proporŃie de maximum 25 %
pentru BA 8.
3.3.3. ConŃinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator,
conform STAS 1338-1-2 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de specialitate.
În tabelul nr.6 sunt specificate limitele orientative recomandate pentru conŃinutul de bitum
pentru clasa tehnică V. Tabelul nr.6
Tipul mixturii asfaltice Clasa tehnică V
ConŃinutul de liant din masa mixturii asfaltice %
BA 8 6,5…7,5
3.3.4. Raportul filer bitum se recomandă să se înscrie în următoarele limite :
- BA 8 1,3 …. 1,8
3.3.5. Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe
corpuri de probă preparate în laborator pentru stabilirea compoziŃiilor, din probe prelevate
de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuŃiei, precum şi din straturile
îmbrăcăminŃii gata executate. Tabelul nr.7
Caracteristici pe Clasa tehnică Tipul Tipul mixturii
bitumului
cilindri Marshall a drumului/Categoria BA 8
strazii
Stabilitatea (S) la V D60/80 6,0
60ºC, min.KN
Indice de curgere V D60/80 1,5…4,5
( I ) mm
Raport S/l V D60/80 1,3…4,0
KN/mm
Densitate V D60/80 2300
aparentă
minimă kg/m³
AbsorbŃia de V D60/80 2…5
apă % vol.
 Tipul mixturii asfaltice
Caracteristica
BA 8
Caracteristici pe cilindri
confectionati la presa de
compactare giratorie
- volum de goluri la 80 de 5
giratii % max
-
- volum de goluri la 120 de
giratii % max
-
RezistenŃa la deformatii
permanente 7600
Fluaj dinamic la 40º C si 1800
pulsuri, 10-4 mm, max
Modulul de elasticitate la
4200
15ºC,Mpa, min
-zona climaterica calda
Rezistenta la oboseala:
-
numarul de cicluri pana la
fisurare la 15ºC, min

3.3.6. CompoziŃia mixturilor cu care se va realiza îmbrăcămintea bituminoasă se

stabileşte pe baza unui studiu aprofundat, Ńinându-se seama de prescripŃiile tehnice
impuse de prezentul caiet de sarcini. Studiul îl face antreprenorul în cadrul laboratorului
său central sau în cadrul unui laborator autorizat.
3.3.7. Formula de compoziŃie stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susŃinută
de studiile şi încercările efectuate împreună cu rezultatele obŃinute se supune aprobării
beneficiarului.

3.4. Fabricarea mixturilor

3.4.1. Antreprenorul va supune acceptării dirigintelui lucrării utilajul pe care îl va

utiliza la realizarea mixturilor. Acceptul se va da după verificarea stării tehnice a acestuia.
3.4.2. StaŃia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui să prezinte caracteristici
tehnice care să permită obŃinerea performanŃelor cerute pentru diferitele categorii de
mixturi prevăzute în prezentul caiet de sarcini.
3.4.3. StaŃia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de rezervoare de
stocare a căror capacitate este cel puŃin egală cu consumul mediu zilnic dispunând de
dispozitive capabile de a încălzi liantul până la temperatura necesară evitând cu stricteŃe
orice supraîncălzire, toleranŃa admisă privind temperatura liantului este arătată în tabelul
nr.8.
Tabelul nr.8
Definirea măsurilor ToleranŃe admise
Strat de uzură
Dozaj bitum ± 0,3%
Dozaj agregate peste 3 mm ± 5%
Dozaj agregate sub 3 mm ± 3%
Temperatura mixturii la ieşirea din staŃie 160...180ºC
Temperatura liantului bituminos ± 3ºC
Dozaj filer ± 1,5%
 Se va Ńine seama de răcirea ce are loc în timpul transportului în vederea obŃinerii
temperaturii cerute la aşternere.
3.4.4. Filerul trebuie să fie stocat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare
şi de extragere corespunzătoare care să permită dozarea filerului conform tabelului nr.8.
3.4.5. Antreprenorul trebuie să dispună de o instalaŃie de dozare capabilă să
introducă agregatele potrivit proporŃiilor fixate în funcŃie de caracteristicile de scurgere.
3.4.6. StaŃia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de un sistem de
alimentare şi dozare a liantului fie în greutate fie volumetric.
3.4.7. După acceptarea utilajului de către diriginte, antreprenorul trece la operaŃiuni
de etalonare a debitului dozatoarelor pentru agregate, debitului pompelor pentru liant.
Dirigintele va da acceptul după ce va constata că debitele fiecărui constituent permit să se
obŃină amestecul prescris în limitele admise. Dacă unele reglaje se dovedesc defectuoase
antreprenorul va trebui să le înlocuiască şi să efectueze din nou reglajul după care cere
din nou aprobarea dirigintelui.
3.5. Modul de punere în operă

3.5.1. Transportul
3.5.1.1. Transportul pe şantier a mixturilor asfaltice preparate se va efectua cu
autocamioane cu bene metalice, bine curăŃate. Pentru curăŃare nu se vor utiliza produse
care dizolvă liantul.
3.5.1.2. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea în operă este determinat
de productivitatea staŃiei de mixturi asfaltice şi de modul de punere în operă astfel încât să
nu existe întreruperi.
3.5.1.3. Autobasculantele vor fi echipate în mod obligatoriu ( la temperaturi mai mici
de 10 - 15ºC şi la distanŃe mai mari de 20 km ) cu o prelată ce va fi întinsă la terminarea
încărcării mixturii.
3.5.1.4. SuprafeŃele vor fi curăŃate temeinic iar suprafaŃa curată obŃinută se
amorsează cu bitum tăiat.
3.5.1.5. Mixtura asfaltică se aşterne în straturi uniforme în grosime de maxim 4 cm.
şi se compactează cu compactor cu pneuri sau cu rulouri netede.
3.5.2. Lucrări pregătitoare
3.5.2. 1. Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăŃat. SuprafaŃa
stratului suport, pe care se aşterne stratul de mixtură trebuie să fie uscată.
3.5.2. 2. La execuŃia îmbrăcămintei bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru şi
stratul suport cu emulsie bituminoasă cationică. Amorsarea se va face în faŃa
repartizatorului finisor la o distanŃă maximă de 100 m.
3.5.3. Aşternerea
3.5.3.1. Punerea în operă a mixturii asfaltice se va face mecanizat cu un
repartizator finisor capabil de a repartiza mixtura fără să producă segregarea respectând
profilurile şi grosimile fixate.
3.5.3.2. Aşternerea mixturilor asfaltice se va face în anotimpul călduros la
temperaturi de peste + 10ºC. Aşternerea se va întrerupe pe timp de ploaie.
3.5.3.3. Temperaturile mixturilor la aşternere funcŃie de liantul folosit sunt
următoarele
Tabelul nr.9
Tipul Temperatura mixturii asfaltice Temperatura mixturii asfaltice la
liantului la compactare ºC min.
aşternere ºC min Început Sfârşit
D60/80 145 140 110
Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii în buncărul finisorului.
Mixturile bituminoase a căror temperatură este sub cea prevăzută mai sus, nu se vor pune
în operă.
3.5.3.4. Grosimile straturilor de aşternere sunt următoarele :
 - stratul de uzură 4 cm într-o singură aşternere
3.5.3.5. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform atât din punct
de vedere al grosimii cât şi al afânării. Aşternerea se va face pe lăŃimea unei benzi de
circulaŃie. Viteza de aşternere cu repartizatorul finisor trebuie să fie adaptată cadenŃei de
sosire a mixturilor de la staŃie şi cât se poate de constantă pentru evitarea totală a opririlor.
3.5.3.6. Rosturile de lucru transversale şi longitudinale ale stratului de uzură se
decalează cu cel puŃin 10 cm faŃă de cele ale stratului de legătură. Rosturile ce separă
mixturile bituminoase răspândite de la o zi la alta trebuie să fie realizate în aşa fel încât să
asigure o tranziŃie perfectă şi continuă între suprafeŃele vechi şi noi.
3.5.4. Compactarea
3.5.4.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare,
care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare
tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte. OperaŃiunea de compactare a mixturilor
asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede,
prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obŃină un grad de
compactare de minimum 96% pentru fiecare strat al îmbrăcămintei conform SR 174-1.
3.5.4.2. Numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este menŃionat în
tabelul nr.10:
Tabelul nr.10
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu
de 160 KN Netede de 120 KN rulouri
Netede de 120 KN
Număr de treceri minime
Strat de uzură 10 4 12

3.5.4.3. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în

zona rostului dintre benzi apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în
rampă prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
3.5.4.4. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la
început, pentru a se evita vălurirea îmbrăcămintei.

3.6. Verificarea lucrărilor în timpul execuŃiei

3.6.1. Verificarea materialelor

Verificările şi determinările se execută de laboratorul de şantier şi constau în
următoarele:
a) Bitum: - penetrare la 25ºC STAS 42, STAS 754;
- punctul de înmuiere prin metoda inel şi bilă STAS 60, STAS 754.
b) Criblură: - granulozitatea STAS 730, SR 667;
- coeficient de formă STAS 730, SR 667;
- conŃinut de fracŃiune sub 0,09 mm. STAS 730, SR 667;
- conŃinut de argilă STAS 730, STAS 4606.
c) Nisip: - granulozitatea STAS 4606, STAS 730, STAS 662 şi
SR 667;
- materii organice STAS 4606;
- conŃinutul în corpuri străine STAS 4606, STAS 662 şi
SR 667;
- echivalent de nisip STAS 730, STAS 662;
- coeficient de activitate STAS 730, SR 667;
- natura mineralogică STAS 4606, STAS 662 şi SR 667.
d) Filer: - fineŃea STAS 539;
 - umiditatea STAS 539.
3.6.2. Verificarea preparării şi punerii în operă a mixturilor asfaltice
În cadrul şantierului trebuie să se verifice cu frecvenŃa menŃionată mai jos
următoarele:
- încadrarea agregatelor în zona de granulozitate pentru tipul de mixtură asfaltică
proiectat; la începutul campaniei de lucru sau ori de câte ori se utilizează alte agregate.
- starea de curăŃenie (conŃinutul de impurităŃi) a agregatelor; la începutul campaniei de
lucru sau ori de câte ori se utilizează alte agregate.
- temperatura liantului la introducerea în malaxor; permanent.
- funcŃionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică; la începutul
fiecărei zile de lucru.
- granulozitatea amestecului la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului
(aceasta trebuie corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile
admise la conŃinutul de liant); zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate
necorespunzătoare a mixturilor asfaltice.
- temperatura mixturilor asfaltice la preparare; în fiecare oră a programului de lucru.
- încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator (prin extracŃie); zilnic.
- compoziŃia mixturii asfaltice conform tabelului nr. 10
- pregătirea stratului suport; zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv
- temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare; de cel puŃin două ori pe zi
- modul de compactare; zilnic
- modul de execuŃie al rosturilor; zilnic
Tabelul nr. 11
FracŃiunea mm. Abateri admise faŃă de dozaj
%
3,15…8 ±5
0,63…3,15 ±4
0,2…0,63 ±3
0,09…0,2 ±2
0…0,09 ± 1,5

Pentru verificarea compoziŃiei mixturilor asfaltice se determină conform STAS 1338/2

granulozitatea agregatelor minerale şi dozajul de bitum care trebuie să corespundă
dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise faŃă de granulozitatea prescrisă sunt
prevăzute în tabelul nr. 11.
3.6.3. Verificarea caracteristicilor fizico – mecanice ale mixturilor asfaltice gata
executate
Verificarea se face:
- pe mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau aşternere: câte o probă de 20 kg.
pentru fiecare 200…400 to. de mixtură asfaltică indiferent de tipul mixturii în funcŃie de
productivitatea instalaŃiei;
- la îmbrăcămintei gata executate: o placă de minimum (40 x 40) cm pentru fiecare 700
m² de suprafaŃă executată;
- pentru verificarea densităŃii, absorbŃiei şi grosimii straturilor se vor preleva carote;
- pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive
omologate;
- în situ pe îmbrăcămintei gata executate
Probele se vor lua în prezenŃa delegatului executantului şi al beneficiarului, la
aproximativ 1 m. de la marginea îmbrăcămintei, încheindu-se un proces verbal.
 Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturii asfaltice trebuie să corespundă condiŃiilor
din SR174-1. Determinările se fac conform metodologiei prevăzute în STAS 1338/1; STAS
1338/2 şi STAS 1338/3 pe probe de mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau de la
aşternere, înainte de compactare. Pentru îmbrăcămintea gata executată grosimea statului,
densitatea aparentă şi absorbŃia de apă se determină pentru fiecare strat în parte pe
epruvete formate din probe intacte (carote prelevate din îmbrăcăminte) şi trebuie să
îndeplinească condiŃiile următoare:
- pentru BA 8; densitatea aparentă minimă 2300 kg/m³
absorbŃia de apă 2…5 %
gradul de compactare minim 96 %
Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu de către constructor pe tot
parcursul execuŃiei îmbrăcămintei bituminoase prin încercări de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare în laborator se efectuează pe epruvete formate
din probe intacte prelevate din îmbrăcăminte prin determinarea densităŃii aparente pe
plăcuŃe sau carote conform STAS 1338/2 şi raportarea acesteia la densitatea aparentă a
aceluiaşi tip de mixtură asfaltică prelevată de la malaxor sau aşternere.
3.6.4. Verificarea elementelor geometrice
3.6.4.1. Verificarea elementelor geometrice include îndeplinirea condiŃiilor de
calitate pentru stratul suport înainte de aşternerea mixturii asfaltice în conformitate cu
prevederile STAS 6400.
3.6.4.2. Verificarea grosimii îmbrăcămintei se face în funcŃie de datele înscrise în
buletinele de analiză întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata
executată.
3.6.4.3. Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate,
omologate.
4. RecepŃia lucrărilor

4.1. RecepŃia preliminară se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în

documentaŃii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate. Comisia de
recepŃie examinează lucrările faŃă de prevederile proiectului privind condiŃiile tehnice şi de
calitate ale execuŃiei precum şi constatările consemnate în cursul execuŃiei de către
organele de control ( beneficiar, proiectant, diriginte, etc.). În urma acestei recepŃii se
încheie procesul verbal de recepŃie preliminară.
4.2. RecepŃia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanŃie şi se va face
în condiŃiile respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.

5. Măsuri de protecŃie a muncii

Se va respecta regulamentul privind „ProtecŃia şi igiena muncii în construcŃii”

publicate în buletinul construcŃiilor nr. 5-6-7-8/1993.
Pe parcursul lucrărilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru
vor fi semnalizate corespunzător.
 S.C. ADRAL PROIECT SRL PROIECT NR. 1/2010/P.T.H.

IASI Modernizare strada Unirii, Municipiul Galati,

Judet Galati

Caiete de sarcini
Modernizare strada Unirii, municipiul Galati ,Judet Galati
a) Denumirea investitiei :Modernizare strada Unirii, municipiul Galati ,Judet Galati

b. Nominalizarea planşelor care guvernează lucrarea

Prezentate in partea desenata a prezentei documentatii

c. ProprietăŃile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranŃe, probe, teste şi altele

asemenea, pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelor

Materiile prime utilizate sunt selectionate cu rigurozitate de la cei mai buni furnizori
europeni. Aceste produse, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt rezultatul unor studii
indelungate si amanuntite, efectuate in laboratoarele de cercetare a produselor de polimeri din
Europa. Rezultatele obtinute pana in prezent confirma valabilitatea folosirii polimerilor in
domeniul tubulaturilor sub presiune.

Polimerul folosit pentru tubulatura are o structura moleculara care garanteaza pastrarea
caracteristicilor mecanice pentru cel putin 400.000 - 500.000 ore de functionare, la presiunea de
lucru si la o temperatura a fluidului de 20ºC. Sub aspectul tehnico-economic, durata medie de
viata a unei instalatii a fost fixata la 50 ani, depasirea acestei perioade marind invechirea retelei
cu consecinta imediata a inlocuirii acesteia. Cercetari recente demonstreaza mai aproape de
adevar perioada de lucru de 20 - 30 de ani, dat fiind marea viteza de modificare a mediului
definit ca un intreg de elemente: urbane, sociale, economice, etc.

Metoda de a verifica valabilitatea unor polimeri pentru tevi consta, in principal, din prelevarea
mostrelor de tub produs in instalatii industriale si supunerea lor la teste de presiune. Conform
procedurilor ISO, sunt stabilite solicitarea de perete si temperatura de proba T, obtinandu-se
durata unei serii de probe.

Totalitatea rezultatelor de durata sunt date pe graficul bilogaritmic (solicitarea φ, timpul t pentru
diverse temperaturi T), si prin intermediul elaborarii ISO, se obtin grafice φ = f(timp) la diferite
temperaturi, numite “Curbe de regresie”. In baza acestor curbe, caracteristice pentru fiecare
material, functie de solicitarea φ,se poate determina durata de viata a produsului. Functie de
marimea solicitarii φ, se calculeaza grosimea peretilor.

O caracteristica a acestor curbe este un “varf” ce desparte doua faze ale

comportamentului vascos, care determina tipul de ruptura. Deasupra “varfului” avem
comportament ductil cu mare deformare inainte de rupere; in regiunea situata sub “varf” avem o
microfisura, nu o deformare. Actuala tendinta este de a produce polimeri cu curbe de regresiune
de joasa inclinare pentru a obtine prestatii mai bune pe termen lung. Aceasta evolutie este
vizibila in curbele de regresiune tipice ale unui polimer traditional si ale unui polimer la prestatii
inalte.
1. PREVEDERI GENERALE

1.2. La realizarea conductelor de aducŃiune şi a reŃelelor de alimentare cu apă şi de canalizare

ale localităŃilor se pot utiliza tuburi din:

- fontă ductilă (FD);

- poliester armat cu fibre de sticlă şi inserŃie de nisip (PAFSIN);

1.3. La realizarea conductelor de aducŃiune şi a reŃelelor de alimentare cu apă şi de canalizare

ale localităŃilor, se pot utiliza tuburi şi din alte materiale agrementate pentru alimentarea cu apă
şi pentru evacuarea apelor de canalizare.

1.4. Se aplică la realizarea lucrărilor noi, precum şi la refacerea, reabilitatea şi modernizarea

lucrărilor existente.

1.5. Prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, cu excepŃia celor care se

referă la cerinŃele de calitate, conform legii nr. 10/1995, care sunt obligatorii.

1.7. În pământuri sensibile la umezire se respectă prevederile Normativului P.7.

1.8. În pământurile agresive, pentru tuburile din fontă ductilă, beton precomprimat, beton armat
şi beton simplu se aplică măsuri de protecŃie anticorozivă exterioară, conform datelor
producătorilor.

1.10. Tuburile din PAFSIN nu se utilizează la reŃelele amplasate în locuri în care în timpul
exploatării pot fi deteriorate prin lovire (atunci când sunt montate aerian) şi nu se poate asigura
protecŃia împotriva loviturilor accidentale;

1.11. La tuburile din PAFSIN, pentru reŃelele montate îngropat în terenuri cu conŃinut de
substanŃe agresive, se iau măsuri de protecŃie conform datelor producătorilor.

DOMENIUL DE UTILIZARE ŞI CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE TUBURILOR

2.1. Tuburi din fontă ductilă (FB)

Domeniul de utilizare

2.1.1. Tuburile, piesele de legătură şi accesoriile din FD, montate îngropat sau aerian, se
utilizează la transportul apei sub presiune, sau cu nivel liber, cu temperaturi între 0oC şi 40oC.

2.1.2. Tuburile, piesele de legătură şi accesoriile sunt fabricate de regulă:

• cu mufă la o extremitate şi cu capăt drept la cealaltă;

• cu flanşe la ambele capete;
• cu mufă şi capete drepte speciale, zăvorâte, care pot prelua eforturi axiale;

2.1.3. Pentru tuburile din FD se folosesc numai armături din fontă şi oŃel.

Caracteristici dimensionale

2.1.4. Valorile nominale ale diametrelor interioare ale tuburilor centrifugate, exprimate în
milimetri, sunt egale cu numărul care exprimă diametrul nominal Dn.
2.1.5. Diametrele nominale Dn standardizate ale tuburilor şi pieselor de legătură, în fabricaŃie
pentru apă potabilă sau industrială sunt cuprinse între 40 şi 2000 mm.

2.1.6. Diametrele nominale Dn standardizate ale tuburilor şi pieselor, în fabricaŃie, pentru ape
uzate sunt cuprinse între 100 şi 1800 mm.

2.1.7. Lungimile standardizate ale tuburilor cu mufă şi capăt drept pentru alimentări cu apă sunt:

Dn (mm) Lungimi standardizate (fără lungimea

mufei)

40 şi 50 3,00

60-600 5,00;5,50;6,00

700 şi 800 5,50;6,00;7,00

900-1400 6,00;7,00;8,15

1500-2000 8,15

Abateri: - pentru lungimea standardizată 8,15 m - abatere ± 150 mm

- pentru celelalte lungimi standardizate - abatere ± 100 mm

Alte lungimi se pot realiza prin acord cu producătorul.

2.1.8. Lungimile standardizate ale tuburilor cu flanşe sunt:

Tipul tubului Dn (mm) Lungimi standardizate

(m)

Tuburi cu flanşe 40-2000 0,50;1,0;2,0;3,0

turnate

Tuburi cu flanşe 40-600 2,0;3,0;4,0;5,0

sudate sau asamblate 700-1000 2,0;3,0;4,0;5,0;6,0
cu şuruburi 1100-2000 4,0;5,0;6,0;7,0

2.1.9. Lungimile standardizate ale tuburilor cu mufă şi capăt drept pentru canalizare sunt:

Dn (mm) Lungimi standardizate (fără lungimea

mufei) (m)

100-600 6,00

700-1000 7,00

1200 8,26

1400 8,19

1600 8,18
 1800 8,17

Alte lungimi se pot realiza prin acord cu producătorul.

Caracteristicile fizico-mecanice

2.1.10. Tuburile şi racordurile fabricate din fontă ductilă conform SREN 545, au următoarele
caracteristici:

SpecificaŃii Tipul tuburilor ISO 2531

RezistenŃa minimă la Tuburi 420

tracŃiune Rm (MPa) centrifugate 400
Racorduri
turnate

Limită elastică minimă Tuburi 270 Mpa când:

la 0,2 Rp02 centrifugate A 12 % şi Dn
(MPa) 1000
Racorduri A 10% şi Dn >
turnate 1000 300 MPa
pentru alte cazuri

Întindere minimă la Tuburi 10% DN 1000

rupere A (în %) centrifugate 7% DN > 1000
5%
Racorduri
turnate

Duritate maximă HB Tuburi 230

(duritate Brinell - în centrifugate 250
kg/mm2) Racorduri
turnate

2.3. Tuburi din poliester armat cu fibră de sticlă cu inserŃie de nisip (PAFSIN)

Domeniul de utilizare

2.3.1. Tuburile din PAFSIN se folosesc la transportul apei sub presiune, sau cu nivel liber, în
domeniul alimentărilor cu apă potabilă, industrială şi la transportul lichidelor corozive şi pentru
canalizări.

Caracteristicile dimensionale

2.3.2. Tuburile din PAFSIN se fabrică în gama diametrelor nominale Dn 150 mm până la Dn
2400 mm şi la comandă specială până la Dn 3000 mm.

2.3.3. Lungimea standardizată de livrare este de 6,0 m.

2.3.4. Sistemul de îmbinare se realizează prin mufe executate din tronsonul de conductă şi
prevăzut cu garnituri EPDM (polimer de etilen propilenă). Tuburile din PAFSIN se fabrică şi cu
sisteme de îmbinare speciale.
Caracteristici fizico-mecanice

2.3.5. Conductele pot fi utilizate la presiuni de exploatare între 4 şi 25 bar, iar la comandă
specială până la 35 bar.

2.3.6. Conductele se produc cu diferite grade de rigiditate, în funcŃie de condiŃiile de exploatare,

după cum urmează:

- rigiditate SN 2500 N/m2, şi se folosesc în principal pentru reabilitări de conducte vechi, prin
introducerea celor noi în interiorul conductelor existente;

- rigiditate SN 5000 N/m2, şi se folosesc pentru sarcini medii, pentru conducte îngropate în
terenuri mixte, până la o adâncime de 3 m şi suprasarcină de trafic de 60 kN/roată.

- rigiditate SN 10000 N/m2, şi se folosesc pentru sarcini medii, pentru conducte îngropate în
terenuri mixte până la o adâncime de 6 m şi suprasarcină de trafic de 60 kN/roată;

În cazuri speciale (adâncimi mult mai mari sau suprasarcini peste 60 kN/roată), se pot asigura
tuburi cu rigidităŃi mai mari.

ReŃelele cu tuburi din fontă ductilă (FD)

3.13. Pentru calculul static al conductelor din FD se utilizează metodele de calcul specificate în
norma europeană SREN 545, respectându-se şi/sau datele producătorilor.

ReŃelele cu tuburi din poliester armat cu fibră de sticlă cu inserŃie de nisip (PAFSIN)

3.16. Tuburile din PAFSIN se aleg conform datelor producătorilor.

EXECUTAREA CONDUCTELOR DE ADUCłIUNE ŞI A REłELELOR DE ALIMENTARE CU

APĂ ŞI DE CANALIZARE

TRANSPORTUL, MANIPULAREA ŞI DEPOZITAREA

4.1. Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor se face astfel încât acestea să nu se

deterioreze în timpul transportului, la încărcare, descărcare şi la depozitarea pe şantier sau în
depozitele special amenajate.

4.2. Transportul se asigură cu vehicule dotate cu dispozitive sau elemente care să asigure
stabilitatea încărcăturii, integritatea, protecŃia la lovituri a tuburilor sau a izolaŃiei lor, evitarea
frecării de platformele de transport sau ghidaje.

4.3. Încărcarea şi descărcarea se asigură cu dispozitive adecvate, utilizând cabluri metalice sau
lanŃuri, învelite în cauciuc sau plastic, care să nu deterioreze protecŃia interioară sau exterioară a
capetelor care se îmbină şi să împiedice frecarea de ghidaje sau de sol etc.

4.4. Depozitarea tuburilor, pieselor de îmbinare şi a accesoriilor se face pe diametre în stive

omogene, stabile, pe suprafeŃe plane, cu palete, suporŃi şi/sau distanŃieri, amplasate în exterior
sub copertine sau în magazii pe înălŃime şi la temperaturi conforme cu datele producătorilor.

4.5. Tuburile se descarcă direct din mijloacele de transport de-a lungul tranşeei cu respectarea
următoarelor reguli:

- descărcarea cât mai aproape de tranşee pentru a se evita manevre ulterioare suplimentare;
- descărcarea pe partea opusă depozitelor de pământ rezultate din săpătură, astfel încât să
poată fi uşor coborâte peste marginea tranşeei pentru pozarea lor;

- respectarea distanŃelor prevăzute în normele de protecŃie a muncii;

- aşezarea tuburilor pe generatoare, fără să se sprijine pe mufe sau pe capetele drepte.

Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din fontă ductilă (FD)

4.6. Transportul tuburilor din fontă ductilă se efectuează cu ajutorul vehicolelor cu platforme,
tuburile fiind împănate sau ancorate pentru reducerea riscurilor de deterioare în timpul
transportului.

4.7. Vehicolele trebuie să fie corespunzătoare transportului şi operaŃiunilor de încărcare-

descărcare a tuburilor şi pieselor de îmbinare din fontă ductilă.

Se respectă următoarele reguli de bază:

- evitarea oricărui contact între elementele de conducte şi suprafeŃele metalice;

- evitarea oricărui contact direct ale tuburilor cu planşeul remorcii prin aşezarea de scânduri de
lemn pe platformă;

- asigurarea încărcării şi descărcării tuburilor în condiŃii de siguranŃă, folosindu-se chingi textile

sau cârlige acoperite cu materiale care să nu deterioreze tuburile;

- fixarea încărcăturii cu ajutorul unor chingi textile şi a unor sisteme de extensoare cu levier.

4.8. La manevrarea tuburilor se evită:

- târârea tuburilor pe sol pentru a nu se degrada izolaŃia exterioară;

- căderea tuburilor pe sol, chiar interpunând elemente elastice;

- depozitarea tuburilor în locuri cu factori de risc de lovire, izbire etc.;

- depozitarea tuburilor pe pietre mari sau instabile.

4.9. La manevrarea şi transportul tuburilor cu izolaŃie specială la exterior, se respectă măsurile

prevăzute de furnizor.

4.10. Depozitarea pe şantier a tuburilor, pieselor de legătură şi a accesoriilor trebuie să permită

gestionarea acestora şi facilitarea operaŃiilor de manevrare, Ńinând seama de următoarele:

- suprafaŃa de depozitare trebuie să fie plană;

- trebuie să se evite terenurile mlăştinoase, solurile mişcătoare, solurile corozive;

- tuburile se depozitează pe diametre în stive omogene şi stabile, urmând un plan raŃional de

stocare;

- folosirea intercaloarelor (suporŃi sau distanŃieri) din lemn (scânduri, colŃari);

- reducerea la minim a duratei de depozitare;

- pentru tuburile cu izolaŃii speciale, se respectă datele producătorilor.

4.11. Tuburile livrate în pachete se depozitează în stive pe intercaloare de 80 x 80 x 2600 mm,
cu trei sau patru pachete pe rând şi nedepăşind o înălŃime de stocare de 2,50 m. Se controlează
periodic starea pachetelor, în special starea şi tensiunea fier-balotului, ca şi stabilitatea generală
a stivelor.

Transportul, manipularea şi depozitarea tuburilor din poliester armat cu fibre din sticlă şi
inserŃie de nisp (PAFSIN)

4.24. Tuburile din PAFSIN nu trebuie să suporte sarcini de impact, fiind coborâte fără a se lăsa
să cadă. Manipularea tuburilor trebuie realizată astfel încât acestea să nu fie rostogolite sau
târâte pe teren dur sau cu pietre care pot produce deteriorări.

4.25. Tuburile standard din PAFSIN sunt livrate cu piesele de legătură corespunzătoare. Tipul de
ambalare depinde de mijlocul de transport (rutier, ferorviar sau naval). Tuburile din PAFSIN sunt
de obicei ambalate astfel ca să menŃină tuburile într-o poziŃie care să asigure sprijinirea pe
generatoare şi să le protejeze împotriva sarcinilor exterioare.

4.26. La expedierea tuburilor cu diametre diferite, se poate utiliza "telescoparea" (tuburile cu

diametrul mai mic sunt introduse în interiorul celor cu diametrul mai mare), prevăzându-se, după
caz, pene pentru fixare. Descărcarea tuburilor pe şantier (scoaterea unora din celelalte) trebuie
să se facă astfel încât să se evite orice deterioare a suprafeŃelor atât ale tuburilor cu diametrul
mai mic, cât şi a celor cu diametrul mai mare. Înainte de descărcarea tuburilor, trebuie să se
asigure personalul necesar şi echipamentul mecanic corespunzător.

4.27. Pentru ridicarea tuburilor din PAFSIN nu se folosesc suporŃii de lemn ai cadrelor în care se
transportă tuburile. Nu se permite folosirea cârligelor pentru ridicarea tuburilor de la capete.

4.28. Depozitarea tuburile din PAFSIN se face asemănător cu depozitarea tuburilor din PEID,
drepte, conform prevederilor art. 4.13 şi 4.14.

4.13. Tuburile din PAFSIN cu Dn>110 mm se aşează în stive cu înălŃimea maximă de 1,5 m.

4.14. Tuburile din PEID se depozitează în magazii sau locuri acoperite şi ferite de soare.
Depozitarea se face pe suprafeŃe orizontale betonate sau balastate, folosindu-se palete. Se
respectă prevederile legale privind depozitarea materialelor combustibile.

TRASAREA LUCRĂRILOR ŞI EXECUTAREA SĂPĂTURILOR

4.34. Trasarea pe teren a conductelor se face conform prevederilor STAS 9824-5.

4.35. ExecuŃia tranşeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor

proiectului, a normelor de protecŃie a muncii în construcŃii, a condiŃiilor locale de teren, precum şi
a datelor producătorilor.

4.36. Săpătura la tranşee se constituie patul de pozare (definit conform SR 4163-3) se execută
exclusiv manual şi cu puŃin timp înainte de montarea tuburilor, pentru a evita înmuierea terenului
prin apa de ploaie sau de infiltrare.

4.37. Patul de pozare, precum şi gradul de compactare al acestuia se stabilesc pe baza datelor
producătorilor.

4.38. Pentru pozarea tuburilor, în vederea respectării pantei longitudinale, se poate adopta una
din următoarele metode:

- jaloane de nivel (teuri);- nivele cu luneta;- aparate cu laser

4.39. Tranşeele se execută pe traseul, lăŃimea panta şi adâncimea indicate în proiect.

4.40. Sprijinirea pereŃilor tranşeei se face conform prevederilor din proiect cu recomandarea ca
elementele de sprijinire să fie astfel fixate încât să permită montarea elementelor de conductă,
fără pericol de prăbuşire a malurilor.

4.41. Fundul tranşeei trebuie să respecte panta şi adâncimea indicată în proiect. În caz de teren
instabil, prin proiect se specifică lucrările suplimentare pentru realizarea unei fundaŃii stabile.

4.42. La fundul tranşeei se realizează un pat de pozare cu o grosime conform datelor

producătorului. În solul nisipos, se poate profila fondul tranşeii fără a mai fi nevoie să se
realizeze un pat de pozare. Se recomandă ca circa 2 cm din patul de pozare să rămână
necompactaŃi, astfel încât tubul să se aşeze pe pat.

4.43. Materialul pentru patul de pozare se selectează cu grijă, astfel încât să răspundă cerinŃelor
din proiect, recomandându-se folosirea numai de material granular. Nu se folosesc materiale din
soluri organice sau soluri cu granulaŃie fină, cu plasticitate de la medie la mare.

4.44. SuprafaŃa patului de pozare trebuie să fie continuă, netedă şi să nu conŃină particule mari
care pot produce încărcări punctiforme asupra tubului.

4.45. Respectarea unghiului de rezemare a conductei pe patul de pozare şi realizarea umpluturii

în zona specială sunt obligatorii la conductele din PEID, PAFSIN şi beton simplu.

4.46. Se asigură rezemarea conductei pe toată lungimea acesteia, respectându-se panta de

montaj proiectată şi iau măsuri împotriva alunecării în cazul pantelor pronunŃate.

4.47. Executarea patului de pozare şi montarea conductelor se vor face numai în absenŃa apei.

4.48. Se evită inundarea accidentală a tranşeelor când conducta este montată şi neacoperită,
situaŃie care poate conduce la flotarea conductei.

4.49. Până la efectuarea probei de presiune, se face o umplutură parŃială lăsând îmbinările
libere pentru a se controla etanşeitatea acestora.

4.50. Schimbările de direcŃie se execută în funcŃie de materialul conductei şi de sistemul de

îmbinare, prin:

- montarea curbelor prevăzute în proiect;

- montarea tuburilor înclinate în mufe până la unghiul maxim admis de producător;

- folosirea capacităŃii de curbare a Ńevilor din PEID

4.51. Pentru adâncimea şanŃului până la 5,00 m, în care se pozează tuburile din beton sau
beton armat, se recomandă următoarele lăŃimi de şanŃ:

- la săpături cu taluz, lăŃimea fundului va fi: Dexterior + 50 cm;

- la săpături verticale, lăŃimea fundului va fi: Dexterior + 80 cm, exclusiv grosimea sprijinilor.

Pentru tuburile din alte materiale, lăŃimea şanturilor se stabileşte pe baza datelor producătorilor.

4.52. Pentru adâncimea şanŃului mai mare de 5,00 m, lăŃimea şanŃului se determină pe baza
tehnologiei adoptate pentru execuŃie.
4.53. În dreptul mufelor se adânceşte săpătura, realizându-se groapa cu lungimea şi adâncimea
calculată în funcŃie de dimensiunile mufei.

4.54. În terenuri stâncoase sau cu portanŃă redusă, la montarea tuburilor, se prevede executarea
unei săpături mai adânci, sub cota de pozare şi se umple cu nisip sau balast compact,
respectându-se condiŃiile de pozare prevăzute de SR 4163-3.

4.55. Ultimul strat de săpătură a tranşeii, de aproximativ 25 cm în cazul terenurilor argiloase, se

execută cu puŃin timp înainte de montarea tuburilor, pentru a evita înmuierea acestuia prin apa
de ploaie sau de infiltraŃii.

4.56. În cazul terenurilor cu apă subterană, ultimul strat de săpătură se execută obligatoriu
concomitent cu epuizarea apelor sub cota de pozare a tuburilor.

4.57. Pe durata execuŃiei, conductele trebuie protejate împotriva pătrunderii corpurilor străine,
prin dopuri, panouri, flanşe oarbe.

4.58. Armăturile grele se vor sprijini, de regulă, pe masive de rezemare, iar montarea acestora
se face fără a supune conductele la eforturi.

LANSAREA TUBURILOR

4.59. Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se face atât la primirea acestora pe

şantier, cât şi la depozitarea pe marginea şanŃului. Verificarea are ca obiect: aspectul,
dimensiunile tuburilor, eventualele degradări din transport sau manevrări anterioare.

4.60. Verificările pe şantier se efectuează cu şabloane speciale şi se referă în special la

extremităŃile tubului, în scopul realizării corecte a îmbinării. Verificarea pe şantier nu scuteşte
producătorii de obligaŃia verificării tuburilor.

4.61. Lansarea în tranşee a tuburilor se face astfel încât să se evite orice ciocnire a acestora.

4.62. Nu se utilizează cabluri sau lanŃuri neprotejate. Se recomandă folosirea chingilor late,
evitându-se astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor. Pentru dirijarea tuburilor grele se
pot folosi funii legate de capetele tubului.

4.63. În funcŃie de condiŃiile de montare, de greutatea tuburilor şi de utilajele utilizate, prin

proiect, se prevede modul de lansare a tuburilor, în funcŃie de felul tranşeii şi a tehnologiei de
sprijinire a pereŃilor.

4.64. Tuburile cu diametrul mai mare de 400 mm se trag pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu
ajutorul unor cărucioare.

ÎMBINAREA TUBURILOR

Îmbinarea tuburilor din fontă ductilă (FD)

4.65. Îmbinarea tuburilor din fontă ductilă se realizează

cu mufe:

- automate, tuburi şi racorduri cu Pn de la 60 la 600;

- mecanice, tuburi şi racorduri cu Dn de la 60 la 1000;

- zăvorâte, tuburi şi racorduri cu Dn de la 60 la 1000;

cu flanşe:

- flanşe libere (orientabile) pentru racorduri cu Dn de la 60 la 600

- flanşe fixe pentru tuburi cu Dn de la 60 la 1000 şi racorduri cu Dn de la 700 la 1000.

4.66. Îmbinările cu mufe automate se realizează prin introducerea capătului drept al unui tub în
mufa altui tub cu o forŃă de împingere proporŃională cu diametrul tubului.

Etanşarea îmbinării este asigurată de inelul de elastomeri care se montează într-un lăcaş din
interiorul mufei tubului. Se recomandă fixarea inelului de etanşare, înainte de montarea tubului
pe poziŃie.

4.67. Îmbinările cu mufe mecanice se utilizează în situaŃiile în care împingerea tubului în mufă
este greu de realizat (subsoluri, aglomerate, galerii etc.).

Etanşeitatea la îmbinările cu mufe mecanice este asigurată prin comprimarea axială a unui inel
de îmbinare din elastomeri prin intermediul unei contraflanşe şi a unor buloane ce se sprijină pe
gulerul exterior al mufei. Caracteristicile sale principale sunt:

- realizarea fără efort a montajului;

- posibilitatea de orientare a pieselor;

- joc axial şi devierea unghiulară

Îmbinările cu mufe mecanice se utilizează la conducte îngropate sau aeriene.

4.68. Îmbinările cu mufe zăvorâte asigură forŃele axiale din conducte.

Asamblarea îmbinărilor zăvorâte se realizează prin introducerea capătului drept într-o mufă şi
montarea sistemului de zăvorâre constituit dintr-un inel şi o contraflanşă fixată cu buloane.

4.69. La conductele executate din tuburi cu mufe, automate şi mecanice, punctele prevăzute cu
dispozitive de închidere (robinete, clapete, flanşe-oarbe etc.) precum şi schimbările de direcŃie
se consideră puncte fixe. În aceste puncte se prevăd construcŃii corespunzătoare de ancoraj,
Ńinându-se seama de presiunea de probă a conductei.

4.70. La schimbările de direcŃie, ramificaŃii, capete de conducte, reducŃii etc., pentru preluarea
eforturilor suplimentare la conducte cu mufe automate şi mecanice se execută masive de
ancoraj conform prevederilor proiectului.

4.71. Îmbinările cu flanşe sunt constituite din două flanşe care se strâng cu buloane ale căror
număr şi dimensiuni depind de Pn şi Dn. Etanşeitatea este asigurată prin compresiunea axială a
unei garnituri din elastomeri prin strângerea buloanelor.

Îmbinările cu flanşe se prevăd în lucrările de suprafaŃă şi în spaŃii vizitabile (camere de robinete,

galerii tehnice, staŃii de pompare, rezervoare etc.).

Îmbinarea tuburilor din poliester armat cu fibră de sticlă şi inserŃie de nisip (PAFSIN)

4.80. Tuburile din PAFSIN se livrează în lungime standard de 6 m şi se furnizează în general cu

piesa de racord corespunzătoare la unul din capete.

4.81. Se recomandă ca avansarea săpăturilor să se execute corelat cu montarea tuburilor.

4.82. Pentru respectarea prevederilor proiectului privind montarea armăturilor şi a pieselor
speciale, tuburile din PAFSIN pot fi tăiate la lungimea necesară.

4.83. Înainte de coborârea tubului în tranşee în timpul instalării, se realizează o groapă de

îmbinare (sau clopot) în dreptul racordării, pentru a permite asamblarea corespunzătoare a
îmbinării, astfel ca greutatea conductei să fie preluată de corpul conductei şi nu de racord.

4.84. Pentru îmbinări unde nu se pot folosi piesele de racord obişnuite, se pot folosi:

- piesa de racord tip Gibault pentru PAFSIN;

- manşon dublu de îmbinare;

- coliere de racord.

4.85. Îmbinările tip Gibault constau dintr-un manşon, două flanşe, două inele de cauciuc,
buloanele şi piuliŃele necesare. Pentru montare se ajustează manşonul astfel încât să fie plasat
central peste capetele de tub. Se trag flanşele Gibault şi inelele de cauciuc până la manşon, se
introduc buloanele şi se înşurubează piuliŃele care comprimă inelele de cauciuc pe capetele
manşonului din conductă şi capătul drept al piesei de legătură.

4.86. Îmbinarea cu manşon dublu constă din două semicoliere din fontă încorporând două inele
din cauciuc mulat, care strânse împreună asigură etanşarea.

4.87. Colierele de racord nu se dezasamblează înainte de folosire, slăbindu-se buloanele, pentru

a permite ca racordul să alunece pe capetele drepte. Ambele capete drepte trebuie să fie
marcate cu o linie pe circumferinŃă, pentru a permite ca racordul să fie amplasat central peste
îmbinare.

5. PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DE ADUCłIUNE ŞI A REłELELOR DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

Proba de presiune a conductelor de aducŃiune şi a reŃelelor de alimentare cu apă

5.1. Proba de presiune a conductelor se execută conform prevederilor SR 4163-3 şi STAS 6819.

5.2. Înainte de punerea în funcŃiune, conductele se supun următoarelor încercări de presiune:

- încercarea pe tronsoane a conductelor;

- încercarea pe ansamblu a conductelor.

Încercările la presiune a conductelor se fac numai cu apă.

5.3. Proiectele pentru conducte precizează condiŃiile de efectuare a probei de presiune, având în
vedere tipul conductei, reglementările tehnice specifice în vigoare şi prevederile producătorului
de material.

5.4. Tronsonul de probă nu va depăşi 500 m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la
propunerea antemăsurătorului, cu acordul beneficiarului.

5.5. Se supun la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiŃii:

- au montate toate armăturile;

- s-a realizat o acoperire parŃială a conductei lăsându-se îmbinările libere;

- s-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale;

5.6. Înainte de umplerea tronsonului cu apă, se închid capetele tronsonului cu capace asigurate,
sprijinite, conform detaliilor prevăzute în proiect.

Nu se folosesc robinete ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse probei.

Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după ce, în prealabil,
s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte şi care se închid treptat, numai
după ce prin robinetele respective se evacuează apă fără aer.

5.7. Presiunea de probă se măsoară şi se realizează în punctul cel mai coborât al reŃelei. Se vor
utiliza pompe cu piston.

5.8. Proba de presiune pentru conductele din PAFSIN se face conform datelor producătorilor.

5.9. Presiunea de probă şi durata de probă se stabilesc prin proiect avându-se în vedere
prevederile de la punctele 5.1. şi 5.3.

5.10. Pentru verificarea presiunilor obŃinute se montează manometre la toate punctele

caracteristice ale tronsonului (capete, puncte înalte şi joase, ramificaŃii, cămine).

5.11. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp răcoros, dimineaŃa sau seara,
pentru ca rezultatele să nu fie influenŃate de variaŃiile mari de temperatură.

5.12. Proba se consideră reuşită pe tronsonul respectiv, dacă sunt îndeplinite următoarele
condiŃii:

- la examinarea vizuală să nu prezinte scurgeri vizibile de apă, pete de umezeală pe tuburi şi în

special în zona mufelor, la îmbinări;

- pierderea de presiune să nu depăşească valorile prevăzute în proiect.

5.13. După terminarea probei pe tronson, acesta se umple cu pământ şi se execută legătura cu
tronsonul adiacent, probat anterior, îmbinările între tronsoane rămânând descoperite până la
proba generală a conductei de aducŃiune.

5.14. Încercarea definitivă, pe ansamblul conductei se face în regim de funcŃionare a acesteia,

prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane, care nu trebuie să prezinte pierderi
vizibile de apă.

5.15. Probele de presiuni se execută numai la temperaturi minime de 5oC, prognozate pe o

durată de 3 zile.

5.16. În cazul când proba de presiune nu este corespunzătoare se iau măsuri de remediere
necesare şi se reface proba de presiune.

Încercarea de etanşeitate a reŃelelor de canalizare

5.17. Încercarea de etanşeitate a reŃelelor de canalizare se efectuează conform STAS 3051.

5.18. Încercarea de etanşeitate se execută pe tronsoane, maxim

500 m.

5.19. Înainte de încercarea de etanşeitate se efectuează:

- umpluturile parŃiale lăsându-se îmbinările libere;

- închideri etanşe a tuturor orificiilor;

- blocarea extremităŃilor şi a punctelor susceptibile de deplasare în timpul probei

5.20. ReŃelele de canalizare din beton se menŃin pline cu apă cel puŃin 24 ore înainte de
efectuarea probei de presiune.

5.21. Pierderile de apă admisibile la încercarea de etanşeitate se prescriu în proiect avându-se

în vedere şi prevederile STAS 3051.

5.22. În cazul când proba nu reuşeşte se iau măsuri de remediere şi se reface proba.

6. VERIFICĂRI, ÎNCERCĂRI ŞI PROBE ÎN VEDEREA PUNERII ÎN FUNCłIUNE A

CONDUCTELOR DE ADUCłIUNE ŞI A REłELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI
CANALIZARE

6.1. Verificările, încercările şi probele punerii în funcŃiune se fac la conductele noi şi la înlocuire
de conducte.

Acestea se pot efectua la întreaga reŃea prevăzută în documentaŃia de investiŃie, sau pe

tronsoane de conducte ce pot fi puse în funcŃiune.

6.2. Verificările, încercările şi probele se execută conform Legii 10/1995, privind calitatea
construcŃiilor, Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora
(HG nr. 273/94), STAS 4163 şi altor reglementări specifice.

6.3. Înainte de efectuarea probei de presiune se verifică:

- concordanŃa lucrărilor executate cu proiectul;

- caracteristicile robinetelor, hidranŃilor, golirilor, ventilelor de aerisire-dezaerisire, reductoarelor

de presiune, clapetelor, altor armături etc.;

- poziŃia hidranŃilor şi a vanelor îngropate;

- poziŃiile şi execuŃia căminelor, echiparea acestora;

- protecŃia anticorozivă şi termoizolaŃiile, unde este cazul;

- calitatea sudurilor şi a îmbinărilor;

- execuŃia masivlor de ancoraj.

6.4. Proba de presiune, spălarea şi dezinfectarea conductelor se execută conform prevederilor

STAS 4163-3, STAS 3051 şi caietelor de sarcini întocmite de proiectant în conformitate cu
prevederile producătorului de materiale.

Verificări şi probe după efectuarea probei de presiune

6.5. După efectuarea probei de presiune se vor efectua următoarele verificări şi probe:

- întocmirea procesului-verbal a probei de presiune;

- umplerea tranşeii în zona îmbinărilor;

- umplerea tranşeii;

- verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;

- refacerea părŃii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;

- refacerea trotuarelor;

- refacerea spaŃiilor verzi;

- executarea marcării şi reperării reŃelelor conform STAS 9570/1.

6.6. Înainte de execuŃia umpluturilor la cota finală se execută ridicarea topografică detaliată a
conductei (plan şi profil în lung) cu precizarea robinetelor îngropate, căminelor (echiparea
acestora), hidranŃilor, branşamentelor etc.

Releveele reŃelelor se anexează CărŃii Conductei şi se introduc în Sistemul Geografic

InformaŃional (acolo unde există) deŃinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu
apă al localităŃii.

6.7. Înainte de punerea în funcŃiune, se face spălarea şi dezinfectarea reŃelei, conform normelor
specifice. Punerea în funcŃiune a reŃelei se face de către personalul unităŃii de exploatare a
reŃelelor, asistat de constructor, conform prevederilor STAS 4163-3, art. 4.1.

RecepŃia lucrărilor

6.8. RecepŃia reprezintă acŃiunea prin care investitorul acceptă şi preia lucrarea, aceasta putând
fi dată în funcŃiune, certificându-se faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaŃiile conform
prevederilor contractuale şi ale documentaŃiei de execuŃie.

6.9. RecepŃia conductelor pentru alimentare cu apă rece a consumatorilor din localităŃi se
efectuează atât la lucrări noi, cât şi la înlocuiri sau devieri locale de conducte.

6.10. RecepŃia se face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcŃii, "Regulamentului
de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora" (HG nr. 273/94) şi altor
reglementări specifice.

6.11. Etapele de realizare a recepŃiei sunt:

- recepŃia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;

- recepŃia finală - după expirarea perioadei de garanŃie prevăzută în proiect.

Cartea tehnică a construcŃiei

6.12. Documentele tehnice privind proiectarea, executarea, recepŃia, precum şi comportarea în

timpul exploatării instalaŃiilor şi anexelor aferente se cuprind în cartea tehnică a construcŃiei.

6.13. Cartea tehnică a construcŃiei se întocmeşte conform "Normelor de întocmire a cărŃii tehnice
a construcŃiei" din "Regulamentul de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii (menŃionat la
art. 6.7.3).

7. PROTECłIA, SIGURANłA ŞI IGIENA MUNCII

7.1. În toate operaŃiile de execuŃie a conductelor de aducŃiune şi reŃelelor de alimentare cu apă şi

de canalizare se respectă cerinŃele esenŃiale referitoare la protecŃia, siguranŃa şi igiena muncii.
7.2. Conducătorii unităŃilor de execuŃie, precum şi reprezentanŃii beneficiarului care urmăresc
realizarea lucrărilor, au obligaŃia să aplice toate prevederile legale privind protecŃia muncii:
"Legea 90/1996" - a protecŃiei muncii şi "Normele metodologice de aplicare", "Normele generale
de protecŃie a muncii" elaborate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale în colaborare cu
Ministerul SănătăŃii - 1966, "Normele specifice de securitate a muncii" precizate în anexa II,
precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT - "Regulament privind protecŃia şi igiena muncii în
construcŃii".

7.3. Principalele măsuri şi acŃiuni pentru asigurarea protecŃiei, siguranŃei şi igienei muncii sunt:

- luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condiŃiilor de securitate a muncii;

- realizarea instructajelor de protecŃie a muncii ale întregului personal de exploatare şi întreŃinere

şi consemnarea acestora în fişele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual;

- controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul;

- verificarea periodică a personalului privind cunoaşterea normelor şi a măsurilor de protecŃie a

muncii;

- pe toată durata execuŃiei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zonă de lucru şi de

protecŃie. LăŃimea acestor zone se stabileşte funcŃie de tipul şi diametrul conductei şi de
condiŃiile locale;

- în interiorul zonei de lucru şi de protecŃie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor

străine de şantier. Zona de protecŃie se stabileşte prin proiect şi se măsoară din axul conductei.

7.4. Instructajele de protecŃie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la:

- semnalizarea şi supravegherea lucrărilor;

- execuŃia săpăturilor şi sprijinirea pereŃilor tranşeii;
- execuŃia sudurilor;
- semnalizarea devierii circulaŃiei, iluminatul pe timpul nopŃii;
- manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat;
- protecŃia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor;
- tăierea mecanică a conductelor cu atenŃionare specială pentru tuburile din PAFSIN şi fontă
ductilă;
- obligativitatea folosirii echipamentului de protecŃie şi de lucru;
- lucrări în spaŃii închise: cămine, galerii edilitare, tuneluri;
- folosirea utilajelor de execuŃie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene,
grupuri de sudură, aparate de tăiat conducte etc.).

8. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

8.1. Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu

mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execuŃia reŃelelor de distribuŃie a
apei, inclusiv în timpul operaŃiilor de revizie preventivă, reparaŃii şi remedieri ale avariilor.

8.2. Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum şi

şantierului care asigură execuŃia conductelor.
8.3. Înainte de executarea unor operaŃii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, topire de
materiale izolante, topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste operaŃii,
având în vedere prevederile normativului C 300 "Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor
pe durata de execuŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora".

8.4. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii, izolaŃii, se iau măsuri de evitare a contactului
substanŃelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranŃă de minimum 30 m.

8.5. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolaŃii sau operaŃii
cu substanŃe inflamabile. Lucrările de sudură nu se execută în zonele în care se realizează
vopsitorii sau izolaŃii.

8.6. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburanŃilor necesari

funcŃionării utilajelor. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari.

8.7. Pentru lucrările de execuŃie în spaŃii închise (cămine, galerii edilitare, tuneluri), se prevăd
măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în funcŃie de natura lucrărilor şi a
condiŃiilor locale. Conducătorul formaŃiei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreşte
permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

8.8. Tuburile şi piesele speciale din polietilenă de înaltă densitate se aprovizionează pe şantier
numai în momentul punerii acestora în operă.

8.9. Se execută şi montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii, pentru marcarea

poziŃiei hidranŃilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instalaŃii de incendiu, respectându-se
prevederile din STAS 297-2.

LISTA REGLEMENTĂRILOR TEHNICE

A. Standarde de stat

SR ISO 31.0 1994 – Mărimi şi unităŃi. Partea O. Principii generale.

STAS 297/1 1988 – Culori şi indicatoare de securitate. CondiŃii tehnice generale.
STAS 297/2 1992 – Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
SREN 545 1997 – Tuburi, piese de legătură şi accesorii de fontă ductilă şi îmbinarea
lor la reŃelele de apă. CondiŃii şi metode de încercare.
SREN 752-1 1998 – ReŃele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea I
STAS 816 1980 – Tuburi şi piese de canalizare din beton simplu.
STAS 1343/0 1989 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităŃilor de apă de alimentare.
PrescripŃii generale.
SR 1343-1 1995 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităŃilor de apă potabilă
pentru localităŃi.
STAS 1343-2 1989 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităŃilor de apă de alimentare
pentru unităŃi industriale.
STAS 1478 1990 – Alimentări cu apă la construcŃii civile şi industriale.
STAS 1481 1986 – Canalizări, reŃele exterioare. Criterii generale şi studii de
proiectare.
STAS 1743/2 1990 – Tuburi şi piese de legătură din gresie ceramică. Tuburi. Forme şi
dimensiuni.
STAS 1846 1990 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de
canalizare. PrescripŃii de proiectare.
STAS 2250 1981 – Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de
încercare şi presiuni de lucru maxime admisibile.
STAS 3051 1991 – Sisteme de canalizare. Canale ale reŃelelor exterioare de
 canalizare. PrescripŃii fundamentale de proiectare.
STAS 3221 1986 – Convoaie tip şi clase de încărcare.
SR 4163-1 1995 – Alimentări cu apă. ReŃele de distribuŃie. PrescripŃii fundamentale
de proiectare.
SR 4163-2 1996 – Alimentări cu apă. ReŃele de distribuŃie. PrescripŃii de calcul.
SR 4163-3 1996 – Alimentări cu apă. ReŃele de distribuŃie. PrescripŃie de execuŃie şi
exploatare.
STAS 6002 1988 – Cămine pentru branşamente de apă.
STAS 6054 1977 – Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheŃ. Zonarea
teritoriului României.
SR 6819 1997 – Alimentare cu apă. AducŃiuni. Studii, prescripŃii de proiectare şi
execuŃie.
STAS 7039/1 1981 – Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri.
STAS 7039/2 1983 - Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune
din beton precomprimat centrifugat.
STAS 7039/3 1983 - Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune
din beton precomprimat vibrat şi presat.
STAS 7335/3 1986 – ProtecŃie contra coroziunii a construcŃiilor metalice îngropate.
Izolarea exterioară cu bitum a conductelor.
SR 8591 1997 – ReŃele edilitare subterane. CondiŃii de deplasare.
STAS 9342 1982 – Măsuri de siguranŃă contra incendiilor. Cămine pentru
alimentarea directă a pompelor mobile. PrescripŃii de proiectare.
STAS 9530 1980 – Tuburi din beton armat pentru conducte fără presiune. CondiŃii
tehnice generale de calitate.
STAS 9570/1 1989 – Marcarea şi repararea reŃelelor de conducte şi cabluri în localităŃi.
STAS 9824/5 1975 – Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reŃelelor de conducte,
canale şi cabluri.
STAS – AcŃiuni în construcŃii. Clasificarea şi gruparea acŃiunilor pentru
10101/1977/OA construcŃii civile şi industriale (M-SR 6185)

B. Legi şi normative

LEGE 10 1995 – Lege privind calitatea în construcŃii.

NRPM 1993 – Norme republicane de protecŃie a muncii. Regulamentul privind
protecŃia şi igiena muncii în construcŃii.
P 7 1992 – Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
construcŃiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire.
I 9 1996 – Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaŃiilor sanitare.
I 14 1976 – Normativ pentru protecŃia contra coroziunii a construcŃiilor
metalice îngropate.
I 27 1982 – InstrucŃiuni metalice privind stabilirea şi verificarea clasei de
calitate a îmbinărilor sudate la conducte tehnologice.
C 56 1985 – Normativ pentru verificarea calităŃii şi lucrărilor de construcŃii şi
instalaŃii aferente.
P 66 1979 – InstrucŃiuni tehnice privind proiectarea lucrăilor de alimentare cu
apă potabilă şi canalizarea satelor.
P 118 1999 – Norme de siguranŃă la foc a construcŃiilor
C 300 – Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
executării lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora.
C 127 – InstrucŃiuni tehnice pentru protecŃia anticorosivă exterioară a
tuburilor de beton armat precomprimat faŃă de agresivităŃile
naturale.
O.M.I. 775/1998 – Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

C. Standarde şi norme europene

EN 805 1992 – Sisteme şi componente pentru conducte de transport a apei în

afara clădirilor.
ISO 2531 – Tuburi şi racorduri din fontă ductilă.
ISO/TR 7474 – łevi şi accesorii din polietilenă de înaltă densitate. RezistenŃa
chimică faŃă de lichidele care urmează a fi transportate.
DIN 8075 – łevi PEID: cerinŃe generale de calitate; teste.
ISO 8179 – Tuburi din fontă ductilă, izolaŃie exterioară cu zinc.
ISO 12162 – Sisteme de clasificare.
DIN 16869/1 – łevi din poliester armat cu fibră de sticlă. Dimensiuni.
DIN 16869/2 – łevi din poliester armat cu fibră de sticlă. CondiŃii generale de
calitate şi verificare.
DIN 19565/1 – łevi şi fitinguri din răşină poliesterică armată cu fibră de sticlă.

LISTĂ CU NORMELE SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII ŞI/SAU COMPLEMENTARE

Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităŃilor şi pentru nevoi
tehnologice – captare, transport, distribuŃie (1995/387 din 1995).

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaŃii tehnico-sanitare şi de încălzire

(1996/117 din 1996).

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de excavaŃii, fundaŃii,

terasamente, nivelări şi consolidări de teren (în curs de apariŃie).

Norme specifice de securitate a muncii pentru excavaŃii şi construcŃii subterane (în curs de
apariŃie).

Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu

mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor (în curs de apariŃie).

Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice

(în curs de apariŃie).

Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor (1994/71 din 1995).

Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi

execuŃia lucrărilor de beton armat şi precomprimat (1995/136 din 1995)

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaje prefabricate şi finisaje
în construcŃii (1996/116 din 1996).

* În paranteză (anul apariŃiei şi numărul ordinului MMPS cu care a fost aprobat).

LOVITURA DE BERBEC

Un fenomen care apare in retelele hidraulice sub presiune este lovitura de berbec:
ridicarea presiunii care se datoreaza variatiilor vitezei lichidului transportat; aceasta variatie a
vitezei apare in urma manevrarii rapide a vanelor si a robinetilor cu sertar. In cazul in care nu
este riguros controlat, acest fenomen poate duce la serioase disturbari si defectiuni.
 Folosirea tubulaturilor din PE de inalta densitate reduce in mod evident acest impediment;
in speta, modulul de elasticitate scazut al tubului taie in mod drastic punctele de presiune
protejand intreaga instalatie.

Situatia in care avem suprapresiune maxima apare cand timpul de inchidere t al

robinetului este mai mic sau egal cu timpul de propagare al perturbatiei pe parcursul robinet -
rezervor - robinet (2L).

REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII

Propagarea fisurii este un fenomen care,data fiind aparitia sa in structurile metalice (tuburi
si placi), s-a dorit examinat si in sectorul conductelor din material plastic.

Studiul clasic este realizat cu ajutorul testului Robertson care consta in crearea in mod
controlat a unei spargeri in peretele unei conducte presurizate cu gaz si masurarea lungimii
propagarii.

Una dintre problemele esentiale ale acestui test este dificultatea de formare a spargerii:
se supune o extremitate a tubului de proba, (oportun profilata si crestata) la o lovitura de energie
calibrata.Deoarece incepe ruperea, punctul de instalare trebuie racit la circa -110°C cu azot
lichid.

Testul se considera trecut daca lungimea sparturii este mai mica sau egala cu 5,5
diametrul tubului.

TUBULATURI IN ZONE SEISMICE

Tubulaturile din PE se preteaza foarte bine la folosirea in zonele seismice datorita

caracteristicilor mecanice speciale ale PE de inalta densitate care prezinta un raspuns optim la
solicitarile aparute intr-un eveniment seismic.

In afara mentinerii continuitatii retelei, supusa cu usurinta la desprindere in cazul

imbinarilor mufate, exista si tendinta de a reduce sensibil inevitabilele lovituri de berbec care iau
nastere in conducte.

Teste efectuate pe modele in mod special “monitorizate” au confirmat aceste prestatii la

evenimente seismice de ordinul a 7° grade pe scara RICHTER si IX grade pe scara MERCALLI,
situatii in care se produc grave leziuni la tubulaturile impamantate.

REZISTENTA LA ABRAZIUNE

Tubulaturile din PE de inalta densitate probeaza si in cazul transportarii lichidelor care

contin particule abrazive exceptionalele calitati ale acestui polimer.

Modulul de elasticitate scazut, tenacitatea, rugozitatea scazuta, hidrofobicitatea,

coeficientul scazut de frecare, inalta inertie chimica, permit un transport excelent si cu o mare
eficienta tehnica si economica a lichidelor si malurilor abrazive. Testele accelerate, efectuate in
conditii extreme, au demonstrat ca durata de viata a tubulaturilor din PE de inalta densitate este
mai mare de 4 pana la 10/15 ori in comparatie cu tubulaturile din otel si materiale din beton.
 In acest mod,proiectarea si gestionarea sistemelor de transport ale lichidelor abrazive
devine posibila, exploatand la maximum greutatea redusa, flexibilitatea si rezistenta la coroziune
a conductelor din PE .

Capacitatea ridicata de prelucrare a acestui material permite, odata identificate punctele

critice ale unei instalatii, construirea de piese speciale cu forma optima pentru a reduce uzura si
a facilita inlocuirea.

Masa redusa, autocuratirea si absenta rugozitatilor prezentate de aceste conducte

simplifica considerabil eventualele operatii de intretinere cu economii notabile in domeniul tehnic
si in timp.

DILATAREA TERMICA

O caracteristica a materialelor plastice, implicit si a PE de inalta densitate, este

valoarearidicata a coeficientului de dilatare lineara ((t) in comparatie cu cea a materialelor
traditionale folosite in producerea tuburilor (de la 15 la 20 de ori mai mare decat (t metale).
Pentru tubulaturi neimpamantate expuse la mari variatii termice se impune
examinareafenomenului de dilatare termica.
d. Dimensiunea, forma, aspectul şi descrierea execuŃiei lucrării

La comanda beneficiarului, s-a intocmit documentatia de fata ce are drept scop

imbunatatirea conditiilor igienico-sanitare in conformitate cu normativele aflate in vigoare.
In acest sens solutiile tehnice adoptate pentru realizarea lucrarilor au avut in
vedere utilizarea de materiale agrementate in conformitate cu H.G. nr. 766/1997 si a Legii
nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate pentru realizarea
lucrarilor.

FaŃă de situaŃia prezentată se impune ca la amplasarea reŃelelor hidroedilitare de apă -

canal noi, să se Ńină seama de lăŃimea redusă a străzii ( 6 m ), precum şi de existenŃa altor reŃele
subterane , in special a reŃelei de gaze naturale existentă. Ca urmare se prevăd următoarele:

- Conducta de apă de Φ 200 mm, se amplasează pe partea carosabilului unde nu există

reŃeaua de gaze.

- Colectoarele reŃelelor de canalizare se pozează pe cat posibil în axul străzii şi la distanŃă

corespunzătoare faŃă de reŃeaua de gaze existentă. Deoarece conducta de canalizare se
pozează la o adâncime mult mai mare decât conducta de gaze (1 - 1,50 m adancime gaz faŃă de
3 - 3,50 m adancime canalizare), conducta de gaze va fi susŃinută (dacă va fi cazul).

Alimentarea cu apă constă din inlocuirea reŃelei de apă din azbociment Φ 200 mm cu
conducta noua cu diametru corespunzătoar şi materiale adecvate terenului ( teren macroporic
sensibil la umezire).

Conducta de apă Φ200mm se pozează intr-un şanŃ la 2 m adancime. Lungime totala

retea 1502 ml(Fd 200).

Traseele conductelor de apă sunt următoarele:

- pe tronsonul cuprins intre strada Ciobanului şi strada Bucovinei (fost strada SuliŃei),
reŃelele de apă sunt amplasate pe partea stângă (cu sensul spre strada Bucovinei);
-pe tronsonul cuprins intre strada Bucovinei şi strada Stelei,reŃelele de apă sunt amplasate pe
partea dreaptă (cu sensul spre strada Stelei).

Conductele de apă proiectate sunt din fontă ductilă, conducta din FD Φ 200 mm face
legătura cu alte reŃele de distribuŃie existente de pe străzile adiacente, creand un inel şi
înbunătăŃind astfel sistemul de alimentare cu apă in zonă şi alimentarea hidranŃilor de incendiu.

Conducta de apă proiectată FD Φ 200 mm se întâlneşte cu reŃelele de pe străzile

adiacente în nodurile hidraulice, după cum urmează:

- în reŃeaua existentă de Φ 200 mm din strada Radu Negru;

- în reŃeaua existentă de Φ 200 mm din strada Transilvaniei:

Conducta de apă proiectată OL Φ 250 mm se întâlneşte cu reŃelele de pe străzile

adiacente în nodurile hidraulice in conducta de protectie OL Φ 400 mm, după cum urmează:

- în reŃeaua existentă de Φ 350 mm din strada Ciobanului;

- în reŃeaua existentă de Φ 200 mm din strada Bucovinei:

- în reŃeaua existentă de Φ 250 mm din strada Stelei;(la subtraversarea liniei de tramvai intre
CVn5 – CVn6)prin foraj orizontal.

In nodurile hidraulice se prevăd ramificaŃii, vane de închidere şi vane de golire.

Deasemenea se prevăd punŃi intre conducta din FD Φ 100 mm şi conducta FD Φ 200 mm de-a
lungul traseului.

Subtraversarea liniei de tramvai din strada Bucovinei (fost SuliŃei) de către conducta
principală de OL Φ 250 mm se face prin foraj orizontal, cu cămine de o parte şi de alta a
subtraversării.

Subtraversarea termoficări din intersecŃia străzii Unirii cu strada Stelei, de către conducta
principală de Φ 250 mm. se face pe sub canalul de termoficare, în şanŃ deschis prevăzându-se
Ńeava din oŃel în tub din oŃel Φ 406 x 10.31 mm . Conductele din oŃel vor fi zincate în baie de
zinc.

După realizarea montării noilor conducte de apa: FD Φ 200 mm se dezafectează

conducta veche şi se predă beneficiarului.

Conducta din azbociment de Φ 200 mm existentă de pe tronsonul cuprins între strada

Ciobanului şi strada Bucovinei a cărui traseu coincide cu noul traseu al reŃelelor din FD Φ 200
mm se dezafectează odată cu realizarea şanŃului pentru amplasarea conductelor noi, materialele
sparte de la tuburile de azbociment - materiale nerecuperabile, vor fi transportate în afara zonei
santierului.

Caminele de vane proiectate se vor echipa conform detaliilor prezentate in documentatie.

Pentru crearea unui climat de siguranta pentru locatari si gospodariile acestora, se

impune montarea conform normativelor in vigoare pe conducta de distributie existenta, din 100
in 100 m a unor hidranti de incendiu supraterani, D.N. 65 mm, pentru interventii in caz de
necesitate, in numar de 16 (saisprezece) montati in trotuarul proiectat.
 Canalizare:

Sistemul de canalizare în oraşul GalaŃi este în sistem unitar, în acesta fiind prinse apele
uzate - menajere şi apele meteorice.

Pe strada Unirii există un sistem de canalizare parŃial, cu tronsoane de canalizare

realizate de proprietarii unor imobile (între strada Transilvaniei şi Str. Radu Negru) şi tronsonul
de canalizare al întreprinderii S.C. MEHID, care nu corespund ca secŃiune şi pantă, fără viteze
de curăŃire, fiind colmatată.

Astfel s-au proiectat colectoare de canalizare cu secŃiuni corespunzătoare pentru

preluarea apelor uzate - menajere şi a apelor pluviale din zonă astfel:

- colector de canalizare proiectat, din tuburi PAFSIN SN 1000U Pn = 4atm cu diametre cuprinse
intre 400 -600 mm pe tronsonul cuprins intre str. Ciobanului şi str. Bucovinei cu racordare in
colectorul existent de Dn 800 cm din str. Bucovinei

- colector de canalizare proiectat, din tuburi PAFSIN SN 10000 Pn = 4atm cu diametre cuprinse
între 400-500 mm între strada Bucovinei şi strada Stelei cu racordare în colectorul existent
Dn600 mm din strada Stelei.

Canalizarea proiectată este din tuburi PAFSIN SN 10000 Pn = 4atm. Cu Dn 300mm - Dn

400mm- Dn 500mm - Dn 600mm.

La reŃelele de canalizare proiectate vor fi prinse şi golirea căminelor de vane de la noile

conducte de apă.

De-a lungul traseelor de canalizare se prevăd guri de scurgere cu sifon şi depozit, care au
rolul de a prelua apele pluviale şi a le dirija spre reŃeaua de canalizare. Legăturile dintre gurile de
scurgere şi reŃeaua principală de canalizare se face prin intermediul tuburilor PAFSIN SN 10000.
Pn = 4atm, cu Dn = 200 cm.

Proba de etanşeitate pentru reŃeaua de canalizare este descrisă in caietul de sarcini.

Prin folosirea materialelor, fontă ductilă pentru reŃeaua de apă şi tuburi PAFSIN pentru
canalizare, se respectă Normativul I22 - 1999 privind proiectarea şi executarea reŃelelor de apă
şi canalizare -hidroedilitare.

Deasemenea, prin montarea hidranŃilor de incendiu exteriori pe reŃeaua proiectată sunt

respectate normele P.S.I. Se va da o atenŃie deosebită la subtraversarea pe sub canalul de
termoficare a reŃelei de apă Φ 200 mm din oŃel protejată în tub oŃel Φ 406 mm .

Orice neclaritate din partea constructorului se va aduce la cunoştinŃă proiectantului în timp

util.

Urmărind cu stricteŃe tehnologia privind montarea tuburilor PAFSIN pentru canalizare şi a

tuburilor din fontă ductilă pentru apă descrise în caietul de sarcini ce însoŃeşte proiectul tehnic al
lucrării precum şi tehnologia de sprijin a malurilor, toate acestea fac ca lucrarea executată să fie
de calitate şi totodată vor fi evitate eventualele accidente pe şantier.

In terenurile coezive, sprijinirea se realizeaza cu dulapi orizontali (4,5x4,5x0,05m),asezati

la intervale de 0,5-1,0m si dulapi verticali (4,5x4,5x0,05m),asezati la distante de 1,0-1,5m.
 Intre dulapi se bat bile (spraituri), la intervale de 0,6-0,8 m, sub ale caror capete se bat
bucati de scandura, pentru a elimina posibilitatea caderii spr aitului. Sprijinirea incepe cand
transeea are o adancime de 1,0 m.

Se vor folosi dulapi de metal si spraituri metalice de inventar, conform detaliu prezentat in
prezenta documentatie.

Ca solutie de rezolvare a canalizarii pentru gospodariile de pe str. Unirii s-au propus

urmatoarele:

1.intre str. Ciobanului şi str. Bucovinei(Sulitei) PAFSIN 400 - 600 mm

- executarea de retele de canalizare din PAFSIN 400, in lungime de 265,38 m;

- executarea de retele de canalizare din PAFSIN 500, in lungime de 321,66 m;

- executarea de retele de canalizare din PAFSIN 600, in lungime de 454,66 m;

- montare de gratare de scurgere a apelor pluviale cu racordarea lor prin intermediul conductelor
din PAFSIN Ф200 mm in numar de 61 in lungime de 610 m ;

- executare de racorduri noi cu conducte din PAFSIN Ф 200 mm, de la caminele de vizitare
stradale pana la limita de proprietate (in numar de 142).

- camine de vizitare stradale cu camera de lucru din beton in numar de 32(treizecisidoua).

2.intre strada Bucovinei şi strada Stelei PAFSIN 400-500 mm

- executarea de retele de canalizare din PAFSIN 400, in lungime de 69,90 m;

- executarea de retele de canalizare din PAFSIN 500, in lungime de 139,80 m;

- montare de gratare de scurgere a apelor pluviale cu racordarea lor prin intermediul conductelor
din PAFSIN Ф200 mm in numar de 24 in lungime de 240 m ;

- executare de racorduri noi cu conducte din PAFSIN Ф 200 mm, de la caminele de vizitare
stradale pana la limita de proprietate (in numar de 20).

- camine de vizitare stradale cu camera de lucru din beton in numar de 7(sapte).

e. Ordinea de execuŃie, probe, teste, verificări ale lucrării

e.1.Ordinea de executie
e.1.1.Recunoasterea terenului
Executia acestor lucrari se realizeaza prin pozarea conductelor sub adancimea de inghet,
h= 1,0 m.
Conductele de apa proiectate se vor monta conform profilelor longitudinale si detaliilor de
montaj ( adancimea medie de pozare fiind 1,2 m fata de cota terenului amenajat), pe un pat de
nisip de 10 cm si se acopera cu un prim strat de 5 cm peste generatoarea superioara.
Conform STAS 2448 – 73 pe retelele de apa proiectate, se vor monta camine de vane cu
piesa suport si rama + capac fonta ,carosabile.
Caminele de vane vor avea camera de lucru din beton armat prefabricat .
 Caminele de vane se vor echipa cu un robinet de sectionare cu sertar pana si corp oval
D.N. 100 mm , robinet de golire Ø 2”.
Pe conducta de distributie s-au prevazut cinsprezece hidranti de incendiu cu D.N. 65
mm.
Conform Normativ I9/1999, retelele de alimentare cu apa noi se vor supune probelor de
rezistenta si etanseitate.
Prima operatiune inainte de inceperea lucrarilor o constituie recunoasterea terenului.
Aceasta operatiune da posibilitatea executantului sa stabileasca conditiile de executie, implicit
de organizare a punctului de lucru, sa poata sa-si pregateasca forta de munca prin formatiile de
lucru, investitirea cu scule, dispozitive si utilaje, aprovizionarea cu materiale, stabilirea fluxului
de lucru.

e.1.2.Trasarea pe teren

Trasarea pe teren a conductelor si a accesoriilor reprezinta faza determinanta si se va

face de catre executant in prezenta proiectantului si a dirigintelui de santier incheindu-se proces
verbal de predare-primire a amplasamentului.

Trasarea propriu-zisa se va face prin materializarea pe teren prin tarusi (buloane)

amplasati pe axul conductei in punctele caracteristice:
a) la plecare, la cotiri in plan si profil in varfurile de unghi ale acestora;
b) la tangentele de intrare si iesire din curbe
c) in axa caminelor;
d) in punctele caracteristice ale lucrarilor;
e) in punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conducta;
f)in punctele cu masive de proba;
g)in punctele de refacere a bransamentelor;
h)in punctele de intersectie cu alte conducte sau retele ( telefonice, gaze, electrice etc.)
i) la sosire – punctul terminus de interconectare, legatura.
Fiecare dintre tarusii de ax va avea doi martori amplasati perpendicular pe axa traseului
la o distanta care sa-i asigure impotriva degradarii in timpul executarii lucrarilor de desfacere a
sistemului rutier, sapaturi, depozitarea pamantului si a materialelor, circulatia pe marginea
santurilor.

Pe portiuni din 50 in 50 m pe aliniament se planteaza tarusi pe axa traseului.

Pentru determinarea adancimii sapaturii se utilizeaza rigle si cruci de vizoare.

Cotele ririglelor de vizoare se stabilesc fata de tarusii reper de nivelment plantati.

Pe teren la executarea studiilor topografice in dreptul fiecarei rigle fiind transmisa cota de
nivelment de la sol pe un tarus.

Respectarea intocmai a cotelor de pozare si a pantei conductei prevazute in proiect,

reprezinta o regula importanta pentru a nu se crea intre caminele de golire si de aerisire puncte
inalte sau joase intermediare, elemente care provoaca pungi de aer, diminuand debitul
conductei sau golirea incompleta in caz de avarii.
e.1.3.Asigurarea cu forŃa de muncă materiale, scule, dispozitive

Asigurarea cu forŃa de muncă calificată, materiale, scule, dispozitive face parte integrantă
din operaŃiunile de organizare premergătoare executării lucrărilor.

Organizarea executării lucrărilor are la bază stabilirea componentei formaŃiei de lucrători

în sensul utilizării celor cu calificare superioară la operaŃiunile cu un grad ridicat de complexitate
avansat şi a celor cu calificare medie şi inferioară la operaŃiunile ce nu cer îndemânare şi
cunoştinŃe speciale.

Pentru ca formaŃia de să-şi poată desfăşura activitatea în condiŃii care să permită realizări
cât mai ritmice şi cât mai bune, este necesar să se asigure din timp front de lucru, în raport cu
numărul de muncitori, asigurarea materialelor, sculelor, dispozitivelor, utilajelor.

În ceea ce priveşte asigurarea cu materialele necesare, trebuie să-şi ia măsuri ca

aprovizionarea să se facă în timp, funcŃie de ritmul de execuŃie realizându-se şi un adăpost pe
postul de lucru, iar materialele aprovizionate să corespundă calitativ prescripŃiilor din proiect.

Se interzice utilizarea indiferent din ce motive a altor materiale, fără avizul proiectantului şi
însuşirea şefului de proiect.

Sculele şi dispozitivele, inclusiv utilajele necesare diferitelor operaŃiuni de a fi în bună

stare de funcŃionare pentru a nu se crea strangulări sau întreruperi ale activităŃii.

Aprovizionarea locului de muncă cu materialele şi semifabricatele sau prefabricatele

necesare, se va face la începutul sarcinii de lucru în aşa fel încât, în cazul unor lucrări cu volum
mare să nu se creeze o aglomerare la locul de muncă, Ńinându-se seama de posibilităŃile de
manipulare a materialelor şi sosirea judicioasă a spaŃiului de lucru.

Materialele, sculele şi dispozitivele trebuie aşezate în imediata apropiere a muncitorului,

la nivelul mâinilor lui, iar materialele şi piesele mici se vor păstra în lădiŃe sau cutii.

e.1.4.Executarea terasamentelor

e.1.4.1.Terenul natural

Terenul natural reprezintă suprafaŃa terenului la situaŃia dinaintea de a începe operaŃiile

de săpătura a pământului, dar după curăŃirea generală a lucrului.

Conform STAS 6056/84 adancimea limita la inghet este de 1,0 – 1,1 m de la C.T.N.

Geomorfologic, amplasamentul este dispus la nivelul terasei inferioare joase a văii

BistriŃa, unitate în care reprezentative din punct de vedere geologic sunt depunerile sedimentare
de natură aluvionară apartinand pamanturilor sensibile la umezire (loessoide) interceptabile la
adâncimi reduse raportate la C.T.N. rareori depăşind – 2,00 C.T.N.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de cca 800 mm, cu maxime in lunile mai–iulie
si minime in februarie-martie. Repartitia in timp a precipitatiilor este neuniforma , ducand la
aparitia deficitului de apa si a secetei in lunile de toamna.

Înainte de a începe execuŃia săpăturilor se va încheia un proces verbal de predare/primire

amplasament împreună cu şeful de proiect, precum şi cu reprezentanŃi ai tuturor instituŃiilor care
deŃin instalaŃii subterane de apă, canalizare, gaze, cable electrice, telefonice, etc.
 Contractorul este responsabil pentru exactitatea localizării instalaŃiilor subterane şi va lua
toate măsurile pentru a nu le deteriora în timpul execuŃiei, în caz de necesitate se vor lua măsuri
de protecŃie/susŃinere a acestora pe toată durata execuŃiei.

În cazul unor stricăciuni ale instalaŃiilor subterane existente, contractorul va anunŃa urgent
proprietarul acelei instalaŃii şi va lua măsuri de reparare promptă, contractorul suportand toate
costurile aferente reparării acestora.

Dacă se întâlneşte o instalaŃie sau orice alt obstacol în lungul traseului conductei
proiectate, contractorul va informa imediat şeful de proiect indicându-i tipul obstacolului,
dimensiuni, adâncimi, acesta va preciza în timp util măsurile care urmează a fi luate.

e.1.4.1.1. Executarea săpăturilor

Săpăturile pentru pozarea conductelor se vor executa:

a. manual
1. – fără sprijiniri
2. – cu sprijiniri
b. mecanizat
c. semimecanizat

e.1.4.1.1.1.Săpături manuale fără sprijiniri

Datorită pozării conductelor pe străzile sau arterele de circulaŃiei mai mult sau mai puŃin
supuse traficului, implicit, datorită, numărului mare de conducte subterane existente (conducte
apă, gaze, termice, cable electrice, telecomunicaŃii, canalizare sau canale termificare) o parte a
traseelor impun execuŃia manuală a săpăturilor.
Săpăturile manuale se execută cu taluz vertical, cu sprijiniri si obligatoriu cu respectarea
normelor de protecŃia muncii. Săpăturile manuale se execută obligatoriu când în sol sunt pozate
şi alte conducte, cable, canale, etc. în acŃiune, execuŃia mecanizată putând duce la provocarea
de avarii sau accidente de muncă, pe lângă pagubele directe (distrugerea instalaŃiilor respective)
apărând şi întreruperi ale serviciului respectiv (electricitate, telefon, gaze, etc.).
Săparea şi îndepărtarea pământului se va face în straturi de 15 – 20 cm.
Pământul provenit din săpătura trebuie aşezat la o distanŃă de cel puŃin 1,0m faŃă de
marginea pereŃilor săpăturii. Dispunerea materialelor sau a depozitelor de materiale nu se vor
aşeza faŃă de marginea de sus a peretelui gropii sau a tranşeii la mai puŃin de 0,75 m.

e.1.4.1.1.2.Săpăturile mecanizate
Săpătura mecanizată a terenului se poate realiza funcŃie de destinaŃia lucrării cu
excavatorul, buldozerul, screper sau greder.
În lucrările de alimentare cu apa, utilajul folosit va fi excavatorul.
Săpăturile mecanizate vor fi utilizate în cadrul actualului proiect, în zonele de pe traşeele
unde reŃeaua este pozată singular (nu mai există şi alte conducte) de unde până la alte
conducte există suficientă distanŃă, astfel încât utilizarea acestei tehnologii să nu afecteze
gospodăria subterană existentă.
La executarea mecanizată a lucrărilor de săpătură cu pereŃi verticali, aceştia se vor
consolida cu panouri dinainte confecŃionate, care se vor conduce pe măsura avansării lucrărilor.
 În timpul lucrului este interzisă circulaŃia sau staŃionarea lucrătorilor în locul de acŃiune a
utilajului. DistanŃa minimă între cea mai proeminentă parte a mecanismelor şi marginea săpăturii
trebuie să fie de cel puŃin 1,5 m. funcŃie de cota terenului.
La descărcarea pământului excedentar direct în autovehicule, conducerea cupei dinspre
partea dinapoi a autovehicolului către partea din faŃă, ducându-se deasupra platformei de
încărcare, la mijloc.
Se va coborî apoi cupa atât cât permite descărcarea.
Se interzice trecerea cupei pe deasupra cabinei autovehicolului, descărcarea de la
înălŃime şi staŃionarea pe autovehicol în momentul descărcării.

e.1.4.1.1.3.Săpăturile semimecanizate
Săpăturile semimecanizate se utilizează pe traseele unde sunt cunoscute cotele şi
adâncimile conductelor sau cablelor.
După îndepărtare desfacerea sistemului rutier se poate trece la săpăturile mecanizate ale
tranşeii sau gropii până la 15 – 20 cm deasupra conductelor sau cablurilor existente.
În continuare până la cota din proiect săpătura se va realiza manual cu săpătura sprijiniri
respectându-se specificaŃiile cap. C.3.4.2.a.1. şi C.3.4.2. a.2.
e.1.4.1.1.4. LăŃimea săpăturilor
LăŃimea săpăturilor va fi cea minimă necesară în opinia managerului de proiect pentru
realizarea lucrărilor.
Săpătura şanŃurilor pentru conducte va fi întotdeauna limitată la dimensiunile aprobate în
scris de către Managerul de proiect cu excepŃia aprobărilor scrise ale Managerului de Proiect,
lucrul la fiecare tronson aprobat şi terminat definitiv în conformitate cu cerinŃele Managerului de
proiect înaintea începerii unui nou tronson.
e.1.4.1.1.5. SiguranŃa săpăturilor şi a construcŃiilor
Contractorul va prevedea toate sprijinirile şi susŃinerile necesare pentru saturarea
stabilităŃii şanŃurilor, a drumurilor, construcŃiilor adiacente, a conductelor sau cablelor intersectate
la săpătură.
e.1.4.2. Umpluturi şi compactări manuale
e.1.4.2.1. Umpluturi de pământ
După montare, proba la presiune, spălarea şi dezinfectarea conductelor va trece la
realizarea umpluturilor.
Materialul de umplutură plasat lângă conducte sau construcŃii va fi lipsit de bolovani,
fragmente de rocă cu dimensiunea mai mare de 50 mm. Restul de umplutură se va realiza cu
material selectat din excavaŃii cu mărimea de până la 5 cm.
După obŃinerea aprobării şefului de proiect, se poate trece la realizarea umpluturilor ce se
vor face pe părŃi din lucrare.
Nu se va trece la realizarea umpluturilor fără aprobarea şefului de proiect.
e.1.4.2.2. Compactarea umpluturilor
Contractantul va executa umplutura în straturi de 15 – 30 cm şi le va compacta manual cu
maiul de mână după ce a fost udat – până se obŃine gradul de compactare specificat. Dacă nu a
fost specificat altfel, cerinŃele de compactare standard vor fi de 95 % din densitatea maximă a
materialului uscat, în conformitate cu STAS 1913/13-83.
 Sprijinirile, acolo unde săpătura s-a făcut cu sprijiniri, se vor scoate de jos în sus pe
măsura astupării acestora cu pământ sub supravegherea maistrului.
Numărul de dulapi care se îndepărtează simultan pe verticală va fi de cel puŃin trei în
terenuri coezive, iar pe terenuri necoezive câte unul.
În timpul îndepărtării dulapilor trebuie montate şpraiŃuri provizorii la sprijinirile orizontale şi
cadre de lemn la cele verticale.
e.1.4.2.3. Depozitarea materialului excedentar
Contractorul va transporta şi depozita tot materialul excavat care nu mai este necesar
pentru realizarea umpluturilor (pamantul excedentar).
Amplasamentele propuse de contractor pentru transportarea şi depozitarea materialelor
excavate fie temporar, fie definitiv, vor trebui aprobate de şeful de proiect. Nici un material care
ar putea fi reutilizat în lucrări nu va fi excavat de pe şantier fără aprobarea şefului de proiect.
e.1.5. Montarea tuburilor
e.1.5.1. Lansarea şi asamblarea sau etanşarea tuburilor
Cea mai mare parte din elementele constructive ale reŃelei de distribuŃie sunt piese
prefabricate , astfel încât în fapt construcŃia reŃelelor constă în montajul acestor tuburi, armături,
piese de legătură şi execuŃia construcŃiilor accesorii.
e.1.5.2. Montarea tuburilor din polietilenă
- verificarea materialelor din punct de vedere calitativ
- formarea tronsoanelor reduse de 40-60ml pe malul şanŃului şi după o probă
preliminară şi se lansează în şanŃ cu ajutorul frânghiilor , chingilor, trepiedelor, capre,
macarale ( în funcŃie de diametrul conductelor)
- asamblarea tronsoanelor şi efectuarea probei generale de rezistenŃă.
Tuburile din PE 100 se livrează în role de 100 sau 50m, bare de 6-12m de la diametrele
peste 110mm.
Asamblările pot fi: îmbinări nedemontabile sau îmbinări demontabile
e.1.5.2.1. Îmbinări nedemontabile
Îmbinări nedemontabile se executa prin :

• termofuziune
• electrofuziune
Executantul trebuie să aibă în dotare dispozitivele şi aparatele speciale necesare montării
tuburilor din PE 80 si PE 100.

• Principiul sudurii prin termofuziune

Se foloseşte pentru asamblarea tuburilor şi a racordurilor pieselor speciale de PE cu
grosimi similare şi indici de fluiditate compatibili între ei (între 0,3 şi 1,3/10min.)
Tehnica sudurii constă încalzirea suprafeŃelor de asamblare până la temperatura de
topire, prin intermediul unui element încălzitor disc sau oglindă.
Dupa înlăturarea elementului încălzitor extremităŃile plastifiate se pun în contact şi se
menŃin sub presiune pe durata ciclului de răcire fără aport suplimentar de material. Îmbinarea
este omogenă datorită fuziuniimaterialului între cele două suprafeŃe de contact. Pentru
realizarea acestui tip de sudură se foloseşte un aparat special mai sus menŃionat.
 Echipamentul este alcătuit din pompă hidraulică sau pneumatică, paleta încălzită
termoreglată, scula pentru tăierea tubului şi curtarea sa, generator electric, solvent degresat şi
căi de rulare pentru teavă.
Pentru realizarea în bune condiŃii a unei îmbinări sunt necesare următoarele operaŃii:
- să se pregătească corect suprafeŃele (să fie plane şi paralele)
- temperaturile realizate pe suprafaŃa de contact să fie menŃinute în limita de diferenŃe
de maxim 100C.
- realizarea cap la cap cu termoelement se face numai cu aparate specializate care
permit controlul temperaturii şi valorii presiunii aplicate.
- Temperatura de sudură să fie de ≈ 2000 – 2200C
Fazele tehnologice ale procedeului de sudare cap la cap sunt:
- apropierea elementului încălzitor
- preîncălzirea
- îndepărtarea elementului încălzitor
- apropierea capetelor Ńevii şi realizarea presiunii de sudare
- sudarea
- răcirea
Sudarea se realizează după un grafic care depinde de caracteristicile geometrice ale
materialului şi este precizat de furnizor.
Principiul sudării prin electrofuziune
Racordurile electrosudabile sunt accesorii fabricate în general prin injecŃie.
Accesoriile sunt echipate cu un fir conductor electric ( rezistenŃă integrată) în
vecinătatea suprafeŃei care după asamblare se găseşte în contact cu tubul sau racordul.
Bornele situate în exteriorul zonei de sudură permit racordarea acestei rezistenŃe la o
sursă de energie.
Bornele se pun sub tensiune numai dup ce piesele de racord au fost răzuite , curăŃate,
poziŃionate corespunzător. Disiparea energiei prin efectul Joule provoacă fuziunea celor două
piese asamblate.
Amestecarea intimă între ele ( materialul tubului şi materialul racordului) asigură o
etanşeitateperfectă între tub şi racord.
Gama de accesorii folosite : teuri, teuri reduse, reducŃii, coturi, capete flanşe, flanşe
libere, racorduri tip F1 de compresiune pentru PN6 şi PN10.
Electrofuziunea este o tehnică simplă ce necesită utilizare de materiale specifice.
Utilajul este compus:

• Răzuitor
• PoziŃionator
• Tăietor
• Rotunjitor
• Aparat de sudură
Răzuitorul permite suprimarea stratului de oxid existent pe suprafaŃa pieselor ce se supun
asamblării.

Răzuirea se face pe toată suprafaŃa asigurându-se o profunzime a răzuirii de 0,15mm.

Tăietorul trebuie să asigure tăierea perpendiculară a Ńevii pe axă fără să strivească tubul.
Rotunjitorul permite rotunjirea Ńevii atunci când aceasta prezintă ovalitate.
 PoziŃionatorul permite poziŃionarea tipurilor de racorduri alinierea tuburilor şi pieselor.
Aparatul de sudură este livrat cu un generator capabil să furnizeze energia necesară.
Sudura poate fi efectuată în următoarele moduri.

• Prin reglaj manual al parametrilor ( tensiune, timp, corecŃia temperaturii).

• Prin folosirea unui cod de bară conŃinând informaŃiile necesare de realizare a sudurii
• Cu autoreglare ( tensiunea este aplicată la bornele racordului şi sudura se opreşte
automat)
Există aparate de sudură universale care permit sudarea racoedurilor de mai multe tipuri.
Generatorul trebuie ales pentru a scoate puterea cerută (3Kw/min).
Înainte de a se proceda la poziŃionarea racordurilor ce se sudează, suprafeŃele de sudură
se curăŃă cu un tifon îmbibatîn solvent degresant ( tricloretan).
La realizarea sudurii racordurilor pe frig, ploaie, pentru protejare este necesar un cortde
protecŃie.
Procedeul de punere în lucrare
JoncŃiunea a 2 tuburi prin electrofuziune poate fi efectuată pe marginea şanŃului sau în
tranşee.Se taie Ńeava la lungimea dorită pe ax. Se foloseşte tăietorul ( nu se recomandă
folosirea unui cuŃit).Nu se debavurează marginea interioară a extremităŃilor Ńevii.Se şanfrenează
uşor marginea interioară a extremităŃilor Ńevii sau racordurilor.Se elimină toate aşchiile de la
taiere.Se curăŃă suprafeŃele de sudură cu tifon îmbibat în solvent.
Racorduri cu strângere mecanică.
Pentru aceste racorduri montajul se realizează după cum urmează:

• Se taie Ńevile perpendicular pe axa lor

• Se debavurează tăieturile
• Se şanfrenează uşor extremităŃile
• Se curăŃă cu solvent
• Se realizaează îmbinările.
•
e.1.5.2.2. Îmbinări demontabile de tip hibrid
Îmbinările de tip hibrid se realizează cu ajutorul unui adaptor pentru flanşă, realizat din
polietilenă sudat pe Ńeavă e prevăzut cu o flanşă liberă, metalică sau din polietilenă cu inserŃie
metalică.
Montarea îmbinărilor cu flanşe
Îmbinarea cu flanşe permite o montare şi o demontare uşoară în linie.
Este important ca:
- să se respecte ordinea şi cuplul de stingere a buloanelor
- să nu se tracteze tuburile în momentul stingerii buloanelor
Pentru realizarea îmbinării sunt necesare următoarele operaŃii:
- curăŃirea şi alinierea flanşelor
- poziŃionarea şi introducerea şuruburilor
- centraŃi garnitura între proeminenŃele celor două flanşe
- stingerea buloanelor – se va realiza treptat în cruce astfel ca presiunea
pe garnitura de etanşare să se realizeze uniform pe întreaga suprafaŃă.
 - stingera buloanelor este destinată doar pentru a asigura compresia îmbinării şi nu are
ca obiect exercitarea de forŃă de tracŃiune asupra elementelor conductelor.

e.1.5.2.3. Îmbinările de tip mecanic

Realizează simultan fixarea pe tub prin intermediul unor coliere de prindere cu dinŃi
antidesfacere şi respectiv etanşarea îmbinării, prin comprimarea garniturii elastice.
Aceste tipuri de îmbinări sunt utilizate până la diametrul de 100mm în special pentru
branşamente.

e.1.5.2.4. Îmbinare cu prize cu colier pentru branşare

Pentru realizarea branşamentelor pe conducte din mase plastice se utilizează prize
speciale cu colier în diferite variante constructive cu racordul reticular lateral.
Colierul este din semişei strânse pe conductă prin şuruburi.
PoziŃionarea colierelor de branşament în planurile de situaŃie este aproximativă, în funcŃie
de condiŃiile din teren poziŃia lor poate culisa într-o parte sa alta.
e.1.5.2.5. Executarea construcŃiilor anexe
Odata cu montarea conductelor se vor executa căminele de vane de sectionare, de
ramificatie, de golire conform proiectului.
Cămine de vane vor fi executate cu camera de lucru din beton, montata pe un radier din
beton de 20 cm, care la randul lui se va turna pe un strat de balast de 20 cm. Caminele vor fi
prevăzute cu trepte sau scări de acces acoperite cu capace carosabile sau necarosabile.
În căminele de vane sau prevăzut robineŃi de golire Dn 50mm, iar başa de colectare a
apei se va racorda la rigola s-au paraul cel mai apropiat.
Pentru susŃinerea conductelor şi a armăturilor de închidere în cămine s-au prevăzut
suporŃi de susŃinere metalici a conductelor.
HidranŃii de incendiu se vor monta de tip suprateran Dn 65 mm, pentru racordarea lor la
reŃea se va intercala pe conducta de polietilenă un teu sudat şi o reducŃie, hidrantul racordându-
se printr-o conductă de 90mm, L≈2m cu capăt cu flanşa ce se va racorda la cotul hidrantului cu
picior, îmbinările se fac cu flanşe.
Piciorul hidrantului sprijină pe o placă prefabricată din beton cu dimensiunile de 520 x 420
x 70 mm.
e.1.6. Spălarea şi dezinfectarea conductelor
Conductele , armăturile şi accesoriile trebuiesc temeinic spălate de murdăriile rămase din
timpul lucrului, pregătind dezinfectarea lor.
În această operaŃie, conductele pot fi împărŃite pe sectoare, conductele se spală cu apă
curată, operaŃia continuându-se până când apa iese limpede.
Conductele care transportă apa potabilă se dezinfectează cu apă conŃinând 20-30 mg/l
clor timp de 24 ore după care conducta se spală din nou cu apă curată. Dezinfectarea reŃelei
este o operaŃie obligatorie, înainte de darea în folosinŃă a acesteia.
 ReŃeaua se dezinfectează prin introducerea soluŃiei printr-un hidrant sau ştuŃ de golire
prin injectarea lăsând curgerea liberă prin alŃi hidranŃi sau robineŃi de golire pe porŃiunea de
reŃea supusă dezinfectării.
După dezinfectare conducta se va spăla cu apă curată, urmată de analizele chimice
bactriologice înainte de darea în exploatare.

e.1.6. Probe,teste si verificari ale lucrarii

Probarea instalaŃiilor executate cu Ńevi şi fitinguri din PE se efectuează conform
standardelor şi reglementărilor tehnice specifice în vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819, Normatv
C56, I9 etc.)
Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare se vor supune următoarelor verificări şi
încercări:

• Verificarea actelor şi poziŃionarea conductei în şanŃ;

• Verificarea executării îmbinărilor;
• Verificarea modului de execuŃie a umpluturilor a căminelor.
•
e.1.6.1. Înaintea punerii în operă
Înainte de punerea în operă se fac verificări ale documentelor de însoŃire a materialelor,
se face verificarea marcaje,or de pe materiale şi se face verificarea vizuală a stării materialelor
să nu aibă deteriorări provocate la transport.
e.1.6.2. După punerea în operă
Proba conductelor se face înainte de darea în funcŃiune a instalaŃiilor şi poate :

• Probă de tronsoane a conductelor ( proba preliminară)

• Probă de ansamblu a conductelor ( proba finală)
Se vor supune la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiŃii:

• au montate toate armăturile

• s-a realizat o acoperire parŃială a conductei, lăsându-se îmbinările libere
• s-a făcut o spălare a conductelor în vederea curtării prealabile.
Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulică prevăzută în proiect la circa 2
ore după realizarea ultimei suduri.
Înainte de efectuarea probei se va verifica:
- concordanŃa lucrărilor executate cu proiectul
- caracteristicile armăturilor, robineŃi, hidranŃi, goliri, aerisiri
- poziŃia hidranŃilor
- poziŃia căminelor echiparea acestora şi calitatea execuŃiei
- calitatea sudurilor şi îmbinărilor.
Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după ce în
prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte şi care se vor închide
treptat numai după ce prin robinetele respective se evacueză apă fără aer.
Proba de presiune se începe după 15 minute din momentul în care în conductă s-a atins
presiunea de probă.
Nu se admit probe de aer.
Realizarea probei de presiune , pentru a da rezultate corecte trbuie efectuate cu
respectarea următoarelor condiŃii:
 a) la probele cu apă trebuie să se asigure evacuarea completă a aerului din
conductă, odată cu apa, avacuarea aerului făcându-se prin ştuŃuri cu robinet, amplasate la
partea superioară a capetelor de probă, la capătul amonte al tronsonului care se încearcă;
b) în timpul probelor să se urmărească cu rigurozitate variaŃiile de temperatură ale
conductei – fiind admise variaŃii de 2 – 30C.
c) lungimea tronsoanelor de probă va fi egală cu lungimea tronsoanelor pe străzi proba
făcându-se fără montarea branşamentelor ele fiind supuse la probă doar la proba
finală.
- Conducta este umplută progresiv cu apă, de preferinŃă pornind de la punctele joase.
- Proba de apă
- Presiunea de regim Pr ( exploatare) > 6 atm (60mC.A.)
- Proba de încercare pentru etanşeitate Pi = 1,5 Pr şi min.10atm.
- Timp de probă Tp = 1h
- Scăderea de presiune admisă 0,1 Pi
- Pierderi de apă admise – l/hmp – să nu apară pierderide apă vizibile
- CondiŃii speciale de probă presiuni de încercare peste 5 atm. se vor ridica treptat cu
cca2 atm – 1/4h.
La reŃelele de canalizare proba de etanşeitate se efectuează între două cămine
consecutive, înainte de execuŃia umpluturilor după ce betonul , chitul sau mortarul puse în operă
au ajunsla rezistenŃa proiectată. Umplerea cu apă a canalului se face de la capătul aval, aerul
evacuându-se pe la capătul amonte timp de 24 ore .
Presiunea de probă 5mCA, iar timpul minim este de minim 15’. În timpul probei se va
completa mereu apa pierdută măsurându-se cantităŃile adăugate.
e.1.6.3. Probe la faza determinantă
După efectuare probelor pe tronsoane se efectuează proba de presiune pe ansamblu a
reŃelei la presiunea de funcŃionare cu branşamentele montate şi cu robinetele închise.
Se verifică dacă debitul transportat este de cel puŃin 95% din cel prevăzut în proiect.
f. Standardele, normativele şi alte prescripŃii, care trebuie respectate la materiale, utilaje,
confecŃii, execuŃie, montaj, probe, teste, verificări

STAS 6819-82 Alimentări cu apă aducŃiune.

STAS 4163-88 Alimentări cu apă. ReŃele exterioare de distribuŃie.

STAS 6002-88 Cămine pentru branşament de apă.

STAS 9342-82 Cămine pentru alimentarea directă a pompelor mobile.

STAS 1481-82 Canalizări – ReŃele exterioare

STAS 2448-82 Canalizări – Cămine de vizitare.

STAS 6701-82 Canalizări – Guri de scurgere cu sifon şi depozit.

STAS 2308-80 Capac cu ramă din fontă.

STAS 8591/1-75 Amplasarea în localităŃi a reŃelelor edilitare subterane executate în săpături.

STAS 9824/5-85 Trasarea pe teren a reŃelelor de conducte, cable.

STAS 6054-77 Adâncimi de îngheŃ.

STAS 9312-87 Subtraversări de căi ferate şi drumuri de conducte.

STAS 40412-71 łeavă construcŃii fără sudură.

STAS 6898-/1/2-77 łeavă din oŃel pentru conducte sudată elicoidal.

STAS 8805-90 Fitinguri pentru sudare din oŃel.

STAS 8011..15/84 Flanşa din oŃel forjat sau laminat.

STAS 10617/2 Tevi din polietilena de inalta densitate.Dimensiuni.

SR ISO Tevi din polietilena. Tolerante la diametrul exterior si la grosimea peretelui

STAS 6675-76 łevi din policlorură de vinil neplastificată.

STAS 7872-73 Fitinguri din policlorură de vinil.

I 9 – 94 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaŃiilor sanitare.

I22-99 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a

retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor.

GP – 043 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu

apa si canalizare utilizand conducte din P.V.C., polietilena si polipropilena.

C 16 – 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcŃii şi a

instalaŃiilor aferente.

C 56 – 06 Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de construcŃii şi

instalaŃii aferente.

P 118 Normativ de proiectare şi execuŃie a construcŃiilor privind protecŃia la

acŃiunea focului.

Norme departamentale de prevenirea şi stingerea a incendiilor.

Legea nr.10 / 95 Legea calitatii in constructii.

UNI 7611+FA 1 Tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune:
tipuri,dimensiuni, accesorii.

UNI 7612 Racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,
dimensiuni,accesorii.

UNI 7613 Tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni,
accesorii.

UNI ISO 4437 Tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz
combustibil: seria metrica-specifica.

UNI 7615 Tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba.

UNI 7990 Tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,
dimensiuni,accesorii.

UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).

UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul
constructiilor: tipuri,dimensiuni, accesorii).

In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:

ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale
exterioare si presiuni nominale.

ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea
interna

ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.

Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator în materie de securitatea si

sănătate care are obligaŃia de a organiza şi desfaşura activitatea de securitate şi sănătate în
conformitate cu:

• Legea nr. 319/2006 - Legea securităŃii şi sănătăŃii în muncă;

• H.G. nr. 1051/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecŃiuni lombare;
• H.G. nr. 1048/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecŃie la locul
de muncă;
• H.G. nr. 1876/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraŃii;
• H.G. nr. 493/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;
• H.G. nr. 971/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;
• H.G. nr. 1091/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă:
• H.G. nr. 1028/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate în
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
• H.G. nr. 1146/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
• H.G. nr. 1218/2006 - Hotărâre privind stabilirea cerinŃelor minime de securitate şi
sănătate în muncă pentru asigurarea protecŃiei lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de prezenŃa agenŃilor chimici;
• H.G. nr. 1136/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;
• H.G. nr. 1092/2006 - Hotărâre privind protecŃia lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de expunerea la agenŃi biologici în muncă;
• H.G. nr. 1093/2006 - Hotărâre privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate
pentru protecŃia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenŃi
cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.
•
g. CondiŃiile de recepŃie, măsurători, aspect, culori, toleranŃe şi altele asemenea.

g.1. CondiŃiile de recepŃie si măsurători

După efectuare probelor pe tronsoane se efectuează proba de presiune pe ansamblu a

reŃelei la presiunea de funcŃionare cu branşamentele montate şi cu robinetele închise.

Se verifică dacă debitul transportat este de cel puŃin 95% din cel prevăzut în proiect.
 Stabilirea exactă a cantităŃilor de lucrări executate se va efectua prin măsurători precise,
reale, înscrise în caietele de măsurători ale şantierului insusite atat de constructor cat si
beneficiar pe baza de semnatura.

• Conductele se măsoară la metru;

• Piesele de legătură se măsoară la bucată;
• Probele de presiune se măsoară la metru inclusiv pisele de legătură şi armăturilor.

g.2. Aspect si culori

Folosirea materiilor prime de inalta calitate, alaturi de utilizarea liniilor de extrudare de

mare productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea
constanta a tubulaturilor cu calitati tehnologice deosebite, cu urmatoarele rezultate:

- rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor subpresiune;

- excelenta rezistenta chimica;

-protectie ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru
de fum;

-siguranta totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate nationale si internationale;

- insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;

- rezistenta buna la temperaturi mai scazute de -40ºC;

-mare flexibilitate;

- caracteristici hidraulice optime care se mentin constante in timp;

- rugozitate foarte scazuta, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede;

- rezistenta exceptionala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive;

-masa scazuta;

-siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare;

- inalta productivitate la montare.

Calitatea materiei prime si a tehnologiei de productie impun elemente de baza

pentru acest domeniu de utilizare. Tubulaturile de apa sunt identificate de marcarea dupa UNI
4437 de culoare albastra si pot fi produse cu o serie de benzi coextrudate (nu pot fi sterse), de
asemenea albastra;astfel se identifica, in orice circumstanta, conducta pentru transportul de apa.

g.3.Tolerante si alte asemenea

Nu se admit pierderi la îmbinările între tronsoane.

Pierderile de apă maxim admise la probele de etanşeitate la canalele circulare şi ovoide sunt
conform STAS 3051/68.

La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele cu oglinzi şi pantele prin nivelment.

 Se admit toleranŃe la pante abateri limită ± 10% faŃă de panta proiectată.

La cote – abateri limită de ± 5cm faŃă de cotele proiectate fără a se depăşi toleranŃa admisă
pentru pantă.

Nu se admit fisuri vizibile cu ochiul liber.

4. Listele cu cantităŃile de lucrări

Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor şi

conŃine:

a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);

b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);

c) listele cu cantităŃile de lucrări pe categorii de lucrări (formularul F3);

d) listele cu cantităŃile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4);

e) fişele tehnice ale utilajelor şi echipamentelor tehnologice (formularul F5);

f) listele cu cantităŃi de lucrări pentru construcŃii provizorii OS (organizare de şantier) (Se poate
utiliza formularul F3.)

5. Graficul general de realizare a investitiei publice(formularul F6)

Graficul general de realizare a investitiei publice este prezentat in formularul F6.

B. PărŃile desenate

Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se elaborează părŃile scrise
ale acestuia, cuprinzând toate informaŃiile necesare elaborării caietelor de sarcini .

Intocmit,
Ing. Popa Vlad
 CAIET DE SARCINI

Rezistentã

Cuprins :

Cap.A - Lucrãri de terasamente

Cap.B - Lucrãri de fundatii
Cap.C - Lucrări de beton şi beton armat
- cofrajele şi susŃinerile lor
- armarea betonului
- executarea lucrărilor de betoane
- tratarea betonului după turnare
- decofrarea
- controlul calităŃii lucrărilor
Cap.D - Lucrari de hidroizolatii
Cap.E - Receptia structurii de rezistenŃă.

ÎNTOCMIT
Ing. Adumitresei Adrian
 CAP. A LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Se va executa conform Normativului privind executarea lucrărilor de terasamente

pentru realizarea fundaŃiilor de construcŃii civile şi industriale - indicativ C169 - 88, care
constau în:
a) lucrări pregătitoare - constau în dezafectarea amplasamentului de clădiri vechi,
precum şi amenajarea terenului şi a platformei de lucru;
b) evacuarea stratului vegetal, pământul rezultat fiind depozitat în afara perimetrului
construit;
c) trasarea pe teren a construcŃiei, conform proiectului, după ce în prealabil a fost
curăŃat şi nivelat.
La executarea săpăturilor pentru fundaŃii trebuie să se aibă în vedere următoarele:
a) menŃinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaŃie, astfel încât
să nu se perturbe echilibrul hidrologic din zonă;
b) dacă executarea lucrărilor de săpătură, terasamente se va efectua pe timp
friguros, se va respecta "Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcŃii" indicativ C16/1984.
c) recepŃionarea lucrărilor de terasamente - conform prevederilor "InstrucŃiunilor
pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor ascunse la construcŃii şi instalaŃii" şi a
Normativului C 56/1985.
d) săpătura se va executa în taluz vertical pana la adancimea de 1.20m ; peste
adancimea de 1.20 m se vor realiza sprijiniri verticale.
e) măsuri de tehnica securităŃii muncii, la lucrările de săpătură .

CAP. B LUCRĂRI DE FUNDAłII

Se vor executa conform " Normativului privind proiectarea şi executarea structurilor

de fundaŃii directe " NP112/2004.
FundaŃiile vor fi continue, tip bloc din beton simplu si elevatie din beton armat si
izolate, tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat.
Măsurile de tehnica securităŃii în procesul de execuŃie a lucrărilor de fundaŃie ,
trebuie să respecte prevederile în vigoare :
- Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca
- HG.1425/2006 - privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor „Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006”,
- HG 1048/2006- privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a EIP la locul de munca
- HG 1146/2006 – privinde cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor electrice.
- HG 971/2006 - privind cerinŃele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
de sănătate la locul de muncă
- HG 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile

Cap. C LUCRĂRI DE BETON ŞI BETON ARMAT

Extras din “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si
beton precomprimat “ - indicativ NE 012-1999.
Respectarea prezentului normativ este obligatorie pentru unităŃile care proiectează
sau execută lucrări de construcŃii din beton şi beton armat, precum şi pentru beneficiarii
acestora.
 1. Cofrajele şi susŃinerile lor
Cofrajele şi susŃinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească
următoarele condiŃii :
- să asigure obŃinerea formei , dimensiunilor şi a gradului de finisare , respectându-
se înscrierea în abaterile admisibile.
- să fie etanşe astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment.
- să fie stabile şi rezistente , sub acŃiunea încărcărilor care apar în procesul de
execuŃie.
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele
de beton cofrate .
- cofrajele se pot confecŃiona din : lemn sau produse pe bază de lemn , metal sau
produse pe baze de polimeri.
Pentru a reduce aderenŃa între beton şi cofraje acestea se ung cu agenŃi de
decofrare pe feŃele care vin în contact cu betonul. AgenŃii de decofrare trebuie să nu
păteze betonul , să nu corodeze betonul şi cofrajul, să se aplice uşor, să-şi păstreze
proprietăŃile neschimbate în condiŃiile climatice de execuŃie a lucrărilor.
• Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaŃii :
- trasarea poziŃiei cofrajelor
- asamblarea şi susŃinerea provizorie a panourilor
- verificarea , legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

2. Armarea betonului
OŃelul beton trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-
80 pentru PC52/oŃel beton cu profil periodic ) şi OB 37 ( oŃel beton rotund , neted ).
Pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat operaŃia de control al calităŃii va
consta din :
- constatarea existenŃei certificatului de calitate sau de garanŃie
- examinarea aspectului
- verificarea prin îndoire la rece
• Fasonarea barelor , confecŃionarea şi montarea armăturii se va face în strictă
conformitate cu prevederile proiectului.
• Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte ; în acest scop se
vor îndepărta eventualele impurităŃi de pe suprafaŃa lor.
Fasonarea ciocurilor se execută cu o mişcare lentă , fără şocuri.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10°C.
• Montarea armăturilor
Montarea armăturilor poate să înceapă numai după recepŃionarea calitativă a
cofrajelor.
Armăturile vor fi montate în poziŃia prevăzută în proiect , luându-se măsuri care să
asigure menŃinerea acesteia în timpul turnării betonului ( distanŃieri , agrafe ,etc. ).
Se va prevedea cel puŃin un distanŃier la fiecare metru liniar de stâlp.
Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură sau
legături de sârmă de armătura elementului , sau vor fi fixate de cofraj , astfel încât să se
asigure menŃinerea poziŃiei lor în tot timpul turnării betonului.

3. Executarea lucrărilor de betoane

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiŃii :
- au fost recepŃionate calitativ lucrările de săpături ,cofraje şi armături (după caz ).
- sunt stabilite după caz şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonării în cazul intervenŃiei unor situaŃii accidentale.
- nu se întrevede posibilitatea intervenŃiei unor condiŃii climatice nefavorabile( ploi
abundente , furtună , ger , etc. )
 - în cazul fundaŃiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din
precipitaŃii , astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona.
• Compactarea betonului
- compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare.
- se admite compactarea manuală (cu maiul , vergele , şipci , în paralel cu
ciocănirea cofrajelor ) în următoarele cazuri : introducerea în beton a vibratorului nu este
posibilă din cauza secŃiunii sau a desimii armăturilor şi nu se poate aplica eficient vibrarea
externă.
a) Vibrarea internă este principalul procedeu de compactare a betoanelor
- alegerea tipului de vibrator (mărimea capului vibrator, forŃa perturbatoare şi
frecvenŃa corespunzătoare a acestuia ) se face în funcŃie de dimensiunile elementelor şi
de posibilităŃile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură.
- semnele exterioare după care se recunoaşte că vibrarea s-a terminat sunt
următoarele :
- betonul nu se mai tasează
- suprafaŃa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă
- încetează apariŃia bulelor de aer la suprafaŃa betonului.
- distanŃa dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este
max.1 m , reducându-se în funcŃie de caracteristicile secŃiunii şi desimea armăturilor.
- grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească 3/4
din lungimea capului vibrator. La compactarea unui nou strat butelia trebuie să pătrundă
5...15 cm în stratul compactat anterior.
b) Vibrarea externă este indicată în cazul elementelor cu dimensiuni reduse şi cu
armături dese , care nu pot fi compactate prin vibrare internă. În zonele în care este
posibil se pot folosi suplimentar şi vibratoarele de interior.
- lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare exterioară se recomandă să fie
minimum L3 ( trasare minimum 5 cm ).
- se vor lua măsuri constructive speciale prin mărirea rigidităŃii cofrajelor.

4. Tratarea betonului după turnare

- pentru a se asigura condiŃii favorabile de întărire şi a se reduce deformaŃiile de
contracŃie ,se va asigura menŃinerea umidităŃii betonului minim 7 zile după turnare ,
protejând suprafeŃele libere prin :
- acoperirea cu materiale de protecŃie, stropirea periodică cu apă, aplicarea de
pelicule de protecŃie.
- acoperirea cu materiale de protecŃie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de
nisip, etc. Această operaŃie se va face de îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenŃă
pentru ca materialul să nu adere la suprafaŃa acoperită.
Materialele de protecŃie vor fi menŃinute permanent în stare umedă. Stropirea cu
apă va începe după 2...12 ore de la turnare în funcŃie de tipul de ciment utilizat şi de la
turnare în funcŃie de tipul de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce
betonul este suficient de întărit ca prin această operaŃie să nu fie antrenată pasta de
ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2...6 ore, în aşa fel încât suprafaŃa betonului
să se menŃină permanent umedă.
Pe timp ploios , suprafeŃele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă , atât timp cât prin căderea precipitaŃiilor există pericolul antrenării pastei de
ciment.

5. Decofrarea
PărŃile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenŃă
de minimum 2,5 N/mm2, astfel încât feŃele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
Stabilirea rezistenŃelor la care au ajuns în vederea decofrării se va face prin
încercarea epruvetelor de control, confecŃionate în acest scop şi păstrate în condiŃii
similare elementelor în cauză, sau prin încercări nedistructive.
 6. Controlul calităŃii lucrărilor
ObligaŃia şi răspunderile unităŃilor beneficiare de investiŃie, de proiectare şi de
construcŃii montaj sunt reglementate prin Legea nr.10/1995 „Legea privind calitatea în
construcŃii”.
În activitatea de control tehnic al calităŃii se va respecta sistemul de evidenŃă stabilit
prin reglementările în vigoare.
Fazele procesului de execuŃie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în
majoritate lucrări care devin ascunse, astfel încât verificarea calităŃii acestora trebuie să fie
consemnată în “Registrul de procese - verbale pentru verificarea calităŃii lucrărilor ce devin
ascunse“ încheiate între delegaŃii beneficiarului şi constructorului. În cazul “fazelor
determinante“este obligatorie convocarea şi participarea delegatului InspecŃia teritorială
pentru construcŃii şi a proiectantului. Nu se constată valabile procesele-verbale de recepŃii
calitativă încheiate numai de constructor.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuŃie înainte de încheierea procesului -
verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
În procesele verbale se vor preciza constatările rezultate , dacă corespund
proiectului şi dacă se admite trecerea la executarea fazei următoare.
• La terminarea executării săpăturilor pentru fundaŃii se va verifica , în raport cu
prevederile proiectului :
- poziŃia în plan
- dimensiunile fundaŃiilor
La terminarea executării cofrajelor se va verifica :
- încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităŃii
acestora
- dimensiunile interioare ale cofrajelor ;
- poziŃia golurilor ;
• La terminarea montării armăturilor în diferite secŃiuni transversale ale
elementelor structurii ;
- distanŃa dintre etrieri , diametru acestora şi modul lor de fixar;
- dispozitivele de menŃinere a poziŃiei armăturilor în cursul betonării;
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi
dimensiunile acestuia;
- poziŃia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate .
• În cursul betonării elementelor de construcŃii se va verifica dacă :
- datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund comenzii şi
nu s-a depăşit durata admisă de transport.
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute ;
- condiŃiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte.
- sunt corespunzătore măsurile adoptate de menŃinere a poziŃiei armăturilor ,
dimensiunilor şi formei cofrajelor.
În condica de betoane se vor consemna :
- bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare ;
- ora începerii şi terminării betonării :
- probele de beton prelevate ;
- măsurile adoptate pentru protecŃia betonului proaspăt ;
- evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii, etc.) ;
- temperatura mediului (în perioada de timp friguros) ;
- personalul care a supravegheat betonarea.
• La decofrare se va verifica :
- aspectul elementelor, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton
necorespunzătoare ( beton necompactat , segregat , goluri , rosturi de betonare ).
- dimensiunile secŃiunilor transversale.
• RecepŃia structurii de rezistenŃă
 - se va efectua pe întreaga construcŃie sau pe părŃi de construcŃie , în funcŃie
de programul privind controlul de calitate pe şantier stabilit;
- această recepŃie are la bază examinarea directă efectuată de cei trei factori
pe parcursul execuŃiei. Suplimentar se vor verifica :
- certificatele de garanŃie pentru calitatea materialelor ;
- existenŃa şi conŃinutul proceselor verbale de recepŃie calitativă privind :
cofrajele , armarea , aspectul elementelor după decofrarea , aprecierea calităŃii betonului
pus în lucrare precum şi existenŃa şi conŃinutul proceselor verbale pentru fazele
determinante ;
- constatările consemnate în cursul execuŃiei de către beneficiar ,
proiectant , CTC sau alte organe de control ;
- consemnările din condica de betoane ;
- consemnările din condica de betoane ;
- buletinul unic privind calitatea betoanelor ;
- dimensiunile şi cotele de nivel ;
- încadrarea în abaterile admise .
Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepŃia structurii de rezistenŃă se
consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar , proiectant şi constructor
precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se atestă sau se respinge.

CAP. D LUCRĂRI DE HIDROIZOLAłII

Lucrările de hidroizolaŃie la radierele si elevatiile caminelor propuse se execută

conform "Normativului pentru proiectarea şi executarea hidroizolaŃiilor din materiale
bituminoase la lucrările de construcŃie " indicativ C.112/1986.
La radiere le caminelor cat si la elevatii se va realiza un strat de hidroizolaŃie contra
umidităŃii terenului şi a apelor fără presiune, format din Tefond sau similar.
Verificarea calităŃii lucrărilor de hidroizolaŃii şi întreŃinerea hidroizolaŃiilor (măsuri de
întreŃinere a hidroizolaŃiilor) se vor efectua conform "Normativului pentru proiectarea şi
executarea hidroizolaŃiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcŃii"-indicativ:C
112 - 86.

CAP. E RECEPłIA STRUCTURII DE REZISTENłĂ

Se va efectua pe întreaga construcŃie sau pe părŃi de construcŃie, în funcŃie de

prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de proiectant
împreună cu beneficiarul şi constructorul.
Suplimentar se vor verifica :
- certificatele de garanŃie pentru calitatea materialelor livrate;
- existenŃa şi conŃinutul proceselor verbale de recepŃie calitativă privind cofrajele,
armarea, aspectul elementelor după decofrare, aprecierea calităŃii betonului pus în operă,
precum şi existenŃa proceselor verbale pentru fazele determinante.
Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepŃia structurii de rezistenŃă se
consemnează printr-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant, constructor,
precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se acceptă sau se respinge.
În cazul în care se constată deficienŃe în executarea structurii, se vor stabili
măsurile de remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o nouă recepŃie.