Geotehnică - Îndrumător pentru lucrări de laborator

6. DETERMINAREA STĂRII DE AFÂNARE ŞI A STĂRII

DE ÎNDESARE PENTRU PĂMÂNTURILE NECOEZIVE
STAS 13021-91, STAS 13006-91

6.1. Consideraţii teoretice

Pentru a aprecia starea în care se găseşte un pământ

necoeziv, cât şi pentru a aprecia calitatea lucrărilor de compactare a
terasamentelor alcătuite din pământuri necoezive este necesar să
determinăm în laborator valorile limită între care poate varia indicele
porilor în stare naturală, (e).

6.2. Determinarea indicelui maxim al porilor

6.2.1. Aparatura necesară:

 cilindru de sticlă prevăzută cu guler
prelungitor, având V = 2830cm3;
 dispozitiv de afânare a nisipului,
 pâlnie din sticlă cu ţeavă cu d = 13mm;
 etuvă cu temperatura reglabilă la 105 20C;
 exicator cu clorură de calciu;
 mojar cu pistol din porţelan dur;
 balanţă analitică, cu precizia de 0,5g;
 riglă de oţel.
Fig. 6.1

6.2.2. Desfăşurarea lucrării

Din materialul analizat se ia o probă având masa de 20-30 kg

şi se usucă în etuvă la temperatura de 105 0 20C.

1
Geotehnică - Îndrumător pentru lucrări de laborator
Se lasă proba în exicator să se răcească. Dacă se observă că
pământul prezintă o slabă coeziune, după uscare se va majora,
realizându-se în acest mod desfacerea întregii mase de pământ în
particule componente.
Se toarnă proba de pământ cu ajutorul pâlniei în cilindrul
prevăzut cu guler, unde, în prealabil s-a introdus dispozitivul de
afânare.
Turnarea pământului se realizează printr-o curgere constantă,
menţinând dispozitivul în poziţie verticală. Se urmăreşte ca la turnare
să se menţină o cădere liberă a pământului de la aproximativ 13 cm.
Se mişcă în spirală dispozitivul de turnare, dinspre margine
către centrul probei, astfel ca fiecare strat să aibă grosimi cât mai
uniforme. Rapiditatea mişcării spiralate va asigura la minim
segregarea particulelor.
Umplerea vasului se va realiza cu o depăşire de aproximativ
13…25 mm, deasupra părţii superioare a formei
După umplerea vasului, se scoate prin rotaţie dispozitivul de
afânare, se îndepărtează gulerul prelungitor şi se nivelează uşor
pământul, fără a-l îndesa.

6.2.3. Calculul şi interpretarea rezultatelor

Se cântăreşte masa vasului plus pământul afânat şi se

notează cu m1.Se cântăreşte masa cilindrului gol m2.
Cunoscând volumul V, al cilindrului, se determină indicele
porilor în stare afânată, notat cu emax, care se calculează cu relaţiile:
m  m
ρdmin  
min
1 2 6
.
1
=ρs( V
1 - nmax) (6.2)
unde: ρdmin – n
densitatea e
max max 6
.
3
1 n
max
pământurilor în
stare afânată V
ρs – e max s
1 6
.
4
m 1
m
2
densitatea
scheletului
nmax –porozitatea maximă
2
Geotehnică - Îndrumător pentru lucrări de laborator
Valoarea lui emax va fi rezultatul mediei aritmetice a cel puţin
trei determinări, diferenţa între valorile maxime şi minime nu vor
depăşi 3%.

6.3. Determinarea indicelui minim al porilor

6.3.1. Aparatură
 vas cilindric, cu prelungitor şi picior de închidere;
 dispozitiv de îndesare;
 etuvă cu temperatura reglabilă;
 exicator cu clorură de calciu;
 balanţă cu sarcina maximă de
5000g, cu precizie de 0,5g.

Fig.6.2

6.3.2. Efectuarea lucrării

Pentru efectuarea determinării, proba se pregăteşte după

aceeaşi metodologie ca şi în cazul stabilirii lui e max. Pentru a aduce
proba în starea de îndesare maximă se procedează in felul următor:
-se aplică un număr de 25 de lovituri, cu ajutorul dispozitivului
de batere;
-se umple vasul cu materialul analizat, care în prealabil a fost
îndesat corespunzător;
-se aşează pistonul metalic, asupra căruia s-au dat un număr
de 15-20 lovituri cu un ciocan de cauciuc;
-se scoate gulerul prelungitor şi se nivelează proba de pământ
la gura vasului, fără a-l îndesa.

6.3.3. Calculul şi interpretarea rezultatelor

3
Geotehnică - Îndrumător pentru lucrări de laborator
Se cântăreşte materialul deversat din paharul metalic, m s şi se
determină în prealabil volumul ocupat de nisipul îndesat. Cunoscând
densitatea fazei solide, a nisipului analizat se determină valoarea
indicelui minim al porilor cu relaţiile următoare:
Cu ajutorul
gradului de îndesare, e n min 6.5 
min
notat cu ID se poate 1  nmin
caracteriza starea de
îndesare a unui pământ e  V 
min 
s1 6.6 
necoeziv. m s

e
e
Tabelul 6.1 
I
D
max6

.
7
e
e
max
min
Starea de îndesare ID
Afânată ≤ 0,33
Îndesare medie 34…66
Îndesată 67…100

De asemenea se calculează capacitatea de îndesare, C î care

se defineşte prin relaţia 6.8, permiţând clasificare următoare a
pământurilor:
Fundarea e  e
 max min  6 . 
pe nisipuri cu ID > C i 8
0,5 se poate face emin
fără a fi necesară o compactare suplimentară.
Tabelul 6. 2
Capacitatea de îndesare Cî
Mică ≤ 0,40
Mijlocie 0,40…0,60
Mare ≥0,60