Geotehnică - Îndrumător pentru lucrări de laborator

5. DETERMINAREA UMIDITĂŢII
PĂMÂNTURILOR ÎN LABORATOR
STAS 1913/1-82

5.1. Consideraţii teoretice

Definim umiditatea unei probe de pământ ca fiind o mărime

geotehnică determinată de raportul dintre masa de apă pierdută prin
uscare la 1050 + 20C şi masa uscată a probei.
Pentru pământuri cu impregnaţii de tip gips sau cu substanţe
organice în procent mai mare de 5%, uscarea se face la temperatura
de 800C.

5.2. Aparatură necesară

Pentru determinarea umidităţii naturale se va utiliza aparatura

următoare:

Fig. 5.1

 sticle de ceas cu clemă, recipiente cu capac sau fiole

de sticlă, numerotate şi tarate prin uscare la 105 0C 20C şi
răcite;
 balanţă de laborator cu precizia conform tabelului 5.1;
 etuvă electrică cu termostat, cu aerisire liberă;
 exicator cu placă, având ca substanţe de deshidratare
clorură de calciu tehnică, anhidră sau silicagel microporos
granulat 4…7 mm, anhidru (pentru pământuri argiloase
grase)

1
Geotehnică - Îndrumător pentru lucrări de laborator

Tabelul 5.1
Precizia balanţei Cantitatea de material
0,01 g 20…100 g
0,1 g 100…500 g
1g ≥500 g

5.3. Desfăşurarea lucrării

5.3.1. Pregătirea probelor

Cantitatea de pământ necesară pentru o determinare depinde

de natura pământului şi precizia balanţei folosite.
Determinarea se va efectua pe una sau trei probe a căror
masă totală să fie:
75 g---------------------- la pământuri coezive
100g---------------------- la nisip fin
200g---------------------- la nisip mare
500g---------------------- la pietriş cu nisip
1Kg----------------------- la bolovăniş.
Când determinarea se realizează pe trei probe, valoarea
umidităţii se calculează ca media aritmetică a celor trei valori parţiale
( abaterile de la medie nu vor depăşi + 2%).

5.3.2 Modul de lucru

Se aşează proba de pământ în recipientul pregătit pentru

determinare şi se determină masa (m), a probei de pământ împreună
cu suportul.
Se efectuează uscarea în etuvă, până la masa constantă,
recipientul fiind deschis.
Durata uscării depinde de natura materialului, astfel:
-pentru nisipuri……………………………….……….6 ore
-pentru pământuri nisipoase……………….………10 ore
-pentru pământuri argiloase…………………….....16 ore
-pentru argile grase…………………………….…..24 ore
-pentru pământuri cu impregnaţii de gips….……24 ore
la 800C
Probele mai mari de 25g se vor fărâmiţa înainte de uscare.
2
Geotehnică - Îndrumător pentru lucrări de laborator

După uscare se vor introduce proba împreună cu suportul într-

un exicator, timp de o oră, pentru a se răci; se aşează capacul şi se
cântăreşte obţinându-se masa-md, masa probei uscate împreună cu
recipientul.

5.4. Calculul şi interpretarea rezultatelor

Umiditatea w (%) se calculează cu relaţia:
mA - masa
m  m
materialului w  A B
100 5
.
1
umed + tara m 
BC m
recipientului,
g
mB - masa materialului uscat + tara recipientului ,g
mC - masa recipientului, g
Umiditatea de saturaţie wsat, poate fi determinată teoretic cu
relaţia:
e – indicele porilor

s- greutatea volumică w sa  e w 5
.
2  t
a scheletului mineral. s
Cunoscând umiditatea naturală (w) şi umiditatea de
saturaţie(wsat) se poate determina gradul de saturaţie Sr.
Gradul de saturaţie (Sr) poate fi definit ca raportul între
volumul de apă conţinut într-o probă de pământ data şi volumul
total al porilor probei respective şi se poate calcula cu relaţia:
V w w
Conform Sr w   s 5

.
3
STAS 1243/88 Vp
w sat e w
pământurile se
pot clasifica după gradul de umiditate în:
Tabel 5.2
uscate Sr < 0,4
umede 0,4 < Sr < 0,8
foarte umede 0,8 < Sr
practic saturate 0,9 < Sr