Sunteți pe pagina 1din 10

LUCRAREA NR.

3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

DETERMINARI ASUPRA IPSOSULUI DE CONSTRUCTII

Ipsosul de constructii este un liant nehidraulic obtinut prin deshidratarea partiala a gipsului la temperaturi pana la 200C conform reactiei: * -> * +

a) Determinarea gradului de alb Gradul de alb se determina in lumina alba folosind filtrul albastru, cu leucometrul Zeiss sau prin examinare vizuala prin intinderea probei de ipsos in strat subtire (1-2mm) pe o foaie alba de hartie, culoarea indicand puritatea materiei prime si calitatea ipsosului rezultat.

b) Determinarea finetii de macinare Aceasta caracteristica este determinata prin cernere manuala. Se utilizeaza sitele 075 si 020 (sita 075 are latura ochiului 0.75 mm ceea ce corespunde la 64 ochiuri/ iar sita 02 are latura ochiului 0.2 mm corespunzand la 900 ochiuri/ .

Se cantaresc, cu precizia de 0.1 g, 100 g de ipsos uscat pana la masa constanta (m) la temperatura de 404C. Cernerea incepe cu sita 075 ( ) si se continua cu sita 020 ( ). Cernerea se efectueaza aplicand cca 125 oscilatii/min. La fiecare 25 oscilatii sita este rotita la 90 (daca, in timpul cernerii, ochiurile sitei se infinda se perie partea interioara cu o perie moale). Cernerea se considera terminata cand cantitatea de material care trece prin fiecare sita timp de 1 minut este mai mica de 0.1g. Se cantareste materialul ramas pe sita ( ), iar materialul trecut prin sita se trece prin sita urmatoare . Se cantareste restul pe aceasta sita ( ). Rezultatul cernerii este dat de rezidiul pe site exprimat in %: = = * 100 (%) * 100 (%)

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

Rezultatele se compara cu caracteristicile admise.

c) Determinarea densitatii aparente Determinarea consta in cantarirea unui volum de ipsos (1 ) obtinut prin turnarea ipsosului, de la o anumita inaltime, in vasul de masurare. Pentru aceasta se utilizeaza un vas cilindric de 1 cantarit in prealabil (

); vasul la care se ataseaza o rama prelungitoare, se umple cu ipsos se utilizeaza dispozitivul de turnare, astfel se toarna ipsosul pe ciur, in portiuni de cate 100 g, amestecand cu o paleta din lemn pentru a usura trecerea in vasul de masurare; cand vasul cilindric si rama prelungitoare sunt pline cu ipsos, se inlatura rama si apoi surplusul de ipsos prin razuire cu ajutorul unei rigle metalice. Se cantareste vasul cu ipsos ( ). Densitatea aparenta va fi : (g/

Rezultatul este media aritmetica a doua detrminari care difera intre ele cu mai mult de 5%.

d) Determinarea cantitatii de apa necesara pentru abtinerea pastei de consistenta normala Metoda practica: intr-un pahar Berzelius de 300ml capacitate, se introduc 100 ml de apa si se cantareste paharul impreuna cu apa, la balanta tehnica. Se presara ipsosul in pahar, repede si uniform (cca 1 minut) pana ce acesta iese la suprafata pastei. Se cantareste paharul cu continutul sau si, prin diferenta, se afla cantitaea de ipsos introdusa. Se calculeaza apoi contitatea de apa necesara pentru 100g. %A = * 100 (%)

m - cantitatea de ipsos folosita in grame;

e) Determinarea timpului de priza Priza reprezinta procesul de crestere a vascozitatii pastei de consistenta normala, cand ea trece de la starea de vascozitate-plastica la cea rigida. Priza este caracterizata de inceputul prizei, sfarsitul prizei si intervalul de priza.

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

Metoda consta in determinarea timpului profunzimea patrunderii acului Vicat.

si

in functie de

Aparatura: aparat Vicat cu masa partii glisanta de 3002 g, inele metalice sau de ebonita. Mod de lucru: Se cantaresc 200 g de ipsos cu o precizie de 0.1 g si se presara in timp de 30 sec intr-o capsula de portelan continand apa necesara pentru pasta de consistenta normala. Pasta astfel obtinuta se lasa in repaus 30 sec, se amesteca timp de 1 minut, se introduce in inelul asezat pe o placa de sticla si se niveleaza suprafata pastei cu un cutit. Inelul cu placa se aseaza pe postamentul aparatului Vicat. Se aduce acul Vicat pana la suprafata pastei si se lasa sa patrunda liber in pasta, prn masa proprie a partii glisante. Incercarea se repeta din minut in minut, adancimea de patrundere a acului citindu-se pe scala aparatului Vicat (0-40 mm). Intervalul de timp, in minute, de la introducerea ipsosului in apa, pana cand acul patrunde in pasta numai 30 mm, se considera inceputul prizei. Intervalul de timp, in minute, de la introducerea ipsosului in apa pana cand acul lasa pe pasta o urma usor perceptibila, fara sa se inregistreze pe scala o inaintare, reprezinta sfarsitul prizei. Rezultatul este media aritmetica a doua determinari care nu difera intre ele cu mai mult de 10%. Diferenta intre sfarsitul prizei si inceputul prizei reprezinta intervalul de priza.

f) Determinarea rezistentelor mecanice Rezistentele mecanice se determina pe epruvete prismatice de 40x40x160 mm confectionate din pasta de consistenta normala. Pentru determinare sunt necesare 3 epruvete care vor fi supuse intai la incovoiere iar apoi jumatatile de prisma rezultate din ruperea prin incovoiere vor fi incercate la compresiune. Mod de lucru: Se cantaresc 1200 g de ipsos, care se presara treptat, in timp de 30 sec intr-o capsula continand apa necesara pentru obtinerea pastei de consistenta normala. Pasta atfel obtinuta se lasa in repaus 30 sec, se amesteca timp de 1 minut, se toarna uniform in 3 tipare, inse in

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

prealabil cu ulei mineral. Dupa un timp echivalent cu inceputul prizei se netezeste suprafata cu ajutorul unui cutit iar dupa doua ore se decofreaza. Epruvetele care se incearca la 2 ore se pastreaza pana la incercarea in atmosfera laboratorului. Epruvetele care se incearca la 7 zile se pastreaza 6 zile in conditii de laborator dupa care se usuca in etuva la 404 C pana la masa constanta.

CARACTERISTICI Continutul in * , % min Finetea de macinare - rest pe sita 075 %max - rest pe sita 020 %max Timp de priza in minute - inceput min - sfarsit min max Rezistenta la incovoiere, N/ , minim - dupa 2 ore - dupa 7 zile Rezistenta la compresiune, N/ , minim - dupa 2 ore - dupa 7 zile

Tip A 75 2 15

Tip B 65 4 17

5 10 30

4 6 30

1.5 3 3.5 8

1 2 3 7

DETERMINARI ASUPRA CIMENTULUI PORTLAND

Cimentul PORTLAND este un liant hidraulic silicios obtinut prin macinarea fina a clincherului de ciment portland cu un adaos de 3-5% ghips pentru reglarea timpului de priza. Incercarile fizice asupra cimentului portland se fac conform STAS 227/86. Proba de ciment destinata incercarilor fizice (STAS 8133/78) se reduce prin metoda sferturilor la o cantitate de 3 kg si se cerne in intregime prin sita 1.2 (25 ochiuri/ ).

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

a) Starea de conservare Se determina prin cernerea unei cantitati de 500 g de ciment luata din proba medie prin sita nr. 05; daca pe sita raman granule aglomerate moi, acestea se sfarama intre degete, se trec prin sita si se adauga la partea cernuta. Granulele aglomerate care nu se pot sfarama intre degete, formate din ciment alterat, se separa si se cantaresc. Starea de conservare se stabileste in functie de reziduul obtinut la cernere (tabel nr.1).

Unde: m = masa reziduului, in g; TABEL NR.1 : REZIDUUL 0 Max. 10 % Peste 10 % STAREA DE CONSERVARE Buna ciment nealterat Ciment cu inceput de alterare putan fi utilizat in functie de rezultatele incercarilor fizico-mecanice Ciment alterat utilizarea fiind interzisa

b) Finetea de macinare Finetea de macinare la cimenturi poate fi apreciata prin reziduul (%) la cernere pe site specificate in standardul de produs fie prin suprafata specifica Blaine (in /g, /g). Pentru cernere se folosesc sitele 020 (900 ochiuri / ) si 009 (4900

ochiuri/ ), luandu-se 200g de ciment uscat in prealabil in etuva la 1052C.

Suprafata specifica se determina cu ajutorul permeametrului Blaine cu ajutorul relatiei:

Unde: k = constanta aparatului in g/ . , determinata pe un ciment cu suprafata specifica si densitate cunoscute;

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

S = suprafata specifica, in

/g; ;

= densitatea cimentului, in g/ = porozitatea stratului tasat; t = timp, in secunde; = vascozitatea aerului, in Ns/

Metoda consta in masurarea timpului in secunde necesar unui volum de aer la presiune si temperatura cunoscute, pentru a strabate un strat de ciment tasat in conditii definite. Cu ajutorul permeabilimetrului se masoara suprafete specifice de max. 8000 /g. O metoda mai exacta si care masoara suprafete mult mai mari (0.2 1000 la temperaturi joase. /g) este metoda BET bazata pe absorbtia azotului

c) Cantitatea de apa necesara pentru prepararea pastei de consistenta normala Pentru aceasta determinare se foloseste sonda Tetmayer montata in aparatul Vicat in locul acului. Pasta de ciment se considera de consistenta normala cand sonda Tetmayer patrunzand in pasta respectiva sub propria greutate se opreste la o distanta de 5-7 mm de placa de sticla, pe care se afla inelul in care s-a introdus pasta. Pentru stabilirea cantitatii de apa necesara pentru prepararea pastei de consistenta normala se utilizeaza cantitati variabile de apa de amestecare, amestecarea putandu-se efectua mecanizat (malaxor cu paleta si amestec fortat) sau amnual. In caz de litigiu este valabila determinarea efectuala cu amestecare mecanizata. Pentru lucrarea practica se utilizeaza amestecarea manuala. Se cantaresc 300 g de ciment, se introduc in capsula metalica, se adauga initial o cantitate masurata de apa cuprinsa intre 70-90 si se amesteca energic cu o lingura timp de 5 minute. Se umple inelul, uns cu ulei mineral in prealabil, cu pasta, se netezeste suprafata cu un cutit. Se aseaza placa cu inelul pe postamentul aparatului Vicat prevazut cu sonda Tetmayer. Se aduce sonda la suprafata pastei si se lasa sa cada liber pentru a patrunde in pasta sub propria greutate. Dupa 30 de secunde se observa

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

pe scara gradata a aparatului la ce distanta de placa de sticla s-a oprit sonda; daca s-a oprit intre diviziunile 5-7 mm, consistenta pastei este considerata normala, daca nu, incercarea se repeta variind cantitatea de apa de amestecare. Apa pentru prepararea pastei de consistenta normala se exprima in % si se calculaeza cu relatia :

In care: m = masa apei folosite pentru prepararea pastei, in g (sau volumul in considerand densitatea apei egala cu 1) ; = masa cimentului luat pentru determinare, in g. ,

d) Determinarea timpului de priza Timpul de priza se determina pe pasta de consistenta normala cu aparatul Vicat. Se masoara intervalul de timp scurs de la prepararea pastei de ciment pana cand acul aparatului nu mai strabate complet pasta de ciment ci se opreste la o distanta de 2 mm de placa de sticla (inceputul prizei) si pana cand acul patrunde in pasta la o adancime de maxim 1 mm (sfarsitul prizei). Inainte de incercare se verifica daca tija aparatului Vicat coboara liber, precum si indicatia de zero a aparatului cand acul ajunge la placa de sticla. Inelul cu pasta de consistenta normala se acopera cu o placa de sticla. Pana la inceputul prizei, din 15 in 15 minute, se indeparteaza placa de sticla, se aduce acul la suprafata pastei si se lasa sa cada liber in pasta de ciment prin propria greutate; incercarea se face de fiecare data in puncte diferite de la suprafata pastei. Pentru determinarea sfarsitului prizei, incercarea se face in acelasi mod, din jumatate in jumatate de ora, dar pe fata opusa.

DETERMINARI EFECTUATE IN LABORATOR


1. Determinari asupra ipsosului de constructii

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

a) Densitatea

V=1 = 870 g = 1630 g b) Finetea de macinare Se cern prin sita de 0.2 100 g de ipsos. Restul netrecut => r = 0 g (ipsos bun) c) Timpul de priza 100

100

......................160 g ipsos x...................................100 g ipsos (apa necesara pentru prepararea a 100g ipsos) Pentru 200 g de ipsos se folosesc : 62.5 * 2 = 125

Dupa prepararea pastei, aceasta se toarna in inelul aparatului Vicat si se lasa acul Vicat sa cada sub greutatea proprie, din minut in minut, urmarindu-se minutul in care acesta nu mai atinge sticla (inceputul prizei) si minutul in care acesta lasa doar o urma fina pe suprafata ipsosului (sfarsitul prizei). Inceputul prizei: minutul 17 Sfarsitul prizei: minutul 27 Timpul de priza: 27-17 = 10 minute

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2

2. Determinari asupra cimentului Portland

a) Densitatea pulberii de ciment

V= 1 = 870 g = 1850 g b) Finetea de macinare Se cern 100 g de ciment prin sita de 0.2. Restul ramas => r = 0 g (ciment bun).
c) Prepararea pastei de consistenta normala

Incercari:
I. 300g ciment + 75

=> 23 mm (nu se incadreaza in intervalul 5-7 mm => nu are consistenta normala, pasta foarte vartoasa) => 23 mm (nu se incadreaza in intervalul 5-7 mm => nu are consistenta normala, pasta foarte vartoasa) => 10 mm (nu se incadreaza in intervalul 5-7 mm => nu are consistenta normala, pasta foarte vartoasa) => 25 mm (nu se incadreaza in intervalul 5-7 mm => nu are consistenta normala, pasta foarte vartoasa) => 22 mm (nu se incadreaza in intervalul 5-7 mm => nu are consistenta normala, pasta foarte vartoasa) => 0 mm (nu se incadreaza in intervalul 5-7 mm => nu are consistenta normala, pasta foarte moale) 300g ciment + 85 => 19 mm (nu se incadreaza in intervalul 5-7 mm => nu are consistenta normala, pasta foarte vartoasa)

II. 300g ciment + 85

III. 300g ciment + 88

IV. 300g ciment + 90

V. 300g ciment + 90

VI. 300g ciment + 90

VII.

LUCRAREA NR. 3 LACHE VERA GABRIELA IEC ANUL 2 VIII.

300g ciment + 88 => 7 mm (se incadreaza in intervalul 5-7 mm => pasta de consistenta normala)

10