ZIDARII DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice necesare pentru lucrarile din beton celular autoclavizat precum si specificatiile pentru mortarele de zidarie.

2. Standarde si normative de referinta

C 14 - 82 C 17 - 82 STAS 1030-86 STAS 2634-80 STAS 9201-80 STAS 146-80 STAS 1667-76 STAS 150-70 STAS 388-80 STAS 790-84 Normativ pentru folosirea blocurilor mici de beton cu agregate usoare la lucrari de zidarie Instructiuni tehnice orivind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie Mortare obisnuite de ciment, var, clasificare si conditii tehnice Verificarea calitatii mortarelor in stare proaspata si intarita. Var hidratat in pulbere pentru constructii Var pentru constructii Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare Ciment Portland Ciment Pa 35 Apa pentru constructii

3. Livrare, manipulare, transport, depozitare

- Blocurile din beton celular autoclavizat se vor aproviziona in containere sau paleti, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit blocuri sparte sau fisurate sau care nu corespund conditiilor impuse prin STAS-uri si normative in vigoare. Se va asigura depozitarea lor in spatii acoperite (sub soproane), in cantitati suficiente pentru un flux continuu executiei.

- Cimentul va fi livrat in saci de 50 kg transportat si depozitat fara posibilitatea umezirii sau inghetului. - Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. - Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a materialelor sa se faca in maxim 10 ore de la preparare.

4. Executia peretilor din zidarie de beton celular autoclavizat

Pereti despartitori 20 cm grosime - Se vor folosi blocurile din beton celular autoclavizatCU dimensiunile de 600 x 200 x 200 - Peretii despartitori se rigidizeaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor prin tesere si ancorarea unor bare de otel o 2,5 plasate in rosturile orizontale la doua randuri de zidarie - Intreruperile zidariei se vor face in trepte, fiind interzisa intreruperea in stop. - Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor de zidariei, iar rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse.

5. Mortare
- Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare de marca M 50 Z si M 100 Z. Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland. - Mortarele vor corespunde Normativului C 17-82. - Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: - dozarea exacta a componentelor mortarului, - amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. - Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 26314-80 - "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita".

6.Executarea lucrarilor pe timp friguros

La executarea zidariilor din beton celular autoclavizat pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii" C 16 - 84.

7.Abateri admisibile
- Devieri de la cotele continute in planuri: in plan orizontal sunt admise abateri pana la + 5 cm. - Diferentele de planeitate: masurate fata de un dreptar de 3 m lungime sunt admise pana la + 5 mm.

8.Verificarea calitatii lucrarilor

- Verificarea calitatii lucrarilor se face atat la terminarea unei etape, cat si la receptia lucrarilor prin: verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc) la elementele realizate; verificarea aspectului general si a starii fiecarui element in parte; inventarierea tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse; verificarea corespondentei celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi etc.) - Cand datele din proiect si prescriptiile tehnice nu au fost respectate (total sau partial), investitorul (dirigintele lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzatoare .

9.Masuratori si decontari
- Lucrarile de zidarie din blocuri de beton armat autoclavizat se vor masura si deconta astfel: Se masoara la metru cub real executat, la grosimi luandu-se in calcul dimensiunile modulate din proiect; Se vor scade toate golurile si locasurile elementelor de constructie inglobate in zidarie cu o sectiune mai mare de 0,4 mp.

- Pretul de decontare a zidariei cuprinde montarea si demontarea schelei usoare pe capre pentru lucrari pana la inaltimea de 5 m.
Mortare de zidrie Prevederile din prezentul subcapitol se refer la compoziia, prepararea i transportul mortarelor de zidrie de tipul ciment-var, utilizate la executare zidriilor precum i la verificarea calitii lor. Condiii tehnice Mortarele de zidrie de tipul ciment-var, vor avea marca M 50, notat M 50Z. Verificarea realizrii mrcii mortarului pus n lucrare se face conform STAS 2634- 80; rezistena minim la compresiune la 28 zile care asigur ncadrarea n marca M 50Z conform STAS 1030- 84 este de 5 N/mm 2. Consistena mortarului va fi de 78 cm; determinarea consistenei se face cu conul etalon conform STAS 2634- 80 pct.3.11. Densitatea aparent a mortarului va fi cuprins ntre 1950- 2200 kg/m 3; determinarea densitii aparente se face conform STAS 2634- 80 pct.3.l2. Tendina de segregare, exprimat prin coeficientului de segregare va fi de maximum 50 cm3 i STAS 2634- 80 pct.3.l.3. Capacitatea de reinere a apei exprimat prin indicele de reinere a apei, trebuie s aib urmtoarele valori : - n cazul metodei prin vacuumare min.70 %; - n cazul metodei strat absorbant min.90%. Verificarea se face conform STAS 2634 -80 pct.3.l.4. Adeziunea la suport, exprimat prin rezistena la smulgere va fi egal n medie cel puin cu 0,4 N/mm2. Determinarea se face conform STAS 2634 -80, pct.4.l6. Materiale Pentru prepararea mortarului se vor folosi urmtoarele materiale : Var past conform STAS 146-78 "Var pentru construcii". Se poate utiliza oricare din cele dou caliti de var prevzute n standard. Densitatea aparent a pastei de var corespunztoare consistenei de 12 cm., este indicat n tabelul 1. Tabelul 1 Calitatea pastei Densitatea aparent a pastei de var (Kg/m3) I 1250 - 1300 II 1301 - 1350 Ciment Pa 35, conform STAS 388-81. Nisip natural de ru, conform STAS 1667-76. Granulozitatea nisipului trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 2 Tabelul 2 Granula % treceri n mas prin sita mm maxim 0,2 1,0 3,15 7,1

min. 3 min. 12

min. 25 min. 40

min. 51 min. 70

min. 95 min. 100

Apa : se va utiliza din reeaua public de alimentare a municipiului.

Compoziia-mortarelor Dozajul pentru mortarul de zidrie de tipul var ciment care poate fi utilizat fr ncercri preliminare n cazul folosirii nisipurilor naturale ( conform STAS 1667-76 ) este artat n tabelul 3. Tabelul 3. Marca Tip Materiale pentru 1 mc mortar mortar mortar Ciment Pa 35 Var past Nisip (kg) (mc) (kg) (mc) (kg) M50 Z ciment-var 230 0,09 115 1,18 1600

DETERMINARI ASUPRA MORTARELOR STAS 2634 80

Mortarele reprezint@ un amestec bine omogenizat de liant, nisip }i ap@. Dup@ natura liantului exist@ mortare pe baz@ de var (var, var-ciment, var-ipsos, var-ciment), pe baz@ de ciment (ciment, ciment-var, ciment-argil@, ciment-cenu}@ de termocentral@, cimentvar-cenu}@ de termocentral@), mortare pe baz@ de ipsos (ipsos, ipsos-var), mortare pe baz@ de p@m$nturi argiloase. In tabelele 1,2 }i 3 sunt indicate compozi]iile pentru mortarele ^ntrebuin]ate la zid@rii }i tencuieli pentru prepararea unui metru cub de mortar. In realitate, la lucr@rile de laborator se va prepara o cantitate de 7 litri, deci cantit@]ile necesare se vor determina aplic$nd rela]ia de trei simpl@. Tabelul 1. Dozaje uzuale pentru mortare de zid@rie preparate cu var past@ Marca }i nota]ia mortarul ui M10Z M25Z M50Z M100Z M100Z Tipul mortarului Var-ciment Ciment-var Ciment-var Ciment-var Ciment Materiale necesare pentru 1 m3 Ciment, kg Var past@ Nisip 3 3 F25 M30 m kg m kg 117 165 230 112 157 219 275 323 0,100 0,100 0,090 0,060 130 130 115 75 1,23 1,23 1,18 1,18 1,18 1660 1660 1600 1600 1600

Tabelul 2. Dozaje uzuale pentru mortare de tencuial@ cu var past@ Marca }i nota]ia mortarul ui M 4T M 10T M 25T M 50T M 100T M 100T Tipul mortarului Var Var-ciment Var-ciment Ciment-var Ciment-var ciment Materiale necesare pentru 1 m3 Ciment, kg Var past@ Nisip 3 3 F25 M30 m kg m kg 145 180 290 138 171 275 370 385 0,375 0,250 0,200 0,085 0,045 500 325 260 110 60 1,15 1,20 1,20 1,25 1,25 1,25 1400 1500 1500 1550 1550 1550

Tabelul 3. Dozaje uzuale pentru mortare de zidrie }i tencuial@ preparate cu ipsos Marca mortarul ui 10 25 50 100 1. Tipul mortarului Ipsos-var Ipsos Ipsos Pasta de ipsos Materiale necesare pentru 1 m3 Ipsos Var past@ Nisip 3 3 kg m kg m kg 300 0,170 220 1,00 1325 490 1,07 1400 750 0,84 1090 1000 -

DETERMINAREA CONSISTENTEI
STAS 2634 80

Principiu : - Consisten]a se determin@ cu conul etalon care se las@ s@ p@trund@ de la suprafa]a mortarului sub greutate proprie, ad$ncimea de p@trundere se cite}te pe generatoarea conului ^n cm. a) Aparatura : - con de tabl@ inoxidabil@ prev@zut cu o tij@ m$ner (conul ^mpreun@ cu tija au masa de 300g) (fig.1) ; - recipient tronconic din tabl@ de o]el (fig.2) ; - rigl@ metalic@.

Fig.1. b) Mod -

Fig.2

de lucru : mortarul proasp@t se reamestec@ timp de 3 minute ; se introduce ^n recipientul tronconic ; se compacteaz@ prin ^mpungere de 25 ori cu o vergea metalic@ cu diametru (10-12) mm }i prin lovirea de 5 ori a fundului vasului de masa pe care este a}ezat ; - se neteze}te suprafa]a cu o rigl@ metalic@ ; - se umeze}te conul ; - conul se aduce ^n contact cu centrul suprafe]ei mortarului astfel ^nc$t v$rful s@ ating@ suprafa]a ; - se las@ conul liber s@ p@trund@ ^n pasta de var sub ac]iunea greut@]ii proprii ; - dup@ 10 s se scoate conul (rotindu-l) ; - se cite}te ad$ncimea de p@trundere pe generatoarea conului ; Obs : - determinarea consisten]ei se efectueaz@ de 3 ori, reamestec$ndu-se ^n prealabil timp de 30 s, dup@ care se introduce ^n recipientul tronconic. - conul etalon se spal@ dup@ fiecare utilizare. c) Exprimarea rezultatelor : Consisten]a se exprim@ ^n cm }i se ia media aritmetic@ a valorilor ob]inute la cele 3 determin@ri. Rezultatele se compar@ cu prescrip]iile tehnice date ^n tabelul 4. Tipul mortarului }i felul lucr@rii a) Mortare pentru zid@rie : Tabelul 4. Consiste n]a cm

- zid@rie din c@r@mizi pline sau blocuri de beton u}or ; - zid@rie de c@r@mizi cu g@uri sau blocuri ceramice cu g@uri ; - zid@rie din blocuri de piatr@ sau blocuri de beton compact ; - zid@rie din blocuri mici }i pl@ci de beton celular autoclavizat ; - zid@rie din blocuri mici de beton celular autoclavizat cu rosturi sub]iri ; b) Mortare de tencuial@ : - Tencuieli executate manual aplicate pe zid@rii din : - blocuri mici, pl@ci }i f$}ii din beton celular autoclavizat : - pentru }pri] : - pentru grund : - pentru strat vizibil (tinci) : - aplicate pe zid@rie din alte materiale : - pentru }pri] ; - pentru grund ; - pentru strat vizibil (tinci) : - Tencuieli executate mecanizat : - pentru }pri] : - pentru grund :

8 13 78 47 11 12 8-9

12 13 9 - 11 13 14 11 13 89 12 14 12 11 12

2. DETERMINAREA DENSITATII APARENTE STAS 2634 80 a) Aparatur@ : - vas cilindric din tabl@ de o]el cu capacitate de 2 dm3 (fig.3) ; - ram@ prelungitoare din tabl@ de o]el (fig.4.) ; - mai de lemn ; - vergea de metal cu diametrul de (10 12) mm ; - rigl@ metalic@ ;

Fig.3 b) Mod -

Fig.4.

de lucru : se c$nt@re}te vasul cilindric f@r@ ram@ (m1); se a}eaz@ rama ; jum@tate din capacitate se umple cu mortar ; se compacteaz@ ^n func]ie de consisten]@ ; - la consisten]a de maxim 6 cm 10 lovituri cu maiul de lemn ; - la o consisten]@ mai mare de 6 cm prin ^mpungere de 25 ori cu vergeaua metalic@ ; rama prelungitoare se ^ndep@rteaz@ ; se ^ndep@rteaz@ excesul de mortar prin netezire cu o rigl@ metalic@ ]inut@ la o ^nclina]ie de 45 ; pe suprafa]a exterioar@ se cur@]@ bine vasul ; se c$nt@re}te (m2) ;

c) Exprimarea rezultatelor :

Densitatea aparent@ a mortarului proasp@t se calculeaz@ cu rela]ia : a =

m 2 m1 V

[kg/m3]

rela]ie ^n care : m1 masa vasului gol, ^n kg ; m2 masa vasului plin, ^n kg ; V volumul vasului, ^n m3. Densitatea aparent@ se calculeaz@ ca media aritmetic@ a 3 determin@ri. 3. DETERMINAREA TENDINTEI DE SEGREGARE STAS 2634 80 Principiu : Tendin]a de segregare, exprimat@ prin coeficientul de segregare, se determin@ pe baza modific@rii consisten]ei mortarului sub influien]a unor }ocuri (vibra]ii) sau a unui repaus mai ^ndelungat efectu$ndu-se pentru : - compararea tendin]ei de segregare ^ntre tipuri diferite de mortare, pentru o consisten]@ de (8 9) cm ; - verificarea tendin]ei de segregare a mortarelor care se pun ^n oper@, pentru o consisten]@ real@. a) Aparatura : - vas cilindric de metal (1 }i 2) format din dou@ inele (fig.5) ; - cilindru cu fund (3) ; - dou@ platforme (4 }i 5) asamblate pe garnituri de cauciuc, str$nse cu buloane }i piuli]e ; - o plac@ de acoperire din sticl@ ; - mas@ vibrant@ ; - con etalon pentru determinarea consisten]ei ; - vergea metalic@ cu = (10-12) mm ;

Fig.5 b) Mod de lucru : - mortarul omogenizat se introduce ^n vasul cilindric de metal astfel ^nc$t suprafa]a mortarului s@ se afle cu 1 cm sub marginea vasului ; - se ^mpunge de 25 de ori cu vergeaua ; - se acoper@ cu o plac@ ; - timp de 30 s se vibreaz@ pe masa vibrant@ ; Obs : Exist@ }i o alt@ posibilitate, f@r@ a utiliza masa vibrant@. Amestecul de mortar omogenizat se introduce ^n vasul cilindric de metal p$n@ la umplerea complet@, se ^mpunge de 25 de ori cu vergeaua, se neteze}te suprafa]a }i se las@ ^n repaus timp de 30 min acoperindu-se cu o plac@ de sticl@. - mortarul din treimea superioar@ ^mpreun@ cu apa ce s-a separat la suprafa]a lui se ^ndep@rteaz@ ; - timp de 30s se reamestec@ ^ntr-un vas; - se determin@ consisten]a ; - determinarea se face de 3 ori, de fiecare dat@ mortarul se reamestec@ ^n alt vas timp de 30s ; - se elimin@ mortarul din treimea de mijloc ; - mortarul din treimea inferioar@ se reamestec@ timp de 30s ; - se determin@ consisten]a de 3 ori, de fiecare dat@ mortarul se reamestec@ ^n alt vas timp de 30s . c) Exprimarea rezultatelor : Tendin]a de segregare se stabile}te prin diferen]a dintre volumele dislocuite de conul etalon ^n mortarul din treimea superioar@ }i mortarul din treimea inferioar@, exprimat@ prin coeficientul de segregare (S) care se calculeaz@ cu rela]ia :

S=

(C 48

3 s

C i3 )

(cm3)

rela]ie ^n care : Cs consisten]a stratului superior, ^n cm ; Ci consisten]a stratului inferior, ^n cm ;

Obs : Valorile consisten]elor Cs }i Ci reprezint@ media aritmetic@ a celor 3 determin@ri efectuate pe mortarul din stratul respectiv. Dac@ ^n urma determinarilor }i a calculului rezult@ : - S < 50 cm3 mortarul este utilizabil la zid@rii ; - S < 40 cm3 mortarul este utilizabil la tencuieli.

4. DETERMINAREA CAPACITATII DE RETINERE A APEI STAS 2634 80 Principiu : Capacitatea de re]inere a apei de c@tre mortarele proaspete se exprim@ prin indicele de re]inere a apei }i se determin@ prin metoda cu strat absorbant. a) Aparatura : - capsula de aluminiu (1) (fig.6) ; - inel din tabl@ de Al (2) ; - dispozitiv de compactare a stratului absorbant din ipsos sau alte materiale (fig.7), format din : - disc de alam@ (1) ; - tij@ de alam@ (2) ; - greutate mobil@ 75g (3) culiseaz@ pe tij@ - limitator de curs@ (4) ; - plac@ de sticl@ (3); - balan]@ ;

Fig.6

Fig.7

b) Mod de lucru : - se c$nt@resc 100 g ipsos ; - ^n capsula de Al (1) se introduce cantitatea de ipsos (1) necesar@ umplerii ei ; - se acoper@ cu o foaie de h$rtie de filtru t@iat@ la dimensiunile capsulei (5) ; - ipsosul acoperit cu h$rtie se compacteaz@ ; - se introduce cantitatea de ipsos r@mas@ din cele 100g ; - se pune h$rtia ; - o nou@ opera]iune de compactare; - inelul de Al (2) c$nt@rit ^n prealabil se introduce ^n capsul@ ; - capsula cu inelul se c$nt@re}te ; - ^n interiorul inelului se introduc 100 g mortar (reamestecat ^n prealabil min.30s) ; - mortarul (6) se repartizeaz@ ^n strat c$t mai uniform ; - inelul se acoper@ cu o plac@ de sticl@ (3); - 1 or@ se las@ ^n repaus ; - inelul ^mpreun@ cu stratul de mortar se extrage din capsul@ ; - se c$nt@re}te h$rtia pus@ ini]ial ; c) Exprimarea rezultatelor : Indicele de re]inere a apei cu strat absorbant se calculeaz@ cu rela]ia :
I I 2 a Ra = 1 1 100 m

( %) ;

rela]ie ^n care : I1 masa inelului plus masa mortarului ^nainte de pierderea apei, ^n g ; I2 - masa inelului plus masa mortarului dup@ pierderea apei, ^n g; m masa mortarului introdus ^n inel, ^n g. Obs : a Indicele de re]inere a apei ( R a ) se calculeaz@ ca media aritmetic@ a trei determin@ri paralele. Se spune c@ un mortar este de bun@ calitate dac@ are o capacitate de re]inere a apei mare. O alt@ modalitate de a ob]ine capacitatea de re]inere a apei folosind tot un strat absorbant de ipsos este cea prezentat@ ^n fig.8, unde (1) este stratul de mortar, (2) stratul de ipsos, (3) h$rtia de filtru iar (4) este p$lnia. In acest caz (C%) a apei este : C% = rela]ia de determinare a capacit@]ii de re]inere

mi m f mi

100

Rela]ie ^n care : mi masa ini]ial@ de mortar ; mi = 500g ; mf masa mortarului dup@ 30 min, ^n g ;

1. 2. 3. 4.

strat de morar strat de ipsos h$rtie de filtru p$lnie Fig.8.

5. DETERMINAREA REZISTENTELOR MECANICE STAS 2634 80 In cazul mortarului ^nt@rit se determin@ rezisten]a la ^ncovoiere }i rezisten]a la compresiune, folosind epruvete de form@ prismatic@ cu dimensiunile de 40x40x160 mm. 5.1. DETERMINAREA REZISTENTEI LA INCOVOIERE a) Aparatura : - tipare metalice demontabile caset@ de 3 prisme de 40x40x160 mm ; - mistrie ; - rigl@ metalic@ ; - vase neabsorbante ; - pl@ci metalice sau din sticl@ pentru acoperit tiparele ; - aparatul Fruhling Michaelis ; b) Mod de lucru : - mortarul se amestec@ bine timp de 3 minute cu ajutorul unei mistrii ^ntr-un vas neabsorbant ; - tiparele bine cur@]ate se monteaz@ cu grij@ }i fe]ele interioare se ung cu un strat sub]ire de ulei mineral ; - se a}eaz@ tiparele pe c@r@mizi pline acoperite cu o foaie de h$rtie de sac umezit@ ; - tiparele se umplu cu mortar ^n 2 straturi ; - fiecare strat se compacteaz@ prin 10 lovituri cu ajutorul maiului ; - excesul de mortar se ^ndep@rteaz@ prin netezire cu o rigl@ metalic@ ; - se acoper@ cu o plac@ metalic@ sau de sticl@, uns@ ^n prealabil cu ulei ; - decofrarea prismelor se face dup@ : - 48 ore mortar de var simplu ; - 24 ore mortar var ciment, ciment-var, ciment ; - 2 ore mortar de ipsos ; - dup@ decofrare epruvetele se p@streaz@ astfel : - prismele din mortar de var simplu sau ipsos ^n ^nc@peri cu temperatura (204)C }i umiditatea (655)% ;

- prismele din mortar de var-ciment ; ciment-var p$n@ la v$rsta de 7 zile, ^n cutii metalice la temperatura (204)C }i umiditatea de peste 90% }i apoi ^n ^nc@peri cu temperatura (204)C }i umiditatea (655)% se a}eaz@ prisma pe cele dou@ reazeme astfel ^nc$t distan]a dintre punctele de rezemare s@ fie l = 10 cm ; se deschire supapa aparatului l@s$nd alicele s@ coboare, deci s@ ac]ioneze asupra prismei cu o for]@ din ce ^n ce mai mare p$n@ la rupere ; ^n momentul ruperii se cite}te valoarea greut@]ii g@le]ii }i a alicelor (G) ;

c) Exprimarea rezultatelor : - Rezisten]a la ^ntindere prin ^ncovoiere se determin@ cu rela]ia : Rti =

3 P l 2 a3

[N/mm2]

Rela]ie ^n care : P for]a ce a produs ruperea, ^n N ; G greutatea g@le]ii cu alice l -distan]a dintre punctele de rezemare, ^n mm ; a latura sec]iunii prismei, ^n mm Av$nd ^n vedere c@ : l = 100 mm ; a = 40 mm, rezult@ urm@toarea rela]ie pentru determinarea rezisten]ei la ^ntindere prin ^ncovoiere : Rti =
3 50 G 100 = 1,17 G 2 40 3

[N/mm2]

Rezisten]a la ^ntindere prin ^ncovoiere se exprim@ ^n [N/mm2] }i reprezint@ rezultatul mediei aritmetice a trei determin@ri, pe trei prisme. 5.2. DETERMINAREA REZISTENTEI LA COMPRESIUNE STAS 2634 80 a) Aparatura : - presa hidraulic@ ; - 2 pl@cu]e metalice de 40x40x1(R0mm; b) Mod de lucru :

^ncerc@rile se fac pe cele 6 jum@t@]i de prism@ rezultate ^n urma determin@rii rezisten]ei la ^ncovoiere ; se monteaz@ 2 pl@ci metalice (40x40x10)mm pe fiecare cap@t a jum@t@]ilor de prism@ ; montajul astfel realizat se a}eaz@ ^ntre cele dou@ platane ale presei hidraulice ; se porne}te presa ac]ion$nd cu o for]@ de compresiune tot mai mare p$n@ ^n momentul ruperii; se cite}te pe ecranul presei hidraulice for]a de rupere ; se repet@ opera]iunea cu toate cele 6 jum@t@]i de prism@.

c) Exprimarea rezultatelor : Rezisten]a la compresiune (Rc) se calculeaz@ cu rela]ia urm@toare : Rc =

P A

[N/mm2]

Rela]ie ^n care : P for]a de rupere, ^n N ; A aria suprafe]ei de ^nc@rcare, ^n mm ; Obs : - Rezisten]a la compresiune se calculeaz@ ca media aritmetic@ a celor 6 rezisten]e ob]inute pe jum@t@]ile de prism@. - In cazul ^n care unul sau dou@ rezultate par]iale se abat cu mai mult de 10% fa]@ de valoarea medie, acestea se elimin@ din calculul mediei. - Dac@ mai mult de dou@ rezultate au abateri mai mari de 10% fa]@ de valoarea medie, determinarea se repet@ pe alte epruvete.