UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL INGINERIE CIVILĂ ȘI GEODEZIE

JURNALUL
LUCRĂRILOR DE LABORATOR
la disciplina:
„MECANICA PĂMÂNTURILOR”

St . Ciobanu Valeria
Gr. CIC-1901

Chişinău 2021

1
 INTRODUCERE

Pamantul este un material mai complex cu o comportare non-liniara si care adesea sub actiunea unei
incarcari prezinta un comportament anizotropic si dependent de timp. In principiu comportamentul
acestuia depinde de starile de incarcare , descarcare si reincarcare.

In vederea stabilirii exigentelor proiectarii geotehnice se introduce trei categorii geotehnice , aceste
categorii fiind asociate cu riscul geotehnic avem : Pentru categoria 1 redus , categoria 2 moderat si
categoria 3 mare. Incadrarea unei lucrari intr-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea
realizarii in conditii de exigenta corespunzatoare a investigarii terenului de fundare si a proiectarii
infrastructurii folosind modele si metode de calcul prefectionate spre a se atinge un nivel de
siguranta necesar pentru rezistenta , stabilitatea si conditiile normale de exploatare a constructiei , in
raport cu terenul de fundare.

In vederea definirii categoriei geotehnice , conditiile de teren se grupeaza in : Terenuri bune ,

Terenuri medii si Terenuri dificile.

Tabelul 1. Precisia de calcul al caracteristicilor fizice și mecanice

ale probelor de pământ cercetat

Caracteristicile Unități de Precisia de

pământurilor măsură calcul
Densitatea (ρ, ρs, ρd) g/cm3 0,01
Geutatea specifică
(γ, γs, γd, γsb, γsat)
kN/m3 0,1
Umiditatea
(w, wp, wL, wopt)
% 0,1
Indicele porilor (е) – 0,001
Gradul de umiditate (Sr) – 0,01
Indicele de plasticitate (Ip) % 0,1
Indicele de lichiditate (IL) – 0,01
Modulul de deformare
liniară (Е)
kPa 0,5·103
Coeziunea (C) kPa 1,0
Unghiul de frecare
interioară (φ)
grade 1,0
Coeficientul de filtrație
(kf)
cm/s 0,001
Unghiul taluzului natural
(α)
grade 0,5

2
 Lucrare de laborator nr. 6
DETERMINAREA DENSITĂŢII şi UMIDITĂŢII
PĂMÂNTULUI ARGILOS
Generalităţi :
A. Determinarea densității pământului (ρ)

Densitatea reprezinta masa unitatii de volum a pamantului.

Se determina facand raportul dintre masa unei probe de pamant si volumul acestei probe.
m
ρ= , [g/cm3]
V

Densitatea pamantului depinde de umiditatea sa , de porozitate si de compozitia mineralogica si

granulometrica . Valorile densitatii pamanturilor variaza de la 1,4 pana la 2,1 [g/cm3].

Determinarea densitatii pamanturilor se infaptuieste prin diferite metode : Metoda parafinarii ,

Metoda radiometrica si Metoda inelului de taiat.

Figura 1. Metoda inelului de taiat

1) Inelul cilindric cu marginea de jos ascutita
2) Proba de pamant coeziva

B. Determinarea umidității pământului (w)

Prin umiditatea pamantului se intelege cantitatea de apa mw pierduta prin uscare la o temperatura de
105℃ pana la masa constanta , raportata la masa uscata a probei ms .

Mw
Se determina cu relatia : W = ∗100 % , [%]
Ms

Valorile umiditatii naturale variaza in limitele mari si depind de cantitatea de apa in porii pamantului
, de gradul de indesare si de compozitia mineralogica a pamantului . De regula : pentru pamanturile
nisipoase si loessoide este 5...10% , la pamanturile argiloase 25...35% , la namolurile 150...300% .

Sunt diferite metode pentru determinarea umiditatii pamantului direct pe teren : Metoda
electrometrica , Metoda neutrona , Metoda de raze gamma.

In conditii de laborator cea mai raspandita este Metoda de uscare probei de pamant in etuva.

3
 A. Jurnalul de determinare a densităţii pământului argilos

Nr.exp.
Dimensiunile probei Volumul Masa Masa Densitatea
probei inelului inelului pământului
Diametrul Înălţimea
de tăiat cu probă
d, cm h, cm 3
V, cm m1, g m2, g ρ, g/cm3
1 7,1 3,5 138,5 70,360 360,100 2,09
2 7,1 3,5 138,5 82,460 373,850 2,10
Valoarea normativă ρ= 2,09

m2i  m1i
 
i 360,100−70,360
=2,09
373,850−82,460
=2,10
V i ; ρ1 = 138,5 , ρ2 = 138,5


 i

 2,09+2,10
=2,09
n 2
ρ=
B. Jurnalul de determinare a umidităţii pământului
Masa fiolelor
Nr.fiolei

Umiditate
Nr.exp.

Deşerte Cu pământ umed Cu pământ uscat

m1 , g m2 , g m3, g w, %
1 1 32,770 63,700 55,730 34,7
2 2 22,300 69,500 57,590 33,7
Valoarea normativă w= 34,2

m2i  m3i
w  100  i
i 63,700−55,730
∗100 %=34,7 % ,
m3  m1 ;W1= 55,730−32,770
i
W2=
69,500−57,590
∗100 %=33,7 %
57,590−22,300

w
w i

 34,7+33,7
=34,2 %
n 2

Concluzii: In lucrarea data avand cate doua probe de pamant , am determinat densitatea
pamanturilor si umiditatea lor , in conditii de laborator. In urma calculelor am obtinut valoarea
normativa a densitatii 2,09 si valoarea normativa a umiditatii 34,2 .

4
A îndeplinit : Ciobanu Valeria
A verificat : Funieru Natalia Data____________

CARACTERISTICILE FIZICE ALE PĂMÂNTURILOR

DETERMINATE PRIN CALCUL
Generalităţi

Densitatea pamantului uscat , este raportul masei pamantului uscat catre volumul total ocupat de
acest pamant :
ρ
ρd =
1+ 0,01∙ w

Valorile variaza intre 1,3...1,8 g/cm3 in dependenta de componenta mineralogica si densitatea

asezarii particulelor ale pamanturilor.

Porozitatea pamantului , reprezinta raportul dintre volumul porilor si volumul total a pamantului:

ρd
n=1−
ρs

Pentru pamanturile in stare naturala porozitatea variaza in limitele 0,20...0,40 ; pentru pamanturile
afanate si neindesate pana la 0,60.

Indicele porilor , reprezinta raportul intre volumul porilor si volumul particulelor solide a
pamantului:
ρ −ρ
e= s d
ρd

Valorile coeficientului de porozitate pot varia intre 0,40...0,50 pentru pamanturile indesate ; iar
pentru pamanturile afanate si mediu indesate valorile lui poate depasi 1,0.

Continutul relativ al particulelor solide , se caracterizeaza prin raportul intre volumul particulelor
si volumul total a pamantului.
ρ
m= d
ρs
Gradul de umiditate , caracterizeaza gradul in care porii sunt umpluti cu apa se defineste ca
raportul intre volumul apei continute in porii pamantului si volumul total al porilor din acel pamant.

0,01∙ w ∙ ρs
Sr =
e ∙ ρw

Greutatea volumica a pamantului : γ = ρ∗g

5
Daca pamantul se afla sub apa atunci se determina greutatea volumica in stare submersata :

ρ s−ρw
γ sb = ∙g
1+e

Pentru pamantul saturat de apa se determina greutatea volumica in stare saturata :

γ sat = ( ρd + n ρw ) ∙ g

I. CARACTERISTICILE FIZICE DETERMINATE EXPERIMENTAL:

1. Densitatea pământului ρ= 2,09 g/cm3

2. Densitatea granulelor minerale ρs= 2,74 g/cm3

3. Umiditatea pământului w= 34,2 %

II. CARACTERISTICILE FIZICE DETERMINATE PRIN CALCUL:

ρ
1. Densitatea pământului uscat ρd = =1,56 g/cm3
1+ 0,01∙ w
s d ρ −ρ
2. Indicele porilor e= ρ =0,756
d

d ρ
3. Porozitatea pământului n=1− ρ =0,431
s
0,01∙ w ∙ ρs
4. Gradul de umiditate Sr = e ∙ ρw
=0,12

5. Greutatea volumică a pământului γ = ρ∙ g=20,9 g/cm3

6. Greutatea volumică a granulelor minerale γ s ¿ ρs ∙ g=27,4 g/cm3

7. Greutatea volumică a pământului uscat γ d =ρd ∙ g=15,6 g/cm3

ρ s−ρw
8. Greutatea volumică a pământului permeabil γ sb= ∙ g=9,90 g/cm3
1+e

9. Greutatea volumică a pământului saturat γ sat = ( ρd + n ρw ) ∙ g=19,9 g/cm3

Concluzii: In partea aceasta a lucrarii avand deja calculat densitatea si umiditatea pamantului in
punctul precedent , am calculat caracteristicile fizice numerotate mai sus a pamantului , am verificat
daca toate cele 9 rezultate calculate mai sus se incadreaza in limitele ce variaza sau nu.

6
A îndeplinit :Ciobanu Valeria
A verificat : Funieru Natalia Data___________
Lucrare de laborator nr. 7

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE
PLASTICITATE SI CONSISTENŢĂ
ALE PĂMÂNTURILOR ARGILOASE

Generalităţi:
A. Determinarea limitei superioare de plasticitate (wL)

La o valoare mare a umiditatii , pamantul se transforma intr-un lichid. Umiditatea maxima la care
pamantul trece din starea plastica in starea curgatoare este limita de curgere sau limita superioara
de plasticitate.

Limita superioara de plasticitate se determina in conditii de laborator cu ajutorul aparatului de mai

jos :

Figura 2. Aparatul de incercare

1) Reper
2) Conul standard
3) Paharul metalic
4) Postament

B. Determinarea limitei înferioare de plasticitate (wp)

Pentru o anumita valoare minima a umiditatii , pamantul incepe sa se comporte ca un corp plastic ,
acesta umiditate poarta numele de limita de framantare sau limita inferioara de plasticitate.

7
Incercarea se executa in laborator ; De luat o cantitate mica din pasta de pamant si de rostogolit cu
palma pe o placa de sticla pana cand ea va primi forma unui cilindru de 3mm , daca cilindru se va
acoperi cu fisuri , desfacindu-se in bucati , atunci aceasta inseamna ca umiditatea corespunde limitei
inferioare de plasticitate.

Jurnalul de determinare a umidităţii la limitele de plasticitate

Determinarea Nr. Masa fiolelor , g Umiditatea Valoarea
caracteristicilo exper. Deserte , Cu pamant Cu pamant w, % normative
r m1 umed , m2 uscat , m3 a umiditatii
w, %
Umiditatea la 1 23,10 44,07 39,35 29,0 29,5
limita
superioara de 30,0
plasticitate ,
2 23,05 47,97 42,22
WL
Umiditatea la 1 16,43 24,41 23,23 17,3 17,9
limita
inferioara de
2 16,54 24,43 23,19 18,6
plasticitate ,
Wp

Umiditatea la limita superioară de plasticitate wL= 29,5%

Umiditatea la limita inferioară de plasticitate wp= 17,9%

Umiditatea naturală w = 34,2%

Indicele de plasticitate Ip = wL - wp = 29,5-17,9 = 11,6%

w−w
p
Indicele de lichiditate I L = I =¿ (34,2-17,9) / 11,6 = 1,40
p

Concluzii: In aceasta lucrare am determinat caracteristicile de plasticitate si consistenta ale

pamanturilor argilioase in conditii de laborator. Pentru calculul umiditatii la limita superioara si
inferioara a plasticitatii am avut cate doua probe de pamant prin care a fost calculata cate o valoare
normativa. Cu ajutorul acestor valori am determinat indicele de plasticitate si indicele de lichiditate
care a fost util la determinarea pamantului si starea ei ( Pamant argilo-nisipos , curgator ).

Denumirea pământului (după valoarea Ip): Pamant argilo nisipos

8
Starea pământului argilos (după valoarea IL): Curgatoare

A îndeplinit : Ciobanu Valeria

A verificat : Funieru Natalia Data____________
Lucrare de laborator nr. 4

DETERMINAREA COMPOZIŢIEI GRANULOMETRICE A

PĂ MÂ NTURILOR NISIPOASE
Generalităţi:

Fig. Garnitura de site standardă

m1=_____ g
Masa capsulei de porţelan
Masa pământului m2=_____ g

Jurnalul rezultatelor analizei granulometrice

Diametrul ochiurilor, mm 5 2 1 0,5 0,25 Talgerul Suma

9
 g
Fracţiunile rămase pe site
%

Jurnalul însumării fracţiunilor granulometrice

Diametrul particulelor, mm <0,25 <0,5 <1 <2 <5 >5 Suma
Conţinutul procentual al
particulelor, %

Fig. Curba granulometrică

Determinarea caracteristicilor de clasificare a pământurilor nisipoase :

Diametrul corespunzător procentajului de 10% d10 =
Diametrul corespunzător procentajului de 60% d60 =
Caracteristicile de clasificare:
Indicele porilor e =
Gradul de umiditate Sr=
Coeficientul de neuniformitate Cv=

10
Concluzii:

A îndeplinit_________________ Data____________
A verificat__________________ Data____________

Lucrare de laborator nr. 5

DETERMINAREA GRADULUI DE ÎNDESARE A NISIPURILOR
Generalităţi:

Jurnalul de determinare a gradului de îndesare a nisipului

Volumul Masa Masa Densitatea Indicele Valoa-
Nr. eperienţilor

Starea de interior al cilindrului cilindrului nisipuli în porilor rea

îndesare a cilindrului cu nisip stare uscată norma-
nisipului în tivă
cilindru
Vt , cm3 m1 , g m2 , g ρd , g/cm3 e enorm
1
Afânat

1
Îndesat

Gradul de îndesare a nisipului:

11
 emax  e
Id  
emax  emin
Concluzii:

A îndeplinit_________________ Data____________
A verificat__________________ Data____________

Lucrare de laborator nr. 6

DETERMINAREA UMIDITĂŢII OPTIME Ş I DENSITĂŢII MAXIME
ALE PĂ MÂ NTURILOR
PRIN METODA STANDARDĂ DE COMPACTARE

Generalităţi:

12
 Fig. Schema aparatului de compactare standardă

Jurnalul de determinare a densităţii pământului (ρd)

în funcţie de umiditatea sa (w)
Numărul încercărilor
Denumirea determinărilor
1 2 3 4 5 6 7
Umidităţile pământului w, % 0
Masa pământului umezit m, g
Densitatea pământului în stare
umedă ρ, g/cm3
Densitatea pământului în stare
uscată ρd , g/cm3

13
 Fig. Graficul densităţii pământului în stare uscată în funcţie de umiditate

Concluzii:

A îndeplinit_________________ Data____________
A verificat__________________ Data____________

Lucrare de laborator nr. 7

DETERMINAREA UNGHIULUI TALUZULUI NATURAL AL
PĂ MÂ NTURILOR NISIPOASE
Generalităţi:

Fig. Schema aparatului UVT-2

Jurnalul de determinare a unghiului taluzului natural

Nisip uscat Nisip saturat de apă Nisip sub apă
or Nr.determinăril

or Nr.determinăril

or Nr.determinăril

Valoarea Valoarea Valoarea

Unghiul normativă Unghiul normativă Unghiul normativă a
α, grad a unghiului α, grad a unghiului α, grad unghiului
1 α, grad 1 α, grad 1 α, grad

14
 2 2 2
3 3 3

Concluzii:

A îndeplinit_________________ Data____________
A verificat__________________ Data____________

Lucrare de laborator nr. 8

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE PERMEABILITATE A
PĂ MÂ NTURILOR NISIPOASE
Generalităţi:

15
Fig. Schema aparatului CF-01
Datele iniţiale:
Aria secţiunii transversale a probei A=25cm2;
Înălţimea probei H=10cm.

Jurnalul de determinare a coeficientului de permeabilitate

Încercarea I ________________________________________
(Tipul pământului nisipos)
Densitatea Cotele Timpul Volumul Tempera- Corecţia de Coeficientul de
pământului suprafeţei filtraţiei apei care tura apei temperatură permeabilitate
uscat apei în s-a filtrat
balonul
ρd, g/cm3 gradat T, s Q, cm3 t, °C τ=0,7+0,03t Kf=Q/(ATτi)

Încercarea II ________________________________________
(Tipul pământului nisipos)
Densitatea Cotele Timpul Volumul Tempera- Corecţia de Coeficientul de
pământului suprafeţei filtraţiei apei care tura apei temperatură permeabilitate
uscat apei în s-a filtrat
balonul
ρd, g/cm3 gradat T, s Q, cm3 t, °C τ=0,7+0,03t Kf=Q/(ATτi)
16
Concluzii:

A îndeplinit_________________ Data____________
A verificat__________________ Data____________

Lucrare de laborator nr. 9

ÎNCERCĂRILE DE COMPRESIUNE A PĂMÂNTURILOR
Generalităţi:

17
Fig. Schema EDOMETRULUI

Datele iniţiale:
Denumirea pământului_________________________________
Înălţimea inelului edometric h0=25 mm;
Aria secţiunii transversale a probei de pământ A=60 cm2;
Raportul braţelor K=10;
Indicele de porozitate iniţial e0=______ (se dă de profesor)
Coeficientul β=_______

Jurnalul incercărilor la compresiune

σ, kPa Presiunea

Timpul de la în-ceputul aplicării fiecărei trepte

σ, kPa Presiunea

la în-ceputul aplicării
trepte

Valorile citite pe Valorile citite pe

mindefiecărei

microcomparatorul microcomparatorul
T,Timpul

stâng drept valoarea stâng drept valoarea

nis nid normativă nis nid normativă
nim=(nis+nid)/2 nim=(nis+nid)/2

18
 T, min
INCĂRCAREA
0 0 0
0 1
1 2
300
2 3
100
3 5
5 10
10 DESCĂRCAREA
0
200
1
2
200 100
3
5
0
10

Jurnalul de prelucrare rezultatelor incercărilor la compresiune

σ ,kPa Presiunea

Si ,mm Tasarea

Coeficientul de Modulul de
Variaţia indicelui Indicele
compresibilitate deformaţie edometric
porilor porilor
Δei=Si(1+e0)/h0 ei=e0-Δei m0=(ei-ei+1)/(σi+1-σi), E=(1+ei)β/ m0 ,
kPa-1 kPa

0
Încărcare

100
200
300
Descărcare

200
100 ―
0

19
 Fig. Curba presiune–porozitate
Concluzii:

A îndeplinit_________________ Data____________
A verificat__________________ Data____________

Lucrare de laborator nr. 10

DETERMINAREA REZISTENŢEI LA FORFECARE A PĂ MÂ NTURILOR
Generalităţi:

20
 Fig. Schema aparatuli de forfecare directă GGP–30

Datele iniţiale:
Aria secţiunii transversale a probei de pământ A=40 cm2;
Raportul braţelor Kv=Kor=10;

Jurnalul incercărilor pământurilor la forfecare

σ ,kPa Presiunea normală

Deplasările orizontale ale

Masa casetei 4
plăcilor Forţa de Durata
microcompa-
diviziunilor

după încercării
Numărul

forfecare Deplasarea
citite pe

rator

fiecare
treaptă ui=0,01n,
mi ,kg Fs=10Σmig, N mm t, min
n, gradaţii

100

21
200

300

Jurnalul de prelucrare rezultatelor incercărilor la forfecare

Rezistenţa Tangenta Unghiul de

Presiunea limită la unghiului de frecare
normală forfecare frecare interioară Coeziunea
interioară
σ, kPa τ, kPa tgφ φ,grade C, kPa
100
200
300

22
 Fig. Diagrama rezistenţei la forfecare

Concluzii:

A îndeplinit_________________ Data____________
A verificat__________________ Data____________

23