Intoducere in hidraulica

subterana
Introducere
• In ingineriea geotehnica prezenta apei este una din cele mai
importante variabile care influenteaza calitatea pamanturilor.
• Este necesara cunoasterea cantitatilor de apa ce se scurg in unitatea
de timp
• Baraje din materiale locale
• Lucrari de epuismente
• Lucrari de captare a apelor din subteran
• Lucrari de hidroeamelioratii
Permeabilitatea
• Permeabilitatea este definita ca fiind proprietatea pământurilor de a
permite scurgerea fluidelor prin pori.
Permeabilitatea
• Permeabilitatea influenteaza tasarile pamanturilor saturate supuse la
incarcari
• Proiectarea barajelor este influentata de permeabilitatea materialelor
disponibile
• Stabilitatea taluzelor si a versantilor este influentata de
permeabilitatea pamanturilor
• Filtrele sunt proiectate in functie de acest coeficient
Henry Philibert Gaspard Darcy
• Nascut in Dijon, Franta in 10 iunie 1803
• face studiile la Scoala franceza de poduri si drumuri din Paris
• Se intoarce la Dijon unde proiecteaza o serie de aductiuni de apa de
suprafata (12.7 km de apeducte si 28 km retele de distribuite a apei)
• !! Imbunatateste tehnica proiectarii conductelor sub presiune luand in
calcul pierderile de presiune distribuite (relatia Darcy-Weisbach(Julius
Weisbach 1845))si este primul care scrie despre existenta stratului
limita
• !!in 1856 intreprinde o serie de experimente pe filtre din nisip
Darcy
• 1856
v  ki
• v- viteza medie;
• k- coeficientul de permeabilitate;
• i – panta hidraulica (gradientul hidraulic).

• Coeficientul de permeabilitate (coeficientul de conductivitate hidraulica)

are unitatea de măsura a vitezei si reprezintă o măsura a rezistentei la
înaintare întâmpinata de fluid prin terenul pe care il parcurge
Permeabilitatea

K g Kg
k 
 
în care s-au notat :
• k coeficientul de conductivitate hidraulica (m/s)
• K permeabilitatea intrinsecă (m2),
• ρ densitatea apei (kg/m3),
• μ vâscozitatea absolută (dinamică) a fluidului (kg/m s),
• ν vâscozitatea cinematica a fluidului (m2/s),
• g = 9,81 m/s2, acceleraţia gravitaţională.
Panta hidraulica

v 2 p
H  z
2g 
p
h

H h z
H  H A  H B  hA  z A   hB  z B 
Viteza aparenta
• Viteza darcyana sau aparenta rezulta din ecuatia lui Darcy

= =
=
=
Domeniul de valabilitate pentru relatia Darcy
• Relaţia lui Darcy este valabila in cazul in care curgerea apei corespunde
domeniului laminar de mişcare.
vd
Re 
Re- numărul Reynolds;

v - viteza medie;
d – dimensiunea granulei;
 - vâscozitatea cinematica a apei
• Domeniul laminar de mişcare corespunde unor numere Reynolds cuprinse
intre 2-9 după unii autori acest domeniu se prelungeşte pana la valori ale
numărului Reynolds egal cu 60.
Domeniul de valabilitate pentru relatia Darcy
• Relaţia lui Darcy este valabila in cazul in care:
• Curgerea permanenta, continua si stationara
• Mediul poros este saturat
• Volumul porilor nu se schimba ca urmare a curgerii
Determinarea lui K – valori orientative
(A. Stanciu si I. Lungu (2006)
roci moi sau pământuri
Tipul pământului k [cm/s] Descriere calitativa
Petriş curat 1 mare
Nisip mare curat 1-10-2 medie
Nisip mediu 10-2-5x10-3 medie
Nisip fin 5x10-2-10-3 medie la mica
Nisip prăfos 2x10-2-10-4 mica
nisip fin (U=2..5) 6x10-3-10-4 slaba
Nisip de dune 0.1-0.3 mare
Loess 10-3-10-4 medie
praf 5x10-4-10-5 mica
Argila <10-6 mica
Determinarea lui K – valori orientative
(A. Stanciu si I. Lungu (2006)

roci tari sau stâncoase

tip roca k [m/s]

Calcite (0.01-1) x 10-7
Gresii (0.1-1) x10-9
Granite intacte (0.01-1) x10-9
Granite degradate (0.1-1) x10-5
Granite (in situ) (0.1-1) x10-4
Şisturi fisurate (1-3) x10-4
Determinarea lui K – valori orientative
STAS – 1913/6 – 76

Tipul pământului k [cm/s]

Pietriş bolovăniş 10-10-1
Nisip, nisip cu pietriş 10-1-10-3
Nisip fin, prafos, praf argilor, loess 10-3-10-7
Argila nisipoasa, prafoasa, praf
argilelor 10-5-10-8
argila, argila grasa 10-7-10-13
Determinarea lui K
METODE EMPIRICE
d
• Formula lui Hazen pentru nisipuri omogene cu 60  5
d10
k  C   d10 (m/zi)
2

unde:
d60 reprezintă diametrul granulelor corespunzător procentului de 60%
din curba granulometrică (mm),
d10, diametrul granulelor corespunzător procentului de 10% din curba
granulometrică (mm),
C este un coeficient adimensional ce ţine cont de conţinutul de argilă
(pentru nisip curat C = 100...120, iar pentru nisip cu argilă C = 80...100),
τ=0,70+0,30∙t
Determinarea lui K
METODE EMPIRICE
Determinarea lui K
METODE EMPIRICE
Determinarea lui Ksat
In laborator
• Permeametru cu gradient constant
Determinarea lui Ksat
In laborator
• Permeametru cu gradient variabil
Determinarea lui K
In laborator
• Permeametru cu gradient variabil
Determinarea lui K
In in situ
• Metoda Hooghoudt
Determinarea lui K
In in situ
• Metoda Hooghoudt
Determinarea lui K
In in situ
• Metoda Hooghoudt
Determinarea lui K
In in situ
• Metoda Hooghoudt
Determinarea lui K
In in situ
• Metoda Hooghoudt
Determinarea lui K
In in situ
Exploatarea apei din aqvifere
Puturi forate
Put perfect cu nivel liber (obisnuite)
Exploatarea apei din aqvifere
Puturi forate
Put imperfect cu nivel liber
Exploatarea apei din aqvifere
Puturi forate
Put perfect artezian (obisnuite)
Exploatarea apei din aqvifere
Puturi forate
Put imperfect artezian
Exploatarea apei din aqvifere
Puturi forate
Exploatarea apei din aqvifere
Puturi forate
Exploatarea apei din aqvifere
Fronturi de captare
Exploatarea apei din aqvifere
Drenuri
• Dren orizontal perfect
Exploatarea apei din aqvifere
Drenuri
• Dren orizontal imperfect
Exploatarea apei din aqvifere
Drenuri
• Dren orizontal perfect
=
2
+ +
= =
2 2

Pamant Panta medie Io

Pamanturi foare 0.003…0.006
permeabile
Nisipuri grauntoase pana la 0.006…0.020
nisipuri marunte
Nisipuri fine pana la 0.20…0.05
nisipuri argiloase