CARACTERISTICILE FIZICE ALE PĂMÂNTURILOR

Caracteristicile fizice ale pământurilor sunt necesare

pentru cunoaşterea comportării acestora sub sarcini.
Caracteristicile fizice ale pământurilor sunt:
 densitatea şi greutatea volumică a sceletului (ρs,γs);
 densitatea şi greutatea volumică a pământului (ρ,γ);
 umeditatea naturală (ω);
 porozitatea (η);
 indicile porilor (e);
 gradul de indesare (ID);
 capacitatea de îndesare (Ci);
 limita de plasticitate (Wp, Wl).

6.1. Densitatea şi greutatea volumică a sceletului (ρs,γs)

Densitatea sceletului mineral reprezintă raportul dintre
masa particulelor solide Ms dintr-o probă de pământ şi
volumul propriul al acestora Vs.

ρs= ;[g/cm3]
Mărimea densităţii scheletului oferă indicaţii asupra
originii şi compoziţiei minerologice a pământului respectiv, fiind
folosite pentru determinarea altor caracteristici ale pământului.
Densitatea scheletului variază în limitele [2,6...2,8 g/cm3].
Valorile ridicate indică un conţinut ridicat de minerale grele
(oxizi de fier), o scădere a densităţii indică prezenţa substanţelor
organice în compoziţia pământului.

6.2. Densitatea şi greutatea volumică a pământului (ρ,γ)

 Densitatea pămantului – reprezintă raportul dintre masa
unei probe de pământ M şi volumul total al acesteia V, în care
este inclus şi volumul porilor.

ρ= ;[g/cm3]
Densitatea pământului variază ca valoare pentru acelaşi fel de
pământ în funcţie de conţinutul de apă. Limita inferioară,
valoarea minimă a densităţii se obţine când pământul este
complet uscat şi poartă denumirea densitatea în stare uscată.

ρ= ;[g/cm3]
Când golurile din proba de pământ sunt umplute cu apă,
densitatea are valoarea maximă, numită densitate în stare
saturată.

ρsat= ;[g/cm3]
Vp – volumul porilor
ρω – densitatea apei

6.3. Greutatea volumică a pământului (γs)

Greutatea volumică a pământului (γs) reprezintă raportul între
greutatea particulelor solide dintr-o cantitate de pământ şi volumul propriu al acestor particule
(fără goluri).

γs = = =ρ [kN/m3]

Valorile γ =16,1...19,5 [kN/m3]

Gs – greutatea fazei solide şi greutatea apei din pori
g – acceleraţia gravitaţională
 6.4. Umeditatea naturală
Umeditatea naturală se exprimă ca raportul între masa
apei Mω conţinută în porii unei cantităţi de pământ şi masa
particulelor solide Ms din acea cantitate, exprimată în %.

ω= * 100 %

Valorile ω = 16...30 %
În laborator umeditatea (ω) se determină prin uscarea probelor
în etuvă până la to = 105 oC.

6.5. Porozitatea şi indicele porilor

Porozitatea – exprimă raportul dintre volumul porilor şi volumul total al unei cantităţi de
pământ considerate

η= * 100 %

Vp – volumul porilor
V – volumul total al probei de pământ
Indicele porilor (e) – reprezintă raportul dintre volumul porilor
Vp şi volumul fazei solide Vs.

e=
Între porozitate η şi indicile porilor e există următoarele
relaţii:

e=
Cu cât este mai mare valoarea lui (e) cu atât pământul este mai
afânat, mai compresibil, mai slab.
Valorile lui η pentru pământurile argiloase:
Denumirea pământurilor Valorile porozităţii η, %
 Argile tinere, mâluri η =70
Argile moi η =50-70
Argile consistente η =30-50
Argile compacte η =15-30
Pământuri loessoide η =40-60

6.6. Gradul de umeditate

Gradul de umeditate - se defineşte ca raortul între volumul apei conţinute
în porii pământului şi volumul total al porilor din acel pământ.

Sr =
După gradul de umeditate pământurile se clasifică:
Denumirea pământurilor Valorile umedităţii Sr
Pământ uscat Sr ≤ 0,40
Pământ umed 0,40 < Sr < 0,80
Pământ foarte umed 0,80 < Sr ≤ 0,90
Pământ saturat 0,90 < Sr ≤ 1,00

6.7. Gradul de îndesare

Pentru a exprima măsura în care granulele constituiente
ale ământurilor nisipoase sunt aşezate într-o stare mai îndesată
sau afânată se foloseşte gradul de îndesare notat cu ID.

e - indicele porilor ID = corespunzător

stării naturale de îndesare;
emax - indicile porilor corespunzător stării celei mai afânate;
emin - indicele porilor coresunzător stării celei mai îndesate.
În funcţie de valoarea lui ID pământurile nisipoase se clasifică:
Pământ nisipos afânat 0 <ID≤1/3
Pământ nisipos cu îndesare medie 1/3< ID≤2/3
Pământ nisipos îndesat 2/3< ID≤1
 6.8. Capacitatea de îndesare
Capacitatea de îndesare Ci este proprietatea pământurilor
nisipoase de a-şi micşora volumul porilor prin reaşezarea
particulelor solide.

Ci =
La nisipuri capacitatea de îndesare Ci variază între 0,35 şi
0,70. Cu cât capacitatea de îndesare a unui pământ nisipos are
valoarea mai mare, cu atât acesta poate avea variaţii mai mari
ale volumului de goluri şi deci tasări mai mari sub acţiunea
încărcăturilor transmise de construcţii.

6.9. Limitele de plasticitate ale pământurilor coezive

Umedităţile care delimitează inferior şi superior, domeniu
de comportare plastică a pământurilor coezive poarte denumirea
de limite de plasticitate.
Limita inferioară de plasticitate Wp, reprezintă
umeditatea minimă de la care începând un pământ argilos se
comportă asemănător cu un corp plastic, ea marcând trecerea
pământului din stare tare în stare plastică.
Limita superioară de plasticitate WL, (limita de curgere),
reprezintă umeditatea maximă până la care un pământ argilos
are comortare plastică, ea marcând trecerea pământului din stare
plastică în stare curgătoare; pentru greutăţile mai mari decât WL
pământul curge sub greutatea proprie.
Plasticitatea este proprietatea pământurilor coezive
(argiloase şi prăfoase) aflate în anumite limite de umeditate, de
a se deforma ireversibil sub acţiunea forţelor exterioare, fără
variaţia volumului şi fără apariţia unor discontinuităţi în masa
lor.
Ip= WL- Wp

După valoarea indicile de plasticitate Ip pământurile argiloase se

clasifică:
Denumirea pământului Ip
Pământuri neplastice (nisip curat) Ip=0
Pământuri cu plasticitate redusă (nisip argilos, 0<Ip≤10
praf nisipos, praf, praf argilos-nisipos)
Pământuri cu plasticitate mijlocie (praf 10<Ip≤20
argilos, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă)
Pământuri cu plasticitate mare 20<Ip≤35
Pământuri cu plasticitate foarte mare Ip>35

6.10. Indicele de consistenţă

În funcţie de conţiunutul de apă pământurile coezive pot
avea diferite stări de consistenţă. Indicele de consistenţă Ic
exprimă cantitativ starea de consistenţă a pământurilor coezive ,
cuprinse între cele două stări extreme posibile, starea solidă
(tare) şi starea curgătoare.

Ic=

W - umeditatea naturală a pămantului

Indicele de consistenţă variază între 0 şi 1.
După indicele de consistenţă pământurile coezive se clasifică:
Starea pământului Ic IL
Pământuri curgătoare Ic ≤ 0,00 IL ≥1
Pământuri plastic curgătoare 0,00 < Ic≤ 0,25 0,75 ≤IL<1
Plastic moale 0,25 < Ic≤0,50 0,50≤IL<0,75
Pământuri plastice consistente 0,50 < Ic≤ 0,75 0,25≤IL<0,50
Plastic vârtoasă 0,75 < Ic ≤ 1,00 0,00<IL<0,25
Pământuri tari Ic >1,00 IL≤0