8

9. SR EN ISO/CEI 17025: Cerine generale pentru competena laboratoarelor de

2005 încercri i etalonri
10 SR EN ISO/CEI 17025: Cerine generale pentru competena laboratoarelor de
2005/AC:2007 încercri i etalonri
11. STAS 1913 /1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditii
12. STAS 1913/2-76 Teren de fundare. Determinarea densitii scheletului
pmântului
13. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii
14. STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii în laborator

15. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea Proctor
16. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutii volumice pe teren
17. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale
de calitate
18. STAS 2914/4-89 Lucrri de drumuri i de cale ferat. Determinarea
modulului de deformaie liniar
19. STAS 7582-91 Lucrri de cai ferate. Terasamente. Prescripii de proiectare
i de verificare a calitii
20. STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenei pmânturilor la
forfecare, prin încercarea de forfecare direct
21. STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modulului de deformaie
liniar prin încercri pe teren cu placa
22. STAS 9850-89 Lucrri de îmbuntiri funciare. Verificarea compactrii
terasamentelor
23. STAS 13006-91 Teren de fundare. Determinarea densitii maxime
corespunztoare strii uscate a pmânturilor necoezive
24. STAS 13021-91 Teren de fundare. Determinarea densitii minime
corespunztoare strii uscate a pmânturilor necoezive

3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

PMÂNTURILOR NECOEZIVE

3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive

Clasificarea pmânturilor necoezive funcie de mrimea particulelor, în conformitate cu

prevederile SR EN ISO 14688-1, este prezentat în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive
Fraciuni ale pmânturilor Subdiviziuni Mrimea particulelor
(mm)
Pmânt foarte grosier Bolovni > 63 pân la 200
Pietri > 2,0 pân la 63
Pietri mare > 20 pân la 63
Pietri mijlociu > 6,3 pân la 20
Pietri mic > 2,0 pân la 6,3
Pmânt grosier
Nisip > 0,063 pân la 2,0
Nisip mare > 0,63 pân la 2,0
Nisip mijlociu > 0,2 pân la 0,63
Nisip fin > 0,063 pân la 0,2

4
 9

3.2. Parametri geotehnici

3.2.1. Granulozitatea (distribuia granulometric) reprezint repartiia procentual dup mrimi, a

granulelor (particulelor) componente ale fazei solide a pmânturilor. Se reprezint sub forma
unei curbe granulometrice, pe care se definesc diametre procentuale (d10, d30, d60, d90),
reprezentând dimensiunea particulelor corespunztoare procentului respectiv (10%, 30%, 60%,
90%) pe curba granulometric.
Coeficientul de uniformitate granulometric, Cu, este indicele care caracterizeaz forma
curbei granulometrice în zona de la d10 pân la d60 i se calculeaz cu relaia:
d 60
Cu >@ (3.1)
d10
unde:
d10 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe curba
granulometric
d60 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 60% pe curba
granulometric

Factorul de curbur granulometric, Cc, este indicele care caracterizeaz forma curbei
granulometrice pentru d10, d30 si d60 i se calculeaz cu relaia:
(d30 ) 2
Cc >@ (3.2)
d10 ˜ d 60
unde:
d10 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe curba
granulometric
d30 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 30% pe curba
granulometric
d60 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 60% pe curba
granulometric

3.2.2. Umiditatea, w, reprezint raportul dintre masa apei din porii unei probe de pmânt i masa
uscat a acesteia. Rezultatul se exprim în procente, conform urmtoarei relaii de calcul:
mw
w .100 >%@ (3.3)
md
unde:
mw (g) - masa apei
md (g) - masa probei uscate

3.2.3. Densitatea scheletului mineral, s, este raportul dintre masa particulelor solide componente
ale pmântului i volumul propriu acestor particule (fr goluri).
ms
Us [g/cm3] (3.4)
Vs
unde:
ms (g)– masa particulelor solide
Vs (cm3)– volumul particulelor solide (fr goluri)

3.2.4. Densitatea pmântului, , reprezint raportul dintre masa pmântului în stare natural i
volumul acestuia (inclusiv golurile) conform urmtoarei relaii de calcul:
m
U [g/cm3] (3.5)
V
unde:

5
10

m (g) - masa pmântului în stare natural

V (cm3) - volumul pmânt inclusiv goluri

3.2.5. Densitatea pmântului în stare uscat, d, reprezint raportul dintre masa pmântului în
stare uscat i volumul acestuia (inclusiv golurile) conform urmtoarei relaii de calcul:
md U
Ud [g/cm3] (3.6)
V w
1
100
unde:
md (g) - masa probei uscate
V (cm3) - volumul pmântului inclusiv goluri
w (%) - umiditatea pmântului
 (g/cm3) - densitatea pmântului

3.2.6. Porozitatea, n, reprezint raportul dintre volumul porilor i volumul pmântului inclusiv
golurile :
Vp
n .100 >%@ (3.7.)
V
unde:
V p (cm3) – volumul porilor
V (cm3) – volumul pmântului inclusiv golurile

3.2.7. Indicele porilor, e, reprezint raportul dintre volumul porilor i volumul particulelor solide
ale unui pmânt i se calculeaz conform urmtoarei relaii de calcul:
Vp
e [-] (3.8)
Vs
unde:
V p (cm3) – volumul porilor
Vs (cm3) – volumul particulelor solide

Deoarece în calculele geotehnice se utilizeaz greutile volumice, acestea pot fi

determinate prin calcule corespunztoare:
- greutatea volumic a scheletului - s;
- greutatea volumic in stare naturala - ;
- greutatea volumic în stare uscat - d
Relaia de calcul este:
J g ˜ U [kN/m3] (3.9)
unde:
g - acceleraia gravitaional = 9,81 (m / s 2 )

3.2.8. Gradul de îndesare, ID, caracterizeaz îndesarea pmânturilor granulare (nisip i pietri) în
funcie de indicele porilor (e) i de indicii porilor corespunztori greutii volumice minimale
(emax) i greutii volumice maximale (emin). Gradul de îndesare se poate exprima conform
relaiilor:
(emax  e)
ID [-] (3.10)
(emax  emin )

6
 11

U d max ( U d  U d min )
ID [-] (3.11)
U d ( U d max  U d min )
unde:
e - indicele porilor
emax - indicele porilor corespunztor greutii volumice minimale
emin - indicele porilor corespunztor greutii volumice maximale
d - densitatea pmântului în stare uscat
dmax - densitatea maxim în stare uscat
dmin - densitatea minim în stare uscat

3.2.9. Gradul de compactare, D, se calculeaz cu relaia:

Jd
D ˜ 100 [%] (3.12)
J d max
unde:
d - greutatea volumic în stare uscat, determinat în laborator sau pe teren
dmax - greutatea volumic maxim în stare uscat, determinat în laborator pe probe din
pmântul utilizat în lucrare.

3.2.10. Coeficientul de permeabilitate, k, se calculeaz cu relaia:

v
k >m / s@ (3.13)
i
unde:
v - viteza aparent de filtraie ca fiind raportul dintre debitul de ap care trece printr-o
suprafa plan din mediul poros, perpendicular pe direcia curentului fluid i aria
suprafeei;
i - gradientul hidraulic sau panta hidraulic

3.2.11. Parametri mecanici

- modulul edometric (Eoed i-j) pentru diferite trepte (i, j) de încrcare ;
- unghi de frecare interioar ( M ).

4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

OPER ÎN VEDEREA EXECUTRII LUCRRILOR DE TIP PERN

4.1. Criteriile pentru alegerea pmânturilor necoezive utilizate la executarea lucrrilor de tip
pern trebuie s se bazeze pe atingerea, dup compactare, a unei rezistene, rigiditi i
permeabiliti corespunztoare. Criteriile trebuie s ia în considerare scopul realizrii umpluturii
i cerinele impuse de lucrrile de construcii amplasate pe aceasta.
În acest sens se vor avea în vedere prevederile din SR EN 1997-2, cap. 5.10.

4.2. La alegerea pmânturilor necoezive pentru realizarea lucrrilor de compactare de tip pern
trebuie s se in seama de urmtoarele aspecte:
- natura i caracteristicile fizice ale terenului natural de sub pern;
- nivelul apei subterane în terenul de sub pern;
- caracteristici mecanice ale terenului de sub pern;
- compoziia granulometric a materialului utilizat în pern;
- capacitatea de compactare;
- permeabilitatea materialului dup compactare;
- deformabilitatea materialului dup compactare;
- efectele excavrii, transportului i punerii în oper a materialului;
- condiiile meteo-climatice de la data execuiei.

7
12

4.3. Pmânturile necoezive utilizate la realizarea pernelor se exploateaz direct din cariere i
balastiere. În cazul în care pmânturile necoezive se exploateaz de sub nivelul hidrostatic,
materialul se depune în depozite intermediare pentru eliminarea excesului de umiditate. Când
materialul este uscat, acesta se aduce la umiditatea optim de compactare prin adugare de ap.

4.4. Pentru aceeai pern, se recomand aprovizionarea cu material dintr-o singur surs. Nu se
accept prezena de resturi vegetale vizibile, buci de lemn, materii organice, deeuri industriale,
resturi menajere.

4.5. Granulozitatea materialului trebuie s fie continu i se reprezint sub forma unei curbei
granulometrice bine gradate, care se apreciaz pe baza unor mijloace cantitative furnizate de
factorul de curbur granulometric (1 < Cc < 3 ) i coeficientul de uniformitate granulometric
(Cu > 15).

4.6. Un rol important pentru obinerea unei compactri eficiente îl reprezint forma particulelor.

4.7. În principiu, umiditatea pmântului necoeziv pus în oper se recomand a fi egal cu 6...8%
pentru balast nisipos i cu 4...6% pentru balast. Se pot admite i valori mai mari cu 1...3% fa de
valorile precizate, funcie de tehnologia de punere în oper a materialului.

4.8. Pentru realizarea unor bune lucrri de tip pern în funcie de proporia fraciunilor granulare
principale se recomand utilizarea urmtoarelor materiale:
- balast, amestec natural de pietri i nisip;
- balast nisipos, amestec natural de pietri i nisip (fraciuni cu ponderi apropiate).
- limitarea prii fine (max 5%).

4.9. În cazul în care baza pernei se execut la nivelul apei subterane sau sub acesta, se
recomand ca straturile respective s fie realizate din bolovni.

4.10. Stabilirea parametrilor tehnologici de compactare se va face intr-un poligon experimental

(de exemplu, procedeul de compactare, tipul de echipament utilizat, etc.).

5. ETAPE PREMERGTOARE LUCRRILOR DE COMPACTARE DE TIP PERN

5.1. Stabilirea parametrilor geotehnici pentru materialul utilizat prin încercri de

laborator i de teren

5.1.1. Determinarea granulozitii

Determinarea granulozitii pmânturile necoezive se efectueaz în funcie de mrimea
granulelor, conform STAS 1913/5, coroborat cu SR EN 933-2, care stabilete dimensiunile
nominale i forma ochiurilor sitelor de estur metalic i de tabl perforat.
În funcie de mrimea granulelor, analiza granulometric se efectueaz prin:
- metoda cernerii pe ciururi, pentru pmânturi cu granule mai mari de 2 mm (conform
SR EN 933-2);
- metoda cernerii pe ciururi i site, pentru pmânturi cu granule mai mari de 0,063 mm;
Masa minim, m, a eantionului de pmânt necoeziv supus analizei granulometrice este
dat în tabelul 5.1.

8
 13

Tabelul 5.1. Masa minim de pmânt necoeziv pentru determinarea granulozitii

Diametrul procentual Masa minim
d90 (mm) m (kg)
75 120
63 70
45 25
37,5 15
31,5 10
22,4 4
20 2
16 1,5
11,2 0,600
10 0,500
8 0,400
5,6 0,250
4 0,200
2,8 0,150

2 0,100

5.1.2. Determinarea umiditii

Umiditatea pmânturilor necoezive se determin în laborator sau pe teren, conform STAS
1913/1.
În cazul pmânturilor necoezive cu coninut predominant de particule nisipoase (d < 2
mm) se recomand realizarea determinrilor de umiditate în laborator, deoarece metodele de
teren pot da erori de 1...2,5 % procente de umiditate fa de metoda de laborator.
Domeniile de utilizare ale metodelor de determinare a umiditii, conform STAS 1913/1,
sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tabelul 5.2. Domeniile de utilizare ale metodelor de determinare a umiditii

Metoda de determinare a umiditii Categoria de pmânt

În laborator, prin uscare în etuv Toate categoriile de pmânt

Pe teren, prin “ardere cu alcool metilic”
Pe teren, prin “ardere cu flacra”
Toate categoriile cu excepia pmânturilor
grosiere cu dimensiunea maxim a particulei
dmax < 2 mm
Pmânturi grosiere având dimensiunea maxim
a granulei dmax > 2...63 mm

Masa minim, mmin, de pmânt necoeziv necesar pentru determinarea umiditii se

stabilete în funcie de diametrul procentual d90 (corespunztoare coninutului de 90% pe curba
granulometric), dup cum urmeaz:
- pentru d90 < 2 mm, mmin = 100g;
- pentru d90 = 2......10 mm, mmin = m;
- pentru d90 > 10 mm, mmin = 0,3 m.
În relaiile de mai sus valoarea m este indicat în Tabelul 5.1.

5.1.3. Determinarea densitii scheletului

Densitatea scheletului pmântului se determin conform STAS 1913/2.
Observaie: Deoarece calculul valorilor ID i D se poate efectua pe baza valorilor d, respectiv d (fr
evaluarea indicelui porilor, e), determinarea densitii scheletului nu este obligatorie pentru controlul compactrii
pmânturilor necoezive.