Cursul 04a

POGRAM DE STUDII: MASTER
Disciplina: INGINERIA MEDIULUI

An I – IPT
CURS SĂPTĂMÂNA 4
DISCIPLINA INGINERIA MEDIULIUI

CURS – S4
Facultatea de Construcții
Department Construcții Șl. dr. Ing. Carla TODUȚ
Civile și Instalații
Universitatea Politehnica
Timișoara, România An universitar 2022-2023
Conținut CURS
CURS 1 – Compromiterea viitorului nostru
CURS 2 – Presiunea demografică asupra pământului și apei

CURS 3 – Schimbarea climatică și tranziția energetică
CURS 4 – Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 5 – Stabilizarea climatică: trecerea la energia regenerabilă
CURS 6 – Proiectarea orașelor pentru oameni

CURS 7 – Eradicarea sărăciei și stabilizarea demografică
Cursurile 1-10 prezintă informații din Lester R. Brown – “Planul B 4.0 Mobilizarea general[ pentru slavarea civilizației”, Academia
Română, Centrul Român de Economie Comparată și Consens, 2011. Excepție sunt paginile care cuprind alte citări.
An universitar 2022-2023
CURS INGINERIA MEDIULUI
MASTER – IPT – AN I
CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice
Lumea se află în primele etape a două revoluții energetice. Prima constă în trecerea
la noi tehnologii eficiente energetic. Un potențial foarte mare de economisire a energiei îl are
și trecerea de la tehnologii vechi de unsecol, cum ar fi becurile incandescente și motoarele cu
combustie internă, la tehnologii mult mai eficiente. Becurile incandescente sunt înlocuite cu
lămpi compacte fluorescente, care consumă doar un sfert din curentul folsoit de primele. La
rândul său, acest consum va fi redus la jumătate cu ajutorul diodelor emițătoare de lumină
(leduri), care tocmai pătrund pe piață. Iar prototipurile de automobile hibride cu alimentare de
la rețeaua de curent folosesc doar o cincime din benzina consumată în emdie pe o milă de
mașinile care circulă astăzi pe șosele.
A doua revoluție energetică – trecerea de la o economie care funcționează cu petrol,
cu cărbune sau cu gaze naturale la una care utilizează energie eoliană, solară sau geotermală –
este în curs și avansează rapid. În Europa, noua capcitate de producere a energiei electrice
prin mijloace eoliene, solare sau de alt fel o depășește acum pe aceea care se bazează pe
combustibili fosili cu o marjă importantă. În Statele Unite, noua capacitate bazată pe energia
eoliană de 8400 megawați din 2008, a depășit cei 1400 megawați obținuți prin utilizarea
cărbunelui. Și energia nucleară pierde teren. La nivel global, producția bazată pe această
energie s-a redus în 2008, în timp ce producția de electricitate bazată pe energia eoliană a
crescut cu 27.000 megawați, suficientă pentru alimentarea a 8 milioane de gospodării

amerciane. Lumea se schimbă rapid.
Acest capitol începe cu o scurtă descriere a obiectivului Planului B de reducere a
emisiilor nete de carbon și apoi prezintă detaliat elementele primei revoluții – stimularea
creșterii eficienței energetice în lume.
Aplicarea Planului B impune o reducere netă a emisiilor de dioxid de carbon cu
80% până în 2020. Aceasta va face ca nivelul CO2 din atmosferă să nu depășească 400 părți
pe milion (ppm), puțin mai mult față de cele 386 ppm din 2008.
Aceasta creează premisele pentru reducerea concentrațiilor de CO2 la 350 ppm, pe
care James Hansen și alți climatologi o consideră necesară pentru a evita o schimbare
climatică de neoprit. De asemenea, ajută la menținerea creșterii climatice la valori minime în
viitor. O asemenea restructurare economică de bază, făcută în timp pentru evitarea unei
deteriorări climatice catastrofale este o mare provocare, dar altfel cum ne vom putea prezenta
în fața generației viitoare dacă nu încercăm să facem acest lucru.
Această restructurare a aeconomiei energetice globale este determinată atât de unele
temeri mai vechi, cât și de unele noi. Printre primele se numără teama tot mai mare de
schimbarea climatică, sentimentul tot mai puternic de insecuritate provocat de petrol, nivelul
tot mai ridicat al combustibililor fosili și volatilitatea prețului lor, precum și de cheltuielile
financiare pentru importarea petrolului.
Recentul regres economic global și numărul record de tineri care intră pe piața
muncii din țările în curs de dezvoltare au făcut, la rândul lor, ca intensitatea muncii să devină
un scop al politicilor energetice. Îmbunătățirea eficienței energetice și găsirea unor surse
regenerabile de energie sunt ambele caracterizate de o intensitate a muncii mult mai mare
decât în cazul arderii combustibililor fosili. Strâns legată de aceasta este înțelegerea faptului
că țările și companiile care se află în fruntea celor care creează noi tehnologii energetice vor
avea un puternic avantaj concurențial pe piețele lumii.
Componenta energetică a Planului B este clară. Vom îmbunătăți eficiența energetică
globală suficient cât să compenseze cel puțin întreaga creștere proiectată pentru energia
folosită de acum până în 2020. Ne vom îndrepta spre resursele regenerabile eoliană, solară,
geotermală sau de alt tip, pentru a înlocui masiv petrolul, cărbunele și gazele naturale. De
fapt, Planul B este o schiță pentru trecerea de la combustibili fosili la sursele regenerabile de
energie până în 2020. Greu? Da. Imposibil? Nu!
Stephen Pacal și Robert Socolow de la Universitatea Princeton au stabilit premisele
Planului B în 2004, într-un articol publicat în revista Science, când au prezentat modul în care
emisiile anuale de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili ar putea fi menținute la 7
miliarde tone în loc să crească la 14 miliarde tone în următorii 50 ani, cum s-ar întâmpla dacă
activitățile economice ar decurge ca până acum. Obiectivul lor era prevenirea creșterii
concentrațiilor de CO2 din atmsoferă de la aproape 375 ppm, cât erau atunci, la mai mult de
500 ppm.
Pacala și Socolow au descris 15 tehnologii verificate – inclusiv beneficiile din
creșterea eficienței și noua energie obținută din diverse surse regenerabile – dintre care
fiecare ar putea reduce emisiile de carbon cu un miliard de tone pe an până în 2054. Oricare 7
variante dintre acestea ar putea preveni o creștere a emisiilor de carbon de acum până în
2054. În continuare, ei argumentau că avansul tehnologic ar permite o reducere a emisiilor
anuale de carbon până la 2 miliarde tone până în 2104, o cantitate care probabil ar fi absorbită
prin depunerea naturală a carbonului pe pământ și în oceane.
Exercițiul propus de Pacala și Socolow nu era nici plan, nici proiecție, ci o
conceptualizare, una care a fost extrem de utilă analiștilor care aveau în vedere relația dintre
energie și climă în viitor. Acum este timpul să alegem cele mai promițătoare tehnologii
energetice și să elaborăm un plan real de reducere a emisiilor de carbon. Și deoarece clima se
modifică mult mai repede decât anticipam doar cu câțiva ani în urmă, considerăm că
omenirea ar trebui să oprească creșterea nivelului de CO2 nu la 500 ppm în 2054, ci la 400
ppm în 2020. Mai întâi vom analiza potențialul enorm de creștere a eficienței energetice în
domeniul iluminatului.
O revoluție a tehnologiei iluminatului
Deoarece sectorul iluminatului se află aproape de o revoluție spectaculaosă bazată

pe noile tehnologii, poate cea mai rapidă și mai profitabilă cale de a reduce cantitatea de
curent electric folosit este schimbarea becurilor.
Prima realizare în acest domeniu a fost utilizarea lămpilor fluorescente compacte
(CFL) care folosesc cu 75% mai puțin curent decât demodatele becuri incandescente.
Înlocuind becurile incandescente ineficiente – încă folosite foarte mult astăzi – cu noile lămpi
fluorescente compacte, se poate reduce consumul de curent electric pentru iluminat cu 3
sferturi. Pe durata vieții sale, fiecare lampă fluorescentă compactă standard (13 wați) va
reduce factura de plată cu aprox. 30$. Și deși o lampă fluorescentă compactă poate costa de 2
ori mai mult, ea poate dura de 10 ori mai mult. Fiecare dintre acestea reduce consumul de
energie, față de una incandescentă cu echivalentul a 200 de livre de cărbune pe întreaga
durată a vieții sale. Ca perspectivă, energia economisită prin înlocuirea unui bec incandescent
de 100 W cu o lampă fluorescentă compactă echivalentă pe întyreaga durată a vieții sale este
suficientă pentru a conduce un autombil hibrid Toyota Prius de la New York la San Francisco
(4800 km).
Producția de lămpi fluorescente compacte din China, care reprezintă 85% din
totalul mondial, a crescut de la 750 milioane de unități în 2001, la 2.4 miliarde în 2006. În
Statele Unite vânzările au crescut de la 21 milioane de lămpi fluorescente compacte în 2000,
la 397 milioane în 2007. Dintre cele 4.7 miliarde de fasunguri existente în SUA, aproape 1
miliard sunt prevăzute cu astfel de lămpi.
Probabil că lumea va ajunge în punctul politic decisiv pentru înlocuirea becurilor
ineficiente peste tot. În februarie 2007, Australia a anunțat că va înceta vânzarea becurilor
incandescente până în 2010, înlocuindu-le cu cele fluorescente compacte. A urmat-o imediat
Canada, având ca termen anul 2012. La începutul anului 2009, Uniunea Europeană a aprobat
eliminarea becurilor incandescente, ceea ce va însemna o economie anuală de 25-50 de euro
pentru consumatorul mediu din UE.
Brazilia, confruntată între 2000-2002 cu o penurie de energie electrică la scară
națională, a răspuns cu un program ambițios de înlocuire a becurilor incandescente cu lămpi
fluorescente compacte. Ca urmare, jumătate din numărul estimat de fasunguri sunt dotate
acum cu astfel de lămpi eficiente. În 2007, China acționând prin Global Environment Facility
– a anunțat un plan de înlocuire a tuturor becurilor incandescente cu o formă mai eficientă de
iluminat în cursul unui singur deceniu. Și India intenționează să elimine becurile
incandescente până în 2012.
Chiar și distribuitorii se implică în acest proces. Wal-Mart, cel mai mare retailer
mondial, a început o campanie ambițioasă de marketing în 2007, pentru creșterea vânzărilor
de lămpi fluorescente compacte la peste 260 milioane în SUA. Currys, cel mai amre retailer
de obiecte electrice din Marea Britanie a mers mai departe: încetarea vânzărilor de becuri
incandescente în 2007.
În cazul clădirilor pentru birouri, al centrelor comerciale și al fabricilor în care se
folosesc foarte mult lămpile fluorescente tubulare, cheia reducerii consumului de curent este
trecerea la modele mai avansate care sunt și mai eficiente decât lămpile fluorescente
compacte. Totuși, fiindcă lămpile fluorescente durează mult, multe dintre cele utilizate acum
se bazează pe o tehnologie mai veche și mai puțin eficientă din punct de vedere energetic.
A doua mare realizare în ceea ce privește tehnologia iluminatului este utilizarea
diodelor de lumină (leduri), care folosesc cu aproape 85% mai puțină energie electrică decât
becurile incandescente. Deși LED-urile sunt ultima realizare în materie de iluminat eficient,
ele sunt prea scumpe pentru majoritatea utilizatorilor. Totuși, ele cuceresc rapid mai multe
piețe de nișă, cum sunt semafoarele pentru trafic, unde acoperă 52% din piața amewricană, și
firmele de la intrarea în clădiri, unde reprezintă 88% din vânzările din SUA. Orașul New
York a înlocuit becurile tradiționale cu leduri la multe dintre semafoarele sale, reducându-și
factura anuală pentru întreținere și consumul de curent electric cu 6 milioane de dolari. La
începutul anului 2009, primarul din Loas Angeles, Antonio Villaraigosa, spunea că va înlocui
cele 140 mii lămpi stradale ale orașului cu leduri, economisind 48 milioane dolari în
următorii 7 ani. Reducerea corespunzătoare a emisiilor de carbon ar echivala cu eliminarea a
7000 automobile de pe străzi.
În această acțiune se implică și universitățile. În california, Universitatea
California-Davis a avut o inițiativă pentru iluminatul inteligent. Unul dintre primele sale
proiecte a avut în vedere înlocuirea tuturor becurilor dintr-un garaj al parcării din campus cu
leduri, reducând substanțial consumul de curent. Acest succes a dus la crearea “Unievrsității
ledurilor”, care este un proiect pentru răspândirea acestei tehnologii. Printre primele instituții
care l-au adoptat se numără Universitatea california-Santa Barbara, Universitatea Politehnica
din Tianjin (China) și Universitatea din Arkansas.
LED-urile oferă un alt avantaj economic semnificativ. În timp ce lămpile fluorescente

compacte durează de 10 ori mai mult decât becurile incandescente, eldurile durează de 50 ori
mai mult. Într-adevăr, un led obișnuit instalat la nașterea unui copil, încă va funcționa când
acesta va fi terminat facultatea. Economiile obținute în condiții comerciale atât prin costul
mai mic al energiei electrice, cât și prin eliminarea întreținerii compensează de cele mai multe
ori costurile inițiale mari.
Pe lângă utilizarea becurilor cu întrerupător, energia poate fi economisită și prin
stingerea luminii când funcționarea lor nu mai este necesară. Există diverse metode pentru a
face acest lucru, cum ar fi senzorii de mișcare care sting lumina în spațiile neocupate (birouri,
camere de zi, băi, holuri și scări). Se pot folosi senzori și regulatoare pentru intensitatea
luminii pentru a profita de lumina naturală și a reduce intensitatea iluminatului interior când
soarele strălucește. De fapt, aceste tehnologii pentru iluminatul inteligent pot reduce
consumul de curent al ledurilor la mai puțin de 10% din consumul becurilor incandescente.
Pe scurt, utilizarea lămpilor fluorescente compacte în case, a celor mai avansate
lămpi fluorescente tubulare în clădirile cu birouri, în spațiile comerciale și în fabrici și a
ledurilor la semafoarele pentru circulație va reduce consumul mondial de curent electric
pentru iluminat de la 19% la 7%. Acest lucru va duce la o economie de energie suficientă pt. a
Închide 705 dintre cele 2670 de centrale pe bază de cărbune existente în lume. Dacă prețul
încă ridicat al ledurilor va scădea mai repede decât am presupus și va face fezabilă utilizarea
lor pe scară largă, câștigul din eficientizarea iluminatului va veni mult mai repede decât am
anticipat.
Într-o lume care primește aproape zilnic dovezi ale schimbării climatice și ale
consecințelor ei, este nevoie de o victorie rapidă și decisivă în lupta pentru reducerea
emisiilor de carbon și stabilizarea climatică. Trecera rapidă la cele mai eficiente tehnologii de
iluminat poate asigura această victorie, care va da impulsul necesar pentru alte progrese în
domeniul stabilizării climatice.
Aparatură eficientă energetic
Ca și în cazul lămpilor fluorescente compacte, care asigură mari economii de curent

electric față de becurile incandescente, o eficiență similară este posibilă în cazul multor
aparate electrocasnice, cum ar fi frigiderele. Legea privind politica energetică a SUA din
2005, a fost concepută pentru a profita de economiile potențiale obținute prin îmbunătățirea
standardelor de eficiență a aparaturii electrocasnice astfel încât să fie închise 29 de centrale
electrice cu cărbune. Alte prevederi ale legii – cum ar fi facilități fiscale care să încurajeze
adoptarea unor tehnologii eficiente energetic, trecerea la generarea combinată de căldură și
electricitate, și stabilirea în timp real a prețului curentului electric (o măsură pentru a
descuraja consumul de curent în perioadele cu cererea cea mai mare) – vor determina o
reducere a cererii de energie electrică suficient de mare pentru a închide încă 37 centrale
electrice cu cărbune. Standardele privind eficiența aparaturii electrocasnice și alte măsuri din
proiectul de lege vor permite reducerea substanțială și a consumului de gaze naturale. Se
consideră că aceste măsuri vor reduce facturile pentru curent și gaze cu mai mult de 20 de
miliarde de dolari până în 2020.
Deși Congresul SUA a aprobat o legislație pentru creșterea eficienței a 30 de
categorii de aparatură electrocasnică și industrială – de la frigidere la motoare electrice
industriale – Ministerul Energiei al SUA nu a reușit, timp de mai mulți ani, să elaboreze
standardele necesare și să aplice concret legislația. Pentru a remedia această situație,
președintele Barack Obama a cerut Ministerului Energiei, doar la câteva zile după preluarea
funcției să elaboreze normele pentru traducerea legilor în politici.
În ceea ce privește aparatura, marea provocare vine din partea Chinei. În 1980,
producătorii de aparatură au realizat numai 50 mii frigidere, aproape toate pentru consumul
intern. În 2008, aceștia au produs 48 milioane de frigidere, 90 milioane televizoare color și 42

milioane mașini de spălat pentru îmbrăcăminte, multe dintre ele pentru export.
Pătrunderea pe piață a acestor produse moderne în China urbană de astăzi este
aproape similară celei din țările industriale. La fiecare 100 de gospodării urbane revin 138
televizoare color, 97 mașini de spălat și 88 aparate de aer condiționat pentru încăperi. Chiar și
în zonele rurale există 95 televizoare color și 46 mașini de spălat la 100 de gospodării.
Această creștere fenomenală a utilizării aparatelor electrocasnice în China, alături de
dezvoltarea extraordinară a industriei, a dus la creșterea consumului de energie electrică al
Chinei de 11 ori, între 1980 și 2007. Deși China a stabilit standarde pentru majoritatea
aparateelor până în 2005, acestea nu sunt aplicate cu strictețe.
O altă concentrare importantă de aparate electrocasnice există în Uniunea
Europeană, care are 495 milioane de locuitori. Organizația Greenpeace susține că dacă
europenii ar folosi în medie jumătate din energia utilizată de americani, ei încă ar putea avea
potențial de reducere a consumului. De exemplu, un frigider din Europa abia consumă
jumătate din energia consumată de unul din SUA, însă frigiderele cele mai eficiente care
există pe piață astăzi folosesc numai un sfert din cât consumă un frigider mediu în Europa,
ceea ce indică un potențial uriaș de reducere a consumului de energie electrică.
Însă acest lucru nu înseamnă sfârșitul luptei pentru eficiență, deoarece progresul
tehnologic duce la creșterea potențialului respectiv. Programul “Top Runner” din Japonia
este cel mai dinamic sistem din lume pentru îmbunătățirea standardelor de eficiență a
aparatelor. Prin acest sistem, cele mai eficiente aparate comercializate astăzi determină
standarde pentru cele vândute mâine. Aplicând acest program de la sfârșitul anilor ‘90 până
la sfârșitul anului 2007, Japonia a îmbunătățit standardele de eficiență pentru aparate
individuale undeva între 15% și 83% în funcție de aparat. Acesta este un proces în curs de
desfășurare care exploatează continuu progresele tehnologiilor eficiente. Un raport din 2008
arată că programul “Top Runner” pentru toate aparatele se află în avans față de așteptările
inițiale, foarte ambițioase - și de multe ori, cu o marjă substanțială.
Într-o analiză a economiilor potențiale de energie până în 2030 pe tip de aparat,
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a plasat economiile
potențiale din cantitatea de energie pentru consumul auxiliar – curentul electric consumat
când un aparat nu este folosit – ăn capul listei. Energia electrică consumată de aparate în
faza de așteptare în întreaga lume reprezintă 10% din consumul total de energie electrică. În
țările OCDE, consumul auxiliar de energie pe gospodărie individuală variază între un minim
de 30 W și un maxim de 100 W atât în gospodăriile din SUA, cât și în cele din Noua Zeelandă.
Deoarece acest tip de energie este folosit continuu – chiar dacă puterea este foarte mică –
consumul cumulativ este substanțial.
Unele guverne limitează consumul de curent electric auxiliar al televizoarelor,
calculatoarelor, cuptoarelor cu microunde, DVD-playerelor etc. la 1 W pentru curentul
electric auxiliar consumat de multe aparate până în 2010. Australia intenșionează să facă la
fel cu aproape toate aparatele până în 2012.
Un studiu american estimează că aproape 5% din consumul de curent electric din
zonele rezidențiale se datorează aparatelor în faza de așteptare. Dacă această cifră ar scădea
la 1%, ceea ce s-ar putea face ușor, s-ar putea închide 17 centrale electrice pe bază de
cărbune. Când China își va reduce pierderile din consumul auxiliar cu 1%, s-ar putea închide
un număr mult mai mare de centrale.
O sfidare la adresa eficienței a venit din partea televizoarelor cu ecran plat, care au
invadat piața. Ecranele aflate acum pe piață cconsumă ușor de două ori mai m ultă energie
decât televizoarele tradiționale cu tuburi catodice. Dacă ecranul plat este un model cu
palsmă de dimensiuni mari, acesta ar putea folosi de 4 ori mai multă energie. În Marea
Britanie, unii membri ai Cabinetului propun interzicerea televizoarelor cu ecran plat cu
plasmă, care consumă multă energie. California propune ca noile televizoare să utilizeze cu o
Treime mai puțină energie decât normele stabilite pentru 2011 și cu 49% mai puțină până în
2013.
Deseori, consumatorii nu cumpără aparatele cele mai eficiente energetic din cauza
prețului inițial mai mare în momentul achiziționării, chiar dacă acesta este mai mult decât
compensat de costul mai mic al funcționării pe durata vieții aparatului. Totuși, dacă
societatea ar adopta o taxă pe carbon care să reflecte costurile schimbării climatice, atunci
aparatele mai eficiente vor deveni mult mai atractive din punct de vedere economic. Cerința
privind etichetarea pentru indicarea consumului de energie îi va ajuta pe cumpărători să
aleagă mai înțelept.
Un set de standarde privind eficiența aparatelor, aplicat la nivel mondial va duce la
economii de energie în sectorul aparatelor electrice care pot atinge sau depăși cele 12% ale
economisirii globale de energie onținute prin folosirea unui iluminat mai eficient. Astfel,
doar câștigul obținut prin combinarea eficienței iluminatului și a eficienței aparaturii va
permite omenirii să renunțe la construirea a 1410 centrale electrice pe bază de cărbune –
adică mai mult decât cele 1283 centrale electrice noi pe bază de cărbune pe care Agenția
Internațională de Energie intenționează să le construiască până în 2020.
Clădiri fără carbon
Sectorul construcțiilor este răspunzător pentru o mare parte din consumul mondial
de energie electrică și de materii prime. În Statele Unite, clădirile – comerciale și rezidențiale
– consumă 72% din energia electrică și produc 38% din emisiile de CO2. La nivel global,
construcția de clădiri are nevoie de 40% din materialele folosite.
Deoarece clădirile durează între 50 și 100 ani sau chiar mai mult, se admite că
reducerea emisiilor de carbon este un proces pe termen lung. Însă situația este alta. O
refacere din punct de vedere energetic a unei clădiri ineficiente mai vechi poate duce la o
reducere a consumului de energie și a facturilor pentru energie cu 20-50%. Următorul pas,
trecerea completă la utilizarea energiei electrice fără carbon generată la fața locului sau
cumpărată pentru încălzirea, climatizarea și iluminatul clădirilor, completează procesul. Pe
scurt, o clădire care funcționează fără emisii de carbon.
Industria construcțiilor de clădiri și cea a proprietăților imobiliare recunosc ceea ce
Davis Langdon, de la o firmă australiană, numește “învechirea vizibilă a clădirlor
neecologice” – ceea ce a declanșat un val de reforme atât în domeniul construcțiilor, cât și în
cel al proprietăților imobiliare. În continuare, Davis Langdon spune că “a proceda ecologic
înseamnă a-ți asigura activul pentru viitor”.

Unele țări iau măsuri îndrăznețe. Dintre acestea iese în evidență Germania, care
din ianuarie 2009 a solicitat ca toate clădirile noi fie să asigure cel puțin 15% din încălzirea
spațiilor și a apei cu energie regenerabilă, fie să îmbunătățească substanțial eficiența
energetică. Sprijinul financiar guvernamental este acordat proprietarilor atât de clădiri noi,
cât și de clădirile vechi pentru instalarea unor sisteme de energie regenerabilă sau pentru
îmbunătățirea eficienței. În realitate, imediat ce constructorii și propietarii trec la realizarea
acestor instalații, constată că în majoritatea cazurilor este mai justificat din punct de vedere
economic să depășească condițiile minimale.
Deja au apărut semne de progres în Statele Unite. În februarie 2009, Congresul
SUA a aprobat și președintele a semnat “legea relansării și reinvestirii”, menită să stimuleze
economia americană. Printre altele, aceasta prevede, “aclimatizarea” a mai mult de 1 milion
de locuințe, începând cu un audit al energiei pentru identificarea măsurilor de reducere
rapidă a consumului de energie. Partea a 2-a prevede “aclimatizarea” și recondiționarea unei
mari părți a fondului construit de locuințe de stat. A treia parte se referă la ecologizarea
clădirilor guvernamentale prin eficientizarea lor energetică și de câte ori este posibil,
instalarea unor elemente cum ar fi sisteme de încălzire a spațiilor și a apei cu ajutorul
radiației solare și baterii fotovoltaice montate pe acoperiș. Corelarea acestor inițiative va

ajuta la crearea unei noi industrii puternice care să joace un rol activ în creșterea eficienței
energetice și reducerea emisiilor de carbon în SUA.
În sectorul privat, Consiliul pentru Construcțiile Verzi din SUA (US Green Building
Council – USGBC), bine cunoscut pentru programul său de certificare și evaluare “Leadership
in Energy and Environmental Design” (LEED), conduce acest domeniu de activitate. Acest
program, prin care se stabilesc standarde cu mult peste acelea ale programului
guvernamental american de certificare a clădirlor “Energy Star”, are 4 nivele de certificare:
certificat, de argint, de aur și de platină. O clădire certificată LEED trebuie să respecte
standardele minimale privind calitatea mediului, utilizarea materialelor, eficiența energetică
și eficiența utilizării apei, Clădirile certificate LEED sunt atractive pentru cumpărători,
deoarece au costuri de exploatare mai mici, chirii mai mari și ocupanți mai fericiți și mai
sănătoși decât clădirile tradiționale.
Standardele pentru certificarea LEED pentru construirea unor clădiri noi au fost
emise în 2000. Orice constructor care dorește evaluarea unei construcții trebuie să solicite și
să plătească certificarea. În 2004, Consiliul pentru Clădirile Verzi a început certificarea
interioarelor clădirilor comerciale și a îmbunătățirilor aduse clădirilor pentru închiriere
existente. Iar în 2007 a început elaborarea unor standarde de certificare pentru constructorii
de locuințe.
Analiza criteriilor LEED scoate în evidență multiplele căi prin care clădirile pot
deveni mai eficiente energetic. Procesul de certificare a noilor clădiri începe cu selecția și
apoi trece la eficiența energetică, la eficiența utilizării apei, la utilizarea materialelor și la
calitatea mediului din interiorul clădirilor. În privința alegerii amplasamentului se acordă
puncte pentru apropierea de transportul public, cum ar fi metroul, liniile de tramvai și de
autobuz. Dincolo de aceasta, o cotare superioară depinde de asigurarea pistelor pentru
biciclete și dușuri pentru anagajați. Noile clădiri trebuie să maximizeze expunerea la lumina
solară, asigurându-se iluminatul natural minim al spațiilor ocupate în proporție de 75%.
În cazul energiei, depășirea nivelului înalt al eficienței cerut pentru certificarea de
bază înseamnă puncte în plus. Alte puncte sunt acordate pentru utilizarea energiei
regenerabile, incluzând celulele fotovoltaice montate pe acoperiș și achiziționarea de
energie “verde”.
Până acum au fost certificate conform LEED, 1600 de clădiri noi din Statele Unite,
iar pentru alte 11.000 aflate în faza de proiect sau în construcție, s-a solicitat certificarea.
Spațiile comerciale din clădiri certificate sau înregistrate pentru certificate totalizează 5
miliarde de picioare pătrate de suprafață ocupată sau aprox. 115 mii acri (echivalentul a 115
mii terenuri de fotbal).
Clădirea cu birourile fundației Chesapeake Bay, pentru 100 persoane de lângă
Annapolis, Maryland, a fost prima care a fost cotată la nivelul LEED de platină. Printre
caracteristicile sale se numără o pompă geotermală pentru încălzire și răcire, un sistem de
încălzire pe baza radiației solare, montat pe acoperiș și toalete care prelucrează compostul și
produc un humus bogat, folosit la fertilizarea terenului din jurul clădirii.
Sediul central din America de Nord a companiei Toyota din Torrance, California,
care adăpostește 2000 angajați a primit certificatul LEED și se distinge printr-o instalație
fotovoltaică extinsă, care asigură o mare parte din necesarul de energie electrică al clădirii.
Pisoarele uscate și reciclarea apei de ploaie contribuie la funcționarea acesteia cu 94% mai
puțină apă decât o clădire convențională de aceeași mărime. Un consum mai mic de apă
înseamnă un consum mai mic de energie.
Turnul de 54 etaje construit în New York pentru Bank of America este primul
“zgârie-nori” care va primi certificatul de platină. Are propria centrală de cogenerare a
energiei și colectează apa de ploaie, refolosește apa uzată și a fost construită cu materiale
reciclabile.
O clădire de birouri cu 60 de etaje din Chicago, care a primit certificatul de aur, va

folosi apa de râu pentru răcire în timpul verii, iar acoperișul va fi acoperit cu plante pentru a
reduce scurgerea apei de ploaie și pierderile de căldură. Măsurile de economisire a energiei
vor însemna facturi anuale pentru energie mai mici cu 800 mii dolari. Chiriașul principal,
Kirkland and Ellis LLP, o firmă de avocați din Chicago, a cerut ca această clădire să aibă
certificat de aur și ca acest lucru să fie inclus în actul de închiriere.
Statul california a angajat firma de consultanță pentru clădirile verzi Capital E
pentru a analiza aspectele economice privind 33 clădiri cu certificat LEED. Studiul a arătat că
această certificare a mărit costurile construcției cu 4 dolari pe picior pătrat, acest lucru
datorându-se costurilor de exploatare, absenteismului angajaților și cifrei de afaceri mai mici
și productivității mai amri decât în alte clădiri, în vreme ce la clădirile cu certificate standard
sau de argint profitul a fost de 49 dolari pe picior pătrat în primii 20 ani, iar la clădirile cu
certificate de aur și de platină profitul a fost de 67 dolari pe picior pătrat.
În 2002, a fost creată o variantă la nivel mondial a Consiliului pentru Construcțiile
Verzi din SUA, Consiliul Mondial pentru Construcțiile Verzi (WGBC). În primăvara anului
2009, acesta a încorporat consiliile pentru construcțiile verzi din 14 țări, printre care B razilia,
India și Emiratele Arabae Unite. Alte 8 țări - din Spania până în Vietnam – fac eforturi pentru
a deveni membre. Dintre membrii actuali, India ocupă locul al 2lea, după SUA, în ceea ce
privește certificările, cu 292 milioane de picioare pătrate de suprafață ocupată certificată
conform LEED, urmată de China (287 milioane) și Canada (257 milioane).
Pe lângă ecologizarea noilor clădiri, se fac multe eforturi pentru a eficientiza
construcțiile mai vechi. În 2007, Fundația Clinton a anunțat un program de refacere a
clădirilor pe baze energo-eficiente, un proiect în cadrul Înițiativei climatice a lui Clinton. În
cooperare cu C40, un grup conducător al amrilor orașe pentru problemele climatice, acest
program grupează 5 dintre cele mai mari bănci ale lumii și 4 companii importante din
domeniul serviciilor energetice, pentru a lucra împreună cu un grup inițial de 16 orașe mari
implicat în refacerea clădirilor, reducând consumul de energie cu 20-50%. Printre ele se află
câteva dintre cele mai mari orașe ale lumii: Bangkok, Berlin, Karachi, Londra, mexico City,
Mumbai, New York, Roma și Tokyo. Fiecare dintre băncile implicate – ABN AMRO, Citi,
Deutsche Bank, JP Morgan Chase și UBS – dorește să investească până la 1 miliard dolari în
această acțiune, suficient pentru a dubla cu ușurință nivelul actual al refacerilor pentru
economisirea energiei în întreaga lume.
Companiile pentru servicii energetice- Honeywell, Johnson Controls, Siemens și
Trane - s-au angajat nu numai să realizeze refacerea reală a clădirilor, ci să și ofere
“garanții pentru performanțe”, asigurându-ne că toate refacerile vor fi profitabile. La

lansarea acestui program, fostul președinte Bill Clinton sublinia că băncile și companiile de
servicii energetice vor câștiga bani, proprietarii clădirilor vor economisi bani, iar emisiile de
carbon se vor reduce. Începând cu luna februarie 209, Inițiativ apentru climă a lui Clinton s-a
implicat în 250 proiecte de refacere și a avut în vedere peste 500 milioane de picioare
pătrate de suprafață ocupată.
În aprilie 2009, proprietarii lui Empire State Building din New York au anunțat că au
elaborat planuri pentru refacerea a 2.6 milioane de picioare pătrate de suprafață ocupată
din clădirea cu 102 etaje, veche de aproape 80 ani, reducându-și astfel consumul de energie
cu aproape 40%. Economiile de energie în valoare de 4.4. milioane dolari pe an vor duce la
recuperarea costurilor de refacere în 3 ani.
Dincolo de aceste măsuri voluntare, codurile pentru construcții elaborate de
guvern, care stabilesc standarde minimale pentru economisirea energiei utilizate în clădiri,
se dovedesc foarte eficiente. În SUA, acest lucru a fost demonstrat în mod dramatic de
diferențele existente între California și restul țării în ceea ce privește eficiența energetică a
clădirilor. Între 1975 și 2002, consumul de energie per eprsoană în zonele rezidențiale a
scăzut cu 16% în întreaga țară. Însă în California, care are coduri severe pentru clădiri, a
scăzut cu 40%. Concluzia este că există un potențial enorm pentru reducerea consumului de
energie al clădirilor din SUA, și desigur din întreaga lume.
O persoană care crede ferm în acest potențial este Edward Mazria, un arhitect din
New Mexico preocupat de situația climatică. El a lansat Provocarea 2030. Scopul este ca
arhitecții din SUA să proiecteze până în 2030 clădiri care nu folosesc combustibili fosili.
Mazria constată că sectorul construcțiilor este sursa principală a emisiilor de carbon,
eclipsând ușor transporturile. De aceea, el spune că “doar arhitecții dețin cheia pentru a face
ca termostatul planetei să coboare”. Pentru a-și atinge obiectivul, Mazria a organizat o
coaliție a mai multor organizații, incluzând Institutul American al Arhitecților, Consiliul
pentru Construcțiile Verzi din SUA și Conferința Primarilor din SUA.
De asemenea, Mazria consideră necesară reforma facultăților din cele 124 școli de
arhitectură ale țării pentru “a gtrece de la o arhitectură bazată pe încrederea iresponsabilă și
pasivă în combustibili fosili la o arhitectură strâns legată de lumea naturală în care trăim”.
Concepțiile arhitecturale și tehnologiile constructive de astăzi permit arhitecților
să proiecteze cu ușurință noi clădiri care necesită jumătate din energia celor existente. Ca
tehnologii pentru proiecte ei pot folosi iluminatul diurn, celulele fotovoltaice montate pe
acoperiș, sistemele de încălzire a apei și a spațiilor pe baza radiației solare, montate pe
acoperiș, izolarea maximă, ventilarea naturală, pompe geotermale, ferestre jivrate, pisoare
uscate, tehnologii pentruiluminatul mai eficient și senzorii de mișcare pentru iluminat.
Proiectarea și construirea unor clădiri eficiente energetic, la care adăugăm exploatarea
substanțială a surselor de energie regenerabilă, fac nu doar posibilă, ci și profitabilă,
funcționarea clădirilro fără combustibili fosili.
Electrificarea sistemului de transport
Printre căile principale de reducere a emisiilor de carbon se numără reproiectarea

transportului urban și electrificarea totală a transportului. În secolul trecut am fost martorii
evoluției unui sistem de transport bazat pe petrol: benzină pentru automobile și motorină
pentru camioane și trenuri. Acum lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Atât în cazul
automobilelor cât și al sistemului feroviar, petrolul va fi înlocuit de energia electrică. Iar
energia va proveni din ce în ce mai mult de la instalații eoliene sau de la centrale solare sau
geotermale.
Cu criza petrolului foarte aproape de noi, lumea are nevoie disperată de o nouă
economie energetică pentru domeniul auto. Din fericire, bazele pentru aceasta au fost puse
odată cu 2 tehnologii: automobile hibride cu benzină și electrice reîncărcabile direct de la

priză și automobile complet electrice.
Toyota Prius –cel mai bine vândut automobil hibrid din lume –impresionează prin
cele 50 m ile pa galon pe un traseu combinat oraș/autostradă, aproape dublul mediei atinse
de noul vehicul american pentru persoane. Statele Unite ar putea reduce ușor consumul de
benzină la jumătate doar prin simpla transformare a întregului parc auto al SUA în
automobile hibride foarte eficiente. Însă acesta este doar începutul.
Odată ce automobilele hibride vor fi fost puse la punct, nu mai rămâne de făcut
decât un mic pas până la fabricarea unor hibrizi cu reîncărcare de la rețea care să
funcționeze, în cea mai mare parte, cu energie electrică. Prin trecerea la baterii cu ioni de
litiu pentru a mări capacitatea de stocare a energiei electrice și prin adăugarea unuic ablu
pentru încărcarea bateriei de la rețea, conducătorii auto ar putea să facă naveta,
cumpărăturile generale și alte drumuri scurte folosind aproape numai energia electrică, iar
benzina numai pentru călătorii lungi ocazionale. Dar și mai interesant este faptul că
reîncărcarea bateriilor cu energie electrică eoliană în afara perioadei de vârf costă
echivalentul a mai puțin de 1 dolar pe galon de benzină.
La mijlocul anului 2009, aproape toți producătorii importanți de automobile au

Cursul 04a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 04a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POGRAM DE STUDII: MASTER

Disciplina: INGINERIA MEDIULUI

DISCIPLINA INGINERIA MEDIULIUI

CURS 2 – Presiunea demografică asupra pământului și apei

CURS 4 – Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 6 – Proiectarea orașelor pentru oameni

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

crescut cu 27.000 megawați, suficientă pentru alimentarea a 8 milioane de gospodării

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

O revoluție a tehnologiei iluminatului

Deoarece sectorul iluminatului se află aproape de o revoluție spectaculaosă bazată

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

LED-urile oferă un alt avantaj economic semnificativ. În timp ce lămpile fluorescente

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

Aparatură eficientă energetic

Ca și în cazul lămpilor fluorescente compacte, care asigură mari economii de curent

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

intern. În 2008, aceștia au produs 48 milioane de frigidere, 90 milioane televizoare color și 42

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

Clădiri fără carbon

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

înseamnă a-ți asigura activul pentru viitor”.

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

radiației solare și baterii fotovoltaice montate pe acoperiș. Corelarea acestor inițiative va

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

O clădire de birouri cu 60 de etaje din Chicago, care a primit certificatul de aur, va

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

“garanții pentru performanțe”, asigurându-ne că toate refacerile vor fi profitabile. La

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

Electrificarea sistemului de transport

Printre căile principale de reducere a emisiilor de carbon se numără reproiectarea

CURS 4. Stabilizarea climatică: o revoluție a eficienței energetice

odată cu 2 tehnologii: automobile hibride cu benzină și electrice reîncărcabile direct de la

S-ar putea să vă placă și