UNIVERSITATEA LUCIAN FACULTATEA

BLAGA

DE SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOSOCIOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA

INTERCULTURALITATE
Economia Verde

Prof. univ.Dr. Achim Mihu

ALINA ALDEA ANUL II

Sibiu

2009

CUPRINS :
2009...........................................................................................................................1

Google, IBM si Nike sunt in topul organizatiilor ...........................................2 care vor face Planeta mai verde in 2009 .........................................................2 IV. Eco-orasele, o anticamera pentru orasele viitorului..................................8
Danciu, Victor, Marketing ecologic. Etica verde a productiei si consumului, Editura ................................................................................................................16

Google, IBM si Nike sunt in topul organizatiilor care vor face Planeta mai verde in 2009

Trecerea la ecologie a devenit, in sfarsit, curentul principal si politicienii, de la Londra la Seul, cheltuiesc miliarde de tehnologii curate despre care spun ca vor crea

locuri de munca. Dar, daca suntem dispusi sa riscam putin mai mult, revolutia verde sar putea stinge inainte de a fi incepu cu adevarat. ( Matthew E. Kahn )

I. Economia verde ne va ajuta n lupta cu schimbrile climatice

Bucureti, 27 ianuarie Pathways to a Low Carbon Economy (Drumul spre o economie cu emisii reduse), un nou studiu realizat de McKinsey and Co i lansat la Bruxelles, demonstreaz faptul c economia verde ar putea s protejeze planeta de gravele efecte ale schimbrilor climatice, dar i c ea este, n mod surprinztor, foarte posibil de realizat. Studiul, unul dintre cele mai mari i mai detaliate realizate pn acum n acest domeniu, prezint mai mult de 200 de oportuniti, repartizate n zece sectoare i douzeci i una de regiuni geografice. WWF susine principalele direcii ale studiului, care indic clar faptul c, dac toate opiunile tehnologice ar fi puse n practic, am putea s asistm la o reducere global a emisiilor de aproximativ 40% pn n 2030, n raport cu nivelul anului 1990. Acest procent ar fi suficient pentru a menine creterea temperaturii medii globale sub pragul de 2C, pe care WWF i muli alii l-au identificat drept limita maxim admis pentru a evita o degradare ireversibil a mediului nconjurtor. Astfel, pn n 2030, energia eolian, solar i alte energii regenerabile ar putea s furnizeze o treime din energia total necesar planetei, eficiena energetic ar putea reduce emisiile cu mai mult de o ptrime, iar despduririle din rile n curs de dezvoltare, una din principalele cauze ale schimbrilor climatice, ar putea fi reduse considerabil. Toate acestea cu un cost ce reprezint mai puin de o jumtate de procent din PIB- ul mondial. Studiul McKinsey demonstreaz c luarea de msuri contra schimbrilor climatice este deopotriv urgent i posibil de realizat, cu implicarea unor costuri acceptabile, este de prere James Leape, Directorul WWF International. Cifrele arat nu numai c putem s trecem la o economie cu emisii reduse, dar c putem gestiona costurile pe care aceast tranziie le impune. Adoptarea acestor msuri va fi un pas important n evitarea celor mai grave efecte ale schimbrilor climatice a continuat James Leape. Cu ocazia lansrii raportului, Leape a subliniat: Avnd n vedere c guvernele investesc acum n reconstrucia economiei mondiale, ele au oportunitatea unic i cu adevrat imperativ de a cldi o economie cu emisii reduse, care va crea noi locuri de munc i va

stabiliza clima, n acelai timp. De altfel, exist deja tehnologii i modele de producie bazate pe emisii reduse, care s-au dovedit a fi benefice att pentru economie, ct i pentru mediu. n opinia WWF, care a contribuit la realizarea acestui raport, liderii mondiali dispun, datorit studiului, de toate informaiile de care au nevoie pentru a crea o nelegere la nivel global cu privire la clim, care s includ att rile dezvoltate, ct i pe cele n curs de dezvoltare. Cnd liderii mondiali se vor ntlni n decembrie la Copenhaga, n vederea realizrii unui acord global privind schimbrile climatice, nu vor avea nici o scuz pentru neluarea de msuri. ntreaga lume i va urmri i se va atepta ca ei s adopte msuri care vor duce la o economie cu emisii reduse, dnd astfel o ans luptei pentru meninerea nclzirii globale sub pragul critic de 2C, a mai adugat James Leape. Studiul McKinsey a fost supus unei analize riguroase, de ctre oameni de tiin, economiti i corpuri de experi, inclusiv din partea WWF. Raportul prezint concluziile sub forma unei curbe a costurilor de reducere a emisiilor, care ilustreaz grafic sectoarele unde pot fi obinute cele mai mari reduceri cu costuri optime, printre care: 14 miliarde de tone de CO2 eliminate prin nlocuirea energiei pe baz de combustibili fosili cu energii regenerabile curate; 14 miliarde de tone de CO2 economisite prin folosirea durabil a pmntului n sectoarele agricol i forestier; 11 miliarde de tone de CO2 economisite prin eficiena energetic. McKinsey mai identific un potenial de reducere de emisii cu alte 9 miliarde de tone, care fie sunt realizabile cu costuri mai mari, fie reprezint schimbri comportamentale care sunt greu de cuantificat. n Pathways to a Low Carbon Economy, McKinsey analizeaz potenialul de reducere a emisiilor n toate sectoarele, inclusiv n cel nuclear. WWF este de prere c acele costuri alocate energiei nucleare au fost subestimate. Mai mult, WWF subliniaz faptul c energia nuclear nu este o opiune viabil, dac lum n considerare riscurile de proliferare a deeurilor radioactive i a scurgerile de plutoni.

II. Economia verde d mai multe locuri de munc

Cu peste 3 milioane de locuri de munca in toata Europa, activitatile economice 'verzi' se situeaza inaintea industriilor poluante in ce priveste numarul de angajati. Aceasta este concluzia generala a unui studiu initiat de organizatia de mediu WWF (World Wide Fund for Nature). Concluzia este desprins dintr-un studiu iniiat de organizaia de mediu WWF (World Wide Fund for Nature), intitulat Low carbon jobs for Europe (Locuri de munc n economia european cu emisii reduse de carbon) Studiul arat ca aproximativ 3.4 milioane de joburi in direct de sectorul energiilor regenerabile, de cel al transportului sustenabil i al bunurilor i serviciilor bazate pe consum redus de energie. Industriile poluante, cum ar fi cea a mineritului, a gazelor, a electriciti, a cimentului sau a prelucrrii metalelelor, nsumeaz 2.8 milioane de locuri de munc n ntreaga Europ. Previziunile indic o cretere a pieei forei de munc din sectorul "verde" i, concomitent, un declin al ofertei de din zona industriilor poluante. "Acest studiu indic, n mod evident, o contribuie pozitiv a politicilor i tehnologiilor prietenoase cu mediul la economia european", a declarat Jason Anderson, Coordonatorul WWF pe Politici Europene de Clim i Energie. "Economia curat este pe punctul de a lua avnt, iar dac politicienii vor continua s sprijine industriile poluante, Europa va trebui s plteasc un pre uria n viitor, financiar vorbind, dar mai ales din punct de vedere ecologic", a continuat Anderson. Cifrele disponibile n studiul WWF indic 400,000 de angajai n zona energiilor regenerabile, aproximativ 2.1 milioane n transportul sustenabil i 900.000 n industria bunurilor i serviciilor bazate pe un consum mic de energie. Aceste locuri de munc se refer, de exemplu, la producia, instalarea i ntreinerea turbinelor eoliene i a panourilor solare, sau la activiti de construcie pentru eficientizarea energetic n cldirile deja existente. Toate aceste activiti prezint o cretere considerabil, mai ales cele bazate pe energia eolian, pe celulele fotovoltaice i bioenergie. Raportul mai dezvluie un total de 5 milioane de locuri de munc legate indirect de activitile economice verzi. rile europene cu cel mai mare numr de locuri de munc verzi sunt: Germania, Spania i Danemarca pentru energia eolian, Germania i Spania pentru energia solar. Alte ri se bucur, de asemenea, de progrese n activiti similare, avnd un mare potenial de dezvoltare. Cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles, din 18-19 iunie, WWF solicit Uniunii Europene s se angajeze s reduc emisiile de gaze cu efect de ser la nivel intern i s fac tranziia spre o economie verde.

"n zilele care urmeaz, Europa are ansa de a elimina percepia de la nivel internaional cum c Uniunea European s-ar pricepe la promisiuni pe care este incapabil s le respecte", a adugat Anderson. "Consiliul din aceast sptmn ar trebui s ntreasc angajamentul Europei de-i reduce emisiile, pentru a pstra astfel creterea temperaturii medii globale sub pragul de 2 grade. Doar n felul acesta, Europa va dovedi c planurile ambiioase de combatere a schimbrilor climatice merg mn n mn cu dezvoltarea viitoarelor economii i locuri de munc. Dup cum demonstreaz acest raport, un angajament ferm de reducere a gazelor cu efect de ser va sprijini cea mai rapid economie din cele actuale i, totodat, cea mai generoas din privina locurilor de munc".

III. Politica de coeziune sprijin economia verde pentru crestere si locuri de munc pe termen lung n Europa
Danuta Hbner, comisarul european pentru politic regional, a anunat astzi c 105 miliarde de euro vor fi investii n economia verde prin intermediul politicii de coeziune a Uniunii Europene. Finanarea, care reprezint peste 30% din bugetul pentru politic regional pentru 2007-2013, ofer o platform solid pentru crearea de locuri de munc i un impuls semnificativ pentru regiuni i orae n ncercarea lor de a menine Europa n poziia de lider la nivel global n domeniul tehnologiilor verzi. Comisarul Hbner a declarat: Sprijinul pentru economia verde i mediul nconjurtor merge mn n mn cu obiectivul politicii de coeziune de a oferi cretere durabil, locuri de munc i competitivitate. ntr-un climat financiar dificil, aceast investiie va fi de cea mai mare utilitate n crearea de locuri de munc pe termen lung i n revigorarea economiilor locale, concretiznd, n acelai timp, angajamentul Uniunii Europene n lupta mpotriva schimbrilor climatice.

Investiii ambiioase n iniiative pentru mediul nconjurtor

Suma de 105 miliarde de euro, dedicat proiectelor i locurilor de munc verzi, este de aproape trei ori mai mare dect suma alocat n acest scop n perioada

bugetar 2000-2006. O mare parte a pachetului financiar (54 de miliarde de euro) este destinat sprijinirii statelor membre n respectarea legislaiei de mediu a Uniunii Europene. 28 de miliarde de euro sunt alocai numai pentru mbuntirea gestionrii resurselor de ap i a deeurilor. Romnia i Bulgaria investesc cea mai mare parte a fondurilor din politica de coeziune n proiecte legate de mediul nconjurtor, 45% i, respectiv, 42% din sumele alocate. Aceste investiii includ sute de proiecte majore n materie de mediu, care contribuie, n plus, la protejarea i crearea locurilor de munc n Uniunea European.

Lupta mpotriva schimbrilor climatice

Uniunea European i-a impus obiective ambiioase n lupta mpotriva schimbrii climatice o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser pe teritoriul Uniunii i un procent de 20% de utilizare a energiilor regenerabile n consumul Uniunii pn n anul 2020. Prin cei 48 de miliarde de euro alocai msurilor menite s ndeplineasc obiectivele Uniunii Europene n materie de schimbri climatice i crearea unei economii cu emisii sczute de carbon, politica de coeziune aduce o contribuie considerabil la atingerea acestor obiective. n aceast sum intr 23 de miliarde de euro pentru ci ferate, 6 miliarde de euro pentru transport urban nepoluant, 4,8 miliarde de euro pentru energii regenerabile i 4,2 miliarde de euro pentru eficien energetic. Politica de coeziune ajut i la crearea de noi deschideri pe pia pentru economiile locale, oferind acestora capacitatea de a profita, ca noi surse poteniale de cretere, de oportunitile deschise de necesitatea de a se aborda schimbarea climatic. Aproape jumtate dintre statele membre (Austria, Bulgaria, Republica Ceh, Frana, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Romnia, Slovacia, Slovenia i Marea Britanie) au integrat indicatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser n programele lor finanate prin politica de coeziune. Frana, de pild, a dezvoltat un instrument unic de evaluare pentru monitorizarea emisiilor de CO2 ale tuturor proiectelor care beneficiaz de o finanare comunitar.

Promovarea ecoinovrii
Promovarea ecoinovrii i a noilor locuri de munc ecologice, n special n

ntreprinderile mici i mijlocii (IMM-uri), se afl ntre primele prioriti pentru sprijinirea regiunilor. Politica de coeziune contribuie cu 3 miliarde de euro la promovarea produselor i proceselor de producie favorabile mediului nconjurtor n IMM-uri. Unul dintre obiectivele clare ale finanrii pentru cercetare i inovare este impulsionarea general a investiiilor n tehnologii verzi. Lahti Cleantech cluster, din Finlanda, este un bun exemplu pentru acest tip de sprijin. Investiia comunitar (1,5 milioane de euro) n acest proiect a ncurajat inovarea i dezvoltarea de tehnologii de mediu nconjurtor, reunind ntreprinderi mici i mari, organizaii educaionale i autoriti regionale. Rezultatele vorbesc de la sine: s-au creat 170 de noi locuri de munc, 20 de noi societi care folosesc tehnologie nepoluant s-au nfiinat n regiunea Lahti i proiectul a atras investiii totale de 30 de milioane de euro.

Programe verificate ecologic

Cele 455 de programe operaionale din nucleul politicii de coeziune sunt verificate ecologic: nainte de aprobarea de ctre Comisia European, statele membre trebuie s prezinte o evaluare strategic de mediu pentru a asigura respectarea de ctre programe a normelor de mediu ale Uniunii Europene. O evaluare de impact asupra mediului trebuie realizat i pentru anumite investiii cu finanare comunitar de exemplu, proiecte majore de transport.

O politic flexibil pentru adaptarea la probleme complexe

Problemele de mediu nu respect frontierele. Politica de coeziune, prin numeroasele sale programe transfrontaliere, transnaionale i interregionale poate oferi o platform important pentru noi tipuri de cooperare. De exemplu, Strategia UE pentru regiunea Mrii Baltice, este prima strategie a Uniunii Europene realizat la nivel de macroregiune, implicnd ri vecine cum ar fi Rusia. Unul dintre obiectivele principale ale acestei strategii este mbuntirea strii ecologice a Mrii Baltice.

IV. Eco-orasele, o anticamera pentru orasele viitorului

Orasele ecologice, cu un impact cat mai mic asupra mediului inconjurator, nu reprezinta un concept nou. Se vorbeste despre ele de zeci de ani. A fost insa nevoie de schimbarile bruste de clima, datorate incalzirii globale, pentru a asigura trecerea lor. Eco-orasele trebuie sa multumeasca trei parti implicate, locuitorii, investitorii si administratia. Cu o politica de mediu eficienta si o populatie sensibila la problemele de mediu, ultimul bastion pare a fi cazut: investitorii sunt din ce in ce mai convinsi de transformarea verdelui ecologic in cel al bancnotelor americane. Amplasat pe o insula situata la gura de varsare a raului Yangtze, Dongtan va fi unul dintre cele mai mare eco-orase ale planetei. Cu o investitie initiala de circa 1,3 miliarde de dolari, orasul verde va putea sustine in prima faza o populatie de circa 50.000 de oameni. Prima parte a proiectului este de asteptat sa fie inaugurata in 2010. Motivele pentru o astfel de investitie tin atat de calitatea ridicata a nivelului de trai pe care o poate oferi, cat si de independenta energetica pe care o poate garanta. Cea mai importanta caracteristica a acestui oras va fi faptul ca va fi neutru din punctul de vedere al gazelor de bioxid de carbon emanate in aer. Energia necesara va fi obtinuta prin arderea cojilor boabelor de orez, in timp ce intregul sistem de utilitati este desenat sub forma unui circuit inchis care permite reciclarea integrala a deseurilor colectate. Eco-orasele, miniexperimente de viabilitate financiara Proiectele de eco-orase au doua mari calitati, cel putin in China. Prima este ca ofera o alternativa verde la aglomeratiile urbane, un varf al tehnologiei si al urbanismului. A doua este ca aceste orase reprezinta un adevarat magnet pentru investitorii locali si straini, care le percep ca pe niste prototipuri pentru adevaratele orase ale viitorului si implicit ca pe o posibilitate de a-si testa sau pentru a-si face reclama tehnologiilor de ultima pe ora pe care le detin. Desi nu a fost finalizat, iar studiile de fezabilitate, a constructiei dar si financiara, nu pot garanta un succes absolut, autoritatile chineze au anuntat deja ca modelul urban propus prin proiectul Dongtan urmeaza sa fie folosit in alte patru locatii. Dincolo de importanta unui mediu curat, a unor aglomerari urbane care sa aiba un impact redus asupra mediului, ecoorasele, denumite "self-sustainable", ofera raspunsul la una dintre cele mai mari probleme ale strategiei de dezvoltare urbana, respectiv dependenta excesiva de combustibilii fosili.

Expertii sunt de parere ca adevarata provocare in cazul oraselor de acest tip va fi amplasarea lor, mai ales in cazul Chinei, amplasarea lor in zona centrala a statului, unde nivelul de poluare a mediului este foarte inalt ca urmare a procesului exploziv de industrializare. Din perspectiva sociala si urbanistica, aceste orase autonome, din punct de vedere energetic si al serviciilor de utilitate publica, ar putea inversa trendul demografic de migrare a populatiei chineze din zonele puternic afectate de poluare, care a preferat sa se mute in zona de coasta de langa Oceanul Pacific. Dongtan este un proiect aparte nu numai datorita tintelor de ecologie pe care vrea sa le atinga, ci mai ales pentru amploarea sa. Scopul dezvoltatorilor este de a forma un oras autonom, inclusiv din punctul de vedere al produselor alimentare. O parte insemnata din suprafata totala va fi folosita pentru culturi agricole. Abu Dhabi, o oaza verde, la propriu si la figurat Un alt proiect de anvergura este cel propus de Masdar Initiative, proiectat de firma de proiectare Foster+Parteners, in mijlocul desertului Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Suprafata totala va fi de circa 6 milioane de metri patrati, dezvoltarea fiind incurajata de catre familia regala din Abu Dhabi. Populatia estimata este de circa 47.000 de oameni, sistemul de infrastructura rutiera fiind bazat pe strazi pietonale, accesul autovehiculelor, ca si in cazul Dongtan,fiind interzis. Acoperisurile caselor vor fi din panouri foto-voltaice, care vor genera o parte din energia electrica necesara activitatilor de zi cu zi. Orasul va fi conectat de celelalte asezari urbane din regiune prin intermediul unor trenuri usoare, de mare viteza. "Nu este un exercitiu experimental", a declarat la inaugurarea proiectului Norman Foster, presedintele firmei de proiectare. "Intregul scop al acestei dezvoltari este de a dovedi ca aceasta abordare in designul oraselor este viabila, ca functioneaza din punct de vedere financiar", a adaugat el. Dincolo de interesul in crestere fata de tehnologiile verzi de contructie, mediul oamenilor de afaceri de pretutindeni incepe sa sesizeze si oportunitatea unui business care poate aduce profituri consistente. "O dezvoltare de acest tip, cu zero emisii de carbon, va fi privita mult mai bine de autoritatile centrale sau de catre agentiile guvernamentale, dar si de catre potentialii clienti", considera James Moody, angajat in cadrul Crest Nicholson, firma specializata pe proiecte "verzi". Europa continua dezvoltarea oraselor ecologice

Eco-orasele nu sunt insa o "moda" asiatica, proiectele de acest tip fiind incurajate si la nivel european. Gordon Brown, proaspatul prim-ministru al Marii Britanii, care ii urmeaza lui Tony Blair, a anuntat la doar o saptamana dupa numirea sa in functie ca britanicii sunt foarte interesati de eco-orase. El a spus ca guvernul pe care il conduce va sprijini crearea a cinci orase ecologice, cu zero emisii de dioxid de carbon. Fiecare astfel de oras va cuprinde intre 10.000 si 20.000 de gospodarii. Proiecte verzi, desi la scara mai mica, sunt deja in curs de executie in Marea Britanie. Crest Nicholson, de exemplu, dezvolta un imobil rezidential cu 260 de apartamente in East London, un cartier select al capitalei Marii Britanii.Cladirea va avea incorporata o centrala energetica pe baza de biomasa, turbine eoliene si panouri solare pentru generarea curentului electric. In loc de acoperis, imobilul va avea sere pentru cultivarea plantelor. Suprafata apartamentelor variaza intre 45 si 75 de metri patrati, preturile situandu-se intre 320.000 si 800.000 de euro, in functie de gradul de utilare. "In mod evident faptul ca imobilul este verde se va resimti si in pret. Persoanele interesate insa vor cumpara, pentru ca vor sa locuiasca intr-o casa care sa nu afecteze cu nimic natura, asa este firea omului", explica Moody. Pentru a convinge insa oamenii sa plateasca un pret vizibil mai mare pentru o proprietate verde este insa nevoie ca ea sa fie "usor de accesat, ieftina si sexi", dupa cum spune Paul Jeanrenaud, directorul departmentului de business al World Wildlife Fond International, Elvetia. Tinand cont ca circa 80% din populatia globului traieste in marile asezari urbane, tendinta fiind in continuare de urbanizare, este nevoie nu numai de noi orase care sa promoveze tehnologiile ecologice, ci si de ecologizarea dezvoltarilor urbane prezente. Unele proiecte de orase verzi au trecut deja de termenul in care trebuiau sa-si arate eficienta. Un astfel de exemplu este orasul german Freiburg, renumit de altfel pentru abordarea ecologista pe care a adoptat-o in strategia de dezvoltare urbana in ultimii zeci de ani.

Freiburg, "Orasul Solar" din Germania Unul dintre putinele orase europene unde partidul ecologist are un succes considerabil, Freiburg si-a inceput ascensiunea catre tinta de oras ecologic acum mai bine de 30 de ani. Intre 1970 si 1973 a fost dezvoltata o retea complexa de piste pentru biciclisti, a fost renovata infrastructura de transport cu tramvaiul, iar intreaga zona de centru din oras a fost data in primire exclusiv pietonilor, accesul masinilor fiind strict interzis.

Din 1973 pana azi lungimea pistelor pentru biciclisti a crescut de la 29 de km pana la peste 500 de km. Locuitorii orasului german si-au luat ca titlu de glorie faptul ca, dupa ultimele date, la fiecare doua persoane din oras exista trei biciclete. Pentru a incuraja evitarea folosirii masinilor personale, autoritatile locale din Freiburg au dezvoltat un sistem de transport in comun foarte rapid si confortabil, oferind in acelasi timp, din belsug, locuri de parcare pentru biciclete. Transportul nu este singurul lucru pentru care orasul german este foarte cunoscut. Freiburg este supranumit "Orasul Solar" al Germaniei. Circa 5% din totalul de energie consumata provine din surse regenerabile, ca urmare a unui program de lunga durata promovat de primarie. Autoritatile locale subventioneaza amplasarea panourilor foto-voltaice pe acoperisuri, mai ales in cazul scolilor sau al centrelor de afaceri. La ora actuala, Freiburg are 6.500 de apartamente eficiente energetic, cu pierderi minime de caldura si alimentarea de la surse alternative de energie. Lectia importanta pe care o ofera aceste orase este ca fara implicarea autoritatilor nu se poate face aproape nimic. Pentru a reduce traficul auto din oras trebuie sa oferi in contrapartida un sistem de transport in comun eficient si accesibil. Pentru a convinge populatia sa apeleze la metode alternative de producere a energiei este necesar, macar pentru o anumita perioada de timp, sa acorzi subventii. Problemele legate de infrastructura, in special de infrastructura de canal si electrica, tin tot de disponibilitatea autoritatilor de a gandi pe termen lung si de a investi in randamente ridicate si metode eficiente de reducere a poluarii. Secretul in acest sens este, dupa cum au declarat recent oficiali ai administratiei orasului Freiburg, sa atragi de partea ta populatia, sa ii convingi pe oameni ca aceasta este cea mai buna directie. Australienii nu se lasa nici ei mai prejos. Un grup de 20 de tineri arhitecti, coordonati de Rafael Pizarro, lector la Facultatea de Arhitectura din Sidney, a proiectat primul eco-oras din regiune. Planul lor este de a transforma zona White Bay din Sidney intr-un oras autonom, un exemplu pentru dezvoltarile urbane viitoare. White Bay Eco-City va fi zonat, dispunand de suprafete pretabile agriculturii sau cladirilor de utilitati. Unul dintre cele mai interesante aspecte este sistemul de transport in comun. El se bazeaza pe un pilon central, reprezentat de o retea de tramvai usor, secundat de transportul individual cu ajutorul unor mini-masini, ghidate prin GPS, care se pot deplasa si impreuna, in forma de sir. Pizarro spune ca cele mai importante avantaje vor fi reteaua de transport si posibilitatea de a folosi imobilele pentru a cultiva plante. "Productia alimentara nu va avea loc numai in zonele specific delimitate, ci si pe acoperisurile imobilelor. Am proiectat gradini pe

majoritatea acoperisurilor, ceea ce inseamna ca-ti poti planta propriile legume, scazand in acelasi timp costurile precum si impactul asupra mediului datorat de transportul acestora in si din oras", explica lectorul. "Verde" de la ecologic si de la profitabil Dongtan, China, va fi unul dintre cele mai mari eco-orase ale planetei. Investitia initiala este de circa 1,3 mld. de dolari iar orasul va avea o populatie de circa 50.000 de oameni. Eco-orasele (orase "self-sustainable") ofera raspunsul la una dintre cele mai mari probleme ale strategiei de dezvoltare urbana, respectiv dependenta excesiva de combustibilii fosili. Gordon Brown, proaspatul prim-ministru al Marii Britanii, a anuntat ca britanicii sunt foarte interesati de eco-orase. El a spus ca guvernul pe care il conduce va sprijini crearea a cinci orase ecologice, cu zero emisii de dioxid de carbon. Fiecare astfel de oras va cuprinde intre 10.000 si 20.000 de gospodarii. Suprafata apartamentelor se va situa intre 45 si 75 de metri patrati, preturile situanduse intre 320.000 si 800.000 de euro, in functie de gradul de utilare. Tinand cont ca circa 80% din populatia globului traieste in asezari urbane, tendinta fiind in continuare de urbanizare, este nevoie nu numai de noi orase care sa promoveze tehnologiile ecologice, ci si de ecologizarea dezvoltarilor urbane prezente. In Freiburg, Germania, inca din 1970 a fost dezvoltata o retea de piste pentru biciclisti, a fost renovata infrastructura de transport, iar intreaga zona de centru din oras a fost restrictionata masinilor. Din 1973 pana azi lungimea pistelor pentru biciclisti a crescut de la 29 de km pana la peste 500 de km. La ora actuala, Freiburg are 6.500 de apartamente eficiente energetic, cu pierderi minime de caldura si alimentarea de la surse alternative de energie.

V. Joburile verzi pot combate somajul global

Actiunile de plantare a copacilor pentru combaterea schimbarilor climatice pot crea milioane de joburi care pot acoperi somajul in masa creat de actuala criza financiara, potrivit Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), citata de Reuters.

Aproximativ 10 milioane de locuri de munca pot fi create daca se investeste mai mult in programe de rafacere a padurilor degradate, a aratat Organizatia pentru Hrana si Agricultura din cadrul ONU (FAO). Managementul sustenabil al padurilor poate deveni o metoda de creare a milioane de joburi verzi contribuind astfel la reducerea saraciei si la imbunatatirea mediului inconjurator, a declarat Jan Heino, reprezentant FAO. Potrivit unui raport realizat de Organizatia Internationala a Muncii somajul global ar putea inregistra un numar de 198 milioane de oameni sau chiar mai mult in 2009.

2 milioane de joburi verzi in 2 ani cu 100 de miliarde de dolari

Statele Unite au un potential de a crea doua milioane de joburi verzi in doi ani, cu o investitie de 100 de miliarde de dolari in tehnologie eco, arata un nou studiu realizat de Institutul de Cercetare Politica si Economica din cadrul Universitatii Massachusetts pentru Centrul American pentru Progres, informeaza GreenBiz. Raportul "Reconstituirea Verde: Un program pentru crearea de joburi bune si de incepere a constructiei unei economii cu nivel scazut de carbon" descrie un program care sa stea la baza unei cresterii economice sustenabile si la cresterea securitatii energetice nationale. Programul presupune investirea a 100 de miliarde de dolari in subventii, finantari guvernamentale si imprumuturi federale pentru reducerea somajului si impulsionarea progreselor in sase domenii de tehnologie verde si eficienta. Cheltuirea banilor in aceste zone ar duce la crearea a de patru ori mai multe joburi decat investitia sumei in industria petroliera si ar tripla numarul locurilor de munca platite cu peste 16 dolari pe ora, se arata in raport. De asemenea, programul ar reduce rata somajului de la 5,7% la 4.4%. "Investitiile in infrastructura verde propuse in raport vor genera progrese semnificative pe termen lung care vor duce la crearea economiei pe baza de energie curata de care avem nevoie", se arata in studiu. Obiectivele programului vizeaza reabilitarea cladirilor, extinderea transportului feroviar, utilizarea energiei solare si eoliene si biocombustibililor.

O parte din joburi s-ar regasi in domenii specializate, precum instalarea panourilor solare, dar majoritatea ar fi joburi care se practica deja in SUA. De exemplu, imvestitiile in generarea de energie eoliana ar crea locuri de munca pentru ingineri de mediu, muncitori in domeniul fierului si otelului, soferi de camion sau masinisti. Dezvoltarea biocombustibililor ar crea locuri de munca pentru chimisti sau supraveghetori agricoli. Totodata, raportul sugereaza strangerea banilor pentru finantarea programului din licitarea certificatelor de carbon in cadrul unui program national de comercializare a permiselor.

Peste 4 milioane de joburi verzi in SUA peste 30 de ani

Economia americana poate genera 4,2 milioane de joburi verzi in urmatorii 30 de ani, aproximativ 10% din totalul joburilor create, informeaza Reuters. In prezent, in Statele Unite exista aproximativ 750.000 de joburi verzi, in marea majoritate in domeniul energiei regenerabile, in cercetare si consultanta tehnica si legala. Acest numar reprezinta, insa, mai putin de 0,5% din totalul joburilor existente, arata o cercetare a Global Insight, companie de cercetare si consultanta. Previziunea potrivit careia vor exista 4,2 milioane de joburi verzi peste 30 de ani pleaca de la premiza ca 40% din electricitatea generata in Statele Unite pana in 2038 va proveni din surse alternative. Cercetatorii au presupus, de asemenea, ca 30% din combustibilul pentru masini va consta in biocombustibil, iar electricitatea consumata de locuinte va scadea cu 35% datorita reconsolidarilor. Studiul arara ca numai din cresterea folosirii biocombustibililor in transport se vor crea 1,5 milioane de joburi noi.

BIBLIOGRAFIE
Vargas Llosa, Mario, Casa Verde, Editura Humanitas, 2006

Danciu, Victor, Marketing ecologic. Etica verde a productiei si consumului, Editura Econimica Revista FP. Foreign Policy , Nr.10. Mai/Iunie 2009 http://www.wwf.org/ http://www.ecomagazin.ro/tag/economie-verde/