6 POLITICA DE INVESTIŢII

DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

6.1 Investiţii în domeniul protecţiei mediului

în România

6.1.1 Caracteristici generale privind investiţiile de mediu

Finanţarea proiectelor de investiţii de mediu reprezintă pentru

România, un sector nou, în curs de dezvoltare. Factorii principali care
stimulează nevoia de investiţii de mediu apreciem că pot fi următorii:
procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, privatizarea
industriei care va determina o urmărire severă a aplicării legislaţiei de mediu
dar şi limitarea accesului la subvenţii de la bugetul de stat, implementare în
întreprinderi a sistemelor de management de mediu, etc.
Activitatea de investiţii în domeniul protecţiei mediului se
desfăşoară în cadrul unor programe prioritare, ce au drept scop atingerea
unor obiective183 cu privire la:
- apărarea împotriva inundaţiilor, înlăturarea şi reducerea efectelor
calamităţilor naturale provocate de viituri şi evitarea pierderilor de vieţi
omeneşti;
- amenajarea complexă a bazinelor hidrografice pentru reabilitarea
surselor de apă existente şi realizarea de noi surse pentru satisfacerea
cerinţelor de apă pentru populaţia din zonele deficitare;
- gospodărirea unitară şi durabilă a fondului forestier, conservarea
şi dezvoltarea acestuia ca factor de mediu prin amenajarea bazinelor în
fondul silvic, reconstrucţia ecologică prin împăduriri în terenuri degradate şi
crearea de perdele forestiere şi a lucrărilor de accesibilizare a fondului
forestier prin amenajarea şi punerea în siguranţă a reţelei de drumuri
forestiere (activitate preluată de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi
Pădurilor în anul 2001);
- protecţia mediului constă în investiţii de reconstrucţie ecologică şi
conservarea biodiversităţii factorilor de mediu (amenajări pentru redresare
ecologică a zonelor afectate din Delta Dunării, apărarea litoralului românesc
al Mării Negre în sectorul Nord Midia împotriva fenomenelor erozionale
deosebit de active, protecţia şi menţinerea calităţilor terapeutice ale lacului
Techirghiol) şi obiective privind dezvoltarea capacităţii instituţionale de
mediu (sedii şi laboratoare) în vederea armonizării cu cerinţele Uniunii
Europene184.
În perioada 1990 – 2002 au fost elaborate circa 8.000 de studii şi
proiecte din care, pe structură: gospodărirea apelor (37%), pe studii de
asigurare a surselor de apă pentru populaţie (29%) şi pentru proiecte cu
obiective cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (34%).
În anul 2001, investiţiile pentru protecţia mediului au avut evoluţia
corespunzătoare figurii 6.1
alte domenii protecţie sol si ape
7% subterane
7%
gospodărire deşeuri
15%

protectie aer
27%

protecţie apa
44%

protecţie sol si ape subterane gospodărire deşeuri protecţie apa protectie aer alte domenii

Figura 6.1 Repartiţia investiţiilor totale pe activităţi de protecţie

a mediului în anul 2001

183
Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Strategia de dezvoltare naţională pe termen
mediu, 2001
184
Programul de guvernare în perioada 2001-2004
 Datorită faptului că România se confruntă cu problema deşeurilor
industriale şi menajere care nu au spaţii corespunzătoare de depozitare,
Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a acţionat pentru accelerarea şi
adoptarea de reglementări legislative, atragerea de investiţii, întărirea
controlului.
Dinamica investiţiilor proprii realizate de MAPM în domeniul apelor
şi protecţiei mediului este prezentată în figura 6.2.

1000000
900000
860495.6
800000
700000
600000
500000
443632.2
400000
300000
2 45 52 9 .7
200000 19 48 18 .5
11 14 80 .9 1 42 45 0 .3
100000 91 84 9 .2
38 32 1 .7
0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

d in a m ic a i n ve s t it iilo r

Figura 6.2 Dinamica investiţiilor proprii ale MAPM

în perioada 1993 – 2000
domeniul Gospodăririi Apelor şi Protecţiei Mediului

Din analiza datelor, se constată că în perioada anilor 1993 – 2000,

resursele financiare alocate pentru realizarea programului de dezvoltare a
investiţiilor au fost în valoare totală de 2.128,6 miliarde lei, iar în anul 2001,
investiţiile alocate pentru mediu au fost acoperite astfel :
- 2.404,217 miliarde lei din bugetul MAPM,
- 1.797,184 miliarde lei din bugetele altor autorităţi centrale;
- 1.295,533 miliarde lei din bugetele locale;
- 9.066,792 miliarde lei din surse proprii ale agenţilor economici şi
- 3.899,569 miliarde lei din surse externe.
Valoarea totală a investiţiilor alocate în 2001 pentru protecţia
mediului a fost de 18.463,297 miliarde lei, reprezentând 1,73 % din PIB,
faţă de 3.670,608 miliarde lei alocate în anul 2000, reprezentând 0,47% din
PIB (figura 6.3).

44%

56%

Buget Credit extern

Figura 6.3 Surse de finanţare din programul de investiţii
pe anul 2001

Investiţiile alocate de MAPM, în anul 2001, au reprezentat 0,23%

din PIB, faţă de 0,13% din PIB în anul 2000 şi o medie de 0,085% pe anii
1997 – 1999, înregistrând o creştere de 2,14 ori faţă de media anilor 1997 –
2000. În figura 6.4 prezentăm programul de investiţii pe domenii de
activitate, se observă că 79% din investiţii s-au realizat în domeniul de
apărare împotriva inundaţiilor, iar pentru investiţii de mediu s-au alocat doar
5%.

16%

5%

79%

Aparare impotriva inundatiilor Surse de apa Mediu

Figura 6.4 Surse de finanţare din programul de investiţii

pe anul 2001
 Programul de investiţii proprii ale Ministerului Apelor şi
Protecţiei Mediului pe anul 2001 a fost de 2.762 miliarde lei, din care
repartizate pe resurse :
- bugetul de stat 1.550 miliarde lei;
- credite externe 1.212 miliarde lei;
şi a permis punerea în funcţiune cu prioritate a unor capacităţi cu rol de
apărare împotriva inundaţiilor constând în principal din:
- regularizări, consolidări şi reprofilări cursuri de apă km. 114;
- îndiguri km. 155,6
În perspectiva anilor 2003–2006, pentru realizarea programului de
dezvoltare a infrastructurii de gospodărire a apelor şi protecţiei mediului în
vederea alinierii la cerinţele Uniunii Europene sunt necesare resurse
financiare de circa 47.900 miliarde lei, o sumă pentru care ministerul va
identifica şi atrage finanţări atât din bugetul de stat, cât şi de la instituţiile
financiare internaţionale.
Fondurile alocate pentru mediu se materializează în cea mai mare
parte, în lucrări de apărare contra inundaţiilor pentru asigurarea cerinţelor de
apă ale populaţiei din zonele deficitare şi reconstrucţiei ecologică.
Evoluţia investiţiilor în domeniul gospodărirea apelor scoate în relief
eforturile făcute pentru a asigura realizarea obiectivelor cu rol de apărare
împotriva inundaţiilor. Pentru acestea s-a alocat în anul 2001 suma de
1.895,2 miliarde lei reprezentând o creştere de 2,38 ori faţă de perioada
1993 – 2000, sursele de finanţare fiind asigurate din bugetul de stat (915,4
miliarde lei) şi credite externe – BEI (980,42 miliarde lei).
Prin investiţiile derulate în perioada 1993 – 2000, s-au pus în
funcţiune lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de asigurare a
surselor de apă pentru populaţie şi lucrări de reconstrucţie ecologică din care
principalele capacităţi au fost:
- regularizări cursuri de apă km. 495,5;
- îndiguiri km. 162,2;
- acumulări de apă mil. m3 312,3;
- reconstrucţie ecologică: reprofilări şi decolmatări canale în Delta
Dunării km. 110,5 şi în fond forestier (împăduriri) ha. 7.354.
 În anul 2001, s-au pus în funcţiune 79 de obiective din care 75
obiective de gospodărire a apelor şi 4 obiective de protecţie a mediului,
capacităţile fizice principale fiind:
- regularizări km. 155,5;
- îndiguiri şi supraînălţări diguri km. 81,3;
- acumulări de apă mil. m3 10,7;
- staţii hodrometice bucăţi 48;
- praguri de fund şi traverse bucăţi 97.
În programul de investiţii pentru anul 2001, s-a acordat o atenţie
deosebită pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, pentru care s-
au prevăzut fonduri în valoare de 1.895,82 miliarde lei, reprezentând un
procent de 78% din valoarea totală alocată în bugetul MAPM la capitolul
“cheltuieli de capial”, sursele de finanţare fiind asigurate de la bugetul de
stat (915,4 miliarde lei) şi din credite externe (980,42 miliarde lei).
Creditele externe185 în valoare de 110 mil. euro au fost obţinute de
la Banca Europeană de Investiţii pe perioada 2000 – 2004 din s-au utilizat
peste 50 mil. euro, din care s-au executat lucrări în valoare de 44 mil. euro.
Necesitatea şi oportunitatea realizării lucrărilor cu rol de apărare
împotriva inundaţiilor pentru care s-a alocat cu prioritate un procent de 78%
din suma totală prevăzută în bugetul MAPM la capitolul “cheltuieli de
capital” (figura 6.5).

185
în baza Contractului de finanţare cu România ratificat prin Ordonanţa Guvernului
97/2000, modificat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 150/2001 privind
finanţarea “Proiectului de reconstrucţie pentru eliminarea efectelor inundaţiilor”
 0,35
0,33
0,3
0,25
0,23
0,2
0,15 0,14 0,13
0,1
0,05 0,053 0,061
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002

Dinamica cheltuielilor de capital

Figura 6.5 Dinamica cheltuielilor de capital pentru investiţiile MAPM

în funcţie de PIB
Pentru refacerea lucrărilor din infrastructura municipalităţilor,
distruse sau afectate de calamităţile provocate de inundaţiile din ultimii ani,
au fost promovate şi începute un număr de 114 obiective situate pe teritoriul
a 14 judeţe grav afectate, fiind asigurate fonduri din credite externe şi de la
bugetul de stat pe anul 2001 în valoare de 105,3 mld. lei.
Dintre principalele obiective recepţionate în perioada ultimului
deceniu se pot enumera: barajele Siriu, Mâneciu, Colibita, Râuşor, Zetea,
Văcăreşti, Căldăruşani şi lucrări de amenajare pe cursurile de apă: Tisa,
Prut, Mureş, Someş, Buzău, Crişuri, Olt etc.
În anul 2001, valoarea totală a investiţiilor aflate în derulare în
domeniul gestiunii deşeurilor a fost de 120 mil. Euro, din care cea mai mare
parte a fost reprezentată de proiecte pentru deşeuri urbane ( 100 mil. Euro).
Se constată că deşi s-au alocat sume importante pentru realizarea
investiţiilor în domeniul mediului, ele au fost insuficiente. În acest context,
România a încercat să găsească fonduri externe care să fie folosite atât
pentru asistenţă cât şi pentru investiţii de mediu.
 6.1.2 Investiţii realizate în cadrul unor acorduri
de împrumuturi externe

6.1.2.1 Proiecte FDSCE (Fondul de Dezvoltare Socială

a Consiliului Europei)

Acordul cadru de împrumut186 dintre România şi Fondul de

Dezvoltare Socială a Consiliului Europei, (devenit Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei ), pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaţiile din
ultima perioadă, prevede realizarea unui proiect ce constă în executarea unor
lucrări structurate în patru componente astfel:
¾ componenta I – executarea şi reexecutarea lucrărilor hidrotehnice
pentru protecţia împotriva inundaţiilor în zone cu risc mare în
România;
¾ componenta II – reconstrucţia ecologică şi de drumuri forestiere
şi corecţii de torenţi;
¾ componenta III – modernizarea dotării laboratoarelor pentru
Inspectoratele de Protecţie a Mediului, inclusiv dotatea cu
laboratoare mobile de intervenţie;
¾ componenta IV – crearea unui sistem naţional de radare.
Costul total al proiectului a fost estimat la 88,8 mil. euro, din care 40
mil. euro împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Aceasta a acordat într-o primă etapă , un împrumut în valoare de 20 mil.
euro pentru realizarea a:
ƒ 7 subproiecte – 7 obiective pentru apărarea împotriva inundaţiilor
în cadrul componentei nr. 1;
ƒ 8 subproiecte de reconstrucţie ecologică, 30 subproiecte de
reconstrucţie drumuri forestiere şi 29 subproiecte de corecţii torenţi în
cadrul componentei nr.2;
ƒ dotarea cu aparatură şi achiziţionarea a 5 autolaboratoare de
supraveghere a stării mediului pentru dotarea a 5 Inspectorate de Protecţie a
Mediului în cadrul componentei nr. 3;

186
acord cadru de împrumut publicat în MO nr. 307/12 nov.1997
 ƒ achiziţionarea a 2 radare meteo de înaltă performanţă de tip doppler
în cadrul componentei numărul 4.
În prezent sunt realizate 6 obiective din componenta 1, 59 obiective
din componenta 2 şi în totalitate componentele 3 şi 4 pentru care s-au
cheltuit 18.096.673 euro din împrumut (sfârşitul anului 2000).
România a devenit, începând cu anul 2000, membru cu drepturi
depline (cu excepţia dreptului de vot) a Agenţiei Europene de Mediu şi al
Reţelei europene de informare şi observare a mediului 187, deşi nu este
membră a Uniunii Europene. Acest fapt a fost posibil deoarece s-a
considerat că participarea României la programele şi agenţiile comunitare
este o modalitate de susţinere a strategiei de preaderare a ţărilor centrale şi
est – europene la Uniunea Europeană .
Din punct de vedere financiar 188, contribuţia României este de
374.000 euro în primul an de participare de 472.000 euro pentru cel de al
doilea an şi de 571.000 euro în anul al treilea de participare.
România va beneficia de asistenţă PHARE pentru plata contribuţiei
pentru primii trei ani, respectiv 75% din contribuţia datorată în primul an,
60% pentru al doilea an şi 50% pentru anul al treilea, restul sumelor fiind
suportate de la bugetul de stat prin bugetul alocat autorităţii centrale de
protecţia mediului.
Începând cu cel de - al patrulea an, contribuţia României este de
571.000 euro, sumă ce va fi suportată din bugetul de stat.
Din cele prezentate, se poate spune că ţara noastră face eforturi de
aliniere la cerinţele Uniunii Europene, înregistrând şi succese, pe baza
cărora i se acordă unele drepturi dar şi obligaţii. Rămâne să vedem dacă
vom putea să răspundem tuturor cerinţelor, mai ales cele legate de
încadrarea poluării în anumite limite.

187
Legea nr. 622/07.11 2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul
României şi Comunitatea Europeană de adoptare a Acordului privind participarea
României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua europeană de informare şi
observare a mediului (EIONET) , adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000 , şi a
Acordului dintre România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la
Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua europeană de informare şi observare a
mediului , publicată în MO. nr. 770/03.12.2001
188
art. 2 din Legea nr. 622/07.11.2001, op. cit.
 6.1.2.2 Proiecte BERD şi BEI

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi

Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) au fost identificate de MAPM ca
parteneri potriviţi pentru furnizarea împrumuturilor cu cofinanţare a
programelor Uniunii Europene.
Pentru acordarea împrumuturilor, BEI necesită garanţii de stat..
Contractul de finanţare dintre România şi BEI are în vedere
finanţarea proiectului de reconstrucţie pentru eliminarea efectelor
inundaţiilor189, prevede realizarea unui Proiect în scopul reconstruirii
infrastructurii afectate de inundaţiile din ultimii ani precum şi pentru
realizarea lucrărilor de prevenire a inundaţiilor pe teritoriul României.
Proiectul constă în executarea unor lucrări structurate în două componente
astfel:
- ape – 38 obiective de investiţii în 16 judeţe privind amenajări,
regularizări, îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri ale unor râuri pentru
apărarea împotriva inundaţiilor;
- Infrastructura municipalităţii – 114 obiective de investiţii în
14 judeţe privind în principal refaceri de poduri şi drumuri comunale şi
judeţene precum şi amenajarea şi regularizarea unor râuri şi pârâie
calamitate.
Costul total al proiectului a fost estimat la 167,2 mil. euro, din care
110 mil euro împrumut de la BEI.
Pentru realizarea lucărilor în anii 2000 şi 2001 s-a obţinut un
împrumut de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului 50 mil. euro şi
s-au alocat 43,7 mil. euro (1.136,5 mld. lei), din care în anul 2001 40,6 mil.
euro (1.066,8 mld. lei).
Pe lângă fondurile acordate de Uniunea Europeană, Global
Environment Facility (GEF) este un donator internaţional major care oferă
granturi României. Numeroase proiecte, în principal în zonele de mare
interes de biodiversitate şi în apele internaţionale, au fost implementate, în

189
semnat la Luxemburg la 4 august 2000 şi la Bucureşti la 9 august 2000,
principal, prin Banca Mondială. În perioada dintre 1998 şi 2000, MAPM a
administrat proiecte GEF în valoare de 15 mil de dolari.
Programul urmăreşte să stabilească parteneriate cu companii sau
primării din SUA. Suma de 25 mil. dolari SUA, ce urmează a fi plătită în 5
ani, a fost pusă la dispoziţia mai multor ţări central şi est- europene.
În România , în cadrul asistenţei acordate de GEF/ Bancă Mondială
se desfăşoară următoarele proiecte190 :
• Controlul poluării în agricultură 191, în valoare de 11 milioane
USD din care 5,5 milioane cofinanţare , proiect lansat în martie 2003 şi va fi
finalizat în 2007;
• Managementul conservării biodiversităţii în România, în valoare
de 8,8 milioane USD, din care grant GEF 5,5 milioane USD;
• Conservarea şi gestionarea stepei şi ecosistemului balcanic din
munţii Măcinului, valoarea fazei de pregătire este de 35.115 USD din care
23.970 USD finanţare GEF. Se estimează că valoarea totală a proiectului
final să fie de 1,4 milioane USD, din care cofinanţare parteneri locali 0,6
milioane USD,
• Elaborarea Planului naţional de implementare a cerinţelor
Convenţiei de la Stockholm,
• Sistemul informaţional – decizional integrat în cadrul dezastrelor
provocate de ape, în valoare de 46 milioane USD, credit contractat cu
Banca Mondială .

6.1.2.3 Alte finanţări externe

Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite (PNUD)

Proiectele aflate în derulare în România cuprind proiectul cofinanţat
GEF (2 mil. dolari SUA) privind construcţia capacităţilor pentru reducerea

190
www. mappm.ro
191
Legea nr.285/15.05.2002 pentru aprobarea OUG nr.19/2002 privind ratificarea
Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de
implementare a Facilităţii Globale de Mediu , pentru finanţarea proiectului “ Controlul
poluării în agricultură “ , semnat la Bucureşti la 16 ianuarie 2002 , publicată în MO.
Nr.344/23.05/2002
emisiilor gazelor cu efect de seră prin îmbunătăţirea eficienţei energetice,
care este implementat în cooparare cu Ministerul industriei şi Resurselor şi
Agenţia română pentru conservarea resurselor.

Donatori bilaterali
Pe parcursul ultimilor 5 ani, MAPM a administrat peste 50 de
proiecte cu o valoare totală de 50 mil. $.
Danemarca a fost un donator bilateral important pentru protecţia
mediului 192. Proiectele finanţate de Danemarca cuprind elaborarea unor
strategii sectoriale pentru armonizarea cu Uniunea Europeană privind
“calitatea aerului şi schimbările climatice” şi “controlul poluării industriale
şi managementul de risc” şi asistenţa continuă în transpunerea şi
implementarea legislaţiei Uniunii Europene privind poluarea aerului. Mai
mult, două proiecte pilot privind monitorizarea calităţii aerului la nivel local
(2 mil euro), au început să fie derulate în anul 2001.
Olanda193 este un alt partener important al României. Aceasta oferă
asistenţă prin Programul MATRA (Maatschappelijke Transformatie) şi prin
sistemul PSO (Asociaţia pentru Servicii de peste mări).
Bazat pe un acord între România şi SUA194, se află în derulare un
program ce vizează:
- asistenţă tehnică pentru promovarea unei legislaţii moderne,
eficiente, armonizată cu acquis – ul comunitar,
- pentru implementarea prevederilor legii privind fondul de mediu,
- strategia de finanţare în domeniul mediului,
- sistemul veniturilor extrabugetare la nivelul Inspectoratelor de
protecţie a mediului,
- implementarea instrumentelor de mediu.
Valoarea contractului este de 0,9 mil. USD, de aceste fonduri
beneficiind MAPM.

192
Acord între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Mediului din
Danemarca privind colaborarea în domeniul pretecţiei mediului adoptat la Bucureşti la
23.10.2000 şi ratificat prin HG. Nr. 1049/2000
193
OUG. Nr. 41/28.03.2002 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind
cooperarea prin proiecte cu aplicare comună între România şi Olanda, semnat la Haga
la 23 noiembrie 1999, publicată în MO. Nr. 281/25.04.2002
194
adaptare www.mappm.ro
 Japonia195 (prin serviciile unui expert), Elveţia 196(6 mil. dolari
SUA) şi Suedia197 sunt, de asemenea, implicate în proiecte administrate de
MAPM.

6.1.3 Investiţii de mediu realizate de agenţii economici

şi administraţiile publice

Programul de investiţii pentru protecţia mediului la nivelul întregii

ţări a fost în anul 2001 de 16.061.657,752 mil. lei, din care aproximativ
50%, respectiv 8.583.310 mil.lei, din resurse proprii.
În octombrie 2001, realizările se cifrau la 6.769.970 mil.lei,
respectiv circa 42%, realizări importante înregistrându-se la capitolul surse
proprii, unde valoarea actuală se situează în jur de 34%.
Judeţele cu cele mai mari nerealizări sunt: Botoşani – circa 10%,
Iaşi– circa 25%, Oradea – circa 19%, Reşiţa– circa 25%, Târgu Jiu – circa
9%, Zalău – circa 4% şi ilfov – circa 3%, dar se constată o creştere a
realizărilor cu circa 4%, existând premise ca până la sfârşitul anului
realizările să crească deoarece, de regulă, volumul mare de investiţii se
concretizează în trimestrul patru al fiecărui an.
Abordarea sistematică a programelor de investiţii, în sensul
detalierii acestora nu numai la nivel de judeţ ci şi la nivel de sectoare de
activitate, comparativ cu un necesar real de asemenea detaliat, ar putea crea
o imagine mai bună a acestei activităţi .
În ceea ce priveşte situaţia fondurilor extrabugetare utilizate pentru
întărirea infrastructurii de monitoring şi a echipamentelor de laborator, la
nivelul anului 2000, totalul cheltuielilor extrabugetare a fost de circa 2 mld.

195
adaptare mappm.ro
196
Legea nr. 201/2001 privind apobarea OUG nr.19/2001 pentru ratificarea
Memorandumului de înţelegere privind cooperarea dintre Guvernul României şi
Guvernul Elveţiei şi a înţelegerii asupra proiectului privind energia termică, semnate
la Bucureşti la 8 ianuaria 1999, publicată în MO. Nr. 211/26.04.2001
197
HG. Nr.65/24.01.2002 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi
Guvernul Suediei privind cooperarea în domeniul energiei şi mediului, semnat la
Bucureşti la 26 noiembrie 2001, publicată în MO. Nr.86/01.02.2002
euro, din care au fost alocaţi circa 450.000 euro pentru dotarea
Inspectoratelor pentru Protecţia Mediului cu aparatură performantă de
laborator. Tot din aceste sume extrabugetare s-au achiziţionat şi
calculatoare, în valoare de 150.000 euro.
Programul de achiziţionare a echipamentelor de monitorizare a stării
mediului s-a realizat având în vedere în principal următoarele criterii:
¾ necesitatea de monitorizare a calităţii factorilor de mediu;
¾ dotarea existentă cu echipament de supraveghere, analiză,
evaluare, control din cadrul fiecărui IPM, funcţionabilitatea şi cantitatea
necesară acestora;
¾ suplimentarea numărului şi tipurilor de echipamente de
monitorizare în funcţie de necesităţile din teritoriu respectiv măsurători
continue, măsurători în zone cu grad ridicat de poluare, expertize în caz de
poluări accidentale pentru măsuri de caracterizare a gradului şi tipului de
poluare.
În scopul dezvoltării capacităţii de monitorizare a factorilor de mediu
cu preponderenţă în zonele cu risc de poluare, Ministerul Apelor şi
Protecţiei Mediului a acordat prioritate acţiunii de constituire a unei reţele
automate de supraveghere a calităţii aerului, care va urmări monitorizarea în
timp real a poluanţilor de referinţă.
Pentru a oglindi consecinţele bugetare ale politicilor promovate prin
bugetul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului prezentăm realizările dar
şi perspectiva fondurilor alocate de la buget, credite externe, fonduri externe
nerambursabile şi veniturile proprii în perioada 2001-2006 (tabelul 6.1).
 Tabelul 6.1
Veniturile prevăzute în bugetul Ministerului Apelor şi Protecţiei
Mediului, în perioada 2001-2006
mil.lei
Realizări Program Propuneri Perspectivă Perspectivă Perspectivă
2001 2002 2003 2004 2005 2006
TOTAL 3.348.193.94 4.761.682.81 4.176.771.87 4.585.652.09 4.131.297.22
GENERAL 1 4 6 3 4 4.079.238.46
8
Bugetul de 1.716.518.55 2.954.384.81 3.016.889.46 3.453.512.41 3.743.398.20 3.869.008.46
stat 4 4 6 3 4 8
Mediu şi ape 1.479.839.55 2.185.766.54 2.293.854.39 2.562.799.78 2.819.403.26 2.927.374.15
3 6 1 7 0 3
Agricultură şi 5.776.402 0 0 0 0 0
silvicultură
Alte acţiuni 230.454.678 764.011.525 767.562.490 890.204.540 923.466.340 941.092.317
economice
Cercetare 447.921 316.743 351.585 376.196 387.482 395.231
Alte actiuni 0 110.000 121.000 131.890 141.122 146.767
Cheltuieli din 0 4.180.000 0 0 0 0
fonduri la
dispoziţia
Guvernului
Credite 1.631.675.38 1.319.185.30 771.882.410 551.958.080 387.899.020 210.230.000
externe 7 0
Fonduri 0 338.112.700 343.000.000 580.181.600 0 0
externe
nerambursabi
le
Venituri 0 150.000.000 0 0 0 0
proprii
Sursa: Bugetul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, 2002

Din cele prezentate, se observă că sumele alocate pentru mediu şi

ape cresc de la un an la altul, ajungând ca în anul 2006 să se majoreze cu
aproape 100% ( faţă de anul 2001). Totuşi, creşteri semnificative se observă
pentru postul alte acţiuni economice, creşterea fiind de peste 300% . Pentru
creditele externe evoluţia este în sensul diminuării lor, mai ales că multe din
programele ministerului se vor apropia de sfârşit în anii următori. În scopul
cunoaşterii surselor de finanţare, vom încerca, prin figura de mai jos, să
punem în evidenţă modul de alocare al acestora, prin buget (figura 6.6).
 100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Realizari Propuneri Perspectiva
2001 2003 2005

Bugetul de stat Credite externe Fonduri externe nerambursabile Venituri proprii

Figura 6.6 Formarea surselor bugetare, în perioada 2001-2006

Din cele de mai sus, putem aprecia că, deoarece sursele de finanţare
sunt insuficiente, s-a încercat crearea unui mecanism de autofinanţare care
să asigure resurse financiare suplimentare : tarife percepute pentru
eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de mediu, efectuarea de expertize
tehnice privind analizele de laborator şi consultaţii tehnice, etc. În aceste
condiţii, în anul 2001 suma totală a fondurilor obţinute prin autofinanţare de
către Inspectoratele de Protecţie a Mediului a fost de 130 miliarde lei iar în
2002, suma a fost de peste 180 miliarde lei .

6.2 Realizări în activitatea de armonizare

a acquis-ului de mediu

6.2.1 Reforma cadrului juridic a politicilor de mediu

În domeniul armonizării legislative, în conformitate cu obiectivele

stabilite în Programul Naţional de aderare a României la Uniunea
Europeană (PNAR) 2001, au fost elaborate şi promovate acte normative
care să contribuie la transpunerea acquis-ului comunitar de mediu.
 PNAR 2001 a avut ca reper finalizarea preluării acquis-ului
comunitar şi îndeplinirea criteriilor de aderare până la 1 ianuarie 2007, dată
asumată unilateral de către România pentru intrarea în Uniunea Europeană .
Raportul198 întocmit de reprezentanţii Uniunii Europene pentru
realizările obţinute de România , în vederea aderării, au arătat că în anul
2001, s-a avansat în procesul de aliniere la acquis-ul din domeniul mediului
dar că nu exstă capacitate administrativă care să pună în aplicare noua
legislaţie iar resursele financiare alocate sectorului sunt insuficiente .
Raportul199 întocmit pentru anul 2002 arată că deşi a fost transpus
un volum considerabil din legislaţia protecţiei mediului, România nu are
nici resurse administrative şi nici financiare suficiente pentru implementarea
acesteia. În acest sens, s-a menţionat că eforturile viitoare cor trebui
orientate mai mult pe dezvoltarea capacităţilor de implementare şi pe
asigurarea resurselor pentru investiţiile de mediu .
În anul 2001, a fost realizată transpunerea totală a mai multor acte
comunitare din domeniul deşeurilor, protecţia naturii, organismele
modificate genetic şi zgomot.
În celelalte sectoare, nivelul transpunerii legislative a crescut
considerabil, preconizându-se ca, până la sfârşitul anului 2004, să se
finalizeze acest proces.
Stadiul transpunerii legislaţiei comunitare, comparativ cu anul
2001, este prezentat în figura 6.7.

198
Raport de ţară , 2001
199
Raport de ţară , 2002
 100
90
80 80
70 68
60
52.5 53 50
50 46 48
40 41 40 37 41
36
30 30
20
15
10
2 58
0 1
Legislatie Deseuri Protectia Securitate
Substante
orizontală Naturii chimice nucleară

2002 2001

Figura 6.7 Stadiul transpunerii acquis-ului comunitar de mediu –

comparativ 2002/2001

Până în prezent, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a

desfăşurat o activitate intensă pentru coordonarea elaborării sau promovării
de acte normative în vederea armonizării legislative. S-a realizat
transpunerea în proporţie de 100% a mai multor acte comunitare din
sectoarele de mediu: managementul deşeurilor, calitatea apei, protecţia
naturii, organisme modificate genetic, securitate nucleară. În anul 2001 au
fost adoptate 10 Legi şi 8 Hotărâri de Guvern, din care 3 Legi cadru în
domeniile calitatea aerului, protecţia naturii, organisme modificate genetic,
securitate nucleară. În anul 2002 până în prezent s-au adoptat 15 acte
normative ce transpun acquis-ul comunitar din sectoarele aer, apă, deşeuri,
controlul poluării industriale.
Se consideră că, dacă transpunerea legislaţiei se va finaliza până în
anul 2005, implementarea propriu – zisă a cadrului legal va trebui să se
prelungească până în anul 2015, datorită volumului considerabil de investiţii
necesare pentru conformare .
 6.2.2 Fondul de mediu – instrument economic
de protecţie a mediului

6.2.2.1Caracteristici generale

Desigur că procesul de transpunere a acquis-ului comunitar în

legislaţia naţională este deosebit de important dar nu trebuie însă minimizate
aspectele instituţionale şi financiare, necesare implementării şi controlului
aplicării noii legislaţii.
Având în vedere importanţa unei perspective unitare şi coerente
asupra priorităţilor privind protecţia mediului, pentru accelerarea
pregătirilor de aderare la Uniunea Europeană, Programul de măsuri
prioritare al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului200 vizează:
• continuarea transpunerii acquis-ului în domeniile: legislaţie
orizontală, calitatea aerului şi schimbări climatice, managementul
deşeurilor, calitatea apei, controlul poluării industriale şi managementul
riscului, substanţe chimice şi organisme modificate genetic, protecţia civilă,
securitate nucleară şi radio protecţie;
• elaborarea stategiilor de implementare în sectoarele:
managementul deşeurilor, substanţe chimice, siguranţa nucleară şi radio
protecţie;
• reactualizarea strategiilor sectoriale de armonizare: legislaţie
orizontală, calitatea aerului şi schimbări climatice, calitatea apei, protecţia
naturii, controlul poluării industriale şi managenetul riscului, zgomot;
• întărirea capacităţii instituţionale necesară implementării
legislaţiei armonizate şi a politicii de mediu, atât la nivel central cât şi local;
• elaborarea strategiilor sectoriale financiare, precum şi a planurilor
de investiţii;
• operaţionalizarea fondului de mediu.
În anul 2001, s-a constituit Fondul de mediu 201, ca instrument
economico – financiar destinat susţinerii şi realizării obiectivelor prioritare,

200
www.mappm.ro
201
legea nr.73/2000 privind fondul de mediu , publicată în MO. Nr. 173/05.04.2000
de interes public major pentru protecţia mediului. Fondul de mediu este un
fond special, extrabugetar. Veniturile202 se constituie din:
a) o cotă de 3% din veniturile încasate de agenţii economici
colectori sau valorificatori de deşeuri feroase şi neferoase;
b) sumele încasate pentru emisie de poluanţi în atmosferă ce
afectează factorii de mediu;
c) veniturile încasate din utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea
deşeurilor reciclabile;
d) o cotă de 3% din valoarea ambalajelor comercializate de
producători şi importatori, cu excepţia celor utilizate pentru medicamente;
e) o cotă de 2% din valoarea substanţelor chimice periculoase
comercializate de producători şi importatori, mai puţin cele utilizate la
producerea medicamentelor;
f) o cota de 0,5% din valoarea substanţelor chimice periculoase
comercializate de producători şi importatori, utilizate în agricultură;
g) o cotă de 3% din preţul de adjudecare a masei lemnoase
cumpărate de la Regia Naţională a Pădurilor şi de la alţi parteneri de păduri,
persoane juridice sau fizice;
h) o cotă de 1,5% din valoarea încasată prin comercializarea
produselor finite de tutun;
i) alocaţii de la bugetul de stat, vărsăminte, donaţii, sponsorizări,
asistenţă financiară din partea persoanelor fizice sau juridice, române ori
străine;
j) sumele încasate din restituirea creditelor acordate, dobânzi, alte
operaţiuni financiare derulate din sursele financiare ale fondului pentru
mediu;
k) asistenţă financiară din partea unor organisme internaţionale;
l) sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul
Fondului pentru mediu;
m) cuantumul taxelor încasate prin birourile unice la emiterea
acordului/autorizaţiei de mediu pentru activităţi cu impact redus.

202
Legea nr. 293/15 mai 2002 privind aprobarea OUG nr. 93/2001 pentru modificarea şi
completarea legii nr. 73/2000 privind Fondul de mediu, publicată în Monitorul Oficial
nr. 390/7 iunie 2002
 Dacă agenţii economici utilizează deşeuri şi materiale reciclabile în
procesul de producţie de cel puţin 50%, nu vor mai plăti pentru emisiile de
poluanţi în atmosferă.
Iniţial, sursele de constituire au fost determinate prin utilizarea altor
cote, de exemplu cotele aplicabile la valoarea încasată pentru exportul de
fier vechi erau de 20%, pentru deşeuri de metale neferoase 30% şi pentru
exportul de buşteni 30%.
Deoarece aceste cote erau incompatibile cu prevederile Acordului
European şi ca urmare a Memorandumului iniţiat de Ministerul Afacerilor
Externe şi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, cotele au fost
diminuate, pentru a se nu face discriminare între comercializarea pe piaţa
internă şi la export. Însă cele mai importante intervenţii au vizat cota
aplicabilă ambalajelor din materiale plastice. Impunerea acestei taxe este
susţinută de problemele ce apar din cauza deşeurilor de ambalaje din plastic
pentru mediu dar şi de faptul că producătorii şi importatorii de astfel de
ambalaje nu au organizat un sistem de colectare şi valorificare a acestora.
Realizând o comparaţie cu alte fonduri de mediu din alte ţări, se
constată că majoritatea resurselor aferente fondului de mediu provin din
acordare de împrumuturi din veniturile realizate din privatizare, taxe şi
accize, taxe pentru înmatricularea autovehiculelor, profituri din tranzacţiile
financiare proprii şi rambursarea împrumuturilor. Uneori fondurile pot
obţine finanţare şi din partea donatorilor internaţionali sau a instituţiilor
financiare pentru diverse proiecte identificate de fond .
Analizând modul de obţinere a veniturilor de către 10 fonduri de
mediu (tabelul 6.2) observăm următoarele:
¾ sursa de venit cea mai frecventă este reprezentată de profitul
obţinut din activităţi financiare, în categoria aceasta incluzând sumele
rezultate din rambursarea creditelor acordate de fonduri precum şi dobânzile
aferente, dar şi profitul obţinut din investiţii de capital;
¾ 7 din cele 10 fonduri analizate au ca surse de venit amenzile şi
taxele de mediu, respectiv taxe pe poluare şi deşeuri menajere, amenzi
pentru nerespectarea condiţiilor de autorizare, compensaţii pentru utilizarea
resurselor naturale:
¾ 4 fonduri primesc alocaţii de la buget;
 ¾ cu o frecvenţă ridicată se întâlnesc ca surse şi sume rezultate din
granturi şi credite de la instituţii financiare.
Tabelul 6.2
Mecanisme de formare a veniturilor fondurilor de mediu în diverse ţări

Mecanismul de Prevederi legislaţie Utilizare alte Observaţii

asigurare a română Fonduri
Veniturilor
Buget Da 1,3,9,10 Include venituri generale şi
din
Privatizare
Amenzi şi taxe de Da 1,2,3,4,6,7,9, Include taxe pe poluare şi
Mediu deşeuri
menajere, amenzi pentru
nerespectare
condiţiilor de autorizare,
compensaţii
pentru resursele naturale
Impozite pe Da 5
resurse naturale
Taxe pe produs Da 1 Include taxe pe combustibili,
materiale de ambalaje,
produse greu de eliminat
Taxe administrative Da 1 Include taxe de autorizare,
avizare
Schimb de datorii Da 2,8 Se poate realiza prin plăţi
anuale sau
unice , de obicei negociate
cu moratorii
Profit din Nu Include rambursarea
activităţi financiare 1,2,3,5,6,7,8,9,10 creditului ,
dobânda şi profitul din
investiţii de
capital
Granturi de la Da , legea specifică De regulă , grant unic pentru
donatori/ asistenţa financiară capitalizarea fondului
instituţii financiare dar nu precizează 2,5,6,7,8
internaţionale dacă se referă
numai la granturi sau
la
Credite

Credite de la De obicei, credit unic pentru

donatori/ Da , cu specificaţiile 5,7,10, capitalizarea fondului
instituţiifinanciare anterioare
internaţionale
Donaţii Da 4
Sursa: Working Party on Economic and Environmental Policy Integration ,
Economic Instruments for Pollution Control and Naturl Resources
 Management in OCDE Countries : A Survey , Cancels & replaces the same
document, 1999
Legendă: caracterele boldate reprezintă sursa primară de venituri, cele simple
sursa secundară, numerele din tabel corespund următoarelor fonduri :
1- fondul naţional pentru protecţia mediului din Bulgaria
2- ecofondul trust naţional din Bulgaria
3- fondul de stat pentru mediu din Republica Cehă
4- fondul pentru protecţia mediului din Egipt
5- fondul de investiţii pentru mediu din Letonia
6- fondul de investiţii pentru mediu din Lituania
7- fondul naţional polonez pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor
8- ecofondul polonez
9- fondul de stat pentru mediu din Republica Slovacă
10- fondul de dezvoltare a mediului din Slovenia

Referitor la prevederile legii din România constatăm că sursele de

mediu propuse sunt greu de colectat sau sunt precizate ambiguu (care este
baza de calcul pentru aplicarea cotei de 1,5% pentru produsele din tutun:
cifra de afaceri, numai veniturile încasate, în baza de calcul includem
acciza?).

6.2.2.2 Obiective finanţabile din fondul de mediu

Fondurile de mediu pot sprijini realizarea unor proiecte care să fie

eficiente din punct de vedere al costurilor şi care să respecte priorităţile
pentru obţinerea unor beneficii de mediu. În principiu, din analiza efectuată,
am constatat că fondurilor de mediu din alte ţări oferă împrumuturi sau
finanţare uşoară, caracterizată de condiţii favorabile de acordare (dobânda
scăzută sau zero, perioade de rambursare sau de graţie mai lungi decât cele
acordate de bănci).
Fondul pentru mediu se poate utiliza, în România, pentru susţinerea
şi realizarea obiectivelor prioritare de interes public major, care vizează:
• sprijinirea şi încurajarea măsurilor concertate pentru reducerea
sau eliminarea deşeurilor şi sursele majore de poluare de pe teritoriul ţării;
 • realizarea proiectelor de refacere ecologică a zonelor deteriorate,
a măsurilor destinate conservării diversităţii ecologice, salvării unor specii
ameninţate cu dispariţia şi buna administrare a zonelor naturale cu regim de
protecţie sau cu valoare peisagistică deosebită, în conformitate cu
dispoziţiile legii;
• alte activităţi ale căror efecte directe contribuie la ameliorarea
calităţii mediului şi a vieţii în zonele locuite.
Pentru atingerea acestor obiective se acordă:
a) subvenţionarea unor dobânzi la credite acordate de bănci;
b) garantarea unor credite pentru lucrări publice la care Guvernul
este angajat;
c) garantarea unor credite contractate de firme româneşti şi credite
pentru transfer de tehnologii curate;
d) premieri stimulative pentru realizări deosebite ale unor
întreprinderi/organizaţii;
dar nu vor fi sprijiniţi cei care nu şi-au achitat taxele sau penalităţile
aplicate anterior, în conformitate cu dispoziţiile legii, sau pe cei care
sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra mediului.
Reluând analiza făcută asupra fondurilor din cele 10 ţări menţionate
anterior, constatăm următoarele ( tabelul 6.3):
¾ cea mai întâlnită formă de utilizare a fondurilor o reprezintă
acordare de granturi orientate spre cercetare, educaţie, sector public, etc;
¾ 6 din cele 10 fonduri acordă credite cu facilităţi, din acestea doar
3 acordă credite fără dobândă, celelalte practică subvenţionarea dobânzii în
diferite proporţii;
¾ facilităţile acordate sunt completate cu acordare de garanţii la
credite şi cu investiţii în capital social.
 Tabelul 6.3
Tipuri de facilităţi acordate de anumite fonduri de mediu
Tipul de Prevederi Folosire de alte Alte Observaţii
facilitate cuprinse în fonduri surse
legislaţia atrase
română
Granturi Nu 1,2,3,4,6,7,8,9 Nu Pentru cercetare, educaţie,
ONG*, sector public
Credite fără Nu 1,2,3 Nu
dobândă
Credite cu Nu 3,4,5,6,7, Nu Clauze mai atractive decât
facilităţi cele ale băncilor
comerciale
Subvenţionare Da 3,4,7 Da Reduceri de rată dobândă
dobândă sub cea a pieţei
Garanţii la credite Da 3,4,5 Da Necesită păstrarea unor
rezerve în fond
Investiţii de nu 1,5,7 nu Pentru investiţii în servicii
capital social pentru mediu , producţia
de echipamente de control
al mediului
Sursa: Working Party on Economic and Environmental Policy Integration,
Economic Instruments for Pollution Control and Naturl Resources
Management in OCDE Countries: A Survey, Cancels & replaces the same
document, 1999
Legenda este cea de la tabelul nr. 5.3.
*
organizaţii non-guvernamentale

Tipul de finanţare oferit de fond trebuie să se adapteze la natura

proiectului de investiţii, poate lua în considerare combinarea finanţării sub
formă de împrumut cu cea a creditelor nerambursabile, astfel încât să acorde
fiecărui proiect un nivel corespunzător de subvenţionare.
De exemplu, ecofondul trust naţional din Bulgaria solicită
cofinanţarea proiectelor de mediu până la 30% din valoarea lor, fondul
naţional pentru protecţia mediului din Bulgaria până la 70%, iar fondul de
stat pentru mediu din Republica Cehă solicită cofinanţarea până la 80%
(pentru sectorul privat 50%). În tabelul 6.4 prezentăm comparativ cerinţele
de cofinanţare.
 Tabelul 6.4
Cerinţele de cofinanţare impuse solicitanţilor de finanţări pentru
proiecte de mediu în diverse ţări
Denumire fond de mediu Cerinţe de cofinanţare
Fondul naţional pentru protecţia Până la 70%
mediului din Bulgaria
Ecofondul trust naţional din Bulgaria Până la 30%
Fondul de stat pentru mediu din Până la 80%
Republica Cehă
Fondul pentru protecţia mediului din Procentul variază în funcţie de sumă şi de
Egipt mecanism
Fondul de investiţii pentru mediu din Intre 20% şi 80%
Letonia
Fondul de investiţii pentru mediu din Până la 80% pentru credite , 40% pentru
Lituania granturi
Fondul naţional polonez pentru protecţia Până la 70% pentru credite (50% pentru
mediului şi gospodărirea apelor sectorul privat), 30% pentru granturi
Ecofondul polonez Până la 80% pentru protecţia naturi , până la
50% pentru alte proiecte
Fondul de stat pentru mediu din Până la 100%
Republica Slovacă
Fondul de dezvoltare a mediului din Până la 50%
Slovenia
Sursa: Working Party on Economic and Environmental Policy Integration,
Economic Instruments for Pollution Control and Naturl Resources
Management in OCDE Countries: A Survey, Cancels & replaces the same
document, 1999

Pentru România, putem preciza că mecanismele de finanţare sunt

subvenţionarea dobânzilor şi garantarea creditelor acordate de băncile
comerciale, mecanisme care nu se mai folosesc în nici o ţară care are
fonduri de mediu, deoarece aceste prevederi au dus la falimentul unor
fonduri de mediu din Europa Centrală.
Din cercetare întreprinsă, am constatat că este dificil de precizat
valoarea totală a sumelor necesare acţiunilor de protecţia mediului, mai ales
că nevoile de finanţare ale acţiunilor de mediu în România sunt relativ
ridicate, ajungând până la 3-4% din PIB .
Analiza bugetelor anuale ale unor fonduri pentru mediu din Europa
Centrală şi de Est relevă o varietate largă a dimensiunii acestora, de la 14,48
USD/locuitor în Bulgaria, 16,22 USD/locuitor în Republica Cehă, 11,7
USD/locuitor în Polonia până la 1,04 USD/locuitor în Letonia . În România,
în anul 2001, cheltuielile de mediu medii pe locuitor au fost de 15,43 USD
şi de 16,77 USD în anul 2002 .
Începând cu anul 2001203, s-a înfiinţat Garda de mediu, ce este un
corp de control ecologic, cu statut specific ce are ca atribuţii principale :
a) controlează instalaţiile cu impact major asupra elementelor
componente ale mediului;
b) execută controalele tehnice la toţi agenţii economici care
desfăşoară activităţi ce sunt supuse, potrivit legii, procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului;
c) urmăreşte realizarea investiţiilor din domeniul protecţiei mediului
în toate fazele de execuţie a acestora, având acces la documentaţia necesară;
d) participă la intervenţiile pentru eliminarea şi diminuarea efectelor
poluării asupra factorilor de mediu, precum şi pentru prevenirea producerii
poluărilor accidentale;
e) acţionează, în condiţiile legii, pentru obţinerea de informaţii şi
date de la agenţii economici, în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii
fenomenului infracţional în domeniul protecţiei mediului;
f) controlează şi constată încălcările prevederilor actelor normative
în domeniul protecţiei mediului şi aplică sancţiunile contravenţionale
prevăzute de acestea;
g) colaborează cu unităţile de poliţie şi/sau jandarmerie la
constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni,
în vederea sesizării organelor de urmărire penală de către conducătorul
autorităţii publice în cadrul căreia funcţionează;
h) urmăreşte şi controlează aplicarea de către persoanele fizice şi
juridice a reglementărilor privind gestionarea deşeurilor şi recuperarea
materialelor reciclabile;
i) cooperează, pe baze de protocoale, cu toate autorităţile cărora le-
au fost stabilite, potrivit legii, atribuţii referitoare la protecţia mediului;
j) conlucrează, în caz de accident tehnic sau catastrofe ecologice cu
efect transfrontier, cu structuri de profil din alte state şi de la nivelul unor

203
Hotărârea Guvernului nr. 167/2001 privind înfiinţarea Gărzii de Mediu, publicată în
Monitorul Oficial nr. 789/12 decembrie 2001
instituţii internaţionale, pentru prevenirea, diminuarea şi eliminarea
efectelor acestora.
O altă realizare pentru România o reprezintă stabilirea procedurii de
acordare a etichetei ecologice204 . Aceasta a fost introdusă începând cu anul
2002, scopul urmărit fiind acela de a promova acele produse ce au un
impact redus asupra mediului, pe toată durata de viaţă .
Pentru solicitarea etichetei, beneficiarul trebuie să plătească
autorităţii competente un tarif, nivelul acestuia este de 5.000.000 lei dar este
redus cu 25% pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Pornind de la aceste elemente, propunem ca un procent din tarifele
percepute pentru eliberarea etichetelor ecologice să se constituie în venit la
fondul de mediu.

6.3 Proiecte şi programe internaţionale pentru

sprijinirea reformei în domeniul mediului

6.3.1 PHARE

PHARE este cel mai vechi program de preaderare, el fiind de o

importanţă majoră pentru România în ultimii ani.
Între anii 1998 şi 2000, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a
implementat proiecte cofinanţate de PHARE – Mediu (buget total 12 mld.
euro, respectiv 10,8 mld. dolari SUA), PHARE – Cooperare Transfrontieră
(buget total 10 mld. euro, respectiv 9,2 mld. dolari SUA) şi PHARE – Multi
– ţări (buget total 20 mld. euro, respectiv 18 mld. dolari SUA). În cadrul
PHARE – Mediu, se află o componentă pentru întărirea capacităţii
Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. Ca parte a acestei cooperări,
două proiecte “de înfrăţire” au fost implementate împreună cu Franţa
(calitatea apei) şi Germania (managementul deşeurilor).

204
Hotărârea nr.189/28.02.2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei
ecologice , publicată în MO. Nr. 166/03.08.2002
 În 1998, programul în valoare totală de 3 mld. euro s-a finalizat în
luna noiembrie 2001. Componentele acestui program sunt prezentate în
figura 6.8.

20% 20%

60%
Infratire institutionala Asistenta tehnica Asistenta

Figura 6.8 PHARE 1998 – valoare totală 3 mld. EURO

Programul PHARE 1998 a avut următoarele destinaţii :

• asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale şi
administrative de gestionare a politicilor de mediu conform acquis-ului
comunitar ( 1,8 mld.euro);
• asistenţă pentru întărirea capacităţii instituţionale şi administrative
în vederea dezvoltării în România a politicilor de mediu conform cu
cerinţele acqui-ului comunitar de mediu (0,6 mld. Euro);
• înfrăţire instituţională pentru pregătirea în domeniul implementării
acquis-ului comunitar în sectorul apelor ( 0,6 mld euro ).
În anul 2000, valoarea totală aprobată este de 9 mld. euro,
componentele acestui program fiind prezentate în figura 6.9.
 19%
28%

9%

44%

Asistenta tehnica pentru IPM Proiect pilot de investitii

Infratire institutionala Asistenta tehnica

Figura 6.9 PHARE 2000 – valoare totală 9 mld. EURO

Pentru anul 2000 , valoarea programului a fost împărţită pentru :

• asistenţă tehnică asigurarea transpunerii directivei referitoare la
evaluarea impactului asupra mediului (1,7 mld. Euro);
• proiect pilot de investiţii pentru monitorizarea calităţii aerului în
Bucureşti (4 mld. Euro);
• înfrăţire instituţională pentru elaborarea strategiei legislaţiei de
mediu (0,8 mld. Euro);
• asistenţă tehnică pentru dezvoltare locală şi regională (2,5 mld.
Euro).
În anul 2001, valoarea totală aprobată prin programul Phare 2001
pentru implementare politicii de mediu program a fost în sumă de 8,21
mld.lei, componentele fiind prezentate în figura 6.10.
 6%
24% 12%

33%
25%
Asistenta pentru implementare proiect Inf ratire institutionala
Implementare Asistenta pentru implementare directiva IPPC
Evaluarea costurilor

Figura 6.10 PHARE 2001 – valoare totală 8,21 mld. EURO

Proiectul PHARE 2001 a fost utilizat pentru:

• asistenţă pentru implementarea proiectelor de mediu (0,5 mld.
Euro);
• asistenţă pentru implementare legislaţie (2,06 mld euro);
• înfrăţire instituţională pentru asistenţă tehnică oferită României în
transpunerea şi implementarea legislaţiei privind managementul deşeurilor
(1 mld. Euro);
• implementare Directiva cadru a apei la nivelul bazinelor pilot (2,65
mld. Euro) ;
• evaluarea costurilor de mediu şi elaborare planuri de investiţii (2
mld. Euro).
România, de comun acord cu guvernul Germaniei a stabilit
conţinutul convenţiei de înfrăţire privind continuarea asistenţei în
transpunerea şi implementarea legislaţiei în domeniul managementului
deşeurilor.
Un alt tip de proiect Phare a fost Phare CBC,care s-a desfăşurat cu
Ungaria şi Bulgaria. Valoarea proiectelor promovate în anii 1999 şi 2000
sunt prezentate în figura 6.11 (datele sunt în mld. Euro).
 7

7
6
3,73
5
4 2,45 2,3
1,7
3
2
1
0
Sistem comun de monitorizare a calitatii aerului in orasele riverane bazinului inferior al Dunarii,
1999 2000
Prevenirea inundatiilor in bazinul superior al Tisei
Ecologizarea Dunarii si facilitati de transport
Prevenirea inundatiilor in bazinul raului Barcau, faza II
Ecologizarea raului Tur

Figura 6.11 Proiectul Phare CBC

În România se desfăşoară şi programul Phare regional al cărui

coordonator la nivel naţional este Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. Din
acest program, pentru anul 2000 s-au alocat fonduri pentru finanţarea a două
proiecte de mediu (tabelul 6.5):
Tabelul 6.5
Proiectul Phare regional
PHARE Regional
Proiecte finanţate prin PHARE 2000:
• modernizarea infrastructurii de mediu în scopul valorificării şi
menţinerii calităţilor terapeutice ale lacului Amara
Valoare: 2,7 mld. EURO
• reabilitarea economică şi ecologică în bazinul râului Teleajen
Valoare: 2,8 mld. EURO

În cadrul acestui proiect finanţat prin programul PHARE – Multi –

Country, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului (prin Direcţia de Control
Ecologic şi Monitoring) a primit sprijin pentru implementarea proiectului
intitulat “Planificarea intervenţiilor în cazurile de urgenţă de implică
substanţe periculoase”, având un buget local în sumă de 199.488,00 EURO.
Activităţile proiectului constau în: transpunerea legislativă, planificarea
intervenţiilor în caz de urgenţă şi instrumente de răspuns, studiul pilot pe o
companie selecţionată (SOFERT S.A., Bacău) a cărei activitate intră sub
incidenţa directivei, instruirea unui grup de specialişti în următoarele
domenii: analiza de risc, previzionarea scenariilor de accidente,
previzionarea impactului fizic al substanţelor implicate, previzionarea
impactului asupra locuitorilor, zonei urbane şi mediului.

6.3.2 ISPA

Pentru a veni în sprijinul ţărilor candidate la aderarea la Uniunea

Europeană, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi adoptarea
directivelor specifice ale Uniunii Europene şi pentru pregătirea instituţională
în vederea folosirii Fondurilor de Coeziune în momentul aderării, Comisia
Europeană a pus la dispoziţie, pentru sprijinirea finanţării de proiecte de
infrastructură în domeniul serviciilor publice urbane, în scopul îmbunătăţirii
calităţii factorilor de mediu, în arealele dens populate şi a sprijinirii
autorităţilor publice locale în realizarea acestor proiecte. Valoarea alocată
României în perioada 2000 – 2006, este de 120 mld. EURO pe an. În
figurile 6.12 şi 6.13, s-a realizat o comparaţie între fondurile ISPA alocate
ţărilor candidate la aderare.
35

30
25
20
15

10
5
0
Romania
Polonia
Cehia

Estonia

Lituania

Ungaria
Bulgaria

Slovenia
Letonia

Slovacia

Fonduri distribuite tarilor

Figura 6.12 Alocarea fondurilor ISPA pentru ţările candidate

la Uniunea Europeană
 O condiţie esenţială pentru angajarea fondurilor ISPA o reprezintă
asigurarea de către beneficiarii proiectelor a cofinanţării, în proporţie de
minim 25% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Astfel, până în
prezent România a alocat 150 mil. Euro pentru dezvoltarea programului
ISPA.

Maxim

Minim
Bulgaria Slovenia Slovacia Polonia Letonia

Minim Mediu Maxim

Figura 6.13 Fonduri distribuite ţărilor de către ISPA

Pentru programarea şi implementarea tehnică a programului ISPA –

Mediu a fost înfiinţată Unitatea de Coordonare a Implementării ISPA
(UCII).
Strategia Naţională de Implementare ISPA – Mediu a fost
reactualizată începând cu luna ianuarie 2001 şi aprobată de Comisia
Europeană în luna august 2001. În Strategia ISPA reactualizată s-au
redefinit priorităţile, s-au reconsiderat criteriile de eligibilitate ISPA şi s-a
elaborat lista de proiecte prioritare pentru a fi finanţate prin Programul ISPA
pentru perioada imediat următoare.
În anul 2001, au fost aprobate un număr de şapte proiecte ISPA –
Mediu pentru România (Cluj Napoca, Oradea, Focşani,Târgu Mureş,
Tmişoara, Paşcani şi Râmnicu Vâlcea), în valoare totală de 162,5 mld. euro,
din care 118,6 mld. euro împrumut nerambursabil.
 Pentru buna desfăşurare a activităţii ISPA mediu în faza de
programare, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a depus eforturi
considerabile, ceea ce a condus la angajarea în totalitate a sumelor alocate
ţării noastre, pentru anii 2000 – 2001, situând România din acest punct de
vedere pe un loc fruntaş în rândul ţărilor candidate.
Sub coordonarea şi îndrumarea directă a ministerului se află, în
diferite stadii de pregătire, un număr de 15 aplicaţii ISPA, din domeniul
calităţii apei şi managementul deşeurilor, cu o valoare totală estimată de 546
mld. euro. În concordanţă cu recomandările făcute la ultimul Comitet de
Monitorizare ISPA sunt evaluate posibilităţile promovării în perioada
următoare a unor aplicaţii în domeniul calităţii aerului.
De asemenea, pentru perioada 2002 – 2003 se află în pregătire un
portofoliu de 15 proiecte, 10 dintre acestea fiind în domeniul calităţii apei şi
5 în domeniul managementului deşeurilor.
Valoarea totală estimată a proiectelor în pregătire este de 500
mld.euro.
În prezent, priorităţile României sunt concentrate pe echilibrarea
sumelor alocate pe cele două domenii prioritare – managementul deşeurilor
şi calitatea apei, precum şi pe identificarea şi dezvoltarea unor proiecte în
domeniul calităţii aerului.
Astfel, un volum de 2% din grantul românesc al ISPA este dat ca
asistenţă tehnică municipalităţilor care deruleaza proiecte, aplicaţii şi trimit
documentaţii. Mai multe proiecte au fost deja aprobate şi vor fi cofinanţate
de ISPA, sumele alocate depăşind 521,9 milioane euro.
Este de menţionat că România are cele mai bune rezultate în
derularea programului ISPA, atât din punct de vedere a etapelor parcurse, al
construcţiei instituţionale pentru monitorizarea acestui program, cât şi din
punct de vedere al numărului de memorandumuri şi al ratei de angajare al
fondurilor ISPA.
Prin asigurarea unui portofoliu viabil de proiecte România a reuşit să
angajeze pentru anii 2001 şi 2002 întreaga sumă alocată prin instrumentul
ISPA .
 Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, prin Unitatea de
Coordonare a Implementării ISPA 205, a stabilit acţiunile prioritare pentru
îndeplinirea obiectivelor strategice stabilite pentru perioada 2002 – 2006, în
scopul asigurării capacităţii de absorbţie a fondurilor suplimentare
preconizate să fie alocate României după primul val de aderare la Uniunea
Europeană. Astfel, o reactualizare a strategiei ISPA se va realiza la
începutul anului 2003, ţinând seama de noile documente strategice şi de
progresele înregistrate în transpunerea legislaţiei europene în domeniul
protecţiei mediului.

6.3.2.1 Studiu de caz privind realizarea unui proiect

de administrare deşeuri cu fonduri ISPA

Proiectul de administrare deşeuri are ca obiectiv principal să permită

oraşului Piatra - Neamţ să se alinieze la regulile şi standardele Uniunii
Europene în ceea ce priveşte colectarea, sortarea, transportul şi depozitarea
reziduurilor.

Valoarea proiectului este de 14.575.000 euro, din care 75 %

reprezintă contribuţia asistenţei financiare ISPA.

205
HG. Nr.1097/2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial
pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile
sectoriala la nivel naţional , publicată în MO. Nr. 707/07.11.2001
 Părţile implicate206 în acest proiect sunt :
- Comisia Europeană,
- Guvernul României, ca parte beneficiară a asistenţei UE prin
programul ISPA.
Pentru punerea în practică a proiectului, în perioada octombrie 1997
– aprilie 1998, s-a desfăşurat un proiect – pilot care a demonstat că punctele
moderne de colectare îmbunătăţesc condiţiile igienice. Realizarea studiului
pilot a fost posibilă datorită finanţării acordate de Agenţia daneză de
protecţie a mediului.
Proiectul cuprinde o componentă privind colectarea deşeurilor,
aceasta fiind dimensionată astfel încât, în primul an cantitatea reziduurilor
adunate de la consumatori să fie de 65.000 tone, eliminându-se cantitatea de
2500 tone de reziduuri depozitate pe stradă. Componenta de tratare a
deşeurilor va asigura reciclarea a 90% din deşeurile din material plastic,
pentru sticlă procentul de recuperare va ajunge la 70%, iar pentru reciclarea
hârtiei procentul va creşte gradual, până la 90%. În aceste condiţii se va
realiza:
- strivirea a 16.000 tone de reziduuri din construcţii şi demolări;
- reciclarea a 6.000 tone de hârtie;
- reciclarea a 900 tone de metal;
- compostarea a cca. 35.000 tone deşeuri organice;
- balotarea a 2.600 tone de plastic;
- reciclarea a 5.100 tone sticlă /an.
Dacă se realizează acest program, Piatra – Neamţ va fi primul oraş
din România cu un sistem integrat pentru managementul deşeurilor solide.
Din punct de vedere financiar, a fost dificilă realizarea unei analize
cost – beneficii detaliată, deoarece există dificultăţi ce privire la
cuantificarea unor beneficii directe sau indirecte.

206
Legea nr. 512/04.10.2001privind ratificarea Memorandumului de finanţare convenit
între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară
nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare
pentru ”Programul pentru managementul deşeurilor în Piatra Neamţ, semnat la
Bruxelles la 23 octombrie 2000 şi la Bucureşti la 22 decembrie 2000, publicată în MO.
763/29.11.2001
 Astfel, în categoria beneficiilor directe cuantificabile se includ:
¾ oportunităţile privind creşterea numărului locurilor de muncă,
prin crearea directă a 26 locuri de muncă noi, şi crearea indirectă
a altor 40 de locuri ( în industria de reciclare din regiune );
¾ reducerea volumului de deşeuri ce vor fi depozitate la noul
depozit cu mai mult de jumătate ;
¾ se prevede creşterea volumului deşeurilor reciclate; în termeni
cantitativi creşterea va fi de la 1-2% în prezent la 40% în anul
2012;
¾ beneficii cuantificabile cuprind costuri mai mici de transport de
ordinul a 0,1 milioane euro/an pentru firma locală de hârtie.
Din categoria beneficiilor necuantificabile enumerăm:
¾ diminuarea poluării, îmbunătăţirea standardelor de igienă publică
şi de salubrizare;
¾ deschiderea noului depozit de deşeuri cu o capacitate de 200.000
m/an va elimina poluare pânzei freatice şi a aerului ( praf, miros,
fum);
¾ agricultura va putea beneficia de un nou tip de îngrăşământ, cu
cost mai mic;
¾ utilizarea deşeurilor concasate pentru construcţia de drumuri,
reducându-se cererea de resurse naturale;
¾ colectarea şi balotarea materialului plastic pot conduce la
înfiinţarea unor firme care să transforme materialul plastic;
¾ creşterea oportunităţilor de afaceri, de exemplu turismul.
Pentru a se alege varianta cea mai bună, s-au realizat mai multe
alternative rentabile din punct de vedere tehnic care au fost apoi evaluate pe
baza costurilor de investiţie şi de operare şi întreţinere.
Tarifele pentru gunoi sunt în prezent stabilite pe trei categorii de
consumatori: asociaţii de locatari, firme mici şi instituţii, primăria fiind
taxată pentru colectarea deşeurilor de tip stradal. Sectoarele industriale şi
comerciale au tarife separate pentru deşeuri solide sau de altă natură .
Aceste tarife acoperă costurile de operare, exclusiv deprecierea (a se vedea
starea proastă a utilajelor). În tabelul 6.6 prezentăm tarifele curente:
 Tabelul 6.6
Tarife percepute pentru gunoi diferiţilor consumatori
mii lei /m3
Octombrie Iunie Martie Noiembrie
1997 1998 1999 1999
Asociaţii de 32 45 70 86
locatari
Firme –deşeuri 35 47 72 81
solide
Firme – alte 64 54 82 93
deşeuri
Consiliul local 48 60 91 121

Din analiza datelor, se observă că tarifele corespund în medie unei

valori de 4,75 euro/m3, în viitor preconizându-se o creştere reală a tarifelor
mai mică de 10%/an, ceea ce face ca între anii 2001-2007 creşterea
cumulată să fie de aproape 40%.
În realizarea proiectului, conform prevederilor legale207, se va
respecta şi principiul "poluator plătitor" prin aplicarea unei formule de
tarifare bazată pe recuperarea integrală a costurilor (costuri de operare şi
întreţinere dar şi o rezervă pentru înnoirea activelor).
Veniturile ce s-ar putea obţine provin din vânzarea deşeurilor pentru
construcţii şi demolări (reprezentând mai mult de jumătate din veniturile
obţinute) şi din reciclarea deşeurilor din hârtie, sticlă, metal, material
plastic, ele cifrându-se la 0,9 mil euro anual. Finanţarea proiectului se va
face astfel (figura 6.14):
- 75% finanţare nerambursabilă din fonduri ISPA;
- 16% contribuţie a Programului DANCEE – program al
Ministerului Danez al Mediului şi Energiei;
- 9% contribuţie directă a primăriei Piatra-Neamţ.

207
OUG nr.91/20.06.2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului
nr.137/1995, publicată în MO. Nr.465/28.06.2002
 16% 9%

Figura 6.14 Finanţarea

75%
proiectului din diverse
surse de Fonduri Ispa Danemarca Primăria Piatra- Neamţ finanţare

Evaluările şi rezultatele proiectului sunt redate în tabelul 6.7.

Tabelul 6.7
Evaluarea proiectului de mediu
mil. euro
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Venituri din tarife 0,6 0,7 0,9 0,9 1,0 1,1
colectate
Venituri din 0,2 0,5 0,8 0,8 0,8 0,9
reciclare
Costuri de operare 0,5 0,6 0,8 0,8 0,9 1,0
Profit net (s-a 0,2 0,3 0,3 0,2 0,1 0,1
considerat şi
impozitul pe profit )
Flux de lichidităţi 0,1 0,5 0,8 0,9 1,0 1,0
din operaţiuni
Alocare 0 0,1 0,3 0,4 0,9 0,9
Numerar 0,3 1,0 1,5 2,2 2,3 2,4

Pentru ca proiectul să beneficiaze de asistenţă ISPA, trebuie să se

realizeze şi o defalcare indicativă a costurilor precum şi un plan de
finanţare. Aceste cerinţe sunt date în tabelele 6.8şi 6.9.
 Tabelul 6.8
Analiza costurilor aferente proiectului
mil. euro
Elemente Costuri totale Din care, costuri
neeligibile pentru
ISPA
Costuri de planificare / 0 0
proiectare
Cumpărare teren 0 0
Pregătire amplasament 0,4 0
Lucrări prncipale 4,9 0
Utilaje şi echipamente 5,7 0
Asistenţă tehnică 0 0
Supervizare pe durata 0,5 0
implementării
Cheltuieli excepţionale 2,4 0
Impozite 0,7 0,7
Alte cheltuieli 0
Total 14,6 0,7

Tabelul 6.9
Planul de finanţare pentru programul de administrare deşeuri
Euro
An Cost total Costuri Costuri eligibile
neeligibile Autorităţi locale
ISPA
Altele*
2000 11.659.800 583.000 1.001.200 .307.600 1.768.000
2001 - - - - -
2002
2003
2004 2.951.200 146.000 250.300 2.076.900 442.000
2005
2006
Total 14.575.000 729.000 1.251.500 10.384.500 2.210.000
Notă: * asistenţă financiară nerambursabilă din partea Guvernului Danemarcei
 Deoarece toate documentele întocmite de beneficiar au fost conform
cerinţelor Comisiei Europene, acest program pentru managementul
deşeurilor în Piatra-Neamţ a făcut obiectul unui memorandum de finanţare
convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă
financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici
Structurale de Preaderare ( ISPA) iar proiectul a fost realizat conform
planurilor prezentate.

6.3.3 Proiecte comunitare – LIFE natura şi LIFE mediu

România participă în mod efectiv la programele de aderare

comunitară LIFE din anul 1999, când a obţinut finanţarea primelor
propuneri de proiecte pentru componentele LIFE-natura şi LIFE- mediu .
Suma alocată în perioada 1999-2000 a fost de cca 4 milioane euro; în
prezent derulându-se alte proiecte (faza a treia a instrumentului financiar
pentru mediu), în anii 2000 –2001 s-au derulat 4 proiecte pentru LIFE-
mediu şi 4 proiecte pentru Life – natura (tabelul 6.10 şi 6.11).

Tabelul 6.10
Proiecte LIFE III NATURA, 2000-20001
Nr. Denumire Beneficiar Total cost Contribuţie Contribuţie Durata
Crt. proiect ( euro ) UE ( %) UE ( euro) ( luni )
1. Parcul naţional Universitatea 389.392 75 292.044 41
Porţile de Fier – Bucureşti-
conservarea şi Facultatea de
managementul geografie
habitatelor
2. Reţea ecologică IPM Cluj 600.000 75 450.000 40
funcţională –
Câmpia Turzii
3. Program de Green Cross 339.703 74,14 291.158 36
conservare
pentru habitatele
de lilieci
4. Conservarea IRCM 416.630 75 312.473 37
delfinilor din Constanţa
Marea Neagră
Total 1.745.725 1.345.675
 Tabelul 6.11
Proiecte LIFE III MEDIU, 2000-2001
Nr.crt. Denumire proiect Beneficiar Cost total Contribuţie Contribuţie Durata
(euro) UE(%) UE (euro)
1. Votaţi un oraş curat Primăria 697.104 47 328.078 36
Oradea
2. Sistem pentru INMH 461.558 44 201.279 36
Prognoza poluării
aerului, alertare şi
monitorizare pe
termen scurt
3. Protecţia vieţii în MAPM 716.408 50 312.646 24
bazinele hidrografice
prin diminuarea
pagubelor în cazul
viiturilor
4. Crearea unei reţele IPM 348.000 42 146.072 24
de colectare selectivă Reşiţa
a uleiurilor uzate în
regiunea de vest
Total 2.223.070 988.075

Pentru anii următori, România, prin intermediul MAPM, va înainta

şi alte propuneri de proiecte ce vor fi analizate şi evaluate de specialiştii
Comisiei Europene, iar dacă ele vor îndeplini condiţiile, vor fi selectate
pentru finanţare ( pentru anul 2002 s-au înaintat spre analiză şi finanţare 6
propuneri de proiecte pentru LIFE natura şi 28 de proiecte pentru LIFE
mediu ).
În concluzie, se poate aprecia că România este o prezenţă din ce în
ce mai puternică în realizarea unor proiecte de mediu, atât pe plan intern cât
şi internaţional, prin participarea la diverse congrese şi summit-uri, dar şi
prin încheierea unor parteneriate cu alte ţări pentru realizarea unei colaborări
cât mai bune în domeniul protecţiei mediului .
În contextul intensificării relaţiilor de colaborare dintre ţara noastră
şi alte state, în domeniul mediului, s-au semnat diverse acorduri şi convenţii
internaţionale şi s-au decis măsuri ce se impun pentru a se obţine o
dezvoltare durabilă.