Student:Preda Danut Constantin Filosofie,anul 3

Titlul eseului: Programul ISPA- Perspectivele pentru Romnia i starea de Conduita

Disciplina:Managementul Proiectelor Internationale

Programul finantator ce urmeaza a fi analizat.Motivati-va alegerea. Principalele scopuri pentru care am ales incercarea realizarii unui studiu referitor la implementarea programului ISPA(Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) in tara noastra sunt reprezentate de importanta acestui tip de program ce are ca prioritate mediul si infrastructura de transport.Paradoxul este acela ca intr-o tara precum Romania, in care atat mediul cat si infrastructura transporturilor reprezinta probleme foarte delicate exista disfunctii grave n absorbia fondurilor ISPA comparativ cu bugetele alocate, dei, n termeni de alocare a fondurilor europene de ctre Comisie,Romania ocupa locul doi,dupa Polonia. Scopul si obiectivele programului.Prioritatile programului.Particularizare in cazul Romaniei. Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabila care, impreuna cu PHARE si SAPARD, si sprijina tarile candidate in pregatirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeana. Pe langa Programul PHARE existent, un sprijin suplimentar este dat de Uniunea Europeana prin facilitatea ISPA, gestionat de Comisia Europeana. ISPA acopera sectoarele privind protectia mediului si infrastructura de transport doar pe o perioada de sapte ani (2000 2006). Indicatiile preliminare, bazate pe considerente ca marimea populatiei, suprafata tarii si PIB, sunt ca alocatia pentru proiectele din domeniul transporturilor din Romania, va fi in jur de 120 milioane Euro pe an, adica aproximativ 840 milioane Euro pe sapte ani. Incepand cu 2007, asistenta financiara prin ISPA va fi inlocuita in mod automat de Fondurile de Coeziune si intregul sprijin financiar va creste substantial, obligand autoritatile romane sa pregateasca si sa consolideze structuri administrative si de coordonare adecvate, in vederea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor. Scopul ISPA este de a oferi sprijin financiar pentru investitii in domeniul protectiei mediului si al transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor candidate cu normele europene in aceste doua sectoare .Acest lucru include extinderea si conectarea retelelor de transport proprii cu cele transeuropene, familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. In ceea ce priveste protectia mediului,obiectivul ISPA este sa sprijine tarile beneficiare in alinierea la standardele UE in acest domeniu.Din acest punct de vedere programul se concentreaza asupra aplicarii directivelor de protectie a mediului care necesita cele mai mari costuri de implementare.Acestea se refera la urmatoarele domenii: -rezerva de apa potabila -tratarea apelor reziduale -administrarea deseurilor solide si a celor periculoase -poluarea aerului Implementarea acestor directive este strans legata de imbunatatirea sanatatii si calitatii vietii cetatenilor,avand un impact pozitiv direct asupra coeziunii economice si sociale din tarile beneficiare. Privitor la transporturi,acest program isi propune ca obiective construirea si reabilitarea infrastructurii in tarile beneficiare si legarea la retelele de transport ale Uniunii.Acestea reprezinta elemente-cheie ale strategiilor de dezvoltare economica in tarile candidate.

Grupuri-tinta.Particularizare in cazul Romaniei Grupurile-tinta carora se adreseaza acest program sunt reprezentate de autoritatile locale si centrale (ministere de resort, consilii judetene, primarii), regii autonome si companii nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare. Valoarea finantarii nerambursabile se ridica la maximum 75% din valoarea fiecarui proiect, diferenta de 25% reprezentand co-finantarea (componenta locala) ce poate fi asigurata din resurse bugetare si prin imprumuturi de la institutii financiare internationale.Bugetul ISPA poate fi folosit si pentru finantarea de studii pregatitoare si asistenta tehnica.In acest sens ,trebuie sa existe o legatura clara intre aceste studii si investitiile finantate. Aceasta tehnica este foarte importanta atat in asigurarea unui nivel calitativ ridicat al proiectelort propuse,cat si in pregatirea, administrarea si evaluarea impactului acestora. In Romania,beneficiari ai programului ISPA sunt: -Administratia Nationala a Drumurilor(AND)-care este responsabila pentru managementul proiectelor in domeniul drumurilor,atat pentru pregatire,cat si pentru organizarea licitatiilor,incheierea contractelor si efectuarea platilor. -Compania Nationala CFR S.A. este responsabila pentru managementul proiectelor ISPA in domeniul cailor ferate,atat pentru pregatire,organizarea licitatiilor,incheierea contractelor si organizarea platilor,cat si pentru monitorizarea si aspectele tehnice legate de implementarea proiectelor. -Agentia de Implementare a Proiectelor pentru Dunare este responsabila pentru managementul proiectelor in domeniul imbunatatirii navigabilitatii pe fluviul Dunarea atat pentru organizarea licitatiilor,incheierea contractelor si executarea platilor,cat si pentru monitorizare si aspecte tehnice legate de implementare. Nevoi actuale in domeniul vizat de catre programul finantator ales. Modalitati de identificare. Particularizare in cazul Romaniei. n scopul de a atinge obiectivele ce ofera performana de aderare, au fost infiinate de ctre legislaia nr.1267/1999 a Consiliului Europei pentru Politici Structurale , programe pentru modernizarea infrastructurii naionale, de mediu i de transport,pe baza parteneriatelor ntre UE i fiecare ar candidat.Programul a finanat proiecte de infrastructur n transport i mediu, n cele zece noi state membre ale UE din Europa Central i de Est:Romnia,Bulgaria, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia i Slovenia. Din 2004, ISPA a sprijinit doar Romnia i Bulgaria. ISPA este gestionat de Direcia pentru Politic Regional a Comisiei Europene. Construirea i reabilitarea infrastructurii n rile nou introduse in Uniunea European i corelarea la reelele de transport ale Uniunii trebuie s fie o strategie de importanta n dezvoltarea lor economic. Fondul ISPA de cale ferata ,dezvoltarea drumurilor i a rutelor de transport maritim, acorda prioritate la dezvoltarea de transport n rile beneficiare i integrarea lor n transportul Uniuneii Europene, precum i conectarea la reelele transeuropene. Privitor la mediu, ISPA furnizeaz asisten financiar pentru alimentarea cu apa, tratarea apelor uzate, gestionarea deeurilor i i propune s asiste rile beneficiare pentru alinierea la standardele UE prin aplicarea directivelor de protecie a mediului. O parte din ISPA este folosita pentru proiecte de asisten tehnic n scopul de a a asigura un nivel de calitate ridicat i, de asemenea, sprijina ageniile pentru punerea n aplicare si managementul de proiect.

Att in sectorul transporturilor,cat i in cel al mediului beneficiaza de sustinerea ISPA rile n curs de consolidare a capacitii administrative. Punerea n aplicare a acestui program este strns legat de mbuntirea sntii i calitii vieii oamenilor i isi propune s aib un impact pozitiv asupra societatii i economiei de coeziune a rilor Uniunii Europene. Progresul economic i social de coeziune sprijina obiectivul general al Uniunii Europene de reducere a disproportiilor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni i ramanerea n urma a regiunilor mai putin favorizate , dup cum se menioneaz n Tratatul privind Fondul European al Comunitilor. Resurse umane disponibile in domeniul vizat de catre programul finantator.Modalitati de identificare.Gestionarea resurselor umane.Particularizare in cazul Romaniei Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a lansat in data de 25 martie 2008 cererea de proiecte pentru Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European pentru accesarea unor fonduri nerambursabile in valoare de 40,5 milioane euro. Obiectivul principal al Mecanismului Financiar SEE este de a sprijini dezvoltarea economica si sociala a Romaniei, ca stat membru al Spatiului Economic European, in conformitate cu prioritatile nationale si cu acordurile incheiate cu UE. Asistenta acordata prin mecanismul financiar este furnizata sub forma de granturi pentru proiecte individuale eligibile. Suma totala disponibila pentru aceasta cerere de proiecte este 40.500.000 euro. Unul dintre primele sectoare ,referitor la prioritate il reprezinta dezvoltarea resurselor umane printre altele prin promovarea educatiei si pregatirii profesionale, consolidarea capacitatii administrative sau de furnizare a serviciilor publice ale administratiei locale sau ale institutiilor sale, precum si a proceselor democratice, care o sprijina. Cu un buget total de aproximativ 5.000.000 euro,domeniile prioritare ale sectorului de resurse umane sunt urmatoarele: - Dezvoltarea capacitatii administrative a autoritatilor publice centrale si locale, inclusiv in ceea ce priveste planificarea integrata si folosirea tehnologiei informatiei; - Dezvoltarea instrumentelor si a bazelor de date pentru planificare teritoriala; - Promovarea dialogului social; - Cresterea competentelor in sectorul justitiei si afaceri interne; - Dezvoltarea atractivitatii, accesului la si a participarii la educatia vocationala si pregatirea profesionala. Privitor la patrimoniului cultural european, inclusiv transportul public si regenerarea urbana,bugetul total orientativ pentru acest sector prioritar este de 10.800.000 euro. Pentru aceasta cerere de proiecte, solicitantii eligibili sunt organismele publice si private precum si organizatiile non-guvernamentale (ONG-uri), constituite ca entitati cu personalitate juridica in Romania si care desfasoara activitati in interes public ex. autoritati nationale, regionale si locale, institutii de educatie/cercetare, organisme de mediu, organizatii voluntare si comunitare si parteneriate public-private. Suport din partea autoritatilor nationale, regionale si locale. Particularizare in cazul Romaniei Proiectele depuse trebuie sa aiba un buget minim de 5 milioane euro. Contributia ISPA este de maxim 75% (in cazuri exceptionale 85%)..Contributia solicitantului poate sa provina din bugete centrale sau locale, din imprumuturi, donatii, etc. Doua Institutii Financiare Internationale pot furniza imprumuturi pentru a acoperi contributia solicitantului:

-Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Conducerea BERD a aprobat Facilitatea de Creditare pentru Mediul Urbanistic, in valoare de 80 milioane Euro pentru Romania. O parte din aceste fonduri poate fi folosita pentru co-finantarea unor proiecte ISPA, daca se prezinta o garantie din partea autoritatilor locale. -Banca Europeana pentru Investitii (BEI) cofinanteaza majoritatea proiectelor de transport si a creat de asemenea o Facilitate de Imprumut Orizontala pentru a co-finanta proiecte de mediu. Tarile candidate vor trebui sa aloce investitii substantiale pentru a putea fi capabile sa implementeze legislatia UE si sa atinga standardele comunitare in domeniul mediului. Programul ISPA se va concentra pe investitiile legate de directivele de mediu a caror implementare solicita costuri importante. Institutiile care fac posibila derularea programului in tara noastra sunt urmatoarele: -Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei -Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Bugetul ISPA poate fi folosit si pentru finantarea de studii pregatitoare si asistenta tehnica. In acest sens, trebuie sa existe o legatura clara intre aceste masuri si investitiile finantate de ISPA. Asistenta tehnica va fi foarte importanta pentru asigurarea unui nivel ridicat al calitatii proiectelor propuse, in ceea ce priveste pregatirea, managementul si impactul acestora.
Mentalitatea populatiei in cazul Romaniei. Nivelul de receptivitate, perceptia populatiei asupra programului si a rezultatelor anterioare ale implementarii lui in Romania.

Campaniile de comunicare public derulate n contextul proiectelor finanate de Uniunea European au un mare grad de complexitate, dictat de necesitatea de a respecta regulile stabilite de finanator, pe de o parte, i de principiile unei campanii de succes, pe de alt parte. Regulile impuse de finanator presupun utilizarea unor modaliti convenionale de comunicare (elaborarea i diseminarea materialelor informative, realizarea i difuzarea spoturilor TV i radio etc.), ceea ce nu garanteaz ntotdeauna obinerea efectului dorit, adic modificarea comportamentelor n vederea adoptrii unor practici, politici i idei noi, considerate benefice pentru individ i pentru societate. n termenii folosii de Comisia European, impactul socioeconomic al campaniilor de comunicare public se traduce prin crearea efectului de levier n ceea ce privete investiiile (multiplicarea efectului investiiilor), prin promovarea Parteneriatului public-privat i prin punerea n practic a principiului interveniei necesare i suficiente. In ciuda tuturor acestor eforturi de mediatizare si disiminare a acestui tip de program,sondajele arata ca opinia publica din Romania este inca sceptica,aceasta considerand ca acest tip de finantare este doar un alt mod de a se imbogati al celor alesi in conducerea statului si institutiilor sale.Majoritatea celor intervievati au convingerea ca banii proveniti din fonduri ISPA au cu totul alt itinerar decat cel propus si ca poporul nu obtine un beneficiu major de pe urma implementarii unor astfel de programe.Ttrebuie evitat ca si finantatorii sa ajunga la aceeasi concluzie. Un proiect ISPA n valoare de 65 de milioane de euro, a fost prezentat la nceput ca fiind cea mai mare realizare a judeului Hunedoara.Acum a ajuns s nsemne doar o mare dezamgire din punct de vedere al termenelelor, dar i al calitii lucrrilor,deoarece durata prevzut n contract a fost depit cu 18 sptmni. In ciuda acestui exemplu. Reprezentanii Comisiei Europene consider c Romnia are rezultate foarte bune n ceea ce privete managementul programului ISPA. n anul 2002,de exemplu, Romnia se afla pe primul loc ntre statele candidate n ceea ce privea angajarea bugetului aprobat prin programul ISPA, cu aproximativ 1,07 miliarde EURO, adic 66% din ntreaga asisten financiar alocat de Uniunea European Romniei n cadrul programului ISPA pentru perioada 2000-2006. Acestea sunt principalele concluzii ale Comitetului de

Monitorizare ISPA care s-a desfurat la sediul Ministerului Integrrii Europene n perioada 22-23 octombrie 2002. Posibilele riscuri anticipate si cai de reducere si/sau eliminare a acestora.Particularizare in cazul Romaniei Principalele riscuri ce ar putea aparea in implementarea programului in tara noastra pot fi:reticenta opiniei publice cu privire la angajarea intr-un astfel de proiect,lipsa de informatie,dar si incertitudinea ca fondurile provenite din finantari ajung unde trebuie. O modalitate de reducere a riscurilor ar fi Sistemele de Management de Mediu. Acest standard international specifica cerintele referitoare la un sistem care permite unei organizatii sa-si formuleze si sa-si implementeze politica si obiectivele tinnd seama de cerintele legale si de alte cerinte la care organizatia subscrie precum si de informatiile referitoare la impacturile semnificative asupra mediului. Acest standard se aplica acelor aspecte de mediu pe care organizatia le identifica, le poate controla si pe care le poate influenta. Beneficiile implementarii unui astfel de standard sunt: - Sistematizarea tuturor activitatilor de mediu relevante duce la reducerea riscurilor de mediu; - mbunatatirea performantei mediului prin intermediul organizatiei; - Cresterea ncrederii publicului, agentiilor guvernamentale, a bancilor, si a clientilor; - Economie de costuri printr-o gndire si actiune sistematica si pro-activa; - Imbunatatirea implicarii angajatilor, a motivatiei si angajamentului; - Performanta de mediu documentata si sustinuta va va mbunatati imaginea si abilitatea de competitivitate att pe cea nationala ct si pe cea internationala; - Siguranta legala ca urmare a observarii sistematice a legislatiei de mediu relevante si a reglementarilor prin intermediul careia este implementata. Comentarii. Opinii personale.Concluzii Pna n luna iulie 2006 acest program a fost implementat n sistem centralizat, aceasta implicnd controlul ex-ante al documentelor de licitatie si contractare de catre serviciilor Comisiei Europene, prin Delegatia Comisiei Europene. n cursul misiunilor de verificare, serviciul de control si auditul intern al Comisiei Europene au constatat ca n perioada 2000 - 2006 s-au efectuat o serie de cheltuieli neeligibile, desi necesare, din fondurile ISPA. Autoritatile nationale contractante au sustinut, n cadrul audierilor de la Bruxelles, eligibilitatea cheltuielilor respective, att pe baza prevederilor Memorandumurilor de finantare, ct si pe baza acordului primit de la Delegatia Comisiei Europene n Romnia. Incepand cu 2007, asistenta financiara nerambursabila acordata prin Programul ISPA este inlocuita de asistenta financiara nerambursabila acordata prin Fondul de Coeziune si intregul sprijin financiar creste substantial (fiind mai consistent decat pachetul ISPA la data aderarii) provocind autoritatile romane sa pregateasca si sa consolideze structuri administrative si de coordonare adecvate, in vederea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor. De asemenea, este pregatit un portofoliu substantial de proiecte destinate finantarii din Fondul de Coeziune. Mijloacele politicii de coeziune ar trebui s corespund obiectivului ambiios al Uniunii extinse care dorete promovarea dezvoltrii i crearea locurilor de munc pentru regiunile dezavantajate. Pentru perioada 2007-2013 Comisia a propus n cadrul previzionrii financiare disponibilizarea unei contribuii la nivelul a 0,41% din venitul brut al populaiei UE. Privind in ansamblu si impartial implementarea acestui program in Romania,o opinie personala m-ar indemna sa cred ca aplicarea sa a fost un succes,atat pentru tara noastra,deoarece a sporit relatiile de cooperare cu institutiile Uniunii Europene.Dupa parerea

mea nu s-a reusit insa in foarte mare masura ridicarea infrastructurii de transport a Romaniei la nivelul celei Europene.Se spera ca odata cu programul actual inceput in 2007,care este deja al doilea pentru Romania situatia sa se schimbe.