Proiect

ONG de Mediu
Salvati Dunarea si Delta Dunarii

Grupa 1335

ONG de Mediu
Salvati Dunarea si Delta Dunarii
Asociatia Salvati Dunarea si Delta este o organizatie de protectia mediului care lupta
pentru protejarea biodiversitatii Dunarii si Deltei. In cei 4 ani de activitate, Salvati Delta s-a
impus ca una dintre cele mai importante organizatii de mediu. Campaniile de protectie a
Deltei si mediului i-au avut alaturi pe cei mai importanti actori politici, de la presedinte la
premier si au reusit sa schimbe in bine soarta mai multor pelicani, stiuci, sturioni si alte
vietuitoare din Delta.
Asociatia Salvati Dunarea si Delta (aka Salvati Delta) este o organizatie non-guvernamentala
infiintata in mai 2004, in scopul protejarii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. In patru ani de
activitate, s-a impus ca unul dintre cele mai influente grupuri de lobby pe probleme ecologice
la nivelul autoritatilor nationale si a demonstrat prin rezultate concrete ca poate oferi solutii
problemelor majore cu care se confrunta Delta Dunarii.
Asociatia se infiinteaza in scopul de a contribui la salvarea rezervatiei naturale a biosferei
Delta Dunarii, prin dezvoltarea de programe ecologice, stiintifice, culturale, menite sa
conduca la protejarea si conservarea ecosistemelor biosferei Deltei Dunarii, a florei, faunei,
habitatului acesteia, sa contribuie la dezvoltarea unui comportament ecologic prin activitati
proprii sau prin sprijinirea initiativelor care isi propun obiective similare.
Prin comportament ecologic se va intelege atat protectia ecosistemului Delta Dunarii,
a componentelor sale de mediu: aerul, apa, solul si subsolul, fauna, flora, peisajul, habitatul
istoric si monumental, cat si promovarea unui limbaj si comportament civilizat.
In vederea atingerii scopurilor, Asociatia Salvati Dunarea si Delta Academia Catavencu
va desfasura urmatoarele tipuri de activitati:
-informarea publicului
-sustinerea proiectelor de cercetare privind protectia mediului
- sprijinirea proiectelor de modernizare a unor instalatii industriale, agricole sau de alta
natura, care sunt invechite si care polueaza Delta;
-elavorarea de programe in vederea realizarii obiectivelor
-colaborarea cu asociatii, cluburi, autoritati si alte institutii nationale si internationale
Aceasta organizatie are ca parteneri mai multe organizatii nonguvernamentale, impreuna cu
acestea a realizat diferite proiecte, printre aceste organizatii se numara:
EcoAssist, Asociatia Kogayon, Terra Mileniul III, Greenpeace, Fundatia Pricipesa
Margareta a Romaniei, Societatea Ornitologica Romana, Capacul de Hartie,WWF,
Fundaia Eco-Pontica, Salvai Vama Veche, Asociaia "Tuleasa Social",
MaiMultVerde.
In ceea ce priveste finantarea, beneficiaza de suportul multor societati si institutii:
Romtelecom, Philip Morris, Petrom, Mobexpert, Energy Holding, Hellenic,
Tabu, Ultravision, Green Report, Cotidianul.ro, Cod Verde, Academia Catavencu,
Bucataria pentru toti, Adevarul Verde, Murfatlar, Coca-Cola HBC Romania, Canon,
Interio, Unilever, Elumni, etc.
Organizatia Salvati Delta Dunarii beneficiaza si de sustinerea mai multor operatori de
mediu guvernamentali, printre care: Ministerul Mediului, Garda de Mediu, Serviciul de
Gospodarirea Apelor, Agentia pentru Protectia Mediului din diferite judete.
2

De sprijinul Garzii de Mediu a beneficiat in cadrul proiectului Adopta un rau, si nu

numai, prin aplicarea de amenzi celor care au fost identificati ca au aruncat gunoie pe malul
raului Olt, dar si celor care au mai avut intentia de a depozita gunoaie in zona.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a ajutat organizatia prin impunerea respectrii
prevederilor legale privind protecia mediului, precum i prin coordonarea i controlarea
modului de conformare la acestea pentru meninerea i ameliorarea calitii mediului.
Toata lumea stie ca Delta Dunarii este cea mai importanta bogatie naturala a
Romaniei. La varsarea in mare, Dunarea formeaza ultima delta fluviala intacta din Europa,
una dintre cele mai mari zone umede din lume si singura delta din lume declarata rezervatie a
biosferei, cu peste 5,000 de specii de plante si pasari.
Ce stiu, in schimb, foarte putini dintre noi este ca Rezervatia Biosferei Delta Dunarii nu va
mai fi multa vreme un paradis natural, pentru ca:

turistii si autoritatile locale confunda aceasta minune a naturii cu o groapa de gunoi.

pescuitul industrial si braconajul fac ravagii in randul speciilor de peste.

centralele eoliene care se construiesc in Dobrogea vor transforma rutele de migratie

ale pasarilor in adevarate trasee ale mortii.

terenurile indiguite artificial in anii 70, care acopera peste o treime din suprafata
Rezervatiei, actioneaza ca niste imense plagi la nivelul ecosistemului deltaic si il impiedica sa
se regenereze natural.

constructia canalului Bistroe prin inima Deltei ucraineene ar afecta iremediabil

ecosistemul deltaic.
Prin activitatile desfasurate, Salvati Delta incearca sa rezolve aceste probleme.
In 2004 a protestat impotriva construirii canalui navigabil de mare adancime Chilia-Bistroe in
inima Deltei Dunarii de catre Ucraina. La Odessa, ne-am aflat din nou in primele randuri ale
ofensivei internationale impotriva construirii acestui canal.
Au readus pe agenda guvernului Acordul cu privire la crearea Coridorului Verde al Dunarii de
Jos, care va fi pus in practica dupa ce, timp de 6 ani, fusese ignorat.
Datorita activitatilor de advocacy desfasurate, a contribuit la eliminarea concesiunilor
piscicole din Delta Dunarii. In prezent, lupta si pentru desfiintarea concesiunilor agricole si
reconstructia ecologica a acestor terenuri.
In 2006, cu ajutorul presedintelui Romaniei, a derulat o campanie de sensibilizare a
turistilor cu privire la aruncarea gunoiului in Delta Dunarii Verde cine n-are, pierde.
16 milioane Ron au fost deblocate pentru reconstructia ecologica a Deltei Dunarii, renaturarea
amenajarilor agricole si piscicole, care ocupa o treime din suprafata Rezervatiei.
A contribuit la interzicerea pescuitului la speciile de sturioni pe o perioada de 10 ani.
In apele Dunarii se gasesc reziduuri de pesticide (HCH si DDT) in concentratii medii
anuale care depasesc maximele admise, cu 30% si respectiv 45%. Cauzele acestor depasiri
sunt deversarea apelor industriale uzate in apa Dunarii si antrenarea pesticidelor de pe
terenurile agricole.
Alte substante poluante cu impact toxicologic sunt metalele, in special fier, cadmiu si plumb.
Acestea provin din deversarea in Dunare a apelor uzate orasenesti si industriale.
Depozitarea gunoiului menajer creaza probleme serioase de mediu. Localnicii arunca de
multe ori gunoiul la marginea satelor, pe diguri, terenuri necultivate sau chiar in apa. Turistii
care strabat Delta si pensiunile turistice sunt alte surse de poluare.
Pe langa educarea oamenilor si inelegerea necesitaii ecoturismului, autoritaile au in vedere
realizarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor. Investiiile necesare sunt evaluate la
peste 4 milioane de euro.
In 2007, a derulat proiecte de educatie si ecologizare in valoare de peste 900.000 de
euro, finantate integral de companii private.
3

Prin proiectele desfasurate in 2007 a adunat peste 100 tone de PET-uri din Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii, a plantat 10 000 de puieti in Muntii Calimani, activitati in care a
implicat 1 200 de voluntari din toata tara. O presa de balotat PET-uri a fost donata primariei
Murighiol. 22 de scoli din Lunca Dunarii au invatat sa dezvolte propriile lor actiuni de
protectie a mediului prin proiectul Politia verde a copiilor.
Cu sprijinul companiilor din mediul privat a creat proiectul de advocacy Avem o Delta. Cum
procedam?, care reuneste periodic factorii de influenta din Delta Dunarii in vederea
solutionarii problemelor ecologice identificate in Delta Dunarii in cadrul unor grupuri de
lucru. In urma intalnirilor din cadrul grupului de lucru Regulamentul cadru de urbanism si
arhitectura pentru localitatile din Delta Dunarii s-a conturat documentul final cu acelasi titlu.
Pescuitul industrial este o mare problema a Deltei Dunarii, iar pentru rezolvarea
acesteia a contribuit la completarea cadrului legislativ in domeniul pescuitului in Delta.
Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura a modificat legea pescuitului, introducand
noi reguli pentru aceasta activitate in Delta Dunarii, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca.
In 2008, printr-o finantare GEF, in localitatea tulceana Mahmudia desfasoara un
proiect care are drept scop oferirea de alternative durabile la dezvoltarea unei comunitati de
pescari din Delta Dunarii.
In martie a protestat in fata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
pentru a atrage atentia asupra ineficientei luptei impotriva braconajului in Delta Dunarii.
A organizat Ziua Dunarii (29 iunie), impreuna cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
si ICPDR (International Committee for the Protection of the River Danube), in cadrul
evenimentului lansand cartea Dunarii Albastre, un manual destinat elevilor de gimnaziu care
va fi introdus in curricula optionala incepand cu anul scolar 2008-2009.
Proiecte in care a fost implicata Organizatia Salvati Delta Dunarii:

Tabara Verde 2008

SDD la munte si la mare
Adopra un rau
Dezvoltare durabila in Delta
Dunarii

Dropia
Deseuri
Canalul Bastroe
Delta cu soia OMG

Una dintre problemele de mediu pe care Organizatia Salvati Delta Dunarii a

incercat sa o solutioneze a fost cantitatea mare de deseuri de pe cursul raului Oltului.
Activitatile umane deterioreaza cu regularitate calitatea apelor, fie ca e vorba de gunoiul
menajer, comportamentul iresponsabil al turistilor sau reziduurile chimice provenite din
procesele industriale.
Pentru a rezolva problema deseurilor pe valea Oltului, Organizatia Salvati Delta Dunarii a
incercat sa mobilizeze autoritatile si foarte multi voluntari pentru a aduna deseurile din
aceasta zona, prin proiectul Adopta un rau.
Proiectul Adopta un rau isi propune sa ne reuneasca in demersul de a lua
in grija cursul unui rau din Romania. Partenerii acestui proiect sunt Asociaia Salvai Dunarea
si Delta si Romtelecom.
Proiectul Adopta un rau isi doreste sa ne faca pe toti parte a demersului de a pastra si a ne
bucura responsabil de toate beneficiile pe care ni le ofera raurile din tara noastra.
In 2008 Romtelecom si Asociatia Salvati Dunarea si Delta au decis sa adopte raul Olt. Valea
Oltului este una dintre cele mai cunoscute destinatii turistice din tara noastra. Din pacate, raul
4

Olt are si unul din cursurile de apa cel mai afectate de PET-urile lasate in urma de catre turistii
care vin la picnic sau de deseurile aruncate din gospodariile din preajma raului.
Proiectul adopta un rau are ca obiective generale:
Protejarea biodiversitatii
Prevenirea poluarii dealungul apelor curgatoare
Ecologizarea zonelor din jurul raurilor
Constirntizarea publicului privin problema pe care o ridica deseurile in zona
apelor curgatoare
Obiectivele specifice acestui proiect sunt legate de cursul raului Olt:
Ridicarea deseurilor de pe cursul Oltului
Mentinerea acestei zone curate
Informarea elevilor privind efectele deseurilor asupra Oltului

Necesitatea proiectului
Valea Oltului este una dintre cele mai cunoscute destinatii turistice din Romania. Poate si din
acest motiv, din pacate, Oltul are si unul dintre cursurile cele mai afectate de PET-uri sau de
deseuri aruncate in apa raului.
Deseurile au constituit dintotdeauna o problema pentru mediul inconjurator, dar atunci cand
sunt aruncate in apele raurilor reprezinta o amenintare si mai mare deoarece acestea sunt
purtate de curenti dealungul cursului raului si pot polua mult mai multe zone.
Deoarece Valea Oltului este o zona foarte vizitata de turisti,este si una extrem de poluata din
punctul de vedere al gunoaielor care raman in urma acestora formand maldare, datorita
faptului ca sunt iresponsabili.
Apele curgatoare sunt resurse valoroase pentru noi toti, reprezentand, in primul rand,
principala sursa de apa potabila pentru om. Raurile au un rol important in industria si
economia unei tari: sunt esentiale in agricultura si pot fi folosite in producerea de energie
electrica fara emisii poluante. De-a lungul timpului, cursurile apelor curgatoare au fost
premise decisive pentru construirea oraselor, au fost exploatate in diferite moduri pentru
transport si au constituit elemente de importanta strategica in confruntarile militare. In acelasi
timp, raurile sunt o insemnata sursa piscicola si sunt esentiale pentru dezvoltarea florei si a
faunei. Si, nu in ultimul rand, cursurile raurilor sunt destinatii turistice si de recreere foarte
apreciate.
Acestea sunt unele dintre motivele pentru care Organizatia Salvati Dunarea si Delta
Dunarii a recurs la un astfel de proiect, acesta fiind necesar in special pentru ca apa raurilor
sa mai fie potabila.
Prevenirea poluarii pe cursurile de ape curgatoare este unul din cele mai simple
moduri in care se poate participa la pastrarea raurilor curate. Printr-o atitudine responsabila
putem fi si noi motivul pentru care raurile noastre sa continue sa reprezinte atractii pitoresti si
resurse importante pentru viata.
Cel mai important lucru este faptul ca apele raurilor ajung si la robinetele din fiecare casa, ca
apa potabila.
In perioada 25 iulie 7 octombrie 2008, Romtelecom si Asociatia Salvati Dunarea si Delta
au derulat proiectul Adopta un rau, cuprinzand actiuni de ecologizare si
constientizare desfasurate in legatura cu raul Olt. Evenimente de curatare a raului s-au
desfasurat in judetele Covasna, Sibiu, Valcea si Olt.
In data de 13 august, intre municipiul Sfantu Gheorghe si localitatea Chilieni, cu ajutorul
5

celor peste 70 de voluntari, elevi din scolile de pe cursul raului si voluntari ai companiei
Romtelecom, au fost ecologizate ambele maluri ale raului Olt, pe o lungime de aproximativ
3,5 kilometri. La actiunea de ecologizare au participat si comisarul Alexandrescu Nicolai, de
la Garda Nationala de Mediu Covasna, Hobincu Zoltan, directorul Agentiei pentru Protectia
Mediului Covasna, Sumbasacu Oreste, directorul Serviciului de Gospodarire a Apelor
Covasna si reprezentanti ai Asociatiei pentru Comunitate.
In urma actiunii desfasurate pe malul Oltului s-au colectat peste 8 tone de deseuri
constand in PET-uri, cioburi de sticla, cauciucuri si mase plastice. Acestea au fost
ridicate de operatorul de strangere a gunoaielor din Sfantu Gheorghe.
Pe 26 august in zona barajul Avrig Sacadatele, judetul Sibiu. Cu ajutorul celor peste
100 de voluntari, elevi din scolile de pe cursul raului si voluntari ai companiei Romtelecom,
au fost ecologizate ambele maluri ale raului Olt, pe o lungime de aproximativ 6 kilometri. La
actiunea de ecologizare au mai participat Delia Diaconu, Directia Apelor Olt, Negoita Piuariu,
Director Serviciul Gospodarirea Apelor Sibiu, Adiana Morariu, Agentia pentru Protectia
Mediului Sibiu, Ana Honciuc, consultanta in protectia mediului, Stela Matioc si Rares Craiut
din partea primariei din Sibiu si reprezentanti ai Asociatiei Prietenii Avrigului si Primariei
Avrig.Actiunea de ecologizare din judetul Sibiu face parte din proiectul Adopta un rau care
isi propune sa traga un semnal de alarma asupra distrugerii naturii, dar si sa arate ca un efort
comun poate rezolva o buna parte a problemelor asociate acestei teme.Proiectul Adopta un
rau a continuat cu actiuni de ecologizare in judetul Olt, la barajul Arcesti.
Pe 10 septembrie a avut loc a treia infatisare pe malul Oltului, in apropierea barajului
Arcesti Slatina, peste 100 de voluntari - elevi din scolile de pe cursul raului, reprezentanti ai
autoritatilor publice, membri ai organizatiilor neguvernamentale locale, voluntari ai
companiei Romtelecom si ai Asociatiei Salvati Dunarea si Delta au curatat o portiune de 5
kilometri de pe malul drept al raului Olt. Rezultatul actiunii a cantarit aproximativ 5 tone si a
constat in mii de PET-uri batute de ape, mormane de pungi din plastic, recipiente din sticla,
cutii metalice oxidate, cauciucuri pline de radicali libei si resturi organice.
Au fost implicati si reprezentanti ai Serviciul de Gospodarirea Apelor Olt, Agentia pentru
Protectia Mediului Olt, Garda de Mediu, reprezentanti ai primariilor Plesoiu si Slatioara,
Scoala generala Eugen Ionescu din Slatina, Colegiul National Carol I Slatina, Scoala Generala
din comuna Plesoiu si Slatioara, reprezentanti ai Asociatiei pentru Dezvoltare Durabila si
Asociatia Prietenii Omului Umanism, Cultura.
Imboldul oferit de Romtelecom si Asociatia Salvati Dunarea si Delta a gasit resurse
nebanuite la Slatina, comunitatea locala s-a mobilizat exemplar .
Partenerul local al proiectului a fost Asociatia pentru Dezvoltare Durabila .
Ultima infatisare din anul 2008 a proiectului s-a petrecut in Jud. Valcea prin doua
actiuni care au implicat peste 150 de voluntari, 10 kilometri de mal si aproximativ 7 tone de
deseuri. A inceput marti, 24 septembrie, la 10 kilometri de Municipiul Ramnicu Valcea in
apropiere de apele barajului Fedelesoiul. Un concurs ad-hoc organizat pe malul Oltului a scos
la iveala diferite deseuri. Astfel, un elev a descoperit in nisipurile Oltului un televizor albnegru 'Olt' dintre cele care au avut momentul de glorie inainte de revolutie. Un alt voluntar s-a
laudat cu un capac de toaleta pe care l-a asezat sugestiv deasupra unei banchete de Dacia 1310
din postav rosu cu arcurile ruginite.
Urmatoarea destinatie a echipei 'Adopta un Rau!' a fost la intrarea in Parcul National Cozia,
zona celebra pentru numarul mare de turisti 'zilieri'. Acolo au fost asteptati de elevii si
profesorii liceelor din Brezoi si Calimanesti alaturi de administratorii Parcului. Zona i-a
intampinat cu mormane de peturi batute de curentii Oltului si de mii de cutii de bere
abandonate langa farfurii din plastic din care s-au consumat mici si alte mancaruri de vacanta.
La finalul zilei, de pe o distanta de aproximativ 3 km de mal au umplut cu deseuri peste
400 de saci menajeri pe care i-au incarcat in trei transporturi.
6

Surse de finantare
Pentru ca acest proiect sa fie pus in practica, organizatia a avut nevoie de surse de
finantare, iar Compania Romtelecom a sarit in ajutorul acesteia.Romtelecom este unul dintre
partenerii in acest proiect, pe langa acesta mai sunt: Coca-Cola HBC Romania, Energy
Holding , Mobexpert si altele.
Surse de finantare pentru proiect
1 Romtelecom
670972,11
2 Coca-Cola HBC Romania
217079,21
3 Energy Holding
49336,18
4 Mobexpert
29601,71
5 Altele
19734,47

68%
22%
5%
3%
2%

Total

100%

986723,7

Aparitii Media

(62)

1 TV
2 Radio
3 Online
4 Glossies
5 Presa Centrala
6 Presa Locala

16
5
5
3
21
12

26%
8%
8%
5%
33%
20%

Analiza Economico-Financiara a proiectului

Bugetul proiectului
Venituri
Buget total
Cheltuieli

968074,2
986723,7
897893,4

Structura cheltuielilor
1.
2.
3.
4.

Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu logistica
Cheltuieli privind comunicarea si productiile TV
Cheltuieli cu proiectele

77740,8
201663,6
218974,8
399514,2

9%
22%
24%
45%

Cheltuieli totale

897893,4

100%

Indicatorii de rentabilitate cuprind urmatoarele rate de rentabilitate : marja de profit , rata

rentabilitatii financiare , rata rentabilitatii economice , rata rentabilitatii resurselor consumate
si rata rentabilitatii generale .
Marja de profit - indicator ce arata profitabilitatea organizatiei. O scadere a procentului
poate scoate in evidenta faptul ca societatea nu este capabila sa isi controleze costurile de
productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.
Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
Mpr=52635.6/968074.2*100=5.44%
Prb=venituri-cheltuieli=968074.2-897893.4=70180.80
Prn=Prb-imp/pr=70180.8-(70180.8*25/100)=52635.6
Profitul este destul de mic, reprezentand 7,25% din total venituri, dar pentru o organizatie
care nu are ca activitate principala comertul este un procent acceptabil.
Marja de profit este la fel mica datorata cheltuielilor mari si activitatii de baza.
Rata rentabilitii resurselor consumate reflect corelaia dintre rezultatul aferent
cifrei de afaceri i costurile totale aferente vnzrilor.
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100
Rrrc=70180.8/897893.4*100=7.82%
Un alt indicator este reprezentat de cheltuieli la 100 lei CA:
Ch100/CA=Ch/CA*100
Ch100/CA=897893.4/968074.2*100=92.75
9

Cheltuielile sunt mari pentru veniturile pe care le are organizatia, datorita faptului ca
activitatea de baza nu este generatoare de venituri.

Rezultatele proiectului
In plan social proiectul a avut un impact considerabil in ceea ce priveste relatiile
interparsonale, prin mobilizarea mai multor persoane, in special a tinerilor care vor duce mai
departe ideea de ecologizare a spatiului. Organizatia Salvati Dunarea si Delta Dunarii s-a
bucurat de suportul mai multor persoane influente si al anumitor companii. Prin activitatile
derulate in cele patru judete pe cursul raului Olt, initiativa "Adopta un rau" a atras atentia
asupra importantei efortului comun in a identifica solutii pentru comunitatile afectate
In plan ecologic rezultatele au fost vizibile deoarece prin ridicarea unei cantitati considerabile
de deseuri, zona a ramas mult mai curata, si se spera ca aceasta curatenie sa dureze macar o
perioada de timp.In total, in cele 2 luni, au fost adunate 25 de tone de gunoi de pe 25 de
kilometri ai raului Olt. S-a dus o campanie de contientizare care a contribuit la mai buna
informare a localnicilor asupra potentialelor probleme de sanatate la care se expun prin
consumul de ap poluata. Locuitorii comunitilor vizate au fost informai cum trebuie s
pstreze albia rului curat, cum s opreasc poluarea surselor de ap curat cu deeuri i cum
s economiseasc apa. Astfel, oamenii pot deveni mai responsabili i pot nelege cum fiecare
aciune a lor afecteaz calitatea apei.
Din punct de vedere economic rezultatele nu au fost deosebite , doar s-au simtit in buzunarele
celor care au fost prinsi aruncand deseuri in acea zona. In agricultura rezultetele se vor vedea
in anul urmator deoarece, curatand apa, productia poate creste considerabil. Numarul de turisti
a crescut, fiind atrasi de peisajul mult mai curat, care a ramas in urma actiunii, ca urmare
veniturile persoanelor din zona au crescut.
ANALIZA SWOT
S-puncte forte
-au ridicat o cantitate mare de deseuri

W-puncte slabe
-efectul nu o sa fie pe termen lung

-foarte multe persoane au fost informate

despre efectele poluarii asupra apei

-proiect bazat doar pe o zona

-s-a reusit mobilizarea persoanelor tinere,

ceea ce reprezinta un suport pentru viitor
-finantare din partea unei companii foarte
mari
-experienta pe care o au angajatii in acest
domeniu
O-oportunitati
-cresterea interesului firmelor in ceea ce
priveste sponsorizarile

-publicitatea a fost redusa

-nu au fost mobilizate si persoane din alte
zone, de aceea turistii nu vor tine cont de
faptul ca unele persoane au muncit pentru a
ridica gunoaiele facute de ei.

T-amenintari
-reintoarcerea persoanelor care depoziteaza
10

-sustinerea din partea persoanelor tinere, cere

poate vor duce mai departe acest proiect
-cresterea gradului de constientizare a
efectului negativ pe care il au deseurile
asupra sanatatii oamenilor

gunoi in acele zone

-sprijinul redus din partea autoritatilor
competente
-costurile destul de mari
-numarul mare de turisti din acea zona
-insuficienta preocupare a agentilor
economici in recuperarea si refolosirea
ambalajelor

Concluzii si propuneri
Proiectul Adopta acestui un rau a fost unul benefic pentru natura si nu numai,
neavand reactii adverse in alt plan. Partea buna a proiect o reprezinta faptul ca s-a incercat si
in mare parte s-a reusit, atragerea copiilor de partea mediului, datorita faptului ca ei
reprezinta viitorul, daca acestia inteleg necesitatea pastrarii curate a apelor raurilor este un
inceput compromitator.
Acestia au avut o idee foarte buna sa instige anumite societati pentru adoptarea unui
rau, deoarce acestea isi fac si publicitate, dar ajuta si la restaurarea echilibrului natural al
ecosistemelor raurilor.
Cu ajutorul acestui proiect s-a tras un semnal de alarma, dat fiind faptul ca apele
curgatoare sunt principalele surse de apa potabila pentru populatie,de aceea ar trebui sa se
aiba mai multa grija sa nu se mai arunce deseuri pe malurile acestora sau chiar in apa.
Pentru ca acest proiect sa nu fi fost facut in zadar, ar fi trebui ca sa se aplice amenzi
mult mai mari sa sa fie o supraveghere mai eficienta in aceste zone.
Sa speram ca vor mai exiata si alte companii care, pentru publicitate si pentru a-si
rascumpara pacatele pe care le-au facut referitor la mediul in conjurator, sa mai adopte si
alte rauri, poate chiar dunare, deoarece cred ca este cea mai poluate si este principala sursa
deap potabila pentru aproape tot sudul tarii. Chiar si un mic efort conteaza in colectarea
deseurilor, in timp se vede efectul benefic asupra mediului.

11

Presedinte

Director

Manager
compartiment
financiar-

PR & Campaign
Manager

Coordonator de
proiecte(2)

Coordonator
logistica

Asistent
proiecte

12