Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor Specializarea: Administratie Publica

REFERAT ANALIZA DIMENSIUNI SI STRUCTURII RESURSELOR FINANTELOR PUBLICE Marea Britanie 2005-2009

Coordonanor: Student:

IASI, decembrie 2012

1

Cuprins :

Capitolul 1 Structura resurselor financiare publice conform clasificatii oficiale la nivel de stat.. 4 Capitolul 2 Analiza nivelului si structurii generale a resurselor financeare publice in Marea Britanie 7
2.1 Analiza resurselor financiare totale ..7 2.2 Analiza structurii generale a resurselor finantelor publice pe principalele component.9 2.2.1 Venituri Extrordinare....10 2.2.2Venituri ordinare Fiscale si nefiscale..12

Capitolul 3 Analiza structurii sistemului de impozitare sit axe in Marea Britanie 20052009....14 3.1 Venituri fiscale UE.....14 3.2 Venituri fiscal prezentare generala..15 3.2 Analiza nivelului si structure impozitelor directe si indirecte18 Concluzii26 BIBLIOGRAFIE 27

Analiza dimensiuni si structurii resurselor finantelor publice ( bugetare) la nivel de stat

2

Lucrarea de fata consta in elaborarea unei monografii care contine o analiza a structurii si dinamicii veniturilor bugetare, precum si a deficitului bugetar si a datoriei publice pentru Marea Britanie, stat membru al Uniunii Europene, in perioada 2005-2009. Pentru o mai buna intelegere a analizei, lucrarea este structurata in cinci parti, dupa cum urmeaza: o capitolul I este dedicata analizei structurii si dinamicii veniturilor publice- parte teoretica o capitolul II este dedicata analizei structurii si dinamicii veniturilor publice in general. Venituri totale, ponderea in PIB, venituri pe cap de locuitori. Venituri ordinare Venituri extraordinare o Capitolul II este dedicat analizei structuri si dinamicii veniturilor bugetare fiscale pe principalele categori. Fiecare va avea urmatorul continut: Tabel centralizator care contine datele de intrare in conformitate cu indicatorii respectivi, Grafice de evolutie si structura, Interpretarea rezultatelor, analiza corelatiilor dintre indicatori si concluziile referitoare la aspectele analizate in cadrul fiecarei parti. o Partea de concluzi va contine o interpretare de ansamblu a rezultatelor inregistrate in capitolele anterioare si a corelatiilor existente dintre acestea, constituind concluziile finale desprinse in urma interpretarii rezultatelor desprinse din analiza facuta.

Cap 1 Structura resurselor financiare publice conform clasificatii oficiale la nivel de stat.
3

Resursele financiare publice se intelege de regula totalitatea mijloacelor banesti sau sumele de bani care se administreaza de catre autoritatile publice in scopul indepliniri functiilor si sarcinilor ce revin statului. Ale asigurand deci planul financiar , premisele indispensabile functionarii structurilor organizatorice de tip statal. Resursele, ca elemente ale bogatiei unei natiuni, include in structura lor, alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare. Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumit perioada de timp. In teoriea finantelor publice se considera ca alocarea efectiva a resurselor publice intre sectorul public si cel privat determina o anumita proportie intre acestea, putanduse accepta ca alocarea resurselor este optima daca cerintele consumatorilor sunt satisfacute la nivel maxim, prin intermediul sectorului privat si al celui public. Veniturile publice includ resursele financiare ale administraiei de stat, ale asigurrilor sociale de stat i ale instituiilor publice cu caracter autonom. Dimensiunea i structura lor depind de un complex de factori, n care se includ: factori economici, concretizai n produsul intern brut i dinamica sa; factori monetari, de tipul mas monetar, credit, dobnd, concretizai n pre i evoluia sa; factori sociali, respectiv educaionali, culturali, de sntate .a.; factori demografici, concretizai n numrul i structura populaiei i care determin numrul contribuabilor; factori politici i militari; factori financiari, care se concretizeaz n dimensiunea cheltuielilor publice.

La nivel naional, resursele financiare includ: resursele financiare ale autoritilor si instituiilor publice; resursele financiare ale unitilor publice si private; resursele financiare ale organizaiilor fara scop lucrativ; resursele financiare ale populaiei. Intre resursele financiare ale societii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la parte, deoarece resursele financiare ale societii au o sfera de cuprindere mult mai larga. Structura resurselor financiare publice difer de la o tara la alta, iar in evoluia istorica a acestora s-au nregistrat numeroase modificri. Ansamblu resurselor financiare publice( bugetare) este alcatuit din componente, care se caracterizeaza prin trasaturi comune, dar prezintasi particularitati privind formarea si utilizarea lor generand si efecte economice-sociale ce difera sensibil de la o componeta la alta. Pe aceasta baza, ele se pot clasifica in funcie de mai multe criterii, fiecare categorie distingandu-se prin anumite caracteristici.

Resursele financiare se clasifica astfel: 1 . din punct de vedere al coninutului economic; 2. din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
4

3. prin prisma bugetului general consolidat; 4. in funcie de ritmicitatea incasarilor la buget; 5. in funcie de proveniena In aceasta lucrare am ales criteriul "ritmicitatea incasarilor" potrivit caruia avem urmatoarea clasificare: Ritmicitatea ncasrii: venituri ordinare sau curente, care sunt obinute de stat n mod obinuit (venituri fiscale, venituri din sectorul public etc.); venituri extraordinare, la care se recurge n situaii deosebite (mprumuturi, transferuri, ajutoare etc.); Structura veniturilor bugetare totale, conform bugetului include: I. Venituri curente, din care: A. Venituri fiscale, din care: 1 Impozite directe; a) impozit pe profit; b) impozit pe salarii i venituri, c) alte impozite directe; d) contribuii; 2 Impozite indirecte, din care: a) TVA, din care: ncasat; sume defalcate pentru bugetele locale (se scad); b) accize; c) taxe vamale; d) alte impozite indirecte; B. Venituri nefiscale; II. Venituri din capital III. ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate 1) Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de ctre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezint prelevri legale din veniturile create de unitile economice si populaie, inclusiv in legtura cu deinerea de ctre acetia a unor averi sau proprieti impozabile si se concretizeaz in: impozite, taxe si contributii directe, in cazul crora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor; impozite si taxe indirecte, in cazul crora suportatorul real nu coincide cu subiectul pltitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune. Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate dupa criteriul trasaturilor de fond si de forma. Ele prezint o serie de avantaje rezultate din trasaturi ce rspund cerintelor multora din principiile impunerii: sunt nominative, sunt legate de puterea economica si de situatia personala a contribuabilului, sunt aduse la cunostinta pltitorului anticipat platii att n ce priveste suma de plata, cat si termenele-scadenta. Impozitele directe sunt clasificate dup obiectul impunerii in:
5

 impozite reale impozite personale. Impozitele reale sunt aezate pe obiectul activitii si nu mai sunt caracteristice epocii contemporane . Impozitele personale sunt asezate pe venit i pe avere si constituie forma de impunere cea mai raspandita n zilele noastre. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului: in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele); de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dup alimentarea fondurilor proprii); de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protecia mediului s.a., a veniturilor ncasate de diverse unitti sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unittilor publice veterinare, ale unitilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de instituii publice, sumele incasate de Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofmantate); din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din: amenzile si penalitatile aplicate; valorificarea bunurilor confiscate; concesiunile realizate de institutiile publice; expertizele in domeniul navigatiei etc. 2. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bugetului naional public. Ele prezint urmtoarele caracteristici principale: sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit; au caracter temporar si rambursabil; presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulaie a titlurilor respective 3. Resursele financiare provenind din 'imprumuturi publice se gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar. 4. Emisiunea monetara fara acoperire, dei constituie o modalitate de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de inflatii.

Cap 2 Analiza nivelului si structurii generale

6

a resurselor financeare publice in Marea Britanie Lucrarea de fata consta in elaborarea unei monografii care contine o analiza a structurii si dinamicii veniturilor bugetare, precum si a deficitului bugetar si a datoriei publice pentru Marea Britanie, stat membru al Uniunii Europene, in perioada 2005-2009. Pentru o mai buna intelegere a analizei teoretice de mai sus mentionate in prima parte a analiza structurii si dinamicii veniturilor publice generale, totale care este realizata cu ajutorul indicatorilor de nivel si, respectiv, de dinamica, selectati din surse electronice cu caracter general si international.

2.1 Analiza resurselor financiare totale Tabel 1.1 : Date generale despre resursele publice ale Marii Britanii Indicele de 2005 masura Mil Moneda 509,131 nationala mil GBP 1,262.710 % 40,4 2006 539,612 1,333.157 41,3 2007 567,355 1,412.119 40,9 2008 619,510 1,440.931 42,9 2009 719,265 1,601.863 39,9

Venituri totale Produs Intern Brut Ponderea in PIB

Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://www.imf.org

Ponderea in PIB a veniturilor publice

44 43 42 41 40 39 38 2005 2006 2007 2008 2009 Grafic 1.1 Ponderea veniturilor publice in PIB 40.4% 39.9% 41.3% 40.9% Ponderea in PIB a veniturilor publice 42.9%

Analiza comparativa a veniturilor publice in Marea Britanie pe ani, respectiv 2005-2009 , a datelor din tabelul 1.2 conduce la o serie de aprecieri. Ponderea in produsul intern brut a veniturilor efectuate din fondul bugetului general consolidat este diferita, fiind influentata in primul rand de nivelul de dezvoltare al tarii dar si de proportiile sectorului public fata de cel privat, de gradul de interventie a statului in economica si sociala, de gradul de indatorare si de alti factori.
7

In Marea Britanie, ponderea veniturilor publice totale consolidate in produsul intern brut este peste 40%, inregistrand o tendinta de crestere in perioada 2005-2006 de la 40.4% in 2005 la 41.3% in anul 2006, insa se observa o descrestere usoara a produsului intern brut in 2007 cand a ajuns la o valoare de 40,9% cu o diferenta de 0,4% fata de anul anterior. In anul 2008 ponderea veniturilor publice consolidate in produsul intern brut creste semnificativ cu aproximativ 2%2008) insa in anul 2009 scade profund, fiind cea mai mica valoare din intervalul de ani studiat 39.9% din PIB.

Tabel 1.2 Venituri totale per. locuitori Indicele de 2005 masura Mil moneda 509,131 Venituri nationala totale 59402 Numar de Mii de loc locuitori 13,426.8 Venituri pe Moneda cap de nationala locuitori 2006 539,612 59.744 14,208.5 2007 567,355 60.124 14,786.5 2008 619,510 60.520 14,046.6 2009 719,265 60.930 13,062.5

Sursa : Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://www.imf.org

Venituri pe cap de locuitori

15000 14500 14000 13500 13000 12500 12000 2005 2006 2007 2008 2009 Grafic 1.2 Venituri totale per. locuitori 13426 13062 Venituri pe cap de locuitori 14786 14046 13962

Din Fig 1.2 rezulta o crestere a Produsul intern brut pe cap de locuitor in perioada 2005-2007 .Intre ani 2007-2009 cand produsul intern brut sufera o scadere cand se atinge un punct de minim in 2009. Deci pentru intreaga perioada analizata exista un trend descrescator, (cu o exceptie intre ani 2005 2007). In 2009 produsul intern brut pe cap de locuitor scade semnificativ in raport cu anul 2005.

Marimea resurselor publice in moneda national pe cap de locuitor difera de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al tari. Marea Britanie este o tara dezvoltata din punct de vedere economic iar acest lucru este dovedit prin faptul ca nivelul resursrlor publice pe cap de locuitor este de ordinal miilor. 2.2 Analiza structurii generale a resurselor finantelor publice pe principalele componente. O imagine generala asupra structurii si evolutiei sistemului de resurse financiare publice bugetare, pe cele doua componete ( ordinare si extraordinare) in conditiile bugetului general consolidat al Marii Britanii in perioada 2005-2009 , se evidentiaza prin datele prelucrate si expuse in tabelul 1.2. Tabel 1.3 :Principalele categorii de resurse publice
Indicele de masura % din VT 2005 94.4 2006 94.5 2007 94.5 2008 94,6 2009 93,9

Venituri ale administratiei central Veniturile bugetare locale Veniturile bugetare ale asigurarilor sociale EU institutions

% din VT % din VT

4.7 6.7

4.6 6.7

4.6 6.6

4.6 6.9

5.2 6.9

% din vt

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5 Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu

100 80 60 40 20 0

94.4

94.5

94.5

94.6

93.9 venituri ale administratiei centrale venituri bugetare ale asigurarilor sociale EU

4.7 0.5 2005

4.6 0.5 2006

4.6 0.5 2007

4.6 0.5 2008

5.2 0.9 2009

Venituri ale asigurarilor sociale

Grafic 1.3 Principalele categorii de resurse publice

2.2.2 Resurse extraordinare Tabel 1.4 Ponderea in PIB a resurselor curente ( ordinare) si a celor extraordinare in cadrul bugetului general al Marii Britanii:
Indicele de masura Resurse ordinare Resurse extraordinare % din PIB 2005 2006 2007 2008 2009

40,4

41,3

40,9

42,9

39,9 11.2

% din PIB 3,4 2,7 2,8 4.7 Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://www.imf.org

Din cuprinsul tabelului, respectiv al tabelului 1.4 , se poate remarca faptul ca, pe carcursul perioadei luate in considerare, resursele curente ( ordinare) in bugetul general consoludat au reprezentat ( in PIB) intre 39,9 in anul 2009 si 42,9, in anul 2008, in timp ce ponderea resurselor extraordinare a variat intre 11.2 in anul 2009 si 2.7 in anul 2006, iar in toti ceilalti ani resursele ordinare a oscilat in jurul nivelului de 40%. Principalii factori de influienta asupra proportiilor ce au revenit celor doua categorii de resurse au fost in primul rand , marimea PIB realizata in anii de referinta si in al doilea rand cuantimul resurselor extraordinare folosite. Prin folosirea resurselor extraordinare reprezinta existenta unui deficitului bugetar. Deficitul bugetar al Marii Britanii este cel mai mare din grupul celor mai dezvoltate state industriale, G7. Mai precis, deficitul a urcat la 11.2% din PIB in 2009 fiind cel mai mare din perioada analizata. Deficitul public este printre cele mai mari din UE. Ponderea in PIB a resurselor curente si a celor extraordinare
Resurse ordinare 40.4% 41.3% 40.9% Resurse extraordinare 42.9% 39.9%

11.2% 3.4% 2005 2.7% 2006 2.8% 2007 4.7% 2008 2009

Gragfic1.4 : Ponderea in PIB a resurselor curente ( ordinare) si a celor extraordinare in cadrul bugetului general al Marii Britanii

10

Tabel 1.5 Ponderea resurselor financiare ordinare si a celor extraordinare in totalul resurse financiare publice
Indicele de 2005 2006 2007 2008 2009 masura Mil moneda 509,131 539,612 567,355 619,510 719,265 nationala % Venituri 92,07 93,8 93,5 90,1 79,7 totale Mil moneda 43,092 36,568 40,348 73,317 159,522 nationala % Venituri 7,9 8,2 6,5 9,9 20.3 totale Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://www.imf.org

Resurse ordinare

Resurse extraordinare

120 100 80 60 40 20 0 2005 2006 2007 2008 2009 Grafic 1.5 Ponderea resurselor financiare ordinare si a celor extraordinare in totalul resurse financiare publice 7.9 8.2 6.5 9.9 20.3 resursurse extraordinare resurse ordinare

Conform datelor din tabelul 1.5 resursele ordinare reprezinta circa 90% din resursele financiare publice totale. Pe parcursul celor cinci ani proportiile aceste categorii de resurse depasesc 90 % , osciland usor intre 79,7% din anul 2009 si 92.07 %in 2005. Tendinta mai generala ce se poate desprinde din acelasi tabel, semnifica o usoara crestere a ponderii resurselor extraordinare din anul 2005 pana in anul 2008 atunci cand se inregistreaza o pondere de 11,8% din veniturile totale, urmand apoi in anul 2009 o crestere semnificativa aproape dublu fata de anul 2008 cand resurselor extraordinare reprezinta 20,3 % din venturile totale. Caracterul extraordinar al folosiri aceste categorii de resurse se considera a fii consecinta manifestari unor fenomene sau situatii economice-sociale neobisnuite, exceptionale, generatoare al unor nevoi publice, atunci cand resursele curente sunt insuficiente. Aceste fapt este dovedit in anul 2009 prin

11

ponderea foarte mare a resurselor extraordinare 20.3% din veniturile totale respective 11.2% din PIB ca urmare a crizei financiare din 2008. Imprumuturile compeseaza doar temporal lipsa resurselor ordinare. Existenta acestui tip de resurse semnifica un mijloc de interventie a guvernului pentru dezvoltarea activitatilor economice si sociale, inclusive in sustinerea sectorului privat, in conditiile confruntarii lor cu insuficenta resurselor ordinare. 2.2.2 Venituri Curente Venituri fiscale si nefiscale Veniturile fiscale se caracterizeaza prin continuntul lor de precese economice de redistribuire a produsului intern brut sau avutiei natonale, de la persoane fizice si juridice, la dispozitia autoritatilor publice. Aceste procese se concretizeaza ca prelevari cu caracter obligatoriu sub forme tipice ale impozitelor, taxelor sau contributiilor la constituirea diferitelor fonduri financiare publice. Resursele fiscale asigura cea mai mare parte a resurselor obisnuite ale statului. Resursele nefiscale sunt reprezentate de veniturile obtinute de catre autoritatile publice din exploatarea intreprinderilor si bunurilor de care dispun din ipostaza de proprietar, care le da dreptul sa participe la repartitia primara a produsului creat sau sa valorifice diferite bunuri. Prelevarea acestor resurse la bugetul public nu are caracter fiscal, semnificand doar miscarea valorii in limitele aceleasi proprietati, sub forme ale veniturilor preluate la bugetul public de la intreprinderi cu capital de stat , devidente, sume incasate din vanzari de active ( publice), chiriilor. Cuantumul resurselor nefiscale si ponderea lor alaturi de cele fiscale , in totalul veniturilor publice bugetare, depind in mare masura, de proportiile sectorului economic public si nivelul rentabilitatii realizate de intreprinderile cu capital de stat. Tabel 1.6 Ponderea resurselor fiscale si nefiscale in totalul resurselor bugetare.
Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009 Unitati de masura % din VT % din VT % din VT % din VT % din VT Ponderea resurselor fiscale ( inclusiv CAS) 89.1 88.8 88.7 88.3 87.2 Ponderea nefiscale 10.9 11.2 11.3 11.7 12.8 resurselor

Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://epp.eurostat.ec.europa.eu

12

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

89.1%

88.8%

88.7%

88.3%

87.2%

Ponderea resurselor fiscale ( inclusiv CAS) Ponderea resurselor nefiscale 10.9% 11.2%

11.3%

11.7%

12.8%

2005

2006

2007

2008

2009

Grafic 1.6 : Ponderea resurselor fiscale si nefiscale in totalul resurselor bugetare. In raport cu datele din tabelul 1.6 se constata ca, ponderea resurselor fiscale in totalul veniturilor bugetare ordinare sunt vizibil mai mari decat cele nefiscane si au valori cuprinse 91,8% in 2008 si 92,5 % in anul 2005, ceea ce confirma rolul decisiv al acestora in finantarea actiunilor sau obiectivelor de interes public si, implicit, in indeplinirea functiilor si sarcinilor statului. Veniturile nefiscale au un nivel mai redus, atat pentru ca sfera de cuprindere a sectorului public in Marea Britanie este mai limitata cat si datorita unei rate de profitabilitate mai mici inregistrate in activitatea intreprinderilor si institutiilor . In Marea Britanie, ponderea veniturilor publice nefiscale consolidate in produsul intern brut inregistreaza o tendinta de crestere in perioada 2005-2009 de la 10,9% in 2005 la 12,8% in anul 2009.

13

Capitolul 3 Analiza structurii sistemului de impozitare sit axe in Marea Britanie 2005-2009 3.1 Venituri fiscale UE Sarcina fiscala in Uniunea Europeana, definita ca raport intre veniturile bugetare din impozite si PIB este relativ ridicata. In 2005 era 39,3% din PIB ponderat, mai mare cu aproape 14% decat SUA si Japonia. Diferenta fata de SUA nu s-a redus, pentru ca, potrivit statisticilor OECD, SUA si-a redus povara fiscala in aceasta perioada (2005-2009), intr-o masura usor redusa comparativ cu Uniunea Europeana. Inainte de extinderea Uniunii Europene din anul 2004 exista o mare varietate a ratelor de impozitare, care se apropiau de 50% in tarile nordice si Belgia, sau care erau mai scazute in tari ca Irlanda, Spania, Marea Britanie si Grecia. In EU 15, diferenta dintre nivelul cel mai inalt (Suedia) si cel mai redus (Irlanda) ajungea la 21 de puncte procentuale. Dupa extinderea din anul 2004, cele 10 noi state membre au condus la o diversitate crescuta: 2 noi state, Lituania si Letonia, au presiunea fiscala chiar mai redusa decat a Irlandei. In cele mai multe cazuri, noile state aveau rate de impozitare mai reduse, ceea ce a condus la scaderea mediei la nivelul Uniunii: 39,% in 2004, in timp ce media noilor 10 state era de 34,5%. Prin urmare in majoritatea tarilor lumii, prin intermediu impozitelor si taxelor asimilate lor, are loc repartitie valorica a unor parti mari din produsul creat. . Tabel 3.1 Veniturile fiscale din statele membre ale Uniunii Europene ca pondere in PIB in perioada 2004 -2006 Tari 1. Austria 2. Belgia 3. Cipru 4. Danemarca 5. Finlanda 6. Franta 7. Germania 8. Grecia 9. Irlanda 10. Italia 11. Marea Britanie 12. Cehia 13. Romania 14. Spania 2004 48,9 49,1 38,8 57,3 52,3 49,6 43,3 38,2 35,2 44,2 40,0 42,2 31,3 38,5 2005 48,2 49,9 41,2 57,8 53,0 50,7 43,5 38,0 35,4 44,0 41,2 41,3 32,2 39,4 2006 47,8 49,1 42,7 56,2 52,5 50,8 43,8 39,5 37,1 45,6 41,9 40,7 33,2 40,4

Sursa: Eurostat; DOC_TAXATION.indd (Taxatino trends in the European Union)

14

Corespunzator datelor cuprinse in tabelul 2.1, cele mai mari proportiiale prelavarilor fiscale se realizeaza in tarile dezvoltate din nordul Europei, unde se atinsau chiar depasesc nivelul de 50%din PIB, si anumea : Suedia cu 49.5% in 2005, Dnemarcacu 49.1% in anul 2006. In fine prin comparatie cu situatia din alte tari din UE se constata ca proportiile resurselor bugetare ca pondere in PIB al Marii Britanii se afla la un nivel mediu.

3.2 Venituri fiscal prezentare generala Table 3.1 Venituri fiscale prezentare generala
Unitate de masura Milioane euro % % 2005 447900 89.1 36,0 2006 484038 88.8 36,7 2007 505320 88.7 36,3 2008 516200 88.3 37,9 2009 478700 87.2 34,8

Venituri fiscale Ponderea din veniturile totale Ponderea in PIB a VF( + parafiscale din PIB) Venituri fiscale din PIB

28,7

29,5

29,2

29

27,4

Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Ponderea in produsul intern brut a veniturilor fiscale, care exprima acea parte din produsul intern brut realizat intr-un an ce se aloca pentru acoperirea nevoilor colective ale societatii, reprezinta aproximativ 36% din PIB, cu mici variatiuni ceea ce demostreaza importanta acestor resurse financiare, impozitele, ca si diferite taxe si contributii obligatorii sunt resurse indispensabile functionarii institutiilor publice.

Ponderea veniturilor fiscale din VT

89.5 89 88.5 88 87.5 87 86.5 86 2005 2006 2007 2008 2009 Grafic 3.1 Ponderea veniturilor fiscale din VT 89.1 88.8 88.7 88.3 87.2 Ponderea veniturilor fiscale din VT

15

Marea Britanie are cote destul de semnificative ale impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale. Intr-o masura mai mica, proportia contributiilor sociale, in totalul veniturilor fiscale, este scazuta. Din Fig 2.1 rezulta o crestere a ponderea veniturilor fiscale din VT in perioada 2005-2009 . Pentru intreaga perioada analizata exista un trend descrescator, in 2009 ponderea veniturilor fiscale din VT scade semnificativ in raport cu anul 2005 cu 1.9 procente. Ceea mai semnificativa scadere a veniturilor fiscal se realizeaza in 2009 cand atinge un punct de minim, respective 87.2 % din VT. Marea Britanie are cote destul de semnificative ale impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale. Intr-o masura mai mica, proportia contributiilor sociale, in totalul veniturilor fiscale, este scazuta. Table 3.3 Venituri fiscale in expresie nominal si reala.
Venituri fiscale in expresie nominala Unitate de masura 2005 2006 2007 2008 2009 Venituri fiscale in expresie reala Milioane de euro Milioane de euro 447900 447900 484038 473155 505320 482636 516200 501254 478700 460376 Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : www.oecd.org

3.2 Analiza nivelului si structure impozitelor directe si indirecte. Table 3.4 Structura veniturilor fiscale
Impozite directe, pondere in PIB % % din VF Impozite indirecte, pondere in PIB %

Unitate masura 2005 2006 2007 2008 2009

de

% din VF

16,7 58.1 12,9 41.9 17,1 57.9 12,9 42.1 16,8 57.5 12,8 42.5 18,6 64.1 12,4 33.9 16,1 58.7 12 41.3 Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://epp.eurostat.ec.europa.eu

16

Ponderea Resurselor fiscale din Venituri totale

70 60 50 40 30 20 10 0 2005 2006 Impozite directe 2007 2008 2009 Impozite indirecte 58.1% 57.9% 57.5% 64.1% 58.7%

41.9%

42.1%

42.5% 33.9%

41.3%

Grafic 3.2 Structura veniturilor fiscal ponderea in Vf a componetelor Impozitele directe reprezinta principala sursa de venituri din valoarea totala impozitelor,semnificativ mai mare decat impozitele indirecte si cu mult mai importanta decat a contributiilor sociale. Analiza comparativa a structurii veniturilor fiscal in Marea Britanie pe ani, respectiv 2005-2009 , a datelor din Graficul 3.2 conduce la o serie de aprecieri. Ponderea veniturilor directe este diferita, fiind influentata in primul rand de nivelul de dezvoltare al tarii dar si de proportiile sectorului public fata de cel privat, de gradul de interventie a statului in economica si sociala osciland intre 57.5%din anul 2007 si 64.1% in 2008. La randul lor, impozitele se impart pe subcomponente. Impozitele directe cuprind impozitul pe venit, impozitul pe profit, contributii la asigurarile sociale, iar impozitele indirecte cuprind taxa pe valoarea adaugata, accizele, taxele vamale, alte taxe de productie. Toate impozitele au suferit modificari in timp, in plus sau minus datorita modificarilor cotelor de impunere sau a consumului final din perioadele respective.

.
17

Tabel 3.5 venituri fiscal directe

Impozit pe profit Unitati masura 2005 2006 2007 2008 2009 de Contributii de Proprietate asigurari sociale Milioane % din Milioane % din Milioane % din Milioane % din moneda PIB moneda PIB moneda PIB moneda PIB nationala nationala nationala nationala 39,8 3,1 128 10.4 83,9 6,6 5,2 0,8 49,6 3,7 137,1 10.5 89,5 6,7 6,6 0.8 44,3 3,1 148,1 10.8 93,2 6,6 7,6 0,9 48,6 3,3 149,7 10.8 98,3 6,8 8,3 0,8 37,3 2,6 137,9 10.5 94,4 6,7 8,5 0,8 Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://stats.oecd.org/ Impozit pe venit

Dup cum se observa, n bugetul consolidat al Marii Britanii ocupa un loc foarte important, pe ntreaga perioada de observatie, impozitul pe venit, urmat de cel pe venit si contributiile de asigurari sociale. In tarile dezvoltate cum este si Regatul Unit cele mai mari ponderi din PIB sunt detinute de impozitul pe venit. Intre limitele variatiei de la 10,8% in 2007 -2008 si 10.4 % in 2009, se poate observa o descrestere a impoziteleor pe venit in 2009 cand atinge un punct de minim respective 10.5 % in PIB. Ponderea pentru impozitul pe profit sunt diferite, dar acestea insumeaza un loc al doilea. Pe al treilea loc ca importanta o detine Contributii de asigurari sociale care variaza intre 6.6% in 2005 si 6,8% in 2008, in anul 2009 se observa o descrestere a Contributii de asigurari sociale ajungand la un procent de 6.7%. Impozitul pe Venit. Evolutia impozitelor este strans legata de deszvoltarea economiei, deorece aceste impozite se stabilesc fie pe anumite obiecte material sau genuri de activitati, fie pe venit sau avere. Daca este sa privim in trecut impozitele personale au fost instituite pentru prima data in Marea Britanie spre sfarsitul secolului XVIII, iar ele au devenit. Impozitele pe venit sunt asezate pe diferitele tipuri de venituri, unele fiind insa exonerate: pensii, ajutoare sociale, burse, dobanzi s.a., cu diferentieri pe tari si in timp. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice este unul din cele mai importante venituri bugetare ale Marii Britanii, fiind pltit de peste 27 de milioane de contribuabili. Marea Britanie reprezint tara de origine a acestui impozit, ce a fost introdus pentru prima dat n anul 1798. Caracteristica specific sistemului de impozitare britanic o reprezinta distinctia care se face ntre venituri i castigurile de capital. Acestea din urm sunt mprite n dou categorii, respectiv ctiguri de capital pe termen scurt (perioada de detinere acapitalului sub 12 luni) i castiguri de capital pe termen lung (perioada de deinere a capitalului peste 12 luni). In timp ce primele sunt tratate drept venituri obisnuite, celelalte sunt impozitate separat prin impozitul pe castigurile de capital, de cele mai multe ori mai redus.
18

Acest lucru a determinat muli dintre britanici sa-si converteasca veniturile n capital pe termen lung si sa beneficieze de o impozitare mai usoara. Subiectul impozitului pe venit il reprezint persoana de pe teritoriul Marii Britanii ce realizeaza venituri indiferent de natura si sursa lor geografica. Nerezidentii sunt impozitai doar pentru venitul realizat n Marea Britanie. Determinarea venitului impozabil in Marea Britanie se face prin nsumarea veniturilor din toate sursele, dup ce n prealabil, au fost operate deducerile legale pe fiecare surs. Din acest venit total se scad deducerile personale i se ajunge la venitul impozabil.

Table 3.6. Impozitele pe venit pondere din venituri fiscal totale Ani % din VF 2005 28.8 2006 28.6 2007 29.7 2008 28.4 2009 30.1

Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://stats.oecd.org/

Conform datelor din tabelul 3.6 rezulta ca impozitele pe veniturile persoanelor fizice joaca un rol foarte important in formarea veniturilor statului. Impozitele pe venituri contribuie cu mai mult de 28 % la formarea veniturilor fiscal. Evolutia impozitelor este strans legata de deszvoltarea economiei, deorece aceste impozite se stabilesc fie pe anumite obiecte material sau genuri de activitati, fie pe venit sau avere. Daca este sa privim in trecut impozitele personale au fost instituite pentru prima data in Marea Britanie spre sfarsitul secolului XVIII, iar ele sunt printer cele mai importante forme de mobilizarea a resurselor banesti la dispozitia statului Ca tendinta in Marea Britanie se remarca ca in ani analizati se remarca ca incasarile din impozite asezate asupra veniturilor persoanelor fizice / juridice cunosc din pacate o descrestere ca pondere din veniturile fiscal totale. Din cele doua componete ale impozitelor pe venit ponderea cea mai mare o ocupa cele aplicate pe veniturile persoanelor fizice ( salarii, venituri din inchirieri, devidente). Pentru majoritatea veniturilor si csstigurilor de capital este anul fiscal, care n Marea Britanie, din raiuni istorice, ncepe pe 6 aprilie i se termin pe 5 aprilie a anului urmator. Pentru veniturile din activitati independente, perioada fiscala este anul contabil ce se termin n anul fiscal de referinta. De exemplu, veniturile din activitati independente realizate n anul contabil ce se termin la 30 iunie 2010 sunt aferente anului fiscal 2010-2011. Veniturile precum dobanzile sunt aferente anului n care au fost efectiv incasate. Plata impozitului se face, de cele mai multe ori, prin stopaj la sursa de ctre plaitorul venitului (angajator, banca, corporatie, etc.). n retinerile operate, platitorii de venituri folosesc, de regula, cota de baza (basic rate). La sfarsitul anului se va determina impozitul final i se vor face regularizarile n raport cu ce s-a platit pe parcursul anului.
19

Atunci cnd plata se face prin initiativa contribuabilului, termenele de plata sunt 31 ianuarie i 31 iulie, iar regularizarea anuala se va efectua la 31 ianuarie a anului urmator. Plata impozitului pe castigurile de capital se face la 31 ianuarie a anului urmator celui pentru care se datoreaza impozitul. n concluzie, sistemul britanic de impozitare a veniturilor persoanelor fizice se caracterizeaz printr-o complexitate ridicata, determinata atat de conditiile sociale, economice i financiare specifice Marii Britanii, cat si de traditiile istorice. Se poate remarca distinctia neta ntre veniturisi castigurile de capital, facilitatile aferente diverselor scheme.

Impozitul pe profit Tabel 3.7 Ponderea Impozitelor pe profit din totalul veniturilor fiscale. Ani
2005 2006 2007 2008 2009

8.9 10.2 8.7 9.4 % din VF Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://stats.oecd.org/

7.8

Impozit pe profit
12 10 8 6 4 2 0 2005 2006 2007 Impozit pe profit 2008 2009 8.9 % 10.2% 8.7% 9.4% 7.8%

Grafic 3.3 Ponderea Impozitelor pe profit din totalul veniturilor fiscale Analizand separat, impozitele pe profit variaza intre 10.2% in 2006 si 7.8% in 2009 deci nu este o diferenta semnificativa de la an la an insa se poate deduce o usoara descrestere in perioada analizata, 2005-2009.

20

Table 3.7 Venituri fiscal indirect Taxa pe valoare a adaugata de Milioane % din moneda PIB nationala 83,4 6.7 87,7 6.6 92,0 6.5 92,0 6.4 79,7 5.7 Accize Milioane moneda nationala 39,2 39,3 40,6 41,7 43,5 taxe vamale Alte taxe % din PIB

Unitati masura 2005 2006 2007 2008 2009

% din Milioane PIB moneda nationala 3.4 9,3 3.2 9,6 3.2 9,5 3.2 9,9 3.5 9,3

% din Milioane PIB moneda nationala 1.3 16.9 1.5 17.5 1.5 17.7 1.2 18.9 1 17.6

1.6 1.6 1.5 1.6 1.7

Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://stats.oecd.org/

In tarile dezvoltate cum este si Regatul Unit cele mai mari ponderi din totalul bugetelor centrale sunt detinute de taxei pe valoarea adaugata care reprezinta o forma generala pe vanzare de tipul taxelor de consumatie. Ponderea sa in PIB se afla intre limitele variatiei de la 5.7% in 2009 si 6.7% in 2009, se poate observa o descrestere a acesteia. In ceea ce priveste cotele procentuale de calcul a TVA in Rgatul Unit se practica doua niveluri de cote procentuale: O cota redusa 5% pentru bunuri si service de stricta necessitate O cota normala 20%.

Insa de-a lungul timpului in multe state din UE s-au practicat trei nivele de cota procentuala: cota redusa,normal si majorata insa cum putem observa in tabelul de mai jos: Table 3.7 cote de impunerea a TVA in Marea Britanie
1/01/1995 1/09/1997 1/12/2008 1/01/2010 4/01/2011

Cota redusa 8 5 5 5 5

Cota normala 17.5 17.5 15 17.5 20

Cota majorata -

Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://stats.oecd.org/

Se constata o tendinta oscilanta a nivelul cotelor procentuale ale TVA-ului de-a lungul timpului. In perioada 2008-2010 chiar s-a incercat o reducerea cotei, insa s-a revenit in 2010 la cota de 17.5%, urmand apoi in 2011 o crestere semnificativa a cotei cu 2.5 procente .

21

Majorarea TVA a intrat in vigoare pe data de 4 ianuarie 2011, iar, potrivit estimarilor, a adus 13 miliarde de lire sterline pe an la bugetul statului. Tabelul nr. 3.9. Cotele TVA aplicate in statele membre ale Uniunii Europene -%State membre 1. Belgia 2. Cehia 3. Danemarca 4. Germania 5. Estonia 6. Grecia 7. Spania 8. Franta 9. Irlanda 10. Italia 11. Cipru 12. Letonia 13. Lituania 14. Luxemburg 15. Ungaria 16. Malta 17. Olanda 18. Austria 19. Polonia 20. Portugalia 21. Slovenia 22. Slovacia 23. Finlanda 24. Suedia 25. Marea Britanie 26. Romania 27. Bulgaria Rata super redusa 4,5 4 2,1 4,8 4 3 3 6/12 5 Rata redusa 6 5 7 5 9 7 5,5 13,5 10 5/8 5 5/9 6 5 5 6 10 7 5/12 8,5 10 8/17 25 17,5 9 7 Rata standard 21 19 25 19 18 19 16 19,6 21 20 15 18 18 15 20 18 19 20 22 21 20 19 22 6/12 5 19 20

Sursa: http://www.worldwide-tax.com

22

Tabel 3.9 Impozite indirect ponderea din veniturile fiscale Impozite indirecte TVA Unitate de % din VF masura 2005 2006 2007 2008 2009 18.6 17.9 17.9 16.8 16.3 Accize % din VF Alte taxe % din VF

9.4 8.7 8.8 8.4 10

4.4 4.3 4.1 4.2 4.8

Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://stats.oecd.org/

Din tabelul 3.9 se poate observa faptul ca in Regatul Unit, componentele impozitelor indirect prezinta o evolutie oscilanta difera ca proportie de la un an la altul. Analizand separat, tva-ul variaza intre 16,3% in 2009 si 18,6% in 2005. Acczile ca proportie din venituri fiscal variaza de la an la an in 2005 are un procentaj de 9.4% iar in anul 2009 10%, se observa o crestere a cheltuielelor in sanatate. Tabel 3.10 Evolutia veniturilor fiscal ca ponderedin venituri totale

2005 2006 2007 2008 2009

Profit % din VT 7.6 8.9 7.5 7.6 6.5

Impozite directe Impozite Indirecte Venit Contributii Proprietate TVA Accize Taxe vamale % din VT % dinVT % din VT % din VT % din VT % din VT 25.7 16.3 1.9 7.5 3.8 3.2 25.4 16.2 1.9 7.4 3.6 3.6 26.4 16.1 2.2 7.3 3.6 3.6 25.1 15.8 1.8 7.2 3.6 2.7 26.3 16.7 2 6.5 4 2.5 Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://stats.oecd.org/

23

30 25 20 15 10 5 0 6.5%

26.3% 17.7%

Profit venit contributii proprietate 6.5% 2% Category 1 4% 2.5% TVA accize alte taxe

Grapfic 3.4 Evolutia veniturilor fiscal ca ponderedin venituri totale Dup cum se observa, n veniturile totale al Marii Britanii ocupa un loc foarte important, pe ntreaga perioada de observatie, impozitarea pe venit 26.3 %, contribute sociale, urmate de impozitarea pe profit ,accizesi impozitarea pe proprietate. Masurile de politica fiscala promovate de autoritatile fiscale din tara noastra, in perioada 2005-2009, alaturi de alti factori, printre care calitatea gestionarii creantelor fiscale ale statului si gradul de conformare voluntara la impozit, au influentat volumul si structura incasarilor fiscale, precum si presiunea exercitata de acestea. In tabelul de mai jos este prezentata evolutia nivelului produsului intern brut si a veniturilor fiscale ale Marii Britanii precum si a gradului de fiscalitate, in perioada 2000-2007. Tabelul nr. 3.11. Evolutia gradului de fiscalitate in Romania, in perioada 2000-2007 Grad de Produsul fiscalitate Venituri fiscale intern brut generala (%) 1,262.710 1,333.157 1,412.119 1,440.931 1,601.863 447900 484038 505320 516200 478700 35.4 36.3 35.7 35.8 33.5

Anul 2005 2006 2007 2008 2009

Sursa: Calcule proprii realizate pe baza datelor statistice preluate de pe site-ul : http://stats.oecd.org/ In perioada 2005-2009, gradul de fiscalitate generala, calculat cu luarea in considerare a tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor incasate de autoritatiile publice centrale si locale, a inregistrat o tendinta de scadere, de la 33.5% in anul 2005 la 35.4% in 2004. In perioada 2005-2006, gradul de fiscalitate a inregistrat o crestere de la 35.4% in 2005 ajungandu-se la 36.3% in 2067.
24

Evolutia gradului de fiscalitate este determinata si de evolutia gradului de colectare a prelevarilor obligatorii, in stransa legatura cu conformarea voluntara a contributiilor la plata acestora. In conditiile in care, dupa anul 2005, produsul intern brut a inceput sa creasca, de la un an la altul, in termeni reali, tendinta descrescatoare a gradului de fiscalitate poate fi apreciata ca efect al tendintei generale de relaxare fiscala manifestata in perioada 2000-2005 Indicele relativ al fiscalitatii este un indicator care poate fi utilizat pentru exprimarea nivelului fiscalitatii, reprezentat, in esenta de suma principalelor impozite si taxe percepute companiilor si persoanelor fizice. Principalele observatii pentru Marea Britanie privin fiscalitatea sunt: Veniturile din impozitul pe venit personal i corporativ a fost de 14,2% din PIB n 2000 i 12,9% n anul 2011. Cifra 2010 a fost de 13,1%, peste media OECD de 11,3%. Cota de impozit pentru contributiile de asigurari sociale a fost de 6,2% din PIB n 2000 i 6,7% n anul 2011. 2010 Cifra de 6,6% a fost, de asemenea, cu mult sub media OECD de 9,5%. Raportul fiscal pentru impozitele pe bunuri i servicii a fost de 11,6% din PIB, att n 2000 i 2011. 2010 Cifra de 10,7%, a fost doar sub media OECD de 11,0%. Veniturile din impozitul pe proprietate au fost 4,2 % din PIB in 2010, mai mult decat dublul fata de media OCDE

25

Concluzii:

Analizand pe ansamblu situatia Marii Britanii in prezent si in trecut, la nivel macroeconomic, se poate constata ca este o tara puternica, foarte dezvoltata cu mult timp in urma si cu o civilizatie veche, care poate preintampina si suporta socuri cu caracter mondial si recesiuni grave, cum este si criza actuala economica. Daca luam in considerare si proiectul de pe semestru I privind structura si dimensiunea cheltuielilor publice se poate spune o tara bine organizata in ceea ce priveste cheltuielile bugetare, din care aloca sume suficiente, pentru acoperirea nevoilor colective ale societatii, pe fiecare din componente conform clasificatiilor economica si functionala. Se pune accent pe tot ceea ce inseamna modernizarea societatii, culturalizarea populatiei, pentru a oferi membrilor acestei tari un trai prosper la un nivel cat mai ridicat. Deasemenea, se situeaza bine si la capitolul venituri fiscale, cunoscandu-se faptul ca se doreste o reducere a cotelor de impozitare, mai ales pe veniturile firmelor pentru a se extinde cat mai mult investitiile.Sistemul fiscal britanic lasa cele mai multe sume pentru veniturile locuitorilor, in urma distribuirii resurselor in economie. Pentru a nu crea presiuni asupra populatiei si pentru a stimula extinderea investitiilor interne, se evidentiaza orientarea politicii datoriei publice de folosire, mai mult, a resurselor externe pentru finantarea si refinantarea deficitului. Incepand cu anul 2008 sau chiar mai devreme, toate statele lumii s-au confruntat cu o noua criza economica, care a inceput in Statele Unite si s-a extins si in Europa, producand incetinirea economica a statelor acesteia. Fiecare tara a luat propriile masuri pentru a trece cat mai repede peste aceasta criza care a avut efecte negative in toate domeniile (deprecierea monedei nationale, criza imobiliara, disponibilizari etc). In prezent, criza economica si financiara mondiala se apropie de sfarsit, dar criza bugetara din Marea Britanie va continua timp de mai multi ani. n concluzie, sistemul britanic de impozitare a veniturilor persoanelor fizice se caracterizeaza printr-o complexitate ridicat, determinat att de condiiile sociale, economice i financiare specifice Marii Britanii, ct i de tradiiile istorice. Se poate remarca distinctia neta ntre veniturii ctigurile de capital, facilitile aferente diverselor scheme de investiii de capital, cotele de impozitare distincte pentru veniturile din dividende i economii, ceea ce face ca Marea Britanies rmn n continuare patria capitalului.Sistemul fiscal britanic este dotat structural cu mecanisme care ncurajeaz acumularea de capital, dar fr a neglija aspectele sociale sau demografice ale dezvoltrii echilibrate i sustenabile a societii

26

BIBLIOGRAFIE

Finante publice Iulian Vacarel, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2006 Finante Cornel Lazar, Editura Universitatii Petrol-Gaze, Ploiesti, 2007 Finante publice- Tatiana Mosteanu, editura Universitara, Bucuresti, 2005 Finante publice si buget Mihaela Gndr, Editura Universitatii Petru Maior, Tg. Mures, 2008
www.mfinante.ro www.insse.ro www.statistics.gov.uk www.english.bmv.gv.at www.statistik.at
http://barsengland.com/england_economy.html

http://londra.mae.ro/node/484

27