Cuprins

INTRODUCERE.........................................................................................................................................2
CAPITOLUL I-CARACTERIZAREA GENERALĂ A REGIUNII NORD-VEST....................................4
1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII.............................................................................4
1.1.1.PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚELOR DIN REGIUNE.......................................5
1.2. SCURT ISTORIC...........................................................................................................................5
1.3.AȘEZAREA GEOGRAFICĂ............................................................................................................6
1.4. CĂI DE ACCES...............................................................................................................................7
1.5.NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIAL................................................................8
CAPITOLUL II-PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL REGIUNII NORD-VEST.........17
2.1. RESURSE TURISTICE NATURALE...........................................................................................17
2.1.1. RELIEF, RESURSELE SOLULUI ȘI ALE SUBSOLULUI...................................................17
2.1.2. CLIMĂ....................................................................................................................................17
2.1.3. FAUNĂ, FLORĂ ȘI BIODIVERSITATE...............................................................................17
2.1.4. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ................................................................................................17
2.1.5. MONUMENTE ALE NATURII, REZERVAȚII NATURALE, PARCURI NATURALE,
LACURI............................................................................................................................................18
2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE..........................................................................................23
2.2.1. COMUNELE JUDEȚELOR....................................................................................................23
2.2.2. LACURI ȘI BARAJE..............................................................................................................24
2.2.3. PRINCIPALELE STAȚIUNI ALE REGIUNII NORD-VEST................................................25
2.2.4. VESTIGII ISTORICE, EDIFICII RELIGIOASE, EDIFICII CULTURALE, MONUMENTE
ȘI STATUI........................................................................................................................................25
CAPITOLUL III-ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE TURISTICĂ ȘI A OFERTEI TURISTICE 30
3.1. NUMĂRUL PENSIUNILOR AGROTURISTICE ÎN REGIUNEA DE NORD-VEST PE JUDEȚE
...............................................................................................................................................................30
3.2. CAPACITATEA DE CAZARE EXISTENTĂ ÎN PENSIUNILE AGROTURISTICE DIN
REGIUNEA DE NORD-VEST.............................................................................................................34
3.3. ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE ÎN FUNCȚTIUNE ÎN PENSIUNILE
AGROTURISTICE DIN REGIUNEA NORD-VEST.......................................................................37
CAPITOLUL IV-ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN REGIUNEA DE NORD-VEST ÎN
PENSIUNILE AGROTURISTICE............................................................................................................41
4.1. NUMĂRUL SOSIRILOR...............................................................................................................41
4.2. NUMĂRUL ÎNNOPTĂRILOR......................................................................................................42
 4.3.DURATA MEDIE A SEJURULUI.................................................................................................43
4.4. DENSITATEA TURISTICĂ..........................................................................................................45
CONCLUZII.............................................................................................................................................46
BIBLIOGRAFIE:......................................................................................................................................48

INTRODUCERE

”O definiție generală ar fi aceea că turismul rural este activitatea turistică desfășurată în

spațiul rural, privit în toată complexitatea sa. Această activitate trebuie să asigure perpetuarea
valorilor specifice acestui spațiu, precum și satisfacerea intereselor celor care oferă servicii
turistice, dar și a celor care sunt beneficiari.” (Mac I., Petrea Rodica, Petrea D., ”Problematica,
implicațiile și cerințele dezvoltării turismului rural în România”, în Terra-Revista Societății de
Geografie, 1999).
Turismul rural, este o parte integrată a turismului; aceasta implicând o activitate turistică.
Elementele de bază ale turismului rural sunt mediul înconjurător, satele și comunele.
Turismul rural permite familiilor gospodare să primească venituri suplimentare pe lângă
câștigurile zilnice, prin oferirea de găzduire turiștilor. Găzduirea turiștilor în casele gospodarilor,
poate fi un lucru bun, deoarece acest lucru pune accent mai mult pe latura umană, iar turistul este
tratat ca un prieten sau ca un membru al familiei.
Pentru țările est-europene, un seminar organizat de Organizația Mondială a Turismului
(WTO), la Belgrad 24-25 iunie 2002, sub denumirea ”Turismul rural în Europa: experiență și
perspective”, a conturat următoarele obiective:
 Economice: Turismul rural reprezintă o oportunitate pentru creșterea veniturilor, conduce
la crearea de noi locuri de muncă și la stoparea depopulării satelor;
 Protecția mediului trebuie să ocupe un loc central în aceste activități;
 Juridice: Se consideră a fi necesară armonizarea legislației și a suportului ce trebuie
acordat de administrațiile guvernamentale centrale, regionale și locale;
 Calitatea vieții privită dintr-un dublu punct de vedere: al turiștilor și al localnicilor;
 Conservarea culturii și a tradițiilor populare este un element important al activității
turistice;
 Tranziția spre economia de piață, turismul fiind considerat ca o activitate economică
viabilă care facilitează trecerea de la economia centralizată la cea de piață.
Tema”Turismul rural și rolul acestuia în dezvoltarea economico-socială a Regiunii Nord-
Vest”, a fost aleasă deoarece sunt pasionată de județele din Nord-Vestul țării, în special de
Maramureș.
Mi-am ales această temă, deoarece sunt pasionată de zonele rurale care își păstrează
tradițiile și în zilele de astăzi, iar Regiunea de Nord-Vest una dintre acele zone care se
regăsește în acele zone.
În prezenta lucrare mi-am propus să prezint cele șase județe ale Regiunii de Nord-Vest a
României și anume, județul Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Lucrarea este structurată pe patru capitole după cum urmează:

Capitolul unu în care voi vorbi despre localizarea și caracterizarea Regiunii Nord-Vest și
unde voi prezenta reperele istorice ale regiunii, poziționarea geografică, căile de acces ale
regiunii și nivelul de dezvoltare economico-socială.
Capitolul doi: Prezentarea potențialului turistic al Regiunii Nord-Vest, oferă informații
despre resursele turistice naturale, antropice și principalele trasee turistice ale regiunii.
Capitolul trei: Analiza capacității de cazare turistică și a ofertei turistice, ne prezintă
numărul structurilor de cazare, capacitatea de cazare existentă și în funcțiune, compararea
structurilor și a capacității de cazare între județe, pe parcursul a 10 ani.
În capitolul patru: Analiza circulației turistice în Regiunea Nord-Vest, este prezentat
numărul sosirilor, numărul înnoptărilor, durata medie a sejurului, densitatea turistică și, de
asemenea, comparație pe durata a 10 ani între județele componente ale regiunii.
CAPITOLUL I-CARACTERIZAREA GENERALĂ A REGIUNII NORD-
VEST

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII

Regiunea este formată din 6 județe, și anume: județul Bihor, județul Bistrița-Năsăud,
județul Cluj, județul Maramureș, județul Satu-Mare, județul Sălaj. De asemenea, pe lângă
cele 6 județe, mai cuprinde 460 unități administrativ-teritoriale: 42 orașe din care 15
municipii, 403 comune și 1823 de sate.
Regiunea este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare din România. Suprafața acestei
regiuni este de 34.159 kmp. Această regiune este traversată de cinci drumuri europene, are în
construcție o autostradă și beneficiază de trei aeroporturi internaționale. Zona Transilvaniei
de Nord este una dintre cele mai pitorești zone ale României, datorită patrimoniului cultural-
popular din această zonă.
Cele mai importante orașe ale regiunii sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalău, Satu
Mare și Bistrița. Aceste orașe sunt considerate polii regionali de dezvoltare economică, orașe
cu un patrimoniu cultural și istoric deosebit. De asemenea, în regiune există și trei zone
metropolitane: Cluj-Napoca, Oradea și Baia Mare.
 Figura 1.1. Harta Regiunii Nord-Vest
Sursa: WordPress.com

1.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚELOR DIN REGIUNE

Județul Bihor este un județ situat în Crișana, în nord-vestul României. Reședința de județ se
află la Oradea. Județul are o suprafață de 7544kmp.
Județul Bistrița-Năsăud a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii
Cluj. Reședința și centrul cultural a județului este municipiul Bistrița. Vecinii acestui județ sunt
județele Cluj, Maramureș, Suceava și Mureș.
Județul Cluj este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei
Transilvania. Reședința județului este municipiul Cluj-Napoca. Vecinii județului sunt județele
Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor.
Județul Maramureș este situat în extremitatea nordică a țării, format din teritorii ale regiunilor
istorice Maramureș, Ardeal și Crișana. Din punct de vedere al culturii tradiționale, județul este
alcătuit din patru zone distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului și Țara
Codrului. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Baia
Mare. În limitele sale, județul Maramureș însumează 6215 kmp, suprapunându-se peste forme de
relief foarte variate.
 Județul Satu Mare este așezat în nord-vestul României, a fost înființat în anul 1968 prin
reorganizarea teritorială a fostei Regiuni Maramureș. Reședința județului este municipiul Satu
Mare.
Județul Sălaj se află în regiunile Crișana și Transilvania, în subregiunile Țara Silvaniei și
Țara Călatei, în nord-vestul României. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a
județului este municipiul Zalău. Județul se întinde pe 3864,4 kmp, ceea ce reprezintă 1,6% din
suprafața țării.

1.2. SCURT ISTORIC

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest a fost creată oficial în anul 1998. Descoperirile
arheologice din regiune demonstrează că primele așezări umane datează încă din Paleolitic. La
Apa și Homorod (județul Satu-Mare) au fost descoperite artefacte din epoca de piatră (6000-
1700 î.Hr.). Regiunea a fost parte a principatului ridicat de regele dac Burebista în ultimul secol
î.Hr. După cucerirea romană din 107 d.Hr., toate județele regiunii, cu excepția Maramureșului au
ajuns sub ocupație romană, Maramureșul devenind leagănul civilizației dacice libere.
Descoperirile arheologice arată că Potaissa (Turda) și Napoca (Cluj-Napoca) aveau rangul de
municipii și că Napoca a fost capitala Daciei Porolissensis pe timpul ocupației romane.

1.3.AȘEZAREA GEOGRAFICĂ
Regiunea este situată în partea de nord-vest a României. În spațiul național, regiunea face
parte din Macroregiunea 1 (NUTS1), având ca vecini în sud cu regiunea Vest (Banat), în sud-est
cu regiunea Centru și în est cu regiunea Nord-Est (Moldova).

În context European, regiunea Nord-Vest are o poziție geografică strategică, fiind aproape de
intrarea în România dinspre Ungaria și Ucraina. La vest, granița cu Ungaria se întinde pe o
lungime de 265km, regiunile vecine NUTS2 fiind Del-Alfold și Eszak-Alfold. În nordul regiunii,
granița cu Ucraina se întinde pe o lungime de 258km, regiunea vecină fiind Ucraina de Vest.
 Figura 1.2.Harta detaliată a Regiunii Nord-Vest

Sursa: WordPress.com

Figura 1.3. Localizarea geografică a regiunii în Europa și unitățile învecinate cu Regiunea

 Nord-Vest (regiuni din România, Ungaria și Ucraina)

Sursa: WordPress

1.4. CĂI DE ACCES

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest este străbătută de 7 drumuri europene, dintre care cele mai
importante sunt E60-face legătura cu Oradea-Cluj-Brașov și București, E576-Cluj Napoca-Dej,
E81-dinspre Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Brașpv-București, E79-Oradea-Deva, E671-Oradea-
Arad-Timișoara, E58-Cluj Napoca-Dej-Bistrița-Baia Mare-Vatra Dornei.

Există proiecte de infrastructură, care sunt în curs de dezvoltare, precum autostrada Brașov-
Borș care va face legătura cu țara vecină, Ungaria.

O pondere mica de 27,2% din intreaga suprafață totală a drumurilor este modernizată.

În Transilvania de Nord (Regiunea Nord-Vest) există 4 aeroporturi, dintre care 3

internaționale (Cluj-Napoca, Baia Mare și Satu-Mare) și unul național (Oradea). În ultimii cinci
ani, zborurile de pe și pe aeroportul din Cluj-Napoca, au crescut considerabil, ajungând în acest
fel pe locul trei la nivel național.

În anul 2004, rețeaua feroviară a regiunii număra 1641km, dintre care 166 fiind electrificați,
iar 255km linii duble.

1.5.NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIAL

Tabel nr. 1.1. Populația totală din mediul rural al regiunii pe județe

Județe Anul

2012 2013 2014 2015

Regiunea Nord-
1229965 1228566 1226936 1226187
Vest

Bihor 291765 291892 291265 290865

Bistrița-Năsăud 180144 178477 177626 176501

 Cluj 232667 234462 23905 238399

Maramureș 202832 202076 201597 200963

Satu Mare 186942 187028 286949 186952

Sălaj 135615 134631 133594 132507

Sursa: INSSE, 2017

2012 2013 2014 2015

290865

291265 200963
238399 186952
176501
286949
291892 201597
177626 23905 132507
187028
234462 202076 133594
178477
291765 134631
180144 232667 202832 186942 135615

Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj

Figura nr. 1.4. Reprezentarea grafică a populației totale din mediul rural al regiunii pe județe

Conform Institutului Național de Statistică din România, populația Regiunii Nord-Vest a

înregistrat de-a lungul celor patru ani analizați o scădere de 0,30%. În anul 2006, populația
era de 1229965 locuitori, iar în anul 2015, aceasta a ajuns la 126187 locuitori.
Această scădere se înregistrează din cauza migrației populației în țările mai dezvoltate și
a ratei mortalității mai mare decât cea a natalității.
Județul Bihor a înregistrat o creștere a numărului de locuitori din mediul rural în anul
2013, cu o diferență de 127 locuitori față de anul precedent, reprezentând o pondere de
0,30%. Începând cu anul 2014, populația a început să scadă, reprezentând o diferență de
0,35% între anul 2013, care a înregistrat cea mai mare valoare a populației și anul 2015 cu
cea mai mică valoare.
Populația Bistriței-Năsăud a fost într-o continuă scădere încă de la începutul anilor
analizați. Diferența procentuală între cei patru ani este de 2,02%, adică 3643 locuitori.
Clujul a înregistrat o creștere a populației până în anul 2014 cu un procent de 2,74%,
urmând ca acesta să scadă în anul 2015 cu 0,27%.
Populația județului Maramureș a fost în scădere începând cu anul 2012, înregistrând o
pondere de 1%, cu un număr de 1869 locuitori mai puțini în anul 2015 față de anul 2012.
Populația județului Satu Mare a înregistrat o creștere de 0,04% în anul 2013 față de anul
2012, urmând ca în următorii ani populația să scadă cu 1,67%.
Județul Sălaj a avut populația în scădere de-a lungul celor patru ani analizați, astfel încât,
aceasta a înregistrat o scădere de 3108 locuitori, reprezentând un procent de 2%.

Tabel nr. 1.2. Populația rezidentă pe mediul de rezidență rural

Anul Total

2012 1229965
2013 1228566
2014 1226936
2015 1226187

Sursa: INSSE, 2017

 Regiunea Nord-Vest

1226187
2015

1226936
2014

1228566
2013

1229965
2012

Figura nr. 1.5. Reprezentarea grafică a populației rezidente în Regiunea Nord-Vest

Populația rezidentă a Regiunii Nord-Vest, a înregistrat scăderi ale populației de 3778

locuitori, reprezentând un procent de 0,30% începând din anul 2012 până în anul 2015.

Tabel nr. 1.3. Rata natalității în mediul rural al regiunii de Nord-Vest pe județe (u.m. născuți la
1000 locuitori)
Județe  Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 10.7 10.3 10.2 10.5 10.6 10.1 9.5 10.1 10.8 9.9 10.1
Bihor 11.8 11.6 11.6 11.1 11.1 11.1 10.3 11 11.2 10.2 9.6
Bistrița-
10.8 10.1 10 10.6 10.4 10.4 9.9 10.1 11.4 9.9 9.7
Năsăud
Cluj 9.2 9.4 9 9.3 10 9.7 8.9 9.9 9.9 9.7 9.6
Maramureș 10.2 9.9 9.6 9.9 9.9 9.3 8.6 9.4 10 9.3 9.2
Satu Mare 11.5 10.4 10.5 10.9 10.2 9.8 9.4 9.7 11.2 9.8 9.1
Sălaj 10.3 10.1 10.1 11 10.4 10.2 10 10.3 11 10.2 10.3

Sursa: INSSE, 2017

 Bihor Bistrița-Năsăud Cluj
Maramureș Satu Mare Sălaj
10.3 11
10.1 10.1 11 10.4
10.2 10.3 10.2
10
11.5 10.9 11.2 10.3
10.4 10.2 9.8 9.8
10.5 9.7
9.4
10.2 9.9 9.6 9.9 9.3 10 9.1
9.9 9.4
8.6 9.3
9.2
9.2 9.4 9 9.3 10 9.7 9.9 9.9
8.9 9.7 9.6
10.8 10.1 10 10.6 10.4 10.4 10.1 11.4
9.9 9.9 9.7
11.8 11.6 11.6 11.1 11.1 11.1 10.3 11 11.2 10.2 9.6

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr. 1.6. Reprezentarea grafică a ratei natalității

Conform datelor statistice ale Institutului Național de Statistică, observăm că rata

natalității în mediul rural al Regiunii Nord-Vest a scăzut între cei zece ani analizați cu 6000
nașteri, reprezentând un procent de 5,60%. Rata generală a natalității se calculează ca raport între
numărul născuților vii și numărul populației înmulțit cu 1000, astfel în anul 2015 rata generală a
natalității în Regiunea Nord-Vest a fost de 8,23 persoane ce se nasc la o mie de persoane.
Județul Maramureș a înregistrat în anul 2011 cea mai mică valoare a ratei natalității din
toată regiunea, pe toată perioada analizată (8600 nașteri), iar cea mai mare valoare s-a înregistrat
în anul 2005 în județul Bihor (11800 nașteri).
Pentru anul 2015, rata generală a natalității în județele regiunii este următoarea:
 Bihor: 33 persoane ce se nasc la 1000 persoane;
 Bistrița-Năsăud: 54,95 persoane ce se nasc la 1000 persoane;
 Cluj: 40,26 persoane ce se nasc la 1000 persoane;
 Maramureș: 45,77 persoane ce se nasc la 1000 persoane;
 Satu Mare: 48,67 persoane ce se nasc la 1000 persoane;
 Sălaj: 77,73 persoane ce se nasc la 1000 persoane.
 Aceste scăderi ale ratei natalității se datorează în mare măsură infertilității și problemelor
financiare cu care oamenii se confruntă pe zi ce trece. Se speculează că tendința de existență a tot
mai puține nașteri este foarte probabil să continue pe termen lung.

Tabel nr. 1.4. Rata mortalității în Regiunea Nord-Vest (u.m.decedați la 1000 locuitori)
Județe Anul
200 200 201
2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
5 7 5
Total 15.1 14.7 14 13.8 14.1 13.9 13.5 13.6 13.4 13.2 13.8
Bihor 16.1 15.5 15.1 15 15.1 14.8 14 14.3 14.9 14.1 14.5
Bistrița-
12.8 12.4 11.7 11.9 12.2 12 12 11.5 11.5 12 12.5
Năsăud
Cluj 16.7 16.9 15.8 15.3 15.4 15.4 14.8 14.1 14.1 13.8 14.5
Maramure
13.2 12.7 11.8 11.6 12.6 12.6 12.2 11.9 11.9 12.4 13.1
ș
Satu Mare 13.9 13.3 13.1 12.8 12.8 12.8 12.5 11.9 11.9 11.6 12.4
Sălaj 17.9 17.7 16.5 16.4 16.2 16.2 15.8 15.8 15.8 15.7 16.3
Sursa: INSSE, 2017

Bihor Bistrița-Năsăud Cluj

Maramureș Satu Mare Sălaj
17.9 17.7
16.5 16.4 16.2 16.2 15.8 15.7
15.8 15.8
16.3
13.9 13.3 12.8
13.1 12.8 12.8 12.5 11.9 11.9 11.6 12.4
13.2
12.7 11.8 11.6 12.6 12.6 12.2 11.9 11.9 12.4 13.1
16.7 16.9 15.8 15.3 15.4 15.4 14.8 14.1 14.1 13.8 14.5
12.8 12.4 11.9
11.7 12.2 12 12 11.5 11.5 12
12.5
16.1 15.5 15.1 15 15.1 14.8 14 14.3 14.9 14.1
14.5

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr. 1.7. Reprezentarea grafică a ratei mortalității pe județe în Regiunea Nord-Vest
 Observând graficul anterior, ne putem da seama de faptul că rata mortalității în Regiunea
Nord-Vest a scăzut de-a lungul celor zece ani analizați. În anul 2005, rata mortalității a fost de
15100 persoane, iar în anul 2015 a fost 13800 persoane, reprezentând un procent de 8,60%.
Județul Bistrița-Năsăud a înregistrat cea mai mică valoare a ratei mortalității în anii 2012
și 2013 (11500 persoane), urmând ca județul Sălaj să înregistreze cea mai mare valoare în anul
2005 (17900 persoane).
Rata generală a mortalității se calculează ca raport între numărul persoanelor decedate și
populația zonei îmnulțit cu 1000, astfel încât rata generală a mortalității pentru fiecare județ este
următoarea:
 Regiunea Nord-Vest: 11,25 persoane decedate la 1000 persoane;
 Bihor: 49,85 persoane decedate la 1000 persoane;
 Bistrița-Năsăud: 70,82 persoane decedate la 1000 persoane;
 Cluj: 60,82 persoane decedate la 1000 persoane;
 Maramureș: 65,18 persoane decedate la 1000 persoane;
 Satu Mare: 66,32 persoane decedate la 1000 persoane;
 Sălaj: 123,01 persoane decedate la 1000 persoane.

Tabel nr. 1.4. Rata șomerilor înregistrați în Regiunea Nord-Vest

Județe Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 48086 42934 35901 40230 84109 72918 53094 54710 51327 46201 41046
Bihor 7493 7647 6706 8596 16679 16666 11633 11743 10288 10030 9601
Bistrița-
5433 4053 3105 3614 11124 8605 6541 6666 6643 6042 4695
Năsăud
Cluj 14373 11200 10203 9998 21725 16858 12714 13309 12307 9938 7981
Maramure
9449 8153 7068 7577 13282 12490 8358 8588 8045 7140 7143
ș
Satu Mare 5083 5243 4080 4600 10135 9370 7039 7662 7300 6816 6037
Sălaj 6255 6638 4739 5845 11164 8929 6809 6742 6744 6235 5589
 Sursa: INSSE, 2017

Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj

2015 9601 4695 7981 7143 6037 5589

2014 10030 6042 9938 7140 6816 6235
2013 10288 6643 12307 8045 7300 6744
2012 11743 6666 13309 8588 7662 6742
2011 11633 6541 12714 8358 7039 6809
2010 16666 8605 16858 12490 9370 8929
2009 16679 11124 21725 13282 10135 11164
2008 8596 3614 9998 7577 4600 5845
2007 6706 3105 10203 7068 4080 4739
2006 7647 4053 11200 8153 5243 6638
2005 7493 5433 14373 9449 5083 6255

Figura nr. 1.8. Reprezentarea grafică a ratei șomerilor în Regiunea Nord-Vest

Conform tabelului nr. 1.4., observăm că numărul șomerilor din regiune a scăzut cu 6680
persoane în anul 2015, față de anul 2005.

Județul Bihor înregistra în anul 2005 un număr de 7493 persoane, urmând ca în anul 2015
acesta să crească până la 9601, reprezentând 28,13%. Bistrița-Năsăud a înregistrat în anul 2005,
5433 șomeri, urmând ca în anul 2015 acesta să scadă până la 4695 șomeri.

Clujul a înregistrat în anul 2005, 14373 șomeri, iar în anul 2015 cu 6392 șomeri mai
puțin. În județul Maramureș au scăzut, de asemenea numărul șomerilor în anul 2015, față de
2005, cu 2306.

Județul Satu Mare este singurul care a înregistrat o creștere din acest punct de vedere,
ajungând la un număr de 6037 șomeri în anul 2015, față de 5083 în 2005. Județul Sălaj a
înregistrat o scădere de 666 șomeri între anii 2005 și 2015, reprezentând 10,64%.

Tabel nr. 1.5. Numărul mediu al salariaților

Județe Anul
 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 580081 594573 632508 646075 614616 573728 569195 582932 591258 614810 628425
Bihor 150289 152372 163325 167334 159047 146551 144475 143590 145910 150333 153529
Bistrița-
52417 57836 59241 60868 56798 51823 54045 56482 56734 57639 60053
Năsăud
Cluj 174417 175788 194239 199066 187236 178649 178794 182962 185365 185365 201825
Maramure
92682 92984 94114 94097 91900 86256 86480 88152 89596 89596 94729
ș
Satu Mare 69073 72861 75246 77060 75732 71056 66663 70044 71098 71098 74202
Sălaj 41203 42732 46343 47650 43903 39393 38738 41702 42555 42555 44087
Sursa: INSSE, 2017

Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj

46343 47650 44087

43903
41203 42732 77060 41702 42555 42555
75246 39393 38738 74202
75732 71098
69073 72861 71056 70044 71098
66663
94114 94097 94729
92984 91900 89596 89596
92682 86256 86480 88152

194239 199066 187236 201825

174417 175788 178649 178794 182962 185365 185365

57836 59241 60868 56798 60053

52417 51823 54045 56482 56734 57639

150289 152372 163325 167334 159047 146551 144475 143590 145910 150333 153529

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr. 1.9. Reprezentarea grafică a numărului mediu al salariaților

Conform datelor statistice prelucrate de la Institutul Național de Statistică, numărul

mediu al salariaților al regiunii a crescut în cei zece ani, chiar dacă această creștere nu s-a păstrat
de-a lungul anilor. Valoarea înregistrată a acestei creșteri este de 48344 salariați, reprezentând o
pondere de 98,32%.
 Toate județele acestei regiuni au înregistrat creșteri pe parcursul acestor ani, județul Bihor
având o diferență de 3240 salariați, județul Bistrița-Năsăud având diferență de 7636 salariați,
urmând ca Clujul să înregistreze o diferență de 27408 salariați, Maramureșul una de 2047
salariați, Satu Mare a înregistrat o diferență de 5129 salariați, iar județul Sălaj o diferență de
2884 salariați.

CAPITOLUL II-PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL REGIUNII

NORD-VEST

2.1. RESURSE TURISTICE NATURALE

2.1.1. RELIEF, RESURSELE SOLULUI ȘI ALE SUBSOLULUI

Relieful regiunii este predominat de cel deluros-muntos, dar sunt frecvente și câmpiile și
luncile.
Resursele solului și ale subsolului se găsesc în cantități limitate, cele mai deficitare
resurse fiind cele energetice, precum cărbunele, gazele naturale și petrolul. Resursele cel mai
bine reprezentate sunt minereurile complexe și auro-argentifere, bauxită, sare, zăcăminte și
materiale de construcții,etc.

2.1.2. CLIMĂ
În ceea ce privește clima, regiunea beneficiază de un climat temperat continental, cu veri
călduroase, ierni friguroase, precipitații bogate, cu mici diferențe între zonele de munte, cele de
câmpie și cele deluroase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3-10 grade Celsius,
repartiția precipitațiilor este inegală, cu cantități minime de cca 500mm în zonele joase și
maxime de 1500mm în zona montană. Persistența stratului de zăpadă însumează 85zile în zonele
joase și 170 de zile în zona montană.

2.1.3. FAUNĂ, FLORĂ ȘI BIODIVERSITATE

Regiunea dispune de habitate de floră și faună de o impresionantă diversitate și valoare.
Astfel, în această zonă sunt identificate 65 tipuri de habitate de interes comunitar. Flora sălbatică
se caracterizează prin 27 taxoni1 vegetali de interes comunitar și au fost identificate 310 specii de
animale de interes comunitar, dintre care 227 sunt specii de păsări, iar 83 sunt alte specii de
animale.

2.1.4. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Rețeaua hidrografică a regiunii este dominată de bazinele hidrografice a râurilor Someș,
Crișuri, Cresna, Barcău, Turu și Tisa.

2.1.5. MONUMENTE ALE NATURII, REZERVAȚII NATURALE, PARCURI

NATURALE, LACURI
În Regiunea Nord-Vest există câteva parcuri naționale cunoscute de toată lumea, precum:
Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Călimani, Parcul Național Apuseni, Parcul
Național Munții Maramureșului și de asemenea, numeroase monumente ale naturii cunoscute sau
mai puțin cunoscute.

Figura nr. 2.1. Parcul Național Munții Piatra Rodnei

1
Unitate sistematică folosită în clasificarea regnului vegetal și animal.
 Sursa: www.rezervatiinaturale.ro

În județul Maramureș obiectivele turistice naturale sunt următoarele: Rezervația Fosilieră

Chiuzbaia (comuna Chiuzbaia), Cheile Babei (comuna Coroieni), Cheile Tătarului (Desești),
Creasta Cocoșului (Desești), Izvorul Bătrâna (P.N. Munții Rodnei, Moisei), Mlaștina Izvorul
Mare (Desești), Mlaștina Tăul Negru (Băiuț), Peștera Boiu Mare (Boiu Mare), Peștera cu oase
(Băiuț), Peștera Măgurici (la granița judeșelor Maramureș cu Sălaj), Peștera și Izbucul Izvorul
Albastru al Izei (Săcel), Peștera Vălenii Șomcutei (Șomcuta Mare), Rezervația Tăul lui Dumitru
(Firiza), Rozeta de piatră Ilba (Cicărlău), Acer-Țibleș (Suciu de Sus), Lacul Morărenilor (Ocna
Șugatag), Mlaștina Poiana Brazilor (Săpânța), Pădurea Bavna (Satulung și Mireșu Mare),
Pădurea Crăiasca (Ocna Șugatag), Pădurea de larice Coștiui (Rona de Sus), Pădurea Ronișoara
(Rona de Sus), Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu (Repedea), Vârful Fărcău-Lacul
Vinderelu-Vârful Mihailecu (Repedea), Parcul Național Munții Maramureșului.

Figura nr.2.2. Parcul Național Munții Maramureșului.

Sursa: www.rezervatiinaturale.ro

În județul Bihor întâlnim următoarele monumente ale naturii: Avenul Boțigului (Parcul
Natural Apuseni, Pietroasa), Ghețatul Focul Viu (Parcul Natural Apuseni, Pietroasa), Izbucul
interminent de la Călugări (Cărpinet), Peșterile Ciurului Izbuc (Roșia), Grueț (Roșia), Igrița
(Aștileu), Micula (Pietroasa), Meziad (Remetea), Toplița (Dobrești), Urșilor-Chișcău (Pietroasa),
Vacii (Roșia), Valea Leșului (Bulz), Vântului (Șuncuiuș), Piatra Bulzului (Parcul Natural Munții
Apuseni, Pietroasa), Pietrele Galbenei (Parcul Natural Munții Apuseni, Pietroasa).

Printre rezervațiile naturale întâlnim Calcarele Tortoniene de la Tășad (Drăgești), Calcarele

cu hippuriți din Valea Crișului (Bratca), Calcarele Tortoniene de la Miheleu (Lăzăreni), Cetatea
Rădesei (PN Apuseni, Budureasa), Cetățile Ponoruluin (PN Apuseni, Pietroasa), Colonia de
păsări de la Pădurea Radvani (Cefa), Complexul hidrografic Valea Rece (Sălacea), Complexul
Carstic din Valea Ponorului (PN Apuseni), Dealul Păcău (Șoimi), Defileul Crișul Repede (Vadul
Crișului), Depresiunea Bălileasa (PN Apuseni, Pietroasa), Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros (PN
Apuseni, Pietroasa), Fâneața Valea Roșie (Cetariu), Ferice Plai și Hoancă (Bunești), Groapa de
la Barsa (PN Apuseni, Pietroasa), Gruiul Pietrii (Lugașu de Jos), Izvoarele Mezotermale
Răbăgani (Răbăgani),Lacul Cicoș (Săcuieni), Lentila 204 Brusturi-Cornet (Aștileu), Locul
Fosilier de la Fosilier de la Cornițel (Borod), Locul Fosilier de la Dealul Șomleului (Sânmarin),
Molhașurile din Valea Izbucelor (PN Apuseni, Pietroasa), Pădurea cu narcise din Oșorhei
(Oșorhei), Pârâul Pețea (Sânmartin), Piatra Grăitoare (Budureasa), Pietrele Boghii (PN Apuseni,
Pietroasa), Platoul Carstic Padiș (PN Apuseni, Pietroasa), Poiana cu narcise de la Goroniște
(Tinca), Poiana Florilor (PN Apuseni, Pietroasa), Săritoarea Bohodeiului (PN Apuseni,
Pietroasa), Sistemul carstic Peștera Cerbului-Avenul cu Vacă (PN Apuseni, Pietroasa), Valea
Galbenei (PN Apuseni, Pietroasa), Valea Iadei cu Syringa Josichaea (Bulz, satul Remeți), Valea
Sighișteului (PN Apuseni, Câmpeni), Vârful Biserica Moțului (PN Apuseni, Pietroasa), Vârful
Buteasa (Bulz), Parcul Natural Apuseni.
 Figura nr.2.3. Parcul Natural Apuseni

Sursa: www.rezervatiinaturale.ro

În județul Bistrița-Năsăud întâlnim următoarele: Parcul Național Călimani, Parcul

Național Munții Rodnei, Locul Fosilier Râpa Mare (Cetate), Masivul de sare de la Sărățel (Șieu-
Măgheruș), Peștera din Valea Cobășelului (Șanț), Peștera Tăușoare (Rebrișoara), Piatra Corbului
(Cetate), Râpa cu Păpuși (Mărișelu), Râpa Verde (Cetate), Vulcanii Noroioși la Gloduri (Monor),
Zăvoaiele Borcutului (Romuli), Cheile Bistriței Ardelene (Bistrița Bârgăului), Crovul de la
Larion (Lunca Iivei), Ineu Lala (PN Muntii Rodnei, Șanț, Leșu și Rodna), Izvoarele Mihăiesei
(Maieru), La Sărătură (Șintereag), Lacul Zagra (Zagra), Pădurea Poșmus (Comuna Șieu-
Măgheruș), Piatra Cușmei (Livezile), Piatra Fântânele (Prundul Bârgăului), Poiana cu narcise de
pe Șesul Mogoșenilor (Nimigea), Poiana cu narcise din Șesul Văii Budacului (Cetate), Poiana cu
narcise de pe Masivul Saca (Rodna), Stâncile Tătarului (Bistrița Bârgăului), Tăul Zânelor
(Bistrița Bârgăului), Valea Repedea (Bistrița Bârgăului).
 Figura nr. 2.4. Cariera de sulf din Parcul Național Călimani

Sursa: www.rezervatiinaturale.ro

În județul Sălaj, monumentele ale naturii sunt Gresiile de pe Stânca Dracului (Hida),
Pietrele Moșu și Baba (Năpradea), Tusa-Barcău (Sâg), iar printre rezervațiile naturale întâlnim
Grădina Zmeilor (Bălan), Mlaștina de la Iaz (Plopiș, sat Iaz), Pădurea Lapiș (Nușfalău), Poiana
cu narcise de la Racâș-Hida (Hida, sat Racâș), Rezervația peisagistică Stanii Clițului (Băbeni), și
Stejărișul Panic (Hereclean).

Figura nr. 2.5.Stânca Dracului

Sursa: www.rezervatiinaturale.ro
 Județul Cluj ne întâmpină cu următoarele: Cariera Corabia (Gilău), Gipsurile de la Leghia
(Arghireșu), Locul Fosilier Coruș (Baciu), Peștera din Piatra Ponorului (Mărgău), Peștera
Varfurașu (Mărgău), Cheile Turenilor (Tureni), Cheile Turzii (Mihai Viteazu), Dealul cu fluturi
(Viișoara), Fâneața Suatu I și II (Suatu), lacul Știucilor (Fizeșu Gherlii), Molhașul Mare de la
Izbuc (Beliș), Pârâul Dumbrava (Ciurila), Stufărișurile de la Sic (Sic), Valea Legiilor (Geaca),
Valea Morilor (Feleac), Parcul Natural Apuseni.

Figura nr. 2.6. Cheile Turzii

Sursa: www.rezervatiinaturale.ro

Județul Satu Mare ne încântă cu Cursul Inferior al Râului Tur (Călinești-Oaș), Dunele de
nisip Foieni (Foieni), Heleșteele de la Moftinul Mic, Mlaștina Vermeș (Sanislău), Pădurea Runc
(Pomi), Pădurea Urziceni (Urziceni), Tinoavele din Munții Oaș (Certeze).
 Figura nr. 2.7. Râul Tur

Sursa: www.rezervatiinaturale.ro

Putem observa că județul Bihor este cel mai bogat în ceea ce privește monumentele,
rezervațiile și lacurile naturale (52), pe locul al doilea fiind județul Bistrița-Năsăud (26), iar pe
utimul loc clasându-se județul Satu Mare (7).

2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

2.2.1. COMUNELE JUDEȚELOR

Județul Maramureș are în alcătuirea sa 63 comune, Bihor are 91 comune, Bistrița-Năsăud
58, Sălaj 57, Cluj 75, iar Satu Mare 59. Putem observa că și din acest motiv, județul Bihor
predomină, urmând ca Clujul să fie poziționat pe locul al doilea, iar județul Sălaj poziționându-se
pe ultimul loc.
 2.2.2. LACURI ȘI BARAJE
Lacurile județului Maramureș sunt Lacul Teplița, Lacul Mogoșa, Lacul Două Veverițe,
Lacul Ariniș, Lacul Albastru (singurul lac din lume care își schimbă culoarea în funcție de
lumină și de oamenii care înoată în el), Lacul Iezer, Lacul Bodi, Lacul Nistru.

În județul Bihor întâlnim un singur lac antropic, și anume Lacul Vida (comuna Dobrești),
în Bistrița-Năsăud întâlnim Lacul Mariselu (comuna Mariselu) și Lacul Brăteni (comuna
Brăteni). Județul Sălaj ne întâmpină cu trei lacuri special amenajate pentru pescuit, precum Lacul
Vîrșolț, Lacul Sălățig și Lacul Benesat, situate în comunele cu aceleași nume.

Județul Cluj este cel mai bogat în ceea ce privește bălțile amenajate special pentru
pescuit. Aici întâlnim Balta Dăbâca, Balta Mică, Balta Suceagu, La Trei Lacuri, Lacul Bărăi,
Lacul Beliș-Fântânele, Lacul Câmpenești, Lacul Căprioara, Lacul Cătina, Lacul Chinteni, Lacul
Dărvăstău, Lacul Gilău, Lacul lui Tibi, Lacul Luncani, Lacul Micești, Lcul Someșul Cald, Lacul
Stejeriș, Lacul Știucilor și Lacul Tarnița.

Lacurile județului Satu Mare sunt Balta Vermeș, Lacul Andrid, Lacul Apa, Lacul Bercu
Nou, Lacul Călinești, Lacul Canepei, Lacul Ghilești, Lacul Hodisa, Lacul Moftinu, Lacul
Mujdeni, Lacul Olteoaia, Lacul Tătărești și Lacul Turulung.

Figura nr. 2.8. Lacul Albastru, comuna Baia Sprie.

Sursa: www.rezervatiinaturale.ro
 2.2.3. PRINCIPALELE STAȚIUNI ALE REGIUNII NORD-VEST
Principalele stațiuni turistice sunt: Băile Felix (la 8km de Oradea, cu o bogată bază de
tratament, cunoscută de pe vremea romanilor), Băile 1 Mai (la 8km sud-est de Oradea, este
înconjurată de păduri de stejar), Stâna de Vale (la 24km de Beiuș, cu zăpadă abundentă din
noiembrie până în martie), toate în județul Bistrița-Năsăud; Stațiunea Beliș-Fântânele cu pârtii
naturale, Băișoara cu posibilități de vânat și pescuit, Băile Cojocna, Băile Băița, toate în județul
Cluj.

2.2.4. VESTIGII ISTORICE, EDIFICII RELIGIOASE, EDIFICII CULTURALE,

MONUMENTE ȘI STATUI
Vestigii istorice

Vestigiile istorice ale județului Bihor sunt următoarele: Ruinele Cetății Pomezeu
(localitatea Pomezeu), Dealul Simionului (Șuncuiuș), Dealul Episcopului (comuna Cherechiu),
Cetățuia (Abrămuț), Insula Cetății (Diosig), Alceu (Girișu de Criș), Dealul Cetății (Sălacea),
Cetatea de pământ (Sălacea), Ungora (Abrămuț), Cetatea dinăuntru (Abrămuț).

În Bistrița-Năsăud întâlnim Ruinele Cetății Ciceului (Ciceu-Giurgești), Ruinele Castrului

Roman (Ilisua), Ruinele Castrului Roman (Orheiu Bistriței), Ruinele cetății Rodnei (Rodna).

Vestigiile istorice din județul Sălaj sunt Cetatea Porolissum din Moigrad, Castrul roman
de la Buciumi, Cetatea Măgura Șimleului, Castelul ”Csaky” (Almașu).

Județul Cluj ne prezintă Așezarea celtică Apahida, Castrul roman din Gilău, Castelul
Wass de la Gilău.

În județul Satu Mare întâlnim Castelul din Medieșu.

Edificii religioase

În Maramureș, adevărate monumente de artă arhitecturală, bisericile încântă privirea cu

linia lor zveltă, cu o surprinzătoare armonie a proporțiilor și cu turlele lor avântate în căutarea
infinitului. Unele dintre cele mai reușite exemplare se află în localitățile: Bogdan Vodă, Surdești,
Moisei, Bârsana, Budești, Călinești, Rozavlea și Botiza.

În Bihor, principalele edificii religioase sunt Biserica ”Sfântu Dumitru” din Tinăud,
Biserica din lemn de la Abram și Biserica din lemn de la Rieni.

Bistrița-Năsăud ne surprinde cu Biserica evanghelică Tarpiu de la Dumitra, Biserica

Evanghelică Herina, Biserica Rodna, Mănăstirea de la Vad din Ciceu.

Județul Sălaj ne oferă următoarele edificii religioase: Mănăstirea Benedictina de la șimleu

Silvaniei, Biserica Crasna, Biserica reformată din Cehu Silvaniei, Biserica romano-catolică de la
Măgura șimleu și Biserica de lemn de la Cricova.

Principalele edificii religioase din județul Cluj sunt: Biserica ortodoxă de la Feleacu și
Mănăstirea Nicula.

Biserica din lemn de la Corund (județul Satu Mare), cea mai frumoasă din regiune, are
interiorul decorat cu pictură și arcuri de lemn artistic ornamentate. Pe lângă aceasta, Satu Mare
ne oferă și Biserica de la Bixad, Biserica gotică din Livadă și Biserica romano-catolică din
Beltiug.
 Figura nr. 2.9. Interiorul Bisericii din lemn de la Corund

Sursa: www.satmareanul.ro

Edificii culturale, monumente și statui

În Maramureș, Monumentul de la Moisei, a fost ridicat în amintirea celor uciși de naziști

în 1944, este sculptat de Vida Gheza, inițial de lemn, iar ulterior de piatră.

Județul Bistrița-Năsăud, ne primește în casa renumitului poet George Coșbuc, mai exact
în Muzeul memorial care îi poartă și numele.

Județul Sălaj ne oferă Monumentul comemorativ de la Guraslău, ridicat în amintirea

strălucitei victorii a marelui voievod Mihai Viteazul asupra oștilor lui Sigismund Bthory și
Monumentul lui Simion Barnuțiu din Bocșa, ridicat în amintirea acestui gânditor, om politic și
revoluționar care s-a născut în Bocșa.

În județul Satu Mare întâlnim Muzeul etnografic svăbesc de la Petrești.

Figura nr. 2.10 .Casa memorială George Coșbuc

Sursa: www.casememoriale.ro

Tradiții și obiceiuri culinare

Colț de țară legendar, străveche vatră de civilizație și cultură românească, regiunea Nord-
Vest este păstrătorul și purtătorul unui inestimabil tezaur de artă populară, tradiții, datini și
obiceiuri cu profunde semnificații umane, cum mai rar întâlnim în alte regiuni ale țării.
 În ciuda tuturor vremurilor apuse, Maramureșul și-a păstrat spiritul tradițional și îșî
repectă obiceiurile și în zilele de azi. Anul începe cu tradiția tânjelei, atunci când un țăran este
declarat de sfatul bătrânilor drept primul care a înfipt plugul în brazdă. Acesta este sărbătorit de
întreg satul și este respectat pe parcursul întregului an. Un alt obicei al maramureșenilor, este
unul pastoral frecvent, practicat pe întreg teritoriul maramureșean, ”ruptul sterpelor”, care atestă
oieritul și momentul când oile se despart de miei și are loc măsuratul laptelui. Solistițiul de vară
prilejuiește un obicei frumos, numit ”Făclii și sânziene”. În ajunul acestei sărbători, fetele adună
flori de sânziene pe care le pun deasupra ușilor și ferestrelor. Tot în ajunul acestei sărbători, văile
și dealurile satelor, răsună de feciorii care plimbă făclia la fiecare casă.

Multe sunt obiceiurile maramureșene, dar cele mai cunoscute sunt cele legate de
momentele esențiale din viața omului, precum botejunea, sau botezul copilului, cununa și nunta.
În timpul sărbătorilor de iarnă, oamenii se pregătesc de plugușor, jocul caprei, jocul măștilor,
cunoscut și sub numele de jocul moșilor și de alte obiceiuri care presupun cântece și jocuri de
voie bună.

În ceea ce privește arta culinară maramureșeană, putem spune că vestitul balmoș

(mămăliguța fiartă în lapte dulce, cu jumări și brânză) este renumit în întreaga Românie, iar cine
a avut norocul să-l încerce, a avut parte de un spectacol al papilelor gustative.

În Bihor, printre cele mai importante obiceiuri și tradiții se numără cele legate de
Sărbătorile de iarnă. La fel ca și în Maramureș, aici tinerii pleacă să colinde și să încânte fiecare
sătean cu plugușorul sau jocul caprei. Deosebindu-se de tradițiile maramureșene, Bihorul în
apropierea Crăciunului pleacă cu colinda cu turca pe la casele oamenilor. Ceata de turcași este
alcătuită din tineri din sat, un colindător sub masca turcii, un conducător al cetei și un grup de
lăutari. Un alt obicei bihorean, este bulciugul, un joc al turcii reprezentând moartea și învierea
turcii. Arta culinară bihoreană ne întâmpină cu multe preparate delicioase, precum ardeii umpluți
ca la Bihor, gulașul bihorean, ciorba de varză, etc.

Județele Cluj și Sălaj au câteva tradiții asemănătoare cu ale județelor anterioare, precum
plugușorul, turca, măsurișul oilor. Aceste județe sunt cunoscute pentru ciorbele și tocănițele
preparate în casele gospodărești de către stăpânele gospodăriilor.
 Obiceiurile populare bistrițene ne încântă cu obiceiurile de bobotează, care reprezintă
colindatul celor care poartă numele de Ion, în costume de personaje malefice, crezându-se că
numai astfel sătenii vor fi feriți de rele; Craii de la Mocod reprezintă un obicei inclus în
ritualurile de primăvară, fiind înrudit cu tânjaua maramureșeană; Hâzii constituie un alt obicei
tradițional bihorean, în ajunul Bobotezei, când tinerii se costumează și colindă pe la casele
sătenilor; Înstruțatul-boului este un obicei agro-pastoral și aparține ritualurilor de fertilitate din
preajma verii, având în centrul său animalul sacru, puternic și dătător de viață și de roade.
Bistrițenii ne încântă și ei papilele gustative cu sarmale, cozonaci, dulcețuri și murături.

Cele mai cunoscute obiceiuri sătmărene sunt cele din preajma Paștelui. Fuga cu coșurile
de Paște este unul dintre obiceiurile care este respectat cu sfințenie în unele comune din județ.
Fiecare bărbat încearcă să ajungă primul la coșul cu bunătăți al familiei, iar apoi o ia la fugă spre
casă. Un alt obicei este Învârtitul bisericii, atunci când tinerii, după slujba religioasă, îmbrăcați în
costume populare formează perechi și se rotesc încolonați în jurul bisericii. Toaca de Paște și
Ciogna în Țara Oașului, sunt alte obiceiuri păstrate în județul Satu Mare.

Sătmărenii încântă vizitatorii cu numeroase preparate delicioase, cum ar fi turta dulce,

boace de Oaș, gulaș, mămăliguță, brânză de oaie și jumări.

Asemenea manifestări reprezintă o adevărată desfătare spirituală și artistică, plină de

savoare și spontaneitate, în care este stimulată creația populară. Prin multitudinea unor valoroase
datini și obiceiuri, transmise nealterat din generație în generație, Regiunea Nord-Vest rămâne
leagănul nesecat de tradiții, păstrător al obiceiurilor străbune.
 CAPITOLUL III-ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE TURISTICĂ ȘI A
OFERTEI TURISTICE

3.1. NUMĂRUL PENSIUNILOR AGROTURISTICE ÎN REGIUNEA DE NORD-

VEST PE JUDEȚE
Tabel nr. 3.1. Numărul pensiunilor agroturistice pe județe din Regiunea Nord-Vest

Județe Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 140 193 200 225 259 266 206 252 231 226 246
Bihor 5 5 5 9 19 31 37 55 53 63 77
Bistrița-
1 2 2 2 3 4 7 10 10 8 7
Năsăud
Cluj 62 91 94 95 108 113 73 92 73 64 59
Maramure
66 87 91 110 112 104 77 78 78 71 79
ș
Satu Mare 3 5 5 5 5 5 3 5 5 6 4
Sălaj 3 3 3 4 12 9 9 12 12 14 20
Sursa: INSSE, 2017

300

250

200

150

100

50

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr. 3.1. Reprezentarea grafică a analizei numărului pensiunilor agroturistice în

regiunea de Nord-Vest.
 Conform figurii nr. 3.1., se poate observa că numărul total al pensiunilor agroturistice din
Regiunea Nord-Vest a crescut în perioada analizate, astfel că în anul 2005 s-au omologat 140
pensiuni agroturistice, urmând ca în anul 2015 să se ajungă la 246 pensiuni agroturistice.

După cum putem observa, județul Bihor a pornit timid cu doar 5 pensiuni în anul 2005,
ajungând în anul 2015 la un număr de 77 pensiuni agroturistice. Județul Bistrița-Năsăud nu se
poate bucura atât de mult ca Bihorul, acesta pornind de la o singură pensiune agroturistică și
ajungând la doar 7 unități de acest tip în anul 2015.

Din păcate pentru județul Cluj, aici s-a înregistrat o scădere a pensiunilor agroturistice,
pornind în anul 2005 de la 62 pensiuni și ajungând în anul 2015 la 59 pensiuni, reprezentând
11,86%.

În județul Maramureș, s-au omologat 66 pensiuni în anul 2005, iar în anul 2015 acest
număr a crescut până la 79 pensiuni.

Județele Satu Mare și Sălaj au pornit și ele timid cu un număr de doar 3 unități de cazare
de tipul pensiunilor agroturistice, numărul pensiunilor din Satu Mare crescând cu doar o unitate,
iar cel al județului Sălaj cu 17 unități.
 Tabel nr. 3.2. Ponderea numărului pensiunilor agroturistice în județele din Regiunea
Nord-Vest

Județe Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 140 193 200 225 259 266 206 252 231 226 246
31.30
Bihor 3.57% 2.59% 2.50% 4% 7.33% 11.65% 17.96% 21.82% 22.94% 25.60%
%
Bistrița-
0.71% 1.03% 1% 0.88% 1.15% 1.50% 3.39% 3.96% 4.32% 3.53% 2.84%
Năsăud
23.98
Cluj 44.28% 47.15% 47% 42.22% 41.69% 42.48% 35.43% 36.50% 31.60% 28.31%
%
Maramure 32.11
47.14% 45.07% 45.5.% 48.88% 43.24% 39.09% 37.37% 30.95% 33.76% 31.41%
ș %
Satu Mare 2.14% 2.59% 2.50% 2.22% 1.93% 1.87% 1.45% 1.98% 2.16% 2.65% 1.62%
Sălaj 2.14% 1.55% 1.50% 2% 4.63% 3.38% 4.36% 4.76% 5.19% 6.19% 8.13%
Sursa: INSSE, 2017

Satu Mare Sălaj Bihor Bistrița-Năsăud

2% 2% 4% 1%

Maramureș Cluj
47% 44%

Figura nr. 3.2. Reprezentarea grafică a ponderii pensiunilor agroturistice pe județe în

Regiunea Nord-Vest
 Satu Mare
2%
Sălaj
8%

Bihor
31%

Maramureș
32%

Bistrița-Năsăud
3%
Cluj
24%

Figura nr. 3.3. Reprezentarea grafică a ponderii pensiunilor agroturistice în județele din
Regiunea Nord-Vest

În anul 2015, județul Maramureș a înregistrat cea mai mare pondere, de 32%, urmând ca
Satu Mare să înregistreze cea mai mică valoare de 2%.

Ca o comparație între cei doi ani, putem spune că județul Maramureș a înregistrat cea mai
mare pondere în anul 2005 de 47%. De asemenea și județul Cluj a avut o pondere de 44% în anul
2005, fiind mai mare decât cea înregistrată în anul 2015.

Județul Satu Mare a înregistrat aceeași pondere de 2% în ambii ani, aceasta neavând vreo
creștere sau vreo scădere. Ponderea județului Sălaj a crescut cu 6% mai mult în anul 2015 față de
anul 2005. Bihorul a înregistrat în anul 2005 o pondere de 4%, urmând ca în anul 2015, aceasta
să crească la 31%.

Ponderea județului Bistrița-Năsăud a crescut de la 1% în 2005, la 3% în 2005.

 3.2. CAPACITATEA DE CAZARE EXISTENTĂ ÎN PENSIUNILE
AGROTURISTICE DIN REGIUNEA DE NORD-VEST
Tabel nr. 3.3. Analiza capacității de cazare existentă în pensiunile agroturistice

Județe Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 1347 1861 2006 2305 2941 3242 3142 4326 3968 4181 4815
Bihor 45 45 45 116 322 556 709 1122 1053 1332 1671
Bistrița-
22 42 42 42 49 69 137 215 215 184 159
Năsăud
Cluj 653 930 985 1004 1218 1315 1126 1483 1175 1155 1193
Maramure
560 735 825 1014 1096 1077 954 1208 1227 1052 1342
ș
Satu Mare 25 67 67 67 67 63 54 84 84 164 86
Sălaj 42 42 42 62 189 162 162 214 214 294 364
Sursa: INSSE, 2017

5000

4500

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
 Figura nr. 3.4. Reprezentarea grafică a analizei capacității de cazare existente în
pensiunile agroturistice.

Din figura anterioară, putem observa o creștere a capacității de cazare existente în

pensiunile agroturistice ale Regiunii Nord-Vest în perioada analizată, pornind de la 1347
pensiuni agroturistice omologate în anul 2005 și ajungând la 4815 pensiuni în anul 2015.

Județul Bihor a înregistrat o diferență de 1626 locuri de cazare între anii 2005 și 2015,
urmând ca Bistrița-Năsăud să înregistreze o creștere de 137 locuri de cazare.

Județul Cluj a terminat anul 2005 cu un număr de 653 locuri de cazare existente în
pensiunile agroturistice, ajungând în anul 2015 la 1193 locuri. Maramureșul a înregistrat o
creștere de 782 locuri de cazare între anii 2005 și 2015.

Numărul locurilor de cazare din județul Satu Mare a crescut în cei zece ani analizați cu 61
locuri de cazare, iar cel al județului Sălaj cu 322 locuri.

Tabel nr.3.4. Ponderea analizei capacității de cazare existentă în pensiunile agroturistice

Județe Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Bihor 0.33% 2.41% 2.24 5.03% 1.36% 17.14% 22.56% 25.93% 26.53% 31.85% 34.70%
Bistrița-
1.63% 2.25% 2.09% 1.82% 1.66% 2.12% 4.36% 4.96% 5.41% 4.40% 3.30%
Năsăud
49.97 41.41
Cluj 4.87% 49.10% 43.55% 40.56% 35.83% 34.28% 29.61% 27.62% 24.77%
% %
39.49 37.26
Maramureș 4.15% 41.10% 43.99% 3.30% 30.36% 27.92% 30.92 25.16% 27.87%
% %
Satu Mare 1.85% 3.60% 3.33% 2.90% 2.27% 1.94% 1.71% 1.94% 2.11% 3.92% 1.78%
Sălaj 3.11% 2.25% 2.09% 2.68% 6.42% 4.99% 5.15% 4.94% 5.39% 7.03% 7.55%
Sursa: INSSE, 2017
 Bihor Bistrița-
2% Năsăud
10%

Sălaj
20%

Satu Mare
12% Cluj
31%

Maramureș
26%

Figura nr. 3.5. Reprezentarea grafică a ponderii analizei capacității de cazare existentă în
pensiunile agroturistice din regiunea de Nord-Vest în anul 2005

Satu Mare
2%
Sălaj
8%

Bihor
35%
Maramureș
28%

Bistrița-
Cluj Năsăud
25% 3%

Figura nr. 3.6. Reprezentarea grafică a ponderii analizei capacității de cazare existentă în
pensiunile agroturistice din regiunea de Nord-Vest în anul 2015
 Conform figurii nr. 3.5., remarcăm faptul că în anul 2005 cea mai mare pondere s-a
înregistrat în județul Maramureș (26%), urmând după acesra județul Sălaj (19%), ultimul fiind
județul Bihor cu o pondere de doar 2%.

Conform figurii nr. 3.6., observăm că în anul 2015, cea mai mare pondere s-a înregistrat
în județul Bihor (35%), iar cea mai mică în județul Satu Mare (2%).

Făcând comparație între cei doi ani, observăm că județul Bihor a înregistrat o creștere de
33% în anul 2015, față de anul 2005. Bistrița-Năsăud a înregistrat o scădere a acestei ponderi de
7%, urmând ca județul Cluj să înregistreze, de asemenea, o scădere de 6% .

Ponderea județului Maramureș a crescut cu 2% din anul 2005 până în anul 2015, iar Satu
Mare a înregistrat o scădere de 10%. Despre județul Sălaj putem spune același lucru, înregistrând
o scădere de 12%.

3.3. ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE ÎN FUNCȚTIUNE ÎN PENSIUNILE

AGROTURISTICE DIN REGIUNEA NORD-VEST
Tabel nr. 3.5. Analiza capacității de cazare în funcțiune în pensiunile agroturistice din
regiune

Județe Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
27977 46992 128545
Total 331939 363561 404550 585891 650136 870076 934716 966924
7 9 4
Bihor 26560 27881 24232 24428 41949 27125 32255 43424 23812 43999 76031
Bistrița-
21971 23470 20960 20911 20312 19182 36660 72254 68363 69332 72455
Năsăud
12449 12553
Cluj 117972 121464 121878 176169 193094 299339 341859 316438 573676
7 5
Maramure 17376
65231 102542 132588 162258 246149 265431 283819 338036 349900 365264
ș 3
Satu Mare 27010 27010 27010 27084 28482 25114 26280 26280 31764 41881 52095
Sălaj 14508 33064 37307 47991 79888 92152 96416 96416 130882 145374 145933
 Sursa: INSSE, 2017

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr. 3.7. Reprezentarea grafică a analizei capacității în funcțiune în pensiunile

agroturistice din regiune.

Analiza capcității de cazare în funcțiune în pensiunile agroturistice din Regiunea Nord-

Vest a României, a fost într-o continuă creștere din anul 2005, creșterea fiind de 1 005 677
locuri. Cea mai mare valoare s-a înregistrat între anii 2014 și 2015, cu o valoare de 318 530
locuri, înregistrând o pondere de 33%.

Județul Bihor a înregistrat o creștere spectaculoasă de 49471 din anul 2005, până în anul
2015. Bistrița-Năsăud a înregistrat de-a lungul anilor atât pierderi cât și creșteri, cea mai mare
creștere fiind înregistrată între anii 2011 și 2012, cu o valoare impresionantă de 35 594 locuri.
Capacitatea de cazare în funcțiune a acestui județ a crescut în cei zece ani cu 50 484 locuri.

Clujul a înregistrat o creștere impresionantă de-a lungul celor zece ani analizați, pornind
în anul 2005 de la 124 497 locuri și ajungând în anul 2015 la 573 676 locuri, înregistrând o
creștere de 449 179 locuri.
 De asemenea, Maramureșul a înregistrat creșteri continue de-a lungul anilor, diferența
dintre cei zece ani fiind de 300 033 locuri.

Județul Satu Mare a înregistrat anumite oscilații de-a lungul anilor, iar diferența dintre
anul 2005 și anul 2015, a fost de 25 085 locuri. Cât despre județul Sălaj, putem spune că acesta a
întâlnit pe parcursul dezvoltării doar creșteri, pornind de la 14508 locuri și ajungând la 145 933,
înregistrând o diferență de 131 425 locuri.

Tabel nr. 3.6. Ponderea analizei capacității de cazare în funcțiune în pensiunile agroturistice

Județe Anul
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Bihor 9.49% 8.39% 6.66% 6.03% 8.92% 4.62% 4.96% 4.99% 2.54% 4.55% 5.91%
Bistrița-
7.78% 7.97% 6.59% 5.16% 4.32% 3.27% 5.63% 8.30% 7.31% 7.17% 5.63%
Năsăud
Cluj 44.49% 35.54% 33.40% 30.12 26.71% 30.06% 29.70% 34.40% 36.57% 32.72% 44.62%
Maramureș 23.31% 30.89% 36.46% 40.10% 36.97% 42.01% 40.82% 32.62% 36.36% 36.18% 28.41%
Satu Mare 9.65% 8.13% 7.42% 6.69% 6.06% 4.28% 4.04% 3.02% 3.39% 4.33% 4.05%
Sălaj 5.18% 9.96% 10.26% 11.86% 17% 15.72% 14.83% 11.08% 14% 15.03% 11.35%
Sursa: INSSE,2017

Satu Mare
10% Sălaj Bihor Bistrița-Năsăud
5% 9% 8%

Maramureș
23%

Cluj
45%
 Figura nr. 3.8. Reprezentarea grafică a ponderii analizei capacității de cazare în funcțiune
în pensiunile agroturistice din Regiunea de Nord-Vest în 2005

Bihor
6% Bistrița-Năsăud
6%
Satu Mare Sălaj
4% 11%

Maramureș
28%
Cluj
45%

Figura nr. 3.9. Reprezentarea grafică a ponderii analizei capacității de cazare în funcțiune
în pensiunile agroturistice din Regiunea de Nord-Vest în 2015

Conform figurilor nr. 3.8. și 3.9., observăm că cea mai mare pondere o deține județul Cluj
(45% în ambii ani), urmând ca județul Maramureș șă ocupe locul doi cu 23% în anul 2005 și
28% în anul 2015. Județul Sălaj a înregistrat o creștere a ponderii între cei doi ani analizați de
6%, pornin de la 5% în anul 2005 și ajungând la 11% în anul 2015.

Ponderea județului Bihor a scăzut din anul 2005 până în 2015 cu 3%, ponderea fiind în
anul 2005 9%, iar în anul 2015 6%. Bistrița-Năsăud a înregistrat de asemenea, scăderi pornind de
la 8% în 2005 și ajungând la 6% în 2015.

Despre județul Cluj, putem spune că acesta s-a menținut cu aceeași pondere de 45% atât
în 2005, cât și în 2015.
CAPITOLUL IV-ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN REGIUNEA DE
NORD-VEST ÎN PENSIUNILE AGROTURISTICE

4.1. NUMĂRUL SOSIRILOR

Tabel nr. 4.1.Numărul sosirilor în pensiunile agroturistice

Anul Total sosiri Sosiri români Sosiri străini

2005 29173 27298 1245
2006 50452 49219 1233
2007 74305 72970 1335
2008 100558 98960 1598
2009 72666 70781 1885
2010 52321 49850 2471
2011 50506 47637 2869
2012 67434 64117 3317
2013 77267 71553 5714
2014 87355 81105 9095
2015 106370 99095 7275
Sursa: INSSE, 2017
 Total sosiri Sosiri români Sosiri străini

2015 106370 99095 7275

2014 87355 81105 9095
2013 77267 71553 5714
2012 67434 64117 3317
2011 50506 47637 2869
2010 52321 49850 2471
2009 72666 70781 1885
2008 100558 98960 1598
2007 74305 72970 1335
2006 50452 49219 1233
2005 29173 27298 1245

Figura nr. 4.1. Reprezentarea grafică a numărului de sosiri în pensiunile agroturistice.

Din reprezentarea grafică observăm că numărul de turiști al regiunii a crescut în perioada

analizată, anul 2006 înregistrând un număr de 29175, iar în anul 2015 au fost înregistrați 106370
turiști, astfel înregistrându-se o creștere de 77 195 turiști.

Numărul turiștilor români a crescut cu 71167 turiști pornind de la 27928 turiști în anul
2005 și ajungând la 99095 turiști în anul 2015. De asemenea, a crescut și numărul turiștilor
străini, pornind de la 1245 turiști în anul 2005 și ajungând la 7275 turiști în anul 2015,
înregistrându-se o creștere de 6030 turiști.

4.2. NUMĂRUL ÎNNOPTĂRILOR

Tabel nr. 4.2. Numărul înnoptărilor în pensiunile agroturistice

Anul Total înnoptări Înnoptări români Înnoptări străini

2005 365967 315870 50097
2006 459344 410050 49294
2007 592327 533860 58467
2008 743444 689723 53721
2009 673188 617767 55421
 2010 604606 548014 56592
2011 741350 680201 61149
2012 906504 828541 77963
2013 996475 910133 86342
2014 1081521 990179 91342
2015 1368992 1256092 112900
Sursa: INSSE, 2017

Total înnoptări Înnoptări români Înnoptări străini

2015 1368992 1256092 112900

2014 1081521 990179 91342
2013 996475 910133 86342
2012 906504 828541 77963
2011 741350 680201 61149
2010 604606 548014 56592
2009 673188 617767 55421
2008 743444 689723 53721
2007 592327 533860 58467
2006 459344 410050 49294
2005 365967 315870 50097

Figura nr. 4.2. Reprezentarea grafică a numărului de înnoptări în pensiunile agroturistice.

Conform figurii nr. 4.2., observăm o creștere a numărului de înnoptări în pensiunile

agroturistice ale regiunii de 1 003 025 înnoptări, pornind în anul 2005 de la 365 967 înnoptări și
ajungând în anul 2015 la 1 368 992 înnoptări.

Numărul înnoptărilor turiștilor români a crescut de la 315 870 în anul 2005, până la 1 256
092 în anul 2015, înregistrând o diferență de 940 222. De asemenea, numărul înnoptărilor
turiștilor străini a crescut cu 62 803 înnoptări, numărul acestora fiind de 50 097 în anul 2005, iar
în anul 2015 de 112 900 înnoptări.

4.3.DURATA MEDIE A SEJURULUI

 Tabel nr. 4.3. Durata medie a sejurului în Regiunea Nord-Vest

DMS
Anul Tip turişti Total înnoptări Total sosiri
zile/turist
2005 Români 55558 27928 1,98
Străini 2639 1245 2,11
2006 Români 97442 49219 1,97
Străini 2264 1233 1,83
2007 Români 140088 72970 1,91
Străini 2400 1335 1,79
2008 Români 192262 98960 1,94
Străini 3342 1598 2,09
2009 Români 135973 70781 1,92
Străini 4592 1885 2,43
2010 Români 548014 49850 10,99
Străini 56592 2471 22,90
2011 Români 98087 47637 2,05
Străini 5492 2869 1,91
2012 Români 96818 64117 1,51
Străini 6131 3317 1,84
2013 Români 136491 71553 1,90
Străini 12143 5714 2,12
2014 Români 154863 81105 1,90
Străini 13064 6250 2,09
2015 Români 205381 99095 2,07
Străini 16614 7275 2,28
Sursa: INSSE, 2017

Conform tabelului nr. 4.3., se poate observa o creștere a duratei medii a sejurului pentru
turiștii români, astfel în anul 2005 s-a înregistrat o durată medie de 1,98, iar în anul 2015 s-a
înregistrat o durată medie de 2,07 zile/turist.
 Durata medie a sejurului pentru turiștii străini, a înregistrat de asemenea, creșteri în
perioada analizată, având o valoare de 1,79 în anul 2005, iar în anul 2015 fiind de 2,28
zile/turist.

4.4. DENSITATEA TURISTICĂ

Tabel nr. 4.6. Densitatea turistică a Regiunii Nord-Vest

Anul Tip turişti Total sosiri Populaţie Densitate

2012 Români 64,117 1,229,965 0,052
Străini 3,317 0,002
2013 Români 71,553 1,228,566 0,058
Străini 5,714 0,004
2014 Români 81,105 1,226,936 0,066
Străini 6,250 0,005
2015 Români 99,095 1,226,187 0,080
Străini 7,275 0,005
Sursa: INSSE, 2017

Conform Insitutului Național de Statistică al României, densitatea turistică a Regiunii

Nord-Vest a turiștilor români în anul 2012 a fost de 0,052, urmând ca în anul 2015 aceasta să
crească până la 0,080. De asemenea, densitatea turistică a turiștilor străini, a crescut din anul
2005 până în 2015, înregistrând în 2005 o valoare de 0,002, iar în 2015 una de 0,005.
 CONCLUZII

În această lucrare, am ales să vorbesc despre turismul rural, parte integrată a turismului ce
implică o activitate turistică.

După cum s-a observat, această lucrare s-a bazat pe cele șase județe ale Regiunii Nord-
Vest, acestea fiind prezentate din punct de vedere al așezării, al localizării, al obiectivelor
turistice, al economiei etc.

Din punct de vedere al indicatorului populație, observăm că județul Bihor înregistrează în

anul 2015 cea mai mare valoare din regiune, județul Sălaj clasâdu-se pe ultimul loc.

În anul 2015, rata natalității a înregistrat cea mai mare valoare în județul Sălaj, urmând ca
județul Satu Mare să înregistreze valoarea cea mai mică.

În ceea ce privește rata mortalității, județul Sălaj se clasează și de această dată pe primul
loc, județul Satu Mare, fiind de asemenea, clasat tot pe ultimul loc.

Județul cu cei mai mulți șomeri înregistrați în anul 2015 a fost județul Bihor, rămânând
pe ultimul loc județul Bistrița-Năsăud, care a înregistrat cel mai mic număr al șomerilor din anul
respectiv.

Vorbind despre salariați, putem observa că județul Cluj înregistrează cel mai mare număr
al salariaților în anul 2015, județul Sălaj înregistrând cel mai mic număr al acestora.

Clima acestei regiuni esre una temperat continentală, cu veri calde și ierni răcoroase, dar
acest lucru nu oprește turistul din a se deplasa către această regiune. Flora și fauna regiunii este
foarte bine dezvoltată, întâlnind aici 65 tipuri de habitate de interes comunitar. Rețeaua
hidrografică cuprinde trei dintre cele mai cunoscute râuri ale României, precum Someșul,
Crișurile și Tisa.

De asemenea, regiunea dispune de multe parcuri și rezervații naturale, aici întâlnindu-se

Parcul Natural Munții Piatra Rodnei, Parcul Național Munții Maramureșului, Parcul Natural
Apuseni, Cariera de Sulf din Munții Călimani etc.

În ceea ce privește resursele antropice, regiunea este una bogată din acest punct de
vedere, oferind turiștilor locuri minunate, de la lacuri până la mănăstiri.

Din punct de vedere al tradițiilor, regiunea este cunoscută și astăzi pentru păstrarea
acestora, turiștii fiind încântați de acestea și vrând să facă cunoștință cu acestea de fiecare dată
când aceștia pășesc în acestă regiune.

Pensiunile agroturistice omologate în regiune în anul 2015, au fost de 246 pensiuni,

Maramureșul înregistrând cele mai multe dintre acestea, iar Satu Mare cele mai puține.

Numărul total al sosirilor în regiune a fost de 106370, în anul 2015, dinte care 95095 au
fost sosiri ale turiștilor români, turiștii străini înregistrând o valoare de doar 7275 sosiri. Anul
2015 a înregistrat un număr de sosiri spectaculos, ținând cont de evoluția anilor precedenți.
Același lucru îl putem spune și despre numărul înnoptărilor, care a înregistrat un număr de
1368992 în anul 2015, dintre care 1256092 au fost înnoptări ale turiștilor români și 112900 ale
turiștilor străini.

Ca o concluzie finală, putem spune că regiunea este bine dezvoltată din toate punctele de
vedere și că aceasta își așteaptă cu brațele deschise viitorii turiști.
 BIBLIOGRAFIE:
1. Baranovschi Alina, (2015),Maramureș, Editura Creative Publishing
2. Berindei Ignatie, Dumitrașcu Sever, Faut Viorel, (1979), Ghid turistic Bihor, Editura
Sport-Turism.
3. Buta Iuliu, Idu Petru Dan, Edroiu Nicolae, (1980), Cluj. Ghid turistic, Editura Sport-
Turism.
4. Marina Mihai, (1939), Maramureșul, Editura Tipografia ”Renașterea”, București
5. Mendrea Sandu, (1982), Maramureș, Editura Sport-Turism, București
6. Tancred Bănățeanu ,(1965), Portul popular din regiunea Maramureș, Editura Casa
Creației Populare.
7. Timiș Nicoară, Maramureș, Editura Secției de Propagandă a Comitetului Județean
Maramureș al P.C.R.
8. Suport de curs prof. Ene, Universitatea București, Turism rural
9. www.infotravelromania.ro [accesat la 05.12.2016]
10. www.romaniatourism.ro [accesat la 05.12.2016]
11. www.travelguide.ro [accesat la 05.12.2016]
12. http://statistici.insse.ro/shop [accesat la 05.12.2016]
13. http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929430-maramures-taramul-
primordial [accesat la 20.12.2016]
14. http://www.cjcluj.ro/judet/ [accesat la 20.12.2016]
15. https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest [accesat la
20.12.2016]
16. https://www.nord-vest.ro/regiunea/ [accesat la 20.12.2016]
17. http://www.nord-vest.ro/ [accesat la 20.12.2016]
18. http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/6.NV_ro.pdf [accesat la 20.12.2016]
19. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord_-_Vest [accesat la
20.12.2016]
20. http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/Stiri/00013733/c7dd2_PDR
%202014-2020%20DRAFT%20sept_2013.pdf [accesat la 20.12.2016]
21. http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate/arpm/
regiunea-nord-vest-cluj-napoca/ [accesat la 20.12.2016]
22. http://www.cjsj.ro/ [ accesat la 20.12.2016]
23. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83laj [accesat la 20.12.2016]
24. http://www.bihon.ro/ [accesat la 20.12.2016]
25. http://www.satu-mare.ro/ [accesat la 20.12.2016]
26. https://portalsm.ro/ [accesat la 20.12.2016]
27. http://www.satmareanul.net/ [accesat la 20.12.2006]