Capitolul 3. Analiza fiscalitatii la S.C. Prodesigne. S.R.

L in decursul anilor
2006, 2007, 2008
3.1. Prezentarea societaii
S.C. Prodesigne. S.R.L Slobozia este inregistrat la Oficiul Registrului Comerului
Ialomia sun nr. J21/67/2000, avand cod de nregistrare in scopuri de TVA RO 13097836, cu
sediul social in localitatea Slobozia, BDul Chimiei, nr. 4, Jud. Ialomia.
Societatea a devenit platitoare de TVA de la infiintare conform prevederilor legale.
Obiectul de activitate principal il constituie Hoteluri Cod CAEN 5510 (pentru anii
2006 si 2007) si Comer cu rid. Combustibili solizi, lichizi, solozi, gazoi si prod, derivate Cod
CAEN 4671 (pentru anul 2008).
Forma de proprietate capital privat
Evoluia cifrei de afaceri i a rezultatului exerciiului financiar, conform ultimelor 3 bilanuri
anuale se prezinta astfel:
Bilan
annual
2006
2007

Cifra de afaceri
RON34 086 815
35 343 916

2008

74 811 883

Evolutie %, ron
+ 3,55%,
1257101
+52,75%,
+39467967

Rezultatul exerciiului financiar

-RON246 301
110 074

Evolutie Rezultat financiar

%, ron

53 023

-107,59%, -57051

-123,75%, -136227

3.2. Studiu privind impozitele directe datorate si platite de ctre S.C. Prodesign
S.R.L.
nainte de a ncepe o analiz efectiv a impozitelor directe aflate in sarcina firmei
analizate, este imperios necesar o scurta listare a surselor acestor date precum si a documentelor
care le centralizeaz.
Impozitele percepute de stat de la agentul economic se constituie, din punct de vedere al
acestuia n elemente de presiune fiscal, care este cu atat mai pronunat cu ct ponderea lor n
valoarea adaugat realizat de contribuabil este mai mare.

3.2.1. Impozitul pe profit1.

Impozitul pe profit datorat este menionat in declaraia 100- aici, impozitul pe profit este
declarat trimestrial- i n declaraia 101 care se depune anual. Determinarea profitului impozabil,
inclusiv a profitului contabil2 i a celui fiscal, pentru cei 3 ani de analiz este sintetizat si calculat
in tabelul 3.1. din anexa A1.
Profitul este elementul de valoare adaugat cel mai impozitat. n aceste condiii, cu ct
firma este mai profitabil, respectiv profitul are o pondere mai mare n valoarea adaugat
realizat, cu atat presiunea fiscal suportat de firma este mai mare. Aceast situaie nu poate
rmne fr urmri.
Din punct de vedere al finanrii la nivelul firmei, profitul, alturi de amortizare,
constituie elementul principal al capacitatii de autofinantare. Cu ct profitul brut este mai afectat
de impozitul pe profit (adic cu ct rata impozitului pe profit este mai mare), cu att capacitatea
de autofinanare a firmei este mai redus.
Dar mrimea prelevrii la bugetul de stat din profitul brut al exerciiului nu afecteaz
numai capacitatea de autofinantare, ci i capacitatea de plata a firmei pentru c plata impozitului
pe profit este, din punctul de vedere al agentului economic, i o chestiune de lichiditate. Pentru el
plata impozitului pe profit constituie un flux financiar negativ.
Acestea sunt doar cteva din argumentele care l fac pe agentul economic s resimt
impozitul pe profit ca o presiune fiscal exercitat asupra lui i de ce interesul lui direct este n
contradicie cu interesul direct al statului, cel de a aduna la dispoziia sa prin intermediul
fiscalitii a resurselor financiare de care are el nevoie.
Deoarece pe agentul economic l intereseaz n ultim instan masa profitului realizat,
presiunea fiscal resimit direct este cea data mai ales de cota impozitului pe profit.
Pentru a exemplifica modul de calcul al impozitului pe profit i impactul ponderii acestuia
asupra rezultatelor unei societi comerciale voi determina impozitul pe profit n cazul societii
Prodesign.S.R.L. i voi analiza efectele determinate de evoluia impozitului pe trei exerciii
financiare, respectiv incidena impozitrii rezultatelor asupra societii

Profitul este un indicator al eficientei economice numai in cazul in care sunt inregistrate corect toate veniturile si
cheltuielile si se iau in calcul numai cheltuielile aferente veniturilor, adica numai cheltuielile care au generat
veniturile respective. Pentru ca o unitate sa fie profitabila, adica sa obtina profit, este necesar ca veniturile obtinute sa
fie mai mari decat cheltuielile aferente
2
Profitul contabil brut, asa dupa cum arata si denumirea de brut, exprima acel profit care nu a fost prelucrat,
care nu a fost curatat de veniturile neimpozabile si de cheltuieli nedeductibile in vederea determinarii profitului
impozabil, a impozitului pe profit si a profitului contabil net.

Astfel, pentru analiza impozitului pe profit datorat de firm precum i pentru analiza
impactului sau asupra instituiei calcularea presiunii fiscale anuale rezultate in urma plii
impozitului-, am colectat datele din declaratiile fiscale referitoare la impozitul pe profit depuse in
anii 2006, 2007, 2008 de contabilii firmei.
Informaiile numerice colectate din declaraia anual 101 privind impozitul pe profit
reflect:
An

Impozit pe profit declarat prin

Declaraia 100

Diferenta de impozit
pe profit datorat

2006
2007
2008

35959
8905
27036

14635
11124

Diferenta
de
impozit pe profit de
recuperat

954

Total impozit
profit datorat

pe

50594
20029
26082

n data de 4 aprilie 2008, in urma unei inspecii fiscale efectuate s-au stabilit unele
diferene de date: la verificarea impozitului pe profit declarat n anul 2006 s-a stabilit un profit
impozabil n sum de 396 810 lei cu un impozit pe profit n suma de 52 373 lei, rezultnd o
diferen de impozit pe profit n suma de 1779 lei. Suma de 1 779 lei ce reprezint diferena de
impozit pe profit constatat la verificare rezult din faptul c societatea a nscris eronat la venituri
neimpozabil suma de 11 117 lei3 reprezentnd cheltuieli cu sponsorizarea. Cheltuielile cu
spnsorizarea nu reprezint venituri neimpozabile conform art.20 din Legea nr. 571/2003 cu
modificrile i completrile ulterioare.
Pentru diferena aparut la control de 1779 lei s-au calculat majorri in suma de 150 lei
conform Art. 120, alin.(1) din O.G. 92/20034. Aceasta suma de 150 de lei se va adauga la datoriile
fiscale aferente anului 2008, chiar dac greseala a fost descoperit in situaia din anul 2006, pe
cand suma de 1779 lei s-a adaugat impozitului pe profit de plat din anul 2008
Situaia privind determinarea Profiului impozabil pentru anul 2006 si a diferentelor dintre
sumele declarate si stabilite la verificare se regasesc in tabelul 3.2 de la anexa A2, situaia
privind determinarea impozitului pe profit n urma verificrii fiscale se regsete in Tabelul 3.3.
de la Anexa A2.
Evoluia impozitului pe profit n cei 3 ani a fost una descresctoare, mai exact a avut o
descretere absolut de 30 565 si una relativ de 60,41 % lei intre anii 2007 si 2006 respectiv o
cretere absolut de 6053 lei i relativ 30,22% ntre anii 2008-2007. Totodat trebuie analizat i
presiunea fiscal exercitat de impozitul pe profit calculat in funcie de Valoarea adugat:
3

Detalii in Anexa A2
Art. 120, alin.(1) din O.G. 92/2003: plata cu intrziere a obligaiilor fiscale se sancioneaza cu o penalitate de
ntarziere de 0.6% pentru fiecare luna i/sau pentru fiecare fraciune de luna de ntrziere
4

aceasta este de 7,5% n anul 2006 si scade cu 6,63 puncte procentuale in anul 2007 pentru ca in
2008 s mai scad cu 0,237 puncte procentuale. Aceste fapte se datoreaz creterii valorii
adugate5 de la un an la altul subminnd cresterea impozitului pe profit dintre anii 2007-2008.
Oricare ar fi modalitatea de calcul i implicit de exprimare a cash-flow-ului, respectiv a
fluxului de monetar net ce rmne la dispoziia firmei dupa incheierea unei perioade de gestiune,
impozitarea beneficiilor, reprezint o modalitate de influen cert i eviden. Pentru a sublinia
aceste aspecte, pe baza datelor contabile ale S.C. Prodesign S.R.L., cu ajutorul datelor din Contul
de Profit i Pierdere prezentat in Anexa P, am determinat mai nti soldurile intermediare de
gestiune n perioada 2006-2008- tabelul 3.12. anexa F. Fiecare sold intermediar de gestiune
reflect rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiv de acumulare, iar unele dintre soldurile
intermediare reprezint punctul de plecare n determinarea capacitii de autofinanare, care
reflect potenialul financiar de cretere economic a firmei.

3.2.2.. Influenta impozitului pe profit si a deductibilitatii cheltuielilor

asupra profitabilitatii ntreprinderii6
Profitabilitatea poate fi definit ca fiind capacitatea unei ntreprinderi de a genera profit,
acesta urmnd a servi la dezvoltarea ntreprinderii i/sau la remunerarea capitalurilor investite. Pe
parcursul acestui subcapitol vom urmri analiza profitabilitii din punct de vedere al rezultatelor
degajate, exprimate n form bneasc, plecnd de la ideea ca aceasta este aptitudinea unei
ntreprinderi de a degaja un rezultat exprimat n unitati monetare7.
Pentru a determina impactul impozitului pe profit, impact dat de cheltuielile nedeductibile
si cota de impozitare asupra rentabilitatii ntreprinderii vom pleca de la urmatoarele relatii:
1) profit contabil = venituri totale cheltuieli totale8 - impozit pe profit;
2) impozitul pe profit = profitul impozabil cota de impunere9;
3) profit impozabil = venituri totale cheltuieli totale + cheltuieli nedeductibile
venituri neimpozabile10.
5

Calculat n Tabelul 2 de la Anexa X1.

Capitol realizat cu ajutorul informaiilor preluate din lucrarea de doctorat a Donului professor Lucian u ,
ANALIZA OPERARII MECANISMELOR FISCALITATII ASUPRA PERFORMANTEI ECONOMICO
FINANCIARE A FIRMEI, 2007
7
B. Colasse, La gestion financiere de lentreprise, PUF, Paris, 1993, pag. 213.
8
Nu vom considera n cadrul cheltuielilor totale cheltuiala cu impozitul pe profit.
9
Vom considera ca nu se reporteaza pierdere din perioada anterioara, ci ne vom referi strict la un exercitiu financiar
6

10

Pentru simplificarea modelului vom considera veniturile neimpozabile ca fiind egale cu 0 (ele sunt egale cu zero n
mare majoritate a societatilor comerciale sau, daca exista, au o pondere redusa n total venituri). De asemenea, facem
abstractie de veniturile neimpozabile provenite din anularea unor cheltuieli considerate nedeductibile (vom considera

Folosim urmatoarele notatii:

- profitabilitatea (exprimata monetar) n absenta impozitarii: PCAI;
- profitabilitatea (exprimata monetar) n prezenta impozitarii: PCI;
- venituri totale: VT;
- cheltuieli totale: CT;
- cheltuieli nedeductibile nedeductibile fiscal: Cneded;
- cheltuielile deductibile fiscal: Cded;
- venituri neimpozabile: Vneimp;
- impozitul pe profit: I;
- cota de impozit pe profit: ;
- ponderea cheltuielilor nedeductibile n total cheltuieli: b;
Rentabilitatea n absenta impozitarii va fi determina dupa formula: PC =VT CT

(1)

Din relatia (1) se observa ca rentabilitatea este influentata de volumul veniturilor si de volumul
cheltuielilor, elemente ce se pot considera constante la un anumit moment. Astfel, avem PCAI =
constant. n functie de marimea veniturilor si cheltuielilor ne putem afla n urmatoarele situatii:

PC AI 0, daca VT CT
PC AI 0, daca VT CT
PC AI 0 , daca VT CT situatia in care se afla si societatea Prodesign s.r.l.
Rentabilitatea n prezenta impozitarii va fi determinata dupa formula : PC= VT - CT - I (2)
Daca tinem cont ca I = VT CT+ Cneded) i c b reprezinta ponderea cheltuielilor
deductibile n total cheltuieli, relatia (2) se va transforma n: relatia 3:

Se observa ca n prezenta impozitarii asupra marimii rentabilitatii actioneaza volumul

veniturilor, volumul cheltuielilor, ponderea cheltuielilor nedeductibile n total cheltuieli si cota de
impozitare. Din relatia 3 se pot desprinde urmatoarele concluzii:

ca aceste cheltuieli sunt egale cu 0).

Deoarece societatea analizat are veniturile totale mai mari decat cheltuielile totale vom urmri
care este impactul impozitului pe profit asupra PCI . Daca plecam de la ipoteza ca VT > CT,
impactul impozitului pe profit asupra PCI, n functie de evolutia ponderii Cneded 11 n CT, este
redat n graficul nr. 1 de la anexa Z.
Conform celor prezentate n grafic, dac n determinarea impozitului profit nu tinem cont
de eventualele pierderi de recuperat din perioadele fiscale anterioare, desprindem concluzia ca
influenta impozitului pe profit asupra PCI apare n toate situatiile, indiferent de ponderea
Cneded n CT.
. Situatia comparativa privind evolutia PCI si a PCAI n functie de evolutia nivelului cheltuielilor
la un nivel dat al veniturilor, n conditiile unei ponderi constante a Cneded n total cheltuieli este
redata n graficul nr.2 de la anexa Z.
Din graficul nr.2 se observa urmatoarele:
- PCI = PCAI, daca VT = CT Cneded;
- PCI < PCAI, daca VT > CT Cneded.
n continuare vom cuantifica impactul fiscalitatii si al cheltuielilor nedeductibile asupra
profitabilitatii comparativ cu situatia n care nu exista fiscalitate. Pentru aceasta, daca plecam de
la relatia (1) si (3), vom obtine relatia 4:

Ca urmarea a modului de calcul a impozitului pe profit, ne apare restrictia ca profitul impozabil

sa fie pozitiv, adica VT CT (1 - b) > 0, n caz contrar, impozitul fiind nul. Astfel, relatia (4)
devine relatia 5:

11

Mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit.

Cum, la un moment dat, veniturile si cheltuielile unui firme sunt constante, ne rezulta ca
influenta data de impozitul pe profit si de cheltuielile nedeductibile este direct
proportionala cu nivelul ponderii cheltuielilor nedeductibile n total cheltuieli, daca VT
CT + Cneded > 0. n caz contrar, impozitul pe profit si cheltuielile nedeductibile nu influenteaza
rentabilitatea firmei. De asemenea, influenta este direct proportionala cu nivelul cotei de
impozitare.
Astfel din cele prezentate, putem desprinde concluzia ca la nivelul a doua ntreprinderi,
care prezinta acelasi nivel al veniturilor si al cheltuielilor, impactul dat de impozitul pe profit
asupra profitabilitatii poate fi diferit n functie de ponderea cheltuielilor nedeductibile n total
cheltuieli. Din punctul de vedere al impactului impozitului pe profit asupra profitabilitatii este
avantajata firma care are cea mai mica ponderea a cheltuielilor nedeductibile n total cheltuieli.
Problema influentei impozitului pe profit asupra profitabilitatii firmei poate fi, nsa,
nuantata. Astfel, au existat situatii cnd legislatia fiscala prevederea faptul ca se acorda scutire de
impozit (n totalitate sau partial) pe profit pentru partea din profit care este reinvestita n mijloace
fixe productive. n aceasta situatie, influenta impozitului asupra profitabilitatii era subordonata si
politicii de investitii a firmei, precum si a politicii de dividend. Daca firma efectua investitii putea
beneficia de aceasta facilitate, aferent partii din profit ce ramnea la dispozitia ei pentru
reinvestire. Facilitatile mentionate puteau influenta firma n stabilirea modalitatilor de repartizare
a profitului (ntre actionari, salariati, manageri, reinvestire), deoarece chiar daca valoarea
investitiilor era inferioara profitului net, de facilitate se beneficia doar n limita profitului net care
era distribuit sub forma de fonduri pentru reinvestire.
O alta influenta a impozitului pe profit ce poate sa apara asupra profitului net este data de
cheltuielile cu sponsorizarile. Chiar daca aceste cheltuieli sunt considerate nedeductibile, ele pot
fi suportate din impozitul pe profit de plata n limita a 3 din cifra de afaceri, dar nu mai mult de
20% din impozitul pe profit. n acest fel, chiar daca n urma efectuarii cheltuielilor cu
sponsorizarea ntreprinderea nu beneficiaza de economie de impozit (ca n cazul n care erau
deductibile), ea poate beneficia de o reducere a impozitului pe profit, n functie de situatia
concreta a ntreprinderii.
La o analiza a informatiilor cuprinse in Contul de profit si pierdere si a anexei A1 se
observa ca avem urmatoarea situatie:

Ch/ Ani
Total cheltuieli nedeductibile
Total cheltuieli
Pondere ch neded in ch totale

2006
292 174
3 6074037
0,809%

2007
52 910
36268514
0,14%

2008
119 990
78102038
0,15%

Din interpretarea datelor reiese ca Impozitul pe profit are cel mai mare impact asupra
profitabilitati firmei in anul 2006 cnd, de altfel, are i cea mai mare valoare 50 594 lei; urmnd
anul 2008 cu un impozit pe profit de 26 082 lei si 2007 : 20 029 lei.

3.2.3. Impozitele si taxele locale

Impozitele si taxele locale sunt calculate n fiecare lun. Centralizarea acestora se regsete n
anexa C1 de unde reiese c totalul taxelor locale arat urmatoarele:
An

Impozit
cldiri lei-

2006
2007
2008
Se

Impozit
pe Impozit pe Taxa
mijlocul de teren
hoteliera-leitransport
106 502
3155
1312
33 573
106 502
3155
1312
40 792
106 502
3155
1312
71 509
observ cu uurin c impozitele pe cldiri, mijloc de transport i pe

Total lei144 542

151 761
182 479
teren nu au evoluat

deoarece nu s-au facut achiziii noi de autovehicole i nici de terenuri sau cldiri, situaia lor
ramnand constant timp de 3 ani. Taxa hotelier a evoluat in funcie de serviciile prestate de-a
lungul anilor avnd o evoluie absolut de : E. Ab. 2007/2006 = 40 792 33 573 = 7219 lei ,E.
Ab. 2008/2007 = 71 509 40 792 = 30 717 lei i o evoluie relativ de E. Rel 2007/2006 =
21,50% , E. Rel. 2008/2007 = 75,30 %. Aceast evoluie pozitiv a taxei hoteliere este datorat
modernizrii hotelului i a mbuntirii imagini hotelului, lucruri ce au favorizat creterea
veniturilor din serviciile hoteliere.

3.2.4Contribuiile angajatorului la bugetul asigurrilor sociale

Anexa D1 concentreaz ntr-un tabel toate contributiile pe care firma trebuie s le vireze la
bugetul asigurrilor sociale, att in numele ei ct i n numele angajatului. Trebuie menionat c o
influena asupra societaii o au doar contribuiile datorate de angajator, cele datorate de angajat
fiind doar virate de firm i nu suportat de aceasta- de aceea nu se poate vorbi de o presiune
8

fiscala dect n cazul sumelor datorate de angajator. n schimb, instituia rspunde fiscal i pentru
constribuiile datorate de angajai deoarece este n sarcina ei s le calculeze corect i s le vireze
la timp, n caz contrar i se vor aplica accesorii (penaliti de intrziere, dobnzi, amenzi) care
ncarca sarcina fiscal a contribuabilului, contribuind la presiunea fiscal total calculat.
Socetatea Prodesign S.R.L.. are n sarcina sa i unele accesorii aferente acestor contribuii la
bugetul asigurrilor de stat, indiferent dac este vorba de cele datorate de angajator sau de
angajat. Situaia accesoriilor datorate de firma se regaseste in anexa D1, n tabelul 3.8..
Evoluia ascendent a sumei contribuiilor privind asigurrile i protecia social datorate
de societate n anul 2007 si 2008, se datoreaz modificrii salariului minim pe economie, n
sensul creterii acestuia. Acest fapt a determinat creterea volumului remuneraiilor datorate
personalului i implicit, creterea bazei de impunere a contribuiilor. Aceast cretere se datoreaz
totodat i creterii numrului de angajai.
Contributiile sociale au o influen important in presiunea fiscal total deoarece Firma
are peste 50 de angajati fapt care genereaz sume voluminoase ce trebuiesc virate i suportate
direct de societate, ce devanseaz presiunea fiscal a impozitului pe profit, a tva-ului, a
impozitelor pe salarii lucru usor observabil in Tabelul 3.15 de la Anexa X1. Astfel contribuiile
cresc in anul 2007 cu 16 501 lei (cu 11,41%) i n anul 2008 cu 70 689 lei (cu 57,26%), n timp
ce presiunea fiscal calculat in raport cu valoarea adaugat scade de la 15,86% in anul 2006 la
6,39% in anul 2007 i mai departe scade n anul 2008 la 5,98%- fapt datorat cresterii valorii
adugate.

3.2.5. Impactul fiscalitatii asupra cheltuielilor cu personalul12

Pentru optimizarea rezultatelor ntreprinderii, managerul sau echipa de conducere trebuie s
gseasc soluii pentru diminuarea cheltuielilor aferente veniturilor realizate, n condiiile n care
volumul si calitatea productiei s ramn neschimbate sau s se nregistreze o ameliorare a
acestora. Cheltuielile cu personalul nregistreaza valori importante la nivelul ntreprinderilor n
comparatie cu principalii indicatori ai rezultatelor.si anume: in anul 2006 :470848 lei, 2007:
565184 lei , 2008 : 934948 lei, avand o pondere in valoarea adaugat de 69,83% in anul 2006,
29,28% in anul 2007 si 28,81% in 2008.

12

Capitol realizat cu ajutorul informaiilor preluate din lucrarea de doctorat a Donului professor Lucian u ,
ANALIZA OPERARII MECANISMELOR FISCALITATII ASUPRA PERFORMANTEI ECONOMICO
FINANCIARE A FIRMEI., 2007

Pentru creterea valorii excedentului brut de exploatare i a profitului realizat se impune

diminuarea cheltuielilor cu remunerarea salariailor. n conditiile n care diminuarea salariilor este
greu de realizat, se recomand folosirea prghiilor fiscale n vederea diminurii costului
cheltuielilor cu personalul dat de impozitele datorate. Pentru acesta, chiar dac prezint n
anumite cazuri si efecte negative (n special asupra personalului), se poate apela la acordarea de
bonuri de masa n cuantumul unei parti a salariului.
Bonurile de mas13 prezinta cheltuieli pentru angajator, dar nu sunt considerate cheltuieli cu
salariile brute, deci pentru valoarea acestora nu se datoreaza contribuii la asigurari sociale sau la
alte fonduri. Vom prezenta n continuare care este impactul acordrii de bonuri de masa, n contul
unei parti din salariu n comparatie cu situatia neacordarii bonurilor de masa, asupra cheltuielilor
cu personalul ale unei ntreprinderi14. Se vor folosi urmatoarele notatii si ipoteze:
-FSb0 = FSb1 + B, unde FSb0 este fondul de salarii brute n conditiile neacordarii de bonuri de
masa, FSb1 este fondul de salarii brute n conditiile acordari de bonuri de masa si B reprezinta
valoarea bonurilor de masa ce se pot acorda personalului ntreprinderii ntr-o luna;
-cheltuielile cu personalul (CP) sunt formate din cheltuielile ce salariile, cheltuielile cu bonurile
de masa si cheltuielile cu impozitele aferente fondului de salarii 15 (a caror cota de impozitare
cumulata o vom nota cu a) si cheltuielile de delegare, detasare, transferare (Cddt);
n cazul n care nu se acorda bonuri de mas, relaia de calcul a cheltuielilor cu personalul este
relatia 1:

Dac o parte din salariu se acorda sub forma de bonuri de masa, relatia de calcul a cheltuielilor cu
personalul este relatia 2:

Influena acordarii bonurilor de masa asupra nivelului cheltuielilor cu personalul este urmatoarea
(inem cont si de faptul ca FSb0 = FSb1 + B): relaia 3:
13

Trebuie precizat ca valoarea bonurilor de masa de care poate beneficia un salariat este limitata la nivelul unui bon
de masa pentru fiecare zi lucratoare din luna, deci valoarea maxima a bonurilor de masa ce se poate acorda pentru un
salariat = numarul de zile lucratoare n care si desfasoara activitatea valoarea unui bon de masa. La nivelul unei
ntreprinderi, valoarea globala a bonurilor de masa acordate ntr-o luna este egala cu suma valorii bonurilor de masa
acordate salariatilor.
14

n modelul nostru vom considera ca achizitia bonurilor de masa nu genereaza plata unor comisioane.

15

este vorba de contributia pentru asigurari sociale de stat datorata de angajator, contributia pentru asigurari sociale
de sanatate datorata de angajator, contributia pentru constituirea fondului de somaj datorata de angajator, contributia
pentru constituirea fondului de risc si boli profesionale ce se gasesc in anexa D1

10

Conform relaiei (3) ne rezult c prin acordarea de bonuri de mas n contul unei pari din salariu
se obtine o reducere a cheltuielilor cu personalul. Nivelul acestei reduceri reprezint tocmai
reducerea de impozit datorat faptului c bonurile de masa nu se cuprind n baza de impozitare a
contribuiilor aferente fondului de salarii brute. Mrimea reducerii cheltuielilor cu personalul
este direct proportional cu valoarea bonurilor de mas ce se pot acorda i nivelul cotelor de
impozitare16.
Modificarea relativ a cheltuielilor de capital este dat de relaia 4:

n cazul n care considerm cheltuielile cu delegarile, detasarile, transferarile ca fiind nule (sau
nesemnificative), relatia (4) se transforma n relatia 5:

Observm c dac se acord bonuri de mas n contul unei anumite prti din salariu
reducerea relativ a cheltuielilor cu personalul este direct proportional cu nivelul cotei de
impozitare a contribuiilor i cu valoarea bonurilor de mas acordate si invers proportional cu
valoarea fondului de salarii n condiiile neacordrii de bonuri de mas. Altfel spus, influena este
cu att mai redus cu ct salariile monetare acordate sunt mai ridicate. Totui trebuie precizat c
pentru procurarea bonurilor de mas se datoreaz unele comisioane, ceea ce va duce la o
diminuare partial, a avantajului dat de plata unor contribuii mai reduse, cu valoarea
comisioanelor pltite. Pentru exemplificare, vom determina care este influenta acordrii de bonuri
de masa n contul unei parti din salariu pentru un salariat la nivelul lunii martie 200817.
Ipotezele luate n calcul sunt urmatoarele:
- salariul monetar minim 500 RON;
- valoarea unui bon de masa 7,88 RON;
- numar de bonuri de masa acordate 21
16

n cazul contributiei pentru asigurarile sociale de stat baza de impozitare maxima este data de 5 salariul mediu
brut pe economie numarul de salariati.
17

Salariul minim pe economie pe ani: anul 2008 (octombrie - decembrie) - 540 RON ; anul 2008 (ianuarie septembrie) - 500 RON (aproximativ 140 Euro) ; anul 2007 - 390 RON (aproximativ 114 Euro) - cretere 18% ; anul
2006 - 330 RON (aproximativ 90 Euro) - cretere 6%. Sursa : wikipedia

11

- salariul monetar daca nu se acorda bonuri de masa = salariul monetar minim n

conditiile acordarii de bonuri de masa + valoarea bonurilor de masa;
- contributiile pentru asigurari sociale sunt: contributia pentru asigurari sociale de stat
19,5%, contributia pentru fondul de somaj (1%), contributia pentru asigurari sociale de sanatate
(5,5%), contributia pentru fondul de risc si boli profesionale (0,421%). Total contributii
26,421%
n cazul nostru FSB0 este salariul brut n cazul n care nu se acorda bonuri de mas, FSB1
este salariul brut n conditiile n care se acorda bonuri de mas, iar B = 21 7,88 = 165,48 RON.
Un exemplu de Impact asupra cheltuielilor cu personalul este redat n tabelul urmator:
FSB1

FSB0

500
166
666
0,26421
600
166
766
0,26421
700
166
866
0,26421
800
166
966
0,26421
1000
166
1166
0,26421
Modalitatea de calcul este urmatoarea: Exemplu pentru linia 1 din tabel:

Diferenta de
cheltuiala cu
personalul
- 5,2%
- 4,52%
-4%
-3,5%
-2,98%

CP cand nu se acorda bonuri de masa = 666*0,264 + 666 + 0 =841,824 lei

CP cand se acorda bonuri de masa = 500*0,264 + 166+ 500= 798 lei, de aici rezulta ca
modificarea CP este de -5,2% in cazul acordarilor bonurilor
Salariile din tabel pot creste cat de mult rezultatul insa este acelasi : reducerea maxima a
cheltuielilor cu personalul de care se poate beneficia n cazul unui salariat n condiiile acordrii
de bonuri de mas n contul unei prti din salariu este 5.2%, iar aceasta se nregistreaz n cazul
n care salariul monetar n cazul acordrii de bonuri de mas este salariul minim brut pe
economie. Pe masura ce salariul monetar crete, reducerea relativ a cheltuielilor cu personalul
scade. Corelaia ntre mrimea salariului i mrimea reducerii cheltuielilor cu personalul n
condiiile acordrii de bonuri de mas n contul unei pri din salariu este ilustrat n graficul
nr.1 de la anexa W.
Acordarea de bonuri de mas prezint, ns, unele inconveniente legate de protecia
social pentru salariai. Astfel, deoarece valoarea bonurilor de mas nu este inclus n cadrul
salariului brut, nu este cuprins n baza de impozitare a contribuiei pentru asigurrile sociale.
Cum aceasta constituie baza de calcul i pentru pensie, salariatul va fi dezavantajat de aceast
diminuare a salariului brut. Dar, cum, datorit situaiei actuale a economiei romnesti, cea mai
12

mare parte a salariilor sunt destul de reduse i cum prin acordarea de bonuri de mas crete i
valoarea cstigului net al salariatului, la nivelul firmelor nu se va opune o rezisten asupra
msurii de acordare de bonuri de mas n contul unei prti din salariu, deoarece salariaii prefer
un ctig prezent mai ridicat (i cert), dect un posibil cstig viitor.

3.3. Studiu privind impozitele indirecte datorate i pltite de catre S.C. Prodesign
S.R.L.
3.3.1Taxa pe valoarea adaugat
Evoluia TVA ului in sarcina S.C. Prodesign S.r.l. este concentrat n anexa E1.
Plata TVA se efectueaz n lei, indiferent de valuta n care au fost realizate, lunar. Totusi, dac
persoana impozabil a realizat n cursul anului precedent o cifr de afaceri din operatiuni taxabile
i/sau scutite cu drept de deducere care nu a depsit plafonul de 100 000 euro, echivalent n lei,
TVA se va plti trimestrial. In cazul S.C. Prodesign S.R.L.. calculul TVA se face lunar i se
declar prin intermediul Formularului 300 Decont de tax pe valoarea adugat18.
Taxa pe valoarea adaugat se determin i se raporteaz lunar n funcie de taxa colectat i
cea deductibil, inndu-se cont i de soldul (de plat sau de rambursat) din luna precedent.
Soldul de la finele lunii precedente se ia n calcul numai daca pna la ntocmirea decontului
soldul nu a fost lichidat prin plat respectiv ncasare. Firma S.C. Prodesign S.R.L. nu a efectuat
pli sau ncasari de TVA de-a lungul anului, raportndu-se n permanena soldul. Datorit acestui
fapt pentru fiecare TVA de plat nepltit autoritile fiscale au adugat accesorii 0.1 % pentru
fiecare zi de neplat19. De exemplu, n luna septembrie 2006 va avea de platit accesorii tva n
valoare de 6939 lei reprezentnd suma de aproximativ 147,24 lei pentru 60 zile intrziere n cazul
sumei de 1636 lei - TVA de plat aferent lunii iunie, adunat cu 993,46-accesoriile aferente
neplii timp de 60 zile a TVA-ului aferent lunii iunie i cu 798,54 lei accesoriile pentru 30 zile de
neplat a TVA-ului aferent lunii August.
Din cauza faptului c nu s-a efectuat practic nici o plat de TVA, ateptndu-se compensarea
TVA-ului de plat cu cel de ncasat, taxa pe valoarea adugat nu are nici o influen asupra
trezoreriei societii ntruct nu s-au efectuat nici incasri i nici pli.

18

Se depune la organul fiscal competent, la urmatoarele termene: 1) lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei pentru care se depune decontul; 2) trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul
urmator celui pentru care se depunedecontul; 3)semestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul
urmator; 4) anual, pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator
19
n cazul nostru pn la urmatorul TVA de ncasat.

13

Firma i-a asumat un risc cnd a ales aceast modalitate de tratare a TVA-ului deoarece
pentru fiecare sum nepltit la timp s-au calculat accesorii care au influen n presiunea fiscal
suportat de societate. Astfel totalul accesoriilor pe cei 2006, 2007, 2008 sunt: 33341, 26568 i
49035.
Un alt element important ce mai trebuie calculat este pro-rata. Acest grad de utilizare
denumit pro-rata se aplic la taxa pe valoarea adugat deductibil, pentru a se obtine taxa pe
valoarea adaugat de dedus.
Potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugat),
persoanele fizice i juridice pltitoare de TVA care efectueaz att operatiuni care dau drept de
deducere, ct i operaiuni care nu dau drept de deducere, au obligaia de a calcula anual pro-rata
pe

baza

creia

se

determin

taxa

pe

valoarea

adaugat

de

dedus.

Principiul este urmtorul: TVA aferent achiziiilor de bunuri i servicii destinate realizrii de
operaiuni care dau drept de deducere este deductibil, n timp ce TVA aferent achiziiilor de
bunuri i servicii destinate operaiunilor care nu dau drept de deducere este nedeductibil.
Determinarea pro-ratei se face prin raportarea veniturilor din operaiuni care dau drept de
deducere la total venituri. Procentul obinut se aplic la valoarea total a taxei pe valoarea
adugata aferent tuturor achizitiilor din perioada de calcul, obinndu-se astfel valoarea TVA de
dedus.
Pro-rata se determin de regul anual, pe baza veniturilor realizate in cursul anului. Prorata astfel determinat se aplic i in cursul anului urmtor, pn la regularizarea ei la finele
anului, pe baza valorii efective a veniturilor realizate. Pentru primul an de activitate, pro-rata se
poate determina provizoriu pe baza regimului TVA aplicabil bunurilor i serviciilor prevzute a se
realiza i se regularizeaz la finele anului. Pro-rata regularizat (definitiv) se inscrie in decontul
aferent lunii decembrie, iar valoarea ei i modul de determinare trebuie comunicat in scris
organului fiscal teritorial pn la data de 25 februarie a anului urmtor. Prin exceptie, pentru
cazuri fundamentate, pro-rata se poate determina i lunar, cu aprobarea organului fiscal teritorial.
Formula de calcul a Pro-ratei:
Pro-rata=venituri obinute din operaiuni care dau drept de deducere/ (venituri obinute din
operaiuni care dau drept de deducere+venituri obtinute din operatiuni care nu dau drept de
deducere, subvenii i alocaii primate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale) * 100
n cazul S.C. Prodesign S.R.L Prorata este egala cu 100% .
Datorit faptului c Pro-rata este de 100% TVA este neutr fa de rentabilitatea
ntreprinderii. n acest caz, ntreprinderea este obligat la plata TVA pentru achiziiile efectuate i
14

de a solicita clienilor si TVA, conform Codului Fiscal; ntreprinderea respectiv devine astfel un
colector fiscal privind TVA iar interesul contabil este armonizat cu cel fiscal.
Astfel din anexa X1 iY1 reiese faptul ca Taxa pe valoarea adugat nu influeneaz
fiscalitatea la nivelul firmei dect n anul 2007 cnd exist TVA de plat, genernd o presiune
fiscal de 4,68% - presiune fiscal relativ mic.

3.4. Analiz centralizatoare

Avand n vedere faptul c din valoarea adaugat se realizeaz remunerarea participanilor
directi i indireci la activitatea economic a societii comerciale,este interesant s surprindem
modalitatea de remunerare a statului prin impozite, taxe i vrsaminte asimilate la nivelul
societii analizate.
Analiznd datele din anexa X1 tabelul 3.14 se remarc faptul c ponderea prelevrilor
obligatorii, inclusiv a obligaiiilor fiscale n valoarea adugat este scazut n anii 2007 i 2008 i
puin ridicat n 2006, motiv pentru care apreciem c societatea nu ntmpin dificultai financiare,
iar remunerarea celorlali participani la activitatea agentului economic, respectiv personalul,
creditorii i acionarii, se face la timp, nefiind afectat n nici un fel.
Agentul economic analizat se afl ntr-o situaie financiar bun, neafectat de blocaj
financiar, cu capacitate de plat integral i deci cu lichiditi bneti n conturile de decontare,
astfel putem aprecia c gradul de fiscalitate este normal.
Impozitarea rezultatelor nu influeneaz numai fluxul de numerar ce rmne la dispoziia
firmei, ci i fondurile proprii. Pentru a evidenia relaia efectului de levier financiar determinat cu
ajutorul valorilor contabile i implicit inciden impozitarii rezultatelor asupra fondurilor proprii,
apelm la anexa G.
n conditiile unei rate de impozitare a profitului constant, de 16%, pe cei trei ani analizai,
se poate observa n anii 2007 i 2008 o scdere a efectului de levier fa de anul 2006, de la
10,68%, ct a inregistrat n anul 2006 la 4,07% i 5,09% n anii 2007 i 2008. Prin urmare,
concluzia care se desprinde este c impozitarea rezultatelor are efecte care se resimt la nivelul
efectului de levier financiar, iar pentru ncurajarea firmei, n acest sens, statul s diminueze
presiunea fiscal. Totodat, cu ct levierul este mai mare decat 1 cu att ntreprinderea va depinde
mai mult de creditorii si, iar dac este subunitar, banca va acorda n continuare mprumuturi n
condiii de garanie sigur. n toi cei 3 ani levierul financiar(coeficientul de ndatorare) este mai

15

mare dact 1: 2006.1,66 ; 2007 1,51 ; 2008-. 1,36, reieind c firma depinde de creditorii si mai
puin n anul 2007 fa de 2006 i mai puin in 2008 dect n 2007.
n al doilea rand, urmrind n mod comparativ creterea impozitului pe profit i implicit a
presiunii fiscale, precum i evoluia ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii am putut constata,
de asemenea, faptul c pe msur ce presiunea fiscal exercitat de impozitul pe profit creste, se
remarc o diminuarea a ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. Pentru a sustine aceast
afirmaie apelm la datele din anexa G, n condiiile creterii sumei impozitului pe profit se
observ urmatoarea evoluie a ratei de rentabilitate: de la 17,07% n anul 2006 la 6,75% i 8,8% n
anul 2007, respectiv 2008.
Analiza centralizatoare a evoluiei absolute si relative att real ct i nominal a
prelevrilor obligatorii i accesorii n sarcina firmei analizate se regsete n tabelul de la anexa H.

3.5. Simulare a aplicarii impozitului forfetar in anul 2007 i 2008

Anul 2009 reprezint pentru Romnia o perioad dificil din punct de vedere economic,
fiind afectata de criza economica mondial.
n acest an a fost introdus un impozit pe cifra de afaceri contestat de multi si eliminate de alte
tari ca Franta, numit si Impozit Forfetar. Astfel, potrivit ultimei forme a proiectului de "Ordonanta
de Urgenta cu privire la rectificare bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiarfiscale", firmele care au o cifra de afaceri cuprinsa intre 0 si 52.000 lei (circa 12.000 euro) vor
plati un impozit minim in acest an 1.467 lei (341 euro), sau 183,3 lei lunar, urmand ca in 2010
impozitul

minim

datorat

statului

sa

fie

de

2.200

lei

(putin

peste

500

euro).

Noua grila prevede ca firmele care au o cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 52.001 si 215.000
lei (50.000 euro) sa plateasca un impozit minim in acest an de 2.867 lei si de 4.300 lei (1.000
euro) in 2010. Totodata, societatile care vor incheia anul cu o cifra de afaceri curpinsa intre
215.001 si 430.000 lei (100.000 euro) vor achita 4.333 lei in acest an si cate 6.500 lei incepand de
anul viitor. Astfel, intreprinzatorii care inregistreaza afaceri curpinse intre 430.001 - 4,3 milioane
lei (1 milion euro) vor plati un impozit de 5.733 lei in 2009 (si 8.600 lei in 2010), cei care
inregistreaza cifre de afaceri intre 4.300.001 - 21.500.000 lei (5 milioane euro) vor plati impozit
de 7.333 lei (11.000 lei in 2010).
Firmele care au avut o cifra de afaceri intre 21.500.001 - 129.000.000 lei (30 milioane
euro) vor achita la sfarsitul anului 14.667 lei (22.000 lei in 2010), in timp ce societile care
16

inregistreaz o cifr de afaceri de peste peste 129 milioane lei vor achita statului pentru anul 2009
un impozit forfetar de 28.667 lei, respectiv cate 43.000 lei incepand de anul viitor
Pentru a vedea ce impact are acest impozit asupra intreprinztorului am decis sa simulm
aplicarea acestuia pe rezultatele firmei din anii 2007 si 2008. Astfel, in anul 2008 va trebui platit
maximul dintre impozitul pe profit calculate pe anul 2007 si impozitul forfetar aplicat la CA din
2007, iar in 2009 se vor plti maximul dintre impozitul pe profit datorat si impozitul forfetar
aplicat la CA din anul 2008.
An
CA lei
Imp pe profit lei Imp forfetar lei
35 343 916
2007
20029
1467
74 811 883
2008
26082
4300
Deci, firma noastra nu este afectata deloc de introducerea impoziului forfetar.

17

Imp de plat total

20 029
26 082