Fiscalitate în agricultură

Deaconu Sorin-Constantin,
Oradea,
Septembrie 2019
FORMELE DE ÎNTREPRINDERI AGRICOLE
ÎNAINTE DE 1989
• După forma de proprietate asupra mijloacelor de producţie,
întreprinderile agricole socialiste erau categorisite astfel:
• întreprinderi agricole socialiste de stat, ce aveau ca bază economică
proprietatea de stat asupra mijloacelor de producţie. În această
categorie se cuprind: gospodăriile agricole de stat, staţiunile de
maşini şi tractoare, staţiunile experimentale ale Institutelor de
cercetări ştiinţifice, gospodăriile didactice de pe lângă facultăţile şi
şcolile cu caracter agricol;
• întreprinderi agricole socialiste cooperatiste, care aveau ca bază
economică proprietatea cooperatistă asupra mijloacelor de
producţie. Cele mai reprezentative pentru această grupă erau
gospodăriile agricole colective.
CATEGORIILE DE ENTITĂŢI AGRICOLE
POTRIVIT LEGII 36/1991
• Proprietarii de terenuri agricole pot să-şi exploateze terenul prin
diverse grupări şi forme de asociere. Cele patru forme asociative
reglementate de Legea 36/1991 pot fi categorisite după mai multe
criterii.

• În funcţie de criteriul complexităţii organizatorice şi funcţionale,

formele asociative pot fi: forme asociative simple şi forme asociative
complexe.
Agricultura la ”microscop”

Ponderea principalelor categorii de (re)surse în P.I.B. al României (%)

Ramuri 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2017

Agricultură 21 11 13 11 12 13 8 4
Industrie 41 27 28 28 25 25 24 37
Construcţii 5 5 5 6 6 6 6
Comerţ 9 10 9 9 9 9 10 59
Agricultura la ”microscop”
Populaţia ocupată în agricultură în perioada 1990-2017
Total populaţie Ponderea populaţiei
Total populaţie
ocupată ocupate în agricultură în
An ocupată
în agricultură totalul populaţiei ocupate
(mii persoane)
(mii persoane) (%)
1990 10.840 3.055 28
1991 10.786 3.116 29
1992 10.458 3.362 32
1993 10.062 3.537 35
2017 8.671 1.734 20,3%
Precizări privind definirea veniturilor
• De o manieră generală putem defini venitul ca reprezentând suma încasată sau
de încasat ca urmare a vânzării de bunuri, prestării de servicii, executării de
lucrări.

• Potrivit Dicţionarului explicativ, venitul reprezintă o sumă de bani care revine

unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau din proprietatea deţinută,
într-o perioadă de timp (Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu
Iordan”, 1998: 1156).

• În dreptul civil, venitul reprezintă o sumă de bani provenită dintr-o sursă

permanentă şi însuşită în mod periodic. Din această definiţie se deprind
următoarele caracteristici ale conceptului de venit (Tulai & Şerbu, 2005: 145):
• de regulă, venitul se exprimă sub formă bănească;
• sursa sa este permanentă, dar nu neapărat veşnică (de exemplu, proprietarul
unui teren poate primi o sumă de bani numită arendă, dar suprafaţa respectivă
poate suferi degradări prin diverse alunecări de teren încetând să mai aducă
venit proprietarului);
• încasarea venitului se realizează, de regulă, periodic (de exemplu, salariile se
încasează lunar).
Precizări privind definirea veniturilor
• Potrivit Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor
financiare, venitul reprezintă o creştere de beneficii economice
înregistrată pe parcursul exerciţiului financiar sub formă de intrări sau
creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele
rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
Despre PFA în agricultură

Persoana fizică autorizată este întreprinderea economică, fără personalitate

juridică, organizată de o persoană fizică ce foloseşte, în principal, forţa sa de
muncă

Trăsături:
 pot fi angajate cu contract de muncă terţe persoane;
 o persoană poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat la
o entitate care poate funcţiona în alt domeniu decât în cel
care funcţionează PFA;
 PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul său;
 în orice moment „managerul” PFA poate să aibă acces la
disponibilităţile băneşti din conturile bancare şi pot fi
utilizate cu diverse destinaţii comparativ cu o SRL unde
accesul la disponibilităţi poate să aibă loc doar prin
repartizare de dividende din care se va reţine „impozitul pe
investiţii”.
Este indicat pentru o PFA să fie plătitoare
sau neplătitoare de TVA?

Decont de TVA, formular 300

Formular 394

Neplătitorul de TVA – cost de achiziție

Speță: O PFA neplătitoare de TVA achiziționează de la un

plătitor de TVA stocuri în sumă de 3.000 lei + TVA 19%.
Contribuţii datorate de o PFA comparativ cu
contribuţiile datorate de către o SRL
Contribuţii PFA SRL
Contribuţii la asigurările 25% 25%
sociale
Contribuţii la asigurările 10% 10%
sociale de sănătate
Impozit pe profit/venit 10% 16%/1%
Impozit pe dividende - 5%
 IMPLICAŢII FISCALE ALE IMPOZITULUI PE PROFIT

Rezultatul impozabil se determină prin calcul extracontabil, nefiind

înregistrat în contabilitatea întreprinderii, dar acesta trebuie să fie prezentat
în cadrul registrului de evidenţă fiscală, care este un act ce se întocmeşte în
formă scrisă, iar informaţiile prezentate trebuie să fie în concordanţă cu
datele din contabilitate şi cu cele din declaraţiile de impunere.

În cele ce urmează prezentăm diferenţa dintre pierderea fiscală şi cea contabilă:

 pierderea contabilă corespunde soldului debitor al contului 121 din balanţa
sintetică lunară de verificare a conturilor;
 pierderea fiscală se determină extracontabil pe baza pierderii contabile
influenţată de cheltuielile nedeductibile şi se reflectă în declaraţiile de impozite
depuse de entitate la organele fiscale teritoriale unde îşi are înregistrat sediul
social;
 există situaţii în care o exploataţie agricolă obţine pierdere contabilă şi se poate
afla în ipostaza de a înregistra profit impozabil datorită faptului că nu toate
cheltuielile efectuate sunt deductibile.
 IMPLICAŢII FISCALE ALE IMPOZITULUI PE PROFIT

Speță:

O exploatație agricolă plătitoare de impozit pe profit înregistrează venituri

de 300.000 lei și cheltuieli totale de 100.000 lei, din care cheltuieli cu
ajustari pentru deprecierea creantelor clienti 90.000 lei.

Ce implicații are cheltuiala cu ajustarea asupra impozitului pe profit?

Luați în considerare și situația când clientul este declarat în stare de

faliment, dar exploatația agricolă nu s-a înscris la masa credală.
 IMPLICAŢII FISCALE ALE IMPOZITULUI PE PROFIT

Speță:

O exploatație agricolă plătitoare de impozit pe profit înregistrează venituri

de 500.000 lei și cheltuieli totale de 600.000 lei, din care cheltuieli cu
stocuri constatate lipsă la inventariere neimputabile 250.000 lei.

Ce implicații are asupra impozitului pe profit suma de 250.000 lei.

Luați în considerare și varianta când cheltuielile sunt aferente bunurilor cu

taxare inversă!
 IMPLICAŢII FISCALE ALE IMPOZITULUI PE PROFIT

Speță:

O exploatație agricolă plătitoare de impozit pe profit înregistrează venituri

de 500.000 lei și cheltuieli totale de 600.000 lei, din care cheltuieli cu
stocuri constatate lipsă la inventariere neimputabile 250.000 lei.

Ce implicații are asupra impozitului pe profit suma de 250.000 lei?

Luați în considerare și varianta când cheltuielile sunt aferente bunurilor cu

taxare inversă!
 IMPLICAŢII FISCALE ALE IMPOZITULUI PE VENIT

Speță:

O exploatație agricolă plătitoare de IMPOZIT PE VENIT, achiziționează

motorina în suma de 1.800 lei + TVA. Pe factura este mentionat discount de
100 lei + TVA. Factura are valoarea netă de 1.700 lei + TVA.

Precizați influența discountului asupra impozitului pe venit!

 TVA, decont de TVA – formular nou

Speță:

Achiziția unui autoturism de către o exploatație agricolă în sumă de 300.000

lei + TVA 19%. Autoturismul este utilizat de către administratorul
exploatației agricole.

Discutați influența în decontul de TVA!

Discuții....

Vă mulțumesc!