Sunteți pe pagina 1din 280

UNIVERSITATEA "AL. I.

CUZA" IAI
FACULTATEA DE ECONOMIE {I ADMINISTRAREA AFACERILOR
TEZA DE DOCTORAT
Conducator stiintific
!rof. Uni". Dr. ELISA#ETA $A#A
Doctorand
%&''(%
UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" IAI
FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR
TEZA DE DOCTORAT
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI
ACTIVITII #ANCARE DE CREDITARE
Conducator stiintific
!rof. Uni". Dr. ELISA#ETA $A#A

Doctorand
IAI
&''(
CU!RINS
INTRODUCERE..............................................................................................................3
CAPITOLUL 1. CONtINUTUL ACTIVITAtII BANCARE DE CREDITARE.............5
1.1.Creditarea bancara - metoda de finantare a societatilor comerciale...............5
1.2.Formele creditului bancar....................................................................................7
1.3.Expunerea la riscul de credit................................................................................9
1.4.Locul creditarii in actiitatea bancilor comerciale din !om"nia....................14
CAPITOLUL 2. PROBLEME CONCEPTUALE {I METODOLOGICE PRIVIND
RISCUL ACTIVITAtII BANCARE DE CREDITARE................................................22
2.1.#cceptiuni ale conceptului de risc......................................................................22
2.1.1.Incertitudinea - potentiala sursa de risc..........................................................22
2.1.2.Riscul - categorie economica , sociala si politica...........................................26
2.2.!iscul bancar - componenta a riscului economic.............................................29
2.2.1.Criterii de clasificare a riscurilor bancare......................................................29
2.2.2.Clasificarea riscurilor bancare.......................................................................40
2.2.3.Riscul de creditare bancara.............................................................................44
2.2.4.!suri de pre"enire si di"i#are a riscului bancar...........................................$1
2.2.$.%perationali#area proceselor financiare pe termen scurt................................$2
2.2.6.Indicatori ai riscurilor bancare........................................................................$9
2.2.&.Indicatori repre#entati"i de anali#a a creditului acordat societatilor
comerciale................................................................................................................'2
2.3.Constituirea$ re%ulari&area si utili&area proi&ioanelor specifice de risc de
credit...........................................................................................................................'9
CAPITOLUL 3. METODE STATISTICE DE EVALUARE A RISCULUI DE
CREDITARE................................................................................................................120
3.1.(etoda ealuarii actielor de capital...............................................................12)
3.2.*aloarea riscului pentru un portofoliu............................................................124
3.3.+nificarea si diersificarea riscurilor..............................................................134
3.4.,ortofoliul de inestitii - mi-loc de atenuare a riscului..................................135
3.5.(etode de ealuare si anali&a a riscului de creditare la beneficiarul de
credite.......................................................................................................................137
3.$.1.(nali#a )i e"aluarea riscului financiar de faliment.......................................141
3.$.2.(nali#a )i e"aluarea riscului comercial .......................................................14$
3.$.3.(nali#a )i e"aluarea riscului de mar*eting...................................................146
3.$.4.(nali#a )i e"aluarea riscului in operatiuni cu de"i#e...................................14'
3.$.$.(nali#a )i e"aluarea riscului in asigurari si de garantie ............................14'
3.$.6.(nali#a )i e"aluarea riscului managerial......................................................1$0
3.$.&.(nali#a )i e"aluarea riscului de sen#iti"itate................................................1$0
3.$.'.(nali#a )i e"aluarea riscului de rata a dob+n#ii...........................................1$1
3...!atin%ul de credite - instrument eficient pentru aprecierea riscului de
creditare bancara.....................................................................................................157
CAPITOLUL 4. ANALIZA STATISTICA A FACTORILOR DE RISC ~N
ACTIVITATEA BANCARA DE CREDITARE..........................................................163
4.1.,olitica de credit si factorii de risc in finantarea societatilor comerciale.....1.3
4.2.(etode de anali&/ statistic/ 0i financiar/ a creditului pentru toate tipurile de
creditare....................................................................................................................1.5
4.3.#nali&a solicitarii de credit si adoptarea deci&iei de creditare......................1.9
4.4.!estrictiile de re%lementare si re%ulile prudentiale pentru banca................1'3
4.5.#nali&a procesului deci&ional in actiitatea bancara de creditare................1''
CAPITOLUL 5. PROGNOZA PROFITURILOR BANCARE ~N FUNCtIE DE RISC
.......................................................................................................................................11
5.1.(ana%ementul profiturilor bancare ...............................................................191
5.2.!elatia risc - profit in actiitatea de creditare................................................217
5.3.,ro%no&a profiturilor bancare in functie de risc. 1eterminarea &onei de
pro%no&a...................................................................................................................221
5.4.,ro%no&a profitului in functie de riscul plasamentelor din portofoliu.........224
CONCLUZII !I PROPUNERI....................................................................................25"
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................266
ANE#E.........................................................................................................................2$3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
INTRODUCERE
Domeniul financiar bancar reprezinta unul din cele mai importante
domenii ale actiitii economice! Actiitatea de creditare bancara prezinta
importanta at"t in tarile dezoltate# c"t $i in tarile aflate in tranzitie la
economia de piata# cum e$te cazul Rom"niei! Slaba dezoltare a pietei de
capital a determinat utilizarea creditului bancar ca principala $ur$a de
finantare a economiei rom"ne$ti $i de $timulare a cre$terii economice!
Sectorul bancar colecteaza re$ur$ele di$ponibile in economia
rom"nea$ca redi$tribuind fondurile in $ectoarele economice productie care
inre%i$treaza deficit de re$ur$e pun"nd in le%atura pe cei care economi$e$c
cu ine$titorii!
Acti"itat)a d) cr)ditar) *ancara reprezinta operatiunea actia a
bancilor comerciale de realizare a ec&ilibrului la niel macroeconomic !
Banca urmare$te in permanenta modul de derulare a actiitatii de creditare#
incep"nd cu actiitatea de acordare urmata de rambur$area creditelor#
erificarea e'i$tentei %arantiei creditului# radierea ipotecilor p"na in
momentul in care nu mai e'i$ta raporturi (uridice intre beneficiarul de
credite $i banca!
Situatia financiara a a%entului economic impune limite in actiitatea
de creditare bancara care e$te influentata de dob"nda $i de alti factori
interni $i e'terni! Acti"itat)a d) cr)ditar) *ancara )st) su+usa unui
co,+-). d) riscuri. Ac)st fa+t i,+un) o ana-i/a si o 0)stiun) at)nta
a tuturor riscuri-or car) inf-u)nt)a/a acti"itat)a un)i *anci
r)s+)cti" a "u-n)ra*i-itii *ncii.
1)stiun)a riscuri-or acti"itatii *ancar) d) cr)ditar) pre$upune
att identificarea $i analiza ri$curilor $i a factorilor de influenta# ct $i un
$tudiu $tati$tic de ma$urare a ri$curilor care afecteaza actiitatea bancara
de creditare! Studiul $tati$tic ofera o ima%ine completa $i ri%uroa$a a
probabilitatii ca neprezutul $a $e produca# iar actiitatea de creditare
bancara $a deina ri$canta!
Analizele moderne interdi$ciplinare $e bazeaza pe %a$irea unor
dependente functionale# nee'plicite $au care nu pot fi e'plicate de
principiile comportamentului economic! Ele pre$upun modelari
econometrice conentionale# te&nici performante de optimizare numerica#
de modelare prin metode de inteli%enta artificiala $au cuantificari ale
comportamentului ine$titional $pecific tranzactiilor bancare!
Lucrarea e$te $tructurat pe cinci capitole# concluzii i propuneri#
biblio%rafie i ane'e!
n primul capitol al lucrarii )*Continutul activitatii bancare de
creditare $unt prezentate obiectul de actiitate principal al unei banci
comerciale intr+o economie de piata $i rolul creditului ca metoda de
finantare a actiitatii economice!
n capitolul al doilea )*!robleme conceptuale si metodologice cu
privire la riscul activitatii bancare de creditare e$te prezentat cadrul
teoretic i metodolo%ic al $tudiului $tati$tic al ri$cului actiitii bancare de
creditare! ,e baza literaturii de $pecialitate $+au de$prin$ accepiunile
conceptului de ri$c# n %eneral# i al ri$cului bancar# n $pecial! Ri$cul bancar
e'prima probabilitatea ca beneficiarii de credite $a nu+$i onoreze obli%atiile
la $cadenta! Capitolul $e nc&eie cu probleme le%ate de con$tituirea#
re%ularizarea i utilizarea proizioanelor $pecifice de ri$c bancar!
n capitolul al treilea )*M)tod) statistice de evaluare a riscului
de creditare $unt prezentate metode de ealuare i analiz a ri$cului.
3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Metodele $tati$tice de analiza a ri$cului au reolutionat piata financiara $i au
modificat relatiile intre a%entii economici in a doua (umatate a $ecolului --!
Informatizarea bancara a permi$ ealuarea i analiza $tati$tica a ri$cului de
creditare cu a(utorul unor pro%rame informatice care a$i%ura o %e$tiune
corecta $i rapida a ri$curilor!
n capitolul al patrulea al lucrarii )*Analiza statistica a factorilor de
risc %n activitatea bancara de creditare $unt tratate analiza
portofoliului de creditare al bancii# eficienta $a $i analiza factorilor
determinanti in actiitatea de creditare bancara!
n capitolul cinci Prognoza profiturilor bancare n functie de
riscul de creditare bancara, $tudiul $tati$tic e$te e'emplificat prin
analiza actiitatii bancare de creditare la Banca Rom"na pentru Dezoltare+
.roupe Soci/t/ ./n/rale# Sucur$ala Ia$i!
Studiul $tati$tic efectuat $e dore$te o ncercare de cercetare a
ri$curilor creditarii bancare n $pecial din punctul de edere al practicianului#
con$idernd i a$pectul metodolo%ic# didactic $i peda%o%ic# in domeniul
financiar+bancar pe baza unei bo%ate e'periente practice $i lo%i$tice#
cptat n pe$te 01 ani de actiitate n domeniul bancar!
mi face deo$ebit plcere $ mulume$c tuturor celor care au $pri(init
realizarea prezentei teze de doctorat i mulume$c foarte mult# n primul
rnd# conductorului tiinific al ace$tei lucrri# doamna prof! uni! dr!
Eli$abeta 2aba care m+a ncura(at i mi+a dat an$a de a elabora acea$t
lucrare! ,er$onal i mulume$c pentru ndrumarea atent# de e'cepie#
pentru analiza critic de nalt calitate de care am beneficiat pe ntrea%a
perioad de pre%tire i finalizarea cercetrii doctorale cu teza 3Studiul
$tati$tic al ri$cului actiitii bancare de creditare4! 5ulume$c cole%ilor din
Catedra de Stati$tic de la Iai i Bucureti pentru $pri(inul acordat
permanent pe ntrea%a perioad de pre%tire pentru doctorat!
De a$emenea# adre$ez mulumiri $pecialitilor din domeniul financiar
6 bancar# pentru loialitatea# cura(ul i deotamentul lor!
5ulume$c familiei pentru $u$inerea permanent pe parcur$ul
pre%tirii doctorale# perioad care mi+a adu$ mare bucurie prin enirea pe
lume a fiicei mele Andra 5aria n prima zi de 5rior a anului 7110!
4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
CA!ITOLUL 2. CONtINUTUL ACTIVITAtII #ANCARE DE CREDITARE
1.1.Creditarea bancara - metoda de finantare a societatilor
comerciale
Analiza mecani$melor economice eidentiaza nece$itatea de
finantare a actiitatii economice a $ocietatilor comerciale! Creditul bancar#
re$pecti actiitatea de creditare bancara reprezinta un motor al dezoltarii
$ocietatii in Rom"nia!
Cea mai mare parte a creditului $e deruleaza prin banci comerciale
care au ca obiect de actiitate colectarea de re$ur$e $i efectuarea de
pla$amente pe de$tinatii $i in anumite conditii! Banca (oaca un rol
intermediar intre piata diferitelor cate%orii de indatorare $i piata diferitelor
cate%orii de creante# acea$ta tran$form"nd flu'urile monetare proenind de
la creditori# in creante nemonetare a$upra lor in$i$i# a"nd noi caracteri$tici
de lic&iditate# de randament $i de $ecuritate!
A"nd functia fundamentala de a adeca cantitatea $i calitatea
flu'urilor monetare $i financiare# bancile comerciale adapteaza datoria
primara emi$a de a%entii deficitari la dorintele creditorilor primari!
Tran$ferul de re$ur$e de la a%entii economici creditori $pre a%entii
economici cu deficit de re$ur$e $e poate realiza printr+o finantare directa
c"nd e'i$ta compatibilitate intre dorintele contradictorii ale debitorilor $i
creditorilor $au printr+o finantare indirecta in caz de incompatibilitate!
Finantar)a dir)cta $e bazeaza pe principiul ca un a%ent cu
e'cedent de re$ur$e pla$eaza economiile $ale la un a%ent cu deficit de
re$ur$e in $c&imbul unui titlu de proprietate $au un acti real!
Titlurile pe care le pot monetiza bancile $unt titluri de proprietate $i
titluri de creanta! Bancile au puterea de a tran$forma in moneda at"t bunuri
reale 8aur# imobile# bunuri $i $ericii de orice natura9 c"t $i drepturi
per$onale 8aluta# deize# efecte comerciale# efecte reprezent"nd credite
dier$e etc!9!
Finantar)a indir)cta $e prezinta in doua ariante :
cazul in care intre creditori $i debitori circula actie monetare
pree'i$tente in economie $i care au fo$t anterior economi$ite;
cazul in care intre creditori $i debitori circula actie monetare nou
create de $i$temul bancar !
5odalitatea de finantare indirecta cunoa$te o forma care nu duce la
emi$iune monetara $i e$te realizata de catre intermediarii financiari
nebancari $i ia o forma care e$te bazata pe creatia monetara! Ab$enta $au
prezenta intermediarilor financiari bancari permite determinarea a trei
modalitati de finantare:
finantarea directa pe piata de capital;
finantarea indirecta realizata de intermediarii financiari nebancari
care obtin re$ur$ele prin an%a(area de imprumuturi acordate altor
a%enti;
finantarea indirecta realizata de intermediarii financiari bancari#
caz in care fondurile $unt create 3e' ni&ilo4 de catre bancile
monetizatoare ale titlurilor cedate de catre clientii $ai!
Creditul a aparut ca o nece$itate a $tin%erii obli%atiilor# fiind o p"r%&ie
a de$fa$urarii proce$elor economice! Lar%irea productiei# crearea conditiilor
pentru a rezi$ta proce$elor concurentiale# obtinerea unui profit care $a
a$i%ure de$fa$urarea normala a actiitatii $unt de neconceput fara e'i$tenta
creditului!
$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
<n ceea ce prie$te creditul bancar# or%anizarea actiitatii de
creditare bancara reprezinta un proce$ comple' conceput dupa anumite
principii $i care trebuie $a re$pecte re%lementari (uridice le%ale!
=biectiele urmarite prin intermediul creditului bancar $e refera la:
accelerarea circulatiei bane$ti $i a marfurilor;
$porirea potentialului producti al a%entilor economici;
redi$tribuirea mi(loacelor bane$ti intre a%entii economici pentru a
preeni $i limita imobilizarile ace$tora!
Creditarea bancara ra$punde unor nece$itati economice cu caracter
obiecti 8$timularea productiei# $timularea concurentei# corelarea
nece$itatilor de capital cu po$ibilitatile de formare a ace$tuia9! Creditul $e
e'tinde $i in relatiile cu partenerii e'terni in cele mai comple'e $fere de
actiitate put"ndu+$e afirma ca omenirea traie$te prin credit!
<n practica monetar financiara conceptul de credit $e confunda cu
banii $i cu finantele! Ace$tea au functii care le a$i%ura relatia
independenta# iar orice identitate cu creditul %enereaza concluzii
incompatibile cu ri%orile $tiintifice ale adearului! Se poate afirma ca numai
in cadrul rotatiei de an$amblu a capitalului# a mi(loacelor materiale $i
monetare# creditul $e poate tran$forma fie in bani fie in finante; in timp ce
finantele pre$upun capitaluri de(a formate care $e acumuleaza# creditul
reprezinta un efect al proce$elor economice in urma carora apar capitaluri
economice temporar di$ponibile!
Creditul# in calitate de mi(loc de plata# poate contribui e$ential la
cre$terea economica $i relan$area unor domenii itale ale economiei!
Cu priire la definirea creditului $+au conturat mai multe conceptii#
conform crora creditul poate fi priit ca incredere# ca forma a relatiilor de
$c&imb $i ca e'pre$ie a relatiilor de redi$tribuire! Elementul comun care $e
%a$e$te in diferitele definitii ale creditului prezinta trei a$pecte :
e'i$tenta unor di$ponibilitati la unii a%enti economici $i acceptarea
de catre ace$tia $a le cedeze cu imprumut ;
pierderea temporara a unor drepturi de catre cel care acorda
imprumutul;
obli%atiitatea imprumutatului de a re$titui imprumutul la
$cadenta in$otit de plata dob"nzii! Tra$aturile principale ale
creditului $e refera la $epararea proprietatii a$upra capitalului de
imprumut de folo$irea lui# plata dob"nzii pentru utilizarea
capitalului de imprumut# rambur$area creditului la $cadenta $i
participarea lui la finantarea debitorilor!
>unctiile creditului $e refera la functia de mobilizare# ameliorare
calitatia a di$ponibilitatilor bane$ti $i redi$tribuire# functia de emi$iune#
functia de reflectare $i $timulare a eficientei in actiitatea a%entilor
economici# finantarea deficitului bu%etar!
,rincipiile or%anizarii actiitatii de creditare bancara $e refera la :
$tabilirea nece$arului de credite in functie de nece$itati;
acordarea creditelor pe de$tinatii;
%arantarea materiala;
rambur$area la $cadenta a creditelor!
>unctionarea# dezoltarea $i %e$tionarea corecta a creditului bancar
in economie $unt determinate de o $erie de conditii de ambiant care $e
refera la:
$tarea economiei la un moment dat;
e'i$tenta unui cadru (uridic core$punzator;
6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
un $i$tem $olid de in$titutii financiar+ bancare;
e'i$tenta unui climat de $tabilitate interna $i e'terna;
increderea in in$titutiile de credit;
infra$tructura moderna 8lo%i$tica9!
Si$temul financiar bancar utilizeaza in de$fa$urarea proce$ului de
creditare bancara metode $i te&nici $pecifice! Drept metode folo$e$te
creditarea pe $tocuri de alori materiale $i creditarea directa prin plati# iar
ca te&nici folo$e$te creditarea directa prin contul curent $i creditarea prin
conturi $imple 8$eparate9 de imprumut!
Aanta(ele utilizarii creditului ca o eri%a indi$pen$abila in
mecani$mul de functionare al economiei pot fi anulate de pericolul folo$irii
creditului in mod abuzi $i ineficient %ener"nd dezec&ilibre economic#
monetare $i fenomene inflationi$te con$iderabile!
1.2.Formele creditului bancar
=peratiunea de creditare con$ta in cedarea?primirea unei $ume de
bani $au a unei cantitati de marfuri $i?$au $ericii# caz in care e$te orba de
o "nzare de credit comercial! <n functie de operatorii care interin in
raportul de credit $i izorul care a determinat operatiunea cunoa$tem
creditul $ub trei forme: creditul comercial# creditul bancar $i creditul
international!
Creditul comercial pre$upune acordarea de credit $ub forma de marfa
in baza unui contract comercial# e$te caracteri$tica relatia directa ce $e
$tabile$te intre debitor $i creditor# relatie care $e bazeaza pe reputatia unei
per$oane $au a unei $ocietati# pe corectitudinea in re$pectarea
an%a(amentelor lor de plata# pe calitatea pre$tatiilor! Titlurile de credit
emi$e 8cambii# bilete la ordin9 reprezinta caracterizarea unei relatii
comerciale fundamentale bazata pe increderea intre cei doi parteneri! <n
economiile cu un $i$tem bancar bine conturat $i $tructurat creditul
comercial detine o parte importanta din actiitatea bancara prin $contarea
$au ree$contarea efectelor de comert %enerate de contractul comercial!
Creditul internaional e$te reprezentat de raporturile de credit dintre
a%enii economici din dou $au mai multe ri!
Creditul bancar pre$upune acordarea de imprumuturi $ub forma
banea$ca de catre o banca unei per$oane fizice $au (uridice numita
imprumutat! Raporturile de credit $e de$fa$oara ca proce$ de mobilizare a
$ur$elor di$ponibile pe piata $i di$tribuire a re$ur$elor di$ponibile !
Cr)ditu- *ancar reprezinta operatiunea prin care banca acorda
imprumuturi in $c&imbul unui an%a(ament de rambur$are iitoare in$otit de
plata unei anumite dob"nzi# e'i$t"nd dreptul bancii de a $olicita $umele
an%a(ate $i obli%atia ferma a debitorului priind rambur$area creditului $i
plata dob"nzilor!
Creditul bancar $e delimiteaza de celelalte forme de credit prin :
banca e$te prezentata in calitate de creditor;
a%entul economic e$te prezentat in calitate de debitor;
obiectul creditului il con$tituie banii;
acordarea creditului e$te o operatiune $pecifica de banca
denumita $i comert de banca 8actiitatea comercial bancar9!
Cla$ificarea creditelor bancare $e poate face dupa mai multe criterii
0
!
0! <n functie de perioada de acordare $unt :
1
Sur$a:Normele de creditare BRD+.S.
&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
credite pe termen $curt de p"na la un an pentru $uplimentarea
mi(loacelor circulante;
credite pe termen mediu p"na la cinci ani pentru operatiuni de
e'port +import $au ine$titii;
credite pe termen lun% pe o perioada de pe$te cinci ani pentru
ine$titii de amploare# rete&nolo%izari!
7! <n functie de natura debitorilor bancii 8beneficiarul creditului9 :
credite acordate per$oanelor fizice 8actiitate CLI,RI9;
credite acordate per$oanelor (uridice 8actiitate CLIC=59!
@! <n functie de de$tinatia creditului :
credite productie pentru actiitatea curenta $i ine$titii;
credite e'port+import care izeaza actiitatea de comert e'terior;
credite de con$um acordate pe termen $curt de$tinate $a acopere
co$tul bunurilor $i $ericiilor prin reteaua de comercializare!
A! Alte tipuri de credite acordate# rezultate din practica :
credite de trezorerie pentru $ati$facerea nece$itatilor curente;
linii de credite care pre$upun efectuarea creditarii fie prin cont
curent fie prin cont $eparat de imprumut# $ub forma unui plafon
ma'im de creditare $tabilit anual $i pentru care $e plate$te numai
dob"nda# inca$arile# platile $i rambur$arile efectu"ndu+$e zilnic;
creditele pe obiect pre$upun raporturi de credit in care obiectul
creditarii e$te foarte bine delimitat# rata dob"nzii fiind determinata
de co$tul re$ur$ei atra$e $i e$te %arantat de re%ula cu actie fi'e;
creditele $peciale + raporturile de credit izora$c din acte
normatie ale $tatului care prin politica $a economica poate
$pri(ini o anumita ramura;
creditele pentru $tocuri interin mai ale$ in domeniul a%riculturii;
$contarea unor titluri de credit $au a unor in$trumente de plata
8$cri$ori de %arantie bancara9 reprezinta o relatie de credit de un
tip $pecial $olicitat de $ocietatile comerciale c"nd duc lip$a acuta
de di$ponibilitati $i pentru care $e plate$te drept comi$ion ta'a
$contului!
B! <n functie de calitatea lor :
credite performante care reprezinta an%a(amente de plata fata de
banca onorate la $cadenta conform contractului de credit inc&eiat
$i normelor interne bancare;
credite neperformante care reprezinta an%a(amente de plata
neac&itate la $cadenta cu con$ecinte directe a$upra actiului
$olabilitatii $i a c&eltuielilor bancii prin con$tituirea de
proizioane de olume mari!
= alta cla$ificare a creditelor $e prezinta a$tfel
7
:
0! Cla$ificarea creditelor dupa durata e$te formala $i intr+o anumita ma$ura
artificiala a"nd in edere reinnoirea unor credite:
credite pe termen $curt de p"na la doi ani in >ranta;
credite pe termen mediu intre doi $i $apte ani in >ranta;
credite pe termen lun% pe o perioada mai mare de $apte ani in
>ranta!
7! Cla$ificarea creditelor dupa obiect cuprinde :
facilitatea de ca$a# credit de trezorerie de$tinat $a acopere %olul
de ca$a de $curta durata;
2
Simon Claude# Le$ BanCue$# Ed! La Decouerte# ,ari$# 0DDA# p!7E
'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
creditul de campanie# core$punde unui aan$ din inca$ari $i
izeaza intreprinderile cu actiitate $ezoniera finant"nd ciclul de
e'ploatare in a$teptarea realizarii productiei;
finantarea neoii de fond de rulment core$punde neoii proenite
din ciclul de e'ploatare $i tinde $a deina permanent;
finantarea e'porturilor;
credite pentru ec&ipament $i ine$titii;
creditul de con$um;
finantarea con$tructiilor de locuinte!
@! Cla$ificarea creditelor dupa forma lor :
imprumutul $implu prin irarea unei $ume de bani in contul
clientului;
lip$a de acoperire 8aan$ in contul curent debitor9 permite
beneficiarului $a efectueze plati c&iar daca contul lui prezinta $old
debitor;
$contul comercial prin utilizarea efectelor de comert;
creditul de mobilizare al creantelor comerciale $e concretizeaza in
bilete $ub$cri$e in beneficiul bancii;
factorin%ul ofera po$ibilitatea "nzarii titlurilor de creanta;
creditul bail $au lea$in%ul e$te o procedura de finantare a
ine$titiilor printr+o banca $au o in$titutie $pecializata;
participarea la capital e$te o operatiune prin care o banca $ub$crie
$au cumpara actiuni la o $ocietate care detine $au nu credite
neperformante;
Creditele de trezorerie# care detin o pondere in$emnata in actiitatea
de creditare bancara# cuprind credite de trezorerie %enerale 8facilitatea de
ca$a# lip$a de acoperire# creditul releu9 $i credite de trezorerie $pecializate
8creditele pentru $tocuri# creditele de companie# creditul pe $emnatura9!
Ca o ma$ura de reducere a olumului de plati in numerar $i de
cre$tere a olumului de operatiuni de cont $+au introdu$ cardurile bancare in
lei $i aluta 85ae$tro# Vi$a Cla$$ic# Vi$a Electron# Vi$a Bu$ine$$9! ,e baza
unei analize documentare $i a e'perientei internationale cardurile prezinta
ca facilitate o anumita $uma de bani pe care banca o poate acorda $ub
forma de credit bancar pe tipuri de carduri bancare! De e'emplu# in cazul
cardului de plati $alarii 5ae$tro creditul bancar acordat fiecarei per$oane pe
baza an%a(amentului unitatii economice la care e$te $alariat# poate fi de
ma'im F1G din $alariul net lunar! ,n cazul cardului Vi$a Cla$$ic in lei creditul
bancar poate fi de ma'im 0111 H in lei la cur$ul de la data analizei# dar nu
mai mult de doua $alarii lunare nete!
>ormele creditului bancar cuno$c o dier$itate a"nd in edere
concurenta bancara $i eolutia economica!
Cla$ificarea creditelor bancare trebuie priit $ub a$pect dinamic#
ncercrile de cla$ificare fiind $tatice i $unt priite la un moment dat!
,rin comparaia cla$ificrilor enunate $e ob$er caracterul i$toric# de
eoluie a actiitii de creditare bancar!
1..!"punerea la riscul de credit
Analiza e'punerii la ri$cul de credit $e de$fa$oara at"t la nielul
%lobal al portofoliului de credit# c"t $i la nielul do$arelor de credit $i
urmare$te identificarea problemelor $pecifice actiitatii de creditare at"t din
9
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
punct de edere al mana%ementului de $ucur$ala 8or%anizare# orientare
comerciala# e'punere la ri$cul de credit9 c"t $i din punct de edere e'ecuti
8profe$ional i procedural9!
<n priinta erificarii do$arelor de credit# analiza e'punerii la ri$cul de
credit are obli%atia de a acoperi at"t a$pecte le%ate de analiza ri$cului c"t $i
cele le%ate de %e$tiunea creditelor 8natura (uridica $i cea financiar+
contabila9!
,rincipalele re$pon$abilitati urmarite $unt:
A. Analiza eolutiei %lobale a portofoliului de credite# eidentierea
celor mai importante modificari ale indicatorilor %lobali# identificarea
cauzelor %lobale care au du$ la inrautatirea ace$tora# propuneri de
ameliorare a $ituatiei %lobale a actiitatii de creditare la unitatea auditata!
#. Verificarea do$arelor de credit pre$upune:
re$pecterea normelor priind ratin%ul 8performanta financiara9;
calitate analizei de mana%ement 8rapoarte de izita# $tudiul
$tructurii or%anizatorice# e'perienta9;
analiza neoii financiare a capitalului de lucru# pe baza ciclului
operational $i perioada de rotatie a furnizorilor;
nielul intere$ului $i ri$cului a$umat de actionari?a$ociati 8nielul
capitalurilor# credite ale actionarilor# %arantii per$onale9;
erificarea aportului clientilor de minim 7BG# la nielul de
competenta local# in cazul creditelor de ine$titii;
n cazul finantarii e'porturilor $e a erifica indeplinirea conditiilor
de lirare# a$i%urare# receptie# acceptare?confirmare a
documentelor cerute de acrediti# autorizarea e'punerii pe banca
emitenta a acreditiului ?$cri$ori de %arantie?aalului;
n cazul de$coperirilor de cont $e or erifica documentele de baza
8facturi# ordine de plata izate# me$a(e de plata SII>T9 $i %radul
de acoperire a creditului;
core$pondenta lo%ica intre bu%etul de enituri $i c&eltuieli# ciclul
operational# perioada de rotatie a furnizorilor# flu'urile de ta'e $i
proiectia ca$&+floJ 8$e a erifica daca flu'urile de inca$ari $i plati
proin din proiectiile de bu%et# corectate cu influentele ciclului
operational# ale creditului client $i ale creditului furnizor# precum $i
cu flu'urile de ta'e9! Totodata $e a erifica daca c&eltuielile cu
dob"nzile includ co$turile aferente tuturor creditelor de care
beneficiaza clientul de la dier$e banci $i daca flu'urile de capital
includ toate operatiunile de ace$t %en efectuate de client 8credite
bancare# lea$in%# aport de capital# ine$titii inclu$i ta'e aferente
i ta'e $i comi$ioane amale# accize# alte imprumuturi# alte alori9!
calitatea $i eridicitatea proiectiilor financiare;
%radul de utilizare a $ur$elor de informatii di$ponibile 8Centrala
Incidentelor de ,li# Centrala Ri$curilor Bancare# certificate fi$cale
priind e'i$tenta datoriilor fata de $tat# nielul ace$tora#
re$tantele# ree$alonarile# ma(orarile de int"rziere# Comi$ia de
$tati$tica # altele9!
calitatea formei de prezentare a fi$ei $intetice de analiz a
creditului;
continutul do$arului de credit;
erificarea modalitatilor de pa$trare a documentelor ori%inale
8contracte de credit# de %arantie# polite de a$i%urare# actiuni#
titluri# $cri$ori de %arantie# etc9!
10
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
re$pectarea competentelor de aprobare ;
nielul de competenta la aprobare;
e'punerea pe un $in%ur debitor;
identificarea %rupurilor# nielul e'punerilor pe %rup $i efectuarea
analizei con$olidate a %rupului# erificarea %radului de utilizare a
tuturor $ur$elor de informatii di$ponibile 8declaratii client#
Certificate emi$e de Camera de Comert priind participarea
clientului $i?$au a actionarilor?a$ociatilor la capitalul altor $ocietati#
$ur$e terte# etc! 9;
aizul .rupului pentru clientii la -nceput de actiitate;
daca la data aprobarii e'i$tau re$tante $i?$au liti%ii confirmate de
CRB# incidente de plata certificate de CI,# popriri AVAB!
,entru erificarea contractelor de credit $i a acce$oriilor de %arantare
$e tine $eama de:
identificarea ri%uroa$a a bunurilor adu$e in %arantie# at"t in
contractele de credit c"t $i in cele de %arantie aferente;
data de con$tituire a %arantiilor trebuie $a fie anterioara datei de
inc&eiere a contractului de credit;
creanta %arantata trebuie $a includa aloarea aprobata a
creditului $i dob"nzile aferente;
aloarea bunurilor adu$e in %arantie a fi aloarea de circulatie#
ealuata de creditor;
alabilitatea %arantiilor a depa$i alabilitatea contractului de
credit;
identificarea ri%uroa$a a %arantilor at"t in contractele de credit c"t
$i in cele de %arantie aferente; contractele de credit or fi $emnate
$i de %aranti;
erificarea ran%urilor de ipoteca;
erificarea e'tra$elor din Cartea >unciara# at"t la inc&eierea
ipotecilor c"t $i dupa intabularea lor;
erificarea aizelor Ar&iei Electronice;
erificarea notificarilor (udecatore$ti in cazul ce$iunilor de creante;
erificarea biletelor la ordin 8daca forma lor e$te core$punzatoare
i daca $unt alabile9;
erificarea mandatului pe care il au per$oanele ce reprezinta
debitorul in contractele inc&eiate cu banca# precum $i a deciziei de
an%a(are a patrimoniului 8act con$tituti# cerere inmatriculare ?
in$criere mentiuni# &otare CA?A.A9!
n priinta erificarii politelor de a$i%urare $e tine $eama de:
in caz ca aloarea de circulatie a bunurilor adu$e in %arantie e$te
mai mare dec"t aloarea creditului?an%a(amentului $i a dob"nzilor#
aloarea politei de a$i%urare a fi cel putin la nielul creditului $i a
dob"nzilor aferente;
alabilitatea politelor de a$i%urare;
plata la zi a primelor de a$i%urare;
aloarea nominala a politei de a$i%urare a fi denominata in aluta
creditului;
ce$ionarea in faoarea bancii# pentru aloarea creditului $i a
dob"nzilor aferente;
credibilitatea $ocietatii de a$i%urare;
11
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
e'i$tenta unui $i$tem ri%uro$ de urmarire a alabilitatii politelor de
a$i%urare# precum $i a frecentei de plata a ratelor primelor de
a$i%urare!
E'punerea pe contracte $i pe client# impreuna cu analiza %arantiilor
pe contracte $i pe client# eidentiindu+$e %radul de acoperire cu %arantii#
precum $i calitatea ace$tora pre$upune analiza urmtoarelor elemente:
tipul %arantiilor;
ampla$amentul bunurilor adu$e in %arantie;
ec&imea bunurilor;
cantitatea $i capacitatea 8$uprafata de$fa$urata imobile#
capacitatea de prelucrare# unitati cantitatie# etc!9;
calitatea 8ealuarea fini$a(elor# performanta# marca# $ortiment#
etc!9;
uzura;
data ealuarii;
aloarea de circulatie;
aloarea de %arantie;
opinia ealuatorului priind aloarea de lic&idare rapida# a"nd ca
reper aloarea de piata a bunurilor re$pectie la niel local#
aloarea de %arantie# dar $i concluziile erificarii pe teren a
%arantiilor;
$e a erifica %radul de acoperire cu %arantii# a$tfel:
B1G pentru clientii cotati A?B la finantarea capitalului de
lucru $i pentru toti beneficiarii de credite de ine$titii + la
acordarea creditului;
011G pentru clientii cotati C la finantarea capitalului de
lucru i A?B?C in cazul finantarii de $tocuri $ezoniere $au
neoi temporare $au a e'portului $i pentru toti beneficiarii
de credite de ine$titii + la realizarea ine$titiei!
Verificarea modului de derulare $i urmarire a do$arelor de credite
pre$upune:
indeplinirea conditiilor prealabile tra%erilor din credit;
re$pectarea de$tinatiei creditului 8$e or erifica documentele pe
baza carora $+au ordonat tra%erile + ordine de plata# facturi#
contracte# etc!9;
erificarea eidentei contabile a operatiunilor de creditare 8limite#
an%a(amente $i %arantii e'trabilantiere# conturi de credit#
dob"nzi9;
erificarea re$pectarii %raficului de rambur$are initial $i
comparatia cu cele editate in cur$ul derularii creditului! De
a$emenea# $e or erifica $ur$ele de rambur$are;
erificarea rula(elor pe contul de credit 8$e or urmari tra%erile $i
rambur$arile conform $cadentelor $i rula(ele cumulate la creditele
care nu au clauza reolin%9;
erificarea dob"nzilor $i comi$ioanelor calculate $i inca$ate# in
conformitate cu preederile contractelor de credit# precum $i
$ur$ele de plata a ace$tora;
$e or analiza conditiile $i ratiunile pentru care au fo$t ree$alonate
creditele 8in mod $pecial $e a eidentia daca $in%ura ratiune e$te
eitarea con$tituirii de proizioane $au inc&iderea balantelor
lunare fara creante re$tante9;
12
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
analiza $ericiului datoriei:
notificarea prealabila a $umelor $cadente;
notificarea imediata a re$tantei;
aloarea re$tantelor;
frecenta# eolutia $i ec&imea re$tantelor!
ma$uri de recuperare $i eficienta ace$tora 8urmarirea ca$&+floJ+
lui# documente in cur$ de inca$are# ce$iune facturi# cambii# cecuri#
e'ecutare %arantii9 ;
frecenta izitelor in cur$ul derularii creditului $i eficienta lor in
urmarirea eolutiei afacerii in cauza;
ma$uri de reizuire a e'punerii pe baza $emnalelor date de
$ericiul datoriei $i rapoartele de izita# timpul de reactie $i
eficienta ma$urilor;
frecenta erificarilor %arantiilor $i releanta rapoartelor de
con$tatare;
releanta rapoartelor de reizuire a %arantiilor 8reealuare9!
C.,ropunerile priind analiza e'punerii la ri$cul de credit $unt de
natura deciziilor!
,entru problemele identificate priind a$i%urarile $e or face
propuneri de $olutionare intr+un termen $tabilit!
,entru problemele identificate priind competentele $e or propune:
ma$uri de prezentare a do$arului pentru reizuirea e'punerii intr+
un termen $tabilit;
$anctionarea per$oanelor re$pectie!
,entru problemele identificate priind calitatea analizei de credit $e
or propune:
ma$uri de reanalizare a do$arului pentru reizuirea e'punerii intr+
un termen $tabilit;
ma$uri de formare profe$ionala;
$anctionarea per$oanelor re$pon$abile;
alte ma$uri 8redi$tribuire# re$tructurare# recrutare per$onal# etc!9!
,entru problemele identificate priind acoperirea e'punerii# at"t in
$tructura 8pe contract9 c"t $i %lobal 8pe client9 $e or face propuneri de
$olutionare intr+un termen $tabilit!
,entru problemele identificate priind calitatea urmaririi do$arelor de
credit $e or propune:
ma$uri de reanalizare a do$arului pentru reizuirea? ree$alonarea?
re$tructurarea e'punerii# precum $i reizuirea %arantiilor# intr+un
termen $tabilit;
ma$uri de recuperare a creantei;
ma$uri de formare profe$ionala;
$anctionarea per$oanelor re$pon$abile;
alte ma$uri 8redi$tribuire# re$tructurare# recrutare per$onal# etc!9!
,entru toate problemele# de diferite naturi# identificate conform celor
de mai $u$# $e pot e$tima efectele 8iciile contractelor de credit $i de
%arantie# $upraealuarea %arantiilor# problemele le%ate de politele de
a$i%urare a$ociate cu un ri$c ridicat de producere a pa%ubelor# lip$a unei
ealuari financiare corecte# urmarirea deficitara a do$arelor de credit# duc la
ri$cul de a nu putea recupera creanta in intre% $au in parte9 $i $e or
cuantifica ri$curile pe fiecare contract de credit# a$tfel:
calculul e'punerii 8E9# inclu$i dob"nzile calculate $i ne$cadente;
13
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
reizuirea performantei financiare 8,>9;
reizuirea alorii de lic&idare rapida a %arantiilor# tin"nd cont $i de
iciile contractelor de credit $i de %arantie 8VLR9;
factor de ri$c 8>R9:
,>KA# >RK1G;
,>KB# >RK1G;
,>KC# >RK7BG;
,>KD# >RKB1G;
,>KE# >RK011G!
calculul ri$cului 8R9:
RK8E+VLR9 L >R;
Daca VLRME# RK1!
E'punerea la ri$cul de credit trebuie analizat ri%uro$# iar deciziile
care $e iau pe acea$t baz $unt foarte importante pentru ulnerabilitatea
unei bnci! Calculul alorii ri$cului n condiii de incertitudine nu pre$upune
ntotdeauna $olicitarea de %aranii con$i$tente# n condiiile concurenei
bancare fiind $uficient de multe ori ncrederea! Cuantificarea ncrederii
pre$upune analize comple'e ale mana%ementului!
1.#.$ocul creditarii in activitatea bancilor comerciale din %omnia
Actiitatea de creditare bancara reprezinta actiitatea principala intr+
o banca comerciala! ,oate %enera profituri importante daca e$te practicata
in mod corect pe baza normelor proprii de creditare $i in limitele impu$e de
re%lementarile le%ale!
Conform re%lementarilor Bancii Nationale Rom"ne 8BNR9# bancile care
functioneaza in Rom"nia trebuie $a limiteze $uma creditelor acordate unui
imprumutat $au unui %rup de imprumutatI 8%rup de firme9 care au le%aturi
din punct de edere economic la 71G din aloarea totala a capitalului $i
rezerelor bancii re$pectie! Bancile au obli%atia $a $e conformeze lunar
cerintelor Bancii Nationale Rom"ne priind rezerele minime obli%atorii # $a
pa$treze lic&iditatile in moneda nationala $i in deize# in conformitate cu
normele priind lic&iditatile $i cerintele prudentiale elaborate de BNR:
un niel minim al actielor lic&ide $au un portofoliu de actie
lic&ide in raport cu actiele $au pa$iele;
re$pectarea re$trictiilor $i a conditiilor aplicabile in cazul anumitor
credite $i ine$titii# depozite# %arantii $i obli%atii;
re$pectarea re$trictiilor $i a$i%urarea conditiilor nece$are corelarii
$cadentelor actielor $i pa$ielor unei banci!
,e l"n%a actiitatea de creditare# bancile comerciale mai de$fa$oara
actiitatea de atra%ere de re$ur$e# actiitatea de decontari contabilitate#
actiitatea alutara $i de piete de capital# actiitatea de carduri# etc!8tabelul
0!0# tabelul 0!79! Dupa cum $e ob$era actiitatea de creditare detine locul
principal tocmai datorita faptului ca indiferent de modul de atra%ere de
re$ur$e $i de co$turile %arantate clientilor# creditarea are rolul de 4a crea
bani3 din care $a acopere co$tul re$ur$elor $i $a realizeze un profit nece$ar
e'i$tentei i dezoltrii!
14
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- 2.2. E"o-utia ")nituri-or din acti"itati-) d) cr)ditar) -a #CR
#RD i #CIT in +)rioada 2334%&''2
%,ii -)i%
Nr.cr
t.

E.+-icatii

Anii
2334 2335 2336 2333 &''' &''2
2.



V)nituri-)
#ancii
Co,)rcia-)
Ro,7n) din8
%do*7n/i &94''.22'2469.(
6
2444&:.
&
&&3(':.5
&
('45:2.9
6
(36554.3
&
%co,isioan) 56'2.:2:9&3.&4 &:46(.9
&
(:6('.3:&262.3& 456(4.93
4
%+ro"i/ioan) 54.99 &::.'6 226&(.&
6
9(&4.29669('.99 2293:3.:
5
%o+)ratii
"a-utar)
9:&.(9 963.99 453&.&92:95(.56 ::&:.44 526(.(:6
&.



V)nituri-)
#ancii
Ro,7n)
+)ntru
D)/"o-tar)
din8
%do*7n/i 25:52.: 5&4(2.5 223'2624(563.6&232'6.& &6969'.4
4
%co,isioan) ::5&.: 22'&'.3 26(9:.( &::3(.: (5&5&.6 969:9.49
%+ro"i/ioan) :9.4 26&.& 699:.& ('3'.2 4(249.4 6&22(.36
%o+)ratii
"a-utar)
(&(.2 (93.4 96:2.4 22':&.5 (394.3 :2('.35
(.



V)nituri-)
#ncii
Co,)rcia-)
Ion iriac
din8
%do*7n/i (:29.(29:&4.(9 &(6'(.4(&5:5.349(6&2.49 :4346.2(
&
%co,isioan) 2229.: &&'9.26 (443.'4 :226.5 59:9.:4 343'.3&6
%+ro"i/ioan) 2'.3& (4.99 2463.'9 426.'&2&4(&.3& 249&&.53
4
%o+)ratii
"a-utar)
49.4& 43.3& 35'.(& &&2'.:9 563.(6 2'&4.239
Sur$a: Date din bilant + BCR# BRD# BCIT
n ederea realizrii preederilor de bu%et bncile comerciale caut
noi $oluii prin crearea de noi produ$e bancare core$punztor e'i%enelor
clientelei CLIC=5 i CLI,RI!
1$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- 2.&.E"o-utia +rofituri-or -a #anca Co,)rcia-a Ro,7na #anca
Ro,7na +)ntru D)/"o-tar) #anca Co,)rcia- Ion iriac in
+)rioada
2334%&''2
%,ii -)i%
Nr.cr
t

E.+-icatii

Anii
2334 2335 2336 2333 &''' &''2
2. !rofituri-)
#ancii
Co,)rcia-)
Ro,7n)
2(&35.46 &:523 3'65.2& 22'&9(.2
4
2(93(5.3
4
25:923.(
:
&. !rofituri-)
#ancii
Ro,7n)
+)ntru
D)/"o-tar)
22'62.9 &29(&.: 5:5&.4 32643.( 22&996.( 29426&.5
3
(. !rofituri-)
#ncii
Co,)rcia-)
Ion iriac
&&24.&6 9&64.: 2:29.:& 26(5(.64 &&963.44 &3&(4.::
6
Sur$a:Date din bilant + BCR# BRD# BCIT
<n actiitatea de creditare front + office +ul ra$punde de relatia cu
clientii# a%enti economici# prime$te cererile de acordare de credite $i
documentatia aferenta $i erifica daca ace$tea core$pund 3prima facie4
cerintelor bancii! BacN+office+ul proce$eaza cererile de credit $i le trimite
$pre aprobare comitetului de credit# monitorizeaza creditele de(a acordate#
controleaza $i $uperizeaza actiitatile de creditare ale a%entiilor
$ubordonate# pune la punct noi produ$e de creditare pentru clientii a%enti
economici
@
!
>inantarea proiectelor indu$triale pe termen mediu $i lun% a fo$t din
punct de edere i$toric cel mai important domeniu in cadrul actiitatilor de
creditare a Bancii Romne pentru Dezoltare# a carei $trate%ie a fo$t de a
$pri(ini reforma economica in Rom"nia prin e'tinderea portofoliului de
credite $i la $ectorul priat# dier$ificarea actiitatilor pentru $ectoarele
economice $i mentinerea calitatii portofoliului de credite!
De$c&iderea tot mai mare fata de $ocietatile priatizate $i alti clienti
cu capital priat a contribui la dezoltarea portofoliului de credite a"nd in
edere ca $ocietatile priate au un %rad de $olabilitate mai bun $i o $ituatie
financiara mai $olida dec"t $ocietatile de $tat!
A$tfel# $tructura portofoliului de credite pe tipuri de clienti $e prezinta
conform tabelului 0!@ $i %raficului din fi%ura 0!0:
3
Le%ea bancar nr!BE?0DDE
16
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1997 1998 1999 2000 2001 Anii
P
o
n
d
e
r
e
a
Guvernul
Romniei i
!"R
Re#ail
$o%ie#i de
&#a#
$o%ie#i
'riva#e
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
&abelul 1.. Structura +ortofo-iu-ui d) cr)dit) acordat) d) #RD +)
ti+uri d) c-i)nti
%;%
Ti+uri d) c-i)nti 2335 2336 2333 &''' &''2
Societati priate OB#@O F7#EF F@#FA FF#F1 FD#O@
Societati de $tat @1#0D 77#F0 0D#B7 0B#DO 07#DA
Retail @#07 @#BE A#OF B#FE O#DF
.uernul Rom"niei $i BNR 0#@@ 1#EA 7#1F 1#BO 1#AO
Total 011 011 011 011 011
Sur$a: ,ro$pect priind =ferta ,ublica Secundara pentru "nzarea a
@A!@BF!@0B Actiuni Nominatie =rdinare detinute de >ondul ,roprietatii
de Stat la BRD $i Rapoartele anuale ale BRD pentru 7111 $i 7110
Fig 1.1. Structura +ortofo-iu-ui d) cr)dit) acordat) d) #RD +)
ti+uri d) c-i)nti
<n interalul de timp analizat tendinta care $e manife$ta e$te de
$cadere a ponderii detinute de creditele acordate $ocietatilor comerciale cu
capital de $tat $i de cre$tere a ponderii creditelor acordate firmelor priate
$i per$oanelor fizice 8piata de retail9!
,rincipalele produ$e oferite de BRD a%entilor economici au fo$t liniile
de credite pentru capitalul circulant creditele pentru ine$titii# creditele
$ezoniere# creditele de de$coperire de cont# creditele pentru e'port#
creditele $peciale acordate unor clienti $electionati $i $ericiile factorin%!
Spre e'emplu# la @0 decembrie 7110# portofoliul de credite BRD $e ridica la
71!EBF miliarde lei# liniile de credit pentru capitalul circulant# reprezent"nd
aproape (umtate din portofoliul total de credite al bncii# iar creditele
pentru ine$titii apro'imati @1G din portofoliul total de credite! Tabelul 0!A
$i fi%! 0!7 prezint o defalcare a portofoliului BRD pe tipuri de credite
acordate a%entilor economici:
1&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
&abelul 1.#. < D)fa-car)a +ortofo-iu-ui d) cr)dit) a- #RD +) ti+uri d)
cr)dit) acordat) a0)nti-or )cono,ici
%;%
E.+-icatii 2335 2336 2333 &''' &''2
Linii %enerale de credit
pentru capitalul circulant @1#BE @E#FD AD#0@ AA#@B A@#7A
Credite pentru ine$titii 7O#10 7F#F0 7E#@E 7D#ED @1#AF
Credite $ezoniere 7A#71 0F#77 E#A7 E#0A F#DO
Credite e'port 7#BD A#BB A#A7 B#EA O#70
Credite de de$coperire de
cont 7#BO 0#7F @#70 A#@7 A#0D
Alte credite $peciale 07#11 F#@O A#0O A#01 A#@B
>actorin% 7#1F @#01 7#7E @#@O @#BE
Total 011 011 011 011 011
Sur$a: ,ro$pect priind =ferta ,ublica Secundara pentru "nzarea a
@A!@BF!@0B Actiuni Nominatie =rdinare detinute de >ondul ,roprietatii
de Stat la BRD $i Rapoartele anuale ale BRD pentru 7111 i 7110
4()24
(0)47
7)96
6)21 4)19 4)(*
()*8
-inii 0)n)ra-) d) cr)dit +)ntru ca+ita-u- circu-ant
cr)dit) +)ntru in")stitii
cr)dit) s)/oni)r)
cr)dit) ).+ort
cr)dit) d) d)sco+)rr) d) cont
a-t) cr)dit) s+)cia-)
factorin0
Fi0. 2.&. Ti+uri d) cr)dit) acordat) a0)ni-or )cono,ici +n anu- &''2
>aptul ca ponderea cea mai mare o detin liniile de credit reflecta o
$ituatie nu tocmai pozitia pentru banca# din cauza controlului relati redu$
pe care banca il poate e'ercita a$upra utilizarii $umelor din linia de credit!
Ace$te linii de credit ec&ialeaza cu un credit permanent# in limita unui
plafon ma'im# pu$ la di$pozitia a%entului economic! <n contra$t# celelalte
tipuri de credite pre$upun un control mai mare al bancii a$upra $ituatiei $i
obiectielor clientului# prin documentatia pe care ace$ta trebuie $a o
prezinte pentru obtinerea creditului! Creterea olumului liniilor de credit
e$te# in principal# rezultatul preluarii de ctre BRD a Sucur$alei Soci/t/
./n/rale Bucureti# $ucur$ala care acorda$e a$tfel de facilitati de creditare
companiilor multinationale care actieaza in Rom"nia!
1'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Din punctul de edere al $ectoarelor economice carora li $+au acordat
credite# BRD $ta foarte bine# ri$curile fiind impartite $i bine repartizate#
$ituatie reflectata in tabelul 0!B $i fi%! 0!@:
&abelul 1.'. < D)fa-car)a +ortofo-iu-ui d) cr)dit) a- #RD +) s)ctoar)
)cono,ic)
%;%
S)ctoru- )cono,ic 2335 2336 2333 &''' &''2
Indu$tria alimentara $i
a%ricultura @7#F1 7F#01 7O#FE 71#O1 71#@B
Comert $i turi$m 0A#F1 0E#01 0B#OF 0F#B1 0E#0F
C&imie $i petroc&imie A#11 7#11 07#FF E#@1 F#D@
Lemn# celuloza $i &"rtie B#E1 O#71 E#BE E#01 E#70
Tran$porturi# telecomunicatii $i
electronica F#@1 D#A1 F#0E
D#BB 01#EA
Con$tructii F#A1 01#@1 F#1E F#O1 F#DO
Sericii @#E1 A#F1 O#7E D#11 D#77
Con$tructii de ma$ini A#@1 E#D1 A#ED A#11 @#FE
5etalur%ie $i materii prime @#11 7#O1 7#01 7#11 0#EF
Altele 0F#11 01#F1 E#OF 0@#@B 00#OF
Tota- 2'' 2'' 2'' 2'' 2''
Sur$a: ,ro$pect priind =ferta ,ublica Secundara pentru "nzarea a
@A!@BF!@0B Actiuni Nominatie =rdinare detinute de >ondul ,roprietatii de Stat
la BRD $i Rapoartele anuale ale BRD pentru 7111 i 7110
20)(*
18)17 7)9(
8)21
10)84
7)96
9)22
()78 1)87
11)67
ind&#ri alimen#ara &i a,ri%ul#ura
%omer# &i #uri&m
%-imie &i 'e#ro%-imie
lemn) %elulo.a &i -ar#ie
#ran&'or#uri) #ele%omuni%a#ii &i ele%#roni%a
%on&#ru%#ii
&ervi%ii
%on&#ru%#ii de ma&ini
me#alur,ie ma#erii 'rime
al#ele
Fi0. 2.(. Cr)dit) acordat) +) s)ctoar) )cono,ic) +n anu- &''2
Se poate remarca o eolutie faorabila# prin reducerea $emnificatia
a ponderii detinute de creditele acordate a%entilor economici din indu$tria
19
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
alimentara $i a%ricultura# care con$tituiau principala $ur$a %eneratoare de
credite neperformante!
Creditul prin actiitatea de creditare con$tituie p"r%&ia de re%lare a
economiei# de $electie $i $timulare a proce$elor economice furniz"nd
mi(loacele bane$ti pentru realizarea productiei! Spre deo$ebire de perioada
de p"na la 0DD1 c"nd caracteri$tic erau bloca(ele financiare# perioada in
care rolul creditului a fo$t limitat# dupa 0DD1 fiind $imtita o lip$a acuta de
re$ur$e bane$ti rolul creditului $i implicit a actiitatii de creditare bancara a
cre$cut $emnificati!
La niel macroeconomic at"t $upracreditarea c"t $i $ubcreditarea au
efecte ne%atie a$upra economiei ! Supracreditarea $e concretizeaza printr+
o cre$tere prin intermediul creditului a ma$ei monetare in comparatie cu
olumul bunurilor $i $ericiilor $i conduce la inflatie cu con$ecinte ne%atie
a$upra economiei! Subcreditarea fr"neaza actiitatea economica# a%entii
economici nedi$pun"nd de fondurile nece$are cre$terii economiei!
Ine'i$tenta unei le%aturi $tr"n$e intre piata financiara $i $i$temul
bancar face ca pentru acoperirea ri$curilor $a nu $e poata folo$i
in$trumentele deriate! Creditul e$te principala actiitate a bancilor# iar
ri$curile rein actiitatii de creditare# fapt pentru care $unt nece$are te&nici
de acoperire!
Eolutia actiitatii de creditare bancara e$te influentata de eolutia
bancilor in an$amblu# actiitatea comeciala dintr+o banca fiind itala
e'i$tentei ace$teia! E'i$tenta unui $i$tem bancar puternic care $a aiba
capacitatea de acordare a creditelor nece$are cre$terii economice con$tituie
un obiecti prioritar in economie!
Importanta $i rolul pe care il are actiitatea de creditare intr+o banca
comerciala poate fi prezentat $i prin analiza unor indicatori prezentai i
analizai n teza de doctorat!
Actiitatea de creditare bancara cuprinde at"t actiitatea de
efectuare de pla$amente c"t $i actiitatea de analiza $i acordare a
$cri$orilor de %arantie bancara care a cuno$cut o eolutie a$cendenta in
relatiile comerciale prim"nd at"t increderea c"t mai ale$ %arantarea
increderii printr+o banca credibila!
Actiitatea de creditare are un loc bine determinat in actiitatea unei
banci# fapt pentru care or%anele de control ale Bancii Nationale i$i
concentreaza atentia a$upra erificarii ace$tei actiitati care %enereaza
implicatii in %radul de $olabilitate a bancii# de lic&iditate# de eficienta $i de
e'i$tenta a bancii!
Eolutia profitului la $ucur$ala Banca Rom"na pentru Dezoltare
Sucur$ala IAPI in perioada 0DDO + 7110 e$te prezentata in tabelul 0!O!
20
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- 2.4.E"o-utia +rofitu-ui *rut in +)rioada 2334 % &''2

+ ,ii -)i +
!)rioada
Indicatori
(2.2&
2334
(2.2&
2335
(2.2&
2336
(2.2&
2333
(2.2&
&'''
(2.2&
&''2
VENITURI
TOTALE
7A!A0F#
O
D7!@1@#@ 0BO!@7E#
B
7@0!1@B#
O
@O0!FO@#B O@OOO0O
1
VENITURI
INCASATE
7@!OFO#
7
ED!FA1#A 0BB!BAO#
A
77O!FFD#
O
@BB!F70#B O7BO00!7
Din care:
+enituri din
dob"nzi la credite
0F!BF0#
B
F7!O@0#F 00D!10E#
1
0O@!FED#
E
70D!01E#7 @@1B1@A
@
+enituri din
comi$ioane
B!BF7#B 00!171#D 0E!@AB#@ 7B!BD@#B @F!7F7#E O@DE7AE
+enituri din
re$ur$e cedate
EDB#D B!BBO B!OFF#O 0E!0@O#1 @O!777#O 7BBBODO
+enituri din
proizioane
BA#O 0E7#7 E!AAB#7 @!1D1#0 O@!0OA#O 0EAO7BB
A
+enit! din
operat!de $cimb
$i arbitra(
@7@#0 @AD#O A!EB0#O 00!1B7#F @!DAO#D 7EFB@OD
C=ELTUIELI
TOTALE
07!BDA#
E
OE!@1F#D 0AF!DF@#
E
0@A!D01#
@
7A@!7F@#7 BODFEDA
O
Din care :
+c&!cu dob"nzi la
di$ponibilit! $i
depozite
E!EED#A @0!E1B#E AF!@7A#B FE!0DE#@ 00A!O0@#F 0@B0BOD
7
+co$tul re$ur$elor
primite
0!E0F#@ 7B!770 7B!@FO#1 71!@7A#0 0O!AEB#0 FB@EAO@
+c&elt!cu
proizioane
F#A A!OFA#O 07!EO@#1 E!0@A#E F@!OA@#A 0A7D1DF
7
+c&!%enerale $i
admini$trati+
%o$pod!
0!EE1#F O!@EE#B 00!O17#7 71!F7F#7 @0!FO@#@ A7DD7AD
+pierderi din
op!de $c&imb al
$i arbitra(
+ 01A#F 7!DA1#7 A!B1@#E @!DAO#AF 7FDOAFE
+alte c&eltuieli cu
operatiunile
+ 00@#@ AF!EOF#D @!177#0 7!E70#1 @7B1
!ROFIT #RUT
AFERENT
VENITURILOR
TOTALE
00!E77#
E
7@!DDB#A E!@BA#F DO!07B#@ 00E!AD1#@ OOEF70A
!ROFIT #RUT
AFERENT
VENITURILOR
INCASATE
00!1E0#
A
70!A@7#B F!BF7#O D0!EOD#@ 007!AAE#@ BBE70F
Sur$a:Date bilant + Banca Rom"na pentru Dezoltare Sucur$ala Iai
5ana%ementul portofoliului de pla$amente al bancii reprezinta
proce$ul de pla$are a fondurilor in diferite actie purtatoare de dob"nda
pentru a ma'imiza profitul $i pentru a reduce mar(a de ri$c a"nd ca
obiecti diminuarea pierderilor!
21
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
CA!ITOLUL &. !RO#LEME CONCE!TUALE {I METODOLO1ICE !RIVIND
RISCUL ACTIVITAtII #ANCARE DE CREDITARE
2.1.Acceptiuni ale conceptului de risc
2.1.1.(ncertitudinea - potentiala sursa de risc
Incertitudinea e'prima o $tare de ne$i%uranta cu priire la iitor# la
rezultatele $contate a $e obtine in urma unei actiuni economice! = actiune
e$te incerta atunci c"nd e'i$ta po$ibilitatea obtinerii mai multor rezultate#
fara $a $e cunoa$ca probabilitatea de aparitie a unuia $au a altuia dintre
ele! <n realitate incertitudinea nu poate fi eliminata! =rice proce$ decizional
bazat pe analiza datelor $tati$tice raportate la o $tare anterioara $i pe
incercarea de alidare a unei eentuale di$tributii de probabilitatI aplicabile
iitorului implica un anumit %rad de incertitudine!
Incertitudinea deine o potentiala $ur$a de ri$c atunci c"nd cur%e
dintr+o informare incompleta $au din apelarea la $ur$e incompatibile!
In$uficienta cunoa$tere a conditiilor de realizare a oricarei actiuni %enereaza
incertitudine# iar luarea unei decizii pre$upune a$umarea ri$cului!
Caracteri$tica deciziei o reprezinta incertitudinea ale%erii din mai multe
ariante a $olutiei optime datorata fenomenelor comple'e nerepetitie!
,ara$irea completa a domeniului incertitudinii nu $e poate realiza# iar
prin trecerea de la incertitudine la certitudinea $ubiectia 8incertitudinea
re$tr"n$a9 ne$i%uranta continua $a per$i$te $i ri$cul poate aparea# dar in
conditiile unei probabilitati mic$orate !
Strate%iile $i tacticile adoptate iau in con$iderare in proce$ul
decizional anumite tipuri $au forme de incertitudine!
Incertitudinea rezultata din certitudinea $ubiectia + reflecta
conin%erea intima a centrului de decizie ca detine informatii complete $i
$uficiente care+i permit $a emita decizia optima!
Incertitudinea determinata de actiunea eenimentelor aleatorii#
impune nece$itatea eliminarii bruia(ului datelor $tati$tice reprezentate de
catre influenta factorilor $peculatie!
Incertitudinea determinata de reactiile concurentei are ca metoda de
analiza teoria (ocurilor $pecifica $ituatiilor de oli%opol bazata pe o
independenta totala intre concurenti! Teoria (ocurilor
A
are un c"mp re$tr"n$
de aplicare $i in ipoteza cea mai $impla lupta concurentiala $e rezuma la
doua per$oane c"$ti%ul uneia in$emn"nd pierderea celeilalte# adica $uma
al%ebrica a c"$ti%urilor $i a pierderilor e$te nula! De aici ine $i e'pre$ia 3(oc
la $uma nula4 pe care o politica inteleapta o re$pin%e promo"nd in mod
con$ecent principiul aanta(ului reciproc! 2ocurile care pre$upun proce$e de
decizie in conditii de ri$c permit centrelor de decizie $a cunoa$ca
probabilitatile core$punzatoare 3$tarilor naturii4; c"nd nu $e cuno$c
probabilitatile core$punzatoare $e con$idera ca (ocurile au loc in conditii de
incertitudine! ,rin teoria (ocurilor $+au putut analiza problema inlocuirii
ec&ipamentelor te&nolo%ice# ma'imizarea profiturilor unei $ocietatI#
minimizarea pierderilor intr+un proce$ aleator economic# determinarea
momentului optim pentru lan$area unui produ$ $au $ericiu!
Incertitudinea rezultata din i%norarea totala a fenomenelor pietei +
con$ta in (ocul de informatie nula datorata eenimentelor de piata in
4
.abriela 5arine$cu# Timpul $i deciziile mana%eriale# Ed! 2unimea# Ia$i# 0DDE# p! 0E0
22
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
intre%ime necuno$cute $i $e impune nece$itatea ca centrul de decizie $a
recur%a la calculul probabilitatilor apriori!
Criteriile de ale%ere a deciziei in conditii de incertitudine pre$upune
analiza problemelor utiliz"nd anumite metode!
Metoda optimista 8criteriul lui QurJicz9 con$ta in aceea ca pentru
fiecare actiune $e face media ponderata a c"$ti%urilor minime $i ma'ime cu
a(utorul unui indice de optimi$m cuprin$ intre 1 $I 0 ale$ $ubiecti de centrul
de decizie; cu a(utorul coeficientilor $ubiectii $e ma'imizeaza beneficiile
$perate $i $e ia decizia pe baza pretului minimal!
Metoda pesimista 8criteriul lui Iald9 con$ta in aceea ca pentru fiecare
actiune $e identifica rezultatul cel mai putin faorabil cu $copul de a $e
ale%e in final decizia care conduce la obtinerea de rezultate ma'ime;
Metoda regretelor minime 8criteriul lui Saa%e9 $e bazeaza pe
inlocuirea tabloului de c"$ti%uri probabile cu tabloul de pierderi probabile
$au re%retelor fata de o decizie in$uficient elaborata! ,entru fiecare
combinatie 3actiune+ $ituatia pietei4 $e calculeaza diferenta intre c"$ti%ul
po$ibil de obtinut daca $e ia acea$ta decizie $i c"$ti%ul cel mai ridicat care
ar fi fo$t obtinut daca decizia ar fi fo$t luata corect! ,rin comparatie $e a
adopta linia de actiune care minimizeaza re%retele ma'ime!
Criteriul verosimilitatii maxime con$ta in determinarea $tarii cu cea
mai mare probabilitate de realizare $i ale%erea deciziei care ma'imizeaza
profitul pre$upun"ndu+$e cuno$cuta repartitia probabili$ta a $tarilor de
functionare $i a profiturilor aferente!
Criteriul Bayes 8al profitului mediu9 $e bazeaza pe principiul alorii
medii a unei ariabile aleatoare de cele mai multe ori repartitia nefiind
cuno$cuta!
Criteriul Bayes - Laplace e$te utilizat c"nd nu $e cunoa$te nici o
informatie a$upra probabilitatilor $tarii naturii!
Criteriul Jaynes 8al informatiei $imple ma'ime9 pre$upune ca nu $e
cunoa$te repartitia $tarilor $i $e ale%e drept repartitie a profiturilor acea
repartitie care ma'imizeaza cantitatea de informatie!
Criteriul Guiasu 8al informatiei ponderate ma'ime9 ia in calcul
cantitatea de informatie ponderata core$punzatoare $tarilor $ub forma
entropiei ponderate! 5etoda %radelor de apartenenta la arianta optima are
la baza teoria multimilor fuzzR introdu$a in 0DBO de profe$orul Sade& $i
define$te conceptul de multime fuzzR ca fiind o cla$a de fenomene de$cri$e
a% $au incomplet; prin acea$ta metoda e$te nece$ara parcur%erea
urmatoarelor etape:
formularea ariantelor decizionale a con$ecintelor $i ale%erea
criteriilor de optimizare;
pentru fiecare con$ecinta $e efectueaza o $c&imbare de ariabila;
$tabilirea %radului de apartenenta a fiecarei ariante la arianta
optima pentru fiecare criteriu de optimizare;
ale%erea ariantei optime prin a%re%area elementelor matricei
%radelor de apartenenta la aloarea optima !
Modelele fuzzy
B
$unt mai adecate economiei de piata dec"t
modelele de tip determini$t $pecifice economiilor centralizate! ,roce$ul de
fuzzRficare con$tituie obiectiul unei conceptii caracterizate printr+o
capacitate deo$ebita de adaptabilitate $i fle'ibilitate! ,roblema pe care
trebuie $a o rezole un anali$t economic e$te identificarea ariabilei a%i#
ariabila care poate fi citita 3in (ur de T4 $au 3apro'imatiT4!
$
Alec$andru ,uiu Tacu# $!a!# Inteli%enta artificiala# Ed! Economica# Bucure$ti# 0DDE#
p! 7BO
23
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Speranta matematica in $ituatiile in care centrul de decizie $e afla
intr+o completa $ituatie de necunoa$tere a fenomenelor de con(unctura $e
poate calcula cu a(utorul probabilitatii obiectie $i $ubiectie!
,robabilitatea obiectia $au cla$ica e$te raportul dintre numarul de
cazuri faorabile $i numarul de cazuri po$ibile pornindu+$e de la (ocul
&azardului 8(ocul cu zarurile cubice9!
>ata de probabilitatea bazata pe (ocurile &azardului apare mai
importanta probabilitatea limita a unei frecente cu un c"mp mai lar% de
aplicare ! Conform teoremei lui Bernoulli# 3intr+o $uita de incercari frecenta
e$te ecina probabilitatii $au altfel $pu$# e$te putin probabil ca dupa un
numar $uficient de probe frecenta ob$erata $a $e departeze in mod
notabil de la probabilitate! >recenta e$te folo$ita pe baza caracterului
repetiti al fenomenelor ob$erate4! Bernoulli a propu$ in 0F@7 criteriul de
optiune bazat pe ma'imizarea $perantei de utilitate 8de c"$ti%9 problema
care a fo$t reluata de Neuman $i 5or%en$tern in 0DAA! n cazul unui a%ent
economic# daca U8'9 $i U8R9 $unt utilitatile a$teptate# referitor la c"$ti%urile '
$i re$pecti R# indicatorul# de utilitate propu$ e$te :
I8U9Kp U8'9 U 80+ p9 U8R9 87!09
unde: p - po$ibilitatea de a obtine c"$ti%ul
Ace$t indicator permite analiza cazurilor in care e'i$ta aer$iune#
preferinta $i indiferenta fata de ri$c! ,entru $implificarea calculelor $e
pre$upune ca utilitatea e$te functie cre$catoare $i monotona de bo%atia I#
deci nu e'i$ta $atietate# iar utilitatea mar%inala a bo%atiei e$te tot timpul
pozitia $i poate fi de$cre$catoare# cre$catoare $au con$tanta!
Notiunea de probabilitate e$te ata$ata unei (udecati $i nu unui
eeniment $i e'prima %radul de ero$imilitate definit de cel care emite
(udecata# tin"nd cont de capacitatea $i %radul $au de informare!
<n $en$ lar%# notiunea de probabilitate are in edere $i fenomenele
cu caracter nerepetiti carora li $e aplica probabilitatea ie$ita din (ocurile
&azardului precum $i probabilitatea frecentei limitate! ,entru actiitatea
bancara prezinta importanta probabilitatea aplicata fenomenelor cu caracter
nerepetiti! Speranta matematica ca frecenta medie nu poate fi aplicata
dec"t intr+un numar limitat de cazuri care nu au dec"t o le%atura colaterala
cu actiitatea bancara 8a$i%urari# a$i$tenta te&nica# control economico+
financiar# e'pertize9!
,robabilitatea $ubiectia con$ta in definirea %radului de ero$imilitate
a$upra unor fenomene bazate pe capacitatea co%nitia a indiidului!
,robabilitatea $ubiectia e$te marturia lip$ei de cunoa$tere $au
e'pre$ia %radului i%norantei fata de un eeniment iitor $i ne$i%ur in timp ce
probabilitatea obiectia e$te un in$trument de cunoa$tere care elimina o
parte din incertitudine! Centrul de decizie trebuie $a minimizeze efectele
urmatoarelor le%i:
oamenii tind $a $uprae$timeze aparitia eenimentelor cu
probabilitate (oa$a $i $a $ube$timeze aparitia eenimentelor cu
probabilitate mare;
oamenii prezinta $imptomul (ucatorului de carti de a prezice ca un
eeniment care nu $+a produ$ in ultima reme $e a produce cu
probabilitate mare in iitor ;
oamenii tind $a $uprae$timeze probabilitile care le $unt
faorabile $i $a $ube$timeze pe cele nefaorabile!
24
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Calculul probabilitatii apriori conduce la conturarea criteriului
$perantei matematice cu aloarea teoretica $i pe baza lui $e pot tra%e
concluzii de utilitate practica in domeniul eolutiei preturilor# eficienta
ine$titiilor# etc!! ,e ma$ura aflu'ului de informatie# de cercetari $i analize
probabilitatile apriori i$i pierd in mod pro%re$i caracterul lor $ubiecti!
2$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
2.1.2.%iscul - categorie economica , sociala si politica
Ri$cul reprezinta o cate%orie $ociala# economica $i politica a carei
ori%ine $e afla in incertitudinea cu care poate $a $e produca o pa%uba
datorita ezitarilor in luarea deciziei! Ri$cul poate deeni o fr"na in
de$fa$urarea $i e'pan$iunea ietii economice prin reducerea olumului de
afaceri $i $uportarea unor pa%ube materiale!
<n $en$ %eneral# ri$cul reflecta o $an$a de aparitie a unui eeniment
nefaorabil# ca po$ibilitate de pierdere $au $tricaciune# de pericol# prime(die!
3,o$ibilitatea de a a(un%e intr+o prime(die# de a aea de infruntat un necaz
$au de $uportat o pa%uba+pericol po$ibil4 e$te acceptiunea atribuita ri$cului
in Dictionarul E'plicati al Limbii Rom"ne!
Din punctul de edere al ietii economico+$ociale# ri$cul e$te $an$a
$au po$ibilitatea de aparitie a unui eeniment nefaorabil le%at de
ariabilele de decizie $i implica cunoa$terea probabilitatilor de aparitie a
eenimentelor! Ri$cul reprezinta po$ibilitatea ca un fapt cu con$ecinte
nedorite $a $e produca! De e'emplu# incertitudinea alorii unui bun financiar
ce $e a inre%i$tra la o data iitoare $au ri$cul deciziei de a ine$ti poate fi
definit ca $ituatia in care nu $e cuno$c caracteri$ticile eenimentului iitor#
dar in care $e cunoate numarul de alternatie po$ibile ale alorilor
re$pectie $i probabilitatea de aparitie a fiecareia dintre ele!
Ri$cul unui pla$ament bancar poate fi definit prin alorile probabile
ale rentabilitatii iitoare ale actiului ine$tit# iar mana%ementul bancar#
a"nd in edere comple'itatea factorilor economico+$ociali# trebuie $a tina
$eama de ri$c $i incertitudine ca percepere apro'imatia a eenimentelor
po$ibile# %radul de incertitudine fiind ma$urat prin di$tributia de
probabilitate fara a $e tine $eama $i de probabilitatile de aparitie!
Definirea $i ma$urarea ri$cului nece$ita folo$irea unor concepte
$tati$tice cum ar fi : di$tributii de probabilitate 8cu c"t di$tributia de
probabilitate a rentabilitatii iitoare e$te mai in%u$ta cu at"t mai mic e$te
ri$cul ine$titiei9# rentabilitatea e$timata 8a$teptata9# deiatia $tandard#
criteriul 3medie arianta4# coeficientul beta# etc!!
Ri$cul $e caracterizeaza prin po$ibilitatea de$crieirii unei le%i de
probabilitate pentru rezultatele $contate indic"nd po$ibilitatea cunoa$terii
ace$tei le%i! Se con$idera e$entiale metodele de ma$urare a ri$cului cu
a(utorul teoriei probabilitatilor in$a probabilitatea de a $e produce un
eeniment $i ri$cul $unt concepte diferite! ,robabilitatea ne arata in ce
ma$ura e$te po$ibila producerea unui eeniment in conditii determinate ;
practic pentru fiecare eeniment e'i$ta o anumita probabilitate de aparitie!
Ri$cul $i probabilitatea pot fi interpretate at"t obiecti c"t $i $ubiecti!
Ri$cul a$ociat di$tributiei obiectie de probabilitatI $i probabilitatea
obiectia reflecta $tarea de fapt a eenimentelor prin caracteri$tici
concrete; probabilitatea obiectia apeleaza la e$timari de $ituatii probabile
atunci c"nd nu e'i$ta o eidenta i$torica a datelor $tati$tice!Ri$cul $i
probabilitatea $ubiectia reflecta ma$ura in care intuitia $i ob$eratiile
contribuie la luarea deciziilor# ri$cul $ubiecti fiind dependent de
per$onalitatea fiecarui indiid!
Ri$cul nu poate fi $uprimat $au inlaturat deoarece e'i$ta in lumea
afacerilor# in iata economica# $ociala $i politica a $ocietatii# e'i$t"nd unele
actiitati care $pore$c ri$cul!
Ri$cul reflecta probabilitatea aparitiei unor eenimente nedorite# iar
cu c"t con$ecintele ne%atie $unt mai nedorite cu at"t decizia adoptata a
fo$t mai ri$canta!
26
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Din +unct d) ")d)r) )cono,ico%socia- si +o-itic
O
$e pot defini
doua mari cate%orii de ri$curi :
riscurile catastrofale, pure, obiective# care $unt con$ecinta unor
eenimente accidentale nepreazute# tra%ice 8ura%ane#
cutremure# incedii# inundatii# razboaie9# caz in care e'i$ta
probabilitatea aparitiei pierderii capitalului fara po$ibilitatea de a fi
recuperat;
riscurile speculative le%ate de decizii# con$tituind eenimente cu
probabilitate de aparitie $i care depind de mediul in care $e
actioneaza!
Ri$cul reprezinta un eeniment po$ibil $i nedorit# preizibil $au
impreizibil care poate produce pierderi materiale $au morale# manife$tat in
raporturile dintre oameni# dintre om $i natura# omul $traduindu+$e $a+$i
creeze mi(loacele de preenire# mic$orare# atenuare $au inlaturare a
efectului ri$cului permanent!
Din +unct d) ")d)r) )cono,ico%co,)rcia-# ri$cul reprezinta un
eeniment iitor po$ibil producator de pierderi materiale! Ri$cul e$te o
cate%orie $ociala# economica# politica $au naturala care $e caracterizeaza
prin faptul ca e$te un eeniment incert $i po$ibil 8cu ori%inea in incertitudine
9# e$te un eeniment pa%ubitor cu efecte de neinlaturat care apare in
proce$ul actiitatii umane $ociale# economice# politice # in raporturile dintre
om $i natura!
Din +unct d) ")d)r) >uridic
F
# ri$curile con$tau in $uportarea de
catre debitorul unei obli%atii impo$ibil de e'ecutat a con$ecintelor
patrimoniale a eliberarii creditorului de obli%atia $a corelatia# ca urmare a
pieirii $au aarierii bunurilor la care $e refera obli%atia# ce n+a putut fi
e'ecutata din cauze in le%atura cu care debitorul nu e$te in culpa!
Elementele conceptului de ri$c $e refera la: contractul $inala%matic
ca domeniu de aplicare# fiecare parte fiind in acela$I timp debitor $i creditor;
efectul ri$curilor con$ta in $tin%erea obli%atiilor in mod retroacti;
di$tru%erea $au aarierea bunului indut declan$eaza automat mecani$mul
ri$curilor fara interentia reuneia dintre parti $au a in$tantei de (udecata!
,a%uba e$te inconenientul care rezulta in urma producerii ri$cului#
iar in caz de culpabilitate $e $uporta de catre cel care $e face inoat de
producerea ei! Ri$cul $i culpa $e e'clud in orice impre(urare# iar daca
pa%uba $+a produ$ din ina unui tert debitorul $e poate re%re$a impotria
tertului# dar el e$te tinut ra$punzator fata de creditor!
,reenirea# atenuarea $i inlaturarea efectelor ri$cului implica eforturi
materiale care la prima edere mic$oreaza rentabilitatea# put"ndu+$e orbi
de impactul permanent intre forta de e'pan$iune economica $i forta ri$cului#
iar c&eltuielile care $e fac $unt minore comparati cu aanta(ele obtinute
prin eitarea $i atenuarea pa%ubelor!
Ri$cul in acceptiune lar%a reprezinta po$ibilitatea aparitiei unei
pierderi in cazul unor tranzactii ca rezultat al producerii unor eenimente
impreizibile! Cauzele care %enereaza ri$curile $unt de natura comerciala
8in$olabilitatea cumparatorului# neplata la termen# neacceptarea de
cumparator a marfii9 $au de natura necomerciala 8$tarea de razboi#
e'proprierea# $c&imbarea re%imului politic# adoptarea de re$trictii priind
tran$ferurile alutare# calamitati naturale# etc!9! ,entru eitarea $au
atenuarea ace$tor ri$curi $e impune cunoa$terea le%i$latiei interne $i
internationale $i a uzantelor $pecifice anumitor domenii!
6
L! Ro'in# .e$tiunea Ri$curilor Bancare# Ed! Didactica $i ,eda%o%ica# R!A!# Bucure$ti#
0DDF# p!E7
&
Ion Turcu# =peratiuni $i contracte bancare# Ed! Lumina Le'# Bucure$ti# 0DDA# p!0B@
2&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE 2'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
2.2.%iscul bancar - componenta a riscului economic
2.2.1.Criterii de clasificare a riscurilor bancare
Cla$ificarea ri$curilor bancare in cla$e $i tipuri de ri$c e$te nece$ara
pentru analiza $i$temica a eficientei actiitatii bancare! 5ulte ri$curi
prezinta tra$aturi comune 8cauze# in$trumente $i te&nici de %e$tiune#
metode $i modele de ealuare9 $i tratarea lor corelata permite analize $i
ob$eratii ce pot facilita intele%erea proce$ului de %e$tiune $i a$imilarea
unor procedee $i te&nici de analiza!
Cla$ificarea ri$curilor bancare
E
$e poate efectua dupa mai multe
criterii:
cla$ificarea in functie de e'punerea la ri$c;
cla$ificarea in functie de caracteri$tica bancara 8functie de cauza
$i forma ri$curilor9;
cla$ificarea in functie de alocarea lor in cadrul $i$temului financiar;
cla$ificarea in functie de interpretarile (uridice;
cla$ificarea ri$curilor in functie de mediul intern $au international;
cla$ificarea ri$curilor in functie de caracteri$tica de a$i%urare;
cla$ificarea ri$curilor in functie de influenta caracteri$ticilor
$pecifice fiecarei actiuni 8ri$c $pecific $au diferentiat9;
cla$ificarea ri$curilor in functie de influenta pietei bur$iere 8ri$cul
nediferentiat9!
,entru a $urprinde $i preiziona fluctuatiile bur$iere ale alorilor
mobiliare e$te nece$ara o analiza aprofundata a pietei bur$iere# a
caracteri$ticilor interne $i internationale a pietei financiare a $tructurii
portofoliului de titluri# a actiitatii economico financiare a firmei emitente# a
pozitiei ramurei indu$triale in an$amblul economiei nationale# a
comportamentului mana%erial $i a p$i&olo%iei actionarilor!
Dia%no$ticarea ri$curilor implica analizarea aptitudinilor firmei de a fi
rentabila $i ealuarea ri$curilor a$upra iitorului ace$tei rentabilitati
impotria pierderilor care pot aparea din ri$cul pur!
Vulnerabilitatea firmei reflecta $en$ibilitatea ace$teia la ri$c $i ea
depinde de mediul $i de eolutia firmei fiind $uma ulnerabilitatii partiale
e'i$tente la un moment dat 8(uridice# financiare# umane# te&nolo%ice#
economice9!
Ealuarea firmei reflecta o analiza a mai multor domenii de la cel
te&nico+economic la cel (uridic culmin"nd cu analiza ariabilelor unui mediu
de afaceri mai mult $au mai putin o$til ceea ce in e$enta poate fi o arta a
$tiintei conducerii!
E'punerea la ri$c a unei in$titutii financiar bancare poate fi priita ca
e'punere inerenta $i ca e'punere $uplimentara $au obiectia! Bancile pot
%e$tiona ri$curile bancare daca i$i in$u$e$c importanta ace$tora in ederea
cre$terii eficientei cre"nd mecani$me de raportare a performantei in functie
de ri$c!
Ri$cul bancar poate fi priit ca un con%lomerat $au comple' de
eenimente cu con$ecinte ader$e pentru banca interdependente prin
aceea ca pot aea cauze comune $au ca producerea unuia poate %enera in
lant $i alte eenimente ader$e! Ca a%entI care opereaza pe dier$e piete
financiare bancile $e confrunta $i cu ri$curi ce nu le $unt $pecifice 8ri$cul
'
L! Ro'in# .e$tiunea Ri$curilor Bancare# Ed! Didactica $i ,eda%o%ica# R!A!# Bucure$ti#
0DDF# p!0O0
29
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
alutar9 dar pe care trebuie $a le %e$tioneze# ri$curi prezente in operatiunile
lor curente# adau%"ndu+$e ri$curilor $pecifice actiitatii bancare cla$ice!
<n iata curenta ne punem intrebari cu priire la certitudine# ri$c $au
incertitudine# incertitudinea fiind conditia normala# permanenta a $i$temelor
economice contemporane! Ri$cul $i incertitudinea formeaza punctul de
plecare al tuturor operatiilor financiare! Reflectia $i$tematica a$upra ri$cului
$i incertitudinii a fo$t po$ibila datorita folo$irii metodelor $tati$tice $i
matematice in analiza economica 8proce$ele $toc&a$tice# lanturile 5arNo#
teorema lui BaRe$# etc9! Ne int"lnim in iata curenta cu ri$cul de tara# ri$cul
in operatiunile in deize# ri$cul contractual# ri$cul de faliment# ri$cul in
decizia de ine$titii# ri$cul in a$i%urari# ri$cul alorilor mobiliare# ri$cul in
marNetin% $i nu in ultimul r"nd cu ri$curile bancare!
Dintre criteriile enumerate# importanta pentru actiitatea de creditare
bancara o prezinta: ).+un)r)a -a risc caract)ristica *ancara si
a-ocar)a -or in cadru- sist),u-ui financiar.
Cultura de ri$c a bncii reprezint o $ucce$iune de cunotine
con$olidate# dar n acelai timp o re$pon$abilitate participati i un aanta(
competiti!
Abilitatea bncii de anticipare i de %e$tionare a ri$curilor permite $
+rofit, d) o+ortuniti s satisfac), at)+tri-) c-i)ni-or i s
+roduc), o r)nta*i-itat) "ia*i- ntr+un mediu care eolueaz rapid!
Scopul %e$tionrii ri$curilor e$te de a adapta %e$tiunea ace$tora
dier$itii i dezoltrii actiitilor bancare!
,rincipiile fundamentale care trebuie $ %uerneze a$umarea
ri$curilor n oricare circum$tan# $e rezum dup cum urmeaz :
meninerea tradiiilor de e'celen i de probitate n toate tipurile
de actiiti!
$olicitarea de la clienii i de la contrapartidele partenere $
manife$te acelai $pirit de inte%ritate i de re$pon$abilitate!
atenia de a nu $acrifica calitatea portofoliului de ri$c i $ nu $e
renune la re%ulile priind buna conduit# numai cu $copul de a
dezolta olumul de actiitate!
dier$ificm portofoliul pentru a eita ri$curile de concentrare
periculoa$e!
politicile i procedurile de %e$tiune a ri$cului $ fie concepute
pentru a $u$ine obiectiele $trate%ice definite# p$trnd n acelai
timp principiile fundamentale de inte%ritate i de calitate a
ri$curilor!
n conformitate cu acea$t iziune# %e$tionarea ri$curilor implic :
o $trict independen a filierelor de ri$c fa de $tructurile
ierar&ice operaionale#
o abordare omo%en i o urmrire %lobal a ri$curilor la nielul
bncii!
A$umarea an%a(amentelor e$te or%anizat pe baza urmtoarelor
principii :
nece$itatea unei autori/ri +r)a-a*i-) pentru orice operaiune
care %enereaz un ri$c de contrapartid# fie el ri$c debitor# ri$c de
decontare 6 lirare $au ri$c emitent;
c)ntra-i/ar)a -a ni")-u- un)i dir)cii unic) a cererilor de
autorizare cu priire la un client $au un %rup+client determinat
care depe$c competenele $tructurilor din reea;
d)-)0ar)a ana-i/)i i a a+ro*rii dosar)-or la nielul de
competen cel mai adaptat n funcie de ri$c# n cadrul unitilor
30
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
comerciale pe de o parte i a filierei de ri$c de credit pe de alt
parte ;
ind)+)nd)na s)r"icii-or d) ana-i/ d) risc la toate nielele
filierei comerciale!
>iecare unitate a bncii trebuie $ di$pun de in$trumentele
informatice care $ permit erificarea zilnic a re$pectrii limitelor alocate
fiecreia dintre contrapartidele $ale!
.e$tionarea portofoliului de an%a(amente pentru clientela comercial
i priat are drept $cop $tabilirea unui cadru pentru analiza direciilor de
dezoltare ale portofoliului %lobal al bncii!
Ace$t proce$ implic :
$uprae%&erea dezoltarii portofoliului de an%a(amente al bncii#
n $trn$ le%tur cu performanele# rentabilitatea i ri$curile
a$ociate!
ealuarea %radului de concentrare al portofoliului : pe clieni
principali# $ectoare de actiitate# zone %eo%rafice!
eoluia calitati a portofoliului %lobal al bncii n termeni de ri$c
i a %radului de acoperire cu proizioane a ri$cului!
propunerea de aciuni pentru a reduce ri$curile i definirea
te&nicilor de control!
,roizioanele pentru ri$cul de credit $unt con$tituite :
lunar# n concordan cu re%lementrile locale 8BNR9# n funcie de
performanele financiare ale clienilor# determinate pe baza
bilanului $eme$trial i n funcie de $ericiul datoriei la $fritul
lunii!
trimestrial# n funcie de metodele IAS ale S. ,ari$# bazate pe
ealuarea portofoliului de credite; $unt con$tituite proizioanele n
funcie de pierderile e$timate pentru fiecare contrapartid
analizat!
.e$tionarea ri$curilor de contrapartide bancare priete toate
in$tituiile bancare i financiare! Ea $e bazeaz pe o abordare de V%rupV a
contrapartidelor i pe determinarea unui niel ma'im de e'punere pe care
banca e$te di$pu$ $ i le a$ume pentru un %rup dat!
Ace$t niel ma'im de an%a(amente care depinde de calitatea
contrapartidei# e$te urmare a ratin%ului intern! Ace$ta $e modific n funcie
de diferitele tipuri de ri$c n $i$temul autorizrilor 8ar&itectura limitelor9!
=ricare ar fi produ$ul bancar# an%a(amentul aferent e$te calculat ntr+o
unitate omo%en 8ec&ialentul + credit9!
Determinarea ratin%ului intern $e bazeaz pe analiza criteriilor
calitatie 8acionariat# mana%ement# actiitate9# a criteriilor de mediu
8$tabilitate politic# re%lementare# $pri(in e'tern# economie9 i cantitatie
8talie# rentabilitate# calitatea actielor# $olabilitate# lic&iditate9!
Direciile operaionale trebuie $ di$pun de in$trumentele
informaionale care $ le permit erificarea zilnic a re$pectrii limitelor
alocate fiecreia dintre contrapartidele $ale!
=r%anizarea controlului pentru ri$cul de pia face obiectul unor
adaptri continue cu $copul de a armoniza in$trumentele de urmrire i de
a %aranta independena controlului fa de $tructurile operaionale!
5etodele utilizate pentru a m$ura ri$curile de pia $unt articulate
dup ar&itectura urmtoarelor limite :
acti"iti d) sc?i,*: autoriznd produ$ele# poziiile de$c&i$e
intra+daR i oer+ni%&t i poziia %lobal ;
31
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
acti"iti d) rat a do*n/ii : autoriznd produ$ele# poziiile
de$c&i$e 8limit de tran$formare pe $cadene9 i $enzitiitate ;
).+un)r)a +) riscu- d) ar : autoriznd tipurile de titluri
8obli%aiuni# bonuri# obli%aiuni corporatie $au municipale# etc9#
poziia nominal i maturitatea $unt limitate!
Indicatorii pentru inte%rarea controlului de ri$c de pia $unt
indicatorul VaR 8alue at ri$N9 i indicatorul 3$tre$$ te$tin%4!
,rincipiile de cuantificare i %e$tiune a lic&iditii $unt or%anizate de
ctre banc# pe baza metodolo%iei proprii i a re%lementrilor de
$uprae%&ere bancar n i%oare!
Componentele %e$tiunii lic&iditii $unt :
dezoltarea unei $tructuri pentru mana%ementul lic&iditii ;
cuantificarea i monitorizarea nece$arului net de finanare ;
mana%ementul acce$ului pe pia ;
planuri priind $ituaiile de criz ;
controlul intern al ri$cului de lic&iditate ;
n %eneral %e$tiunea lic&iditii $e bazeaz pe urmtoarele principii :
banca aprob anual o $trate%ie pentru mana%ementul operati al
lic&iditii ;
Comitetul de Direcie aprob $trate%ia i politicile referitoare la
mana%ementul lic&iditii! Comitetul de Direcie e$te informat
$i$tematic a$upra $ituaiei lic&iditii bncii# ct i imediat ce apar
modificri $emnificatie n lic&iditatea curent i preizionat ;
banca reizuiete periodic limitele nielurilor poziiilor de
lic&iditate# ipotezele utilizate n mana%ementul lic&iditii i
utilizeaz $cenarii de tip 3J&at if4 ;
banca reizuiete periodic relaiile priind acce$ul pe piaa
re$ur$elor i a$i%urarea capacitii de a inde actie ;
banca reizuiete periodic planurile priind $ituaiile de criz# n
$copul realizrii $trate%iei priind mana%ementul crizelor de
lic&iditate i a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de
lic&iditate n $ituaii de criz!
,rin ri$c $tructural# nele%em ri$cul de rat de dobnd# cur$ de
$c&imb $i de lic&iditate creat de ctre $oldurile $tructurale ale bancii!
Soldurile $tructurale reprezint prin definiie totalitatea $oldurilor care
nu $unt con$iderate drept $olduri aferente actiitatilor de pia!
,rincipiul %eneral e$te de a $epara ri$curile aferente actiitilor de
pia# care $unt urmrite i controlate n felul cel mai fin po$ibil# n parte $au
%lobal 8central financiar9 n cadrul blocului de pia# de ri$curile aferente
operaiunilor comerciale i operaiunilor de %e$tiune proprie 8operaiuni care
au le%tur cu fondurile proprii# ine$tiiile# emi$iunile obli%atare9! Ace$tea
din urm $unt urmrite i analizate prin intermediul blocului $tructural!
Ca re%ul %eneral# dac operaiunile de acoperire $unt po$ibile#
ri$curile $tructurale nu rezult dect din poziiile reziduale 6 n urma
acoperirii 6 aferente ace$tor operaiuni! n cele din urm# dac blocul de
operaiuni pe pia nu e$te izolat# cum $e ntmpl n prezent# blocul
$tructural poate cuprinde totalitatea bilanului!
Controlul ri$curilor $tructurale cuprinde dou $e%mente :
%e$tionarea operaional a ri$curilor $tructurale la nielul
Departamentului Sintez+Contabilitate# cu re$pectarea limitelor
in$tituite n materie 8limita de $enzitiitate %lobal a bilanului9 ;
analiza i m$urarea ri$curilor# urmrirea limitelor la nielul RISC!
32
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Analiza ri$curilor $tructurale $e articuleaz n (urul a trei a'e: ri$c de
rat de doband# de $c&imb i de lic&iditate!
Analiza ri$curilor $tructurale de rat $e bazeaz pe ealuarea# plecnd
de la $tocul de operaiuni# a $oldurilor i a modalitii de
remunerare?facturare# fie cu rat fi'# fie cu rat ariabil!
Actiele i pa$iele $unt analizate $eparat fr ca re$ur$ele $ fie a
priori afectate unor anumite pla$amente! Repartizarea pe $cadene a
$oldurilor ine cont de rezultatul obinut n urma modelrii comportamentelor
i$torice ale clientelei# ipoteze cu un caracter parial conenional# formulate
cu priire la anumite a%re%ate bilantiere 8n $pecial fonduri proprii i
depozite la edere9! Determinarea pozitiilor de$c&i$e pe fiecare $cadenta
permite $ $e calculeze $en$ibilitatea poziiei la ariaia ratelor de dobnd!
,rin ri$curile $tructurale de $c&imb alutar $e nele%e ri$cul de a
nre%i$tra o pierdere potentiala pe poziia $tructural de $c&imb din cauza
unei modificri a cur$ului alutar!
,oziia de $c&imb $tructural ntr+o anumit deiz $e m$oar ca
diferena ntre actiele $i pa$iele din blocul $tructural# iar $en$ul ri$cului
a$umat 8poziie $curt $au lun%9 ine cont de efectul principal al ariaiei
cur$ului de $c&imb al deizei!
Ri$curile $tructurale de lic&iditate $unt identificate n urma repartizrii
pe $cadene a tuturor poziiilor $ubordonate elementelor retratate din
bilanul $tructural! Ri$cul de lic&iditate e$te datorat in cazul fiecrei poziii#
diferenelor ntre re$ur$e i pla$amente# rezultand fie un e'cedent fie o
in$uficien de lic&iditate!
Ealuarea i urmrirea ri$curilor $tructurale nece$it diizarea bilaului
pe doua a'e :
$epararea in total bilan a $oldurilor $tructurale de $oldurile
aferente actiitilor de piaa ;
n cadrul $oldurilor $tructurale# realizarea unei diizri a
elementelor de acti i de pa$i# pe alute# pe natura ratei de
dobnd i pe maturiti!
5etodolo%ia utilizat are la baza 3analiza %ap $tandard4
8de$compunerea elementelor de acti i de pa$i pe alute# natura ratei i
maturitate9!
5onitorizarea $olabilitii bncii# ca element al $uprae%&erii
prudeniale# are la baz re%lementrile locale ale BNR i re%lementrile
internaionale utilizate de S.!
,rincipiile de baz adoptate de banc $unt :
m$uri admini$tratie i de control intern adecat care permit
$uprae%&erea i %e$tionarea ri$cului de credit# precum i
ncadrarea permanent a indicatorilor de $olabilitate# a
e'punerilor mari i a mprumuturilor acordate per$oanelor aflate n
relaiile $peciale cu banca;
a$i%urarea unor eidene e'tracontabile core$punztoare# care $
$tea la baza ntocmirii raportrilor de pruden bancar!
Ri$curile operaionale $e define$c drept ri$curile de pierderi directe
$au indirecte# care rezult din inadaptarea $au din %reeli de procedur# ale
per$oanelor $au de $i$tem# $au care rezult din eenimente e'terioare!
Ace$tea includ ri$curile operaionale %enerale le%ate $pre e'emplu de
$ecuritate i de informatic# precum i ri$curile care $unt le%ate n mod
particular de actiitatea bancar dar care nu in n$ de ri$curile de credit#
de pia $au $tructurale!
Ri$curile operaionale includ :
33
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
ri$curile cu priire la a$i%urarea bunurilor $au a per$oanelor
8mpotria incendiilor# cutremurelor# atacurilor fizice# $abota(ului#
fraudei# etc!9
ri$curile cu priire la te&nolo%ia informatic# re$pecti dezoltarea
i ntreinerea pro%ramelor# prelucrarea datelor $au utilizarea
$ericiilor de telecomunicaii!
ri$curile cu priire la funcionarea intern a bncii: erori
admini$tratie# n prelucrarea contabil a tranzaciilor# %reeli n
conceperea $au implementarea anumitor produ$e $au proiecte#
precum i ri$curile le%ale $au cele le%ate de re%lementri# ri$curile
le%ate de re$ur$ele umane# etc!
5ana%ementul ri$curilor operaionale $e bazeaz pe principiul
re$pon$abilitii totale a direciilor operaionale i a reelei n ceea ce
priete identificarea ace$tor ri$curi# urmrirea i raportarea n concordan
cu in$truciunile i procedurile $pecifice# innd cont de performanele
$i$temului de control intern!
Urmrirea i controlul ri$curilor operaionale $unt realizate n cadrul
fiecrui departament# direcie $au unitate teritorial# n $trn$ le%tur cu
Direcia Admini$trarii .enerale a Reelei i RISC!
RISC coordonez aplicarea i $uperizarea cadrului %eneral pentru
a$i%urarea continuitii actiitii bncii# permiand %e$tionarea ct mai bun
cu putin a ncetrii actiitii# precum $i redemara(ul ace$teia n momentul
n care re$ur$ele dein di$ponibile!
Ace$t cadru care permite $ $e fac fa unei indi$ponibiliti
prelun%ite a re$ur$elor trebuie $ cuprind: $tructura de criz# m$urile
con$eratorii# planul de ur%en i planul de reenire la normal!
5ana%ementul de criza in conte'tul planului de continuitate al
actiitatii $e bazeaza pe Conducerea unitatii care a $uferit o intrerupere de
orice fel a actiitatii! Conducerea ierar&ic $uperioara a fi informata cu
priire la incident $i la ma$urile luate!
n cadrul $i$temului de monitorizare a ri$cului de ar# $e con$ider c
an%a(amentele care $e $upun ace$tui obiect $unt an%a(amentele# bilaniere
$au e'trabilaniere# acordate debitorilor entiti priate $au publice# care au
rezidena $au naionalitatea ntr+o ar con$iderat cu ri$c $au $en$ibile# $au
care# pn n final# depind de calitatea unor a$emenea debitori 8ri$c
indirect9!
Ri$cul de ar $e materializeaz n dou mari tipuri de ri$c:
ri$c de pia - rezult din poziiile de ri$c a$umate de banc#
inclu$i n nume propriu# prin actie e'pu$e unui ri$c de ar
8titluri# deize# rata de dobnd# etc!9! E$te ealuat i ncadrat n
limite dup metode $pecifice! Totodat# titlurile n moneda local#
care implic o lic&iditate durabil $unt urmrite i n cadrul ri$cului
de contrapartid 8ri$c de emitent9!
ri$c $i$temic total + $e definete ca fiind ri$cul de nere$pectare a
obli%aiilor unei contrapartide proenind din $ituatia rii de
reziden $au de naionalitate a ace$tei contrapartide!
,erimetrul analizei ri$cului de ar acoper o li$t inclu$ n $tructura
de limite de ri$c de ar! Limitele de ri$c de ar $e aplic a$upra totalitii
an%a(amentelor bilaniere i e'trabilaniere# pe cla$e de ri$c!
Comitetul de Direcie aprob anual $tructura de limite pentru ri$cul de
ar# in$trumentate de RISC pe baza preiziunilor comerciale 8direciile
operaionale realizeaz un ar%umentar comercial9 i a proieciei de bu%et!
34
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
RISC analizeaz lunar eoluia an%a(amentelor i ncadrarea n limitele
$tabilite!
Ri$cul reputa ional e$te ri$cul datorat oricrei aciuni# realizate de
banc# de an%a(aii $i $au de partenerii de afaceri# care creaz o percepie
ne%ati n mediul e'tern or%anizaiei# direct le%at de aloarea numelui de
marc a BRD!
.e$tiunea ri$cului reputaional e$te realizat de Secretariatul
.eneral?Direcia Comercial# $ub directa ndrumare a Comitetului de
Direcie! n cadrul ace$tei competene# Secretariatul .eneral?Direcia
Comercial definete politicile de ma'imizare a reputaiei bncii ntr+un
proce$ permanent# care $ $e inte%reze cu dezoltarea durabil a afacerilor
bncii!
=biectiele mana%ementului ri$cului reputaional $unt:
$ definea$c atributele ima%inii de marc a bncii# n deplin
con$i$ten cu $trate%ia i alorile bncii;
$ definea$c mi(loacele de mbuntire a ima%inii de marc a
bncii;
$ define$c metodele de ealuare a reputaiei bncii;
$ propun planuri de aciune pentru eentualele $ituaii de criz
reputaional!
>inalitatea $i$temului de %e$tionare a ri$curilor $e refer la:
consist)na cu strat)0ia *ncii 6 rol central n planificarea i
m$urarea performanei bancare ;
furnizarea unei infor,ri int)-i0i*i-) priind ri$curile implicate ;
controlul ri$curilor trebuie $ reflecte cu precizie di,)nsiun)a
riscuri-or 8m$ur con$i$tent9 ;
$i$temul de %e$tionare trebuie $ faciliteze deciziile rapide
@trans+un)r) cu uurint +n +racticAB
r)s+onsa*i-it)a co,un a RISC i a direciilor operaionale $ub
e%ida Comitetului de Ri$c!
Ri$curile de pia de$emneaz ri$curile de pierdere $au de imobilizare
rezultnd dintr+o eoluie nefaorabil a condiiilor de acoperire a poziiilor
pe pia!
Ri$curile de contrapartid de$emneaz ri$curile de pierdere $au de
imobilizare cauzate de falimentul contrapartidei!
.e$tiunea ri$curilor referitoare la actiitile de pia e$te de
competena Direciei =peraiuni de ,ia 8D=,9 n cadrul actiitii curente i
a urmririi permanente a poziiilor %e$tionate de acea$ta!
ntre%ul di$poziti de control al ri$curilor $e bazeaz pe m$uri
normate de ri$c! Re%ulile de ealuare a ri$curilor $unt $upu$e aprobrii
Comitetului de Direcie!
Analiza ri$curilor de pia trebuie realizat zilnic $ub re$pon$abilitatea
Direciei Control Central de Ri$c i a Direciei =peraiuni de Trezorerie 8bacN+
office9 n mod independent fa de operatorii front+office!
Controlul ri$curilor con$t n erificarea urmtoarelor a$pecte :
e'&au$tiitatea i fiabilitatea calculului i a tran$miterii pe cale
ierar&ic a ri$curilor de pia i de contrapartid ;
fiabilitatea parametrilor de pia care $ere$c la elaborarea
rezultatelor i a ri$curilor ;
$olicitarea i $uprae%&erea limitelor n cadrul ri$curilor de pia i
al ri$curilor de contrapartid;
actualizarea carto%rafiei actiitilor i a ri$curilor ;
3$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
n %eneral# re$pectarea procedurilor care re%lementeaz
%e$tionarea i $uprae%&erea ri$curilor de pia i de
contrapartid ;
definirea i difuzarea re%ulilor i procedurilor de %e$tionare i de
ealuare a ri$curilor referitoare la actiitile de pia# n colaborare
cu direciile competente ;
informarea celor implicai cu priire la limitele de ri$curi de pia!
Direcia =peraiuni de ,ia 8front+office9 e$te re$pon$abil de :
$olicitarea limitelor de la RISC# care le a prezenta Comitetului de
Direcie pentru aprobare ;
%e$tionarea operaional a front+office+ului 8$uprae%&ere
operaional a operatorilor de pia# %e$tiunea curent a actiitii
i $uprae%&erea permanent a poziiilor9 ;
colaborarea pentru controlul independent i de pro'imitate a
actiitilor de pia# mpreun cu RISC ;
re$pectarea limitelor alocate ;
contul de e'ploatare al actiitilor de pia!
Directiile operaionale 8D=,9 pot e'ercita actiiti de pia numai n
cadrul limitelor aprobate n prealabil i notificate conform re%ulilor definite
mai (o$!
Comitetul de Direcie aprob# la propunerea RISC# o $tructur de
limite pe cate%orii de actiiti de pia!
n ace$t cadru# direciile implicate 8actiiti de pia i control de ri$c9
$tabile$c limitele conform procedurii urmtoare:
formalizarea cererilor de limite de ctre RISC# la cererea
re$pon$abilului ierar&ic al actiitii! n caz de dezacord# direciile
RISC i front+office or putea $olicita arbitra(ul Directorului
.eneral ;
aizul Comitetului de Direcie cu priire la coerena limitelor
$olicitate cu $trate%ia i cu con$trn%erile normatie i financiare
ale Bncii ;
RISC promoeaz $olicitarea re$pecti n circuitul de aprobare ;
RISC# dup aprobarea de ctre Comitetul de Direcie# notific
direciile operaionale implicate!
Re$pon$abilul D=, definete i aloc operatorilor limitele de poziii
$au operaionale! RISC are $arcina de a erifica implementarea ace$tor
limite i de a alida coerena ace$tora cu limitele notificate!
>iecare direcie operaional trebuie $ di$pun de mi(loacele i
procedurile care $ i permit $ erifice re$pectarea limitelor de ri$c care i+
au fo$t notificate!
Depirea limitelor de ri$c e$te po$ibil doar cu aizul faorabil al
RISC! Directorul direciei n cauz a tran$mite prin e+mail o de$criere a
tranzaciei care poate conduce la depirea limitei# nainte de nc&eierea
ace$teia!
Ri$cul a$upra ntre%ului portofoliu de operaiuni trebuie ealuat zilnic
de ctre operatorii bacN+office# n mod independent fa de operatorii front
office# i raportat la limitele core$punztoare!
Silnic trebuie realizat o analiz referitoare la coerena ri$curilor# a
rezultatelor i a poziiilor# n $copul de a $e ntri $ecuritatea i fiabilitatea
$uprae%&erii actiitilor# $ub re$pon$abilitatea bacN+office 8Direcia
=peraiuni de Trezorerie9!
36
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Un raport al ri$curilor a fi adre$at de ctre RISC n mod re%ulat
Comitetului de Ri$c!
=rice metod de ealuare utilizat pentru calculul ri$curilor i al
rezultatelor trebuie $ fie realizat pe $uport $cri$# prezentndu+$e ipotezele
$tati$tice $ubiacente ale ace$teia# precum i re%ulile de calcul la care $e
raporteaz!
n cazul celor mai importante actiiti# ace$t document a lua forma
unui do$ar de alidare# preciznd printre altele# caracteri$ticile de punere n
aplicare a modelului din punct de edere informatic# precum i condiiile de
utilizare operaional a ace$tuia! Re$pon$abilitatea de alidare a ace$tora
aparine RISC!
n conformitate cu principiile de %e$tionare a ri$cului de contrapartid#
nainte de nc&eierea unei operaiuni# e$te obli%atorie obinerea unei
autorizri de ri$c de contrapartid $ub forma unei limite punctuale $au a
unei limite permanente!
= operaiune de pia e$te $u$ceptibil de a %enera unul $au mai
multe tipuri de ri$curi de contrapartid# ri$curi cla$ificate n urmtoarele
cate%orii:
e'punere de credit 8n cazul mprumuturilor interbancare# $pre
e'emplu9; ace$t ri$c $e refer la aloarea nominal a operaiunii!
e'punere de clearin% 8ri$c %enerat de depozitul de numerar# titluri
$au creane ale bncii la contrapartide tere9!
e'punere emitent : ri$c e'i$tent n cadrul cumprrii unui titlu $au
a unei creane!
e'punere de nlocuire 8ri$c replacement9 : ri$c %enerat de
nc&eierea unui tranzacii cu un produ$ deriat 8inclu$i
mprumuturi de titluri $olicitate?acordate9! Ace$t tip de e'punere
include ri$cul de e'ecuie# care reprezint ri$cul de faliment al
contrapartidei ntre momentul contractrii operaiunii de
nzare?cumprare n cauz i momentul n care acea$ta e$te
efecti acoperit!
e'punere de decontare+lirare : ri$c $uportat n cadrul $c&imbului
$imultan i ne$ecurizat a dou actie 8deize# titluri# creane etc9!
Ace$t ri$c $e refer la aloarea nominal a operaiunii!
= autorizare e$te alabil 8n afara e'cepiilor9 doar pentru o $in%ur
cate%orie de ri$c! Documentul de notificare a $pecifica# pe cla$e de durat
$tandard# aloarea i natura ri$cului autorizat# n conformitate cu definiiile
%enerale $tabilite mai $u$!
Autorizrile or fi notificate fcndu+$e referin la un etalon comun de
m$urare a ri$cului! Valoarea nominal a operaiunii trebuie $ fie
ntotdeauna $pecificat n cererea de autorizare i n notificarea parametrilor
de pia!
D=, a trebui $ $uprae%&eze zilnic propriile an%a(amente i
autorizri!
An%a(amentele trebuie calculate conform metodelor de calcul fi'ate
$au alidate de ctre RISC# n mod independent fa de front+office!
D=T 6 direcia care realizeaz actiitile de bacN+office# e$te %aranta
$uprae%&erii e'&au$tiitii i fiabilitii calculului zilnic# precum i a
tran$miterii pe cale ierar&ic a ri$cului de contrapartid! D=T trebuie $
acorde o atenie $pecial operaiunilor care nu fac obiectul unei tratri bacN+
office $tandard# pentru a $e a$i%ura c ri$cul e$te efecti calculat dup o
metod corect!
3&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Re%ulat# RISC a realiza o analiz a cauzelor depirii autorizrilor!
5etodele de ealuare ale ri$cului de nlocuire pentru produ$ele deriate $e
bazeaz pe m$uri normate ale ri$cului i care define$c tipul operaiunilor
re$pectie# precum i domeniul lor de alabilitate!
=rice tranzacie n afara perimetrului definit de m$urare a ri$cului de
nlocuire trebuie $ fac obiectul unei ponderri $pecifice nainte de a fi
nc&eiat i alidat de ctre RISC!
nc&eierea unei operaiuni de pia are loc ntr+un cadru contractual! n
cazul produ$elor deriate i a ce$iunilor temporare de titluri 8repo i
a$imilate ace$tora9# ace$ta e$te pu$ n practic prin $emnarea unui contract+
cadru cu contrapartida i prin trimiterea confirmrilor referitoare la ace$t
contract!
Ne%ocierea ntre%ii documentaii (uridice trebuie# n principiu# $
precead nc&eierea primei operaiuni! =rice e'cepie de la acea$t re%ul
nece$it acordul RISC! n ace$t caz# ne%ocierea contractului+cadru trebuie $
nceap cel mai trziu n momentul nc&eierii primei tranzacii!
=peraiunile inclu$e n cadrul unui proce$ comple' nu pot fi realizate
fr o documentaie (uridic $tabilit 8$au reizuit9 de ctre Direcia 2uridic
i >i$calitate!
BacN+office+ul trebuie $ erifice $ecuritatea (uridic a operaiunilor i
re$pectarea normelor $tabilite n ace$t $en$! n particular# dac $unt in$erate
n contracte clauze care nu $unt $tandard# bacN+office+ul a erifica impactul
ace$tora a$upra ri$curilor de pia i de contrapartid i a trebui $ $e
a$i%ure de analizarea ace$tora i de luarea lor n con$iderare n raportarea
ri$cului!
nainte de lan$area oricrei noi cate%orii de actiiti $au de tranzacii#
RISC# mpreun cu direcia care r$punde de produ$ul nou# trebuie $ $e
a$i%ure ca totalitatea ri$curilor aferente 8mai ale$ ri$curile de pia# de
contrapartid# de ima%ine# (uridice# fi$cale# operaionale9 $ fie identificate n
mod corect# m$urate i rezolate# i c e'i$t un $i$tem de raportare
adecat! n $pecial# re$pon$abilii trebuie $ erifice capacitatea de rezolare
din punct de edere admini$trati i contabil a noilor produ$e# ntr+o manier
$ati$fctoare fa de cerinele de calitate i innd cont de olumele
preizibile!
RISC $e a a$i%ura c a funciona un comitet de pilota(# care $
autorizeze n mod formal lan$area noilor actiiti i a noilor produ$e!
Direciile care lan$eaz noi produ$e trebuie $ trimit $i$tematic la
RISC pentru aizare $tadiul de dezoltare pentru noile produ$e!
n cazul unui dezacord n cadrul comitetului cu priire la lan$area unui
nou produ$# direcia re$pecti a putea $olicita un arbitra( Directorului
.eneral!
Comitetul de pilota( are competena de a e'amina# dac con$ider
nece$ar# actiitile $au produ$ele de(a e'i$tente# fie c au fo$t $au nu
autorizate de ace$ta la lan$area lor# dac $e con$ider c modul de
rezolare# de %e$tionare $au de ncadrare a ri$curilor nu e$te $ati$fctor!
Independent de intereniile In$peciei .enerale $au in colaborare cu
ace$tea# RISC are $arcina ca# n cadrul controalelor $ale# $ erifice
re$pectarea re%ulilor i a procedurilor enunate mai $u$!
Comitetul de Ri$c a fi informat cu priire la ri$curile referitoare la
operaiunile de pia i aprob# la propunerea RISC# principalele &otrri
referitoare la $tructura i punerea n practic a di$pozitiului de
$uprae%&ere a ri$curilor referitoare la operaiunile de pia!
Ace$ta a e'amina $tadiul raportrilor periodice a ri$curilor referitoare
la operaiunile de pia ale bncii!
3'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
.e$tionarea ri$curilor $tructurale de rat de dobnd# de cur$ de
$c&imb i de lic&iditate pre$upune:
definirea cadrului de %e$tionare a ri$curilor de rat de dobnd# de
lic&iditate i de cur$ de $c&imb# altele dect cele care rezult din
operaiuni de pia re%lementate prin in$truciuni $pecifice!
delimitarea domeniilor de ri$curi ce decur% din operaiuni de pia#
de cele care decur% din poziii denumite $tructurale.
$tabilirea anumitor principii de funcionare n domeniul refinanrii
operaiunilor comerciale i definirea noiunii de operaiuni
$tructurale!
definirea re$pon$abilitii dierilor interenieni!
= operaiune productoare $au $u$ceptibil de a produce un flu' de
trezorerie cu e'teriorul poate fi :
fie o operaiune de pia 8operaiuni %eneratoare de ri$c de pia
care fac obiectul limitelor de ri$c de pia9 ;
fie o operaiune comercial 8credite# depozite# an%a(amente
clientel9 ;
fie o operaiune de %e$tiune proprie 8micri ale capitalurilor
proprii# ine$tiii# operaiuni de trezorerie $au pe cont propriu
ne$uprae%&eate n cadrul limitelor ri$curilor de pia9!
,entru actiitile comerciale de$furate 8care nu procedeaz la o
refinanare indiidual i $i$tematic a operaiunilor cu clientela9 banca
trebuie $ recur% la o Central >inanciar 8atunci cnd ea e$te funcional9#
al crei rol e$te:
$ a$i%ure %e$tiunea poziiei care rezult din operaiunile
comerciale nete de refinanrile $pecifice# printr+o analiz $tati$tic
a $oldurilor ;
$ a$i%ure acoperirea nece$itilor prin apelarea la pieele
interbancare prin Direcia =peraiuni de ,ia;
$ factureze re$ur$ele i modul de utilizare a ace$tora n banc
and la baz dobnzi difereniate# n m$ura n care aplicaiile
informatice permit ace$t lucru!
,oziiile denumite $tructurale $unt compu$e din :
operaiuni de %e$tiune proprie;
poziia comercial rezidual# rezultat ca diferen ntre
operaiunile comerciale i operaiunile de acoperire direct
8atunci cnd e$te cazul9;
alte operaiuni comerciale admini$trate $au nu de ctre Centrala
>inanciar 8n funcie de $tadiul implementrii ace$teia9!
Suma poziiilor $tructurale i a poziiilor de pia con$tituie poziia
%lobal a bncii!
Re$pon$abilul cu ri$curile $tructurale are ca mi$iune realizarea
ealurilor periodice a ri$curilor aprute# raportarea ri$curilor# elaborarea
propunerilor de acoperire i de punere n aplicare a deciziilor luate!
Acea$t re$pon$abilitate acoper :
alidarea ipotezelor i coneniilor de tratare# modele de ealuare#
parametrii de pia utilizai ;
in$truirea i notificarea limitelor ;
formalizarea i difuzarea re%ulilor i procedurilor de %e$tiune i de
ealuare a ri$curilor!
39
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
,entru $uperizarea ri$curilor $tructurale# Comitetul de Ri$c $e
bazeaz pe colaborarea dintre Departamentul Sintez + Contabilitate i
Direcia Control Central de Ri$c!
ntre%ul di$poziti al limitelor $e bazeaz pe o metod comun de
m$urare a ri$cului i n particular n ceea ce priete ri$cul de dobnd pe
ealuarea $en$ibilitii rezultatului bncii la un $cenariu de ariaie a
dobnzilor!
Comitetul de Directie aprob# la propunerea a Comitetului de Ri$c# o
$tructur $pecific de limite!
,oziiile i ri$curile $tructurale or fi ealuate i raportate la limitele
core$pondente 8cu mi(loacele i procedurile care $+i permit erificarea i
re$pectarea limitelor notificate9!
Trime$trial# RISC efectueaza o raportare formalizat! Toate depirile
limitelor $unt comunicate Comitetului de Direcie prin Direcia Control
Central de Ri$c!
Validarea modelelor utilizate pentru ealuarea ri$curilor $tructurale
8re%uli de $cadenare# definirea unor $cenarii de ri$curi ma(ore coerente cu
datele utilizate pentru $uprae%&erea ri$curilor de pia# ipoteze
comportamentale $ubiacente9 e$te de re$pon$abilitatea Direciei Control
Central de Ri$c!
Ace$te lucrri trebuie $ duc la con$tituirea materialelor $uport
$cri$e! 5odificrile $emnificatie trebuie $ fie prezentate n prealabil
Comitetului de Ri$c pentru aprobare# nainte de a fi pu$e n aplicare!
Ane'at e$te prezentat %lo$arul termenilor principali pentru analiza
ri$curilor $tructurale 8 ane'a 79!
Direcia Control Central de Ri$c a$i$t Comitetul de Directie la
$uprae%&erea ri$curilor $tructurale!
n ace$t $en$# RISC e$te informat de ctre Departamentul Sintez +
Contabilitate cu priire la an$amblul proiectelor# m$urilor $au
eenimentelor care au $au care ar putea aea un impact $emnificati
a$upra %e$tiunii ri$curilor $tructurale ale bncii!
RISC e$te de$tinatara tuturor raportrilor de con$olidare i a tuturor
acelora care fac $ apar depiri de limite!
n ace$t cadru# Direcia Control Central de Ri$c:
conduce# la $olicitarea Comitetului de Ri$c# lucrri cu caracter de
cercetare i dezoltare#
formuleaz toate comentariile $au propunerile care izeaz
ameliorarea controlului ri$curilor $tructurale ale bncii! Ace$te
comentarii i propuneri $unt e'aminate de ctre Comitetul de Ri$c!
RISC# $upune aprobrii Comitetului de Ri$c:
propunerile n domeniul limitelor ri$curilor $tructurale;
propunerile prezentate i alidate priind modelele# procedurile
%enerale i de punere n aplicare a di$pozitiului de control al
ri$curilor $tructurale;
raportrile priitoare la ri$curile $tructurale ale bncii!
2.2.2.Clasificarea riscurilor bancare
Eolutia ri$curilor in plan te&nolo%ic# economico+financiar $i al
re$pon$abilitatii pre$upune analiza identificarii $i ealuarii con$ecintelor
ri$cului# reducerea# preenirea $au eliminarea c"t mai mult po$ibil a
40
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
ri$curilor precum $i analiza $i decizia an$amblului co$turilor $i pierderilor
acceptate!
Eolutia ri$curilor define$te urmatoarele $ur$e de ri$c :
ri$cul per$onal + cauzat de $c&imbari in nece$itatile familiale#
$c&imbarea $tatutului locului de munca;
ri$cul economic + cauzat de $c&imbari in actiitatea economica
8rece$iune#e'pan$iune# normala9
ri$cul datorat inflatiei + cauzat de $c&imbari in puterea de
cumparare $i afecteaza performantele unei firme fiind le%at de
modul cum $unt finantate actiunile firmei;
ri$cul in afaceri + care include ri$cul economic $i cel datorat
inflatiei; poate fi definit ca fiind %radul de ne$i%uranta inerent
preiziunilor c"$ti%urilor iitoare %enerate de actie $au de
capitalul propriu daca firma nu utilizeaza finantare din credite
bancare $i depinde de %radul de ariabilitate a cererii#
ariabilitatea preturilor# capacitatea de a a(u$ta preturile precum
$i de ma$ura in care co$turile $unt fi'e;
ri$cul financiar + cauzat de imprumutul pe care+l face firma# de
faptul ca eniturile $i afacerile firmei pot fluctua %ener"nd
dificultati la rambur$are!
C-asificar)a riscuri-or *ancar) in functi) d) ).+un)r)a -a risc#
de cauza $i forma lor pre$upune o %rupare dupa natura operatiilor bancare
pre$tate $i dupa cadrul de actiitate %enerala $i cuprinde :
a9 ri$curile bancare pure;
b9 ri$curile bancare $peculatie;
c9 ri$curile bancare financiare;
d9 ri$curile bancare de pre$tare;
e9 ri$curile cu impact a$upra performantei bancare!
a) %iscurile bancare pure $unt caracterizate prin faptul ca
e'punerea la ri$c e$te %enerata de actiitatile $i proce$ele bancare cu
potential de a produce eenimente care $a $e $oldeze cu pierderi cum ar fi
fraudele in efectuarea unor decontari# important fiind efectul p$i&olo%ic de
de$cura(are a unor actiitatI frauduloa$e! Ace$tea $e pot cla$ifica in ri$curi
fizice# ri$curi financiare#ri$curi criminale $i frauduloa$e# ri$curi de ra$punderi!
Ri$curile fizice pot apare ca di$tru%ere a cladirilor# a liniilor de
telecomunicatii# aarierii a ma$inilor# di$tru%ere a materialului in timpul
tran$portului# accidente de circulatie!
Ri$curile financiare $e pot manife$ta ca pierderi complete de date
informatice# pierderi de documente remi$e la inca$are# pierderi de efecte de
comert# di$tru%ere a ar&ielor!
Ri$curile criminale $i frauduloa$e cuprind a$pecte priind patrunderi
neautorizate in fi$ierele informatice# utilizarea frauduloa$a a mi(loacelor de
plata# duplicarea $i contrafacerea in$trumentelor de plata de debit#
utilizarea frauduloa$a a unei operatii de catre un functionar# intocmirea
do$arului de creditare pe baza de fal$uri# deturnarile de fonduri# furt#
bancnote fal$e# atac armat# t"l&arii# furt de alori pe timpul tran$portului!
Ri$cul de ra$punderi $e refera la nere$pectarea normelor priind
de$c&iderea de conturi# pierderi de efecte de comert# ra$punderea
cenzorilor# erori de %e$tiune a conturilor# erori de ordin bur$ier in operatiile
cu titluri# acordari $au $u$pendari abuzie de credite# %re$eli de con$ultanta
in in%ineria financiara!
41
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
b) %iscurile bancare speculative sau lucrative $e caracterizeaza
prin faptul ca e'punerea la ri$c e$te %enerata de incercarea de a obtine un
profit mai mare acea$ta put"nd %enera c&eltuieli $uplimentare# pierderi ce
pot rezulta din nerambur$arile la $cadenta etc!!
<ntre ri$curile pure $i ri$curile $peculatie nu e'i$ta o demarcatie
neta# multe din ace$te cate%orii prezent"nd tra$aturi comune 8cauze#
in$trumente de %e$tiune# metode de ealuare9!
cA %iscurile bancare financiare pot apare in cadrul operatiilor
bilantiere $i e'trabilantiere $i include ri$cul de creditare# de lic&iditate# de
piata# de faliment#de imobilizare $i de $emnatura!
Ri$cul de creditare reflecta probabilitatea inca$arii la maturitate a
capitalului aan$at $i a dob"nzilor!
Ri$cul de lic&iditate 8de finantare9 e'prima probabilitatea incapacitatii
de a finanta efecti operatiile bancare concentr"ndu+$e a$upra lic&iditatii
actielor bancare! Lic&iditatea e$te o proprietate %enerala a actielor
e'prim"nd capacitatea ace$tora de a fi tran$formate rapid $i cu c&eltuieli
minime in moneda lic&ida# conducerea a"nd $arcina e$timarii $i acoperirii
neoilor de lic&iditate bancara! Lic&iditatea adecata a fiecarei banci e$te
importanta $i pentru minimizarea ri$cului $i$temic datorita ri$cului de
conta%iune prin $i$temul de plati interbancar $i intrabancar! Spre deo$ebire
de indicatorii traditionali 8ponderea creditelor in olumul total al depozitelor#
%radul de acoperire cu depozite a actielor lic&ide9 indicatorii obiectii
8 co$tul re$ur$elor atra$e# %radul de acoperire cu re$ur$e locale $au cu
re$ur$e interbancare 9# urmare$c eolutia corelata a actielor lic&ide $i a
pa$ielor imediate; un indicator e'pre$i de analiza e$te cel care raporteza
diferenta dintre actiele lic&ide $i imprumuturi la o marime care $a
reprezinte neoile potentiale de lic&iditate 8depozite olatile9!
Ri$cul de piata 8de ariatie a alorii actielor financiare# a titlurilor de
aloare# a efectelor de comert9 cuprinde ri$cul de ariatie a ratei dob"nzii#
ri$cul ca ariatia pietei $a afecteze nefaorabil profitul bancar! Volatilitatea
actielor financiare implica ri$c de piata doar daca acea$ta olatilitate nu a
fo$t anticipata! Ri$cul ariatiei ratei dob"nzii pe piata e$te ma$urat prin
%radul de $en$ibilitate 8relati9 $au .A,8ab$olut9!
Ri$cul de faliment 8de capital $au de indatorare9 e'prima
probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii $a fie in$uficiente pentru a
acoperi pierderile rezultate iar ace$tea $a afecteze ne%ati pla$amentele
creditorilor bancii!
Capitalul are un rol e$ential in protectia %lobala a bancii fata de
ri$curile nedier$ificabile $i cele pure# (uc"nd rolul de amortizor %lobal de
$oc# marimea $i $tructura $a fiind elemente e$entiale in $tabilirea ri$cului
bancii; $caderea ponderii $ale in totalul bilantier $i dier$ificarea
elementelor $ale componente con$tituie tendinta %enerala de eolutie a
capitalului financiar bancar!
Ace$te %rupe de ri$c trebuie priite $i analizate impreuna deoarece
ele e'prima a$pecte diferite ale aceluia$I potential de ri$c $i anume operatii
bancare curente! <n domeniul bancar $ituatiile ne%atie ale unei banci pot
afecta $i alte banci e'i$t"nd un permanent ri$c $i$temic care e$te nece$ar a
fi %e$tionat de bancile centrale comerciale!
Ri$cul de imobilizare ca forma de manife$tare a ri$cului de lic&iditate
$e refera la lip$a de lic&iditate de a nu $ati$face cererile de retra%ere a
depozitelor datorita unei %e$tiuni nereu$ite a pla$amentelor in credite!
Ri$cul de $emnatura la care $unt e'pu$i debitorul $i creditorul in
momentul inc&eierii contractului con$finte$te ra$punderile care le rein!
42
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
dA%iscurile bancare de prestare cuprind ri$cul operational#
te&nolo%ic al produ$elor noi# $trate%ic fiind a$ociate operatiilor din $fera
$ericiilor financiar bancare $pecifice!
Ri$cul operational 8de $arcina9 e'prima probabilitatea ca banca $a nu
mai poata a$i%ura $erirea clientilor in mod profitabil !
Ri$cul te&nolo%ic e$te a$ociat calitatii $i $tructurii ofertei de produ$e
financiare care au un ciclu de iata propriu $i tind $a fie inlocuite de produ$e
mai performante at"t pentru clienti c"t $i pentru banca!
Ri$cul produ$ului nou a$ociat inoarilor in $fera produ$elor financiare
e'prima probabilitatea cumulata a producerii mai multor eenimente
ader$e!
Ri$cul $trate%ic e'prima probabilitatea de a nu ale%e $trate%ia optima
fiind inerent oricarei $electii de piete# produ$e $i zone %eo%rafice pe care o
implica definirea $trate%iei bancii!
))%iscuri cu impact asupra performantei bancare cuprind ri$cul
de frauda# ri$cul economic# concurential $i le%al! Reprezinta o cla$a de
ri$curi cu un puternic potential de impact a$upra performantei bancare#
e'prim"nd probabilitatea ca o $c&imbare ader$a de mediu $a afecteze
ne%ati profitul bancii!
Ri$cul de frauda e$te un ri$c de ordin intern deoarece pentru
in$titutiile bancare# ca entitate# actele $i intentiile $alariatilor reprezinta o
ariabila e'terna dificil de controlat; e'prima probabilitatea comiterii unor
furturi $au a unor acte contrare intere$elor bancii de catre an%a(atii $ai# acte
care afecteaza rentabilitatea bancii c"nd nu $unt detectate din reme $i
recuperate!
Ri$cul economic e'prima probabilitatea diminuarii performantelor
bancii ca urmare a unei eolutii ader$e a conditiilor de mediu# influent"nd
calitatea pla$amentelor# olatilitatea re$ur$elor $i potentialul de ri$c la niel
re%ional# national $au international! Ri$cul economic cuprinde tot ceea ce
cauzeaza incertitudine in $olduri $i in co$turi de operatii in cantitatile $i
preturile produ$elor unei firme cauz"nd incertitudine in operarea profitului!
Ri$cul concurential e'prima probabilitatea reducerii profitului in
conditiile modificarii raporturilor de piata in defaoarea bancii!
Ri$cul le%al e'prima incertitudinea in eolutia iitoare a cadrului
le%i$lati in conditii de concurenta $timulatia!
Ri$curile bancare $e mai c-asifica in functi) d) a-ocar)a ac)stora
in cadru- sist),u-ui financiar in ri$curi dier$ificabile $i nedier$ificabile!
Ri$curile dier$ificabile dein ne$emnificatie c"nd $unt combinate
$uficiente pozitii bilantiere pentru ca le%ea numerelor mari $a fie actiata# in
timp ce ri$curile nedier$ificabile ram"n $emnificatie fiind determinate de
rata dob"nzii # cur$ul alutar etc!! ,rotectia $e a$i%ura prin %e$tiunea unor
te&nici $i in$trumente $pecifice $i prin capital# incertitudinea nece$it"nd un
capital $uficient $i nu poate fi %e$tionata prin te&nici $pecifice!
Analiza cate%oriilor de ri$curi bancare nece$ita abordarea riscuri-or
r)/u-tat) din )")ni,)nt) n)+r)"a/ut) +r)cu, si o ana-i/a
traditiona-a a riscuri-or *ancar)
D
! A$tfel $unt cuno$cute:
ri$curile de $i$tem cauzate de o $cadere acceptabila a ofertei de
bani $i de anumite re$trictii impu$e bancilor;
ri$curile de pret pre$upune cre$terea bru$ca a ratelor dob"nzii in
conditiile in care banca detine actie cu o $cadenta mai lun%a
dec"t a pa$ielor ;
9
L! Ro'in# .e$tiunea Ri$curilor Bancare# Ed! Didactica $i ,eda%o%ica# R!A!# Bucure$ti#
0DDF# p!0F@
43
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
ri$cul de functionare ca rezultat al fraudei $i al incompetentei!
Din punct de edere al analizei traditionale putem int"lni :
ri$cul %eneral din cauze naturale# de ordin politic $au economic ce
$e poate abate a$upra unei tari;
ri$cul tarii $au ri$c nepreazut apare ca rezultat al incapacitatii de
a face fata an%a(amentelor a$umate;
ri$cul de ta'a $i $c&imb $e manife$ta in $ituatia in care in$titutiile
de credit nu di$pun de re$ur$e $i $ume utilizabile ale caror durate
$a fie ec&itabile $i pentru care modalitatile de fi'are a ta'elor $a
fie identice;
ri$cul profe$ional 8corporati9 ameninta bancile an%a(ate foarte
mult in anumite $ectoare $i care $unt cuprin$e de o criza;
ri$cul de intreprindere care $e manife$ta in re$pectarea conditiilor
contractuale at"t din partea debitorului c"t $i a creditorului!
5ana%ementul ri$cului $e concentreaza pe utilizarea alorii
actualizate a ri$cului pentru a cla$ifica un tip de ri$c cuantificabil 8ma$urabil9
+ ri$curile de piata# metodolo%ie care poate $a $erea$ca pentru ri$curile de
credit # de lic&iditate# care $unt ri$curi operationale! Ri$curile
necuantificabile pot $a atra%a pierderi fiananciare amenint"nd
intreprinderea $i %ener"nd proceduri de atenuare!
5odul in care e$te %e$tionat ri$cul $e reflecta in di$tributia ri$cului# iar
daca acea$ta e$te ine%ala atunci in economie e'i$ta con$tr"n%eri
e'traeconomice care creeaza di$tor$iuni! Di$tributia ec&ilibrata a ri$cului
e$te direct proportionala cu performata competitionala a unei economii!
Ri$curile la care $e e'pun a%entii economici $unt ri$curi cauzate de
inflatie# de eolutia cur$ului de $c&imb $i de bloca(ul economico+ financiar
adica ri$cul de neplata!
Analiza ri$curilor implica cone'iuni in domeniul te&nolo%ic# economic#
(uridic# corelate cu o $erie de re$pon$abilitati de ordin $ocial# politic#
ecolo%ic# comercial!
,entru a conduce eficient o afacere trebuie identificate ri$curile
po$ibile fara a$umarea carora profitul realizat poate deeni ariabil! ,entru
orice tip de afaceri ri$cul imbraca forma ri$cului de productie 8de
e'ploatare9# a ri$cului financiar# a ri$curilor alutare 8ri$c de $c&imb alutar#
de cre$tere a co$turilor de fabricatie a produ$elor pentru e'port# ri$c al
fluctuarii ratei dob"nzii9# a ri$curilor de neplata 8comerciale9# a ri$curilor
cata$trofale# a ri$cului politic# de piata# de lic&iditate8ri$cul imobilizarii9# de
$olabilitate $i a ri$cului de $i$tem# notiune noua care implica $i$temul
financiar in an$amblul $au 8perturbatii in lant in economie $au crize
financiare9!
2.2..%iscul de creditare bancara
,roce$ul de %e$tiune %lobala a ri$curilor bancare pre$upune
identificarea $i ealuarea ri$curilor# controlul ri$curilor# eliminarea $i eitarea
ri$curilor precum $i finantarea ri$curilor! Identificarea $i ealuarea ri$curilor
pot a$i%ura o e$timare efectia $i eficienta a actiitatii bancare! Abordarea
$i$temica a ealuarii ri$cului creeaza bancii po$ibilitatea de reducere a
c&eltuielilor printr+un control ri%uro$ $I o finantare adecata a ri$curilor!
Controlul ri$curilor bancare are in edere te&nici de %e$tiune a bilantului $i
de dier$ifcare a portofoliului de credite! >inantarea ri$curilor bancare
pre$upune acoperirea ri$curilor cu frecenta $i amplitudinii a e'punerii
preizibile precum $i tran$ferul ri$curilor# in cazul ri$curilor
44
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
neindentificabile!Bancile utilizeaza diferite $i$teme de ealuare a ri$cului
cum ar fi: $i$teme %enerale de ealuare a ri$cului 8li$te de control# $i$teme
ponderate bazate pe metode $tati$tice# analize comparatie9# precum $i
$i$teme utilizate pentru a $emnala ri$cul baz"ndu+$e pe un $i$tem final de
ierar&izare!
5ana%ementul ri$cului de creditare bancara pre$upune luarea
ma$urilor a$i%uratorii cu priire la rambur$area creditului $i la prote(area
$ub$tantei creditului de rata inflatiei! Si$temul bancar $e confrunta cu ri$cul
de neperformanta a creditului fapt pentru care a fo$t nece$ara
imbunatatirea mecani$melor de protectie# eit"ndu+$e acordarea de credite
fara %arantii materiale# in$a$i mediul economic incert cre"nd un ri$c
$uplimentar pentru actiitatea de creditare bancara!
Ri$cul de creditare bancara 8ri$c de in$olabilitate# ri$c de
nerambur$are# ri$c al deteriorarii calitatilor actielor bancare9 reflecta
probabilitatea inca$arii efectie la $cadenta a capitalului aan$at $i a
dob"nzilor# orice credit reprezent"nd o anticipare a unor inca$ari iitoare!
Analiza financiara pe baza indicatorilor obiectii 8concentrarea creditelor#
ponderea pla$amentelor# %radul de acoperire cu re$ur$e9 pot arata anticipat
aparitia unor probleme pe parcur$ul proce$ului de creditare mai ale$ daca
limitele $unt depa$ite pentru mai multI indicatori# a$tfel pierderile la
portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiile de creditare $unt
or%anizate $i %e$tionate cu profe$ionali$m# conducerea bancii control"nd
permanent calitatea portofoliului de credite!
Continutul unei politici de creditare bancara comporta $tabilirea
$arcinilor $ericiului de creditare $i a unui obiecti priind calitatea optima a
portofoliului de credite# $tabilirea unor principii $i proceduri in con$tituirea $I
admini$trarea portofoliului de credite precum $i proceduri $i parametri
detaliatI de creditare $pecifici fiecarui tip de credite!
Elementele determinante ale %e$tiunii ri$cului de creditare $unt
capacitatea de plata# caracterul debitorului# capitalul debitorului# %arantia
reala $au per$onala precum $I conditiile de mediu
01
! ,rincipalele $labiciuni in
%e$tiunea ri$cului de creditare $unt $electia defectuoa$a a do$arelor $i
$uprae%&erea interna improprie a eolutiei calitatii debitorului! Ri$cul de
$electie poate fi minimizat prin ri%oare in continutul do$arelor# aprecierii
interna a calitatii clientilor pe baze unitare prin puncta(# dubla aizare a
deciziei de creditare $i $tabilirea unei mar(e a ratei dob"nzii!
Ri$cul de creditare e$te cauzat de perturbatii in flu'ul de inca$ari
anticipat la analiza cererii de creditare# care pot %enera in$olabilitatea!
5inimizarea e'punerii la ri$c e$te po$ibila prin cre$terea co$tului creditului
$I prin %arantii! ,entru acoperirea pierderilor la portofoliul de credite $e
folo$e$c controlul ri$curilor prin con$tituirea unor fonduri bancare proprii de
acoperire a pierderilor 8proizioane9 c"t $i cedarea ri$curilor de a$i%urare
prin a$i%uratori proprii! Rata dob"nzii percepute de banca poate fi o
modalitate de finantare indirecta a ri$curilor la care $e poate adau%a o
prima de ri$c de 0+7 puncte ce e'prima riscu- statistic d) n)ra,*ursar)
+) *a/a dat)-or int)rn) din +)rioad)-) ant)rioar).
,roce$ul de analiza a creditului a$i%ura informatiile de care are neoie
anali$tul $tati$tician pentru a formula recomandarea de acordare a
creditului! Controlorul de credite din bncile comerciale analizeaz
documentaia de creditare in punct de edere al ri$curilor totale i acord un
aiz faorabil $au ne%ati n form $cri$# de care conducerea bncii#
conform competenelor e'i$tente# poate ine $eama $au nu la acordarea
creditului!
10
Normele de creditare BRD
4$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Unele banci pentru creditele de olume in$emnate prime$c cotari ale
clientilor $i creditelor de la centrele proprii de decizie de la nielele ierar&ic
$uperioare ale bancilor $au c&iar de la a%entii de ealuare# date care $unt
$trict confidentiale!
=rice ine$titie pre$upune ri$c $i incertitudine# concepte care in
domeniul finantarii din credite bancare a proiectelor de ine$titii ale
clientilor $e intrepatrund $i coe'i$ta pentru fiecare dintre ace$tea! ,entru
analiza ri$cului $e pot folo$i metoda arborelui de decizie# $imularea#
di$per$ia# coeficientul de ariatie# profitul net actualizat# pro%ramarea
matematica# analiza ierar&ica precum $I metoda $corului pentru un %rup de
indicatori reprezentatii ! De e'emplu probabilitatea de nerambur$are a
creditului $i de plata a dob"nzii de catre un client caruia I+a fo$t finantata
ine$titia $e nume$te ri$c de ruinare# e'i$t"nd un pra% ma'im de acceptare
a ri$cului de ruina# pra% care poate fi $tabilit $i care poate duce la
re$pin%erea proiectului de ine$titii! 5odalitatea de determinarea a
pra%urilor de acceptare $i re$pin%ere a proiectelor de ine$titii $e poate
realiza prin metodele urmatoare:
analiza unor proiecte anterioare de aceea$i natura 8metoda
comparaiei9;
analiza brain$tormin% 8te&nica Delp&R9 realizata de $peciali$ti in
domeniu!
Admini$trarea unui portofoliu de credite $e bazeaza pe prezumtia ca
ri$cul pentru intre% portofoliu ar trebui $a fie mai mic dec"t ri$cul aferent
fiecarei componente a portofoliului! Ri$cul e$te o ma$ura a probabilitatii iar
probabilitatea ca doua ri$curi $eparate $a $e realizeze a%re%at e$te mai
mica dec"t probabiltatea ca fiecare dintre ele $a $e realizeze indiidual daca
ri$curile nu $unt corelate! ,ractica a aratat ca ri$cul a%re%at $e diminueaza
p"na la apro'imati @1 de ri$curi indiiduale necorelate!Daca ri$curile $unt
corelate ne%ati 8cre$terea probabilitatii de a $e realiza un ri$c conduce la
$caderea probabilitatii de realizare pentru un alt ri$c 9# efectele diminuarii
ri$cului intre%ului portofoliu $unt mai benefice! Lip$a de corelare intre
ri$curile indiiduale ale unui portofoliu de credite e$te importanta pentru
reducerea ri$cului a%re%at !
I,+ortant +)ntru acti"itat)a d) cr)ditar) *ancara )st)
a-)0)r)a unor 0arantii ad)c"at) $i acordarea de credite necorelate intre
ele care $e face prin ec&ilibrarea caracteri$ticilor creditelor din portofoliu# a
ri$curilor a$ociate cu fiecare $ector de actiitate $i termenele $cadente ale
creditelor care trebuie $a fie c"t mai diferite! Ace$ti factori impreuna cu
probabilitatea de realizare a ri$cului 8pierderea potentiala9 ofera o ima%ine
priind calitatea portofoliului de credite!
Ri$cul de creditare bancara trebuie analizat $i prin pri$ma
po$ibilitatilor de $uportare de catre debitor a co$tului creditului acordat! Din
punctul de edere al bancii a$pectul ri$cului de rata a dob"nzii il reprezinta
decizia de a imprumuta $au a credita la rate fi'e $au ariabile ale dob"nzii#
bazate pe pro%nozele priind tendinta de eolutie a ratei dob"nzii! Ratele
fi'e $e e'prima procentual iar cele ariabile $e e'prima prin adau%area unor
puncte la rata dob"nzii interbancare!
Debitorii care imprumuta la o rata fi'a a dob"nzii ar dori o rata
flotanta pentru acela$i imprumut! Ace$tia prin intermediul unei banci
comerciale pot %a$i un partener care $a dorea$ca $a $c&imbe tipul de rata a
dob"nzii a$tfel ca cei care au contracte de credit cu rata fi'a fac 3$c&imb4
8SIA,9 cu cei care au contracte de credit cu rata flotanta a dob"nzii!
Contractele de tip SIA, $unt caracterizate prin :
46
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
mar(ele de profit $unt foarte mici fiind utilizate in tranzactii cu
$ume foarte mari;
nu $e tran$fera alorile creditelor ci numai tipul ratelor dob"nzii;
$umele initiale ale creditelor ram"n ne$c&imbate;
profitul total e$te e%al cu diferenta de dob"nda intre ratele fi'e $i
cele ariabile!
Tranzactiile SIA, $e inc&eie la $f"r$itul unei perioade pentru care a
fo$t $tabilita o rata flotanta a dob"nzii dupa relatiile:
R K 8Rf + Rfl9L ,?@OB L S
87!79
unde: R + rezultatul;
Rf + rata fi'a;
Rfl + rata flotanta;
, + perioada;
S + $uma tranzactiei!
Contractele la termen priind rata dob"nzii 8>=RIARD RATE
A.REE5ENT9 pot fi folo$ite pentru a elimina ri$cul de rata a dob"nzii pentru
o tranzactie in iitor! Rata diferentiata $e calculeaza cu relatia :
R
d
C
36$ . / 1
/ 36$ . / 0 1
P d
S P c d
+


87!@9
unde: d + rata dob"nzii;
c + rata contract;
, + perioada;
S + $uma!
Numitorul fractiei e$te un factor de a(u$tare care tine $eama de faptul
ca rata dob"nzii diferentiata $e plate$te la data la care contractul intra in
i%oare# inainte de perioada pentru care e$te acordat creditul!
Banca in calitate de creditor inainte de acordarea creditului e$te
nece$ar a manife$ta o prudenta prin analitii de ri$c# o atentie ma'ima $i o
analiza ri%uroa$a a clientului potential! Documentele inclu$e in do$arul de
credite pot %enera ri$c prin intocmirea ace$tora in forme neautentice# prin
omiterea $au in$crierea unor date fal$e# incomplete# con$tatarea unor
neconcordante intre datele in$cri$e in bilantul contabil $i datele furnizate
pentru calculul indicatorilor de bonitate precum $i prin analiza bu%etului de
enituri $i c&eltuieli care ar contine $upradimen$ionari ale eniturilor $I
c&eltuielilor!
<n %eneral $ocietatile comerciale $unt $upu$e ri$cului de faliment
00
datorat mana%ementului defectuo$ $au mana%ementului rau intentionat in
unele cazuri particulare! ,rudenta bancara impune analiza debitorului $ub
a$pectul competentei# a moralitatii# a cadrului profe$ional a indatorarii
e'i$tente# a capacitatii de rambur$are precum $i a raporturilor (uridice
e'i$tente! A$tfel# ri$cul de faliment e$te cauza care determina credite
neperformante bancilor creditoare fapt pentru care prudenta bancara
analizeaza:
concentrarea ri$canta a creditelor in anumite $ectoare economice;
$olicitarea unor conditii de creditare %eneroa$e;
11
.&e! Ne%oe$cu# VRi$c $i incertitudine in economia contemporanaV# Ed!Alter+E%o
Cri$tian# .alati#0DDB# p!0E@
4&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
necunoa$terea flu'ului de trezorerie al clientilor 8ca$&+ floJ9;
acordarea unei importante e'a%erate numelui debitorului#
ne%li("nd cifrele de bilant;
lip$a unor informatii corecte $i reale a$upra $ituatiei $i
perfomantelor economice $i financiare ale potentialilor clienti;
depi$tarea re%i$trelor contabile duble;
con$tatarea ine'i$tentei di$ponibilului in contul $olicitantului;
realitatea contractelor detinute de clienti $i a conditiilor preazute
in acreditie $i $cri$ori de %arantie bancara;
ine'actitatea datelor cule$e# precum $i inre%i$trarea documentelor
contabile aleator $i nu la zi!
,rin dier$ificarea formelor $ale de manife$tare 8nere$pectarea
normelor priind de$c&iderea de conturi# pierderi de efecte in contul
clientilor# erori de %e$tiune a conturilor $i $ericiilor# de fructificarea
economiilor# acordari $au $u$pendari abuzie de credite# %re$eli de
con$ultanta in in%ineria financiara9# ri$cul de ra$pundere a bancii poate
aparea nu doar inainte de acordarea creditului ci pe tot parcur$ul proce$ului
de creditare!
La baza actiitatii de creditare# de analiza completa a clientilor# $tau
principii %enerale de creditare!
Eidenta contabila $i %e$tionarea conturilor pre$upune ca banca i$i
$tructureaza $i or%anizeaza eidenta contabila $i %e$tiunea conturilor a$tfel
inc"t $a $e a$i%ure analiza $i controlul rapid al operatiunilor pe care $e
bazeaza deciziile bancii!
,rudenta bancara pre$upune ca a$umarea unor an%a(amente $e face
in $tr"n$a corelare cu :
incadrarea in $trate%ia %enerala a bancii;
re$pectarea normelor BNR $i a normelor proprii;
%e$tionarea eficienta a re$ur$elor de creditare;
ealuarea $i $tabilirea e'punerii la ri$c ;
con$tituirea de proizioane $pecifice de ri$c ;
obtinerea unei mar(e de profit!
Confidentialitatea operatiunilor de creditare reprezinta o cerinta
ma(ora cu implicatii a$upra con$olidarii increderii in $i$temul bancar# a
pre$ti%iului de care trebuie $a $e bucure in r"ndul clientilor!
Urmare a ealuarii incorecte# incomplete $au a lip$ei ealuarii
periodice a actiitatii bancii acea$ta $e poate edea in $ituatia de a nu
putea onora toate $olicitarile de creditare admi$e datorita lip$ei de
lic&iditate# de rezere actie ce pot fi utilizate ca mi(loace de plata $au care
pot fi tran$formate operati in a$tfel de mi(loace de plata 8ca$&# depozite la
alte banci# actie cu $cadente $curte# bonuri de tezaur9! ,lafoanele de credit
reprezinta un in$trument de realizare a politicii bancii $i a $trate%iei ace$teia
in ederea eliminarii ri$cului de neacoperire cu lic&iditati de finantare!
Cu priire la %arantiile prezentate de debitor e'i$ta ri$cul ca aloarea
ace$tora $a fie $upraealuata $au $ubealuata iar in cazul imobilelor $a
e'i$te mai multe ipoteci a$upra unui $in%ur imobil pun"ndu+$e a$tfel la
incercare i%ilenta bancii!
<n timpul proce$ului de creditare pot aparea $ituatii dificile datorate
%e$tiunii $i controlului ineficient al bancii $i ca urmare a $c&imbarilor
interenite la a%entul economic! ,e parcur$ul proce$ului de creditare putem
con$tata e'i$tenta urmatoarelor ri$curi :
cre$terea frecentei apelului la ma(orarea liniilor de credit ;
4'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
lip$a di$ponibilului din cont# nerambur$area la termen a ratelor
$cadente $i plata dob"nzii;
depunerea cu int"rziere a rapoartelor financiare;
reducerea nielului initial a indicatorilor de performanta;
deprecierea ? aprecierea %arantiilor ;
aparitia unor perturbatii in flu'ul de inca$ari anticipat la analiza
$olicitarii de credite;
$c&imbarea de$tinatiei creditului!
= e'punere reala e'ce$ia la ri$cul de creditare poate %enera ri$c de
nerambur$are# de lic&iditate $i de faliment iar banca trebuie $a+$i procure
rapid noi re$ur$e! <n conditiile unei economii inflationi$te banca poate
inre%i$tra pierderi ca urmare a faptului ca aloarea reala a ratelor de
rambur$are nu acopera capitalul imprumutat ealuat in acelea$i conditii! ,e
fondul manife$tarii ri$cului de eroziune a capitalului# banca a cauta $a+$i
a$i%ure o compen$are prin ridicarea nielului ratei dob"nzii!
Banca pe toata perioada proce$ului de creditare urmare$te
manife$tarea urmatoarelor ri$curi :
ri$cul de ra$pundere a bancii ;
ri$cul operational $au ri$cul de $arcina;
ri$cul economic a$ociat eolutiei mediului economic;
ri$cul concurential manife$tat prin reducerea profitului in conditiile
modificarii raportului de piata in defaoarea bancii;
ri$cul le%al con$ecinta a incertitudinii eolutiei iitoare a cadrului
normati;
ri$cul ratei dob"nzii reprezent"nd $en$ibilitatea rezultatelor
financiare la $c&imbarile ratei dob"nzii# con$ecinta a actiitatii de
intermediere financiara!
<nainte de acordarea creditului la debitor e'i$ta po$ibilitatea ca
$ituatia economica $i financiara reala a ace$tuia $a nu fie cea prezentata in
documentatia inaintata $pre analiza analitilor de ri$c ai bancii ceea ce ar
%enera ri$cul de re$pin%ere a cererii de creditare $au ri$cul de inre%i$trare
de credite neperformante ca urmare a ri$cului de faliment al clientului!
<n timpul proce$ului de creditare la client $e poate inre%i$tra ri$cul ca
ace$ta $a nu $uporte o eentuala ma(orare a ratei dob"nzii la creditul in
derulare ceea ce face nece$ara ree$alonarea ratelor de rambur$at $au
intreruperea creditului!
= $ituatie dificila %eneratoare de dificultati ar fi creata de con$tatarea
$olicitarii $au c&iar acordarii unui credit de catre o alta banca prezent"nd
acelea$i %arantii adu$e in %a( la creditul e'i$tent dupa cum e'i$ta ri$cul ca
eniturile realizate $a fie %reate de alte obli%atii de plata!
Diminuarea eniturilor debitorului $e poate produce $i datorita
rezilierii unor contracte $au am"narii inca$arii $umelor de la partenerii
e'terni ca urmare a embar%oului#a manife$tarii ri$cului alutar $au al
inrautatirii ri$cului de tara a$tfel ca $i debitorul $e poate confrunta cu lip$a
de lic&iditate ceea ce atra%e nerambur$area creditelor $i ma(orarea
dob"nzilor!
Debitorul poate inre%i$tra re$tr"n%erea acce$ului pe unele piete de
de$facere a produ$elor ca urmare a ri$cului concurential# a calitatii
necore$punzatoare a produ$elor# acumularea de $tocuri neandabile fapt
pentru care debitorul a $uferi un pre(udiciu moral prin diminuarea
credibilitatii $ale precum $i un pre(udiciu material!
Dupa e'pirarea termenului de creditare debitorul $e poate confrunta
cu lip$a de lic&iditati $i deeni in$olabil a$tfel ca nu a putea rambur$a la
$cadenta ratele $i dob"nzile aferente!
49
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ri$curile bancare de creditare $unt $upu$e ariatiilor $ezoniere ale
actiitatii clientilor fapt pentru care ma$urarea ace$tora $e poate face in
ace$te cazuri prin calculul indicatorilor $tati$tici cum ar fi coeficientii
$ezonieri# prin a(u$tarea mediilor mobile $i indicii de $ezonalitate! Ri$cul de
creditare bancara reprezinta probabilitatea inre%i$trarii de credite
neperformante ca urmare a analizei $uperficiale $i a i%norarii principiilor de
prudenta bancara obli%atorii de urmarit!
Din punctul de edere al eficientei %e$tiunii ri$curilor in actiitatea de
creditare o ima%ine $intetica a$upra eolutiei Bancii Rom"ne pentru
Dezoltare# rezulta din tabelul 7!0:
&abelul nr.2.1. < E"o-utia indicatori-or d) risc d) cr)dit -a #RD
%;%
Indicatori d) risc d) cr)dit 2336 2333 &''' &''2
Raportul credite ? actie totale B0#@1 AB#O1 @D#11 A0#71
Raportul credite neperformante ?
credite totale
B#@1 A#O1 @#@1 @#0B
Sur$a: Rapoartele anuale ale BRD pentru 7111 $i 7110
Un indicator al lic&iditatii bancare int"lnit in literatura de $pecialitate
e$te raportul credite * depozite# care poate fi calculat prin calcularea
raportului celor doua elemente bilantiere! Valoarea ace$tui raport e'prima
procentul din re$ur$ele atra$e de la deponenti care e$te pla$at $ub forma de
imprumuturi $i trebuie $ fie $ubunitara! Eolutia ace$tui indicator# la nielul
Bancii Rom"ne pentru Dezoltare# e$te prezentata in tabelul 7!7:
&abelul 2.2. < E"o-utia ra+ortu-ui cr)dit) D d)+o/it) -a ni")-u- #RD
%,i-ioan) -)i%
E.+-icatii 2335 2336 2333 &''' &''2
Tota- cr)dit) F!BDO!7@E E!71B!ED0 01!@EB!FE0 0A!E@O!BAE 71!EBF!A@
F
Tota- d)+o/it) 00!A1@!@7
1
07!@DF!0F
7
0F!O7F!D@D 71!0B7!1AE 7D!D@@!A0
A
Ra+ortu-
cr)dit) D
d)+o/it) 8G9
4442 4423 :63& 5(4& 4345
Sur$a: ,ro$pect priind =ferta ,ublica Secundara pentru "nzarea a @A!@BF!@0B Actiuni
Nominatie =rdinare detinute de >ondul ,roprietatii de Stat la BRD $i Rapoartele anuale
ale BRD pentru 7111 i 7110
Eolutia cre$catoare a alorii ace$tui raport e'prim o tendinta
ne%atia din punct de edere al %e$tiunii ri$cului de lic&iditate!
De$i e$te u$or de calculat# ace$t indicator ofera o ima%ine $umara
a$upra ri$cului de lic&iditate! n $copul obtinerii unei ima%ini mai clare
a$upra ri$cului de lic&iditate# $e calculeaz raportul active lic+ide *
depozite la vedere
12
dupa cum $e ob$era in tabelul 7!@!
&abelul 2.. < E"o-utia ra+ortu-ui acti") -ic?id) D d)+o/it) -a ")d)r)
-a ni")-u- #RD
EA
%,i-ioan) -)i%
E.+-icatii 2335 2336 2333 &''' &''2
12
R%2I3, 4umini5a, Op. cit., p. 142-143.
/
$0
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Acti") -ic?id)
8di$ponibilitti
Udepozite la
edere la banci9
0!ED7!DE
D
7!AA7!OE
F
0!D0E!70
7
0!BE7!7FB 7!AB0!7FE
D)+o/it) -a
")d)r) 8atra$e9
O!7@D!EA
1
A!7O7!1D
1
B!ADA!7A
A
01!1B@!70
E
0A!D@0!7D
B
Ra+ortu- acti")
-ic?id) D d)+o/it)
-a ")d)r) 8G9
('(9 :5(2 (932 2:59 2492
Sur$a: ,ro$pect priind =ferta ,ublica Secundara pentru
"nzarea a @A!@BF!@0B Actiuni Nominatie =rdinare detinute de
>ondul ,roprietatii de Stat la BRD $i Rapoartele anuale ale BRD pentru
7111 i 7110
Valoarea optima a indicatorului e$te con$iderata 0BG# in$a acea$ta
ariaza in functie de %radul de dezoltare al pietei financiar+bancare# de
olatilitatea depozitelor la edere i de $trate%ia bancii in domeniul %e$tiunii
lic&idittii! Din analiza marimii $i eolutiei raportului actie lic&ide ? depozite
la edere# in cazul BRD# $e poate aprecia ca lic&iditatea $e $itueaza la
nieluri normale# cu tendinta de apropiere de nielul optim# pe fondul
tendintei de imbunatatire a $tarii de an$amblu a $i$temului bancar
rom"ne$c!
2.2.#.,suri de prevenire si divizare a riscului bancar
,rote(area fata de ri$c a bancilor $e realizeaza prin dier$ificarea
portofoliului pentru di$per$area ri$curilor includerea unei prime de ri$c in
cadrul ratelor de dob"nzi# precum $i prin includerea de clauze protectoare
de %arantare in contractul de credit pentru a reduce efectele nee'ecutarii
de catre debitor!
Diizarea ri$cului actioneaza pe plan profe$ional $i teritorial prin
colaborari cu alte in$titutii de credit! <n $copul pre"nt"mpinarii efectelor
fenomenelor nepreazute $i reducerea ri$curilor nepreazute $e procedeaza
la :
cla$ificarea actielor $i pa$ielor in functie de reactia lor fata de
eenimentele nepreazute;
$c&imbarea politicii de portofoliu prin orientarea catre actiele cu
$cadenta $curta# prin cre$terea ponderii pa$ielor cu $cadenta
indelun%ata;
cre$terea de capital a carei functiune con$ta in reducerea ri$cului
prin ab$orbirea pierderilor# rezolarii problemelor le%ate de
lic&iditate
Ri$cul le%at de credit con$ta in ri$cul in$olabilitatii creditului care
poate conduce la pierderea $umei imprumutate $i ri$cul imobilizarii c"nd
clientul nu re$pecta an%a(amentul ac&itarii la $cadenta a $umei conenite!
Ri$curile rezultate din in$olabilitatea debitorului pot fi atenuate prin
con$tituirea de %arantii per$onale $i reale# care a$i%ura un drept real a$upra
unor elemente determinate din patrimoniul debitorului in$a capacitatea
potentialului credit de a produce enituri primeaza inaintea %arantiilor!
$1
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
!rinci+ii-) +rud)nt)i *ancar) impun erificarea urmatoarelor
a$pecte:
ori%inile $i an%a(amentele le%ale ale debitorului;
or%anizarea te&nica $i admini$tratia;
raportul dintre patrimoniul propriu $i cel $train ;
raporturile clientului cu beneficiarii $i $alariatii $ai;
motiele $olicitarii creditului $i de$tinatia $a;
contractele debitorului;
modul de impartire a profitului!
Rata dob"nzii precum $i ta'a $contului $unt in$trumente pe care
banca trebuie $a le clarifice impreuna cu debitorul inainte de $emnarea
contractului! Tot in acea$ta etapa $unt adu$e la cuno$tinta clientului
co$turile creditului prin comunicarea $i uneori ne%ocierea comi$ionului de
neutilizare# a comi$ionului de %e$tiune# a aan$ului din aloarea creditului# a
comi$ioanelor din inca$ari $i plati prin contul de di$ponibilitati# a co$turilor
de ealuare# de a$i%urare etc!!
Banca in calitate de creditor adopta ma$uri pentru preenirea $i
diizarea ri$cului bancar cum ar fi :
erificarea operatiunilor din contul de credite $au liniei de credit;
erificarea zilnica a e'tra$elor de cont pentru contul de
di$ponibilitati;
erificarea periodica a documentelor contabile ale debitorului;
in cazul creditelor pentru ine$titii $e erifica eolutia obiectiului
prin intocmirea de note de con$tatare;
urmarirea modului in care clientul i$i onoreaza obli%atiile
contractuale;
urmarirea modului de pa$trare $i %e$tionare a %a(urilor bancare;
efectuarea de controale inopinante la $ediul debitorului;
perceperea de dob"nda ma(orata imediat ce ratele nerambur$ate
au deenit re$tante $I recalcularea bonitatii clientului!
<n cazul neindeplinirii obli%atiilor contractuale banca are dreptul de a
intrerupe contractul de credite care $e poate face in momentul acordarii lui
$au in cazul creditului acordat pe tran$e in momentul acordarii tran$elor iar
in cazul liniei de credit in orice moment# fiind trecut in credit cu rambur$are!
Banca poate recur%e la ma$uri e'treme daca debitorul nu+$i onoreaza
datoriile $i anume e'ecutarea %arantiilor reale# formularea unor actiuni
(udecatore$ti# inca$area creditului nerambur$at de la %irantI $au
ra$cumpararea politelor de a$i%urare!
Conform Re%ulamentului Bancii Nationale Rom"ne nr!F?7117 priind
cla$ificarea creditelor $i pla$amentelor precum $i con$tituirea# re%ularizarea
$i utilizarea proizioanelor $pecifice de ri$c de credit $i a Normelor
5etodolo%ice de aplicare bancile con$tituie proizioane aferente
portofoliului de credite $i procedeaza la $coaterea in afara bilantului a
tuturor $umelor aferente unui credit in anumite conditii
2.2.'.-perationalizarea proceselor financiare pe termen scurt
<n cele mai multe $ituatii economice# finantarea proce$ului
ine$titional comporta abordari multiple concretizate in politici $i proceduri
$pecifice domeniilor in care companiile e'i$tente in mediul competitional i$i
de$fa$oara actiitatea# ace$tea concretiz"ndu+$e in principal# in forma:
politicilor finantarii pe termen $curt $i lun%;
politicilor de di$tributie a beneficiilor intre coproprietari;
politicilor finantarii interne $i e'terne a $tructurilor financiare in
baza principiului antientropic!
$2
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
An%a(area unei actiitati economice $i ine$titionale optime din
per$pectia nece$arului de actie circulante $au in termeni re$tr"n$i# de
actie in$tabile 8fondul de rulment# creante# titluri de pla$ament9#
e'cluz"ndu+$e a$tfel# olumul $tocurilor e'i$tente in cadrul companiei#
pre$upune adoptarea unei decizii mana%eriale concentrate a$upra $electiei
$i mobilizarii rapide at"t a capitalurilor circulante 8numerar di$ponibil#
creante# titluri de pla$ament# $tocuri9# c"t $i a celor fluide# in acord cu
eolutia con(uncturala a pietelor de di$tributie $i cu po$ibilitatea incorporarii
celui mai redu$ co$t operational! ,rincipalele elemente aute in edere in
proce$ul de fundamentare a $trate%iilor de finantare pe termen $curt fac
referire pe de o parte# la: capitalurile proprii# re$ur$ele financiare atra$e in
proce$ul producti $i ine$titional# creditele contractate in $en$ul
compen$arii diferentelor ne%atie in flu'ul de numerar al companiei
analizate# iar pe de alta parte# la $ur$ele finantarii propriuzi$e# re$pecti:
pa$iele $tabile# creditele bancare $i efectele de comert!
Din per$pectia relatiilor competitionale# marea ma(oritate a
companiilor imbraca ipo$tazele unor debitori 8pe termen $curt9 de credite
comerciale acordate de furnizori in proce$ul derularii actiitatii economice $i
ine$titionale pro%ramate! n acea$ta orientare# 0)stiun)a )fici)nta a
+asi")-or sta*i-) 8re$pecti datoriile firmei fata de terti# $alariile
an%a(atilor# impozitele $i ta'ele datorate admini$tratiei locale $i centrale#
creditele comerciale9 pre$upune nece$itatea realizarii unui olum al
decala(elor de plati in cadrul companiei 8indeo$ebi fata de furnizori9 mult
$uperior celor priind inca$arile din cur$ul acelora$i perioade analizate! n
e$enta# $e poate emite ipoteza potriit careia +asi")-) sta*i-) $unt credite
indirecte pe termen $curt# %enerate de $patiul temporal dintre momentul
comercializarii bunurilor fabricate $i# dupa caz# pre$tarii $ericiilor $i
$cadenta efectia a inca$arii contraalorii ace$tora# realitatea economica
ate$t"nd# de altfel# faptul ca acea$ta forma de $u$tinere a actiitatii
economice reprezinta apro'imati A1G din totalul obli%atiilor curente ale
companiilor $pecializate in dier$e ramuri indu$triale! E'plicatia ponderii
cre$cute a creditului comercial in olumul re$ur$elor atra$e in proce$ul
ine$titional con$ta in faptul ca ace$ta din urma $e $ub$tituie intr+un
element $pontan de finantare e'terna in $en$ul $poririi $ale in inten$itate o
data cu cre$terea nielului tranzactiilor curente efectuate de firma in mediul
competitional!
,o$ibilitatea con$tructiei unei planificari eficiente a repartitiei $i
ab$ortiei pa$ielor $tabile in cadrul unei anumite companii# nece$ita
utilizarea a doua elemente de analiza mana%eriala# ce pot fi ilu$trate in
modul urmator:
a! Mod)-u- ana-itic utilizat la e$timarea pa$ielor $tabile
caracterizate prin termene fi'e de plata 8platile pentru: $alarii#
ener%ie# a$i%urari $ociale# impozite $i ta'e9 $i cu $olduri
cre$catoare p"na in momentul decontarii efectie a ace$tora#
pre$upune parcur%erea a $a$e etape:
ale%erea trime$trului cu actiitatea minima# aan$"ndu+$e
ipoteza potriit careia acela$i niel al re$ur$elor atra$e a fi
$imilar $i in celelalte perioade con$iderate;
e$timarea datoriei zilnice;
$tabilirea $oldului la inceputul fiecarei luni din trime$trul minim;
determinarea $oldurilor din fiecare zi a lunii con$iderate in
analiza;
a%re%area $oldurilor zilnice de la toate $ur$ele atra$e;
$3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
$electia $oldului zilnic total cu cea mai $cazuta aloare# ace$ta
materializ"ndu+$e in final# $ub forma pa$iului $tabil al
elementului de finantare!
b! Mod)-u- 0-o*a- aplicat in conditiile capitalurilor atra$e cu
termene de plata $old ariabile pe parcur$ul unei perioade
con$iderate 8e'!: lunar# trime$trial# $eme$trial9# pre$upune
e$timarea pa$iului $tabil in multiplicarea datoriei medii zilnice
8aproizionarile perioadei?numarul de zile din perioada9# cu durata
medie a decala(elor de plati!
Cu toate ace$tea# ana-i/a structurii o+ti,) a +asi")-or sta*i-)
aan$eaza nece$itatea abordarii unui co$t implicit ree$it din renuntarea la
Wdi$count+ulV acordat de furnizor# clientilor $ai# in $copul ur%entarii
decontarilor# con$tituindu+$e in final# in forma costu-ui o+)ratiuni-or
co,)rcia-) @CocA determinat in baza ecuatiilor:
Coc K X80U
160 6 100
160
discount
discount

9
0 .1 36$ nrt datadiscou dataplatii
Y+0
87!A9
RaC, K 8
160 1
160
discount
discount

9L8
Zd Zp
360
9
87!B9
unde: RaC, + rata apro'imatia a co$tului procentual;
Sp + numarul zilelor de int"rziere a platilor;
Sd + numarul zilelor inclu$e in perioada de acordare a Vdi$count+
urilorV!
n e$enta# practica financiara a reu$it $a cri$talizeze ipoteza potriit
careia orice int"rziere a decontarilor catre furnizori faorizeaza diminuarea
co$tului creditului comercial $i# implicit# cre$terea di$ponibilitatilor
financiare efectie# ace$tea din urma fiind in$otite totodata# $i de
po$ibilitatea incetarii relatiilor comerciale $au# dupa caz# $olicitarea unor
de$pa%ubiri! ,e de alta parte# din per$pectia companiilor furnizoare#
practicarea $trate%iei creditului comercial prezinta o $erie de aanta(e ce
pot fi $intetizate in modul urmator:
aan$eaza o cre$tere in iteza de rotatie a capitalurilor $i
$tocurilor# $porind intrarile de re$ur$e financiare;
manife$ta fle'ibilitate $ub a$pectul implementarii aplicatie#
rezum"ndu+$e doar la intele%erea dintre partile contractante;
nu prezinta re$trictii in le%atura cu conditiile acordarii!
Concluzion"nd# companiile care e'ercita# $i implicit functioneaza pe
baza unor mecani$me competitionale# fundamentate pe adoptarea $i
implementarea strat)0i)i cr)ditu-ui co,)rcia- beneficiaza in ultima
in$tanta# de aanta(ele unei %e$tiuni financiare e'cedentare# menita $a
a$i%ure in final# ec&ilibrul actielor in$tabile!
<n priinta $ur$elor e'terne de finantare# in $peta imprumuturile
bancare# companiile contractante di$pun in ma(oritatea $ituatiilor
con(uncturale# de o $erie de po$ibilitati concentrate indeo$ebi in ipoteza
principala a cr)dit)-or d) tr)/or)ri) ace$tea din urma a"nd drept
obiecti final asi0urar)a )c?i-i*ru-ui +) t)r,)n scurt a structurii
financiar) contrapre$tatia debitorului manife$t"ndu+$e# din ace$t punct de
edere# in forma bonitatii afi$ate in relatiile cu $i$temul bancar $i mediul
$4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
competitional in care i$i de$fa$oara actiitatea! ,e de alta parte in$a# ri$cul
operational an%a(at de $ocietatea bancara pe durata derularii creditelor de
trezorerie# con$tituie unul din elementele e$entiale in priinta orientarii
raporturilor companie+$i$tem bancar# ace$tea din urma fiind dependente in
ultima in$tanta# de eolutia actielor in$tabile 8fondul de rulment#
creante#titluri de pla$ament9 a caror fluctuatie permite conturarea unei
anumite tendinte pozitie $au dupa caz# ne%atie in caracterul fle'ibil al
capitalurilor fluide!
Sist),u- cr)dit)-or d) tr)/or)ri) e$te confi%urat in forma
urmatoare:
linia de credit $impla;
linia de credit Vreolin%V;
credite pentru fluidizarea %e$tiunii $tocurilor 8obiectiul central
con$t"nd in reducerea# mentinerea $au cre$terea nielului
$tocurilor in acord cu politica financiar+operationala practicata de
compania analizata9;
credite de mobilizare;
operatiuni de $contare a efectelor de comert 8de re%ula# ace$tea
$unt inte%rate $i analizate de cele mai multe ori# in cate%oria
creditelor de mobilizare9!
Linia de credit e$te un tip de imprumut $tabilit in urmatoarele conditii:
limita ma'ima in acord cu bonitatea firmei 8rotatia capitalurilor
fluide ridicata9;
perioada de acordare e$te de re%ula# 0 an;
pentru perioada de neutilizare a creditului# $ocietatea bancara
percepe un anumit comi$ion!
Linia de credit e$te o forma de credit pentru operatiuni comerciale
$au de alta natura pentru care rotatia capitalurilor fluide e$te ridicata!
Linia de credit revolving! are ca particularitate principala faptul ca
olumul $umelor rambur$ate permite companiei contractante obtinerea de
noi credite in limitele $tabilite initial!
Acea$ta linie de credit e$te o forma de credit $pecifica operatiunilor
le%ate de e'tractia $i prelucrarea produ$elor petroliere# $au al companiilor
orientate in domenii cu $olabilitate $porita 8productia de ec&ipamente
te&nice $i linii de fabricatie robotizate9!
n tabelul 7!A! e$te prezentat analiza co$tului creditelor comparatie
cu co$tul operaiunii de a$imilare a re$ur$elor financiare e'terne ca
indicatori de calcul i efectuarea analizei!
$$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- &.9.Ana-i/a costu-ui cr)dit)-or
Sist),u- *ancar
@Costu- cr)dit)-or acordat)A
Sist),u- Co,+anii-or Industria-) si
Co,)rcia-)
@Costu- o+)ratiunii d) asi,i-ar) a
r)surs)-or financiar) ).t)rn)A
2.Do*7nda si,+-a @DsA8
DSK
360
/ / d r Cr
unde: Cr + re$ur$e financiare imprumutate;
r + rata anuala a dob"nzii la credite;
d + durata acordarii creditului 8zile9!
&.Do*7nda ant)ca-cu-ata @+)rc)+uta si
d)contata -a acordar)a cr)ditu-uiA @DAA8
DAC Cr 6 D$
Da K Cr +
,
_

360
/ / d r Cr
unde:D$ + dob"nda $impla 8aloare ab$oluta9;
Cr + re$ur$e financiare imprumutate;
r + rata anuala a dob"nzii la credite;
d + durata acordarii creditului 8zile9!
(.Do*7nda in t)r,)nii "a-orii +r)/)nt)
@cr)dit asi,i-at si ra,*ursat cu +-ata
do*7n/ii in rat) -unar) )0a-)A8
(.2.Va-oar)a cr)ditu-ui asi,i-at si
ra,*ursat d) co,+ani) @
abs
ra
C A8
( )
n abs
ra
rd Cr C + 1 /
unde:Cr + re$ur$e financiare imprumutate;
rd + rata dob"nzii la creditul contractat;
n + durata perioadei de creditare 8ani9!
(.&.Cuantu,u- rat)i do*7n/ii ra,*ursat)
-unar @
abs
rr
D A8
D
p
C
abs
ra abs
rr

unde:C
abs
ra
+ aloarea creditului a$imilat $i
rambur$at de companie;
p + numarul ratelor de rambur$are a
creditului contractat!
2.Costu- o+)rationa- @Tds;A8
Td$ K
100 / 1
1 . 360
1
1
]
1

,
_

+
d
abs
Cr
D
unde:D
abs
+ dob"nda in aloare
ab$oluta 8u!m!9;
Cr + re$ur$e financiare
imprumutate!
&.Costu- o+)rationa- in conditii-)
do*7n/ii ant)ca-cu-at) @Tda;A8
Tda K
100 / 1
1 . 360
1
1
]
1

,
_

+
d
Ds Cr
Ds
unde:D$ + dob"nda $impla 8aloare
ab$oluta9;
Cr + re$ur$e financiare
imprumutate;
r + rata anuala a dob"nzii la
credite;
d + durata acordarii creditului
8zile9!
(.Costu- o+)rationa- in t)r,)nii
"a-orii +r)/)nt) @T"+;A8
Tp K
100 / 1

,
_

abs
abs
vp
D
D
unde:D
abs
vp
+ dob"nda inca$ata $i
e$timata in termenii alorii
prezente;
D
abs
+ dob"nda inca$ata de
$ocietatea bancara!
9.Costu- o+)rationa- in conditii-)
do*7n/ii "aria*i-) si a +)rioad)-or
d) ra,*ursar) distinct) @T"+;A8
$6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
(.(.Esti,ar)a factoru-ui d) actua-i/ar)
@FA8
Z K
( ) [ ] p rd Cr
Cr
C
Cr
D
Cr
n abs
ra
abs
rr
. 1 / +

unde:Cr + re$ur$e financiare imprumutate;
rd + rata dob"nzii la creditul contractat;
p + numarul ratelor de rambur$are a
creditului contractat;
D
abs
rr
+ cuantumul ratei dob"nzii
rambur$ate lunar;
C
abs
ra
+ aloarea creditului a$imilat $i
rambur$at de companie!
(.9.Do*7nda incasata d) soci)tat)a
*ancara @
abs
D
A8
D
rd Cr
abs
/
unde:Cr + re$ur$e financiare imprumutate;
rd + rata dob"nzii la creditul contractat!
(.:.Do*7nda incasata si )sti,ata in
t)r,)nii "a-orii +r)/)nt) @
abs
vp
D
A8
D
K
C
abs
ra abs
vp

unde:C
abs
ra
+ aloarea creditului a$imilat $i
rambur$at de companie;
Z + factorul de actualizare!
9.Do*7nda "aria*i-a si +)rioad) d)
ra,*ursar) distinct) @
abs
vpd
D
A8

n
i
i i abs
vpd
d r
Cr D
1
360
/
/
unde: Cr + re$ur$e financiare imprumutate;
r + rata anuala a dob"nzii la credite;
d + durata acordarii creditului 8zile9!
:.Costu- an0a>a,)nt)-or d) +-ata -a
d)ru-ar)a cr)dit)-or n)uti-i/at) @Costu-
-ini)i d) cr)dit n)uti-i/atA @A+nA8
ApnK
100 / 1 1
1
. 360
1
1
1
]
1

,
_

+

n
i
di
abs
vpd
Cr
D
Tvp
unde:
abs
vpd
D
+ dob"nda ariabila $i
perioade de rambur$are di$tincte;
Cr + re$ur$e financiare
imprumutate;
d + durata acordarii creditului
8zile9!
:.Costu- o+)rationa- in conditii-)
an0a>a,)nt)-or d) +-ata -a
d)ru-ar)a cr)dit)-or n)uti-i/at)
@TA+n;A8
100 / 1
1 . 360
1
1
1
1
]
1

,
_

n
i
ri
FmNet
DApn Apn
TApn
unde: Apn+ co$tul liniei de credit
neutilizat;
DApn + dob"nda liniei de credit
fractionare;
>mNet + $uma medie neta
pentru finantare# determinata in
baza relatiei:


n
i
m
j
n
i
i
i
j
T
T
FmNet
1 1
1
/
T
i
+ perioada de contractare $i utilizare
a creditului fractionar!

$&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
1
1
]
1

,
_


,
_



n
i
m
j
i
i
m j
n
i
i
m
T DC T DC CrT
1 1 1
/ / / / /
360
1
unde:Apn + co$tul an%a(amentelor de plata
neutilizate;
CrT + cuantumul creditului total contractat!
m
m
j
j
+ + +

...
2 1
1
unde:
1 1
Re
2 1 2
Re Re +
T
m m
Re ... Re Re
2 1
+ + +
m
m
j
j
+ + +

...
2 1
1
Re
i
+ re$ur$e e'terne atra$e pe %rupe de
perioade di$tincte;
( + perioada di$tincta pentru care a fo$t
contractat creditul fractionar;
i
m
DC + cota procentuala de dob"nda aplicata la
cuantumul creditului neutilizat 8e'primat $ub
forma de coeficient9;
i
T
+ perioada de contractare $i utilizare a
creditului fractionar!
Sur$a: Normele de creditare BRD
$'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
2.2...(ndicatori ai riscurilor bancare
,ozitia ri$c a unei banci trebuie apreciata at"t de conducerea bancii $i
de actionari c"t $i de autoritatile bancare# $ocietatile de audit financiar $i de
ine$titorii potentiali! ,erformanta bancara e$te priita ca $oliditate# analiza
proce$ului de e'aminare a $i%urantei $i $oliditatii bancilor fiind facuta prin
analiza $olabilitatii# calitatea actielor# analiza conducerii# analiza
eniturilor $i a lic&iditatii!
Ca ma$ura a ri$cului bancar poate fi con$iderata "o-ati-itat)a
cursu-ui instru,)nt)-or d) ca+ita- ),is) d) *anci "o-ati-itat)
).+ri,ata +rin a*at)r)a ,)di) +atratica a +r)tu-ui! Un indicator
direct de apreciere a ri$cului %lobal a actielor bancare ar fi de preferat# dar
e'punerile a$ociate diferitelor ri$curi bancare $unt %reu de e$timat;
comportamentul cur$ului de piata furnizeaza o alternatia rezonabila $i
comoda de apreciere a ri$cului! Tendinta $caderii $en$ibilitatii cur$ului
actiunilor bancare poate fi interpretata ca o reducere a perceptiei ri$cului de
ariatie a ratei dob"nzii ca urmare a utilizarii pe $cara lar%a a
in$trumentelor cu dob"nzi ariabile $i a in$trumentelor deriate!
,e baza cla$ificarii ri$curilor bancare# indicatorii de apreciere a
ace$tora $unt:
indicatori priind ri$cul %lobal de creditare# actiitate care aduce
profituri in$emnate bancilor comerciale;
indicatori priind ri$cul de lic&iditate ;
indicatori priind ri$cul de piata;
indicatori priind ri$cul de capital 8de faliment9;
indicatori priind ri$cul eroziunii capitalului 8al modificarii puterii de
cumparare9!
A. Indicatorii d) ,asurar) a riscu-ui 0-o*a- d) cr)ditar) cuprind
indicatori de $tructura# de dinamica $i indicatori relatii!
Indicatorii d) structura $unt e'primatI procentual $i cuprind :
$tructura actielor bancare 8SAB9 $e determina dupa relatia:
SABK
TA
P A.
L011
87!O9
unde:A + actie;
, + pla$amente;
TA + total actie!
ponderea creantelor totale 8,CT9 in total actie:
,CTK 100 /
TA
CT

87!F9
unde:CT + creante totale;
TA + total actie!
pondrea creditelor 8,C9 dintr+un anumit tip in total actie:
$9
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
,CK 100 /
TA
CI

87!E9
unde:CI + credite de ine$titii
TA + total actie!
ponderea creditelor re$tante 8,CR9 $au neperformante in total
credite $au total actie:
,CRK 100 /
TA
C

87!D9
unde:CR + credite re$tante;
TA + total actie!
%radul de indatorare pe termen lun% 8.I9 :
.IK 100 /
CP
PT

87!019
unde:,T + pa$ie totale;
C, + capital propriu!
Indicatorii dina,icii calculati ca raport intre doua niele
inre%i$trate la momente diferite $e utilizeaza pentru caracterizarea in timp a
ariatiei medii relatie! Se calculeaza dinamica fondului de rezera pentru
acoperirea pierderilor la portofoliul de credite care e'prima modul in care
$unt anticipate eolutia e'punerii la ri$cul de creditare a$tfel cu c"t
cre$terea rezerelor planificate pentru care $e con$tituie proizioane e$te
mai mare cu at"t banca anticipeaza pierderi mai mari iar calitatea
portofoliului de credite $e diminueaza! Se mai poate calcula $i dinamica
actielor# a creditelor totale interpretate ca indicatori ai ri$cului de creditare
atunci c"nd e'prima o cre$tere accelerata!
Indicatorii r)-ati"i coreleaza actiele bancare cu capitalul $i
fondurile bancare d"nd o e'pre$ie cantitatia raportului dintre e'punerea la
ri$c $i $ur$a de finantare a ace$tei e'puneri a$tfel :
ponderea profitului net 8,,N9 in total credite neperformante :
,,NK 100 /
CN
PN

87!009
unde:,N + profit net;
CN + credite neperformante!
ponderea fondului de rezera 8,>R9 in total credite
neperformante:
60
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
,>RK 100 /
CN
F

87!079
unde:>R + fond de rezera;
CN + credite neperformante!
Identificarea depa$irii limitelor pentru unii din ace$ti indicatori ca
urmare a monitorizarii atente a ace$tora face po$ibila $emnalizarea in aan$
a aparitiei unor probleme pe parcur$ul proce$ului de creditare!
#. Indicatorii +ri"ind riscu- d) -ic?iditat) $e concentreaza a$upra
ma$urarii lic&iditatii actielor bancare $i a$upra eolutiei corelate a actielor
lic&ide $I a pa$ielor imediate:
ponderea creditelor 8,C9 $au a actielor lic&ide acoperite cu
depozite bancare:
,CK 100 /
. .
D!
I A C

87!0@9
unde:C?A?I + credide?actie?imprumuturi;
DB + depozite bancare;
ponderea creditelor interbancare 8,CI9 contractate in total
depozite $e $tabile$te dupa relatia:
,CIK 100 /
D
CI

87!0A9
unde:CI + credite interbancare;
D + depozite!
co$tul re$ur$elor atra$e 8CRA9 pe baza procentului de dob"nda in
caz de deficit $au e'cedent de re$ur$e:
CRAK d
C
D
/
87!0B9
unde:D + depozite;
C 6 credite;
d 6 rata dobnzii!
ponderea actielor nete 8,AN9 8diferenta intre actie lic&ide $i
imprumuturi9 in total depozite:
,ANK 100 /
D
AN

87!0O9
unde:AN + actie nete;
61
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
D + depozite!
lic&iditatea bancara 8LB9 arata acoperirea actielor pe termen lun%
din re$ur$e pe termen $curt e'prim"nd o $tare de ri$c pronuntata
orientata $pre profit; o aloare $upraunitara e'prima acoperirea
actielor pe termen $curt din re$ur$e pe termen lun% elimin"ndu+
$e factorul ri$c dar $i o pondere importanta in ceea ce prie$te
nielul profiturilor:
LBK
PT
AT

87!0F9
unde:AT + actie totale;
,T + pa$ie totale!
Lic&iditatea poate fi priita ca lic&iditate bancara curenta $au totala
8LBC

9 $i ca lic&iditate bancara imediata 8LBI

9 conform relatiilor urmatoare:
LBC

K
PC
AC

87!0E9

unde:AC + actie curente: Niel+>oarte
bun:M7
,C + pa$ie curente! Bun :
7 + 0#B
Slab : [
0#B
LBI

K
PC
A"

87!0D9
unde:AL + actie lic&ide; Niel+>oarte
bun:M0
,C + pa$ie curente!
Bun : 0
Slab : [ 0

C.Indicatorii +ri"ind riscu- d) +iata ma$oara ri$cul alutar $i
ariatia ratei dob"nzii pe piata!
"ndicatorii privind riscul valutar cuprind:
pozitia alutara indiiduala calculata pe tipuri de aluta prin
compararea actielor cu pa$iele rezult"nd doua pozitii di$tincte:
pozitia alutara $curta: A [ ,;
pozitia alutara lun%a: A M ,!
pozitia alutara %lobala definita ca $old al creantelor in deize fata
de pa$iele in deize# ambele conertite in moneda de referinta
pentru comparabilitate! =fera aanta(ul unei ima%ini %lobale
a$upra e'punerii alutare $i dezaanta(ul oricarui indicator %lobal
cum ar fi anularea $ituatiei preci$e pe alute care trebuie$c
62
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
%e$tionate! Se calculeaza in $copul raportarilor dier$e nece$are#
%e$tiunea fiind centrata pe urmarirea pozitiilor alutare
indiiduale;
analiza duratei ca durata a inca$arilor $pecifica unui portofoliu
poate fi obtinuta ca fiind $cadenta medie ponderata a flu'urilor de
enituri ata$ate actielor din componenta lui; ponderile $unt date
de ponderea alorilor actuale a flu'ului in perioada curenta relati
la aloarea actuala totala a an$amblurilor flu'urilor $pecifice
portofoliului dat!
T K
100 /

#A
SP

87!719
unde:T + durata;
S, + $cadentele ponderate cu aloarea actuala pentru toate flu'urile;
VA + alorile actuale ale tuturor flu'urilor!
"ndicatorii variatiei ratei dob#nzii cuprind %radul de $en$ibilitate $i
.A, +ul 8.e$tiunea Actielor $i ,a$ielor9! .radul de $en$ibilitate al ri$cului
ratei dob"nzii 8RRD9 $e calculeaza pe baza in$trumentelor de credit 8actie9
$i a depozitelor 8pa$ie9 cu dob"nzi ariabile# iar o aloare $ubunitara
$emnifica un %rad mare de dependenta fata de dob"nda pietii # dupa relatia:
RRD K
PS
AS
L 011
87!709
unde:AS + actie $en$ibile;
,S + pa$ie $en$ibile!
.A,+ul 8ecartul9 $e calculeaza ca diferenta intre actiele $en$ibile $i
pa$iele $en$ibile!
Ace$ti indicatori con$tituie doua modalitati alternatie de e'primare a
ri$cului# la ariatia dob"nzii pe piata# capitalul fiind in$en$ibil 8nu $i la ri$cul
de ariatie a cur$ului9! Titlurile din portofoliu $uporta ri$cul de cur$ deoarece
$unt inre%i$trate la cur$ul zilei pe baza datelor din bilant $i reflecta a$tfel
$tarea la un moment dat! Nea(un$urile $unt %enerate de %reutatea ale%erii
$cadentei de folo$it drept criteriu pentru $en$ibilitate precum $i de neluarea
in con$iderare a efectelor pe care le are ariatia ratei dob"nzii a$upra
alorilor actuale a pla$amentelor! Se impune a$tfel introducerea unor clauze
in contractele de credite cu priire la inde'area dob"nzii de la data &otar"ta
de banca ceea ce nemultume$te de cele mai multe ori beneficiarii de
credite! De a$emenea banca atra%e re$ur$e inc&eind contracte de depozite
tot cu dob"nda inde'abila 8ariabila9 ceea ce nemultume$te deponentii
creditori! Lunar $au la alte termene mai mici bancile analizeaza nielul
dob"nzilor actie $i pa$ie pe baza carora $e efectueaza pro%noza dinamicii
ratelor dob"nzii $i recalcularea .A,+urilor %rupate pentru un orizont de
pro%noza de c"tea luni pentru fiecare ipoteza de eolutie!
D.Indicatori +ri"ind riscu- d) ca+ita- @d) fa-i,)ntA# $unt $pecifici
$ocietatilor bancare# $ocietatilor comerciale $i cuprind:
ponderea capitalului $ocial 8,CS9 in total depozite $au actie :
63
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
,CSK
A D
CS
.

87!779
unde:CS + capital $ocial;
D?A + depozite?actie!
ponderea fondurilor bancare 8,>B9 in total actie :
,>BK
AT
F!

87!7@9
unde:>B + fonduri bancare;
AT + actie totale!
ponderea actielor cu ri$c 8,AR9 in capitalul $ocial :
,ARK
CS
A

87!7A9
unde:AR + actie cu ri$c;
CS + capital $ocial!
rata $olabilitatii bancare 8RSB9:
RSBK
AT
CT

87!7B9
unde:CT + capital total;
AT + actie totale!
Solabilitatea poate fi e'primata prin %radul de indatorare 8.I9#
$ericiul datoriei minime8 S
dmin
9 $au prin ponderea actielor fi'e in total
actie 8AT9 dupa relatiile :
.IK
FP
I

87!7O9
unde:I + imprumuturi; Niel+>oarte
bun:M7
>, + fonduri proprii! Bun : 7 +
0
Slab : [ 0

S
dmin
K
d I
P$
+

87!7F9
unde:,E + profit din e'ploatare; Niel+>oarte
bun:M@
I + imprumut; Bun : @ +
7
64
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
d + dob"nda! Slab : [
7

ATK 100 /
AT
AF

87!7E9
unde:A> + actie fi'e; Niel >oarte bun:MB1G
AT + actie totale! Bun :
B1G
Slab : M B1G
Ri$cul eroziunii capitalului 8al modificarii puterii de cumparare9 poate
fi determinat prin calcularea dob"nzii reale 8Rrd9:
Rrd K
i
dn
+
+
1
1
+ 0
87!7D9
unde:dn + rata dob"nzii nominale;
i + rata inflatiei!
Analiza indicatorilor de ri$c bancar pre$upune $i analiza indicatorilor
$intetici de profitabilitate $i eficienta at"t pentru analiza proce$ului de
creditare c"t $i pentru $tabilirea $olabilitatii bancii!
Cu priire la profitabilitate $e pot calcula rata profitului brut 8R,B9#
rata profitului net 8R,N9 $I rentabilitatea capitalului utilizat 8RCU9 al carui
niel $e compara cu $ericiul datoriei minime dupa urmatoarele relatii:
R,B

K 100 /
CA
P!

87!@19
unde:,B + profitul brut; Niel+>oarte
bun:M0BG
CA + cifra de afaceri; Bun:01+
BG

Slab : [ BG

R,N K 100 /
CA
PN

87!@09
unde:,N + profitul net; Niel+>oarte
bun:M01G
CA + cifra de afaceri; Bun : 01 + BG
Slab : [ BG

RCUK 100 /
F%
PN

87!@79
unde:,N + profitul net;
6$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
>U + fonduri utilizate8propriiUatra$e9!
,roductiitatea $au randamentul capitalului e$te determinat de iteza
de rotatie a capitalului total 8 VRC9 calculat dupa relatia :
VRC K
AT
CA

87!@@9
unde:CA + cifra de afaceri;
AT + actie totale!
Un indicator al eficacitatii care reflecta capacitatea capitalului total de
a produce profit e$te rata rentabilitatii capitalului propriu 8RC,

9 calculat
dupa relatia :
RC,

K
CP
PN
L 011
87!@A9
unde:,N + profit net;
C, + capital propriu!
Capacitatea bancii de a realiza un profit $uperior celui pe care ea e$te
indreptatita a+l obtine in mod normal tin"nd $eama de conditiile pietii $i
patrimoniul pe care+l %e$tioneaza poarta denumirea de aloare de %oodJill!
.oodJill+ul firmei e$te o $tare $i un comportament al ace$teia prin care $e
define$te capacitatea $i dorinta de a fi eficienta# de a de$fa$ura o actiitate
din ce in ce mai rentabila! <n plan financiar reprezinta profitul care $e
realizeaza pe$te media $ectorului din care face parte ca urmare a
manife$tarii unor fenomene pozitie!
<ntre rata rentabilitatii# mar(a profitului# randamentul capitalului $i
%radul de indatorare pe termen lun% e'i$ta o corelatie directa redata prin
urmatoarea relatie
RC,K R,N

L VRC

L .I 87!@B9
unde:RC, + rata rentabilitatii capitalului propriu;
R,N + rata profitului net ;
VRC + iteza de rotatie a capitalului total;
.I + %radul de indatorare pe termen lun%!

Cu priire la eficienta $e pot calcula rotatia $tocurilor 8RS9# rotatia
creditorilor 8RC

9 $i rotatia debitorilor 8RD

9 dupa relatiile :
RS

K
S&
C!#
Niel bun : o rotatie mare
87!@O9
unde:RS + rotatia $tocurilor;
CBV + co$tul bunurilor "ndute;
S5 + $tocul mediu!
66
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
R
c
K
C
CA
Niel bun : o rotatie mica
87!@F9
unde:RC + rotatia creditorilor;
CA + cifra de afaceri;
C + creditori!
R
d
K
D
CA
Niel bun : o rotatie mare
87!@E9
unde:RD + rotatia debitorilor;
CA + cifra de afaceri;
D + debitori!
Te&nica adecarii capitalului pre$upune a$i%urarea unui capital
$uficient pentru operatiunile prudente# pentru depa$irea incapacitatii
clientilor de a face rambur$arile! .radul de indatorare de$crie raportul dintre
imprumuturile $i $ur$ele proprii a carui cre$tere e$te direct proportionala cu
cre$terea e'punerii la ri$c# dupa cum o p"r%&ie financiara ridicata reprezinta
un ri$c mai mare pentru afacere dar $i po$ibilitatea obtinerii unor profituri
mai mari cu o ine$titie proprie redu$a! Indicatorul de baza utilizat pentru a
re%lementa adecarea capitalului e$te actiul ponderat cu nielul de ri$c
a$ociat# a$tfel ca toate ri$curile aferente actiitatii normale a bancii
8creditare $au tranzactionare pe piata9 $unt ponderate conform ri$curilor lor
relatie!
Baza de capital trebuie $a furnizeze $uficient capital circulant care $a
permita dezoltarea bancii $i trebuie a$tfel $tructurata inc"t $a nu incalce
liniile directoare de re%lementare pe ma$ura ce banca i$i dezolta
actiitatea de creditare! >iecare $ur$a de fonduri de finantare bancara are
a$ociate anumite ri$curi!
Capitalul $ocial + la marirea ace$tuia# olumul fondurilor atra$e
trebuie $a core$punda cererii pietii altfel pretul actiunilor a $cadea
reduc"nd aloarea de piata a afacerii# conduc"nd la o perceptie le%ata de
cre$terea ri$cului $i la $cumpirea imprumuturilor iitoare an%a(ate de banca
de pe piata financiara!
,rofiturile reine$tite au a$ociat ri$cul ne$i%urantei de a fi realizate
$au reine$tite fiind influentate de numero$i factori;
Capitalul imprumutat e$te cea mai ri$canta $ur$a de fonduri fiind
totu$i cea mai acce$ibila; e$te $upu$ ri$cului de rata a dob"nzii care pot face
creditele nerentabile $i ri$cului de cur$ alutar c"nd banca atra%e fonduri
denominate intr+o anumita aluta $i efectueaza imprumuturi in alta aluta;
Depozitele de baza ale clientilor# $unt potential lip$ite de ri$c# cu
e'ceptia $ituatiilor c"nd o $c&imbare in reputatia bancii $au o influenta
e'terna nea$teptata or conduce la lic&idarea ace$tor depozite!
Cucerirea unei clientele $i%ure $i pa$trarea ace$teia nu poate fi
realizat fara adaptarea ofertei la cerintele clientelei $i eitarea
nemultumirilor datorate calitatii necore$punzatoare! Banca trebuie $a fie
preocupata permanent de cre$terea %radului de fidelitate a clientelei
reflectat in frecenta operatiunilor $i olumul $olicitarilor de produ$e $i
$ericii bancare a"nd in edere ca atra%erea unui nou client co$ta mai mult
dec"t pa$trarea celui de(a c"$ti%at!
Analiza co$tului clientelei pierdute nece$ita analiza urmatoarelor
etape:
6&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
definirea $i ma$urarea indicelui de fidelitate a clientilor ;
identificarea cauzelor care duc la pierderea clientelei $i $tabilirea
mi(loacelor de preenire $i combatere;
calcularea profitului nerealizat prin pierderea clientilor;
ealuarea co$turilor le%ate de cre$terea indicelui de fidelitate!
,entru ealuarea profitului nerealizat ca urmare a pierderii clientilor
$e utilizeaza relatia:

P
K
100
/
100
/ 0 / 1
p
c a
r
p
N #
87!@D9
unde : P + pierderi de profit datorate pierderii unor clienti;

a
+ enituri medii anuale obtinute de la un client;
N
c
+ numarul clientilor;
p + procentul de clienti pierduti;
r
p
+ rata medie a profitului la 011 lei enituri!
=data cu calculul pierderilor de profit datorate pierderii unor clienti
trebuie $a aem in edere $I cre$terea co$tului unitar ca urmare a $caderii
olumului de operatiuni care $e calculeaza dupa relatiile:
cK
0 100 1
/
0
0 1
P '
P C
c c
(

87!A19
C
1
K q
1
' c

U C
f
87!A09
C
0
K q
1
80 U
100
P
9 L c

U C
f
87!A79
unde : c
0
#c
1
+ co$tul unitar inainte $i dupa pierderea unei parti din
clientela;
C
0
# C
1
+ co$tul total inainte $i dupa pierderea clientelei;
, + procentul clientelei pierdute;
q
1
+ olumul de operatiuni anterior pierderii clientelei;
c

+ c&eltuieli ariabile pe operatiune;
C
f
+ c&eltuieli fi'e totale!

,ierderea de profit e$te $i mai mare daca $e are in edere numarul
mediu al anilor de pa$trare a unui client 8aloarea ietii clientului9!
Co$turile le%ate de cre$terea indicelui de fidelitate $e ealueaza
plec"nd de la co$tul atra%erii unui client nou dupa relatia:
C
a
K
ia
C
L N
ia
87!A@9
unde: C
a
+ co$tul atra%erii unui nou client;

ia
C
+ co$tul mediu al unei int"lniri de afaceri;
N
ia
+ numarul mediu de int"lniri nece$are pentru atra%erea unui
client!
6'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Co$tul atra%erii unui client nou trebuie $a fie mai mic dec"t profitul
care poate fi obtinut de la un client pe intrea%a perioada de pa$trare a
fidelitatii dupa relatia :
p
c
K a " ' n
a
L
100
rp

87!AA9
unde : p
c
+ profitul care poate fi obtinut de la un client nou;
n
a
+ numarul mediu de ani de fidelitate!
,entru pa$trarea clientelei $e poate actiona in $en$ul crearii unor
relatii de dependenta $i in $en$ul cre$terii $ati$factiilor pe care ace$ta le
poate obtine in calitatea $a de client!
Sc&ema de $tructurare a indicatorilor priind bonitatea financiara a
$ocietatilor comerciale admi$e la finantare prin credite bancare# deci analiza
ri$cului de creditare bancara $e poate face pe baza indicatorilor
$i$tematizatI a$tfel:
0! Indicatori $tati$tici de ealuare a $ituatiei financiare a clientilor finantati
prin credite:
69
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
a9 indicatori de $tructura
indicatori de $tructura ai actielor 8coeficientii $tructurii
pla$amentelor de capital9
f
ai
C
87!AB9
indicatori de $tructura ai pa$ielor 8coeficientii $tructurii financiare
a $ocietatilor finantate prin credite bancare9
f
p(
C
87!AO9
indicatori $electii de $tructura
coeficientul $tructurii de capital8CSC9
CSC

C
784
C9

87!AF9
unde:C, + capital propriu;
DT5L + datorii pe termen mediu $i lun%!
%radul de indatorare pe termen lun%8DTL9
DTL

C
C9
784

87!AE9
unde: DT5L + datorii pe termen mediu $i lun%;
C, + capital permanent!
%radul autonomiei financiare8.A>9
.A> C
CI
C9

87!AD9
unde:C, + capital propriu ;
CI+ capital imprumutat!
%radul de indatorare 8autonomie fata de banca98DB9:
DB

C
78:
C9

87!B19
unde: C, + capital propriu;
DTB + datorii totale fata de banca!
b9 indicatorii capacitatii de finantare
&0

100
p
p
;
;


100
a
a
i
i

STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE


rata finantarii actielor cu caracter fi' prin re$ur$e
permanente8>,9
>,

C
(I
C9

87!B09
unde:C, + capital permanent;
AI + actie imobilizate8aloare neta9!
rata finantarii actielor cu caracter fi' prin re$ur$e proprii8>R,9
>R,

C
8(I
C9

87!B79
unde:C, + capital propriu;
TAI + total actie imobilizate8aloare neta9!
rata autofinantarii totale8AT9

ATC
<R I
R(
+

87!B@9
unde:RA + re$ur$e pentru autofinantare;
I + ine$tiitiile e'ercitiului;
>R + cre$teri?de$cre$teri ale fondului de rulment!

rata autofinantarii ine$titiilor8AI9
AI C
I
R(

87!BA9
unde:RA + re$ur$e pentru autofinantare;
I + ine$titiile e'ercitiului!
rata finantarii actielor circulante pe $eama fondului de rulment
net8ACR9
ACRC
(C
<R3

87!BB9
unde:>RN + fondul de rulment net;
AC + actie circulante!
rata finantarii actielor circulante pe $eama creditului
3furnizor48AC>9
&1
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
AC>

C
(C
7<

87!BO9
unde:D> + datorii la furnizor;
AC + actie circulante!
rata finantarii actielor circulante pe $eama imprumutului bancar
pe termen $curt8ACI9
ACI C
(C
I:8=

87!BF9
unde:IBTS+imprumut bancar pe termen $curt;
AC+actie circulante!
c9 indicatorii trezoreriei
rata lic&iditatii %enerale8L.9:
L.

C
78=
(C

87!BE9
unde:AC + actie circulante;
DTS + datorii pe termen $curt!
rata lic&iditatii relatie8LR9:
LRC
78=
7 > ?8=

87!BD9
unde:VTS + alori realizabile pe termen $curt;
D + di$ponibilitatI;
DTS + datorii pe termen $curt!
rata lic&iditatii imediate8LI9:
LIC
78=
7

87!O19
unde:D + di$ponibilitatI;
DTS + datorii pe termen $curt!
rata concur$ului bancar de trezorerie8TCB9:
&2
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
TCB C
C:8
3<R

87!O09
unde:N>R + neoia de fond de rulment;
CBT + concur$ bancar de trezorerie!
7! Indicatorii %e$tiunii re$ur$elor
a9 indicatorii rotatiei capitalului e'primati in numar de rotatii $i in zile
iteza de rotatie a capitalului total
C
r
C
C8
C(
% in numar de rotatii 87!O79
unde:CA + cifra de afaceri;
CT + capital total8actie totale9!
D
z
C
C(
8 @ C8
% in zile
87!O@9
unde:CT + capital total;
CA + cifra de afaceri!
iteza de rotatie a capitalului fi'
Cf
r
C
(I3
C(
% in numar de rotatii
87!OA9
unde:CA + cifra de afaceri;
AIN + actie imobilizate nete!
Dz
cf
C
C(
8 @ (I3
% in zile
87!OB9
unde:AIN + actie imobilizate nete;
CA + cifra de afaceri!
iteza de rotatie a capitalului circulant
Cc
r
C
(C
C(
% in numar de rotatii
87!OO9
unde:CA + cifra de afaceri;
AC + actie circulante!
&3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
D
zc
C
C(
8 @ (C
% in zile 87!OF9
unde:AC + actie circulante;
CA + cifra de afaceri!
iteza de rotatie a capitalului permanent
Cp
r
C
C9
C(
% in numar de rotatii
87!OE9
unde:CA + cifra de afaceri;
C, + capital permanent!
D
zp
C
C(
8 @ (C
% in zile 87!OD9
unde:AC + actie circulante;
CA + cifra de afaceri!
iteza de rotatie a fondului de rulment net:
Cr
fn
C
<R3
C(
% in numar de rotatii
87!F19
unde:CA + cifra de afaceri;
>RN + fondul de rulment net!
V
zfn
C
C(
8 <R3
% in zile
87!F09
unde:>RN + fondul de rulment net;
CA + cifra de afaceri!
iteza de rotatie a capitalului propriu
Cpr
r
C
C9
C(
% in numar de rotatii
87!F79
unde:CA + cifra de afaceri;
C, + capital propriu!
D
zcpr
C
C(
8 C9
% in zile
87!F@9
unde: C, + capital propriu;
CA + cifra de afaceri!
&4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
iteza de rotatie a capitalului imprumutat
Cci
r
C
CI
C(
% in numar de rotatii
87!FA9
unde: CA + cifra de afaceri;
CI + capital imprumutat!
D
zci
C
C(
8 CI
% in zile
87!FB9
unde:CI + capital imprumutat;
CA + cifra de afaceri!
b9 indicatorii rotatiei actielor circulante e'primati in numar de rotatii
$i in zile
iteza de rotatie a $tocurilor 8alori de e'ploatare9
S
r
C
=8
C(
% in numar de rotatii
87!FO9
unde:CA+cifra de afaceri;
ST+$tocuri8alori de e'ploatare9!
D
z$
C
C(
8 =8
% in zile 87!FF9
unde:ST + $tocuri;
CA + cifra de afaceri!
iteza de rotatie a $oldului creantelor
C
r
C
AC > C4
C(
% in numar de rotatii
87!FE9
unde:CA + cifra de afaceri;
CL + clienti;
EC + efecte comerciale primite!
D
zcr
C
C(
8 A<0 > 1C4

% in zile
87!FD9
unde:CL + clienti;
E> + efecte;
CA + cifra de afaceri8"nzarile perioadei9!
c9 indicatorii rotatiei pa$ielor pe termen $curt e'primatI in numar de
rotatii $i in zile
&$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
iteza de rotatie a datoriilor fata de furnizori
Cr
f
C
7<
(9
% in numar de rotatii
87!E19
unde:A, + aproizionarile perioadei;
D> + datorii fata de furnizori!
D
zf
C
(9
8 7<
% in zile
87!E09
unde:D> + datorii fata de furnizori;
A, + aproizionarile perioadei!
iteza de rotatie a pa$ielor %enerate in ciclul de e'ploatare
Cr
pt$
C
=9
C(

+ in numar de rotatii
87!E79
unde:CA + cifra de afaceri;
S5, + $oldul mediu al pa$ielor %enerate de proce$ul de e'ploatare!
D
zpt$
C
C(
8 =9
% in zile
87!E@9
unde:S5, + $oldul mediu al pa$ielor %enerate de proce$ul de e'ploatare;
CA + cifra de afaceri!
iteza de rotatie a imprumutului bancar pe termen $curt
Ccb
r
C
I8=
C(
% in numar de rotatii
87!EA9
unde:CA + cifra de afaceri;
ITS + imprumut bancar pe termen $curt!
D
zcb
C
C(
8 =I
% in zile
87!EB9
unde:S5I + $oldul mediu al imprumutului;
CA + cifra de afaceri!

b9 coeficientul de monetizare a capitalului calculat ca raport intre
inca$arile medii zilnice $I capitalul total
&6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
C
m
C
C8
IB

87!EO9
unde:I5S + inca$ari medii zilnice;
CT + capital total!
@! Indicatori ai randamentului financiar $i rentabilitatii
a9 indicatorii randamentului financiar
mar(a profitului brut
m
pb
C
C(
9:

87!EF9
unde:,B+profit brut;
CA+cifra de afaceri!
mar(a profitului net
m
pn
C
C(
93

87!EE9
unde:,N + profitul net;
CA + cifra de afaceri!
mar(a c&eltuielilor financiare
m
cf
C
C(
C<

87!ED9
unde:C> + c&eltuieli financiare;
CA + cifra de afaceri!
mar(a autofinantarii
m
a
C
C(
R(

87!D19
unde:RA + re$ur$e pentru autofinantare;
CA + cifra de afaceri!
a9 indicatorii rentabilitatii
rata rentabilitatii 8rentabilitatea economica bruta $i neta9
&&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
r
bc
C
C8
9:

87!D09
unde:,B + profit brut;
CT + capital total 8actie totale9!
r
nc
C
C8
93

87!D79
unde:,N + profit net;
CT + capital total8actie totale9!
rata rentabilitatii capitalului $ocial 8rentabilitatea financiara9
r
c$
C
C=
93

87!D@9
unde:,N + profit net;
CS + capital $ocial!
A! Indicatorii alorii de piata a $ocietatilor comerciale admi$e la finantare
din credite bancare
a9 indicatorii %lobali ai alorii de piata
aloare intrin$eca 8matematica9
V
m
C 8AT + DT9 K AN 87!DA9
unde:AT + actie totale;
DT + datorii totale;
AN + actie nete!
aloarea de randament
V
r
C
RC
9=

87!DB9
unde:,S + profit $perat;
RC + rata capitalizarii!
aloarea de %oodJill
prin metoda ealuarii forfetare
V
%
C
,
_

RC
9=
> (3
2
1

87!DO9
unde:AN + actie nete;
&'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
,S + profit $perat;
RC + rata capitalizarii!
prin metoda ealuarii $uperbeneficiului
V
%
C B + 8r
n
L C 9
87!DF9
aloarea economica
V
e
C AN U .I
87!DE9
unde:AN + actie nete;
.I + aloarea de %oodJill!
aloarea bur$iera
V
b
C N L CB 87!DD9
unde:N + nr! de actiuni emi$e;
CB + Cur$ul bur$ier al actiunii!
b9 indicatori $electii ai alorii bur$iere 8indicatori bur$ieri %lobali9
rata capitalizarii bur$iere
r
cb
C
C9
C:

87!0119
unde:CB + capitalizarea bur$iera;
C, + capital propriu!
randamentul economic al capitalizarii bur$iere
J
cb
C
C:
C(

87!0109
unde:CA + cifra de afaceri;
CB + capitalizarea bur$iera!
rata mar(ei brute a autofinantarii 8ca$& floJ net9 in capitalizarea
bur$iera
r
mba
C
C:
:(

87!0179
unde:5BA + mar(a bruta a autofinantarii 8ca$&+floJ net9!
CB + capitalizarea bur$iera!
&9
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
rata autofinantarii in capitalizarea bur$iera
r
af
C
C:
R(

87!01@9
unde:RA + re$ur$e pentru autofinantare;
CB + capitalizarea bur$iera!

rata profitului net in capitalizarea bur$iera
r
pn
C
C:
93

87!01A9
unde:,N+profit net;
CB+capitalizarea bur$iera!
randamentul financiar al capitalizarii bur$iere
J
f
C
C:
937

87!01B9
unde:,ND + profit net di$tribuit;
CB + capitalizarea bur$iera!
rata diidendelor
r
d
C
93
7

87!01O9
unde:D + diidende di$tribuite;
,N + profit net!
c9 indicatori bur$ieri ai titlului 8actiunii9 emi$ de intreprindere cuprind
rate ce prie$c o $in%ura actiune
mar(a bruta a autofinantarii per actiune
m
af? a
C
3
:(

87!01F9
unde:5BA 6 mar(a bruta a autofinantarii;
N 6 nr! de actiuni!
rata profitului net per actiune
'0
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
p
n ? a
C
3
93

87!01E9
unde:5BA + mar(a bruta a autofinantarii;
N + nr! total al actiunilor emi$e!
rata diidendului per actiune
d
a
C
3
7

87!01D9
unde:D + diidende;
N + nr! total al actiunilor emi$e!
rata rentabilitatii financiare a titlului
rf
t
C
C:
( 7.

87!0019
unde:D?A + diidend?actiune;
CB + cur$ul bur$ier al actiunii!
rata rentabilitatii bur$iere a titlului
rb
f
C
( . 93
C:

87!0009
unde:CB + cur$ul bur$ier al titlului;
,N?A + profit net?actiune!
'1
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
2.2./.(ndicatori reprezentativi de analiza a creditului acordat
societatilor comerciale
Anali$tul de ri$c apeleaza la anumiti indicatori in functie de %radul de
profunzime pe care trebuie $a+l atin%a pentru realizarea $arcinilor de
$ericiu! Analiza efectuata a $eri drept $uport informational pentru
fundamentarea $I adoptarea de decizii ce prie$c alocarea de re$ur$e
financiare $i folo$irea lor in conditii de optim! Analiza indicatorilor furnizeaza
informatii a$upra locului $i rolului in proce$ul cunoa$terii $i re%larii
fenomenului financiar microeconomic precum $i a lo%icii con$tructiilor
matematice!
Indicatorii financiari $unt in$trumente utile pentru compararea
performantelor firmelor concurente din cadrul aceleia$I ramuri de actiitate!
Ace$ti indicatori ii a(uta pe anali$tii de ri$c de credit $a aprecieze
$olabilitatea clientului!
Cele patru tipuri e$entiale de indicatori $unt :
rentabilitate 6 ma$ura in care o $ocietate comerciala a realizat
"nzari care depa$e$c co$tul actiitatii re$pectie;
eficienta + eficienta unei $ocietatI comerciale in admini$trarea
re$ur$elor $I actiitatilor $ale;
ndatorare 6 ma$ura in care fondurile folo$ite de o $ocietate
comerciala proin de la creditori# $i nu de la proprietarii $ai;
indatorarea reprezinta un indicator principal al capacitatii
$ocietatii comerciale de a face fata unor $ituatii dificile $i de a
ab$orbi pierderile;
lic&iditate6 lic&iditatile de care di$pune o $ocietate comerciala
pentru indeplinirea obli%atiilor $ale # inclu$i plata dob"nzii $i a
creantei!
Indicatorii financiari $unt foarte importantI pentru analiza eficienta a
creditelor! Analiza pre$upune luarea in con$iderare a tuturor indicatorilor#
precum $i a dier$ilor indicatori $uplimentari din cadrul fiecarei 3familii4 de
indicatori ; folo$irea unui $in%ur indicator # izolat de ceilaltI# poate duce la
erori; indicatorii multipli a(uta #in mod normal# la identificarea tendintelor#
care $unt factori importanti pentru determinarea $olabilitatii!
<n tabelele 7!B# 7!O# 7!F i 7!E $unt prezentate notiunile de definire a
indicatorilor reprezentatii de analiza a creditului!
'2
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Rentabilitatea reprezinta ma$ura in care o $ocietate comerciala
realizeaza "nzari care depa$e$c co$tul actiitatilor!
Ta*)-u- &.:.Indicatori d) r)nta*i-itat)
Indicator Ca-cu- S),nificati) O*s)r"atii
5ar(a
profitului
de
e'ploatar
e
!rofitu- d)
).+-oatar) . 2''8
"7n/ari n)t)
Reprezinta
+roc)nta>u-
profiturilor
realizate in
raport cu totalul
"nzarilor!
<n mod
normal# $copul
e$te marirea
$au cel putin
mentinerea
mar(ei!
,entru
intele%erea
motielor unei
$c&imbari e$te
nece$ara o
defalcare
detaliata a
c&eltuielilor de
e'ploatare!
5ar(a
profitului
net
!rofitu- n)t . 2'' 8
"7n/ari n)t)
Reprezinta cea
mai buna
metoda de
ma$ura %lobala a
capacitatii
$ocietatii
comerciale de a
produce profit#
deoarece
co$turile
financiare $i
impozitul $unt
inclu$e in
co$turi!
n %eneral
indicatorul
trebuie $a $e
depla$eze in
acela$i $en$ ca
$i mar(a
profitului de
e'ploatare
Daca nu $e
int"mpla a$fel#
probabil ca
motiul $unt
c&eltuielile
mari care nu
tin de
e'ploatare#
cum ar fi
dob"nda
platita pentru
credite!
Co$t
direct
$i
c&eltuieli
Costu- *unuri-or
"7ndut) .2''
"7n/ari n)t)
Trebuie
comparate cu
indicatorii
realizati de
firmele
concurente#
deoarce co$tul
bunurilor
"ndute ariaza
foarte mult in
functie de tipul
de produ$
= tendinta
a$cendenta a
ace$tui indi+
cator ar putea
fi cauza
declinului
rentabilitatii!
= tendinta
de$cendenta
poate indica
un control
efecti al
'3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
realizat! co$turilor!
Sur$a: Norme de creditare BRD
ndatorarea reprezinta ma$ura in care fondurile folo$ite de o $ocietate
comerciala $unt a$i%urate de creditori# $i nu de proprietari!
Ta*)-u- &.4.Indicatori d) indatorar)
Indicator Ca-cu- S),nificati) O*s)r"atii
Datorie
raportata la
actiul net
8capitalul
actionarilor9
Datoria tota-a
acti" n)t ,at)ria-
5a$oara
olumul
finantarii
e'terne in
raport cu acela
a$i%urat de
proprietari!
Un raport mare
8$en$ibil pe$te 09
indica un ri$c
mare pentru
creditori!
Un raport mic
arata ca o firma
poate $a
imprumute mai
mult# cu conditia
ca flu'ul de
lic&iditati $a fie
core$punzator!
= arianta
demna de retinut
e$te datoria pe
termen lun%
raportata la
capitalul
actionarilor!
>inantatorii mai
tin $eama de
pa$iul din afara
bilantului# cum
ar fi inc&iderile
nereziliabile!
Acoperirea
dob"nzilor
@!rofit n)t inaint)
d) i,+o/itar)
+c?)-tui)-i +)ntru
do*7n/iA c?)-%
tui)-i +)ntru
do*7n/i
5a$oara %radul
in care
c"$ti%urile nete
ale unei
$ocietati
comerciale $e
pot mic$ora
fara $a
afecteze prea
mult
capacitatea $a
de a face fata
c&eltuielilor
pentru
dob"nzile
anuale!
Volumul c&eltuie+
lilor pentru
dob"nzi nu
cuprinde nici o
dob"nda inclu$a
in platile pe care
o $ocietate
comerciala le
face pentru
actie aflate $ub
contract de
lea$in%!
>inantatorii mai
acorda atentie
acoperirii platii
dob"nzilor $i
datoriei definita
prin 8flu' de
lic&iditati +
'4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
dob"nda 9
8dob"nda + plata
$cadenta pentru
creanta9!
Sur$a: Normele de creditare BRD
'$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Eficienta reprezinta eficacitatea unei $ocietatI comerciale in ceea ce
prie$te admini$trarea re$ur$elor $i conducerea actiitatilor!
Ta*)-u- &.5.Indicatori d) )fici)nta
Indicator Ca-cu- S),nificati) O*s)r"atii
Sile
di$ponibile
pentru
inentar
In")ntar .
(4: /i-)
CV#
Arata capacitatea
conducerii de a
reduce co$tul#
mentin"nd fon+
durile blocate in
inentar la un
niel c"t mai
$cazut!
=biectiul con$ta
intr+un numar c"t
mai mic de zile
= cre$tere mare
poate indica
decizia de a
cumpara Ven %ro$V
pentru a
contracara o
eentuala
intrerupere a
aproizionarii!
Sile
di$ponibile
pentru
conturi
actie
Conturi
acti")
n)t) . (4:
d) /i-)
"7n/ari
n)t)
Arata capacitatea
unei $ocietati
comerciale de a+i
determina pe
clienti $a
platea$ca rapid
pentru bunurile $i
$ericiile de(a
lirate ace$ta
fiind un factor
critic pentru
flu'ul de
lic&iditati! Un
niel ridicat al
creantelor
indoielnice
reprezinta
de$eori $emnalul
aparitiei unor
probleme %rae!
,erioada medie de
inca$are $e
lun%e$te
Calitatea necore+
$punzatoare a
debitorilor adica
conturi actie pe
un numar mare de
zile indica
po$ibilitatea
aparitiei unor
probleme la flu'ul
de lic&iditati!
Sile
di$ponibile
pentru
conturi
pa$ie
Conturi
+asi") .
(4: d) /i-)
CV#
Indica %radul de
dependenta a
$ocietatii co+
merciale de
finantarea de
catre creditori!
= cre$tere a indica+
torului poate indica
decizia conducerii
de a apela la
credite de la
furnizori pentru
rezolarea
problemelor le%ate
de flu'ul de li+
c&iditati pe termen
$curt!
'6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Randame
ntul
actielor
8RA9
!rofitu-
n)t inaint)
d)
scad)r)a
i,+o/it)-o
r . 2''
tota-
acti")
5a$oara
rentabilitatea
unei intreprinderi
ca procenta( din
toate actiele
an%a(ate!
,rofitul net inainte
de $caderea
impozitelor $e
folo$e$te pentru
eliminarea
efectelor
impozitelor c"nd $e
determina ace$t
indicator de
eficienta!
Randame
ntul
capitalului
$ocial
8RCS9
!rofitu-
n)t . 2''
acti"
"a-oar)
n)t
,at)ria-a
5a$oara
rentabilitatea
unei intreprinderi
ca procent din
toate fondurile
utilizate de
proprietari!
Un RCS face mai
u$oara atra%erea
de capital $ocial
nou deoarece arata
capacitatea
conducerii de a
realiza o afacere
rentabila!
Sur$a: Norme de creditare BRD
Lic&iditatea reprezinta numerarul $i alte actie la di$pozitia $ocietatii
comerciale pentru a+$i indeplini obli%atiile# inclu$i plata dob"nzii pentru
imprumuturile acordate de creditori!
Ta*)-u- &.6.Indicatori d) -ic?iditat)
Indicato
r
Ca-cu- S),nificati) O*s)r"atii
Raport
curent
Acti") cur)nt)
+asi") cur)nt)
Indica ma$ura in
care actiele cu+
rente ale unei $o+
cietati comerciale
$unt di$ponibile
pentru plata obli+
%atiilor curente!
Ace$t raport poate
duce la erori# de
e'emplu# daca:
calitatea actielor
curente nu e$te
core$punzatoare;
indicatorul 3zile
di$ponibile pentru
conturi actie4 e$te
mare $i $uma
conturilor actie
3care $e inec&e$c
cre$te4;
indicatorul 3zile
di$ponibile pentru
inentar e$te
mare4;
parti de inentar
$unt neandabile!
Raport
de lic&i+
ditate
$au cu
efect
@Nu,)rar +
tit-uri
n)0ocia*i-) +
conturi acti")
Indica mai preci$
ma$ura in care
actiele curente ale
unei $ocietati
comerciale $unt
Calitatea conturilor
actie:
calitatea titlurilor
ne%ociabile: numai
cele care pot fi
'&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
imediat n)t)A +asi")
cur)nt)
di$ponibile pentru
plata obli%atiilor
curente!
tran$formate rapid
8$i la alorile
anticipate9 or
contribui la
cre$terea capacitatii
$ocietatii comerciale
de a face fata
obli%atiilor!
Sur$a: Norme de creditare BRD
Pcoala franceza de analiza a ri$curilor actiitatii bancare de creditare
propune un $i$tem de indicatori:
enitul net bancar 8produ$ul net bancar9 e$te calculat ca fiind e%al cu
mar(a de intermediere 8dob"nzi primite inclu$i din re$ur$e cedate din
care $e deduc dob"nzile platite inclu$i pentru re$ur$e primite9 la care $e
adau%a comi$ioanele 8comi$ioane primite din care $e deduc
comi$ioanele platite 9! Se adau%a enitul net din operatiuni de $c&imb $i
arbitra(# inclu$i a(u$tari 8enit din operatiuni de $c&imb $I arbitra( din
care $e deduc pierderile din operatiuni de $c&imb $I arbitra(9! Se adau%a
alte enituri din e'ploatare bancara $i din care $e $cad alte c&eltuieli de
e'ploatare bancara# dupa relatia:
VNB K VE + CE 87!0079
unde: VNB + enitul net bancar;
VE + enituri din e'ploatare;
CE + c&eltuieli din e'ploatare!
rezultatul 8 profitul9 brut de e'ploatare calculat dupa relatia:
,NB K VNB + C. 87!00@9
unde : ,NB + profit brut din e'ploatare;
VNB + enitul net bancar;
C. + c&eltuieli %enerale!
coeficientul de e'ploatare calculat dupa relatia:
CE K
?3:
CC

87!00A9
unde : CE + coeficient de e'ploatare;
C. + c&eltuieli %enerale;
VNB + enitul net bancar!
co$tul net al ri$cului calculat dupa relatia:
CNR K V, U VRC + C, + ,N, 87!00B9
unde : CNR + co$tul net al ri$cului;
V, + enituri din proizioane;
VRC + enituri din recuperari de creante;
C, + c&eltuieli cu proizioanele;
''
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
,N, + pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu proizioane!
Utiliz"nd indicatorii propu$i de $coala franceza la data de @0!07!7111
$ituatia pe e'emplul BRD .S. IAPI inre%i$treaza un co$t net al ri$cului de
01!@70 mil!lei a"nd in edere urmatoarele date:
fond proizioane e'i$tent la 10!10!7111 : 0D!AAE#1B mil!lei;
c&eltuieli cu proizioanele in anul 7111 : F@!77A#07 mil!lei;
enituri din proizioane in anul 7111 : O7!F1D#00 mil!lei;
enituri din recuperari creante in anul 7111 :0DB#77 mil!lei;
pierderi din creante neacoperite cu proizioane : 0#70 mil!lei;
co$tul net al ri$cului pentru credite la @0!07!7111 : E!EOE#B0
mil!lei;
co$tul net al ri$cului pentru dob"nzi la @0!07!7111 : 0!AB0#7E
mil!lei;
co$tul net al ri$cului pentru alte creante la @0!07!7111: 0#70
mil!lei!
,entru a elimina eentualele nelamuriri referitoare la repartizarea
lunara a Bu%etului de Venituri $i C&eltuieli 8BVC9# e$te nece$ara cunoa$terea
indicatorilor de proratare pentru:
VENITURI SI CQELTUIELI:
BVC cumulat K
t
i
t
12
/

87!00O9
BVC lunar K 0
1
1
12
i
t
t
i
t


87!00F9
RESURSE SI ,LASA5ENTE:
BVC luna C 0
1
1
12 . 0 2001 . 12 . 31 Re 2002 1
12
i
t
t
i
ali)at !u*et
t

GBu%et luna
anterioara

87!00E9
unde:
12
!#Can

t + luna curenta;
i K 0!10OF1EDOA K
12
22 . 1 !
2..Constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice
de risc de credit
,entru o banca ri$cul reprezinta e'punerea directa $au indirecta pe o
$cara cu ariatie lar%a la pierdere cu impact nefaorabil a$upra enitului#
capitalului $I rezerei $ale!
'9
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ri$cul de credit e$te ri$cul nerealizarii eniturilor $contate# determinat
de incapacitatea debitorului de a actiona in termenii $i conditiile contractului
inc&eiat cu banca!
,entru partea neacoperita a creditului cu %arantii 8depozite %a(ate#
colaterale# %uernamentale# ipoteci# etc9# bancile i$i con$tituie un proizion
care $e a mari $au diminua in functie de marimea pierderii!
Banca Nationala a Rom"niei in $copul analizei $olabilitatii bancilor
comerciale in actiitatea de creditare bancara a elaborat Re%ulamentul
priind cla$ificarea creditelor $i pla$amentelor# precum $i con$tituirea#
re%ularizarea $i utilizarea proizioanelor $pecifice de ri$c de credit numarul
B?7117 impreuna cu Normele 5etodolo%ice numarul 07?7111 pentru
aplicarea re%ulamentului publicate in 5onitorul =ficial# partea I # nr!O7O din
ineri 7@ au%u$t 7117!
Con$tituirea de proizioane $pecifice de ri$c de credit reprezinta
crearea $i realizarea ace$tora prin includerea pe c&eltuieli a nece$arului de
proizioane $pecifice de ri$c de credit!
Re%ularizarea proizioanelor $pecifice de ri$c de credit reprezinta
modificarea lunara a proizioanelor in ederea a$i%urarii corelatiei intre
nielul e'i$tent $i cel nece$ar prin includerea pe c&eltuieli $au prin reluarea
pe enituri a diferentelor# indiferent de rezultatul financiar al perioadei
inre%i$trat de banca!
Utilizarea proizioanelor $pecifice de ri$c de credit reprezinta
anularea ace$tora in cazul producerii ri$cului de credit concomitent cu
$coaterea in afara bilantului a pla$amentelor deenite neperformante!
Cla$ificarea creditelor $i pla$amentelor $e face pe urmatoarele
cate%orii: $tandard# in ob$eratie 8numai pentru creditele acordate clientelei
din $ectorul nebancar9# $ub$tandard# indoielnic $i pierdere# $i prin aplicarea
$imultana a trei criterii# $i anume: $ericiul datoriei 8capacitatea debitorului
de a+$i onora la $cadenta datoria e'primata ca numar de zile de int"rziere la
plata de la data $cadentei9# performanta financiara 8cate%oriile de
performanta financiara $unt notate de la A la E# in ordinea de$cre$catoare a
calitatii ace$tora9 $i initierea de proceduri (udiciare 8c"nd $+au luat ma$uri
fata de debitor $i fata de contract in $copul recuperarii creantelor9!
Cate%oriile de cla$ificare $e caracterizeaza dupa cum urmeaza:
$tandard + cazul in care performantele financiare $unt foarte bune
$i permit ac&itarea la $cadenta a dob"nzii $i a ratei de credit;
in ob$eratie + cazul in care performantele financiare $unt bune
$au foarte bune dar nu $e pot mentine la ace$t niel o perioada
mai mare de timp;
$ub$tandard + cazul in care performantele financiare $unt
$ati$facatoare dar au o tendinta eidenta de inrautatire;
indoielnic + cazul in care performanta financiara e$te $cazuta $i cu
o eidenta ciclicitate la interale $curte de timp;
pierdere + cazul in care performantele financiare arata pierderi $I
e'i$ta per$pectie clare ca nu $e pot plati nici ratele nici
dob"nzile!
Creditele acordate unui debitor 8ca entitate de ri$c potentiala9 $e
cla$ifica pe baza principiului decla$arii prin contaminare# prin luarea in
con$iderare a celei mai $labe dintre cate%oriile indiiduale de cla$ificare
pentru fiecare credit in parte!
Re%ulamentul BNR $tabile$te in tabelele 7!D# 7!01# 7!00 prezentate
mai (o$ core$pondenta dintre cate%oriile $i criteriile de cla$ificare precum $i
coeficientii de proizionare a portofoliului de credite!
90
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- &.3. Crit)rii d) incadrar) +) cat)0orii d) c-asificar) a
cr)dit)-or
+)ntru SECTORUL NE#ANCAR
!)rfor,a
nta
financiara
S)r"iciu-
datori)i
A # C D E
Nu s%au
initiat
+roc)duri
>udiciar)
S%au
initiat
+roc)duri
>udiciar)
1 6 0B zile Standard <n
ob$eratie
Sub$tandar
d
<ndoielni
c
,ierdere
,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere
0O 6 @1 zile <n
ob$eratie
Sub$tandar
d
<ndoielnic ,ierdere ,ierdere
,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere
@0 6 O1 zile Sub$tandar
d
<ndoielnic ,ierdere ,ierdere ,ierdere
,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere
O0 6 D1 zile <ndoielnic ,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere
,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere
,e$te D0
zile
,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere
,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere ,ierdere
Sur$a: Norme de creditare BRD
91
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- &.2'. Crit)rii d) incadrar) +) cat)0orii d) c-asificar) a
cr)dit)-or
+)ntru SECTORUL #ANCAR
!)rfor,anta
financiara
S)r"iciu-
datori)i
A
Nu s%au initiat +roc)duri
>udiciar)
S%au initiat +roc)duri
>udiciar)
' < 5 /i-) Standard
!i)rd)r)
Mini,u, 6
/i-)
!i)rd)r)
!i)rd)r)
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- &.22. COEFICIENtII DE !ROVIZIONARE A CREDITELOR
+otri"it R)0u-a,)ntu-ui #NR nr. : D &''&
Cat)0oria d) c-asificar) Co)fici)nt d) +ro"i/ionar)
STANDARD 1 G
<N =BSERVAtIE B G
SUBSTANDARD 71 G
<ND=IELNIC B1 G
,IERDERE 011 G
Sur$a: Norme de creditare BRD
Stabilirea %radului de ri$c de credit de ultim ran% $e poate realiza prin
compararea caracteri$ticilor nece$are pentru incadrarea intr+o cate%orie de
ri$c de credit cu fiecare dintre inre%i$trarile din tabelul ane'a la Normele
5etodolo%ice de aplicare a re%ulamentului# p"na la int"lnirea unei
inre%i$trari ec&ialente $i preluarea %radului de ri$c de credit aferent!
Bancile comerciale or raporta in termen de zece zile de la e'pirarea
lunii Directiei de Suprae%&ere din cadrul BNR $ituatia cla$ificarii creditelor
precum $i a nece$arului de proizioane $pecifice de ri$c de credit $i $ituatia
cla$ificarii pla$amentelor la banci $i a nece$arului de proizioane $pecifice
de ri$c de credit!
,entru limitarea ri$cului de credit bancile comerciale $unt obli%ate $a
di$puna de proceduri admini$tratie $I control intern adecate# $a a$i%ure o
eidenta e'tracontabila core$punzatoare# $a inc&eie tranzactii care duc la
e'puneri mari numai pe baza unei decizii luate de Con$iliul de Admini$tratie
8inclu$i credite acordate per$oanelor in relatii $peciale cu banca9!
92
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Determinarea indicatorului de $olabilitate $e a face ca raport intre
nielul fondurilor proprii $au a capitalului propriu $i e'punerea neta limita
minima fiind de 07G iar cea ma'ima de EG! Nielul unei $in%ure e'puneri
mari nu poate depa$I 71G din fondurile proprii ale bancii iar $uma totala a
e'punerilor mari nu a putea depa$I de E ori nielul fondurilor proprii ale
bancii# conditii care $unt precizate in Norma BNR nr!E?7O aprilie 0DDD priind
limitarea ri$cului de credit al bancilor!
,entru o analiza completa a procedurilor de determinare $i
nre%i$trare n eiden a provizioanelor de risc bancar am extins cercetarea
prezentnd:
n tabelul 7!07 li$ta conturilor $intetice care reflect an%a(amentele
clientelei nebancare;
n tabelul 7!0@ modul de determinare a %radului de acoperire cu
%aranii;
n tabelul 7!0A %rila de cla$ificare a performanei financiare potriit
puncta(ului obinut;
n tabelul 7!0B li$ta %araniilor prezute n Ane'a nr!0 la Normele
5etodolo%ice BNR nr! 07?7117;
n tabelul 7!0O li$ta altor %aranii ce or fi luate n con$iderare la
diminuarea e'punerii fa de entitatea de ri$c!
93
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- &.2&. LISTA CONTURILOR SINTETICE CARE REFLECTA
AN1A$AMENTELE CLIENTELEI NE#ANCARE
1. Credite pentru care se constituie provizioane 0
!RINCI!AL DO#HNDA
71000
71007
7100D
71700
71707
7170@
7170A
7170B
7170O
7170F
7170E
7170D
71@00
71@07
71@0@
71@0D
71A0
71B0
71B7
71O0
7@00
7@07
7A00
7A07
7B00 6 $old debitor
7E00
7E70
710F
717F
71@F
71AF
71BF
71OF
7@0F
7A0F
7B0F0
7E07
7E0F
7E77
7E7F
Sur$a: Norme de creditare BRD

2. Credite care nu fac obiectul constituirii de provizioane
specifice de risc 0
An0a>a,)
nt) in
fa"oar)a
c-i)nt)-)i
1arant
ii dat)
+)ntru
c-i)nt)
-a
Li,it)
n)uti-i/at)
< cr)dit)
in "a-uta
A-t)
an0a>a,
)nt)
di")rs)
An0a>a,)
nt)
indoi)-nic
)
D1@00 D0@00 D@70 DBD0 DE0
D1@07 D0@07
D1@0D D0@0@
D1@7 D0@0A
D1@D D0@D
Sur$a: Norme de creditare BRD
94
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- &.2(. Modu- d) d)t)r,inar) a 0radu-ui d) aco+)rir) cu
0arantii
Ti+u- d) 0aranti) !ond)r
)a d)
risc
Va-oar)a
0aranti)i
@no,ina-aA
Va-oar)a
0aranti)i
@+ond)rataA
a $ % & ' $ x %
Ca$& colateral# S.B Societe
.enerale# $au alte banci de
prim ran%# %arantii
%uernamentale
neconditionate
011G
Corporate %uarantee
8an%a(anta9 de la compania
mama
E1G
Scri$ori de intentie de la
compania mama
B1G
Ce$iunea creantelor de
inca$at de la corporatii
puternice
7B +
B1G
Ce$iunea creantelor de
inca$at din acreditie
E1G
.a( pe $tocuri de materii
prime# materiale
@1 6
B1G
.a( pe ec&ipamente u$or
alorificabile
B1 +
FBG
.a( pe actiuni 8din aloarea
de piata9
1G
Ipoteci pe imobile ? terenuri A1 6
E1G
,olita de a$i%urare a
ri$cului de neplata
B1 +
FBG
T=TAL
Sur$a: Norme de creditare BRD
La aprecierea ponderii de ri$c or aea in edere :
ampla$amentul bunurilor ipotecate ? %a(ate 8mediu rural $au
mediu urban# zona de centru $au zona periferica# $!a!9;
calitatea: a$i%uratorului 8in cazul politei de a$i%urare9# companiei
mama# etc!
.radul de acoperire cu %arantii $e calculeaza pe total client# $i a
cuprinde toate an%a(amentele# at"t bilantiere# cat $i an%a(amentele
e'trabilantiere# dupa formula :
1rad d) aco+)rir) cu 0arantii @;A C
Total %arantii ponderate
Total an%a(ament
9$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- &.29. 1RILA DE CLASIFICARE A !ERFORMANtEI FINANCIARE
+otri"it +uncta>u-ui o*tinut
Cat)0ori) !uncta> ,ini, !uncta> ,a.i,
A F0 011
# A0 F1
C 70 A1
D 00 71
E 1 01
Sur$a: Norme de creditare BRD
96
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- &.2:. Lista 0arantii-or +r)"a/ut) in
An).a 2 -a Nor,)-) M)todo-o0ic) #NR nr. 2&D&''&
Ti+u- d) 0aranti)
Co)fici)nt
,a.i,
+)ntru
d)duc)r) din
).+un)r)a
instituti)i d)
cr)dit fata
d) )ntitat)a
d) risc
a b
.arantii e'pre$e# ireocabile $i neconditionate ale
admini$tratiei publice de $pecialitate a $tatului
rom"n $au ale BNR
0
Titluri emi$e de admini$tratia publica centrala de
$pecialitate a $tatului rom"n $au de BNR
0
.arantii e'pre$e# ireocabile $i neconditionate ale
admini$tratiilor centrale# bancilor centrale din
tarile de cate%orie A $au Comunitatilor Europene
0
Titluri emi$e de admini$tratiile centrale# bancile
centrale din tarile de cate%orie A $au Comunitatile
Europene
0
Depozite colaterale pla$ate la banca in$a$i 0
Certificate de depozit $au in$trumente $imilare
emi$e de banca in$a$i $i incredintate ace$teia
0
.arantii e'pre$e# ireocabile $i neconditionate ale
bancilor de dezoltare multilaterala $au de BEI
1#E
Titluri emi$e de bancile de dezoltare multilaterala
$au de BEI
1#E
.arantii e'pre$e# ireocabile $i neconditionate ale
admini$tratiilor locale din Rom"nia
1#E
.arantii e'pre$e# ireocabile $i neconditionate ale
bancilor din Rom"nia
1#E
.arantii e'pre$e# ireocabile $i neconditionate ale
admini$tratiilor re%ionale $au locale din tarile de
cate%oria A
1#E
.arantii e'pre$e# ireocabile $i neconditionate ale
bancilor din tarile de cate%oria A
1#E
Sur$a: Norme de creditare BRD
9&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVITA}II BANCARE DE CREDITARE
Ta*)-u- &.24. Lista a-tor 0arantii c) "or fi -uat) in consid)rar)
-a di,inuar)a ).+un)rii fata d) )ntitat)a d) risc
Ti+u- d) 0aranti) Co)fici)nt
,a.i,
+)ntru
d)duc)r) din
).+un)r)a
instituti)i d)
cr)dit fata d)
)ntitat)a d)
risc
a b
Ipoteci in faoarea bancii de ran%uri $uperioare
ipotecilor in$tituite in faoarea altor creditori#
a$upra locuintelor ce $unt $au or fi ocupate de
debitor $au ce $unt date cu c&irie de catre ace$ta
1#B
Ipoteci in faoarea bancii de ran%uri $uperioare
ipotecilor in$tituite in faoarea altor creditori
1#A
.a(uri a$upra $tocurilor de materii prime $i
materiale# produ$e $emifabricate $au finite
1#A
.a(uri a$upra ec&ipamentelor 1#O
Sur$a: Norme de creditare BRD
Centralizat# $ituaia portofoliului de credite la o anumit dat $e
poate prezenta conform modelului de formular de raportare prezentat n
tabelul 7!0F 3>ormular de raportare a cla$ificrii creditelor i a olumului
nece$ar de proizioane $pecifice de ri$c4!
9'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- &.25
SUCURSALAIIIIIIIIIIIIIIII..
FORMULAR DE RA!ORTARE A CLASIFICARII CREDITELOR {I
A VOLUMULUI NECESAR DE !ROVIZIOANE S!ECIFICE DE RISC
+otri"it R)0u-a,)ntu-ui #NR nr. : D &''& -a data d) IIIIDIIIIDIII...
+ mii lei +
I. Cr)dit) acordat) c-i)nt)-)i din s)ctoru- n)*ancar +)ntru car) s) constitui) +ro"i/ioan) s+)cific) d) risc
Cat)0oria d) c-asificar) E.+un)r) *ruta E.+un)r) a>ustata Co)f.
!ro"i/
.
!ro"i/ion n)c)sar
!rinci+a- Do*7nda !rinci+a- Do*7nda !rinci+a- Do*7nda
Standard 1!11
<n ob$eratie 1!1B
Sub$tandard 1!71
<ndoielnic 1!B1
,ierdere# din care : 0!11
!i)rd)r) +otri"it ar.& -it..iA +ct
(.2.2
!i)rd)r) +otri"it ar.& -it..iA +ct
(.2.&
TOTAL @rd. 2 -a rd. :A
II. Cr)dit) acordat) c-i)nt)-)i din s)ctoru- n)*ancar +)ntru car) nu s) constitui) +ro"i/ioan) s+)cific) d) risc
Cat)0oria d) c-asificar) E.+un)r) *ruta E.+un)r) a>ustata Co)f.
!ro"i/
.
!ro"i/ion n)c)sar
!rinci+a- Do*7nda !rinci+a- Do*7nda !rinci+a- Do*7nda
Standard
<n ob$eratie
99
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Sub$tandard
<ndoielnic
,ierdere
TOTAL
100
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
<n conformitate cu Re%ulamentul B!N!R! nr! B ? 7117# modificat $i
completat prin Re%ulamentul BNR nr! F?7117# toate creditele $i
pla$amentele $e cla$ifica prin aplicarea $imultana a urmatoarelor criterii:
$ericiul datoriei;
performanta financiara;
initierea de proceduri (udiciare!
Creditele $i pla$amentele $e cla$ifica in urmatoarele cate%orii:
$tandard;
in ob$eratie 8numai creditele acordate clientelei din afara
$ectorului in$titutiilor de credit9;
$ub$tandard 8numai creditele acordate clientelei din afara
$ectorului in$titutiilor de credit9;
indoielnic 8numai creditele acordate clientelei din afara
$ectorului in$titutiilor de credit9;
pierdere!
Clientela din $ectorul in$titutiilor de credit precum $i per$oanele
fizice $unt con$iderate# din punctul de edere al performantei financiare#
in cate%oria A!
Cate%oriile de performanta financiara or fi notate de la A la E# in
ordinea de$cre$catoare a calitatii!
,entru clientela din afara $ectorului in$titutiilor de credit ealuarea
performantei financiare $e a realiza pe baza de puncta( 6 atribuit unor
factori cantitatii $i calitatii!
Indicatorii cantitatii $e or determina pe baza $ituatiilor financiare
ale entitatii economice intocmite conform re%lementarilor emi$e de
5ini$terul >inantelor ,ublice $au autoritati cu competente $imilare din alte
tari# iar cate%oria de performanta financiara $e determina $i contribuie la
$tabilirea cate%oriei de cla$ificare in luna urmatoare celei in care banca
are acce$ la raportarea re$pectia!
Conform Re%ulamentului BNR nr! B?7117 modificat $i completat
prin Re%ulamentul BNR nr! F?7117 $i a Normelor 5etodolo%ice ale BNR nr!
07?7117# toate unitatile bancii au obli%atia de a efectua -unar cla$ificarea
portofoliului de credite pe baza $ericiului datoriei $i a performantei
financiare a clientelei# precum $i de a determina $i re%ulariza in eidenta
contabila proizioanele $pecifice de ri$c rezultate in urma ace$tor
operatiuni!
Notiunea de credite cuprinde toate an%a(amentele bilantiere $i
e'trabilantiere ale clientului!
(nga)amentele bilantiere ce trebuie$c cla$ificate $unt: creditele
8curente# re$tante# ree$alonate curente# ree$alonate re$tante# indoielnice
curente# indoielnice re$tante9# dob"nzile re$tante $i dob"nzile calculate $i
ne$cadente 8creantele ata$ate9!
(nga)amentele extrabilantiere ale clientilor care fac obiectul
cla$ificarii con$tau din : limite neutilizate de credite# acreditie# $cri$ori de
%arantie bancara# $!a!
Ealuarea performantei financiare a unei entitati economice $e a
realiza pe baza de $corin% atribuit unor factori cantitatii $i a unor factori
calitatii!
Ealuarea $e a realiza diferentiat pentru c-i)ntii ,ari 8%rupuri de
clienti in ordinea de$cre$catoare a an%a(amentelor9 $i pentru c-i)ntii ,ici
si ,i>-ocii# dupa cum urmeaza:
A. C-i)nti D 0ru+uri d) c-i)nti ,ari
101
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ealuarea factorilor cantitatii ? calcul de indicatori
.rupele de indicatori luate in con$iderare 8de lic&iditate# de
$olabilitate# de profitabilitate# de %e$tiune $i capacitatea de rambur$are9
contin un numar total de 0@ indicatori! Scorin%ul ma'im e$te de B1 de
puncte# c"te 01 puncte ma'imum pentru fiecare %rupa de indicatori!
Calculul $e a efectua pentru toti cei 0@ indicatori mai (o$ mentionati# cu
precizarea ca pentru primele A %rupe de indicatori $e a $electa pentru
fiecare %rupa numai unul din indicatorii $pecifici# re$pecti cel mai
reprezentati pentru caracterizarea actiitatii $ocietatii ealuate# care a fi
punctat in functie de limitele alorice $tabilite! <n cazul %rupei a cincea
8indicatori de %e$tiune9 $e or calcula toti cei @ indicatori# iar puncta(ul
final $e a obtine calcul"nd media aritmetica a ace$tora!
1ru+a I
Indicatori d) -ic?iditat)
Indicatori Li,it) !uncta>

Lic&iditate curenta K
Actie curente ? ,a$ie
curente
M00BG 01
M001G E
M01BG O
M011G A
[011G 1

Lic&iditate imediata K
8Actie curente+
StocuriL9 ? ,a$ie
curente
MFBG 01
MOBG E
MB1G B
M@BG 7
[@BG 1
L Se $cad $tocurile fara mi$care $au cu mi$care lenta# clientii incerti!
1ru+a II
Indicatori de $olabilitate ? indatorare
Solabilitate K Datorii ? Total Acti
[B1G 01
MB1G E
MOBG B
MFBG 7
ME1G 1
.radul de indatorare K
Total Datorii ? Valoare acti netLL
[011G 01
[07BG F
[0B1G A
[711G 0
M711G 1
LLValoarea actiului net K Total Acti 6 Total Datorii
Capacitate de rambur$are
curenta
[0BG 01
[71G F
[7BG A
102
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
K Credite pe termen $curt ?
Cifra de afaceri
[@1G 7
M@1G 1
1ru+a III
(ndicatori de profitabilitate
Rentabilitatea neta K ,rofit
net ? Cifra de afaceri
MBG 01
M@G E
M0!BG B
M1G 7
1G 1

Rentabilitate operationala K
,rofit din e'ploatare ? Cifra de
afaceri
M01G 01
MBG F
M@G A
M1G 0
1G 1
R=E K ,rofit Net ? Capital
,ropriu
M7BG 01
M71G F
M01G B
BG 0
[BG 1
1ru+a IV
Capacitatea de rambursare
.rad de acoperire a dobanzii K
,rofit din e'ploatare ? C&eltuieli
cu dobanzile
M711G 01
M0B1G E
M07BG O
M011G @
[011G 1
Sericiul datoriei K 8,rofit din
e'ploatare U Amortiz U
,roizioane ri$c alutar9 ?
8C&eltuieli cu dobanzile U
rambur$ari credite de ine$titii
cu $cadenta $ub 0 an9
M0FBG 01
M0B1G F
M07BG B
M011G 7
[011G 1
103
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
1ru+a V
Indicatori d) 0)stiun)
Rotatia clientilor K 8Cifra de
afaceri ? Clienti9 ' @OB ? N
MK01 01
MK E E
MK O O
MK A A
MK 7 7
[ 7 1
Rotatia $tocurilor K 8Cifra de
afaceri ? Stocuri9 ' @OB ? N
MK01 01
MK E E
MK O O
MK A A
MK 7 7
[ 7 1
Rotatia furnizorilor K 8Cifra de
afaceri ? >urnizori9 ' @OB ? N
MK01 01
MK E E
MK O O
MK A A
MK 7 7
[ 7 1
N Knumar de zile core$punzatoare perioadei
!valuarea factorilor calitativi
>actorii calitatii $e refera la: calitatea mana%ementului# calitatea
actionariatului# pozitia de piata# conduita tranzactionala $I calitatea
%arantiilor primite!
Cei B factori calitatii or fi apreciati cu obiectiitate# puncta(ele
alocate fiecaruia tin"nd cont de definitiile alaturate!
Indicatori Li,it) Scorin0
,ozitia pe
piata
Leader piata
01
Top B E
Leader local
O
M0G A
[0G 1
104
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Conduita
tranzactionala
traditionala# foarte buna
01
Buna
E
fara incidente O
fara relatie# fara incidente
A
incidente CRB $au ? $i CI, $au ? $i
arierate la BRD
1
Tota- +uncta> factori ca-itati"i
1 + B1
10$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
#. C-i)nti D 0ru+uri d) c-i)nti ,i>-ocii si ,ici
!valuarea factorilor cantitativi * calcul de indicatori
Indicatori Li,it) !uncta>
MFBG 01
MOBG E
MB1G B
M@BG 7
[@BG 1
MB1G 01
MA1G E
M@1G B
MK71G 7
[71G 1
[KB1G 01
MB1G E
MOBG B
MFBG 7
ME1G 1
MBG 01
M@G E
M0!BG B
M1G 7
[K1G 1
M01BG 01
M01@G E
M017G B
M011G 7
[K011G 1
Total ma' B1
!valuarea factorilor calitativi
Indicatori Li,it) Scorin0
Calitate
mana%ement
E'celent# e'perienta#
performanta# bun pre$ti%iu
0B
Standard# e'perienta#
performanta# bun pre$ti%iu
07
Standard# e'perienta#
performanta
01
Sati$facator B
Slab 1
Calitate Actionarii principali $unt
106
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Totalul $corin%ului obtinut din ealuarea factorilor cantitatii $i
calitatii $e a incadra in %rila de cla$ificare $tabilindu+$e cate%oria
clientului 8de la A la E9!
<n cazul $ituaiilor speciale a entitatilor economice nou infiintate care
fie nu au intocmit $ituatii financiare# fie ace$tea nu $unt inca releante
pentru actiitatea firmei re$pectie# fie i$i incep actiitatea prin
demararea unui nou proiect# aprecierea calitatii contrapartidei $e a face
e'clu$i pe baza unor indicatori calitatii care or tine $eama de:
Indicator Nr.
!unct)
0! Contributia financiara proprie a
actionarilor la $u$tinerea afacerii
Buna 71
5edie 0B
Slaba 1
7! Calitatea $i e'perienta
mana%ementuluii in domeniul de
actiitate al noii $ocietati
>oarte buna 71
Buna 0B
Slaba 1
@! Credibilitatea $i iabilitatea
planului de afaceri al noii $ocietati
Buna 71
5edie 0B
Slaba 1
A! Ealuarea ca$& floJ+ului:
capacitatea ace$tuia de a %enera
re$ur$ele nece$are rambur$arii
datoriilor bancare 8credit U
dob"nda9
>oarte buna 71
Buna 0B
5edie 01
Slaba 1
B! .radul de acoperire cu %arantii $i
calitatea ace$tora
>oarte bun 71
Bun 0B
5ediu 01
Slab 1
<n cazul entitatilor economice care potriit re%lementarilor in
i%oare nu intocme$c $ituatii financiare $au intocme$c $ituatii pe baza
carora nu $e pot determina indicatorii cantitatii a$a cum au fo$t definiti
mai inainte 8$ocietati $au a$ociatii non profit# autoritatile admini$tratiei
publice locale# etc9# ealuarea performantelor financiare ale unor a$tfel de
entitati economice $e a realiza pe baza unor indicatori calitatii dupa cum
urmeaza:
Indicator Nr.
!unct)
0! Capacitatea entitatii economice
de a %enera enituri 8cre$terea
eniturilor de la un an la altul9
Buna 71
5edie 0B
Slaba 1
7! .radul de colectare 8inca$are9 a
eniturilor preazute in bu%etul
precedent
>oarte bun 71
Bun 0B
Slab 1
@! Capacitatea de mana%ement
financiar $i mana%ement al
re$ur$elor
Buna 71
5edie 0B
Necore$punza
toare
1
A! .radul de acoperire a $ericiului
datoriei bancare
>oarte buna 71
Buna 0B
5edie 01
10&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Slaba 1
B! .radul de acoperire cu %arantii $i
calitatea ace$tora
>oarte bun 71
Bun 0B
5ediu 01
Slab 1
<n oricare alt caz in care banca e$te in impo$ibilitatea de a ealua
performanta financiara a unui client din afara $ectorului in$titutiilor de
credit # ace$ta a fi incadrat direct in cate%oria E!
Cate%oria de cla$ificare potriit $ericiului datoriei $e determina pe
total client potriit criteriilor $i $e aplica an%a(amentelor# at"t bilantiere
c"t $i e'trabilantiere ale clientului# potriit +rinci+iu-ui d)c-asarii +rin
conta,inar)! Ace$t principiu preede ca cea mai ec&e re$tanta
inre%i$trata la un contract de credit 8credit re$tant $au dob"nda re$tanta9#
$a determine cate%oria de cla$ificare pentru toate celelalte an%a(amente
ale clientului!
<n cazul in care un client are numai an%a(amente e'trabilantiere $i
nu $+au initiat proceduri (udiciare# cate%oria de cla$ificare potriit
$ericiului datoriei a fi STANDARD!
<n cazul in care impotria clientului au fo$t initiate proceduri
(udiciare# cate%oria de cla$ificare potriit $ericiului datoriei a fi
,IERDERE!
Cate%oria finala de cla$ificare a clientului $e determina conform
matricei prezentate in tabelul 7!D# prin luarea in con$iderare a cate%oriei
determinate de performanta financiara coroborata cu $ericiul datoriei $i ?
$au initierea de proceduri (udiciare!
,roizioanele $pecifice de ri$c $e determina numai pentru
an%a(amentele bilantiere ale clientului!
Calculul olumului nece$ar de proizioane $e realizeaza pe fiecare
contract de credit in parte# functie de cate%oria finala de cla$ificare a
clientului!
,entru $tabilirea olumului nece$ar de proizioane pe fiecare
contract $e parcur% urmatoarele etape:
$e determina cate%oria de cla$ificare a clientului;
$e $tabile$te e'punerea bruta pe fiecare contract de credit# prin
identificarea tuturor elementelor bilantiere $i e'trabilantiere care
$unt aferente contractului;
$e determina e'punerea a(u$tata pe contract prin deducerea din
e'punerea bruta a %arantiilor a(u$tate;
$e determina olumul nece$ar de proizioane pe contract#
re$pecti pentru fiecare element bilantier ce face parte din
contract# prin aplicarea coeficientului de proizionare la
e'punerea a(u$tata!
,entru determinarea e'punerii a(u$tate# $e or deduce din
e'punerea fata de entitatea de ri$c numai %arantiile preazute in tabelul
7!0B# precum $i %arantiile preazute in tabelul 7!0O# a(u$tate cu coeficientii
preazuti in re$pectiele ane'e!
.arantiile preazute in tabelul 7!0O or putea fi dedu$e numai la
aloarea lor (u$ta# ponder"nd $umele re$pectielor %arantii a$a cum $unt
inre%i$trate in eidenta contabila# cu coeficientii de ri$c preazuti in ace$t
tabel!
Determinarea e'punerii a(u$tate $e realizeaza a$tfel:
$e identifica elementele bilantiere $i cele e'trabilantiere ce
reflecta contractul de credit;
10'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
$e $tabile$te ponderea fiecarui element bilantier $i ? $au
e'trabilantier in totalul e'punerii brute;
$e identifica %arantiile aferente contractului# $e %rupeaza
%arantiile pe %rade de ri$c de credit# $i $e pondereaza cu %radul
de ri$c core$punzator fiecarui tip de %arantie# conform Tabelului
7!0B $i re$pecti Tabelului 7!0O;
$e aloca proportional %arantiile ponderate fiecarui element
bilantier $i e'trabilantier ce compun e'punerea bruta a
contractului de credit!
E'punerea a(u$tata 8Ea9 pe fiecare element bilantier $i e'trabilantier
din componenta contractului a fi e%ala cu :
Ea K E'punerea bruta + .arantia ponderata
E'punerea a(u$tata pe contract e$te e%ala cu $uma tuturor
e'punerilor a(u$tate core$punzatoare tuturor elementelor bilantiere $i
e'trabilantiere ale contractului!
,roizionul de ri$c nece$ar pentru contractul de credit $e determina
prin inmultirea e'punerii a(u$tate aferente numai +artii *i-anti)r) a
contractului# cu coeficientul de proizionare determinat de cate%oria de
cla$ificare a clientului!
<n tabelul 7!00 $unt prezentati coeficientii de proizionare
core$punzatori fiecarei cate%orii de cla$ificare!
,entru clientii cla$ificati ,IERDERE potriit performantei financiare
coroborate cu $ericiul datoriei# cu un $ericiu al datoriei:
mai mic $au e%al cu D1 zile $e determina e'punerea a(u$tata#
iar +ro"i/ionu- n)c)sar "a fi )0a- cu ).+un)r)a a>ustataB
mai mare de D1 zile# +ro"i/ionu- n)c)sar "a fi )0a- cu
).+un)r)a *ruta rezultata din in$umarea elementelor
bilantiere ale contractelor de credit
,entru toti clientii 8a%enti economici $i per$oane fizice9 banca a
pa$tra detaliul de calcul al proizioanelor $pecifice de ri$c pe $uport
informatic# a$tfel inc"t $a $e poata demon$tra in orice moment
fundamentul con$tituirii ? re%ularizarii proizioanelor $pecifice de ri$c!
Con$tituirea proizioanelor $pecifice de ri$c $e refera la crearea
ace$tora $i $e realizeaza prin includerea pe c&eltuieli a $umei
reprezent"nd nielul nece$arului de proizioane $pecifice de ri$c# in cazul
in care nu e'i$ta un proizion!
Re%ularizarea proizioanelor $pecifice de ri$c $e realizeaza prin
modificarea nielului e'i$tent al ace$tora# in ederea re$tabilirii e%alitatii
intre proizionul e'i$tent $i cel nece$ar! Acea$ta operatiune $e realizeaza
prin includerea pe c&eltuieli $au prin reluarea pe enituri a $umei
reprezent"nd diferenta intre nielul e'i$tent in $old $i cel nece$ar
<ncep"nd cu data de 0!10!711@# in eidenta contabila $e
inre%i$treaz numai proizionul nece$ar rezultat ca urmare cla$ificarii
creditelor potriit $ericiului datoriei coroborat cu performanta financiara a
clientului $i ? $au initierea de proceduri (udiciare!
Con$tituirea $i re%ularizarea proizioanelor $pecifice de ri$c $e
efectueaza la finele fiecarei luni# a$tfel inc"t eidenta contabila
core$punzatoare lunii re$pectie $a reflecte olumul nece$ar al
proizioanelor $pecifice de ri$c!
Scoaterea in afara bilantului a tuturor $umelor aferente unui credit
$e face in urmatoarele $ituatii:
2A cel putin una din $umele aferente unui credit inre%i$treaza un $ericiu
al datoriei mai mare de @O1 zile;
&A $+a ine$tit cu formula e'ecutorie:
109
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
contractul de credit# precum $i contractele de %arantie daca e$te
cazul!
&otar"rea (udecatorea$ca definitia ce di$pune a$upra
contractului de credit# precum $i a$upra contractelor de
%arantie# daca e$te cazul! ,entru $ituatiile preazute la punctele
09 $i 79 de mai $u$ tratarea $e face pe contract de credit# a$tfel
ca $e or $coate in afara bilantului toate creditele $i dob"nzile
aferente unui contract de credit!
(A $+a declan$at procedura de e'ecutare $ilita a patrimoniului in cazul
per$oanelor fizice si >uridic)!
9A in$tanta a dat &otar"rea de de$c&idere a +roc)durii d) fa-i,)nt!
,entru $ituatiile preazute la pct. @9 $i A9 de mai $u$ tratarea $e
face pe debitor# re$pecti $e or $coate in afara bilantului toate creantele
aferente clientului 8credite# dob"nzi $i alte creante9!
De la data $coaterii in afara bilantului# indiferent de preederile
%raficului de rambur$are# toate creditele $unt con$iderate credite re$tante!
,entru creditele eidentiate e'trabilantier $e calculeaza in
continuare dob"nzi $i $e inre%i$treaza# cu e'ceptia creantelor ne%arantate
$au partilor ne%arantate din creantele %arantate aferente clientilor pentru
care $+a de$c&i$ procedura in baza Le%ii nr! OA?0DDB republicata!
=peratiunile de $coatere in afara bilantului efectuate in cur$ul lunii#
ca urmare a indeplinirii conditiilor preazute la art! 0O din Re%ulament# or
fi precedate in fiecare caz de incadrarea $umelor re$pectie in cate%oria
3,IERDERE4 $i de con$tituirea $au re%ularizarea manuala# dupa caz# a
proizioanelor $pecifice de ri$c conform preederilor art! 0F din
Re%ulament!
n ace$te conditii# la $coaterea in eidenta e'trabilantiera# toate
creditele $i dob"nzile or fi proizionate inte%ral!
n aceste condiii, la scoaterea n evidena extrabilanier, toate creditele i
dobnzile vor fi provizionate integral.
Scoaterea in afara bilantului a creantelor neinca$ate 8credite#
dob"nzi# alte creante9 $i utilizarea proizioanelor $pecifice de ri$c $e
efectueaza in baza referatului intocmit de anali$tul de ri$c de recuperare $i
de con$ilierul (uridic# care a contine obli%atoriu urmatoarele elemente:
indeplinirea conditiilor de inre%i$trare a creantelor in eidenta
e'trabilantiera 8e'! data ine$tirii cu formula e'ecutorie# data
de$c&iderii procedurii falimentului# data celei mai ec&i
$cadente9 $i ane'at copie dupa actul doeditor;
cauzele care au condu$ la inre%i$trarea de datorii re$tante mai
ec&i de @O1 zile $i ma$urile intreprin$e in ederea recuperarii;
olumul creditelor $i al dob"nzilor in $old;
olumul proizioanelor e'i$tente in $old;
nece$arul de proizioane de con$tituit $au de diminuat!
,er$onalul bancii e$te obli%at $a pa$treze $tricta confidentialitate in
relatiile cu clientii bancii a$upra utilizarii proizioanelor $pecifice de ri$c#
a$tfel inc"t $a $e eite in totalitate $cur%erea de informatii catre clienti
priind $umele $uportate din proizioane!
Banca Rom"na pentru Dezoltare .S. Ia$i a calculat $i inre%i$trat
proizioane aferente datei de @0!07!7111 conform $ituatiei cla$ificarii
110
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
pla$amentelor $i a nece$arului de proizioane prezentat n tabelul de mai
(o$:
111
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- &.26. SITUAtIA CLASIFICARII !LASAMENTELOR {I A
NECESARULUI DE !ROVIZIOANE -a data d) (2.2&.&'''
Total Sucur$ala Ia$i# inclusiv ageniile noncontabile +mii lei+
E'punere
nea(u$tata
E'punere
a(u$tata
Coeficient ,roizion
e'punere
nea(u$tata
,roizion
e'punere
a(u$tata
0 Credite acordate clienteleipentru care $e con$tituie proozioane
2 Standard
C ,rincipal
D
Dob"nda
DBF!EFE!E7B
A!AF@!@FA
BBE!AFD!1F
1
7!@0B!1FB
1#11
1#11
1
1
1
1
& Jn o*s)r"ati)
C
,rincipal
D
Dob"nda
0!0EF!BO0
BA!DOF
0!0EF!BO0
BA!DOF
1#1B
1#1B
BD@FE
7!FAE
BD!@FE
7!FAE
( Su*standard
C
,rincipal
D
Dob"nda
0@A!EEO!FF0
01!@1@!1DE
0@A!EAO!FO
B
01!@10!10A
1#71
1#71
7O!DFF!@BA
7!1O1!O71
7O!DOD!@B@
7!1O1!71@
9 Jndoi)-nic
C
,rincipal
D
Dob"nda
ABB!AAA
7O!E@A
ABB!AAA
@O!E@A
1#B1
1#B1
77F!F77
0E!A0F
77F!F77
0E!A0F
: !i)rd)r)
C
,rincipal
D
Dob"nda
@BF!OAB
O7!OAD
@BF!OAB
O7!OAD
0#11
0#11
@BF!OAB
O7!OAD
@BF!OAB
O7!OAD
Tota-
,rincipal
Dob"n
da
0!1DA!FOO!7
AF
0A!D@1!D7@
ODB!@7O!AE
O
07!FF1!BA0
0#11
0#11
7F!O77!011
7!0AA!A@A
7F!O0A!1DE
7!0AA!10E
Sur$a: Norme de creditare BRD
,ortofoliul cuprinde un numar de 7OFB de clientI $I un numar de
7F17 credite defalcat a$tfel :
Situati) -a (2.2&.&'''
Standard Nr!clientI : 7ADE
<n ob$eratie Nr!clientI : O7
Sub$tandard Nr!clientI : FF
<ndoielnic Nr!clientI : 7E
,ierdere Nr!clientI : 01
TOTAL &45:
Situati) -a (2.2&.&'''
Standard Nr!credite : 7B77
<n ob$eratie Nr!credite : O7
Sub$tandard Nr!credite : FD
<ndoielnic Nr!credite : 7D
112
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,ierdere Nr!credite : 01
TOTAL &5'&
,e e'emplul BRD+.S. Iai pentru o analiza comparatia $e prezinta
in tabelele de mai (o$ $ituatia nece$arului de proizioane aferent
portofoliului de credite la data de @0!07!0DDF# @0!07!0DDE# @0!07!0DDD#
@0!07!7111# @0!07!7110 i @0!07!7117# cu mentionarea cur$ului de $c&imb
leu + dolar de E17@ lei# 01DE@ lei# 0E7BB lei# 7BD7O lei# @0BDF lei i
re$pecti @@B11 lei!
Ta*)-u- &.23. N)c)saru- d) +ro"i/ioan) (2.2&.2335
% -)i %
Cate%e%oria
Nr! clientI
Sold
credit+dob!
Sold creditor
.arantii +
Colaterale
Suma pro! cr+d!
Suma de pro
!cr!
,roiz!
cr+dob
,roiz! Credit
,roizion
total?cate%ori
e
Standard
@0@
7!ADA!A77!A10
7!A@A!1AB!F@A
0!E00!7AD!OB
A
0!E00!7AD!OB
A
OE@!0F7!FAF
O77!FDO!1E1
1
1
<n ob$er!
7
AB!EBF!@OO
AB!BFA!111
A0!7B1!111
A0!7B1!111
A!O1F!@OO
A!@7A!111
7@1!@OD
70O!711 7@1!@OD
Sub$tandard
0
OA!7A7!F@D
O@!111!111
@O!111!111
@O!111!111
7E!7A7!F@D
7F!111!111
B!OAE!BAE
B!A11!111 B!OAE!BAE
Total unitate
@0O
7!O1A!B77!B1O
7!BA7!O0D!F@A
0!EEE!ADD!OB
A
0!EEE!ADD!OB
A
F0O!177!EB7
OBA!071!1E1
B!EFE!D0F
B!O0O!711 B!EFE!D0F
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- &.&'. N)c)saru- d) +ro"i/ioan) (2.2&.2336 % -)i %
Cate%e%oria
Nr! clientI
Sold
credit+dob!
Sold creditor
.arantii +
Colaterale
Suma pro!
cr+d!
Suma de
pro !cr!
,roiz! Cr+dob
,roiz! Credit
,roizion
total?cate%orie
Standard
F71
70!7D7!BAF!OA
B
70!01E!OE@!F0
A
0@!OEB!OBO!D@
A
0@!OB@!DB1!7B
1
F!O1O!ED1!F01
F!ABA!F@@!AO@
1
1 1
<n ob$er!
F1
DD!177!1BD!DA
D
DD!10@!7B@!FF
0
FO!0@O!07D!@@
1
FO!0@@!E1B!EA
@
77!EEB!D@1!O7
1
77!EFD!AAF!D7
E
0!0AA!7DO!B@@
0!0A@!DF7!@DD 0!0AA!7DO!B@@
Sub$tandard
7@
DB!AF0!FAE!FD
B
DB!A@@!OF@!0F
F
OO!E17!OE@!DD
7
OO!E11!@AB!B1
0
7E!OOD!1OA!E1
A
7E!O@@!@7F!OF
O
B!F@@!E07!DO1
B!F7O!OOB!B@A B!F@@!E07!DO1
<ndoielnic
F
7!ODB!@OD!FBB
7!O@7!B@0!07D
0!F1E!1@1!BOB
0!OOB!DB0!71@
DEF!@@D!0ED
DOO!BFD!D7O
AD@!OOD!BDO
AE@!7ED!DOA AD@!OOD!BDO
,ierdere
7A
00F!@BD!OOD!7
7A
00O!AB7!7DO!@
EF
DD!O@F!B00!00
O
DD!77A!F0@!1D
@
0F!F70!0BE!01
F
0F!77F!BE@!7D
A
0F!F70!0BE!01
F
0F!77F!BE@!7D
A
0F!F70!0BE!01
F
Total unitate
EAA
@@B!EA1!@DB!@
F1
@@A!OA1!A@E!0
FD
7BF!DF1!100!D
@D
7BF!AFE!FOB!E
D0
FF!EF1!@E@!A@
1
FF!0O0!OF7!7E
F
7B!1D7!D@F@0
DO
7A!BE0!B00!0D
0
7B!1D7!D@F!0D
O
Sur$a: Norme de creditare BRD
113
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- &.&2. N)c)saru- d) +ro"i/ioan) (2.2&.2333 + lei +
Cate%oria
Nr! clientI
Sold credit+dob!
Sold creditor
.arantii +
Colaterale
Suma pro!
cr+d!
Suma de pro
cr!
,roiz! cr+dob
,roiz! Credit
,roizion
total?cate%orie
Standard
0DOE
7D!1B1!E70!FB@
7E!@OB!D7D!ADA
0A!0E7!0F7!!7D
7
0A!01D!F00!OEA
0A!EOE!OAD!AO
0
0A!7BO!70F!E0
1
1
1 1
<n ob$er!
@D
0DE!DD@!AFA!BO
A
0DE!DE7!@1@!@O
1
0B7!0B@!ODD!1F
A
0B7!0A@!FAE!E7
F
AO!E@D!FFB!AD
0
AO!E@E!BBA!B@
A
7!@A0!DEE!FF@
7!@A0!D7F!F7O 7!@A0!DEE!FF@
Sub$tandard
0D
0D!BBE!A7D!A1D
0D!B0A!AB@!1E1
0A!0E1!0AE!7BF
0A!0OB!BO@!@7O
B!@FE!7E0!0B7
B!@AE!EED!FBA
0!1FB!OBO!7@@
0!1OD!FFF!DB@ 0!1FB!OBO!7@@
<ndoielnic
@7
7!EOF!10F!O1E
7!O11!FF7!0A1
7!A@D!E1E!A70
7!7F0!O77!7O@
A7F!71D!0EF
@7D!0AD!EFF
70@!O1A!O1A
0OA!BFA!DA7 70@!O1A!O1A
,ierdere
0B
AA1!O@D!0BB!OB
1
A@F!@E7!EE0!B1
@
A7D!1@D!00F!OD
B
A7O!00F!1EA!BD
@
00!O11!1@F!DB
A
00!7OB!FDO!D0
1
00!O11!1@F!DB
A
00!7OB!FDO!D0
1
00!O11!1@F!DB
A
Total unitate
71F@
OD0!01E!EDE!DE
F
OEO!EAO!@@D!BE
1
O00!DDA!DAB!FA
7
O1E!E1F!F@1!OD
B
FD!00@!DB@!7A
B
FE!1@E!O1E!EE
B
0B!7@0!7EF!BO
A
0A!EA7!1FF!B@
0
0B!7@0!7EF!BO
A
Sur$a: Norme de creditare BRD
114
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- &.&&. N)c)saru- d) +ro"i/ioan) (2.2&.&''' +lei+
Cate%oria
Nr!clienti
Sold creditUdob!
Sold creditor
.arantiiU
Colaterale
Suma pro!
crUd!
Suma de pro!
cr!
,roiz! crUdob
,roiz! Credit
,roizion
Total?cate%ori
e
Standard
0E0B
FOFFA1@@A@EF!D
F
EBAB7B@1D1B1
B@B1O7FA@D00!0
O
FOA@BEB70AB1
1
1
1
1 1
n ob$er!
B0
@0E@FEO0@@!B
AFOFEF1DD11
@0E@FEO0@@!B
AFOFEF1DD11
0BD0ED@1O!OE
7@E@D@BADB
0BD0ED@1O!OE
7@E@D@BADB 7@E@D@BADB
Sub$tandar
d
O@
0@1FD00DOBO!O
07D1BF70A7O0
07DEFDEAOBO!O
07EBBEADOE00
7O0BE7@D@0!@
7
7BE00AA1EB7
7BDFBDOEF@
7BF00OE0EOO 7BF00OE0EOO
ndoielnic
0D
0B0FDAOAF
0FAOEFDD11
0B0FDAOAF
0FAOEFDD11
FBEDF@7@!B
EF@A@DDB1
FBEDF@7@!B
EF@A@DDB1 EF@A@DDB1
,ierdere
O
01DOA0F1@A@F
0A@01BEFE7BBF
01DOA0F1@A@F
0A@01BEFE7BBF
01DOA0F1@A@F
0A@01BEFE7BB
F
01DOA0F1@A@F
0A@01BEFE7BBF 0A@01BEFE7B
BF
Total
unitate
ED@FDOF@E7O7!1
F
7AOA1OOEEBOOE
OO017E107FEB!7
O
007AD7O0@DDE
!B
0AO107FBDEEB
A
007AFA@EODA1!0
E
0AO117FE@DEOE
0AO117FE@DE
OE
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- &.&(. N)c)saru- d) +ro"i/ioan) (2.2&.&''2 +lei+

Cate%ori
a
Nr!clienti
Sold creditUdob!
Sold creditor
.arantiiU
Colaterale
Suma pro!
crUd!
Suma de pro!
cr!
,roiz! crUdob
,roiz! Credit
,roizion
Total?cate%orie
Standard
7O7B
01OO717FEBD11!EA
01E707EA07D17
O@EEO@B1OEO1!7
B
DA@B0BEAF0BB
1
1
1
1 1
n
ob$er!
0FD
EBOEB@A0@
AB77A1@D11
EBOEB@A0@
AB77A1@D11
A7EA7OF1!OB
77O0710DB
A7EA7OF1!OB
77O0710DB A7EA7OF1!OB
Sub$tand
ard
70B
DFA@FB0@F
ODBAF7@D7A
DFA@FB0@F
ODBAF7@D7A
0DAEFB17F!A
0@D1DAAFEB
0DAEFB17F!A
0@D1DAAFEB 0DAEFB17F!A
ndoielni
c
0ED
OF107E0B
OBBE7BA11
OF107E0B
OBBE7BA11
@@B1OA1F!B
@7FD07F11
@@B1OA1F!B
@7FD07F11 @@B1OA1F!B
,ierdere
O
07B1@DEF
777AAO7@11
07B1@DEF
77DAO7@11
07B1@DEF
77DAO7@11
07B1@DEF
77DAO7@11 07B1@DEF
Total
unitate
01OE00@B@07B7!EA
01DAAD1E7EA7O
OA1FFA7B7707!7
B
DBBEFE7O7OFD
7E@F7E1D7!BB
70FAA@DDE1
7E@F7E1D7!BB
70FAA@DDE1 7E@F7E1D7!BB
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- &.&9. N)c)saru- d) +ro"i/ioan) (2.2&.&''& + lei +

Cate%oria
Nr!clientI
Sold creditUdob!
Sold creditor
.arantiiU
Colaterale
Suma pro!
crUd!
Suma de pro!
cr!
,roiz! crUdob
,roiz! Credit
,roizion
Total?cate%orie
Standard
@EB7
01BF0EFODABFD!
FB
00B77FA17D70B
OOA000E@O0@1!
0E
011EE7FAFAFOA
1
1
1
1 1
n ob$er! 7F@7AE1AD17!A0 7F7F1DOF@AE!7 0@OO7A17AB!07 0@O@BAE7EO!D
11$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
71B 77EOBEODE@A1 F
77F@EA@0F11F
00A@7D@DD0F O
00@OD7@71B7
0@O@BAE7EO!D
O
Sub$tandar
d
0E@
0@AF11BFB@!EA
FAB0DEFO11
0@AF11BFB@!EA
FAB0DEFO11
7ODA100B1!FF
0AD1@DFB71
7ODA100B1!FF
0AD1@DFB71 7ODA100B1!FF
ndoielnic
00A
0A0BE7B@7
0BEEB01711
0A0BE7B@7
0BEEB01F11
F1FD07OO
FDA7BB011
F1FD07OO
FDA7BB011 F1FD07OO
,ierdere
E
FFF0OOAA
0@@D0@0O11
FFF0OOAA
0@@D0@0O11
FFF0OOAA
0@@D0@0O11
FFF0OOAA
0@@D0@0O11 FFF0OOAA
Total
unitate
01EO1FEE1AA07
0@D0@07@BODBB
OD7DAD01EA1E!
7D
07AOBD0A700F0
0FEA0AD@1B!ED
0B1BOF0D0@F
0FE0ABF@AF!F
@
0ADD@10O7F7
0FE0ABF@AF!F
@
Sur$a: Norme de creditare BRD
,ortofoliul de credite $i nece$arul de proizioane cuprinde
totalitatea pla$amentelor unei banci la finele perioadei de raportare
reprezent"nd o o%linda a actiitatii bancare care coroborat cu criteriul de
ri$c $tabile$te eficienta $olabilitatea $i %radul de ri$c al bancii!
Din punct de edere or%anizatoric .rupul Iai al BRD+.S. cuprinde
filialele Iai# Va$lui i Botoani! n tabelul 7!7O $e prezint $ituaia creditelor
n $old pe $uccur$ale i total BRD la data de @1?1A?7117# iar analiza
centralizat a portofoliului de credite $e prezint $intetic n tabelul 7!7B!
116
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- &.&:. Situatia c-asificarii cr)dit)-or +r)cu, si a n)c)saru-ui d) +ro"i/ioan) s+)cific) d) risc d) cr)dit -a
data8 ('D'9D&''&
%,ii -)i %
Nr.
crt.
Cat)0oria E.+un)ri n)a>ustat)
din
E.+un)ri a>ustat)
din
Co)f !ro"i/ioan) s+)cific) d) cr)dit
ca-cu-at) -a
!ro"i/ioan)
s+)cific) d) risc
d) cr)dit n)c)sar
+)ntru
!rinci+a- Do*anda !rinci+a- Do*anda E.+un)ri
n)a>ustat) din
E.+un)ri
a>ustat) din
!rinci+a- Do*anda
!rinci+
a-
Do*an
da
!rinci+
a-
Do*an
da
A # 2 & ( 9 : 4C2E: 5C&E: 6C(E: 3C9E: 2' 22
I.Cr)dit) acordat) c-i)nt)-)i din s)ctoru- n)*ancar +)ntru car) s) constitui) +ro"i/ioan) s+)cific) d) risc d) cr)dit
2. Standard 45222(22
2
966:5&9 9'''9:62
5
9'&5(:2
&. O*s)r"ati) &432(:(& :355'6 &45':2&6 :55'&4 '.': 2((:&:4 &66:2 2((:&:4 &66:2
(. Su*standard 2929(24 3:':6 29'3'64 3952& '.&' &62625 2639& &62625 2639&
9. Indoi)-nic 2&5:&235 26(:(99 2&6(:(99 26(:(99 '.:' 4(54'36 32545& 4(54'36 32545&
:. !i)rd)r) &(5(9 (553 &(5(9 (553 2.'' &(.5(9 (553 &(5(9 (553
4. Tota-
@rd.2%rd.:A
52&&2463
'
592542( 99'3(:34
&
4:(6&2& &(.5(9 (553 533(252 34:94: 6'243': 343&99
II.Cr)dit) acordat) c-i)nt)-)i din s)ctoru- n)*ancar +)ntru car) nu s) constitui) +ro"i/ioan) s+)cific) d) risc d) cr)dit
5. Standard (4445923
&
6. O*s)r"ati) 2(9
3. Su*stardand
2'. Indoi)-nic 24::9'
22. !i)rd)r)
11&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
2&. Tota-
@rd.5%rd.22A
(446(364
4
Tota-@rd.4Grd.2&A 2'53':45
:4
592542( 99'3(:34
&
4:(6&2& &(5(9 (553 533(252 34:94: 6'243': 343&99
Nr. C-i)nti 5234 din car)8 !)ntru car) s)
constitui)
+ro"i/ioan)
!)ntru car)
nu s)
constitui)
+ro"i/ioan)
Standard 44'( 26:
O*s)r"ati) &&: 2
Su*stardand 2(&
Indoi)-nic 99 &
!i)rd)r) 9
5''6 266
Sur$a: Norme de creditare BRD

11'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- &.&4. Situatia cr)dit)-or in so-d +) sucursa-) si tota- #RD -a data d) ('D'9D&''&
% ,ii -)i %
Sucurs
.
Tota-
cr)dit)
@2C&G5A
Cr)dit) -)i Cr)dit) "a-uta
Tota-
@&C(G:A
Cur)nt)
tota-
Cur)nt
) r))s.
R)stan
t)
tota-
R)st
ant)
r))s.
Tota-
@5C6G2
'A
Cur)nt)
tota-
Cur)
nt)
r))s.
R)sta
nt)
tota-
R)stan
t)
r))s.
A 2 & ( 9 : 4 5 6 3 2' 22
#otosa
ni
2::&4(
45
2'(962
65
2'&::4
22
4542(
:
3&:54 9266
:
:25626
2
:256(:
(
' 9(&6 9(&6
Iasi 34(934
2'
4:6&&3
93
4:&459
&&
2'23:
'
::::&
5
9923
2
(':&44
42
('(4:4
''
' 242'4
2
3399:
Vas-ui 2:4(52
'9
2((&(9
&2
2('9'3
4(
' &6&9:
6
' &(2(46
(
&&4'99
:
' :(&(6 :'635
Tota-
0)n)ra
-
2&5:2(
'62
63939:
:5
66:4(3
34
556'6
:
3(':4
2
64'5
4
(6'26:
&9
(55336
36
' &264&
4
2:945'
Sur$a: Norme de creditare BRD
119
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
CA!ITOLUL (. METODE STATISTICE DE EVALUARE A RISCULUI DE
CREDITARE
.1.,etoda evaluarii activelor de capital
5etoda de ealuare a actielor de capital are la baza conceptul
%eneral al relatiei reciproce dintre ri$c $i randament# $tabilind o relatie
liniara pozitia dintre enitul a$teptat de la un portofoliu dier$ificat de
actie $i ri$cul $i$tematic al aceluia$I portofoliu ma$urat printr+un
paramentru care da dimen$iunea mi$carii enitului portofoliului! Anali$tii
ma$oara perfomanta portofoliilor prelucr"nd informatii inacce$ibile
publicului put"nd di$tin%e ine$titiile profitabile de cele neprofitabile!
Ine$titorul are ca obiecti ma'imizarea c"$ti%ului in iitor prin
minimizarea ri$cului! Ale%erea alternatiei# combin"nd marimea c"$ti%ului
cu atitudinea fata de ri$c e$te analizata prin apelarea la functia de utilitate
care reprezinta $peranta ma'imizarii c"$ti%urilor iitoare in conditiile
prezentei ri$cului! Se con$tata ca utilitatea $perata a$ociata $peculatiei
8incertitudinii9 e$te intotdeauna mai mica dec"t cea a$ociata certitudinii!
>unctia de utilitate adaptata pentru rentabilitatile $perate $i ri$curile
a$ociate prezinta proprietati cum ar fi comparabilitatea# tranzitiitatea#
continuitatea# independenta# monotonia $i $e prezinta a$tfel:
U
i
K f8
I
#
I
9 8@!09
unde : U
i
+ functia de utilitate a $perantei obtinerii unui c"$ti% $i a ri$cului
ata$at ace$tuia;

I
+ $peranta matematica a obtinerii rentabilitatii ma'ime;

I
+ deiatia $tandard a rentabilitatilor e$timate in raport cu
rentabilitatea $perata $au ri$cul ata$at ace$teia!

Atitudinea fata de ri$c# care $e manife$ta $ub forma aer$iunii fata de
ri$c# indiferentei fata de ri$c $au acceptarea ri$cului# e$te e'primata de
relatia dintre utilitate $i capitalul ine$tit in portofoliu! E$timarea ratelor
rentabilitatilor a$teptate $e realizeaza prin metoda e$antioanelor $i
modelele factoriale 8unifactoriale $i multifactoriale9!
Spre deo$ebire de portofoliile 3$tatice4# portofoliile tipice
caracterizate prin intrari $i ie$iri de $ume in cur$ul unei perioade analizate
$e ealueaza dupa metoda ma$urarii ratei rentabilitatii pe baza factorului
timp $i pe baza factorului aloare# cea din urma fiind numita $i rata interna
a portofoliului!
Cerintele pentru ma$urarea perfomantei ri$cului portofoliului $e
refera la ordonarea portofoliilor in functie de rata rentabilitatii $i depinde de
nielul de ri$c normal al portofoliului# performanta pietei $i de nielul de
pricepere al anali$tului! E$te nece$ara ma$urarea performantei portofoliului
prin ri$c a(u$tat care $a fie independent de ri$cul portofoliului!
5a$urarea performantei cu ri$c a(u$tat are in edere natura ri$cului $i
relatia dintre rentabilitate $i ri$c concretizate in modelul CA5, $i A,T! Au
fo$t introdu$i indicatori de ma$urare a performantei portofoliilor baz"ndu+$e
pe modelul ealuarii actiului de capital cum ar fi :
indicele 2en$en;
indicele TreRnor;
120
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
indicele S&arpe!
Indicele 2en$en propu$ in 0DOD utilizeaza linia pietei titlurilor $i $e
calculeza ca diferenta intre rata rentabilitatii $perate a portofoliului $i rata
rentabilitatii $perate daca portofoliul $+ar $itua pe linia pietii titlurilor dupa
relatia:
2
p
K 8r
p
9 + {r
f
U $8r
5
9 + r
f
t
p
t 8@!79

p
K
2
0 r , r 1 co" p
&
8@!@9
unde: 2
p
+ indicele 2en$en al portofoliului;
8r
p
9 + rata rentabilitatii $perate a portofoliului;
r
f
+ rata dob"nzii pentru imprumuturile fara ri$c;
8r
5
9 + rata rentabilitatii anticipata pentru portofoliu;

p
+ factorul al portofoliului!
De cele mai multe ori rentabilitatea a$teptata $i factorul $e pot
inlocui cu e$timari bazate pe ob$erarea ratelor rentabilitatii portofoliilor in
perioadele anterioare ca aprecieri a rentabilitatilor a$teptate! Ad"ncimea
portofoliului e$te data de marimea rentabilitatii ma'ime iar lar%imea
portofoliului e$te ma$urata prin numarul cate%oriilor de titluri pentru care $e
obtine rentabilitati ma'ime! ,rin rata rentabilitatii a$teptate $e intele%e rata
de actualizare pentru care $peranta profitului actualizat e$te e%ala cu zero
iar procedeul de calcul e$te cel al rentabilitatii interne $i $e bazeaza pe
marimile aleatoare 8incerte9 ale c&eltuielilor $i inca$arilor!
Indicele TreRnor propu$ in 0DOB pentru ma$urarea performatelor
portofoliilor e$te calculat prin raportarea primei de ri$c c"$ti%ata la unitatea
de ri$c a$umata dupa relatia:
T
p
K
p
p

f r
8@!A9
unde: T
p
+ indicele TreRnor;

p
+ rata rentabilitatii a$teptata pentru portofoliul p;
r
f
+ rata imprumuturilor fara ri$c;

p
+ factorul al portofoliului p!
Indicele TreRnor ma$oara performanta pentru ri$c baz"ndu+$e pe
factorul calculat ca medie ponderata $impla $i nu ofera informatii a$upra
lar%imii portofoliului# fiind independent de ace$ta !
Indicele S&arpe elaborat in anul 0DOO $e calculeaza prin raportarea
primei de ri$c la abaterea $tandard a portofoliului dupa relatia:
S
p
K
p
p

f - r
8@!B9
Indicele S&arpe de ealuare a actielor de capital ma$oara at"t
ad"ncimea c"t $I lar%imea unui portofoliu!
Cei trei indici de ma$urare a performantei portofoliului $e bazeaza pe
forma $tandard a modelului pretului actiului de capital 8CA,59 care con$ta
in faptul ca# combinatia optima de actie ri$cante pentru un ine$titor poate
121
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
fi determinata fara a cunoa$te preferintele ine$titorului fata de ri$c $i
rentabilitate iar piata trebuie $a fie in ec&ilibru !
Conditiile modelului CA,5 formulate de S&arpe $unt:
ealuarea portofoliilor ia in calcul rentabilitatile $perate $i
deiatiile $tandard;
$e ale% portofoliile cu rentabilitatea $perata cea mai mare;
datorita aer$iunii fata de ri$c $e ale% portofoliile cu deiatia
$tandard cea mai mica ;
portofoliile $unt diizibile la infinit iar ine$titorii au $perante
omo%ene;
e'i$ta rate fara ri$c# acelea$i pentru toti ine$titorii;
ta'ele $i co$turile tranzactiei nu $unt releante;
5odelul C!A!,!5! 8Capital A$$et ,ricin% 5odel9 a fo$t elaborat de
americanul S&arpe eidentiind o relatie intre enitul e$timat $i ri$cul
$i$tematic al unui portofoliu ma$urat prin parametrul dupa relatia :
r K r
f
U 8r
m
+ r
f
9 8@!O9
unde: r + enitul a$teptat de la portofoliu;
r
f
+ rata dob"nzii la actiele fara ri$c 8bonuri de tezaur9;
+ ma$ura mi$carii enitului portofoliului;
r
m
+ rentabilitatea a$teptata de la portofoliu;
r
m
+ r
f
+ prima de ri$c a pietii!
= marime a lui K 7 reprezinta un portofoliu ri$cant in care orice
$c&imbare a ratei enitului in cadrul portofoliului e$te multiplicata de doua
ori! Beta e$te un $i$tem de ma$urare a modului in care enitul unui acti $e
mi$ca in corelare cu enitul intre%ii piete de capital! >actorul beta e$te
tan%enta un%&iului pe care+l face dreapta modelului de piata cu a'a
orizontala!
Valoarea actielor financiare depinde de enitul a$teptat $i de ri$cul
aceluia$i acti# ri$c care e$te doar $en$ibilitatea lui la mi$carile portofoliului
pe piata!
Ideea de baza a modelului C!A!,!5! e$te ca pe termen lun% enitul
a$teptat e$te afectat de o $in%ura $ur$a de ri$c care in$eamna acea
tendinta a actielor de a $e mi$ca in acela$i $en$ cu piata de capital!
Un model inrudit cu C!A!,!5! e$te modelul arbitra(ului pietei A,T
8Arbitra%e ,ric&in% T&eorR9 potriit caruia randamentul unui acti $au al
unui portofoliu cuprinde o componenta de piata $i o componenta 3nonpiata4
dupa relatia:
r K a U L r
m
U u 8@!F9
unde : u + parametru de eroare din componenta nonpiata;
a + enitul mediu la actiul $au portofoliul re$pecti c"nd enitul la
portofoliul pietei e$te zero!
,iata titlurilor e$te locul unde rata $i ri$cul pot fi tratate ca preturi
determinate de fortele cererii $i ofertei# iar interceptarea 8r
f
9 $i panta 8u9
liniei pietei de capital pot fi tratate ca fiind pretul ratei $i pretul ri$cului! Linia
pietei de capital reprezinta relatia de ec&ilibru intre rentabilitatea $perata $i
deiatia $tandard pentru portofoliile eficiente!
122
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
5etoda A,T fomulata in 0DFO de Step&an Ro$$ pre$upune e'i$tenta
unei relatii liniare dintre factorii beta $i ratele rentabilitatilor $perate ale
portofoliilor d"nd libertatea ale%erii factorilor fara re$trictie dupa relatia :
8r
p
9 K 8r
f
9 U
0

0#p
U TTU
n

n#p
8@!E9
unde : 8r
p
9 + rentabilitatea e$timata a portofoliului;
8r
f
9 + rentabilitatea e$timata a imprumuturilor fara ri$c;

n#p
+ factorii primelor de ri$c pentru portofoliul p;
n + numarul factorilor!
,erformanta portofoliului pe baza ecuatieie A,T $e ma$oara dupa
relatia:
I
A,T
K r
p#t
+ 8r
p
9 8@!D9
unde: I
A,T
+ indicele A,T de ma$urare a perfomantei portofoliului;
r
p#t
+ rata rentabilitatii portofoliului in momentul t;
8r
p
9 + rata rentabilitatii e$timate a portofoliului!
E$timarea ratei de ri$c ca proce$ $to&a$tic %enerator a rentabilitatii
actiului $i a factorilor primelor de ri$c pre$upune :
$tabilirea numarului factorilor $i continutului ace$tora 8modifcari
nea$teptate in rata inflatiei $i rata reala a dob"nzii9;
e$timarea factorilor beta prin corelarea ratei rentabilitatii cu
modificarile procentuale ale factorilor;
e$timarea factorului pret care core$punde reprezentarii %rafice
tridimen$ionale a relatiei dintre rata medie a rentabilitatii titlului
$au portofoliului cu factorii beta pentru inflatie $i rata dob"nzii;
ma$urarea performantei cu ri$c e$timat care reflecta numai
ad"ncimea nu $i lar%imea portofoliului!
Anali$tii economici i$i concetreaza atentia a$upra flu'ului de enit $i
mai putin a$upra dob"nzii de di$count# pretul corect al fiecarui acti fiind o
functie a flu'ului de enit anticipat calculat cu o rata de di$count adecata#
in$a $unt analizate $i primele de ri$c ca o componenta a ratei de di$count!
5odelul A,T poate incorpora multiple $ur$e de ri$c economic prin mai
multi indici beta care in%lobeaza $en$ibilitatea actielor la un anumit factor
de piata! In$trumentele deriate 8contracte la termen >ordJard$# >uture$#
SJap# optiuni pe piata de tranzactionare# optiuni comercializate la bur$ele
de capital# deriate $tructurate# titluri de debit combinate9 controleaza
e'punerea la ri$cul de cur$ alutar# ri$cul de rata a dob"nzii# al pretului
produ$elor de baza $i al pretului actiunilor de capital! Ri$cul contrapartidei
reprezinta una din problemele importante in operatiuni !
Arbitra(ul e$te o operatiune bazata pe le%ea pretului unic potriit
careia pe o piata care functioneaza bine portofoliile care ofera acela$i %rad
de ri$c trebuie $a fie comercializate la acela$i pret! 5etoda A,T recunoa$te
ca e'i$ta influente $i$tematice $uplimentare care determina ri$cul $i enitul
unui portofoliu# iar o $trate%ie comparabila de ine$titie ar fi un portofoliu
dier$ificat care $a aiba aceea$i e'punere fata de ace$te influente
$i$tematice multiple!
5odelele alternatie reflecta imprecizia ma$urarii ri$cului cu a(utorul
factorului beta care nu e'plica cu acuratete diferentele $tructurale e'i$t"nd
alte ariabile cu influenta mai mare cum ar fi :
123
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
marimea companiei;
raportul dintre aloarea de piata $i aloarea contabila;
raportul dintre pret $i enit;
enitul net anterior raportat de companie!
<n anul 0DD@ .rinblatt $i Titman au elaborat metoda ma$urarii
$c&imbarii portofoliului demo$tr"nd ca intre ratele rentabilitatilor titlurilor
componente $i modificarea alorii portofoliului e'i$ta relatia:
,C5
i
K r
i#t
8J
i#t
+ J
i#t+0
9 8@!019
unde: ,C5
i
+ ma$ura $c&imbarii alorii actiunii din portofoliu;
r
i#t
+ rata rentabilitatii actiunii i in perioada t;
J
i#t
+ procent din aloarea portofoliului aferent actiunii i la
inceputul perioadei t;
J
i#t+0
+ procentul din aloarea portofoliului aferent actiunii i la
inceputul perioadei t+0;
J
i#t
+ J
i#t+0
+ modificarea ponderii actiunii i in perioada anterioara!
Rezultatul poziti $emnifica o perfomanta buna $i tendinta de marire
a numarului actiunilor din cla$a celor cu rentabilitate mare!
5odelul $c&imbarii alorii portofoliului prezinta anumite limite care
pot fi depa$ite prin $epararea alorii portofoliului in aloarea cu care $e
modifica prin tranzactii $i aloarea modificata prin rata rentabilitatii
actiunilor din portofoliu:
datele pentru portofolii trebuie $a proina din perioade mari;
e'aminarea relatiei dintre modificarile cantitatie $i ratele
rentabilitatilor iitoare;
co$tul tranzactiilor determina diferente mari intre modificarile
cantitatie ale portofoliilor;
i$toria preturilor actiunilor demon$treaza ca rentabilitatile
preizionate ale ace$tora $e modifica $ub influenta factorilor
te&nici!
.2.1aloarea riscului pentru un portofoliu
Teoria moderna a portofoliului a fo$t formulata de profe$orul
5arNoJitz al carui model are la baza factorul de ri$c 8ri$cul $i$tematic +
ariatia de pret $i ri$cul ne$i$tematic + factori $pecifici 9 $i factorul de
reenire! Un portofoliu de actiuni indiferent c"t e$te de dier$ificat prezinta
un ri$c $i$tematic iar prin dier$ificare $e elimina ri$cul ne$i$tematic! Ri$cul
pe care o ine$titie il pre$upune conteaza mai putin# in$a ceea ce prezinta
importanta e$te contributia pe care o aduce la ri$cul total a$umat de
ine$titor!
QarrR 5arNoJitz a pu$ intr+o ecuatie matematica relatia dintre ri$c $i
profit cuno$cuta $ub numele de analiza ariatiilor medii# model care $e
bazeaza pe urmatoarele pre$upuneri :
$e con$idera ca fiecare alternatia de ine$titii e$te reprezentata
de probabilitatea di$tributiei rentabilitatilor pe perioada analizata ;
la inceputul perioadei $e ma'imizeaza utilitatea $i $e diminueaza
utilitatea mar%inala a capitalului;
ri$cul portofoliului $e e$timeaza pe baza di$per$iei rentabilitatilor;
deciziile $e bazeaza pe rentabilitate $i ri$c functie de media
ponderata a rentabilitatilor;
124
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
pentru un ri$c minim $e prefera un anumit niel al rentabilitatii iar
pentru un anumit niel de ri$c $e prefera rentabilitati mai mari!
Ri$cul e$te definit ca fiind arianta rentabilitatii portofoliului 8
7
p
9#
fiind determinat prin abaterea $tandard 8
p
9# a$tfel o profitabilitate mare
e$te in$otita de un ri$c mai mare $i iner$! ,rofitabilitatea e$te determinata
de cre$terea alorii de piata $i de diidende!
Demer$ul metodolo%ic de a ma$ura $i preiziona aloarea ri$cului
pre$upune determinarea urmatorilor indicatori:
aloarea medie a profitabilitatilor + e'prima profitabilitatea care
are cea mai mare probabilitate de a $e realiza
K


i
i i
f
f r
8@!009
di$per$ia profitabilitatilor $e a$imileaza cu ri$cul ca profitabilitatea
efectia $a $e abata de la aloarea medie# iar ca ma$ura e$te
folo$it abaterea $tandard! Se poate admite# prin $imetria
abaterilor po$ibile in raport cu media# ca ri$cul e$te ma$urabil prin
alorile ne%atie ale abaterilor iar cre$terea profitabilitatii e$te
ma$urabila prin alorile pozitie ale abaterilor

7
K


i
i
2
i
f
f 0 - 1r
8@!079
abaterea medie patratica $au abaterea $tandard
K
2

i i p r
2
0 - 1 8@!0@9
unde : f
i
+ frecenta de aparitie
p
i
+ probabilitatea de aparitie
Din punct de edere operational $i $tati$tic le%ea normala con$tituie o
apro'imare a di$tributiei ob$erate pentru preizionarea %e$tiunii
portofoliului put"ndu+$e $tabili probabilitatea ca o rata a profitabilitatii
intentionata $a $e poata realiza $au care e$te probabilitatea ca rata
profitabilitatii $a $e $itueze intre anumite limite critice pentru %e$tiunea
portofoliului!
,arametrii le%ii normale redu$e in care K 1 $i
7
K 0 faciliteaza
efectuarea ace$tor calcule!
<n cazul determinarii probabilitatii ca rata profitabilitatii $a fie mai
mare ca un pra%
i
aem :
$e calculeaza multiplicatorul z
i
pentru pra%ul
i
;

i
i
) 8@!0A9
$e folo$e$te curba .au$$ pentru le%ea normala redu$a ;
$e determina probabilitatea ca rata profitabilitatii $a fie mai mare
ca pra%ul
i
prin in$umarea probabiltatilor core$punzatoare mai
mari dec"t multiplicatorul z
i
!
12$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
<n cazul determinarii probabilitatii ca rata profitabilitatii $a $e abata
de la t z ' aem :
probabilitatile de aparitie a abaterii medii patratice in functie de
multiplicatorul ace$tuia;
a"nd in edere ca K 1 rezulta ca probabilitatea calculata e$te
cea core$punzatoare lui t z ' !
5arNoJitz propune $i un model de piata pentru $urprinderea
ariabilitatii# profitabilitatii $i ri$cului actielor din portofoliu# ariabilitate
care cuprinde o parte care determina ri$cul $i$tematic 8nediferentiat9 $i o
parte care determina ri$cul $pecific 8diferentiat# ne$i$tematic $au
indiidual9! >luctuatiile ariabilitatii totale a profitabilitatii pot fi analizate
prin metoda %rafica# metoda celor mai mici patrate# metoda di$per$iilor!
Conform aanta(ului dier$ificarii# ri$cul unui portofoliu depinde de
numarul de pla$amente care+l compun $i importanta clientilor din portofoliu!
Ri$cul unui portofoliu depinde de ri$cul fiecarui titlu inclu$ in portofoliu# de
%radul de independenta a ariatiilor intre ele $i de numarul de pla$amente
din portofoliu!
Un portofoliu a fi cu at"t mai ri$cant cu c"t pa$amentele care il
compun or fi mai olatile# olatilitate care $e determina ca medie
aritmetica $impla a olatilitatilor componente!
.radul de independenta a ariatiilor actiunilor intre ele are
importanta in reducerea ri$cului unui portofoliu# ri$cul unei actiuni fiind dat
de di$per$ia profitabilitatilor indiiduale in (urul profitabilitatii medii !
Ri$cul total al unui portofoliu poate fi inferior mediei ponderate a
ri$curilor pla$amentelor care il compun! Daca portofoliul cuprinde actiuni
independente# ariatiile cur$urilor lor au tendinta de a $e compen$a $i deci
ri$cul total al portofoliului $cade! Daca in componenta $e afla actiuni
dependente atunci ri$cul portofoliului e$te dat de coarianta dintre ratele de
profitabilitate ale actiunilor care il compun; cu c"t coarianta e$te mai $laba
cu at"t ri$cul portofoliului $e a reduce!
,entru ma$urarea ri$cului unui portofoliu $e utilizeaza $i coeficientul
de corelatie dupa relatia :
c
i(
K
j i
ij


K
+ ,
i i i + + n ,

D0 co"1@,
E 0 1 F E 0 1 @ Fn
D @ - D @ n
2 2 2 2
i
i i i i



8@!0B9
Cu toata corelarea pozitia $au ne%atia ri$cul unui portofoliu $e
diminueaza prin dier$ificare numai p"na la o anumita limita! Ri$cul
portofoliului e$te o medie ponderata $au o combinatie liniara cone'a a
ri$curilor pla$amentelor componente! Ri$cul portofoliului apare ca o medie
ponderata cu ponderi de $uma unu $au mai mica dec"t unu rezult"nd o
netezire $au o diminuare a ri$cului portofoliului fata de componentele $ale
cele mai ri$cante!
Un portofoliu e$te reprezentat de cuplul $peranta + ariabilitate#
functie de beneficiile $perate $i functie de corelatiile dintre ariabilele de
beneficii ale diferitelor actie ! Un portofoliu a fi ideal pentru banca din
punct de edere al eficientei daca pentru un anumit beneficiu $perat#
ariabilitatea e$te minima $au daca pentru o ariabilitate fi'ata beneficiul
$perat e$te ma'im! Suma portofoliilor a$tfel definite con$tituie ceea ce
poate fi numita 3frontiera eficienta4!
,roce$ul de analiza a creditului a$i%ura toate informatiile de care are
neoie anali$tul pentru ealuarea ri$curilor $i formularea recomandarii
126
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
pentru acordarea creditului! ,rezentarea $intetica a metodolo%iei de
ealuare a ri$curilor $e poate edea in tabloul de ealuare a ri$curilor
priind calitatea conducerii# $tarea financiara $i inca$area %arantiei din
tabelele @!0# @!7# @!@# @!A i @!B:
12&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- (.2.E"a-uar)a riscuri-or in functi) d) ca-itat)a conduc)rii
E"a-uar) Int)0ritat) Co,+)t)nta Jncr)d)r) +) +iata
RE
8ri$c e'ce$i
$i
inacceptabil9
Nu i$i re$pecta
niciodata
an%a(amentele
=fera informatii
necore$punzato
are pe care nu
$e poate pune
baza
Nu face nimic
pentru
mentinerea
relatiilor
Nu are competenta $i
calitatile profe$ionale
nece$are
Nu are o iziune clara
=r%anizare necore+
$punzatoare $i
incapacitatea de
influentare
Lip$a $i$temelor de control:
nu e'i$ta o di$tinctie intre
realizarea $i
$uprae%&erea actiitatilor
ri$cante $au nu e'i$ta nici
un fel de $uprae%&ere
<$i a$uma ri$curi intr+un
mod aproape ire$pon$abil
Reputatia pro$ta a
condu$ la pierderea
facilitatilor de
creditare
Nu $e afla in
%ratiile %uernului
RI
8niel inalt al
ri$cului9
Rareori i$i
re$pecta
an%a(amentele
=fera informatii
cu %rad redu$
de credibilitate
Contribuie in
mica ma$ura la
mentinerea
relatiilor
E'perienta redu$a
Are o iziune partiala
a$upra $ituatiei
=r%anizarea neco+
re$punzatoare $i
capacitatea redu$a de
influentare
Si$teme $labe de control
<$i a$uma ri$curi inutile
,roblematica# in
ultima perioada
<nrautatirea
reputatiei pe piata
RM
8ri$c
moderat9
<$i re$pecta# in
%eneral#
an%a(amentele
=fera informatii
de calitate
rezonabila# in
%eneral demne
de incredere
Contribuie la
mentinerea
relatiilor
E'perienta $i calitati
profe$ionale de niel
mediu
= anume iziune a$upra
$ituatiei
Structura or%anizatorica
adecata $i capacitate
medie de influentare
Si$tem adecat de control
<$i a$uma putine ri$curi
inutile
Reputatie de niel
mediu
RS
8ri$c $cazut $i
acceptabil9
<$i re$pecta
intodeauna
an%a(amentele
=fera informatii
de calitate#
credibile
Contribuie din
plin la
mentinerea
relatiilor
E'perienta $i calitati
profe$ionale bune
Vizionar
Structura or%anizatorica
buna
Control e'ecelent
Nu i$i a$uma ri$curi inutile
= buna reputatie
Sur$a:Date BRD
12'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE 129
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- (.&.E"a-uar)a riscuri-or in functi) d) star)a financiara
E"a-uar) Lic?iditat) R)nta*i-itat) Jndatorar)
RE
8ri$c e'ce$i $i
inacceptabil9
Acoperirea
datoriei $ub 0
Raport curent
$ub 1#FB
5ult $ub media
indu$triei $i in
cur$ de
deteriorare
Indicatori ai
profitului
ne%atii $i in
cur$ de
deteriorare
Indicatori ai
co$turilor in
cre$tere
Raportul datorie?
acti net corporal
pe$te B
,roprietarii nu mai
dore$c $a
marea$ca
capitalul $ocial
Imobilizarile finan+
tate mai ale$ prin
datorii pe termen
$curt
RI
8niel inalt al
ri$cului9
Acoperirea
datoriei $ub 0
Indicator
curent 1#FB+0
Raport de
lic&iditate $ub
1#B
Tendinta de
$cadere $i $ub
media
indu$triei
Indicatorii
profitului $unt
probabil
ne%atii#
tendinta de a
ram"ne
aproape la fel
Indicatorii
co$turilor $unt
mari dar nu
cre$c
Raportul datorie ?
acti net corporal
intre @ $I B
,roprietarii nu
dore$c $a
marea$ca
capitalul $ocial
Imobilizari finan+
tate partial prin
imprumuturi pe
termen $curt
RM
8ri$c moderat9
Acoperirea
platii datoriei
pe$te 0#B
Indicator
curent pe$te 0
Raport de
lic&iditate $ub
1#FB
Sub media
indu$triei
Indicatorii
profitului $unt
pozitii# dar $ub
media indu$triei
$au in cur$ de
deteriorare
Co$turi
acceptabile dar
in cre$tere
Raportul datorie ?
acti net corporal
intre 7 $i @
,roprietarii dore$c
$a ine$tea$ca
cea in capitalul
$ocial
Capitalul circulant
permanent
finantat prin
imprumuturi pe
termen $curt
RS
8ri$c $cazut $i
acceptabil9
Acoperirea
datoriei
pe$te 7
Indicator
curent mare
,e$te media
indu$triei
Indicatori
pozitii# mult
pe$te media
indu$triei#
tendinta
con$tatata $au
de cre$tere
Co$turile $e afla
$ub control
Raport datorie ?
acti net corporal
$ub 7
,roprietarii acorda
un $pri(in puternic
Structura buna a
capitalului
Sur$a:Date BRD
Ta*)-u- (.(.E"a-uar)a riscuri-or in functi) d) incasar)a 0aranti)i
E"a-uar) Contro- Va-oar) n)ta d) -ic?idar)
130
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
RE
8ri$c e'ce$i $i
inacceptabil9
Dreptul a$upra %arantiei nu a
fo$t con$tituit
Capacitatea de a+$i e'ercita
ace$t drept e$te $erio$ afectata
Acoperirea %arantiei e$te
$ub B1G# adica aloarea
%arantiei e$te $ub
(umatatea alorii datoriei
RI
8niel inalt al
ri$cului9
Dreptul a$upra %arantiei nu e$te
$u$tinut
Capacitatea de a+$i e'ercita
ace$t drept e$te indoielnica
Acoperirea %arantiei e$te
intre B1G $i FBG
RM
8ri$c moderat9
E'i$ta o certitudine rezonabila
priind ace$t drept
E'i$ta unele probleme le%ate de
e'ercitarea dreptului
Acoperirea %arantiei e$te
intre FBG $i 011G
RS
8ri$c $cazut $i
acceptabil9
Dreptul a$upra %arantiei e$te
indicutabil
Capacitatea de a+$i e'ercita
dreptul e$te dincolo de orice
indoiala
Acoperirea %arantiei e$te
de pe$te 011G
Sur$a:Date BRD
Ta*)-u- (.9.E"a-uar)a riscu-ui +) cat)0orii d) risc i +uncta>)
acordat)
Cat)0orii d) risc Indicatori !uncta>
T.S. T.L.
2. Riscu- financiar S M 1#0O B1 AB
1#01 [ S 1#0O A1 A1
1#1A [ S 1#01 @1 @1
S 1#1A 1 1
&. Riscu-
co,)rcia-
!uncta> ,a.i, &' 2:
71
01
B
0B
01
B
(. Riscu- d)
0aranti)
!uncta> ,a.i,8 &' +unct)
+%arantii $i%ure 71
+%arantii cu $i%uranta medie:
%rupa I
%rupa II
0B
01
+ %arantii ne$i%ure 7
9. Riscu-
,ana0)ria-
Din car)8 ,a.i, 2' +unct)
+ e'perienta $i
calificare
+ec&ipa calificata# cu e'perienta mare in
domeniu
+calificare etero%ena $i e'perienta redu$a
+ec&ipa necalificata $i fara e'perienta
B
7
0
131
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
+ relatii cu banca $i
tertii
+relatii foarte bune cu banca $i tertii
+relatii bne cu banca $i tertii
+relatii necore$punzatoare cu banca $i cu
tertii
B
@
0
:. Riscu- d)
s)n/iti"itat)
Ma.i, 2' +unct)
r [ FBG 01
r FBG 1
Sur$a:Date BRD
132
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- (.:.Ana-i/a riscu-ui +) cat)0orii d) risc i +uncta>)
acordat)
Nr!
Crt
Cate%orii
de ri$c
,uncta(e acordate in functie de alorile indicatorilor de ealuare a ri$curilor
Indicatori ,unct
e
Indicatori ,unct
e
Indicatori ,unct
e
0! Ri$cul
financiar
T!S! R M 0BG B1 BG R 0BG A1 R [ BG B
T!L! R!I!R! M D
R!I!R!M0BG
A1 R!I!R! K D
R!I!R! K 0BG
@1 R!I!R![D
R!I!R![0BG
B
7! Ri$cul
mana%erial#
din care:
71 07 B
a +relati t"nar# bine
pre%atit
profe$ional $i cu
e'perienta in
domeniu
F +"r$ta medie#
fara pre%atire
$peciala dar cu
e'perienta
indelun%ata in
domeniu
O +batr"n# fara
pre%atire $i
e'perienta
in domeniu
B +recuno$cut ca bun
%o$podar?me$eria$
O +putin cuno$cut
$au apreciat
diferit de
dier$e
per$oane
@ +apreciat
defaorabil
de
ma(oritatea
per$oanelor#
indicatori
nefaorabili
7
c +relatii bune cu
banca
F +unele int"rzieri
in plata
datoriilor catre
banca#etc!
7 +rau platnic#
recalcitrant
B
@! Ri$cul de
%arantie
+ %arantii $i%ure @1 +%arantii cu
$i%uranta
medie
7B
71
+%arantii
ne$i%ure
B
A! Ri$cul de
$enziiitate
r [ FBG 01 r FBG 1
Sur$a: Date BRD
133
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
..2nificarea si diversificarea riscurilor
Unificarea ri$curilor independente reprezinta o problema# aflata in
atentia tuturor uniunilor de $tate# a e'i$tentei $i a infiintarii $ocietatilor de
a$i%urari $au a altor in$titutii care $tudiaza ri$cul! Unificarea ri$curilor
reduce di$per$ia rezultatului a%re%at obtinut# iar acea$ta poarta numele
de le%ea numerelor mari $i cu ea lucreaza toate in$titutiile de intermediere
financiara!
Unificarea ri$curilor functioneaza c"nd ri$cul poate fi di$per$at
a$upra unui numar mare de indiizi! Atunci c"nd unificarea ri$curilor e$te
impo$ibila# o cale de a reduce co$tul a$umarii ri$cului o con$tituie
diizarea ri$cului care are la baza le%ea diminuarii utilitatii mar%inale!
Ri$cul e$te nece$ar a fi diizat in acele cazuri c"nd $e actioneaza in
$en$ul reducerii mizei!
Unificarea $i diizarea ri$curilor in cazul companiilor de a$i%urari
e$te importanta deoarece ace$tea i$i pot a$uma ri$cul la prime
acceptabile la clienti! Totu$i e'i$ta doi factori care complica operatiunile
pe piata a$i%urarilor tinz"nd $a reduca limitele p"na la care $e poate
diminua ri$cul $i anume &azardul moral $i $electia ader$a! Companiile de
a$i%urari an%a(eaza actuari 8$tati$ticieni ai numerelor mari9 care $a
%a$ea$ca mediile $tati$tice $au $an$ele $tati$tice ale comportamentului
a%re%at al oamenilor!
,ortofoliul unui ine$titor financiar in calitatea lui de centru
decizional e$te colectia de actie financiare $i reale 8depozite $i
pla$amente bancare# bonuri de tezaur# actiuni de capital la companii# aur#
opere de arta# etc9 in care ine$titorul financiar i$i tine aerea! Ale%erea
portofoliului de actie $e $upune acelora$i principii ale modelului dupa
care in functie de enitul de care di$pun indiizii i$i ale% bunurile de
con$um! =amenii ale% intre rata medie $au rata anticipata a enitului adu$
de portofoliu $i ri$cul pe care ace$t portofoliu il implica# cont"nd
preferintele oamenilor $i oportunitatile de pla$are a ine$titiilor financiare!
<n cazul in care $e a$uma un ri$c mare oamenii trebuie $a reflecteze daca
nielul mediu al profitului cre$te mai mult dec"t cre$te ri$cul prin care $e
intele%e marirea ariabilitatii enitului intre%ului portofoliu!
,ortofoliul compu$ in e'clu$iitate din actiuni de capital la companii
e$te mult mai ri$cant dec"t un portofoliu compu$ in e'clu$iitate din
bonuri de tezaur emi$e de $tat!
= fractiune dintr+un portofoliu in actie ri$cante a fi cu at"t mai
mare cu c"t mai mare e$te enitul mediu al actielor ri$cante# iar cu c"t
mai mic a fi ri$cul actielor ri$cante cu at"t mai mica e$te aer$iunea la
ri$c a ine$titorului! ,rin dier$ificarea portofoliului atunci c"nd e'i$ta mai
multe actie ri$cante# ine$titorul poate $a reduca ri$cul intre%ului
portofoliu fara a fi neoit $a accepte un enit mai $cazut! Dier$ificarea
portofoliului reprezinta $trate%ia de reducere a ri$cului prin unificarea
ri$cului mai multor actie al caror enit indiidual e$te independent unul
de altul! Ri$cul portofoliului $cade odata cu cre$terea numarului actielor
dar $i cea mai mare parte a reducerii ri$cului are loc la inceputul
dier$ificarii! Cu c"t dier$ificarea aan$eaza reducerea mar%inala a
ri$cului e$te mai mica p"na c"nd inceteaza!
Unificarea ri$cului mai multor actie ri$cante e$te po$ibila deoarece
enitul lor e$te independent unul de altul; daca enitul diferitelor actie $e
modifica in acela$I timp enitul acelor actie e$te corelat iar c"nd enitul a
doua actie $e mi$ca in aceea$I directie e'i$ta o corelare pozitia!
134
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Corelatiile pozitie $i ne%atie au implicatii diferite a$upra efectului
dier$ificarii portofoliului in $copul reducerii ri$cului# a$tfel c"nd enitul
e$te perfect corelat poziti unificarea ri$cului nu functioneaza# iar c"nd
enitul are corelare ne%atia dier$ificarea ri$curilor are un $ucce$
$pectaculo$! <n practica enitul la diferite titluri de capital nu e$te perfect
corelat nici poziti# nici ne%ati# a$tfel ca nu e$te po$ibil $a $e alcatuia$ca
un portofoliu complet dier$ificat pentru a inlatura tot ri$cul! E'tinderea
portofoliului pentru a include a$tfel de actie a imbunatati in medie
caracteri$ticile de ri$c pe an$amblul portofoliului!
Dier$ificarea e$te o importanta fateta a comportamentului
oamenilor cu aer$iune la ri$c in orice domeniu de actiitate! ,rin le%ea
numerelor mari $e demon$treaza ca partea de ri$c $e reduce
core$punzator pe ma$ura ce $e dier$ifica portofoliul de alori mobiliare
prin adau%area de noi titluri fiind orba de a$a numitul aanta( al
dier$ificarii titlurilor detinute!
Unificarea $i dier$ificarea ri$curilor pot fi ma$urate cu a(utorul
indicatorilor $t$ti$tici ai concentrarii $i dier$ificarii 8abaterea mediala+
mediana# coeficienti ai %radului de concentrare# indicele .ini# indicele
Qirc&man# coeficientul StrcN precum $i %radul# raportul $i indicele de
dier$ificare9!
.#.Portofoliul de investitii - mi3loc de atenuare a riscului
<n ederea atin%erii obiectiului de cre$tere economica# ade$ea
e$te nece$ar ca proiectele de ine$titii $a fie analizate in $tr"n$a le%atura
cu ine$titiile din trecut# cu actiitatea prezenta a bancii# cu %ama de
produ$e pe care le ofera! Toate ace$tea pre$upun aplicarea teoriei
portofoliului# adica $a dier$ifici ine$titia pentru a+i mic$ora ri$cul inerent!
Daca proiectul de ine$titii face parte inte%ranta dintr+un portofoliu 8$etul
de ine$titii ale$ din $eria de ine$titii9# in care poate fi an%a(at capitalul
bancii# or aea loc unele compen$atii intre eniturile mai mari $i cele mai
mici ale ace$tor ine$titii!
,ractica dier$ificarii ine$titiilor# prin alcatuirea unui portofoliu 8$et
de mai multe alternatie9 $i+a %a$it un teren propice pe piata bur$iera#
deenind traditionala la ine$titorii in actiuni! ,rin pla$amente in dier$e
afaceri# $e a$i%ura o compen$are intre eniturile adu$e de titlurile de
aloare re$pectie# obtinndu+$e o atenuare a ri$curilor!
5obilul portofoliului e$te atenuarea ri$cului prin combinarea
$ituatiilor de c"$ti%uri diferite# a$tfel ca minu$urile unora or fi
compen$ate prin plu$urile altora!
Relatia dintre profit $i ri$c# in cazul mai multor proiecte# ar putea fi
una $au alta din $ituatiile prezentate in %rafic!
13$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
7
6
(
*
2
4
1
Riscul de piata
Prof itul
asteptat
Linia continua arata ec&ialenta dintre nielul profitului $i cel al
ri$cului la proiectele @# O $i F! Ea e'prima po$ibilitatea de a acoperi doar
ri$curile proprii! ,roiectele care $e pla$eaza dea$upra liniei ofera c"$ti%uri
ce compen$eaza ri$curile proprii# dar $i pe cele ale altor proiecte! A$tfel# $e
a$i%ura ec&ilibrul financiar al firmei# deci $i $olabilitatea in caz de
con(unctura economica nefaorabila!
Notiunea de ri$c in economie e$te le%ata de 8$au c&iar $ub$tituita
cu9 notiunea de fle'ibilitate! Ri$cul de afacere e'prima incapacitatea
$ocietatii de a $e adapta ariatiilor mediului# la timp $i cu cel mai mic co$t!
A$a $e a(un%e ca rezultatele $a $e diminueze# $a $e olatilizeze! Deci#
apare ri$cul! Cu cat e$te mai mare ariabilitatea enitului# cu at"t $i ri$cul
e$te mai mare!
,ractica ietii economice arata ca unele $ectoare 8produ$e9 cu
fluctuatii mari in actiitate inre%i$treaza ri$curi mari# in timp ce la alte
actiitati mai $tabile ri$curile $unt mai mici! Veniturile preizionate apar#
ca fiind probabile# a"nd caracter aleatoriu!
De aceea# $e apreciaza cu metode bazate pe teoria probabilitatii#
cum ar fi $peranta matematica a c"$ti%ului:

n
,
,t ,t t
P # $
1
/
8@!0O9
unde:
,t
#
+ eniturile anuale;

,t
P
+ coeficientul de probabilitate a$ociat la al -+lea enit anual!
Di$per$ia flu'urilor de enituri in (urul $perantei matematice 8media
ponderata a ace$tor enituri9# ma$urata prin abaterea $tandard 8ecart+ul9
$i ariatia $e calculeaza dupa formulele:


n
,
,t t ,t
P $ #
1
2
/ 0 1
87!0F9


n
,
,t t ,t
P $ #
1
2 2
/ 0 1
87!0E9
Coariatia 8co9 eniturilor $i corelatia 8

9 e'i$tente intre eniturile


ine$titiilor# pentru proiecte le%ate intre ele $unt prezentate prin relatiile:
136
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
co j i ij ij


87!0D9

j i
ij
ij

co"


87!719
La calculul di$per$iei eniturilor unui portofoliu $e a tine $eama $i
de ponderea fiecarui proiect in portofoliu 8I9! A$adar# nielul ri$cului e$te
in functie de ariatia flu'urilor de enituri# dar $i de %radul de corelatie
dintre efectele ine$titiei!
,utem defini ri$cul de portofoliu 8
2
I
9 compu$ din doua ine$titii 8
A
I $i
!
I 9# folo$ind relatia:

A! ! A I
- - - - co" 0 1 1 2 0 1 1
2 2 2 2 2
+ +
87!709
$au

! A A! ! A I
- - - - 0 1 1 2 0 1 1
2 2 2 2 2
+ +
87!779
5entionam faptul ca $unt nece$are calcule $peciale priind
$tabilirea coeficientului de corelatie# de care depinde $i coariatia! La
ma(oritatea ine$titiilor ace$t coeficient e$te poziti# ariind intre 1 $i 0#
dar poate fi $i ne%ati# intre +0 $i 1!
La o coariatie ne%atia# amplitudinea fluctuatiilor profitului total
e$te inferioara $umei amplitudinelor ariatiilor profitului la fiecare produ$!
Ri$cul de ntreprindere# ma$urat prin ariatia profitului $au e$te# deci#
redu$! = ale%ere pertinenta a produ$ului in care firma dier$ifica ar fi $i
aceea care permite $a $tabilizeze rezultatele! Se poate a$tfel (u$tifica
faptul ca unele intreprinderi accepta $a dier$ifice in actiitati putin
rentabile# care au# in$a# meritul de a reduce con$iderabil fluctuatiile
performantelor lor!
.'.,etode de evaluare si analiza a riscului de creditare la
beneficiarul de credite
<n actiitatea curenta a unei banci comerciale toate produ$ele $i
$ericiile bancare inclu$i creditul contin elemente de ri$c! Ri$cul de credit
e$te %enerat de po$ibilitatea aparitiei pe parcur$ul derularii contractului de
credit a unor dificultatI le%ate de ac&itarea la termen a obli%atiilor
a$umate de clientii bancii care nu au putut fi $e$izate la analiza #
ealuarea $i aprobarea creditelor! Banca are or%anizata ca actiitate
di$tincta analiza $i ealuarea ri$cului de creditare# folo$ind in ace$t $en$
diferite modele de analiza cu $copul de a lua ma$urile care $e impun in
ederea minimalizarii ace$tui ri$c!
Analiza $i ealuarea ri$cului de creditare $e efectueaza a"ndu+$e in
edere urmatoarele cate%orii de ri$curi:
ri$cul financiar de faliment;
ri$cul comercial 8de neplata9;
ri$cul in marNetin%;
13&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
ri$cul in operatiunile cu deize;
ri$cul in a$i%urari $i de %arantie ;
ri$cul mana%erial;
ri$cul de $enzitiitate;
ri$cul de rata a dob"nzii!
<n practica creditarii bancare din punct de edere al per$oanelor
creditate modelele de analiza $i ealuare a ri$cului de credit $unt diferite
pentru per$oane (uridice $i pentru per$oane fizice!
<ncadrarea in cla$ele de ri$c $e a efectua tin"nd cont de $corurile
analizei efectuate in$u$ite de anali$tul de ri$c $i aprobate de comitetul de
credit $i ri$c! Admiterea la finantare din credite bancare $e face pentru
clientii care nu inre%i$treaza datorii fata de banca $i fata de bu%etul
$tatului $i al a$i%urarilor $ociale# $i daca flu'ul de numerar prezentat
8ca$&+floJ9 permite ac&itarea la $cadente a tuturor datoriilor inclu$i
rambur$area creditelor $i plata dob"nzilor aferente!
Bancile $e confrunta intr+o economie de piata cu influenta factorilor
$ubiectii $i obiectii# in care ma'imizarea profitului implica o e'punere
permanenta la ri$c!
Bancile trebuie $a+$i a$ume toate ri$curile $pecifice aparute ca o
con$ecinta a obtinerii de profit intr+o maniera prudenta $i calculata a"nd
in edere urmatorii factori:
$a $e re$pecte ma$urile prudentiale impu$e de autoritatea
nationala de re%lementare;
profitul $contat $a (u$tifice e'punerea la ri$c;
eentualele pierderi $a nu deterioreze $ituatia financiara;
ri$cul trebuie $a fie a$tfel dimen$ionat inc"t prin producerea
ri$cului ima%inea bancii $a nu fie deteriorata!
Eolutiile iitoare depind de inflatie# politica monetara# $c&imbarile
in produ$ul national brut precum $i de factorii macroeconomici!
Riscu- d) cr)ditar) @risc d) inso-"a*i-itat) sau risc d)
n)ra,*ursar)A apare c"nd debitorul nu rambur$eaza imprumutul in
olumul $i la termenele $tabilite! Bancile i$i a$uma ri$curi c"nd acorda
credite# ace$te pla$amente fiind cele mai mari ca olum in total actie!
=ricare ar fi nielul ri$curilor a$umate# pierderile la portofoliul de
credite pot fi minimizate daca proce$ul de creditare e$te or%anizat $i
%e$tionat cu profe$ionali$m deoarece banii care $e ri$ca $unt at"t ai
deponentilor c"t $i ai proprietarilor ! ,rincipalii factori care ar putea
conduce la cre$terea ri$cului de creditare $unt:
neatentia in formularea normelor de creditare;
prezenta unor conditii de creditare prea %eneroa$e;
nere$pectarea de catre per$onalul bancii a normelor de
creditare;
concentrarea ri$canta a creditelor pe anumite piete;
$labul control e'ercitat a$upra per$onalului;
cre$terea e'ce$ia a alorii portofoliului de credite pe$te
po$ibilitatile bancii de a acoperi ri$curile;
$i$teme defectua$e $au ine'i$tente de detectare a creditelor cu
probleme;
creditarea preferentiala 8$ub conditiile de piata9;
profe$ionali$m $cazut $i mana%ement defectuo$!
Detectarea problemelor $e poate face din timp daca eolutia
calitatii debitorului $i a mediului $au economic $unt urmarite indeaproape
13'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
de banca analiz"ndu+$e $emnale ca: reducerea di$ponibilului din cont#
cre$terea frecentei apelului la liniile de credit# nerambur$area la termen
$au rambur$area cu int"rziere repetata# depunerea cu int"rziere a
rapoartelor financiare; e$te nece$ara luarea unor ma$uri imediate care
pre$upun ne%ocierea unui plafon de ma$uri cu debitorul $i reederea
termenelor contractului de creditare!
= politica bancara de creditare corecta# $anatoa$a# acorda prioritate
urmatoarelor obiectie:
$electia unor credite $i%ure $i cu o probabilitate ma'ima de
rambur$are;
a$i%urarea unor pla$amente fructuoa$e pentru fondurile de care
di$pune banca;
incura(area e'tinderii creditelor care core$pund neoilor pietelor
pe care opereaza banca!
Ri$cul de creditare adaptabil la modificarile mediului concurential $i
ciclului economic poate fi preenit prin con$tituirea de %arantii in faoarea
bancii $I prin a$i%urarea creditelor! De a$emenea banca trebuie $a
$tabilea$ca o rata a dob"nzii care $a acopere rata inflatiei $i rata dob"nzii
perceputa de Banca Nationala a Rom"niei in cazul recur%erii la refinantare
pentru a$i%urarea profitului!
<n caz de nerambur$are# deci de producere a ri$cului de credit
banca poate recur%e la e'ecutarea %arantiilor reale# declan$area unei
proceduri (udecatore$ti # recuperarea creditului de la %iranti $au de la
a$i%urator!
,robabilitatea ca o banca $a deina in$olabila ca urmare a
e'punerii e'ce$ie la ri$cul de credit care poate %enera $i ri$c de
lic&iditate# depinde de modul in care portofoliul reactioneaza la
$c&imbarile nepreazute din economie# in$olabilitate care poate fi
mic$orata prin reducerea nielului ri$cului de portofoliu $i prin cre$terea
capitalului!
Ca+ita-u- (oaca un rol important in cazul le%aturii c"$ti%uri+ri$curi!
Cre$terea capitalului duce la de$cre$terea ri$curilor prin reducerea
in$tabilitatii eniturilor $i la diminuarea po$ibilitatii ca banca $a dea
faliment!
Ri$cul de credit $e datoreaza incapacitatii de rambur$are a
debitorului ca rezultat al de%radarii $ituatiei financiare! A ma$ura ri$cul la
care o banca e$te e'pu$a pre$upune o $erie de operatii comple'e care
izeaza ma$urarea olumului ri$curilor# proced"ndu+$e la cu,u-ar)a
riscuri-or dir)ct) 8aferente creditelor acordate9 cu ri$curile indirecte
8aferente operatiunilor comerciale care $e deruleaza pe baza unor $cri$ori
de %arantie bancara# $cri$ori de credit comerciale $au acreditite
documentare9! D)t)r,inar)a riscu-ui tota- la care o banca e$te e'pu$a
impune o di$tinctie a ri$curilor in functie de de$tinatar# de tipul creditului#
ri$cul total rezult"nd prin in$umarea celor doua tipuri de ri$curi
determinate! =data cu ma$urarea ri$curilor bancile pot ealua $an$ele de
acoperire a creditelor# comitetul de credit $i ri$c put"nd $tabili plafoane de
credite determinate functie de ,ari,)a +ortofo-iu-ui d) cr)dit) pe
care banca le are $i de marimea fondurilor proprii ale bancii!
Un rol important in preenirea ri$cului ii reine sist),u-ui d)
asi0urar) si 0arantar) a cr)dit)-or. A$i%urarea creditelor con$ta in
a$umarea obli%atiei de catre $ocietatile de a$i%urari de a rambur$a bancii
creditoare creditul acordat in caz de nerambur$are! Ri$curile de natura
comerciala nu $unt acoperite inte%ral de $ocietatile de a$i%urari# banca
prelu"nd practic o parte din ri$c numita franc&i$a! Societatea de a$i%urare
139
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
prime$te o prima de a$i%urare din partea celui care a facut a$i%urarea
8banca9 acord"nd de cele mai multe ori un comi$ion de a$i%urare! ,entru
diminuarea $au eliminarea eentualelor pierderi# bancile pot cere
con$tituirea unor %arantii in faoarea lor 8ipoteci# %a(uri# $cri$ori de
%arantie bancara# bilete la ordin9 de la beneficiarii de credite! ,entru
partea neacoperita a creditului bancile i$i con$tituie un proizion care $e
a mari $au diminua in functie de marimea pierderii# conform
Re%ulamentului BNR nr!B?7117!
Banca i$i imbunatate$te permanent metodele de determinare a
rentabilitatii pe tipuri de pla$amente# pentru a identifica punctele $labe $i
forte ale actiitatii de creditare! Uneori in$trumentele folo$ite $unt
in$uficiente+ analiza prin indicatori+ deoarece ace$tia pot fi 3imbunatatItI4
de mana%eri prin ree$alonari $i re$cadentari mai mult $au mai putin
(u$tificate $i a$tfel $e diminueaza $oldul creditelor $i dob"nzilor re$tante
ma$c"nd a$tfel $ituatia reala a actiitatii de creditare! ,rincipiul de calcul
care ar trebui aplicat in determinarea actiitatii de creditare con$ta in a
e'tra%e din ")nituri-) 0)n)rat) d) acti"itat)a d) cr)ditar) a
unitatii "a-oar)a costuri-or +-atit) +)ntru finantar)a cr)dit)-or si
dificu-tat)a d) a ur,ari ac)st) f-u.uri iar +) d) a-ta +art)
s)+arar)a ac)stor c?)-tui)-i si ")nituri de c&eltuielile $i eniturile
aferente celorlalte actiitatI cum ar fi actiitatea comerciala 8carduri# piete
de capital# multica$&9# de decontari contabilitate in lei $i aluta $i de
actiitatea de depozite 8inclu$i operatiunile cu numerar9!
<ntre unitatile bancii din teritoriu $i Centrala $e $tabile$c relatii
formale 8de colaborare# de informare# de raport9 $tabilite prin
re%ulamentul de or%anizare $i functionare a bancii aprobat de Adunarea
.enerala a Actionarilor!
Determinarea rentabilitatii prin de$centralizarea mana%ementului#
deine acuta in $pecial in unitatile %eneratoare de pierderi# pierderi care
nu $unt acoperite din eniturile unitatii! Actiitatea de creditare a unitatilor
din teritoriu e$te influentata de Centrala prin norme de creditare# plafon
de credite# competente de aprobare a creditelor# nielul dob"nzilor $i
comi$ioanelor# furnizarea de lic&iditati $i fonduri in ederea completarii
re$ur$elor proprii pentru a face fata cererii de credite! >iecare unitate din
teritoriu acorda credite $i colecteaza re$ur$ele di$ponibile din zona care
con$tituie 3materia prima4 a actiitatii de creditare! Ec&ilibrarea de
an$amblu a re$ur$elor $i pla$amentelor unitatilor din teritoriu e$te facuta
prin intermediul trezoreriei centrale# pa$ii premer%atori in determinarea
rentabilitatii actiitatii de creditare in unitatile teritoriale fiind
determinarea comi$ioanelor 8de %e$tiune# de neutilizare# alte comi$ioane
de in%inerie financiara9 $i c&eltuielilor interne# ale%erea metodei de
eidentiere a re$ur$elor $i pla$amentelor bancii# determinarea ratei de
tran$fer interna 8rata dob"nzii interne9# determinarea $oldului mediu de
re$ur$e di$ponibile pentru unitate aferente conturilor de diponibilitatI ale
clientilor!
Actiitatea de trezorerie cu utilizari multiple $i di$tincte e$te o
metoda de eidentiere a re$ur$elor $i pla$amentelor bancii! Acea$ta
metoda con$idera ca orice tip de re$ur$a poate finanta orice tip de credit !
<n practica unitatile din teritoriu ireza la Trezoreria Centrala a bancii
toate re$ur$ele colectate iar pentru acordarea creditelor ele imprumuta tot
de la trezoreria centrala a bancii fondurile de care au neoie! La $tabilirea
ratelor de dob"nda la actie $i pa$ie $e are in edere olumul de re$ur$e
$i de actie dupa durata ace$tora# rata dob"nzii anterioare# concurenta $i
politica economica! Se recomanda $i $e analizeaza po$ibilitatea acoperirii
140
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
cu re$ur$e olatile 8di$ponibilitatile clientilor# a depozitelor de economie la
edere9 a creditelor pe piata interbancara $au a creditelor pe termen
$curt; acoperirea cu re$ur$e pe termen $curt 8depozite de economii la
termen# certificate de depozit9 a creditelor pe termen $curt $i mediu;
acoperirea cu re$ur$e pe termen lun% a creditelor pe termen lun%! Din
punct de edere al ratei dob"nzii creditele pe termen mediu cu dob"nda
fi'a or fi finantate din re$ur$e pe termen mediu cu dob"nda fi'a# iar
creditele pe termen mediu cu dob"nda ariabila or fi finantate din
re$ur$e pe termen mediu cu dob"nda ariabila!
.'.1.Analiza i evaluarea riscului financiar de faliment
Riscu- financiar reflecta dificultatile ce pot apare in actiitatea
financiara a firmei le%ate de po$ibilitatile de ac&itare la termen a
obli%atiilor catre banca!
Analiza priind admiterea la finantare din credite bancare $e
realizeaza numai pentru $ocietatile comerciale care inre%i$treaza profit
conform datelor de bilant aprobate! ,entru a$i%urarea comparabilitatii#
datele de referinta la care $e efectueaza analizele ri$cului financiar $unt
cele de la finele anului $i de la finele $eme$trului anterior pentru anul in
cur$! ,entru actiitatea din a%ricultura $i con$tructii actiitatea $e
analizeaza la finele ultimului an iar pentru actiitatea de turi$m care are
caracter $ezonier analiza $e efectueaza la inc&eierea perioadei de
actiitate!
Efectuarea analizei ri$cului financiar de faliment al firmei la cele
doua perioade e$te nece$ar pentru a $tabili trendul de eolutie al
actiitatii a%entului economic care $olicita credite# o eolutie pozitia
put"nd fi apreciata de catre anali$tul de ri$c la $tabilirea puncta(ului tip
$corin%!
5odelul $tati$tic de analiza a ri$cului de faliment reprezinta o
functie care permite e$timarea probabilitatii ca o $ocietate $a inre%i$treze
pierderi $i in con$encinta $a $e afle in impo$ibilitatea de a+$i onora
obli%atiile fata de tertI $i fata de banca care a admi$ finantarea din credite
bancare !
,rocedeele $tati$tice folo$ite $unt analiza $en$ibilitatii profitului $i
analiza di$criminanta a caracteri$ticilor financiare calculate cu a(utorul
ratelor!
,rofitabilitatea $i ri$cul implica $tabilirea unui anumit niel al
ace$tuia din urma pentru care $e obtine o cre$tere de profitabilitate dupa
cum ri$cul poate reprezenta $I ariabilitatea profitului fata de media
profitabilitatii# ri$cul fiind 3incapacitatea $ocietatii de a $e adapta in timp $i
la cel mai mic co$t la ariatia conditiilor de mediu4 8economic $i $ocial9
0@
!
Ealuarea ri$cului $e poate face prin ma$urarea ariabilitatii ratelor
de profitabilitate pe baza eolutiei i$torice# fata de rata medie a
profitabilitatii# caz in care ri$cul $e ma$oara prin abaterea medie patratica
a ratelor de profitabilitate ob$erate! Rentabilitatea 8profitabilitatea
financiara9 a capitalului propriu depinde de rentabilitatea economica# de
diferenta dintre rentabilitatea economica $i rata dobinzii $i de %radul de
indatorare dupa relatia:
R
f
K R
e
U 8R
e
+ R
d
9 L I 8@!779
13
Con$o ,!#La .e$tion >inanciere de L*entrepri$e# Ed! Dumond# ,ari$ 0DEB# p!7OE!
141
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
unde : R
f
+ rentabilitatea financiara;
R
e
+ rentabilitatea economica;
R
d
+ rata dob"nzii;
I + %radul de indatorare calculat ca raport intre datorii $i capitalul
propriu!
C"nd rata dob"nzii e$te con$tanta $i nu prezinta ariatii# di$per$ia
rentabilitatii financiare $e reduce la di$per$ia rentabilitatii economice $i a
unei con$tante e%ala cu 0UI dupa relatia :
8R
f
9 K 8R
e
9 L 80UI9
8@!7@9
Acea$ta relatie ,asoara riscu- financiar la o $ocietate indatorata!
>ata de o $ocietate neindatorata 8caz in care rentabilitatea financiara e$te
e%ala cu cea economica9 apare o cre$tere a ri$cului rentabilitatii
capitalurilor proprii pe ma$ura ce cre$te %radul de indatorare# efectul de
p"r%&ie financiara determin"nd o cre$tere a ri$cului financiar!
Riscu- d) fa-i,)nt poate fi analizat pe baza determinarii efectului
de leier de e'ploatare ca raport a ariatiei profitului fata de arianta cifrei
de afaceri# deci ca profit mar%inal# dupa relatia:
e K
9R - C(
C(

8@!7A9
unde: e + efectul de leier de e'ploatare;
CA + cifra de afaceri;
,R + profit!
E$te eidenta dependenta ri$cului de faliment de pra%ul de
profitabilitate# deci cu c"t cifra de afaceri e$te mai indepartata de pra%ul
de rentabilitate cu at"t $ocietatea e$te mai putin ri$canta# ri$cul de
faliment depinz"nd a$tfel $i de dimen$iunea c&eltuielilor fi'e!
Ri$cul de faliment e$te cu at"t mai mare cu c"t cifra de afaceri e$te
mai mare $i cu c"t mar(a a$upra c&eltuielilor ariabile e$te mai mare ca
urmare a ariatiei nielului de actiitate!
O a-t ,)tod d) )"a-uar) a riscu-ui d) fa-i,)nt )st) ,)toda
scoruri-or are ca obiecti furnizarea unor modele predictie pentru
ealuarea ri$cului de faliment ! Acea$ta metoda $e bazeza pe te&nicile
$tati$tice ale analizei di$criminante! Aplicarea ei pre$upune ob$erarea
unui an$amblu de firme formate din doua %rupuri di$tincte: un %rup de
firme cu dificultatI financiare $I un %rup de firme profitabile! ,entru fiecare
dintre cele doua %rupuri $e $tabile$c o $erie de rate dupa care $e
determina cea mai buna combinatie liniara de rate care $a permita
diferentierea celor doua %rupuri de firme! Se obtine un $cor 3S4 ce e$te o
functie liniara de un an$amblu de rate! Di$tributia diferitelor $coruri
$ubliniaza diferentele dintre cele doua tipuri de firme ! Scorul 3S4 atribuit
fiecarei firme $e determina cu a(utorul functiei :
n n
, a , a , a Z + + + ...
2 2 1 1
8@!7B9
142
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
unde:
i
,
6 reprezinta datele implicate in analiza;
i
a
6 coeficientul de ponderare a fiecarei rate!
<n teoria economica au fo$t elaborate o $erie de modele bazate pe
teoria $corurilor!
Mod)-u- Conan sI =od-)r e$te un model de analiza di$criminanta
prin care $e determina probabilitatea ca o firma $a a(un%a in $tare de
faliment; ace$t model are la baza urmatoarea functie $cor :
S 0O R
1
+77 R
2
6 EF R
3
6 01 R
4
+ 7A R
$

8@!7O9
unde: R
0
+ raportul dintre actiul circulant fara $tocuri $i actiul total;
R
7
+ raportul dintre capitalurile permanente $i pa$iul total;
R
@
+ raportul dintre c&eltuielile financiare $i cifra de afaceri;
R
A
+ raportul dintre c&eltuielile de per$onal $i aloarea adau%ata;
R
B
+ raportul dintre e'ecedentul brut de e'ploatare $i datoriile
totale!
Mod)-u- A-t,an are o capacitate marita de preiziune $i are
urmatoarea functie $cor :
S @#@-
1
+0-
2
+1#O-
3
+0#A-
4
+0#7-
$

8@!7F9
unde : -
0
+ raportul dintre profitul inainte de impozitare $i actiul total;
-
7
+ raportul dintre "nzari $i actiul total;
-
@
+ raportul dintre capitalizare bur$iera $i aloarea contabila a
imprumuturilor bancare;
-
A
+ raportul dintre beneficiile reine$tite $i actiul total;
-
B
+ raportul dintre actiul circulant $i actiul total!
Mod)-u- #ancii C)ntra-) Franc)/) 85odelul Centralei
Bilanturilor9 prezice ri$cul de faliment dupa un $cor cu opt ariabile
reprezent"nd rate de rentabilitati economice $i financiare! >unctia $cor
e$te :
\ +0#7BB R
0
U 7#11@ R
7
+ 1#E7F R
@
+ B#770 R
A
+ 1#ODE R
B
+ 0#0OA R
O
+ 1#F1O
R
F
+ 0#A1E R
E
+ EB#BAA
8@!7E
9
unde : R
0
+ raportul dintre c&eltuielile financiare $i e'ecedentul brut de
e'ploatare;
R
7
+ raportul dintre re$ur$e permanente $i capitaluri ine$tite;
R
@
+ raportul dintre capacitatea de autofinantare $i datoriile totale;
R
A
+ raportul dintre e'cedentul brut de e'ploatare $i cifra de afaceri
fara TVA;
R
B
+ raportul dintre datoriile comerciale $i olumul de aproizionari
cu
TVA;
R
O
+ rata de cre$tere a alorii adau%ate;
143
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
R
F
+ raportul dintre olumul productiei contabile 8$tocul productiei
neterminate din care $e $cad aan$urile clientilor $i $e adau%a creantele
din e'ploatare9 $i productia realizata 8productia "nduta din care $e $cade
productia $tocata $i $e adau%a productia imobilizata9;
R
E
+ raportul dintre ine$titiile corporale $i aloarea adau%ata !
Mod)-u- #ancii Co,)rcia-) Ro,7n) 6 principalii indicatori care
redau performanta firmei $tabilitI pe baza datelor din bilant $unt:
lic&iditatea patrimoniala# $olabiliatea patrimoniala# rentabilitatea
financiara# rotatia actielor circulante# dependenta de pietele de
aproizionare $i de de$facere# %arantii! Analiza performantelor $e
realizeaza prin acordarea de puncte la fiecare criteriu dupa anumite
incadrari de eficienta a fiecarui indicator! .arantiile pot fi con$tituite din
%a(uri# ipoteci# depozite in lei $i aluta# bunuri ac&izitionate din credite#
ce$ionarea creantelor! Dupa $tabilirea $corin%ului $e apeleaza la
urmatoarea %rila pe baza careia $unt diferentiate $i procentele de
dob"nda :
A : pe$te 71 puncte
B : 0O + 71 puncte
C : 00 + 0B puncte
D : O + 01 puncte
E : 1 + B puncte
5odelul BCR are anumite limite le%ate de ealuarea $criptica a
capitalului iar metodele occidentale nu au dat rezultate pentru $ocietatile
rom"ne$ti datorita etapei de tranzitie a economiei $i a cadrului le%ilati
priind fi$calitatea!
Mod)-u- #ancii Ro,7n) +)ntru D)/"o-tar) 6 e$te un model
$imilar cu modelul BCR cupriz"ndu+$e in analiza un numar mai mare de
indicatori a"ndu+$e in edere ca BRD e$te o banca $pecializata in
creditarea ine$titiilor!
Mod)-u- Ca,asoiu % N)0oi)scu + $e calculeaza pe baza a zece
indicatori pentru perioada curenta cu $copul de a $e eita efectele unor
reealuari $ucce$ie de capital# $au ale inflatiei# care modifica preturile $i
tarifele practicate dupa urmatoarea functie $cor :
SK

G 100
R G

8@!7D9
unde : Z + coeficient de importanta determinat prin ponderea punctelor
obtinute;
R + indicatorul luat in calcul!
Indicatorii luati in calcul $unt :
iner$ul "r$tei medii a ec&ipei;
ponderea diferentei dintre creante $i datorii in cifra de
afaceri;
rata profitului calculata la co$turi;
$olabilitatea;
lic&iditatea patrimoniala;
ponderea $alariilor in co$turi;
144
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
ponderea dob"nzilor platite pentru credite pe termen lun% in
fondul de amortizare ;
ponderea c&eltuielilor de perfectionare a per$onalului in total
co$turi;
ponderea c&eltuielilor de publicitate in total co$turi;
ponderea per$onalului care lucreaza in a%entii din alte
localitati dec"t localitatea de re$edinta a firmei in total
per$onal!
5a(oritatea metodelor de analiza a ri$cului de faliment au la
baza o functie $cor pe baza careia $e determina cu apro'imatie daca o
firma care urmeaza a fi admi$a la finantarea din credite bancare a da
faliment $au a aea rezultate economice neperformante pe perioada
creditarii!
M)toda ana-i/)i functiona-) e$te o analiza dinamica c"nd $e
opereaza cu flu'uri de utilizari $i de re$ur$e! A$pectele analizate $e refera
la :
comparatii intre fondul de rulment functional $i neoia de fond
de rulment;
relatiile de trezorerie $i aprecierea ri$cului de faliment
calculul $i analiza neoii de fond de rulment pentru e'ploatare
$e face cu a(utorul ratelor de %e$tiune $tabilite ca raport dintre
un $toc $i un flu' de aceea$I natura care $e calculeaza prin
3metoda e'pertilor contabili4 pentru elementelor de acti $i
pa$i care define$c continutul neoii de fond de rulment : rata
%lobala a neoii de fond de rulment# rata $tocurilor de marfuri#
rata produ$elor finite# durata creditului# durata creditului
furnizor!
Interpretarea ratelor de %e$tiune trebuie $a $e faca cu prudenta $i
$a $e identifice cauzele ariatiilor intre%i$trate 8fara a fi eitate $ituatii
con(uncturale9!
M)toda ana-i/)i strat)0ic) con$ta in ealuarea performantelor
firmei# ealuarea capacitatii mana%eriale# analiza mediului de afaceri#
analiza factorilor $trate%ici# con$truirea $i actualizarea $cenariilor fezabile#
implementarea $cenariilor $trate%ice $i ealuarea $i controlul firmei!
5odelele operationale in ederea analizei $trate%ice a ri$cului de
faliment $unt :
2A Mod)-u- #oston Consu-tin0 1rou+ care permite abordarea
problematicii ec&ilibrului financiar a ri$cului in corelatie cu portofoliu de
actiitate $i cu pozitia concurentiala 8rentabilitatea $i profitabilitate9!
&A Mod)-u- A.D. Litt-) con$tituie o dezoltare din punct de edere a
continutului economico+financiar al modelului BC.! Implicarea %radului
de maturitate a firmei precum $i definirea pozitiei concurentiale prin
intermediul unui $i$tem dinamic de factori c&eie a $ucce$ului permit o
ealuare mai nuantata at"t a pozitiei $trate%ice a firmei c"t $i a
ec&ilibrului $au financiar!
.'.2.Analiza i evaluarea riscului comercial
Ri$cul comercial $au de neplata reprezinta incertitudinea ce poate
$a apara la inca$area clientilor $i a fi ealuat in functie de $pecificul
14$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
actiitatii de$fa$urate de $ocietatea comerciala dupa una din urmatoarele
ariante :
%radul de inca$are al clientilor calculat ca raport procentual intre
alorile contabile ale rula(ului creditor al conturilor de clienti $i
rula(ul debitor ale acelora$I conturi de clienti!
perioada medie de inca$are 8,5I9 a clientilor e'primata in zile
calculat dupa relatia :
,5I K
C(
8 C4
8@!@19
unde:CL + clienti;
CA + cifra de afaceri ;
T 6 perioada!
Analiza ri$cului comercial pre$upune $i analizarea e'ecutiei
bu%etului de enituri $i c&eltuieli in perioadele anterioare precum $i in
perioada curenta! Se obtin a$tfel informatii pretioa$e de$pre modul de
eolutie al $ocietatii# de$pre $eriozitatea $i puterea ec&ipei mana%eriale!
La admiterea la finantare din credite bancare $e $olicita intocmirea
bu%etului de enituri $i c&eltuieli pentru perioada urmatoare cel putin pe
perioada creditarii pe baza contractelor inc&eiate $au in derulare cu
defalcare pe trime$tre!
,e baza bu%etului de enituri $i c&eltuieli# pie$a componenta in
do$arul de creditare $e intocme$te flu'ul de numerar actualizat al
inca$arilor din perioada urmatoare 8ca$&+floJ9! <n perioada de %e$tionare
a creditului $e poate compara datele din flu'ul de numerar actualizat cu
rula(ul lunar al di$ponibilitatilor din contul bancar obtin"ndu+$e a$tfel
informatii pretioa$e care or con$titui baza a di$cutiilor cu clientul in
perioadele urmatoare!
,e baza flu'ului de inca$ari $i plati# care de a$emenea e$te pie$a
componenta a do$arului de creditare# $e obtine plafonul ma'im de credite
care $e poate acorda in completarea re$ur$elor proprii la $olicitarea
clientului! De$i%ur ca rata inflatiei influenteaza eolutia economica $i
comerciala a $ocietatii# ace$t ca$&+floJ put"nd fi actualizat $eme$trial $au
la noi $olicitari de finantare prin credite bancare!
.'..Analiza i evaluarea riscului de mar4eting
Analiza ri$cului de marNetin% in actiitatea financiar+bancara de
creditare $e refera la deciziile care $unt nece$are a fi luate pentru a limita
ri$cul cu priire la ine$titii# ne%ocieri# perfectionarea produ$elor $i
$ericiilor bancare etc!!
Teoria informatiei $i notiunile de entropie $i ener%ie informationala
utilizeaza alorile di$tributiei de probabiltati! Ener%ia informationala are o
aloare $cazuta pentru o di$tributie uniforma $i o aloare mai ridicata
pentru o di$tributie mai concentrata
0A
! Ener%ia informationala rezulta din
aloarea medie a probabilitatilor e'primate prin frecentele relatie $i nu
rezulta din in$umarea lo%aritmilor ponderati ai probabilitatilor a$a cum
e$te cazul entropiei $tabilite cu formula lui S&anon!
14
Demetre$cu 5i&ai# Analiza de $i$teme in marNetin%# Ed! Htiintifica $I
Enciclopedica# Bucure$ti# 0DE7# p!@F7
146
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,rofe$orul Cretiu Roman propune a(u$tarea ener%iei informationale
cu $copul de a $e tine $eama de numarul de rezultate po$ibile ale fiecarei
$trate%ii pentru care $e calculeaza ri$cul pe baza relatiei
0B
!
K
n
1
- 1
n
1
f
n
1 I i
2
i


8@!@09
unde: + entropia;
f
i
+ frecenta relatia;
n +nr! cazuri!
Analiza $en$ibilitatii in marNetin% e$te o te&nica utilizata pentru
determinarea modului in care $e modifica concluziile unei cercetari fata de
ariatiile po$ibile ale alorilor factorilor $au fata de erorile de diferite
marimi continute in e$timatiile realizate
0O
!
Analiza $en$ibilitatii pre$upune $i analiza influentei fiecarui factor
a$upra proiectului de ine$titii a(un%"ndu+$e la identificarea factorilor cu
efect puternic $i a factorilor cu incertitudine ridicata! Acea$ta analiza $e
poate face prin metoda $imularii $au prin te&nici analitice cum ar fi
pro%ramarea liniara parametrica $au neparametrica# pro%ramarea
neliniara# metoda arborelui de decizie!
Analiza $en$ibilitatii ri$cului de marNetin% prin metoda interalelor
de rezultate po$ibile poate fi abordat prin te&nica utilizarii a trei nieluri
pentru o e$timatie; profitabilitatea ine$titiilor pentru un anumit tip de
credite bancare are in edere alorile ma'ime medii $I minime pentru
factorii e$timati $tabilindu+$e ratele medii ale profitabilitatii in arianta
medie pe$imi$ta $i optimi$ta!
Analiza $en$ibilitatii prin te&nica arborelui de decizie pre$upune ca
in conditii de ri$c $a fie luate decizii optime prin parcur%erea tuturor
drumurilor po$ibile din arbore $i ale%erea celui mai bun! Ealuarea
$i$temului in luarea deciziilor optime $e face pornind de la nodurile finale
$pre nodul initial# aloarea noului nod rezultat fiind e%ala cu aloarea
nodului urmator din care $e deduce co$tul! ,rin analiza alternatielor pe
noduri $e a(un%e la decizia optima prin metoda arborelui de decizie!
Analiza ri$cului dezoltata de catre Daid Qertz pornind de la
cercetarile lui 5arcoitz are in edere aplicarea unor le%i de tip probabili$t
la ariabilele c&eie 8prin $imulare 9# deci e$timarea di$tributiei de
probabilitati 8independente $i normale9 ale fiecarui factor 8ariabila c&eie9
care influenteaza decizia de ine$titie# de efectuare a unui pla$ament in
baza unui proiect de ine$titie! 5odelul lui Qertz ofera po$ibilitatea tra$arii
curbei probabilitatii cumulate a ratei profitului 8o%ia9 care reprezinta
profilul ri$cului!
M)toda d) si,u-ar) Mont) Car-o citata de profe$orul
Demetre$cu 5i&ai elimina nea(un$urile modelului Qertz prin faptul ca in
economie di$tributiile nu $unt normale iar ariabilele nu $unt
independente 8cu c"t cre$te co$tul creditului cu at"t olumul
pla$amentelor $cade9!
1$
Cretiu Roman# Aplicarea ener%iei informationale in $tudiul lon%eitatii# Rei$ta
de $tati$tica# nr!07?0DOO# p!D+0A
16
Qubbard C&arle$#5o&n Carrol# QoJ to Reduce UncertaintR in Sale$ >oreca$tin%#
in 5ana%ement ReieJ#ol!OF#nr!O#(une 0DFE# p!07+0A
14&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Simularea 5onte Carlo e$te utilizata in modelul ,e$$emier de
analiza comparatia a ri$cului care $tudiaza rezultatele dinamice ale unei
anumite $trate%ii $pecifice prin $tabiliraea relatiilor functionale d"nd
po$ibilitatea compararii $I ierar&izarii mai multor $trate%ii!
Variabilitatea ri$cului poate fi ma$urata cu a(utorul
di$per$iei8abaterea medie patratica9! Simularea profitabilitatilor pe baza
unei anumite decizii de ine$titii e$te metoda prin care e$te calculata rata
medie a profitului ine$titiei $i abaterea medie patratica a profitabilitatii ca
urmare a deciziei de ine$titie!
M)toda ar*or)-ui stoc?astic de decizie pre$upune combinarea
metodei analizei ri$cului cu metoda arborelui conentional de decizie a$a
cum precizeaza profe$orul Demetre$cu 5i&ai! 5etoda precizeaza ca
nodurile de eenimente probabile $unt inlocuite de probabilitatI iar
rezultatele tuturor combinatiilor de decizie $unt inlocuite cu di$tributii de
probabilitatI care pot fi analizate cu a(utorul conceptelor de preferinta $i
ri$c!
Analiza informatiilor in marNetin% limiteaza ri$cul fara a+l e'clude $i
$e impune corectarea continua a datelor de intrare in model prin utilizarea
probabilitatilor!
.'.#.Analiza i evaluarea riscului in operatiuni cu devize
Ri$cul alutar $e datoreaza factorilor complec$i cum ar fi
con(unctura internationala# conflictele re%ionale# criza economica
mondiala etc!!
5a$urile de atenuare a ri$cului pre$upun inc&eierea unor acorduri
bilaterale intre tari# re$pectarea conentiilor internationale# diferite
formule de con$olidare a preturilor!
Ri$cul $c&imbului alutar 8de tran$latare9 influenteaza profitul $i
re$pecti impozitul pe enit!
Ri$cul de tranzactie alutara depinde de in$tabilitatea monetara
dintr+o anumita tara functie de cur$urile de $c&imb! Acoperirea ri$cului
alutar $e poate realiza prin operatiuni la termen $au prin operatiuni
&ed%in%!
Ri$cul alutar reprezinta probabilitatea ca ariatia cur$ului alutar
$a duca la reducerea profitului net $i $a influenteze ne%ati mar(a dob"nzii
bancare!
E'punerea la ri$cul alutar in actiitatea bancara cuprinde
e'punerea de tran$latie# tranzactionala $i e'punerea economica care
influenteaza aloarea de an$amblu a bancii $i deci cotatia bancii!
Indicatorii ri$cului alutar ai bancii cuprind pozitia alutara
indiiduala 8$curta $au lun%a9 $i pozitia alutara %lobala! .e$tiunea ri$cului
alutar pre$upune acoperirea ri$cului alutar 8prin operatiuni de &ed%in%9
$i imunizarea bancii prin a(u$tarea periodica a pozitiilor alutare!
5odalitatile de minimizare a ri$curilor alutare pre$upune apelarea
la a$i%urarea pla$amentelor# %e$tiunea actielor $i pa$ielor $i &ed%in%ul
alutar!
.'.'.Analiza i evaluarea riscului in asigurari si de garantie
14'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Urmare a eolutiei economice a dezoltarii $ericiilor# in actiitatea
de creditare bancara pe l"n%a dezoltarea analizei bunurilor luate in
%arantie $+a dezoltat $i apelarea la $ericiile de a$i%urari prin firme
$pecializate $au prin con$tituirea unor $ocietatI de a$i%urare prin
colaborare intre bancile comerciale! S!C! ASIBAN S!A! reprezinta o
$ocietate de a$i%urare con$tituita prin aportul de capital al Banca
Comerciala Rom"na# Banca Rom"na pentru Dezoltare# Ca$a de Economii
$i Con$emnatiuni i a altor bnci comerciale! Contractul de a$i%urare
reprezentat prin polita de a$i%urare reprezinta actul (uridic prin care
a$i%uratorul ia a$upra $a ri$cul producerii unui eeniment 8ri$cul de
creditare9 in $c&imbul perceperii primei de a$i%urare de la a$i%uratul
beneficiar de credite# urm"nd ca la producerea ri$cului $a $e platea$ca
$uma a$i%urata!
,entru a incadra un eeniment in ri$c a$i%urat $unt nece$are a fi
indeplinite urmatoarele conditii :
$a fie po$ibila producerea eenimentului;
eenimentul $a aiba un caracter int"mplator;
eenimentul $a nu depinda de ointa a$i%uratului;
ri$cul trebuie $a prezinte un caracter licit# e'i$t"nd ri$curi care nu
pot face obiectul a$i%urarii din motie de ordine publica!
,rincipalele modalitati de acoperire a ri$curilor prin $i$teme de
a$i%urare cuprind principiul de %arantie 3toate ri$curile4 $i principiul
3ri$curile numite4!
>ranciza deductibila 8neconditionata9 $i atin$a 8conditionata9
reprezinta partea din aloarea bunului a$i%urat care nu $e de$pa%ube$te
ceea ce are rolul de a+l cointere$a pe a$i%urat pentru a$i%urarea pa$trarii
inte%ritatii bunului a$i%urat!
<n actiitatea de creditare de$pa%ubirile $e acorda in conditiile
neplatii prelun%ite a beneficiarului de credite $i a in$olabilitatii $ale!
Creditele acordate per$oanelor (uridice $unt a$i%urate prin a$i%urari de
bunuri iar creditele acordate per$oanelor fizice $unt a$i%urate prin
a$i%urari de per$oane pentru dece$ $I inaliditate!
Bancile comerciale au ca obiect de actiitate $i acordarea de
%arantii in$a acea$ta actiitate in conditiile de concurenta a fo$t preluata
$i de catre $ocietatile de a$i%urari %arant"nd contra unei cautiuni ri$curi
dier$e :
%arantii de participare la licitatii;
%arantii de re$tituire a aan$ului;
%arantii pentru ama;
%arantii priind a$i%urarea $ericiilor de intretinere;
%arantii dier$e!
Ri$cul de %arantie e$te reprezentat de po$ibilitatea aparitiei unor
dificultati le%ate de alorificarea bunurilor adu$e in %arantie in cazul
producerii ri$cului de creditare!
.arantiile bancare $unt de multiple tipuri cuprinz"nd %arantii reale
$i per$onale cu $copul reducerii pierderilor producerii ri$cului de creditare!
Clauzele contractuale reprezinta fi'area unor pra%uri in re$pectarea unor
indicatori $i atentioneaza a$upra unor operatiuni care ar deteriora $tarea
financiara!
Ealuarea ri$cului de %arantie $e face in functie de %radul de
lic&iditate# andabilitate $i controlabilitate a %arantiilor $i a fi apreciat
a$tfel:
149
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
$i%uranta ma'ima + %arantii neconditionate $i ireocabile emi$e
de 5ini$terul >inantelor# $cri$ori de %arantie emi$e de banci#
bilete la ordin $au cambii aalizate de banci# %a( cu depo$edare#
depozite bancare in lei $i aluta# titluri emi$e $i %arantate de
$tat# ipoteci a$upra cladirilor cu de$tinatie de locuinta# etc!;
$i%uranta medie + ipoteci a$upra cladirilor cu de$tinatie
indu$triala# $patii comerciale# terenuri# ce$iunea creantelor din
e'porturi# productia neterminata e%etala# $tocuri de produ$e
a%roalimentare $i indu$triale# materii prime# etc!; pentru
u$urinta incadrarii %arantiilor pot e'i$ta doua $au mai multe
%rupe de incadrare $i ealuare a ri$cului de %arantie;
%arantii ne$i%ure + cuprind ma$ini $i utila(e mai ec&i de B ani#
%o$podariile tarane$ti etc!!
<n cazul in care %arantiile prezentate de imprumutat $e re%a$e$c in
mai multe cate%orii de ri$c# puncta(ul aferent ri$cului de %arantie $e a
calcula in functie de ponderea alorica a fiecarei cate%orii de %arantie in
total %arantii# influentata cu puncta(ul cate%oriei re$pectie!
.'...Analiza i evaluarea riscului managerial
Ri$cul mana%erial e$te determinat de calitatea ec&ipei de
conducere a firmei $i a fi analizat pe baza cunoa$terii directe a ace$teia
de catre anali$tul de ri$c!
Ealuarea ri$cului mana%erial $e a face in functie de urmatoarele
caracteri$tici ale ec&ipei de conducere :
ec&ipa e$te $au nu calificata $i are $au nu e'perienta
indelun%ata in domeniul in care firma i$i de$fa$oara actiitatea;
eolutia in timp a indicatorilor economico+financiare a
demon$trat $au nu capacitatea nece$ara in conducerea eficienta
a afacerii;
a aut $au nu relatii core$punzatoare cu banca $i daca a
efectuat $au nu operatiuni prin contul de$c&i$;
a de$c&i$ $au nu contul la alte banci $i daca a rambur$at $au nu
imprumuturile $i dob"nzile la termen;
in relatia cu partenerii de afaceri a aut $au nu parteneri
permanenti# a platit $au nu furnizorii# a inca$at $au nu la timp
debitorii# a aut $au nu liti%ii cu partenerii;
daca a fo$t implicata in eaziuni fi$cale $au alte dificultati cu
fi$cul!
.'./.Analiza i evaluarea riscului de senzitivitate
Analiza $i ealuarea ri$cului de creditare pentru ine$titiile pe
termen mediu $i lun% pre$upune $i o analiza de $enzitiitate!
Decizia a%entilor economici priind dezoltarea $i re$tructurarea
productiei# rete&nolo%izarea $au modernizarea mi(loacelor fi'e prin
finantarea din credite bancare pe trmen mediu $i lun% antreneaza un ri$c
in obtinerea rezultatelor e$timate initial datorita influentei $c&imbarilor ce
$e manife$ta neintrerupt in mediul te&nic# financiar# economic# $ocial#
intern $i e'tern! Rezulta nece$itatea analizei $enzitiitatii ariantelor
$tudiate fata de $c&imbarile probabile precum $i a coeficientului de ri$c
1$0
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
$ub influenta factorilor ce nu au putut fi luati in con$iderare in mod concret
la data analizei cum ar fi:
cre$terea preturilor materiilor prime;
cre$terea co$tului ec&ipamentului 8intre momentul elaborarii
ec&ipamentului $i ac&izitionarea ace$tuia9;
cre$terea $alariilor;
cre$terea alorii ine$titiei pe parcur$ul realizarii ace$teia;
ma(orarea co$turilor de productie;
neatin%erea capacitatii de productie proiectata;
prelun%irea ne(u$tificata a duratei de e'ecutie fata de
preederile proiectului;
e'i$tenta unor calamitati# ri$cul concurentei e'terne etc!!
Analiza $enzitiitatii folo$e$te doi indicatori :
rata de rentabilitate financiara calculata pe baza flu'ului de
numerar pentru arianta de baza;
rata de rentabilitate financiara calculata pe baza aceluia$I flu'
de numerar la care $e aplica o cre$tere de 0G a co$turilor de
productie fata de enituri ca urmare a actiunii cumulate a
factorilor de influenta!
Conditia care $e cere a fi indeplinita e$te ca rata interna a
rentabilitatii financiare $a fie mai mare dec"t rata dob"nzii aferenta
creditului propu$ $pre aprobare!
.'.5.Analiza i evaluarea riscului de rata a dob6nzii
Contractele de creditare bancara prezinta clauza de inde'are a
dob"nzii de la data &otar"ta de banca $i comunicare anticipata
beneficiarului de credite!
Ri$cul de rata a dob"nzii $e refera at"t la ealuarea ri$curilor de
ariatie a dob"nzii c"t $i la mar(a dob"nzii ca principal indicator de
rentabilitate bancara!
5ar(a dob"nzii poate fi calculata:
ca mar(a ab$oluta a dob"nzii bancare calculata ca diferenta
intre $uma eniturilor din dob"zi $i $uma c&eltuielilor cu plata
dob"nzii;
ca mar(a procentuala bruta calculata prin raportarea mar(ei
ab$olute a dob"nzii la $uma actielor ine$tite 8pla$amente
bancare9;
ca mar(a procentuala neta calculata ca diferenta intre nielul
mediu al ratei dob"nzii percepute $i nielul mediu al ratei
dob"nzii bonificate!
>actorii care influenteaza ariatia ratei dob"nzii $unt factori
endo%eni 8$tructura pa$ielor bancare# $cadenta creditelor9 precum $i
factori e'o%eni 8e'terni datorita eolutiei economiei9
Ri$cul de ariatie ader$a a ratei dob"nzii reprezinta ri$cul de
deteriorare a $ituatiei patrimoniale a bancii comerciale datorita influentei
ratei dob"nzii de pe piata $tabilita ca rata medie de referinta de catre
Banca Nationala 8care $tabile$te rata medie a dob"nzilor actie lunare $i
pa$ie pentru clientii bancari $i nebancari9!
Indicatorii ri$cului de ariatie a ratei dob"nzii utilizati $i pentru
pro%nozele bancare $unt :
1$1
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
ecartul 8.A,+ul9 calculat ca diferenta intre actiele $i pa$iele
bancii;
indicele de $en$ibilitate calculat ca raport intre actiele $i
pa$iele bancii!
Rata dob"nzii e$te determinata $i de durata $au perioada de
acordare a creditului $au de utilizare a re$ur$elor fiind un indicator
temporal de $en$ibilitate care intra in calculul dob"nzii; un portofoliu cu o
durata mica $au nula a fi in$en$ibil la ariatiile ratei dob"nzii pe piata
Durata totala a actielor $i pa$ielor bancare defalcate pe $cadente
e$te e%ala cu media ponderata a fiecarei cla$e de actie $i pa$ie cu
influenta a$upra mar(ei dob"nzii bancare!
<n practica rata dob"nzii e$te $upu$a unor modificari neuniforme a
carei eidentiere e$te analiza $tati$tica a componentei principale pentru
de$compunerea unei $ecente de mi$cari aleatoare in componente
independente cea mai importanta fiind prima dintre ace$tea $au cea care
apare cel mai frecent in cadrul $ecentei aleatoare!8modificari paralele
ale ratei dob"nzii# modificarile neuniforme9
Ri$cul de rata a dob"nzii reprezinta acel tip de ri$c datorat
modificarii ratelor# care e$te rezultatul pozitiei ratei $i incertitudinii ratelor
de pe piata! ,ozitia ratei reprezinta pozitiile din bilant afectate de factorii
e'terni! Incertitudinea priind mar(a dob"nzii cre$te cu e'punerea la ri$cul
de rata $i cu olatilitatea ace$teia!
.e$tiunea actielor $i pa$ielor bancare reprezinta e$enta te&nicilor
de $tabilire a ratei dob"nzii $ub influenta factorilor interni $i e'terni
.e$tiunea ri$cului de ariatie a ratei dob"nzii urmare$te reducerea
$au a(u$tarea e'punerii la ri$c# in functie de obiectiele de rentabilitate ale
bancii $i de anticiparea eolutiei pietei! De re%ula# e'punerea bancii la
ri$c# %enerata de operatiunile efectuate in faoarea clientelei $i in nume
propriu# nu core$punde nielului optim# din ace$t moti impun"ndu+$e
actiuni ale bancii in ederea modificarii ace$tei e'puneri# de e'emplu# prin
acoperirea ri$cului prin operatiuni in afara bilantului!
Acoperirea riscului prin operatiuni in afara bilantului
pre$upune cumpararea $au "nzarea unor in$trumente financiare
deriate! ,rincipalele in$trumente financiare deriate utilizate in
mana%ementul ri$cului de ariatie a ratei dob"nzii $unt urmatoarele:
Contracte *+,-(,. pe rata dob"nzii;
Contracte */0/,12 pe rata dob"nzii;
Contracte 2-(3 pe rata dob"nzii;
+3"/4" pe rata dob"nzii;
Contracte de limitare a dob#nzii.
$. Contractele *+,-(,. pe rata dob#nzii
Conentia de anticipatie a$upra ratei dob"nzii 8>RA + >orJard Rate
A%reement9# mai putin utilizata in prezent# e$te o operatiune prin care cele
doua prti conin a$upra unui imprumut# e'primat la un niel al dob"nzii
$tabilit initial! Conentia are efect la o anumit data in iitor# numita data
de lic&idare! La data lic&idarii# operatiunea $e a inc&eia prin plata
diferentei de dob"nzi 8intre rata conenita $i rata dob"nzii pe piata9!
Ealuarea $umei de plata $e face in a(unul zilei de lic&idare# perioadele de
an%a(are fiind de @# O# D $i 07 luni! Dezaanta(ul ace$tui tip de contract
e$te acela ca $e mentine ri$cul de contrapartida# intruc"t nu $e poate
realiza reer$ibilitatea contractului printr+o operatiune $imetrica!
1$2
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
%. Contractele */0/,12 pe rata dob#nzii
= alternatia pentru imunizarea bancii la rata dob"nzii prin
intermediul duratei 8modelul D.A,9 o con$tituie utilizarea contractelor
*/0/,12! De$i in mod traditional $e con$idera ca ace$te contracte $ere$c
pentru acoperirea ri$cului la un acti?pa$i# $e poate obtine o acoperire a
ri$cului ratei dob"nzii pentru un portofoliu de actie?pa$ie 8intre%ul bilant
al bancii9# modalitate cuno$cuta $ub denumirea de Macro5edging!
Contractele */0/,12 reprezinta an%a(amente la termen#
tranzactionate pe o piata or%anizata 8bur$a9# prin care $e conine a$upra
"nzarii+cumpararii unor actie# pretul fiind pre$tabilit in momentul
inc&eierii contractului! Dupa emi$iune# contractul e$te cotat la bur$a#
pretul $tabilindu+$e ca e'pre$ie a raportului cerere+oferta# c"$ti%ul $au
pierderea partilor fiind date de diferentele intre pretul de contractare $i
pretul din ziua lic&idarii contractului!
,ozitia adoptata pe piata >uture$# precum $i numarul de contracte
ce trebuie cumparate depind de e'punerea bancii la rata dob"nzii!
5odificarea alorii capitalului bancii ca urmare a eolutiei ratei dob"nzii
e$te in functie de ecartul de durata acti+pa$i# talia bancii $i efectul de
p"r%&ie! A$tfel# o cre$tere a ratei dob"nzii %enereaza pierderi daca ecartul
de durata 8D.A,9 e$te poziti $i c"$ti%uri daca ecartul e$te ne%ati! ,rintr+
o "nzare de >uture$ $i lic&idarea pozitiei# ulterior# la un pret mai mic al
actiului 8determinat de cre$terea dob"nzii9 $e poate obtine un c"$ti% ce
poate compen$a $caderea capitalului bancii 8c"nd ecartul duratei e$te
poziti9!
= data $tabilita pozitia pe piata >uture$# $e pune problema
identificarii numarului de contracte ce trebuie "ndute pentru imunizarea
bilantului! Ace$t numar depinde direct proportional de ecartul de durata al
bilantului bancii# de talia bancii 8marimea actiului?pa$iului9 $i invers
proportional de durata actiului $uport $i de pretul initial de "nzare a
contractului! <n mod $imilar $e procedeaza $i in cazul in care ecartul de
durata al bilantului bancii e$te ne%ati $i $e anticipeaza o $cadere a
dob"nzii pe piata!
Acea$ta modalitate de %e$tionare a ri$cului ratei dob"nzii# prin
intermediul contractelor >uture$# e$te $pecifica bancilor din tarile
dezoltate# unde e'i$ta piete de capital puternice!
&. Contracte 2-(3 pe rata dob#nzii
SJap+ul pe rata dob"nzii e$te operatiunea prin care doua parti
contracteaza $imultan un credit $i un imprumut in aceea$i moneda# pentru
aceea$i aloare nominala# dar cu referinta la rate de dob"nzi diferite! Se
int"lne$c dou tipuri de rate de dob"nd: fixe# care ram"n ne$c&imbate pe
toata durata imprumutului $i variabile# care $unt modificate periodic 8de
e'emplu BUB=R# LIB=R etc!9!
Conform celor doua tipuri de rate ale dob"nzii# $e di$tin% doua
cate%orii de SJap:
$Jap rata fixa-rata variabila# prin care una din parti
imprumuta la rata fi'a $i prime$te imprumut la rata
ariabila;
$Jap rata variabila-rata variabila 8numit $i basis s6ap9# prin
care fiecare din parti imprumuta la rata ariabila $i prime$te
imprumut tot la rata ariabila# dar pe o baza diferita!
<ntre cele doua parti partenere $e plate$te doar diferenta de
dob"nda# $Jap+ul pre$upun"nd doar $c&imbarea platilor dob"nzilor# nu $i
$c&imbarea principalului 8imprumutului9! El reprezinta un arbitra( intre
1$3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
parteneri care au ratin%+uri diferite $i?$au care actioneaza pe piete cu
le%i$latii $au ta'e diferite!
.. +3 "/4" pe rata dob#nzii
=ptiunile reprezinta contracte care dau dreptul cumparatorului unui
a$tfel de contract# de a cumpara# re$pecti inde un acti financiar $uport#
la un pret dat# la $cadenta 8in cazul pietelor de tip european9 $au inainte
de $cadenta 8in cazul pietelor de tip american9! =ptiunile $unt di$ponibile
pentru numeroa$e actie financiare 8$imple $au deriate9!
Se int"lne$c urmatoarele tipuri de optiuni# in functie de natura
actiului $uport:
+ptiuni pe obligatiuni! Actiul $uport al ace$tor optiuni il
con$tituie contractele future$ pe obli%atiuni! C"nd rata
dob"nzii cre$te pe termen $curt# cur$ul obli%atiunilor $cade $i
banca poate cumpara optiuni put pe obli%atiuni# iar c"nd rata
dob"nzii $cade banca poate cumpara optiuni call pe
obli%atiuni7
26aptions! Ace$tea $unt optiuni pe $Jap+uri pe rata dob"nzii
$i dau detinatorului dreptul de a intra intr+un anumit $Jap pe
rata dob"nzii# la un anumit moment in iitor! SJaption$
reprezinta o alternatia la contractele forJard pe $Jap$
8deferred s6aps9# care au dezaanta(ul ca obli%a banca $a
intre intr+un anumit contract $Jap;
+ptiuni pe *utures! Dau dreptul detinatorului de a cumpara#
re$pecti inde un contract >uture$ pe rata dob"nzii!
8.Contracte de limitare a dob#nzii
Ace$tea au drept $cop $ prote(eze bancile $au in$titutiile financiare
an%a(ate in operatiuni de credit pe termen lun% 8in calitate de debitori $au
creditori9 fata de efectele ne%atie ale eolutiei ratei dob"nzii!
Cumparatorul unui a$emenea contract plate$te o prim# urm"nd ca
"nzatorul $a acopere diferentele ce dep$e$c limitele $tabilite! A$tfel#
beneficiarul unui credit i$i poate a$i%ura un co$t minim 8in $en$ul de c"t
mai redu$9 al creditului# iar creditorul poate obtine o dob"nd ma'im 8c"t
mai mare9! E'i$ta trei cate%orii de a$tfel de contracte de limitare a
dob"nzii: contracte C(3# contracte *L++, $i contracte C+LL(,!
Contractele C(3 permit bancii $a $e imprumute la dob"nzi
ariabile# dar $a eite pierderile in caz de cre$tere a ratei dob"nzii!
Ace$te contracte %aranteaza ca rata dob"nzii la un imprumut a fi#
in orice moment# minimul dintre rata curenta $i rata din contractul
CA,# rata dob"nzii fiind limitata $uperior 8ceea ce permite bancii
$a profite de o $cadere a ratei dob"nzii $i $a fie prote(ata in cazul
unei cre$teri9;
Contracte *L++, $unt in$trumente financiare $imetrice
contractelor CA, $i permit bancii $a $e prote(eze impotria unei
$caderi a ratei dob"nzii 8atunci c"nd acorda credite9# dar $a profite
de cre$terea ratei dob"nzii! Cumparatorul unui contract >L==R
e$te prote(at fata de $caderea dob"nzii $ub nielul $tabilit# in timp
ce "nzatorul unui a$tfel de contract $e obli%a $a acopere
diferenta intre dob"nda >L==R $i dob"nda pietei 8mai mica9! Un
contract >L==R poate fi a$imilat cu o optiune put pe rata dob"nzii!
Dac rata dob"nzii pietei $cade $ub nielul %arantat prin
contractul >L==R# banca 8care a cumparat un a$tfel de contract9
1$4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
i$i e'ercita optiunea 8platind prima9 $i prime$te de la "nztor
diferenta de dob"nda;
Contracte C+LL(, reprezinta o combinatie intre un contract CA, $i
unul >L==R# care %aranteaza un tunel de eolutie a ratei dob"nzii#
a$i%ur"nd a$tfel o protectie at"t la cre$terea# c"t $i la $cderea
ratei dob"nzii! Ace$te contracte ec&ialeaza cu o cumparare CA,
$i $imultan o "nzare >L==R# re$pecti cu o "nzare CA, $i o
cumparare $imultana >L==R! Daca banca $e afla in ipo$taza de
imprumutat# a cumpara un contract CA, $i a inde un contract
>L==R# prote("ndu+$e impotria unei cre$teri a ratei dob"nzii $i
diminu"ndu+$i co$turile cu prima platit la contractul CA, 8prin
inca$area unei prime la contractul >L==R9! n$a# banca i$i
diminueaza c"$ti%urile pe care le+ar obtine in cazul $caderii ratei
dob"nzii! Daca banca $e afla in ipo$taza de creditor# a inde un
contract CA, $i a cumpara unul >L==R# fiind prote(ata impotria
unei $caderi a ratei dob"nzii prin contractul >L==R! Banca i$i
diminueaza# a$tfel# co$turile cu plata primei 8>L==R9 prin
inca$area unei prime la contractul CA, "ndut# dar renunta la o
parte din c"$ti%ul pe care l+ar realiza prin cre$terea ratei dob"nzii
pe piata!
Utilizarea in$trumentelor financiare deriate pentru acoperirea
ri$cului de ariatie a ratei dob"nzii prezinta numeroa$e aanta(e# in$a
determina $i a$umarea unor ri$curi $uplimentare 8de piata# de lic&iditate $i
de contrapartida9! BRD 8a$emeni tuturor bancile din Rom"nia9# in
momentul de fata# %e$tioneaza ri$cul ratei dob"nzii numai prin operatiuni
bilantiere# in$a a analizat $i are in edere utilizarea in$trumentelor
financiare deriate 8e$te de notat# in ace$t $en$# faptul c Soci/t/
./n/rale# actionarul ma(oritar al BRD detine pozitia de lider mondial
0F
in
domeniul operatiunilor cu in$trumente financiare deriate9! ,o$ibilitatile de
implicare pe piata in$trumentelor deriate din Rom"nia $unt in$a limitate#
fiind di$ponibile doar doua tipuri de in$trumente financiare deriate pe
rata dob"nzii: Contracte >uture$ BUB=R @ la Bur$a Rom"na de 5arfuri
8care au ca $uport rata dob"nzii pe @ luni pentru depozitele pla$ate in lei
pe piata monetara interbancara9 $i Contracte >uture$ pe rata dob"nzii
BUB=R 0 la Bur$a de 5arfuri $i >inanciar 5onetara Sibiu!
Analiza ri$curilor $tructurale e$te a'at pe trei direcii principale :
riscu- d) -ic?iditat) B
riscu- d) rata d) do*nd B
riscu- d) curs d) sc?i,*!
5etodolo%ia utilizat pentru analizarea ace$tor ri$curi e$te definit
n continuare# pornind de la ana-i/a 0a+ $tandard# ntre maturitile
actielor i pa$ielor.
Rata fi' e$te o rat care rmne ne$c&imbat pe durata de iat a
in$trumentului re$pecti# n timp ce rata ariabil nu ndeplinete acea$t
condiie! Rata reizuibil 8inde'abil9# $e refera la o rata care $e $c&imb la
anumite interale# cuno$cute n aan$# ntre interalele re$pectie acea$ta
rmnnd fi'!
,oziia %ap pe $cadene e$te calculat ca fiind diferena dintre dou
poziii de$c&i$e con$ecutie aferente a doua $cadene con$ecutie:
1&
,otriit declara5iei f!cute la Ia)i# in noiembrie 7110# de domnul ,ierre+Andr/ TAULET#
director %eneral ad(unct al BRD .roupe+Soci/t/ ./n/rale# in cadrul Conferintei cu tema
B,. - punct de int#lnire pentru investitori9!
1$$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,oziie %ap pe $cadene8t9 K poziia de$c&i$ $cadena8t9 6 poziia de$c&i$
$cadena8tU09

n ederea determinrii poziiei de$c&i$e aferente unei $cadene8t9#
dup repartizarea elementelor bilaniere de pa$i $i de acti n
conformitate cu maturitile ace$tora# $e a calcula diferena ntre $oldurile
de pa$i i $oldurile de acti obinute pe $cadena8t9 ca urmare a ace$tei
repartizri!
,oziiile de$c&i$e eideniaz poziiile ratei de dobinda i ale
lic&iditii# rezultate ca diferena dintre $oldul elementelor de pa$if i $oldul
elementelor de acti 8,a$i 6 Acti9!
,oziia de$c&i$8t9 K $old pa$i8t9 6 $old acti8t9
= poziie de lic&iditate ne%ati eideniaz in$uficiena re$ur$elor n
raport cu utilizarea ace$tora!
= poziie de rat fi' poziti core$punde unui $urplu$ de re$ur$e la
rat fi' n comparaie cu utilizrile ace$tora la rat fi'!
Scadenarul unei $ume n $old core$punde periodei de derulare a
$oldului pn la data ncetrii fr ca $uma re$pecti $ core$pund unei
noi perioade de derulare n continuare! Ca $cadenar# $unt $tabilite
urmtoarele perioadele pentru derularea $oldului: 0# 7# @# O# 07 luni# apoi
anuale pn la 0B ani # pentru a $e putea acoperi toate maturitile
operaiunilor!
,oziia %ap pe $cadene de rat de dobnd i de lic&iditate traduce
in perioade de timp $urplu$ul $au deficitul poziiei de lic&iditate $au poziiei
ratei de dobnda n raport cu poziia zero! De a$emenea# acea$ta indic
ceea ce trebuie fcut pentru a aduce poziia la zero!
Sen$ibilitatea referitoare la ri$curile $tructurale de rat e$te definit
conenional ca fiind ariaia alorii financiare actuale nete a bilanului
bncii pentru o ariaie paralel a ratelor de dobnd cu 011 puncte de
baz!
= $en$ibilitate poziti $emnific o apreciere poziti a alorii
actuale nete 8VAN9 la o cretere a ratei fi'ate conenional cu 0G! Un niel
de $en$ibilitate ne%ati $emnific o depreciere a alorii actuale nete 8VAN9
la o cretere de 0G a ratelor!
Sen$ibilitatea e$te calculat deiz cu deiz pe termen $curt#
mediu i lun%# apoi totalizat pe an$amblul perioadelor i cumulat pentru
toate deizele!
,entru calculul $en$ibilitii# curbele ratelor dier$elor deize $unt luate n
con$ideraie n funcie de eoluiile curente!
Calculul $en$ibilitii 8pentru $umele cu dobnd fi'9 :
S K + d VA?d rat
Sen$ibilitatea are acelai $emn ca i VA calculata ca %ap pe
$cadene!
,entru $implificare# n analiza ri$curilor $tructurale# con$iderm o
depla$are paralel a curbei ratelor de 011 puncte de baz# i anume 0G!
Sen$ibilitatea reprezint ariaia alorii actuale nete a poziiei cnd rata de
refinanare ariaz cu 011 puncte de baza!
,oziiile %ap pe $cadene core$pund operaiunilor rambur$abile la
final 8in fine9 # i care pot fi con$iderate ca reprezentnd dier$e anuiti
8mprumuturi acordate la rat fi'# dac aloarea e$te poziti $au
mprumuturi primite la rat fi'# dac aloarea e$te ne%ati9 pentru a
1$6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
acoperi poziiile $caden cu $caden 8pe toate perioadele# pentru a aduce
poziiile la zero9!
Calculul $en$ibilitii la fiecare $caden a anuitilor materializeaz
impactul nerealizrii ace$tei acoperiri atunci cnd rata dobnzii crete
8U0G9 : un $urplu$ nc nenlocuit ar fi faorizat 8cti%9# un deficit nc
nerefinanat ar fi defaorizat 8pierdere9!
= prezentare $implificat a calculului $en$ibilitii e$te indicat mai
(o$ :
Sen$ibilitatea pentru poziia %ap pe $cadene 8,.S9 aferent
$cadenei e$te calculat dup formula :
Sen$ibilitate
01 . 0 /
0.016 t
0.0160 t 11
1
1
/ 9C=
n
i i 9C=
+
+ +

unde : n K reprezint fraciunile anului de la data de $fir$it a fiecarei


periode din $cadenar care $unt ntotdeauna $frituri de lun!
,oziiile %ap pe $cadene aferente perioadei de timp $T ; TU0t
$e con$ider c apar n TU0?7# i nu la $fritul perioadei!
t K rata de dobnd pentru fiecare perioad de $caden!
Ca m$ur de ri$c de rat de dobnd# o limit a $en$ibilitii e$te
$tabilit i alidat de ctre mana%er! Acea$t limit trebuie $ fie
re$pectat 8aloarea ab$olut a $en$ibilitii trebuie $ fie mai mic dect
limita9# orice eentual depire trebuind $ fie (u$tificat!
Cazurile poziiilor de $c&imb $unt rezumate dup cum urmeaz :

Utilizari Resurse Utilizari Resurse
A%#ive Pa&ive
&u'erioare &u'erioare
Bilant in valuta X Bilant in valuta Y
Pa&ivelor
Pozitie
lungalongue
Pozitie
scurta
A%#ivelor
= +o/ii) -un0 e$te faorizat de o apreciere la termen a deizei#
care realorizeaz $urplu$ul actielor! In conte'tul acoperirii# deficitul
nre%i$trat la pa$i ar putea fi acoperit printr+un mprumut n deiz n
condiii aanta(oa$e 8diferenial de rata de dobnda n $cdere9!
= +o/ii) scurt $e amelioreaz printr+o dealorizare la termen a
deizei# care reduce $urplu$ul datoriilor i al altor e'i%ibiliti! In conte'tul
unei acoperiri# cu e'cedentul nre%i$trat la acti ar putea fi acordat un
mprumut n deiz n condiii aanta(oa$e 8diferenial de rata de dobnda
n cretere9!
Sen$ul ri$cului a$umat 8cti% $au pierdere9 $e calculeaz prin diferena
dintre acti i pa$i pentru a ine cont de efectul principal al unei creteri
de cur$ de $c&imb al deizei!
...%atingul de credite - instrument eficient pentru aprecierea
riscului de creditare bancara
Ratin%ul de credite reprezinta unul din in$trumentele de baza ale
mana%ementului unei banci pentru $trate%ia de reducere a ri$cului bancar#
cu accent pe perfectionarea metodolo%iilor $i normelor de lucru a
1$&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
procedurilor $i te&nicilor de mana%ement al ri$curilor! A$i%urarea unui
mana%ement core$punzator al ri$curilor $i protectia impotria ace$tora
prin p"r%&ii# proceduri bancare $i ma$uri adecate e$te o problema de
$upraietuire pentru orice banca# una din premizele fundamentale ale
continuitatii $i dezoltarii actiitatii prin introducerea unor ancore in
actiitatea de monitorizare $i %e$tionare a ri$curilor 8limite de e'punere de
ramuri $au $ubramuri de actiitate# limite de ri$c pentru toti clientii
importanti ai bancii# proceduri de con$olidare a ri$cului in cazul debitorilor
unici# introducerea ratin%ului de credite9!
Dinamica economiei# multitudinea de probleme %enerate de
proce$ele de reforma $i re$tructurare induce un potential $porit de ri$curi
in actiitatea bancara influent"nd deci$i $tructura operatiunilor bilantiere
$i e'trabilantiere de$fa$urate de bancile comerciale! Creditul reprezinta
principala operatiune efectuata la nielul $i$temului bancar $itu"ndu+$e ca
pondere pe primul loc in cadrul pla$amentelor bancare! Creditul con$tituie
o $ur$a principala de enituri in ma$ura in care actiitatea de creditare $e
de$fa$ora dupa ri%orile unui mana%ement acti $i eficient!
Atin%erea obiectiului in actiitatea de mana%ement al ri$cului de
credit pre$upune analiza atenta a tuturor a$pectelor le%ate de actiitatea
de creditare $i includerea in $fera de minitorizare $i control al oricaror
factori care direct $au indirect induc un potential de ri$c la nielul de
portofoliu de credite al bancii! 5ana%ementul ri$cului de credite e$te o
actiitate cu caracter dinamic bazata pe dier$ificarea $i perfectionarea
continua a in$trumentelor utilizate a$tfel ca portofoliul de credite $a fie
con$truit permanent potriit $tandardelor acceptate de rentabilitate $i ri$c!
Ratin%ul de credite care coroboreza rezultatele analizei
caracteri$ticilor clientului cu cele ale creditului are rolul de a diferentia
nielurile de ri$c din cadrul portofoliului de pla$amente al bancii pentru
eitarea $ituatiei %ruparii creditelor in cate%oriile cu ri$c ma(or#
determinarea trendului calitatii portofoliului pentru intreprinderea de
ma$uri nece$are pentru a eita deteriorarea in timp a ace$tei calitati#
a$i%urarea unui mana%ement acti al ri$cului de credite $i protectia
core$punzatoare a bancii impotria ace$tui ri$c!
Ratin%ul de credite reprezinta un calificati e'primat numeric
aferent calitatii portofoliului de pla$amente al fiecarei unitati bancare
teritoriale $i $e fundamenteaza pe date $tati$tice# pe analiza $i pro%noza!
Caracteri$ticile clientului $e determina pe baza unei analize
cuprinzatoare care acopera toate a$pectele actiitatii ace$tuia $i anume
%enerale# financiare# de mana%ement $i de $trate%ie!
Caracteri$ticile creditului $e fundamenteaza pe informatiile care
prie$c creditul propriu zi$ $i ofera o ima%ine concludenta de$pre ace$ta :
i$toricul relatiei de credit;
conditii de eli%ibilitate;
admini$trarea creditului;
$ur$a de rambur$are;
colaterale!
Ratin%ul de credite $e calculeaza pentru toti clientii beneficiari de
credite din portofoliul bancii pe baza bilanturilor contabile anuale iar in
cur$ul anului cu ocazia acordarii $au reizuirii creditelor pe baza $ituatiilor
financiare lunare $i la $eme$tru!
Se con$idera ca nielul cel mai bun al ratin%ului e$te e%al cu 0 iar
cel mai $lab e$te e%al cu B# fiind con$iderat acceptabil un credit cu ratin%ul
e%al cu @! Ratin%ul de credit $e determina pentru fiecare client beneficiar
1$'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
de credit prin marcarea unei $in%ure ca$ute core$punzatoare fiecarui
criteriu care caracterizeaza clientul $i creditul!
Ratin%ul mediu de credite $e calculeaza prin ponderarea numarului
criteriilor indeplinite de ratin% 0 cu 0# numarul criteriilor indeplinite de
ratin% 7 cu 7# etc!# iar $uma obtinuta $e imparte la 0A# tot at"tea c"te
criterii cuprinde ratin%ul! La nielul unitatilor bancare teritoriale ratin%ul de
credite $e calculeaza ca medie ponderata a ratin%urilor de credite
indiiduale ale clientilor aflati in portofoliu $i poate fi interpretat ca o
e'pre$ie $intetica a calitatii portofoliului de credite %e$tionat! Acolo unde
ratin%ul de credite propu$ 8planificat9 e$te mai bun dec"t cel e'i$tent
efecti# noile credite propu$e $pre aprobare or trebui $a izeze numai
clienti $i afaceri foarte bune concomitent cu initierea unor ma$uri ferme
pentru recuperarea creantelor de la clientii care au ratin% inferior! Ratin%ul
de credite con$tituie o reactie de adaptare a bancii la realitatile tot mai
comple'e ale mediului in care opereaza prin diminuarea potentialului de
ri$c aferent portofoliului de credite!
Ratin%ul de credite pe unitatea bancara teritoriala $e determina ca
medie ponderata a ratin%urilor de credite ale clientilor %e$tionati# a$tfel
daca o unitate bancara are un client cu credite de 011 mil! cu ratin%ul de
7#B $i un alt client cu credite de B1mil! cu ranti%ul @# ratin%ul rezultat pe
an$amblul unitatii bancare re$pectie e$te de 7#EBF!
De o mare importanta in analiza ratin%ului de credit $unt acele date
in completare furnizate de Camera de Comert $i Indu$trie prin rapoartele
periodice! Camera de Comert $i Indu$trie a 2udetului Ia$i a prezentat dupa
cum urmeaza $ituatia inmatricularilor $ocietatilor comerciale la Re%i$trul
Comertului Ia$i la date de 0!00!7111 :
a9 dupa forma (uridica # total# din care:
7A!7@0
$ocietati pe actiuni FBD
$ocietati cu ra$pundere limitata
0E1DB
$ocietati in comandita $impla $au pe actiuni
011
$ocietati in nume colecti
AAD
per$oane fizice $au a$ociatii familiale
AF0D
re%ii autonome 0F
or%anizatii cooperati$te
DF
b9 dupa tipul de capital# total# din care :
7A!7@0
inte%ral de $tat E1
priat rom"ne$c
77!F00
$tat $i priat 70O
aport ine$titii $traine 007F
cooperati$t
DF
c9 dupa domeniul de actiitate# total #din care:
7A!7@0
productie @@1D
1$9
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
comert 0AE@B
$ericii BO0@
import e'port 77D
con$tructii
7AA
Ri$cul total de creditare $e a determina pe baza puncta(elor
acordate pe urmatoarele cla$e de ri$c :
cla$a de ri$c I 8011+E1 puncte9 + $ocietatile comerciale au
perfomante financiare foarte bune# fapt care permite ac&itarea la
$cadenta a obli%atiilor fata de banca; $e con$idera mentinerea
perfomantelor financiare bune iar %arantiile a$i%ura $i%uranta
ma'ima# ri$cul de creditare fiind minim!
cla$a de ri$c II 8FD+BB puncte 9 + $ocietatile comerciale au
performante financiare bune dar nielul prezent nu poate fi
mentinut in per$pectia! .arantiile oferite de clienti ofera o
$i%uranta medie! Ri$cul de creditare e$te mediu# aizul faorabil
creditarii fiind dat numai cu indeplinirea unor conditii $uplimentare!
cla$a de ri$c III 8mai mica de BB puncte9 + $ocietatile comerciale au
performate financiare $cazute $au pierderi# nu pot fi platite datoriile
catre banca iar %arantiile nu pot fi tran$formate u$or in lic&iditati#
ri$cul de creditare fiind mare!
5ana%ementul ri$curilor reprezinta un proce$ comple'# $i$tematic
de ma$urare a factorilor de influenta# reducerea efectelor prin preenire#
protectie $i tran$ferarea ri$curilor!
Analiza $i ma$urarea ri$curilor precum $i modelul de %e$tiune a
ri$curilor
0E
$unt redate in fi%! @!0 $i @!7 !
1'
5ircea Co$ea# Luminita Na$toici in lucrarea 3Ealuarea ri$curilor4# p! 77E# 77D
Editura Lu' Libri$# Bra$o# 0DDF!
160
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Reducerea >ormule Analiza de
duratei $tati$tice $enzitiitate
ri$cului RIR
A(u$tarea Simulare Analiza de
Normelor la ri$c $enzitiitate
A(u$tarea ratei Analiza
de actualizare capacitatii de
rambur$are
5etoda
$alariilor
Fi0.(.2. Ana-i/a si ,asurar)a riscuri-or
5etode de identificare a $ur$elor ri$cului
Ealuarea ri$cului de proiect $trict indiidual
161
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
>actorii te&nolo%ici >actorii >actorii
politici comerciali
$ociali ecolo%ici
(uridici

>actorii mediului Identificarea
economic factorilor de ri$c


Ealuarea ri$curilor
Analiza $i ma$urarea ri$curilor
Stabilirea politicii firmei fata
de ri$curi 8diminuarea ri$curilor
firmei9
C=NTR=LUL RISCULUI
Verificare permanenta

Fi0.(.&.Mod)-u- d) 0)stiun) a- riscuri-or
Ealuarea ri$curilor pre$upune corelatii intre $tiinte $i te&nolo%ii de
"rf# cone'iuni intre economie# $ociolo%ie# biolo%ie# %enetica $i mediu care
or forta ima%inatia umana $pre dimen$iuni nepreizibile# $pre eolutie!
162
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
CA!ITOLUL 9. ANALIZA STATISTICA A FACTORILOR DE RISC JN
ACTIVITATEA #ANCARA DE CREDITARE
#.1.Politica de credit si factorii de risc in finantarea societatilor
comerciale
Efectele comerciale de primit depind de cifra de afaceri $i de
perioada de colectare! =rice cre$tere a efectelor comerciale de primit
trebuie $a fie finantata intr+un fel oarecare# dintr+o anumita $ur$a; nu e$te
nece$ara finantarea intre%ii $ume de efecte comerciale de primit pentru ca
portiunea care reprezinta profitul nu e$te o ie$ire de numerar!
5etodele de finantare a efectelor comerciale de primit $i a altor
actie curente $unt multiple e$entiale fiind creditul bancar $i cumpararea
de $tocuri pe credit!
,olitica de credit contine urmatoarele elemente :
perioada de credit 6 interalul de timp pe care cumparatorii il au
la di$pozitie inainte de momentul efectuarii pietii;
reducerile in 3ca$&4 8rabatul $au dicount+ul9 oferite pentru a
incura(a cumparatorii $a platea$ca c"t mai cur"nd;
$tandardele creditului $e refera la minimum de cerinte financiare
ce trebuie indeplinite de catre client pentru a i $e oferi credit
comecial;
politica de colectare reflecta la'itatea $au duritatea firmei in
tratamentul pe care+l aplica celor care int"rzie $a efectueze
platile!
,erioada de credit $i reducerile oferite prin combinatie dau ceea ce
$e nume$te termenii creditului! 5ana%erul de credit are re$pon$abilitatea
aplicarii termenilor de credit $i a %e$tionarii politicii de credit a firmei!
,olitica de credit $e $tabile$te de catre un comitet de ri$c care $tabile$c
termenii de credit# politica de colectare $i $pecificarea $tandardelor de
credit!
5odalitatea traditionala de a ma$ura calitatea creditului e$te aceea
de a ine$ti%a potentialii clienti prin metoda celor cinci factori numita 3cei
cinci C ai creditului4:
caracterul $e refera la probabilitatea ca un client $a incerce
$a onoreze plata c&iar daca apar dificultati;
capacitatea e$te o e$timare $ubiectia a abilitatii clientului de
a plati;
capitalul $e ma$oara prin analizarea conditiilor financiare
%enerale ale firmei; acea$ta analiza $e face pornind de la
documentele financiare# mai ale$ de la ratele de ri$c 6 rata
indatorarii# rata curenta $i rata de acoperire a dob"nzilor;
colateralul $au %arantia e$te reprezentata de actiele pe care
clientul le poate oferi ca %arantie in $copul retinerii clientului;
conditiile $e refera at"t la impactul tendintelor economice
%enerale a$upra firmei# c"t $i la impactul unor eenimente
mai putin %enerale cu caracter re%ional $au $ectorial care pot
influenta abilitatea clientului de a+$i onora datoriile!
Cla$ele de ri$c in ceea ce prie$te creditele pre$upune %ruparea
clientilor beneficiari de credite in functie de aceea$i probabilitate de credit
pentru $ocietatea reprezentata!
163
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Scorurile de credite pre$upune o $canare a creditului prin %enerarea
unei ealuari numerice a %radului de ri$c al creditului pentru fiecare client
beneficiar de credite! ,rin utilizarea procedeelor $tati$tice pentru
determinarea probabilitatii de neplata a unui anumit client beneficiar de
credite ealuarea numerica duce la un $cor care e$te comparat cu o
aloare de pra% $tabilita de catre companie $i care duce la ma'imizarea
profiturilor!
Ealuarea numerica a ri$cului $e obtine prin determinarea unui
numar de caracteri$tici ce $e folo$e$c ca $uro%ate in locul celor B C care
include factori ca referinte de la banca# profe$ie# ec&ime in munca etc!
<n cazul $i$temului de $coruri pentru credite trebuie ca analiza $a $e faca
pe un numar mare de clienti pentru ca $a fie alida din punct de edere
$tati$tic iar a$tfel de $coruri obtinute in mod 3mecanicV $unt utile pentru
ca reduc co$turile care ar aparea daca $+ar face analize $eparate cu priire
la calitatea creditelor pentru fiecare din miile de clienti in parte!
Daca politica de credit e$te rela'ata prin luarea unor ma$uri cum ar
fi lun%irea perioadei de credit acordate# modificarea $tandardelor de credit
$au oferirea de reduceri ca$& cifra de afaceri ar trebui $a crea$ca!
Analiza modificarilor ariabilelor politicii de credit pre$upune analiza
de $enzitiitate care in$eamna modul in care $c&imbari ale uneia $au mai
multor ariabile afecteaza alta ariabila; e$te nece$ara analiza modului in
care modificari ale ariabilelor politicii de credit au efecte a$upra enitului
net ! >actorii $uplimentari care influenteaza politica de credit %enerala
$unt potentialul de profit $i tipul de in$trumente de credite utilizat!
Banca ia in con$iderare la analiza de credit a unui a%ent economic o
$erie de factori de ri$c interni $i e'terni $i anume :
$tatutul de functionare a $ocietatii;
performantele financiare;
performantele ec&ipei de conducere;
clientii $i furnizorii + calitatea ace$tora;
piata produ$ului ;
concurenta;
co$tul materiilor prime $i al materialelor;
contractele interne $i? $au e'terne;
%arantia aceptata de banca la acordarea creditului;
rata dob"nzii;
fluctuatiile de pe piata alutara ce pot afecta at"t actiitatea de
import c"t $i actiitatea de e'port a $ocietatii;
politica %uernamentala 8impozitarea a%entilor economici# ta'e
amale# contin%entari# licenta de e'port $au import etc!9 care
poate determina o profitabilitate mai $cazuta;
alti factori ce pot modifica ne%ati actiitatea $ocietatilor
comerciale 8rata inflatiei# factori $ociali9!
,rincipalii factori interni care influenteaza ri$curile $i performantele
$ocietatilor comerciale din punct de edere al actiitatii interne a $ocietatii
cuprind:
re$ur$ele pietei;
mana%ementul re$ur$elor umane $i aptitudinilor te&nice;
cantitatea $i calitatea re$ur$elor di$ponibile;
pretul produ$elor;
cantitatea $i calitatea fortei de munca $i a altor elemente de
productie;
164
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
pretul elementelor de productie;
productia $ub a$pect te&nolo%ic;
eniturile# co$turile de productie 8co$turi ariabile9 $i profitul brut;
decizia de planificare in conditii de ri$c!
Analiza financiara la nielul unei banci indepline$te anumite functii
0D
cum ar fi :
functia de informare a centrului de decizie;
functia de ealuare a potentialului te&nic $i economic al firmei;
luarea de decizii in functie de criteriile de eficienta;
conducerea mai eficienta in termeni reali a actiitatii bancare;
functia de comunicare cu mediul economic $i financiar e'tern!
Analiza financiara a unei banci pre$upune a aea informatii de$pre
actiitatea bancii in prezent# in trecut precum $i per$pectiele in iitor!
Scopul $trate%ic al bancii e$te de a folo$i rentabil capitalul pe baza
principiilor prudentei bancare# oferind clientilor $ericii bancare de calitate
cu per$onal $pacializat!
Analiza financiara a unei banci $e poate face prin folo$irea
indicatorilor de performanta bancara precum $i prin metoda $i$temului de
rate recomandat de Comi$ia bancara din >ranta prin analiza ratelor de
$tructura $i de actiitate# de e'ploatare $i de rezultate precum $i de
%e$tiune!
#.2.,etode de analiz statistic i financiar a creditului pentru
toate tipurile de creditare
Analiza $tati$tic i financiara a creditului reprezinta actiitatea
bancara de ealuare $i apreciere a actiitatii $i $olabilitatii clientului# in
urma careia $e decide finantarea din credite bancare!
,entru creditarea pe termen $curt# mediu $au lun% $unt releante
urmatoarele tipuri de analiza:
analiza $ituatiilor contabile ;
analiza indicatorilor;
analiza co$t + enit $i profit;
analiza pra%ului de rentabilitate!
Ana-i/a situatii-or conta*i-) pe baza $ituatiei patrimoniului a
bilantului contabil $i a contului de profit $i pierderi# $emnate de per$oanele
autorizate $i erificate de catre cenzori# contabili autorizati $au e'perti
contabili# ofera anali$tului bancii ma(oritatea informatiilor nece$are
analizei $ituatiei %enerale pentru $tabilirea fezabilitatii creditului!
Relatia profit# numerar $i capital in contul de profit $i pierdere $i
bilant pentru o $ocietate comerciala e$te prezentata in fi%ura A!0!
19
Va$ile Dedu# .e$tiune bancara# Editia a II+a# Ed!Didadctica $i peda%o%ica# RA
Bucure$ti 0DDD p!7EF
16$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
5AR2A BRUTA 5AR2A BRUTA 5AR2A BRUTA
A ,R=>ITULUI A ,R=>ITULUI A ,R=>ITULUI
ACTIVITATEA 0 ACTIVITATEA 7 ACTIVITATEA @
5AR2A BRUTA
,E <NTRA.A
<NTRE,RINDERE
NU5ERAR pentru
minu$ a plati obli%atiile
inainte de inca$area
eniturilor din "nzari
C=STURI >I-E
= $ituatie a
eniturilor $i
c&eltuielilor
intreprinderii
in cur$ul anului
financiar
C=NT DE ,R=>IT ,LATA ACtI=NARIL=R
PI ,IERDERI ALE
,R=,RIETARIL=R
BILANtUL ,E ,R=>IT REINVESTIT BILANtUL CURENT
ANUL ,RECEDENT
= $ituatie a proprietatii actielor
$i a modului in care proprietatea
e$te $tructurata la $f"r$itul anului
financiar
Fi0. 9.2.R)-atia +rofit nu,)rar si ca+ita- in contu- d) +rofit si
+i)rd)r) din *i-ant +)ntru o soci)tat) co,)rcia-a
166
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Anali$tul de ri$c a creditului trebuie $a intocmea$ca o analiza
comparatia in timp a $ituatiilor contabile care indica diferente
$emnificatie cu priire la :
modificari in $tructura capitalului;
modificari in relatia co$t+enit 8nieluri de profit9;
modificari de con(unctura a pietei $au ale conditiilor de
comercializare 8"nzari9!
5otiatia modificarii alorilor de bilant# ine'plicabila intr+un proce$
normal de amortizare trebuie erificata atent iar ealuarile + in $pecial ale
actielor fi'e pot fi orientate pentru a oferi o ima%ine fal$a $au
$upraoptimi$ta a profitabilitatii $au alorii intreprinderii!
Contul de profit $i pierderi $intetizeaza eniturile $I c&eltuielile
intreprinderii aferente actiitatii pe un an# fiind utilizat de anali$t ca o
ma$ura a rezultatelor din prezent $i trecut!
Bilantul reflecta $tructura financiara $i pozitia intreprinderii la un
moment dat iar in pa$i $e re%a$e$c datoriile intreprinderii precum $i
creditele bancare an%a(ate $i creditele furnizori!
Alte documente contabile care pot oferi informatii detaliate includ
$ituatia flu'urilor de numerar# $ituatia flu'ului de fonduri# $ur$ele $i
utilizarile fondurilor# etc!!
Ana-i/a cost ")nit si +rofit e$te nece$ara in ederea analizei
profitabilitatii actiitatii $ocietatii comerciale!
Co$turile dupa modul cum actioneaza a$upra productiei $unt co$turi
directe $i indirecte!
Co$turile directe ariaza in mod direct in functie de marimea
actiitatii la orice moment dat din cadrul ciclului de productie! Ace$te
co$turi includ materiile prime# materialele directe# co$turi de ambalare#
depozitare# marNetin%# etc!! Cuantificarea co$turilor directe ofera o baza
pentru ealuarea efectului probabil al $c&imbarii marimii unei intreprinderi
$au olumul unei actiitatI# mar(a bruta a unei intreprinderi fiind data de
aloarea "nzarilor din care $e deduc co$turile $ale directe!
Co$turile indirecte 8fi'e9 tind $a ram"na con$tante in timp fiind
$upu$e modificarii ca efect al unor $c&imbari ma(ore in $tructura actiitatii!
Ace$te co$turi includ co$turile priind intretinerea $i amortizarea cladirilor#
utila(elor $i e&iculelor# a$i%urarea# arenda $au c&eltuielile cu terenul in
proprietate# utilitatI 8ener%ie# apa# %az# telefon9! ,rofitul de e'ploatare al
unei intreprinderi e$te aloarea "nzarilor $ale din care $e deduc co$turile
$ale totale 8directe $i indirecte9 $au mar(a $a bruta din care $e deduc
co$turile fi'e inainte de plata dob"nzilor $i a impozitelor!
Calculul eniturilor reprezinta e'primarea banea$ca a "nzarilor
produ$elor realizate la pret de "nzare! Nielul eniturilor din "nzari e$te
$upu$ unor factori cu ri$c ridicat fiind dependent de factorii e'terni# $upu$
con(uncturilor $i concurentei e'i$tente pe piata! <n calculele de pro%noza
$e tine $eama de preferintele $i cerintele pietei precum $i de calitate ceea
ce implica ca anali$tul de ri$c $a manife$te prudenta a$upra pro%nozelor
a%entului economic! Relatia dintre profituri# enituri $i co$turi e$te
influentata de olumul impozitului de platit de dob"nda la imprumuturi iar
profitul net de repartizat a lua calea recapitalizarii 8reine$tirii9 $au a
platii de diidende!
Ana-i/a +ra0u-ui d) r)nta*i-itat)# a olumului de productie $i
"nzari care e$te nece$ar $upraetuirii e$te nielul la care $ocietatea
comerciala incepe $a obtina profit! ,ra%ul de rentabilitate $e poate calcula
a"nd in edere cifra de afaceri 8ca raport dintre cifra de afaceri $i mar(a
16&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
bruta9 $au pentru olum 8ca raport dintre co$turile fi'e $i mar(a bruta
unitara9!
A"nd $tabilit pra%ul de rentabilitate pentru o actiitate banc&erul
a aea un indiciu a$upra $enzitiitatii proiectului la $c&imbari
nepreazute pe piata! Limitele analizei pra%ului de rentabilitate $e refera
la :
la nieluri marite ale productiei e$te neoie de mai multe
mi(loace fi'e# forta de munca care modifica $tructura co$turilor
ceea ce in$eamna ca e$te alabil numai pentru un olum limitat
de productie;
productia $i "nzarile $unt e%ale de aceea nielul $tocurilor nu $e
$c&imba;
e'i$ta fie numai un $in%ur produ$# fie o %ama de produ$e dar
"nzarile ram"n con$tante!
= banca trebuie $a+$i %e$tioneze abilitatea de acoperire a
obli%atiilor financiare pe ma$ura ce dein $cadente in ederea ma'imizarii
profitului! 5odalitatile e$entiale de utilizare a unei parti a capitalului
afacerii poarta denumirea de capital circulant care $e rote$te contiuu in
ederea %enerarii profitului! Ciclul capitalului circulant trebuie $a fie $curt
$au lun% in functie de natura afacerii $i iteza de rotatie a di$ponibilului in
$tocuri! >actorii care influenteaza nece$arul de capital circulant $unt :
conditiile comerciale 8perioada p"na la plata datoriilor 9 ;
abilitatea de a inca$a datoriile la $cadenta;
numarul de an%a(ati ;
nielul nece$ar al $tocurilor pentru a acoperi fluctuatiile cererii !
Calitatea mana%ementului unei afaceri poate $a aiba un impact
direct a$upra nece$arului de capital circulant prin a$i%urarea unui control
adecat a$upra nielului $tocurilor $i a inca$arii eficiente a datoriilor!
<n ederea preizionarii fluctuatiilor nece$arului de di$ponibilitati
e$te nece$ar $a $e pro%nozeze mi$carile nete de di$ponibil!
>lu'ul de di$ponibiltatI pro%nozat 8 ca$& + floJ 9 e$te metoda cea
mai $i%ura de preizionare a eolutiei nece$arului de diponibilitati intr+o
afacere! ,reizionarea intrarilor $i ie$irilor totale de diponibil pentru o
afacere $e efectueaza prin enumerarea tuturor platilor $i inca$arilor care
apar in fiecare $aptam"na $au luna intr+o perioada iitoare! 5i$carile nete
de di$ponibil $unt adau%ate la di$ponibilul efecti raportat in fiecare
$aptam"na 8$au luna9 pentru calcularea $oldului preizionat al
di$ponibilului la $f"r$itul perioadei!
= cre$tere rapida a "nzarilor poate $a produca probleme $eere
datorita ine$titiilor $uplimentare nece$are finantarii capitalului circulant!
>ara o finantare $uplimentara e'terna cre$terea "nzarilor e$te limitata la
o rata ma'ima de cre$tere in functie de fiecare afacere! Sin%ura $ur$a
interna de di$ponibilitati $uplimentare pentru orice afacere e$te profitul
net!
Acordarea unor imprumuturi pentru $upracomercializare reprezinta
un ri$c $pecial pentru o banca dintr+o economie in cur$ de tranzitie
intruc"t imprumutatii $+ar putea $a aiba numeroa$e probleme de
rambur$are!
5ana%ementul lic&iditatii dintr+o banca implica mana%ementul
di$ponibilului in cadrul ciclului capitalului circulant!
Tran$ferul lic&iditatilor reprezinta o functie importanta a bancilor! =
banca poate $a atra%a depozite $i $a le folo$ea$ca pentru a acorda credite
numai daca deponentii au incredere ca banii lor or fi intodeauna
16'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
di$ponibili! A aea oric"nd la di$pozitie di$ponibilul nece$ar pentru ace$te
neoi# poate $a fie definit ca mana%ementul lic&iditatii $i $ta la baza
actiitatii bancare# banca centrala monitoriz"nd atent lic&iditatile bancilor
comerciale!
Sur$ele po$ibile de capital circulant in cazul unei banci cuprind
depozitele clientilor# piata monetara interbancara# creditele $i de$coperitul
de cont 8=VER DRA>T9 !
Ealuarea calitatii creditelor unei banci atunci c"nd $e ma$oara
lic&iditatea $e poate realiza prin calcularea raportului dintre proizioanele
pentru pierderi din imprumuturi $i aloarea totala a portofoliului de credite
$i prin compararea ace$tui raport cu i$toricul datoriilor problema ca raport
intre pierderi din credite $i credite brute! Indicatorul poate $a indice nielul
p"na la care banca a putea $a $e bazeze pe aloarea imprumuturilor nete
ce urmeaza a fi rambur$ate in iitor! Tendinta aparenta de cre$tere a
creditelor mai $labe reflecta recunoa$terea pro%re$ia a creditelor
neperformante $i nu in$eamna neaparat o noua calitate in declin a
creditarii!
= banca trebuie $a mentina intotdeauna lic&iditatea# dar in acela$i
timp trebuie $a incerce ma'imizarea profiturilor! Contradictia apare din
ratele relatie ale dob"nzii care pot fi obtinute la creditele $i depozitele
mai lic&ide! ,entru o banca# un credit pe termen $curt $i un depozit pe
termen lun% ofera ri$cul cel mai mic $i cea mai buna lic&iditate! Ratele la
creditele $i depozitele pe termen $curt $unt mai mici dec"t cele la
creditele $i depozitele pe termen lun% 8pentru ca e'punerea la ri$c e$te
mai redu$a9# fapt pentru care mar(a bancii 8profitul9 e$te cel mai mic daca
$e atra% depozite pe termen lun% $i $e acorda credite pe termen $curt!
C&eia mana%ementului eficient al flu'ului de di$ponibilitati
pro%nozat in banci e$te $a e'i$te $ur$e de fonduri la di$pozitie in orice
moment $i nu detinerea de fonduri $uplimentare!
,entru a controla lic&iditatea banca centrala a introdu$ indicatorul
rezerelor obli%atorii $i indicatorul lic&iditatii alutare! ,rimul reflecta mai
mult un control al lic&iditatii iar al doilea un control al $c&imbului alutar!
Diferenta dintre ace$tia con$ta in modul cum $unt calculati; indicatorul
rezerelor obli%atorii ia in calcul pa$iele bancii # in timp ce indicatorul
lic&iditatii alutare ia in calcul actiele alutare!
#..Analiza solicitarii de credit si adoptarea deciziei de creditare
Solicitantul de credite trebuie informat ca i$i poate $u$tine cererea
in mod core$punzator prin oferirea unor informatii e'acte $i cuprinzatoare#
mai ale$ de$pre actiitatea economica a $olicitantului!
Unele banci comerciale ii cer $olicitantului $a completeze propriile lor
formulare+tip de cerere pentru credite :
indiferent de forma in care $unt tran$mi$e datele# anali$tul de
credite trebuie $a di$cute ace$t lucru cu un reprezentant
autorizat al $ocietatii comerciale;
di$cutiile ofera po$ibilitatea clarificarii datelor incerte $i a
obtinerii datelor de baza pentru cererea de credite;
cel ce face ine$ti%atiile trebuie $a ii prezinte $olicitantului
procedura de analiza a creditelor folo$ita de creditor $i $a ii
indice ace$tuia timpul nece$ar pentru parcur%erea ei!
Datele trebuie $a fie :
169
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
$uficiente pentru a oferi o ima%ine clara a performantelor
financiare $i a $tarii financiare a $olicitantului;
compre&e$ie datele partiale pot duce la erori;
one$te $i fara %re$eli;daca e$te po$ibil#cererea a fi in$otita
de eidente e'pertizate contabil;
de$tul de recente# pentru a indica punctele foarte $labe ale
$olicitantului in prezent!
Cule%erea de date poate fi uneori dificila:
e$te po$ibil ca $tandardele contabile locale $a nu ina in
$pri(inul unei analize detaliate a $tarii financiare a
$olicitantului!
performantele conducerii ar putea fi afectate de e'ercitarea
unor pre$iuni politice $i comerciale nedetectabile la prima
edere;
acoperirea %arantiei oferite de $olicitant ar putea fi %reu de
apreciat;
in unele zone ar putea fi %reu $au impo$ibil de obtinut date
i$torice e'acte $i releante!
Analiza financiara nu $e poate realiza fara date financiare care
prie$c actiitatea $olicitantului!
Calitatea conducerii e$te apreciata prin competenta# inte%ritatea $i
reputatia per$oanelor care conduc intreprinderea care $olicita credite!
,unctele $labe ale ace$tei fundamentari pot afecta nu numai capacitatea
$olicitantului de a rambur$a un imprumut# ci $i per$pectiele creditorului
de a inca$a %arantia!
Dinamica indu$triei e$te $tudiata prin analiza mediului in care
eolueaza indu$tria careia ii apartine $olicitantul# precum $i
competitiitatea $olicitantului in cadrul ace$tei indu$trii! = indu$trie cu
probleme poate crea dificultati $olicitantului# c&iar daca in prezent e$te
pro$per $i mai ale$ daca competitiitatea $a e$te de(a $laba!
Starea financiara con$ta in capacitatea $olicitantului de a plati
datoria $i anume:
crearea unor lic&iditati $uficiente
recur%erea la re$ur$ele e'i$tente pentru a obtine lic&iditati $i in
capacitatea clientului de a plati dob"nda reflectata de:
lic&iditate;
indatorare;
rentabilitate!
.arantia e$te data de aloarea neta de lic&idare a %arantiei
debitorului $i in ce ma$ura acea$ta $e afla $ub controlul creditorului!
,er$pectiele redu$e de inca$are a %arantiei in$eamna ca creditorul a
aea probleme cu conertirea %arantiei in numerar pentru a inca$a
aloarea datoriei!
Analiza proce$ului de creditare bancara poate fi efectuata $i tin"nd
$eama de tabloul $inoptic al factorilor de ri$c din actiitatea economico+
financiara a $ocietatii comerciale care $olicita admiterea la finantare din
credite bancare dupa cum reie$e din tabelele A!0 + A!07!
1&0
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- 9.2. Ca-itat)a conduc)rii
DATE NECESARE SURSE DE DATE
Date priind intre%ul per$onal cu
functii importante $i membrii
con$iliului de $uprae%&ere:
+$tudii# e'perienta;
+pre%atire profe$ionala in functie
de re$pon$abilitati!
Informatii priind actiitatea
membrilor conducerii :
+ Rapoarte de ealuare a
performantelor
+ Detalii priind unele realizari
deo$ebite;
+ ,arerea altor creditori!
Cooperari ale $ocietatii comerciale
cuT
+ Alti concurenti influenti de pe
piata;
+ ,er$oane ? in$titutii din
$ectorul particular;
+ =r%anizatii %uernamentale!
Creditorul#interne:
+ Do$are;
+ alti membrii ai
conducerii care cuno$c
$ocietatea comerciala!
Solicitantul:
+ conorbiri telefonice;
+ interiu
+ izite la fata locului
Terte parti:
+ creditori 8banci $i
furnizori9;
+ birou de erificare a
creditelor
+ per$oane din $ectorul
particular
+ functionari
%uenamentali care
cuno$c conducerea!
SITUAtII DE RISC ELEMENTE DE REtINUT
INTE1RITATEA
Inte%ritatea e$te baza unor
bune relatii bancare!
Inte%ritatea are de $uferit in
perioade dificile!
Lip$a inte%ritatii duce laT
+ impo$ibilitatea de a ne%ocia
acorduri core$punzatoare;
+ probleme le%ate de folo$irea
necore$punzatoare a
fondurilor!
COM!ETENtA
Incompetenta conducerii
creeaza probleme le%ate de
credite care pot duce la
falimentul $ocietatii
comerciale!
Condcerea $laba nu poate
rezola problemele!
JNCREDEREA DE CARE SE #UCURA
!E !IAtA
Lip$a increderii pe piata poate
crea rapid probleme le%ate de
lic&iditati#deoarece creditorii ii
retra% $pri(inul!
A$tfel#increderea de care $e
bucura pe piata a influenta
3ec&ilibrul de forte4 dintre
creditori $i conducatorul
$ocietatii comerciale!
1&1
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- 9.&. Int)0ritat)a
!unct) fort) Ana-i/a E.),+-) d) situatii
+ro*-),atic)
On)stitat)a
+Caliatatea $i
eridicitatea
informatiilor
+ reputatia 8i$i re$pecta
an%a(amentul9
% caracterul $i
referintele re$pectie
+ punctualitatea
Dorinta d)
coo+)rar)
+compatibilitatea $i
calitatea comunicarii
cu creditorul
+dorinta de a acorda
a(utor
+dorinta de a ne%ocia
$i de a fi maleabil in
$ituatii dificile
Reedeti do$arele
priind creditele
e'i$tente $i tineti
$eama de
+ informatiile $i
documentele
care lip$e$c
+ frecenta $i
natura
comunicarilor
Di$cutati cu mana%erii
de $ucur$ale $i
re%ionali care il
cuno$c pe client
Di$cutati cu
mana%erul clientului:
+ Verificati+le
$inceritatea
+ $olicitati
referinte
+ tra%eti concluzii
Di$cutati cu alte
per$oane care iI
cuno$c pe
mana%eri
Comparati
promi$iunile cu
faptele $i impre$iile
d! cu ale altora
Interpretarea
%re$ita a faptelor#
incompatibilitatea#
impo$ibilitatea de
a oferi informatii
Sc&imbarea
e'pertilor
contabili fara un
moti aparent
Doada unei
an%a(ari multiple
a aceleia$i
%arantii
Implicarea in
actiitati
indoielnice $i o
proa$ta reputatie
pe piata
Refuzul de a
coopera cu
per$onalul
creditorului $i cu
e'pertii $ai
contabili
Refuzul de a oferi
informatii $au de
a depune %arantia
$olicitata
Impo$ibilitateaT
+ de a participa
la intalnirile
planificate
+ de a re$pecta
obli%atiile
contractuale
+ de a oferi
documentatia
promi$a
Sur$a: Norme de creditare BRD
1&2
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- 9.(. Co,+)t)nta
!unct) fort) Ana-i/a E.),+-) d) situatii
+ro*-),atic)
A*i-itat)a conduc)rii
+ operationala
+ financiara
+ admini$trati
a
Ca+acitat)a d) a
co,anda
1radu- d) inf-u)nta
a- conduc)rii
E"id)nti)r)a
ca-itati-or
,ana0)ria-)
s+)cific)
%eidenta deciziilor
luate
+capacitatea de
adaptare
Di$cutati cu
directorii de banci
re%ionale ?
$ucur$ale care
cuno$c $ocietatea
comerciala
Di$cutati cu
principalii mana%eri
ai $ocietatii
comerciale $i faceti
ealuarea pre%atirii
lor profe$ionale# a
e'perientei $i a
calitatilor
profe$ionale
Reanalizati
performantele
$ocietatile
comerciale 8profit#
cre$tere# tendinte9
$i comparatile cu
cele ale altor
$ocietati comerciale
Reanalizati
domeniul de control
al mana%erilor#
dicutati cu toti
mana%erii
importanti
Ealuarea
capacitatii
mana%eriale de a
intele%e $i de a face
fata ri$curilor
Con$ultati alti
creditori
Lip$a eidenta a
e'perientei
nece$are
Incapacitatea
eidenta de a
conduce $i de a
%e$tiona
Calitati te&nice
in$uficiente
Structura
mana%eriala
necore$punzatoare
+$i$teme $i mi(loace
de control
necore$punzatoare
+lip$a functiilor
e$entiale
+%rad de influenta
necore$punzator
+lip$a mana%erilor
intermediari
Conditii
necore$punza+
toare pentru luarea
deciziilor
+$til autocratic
+lip$a analizei SIC
+ezitarea $au lip$a
dorintei de alua
decizii ma(ore
Eidenta ine$titiilor
cu %rad mare de ri$c
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- 9.9. Jncr)d)r)a d) +iata
!unct) fort) Ana-i/a E.),+-) d) situatii
+ro*-),atic)
1&3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
R)+utatia d) +iata
E.+)ri)nta in functii
d) conduc)r)
Di$cutati cu
concuretii importanti
de pe piata
Reanalizati
e'perienta in afaceri
a mana%erilor
Analizati# in cazul
mana%erilor#caliatat
ea de membru al
a$ociatiilor
profe$ionale
Reputatia proa$ta a
conducerii printre
ceilalti concurenti
de pe piata
Conducerea e$te
di$creditata in fata
unor oficialitati im+
portante
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- 9.:.Ana-i/a )cono,ica
Dat) n)c)sar) Surs) d) dat)
,rofilul indu$triei in ultimii trei ani:
+ dimen$iuni $i rata de
cre$tere
+ zonele concentrarii
%eo%rafice
+ ciclicitate?caracter $ezonier
+ tendinte actuale
,er$pectiele preizibile ale
indu$triei re$pectie
,rofilul primelor doua firme
concurente
Situatia re%lementarilor 8adica
impactul din trecut# prezent $i
iitor al actiunilor %uernului
a$upra indu$triei9
Strate%ia $i planul de afaceri ale
$olicitantului
Cooperari importante# actuale $i
anticipate:
+ cu %uernul
+ cu intreprinderi din $ectorul
particular
+ cu alti participanti influenti
la proce$
Creditor# interne :
+ Do$are
+ Sectorul de cercetare
+ alti mana%eri care
cuno$c $ectorul
indu$trial
E'terne $i interne :
+ Studiul in biblioteci $i
rei$te de $pecialitate
E'terne :
+ Contacte cu
clientii?furnizorii
E'terne :
+ Internet
+ >irme pentru $tudiul
pietii
+ a$ociatii profe$ionale
+ alte banci
+ alte $ocietati comerciale
din $ectorul indu$trial
+ mini$tere $i alte
or%ani$me
%uernamentale
+ or%anizatii pe baze
bilaterale $i multilaterale
8Banca 5ondiala#BERD9
1&4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Situatii d) risc E-),)nt) d) r)tinut
M)diu- industria-
,robleme $tructurale ale
indu$triei pot influenta ri$cul
%eneral de imprumut din acel
$ector economic
5odificarile de e'!#in cadrul
re%le+mentarilor priin
$c&imbul alutar $i al politicii
comerciale pot aea un impact
ne%ati
!o/itia soci)tatii co,)rcia-) in
cadru- s)ctoru-ui industria-
Competitiitatea $ocietatii
comer 6ciale e$te de$eori
influentata deci$i de nou
eniti#de capacitatea
furnizorilor $i a clientilor de a
duce tratatie $i pericolul
inlocuirii produ$ului!
Ineficienta $ocietatii
comerciale in domenii
importante in care $ucce$ul
(oaca un rol ma(or# ar putea
aea influenta a$upra ri$cului
%eneral de imprumut!
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- 9.4. Star)a financiara
Dat) n)c)sar) Surs) d) dat)
Situatiile financiare ale $ocietatii
comerciale+erificate contabil ori
de c"te ori e$te po$ibil+inclu$iT
+ $ituatia profiturilor $i
pierderilor 8eniturilor9
+ bilanturi
+ corelari ale actiului net
+ corelari ale imobilizarilor
Informatii priind facilitatile
e'i$tente de creditareT
+ banci
+ furnizori
Informatii financiare
$uplimentare # cum ar fiT
+ conturile $ucur$alelor $i
ale filialelor
+ conturi ale %rupurilor
+ inenc&irea conturilor
actie
+ detalii priind eidenta
actiului $i a pa$iului
,roiectii financiare elaborate de
$ocietatea comerciala
Creditor#interne :
+ rapoarte anuale
+ do$are
+ alti mana%eri care il
cuno$c pe cel ce prime$te
imprumutul
Debitor 8$cri$e9 :
+ $ituatii financiare
+ note la $ituatiile financiare
+ rapoarte de informarea
conducerii
Debitor 8la fata locului $i prin
telefon9
+ dicutii cu conducerea $i
per$onalul implicat
Debitor
1&$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Rapoarte de erificare a
creditelor $ocietatii comerciale
proenite de la cel putin doua
banci $i?$au doua birouri de
erificare a creditelor
Terte parti :
+ creditori 8banci $i furnizori9
+ birouri de erificare a
creditelor
Situatii d) risc E-),)nt) d) r)tinut
Lic?iditat) Arata capacitatea $ocietatii
comerciale de a+$i re$pecta
obli%atiile de plata
R)nta*i-itat) Indica $ucce$ul $ocietatii
comerciale in ceea ce prie$te
functionarea# potentialul de
dezoltare $i $ucce$ul in lupta cu
concurenta
Cifrele raportate ar putea fi
e'acte $au manipulate
Jndatorar) Indica %radul in care $ocietatea
comerciala poate compen$a
lip$urile $i totu$i $a i$i re$pecte
obli%atiile financiare
Reflecta implicarea proprietarilor
in afacere 8indatorarea mare
in$eamna ca# fata de
creditori#proprietarii nu ri$ca prea
mult9
<ndatorarea e'ce$ia e$te
de$eori cauza principala a
e$ecului afacerilor
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- 9.5.Lic?iditat)a
!unct) fort) Ana-i/a E.),+-) d) situatii
+ro*-),atic)
Indicatorii financiari
+curenti
+cu efect imediat
+inlocuirea
inentarului8zile
di$ponibile9
+zile di$ponibile pentru
CA
+zile di$ponibile pentru
C,
+acoperirea dob"nzii
F-u. d) -ic?ditati
%plata datoriei
+analiza $ur$elor de
fonduri $i a modului lor
de utilizare
VerificatiT
+e'i$tenta unui $pri(in
continuu din partea
creditorilor
+inec&irea CA $i
calitatea altor actie
curente
+lic&iditatea
ine$titiilor
+$tructura co$turilor
+c&eltuielile planificate
de capital
Stabiliti modul de
plata a dob"nzilor
pentru datorii
Reanalizati
conturile firmelor
Actie curente de
calitate inferioara
Ine$titii nelic&ide
Datorie
mare#pierderea de
lic&iditati
C&eltuieli mari de
capital#pentru $alarii
$au materiale
Directionarea de
fonduri catre firmele
a$ociate $au
tranzactii care nu au
in edere lip$a
conflictului de
intere$e
1&6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Linii d) cr)ditar)
%de la banci
+de la furnizori
+de la actionari
a$ociate# mai ale$
CA $I C, ale
%rupului#
diidendele $i
$alariile platite
proprietarilor
Verificati care e$te
nielul $pri(inului
din partea
actionarilor
8dorinta de a
%aranta
imprumuturi $i?$au
de a contribui cu
capital
$uplimentar9
<mprumuturi cu
co$turi mari $i?$au
acumularea platilor
pentru datorie
Retra%erea
$pri(inului
creditorilor
Diminuarea8$au
c&iar retra%erea9
$pri(inului acordat
de actionari
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- 9.6. Jndatorar)a
!unct) fort) Ana-i/a E.),+-) d) situatii
+ro*-),atic)
Indicatorii financiari
+raport datorie+acti
+acoperirea dob"nzii
+plata datoriei
Ca+acitat)a d)
ras+uns a rat)
do*7n/i-or
Corelarea actiului
net
Determinarea
$tructurii capitalului
$i ealuarea
$pri(inului din
partea
creditorilor?actionari
lor
Efectuarea analizei
capacitatii de
ra$pun$ pe baza
unor $cenarii
diferite pentru rata
dob"nzii
Datorie mare#
impru+muturi cu
co$turi mari $i?$au
acumularea platilor
pentru datorie
Diminuarea 8$au
retra+%erea9
$pri(inului
Capital $ocial $upra+
ealuat
Capacitate de
ra$pun$ la
modificarile ratei
dob"nzilor
Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- 9.3. R)nta*i-itat)a
!unct) fort) Ana-i/a E.),+-) d) situatii
+ro*-),atic)
1&&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Indicatori financiari
+randamentul actielor
+randamentul
capitalului $ocial
+enitul din
"nzari8mar(a profitului
net9
+mar(a profitului din
e'ploatare
Situatia +rofitu-ui si
a +i)rd)ri-or
Ca-itat)a
%creantelor
+inentarului
+imobilizarilor
Completati foile de
calcul financiar
Verificati actiitatea
tuturor informatiilor
priind rentabilitatea
Analizati tendintele
Comparati cifrele
$olicitatului cu
acelea ale altor
$ocietati comerciale
din indu$tria
re$pectia
5er%eti la fata
locului pentru a
ealua calitatea
inentarului $i a
imobilizarilor
Ealuati calitatea
creantelor
Deteriorarea
indicatori+lor din
cauza # de
e'emplu#co$turilor
tot mai mari8mai ale$
pentru productie #
$alarii#finantare9 $au
a unor razboaie ale
preturilor
Diminuarea
eniturilor
,rofituri in$uficiente
pentru finantarea in+
e$titiilor nece$are
pe baza lic&iditatilor
In$uficientaT
+economiilor la $cara
8adica co$turi
fi'emari9
+$tocuri de bunuri
finite pentru a face
fata cererii
Calitatea
necore$pun+zatoare
a creantelor
Te&nolo%ie inec&ita
Utila(e pro$t
intretinute

Sur$a: Norme de creditare BRD
Ta*)-u- 9.2'. 1arantia
Dat) n)c)sar) Surs) d) dat)
Documentatia pentru toate elementele
%arantiei
+ titluri $i documente
+ alte %arantii
+ eidenta actielor financiare
+ alte documente
= eeluare pe cale le%ala a dreptului
potential al creditorului de a intra
neconditionat in po$e$ia %arantiei
Verificarea fizica a tuturor
elementelor priind %arantia
Ealuarea fiecarui articol de catre un
ealuator $au e'pert independent
Date priind articolele comparabile
pentru a ealuaT
+ aloarea de lic&idare# $pre
deo$ebire de aloarea
Creditor#interne ;
+ Do$are
+ di$cutii cu mana%eri
informati
+ di$cutii cu (uri$tii
proprii
+ i$toricul unor cazuri
$imilare
Debitor:
+ Conorbiri telefonice
+ izite la fata locului
+ di$cutii cu (uri$tii $o+
cietatii comerciale
Terte parti :
+ Ealuatori $au e'perti
1&'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
determinata a %arantiei
+ timpul nece$ar pentru a inde
Confirmarea ec&imii datoriei
creditorului
+ (uri$ti
+ re%i$tre pentru actie
+ alti creditori
Situatii d) risc E-),)nt) d) r)tinut
Contro-u- >ara documentatia
core$punza+toare# creditorul
nu ar putea ridica nici o
pretentie in le%atura cu
%arantia
>ara abilitatea de a+$i
impune dreptul# $+ar putea
ca %arantia $a nu fie
recuperat
Va-oar)a n)ta d) -ic?idar)
Valoarea neta de lic&idare
e$te foarte importanta:daca
e$te mai mica dec"t datoria
neac&itata plu$ co$tul
e'ecutarii#%arantia e$te
in$uficienta
Co$tul lic&idarii poate fi
foarte mare #mai ale$ c"nd
debitorul $e opune
e'ecutarii
Valoarea de lic&idare a unui
acti poate $cadea
$emnificati# daca
e'ecutarea dureaza mult
timp
Calitatea %arantiei $e poate
modifica 8pro%re$ul te&nic
poate face ca ec&ipamentul
folo$it ca %arantie $a para
inec&it9
Sur$a: Norme de creditare BRD
1&9
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- 9.22.Contro-u-
!unct) fort) Ana-i/a E.),+-) d) situatii
+ro*)-,atic)
Act) do")ditoar) c-ar)
+dreptul de proprietate
+documentatia
core$punzatoare
+a$i%urarea
core$punzatoare
Forta ).)cutori)
+capacitatea de a obtine
o $entinta
(udecatorea$ca
faorabila
+abilitatea de a intra in
po$e$ie
+durata acceptabila a
punerii in aplicare
Verificarea documen+
tatiei
+inte%ritatea
+ine'i$tenta ri$cului de
inalidare
Verificarea
corectitudinii
a$i%urarii
Ealuarea capacitatii
$olicitantului de a
influenta autoritatile
de drept $i pe po$ibilii
cumparatori de titluri
de aloare
Verificarea e'i$tentei
fizice
Analiza
antecedentelor
Aprecierea timpului
nece$ar pentru
obtinerea %arantiei
Impo$ibilitatea obtine+
rii unui act doeditor
clar 8din cauza unui
drept de proprietate
controer$at#a le%ilor
locale9
E'i$tenta unei
pretentii anterioare de
de$pa%ubire# care are
intKietate fata de
aceea a creditorului
Documentatia core$+
punzatoare
+lip$a autentificarii
notarial
+lip$a unor pa%ini $au a
$emnaturilor
+lip$a doezilor priind
plata impozitelor $I a
ta'elor cuenite
Doada unor fraude
A$i%urarea
necore$punzatoare
Ri$cul de a obtine o
$entinta
(udecatorea$ca
nefaorabila
+capacitatea debitorului
de a e'ercita un lobbR
puternic
+influenta in$tantei
(udecatore$ti in
faoarea debitorului
Impo$ibilitatea de in+
trare in po$e$ie
+lip$a $au
inacce$ibilitatea
%arantiei
+dificultatea eacuarii c&i+
ria$ilor
,er$pectiele unui
lun% proce$ de punere
in aplicare
+tacticile de int"rziere
folo$ite de debitor
+a%lomerarea
pro%ramului in$tantei
(udecatore$ti
Sur$a: Norme de creditare BRD
1'0
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- 9.2&.Va-oar)a n)ta d) -ic?idar)
!unct) fort) Ana-i/a E.),+-) d) situatii
+ro*-),atic)
Va-oar)a d)
-ic?idar)
+calitatea %arantiei
+olumul articolelor
Durata +roc)su-ui
d) +un)r) in
a+-icar)
+ne%ociabilitatea
%arantiei
+timpul nece$ar
pentru finalizare
Ealuarea de catre
un e'pert
+calitatea $i cantitatea
+valoarea de piata
Analiza
antecedentelor
recente
+aloarea e$timatia
raportata la aloarea
de "nzare
+tendinta preturilor
+timpul nece$ar pentru
finalizare
Analiza conditiilor
economice
E$timarea timpului
nece$ar pentru a
inde $i a inc&ide
Calcularea alorii
nete de lic&idare
Bunuri pentru %arantie
de calitate inferioara #
peri$abile $au te&nic
inec&ite
In$uficienta %arantiei
.rad $cazut de
andabilitate
+dimen$iunile mari $i
pretul mare al bunului
+intele%erea $ecreta
dintre debitor $i
cumparator
Incertitudinea pietii
8inflatie mare $au
rece$iune economica9
Diminuarea alorii
%arantiei din cauza
proce$ului lun% de
punere in aplicare
Sur$a: Norme de creditare BRD

Acceptarea $olicitantului la finantarea din credite bancare in$eamna
o recunoa$tere din partea bancii a performantelor clientului pe baza
documentatiei inaintate! Scopul $olicitarii creditului trebuie bine precizat
rezultat din deficitul de re$ur$e analizat pe baza flu'ului de numerar de
inca$ari $i plati cu defalcare pe luni! Dupa $tabilirea alorii creditului $e
ne%ociaza cu clientul nielul dob"nzii $I $e comunica ace$tuia nielul
comi$ioanelor bancare de an%a(are a creditului!
Identificarea $ur$elor de rambur$are a creditului pe baza analizei de
ri$c pre$upune $olicitarea catre client a po$ibilitatilor de rambur$are din
lic&iditatea $ocietatii comerciale $i dintr+o alta $ur$a colaterala
reprezentata printr+o %arantie materiala $ub forma de %a( iar uneori prin
%arantii colaterale $I %iranti!
Identificarea %arantiilor creditului $i erificarea ace$tora pre$upune
$olicitarea %arantiilor a$i%uratorii pentru rambur$area cu certitudine a
imprumuturilor acordate $i plata dob"nzilor! >unctie de normele fiecarei
banci aloarea minima a %arantiilor fata de aloarea creditului poate aria
de la 011G p"na la 711G pentru intrea%a perioada de acordare a
creditului! E'i$ta $ituatii c"nd pe perioada creditarii $e $olicita $coaterea
de $ub ipoteca a unor %a(uri partiale precum $I $ituatii c"nd $e
$uplimenteaza aloarea creditului in cadrul termenului initial de
rambur$are cu intocmirea $i $emnarea core$punzatoare a unor acte
aditionale pe baza analizei financiare a creditului la momentul re$pecti!
De mentionat faptul ca ipotecile $unt $emnate in fata notarului public pe
baza contractelor de ipoteca# a actelor de doedire a proprietatii precum $i
a documentatiilor de carte funciara pentru imobile $i terenuri fara de care
nu $e poate ipoteca re$pectiele %a(uri! Dupa acea$ta etapa contractele
de ipoteca $unt tran$cri$e la (udecatorie in re%i$trele de ipoteca! Radierea
1'1
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
din ace$te re%i$tre $e face numai pe baza de adre$a din partea bancii de
$olicitare a radierii urmare a rambur$arii inte%rale a creditelor $I plata
dob"nzilor! E'tra$ul de carte funciara care a inlocuit ec&iul certificat de
$arcini reprezinta documentul care face mentiuni cu priire la e'i$tenta
$au nu a unor ipoteci anterioare neradiate! Drept %arantii $e iau in ace$t
moment bilete la ordin $emnate de client la aloarea creditului $i a
dob"nzilor de platit pentru intrea%a perioada de acordare a creditului $au
pentru una + trei luni iitoare! Ace$tea in caz de nerambur$are or fi
ine$tite cu titlul e'ecutoriu impreuna cu contractul de credite care
contine clauze in ace$t $en$! Contractul de credite pe tipuri de credite
reprezinta documentul e$ential prin care $e $tabile$c toate drepturile $i
obli%atiile partilor $i cuprinde clauze cu priire la aloarea creditelor# a
termenului de rambur$are# a datei de punere la di$pozitie# a dob"nzii etc!!
Ane'a la contractul de credite $e ata$eaza %raficul de rambur$are precum
$i %raficul de acordare daca e$te cazul! Ace$tea $unt $emnate de parti ca
$i contractul fac"nd parte inte%ranta din contract! <n contractul de credite
$e mentioneaza ca punerea la di$pozitie a creditului $e face in momentul
tran$crierii ipotecii in re%i$trele (udecatoriei! .arantia mai poate lua forma
unor contracte de a$i%urare a bunurilor %a(ate tocmai pentru di$per$area
ri$cului! <n cazul in care creditul $e intinde pe o perioada mai mare dec"t
un an $au dec"t perioada pentru care e$te alabila a$i%urarea $e
procedeaza la intocmirea unei noi a$i%urari pe c&eltuiala clientului la
$ocietatI de a$i%urare recuno$cute! Ealuarea %arantiilor $e face de catre
per$onal $pecializat propriu al bancilor prin analiza documentatiei de
proprietate# a cartii funciare precum $i prin izita anali$tului de ri$c la fata
locului pentru cunoa$terea reala a datelor din teren cu priire la utilitati $i
la realitatea din teren! ,entru %arantarea creditelor $e mai pot inc&eia
contracte de depozit bancar $i de ce$iune a creantelor iar in cazul
contractelor de %a( imobiliar $e $pecifica obli%atia clientului de a le folo$i $i
pa$tra in bune conditii bunurile %a(ate!
Dupa efectuarea analizei financiare a creditului la propunerea
anali$tului de ri$c comitetul de credit $i ri$c in cazul in care e$te de acord
care $e realizeaza prin ot decide acordarea creditului ! Indiferent de
decizie acea$ta $e mentioneaza in proce$ul erbal al comitetului de credit
$i ri$c precum $i in re%i$trul de credite $i in cel al $olicitarilor de credite# iar
in caz de neacordare a creditului acea$ta $e comunica clientului prin
anali$tul de ri$c! Dupa acordarea creditului $e inm"neaza clientului un
e'emplar din contractul de credite iar un alt e'emplar $e preda la
contabilitatea bancii pentru acordarea limitei de creditare $I admiterea la
finantare din credite bancare! <n ace$t moment bancile pot impune
clientului ca plata $a $e faca obli%atoriu prin cont bancar# pe de$tinatii $ub
$emnatura anali$tului de ri$c $au cu cec bancar in$a de cele mai multe ori
clientii $olicita acordarea in numerar a creditului! Documentatia de
creditare in ori%inal e$te pa$trata $i ar&iata de anali$tul de ri$c p"na la
rambur$area creditului $i dupa aceea p"na la e'pirarea perioadei
preazuta in normele de ar&iare!
Corelarea actiitatii de creditare cu di$ponibilitatile de re$ur$e
pre$upune o admini$trare eficienta pe baza unei pro%noze reali$te a
re$ur$elor de creditare corelata cu lar%irea %amei de re$ur$e la un co$t
optim dat de dob"nzile platite de banca fata de dob"nzile BNR $i rezerele
minime obli%atorii! Bancile urmare$c ca acordarea de credite unui $in%ur
a%ent economic $a nu depa$ea$ca 71G din capitalul bancii conform
re$trictiei impu$a prin le%ea priind actiitatea bancara!
1'2
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,e parcur$ul duratei de creditare banca prin anali$tul de ri$c
analizeaza eolutia $tarii economice $i financiare a debitorului in ederea
$tabilirii factorilor de ri$c de nerambur$are! Acea$ta analiza $e face prin
depla$are in teren $i inc&eierea unor note de int"lnire precum $i pe baza
documentatiei financiare $olicitate periodic# lunar $i $eme$trial clientului!
Se urmare$te eolutia indicatorului# $ericiul datoriei al carui niel reflecta
faptul ca ec&ipa mana%eriala $e preocupa de bunul mer$ al actiitatii! Se
urmare$te de a$emenea functie de $ituatia concreta $i $trate%ia propu$a :
eolutia olumului de actiitate;
eolutia profitului;
nece$itatI ale re$tructurarii;
ameliorarea pozitiei pe piata interna $i e'terna;
#.#.%estrictiile de reglementare si regulile prudentiale pentru
banca
,ozitia ri$c a unei banci e$te apreciata de conducerea bancii# de
actionari# de autoritatile bancare $i de ine$titorii potentiali! <n SUA $e
folo$e$te un $i$tem de calificatie CA5EL 8Capitalizare# Calitatea Actielor#
5ana%ement $i Lic&iditate9 fiecarui element i $e atribuie calificatie de la
0 la B 8cinci fiind nielul ma'im de preocupare al conducerii bancii9!
CA5EL reprezinta un acronim dupa cum urmeaza :
$olabilitatea + Capital adeuacR;
calitatea actielor + A$$et ualitR;
conducerea + 5ana%ement;
eniturile + Earnin%$;
lic&iditatea + LiuiditR!
,ozitia ri$c a unei banci e$te interpretata ca $oliditate prin pri$ma
performantelor bancare !
Bancile trebuie $a realizeze %e$tionarea ri$cului concomitent cu
mentinerea $au marirea profitabilitatii bancii! De$i luarea in con$iderare a
ri$cului e$te un element alabil in toate actiitatile economice# %e$tionarea
$i minimizarea ri$cului e$te un element mult mai important in actiitatea
bancara dec"t in oricare alta companie!
Bancile au mult mai putina fle'ibilitate in a intra $i ie$i de pe piata#
trebuind $a $erea$ca clientii at"t in perioadele de dificultati economice
c"t $i in perioadele de pro$peritate! 5ediul de re%lementare in domeniul
bancar e$te nece$ar pentru ca bancile $a pa$treze $tabilitatea# $a acorde
credite pe baze prudentiale $i pe con$iderente etice# $a %e$tioneze ri$cul
priind fondul ine$titorilor $i $a nu abuzeze de pozitia lor economica
unica $i puternica!
,rincipalele re$trictii de re%lementare $i re%uli prudentiale pentru
banci $unt :
adecvarea capitalului 6 indicatorul de adecare a capitalului
calculat ca raport al capitalului la actiele ponderate in functie de
ri$c a fi de minimum EG;
lic+iditate 6 pentru a $e a$i%ura ca bancile or putea $ati$face
cerintele clientilor atunci c"nd ace$tia dore$c $a+$i retra%a
fondurile# banca centrala $tabile$te indicatorul de lic&iditate#
re$pecti procentul depozitelor bancare $i al altor pa$ie ce
trebuie pa$trate in numerar $au in alte actie# care $e pot
tran$forma repede $i u$or in numerar;
1'3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
regula creditelor mari 6 creditele acordate unui $in%ur debitor
nu pot depa$i 71G din capitalul $i rezerele bancii;
e"punerea la riscul valutar 6 pozitia totala de$c&i$a in aluta
nu poate depa$I 01G din capitalul $i rezerele bancii;
investitiile in companiile nebancare 6 ine$titiile unei banci
intr+o companie nu trebuie $a depa$ea$ca 71G din capitalul
acelei companii $i 01G din fondurile bancii;
detinerea de actiuni la societatile bancare de catre
companii nebancare 6 e$te neoie de aprobarea bancii centrale
pentru detinerea de actiuni pe$te BG din capitalul unei banci $i
pentru orice ma(orari ulterioare;
clasificarea creditelor 6 e'i$tenta unui %&id pentru a cla$ifica
performanta creditelor in conformitate cu probabilitatea lor de a
fi rambur$ate in conditiile $tipulate care $a contina re%uli priind
ealuarea titlurilor de aloare luate drept %arantie pentru credite
pentru a a$i%ura ca ace$te actie nu $unt in mod nereali$t
$upraealuate in bilant!
alte reguli prudentiale.
Bancile trebuie $a re$pecte normele impu$e de autoritatile de
re%lementare! Ele $unt con$tr"n$e de pre$iunile economice $i profe$ionale
e'ercitate de in$titutiile financiare concurente# de intere$ele cate%oriilor
intere$ate de actiitatea bancara! Abilitatea lor de a ma'imiza capitalul
actionarilor lor e$te in%radita de limitarile proenite de mediul e'tern!
5odurile in care bancile ma(oreaza aerea actionarilor lor reprezinta
competentele te&nice de baza ale actiitatii bancare cum $unt : %e$tiunea
actielor $i pa$ielor $i %e$tionarea ri$cului!
Te&nica adecarii capitalului pre$upune a$i%urarea unui capital
$uficient pentru operatiunile prudente# e$te o metoda de a $tabili cum
banca poate $a faca fata incapacitatii imprumutatului de a rambur$a
banii !
.radul de indatorare de$crie raportul dintre cele doua $ur$e
principale de finantare a unei intreprinderi# imprumuturile $i $ur$ele
proprii! Cre$terea %radului de indatorare e$te direct proportionala cu
cre$terea e'punerii la ri$c!
,"r%&ia financiara e$te un alt mod de a arata %radul in care
actiitatea unei intreprinderi e$te dependenta de alte $ur$e de finantare
de cele proprii! = p"r%&ie financiara ridicata reprezinta un ri$c mai mare
pentru afacere dar $i po$ibilitatea obtinerii unor profituri mai mari cu o
ine$titie proprie redu$a!
<n actiitatea de creditare# banca trebuie $a tina $eama de nielul
tolerabil al imprumuturilor nerambur$abile# a$tfel inc"t capacitatea bancii
de a efectua plati $a nu fie afectata!
Indicatorul de baza care e$te utilizat pentru a re%lementa
adecarea capitalului e$te actiul ponderat cu nielul de ri$c a$ociat!
Ace$t lucru in$eamna ca toate ri$curile aferente actiitatii normale a
bancii# creditare $au tranzactionare pe piata $unt ponderate conform
ri$curilor lor relatie!
Baza de capital trebuie $a furnizeze $uficient capital circulant care
$a permita dezoltarea bancii $i trebuie a$tfel $tructurata inc"t $a nu
incalce liniile directoare de re%lementare pe ma$ura ce banca i$i dezolta
actiitatea de creditare!
Ri$cul e$te a$ociat fiecarei $ur$e de fonduri!
1'4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Capitalul social 6 la marirea caruia # olumul fondurilor atra$e
trebuie $a core$punda cererii pietii pentru actiunile re$pectie # altfel
emi$iunea nu a fi rentabila# pretul actiunilor a $cadea reduc"nd aloarea
de piata a afacerii! = emi$iune de actiuni care e$ueaza in ace$t fel# a
conduce la o anumita perceptie din partea pietii le%ata de cre$terea
ri$cului $i la $cumpirea imprumuturilor iitoare an%a(ate de banca de pe
piata financiara!
Profituri reinvestite 6 $in%urul ri$c a$ociat profiturilor reine$tite
e$te acela ca $unt ne$i%ure $i pot fi influentate de numero$i factori
Capitalul imprumutat 6 $ub dier$ele $ale forme e$te probabil cea
mai ri$canta $ur$a de fonduri# dar cea mai acce$ibila! Ri$cul de rata a
dob"nzii a aparea in cazul in care banca imprumuta fonduri la o rata fi'a
dar ofera credite clientilor la o rata ariabila! Eolutiile ratei dob"nzii pot
face creditele nerentabile! Ri$cul de cur$ alutar apare c"nd banca atra%e
fonduri denominate intr+o anumita aluta $i le imprumuta in alta!
7epozitele de baza ale clientilor 6 ace$te $unt potential lip$ite
de ri$c# cu e'ceptia $ituatiilor c"nd o $c&imbare in reputatia bancii $au o
influenta e'terna nea$teptata or conduce la retra%erea ace$tor depozite!
<ntele%erea olatilitatii flu'urilor de numerar afectate de ri$c $i a
modului in care pot fi afectate de $tarea economiei $unt informatii
importante in ealuarea ri$cului de ac&izitie $i in determinarea pretului
initial! ,roiectele mai ri$cante trebuie $a aiba o rentabilitate a$teptata mai
mare fapt pentru care rata de actualizare utilizata in analiza proiectelor cu
rezultat incert trebuie $a includa un factor de corectie pentru ri$c 6 cu c"t
ri$cul e$te mai mare # cu at"t factorul de actualizare e$te mai mare!
Ri$cul reprezinta din punct de edere $tati$tic o $an$a de aparitie a
unui eeniment nefaorabil $i $e define$te prin ariabilitatea probabila a
rentabilitatii iitoare a unui acti! Ri$cul e$te le%at de probabilitatea de a
aea o rentabilitate mai mica dec"t cea a$teptata+ cu c"t e$te mai mare
$an$a unei rentabilitati mici $au ne%atie # cu at"t e$te mai ri$canta
ine$titia!
5a(oritatea ine$titorilor rationali au portofolii de titluri de aloare $i
$unt preocupati de ri$cul portofoliilor retinute dec"t de ri$cul titlurilor
indiiduale!
=rice decizie de ine$titie nece$ita o preiziune a unor eenimente
iitoare le%ate de flu'urile de numerar actuale ale proiectului! Acea$ta
preiziune e$te facuta $ub forma unui numar adica o e$timatie punctuala
denumita frecent e$timatia cea mai probabila!
.radul de incertitudine poate fi definit $i ma$urat prin di$tributia de
probabilitate a predictiei 6 a$ocierea e$timarii probabilitatii cu fiecare
rezultat po$ibil care poate con$ta doar in c"tea rezultate potentiale; e$te
nece$ar ca $uma probabilitatilor a$ociate cu fiecare rezultat $a fie e%ala cu
unitatea !
5a$ura traditionala a ri$cului aplicabila proiectelor indiiduale e$te
le%ata de ariabilitatea rezultatelor $i e$te definita prin di$tributia de
probabilitate! Cu c"t di$tributia de probabilitate a ratelor de rentabilitate
preazuta e$te mai in%u$ta cu at"t e$te mai probabil ca rentabilitatea
reala $a fie mai apropiata de rentabilitatea a$teptata $i cu at"t e$te mai
mic ri$cul proiectului!
Rentabilitatea e$timata a unei ine$titii e$te aloarea medie a
di$tributiei de probabilitate a rentabilitatilor po$ibile! Cu c"t e$te mai mare
probabilitatea ca rentabilitatea reala $a fie mai mica dec"t rentabilitatea
e$timata# cu at"t mai mare e$te ri$cul a$ociat detinerii titlului re$pecti!
1'$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,entru a fi utila# o ma$ura a ri$cului trebuie $a aiba definita o aloare+
aem neoie de o ma$ura a in%u$timii di$tributiei de probabilitate acea$ta
fiind deiatia $tandard 89! Cu c"t e$te mai mica deiatia $tandard# cu at"t
e$te mai $tr"n$a di$tributia de probabilitate $i in con$ecinta ri$cul actiului
re$pecti e$te mai mic!
Deiatia $tandard e$te o probabilitate + media ponderata a deiatiei
la aloarea a$teptata $i ne arata cu c"t e$te aloarea reala mai mare $au
mai mica dec"t aloarea a$teptata ! Daca di$tributia de probabilitate e$te
continua a$tfel ca probabilitatea poate fi e$timata pentru fiecare rezultat
po$ibil atunci putem tra$a o curba continua care une$te toate ratele
probabilitatii!
La e$timarea ri$cului pentru proiecte izolate pot e'i$ta $ituatii in
care e$te preferabil $a $e utilizeze coeficientul de ariatie in locul deiatiei
$tandard! Ace$ta $e utilizeaza la ealuarea profitului in aluta deoarece
e$te nece$ara o corectie a deiatiei $tandard la marimea flu'ului de
numerar! Coeficientul de ariatie 8CV9 $e determina dupa relatia pentru
fiecare proiect in parte:
CV
CF


8A!09
unde: C> aloarea a$teptata a flu'urilor de numerar!
Criteriul 3medie arianta4 e$te criteriu prin care la ri$c con$tant
ine$titorii prefera proiectele cu rentabilitate a$teptata mai mare 8medie
mai mare9 proiectelor cu rentabilitate a$teptata mai mica $i la aceea$I
rentabilitate a$teptata prefera proiectul cu ri$c mai mic 8arianta mai
mica9 proiectului cu ri$c mai mare! Acea$ta preferinta a ine$titorilor
pentru ri$c mai mic $e nume$te aer$iune fata de ri$c!
Ine$titorul mediu are aer$iune la ri$c# adica trebuie $a e'i$te o
compen$atie pentru detinere de titluri ri$cante; cu c"t titlurile $unt mai
ri$cante# cu at"t mai mare trebuie $a fie rentabilitatea e$timata a ace$tora
comparati cu titlurile mai putin ri$cante!
Rentabilitatea e$timata a portofoliului e$te media ponderata a
rentabilitatilor e$timate pentru titlurile indiiduale din acel portofoliu!
Ri$cul portofoliului nu e$te in %eneral media ponderata a deiatiilor
$tandard ale titlurilor indiiduale care formeaza portofoliu! Ri$cul
portofoliului e$te mai mic dec"t media ponderata a deiatiilor $tandard ale
titlurilor de aloare ! Teoretic ar putea fi po$ibil $a combinam doua actie
care $unt de$tul de ri$cante luate indiidual form"nd a$tfel un portofoliu
care e$te complet lip$it de ri$c! Stati$tic rentabilitatile celor doua actie
$unt perfect corelate ne%ati cu coeficientul de corelatie! Corelatia e$te
definita ca tendinta a doua ariabile de a eolua impreuna!
<ntre cele doua e'treme ale corelatiei perfect pozitie $i perfect
ne%atie# combinarea a doua titluri intr+un portofoliu reduce fara $a
elimine ri$cul inerent titlurilor indiiduale! Ca re%ula %enerala ri$cul de
portofoliu $e reduce pe ma$ura ce numarul de titluri pe care la contine
cre$te! Un portofoliu eficient e$te un portofoliu care ofera rentabilitatea
ma'ima po$ibila pentru orice %rad de ri$c $au %radul de ri$c minim po$ibil
pentru orice rentabilitate e$timata!
Ri$cul afacerilor e$te definit ca fiind %radul de ne$i%uranta inerent
preiziunilor c"$ti%urilor iitoare %enerate de actie $au de capitalul
propriu daca firma nu utilizeaza finantare prin capital imprumutat!
.radul de ri$c al afacerilor depinde de un numar de factori cum ar
fi:
1'6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
%radul de ariabilitate a cererii
ariabilitatea preturilor factorilor de productie
capacitatea de a a(u$ta preturilor produ$elor finite in
concordanta cu modificarile preturilor factorilor de productie!
ma$ura in care co$turile $unt fi'e ;
%radul leierului operational
Leierul financiar $e refera la %radul de utilizare a titlurilor cu un
enit fi' 8capital imprumutat $i actiuni preferentiale9 care au o prioritate la
plata fata de capitalul propriu iar ri$cul financiar e$te ri$cul $uplimentar
care trebuie $uportat de catre detinatorii de actiuni obi$nuite ca rezultat al
utilizarii leierului financiar!
,unctul de indiferenta E,S 8modificari ale profiturilor pe actiune9
e$te aloarea cifrei de afaceri la care profitul pe actiune E,S a aea
aceea$i aloare indiferent daca firma utilizeaza pentru finantare capital
propriu $au imprumutat! Daca cifra de afaceri $e afla $ub nielul cifrei de
afaceri core$punzator punctului de indiferenta E,S# e$te mai bine $a $e
faca finantarea prin capital propriu; la niele mai ridicate ale cifrei de
"nzari e$te mai bine $a $e faca finantarea prin capital imprumutat!
.radul leierului operational .L= reprezinta modul in care
modificarile cifrei de "nzari influenteaza enitul din operare # in timp ce
%radul leierului financiar .L> reprezinta modul in care modificarile in
enitul din operare influenteaza profitul pe actiune E,S! .radul leierului
total .LT reprezinta $c&imbarea procentuala in E,S care rezulta dintr+o
$c&imbare procentuala in cifra de "nzari!8.LT .L= L .L> 9
Acoperirea $i coner$ia ri$cului clientilor e$te una din actiitatile
principale ale unei banci! Bancile $e confrunta cu trei ri$curi principale :
ri$cul de creditare;
ri$cul de $c&imb alutar;
ri$cul de rata a dob"nzii!
Daca nu $unt %e$tionate bine ace$te ri$curi pot produce pierderi
in$emnate# falimentul unei banci! ,entru acea$ta bancile i$i dezolta
metode $i te&nici $pecifice de %e$tionare a ri$cului!
Admini$trarea unui portofoliu de credite $e bazeaza pe prezumtia ca
ri$cul pentru intre% portofoliu e$te $au ar trebui $a fie mai mic dec"t ri$cul
aferent fiecarei componente a portofoliului! Ri$cul e$te o ma$ura a
probabilitatii! ,robabilitatea ca doua ri$curi 8pierderi9 $eparate $a $e
realizeze a%re%at e$te mai mica dec"t probabilitatea ca fiecare dintre ele
$a $e realizeze indiidual daca ri$curile nu $unt corelate! Ri$cul a%re%at
e$te mai mic dec"t ri$cul indiidual al fiecarui element in parte! ,ractica a
aratat ca ri$cul a%re%at $e diminueaza p"na la apro'imati @1 ri$curi
indiiduale necorelate 8ri$curi pentru creditele acordate care pot fi
con$iderate ca un portofoliu9! C&iar $i pe$te @1 elemente ale unui
portofoliu ri$cul $e poate diminua dar intr+un procent mult mai mic!
Daca ri$curile $unt corelate ne%ati 8cre$terea probabilitatii de a $e
realiza un ri$c conduce la $caderea probabilitatii de realizare pentru un alt
ri$c9# efectele diminuarii ri$cului intre%ului portofoliu $unt mai benefice# cu
toate ca in practica ace$t lucru e$te mai rar! Lip$a de corelare intre
ri$curile indiiduale ale unui portofoliu de credite e$te foarte importanta
pentru reducerea ri$cului a%re%at!
E$te ital pentru actiitatea de creditare at"t ale%erea unor %arantii
adecate c"t $i acordarea de credite c"t mai putin corelate intre ele# care
$e poate face prin ec&ilibrarea caracteri$ticilor creditelor care fac parte din
portofoliu# a ri$curilor a$ociate cu fiecare $ector de actiitate $i termenele
1'&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
$cadente ale creditelor care trebuie $a fie c"t mai diferite! Ace$ti factori
precum $i probabilitatea de realizare a ri$cului 8pierderea potentiala9 dau o
indicatie priind calitatea portofoliului de credite!
5odul de admini$trare a portofoliului de credite e$te un element
e$ential care e$te urmarit cu multa atentie de ine$titori in momentul in
care banca dore$te $a atra%a noi fonduri!
,rincipalele in$trumente de acoperire a ri$cului de $c&imb alutar
$unt:
contracte la termen priind $c&imbul alutar;
optiuni 8in$trumente financiare deriate 9 !
A$pectul ri$cului de rata a dob"nzii il reprezinta decizia de a
imprumuta $au a credita la rate fi'e $au ariabile 8flotante9 ale dob"nzii
care e$te bazata pe pro%nozele priind tendinta de eolutie a ratei
dob"nzii! Ratele fi'e $e e'prima procentual iar cele ariabile $e e'prima
prin adau%area unor puncte la rata dob"nzii interbancare!
Cei care imprumuta la o rata fi'a a dob"nzii ar dori o rata flotanta
pentru acela$i imprumut! Ei i$i pot %a$i un partener care $a dorea$ca $a
$c&imbe tipul de rata a dob"nzii : cei care au contracte de credit cu rata
fi'a fac 3$c&imb4 8SIA,9 cu cei care au contracte de credit cu rata
flotanta a dob"nzii ! Ace$te tranzactii poarta numele de 3 intere$t rate
$Jap$4 8SIA,S ale ratei dob"nzii9! = a$tfel de tranzactie pre$upune $i
e'i$tenta unui tert# o banca de ine$titii a"nd rolul unui intermediar!

#.'.Analiza procesului decizional in activitatea bancara de
creditare
Decizia reprezinta intentia de a ale%e un anumit mod de actiune
dintre mai multe optiuni po$ibile# pre$upun"nd $i determinarea ariantei
optime! Deciziile implica un anumit element de ri$c# acela de a ale%e o
arianta %re$ita care a atra%e rezultate nedorite!
,roce$ul decizional reprezinta o parte a actiitatii fiecarui mana%er
$i $e re%a$e$te la toate nielurile : $trate%ic# de mi(loc $i operational!
Importanta deciziilor cre$te pe ma$ura cre$terii nielului mana%erial
la care $unt luate; e'i$ta o mare diferenta intre %radul de re$pon$abilitate
$i po$ibilele con$ecinte ale deciziilor luate de mana%ementul $uperior in
priinta eolutiilor $trate%ice $i deciziile cu caracter preponderent
operational luate de mana%erii de la nielurile inferioare!
Luarea deciziilor optime e$te importanta la toate nielurile # deciziile
luate la nielurile operationale put"nd aea un impact ma(or a$upra
obiectielor $trate%ice ale bancii! <n economiile de piata dezoltate $e
manife$ta tendinta de tran$ferare a re$pon$abilitatii luarii unor decizii la
cele mai de (o$ nieluri cu re$pectarea principiului prudentei; aanta(ul
ace$tei metode il reprezinta faptul ca cei care $unt in contact direct cu
clientii pot lua decizii rapide $i in conformitate cu conditiile momentului!
Deciziile pro%ramate prie$c actiitatile obi$nuite cu caracter de
repetabilitate cum ar fi de e'emplu de$c&iderea de conturi pentru clienti !
A$tfel de decizii prezinta aanta(e cum ar fi: economi$irea de timp $i
faorizarea cre$terii eficientei datorita faptului ca an%a(atii actioneaza
conform unor proceduri cuno$cute! Banca poate erifica re$pectarea
$tandardelor # cum ar fi %radul de $ati$factie a clientilor $au numarul de
informatii care intra in $i$temul informational mana%erial! Banca poate
1''
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
monitoriza rezultatele obtinute $I productiitatea an%a(atilor precum $i
actiunile ce au ca $cop o buna $erire a clientelei!
Deciziile nepro%ramate $unt le%ate de $ituatii deo$ebite implic"nd
co$turi ridicate $i timp pentru a fi analizate ! Bancile $e preocupa inten$ de
$c&imbarea tipului deciziilor le%ate de actiitatea de creditare din
nepro%ramate in pro%ramate! Deciziile a$i$tate de calculator# folo$ind
pro%rame comple'e de analiza a ri$cului de creditare au dat rezultate
foarte bune! Deciziile bune $unt :
adaptabile 6 core$pund conditiilor $i reflecta politicile $i
procedurile bancii;
fezabile 6 reali$te $i po$ibil de du$ la indeplinire cu re$ur$ele
e'i$tente;
acceptabile 6 or beneficia de cooperarea per$onelor care
trebuie $a le implementeze $i acelor care $unt afectate de
deciziile re$pectie!
>actorii care influenteaza deciziile luate intr+o banca $unt multiple
dintre care mentionam :
re%ulamentele care %uerneaza un anumit domeniu al actiitatii
bancii ;
nielul ri$cului implicat analizat prin diferite metode ;
$tructura $i $i$temele or%anizationale;
cultura or%anizationala;
$i$temele de $pri(in a deciziilor!
= abordare lo%ica $i $i$tematica a proce$elor decizionale poate fi
impartita in urmatoarele etape:
con$tientizarea e'i$tentei unei probleme $au a nece$itatii de a
$e lua o decizie;
de$crierea problemei ;
analizarea problemei ;
redefinirea problemei;
%a$irea unor $olutii alternatie;
ealuarea alternatielor;
ale%erea $olutiei optime ;
implementarea $olutiei;
ealuarea rezultatelor!
Analizele financiare au un rol important in cadrul deciziilor unei
banci $i e'i$ta anumite te&nici pe care mana%erii le folo$e$c pentru
interpretarea informatiilor financiare $i a e$timarilor! Analizele financiare
pot fi completate $i cu alte metode de analiza care $a a(ute mana%erii in
intele%erea unei probleme $au in a o edea din alt un%&i! Ace$te metode
includ:
analiza ,areto;
analiza diferentelor 8%ap analR$i$9;
analiza c"mpului de forte;
dia%rama o$ de pe$te;
matricea e'aminarii critice;
tabele $i matrici de cla$ificare a $olutiilor!
=data identificat un numar de $olutii po$ibile# ace$tea trebuie
ealuate cu atentie in functie de factorii: ri$c# beneficii# co$t# re$ur$e
nefinanciare 8per$onalul# informatiile $au ec&ipamentul9# timp# efort#
fezabilitate!
1'9
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Solutia ideala con$ta in profituri ridicate $i ri$curi $cazute# dar
acea$ta combinatie nu e$te intotdeauna po$ibila! Uneori mana%erii trebuie
$a %a$ea$ca un compromi$ $au $a accepte ca profituri ridicate implica
ri$curi $porite ! E'i$ta pro%rame $oftJare pentru ealuarea ri$cului # dar
ade$ea nu core$pund conditiilor e'i$tente intr+o economie in tranzitie!
Daca $e apeleaza totu$I la un a$tfel de pro%ram# concluziile oferite trebuie
con(ucate cu aprecierele $i e'perienta mana%erilor!
= metoda de ealuare $impla con$ta in eidentierea elementelor
po$ibile cum $unt co$turile# con$ecintele# beneficiile $i dezaanta(ele
$olutiilor! Se poate folo$i o matrice a ponderilor care permite ca unor
elemente precum timpul# co$turile $au re$ur$ele $a li $e acorde ponderi
numerice relatie! A$tfel fiecarei $olutii po$ibile i $e poate conferi un
puncta( total pe baza caruia $e poate efectua comparatii cantitatie!
Analiza financiara a bancii pe baza indicatorilor de performanta
bancara pre$upune utilizarea unui $i$tem de indicatori:
mar(a neta din dob"nzi# ca raport dintre enitul net din
dob"nzi $i actiele alorificate;
rata profitului# ca raport dintre profitul net $i eniturile totale;
rata utilizarii actielor# calculat ca raport dintre total enituri
$i total actie;
rata rentabilitatii economice# calculata ca raport dintre
profitul net $i total actie;
efectul de p"r%&ie# ca raport dintre total actie $i capital;
rata rentabilitatii financiare# ca raport dintre profitul net $i
capital!
E'primarea cifrica $i calculul in dinamica ofera o ima%ine $intetica#
cuprinzatoare $i completa# oferind informatii de$pre factorii care au
influentat eolutia in $en$ poziti $au ne%ati precum $I tendinta de
eolutie a actiitatii in iitor!
Analiza financiara pe baza metodei ratelor ofera un mi(loc de $tudiu
comparati intre perioade $au intre banci $i cuprind rate de $tructura
$iactiitate# rate de e'ploatare $i de rezultate $i rate de %e$tiune!
Ratele de $tructura permit decelarea tipului de actiitate e'ercitata
pentru realizarea ec&ilibrului financiar $i cuprind urmatorii indicatori: rata
di$tribuirii creditelor# rata de colectare a depozitelor# rata $ituatiei
trezoreriei# rata $ituatiei clientelei# rata fondului de rulment!
Ratele de actiitate $e calculeaza pe tipuri de credite acordate $i pe
tipuri de depozite acordate oferind informatii a$upra proportiei de depozite
neremunerate $i a celor remunerate de banca!
Ratele de e'ploatare ealueaza co$tul re$ur$elor $i randamentul
an%a(arilor $i cuprind: co$tul mediu al depozitelor# randamentul mediu al
creditelor# mar(a credite + depozite# co$tul mediu al fondurilor
imprumutate# randamentul mediu al creditelor# mar(a %lobala#
randamentul final al fondurilor imprumutate# randamentul final al
fondurilor utilizate 8proprii $i imprumutate9# randamentul %lobal!
Ratele de $tructura ale produ$ului bancar $emnifica eniturile din
comi$ioane raportate la enitul net bancar!
Ratele de rezultate $unt reprezentate de rezultatele de rentabilitate!
Ratele de %e$tiune apreciaza calitatea %e$tiunii bancii $i
productiitatea lor $I cuprind rata productiitatii %lobale# rata de
productiitate pe a%ent $i pe $ucur$ala $au a%entie!
190
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
CA!ITOLUL :. !RO1NOZA !ROFITURILOR #ANCARE JN FUNCtIE DE
RISC
'.1.,anagementul profiturilor bancare
Cur$ul de $c&imb leu + dolar a deenit un barometru economic de
comparatie permanenta pentru oricine fie ea per$oana fizica $au (uridica!
Ace$t cur$ reflecta $ituatia economica de tranzitie in care $e afla Rom"nia!
Dealorizarea continua a leului rom"ne$c nu aanta(eaza economia
rom"nea$ca acea$ta dator"ndu+$e cre$terii ratei inflatiei pe fondul unei
$caderi economice accentuate!
Cur$ul de $c&imb leu + dolar in analiza $tati$tica pentru ca datele $a
fie comparabile $e utilizeaza permanent cu at"t mai mult in analiza
$tati$tica bancara!
Relatia ri$c + profit din punct de edere $tati$tic apeleaza la
tran$formarea indicatorilor utiliz"nd cur$ul de $c&imb! ,entru analiza
$tati$tica ane'am eolutia cur$ului de $c&imb in perioada octombrie 0DD@
+ ianuarie 7110!
,e fondul dealorizarii continue din punct de edere $tati$tico +
bancar $+a inre%i$trat o eolutie o$cilanta in $en$ul cre$terii ratelor
dob"nzilor bancare actie $i pa$ie! ,entru e'emplificare ane'am eolutia
ratei dob"nzii la depozitele in lei cu plata dob"nzii la e'pirare $i cu plata
dob"nzii lunar pe termen de D1 zile in perioada iunie 0DDF + ianuarie 7110
at"t pentru per$oanele fizice c"t $i pentru per$oanele (uridice!
De aemenea# o eolutie o$cilanta au aut $i dob"nzile la credite
acordate# pentru e'emplificare ane'am $ituatia eolutiei ratei dob"nzilor
actie in perioada ianuarie 0DDE + ianuarie 7110 la c"tea cate%orii de
credite acordate!
Situatia comparatia a re$ur$elor $i pla$amentelor pe niele de
dob"nzi $e re%a$e$te ane'a iar a$pectele mentionate $e reflecta eident
in $ituatia profiturilor bancare $i eolutia indicatorilor bancii!
Relatia ri$c + profit e$te a$tfel determinata de toate ace$te elemente
prezentate care au o influenta determinanta a$upra eolutiei bancare $i
implicit a$upra economiei!
,entru o banca pro%noza# planificarea# monitorizarea $i controlul
multiplelor $ale actiitati $unt itale pentru a ne a$i%ura ca performantele
financiare atin% obiectiele dorite# lic&iditatea e$te mentinuta la un niel
core$punzator $i capitalul propriu a bancii e$te prote(at!
Informatia e$te cea mai aloroa$a re$ur$a pentru banci! Ea
afecteaza fiecare actiitate mana%eriala deoarece ofera $i%uranta ca
planurile pot fi intocmite in concordanta cu obiectiele actuale pe baza
unor preiziuni reali$te# deciziile $unt bazate pe fapte# $ucce$ul $au
in$ucce$ul pot fi ma$urate $i pot fi efectuate comunicatii interne $i
e'terne! Informatia trebuie $a fie $tructurata $i %e$tionata core$punzator
pentru a i $e oferi o $emnificatie $i pentru a fi utila de$tinatarului! Noile
te&nolo%ii permit cre$terea olumului de infomatie di$ponibila $i ace$tea
$unt importante deoarece ofera a$i%urarea ca modul in care e$te
prezentata informatia o face u$or de intele$ $i interpretat!
Informatia financiara acopera o arie lar%a de a$pecte ale actiitatii
bancare incluz"nd bu%ete# informatie contabila 8flu'ul de numerar#
enituri $i c&eltuieli# co$turi9# indicatori c&eie priind adecarea $i
191
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
lic&iditatea capitalului# infirmatii de creditare 8incluz"nd ealuarea ri$cului
$i informatii priind mana%ementul de portofoliu9!
Re%lementarile de rapoarte $i conetiile contabile cer ca rapoartele
financiare anuale $a prezinte anumite tipuri de informatii intr+un format
adecat audientei! Informatia poate con$titui baza pro%nozelor
performantelor iitoare $i care ofera po$ibiltatile nece$are monitorizarii
pro%re$ului comparati cu preiziunile! Informatia financiara e$te o
cuantificare monetara a eenimentelor# actiitatilor $i deciziilor care
decur% dintr+o actiitate!
,roce$ul planificarii $i al monitorizarii rezultatelor a(uta la
intele%erea $i eficientizarea mana%ementului actiitatilor# identific"nd
domeniile care nece$ita imbunatatiri $au care prezinta ri$curi ce trebuie
preenite prin ma$uri corectie aplicate in $tadii incipiente!
,roce$ul producerii informatiei financiare utile contine urmatorii
pa$i:
identificarea $i colectarea datelor financiare releante pentru
nece$itatile bancii;
inre%i$trarea datelor intr+o maniera $i$tematica ce permite
re%a$irea lor cu u$urinta;
analiza $i interpretarea datelor ce au fo$t colectate;
raportarea informatiei intr+un mod care core$punde
nece$itatilor mana%eriale!
A"nd in edere contul de enituri $i c&eltuieli $au bilantul anual#
mana%ementul financiar al bancii implica urmatorii pa$i:
preizionarea obiectielor dorite $au realizabile pentru o
perioada de timp data $i planificarea cailor $au metodelor
prin care ace$te obiectie pot fi pu$e in aplicare;
$tabilirea bu%etului implica precizarea in detaliu a actiitatilor
ce trebuie realizate pe termen $curt pentru a putea fi atin$e
obiectiele pe termen lun%;
monitorizarea $i controlul 6 ma$urarea performantelor reale
din timpul anului $i compararea ace$tora cu bu%etul
preizionat# e'plicarea diferentelor $i luarea oricaror ma$uri
$au decizii nece$are!
Sunt releante pentru domeniul bancar informatii priitoare la
mana%ementul profitului# al lic&iditatilor# mar(a de ri$c $i capitalul propriu!
n ane'a 0# $unt prezentate bilanurile contabile ale BRD la data de
@0!07!0DDD# @0!07!7111 i @0!07!7110 conform datelor publicate in
rapoartele anuale $i care le prezint pentru analiza!
=biectiul principal al mana%ementului bancii trebuie $a fie
a$i%urarea celui mai bun beneficiu po$ibil al unei ine$titii pentru actionarii
bancii in irtutea re%lementarilor le%ale! Valoarea e$te acordata
actionarilor prin intermediul diidendelor $i prin ealuarea capitalului
ine$titiilor care poate fi cel mai bine %arantat prin retinerea profitului $i
reine$tirea lui in afaceri! Informatiile la zi $i cu un %rad inalt de
corectitudine $unt itale in proce$ul de mana%ement al profitului !
Cu c"t e$te mai mare capitalul propriu al bancii cu at"t poate fi
mai mare olumul actielor nepurtatoare de dob"nda fara ca banca $a
deina in$olabila! Neoia de a mentine la un anumit $tandard indicatorul
de adecare a capitalului limiteaza po$ibilitatea bancii de a $e e'tinde#
deoarece acordarea de noi credite trebuie $a fie in concordanta cu o
cre$tere a capitalului!
,roce$ul inte%ral de planificare $i control implica urmatorii pa$i:
192
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
un inalt niel de preizionare# planificare $i $tabilire a
obiectielor;
pre%atirea $i aprobarea bu%etului detaliat;
inre%i$trarea eniturilor $i a c&eltuielilor reale;
compararea eniturilor reale cu bu%etul;
$tabilirea cauzelor oricaror ariatii;
luarea ma$urilor corectie $i a(u$tarea bu%etelor la alorile
reale!
Informatia $trate%ica e$te folo$ita de catre mana%erii de la nielul
$uperior pentru a planifica# a $tabili obiectiele $i a le ealua atunci c"nd
ace$tea au fo$t atin$e! Tipul de informatie financiara nece$ara la ace$t
niel e$te con$olidata $i $tructurata oferind o ima%ine conci$a a intre%ii
banci! Informatia trebuie prezentata intr+o forma u$or de utilizat iar
rapoartele ar trebui $a prezinte factorii e$entiali precum profitabilitatea
%lobala# profitabilitatea diferitelor $e%mente# nece$arul total de numerar#
diferentele ma(ore dintre obiectiele %lobale!
Informatia tactica e$te utilizata la nielul mana%erial de mi(loc
pentru luarea deciziilor in antrenarea re$ur$elor in ederea atin%erii
obiectielor fi'ate la niel mai inalt fiind folo$ita pentru a monitoriza felul
in care $unt $au au fo$t utilizate re$ur$ele! Informatia a fi in %eneral $ub
forma de rapoarte in$otite de detalii care or include nielul lic&iditatilor#
controlul bu%etelor $i rapoarte de analiza a ariatiei# e$timari ale ratei
dob"nzii $i rezultatele profitului!
Informatia operationala e$te folo$ita de mana%erii de la nielul
operational pentru a $e a$i%ura ca $arcinile $pecifice $unt indeplinite
core$punzator!
5ana%ementul profiturilor bancare a formulat nece$itatea elaborarii
unui tablou de bord pentru urmarirea actiitatii $i rezultatelor obtinute de
unitatile bancii precum $i aplicarea unei metode de calcul a dob"nzilor
interne dupa principiul centralei financiare! Banca trebuie $a+$i re%rupeze
actiitatile le%ate de eniturile fi'e $i trezorerie $i cele de finantare intr+o
puternica platforma %lobala de finantare a datoriilor intarind actiunea
comerciala $i pozitia bancii in r"ndul actorilor ma(ori din actiitatea de
creante $i trezorerie! Scopul bancii e$te de a furniza clientilor $ai o
abordare %lobala in cautarea actia a $olutiilor pentru finantarea datoriilor
ace$tora $i a neoilor lor de ine$titii $pri(inindu+$e pe o oferta de produ$e
inte%rate de finantare $i trezorerie!
Actiitatea de mana%ement al ri$cului $+a dezoltat att din punct
de edere conceptual# ct i al practicii# deenind o indu$trie n rile cu
piee financiare funcionale! =rice companie# fie ea din domeniul financiar+
bancar# fie de producie $au comer e'terior# are un departament de ri$c# o
politic de ri$c i obli%aia de a raporta operaiunile de acoperire a
ri$curilor pe care le ntreprinde! = %am comple' de in$trumente a fo$t
dezoltat# iar altele $unt adu$e zilnic n actualitate de in%ineria financiar#
ceea ce face po$ibil ca aproape orice tip de ri$c $ fie acoperit! Se poate
$pune c firmele nu mai au nici o $cuz pentru neaplicarea eficient a
ace$tei actiiti! Neaplicarea unei $trate%ii de &ed%in% poate fi o decizie n
$ine# dar nu e neaprat cea mai potriit! Contractele future$ i cu opiuni#
principalele in$trumente de mana%ement al ri$cului# tranzacionabile prin
bur$e# au cuno$cut o cretere permanent a olumului de tranzacionare!
Anul 7117 a nre%i$trat un record conform $tati$ticilor realizate de >uture$
Indu$trR A$$ociation! A$tfel# numrul total de contracte tranzacionate a
depit B#DD miliarde# ceea ce reprezint o cretere cu @O#EG fa de
193
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
olumul nre%i$trat n 7110! Trendul $+a meninut i n primul trime$tru al
ace$tui an# aloarea pieei deriatelor cre$cnd cu 0OG fa de cea
aferent aceleiai perioade a anului trecut!
In$trumentele financiare deriate ofer po$ibilitatea tran$ferului
ace$tui ri$c de la cei care au aer$iune fa de el# ctre cei care dore$c $
i+l a$ume! A$tfel# in$trumentele financiare deriate au dou utiliti:
determinarea preului iitor i tran$ferul ri$cului!
5a(oritatea celor care nu $unt familiarizai cu in$trumentele
financiare deriate ar putea $ $e %ndea$c la dou cate%orii de per$oane
$au entiti implicate n operaiuni cu ri$c! ,rima cate%orie e$te format din
$ocietile de a$i%urri care $e ocup cu acoperirea ri$curilor de diferite
tipuri# dar nici una dintre ace$tea nu emite polie pentru acoperirea
fluctuaiilor nefaorabile ale preului! Cea de+a doua cate%orie e$te format
din cei care au o mentalitate $peculati i care $e orienteaz dup deiza
]Cine nu ri$c nu cti%4!
Ri$cul fluctuaiei nefaorabile a preului e$te raiunea principal a
apariiei i dezoltrii in$trumentelor financiare deriate! ,entru c $unt
foarte multe preuri care o$cileaz# ace$te in$trumente ncearc $
acopere o %am ct mi lar% din ace$te preuri! ,rincipalele preuri izate
$unt cele ale materiilor prime $au ale acelor produ$e $au titluri pentru care
e'i$t un olum con$iderabil de tranzacii pe piaa la di$ponibil! De
a$emenea# preul alutelor# preul dobnzilor# al aciunilor $un cifre care ne
afecteaz zi de zi!
Dintre multiplele e'puneri la care $untem $upui# cele alutare i
preocup pe cei mai muli dintre mana%erii romni! Ace$te e'puneri $e
reflect direct n actele contabile ale oricrei companii# contul de diferene
de cur$ alutar fiind la ndemna oricui dorete $ afle ct a pierdut $au
cti%at din fluctuaiile cur$ului de $c&imb! Ri$cul alutar poate fi acoperit
prin contracte future$ pe diferena de cur$ alutar!
n Romnia# actiitatea de mana%ement al ri$curilor e$te ntr+o faz
incipient! ,uine companii i+au dezoltat propriile mecani$me de
m$urare i acoperire a ri$curilor# iar altele nu cuno$c aanta(ele pe care
le+ar obine aplicnd proceduri de(a con$acrate! De a$emenea#
in$trumentele de %e$tiune a ri$curilor trebuie dezoltate!
5ana%ementul profiturilor bancare $e afl n $trn$ le%tur cu
nielul de dezoltare al clientelei CLIC=5 i CLI,RI! Acea$t le%tur poate
fi (u$tificat printr+un $tudiu de caz al analizei unui punct de nzare pe
e'emplul BRD IASI! =biectul ace$tei cercetri e$te analiza actiitii i a
mediului e'tern al Sucur$alei 2udeene BRD IASI! n $tructur am analizat
dup cum urmeaz:
#2E3# 1
1/ 0123"3R1A P1R3415R6763 3 1$534AR1A P851"3A76763
9AR5
a) localitatea i zonele nvecinat
b) planul localitii, instituii, puncte de interes
194
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
P851"3A7 este estimat la O0@!111 clieni pentru $ericiile bancare din
care# potenial BRD+.S. @A@!111 8credite9 i 0OB!111 8depozite9 avnd ca
surs datele statistice (613.000 populaie n vrst de peste 18 ani) i cotele de pia
ale BRD-GSG n ai. ( 56% la plasamente i 27% la resurse atrase). Lund n calcul
doar populaia ocupat, cifrele devin: 318.000 poteniali clieni servicii bancare,
178.000 potenial clieni credite BRD, 86.000 potenial clieni depozite BRD.
19$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
2/ A"A73:A 1;51R"
2/1/ 410367 G18GRA23<
5unicipiul Iai
20
e$te $ituat n NE rii i face parte din (udeul Iai#
are o $uprafa de @OB1 &a! 2udeul $e necineaz la N cu (udeul Botoani#
la E cu Suceaa i Neam# la E + Republica 5oldoa# la S + Va$lui! 2udeul
Iai cuprinde 5unicipiul Iai# 5unicipiul ,acani# oraul Qrlu# oraul Tr%u
>rumo$ i EB de comune! 5unicipiul Iai cuprinde 0O cartiere: Ale'andru
cel Bun# Bucium# Centru# Copou# >rumoa$a# .alata# 5oara de Vnt#
Nicolina+C!U!.!# =bre(a# ,curari# Socola+Nicolina# Studene$c# Ttrai#
Ticu+Srrie# Sona Indu$trial ,curari# Sona Indu$trial Tutora!
Relieful e$te colinar# caracterizat prin $ituarea localitii n Cmpia
2i(iei Inferioare# n apropierea ,odiulului Central 5oldoene$c!
Clima e$te temperat continental!
Reeaua &idro%rafic e$te reprezentat de Ba&lui i afluenii $i :
Ciric# Cacaina# ,od%oria Copou# Nicolina# lacurile de acumulare Dumbraa#
Ciric# Dorobani! ,rincipalele cur$uri de ap pe teritoriul (udeBelui $unt:
,rut 8710Nm9# 2i(ia 80BONm9# Ba&lui 8DO Nm9# Siret 8FFNm9!
,rincipalele ci de comunicare : ci rutiere i feroiare# aeroport!
Infra$tructura: reele de curent electric# ap+canalizare# termoficare#
telefonie fi' i mobil# reea de tran$port rutier8drumuri naionale i
(udeene9# feroiar i aerian!
=biectie turi$tice: numeroa$e con$trucii din $ecolele -VI+-VIII#
lcauri de cult# muzee# ca$e memoriale!
Re$ur$e naturale: ar%il# calcar!
Cu priire la mediul %eo%rafic ca oportuniti oraul e$te un
important centru cultural# iar dezoltarea turi$mului local are bune
per$pectie!
2/2/ 410367 0148GRA23<
,rincipalele date demo%rafice cuprind:
,opulaia total
70
: E0D1AA
,opulaia urban 8loc!9: @EEOA7
,opulaia rural 8loc!9 : A@1A17
,opulaia pe orae?comune : ezi ane'a 7
Den$itatea: 0ADO loc? Nm
7
5icarea natural a populaiei: 1!@G
Analiza mediului demo%rafic a fo$t $i$tematizat a$tfel :
n tabelul B!0 am prezentat $e%mentarea pe %rupe de r$te a
populaiei
n tabelul B!7 am prezentat $e%mentarea pe criterii $ocio 6
demo%rafice a populaiei
20
Sursa: Orasele Romaniei de Ghe. Vlasceanu, . anos, Casa Editoriala Odeon,
Bucuresti 1998, p. 143
21
sursaJC.K.= Iasi, dataJ recens!mLnt 2002
196
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
n tabelul B!@ am prezentat $tructura populaiei pe $ectoare de
actiitate
Ta*)-u- :.2. S)0,)ntar)a +) 0ru+) d) "rst)
<18 18-24 25-44 45-60 60-69 >70 Total
Judet (nr
absolut)
211.906 117.424 240.460 135.166 75.252 61.916 842.124
Jude % 25.16 13.94 28.55 16.05 8.93 7.35 100
ar % 28.65 10.50 28.90 17.40 10.39 8.16 100
sursa: C.J.S. asi
data: recensmnt 2002
Fi0. :.2. Distri*uia +) "rst)
Ta*)-u- :.&. S)0,)ntar)a +) crit)rii socio%d),o0rafic)
Total
Populaia activ ocupat 318.000 357.000
ne-ocupat Someri
39.000
Populaia inactiv elevi, studeni 214.250 485.124
pensionari 203.357
alte situaii 67.517
sursa: CJS ai data: 1 iulie 2001
SOMAJ - rata omajului
La 30.06.2002, numrul omerilor era de 38.017.
Jude asi ara
12.5% 10.2%
sursa: CNS data: Mai 2002
Ta*)-u- :.(. Structura +o+u-ai)i +) s)ctoar) d) acti"itat)
Domenii de
activitate
valoare absolut
jude ai
% jude ai % ara
Servicii 74.300 23.36 34.39
Comer 28.300 8.89 12.45
ndustrie 65.800 20.69 42.5
Constructii 12.900 4.05 6.40
Agricultur 135.500 42.61 3.33
Silvicultura 1.200 0.3 0.94
<18
25%
18-24
11%
24-44
29%
44-60
17%
60-70
10%
>70
8%
19&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Total 318.000 100 100
sursa: CJS ai
data: 1 iulie 2001
Fi0. :.&. Distri*uia +) s)ctoar) d) acti"itat)
Cu priire la mediul demo%rafic concluziile pot fi $i$tematizate
a$tfel :
<on%lu.ii=
Oportuniti Ameninri
- procentaj nsemnat al
populaiei tinere
- omajul (superior mediei pe ar)
- numr mare al populaiei inactive
- grad mare de ocupare in agricultur
- pondere semnificativ a populaiei rurale
- migraie mare a populaiei (n special a celei
superior calificate) ctre alte zone
2/(/ 410367 1<8"843<
Nivelul salariului net
Jude ar
3.617.000 3.795.431
sursa: C.J.S asi data: 31.05.2002
O statistic realizat n 2001 arat urmatoarea distribuie a populaiei dup
nivelul salariului brut:
nivel salarial
(milioane lei)
procent din populaie
<2,5 53,8%
2,5-3,5 26,4%
3,5-5 11,5%
>5 8,5%
Analiza mediului economic a fo$t $i$tematizat a$tfel :
n tabelul B!A am prezentat $tructura $ocietilor comerciale n
funcie de cadrul (uridic
n tabelul B!B am prezentat principalele ramuri economice
reprezentatie
n tabelul B!O am prezentat $tructura a%enilor economici n
funcie de cifra de afaceri
n tabelul B!F am prezentat $ituaia principalilor a%eni economici
din teritoriu 8criteriu 6 cifra de afaceri9
Servicii
23%
ndustrie
21%
Constructii
4%
Agricultur
43%
Silvicultura
0.3%
Comer
9%
19'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
n tabelul B!E am prezentat $ituaia principalilor a%eni economici
din teritoriu 8criteriu 6 numrul de $alariai9
Ta*)-u- :.9. Structura soci)ti-or co,)rcia-) +n funci) d) cadru-
>uridic
SOCET COMERCALE Numr Procent
13.311 100
- capital privat 13.116 98,54
- capital mixt 49 0,37
- capital de stat 23 0,17
- regii autonome 5 0,04
- organizaii cooperatiste 110 0,82
- altele 8 0,06
Sursa: D.G.F.P.C.F.S. ai Data: :31.12.2001
Ta*)-u- :.:. !rinci+a-)-) ra,uri )cono,ic) r)+r)/)ntati")
Ramura Numr salariai % total activitate
comer 59.420 42,54
industrie 49.527 35,46
prestri servicii 2.342 1,68
agricultur 4.586 3,28
alte sectoare 23.792 17,03
sursa: D.G.F.P.C.F.S. data: 31.01.2001
Fi0. :.(. Nu,ru- sa-ariai-or din s)ctoar)-) d) acti"itat)
comert
436
agricultura
36
prestari ser"icii
26
industrie
3$6
alte sectoare
1&6
199
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Comentariile a$upra profitabilitii i reprezentatiitii ace$tor
ramuri $e refer la :
indu$trii mai bine reprezentate $unt indu$tria alimentar#
comerul# indu$tria farmaceutic 8 Antibiotice Iai realizeaz
aproape 0EG din producia pe ar9!
e'i$t per$pectie pentru dezoltarea indu$triei con$truciilor de
maini: ASAU# I5A5US# TEQN=T=N# TESC=NE-# NIC=LINA#
>=RTUS!

Ta*)-u- :.4. Structura a0)ni-or )cono,ici +n funci) d) cifra d)
afac)ri
cifra de afaceri (mil lei)
<250 250-500 500-1000 1.000-2.000 >2.000 total
Numr ageni
Economici
8.003 1.208 1.139 1.000 1.961 13.311
sursa: D.G.F.P.C.F.S ai data: 31.12.2001
Fi0. :.9. S)0,)ntar)a soci)ti-or co,)rcia-) du+ cifra d) afac)ri
Ta*)-u- :.5. Situaia +rinci+a-i-or a0)ni )cono,ici din t)ritoriu
@crit)riu < cifra d) afac)riA
Nr. Denumirea i adresa Activitate C.A. Profit Activitate
de export

Banca
colaboratoare
1. SC UNREA SA uleiuri vegetale 1.199,8 - DA B.R.D.
2. ANTBOTCE AS producie
medicamente
911,0 59,7 DA BRD, BCT
3. SC TEPRO SA Producie evi 717,8 - DA B.R.D.
ALFABANK
4. SC C.F. SA Construcii civile 523,9 21,2 B.R.D.
5. SC KOSAROM SA Producie
comercializare
carne
462,1 15,3 BANCPOST
PASCAN
59%
9%
9%
8%
15%
<250
250-500
500-1000
1.000-2.000
>2.000
200
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
6. SC TEROM SA Fibre sintetice 406,4 1,9 DA B.C.R, B.R.D
7. SC REMAR SA Reparaii
vagoane
397,2 0,6 DA BANCPOST
PASCAN
8. SC ROMPAK SA Producie-
comercializare
drojdie
377,6 54,6 DA ROBANK
B.R.D.
9. SC PHARMA SA Distribuie
medicamente
372,6 5,5 B.R.D
10. RA TERMOFCARE Agent termic 355,5 6,8 B.C.R., B.R.D
sursa: D.G.F.P.C.F.S. AS
data: 31.12.2001
Ta*)-u- :.6. Situaia +rinci+a-i-or a0)ni )cono,ici din t)ritoriu
@crit)riu < nu,r d) sa-ariaiA
Nr. Denumire numr de
salariai
Banca
colaboratoare
Convenii
carduri
1 SC TEROM SA 2344 B.C.R,B.R.D. DA
2 SC ASTEX SA 2138 B.R.D. -
3 SC REMAR SA 2092 BANCPOST
PASCAN
-
4 SC AS CONF SA 1858 B.R.D. DA
5 SC TEPRO SA 1844 B.R.D.,ALFA
BANK
-
6 R.A. TRANSPORT N COMUN 1833 B.R.D.,B.C.R -
7. ANTBOTCE AS 1760 BRD, BCT DA
7 SC CONSTRUCT FEROVARE SA 1568 B.R.D. DA
8 SC MOLDOMOBLA SA 1556 B.R.D. DA
9 SC ASAM SA 1313 B.R.D. DA
10 R.A APA CANAL 1302 B.R.D.,B.C.R. -
sursa: D.G.F.P.C.F.S. AS
data: 31.12.2001
Cu priire la mediul economic concluziile pot fi $i$tematizate a$tfel :
<on%lu.ii=
8'or#uni#i Ameninri
- cele mai mari societi comerciale
colaboreaz cu BRD-GSG
- fora economic redus (cele mai multe
societi comerciale au cifra de afaceri
sczut)
- insuficiena programelor de investiii n zon
3dei +n re.erv
- posibiliti de dezvoltare a activitilor comerciale n parcurile tehnologice (perimetrul
fostelor mari societi comerciale restructurate)
- reorganizarea fostelor regii i dobndirea unui grad nalt de autonomie al unor subdiviziuni
ale acestora (poteniali viitori clieni BRD-GSG)
2/4/ 410367 P87353< $8<3A7 3 <6756RA7
Comentariile $e refer la :
201
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
tradiie cultural deo$ebit de bo%at! ,rincipalele eenimente
culturale: VLa f^te de la mu$i"ueV# Tr%ul de ceramic Cucuteni#
>e$tialul de mod de la Iai# Srbatorile Iaului#
eenimente arti$tice: premiere ale Teatrului Naional i ale
Teatrului de copii i tineret Luceafrul# Concerte ale >ilarmonii
ieene# erni$a(e la .aleriile de Art# Cupola# Victoria# ,alatul
Culturii
eenimente $portie : dier$e competiii $portie internaionale
la: olei# &andbal# bo'# ru%bR# canota(!
numr de coli# unier$iti : 00 in$tituii de nmnt# B@
faculti# B11 coli %enerale# O1 de licee i coli po$tliceale
numr de internet caf/: FB# 7 teatre# 0 filarmonic# A
cinemato%rafe# etc!
Cu priire la mediul politic i cultural concluziile pot fi $intetizate
a$tfel :
<on%lu.ii=
8'or#uni#i Ameninri
- tradiie cultural foarte bogat
- lipsa investiiilor pentru pstrarea i
dezvoltarea fondului cultural
3dei +n re.erv
- valorificare prin turism a potenialului cultural
2/*/ 410367 23"A"<3AR !A"<AR
Analiza mediului financiar bancar a fo$t $i$tematizat a$tfel pe baza
datelor analizate :
n tabelul B!D am prezentat $ituaia in$tituiilor financiar + bancare
dup unele criterii date publicitii
n tabelul B!01 am prezentat analiza in$tituiilor bancare dup unele
caracteri$tici publicate
Ta*)-u- :.3. Situaia instituii-or financiar%*ancar) du+ un)-) crit)rii dat)
+u*-icitii
Nr. Denumire nr.
uniti
stat/
privat
Nr.
salariai
cota de pia
resurse atrase Plasamente
pers. fiz. pers. jur. Pers.
Fiz.
pers.jur.
1 BRD-GSG 4 P 129 27 32 56 41
2 BCR 3 S 200 35 38 33,5 30
3 BANCPOST 5 P 100 4 6 2 6
4 RAFFESEN 3 P 42 1 2 - 3
5 CEC 25 S 250 20 - 5 -
6 BCT 2 P 40 4 6 1 7
7 TRANSLVANA 1 P 30 2 3 2 3,5
8 ROBANK 1 P 20 2 2 - 3
9 ALPHA BANK 1 P 25 1 3 0,5 4
10 ROMANEASCA 1 P 25 1 3 - 0,8
11 FNANSBANK 1 P 20 1 2 - 0,5
12 ROMEXTERRA 1 P 25 1 2 - 0,5
13 EUROM BANK 1 P 18 0,5 0,5 - 0,2
202
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
14 MND BANK 1 P 20 0,5 0,5 - 0,5
sursa: B.N.R. AS data: 30.06.2002
203
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- :.2'.Ana-i/a instituii-or *ancar) du+ un)-) caract)ristici
+u*-icat)
Aspecte evaluate Banca
B
R
D
B
C
R
R
A

F
F
E

S
E
N
T
R
A
N
S

L
V
A
N

A
B
A
N
C

P
O
S
T
A
L
P
H
A

B
A
N
K
C
E
C
B
C

T
Program Orar
nclusiv smbta
7
Nu
8
Da
8
Da
8
Da
8
Da
7
Nu
7
da
8
Da
Localizare Acces*/atractivitate 9 9 9 8 8 8 8 9
Aspecte
materiale
Semnalistic
Spaiu
Dcor
Vitrin
nformaii afiate
9 7 8 7 7 7 6 8
Echipamente ATM, POS, cutii de
valori
9 7 7 5 8 5 4 8
Resurse
umane
nr consilieri clientel
nr operatori ghieu
total
9 9 8 8 8 7 6 8
Primire Timp de ateptare
Ospitalitate
9 5 7 7 6 8 5 8
Relaia cu
clientul
Amabilitate
Calitate
9 5 7 7 6 8 5 8
* se iau n considerare existena vadului comercial, parcri, mijloace de transport,etc.
,oziia BRD+.SD fa de concuren poate fi comentat a$tfel :
per$onal bine pre%tit# in$uficient numeric
ec&ipament core$punztor actiitii
notorietate ridicat
politic tarifar 8comi$ioane# dobnzi9 mai puin atracti!
Cu priire la mediul financiar 6 bancar $e poate concluziona
urmtoarele :
8'or#uni#i Ameninri
- poziia bun a BRD-GSG fa de
concuren
- intensificarea concurenei
- politica tarifar a concurenei
- dirijarea regiilor autonome spre
colaborarea cu BCR
3dei +n de.vol#are
- modificarea orarului, program cu publicul smbta
- nfiinarea de noi uniti BRD-GSG
2/6/ 5A73A G78!A7 3 $1G41"5AR1A P3113
Analiza a fo$t $i$tematizat n tabelul B!00 + $ituaia $ocietilor
comerciale din Iai
Ta*)-u- :.22.Situaia soci)ti-or co,)rcia-) din Iai
Numr Comentarii
PERSOANE JURDCE 13.311
204
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Regii autonome 5
Societi cu capital de stat 23
Societi capital privat 13.116
Societi capital mixt 49
Organizaii cooperatiste 110
Altele 8
PERSOANE FZCE 528.838* nu exista date privind
segmentarea pietei
pentru persoanele
fizice
Bonne gamme -
Marele public -
Tineri -
Vrstnici -
sursa: D.G.F.P.C.F.S. AS
data: 31.12.2001
*) raport BNR, Comportamentul financiar al populatiei si agentilor economici
in profil teritorial, februarie 2002
2/7/ A"A73:A 03AG"8$53< A 41036763 1;51R">
8P8R56"353 A41"3"R3
- procentaj nsemnat al populaiei
tinere
- oraul este un important centru
cultural.
- cele mai mari societi comerciale
colaboreaza cu BRD-GSG
- tradiie cultural foarte bogat
- poziia bun a BRD-GSG fa de
concuren
- omajul (superior mediei pe ar)
- numr mare al populaiei inactive
- grad mare de ocupare n agricultur
- pondere semnificativ a populaiei rurale
- migraie mare a populaiei (n special a celei superior
calificate) ctre alte zone
- fora economic redus (cele mai multe societi
comerciale au cifr de afaceri sczut)
- insuficiena programelor de investiii n zon
- lipsa investiiilor pentru pstrarea i dezvoltarea
fondului cultural
- intensificarea concurenei
- politica tarifar a concurenei
- dirijarea regiilor autonome spre colaborarea cu BCR
<8"<76:33
- Mediul nu prezint oportuniti deosebite din punctul de vedere al societilor comerciale.
Persoanele fizice reprezint ns un segment de pia care trebuie valorificat n continuare.
* se realizeaz doar pentru studiile privind crearea de noi ageni
20$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
(/ A"A73:A 3"51R"
(/1/ R1$6R$1
Co,)ntarii-) asu+ra r)surs)-or s) r)f)r -a8
r)surs) u,an) @+)rsona- d) conduc)r) +)rsona-
o+)rati" ")c?i,)a ,)di) +) +ostD+n *ancD+n funci)D ti,+ d)
-ucru a*s)n)A
Numrul total de $alariai ai Sucur$alei 2udeene Iai e$te de 07D!
- din care la a%enii: 7B
,er$onal : +conducere : F
+e'ecuie : 077
Vec&imea medie n banc : E ani
Vec&imea medie pe po$t : F#B ani
Vec&imea medie n funcie pentru per$onalul de conducere : B#B ani
Timpul mediu de lucru efecti : D#B ore?zi
Ab$ene : +
)c?i+a,)nt) @ATM !OS !C fa. co+iatoar) ,aini d)
nu,rat *anii )tc.A
Ec&ipamente : E autoturi$me# 0 tran$port alori# 0B copiatoare# 0A fa'uri#
0@1 calculatoare# DD imprimante# 7F maini de numrat bani# 07 maini de
erificat bancnote# B maini de le%at bancnote# 0 central telefonic# 0B
bancomate! 7A ,=S+uri
(/2 <731"517A
a) segmentarea: persoane juridice - persoane fizice
persoane fizice Persoane juridice Total
Sucursala
Sucursala %
37.201
89,58%
4.327
10,42%
41.528
100,00
reea % 92% 7% 100%
b) segmentarea clienilor persoane fizice
1. segmentarea pe vrste
<18 18-24 25-44 45-60 60-69 >70 Total
Sucursala (nr
absolut)
Sucursala (%)
381
1,02
1.526
4,10
15.569
41,85
12.265
32,97
3.972
10,68
3.488
9,38
37.201
100,00
Reea %
c) segmentarea persoanelor juridice
- pe ramuri de activitate
Ramura Numr clieni % clieni agenie % clieni reea
ndustrie 166 3,84
Comer 2.365 54,66
Construcii 172 3,98
Agricultur 117 2,70
Silvicultur 6 0,14
Prestri servicii 767 17,73
Altele 734 16,96
Total 4.327 100 100
206
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
- dupa rulajul debitor
Rulajul debitor(mil lei) Total
<250 250-500 500-1000 1.000-2.000 >2.000
Numr clieni 2.911 346 295 266 509 4.327
% clieni
sucursal
67,28 8,00 6,82 6,15 11,76 100,00
- dupa rulajul creditor
Rulajul creditor (mil lei) Total
<250 250-500 500-1000 1.000-2.000 >2.000
Numr clieni 2.919 338 307 253 510 4.327
% clieni
sucursal
67,46 7,81 7,09 5,85 11,79 100,00
<8"<76:33 A$6PRA <731"51713
Puncte forte de consolidat Puncte forte n construcie
- existena clienilor tradiionali
- clientela diversificat
- piaa tinerilor
Puncte slabe dei n rezerv
- rulajele reduse - acordarea de faciliti pentru atragerea i
fidelizarea clienilor
- angajarea de personal pe perioade
determinate , cnd volumul de activitate
sporit reclam aceast msur
(/(/ R1:675A51 <A735A53?1 A71 1;P78A5R33
Reclamaii : de la nceputul anului, au fost primite 99 de reclamaii, din care 2 nefondate,
restul fiind soluionate sau n curs de soluionare (majoritatea au ca motiv probleme legate
de funcionarea -Bank).
Estimare personal a gradului de cunoatere: 85% n medie.
Situatia debitorilor $e prezinta a$tfel:
20&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- :.2&.Situaia d)*itori-or -a data d) (2 d)c),*ri) &''&
5i' %redi# "ume de@i#or ?aloarea
de@i#ului
mil/lei
"a#ura
de@i#ului
Per&'e%#iva
'ro%edurii
de li%-idare)
m&uri
5ermen
de
li%-idare
e&#ima#
Adu&
+n
Au&#iie
Stocuri
gru
SC CEREALCOM
SA AS
71.961,1 Credit+dobanzi Faliment 2003 Da
Mijloace
circulante
SC PN
CONSTRUCT
SRL TG.FRUMOS
82,5 '' '' 2002 Da
Linie credit SC NYTA COMP
SRL AS
550,0 '' Executare
silit
2003 Da
Mijloace
circulante
SC FLAVO SRL
AS
866,0 '' Faliment 2002 Da
Credit
BRD
SC
MOLDOMOBLA
SA AS
143.906,7 '' Restructurare 2004 Nu
Linie credit SC ROMTA
LEGNAM SA
AS
4.521,4 '' Faliment 2002 Da
Mijloace
circulante
SC ELSA SRL
AS
724,4 '' '' '' Da
'' SC ANDRE
MPEX SRL AS
324,7 '' '' '' Da
'' SC PRGAR SRL
AS
236,7 '' '' 2003 Da
'' SC ALEX TEO
SRL AS
7,0 '' Lichidat Lichidat
'' SC LEXEM SRL
AS
1.419,5 '' Faliment 2002 Da
Nevoi
personale
SMANSCH
LEON
31,0 '' Executare
silit
2003 Da
585A7
G1"1RA7
224/6(1)0
(/4/ R1:675A51 <A"535A53?1 A71 1;P78A5R33
Rezultatele cantitative ale exploatrii sunt sintetizate n tabelele 5.13, 5.14, i 5.15.
Ta*)-u- :.2(.Conc-u/ii asu+ra r)/u-tat)-or cantitati") a-)
).+-oatrii
Puncte forte de consolidat Puncte forte n construcie
- calitatea ridicat a serviciilor
- cota de pia
- gama divers de produse
- consolidarea relaiei consilier clientel-societate
comercial
- fidelizarea clienilor i atragerea de noi clieni
Puncte slabe dei n rezerv
- problemele legate de -bank
- competene reduse
- programul ncrcat, cu urmri asupra
lucrului cu clienii
- compartiment special pentru clienii bonne-gamme
20'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- :.29. R)/u-tat)-) cantitati") a- ).+-oatrii +ri"ind +)rsoan)-) fi/ic)
3).)..2))2 4214C#56!44 #C54*4544
,!61+C4# 4 756C+!4LE
9AR=%(3A <IBICA
,!61+C4# 8aloric mil
lei9
756C 8numeric9 I37ICA 7A
9A3A8R(RA
19
=%47 A7IM 4M3(R
29
Luna +n curs Cumul
anual
7fritul
perioadei
: (-12 ilioane 4AI : (-12
39
Clieni 8numr9 ; total$ din
care<
clieni acti"i
Conturi la edere ; total$ din
care <
n lei
n "alut
conturi de card
1epo&ite la termen ; total$ din
care <
n lei
n "alut
(sigur!ri de "ia5!. =te;ar
Fonduri comune de plasament
.))
.))
2.572
3.91'
-1.346
-
'.775
10.$42
-1.&6&
54
1.)11$7
-
-
36.$$',0
12.1&3,0
24.3'$,0
-
'0&.1$6,0
40$.&02,0
401.4$4,0
-
5.154$.
3&.201
3&.201
6&.$2'
-
-
$1.9&2
1&.930
-
-
346
53
209
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
9ersoane fi#ice N total, din careJ
Credite neoi personale ; total$
din care <
credite ne"oi personale
credite bunuri de folosin
ndelungat
credite ne"oi gospodreti
credite acOi#iii automobile,
din care, con"enii 7(CI(
con"enii RA3(M48
credite carduri bancare
(lte credite 1cumprare de aciuni0
Credite imobiliare
4easing
9rofesiuni liberale- total, din care J
productori agricoli indi"iduali
699,3
426
6.&&',1
4.&6',$
2$6,2
2&3,1
1.11',&
'1,2
-41,$
-
-
361,6
-
-&','
110.&9&,1
102.23$,&
60.4$',$
$.'4$,0
2.$24,6
33.40&,6
26.2$4,0
2$2,0
-
-
'.$61,4
-
949,2
-
&.0&3
&.06$
$.$06
&92
62
&0$
436
3
-
-
14$
-
'
Carduri N total, din care J
(A=8R%
?I=( A4AC8R%3
?I=( C4(==IC n lei
?I=( C4(==IC n dolari
(sigur!ri mi;loace de plat!
Contracte =anca la 1istan
8(obil =an>in%9
(ltele J
Bnc?iriere casete de alori
'&$
4&9
6
3'6
4
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
$1.9&2
23.1$2
1'.9&0
9.&33
11&
-
-
-
133
49

2
2
2
2
2
2
10
procenta; din numrul de clieni persoane fi#ice P
20
soldul mediu unitar 1stocuri medii globale . numr conturi sau produse0 P
30
6 -12 J asupra stocului
deflatat P
40
edia pe operaie
210
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- :.2:. R)/u-tat)-) cantitati") a- ).+-oatrii +ri"ind +)rsoan)-) >uridic)
9AR=%(3A KMRI7ICA
3).)..2))2
,!61+C4# 8numeric9 756C 8numeric9 4214CE 1E
,E2E5!#!E
19
76L1 (E14+ L+2#!
29
4una n curs Cumul
annual
=fritul
perioadei
: (-12 (ilioane Lei : (-12
39
211
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Clieni 8numr9 ;total$ din care<
clieni acti"i
Conturi la "edere N total, din care J
n lei
n "alut
Conturi de card
ari clieni multinaionali
ari clieni locali
7epo#ite la termen N total, din care J
n lei
n "alut
Fonduri comune de plasament
Credite ; total$ din care <
4inii de credit pentru apro"i#ionare, producie i "n#are
Credite pentru ne"oi temporare i se#oniere
credite pentru descoperiri de cont
Credite pentru acti"itatea de e@port
Credite pentru cumprarea de aciuni
Credite de in"estiii
4inii de finanare din surse e@terne
Factorin%
Forfaitin%
Leasin%
Carduri de plat-total$ din care <
?I=( :M=I3A== n lei
?I=( :M=I3A== n dolari
5erminale de plat
Electronic/
(cceptri de carduri
Contracte telematic <
M48I2
63
63
$3
$.000,0
-949,0
$.949,0
-
-
-
20
12.&24,0
13.$&2,0
-'4',0
9.300,0
$
-36.4&',0
-43.69$,4
$.$91,$
1.0&0,$
-
-6,9
-'1,6
643,9
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
263.'$6,0
13&.&09,0
126.14&,0
-
-
-
1&1.'01,0
1$2.'99,0
1'.902,0
29.400,0
&$4.132,0
$63.326,6
$.662,'
1.300,0
1.000,0
1&9,1
1&'.6&9,0
3.9'4,$
2.000,0
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
4.32&
4.32&
$.0'&
-
-
300
-
-
'06
-
-
6$
2$4
-
-
-
-
-
-
-
1
-
-
300
23$
6$
-
-
39
13
'1
49
2
2
2
2
10
procenta; din numrul de clieni persoane ;uridice P
20
soldul mediu unitar 1stocuri medii globale . numr conturi sau produse0 P
30
6 -12 J asupra
stocului deflatat
40
edia pe operaie
212
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
C#,45#L+!4 8,E!76#2E F4@4CE9
#si%urri de ia. 7te-ar
Fonduri comune de plasament
Credite de consum ; total$ din care <
credite pentru ne"oi personale
credite pentru bunuri de folosin ndelungat
credite pentru ne"oi gospodreti
credite pentru acOi#iionare de auto"eOicule,
din care, con"enii 7(CI(
credite carduri bancare
alte credite pentru persoane fi#ice autori#ate

Credite imobiliare
Leasin%
Luna +n curs mil lei Cumul anual mil lei : (-12
19
-
1.011,&
6.33&,&
4.&6',$
2$6,2
2&3,1
1.11',&
'1,2
-
-&','
361,6
-
163
$.1$4,6
103.1'4,9
60.4$',$
$.'4$,0
2.$24,6
33.40&,6
26.2$4,0
-
949,2
'.$61,4
-
,!61+C44 C#,45#L+!4 8,E!76#2E A+!414CE9
Fonduri Comune de ,lasament
Credite de inestiii

Leasin%
Luna +n curs Cumul anual : (-12
19
9.300,0
-'1,6
-
29.400,0
1&'.6&9,0
-
213
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
10
6 -12 J asupra stocului deflatat
214
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
4/ 4A5R3<1 03AG"8$53< G78!A7A
PUNCTE FORTE DE CONSOLIDAT PUNCTE FORTE N CONSTRUCIE
E
X
T
E
R
N
E
- procenta !nse"nat al popula#iei
tinere
- ora$ul este un i"portant centru
cultural%
- cele "ai "ari societ&#i co"erciale
cola'oreaz& cu (RD)*S*
- tra+i#ie cultural& ,oarte 'o-at&
- pozi#ia 'un& a (RD)*S* ,a#& +e
concuren#&
) +ez.oltarea !n .iitor a "e+iului econo"ic
I
N
T
E
R
N
E
) pozi#ia 'un& a (RD)*S* ,a#& +e
concuren#&
) atra-erea +e noi clien#i $i ,i+elizarea
celor e/isten#i
PUNCTE SLA(E IDEI N DE01OLTARE
E
X
T
E
R
N
E
) lipsa oportunit&#ilor +eose'ite
I
N
T
E
R
N
E
- !n,iin#area +e noi a-en#ii
- o,erirea +e pac2ete +e pro-ra"e
a+aptate ne.oilor societ&#ilor
co"erciale 3pentru atra-erea +e noi
clien#i inclusi. +e la concuren#&4
ACUNEA 1
DENUMREA ACUN
atragerea de noi clieni dintre societile
comerciale cu lichiditi mari, n prezent
clieni ai altor bnci
SCOP
creterea lichiditilor
21$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
SEGMENTUL NT
societi comerciale cu lichiditi mari
OBECTVE
creterea numrului de clieni persoane
juridice i a lichiditilor
METODE
aciuni comerciale
RESURSE
DURATA S PEROADA
6 luni
BLAN S EVALUARE
ACUNEA 2
- creterea numrului de POS
ACUNEA 3
- colectarea de numerar de la sediul firmelor, (dup programul cu clienii al bncii)
ACTUNEA 4
- identificarea zonei optime pentru amplasarea unei noi agentii BRD-GSG
ACTUNEA 5
- studiul oportunitii unei eventuale agenii n Pacani
216
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
'.2.%elatia risc - profit in activitatea de creditare
Unul dintre domeniile cele mai importante ale mana%ementului
bancar e$te %e$tionarea ri$cului! Bancile trebuie $a faca fata multor tipuri
de ri$c ! Un e'emplu edificator e$te ri$cul in actiitatea de creditare!
,entru a conduce eficient o afacere trebuie identificate ri$curile
po$ibile cu care afacerea re$pectia $e poate confrunta! <n functie de
atitudinea fata de ri$c 8$e dore$te a$umarea unor ri$curi mai mici $au mai
mari9# mana%ementul companiei re$pectie decide cum a %e$tiona ri$cul!
Succe$ul in afaceri depinde de a$umarea unor ri$curi! >ara
a$umarea unui element de ri$c profitul realizat poate fi de$tul de $cazut!
A$um"ndu+ti mai multe ri$curi# cre$c $i $an$ele obtinerii unui profit mai
important!
Acea$ta in$emna $tudierea po$ibilitatilor de ine$titii pe pietele
monetar + financiare care $a aduca un profit clientilor bancii $i actionarilor#
dar# in acela$i timp# reducerea ri$cului la un niel acceptabil# in orice
actiitate pre$upune un element de ri$c# care nu a putut fi anticipat! <n
momentul acordarii unui credit banca i$i ia ri$cul de a nu primi inapoi banii
imprumutati $i dob"nda aferenta !
C"nd ine$te$ti intr+o companie cumpar"nd actiuni iti a$umi ri$cul
ca acea companie $a inre%i$treze in iitor pierderi $au $a dea faliment!
A$um"ndu+ti un ri$c a$tepti un beneficiu $ub forma de dob"nda in cazul
unui imprumut $au diidende in cazul cumpararii unor actiuni!
Ri$cul imbraca mai multe forme dintre care cele cu caracter
%eneral pentru orice tip de afaceri $unt:
ri$cul operational e$te un ri$c potential care con$ta in
po$ibilitatea ca in cur$ul derularii afacerii $a apara $incope
datorate unui mana%ement core$punzator# erori umane $au
fraude;
ri$cul financiar $e refera la flu'urile de di$ponibilitati care
permit o continuitate a afacerii in bune conditii in care $e
include ri$curile le%ate de rata dob"nzii $au de $c&imb
alutar precum $i ri$curile de ine$titii in ec&ipamente cladiri
$i re$ur$e umane;
ri$cul pietii reprezinta ri$cul de a de$fa$ura actiitatea intr+un
anumit tip de piata;
ri$cul $trate%ic apare c"nd $trate%iile adoptate de
conducerea firmei nu $unt eficiente ;
ri$cul le%i$lati $e refera la potentialele $c&imbari de
le%i$latie $au re%lementari care ar putea aea un efect
ne%ati a$upra $ocietatii!
Bancile trebuie $a admini$treze $i alte ri$curi# $pecifice actiitatii
bancare! .e$tion"nd ri$cul clientilor $ai# ca a%enti intermediari pe piata
monetar financiara# bancile obtin profit din diferentele dintre rata dob"nzii
la imprumuturile acordate $i rata dob"nzii la depozitele atra$e $au la
modul %eneral diferentele intre eniturile obtinute prin pla$amente $i
co$turile $ur$elor de finantare!
Ri$curile $pecifice a$ociate cu actiitatea bancara $e refera la :
ri$cul de creditare 6 credite neperformante;
21&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
ri$cul ratei de $c&imb alutar 6 alutele pot flota intr+un $en$
nea$teptat $au intr+o mai mare ma$ura dec"t a fo$t anticipat;
ri$cul de rata a dob"nzii 6 rata dob"nzii pe piata $e modifica intr+
un mod care nu a putut fi anticipat!
Toate afacerile iau in con$iderare un element de ri$c# care $a le
a$i%ure un profit potential! 5odul in care afacerea trateaza diferitele tipuri
de ri$c $i felul in care compania decide $a le %e$tioneze reprezinta un
criteriu important in $tabilirea $tructurii or%anizatorice a companie $i a
modului de a actiona pe piata in relatiile cu clientii $i concurentii!
Apetitul la ri$c reprezinta un termen %eneral menit $a ma$oare
tendinta unor per$oane catre un %rad de ri$c mai ridicat $au mai $cazut! El
e$te determinat de o combinatie de doi factori principali: e'perinta
indiiduala $i inclinatia naturala# %enetica de a+ti a$uma $au nu ri$curi fiind
influentat $i de obli%atiile fata de terte per$oane!
5ana%ementul bancii c"nd decide comportamentul fata de anumite
ri$curi ce pot aparea in actiitatea bancii# a lua in con$iderare propria
atitudine fata de ri$c# perceptia per$onala a$upra nielului ri$cului#
e'perienta bancii in domeniu $i re$pon$abilitatile fata de terti 8per$onal#
clienti # actionari9! E$te bine ca functionarii bacari $a cunoa$ca apetitul
fata de ri$c al clientilor $ai pentru a putea ne%ocia mai bine cu ace$tia rata
dob"nzii# nielele de comi$ioane $i compatibilitatea produ$elor bancare!
C"nd un client are un apetit ridicat fata de ri$c ace$t lucru ii poate crea
premizele uni profit mai mare dar in acela$i timp contractul de credit cu
ace$t client deine mai ri$cant 8banca i$i a$uma mai multe ri$curi9! <ntr+
un climat caracterizat printr+o concurenta mare banca trebuie $a acorde
credite pentru a %enera un profit pentru depozitele atra$e# care uneori nu
pot aea o dob"nda corelata cu %radul de ri$c al imprumutului!
Conducerea bancii trebuie $a ia decizia a$umarii ace$tui ri$c 8credite
neperformante9 $au $a+$i a$ume ri$cul de a nu reu$i $a %enereze un flu'
monetar $uficient pentru plata diidendelor $i a dob"nzilor la depozitele
atra$e!
Atitudinea fata de ri$c a unei per$oane $e poate $c&imba a$tfel :
mai multa aer$iune fata de ri$c dec"t in mod normal# dar
inca e$te pre%atita $a accepte anumite ri$curi;
foarte precauta# precautie care de$cre$te cu timpul ;
per$oana a aea aer$iune fata de ri$c ;
foarte probabil ca per$oana in cauza $a accepte un ri$c mai
ridicat dec"t normal!
Depunatorii au apetitul la ri$c cel mai $cazut# ei pla$"nd banii la
banca pentru $i%uranta $i pentru dob"nda! Unul din $copurile
re%lementarilor in domeniul bancar e$te de a mentine increderea
depunatorilor!
<n conditii de concurenta neloiala Trezoreria $tatului colecteaza
re$ur$e de la populatie in conditii de dob"nda $uperioare pietei monetare
bancare finant"nd a$tfel deficitul bu%etar al $tatului!
Bancile trebuie $a aiba o atitudine precauta datorita
re$pon$abilitatii $ociale pe care le au $i datorita faptului ca trebuie $a
obtina aniturile nece$are pentru plata dob"nzilor $ur$elor atra$e !
<n eentualitatea falimentului bancar actionarii $unt ultimii care i$i
or recupera creantele!
Clientii care imprumuta bani prezinta cel mai mare apetit la ri$c! Ei
reprezinta intreprinzatorii care folo$e$c capitalul lor $i capitalul de ri$c
atra$ pentru a conduce o actiitate profitabila!
21'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ri$cul reprezinta probabilitatea ca o tranzactie in urma careia $e
a$teapta un anumit profit $a e$ueze $i $a nu $e obtina profitul $contat!
,entru a intele%e mai bine raportul intre ri$c $i profiturile bancare
putem reprezenta %rafic profitul minim pe care un ine$titor l+ar a$tepta#
in mod normal# pentru diferitele niele ale ri$cului! Linia care rezulta $e
nume$te curba indiferentei fata de ri$c!
,rimul punct luat in con$iderare reprezinta profitul pe care l+ar
%enera o tranzactie fara ri$c! Ace$ta nu e$te in mod normal zero in $pecial
in conte'tul financiar# deoarece trebuie oferite anumite $timulente unei
per$oane pentru a o conin%e $a ofere dreptul de a+i fi utilizati banii! Ace$t
lucru e$te nece$ar deoarece per$oana re$pectia ar putea utiliza banii $ai
in alte $copuri ceea ce i+ar aduce alte beneficii nefinanciare!
Analiz"nd po$ibitatile e'i$tente in derularea unei afaceri $e poate
aprecia ca e'i$ta momente c"nd trebuie alea$a o arianta dintre mai
multe ariante care au un %rad diferit de ri$c! Rolul mana%erului e$te de a
calcula ri%uro$ ri$cul $i de a ale%e arianta care a$i%ura cel mai bun profit
la cate%oria ei de ri$c!
Rata dob"nzii $olicitata e$te diferita de la ine$titor la ine$titor in
functie de apetitul la ri$c al fiecaruia $i poate fi ma$urata prin $tudierea
curbei indiferentei fata de ri$c! Acea$ta curba poate fi tra$ata pentru
oricare ine$titor daca $e cunoa$te rata dob"nzii $olicitate pentru un tip de
ine$titie financiara# indiferent de ri$cul pe care acea$ta il pre$upune!
S+a folo$it notiunea de curba a indiferentei la ri$c pentru a intele%e
mai bine relatia dintre ri$c $i profit! Elaborarea $i utilizarea curbelor
indiferentei fata de ri$c# pot deeni mult mai comple'e 8de e'emplu
compararea indiferentei fata de ri$c a unor ine$titori# cu profiturile
potentiale di$ponibile# la un moment dat pe piata pentru a edea cum $e
pot ma'imiza beneficiiile!
Rata profitului e$te comparata cu %radul de ri$c al ine$titiei
re$pectie! Daca ri$cul a$ociat unei ine$titii de capital 8titluri de
participare9 cre$te# ine$titorul $au actionarul a $olicita rate mai inalte
ale profitului! Daca nu $e obtin ace$te rate# actionarii fie or folo$i puterea
lor de ot pentru a $c&imba mana%ementul firmei# fie daca actiunile pe
care la detin au lic&iditate pe piata i$i or inde actiunile# ambele ariante
a"nd drept efect reducerea pretului actiunilor!
= metoda $impla de e$timare a %radului de ri$c al unei tranzactii
e$te de a calcula rata profitului oferita in comparatie cu ratele profitului ce
$e pot obtine din alte tranzactii de acela$i tip! Acea$ta metoda poate fi
aplicata cu $ucce$ numai pentru pietele care au %rad ri$icat de
competitiitate cum ar fi bur$ele de alori $i pietele interbancare!
5edia ponderata a ratelor profitului obtinute intr+o perioada de timp
pentru un anumit tip de tranzactie reprezinta rata profitului pro%nozata
pentru o iitoare tranzactie de acela$I tip# iar abaterea $tandard reprezinta
ma$ura ri$cului pentru rata pro%nozata!
Daca rata pro%nozata a dob"nzii are o abatere $tandard mai mare#
deci un ri$c mai ridicat# $e confirma ca po$ibilitatea unui profit mai mare
e$te a$ociata cu un ri$c mai ridicat!
,e anumite piete de capital actiunile $unt impartite pe anumite
cate%orii care reflecta olumul tranzactiilor $i %radul de ri$c! 5arile
companii internationale care dore$c $a atra%a fonduri din emi$iunea de
actiuni $i prin imprumuturi pe pietele monetare $i financiare $unt cotate
de a%entii internationale ! Ace$te cotatii e'prima probabilitatea de e$ec a
companiei in iitor! Ace$t lucru permite ine$titorilor $a cunoa$ca ri$cul
a$ociat cu in$titutia financiara re$pectia $i# compar"nd profitul potential
219
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
al unor ine$titii a$emanatoare $a ia o decizie pertinenta! = companie care
a fi pentru prima data cotata de o a%entie internationala e$te te$tata
printr+un interiu din care $a rezulta urmatoarele a$pecte :
i$toria firmei re$pectie;
$trate%ia pe care o aplica compania ;
derularea curenta a operatiunilor firmei;
capitalul $i $ur$ele de finantare!
A%entii internationale coteaza firmele prin e'primarea probabilitatii
de e$ec a ace$tora in urmatorii 01 ani!
= firma cotata cu BBB dupa a%entia IBCA prezinta un ri$c de e$ec
de BG# procenta( care $e refera la intrea%a perioada de 01 ani $i deci
probabilitatea de a+ti recupera banii# daca ine$titia a fo$t facuta pe un
timp mai $curt e$te mai mare!
,entru principalele in$titutii cotate rata dob"nzii pe care trebuie $a
o ac&ite e$te determinata de tipul de imprumut $i de cotarea pe care o au;
companiile $unt foarte $en$ibile la $c&imbarea cotatiei in $pecial la
$caderea ace$teia!
.e$tiunea ri$curilor bancare implica $i anumite co$turi! Co$turile
admini$trarii unor ri$curi 8reducerii ri$cului9 $unt mai mari dec"t $uma care
$+ar putea pierde 8ri$cul propriu+zi$9! 5ana%ementul nu a mai lua ma$uri
de reducere a ri$cului# deoarece co$tul depa$e$te eentuala pierdere! <n
ederea luarii deciziei de acoperire a ri$cului# efectu"nd anumite c&eltuieli
$e calculeaza pierderea probabila 8co$tul ri$cului9! Ace$t lucru $e face prin
multiplicarea alorii pierderii a$teptate cu probabilitatea realizarii ace$tei
pierderi!
,entru a ilu$tra relatia ri$c + profit prezentam urmatorul e'emplu: o
per$oana fizica di$pune de 011 mil!lei pentru a fi ine$titi! <n ultimul an
rata dob"nzii pentru un depozit bancar de @ luni a fo$t : O1 G# BEG# O1G#
BFG # O7G# BEG# OAG# O7G# O0G# O7G# OAG# O7G! Care e$te rata
profitului pro%nozata $i ri$cul a$ociat ei _ = alta banca ofera po$ibilitatea
ine$titionala tot pentru @ luni! Cele trei rate anterioare ale profitului
pentru ace$t tip de ine$titie au fo$t FBG# E1G $i A1G! Care e$te decizia
optima _
Rezolarea pre$upune $tabilirea probabilitatii frecentei de aparitie
a ratei dob"nzii 8tabelul B!0O9!
Ta*)-u- :.24. Ca-cu-u- +ro*a*i-itatii rat)i do*7n/ii
Va-oar)a rat)i
do*7n/ii
@VA
Fr)c")nta d)
a+ariti)
@fA
!ro*a*i-itat)a
:5; 2 282& ''6(
:6; & &82& '245
4'; & &82& '245
42; 2 282& ''6(
4&; 9 982& '(((
49; & &82& '245
Sur$a: Norme de creditare BRD
220
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
R

i
i i
(
,( #
8B!09
unde: R rata profitului pro%nozat;
R O1#E@G!
Ri$cul a$ociat ace$tei rate a profitului pro%nozat e$te abaterea
$tandard 8di$per$ia9 :


i
i
(
#
2
0 1
7#0DG 8B!79
<n cazul po$ibilitatii de ine$titie pe trei luni rata profitului
pro%nozat e$te urmatoarea :
R
3
40 '0 &$ + +
OB G
8B!@9

3
62$ 22$ 100 + +
0F#E G
8B!A9
Cu toate ca in cazul al doilea $e poate obtine un profit pro%nozat
putin mai mare 8OBG fata de O1#E@G9# ri$cul e$te de pe$te opt ori mai
ridicat# fiind de preferat prima arianta# cea a depozitului bancar pe
termen de trei luni!
'..Prognoza profiturilor bancare in functie de risc. 7eterminarea
zonei de prognoza
Determinarea zonei de pro%noza con$ta in calculul unui interal de
incredere al predictorilor care cre$te daca pe l"n%a aloarea nielului
pentru un orizont obtinut prin pro%noza punctuala $e calculeaza o zona de
ariatie prin pro%noza prin interal de incredere!
,e baza datelor din tabelul nr!B!0F $e poate calcula zona de
ariatie iitoare pentru a pro%noza profitul bancar! .raficele ane'a au fo$t
intocmite pe baza datelor din tabel dupa o relatie polinomiala $eparat
pentru ,rofitul brut aferent Veniturilor nca$ate $i $eparat pentru ,rofitul
brut aferent Veniturilor Totale!
221
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ta*)-u- :.25. E"o-utia +rinci+a-i-or indicatori ai +rofitu-ui in +)rioada 2334 % 2333
%,ii -)i%
Indi
c
2334
(2.2&
2335
(2.'(
2335
('.'4
2335
('.'3
2335
(2.2&
2336
(2.'(
2336
('.'4
2336
('.'3
2336
(2.2&
2333
(2.'(
2333
('.'4
&'''
(2.2&
&''2
(2.2&
VT &9.92
5
2&.'&
'
((.93
4
:6.&4
5
3&.('
(
(9.99
2
45.'4
2
2''(9
&
2:4(&
3
:5.6&
3
22(5
'(
(42.54(
:
4(4442
4'
VI &(.45
4
3.364 (&.44
(
::.53
4
63.59
'
&3.&3
5
:6.93
(
65.&26 2:::9
4
:5.92
5
22&'
(:
(::.5&2
:
4&:422.
&
CT 2&.:3
:
6.926 &4.92
:
99.&9
5
46.('
6
&4.33
(
::.(6
4
6&.469 29535
9
(2.&4
'
49.:3
3
&9(.&5(
&
:43563
94
!VT 22.6&
&
(.4'& 5.'62 29.'&
'
&(.33
:
5.996 22.45
:
25.4:6 6.(:: &4.:4
3
93.2'
9
22693'
(
4465&2
9
!VI 22.'6
2
2.:46 4.&96 22.:9
3
&2.9(
&
&.('9 (.2'5 9.:(9 5.:5& &4.2:
5
95.9(
4
22&.996
(
::6&25
Sur$a: Date BRD
Ta*)-u- :.26. Situaia contu-ui d) +rofit -a (2.2'.&''&
%,i- -)i%
Indicatori 1ru+ Iai Iai #otoani Vas-ui
%V)nitu- n)t *ancar ('9955 &'5346 9663( 95424
%C?)-tui)-i 0)n)ra-) 699:' :&55( 296'& 24659
%!rofit *rut din ).+-oatar) &&''&6 2::23: (9'3& ('59&
%Costu- n)t a- riscu-ui *ancar &&542 &'''9 (524 %3:3
%R)/u-tatu- n)t ).c)+iona- %(:2 %&4& %:& %(6
%!rofitu- *rut &9&9(6 2593(4 (55:4 &359:
+Venituri nenca$ate 0@010 EDDF 0EA7 77O7
%!rofitu- *rut +ncasat &&3((5 24:3(3 (:329 &596(
+Numrul mediu de $alariai 717 07O @O A1
%!rofit *rut +ncasat +)
sa-ariat
22(: 2(25 336 465
Sur$a: Date BRD
222
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Se cuno$c urmatoarele relatii de analiza $i pro%noza :
\ K 1#110O-
O
+ 00#0D-
B
U @@77D-
A
+ 8BEU1#F9-
@
U 8BEU019-
7
+
87EU0@9- U 8AEU0B9
8B!B9
\ K 1#11@F-
O
+ 7O#11A-
B
U FOF1@-
A
+ 80EU1#E9-
@
U 80EU009-
7
+
8BEU0@9-U80EU0O9
8B!O9
unde : \ + profitul in mii lei;
- + ariabila data;
E + con$tanta informatica!
Eolutia profitului ,VT e$te corect ilu$trata de cea de a doua relatie#
iar ,VI de$cri$a prin relatia polinomiala ne arata o eolutie $inu$oidala a
profitului ceea ce ne conduce la concluzia ca pentru o analiza corecta e$te
nece$ara utilizarea $i a altor functii cum ar fi modelul T=RNVIST#
.=5,ERTS $au lo%i$tic!
,entru o analiza cu caracter didactic putem pro%noza zona de
ariatie a profiturilor bancare in ipoteza unui trend liniar pentru n + 7 %rade
de libertate $i coeficient de ri$c K 1#1B re$pecti un coeficient de
incredere de 1#DB utiliz"nd $I tabelul STUDENT pentru incadrarea $i aflarea
zonei de ariatie!
Sona de ariatie# re$pecti in interalul de incredere pentru aloare
R
n
la diferite momente in iitor $e poate calcula dupa relatia:
R
t
+ t

[ R
n
[ R
t
U t

8B!F9
unde : t + ariabla independenta + timpul;
t

+ aloare determinata din tabelele STUDENT pentru un coeficient
de ri$c 8de re%ula BG9 $i + %rade de libertate;
+ abaterea medie patratica!
<ncrederea intr+o pro%noza e$te influentata de orizontul pentru
care $e pro%nozeaza care trebuie $tabilit functie de natura fenomenului
$tudiat $i de inertia $i$temului in care $e incadreaza# de conditiile care
influenteaza eolutia fenomenului# de calitatea informatiilor di$ponibile# de
caracterul pro%nozei $i de precizia dorita a$upra alorilor pro%nozate!
,entru un model $i metode de pro%noza ale$e in concordanta cu
caracteri$ticile $eriei dinamice# cu c"t a fi mai mic orizontul pro%nozei $i
ariatiile alorilor aleatoare fata de tendinta medie or fi mai redu$e# cu
at"t mai mare poate fi precizia alorilor pro%nozate!
223
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
'.#.Prognoza profitului in functie de riscul plasamentelor din
portofoliu
<ntre profitul unei banci $i ri$cul pla$amentelor in portofoliu e'i$ta
o relatie directa de conditionare reciproca! Cu c"t pla$amentele din
portofoliu au cono$cut producerea ri$cului de nerambur$are $i de neplata
a dob"nzii cu at"t profiturile $e diminueaza a(un%"ndu+$e uneori c&iar la
pierdere!
<n analiza profitului o abordare di$tincta ar trebui $a o cunoa$ca
calculul de proizioane bancare care inre%i$treaza re%lementari le%ale noi!
Eolutia olumului de credite in perioada 0DDE + 7111 pe e'emplul
BRD IAPI e$te prezentata in tabelul B!0D!
Ta*)-u- :.23. E"o-utia "o-u,u-ui d) cr)dit) in +)rioada 2336 %
&''' +) ).),+-u- #ancii Ro,7n) +)ntru D)/"o-tar) IAI
,i-.-)i
!)rioada Tota-
cr)dit)
T)r,)n
scurt
T)r,)n
,)diu
T)r,)n
-un0
N)+)rfor,an
t)
(2.2&.233
6
@OB!OO1 7FF!00A EB!OFB 7!EF0 B!OOD
(2.2&.233
3
F1A!OEO B@F!A0F AO!ED@ 071!@FO 7@!O1E
(2.2&.&''
'
0!1DA!F
OO
EDA!BDD BD!B07 0A1!OBB 7@!OO7
TOTAL 7!0OB!0
07
0!F1D!0@1 0D7!1E1 7O@!D17 B7!D@D
Sur$a: Date BRD
Din analiza datelor rezulta ca $+au inre%i$trat credite neperformante
care au afectat $ituatia financiara $i profitul bancii in$a pe perioada anilor
0DDD $i 7111 portofoliul de credite a fo$t ec&ilibrat in conditiile in care
olumul total a cre$cut a(un%"nd la pe$te 0!111 miliarde lei! Se poate face
o analiza $i pe ramuri de actiitate precum $i in functie de natura
capitalului $ocial!
5a(orarea olumului de pla$amente in credite bancare implica $i o
cre$tere a ri$cului de nerambur$are in$a ace$t ri$c de cre$tere a olumului
de credite a du$ la o cre$tere a profiturilor bancare!
,e baza datelor realizate in anul precedent precum $i a datelor din
anii anteriori# bancile i$i pro%nozeaza anumite niele ale profitului pentru
anul urmator intocmindu+$i un bu%et de enituri $i c&eltuieli pentru care la
partea de enituri i$i pro%nozeaza un anumit olum al portofoliului de
credite intr+o anumita $tructura pe ramuri de actiitate pe baza
contractelor $ocietatilor comerciale aflate in derulare $i pe baza unor
preiziuni noi ale ace$tora! Se au in edere $i anumite procente de
dob"nda la creditele acordate precum $i anumite niele ale co$turilor
re$ur$elor atra$e !
,e e'emplul Bancii Rom"ne pentru Dezoltare IAPI pentru anul
7117 $+a realizat un profit brut de 0BB#7 miliarde lei# $ituaia contului de
profit la data de 31.10.2003 fiind prezentat n tabelul 5.18.
224
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,ro%noza $tati$tica utilizeaza metode tendentiale de pro%noza $i
metode normatie prin a(u$tarea $eriilor de date analizate!
<n domeniul bancar problemele de pro%noza $e pot referi la :
aflarea orizontului pro%nozei in ederea dublarii nielului din
prezent a unui fenomen 8profit brut# olum de credite# de
re$ur$e# etc!9; orizontul pro%nozei reflecta perioada de timp
intre momentul prezent $i un moment din iitor;
$tabilirea orizontului pro%nozei in ederea e%alarii nielurilor
unui fenomen din doua zone diferite 8dier$i indicatori
comparati cu o banca $traina9;
determinarea nielului unui fenomen pentru un orizont de
pro%noza dat!
=rizontul pro%nozei in ipoteza eolutiei dupa un model aditi
determina $porul mediu de cre$tere nece$ar dublarii nielului din prezent
dupa un anumit numar de ani!
=rizontul pro%nozei in ipoteza eolutiei dupa un model multiplicati
determina ritmul mediu de ariatie re$pecti ratia pro%re$iei %eometrice
dupa care eolueaza fenomenul re$pecti!
Efectuarea pro%nozei eolutiei profitului in raport cu ri$cul
portofoliului pre$upune parcur%erea urmatoarelor probleme :
identificarea tendintei fenomenului realizat prin a(u$tare;
analiza modelului de trend dintre modelele de eolutie
a$ociate $eriei de date ;
e'trapolarea prin $tabilirea nielului unui fenomen pentru un
orizont de pro%noza prin e'trapolarea metodelor de trend!
,entru un orizont de pro%noza fenomenul poate $a $e dezolte $i in
iitor dupa acela$i model din perioada anterioara $au dezoltarea $e poate
mentine in acelea$i conditii# panta tendintei din perioada anterioara $a
ram"na aceea$i $i in iitor!
,e baza modelelor $i a metodelor de pro%noza ale$e# cu c"t a fi
mai mic orizontul pro%nozei $i ariatiile alorilor aleatoare fata de medie
or fi mai mici# cu at"t mai mare poate $a fie precizia alorilor pro%nozate!
Bancile $e or dezolta in conte'tul unei lo%ici determinata de
concentrarea $i$temului fiananciar# eliminarea intermedierii $i unificarea
pietelor de capital!
=ptimizarea $i$temului de plati $i decontari bancare conduc la
fructificarea di$ponibilitatilor bancare $i la eliminarea $ituatiilor de
impo$ibilitate de plata put"ndu+$e realiza profit $i prin pla$area
di$ponibilitatilor!
Analiza dia%no$tic financiara detaliata eidentiaza po$ibilitatile $i
conditiile de creditare precum $i capacitatea de rambur$are a debitorilor!
Cone'iunile de tip feed + bacN $i feed + foreJard pre$upun o di$tanta
in timp de la declan$area unei actiuni p"na la con$tatarea efectului!
,roblemele de ma$urare care apar in $pecificarea $i utilizarea modelului
LA. 8$au a modelelor dinamice9 in analiza $i pro%noza economica $e
refera la $tabilirea unitatii de timp la care $e refera fiecare niel al
ariabilelor modelului# delimitarea int"rzierii aparitiei efectului $i
e$timarea parametrilor modelelor cu efect int"rziat!
,arametrii modelelor cu efect int"rziat $unt ariabili ca numar in
raport cu tipul de model rezultat in urma $pecificarii deo$ebind:
modele unifactoriale in care efectul $e re$imte dupa o int"rziere
de o unitate de timp;
22$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
modele autore%re$ie 8modelul AR8p99 in care int"rzierea e$te
di$tribuita pe mai multe unitati de timp;
modelele mi'te 8model mi't autore%re$i $i de medie mobila +
AR5A8p9 $i modelul mi't ne$tationar9 in care ariabilele
cauzale cu $au fara efect int"rziat pot fi de natura e'o%ena $au
autocorelate;
modele in care ariabila factoriala influenteaza efectul cu o
int"rziere in de$cre$tere pe o perioada mai indelun%ata 8LA.
di$tribuit9!
5odelele LA. permit analiza $emnalelor ariabilelor precur$oare
8lideri9 $i obtinerea de preiziuni bazate pe eolutia ace$tora! Studiul
eolutiei liderilor a caror calitate de a $emnala aparitia unor efecte
economice nedorite 8epuizarea re$ur$elor# inflatia# $aturarea pietii9 le face
deo$ebit de utile analizei $i pro%nozei a caror ma$urare a int"rzierii $i
inte$itatii efectului lor poate fi calculata!
5odelele autoadaptie de$tinate preiziunii 8BR=IN9 pre$upun
prezumtia conform careia pro%nozele elaboarte in $ucce$iune pot fi
mentinute la un niel apropiat de realitatea pe care o pree$te$c printr+o
continua adaptare in raport cu marimea erorilor de preiziune con$tatate
in trecut! >undamentarea modelului autoadaptati are in edere at"t
ri%urozitatea matematica c"t $i factorul p$i&olo%ic core$punzator caruia
%re$elile 8ri$cul9 pot influenta comportamentul iitor# iar influenta e$te cu
at"t mai puternica cu c"t erorile con$tatate $unt mai recente!
5odelul autoadaptati $e recomanda obtinerii de pro%noze pe
termen $curt $i are la baza relatia :
\
tU0
K a
n t
n
d
n
d t + a +

+
1
0
d
0 1 1 a0 1 1

8B!E9
unde : a + factor de ponderare;
t + perioada;
R + preiziunea!
Alte ariante de modele autoadaptatie au in edere trendul $i
$ezonalitatea 8Q=LT# IINTERS9 $au coeficientul de autocorelatie pentru
$tabilirea nielului con$tantei a dupa relatia :
R
tUN
K8R
t
UNz
t
9$
t+&U0
8B!D9
unde: R + preiziunea;
R
t
+ niel de $ezonalitate prin raportare la indicii de $ezonalitate;
z
t
+ tendinta preizionata pe baza modelului autoadapti;
$
t+&U0
+ $ezonalitatea autoadaptata!
Ceea ce au comun ariantele modelului autoadapti 8ca $i alte
modele de pro%noza a $eriilor de timp9 e$te aceptarea ipotezei e'i$tentei
in timpul iitor a timpului prezent $i a timpului trecut cu toate
conditionarile automati$mele $i deprinderile con$olidate an de an!
,e baza modelelelor anterioare# B=- $i 2ENZINS au elaborat modele
$toc&a$tice de pro%noza dupa relatia :
226
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
R
t
K
t ' t ' t p t p t u u b u b + a + a a + + + + + +

...... ........ 1 1 1 1 0
8B!019
unde : R
t
+ ariabila economica $tationarizata e'clu$ fiind trendul de
date;
a#b + parametrii!
,rin modelele de tip AR# 5A# AR5A# ARI5A $e urmare$te obtinerea
de preiziuni c"t mai preci$e ceea ce in analiza $tati$tica in$eamna ca in
urma compararii alorilor pro%nozate cu alorile reale eroarea medie
patratica $a fie minima!
,e baza lanturilor 5arNo $e pot elabora pro%noze pe baza
modificarii in $tructura a unui fenomen pentru cunoa$terea in detaliu a
repartizarii pe %rupe tipice a cazurilor in iitor dupa relatia :
,
(
nU0
K,
(
n
L 5
8B!009
unde : 5 + matricea probabilitatilor de tranzitie;
n + ectorul de $tare!
Lantul 5arNo e$te definit de matricea probabilitatilor de tranzitie $i
de ectorul probabilitatilor initiale 8ectorul ponderilor pe care la detin
initial elementele in cadrul an$amblului9!
Ceea ce nu $e poate aprecia printr+un indicator $intetic care $e refera la o
conditie nece$ara dar nu $i $uficienta pot $a o faca mai multi indicatori
care prin $en$ul eolutiei lor de$criu modul in care beneficiarul final
recepteaza performatele economice !
n continuare e$te calculat orizontul de pro%noz nece$ar dublrii
nielului din prezent al profitului
Ta*)-u- :.&'. !rofitu- +nr)0istrat d) #RD%1S1 +n +)rioada ianuari)
&''& < iuni) &''(
luna?an profit
Ian!17 @0A@1#FA
>eb!17 AAB1@#F0
5ar!17 AEF00#@
Apr!17 B0A7B#EE
5ai!17 DBODF#AB
Iun!17 DDDAO#DD
Iul!17 01E0A0#D
Au%!17 00AEBE#O
Sep!17 07FDBO
=ct!17 0BAOD7#E
No!17 0O1A11#F
Dec!17 0OOEO1#E
Ian!1@ F@DF#ED
>eb!1@ 0@7EO#AF
5ar!1@ @FAA7#0E
Apr!1@ BEOBE#BA
5ai!1@ EOF0O#@F
22&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Iun!1@ 0A1E07E
Sur$a: Date BRD
profit
0
50000
100000
150000
200000

a
n
.
0
2
M
a
r
.
0
2
M
a
i
.
0
2

u
l
.
0
2
S
e
p
.
0
2
N
o
v
.
0
2

a
n
.
0
3
M
a
r
.
0
3
M
a
i
.
0
3
profit
Fi0. :.:. E"o-uia -unar a +rofitu-ui #RD%1S1 +n +)rioada ianuari)
&''& < ,ai &''(
,rofitul eolueaz dup un model de trend liniar# aa cum reie$e din
fi%ura B!B!
Ecuaia modelului de trend e$te:
bt a +
t
+
#
unde: a i b $unt parametrii modelului de trend i $e calculeaz dup
relaiile:

2
i
i i
i
t
+ t
b
n
+
a
Dup efectuarea calculelor 8tabelul B!719# alorile parametrilor de
trend $unt:
a K
E7E@0#1
F
b K
OF@#D17
0
Ecuaia de trend are acum forma:
t +
t
+ 9021 . 6&3 0& . '2'31
Ta*)-u- :.&2. E-),)nt) d) ca-cu-
R
i
t
i
t
i
7
t
i
LR
i
R
ti
@0A@1#FA +E OA +7B0AAO FFA@D#EO
AAB1@#F0 +F AD +@00B7O FE00@#FO
AEF00#@ +O @O +7D77OE FEFEF#OO
B0A7B#EE +B 7B +7BF07D FDAO0#BO
DBODF#AB +A 0O +@E7FD1 E10@B#AO
DDDAO#DD +@ D +7DDEA0 E1E1D#@O
22'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
01E0A0#D +7 A +70O7EA E0AE@#7F
00AEBE#O +0 0 +00AEBD E70BF#0F
07FDBO 1 1 1 E7E@0#1F
0BAOD7#E 0 0 0BAOD7#E E@B1A#DF
0O1A11#F 7 A @71E10#@ EA0FE#EF
0OOEO1#E @ D B11BE7#B EAEB7#FE
F@DF#ED A 0O 7DBD0#BO EBB7O#OE
0@7EO#AF B 7B OOA@7#@B EO711#BE
@FAA7#0E O @O 77AOB@#0 EOEFA#AE
BEOBE#BA F AD A01O1D#E EFBAE#@E
EOF0O#@F E OA OD@F@0 EE777#7D
0A1E07E A1E 7FADB7 0A1E07E
Sur$a: Date BRD
,rofitul eolueaz dup un model de trend aditi:
+ n
n + + +
0
unde:
n
+ +
n
+
0


,entru dublarea nielului din prezent a fenomenului# trebuie ca:
+
+
+
n
+
n
n +
n + +
+ +


+

0
0
0 0
0
2
2
unde:
R
1
K nielul din prezent;
n K orizontul de pro%noz;
+

K $porul mediu de cretere!


3$ , 34$$
16
&4 , 31430 3& , '6&16


+
2$
3$ , 34$$
3& , '6&16
n
Deci# orizontul de pro%noz nece$ar dublrii nielului din prezent al
profitului e$te de 7B de ani!
Dac am calcula $porul mediu cu care ar trebui $ crea$c n iitor
profitul pentru ca n 01 ani $ $e dubleze nielul din prezent al profitului#
atunci ace$ta ar fi:
63& , '6&1
10
3& , '6&16
0

/
+
+
229
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,rin urmare# $porul mediu lunar ar trebui $ fie de EOF0#O@F
milioane lei!

<ig. $.6. Ritmul de crestere al profitului
2'2
,00
1'6
,00
1'0
,00
1$&
,00
14'
,00
142
,00
111
,00
10
9,0
0
10'
,00
106
,00
104
,00
4,0
0
i
ssi
ng
9er
ce
nt
20
10
0

<ig. $.&. Ritmul de crestere al cursului M=7
103
,00
102
,00
101
,00
100
,00
99,
00
9',
00
96,
00
i
ssi
ng
9er
ce
nt
40
30
20
10
0
Eoluia mediului macroeconomic din Romnia n 7117 $e n$crie
ntr+un conte't comple'! 5acro$tabilizarea con$tatat de(a n 7110 a
continuat i n anul 7117! ,roce$ul de dezinflaie $i+a urmat cur$ul 8inflaia
a $czut de la @1#@G la 0F#EG la $faritul lui 71179# poziia e'tern $+a
con$olidat $ub$tanial# a$tfel nct ponderea datoriei e'terne n ,IB e$te de
230
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
7E#OG# iar rezerele internaionale ale BNR $e ridic la F#A miliarde de
dolari 8F miliarde de euro9! n $c&imb# reformele $tructurale i celelalte
componente ale unei economii funcionale de pia aan$eaz de$tul de
lent! n ceea ce priete $i$temul bancar# ace$ta e$te a$tzi mai i%uro$ ca
oricnd# cu un ri$c $i$tematic practic nul $i o cretere de aproape @1G# n
termeni comparabili# a creditelor acordate $ectorului ne%uernamental!
Concurena $+a inten$ificat i ea# mai multe bnci declarndu+i inteniile
de dezoltare pe dier$e piee de produ$e bancare!
Am con$tatat n 7117 o inten$ificare a concurenei pe piaa bancar:
anumite bnci $+au an%a(at ntr+o politic de cti%are de cote de pia#
care au du$ n mod ineitabil la o $cdere a co$turilor de intermediere!
BRD+.roup/ Soci/t/ .en/rale a du$ anul trecut o politic prudent de
con$olidare a cotelor de pia pe care le deine att pe piaa clienilor
per$oane fizice# ct i pe cea a clienilor corporatii! Randamentul
fondurilor noa$tre e$te de departe $uperior celorlalte bnci $emnificatie
din Romnia! Si+a p$trat $upremaia pe piaa clienilor per$oane fizice i
am contribuit 6cifra pla$amentelor 8pe$te E1G9 o demon$treaz+ la
$u$inerea $ectorului ne%uernamental al I55+urilor i al marilor corporaii!
7117 a fo$t deci un an bun pentru BRD# care a tiut $ controleze ri$curile
n mod (udicio$ i i+a a$umat con$trn%erile unui mediu din ce n ce mai
concurenial!
7117 reprezint mai nti anul con$olidii unui $i$tem bancar care a
$uferit n trecut de o lip$ de ncredere din partea publicului! Scderea
inflaiei 8de la @1G la $faritul anului 7110 la 0EG la $faritul lui 71179#
creterea economic $tabil 8UA#DG9 i dealorizarea limitat a monedei
naionale n raport cu dolarul 8OG9 au aut o $erie de con$ecine ntre care
$e numr# mai ale$# $cderea dobnzilor i a mar(elor de intermediere#
preferina pentru depozite n lei i pentru credite n alut! n concordan
cu ace$te eoluii# BRD+.roup/ Soci/t/ ./n/rale a reuit $+i con$ere
poziia de banc de referin# att pentru piaa clienilor $ocieti
comerciale+mari corporaii i I55+uri# ct i pe piaa clienilor per$oane
fizice# datorit unor produ$e i $ericii de calitate! n ace$t conte't# am
reuit $ obinem un profit net de OF#7 milioane USD# mai mare dect cel
aferent e'erciiului financiar al anului 7110# care a fo$t de OA#F milioane
USD!
BRD a continuat aplicarea politicii $ale de di$per$ie a ri$cului de
credit ntre diferitele $ectoare ale economiei# portofoliu fiind bine
ec&ilibrat!
231
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,onderea cea mai important e$te deinut de comer i turi$m
877#FG9# urmate de a%ricultur i indu$tria 80B#EG9 i $ericii 8D#EG9!
Banca Romn pentru Dezoltare i deruleaz actiitile n
Romnia i deine cote importante att pe piaa clienilor per$oane fizice
ct i pe cea a $ocietilor comerciale! E$te i motiul pentru care
rezultatele operaiunilor i $ituaile $ale financiare $unt influenate n mare
ma$ur de $ituaia economic a rii! ,rodu$ul Intern Brut 8,IB9 al Romniei
a cre$cut n 7117 cu A#DG# dup o cretere de B#@G n 7110 i de 0#EG n
7117# a(un%nd n prezent la nielul celui din 0DDO! Inflaia i deprecierea
monedei naionale n raport cu dolarul au fo$t de 0F#EG i re$pecti OG
8fa de @1#@G i re$pecti 70#DG n 71109! Dobnzile au urmrit tendina
$pre $cadere a inflaiei! 5ai mult# rezultatele bncii au $uferit efectele
noilor re%lementri n materie fi$cal# financiar $au bancar 8rezere
minime obli%atorii# efecte contabile ale IAS+BNR# impozitarea ncepnd cu
luna iulie 7117 a eniturilor din reealuarea poziiilor de $c&imb9!
Totalul actielor bncilor a cre$cut n termeni nominali cu 0E#7G#
a(un%nd la O@!EED miliarde lei! ,la$amentele bncii au nre%i$trat o
cretere de 0F#BG fa de anul trecut# ridicndu+$e la BA!7@@ miliarde lei#
fa de AO!0AD miliarde lei la @0!07!7110!
#l tele
21.1:
Lemn$
cel ulo&a si
?arti e
'.):
#%ricul tura
si i ndustri e
ali mentara
15.':
7erici i
9.':
C?imi e si
petroc?imi e
7.2:
Constructi i
de masi ni
'..:
Constructi i
..9:
Comert si
turi sm
22.7:
Fi%. 5.'. 7tructura olumului de plasamente pe ramuri ale economiei naionale
232
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,la$amentele n alut $+au ridicat la 7E!0@1 miliarde lei# iar cele n
moneda naional la 7O!01@ miliarde lei# n cre$tere cu A#FG i re$pecti
@B#@G n cifre ab$olute fa de anul trecut! La @0 decembrie 7117 rezera
minim obli%atorie a cre$cut n termeni nominali cu 0D#FG# a(un%nd la
00!7AE miliarde lei!
Fi0. :.3. Structura +-asa,)nt)-or +n funci) d) ,on)d

n 7117# BRD a reuit $+i mrea$c n mod $emnificati portofoliul de
credite acordate clienilor! Soldul creditelor la @0 decembrie 7117 era de
@1!77D miliarde lei# n cretere cu A0#DG n termeni nominali fa de anul
trecut! Creterea real a $oldului creditelor $e datoreaz ameliorrii
mediului economic romne$c# ncepand din 7110!

Fi0.:.2'. Structura +ortofo-iu-ui d) cr)dit)
,la$amentele n titluri de participare au cre$cut cu @A#BG# ridicndu+
$e n termeni nominali la @!F00 miliarde lei! La @0!07!7117 portofoliul de
participaii al BRD era de 7FE#@ miliarde lei 8din care DF#10 miliarde n lei i
B!A11!111 n USD9# i anume un total de E#@ milioane USD# n cretere cu
0F#7G n termeni nominali fa de nceputul anului!
Ta*)-u- */22/ Structura acti")-or i )"o-uia fa d) anu- +r)c)d)nt
%,-d.-)i%
7110 7117
)
1))))
2))))
3))))
4))))
5))))
.))))
7))))
2001 2002
<redi#e A%#ive
*aluta
51.9:
!ol
4'.1:
233
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Ca$a i di$ponibiliti la bncile centrale 00!OBA 0A!BBE
Creane a$upra in$tituiilor de credit 07!A7D E!771
Creane a$upra clientelei 70!1DD 7D!FEO
Efecte publice i alte titluri acceptate de ctre
bncile centrale pentru refinanare# aciuni i alte
titluri cu enit ariabil
7!B@1 @!ABO
,articipaii# pri n $ocietile comerciale n relaii
$peciale cu banca
0@O 0AB
Imobilizari B!1FB O!OBA
Alte actie 0!1D7 0!1F1
Tota- :9.'2: 4(.663
Sur$a: Date BRD

Ta*)-u- :.&(. E"o-uia r)/u-tat)-or financiar) a-) *ncii

%,-d.-)i%
7110 7117
Venit net bancar B!7@7 O!@A7
C&eltuieli %enerale 87!O0@9 8@!AOE9
Rezultatul brut din
e'ploatare
7!O0D 7!EFA
Co$tul net al ri$cului
bancar
80AA9 80O09
Impozite 8A7D9 8AO79
,rofit net 7!1AO 7!7B0
Sur$a: Date BRD

Fi0.:.9. E"o-uia r)/u-tat)-or financiar) +nr)0istrat) d) #RD +n
&''2 i &''&
Venitul net bancar a nre%i$trat o cretere de 70#7G n termeni
nominali fa de anul precedent! n ciuda efectelor $cderii $emnificatie a
dobnzilor# eniturile nete din dobnzi au nre%i$trat o cretere de 71#EG
fa de 7110! n 7117# eniturile din comi$ioane au cre$cut cu @1#AG fa
de 7110!
C&eltuielile %enerale au cre$cut cu @7#FG fa de e'erciiul
precedent# n principal din cauza creterii c&eltuielilor de per$onal# a
amortizrilor i a mentenanei informatice i a $i$temului de carduri!
0
1000
2000
(000
4000
*000
6000
7000
2001 2002
?eni# ne# @an%ar <-el#uiei ,enerale ProCi# ne#
234
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Banca Romna pentru Dezoltare a realizat n 7117 un profit net de
7!7B0 miliarde lei 8OF#7 milioane dolari9# fa de 7!1AO miliarde lei 8OA#F
milioane dolari9 n 7110! ,rofitul net a cre$cut cu 01G n lei i cu @#DG n
dolari# fa de anul 7110!
>ondurile de diidente pentru anul 7117 e$te de 0!717#0 miliarde
lei# fa de 0!707#B miliarde lei n 7110# ceea ce reprezint o $cdere de
1#EG n termeni nominali fa de 7110!
La @0 decembrie 7117# indicatorii de rentabilitate ai bncii erau
urmtorii:
R=E @1#@G
R=A @#EG
Situaiile financiare $unt ntocmite moneda rii n care Banca
opereaz# leul romne$c 83R=L49! 2urnalele i nre%i$tr contabile ale Bncii
$unt realizate n conformitate cu Standardele Romne$ti de Contabilitate
Armonizate 83IAS BNR49 i Le%ea $ocietilor bancare romne! Situaiile
financiare au fo$t ntocmite conform metodei co$tului i$toric# e'ceptnd
reealuarea $tatuar a imobilizarilor corporale! Ace$te $ituaii financiare
8ntocmite n conformitate cu Standardele Internationale de ,rezentare
>inanciar + 3I>RS49 au la nre%i$trrile $tatutare ale actielor corporale i
conin a(u$tri aferente diferenelor de tratament contabil# inclu$i
retra%erea n funcie de puterea de cumparare a R=L precum i alte a(u$t
n $copul de a prezenta o ima%ine fidel n conformitate cu Standardele
Internationale de prezentare >inanciar 83I>RS49!
Situaiile financiare au fo$t ntocmite n conformitate cu Standardele
Internationale de ,rezentare >inanciar ce conin $tandarde i interpretri
n i%oare ale Comitetului permanent pentru Interpretarea Standardelor#
aprobate de IASC!
Depozitele la bnci i alte pla$amente pe pia $unt prezentate la
co$tul amortizat# mai puin proizioanele pentru depreciere!
Creditele oferite prin acordarea unei $ume n mod direct unui
debitor $unt ncadrate ca imprumuturi iniiate de Banc i $unt prezentate
la co$tul amortizat!Toate creditele i aan$urile $unt recuno$cute cnd
fondurile $unt pu$e la di$poziia debitorilor!
Creditele i aan$urile acordate clienilor $unt prezentate net de
proizioanele pentru depreciere!Un proizion de depreciere e$te creat
cnd e'i$t doezi obiectie c Banca nu a putea recupera toate $umele
$cadente! Valoarea proizionului reprezint diferen dintre $uma aflata n
$old i $uma po$ibil de recuperat pentru fiecare credit# reprezentnd
aloarea actualizat a flu'urilor de numerar iitoare a$teptate# inclu$i
$umele recuperabile din %aranii i colaterale# actualizate cu rata dobnzii
initial!
Acolo unde e'i$t $emne de depreciere pentru un %rup de actie
$imilare i deprecierea nu poate fi identificat pentru un acti indiidual al
acelui %rup# Banca nre%i$treaz un proizion %eneral pentru
depreciere!Ace$ta e$te e$timat pe baza unui model i$toric al pierderilor
determinate pe fiecare component i cla$ificate n funcie de natura
debitorilor i n funcie de $ituaia economic curent!
Creanele ndoielnice $unt $coa$e n afara bilanului cnd nu o
po$ibilitate real de recuperare!
Creditele $unt $coa$e n afara bilan prin utilizarea proizionului de
depreciere# orice alt diferen fiind nre%i$trat n rezultatul curent!
Recuperrile ulterioare ale creditelor neperformante e'trabilantiere reduc
c&eltuiala cu proizionul pentru depreciere!
23$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
n conformitate cu IAS 7D 3Raportarea n economiile
&iperinflaioni$te4# $oldurile de de$c&idere i intr din cur$ul anului au fo$t
retratate de la data reealurii# $au de la data ac&iziiei# dup caz# prin
aplicarea ariaiei indicelui preurilor de con$um de la data reealurii $au
ac&iziiei pna la data bilanului!
Banca con$tituie rezere pentru ri$curi# pierderi i alte ri$curi
neprezute# n plu$ fa de rezerele $pecifice i %enerale# ca o
repartizare a rezultatului reportat!
IAS 7D preede ca $ituaiile financiare ale oricrei entiti ce
raporteaz n moneda unei economii &iperinflaioni$te fie a(u$tate# pentru
a lua n con$iderare efectele inflaiei! n conformitate cu ace$t $tandard#
$ituaiile financiare ale Bncii i datele core$punzatoare perioadelor
anterioare $unt retratate n termenii unitii de m$ur curente la data
bilanului# iar pierderea net din poziia monetar net e$te inclu$ n
contul de rezultat i prezentat $eparat ca a(u$tare din &iperinfla 8a $e
edea mai (o$9!
IAS 7D nu preede o anumit rat a inflaiei la care acea$ta deine
&iperinflaie# dei recomand ca o economie $ fie con$iderat
&iperinflaioni$t dac rata inflaiei cumulat pe o perioada de trei ani
depete 011G! n Romnia indicele preului de con$um pentru anii
nc&eiai la @0 decembrie 7117# 7110# 7111 a fo$t 0F#DG# @1#@G i
re$pecti A1#FG! Rata cumulat a inflaiei n ultimii trei ani a fo$t de 00OG!
Banca a retratat $ituaiile financiare n termenii puterii de cumparare de la
@0 decembrie 7117# dup cum urmeaz:
Toate elementele contului de rezultat $unt retratate prin aplicarea
indicelui preurilor de com$um de la datele la care elementele re$pectie
au fo$t nre%i$trate iniial! Retratarea $+a realizat lunar!
ntr+o perioad inflaioni$ta# o companie cu dezec&ilibru ntre
actiele i datoriile monetare fie cti% fie pierde putere de cumparare!
Ace$te pierderi $au cti%uri din poziia monetar net $unt calculate ca
diferena ce rezult din retratarea actielor nemonetare# a capitalurilor
proprii i a elementelor contului de rezultat! Diferena e$te e'primat n
R=L i nre%i$trat n contul de rezultat!
Veniturile i c&eltuielile din dobnzi $unt recuno$cute potriit
contabilitii de an%a(amente! Banca nre%i$treaz dobnda acumulat pe
baza metodei randamentului efecti pentru toate creditele acordate
per$oanelor fizice i (uridice# inclu$i pentru creditele cla$ificate ca
neperformante pn cnd ace$tea $unt $coa$e din bilan!
Comi$ioanele de acordare a creditelor# cum ar fi cele de ealuare a
performanei financiare# ealuarea i nre%i$trarea %araniilor# a
colateralelor i a altor an%a(amente# ne%ocierea termenilor contractului#
pre%tirea i proce$area documentelor i cele de nc&eiere a tranzac $unt
nre%i$trate ca enituri momentul n care Banca nca$eaza ace$te fonduri!
Comi$ioanele i $pezele bancare $unt percepute clientului i
nre%i$trate ca enituri la momentul efecturii tranzaciei!
Depozitele pla$ate la bnci# creditele acordate de Banc i titlurile
de trezorerie $unt ealuate la co$tul amortizat utiliznd ratele dobnzilor
efectie# mai puin proizionul pentru depreciere!
,entru depozitele pla$ate la bnci# co$tul amortizat e$te con$iderat
c e$timeaz aloarea (u$t datorit naturii lor de actie pe termen $curt#
ratele de dabnd reflectnd condiiile curente ale pieei i co$turi redu$e
de tranzacionare!
Co$tul reealuat al ine$tiiilor care nu $unt li$tate la bur$# net de
orice proizion de depreciere e$te con$iderat a aprecia aloarea lor (u$t!
236
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Co$tul amortizat al creditelor# din care $e deduc proizioanele de
depreciere e$te con$iderat a apro'ima aloarea lor (u$t!
Conform preederilor IAS @F 3,roizioane# datorii i actie
contin%ente4# un proizion e$te recuno$cut atunci i numai atunci cnd
compania are o obli%aie prezent 8le%al $au implicit9 ca o ieire de
re$ur$e ce aduc beneficii economice a fi nece$ar pentru a compen$a
obli%atia i $e poate face o e$timare pertinent a alorii obli%aiei! Unde
efectul modificrii puterii de cumparare n timp nu e$te $emnificati#
aloarea proizionului a fi e%al cu aloarea actualizat a c&eltuielilor
e$timate a fi nece$are pentru compen$area obli%aiilor!
Totalul creditelor acordate la @0 decembrie 7117 i 7110 aea
urmatoarea $tructur:
%,i-.-)i%
(2 d)c),*ri)
&''&
(2 d)c),*ri)
&''2
Credite de trezorerie 0F!EA@!A7E 0B!B10!1E1
Credite pentru ec&ipamente O!DEB!F@D O!BBF!EOD
Comer B0@!FOF B1D!7A0
>inanare e'port 070!@0O 71O!@F0
Ac&iziii imobiliare OEF!1O0 DAF!OFD
Credite %uernamentale 7D!OAF A1!FFO
Altele 7!O@D!1O@ 0!000!F71
Tota- &6.6&'.'&' &9.659.5(4
Creditele %uernamentale i cele aferente $ectorului public la @0
decembrie 7110 include doar creditele acordate conform =rdonanei
.uernului 0?0DDA# n aloare de @D!O71! Ace$te credite au fo$t %arantate
de ctre 5>, prin emi$iunea unor bonuri de tezaur pe 0B ani fr
rambur$are a principalului nainte de 0 $eptembrie 0DDE! Rambur$area
principalului a aea loc n 01 rate anuale de la acea$t dat! Dobnda la
bonurile de tezaur e$te platit trime$trial la nielul ratei dobnzii oferit de
BNR pentru 3linii de credit4!
La @0 decembrie 7117 $oldul operaiunilor de factorin% e$te de 77O!BF0
80E1!B0A la @0 decembrie 71109 i al operaiunilor de forfeitin% e$te de
@1D!1AE 87EO!A7O la @0 decembrie 71109!
=peraiunile de factorin% $e refer la finanarea operati a a%enilor
economici romni! BRD cumpar creane comerciale ale e'portatorilor
romni# ri$cul de credit fiind a$umat de ctre $ocietile de factorin%
core$pondente n $c&imbul unui comi$ion de 0#0G# $au creane %arantate
cu $cri$ori de credit!
n conte'tul ac&iziiei S.B# Soci/t/ ./n/rale ,ari$ a emi$ n
faoarea BRD o $cri$oare de %aranie alabil @ ani i cu o aloare iniial
de B1!111!111 USD! La @0 decembrie 7117# %arania era alabil pentru
acoperirea ri$cului le%at de dou credite importante n aloare totala de
EBO!OBE! La @0 decembrie 7117# %arania nu era utilizat!
La @0decembrie 7110# %arania era alabil n ederea acoperirii
ri$cului le%at de trei credite importante!
La @0 decembrie 7117# creditele acordate ntreprinderilor
reprezenta E@#7FG din totalul creditelor 8EFG la @0 decembrie 71109! n
anii 7117 i 7110# ratele anuale ale dobnzii referitoare la ace$te credite n
lei i alute au fo$t urmatoarele:
&''& &''2
ROL FCK ROL FCK
23&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
5aturitate mai mica de 0
an
7OG +BBG EG +07#BG @FG +F0G DG
+07#BG
0+B ani @1G +AEG E#BG +0@G @DG +B@G E#BG
+0@G
5ai mult de B ani @1G +AEG DG +0@#BG A0G +B@G DG
+0@#BG
Structura pe tipuri de proprietate i pe alute la @0 decembrie 7117:
%,i-.-)i%
Ti+ d) +ro+ri)tat) Tota- cr)dit) Din car)
Cr)dit)
ROL
Cr)dit) in a-t)
"a-ut)
;
,riat 77!7@F!A@F F!7@0!AAD 0B!11B!DEE FF#0OG
,ublic 0!FO0!D7E @1A!@D1 0!ABF!B@E O#00G
,er$oane fizice A!E71!OBB A!OE0!O0O 0@D!1@D 0O#F@G
Tota- &6.6&'.'&' 2&.&25.9:
:
24.4'&.:4: 2''''
;
Structura pe tipuri de proprietate i pe alute la @0 decembrie 7110:
%,i-.-)i%
Ti+ d) +ro+ri)tat) Tota- cr)dit) Din car)
Cr)dit)
ROL
Cr)dit) in a-t)
"a-ut)
;
,riat 0D!7BB!0@1 E!@B@!0EF 01!D10!DA@ FF#A0G
,ublic 7!@FO!77@ EB1!0O0 0!B7O!1O7 D#BBG
,er$oane fizice @!7A@!@E@ 7!DA0!0FO @17!71F 0@#1AG
Tota- &6.6&'.'&' 2&.299.:&
9
2&.5('.&2& 2''''
;
Ana-i/a +) s)ctor )st) ur,toar)a8
(2 d)c),*ri)
&''&
(2 d)c),*ri)
&''2
,roducie 7O#11G 7D#71G
Indu$trie alimentar D#D1G 07#E1G
Tran$port i alte $ericii 71#@1G 0D#F1G
Comer 0B#F1G 0O#E1G
A%ricultur @#@1G @#11G
Con$trucii B#E1G B#B1G
,opulaie 0O#E1G 07#E1G
Altele 7#71G 1#71G
Tota- 2''''; 2'''';
Eoluia proizioanelor n anii 7117 i 7110 $e prezint dupa cum
urmeaz:
+mld!lei+
So-d -a (2 d)c),*ri) &''' 2.&:&.6'5
Cti% monetar n 7110 87D0!ADA9
Recuperri din credite neperformante# dobnzi i diferente de
$c&imb alutar# nete de trecerile n e'trabilanier 7A7!E11
C&eltuiala cu proizionul pentru depreciere n 7110 A@O!7@O
So-d -a (2 d)c),*ri) &''2 2.4'9.(93
Cti% monetar n 7117 87AE!D7A9
23'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Trecerea n e'trabilanier a creditelor neperformante# a
dobnzilor
i a diferenelor de $c&imb alutar aferente# nete de recuperri 71B!O@O
C&eltuiala cu proizionul pentru depreciere n 7117 71O!7ED
So-d -a (2 d)c),*ri) &''& 2.6'(.(:'
Economia romnea$c trece n prezent printr+un proce$ de
re$tructurare i dezoltare# proce$ care influenteaz direct i indirect
$ectorul financiar+bancar! Ratele ridicate ale &iperinflaiei i deprecierea
accentuat a monedei naionale determin ri$cul dealorizarii n ceea ce
priete actiele monetare nete deinute n R=L! Situaiile financiare ale
bncii $unt de a$emenea e'pu$e ri$cului de tran$latare aferent efectelor
ader$e ale inflaiei i fluctuaiilor cur$ului de $c&imb!
Banca i %e$tioneaz e'punerea fa de modificrile cur$urilor de
$c&imb prin modificarea $tructurii pe alute a actielor i pa$ielor! Ri$cul
de rat a dobnzii $e refer la fluctuaiile de aloare a in$trumentelor
financiare determinate de $c&imbrile de rat a dobnzii pe pia! Ace$t
ri$c poate aea un impact ne%ati $emnificati a$upra companiilor cu un
%rad de ndatorare ridicat# nefiind i cazul Bncii!
BRD %e$tioneaz ri$cul de rat a dobnzii prin atra%erea i pla$area
re$ur$elor pe termen $curt cu rate ale dobnzilor ariabile! Ratele medii
ale dobnzilor aplicate celor mai importante elemente bilaniere au fo$t
prezentate n notele referitoare la ace$tea!
E$te dificil e$timarea modificariilor condiiilor din Romnia i ce
efect ar putea aea a$upra poziiei financiare# a contului de rezultate i
flu'urilor monetare ale Bncii! ,entru a %e$tiona ri$cul de pia# BNR i
Banca au $tabilit anumite limite de tranzacionare!
Ri$cul de credit e$te a$ociat cu toate facilitile i creditele acordate
de Banc# fiind ri$cul ca una dintre prile unei tranzacii financiare $ nu+i
ndeplinea$c obli%aiile# cauznd# a$tfel pierderi financiare celeilalte pri!
5ediul in$tabil din Romnia %enereaz ri$curi $emnificatie le%ate de
nerambur$area creditelor# concentrarea creditelor i %araniile lor!
Banca i minimizeaz ri$cul printr+o atent i continu ealuare a
debitorilor $i# $tabilirea de limite de e'punere i autorizare precum i
printr+o politic prudent de proizionare! Analizele releante $unt inclu$e
n notele core$punzatoare!
Ri$cul de lic&iditate e$te a$ociat fie dificultii ntmpinate de o
companie n obinerea fondurilor nece$are pentru a+i re$pecta obli%aiile#
fie incapacitii $ale de a inde un acti financiar repede la o aloare
apropiat de aloarea $a de pia!
Banca minimizeaz ri$cul de lic&iditate printr+o atent planificare i
o $uprae%&ere ri%uroa$ a re$ur$elor i pla$amentelor $ale! Analiza
actielor i pa$ielor bncii bazat pe $tructura $cadenelor ne arat faptul
c actiele i obli%aiile financiare ale Bncii $unt con$iderate a aea
co$turi de tranzacionare ne$emnificatie# i de aceea aloarea lor
contabil apro'imeaz aloarea lor de pia!
Ri$cul a$ociat flu'urilor de trezorerie deri n primul rnd din ri$cul
de lic&iditate i n al doilea rnd din ri$cul de rataa dobnzii i cel de
pia! Dup cum $+a prezentat anterior# Banca i planific i i
monitorizeaz adecat flu'urile de trezorerie i factorii care le
influeneaz!
Cu priire la e'punerea Bncii la rata de dobnd n funcie fie de
maturitatea contractual a in$trumentelor financiare# fie n funcie de cea
mai apropiata dat de modificare a dobnzii# n cazul acelor in$trumente
239
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
care i modific rata de dobnd nainte de $caden! n politica Bncii
e$te preazut %e$tionarea e'punerii Bncii la fluctuaiile eniturilor nete
din dobnzi proenind din modificrile ratelor de dobnd n funcie de
$enzitiitatea elementelor bilaniere la ace$te modificri! Acele actie i
pa$ie care nu $unt $en$ibile la modificri ale ratelor de dobnd $unt
ncadrate n cate%oria 3fr $enzitiitate4!
Intrarea n i%oare a preederilor noului re%ulament priind
cla$ificarea creditelor i con$tituirea proizioanelor# precum i continuarea
politicii de ine$tiii n infra$tructur a ma(oritii bncilor au fcut ca
profitul $i$temului bancar $ $cad dramatic# c&iar n termeni nominali# n
primul trime$tru al ace$tui an fa de aceeai perioad a anului trecut!
n termeni reali# reducerea e$te de aproape A1G# ceea ce $u%ereaz
c portofoliile bncilor nu $unt alctuite din prea muli clieni de prim ran%
ci# n ma(oritate# din companii cu %rad $emnificati de ri$c# pentru care
trebuie con$tituite proizioane de alori mari# cu toate c re%ulamentul a
intrat n i%oare a$e luni mai trziu dect era pro%ramat iniial i ntr+o
form mult diluat!
De$i%ur# $e poate inoca drept ar%ument al reducerii profiturilor i
uoara $cdere a mar(elor de dobnzi 8fenomen care tinde# conform
datelor BNR9 $ $e accentueze# n$ aderatele cauze ale eoluiei
ne$ati$fctoare a profitului $unt mult mai profunde! Ani la rnd# bncile
au fo$t obinuite c pot obine profit din actiitatea interbancar# pla$nd
bani ctre %urile ne%re ale $i$temului 6 Bancore'# Banca A%ricol# bncile
aflate n pra%ul falimentului etc! Concomitent # pe fondul in$tabilitii
cronice din economie# multe bnci au fcut profituri frumuele din
actiitatea de $c&imb alutar! A$anarea $i$temului bancar i intrarea n
faza de $tabilitate economic au tiat $ur$ele principale de profit din anii
anteriori# iar bncile $+au zut neoite $+i $c&imbe# din mer$#
comportamentul i $trate%ia fa de clieni! n condiiile n care
re$tructurarea economiei a cam btut pa$ul pe loc# tendina de mi%rare
ctre retail a fo$t firea$c# n$ piaa ]aproape ir%in4 a produ$elor i
$ericiilor bancare 8cum o caracteriza la $fritul anului trecut
%uernatorul BNR9 n+a permi$ creterea core$punztoare a eniturilor din
comi$ioane# component de baz a profitului n $i$temele bancare
dezoltate!
n con$ecin# am a$i$tat la o reducere de mare amploare a celor doi
indicatori care eideniaz rentabilitatea actiitii bancare 8R=A# R=E9#
acetia atin%nd cele mai mici alori de la finele anului 7111# conform
datelor din tabel!
Ta*)-u- :.&9. Indicatori financiari i d) +rud)n *ancar +) sist),
Indicatori 5artie 7117 Dec! 7117 5artie 711@
Raport de $olabilitate 7F#7A 7B#1A 7B#17
Rata capitalului propriu 00#FB 00#O0 07#1B
Credite re$tante i
ndoielnice?total credite
1#O7 1#A@ 1#E0
Creane re$tante i
ndoielnice?total actie
1#7F 1#7@ 1#A0
Creane re$tante i
ndoielnice?cap! proprii
7#7D 0#DF @#@D
R=A @#EE 7#OA 0#DD
R=E 7F#0A 0E#7F 0@#BD
Sur$a: BNR; Lbnci per$oane (uridice romne
240
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Iar marea 3an$4 a celor doi indicatori a reprezentat+o eoluia mai
mult dect mode$t# fa de perioadele anterioare a actielor totale i a
capitalurilor proprii# primele $ta%nnd# iar celelalte nre%i$trnd un ritm de
cretere puin pe$te 0G! Ceea ce are darul $ n%ri(oreze e$te faptul c#
dac tendina din 7117 8de cretere mai rapid a actielor i capitalurilor
proprii dect a profiturilor# lucru perfect po$ibil n $pecial datorit ma(orrii
limitei minime a capitalului $ocial# re$pecti a fondurilor proprii de la @0
mai a!c!9 $e a menine i n ace$t an# nielurile R=A i R=E or atin%e
minime care or pune n pericol politicile de dezoltare %ndite de bnci
pentru ace$t an!
Din pcate nici eoluia $olabilitii nu e$te dintre cele mai
faorabile# trime$trul I marcnd# dina ace$t punct de edere o $ta%nare
dup o perioad de reducere accelerat# faorabil creditrii! ,roblema nu
e$te $ta%narea $olabilitii# ci nielul mult prea nalt la care $+a produ$
87BG9# care reflect ]frica4 bncilor de a+i a$uma ri$curi n actualele
condiii ale economiei romneti!
Si indicatorii care monitorizeaz neperformana au cuno$cut o
nrutire eident# fiind orba de ma(orri de aproape 011G n ce
priete ponderea creditelor re$tante i ndoielnice n totalul creditelor
acordate i ponderea creanelor re$tante i ndoielnice n totalul actielor!
C&iar dac cifrele nu $unt de natur $ n%ri(oreze# fiind
comparabile $au c&iar mai bune dect cele din rile aan$ate din Europa
Central# ar fi bine ca atenia $uprae%&etorilor bancari $ crea$c pentru
a preeni derapa(ele pe panta neperformanei!
Reducerea profitabilitii reprezint principala proocare cu care
$i$temul bancar $e a confrunta n ace$t an# pe fondul diminurii mar(elor
de dobnd# al eforturilor de e'tindere teritorial i de modernizare a
infra$tructurii operaionale!
,entru depirea ace$tei con(uncturi# bncile trebuie $ ia n $erio$
nece$itatea e'tinderii %amei de produ$e i $ericii oferite clienilor# pentru
a atra%e ct mai multe per$oane fizice# $ur$a principal de obinere a
eniturilor n iitor! De a$emenea# bncile ar trebui $ ]foreze4 crearea
unei piee a in$trumentelor deriate# care $ permit companiilor $ $e
prote(eze mpotria fluctuaiilor de cur$ alutar# ri$c demn de luat n
$eam mai ale$ n actuala con(unctur economic internaional! De
a$emenea# apariia noii le%i bancare a permite bncilor $ $e afle n
centrul unor %rupuri financiare# efortul de $iner%ie oferind an$a reducerii
co$turilor operaionale prin inte%rarea dier$elor tipuri de actiiti!
5eninerea ritmului creterii economice faciliteaz e'tinderea
%radului de intermediere financiar# fapt releat i de ma(orarea
$ub$tanial a creditului ne%uernamental n primul trime$tru! >r
ndoial# tendina a continua# fiind n$ e'trem de important i
re$tructurarea economiei# pentru a permite crearea unui niel al cererii
$olabile de natur $ permit creterea $u$tenabil a creditrii!
A$cen$iunea fr precedent a pieei de retail $e a manife$ta# fr ndoial#
i n re$tul anului# motorul de cretere fiind reprezentat de creditele de
con$um i cele ipotecare! Amnarea sine die a nfiinrii unui birou de
credit pune n$ probleme n le%tur cu preenirea $upra ndatorrii
debitorilor# n condiiile n care bncile nu pot erifica declaraiile pe
proprie r$pundere ale mprumutailor!
Creterea creditelor# dei $pectaculoa$# nu e$te nc $uficient
pentru a compen$a pierderea de ctre in$tituiile de credit a ]rentelor4
obinute n trecut prin finanarea %uernului $au prin arbitra(! Din ace$t
241
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
moti# rentabilitatea fiecrei bnci a depinde pe termen $curt i mediu nu
att de mult de ritmul de cretere al actiitii# ct mai ale$ de m$ura n
care a reui $+i a(u$teze c&eltuielile operaionale# n paralel cu o politic
ine$tiional eficient!
Cu toate eforturile depu$e de BNR pentru a opri tran$miterea
creterilor de cur$ alutar n inflaie# dolarul rmne un punct de referin
n $tabilirea preurilor! ,otriit unui $tudiu al >5I# B1G din fluctuaia
dolarului i 71G din creterea monedei europene $unt ncorporate n rata
inflaiei!
Trecerea la referina euro a dat natere mai multor $peculaii cu
priire la potenialul inflaioni$t al ace$tei m$uri! Temeiul ace$tora era
unul foarte concret: n 7117# rata inflaiei $+a diminuat de la @1#@G la
0F#E?# n condiiile n care deprecierea monedei naionale fa de dolar a
fo$t de doar OG! Din ace$t punct de edere# $tabilitatea dolarului %aranta
i $tabilitatea preurilor! Utilizarea euro ca moned de referin n$eamn o
fluctuaie mai mic a raportului EUR?R=L# n timp ce dolarul a aea o mai
mare libertate de micare!
Din fericire# pn n prezent# moneda american $+a depreciat pe
pieele internaionale# a$tfel c $c&imbarea cur$ului de referin a trecut
neob$erat! Tendina pe piaa intern a fo$t de $cdere a cur$ului
USD?R=L# BNR tempernd n$ o reducere prea $eer a ace$tuia! n timp
ce dolarul $+a depreciat cu D#FG fa de euro n primul $eme$tru al anului#
fa de leu $+a depreciat cu doar 0#BG ceea ce reflect o po$ibil
$ubealuare a leului fa de dolar! n cazul n care moneda naional $e
apreciaz# banca central poate $topa acea$t eoluie prin cumprarea de
alut! n principiu# ace$t lucru poate fi po$ibil la ne$frit# deoarece BNR
trebuie doar $ emit moned naional pentru a cumpra dolari!
Ec&ilibrarea pieei alutare $+a realizat prin deprecierea leului fa de euro#
cu F#DG n primele a$e luni ale anului# fr ca inflaia $ par a a
reaciona!
Ce $e a ntmpla n$ atunci cnd dolarul a cti%a din terenul
pierdut_ 5oneda american a trebui $ crea$c# iar cele pe$te O miliarde
de dolari aflate n rezerele BNR nu or putea mpiedica ace$t lucru! n
ace$t caz# rata inflaiei $+ar putea $ nu mai fie att de imun la fluctuaiile
alutare i $ dea $emne de nerozitate!
,otriit unui $tudiu al >5I# impactul dolarului a$upra ratei inflaiei
rmne unul de$tul de puternic! = cretere cu 01G a cur$ului USD?R=L
determin o ma(orare cu A#@G a indicelui preului de con$um n decur$ de
un an i (umtate! Efectul $e tran$mite de$tul de rapid# deoarece n luna
imediat urmtoare preurile cre$c cu 0#OG# iar la niel de trime$tru
creterea e$te de 7#@G!
La conferina de pre$ n care BNR a anunat trecerea la referina
euro# %uernatorul 5u%ur I$re$cu declara c impactul inflaioni$t al
cur$ului alutar a fo$t diminuat n perioada 7110 6 7117! n $tudiul
menionat $e e$timeaz impactul ratei de $c&imb a$upra inflaiei n
perioada 7111 6 februarie 7117# concluzia fiind c efectul dolarului a$upra
preurilor nu i+a diminuat n nici un fel inten$itatea! Din contr#
con$idernd o cretere cu 01G a dolarului fa de moneda naional#
efectul con$t ntr+o ma(orare a preurilor cu A#DG n decur$ de 0B luni!
A$tfel# nu numai c impactul cur$ului $+a accentuat# dar i durata n care
modificrile ace$tuia $unt ncorporate n preurile interne $+a micorat!
Conform rezultatelor obinute# n luna imediat urmtoare preurile cre$c cu
7#OG iar la niel de trime$tru cu @#@G!
242
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
n ceea ce priete efectul inflaioni$t al monedei unice# importana
ace$teia e$te mult mai redu$! Creterea cu 01G a raportului EUR?R=L
conduce la o ma(orare cu 7#7G a preurilor# ntr+o perioad de 0E luni!
Impactul imediat al monedei unice $e traduce ntr+o cretere a preurilor
cu 1#AG n luna urmtoare i cu 0G la niel de trime$tru! Influena mai
mic i cu efect ntrziat a monedei europene a$upra preurilor e'plic
totodat i de ce rata inflaiei nu a deiat de pe tra$eu n primul $eme$tru
al anului# concomitent cu eoluia a$cendent a cur$ului EUR?R=L!
Impactul mult mai puternic pe care l are dolarul a$upra preurilor
de con$um reflect faptul c anticiprile inflaioni$te rmn ancorate de
moneda american# n ciuda faptului c O1G din e'porturi i importuri $unt
denominate n euro! Trecerea la referina euro ar putea $c&imba pe iitor
comportamentul a%enilor economici# a$tfel nct acetia $ i a(u$teze
preurile n funcie de moneda unic! Aprecierea ace$teia pe pieele
internaionale a atra$ de(a o parte a comercianilor care i+au fi'at preurile
n euro pentru a profita de aanta(ele con(uncturale! n ce m$ur acea$t
micare are un caracter permanent 6 preurile nu or %li$a napoi $pre
dolar 6 om putea afla doar atunci cnd dolarul i a relua e'pan$iunea!
Efectul important pe care cur$ul alutar l are a$upra preurilor are
drept cauz# n ultim in$tan# $tarea actual a economiei! n $ituaia n
care bunurile enite din import ar fi concurate de cele auto&tone#
importatorii ar accepta# la deprecierea leului# reducerea mar(elor de profit#
pentru a nu pierde din cota de pia i $+ar a$i%ura# totodat# mpotria
fluctuaiilor de cur$ alutar# apelnd la &ed%in%! ntr+un a$tfel de $cenariu#
$ub$tituia bunurilor importate prin cele auto&tone ar atenua din pre$iunea
importatorilor n $tabilirea preurilor# a$tfel c rata inflaiei ar aea un
parcur$ mai linitit!
,ro%noza profitului n funcie de ri$cul pla$amentelor din portofoliu
am analizat+o folo$ind i pro%ramul informatic S,SS cu care au fo$t
$i$tematizate n continuare# datele fiind cele din fi%! B!B!
243
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Fi%. 5.5. EoluBia lunar/ a proi&ioanelor =!1 Cn anul 2))3 conform conform ima%inii
datelor din ecranul aplicaBiei 7,77
Eolutia %rafica a proizioanelor in perioada analizata e$te redata in
prezenta lucrare in fi%! B!O + B!7B!
244
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
credit dobanda luna/an
total
s 1 totsl o 2 total s 3 total 4
total p
5 total credit profit
curs
usd ritm creditritm dobriotm prov
total
provizioane
total
dobanda
ian.02 1. . ian.02 185894 563632 6776739 164186 7047853 31430,74 32199 7690451 642598
2 185203 691 feb.02 193637 578386 6829791 166524 7112025 44503,71 32527 1,01 1,02 1,01 7768338 656313
3 561418 2214 mar.02 194267 578231 6852891 167626 7134623 48711,3 32887 1,00 1,00 1,00 7793015 658392
46155321 621418 apr.02 195324 577222 6880731 169623 7163656 51425,88 33453 1,00 1,00 1,00 7822900 659244
5 145911 18275 mai.02 197380 579524 6894622 170423 7180450 95697,45 33525 1,00 1,00 1,00 7841949 661499
feb.02 1. . iun.02 202149 566745 7019363 169832 7264252 99946,99 33477 1,01 1,05 1,01 7958089 693837
2 186714 6923 iul.02 122942 642401 62797051194899 7426604 108141,9 32881 1,02 1,17 1,04 8239947 813343
3 575420 2966 aug.02 160803 824249 62987811250504 7730051 114858,6 33215 1,04 0,99 1,04 8534337 804286
46201480 628311 sep.02 143640 706478 6568988 927048 7604878 127956 33041 0,98 0,92 0,98 8346154 741276
5 148411 18113 oct.02 154558 583182 447166 729562 1736750 154692,8 33463 0,23 0,24 0,23 1914468 177718
mar.02 1. . nov.02 156010 1257224 459966 742571 2434415 160400,7 33569 1,40 1,02 1,37 2615771 181356
2 187411 6856 dec.02 166544 1912211 494760 779363 3164015 166860,8 33500 1,30 1,04 1,28 3352878 188863
3 574320 3911 ian.03 930927 515824 318573 437979 1966324 7397,89 33189 0,62 1,25 0,66 2203303 236979
46223480 629411 feb.03 1133433 333055 1454477050304 8325597 13286,47 33065 4,23 1,42 3,93 8662239 336642
5 149412 18214 mar.03 1256789 492437 11258486951792 9374382 37442,18 33500 1,13 1,34 1,13 9826866 452484
apr.02 1. . apr.03 1374329 1147862 5232968846998 11317202 58658,54 33341 1,21 1,27 1,21 11892485 575283
2 188413 6911 mai.03 1213422 657113 1352524 463156 3494181 86716,37 32156 0,31 0,33 0,31 3686215 192034
3 573211 4011 iun.03 1274128 674747 1370025 485722 3603309 33011 1,03 1,05 1,03 3804622 201313
46250720 630011
5 151312 18311
mai.02 1. .
2 190414 6966
3 575413 4111
46263211 631411
5 151412 19011
iun.02 1. .
2 195309 6840
3 563554 3191
46354899 664464
<ig. $.6. A"olu5ia pro"i#ioanelor comparati" cu e"olu5ia
profitului -n anul 2003
24$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
5 150490 19342
iul.02 1. .
2 118917 4025
3 578685 63716
45671157 608548
51057845 137054
aug.02 1. .
2 155095 5708
3 768639 55610
45714195 584586
51092122 158382
sep.02 1. .
2 133625 10015
3 671599 34879
45971320 597668
5 828334 98714
oct.02 1. .
2 149176 5382
3 542421 40761
4 406977 40189
5 638176 91386
nov.02 1. .
2 150811 5199
31211410 45814
4 421811 38155
5 650383 92188
dec.02 1. .
2 160924 5620
31862110 50101
4 458161 36599
<ig. $.&. A"olu5ia pro"i#ioanelor )i a profitului -n
perioada anali#at!
<ig. $.'. A"olu5ia pro"i#ioanelor din dobLnd! )i a
profitului -n perioada anali#at!
246
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
5 682820 96543
ian.03 1. .
2 910445 20482
3 491833 23991
4 296884 21689
5 267162 170817
feb.03 1. .
21111559 21874
3 316424 16631
4 135489 9958
56762125 288179
mar.03 1. .
21254779 2010
3 466553 25884
41029169 96679
56623881 327911
apr.03 1. .
21360489 13840
31080964 66898
4 489611 33685
58386138 460860
mai.03 1. .
21200411 13011
3 625412 31701
41280413 72111
5 387945 75211
iun.03 1. .
21260253 13875
3 642047 32700
41296368 73657
5 404641 81081
<ig. $.9. A"olu5ia pro"i#ioanelor din dobLn#i )i a profitului din perioada anali#at!
<ig. $.10. A"olu5ia pro"i#ioanelor din credite )i a profitului din perioada anali#at!
24&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE

$#a#i&#i%&
18 18 18 18 18 18 18 17 18
0 0 0 0 0 0 0 1 0
514232.0000
732806
.83
3702178
.67
171489
5.1
617114
2.6
492970
.00
6664112.
611
82831.
07
33111.
06
504153.4850
368086
.76
3117892
.92
276237
0.6
273686
5.4
242174
.19
2920002.
724
51143.
73
442.80
81
2.5417E
+11
1.35E
+11
9.721E
+12
7.63E
+12
7.490E
+12
5.86E
+10
8.526E
+12
2.6E+
09
19607
9.0
Valid
Missing
N
Mean
Std. Deviation
Variance
"n
observatie"
lunar
"Sub
standa
rd"
lunar
"ndoielnic"
lunar
"Pierderi"
lunar
Principal
credit lunar
Dobanda
lunara
Provizioane
lunare
Profit
brut
Curs
USD
Case 3umber
1' 1& 16 1$ 14 13 12 11 10 9 ' & 6 $ 4 3 2 1
?
a
l
u
e
200000
100000
0
Curs M=7
9rofit brut
Fi0. :.22. E"o-utia +rofitu-ui *rut in +)rioada ana-i/ata
24'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

"

n

o
b
s
e
r
v
a
t
i
e
"

l
u
n
a
r
1600000
1400000
1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
Fi0. :.2&. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

"
S
u
b

s
t
a
n
d
a
r
d
"

l
u
n
a
r
2000000
1000000
0
Fi0. :.2(. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
249
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

"

n
d
o
i
e
l
n
i
c
"

l
u
n
a
r
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Fi0. :.29. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

"
P
i
e
r
d
e
r
i
"

l
u
n
a
r
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Fi0. :.2:. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
2$0
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

P
r
i
n
c
i
p
a
l

c
r
e
d
i
t

l
u
n
a
r
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Fi0. :.24. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

D
o
b
a
n
d
a

l
u
n
a
r
a
900000
800000
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
Fi0. :.25. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
2$1
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

P
r
o
v
i
z
i
o
a
n
e

l
u
n
a
r
e
14000000
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Fi0. :.26. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

P
r
o
f
i
t

b
r
u
t
200000
100000
0
Fi0. :.23. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
2$2
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

C
u
r
s

U
S
D
33800
33600
33400
33200
33000
32800
32600
32400
32200
32000
Fi0. :.&'. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

R
i
t
m
u
l

d
e

c
r
e
s
t
e
r
e

d
o
b
a
n
d
a
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Fi0. :.&2. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
2$3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Case Number
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
V
a
l
u
e

R
i
t
m
u
l

d
e

c
r
e
s
t
e
r
e

p
r
o
v
i
z
i
o
a
n
e
500
400
300
200
100
0
Fi0. :.&&. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
Case Number
86
81
76
71
66
61
56
51
46
41
36
31
26
21
16
11
6
1
V
a
l
u
e

P
r
i
n
c
i
p
a
l

c
r
e
d
i
t
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Fi0. :.&(. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
2$4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Case Number
86
81
76
71
66
61
56
51
46
41
36
31
26
21
16
11
6
1
V
a
l
u
e

D
o
b
a
n
d
a
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
Fi0. :.&9. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
8neDaE A"8?A F Ca%#orG&o&i'
A"8?A
9.20E+13 3 3.067E+13 7.996 .000
2.61E+14 68 3.836E+12
3.53E+14 71
1.20E+12 3 4.003E+11 15.414 .000
1.77E+12 68 2.597E+10
2.97E+12 71
Between Groups
Within Groups
Total
Between Groups
Within Groups
Total
Principal credit
Dobanda
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Re,re&&ion
?aria@le& 1n#eredHRemoved
@
Provizioan
e lunare
a
. Enter
Model
1
Variables
Entered
Variables
Removed Method
All requested variables entered.
a.
Dependent Variable: Profit brut
b.
2$$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
4odel $ummarE
@
.408
a
.167 .111 48223.2814
Model
1
R R Square
Adjusted
R Square
Std. Error of
the Estimate
Predictors: (Constant), Provizioane lunare
a.
Dependent Variable: Profit brut
b.
A"8?A
@
6.97E+09 1 6968628153 2.997 .104
a
3.49E+10 15 2325484866
4.19E+10 16
Regression
Residual
Total
Model
1
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Predictors: (Constant), Provizioane lunare
a.
Dependent Variable: Profit brut
b.
<oeCCi%ien#&
a
131685.9 30549.711 4.311 .001
-7.15E-03 .004 -.408 -1.731 .104
(Constant)
Provizioane lunare
Model
1
B Std. Error
Unstandardized
Coefficients
Beta
Standardi
zed
Coefficien
ts
t Sig.
Dependent Variable: Profit brut
a.
Re&idual& $#a#i&#i%&
a
46648.10 117996.4 82831.07 20869.5774 17
-108533 59149.85 1.370E-11 46691.9914 17
-1.734 1.685 .000 1.000 17
-2.251 1.227 .000 .968 17
Predicted Value
Residual
Std. Predicted Value
Std. Residual
Minimum Maximum Mean Std. Deviation N
Dependent Variable: Profit brut
a.
2$6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Profit brut
Provizioane lunare
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
200000
100000
0
Observed
Linear
Fi0. :.&:. E"o-utia +ro"i/ioan)-or in +)rioada ana-i/ata
<orrela#ion&
<orrela#ion&
1.000 -.408
. .104
18 17
-.408 1.000
.104 .
17 17
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Provizioane lunare
Profit brut
Provizioane
lunare Profit brut
2$&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
CONCLUZII I !RO!UNERI
Scopul tezei mele de doctorat cu tema )* Studiul $tati$tic al ri$cului
actiitii bancare de creditare** e$te de a prezenta n literatura de
$pecialitate o analiz $tati$tic i financiar $ub o form unitar i cu
caracter didactic a fenomenului ri$c bancar de creditare care+i face
$imit prezena din ce n ce mai mult n iaa economic!
Actualitatea tezei de doctorat cu tema menionat $e re%$ete n
importana $tudierii creditului ca re$ur$ de finanare a economiei!
Acordarea de credite implic anumite ri$curi care pot influena relaiile
comerciale! Abordarea $tati$tic a ri$cului de creditare m+a determinat $
analizez calitatea i performanele portofoliului de credite! Am ncercat $
teoretizez un mecani$m de identificare i tratare a ri$curilor la acordarea
creditelor precum i pe parcur$ul eoluiei proce$ului de creditare pn la
rambur$area inte%ral a pla$amentului iniial i a dobnzilor $cadente!
5$urarea ri$cului de creditare cu a(utorul di$per$iei reprezint o metod
e'trem de util i eficient actiitii bancare de creditare!
n capitolul nti **Coninutul actiitii bancare de creditare** am
ncercat $ prezint tendinele actuale n domeniul creditrii bancare#
problemele cu care $e confrunt $i$temul bancar n ace$t domeniu!
Con$ider c o cla$ificare care $ cuprind toate formele de creditare e$te
dificil n condiiile n care concurena e$te n cretere# iar ofertele $unt
foarte dier$ificate! Apreciez faptul c rolul creditului n economie e$te
e$enial# formele creditului putnd mbrca ariante adaptate tipolo%iei
clienilor care prezint tipuri de ri$c $pecifice!
n capitolul al doilea ** ,robleme conceptuale i metodolo%ice
priind ri$cul actiitii bancare de creditare** am $urprin$ problematica
comple' a ri$curilor i n $pecial a ri$cului de creditare! Comple'itatea
conceptual # filozofic i metodolo%ic priind ri$cul actiitii bancare de
creditare m+a determinat $ $i$tematizez ri%uro$ problematica dezbtut
n condiiile n care ri$cul de creditare a ealuat odat cu priatizarea i
concurena priat bancar! Si$temul de indicatori $tati$tici ai ri$curilor
bancare prezentai reprezint in$trumente eficiente de lucru ale analitilor
de ri$c de credit bancar! Si%ur c practicienii lucreaz doar cu o parte din
indicatorii prezentai pentru ntocmirea documentaiilor de credit n$
analiza ri$curilor pre$upune analiza unei dier$iti de indicatori care
ulterior pot fi nen$crii n documentaii!
n capitolul al treilea )*5etode $tati$tice de ealuare a ri$cului de
creditare** am prezentat ctea din metodele $tati$tice de analiz din
literatura de $pecialitate! Valoarea ri$cului pentru un portofoliu e$te o
n$umare a alorii ri$cului fiecrui credit 8 pla$ament 9 element al
portofoliului! Con$ider c pentru etapa actual de tranziie aloarea ri$cului
poate fi diminuat doar prin $olicitarea de %aranii $uficiente $au prin
pla$area ri$curilor ctre $ocietile de a$i%urare! =rice metod $tati$tic
clasic de ealuare a ri$cului de creditare dintre cele prezentate nu e$te
$uficient pentru o ima%ine clar att timp ct pot apare ri$curi
independente de oina prilor impreizibile la data acordrii creditului!
Sub$criu utilizrii metodei $corurilor n analiza unui element din portofoliu
cu pla$area ri$cului ctre a$i%uratori# n condiiile n care %araniile
materiale $unt in$uficiente! Concluzia pe care o propun e$te faptul c
pentru a deeni un $tat bo%at e$te neoie de cin$te# iar cti%ul trebuie $
fie con$tant i ritmic pentru acumulare pentru fiecare beneficiar de credite
de ncredere din partea bncii# n condiii de ri$c! ,lcerea ri$cului nu e$te
obli%atorie pentru toat lumea!
2$'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
n capitolul al patrulea )*Analiza $tati$tic a factorilor de ri$c n
actiitatea bancar de creditare** am analizat cum poate fi aplicat
deiaia $tandard n calculul alorii ri$cului bancar de creditare! Cercetnd
re%ulile prudeniale n creditare# am dedu$ c deciziile n condiii de ri$c
pot aea $ucce$ doar dac analiza de ri$c are la baz o dier$itate de
indicatori $tati$tici!
n capitolul al cincilea )*,ro%noza profiturilor bancare n funcie de
ri$c** am $tudiat le%tura iner$ dintre profit i ri$c! Un portofoliu ri$cant
%enereaz o rentabilitate redu$ $au c&iar pierderi# caz n care trebuie
luate decizii imediate de reitalizare a actiitii bancare!
n teza de doctorat am ncercat $+mi alorific an$a acordat de
conductorul tiinific al lucrrii# d+na prof! dr! Eli$abeta 2aba# prin
efectuarea unei analize detaliate i aprofundate a problemelor de ri$c
bancar de creditare cu care $e confrunt $i$temul bancar!
Caracterul de noutate al tezei de doctorat# fiind ndrznea i
$upu$ ea n$i ri$cului# $e refer la:
ncercarea de a prezenta n mod unitar# profe$ional i peda%o%ic
ri$cul bancar de creditare ;
tratarea practic prin $tudii de caz a portofoliului de credite
bancare la perioade bine definite ;
$tudiul $tati$tic al corelaiei dintre olumul de proizioane i
profitul bancar ;
analiza olumului de proizioane n condiii de ri$c bancar de
creditare ;
analiza eoluiei olumului de proizioane care afecteaz
profitabilitatea bncii n condiiile $c&imbrii n timp a le%i$laiei
n domeniu bancar ;
n literatura de $pecialitate $tudiul ri$cului bancar de creditare a
fo$t analizat de$tul de re$trn$ n diferite domenii ale cunoaterii $au
practicii! Studiul $tati$tic al ri$cului actiitii bancare de creditare nu $+a
realizat# a$tfel c att concepia a$upra ri$cului de creditare ct i
elementele tratate n teza de doctorat pot fi $upu$e criticii i dezoltrii
ulterioare de per$pectri!
Importana $tudierii ri$cului actiitii bancare de creditare
reprezint un obiecti att pentru $i$temul bancar# pentru creterea
rentabilitii# ct i pentru $i$temul economic al a%enilor economici care
$olicit i nece$it ndrumare i control cu priire la utilizarea re$ur$elor
din credite bancare! Ri$curile cu care $e confrunt a%enii economici $unt
i ri$curi ale $i$temului bancar! ,roblematica tratrii $i$temului ri$curilor
bancare ridic elemente de noutate pentru $i$temul bancar# care abia n
ace$te momente i ulterior priatizrii i con$tituie $tructuri interioare de
analiz $tati$tic i financiar! ,a plan internaional bncile i reanalizeaz
$i$temul de %e$tiune a ri$curilor bancare# ca urmare a comple'itii ieii
economice! Analiza ri$curilor de creditare nece$it $tudiul $tati$tic al
factorilor de influen# iar ncrederea trebuie $+i re%$ea$c rolul $u
e$enial!
Studiul $tati$tic al ri$cului actiitii bancare de creditare nece$it
analiza $tati$tic a portofoliului de credite n dinamic, pe parcur$ul unei
anumite perioade de timp!
Am a(un$ la concluzia c portofoliul de credite reprezint o%linda#
ima%inea unei bnci and n edere $tructura $a# modul de centralizare i
forma de prezentare!
2$9
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
Studiul $tati$tic al portofoliului $e concretizeaz n analiza $tati$tic
a fiecrui tip de credit care are particulariti unice 8$pecifice i ne$pecifice
bancare9 $upu$e ri$curilor preizibile i impreizibile!
Un element de o deo$ebita importanta $e relea a fi modul de
definire parametrica a ri$cului! Con$idernd ri$cul o e'punere la
incertitudinea unui rezultat %enerat de o anumita actiune# lucrurile $e
complic atunci c"nd luam in di$cutie po$ibilitatea de a cuantifica
incertitudinea! Unii $peciali$ti a$imileaza ri$cul cu incertitudinea#
e'primata prin olatilitatea rezultatelor potentiale reprezentate pe o curba
de di$tributie probabili$tica $au prin abaterea $tandard a ace$tor alori
fata de media aritmetica a rezultatelor ateptate! = a$emenea acceptiune
duce la ideea ca fluctuatiile trecute e'plica inte%ral incertitudinea iitoare#
anul"ndu+$e caracterul $au de impredictibilitate! Noi con$iderm c
problema ri$cului nu rezida in olatilitate# ci in ariatiile raportate la un
model traditional de olatilitate a rezultatelor# care poate fi preazut!
<nre%i$trarea unui rezultat diferit fata de nielul anticipat nu reprezinta in
mod nece$ar o pierdere! <n acela$i timp# o pierdere anticipata nu e$te un
ri$c# ci o e'punere certa# un co$t al afacerii luat in con$iderare la
determinarea rezultatului $contat al actiunii intreprin$e!
Ace$t co$t al afacerii nu n$eamn faptul c banca prevede de la nceput
un volum de credite neperformante din volumul total de credite acordate conform
portofoliului, fiind mai curnd un cost al neprevederii riscurilor care afecteaz
afacerea. Evidenierea lunar a volumului de provizioane permite compararea
portofoliilor de la o lun la alta, respectiv de la o perioad la alta, fapt evideniat i n
teza de doctorat. Variaiile de provizioane raportate la un model tradiional nu pot fi
realizate datorit faptului c actuala situaie nu are precedent anterior.
,entru mana%ementul ri$cului bancar# apro'imarea pierderilor
anticipate are un rol important in a(u$tarea eniturilor obtenabile# in
$copul eitarii unor proiectii iluzorii ale indicatorilor de profitabilitate!
,roce$ul de tranzitie $i$tematica pe care il parcur%e $ocietatea
noa$tra de la debutul anilor D1 a %enerat# prin amploarea mutatiilor
$tructurale $i comple'itatea efectelor# o $erie de comportamente atipice#
care induc dificultati deo$ebite in actiitatea bancilor + in %eneral + $i
%e$tionarea ri$curilor + in $pecial!
Inflatia reprezinta una dintre re$trictiile de fond ale
mana%ementului bancar in acea$ta perioada# care a fo$t declan$ata o data
cu liberalizarea preturilor in 0DD1! <n Rom"nia inflatia a atin$ cote ridicate
la nielul anului 0DD@ 807#0 G rata medie lunara9# moder"ndu+$e ulterior
p"na in 0DDB 87#0 rata medie lunara9# pentru ca# un an mai t"rziu# $a+$i
reia din nou trendul a$cendant# iar pentru anul 7117 ace$ta a fo$t de
0F#EG i preiziunea pentru finele anului 711@ fiind de 0BG!
,roce$ul inflationi$t afecteaza actiitatea bancara $ub a$pectul
deteriorarii alorii reale a actielor $i pa$ielor# ina$pririi conditiilor de
piata $i limitarii capacitatii de pro%noza $ectoriala $i pe client!
Con$tructia %raduala a in$titutiilor $i le%i$latiei adecate unui $i$tem
democratic# or%anizat pe principii concurentiale# a creat modificari
$ucce$ie ale reperelor functionale ale mediului# obli%"nd la reizuirea
$trate%iilor bancare pe termen mediu in raport cu reactia de ra$pun$ a
a%entilor economici! Re$tructurarea $ectorului de intreprinderi $i# in unele
cazuri# lic&idarea ace$tora au con$tituit un factor $uplimentar de ri$c
pentru bancile implicate in $u$tinerea economiei reale!
Declinul economic care a marcat in ultimii ani toate domeniile de
actiitate $i reducerea con$umului intern au condu$ la diminuarea cererii
260
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
potentiale de produ$e $i# mai ale$ de $ericii bancare# concomitent cu
cre$terea impreizibilitatii comportamentale a clientilor!
.e$tionarea ri$curilor con$tituie baza proce$ului de mana%ement#
iar problema in$trumentalizarii $ale trebuie abordata pra%matic# cu
per$pectia unei eolutii aplicate 8in e$enta# particularizarea unor te&nici
$i in$trumente adaptate tranzitiei# concomitent cu functionalizarea celor
%enerale# proprii economiilor de piata9!
Stabilirea unei definitii $i tipolo%ii comun acceptate a ri$curilor
con$tituie baza elaborarii $i$temului de tran$mitere in timp real a
informatiilor nece$are fundamentarii deciziilor# precum $i a planului de
V$upraietuireV in cazul producerii pierderilor!
5odalitatile de performantizare a mana%ementului bancar $unt
abordate potriit cazui$ticii fiecarui tip de ri$c# lu"ndu+$e in con$iderare
cone'iunile de fond care $e manife$ta in $ituatiile reale!
,entru ri$curile produ$e# cazurile $unt analizate n compartimentele
de ri$c i prelucrate apoi cu per$onalul implicat# pentru ca n
fundamentarea deciziilor ace$tea $ $e cunoa$c!
,entru bancile care opereaza in tarile cu economii in tranzitie#
impactul influentelor e'terne centrului lor de decizie face dificila
cuantificarea pro$pectia a ri$curilor# a$tfel inc"t# din prudenta# ele pot
opta pentru con$olidarea capitalurilor proprii care $a compen$eze
imprecizia e$timarilor! E$te important de retinut ca pentru ace$te banci
ima%inea publica# in $pecial increderea clientilor are un rol determinant in
mentinerea pe piata $i perceperea $olidaritatii in$titutionale!
E'i$tenta fondurilor proprii $i dimen$ionarea core$punzatoare a
ace$tora 8in raport cu actiele totale $au cu actiele ponderate in functie
de ri$c9 confera bancii un %rad ridicat de $ecuritate!
<n conditiile normale ale po$ibilelor alori# nece$arul de fonduri
proprii pentru acoperirea pierderilor neanticipate $e e$timeaza potriit
re%ulii ca D1G dintre ace$tea $e pla$eaza in interalul de trei abateri
$tandard $ub medie!
5etoda prezentata are in$a unele dezaanta(e precum $eriile de
date i$torice 871 de ani ar fi de dorit9 $i di$tributiile $imetrice datorate unor
eolutii $tabile care# la r"ndul lor# core$pund unei entropii informationale
minime!
Interactiunea ri$cului de creditare cu cel de lic&iditate $i
$olabilitate conduce# la producerea ri$cului $i$temic! De$i
re$pon$abilitatea mana%ementului ri$cului $i$temic depa$e$te
competentele bancilor comerciale indiiduale# fiecare banca trebuie $a i$i
minimizeze propria ulnerabilitate eit"nd $uprae'punerile la un anumit
$ector $i recur%"nd la te&nici moderne $i $i%ure de admini$trare a ri$cului
de creditare $i portofoliu!
Un a$pect deo$ebit $e refera la re%lementarile priind con$tituirea
de catre bancile comerciale a rezerelor minime obli%atorii! Ace$tea
reprezinta un in$trument de politica monetara# utilizat de banca centrala
pentru controlul indirect al ofertei de bani# pe $eama $caderii olatilitatii
multiplicatorului monetar! =biectiul ace$tei politici monetare il con$tituie
V$terilizareaV pe termen lun% a e'ce$ului de lic&iditate din $i$temul
bancar!
n ederea acordrii creditului# ri$cul ratei dob"nzii are un rol
e$ential pentru afacerile bancare! El e$te e'emplul cla$ic de ri$c in dublu
$en$# definind e'punerea la o pierdere $au un c"$ti% care afecteaza fie
enitul net din dob"nzi# fie aloarea actualizata a in$trumentelor
financiare pe care le detine banca# impactul re%a$indu+$e in profit 8$i
261
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
pretul actiunilor bancii9! Ri$cul relationat cu enitul net din dob"nzi
reprezinta a$a numita e'punere $tructurala# in timp ce ri$cul relationat cu
aloarea in$trumentelor financiare poate fi con$iderat o e'punere la
tranzactii!
<n %e$tionarea e'punerii $tructurale $e pot adopta diferite $trate%ii#
precum anticiparea corecta a tuturor modificarilor $emnificatie de
dob"nda $i $c&imbarea imediata a $en$ibilitatilor la rata dob"nzii! Alte
$trate%ii con$tau in a(u$tarea ratelor dob"nzilor pentru $tabilirea fie a
enitului net din dob"nzi# fie a pretului actiunilor bancii! Strate%iile de
$tabilire a enitului net din dob"nzi $au a alorii economice a bancii $i a
pretului actiunilor reprezinta limitele intre care $e in$criu practicile
prudente de %e$tionare a e'punerii $tructurale!
Dup prerea mea# acordarea de credite trebuie $ $e fac cu
percepere unui co$t de ri$c re$pecti o rat a dobnzii! Se poate di$cuta
doar a$upra nielului ace$tei rate care poate fi mai mare $au mai mic#
ceea ce $e realizeaz prin ne%ociere direct ntre anumite limite conform
competenelor $tabilite! n tez am artat faptul c portofoliul de credite i
olumul de proizioane# depinde de rata dobnzii# de olumul de credite#
de ramura de actiitate creditat# de perioad# de %aranii i nu n ultimul
rnd# de coeficienii $tabilii prin le%i$laie!
,er$onal con$ider ca dob"nda e$te formata din doua componente: o
rata Vlibera de ri$cV ce compen$eaza $acrificarea lic&iditatii de catre
imprumutator 8lu"nd in con$iderare inflatia anticipata9 $i o prima a$ociata
ri$cului de creditare a imprumutatului! <ntr+un conte't economic dat#
ace$te elemente tra$eaza o curba conentionala a randamentelor# care
reprezinta ratele dob"nzilor curente pentru anumite in$trumente cu
$cadente diferite! ,entru mana%amentul ri$cului ratei dob"nzii#
recomandabila e$te utilizarea analizei .A, $i a $imularilor! Analiza .A,# ca
in$trument de baza pentru ma$urarea e'punerii $tructurale# pune accentul
pe $tabilizarea $i ma(orarea enitului net din dob"nzi pe termen $curt!
A$tfel $e ealueaza impactul tuturor factorilor de influenta a$upra
ace$tuia# care con$tau in modificarea nielului ratelor dob"nzii#
modificarea mar(ei# a olumului $au $tructurii actielor $i pa$ielor!
Rezultatele analizei .A, $tau la baza deciziilor a$upra ma$urilor de
reducere a olatilitatii enitului net din dob"zi# care implica a(u$tarea
actielor?pa$ielor $en$ibile!
Analiza .A, prezinta unele in$uficiente care rezida in caracterul $au
$tatic $i i%norarea nece$arului ma'im de fonduri proprii# caracteriz"nd
actiele $i pa$iele e'i$tente# fara a modela dezoltarea iitoare a
actiitatii! = re$trictie $uplimentara in aplicabilitatea ace$tei analize o
%enereaza incertitudinile con(uncturale# care $e ra$fr"n% a$upra
caracteri$ticilor de modificare a dob"nzii la unele produ$e 8de e'emplu#
economiile populatiei9!
= alta te&nica de mana%ement al e'punerii $tructurale e$te analiza
$imularilor# care $e eidentiaza prin abordarile multidimen$ionale! 5etoda
pre$upune urmarirea eentualelor abateri de la modelul comportamental
$i de cre$tere traditional# in interactiune cu diferite proiectii ale ratelor
dob"nzilor! Caracterul dinamic al ace$tei metode faorizeaza e'aminarea
mai profunda a $en$ibilitatilor la dob"nda $i $trate%iile bancare! ntruct
$imularea e$te metoda de analiza cu cel mai mare nece$ar de informatii
realizarea practica e$te dificila!
Ri$cul de creditare reprezinta cea mai periculoa$a cate%orie de
ri$curi bancare# intruc"t $e infiltreaza la nielul unei %ame lar%i de $ericii
$i e'puneri!
262
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
,entru %e$tionarea cu $uce$ a ri$cului de creditare $e urmare$te
mentinerea unui ec&ilibru prudent intre dezoltarea afacerii $i controlul
calitatii# preocuparea de a pre$crie limite de a$umare a ri$cului in termeni
de $ectoare# cla$e# tipuri de finantare $i nume indiiduale de
clienti?parteneri# elaborarea in $cri$ a politicilor de credit coerente $i
cuprinzatoare!
<n completarea informatiilor $tandard utilizate la analiza acordarii
unui credit# o importanta deo$ebita reine $pecificarii limitelor de facilitati
8e'punerea ma'im recomandata9 $i incadrarea clientului intr+o anumita
cate%orie de creditare 8care implica determinarea ratei anticipate de
pierdere la niel de portofoliu9! E'punerile trebuie cla$ificate dupa
perioada rama$a p"na la $cadenta# a"nd in edere faptul ca cu c"t
ace$tea $unt mai mari# cu at"t e$te mai mare potentialul de olatilitate#
incertitudinea eniturilor $i deci# ri$cul!
=ptiunea de a detine un portofoliu de actie are ca motiatie
reducerea ri$curilor prin dier$ificare# fara a determina o reducere $imilara
a profitului! Un portofoliu eficient a$i%ura o anumita rata de profit cu
minimum de ri$c po$ibil $au un niel $pecificat de ri$c pentru o rata
ma'ima de profit! ,rincipiul functional al mana%ementului ri$cului
portofoliului con$ta in dier$ificarea ri$cului# realizata printr+o $erie de
te&nici analitice# cum $unt: analiza $ectoriala# cla$ificarea $i $corin%ul
creditelor# ratin%ul de tara!
Una dintre conditiile nece$are pentru a$i%urarea unui mana%ement
eficient al ri$curilor bancare con$ta in $tabilirea de $tructuri or%anizatorice
adecate# bazate pe o conceptie clara din punct de edere al ra$punderii#
re$pon$abilitatilor# monitorizarii $i controlului in domeniu!
,rincipalele ma$uri care ar trebui adoptate pentru preenirea
ri$cului de creditare $unt:
acordarea creditelor $a $e bazeze in primul r"nd pe analiza
iabilitatii $i reali$mul afacerilor# in ederea identificarii $i
ealuarii capacitatii de plata a clientilor# re$pecti de a %enera
enituri $i lic&iditati ca principala $ur$a de rambur$are a
creditului $i plata a dob"nzii! Determinarea capacitatii de plata
$e face $i prin analiza a$pectelor financiare $i nefinanciare ale
afacerilor din perioada e'pirata $i cea pro%nozata;
creditele trebuie $a fie in toate cazurile %arantate cu colaterale
ca$& $au non+ca$&# iar olumul minim al %arantiilor con$tituite
trebuie $a acopere datoria ma'ima a imprumutatului catre
banca 8credit U dob"nzi9# un rol e'trem de important reenind
modului in care banca i$i $tabile$te criteriile de acceptare a
diferitelor tipuri de %arantii;
pentru reducerea ri$curilor# $e impune analiza periodica $i
e'i%enta calitatii portofoliului de credite# de dorit la interale
c"t mai $curte de timp# precum $i con$tituirea de proizioane $i
rezere pentru acoperirea eentualelor pierderi ;
di$per$ia ri$cului de creditare $e poate realiza prin
$indicalizarea imprumuturilor mari cu alte $ocietati bancare#
precum $i prin dier$ificarea bazei de clienti $i a tipurilor de
credite practicate! Recomandam in ace$t conte't acordarea cu
prioritate a creditelor pe obiect# in defaoarea celor %lobale de
e'ploatare# precum $i promoarea creditelor de con$um pentru
populatie;
263
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
in $copul eitarii pericolului de concentrare e'ce$ia a
creditelor fata de o anumita ramura de actiitate# con$ideram
ca e$te nece$ara $tabilirea unor limite de e'punere# pe baza
elaborarii de modele proprii de analiza tip $corin%# in functie de
indicatorii releanti pentru ealuarea performantelor
$ectoriale! Di$ponibilitatea unor pro%noze de eolutie macro $i
microeconomica# in raport cu trendul i$toric $i pro%ramele
%uernamentale# con$tituie o premi$a importanta pentru
abordarea coerenta a analizelor $ectoriale!
Introducerea conceptului de co$t al profitului e$te deo$ebit de utila#
pentru $i$tematizarea rationamentelor de tip matematic $i economic cu
priire la comportamentul ine$titional!
Stabilirea mar(elor de $ub$tituibilitate# re$pecti a coeficientilor de
ela$ticitate e$te mai importanta# at"t pentru ine$titor# c"t $i pentru
mana%er# dec"t alorile ab$olute $au c&iar relatie ale marimilor care intra
in rationamentul economic priind ine$titiile# re$pecti finantarea pe
termen lun% a a%enilor economici!
,"na a $e a(un%e la o adearata actiitate de %e$tiune a ri$curilor i
n $pecial de creditare au fo$t nece$are numeroa$e ma$uri# at"t din partea
BNR# c"t $i a bancilor comerciale!
<n conformitate cu re%lementarile de prudenta bancara in i%oare#
apreciez c $i$temul bancar e$te adecat capitalizat! La data de @0
decembrie 7110# conform datelor publicate de BNR# nielul a%re%at al
indicatorului de $olabilitate era de apro'imati 70G# fiind a$tfel cu mult
pe$te limita de 07G impu$a de re%lementarile BNR $au nielul de EG
acceptat pe plan international! Cre$terea important a nielului
indicatorului de $olabilitate in ultimii doi+trei ani reflecta in principal
ma$urile de recapitalizare a unor banci cu capital de $tat $i de ma(orare a
nielului capitalului minim obli%atoriu de catre BNR! Ace$te alori ale
indicatorilor de $olabilitate trebuie in$a priite cu prudenta deoarece
reflecta un %rad de adecare a capitalului mult mai bun dec"t ar fi cazul!
Acea$ta $e e'plica prin faptul c re%lementarile alabile p"na la 0
octombrie 7111# au condu$ la o proizionare in$uficienta# ca urmare a
unor re%uli de cla$ificare a actielor de$tul de permi$ie# iar proizioanele
$e con$tituiau pe baza actielor cla$ificate o data la $a$e luni# e'i$tnd un
decala( intre $uma con$tituita $i cea nece$ara! .ama de actie $upu$e
cla$ificarii a fo$t lar%ita# iar bancile au fo$t obli%ate $a efectueze lunar
cla$ificarea actielor! ,rin acea$ta# $+au obtinut indici de $olabilitate mai
reali$ti# in$ $unt nece$are in continuare modificari ale re%ulamentului de
proizionare in i%oare pentru a $e a(un%e la o metodolo%ie eficienta de
ealuare a actielor ; re%lementarile e'i$tente priind $olabilitatea nu iau
in con$iderare ri$cul de piaa# care deine din ce in ce mai important pe
ma$ura dezoltarii economiei rom"ne$ti orientate catre piata!
<n ceea ce prie$te eficienta $i$temului bancar# principalul
indicator il reprezinta mar(a de dob"nda# indeo$ebi datorita implicatiilor pe
care le are a$upra profitabilitatii pe termen lun% a $i$temului bancar $i
a$upra ariabilelor macroeconomice! ,e termen $curt# o mar(a mare de
dob"nda ridicata ofera po$ibilitatea dezoltarii bancilor $i a cre$terii
profitului ace$tora $i# implicit# a impozitelor platite catre bu%etul de $tat!
,e termen lun%# mar(ele mari atra% credite neperformante# induc $electie
ader$a $i# pe plan macroeconomic# afecteaza ne%ati cre$terea
economica! <n tarile mai aan$ate in tranzitia $pre economia de piata#
mar(ele $unt moderate# in$a bancile din Rom"nia inre%i$treaza mar(e ale
dob"nzii ridicate# e'pre$ie a unei intermedieri financiare foarte $cumpe!
264
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
>actorii care au determinat mar(ele mari de dob"nda# in cazul Rom"niei#
$unt $laba competitie in $i$temul bancar# ca$iine'i$tenta unor piete
financiare alternatie# per$i$tenta inflatiei ridicate# nielul ridicat al
creditelor neperformante $i mana%ementul inadecat al bancilor!
Reducerea $emnificati a mar(elor dob"nzii $i a creditelor neperformante
$+a reu$it in tarile in tranzitie care au priatizat ma(oritatea $ocietatilor
bancare# in paralel cu realizarea $tabilizarii macroeconomice $i
perfectionarea cadrului (uridic!
,rincipalele $labiciuni ale cadrului le%al priind falimentul bancilor
au fo$t corectate abia recent 8in luna octombrie a anului 71109# iar
$uprae%&erea $+a intarit incep"nd cu $f"r$itul anului 0DDD# c"nd $+a
reizuit $tructura or%anizatorica a directiei de $pecialitate din cadrul BNR
$i au fo$t imbunatatite procedurile de $uprae%&ere# deenind acum
compatibile cu $tandardele internationale: $+a creat un $i$tem de
cla$ificare 8ratin%9 a bancilor $i aertizare timpurie 8denumit CA5,L:
Capital# A$$et$# 5ana%ement# ,rofitabilitR# Li"uiditR9 care $i+a doedit de(a
utilitatea# prin anticiparea problemelor de $olabilitate ale unor banci; $+au
creat planuri de actiune pentru diferite $ituatii de criza bancara; $+au
introdu$ in$pectiile anuale la $ediul bncilor# care tind $a puna accentul pe
ealuarea ri$curilor!
<n ceea ce prie$te mecani$mele de protectie $i$temica# $unt de
remarcat dou a$pecte: BNR $i+a imbunatatit permanent procedurile de
interenie ca imprumutator de ultima in$tanta# indeo$ebi in $ituatiile de
criza $i$temica i con$tituirea fondului de %arantare a depozitelor in
$i$temul bancar!
,e ma$ura priatizarii $i dezoltarii $i$temului bancar rom"ne$c#
indeo$ebi prin implicarea tot mai puternica a unor banci din cadrul unor
$i$teme bancare dezoltate# a dezoltarii pietei de capital auto&tone $i a
in$titutiilor financiare# in %eneral# mana%ementului ri$curilor ii a fi
recuno$cuta importanta care i $e cuine# ii or fi alocate re$ur$ele
materiale# financiare $i umane nece$are!
Beneficiind de o e'perien n domeniul bancar de pe$te 01 ani am
a(un$ la concluzia teoretic# metodolo%ic i practic precum c acolo
unde con$iderm c nu e'i$t ri$c# $e pot manife$ta multe alte ri$curi
impreizibile# iar acolo unde $e pred anumite ri$curi ace$tea $e pot
manife$ta $au nu ntr+o anumit con(untur!
,roblema $tudiului $tati$tic al ri$cului actiitii bancare de creditare
e$te deo$ebit de comple' i poate fi abordat din mai puncte de edere i
cu accente diferite! Rezultatele teoretice# metodolo%ice i practice la care
am a(un$ n acea$t tez de doctorat arat nece$itatea continurii $tudiului
n direcia care a fo$t de$c&i$ prin declanarea unor noi i multiple
dezbateri!
26$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
#I#LIO1RAFIE
A. CRI MONO1RAFII LUCRRI FUNDAMENTALE
0! Ale'ander C!# T&e &andbooN of ri$N mana%ement and analR$i$# IileR# NeJ
\orN# 0DDO;
7! Andrei# T!# Stanciu# S!# Stati$tica# All# Bucureti# 0DDB;
@! BanN for international $ettlement$# Central banN $ureR of forei%n e'c&an%e
and deriate$ marNet actiitR+0DDB# Ba$le# 0DDO;
A! Baron T!# Stati$tica# Editura Didactica $i ,eda%o%ica# Bucure$ti# 0DE0;
B! Baron# T!# Bi(i# E!# T`i$$i# L!# Stati$tic teoretic i economic# Editura
Didactic i peda%o%ic# Bucureti# 0DD0;
O! Ba$le Committee on BanNin% Superi$ion# ,rinciple$ for t&e mana%ement of
intere$t rate ri$N# Ba$le# (anier 0DDF;
F! Ba$no# Cezar# Dardac# Nicolae# Ri$curi bancare# Cerinte pruden5iale#
5onitorizare# Editura Didactica $i ,eda%o%ica# Bucure$ti# 0DDD;
E! Brbat# A!# Teoria $tati$ticii $ociale# Editura Didactic i peda%o%ic#
Bucureti# 0DF7;
D! Berea# Aurel# Berea# =ctaian# =rientri in actiitatea bancara contemporan!#
Editura E'pert# Bucure$ti# 0DDD;
01!Be$$i$# 2!# .e$tion de$ ri$Cue$ et %e$tion actif+pa$if de$ banCue$# Editura
Dalloz# ,ari$# 0DDB;
00!Biel B!# T&e practicalitie$ and iabilitR of u$in% alue+at+ri$N to determine Rour
credit ri$N e'po$ure# IBC UZ Conference$# (anier 0DDF;
07!Bi(i# E!# 5!# Lilea# E!# Roca# E!# R!# Vtui# 5!# Stati$tic aplicat n economie#
Editura Unier$al Dal$i# Bucureti# 7111;
0@!Bi(i# E!# 5!# Stati$tic teoretic# ED,# Bucureti# 0DFD;
0A!Bi(i# E!# 5!# Lilea# E!# An%&elac&e# C!# Tratat de $tati$tic# Editura Economic,
Bucureti, 7117;
0B!Bi(i# 5!# Bi(i# E!# 5!# Roca# E!# R!# Vtui# 5!# Stati$tic aplicat n economie#
Editura Unier$al Dal$i# Bucureti# 7117
0O!Brendea# Co$min# Samfire$cu# 5ariu$ $!a!# Ri$cul $i performanta creditului
bancar in Rom"nia# Bucure$ti# 7110;
0F!BroCuet C! et Van Den Ber% A!# .e$tion de portefeuille# De BoecN# Bru'elle$#
0DD1;
0E!BroJn N!# =ercomin% t&e difficultie$ in a%re%atin% ri$N to ac&iee a %lobal
per$pectie# IBC UZ Conference# (anier 0DDF;
0D!Bruni >ranco# >air E!Donald# =*Brien Ric&ard; Ri$N 5ana%ement in Volatile
>inancial 5arNet$; Ed!Societe Unier$itaire Europenne de Rec&erc&e$
>inanciere$; SUER># 0DDB;
71!BucN 2!R!# Economic Ri$N Deci$ion# IoJa State Unier$itR ,re$$# >ir$t edition#
0DED;
70!Campbell S!Tim# ZaracaJ A!Iilliam >inancial Ri$N 5ana%ement# NeJ \orN#
0DD@;
77!C&a$e 5an&attan BanN N!A!# T&e 5ana%ement of >inancial ,rice Ri$N;

266
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
7@!C&a$e 5an&attan BanN N!A!# Value at Ri$N : It$ 5ea$urement and U$e$# C&a$e
5an&attan BanN N!A!# London;
7A!C&a$e 5an&attan BanN N!A!#.uide to Ri$N 5ana%ement + A .lo$$arR of Term$#
Ri$N ,ublication# London# 0DDO;
7B!Cocri# Va$ile# 5ana%ement bancar# Note de cur$# Ia$i# 7110;
7O!Codirlau# Adrian# Lucrare de licenta: Analiza comparatia a dier$elor
modele de ealuare a actielor financiare# Academia de Studii Economice#
Bucure$ti# 0DDD;
7F!Coleman# Alan# Qempel# .eor%e# Simpo$ion Donald# BanN mana%ement: te't
and ca$e$# 2o&n IileR and Son$# NeJ \orN# 0DD1;
7E!Cooper$aLRbrand# .arp + .enerallR Accepted Ri$N ,rinciple$#
cooper$aLRbrand# Leice$ter# 0DDO;
7D!Dedu# V!# .e$tiunea bancara# Centrul Editorial ,oli%rafic A!S!E!# Bucure$ti#
0DDB;
@1!Dedu# V!#5ana%ementul bancar# Editura Didactica $i ,eda%o%ica# Bucure$ti#
0DDF;
@0!Dedu# Va$ile# .e$tiune bancara# Editura Didactica $i ,eda%o%ica# Bucure$ti#
0DDD;
@7!Delarue# 5arie+Laure# Ri$Cue de cr/dit# BanCue 5a%azine No O@7# 2anier
7117;
@@!Doltu# Claudiu# Eolutia $i$temului bancar in Rom"nia# Centrul Rom"n pentru
,olitici Economice# 0DDD;
@A!DoJd# Zein# BeRond Value at Ri$N 6 t&e neJ $cience of ri$N mana%ement#
2o&n IileR and Son$# C&ic&e$ter# 0DDE;
@B!Droe$beNe# 2!2!# Element$ de $tati$tiCue# Editura Ellip$e$# ,ari$# 0DDF;
@O!EecN&oudt L!et .ollier C!# Ri$N# Qare$ter I&eat$&eaf# NeJ \orN# 0DDB;
@F!E$c& Zieffer# Lopez# Value at Ri$c+Ver$ Ri$N 5ana%ement 5oderne# Edit! De
BoecN Unier$ite# ,ari$# Imprime en Bel%iCue# 0DDF;
@E!E$cofier# B!# ,a%e$# 2!# AnalR$e$ factorielle$ $imple$ et multiple$# Dunod# ,ari$#
0DDE;
@D!>ilip# Bo%dan# Te&nolo%ii informationale financiar bancare# Note de cur$# Ia$i#
7110;
A1!>i$&er# R!A!# Le$ met&ode$ $tati$tiCue$# ,re$$e$ unier$itaire$ de >rance#
,ari$# 0DAF;
A0!.eor%e$cu# Roe%en# N!# 5etoda $tati$tic# Editura E'pert# Bucureti#0DDE;
A7!.ottin%er# Q! I!# Element$ of $tati$tical analR$i$# de .rRter# NeJ\orN# 0DE1;
A@!.ourierou'# C!# 5onfort# A!# Stati$tiCue et modele$ econometriCue$#
Economica# ,ari$# 0DED;
AA!.rai$# B!# 5et&ode$ $tati$tiCue$# Dunod# ,ari$# 0DDE;
AB!Qefferman S&ela%&# 5odern BaNin% in T&eorR and ,ractice# Ed!2o&n JileR and
Son$ inc!# Ie$t Su$$e'# En%land# 0DDO;
AO!QendricN$ D!# Ealuation of alue at ri$N model$ u$in% &i$torical data# >RBN\
policR ReieJ# 0DDO# p!@D+OD;
AF!Qolton# .lRn# T&e neJ climate of ri$N# Trea$urR 5ana%ement International#
No! OD? 0DDE;
AE!I%nat# I!# Uniunea European: de la ,iaa comun la moneda unic# Editura
Economic# Bucureti# 7117;
AD!I%nat# I!# Clipa# N!# ,o&oa# I!# Luac# .!# Economie politic# bucureti# 0DDE;
B1!International Center >or 5onetarR and BanNin% Studie$# 5et&od$ of Applied
Ri$N 5ana%ement# IC5B# 0DDB;
B0!I$aic + 5aniu# A!# Voinea%u# V!# 5itru# C!# Stati$tica pentru mana%ementul
afacerilor# Ediia a 7+a# Editura Economic# BucureAti# 7117;

26&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
B7!2aba E!# Stati$tica# Ed!Economica# Bucure$ti# 0DDE;
B@!2aba# E!# Stati$tic# Ediia a @+a# Editura Economic# Bucureti# 7117;
BA!2aba# E!# Stati$tic! Si$tem metodolo%ic! Aplicaii# Uni! Iai# 0DEO;
BB!2aba# E!# Stati$tic# Editura Sedcom Libri$# Iai# 0DDO;
BO!2aba# E!# Stati$tic! Stati$tica Economiei naionale# Uni! Iai# 0DE7;
BF!2acCuillat B!# SolniN B!# Le$ marc&e$ financier$ et la %e$tion de portefeuille#
Ed!Dunod# ,ari$;
BE!2o&n$on# >ranN# 2o&n$on# Ric&ard# Commercial BanN 5ana%ement# T&e DrRden
,re$$# NeJ \orN# 0DEO;
BD!2orion ,!# Value at Ri$N# R!D!IrJin#C&ica%o# 0DDF;
O1!2ula# D!8coord9# Economia dezoltrii# Editura Viitorul Romne$c# Bucureti#
0DDD;
O0!ZorNa# 5i&ai# Stati$tica comerului e'terior# A!S!E!# Bucureti# 0DFE;
O7!ZorNa# 5i&ai !a!# Stati$tic# Editura Didactic i ,eda%o%ic# Bucureti# 0DE0;
O@!ZorNa# 5!# Education a$ a ector of %lobali$ation# Addre$$ to t&e
InterContinental Roundtable on .lobal Education# Ba$el# 00 maR 0DDE;
OA!ZorNa# 5!# Strate%R and Action in t&e reform of education in Romania#
Bucureti# Editura ,aidea# 7111;
OB!ZorNa# 5!# European Union and t&e BalNan Area 8Jit& a $pecial focu$ on
relation$ Jit& Romania9# Addre$$ to t&e Conference of t&e Bolo%na Unier$itR
on per$pectie$ of openin% toJard$ countrie$ of Ea$tern Europe and
5editerranean Re%ion# Raenna# 00 6 0@ october7110;
OO!ZorNa# 5!# Unier$itile romneti n faa inte%rrii n $paiul European de
nmnt $uperior# E$aR prepared for t&e Romanian AcademR# Bucureti#
7117;
OF!ZorNa# 5!# Unier$itR mana%ement and t&e proce$$ of %lobali$ation and
re%ionalization of &i%&er education# n ol! .lobalizarea i educaia economic
unier$itar 6 Conferin internaional# 7A 6 7F octombrie 7117# Editura
Sedcom Libri$# Iai, 7117;
OE!Zoud(eti >!# Element$ of e'ternal calculu$ Jit& an application to 5at&ematical
>inance# Ed!LabRrint ,ublication# .ronin%en# T&e Net&erland$# 0DDB;
OD!Zupper# Elmer >unNe# Ri$N mana%ement in banNin%# >inancial In$titution$
Center 6 T&e I&arton Sc&ool# ,enn$Rlania# 0DDE;
F1!Lopez# T!# Ri$N 5ana%ement# Edition$ de BanCue De%roaf# Lu'embur%# 0DDO;
F0!5allinaud# E!# 5/t&ode$ $tati$tiCue$ de l*/conometrie# Dunod# ,ari$# 0DE0;
F7!5anole$cu# .&eor%&e# Diacone$cu# Adriana# 5ana%ement bancar# Editura
>unda5iei VRom"nia de 5"ine4# Bucure$ti# 7110;
F@!5arine$cu .!# A$umarea ri$cului in deciziile intreprinderilor de te'tile+pielarie#
>undatia 3.&!Sane4#Ia$i 0DDF;
FA!5i&ie$cu# Sorin# Controlul financiar bancar# Editura Sedcom Libri$# Ia$i# 7110;
FB!5itru# C!# Serban# D!# 5itru# A!# Stati$tical 5et&od$ for Qi%& qualitR ,ro(ect
5ana%ement# t&e O
t&
International Conference on economic Informatic$#
Bucureti# 7117;
FO!5itru# C!# 5itru# D!L!# Data and indicator I$$ue$ on Eniroment and Quman
SecuritR in Romania: An In$titutional ,er$pectie# ENRICQ+NES and .ECQS
IorN$&op# San 2o$/ de la 5onta%na# Co$ta Rica# 0DDD;
FF!5orin# R!# T&eorie de$ %rand$ probleme$ economiCue contemporain$# ,ari$#
0DFO;
FE!Ne%oe$cu .Q!# Ri$c $i incertitudine in economia contemporana# Editura Alter+
E%o# Cri$tian# .alati# 0DDB;
FD!Nenciu# E!# ,robabiliti i $tati$tic matematic# Unier$itatea 3Al! I!# Cuza4
Iai# 0DEO;

26'
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
E1!Niu# Ion# 5ana%ementul ri$cului bancar# Editura E'pert# Bucure$ti# 7111;
E0!=nNelbac&# Andrea$# 5ana%ementul $tructurii bilantiere# Ie$tdeut$c&e
Lande$banN# Du$$eldorf# 7111;
E7!=prea# D!# Analiza i proiectarea $i$temelor informaionale economice# Editura
,olirom# Iai# 0DDD;
E@!=prea# D!# 5ana%ementul proiectelor! Teorie i cazuri practice, Editura Sedcom
Libris, iai, 2001;
EA!,a$cale Tanner R!# Le$ ri$Cue$ de l*e'cellence# Inter+Edition$# ,ari$# 0DD7;
EB!,ecican# Eu%en Htefan# ,iata alutara# banci a econometrie# Editura
Economica# Bucure$ti# 7111;
EO!,intile$cu# C!# Analiza datelor# Editura 2unimea# Iai# 711@;
EF!,ri$acariu# 5aria# ST=ICA# =idiu# ,iete de capital $i tranzactii bur$iere#
Editura Sedcom Libri$# Ia$i# 7117;
EE!,ri$acariu# 5aria# Tranzactii la bur$ele de alori $i %e$tiunea portofoliului#
Editura Cor$on# Ia$i# 0DDE;
ED!Ro$e# ,eter# Commercial BanN 5ana%ement: @
rd
Edition# Ric&ard R! IrJin#
C&ica%o# 0DDO;
D1!Rotariu# T! 8coord9 !a!# 5etode $tati$tice aplicate n tiinele $ociale# Editura
,olirom# Iai# 0DDD;
D0!Rotaru# Con$tantin# 5ana%ementul performantei bancare# Editura E'pert#
Bucure$ti# 7110;
D7!Ro'in# L!# .e$tiunea ri$curilor bancare# Editura Didactica $i ,eda%i%ica#
Bucure$ti# 0DDF;
D@!Ro'in# Luminita# .e$tiunea ri$curilor bancare# Editura Didactica $i
,eda%o%ica# Bucure$ti# 0DDF;
DA!Santomero# Ant&onR# Commercial BanN Ri$N 5ana%ement: an analR$i$ of t&e
proce$$# >inancial In$titution$ Center 6 T&e I&arton Sc&ool# ,enn$Rlania#
0DDD;
DB!SaRer# A!# 5et&od in $ocial $cience# Routled%e# London# 7111;
DO!S&arpe I!>!# A $implified model for portofolio analR$i$# 5ana%ement Science#
Vol!D# 0DO@;
DF!Spiridon# 5ariu$# BICQI# Cri$tian# Si$temul bancar: dinamica reformei#
$labiciuni $i proocari# Centrul Rom"n pentru ,olitici Economice# 7110;
DE!Stoica# 5aricica# 5ana%ement bancar# Editura Economica# Bucure$ti# 0DDD;
DD!Ta$$i# ,!# 5et&ode$ $tati$tiCue$# Economica# ,ari$# 0DED;
011! Turliuc# Va$ile# Cocri# Va$ile# 5oneda $i credit# Editura AnNarom# Ia$i# 0DDF;
010! arc# 5!# Tratat de $tati$tic# ED,# Bucureti# 0DDE;
017! Un%ureanu V! ,ael# BanNin%! ,rodu$e $i operatiuni bancare# Editura Dacia#
Clu(+Napoca# 7110;
01@! Voinea# .&eor%&e coordonator# 5ecani$mele financiar monetare in proce$ul
tranzitiei la economia de piata# Editura Sedcom Libri$# Ia$i# 0DDD;
01A! Voinea# .&eor%&e# Relatii alutar financiare interna5ionale# Editura Sedcom
Libri$# Ia$i# 7110;
01B! Voinea%u# V!# >urtun# >!# Voinea%u# 5!# Stefne$cu# C!# Analiza factorial a
fenomenelor $ocial 6 economice n profil re%ional# Editura Arami$ ,rint#
Bucureti# 7117;
01O! Iil$on D!# =perational Ri$N : identifRin%# CuantifRin% and mana%in% t&e
alue at+ri$N# IBC UZ Conference$# (anier 0DDF;
01F! Iilt&ien# ,!Q!# Deci$ion $tati$tiCue et econometrie# Armand Colin# ,ari$#
0DDO;

269
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
A. ARTICOLE
10'. Cocri# Va$ile# Reor%anizarea $i$temului bancar in Rom"nia $i rolul bancilor
in economia concuren5iala in olumul Voinea# .&eor%&e# 5ecani$mele
financiar monetare in proce$ul tranzitiei la economia de piata# Editura
Sedcom Libri$# Ia$i# 0DDD;
109. Iacob# Alin# A$i%urarea ri$curilor operatiunilor bancare n rei$ta ,iata
>inanciara# nr! 07? 7111;
110. Ion# 5i&ai# Determinantele ri$cului de lic&iditate n rei$ta BANZS* B==Z#
nr!B?7110;
111. Ion# 5i&ai# Utilizarea contractelor >UTURES pentru acoperirea ri$cului ratei
dob"nzii n rei$ta BANZS* B==Z# nr!O?7110;
112. 2aba# E!# 5etode $tati$tice aplicate n $tudiul di$paritilor re%ionale# n ol!
.lobalizarea i educaia economic unier$itar 6 Conferin internaional#
7A 6 7F octombrie 7117# Editura Sedcom Libri$# Iai, 2002;
113. 2aba# E!# ,intile$cu# C!# Analiza $tati$tic multiariat n profil re%ional#
Rei$ta Romn de Stati$tic, Bucureti, 2003;
114. Lzre$cu# Sorin# Utilizarea acordurilor SIA, pentru acoperirea ri$cului ratei
dob"nzii n rei$ta BANZS* B==Z# nr!B?7110;
00B! 5arNoJitz Q!5!# ,ortofolio Selection# 2ournal of >inance;
00O! 5ie$zala# 2ean+C&ri$top&e# Le noueau ratio de $olabilit/# BanCue
5a%azine# No O@7# 2anier 7117;
11&. ,ope$cu# Coralia# ,reiziuni pentru $i$temul bancar rom"ne$c n Adearul
Economic# nr!7E?7110;
11'. Radu# D!# Ealuarea ri$cului bancar# n ,robleme actuale de $tati$tic# Editura
2unimea# Iai# 7111;
119. Radu# D!# Ri$cul financiar de faliment# n Stati$tica n cercetarea economico 6
$ocial# Editura 2unimea# Iai# 7110;
120. Rdu# C! Radu# Analiza $en$ibilitatii actielor $i pa$ielor unei $ocietati
bancare la ariatiile ratei dob"nzii 8.A, analR$i$9# n rei$ta BANZS* B==Z#
nr!B?7110;
121. Rudnic&i# Carmen# Bancile de $tat au (umatate din piata n rei$ta CA,ITAL#
nr!07?7117;
122. Rudnic&i# Carmen# >ondul de %arantare lic&ideaza BRS n rei$ta CA,ITAL#
nr! 07? 7117;
123. Stoica# 5aricica# ,rincipiile fundamentale ale ine$titiilor bancare n Tribuna
Economica# nr! @A? 7111;
124. Tacu# Al!# ,!# Analiza $tati$tic a decala(elor re%ionale# n Economi$tul# nr! FD0
80E0F9?07!17!7110;
12$. Turliuc V!# Economi$irea $i ri$curile pla$amentelor# n rei$ta Economi$tul#
0DDO;
#. !ERIODICE SITE%URI INTERNET
126. LLL Anuarul $tati$tic al Romniei pe anul 0DD1 6 7117# In$titutul Naional de
Stati$tic i Studii Economice# Bucureti# 0DD0 6 711@;
07F! LLL Ba$el Committee on BanNin% Superi$ion# T&e NeJ Ba$el Capital Accord:
an e'planatorR note# 2anuarR# 7110;

2&0
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
07E! LLL BNR 6 Norma nr! E? 0DDD priind limitarea ri$cului de credit al bancilor#
publicata in 5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! 7AB? 0 iunie 0DDD;
07D! LLL BNR 6 Norma nr! D? 0DDD priind calculul alorii actiului $i pa$iului
bancilor in ederea $tabilirii $tarii de in$olabilitate a ace$tora# publicata in
5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! AF7? @1 $eptembrie 0DDD;
130. LLL BNR 6 Norma nr! D? 7111 priind capitalul minim al bancilor $i al
$ucur$alelor b!ncilor $traine# publicata in 5onitorul =ficial al Rom"niei# nr!
AFA? 7D $eptembrie 7111;
0@0! LLL BNR 6 Normele metodolo%ice nr! 7? 7111 priind aplicarea
Re%ulamentului BNR nr! 7?7111# publicate in 5onitorul =ficial al Rom"niei#
nr! @0O? F iulie 7111;
0@7! LLL BNR 6 Normele nr! 0? 7110 priind lic&iditatea bancilor# publicate in
5onitorul =ficial al RomCniei# nr! 710? 71 aprilie 7110;
133. LLL BNR 6 Normele nr! 0? 7117 priind lic&iditatea b!ncilor# publicate n
5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! 00@? 71 februarie 7117;
0@A! LLL BNR 6 Normele nr! F? 0DDD priind fondurile proprii ale bancilor#
publicate in 5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! 71O? 07 mai 0DDD;
0@B! LLL BNR + Re%ulamentul nr! 0? 70 mai 0DDD priind or%anizarea $i
functionarea Centralei Ri$curilor Bancare# publicat in 5onitorul =ficial al
Rom"niei# nr! O0A?0O decembrie 0DDD;
0@O! LLL BNR 6 Re%ulamentul nr! 7? 7111 priind cla$ificarea creditelor $i
pla$amentelor $i con$tituirea# re%ularizarea $i utilizarea proizioanelor
$pecifice de ri$c de credit# publicat in 5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! @0O?
F iulie 7111;
0@F! LLL BNR 6 Re%ulamentul nr! A? 0DDE priind re%imul rezerelor minime
obli%atorii# republicat in 5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! 070? 7A martie
0DDD;
0@E! LLL BNR 6 Statutul >ondului de .arantare a Depozitelor in Si$temul Bancar#
publicata in 5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! @0D? 7D noiembrie 0DDO;
0@D! LLL BRD + Normele de creditare pentru per$oane (uridice 8alabile de la
10!1D!71109;
0A1! LLL BRD 6 ,ro$pect priind =ferta ,ublica Secundara pentru @A!@BF!@0B
Actiuni Nominatie =rdinare detinute de >ondul ,roprietatii de Stat;
0A0! LLL BRD 6 Rapoartele anuale pentru 0DDF# 0DDE# 0DDD# 7111 $i 7110;
0A7! LLL >inante# Credit# Contabilitate# 0DD1+0DDE;
0A@! LLL .uernul Rom"niei 6 =rdonanta nr! @D? 0DDO priind infiintarea $i
functionarea >ondului de .arantare a Depozitelor in Si$temul Bancar#
publicata in 5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! 71O? @1 au%u$t 0DDO;
0AA! LLLInternational Standard$ =r%anization# Ri$N 5ana%ement Terminolo%R#
7111;
0AB! LLL Le%ea bancara nr! BE#0DDE;
0AO! LLL Le%ea bancara nr! BE? 0DDE# publicata in 5onitorul =ficial al Rom"niei#
nr! DE? 7@ mai 0DDE# modificata prin =rdonanta de ur%enta nr! 7A din 7B
martie 0DDD;
0AF! LLL Le%ea nr! 010? 0DDE priind Statutul BNR# publicata in 5onitorul =ficial
al Rom"niei# nr! 71@? 7@ mai 0DDE# modificata $i completata prin =rdonanta
de Ur%enta nr!0@O din 0E octombrie 7110;
14'. LLL Le%ea nr! 0B0?0DDE priind dezoltarea re%ional n Romnia# 5onitorul
=ficial;
0AD! LLL Le%ea nr! E@? 0DDE priind procedura falimentului bancilor# publicata in
5onitorul =ficial al Rom"niei# nr! 0BD? 0 iunie 0DDE# modificata $i
completata prin =rdonanta de Ur%enta nr!0@E din 0E octombrie 7110;

2&1
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
0B1! LLL Le%ea nr!017?0DDE priind Statutul Bancii Nationale a Rom"niei;
0B0! LLL Rei$ta Rom"na de Stati$tica# 0DD1+0DDE;
0B7! LLL Ba$el Committee on BanNin% Superi$ion# T&e NeJ Ba$el Capital Accord
6 Con$ultatie Document# 2anuarR# 7110;
0B@! &ttp:?cour$e$!dce!Qarard!edu;
0BA! JJJ!bi$!or% 6 Banca Re%lementelor Internationale 8BanN for International
Settlement$9;
0BB! JJJ!bmfm$!ro 6 Bur$a de 5arfuri $i >inanciar 5onetara Sibiu;
0BO! JJJ!bnr!ro 6 Banca Nationala a Rom"niei;
0BF! JJJ!brd!ro 6 Banca Rom"na pentru Dezoltare;
0BE! JJJ!brm!ro 6 Bur$a Rom"na de 5arfuri;
0BD! JJJ!eRi$N!com 6 Re$ource$ for Ri$N 5ana%ement;
0O1! JJJ!%arp!com + .lobal A$$ociation of Ri$N ,rofe$$ional$;
0O0! JJJ!mdp!ro;
0O7! JJJ!monitoruloficial!ro;
0O@! JJJ!Ri$N5etric$!com 6 Ri$N 5etric$ .roup;
0OA! JJJ!t&eBanNin%C&annel!com 6 S&e$&unoff Learnin% Center;
0OB! JJJ!JorldbanN!or%
C. DICIONARE
166. Trebici# V!# 5ic Enciclopedie de $tati$tic# Editura Stiinific i Enciclopedic,
167. Bucureti, 1985;
16'. Dicionar e'plicati al limbii romne# Unier$ Enciclopedic# Bucureti# 0DDO;
0OD! T&e NeJ ,al%rae DictionarR of Economic$ and T&e LoJ# Edited bR ,!
NeJman# StoNton ,re$$# NeJ \orN# 0DDE;

2&2
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
ANELE
An).a 2. #i-ant #RD%1S1 -a (2 d)c),*ri) 2333 (2 d)c),*ri) &''' si
(2 d)c),*ri) &''2
(2
d)c),*ri
) 2333
(2
d)c),*ri
) &'''
(2
d)c),*ri
) &''2
ACTIVE
Di$ponibilitati
Conturi curente $i depozite la banci
Rezere la Banca Nationala a Romaniei
Titluri de trezorerie
Credite# net
Credite
Credit $indicalizat acordat BNR
Credite %uernamentale $i pentru
$ectorul public
,roizion pentru pierderi din credite
Total credite# net
Dobanzi de inca$at $i alte actie# net
Dobanzi de inca$at# net
Alte actie# net
Total dobanzi de inca$at $i alte actie#
net
,articipatii
Imobilizari corporale# net
>ond comercial# net
Alte imobilizari corporale# net
9999(2
96:&663
:6:&4&9
&295934
2:'::(5
3
&:464(
4'6''
@5:3(44A
2942(45
4
(44(45
&3'6'2
4:5246
96':5&
:652&'5
9'5363
62&46
:3(465
5(&3&3:
32''2'5
22'9(52
2:2(&6:
(
'
&35443
@:3(359A
296(4:9
6
(3'9'4
9:4'3(
694933
:23'59
:4542('
9('6:3
&&5'(6
55253(.2
3:&6'69
226('2(
3
29(:46&
2345&5'
3
'
(44343.5
@55&244A
23&65:2
&
:'5:&5.6
:3&3&'.3
22''993
459534.&
5(56343
:4'224.5
&3:293.9
TOTAL ACTIVE (:9'3(&
'
9'44(4'
6
:&64&43
'
Sur$a : Raport anual BRD

2&3
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
DATORII SI CA!ITALURI !RO!RII
Depozite:
Depozite la edere
Depozite la termen
Total depozite
Alte fonduri imprumutate
Dobazi de platit
Impozite amanate! Net
Alte datorii
TOTAL DATORII
Capital $ocial nominal
Rezera din retratarea capitalului $ocial
Rezera penteu ri$curi bancare %enerale
Surplu$ de reealuare
Deficit acumulat
TOTAL CA!ITALURI !RO!RII
55('646
25'(529
'
&96'9''
6
22'256(
995'36
:''45&
22:'496
&6''9&'
3
259&&:(
396((:&
55426
2'3&(6&
@933'939
A
59':222
2'':(&2
6
&'2:&'9
6
('&':&4
4
226359'
(62(42
4292'2
36(939
((5(34&
259&&:(
396((:&
55426
325:&(
@93(22'
'A
5&63494
2('4326
(
&423544
&
(3&4469
4
2:9444&
93:543.(
536((2.(
2&56:9&
9(642:2
&&493&3
2&(&6(:
6
2''3'(.9
223&56'
@492'9('
A
3954:9'
TOTAL DATORII SI CA!ITALURI
!RO!RII
(:9'3(&
'
9'44(4'
6
:&64&43
'
Sur$a: Raport anual BRD

2&4
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
(ne@a 2. C%38MRI4A 7A RABM48(8 :R7-C=C 9A38RM (3II I3CQAI(8I 4( 31
7ACA:RIA 1999, 31 7ACA:RIA 2000 =I 31 7ACA:RIA 2001
(2
d)c),*ri)
2333
(2
d)c),*ri)
&'''
(2
d)c),*ri
) &''2
V)nituri din do*an/i
V)nituri din do*an/i -a
cr)dit)
V)nituri din do*an/i -a
cr)dit)
V)nituri din do*an/i -a
tit-uri-)
d) tr)/or)ri)
Tota- ")nituri din do*an/i
C?)-tui)-i cu do*an/i
C?)-tui)-i cu do*an/i -a
d)+o/it)
C?)-tui)-i cu do*an/i -a
fonduri-) i,+ru,utat)
Tota- c?)-tui)-i cu do*an/i
V)nituri n)t) din do*an/i
C?)-tui)-i cu +ro"i/ioan)
V)nituri n)t) din do*an/i
du+a +ro"i/ioan) +)ntru
+i)rd)ri
A-t) ")nituri d)cat c)-) din
do*an/i
V)nituri din o+)ratiuni d)
sc?i,* "a-utar n)t
Co,isioan) si s+)/)
*ancar) n)t
V)nituri din +artici+atii
A-t) ")nituri
Tota- a-t) ")nituri d)cat c)-)
din do*an/i
V)nituri inaint) d) a-t)
c?)-tui)-i d)cat c)-) cu
do*an/i
A-t) c?)-tui)-i d)cat c)-) cu
do*an/i
Sa-arii si c?)-tui)-i
af)r)nt)
C?)-tui)-i d) ).+-oatar)
:5(5:&(
2'94&2'
54(:':
5:95&(6
@9:35343A
@2':496A
@95'(425A
&69(4&2
@56&6'3A
&'4'62&
3(565'
3526:9
62((9
64&&(
&'55&62
92(6'3(
@2'4':&9A
@9'2224A
@493&49A
%
@&22'3'9A
&'&5263
9:&53&2
2529(46
56('3:
5'&:(69
@9&24'3&A
@299:9'A
@9(4'4(&A
&4495:&
@(52524A
&&3('(4
3(5(26
2'4&:&2
:9453
:42('
&22'496
99'(469
@22456&4A
@5(9'3&A
@542'&6A
@&'4:(A
@&46(:33A
25&''6:
3664&35
&&&6456
2'26'&9
32(&333
@:96'3&'
A
@2653'&A
@:4466&&
A
(949256
@96(&(2A
&36'395
2&26:2(
2(62&55
52'6&.5
5&343
&59(69&
:5&9563
@2:26259
A
@3:9(&'A
@363((4A
@&4696.3A

2&$
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
A-t) c?)-tui)-i
C?)-tui)-i cu +ro"i/ioan)
+)ntru d)+r)ci)r)a
acti")-or
Tota- a-t) c?)-tui)-i d)cat
c)-) cu do*an/i
!rofit n)t d) ).+-oatar)
A>ustar) d) ?i+)rinf-ati)
!rofit inaint) d) i,+o/itar)
C?)-tuia-a cu i,+o/itu-
cur)nt +) +rofit
C?)-tuia-a cu i,+o/itu-
a,anat +) +rofit
I,+o/itu- +) +rofit
@3(:992A
2'32596
@99:(6(A
@24'223A
@4'::'&A
@92:522A
2('9(59
@&:(96'A
@&:6&53A
@:225:3A
@(966453
A
&&(4222
@:9'9&9A
243:464
@(&3:&9A
@((:54(A
@44:&65A
!ROFIT NET 964&94 53&42: 2'('9''
!ROFIT NET 964&94 53&42: 2'('(33.
:
Di"id)nd) distri*uit) @4(3353A @5:&25(A @3556&9.3
A
!ROFIT @DEFICITA NET DU!A
DISTRI#UIRE @2:(5((A 9'99& :&:59.4
Sur$a: Raport anual BRD

2&6
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
An).a (. F-u.uri d) tr)/or)ri) -a #RD%1S1 +)ntru anii inc?)iatI -a
(2 d)c),*ri) 2333 (2 d)c),*ri) &''' sI (2 d)c),*ri) &''2
(2
d)c),*ri)
2333
(2
d)c),*ri)
&'''
(2
d)c),*ri
) &''2
Flu"uri de trezorerie din
activitatea de eploatare
!rofit din ).+-oatar) inaint) d)
a>ustar)a d) ?i+)rinf-ati) si
i,+o/itu- +) +rofit
A(u$tari pentru elementele
nemonetare:
C&eltuiala cu amortizarea
,rofit 8pierdere9 net8a9 din ie$iri
de imobilizari corporale $i
necorporale
Ca$ti%uri din reealuarea
participatiilor
,roizioane pentru credite $i
dobanzi
C&eltuiala cu proizionul pentru
deprecierea actielor
Total a(u$tari pentru elementele
nemonetare
&'&5.23'
(&'6&&
9(&36
@56225A
56&6'3
%
2'466'6
25&''6:
9624'9
@2&&6A
@(46&&A
(52524
&'4:(
6(:3&(
&&(4222
4&4'6:.&
@2:34.9A
@95646.4A
96(&('.6
&4696.3
2'645''
!rofit n)t a>ustat +)ntru
)-),)nt) n),on)tar) ('3:336 &::4''6 ((&&62'
,odificari in activele si
datoriile curente
Rezere la BNR
Titluri de trezorerie
Credite
Dobanzi de inca$at
Alte actie
Depozite la edere
Depozite la termen
Alte pa$ie
Tota- ,odificari in acti")-) si
datorii-) cur)nt)
@::'(6''A
@&:(:46A
@3:'4225A
@:45399A
@2'5':6A
96242::
2&'25'&9
26':&6
2'22(29
&'64:(9
@:64'5'9A
:''(53
@:4425&(A
@(5(&44A
@99:63A
:9'5669
3:229&2
5:9:6
:4:9:
(4229':
@542632:
A
4:'93&.5
@5(4'&9'
A
@96:&94A
@3534:.5A
5'('&93
2&(49695
36'3:.9
5(:'6.:
94396&5
I,+o/it +) +rofit +-atit @99:9'9A @94:(29A @4'93'6A
F-u.uri d) tr)/or)ri) n)t) din
acti"itat)a d) ).+-oatar) 95(52&6 :5'&'33 592&5&3
>lu'uri 8pentru9 ine$titii
Cr)st)r)a +artici+atii-or
Ac?i/itii d) i,o*i-i/ari
cor+ora-) si n)cor+ora-)
V)nituri din "an/ar)a
i,o*i-i/ari-or cor+ora-) si
n)cor+ora-)
@&''::A
@2&596&(A
2454'
@246'A
@4(((35A
&636
@&269A
@6&(924A
(545.9

2&&
STUDIUL STATISTIC AL RISCULUI ACTIVIT BANCARE DE CREDTARE
>lu'uri de trezorerie nete
8pentru9 ine$titii
@2&56226A @4(&253A @6&26((A
>lu'uri de trezorerie din
actiitati de finantare
Cre$terea capitalului $ocial
Cre$terea altor fonduri
imprumutate
Diidende platite
F-u.uri d) tr)/or)ri) n)t) din
acti"itati d) finantar)
2'355&
('2(6&
@4(3353A
5:329:
%
96&996
@5:&25(A
@&435&:A
%
4&526&.9
@3556&:A
@(:'49(A
!i)rd)r) ,on)tara -a tran/actii
in nu,)rar @25'::3:A @&259:((A @&6&463(
A
Cre$terea neta a di$ponibilitatilor &:2&:4' &4:&44& (996942
Di$ponibilitati la inceputul anului &56954' :&35(&' 4664:24
Di$ponibilitati la $far$itul anului :&35(&' 53&&36& 2'&33655
Informatii $uplimentare priind
flu'urile de trezorerie
Dobanzi platite in cur$ul
perioadei
Dobanzi inca$ate in cur$ul
perioadei
Di$ponibilitati
Di$ponibilitati
Conturi curente $i depozite la
banci
Total di$ponibilitati
95&&42&
54:5339
9999(2
96:&663
:&35(&'
99&4(43
5&&4494
:3(465
5(&3&3:
53&&36&
:5:9&6'
3(3949'
55253(.2
3:&6'6(.
:
2'&33654
.4
=ursa J Raport anual :R7

2&'