Creditarea Agentilor Economici

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale
CUPRINS
Introducere....................................................................................................................pag. Cap I-Sistemul bancar...................................................................................................pag. 1.1. Concept....................................................................................................pag. 1.2. Organizarea Sistemului Bancar in Romania............................................pag. 1.3. Tipuri de banci.........................................................................................pag. 1.4. Rolul sistemului bancar in economie...........................pag. Cap II-Creditarea...........................................................................................................pag 2.1. Concept.......................................................................................................pag 2.2.Creditarea agentilor economici....................................................................pag 2.3. Clasificarea creditelor.................................................................................pag 2.4. Metode utilizate pentru stabilirea deciziei de creditare..............................pag 2.4.1. Sursele de informatii necesare analizei de credit................................pag 2.4.2. Dosarul de credit.................................................................................pag Cap III- Riscul de credit...............................................................................................pag 3.1. Concept.....................................................................................................pag 3.2. Managementul riscului de credit............................................................. pag 3.2.1. Managementul portofoliului de credite.......................................... pag 3.2.2.Revizuirea functiei si a operatiunilor de creditare........................... pag 3.2.3.Revizuirea calitatii portofoliului de credite...................................... pag 3.2.4.Portofoliul de credite neperformante................................................. pag 3.2.5. Clasificarea clientilor rau platnici.................................................... pag 3.3. Politici privind managementului riscului de credit.................................... pag 3.3.1.Politica de limitare sau de reducere a riscul de credit..................... pag 3.3.2. Politici privind clasificarea activelor............................................... pag 3.3.3.Politicile privind provizionarea pierderilor sau constituirea provizioanelor la un nivel adecvat................................................................................ pag 3.4. Garantarea creditelor................................................................................ pag 3.4.1. Concept........................................................................................... pag 3.4.2. Tipuri de garantii............................................................................ pag 3.4.2.1. Garantii reale..................................................................... pag 3.4.2.2. Garantii personale............................................................... pag 3.4.2.3. Cesiunea de creante ............................................................ pag Cap IV- Studiu de caz.................................................................................................... pag 4.1. Prezentare Banca Transilvania................................................................................ pag 4.1.1. Scurt Istoric................................................................................................. pag 4.1.2.Structura Actionariatului la 31.12.2007 ...................................................... pag 4.1.3.Rezultate financiare...................................................................................... pag 4.1.4. Produsele principale ale Bancii Transilvania...... pag 4.2. Indicatorii de performanta in Banca transilvania.................................................... pag
1
4.3. Analiza acordarii unui credit pe termen scurt SC Pretev Tehnologii SRL............ pag 4.3.1 Etapele procesului de creditare..................................................................... pag 4.4. Studiu de caz........................................................................................................... pag 4.4.2. Planul Afacerii............................................................................................... pag 4.4.3. Analiza financiara a afacerii.......... pag 4.4.4.Calculul indicatorilor de bonitate economico-financiara................................ pag Concluzii Bibliografie
INTRODUCERE Societatea uman este in ansamblul su un mecanism social ce a avut i are de rezolvat probleme de importana capital, de a cror ndeplinire depinde existenta i dezvoltarea sa ulterioar. O asemenea finalitate nu poate fi conceput fr asigurarea suportului material i de alta natur pentru acoperirea nevoilor reale, cotidiene ale indivizilor i ale societii n ansamblul su. Determinant n acest sens este economia generatoare de bunuri si servicii necesare, ceea ce impune abordarea contient a procesului, stabilirea modalitilor de echilibrare a acestora cu resursele existente. Toat aceast logic a condus la formarea unui mecanism complex in cadrul cruia de cea mai mare importan este mecanismul economic. Pentru a funciona in mod adecvat i a ndeplini funciile ce i se atribuie mecanismul economic trebuie s dispun de instrumentele corespunztoare pentru a-i asigura eficiena, ceea ce presupune att stimularea ct i controlul ca i condiii care s promoveze un comportament raional pentru toi agenii economici. n acest context, n rile cu economie de pia, creditul i bncile au un rol important n desfurarea proceselor economice, la nivel micro i macroeconomic, n reglarea lichiditii agenilor economici, a economiei n ansamblul su. n orice economie agenii economici trebuind s acioneze pentru realizarea obiectului de activitate, recurg la bani pe care i au sau pe care trebuie s-i mprumute. Dintre formele pe care creditul le-a cunoscut n timp (comercial, obligatar, ipotecar, bancar i de consum) n aceast lucrarea, n centrul ateniei se afl creditul bancar. Acesta reprezint principala operaiune activ a organizaiilor financiar-bancare i a altor instituii de credit, obiectul acestui tip de credit constituindu-l moneda, moned care se interpune n ambele faze ale schimbului; att la acordarea creditului ct i la rambursarea lui. Creditul bancar presupune relaii bneti de repartiie prin intermediul crora se mobilizeaz disponibilitile bneti temporar disponibile, urmnd a fi folosite pentru acoperirea unor nevoi temporare. Lucrarea de fa Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale este structurat n 4 capitole i se vrea a fi o analiz a procesului complex de creditare, plecnd de la prezentarea principalelor forme de manifestare ale creditului n economia de pia, a bncilor comerciale ca principali intermediari financiari n procesul de mobilizare a capitalurilor temporar disponibile i acordarea lor sub form de credite celor care nregistreaz un deficit de resurse la un moment dat; continund cu principalele condiii pe care trebuie s le ndeplineasc agentul economic n momentul solicitrii creditului bancar, manifestarea riscului de credit si modalitati de gestionare si limitare ale acestuia, pentru ca ultima parte s fie dedicat studiului practic al derulrii activitii de creditare bancar. Primul capitol prezinta sistemul bancar in ansamblu, cat si cel romanesc , pentru a ne forma o imagine asupra importantei implicarii acestuia in economie. Al doilea capitol prezinta tipurile de credit utilizate in eonomie, ca fiind o latura importanta a activitatii bancare. Metodele utilizate in sistemul bancar pentru
eficientizarea activitatii de creditare si prezentarea detaliata a surselor folosite pentru creditarea agentilor economici. Al treilea capitol studiaza manifestarea si gestionarea riscului de credit in activitatea de creditare bancara, ce se datoreaza nu numai factorilor exogeni, macroeconomici ci si modului de indeplinire a politicilor de creditare. Sunt prezentate politici de management al riscului de credit utilizate la nivel international. Al patrulea capitol este un studiu de caz privid creditarea unui agent economic de catre Banca Transilvania.
CAPITOLUL ISistemul Bancar

1.1. Concept Sistemul bancar reprezinta ansamblul de banci diferit organizat in jurul si sub conducerea bancii centrale in vederea coordonarii operatiunilor de scont si re-scont de credite, de plasamente si de administrare a depozitelor bancare. In general, sistemul bancar dintr-o tara include:banca centrala, toate bancile comerciale, bancile de afaceri, de depozit, de credit, industriale, agricole si alte institutii de credit existente intr-o tara, diferentiate prin atributiile si particularitatile functionarii lor prin prerogativele conferite prin lege. In evolutia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare si sectorizare. Specializarea reprezinta limitarea productiei la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restranse de produse. In acest context, specializarea bancara poate fi privita ca fiind orientarea activitatii diferitelor banci doar spre anumite servicii, operatiuni, produse bancare. Sectorizare poate fi definita, ca fiind un tip aparte de specializare ce consta in orientarea activitatii bancare spre anumite domenii de activitate economica. 1.2. Organizarea sistemului bancar in Romania Dupa 1989 , Romania a fost martora multor schimbari , iar trecerea la o economie de piata a determinat cresterea continua a numarului de agenti economici privati . Reforma sistemului bancar a inceput in 1990-1991 , prin elaborarea si abordarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea bancii centrale si a bancilor comerciale. . Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele , respectiv o banca centrala si institutile financiare , carora prin lege li s-a acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centrala a tarii , institutia de emisiune a statului roman . Prin noile reglementari , Banca Nationala incearca sa creeze un sistem bancar modern si , in acelasi timp , sa-si indeplineasca rolul de banca centrala . Operatiunile comerciale indeplinite pana la 1989 de Banca Nationala , au fost transferate unei noi banci comerciale (B.C.R.). Potrivit Legii 33/1991, activitatea bancara din Romania este organizata si se desfasoara prin: Banca Nationala a Romaniei (cu rol de banca centrala); Societati bancare (constituite ca societati comerciale). In prezent s-a ajuns la un numar de 45 de banci autorizate sa functioneze in Romania, din care 32 de banci sunt constituite cu capital integral sau majoritar romanesc. Cu toate ca sistemul bancar Romanesc este mult dezvoltat fata de celelalte ramuri economice , acesta se afla inca in perioada de tranzitie, fiind necesara in continuare dezvoltarea cantitativa sub aspectul cresterii numarului de unitati bancae, cat si calitativa,
5
in sensul perfectionarii structurilor de operare si modernizarii activitatii, implementarii de produse si servicii moderne. 1.3. Tipuri de banci Cunoscand diversitatea de banci, care opereaza intr-un sistem bancar modern si performant , este interesant de cunoscut care sunt criteriile conform carora acestea sunt clasificate si tipurile in care sunt impartite. Trebuie evidentiat faptul ca fiecare criteriu de clasificare reflecta o anumita specializare. In literatura de specialitate si in practica bancara internationala se intalnesc, in principal, urmatoarele tipuri de banci: - banca centrala institutie bancara aflata in fruntea aparatului bancar, cu rol de supraveghere si organizare a relatiilor monetar-financiare ale unui stat, atat pe plan intern cat si in relatiile cu alte sisteme monetare; - bancile comerciale denumire generica data celorlalte banci (altele decat banca centrala). In principiu, bancile comerciale isi desfasoara activitatea atat pe plan intern cat si international. Activitatea lor este diversa si se axeaza, in principal, pe: atragerea depozitelor si acordarea de credite, acceptarea de depuneri de la alte banci sau firme, operatiuni valutare pentru persoane fizice si juridice, plasamentul fondurilor si schimburilor comerciale. Bancile comerciale sunt foarte diversificate, ele putand fi diferentiate dupa tipul operatiunilor sau sfera teritoriala de cuprindere. De aceea, adesea denumirea de banca comerciala este asociata unui termen care ii defineste specificul. Astfel sunt banci universale si banci specializate. - banci universale sunt denumite acele banci comerciale care efectueaza toate operatiunile bancare si care nu isi limiteaza activitatea la anumite sectoare (la noi, societatile bancare sunt, prin lege, banci universale). - banci specializate este denumirea generica pentru a desemna bancile comerciale sau institutiile de tip bancar, care, de regula, alaturi de operatiuni bancare de baza, dezvolta preponderent operatiuni bancare de un anumit tip sau un anumit domeniu Fiecare sistem bancar national are particularitatile lui, in ceea ce priveste denumirea bancilor, tipurile activitatilor cuprinse sub aceasta denumire. Pentru alegerea clientilor , bancile trebuie sa tina seama de caracterul concurential al pietei , care este piata cumparatorului . 1.4. Rolul sistemului bancar n economie Intr-o economie de piata , sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentare a economiilor societatii si de canalizare a acestora printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului , catre cele mai eficiente investitii . Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie si implementarea politicii monetare . Avand in vedere ca in economia de piata indicatorul sintetic care reflecta eficienta economica a activitatii bancare este profitul , bancile in aceasta perioada de tranzitie isi organizeaza activitatea astfel incat sa poata atrage un numar cat mai mare de clienti , care sa le asigure realizarea obiectivului propus .
6
Una din preocuprile importante, dar i dificil de realizat dup 1989 a fost cea referitoare la formarea unei piee a capitalurilor. Aceasta presupune crearea unui sistem bancar eficient, care s mobilizeze resursele bneti de la populaie i agenii economici n vederea reinvestirii rapide a activitii economice profitabile, contribuind astfel la sporirea vitezei de rotaie a banilor care, este de 2-3 ori mai mic comparativ cu rile dezvoltate. Transformrile realizate pn n prezent n sistemul bancar romnesc sunt ndreptate spre a realiza un sistem bancar modern de inspiraie european. Bncile din Romnia sunt preocupate de atingerea standardelor bancare internaionale n scopul recunoaterii lor de ctre comunitatea bancar internaional i de ctre clieni ca fiind bnci cu un bun renume. Standardele activitii bancare sunt stabilite n principal prin Convenia de la Basel i A Doua Directiv de Coordonare Bancar a Uniunii Europene . Rolul bncilor poate fi uor dedus din aciunile pe care acestea le exercit n economie, respectiv : - atragerea de pe pia a disponibilitilor temporar libere , - acordarea de credite i deci distribuirea de mijloace bneti suplimentare n economie pentru activiti viabile , - punerea n circulaie a instrumentelor de credit , - acordarea de asisten agenilor economici, prin efectuarea unor studii de fezabilitate, evaluri patrimoniale, expertizarea tehnic i financiar a proiectelor de investiii etc. . Bncile asigur realizarea procesului investiional n economie prin participarea la finanarea acestuia, favorizeaz tranzaciile comerciale n interiorul i exteriorul rii, particip la derularea plilor i a schimbului valutar. n figura nr. 1.1. este prezentat, ntr-un mod simplificat, rolul unei bnci n dezvoltarea de ansamblu a societii. Banca preia surplusul de resurse de pia i l redistribuie agenilor economici i populaiei pentru satisfacerea necesitilor acestora .
Figura nr. 1.1.
Echilibru Credite acordate Pers. fizice Ageni economic i BANCA Resurse
Rezerve la BNR
minime
Depozite ale pers. fizice i juridice
Capitalu ri proprii
Depozite la BNR Aport la dezvoltare Plasamente interbancare

7
Resurse disp. pe pia
Produsele i serviciile oferite de societile bancare s-au diversificat continu, dup 1989 i universalitatea acestora a fost perfect compatibil cu aceast perioad de tranziie . Apariia i intensificarea concurenei ntre bnci a condus la mrirea eforturilor acestora n dezvoltarea activitii de marketing. Alturi de studiile de pia fcute pentru propria clientel, s-au dezvoltat activitile de marketing referitoare la : politica produselor i serviciilor bancare, politica de preuri, politica de distribuie i de comunicaie. Bncile sunt preocupate de gsirea de noi produse i de mbuntirea permanent a serviciilor oferite clientelei, innd cont de preferinele i aprecierile acestora, n concordan cu reglementrile puterii politice . Politica de preuri are n vedere o mai mare transparen a dobnzilor, comisioanelor, spezelor i a altor taxe practicate de bnci. n prezent tehnicile politicii monetare au apropiat preurile serviciilor i a produselor bancare pe pia. Pentru ca serviciile oferite s fie ct mai accesibile clienilor, bncile i-au mbuntit reeaua teritorial, au creat produse de distribuie noi, de genul: ghieelor automate de banc (pentru ridicarea de numerar, interogarea conturilor, emiterea de instruciuni de plat, transfer de fonduri ntre conturile proprii), telebankingul, home banking, sisteme de plat a mrfurilor POS etc. . Procesul de creditare a economiei a fost afectat n aceast perioad de tranziie fie de ineficien n gospodrirea resurselor la unele bnci, fie de msurile luate de Banca Naional a Romniei i de Guvernul Romniei, dar i din lipsa finanrii externe. n dorina realizrii i meninerii unor echilibre la nivel macroeconomic, Banca Naional a Romniei a limitat n mod excesiv, n unele perioade, mrimea creditului prin controlul strict al masei monetare n vederea limitrii inflaiei. Posibilitatea pstrrii resurselor bncilor sub forma depozitelor la Banca Naional a Romniei a transformat banca central din finanator al creditului n economie, n debitor al bncilor. Astfel, bncile au avut ansa celor mai sigure plasamente, iar economia real a pierdut i din puinul de resurse existent. i Guvernul Romniei a contribuit la limitarea resurselor n economie, printre altele prin vnzarea pe pia, la dobnzi atractive, a titlurilor de stat i a certificatelor de trezorerie, astfel o parte nsemnat a depozitelor n lei i valut au fost retrase de deponenti si plasate la stat. Politica dobnzilor nalte practicat de stat a avut justificare, datorit eliminrii pe termen scurt a strii de incapacitate de plat, dar are repercursiuni din cele mai nefavorabile asupra economiei . Aceast concuren ntre stat i sistemul bancar, n a atrage de pe pia puinele capitaluri disponibile, poate afecta n viitor chiar macrostabilitatea . Este tiut faptul c, mai ales n anii 1998 i 1999, statul a utilizat aceste resurse n finanarea deficitului bugetar i n acoperirea de datorii, iar dobnzile mari vor mri cererea de resurse ale statului i aceasta tot n detrimentul economiei. De asemenea, chiar bncile sunt interesate mai mult n achiziionarea de titluri de stat, care sunt plasamente sigure i avantajoase, dect n a gsi afaceri viabile pe care sa le sa la crediteze.
CAPITOLUL- II Creditarea
2.1. Concept Creditul constituie un contract prin care o banca transmite unei firme sau persoane fizice o suma de bani pentru a o folosi o perioada de timp in vederea realizarii unui anumit scop, cu obligatia de a restitui suma respectiva si dobanda aferenta, conform prevederilor stipulate in contract.1 2.2.Creditarea agentilor economici Agenii economici i gsesc resursele necesare realizrii investiiilor pe dou ci : fie prin utilizarea propriilor economii , fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin bnci , n procesul de reciclare i valorificare a capitalurilor monetare n economie . n conformitate cu prevederile Legii bancare nr. 58/1998 i cu propriile statute de organizare i funcionare, bncile acord clienilor lor credite n lei i valut pe termen scurt, mediu i lung. Legea bancar nr. 58/1998 definete creditul ca fiind orice angajament de plat a unei sume de bani n schimbul dreptului la rambursarea sumei pltite, precum i la plata unei dobnzi sau a altor cheltuieli legate de aceast sum sau orice prelungire a scadenei unei datorii i orice angajament de achiziionare a unui titlu care ncorporeaz o crean sau a altui drept la plat unei sume de bani. Intr-o acceptiune mai larga creditul reprezinta o relatie baneasca intre o persoana fizica sau juridica numita creditor, care acorda unei alte persoane numita debitor, un imprumut in bani sau care vinde marfuri/serviciipe datorie, in general cu dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau de reputatia debitorului. 2.3. Clasificarea creditelor Exista mai multe clasificari de credite bancare acordate agentilor economici in functie de varietatea si complexitatea raporturilor de creditare, de gruparea operatiunilor de credit. In economia de piata exista cinci mari feluri de credite si anume: 1. Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice si juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri, cu garantii reale sau fara pe obiecte ale creditarii sau global. 2. Creditul comercial se acorda sub forma de marfa. El satisface atat interesul producatorului (deci agentul economic producator) de a vinde mai repede marfa, cat si pe cel al comerciantului care nu are fonduri sa le elibereze direct la primirea marfii.
1
Constantin C.Kiritescu, Emilian M.Dobrescu Mice enciclopedie-Editura Expert-Bucuresti 1998
3. Creditul obligatar apare in raporturile dintre institutiile de stat si agentii economici in calitate de debitori, pe de o parte si creditori, pe de alta parte. Aceste raporturi se concretizeaza in faptul ca primii emit obligatiuni, iar creditorii sunt subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni. 4. Creditul ipotecar este destinat activitatii imobiliare si se bazeaza in principiu pe proprietatea privata. El presupune o conventie intre creditor si imprumutat, care cuprinde in esenta proprietatea (ca garantie a rambursarii imprumutului), conditiile si scadentele, penalitatile si circumstantele in care se poate pierde proprietatea. 5. Creditul de consum se acorda pe termen scurt sau mijlociu, persoanelor individuale, pentru acoperirea valorii marfurilor si serviciilor procurate din comert sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop. Creditul bancar reprezinta o componenta de baza a plasamentelor bancare in Romania. Creditul reprezinta inca pentru toate bancile romanesti cea mai importanta sursa de venituri. Tipuri de credite bancare in funcie de perioada de acordare : Credite pe termen scurt respectiv operaiuni de mprumut pe termen pn la 1 an pentru suplimentarea mijloacelor circulante; Prin credite pe termen scurt se nelege orice operaiune de mprumut de sume de bani, pe o perioad ce nu depete 12 luni . Pentru creditele pe termen scurt, credite acordate ntreprinderilor sau credite de consum este caracteristic rambursarea integral la scaden. Dobnda pentru creditele pe termen scurt variaz i n funcie de destinaia creditului i se pltete de ctre beneficiarul creditului, conform conveniei de credite, fie trimestrial (cu regularizare global la scaden), fie la scaden. Creditul pe termen scurt este forma curent a creditului la banc, ntruct convine n mai mare msur exigenelor de lichiditi cerute bncilor de ctre autoritile monetare (ca o exemplificare: rezerva minim obligatorie la B.N.R. trebuie s fie de minim 30% din media soldurilor conturilor de disponibiliti ale clienilor, calculate de-a lungul zilelor lucrtoare ale unei luni). Credite pe termen mediu acordate pe o perioad de pn la 5ani pentru operaiuni de export-import sau investiii; Creditele pe termen mediu sunt mprumuturi a cror dat de rambursare este de la 1 an la 5 ani . Se acord pentru activitatea de import / export, pe baz de contracte ferme n acest sens, pentru activitatea de investiii (a cror eficien trebuie dovedit) . Rambursarea acestui tip de credite se face de obicei n trane lunare (sau trimestriale), la aceste trane calculndu-se i dobnda sumei mai mari, ct i a termenului, dobnd ce va fi mai mare dect a mprumuturilor pe termen scurt . Acest tip de credite se acord prin bncile specializate, pe acest tip de operaii Credite pe termen lung acordate pe o perioad de peste 5 ani pentru investiii de amploare, retehnologizare. Creditele pe termen lung sunt mprumuturile a cror durat de rambursare depete 5 ani.
10
Se acord pentru investiii pe termen lung, cu durat de folosin ndelungat, de exemplu creditele pentru construirea de locuine. Creditele pe termen mediu i lung implic adesea rambursarea ealonat, fapt ce nseamn c pe parcurs, la termene stabilite (lunare, trimestriale etc.) odat cu plile convenite pentru dobnzi se ramburseaz i o parte din principal . Suma de rambursat ( R ) reprezint n ultim instan dou componente:principal (P) +dobnzi (d) . R=P+d Banca trebuie s se asigure c rambursarea va fi fcut cu certitudine la scaden, deoarece n caz contrar sunt afectate propriile angajamente luate fa de cei care i-au ncredinat fondurile spre pstrare. Conform prevederilor articolului 44 a Legi privind activitatea bancara, " la acordarea creditelor , bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate" , ceea ce inseamna ca in aceasta activitate , trebuie avute in vedere o serie de principii de baza pentru rambursarea acestora la scadenta , dupa cum urmeaza: 1.Persoana imprumutatului Considerand ca imprumutatul are competenta necesara , cea mai puternica garantie a unui imprumut este mintea debitorului , in onestitatea lui , in intentia lui de a rambursa , in capacitatea lui de a trai linistit , stiindu-se dator. 2.Scopul creditului Scopul presupune folosirea creditului pentru o destinatie prestabilita , acceptata de banca si legala. Aceasta presupune ca , in cererea adresata bancii , clientul trebuie sa precizeze clar destinatia creditului. 3.Suma creditului Important este stabilirea necesarului de fonduri pentru ca suma creditului sa fie astfel determinata si acordata incat sa fie suficienta imprumutatului sa-si desfasoare activitatea eficient, dar insuficienta pentru a nu-i permite risipa de fonduri. 4.Capacitatea de rambursare Aceasta reprezinta asa numita sursa primara de plata si presupune identificarea fluxului de numerar din care va fi restituit imprumutul si platita dobanda aferenta.Fluxul de numerar (cash flow) poate fi generat din patru surse; - din activitatea de exploatare - cel mai sigur; - din vanzarea de active disponibile- nesigur; - din contractarea de noi datorii- inacceptabil; - din emisiuni de actiuni si obligatiuni- inacceptabil; Ultimele doua surse nu pot fi luate in calcul decat daca prin contractul de credit s-a convenit in acest sens. 5.Garantiile Aceasta reprezinta a doua sursa de rambursare.Banca va urmari ca toate creditele acordate sa fie in toate cazurile garantate, iar volumul minim al garantiilor constituite trebuie sa acopere datoria maxima a imprumutatului ( creditul plus dobanzile aferente). 2.4. Metode utilizate pentru stabilirea deciziei de creditare Bancile comerciale acorda credite pe diferite orizonturi de timp nu numai unitatilor economice, ci si persoanelor fizice. Bancile trebuie sa evalueze corect riscul la care se expun prin acordarea creditelor. Practica bancara interna si internationala
11
evidentiaza faptul ca procesul de investigare a solicitarilor de credite este greoi, ca analiza dosarelor de credit, cand numarul lor este mare si valoarea unitara mica, este costisitoare pentru banca, iar suportarea cheltuielilor acordate lor de catre clienti conduce la micsorarea numarului de credite acordate de banca. Pentru eficientizarea activitatii de analiza a solicitarilor de credite, din partea persoanelor fizice, in practica bancara se utilizeaza tot mai des metoda evaluarii prin punctaj (scoring). Aceasta metoda se poate utiliza, in special, in cazul creditelor pe termen scurt (pentru finantarea cumpararii unor bunuri de folosinta indelungata) si a creditelor pe termen lung (pentru cumpararea, construirea sau modernizarea unor imobile). Aplicarea metodei in cazul acestor credite, este posibila si indicata deoarece solicitantii acestora au un comportament identic, iar obiectul creditului este identificabil ca valoare si durata, astfel incat riscurile asumate sunt comparabile. Utilizarea credit-scoring-ului are ca efecte principale reducerea atat a timpului necesar investigarii dosarelor de credit, cat si a cheltuielilor aferente. Creditscoring-ul, bazandu-se pe analiza discriminatorie, isi propune sa realizeze o ierarhizare a solicitantilor de credit printr-o nota medie sau de punctaj. Pentru aplicarea acestei metode trebuie stabilite anumite criterii care sa grupeze, corect, clientii unei banci, in clienti buni si clienti rai. De regula, clientii buni sunt cei care au rambursat creditele la timp, iar clientii rai sunt cei care fie ca au inregistrat intarzieri in rambursarea creditelor primite, fie ca nu le-au rambursat. Adoptarea unor decizii corecte si sigure privind creditarea clientului obliga bancile sa-si extinda si consolideze eforturile in scopul cunoasterii potentialului economico-financiar al acesteia. n faa bncii, agentul economic solicitant al unui credit trebuie s vin cu o activitate economic ce nu va prezenta riscuri majore pe perioada utilizrii creditului. Pentru acceptarea solicitrii de credit adresat bncii, hotrtoare sunt performanele financiare realizate de solicitant n perioada precedent i cele estimate pentru perioada de angajare a creditului . In analiza dosarului de creditare, banca trebuie sa raspunda urmatoarelor trei obiective: 1. Sa decida daca va finanta sau nu Din informatiile furnizate bancii de catre societatea comerciala, analistul de credit trebuie sa le selectioneze pe acelea care ii permit sa aprecieze: -capacitatea de rambursare: ce volum de datorie poate suporta si pe ce perioada -capacitatea de a absorbi socuri in perioada derularii imprumutului. Sunt decelate eventualele amenintari care planeaza asupra societatii precum si marja de siguranta. -modalitatea de rambursare in situatia aparitiei falimentului inainte de scadenta imprumutului. 2. Gasirea tipului de finantarea care sa raspunda cel mai bine necesitatilor debitorului. Analiza financiara permite identificarea punctelor tari ai a celor slabe legate de ciclul de exploatare si poate facilita luarea unei decizii privind tipul de finantare propus. Sunt examinate: -nevoile de finantarea pe termen scurt (nevoile de trezorerie) -formele de credit cel mai bine adaptate investitiilor pe termen lung -tipurile de garantii solicitate si gradul lor de acoperire 3. Utilizearea informatiilor obtinute pentru a face o propunere comerciala completa si personalizata nevoilor societatii comerciale. 2.4.1. Sursele de informatii necesare analizei de credit
12
1. Sitatiile financiare In cele mai frecvente cazuri, banca intra in posesia lor direct, prin intermediul analistului de credit care solicita societatii comerciale bilantul anual si contul de rezultate, insotite de anexele lor care permit mai buna intelegere a operaiunilor financiare derulate in decursul unui an. Daca nu exista un istoric al relatiei cu banca sunt solicitate starile financiare de pe ultimii doi/trei ani de activitate. In cazul in care societatea este deja client al bancii, vor fi solicitatea doar documentele pentru anul contabil incheiat precum si previziuni pentru anul in curs. Este recomandabil ca documentele contabile sa fie acceptate doar in cazul in care sunt certificate de un expert contabil sau o societate cu activitate recunoscuta de audit contabil si financiar. 2. Analizele economice Pentru a evalua calitatea potentialului debitor, analistul de credit trebuie sa se asigure ca intelege bine modul sau de functionare: -tipul de produse si servicii vandute precum si modul lor de producere -ciclul de fabricatie, cine sunt clientii si furnizorii -perceperea societatii pe piata, oportunitatile si amenintarile -nivelul de concurenta si modul de manifestare prin pret, tehnologie si calitate -factorii de influebta ai competitivitatii In practica bancara romaneasca, se manifesta doua tendinte privind determinarea performantelor firmei pe baza indicatorilor de bonitate si anume: Analiza bilantului societatii comerciale Bilantul reprezinta o fotografie la un moment dat a patrimoniului, precum si a resurselor necesare dobandirii acestuia. Activul (patrimoniul) este constituit din: -bunuri conservate o perioada lunga (activul imobilizat) care sete constituit din : a).imobilizari necorporale-brevete, licente si drepturi de comercializare, care permit desfasurarea normala a activitatii b).imobilizari corporale:bunuri mobile si imobile c).imobilizari financiare, reprezentate de titurile financiare si de participarile in cadrul altor soocietati -bunuri destinate a fi utilizate pe termen scurt in vederea asigurarii nevoilor de exploatare care constituie activul lichid sau de exploatare.acesta se compune din: a).stocuri de materii prime, materiale destinate productiei si/sau comercializarii b).Creantele intreprinderii asupra clientilor sai si asupra statului(rambursarile de TVA si a altor taxe si impozite) Pasivul contine resursele societatii comerciale. Ele pot fi proprii sau imprumutate. In acelasi timp este important sa se faca distinctia intre resursele stabile, adica cele care pot fi utilizate o perioada lunga de timp si cele de exploatare, care trebuie rambursate pe termen scurt. Capitalul este constituit din subscrierea de actiuni precum si din incorporari ulterioare sub forma de rezerve. In analiza trebuie identificati creditorii societatii, care pot fi: -alte intreprinderi, de care aceasta este legata(avansuri si alte datorii financiare stabile)
13
-banci si alti intermediari financiari(imprumuturi la banci, conturi debitoare si scont) -creditori de pe pietele financiare care detin obligatiuni emise de societatea analizata -furnizorii -statul O atentie maxima in cadrul analizei dosarului de creditare este acordata lichiditati, adica capacitatii societatii comerciale de a face fata tuturor platilor imediate. Sunt studiate fluxurile de numerar si se urmareste corelarea resurselor cu utilizarile lor. Regula urmarita este ca resursele stabilite ale intreprinderii sa acopere activulimobilizat. Diferenta dintre resursele stabile si activul imobilizat constituie fondul de rulment al societatii FR=RS-AI Unde: FR- fondul de rulment, RS-resursele stabile, AI-activul imobilizat Daca FR>0, societatea dispune de o marja de siguranta pentru a face fata eventualelor riscuri. Invers , daca FR<0, societatea comerciala isi finanteaza o parte din patrimoniu recurgand la resurse pe termen scurt. Se manifesta riscul lipsei de lichiditate, incat nu exista resursele pe termen scurt necesare acoperirii nevoilor curente de trezorerie. Analiza dosarului de creditare pune astfel in evidenta necesitatea unui credit de trezorerie. Elemente de analiza financiara Analiza solvabilitatii este esentiala. Societatea este solvabila daca in orice moment valoarea totala a patrimoniului sau este superioara datoriilor. Vom analiza astfel activul net al intreprinderii. AN=Total activ-Total datorii Un activ net negativ ne da informatii despre starea de insolvabilitate, insa exista situatii in care fondurile proprii sunt negative datorita vointei actionarilor de a-si distribui dividende superioare. Analiza ratelor are ca scop identificarea cauzelor de insolvabilitate a debitorului. Alegerea unei rate pertinente pentru un debitor este fondata, printre altele, de ramura din care face parte. Datele empirice au confirmat faptul ca rate precum profitul net/capital sau cashflow/fonduri imprumutate au o buna capacitate de previzionare a riscului debitorului. Categorii de rate utilizate in analiza bilantului contabil -rata de acoperire a profitabilitatii a). Marja bruta a profitului, determinata ca raport intre profitul brut si valoarea vanzarilor. Cresterea acestui raport releva o situatie pozitiva pentru societatea comerciala, prin aceea ca ritmulde crestere al cheltuielilor variabile este depasit de cel al preturilor de vanzare b).ritmul de crestere a vanzarilor, care trebuie urmarit comparativ cu cel al concurentilor -rate de apreciere a lichiditatii a).lichiditatea curenta=active curente/pasive curente b).lichiditatea imediata=(numerar+echivalent numerar+ clienti)/pasive curente c).perioada de incasare a creantelor-indica eficienta colectarii creantelor si reprezinta, practic, durata creditului furnizor pe care compania il acorda clientilor sai; se masoara in zile, iar formula de calcul este: creante/vanzari*365 d).perioada medie de plata furnizorilor-este un indicator similar cu cel anterior, exprimand durata creditului furnizor pe care compania il primeste de la furnizorii sai, formula de calcul este:furnizori/costul de productie*365
14
-rate financiare a).gradul de acoperire a dobanzilor-evidentiaza capacitatea debitorului de a genbera profit pentru acoperirea cheltuielilor cu dobanzile b).gradul de indatorare-exprimat ca pondere a totalului datoriilor in activul total. In general, se poate considera ca exista o relatie directa intre aceasta pondere si riscul financiar al respectivei companii Analiza contului de profit si perdere
Contul de rezultate traseaz modul n care ntreprinderea a creat valoare n cursul anului financiar. Analistul de credit va identifica fazele ciclului de producie al societii comerciale: 1. ntreprinderea cumpr mrfuri fie pentru a le transforma, fie pentru a le revinde direct; 2. ntreprinderea apeleaz la serviciile unor furnizori externi de utiliti: ap, energie electric, nclzire. Aceste operaiuni dau natere cheltuielilor externe. Volumul lor ne d informaii cu privire la dependena de teri. 3. ntreprinderea i vinde produsele i serviciile. Cifra de afaceri reprezint producia efectiv vndut n cursul anului financiar. Volumul total al produciei include i stocurile. Cifra de afaceri nregistreaz tot ce sa vndut i facturat n cursul anului, chiar dac la momentul nchiderii anului nu toi clienii au pltit nc. Facturile care urmeaz a fi ncasate se vor regsi att n cifra de afaceri din contul de rezultate ct i n postul creane asupra clientelei din activul bilanier. n acelai timp, pentru stocurile existente se constituie provizioane. Constatm c se degaj dou categorii de fluxuri: - fluxuri monetare rezultate din veniturile obinute i cheltuielile angajate (cifra de afaceri, cumprri de materii prime i materiale, plata utilitilor etc.); - fluxuri nemonetare reprezentate de amortizri i provizioane. Cele mai multe bnci utilizeaz programe informatice de analiz a principalilor indicatori. Este esenial determinarea capacitii de autofinanare (CAF), care ne d informaii despre capacitatea societii de a-i rambursa mprumutul. n acelai timp, analistul de credit trebuie s determine i s interpreteze trei rate: 1. fonduri proprii / total bilan; 2. fonduri proprii / datorii pe termen mediu i lung > 1; 3. datorii pe termen mediu i lung / CAF < 3. 2.4.2. Dosarul de credit Majoritatea bncilor i a instituiilor financiare utilizeaz formate relativ tipizate pentru aplicaiile de credit, formalizarea avnd ca scop fluidizarea activitii de urmrire pe care o desfoar membrii comitetelor de credit. a) prezentarea societii: - nume social i numr la registrul comerului; - sector de activitate; - repartiia capitalului; - conductori;
15
- istoric; - organigrama grupului dac este cazul; - tipul i suma angajamentelor pe care le are banca asupra companiei, precum i angajamentele bncilor concurente. b) prezentarea sectorului de activitate: - caracteristicile produselor/serviciilor; 1. tipurile de produse/servicii; 2. modul de producie; 3. modul de aprovizionare i principalii furnizori sunt efectuate comparaii cu termenele de plat uzuale acordate de furnizorii dintr-un anumit sector. - caracteristicile concurenei; 1. grad de concentrare; 2. modul n care se manifest concurena: prin preuri, produse, tehnologie, mrci; 3. modul de distribuie cum sunt distribuite produsele/serviciile vndute, structura clientelei. 4. principalii concureni: cifr de afaceri, rentabilitate, structura financiar, acionariat; - caracteristicile sectorului de activitate; ameninrile i oportunitile sectorului, puncte tari puncte slabe - poziionarea ntreprinderii pe pia; 1. competitivitate, nivel tehnologic; 2. rentabilitate i soliditate financiar n raport cu concurena. c) analiza situaiei financiare, care trebuie s includ cel puin urmtoarele aspecte: - riscul afacerii; - evoluia cifrei de afaceri i a marjelor; - solvabilitate, lichiditate: aprecierea calitii structurii financiare; - finanarea nevoilor de exploatare: care sunt nevoile i cum se poate implica banca; - finanarea imobilizrilor: care sunt nevoile i cum se poate implica banca; - analiza modului de gestionare a societii studiu retrospectiv pe ultimele 2-3 exerciii financiare; - evoluia rentabilitii; - formarea profitului net: analiza provizioanelor i a elementelor excepionale; - determinarea capacitii de rambursare; - previziuni pentru anul n curs. d) recomandarea final a analistului de credit acesta trebuie s concluzioneze fiecare dosar printr-o recomandare bazat pe ponderarea avantajelor i a dezavantajelor respectivei tranzacii, dup cum urmeaz: puncte tari puncte slabe -poziionarea economic aceleai poziii -concurena
16
ameninri oportuniti -evoluii tehnologice aceleai poziii -evoluii economice
-structura financiar -calitatea gestiunii -relaii bancare
-concurena -acionariat
CAPITOLUL 3
Riscul de credit 3.1. Concept Riscul de credit exista peste tot in lume, nu doar in Romania, problema este cum il gestionezi. Riscul de credit este primul dintre riscurile bancare cu care se confrunt o instituie financiar .2 Riscul de credit reprezint probabilitatea nerambursarii la scadenta a creditelor acordate si creantelor aferente. Cea mai important activitate bancar generatoare de risc de credit este finanarea, ns orice alt activitate bancar este potenial generatoare de risc de credit (angajamente i creane extrabilaniere, depozite i alte tranzacii pe piaa interbancar, operaiuni de acoperire pe piaa bursier / interbancar etc.) . Pentru mprumutat, riscul de credit exprim, ntr-o form mai larg, degradarea situaiei financiare a acestuia. Pentru instrumente, pe pia, distingem dou tipuri de riscuri : -riscul curent, care este aferent valorii de pia (valoarea lichidativ) curente, adic cea calculat pe baza valorii prezente a parametrilor pieei ; -riscul potenial este legat de valorile viitoare posibile pe care le poate lua instrumentul pe parcursul existenei sale, valori viitoare ce sunt determinate de deviaiile viitoare ale parametrilor pieei n raport cu valoarea lor curent. Riscul potenial este numit add-on pentru a exprima suplimentul fa de valoarea curent . Riscul total este suma celor dou riscuri, curent i potenial, i el msoar riscul de credit al instrumentului considerat . In urma documentatiei primite, analistii de risc emit o opinie privind riscurile pe care le implica acordarea imprumutului. In principal, riscul de credit poate fi cuantificat ca fiind minor, mediu sau major:3 Risc minor :probabilitate scazuta ca riscurile identificate in urma analizei sa se produca si astfel sa determine greutati in desfasurarea activitatii si in sustinerea serviciului datoriei. Risc mediu: in urma analizei rezulta atat puncte pozitive cat si puncte negative, care pot fi sau nu in interdependenta directa: exista probabilitatea ca riscurile identificate sa se produca, putand astfel sa determine greutati in desfasurarea activitatii si in sustinerea serviciului datoriei. Risc major:in urma analizei au fost identificate unul sau mai multe aspecte negative care pot determina greutati majore in desfasurarea activitatii si in sustinerea serviciului datoriei.
2 3
Vasile Dedu-Gestiune si audit bancar, Editura Economica,Bucuresti,2008 are ca sursa de plecare Politica de evaluare a riscului de credit in Banca Transilvania
17
3.2. Managementul riscului de credit Pentru un management eficient al riscului de credit trebuie avute in vedere urmatoarele: 3.2.1. Managementul portofoliului de credite Trebuiesc stabilite anumite limite privind: -creditele totale-limita portofoliului total de credite exprimat in raport cu depozitele, capitalul sau activele totale ale bancii. -limite geografice-piata de afaceria a unei banci trebuie sa fie in mod clar definita si coraborata cu cunostintele despre piata, precum si experienta personalului si a conducerii bancii. -concentrarile de credite-politica de creditare trebuie sa stimuleze diversificarea portofoliului si sa urmaresca un echilibru intre un randament maxim si un risc minim. Limitele privind concentrarea se refera la expunerea maxima admisa pentru un singur client, grup si/sau sector de activitate economica. -scadenta trebuie stabilita- scadenta maxima pentru fiecare tip de credit iar imprumuturile trebuiesc acordate dupa un grafic de rambursare realist. -pretul creditului-ratele trebuie sa fie suficiente pentru a acoperii costurile fondurilor, supervizarea creditului, administrarea si pierderile probabile, dar in acelasi timp sa deduca si o marja rezonabila de profit.ratele trebuiesc revizuite periodic si ajustate. -competenta de creditare este determinata de marimea bancii, trebuiesc stabilite limite pentru toti ofiterii de credit -urmarirea creditelor problema-politica bancara trebuie sa prevada proceduri de urmarire a creditelor restante si care sa devina din ce in ce mai dure. 3.2.2.Revizuirea functiei si a operatiunilor de creditare Banca trebuie sa se asigure ca functia de creditare indeplineste doua obiective fundamentale: -creditele trebuiesc acordate pe o baza sanatoasa si astfel incat sa poata fi rambursate -fondurile trebuiesc investite profitabil in beneficiul actionarilor si pentru protectia deponentilor 3.2.3.Revizuirea calitatii portofoliului de credite Portofoliul de credite reflecta pozitia pe piata si cererea pentru o banca, strategia sa de afaceri si de risc, precum si capacitatea de a acorda credite. 3.2.4.Portofoliul de credite neperformante -creditele sunt considerate neperformante atunci cand capitalul ori dobanda aferenta a trecut de scadenta si este neplatita de 90 zile ori mai mult. Atunci cand se evalueaza in contextul creditelor neperformante nivelul cumulat al provizioanelor indica capacitatea bancii de a face fata eficient riscului de credit. 3.2.5. Clasificarea clientilor rau platnici Tipuri de clienti rau platnici : tipul A. Poate plati dar in lipsa unui dialog eficient cu banca prefera sa-si investeasca banii in alte afaceri ,investitii e.t.c
18
tipul B. Poate plati dar fiind abordat fara tact ,decide sa nu plateasca din motive personale (orgoliu ranit ,politica, relatii familiale etc ) tipul C. Nu poate plati integral ,dar poate si este dispus sa plateasca partial cu conditia sa fie abordat corect tipul D. Nu poate plati si trebuie convins sa-si vanda bunurile sub supravegherea bancii tipul E. Nu poate /nu vrea sa plateasca si pentru recuperarea debitului singura solutie este executarea silita Sesizarea problemelor in rambursare 4 Faza 1. Primele simptome : 1. Clientul ocoleste banca ,nu mai vine personal pe la banca trimite diversi mandatari 2. La analiza periodica se poate constata cresterea brusca a gradului de indatorare (neplata datoriilor catre stat,furnizori,etc ) 3. Reducerea drastica a ratei profitului 4. Imobilizarea resurselor in investitii nejustificate de profilul firmei si indicatorii economici 5. Scaderea rulajului prin banca 6. Cereri insistente si repetate ( nejustificate economic ) de suplimentare a creditului Faza 2."Boala" 1. Serviciul datoriei este defectuos apare repetabilitatea in inregisitrarea de restante 2. Apar semnale colaterale negative la adresa clientului (in presa,radio, TV, CRB ) 3. Clientul este irascibil la telefon ,nu raspunde, evita in continuare banca ,se plange ca nu este inteles de nimeni 4. La "poarta " clientului "apar si alti creditori (mai mari sau mai mici ) care ameninta de regula ca se vor duce la politie ,parchet ,organele fiscale e.t.c . 5. Clientului "nu-i pasa" de aceste amenintari si nu riposteaza pentru ca nu are argumente sa le combata . 6. Garantii contactati de banca sunt deja la curent cu imposibilitatea de plata a clientului Mai exista o faza terminala : Clientul este analizat, se constatata ca nu mai sunt solutii de recuperare si se decide trecerea la executarea silita . Granitele intre faza I si faza 2 nu sunt intotdeauna clar delimitate ,un client se poate afla involuntar in faze diferite fata de realitatea de pe teren . Solutii Principiul universal valabil atat in viata cat si in recuperare "Este mai usor sa previi decat sa tratezi" -Cu cat cunoastem mai devreme simptomele de la Faza 1 si actionam mai repede , cu atat cresc sansele de recuperare sau redresare a clientului . Dupa cum se poate observa, dintre Tipurile de clienti doar cei din categoria E sunt fara catalogati fara solutii amiabile de recuperare Concluzie : Calea amiabila nu trebuie abandonata pe tot parcursul procesului de recuperare de la clientii de tip A-D . Reguli (aplicabile atat la faza 1 cat si la faza 2 ) Fixarea tintei - se va face tinand cont de :
4
Modalitati practice de recuperare a creditelor neperformante
19
-Client :incepand cu cunoasterea caracterului acestuia a surselor sale de avere,puncte slabe ,motivele pentru care nu plateste ,locul in care poate fi gasit in orice moment -Bunuri :aflate in garantie la banca , bunuri ale firmei urmaribile, bunuri personale urmaribile,valoarea lor ,eventuali cumparatori, locul unde sunt depozitate si detinatorul actual -Reesalonarea la plata (in limita permisa de banca ) -vanzarea unor bunuri sub supravegherea bancii si relansarea afacerii -reducerea investitiilor neprofitabile , limitarea la cele strict necesare -asocierea cu o alta firma care sa-i asigure fonduri necesare relansarii afacerii -redimensionarea afacerii in asa fel incat acesta sa devina profitabila 3.3. Politici privind managementului riscului de credit Baza unui manegement sanatos al riscului de credit este identificarea riscurilor existente si potentiale, inerente activitatii de creditare. Masurile specifice privind gestionarea riscului de credit cuprind trei tipuri de politici: 3.3.1.Politica de limitare sau de reducere a riscul de credit. -expunerile la riscuri mari-un obiectiv al organului de reglementare in ceea ce priveste managementul riscului de credit este de a impiedica bancile sa se bazeze in mod excesiv pe un client mare sau un grup de clienti. Reglementarile moderne stipuleaza ca o banca nu poate acorda credite mari unei entitati individuale sau unui grup afiliat de entitati peste o anumita valoare care reprezinta un procentaj prescris din capitalul si rezervele bancii. Comitetul de la Basel5 pentru supravegherea bancara a recomandat un maxim de 25% (normele romneti stabilesc c mprumuturile acordate de o societate bancar unui singur debitor nu pot depi, cumulate, 20% din fondurile proprii ale acesteia) 6, cu intentia de a reduce acest nivel la 10%. -creditare partilor afiliate-este o forma de expunere la riscul de credit destul de periculoasa. Daca nu a fost stabilita o limita, privind ponderea creditelor acordate partilor afiliate in capitalul bancii, banca ar trebui sa impuna una ca problema de politica a consiliului de administratie.o practica bancara prudenta cere ca toate creditele acordate partilor afiliate sa fie aprobate de consiliu. -supraexpunerea fata de zone geografice sau sectoare economice-concentrarea bancii pe un singur sector economic sau o zona geografica restransa, face ca acesta sa fie vulnerabila fata de slabiciunile unui anumit sector sau regiune, existand riscul ca aceasta sa sufere de pe urma esecului simultan in randul catorva clienti, pentru motive similare. Bancile expuse acestor riscuri prin natura lor trebuie sa dispuna de sisteme bine dezvoltate pentru monitorizarea acestor riscuri. 3.3.2. Politici privind clasificarea activelor Obliga banca la evaluarea periodica a capacitatii de rambursare a portofoliului de credite si a altor instrumente de credit, inclusiv dobanzile angajate si neincasate, care expun banca la riscul de credit.
5 6
ZF Business International Regulile Basel II sau cum bancile isi taie craca de sub picioare Vasile Dedu-Gestiune si audit bancar, Editura Economica,Bucuresti,2008
20
3.3.3. Politicile privind provizionarea pierderilor sau constituirea provizioanelor la un nivel adecvat. Provizioane specifice de risc : provizioane constituite de societatile bancaare in urma clasificarii creditelor si plasamentelor detinute in portofoliu. Se constituie prin inregistrarea pe cheltuieli indiferent de rezultatul financiar inregistrat ca urmare a acestor operatiuni. Necesarul de provizioane specifice de risc se determina lunar si se constituie prin includerea pe cheltuieli. Regularizarea provizioanelor specifice de risc presupune modificare nivelului existent al acestora in vederea restabilirii egalitatii intre nivelul existent si cel al necesarului si se va realiza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentand doferenta intre nivelul existent in sold al provizioanelor specifice derisc de credit si nivelul necesarului. Aceasta regularizare se face lunar. Este obligatoriu ca bancile sa regularizeze si sa utilizeze provizioanele specifice de risc de credit , utilizand moneda de exprimare a creditelor si/ sau plasamentelor pe care le corecteaza. Provizioanele se constituie in functie de categoria de credit/ plasament, garantii, coeficienti de ponderare.7 Bncile vor constitui i/sau vor regulariza lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor i plasamentelor evideniate n sold la finele lunii respective, prin includerea pe cheltuielile i/sau prin reluarea pe veniturile lunii pentru care se face raportarea, indiferent de rezultatul financiar al perioadei nregistrat de banc.8 Clasificarea creditelor se va face n funcie de performanele financiare ale clienilor i de capacitatea acestora de a-i onora obligaiile fa de banc la scaden. n urma evalurii performanelor financiare ale clienilor creditele vor fi ncadrate n una din urmtoarele categorii : Criteriile ce stau la baza evaluarii performantelor financiare ale clientului si capacitatii acestuia de a-si onora datoria la scadenta se stabilesc de fiecare banca in parte si se aproba de BNR-Directia Supravegere. Categoria A : performante foarte bune, care permit achitarea la scadenta a datoriei,cu mentiunea acestor performante; Categoria B : performante foarte bune, dar fara cretitudine pe o perspective medie; Categoria C : performante financiare satisfacatoare, cu tentinte de inrautatire; Categoria D : performante financiare scazute si ciclice; Categoria E : pierderi si incapacitatea rambursarii. Criteriile ce stau la baza evaluarii performantelor financiare ale clientului si capacitatii acestuia de a-si onora datoria la scadenta se stabilesc de fiecare banca in parte si se aproba de BNR-Directia Supravegere. n urma coroborrii criteriilor menionate (performanele financiare i serviciul datoriei), creditul va fi clasificat conform urmtoarei matrice :
7 8
http://www.krimket.ro/dictionarbancar.php?litera=p Regulament BNR Nr. 5 din 22/07/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum i constituirea, regularizarea i utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit
21
- pentru sectorul nebancar in situatia in care nu s-au initiat proceduri judiciare: performanta financiara A B C D Serviciul datoriei 0-15 zile 16-30 zile 31-60 zile 61-90 zile Minimum 91 zile Standard In observatie Substandard Indoielnic Pierdere In observatie Substandard Indoielnic Pierdere Pierdere Substandard Indoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Indoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Tabel nr. 1 : Criterii de incadrare pe categorii de clasificare pentru creditele acordate clientilor din sectorul nebancar 9
- pentru sectorul bancar Preformanta Financiara A Serviciul datoriei Banci 0-7 zile lucratoare Organizatii cooperatiste de credit 0-30 zile lucratoare
Standard Pierdere
Nu s-au initiat Proceduri juridice
Minimum 8 Minimum 31 zile zile zile lucratoare lucratoare
Pierdere Pierdere
S-au initiat proceduri juridice
Tabelul nr. 2 : Criterii de incadrare pe categorii de clasificare pentru creditel;e acordate clientilor din sectorul bancar 10
Regulamentul nr.5 /2002 devine foarte restrictiv in ceea ce priveste creditele si plasamentele pentru sectorul bancar.Astfel, in loc de patru categorii de clasificare (standard, substandard, indoielnic si pierdere)confarm Regulamentului nr. 2/2002 raman numai doua "standard" si "pierdere". Preformanta financiara pentru sectorul bancar este "A", iar creditele si plsamentele sunt clasificate "standard" daca serviciul datoriei este de pana la 7 zile, peste aceasta perioada creditele sunt clasificate imediat in categoria "pierdere". Creditele acordate unui debitor si\sau plasamentele constituite la acesta, se incadreaza intr-o singura categorie de clasificare pe baza principiului declararii prin
9 10
Regulamentul BNR nr.5 din 22/07/2002 Regulamentul BNR nr.5 din 22/07/2002
22
contaminare, respectiv prin luarea in considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare. Pentru acoperirea pierderilor din credite, bncile sunt obligate s-i constituie provizioane. Sumele aferente acestora se include pe cheltuieli i sunt raportate la B.N.R. . Nivelurile provizioanelor n funcie de clasificarea creditelor sunt urmtoarele :11 Clasificarea creditelor Standard n observaie Substandard ndoielnic Pierdere
Tabelul nr. 3: Provisioane recomandate12
Nivelul provizionului specific de risc 0% 5% 20 % 50 % 100 %
La determinarea provizioanelor, expunerea debitorului va putea fi micorat doar cu valoarea angajamentelor aprute din depozite gajate, colaterale acceptate de banc, garanii necondiionate de la Guvernul Romniei, de la Banca Naional a Romniei sau de la alt banc, agreat i considerat de prim rang de banca creditoare, din Romnia sau din una din rile ncadrate n categoria A sau alte garanii considerate a fi cu risc 0%, aa cum sunt prezentate n Tabelul 3 de mai sus. n general, normele interne ale bncilor cu privire la limitarea i minimizarea efectelor riscurilor ce se manifest n activitatea de creditare sunt unitare. Astfel, toate bncile urmresc ca solicitanii de credit s prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scaden, scop n care se procedeaz la o analiz a bonitii clienilor i se solicit garantarea creditelor. 3.4. Garantarea creditelor 3.4.1. Concept Grantia consta intr-un activ, proptietatea impumutatului, care poate fi valorifiata de carte creditor pentru compensarea creditului acordat . Nedesitatea garantarii creditelor decurge din existenta riscului imprumutului. Banca trebuie sa se asigure ca agentii economici care trebuie sa se imprumute au capacitatea restituirii creditelor si ofera posibilitatea recuperarii acestora si a dobanzilor aferente , cand nu isi achita aceste obligatii. In practica internationale si cea romaneasca13 exista trei tipuri de garantii: Garantii reale Garantii personale Garantii intrinseci Garantiile pentru credite sunt asiguratorii si sunt oferite , atat de agentii economici care imptumuta , cat si de alte persoane juridice sau fizice, care devin astfel garanti. Exista si o clasificare a creditelor acordate de bancile comerciale, in functie de tipurile de garantii: creditul garantat sau acoperit si creditul negarantat cu valori materiale.
11
Regulament BNR Nr. 5 din 22/07/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum i constituirea, regularizarea i utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit 12 In conformitate cu Normele Metodologice nr.12 din 22.07.2002 pentru aplicarea Regulamentului5/2002 BNR 13 In conformitate cu Normele Metodologice nr.12 din 22.07.2002 pentru aplicarea Regulamentului5/2002 BNR
23
3.4.2. Tipuri de garantii 3.4.2.1. Garantii reale Garantia reala se refera la bunurile corporale sau necorporale primite in garantie pentru poeratiunile realizate cu alte banci sau cu clientele din sectorul nebancar . Garantiile reale cuprind ipotecile si gajurile. Gajul este un accesoriu al contractului de credit.Prin el se remite bancii un bun mibil pentru garantarea creditului.Gajul este de doua feluri si anume: cu deposedare si fara deposedare.Gajul cu deposedare se mai numeste si amanet si presupune depunerea bunului mabil la banca.Gajul fara deposedare se aplica numai asupra produselor solului, materiilor prime industriale, produselor in curs de fabricatie sau deja fabricate sa aflate in deposit. Pentru a constitui legal un gaj sunt necesare doua preconditii: contractul scris de gajare pregatit de Departamentul Juridic al Bancii; perfectarea gajului; Gajul asupra stocurilor este un mod raspandit de asigurare a finantarii capitalului circulan, cum ar fi liniile de avans in contul curent sau facilitatile revolving, astfel incat bunurile ce fac obiectul gajului sunt de obicei aceleasi, deoarece sunt finantate de aceleasi instrumente. Gajul asupra echipamentelor este folosit la garantarea creditelor pe termen scurt si mediu. Pentru a fi acceptat ca garantie echipamentul trebuie sa fie: lichid proprietatea imprumutatului fara alte gajuri permanent importate din punct de vedere fizic mobile. Gajul general este un gaj comun la dispozitia tuturor creditorilor, acestia avand o pozitie egala fata de bunurile debitorilor inpotriva caruia se deruleaza executarea silita. Acest gaj nu confera bancii privilegiul de a-si recupera singura datoriile, ceea ce inseamna ca riscurile ei sunt mai mari . Ipoteca reprezinta o garantie , care nu presupune deposedarea celui ce o prezinta in vederea obtinerii creditului.Cel care constituie ipoteca poate fi debitorul sau un girant. Bunurile ipotecate pot fi luate in garantie numai la voloarea de asigurare, daca ele apatin persoanelor fizice, sau numai la valoarea de inregistrare in contabilitate daca apartin agentilor economici. Bunurile imobile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru a putea fi luate in consideratie la garantie: sa poata fi vandute-cumparate; sa permita amenajari si adaptari; sa fie asigurate; sa existe un inscris la notariat prin care sa se specifice valoarea bunului garantat; cel ce trebuie ipotecat sa aiba deplina capacitate de exercitiu asupra bunului; Ipoteca trebuie inscrisa in registru de transcriptiuni si inscriptiuni sau in Cartea Funciara de la Judecatorie. Stingerea ipotecii are loc, in general, odata cu plata ultimei rate scadente la creditul garantat din ea.
24
3.4.2.2. Garantii personale Garantiile personale reprezinta aranjamentele agentilor economici si persoane fizice prin care acestia se obliga sa suporte datoriile debitorilor catre banca pentru creditele acordate. Se refera la garantiile furnizate de terti. Codul cinil roman reglementeaza o singura garantie personala, denumita cautiune sau fidejusiune si care este valabila in urmatoarele conditii: - sa exercite un contract separate prin care o persoana fizica sau juridica se oblige sa garanteze obligatiile agentului economic imprumutat cu intregul sau patrimoniu; - cel ce garanteaza sa aiba deplina capacitate (sa aiba 18 ani daca este persoana fizica sau sa fie legal constituita in cazul persoanei juridice); - garantul sa fie solvabil ; - garantul sa domocilieze sau sa aiba sediul in judetul unde functioneaza banc ace acorda creditul; Felurile fidejusiunii: conventionala(cand insasi partile, debitorul si banca, sunt de accord asupra necesitatii aducerii unui garant); legala(cand printr-o depozitie a legii debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru garantarea obligatiilor ce-i revin); judecatoreasca(cand intr-o cauza litigioasa instanta judecatoreasca este aceea care dispune aducerea unui fidejusor). Cautiunea sau garantia personala poate fi materializata si prin scrisoarea de garantie bancara. Scrisoarea de garantie poate fi: - de intentie/confort, emise de societatea mama pentru creditele contractate de filialele sale. - de plata, care pot fi asimilate unei fidejusiuni, emise de societati affiliate societatii care contracteaza creditul. 3.4.2.3. Cesiunea de creante Orice transfer de drepturi financiare in favoarea altei persoane se numeste cesiune. Creditorul care transfera drepturile sale se numeste cesionar, noul creditor se numeste beneficiar de cesiune. Pentru a cesiona eficient creante( sau orice alte drepturi) trebuie indeplinite doua cerinte prealabile: - titlul legal: acesta este de obicei un contract finalizat intre cesionar si beneficiar; - perfectarea: pentru aceasta exista doua tipuri, fie instiintarea debitorului de transferul ce va avea loc , fie prin inregistrarea cesiunii in contabilitatea cesionarului.14 Cesiunea tacita este realizata prin inregistrarea creantelor care au fost cesionate in contabilitatea imprunutatului. Cesiunea deschisa, in acest caz debitorul este informat de actul de cesiune, fapt care poate fi facut de catre banca sau de catre cesionar. In multe legislatii consimtamantul debitorului ne este necesar in recunoasterea ca legala si valida a cesiuni.Totusi debitorul trebuie sa primeasca o confirmare a cesiunii. Pentru a fi protejat , este recomandat ca si cesionarul si banca sa instiinteze debitorul de actul cesiunii.
14
Reguli diferite se aplica in SUA si Marea Britanie, unde cesiunea de creante poate fi formulata dupa UCC (Codul Unic de Comert)
25
CAPITOLUL 4 Studiu de caz

4.1. Prezentare Banca Transilvania 4.1.1. Scurt Istoric Banca Transilvania este un grup financiar roman integrat, infiintat in Transilvania, cu activitati dedicate distinct clientilor de Corporate si Retail Banking pentru a oferi servicii de calitate, avand o retea teritoriala nationala. Grupul financiar Transivania- ofera servicii integrate, venind in intampinarea nevoilor clientilor prin acoperirea cererii diversificate. Sinergia de grup si valoarea adaugata sunt create prin vanzarea incrucisata si prin atingerea unor economii de scara. Piesa centrala este BANCA TRANSILVANIA, iar celelalte subsidiare sunt: BT ASIGURARI TRANSILVANIA BT LEASING TRANSILVANIA BT SECURITIES BT DIRECT Ceea ce distinge Banca Transilvania din randul celorlalte banci comerciale, este flexibilitatea de care da dovada in relatia cu clientii, rapiditatea cu care se reactioneza atunci cand se identifica impreuna oportunitati sau nevoi noi, si nu in ultimul rand afinitatea, apropierea si intelegerea fata de clienti prin noua abordare relationala. Povestea Bancii Transilvania a inceput in Cluj-Napoca, acum 13 ani, din initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de Cluj. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima institutie bancara din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti, ceea ce a insemnat recunoasterea valorii sale pe piata si a transparentei actiunilor bancii. Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante institutii financiar bancare din Romania si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucuresti.. Banca Transilvania este structurata pe trei linii de afaceri: retail, IMM si corporate. Astfel, banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor trei directii. Banca Transilvania are peste 750.000 de clienti, dintre care aproximativ 100.000 sunt persoane juridice. 4.1.2.Structura Actionariatului la 31.12.2007
Structura actionariatului dupa tipul capitalului:

26
Roman - 62.04 % Strain - 37.96 %
1. Persoane Fizice cu cetatenia romana - 41.90 % 2. Persoane juridice cu capital roman - 20.14 % 3. din care SIF''S - 14.66 % 4. Persoane Fizice cetateni ai altor tari - 4.17 % 5. Persoane Juridice cu capital strain - 33.79 % 4.1.3.Rezultate financiare Activele bilaniere au ajuns la sfritul lunii septembrie a.c. la un nivel de 11.420,73 mil. lei, n cretere cu 41 % fa de 31 decembrie 2006, cnd nregistrau o valoare de 8.085,87 mil. lei. Fa de prevederile structurilor bilantiere prezentate in bugetul pe ntreg anul 2007, nivelul activelor a fost realizat n proporie de 96 %. Situaia patrimonial (mil.RON) Credite Lichiditi imediate Investiii bancare- titluri Valori imobilizate Alte active Total active Resurse de la clieni Imprumuturi pe termen lung Resurse atrase de la bnci Capitaluri proprii - Din care : Imprumut subordonat Alte pasive Total pasive 31.12.2006 4.934 2.623 123 347 59 8.086 5.671 826 410 964 259 215 8.086 30.09.2007 7.666 2.574 698 455 28 11.421 8.136 838 785 1.248 253 414 11.421 Creteri (9 luni) 1,55 0,98 5,67 1,31 0,47 1,41 1,43 1,01 1,91 1,29 0,98 1,93 1,41
Tabelul nr 4:Situatia patrimoniala in perioada 31.12.2006-30.09-2007 a Bancii Transilvania15
Comparativ cu prevederile bugetare pe ntregul an, la 30 septembrie 2007 profitul brut s-a realizat n proporie de 97,38 %, iar profitul net este mai mare cu 58 % fa de cel nregistrat la data de 30.09.2006. Acest nivel al profitului a fost atins prin contribuia direct a tuturor celor trei linii de business, care i-au intensificat i diversificat activitatea. n timp ce veniturile nete au inregistrat o dinamica de 57% faa de aceeasi perioad a anului precedent, cheltuilelile au crescut mai ncet, cu doar 45%. Creterea
15
www.bancatransilvania.ro
27
nivelului provizioanelor nete se datoreaz att sporirii gradului de prudenialitate n acordarea creditelor, odat cu dezvoltarea continu a bncii, cat si cresterii volumului total al creditelor, care n primele noua luni ale anului curent a nregistrat o cretere cu 55 %, fiind de 1,72 ori mai mare fa de sfritul lunii septembrie 2006. CONT DE PROFIT SI PIERDERE (mii RON) TOTAL VENITURI NETE TOTAL CHELTUIELI Profit nainte de provizionare Provizioane, net Profit brut Profit net 30.09.2006 382.935 263.871 119.064 26.073 92.991 84.392 30.09.2007 602.686 381.850 220.836 65.024 155.812 133.512 Creteri 2007 / 2006 1,57 1,45 1,85 2,49 1,67 1,58
Tabelul nr.5:Contul de profit si pierdere a Bancii Transilvania16
n primele noua luni ale anului, Banca Transilvania a deschis 69 de uniti n ntreaga tar, reeaua teritorial cuprinzand, astfel, 410 sucursale i agenii, n care i desfsoar activitatea peste 5.500 de angajai. La sfaritul lunii septembrie, Banca Transilvania avea instalate 630 de bancomate, n crestere cu 16% (102 bancomate) faa de nceputul anului. Creterea bncii, n cel de al treilea trimestru al anului 2007, a nsemnat i importante beneficii adaugate produselor i serviciilor, inclusiv nceperea creditrii persoanelor fizice dupa norme proprii, aprobate de BNR (cu un grad de ndatorare permis pentru client de pn la 70%). De asemenea, n luna septembrie, Banca Transilvania a lansat un nou card de credit, mpreuna cu un partener de prestigiu Centrofarm un important lan de farmacii, cu peste 30 de locaii, situate n special n capital 4.1.4. Produsele principale ale Bancii Transilvania 17 Banca Transilvania ofera urmatorele tipuri de depozite destinate - persoanelor fizice: Depozite un lei Depozite in valuta Certificate de depozit Depozitul in lei 111 zile Depozitul Anotimp Kid Cont Depozitul in lei pe 210 zile -persoanelor juridice: Depozite in lei Depozite in valuta Certificate de depozit
16 17
www.bancatransilvania.ro www.bancatransilvania.ro
28
Banca acorda potrivit prevederilor din Legea bancara nr.58/1998 , clientilor sai, credite in lei si valuta urmatoarelor categorii de prsoane juridice. 1.) Agenti economici. -societati comerciale cu capital particular, de stat sau mixt, constituite potrivit Legii nr. 31/1990, modificata de Legea nr. 195/1997 si Legea nr. 99/1999. -societati comerciale cu capital strain si capital mixt (strain si romanesc), conform Legii nr.35/1991. -societati agricole constituite conform Legii nr.36/1991. 2.)Asociatii familiale infiintate in conditiile Decretului Lege nr. 54/1990. 3.)Persoane fizice autorizate (inclusiv cele care presteaza activitati liberale). 4.)Alte institutii constituite conform legilor in vigoare (regii autonome, societati nationale, companii nationale si multinationale, autoritati ale Administratiei Publice Locale, organizate in conformitate cu Legea Finantelor Publice Locale nr. 189/1998, societati si institutii financiare, altele decat bancile, asociatia salariatilor PAS). Tipuri de credite acordate de Banca Transilvania: 1) Dupa durata de creditare: -credite ope termen scurt(pana la 1 an inclusiv) -credite pe termen mediu (1-5 ani , inclusiv) -credite pe termen lung(5-15 ani) 2) Dupa tipul monedei in care se acorda: -credite in lei -credite in valuta:acordate din resurse proprii, acordate din fondul BERD si din surse de la Banca Mondiala 3) Dupa destinatie: Credite finantarea zctivitatii curente: - linii de credite( durata maxima de 12 luni) - credite overdraft (1-7 zile) -credite pentru nevoi temporare (8-60 zile) -credite pentru export(maxim 12 luni) -credite pentru capital current (12 luni) --credite pentru finantare sezoniera(stocuri). Credite pentru finantarea investtiilor: - credite de investitii (achizitii, constructii, modernizari, dezvoltari) -credite pentru cumparari de actiuni si active (pe termen scurt sau mediu) c)Credite pentru preluarea imprumuturilor angajate de client la alte banci : d)Alte destinatii, neinterzise de lege Situatia creditelor acordate clientilor retail pe 2007 -credite ipotecare 57% -credite de consum 37% -alte credite 6% Situatia creditelor acordate clientilor corporate pe anul 2007 Agricultura si silvicultura 5% Productie 24% Comert 35% Constructii 5% Servicii 23%
29
Institutii financiare 6% Altele 2% 4.2. Indicatorii de performanta in Banca transilvania Pentru evaluarea performantei financiare a clientelei nebancare persoane juridice cu scop patrimonial care intocmesc situatii financiare, Banca Transilvania utilizeaza urmatorii indicatori (cantativi si calitativi) : Indicatorii cantitativi: Rentabilitatea economica este un indicator de profitabilitate care reflecta capacitatea firmei de a genera profit cu activele ce le exploateaza. Rentabilitatea economica (%) = Rda / A *365 / T * 100 , unde : Rda = Rezultatul inainte de a scadea dobanzile si amortizarile, adica rezultatul brut minus rezultatul exceptional / extraordinar, plus cheltuieli cu dobanzile, plus amortizarile si provizioanele. A = Total active T = perioada scursa (in zile) de la inceputul anului pana la data pentru care se face incadrarea in categoria de performanta financiara. Rata curenta (%) arata capacitatea firmei de a acoperi obligatiile scadente pe o perioada scurta, de regula pana la 1 an, cu elementele patrimoniale de activ care se pot transforma in mijloace banesti. Rata curenta = As / Pe * 100, unde : As = Active circulante total + Creante imobilizate cu lichiditate sub 1 an Pe = Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an. Gradul de indatorare (%) arata ponderea datoriilor totale in total pasiv bilantier. Indicatorul surprinde faptul ca riscul financiar al unei entitati economice creste o data cu indatorarea acesteia. Gradul de indatorare = D / P * 100, unde : D = Total datorii P = Total pasiv Solvabilitatea releva ponderea capitalurilor proprii ale clientului in capitalurile investite in firma. Solvabilitatea (%) = Cp / Cang * 100, unde : Cp = Capitaluri proprii Cang = Capitaluri proprii + imprumuturi si datorii financiare Indicele de acoperire a riscului valutar (indicator cantitativ care reflecta gradul de acoperire a riscului valutar generat de expunerea pe debitor ) Se considera acoperit de riscul valutar debitorul, persoana juridica, care realizeaza un flux de numerar pozitiv in valuta in care este acordat creditul, deci veniturile sale certe, cu caracter permanent realizate in aceeasi valuta cu valuta in care se acorda creditul, si incasate in conturile deschise la Banca Transilvania, ii permit achitarea, la scadenta, a principalului si dobanzii rezultate din credit. Indicatorii cantitativi se calculeaza pe baza situatiilor financiare ale entitatilor economice intocmite si operate conform reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice sau de autoritati cu competente similare din alte tari.
30
Indicatorii calitativi Indicatorii calitativi privesc calitatea conducerii si pozitia in piata. Calitatea conducerii Acest indicator se evalueaza in functie de pregatirea profesionala (direct legata de domeniul de activitate al firmei), experienta in domeniu , abilitatea , calitati profesionale, etc. , apreciate ca atare de analistul de credite. Conditii de piata Indicatorul se evalueaza in functie de : stabilitatea si perspectiva afacerii, procentul de piata detinut, numarul clientilor, amplasarea punctelor de desfacere, calitatea produselor/serviciilor etc. apreciate ca atare de analistul de credit . 4.3. Analiza acordarii unui credit pe termen scurt Tehnologii SRL 4.3.1 Etapele procesului de creditare Banca Transilvania abordeaza creditarea ca pe un proces complex ce presupune in mod necesar urmatoarele etape: - Negocierea creditelor - Contractarea creditelor - Aprobarea si acordarea creditelorNegocierea Creditelor Prima etapa in procesul creditarii consta in contextul informativ al moderatorului cu solicitantul de credit. Din prima discutie care are loc trebuie sa rezulte raspunsul la urmatoarele obiective: identitatea solicitantului; obiectivele urmarite; perspective in volumul activitatii desfasurate si a situatiei de pe piata ; identitatea actionarilor si a membrilor consiliului de administratie; varsta, starea de sanatate si calificarea managerului; abilitatea un afaceri; mijloacele si posibilitatile firmei; scopul si obiectul de activitate; scopul si justificarea cererii creditului; garantiile ce pot fi prezentate. Pe baza raspunsurilor date si a parerii pe care si-o formeaza moderatorul, negocierea va continua sau se va opri la acesta discutie. In cazul in care discutia va continua se vor intocmi si prezenta documente: - Cerere de credit ( anexa nr.1 ) - Bilantul contabil ( contul de profit si pierdere ) - Copia licentei de import export - Alte documente considerate a fi necesare de catre moderatorul de credite. Contractarea creditelor La inceput se va determina volumul de credit pe baza analizei indicatorilor economico-financiari si a previzionarilor pe perioada creditarilor. In cadrul acestei determinari, un loc important il va ocupa stategia de marketing a firmei relevandu-se veniturile, contractele incheiate, tendintele pietii, concurenta, avantajele produselor firmei fata de alti agenti economici similari, posibilitatea valorificarii stocurilor existente, politica de stabilire a preturilor.
31
SC Pretev
Planul de afacere trebuie sa cuprinda o analiza in care sa se urmareasca cel putin urmatoarele aspecte: - eventualii concurenti in aceeasi activitate; - eventualele amenintari ale noilor intrati pe piata; - beneficiarii, luindu-se in considerare necesarul si puterea de cumparare; - substituirea produselor cu altele de pe alte piete; - furnizorii cine sunt, ce credibilitate au; - analiza bonitatii clientului, utilizandu-se urmatorii indicatori: -Indicatori ai lichiditatii; -Indicatori ai eficientei activitatii; -Indicatorii rentabilitatii. analiza operatiilor si inscrierea ipotecii si a gajului. Daca in urma analizei efectuate, rezultatele converg spre bonitatea economicofinanciara a clientului, anexa de analiza si aprobare a creditului, impreuna cu garantiile asiguratorii se vor inainta spre aprobare Comitetului de Credite si Risc. Etapa se finalizeaza cu incheierea contractului de credit, unde partile vor conveni asupra : - volumul creditului; - perioada de utilizare a creditului; - garantiilor asiguratorii; - modului de rambursare a creditului; - dobanzile si comisioanele percepute. Aprobarea si acordarea creditelor Comitetul de Credit si Risc va hotari asupra aprobarii creditului. Aprobarea creditului va fi comunicata in scris in mod operativ.Dosarul de credit cu toate partile sale componente, se pastreaza la Serviciul Credite pe toata durata creditarii. Odata cu incheierea contractului de credit , se constituie si ipoteca sau gajul. Analiza modului de utilizare a creditului Serviciul Credite va urmari daca creditul a fost utilizat pentru scopul pentru care a fost solicitat. Deasemenea se va urmari in permanenta modul in care beneficiarul de credit isi desfasoara activitatea in banca noastra, daca ratele scadente au fost rambursate la timp si daca se incaseaza lunar. Urmarirea utilizarii creditelor se va face de catre fiecare moderator prin deplasari periodice la sediul firmei. Aici se vor verifica urmatorele: - concordanta dintre utilizarea creditului cu obiectivul solicitarii; - se va face analiza economico-financiara pe baza ultimei balante de verificare; - verificarea efectiva a garantiilor din punct de vedere al existentei, integritatii si pastrarii lor. CASH- FLOW pozitiv Marimea rezultatului depinde de activitatea generala a firmei. Ramane la aprecierea moderatorului de credite sa cuantifice cat este de puternic cash flow-ul in comparatie cu toti ceilalti indicatori.
32
In situatia in care este negativ, discutia despre angajarea creditului nu mai are loc. Cash-flow-ul se va calcula pe baza indicatorilor rezultati din balanta prezentata. Aceasta varianta se va compara cu cea propusa de reprezentantul firmei. Este posibil ca prin acordarea creditului, cash-flow-ul sa devina pozitiv. In acest caz discutia despre acordarea creditului poate combina, daca moderatorul de credite apreciaza ca acest lucru este posibil. 4.4. Studiu de caz In data de 26.02.2007, clientul New Limit SRL ,cu sediul in Bucuresti, strada Scortan Ion, nr.27, sector 2, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J40/1267/2004, societate romana cu un capital de 200 lei, reprezentata de Cristian Mateescu, s-a prezentat la sediul Bancii Transilvania Sucursala Lipscani sa solicite acordarea unui credit in valoare de 30.000 lei prin cererea nr.41/ 26.02.2007. Creditul solicitat urma sa fie folosit pentru plata avansului din valoarea produsului creditat-masini portabile de sanfrenat si debitatat, produse destinate exportului. Termenul solicitat pentru credit este de 30 zile cu posibilitate de prelungire daca acreditivele vor fi incasate in termen. Pentru acordarea creditului,alaturi de cerere, societatea a prezentat urmatoarele documente: 1.Actele de infiintare ale societatii; 2.Garantii materiale; 3.Studiu de eficienta a afacerii; 4.Bilantul la 31.12.2007; 5.Balanta de verificare ianuarie 2007; 6.Soldul conturilor la alte banci. 4.4.2. Planul Afacerii Date Generale 1.S.C. New Limit SRL 2.Reprezentata prin Cristian Mateescu in calitate de administrator 3.Sediul societatii : Bucuresti, str.Scortan Ion, nr.27, sector.2 4.C.U.I. 16097156 5.Inregistrare Registrul Comertului : J40/1267/2004 6.Numar asociati : 2 7.Telefon:021/241.14.69 8.Obiectul de activitate potrivit prevederilor din statut: Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert si transporturi 9.Capital social : subscris : 200 lei varsat : 200 lei 10.Consiliul de administratie al asociatilor : a) Gheorghe Cristian Capital social: subscris : 140 lei varsat: 140 lei b) Murtaza Bilent Capital social: subscris:60 lei
33
Varsat: 60 lei 11.Managerii ( reprezentantii legali ai societatii ): b) Nume si prenume : Gheorghe Cristian Calitatea : asociat si administrator Scopul Planului Obtinerea de credite in vederea derularii unui export de masini portabile de sanfrenat si debitatat. Datele Generale ale Afacerii 1.Descrierea generala a afacerii: Societatea are posibilitatea de a achizitiona 1000 buc masini portabile de sanfrenat si debitatat si a o exporta in Dubai. 2.Produsele sau serviciile oferite : 1000 buc de masini portabile de sanfrenat si debitatat. Piata de desfacere : Dubai Cantitatea : 1000 buc Pretul estimativ : 43 usd/buc Volumul vanzarilor : 43.000 USD Curs BNR=2.575 din ziua depunerii cererii de credit. Curs cumparare in ziua depunerii cererii:2.5341. 3.Modul de comercializare a produselor ( serviciilor); Export in Dubai cu incasare prin acreditiv documentar. 4.Asigurarea necesarului de marfa ( sau materii prime, materiale ): Nr.crt 1 Furnizor DWT S.A TOTAL Marfa u/m Cantitatea 1000 Pret unitar 74.373 Valoare 74.373 Factura proforma 230/10.05.07
Masini sanfrenat buc si debitatat
Cm=74.373 lei
5.Asigurarea desfacerii : Nr.crt 1 Beneficiar Weld Tech TOTAL Marfa u/m Cantitatea 1000 Pret unitar Valoare Factura proforma L.C55/07
Masini sanfrenat buc si debitatat
43*2.5341 108.966 =108.97 Qv=108.966 lei
4.4.3. Analiza financiara a afacerii A.Determinarea necesarului de credite al afacerii 1.Cheltuieli materiale ( marfuri, materii prime )- Cm = 74.373 lei
34
2.Cheltuieli diverse TOTAL CHELTUIELI: 74.373 lei 3.Disponibilitati proprii (Dp): 4.Necesar credite ( Nc = C- Dp ) = 74.373 lei B.Calculul economic al afacerii 1.Total venituri ( rezultate aferente afacerii )- Qv 2.Total cheltuieli : 74.373 lei, din care : -cheltuieli din disponibilitati proprii : -cheltuieli din credite: 3.Dobanda aferenta creditului : 4.Profit brut : 5.Impozit pe profit : 6.Profit net : Conturi deschise la alte banci Banca BRD GROUPE SOCIETE GENERALE Sucursala UNIREA Credite la alte banci : Clientul mai beneficiaza la Banca Transilvania de un credit cu dobanda 0 in valoare de 32.000 lei si un credit Scontare 100% in valoare de 25.000 lei. Credite solicitate altor banci pentru afacerea in derulare : Nu este cazul. CASH FLOW pe perioada derularii creditului ( mil lei ) Incasari: -venituri din activitatea de baza : 108.966 -venituri din alte activitati : -venituri financiare : -alte venituri : Article I. TOTAL I 108.966 -credite: 74.373 TOTAL A 183.339 Plati: -pentru activitatea de baza : 74.373 -financiare : alte plati : TOTAL I 74.373 -rambursari credite : 74.373 -dobanzi : 425 TOTAL II 74.798
35
108.966 lei 74.373 lei 425 lei 34.168 mil lei 34.168 mil lei
-dividende : -impozit pe dividende : TOTAL III -impozit profit: -alte plati la buget de stat : TOTAL IV
17.084 1708,4 15.375,6 -
TOTAL B ( I + II + III + IV ) = 164.546,6 CASH FLOW = A B = 183.339-164.546,6=18.792,4 Rezultatul verificarii bazei de date CRB-Centrala Riscurilor Bancare(sume restante) Conform consultarii din data de 26.02.2008 compania nu inregistreaza credite. Rezultatul verificarii bazei de date CIP-Centrala incidentelor de plati(data incidentelor si motivele): Compania nu figureaza in CIP cu incidente e plati inregistrate conform consultarii din data de 26.02.2008. Rezultatul verificarii situatiei datoriei la bugetul de stat si asigurarile sociale, alte fonduri: In urma verificarii Balantei de verificare-sintetica a rezultat faptul ca nu exista datorii la bugetul de satat. Comentarii despre furnizori si clienti Principalii clienti in anul 2007 pentru produsele societatii au fost: -S.C. RIG Service S.A. este membra a A.C.F.R - Asociatia Contractorilor de Foraj din Romania - membra a I.A.D.C.- International Association of Drilling Contractor, din 2007 -Compania Petrom, membru OMV Grup, lucrari de operare-mentenanta si reparatii la tarm, la Terminalul Midia si la platformele de productie din Marea Neagra. -S.C. Grup Servicii Petroliere S.A. lucrari de operare-mentenanta si reparatii la platformele de foraj marin Orizont, Atlas, Prometeu, Saturn si Jupiter. -KITO ENTERPRISES LLC. Sharjaj, U.A.E. lucrari de foraj cu platforma Oriental 1 (ex-Fortuna) in Golful Persic. Cat si alte importante firme din strainatate. Proiecte de viitor ale clientului
36
Cresterea numarului de comenzi, in special atragerea unor noi clienti prin participarea la targuri de specialitate din tari cum ar fi: Dubai, Turcia, China, Taivan etc. Analiza financiara conform bilant 31.12.2007 Analiza financiara urmareste rezultatele economico-financiare a activitatii firmei pe parcursul ultimului exercitiu financiar. Pentru sintetizare si pentru o imagine de ansamblu, se foloseste o serie de indicatori de performanta, indicatori utilizati de banca in analiza acordarii creditului: Date din Situatiile financiare Active imobilizate-total Active circulante-total Cheltuieli in avans Datorii scadente in termen de 1 an Datorii cu scadenta peste 1 an Provisioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri in avans Capitaluri proprii Patrimoniul public Creante imobilizatecu lichiditate sub 1 an Imprumuturi si datorii financiare Cifra de afaceri neta Variatia stocurilor(+/-) Productia imobilizata Alte venituri din exploatare Cheltuieli materiale Cheltuieli cu personalul Amortizari si provizioane aferente exploatrii Alte cheltuieli de exploatare Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri financiare-total Ajustarea valorii imobilizarilor financiare Cheltuieli cu dobanzile Alte cheltuileli financiare Rezultat extraordinar(+/-) Impozit pe profit/venit Venit net(+/-) Numar mediu angajati Bilant 31.12.2007 108086 280635 0 235433 50540 0 0 102748 0 1199 49000 752810 0 0 0 376449 52470 15741 181752 0 24 0 4389 0 0 19525 102508 5
4.4.4.Calculul indicatorilor de bonitate economico-financiara Indicatorii rentabilitatii Rentabilitatea economica(a profitului brut), masoara performanta bruta a activului societatii inainte de calculul impozitului pe profit. Prezinta importanta deoarece nu este grevata de fiscalitatea profitului. Trebuie sa fie in crestere continua.
37
Formula de calcul : (Profitul brut/Active Totale)*100

=(122.033/388721)*100= 31.39%
Rentabilitatea financiara, indicatorul ne arata posibilitatea capitalului si a fondurilor proprii de a crea profit. La societatile comerciale cu capital privat acest indicator ar putea sa fie mai mic decat nivelul dobanzii deoarece in general nu se manifesta preocupare de majorare a capitalului. Formula de calcul: ( rezultatul exercitiului/capitaluri proprii)*100 = (102.508/102.748)*100=99.77% Marja profitului brut, indicatorul arata ponderea detinuta de profit in cifra de afaceri si reflecta profitul obtinut pe o unitate de vanzare. Raportul dintre profitul brut al exercitiului si cifra de afaceri neta. Exprima profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in considerare nefiind influentat de impozitul pe profit. Pentru compartia cu alte perioade si societati marja este mult mai reprezentativa deoarece influenta fiscalitatii este mai redusa. Formula de calcul: Profit brut / Cifra de afaceri neta*100 =122.033/752.810*100=16.21% Marja profitului net arata proportia profitului net distribuibil in cifra de afaceri. Exprima profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in considerare fiind influentat de impozitul pe profit, reprezinta una din cele mai uzuale si importante rate calculate in analiza financiara. Raportul nu trebuie utilizat in analiza comparativa multiperioada si multisocietate deoarece contine influenta fiscalitatii. Formula de calcul: ( Profit net / Cifra de afaceri )*100
=(102.508/752.810)*100=13.62%
Diferenta dintre marja profitului brut si marja profitului net reprezinta consumul de profit sub forma cheltuielilor suportate din rezultatele financiare si a impozitului pe profit. 16.21%-13.62%=2.59% Indicatori ai lichiditatii Fondul de rulment net este echivalent cu capitalul de lucru net Formula de calcul:Active curente Datorii curente =280.635-235.433=45.202 Rata de acoperire a pasivelor Formula de calcul: Active curente/ Datorii Curente =280.635/235.433*100=119.20% Daca valoarea indicatorului se apropie de 3, avem o lichiditate buna care nu pericliteaza capacitatea de plata a datoriilor. In cazul unei rate mai mici de 2 se considera ca activele curente au o valoare necorespunzatoare. Analiza se va efectua asupra debitorilor urmarindu-se: - termenele de scadenta; - politica de plati;
38
clauzele contractuale.
Gradul De Indatorare ne arata cat din activitatea firmei este finantata din alte surse decat cele proprii. Platile exigibile sunt considerate cele cu termen imediat sau intr-o perioada scurta de timp Evidentiaza limita pana la care societatea isi finanteaza activitatea din alte surse decat cele proprii (credite, datorii la stat si furnizori). Indicatorul este inversul solvabilitatii patrimoniale, suma rezultatelor celor doi indicatori trebuind sa fie 100%. In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30% indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de credite, situatie alarmanta. Formula de calcul : ( Plati exigibile / Total activ ) * 100 =( 235433+ 50540)/( 108086+ 280635)*100=73.568% Indicatori de acoperire a pasivelor prin active rapide Formula de calcul:( Active curente Stoc) / Pasive curente Active rapide = Active curente Stoc Activele rapide reprezinta marfuri vandute si incasate. = (280.635-250.953)/235.433=0.12 Indicatorul>1arata ca pe baza sumelor in curs de incasare se pot acoperi pasivele curente (creditorii). Indicatorul < 1, in aceasta situatie va trebui determinat. Gradul de acoperire al stocurilor Formula de calcul:( Pasive curente Active rapide) / Stoc*100 =(235433-29.683)/250.953*100=81.99% Rezultatul in procente reprezinta ponderea stocurilor care trebuie vandute pentru a se acoperi datoriile curente. Gradul de acoperire al datoriilor apreciaza flexibilitatea financiara a unui agent economic, relevand in ce masura datoriile pot fi acoperite cu active. Daca indicatorul este supraunitar atunci avem o acoperire corespunzatore a datoriilor cu active. Formula de calcul:( total active / total datorii )*100 =(388.721/324.820.47)*100=119.67% Indicatori De Solvabilitate, acest indicator indica gradul in care solicitantul de credite poate face fata obligatiilor din resurse proprii Formula de calcul:( Capital propriu / Total pasiv )*100 =(102.748/388.721)*100=26.43% Coeficientul solvabilitatii pe termen lung indica gradul in care solicitantul de credite poate face fata obligatiilor pe termen lung din resurse proprii
39
Formula de calcul: Capital propriu / datorii pe termen lung =(102.748/50.540)=2.033 Rata cresteri economice Formula de calcul:( Cifra de afaceri/Capital social)*(Profit net Dividende)/ Profit net =(752.810/200)*(102.508-0)/102.508=3764.05 Pe baza indicatorilor calculate mai sus se determina incadrarea clientului in categoria de risc si capacitatea de a beneficia de credit. Indicatori valoare punctaj Rentabilitate economica 36.572% 22 119.709 Rata curenta % 22 Grad de indatorare 73.568% 19 Solvabilitate 67.710% 22 Calitatea conducerii 4 Calitatea pietii 4 Acoperire risc valutar 4 Punctaj obtinut 97 Performanta A Recomandari Tinad cont de stabilitatea afacerii, de calitatea clientilor si de nivelul bun al gradului de acoperire a dobanzilor, se considera riscul bancii acceptabil si se recomanda aprobarea acordarii unui credit in valoare de 30.000 lei pentru investitii pe o perioada de 30 zile cu posibilitatea prelungirii si rambursarii in 12 rate egale. Avand in vedere rezultatele economico-financiare la 31.12.2007 propun acordarea creditului in urmatoarele conditii: Dobanda: 17% p.a Data scadentei 27.03.2008 Comision de analiza 2.5% din suma acordata Comision de reesalonare:2% din suma reesalonata Comision de gestiune:0.1% lunar din suma folosita si nerambursata Garantii -cesiunea incasarilor prezente si viitoare din conturile imprumutatului deschise la Banca Transilvania -3 bilete la ordin,in alb,cu stipulatia fara protest si avalizate de administratorul societatii. -gaj pe un teren in valoare de 100.000 lei adus in garantie de asociatul Cristian Mateescu cesionat in favoarea bancii.
40
Concluzii
Procesele de creditare reprezint o preocupare permanent pentru managerii de banc. Pe de o parte, creditul reprezint mijlocul prin care excedentul de resurse dintr-o anumit zon economic (delimitat fie geografic, fie din punct de vedere al ramurii economice) se transfer ctre entitile economice aflate n deficit de resurse, n vederea realizrii unor proiecte ce decurg din activitatea proprie. Procesul intermedierii financiare avnd ca obiect creditul este nc principala form de finanare a investiiilor ntr-o economie. Mutaiile care au avut i au n continuare loc pe piaa financiar i monetar, prin dezvoltarea fenomenului dezintermedierii, nu au minimalizat rolul acestui produs bancar a crui importan pentru economie este fundamental. Pe de alt parte, expunerea bncii la pierdere este extrem de ridicat n cazul creditelor, avnd n vedere c, n marea lor majoritate, aceste plasamente se efectueaz n afara sistemului bancar, astfel c bncile nu pot pstra controlul banilor plasai aa cum, ntr-o anumit msur, se realizeaz prin celelalte categorii de plasamente . Din punctul de vedere al activitii bancare, operaiunile de creditare reprezint componenta cea mai important a operaiunilor de plasament, att din punctul de vedere al volumului de activitate, ct i al participrii acestor categorii de operaiuni la realizarea profitului bncii. Creditul bancar reprezint nc soluia de baz pentru investiiile agenilor economici, fiind, n esen, la nivelul economiei romneti n tranziie, calea de realizare a restructurrii economice i a relansrii activitii ntreprinderilor romneti . Lipsa reglementrilor legale n domeniul creditrii precum i lipsa de protecie a bncilor n cazul pierderilor generate de nerambursarea creditelor (nsui procesul de recuperare a creanelor prin utilizarea garaniilor este deosebit de dificil) au determinat bncile s-i elaboreze propriile norme de creditare care, n timp, au cptat caracter de generalitate, n sensul c principiile de creditare, obiectele creditului i tipurile de credit au devenit elemente comune ale reglementrilor interne n domeniu la majoritatea bncilor romneti. Activitatea de normare a operaiunilor de creditare este, n acelai timp, un proces permanent, datorit diversificrii operaiilor bancare i deschiderii bncilor spre domenii de creditare noi pentru sistemul bancar romnesc actual . Preocuparea special a managementului bancar pentru activitatea de creditare rezid de asemenea din faptul c, fiind cel mai important plasament bancar, cu o pondere mare n activul bilanier, de calitatea portofoliului de credite depinde n ultim instan stabilitatea bncii i realizarea nivelurilor necesare ale indicatorilor activitii bancare privind solvabilitatea i lichiditatea . Organizarea activitii de creditare are n vedere n principiu o descentralizare a proceselor de analiz, evaluare, acordare i urmrire a rambursrii creditelor, n condiiile respectrii normelor interne n domeniu i, de asemenea, n condiiile stabilirii unor plafoane de creditare la diversele niveluri organizatorice ale bncii. n principiu, atribuiile compartimentelor de creditare dintr-o banc trebuie s acopere ntreaga gam de operaiuni aferente acestei activiti.
41
n general, bncile organizeaz activitatea de creditare pe principiul dublei subordonri, fa de un departament din centrala bncii i fa de conducerea sucursalei. De asemenea, reglementrile legale actuale oblig bncile s constituie comitete de credite care s analizeze cererile de creditare i s acorde n urma evalurilor sumele solicitate de clienii bncii. n acest fel, decizia de creditare se poate lua n condiii de obiectivitate i banca este n consecin mai protejat mpotriva eventualelor pierderi cauzate de nerambursarea creditului . Pentru o judicioas organizare a activitii de creditare propun urmtoarele atribuii pentru compartimentul de creditare: programarea, dimensionarea i dirijarea creditului pe termen scurt, mediu i lung, pentru sectorul de stat i privat , analiza cererilor de creditare ale clienilor , ntocmirea documentaiilor de creditare , aprobarea creditelor pe niveluri de competen i propuneri ctre organele superioare pentru aprobarea celor ce depesc competena , eliberarea scrisorilor de garanie , urmrirea evoluiei creditelor i ncasrii acestora , efectuarea de propuneri pentru mbuntirea activitii de creditare, finanare i decontare n urma analizei evoluiei indicatorilor bancari, n strns corelaie cu analiza indicatorilor economici i financiari ai agenilor economici pentru care se acord credite , propun msuri de recuperare a fondurilor n cazul beneficiarilor de credit care se afl n incapacitate de plat , urmresc creditele nerambursate la scaden, intervenind pentru lichidarea sau prevenirea lor . Normele de creditare n bnci trebuie s fie clare, n conformitate cu legile n vigoare i s cuprind : a) documentaia de credit : trebuie s cuprind toate datele necesare din care s reias oportunitatea creditului n afacerile firmei (pentru persoanele juridice), nivelul garaniilor precum i capacitatea de rambursare a creditului din veniturile de realizat n perioada urmtoare ; b) analiza indicatorilor i determinarea nivelului de performan: b.1. analiza performanei pe baza bilanului contabil prin determinarea nivelului indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, rentabilitatea capitalului propriu, gradul de ndatorare i serviciul datoriei, i prin determinarea gradului de performan (credit standard, credit n observaie, credit ndoielnic, credit pierdere) , b.2. analiza performaneei pe baza bilanului restructurat (conform standardelor internaionale), prin care se determin suplimentar trezoreria net, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment ; c) decizia de creditare trebuie s aib la baz ncadrarea n normele interne privind : domeniul de creditare, nivelul punctajului obinut, observaiile Comitetului de credit, capacitatea de rambursare, nivelurile riscului, calitatea i valoarea garaniilor prezentate; i s conin, n detaliu; tipul de credit solicitat, volumul creditului solicitat, cuantumul dobnzii, perioada creditrii, modaliti de rambursare i plata dobnzii .
42
Orientrile actuale n politica de creditare de care ar trebui s se in seama n Romnia sunt : Politicile manageriale : a) meninerea ponderii creditelor n totalul activelor n limitele standard de 3040% n cadrul procesului de dezvoltare a bncii, ceea ce se poate realiza prin urmtoarele modaliti : -extinderea domeniilor de creditare i perfecionarea normelor interne n domeniu , -reducerea duratei procesului de creditare , -controlul altor categorii de plasamente , -meninerea ritmului de alocare a fondurilor pentru investiii ; b) reducerea ponderii creditelor neperformante n totalul creditelor din portofoliul bncii, prin modaliti ca : -controlul respectrii normelor i reglementrilor bncii n domeniul creditrii , -plafonarea creditelor pe categorii de performan , -consilierea din partea bncii pentru ridicarea nivelului de performan a ntreprinderii creditate . Din orientrile pe termen scurt n cadrul politicii de creditare amintim : a) orientarea spre creditarea persoanelor fizice, prin acordarea de: credite de consum pentru achiziionarea de bunuri prin finanarea vnzrilor n rate; credite de consum pentru autoturisme; credite pentru construcia / achiziionarea de locuine i negocierea contractelor de ipotec cu alte bnci ; b) orientarea spre creditarea ntreprinderilor mici i mijlocii, prin acordarea de credite pe termen scurt pentru finanarea activitii (credite pentru capital de lucru) i prin extinderea utilizrilor din deschideri de credite permanente (linii de credit); c) orientarea spre creditarea exporturilor. De asemenea, bncile trebuie s se orienteze spre managementul capitalului i al fondurilor. n sens strict, resursele proprii ale unei bnci sunt constituite din elementele de capital, ce au calitatea de a fi resurse pe termen lung ce nu implic factori de cost ca n cazul celorlalte categorii de resurse (atrase sau mprumutate). Capitalul bancar este deosebit de important pentru banc att n activitatea operativ, ct i n elaborarea politicilor bncii pe termen lung, concretizate n strategii. Funciile capitalului rezid din capacitatea acestuia de a asigura bncii nivelul de stabilitate necesar operrii pe diverse piee, n diverse plaje de timp, dup cum urmeaz: a) constituie baza de finanare a investiiilor bncii n structuri funcionale cum sunt cldirile sau sistemele de eviden i comunicaie informatic , b) asigur absorbirea pierderilor perioadelor precedente astfel c, n asemenea situaii, banca i poate continua activitatea; c) protejeaz resursele deponenilor n eventualitatea unei situaii de insolvabilitate sau faliment al bncii ; d) constituie baza de raportare a ponderii unor categorii de plasamente ale bncii (norma Cooke) . Pe msura dezvoltrii bncii, au loc modificri ale capitalului ce se efectueaz att din nevoia de meninere a imaginii de banc solid, fie din necesiti strategice ale bncii ce vizeaz o cretere a prezenei sale pe diverse piee, fie n vederea ncadrrii n limitele unor reglementri n domeniu .
43
BIBLIOGRAFIE
ASE,Bucuresti, 2002 ASE, Bucuresti, 2002
Dardac Nicolae, Vascu Teodora - ,,Moneda credit 1, Editura Dardac Nicolae, Vascu Teodora - ,,Moneda credit 2, Editura
Dedu Vasile - ,,Gestiune bancara Dedu Vasile - ,,Management Bancar Constantin Rotaru Managementul performantei bancare, Costin C.Kiritescu, Emilian M.Dobrescu Mica
Editura Expert, Bucuresti, 2001 Enciclopedie, Editura Expert, Bucuresti 1998 Pavel V.Ungureanu Banci, burse si profit pe piata Vasile Dedu Gestiune si audit bancar- editia a doua,
financiara, Editura Dacia, 2007 Editura Economica, 2008 Hennie van Greuning, Sonja Brajovic Bratonovic Norme metodologice de creditare ale Bancii Transilvania Rapoartele anuale ale Bancii Transilvania- 2006,2007 www.ziarulfinanciar.ro www.capital.ro www.bnro.ro www.btrl.ro www.bancatransilvania.ro www.SMARTfinancial.ro
44
Analyzing and Managing Banking Risk, Editura Irecson, 2007
www.riskglossary.com/link/credit_risk.htm www.sas.com/industry/banking/credit/index.html
CONTRACT DE GARANTIE REALA MOBILIARA SUPRA SOLDULUI CONTULUI DESCHIS LA CREDITOR 337/CES/01.02.2008 1.PARTILE CONTRACTANTE 1.1.BANCA TRANSILVANIA S.A CLUJ NAPOCA SUCURSALA LIPSCANI, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J40/904/1995, cod unic de inregidtrate 7400705, inregistrata in Regitrul Bancar sub n.r RB-PJR-12-019-18.02.1999, cu sediul in Bucuresti, Str.Lipscani, nr.102, fax nr.307.20.61, reprezentata prin Maria Arsenie, in calitate de Sef Agentie si Alina Mihai, in calitate de Consilier Bnacar, in calitate de creditor si 1.2.Societatea comerciala NEW LIMIT S.R.L, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J40/1267/2004 din Bucuresti, cod unic de inregistrare 16836585 cu sediul Bucuresti, str.Scortan Ion, nr.27, sector.2, reprezentata prin administrator si asociat, Cristian Mateescu 2.DEFINITII pentru scopurile contractului de credit si accesoriilor acestuia, termenii scrisi cu majuscule si care nu sunt altfel definitii in cuprinsul acestuia, vor avea intelesul mai jos: Cont inseamna contul curent nr.ROXXBTRLXXXXXXXXXXXXXXXXDeschis de Debitor la Creditor, reprezinta bunul aferent Garantiei. Garantie inseamna garantia reala mobiliara de prim rang, avand ca obiect soldul creditor al Contului, constituita de Debitor in favoarea Creditorului prin prezentul contract. 3.SCOP/OBIECT/SUMA GARANTATA 3.1.Prezentul contract se incheie in scopul garantarii indeplinirii obligatiilor Debitorului derivand din contractul de credit nr.337 din data de 02.03.2007, incheiat cu Creditorul( in cele ce urmeaza Contractul de Credit), la scadenta si in conditiile stabilite de catre parti ( prin scadenta se intelege atat data scadentei stabilita in Contractul de Credit pentru fiecare plata, cat si data scadentei stabilita de Creditor in cazul aparitiei unui Caz de Culpa, asa cum acesta este definit in Contractul de Credit). 3.2. Debitorul constituie in favoarea Creditorului o garantie reala mobiliara de prim rang avand ca obiect soldul creditor al Contului, pana la concurenta datoriei Debitorului fata de Creditor decurgand din Contractul de Credit, in conformitate cu Titlul VI al Legii 99/1999, privind regimul juridic al garantiilor reale mobiliare.
45
Contractul de garantie se va inregistra la AEGRM cel tarziu in ziua urmatoare acordarii creditului. 3.3. Suma garantata de prezenta garantie este valoarea creditului 30.000 lei (terizecimiilei), in plus dobanzile aferente pe o perioada de trei luni 1.275 lei (unamiedouasutesaptezecisicincilei). Orice alte sume datorate in baza Contractului de Credit si cheltuielile care potrivit contractului de credit si accesoriilor acestuia cad in sarcina Debitorului. 3.4. Garantia constituita in temeiul acestui contract permite Debitorului sa dispuna liber de sumele din Cont, pana la aparitia unui Caz de Culpa, astfel cum este definit potrivit Contractului de Credit. De la data declararii Cazului de Culpa, Debitorul nu va mai avea dreptul sa dispuna de sumele din Cont, Creditorul urmand sa procedeze conform prevederilor mentionate la articolul 7 de mai jos. 4. DURATA garantia va fi o garantie continua si va ramane in vigoare pana la indeplinirea integrala si exacta a tuturor obligatiilor Debitorului decurgand din Contractul de Credit si/sau prezentul contract. 5.DECLARATII SI GARANTII 5.1. Debitorul declara si garanteaza, prin prezentul contarct, ca, atat la data semnarii acestuia cat si pe intracga durata a existentei obilgatiilor sala decurgand din Contractul de Credit. 5.2. Este legal constituiot si functioneaza in conformitate cu prevederile legii romane. 5.3.Creditorul este singurul creditor in favoarea caruia a fost constituita Garantia. 5.4. Semnarea si indeplinirea de catre el a contractului de credit si acesoriilor acestuia nu contracvine si nu intra in conflict cu nici una dintre prevederile documentelor sale de constituire, existand in acest sens aprobarea organului statutar competent. 5.5. Contul este liber de orice garantie, privilegiu sau sarcina de orice fel, atat cea constituita prin prezentul contract, nu face obiectul nici unui litigiu aflat pe rolul instantelor judecatoresti sau supus arbitrajului, si nu a fost instituita su nu e in derulare nici o procedura sau deexecuare impotriva acestuia. 6.OBLIGATII ALE DEBITORULUI 6.1.Debitorul se obliga, pe durata existentei prezentei Garntii, sa pastreze in fiinta Contul si sa dispuna de sumele care constituie soldul creditor al Contului cu respectarea conditiilor contractului de credit si acesoriilor acestuia. 6.2.Debitorul va directiona in Cont cel putin N/A% din incasarile rezultate din activitatea sa comerciala. 6.3. Debitorul nu va constitui si nu va inregistra alta garantie cu privire la Cont decat cu acordul expres in scris al Creditorului. 7.EXECUTAREA GARANTIEI 7.1 In situatia aparitiei unui Caz de Culpa, (asa cum este definit in Contractul de Credit), Creditorul are dreptul, fara a fi necesara vreo autorizatie sau notificarea prealabila a Debitorului si fara indeplinirea oricaror altor formalitai juridice sau extrajudiciare:
46
7.1.1.Sa declare ca fiind scadente imediat si platibile la cerere, toate sumele datorate in temeiul Contractului de Credit si sa initieze procedura de executare a Garantiei, la alegerea sa , Fie potrivit prevederilor Codului de procedura civila, fie prevederilor din Titlul VI la Legii 99/1999; 7.2. In cazul excecutarii Garantiei potrivit prevederilor din Titlul VI la Legii 99/1999, Creditorul va putea sa-si satisfaca creanta cu bunul afectat Garantiei, Respectiv cu Sumele care constituie din timp in timp soldul creditor al Contului, debitand in acest scop Contul, fara a fi necesara notificarea prealabila a Debitorului sau indeplinirea oricaror altor fotmalitai judiciare sau extrajudiciare. 8.DISPOZITII FINALE 8.1. Prezentul contract reprezinta titlu excecutoriu. Partile convin ca orice documente justificative a sumelor si cheltuielilor prevazute la art.3.3., inclusiv, dar fara a se limita la, facturi, estrase de cont furnizate de catre Creditor, Constituie parte integranta a contractului si acesoriilor acestuia. 8.2. Prezentul contract este guvernat de legea romana. Partile convin ca orice disputa decurgand din sau in legatura cu acest contract sa fie solutionata de instanta de judecta de la locul incheierii contractului. 8.3. Orice referire facuta in prezentul Contract de Credit va include si orice amendamente la acesta, cu exceptia amendamentelor constand in marirea sumei facilitatii, caz in care se va incheia un contract de garantie suplimentara la cererea Creditorului. 8.4. Termenul zile folosit in cuprinsul contactului de creedit si acesoriilor acestuia inseamna zile lucratoare. Prezentul contract s-a incheiat astazi 02.03.2008, la Sucursala Lipscani, in 3 exemplare originale, 3 in limba romana.
Creditor Sef Agentie Consilier Bnacar
Debitor Administrator si asociat
47

Creditarea Agentilor Economici

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Creditarea Agentilor Economici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

CAPITOLUL ISistemul Bancar

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Echilibru Credite acordate Pers. fizice Ageni economic i BANCA Resurse

Depozite ale pers. fizice i juridice

Depozite la BNR Aport la dezvoltare Plasamente interbancare

Resurse disp. pe pia

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Constantin C.Kiritescu, Emilian M.Dobrescu Mice enciclopedie-Editura Expert-Bucuresti 1998

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

ameninri oportuniti -evoluii tehnologice aceleai poziii -evoluii economice

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

-structura financiar -calitatea gestiunii -relaii bancare

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Modalitati practice de recuperare a creditelor neperformante

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

Nu s-au initiat Proceduri juridice

Minimum 8 Minimum 31 zile zile zile lucratoare lucratoare

S-au initiat proceduri juridice

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Nivelul provizionului specific de risc 0% 5% 20 % 50 % 100 %

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

CAPITOLUL 4 Studiu de caz

Structura actionariatului dupa tipul capitalului:

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Roman - 62.04 % Strain - 37.96 %

Tabelul nr 4:Situatia patrimoniala in perioada 31.12.2006-30.09-2007 a Bancii Transilvania15

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Tabelul nr.5:Contul de profit si pierdere a Bancii Transilvania16

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Masini sanfrenat buc si debitatat

Masini sanfrenat buc si debitatat

43*2.5341 108.966 =108.97 Qv=108.966 lei

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

17.084 1708,4 15.375,6 -

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale

Formula de calcul : (Profitul brut/Active Totale)*100

Studiu privind riscurile n procesul creditrii unei societi comerciale