REGIUNEA SUD MUNTENIA

Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia a fost creata in anul 1998. Aceasta

are o suprafata totala de 34.453 km 2. Judetele componente ale acestei regiuni
sunt urmatoarele: Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu, Ialomita si
Calarasi.
In regiunea Sud-Munteia exista un numar de 72 arii protejate de interes
national (Parcul National Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural
Comana, etc). In judetul Ialomita extista sase arii protejate:
a).Aria Lacului Fundata
b).Aria Lacului Amara
c).Aria lacurilor naturale: Bentu Mic, Bentu Mic Cotoi si Bentu Mare
d).Aria Lacului natural Strachina
e).Situl arheologic Popina Bordusani
f).Padurea de Stejari Seculari-Canton Hatis din localitatea Stelnica.
In scopul impulsionarii dezvoltarii economice si urbane s-au infiintat in
Romania sapte poli de crestere si 13 poli de dezvoltare, in cadrul carora se
realizeaza cu prioritate investitii din programele cu finantare comunitara si
ationala. Astfel, regiunea Sud Muntenia este structurata in jurul a doua cetre de
polarizare, respective: municipiul Ploiesti si municipiul Pitesti, fiecare dintre
acesti poli are un potential semnificativ de influenta nu doar regional, ci si extraregionala.
In cadrul regiunii Sud Muntenia trasportul rutier aflat in ultimii ani intr-o
continua dezvoltare, tinde sa devina lider in domeniu pe fondul declinului
inregistrat de transportul feroviar. La sfarsitul anul 2011, reteaua de drumuri
publice masura 12707 km si situa regiunea pe locul II din tara. Reteaua rutiera
asigura o buna comunicare in special intre centrele urbane din regiune, facilitand
accesul din si inspre cetrele importante. Din pacate, starea tehica a retelei de
drumuri la sfarsitul lui 2011 era in general nesatisfacatoare.
In ceea ce priveste infrastructura sociala pentru anul 2010, in regiunea
respectiva erau date in functiune 13 camine pentru persoane varstice. Daca

vorbim la nivel judetean, cele mai multe camine se afla in judetele Dambovita si
Ialomita.
In spatial hidrografic Buzau-Ialomita, exista lucrari hidrotehnice. Ele au
scopul de a asigura necesarul de apa si combaterea inundatiilor, spre exemplu:
acumularile Bolboci, Pucioasa si Dridu de pe raul Ialomita; acumularea Paltinu
de pe raul Doftana, acumularea maneciu pe raul Teleajen si acumularea
Gheorghe Doja pe raul Fundata.
In judetul Ialomita, din cele 128 localitati, 81 dintre acestea sunt dotate cu
instalatii de alimentare cu apa care include si reverze intangibile de apa pentru
stingerea incendiilor. La nivelul judetului Prahova nu exista rampe special
amenajate pe cursurile de apa petru alimentarea cu apa a autospecialelor de
interventie destinate stingerii ingendiilor.
Economia regiunii a cuoscut o dezvoltare industriala mare in anii 1970.
Si-a pus amprenta pe profilul regiunii care era dominat de industrie si agricultura
si cu un sector tertiar cu o evolutie ascendenta. Industria regiunii cu un profil
diversificat si complex se bazeaza in mare parte pe activitati traditionale. Cele
mai mari reduceri ale fortei de munca industriala care au avut si numeroase
implicatii asupra activitatii economice ale zonei s-au inregistrat in orasele mici
si mijlocii.
Judetul Ialomita este cel de-al doilea teritoriu din regiune care deschide
portile turismului prin statiunea balneoclimaterica din orasul Amara. Lacul
Amara isi inscrie existenta printre formatiunile hidrografice formate pe cale
naturala. Pricipalele probleme cu care se confrunta turismul balnear sunt
reprezentate de investitiile reduse in modernizarea capacitatilor de primire
turistica si a bazei de tratament. Dupa revolutie, baza materiala a structurilor
hoteliere si a celor de tratament a siferit un process de deteriorare.