Universitatea „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Administrarea și Dezvoltarea Afacerilor în Turism

Strategia de dezvoltare a
Regiunii Sud-Vest Oltenia

Proiect realizat de:

Coordonator științific:
Conf. Univ.dr.

Galați
2017-2018

1
 Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea generală a regiunii Sud-Vest Oltenia

Capitolul 2. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia
Capitolul 3. Dezvoltarea serviciilor de consultanță pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din
Regiunea Sud-Vest Oltenia
Capitolul 4. Promovarea potențialului turistic în Regiunea Sud-Vest Oltenia
Capitolul 5. Îmbunătățirea serviciilor asistenței sociale în Regiune Sud-Vest Oltenia
Capitolul 6. Analiza SWOT
Bibliografia

2
 Capitolul 1. Prezentarea generală a regiunii Sud-VestOltenia

1.1Caracteristici demo-geografice.
Sud-Vest Oltenia este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Ca și celelate
regiuni de dezvoltare, nu are puteri
administrative, funcțiile sale
principale fiind co-ordonarea
proiectelor de dezvoltare regională și
absorbția fondurilor de la Uniunea
Europeană. Regiunea Sud-Vest, cu o
suprafaţă de 29.212 km2 cuprinde
cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea,
Mehedinţi şi Gorj şi coincide, în
mare, cu vechea regiune istorică
Oltenia. Cel mai mare oraș fiind
Craiova. Se învecinează cu Bulgaria, Serbia şi cu regiunile Sud Muntenia, Centru şi
Vest.Reţeaua de localităţi este constituită din 40 oraşe, dintre care 11 cu rang de municipiu şi
408 comune ce cuprind 2.066 de sate.
Cele mai importante oraşe sunt Craiova(300.182locuitori), Râmnicu-Vâlcea (111.701
locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Târgu Jiu (96.318 locuitori) şi Slatina
(80.282 locuitori). Dintre oraşele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structură şi
dezvoltare corespunzătoare: Vânju Mare, Dăbuleni, Scorniceşti etc.
În 2005, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populaţie de 2.306.450 locuitori (10,67% din
populaţia totală a ţării), cu densitatea sub media naţională (79,3 locuitori/km2 faţă de 90,9
locuitori/km2 ). Structura rural-urban a populaţiei este de 52,5% vs. 47,5% (România –
45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judeţe fiind Olt (59,4%), Vâlcea (54,8%) şi Gorj (53,1%).
O estimare din 01.01.2010 arata ca regiunea are o populatie de 2.246.003 locuitori din care
Romani (97,2%), Romi (2,6%) si alte grupuri (0.2%).
Relieful regiunii are o distribuţie relativ echilibrată, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi
podişuri. În zona de nord a Olteniei, relieful este muntos şi deluros (Carpaţii şi zona
subcarpatică), predominând pădurile şi păşunile alpine. Zona de câmpie este specializată, în
principal, în cultura de cereale. Reţeaua hidrologică, alcătuită în principal din Fluviul

3
Dunărea, râurile Olt şi Jiu, conferă regiunii rolul energetic principal în România (71,57% din
totalul producţiei hidroelectrice).

Forţa de muncă şi migraţia

Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie înregistrează o valoare redusă faţă de media
ţării - 37,2% . La nivel judeţean, cel mai mare grad de ocupare îl are judeţul Vâlcea (40,2%)
şi cel mai redus în judeţul Olt (35,8%).
Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Pe ramuri ale economiei,
populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (42,1%), industria
(21,1%) şi serviciile (36,8%). Analiza pe judeţe relevă ponderi mai mari ale populaţiei
ocupate în agricultură în judeţele Olt (49,0% din total populaţie ocupată) şi Mehedinţi
(48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judeţele Vâlcea (40,4% din total populaţie
ocupată) şi Dolj (39,9%).
Rata şomajului în regiune este 7,4%, valoare mai mare decât media la nivelul naţional
(5,9%). Judeţele din nord, Mehedinţi (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) şi Vâlcea (6,6%) au o
rată a şomajului mai mare decât media regională, în timp ce in judeţul Dolj (6,3%)
înregistrează o rata a şomajului inferioară aceleiaşi medii regionale şi chiar mediei naţionale.
Lipsa locurilor de muncă adecvate au determinat şi aici plecări ale populaţiei pentru munca
necalificată în străinătate. Astfel, dacă în anii de după 1990 se pleca, în special, în Serbia,
după criza din Iugoslavia, destinaţia privilegiată au devenit Italia şi Spania.

1.2 Economia.
Agricultura

În zona sudică a regiunii culturile cerealiere ocupă mari suprafețe, în special în județele Olt,
Dolj și sudul Mehedințiului. În zonele deluroase din Gorj și Vâlcea livezile ocupă arii
importante. Cea mai cultivată specie pomicolă este prunul din care se produce țuică, o
băutură specifică zonei; de asemenea se mai cultivă mărul, nucul (la Râmnicu Vâlcea se
găsește o cunoscută stațiune de cercetare), piersicul, caisul și smochinul fiind specifice
zonelor mai calde din sud și vest. În zonele montane din nord ( în partea de nord a județelor
Vâlcea și Gorj și în vestul județului Mehedinți ) locul culturilor agricole este luat de păduri și
pajiști montane. În zonele Drăgășani, Drăgănești, Segarcea, Strehaia și Dăbuleni podgoriile
ocupă suprafețe extinse; dacă în zona Drăgășani predomină soiurile nobile de viță de vie, în

4
restul regiunilor soiurile cele mai frecvente sunt cele hibrid din care se produce cunoscutul
zaibăr. În zona luncii Oltului se practică legumicultura, iar în zona orașului Dăbuleni se
cultivă pepeni verzi.

Resursele naturale

Cele mai importante resurse sunt cele energetice: petrolul și gazele naturale cu centre de
exploatare la Brădești, Ghercești, Coșoveni (Dolj), Țicleni, Bustuchin (Gorj), Băbeni
(Vâlcea), Iancu Jianu, Potcoava, Cungrea, Poboru, Corbu, Icoana (Olt) și lignit exploatat de
Compania Națională a lignitului Oltenia în județele Gorj și vestul Vâlcii.

Industria
Cel mai important centru industrial este Craiova, urmată de celelalte reședințe de județ. Cea
mai importantă ramură industrială în Oltenia este cea energetică. Pe ramuri:
1. industria energetică: teromocentrale: Turceni, Rovinari, Ișalnița ( toate cu puteri
instalate de peste 1000MW ), Craiova II, Govora-Râmnicu Vâlcea; hidrocentrale:
Porțile de fier I, Porțile de fier II, Lotru-Ciunget, sistemul hidroenergetic de pe Olt.
2. industria metalurgică: ALRO Slatina, TMK-ARTROM Slatina
3. industria constructoare de mașini: automobile- Ford Craiova, componente de
automobile- Craiova, fabrica de roți auto Drăgășani, avioane- fabrica de la Craiova,
mijloace de transport feroviar- Electroputere Craiova, ROMVAG Caracal, fabrica de
osii și boghiuri de la Balș, șantiere navale- Drobeta Turnu Severin, Orșova, fabrici de
utilaj agricol- Craiova, Balș, fabrici de armament- Sadu-Bumbești Jiu (Gorj), Filiași,
Drăgășani.
4. industria chimică: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, Uzinele Sodice Govora, DOLJCHIM
Craiova, Pirelli Slatina, fabrica de apa grea de la Halânga (Mehedinți).
5. industria materialelor de construcții: Bârsești ( Gorj ), Ișalnița-Craiova.
6. industia lemnului: Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin ( aici se produce
și celuloză și hârtie ), Brezoi, Băbeni.
7. industria textilă: Slatina, Scornicești, Motru, Caracal, Tismana.
8. industria alimenentară: morărit și panificație la Râmnicu Vâlcea (Velpitar, Boromir),
Slatina, Craiova, Caracal etc., fabrici de ulei: Podari-Craiova, de zahăr: Podari-Craiova,
Corabia, de conserve din legume și fructe: Caracal, Râmnicu Vâlcea, de preparate din
carne: Caracal ( fabrica de pate Hame ), Râmnicu Vâlcea, Potcoava-Olt etc., de bere:
Craiova, Râmnicu Vâlcea, de vinuri: Segarcea, Strehaia, Drăgășani.

5
Industria lemnului din zona montană şi subcarpatică a înregistrat, în ultimii ani un recul
puternic, din cauza reducerii capacităţii de export, urmare a devalorizării dolarului. Aceasta
rămâne, în mare parte, tributară unei producţii cu valoare adăugată redusă, destinată unor
pieţe puţin exigente (ţările nord-africane).
Reţeaua IMM este slab structurată (nu s-au format clustere) şi are o volatilitate mare din
cauza lipsei unor planuri de afaceri coerente şi a susţinerii cu capital şi a managementului
corespunzător.
Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formată din două parcuri industriale
operaţionale, situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu) şi un parc industrial
greenfield, la Corabia, precum şi 5 incubatoare de afaceri.
Infrastructura
Regiunea Sud-Vest are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată, teritoriul regiunii
fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 şi E81 şi două din cele trei axe prioritare
ale Reţelei de transport Trans-European –TEN-T ( formate din coridoarele Pan-europene)
care intersectează România, şi anume axa prioritară de transport 7 (format din coridorul IV -
Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanţa–Istambul –Salonic) şi axa prioritară de
transport 18 – Dunărea ( format din coridorul VII).
Regiunea Sud-Vest dispune de o reţea rutieră de 10.460 km (13,19% din totalul naţional), din
care 2043 km sunt drumuri naţionale (13% din total drumuri naţionale) şi 8.437 km drumuri
judeţene şi comunale (12,82% din totalul naţional).
Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai scăzută valoare din ţară (34,4 km/1000km2
), principalul nod feroviar este Craiova având legături cu principalele localităţi din regiune şi
din ţară.
Un dezavantaj major îl constituie însă faptul că nu există puncte de trecere a frontierei pe
calea ferată la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia şi la Calafat şi Corabia, spre Bulgaria,
fluxurile de marfă şi persoane între regiune şi ţările învecinate fiind îngreunate.
Aeroportul Craiova, care ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea economică şi ar
contribui la sporirea activităţii nu este folosit decât sporadic.
Traficul pe căi navigabile este în exclusivitate realizat pe Dunăre. Drumurile europene
asigură legături eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii: Drobeta Turnu-Severin,
Orşova, Calafat, Bechet şi Corabia, acestea fiind, însă, slab dotate, cu transbordare
costisitoare şi insuficient manageriate.
Utilităţi publice

6
În afara zonelor cu dezvoltare economică datorată unor condiţii speciale (Defileul Dunării,
Subcarpaţii Olteniei şi Valea mijlocie a Oltului), infrastructura localităţilor urbane şi rurale
este total insuficientă.
În ceea ce priveşte infrastructura de utilităţi, regiunea are o slabă dotare cu instalaţii de apă
potabilă (41,29% din total localităţi, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila, faţă
de nivelul naţional 61,04%) şi canalizare (13,16% din total localităţi, faţă de 21,86% la nivel
naţional). Analiza pe judeţe evidenţiază slaba echipare cu utilităţi a judeţului Dolj (numai
12,6 % din localităţi erau conectate la reţeaua de apă potabilă şi 7,2% la cea de canalizare).
Lipsa investiţiilor în modernizarea instalaţiile de canalizare publică şi cele ale apei potabile
au repercusiuni asupra calităţii apei furnizate cu consecinţe asupra sănătăţii populaţiei. De
asemenea, condiţiile precare din reţeaua de colectare a apelor reziduale determină un grad
ridicat de poluare a cursurilor de apă, iar numărul insuficient al depozitelor de gunoi are
influenţe negative asupra mediului înconjurător. În momentul de faţă, numai doua staţii de
epurare a apelor reziduale sunt în curs de realizare la Craiova şi Calafat.
Numai 51 de localităţi erau conectate în 2005 la reţeaua de gaze naturale, la nivelul întregii
regiuni. De asemenea, Mehedinţi este singurul judeţ din România fără nici o localitate
conectată la reţeaua de gaze naturale.

7
 Capitolul 2. Strategia de dezvoltare a regiunii de Sud-Vest-Oltenia

Strategia de Dezvoltare Regională este un document integrator, care își propune

armonizarea politicilor şi strategiilor existente în diferitele domenii ale vieţii economice şi
sociale cu impact la nivel regional.
Abordarea urmărită din cadrul Strategiei propune o viziune largă care include
activităţi care pot fi finanţate din multiple surse de finanţare (buget naţional, buget local,
instrumente structurale/alte instrumente financiare).
Viziunea regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada de programare 2014-2020 este
aceea de a deveni un promotor al competitivității atât în domeniul industrial, cât și în
agricultură, dar și al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant
bazat pe resurse umane competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea
dezvoltării durabile.
Obiectivul strategic global pentru perioada 2014-2020 este dezvoltarea durabilă și
echilibrată a Regiunii Sud-Vest Oltenia prin valorificarea resurselor proprii, sprijinirea
mediului de afaceri, a infrastructurii și serviciilor în vederea reducerii disparităților existente
între regiunea SV Oltenia și celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii nivelului de trai al
cetățenilor.
Cât despre obiectivele specifice, printre acestea se numără:
 Creșterea competitivității regionale prin îmbunătățirea eficienței energetice, sprijinirea
întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor umane;
 Crearea de noi locuri de muncă, creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei;
 Creșterea atractivității regionale și dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătățirea
infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și a potențialului turistic.
Prioritățile pentru perioada de programare 2014-2020 au luat naștere ca urmare a
implicării în elaborarea acestora a actorilor relevanți la nivel regional pentru a identifica
nevoile reale de dezvoltare ale regiunii analizate.
Prioritățile Strategiei de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 sunt
următoarele:
1. Creșterea competitivității economice a regiunii;
2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii regionale;

8
3. Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural-
istorice;
4. Dezvoltarea durabilă și modernizarea agriculturii și a pescuitului;
5. Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile și a incluziunii sociale;
6. Protecția mediului și creșterea eficienței energetice.
Prioritățile pornesc de la următoarele premise:
 Creșterea economică durabilă și îmbunătățirea standardului de viață al populației sunt
determinate de dezvoltarea competitivității economiei în contextul provocărilor
mondiale (globalizarea economiei, deschiderea piețelor internaționale, schimbările
tehnologice rapide), provocări ce trebuie să fie transformate în oportunități de către
economia românească:
 IMM-urile trebuie ajutate să-și îmbunătățească accesul la noile tehnologii și
inovații,pentru a da posibilitatea cercetătorilor să-și valorifice mai bine invențiile.:
 Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție necesară pentru
implementarea cu succes a celorlalte priorități de dezvoltare ale regiunii, contribuind
la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea zonei cu reţeaua trans-
europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul
rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport regionale şi locale;
 O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport
contribuie la creşterea competitivităţii economice, facilitează integrarea în economia
europeană şi permite dezvoltarea de noi activităţii pe piaţa internă;
 Investițiile în infrastructura de transport determină creșterea gradului de mobilitate a
persoanelor și bunurilor , iar corelarea cu investițiile în sănătate, educație și servicii
sociale va determina o creștere a adaptabilității populației la nevoile pieței forței de
muncă de la nivel regional/local;
 În condiţiile crizei economice actuale, foarte mulţi specialişti consideră turismul ca
fiind unul dintre sectoarele cu cel mai ridicat potenţial de a oferi creşterea şi
dezvoltarea economică la nivel internaţional;
 Patrimoniul cultural trebuie considerat ca fiind caracteristica turistică de top a
regiunii;
 În Oltenia exista 3 zone bogate în ape minerale: în Mehedinti (Bala, Schela Cladovei,
Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olănești, Călimanești-
Căciulata). Alte zone au potențial de a deveni puncte balneare. În oricare dintre

9
 situații, activele existente au nevoie de investiții consistente pentru a putea fi deplin
valorificate.
 Turismul va fi, în următorii ani, elementul-cadru al dezvoltării locale, factor esenţial
pentru creşterea standardului de viaţă al populaţiei din Regiunea Sud-Vest Oltenia şi
pol al atragerii de investitii.
 Regiunea Sud-Vest Oltenia deține numeroase avantaje care, printr-o valorificare
corespunzătoare, pot asigura încadrarea acesteia în topul regiunilor agricole europene.
 Ocuparea forței de muncă, coeziunea socială și educația ar trebui să rămână
principalele preocupări pentru țara noastră. Reducerea sărăciei rămâne, de asemenea,
o prioritate foarte importantă și o parte considerabilă din resusele disponibile ar trebui
dedicată promovării incluziunii active.
 Gestionarea rațională și eficientă a resurselor naturale, în special a energiei, reprezintă
o provocare critică de mediu, sănătate și competitivitate, dar și un potential important
pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
În capitolele următoare vom analiza și completa domeniile de intervenție cu privire la
dezvoltarea serviciilor de consultanță pentru IMM-uri, promovarea potențialului turistic, precum și
îmbunătățirea serviciilor asistenței sociale.

10
 Capitolul 3.Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru Întreprinderile
Mici şi Mijlocii

Economia României poate fi caracterizată prin performanță la export și productivitate

scăzute, cu o predominanță a IMM-urilor concentrate în domenii cu valoare adăugată mică și
specializate în activități cu utilizare intensivă de forță de muncă. Aceste caracteristici creează
decalaje importante de dezvoltare comparativ cu alte state UE, a căror economie se bazează
pe inovare şi sofisticare.
Totodată, decalajele în dezvoltarea antreprenorială a diferitelor regiuni ale ţării,
măsurate prin numărul IMM-urilor la 1000 loc, s-au adâncit în ultimii ani. În România,
conform datelor statistice disponibile (2011) existau 21 de IMM-uri la 1.000 de loc, valoare
situată la mai puțin de 50% din media UE. Majoritatea IMM-urilor din România se află în
categoria microîntreprinderi, respectiv 87,49% în 2011.
Rata de supravieţuire a întreprinderilor după trei ani de la înfiinţare era în 2011, în
România, de 44,49% fiind printre cele mai scăzute din UE, comparativ cu 65,86%, în 2008.
La baza acestui indicator se află valoarea absolută a numărului întreprinderilor nou create
care au supravieţuit după trei ani de la înfiinţare, în România indicatorul fiind la valoarea de
8.710. IMM-urile aflate în declin înregistrează o pondere mai ridicată în rândul
microîntreprinderilor (23,05% - Carta albă a IMM-urilor din România 2014), în special al
firmelor tinere.
Doar 19,4% din totalul IMM-urilor existente în România au introdus inovare de
produs sau de proces, principala sursă de competitivitate a IMM-urilor reprezentând-o
costurile scăzute. În același timp, IMM-urile dețin aproape 2/3 din totalul locurilor de muncă,
însă competitivitatea acestora este afectată de utilizarea unor tehnologii şi echipamente cu
durata de viaţă depăşită și în general energofage.
Cu toate că IMM-urile au beneficiat de sprijin prin intermediul structurilor de
incubare a afacerilor acesta a fost totuși insuficient: deși la nivel național există mai multe
astfel de structuri, în anul 2012 erau acreditate și monitorizate doar 10 de incubatoare de
afaceri, din care doar șapte funcționale, sprijinind 149 de IMM-uri cu 327 locuri de muncă.
Totodată, instalarea crizei economice a marcat debutul declinului sectorului IMM, numărul
unităților active scăzând cu aproximativ 4% la nivelul anului 2009. Tendința descrescătoare
s-a accentuat în următorii doi ani, astfel încât, la sfârșitul anului 2011, creșterea numărului de

11
IMM din perioada anterioară crizei economice era aproape în totalitate anulată. Impactul
crizei economice asupra nivelului ocupării din sectorul IMM a fost însă unul extrem de
puternic, datele statistice reflectând pierderea a peste 463.000 locuri de muncă numai în
intervalul 2008-2010. Rata creditelor neperformante ale IMM a crescut exponențial: de la
0,9% în decembrie 2007 la 23,2% în iulie 2012.
Deşi s-au făcut progrese, România prezintă serioase decalaje de competitivitate în
raport cu statele UE, la nivelul tuturor elementelor care determină competitivitatea. Acestea
se reflectă în ultimă instantă, într-o productivitate scăzută, fapt ce defineşte problema
competitivităţii în România. Sectorul IMM poate fi caracterizat prin orientare relativ slabă
către activităţi productive, acces redus la capital, tehnologie şi infrastructură, aspecte care
afectează negativ productivitatea economică. În vederea menţinerii competitivităţii pe piaţa
globală, IMM-urile trebuie să devină mai productive şi să ofere o mai mare calitate şi
diversitate a produselor (Programul Operațional Regional 2014 – 2020).
Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formată din două parcuri industriale
operaţionale, situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu) şi un parc industrial
greenfield, la Corabia, precumşi cinci incubatoare de afaceri.
Reţeaua IMM este slab structurată, un simptom elocvent fiind absenţa cvasitotală a
clusterelor, şi are o volatilitate mare din cauza lipsei unor planuri de afaceri coerente, a
deficitului de capital şi de cultură managerială. Fenomenul poate fi asociat istoricului
economic al regiunii, caracterizat prin preponderenţa regiilor de stat în activităţi cu valoare
adăugată scăzută şi forţă de muncă slab calificată, precum mineritul.
De altfel, după cum rezultă şi din graficul de mai jos, regiunea Oltenia este cea mai
slab reprezentată la nivel naţional, din punct de vedere al numărului întreprinderilor mici şi
mijlocii.
Figura 4.1 Structura întreprinderilor mici și mijlocii la nivel național

12
 Pentru crearea şi susţinerea IMM-urilor cu rată mare de succes, PDR îşi propune să
utilizeze un instrument util în valorificarea potențialului antreprenorial, respectiv
incubatoarele/ acceleratoarele de afaceri, ca motoare de creştere a firmelor. Acestea sunt
constituite pentru sprijinirea firmelor nou înființate și a celor cu un istoric scurt de
funcționare, pentru a furniza servicii suport de afaceri şi capital, respectiv asistență tehnică,
administrativă, fiscală și consultativă în domeniul afacerilor.
Având în vedere că primii ani de activitate presupun dificultăți în integrarea pe piață a
microintreprinderilor se va sprijini crearea, modernizare și extinderea incubatoarelor de
afaceri şi a acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dotarea acestora cu utilități și echipamente
necesare prestării serviciilor oferite firmelor (administrare, contabilitate, marketing, mentorat,
etc.). Aceste activități vor contribui la consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor.
În cadrul Planului de dezvoltare regional, finanţările din fonduri europene pot fi accesate de
IMM-uri prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, intermediat de Agenţia pentru
Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.
POR 2014-2020 a fost adoptat de Comisia Europeană în data de 23 iunie 2015, cu o
alocare totală estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul
UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro -
contribuția națională. Valoarea fondurilor alocate prin POR reprezintã 21,5% din totalul FESI
(Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii) alocate României in perioada de programare
2014 – 2020.
Axa prioritară, prioritatea de investiții
În cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, fondurile care se adresează
IMM-urilor sunt cele organizate în cadrul axei prioritare 2. Această prioritate se adresează
microintreprinderilor cu un istoric de funcționare de minim un an din mediul urban, precum
și incubatoarelor şi acceleratoarele de afaceri (în calitate de agenți economici).
În ce priveşte dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru IMM-uri, programele
asistate financiar de Uniunea Europeană în actualul exerciţiu în regiunea SV Oltenia sunt
extrem de puţine, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
Tabelul 4.1. Lista proiectelor finanțate cu bani europeni legate de dezvoltarea intreprinderilor mici și
mijlocii
N
Valoare
r. Valoare
Judeţ Localitate Proiect Beneficiar Stare Nerambur
cr Totală
sabilă
t
Publicitate pe înţelesul tuturor SC M.K.R.
Finali
1 Olt Slatina Transport 220433,98 129638,52
zat
2000 SRL

13
 Centrul de dezvoltare a
Râmnicu SC NIVA In 4103412.0
2 Vâlcea serviciilor in afaceri Nord 7588955.37
Vâlcea SRL curs 8
Oltenia
Centru de sprijinire a afacerilor SC In
Râmnicu 11107568.
3 Vâlcea furnizorilor de servicii la Vicexpert curs 24913350.12
Vâlcea 21
distanta SRL
Complex multifunctional pentru SC In
Râmnicu 3667425.5
4 Vâlcea sprijinirea afacerilor Remservice curs 7908942.06
Vâlcea 4
SRL
Centru de consultanta -
SC Uncle In
Râmnicu expunere - instalare a
5 Vâlcea Sam Service curs 1199319.32 870000
Vâlcea echipamentelor de producere a
SRL
energiei verzi
Radovan - Pol de dezvoltare In
SC Qatro 8662603.9
6 Dolj Radovan antreprenoriala locala in Aria curs 16039474.4
SRL 8
Metropolitana Craiova
Centru pentru dezvoltarea In
SC Reysol
7 Dolj Craiova serviciilor si afacerilor Blue curs 17531401.47 9506967.3
SRL
Wings
Centru logistic in vederea
SC Dumagas Finali 36758905.
8 Dolj Podari dezvoltarii de afaceri in 67341364
LPG SRL zat 46
regiunea Oltenia
Creeare si dezvoltare portal de SC Business
afaceri Software Finali
9 Dolj Craiova 1056368.16 836000
Developmen zat
t SRL
Bussiness Centrum Milenium 3:
Reabilitare, modernizare si
SC
extindere, structura de sprijinire
Amaradia - Finali 2438100.1
10 Dolj Craiova a afacerilor prin: Consolidare, 4456987.74
Servicii zat 2
mansardare partiala cladire
Clince SRL
existenta parter; Extindere cu un
corp de cladire D+P+2E
Sursa: http://harta.adroltenia.ro/judetView.php?judet=4 accesat la data de 01.12.2017

În afară de prezenţa extrem de slabă care rezultă din tabelul de mai sus, un argument
în plus în favoarea afirmaţiei că firmele româneşti nu sunt stimulate eficient pe partea de
know-how, expertiză şi consiliere economică şi de afaceri este faptul că UE a iniţiat de
curând un program de consultanţă pentru IMM-urile din România, Bulgaria şi Grecia, în
afara Planului de Dezvoltare Naţională. Alături de BERD (Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare), UE le pune la dispoziţia IMM-urilor româneşti, în mod gratuit,
expertiza necesară unei creşteri sustenabile. La nivel local, peste 100 de companii vor putea
beneficia direct de acest program, care oferă expertiză într-o gamă largă de domenii, precum
strategie, promovare pentru export, management financiar, eficiență energetică, marketing și
altele.

14
 Capitolul 4. Promovarea potențialului turistic al regiunii Sud-Vest
Oltenia

4.1.1 Evaluarea atractivităţii potenţialului turistic

Auditul atractivităţii în regiunea Sud-Vest Oltenia a fost realizat pe baza formulei
indicelui de atractivitate turistică a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism
(INCDT), avându-se în vedere patru arii de analiză şi anume potenţialul turistic natural,
potenţialul turistic antropic, baza tehnico-materială turistică şi infrastructura generală.
Scorarea s-a efectuat cu acordarea de valori de la 0 la 3 în funcţie de calitatea, originalitatea,
competitivitatea fiecărui element vizat în analiză. Asfel valorile indică o atractivitate turistică
relativ scăzută la nivelul regiunii, cele mai mari valori ale indicelui înregistrându-le judeţele
Mehedinţi – 0.72, Gorj - 0.69 şi Vâlcea – 0.65. Pe ultimele locuri în clasament se situează
judeţul Dolj – 0.42 şi Olt – 0.28. Media acestui indice pe regiune este de 0.55, dar cu
potenţial de creştere, o dată ce va fi valorificată oferta turistică potenţială şi se va dezvolta
infrastructura atât specific turistică cât şi cea generală. În tabelul nr. 4.1 este prezentat
calculul detaliat al Indicelui de atractivitate turistică pentru regiunea Sud-Vest Oltenia.
Tabel 4.1 – Indicele de atractivitate turistică pentru regiunea Sud-Vest Oltenia
I.Resurse turistice naturale: Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea
Peisajul 1 2 3 1 2
Relieful: varietatea formelor şi atractivitatea peisajelor; 1 3 3 1 2
Clima: elementele climatice favorizante desfăşurării activităţii
1 2 3 1 3
turistice;
Reţeaua hidrografică: cursuri şi oglinzi de apă; 2 2 3 1 3
Faună: fond cinegetic şi piscicol; 1 2 3 1 3
Floră: păduri, vegetaţie specifică; 1 3 3 1 3
Arii protejate; 1 3 3 1 2
Factori terapeutici; 0 1 2 0 3
Calitatea mediului; 1 2 2 0 2
II. Resurse turistice antropice:
Monumente istorice şi de artă; 2 3 2 1 2
Vestigii arheologice; 2 1 3 2 1
Biserici şi mănăstiri; 2 2 1 1 2
Muzee; 2 3 2 1 1
Arhitectură populară; 1 2 1 1 1
Meşteşuguri şi artizanat; 2 3 2 1 1
Obiceiuri tradiţionale. 2 3 1 1 1
III. Baza tehnico-materială
Structuri de primire (cazare); 1 2 3 1 3
Structuri de alimentaţie pentru turism: restaurante, baruri etc.
1 2 2 1 2
clasice sau cu specific (preparate culinare tradiţionale);
Structuri de agrement; 0 1 2 0 1
Structuri de tratament balnear. 0 1 1 0 3
IV. Infrastructura generală
Căi de acces: rutiere, feroviare, aeriene, navale; 2 2 2 1 1
Reţele tehnico-edilitare: alimentare cu apă, canalizare,
2 2 2 1 2
alimentare cu gaze naturale, energie electrică, energie

15
 termică;
Puncte ecologice de colectare a deşeurilor. 1 1 1 0 1
Indicele de atractivitate turistică 0,42 0,69 0,72 0,28 0,65
TOTAL Regiunea SV Oltenia 0,55
Sursa: prelucrarea date www.incdt.ro
4.2 Identificarea formelor de turism existente pe judeţe
4.2.1 JUDEŢUL VÂLCEA
Judeţul Vâlcea dispune de nu mai puţin de 3 din cele 9 staţiuni balneare din ţară,
recunoscute pe plan naţional dar şi internaţional pentru potenţialul şi valoarea curativă.
În afară de relieful muntos şi deluros dezvoltat pe aproximativ 66% din suprafața
regiunii, există o serie de alte premise care să permită practicarea cu succes a turismului
montan:
- existența parcurilor naţionale Cozia şi Buila-Vânturariţa - cu o suprafaţă de 17.100 ha,
respectiv 4.186 ha;
- existența rezervaţiilor;
- existența peşterilor;
- prezența animalelor rare.
Practicarea turismului rural presupune recreerea în decor rural sau mediu rural, în
scopul participării la /experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de atracţie care nu
sunt disponibile în zonele urbane. Acesta include rezervaţiile naturale, zonele rurale deschise,
satele şi zonele agricole. Turismul rural cuprinde de asemenea ecoturismul şi agroturismul.
Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional:
- cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale organizate;
- prezența pe teritoriul județului a 790 de monumente istorice şi ansambluri de arhitectură,
dintre care - 1 monument UNESCO naţional - Mânăstirea Hurezi;
- prezența monumentelor şi statuilor de cult şi laice: Casa Memorială "Anton Pann", Muzeul
de Istorie a Judeţului Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Şimian", Muzeul Satului Vâlcean,
Complexul Muzeal Măldăreşti;
- prezența instituţiilor de spectacol (Teatru, Filarmonică, Orchestre populare, Ansambluri
artistice);
- existența a numeroase mănăstiri şi schituri;
- existența siturilor arheologice.
Turismul de evenimente este ocazionat de manifestări culturale precum: Festivalul de
folclor „Cântecele Oltului”, Târgul Ceramicii Populare „Cocoşul de Hurez", Târgul

16
Meşterilor Populari, Festivalul viei şi vinului, Toamna merelor - sărbătoarea pomicultorilor
etc.
4.2.2 JUDEŢUL DOLJ
Potenţialul balneoclimateric al judeţului este foarte important, însă pentru exploatarea lui sunt
necesare investiţii mari. La Ghighera şi Urzicuţa există izvoare minerale cu potenţial curativ atestat
prin studii hidrogeologice complexe.
Turismul istoric nu este suficient promovat la nivelul judeţului Dolj, considerând
potenţialul existent al acestuia asigurat de obiective precum: Centrul istoric al Craiovei, Casa
Băniei (construită în anul 1699 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu), Casa
Glogoveanu (atestată istoric în anul 1783), Casa Jianu (construită la sfârşitul sec. XVIII),
Fântâna Popova, Cula Poenaru (cu încăperi decorate cu fresce inspirate din fabulele lui
Esop), Ruinele castrului roman de la Răcari (din sec. I-III d. Hr.), Vestigiile arheologice din
Neolitic şi Epoca bronzului descoperite la Coţofenii de Jos şi multe altele.
O altă zonă cu potenţial turistic pentru judeţul Dolj este lunca Dunării. Pe malul
acesteia ar trebui amenajate porturi turistice şi pontoane cu acostamente pentru vaporaşe şi
alei de promenadă. O altă direcţie de dezvoltare a turismului dunărean ar fi organizarea şi
introducerea în circuitul turistic a programului de croaziere pe Dunăre. Croazierele ar putea fi
completate de circuitul dunărean internaţional.
Practicarea turismului ecumenic la nivelul judeţului Dolj este asigurată de existenţa
numeroaselor lăcaşe de cult precum: Mănăstirea Maglavit, Mănăstirea Bucovăţ, Biserica
domnească ”Sfântul Dumitru”, Mănăstirea Sadova, Mănăstirea Jitianu, Biserica Sfinţii
Împăraţi Constantin şi Elena, Biserica Sfânta Treime, şi multe alte biserici în peste 50 de
localităţi de pe întreg teritoriul judeţului.
Turismul rural şi cel peisagistic reprezintă posibilităţi reale de dezvoltare turistică a
judeţului Dolj ţinând cont de existența sărbătorilor folclorice vechi de zeci de ani, obiceiurilor
locale precum ţesutul covorelor şi olăritul, mâncarea tradiţională şi evenimentelor organizate
în inima satului.
Pe teritoriul judeţului Dolj se regăsesc o multitudine de obiective turistice naturale
precum: Rezevaţia ornitologică – Ciupercenii Noi, Rezervaţia paleontologică – Bucovăţ,
Rezervaţia de bujori sălbatici – Pleniţa, Parcul natural Zăval, Parcul Romanescu - Craiova,
Grădina Botanică - Craiova, Parcul Sfântul Dumitru - Craiova, Grădina Unirii - Craiova,
Parcul Teatrului Naţional - Craiova, Pădurea Ciurumela, etc.
Turismul de vânătoare poate fi practicat în pădurile de salcâm de la Ciuperceni,
Maglavit, Poiana Mare, Bistreţ, Apele Vii, Mârşani, Sadova sau în cele de stejar de la

17
Verbiţa, Seaca de Pădure, Balota de Sus, Murgaşi, Bucovăţ, Branişte etc. Fondul de
vânătoare este populat cu fazani, cerbi lopătari, cerbi carpatini, mistreţi, dropii, egrete mici,
raţe şi gâşte sălbatice. Pescuitul sportiv se practică pe Dunăre şi mai ales în lacurile naturale
Călugăreni, Bratovoieşti, Fântâna Banului, Maglavit, Bistreţ, Ghidici, Golenţi sau în lacurile
de acumulare Dobreşti, Caraula, Vârtop, Orodel, Fântânele şi Sălcuţa.
La nivelul judeţului Dolj, există evenimente cultural-artistice de anvergură naţională şi
internaţională - „Craiova Shakespeare Festival" (al doilea festivul din Europa dedicat
exclusiv creaţiilor marelui dramaturg englez), Festivalul Naţional de Folclor „Maria Tănase",
Festivalul „Zilele Craiovei", Festivalul Craiova Muzicală, Festivalul „Rock, Jazz, Folk", toate
acestea fiind organizate la Craiova.
4.2.3 JUDEŢUL MEHEDINŢI
In zona judeţului Mehedinţi dezvoltarea turismului a fost favorizată de potenţialul
tehnico-economic reprezentat de lacurile de acumulare şi hidrocentralele de pe Dunăre şi
sistemul hidroenergetic de la Porţile de Fier I şi II.
Există numeroase sate în care încă se mai păstrează vii tradiţiile, cultura şi sărbătorile
populare (situl etnografic din satul Balta, Prejna, Dâlbociţa, Ansamblul de mori de apă de la
Ponoarele etc.).
Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiţionale care au loc anual şi care, datorită
faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulţi turişti cu fiecare an (Sărbătoarea
liliacului la Nadanova, Festivalul ,,Munte, munte, brad frumos” – Baia de Aramă, Festivalul
Naţional de Folclor şi Meşteşuguri Populare ,,Pe fir de baladă” – Titerleşti, Festivalul ,,Plaiul
Cloşani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la Ponoare).
Numeroase peşteri – printre care Topolniţa- reprezintă câteva dintre caracteristicile
carstului ce asigură desfășurarea de activităţi cu caracter sportiv în zonă: cave diving (în
peşterile Isverna şi Topolniţa), coborâri în peşteră, cicloturism, delta-planare de pe cornetele
calcaroase înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova, Cerboanieie, Cornetu,
Godeanu), pescuit sportiv în apele Bahnei, Topolniţei, Coşuştei precum şi vânătoare, datorită
unui potenţial cinegetic ridicat (căprioară, mistreţ, vulpea, vidra, iepurele). Mountain bike,
escalada, turismul extrem, de asemenea, se practică pe teritoriul judeţului Mehedinţi.
Astfel, turismul sportiv la nivelul judeţului Mehedinţi este reprezentat de: cicloturism în
lungul Dunării; sporturi nautice în zona Orşova sau Drobeta Turnu Severin, mountain-bike,
etc. Recent în Mehedinţi, în apropierea municipiului Drobeta Turnu Severin, la 14 Km
distanţă de acesta, a fost înfiinţat un club, al cărui scop este revigorarea tradiţiilor marinăreşti
şi dezvoltarea yachtingului de agrement şi sportiv.
18
 Pe malul Dunării a fost construit un complex de agrement ce poate reprezenta un
înlocuitor pentru atracţiile litoralului Mării Negre în zilele călduroase de vară, dar şi în
celelalte anotimpuri: schi nautic, curse cu ATV-ul, zbor cu parapanta, plimbare cu barca cu
motor, terenuri de baschet, volei, fotbal pe nisip, biliard, tenis de masă, minigolf, pescuit
sportiv, plajă amenajată şi teren de joacă pentru copii, etc.
În ceea ce priveşte turismul balnear practicat în Podişul Mehedinţi, acesta este
determinat de climatul sedativ de dealuri şi de prezenţa unor resurse hidrologice cu
caracteristici minerale care au determinat dezvoltarea şi localizarea unei staţiuni balneare
precum cea de la Bala ce dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic,
fiind profilată pe cura internă şi externă
Turismul cultural îmbracă toate formele, de la valorificarea vestigiilor arheologice -
podul lui Apolodor - la religios şi pelerinaje, mai ales cu ocazia hramului celor mai
importante mânăstiri, urban, gastronomic sau festivalurile. În ceea ce priveşte turismul
cultural în județul Mehedinţi, acesta se remarcă printr-o serie de obiective din care fac parte:
siturile etnografice, bisericile, monumentele, diverse sărbători şi tradiţii populare, siturile
arheologice etc.
4.2.4 JUDEŢUL GORJ
Turismul montan este bisezonier, de iarnă şi de vară, incluzând şi turismul de
aventură, în contextul în care formele de relief permit practicarea unor activităţi cu grad de
risc sporit şi eforturi fizice mai intense, precum: alpinism, escaladă, speologie, rafting,
coborârea cu parapanta etc.
Turismul de afaceri şi de tranzit reprezintă principala sursă de venituri pentru
industria hotelieră autohtonă. Conform statisticilor, turismul de afaceri şi de tranzit este unul
din principalii responsabili pentru numărul sosirilor în judeţul Gorj.
Turismul cultural este o formă de turism centrată pe mediul cultural (incluzând
peisajele destinaţiei), valorile şi stilurile de viaţă, patrimoniul local, arta plastică şi cea a
spectacolelor, tradiţiile şi resursele comunităţii.
În judeţul Gorj turismul rural este practicată în special în zona de la baza de lanţul
muntos din partea de nord a judeţului. Reprezentative pentru acest tip de turism sunt şi
muzeele etnografice săteşti - Bărbăteşti, Borăscu, Vladimir. In zonă mai există mici nuclee în
care se practică vechi meşteşuguri ale artei şi creaţiei populare: Tismana - ţesături, Găleşoaia
şi Glogova - olărit, Teleşti - prelucrarea obiectelor casnice din lemn.
2.2.5 JUDEŢUL OLT

19
 Pe toată suprafaţa judeţului, Direcţia Silvică Slatina gestionează 13 fonduri de
vânătoare,areal în care trăiesc diverse specii de animale precum: cerb comun, cerb lopătar,
căprior, mistreţ, vulpi, iepuri, fazan, potârnichi, vânat de pasaj şi de baltă. Arealul cinegetic
este reprezentat de păduri şi rezervaţii pentru vânătoare ca pădurea Reşca, Seaca, Brebeni,
Teslui, Sarului.
La nivelul judeţului Olt există o serie de vestigii istorice cu o importanţă deosebită la
nivelul regiunii şi care constituie obiective turistice unice şi extraordinare:
- Aşezarea fortificată geto-dacică de la Sprâncenata;
- Zidurile cetăţii bizantine Celei-Corabia cu Fântâna Secretă – monument unic al arhitecturii
romane bizatine;
- Turnul de pază mediaval de la Hotăreni;
- Fortăreaţa de la Câmpu Mare;
- Casa memorială a haiducului Iancu Jianu din Caracal;
- Centrul memorial Nicolae Titulescu în satul cu acelaşi nume;
- Vestigiile neolitice de la Vădastra, Fărcaşele, Brebene, Slatina, Oboga, Orlea.
- Tabula Pentingeriană (hartă a lumii romane redactată între anii 260-271 d.Hr.) care a păstrat
numele unor dave (centre) ca Acidava(localizată în satul Enoşeşti, centru al geto-dacilor) şi
Sucidava (localizată la Corabia-Celei, centru al sucilor);
- Ruinele Cetăţii romane şi fântâna secretă de la Sucidava (în Celei, de lângă Corabia),
construită de împăratul Aurelian în anii 271 -275;
- Ruinele celui mai mare oraş roman din Dacia Sudică Romula - Malva, la Reşca (com.
Dobrosloveni) la 8 km de Caracal;
Ecoturismul este un sector al turismului încă nepromovat şi în consecinţă neexploatat
dar cu potenţial de dezvoltare având în vedere existenţa mai multor rezervaţii naturale şi arii
protejate la nivelul judeţului Olt, precum:
- Rezervaţia de dropii ”Boianu” – situată lângă localităţile Nicolae Titulescu, Văleni şi Seaca
- Pădurea Topana – Rezervaţie forestieră cu arbori de dimensiuni impresionante
- Pădurea Geaca – Optăşani – Rezervaţie forestieră.
Practicarea turismului de evenimente este asigurată dedesfăşurarea diverselor
festivaluri naţionale ale datinilor şi obiceiurilor, sărbători populare şi alte evenimente locale
care se desfăşoară în judeţul Olt precum: Festivalul naţional «Căluşul românesc» - Slatina,
Caracal, Vâlcele, Dobrun; «Pomul Vieţii», festival concurs adresat ceramiştilor populari;
Festivalul Concurs de Doine şi Balade «De la Drăgăneşti la Vale»; Festivalul Naţional de
Muzică Folk şi poezie «Ion Minulescu».
20
 4.3.Strategia de dezvoltare a turismului pe termen scurt (2014), mediu (2020) şi
lung (2030)
În baza analizei efectuate la nivelul regiunii SV Oltenia, turismul poate deveni unul
din factorii cheie în procesul de relansare a economiei locale, ţinând cont de faptul că
Regiunea SV Oltenia deţine un potenţial turistic ridicat, adecvat diverselor tipuri de turism. În
conformitate cu obiectivul principal al Strategiei Naţionale în domeniul Turismului,
reprezentat de o creştere a veniturilor din turism şi a contribuţiei turismului la PIB prin
stimularea diversificării şi calităţii ofertei turistice, se are în vedere dezvoltarea armonioasă și
integrată a tuturor formelor de turism.
Turismul poate fi considerat o prioritate pentru programul de dezvoltare a regiunii,
având în vedere atât resursele existente, cât şi necesitatea realizǎrii coeziunii economice şi
sociale în regiune, prin extinderea numărului de zone și resurse ce vor fi valorificate la
nivelul întregului teritoriu al regiunii, printr-o abordare bazată pe integrare și sustenabilitate.
Formularea unei strategii de dezvoltare a turismului regional pe termen scurt, mediu şi lung
Misiunea unei strategii de dezvoltare a turismului în Regiunea SV Oltenia este
reprezentată de transformarea Regiunii, ca și întreg, într-o destinație competitivă din punct de
vedere turistic pe plan internaţional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune, dar
și al celor ce pot fi create în continuare, precum și impunerea Regiunii SV Oltenia ca zonă
turistică în sistemului turistic naţional prin identificarea acestui areal cu activităţile turistice.
Totodată, s-a pornit de la necesitatea creării unei mărci turistice Oltenia, care să fie
promovată prin programele naţionale de turism şi în cadrul unui program regional de
marketing şi promovare a regiunii.
Scopul acestei strategii este:
- de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni care să fie incluse în
Strategia naţională de dezvoltare şi promovare a turismului și în documentele de programare
pentru noua perioadă de programare;
- de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali (preşedinţii Consiliilor judeţene,
primarii localităţilor din regiune, directori ai instituţiilor descentralizate), parlamentarii
judeţeni, fie să implementeze acţiunile cuprinse în strategie, fie să întreprindă acţiuni privind
modificările legislative ce se impun;
- de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală autentică;
- de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să aibă un impact
scăzut asupra mediului;
- de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în industria turistică;
21
- de a promova interesul pentru parteneriatul public-privat şi pentru acţiunile de voluntariat
ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în Regiunea SV Oltenia;
- de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii 20 de ani;
- de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri, asociaţii şi
fundaţii etc. care sunt implicaţi, direct sau indirect, în dezvoltarea turismului în regiune.
Obiectivul general
Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea durabilă a regiunii SV Oltenia, prin măsuri de
promovare integrată, prin asigurarea unei oferte adaptate, bazată pe valorificarea superioară a
potenţialui natural şi cultural, pe o capacitate de primire şi ospitalitate crescute din punct de
vedere cantitativ şi calitativ.
Obiective specifice
- creşterea contribuţiei turismului la formarea PIB regional la 7% până în 2014 şi 10% până
în 2020, în condiţiile în care la nivelul anului 2010 cifra de afaceri din sectorul hotelurilor şi
restaurantelor în Regiunea SV Oltenia reprezenta doar 5,47% din totalul la nivel naţional;
- creşterea ponderii numărului de sosiri ale turiştilor străini în regiune cu 10% până în anul
2014 şi cu 20% până în anul 2020, faţă de 6,5% la nivelul anului 2011;
- creşterea ponderii numărului de sosiri turistice (români şi străini) în regiunea SV Oltenia de
la cca. 6% din totalul sosirilor la nivel naţional (valoare de referinţă în anul 2011 – 426.845
turişti, din care 399.309 români şi 27.536 străini), la 8% în anul 2014 şi 12% în anul 2020;
- creşterea ponderii numărului de înnoptări turistice în regiunea SV Oltenia de la 8,26% în
anul 2011, la 10% în anul 2014 şi 13% în anul 2020;
- creşterea duratei medii a sejurului în regiune la cel puțin 7 zile până în 2014 și 9 zile până în
2020;
- creşterea valorilor indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune la nivelul
regiunii SV Oltenia, de la 29,7 % in 2011, la 35% în perioada 2014-2020;
- creşterea încasărilor obţinute la nivelul comunităţilor locale din ecoturism cu minim 7%
anual, până în anul 2020;
- până în 2020, 2% din veniturile obţinute din turism la nivelul destinaţiilor ecoturistice vor fi
folosite pentru conservarea naturii;
- creşterea duratei medii a sejurului la minim 5-7 zile pentru ecoturiştii străini şi la minim 3-4
zile pentru ecoturiştii români, în perioada 2014-2020;
Tabelul 4.3.1. Situatia proiectelor ce vizeaza turismul la 1.12.2017

22
 Valoare
Nr Valoare
Judet Localitate Proiect Beneficiar Stare nerambursabi
crt totala
la
Craiova Water- Park-
Complex de agrement In curs de
86.066.199,35 30.320.010,23
1 Dolj Craiova acvatic in Parcul CL Craiova implemen
lei lei
Tineretului din Municipiul tare
Craiova
Creare si amenajare zona
SC Parc In curs de
agrement bazine, terenuri 7.609.477,97 4.110.935,71
2 Dolj Rojiste Strand Impex implemen
sport, pontoane si facilitati lei lei
SRL tare
conexe
SC Ada &
Infiintare structura de In curs de
Roby 54.975.365,01 37.860.391,88
3 Dolj Podari agrement in comuna implemen
Consulting lei lei
Podari, judetul Dolj tare
SRL
Amenajare faleza turistica
Mehed CL 4.789.726.69 3.812.120.62
4 Orsova in municipiul Orsova- Finalizat
inti ORSOVA lei lei
Etapa a II-a
Crearea unei infrastructuri
publice de turism si Primaria In curs de
Mehed Baia de 10.553.494,92 4.583.324,79
5 dezvoltarea Oras Baia de implemen
inti Arama lei lei
functionalitatilor turistice Arama tare
in orasul Baia de Arama
SC Complex
Modernizare Complex 4.039.567.96 1.657.598.4
6 Gorj Targu Jiu Hotelier Finalizat
Hotelier Gorj lei lei
Gorjul SA
CJ GORJ in
parteneriat cu
Implement CL Bumbesti
Realizarea sistemului
at in mai Jiu, Stanesti, 9.203.949.6 7.108.217.71
7 Gorj integrat de Salvare Finalizat
multe Polovragi, lei lei
Montana a judetului Gorj
localitati Baia de
Fier,Runcu,
Pades, Schela
Amenajare zona de
In curs de
agrement "Strand" in Consiliul 6.688.282.16 2.322.420.5
8 Gorj Motru implemen
municipiul Motru, Judetul Local Motru lei lei
tare
Gorj
Reabilitarea si
modernizarea SC DBM
1.674.750.24 849.461.2
9 Gorj Targul Jiu infrastructurii de agrement Impex SRL Finalizat
lei lei
a strandului "Dolce Vita" Targu Jiu
Targu Jiu
SC Ada &
In curs de
Baia de Construire centru zonal de Roby 16.157.667,28 11.034.516,84
10 Gorj implemen
Fier agrement Consulting lei lei
tare
SRL
23
 Palace Govora SPA -
In curs de
Baile Servicii cazare ****, SC Baile 16.669.586.96 7.154.767.59
11 Valcea implemen
Govora promovare si dezvoltare Govora SA lei lei
tare
turism balnear, agrement
Modernizare Hotel Select
- Baile Olanesti, in
Baile SC Barreco 1.700.442.9 945.381.29
12 Valcea vederea diversificarii si Finalizat
Olanesti Lary SRL lei lei
cresterii calitatii
serviciilor de turism
Extindere complex In curs de
Baile SC Omicron 11.840.258.9 6.573.127.4
28 Valcea hotelier "Tisa", construire implemen
Olanesti SRL lei lei
piscina si amenajare teren tare
In curs de
Baile SC Carusel 10.015.432.44 5.500.544
29 Valcea Centrul Turistic President implemen
Olanesti SRL lei lei
tare
Reabilitarea infrastructurii
Baile turistice a statiunii CL Baile 27.240.402.73 22.321.474.4
30 Valcea Finalizat
Govora balneare Baile Govora, Govora lei lei
judetul Valcea
Mirajul Oltului-
Extinderea infrastructurii In curs de
Calimanes 34.981.301.21 11.075.538.5
31 Valcea turistice de agrement a CJ VALCEA implemen
ti lei lei
statiunii Calimanesti- tare
Caciulata
Amenajare teren activitati
In curs de
sportive pentru deservirea SC Erd Com 2.243.804.8 723.471
32 Valcea Brezoi implemen
Motel Class in localitatea Impex SRL lei lei
tare
Brezoi, Judetul Valcea
UAT In curs de
Parc de agrement intr-o 12074811.2 4349999.04
33 Valcea Dragasani Municipiul implemen
capitala a vinului lei lei
Dragasani tare
Reabilitarea infrastructurii In curs de
Baile Orasul Baile 21805630 17271245.6
34 Valcea rutiere in Statiunea Baile implemen
Olanesti Olanesti lei lei
Olanesti tare
Modernizarea parcurilor In curs de
Calimanes Primaria 14.100.280,64 10.489.730,45
35 Valcea balneare din statiunea implemen
ti Calimanesti lei lei
Calimanesti- Caciulata tare
In curs de
Baile Tisa Spa Resort , Baile SC Omicron 25.517.799,57 14.156.909,70
36 Valcea implemen
Olanesti Olanesti, judetul Valcea SRL lei lei
tare
SC
In curs de 6.764.687,14
Centru pentru sport , Simparom 12.311.435,56
37 Valcea Maciuca implemen lei
agrement si spa IMP-EX lei
tare
SRL
Amenajare club nautic si In curs de
Consiliul 34264953.15 9383030.06
38 Olt Slatina de agrement " Plaja Olt"- implemen
Local Slatina lei lei
municipiul Slatina tare

24
 Capitolul 5. Îmbunătățirea serviciilor asistenței sociale din Regiunea de
Sud-Vest Oltenia

Sistemul de servicii sociale reprezintă componenta activă a sistemului de asistență

socială având cel mai important rol în promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate în
dificultate.
Crearea unui sistem de servicii sociale de calitate și adaptate nevoilor reale ale
populației trebuie să constituie o permanentă preocupare care să aibă drept rezultat
soluționarea mai rapidă și mai eficientă a situațiilor de risc social.
Schimbările demografice și sociale au implicații majore asupra sistemelor de servicii
sociale. Cele mai mari consecințe sunt datorate reducerii ratei natalității și fenomenului
accentuat de îmbătrânire a populației. În aceste conditii, se înregistrează o creștere a presiunii
populației vârstnice asupra populației adulte – potențial active, implicit asupra unor
importante sisteme din societate cu implicații pentru politica economică și socială.
În ceea ce priveşte educaţia, sărăcia şi excluziunea socială, acestea sunt asociate cu un
risc ridicat de neşcolarizare, abandon şcolar şi rezultate şcolare nesatisfăcătoare. La nivel
regional, rata abandonului școlar în cadrul Regiunii Sud Vest Oltenia este sub media
naționala, la toate formele de învățământ preuniversitar
Evoluţia forţei de muncă din Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia a fost în
ultimii ani influenţată, în general, de aceiaşi factori care au afectat întreaga viaţă economico -
socială a ţării noastre:
adoptarea unei noi structuri de relaţii economice bazate pe sistemul de piaţă liberă şi
concurenţială;
restructurarea întreprinderilor mari şi mijlocii care produceau pierderi esenţiale pentru
economie;
scăderea nivelului de pregătire şi calificare a personalului salariat;
scăderea natalităţii care afectează structura populaţiei tinere în vârstă de muncă - efect al
scăderii nivelului de trai şi al nesiguranţei zilei de mâine;
integrarea dificilă a categoriilor socio-profesionale care au fost disponibilizate.
Populaţia ocupată în Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia era de 1,024 mii
persoane. Dintre acestea, bărbaţii deţineau o pondere de 54,5%, iar proporţia persoanelor
rezidente în mediul urban era de 44,3%.

25
 Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului 2011 a fost de 69.252 persoane (faţă
de 84.595 persoane în anul 2010), reprezentând 7,7% din populaţia activă civilă. La nivelul
anului 2011, 35,7% dintre şomeri erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj (48,1% în anul
2010).Şomerii neindemnizaţi reprezentau 64,3% din totalul şomerilor (51,9% în anul 2010).
În ceea ce privește educația copiilor, scăderea semnificativă a numărului de copii
aflaţi în servicii de tip rezidenţial publice şi private, a fost consecinţa aplicării politicii de
dezinstituționalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, fie
prin înlocuirea măsurii de protecţie de tip rezidenţial cu una de tip familial.
Reducerea intrării copiilor în sistemul de protecţie specială nu ar fi fost posibilă fără
dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copiilor de părinţi (centre de zi, centre de
recuperare, centre de consiliere, etc.). Începând cu 1 ianuarie 2005 serviciile publice de
asistenţă socială de la nivelul consiliilor locale sunt principalele responsabile cu dezvoltarea
acestora, ajungând la sfârşitul anului 2011 să ofere servicii pentru 36,07% din copiii
beneficiari de astfel de servicii, pentru 22,02% oferind organismele private acreditate, iar 41,
91% sunt beneficiari ai serviciilor de prevenire oferite de Direcţiile Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului.
Conform datelor statistice furnizate de Direcţia Protecţia Persoanelor cu Handicap, la
30 iunie 2012, numărul persoanelor cu dizabilităţi din România era de 689.156, care
reprezintă o rată de 3,6 persoane cu handicap la 100 de locuitori. Dintre acestea, 60.890
(8,8%) copii sub 18 ani şi 628.266 adulţi (91,2%). Din total persoane cu dizabilităţi, 97,5% se
află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent.
Pentru a facilita integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi a fost necesară
adaptarea programelor de formare profesională la cerinţele acestei categorii de persoane,
respectiv accesibilizare, atât din punct de vedere fizic cât şi din punct de vedere al programei
de curs. Numărul persoanelor cu handicap înregistrate la sfârşitul anului 2011 în Regiunea
Sud-Vest era de 73.704 , ceea ce reprezintă 3% din totalul populaţiei regiunii, în scădere cu
1.264 persoane față de anul 2010, dar în creștere semnificativă de 15.430 în anul 2007, când
au fost înregistrate un număr de 58.274 persoane cu handicap la nivelul regiunii.
În anul 2011, în regiunea SV Oltenia au funcționat un număr de 51 de centre
rezidențiale și nerezidențiale pentru personalele cu handicap în care au fost îngrijiți un număr
de 2063 persoane.
Se observă o scădere atât a numărului de cantine de ajutor social, 14 în 2010 fata de
10 în 2011, cât și a numărului de beneficiari, 1535 persoane în 2010 față de 1212 persoane în
2011.
26
 Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Sud-Vest se află pe locul 6 în ceea ce
priveşte numărul cantinelor sociale şi capacitatea acestora şi pe locul 8 în ceea ce priveşte
numărul persoanelor care beneficiează de serviciile cantinelor sociale.
Ocuparea forței de muncă, coeziunea socială și educația ar trebui să rămână
principalele preocupări pentru țara noastră. Reducerea sărăciei rămâne, de asemenea, o
prioritate și o parte considerabilă din resusele disponibile ar trebui dedicată promovării
incluziunii active. Acest fapt se dorește a fi îndeplinit prin intermediul priorității nr 5 din
Strategia de dezvoltare a regiunii Sud-Vest Oltenia, prioritate denumită generic „Dezvoltarea
resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile și a incluziunii sociale”. La data de 1 mai
2014, se estimează un buget de aproape 14 milioane de euro.
În tabelul de mai jos sunt enumerate proiectele ce au ca scop îmbunătățirea serviciilor
sociale, clasificate pe județele componente ale regiunii.
Tabelul 5.1. Situația proiectelor ce vizează serviciile sociale la 1.12.2017
Nr Județ Localitate Proiect Beneficiar Stare Valoare totală Valoare
crt nerambursabilă

1 Dolj Craiova Acces social- Arhiepiscopia In curs de 3.492.774,48 2.884.226.04

reabilitarea, Craiovei implemen lei lei
modernizarea, tare
dezvoltarea și
echiparea centrului
social de zi pentru
persoane vârstnice
„Mitropolitul
Firmilian”

2 Dolj Craiova Centru social Arhiepiscopia In curs de 3.645.075,45 2.847.740,19

multifuncțional Best- Craiovei implemen lei lei
Life pentru copii tare
dezavantajați social

3 Dolj Malu Reabilitarea căminului Consiliul local Finalizat 3.547.527,6 2.546.819,1

Mare internat Malu Mare și Malu Mare și lei
transformarea lui în transformarea lui
Centru Social în Centru Social

4 Dolj Craiova Modernizarea, Direcția Generală In curs de 3.881.866,96 3.072980.12

dezvoltarea și de Asistență implemen lei
echiparea modulului Socială și tare
„Sfânta Maria” Protecție a
Copilului Dolj

5 Dolj Craiova Reabilitare, Arhiepiscopia In curs de 3.321.222,42 2.623.857,68

amenajare, etajare ți implemen

27
 schimbare destinație Craiovei tare lei lei
din casa parohială în
centru social

6 Dolj Craiova Centrul social pentru Arhiepiscopia In curs de 3.952.580,74 3.107.285,42

persoane vârstnice Craiovei implemen lei lei
„Renașterea”: tare
reabilitare,
modernizare,
mansardare mod
existent și dotare

7 Dolj Bistret Modernizare și Primăria Bistret Finalizat 2.669.626,96 1.547.175 lei

extindere clădire lei
pentru înființare
Centru Social în sat
Plosca, comuna
Bistret

8 Dolj Craiova Centrul social pentru Arhiepiscopia In curs de 3.611.303,88 2.856.883,26

copii Aripi de lumină Craiovei implemen lei lei
tare

9 Mehe Punghina Extindere bucătărie, Direcția Generală Finalizat 1.048.405,52 822.958,92 lei
dinți spălătorie la centru de de Asistență lei
zi Prichindel Socială și
Protecția
Copilului
Mehedinti

10 Mehe Burila Reamenajare pavilion Direcția Generală Finalizat 1.460.816,84 1.108.645,58

dinți Mare cazare-administrativ de Asistență și lei lei
în centrul de integrare Protecția
prin terapie Copilului
ocupațională Mehedinți

11 Mehe Cujmir Extindere centru de Centrul de Finalizat 2.668.595,53 2.201.386,68

dinți asistență medico- Asistență lei lei
sociala Medico-Sociala
Cujmir

12 Gorj Târgu Jiu Centrul de servicii CL Târgu Jiu Finalizat 2.542.829,06 2.024.216,46
sociale integrat- lei lei
Centrul de Asistență
pentru Bătrâni

13 Gorj Târgu Jiu Centrul de zi CL Târgu Jiu Finalizat 3.373.722,71 2.592.251,08

Christian-asistență lei lei
pentru persoanele
tinere și adulte cu

28
 handicap

14 Gorj Bilteni Extindere capacitate, CJ Gorj In curs de 972.931,41 lei 697.666,51 lei
prin amenajare si implemen
modernizare , etaj 3 la tare
complexul de
recuperare și
reabilitare
neuropsihică pentru
adulți Bilteni

15 Gorj Dobrita Extindere și dotare CJ Gorj Finalizat 3.494.886,38 2.655.334,94

centrul de ingrijire și lei lei
asistență Dobrita

16 Gorj Targu Jiu Centru de servicii CL Târgu Jiu Finalizat 2.550.444,6 1.908.299,12
sociale integrat- lei lei
Centru ingrijire copii

17 Gorj Jupanesti Centru Social Consiliu Local In curs de 1.344.542,12 993.469 lei
Multifuncțional de Jupanesti în implemen lei
Servicii Sociale parteneriat cu tare
Jupanesti DGASPC Gorj

18 Gorj Targu Jiu Centru social Arhiepiscopia In curs de 3.770.676,11 2.971.292,22

multifuncțional in Craiovei implemen lei lei
Targu Jiu tare

19 Gorj Suseni Reabilitarea, Direcția generală Finalizat 3.635.938,86 2.842.553,67

modernizarea, dotarea de asistență și lei lei
complexului de protecția
ingrijire și asistență copilului Gorj
Suseni

20 Vâlcea Dragasani Centrul de recuperare Consiliul Local In curs de 3.216.479,4 2.494.366,56

neuromotorie de tip Drăgășani în implemen lei lei
ambulatoriu parteneriat cu tare
DGASPC Valcea

21 Vâlcea Fartatesti Centru Social Consiliul Local Finalizat 1.756.779,09 1.243.653,39

Multifuncțional de Fartatesti in lei lei
Servicii Sociale parteneriat cu
Fartatesti DGASPC Valcea

22 Vâlcea Budesti Centru Consiliul Local Finalizat 1.896.476,42 1.279.530,24

Multifuncțional de Budesti în lei lei
Servicii Sociale parteneriat cu
Budesti DGASPC Valcea

29
23 Vâlcea Dragasani Centru Primăria In curs de 2.888.030,36 1.882.542,76
multifuncțional de Dragasani implemen lei lei
asistență socială în tare
municipiul Drăgășani

24 Vâlcea Popesti Centru Primăria Popesti In curs de 1.295.718,7 854.099,76 lei

multifuncțional de implemen lei
servicii sociale tare
Popesti

25 Vâlcea Sutesti Centru Primăria Sutesti In curs de 1.599.969,3 1.127.633,9 lei

multifuncțional de implemen lei
servicii sociale Sutesti tare

26 Vâlcea Creteni Centru Primăria Creteni In curs de 1.707.226,91 1.225.717,93

multifuncțional de implemen lei lei
servicii sociale tare

27 Vâlcea Călimăne Centru Social pentru Arhiepiscopia In curs de 3.919.225,99 3.097.822,4 lei
ști bătrâni in Calimanesti Craiovei implemen lei
tare

28 Olt Cezieni Modernizare centru de CJ Olt Finalizat 3.440.287,97 2.694.315 lei

recuperare persoane lei
cu handicap Cezieni

29 Olt Slatina Modernizare Centrul CJ Olt Finalizat 2.238.644,39 1.707.110,02

de Ingrijire și lei lei
Asistență Slatina

30 Olt Soparlita Reabilitare Centrul de CJ Olt Finalizat 2.888.234,68 2.054.774,82

Ingrijire și Asistență lei lei
Soparlita

31 Olt Drăgă Centru Terapie Consiliul Finalizat 3.606.107,2 2.736.948,85

nești-Olt Ocupațională Județean Olt in lei lei
Drăgănești- Olt parteneriat cu
Consiliu Local
Draganesti-Olt și
Consiliul
Judetean Prahova

32 Olt Gradinari Centru social Arhiepiscopia In curs de 3.801.193,32 3.000.720,94

multifuncțional în Craiovei implemen lei lei
Gradinari tare

Sursa: http://harta.adroltenia.ro/judetView.php?judet=4 accesat la data de 01.12.2017

30
 Capitolul 6. Analiza SWOT a Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud-
Vest Oltenia
Puncte tari
Potenţial turistic ridicat
Oltenia se numără printre cele mai frumoase şi
variate regiuni din ţară, cu puncte de atracţie
naturale precum munţii, cheile sau peşterile, dar şi
antropice, cum ar fi numeroasele mânăstiri.
Bogăţiile solului şi subsolului
Regiunea este bogată în resurse minerale (cărbune,
izvoare minerale, roci de construcție, sare, petrol,
etc);
Aeroportul Internațional Craiova
Aeroportul Internațional Craiova se află la doar
șapte km de centrul orașului Craiova, pe șoseaua
Craiova-București (DN65, E574). Pista de
decolare/aterizare are o suprafață de 2500 x 60 m,
calea de rulare o suprafață de 380 x 14 m, iar
platform pentru îmbarcare 75 x 110 m.
Bogatul bazin hidrografic al regiunii, cu trei
judeţe situate pe albia Dunării, cu importantele râuri
Olt şi Jiu
Oportunități
Organizarea de circuite turistice
Date fiind dificultatea atingerii unor obiective
turistice şi gradul de izolare al acestora, se
recomandă organizarea unor circuite asistate de
ghizi turistici.
Dezvoltarea activităţilor extractive private
O strategie economică care să ducă la umplerea
golului lăsat de regiile autonome care şi-au restrâns
activitatea în sectorul minier. Concesionarea
minelor care mai pot fi exploatate rentabil sau
realizarea unor parteneriate public-privat.
Modernizarea Aeroportului Internațional
Craiova și a rețelei de transport rutier vor duce la
întensificarea schimburilor comerciale și la
cresterea capacitatii de atragere a invesitiilor străine
în unități productive;
Valorificarea podului Calafat – Vidin și
integrarea acestuia în Coridorul IV European va
31
Puncte slabe
Accesul prohibitiv
Traseele nu sunt amenajate din punctul de vedere al
turismului ocazional, marcajul neîntreţinut, lipsa
panourilor de informare şi accesul exclusiv pietonal
făcând imposibilă vizitarea anumitor obiective
pentru turiştii de o anumită vârstă.
Capacitate scăzută de atragere a investițiilor străine
directe
Lipsa conectărilor și a facilităților eficiente
intermodale intre rețeaua de cale ferată și cea de căi
navigabile interioare constituie un obstacol pentru
exportul produselor cu valoare adaugată scăzută din
regiune, cum ar fi metalele, lemnul, materii prime
agricole, produse miniere, etc.
Subdezvoltarea sectorului IMM
Cu 32.500 unități locale active la nivelul anului
2011 regiunea Sud-Vest Oltenia se află pe ultimul
loc din cele opt regiuni din punct de vedere al
numărului de IMM-uri. Microîntreprinderile
reprezintă 86,77 % din numărul total de IMM-uri,
fapt care duce la o presiune crescută asupra forţei de
muncă şi la instabilitate economică.
Calitatea scăzută a infrastructurii de sănătate
Calitatea slabă a infrastructurii spitalicești și slaba
dotare cu echipamente și tehnologii de ultimă
generație este foarte accentuată în mediul rural.
Inadecvare educaţională
Decalaj între pregătirea oferită de școală și cerințele
pieței muncii;
Amenințări
Slaba promovare şi infrastructură
Ministerul Turismului eşuează constant în a edita
pliante, reclame televizate şi alte materiale
promoţionale care să facă cunoscute numeroasele
puncte de atracţie turistică din zonă.
Forţa de muncădisponibilizată din bazinele miniere
Motru, Rovinari şi Gorj reprezintă atât o povară
financiară pentru bugetul naţional, cât şi o
ameninţare de mişcări sociale.
Slaba cultură antreprenorială
Istoricul economic al unei regiuni monoindustriale
şi-a pus amprenta asupra iniţiativei private din
Oltenia, una timidă şi cu rată mică de supravieţuire.
Retragerea Angliei din Uniunea Europeană poate
afecta bugetul UE în exerciţiul financiar 2014-2020
Migrația masivă a tineretului cauzată de lipsa
locurilor de muncă
duce la facilitarea schimburilor cu partea de sud a
Europei
Atragerea de fonduri europene
Programul Operaţional Regional 2014-2020 ar
putea rezolva în parte problema subfinanţării
activităţilor economice locale.
În portofoliul regional de proiecte 2014-2020
pentru Regiunea Sud Vest Oltenia, sănătatea este o
axă prioritară.
Disponibilitatea forței de muncă pentru
recalificare și dezvoltarea abilităților

32
 Bibliografie

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia, disponibil la

http://www.adroltenia.ro/wp-content/uploads/2014/07/PDR-SV-Oltenia-2014-2020-1.pdf

www.adroltenia.ro

www.aidoltenia.ro

http://harta.adroltenia.ro/judetView.php?judet=4

http://infonatura2000.cndd.ro/Regiunea_Sud_Vest_Oltenia.html

http://www.informator.md/ro/destinatii-turistice/romania/

http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-statistica-regionala-tempo

www.turism.oltenia.ro

33