Universitatea “Petru Maior” Tirgu Mures

Facultatea stiinte economice juridice si administrative

Economia comertului, turismului si serviciilor

PIATA HOTELIERA
A JUDETULUI MURES

Profesor coordonator:

Studenti:

2015

Cuprins
1
Introducere ............................................................................................................................................. 2
Cap 1. Prezentarea generala a judetului Mures ...................................................................................... 3
1.1.Relieful ......................................................................................................................................... 4
1.2.Reteaua hidrografica ..................................................................................................................... 4
1.3.Clima ............................................................................................................................................ 4
1.4.Flora si fauna ................................................................................................................................ 5
1.5.Vegetatia ....................................................................................................................................... 5
1.6.Populatia ....................................................................................................................................... 5
1.7.Cultura .......................................................................................................................................... 6
Cap 2. Potentialul turistic al judetului .................................................................................................... 7
2.1. Potential turistic natural ............................................................................................................... 7
2.2. Potential turistic antropic ........................................................................................................... 10
2.3. Evaluarea potentialului turistic pentru o dezvoltare durabila a turismului ................................ 13
Cap. 3. Analiza pietei hoteliere a judetului Mures .............................................................................. 15
3.1. Oferta turistica ........................................................................................................................... 15
3.2 Cererea turistica .......................................................................................................................... 32
Cap.4 Analiza SWOT........................................................................................................................... 37
4.1 Puncte tari ................................................................................................................................... 37
4.2 Puncte slabe ................................................................................................................................ 37
4.3 Oportunitati................................................................................................................................. 37
4.4 Amenintari .................................................................................................................................. 38
Cap 5. Factori care influenteaza dezvoltarea pietei hoteliere in judetul Mures ................................... 38
Bibliografie........................................................................................................................................... 39

Introducere
2
 Județul Mureș este atestat documentar din 1409 an în care
regele Sigismund de Luxemburg a răsplătit vitejia locuitorilor din Cașin și
din satele învecinate și a dezlipit acest ținut de ținutul Ciucului, oferindu-i
administrație proprie. În 1462 Matei Corvinul întărește hotărârea lui
Sigismund prin diploma de la Mediaș, confirmând prin aceasta dreptul
locuitorilor de a-și alege judecători și conducători în război.

Deși formarea județului ca teritoriu de sine stător cu o administrație

proprie este destul de târzie, există destule urme care dovedesc că
locuitorii acestor locuri au construit de-a lungul timpului o civilizație
comparabilă cu orice civilizație din acea vreme, din orice colț al lumii.
Istoria locurilor și a populație autohtone se pierde în negura timpurilor,
reconstrucția istoriei realizându-se prin descoperiri arheologice ale
urmelor păstrate până în zilele noastre. Desfășurate în diverse etape,
săpăturile arheologice au scos la iveală o multitudine variată de vestigii
(arme, podoabe, unelte) încă din neolitic, astfel încât tabloul conturat
de acestea prezintă actualul teritoriu al județului Mureș ca pe o arie de
populare timpurie, încă din primele faze ale civilizației, din epoca
orânduirii comunei primitive.

În continuare vom prezenta atât piața hoteliera din județul Mureș cât și potențialul și date
generale despre acesta.

Cap 1. Prezentarea generala a judetului Mures

3
 Judetul Mures este situat in zona central-nord-estica a tarii in centrul Podisului Transivaniei,
fiind cuprins intre meridianele 23°55’ si 25°14’ longitudine vestica si paralele 46°09’ si 47°00’
latitudine nordica. Cu o suprafata de 6.714 km², ceea ce reprezinta 2,8% din suprafata tarii, judetul
Mures se invecineaza la nord-est cu judetul Suceava pe o distanta 16 kilometri, la est cu judetul
Harghita pe o distanta 159 kilometri intre localitatile Archita si Neagra, la sudest cu judetul Brasov
pe o distanta de 26 kilometri intre Apold si Archita, la sud cu judetul
Sibiu pe o distanta de 98 kilometri intre localitatile Cornesti - Apold,
la vest cu judetul Cluj pe o distanta de 67 kilometri intre localitatile
Hadareni si Sarmasel-Gara, la nord cu judetul Bistrita-Nasaud pe o
distanta 116 kilometri intre Sarmasel Gara - Androneasa, iar la sud-
vest cu judetul Alba pe o distanta de 45 kilometri intre Hadareni -
Cornesti.
1.1.Relieful
Situat in interiorul arcului carpatic, judetul Mures este
favorizat de un relief armonios, dispunind de bogate si variate
resurse naturale. Relieful teritoriului judetului, cuprinde o depresiune
intracarpatica ce coboara usor in trepte, de pe piscurile vulcanice ale
muntilor Calimani(2100 m) si ai Gurghiului, spre mijlocul Cimpiei Transilvaniei (276 m), brazdata
fiind de Valea Muresului si fragmentata de afluentii acesteia. Unitatile deluroase cu interfluvii
domoale de 500-600 m altitudine apartin Podisului Transilvaniei. Se deosebesc trei unitati: - Cimpia
Colinara a Transilvaniei cu altitudinea de 400- 500 m la nord de riul Mures; - Podisul Tirnavelor,
extins la sud de Mures(450-700 m); - Subcarpatii Transilvaniei in partea de est a judetului, in zona
cutelor diapire (600-1000 m altitudine).
1.2.Reteaua hidrografica
Principalele riuri
• Riul Mures cu 187 de kilometri pe teritoriul judetului Mures din 761 kilometri in Romania si
803 kilometri lungimea totala a riului;
• Tirnava Mare cu 43 kilometri pe teritoriul judetului Mures, din totalul de 246 kilometri;
• Tirnava Mica cu 115 kilometri pe teritoriul judetului Mures din cei 196 kilometri cit are riul;
• Riul Niraj cu o lungime de 78 kilometri toti acestia gasindu-se in judetul Mures;
• Riul Gurghiu avind 55 kilometri, acestia fiind in intregime pe teritoriul judetului Mures.
Principalele lacuri
• Zau de Cimpie - lac artificial suprafata lui fiind de 133 hectare, folosit ca iaz piscicol;
• Valeni - lac artificial avind suprafata de 53 hectare, utilizat ca iaz piscicol;
• Saulia - lac artificial cu o suprafata de 48 hectare folosit ca iaz piscicol;
• Iernut - lac artificial, suprafata lacului este de 122 hectare, este un helesteu piscicol;
• Taureni - lac artificial avind suprafata de 53 hectare, folosit ca helesteu piscicol;
• Faragau - lac natural cu apa dulce, cu o suprafata de 38 hectare;
• Lacu Ursu - la Sovata, lac natural avind o suprafata de 5 hectare.

1.3.Clima
Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Murese este continental-moderat, cu diferentieri in zona
de deal, fata de cea de munte. Temperaturile medii anuale se mentin intre 80- 90C in partea de vest si
20- 40C in partea de est. Precipitatiile variaza intre 550 mm pe an in partea de vest si 1000-1200 mm

4
pe an in zona montana. Vinturile predominante sunt cel de vest si nord-vest, cu intensitate si
frecventa mijlocie.
1.4.Flora si fauna
Flora si fauna caracteristice podisului Transilvaniei, sunt ocrotite in numeroase rezervatii: Padurea
seculara de stejari de pe terenurile mlastinoase de la Mociar, Bujorul Romanesc din Valea Botei Mari
de la Zau de Cimpie, Poiana de narcise de linga Gurghiu si Parcul dendrologic din Gurghiu, Laleaua
pestrita din pajistile de pe Valea Gurghiului. Fauna cuprinde printre altele: ursul brun, ursul carpatin,
mistretul, iepurele, fazanul iar in apele curgatoare si lacustre, pastravul si crapul.
1.5.Vegetatia
Pe teritoriul judetului, vegetatia este variata, fiind dispusa pe etaje, in functie de treptele de relief si
influentele climatice. Padurile si terenurile cu vegetatie forestiera insumeaza 208,4 mii ha (31,0 %
din suprafata totala a judetului). Principalele surse forestiere sunt concentrate in jumatatea estica a
judetului, in zona muntoasa, zona dealurilor premontane si in partea estica mai inalta a Podisului
Transilvaniei. In zona muntoasa ponderea in cadrul speciilor silvice o detin bradul si fagul. Etajul de
deal si podis este ocupat de paduri de gorun, fag, carpen, tei, frasin. Vegetatia interzonala este
reprezentata de paduri de lunca, iar covorul vegetal spontan este util atit pentru hrana animalelor, cit
si ca plante medicinale si melifere. Fondul funciar in concordanta cu relieful, clima si vegetatia este
foarte variat.
1.6.Populatia
Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care : 309.375 etnici români, adică 53,26%
din totalul populației și 228.275 etnici maghiari, adica 39,30% din totalul populației.
Populația Județul Mureș:
 Români – 53,26% (sau 309.375 loc.);
 Maghiari – 39,30% (sau 228.275 loc.);
 Țigani – 6,96% (sau 40.425 loc.);
 Germani – 0,35% (sau 2.045 loc.);
 Evrei - 0,03% (sau 150 loc.);
 Alte grupuri etnice - 0,09% (sau 527 loc.).
De-a lungul timpului populația județului a fost într-o continuă
creștere, după cum se vede și din graficele de mai jos. Între
1992 și 2002 a apărut o ușoară scădere a numărului populației
cu 4,7% reprezentând 29.202 persoane, această tendință de
scădere fiind regăsită la nivelul întregii țări cu 4,1% și la
nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.
Conform recensământul populației din 2002
(România) județul Mureș are o populație de 581.628 locuitori,
o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori
sunt de sex masculin și 300.015 de sex feminin. Populația
județului reprezintă 2,67 % din populația României și 23% din Regiunea Centru, plasând Mureșul pe
locul 14 în ierarhia județelor și pe locul 2 în clasamentul Regiunii Centru.

5
1.7.Cultura
Patrimoniul cultural cuprinde creatii folclorice, datini si obiceiuri specifice, creatii cultural-
artistice progresiste datorate unor personalitati de seama ale culturii si artei. Caracterul dinamic si de
efervescenta al vietii culturale muresene s-a bucurat de suportul indelungatei traditii istorice si
culturale, etnografice si artistice populare. Printre cele mai vechi asezaminte de cultura se numara
bibliotecile, institutii cu o bogata traditie. Prima biblioteca in judetul Mures s-a infiintat in anul 1557
pe linga Schola Particula, devenita la inceputul secolului al XVIII-lea colegiu reformat. Un fond
deosebit de carte, 4499 mii volume, se afla in cele 407 biblioteci existente, din care 87 sunt biblioteci
publice. Se consemneaza existenta in judet a unor institutii culturale cu vechi traditii, cum sunt:
Teatrul National, Teatrul Ariel, Ansamblul artistic Muresul, Filarmonica de Stat, precum si al unor
institutii mass-media: posturi locale de Radio-Tv, redactii ale unor cotidiene si reviste in limbile
romana si maghiara si 7 unitati muzeale.

6
 Cap 2. Potentialul turistic al judetului
2.1. Potential turistic natural
Obiectivele turistice naturale din judeţul Mureş – localizare şi caracteristici
Nr. Obiectiv
Localitatea UAT Caracteristici
Crt. turistic
Delfileul
Intrarea în defileul de andezit
Muresului,
spectaculoasă
1. Deda Deda stanci
Fond Specii de interes cinegetic: căprioare,
cinegetic cerbi, urşi, râşi etc.
Monument al naturii cu arbori şi arbuşti
exotici; înfiinţat cu 200 ani în urmă şi
Parc conţine cca 200 de specii dintre care:
dendrologic arborele Gingko biloba, arborele de plută,
lemnul de hicori salcâmul japonez, alunul
turcesc etc.
2. Gurghiu Gurghiu
Rezervaţie naturală, 50 ha, pădure seculară
Stejarul de la
de stejar de 400-500 ani şi bogată în faună
mociar
cinegetică
Narcissus poeticus – monument al naturii
Poiana
– mai multe ha; sărbătoare tradiţională
narciselor
„Târgul fetelor”
Izvoare de apa Băi indicate în afecţiunile aparatului
Ideciu de Ideciu de
3. cloruro-sodica locomotor, afecţiuni cronice,
jos jos
concentrate ginecologice; ştrand în aer liber; parc
4. Jabeniţa Solovăstru Izvoare sărate Nămol terapeutic
Frumuseţea sălbatică a defileului;
Lunca Lunca Cadru
5. posibilităţi de pescuit, vânat, efectuarea
Bradului Bradului pitoresc
excursiilor
Rezervaţie
6. Sânmărghita Sânpaul Vidrasău – fânaţe cu floră interesantă
naturală
Izvoare cu apa Cură externă pentru afecţiuni ale
Sangeorgiu Sangeorgiu
7. sarata aparatului locomotor, sistemului nervos
de mures de mures
concentrata periferic, pentru afecţiuni ginecologice
Cel mai reprezentativ şi bine conservat
habitat de pajişte împădurită (wood pasture)
cu goruni (Querqus petraea) şi stejari
(Querqus robur) multiseculari dincentrul
şi estul Europei, care, prin originea sa,
8. Sighişoara Sighişoara Platoul Breite
poate fi considerată o pădure „modificată
cultural”, graţie amprentei culturii locale
săseşti şi a unei naturi bogate şi variate,
care îi conferă valori excepţionale
multiple (istorice, culturale, ecologice,

7
 estetice şi emoţionale).
46000 m2; prezintă fenomenul de
heliotermie; băi pentru afecţiunile
Lacul Ursu
ginecologice, ale aparatului locomotor,
ale sistemului nervos periferic
temperatură şi concentraţie a sărurilor mai
Lacul Aluniş mică; ştrand, cură pentru bolile cărora L.
9. Sovata Sovata
Ursu este contraindicat
Nu se fac băi; furnizează nămol pentru
Lacul Negru
împachetări
Izvorul Ghera Substanţe cu proprietăţi hormonale
Cadru Peisaj forestier, climat adăpostit,
pitoresc reconfortant
Targu Targu Platoul
10. Cadru pitoresc; Grădina Zoologică
Mures Mures Cornesti
Bai sarate
11. Sărmăşel Sarmasu Impotanta locala
sultiuroase
Parc În jurul castelului contelui Ugron; clădit
dendrologic în 1911
Paeonia tenuifolia –rezervaţie naturală cu
o suprafaţă de 2,5 ha, fânaţ xero-mezofil
Bujorul
Zau de Zau de în fundul văii Botei Mari, ce se menţine
12. romanesc
campie campie din perioada postglaciară, de cca 10 000
de ani
Pescăria „Perla Câmpiei Transilvaniei”, cea
Faună
mai rentabilă din Europa cu o producţie de
piscicolă
2 310 kg crap la ha/apă

În cazul fondului turistic natural s-au avut în vedere toate elementele componente ale acestuia:
fondul morfoturistic, fondul climato-turistic, fondul turistic hidromineral, lacustru şi al reţelei
hidrografice, precum şi fondul turistic biogeografic.

Potenţialul turistic natural a fost calculat pe baza prezenţei elementelor mai sus
prezentate,prin acordarea de puncte diferitelor resurse prezente, după cum urmează: fondul
morfoturistic
(relief glaciar 1 punct, relief vulcanic 4 puncte, relieful salifer 2 puncte, defilee 5 puncte bioclimat
favorabil 2 puncte, ape minerale 4 puncte, lacuri 3 puncte, păduri 5 puncte, fond zoogeografic 2
punct.

8
Fig. 2.1. Potenţialul turistic natural al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Mureş
(nesemnificativ: 0 p; scăzut: 1 – 6 p; mediu: 7-14 p; ridicat: 15-23 p).

9
2.2. Potential turistic antropic
Biblioteca Teleki
• Situata in palatul teleki aceasta este una dintre cele mai bogate colectii
de carte veche din transilvania si chiar din romania. De a lungul vietii
sale contele samuel teleki (fost cancelar al transilvaniei la sfarsitul
secolului xviii) a adunat peste 40000 de carti si manuscrise. Intre
acestea se regasesc si o serie de raritati cum ar fi colectia de harti atlas
janssonii, codexul konczprecum si primul dictionar tibetan-englez
realizat de korosi csoma sandor. In 1802 aceasta a fost prima biblioteca
publica din romania iar in momentul de fata detine un fond de peste
200000 de volume ca urmare a asocierii cu biblioteca bolyai.

Biserica din deal Sighisoara

• Biserica evanghelica din deal ce domina orasul sighisoara prin
masivitatea sa a fost construita inainte de 1345 (conform primei atestari
documentare la acea data exista deja). A fost realizata initial in stil
romanic si refacuta ulterior in stil gotic. Interiorul bisericii este
decorata cu sculpturi in stil gotic flamboyant si picturi murale realizate
intre 1483-1488 de kendlinger jacobus. De asemenea dispune de un
altar poliptic pictat si mobilier din lemn in stilul renasterii , opera a
lui johannes reychmuth.
• Biserica este renumita datorita faptului ca aici s-a reunit in 1506
nobilimea maghiara, secuieasca si saseasca pentru a reinnoi unio trium
nationum care prevedea accesul in viata politica din transilvania doar a
acestor nationalitati.

Biserica reformata Targu Mures

• Situata in partea sud-vestica a cetatii este cunoscuta printre localnici ca
biserica cetatii. A fost construita intre 1316 si 1442 cu sprijinul
voievodului iancu de hunedoara. A fost construita in stil gotic si are un
turn de 70 de m. In 1616 este restaurata din cauza stricaciunilor
provocate de fortele generalului giorgio basta iar in 1693 este restaurata
din nou. In anul 1704 aici este ales rakoczi ferenc ii principe
al transilvaniei. Initial a fost biserica franciscana dar din 1559 este
folosita de reformati. Pe acele vremuri biserica avea subordonata si o
manastire franciscana care a fost transformata in 1557 in scoala publica
care a fost unita cu scoala reformata din alba iulia nascandu-se astfel
colegiul reformat.

Casa Vlad Dracul

• Considerata cea mai veche constructie civila de piatra din cetate. In
aceasta cladire a locuit intre 1431-1435, principele vlad dracul, tatal
lui vlad tepes despre care la randul lui se presupune ca s-a nascut aici.

10
Cetatea medievala Targu Mures
• Cetatea orasului a fost construita intre 1605-1653 cu permisiunea
principelui bocskai istvan. Dispunea de 7 bastioane unite prin ziduri in
lungime de 900 de metrii realizate din caramida. Primul bastion a fost
construit in anul 1620 iar cetatea a fost finalizata in 1653. Cetatea era
inconjurata de un sant de 10 metrii latime si 8 metrii adancime. In anul
1658 a fost ocupata temporar de catre fortele otomane. Zidurile si
bastioanele cetatii se mai vad si astazi partial insa zidul nu mai are
inaltimea din vremurile de altadata.

Cetatea Sighisoarei
• Cetatea sighisoarei este una dintre cele mai frumoase cetati din europa
care s-a pastrat aproape integral si printre putinele care sunt locuite si in
prezent. Alaturi de castelul de la bran este cea mai vizitata locatie de
catre turistii straini care sosesc in romania.
• Cetatea a fost construita in secolul 13 si refacuta ulterior in secolul 14
avand in prezent aspectul unei asezari cu cu strazi inguste, cu cladiri
vechi, masive , realizate preponderent din caramida. Ansamblul este
inconjurat de o serie de ziduri lungi de 930 de metrii, strajuite de 14
turnuri de aparare, fiecare turn fiind ridicat de catre una din breslele ce
activau in oras - de unde le provin si denumirile. In prezent se pastreaza
doar 9 din aceste turnuri si anume: turnul tabacarilor (dateaza din
secolul 14), turnul cositorilor (dateaza din secolul 14, refacut in secolul
15, inalt de 25 de metrii cu guri de tragere), turnul cojocarilor (din
secolul 14, refacut in 1676), turnul fierarilor (1631), turnul
croitorilor (din secolul 14, refacut in 1678 dupa explozia din timpul
marelui incendiu din 1676, restaurata in 1935), turnul funarilor (tot din
secolul 14),turnul macelarilor (secolul 15), turnul cizmarilor (din 1521,
refacuta dupa marele incendiu din 1676) si turnul cu ceas (cel mai mare
si cel mai puternic - descriere detaliata in sectiunea separata dedicata
acestuia).

Palatul culturii Targu Mures

• Palatul culturii a fost contruit intre 1911-1913 dupa planurile
arhitectilor komor marcell si jakab dezso. Destinatia sa initala era sala
de concerte, detinand si o orga unicat. Cladirea este impodobita cu
remarcabile statui si basoreliefuri iar acoperisul sau viu colorat atrage
atentia de la departare. Celebra sala a oglinzilor cuprinde un numar
mare de vitralii, oglinzile venetiene si mobila deosebita . In cladire au
sediul o serie de institutii culturale, precum teatrul, filarmonica de stat,
muzeul de arta.

11
Pasajul scarilor
• Pasajul scarilor numit si scara scolarilor a fost construit in 1642
pentru a facilita accesul la scoala care functiona pe dealul inalt
de 24 de metrii. Astazi se mai pastreaza 175 de trepte.
• Scoala construita in 1522 a fost reconstruita intre 1729-1803, in
aceasta institutie a fost elev si savantul hermann oberth.

Turnul cu ceas
• Este cel mai monumental dintre turnurile medievale ale cetatiii
sighisoarei si in prezent este considerat un simbol al
orasului.turnul cu ceas sau turnul primariei (sfatului) cum mai
este numit, a fost construit in secolul 14 cu scopul de a apara
poarta principala a cetatii. Turnul este inalt de 64 m si are 4
turnulete secundare. Turnul a suferit o serie de stricaciuni la
marele incendiu din 1676 fiind reparat la scurt timp dupa acest
eveniment, atunci primind forma sa actuala.
• Ceasul din varful turnului a fost construit in elvetia si este
atestat documentar din 1648, figurile sale simbolizeaza zilele
saptamanii si sunt operele sculptorului johann kirschel.
• Turnul a servit ca si primarie a orasului pana in 1556 dupa care a
primit alte folosinte pentru o perioada dupa care in 1898 a fost
amenajat ca si muzeu al orasului.

Grădina zoologică Târgu Mureş

• Grădina zoologică din Târgu Mureş este situată în pădurea de
pe Platoul Corneşti, în partea estică a oraşului, la o altitudine
de 488 metrii deasupra nivelului mării şi la 197 m deasupra
oraşului. Este una dintre cele mai mari şi cu siguranţă cea mai
prietenoasă grădină zoologică din România. Atât pentru oameni
cât şi pentru animale. În grădina amenajată în pădurea de aici
animalele au spaţii largi, libertate de mişcare şi beneficiează de
hrană şi tratament la standarde europene.
• Grădina zoologică a fost infiinţată în anii 60 ai secolului trecut
având atunci o suprafaţă de 700 mp. Suprafaţa sa a fost mărită
de a lungul anilor până la 20 de hectare. Numărul de specii s-a
mărit de la 5 la 120 cu un total de peste 500 de exemplare atât
din fauna autohtonă cât şi din fauna ţinuturilor exotice. Aceştia
sunt împărţiţi în 5 sectoare.

12
2.3. Evaluarea potentialului turistic pentru o dezvoltare durabila a turismului

Potenţialul turistic al judeţului Mureş este determinat în mare măsură de turismul

cultural şi de cel balnear. În aşezările din judeţul Mureş se află monumente istorice şi de
arhitectură foarte variate stilistic, datând din perioade istorice diferite şi reflectând cultura
română, pe cea maghiară şi germană, culturi care sau influenţat reciproc în această zonă.
În mediul urban, municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighişoara concentrează o serie de
obiective turistice importante. Centrul istoric al municipiului reşedinţă de judeţ se remarcă, în
principal, prin edificii construite în stil secesionist (Palatul Culturii, care în 2013 îşi
aniversează 100 de ani de existenţă, Palatul Administrativ), baroc (Biblioteca Teleki), rococo
(Palatul Tholdalagi) şi neoromânesc modern (Clădirea Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş).
La toate acestea se adaugă Cetatea Medievală, aflată în fază de reabilitare, Biserica
Reformată, Catedrala Ortodoxă, Biserica Catolică şi Biserica din Lemn (ortodoxă).
Sighişoara este cel mai important obiectiv turistic antropic din judeţ, fiind inclus pe
lista monumentelor UNESCO. Municipiul Sighişoara concentrează 11 obiective cultural -
istorice, dintre care cel mai impresionant este Cetatea Medievală, din secolul XIV, care mai
păstrează 9 turnuri (din 14). În incinta cetăţii se află şi alte obiective, între care Biserica
Mănăstirii (sec. XIII), Biserica din Deal (sec. XIV-XV) şi Galeria de Lemn (1642).
În mediul rural există o serie de aşezări săteşti cu biserici fortificate. Saschiz este una
dintre ele, fiind înscris pe lista Patrimoniului Universal UNESCO. Bisericile fortificate se
regăsesc în număr mare într-un perimetru restrâns, majoritatea în partea de sud a judeţului.
Între cetăţile medievale din sudul Transilvaniei se remarcă Cetatea săsească cu biserică din
Comuna Vânători, satul Archita..
Activităţi:
- Reabilitarea şi revitalizarea cetăţilor medievale/săseşti
-Restaurarea castelelor, dezvoltarea peisagistică a grădinilor de castele şi introducerea
acestora în circuitul turistic
- Reabilitarea şi includerea în circuitul turistic a bisericilor fortificate săseşti
- Reabilitarea centrelor istorice
Judeţul Mureş este încă neexploatat de turiştii străini, care se arată interesaţi de natura
neatinsă din ţara noastră, de cultura vie tradiţională, de arhitectura şi tehnica populară.
Convieţuirea diferitelor etnii– români, maghiari, saşi, romi – cu obiceiurile şi tradiţiile
proprii, reprezintă un avantaj competitiv pentru judeţul Mureş. Potenţialul turistic existent
este însă insuficient pentru a reprezenta prin el însuşi o reală şi puternică atracţie turistică.
Turistului sosit în judeţul Mureş trebuie oferite pe parcursul sejurului alternative de petrecere
a timpului liber: pe lângă gastronomie şi spaţiul rural autentic, turistul are nevoie de o paletă
diversificată de oferte adaptate stilului de petrecere în mod activ a timpului liber.
Turismul este strâns legat de industriile creative şi culturale, întrucât festivalurile
folclorice, de film, de teatru, de muzică sau târgurile sunt de natură să atragă turişti. Câteva
exemple elocvente în acest sens sunt: Festivalul medieval de la Sighişoara,Festivalul
internaţional de scurt-metraj Alter-Native 21,Festivalul Internaţional de Chitară Clasică
Harmonia Cordis,Expoziţia Chinologică din TîrguMureş, etc.
În judeţul Mureş este nevoie de aplicarea unui marketing eficient pentru dezvoltarea
turismului de evenimente.
13
Activităţi:
a) dezvoltarea turismului în zonele rurale:
-modernizarea satelor, prin îmbunătăţirea infrastructurii de bază (apă,
canalizare, drumuri publice, căi de comunicaţie, etc.) şi asigurarea de servicii
publice de calitate
-recondiţionarea şi reamenajarea unor părţi din sate în vederea includerii în
circuitul touristic
-încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi artizanale, pentru a exploata şi pune
în valoare potenţialul turistic al artei şi al tradiţiei populare
b) dezvoltarea turismului în zonele urbane:
-Reabilitarea centrelor istorice ale municipiilor şi oraşelor
-Valorificarea patrimoniului cultural-istoric al localităţilor din mediul urban
c) dezvoltarea cicloturismului:
-crearea de piste ciclabile cu locuri de popas
-amenajarea unor trasee/rute/piste pentru biciclişti, care să conecteze
comunităţi rurale (şi urbane)
d) dezvoltarea turismului în zonele montane:
-crearea facilităţilor pentru practicarea sporturilor în aer liber: echitaţie, cross-
country ski, rafting, căţărare pe gheaţă, caiac, parapantă, mountain bike, etc
e) dezvoltarea turismului şi a infrastructurii în localităţi balneare sau cu potenţial balnear
nevalorificat:
-punerea în valoare a izvoarelor sărate şi a nămolului terapeutic din judeţul
Mureş,
-dezvoltarea infrastructurii de tratament/agrement în staţiunile balneare din
judeţ
-înfiinţarea infrastructurii de tratament/agrement în localităţile Balta Alunei
din Târnăveni, Ideciu Băi, Jabeniţa şi Sărmăşel.
f) dezvoltarea structurilor de agrement touristic:
- modernizarea şi reamenajarea spaţiilor publice,
-extinderea şi diversificarea bazelor de agrement,
-modernizarea infrastructurii sportive,
-înfiinţarea de zone de agrement/aquapark,
-amenajarea malurilor lacurilor şi râurilor pentru pescuitul de agrement şi
sportiv,
-punerea în valoare a liniilor de cale ferată cu ecartament îngust
g) dezvoltarea facilităţilor pentru practicarea sporturilor de iarnă:
-amenajarea pârtiilor de schi existente şi dezvoltarea de noi pârtii, cu
echipările aferente
-dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea patinajului de agrement
h) dezvoltarea industriilor creative şi culturale:
-aplicarea unui marketing eficient pentru dezvoltarea turismului de evenimente
-profesionalizarea resurselor umane din sectorul industriilor culturale pentru
organizarea de evenimente culturale de înaltă calitate
-coordonarea eficientă a evenimentelor culturale la nivelul judeţului
14
 Cap. 3. Analiza pietei hoteliere a judetului Mures
3.1. Oferta turistica
Forme de turism practicate in judetul Mures

Turism climateric
Turism cultural

Cetatea medievala Sighisoara Valea Muresului

Turism recreativ
Turism urban

Targu Mures Jazz and Blues Club Tg Mures

Turism rural

Turismul de
agrement

Voivodeni Complexul Weekend Tg Mures

Turism piscicol
Turism religios

Recea Campul cetatii

Turism balnear

Turism extrem

Lacul Ursu Sovata Aerodrom Ghindari

15
 Structuri de primire turistica in functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri
in judetul Mures, in perioada 2001-2014
Tipuri de Ani
Modificarile
structuri de
2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014
2014/2001
primire
turistica UM: Numar unit %
Total 89 91 94 96 104 119 120 121 107 123 142 214 235 273 184 206.7
Hoteluri 22 21 21 21 23 25 24 22 22 25 40 47 48 50 28 127.3
Hoteluri
pentru : : : : 2 2 2 2 : : : : : : x x
tineret
Hosteluri : : : : 1 1 1 1 3 3 4 5 5 5 x x
Hanuri si
: : : : : : : : : : : : : : x x
moteluri
Moteluri 8 8 7 7 10 7 6 6 5 5 8 14 15 16 8 100.0
Vile turistice 40 40 40 39 27 30 31 30 14 15 8 13 16 18 -22 -55.0
Cabane
1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 3 4 4 4 3 300.0
turistice
Bungalouri : : 1 1 1 1 1 1 1 1 1 12 12 12 x x
Sate de
: : : : : : : : : : : : : 1 x x
vacanta
Campinguri 5 5 5 4 4 4 4 3 2 3 3 3 4 4 -1 -20.0
Popasuri
: : : : 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 x x
turistice
Casute
1 1 : : : : : : : : : : 1 1 0 0.0
turistice
Tabere de
elevi si 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 -1 -25.0
prescolari
Pensiuni
8 9 13 14 21 27 29 32 39 47 47 81 95 100 92 1150.0
turistice
Pensiuni
: 2 2 5 9 17 17 19 15 17 23 30 30 57 x x
agroturistice
Sursa: Institutul Nationat de Statistica (INSSE)

In anul 2014, in judetul Mures existau 273 de unitati de primire turistica, iar in
perioada 2001-2014 nivelul acestora a crescut succesiv, adica au sporit cu 184 unitati
turistice, respectiv cu 206,7%. Cele mai mari cresteri s-au inregistrat la pensiunile turistice,
cu 92 unitati, respectiv cu 1150%.

16
 Evolutia unitatilor de cazare turistica in judetul
Mures in perioada 2001-2014
300
273
250
235
214
200

150 142
119 120 121 123
100 104 107
89 91 94 96

50

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Ierarhizarea ponderii a unitatilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe

tipuri de structuri (dupa numarul de unitati) in perioada 2000-2014 (%)
Tipuri de Ani
structuri de
2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014
primire
turistica UM: Numar
Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Hoteluri 24.7 23.1 22.3 21.9 22.1 21 20 18.2 20.6 20.3 28.2 23 20.4 18.3
Hoteluri
pentru x x x x 1.9 1.7 1.7 1.7 X x x x x x
tineret
Hosteluri x x x X 1 0.8 0.8 0.8 2.8 2.4 2.8 2.3 2.1 1.8
Hanuri si
x x x x x x x x x x x x x x
moteluri
Moteluri 9 8.8 7.5 7.3 9.6 5.9 5 5 4.7 4.1 5.6 6.5 6.4 5.9
Vile turistice 44.9 44 42.6 40.6 26 25.2 25.8 24.8 13.1 12.2 5.6 6.1 6.8 6.6
Cabane
1.1 1.1 1.1 1 1 0.8 0.8 0.8 1.9 2.4 2.1 1.9 1.7 1.5
turistice
Bungalouri x x 1.1 1 1 0.8 0.8 0.8 0.9 0.8 0.7 5.6 5.1 4.4
Sate de
x x x x x x x x x x x x x 0.4
vacanta
Campinguri 5.6 5.5 5.3 4.2 3.9 3.4 3.3 2.5 1.9 2.4 2.1 1.4 1.7 1.5
Popasuri
x x x x 1 0.8 0.8 0.8 0.9 0.8 0.7 0.9 0.9 0.7
turistice
Casute
1.1 1.1 x x x x x x x x x x 0.4 0.4
turistice
Tabere de 4.5 4.4 4.3 4.2 3.9 2.5 2.5 2.5 2.8 2.4 2.1 1.4 1.3 1.1

17
 elevi si
prescolari
Pensiuni
9 9.9 13.8 14.6 20.2 22.7 24.2 26.5 36.5 38.2 33.1 37.9 40.4 36.6
turistice
Pensiuni
x 2.2 2.1 5.2 8.7 14.3 14.2 15.7 14 13.8 16.2 14 12.8 20.9
agroturistice

Din tabelul de mai sus se observa ca, ponderea vilelor turistice in anul 2014 fata de
2001 a scazut dreastic de la 44.9% la 6.6% din total, iar ponderea pensiunilor turistice a
crescut semnificativ in anul 2014 fata de 2001 de la 9% la 36.6% din total , la fel si ponderea
pensiunilor agroturistice de la 2.2% la 20.9% din total.

Structura unitatilor de primire turistica cu functiuni de

cazare turistica pe tipuri de structuri (dupa numarul de
unitati) in perioada 2001-2014
100%

90%
Pensiuni agroturistice

80% Pensiuni turistice

Tabere de elevi si prescolari
70% Casute turistice
Popasuri turistice
60%
Campinguri

50% Sate de vacanta

Bungalouri
40% Cabane turistice
Vile turistice
30%
Moteluri

20% Hanuri si moteluri

Hosteluri
10%
Hoteluri pentru tineret
Hoteluri
0%

18
 Capacitatea de cazare existent si in functiune in judetul Mures
in perioada 2000-2014
Capacitatea de cazare Dinamica fata de 2000 (%)
Anii Existenta In functiune
existenta In functiune
(mii locuri) (locuri-zile)
2000 6979 1426,0 - -
2001 7482 1355,1 107.21 95.03
2002 7820 1120,5 112.05 78.58
2003 7188 1095,0 102.99 76.79
2004 7156 1184,5 102.54 83.06
2005 6201 1570,4 88.85 110.13
2006 6044 1696,4 86.60 118.96
2007 6138 1717,7 87.95 120.46
2008 6385 1680,8 91.49 117.87
2009 5854 1669,7 83.88 117.09
2010 6093 1770,2 87.30 124.14
2011 7692 2061,0 110.22 144.53
2012 9317 2558,9 133.50 179.45
2013 9840 2822,1 140.99 197.90
2014 10450 2885,1 149.73 202.32
Sursa: Directia judeteana de statistica Mures

Dinamica comparativa a capacitatii

existente si in functiune in 2001-2014
fata de 2000
250.00

200.00

150.00

100.00

50.00

0.00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

existenta in functiune

19
 Modificarile absolute si relative ale capacitatii de cazare
existenta in judetul Mures in perioada 2000-2014
Capacitatea Modificarile Indicii de Ritmul de
Ani existent absolute Dinamica (%) dinamica (%)
(mii locuri) Di/1 Di/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1
2000 6979 - - - - - -
2001 7482 503 503 107.21 107.21 7.21 7.21
2002 7820 841 338 112.05 104.52 12.05 4.52
2003 7188 209 -632 102.99 91.92 2.99 -8.08
2004 7156 177 -32 102.54 99.55 2.54 -0.45
2005 6201 -778 -955 88.85 86.65 -11.15 -13.35
2006 6044 -935 -157 86.60 97.47 -13.40 -2.53
2007 6138 -841 94 87.95 101.56 -12.05 1.56
2008 6385 -594 247 91.49 104.02 -8.51 4.02
2009 5854 -1125 -531 83.88 91.68 -16.12 -8.32
2010 6093 -886 239 87.30 104.08 -12.70 4.08
2011 7679 700 1586 110.03 126.03 10.03 26.03
2012 9317 2338 1638 133.50 121.33 33.50 21.33
2013 9840 2861 523 140.99 105.61 40.99 5.61
2014 10450 3471 610 149.73 106.20 49.73 6.20
TOTAL - 3471 - - - -
Sursa: Institutul National de Statistica (INSSE)

Din datele prezentate in tabelul de mai sus se poate observa ca din punct de vedere al
capacitatii existent de primire turistica, in perioada 2000-2014 nivelul acestora a crescut cu
3471mii de locuri, respective cu 49,73%.
In perioada analizata, cea mai mare crestere fata de anii anteriori s-a inregistrat in anul
2011 cu 1586 mii de locuri respective cu 26.03% si in anul 2012 cu 1638 mii de locuri
respectiv cu 21.33%. Cea mai mare descresteri fata de anii precedent s-a inregistrat in anul
2005 cu 955 de mii de locuri, respective cu 13.35%.

Pe ansamblu au rezultat urmatorii indicatori medii

Nivelul mediu al capacitatii existente
∑ 𝑦𝑡 110626
𝑦̅ = = = 7375 mii locuri/an
𝑛 15
Modificarea medie absoluta al capacitatii existente
𝑦 −𝑦 10450−6979
∆̅ = 𝑛 1 = = 248 mii locuri/an
𝑛−1 14
Indicele mediu de dinamica al capacitatii existente
𝑛−1 𝑦 15−1 10450 14
𝐼̅ = 𝑛
√𝑦 = √ = √1.4973 = 1,0292 sau 102,92%
1 6979

Ritmul mediu de dinamica al capacitatii existente

𝑅̅ = 𝐼 -̅ 100 = 102,92 – 100 = 2,92 %

20
 Pe ansamblul nivelul mediu al capacitatii existente in judetul Mures in ultimii 15 ani
a fost de 7375 mii locuri/an, cu o crestere medie absoluta de 248 mii locuri/an respective
2,92%.

Evolutia capacitatii existente in judetul

Mures in perioada 2000-2014
12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Cu ajutorul functiei de ajustare y = 6979*1.0292ti, obtiunuta prin metoda indicelui

mediu, putem estima nivelul locurilor de cazare pentru urmatorii cinci ani.

Estimarea capacitatii de cazare existent pentru perioada 2015-2019

Valori ajustate dupa
Ani ti functia
y = 6979*1.0292ti
2015 15 10747
2016 16 11061
2017 17 11384
2018 18 11716
2019 19 12058
In conditiile in care factorii de influenta in activitatea turistica vor mentine acelasi
ritm si in urmatorii cinci ani , atunci in anul 2019 in judetul Mures vor exista aproximativ
12058 mii de locuri de primire turistica.

21
 Modificarile absolute si relative ale capacitatii de cazare
in functiune in perioada 2000-2014
Capacitatea Modificarile Indicii de dinamica Ritmul de dinamica
Ani in absolute (%) (%)
functiune Di/1 Di/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1
2000 1426 x x x x x X
2001 1355 -71 -71 95.02 95.02 -4.98 -4.98
2002 1121 -305 -234 78.61 82.73 -21.39 -17.27
2003 1095 -331 -26 76.79 97.68 -23.21 -2.32
2004 1185 -241 90 83.10 108.22 -16.90 8.22
2005 1570 144 385 110.10 132.49 10.10 32.49
2006 1696 270 126 118.93 108.03 18.93 8.03
2007 1718 292 22 120.48 101.30 20.48 1.30
2008 1681 255 -37 117.88 97.85 17.88 -2.15
2009 1670 244 -11 117.11 99.35 17.11 -0.65
2010 1770 344 100 124.12 105.99 24.12 5.99
2011 2061 635 291 144.53 116.44 44.53 16.44
2012 2559 1133 498 179.45 124.16 79.45 24.16
2013 2822 1396 263 197.90 110.28 97.90 10.28
2014 2885 1459 63 202.31 102.23 102.31 2.23
Total 1459
Sursa: Institutul National de Statistica (INSS)

Din tabelul de mai sus putem observa ca numarul de locuri-zile acestora a crescut in
anul 2014 fata de 2000 cu 1459 mii locuri-zile. In perioada analizata cele mai mari descresteri
fata de anul anterior s-au inregistrat in anii 2005 si 2012 cu 32,49% respectiv 24,16% si cea
mai mare descresteri fata anul anterior in anul 2002 cu 234 locuri-zile respectiv cu 17,27%.
Pe ansamblu au rezultat urmatorii indicatori medii:
Nivelul mediu al capacitatii in functiune
∑ 𝑦𝑡 26614
𝑦̅ = = = 1774 mii locuri-zile/an
𝑛 15
Modificarea medie absoluta al capacitatii in functiune
𝑦 −𝑦 2885−1426
∆̅ = 𝑛 1 = = 104 mii locuri-zile/an
𝑛−1 14
Indicele mediu de dinamica al capacitatii in functiune
𝑛−1 𝑦 15−1 28850
𝐼̅ = 𝑛
√𝑦 = √ = 14√2,0231 = 1,0516 sau 105,16%
1 1426

Ritmul mediu de dinamica al capacitatii in functiune

𝑅̅ = 𝐼 -̅ 100 = 105,16 – 100 = 5,16 %

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare in functiune in judetul mures in

perioada 2000-2014 a fost de 1774 mii locuri-an cu o crestere medie absolura cu 104 mii
locuri/an respectiv o crestere relativa de 5,16%.

22
 Evolutia capacitatii turistice in functiune
in
judetul Mures in perioada 2000-2014
3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Pentru a estima capacitatea de cazare in functiune in urmatorii cinci ani, vom folosi functia de
ajustare y = 1426*1.0516ti , obtinuta prin metoda indicelui mediu.

Estimarea capacitatii de cazare in functiune pentru perioada 2015-2019

Valori ajustate dupa
Ani ti functia
y = 1426*1.0516ti
2015 15 3033
2016 16 3190
2017 17 3354
2018 18 3527
2019 19 3709

In conditiile in care factorii de influenta in activitatea turistica vor mentine acelasi

ritm si in urmatorii cinci ani , atunci in anul 2019 in judetul Mures capacitatea de cazare in
functiune va fi de 3709 mii de locuri-zile.

23
 Distributia structuri de primire si a locurilor de cazare din judetul Mures
dupa categoria de confort (2015)
Categoria de % din total % din total
Nr. unitati Nr. camere Nr. locuri
confort unitati de locuri
O stea 9 3.38 201 551 5.66
2 stele 95 35.71 1143 2843 29.23
3 stele 130 48.87 2064 4200 43.18
4 stele 29 10.90 1067 2006 20.62
5 stele 3 1.13 65 127 1.31
Total 266 100.00 4540 9727 100.00
Sursa: turism.gov.ro

Ponderea locurilor de cazare in

Ponderea unitatilor de cazare in
judetul Mures dupa categoria de
judetul Mures dupa categoria de
confort (2015)
confort (2015)
1%
6%
1%
11% 3% 21%
O stea O stea
36% 2 stele 29% 2 stele
3 stele 3 stele
49%
4 stele 4 stele
43%
5 stele 5 stele

Din tabelul de mai sus putem observa ca in anul 2015 din totalul unitatilor de cazare
dupa categoria de confort, cea mai mare pondere au unitatile de cazare incadrate in categoria
de 2 si 3 stele cu un numar de 95 respectiv 130 de unitati, reprezentand 35,71% respective
48,87% din totalul unitati, concentrand de 2843 respectiv 4200 de locuri, cea ce reprezinta o
pondere de 29,23% respective 43,18% din total de locuri existente in unitati de cazare
inregistrate in judetul Mures.

24
 Distributia structuri de primire turistica in judetul Mures si in judetele vecine
dupa categoria de confort
Categ Mures Harghita Cluj Brasov Alba Suceava Bistrita
de
confort unit % unit % unit % unit % unit % unit % unit %
1* 9 3 22 9 17 7 53 7 15 13 12 4 2 4
2* 95 36 101 40 60 24 171 22 40 35 78 26 22 39
3* 130 49 124 49 128 52 454 59 54 47 154 51 28 50
4* 29 11 4 2 35 14 90 12 5 4 55 18 3 5
5* 3 1 0 0 5 2 7 1 1 1 2 1 1 2
Total 266 100 251 100 245 100 775 100 115 100 301 100 56 100
Sursa: turism.gov.ro

Distributia structuri de primire turistica in judetul Mures

si in judetele vecine dupa categoria de confort
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Mures Harghita Cluj Brasov Alba Suceava Bistrita
5* 1 0 2 1 1 1 2
4* 11 2 14 12 4 18 5
3* 49 49 52 59 47 51 50
2* 36 40 24 22 35 26 39
1* 3 9 7 7 13 4 4

Din tabel putem observa ca in anul 2015, judetul Mures comparativ cu judetele vecine
distributia unitatilor de cazare dupa categoria de confort sunt identice sau asemanatoare. Din
totalul unitatilor de cazare dupa categorii de confort, cea mai mare pondere au unitatile
incadrate in categoria de 3 stele, reprezentand un procent intre 50-60%, urmate unitatile de 2
stele cu un procent intre 20-40%.

25
 Distributia unitatilor si locurilor de cazare la nivel de localitate in judetul Mures (2015)
Nr unitati % unitilor Nr de Nr de % locurile
Localitatea
de cazare din total camere locuri din total
Adrianu Mare 1 0.37 10 30 0.30
Albesti 2 0.74 58 95 0.96
Balauser 1 0.37 7 14 0.14
Campu Cetatii 2 0.74 36 98 1.00
Corunca 3 1.12 60 123 1.25
Cristesti 2 0.74 22 44 0.45
Danes 1 0.37 23 43 0.44
Eremitu 1 0.37 3 18 0.18
Ernei 2 0.74 18 36 0.37
Gaiesti 1 0.37 40 77 0.78
Ganesti 1 0.37 5 10 0.10
Gornesti 1 0.37 25 50 0.51
Iernut 1 0.37 3 6 0.06
Lapusna 3 1.12 19 38 0.39
Ludus 4 1.49 89 191 1.94
Lunca Bradului 1 0.37 9 22 0.22
Mihai Viteazu 1 0.37 9 18 0.18
Morareni 1 0.37 41 82 0.83
Murgesti 1 0.37 18 18 0.18
Nades 1 0.37 8 17 0.17
Peris 2 0.74 25 50 0.51
Petelea 1 0.37 10 23 0.23
Reghin 9 3.35 135 280 2.84
Salard 3 1.12 42 136 1.38
Sancraiu de Mures 1 0.37 20 36 0.37
Sangeorgiu de Mures 4 1.49 80 168 1.71
Sangeorgiu de Padure 2 0.74 11 24 0.24
Sarmasu 1 0.37 4 10 0.10
Saulia de Campie 2 0.74 17 93 0.94
Sighisoara 55 20.45 715 1489 15.12
Sovata 107 39.78 1714 3884 39.44
Targu Mures 43 15.99 1121 2180 22.14
Tarnaveni 3 1.12 45 90 0.91
Ungheni 5 1.86 177 354 3.60
Total 269 100 4619 9847 100
Sursa: turism.gov.ro
Din analiza de mai sus putem obserca ca cele mai dominante localitati din punct de
vedere al capacitatii de cazare ale judetului Mures sunt: Sovata, Sighisoara si Targu Mures,

26
care concentreaza impreuna 76,22% din unitatile de cazare ale judetului si 76,70% din
locurilor de cazare in anul 2015.
Intre cele trei centre urbane, cea mai ridicata capacitate de cazare are statiunea Sovata
caruia se inregistreaza 3884 locuri de cazare cee ace reprezinta o pondere de 39,44% din
totalul locurilor de cazare, grupate in 107 unitati de cazare reprezentand 39,78% din totalul
unitatilor de cazare.

Situatia unitatilor de cazare din Sovata

Capacitate
Tip structura cazare Nr. structuri Clasificare
(nr. Locuri)
3 2* 76
Cabana turistica
1 3* 22
1 1* 8
Camere de inchiriat 21 2* 273
4 3* 43
Camping 1 2* 113
1 1* 143
Casute Camping
2 2* 12
Hostel 1 2* 110
1 1* 100
3 2* 474
Hotel
5 3* 461
3 4* 550
2 2* 87
Motel
2 3* 56
13 2* 261
Pensiune turistic 18 3* 294
3 4* 82
Popas turistic 1 1* 182
1 1* 30
9 2* 180
Vila
9 3* 287
2 4* 40
Total 107 - 3384

27
 Distributia structurilor de cazare din Sovata
pe unitati de cazare
3% 1% 1% 4% Cabana turistica
1% Camere de inchiriat
Hotel
19% 24%
Motel
Pensiunea turistica

11% Vila

32% Popas turistic

Casute de tip camping
Hostel
4%
Camping

Cea mai mare pondere a locurilor de cazare regasindu-se in cadrul pensiunilor

turistice 31,78%, urmate de camera de inchiriat (24,30%) si vilele turistice (19,63%).

Structura unitatilor de cazare din Sovata,

pe categorii de confort
0% 5%

8%

o stea
2 stele
36%
3 stele
51%
4 stele
5 stele

In cea ce priveste structura unitatilor de cazare din Sovata, pe categorii de confort

putem observa ca in primul loc se afla unitatile de cazare incadrate in categoria de 2 stele
(51%) urmate de 3 stele (36%).

28
 Situatia unitatilor de cazare din Tirgu Mures
Capacitate
Tip structura cazare Nr. structuri Clasificare
(nr. Locuri)
1 2* 88
Hotel 10 3* 821
7 4* 770
2 2* 35
13 3* 276
Pensiunea turistica
8 4* 172
1 5* 12
Vila 1 3* 6
Total 43 - 2180
Sursa: turism.gov.ro

Statiunea Sovata ii urmeaza municipiul Targu Mures, care concentreaza 22,14% din
capacitatea de cazare a judetului Mures, reprezentand 2180 de locuri, grupare in 43 de unitati
de cazare cu o pondere de 15,99% din totalul unitatilor de cazare inregistrate in judetul
Mures.

Distributia unitatilor de cazare din Targu Mures, pe

tipuri de unitati

2%

42% Pensiune turistica

56%
Hotel
Vila

Din punct de vedere distributia unitatilor pe tipuri de unitati cea mai mare pondere se
inregistreaza Pensiunile turistice (56%), urmata unitatile hoteliere (42%).

29
 Structura unitatilor de cazare din Targu Mures pe
categorii de confort
2% 0% 7%

o stea
36%
2 stele
3 stele
55%
4 stele
5 stele

Din totalul celor 43 structuri de cazare, in ceea ce priveste categoria de confort a

acestora mai numeroase sunt cele cele de 3 stele (55%) si de 4 stele (36%).

Situatia unitatilor de cazare din Sighisoara

Capacitate
Tip structura cazare Nr. structuri Clasificare
(nr. Locuri)
Apartament de 1 2* 4
inchiriat 1 3* 14
Camere de inchiriat 3 3* 21
Camping 2 2* 202
1 2* 43
Hostel
1 3* 14
1 2* 23
5 3* 268
Hotel
4 4* 282
1 5* 101
Motel 1 3* 46
8 2* 92
24 3* 361
Pensiune turistic
1 4* 4
1 5* 14
Total 55 - 1489
Sursa: turism.gov.ro

O alta statiune dominanta este municipiul Sighisoara, care detineau un numar de 1489
locuri de cazare (15,12%), grupate in 55 unitati de cazare (20,45%).

30
 Distributia unitatilor de cazare din Sighisoara, pe
tipuri de unitati
4% 5% 3%
4%
Camere de inchiriat
Apartamente de inchiriat
20% Hostel
Hotel
62% Motel
Pensiune turistice
2%
Camping

Analiza distributiei unitatilor de cazare pe tipuri de unitati, releva faptul ca cea mai
mare pondere detine pensiunile turistice (62%), urmata unitatilor hoteliere (29%).

Structura unitatilor de cazare din Sighisoara pe

categorii de confort
4% 0%

9%
23%
o stea
2 stele
3 stele
4 stele
64% 5 stele

In ceea ce priveste structura unitatilor de cazare pe categorii de confort, cele mai

multe unitatile de cazare sunt de 3 stele (63%), in timp ce structurile de 2 stele detineau o
pondere de 24 %.

31
3.2 Cererea turistica

Nivelul si dinamica sosirilor, innoptarilor in judetul Mures

in perioada 2000-2014

Modificarea absoluta Dinamica fata de

Total Total
Ani fata de 2000 2000 (%)
sosiri innoptari

sosiri innoptari sosiri innoptari

2000 180262 459345 x x x x
2001 130466 402983 -49796 -56362 72.38 87.73
2002 115314 370794 -64948 -88551 63.97 80.72
2003 120376 347256 -59886 -112089 66.78 75.60
2004 139128 409124 -41134 -50221 77.18 89.07
2005 202994 516081 22732 56736 112.61 112.35
2006 238147 589817 57885 130472 132.11 128.40
2007 253454 635304 73192 175959 140.60 138.31
2008 231538 573015 51276 113670 128.45 124.75
2009 200312 538870 20050 79525 111.12 117.31
2010 202850 521610 22588 62265 112.53 113.56
2011 259121 580881 78859 121536 143.75 126.46
2012 353459 716212 173197 256867 196.08 155.92
2013 394834 771931 214572 312586 219.03 168.05
2014 410904 850281 230642 390936 227.95 185.11
Sursa: Institutul National de Statistica (INSS)

In perioda analizata, cele mai mari descresteri al sosirilor fata de anul 2000 s-au
inregistrat in anii 2002 si 2003 cu aproximativ 65 mii (36%) respectiv cu aproximativ 60 mii
de persoane (33%). Incepand de anul 2009 nivelul sosirilor s-au inregsitrat o tendinta de
crestere.
In ceea ce priveste nivelul innoptarilor in perioada analizata, putem observa ca cele
mai descresteri fata de anul 2000 s-au inregistrat in anul 2002cu aproximativ 89 mii zile
(19%) si in anul 2003 cu 112 mii zile (24%). Incepand de anul 2010 nivelul inoptarilor s-au
inregistrat o tendinta de crestere.

32
 Dinamica sosirilor si innoptarilor in perioada
250.00
2001-2014 fata de anul 2000
200.00

150.00

100.00

50.00
sosiri innoptari
0.00
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Analiza comparativa a sosirilor si innoptarilor in judetul mures in perioada 2000-2014

evidentieaza un trend asemanator.

Sosiri în principalele structuri de primire turistică

cu funcţiuni de cazare turistică in perioada 2010-2014
Anii Media Indice de
Luni 2010 2011 2012 2013 2014 sezonului sezonalitate
Jan 13896 12365 20253 21213 22992 18143.8 66.77
Febr 11586 12429 16747 22464 25596 17764.4 65.37
Mart 11519 15948 21760 24888 26354 20093.8 73.94
Apr 14598 16435 23216 29073 28181 22300.6 82.06
Mai 17385 20432 29392 33686 34649 27108.8 99.76
Iun 16747 25007 32644 38320 33509 29245.4 107.62
Iul 20802 29139 42009 46370 44661 36596.2 134.67
Aug 25944 37321 50303 56873 60101 46108.4 169.67
Sept 22592 26745 35717 29714 41911 31335.8 115.31
Oct 18071 22924 30192 32324 66278 33957.8 124.96
Noi 14530 18919 25317 25961 29147 22774.8 83.81
Dec 12753 19662 23579 21874 25464 20666.4 76.05
Total 200423 257326 351129 382760 438843 27174.6833 100.00
Sursa: Buletinul lunar de statistica

Din tabelul de mai sus putem observa ca sosirile de turisti in structuri de cazare in
functiune din judetul Mures in perioada 2010-2014 este sezoniera intrucat sezonul de varf
este luna august, iar sezonul slab este luna februarie.

33
 Evolutia sosirilor de turisti în principalele
structuri de primire turistică cu funcţiuni
de cazare turistică in perioada 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014

70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
ian febr mart apr mai iun iul aug sept oct noi dec

Sosirile, innoptarile , durata medie a sejurului si densitatea turistica

in judetul mures in perioada 2000-2014

Densitatea
Total Total Populatia Sejurul
Ani turistica (la
sosiri innoptari rezidenta mediu
100 pers.)

2000 180262 459345 601446 2.55 29.97

2001 130466 402983 601710 3.09 21.68
2002 115314 370794 588234 3.22 19.60
2003 120376 347256 587441 2.88 20.49
2004 139128 409124 585261 2.94 23.77
2005 202994 516081 583410 2.54 34.79
2006 238147 589817 584205 2.48 40.76
2007 253454 635304 582274 2.51 43.53
2008 231538 573015 581400 2.47 39.82
2009 200312 538870 581628 2.69 34.44
2010 202850 521610 580672 2.57 34.93
2011 259121 580881 579747 2.24 44.70
2012 353459 716212 550214 2.03 64.24
2013 394834 771931 549097 1.96 71.91
2014 410904 850281 547757 2.07 75.02
Sursa: Institutul National de Statistica (INSSE)

34
 Evolutia duratei medii a sejurului turistic in
judetul Mures in 2000-2014
3.50
3.22
3.00 3.09
2.88 2.94
2.69 2.57
2.50 2.55 2.54 2.48 2.51 2.47
2.24
2.00 2.03 1.96 2.07

1.50
1.00
0.50
0.00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Durata cea mai mare a sejurului in perioada analizata s-a inregistrat in anul 2002,
3.22 zile/turist. In anul 2013 durata medie a sejurului a fost de 1.96 zile/turist, cea mai mica
inregistrata in ultimii 15 ani.

Evolutia densitatii turistice in judetul mures

in 2000-2014
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Un alt indicatori importatnt in analiza cererii este densitatea turistica, care in perioada
analizata s-au inregistrat o tendinta de crestre.Factorii care influenteaza aceasta crestere este
cresterea numarului de turisti si a scaderii numarului populatiei rezidenta.

35
 Nivelul, structura si dinamica turistilor sositi dupa provenienta
in perioada 2000-2014
Dinamica fata de
Total Ponderea (%)
Ani Romani Straini 2000 (%)
sosiri
Romani Straini Romani Straini
2000 180262 158103 22159 87.71 12.29 x X
2001 130466 106120 24346 81.34 18.66 67.12 109.87
2002 115314 89990 25324 78.04 21.96 56.92 114.28
2003 120376 90345 30031 75.05 24.95 57.14 135.53
2004 139128 98946 40182 71.12 28.88 62.58 181.33
2005 202994 144660 58334 71.26 28.74 91.50 263.25
2006 238147 172860 65287 72.59 27.41 109.33 294.63
2007 253454 186841 66613 73.72 26.28 118.18 300.61
2008 231538 172690 58848 74.58 25.42 109.23 265.57
2009 200312 150085 50227 74.93 25.07 94.93 226.67
2010 202850 159757 43093 78.76 21.24 101.05 194.47
2011 259121 205321 53800 79.24 20.76 129.87 242.79
2012 353459 290318 63141 82.14 17.86 183.63 284.95
2013 394834 326848 67986 82.78 17.22 206.73 306.81
2014 410904 336964 73940 82.01 17.99 213.13 333.68
Sursa: Institutul National de Statistica (INSS)

Structura sosirilor dupa provenienta

turistilor in perioada 2000-2014
romani straini

100%

80%

60%

40%

20%

0%

Din analiza sosirilor dupa provenienta, se poate observa ca incepand de anul 2009,
nivelul turistilor atat romani cat si straini este in continua crestere.In perioada analizata putem
observa ca in 2014 fata de 2000 ritmul de crestere a turistilor straini (233,68%) este mult mai
mare decat ritmul de crestere a turistilor romani (113,13%)
36
 Cap.4 Analiza SWOT

4.1 Puncte tari

 Potenţial turistic ridicat pe tot parcursul anului datorat peisajului montan, tradiţiilor,
monumentelor arhitecturale şi istorice
 Traditii si obiceiuri culturale variate
 Existența pe teritoriul județului a două orașe cu potential turistic ridicat – Sighișoara
și Sovata- recunoscute și pe plan international
 Densitate mare de potențial balneoclimateric care oferă tratament pentru toate tipurile
de afecţiuni
 Existenţa a 14 arii protejate - parc naţional, parcuri naturale, monumente ale naturii şi
rezervaţii
 Capacitate turistică şi bază materială semnificativă – structuri de cazare, facilităţi de
agrement
 Principalele domenii de interes sunt: turismul verde (montan şi rural), turismul
balnear, turismul cultural şi turismul religios
 Existenţa unor trasee turistice tematice care să valorifice potenţialul natural/antropic

4.2 Puncte slabe

 Valorificarea insuficientă a resurselor turistice din judeţ
 Varietetea scăzută a serviciilor în domeniul turistic
 Numeroase obiective turistice istorice, degradate
 Durată redusă a şederii turiştilor
 Indicele de utilizare a capacităţilor turistice aflate în funcţiune este scăzut
 Tehnologia informaţiei şi comunicării insuficient dezvoltată în unele zone rurale
(lipsă semnal telefonie mobilă; lipsă conexiune broadband)
 Reţeaua unităţilor de practicare a agroturismului insuficient dezvoltată
 Infrastructura de acces spre unele zone cu potenţial turistic este deficitară

4.3 Oportunitati
 Elaborarea şi punerea în aplicare a unui plan de acţiune pentru valorificarea
potenţialului turistic al judeţului Mureş, care să fie corealtă cu oferta turistică a
judeţelor învecinate
 Creşterea gradului de valorificare a potenţialului turistic al judeţului poate să
impulsioneze dezvoltarea economiei
 Pentru multe localităţi turismul poate deveni principala sursă de venit, asigurând un
număr semnificativ de locuri de muncă
 Infiintarea centrele de agrement, de exemplu: aquaparc, parc de distractie
 Dezvoltarea infrastructurii
 Inbunatatirea serviciilor turistice
 Dezvoltarea si inbunatatirea gastronomiei traditionale

37
  modernizarea structurilor învechite de primire turistică şi creşterea confortului
acestora (asigurarea unor variante de recreere: saună, piscină, parc, grădină, etc.)
 amenajarea de campinguri/sate de vacanţă pe lângă drumurile de importanţă turistică
(Valea Mureşului, pe raza comunei Răstoliţa; pe Valea Gurghiului, la Lăpuşna, pa
malul pârâului Niraj – Miercurea Nirajului; pe raza comunei Zau de Câmpie, în zona
lacurilor)
 înfiinţarea, modernizarea punctelor/centrelor de informare turistică în zonele cu
potenţial turistic ridicat
 elaborarea unor pliante, hărţi turistice, CD-uri, materiale promoţionale privind
turismul în judeţul Mureş
 crearea unui portal e-turism al judeţului

4.4 Amenintari
 Infrastructura de acces şi tehnicoedilitară slab dezvoltate pot limita dezvoltarea
turismului
 Criza economică prelungită poate avea un impact negativ asupra fluxului turistic către
judeţul Mureş

Cap 5. Factori care influenteaza dezvoltarea pietei hoteliere in judetul

Mures

Factori pozitivi Factori negativi

 Cresterea sosirile si innoptarile  Scaderea durata medie a sejurului
 Cresterea salariul minim pe economie  Fonduri scazute pentru dezvoltarea
 Cresterea calitatea serviciilor de structurilor de primire
cazare
 Diversitatea si complexitatea
serviciilor de cazare
 Cresterea capacitatii de cazare in
judetul Mures

38
 Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Mure%C8%99
 http://statistici.insse.ro/shop
 http://www.mures.insse.ro/
 http://www.cjmures.ro/
 http://turism.gov.ro/
 Anuarul Statistic al Romaniei
 Breviarul turistic

39