Draft Disertatie CAEIP - Deca Andrei 2018

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE BUCURESTI
Programul de studii: CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A

INSITUTIILOR PUBLICE
LUCRARE DE DISERTATIE
Coordonator stiintific:
Conf. univ. dr. Lucian Dorel Ilincuţă
Absolvent:
Deca Andrei Octavian
BUCURESTI
2018
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE BUCURESTI
Programul de studii: CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A

INSITUTIILOR PUBLICE
CERCETARI PRIVIND CONTABILITATEA SI

FISCALITATEA RELATIILOR COMERCIALE
INTRACOMUNITARE
Coordonator stiintific:
Conf. univ. dr. Lucian Dorel Ilincuţă
Absolvent:
Deca Andrei Octavian
BUCURESTI
2018
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………….... 1
CAPITOLUL I . DEFINITII SI DELIMITARI PRIVIND CONTABILITATEA SI

FISCALITATEA COMERTULUI INTRACOMUNITAR ......................................... 3
1.1. ASPECTE GENERALE SPECIFICE COMERTULUI INTRACOMUNITAR ...... 3
1.2. ASPECTE FISCALE SI CONTABILE PRIVIND ACHIZITIILE
INTRACOMUNITARE ................................................................................................. 5
1.3. ASPECTE FISCALE SI CONTABILE PRIVIND LIVRARILE
INTRACOMUNITARE............................................................................................... 18
CAPITOLUL II. ELEMENTE PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA SI

FISCALITATEA COMERTULUI INTRACOMUNITAR
2.1. OPERATII PRIVIND VANZARILE LA DISTANTA ........................................... 25
2.2. ACHIZITIILE SI LIVRARILE INTRACOMUNITARE DE PRODUSE

ACCIZABILE .................................................................................................................... 33
2.3. COMERTUL INTRACOMUNITAR DE SERVICII .............................................. 36

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND COMERTUL INTRACOMUNITAR
LA SOCIETATEA SC BARBONE DISTRIBUTIONE SRL
3.1. PREZENTAREA SOCIETATII .............................................................................. 44
3.2 OPERATII INTRACOMUNITARE ........................................................................ 44
3.3 DESCRIEREA PROGRAMULUI DE CONTABILITATE
SAGA C SOFTWARE ....................................................................................................... 51
CONCLUZII SI PROPUNERI ....................................................................................... 57
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 61
INTRODUCERE
Aderarea României la Uniunea Europeană a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia

comunitară, modificări semnificative înregistrânduse în domeniul fiscal, în special referitoare la
taxa pe valoarea adăugată. Pentru a stabili care este persoana obligată la plata taxei pe valoarea
adăugată, aferentă tranzacţiilor comerciale intracomunitare, trebuie să clarificăm mai întâi
aspectele de ordin fiscal privind respectivele operaţii.
Având în vedere complexitatea tranzacţiilor comerciale intracomunitare şi implicit a fiscalităţii

acestora, în cele ce urmează vom aborda comerţul intracomunitar cu bunuri, făcând referire la
tratamentele fiscale specifice livrărilor şi achiziţiilor intracomunitare de bunuri.
Pentru aceasta vom lua în considerare mai multe situaţii concrete care intervin în relaţiile
comerciale dintre statele membre ale Uniunii Europene, exemple care ne vor permite să
desprindem o serie de concluzii referitoare la aspectele de ordin fiscal apărute în relaţiile
comerciale intracomunitare.
Desfiinţarea barierelor vamale dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene şi-a pus
amprenta asupra tranzacţiilor comerciale internaţionale care, de la 1 ianuarie 2007, nu mai
cuprind operaţiile desfăşurate în spaţiul comunitar.
Astfel, au dispărut noţiunile de export şi import, în relaţia dintre statele membre, acestea fiind
înlocuite de noţiuni noi precum achiziţia intracomunitară (în locul importului) şi livrareai
ntracomunitară (în locul exportului).
Pentru a stabili care este persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, aferentă
tranzacţiilor comerciale intracomunitare, trebuie să clarificăm mai întâi aspectele de ordin fiscal
privind respectivele operaţii. În acest sens, vom lua în considerare mai multe situaţii concrete
care intervin în relaţiile comerciale dintre statele membre ale Uniunii Europene, exemple care ne
vor permite să desprindem o serie de concluzii referitoare la aspectele de ordin fiscal apărute în
relaţiile comerciale intracomunitare.
Astfel, în contextul profundelor transformări economico-financiare, care au loc atât la nivel

naţional, dar mai ales global, este tot mai evidentă necesitatea şi oportunitatea implicării tot mai
accentuate a informaţiilor contabile în procesul managerial, în condiţiile creşterii credibilităţii şi
relevanţei acestora în percepţia diferitelor categorii de utilizatori.
Dacă ţinem seama că, de la impunerea ei ca tehnică distinctă, contabilitatea s-a plasat
constant într-o relaţie de interdependenţă cu mediul economic, social şi cultural, putem aprecia că
multitudinea schimbărilor economice, financiare şi juridice care se manifestă, la nivelul pieţelor
internaţionale, în mod cu totul aparte în ultimele decenii, au reprezentat şi încă reprezintă
provocări constante pentru îmbunătăţirea calităţii şi implicării informaţiei contabile
în procesul gestionării permanente a tuturor activităţilor şi tranzacţiilor comerciale care se
preconizează a avea loc la nivel macro şi microeconomic.
1
Constatăm, de fapt, că globalizarea pieţelor, internaţionalizarea şi mondializarea într-un
trend ascendent al economiilor naţionale, explozia informaţională, amplificarea concurenţei, şi,
nu numai, au exercitat o importantă influenţă asupra mediului de afaceri şi, implicit, asupra
tuturor domeniilor de activitate şi a entităţilor prin care acestea se realizează, tranzacţiile
comerciale constituind, de cele mai multe ori, forma exclusivă de internaţionalizare, mai ales în
cazul firmelor mici şi mijlocii.
Privind din această perspectivă, apreciem că informaţia contabilă, care se obţine în

condiţiile unui referenţial global, trebuie să se adapteze, la rândul său, schimbărilor amintite, iar
instrumentele şi procedurile specifice acesteia trebuie să faciliteze fundamentarea deciziilor
economice şi gestionarea riscurilor, în cunoştinţă de cauză, astfel încât tranzacţiile care se
realizează să asigure obţinerea efectelor preconizate.
În acest context, am considerat că un demers de cercetare, care să vizeze informaţia
contabilă şi gestiunea tranzacţiilor de comerţ exterior, cu abordarea în precedent a aspectelor de
natură fiscală, care influenţează modelele contabile specifice acestor operaţii, este nu numai unul
folositor, dar şi, sperăm, binevenit, atât în rândul teoreticienilor, cât şi al practicienilor, având în
vedere tratarea oarecum limitată a acestui domeniu.
Astfel, în vederea atingerii scopului propus, cercetarea ştiinţifică pe care urmează să o

efectuăm va fi orientată, iniţial, către dezbaterile de natură teoretică, în special cele conceptuale
şi metodologice, specifice temei abordate, pentru ca ulterior, intervenţia ştiinţifică să poată oferi
posibilitatea identificării unor soluţii practice care să ţintească îmbunătăţirea metodologiei
contabile şi fiscale aferente gestiunii tranzacţiilor de comerţ exterior.
2
CAPITOLUL I.
DEFINITII SI DELIMITARI PRIVIND CONTABILITATEA SI FISCALITATEA

COMERTULUI INTRACOMUNITAR
1.1. ASPECTE GENERALE SPECIFICE COMERTULUI INTRACOMUNITAR
Odată cu integrarea României în structurile europene, au apărut unele modificări

legislative în ceea ce priveste comertul cu statele membre U.E. Astfel, în ceea ce priveste
importurile cu statele U.E., acestea au căpătat o nouă denumire respectiv cea de achizitii
intracomunitare. Operatiunile în cauză se referă atât la mărfurile care au caracter originar
comunitar (adică cele care au fost produse într-un stat membru U.E) cât si la acelea care au fost
produse într-un stat tert (ex. S.U.A, Japonia), dar au fost puse în liberă circulatie în U.E., moment
în care au fost achitate taxele vamale si au dobândit caracter comunitar. De asemenea, exporturile
către statele membre au fost înlocuite de asa-numitele livrări intracomunitare.
Pe lângă acestea si-au mai schimbat denumirea regimurile vamale suspensive (opera tiuni
de perfectionare activă/pasivă, admitere temporară), care s-au transformat în non-transfer în
statul membru de origine, notiunea de regim vamal suspensiv păstrându-se în raport cu tări terte
care nu apartin Uniunii Europene.
Astfel, problematica comertului intracomunitar, dar si cea a taxei pe valoare adăugată

aferentă tranzactiilor externe cu tările apartinând U.E. si a celei aferente transportului
international de bunuri au atins un grad destul de ridicat de complexitate.
3
Uniunea Europeană Stat din
afara U.E.
Alt stat membru
al U.E.
Export
Livrare Achizi ie
Intracomunitară
Import
România
Figura nr. 1.1. Structura comertului exterior românesc în contextul integrării în U.E.
Schimbările intervenite în plan fiscal au fost reprezentate si de introducerea unor

concepte relativ noi, pe care le vom enumera în continuare:
- transferul de bunuri;
- nontransferurile - cu tranzactie si nontransferurile - fără tranzactie;
- transportul --intracomunitar de bunuri;
- prestările de servicii intracomunitare;
- vânzarea la distantă;
- livrarea către sine/prestarea catre sine;
- operatiunile triunghiulare;
- achizitia de mijloace de transport noi;.
Livrările intracomunitare sunt scutite de TVA cu drept de deducere, exact ca si în cazul

exporturilor. Prin urmare, nu se înregistrează TVA aferentă vânzărilor în alte state membre, dar
TVA deductibilă înregistrată la achizitia bunurilor vândute poate fi dedusă.
Asadar, operatiunea de livrare intracomunitară este scutită cu drept de deducere, dacă

sunt îndeplinite simultan următoarele două conditii:
se face dovada transportului (chiar dacă este efectuat de beneficiar);
clientul transmite furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, cod
valabil în alt stat membru, decât cel în care a început transportul.
Achizitiile intracomunitare nu sunt scutite de TVA, agentul economic care efectuează o

astfel de operatiune fiind obligat să înregistreze atât TVA deductibilă, cât si pe cea colectată.
Această procedură poartă denumirea de taxare inversă sau autotaxare a TVA.
4
1.2. ASPECTE FISCALE SI CONTABILE PRIVIND ACHIZITIILE
INTRACOMUNITARE
Conform Codului fiscal, se consideră achizitie intracomunitară de bunuri obtinerea

dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate
la destinatia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă
persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de
plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.
1.2.1. Aspecte fiscale privind operatiunile de achizitii intracomunitare
Operatiunile de achizitii intracomunitare sunt, conform articolului 126, alin. (3) din Codul
Fiscal, operatiuni impozabile în România, din punct de vedere al taxei, în următoarele cazuri:
a) o achizitie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse
accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce actionează ca atare sau de o persoană
juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de derogarea prevăzută la aliniatul (4) (art.126) din
Codul Fiscal, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o
persoană impozabilă ce actionează ca atare si care nu este considerată întreprindere mică în
statul său membru, si căreia nu i se aplică prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la
livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 132 alin. (2) cu
privire la vânzările la distantă;
b) o achizitie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
c) o achizitie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care
actionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.
Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile
în România achizitiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele conditii (art. 126,
aliniatul (4) Cod Fiscal):
a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau
prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
b) valoarea totala a acestor achizi ii intracomunitare nu depăseste pe parcursul anului

calendaristic curent sau nu a depăsit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000
euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.
Plafonul pentru achizi ii intracomunitare este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa
pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau se
transportă bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi
sau bunuri supuse accizelor (art. 126 (5) Cod Fiscal).
5
Nu sunt considerate operatiuni impozabile în România (art. 126 alin. (8) Cod Fiscal)
următoarele:
a) achizitiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită conform
art. 143 alin. (1) lit. h) – m) Cod Fiscal;
b) achizitia intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operatiuni triunghiulare

de o persoană impozabilă, denumită cumpărător-revânzător, care este înregistrată în scopuri de
TVA în alt stat membru, dar nu este stabilită în România, în cazul în care sunt îndeplinite
cumulativ următoarele conditii:
• achizitia să fie efectuată în vederea realizării unei livrări ulterioare a acestor bunuri pe
teritoriul României, de către cumpărătorul revânzător, persoană impozabilă, care nu este
stabilită in România;
• bunurile achizitionate de cumpărătorul revânzător să fie transportate de furnizor sau de

cumpărătorul revânzător ori de altă persoană, în contul unuia din acestia, direct dintr-un
stat membru, altul decât cel în care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de
TVA, către beneficiarul livrării ulterioare efectuate în România;
• beneficiarul livrării ulterioare sa fie o persoană impozabilă sau o persoană juridică
neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 sau 153;
• beneficiarul livrării ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuată de
persoana impozabilă care nu este stabilită în România;
c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colectie si

antichităti, atunci când vânzătorul este o persoană impozabilă revânzătoare, care actionează în
această calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform
regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, în sensul art. 26 (a) din Directiva a
6-a, sau vânzătorul este organizator de vânzări prin licitatie publică, care actionează în această
calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru furnizor, conform regimului special, în
sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;
d) achizitia intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim
vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se încheie
aceste regimuri sau această procedură pentru respectivele bunuri ( pentru a se evita dubla
impunere, atât ca achizitie intracomunitară cât si ca import).
1.2.1.1. Locul achizitiilor intracomunitare de bunuri
Regula generală prevede că locul achizitiei intracomunitare de bunuri este în statul

membru pe teritoriul căruia se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau
transportul bunurilor.
6
Exceptia de la această regulă prevede că, dacă un cumpărător îi comunică furnizorului
său un cod de înregistrare în scopuri de TVA emis de un alt stat membru, decât cel pe teritoriul
căruia are loc achizitia intracomunitară, locul achizitiei intracomunitare se consideră a fi atât
statul a cărui autoritate a emis codul de înregistrare, cât si statul în care se încheie expedierea sau
transportul bunurilor.
În această situatie este aplicat regimul de taxare asa-numit retea de sigurantă, conform
căruia achizitia intracomunitară este taxată în ambele state membre în care este implicat
cumpărătorul, acesta având posibilitatea să solicite restituirea taxei achitată în statul membru
care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA, dacă face dovada că a achitat taxa
aferentă operatiunii de achizitie intracomunitară în cauză si în statul membru pe teritoriul căruia
s-a încheiat expedierea sau transportul bunurilor.
Este important să mentionăm aici că, pentru o firmă din România, dacă achizitia
intracomunitară a fost supusă TVA si în România - statul membru în care se încheie transportul
dar si în statul membru care a comunicat un număr de TVA, baza de impozitare se reduce
corespunzător în România.
Reducerea bazei de impozitare reprezintă echivalentul unei restituiri de taxă care se

solutionează astfel:
- completarea în decontul de TVA a bazei de impozitare a achizitiei intracomunitare si a

taxei aferente cu semnul minus, dacă persoana este înregistrată normal în scopuri de
TVA;
- restituirea efectivă a taxei, doar pentru efectuarea unei achizitii intracomunitare, dacă
persoana este înregistrată în scopuri de TVA doar pentru astfel de operatiuni.
Pentru o mai bună întelegere, prezentăm în cele ce urmează două exemple în cadrul
cărora vom evidentia o serie de situatii posibile generate de teritorialitatea achizitiei
intracomunitare:
Cazul 1
Polonia (X) România (Y)
Locul începerii transportului Locul achizitiei:

locul încheierii transportului
Figura nr. 1.2. Achizitie intracomunitară (a)
În exemplu de fată se consideră că firma X este de origine poloneza, iar Y de origine

română. România realizează astfel o achizitie intracomunitară de bunuri, locul livrării si a
începerii transportului fiind Polonia. Locul achizitiei intracomunitare de bunuri este România,
întrucât, conform articolului 132¹ alin.(1) din Codul Fiscal, locul achizitiei intracomunitare este
locul în care se găsesc bunurile în momentul în care se încheie transportul.
7
Cazul 2
Polonia (X) Grecia (Z)
Locul începerii transportului Locul achizitiei:

L1 – locul încheierii transportului (Grecia)
L2 – statul care a emis codul de TVA (România)
Figura nr.1.3. Achizi ie intracomunitară (b)
În exemplul de mai sus Z, persoana de origine română, îi comunică lui X codul său de
TVA emis în România, nefiind încă înregistrat în Grecia, achizi ia intracomunitară fiind astfel
supusă TVA atât în Grecia, ca loc în care se încheie transportul, cât si în România, ca stat
membru care a comunicat codul de TVA. Dar, conform Codului fiscal, urmează ca, în România,
baza de impozitare să fie redusă în mod corespunzător.
1.2.1.2. Alte aspecte fiscale privind achizitiile intracomunitare
În ceea ce priveste taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor de achizitii

intracomunitare, trebuie luate în discutie o serie de particularităti în ceea ce priveste
exigibilitatea acesteia, baza de impozitare si modalitatea de taxare, scutirile acordate, persoana
obligată la plata taxei, faptul generator pentru acest gen de tranzactii etc.
I. Exigibilitatea pentru TVA aferentă achizitiilor intracomunitare intervine la data

emiterii facturii (pentru întreaga valoare) pentru bunurile livrate către persoana ce efectuează
achizitia, dar nu mai târziu de a cincisprezecea zi a lunii următoare faptului generator de taxă.
Acesta din urmă apare la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri
similare, în statul membru în care se face achizi ia.
II. Baza de impozitare si taxarea TVA pentru achizitiile intracomunitare

Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 130 alin. (1) din Codul Fiscal,
baza de impozitare se stabileste pe baza acelorasi elemente utilizate conform art. 137 alin.
(1) pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorasi bunuri în interiorul tării. În
cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, conform art. 130 alin. (2) lit. a), baza de
impozitare se determină în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c).
Art. 137.alin. (1) Cod Fiscal: Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită,
pentru livrări de bunuri si prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinută sau
care urmează a fi obtinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau
a unui tert , inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.
Art. 137. alin.(1) lit. c) Cod Fiscal: Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, pentru
achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata si prevăzute la art. 130 alin. (2), este
constituită din: pretul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare, ori, în
absenta unor astfel de preturi de cumpărare,
8
Baza de impozitare cuprinde si accizele plătite sau datorate în alt stat membru decât
România de persoana care efectuează achizitia intracomunitară, pentru bunurile achizitionate.
Prin exceptie, în cazul în care accizele sunt rambursate persoanei care efectuează achizitia
intracomunitară, valoarea achizitiei intracomunitare efectuate în România se reduce
corespunzător.
III.Scutiri pentru achizitiile intracomunitare de bunuri

Sunt scutite de taxă, conform art. 142 alin.(1) din Codul Fiscal următoarele:
a) achizitia intracomunitară de bunuri a cărei livrare în România este în orice situatie scutită de
taxă în interiorul tării;
b) achizitia intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situatie scutit de
taxă, conform prezentului articol;
c) achizitia intracomunitară de bunuri pentru care, în conformitate cu art. 145 alin. (2) lit. b) - d)
din Codul Fiscal, persoana care cumpără bunurile în orice situatie ar avea dreptul la rambursarea
integrală a taxei care s-ar datora, daca respectiva achizitie nu ar fi scutită.
d) achizitiile intracomunitare de bunuri pentru care se intentionează plasarea, sau pe perioada

plasării în regim vamal suspensiv.
IV. Persoana obligată la plata taxei pentru achizitiile intracomunitare de bunuri

Plata taxei pentru o achizitie intracomunitară va fi întotdeauna obligatia persoanei care
efectuează achizitia.
Clientul, persoană română înregistrată în scopuri de TVA, va calcula si va înregistra

TVA aplicând mecanismul taxării inverse. Persoana înregistrată este obligată să comunice
furnizorului codul de înregistrare si să depună decontul special de TVA (formularul 301). Prin
urmare, persoana română va înscrie TVA aferentă achizitiei intracomunitare, atât ca TVA
colectată, dar si ca TVA deductibilă, în acelasi decont. Nu se va efectua astfel o plată efectivă de
TVA către organele fiscale.
În cazuri speciale, mai exact atunci când factura nu a fost emisă de furnizor până în data
de 15 a lunii următoare faptului generator de taxă, se întocmeste o autofactură de către
cumpărător.
Persoanele care efectuează achizitia au si obligatia întocmirii declaratiei recapitulative
pentru achizi iile intracomunitare (formularul 390).
Clientul, persoană neplătitoare de TVA, beneficiază de scutire de la plata TVA pentru

achizitii intracomunitare ce nu depăsesc 10.000 euro.
Pretul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe,
baza de impozitare se stabileste conform procedurii stabilite prin norme.
9
În ceea ce priveste cursul de schimb valutar utilizat, mentionăm că pentru determinarea
valorii în lei a TVA aferentă achizitiilor intracomunitare, se va utiliza cursul de schimb
comunicat de B.N.R. sau cursul de schimb al băncii prin care se efectuează decontările din data:
a) emiterii facturii externe, dacă factura a fost emisă până cel târziu în 15 ale lunii următoare
producerii faptului generator (de regula, livrarea) sau
b) emiterii autofacturii, adică data de 15 ale lunii următoare lunii în care a intervenit faptul
generator, în situa ia în care partenerul intracomunitar nu a emis factura până la acea dată.
De asemenea, tot ca reguli de bază amintim următoarele aspecte:
- pentru mijloacele de transport noi si produsele accizabile, întotdeauna se plăteste TVA la
achizitie;
- pentru bunurile second-hand pentru care s-a aplicat regimul special, operatia de achizitie
este operatie neimpozabilă; de asemenea, achizitiile de la persoane neplătitoare de TVA
sunt scutite.
V. Faptul generator pentru achizitiile intracomunitare
Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei iar exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine
îndreptătită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă
plata acestei taxe poate fi amânată. Exigibilitatea plătii taxei reprezintă data la care o persoană
are obligatia de a plăti taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin.(1). Această
dată determină si momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei
(art. 134 Cod Fiscal).
Faptul generator al achizitiilor intracomunitare intervine la data la care ar interveni faptul

generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achizitia. (art. 135
(1) Cod Fiscal). Taxa devine exigibilă în cea de-a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în
care a intervenit faptul generator. Prin exceptie, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii
facturii prevăzute în legislatia altui stat membru la articolul echivalent articolului 155 alin. (1),
dacă aceasta este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit
faptul generator.
1.2.1.3. Achizitii intracomunitare efectuate de persoane din Grupul celor 3
Persoanele care fac parte din Grupul celor 3 nu datorează TVA în România pentru
operatiunile de achizitii intracomunitare realizate, în măsura în care sunt îndeplinite următoarele
conditii:
10
- suma totală a achizitiilor intracomunitare efectuate în anul curent sau precedent nu
depăseste echivalentul în lei al plafonului valabil pentru achizitii intracomunitare – 10.000
euro;
- nu s-a manifestat optiunea pentru taxarea achizitiilor intracomunitare realizate de acestia
în România.
Depăsirea plafonului de 10.000 euro pentru achizitiile intracomunitare trebuie comunicată

organului fiscal competent, persoana în cauză fiind obligată să solicite înregistrarea în scopuri de
TVA.
Dacă plafonul este depăsit în cursul anului, persoana este obligată la plata taxei în
România, pentru valoarea integrală a achizitiei care a dus la depăsirea plafonului, dar si pentru
toate achizitiile sale intracomunitare ce vor urma, din anul în care a depăsit plafonul si din anul
următor.
Dacă plafonul este depăsit si în anul următor, în cel de-al doilea an, persoana va plati
TVA si pentru achizitiile intracomunitare efectuate în cel de-al treilea an.
Dacă o persoană din Grupul celor 3 optează pentru taxarea operatiilor de achizitii
intracomunitare în România, obligatia de plată intervine odată cu manifestarea optiunii si se
mentine pentru următorii doi ani calendaristici, ulteriori celui în care s-a exercitat optiunea de
taxare (si pentru al doilea, respectiv al treilea an). Obligatia de plată a taxei va înceta din al
patrulea an, dacă în cel de-al treilea nu s-a mai depăsit plafonul pentru achizitii intracomunitare.
Obligatiile ce trebuie respectate de către persoanele din Grupul celor 3/4:
- informarea autorită ilor fiscale de depăsirea plafonului; -

- solicitarea înregistrării pentru scopuri de TVA;
- tinerea evidentei achizitiilor intracomunitare efectuate, depunerea declaratiei

recapitulative trimestrială pentru achizitiile intracomunitare efectuate;
- transmiterea decontului special de TVA pentru luna în care a efectuat achizitii

intracomunitare si în perioada în care taxa devine exigibilă pentru aceste achizitii (numai
daca s-au efectuat achizitii intracomunitare);
- plata TVA datorată pentru aceste achizitii intracomunitare cel târziu până la data de 25 a
lunii următoare celei în care taxa devine exigibilă;
- comunică propriul cod de TVA furnizorilor săi din alte state membre ale UE pentru
perioada în care are obligatia de a plăti TVA românesc pentru achizitiile intracomunitare.
11
1.2.2. Aspecte fiscale privind operatiunile asimilate si operatiunile neasimilate
achizitiilor intracomunitare
Utilizarea în România de către o persoană impozabilă, în scopul desfăsurării activitătii

sale economice, a bunurilor transportate de aceasta sau în numele acesteia din alt stat membru pe
al cărui teritoriu aceste bunuri au fost produse, extrase, cumpărate, dobândite sau importate de
aceasta în scopul desfăsurării activitătii sale economice, în situatia în care transportul acestor
bunuri, dacă ar fi efectuat din România în alt stat membru, ar fi considerat transfer de bunuri 137
în alt stat membru, va fi considerată o achizitie intracomunitară cu plata. (Art. 130¹ (2) (a)
Cod Fiscal).
Alte operatiuni asimilate achizitiilor intracomunitare de bunuri sunt:
• preluarea de către fortele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil
din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a
Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, si la a căror achizitie nu
s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situa ia în care importul
bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 alin.(1) lit. g);
• achizitia intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar

fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată138;
• achizitionarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea
persoană în Comunitate si transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a
efectuat importul. Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în
România pentru importul bunurilor, dacă dovedeste că achizitia sa intracomunitară a fost supusă
taxei în statul membru de import.
1.2.2.1. Aspecte fiscale privind operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare
Pentru operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare de bunuri, toate regulile legate de

achizitiile intracomunitare se aplică „mutatis mutandis” (schimbând ceea ce este de schimbat),
inclusiv obligatiile legale (declaratia recapitulativă de livrare de bunuri scutită de TVA din statul
membru de plecare si declaratia recapitulativă de achizitii intracomunitare în România).
137
Bunurile vor fi considerate ca transferate de către o persoana impozabilă către alt stat
membru, dacă sunt transportate de aceasta sau în numele acesteia din România în alt stat
membru, în scopul desfăsurării activitătii sale economice.
138
dinRomânia către alt stat membru, va fi considerat livrare intracomunitară de bunuri cu plata.
139
Transferul efectuat de către o persoana impozabilă, a unor bunuri ce fac parte din activitatea
sa economică,
12
Exemplu:
În situatia de mai jos este vorba despre o achizitie intracomunitară asimilată, efectuată de
o persoană impozabilă, deoarece bunurile sunt transportate de această persoană de pe teritoriul
acelui alt stat membru al U.E. în care au fost cumpărate pe teritoriul României la sediul persoanei
impozabile. Locul achizitiei intracomunitare este în România, întrucât este locul încheierii
transportului. Nu există nici o scutire pentru această achizitie, iar persoana obligată la plata TVA
este A care trebuie să se înregistreze pentru scopuri de TVA în România.
Alt stat membru al U.E. România
A = persoană Sediul lui A

impozabilă
A trebuie să se înregistreze în scopuri

de TVA în România, deoarece are loc
Circulatia (transportul) produselor din
achizitie intracomunitară (asimilată).
depozitul lui A situat în alt stat
membru, în depozitul lui A din
România
Figura nr. 1.4. Operatiuni asimilate achizitiilor intracomunitare
1.2.2.2. Aspecte fiscale privind operatiunile neasimilate achizitiilor intracomunitare
Bunurile nu vor fi considerate achizitionate intracomunitar cu plata dacă sunt transportate

din alt stat membru în România în scopul uneia din următoarele tranzactii (este consecinta logică
a art. 130¹ (2) (a) Cod Fiscal, respectiv toate operatiunile care nu sunt transferuri, ci non-
transferuri în statul membru de unde începe transportul):
• livrare din alt stat membru urmată de instalare sau asamblare în România;
• livrare a bunurilor din alt stat membru, care constituie o vânzare la distan ă139 cu locul în
România;
• livrare a bunurilor de către persoana impozabilă sau în numele acesteia la bordul vaselor,
aeronavelor si care are loc în România;
• livrare a bunurilor în scopul realizării unei livrări intracomunitare scutită de TVA, livrare
scutita de TVA pentru export;
• livrare de gaz si electricitate din alt stat membru în România prin intermediul unei retele;
• prestarea de servicii către persoana impozabilă ce implică prelucrarea fizică a acestor

bunuri efectuată în România, cu conditia ca aceste bunuri să fie returnate persoanei din statul
membru de plecare la finalizarea prelucrării;
13
• uzul temporar al acestor bunuri în România în vederea prestării de servicii de către
persoana impozabilă dacă respectiva persoană este stabilită în celălalt stat membru;
• uzul temporar al acestor bunuri în România pentru o perioada de cel mult 24 de luni dacă
importul acestor bunuri în România pentru uz temporar ar îndeplini criteriile pentru o scutire
integrală a drepturilor de import.
Operatiunile neasimilate achizitiilor intracomunitare devin asimilate achizitiilor

intracomunitare dacă circulatia bunurilor către România îndeplineste conditiile de clasificare ca
non-transfer din România (si astfel ca operatiune neasimilată achizitiei intracomunitare în
România) si ulterior aceste conditii nu mai sunt îndeplinite, acest non-transfer devine transfer (si
în consecinta operatiune asimilată achizitiei intracomunitare), cu toate consecintele de rigoare.
Sunt posibile măsuri de simplificare, care sunt prevăzute prin ordin al ministrului finantelor.
Exemplul 1:
Alt stat membru al U.E. România Export

efectuat
A = persoană Sediul lui A de A

impozabilă
Circulatia (transportul) produselor din

alt stat membru în România, în vederea
exportării acestor bunuri, în cadrul unei
alte tranzactii
Figura nr. 1.5. Operatiuni neasimilate achizitiilor intracomunitare
Potrivit exemplului de mai sus, în România nu are loc o achizitie intracomunitară

(asimilată) deoarece bunurile au fost transportate în scopul realizării unei livrări intracomunitare
scutită de TVA, livrare scutita de TVA pentru export; Dar, în statul membru de unde începe
transportul are loc o livrare de bunuri, locul livrării este în celalalt stat membru. In celalalt stat
membru are loc o livrare intracomunitară scutită, dacă bunurile sunt transportate în afara UE.
Exemplul 2:
A = persoană impozabilă B
Livrare cu instalare efectuată de

către A.
14
Se observă că în România nu are loc o achizitie intracomunitară de bunuri întrucât acest

transfer reprezintă o livrare urmată de instalare în România. Locul livrării este în România (unde
bunurile sunt instalate sau asamblate). Persoana obligată la plata TVA este cumpărătorul B, dacă
este înregistrat pentru scopuri de TVA, sau furnizorul A, dacă B nu este înregistrat pentru scopuri
de TVA în România.
Exemplul 3:
A = persoană impozabilă B - prelucrare
Circulatia (transportul) produselor După terminarea procesului de

din alt stat membru către România, prelucrare, bunurile transformate se
în vederea prelucrării. întorc în statul membru de origine.
Potrivit acestui exemplu, în România nu are loc o achizitie intracomunitară (asimilată)

întrucât Codul Fiscal prevede faptul că „prestarea de servicii către persoana impozabilă ce
implică prelucrarea fizică a acestor bunuri efectuată în România, cu conditia ca aceste bunuri să
fie returnate persoanei din statul membru de plecare la finalizarea prelucrării”, nu reprezintă
achizitie intracomunitară cu plată.
1.2.3. Reflectarea în contabilitate a operatiilor de achizitii intracomunitare
Ca urmare a desfiintării barierelor vamale si a controlului vamal pentru operatiunile

intracomunitare, s-a simplificat si modul de înregistrare în contabilitate a operatiilor de achizitii
intracomunitare. Astfel, o societate care achizitionează mărfuri dintr-un stat membru al Uniunii
Europene va înregistra în contabilitate achizitia asemănător unei achizitii din interiorul tării,
exceptie făcând TVA a cărui plată nu se realizează efectiv, aplicându-se taxarea inversă în tara de
destinatie.
15
1.2.3.1. Reflectarea în contabilitate a operatiilor de achizitii intracomunitare –
regula generala
Locul achizitiei intracomunitare se consideră a fi, de regulă, locul unde se găsesc

bunurile în momentul în care se încheie expeditia sau transportul bunurilor. Plata taxei pentru o
achizitie intracomunitară va fi întotdeauna obligatia persoanei care efectuează achizitia.
Persoanele române înregistrate în scopuri de TVA vor aplica taxarea inversă, înscriind TVA în
factura primită de la furnizorul din alt stat membru. TVA se înscrie atât ca taxă colectată cât si ca
taxă deductibilă în acelasi decont.
În cazul în care furnizorul nu întocmeste factura până în data de 15 a lunii următoare
faptului generator de taxă, cumpărătorul român întocmeste autofactură. Când se primeste factura
de la furnizor se fac referiri pe ambele facturi privind acest aspect.
Forma generală a înregistrărilor contabile care se efectuează la achizitia de mărfuri de la

furnizori din cadrul U.E. este următoarea:
• pentru achizitie:
371 „Mărfuri” = 401„Furnizori”
• pentru TVA:
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată”
Notă: Această formă de înregistrare este valabilă pentru cazul în care ambele societăti sunt
înregistrate ca plătitori de TVA, iar societatea cumpărătoare transmite codul său valabil de TVA
furnizorului.
Tratamentul achizitiilor intracomunitare si al TVA aferentă, pentru alte situatii decât

aceasta, va fi exemplificat în paragraful următor.
Pentru exemplificare se consideră următorul exemplu:
S.C. Barbone Distributione S.R.L. cu sediul in Romania judetul Ilfov,

achizitionează mărfuri de la furnizorul Spolka Z Ograniczona Odpowiedzialnoscia din Polonia.
În data de 09.02.2018 se primeste factură de la furnizorul mentionat, factură care cuprinde
următoarele informatii:
16
- valoarea mărfurilor este de 9.103,68 euro;
- cheltuieli cu transportul: 106,70 euro;
- cheltuieli cu ambalajul: 45,52 euro;
- cheltuieli cu asigurarea: 27,31 euro;
- subtotal: 9.283,21 euro;
- TVA: 0;
Total general: 9.283,21 euro
Termenul de plată este de 60 zile, iar pentru plata în avans în termen mai mic de 30 de
zile se oferă discount de 2%. Plata se efectuează prin cont bancar.
Ambele societăti sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoare adăugată, societatea

Barbone Distributione S.R.L. cu sediul in Romania judetul Ilfov, transmite furnizorului polonez
codul său de TVA: RO27165612.
Cursul euro din momentul primirii facturii a fost de 4,65 lei/euro.
Fisă de calcul:
Valoarea mărfurilor în lei: 9.103.68 euro x 4,65 lei/ euro = 42.332.1 lei
Cheltuieli cu transportul: 106,7 euro x 4,65 lei/ euro = 496,2 lei
Cheltuieli cu ambalajul: 45,52 euro x 4,65 lei/ euro = 211,7 lei
Cheltuieli cu asigurarea: 27,31 euro x 4,65 lei/ euro = 127,0 lei
Total: 9.283,21 euro x 4,65 lei/ euro = 43.167 lei
TVA (9%140) = 3.885 lei
In contabilitatea societatii Barbone Distributione S.R.L. se îregistrează următoarele operatii:

a) înregistrarea achizitiei de mărfuri de la furnizorul extern:
371 “Mărfuri” = 401”Furnizori” 43.167 lei
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 3885 lei
Notă: Pe factura primită de la furnizorul Spolka Z Ograniczona Odpowiedzialnoscia din Polonia

valoarea TVA este ,,0” deoarece acesta primind un cod valabil de TVA a efectuat o livrare scutită
iar societatea română are obligatia de a realiza înregistrarea TVA-ului sub forma taxării inverse.
b) plata furnizorului:
b1) Dacă plata se efectuează la scadentă, adică după 30 de zile (cursul euro în data de
8.03.2018 este de 4.66 lei/ euro), înregistrarea contabilă va fi următoarea:
Valoarea în lei la plată: 9.283,21 euro x 4.66 lei/ euro = 43.259,8 lei
Valoarea în lei la cumpărare: 9.283,21 euro x 4.65 lei/ euro = 43.167,0 lei
140
S-a folosit cota de 9% (aferenta achizitiei de produse alimentare) pentru calculul taxei pe valoarea adăugată, întrucât
această cota este aplicabilă la momentul de timp considerat în exemplul de mai sus.
17
Diferentă de curs valutar nefavorabilă: 92,8 lei
401 „Furnizori” = % 43.167 lei

5124 „Conturi la bănci în
43.259,8 lei
valută”
665 „Cheltuieli din diferente
92.8 lei
de curs”
b2) Dacă plata se efectuează anticipat, spre exemplu la data de 01.03.2018 (1 euro = 4.658 lei/
euro), atunci se va înregistra:
Valoarea în lei la cumpărare: 9.283,21 euro x 4.65 lei/ euro = 43.167 lei
Discount pentru plata anticipată 2% x 9 283,21 euro = 185,66 euro
Valoarea de plată la 1.03.2018 : 9.097,55 euro x 4.658 lei/ euro = 42.376.4 lei
Diferentă de curs valutar nefavorabilă: 790,6 lei
401 „Furnizori” = % 43.167 lei

5124 „Conturi la bănci în
42.376,4 lei
valută”
765 „Venituri din diferente
790,6 lei
de curs”
1.3 ASPECTE FISCALE SI CONTABILE PRIVIND LIVRARILE INTRACOMUNITARE
Livrarea intracomunitară de bunuri reprezintă o livrare propriu-zisă ce constă în transferul

dreptului de proprietate asupra unor bunuri care sunt transportate dintr-un stat membru către alt stat
membru de către furnizor, cumpărător sau de altă persoană, în numele unuia dintre acestia
(transportator).
1.3.1. Aspecte fiscale privind operatiunile de livrări intracomunitare
Ca regulă de bază, putem afirma că livrarea intracomunitară este o operatiune neimpozabilă, dacă
sunt satisfăcute următoarele două conditii:
- există dovada transportului;
- beneficiarul comunică codul său de înregistrare cumpărătorului.
18
Neîndeplinirea cumulativă a celor două conditii, obligă furnizorul să colecteze TVA (factură cu
TVA) similar unei operatiuni interne.
De asemenea, tot ca reguli de bază, amintim următoarele aspecte:
- pentru mijloacele de transport noi si produsele accizabile, întotdeauna livrarea este o

operatiune scutită de TVA, chiar dacă nu se face dovada codului de TVA al beneficiarului;
- pentru bunurile second-hand, livrarea se face cu TVA inclus.
Caz particular (livrări la distantă): Pentru livrări către acelasi stat de până la 35.000 euro, se
va aplica TVA din tara de origine, la locul de plecare (vânzătorul poate opta totusi pentru a fi impozitat
în tara de destinatie); iar pentru operatiunile care depăsesc plafonul de 35.000 euro, impozitarea
acestora se va face în statul de destinatie.
Locul unei livrări intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în
momentul când începe transportul. Prin urmare, dacă atunci când începe transportul, bunurile se găsesc
în România, locul livrări în cauză va fi considerat România.
În cazul bunurilor supuse unor lucrări de instalare sau montaj, locul livrării este reprezentat de
locul unde se efectuează instalarea sau montajul.
Pentru bunurile neexpediate sau netransportate, locul livrării se consideră a fi locul în care sunt
situate bunurile în momentul în care sunt puse la dispozi ia clientului.
Exigibilitatea pentru livrările de bunuri intervine la data livrării bunurilor, sau la data emiterii
facturii, dacă este anterioară faptului generator, sau la data încasării avansurilor,
exceptându-le pe cele pentru plata importului sau pe cele încasate pentru operatiuni scutite sau
neimpozabile. În cazul operatiunilor de livrări intracomunitare scutite de taxă, exigibilitatea intervine la
data emiterii facturii pentru întreaga valoare a bunurilor, dar nu mai târziu de a cincisprezecea zi a lunii
următoare celei în care a intervenit faptul generator.
Scutirea de TVA
Operatiunea de livrare intracomunitară de bunuri din România către un alt stat membru
U.E. este scutită de TVA, dacă sunt îndeplinite următoarele conditii:
- bunurile sunt transportate din România în alt stat membru;
- furnizorul este o persoană impozabilă, înregistrată în mod obisnuit în scopuri de TVA în
România, exceptie făcând livrările de mijloace de transport noi;
- cumpărătorul este înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru si comunică acest cod valid
de TVA furnizorului pentru fi înscris în factură, exceptie făcând livrările de mijloace de transport
noi si produse accizabile.
19
Obligatiile de raportare ale furnizorului din România în legătură cu livrările intracomunitare
scutite de TVA, constau în:
- emiterea facturii, respectiv autofacturii în cazul transferurilor, în care să fie înscris codul de
înregistrare în scopuri de TVA al cumpărătorului, respectiv propriul cod de TVA din alt stat
membru, în cazul transferului, si mentiunea referitoare la prevederile aplicabile relevante pentru
scutire;
- raportarea operatiunii în rubrica aferenta livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de TVA din
Decontul de TVA;
- înscrierea operatiunii în Declaratia recapitulativă aferentă trimestrului în care aceasta s-a

efectuat.
Remarcă: În cazul livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi către orice persoană sau
livrărilor de produse accizabile către persoane impozabile sau persoane juridice neimpozabile, pentru
care clientul nu a comunicat un cod valabil de TVA din alt stat membru,
factura se emite aplicând scutirea de TVA, în baza documentelor care atesta ca bunurile au fost
transportate din România în alt stat membru. Aceste livrări intracomunitare nu se declară în Declaratia
recapitulativă.
Justificarea scutirii de TVA se face prin prezentarea următoarelor documente:
factura sau contractul de vânzare-cumpărare, dacă furnizorul nu este o persoana impozabilă;

documentul care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru sau
dovada înmatriculării mijlocului de transport nou în statul membru de destina ie, în cazul unor
astfel de livrări;
alte documente: contractul/comanda de vânzare/cumpărare, documentele de asigurare.
1.3.2. Aspecte fiscale privind operatiunile asimilate livrărilor intracomunitare
Transfer – livrare intracomunitară asimilată – este considerat a fi transportul de bunuri

apartinând activitătii sale economice, realizat de către o persoană impozabilă, din România
într-un alt stat membru, în scopul utilizării lor la destinatie pentru desfăsurarea activitătii sale
economice în acel stat membru.
Această operatiune este asimilată în România unei livrări intracomunitare efectuată cu plată.
Chiar dacă nu se produce un transfer de drept de proprietate, transferul, asa cum a fost el prezentat mai
înainte, este tratat la fel precum o livrare intracomunitară, fiind considerat o operatiune asimilată,
respectând aceleasi reguli ca si livrările intracomunitare propriu-zise.
20
1.3.3. Reflectarea în contabilitate a operatiilor de livrări intracomunitare
Pentru livrările intracomunitare, ca si pentru achizitii intracomunitare, nu se mai întocmeste

declaratia vamală, mărfurile trec prin vamă fie doar cu documentele de transport cu avizul de însotire a
mărfii, fie cu factura fiscală fără calculul TVA.
Totusi, trebuie mentionat că scutirea de TVA pentru livările intracomunitare de bunuri se

acordă, în următoarele conditii: să existe o factură emisă de către furnizor care să contină elementele
prevăzute în reglementările fiscale, precum si un cod de TVA valabil, comunicat de către beneficiar; să
existe si să fie valide toate documentele justificative privind transportul în alt stat membru, documente
ce trebuie prezentate organelor de control.
1.3.3.1. Reflectarea în contabilitate a operatiilor de livrări intracomunitare

- regula generală
Tratamentul contabil de bază pentru livrările intracomunitare prevede că acestea suportă acelasi
tratament contabil ca si operatiunile de export, cu scutirea de TVA, dacă sunt respectate conditiile
expuse mai sus.
Aplicatie:
S.C. Barbone Distributione S.R.L. cu sediul in Romania, judetul Ilfov vinde către societatea
Hellenic Shipyards din Grecia mărfuri în valoare de 1.400 euro (13.03.2018), din care valoarea
transportului este de 210 euro. Pe 15.03.2018 societatea primeste factura unitătii de transport pentru
mărfurile livrate în conditia CPT. Pe 20.03.2018 societatea achită datoria fată de societatea de
transport. La 05.04.2018 S.C. Barbone Distributione SRL Judetul Ilfov încasează contravaloarea
mărfurilor livrate către societatea din Grecia. Tranzactia se realizează între două societăti
plătitoare de TVA.
Evolutia cursului în RON al valutelor se prezintă astfel:
- 13.03.2018 4,660 lei/euro
- 15.03.2018 4,662 lei/euro
- 20.03.2018 4,665 lei/euro
- 05.04.2018 4.661 lei/euro
21
Întocmirea facturii externe pentru uz intern:
Nr. Elemente de decontare Valoarea în valută (EUR) Valoarea în RON

crt. (4,660 lei/euro)
1 Valoarea în conditia CPT 1.400 6524,0
2 Transport extern 210 978,6
3 Valoarea mărfurilor livrate în 1.190 5545,4
U.E.
Tabelul nr. 1.1. Elementele din factura externă ce se utilizează si la intern
Prin urmare, în contabilitatea societătii din România se vor înregistra următoarele

operatii:
a) înregistrarea facturării la extern a mărfurilor vândute către societatea din Grecia (13.03.2018):
4111 „Clienti” = % 6524,0 lei
704 „Venituri din lucrări executate si servicii 978,6 lei
prestate” 5545,4 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
b) descărcarea din gestiune a mărfurilor la costul de achizi ie de 3500 lei:

607 „Cheltuieli privind = 371 „Mărfuri” 4.500 lei
mărfurile”
c) primirea facturii pentru transportul mărfurilor (15.03.2018):

- valoarea la curs de facturare extern: 210 euro x 4.660 lei/euro = 978,6 lei
- valoarea la curs primire factură: 210 euro x 4.662 lei/euro =979
Diferen e de curs valutar favorabile: 0,4 lei
624 „Cheltuieli cu transportul = % 979,0 lei
de bunuri si personal” 401 „Furnizori”/transport 978,6 lei
765 „Venituri din diferen e de curs valutar” 0.4 lei
d) achitarea obligatiei către societatea transportatoare (20.03.2018):

- valoarea la curs de plată: 210 euro x 4.665 lei/euro = 979,7 lei
- valoarea la curs primire factură: 210 euro x 4,662 lei/euro = 979
Diferente favorabile de curs valutar: 0,7 lei
401 „Furnizori” /transport = % 979,7 lei
5124 „Conturi la bănci în valută” 979,0 lei
765 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 0,7 lei
22
e) încasarea contravalorii mărfurilor livrate către clientul din Grecia (05.04.2018):
- valoarea în RON la încasare: 1.400 eur x 4.661 lei/euro = 6525,4 lei
- valoarea în RON la facturare: 1.400 eur x 4,66 lei/euro = 6524 lei
- Diferente de curs valutar nefavorabile: 1,4 lei
5124 „Conturi la bănci în = % 6524 lei
valută” 4111 „Clienti” 6525,4 lei
665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” 1,4 lei
f) închiderea conturilor de cheltuieli si venituri:

121 „Profit si pierdere” = % 5480,00 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 4.500,0 lei
624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri si 978,6 lei
personal”
665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” 1,4 lei
% = 121 „Profit si pierdere” 6524,11 lei

704 „Venituri din lucrări 978,6 lei
executate si servicii prestate”
707 „Venituri din vânzarea 5545,4 lei
mărfurilor”
765 „Venituri din diferente de 0,11 lei
curs valutar
1.3.3.2. Reflectarea în contabilitate a altor operatiuni particulare

privind livrările intracomunitare
Tratamentul contabil aferent operatiilor de livrări intracomunitare si taxei pe valoarea

adăugată, pentru regula de bază, expusă anterior, dar si, comparativ, pentru alte situatii decât cea
clasică, sunt prezentate în exemplele de mai jos.
Exemplul 1 – cazul aferent regulii de bază:
S.C. „R” S.A., societate înregistrată în scopuri de TVA din România, livrează si transportă
produse finite, în valoare de 10.000 euro, societătii „X” din Germania, societate plătitoare de TVA, care
comunică codul său lui R. Cursul de schimb valutar este de 4,6 lei/euro.
Opera ia se va înregistra în contabilitatea furnizorului astfel:
4111 „Clienti” = 701 „Venituri din vânzarea
46.000 lei
de produse finite”
Operatiunea este scutită de TVA deoarece sunt îndeplinite cele două conditii, respectiv se
realizează transportul către alt stat membru si beneficiarul comunică codul de TVA din celălalt stat
membru furnizorului. Operatiunea se va înscrie însă în Declaratia recapitulativă.
23
Exemplul 2:
S.C. „S” S.A., societate plătitoare si înregistrată în scopuri de TVA din România,
livrează si transportă produse finite, în valoare de 9.000 euro, societătii „Y” din Germania,
societate impozabilă si neplătitoare de TVA. Cursul de schimb valutar este de 4,6 lei/euro. „S”
emite factură cu TVA 19 %, plata TVA făcându-se în România. Operatia se va înregistra în
contabilitatea furnizorului astfel:
4111 „Clienti” = % 49.266 lei
701 „Venituri din vânzarea
41.400 lei
4427 „TVA colectată” 7.866 lei
Exemplul 3:
S.C. „T” S.A., societate plătitoare si înregistrată în scopuri de TVA din România, vinde produse
finite, în valoare de 11.000 euro, societă ii „Z” din Germania, societate impozabilă si neplătitoare de
TVA. Cursul de schimb valutar este de 4,6 lei/euro. Deoarece valoarea tranzactiei depăseste 10.000 euro,
societatea „Z” se va înregistra în scopuri de TVA si va efectua plata taxei prin decontul special. Operatia
se va înregistra în contabilitatea furnizorului:
4111 „Clienti” = 701 „Venituri din vânzarea

50.600 lei
Exemplul 4:
S.C. „V” S.A., societate plătitoare si înregistrată în scopuri de TVA din România, realizează
o vânzare la distantă de produse finite, în valoare de 9.000 euro (<35.000 euro), societătii „Q” din
Polonia, persoană juridică neimpozabilă (sau întreprindere mică, sau persoană impozabilă care
desfăsoară numai operatiuni scutite fără drept de deducere). Cursul de schimb valutar este de 4,6
lei/euro. „V” emite factură cu TVA 19%, plata TVA făcându-se în România. Operatia se va înregistra
în contabilitatea furnizorului astfel:
4111 „Clienti” = % 49.266 lei
701 „Venituri din vânzarea
41.400 lei
4427 „TVA colectată” 7.866 lei
24
CAPITOLUL II
ELEMENTE PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA SI FISCALITATEA

COMERTULUI INTRACOMUNITAR
2.1. OPERATII PRIVIND VANZARILE LA DISTANTA
Principiul general aplicabil pentru calculul TVA solicită ca această taxă să se datoreze la
locul livrării bunurilor.
După integrarea României în Uniunea Europeană, spatiul extern teritoriului românesc s-a
delimitat în două segmente: „spatiul intracomunitar” si „spatiul extracomunitar”. Astfel, locul
livrării bunurilor este reprezentat de:
• statul membru de import al bunurilor, pentru bunurile achizitionate din tări apartinând
spatiul extracomunitar;
• locul unde se află bunurile în momentul initierii procesului de expediere sau
transport, pentru bunurile achizitionate din tări apartinând spatiul intracomunitar.

Exceptie, fată de cele prezentate mai sus pentru cazul livrărilor din spatiul intracomunitar,
poate face operatiunea de „vânzare la distantă”, în anumite conditii.
2.1.1. Aspecte fiscale privind operatiile de vânzări la distantă
Vânzările la distan ă reprezintă livrările de bunuri expediate sau transportate dintr-un stat
membru în alt stat membru, de către furnizori sau de către alte persoane în numele acestora.
Pentru ca o livrare intracomunitară să fie considerată vânzare la distantă trebuie să

respecte următoarele reguli speciale:
a) este o livrare intracomunitară, în care transportul poate fi efectuat de furnizor (sau o altă
persoană în numele acestuia), iar beneficiarul nu comunică un cod valabil de înregistrare
25
în scopuri de TVA (se încadrează în categoria persoanelor care intră sub incidenta
capitolului „achizitii intracomunitare neimpozabile” sau este o persoană neimpozabilă);
b) este respectată limita maximă a plafonului pentru vânzări la distantă, impusă prin
Directiva a VI-a a Uniunii Europene.
Plafoanele statelor membre pentru vanzari la distanta
Plafon pentru vanzari la distanta

Stat membru Moneda nationala Echivalent in Euro
Belgia 35 000 Euro
Republica Ceha 35 000
Danemarca 280 000 DKK 37 528
Germania 100 000 Euro
Estonia 550 000 EEK 35 151
Irlanda 35 000 Euro
Grecia 35 000 Euro
Spania 35 000 Euro
Franta 100 000 Euro
Italia 27 889 Euro
Cipru 20 000 CY POUNDS 34 220
Letonia 24 000 LVL 36 952
Lituania 125 000 LTL 36 207
Luxembourg 100 000 Euro
Ungaria 35 000
Malta 35 000
Olanda 100 000 Euro
Austria 100 000 Euro
Polonia 35 000
Portugalia 35 000 Euro
Romania 35 000
Slovenia 35 000 Euro
Slovacia 35 000
Finlanda 35 000 Euro
Suedia 320 000 SEK 35 809
Regatul Unit 70 000 GBP 109 598
Plafonul pentru vânzări la distantă se calculează anual, în functie de:
• valoarea tuturor vânzărilor la distantă efectuate de un furnizor către un anumit stat

membru, inclusiv valoarea eventualelor vânzări de bunuri care au fost livrate de acel
furnizor dintr-un teritoriu tert (SUA) în acel stat membru, plafonul calculându-se
pentru fiecare stat membru;
• valoarea tranzactiei care determină depăsirea plafonului.
Din proprie initiativă, furnizorul poate opta, în statul membru în care este stabilit, pentru
plata TVA în statul membru de destinatie al vânzărilor la distantă, optiunea fiind valabilă pentru
tot restul anului calendaristic în care a fost exprimată aceasta, precum si pentru următorul an
calendaristic.
26
Cazurile în care nu se aplică regulile speciale valabile pentru operatiunile de
vânzări la distantă sunt următoarele141:
a) Cazuri speciale
• mijloace de transport noi, caz în care achizitia intracomunitară este supusă

întotdeauna taxării TVA în statul membru de destina ie, indiferent de
categoria în care se încadrează cumpărătorul, fără aplicarea plafonului pentru
vânzări la distantă;
• produse accizabile, caz în care:
i. dacă cumpărătorul este o persoană impozabilă sau o persoană juridică

neimpozabilă, achizi ia intracomunitară este supusă taxării TVA în
statul membru de destinatie;
ii. dacă cumpărătorul este o persoană fizică, furnizorul are obligatia să se

înregistreze în România de la prima livrare, fără aplicarea plafonului
pentru vânzări la distantă;
b) Nontransferuri
• bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de o altă persoană în numele
acestuia;
• livrări de gaz sau de energie electrică;
c) Livrări de bunuri supuse taxei în statul membru de origine
• bunuri second-hand;
• opere de artă;
• obiecte de colectie etc.
Raportându-ne la România, putem sistematiza operatiile economice de vânzări la

distantă, astfel:
• vânzări la distantă efectuate din alt stat membru în România;
• vânzări la distantă efectuate din România către alt stat membru.
2.1.1.1. Vânzări la distantă efectuate din alt stat membru în România
Plafonul de vânzări la distantă fixat în România cf , pentru livrări efectuate de furnizori

din alte State Membre către România este în prezent 35.000 euro.
Echivalentul în lei al plafonului de 35.000 de euro pentru vânzările la distantă se stabileste în
fiecare an, pe baza cursului valutar de schimb stabilit de Banca Natională a României în ultima
zi lucrătoare a anului calendaristic precedent.
141
Popa, A.F., Popa, N., Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal, Editura ContaPlus,
Bucuresti, 2008, p. 88-89.
27
În cazul în care valoarea bunurilor achizitionate de o firmă din România de la un furnizor
din alt stat membru se încadrează în plafonul de 35.000 euro, locul livrării bunurilor va fi
considerat statul membru de plecare (conform regulii de bază privind stabilirea locului livrării).
Prin urmare, dacă plafonul mentionat nu este depăsit, locul livrării este considerat statul membru
de origine, iar operatiunea se va factura cu TVA din respectivul stat membru.
Însă, în anumite situatii, locul livrării se consideră a fi statul membru de destinatie, adică
România, respectiv dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau
persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de regimul derogatoriu prevăzut la art. 126 alin.
(4) din Codul fiscal, sau către orice altă persoană neimpozabilă, dacă sunt îndeplinite
următoarele conditii:
A) valoarea totală a vânzărilor la distantă al căror transport sau expediere în România se

realizează de către un anumit furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la
distantă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distantă, sau în anul calendaristic precedent,
depăseste plafonul pentru vânzări la distantă stabilit în România, respectiv 35.000 euro; sau
B) furnizorul a optat în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea
vânzărilor sale la distantă, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România,
ca având loc în România.
A. Deci, pentru primul caz mentionat mai sus, dacă plafonul este depăsit, locul livrării va
fi considerat statul membru de destinatie - România, adică acel stat în care se finalizează
transportul, pentru beneficiarii care nu comunică un cod valabil de înregistrare în scopuri de
TVA. În acest caz, furnizorul se va înregistra în scopuri de TVA în România si va realiza practic
livrări locale, operatiunile fiind facturate cu TVA din România.
Prin urmare, în func ie de plafonul atins, facturarea se va efectua după cum urmează:
• cu TVA aferent Statului Membru al furnizorului, dacă plafonul nu este depăsit;
• cu TVA aferent României, dacă plafonul este depăsit pentru beneficiarii care nu
comunică un cod valabil de TVA.
Dacă vânzările la distantă efectuate de un furnizor din alt stat membru către România
depăsesc în cursul unui an calendaristic plafonul de 35.000 euro, vom considera că acele vânzări
au loc în România atât pentru intervalul rămas din anul calendaristic în care s-a produs depăsirea
plafonului cât si pentru întregul an calendaristic următor.
28
Exemplu:
Firma A din Franta operează o serie de vânzări la distantă către societatea comercială B
din România, după cum urmează:
01.06.N – mărfuri în valoare de 10.000 euro;

Chiar dacă depăsirea plafonului de 35.000 euro se produce la sfârsitul lunii septembrie,
vom considera livrările viitoare de mărfuri efectuate de firma din Franta vânzări la distantă
pentru intervalul 01.10.N – 31.12.N+1.
Persoana obligată la plata taxei pentru vânzările la distantă în exercitiile N si N+1 este
furnizorul din Franta, conform prevederilor art. 150 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal., furnizor care
trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România pentru plata TVA datorată, conform art.
153 alin. (4) din Codul fiscal înainte de începerea vânzărilor la distantă către firma B din
România.
Firma din Franta are obligatia să emită o factură către beneficiarul din România pentru
fiecare vânzare la distantă efectuată, cel târziu până în cea de-a 15-a zi lucrătoare a lunii
urmatoare celei în care ia nastere faptul generator al taxei.
Atunci când pentru aceste operatiuni firma din Franta se înregistrează în scopuri de TVA
în România, optând astfel ca locul livrării să fie considerat în România, aceasta va detine
aceleasi obligatii ca orice altă persoană din România înregistrată în scopuri de TVA.
Factura poate fi întocmită si de către firma B din România, dacă sunt îndeplinite
următoarele conditii cumulative:
- încheierea unui acord între cele două firme prin care se stabileste procedura de
facturare; existen a unei proceduri scrise de acceptare a facturii;
- cumpărătorul este stabilit în Comunitate si este înregistrat în scopuri de TVA în România;
- atât furnizorul înregistrat în România, cât si cumpărătorul notifică prin scrisoare

recomandată organului fiscal competent aplicarea acestei proceduri de facturare, cu cel putin
o lună calendaristică înainte de a o initia, cu obligatia de a anexa la notificare acordul si
procedura de acceptare a facturării de către cumpărător;
- factura să fie emisă de către cumpărător în numele si în contul furnizorului si trimisă

furnizorului;
- factura să cuprindă toate elementele obligatorii de identificare a opera iunii;
- factura să fie înregistrată de către furnizor într-un jurnal special de vânzări.
29
De asemenea, pentru plata TVA, furnizorul din Franta are posibilitatea sa îsi desemneze
un reprezentant fiscal în România ca persoană obligată la plata taxei. Înregistrarea rămâne
valabilă pana la data de 31.12.N+1, adică până la 31 decembrie a anului calendaristic următor
celui în care furnizorul din Franta a depăsit plafonul pentru vânzări la distantă în România.
Dacă livrările furnizorului din Franta, către firma A din România, vor continua si în
exercitiul financiar N+2, aceste operatiuni vor fi considerate de firma din România achizitii
intracomunitare, situatie în care obligatia platii TVA revine cumpărătorului din România, firma
din Franta urmând să înregistreze aceste operatii ca livrări intracomunitare de bunuri.
B. În cel de-al doilea caz, adică în situatia în care furnizorul va opta pentru taxarea
vânzărilor sale la distantă, în celălalt stat membru, în cazul de fată în România, si nu în statul
membru de origine, acesta este obligat să comunice acest lucru organelor fiscale române printr-o
scrisoare recomandată, unde va mentiona data începând cu care se doreste schimbarea locului
livrării. Această dată va precede data efectuării primei livrări, iar înregistrarea în scopuri de TVA
a furnizorului străin în România va fi valabila până la 31 decembrie al celui de-al doilea an
calendaristic următor anului în care furnizorul si-a exprimat optiunea.
Concluzionând, putem afirma că pentru vânzările la distantă dinspre un stat membru spre
România peste echivalentul în RON a 35.000 euro sau în cazul în care furnizorul a optat în statul
membru din care se transportă bunurile pentru considerarea vânzărilor sale la distantă ca având
loc în România, locul livrării se consideră în România. Exceptie pentru această regulă fac:
mijloacele de transport noi, bunurile instalate sau asamblate, bunurile taxate în statul membru de
plecare conform regimurilor speciale, gaze naturale si electricitate, produse accizabile.
Remarcă: Pentru o vânzare la distantă care presupune expedierea sau transportul

bunurilor vândute dintr-un teritoriu tert si importul de către furnizor într-un stat membru, altul
decât statul membru în care se transportă ulterior bunurile în cadrul procesului de livrare către
clientul final, se consideră că locul livrării este statul membru în care este realizat importul, adică
se presupune că bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru în care s-a efectuat
importul.
2.1.1.2. Vânzări la distantă efectuate din România către alt stat membru
Persoanele din România care livrează bunuri în alte State Membre către beneficiari care
nu comunică un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, trebuie să detină informatii
privind plafonul pentru vânzări la distantă stabilit de fiecare din Statele Membre în care se
livrează bunuri .
30
De regulă, în cazul în care plafonul din statul membru spre care sunt directionate
vânzările nu este depăsit, locul livrărilor este considerat România – statul de origine, iar
operatiunea de vânzare la distantă se va factura cu TVA din România.
Însă, locul livrării pentru vânzările la distantă efectuate din România către alt stat
membru se consideră în acest alt stat membru, în cazul în care livrarea este efectuată către o
persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de
statul membru în care se încheie transportul sau expedierea, dacă sunt îndeplinite următoarele
conditii:
a) valoarea totală a vânzărilor la distantă, efectuate de furnizor si care presupun transportul

sau expedierea bunurilor din România către un anumit stat membru, în anul calendaristic
în care are loc o anumită vânzare la distantă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la
distantă, sau în anul calendaristic precedent, depăseste plafonul pentru vânzări la distantă,
stabilit conform legisla iei privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv,
astfel de vânzări având locul livrării în statul respectiv;
sau
b) furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor sale la distantă, care
presupun transportul bunurilor din România într-un anumit stat membru, ca având loc în
respectivul stat membru. Optiunea se exercită în conditiile stabilite prin norme si se
aplică tuturor vânzărilor la distantă, efectuate către respectivul stat membru, în anul
calendaristic în care se exercită optiunea si în următorii doi ani calendaristici.
Deci, în cazul depăsirii plafonului din acel stat membru (statul de destinatie), furnizorul din
România este obligat să plătească TVA în statul membru de destinatie pentru toate vânzările sale
la distantă efectuate în acest stat membru pentru restul anului calendaristic în care s-a depăsit
plafonul si pentru următorul an calendaristic. Dacă plafonul se depăseste si în anul următor, se
aplică aceleasi reglementări privind obligatia plătii TVA în statul membru de destinatie pentru
livrările respective.
Concluzionând, pentru vânzările la distantă efectuate din România către un alt stat membru,
dacă livrarea este efectuată către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de
înregistrare în scopuri de TVA si valoarea livrărilor la distantă depăseste nivelul impus de
celălalt stat membru sau furnizorul a optat pentru considerarea tuturor vânzărilor ca având loc în
acel stat membru, locul livrării se consideră a fi statul membru respectiv. Derogarea nu se aplică
pentru mijloacele de transport noi, bunurile instalate sau asamblate, bunurile taxate în statul
membru de plecare conform regimurilor speciale, gaze naturale si electricitate, produse
accizabile.
31
În cazul vânzărilor la distantă, pentru produsele accizabile livrate din România către
persoane neimpozabile din alt stat membru, locul livrării este întotdeauna în celălalt stat
membru.
Exemplu:
Dacă o întreprindere din România, plătitoare de TVA realizează vânzări la distantă către
o societate din Germania neplătitoare de TVA, va emite facturile de vânzare cu TVA 19%, cotă
aferentă României – statul de origine, până la atingerea plafonului de 100.000 euro pe an,
plafonul maxim pentru vânzări la distană valabil în Germania.
În cazul în care se depăseste plafonul maxim, pentru toate vânzările efectuate ulterior
depăsirii plafonului de TVA, societatea din România va primi un cod de înregistrare fiscală în
Germania si va plăti TVA colectată către această tară, aplicând cota de TVA valabilă în
Germania(19%) .
2.1.2. Aspecte contabile privind operatiile de vânzări la distantă

efectuate de Grupul celor 3
În cadrul acestui paragraf vom supune discutiei mai multe exemple practice pentru a
scoate în evidentă modalitătile de instrumentare fiscală si contabilă a particularitătilor ce
caracterizează situatiile ce pot apărea în practica curentă.
Exemplul 1:
Societatea „A”, din România, care face parte din Grupul celor 3, deci este o persoană
care nu comunică un cod valabil de TVA, achizitionează mărfuri în valoare de 5.000 de euro (1
euro = 4,6 lei). Furnizorul „B”, din Germania (cota de TVA este de 19 %), este plătitor de TVA
si efectuează vânzări la distantă mai mici de 35.000 euro. Se facturează cu TVA din statul
membru al furnizorului.
Ca urmare a faptului că: plafonul pentru vânzări la distantă fixat de România (35.000 euro)
nu este depăsit si furnizorul „B” nu si-a exercitat optiunea în statul său membru de a plăti TVA
în România iar cumpărătorul este un membru al Grupului celor 3 care nu depăseste plafonul
pentru achizitii fixat de România si nu a optat pentru plata TVA în România pentru achizitiile
sale intracomunitare sau este o persoana fizică (deci nu este înregistrat conform articolului 153¹
din Codul fiscal), furnizorul va factura cu TVA din Germania (19%), iar societatea din România
va primi factura cu TVA din statul furnizorului.
Înregistrarea contabilă este următoarea:
371 “Mărfuri” = 401”Furnizori” 27370 lei
(23.000 lei + 23.000 lei x 19%)
32
Exemplul 2:
Societatea „A”, din România, care face parte din Grupul celor 3”, depăseste plafonul pentru
achizitii intracomunitare , deci este înregistrat pentru achizitii intracomunitare conform articolului 153¹
si comunică acest cod furnizorului, achizitionează mărfuri în valoare de 17.000 de euro (1 euro = 4,6 lei).
Furnizorul „B”, din Germania (cota de TVA este de 19 %), este plătitor de TVA si efectuează vânzări la
distantă mai mici de 35 000 euro.
Din cele de mai sus rezultă că plafonul pentru vânzări la distantă fixat de România nu este
depăsit si furnizorul „B” nu si-a exercitat optiunea de a plăti TVA în România, dar cumpărătorul
este un membru al Grupului celor 3 care depăseste plafonul pentru achizitii intracomunitare fixat
de România, deci este înregistrat pentru achizitii intracomunitare conform articolului 153¹ .
Operatiunile realizate si de furnizor si de cumpărător devin două operatiuni obisnuite, respectiv:
furnizorul „B” din Germania realizează o livrare intracomunitară scutită, pentru că beneficiarul îi
comunică un cod valabil de TVA din România iar cumpărătorul, membru al Grupului celor 3,
realizează o achizitie intracomunitară impozabilă în România, pentru care plăteste TVA pe baza
decontului special de TVA.
(17.000 euro x 4,6 lei/euro)
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 14.858 lei

( 78.200 lei x 19%)
2.2 ACHIZITIILE SI LIVRARILE INTRACOMUNITARE DE PRODUSE

ACCIZABILE
Produsele accizabile sunt reprezentate de următoarele categorii de bunuri:

• alcoolul si băuturile alcoolice;
• tutunul prelucrat;
• produsele energetice, cu exceptia gazului distribuit prin sistemul de distributie a gazelor

naturale si a energiei electrice;
• alte produse accizabile (cafeaua).
La această sectiune (art. 125, pct. 7 din Codul fiscal) sunt prezentate categoriile de
produse neaccizabile, fără a se face referire la provenienta produselor accizabile: productia
internă, import sau achizitie intracomunitară.
33
Remarcă: În Codul fiscal, în cadrul sectiunii referitoare la TVA, cafeaua nu se regaseste
mentionată în mod expres ca produs accizabil, însă în cadrul sectiunii referitare la acccize,
regăsim această mentiune, cafeaua fiind încadrată în categoria „alte produse accizabile“.
Se observă clar că prin această prevedere se realizează o delimitare clară între produsele
accizabile provenind din productia internă sau import si cele provenind din anumite State
Membre.
Accizele pentru cafea nu intră în categoria accizelor armonizate, însă acestea se datorează
pe teritoriul României, fiind incluse în baza de impozitare a TVA, în momentul importului sau în
momentul achizitiei intracomunitare.
Accizele se datorează la momentul eliberării în consum a acestora, indiferent de

provenien a produselor accizabile, adică când are loc:
• o operatiune de import;
• utilizarea produselor accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât sub forma unei
materii prime;
• receptia bunurilor accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru, de
către un operator din România.
Achizitiile intracomunitare de produse accizabile

Produsele accizabile achizitionate din alte State Membre de către o firmă din România
sunt considerate a fi eliberate în consum în statul membru în care au fost produse.
În cazul produselor eliberate în consum într-un alt stat comunitar, dar care urmează să fie
destinate folosirii în scopuri comerciale în România, acciza se datorează în România de către
persoana din România care le receptionează( art. 1924, din Codul fiscal).
Achizitiile intracomunitare de produse accizabile efectuate în România de o persoană
impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă prezintă următoarele caracteristici:
- sunt achizitii intracomunitare impozabile în România fără a avea importantă dacă

beneficiarul este sau nu este înregistrat în scopuri de TVA; dacă beneficiarul, persoană
impozabilă, nu este înregistrat, atunci va avea obligatia de a solicita inregistrarea pentru
respectiva achizitie intracomunitară de produse accizabile;
- sunt achizitii intracomunitare impozabile întotdeauna în România, neputând fi

luate astfel în calcul la stabilirea plafonului de către furnizor, pentru acesta din urmă
operatiunea fiind scutită; deci pentru aceste operatiuni nu putem discuta de aplicarea unui
plafon;
- atunci când aceste operatiuni sunt efectuate de persoane fizice, produsele

accizabile fiind transportate de către furnizor în contul clientului, primul trebuie să se
înregistreze în scopuri de TVA în statul membru de destinatie, unde va realiza o livrare
locală.
34
Livrările intracomunitare de produse accizabile
În situatiile în care livrările intracomunitare de produse accizabile sunt realizate de către

persoane impozabile sau persoane juridice neimpozabile, aceste operatiuni prezintă
următoarele particularităti:
- locul livrării este considerat locul unde începe transportul acestor produse;
- operatiunea este scutită de TVA, chiar si dacă beneficiarul nu comunică un
număr
- cod valabil de TVA din alt stat membru
Exceptie de la cele prezentate mai sus fac livrările intracomunitare de bunuri accizabile
efectuate de micile întreprinderi, care sunt scutite fără drept de deducere, si livrările
intracomunitare de bunuri accizabile supuse regimului special al bunurilor second hand,
obiectelor de artă si de colectie, antichităti – operatiuni supuse cotei marginale.
Exemplu:
Societate comercială X stabilită si înregistrată în scopuri de TVA România achizitionează

dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene 10000 tigarete, pret de achizitie total de la
furnizorul comunitar – 9000 euro; pentru achizitie se datorează si plăteste acciză 448.74
euro/1000 tigarete. Cursul de schimb valabil în momentul emiterii facturii de către furnizor a
fost de 4,6 lei/euro.
Prin urmare, tranzactia de fată implică:
1. Determinarea bazei de impozitare:
În cazul produselor accizabile provenite de la furnizori din alte state membre (achizitie
intracomunitară), baza de impozitare se determină în lei, prin utilizarea cursului de schimb
valutar din data emiterii facturii de către furnizor:
Baza de impozitare = Pret de achizitie facturat de furnizor + Accize
Baza de impozitare = 9000 euro x 4,6 lei/euro + 4487 euro acciza x 4,6 lei/euro =
= 41400 lei + 20640 lei = 62040 lei
1. Calculul si înregistrarea TVA:
TVA = 19 % x Baza de impozitare = 19 % x 62040 lei = 11788 lei
Prin urmare, în contabilitatea societătii din România achizitia de tigarete se va evidentia

astfel:
si taxarea inversă:
4426 “TVA deductibilă” = 4427”TVA colectată” 11.788 lei
35
Suma taxei pe valoare adăugată, calculată si înregistrată prin formula de mai sus se va
evidentia în Jurnalul pentru cumpărări si în Jurnalul pentru vânzări si se va înscrie astfel în
Decontul de TVA (300) reglementat prin O.M.E.F. nr. 94 din 17 ianuarie 2008.
Aceeasi bază de impozitare a T.V.A. înscrisă în decontul de T.V.A. se va înscrie si în Declaratie

recapitulativă privind livrările/achizitiile intracomunitare de bunuri (390), respectându-se astfel
cerinta solicitată de O.M.E.F. nr. 552/2008, conform căreia corelarea totalului sumelor aferente
achizitiilor intracomunitare de bunuri din Declaratia recapitulativă cu cele înscrise în
rândurile corespunzătoare din Decontul de TVA.
2.3. COMERTUL INTRACOMUNITAR DE SERVICII
Prestarea de servicii reprezintă, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, orice
operatiune care nu reprezintă o livrare de bunuri.
Pentru ca o prestare de servicii să fie impozabilă în România, ea trebuie să îndeplinească

următoarele conditii:
- să fie realizată de o persoană impozabilă care actionează ca atare;
- să fie făcută cu plată sau să fie asimilată unei operatiuni efectuate cu plată; locul
operatiunii să fie România.
- locul prestării serviciilor este dat de următoarele reguli de bază:
a) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care actionează ca atare este
locul unde respectiva persoană care primeste serviciile îsi are stabilit sediul activitătii sale
economice150. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în
alt loc decât cel în care persoana îsi are sediul activitătii sale economice, locul de prestare a
serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile. În
absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana
impozabilă care primeste aceste servicii îsi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuită.
b) a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îsi are stabilit
sediul activitătii sale economice. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului,
aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă si-a stabilit sediul activită ii economice,
locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. În absenta unui astfel
de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde
prestatorul îsi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuită.

Conform prevederilor cuprinse în Directiva a 8-a a CEE din 12 februarie 2008, regula generală
de taxare stabileste că locul de taxare trebuie să fie locul în care are loc consumul
(regula de la pct. a)). Această regulă este cunoscută sub denumirea de B2B „business to
business”, prin care se recunoaste faptul că ambele părti participante la actul de comert , atât
prestatorul, cât si beneficiarul, pot avea calitatea de persoane impozabile.
36
2.3.1. Aspecte fiscale si contabile privind operatiunile
de transport intracomunitar de bunuri
Ca tip de activitate generală, transportul se încadrează în vasta categorie a serviciilor.

Totusi, din punct de vedere fiscal, serviciile de transport sunt tratate ca si exceptie, comparativ
cu modalitatea în care sunt abordate serviciile, în general.
În cadrul serviciilor de transport, trasportul intracomunitar prezintă anumite

particularităti. De aceea ne propunem ca în cadrul acestui paragraf să abordăm din punct de
vedere teoretic o serie de aspecte fiscale specifice operatiunilor economice de transport
intracomunitar de bunuri, dar si să supunem studiului diverse exemple practice în scopul
prezentării tratamentelor fiscale si contabile aferente.
Constituie transport intracomunitar de bunuri153 orice fel de transport de bunuri, pentru

care locul de plecare si locul de sosire se situează în două state diferite ce apar in Uniunii
Europene. În situatia în care, pe parcusul transportului intracomunitar (între punctul de plecare si
punctul de sosire), se traversează un stat tert din afara Uniunii Europene, nu este afectată
calitatea de transport intracomunitar de bunuri a respectivului transport.
2.3.1.1. Aspecte fiscale generale privind transportul intracomunitar de bunuri
Prin transport intracomunitar de bunuri se întelege orice transport de bunuri pentru care:
- locul de plecare si locul de sosire sunt situate în doua state membre diferite – transport
intracomunitar propriu-zis; sau
- locul de plecare si locul de sosire sunt situate în acelasi stat membru, dar transportul este
efectuat în legatură directă cu un transport intracomunitar de bunuri – transport national
asimilat transportului intracomunitar.
Vom aborda în cele ce urmează problematica transportului intracomunitar propriu-

zis. Reamintim aici că regula generală privind locul prestării de servicii prevede că:
a) dacă serviciile sunt prestate către o persoană impozabilă care actionează ca atare,
locul este acolo unde această persoană, beneficiarul, îsi are stabilit sediul activitătii
economice sau acolo unde are sediu fix către care sunt prestate serviciile; în lipsa
unui astfel de sediu, locul prestării este locul unde acesta are domiciliul stabil sau
resedinta obisnuită;
151
Transportul de persoane prezintă un regim fiscal diferit.
37
b) dacă serviciile sunt prestate către o persoană impozabilă care actionează ca atare,
locul este acolo unde această persoană, beneficiarul, îsi are stabilit sediul activitătii
economice sau acolo unde are sediu fix către care sunt prestate serviciile; în lipsa unui
astfel de sediu, locul prestării este locul unde acesta are domiciliul stabil sau resedinta
obisnuită;
c) dacă serviciile sunt prestate către o persoană neimpozabilă, locul este acolo unde
prestatorul îsi are stabilit sediul activitătii sale economice sau unde are un sediu fix
de la care sunt prestate serviciile sau, în lipsa unui astfel de sediu, locul prestării este
locul unde prestatorul îsi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuită, cu unele
exceptii care privesc transportul154:
o locul unde are loc transportul, proportional cu distantele parcurse, în cazul
serviciilor de transport de bunuri, altul decât transportul intracomunitar de
bunuri, către persoane neimpozabile;
o locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile
de transport intracomunitar de bunuri prestate către persoane
neimpozabile.
Sintetizând, supunem discutiei următoarele cazuri:
Cazul I: Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite în România

Această situatie conduce la stabilirea în România a locului prestării pentru orice transport
între două persoane impozabile stabilite în România. Persoana obligată la plata TVA este
prestatorul care trebuie sa emită factură cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxă.
Exemplu:
O societate din România prestează către o altă societate stabilită tot în România un
transport intracomunitar de bunuri din Franta în Italia, locul prestării este în România, iar
obligatia plătii taxei revine prestatorului155.
Cazul II: Prestatorul este stabilit în România, beneficiarul – persoană impozabilă –

este stabilit în alt stat membru
În această situatie, prestatorul este stabilit în România si va presta servicii de transport

intracomunitar de bunuri, către persoane impozabile care sunt stabilite în alte state membre. Prin
urmare, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestării în
România acesta fiind considerat a fi în principiu în statul membru în care este stabilit
beneficiarul.
154
Art. 133, alin. (5), lit. b-c, din Legea nr. 571/2003 coroborată cu H.G. nr. 44/2004 privind
Codul Fiscal cu Normele metodologice de aplicare, text valabil pentru anul 2011, ultima
actualizare conformă cu Legea nr. 94 din 3 iunie 2011.
38
Pentru a aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal (regula a.), clientul trebuie
să comunice prestatorului:
- un cod valabil de TVA din alt stat membru si
- adresa sediului activitătii economice sau a unui sediu fix din Comunitate.
Serviciile intracomunitare de transport se vor raporta de către transportatorul din
România în Declaratia recapitulativă.
Dacă prestatorul român nu este înregistrat în scopuri de TVA, va trebui să solicite
înregistrarea conform art. 1531 din Codul fiscal (pentru servicii intracomunitare), înainte de
realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri .
Exemplu:
O societate din România facturează în beneficiul unei companii stabilite în Italia un

transport de bunuri de la Bucuresti la Roma. Locul prestării serviciului este în Italia, locul unde
este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impozabilă în România din punct de
vedere al TVA.
Prestatorul român va raporta acest transport în Declaratia recapitulativă lunară, la rd.3 si

3.1 din Decontul de TVA.
Remarcă: Regula de mai sus poate fi aplicată si în cazul în care beneficiarul este o
companie care are sediul activitătii economice în România, dar are un sediu fix în alt stat
membru si este înregistrat în scopuri de TVA în acel stat membru, în conditiile în care
transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.
Cazul III: Prestatorul este stabilit în alt stat membru, beneficiarul – persoană
impozabilă – este stabilit în România
În acest caz, prestatorul este stabilit în alt stat membru si facturează servicii de transport
intracomunitar de bunuri către clienti, persoane impozabile care sunt stabilite în România. Prin
urmare, serviciile de transport sunt considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul
prestării în România.
Obligatia plătii taxei revine beneficiarului stabilit în România care:
dacă este înregistrat în scopuri de TVA, va aplica regula taxării inverse;
dacă nu este înregistrat în scopuri de TVA, va trebui să solicite înregistrarea conform art.
1531 din Codul fiscal, înainte de a beneficia de acest serviciu si va depune un decont special
de TVA (formularul 301).
Deoarece este vorba despre o achizitie intracomunitara de servicii, există si obligatia

declarării acestei operatiuni în Declara ia recapitulativă lunară (390).
155
Conform ultimelor modificări aduse Codului fiscal, nu mai are importan ă faptul că beneficiarul din România are un
cod de înregistrare în scopuri de TVA în alt stat membru, daca nu are si un sediu fix în respectivul stat membru.
39
Exemplu:
O companie din Ungaria efectuează un transport de la Budapesta la Bucuresti către o
societate din România, înregistrata normal în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
Prin urmare, locul prestării serviciului este considerat România, conform art. 133 alin. (2)
din Codul fiscal, serviciul fiind impozabil în România – tara în care este stabilit clientul.
Întrucât prestatorul nu este stabilit în România, clientul din România, înregistrat normal
în scopuri de TVA, aplică taxarea inversă si înscrie operatiunea în Declaratia recapitulativă
(390).
2.3.1.2. Aspecte privind contabilitatea operatiunilor

de transport intracomunitar de bunuri
Pentru fundamentarea regulilor de contabilizare a operatiilor de transport intracomunitar

de bunuri vom prezenta o serie de exemple practice.
3.4.1.2.1. Reflectarea operatiunilor de transport intracomunitar de bunuri în

contabilitatea prestatorului român
Vom prezenta în cele ce urmează o serie de exemple privind operatiunile de transport

intracomunitar de bunuri si tratamentul contabil suportat de acestea în cazul prestatorului –
român.
Exemplul 1:
S.C. ITALTRANS DINAMIC S.R.L., stabilită si înregistrată în scopuri de TVA în
România, transportă bunuri din România în Spania, pentru o persoană neimpozabilă din Spania.
- Tratamentul fiscal ce se va aplica în acest caz va fi următorul:
Conform regulii generale din Codul fiscal, transportul intracomunitar de bunuri are loc în
România, întrucât locul prestării este considerat România, beneficiarul fiind o persoană
neimpozabilă. Asadar, operatiunea de transport intracomunitar de bunuri este impozabilă în
România.
- Tratamentul contabil ce se va aplica în acest caz va fi următorul:
Factura emisă de societatea din România va cuprinde TVA, iar reflectarea operatiunii de prestări
servicii în contabilitatea S.C. ITALTRANS DINAMIC S.R.L. se va realiza astfel:
40
4111 „Clienti” = %
704 „Venituri din lucrări executate
si servicii prestate”
4427 „TVA colectată”
Exemplul 2:
România, transportă bunuri din România în Spania, pentru societatea MONDO SPANISH,
persoană impozabilă din Spania. Beneficiarul spaniol a furnizat transportatorului român codul
său de înregistrare în scopuri de TVA din Spania.
În acest caz, pentru că societatea beneficiară este persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de
TVA în Spania, locul prestării va fi considerat Spania. Asadar, operatiunea de transport
intracomunitar de bunuri este impozabilă în Spania.
Factura emisă de societatea din România nu va cuprinde TVA, transportatorul român neavând
obligatia să factureze cu TVA, iar reflectarea operatiunii de transport intracomunitar (operatiune
neimpozabilă în România) în contabilitatea S.C. ITALTRANS DINAMIC S.R.L. se va realiza

astfel, păstrându-se dreptul de deducere:
4111 „Clienti” = 704 „Venituri din lucrări executate

Beneficiarul spaniol va proceda la taxare inversă, aplicând cota valabilă de TVA în

Spania, respectiv cota de 21%.
Remarcă: Precizăm că, în acest caz, transportatorul trebuie să verifice valabilitatea

codului de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de beneficiar, utilizând una din modalitătile
prevăzute de O.M.F.P. nr. 1706/2006, publicat în M.O. nr. 894/02.11.2006.
Exemplul 3:

România, transportă bunuri din România în Italia, pentru societatea MONDO SPANISH din
Spania, care detine un sediu fix si în Italia, sediu care reprezintă si locul de destinatie al
transportului. Beneficiarul spaniol este înregistrat în scopuri de TVA atât în Spania, cât si în
Italia, însă acesta a furnizat transportatorului român codul său de înregistrare valabil în Italia.
41
În acest caz, pentru că societatea beneficiară detine sediu fix în alt stat membru, sediu unde s-a
încheiat si transportul intracomunitar, locul prestării va fi considerat Italia. Asadar, operatiunea
de transport intracomunitar de bunuri este impozabilă în Italia.
Factura emisă de societatea din România nu va cuprinde TVA, iar reflectarea operatiunii de
transport intracomunitar (operatiune neimpozabilă în România) în contabilitatea S.C.
ITALTRANS DINAMIC S.R.L. se va realiza astfel, păstrându-se dreptul de deducere:
4111 „Clienti” = 704 „Venituri din lucrări executate

2.3.1.2.2. Reflectarea operatiunilor de transport intracomunitar de bunuri în contabilitatea

beneficiarului român
Vom prezenta în cele ce urmează o serie de exemple privind operatiunile de transport

intracomunitar de bunuri si tratamentul contabil suportat de acestea în cazul beneficiarului –
român.
Exemplul 1:
Societatea MONDO FRANCE, stabilită si înregistrată în scopuri de TVA în Franta,

transportă bunuri din Franta în România, pentru societatea S.C. BARBONE DISTRIBUTIONE
S.R.L. din România, persoană impozabilă care comunică transportatorului francez un cod de
înregistrare în scopuri de TVA valabil în România.
În acest caz, pentru că societatea beneficiară este o persoană impozabilă si a comunicat codul său
de TVA valabil în România, locul prestării va fi considerat România. Asadar, operatiunea de
transport intracomunitar de bunuri este impozabilă în România.
Prestatorul va emite o factură fără TVA, iar beneficiarul va supune operaiunea de transport
intracomunitar de bunuri impozitării prin taxare inversă.
Beneficiarul, S.C. BARBONE DISTRIBUTIONE S.R.L., va primi o factură fără TVA, dar va
evidentia în contabilitate atât TVA deductibilă, cât si TVA colectată, în decontul de TVA, pe
baza notei contabile:
42
624 „Cheltuieli cu transportul de = 401 „Furnizori”
bunuri si personal”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată”
Exemplul 2:
Societatea MONDO FRANCE, stabilită si înregistrată în scopuri de TVA în Franta,

transportă bunuri din Franta în România, pentru o persoană neimpozabilă din România.
Conform regulii generale din Codul fiscal, transportul intracomunitar de bunuri are loc si
va fi impozitat în Franta, întrucât locul prestării este considerat locul unde prestatorul are sediul
activitătii economice, respectiv Franta, deoarece beneficiarul este persoană neimpozabilă.
Factura emisă de societatea din Franta va cuprinde TVA în valoarea totală (valoarea
transportului plus 20% TVA), iar reflectarea operatiunii de prestări servicii în contabilitatea
beneficiarului se va realiza astfel:
624 „Cheltuieli cu transportul de = 401 „Furnizori”

bunuri si personal”
43
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ LA S.C. BARBONE DISTRIBUTIONE S.R.L.
3.1 PREZENTAREA SOCIETATII
Pentru studiul de caz am ales drept model societatea SC Barbone Distributione SRL o
societatea comerciala orientata catre comertul cu ridicata al produselor lactate, oualelor, uleiurilor
si grasimilor comestibile, care a fost infiintata in 14.07. 2012. Sediul central al companiei se afla
situat in Str.Calugareni Nr.69, Localitatea Magurele, Judetul Ilfov, Romania. S.C. BARBONE
DISTRIBUTIONE SRL este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului sub numarul
J23/1561/2012, cod de identificare fiscala: 27165612.
Printre marii furnizori intracomunitari de marfuri ai companiei se numara: POLMLEK

SPOLKA Z OGRANICZONA ODPOWIEDZIALNOSCIA din Polonia si STERILTOM
ASEPTIC-SYSTEM SRL din Italia.
EVOLUTIA ACHIZITIILOR INTRACOMUNITARE PENTRU CEI DOI

FURNIZORI INTRACOMUNITARI IN PERIOADA 2015-2017
Anul 2015 2016 2017

POLMLEK SPOLKA Z
OGRANICZONA
ODPOWIEDZIALNOSCIA 188 113 201 955 1 659 075
STERILTOM ASEPTIC-
SYSTEM SRL 0 49 762 9 126
Total achizitii intracomunitare
in ,,ron” 188 113 251 717 1 668 201
3.2. OPERATII INTRACOMUNITARE
Exemplu aprovizionare in S.C. BARBONE DISTRIBUTIONE SRL
1) În data de 02.04.2018 se inregistreaza achizitionarea si receptia marfurilor

intracomunitare de la Polmlek Spolka Z Ograniczona Odpowiedzialnosciaa/Polonia
in valoare totala de 10949,65 EUR conform invoice nr.201804-WDT/0006
44
45
46
47
Inregistrarea contabila a achizitiei intracomunitare, avand la baza principiul taxarii inverse:
- Valoare factura=10 949,65 EUR

- Curs valutar BNR/02.04.2018 = 4,6576
48
- TVA factura = ,,0” ( furnizorul si clientul sunt inregistrati in Registrul Operatorilor
Intracomunitari)
- La calculul TVA deductibila si TVA colectata, cota este de 9% (cota tva aplicata produselor
alimentare in Romania).
371. Marfuri intracomunitare = 401. Polmlek 50.999,14 RON
4426 TVA deductibila 4427 TVA colectata 4 589,93 RON
2) În data de 06.04.2018 se inregistreaza achitarea facturii aferente achizitiei de marfuri

intracomunitare din data de 02.04.2018 catre furnizorul intracomunitar Polmlek Spolka Z
Ograniczona Odpowiedzialnosciaa/Polonia prin ordin de plata.
401.Polmlek = 5124.Cont Piraeus Bank in euro 10 949,65 EUR
3) Cheltuielile privind transportul marfurilor fiind incluse in pretul acestora si suportate de

catre furnizor, nu implica inregistrari contabile.
Achizitiile intracomunitare au dus la cresterea cifrei de afaceri a S.C. BARBONE

DISTRIBUTIONE SRL, care este in continua crestere incepand cu anul 2012.
Din anul 2012 pana in anul 2017, cifra de afaceri a crescut cu 5 332 565 ron.
Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2017 - valoare: 7 399 978 ron.
Cea mai mica valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2012- valoare: 2 067 413 ron
În ultimul bilant contabil (bilantul din anul 2017) cifra de afaceri a S.C. BARBONE
DISTRIBUTIONE SRL a crescut cu 1 519 173 RON fata de anul precedent.
49
GRAFIC EVOLUTIE CIFRA DE AFACERI (RON)
GRAFIC EVOLUTIE VENITURI (RON)
Registrele si evidentele contabile sunt intocmite in concordanta cu legislatia romana in

vigoare si nu s-au inregistrat nereguli privind fiscalitatea in evidenta contabila.
Cu referire la numarul angajatilor companiei, in anul 2017 societatea a avut in medie 35 de
salariati, cu contracte individuale de munca.
50
În cadrul societatii activitatile ce tin de domeniile financiar, contabilitate, salarii,
reconcilierea stocurilor se desfasoara intr-un singur compartiment condus de contabilul sef.
Compartimentul financiar-contabil are atributiuni multiple si relatii cu toate celelalte
compartimente din cadrul societatii. Relatiile cu celelalte compartimente sunt atat de intrare, cat
si de iesire. Societate este impartita in urmatoarele departamente: tehnic, comercial, financiar-
contabil, resurse umane, juridic, operare si calitatea datelor.
Societatea tine evidenta contabila in lei si intocmeste bilantul si contul de profit si

pierdere, avand in vedere Normele Metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. La data de
31 decembrie 2017 compania a avut datorii totale 436 479 RON.
3.1 DESCRIEREA PROGRAMULUI DE CONTABILITATE SAGA C SOFTWARE
SAGA este un program de contabilitate integrat pentru principalele necesități contabile ale unei
firme mici și mijlocii, unui cabinet de contabilitate sau unui contabil independent. Acesta se
poate utiliza gratuit și nu conține limitări, fiind un ajutor prețios, mai ales în cazul firmelor abia
înființate.
SAGA are avantajul faptului că folosește o interfață intuitivă, nefiind necesară o pregătire
anterioară a utilizatorilor. În plus, SAGA – program de contabilitate gratuit – acoperă multe din
operațiunile contabile de bază:
 Contabilitate financiară (fișe de cont, balanțe, registru jurnal, registru inventar, situatia financiara
anuala si semestriala cu generarea fișierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declarație
100, 101, 392, 094);
 Imobilizări;
 Clienți/ furnizori (situații facturi, scadentar, situație avize de expediție, jurnale, declarațiile 300,
301, 390, 394);
 Casă (lei, valută)/ Bancă (lei, valută)/ Deconturi;
 Salarii (cu generarea declarațiilor în format electronic și a registrului de evidență, plata pe card);
 Producție (inclusiv pe bază de rețetar și/sau comenzi);
 Operații interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire, transferuri,
inventariere, etc.);
 Suport pentru operațiuni în valută (intrări, ieșiri, calcul diferențe de curs);
 Urmărire pe centre de profit, situații grafice;
 Suport pentru legătura cu case de marcat în regim printer fiscal.
51
Există nenumărate avantaje pentru un program ca SAGA: contabilitate, gestiune, intercorelarea
datelor. Dezvoltatorii SAGA evidențiază, în acest sens, următoarele aspecte:
 Actualizarea rapidă la modificările legislative;
 Existența posibilității unui multi-user pentru multi-firme;
 Accesarea simultană a acelorași opțiuni de program, prin rețea;
 Ușurința în asimilare și utilizare;
 Manevrabilitate facilă;
 Program rapid și robust;
 Ajutor interactiv.
Câteva mențiuni sunt, însă, necesare. Înainte de a utiliza un program SAGA Contabilitate gratuit,
trebuie reținut că actualizările și asistența presupun un cost în plus, la fiecare serviciu de acest
gen.
De asemenea, pentru performanțe sporite (de obicei la întreprinderi mari), există o variantă de
program SAGA (Contabilitate Profesionala) C.P. cu licență plătită.
Acesta se poate utiliza gratuit, pentru testare, pentru o perioadă limitată de 90 de zile.
SAGA – program de contabilitate – este compatibil doar cu sistemele de operare Windows XP/
Vista/ Windows 7/ Windows 8.
La ora actuală, Saga este unul dintre cele mai utilizate și mai facile programe de contabilitate din
România, având avantajul gratuității, al versatilității și al eficienței în operare.
Module componente ale programului Saga C.P. :

 Preluare date contabile initiale
 Configurare generala
 Nomenclatoare (centre de profit, gestiuni, articole / servicii, furnizori / clienti, personal)
 Aprovizionare
 Transferuri intre gestiuni, Consumuri / Productie
 Vanzare
 Salarii(state de plata/avansuri, fise fiscale, declaratia unica 112)
 Trezorerie
 Rapoarte contabile (fise conturi, balante), situatii operative (imobilizari, stocuri, furnizori,
clienti, centre de profit, profit pe purtatori, etc.)
Prealuare date: Operatie necesara in programul Saga C.P. pentru configurarea societatiiCentre
de profit : in programul de contabilitate Saga C.P. sunt definite implicit 'Administratie' si
52
'Activitati lucrative'
53
Plan de conturi: Conturi create automat de program pentru generarea notelor contabile si conturi
manuale (create de dvs.)
Salarizare: Nomenclator salariati - informatiile unui salariat
54
Registru jurnal: Note contabile - articol contabil selectat
Intrari: Lista documentelor de intrare - factura de intrare - editarea unei pozitii de pe factura
55
Preturi licente / abonament:
Prin achizitioneara unei licente pentru programul de contabilitate SAGA C.P. beneficiati
implicit de un abonament pentru actualizari si asistenta tehnica valabil 6 luni, care poate fi
prelungit pentru aceeasi perioada in mod succesiv.
Programul se activeaza prin introducerea unui cod de activare pe care il veti primi la
achizitionarea licentei, deblocand programul definitiv, actualizarile insa, sunt permise doar in
perioada de abonament.
Acordarea asistentei:
1. Actualizarea programelor
- In momentul in care este disponibila o actualizare pentru programul Saga C.P., acesta
(programul de contabilitate Saga C.P.) va afisa o notificare in partea dreapta-sus pe
spatiul de lucru ( "desktop-ul" programului ).
- Pentru actualizarea programului, trebuie sa intrati pe site-ul nostru, sa va autentificati
folosind user-ul si parola primite de la noi impreuna cu factura si contractul de
abonament, apoi sa descarcati kit-ul de actualizare din
sectiunea Downloads / Saga C.P. pe care sa-l lansati in executie dupa dupa ce a fost
descarcat de pe site.
- Kit-ul de actualizare este vizibil doar pentru utilizatorii autentificati.
- Va puteti autentifica in vederea descarcarii kit-ului de actualizare doar daca sunteti in
perioada de abonament.
2. Repararea bazei de date
- Baza de date a firmei in lucru poate fi arhivata pentru pastrarea intr-un loc sigur sau
pentru trimiterea la depanat (in cazul unor probleme)
- Arhivarea bazei de date a firmei in lucru se realizeaza prin meniul "Administrare /
Intretinere tehnica", butonul "Arhiveaza baza de date"
- Dupa ce a fost creata arhiva, aceasta apare in lista de arhive (pagina urmatoare) de unde
poate fi copiata intr-o alta locatie (alta partitie, un alt hdd, un stick usb, etc.), poate fi
restuarata sau poate fi trimisa la depanat
- In formularul de trimitere a arhivei la depanat este necesar sa specificati cat mai concret
problema intampinata cu exemple si eventual un scenariu de reproducere a problemei.
56
CONCLUZII SI PROPUNERI
Societatea este un mecanism de administrare si optimizare a resurselor, functionand dupa

norme ce depind de relatiile cauzale dintre obiective, scopuri si mijloace. Societatea are ca scop
economic maximizarea valorii adaugate la circuitul economic si mentinerea starii de echilibru a
fluxurilor financiare de trezorerie. Diagnosticul contabil are semnificatii diferentiate dupa natura
intereselor materiale : actionarul se bazeaza pe un diagnostic sumar, va apela la consilierea unui
specialist pentru a lua o decizie. Conducatorii urmaresc realizarea unei analize cvasi-complete,
pentru identificarea dereglarilor si remedierea acestora, in perspectiva opticii de gestiune, aceste
decizii putand sa influenteze considerabil situatia societatii.
Aprovizionarea reuneste un ansamblu de activitati cheie pentru realizarea obiectivelor

strategice ale firmei, particularitatile sale fiind consecinta conjugarii unui ansamblu de factori de
natura economico –financiara ale firmei si ale mediului sau de afaceri, precum: numarul,
dispersia si facilitatile oferite de furnizori, costurile si viteza de circulatie a marfurilor ce fac
obiectul aprovizionarii, disponibilitatile banesti ale intreprinderii, nivelul de pregatire al
persoanelor ce se ocupa de aprovizionare si calitatile acestora de negociatori. Componenta de
baza a sistemului intreprinderii comerciale, aprovizionarea influenteaza in mod semnificativ
sistemul de ansamblu al firmei, calitatea si eficienta sa fiind strans legata de existenta unei ample
colaborari cu celelalte subsisteme.
Privita prin prisma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana incepand cu anul 2007
relatia dintre contabilitate si fiscalitate se caracterizeaza prin modelul continental de contabilitate,
care este bazat pe macroeconomie in care interventia guvernamentala si influenta regulilor fiscale
in materie de normalizare contabila domina cu precadere. Relatiile dintre contabilitate si
fiscalitate sunt aliniate fiecare avand reguli proprii. Principiul unicitatii bilantului care presupune
relatii stranse intre contabilitate si fiscalitate determina regulile proprii ale acestora.
Deoarece principalul obiectiv al S.C. BARBONE DISTRIBUTIONE SRL este obtinerea de

profit iar in momentul de fata nu exista un model care sa optimizeze stocurile este necesar
implementarea unui sistem de management al stocurilor privind aprovizionarea:
Realizarea misiunii functiei de aprovizionare implica succesiunea urmatoarelor activitati:
stabilirea necesarului de aprovizionat;
57
colaborarea cu celelalte compartimente interesate la definirea caracteristicilor si
specificatiilor produselor care urmeaza a fi achizitionate;
studierea pietelor externe si surselor de aprovizionare pentru toate categoriile de produse si

supravegherea evolutiilor lor;
identificarea, selectionarea furnizorilor si negocierea cu acestia.
Desfasurarea normala a procesului de desfacere este conditionata in primul rand de buna

organizare si desfasurarea a procesului de aprovizionare. Un control riguros asupra miscarii si
existentei stocurilor de marfuri in cadrul societatii se poate realiza numai daca s-a asigurat
consemnarea tuturor operatiilor economice in documentele primare. La o analiza mai atenta se
poate aprecia ca gestiunea analitica a stocurilor nu este numai o problema interna a intrepriderii.
Metodele de evaluare a socurilor au implicatii financiare, ele antreneaza efecte atat asupra
rentabilitatii, cat si a fiscalitatii. Inventarierea corecta a stocurilor este o problema de constituire a
informatiei consolidata in situatiile fianciar-contabile de sinteza si raportare care sunt
standardizate.
În concluzie, S.C. Barbone Distributione S.R.L. isi poate propune ca principale obiective:
controlul gestiunii achizitiilor pentru evitarea situatiilor de supra si sub-dimensionarea

stocurilor; o propunere ar fi diminuarea stocurilor pentru produsele care nu se cer pe piata si
aprovizionarea ritmica si la timp cu produsele cautate pe piata (se poate realiza un studiu de piata
sau o analiza economica pentru a se afla care sunt cele mai cumparate produse). În acest fel se
obtin venituri mai mari si automat se genereaza profit;
urmarirea realizarii contractelor si a planului de aprovizionare; pentru a exploata la maxim

acest obieciv este necesar incheierea contractelor cu furnizori cat mai apropiati de punctele de
vanzare (pentru a scadea costurile) si incheierea unor contracte cu scadente cat mai mari;
cresterea vitezei de rotatie a stocurilor in vederea realizarii unor venituri cat mai rapide;
introducerea unui sistem modern pentru identificarea produselor precum achizitionarea unor
case de marcat pentru citirea codurilor de bare de pe produse, care ar avea un efect pozitiv in
gestionarea mai buna a iesirilor stocurilor din magazine;
urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei pe

grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de
cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu privire
la stadiul aprovizionarii.
58
asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea
permanenta a miscarii lor se asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante
materiale pe gestiuni, si in cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric, inregistrarea
exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la inventariere, sesizarea
existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare lichidarii
lor.
urmarirea utilizarii rationale a marfurilor aprovizionate impune un asemenea mod de

organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit.
asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea marfurilor

aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel incat aceasta sa poata furniza informatii cu
privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport aprovizionare.
evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor,

prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.
promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea si

inregistrarea in contabilitate a stocurilor.
Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea in considerare a factorilor

specifici:
marimea intreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de contabilitate sintetica a

stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina circuitul

documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de
aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale constituie premise de baza
a contabilitatii, intrucat operatiile specifice lor genereaza o mare diversitate de documente
primare de a caror corecta intocmire si completare depinde gradul de exactitate a informatiilor
furnizate.
caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, in functie de care se face

clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturile sintetice corespunzatoare lor;
se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa si
contabilitatea analitica.
decalajul ce poate aparea, uneori, in vanzarea si livrarea stocurilor.
59
sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din
productieproprie, din prelucrare la terti ) influenteaza, in principal, conturile sintetice utilizate si
preturile de evaluare
modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, in special, modul de

inregistrare a acestora in contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinare a
preturilor de iesire la stocurile intersarjabile.
Pentru ca informatiile prezentate in situatiile financiare ale S.C. BARBONE

DISTRIBUTIONE SRL sa fie relevante, credibile si transparente ar trebui sa se schimbe metoda
de identificare a produselor existenta in momentul de fata prin introducerea unui sistem modern
pentru identificarea produselor cum ar fi: achizitionarea de case de marcaj cu citirea codurilor de
bare de pe produse care ar avea ca efect pozitiv gestionarea mult mai buna a iesirilor de stocuri
din unitate. Asumarea corecta a informatiilor si fundamentarea deciziilor depinde sistemic de
definirea de reguli si norme care precizeaza conditiile si restrictiile pentru controlul calitatii
informatiilor utilizate si difuzate, respectatrea regulilor contabile de elaborare a situatiilor
financiare.
Sporirea relevantei, credibilitatii si transparentei informatiilor prezentate in situatiile

financiare este un obiectiv necesar si important al oricarei intreprinderi. Pentru indeplinirea
acestui obiectiv intreprinderea trebuie sa respecte Legea Contabilitatii si Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, Monitorul Oficial armonizat cu Standardele Internationale de
Contabilitate. Aplicarea corecta si logica a metodelor de evaluare si a metodelor de evidenta si
organizare a stocurilor face ca S.C. BARBONE DISTRIBUTIONE SRL sa aibe o imagine buna
pe piata si sa fie unul dintre cei mai cunoscuti comercianti de profil.
60
BIBLIOGRAFIE
* * * Bogdan Anca Madalina,”Contabilitate Baze și Proceduri”, Editura Universitaria, Craiova

2016:
* * * Camelia Dragomir, ” Dimensiunea europeana a managementului organizatiei”; Sinteze,

vol. 1, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2013;
* * * Camelia Dragomir, ” Dimensiunea europeana a managementului organizatiei”; Sinteze,
vol. 2, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2014;
* * * Cicilia Ionescu, Floarea Georgescu, “Bazele contabilitatii”, Editura Fundatiei Romania de
Maine, Bucuresti 2014;
* * * Cicilia Ionescu, Gheorghe Zaman, Mihai Ristea, Cornel Ionescu, Eugeniu Turlea, Luminita
Ionescu, Floarea Georgescu, Lucian Ilincuta, Ramona Chivu, ” Provocari Actuale in
Contabilitatea Firmei. Compendiu de contabilitate”, Editura Fundatiei Romania de Maine
Bucuresti 2015;
* * * Constantin Mecu, Daniela Pasnicu,” Teorie Economica 2. Macroeconomie;
Mondoeconomie”, Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2014;
* * * Costin Lianu, ”Diplomatie Economica” Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti
2017;
* * * Elena Doina Dascalu, Cosmina Silviana Savu, ” Finante Publice.Studii de caz”, Editura
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2016;
* * * Galiceanu Mihaela, Bogdănoiu Cristina Luminita ”Management Financiar Contabil”,
Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2012;
* * * Gheorghe Zaman, Manuela Geamanu, ” Eficienta Economica in Contextul Dezvoltarii
Durabile”, Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2014;
* * * Luminita Ionescu, ” Contabilitatea institutiilor publice”, editia a II-a revăzută și adăugită,
Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2017;
* * * Maria Ramona Chivu, ”Contabilitate Financiara” Editura Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti 2014;
* * * Mihail Gheorghe, ”Tehnici de Comercializare şi Cooperare Economică Internaţională”
Editura Sitech, Craiova, 2009;
* * * Popa Adriana Florina, Popa Nicu, ”Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal”,
Editura ContaPlus, Bucuresti 2008;
* * * Viorel Matei, ”Relaţii valutar - financiare internationale”, editia a II-a, Editura Fundatiei
Romania de Maine, Bucuresti 2010;
* * * LEGEA nr. 82/1991 – Legea contabilitatii – republicată și actualizată 2018;
* * * LEGEA nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificată prin OUG nr. 50/2015;
* * * LEGEA nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, publicata in MONITORUL OFICIAL AL
ROMANIEI, nr. 927/ 23.12.2003, modificata de :
• ORDONANTA nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 793/27.VIII.2004.
* * * O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, Monitorul Oficial nr.1080 din 30 noiembrie 2005, ordin care se aplica incepand cu data
de 1 ianuarie 2006.
* * * ORDIN nr. 1381/2017 din 27 aprilie 2017 privind modificarea Ordinului preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.631/2016 pentru aprobarea modelului şi
conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea
adăugată, emitent ANAF, MONITORUL OFICIAL Nr. 342 din 10 mai 20
61
1

Draft Disertatie CAEIP - Deca Andrei 2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Draft Disertatie CAEIP - Deca Andrei 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE BUCURESTI

Programul de studii: CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A

Conf. univ. dr. Lucian Dorel Ilincuţă

Deca Andrei Octavian

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE BUCURESTI

Programul de studii: CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A

CERCETARI PRIVIND CONTABILITATEA SI

Conf. univ. dr. Lucian Dorel Ilincuţă

Deca Andrei Octavian

CAPITOLUL I . DEFINITII SI DELIMITARI PRIVIND CONTABILITATEA SI

1.1. ASPECTE GENERALE SPECIFICE COMERTULUI INTRACOMUNITAR ...... 3

1.2. ASPECTE FISCALE SI CONTABILE PRIVIND ACHIZITIILE

1.3. ASPECTE FISCALE SI CONTABILE PRIVIND LIVRARILE

CAPITOLUL II. ELEMENTE PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA SI

2.1. OPERATII PRIVIND VANZARILE LA DISTANTA ........................................... 25

2.2. ACHIZITIILE SI LIVRARILE INTRACOMUNITARE DE PRODUSE

2.3. COMERTUL INTRACOMUNITAR DE SERVICII .............................................. 36

3.1. PREZENTAREA SOCIETATII .............................................................................. 44

3.2 OPERATII INTRACOMUNITARE ........................................................................ 44

3.3 DESCRIEREA PROGRAMULUI DE CONTABILITATE

SAGA C SOFTWARE ....................................................................................................... 51

CONCLUZII SI PROPUNERI ....................................................................................... 57

Aderarea României la Uniunea Europeană a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia

Având în vedere complexitatea tranzacţiilor comerciale intracomunitare şi implicit a fiscalităţii

Astfel, în contextul profundelor transformări economico-financiare, care au loc atât la nivel

Privind din această perspectivă, apreciem că informaţia contabilă, care se obţine în

Astfel, în vederea atingerii scopului propus, cercetarea ştiinţifică pe care urmează să o

DEFINITII SI DELIMITARI PRIVIND CONTABILITATEA SI FISCALITATEA

1.1. ASPECTE GENERALE SPECIFICE COMERTULUI INTRACOMUNITAR

Odată cu integrarea României în structurile europene, au apărut unele modificări

Astfel, problematica comertului intracomunitar, dar si cea a taxei pe valoare adăugată

Schimbările intervenite în plan fiscal au fost reprezentate si de introducerea unor

Livrările intracomunitare sunt scutite de TVA cu drept de deducere, exact ca si în cazul

Asadar, operatiunea de livrare intracomunitară este scutită cu drept de deducere, dacă

Achizitiile intracomunitare nu sunt scutite de TVA, agentul economic care efectuează o

Conform Codului fiscal, se consideră achizitie intracomunitară de bunuri obtinerea

1.2.1. Aspecte fiscale privind operatiunile de achizitii intracomunitare

b) valoarea totala a acestor achizi ii intracomunitare nu depăseste pe parcursul anului

b) achizitia intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operatiuni triunghiulare

• bunurile achizitionate de cumpărătorul revânzător să fie transportate de furnizor sau de

c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colectie si

1.2.1.1. Locul achizitiilor intracomunitare de bunuri

Regula generală prevede că locul achizitiei intracomunitare de bunuri este în statul

Reducerea bazei de impozitare reprezintă echivalentul unei restituiri de taxă care se

- completarea în decontul de TVA a bazei de impozitare a achizitiei intracomunitare si a

Polonia (X) România (Y)

Locul începerii transportului Locul achizitiei:

Figura nr. 1.2. Achizitie intracomunitară (a)

În exemplu de fată se consideră că firma X este de origine poloneza, iar Y de origine

Polonia (X) Grecia (Z)

Locul începerii transportului Locul achizitiei:

1.2.1.2. Alte aspecte fiscale privind achizitiile intracomunitare

În ceea ce priveste taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor de achizitii

I. Exigibilitatea pentru TVA aferentă achizitiilor intracomunitare intervine la data

II. Baza de impozitare si taxarea TVA pentru achizitiile intracomunitare

III.Scutiri pentru achizitiile intracomunitare de bunuri

d) achizitiile intracomunitare de bunuri pentru care se intentionează plasarea, sau pe perioada

IV. Persoana obligată la plata taxei pentru achizitiile intracomunitare de bunuri

Clientul, persoană română înregistrată în scopuri de TVA, va calcula si va înregistra

Clientul, persoană neplătitoare de TVA, beneficiază de scutire de la plata TVA pentru

V. Faptul generator pentru achizitiile intracomunitare

Faptul generator al achizitiilor intracomunitare intervine la data la care ar interveni faptul

1.2.1.3. Achizitii intracomunitare efectuate de persoane din Grupul celor 3